Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
L~
,)
/1""1
1\.
Coleqia INITIERI
Marc de Smedt
TEHNICI DE MEDITATIE
~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE
" 'v-
MARC DE SMEDT
TERNICI DE MEDITATIE
~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE
Traducere
de
GEORGE ANANIA
a
ISBN 973-9243-61-4
univers enciclopedic
Blicure~ti,199X
CUPRINS
C1H1itoria
interioar1i.....................................
Iluzie a realit1itii~irealitatea iluziei ........................
Meditatiizilnicesau arta de a te bucurade clipa prezenta ........
Traditiaevreiasca ......................................
Devenireameditatieicre~tine .............................
Metodeale C1iijin Islam
......................
7
lO
22
40
50
64
PracticileYogaale traditieiindiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
121
Buddha ~ipreceptelelui .................................
.....
131
Meditatiitaoiste .......................................
151
Calea ramuriiHinayana .................................
Tehnici tibetane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
178
PracticaZen ..........................................
203
Relatiacu realul .......................................
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
CALATORIA
All/nd
Ma
Ii apar/ine
in)l/r.
INTERIOARA
MARC DE SMEDT
TEHNICI DE MEDITATIE
-..--.----
\
,
spun: fiecare flint!i are specificul lui Buddha. Intr-adevar. fiecare fiintll
tr!iie~te.Intreg Universul este mi~care. Ce anume impinge la dans atomii ~i
particulele? Cu cat ~tiinta avanseaza cu atat limitele ei explodeazllla infinit.
Din ce suntemfllcuti?Cinelocuie~tein acestinveli~de carne?Ce energie?
Pentru ce na~terea, pentru ce moartea? Tot atatea intreb!iri f1lr1lrllspuns.
Dumnezeu este Necunoscutul. Un dincolo ce se aflll in noi. Acea fortll care
ar trebui sa ne fac!isa ne dep~im ftr!i incetare. care se opre~te, se intrel"\lpe,
spune un kodn Zen. Ma simt la fel de agnostic ca ~i Malraux, care avea
simtul sacrului ~i al omenescului nevrand sa se inchid!i in categorii. ~i care
spunea di secolul urmator va fi metafizic sau nu va fi deloc.
11
ILUZIE A REALITATII
$1 REALITATE A ILUZIEI
,'"
"Un obieet nu e eeea ee zice(i voi cd e... E,~temult mai
mult. Este un ansamblu in sensuI eel mai larg al euvantului.
Un seaun nu e un seaun. Eo strueturd de 0 eomplexitate de
neeoneeput, din punet de vedere atomic; electric etc. Prin
urmare. a-I gandi ea pe un simplu seaull eOllstituieeeea ee
Korzyhski nume$te0 idelltifieare. Tota/itatea aeestor idelllifledri ii produce pe eeillevrozat, pe eeilleilllreg la millie, pe
eel demelll...
.
A. E. VAN VOGT
Oricare dintre noi este nascut Intr-o anumita celula a civilizatiei ~i-~i
duce existenta Inauntrullimitelor culturii sale. Pe masura trecerii timpului,
poate liirgi aceste limite prin experienta, prin contacte, prin ruptura cu vechile
obi~nuinte. Bachelard, acest Intelept, spunea ca "un suflet plin de obi~nuinte
este un suflet mort" ~i ca "tot ceea ce este important se face Impotriva a
ceva"; afirmatii verificate prin experienta ~i prin Insa~i istoria omenirii.
Incatu~area In rutina, chiar daca aduce un iluzoriu sentiment al sigurantei,
aduce totodata micime de spirit, meschinarie: ea limiteaza fiinta. ~i invers,
efortul de depa~ire, vointa de libertate ~i deschidere interioara, nevoia
instinctiva de a te elibera din constrangerea tabieturilor sterilizante Iti
Ingaduie sa mergi dincolo de angoasa care blocheaza ~idisponibilitatea, ~i
dimensiunile actiunii tale In aceasta lume.
Dar Aldous Huxley, Intrebandu-se cum ar putea omul sa continue a se
bucura de binefacerile civilizatiei Inauntrul ciireia este Inlantuit, tara a se
lasa, In acela~i timp, abrutizat ~iintoxicat de otravurile acesteia, aminte~te
de dificultatea major1i: "tntre fiecare con~tiint1iomeneasc1i ~i restullumii
se ridic1i0 barier1iinvizibila, 0 retea de structuri traditionale, de notiuni-senzatii, de idei deja uzate care s-au pretacut In axiome, de vechi sloganuri
socotite drept revelapi divine. Ceea ce vedem prin ochiurile plasei nu este
niciodat1i, binelnteles,lucrullnsu~i, imposibil de cunoscut. In majoritatea
cazurilor nu este nici m1icarlucrul a~a cum se impune simturilor noastre,
a~a cum provoac1i din partea organismului nostru 0 reacpe spontan1i.Ceea
ce asimil1im ~i ceea ce ne provoac1i reactiile este un curios amestec de
TEHNICI
DE MEDITATIE
MARC DE SMEDT
12
~i atunci?
Conform cuvintelor lui Blake ~i ale lui Huxley, trebuie sll "cur1itID'nu~ile
perceptiilor" . in explorarea vastului ~imisteriosului univers al potentialit1ltilor
13
TEHNICI DE MEDITATIE
--..---.-
nenum1lrate altele... Vorbim mult despre libertate, dar cine e liber. ~i liber
fatll de ce?
De a fi sau de a p1lrea?
R1ispunsulvrlljitoruluiyaquidon Juan:
.__.
"Nu. Ca s1ivezi trebuies1iinveti a privilumeaintr-un alt feL. F~~!.f!L->
0.ncat fiecare dintre faptele tale s1idevin1iultima b t1iliepe p1imant. Doar
- m asemenea condliTITapleJeTaief~ivar dobandi adev1lratapu ere:b'ilc1i nu,
cat timp vei tr1ii, vor rllmane faptele unui timid... Frica ne impiedic1i s1i
examinllm ~i s1iexploat1imceea ce ne revine in calitate de oameni ."
Pentru con~tiinta ~a-zis normalll, lucrurile sunt vl1zuteconform etichetei
lor verbale. Un copac este un copac; frumos exemplu de omogenizare. Or,
sub raport biologic, ceea ce tinde spre omogen se indreaptl1 spre moarte;
ceea ce tinde spre eterogen, spre diferentiere, se indreaptl1 spre viatll. Nu
exista, in intreaga creatie, vreun copac asem11nl1tor
altuia. Sunt diferiti, chiar
provenind din aceea~i familie ori specie. Sunt vii. Modul nostru de a-i
considera, de a-i defini, ne ucide spiritul. Duhne~te a moarte.
Mil apropii de un copac, de 0 floare, de 0 frunz1i. 0 creatie original1i
mi se desfli~oarllin fata ochilor. ~i dac1i,in,aceastl1 clipl1,imi lipesc ochii
de un microscop sau de un aparat cu raze X, se petrece ~i altceva. Copacul
a disp11rut,rllmane un flux al vietii, 0 mi~care....
Dar nu e nevoie de microscop ca sll vezi. Infinite circumvolutiuni ~i
asperit1ltiale scoartei, materie a lemnului, fluvii de sevL. Insecte, crisalide,
radl1cini,pl1manturi, ape...
Arbore, unde e~ti?
Ochii albinelor ~iai mu~telorpot primi peste dou1isute de impresii diferite
pe secundl1,adicl1de zece ori mai mult decat ochii omene~ti. Cum vl1dei
copacul ~i floarea?
Relativitatea nu se limiteazl1la formula E =mc2: energia, sau frecventa
vibratiilor, este egalll cu masa inmultit1lcu pl1tratulvitezei luminii. Definitie
a Cosmosului? Macrocosmos sau microcosmos? ~i copacul este relativ. Ca
tot restul. Absolut tot restul, inclusivnoi in~ine. "Un trandafir e un trandafir
numai fiindcl1omul il define~te ca atare; flirl1om, ar fi doar 0 scheml1 de
vmejuri energetice" (E. H. Shattuh).
.
Creierul? Necunoscut...
SIl medit1lm asupra turnului nostru de control, creierul, acest transformator de inalt1l tensiune, tranzistorul cel mai complex din universul
1-
"
14
MARC DE SMEDT
Edilia francezll
a apllrutin
15
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
mortii ~i a degenerescentei;
largi
~i lente, ele apar in somn ~i mai pot indica 0 stare patologica, indeosebi 0
tumoare la creier, atunci cand ocupa un loc important la un subiect in stare
de veghe.
16
MARC DE SMEDT
--
omuluide ciitreom.
mai mUitca oricand, aceasta caLatorienu e posibila decat prin
.. utilizarea omeneascaa fiin(eLoromene$ti".In clipa de fatii, dacii vreo
."
-.-,-'- D~,
dorintiiin acest sens iese la lumina zilei. rnmane foarte limitat1i.iar degradarea
omului de ciitre om continuii, continuii formidabila risipii de potentialitiiti
vii. Este de ajuns sii Ie vorbe~ticopiilor din toate clasele pentru a-~ da seama
di darurile lor de creativitate. de imaginatie. facult1i~le lor de a "prinde"
lumea, idealul lor de a triii intr-un univers mai adev11rat.mai drept, sunt
calitiiti inniiscute. Calitii~ aproape distruse de tiparul plin de constrangeri
al ~colii (care vede in ei ni~te elevi de notat prin raportare la 0 schemii ~i
nu ni~te copii) ~i. adeseori. al farniliei. Mai tfirziu, regulile ierarhice ~i
frustrante ale societ1i~ivor incheia transformarea unei fiinte libere. virtualmente treze. intr-un semisclav. Sclav al structurilor ~ial ritrnurilor sociale,
prizonier al obi~nuintelor. al modurilor de a gandi ~i a vedea. dependent
de iluzii inventate de ciitre altii. Nu. viata nu este ceea ce ni se aratii. nici
ceea ce se dore~te a fi. Ea nu poate fi inchisii la nesfar~it intr-o structurii
arbitrarii; ~i are grijii sii ne dovedeascii asta, rev11rsandu-sedincolo de constrangerile rigide. prin declan~area situatiilor "de crizii". Fiindcii nu exist1i
crizii decat prin raportare la ni~te date prestabilite. promulgate ca legi.
tn cartea sa Cibernetica !Ii societatea, Norbert Wiener aminte~te cii
..il degrad1im pe om inliintuindu-Ila 0 vaslii pentru a-I utiliza ca sursa de
energie; dar la fel de mult il degrad1im ~i atribuindu-i, la uzinii, 0 sarcinii
care const1idoar in repetitii ~icare ii solicit1iabia 0 milionime din capacitatea
intelectualii. Este evident mai simplu siiorganizezi 0 uzinii sau 0 galerii care
folose~teindividualit1itileomene~ticonform unei frac~uni infime din valoarea
lor decat sii edifici 0 lume in care aceste individualitiiti sii-~ipoatii atinge
implinir~a totaiL. Afirm cii acest facil drum spre putere nu numai di reprezintii refuzul a tot ceea ce eu socotesc ca avand valoare la specia umanii,
dar ~i exclude ~ansele noastre. actualmente minime, de a supravietui in
calitate de oameni.....
Dar dacii Universul intreg se supune celei de a doua legi a termodinarnicii
~i se indreaptii spre un haos in cre~tere, dacii ..viata este 0 insulii ce apare
ici ~icola intr-o lume muribundii". dacii degenerarea pande~te orice sistem
ordonat. totu~i ..existii insulite de entropie descresciitoare, intr-o lume unde
entropia in general nu inceteazii sii creascii. Existenta acestor insulite Ie
.'
l,-
17
TEHNICI
DE MEDlT A TIE
A invAta sA exi~ti
~i atunci cum s11procediim?
Unul dintre mijloace este sii ~timsii inversiim procesul de gandire ~ide
actiune care ne impinge spre exterior ~ine dezagreg11.S11ne intoarcem spre
'" interior. Siiascultiim. Sii ne ascultiim corpul ~icreierul, sii pricepem cii sunt
mult mai importante decat ideile de gata grefate pe ele.
S11sliibim tensiunea, sii ne liisiimin voia vietii. pe deplin. tn cea mai mare
parte din timp, fiinta avantajeazii un anurnit mod de functionare; creierul
frontal este astfel suprafolosit. iar aceastii inflatie creeazii nevroze. probleme. ~i invers, hipotalamusul, creierul..reptilian" ~iprimitiv, unde-~i au sediul
instinctul ~i intuitia. este subfolosit. In viata modemii, el se usucii. Sii
/ schimb1imdeci viteza. sii odihnim creierul care gande~te ~iproiecteaziilumea
'" in loe s-o triiiascii.Pentru asta. fenomenul undelor alfa ne poate veni in ajutor,
fiindcii aduce acea destindere, acel vid salutar care ne ingiiduie sii regiisim
o viziune obiectivii asupra lumii. Priviti un film la televizor, sunteti in ac~une,
participati la realitatea in mi~care a imaginilor-linii. Filmul se terminii,
intrerupeti contactul. imaginea se ~terge. Riimane receptorul, rece. obiectiv.
Sii facem acela~i lucru cu creierul nostru, sii ~tim sii debran~iim anumite
circuite. apoi sii ne conectiim. mai mult sau mai putin con~tient. la altele,
diferite, este 0 veritabiH1arta, Laindemana tuturor. Deoarece fiecare vede
lumea in mod diferit, conform structurilor lui morfologice. conform cu ceea
ce ii este inn11scut~i a dobandit; dar asta nu inseamnii c11intregul camp al
experientei nu-i este accesibil fieciiruia,in raport cu originalitatea sa proprie.
A inviita sii ne controlam propriul bio-feed-back, a ne regia energiile
~ipercep~ile. iatii un lucru util de inviitat in vederea noii civilizatii. radical
diferite. ce se anuntii. Robert Jungk, in concluzia lucrarii Pari sur t' homme1,
I LaCConl.
MARC DE SMEDT
-------------
-.-.---
l~
19
-- -.--------.
18
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
---------
20
21
EFECTEPSIHOLOGICE
ALE MEDITATIEl
- ~i ritrnurile
~diac
~i respirator.
Modelul r!ispunsului
"
23
MEDITATII ZILNICE
SAU ART A DE A TE BUCURA DE CLIPA PREZENT.A
Cele cateva exercitii care urmeaza, simple, accesibile tuturor, fundamenteaza Insa~i ideea de meditatie, care Inainte de orice consta in:
- 0 postura corecta;
- 0 respiratie adanc1i;
- atentie acordata clipei ~i corpului;
purificare a mentalului;
1 existenta In lume.
Dar putem medita ~iIn cea mai mare parte a gesturilor cotidiene; este
vorba atunci de 0 atitudine a spiritului, de 0 concentrare asupra fiecarui act.
Pentru Larousse, a medita consta In a face un examen interior, 0 reflectie.
Totu~i a reflecta este una ~i a medita alta; sa spunem c1iam putea vorbi de
,'.e>.p~e~~n{!Qlin~d~_at~Qti~Ji chiar In aceasta prezenta, un univers infinit
se dezvaluie putin cate putin: cel al nostru.
Cunoa~te-te pe tine Insuti ~i...
Relaxarea in taeere
Culd1-te pe un covor sau 0 impletitura, intr-o camera bine aerisita.
Con~tientizeaza-te pe tine insuti, ca ~i pardoseala.
Expira de mai multe ori incet ~i adanc, strangandu-ti abdomenul.
Apoi, nemi~cat,concentreaza-te asupra degetelor de la picioare. Simte-le
existenta. Percepe-le incordarile. Destinde-Ie.
DE MEDIT A TIE
>:;I
TEHNICI
Relaxarea eu muzica
Intinde-te In ~a fellncat 0 sursa muzicala sa se afle cu fata spre picioarele
tale; casetofon sau combina muzicala, nu are importanta, dar difuzorul trebuie
a~ezat pe sol, la nivelul taJpilor ~i al corpului.
Alege 0 muzica nici pasionala, nici sacadata, dramatic a sau grandioasiL
Melodia sa fie simpla, sa evolueze In spirala, ca In ni~te ragas indiene, ca
In canturile gregoriene sau In compozitiile lui Terry Riley, care sunt ideale
pentru genul acesta de exercitiu.
Nivelul sonor depinde de perceptia fiecaruia, dar trebuie sa simti muzica
invadandu-ti corpul, de la picioare pana la cap. Pentru asta, nu e nevoie ca
volumul sa fie prea putemic, cum soar crede, fiindc1i senzatia de acuitate
auditiva ~isenzatia de vibratie sonora asupra,corpului se dezvolta pe masura
concentrarii atentiei asupra muzicii.
