1. Ce este sectorul public? Cum se deosebete sectorul public de cel privat?

Sectorul public este acea parte a activitatii economice care se afla in responsabilitatea Guvernelor,
Administratiilor Publice Centrale sau Locale, intreprinderii publice etc.
Sectorul public se deosebeste de cel privat prin :

sarcini mai complexe

motivatii diferite, angajati mai multi
intampina mai multe dificultati in implementarea unor decizii (interese diferite ale grupurilor)
este preocupat mai mult de echitate , respectarea legislatiei.

2. Care sunt aspectele (dimensiunile) vizate de sectorul public?

Se apreciaza ca exista mai multe dimensiuni ala sectorului public :
Deciziile institutiilor guvernamentale (statului) si consecintele acestora cu referire la politicile publice ; alocarea si

redistribuirea veniturilor
Consumul, investitiile tin cont de preferintele consumatorului, transferurile guvernamentale sunt la nivelul tarii,

vizeaza mecanismele de redistribuire a veniturilor;

Productia de catre stat a unor bunuri : proprietatea publica (detinerea in proprietate a unor mijloace de productie) ;
parteneriatele publice pentru productia de bunuri (angajarea de forta de munca realizata de stat).

3. La ce nivel intervine statul n economie? Cum intervine statul la fiecare nivel?

Statul intervine in activitatea economica la nivel micro si macro.
La nivel microeconomic :
Statul intervine cu ag economici (producator, consumator etc)
Reglator al pietei
Stabilirea de preturi minime sau maxime, stabilirea salariului minim
Medierea conflictelor.
La nivel macroeconomic : diminuarea unor dezechilibre (inflatie,somaj)
4. Prezentai elementele (factorii) de care depinde mrimea sectorului public
Programele de protectie sociala in perioadele de expansiune sunt oferite anumite avantaje unor grupuri (burse,

sporuri salariale)
Nivel de dezvoltare economic Legea lui Warner arata ca nivelul de dezvoltare si marimea sectorului public se afla

in relatie directa deoarece pe masura ce o tara se dezvolta statul se confrunta cu nevoi din ce in ce mai complexe
(cultura, infrastructura)
Aspecte de natura politica grupurile de presiune, sindicate, patronate pledeaza pentru obtinerea unor avantaje.
Birocratia.

5. Ce sunt politicile publice ?

PP reprezinta un set de masuri luate de o autoritate sau mai multe competenta ale statului intr-un anumit
domeniu si intr-o arie geografica data cu privire la o problema concreta a societatii respective.
6.

Prezentai conceptele cheie ale noiunii de politici publice (elaborate de J. Anderson)

Este o institutie (publica) guv
Vizeaza un obiectiv bine stabilit
Vizeaza o problema reala/concreta a societatii
Implica anumite directii de actiune
Implica decizia de a face sau a nu face ceva
Justificare a unei actiuni
Un actor/grup de actori politici

Decizie luata, si nu o intentie

7. Analizai o definiie a politicilor publice (definiia este dat pe foaia de examen: Thomas Dye,
William Jenkins sau James Anderson) folosind conceptele cheie ale noiunii de politici publice (elaborate de
Anderson)
William Jenkis un set de decizii interdependente luate in general:grup de actori

introduce ideea de obiectiv si scop ( masura in care a fost realizata sau nu o activitate)
traseu procesul-ob => mijloace
actiune din partea grupurilor
8. Explicai abordarea politicilor publice axate pe rezultatul final / axate pe problema. Exemplifica i.
Politici axate pe rezultat/obiective - vizeaza aspectele de ordin strategic si domeniul ca intreg ex:politica de
dezvoltare rurala
Politici axate pe probleme vizeaza un aspect specific al unui domeniu de activitate ex: cainii vagabonzi
9.

