n fizic, ipoteza De Broglie este afirmaia

c materia (orice obiect) are o

natur ondulatorie (dualitatea und-corpuscul). Relaiile
De Broglie arat c lungimea de und este invers
proporional cu impulsul unei particule i
cfrecvena este direct proporional cu energia cinetic a
particulei. Ipoteza a fost propus de Louis de
Broglie n 1924 n teza sa de doctorat[1]; pentru aceast
lucrare, de Broglie a primit Premiul Nobel pentru
Fizic n 1929, fiind astfel primul care a primit un Premiu
Nobel pentru o tez de doctorat.

Relaiile De Broglie
Prima ecuaie De Broglie leag lungimea de und de impulsul

particulei sub forma

unde este constanta lui Planck, este masa de repaus a
particulei, este viteza particulei, este factorul Lorentz,
iar este viteza luminii n vid.
Cu ct energia este mai mare, cu att este mai mare i frecvena i cu
att este mai mic lungimea de und. Dat fiind relaia dintre
lungimea de und i frecven, rezult c lungimile de und reduse
au mai mult energie dect cele mai mari. A doua ecuaie De Broglie
leag frecvena undei asociate unei particule de energia total a
particulei astfel:
unde este frecvena i este energia total. Cele dou ecuaii pot fi
scrise sub forma
unde este constanta lui Planck redus (cunoscut i ca constanta lui
Dirac), este numrul de und, iar este frecvena unghiular.

Demonstratie experimentala a
ipotezei lui Broglie
Efectuand experiente privind imprastierea electronilor pe foite

metalice subtiri, Davisson si Kensman au observat o dependenta

a intensitatii fasciculului de electroni imprastiati in functie de
unghiul de imprastiere in care apareau maxime si minime
(fig.2a). In una din experiente placa dei nichel s-a oxidat. Dupa o
calire indelungata a placii in vid si atmosfera de hidrogen a vut
loc o recristalizare. La repetarea experientei dependenta
intensitatii fasciculului de electroni imprastiati in functie de
unghiul de imprastiere s-a modificat semnificativ . Aparitia
maximelor si minimelor pe aceste diagrame a ramas mult timp
neinteleasa, pana in momentul in care au fost interpretate ca
rezultat al interferentei undelor Broglie reflectate de planele
cristalelor mari, care s-au format in urma recristalizarii.