Intins pe jos, expira Incet, profund.
Apoi, pastrand 0 respiratie calma, ampla, percepe sunetul in talpile
picioarelor ~i fa-I sa urce Incet in tot corpul, oprindu-te asupra partilor pe
care Ie simti obosite sau incordate ~i destinde-le pe indelete. Opre~te-te ~i
asupra sexului, a pantecelui, a plamanilor, respira muzica prin fiecare parte
a fetei: gum, nas, ochi, obraji, frunte, urechi.
Lasa-te sa fii pe de-a-ntregul muzic1i, abole~te spatiu-timpul.
MARC DE SMEDT
24
25
TEHNICI DE MEDITATIE
ca ace~tia sunt rari sau nu fac cu adevarat un efort, pot, fire~te, s~ se a~eze
pe un scaun, cu spatele bine cambrat, cu mainile pe coapse ~itiilpile paralele.
Top ceilalti sunt sflituiti sa se foloseasca de 0 perna tare, ca sa dispuna de
baza cea mai potrivita.
Cine spune spate ~icoloana spune ~iceafli. Nu putem avea spatele drept
~i ceafa inc1inata in fata. Este esential ca vertebrele cervicale sa irnparta~easca efortul coloanei ~i sa formeze cu ea 0 linie dreapta.
Atentia trebuie sa se orienteze spre patru puncte principale:
arcuirea ~alelor, a taliei;
- pozitia dreapta a spatelui propriu-zis;
- tinuta cefei ~i deci a capului;
umerii destin~i (au mereu tendinta sa se ridice).
o data gasita tinuta corecta, trebuie sa veghem tara incetare asupra ei.
Postura dreapta
Un spate drept, 0 coloana vertebral a supla sunt condipi esentiale pentru
o viata sanatoasa ~i0 con~tiint8limpede. Vertebrele constituie 0 axa pornind
de la care intregul corp i~i ocupa locul, ~i importanta acestei zone la nivel
neurovegetativ este primordiala. Din pacate, nu ne dam seama de proastele
obiceiuri in modul de a ne tine spatele decat cand e prea tiirziu, cand varsta
I-a incovoiat ~i rasucit in chip adesea iremediabil.
Meditatia activa trebuie sa puna spatele la lucru, sa-I indrepte, sa-I
cambreze. Anumite feluri de meditatie, pe care Ie voi numi pasive, nu dau
atenpe pozipei spatelui, ceea ce este 0 grava eroare; astfel e rugaciunea catre
Iisus practicata de unii calugari ortodoc~i, ghemuiti in ei in~i~i, cu ochii
pironiti in buric; sa aduca intr-adevar 0 asemenea atitudine schizofrenica
trezirea? Sau, bine ghemuit in tine, fuga de realitap, intoarcerea la coconul
matriceal?
Postura dreaptii a fiintei omene~ti a fost ca~tigata asupra animalitatii ~i
constatam respectiva evolutie comparand atitudini ~ischelete ale stramo~ilor
no~tri indep1irtati. Iar demnitatea tinutei pe care 0 intiilnim la statuile lui
Buddha ofera 0 imagine ideala asupra echilibrului armonios, senin ~i atent
la care putem ~i trebuie sa aspiram.
Daca pentru relaxare e mai bine sa starn intin~i, meditatia se va face
totdeauna cu spatele drept, stand jos sau pe vine. Cele mai bune posturi raman
incontestabil cele in lotus, in semilotus ~i variantele acestora, descrise in
capitolul despre Yoga. Top medicii care s-au interesatde efectele lor au vorbit
despre binefacerile ce puteau fi a~teptate pe planul circulatiei ca ~ipe plan
nervos ~ipsihic. Cei ce nu reu~esc sa Ie adopte, ~iexperienta mea dovede~te
~
1
Respiratia ritmata
Nici un terapeut nu poate contrazice faptul ca majoritatea contemporanilor no~trinu ~tiusa respire; cate respiratii superficiale, limitate la partea
de sus a plarnanilor, dte torace ~i diafragme blocate trec prin cabinetele
medicale? Procentajul, daca ar fi intocmit, ar deveni halucinant. Tulburari
motorii diverse, 0 stare nervoasa deplorabila, angoase ~ifobii ar putea totu~i
fi combatute prin arta de a respira armonios, care ar inlocui in mod avantajos
pilulele, ce u~ureaza pentru moment dar nu ataca radacina raului.
Rasuflarea e viata. Oprirea ei - moartea.
~i, pe langa postura potrivita, demna, dreapta, 0 respiratie echilibrata,
ampla, adanca este cea de-a doua cheie, cea de-a doua mare invatatura a
adevaratei meditatii.
A~adar, standjos, trebuie sa te concentrezi asupra aerului care patrunde
in plamani; sa inspiri din ce in ce mai tare, dar tara sa te fortezi, 5-0 iei pe
indelete, doar nu faci gimnastica. Sa expiri la fel, incercand sa prelunge~ti
mi~carea in abdomen - intr-adevar, aerul iese pe nas, dar se exercita in
plarnani 0 impingere de sus in jos, care trebuie sporita pentru a se debloca
diafragma.
A~aza-pmiiinile una pe alta, cu palma uneia peste podul palmei celeilalte,
in dreptul plexului solar, situat in adancitura de la baza sternului, mai sus
de stomac. Urmare~te cu ele mi~careade inspiratie ~iexpiratie. Daca punctul
respectiv, centru radiant al incordarilor, este dureros, maseaza-I cu apasari
repetate ale palmei, la expiratie. Inceteaza sa ape~i pe durata inspiratiei.
26
MARC DE SMEDT
~isalut1iincovoindu-tispatele~iplecandu-ticapul.
'
Salutul
La ce bun gestul de a saluta, care trebuie sa intervin1ila sfa~itul oric1irei
meditatii? ~i de asemcni inainte?
Palmele lipite, cu varful degetelor ridicat in dreptul ochilor, e un gest
universal de rug1iciune ~i de respect. ~i totodat1i un foarte eficient gest de
concentrare.
Dar de ce s1isalutam astfel? Nu e vorba s1iimploram ceva, ci s1imultumim, noua in~ine, Universului, pentru clipa de calm ~iinteriorizare tocmai
traita.
Practicantii artelor martiale se salut1iinainte ~i dup1ilupt1i,il salut1im
pe un altul atunci cand 11intaInim. Aici ne int1ilnim pe noi in~ine.
Gestul acesta, care incheie ~idovede~terespectul pentru ceca ce am tacut,
poate fi folosit ~iin alte imprejurari"de exemplu:
_ stand in picioare, cu fata spre soarele la r1isaritsau la asfintit, salut1im
astrul zilei, cel ce intretine viata;
_ in fata unui fenomen natural care ne-a emotionat prin frumusetea lui,
salut1imenergia naturii aflate la lucru;
27
TEHNICI DE MEDITATIE
Magia sunetului
Nu vorbim cu adev1iratdecat despre propriile noastre experiente.
Meditatia mea a inceput astfel: 0 nevoie de a m1ipune in ordine, 0 nevoie
de a frana risipirea mental1icare m1iasalteaz1iin timpul sau la sfar~itul zilei,
apoi ~i necesitatea de a lupta impotriva unei angoase surde, pe care uneori
o simteam prin incordarea pantecului. In ce scop? F1ir1inici un scop. A~adar
relaxare, postur1icorect1i, respiratie. ~i totodat1i 0 tehnic1iinv1itat11dintr-o
revist1i veche unde un savant, Leser Lasario, i~i povestea vindecarea prin
acest procedeu; 0 tehnic1i foarte simpl1i dar remarcabil de eficient1i,
sprijinindu-se pe magia sunetului ~i forta lui de vibratie.
Este vorba s1imodulezi, cu voce tare, cele cinci vocale, in urm1itoarea
ordine: I, A, E, 0, U, I, de cate trei ori fiec~re, pan1ila sfar~itul expiratiei.
Copil1iresc - dar cat de binetac1itor. Abia dup1ice am citit lucr1irile doctorului Tomatis am inteles incredibila putere a cuvantului, a sunetului asupra
psihosomaticii. Practicat1izilnic, tehnica aceasta aduce calm interior, bun1i
dispozi~e ~isustine s1in1itatea.Am recurs la ea in fiecare zi vreme de aproape
un an, inainte de a trece la meditatii mai aprofundate. In afar1ide concentrare,
dou1irezultate sigure: disparitia angoaselor ~i 0 stare general1ide confort:
Trebuie sa incepi cu sunetull, care e vesel; moduleaz1i-l cu UI1zambet
pe buze, pan1ila sfar~itul expiratiei. De trei ori. El invadeaz1icral1iul.
Apoi sunetul A, senin ~igray. De trei ori. Actioneaz1iasupra gatlejului,
a Partii de sus a plamanilor, a creierului. '
E, tot de trei ori, pan1ila sfar~itul expiratiei; treze~te simturile ~i tonific1i
tiroida.
0, un frumos sunet profund, face sa vibreze cu~ca toracici1 ~i
diafragma ~i se propag1iin abdomen pan1ila glandele genitale, efectuand
un salutar masaj intern. De trei ori. Putem modula in plus sunetul OU,
dinamic, tonic.
U face sa vibreze corzile vocale ~i ceafa.
Reia sunetul I, cu zambetul pe buze, ca s1itermini pe 0 not1iveseHi. Nu
uita c1itrebuie de fiecare dat1is1imodulezi cat mai lent ~i cat mai profund
cu putint1i.
Putem'lncheia aceast1iserie cu extraordinarul sunet sacru al hinduismului,
mantra OM. (A se vedea capitolul despre Yoga.)
28
MARC DE SMEDT
Con~tiinta simturilor
Stand jos, in postura corec~, respirand amplu ~i controlat, trebuie s1i
devii con~tient de intregul ~u corp. Nu s1ivisezi, ci s1ifii acolo, pur ~isimplu
s1ifii acolo: ochii privesc, indreptati in fat1ila distanta de un metru, urechile
auEizgomotele diverse dimprejur, nasul simte trecanq. intrfutd~iie~indaerul,
limba e a~ezat1i intre palatul superior ~i dinti, gura e inchis1i. Dar
con~tientizarea respiratiei r1imane cea mai important1i. Cufund1i-te in ea.
In viata de zi cu zi, 0 form1ide meditatie lesnicioas1ieste con~tientizarea
sunetelor, a ceea ce vedem, a ceea ce pip1iim,a ceea ce gustlim. Cati dintre
oameni nu merg pe strad1ipierduti in imaginar, in problemele lor, in mental!
tntrerupe toate astea ~i caut1is1ifii con~tient de ceea ce se petrece in jurul
t1iu,de jocul vietii care, conform cuvintelor lui Shakespeare, este un teatru
unde toti oamenii devin actori.
Nu judeca, nu critica, pur ~i simplu fii martor. Ce mai fresc1i!~i cate
lucruri nu vorbesc atunci: 0 privire, 0 scen1i,0 mi~care, 0 atitudine, 0 silue~,
un chip, un detaliu, 0 form1i, 0 tes1itur1i,mimic a celorlalti - aproapec1i
Ie-am putea citi s~le suflete~ti ~iarhitectura caselor, pisica de la fereastrn
~i tot ceea ce constituie sistemul societ1itiiunde tr1iim.
Uneori e caraghios, alteori trist, uneori pur ~isimplu exis~, dar totdeauna
e ceva plin de inv1itliminte.Totul este semn.
Contemplare:
sa ~tii uneori sa te pierzi intr-un singur lucru
La sf~itul vie~i, bunica mea c1ideain extaz in fata unei frunze, a formei
unei crengi, a unei petale, a unei legume. Ar1irnndu-miun bolovan frumos,
cu striatii, imi spunea: "Ce artist e in stare s1ifac1ia~a ceva?" Privirea ii
imbrnti~aconfigura~ile tuturor lucrurilor pe care ea Ie ~nea in man1i,culorile
lor, materia. ~i asta m1isurprindea; ajunsese la ~aptezeci ~i opt de ani ca
s1ise uite la tot ce 0 inconjoar1i? ~i, de obicei, nu suntem cu totii ca mine
pe atunci? Luand diverse obiecte, folosindu-ne de ele, cu gesturi automate,
lipsiti de con~tiinta actului ~ia lucrului? Str1imoa~atr1iise0 viat1ibogat1iin
evenimente, in bucurii, in necazuri; cele dou1ir1izboaieii r1iv1i~iser1i
viata,
ii uciseser1iaproape intrega familie, ii nimicisern averea, conacul ~iexistenta
f~ricit1i.Fiind polonez1i, s-a exilat ~i a venit s1i-~iincheie viata Uing1ifiica
ei, mama mea. De cand eram copila~i, se ocupa de fratele meu ~ide mine;
'!i
ii pl1icea s1i g1iteasc1i, s1i scrie, s1i citeasc1i, s1i coas1i, s1i tricoteze,
s1i vorbeasc1i.
,-
29
TEHNICI DE MEDlTATlE
Prive~te 0 frunz1i.
Prive~te un bolovan.
Prive~te circumvolutiunile materiei. Ale vietii.
Universul formelor. N1ivalasevei care devine acest copac rnsucit, aceast1i
plant1itar1iasem1inare, acest fir de iarb1i.Aceast1i insect1i...
Pic1iturace cade in b1iltoac1i.Zgomotul ei.
Mugur, frunz1i verde, frunz1i moart1i, praf, mranit1i. Viat1i ~i moarte.
Continuitate.
Cic1uri.
Pan1ila urm1i,opera de art1inu se afl1iaici decat ca s1itrezeasc1i in noi
aceast1iprivire, acest simt1imant.
patrunderea in hrana
Manc1im.St1imde vorb1i.E bun? E bun. Sau nu prea e bun. Sau merge.
~i iar~i st1imde vorb1i.
Dac1igandurile noastre in timp ce manclim ar putea fi cant1irite, ne-ar
c1ideagreu la stomac. Fiindc1i,de unii singuri sau in grup, nu facem decat
s1imestec1im;capul continu1is1iemit1i,nonstop, despre totul ~inimic, despre
ceea ce ne prive~te, de la fleacuri la problema imediat1i, tredind prin
fantasmele cele mai diferite. Atunci inghitim toate astea? Cu vinul ~i painea
pe deasupra?
Totu~ihrana e ceva slant. tn zilele noastre nu-i d1imprea mare important1i,
gustul se pierde, dar cantitatea ~iculorile rnman. ~i 0 obtinem tar1iprea mare
b1itaie de cap. tn Occident, doar unii b1itrani mai mor de foame, ~i chiar
dintre ei doar cei mai discreti.
Da, ~timce avem in farfurie. Un cotlet, cartofi sau orice alt fel de mancare,
exotic sau specific regiunilor noastre. Gust1im.Apreciem, conform criteriilor noastre, inghitim mai degrab1i decat mestec1im. ~i totul 0 ia de la
inceput: in restul mesei, valsul gandurilor ~i al vorbelor. Hrana nu mai e
decat 0 muzic1ide fond, stropi~ din bel~ugcu deliciosul drog du1ce - vinul.
Sau cu verii lui. Dup1i aceea ne simtim bine. 0 mic1igreutate in stomac,
dar 0 cafea foarte tare va face s1itreac1i~iasta. Yom digera timp de trei ore...
MARC DE SMEDT
30
Hai sii facem un mic exercitiu de meditatie, dacii tot vorbim despre a~a
ceva: Intr-o zi, sii-ne concentram cu adeviirat asupra a ceea ce mancam,
Inghititura cu InghitituriL Sii savuriim toate gusturile care ne trec prin gurii
sunt nenumarate. S1Imesteclim pan1lla cap1lt,panii prefacem totuIIn past1i.
Sii piitrundem In savoarea ~i materia alimentului, la fel cum piitrunde ~i el
In noi. S1Inu avem In minte decat acest gust, s1lrespingem orice gand parazit.
Sii manciim ~iatat. Nu e u~or! Bunul ~ibiitranul mentallunecii fiiriiIncetare,
creeaz1lasociatii de idei, manciim dar nu suntem acolo. Intoarcere la farfurie.
Ia te uitii, e goalii sau aproape. S1Ifii pe de-a-ntregul In ceea ce faci, unul
dintre lucrurile cele mai grele din lume.
Vorbim mult despre performantele In arta culinarii, dar niciodatii despre
arta de a manca. Dacii a~fi buciitar-~ef, m-a~Imbolniivi sii viid cum trateaza
oamenii acea alchimie subtilii care ne oferii pliicere, 0 nouii vigoare ~i, sa
speriim, toate elementele minerale, proteinele, vitaminele ~i celelalte,
necesare bunului mers al organismului.