Prezentai si exemplificai la alegere 3 sensuri n care este folosit sintagma politica

public.
Politici publice ca obiect/rezultat/scop/produs al interventiei statului (ajustare sectoriala)
Politici ca decizii ale Guvernului: politica de renuntare a serv. militar obligatoriu
Politici ca teorii sau modele ( in general acestea nu sunt exprimate explicit in cadrul PP);
EX: politica de atragere a ISD determina crearea de locuri de munca si reducerea somajului
10. Explicai noiunea de analiza politicilor publice (APP)
APP - disciplina care folosete multiple metode de cercetare i de argumentare pentru a produce i a
transforma informaia relevant pentru politici care poate fi utilizat n contexte politice pentru a rezolva probleme
publice
11. APP se poate realiza ca analiz a politicilor sau analiz pentru politici. Caracteriza i succint cele
dou modalii de nfptuire a analizei politicilor publice.
Analiza a politicilor (retrospectiva) politicile au fost deja elaborate; se refera la motivatiile pt care a fost
aleasa o anumita solutie; la alte posibile solutii care nu au fost luate in calcul; la modalitatea de implementare a
politicii; modul in care politica respectiva a rezolvat sau nu problema;modul in care politica respectiva interfereaza
cu alte politici.
Analiza pt politici (prospectiva) pt a elabora anumite politici, politicile nu sunt elaborate. Diferite elemente
care pot influenta agenda publica si aspecte cu privire la elaborare, monitorizare, implementare a politicii.
12. Definii problemele de politic public.
Problema de politici publice este orice nevoie a societatii care nu poate fi rezolvata pe cale privata (orice
problema care intra pe agenda publica avand sanse sa fie rezolvata. O problema de politica publica apare in urma
unui eveniment in functie de modul in care cei implicati sau observatorii percep evenimentul respectiv (le afecteaza
siguranta, interesele sau valorile).
13. Prezentai factorii de care depinde procesul de identificare i percepere a problemelor publice
Persoane diferite cu interese diferite (pensionari, salariati); persoanele care iau decizii se schimba si deci se
schimba si importanta oferita unei probleme; lipsa de continuitate; nu exist consens la nivel guvernamental - sau la
nivelul guvernelor care se succed - cu privire la problemele care trebuie s fie rezolvate cu prioritate la un moment
dat.
14. Prezentai factorii n funcie de care o problema are anse s devin o problem de politic public

Amplasarea problemei (cat de multe persoane au fost afectate de problema respectiva)

Intensitatea problemei
Durata problemei
Resursele necesare.
15. Nevoia de politici publice: prin politicile publice se intervine pentru a reduce sau elimina
anumite limitri ale mediului concurenial. Explicai i exemplifica i tipul i acceptabilitatea preferinelor/
problema incertitudinii/ probleme legate de timp=alocarea n timp a resurselor/ costurile de adaptare ca limitare
a mediului concurential.
Tipul si acceptabilitatea preferintelor Ideea de PP in acest caz porneste de la faptul ca preferintele
pot fi influentate prin educatie/corectie. Asupra unor preferinte care au efecte negative asupra altora se poate actiona
fie la nivel public prin reglementare (interzicere) fie la nivel privat prin persuasiune. EX: preferintele unor indivizi pt
a lovi/insulta atunci cand sunt maniosi este reglem. de Codul Penal. Acest comportament poate fi reglat si prin
educatie; ex: consumul de droguri interventia statului poate produce eficienta Paretto.
Problema incertitudinii care afecteaza perceptia riscului Evaluarea publica a riscului este necesara atunci
cand evaluarile private sunt afectate de erori (obligativitatea asigurarilor de locuinta)
Probleme legate de timp Se refera la importanta acordata generatiilor viitoare in ceea ce priveste consumul
anumitor bunuri. Statul poate interveni prin alocarea in timp a resurselor. EX: combustibili (resurse) organici, specii
de animale, paduri
Costuri adaptare sunt legate de preturile fixe. Nu toate preturile sunt flexibile, nu se formeaza prin jocul
cererii si ofertei.EX: Salariu este rigid la scadere infl de factori psihologici si institutionali. Trecerea de la o stare de
echilibru la alta se poate realiza fara costuri de adaptare daca preturile se ajusteaza liber.

