BALANTA LEGATURILOR DINTRE RAMURI

Utilitatea studierii tendintelor de dezvoltare a economiei nationale nu

trebuie demonstrata. Studiile de prognoza macroeconomica sunt de prima
importanta pentru guvern si factorii de decizie din economie.
Pentru planificarea atingerii unor obiective macroeconomice intr-un
orizont de timp determinat este necesara estimarea volumului de resurse
necesar si compararea cu cantitatea de resurse disponibile.
Juxtapunerea necesarului de resurse cu disponibilul si compararea lor
se numeste balanta. Balantele sunt de obicei neechilibrate, necesarul de
resurse este de obicei mai mare decat disponibilul. In functie de tipul de
resurse exista balante: de forta de munca, de materii prime si materiale, de
fonduri financiare etc.
Economia nationala se poate imparti sectorial pe cca 30 70 ramuri
de actvitate acestea fiind in interactiune complexa intre ele. Atat productia
cat si consumul unei ramuri de productie se exprima in unitati de masura
fizice omogene astfel ca pentru un orizont de timp (an, cincinal) se poate
intocmi tabelul in sah dupa cum urmeaza:
Ramura dest

Co
R1 nsu
R2 .

Ramura sursa
R1
R2
.
.
Ri
.
.
Rn
Amortizare
Val adaugata
Import
.......
Total

Rj

Consum Social Export

. Rn Populati
e

. . . Total

.
.
.
.
.
xij

Acest tabel se numeste Balanta legaturilor dintre ramuri si se poate

exprima in unitati fizice sau valorice. Complexitatea relatiilor dintre ramuri
provine din faptul ca productia totala (numita globala) a unei ramuri se
consuma partial pentru realizarea productiei in celelalte ramuri restul fiind
pentru consumul populatiei, consum social (armata, spitale, scoli, institutii
publice etc), export etc.
R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev.04/10/05 (2)

Exemple tipice de ramuri industriale evidentiate in balanta legaturilor

dintre ramuri: industria otelului, extractia carbunelui, productia de energie
electrica, extractia si rafinarea petrolului etc.
Pornind de la tabelul sah se poate intocmi un model matematic al
Balantei legaturilor intre ramurile economiei.
Notam cu:
X i - productia globala a ramurii i pentru (i, j 1,2,3, . . . n);
xij - cantitatea produsului creiat in ramura i si consumat in ramura j;

Yi - produsul final creiat in ramura i;

Prin produs final intelegem produsul ramas din productia globala a

ramurii folosit pentru: consum populatie, consum social, acumulare, export
etc, adica cantitatea ramasa din productia globala dupa ce s-au scazut
consumurile de catre celelalte ramuri. Productia globala a unei ramuri se
poate exprima astfel cu relatia:
n

X i xij Yi
j 1

Este convenabil sa operam cu consumurile specifice astfel ca se face

raportul;

xij
Xj

aij unde :

aij este consumul specific al ramurii j din resursa i.

Cu notatia pentru consumul specific se pot scrie relatiile:
xij aij X j
n

X i aij X j Yi
j 1

Ultima relatie se poate scrie ca un sistem de n ecuatii cu n

necunoscute de forma:

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev.04/10/05 (2)

X 1 a11 X 1 a12 X 2 . . . . . a1n X n Y1

X 2 a 21 X 1 a 22 X 2 . . . . a 2 n X n Y2
.
.
X n a n1 X 1 a n 2 X 2 . . . . a nn X n Yn

Sau matricial:
Unde :
A aij -Xmatricea
AX patrata
Y (1)a consumurilor specifice;
X1
X
X 2
.
Xn

si

Y1
Y
Y 2 - vectorii coloana pt productia globala si productia " ramasa"
.
Yn

Folosindu-ne de matricea unitate I

I

Putem explicita oricare din vectorii X sau Y din ecuatia matriciala (1)
cu conditia ca:
det.A 0 adica sistemul este compatibil.