Arta de a manca este sii ~tii sii mesteci ~i sl1nu faci decat asta. Dacii e
necesar, sii puijos taclimurile ~isii discu~. Apoi din nou siimesteci, sii savurezi. Sii m11nanci,cemai! Ei bine, cu atat de putin de fiicut, dar de 0 complica~e extreml1date fiind proastele apucl1turidobandite, putem obtine rezultate
interesante: mai Intai, mancand mai bine, sl1manciim mai putin. Apoi sl1
descoperim In cerul gurii 0 infinitl1paletii de gusturi. In srar~it, sii profitl1m
cu adeviirat de fiecare masl1,sl1digeriim mai bine, sl1ne simtim mai bine.
Pentru asta este de ajuns sl1pl1trundem In hranl1.
31
TEHNICI
DE MEDIT ATIE
Baia de purificare
Postul
Toate traditiile preconizeazl1 postul ca pe 0 formii de curl1tire ~i de
meditatie. In preajma noastra, postul de vinerea, Inca tinut ici-colo de catre
cre~tini, ~i~abatul evreiesc ne vorbesc despre 0 zi pe saptlimana cand fiinta
trebuie sa adopte 0 anumitii atitudine de abstinenta fata de alimente: respect
pentru hranl1~imai ales s11natatea corpului ~ia spiritului, obligate sii 0 rupl1
cu obi~nuintele zilnice.
Postul prelungit era odinioarii frecvent practicat de adeptii Caii spirituale
~i ne amintim de cele patruzeci de zile petrecute de Hristos In pustie. Nu
se pune problema sl1recomand1lmaici asemenea performante, ci sl1indicl1m
o tehnicii interesantii. Postul cel mai lung tinut de mine a fost de patruzeci
~i opt de ore; 0 experientii de neuitat, care m-a Inviitat multe despre mine
l,-
L --!
MARC DE SMEDT
32
Vibratia-culoare
Va place s11traiti Intr-o lume cenu~ie? Nu, fire~te c11nu. Nimanui nu-i
place. Acest lucru devine flagrant In ora~e, cand toate fetele se Inchid In
zilele cu vreme urata, cand culorile se dilueaza intr-o tristete morocanoasa.
Intrucat culorile se dovedesc esentiale pentru echilibrul n~stru. In conformitate cu acelea, vesele sau intunecate, ale mediului Inconjurator, starea
noastra de spirit se modifica parca printr-o osmoza subtila. Fiecare ton I~i
trimite vibratia ~i poarta propria lui forta de impact, incarc11turalui de
influenta. Fiece culoare poseda un magnetism anume, care treze~te In mod
incon~tient anumite reactii nervoase ~i psihice. Exista cu adevarat 0 magie
a culorilor, de care trebuie sa ~tii sa te bucuri ca sa te simti bine, sa devii
fericit, sa fii sedus sau pur ~i simplu sa capeti 0 stare de confort ~i de care
trebuie sa te ~itemi fiindca, in conformitate cu personalitatea noastra, culorile
pot fi benefice sau nefaste, agreabile sau dezagreabile. Ele au importanta
in fiecare dintre amanuntele vietii noastre zilnice; Imbracaminte, bijuterii,
mobila, tesaturi ~i orice alte obiecte vibreaza in culori diverse care, toate,
decIan~eaza in noi cate ceva.
33
TEHNICI DE MEDITATIE
MARC DE SMEDT
34
35
~tiut sii glorifice aceastii culoare, inventand lacul care Ie ~ade atat de bine
anumitor mobile ~icombinandu-I cu ro~ul intunecat ~icu aurul striilucitor.
Purtat in ve~minte, negrul confed 0 anume formii de demnitate ~isubtiazii,
ascute triisiiturile. Ca ~i albul, suscitii concentrarea; unul evocii ascensiunea
vietii, a spiritului, cel!ilalt descompunerea-genmnatie pe care se intemeiazii
viata ~i con~tiinta. Dar atentie: negrul poate fi ~i un semn de concentratie,
de revoltii profundii. Astiizi a devenit ~i 0 culoare impodobind fantasmele
erotice masculine: promite ea cufundarea in noaptea abisalii a sexului ~i a
fiintei? Ori exprimii daar dorinta nemiirturisitii?
L,_
TEHNICI DE MEDITATIE
MARC DE SMEDT
36
"'-".
37
TEHNICI
DE MEDIT ATIE
Sa Iii atent
Ultimul roman allui Aldous Huxley, Insula', testamentul s1iu.scris dup1i
ce casa ~irninunata lui bibliotec1iarseser1i,se petrece pe 0 insul1iunde eroul
tr1iie~te0 initiere complet1icu privire la realitatea ultim1i.In copaci, un soi
de papagali repet1i intr-una: "Atentie, atentie'" Este cheia ins1i~ia acestei
fictiuni: stlfli atent, in orice clip1i.Cele cateva mijloace ar1itatemai sus, ca
~i cele ce vor urma, au ca numitor comun respectiva notiune.
S1inu evadezi din realitate in reverii zadarnice; ea e destul de bogat1i
ca s1ine ofere toate lucrurile de care avem nevoie in aceast1iviat1i.0 fraz1i
scoas1idintr-un text tibetan spune: "Spiritul este marele asasin al realului."
Oa, spiritul corupt, care se complace in himere, pretuie~te mai mult teoria
~idiscursul decat actiunea ~iconcentrarea ~inu se prive~te niciodat1i pe sine
insu~i. Ooctorul Lawrence Le Shan scrie pe bun1i dreptate2 d1 "modelul
omenesc fundamental care a condus la dezvoltarea tehnicilor de meditatie
este acela~i care a condus la psihoterapia umanist1i". Suntem mai aproape
aici de Rousseau decat de Hobbes. Comportamentele negative (ur1i ~i
agresivitate fat1ide sine ~i de cel1ilalt, degradare a mediului inconjur1itor
sau a templului care e corpul nostru, anxietate ~i depresiune etc.) nu sunt
s6Cotite drept rezultate ale unor pomiri fire~ti, interioare. Omul trebuie s1i
fie considerat in esent1ica un animal social conectat cu p1imantul~iCosmosul
~i care a pierdut contactul cu starea sa natural1i, conditia sa cu adev1irat
normal1i. E indoielnic cIi vreun profesor serios de meditatie poate intra in
dezacord cu Carl Rogers cand acesta din urm1iscrie: "Una dintre notiunile
cu adev1iratrevoluponare ce se desprind din experienta noastr1ieste recunoa~terea faptului c1inucleul conditiei omului
nivelurile cele mai adanci ale
personalit1itii lui, r1id1icinilenaturii lui animale
e in chip fundamental
socializat, dinamic, rational ~i realist."
A~adar s1ic1iut1lms1ine g1lsimcalea proprie, s1iincerc1imexperiente, s1i
ne descoperim fatete multiple, s1iimplinim 0 revolutie interioar1i, s1itr1lim
fascinanta aventur1i reprezentat1ide descoperirea noastr1iin~ine. Dar s1inu
ne 11is1im
prin~i de fantasme. tn zilele noastre, piata meditatiei este invadat1i.
Jack Garris 0 define~te foarte bine: ,,[...] un loc de targ metafizic, exotic ~i
confuz, unde preoti, guru, avataruri ~i mae~tri i~i laud1imeditatia-marfli ~i
caut1i s1i0 descalifice pe aceea a concurentilor. Singura tehnic1i valabil1i,
I Julliard.
2 Op. cil.
38
MARC DE SMEDT
spun unii, cons~ In a-ti fixa atentia asupra unui simplu obiect: lumanare,
imagine, cruce, mandaltJ sau aI treilea ochi. Altii vor ziimbi condescendent
la 0 atare naivitate. Secretul, pe care iI detin de la Maestru, iti vor spune ei
confidential, cons~ In a te concentra asupra reproducerii mentale a Maestrului mult iubit. Dezacordul dintre ei se referii la persoana acestuia; e vorba
de Iisus, de Buddha, de Krishna sau de Shiva"pe cale de a face amor cu
Shakti a lui?
Aceste piireri divergente emanii de pe tarabele religioase precum
parfumurile contrastante din fumul diverselor ~ai.
Repetati cu glas tare
~i In mod continuu un sunet sacru, mantrtJ sau rugiiciune, panii ce vibrapa,
striibiitiind diferitele niveluri de con~tiintii, ajunge la nivelul divini~pi ori
aI fericirii. Meditati pe tiirmul oceanului. Meditap langii 0 cascadii. Meditap
in ~cere. Numiirap-vii mii~niile din ~irag. Numiirati-vii respiratiile. Nu vii
numiirati nicioda~
respiratiile"l.
sii alegi?
'~..'
Guide to Meditation,
Los Angeles
Mystic Circle.
39
..
41
TRADITIA EVREIA,SCA
'
,-
DE MEDIT ATIE
Arborele Sefirotic
TEHNICI
indreptate
spre ce oare?
42
MARC DE SMEDT
Ein.S,,[
Arborele SenroUc
ConitiinJa cosmid
Mocl'OCOllmosul
in sine.
Tnl InterpretarJ prlntre allele asemenea pe care Ie putem
prolecta asupra aeatel atrudurl arheUpaie
"_.>,.'
~
FUnIa
omeneasca
Mlcrocosmosul
MARC DE SMEDT
44
L.~_~
-, .,~-'t"' ~-~~~~
-45
TEHNICI DEMEDITATIE
intrezmm,
e de negiisit
20p.cit.
ella Tradilionjudal'que.
de R. de Tryon Montalemben
~i K. Hruby,
Retz.
MARC DE SMEDT
46
RugtJciunea
Intr-o seara de Kipur, dupa rugaciune, baal .fem-ul ~edea la masa cu
ucenicii lui. Deodata el striga:
- Spune-i lui Alexei - numele vizitiului sau - sa inhame caii!
I Extrase din Caball, op. cit.
I
I
L,.-
47
TEHNICI DE MEDlTATIE
MARC DE SMEDT
48
49
DE MEDITAT
Sd nu spui: Mii voi dedica studiului Legii atunci dind mli voi bucura de 0
stare plkutli ~i de dare de manli. Studierea Legii nu cere nici boglitie ~i nici
veselli de argint sau de aur. 0 inimli frantli e de ajuns, ~i ea i~i glise~te leacu\
in Lege.
Rabi Simeon
Existd doud lumi; 0 lume ascunsli ~i 0 lume revelatll. Dar in realitate aceste
douli lumi nu alclituiesc decat 0 singurli lume.
Rabi Eleazar
Nu existd nicifir de iarbd pe pdmant care sllnu ascund1linsu~irile ~i puterile
enorme prin care se manifestll marea intelepciune ~i puterea cerului.
Rabi Simeon
Ceea ce este vizibil e doar reflexul a ceea ce este invizibil.
Rabi Abba
lnrelepciunea este un Arbore al Vietii pentru aceia care devin stlipanii ei.
Proverbe, III, 18
o noapte fdrd zi, 0 zi f1Irlinoapte nu meritll numele Unicului.
Limba Domnului este spiritul omului.
lohar
Proverbe, XX, 27
Spiritul ispititor n-a avut niciodatli mai mare trecere la om ca atunci cand
acesta se dedli manclirii imbel~ugate ~i pllicerii vinului.
Rabi Isaac
Proverb hasidic
Magia neagrd $i magia albd nu sunt forte diferite; e vorba de aplicarea fie
distructivli, fie constructivli a aceleia~i forte.
Jon de Hartog
L.
51
DEVENlREA MEDITATIEICRE~TINE
!Audatfii Tu, Doamne al meu, cu toate creaturile Tale,
indeosebi me.fsire fratele Soare,
care face ziua# prin carene luminezi;
el e frumos $i strdlucitor, cu mare splendoare;
pe Tine, Preainaltule, te face cunoscut.
!Audat fii Tu, Doamne al meu, pentru sora Lund $i stele;
in ceruri Tu le-ai alcdtuit,limpezi, pre(ioase $ifrumoase.
!Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru fratele Vant
$i pentru aerul $i norul $i cerullimpede in tot timpul,
prin care creaturilor Tale Ie dai sprijin.
!AI/dat fii Tu, Doalllne al meu, pentru sora Apd,
care efoartefolositoare,
# umild, $i pre(ioasd, $i castd.
!Audat fii Tu, Doamne alllleu, pentru fratele Foc,
prin care Tu luminezi noaptea,
# el e frumos, $i vesel, $i robust, # puternic.
!Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru materna noastrd sord
Pdmantul
care ne poartd $i ne duce,
# care rode$te fructele felurite
SFANruL
L~,-
"Nu ceea ce intra in gura spurea pe om; ci ceea ce iese din gura spurca
pe om." ~i lui Petru care ii cere sa explice parabola, Iisus ii raspunde: "Acum
~i voi sunteti nepriceputi? Nu intelege~ ca tot ce intra in gura se duce in
pantece ~ise arunca afara? lar cele ce ies din gum pomesc din inima ~iacelea
spurca pe om" (Matei, XV, 11, 18).
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
Fiindea din centrul tiintei vine tot raul, aceasta boala contagioasa, ~itoata
nenorocirea. Fara prefacere interioara nu exista nici 0 salvare pentru tiinta
omeneasca, ce va ramane 0 tiara pentru semenii ei ~iun spoliator al naturii.
o aIchimie
sa-~i depa~easea
Varenne,
Laffonl.
MARC DE SMEDT
52
~~.,-
53
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
MARC DE SMEDT
54
n-adat.
I
I
l~..~,
~i le-a riispuns: Voul{ vI{ e dat sii cuno~teti taina impiiriitiei lui
Dumnezeu, dar pentru cei de afarii totul se preface in pilde,
Ca, uitandu-se, sii priveascii ~i sii nu vadii, ~i, auzind, sii nu inteleagii,
ca nu cumva sii se intoarcii ~i sii fie iertati.
~i le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum yeti intelege toate pildele?
Semiiniitorul seamiinii cuviintul.
55
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
MARC DE SMEDT
56
Bossuet
"Trebuie s11ne obi~nuim s11ne hr11nimsufletul cu 0 simpl11~i plin11de
dragoste privire c11treDumnezeu ~i c11treDomnul Nostru Iisus Hristos; ~i,
pentru asta, trebuie s11-1desp11rtiminceti~or de rationament, de discurs ~i
de multimea de simpatii, pentru a-I p11straplin de simplitate, respect ~iatentie
~ia ne apropia astfel din ce in ce mai mult de Dumnezeu, primullui principiu
~i ultimullui scop... Meditatia e foarte bun11la vremea ei ~i foarte util11la
inceputul vietii spirituale; dar nu trebuie s11ne oprim la ea, fiindc11sufletul,
prin fideIitatea lui fat11de umilint11~ireculegere, prime~teca pe una obi~nuit11
o cuvantare mai pur11~imai intim11,pe care 0 putem numi simplitate ~icare
const11doar intr-o vedere, privire sau atentie dr11g11stoas11
in sine, spre vreun
obiect divin, fie Dumnezeu insu~i, fie unele dintre tainele Lui ori alte
adev11ruricre~tine. Deci sufletul, p11r11sind
rationamentul, se sluje~te de 0
dulce contemplatie ce-l tine pa~nic, atent ~i susceptibil; el face putin ~i
prime~te mult; lucrarea lui e molcom11~i totu~i mai rodnic11;~i, intrucat se
apropie tot mai mult de izvorul intregii lumini, al intregii indurMi ~ial intregii
virtuti, lucrarea i se intinde ~i mai mult."
Sfantulloan
Sfaturi $i maxime
"I. Domnulle-a dezv111uitintotdeauna muritorilor comorile intelepciunii
~i ale duhului s11u.Dar ast11zi Ii Ie dezv111uie ~i mai mult, fiinde11 r11utatea
oamenilor se arat11mai mult ~i ea.
2. Doarnne, Dumnezeul meu, cine te-ar putea c11uta eu 0 dragoste
curat11 ~i simpl11 f11r11
s11Te g11seasc11intru totul pe gustul ~i pe placullui?
fntr-adev11r, Tu Te amti eel dintai ~i ie~i in intampinarea acelora ce Te doresc.
3. Cu toate c11drumul e neted ~i Iin pentru oamenii de bun11voint11,cel
ce merge va inainta putin ~i eu greutate dac11nu are picioare bune, curaj ~i
o statornicie b11rb11teasd.
~.-~.--'
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
7. Sufletulvirtuosce r11mane
singur~ifm'11st11paneste ca t11ciuneleaprins
dar izolat; se va stinge in loe s11se aprind11~i mai tare.
