Visul este o form de imaginaie involuntar cu coninut de material incontient i

exprien subcontient constnd dintr-o succesiune de imagini, sunete, idei, emoii i alte senzaii
care apare, de obicei, n timpul somnului, dar mai ales n cazul tipului de somn n care ochii se
mic (somn paradoxal / REM - eng. "rapid eye movement"). Capacit ile cognitive, precum
gndirea i memoria, sunt secundare, persoana care doarme percepnd psihic i emo ional
evenimentele petrecute n vis ca elemente reale petrecute aievea. Exist o ramur a psihologiei care
se ocup cu studiul interpretrii visurilor petrecute n timpul somnului. S-a observat faptul c o n
medie o fiin uman petrece aproximativ 6 ani din via visnd (ceea ce corespunde unei medii de
2 ore pe noapte). nc nu s-a aflat care poriune a creierului genereaz visele, dac exist o singur
regiune din creier care le genereaz, dac sunt implicate mai multe sau care este cu adevrat
scopul viselor. n timpul somnului REM (paradoxal), eliberarea anumitor neurotransmi tori este
complet suprimat. Drept rezultat, neuronii motorii nu sunt stimulai, condiie cunoscut sub
denumirea de relaxare nervoas. Aceast relaxare suprim astfel micrile necontrolate ale corpului
n timpul somnului i apare, adesea n cazul comarurilor, senzaia de paralizie, neputin .
Evenimentele din vis sunt cel mai adesea imposibile sau foarte puin probabile n realitatea fizic
din starea de veghe, fiind simultan n afara posibilitii de control a persoanei care viseaz. Singura
excepie cunoscut este visul cunoscut sub terminologia de vis lucid, n care cei ce viseaz sunt
contieni c viseaz, putnd exercita controlul asupra diverselor aspecte ale visului inclusiv a
mediului din vis. ntr-un vis lucid, mediul nconjurtor este adesea mult mai realist iar acurate ea
senzorial este mai ridicat dect n visele obinuite. Pe langa vise lucide exista si vise
premonitorii care sunt un fel de deja vu.