Aceasta conditie care de obicei este indeplinita trebuie verificata.

Produsul matricial nu este comutativ. Prin inmultire cu matricea
unitate se pot scrie urmatoarele relatii:
IA AI A si IX XI X

Pentru explicitarea vectorului Y ecuatia (1) devine astfel:

IX AX Y
IX AX Y
( I A) X Y

(2)

Vectorul X se poate explicita prin inmultirea la stanga a ambilor

membri ai egalitatii cu inversa matricii diferenta (I-A). Deci:
I A 1 I A X ( I A) 1 Y
I - A 1 I A I atunci :
1
IX I A Y adica :
1
X I A Y (3)

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev.04/10/05 (2)

deoarece :

Matricea:

I A 1

se numeste matrice Leontief dupa numele economistului american Vasili

Leontief laureat al premiului Nobel pentru economie (1973). (Input - Output
Analysis)
Modelul matematic al Balantei legaturilor dintre ramuri este
reprezentat de oricare din ecuatiile matriciale:
X AX Y
Y ( I A) X
X ( I A) 1 Y

Parametrii care exprima structura modelului sunt cuprinsi in matricea

A din care rezulta (I-A) si inversa ei. Elementele matricii A se normeaza prin
calcul tehnic, se estimeaza din realizari satistice sau se planifica ca obiective.
Necunoscutele modelului sunt vectorii X si Y formati fiecare din cate
n elemente. Deci numarul de necunoscute este 2n. Vectorii X si Y sunt legati
de n ecuatii astfel ca numarul de grade de libertate este:
2n n = n
Teoretic oricare grup de n necunoscute din cele 2 n elemente ale
vectorilor X si Y pot fi impuse (variabile exogene) si din calcule sa rezulte
celelalte n necunoscute.
De regula se da productia ramasa Y si se cere sa se calculeze productia
globala X.
Exemplu: Se dau consumurile specifice pentru 3 ramuri industriale si
productia finala (ramasa) dupa cum urmeaza. Se cere sa se calculeze
productia globala.

0
0.004 t
0
kwh
aij 49 kwh t
0
0.5 kwh
mc
mc
2
0
0
t

si

6.10 5
Y 10 4
10 5

Se observa ca productia celor 3 ramuri industriale se masoara fizic in:

R1

tone;

R2

kwh ;

R3

mc;

Pentru calcularea productiei globale folosim modelul conform ecuatiei

matriciale:
X I A Y
1

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev.04/10/05 (2)

Verificam prin metoda Sarrus daca determinantul matricii Leontief

este diferit de zero.
det I A

1
49
2

0.004
1
0

0
0.5 1 0.004 0.004 49 0.8
1

In MS EXCEL functia care calculeaza determinantul este

MDETERM(domeniu).
Calculam inversa unei matrici prim metoda Gauss Jordan care are
avantajul ca necesita calcule mai putine si se poate programa mai usor pe
calculator.
Medoda consta in juxtapunerea la dreapta la fiecare pas de calcul a
cate unei coloane din matricea unitate si recalcularea elementelor
(campurilor) matricii dupa urmatoarele reguli:
- se defineste ca pivot al pasului de calcul, campul din prima
coloana (stanga) care corespunde pe linie valorii UNU in coloana
din matricea unitate adaugata la dreapta;
- elementele de pe linia pivotului se recalculeaza prin impartire la
pivot;
- restul de elemente se recalculeaza prin regula dreptunghiului.
Numarul de pasi de calcul este egal cu dimensiunea matricii (patrate)
Leontief respectiv cu numarul coloanelor matricii unitate adaugate la dreapta
matricii Leontief.
Recalcularea campurilor matricii Leontief pentru fiecare pas de calcul
se face dupa schema urmatoare unde pivotul este notat cu []:

i ..........xi
.
k .........xk
yi

xi
i

yk

x k i xi k
i

Calculul inversei matricii Leontief pentru exemplul ales este:

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.
Rev.04/10/05 (2)

0.004 0 1
49
1
0. 5 0
2

0.004

0.804

1
0

1 0

0.5 49 1

0.008

2 0

0.0025 1.24 0.005 0

0.62 60.94 1.24 0

2.49

0.01 1

1.25 0.005 0.0025

62.5 1.25

0.62

2.5

1.005

0.01

Aratam in cele ce urmeaza modul de calcul al valorilor din

primul pas al algoritmului Gauss - Jordan
Prima linie se obtine prin impartire la pivot. Deoarece acesta
are valoarea 1, valorile din pasul anterior raman neschimbate
Restul de valori calculate cu regula dreptunghiului sunt:
1 1 49 0.004
1 0.5 0 49
0.804
0.5
1
1
1 0 49 1
1 0 2 0.004
49
0.008
1
1
1 1 2 0
1 0 2 1
1
2
1
1

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev.04/10/05 (2)

0.804 0 ( 0.004) ( 0,5)

0.0025
0.804
0.804 0 1 ( 0.004)
0.005
0.804

0.804 1 ( 0.004) 49
1.24
0.804

0.5
0.62
0.804

0.804 1 ( 0,5) ( 0.008)

1
0.804

1
1.24
0.804

49
60.94
0.804
0.804 2 ( 0.008) 49
2.49
0.804

0.804 0 ( 0.008) 1
0.01
0.804

Pentru rezolvare in MS EXCEL se executa secventa:

- Selectare domeniu pentru matricea inversa rezultat;
- Selectare functie MINVERSE(domeniu cu matricea pt inversat);
- Actionare simultan taste CTRL+SHIFT+ENTER.
Astfel ca productia globala este produsul matricial:
1.25
X 62.5
2.5

0.005
1.25
0.01

0.0025 6.105
750300
4
0.625 10
37575000
5
1.005 10
1600600

X 1 6 10 5 1.25 10 4 0.005 10 5 0.0025 750300

xXij a6ij 10
X 5j 62.5 10 4 1.25 10 5 0.625 37575000
2

X 3 6 10 5 2.5 10 4 0.01 10 5 1.005 1600600

Folosind relatia:
se pot calcula consumurile totale din produsul ramurei i consumat in
ramura j dupa cum urmeaza:
x12 0,004 t kwh.37575000 kwh 150300t
x 21 49 kwh t .750300t 36764700kwh
x 23 0,5 kwh mc .1600600mc 800300kwh
x31 2 mc t .750300t 1500600 mc

Echivalent in MS EXCEL este functia MMULT(domeniu1,domeniu2)

Rezultatele astfel obtinute sunt prezentate sintetic in tabelul urmator.
Consum
R1 [t]
R2 [kwh] R3 [mc]
R.Cazacu, C.I.TR1
Note
de
Curs.
[t]
0
150300 7
0
Rev.04/10/05 (2)
R2 [kwh] 36764700
0
800300
R3 [mc]

1500600

Y
X
600000
750300
10000 37575000
100000 1600600

Se observa ca prin adunare pe linii rezultatele se verifica pe ultima

coloana.
BIBLIOGRAFIE
1. Craiu I., Mihoc Gh. , Matematici pentru economisti, vol 3, Editura
Tehnica, Bucuresti 1971.
2. Dinescu C., Savulescu B., Initiere in matematica aplicata. Ed.
Albatros, Bucuresti 1984.
3. IsaicManiu Al., In cautarea optimului, Ed Albatros, 1985.
4. Leontief W., Analiza INPUT OUTPUT, Ed. Stiintifica, Bucuresti,
1970.
5. Tovissi L., Tiganescu E., Balanta legaturilor dintre ramuri, Ed.
Stiintifica, Bucuresti 1969.

R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev.04/10/05 (2)