8. Cel care, singur fiind, a c11zut,r11manesingur pe p11mant.Foarte putin
apeleaz11la sufletullui, fiindc11nu se increde decat in el insu~i.
9. De vreme ce nu ti-e team11c11ai s11cazi fiind singur, cum de te
m11gule~tic11te-ai ridicat f11r11
ajutor? Socote~te d doi oameni uniti sunt mai
puternici decat unul singur.
10. Cel ce cade sub 0 povar11se ridic11anevoie cu povara lui.
II. Cel ce cade fiind orb nu poate, a~a cum e, s11se ridice singur; sau,
dac11izbute~te s11se ridice, nu va porni pe drumul pe care trebuie.
12. Dumnezeu pretuie~te, mai mult decat toate lucr11rilepe care Ie poti
face, pan11~i cea mai mic11stare de cur11teniea con~tiintei tale.
13. Dumnezeu a~teapt11de la tine cel mai mic semn de ascultare ~i de
al Crucii
57
de la Perfection,
cap. XXVIII.
MARC DE SMEDT
58
indeplineasdi vrerea maiestiitii Lui cand spune; Veniti la Mine voi cei
osteniti ~iimpoviirati, ciici vii voi aduce alinare.
19. Sufletul care, in ciuda siiriiciei ~i a incerciirilor, se supune la ceea
ce dicteazii ratiunea ii este mai pliicut lui Dumnezeu dedit acela care. flirii
sii 0 urmeze, face totul cu bucurie.
20.0 lucrare, oricat de micii, dacii a fosf siivar~itiiin tainii ~icu dorinta
sii riirnanii necunoscutii. e mai pliicutii lui Dumnezeu decat 0 mie altele pe
care Ie siiv~im cu dorinta de a fi cunoscute de ciitre oameni; fiindcii acela
ce 0 siiv~e~te pentru Dumnezeu cu 0 dragoste foarte curatii se preocupii
nu numai sii nu fie viizut de oameni. ci sii nu fie viizut nici de Dumnezeu
insu~i; ~i chiar dacii Dumnezeu nu ar trebui sii 0 cunoascii vreodatii. el nu
ar oOOsisii se puniiin slujba Domnului cu a~i
bucurie ~iacee~i cumtenie
a dragostei.
21. Lucrarea fiicutiinumai ~iintru totul pentru Dumnezeu fiiu~te intr-un
suflet curat 0 impiiriipe unde Domnul e stiipan absolut.
22. Pasiirea ce a poposit pe clei este condarnnatii la 0 muncii indoitii:
ea trebuie sii se desprindii ~isii se curete. Tot astfel. sufletul care i~i urmeazii
natura dezordonatii este condarnnat la 0 pedeapsii indoitii: el trebuie sii se
desprindii ~i apoi sii se curete de necurntenii.
23. Cel ce nu se lasii tarat de dorintele sale desfranate i~i va lua lesne
zborul ciitre cele spirituale. asemeni unei piisiiri care nu ~i-a pierdut nici
miicar 0 panii.
24. Musca lipitii de miere nu-~imai poate lua zOOrul;la fel. sufletullegat
de desfiitiirile spirituale i~i pierde libertatea ~i contemplatia.
25. Nu ciiuta prezenta lucrurilor fiicute de om dacii vrei ca sufletul tiiu
sii piistreze triisiiturile fetei lui Dumnezeu in limpezimea ~i cumtenia lor,
dar gol~te-p spiritul ~iscapii-lde orice obiect creat; vei merge atunci luminat
de razele lui Dumnezeu. fiindcii Dumnezeu nu este asemiiniitor creapilor
omene~ti."
lVorulnecunoa~te~
Prin fire. simturile sunt ordonate in ~a fel indit cu ele oamenii sii poatii
cuno~te toate ]ucrurile corporale exterioare; dar in nici un fel ei nu pot
ajunge, cu ele.]a cuno~terea lucrurilor spirituale: prin lucrarea ]or. vreau
s! zic. Ins! prin oprirea ~ineputinta lor 0 putem face. in felu] undtor: atunci
cAnd citim sau auzim vorbindu-se despre anumite ]ucruri. ~i mai apoi
inte]egem ci simturile noasb'e exterioare nu Pot sii ne informeze. nici si ne
l~~_.
59
TEHNICI DE MEDITApE
instruiascii in vreun fel care este calitatea acestor lucruri, atunci putem cu
adeviirat sii fim siguri d1 aceste lucruri sunt spirituale ~i nu corporale.
In acela~i fel se inUimplii cu simturile noastre spirituale, atunci dind
lucriim la cunoa~terea lui Dumnezeu insu~i. Fiindci de-ar avea omul mai
mult decat oricand intelegerea ~icuno~terea lucruriJorspirituale create. totu~i
nu poate niciodatii, prin lucrarea acestei inteligente, si izbuteasci a cuno~te
un lucru spiritual noncreat. care nu este altcineva decat Dumnezeu. Dar prin
neputinta ~i poticnirea acestei inteligente poate s-o facii: fiindci lucrul in
fata ciruia ea se vide~te neputincioasii nu e altceva decat Dumnezeu insu~i.
lati de ce Sfantul Dionisie a spus: "Cea mai perfecti cunoa~tere a lui
Dumnezeu este aceea in care El e cunoscut prin necunoa~tere."
Meister Eckhart I
"Sfinpi nu contempli in Dumnezeu decat 0 imagine. in care ei cunosc
toate lucrurile; da. Dumnezeu insu~i prive~tein acest fel intr-insul ~icuno~te
in el toate lucrurile; nu are nevoie si se intoarci, a~a ca noi, de la unulla
altul. Si presupunem ci am avea fiecare. !n aceasti viati. cate 0 oglindi
in.fata fieciruia. in care am vedea toate lucruri]e intr-o clipitii ~i Ie-am
cuno~te intr-o imagine; atunci nici acpunea. nici cunoa~terea nu ar mai
reprezenta un obstacol."
Deschiderea tacerii
Toate aceste sfaturi ne vorbesc despre 0 stare inferioarii fiicutii din
disponibilitate ~idin tiicere. Rugiciuni. predici. orare stricte.lipsi de somn.
posturi, lucriiri diverse ritmau viata miiniistirilor ~i ingiduiau 0 apropiere
de incognoscibil. Dar astiizi numai adeviratele posturi de meditatie ii pot
ajuta doritorului si inainteze pe calea trezirii. continuand si rnmani in lume.
De unde ~i interesul crescand fati de tehnicile venite din Orient. Este
important ~ica fiecare si-~i descopere ..daml"; fiindci ..darurile sunt felurite.
dar acel~i Duh unuia i se di prin Duhul Slant cuvant de intelepciune
iar altuia cuvantul con~tiintei..., unuia i se di credinti iar altuia darurile
vindeciirilor unuia deosebirea duhurilor iar altuia tot felul de limbi... ~i
toate acestea Ie lucrew unul ~i acel~i Duh. impirtind fieciruia deosebi.
dupi cum voie~te" (Pavel. Episto/a I ctJtre CorintemJ. Prin descoperirea
I Traitb, GaJlimard.
MARC DE SMEDT
~_.-
61
60
TEHNICI DE MEDITATIE
fie la vreo treabii spiritualii pe care trebuie sii 0 realiziim, deoarece fiind
atenti la asemenea subiecte simtim mai putiniipliicerein alimentarea corpului."
Atentia cuvenitii realitiitii lunecii aici in imaginar; 0 astfel de atitudine
nu poate da na~tere decat unor tendinte schizoide pronuntate ~idesp11rtifiinta
de viata pe care 0 inlocuie~te cu un vis. Or, religia trebuie si1-~iinfiga
mdiicinile in existentii ~i nu sii fugii de ea.
A~a cum arninte~te Roland Barthes I: "Putem spune cii Ignapu i~i dii tot
atata ostenealii sii umple cu imagini spiritul pe cat i~i dau misticii (cre~tini
sau budi~ti) ca sii-l goleasd!; dacii vrem sii ne referim la anumite ipoteze
actuale care-l definesc pe bolnavul psihosomatic ca pe un subiect neputincios sii produd fantasme iar tratamentul ca pe un efort metodic de a-I face
sii regiiseascii 0 capacitate de manipulare a fantasmelor, Ignatiu este cu
adev11ratun terapeut, care incearcii sii injecteze prin orice mijloace imagini
in spiritul opac, uscat ~igol al exercitantului, sii introducii in el acea culturii
a fantasmei, preferabilii, in ciuda riscurilor, unui nimic fundamental (nimic
de spus, de gandit, de imaginat, de simtit, de crezut) care-llipse~te de cuvant
pe subiect, inainte ca retorul sau iezuitul sii intervinii cu tehnica lui ~i sii-i
dea 0 limbii. tntr-un cuvant, trebuie sii acceptiim a-I nevroza pe cel retras
in miiniistire."
Meditatie
creatoare
de nevrozii obsesionalii
decat urma, mai mult sau mai putin direct1l,I11satiiin inima elementului de
c1ltreConvergenta psihid, spre sine insu~i, a Universului.
~i iatii, dad! nu ma-n~el, raza de lumin1lcare ne poate ajuta s1lvedem
mai limpede in jurul nostru.
I In prefala sa la Exercice.f
spiriluels.
2 Le Phernomenehumain,Seuil.
10/18.
MARC DE SMEDT
62
63
DE MEDIT AT
Nu judecati ~i nu yeti fi judecati; nu osanditi ~i nu yeti fi osanditi; iertati
~i yeti fl iertati.
Dati ~i vi se va da. Turna-vor in sanul vostru 0 m1isur1ibun1i, indesat1i,
cl1itinat1i~i cu van, c1icicu ce m1isur1iyeti m1isura,cu aceea~i vi se va m1isura.
Luca, VI, 37, 38
noastri'l, cand fata lumii se schimba ~i tremura, mai mult decat oricand actuale.
...Nu
ce ne
vQm imbr1ica?
de ale
sale. Ajungezileimutateaei.
Matei,VI, 27.31,34
Ce este nilscut din trup, trup este; ~i ce este n1iscutdin duh, duh este.
loan, III, 6
Nu este pom bun care sdfacd roade rele ~i, iar1i~i,nici pom rJ!.ucare s1i
fad roade bune.
Luca, VI, 43
In orice casd veti intra, intiii ziceti: Pace casei acesteia.
lar de va fl acolo un flu aI p1icii,pacea voastrJ!.se va odihni peste el, iar de
nu, se va intoarce la voi.
Luca, X, 5, 6
Dacd Eu. Domnul $i Invdtdtorul, v-am spJ!.latvouJ!.plcioarele, ~ivoi sunteti
datori ca sJ!.spJ!.latipicioarele unii aItora.
CJ!.v-am dat vouJ!.pildJ!.,ca, precum v-am flicut eu vou1i, sJ!.faceti ~i voi.
loan, XIII, 14, 15
Duh este Dumnezeu ~i cei ce i se inchin1i trebuie s1ii se inchine in duh ~i
in adevJ!.r.
loan, IV, 24
Privirea cu care eu iI contemplu este in~i
,
I
I Idem.
L
.
..'~
.
!~.'.
~,,~~
.1~~
65
.
TEHNICI DE MEDITATIE
- profesiunea de credint!i;
- rug!iciunea zilnic!i, f!{cut!icu regularitate;
-impozitul ritual, care este datoria moral!i a milosteniei;
- postuJ anual de Ramadan;
- sfantul pelerinaj la Mecca.
Profesiunea de credint!i este adeziunea l!iuntric!i la Islam. Rug!iciunea
puncteaz!i ziua, din zori ~ipan!iin noapte, de patru ori: la rev!irsatul zorilor,
la amiaz!i, in mijlocul dup!i-amiezei ~i cu putin inainte de asfintit. Aceast!i
rug!iciune, insotit!i de 0 prostemare, este unul dintre cele mai frumoase rituri
sacre ce se pot imagina, fiindc!i st!i m!irturie unei practici ~i unei credinte"
ie~itedin comun. Am v!izutmusulmani rugandu-se in 0 mie ~iunu de locuri,
in z!ipad!i,in ploaie, sub soarele dogoritor, in stepele Turciei, pe str!izile
medinelor (ora~e vechi) din Maroc ~i Tunisia, in peisajele grandioase ale
Afganistanului, in pietele din Iran ~iin atatea moschee. Totdeauna rnmaneam
impresionat de frumusetea gestului ~ide adev!iratulabandon al Eului implicat
de el. ~i glasul muezinului chemand din inaltul minaretului, ~i ablutiunile
rituale pe pragul moscheelor, ~iinc!iltiirile l!isate afar!i, micile covora~e de
rug!iciune desf!{~urate,~idemnitatea aceJei mi~c!iriprin care se prive~tecerul
apoi se inclin!i fruntea pan!i la p!imant... Starea interioar!i a rug!iciunii, a~a
cum a fost exprimat!i de Profet, este ..S!ifii in fata lui Dumnezeu ca ~icand
L-ai vedea".
~~
'....
66
MARC DE SMEDT
Popasurile intelepciunii
dupa Rumi
Macrocosmos
'alam-i-hahut
Esenta divinll
latifa haqiqa
Adev1\ru1"Mahomed al fiintei voastre"
'alam-i-lahut
Natura divinll
latifa khafiya
Inspiratia "Iisus al fiintei voastre"
'alam-i-jabarut
Lumea de dincolo de forme
latifa ruhiyya
Spiritul ,,David al fiintei voastre"
'alam-i-malakut
Lumea imaginatiei
'alam-i-ma'na
Lumeaperceptieispirituale
'alam-i-surat
Lumea formelor
'alam-i-tabi'at
Lumea naturii,omul
latifa sirriyya
Supracon~tiinta ,,Moise al fiintei voastre"
latifa qalbiyya
Inima "Avraam al fiintei voastre"
latifa nafsiyya
Simturile vitale "Noe al fiintei voastre"
latifa qulibiyya
Corpul "Adam al fiintei voastre"
Microcosmos
l~-';-~.-
"Spiritualites
vivantes",
Albin
Michel.
67
TEHNICI DEMEDITATIE
r1it1iceasc1i,
~inumai credinfa lui ~isinceritatea dragostei lui fafiide Dumnezeu
sunt in stare s1i-1c1il1iuzeasc1i
spre Adevk ~i, dimpotriv1i,indat1i ce plead
urechea la chemarea Eului, se pierde pe c1ir1irice nu duc nic1iieri.
Principalul obstacol pentru suflet este lumea sensibil1i~itoate seducfiile
ei. Nimic nu-i mai u~orpentru Ego decat s1l.sl1ibeasc1isufletul prin mijlocirea
capcanelor acestei lumi. Pentru a inainta pe Cale, trebuie s1ifij desprins de
bunurile materiale ~i s1idomini pl1icerilenafs-ului I.
Acest Sine imperios are ~i puterea de a ispiti sufletul insu~i. Calea este
lung1i'~ianevoioas1i,~i,pentru a pune sufletulla incercare, exist1ide-a lungul
intregului drum bufoni care il distrag pe c1i11itor~i fund1ituri care Ii dau
impresia c1ia ajuns la cap1it.Bufonii sunt grupuri anume de spirite a c1iror
misiune const1iin a pune sufletulla incercare, a-I duce in ispitli, a-I in~ela,
a-I incanta cu tot soiul de artificii ~i viclenii. Cel ce se lasli prins in capcana
lor e incetinit in munca lui spiritual Iisau chiar se opre~te cu totul. Ca regulli
general1i,indat1ice cineva ia contact cu lumea metafizicli,este pus la incercare
de acest grup de spirite aparte. Ele Ii preg1itesctot felul de amuzamente ~i
merg pan1iacolo incat il fac slicread1icli e profet, cli ar putea s1iv~i miracole
~i cuceri lumea. Dac1ise lasli sedus de mi'raj, e pierdut pentru viafa aceasta
~i va trebui sli-~ireia in viefile viitoare drumul perfecfion1irii.
Mijloacele de a evita spiritele-m1isclirici sunt:
- sli ai un maestru spiritual perfect;
cu regulile religiei.
Ne d1imseama c1iexistli totdeauna in ea un aspect care-I satisface pe
nafs, indeosebi orgoliul. Primul principiu al salv1irii este s1i-1 vrei pe
Dumnezeu ~isli uiti tot ce ai facut pentru el; toate faptele noastre bune trebuie
s1iv~ite pentru Dumnezeu ~inu in vederea vreunui profit, oricare ar fi acesta.
Un elev serios, susfinut ~i ap1iratde un adev1iratmaestru, va strlibate zona
acestor spirite-bufoni f1ir1is1l.se opreasc1i, va intra in siguranf11in zona
urmlitoare ~ii~i va continua drumul c1l.trescopul final.
