rlenll

Dintre popoarele antice din Orientul Apropiat, asirienii au fost

cei mai vestifi pentru cruzimea
lor prin care au devenit stapinii
unui imperiu uria~, de~i acesta
i-a costat insa~i propria existenfa. Ei au ramas in istorie ca
primii utilizatori ai cavaleriei
~i ai carelor de razboi

O O Asirienii erau un popor crud ~i

razboinic (sus: se escorta prizonierii), care
a intemeiat un imperiu uria~ (dreapta).

A!,

irienii, unul dintre popoarele cele mai

razboinice din istorie, au luptat de-a
ungul secolelor pentru a subjuga
popoarele vecine. La apogeul puterii, imperiul
lor se intindea p1ruI la Golful Persic ~i cuprindea
chiar ~i Egiptul.
Agresiv~tatea lor se putea datora intt-o
oarecare Irulsura pozitiei
lor geografice.
P~m1ntul Asiriei era In partea nordic~ a
Mesopotamiei, pe linga Valea Tigrului, la nord
de Babilon. Deoarece nu aveau hotare naturale,

tarn1uri sau lanturi muntoase, erau vu1nerabili

din orice direqie. Din aceastacauz~era nevoie
de o annata putemicl ~i mobilizata 1n orice
moment, pentru mentinereain1periului.Asirienii
erau comercianli 1ndrnzneli. Mai mult, principalele cli comerciale ale Mesopotamiei au
trecut prin tara lor, aceastaa reprezentat1n sine

j
'~
"5
~

O Asirienii au fost printre primii care au

folosit cavaleria in razboi. Erau expe~i ~i in
utilizarea carelor de razboi.

11

ASIRIENII

posibilitatea de Imbog~tire a orica:rei puteri ce

detinea controlul asupra lor.
Ca ~i vecinii lor babilonieni, ~i asirienii erau
amoriti, adica: u~ii
popoarelor semitice care
In mileniul trei l.e.n. ie~ind din Arabia au subjugat o~le
Surner ~i Akkad. Aparitia Asiriei ca
stat independent a fost In jurul anului 1900 l.e.n.,
dar a continuat s~ fie sub dorninatia regatului
barbar Mitanni. In decursul acestei lungi ~i grele
perioade, asirienii n1:1numai c~au l'eu~it s~-~i
p~streze identitatea;dar au dezvoltat ~i o traditie
militarn puternica:. Astfel, In secolul XIV l.e.n. au
putut lansa o campania expansionista.
O armata
brutala
Au f~cut incursiuni In toate direcr;iile. Tukultiapil-EsanoaI., un rege ai secolului ai XII-lea a
extins imperiul
Asirian
pin~ la Marea
lI!1editeran~. Succesul lor era schimb~tor
deoarece au p~truns popoare in Orientul
Apropiat, s-au fonnat ~i au disp~rutstate, iar In
locul inamicilor vechi au ap~rut altii noi, ~i
anume

O Puterea
principala a infanteriei
o
reprezentau
arca~ii.
La inceput
au purtat veste metalice,
apoi s-au protejat
prin intermediul
scuturilor
lungi din
lemn.

O Primele ma~ini
de asediere erau
aparate de turnuri
din care se tragea.
Berbecul era
suspendatin
interior de o funie.

me~terii artizani), astfel poporul rnmas f:lra conducatori se supunea cu umilinta. Aceasta politica
~ireata, 1mpreurul cu armata ~i sistemul administrativ bine organizate au reu~it sa menJ;irul
stabil Imperiul Asirian prin secole de razboi.
Expansionismul continuu a epuizat 1nsa
puterea Asiriei, la.Sjlnd armata fara rezerve In
timp ce trebuia sa faca fata unor adversari noi.
Imperiul era slabit ~i de setea de ,putere a unor
membri ai familiei regale, ceea ce a condus de
multe ori la lovitljri de stat ~i atentate, periclitind
de multe ori securitatea statljlui.

...
araffi1elli1.