16. Nevoia de politici publice: prin politicile publice se intervine pentru a reduce sau elimina situa iile
de eec al pieei. Bunurile publice/Externalitile/monopolul natural/informaia asimetric: definiie, explicai
de ce reprezint eec al pieei i care este modalitatea de intervenie guvernamentala?
A. Bunurile publice reprezinta o situatie de esec al pietei pentru ca este dificila definirea dreptului de
proprietate:

Sunt oferite in cantitati identice indivizilor;

Nu se pot tranzactiona pe piata pt ca beneficiile sunt foarte dispersate, raspandite la nivelul intregii societati, motiv pt
care niciun individ nu va fi stimulat sa produca bunul respectiv.

Statul intervine prin stimularea sau preluarea productiei bunului respectiv:

Nonexclusiv un ins nu poate fi impiedicat sa foloseasca un bun chiar daca nu a platit pt el
Nonrivalitatea costul mg al unui utilizator este zero.
B. Externaliatatile Actiunea producatorului sau consumatorului produce efecte asupra altor ag economici
care nu iau parte in mod direct la tranzactia dintre cei doi ( pretul pietei nu include toate costurile sau beneficiile).
Externalitatile pozitive si negative in productie si in consum . de exemplu externalitati negative
productie:poluarea iar consum:bunuri care provoaca dependenta . Externalitati pozitive productie:robotii industriali
iar in consum vaccin, educatia.
In cazul externalitatilor interventiei statului se poate realiza prin norme si reglementari, fie prin subventii,
taxe si impozite.

C. Monopol statul intervine prin reglementari asupra preturilor si profiturilor acestor firme sau prin
interzicerea unor intelegeri intre firme ( politici antitrust). Produc. Bunului in intreprinderi publice care nu au ca scop
obtinerea profitului.
D. Asimetria informationala Producatorul si consumatorul nu sunt corect si/ sau in mod egal informati
asupra conditiilor pietei, ceea ce poate impune costuri unuia dntre ei.
2 cazuri: selectia adversa sau hazardul moral.
Statul intervine prin formare si persuasiune, fara a folosi forta, sau uneori intervine prin a impune anumite
obiective.

17. Artai ce reprezint eecul guvernamental i prezentai cauzele apariiei sale

Esecul guv reprezinta acea situatie in care beneficiile toatle ale unei intreprinderi guvernamentale sunt mai
mici decat costurile totale, adica nu se atenueaa situatia de esec al pietei, respectiv nu se reuseste alocarea si
utilizarea eficienta a resurselor.
Cauze:
Rigiditatea regulile, reglementarile se schimba greu in timp in contrast cu situatia existenta pe piete, adaptare lenta.

Principalul pericol al interventiei guv se considera a fi adaptarea lenta la realitatea economica in continua schimbare,
datorita faptului ca un corp central / decizie centralizata se schimba mai greu decat un corp descentralizat care se
adapteaza rapid la cond existente
Interese subiective ale diferitelor grupuri institutiile guvern nu sunt masinarii fara personalitate care fac orice arata