Oamenii susfinufi de spirite-bufoni devin mae~tri rlit1ici!i,in~ela!i, numero~i in zilele noastre, care i~i ocup1i discipolii cu amuzamente spirituale ~i-i
fac sli-~i piardli timpul. Aceste amuzamente spirituale au asupra sufletului
un efect temporar euforizant, ca efectul drogurilor asupra corpului. Discipolii
I Ego ori Sine imperios.
MARC DE SMEDT
68
L~--~
69
TEHNICI DE MEDITATIE
Calea perfecUunii
Bahram Elahi mai spune cl1discipolul Cl1ii~tie sl1mentinl1 echilibrul
dintre sufletullui ~i corp.
Putem asemui sufletul angelic cu un dll11torcare trebuie sl1strnbatl10
distant11foarte lungl1~iplinl1de pericole ~icare nu dispune drept singur mijloc
decat de trupul sl1u, In lipsa cl1ruia n-ar putea Intreprinde cl1l11toria.Din
punctul de vedere al relatiilor dintre suflet ~i calullui, oamenii se Impart
In trei categorii extreme:
Calul,
putemic
~i Ind11rl1tnic, nu se supune
MARC DE SMEDT
70
incat nu mai poti sta locului; e~ti atat de inflik1lrat, ineat focul insu~i pare
ceva rlicoritor. Dar la fel cum aruncandu-te in foe nu poti intra in extaz, tot
a~a dansul nu te va face sli-I vezi pe Dumnezeu.
ascezli curentli este abtinerea totalIi de la came. Nu existli nici un
inconvenient dad practic/im acest regirn sub prescriptie medicallisau fiindcli
nu simtim absolut deloc nevoia sau pofta de came. ~i invers, sli fii vegetarian
dintr-un ideal spiritual este 0 gre~ealli foarte gravli, dliunlitoare.
Din punct de vedere spiritual, epoca mortific/irilor este revolutli, ~i de
acum inainte omul trebuie sli-~isupunli Eul imperios prin puterea vointei
~i a inteligentei. De altfel, adev1lrata mortificare este interioarli; ea constli
in a-ti controla gandirea, ochii, urechile, limba...
Numai atunci cand se cunoa~te pe sine insu~i omul dobande~te aptitudinea de a-I cuno~te pe Dumnezeu. Atunci caud se cunoa~tepe sine, ii apare
in chip necesar in spirit intrebarea: "Cine oare I-a creat pe acest Sine?"
~i el abordeaza etapa cunoa~terii lui Dumnezeu.
Trebuie sli-I descoperim pe Dumnezeu in noi in~ine, pentru cli fiecare
din noi este 0 parcelli divinli. Plitrunzand in noi in~ine, descoperim parcele
divine ~i,pe m1isuraunei plitrunderimai adauci, g1isimreflexul Esentei Unice.
Catli vreme nu I-am glisit pe Dumnezeu in noi in~ine, nu trebuie sli ne
a~tept/im a-I descoperi altundeva. Este adev1lrat cli Dumnezeu se aflli
pretutindeni, dar trebuie sli ~tim sli-L recunoa~tem. Din clipa eand elevul,
in adancullui, a deschis ochii, il recunoa~te sub toate formele Sale ~iatunci
cunoa~te VaU, Manifestarea Lui omeneasd. Va/i-ul va stabili atunci un
contact cu ucenicul ~iil va lua in stlipanire.
In etapa de cunoa~tere a lui Dumnezeu, marefat, Vlilurile care intunecli
viziunea interioarli a adeptului cad unele dupa altele, pauli se ajunge la starea
de Perfectiune absolutli:
sli alunge
falsli ori superstitie, pentru a putea intelege evidenta ~i Adev1iru1.Dobande~te certitudinea asupra a ceea ce a simtit dupli cMerea primului vat, dar,
in starea aceasta, are ind sentimentul Sinelui sliu (il vede pe Dumnezeu ~i
vede Sinele).
- Caud cade eel de-al treilea val, extazul este atat de puternic, incat
adeptul i~i uitli Sinele ~i nu-I mai simte decat pe Dumnezeu. EI nu se mai
vede pe sine insu~i; astfel d, dacli ar fi martirizat, nu ar simti nimic, ca ~i
cum ar fi vorba de un altui.
I
I
I
t
~"'--'~'
_.
71
TEHNICI DE MEDITATIE
datli clizut eel de-al patrulea viii, adeptul este atat de mult absorbit
Muzica sacr~
Rugliciunea, eantecul ~i muzica sunt avant ~i apropiere de Unitate. $i
toate sectele Islamului Ie practicli de 0 manierli sau alta, cea mai obi~nuita
fiind zekr, ori sarna.
Cum sli asculti aceastli muzid ~i sli participi la dansul divin al samei?
SIi-lllislim sli ne-o spunli pe misticul Javad Nurbakhsh1:
"Extazul acesta ~i aceastli sarna nu' sunt lucruri profane. ~i dansul pe
care-I executlim nu este un divertisment. Spune-Ie ignorantilor:
0, oameni de putinli intelepciune,
Dad toate acestea ar fi nimicuri, n-am discuta atata despre ele.2"
Cuvautul sama inseamnli"a auzi", dar in limba sufitilorsanlfJeste Urechea
lnimii care, prin ascultarea poemelor, a melodiilor, a ariilor ~i a modurilor
armonioase, inaltli sufletul pauli la extaz.~ila aneantizare. Pentru sufiti, sama
este 0 chemare a lui Dumnezeu, a c1lrei virtute esentialli este sli trezeascli
inimile ~i sli Ie apropie de Realitatea Supremli (haqq). Misticul captivat de
sarnaIe intoarcespateleeelor doulilumi, ~itot ceea ce nu este Dumnezeu
arde pe rugul dragostei lui. Sarna ata!1ifocul acestei dragoste ~i il apropie
pe auditor de muzicli pauli intr-atata, incat el se contope~te cu sunetele.
Lumea spirituala este 0 lume a Frumusetii ~ia Gratiei; pretutindeni unde
se aflli frumusete ~i gratie existli armonie, ~i tot ceea ce este armonios
reprezint1i un semn allumii spirituale. latli de ce sama e 0 cale de acces
spre aceast1ilume, iar auditia poemelor ~ia melodiilor armonioase capteazli
atentia spre llica~urile spirituale.
I Tradus in francez3 de Jean During.
2 c-Ala al-dawlah Simmani.
MARC DE SMEDT
I
I
I
I
II
72
,
I
I
I
I
L.--
I Hadith.
2 Risalat al-quds.
3/bid.
'-~'~~-;:-,,",~~
73
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
E Calea aceluia care i-a sacrificat totullui Dumnezeu, nu-i un loe pentru
un pumn de ipocriti f1ir1iru~ine.I"
Pelerinii C1iiipracticau sama pentru a obtine din ea un oarecare beneficiu
spiritual; dar unii, nefiind con~tienti de misterele samei, i-au imitat pentru
a-~i satisface sufletul carnal sau pentru a da mai mult1istr1ilucirereuniunilor
sau retragerii lor. Atunci a ap1irut0 sarna a ratiunii (c-aql) ~i a pasiunilor,
bine diferentiat1i de sarna dragostei divine.
A~a cum scrie Mawlana Jalaluddin Rumi:
"Nu toat1ilumea st1ipane~teadev1irata sarna.
Nu orice fel de pas1irese hr1ine~tecu smochine,
~i cu sigurant1ic1inu'o pas1ireagonizand, putrezind,
Ticsit1icu iluzii, proast1i~i oarb1i."
74
MARC DE SMEDT
L--
8!!'!"..
-~__
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
75
Ninieni
nu trebuie
s11participe
de la shaykh.
imperios.
MARC DE SMEDT
76
s-a sPUs: "Sama nu-i buna dedit pentru acela eliberat de Sinele lui ~i a carui
inima e vie."
- In adunarea samei sa te a~ezi cum se cuvine, sa fii calm ~i recules.
- Pleaca-ti capul ~i fa 0 Litanie Interioara (qalbi), farl1sa te ocupi de
ceilalti, ~ezand ca in timpul rugaciunii zilnice, cu inima una cu Dumnezeu.
- Cantaretul ~icel cu tamburina trebuie sa fie sufiti ~ioameni cu inima
arzatoare.Sa nu vina la reuniunepentru un salariusau pentrua-~iasigura
subzistenta.
Se spune ca sama era ceva foarte frecvent pe vremea lui Junayd, cand
existau multi mae~tri ~i multe grupuri de sufiti. fntr-o zi, la sfar~itul unei
~'ama,Junayd nu a cantat deloc, ~i discipolii I-au intrebat de ce se abtine.
EI i-a intrebat la randu-i: "Cu cine ~ canta?" Ei au raspuns: "Cu tine insu~".
"Pe cine a~ asculta?", a mai intrebat el. "Pe tine insuti", i-au spus ei.
Aceasta anecdoti1face aluzie la faptul ca sama trebuie practicata intre
discipoli uniti in inima ~i ca trebuie ascultata de la un muzicant indur~rat
de desp11rtire~i cantand cu sinceritate ~i cucemicie, nu pentru salariu. fn
vremurile acelea, cei care indeplineau ambele conditii erau rari. Ne putem
intreba pentru ce sufitii nu se foloseau pentru sarna lor de citirea Coranului,
care este cuvantullui Dumnezeu, in loe sa citeasca poezii ~ilitanii (dhikr).
Ghazali raspunde la asta:
"Existau adesea same cantate pe versetele Coranului ~iprovocau multe
extazuri. Auzind sarna dupa Coran, unii i~i pierdeau cuno~tinta, ~iun mare
numar ~i-au dat sufletul. Dar daca sufitii se slujeau mai curand de poeme
~i de litanii decat de versete din Coran, 0 faceau din urmatoarele motive:
- Nu toate versetele Coranului se potrivesc cu toate starile de spirit ale
iubitorilor lui Dumnezeu.
- Toata lumea cunoa~te Coranul ~iil recita mult, iar ceea ce este auzit
mereu nu mai atinge deloc inima.
- Celemai multedintre sufletenu simt emotie tara ajutorul ritmului ~i
al melodiilor, de aceea samele in proza sunt foarte rare. Astfel ca se practica
sama pe asemenea melodii, dar nu se cuvine sa compui muzica dupa Coran.
- Cantecele trebuie sus~nute de toba (tabl) ~ide tamburina (daf) pentru
ca efectullor sa fie maiadanc;~i,dupaopiniagenerala,a~aceva nu trebuie
sa se faca dupa Coran. Se spune totu~i ca Profetul a intrat in casa lui Rab'i
atunci cand slujnicele cantau ~ibateau tamburina. Vazandu-l, ele au inceput
sa-Ilaude prin poeme. Elle-a zis: fncetati cu asta ~i cantati iara~i ce ati
cantat mai devreme!
- Fiecare
cuvinte care sunt in acord cu starea lui launtrica, iar daca aceste cuvinte nu
I
L~--
77
TEHNICI
0____
DE MEDIT A TIE
Dumnezeu.1"
Folosirea samei
Maxlana
a spus:
cu exaltare.
al-quds.
MARC DE SMEDT
78
79
TEHNICI DE MEDITATIE
Instrumentele muzicale
Ynreuniuniledesamase faceuz in generalde fluier(ney)~ide tamburinii
(daf). Moshtaqc-Ali Shah mai folosea~isehtar-ulla sama-c,iarin poezia
misticii se mentioneazii adesea fluierul, tamburina, harpa, tar-ul, vioara cu
trei corzi (rabab),liiuta (barbat) ~i pandora (tanbur). Mawlana lalaluddin
Rumi a scris un poem despre rabab in Divan-i Shams:
,,Rabab-ul este izvorul dragostei ~i tovarii~ul Prietenilor, asemiini1tor
norului acela pe care arabii I-au numit rabab."
Aspectele samei
Sarna comporti1trei aspecte: Putere de tntelegere (fahm); Extaz (wajd);
Agitatie (harakat).
Putere deintelegere
Dupi1intelegerea lor cu privire la sama, oamenii se impart in trei grupuri:
1) Este inutil si1discuti1mdespre aceia care asculti1sarna intr-o stare de
ignoranti1 ~i de gre~eali1~i care nu au con~tiinta pi1catelor'lor.
2) Atunci cfuld inima adeptului este dominati1 de ganduri religioase ~i
cfuld el este insetat de dragostea divini1,incearci1 experiente variate, dupi1
starea ~idorinta lui: u~urinti1~idificultate, contracpe ~iexpansiune, acceptare
sau reticenti1.Cand aude cuvinte ce se referi1la oprobiu ~i la consimtire, la
refuz ~i la unire, la despi1I1ire~i la proximitate,la consimtire ~i la ciudi1,la
speranti1 ~ila dezni1dejde,la teami1~ila ajutor etc., ceea ce se afla in inima
lui se intensificii ~i el incearci1diferite stm. Daci1nu are 0 credinti1solidi1
~idaci1e asaltat de propriile lui gfulduriin timpul samei, este un necredincios.
De exemplu, la inceput un adept progreseazi1 foarte repede, apoi procesul
incetine~te; consideri1 atunci ci1 Dumnezeu nu-i mai acordii gratia lui, ~i
L--
I Sharh-i
este sama, ~iatunci cand sarnasose~tela ~I,acesta ajunge la starea de nonexistenti1~i de unicitate, iar in el intunecimile se risipesc; astfel inciit, daci1ar
ci1deain foc, nici mi1carnu ~i-ar da seama de asta.
Agitape # extaz
wajd
."I
ta'arruf.
-.-
plor este adev~, iar cel al mediocrilor este Hicit.Wajd-ul nu admite un suflet
carnal viu ~inu se intemeiazi1 pe nimic altceva decat pe Dumnezeu; oricine
are inci1gustul propriei sale existente nu acc~de la wajd. Wajd-ul emanii
din Frumusetea divinii: cfuld Dumnezeu i~i dezvi1luiefata ci1tresufIet, cum
MARC DE SMEDT
80
Agitatia (tawajud),
Extazul (wajd), cand subiectul este absent din el insu~i, dar con~tient
se zbuciumit zadarnic.
Mi~arile de dans
Extaticul veridic este acela care ramane nemi~cat pana ce experienta
lui iIuzorie se consuma complet prin focul samei, iar agitatia ii devine atat
de mare, incat, asemeni unui om care tremura, nu ~i-o mai poate controla.
81
TEHNICI
I Ibid.
2 Lama'at-i c-Iraqi.
3 Idem.
2 Kimiya-i sa'adat.
L~,
. _.~,-==
'~
DE MEDlTATIE
MARC DE SMEDT
.82
=r#
..
..
-.
~.-. --
83
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
DE MEDITAT
Cauta raspunsulln acela~i loc din care ti-a venit intrebarea.
Rumi
8S
PRACTICILE YOGA
ALE TRADITIEI INDIENE
TEHNICI DE MEDITATIE
FacultAtile corpului
~~'"~
lJ.!;" ~..
fran!uze~ti joug
- cinci
"facultiJti de actiune":
excretia
- manas,
cervicaliJ.
I Vezi I'Hindu;sme
Laffont.
86
MARC DE SMEDT
II:
11'
I;
dincolode
moarte ~i reintegreazii
tarnincetare
corpuri pentru a-I giisi ~ia se topi in el; in acest corp subtil sunt inmagazinate
toate experientele trecute, care ii ingiiduie astfel sii inainteze in ciiutarea
ultimei ascensiuni (fiindcii totul exis~ in virtutea a altceva), eliberandu-se
progresiv, existentii dupii existentii, de marele viii al iluziilor ce ascunde,
~iaici, adev!irata realitate a fiintei noastre. Yoga se vrea sistemul-cheie apt
sii dud la ruperea acestui lant infernal, a acestei roti a suferintei ~isii-Ifac!!
pe adept a descoperi eliberarea. Cate ceva despre reincamare: la moarte,
corpul nostru se descompune, se transformii in pulbere, in agregate de atomi
care i~i ocupii locul in cic1ul naturii. Ce devine con~tiinta noastr!!? Spiritul
nostru? Cum se transformii el? Nu ~timnimic despre asta. Riimane oare un
germene? lar acesta se regiise~te numai in urma~i? Totul tine de domeniul
misterului, de~i in cea mai mare parte religiile au admis supravietuirea unui
corp subtil, sufletul.Este vorba de 0 chestiunede credintii,de intuipe personalii.