Inceplnd din secolul IX, militarismul asirian a

deveiiit din ce in ce mai crud. A luat ~tere
Imperiul Asirian, care a cuprins Mesopotamia In
cea mai mare parte ~i Siria de Nord.
Dup~ o perioada de dec~dere, In 745 l.e.n.
Asiria ~i-a lnceput campania de expansiune final~, care a fost ~i cea mai nes~buita. In a<;easta
perioada un comandant plin de succes, Tukultiapil-Esarra ai III-lea, a fondat o dinastie nou~.
El a fost urinat de numero~i regi talentati ~i
nemilo~i, ~i anurne Sarrukin al n-lea ~i Sin-ahheereba. Existenta statului depindea de fapt de

O "Le-arn taiat capul ~i dincolo de zidul

ora~elor lor le-arn adunat ca ni~te teancuri
de cereale" -se rnindrea Tukulti-apil-Esarra
cel dintii.

O Fiecare imparat expansionist ~i-a

construit propriul palat, care era impodobit
cu basoreliefuri uria~e. Aceasta era
propaganda regilor despre vitejiile lor ca
militari, conducatori sau vinatori.

armat:l, astfel asirienii au fost pionieri ai

lnnoirilor militare.
in scurt timp au trecut la utilizarea annelor
de fier In locul celor din bronz ~i au utilizat
carute trase de cai. Dup;l ce au Inceput sil
creasc;l cai care puteau duce omul pe spate, ei
au fast primii care au introdus unit:ltile de
cavalerie In armat:l. Nici inamicul Invins care se
ascundea In ora~ nu mai avea sca:pare.Asirienii
au asediat o1"a$elecuajutorul berbecilor de lupt:l
~i al tumurilor mobile, apoi au m:lcel:lrit toat:l
populatia.
Bog;ltia acestui imperiu u~ a f;lcut posibil
12

importul de piatra, lemn ~i m~tale pretioase, pe

care le-au utilizat la 1mpodobirea ora~elor A.5ur,
Kalhu, Dur-Sarrukin (Horsabad) ~i Ninive.
Fiecare lmparat rnare care a contribuit la
extinderea irnperiului ~i-a construit palatul
propriu, ornamentat cu statui 1nfati~lnd tauri cu
aripi ~i cap de om, care vegheau simbolic
constructia. Inscriptiile
col.umnelor ridicate
pentru comemorarea victoriilor se mindreau cu
numele inamicului
lnvins ~i cu numarul
persoanelor decapitate sau trase In teapa.
Pe Ilnga rnacelarirea soldatilor inamici, asirienii au utilizat tactica depo1tlrii In rnasa a conducatorilor acestora (aristocratii, functionarii,

A
Sfi~itul
imperiului
In timpul domniei lui Assur-ban-apli (668 -627
l.e.n.) Asiria era la apogeul puterii sale ~i a
nimicit popoarele asociate 1mpotriva sa. De~i au
pierdut controlul asupra Egiptljlui, aceasta a
1nsemnat de fapt mentinerea puterii asiriene. O
putere atlt de agresiva nu-~i putea permite nici
un moment de slabiciune, tOtlj~i acesta a aparut
In jurul anului 630 l.e.n. Asiria era dezbinata de
razboaie civile pentru putere ~i lncetljl cu lncetljl
imperiul s-a destramat. Ataculmezilor dinspre
est ~i cel al babilonienilor dinspre sud au
culminat cu caderea capitalei Af}ur In anul 614
l.e.n., apoi au fost asediate Ninive ~i Ka1hu,
acestea cazlnd In anul 6I21.e.n. De data aceasta
victimele macelurilor au fost asirienii, iar
inarnicii lor au dat dovada de atlt de mult zel
lnclt Asiria ~i poporul asirian au disparut pur ~i
simplu din istorie.
O lIustra,ia din partea stinga a basoreliefului este dovada puterii infrico~atoare a imparatului. Capul domnitorului Tueman din
regatul Elamit, este atirnat intr-un copac.