teoria economica ca reprezinta binele social

Alegeri publice ineficiente- institutiile publice sunt mai receptive la costurile sau beneficiile suportate numai de
anumite grupuri si actioneaza in consecinta. ( costurile scad, beneficiile cresc)
18. Actorii politicilor publice. Prezentati criteriile pentru a decine cine participa la elaborarea
politicilor publice
Actorii PP sunt indivizii, institutiile sau organizatiile care participa la procesul de elaborare a PP indiferent de
nivelul lor impunere.
Autoritatea pe baza acestui criteriu se stabilesc cine participa si cine ia decizii.
Expertiza Detinerea expertezei relevante intr un anumit domeniu poate conferi diferitilor actori dreptul de a
participa la elab PP.
Ex:reducerea accidentelor de circulatie in jurul scolilor. Solutii => politia va monta limitatoare de viteza, va
intensifica controlul in trafic
Regulile ghideaza activitatea diferitelor institutii. Fac referire la cine participa, cine este responsabil si care
sunt procedurile care trebuie urmate in elab PP.
19. Prezentai la alegere unul din actorii politicilor publice din sfera/din afara sistemului politicoadministrativ
Guvernul actor din sfera sistemului politico-administrativ. Detine rolul central in elab PP, participand la
toate etapele procesului. Elemente ce pot fi folosite de catre Guvern sunt: resursele umane, financiare, inf
suplimentare folosite in favoarea tuturor (bunastarea sociala), inf strategice
20. Prezentai importana conceptului de guvernan multi-nivel, folosit la nivelul UE pentru
elaborarea politicilor (luarea deciziilor).
Guvernanta se refera strict la o companie, redistribuirea puterii la nivelul unui stat, decizia nu este numai a
Guvernului.
La nivelul UE guvernanta multinivel stabileste criterii pt alocarea deciziilor.

Guvernanta multinivel mizeaza transferul responsab. De la nivelul national la nivelul subnational sau de la
nivelul national la nivel supranational (comunitar). Are ca obiectiv implicarea tuturor actorilor in procesul de
elaborare PP. Se refera la actiunea coordonata a UE, statelor membre, autoritatile locale si regionale.
Alocarea deciziilor la un nivel sau altul se face in functie de existenta externalitatilor, costul luarii deciziilor
la nivel central comparativ cu nivelul descentralizat, diversitatea preferintelor , existenta economiilor de scara.

21. Prezentai factorii de care depinde eficiena politicii publice

Factorii de care depinde eficienta PP sunt:
Definirea corecta a problemei de PP
Contextul economic social
Obiectivele urmarite (prioritatea unr obiective, compatibilitatea intre ele|)
Instrumentele ales pt punerea in practica a PP si corelarea acestora cu obiectivele
Luarea in considerare a efectelor PP pe TS si pe TL precum si a costurilor si beneficiior asteptate

22. Care sunt paii elaborrii unei politici publice?

Institutia initiatoare identifica defineste problema si o aduce in discutie
Institutia initiatoare impreuna cu organisme guv specializate, institutii neguv, realizeaza studii si analize in vederea

gasirii de solutii pt problema vizata

Dupa aceste consultari, institutia initiatoarecompleteaza formularul de PP cerut de lege si-l trimite spre avizare

secretariatului general al Guv

Solutia cea mai buna aleasa in urma consultarilor poate deveni act normativ daca PP este elaborata la nivel guv si

priveste intreaga societate

Implementare PP de catre institutiile specializate din cadrul Ministerelor sau Adm Publice Locale
Monitorizarea si evaluarea PP

23. Care este concepia lui G. Allison cu privire la modelele de analiz a politicilor publice?
G Allison considera modelele a fi niste lentile prin care problemele de PP pot fi analizate diferit. El
propune 3 modele de PP:

Modelul actorului rational = guvernarea este vazuta ca un singur actor care actioneaza rational, urmarindu-si scopuri

bine definite si alegand dintr o multitudine de solutii pe cea mai eficienta

Modelul organizational = guvernarea nu este vazuta ca un singur actor ci ca un grup de actori , reprezentati de

institutii si organisme guvernamentale care privesc modelele de PP diferit si care actioneaza diferit pt rezolvarea lor
Modelul birocratic = guvernarea este vazuta ca un grup de actori care actioneaza potrivit propriului interes, deciziile
finale depinzand de relatiile dintre acesti actori
24. Prezentai la alegere 4 modele de analiz a politicilro publice propuse de J. Anderson i Th Dye.
Modelul procesual considera ca PP este rezultatul procesului politic
Modelul grupurilor- considera PP ca fiind rezultatul actiunii grupurilor de interese
Modelul elitelor PP este rezultatul actiunii unor grupuri de elita reprezentative in societate (sindicate ,
patronate)care au puterea de a influenta opiniile maselor
Modelul rational considera PP ca rezultat al actiunilor rationale indreptate spre max beneficiilor societatii
(acest model foloseste analiza cost beneficiu).
25. Care este rolul/importana folosirii modelelor n analiza politicilor publice