In capitolul de fatii, consideriim principiul reincamiirii in felul urmiitor:
fiecare zi e 0 nouii zi. Corpul nostru se modificii f!iriiincetare, impereeptibil
dar in mod sigur. Experienta ne cre~te intr-una, ca ~i varsta; iar con~tiinta,
TEHNICI
87
DE MEDIT A TIE
- Posturile:
asane;
MARC DE SMEDT
88
89
- Concentrarea
mentall1:dharana;
Meditatia profundll: dhJana;
Reculegerea perfectl1:samadhi.
TEHNICI DE MEDITApE
- Sll nu vrei
sll pricinuie~ti nici un rllu tlici unei fiinte vii: respectul fatll
nu
Posturile: asane
Sll nu-ti Insu~e~ti iIegal ceea ce nu-ti apartine: deci sll nu furi, dar nici
Salutarea soarelui
Tratatele ~i profesorii de Hatha-yoga nu lipsesc; nimeni nu trebuie sll
se lanseze In rudimente f1lr1la Ie Invllta mai Intai de la cineva abilitat sa
indice mi~c1lrile.Nu yom prezenta aici decat salutarea soarelui, alclltuita
din mi~cllri simple, la Indemana tuturor cu nitel antrenament, ~i ale carei
. efecte, dacll 0 practicllm In fiecare diminea.tllla sculare ~i Inainte de a ne
'; face toaleta, sunt numeroase ~i benefice: tonifiere a irigatiei sangvine ~i a
sistemului nervos, suplete a
coloanei vertebrale ~i a mu~chilor, eliberare a respiratiei
~idezintoxicare a organismuCele cinci practici religioase
lui. Faceti mi~cllrileIn ritmul
ce vi se potrive~te ~i farll sl1
- Purificarea: corpul trebuie sll respecte 0 igienl1 strictll pentru a rl1mane
vl1grnbiti;nu
fortati niciodat1l,
s11011tos
~i a-~i pl1stra0 con~tiint11limpede. Curl1tenia corporalll trebuie sl1
fiece
mi~care
trebuie sll dese alieze cu dieta alimentarl1; sl1fii atent la ceea ce m11oanci,In functie de
vinl1"supll1 ~i confortabill1".
ceea ce ai de facut, sl1cuno~ti valoarea alimentelor, sll nu-ti umpli niciodatl1
Orientati-vl1 spre soarele ce
stomacul pan111asatietate. Yoghinii adaug111aacestea anumite procedee
rnsare (est). Femeile, In pride curlltire intemll (netti: fosele nazale curlltate cu 0 sfoarl1~icu apl1,sp1111lmele zile ale cicIului, trebuie
turi...). Totul pentru a mmane In deplinll posesie a mijloacelor tale ~i a nu
sl1renunte la aceste exercitii.
te Ingreuna cu materie inutilll.
Seria respectivl1este ideaJll
- Starea de multumire: sll apreciezi ceea ce ai, ceea ce se petrece Injurul
in plinl1 naturl1,dar se poate
t1lu,sll r1lmiiisenin, sl1nu dai curs tuturor dorintelor care se prezint1l1ainfinit,
practica ~i In casl1, In ora~,
sl1nu te la~i afectat de situatii, sll nu fii la discretia valurilor de emotii, sl1-ti
pentru a vl1 folosi cat mai
p11streziechilibrul interior,oricare ar fi neprev1lzutul,contrarletatea, plllcerea.
mult. ~i fie ca energia vitalll
- Toate acestea implicl1,evident, eforturi asupra ta, 0 mare hot11rare,
a soarelui sll plltrundl1In voi.
putere de a suporta, perseverentl1.
sll nu ravne~ti.
- Castitatea; ceea ce nu Inseamnll' abstinentl1 sexualll, ci stllpanire de
sine, respect fatll de actul dragostei ~iprezervarea energiei sexuale, care nu
trebuie sll fie risipitll, ci utilizatll in scopuri mai Inalte decat actul animalic
simplu. Yom mai vorbi despre asta la Yoga dragostei sau Maithuna.
- Sll nu fii posesiv: ata~amentul fatll de obiecte ~i fiinte marcheazll
intotdeaunao atitudine egoist1l~iascunde 0 temere. Trebuie sll iube~tipentru
ce11llalt,nu pentru tine, ~i sll-ti dezvolti generozitatea.
..:.;:;:\-.~
----
.;'
MARC DE SMEDT
f,'
90
TEHNICI DE MEDITATIE
Postura de meditatie
I;
'.
2. Trebuie sli-ti tii coloana vertebral Ii ~i capul riguros drepte, dar f1ir~
Ii
".'
,i,-
II'"
'.fl;.
.p
I iI,
I
I
. i,:
1:1'
Ii
I.
-- ~
. insuflepte. Prin intermediul suflului, putem reufi, cu voint1i,sli punem st1ipiinirepe aceastliprana a~aincat sli nu 0 mai risipim, ci sli 0 dirijlim pentru
maximum de folos al organismului nostru psihosomatic.
Fluxul ~ireOuxul respiratiei este asem1in1itorritmului binar, altemat, al
naturii: zi-noapte, uscat-umed, cald-frig... El re-creeazli oscilatia cosmicli,
aceea care, aidoma blitliilor inimii noastre, face sli se mi~te Universul. Prin
atentia acordatli suflului ~i prin amplitudinea pe care astfel i-o confer1i,
yoghinul nu numai c1i11disciplineaz1i ~i-~if1iure~teastfel 0 unealtli remarcabilli, ci trebuie ~is1iajungli in simbiozli cu totalitatea naturii ~ia mi~c1irilor
ei cic1ice.
92
MARC DE SMEDT
I, I
93
TEHNICI DE MEDITATIE
In zilele noastre este de ajuns s!1te uiti putin in jur ~iin tine insuti ca
s!1-tidai seama cum cea mai mare parte a fiintelor respirn prost: 0 respiratie
superficial!1,implicand doar partea de sus a pl!1manilor,neregulat!1,sacadat!1;
adeseori tigara traduce nevoia de a respira, deturnat!1de la scopul ei prin
aspirarea unui produs relativ toxic, pe jum!1tate stupefiant pe jum!1tate
excitant, care ip d!1iluzia c!1te afli in realitatea c1ipei ~i iti ing!iduie s!1te
ag!1tide ceva. In plus, se poate remarca faptul c!1un spirit agitat, impr~tiat,
~ters, amorf, angoasat sau supravoltat se va traduce printr-o respirape in
concordant!1 cu asemenea st!1ri.Totu~i, prin simplul control al inspirnrii ~i
expirnrii, cate boli, cate st!1ridezagreabile, dit!1pierdere de vreme ar putea
fi evitate! Trebuie mai intai s!1inveti s!1respiri lini~tit ~i adanc: in fiecare
zi s!1-prezervi cateva minute ca s!1inspiri cat se poate de mult ~i s!1expiri
cat mai lent cu putint!1, f!1r!1a fOria lucrurile, inceti~or. Repet!1 aceast!1
concentrare asupra respiratiei de cate ori este posibil in cursul zilei. Efectele
sunt imediate; practic!1asta indat!1ce apar vreo angoas!1,vreo incordare, ~i
astfelle alungi sau cel pupn combap stresul ~iii dai organismului posibilitatea
de a reactiona adecvat la situatie.
lat!1~i un alt exercitiu, pe care, la inceput, trebuie s!1-1practici doar in
momentele speciale, consacrate meditapei: la incheierea expiratiei ~i a
inspiratiei, f!10 u~oar!1retentie a r!1sufl!1rii.Este foarte important ca tot aerul
s!1fie expulzat din piept ori pieptul s!1fie plin cu aer pentru a efectua aceast!1
retentie care nu trebuie s!1dureze mai mult de trei pan!11acinci secunde.
Momentul de imobilitate astfel creat iti permite s!1capeti con~tiinta interiorului corpului ~i lini~te~te in intregime mentalul. Nu efectua niciodat!1
retentia pe parcursul inspir!1rii sau al expir!1rii; e un lucru r!1u,avem deja
tendinta incon~tient!1s!10 facem in viata de zi cu zi, in timp ce reflect!1m
sau in incordarea vreunui efort.
In m!1sura posibilului (~i limitele acestui posibil depind de propriile
noastre limite, eforturi, sl!1biciuni), trebuie s!1incerci s!1devii totdeauna
con~tient de faptul c!1respiri ~i s!1-tifaci respiratia mai ampl!1,regulat!1,iar
expiratia impins!1c!1tre~iin abdomen.
Kapalabhati:Curafjrea craniului
,~,
.r-::~~~~v~..,:
94
MARC DE SMEDT
Mantrele
Practicarea mantrelor este insotit1i, prin expulzarea sunetului, de 0
mi~care respiratorie care ajut1ila mai buna intelegere a sustinerii expiratiei
(emisie) ~ia inspirapei (reinc1ircare).tn plus, puterea vibratorie binefl1c1itoare
a sunetului se adaug1iamplitudinii respiratiei.
Ce este aceea 0 mantrd? Vedele,textul sacru fundamentalal hinduismului, redactat cu patru mii de ani inaintea erei noastre, se refern, ca ~iBiblia
de altfel, la un Sunet primordial, un Cuvant preexistent creatiei ~ipunand-o
pe aceasta din urm1iin mi~care. tn India acest sunet ar fi OM, sunet sacru
esential pe care trebuie s1i-lpronunti cu expiratia cea mai adanc1iposibil:
AOOOOOOMMMMM, AUM. Forta acestui sunet, bine modulat, este
incredibil1i. A-ul pleac1idin gatlej, O-ul coboar1i adanc in vintre pentru a
se termina cu M, care vibreaz1iin craniu.
Brahmanii hindu~i, con~tienti de puterea vibratorie a sunetelor ~i de
golirea de con~tiint1ioperat1i de cantarea lor, folosesc drept mantre nume
de zei, binecuvant1iri ~i formule sacre, care poart1i 0 inc1irditur1isimbolic1i
particular1i, destinat1i s1iaduc1ipacea spiritului ~ievolutia interioar1i.
Un celebru guru indian, Swami Ramdas, a fost sadhu, pelerin r1it1icitor
pe drumurile Indiei, repetand f1ir1iincetare aceea~i mantrd:
"Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram."
Repetand astfel intr-o japa neobosit1inumele St1ipanuluisuprem, Rama,
pelerinul se l1isacondus de 0 voint1isuperioar1ilui, mergand la intamplare,
cantandu-~i neobosit litania, lipsit de orice bunuri cu exceptia buc1itiide
panz1ide pe coapse ~ia unei invelitori, v1izandin fiece lucru, in fiece fiint1i
incamarea puterii divine:
,,0, Ram, tu e~ti pretutindeni; 0, Ramdas, tu nu e~ti nic1iieri.
0, Ram, Vointa Ta singur1idomne~te; 0, Ramdas, tu nu ai voint1i.
0, Ram, Tu e~ti singura realitate; 0; Ramdas, tu nu ai existent1i.
'-'~~~':-~
;-'----
95
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
de pelerinage,
Swami
Ramdas,
Albin Michel.
MARC DE SMEDT
96
II'
97
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
Smavritti pranayama
latii un exercitiu simplu ~i lipsit de pericole, care imbinii in totalitate
binefacerile mantrei ~i ale pranayamei. Trebuie sii te a~ezi pe 0 pemii bine
umplut11,pus11pe jos, ~is11stai cu picioarele incruci~ate, coloana vertebral11
lOp. cit.
.,,'>'
~,~
-.
, ~""",""
'" ,.......
MARC DE SMEDT
98:
99
TEHNICI DE MEDITATIE
-~--_.
dreapt1i~i cambrat1iin dreptul ~alelor, capul bine echilibrat, drept ~i el. tn! _ laun copac la altul. Raja-yoga ne invata sa ne concentram asupra mentalului
caz de imposibilitate major1ipentru ~ederea pe jos, te a~ezi, drept, pe un: ". hQStru ~iapoi sa-i exploramungherelecele mai intime.
scaun tare.
Concentrarea se opune dorintelor incercate de simtUri,la fel cum fericirea
- Gole~te-ti pl1imaniitotal: expirare.
, se:opune agitatiei ~idurerii, gandirea ferma perplexit1itii,lenei ~itoropelii,
t ~cceptarea bucuroasl1 - relei-vointe.
- Blocheaz1i-ti respiratia cu pl1ima,!iigoliti.
De aeeea, cat1ivreme gandurile cuiva nu sunt total distruse de 0 asemenea
- Num1ir1iin gand patru OM, contractandu-ti de patru ori sfincterul anal: "
i practicare constantl1,aeesta ar trebui s1i-~iconcentreze mentalul asupra cate
(Asvini Mudra).
unui singur adev1irde fiecare dat1i.Printr-o astfel de practicl1neintrerupt1i,
- Inspir1i (cu chinga abdominal1icontrolat1i), num1irandpatru OM.
aptitudinea de a se fixa asupra unui singur punet va cre~te~i,inda~, multimea
- Cu pl1imanii plini, blocheaz1i-ti r1isuflarea.
gandUlilor va disp1irea.
- Num1ir1i
patru OM cu patru Asvini Mudra.
:,
Pentru a indep1irtatoate astea (agitatia ~idiversele obstacole ce se ridic1i
- Expir1itimp de patru OM.
~
pe
calea
fix1iriimentalului), practicarea coneentr1iriiieste singuru] lucru care
- Blocheaz1i-ti r1isuflarea~i num1ir1ipatru OM cu patru Asvini Mudra. ;. trebuie c1iutat."I
Reia procesul tarn s1ifortezi lucrurile, de cate ori simti nevoia. Nu trebuie
Cum s1ireu~im s1ine concentrl1m spiritul asupra unui singur punct?
s1iai nici 0 dificultate, nici 0 stare de oboseal1i.Dac1ise intampl1ia~a ceva,!
Retrage-te intr-un loc lini~tit, dacl1 este posibil rezerv1i-ti 0 camer1i
opre~te-te imediat. Asvini Mudra (contractia sfincterului anal) nu se face, .$pecial1i, ceea ce adesea e dificil in zilele noastre. De aceea g1ise~temijlocul
decat in timpul retentiei la gol ~i la plin. Nu practica niciodat1i exercitiuI' . ca m1icar0 jum1itate de or1ipe zi s1ite poti izola acas1iori in alt1iparte, in
dup1ice ai mancat. Aceast1iSmavritti pranayama face s1icircule in intregime.
natur1i.0 cuvertur1i special1i,un covor, 0 pem1ibine umplutl1,UI1beti~or de
energia in corp de sus in jos ~iviceversa. Din practicarea ei rezult1ioxigenare, !, t!maie cand e~ti in cas1i,iat1itot ce-ti trebuie. 0 data salutul catre soare
concentrare ~i pace mental1i.
efectuat, apoi cateva exercipi de pranayama, trebuie s1imodulezi silaba OM
de la trei la ~ase ori; atunci poti incepe, doar r1imananda~ezat ~i 11isandsa
Dar dac1itoate astea ti se par prea complicate, este de ajuns s1iintonezi
treac1ifluxul gandurilor, concentrandu-te asupra mi~c1iriirespiratiei in sine.
cu putere OM de vreo zece ori, pe 0 expiratie cat mai profund1iposibil, pentru
Dac1iideile sunt prea obsedante, concentreaz1i-teasupra punctului din centrul
a obtine un benefieiu similar. Aceste exercitii trebuie s1itind1is1ite fac1ia
sprancenelor sau asupra vanului nasului tarl1a te uita cruci~; concentrarea
c1ip1itacon~tiinta corpului ~i a mentalului, pentru a Ie controla, a Ie lini~ti,
trebuie
sl1fie mentaH1~i s1ise indrepte c1itreun singur punet. Este posibil,
a Ie dirija la dorint1i.S1i-tireg1ise~tiastfel 0 fort1iinterioara care va ingadui
de asemenea, s1i-ti coneentrezi rasuflarea asupra tuturor chakrelor (vezi
sa inaintezi mai bine pe drumul vietii, incercand s1i-iintelegi finalitatea.
capitolul respectiv). E necesar1i0 vigilentl1neincetat1i.Prive~!e-ti tiinta care
apare in t1icere,cu toata t1edireala ei ~icu nimicurile ce ocup1icampul con~tiintei. R1lmai concentrat asupra pozitiei cOT)Jului,asupra respiratiei.