Permit o mai buna intelegere a problemei de PP

Permit o cunoastere mai exacta a variabilelor semnificative fata de cele nesemnificative
Usureaza procesul de luare a deciziilor
Permit realizare de predictii, previziuni
Permit o mai buna cooperare a actorilor implicati
26. Ce reprezint ciclul politicilor publice i care sunt etapele acestuia. Prezentai-le pe scurt.
Ciclul politicilor publice reprezint un ghid al prezentrii etapelor de elaborare al unei politici publice.
Aceste etape sunt: definirea problemei i stabilirea agendei, formularea politicii, alegerea soluiei, elaborarea
politicii, implementarea i monitorizarea politicii publice i evaluarea.
]27. Ce sunt instrumentele pol publice? Care este diferena dintre cele voluntare i cele obligatorii?
Instrumentele politicilor sunt mijloacele sau resursele pe care guvernarea le are la dispoziie pentru a
implementa politicile publice
Instrumentele voluntare. Uneori guvernarea decide n mod deliberat s nu acioneze ntr-o anumit problem,
deoarece consider c rezultatele dorite se pot obine mai bine lsnd familia, comunitatea, piaa liber sau
organizaiile neguvernamentale s soluioneze liber problemele respective. ( de exemplu, organizaii
neguvernamentale care se implic n sprijinirea sracilor)
Instrumentele obligatorii. Ele constrng sau direcioneaz aciunea persoanelor sau instituiilor crora li se
adreseaz. n aplicarea lor, guvernarea trebuie desigur s in seam de limitele constituionale. Pe plan economic,
reglementrile urmresc s ncurajeze unele activiti sau, dimpotriv, s descurajeze altele; de exemplu, pot exista
reglementri privind preurile practicate, calitatea i cantitatea produselor, standarde de siguran sau ecologice etc.
Pe plan social, reglementrile urmresc s protejeze interesele cetenilor, de pild prin reglementarea pieei muncii
sau elaborarea de standarde de calitate, de nepoluare etc
28. Ce factori influenteaz decizia de alegere a instrumentelor de PP?
De obicei, o agenie guvernamental care are de implementat o anumit politic are la dispozi ie mai multe
instrumente ntre care poate s aleag. Decizia de alegere depinde de mai muli factori, i anume de:

caracteristicile instrumentelor: a) intensitatea resurselor; b) centrarea: ct de mare este selectivitatea grupurilor

vizate, ct de precis este aciunea etc.; c) riscul politic: ct de mare e sprijinul i ct de mare este opoziia la
folosirea acelui instrument, care sunt ansele de succes etc.); d) constrngerile asupra activitii statului: ct de mult
este acceptabil coerciia etc.;

stilul de realizare a politicilor n ara respectiv (de pild, n S.U.A. sunt preferate politici care presupun
descentralizarea activitilor, n timp ce n alte ri, precum Frana, politicile apeleaz la activiti cu un caracter mai
pronunat centralist);

cultura organizaional a ageniilor guvernamentale care urmeaz s implementeze politica;

contextul problemei: rolul actorilor implicai, programarea activitilor etc.;

preferinele decidenilor (care in de profesiile lor, de afilierile lor instituionale i politice, de cunotinele i
credinele lor etc.).

29. Prezentai modelul de stabilire a agendei propus de Cobb i Ross.

Modelul lui Cobb i Ross stabilirea agendei are 4 faze:
iniierea problemei;
specificarea soluiilor pentru acea problem;
extinderea sprijinului pentru problem;

intrarea problemei pe agenda instituional.

Cei trei autori consider c trecerea unei probleme de pe agenda public la cea formal se realizeaz n trei
modele: 1) modelul iniiativei exterioare; 2) modelul mobilizrii; i 3) modelul accesului interior.

n modelul iniiativei exterioare,

- problemele sunt ridicate de grupuri neguvernamentale; ele devin mai nti componente ale agendei publice
i abia apoi sunt aduse pe agenda formal.

n modelul mobilizrii
- problemele sunt ridicate n interiorul structurilor guvernamentale: de aceea, n cazul lor problema central
este aceea de a le pune nu pe agenda formal, ci pe cea a publicului.

n modelul accesului interior

- grupuri influente - cu acces la persoanele aflate n funcii de decizie asupra politicilor - iniiaz o politic,
dar nu vor neaprat ca aceasta s fie adus i pe agenda public. Aceasta fie pentru c ele consider c acea politic
avantajoas pentru ele ar atrage nemulumirea populaiei.

30. Ce presupune etapa formularea politicilor din cadrul ciclului politicilor publice. Prezenta i
constrngerile care privesc aceasta etap.
Formularea politicilor este procesul prin care sunt definite, evaluate, acceptate sau respinse politici alternative
de soluionare a unei probleme aflate pe agend.
Formularea politicilor este rezultatul unor constrngeri care privesc:
1. natura problemei - pentru soluionarea creia urmeaz s fie propus o politic.
Natura problemei problemele pot fi mprite n 3 grupuri:
bine structurate
mediu structurate
slab structurate
Nu pot fi stabilite granite rigide ntre aceste grupuri!
2. contextul politicii - actorii implicai i mecanismele instituionale sau neinstituionale de formulare a
politicilor i mecanismele de formulare a politicilor
n formularea politicilor, alte dou aspecte sunt importante:
a) implicarea specialitilor acei participani la procesul de nfptuire a politicilor, care de cele mai multe ori
rmn ascuni ochiului public
b) activitatea grupurilor politice de presiune, schimbrile n instituiile politice i administrative, n legislaie
etc.
31. Decizia de alegere a unei politici publice nu este numai o decizie tehnic, ci si una politic. Prezenta i
conceptul de decizie raionala din punct de vedere al deciziei colective.
Decizia de a urma o anumit politic public se caracterizeaz prin aceea c:
1) ea este o etap ntr-un proces mai complex, acela de elaborare i de aplicare a unei politici publice;
2) ea const n alegerea dintre un numr de alternative, identificate anterior, n procesul de formare a
politicilor, a uneia care e considerat potrivit ca rspuns la o anumit problem public;
3) alegerea implic mecanisme complexe: ea nu este numai o decizie tehnic, ci una politic.
Raionalitatea acestui model const n alegerea mijloacelor celor mai potrivite pentru atingerea scopurilor
propuse.
Dac modelul alegerii din punct de vedere al deciziei individuale presupune aciunea raional a unei
persoane individuale, n vederea identificrii celei mai bune soluii de rezolvare a unei probleme de politic public,

decizia colectiv se refer la aciunea raional a membrilor unui grup, care sunt interesai de solu ionarea unei
probleme de politic public.
Cu ct numrul agenilor (decidenilor) implicai n luarea deciziei este mai mare, cu att este mai dificil s se
ajung la o concluzie. De asemenena, luarea deciziei depinde i de numrul alternativelor pe care
decidentul/decidenii trebuie s le exploreze.
Exemplu
S presupunem c n oraul X exist un combinat siderurgic, care nu a fost privatizat, i care produce mari
pierderi. n faa decidenilor locali, precum i a responsabililor din Ministerul Industriei, se pune problema alegerii
ntre trei alternative:
1. s se continue subvenionarea din bugetul statului a pierderilor, n acest fel angaja ii avnd un loc de
munc;
2. s se nchid o parte a combinatului, cu reduceri ale locurilor de munc;
3. s se nchid combinatul i s se ofere programe de reconversie profesional pentru persoanele din
combinat.
Luarea deciziei n rezolvarea acestei probleme depinde de:
- analiza consecinelor celor 3 alternative n timp
- efectele fiecrei alternative asupra celor implicai
- consecinele asupra felului n care persoanele din oraul X vor vota partidul care este responsabil de adoptarea unei
anumite politici.
ntr-adevr, alternativele 2 i 3 vor putea ca n timp s conduc la rezultate mai bune dect prima alternativ,
care n faza iniial a aplicrii are cele mai bune rezultate. Dar tot ele antreneaz costuri electorale!
Printre mecanismele ce pot fi aplicate pentru a face o unic alegere ntre cele trei alternative:

Criteriul Pareto: dac o alternativ a nu este preferat de nici un membru al grupului alternativei b i cel
puin un membru al grupului prefer pe b lui a, atunci alegerea grupului va fi b. Dar, acest criteriu nu se poate aplica
dect ntr-un numr mic de situaii (n majoritatea situaiilor n care e implicat publicul exist grupuri cu interese i
opiuni diferite).

Analiza cost-beneficiu este o metod de a pune n balan i de a evalua opiunile de politici n funcie de
costurile i de beneficiile lor (n special dpdv economic).
Astfel, indiferent dac decizia se ia la nivel individual sau colectiv, factorii de decizie trebuie s identifice i
s ordoneze corect obiectivele i scopurile politicii publice, s gseasc ct mai multe alternative care pot contribui la
atingerea obiectivelor, s compare alternativele din punct de vedere al consecin elor lor i s aleag alternativa care
maximizeaz atingerea obiectivului.
32. Prezentai 4 metode calitative folosite n analiza problemelor din etapa elaborrii politicilor publice.
Interviul metod tradiional folosit n strngerea informaiilor iniiale pentru analiza i evaluarea
programelor politicilor publice,
- se bazeaz pe comunicarea verbal i presupune ntrebri i rspunsuri verbale
- de regul sunt suficiente 20-60 interviuri pentru a explora aria problemei;
- este unul dintre cele mai bune instrumente pentru a strnge prerile oficialilor importan i, principalelor
instituii, partenerilor sociali i grupurilor int n vederea realizrii unei imagini de ansamblu asupra domeniului de
politici publice, precum i pentru a obine o prim list a problemelor existente.
-interviurile sunt folosite de obicei n etapa iniial de concepere a politicii publice, atunci cnd nu exist
informaii cu privire la problemele relevante.

Focus grupuri
- focus grupurile presupun un numr mai mare de participani, care provin dintr-un grup cu trsturi
principale similare (de exemplu, reprezentanii IMM-urilor, prini, reprezentanii minoritilor naionale etc.).
- numrul participanilor variaz de la 6 la 10. De obicei, participanii nu se cunosc ntre ei.
- ghidul de interviu nu trebuie s aib mai mult de 4 6 ntrebri. Discu ia nu trebuie s dureze mai mult de
1,5 2 ore.
- informaiile obinute n urma focus grupurilor trebuie s fie prezentate n rezumat n analiza final i ntr-un
raport final.
Metoda arborelui problemei

Metoda arborelui problemei const n analizarea situaiei prin identificarea problemelor majore i a
principalelor relaii cauzale dintre acestea.

Se realizeaz o dispunere grafic a problemelor difereniate n funcie de cauze i efecte, alturi de

problema central care reprezint nucleul.

Este util ca la aceast aplicaie s participe reprezentani din partea ct mai multor institu ii, parteneri sociali
i grupuri int, astfel nct diagrama care rezult s fie o imagine negociat i mprtit a situaiei.

Diagrama os de pete
diagrama os de pete (fishbone) este o metod de analiz de tip cauz-efect,
asigur o modalitate structurat care permite identificarea tuturor cauzelor posibile ale unei probleme,
dup finalizarea diagramei se stabilesc soluiile care ar putea elimina cauzele problemei.