A stapani calul neb un
Fixeaz1i-tiatentia. Simte-o alunecand. Adu-o inapoi. Repeta in gand silaba
OM. Totul dispare. Ascult1iceea ce se petrece imprejur, zgomote]e, in tine,
Meditatia insa~i compprt1itrei aspecte: a-ti disciplina corpul in postur1i,
injurul t1lu.F1ldiferenta intre Ego-ul care proiecteaza lumea ~ilumea real1l.
obligandu-I sa-~i pastreze imobilitatea; a-ti disciplina r1isuflarea, a-ti
Dup1i un anume timp (minimum un sfert de or1l),ce va p1lreafoarte lung
la inceput (pune un de~teptator in apropiere), salut1ladanc ~irepeta cu voce
disciplina mentalul. Swami Sivananda spunea c1i"mentalul este compara!
tare OM de mai muIte ori la rand. Ridic1l-te.Dezdoaie-ti membrele, fa cateva
cu argintul-viu, tiindc1irazele sale se impr1i~tieasupra unor obiecte diferite.
exercitii de gimnastic1l, d1i-ticu ap1irece pe fat1i.Acesta este un exemplu
Este comparat cu 0 maimut1i, tiindc1i sare de la un obiect la altul. Este
de meditatie. Practic-o dimineata inainte s1lte speli ~i seara, intorcandu-te
comparat cu aerul nestatomic, fiindc1ie instabil (chanchala). Este comparat
~e ]a treburile zilei. Efectul prim: te pui in ordine.
cu un elefant in rut, din pricina impetuozit1itii lui p1itima~e.
'I,
"
...
~''''!--....
_'-;';'~_;';"'_'.'v.-r"'~'
--
MARC DE SMEDT
i'~ 1i
100
101
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
I;!
"
II'
Ii
'j!
Ii
/i
I:
I:
I
:c:area re~it sa-~istapaneasca mania a parcurs jumatate din drumul catre eliberare. Nu e vorba sa c1idemintr-o blandete suava, ci sa ~timsa ramanem, in
toateimprejurarile, stapanipe noi, de~ap ~iindulgenp ~isa nu ne risipim energill.~itimpul. Aceasta nu exclude luciditatea ~iseveritatea, daca sunt necesare.
Defaimarea: care dovede~te un spirit ~i 0 inima obtuze ~i face multe
'victime, raspandind 0 otrava corupatoare, ce-I tulbura pe celalalt. Duplicitatea, viclenia, subterfugiul, perversitatea, gelozia, ignoranta aIcatuiesc tristul
,cortegiu al cIevetirii. Pentru ce iI criticam ori iI calomniem pe cineva care
.nu este de fata, daca nu din la~itate ~i, sa spunem cuvantul, din rautate?
Pesimismul:niciodatasa nu te la~iprada mohorelii,gandurilor negre,
,depresiunilor care fac sa revina la suprafata mentalului vechile amintiri subC9n~tiente.Asta nu sluje~tela nimic. Sa reacponezi, sa practici exercipi fizice,
sate scuturi, sa ie~i, sa schimbi aerul, sa te straduie~ti sa vezi latura pozitiva
a vietii. Aspectul negativ exista in toate; trebuie sa lupti impotriva lui.
lndoiala: exista sau nu Dumnezeu? Sunt oare bun sau rau? Nimic nu
progreseaza in viata etc. Hot1lrareain fiecare gest cotidian, in fiecare actiune
. .
IiIi'
I!,
,.
t
I'~I
h
r'j
"
I
"Pe masura ce curep 0 ceapa, gase~ti mereu alte foi dar nu ajungi
niciodata la un nucleu. Tot astfel, cand iti analizezi Ego-ul, el dispare cu
totul. Ceea ce ramane in ultima instan~ este Atma, pura Con~tiinta absoluta"
(Ramakrishna).
..
MARCDE SMEDT
102j
!I
/:
ambipa ~i dorinta;
numele ~i reputapa;
- viziunile;
I:
Trezirea chakrelor
Se cuvine sa vorbim ~i de 0 notiune hinduista dezvoltata de tantrism,
ramura aparuta catre secolul al XIX-lea d.H. - aceea a chakreior, ace~ti
Poli de Energie ce soargasi in corpul nostru ~idintre care ~aptear fi esentiali
armoniei entitatii omene~ti ~i dezvoltibii ei spirituale. Respectivele centre
de energie radianta ~i deosebita sunt:
.
- Muiadhara, Centru-Radacina situat in perineul care 0 inchide pe
Kundalini adormita. Elementul sau este pamantul, semnul sau este patratul.
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
:$
.
::
,,'
, .. ..:
@ 9
Manipura
Sahasrara
Svadisthana
Ajnu
Visuda
Anaha/a
Muladhara
MARC DE SMEDT
105
104
,.I'
I'
Sadhana,
sahasrara
OM
"
r
ajna
"
HAM
visudha
ida
I.. ..............
YAM
\
anahata
RAM
BAM
VAM
~~
-
-oWi
- --
DE MEDIT A TIE
~J:
iti
TEHNICI
\ ...J..':.
A....I
----?;
......
, I
manipura
svadi.fthana
.......
b.- -vii"
- '\
":"..~~,7_~.'
muladhara
MARC DE
Ii
"I:
II'
~r
I
"
il
Ii
:;
i~
~:'
I.I'.t
f"
r
It
j
t,
,r,
SMEDT
106
sa incarnezeZeu!.,,)
I Mircea
Eliade,
Le Yoga, Payot.
2/bid.
'_,I
,;..o, ~ .
107
!,I,
II
MARC DE SMEDT
108
TEHNICI
109
DE MEDIT A TIE
~:,
II'
Puterea lui Kundalini
;\1
il'::
I
,~
n
t'
l
-,
I
- Bhakti
-
(Devotiune,
dragoste)
yoga;
- Karma(Actiune,destin) yoga.
I Citat de A. Avalon.
I Vezi L'enseignement
op. dt.
"
,",,!
ele i~i vor croi drum prin lumea materiala ~i-~i vor
iradia binele asupra altor oameni, tot astfel cum Gangele care ~i-a sapat albia
prin stancile tari ale mun~lor Himalaya uda cu binefacerea lui rnii de leghe."l
Bhakti-yoga Ie este deschisa tuturor, nu are nevoie de alt11calificare decal
legea ce incearca sa se uneasca cu Principiul: ,,0, Doamne, Tu e~tieu insurni,
spiritul meu e mireasma Ta, suflurile mele vitale slujitorii Tai, corpul meu
templu pentru Tine", canta Shankara.
de Ramakri~'hnu.
Albin Michel.
'i
MARC DE SMEDT
TEHNICI
j.
Ii
:1
J
absoluta.
- calmul spiritului;
- stapanirea de sine;
- puterea de rezistenta;
1"
:t~t
.i
;t
11'
~.
- realitate
1 Diseipol
al lui Ramakrishna.
autor printre
Michel.
DE MEDIT A TIE
MARC DE SMEDT
112
,.J.
1,1
it
i:
~~
I
II,
!!;
t
~I
in afara de Hatha-yoga pe care 0 cunoa~tem in Occident, acea gimnastica extraordinara, ~ide ni~te exercitii despre care am vorbit, Yoga a~a cum
a fonnulat-o Patanjali, cu multiplele fonne de posturi, de asane complicate,
de purifican, de mortifican ale c1irnii,Ie este oarecum accesibila doar acelora,
putini, ce vor sa-~i dedice viata unei dezlantuite cautan in sine a divinului.
Dar, a~a cum am vazut, ni~te metode mai simple, precum aceea practicata
de Ramdas, pot absolut la fel de bine sa Ie slujeasca celor ce vor sa se de~eze
de bunurile vietii. lar Jnana-, Karma-yoga dau un sens vi~tii cotidiene.
Simplitatea este regula oricarei meditatii corecte asupra ta insuti. Vivekananda spunea: "Luati seama! Dintre aceia care cultiva religia ca emotie
ostentativa, 80% devin netrebnici ~i 15% nebuni." lar in India ca ~iaiurea,
pentru cativa adevarati religio~i care renunta la viata mireana, cati oameni
slabi nu sunt, cati lene~i, cati dezaxati, pentru care lipsa responsabilitatii
sociale ~i a farniliei insearnna libertate! 0 libertate egoista: "Ideea unui Ego
individual este ca ~i cum, dupa ce ai pus deoparte putina apa din Gange,
ai numi acea cantitate separata propriul tau Gange" (Ramakrishna). Medita~a
nu este cautarea, cum s-a crezut prea adeseori, de puteri, de stan supranonnale ~i extraordinare. Sau, atunci, devine ~amanism, magie, fachirism.
Nu ca prin medita~e nu soardezvolta toate puterile latente in om. Dimpotriva,
vointa, memoria, concenlrilrea, telepatia, rapiditatea de ac~une, intui~a, plus
poten~alita~le noastre particulare se ascut ~icresc. Faptul ca fiinta omeneasca
se afla abia la inceputul evolu~ei sale posibile este un lucru sigur, daca specia
ei nu va fi distrusa ori redusa numeric in unnatoarele decenii. Dar natura
evolueaza in ritrnul ei, nu sluje~tela nimic sa vrei s-o fortezi. Buddha, despre
care vom vorbi mai departe, intelesese bine acest lucru, ~i~i-atrait iIuminarea
folosind 0 postura simpla, ajutat numai de rabdare. Pe cand cautarea puterii
nu aduce decat nefericire ~i deziluzie: atunci ne visam viata, in loc sa 0
realizam. ~i, asupra acestui subiect, doresc tare mult sa inchei capitolul de
fatliprin cateva extrase dintr-o lungi!:conversa~e pe care am avut-o cu Arnaud
Desjardins - dupa opinia mea unul dintre occidentalii care au inteles cel
mai bine traditia orientala, indiani!:indeosebi. Astazi, la randul sau, el preda
ceea ce i-a fost transmis.
Sa dobande~ti noi puteri? 0 amagire.
"Sunt puteri la care foarte repede, indata ce ai pornit pe 0 cale veritabila,
renunti fiindca iti dai seama ca reprezinti!:obstacole in~irate pe drum ~i
in~eli!:torii.Dar inteleg la fel de bine ca, atunci cand te sim~ pierdut, suferind
mai mult sau mai putin de un complex de inferioritate, palmuit de viata,
113
TEHNICI
DE MEDIT ATIE
tibetane
MARC DE SMEDT
,
~
~,
l
l
~~
"
I
I
"
I
"
,"
!~:
:1
I,
114
~tiinfa infeIepciunii
115
'
,,
I'
<-~
americane pe Lunil
nu ~tiu cine
~!
I'
I'
II'
117
"
r\!,
TEHNICI DE MEDITATIE
lui, ell traie~te mai bine, ca duce 0 viata din ce in ce mai bogata. din ce in
ce mai infloritoare...
Dar ceea ce ii poate cu adevarat satisface nevoile, presentimentul ca exista
in noi 0 perfectiune, este chiar acellucro deja cunoscut odinioara din diferite
'invataturi ~i din diferite traditii ~i care azi este, dimpotriva, pierdut. Deci
orice om are cu adevarat in el impresia confuza a scopului final, de~i eu
spun ca nu ~i-Ipoate reprezenta absolut deloc; aspir1linsa la el, fiindc1lorice
om refuza aceasta condipe limitata, supusa suferintei ~iindoielii, ~i inc6arca
stfutgaci sa-i scape. ~i in acel~i timp scopul final este la inceput foarte
departe, pentru ca e foarte aproape... EI exista de pe acum, dadi vrei, dar
suntem desp1irtipde tot soiul de emotii, de conceppi, idei, certitudini, spaime,
dorinte,lacomii stocate in noi sau in incon~tientul nostru; ~iavem impresia
ca toata aceasta ingrmnadire e inepuizabila, asemeni faimoaselor grajduri
ale lui Augias. ~i totu~i se dovede~te posibil sa 0 strapungem, sa ne lepadam
de ea, sa ne dezgolim ~isa ajungem la adevarol unic, universal ~i etem din
adancurile noastre cele mai ascunse...
Sa ne realizmn in timpul vietii.
Intr-o buna zi, in India, un intelept ce ya fi numit Buddha ~ia caroi fata
plina de seninatate va deveni un exemplu universal, va face sa creasca pe
pamantul invat1lturilor Yoga floarea intelepciunii.
L_
t.
-= .
---
118
119
~]
Ii' :.
I,.
'I'
DE MEDITAT
r"
I~
Swami Ramdas
t.
I
Sri Aurobindo
Lumina a luminilor
Nu ~tim decat ca Aceasta este dincolo de tenebre
Fiind in acela~i timp Cunoa~terea,
Obiectul cunoa~terii
~i drumul ce duce intr-acolo:
Aceasta saJli~luie~tein inima Universului.
Bhagavad-Gita
Adoptamijloaceleconvenabi/escopuluipe careincerci
sil-I atingi. Nu vei obfine unt 4aca vei rilgu~i strigand:
..Existil unt in lapte." Dacil vrei sil faci unt, trebuie mai
intai sil culegi smantana de pe lapte ~i sil 0 bafi bine.
Numaiin felul acesta vei obfine unt.
Ramakrishna
~.
,.--.-...-
I,
BUDDHA $1 PRECEPTELELUI
"I'
~1' (i'
fr'
111:1
~l
~,
:,1
.,~
I Va Ii numit ~i Siddharta (Cel care ~i-a atins scopul) ~i Gautama (Cel mai bun dintre
bovidee, cu referire la vadl, sacr~ in India). Despre via!a lui ~ilocurile unde a tr~it,vezi Randonee
sur les pas du Bouddhala EdituraRetz.
~--
-;
MARC DE SMEDT
11:
"
!
:i.
i~'
fi
~.
.
122
123
TEHNICI DE MEDITATIE
8110 realiziim. Aici ~iacum, fiindcii orice clipa, daca e triiiti'idin plin, inchide
ill sine eternitatea.
"Cand aceasta este, aceea este;
Aceasta apiirand, aceea apare;
Cand aceasta nu este, aceea nu este;
Aceasta incetand, aceea inceteaza".
Dar fiinta omeneasca se lasa inlantuiti'i de 0 serie de factori succesivi,
fiecare conditionandu-l pe celiilalt: ignoranta na~te tendintele care due la
conceptia asupra con~tiintei ce sfredele~te 0 entitate psihosomaticii, mentalul ei ~i cele cinci simturi; compus ce face posibil contactul cu lumea ~i
obiectele acesteia, cu afectivitatea ~i deci setea de obiecte, de simturi ~i de
idei; sete care ea insa~i duce la dorinta de dobandire ~ila alcatuirea Ego-ului.
Toate acestea creeazii devenirea, na~terea, varstele ~i moartea.
Ca siilimpezim viziunea asupra acestei realiti'iti ~i sa ~tim sii mergem
pe calea abolirii egoismului ~ia suferintei,nu sunt de ajuns legamintelepioase:
trebuie siile adaugiim fapte, practici. Buddha a elaborat deci un sistem precis
~istrict de respectare a normelor religioase, conducand la purificareacorpului ,
a impresiilor ~i a ata~amentelor, a mentalului, acest cal nebun, ~i la
descoperirea Ego-ului nostru, acest Eu iluzoriu fabricat din tot felul de budti,
sursa a tuturor nefericirilor ~icare ascunde claritatea Eului nostru profund.
I
ii".
MARC DE SMEDT
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
,.
,il1itl
'1.
t~ ."
,.~
11
t
I~~
ie'
! ,'~
~
'II
I'
{diverse ~i impure, gandind acestea: Exista in acest corp plete, fire de par,
~unghii, dinti, 0 piele, carne, tendoane, oase, maduva osoasa, doi rinichi, 0
Finim1i,'un ficat, doi plamani, 0 splina, 0 pleura, intestine, un stomac, excre"mente, fiere, flegma, puroi, sange, sudoare, grasime, lacrimi, saliva, mucus
"nazal, sinovie, urina. La fel, 0, calugan, precum un om perspicace, desfarcAnd un sac plin cu graunte diferite, adica de orez, de bob, de linte, de susan
fi varsandu-Ie pe acestea Ie examineaza gandind: lata orez, iata bob, iata
linte, iata susan, tot astfel, intr-adevar, 0, calugan, acest caJugar exami:neaza corpul marginit de piele... Astfel, examinand corpul pe dinauntru...
(ca mai sus)...,el nu se ata~eazade nimicdin aceastalume.Acesta este,0,
caJugan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau sala~luie~te.
In plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest calugar examineaza corpul a~a
cum se gase~te, a~a cum se aranjeaza, confonn elementelor lui, gandind:
Exista intr-un corp un element teluric, un element apos, un element foe,
un element aerian.. La fel, 0, calugan, precum un macelar indemanatic
sau un indemanatic ucenic de macelar, taind 0 vaca ~iimpiirtind-o in bucati,
lntr-o mare raspantie se ~aza, tot astfel, intr-adevar, 0, caJugan, acest calugar
examineaza acest corp a~a cum se gase~te, a~a cum se aranjeaz~, confonn
elementelor lui, gandind: Existiiin acest corp un element teluric, un element
apos, un element foe, un element aerian. Astfel, examinand corpul pe
dinauntru...(ca mai sus)..., el nu se ata~eazade nimic din aceasta lume.