33. Prezentai comparativ cele dou modele de implementare a politicilor publice: modelul implementarii de
sus n jos i modelul implementarii de jos n sus.
a. Modelul implementrii de sus n jos a politicilor

potrivit lui, punctul de plecare n implementarea politicii publice este o decizie guvernamental (ex. o nou
lege de control a polurii);

identificarea principalilor actori ai politicii respective se realizeaz de sus n jos, de la guvern la actorii
privai;

are 3 stadii:
Stadiul 1- elaborarea de standarde de implementare - sunt elaborate directive, norme, reglementri + sunt
luate decizii de aplicare a politicii
Stadiul 2 - distribuirea resurselor se distribuie fondurile i se ataeaz personal fiecrei agenii i fiecrui
birou nsrcinat cu implementarea politicii;
Stadiul 3 - supervizarea implementrii presupune monitorizarea; auditul i evaluarea politicii publice.
b. Modelul implementrii de jos n sus a politicilor

n acest model, punctul de plecare nu mai este o decizie guvernamental, ci o reea de actori implicai n
unele zone n oferirea unui bun sau a unui serviciu (ex. controlul polurii).

se concentreaz doar asupra decidenilor i tinde s neglijeze ali actori implicai n procesul de nfptuire a
politicilor publice;

Modelul de jos n sus are avantajul c ia n considerare rolul relaiilor formale i informale care constituie
reelele de actori, publici i privai, implicai n formularea i aplicarea unei politici.

El accentueaz c succesul sau eecul unei politici depinde nu de puine ori de capacitatea sau voina
birocrailor aflai la nivele inferioare de a o aplica sau de felul n care se implic ali actori.
Fiecare din cele dou modele ale implementrii are punctele sale tari, dar i puncte slabe. De aceea trebuie s
se gseasc o abordare care s preia avantajele, sau punctele tari ale fiecruia. In acest sens, o mare importan o are
procesul de alegere a instrumentelor politicilor.
34. Prezentai, pe scurt, indicatorii de performan folosii n evaluarea politicilor publice.
Indicatorii de performan folosii n evaluare sunt:
1) indicatori de rezultate i de impact - sunt cei care pun n eviden volumul produselor i serviciilor
furnizate de ctre autoritile publice i efectele obinute n urma acestora.
De exemplu, ntr-un program de construire a unei autostrzi, indicatorul de rezultate poate fi numrul de
kilometri dai n folosin, n timp ce indicatorii de impact se refer la reducerea numrului de accidente cu un
anumit procent pe acea rut.
2) indicatori de eficacitate: reprezint acea categorie de indicatori care conin informaii asupra gradului n
care obiectivele politicii sau ale programului guvernamental au fost realizate.
De exemplu, ntr-un program de tratare a persoanelor consumatoare de droguri, pot fi fixate drept obiective:
numrul persoanelor dependente de droguri care au fost tratate, reducerea numrului de aciuni de violen, numrul
de zile n care aceste persoane au fost supuse tratamentului.
3) indicatori de activitate, de proces: se utilizeaz pentru substituirea indicatorilor de eficacitate deoarece
sunt mai uor de calculat. Astfel de indicatori pot fi: numrul de ore de munc lucrate, numrul de dosare
nregistrate, numrul de cereri la care s-a dat rspuns, numrul de ntlniri realizate n vederea realizrii obiectivului
vizat de acea politic sau program;
4) indicatori de eficien: sunt necesari pentru a pune n corelaie rezultatele obinute (output-urile) cu
volumul de resurse consumate n acest scop.
Dintre indicatorii folosii, cei mai ntlnii sunt:

Analiza cost-beneficiu - se refer la dimensiunea financiar a proiectului. Rspunde la ntrebri precum:

Care sunt costurile i care sunt beneficiile preconizate ale proiectului?
Analiza cost-eficien se refera la rezultatele concrete ale proiectului.

35. Prezentai o problem de politic public i identifica i cteva ci de ac iune pentru rezolvarea
acesteia.