Acesta este, 0, calugari, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau
saJa~luie~te."
I De fapt,.
inspiraliilor"
'.c\OO..._
pregAtitor
nurnit "Atenlie
asupra expiraliilor
~i a
II,
~:
MARC DE SMEDT
126
127
i~11
II
m
11,
)"
,I"
il
:Ii
in
~
I'
(..
I::.
~.~
l'
vizualizare:
-,
de toate obstacolele
~i
Singur in grota
Traind inconjurati de 0 natura luxurianta. calugarii. in afara ~edintelor
colective de meditatie. dintre care cea mai importanta avea loe vara. gaseau
Reflexul imaginii
restrans de adepti
rotunda
sau orice alt obiect analog. Unii indivizi. exceptional dotati. nu aveau nevoie
de asemenea pregatiri: de exemplu. in locul rotundului de argila, un camp
obi~nuit Ie era de ajuns. Te a~ezai deci in fata obiectului in cauza ~i il
examinai cand cu ochii deschi~i. cand cu ei inchi~i, pana ce vedeai in fata
ta 0 imagine la fel de clara. indiferent daca ochii erau deschi~i sau inchi~i.
Cand cel ce mediteaza devenea astfel st1ipiinpe reflexul interio~. pleca din
,p'
MARC DE SMEDT
128
129
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
nr. 125).
,!'
(
.
"
;~ r
,.~~.
J,
,,
';t-.
L:
,.
~:
r'
,
:,'
;
(
I Theragalha,
f,I ~,
!
'-""'-"'--'
---
130
MEDITATII TAOISTE
DE MEDITAT - CUVINTE ALE LUI BUDDHA
I!I~
IiI
Prin tine insu(i. intr-adevar. este facut raul. Prin tine insu!i e~ti dezonorat.
Prin tine insu!i este evitat r1lul.Prin tine insu\i, intr-adev11r,e~ti purificat. Puritatea
~i impuritatea sunt personale, nimeni nu-I poate purifica pe altul.
Lucrurile sunt precedatede spirit,dominatede spirit,constituitede spirit.
Dac1lvorbim sau aqion1lm cu un spirit corupt, atunci durerea ne urmeaz1lcum.
urmeaz1l roata copita unui bou de povar1l. Dac1lvorbim ~iac\ion1imcu un spirit
senin, atunci fericirea ne urmeaz1l ca umbra care nu ne p1lr1lse~te.
Nici respectarea nudita(ii, nici ~uvi\ele de p1ir,nici noroiul cu care i~i unge
corpul, nici postul, nici cu1carea pe p1imdntul gol, nici praful ~i murd1lria ce-I
acoper1l, nici prosternarea nu-I purific1l pe un muritor care nu ~i-a dep1l~it
indoielile.
Prin efort. prin vigilen(a, prin disciplin1l,prin st1lpanirede sine eel inlelept
:~
I.
nu 0 acoper1i.
Dintre acela care in Mralie a invins 0 mie de mii de oameni ~i acela care
"~..
'I
aidoma bijutierului
pete.
!~
Purtat de ignorantd
sdvar~e~ti r1lul
Purtat de fric1ls1lvar~e~tirdu\.
Mai bun dedit 0 mie de euvinte lipsite de in(eles este un singur cuvant
chibzuit, ce poate aduce lini~tea in acela care il ascultd.
Acela care, dupa ce afost delasator, devine vigilentlumineazdpdmantul
precum luna ie~ind din nori.
~. . ,...
,-~"
t,
TEHNICI DE MEDITATIE
in el se afla fiinte...
in el seafla esente..."
Tao esteoriginea etema,izvorul constantal oricareicreatii, al oricarui
fenomen.Este cuiul care fixeaza roata, suflul foalelor la fierane, golul
dintr-un vasori dintr-o casa,careIe ingaduie saexiste~i safie folosite ca
atare.Imperceptibil~iuniversalprezent,Taonu este"nici cuvant,nici Uicere".
fin ~iyang, aspectelefeminin ~i masculin,noctum~i luminos,greu1jiu~or,
umed~i uscat,toatelucrurile vin de la el ~i suntintim amestecatecu dansul.
Noptile ~izilele sesucced~ialcatuiesctimpul. Pamantul~icerulseamesteca
~i alcatuiescspatiul.
Aceast1ino~unea lui Taoexprima,intr-adevar,suflul carepermite viata
~i totodataechilibrul cibemetic careintemeiazaexistentamateriei. Dar ~i
legeacontrariilor, vremelnicia universala,irealitateacarescaldarealitatea
insa~i~i dezordineainerentaoricarei ordini. Tao esteansamblulmi~carii
cosmice,0 unitatecenu poatefi perceputain modcon~tientdecatre0 fiinta
obi~nuita.
"Totul esteparadox.Realuleste0 tepu~acareil stimuleazataraincetare
pe om, fiindca raspundeexigentei lui absolut fundamentale.intre om ~i
Univers exist1i0 coniventa,0 intelegeresecreta,ca intre Tao ~i cele zece
mii defiinte. Astfel incatomulinsu~iesteun paradox:Fiecareareconceptia
lui desprefrumos, ~i pe astase sprijina uratenia.Fiecareare conceptia lui
desprebine, ~i pe astase sprijina raul.
feu (exista)~i vu (nu exista)segenereazamutual.Anevoiosul ~i lesniciosul serealizeazareciproc. Lungul ~i scurtul semasoaraunul pe altul...
Tot astfel,continuaZhuangzi, aceastaestetotodataaceeasauacela~i
estetotodatacelalalt... Fiecareare da-ul ~i nu-ullui; poartaopozitiile lui,
propriile-i aspectecontrareale realitatii.
Cum saIe reduci?inteleptul izbute~teramanandin axalui Tao, deci
devenindel insu~ipivotul,radacina,origineacomunaatuturorevenimentelor.
Fiind el insu~i in acela~itimp actor ~i oglinda a tot ceeace se petrecein
jurull ui." 1
Vorbind deinteleptul careajungela realizareaintima a lui Tao, Lie zi2
spune:"Formele ~i lucrurile se manifestafata de acelacarenu estelegat
de fiinta lui proprie.in mi~canlelui, el esteca apa;in odihnalui, el esteca
'
!
i
V
,
~,
~,~,
~r
,t
134
MARC DE SMEDT
r
!r
!
j
lit.
Cfl'
"'
.\
:1
135
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
Fluviului.
yangshen.
"Tratatul asupra extazului care const1iin a te a~eza"(Zuowang lun) spune:
"Tao avandu-~iforta perfect1i,schimba corpul ~ispiritul. Corpul este p1itruns
de Tao ~i devine una cu spiritul; acela ale c1iruicorp ~i spirit nu fac dedit
una este numit om divin. A~adar, natura spiritului este vid1i~isublimata;
substanta lui nu se distruge prin transformare, adicl1nu moare. Corpul fiind
intru totul aseml1nl1torspiritului, nu existl1nici viatl1,nici moarte; in tainii,
corpul este aidoma spiritului. In aparentii, spiritul este aidoma corpului.
Corpul unic se risipe~te ~i devine toate fenomenele; fenomenele se
confund1i ~i devin corpul unie.
I~\
, .;,:..".";'-'~~.:~~.":;"J.:.~,\~~
TEHNICI
MARC DE SMEDT
'.
Adeptul a devenit atunci una cu Tao, poate functiona in toate lucrurile."
W
.i!'
l'
III
"j
I
'.
.t.
,;
,~
Ii
'
.~
'. iI
I;.~
"
"
".
I~
~;
"
i,
!
!'
;..-;.til~,~.: .-~t~\,;..;'-~~~i~''''
DE MEDIT A TIE
---
MARC DE SMEDT
I'
I
I
Pozitia de meditaUe
:;r~t:f
J"
Pentru meditatie, taoi~tii foloseau fie postura in lotus ori semilotus, fie
postura cu1cat. Pentru a 0 adopta pe cea din urmll, adeptul taoist se cu1ca
pe rogojinll, pe partea dreaptll, cu picioarele indoite ~i corpul in1lltatpe 0
pemll rotund1l~zat1lla subsuoam, pe care se sprijinea bra\UIpentru a suspne
capul. Bra\UI stang se odihnea pe coapsll, cu palma stransll in jurul genunchiului. Aceastll pozitie este tradiponal chinezeascll.
Oricare ar fi pozipa folositll,este recomandabil sll contempli extremitatea
nasului sau un punct aflat in fata ta, pe sol,la circa un metru, ca sl1-tifixezi
atenpa ~i sll eviti orice reverie cu ochii inchi~i.
Spiritul e fixat pe ceea ce taoi~tiinumeau "centrul galben", adicll punctul
situat intre sprancene
asta ca sll-iingMui luminii sll se difuzeze inlluntrul
corpului ~i sll-1purifice, spuneau ei. Buzele lrebuie sll fie lipite, gura nu
trebuie sll vorbeascl1,nici sll radII; respiratia sll fie lini~titll ~iaqancll. Nasul
sl1nu mai simt1lnici un miros, urechea sllnu dea atenpe lucrurilor exterioare.
concentratia trebuie indreptat1lin intregime spre interior. Gandurile sl1nu
mai alerge spre afarll. "Adevllratele ganduri sunt durabile, spune Lao zi in
SecretulFlorii deAur. Dacllgandurilesuntdurabile,s1lmantaestedurabilll;
dacll s1lmantaeste durabiHi,energia este durabilll; dacll energia este durabilll,
spiritul este durabil. Spiritul este gandirea, gandirea este inima, inima este
focul, focul este pilula de aur. Cand contemplllm astfel interiorul, minunile
deschiderii ~i inchiderii portilor cerului sunt inepuizabile. Dar dacll nu ne
ritrnllm respiratia, nu putem realiza ritmurile cele mai profunde."
,II~I\
j
1:1"
. .,
f.
B
I
~
'I'.
~I
~
RespiraUa ritmaUl
r.
,,'
--
Tantien-ul superior,
-Tantien-ul
ceaunul
median I Ki
Tantien-ul
inferior
Poarta de jad
Poana medianA
sau cuptorul
--
.;
Poarta
inferioarA
MARC DE SMEDT
140
-----
'I~"
,.Ii,
'I
jl
~,
~'
\'1:
., j~
'"
.
,-
'-,
,
I
Religions
chinoi:.'es, Gallimard.
2 "A bate toba (cereasci!)" este termenul tehnic folosit pentru a desemna
din dinli". de fapt freaci! dinlii. strAngAnd maxilarele.
3 "A goli inima (xuxin) nu reprezinti!
gAnd referitor
la Iucruri.
adici!la
un act fiziologic
lumea exterioari!."
aCIUI"scr~nitului
Inima semnifici!
~i con~tiinla.
spiritul.
141
TEHNICI
..
~.~
DE MEDlT A TIE
,
142
MARC DE SMEDT
~!,
it
r
f'
Orele yang
:ij ~I
I
Unii taoi~ti preconizau s!! faea exercitii de respiratie in orele yang ale
zilei (pe care, de altfel, Ie intalnim in acupunctura chineza). Ei concepuser!!
urm!!toarea metoda, unde termenul "A absorbi suflul" marcheaz!! 0 respiratie completa, expiratia trebuind evident s!!coboare in Campul inferior de
Cinabru, pretiosul Ocean al Suflului, reprezentat adesea printr-un ceaun
tripod unde c1ocote~te foeul interior.
"La miezul noptii (de la orele 11 seara la 1 diminea{a),
9x9
,,:'
"
=81 de ori.
La ri1saritul soarelui
absoarbe (suflul).
absoarbe (suflul). 8 x 8
= 64
de ori.
/I
ori.
a
(suflul). 6 x 6
=36 de ori.
de ori.
.>
'c_
absoarbe (suflul). 5 x 5
=25
Nu uita de tine
~.
I!
I
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
.\,.
143
Oar "a-ti hrani corpul tar!!a-ti hrani spiritul" este nebunie curata, dupa
cum 0 atest!! aceast!! frumoas!! poveste unde Zhuang Zhi, in ciuda practicii
Tao al dragostei
MARC DE
144
SMEDT
TEHNICI
145
DE MEDIT A TIE
r
.II
n
"
I
:1
~
I
J
j
"
,;} :r'
I'
J;'
:,.
I,i.
~"
"',
;
"
care obose~te
corpul
~i prin
MARC DE SMEDT
146
147
fie fara femeie; daca este fara femeie, Atentia lui, yi, se agita; daca atentia
lui se agita, Spiritele lui, shen, se obosesc; daca spiritele lui se obosesc,
longevitatea lui diminueaza"... ~i este scris astfel: "Scopul coitului este sa
echilibreze energiile, sa domoleasca inima ~isa intiireasca vointa. Urmeaza
Limpezimeade Spirit (Shen Ming); subiectulsimte 0 profunda stare de
confort, nici frig nici cald, nici foame nici satietate, corpullini~tit. luisarea
femeii, nevlaguirea barbatului, iata bunul rezultat."
"
11
1
I
t:
f"
t
I
IS
, ., I
.,
\l
Taoi~tii ~tiu bine ca femeia e mai viguroasa din punct de vedere sexual
decat biirbatul, la fel cum apa poateii mai putemica decat foeu!. Unele texte
spun chiar ca ea poate primi de opt ori mai mull. Deci un biirbat se poate
epuiza intr-insa. Ynvreme ce el i~iaplica tehnicile de retenpe, amiindoi ~i-ar
putea armoniza yin-ul ~i yang-ul ~i ar putea cUnoa~te "cele cinci placeri
cere~ti". Daca nu, el i~i va risipi potentialitatile ~iva muri inainte de soroe.
La inceputul raportului amoros, cei doi trebuie sa se joace cu bliindete
impreuna, pentru a armoniza energiile ~i pentru ca "spiritele sa se puna de
acord". Ciind sunt perfect emoponap, atunci se pot uni: Tigrul de lad, Pasiirea
Ro~ie, Stalpul Dragonului Ceresc, intr-un cuvant falusul, intra in Floarea
de Bujor deschisa, in Poam Ro~u-Aprins,Lotusul de Aur, Recipientul Secret
al femeii. Mi~carile lente de penetrare alterneaza cu impingeri bru~te, in
ritmul crescator 3-5-7-9.Pozipile vanazii; treizeci dintre ele sUntrecomandate
acelea~i pe care Ie regasim in toate traditiile, cu unele variante. Falusul
poate penetra ~i se poate mi~ca in noua feluri diferite, descrise poetic:
I. Tija de lad love~te de la stiinga la dreapta: curajoasa ca un general.
prapastii.
2. Ea sare ~i coboara, precum un cal salbatic sare pe deasupra unei
'~
,~
~,
urmeaza
3. Sevalurile.
deplaseaza urmiirind curbele line ~i regulate, cum pesciiru~ii
4. Patrunde ~i se retrage, asemeni corbului care ciugule~te.
5. Patrunde adanc ~i love~te la suprafa~, ca 0 piatra aruncata in apa.
lui. 6. Patrunde inceti~or ~i se retrage la fel, ca un ~arpe revenind la cuibul
gaura
7. lui.
Patrunde ~i se retrage repede, ca un ~oarece speriat intorciindu-se in
8. Urca ~icoboara, ca 0 corabie cu panze luptiind impotriva unui taifun.
9. Se ridica, asemeni unui vultur dupa ce a prins un iepure.
Chiar daca biirbatul vrea sa juiseze, trebuie sit a~tepte juisarea partenerei, apoi, scotiindu-~i falusul cu circa doua treimi, sit mchida ochii, sa se
'
TEHNICIDE MEDITATIE
---
a sosit energia
muscularil;
miingaie
Tija de lad
semnul
venirii
MARC DE SMEDT
femeii; va trebui sii penetreze cat mai adanc posibil ~i sii reia operatia de
cinci ori. Yin-ul femeii se inchide, apoi se deschide, lichidul curge. Dupii
act, odihnip-vii putin; femeia nu va fi niciodatii bolnavii iar biirbatul va fi
mai tare decat oricand.
"
~"
,~ n
f!~
:r,
l
ir
.11
..: ~r.
DE MEDlT AT
Bdrbatul
ftr!i ca din aceasta s!i rezulte nici atrac\ie, nici repulsie, ftr!i ca nici 0 urmll sll
persiste. Fiind astfel,el este superiortuturor lucrurilor ~i neutrU in privin\a
Zhuanglor.
zi
I
I
I
I
\
\
I
I
conformunorlegiprecise.latA
Fiecelucru are natura lui specified,dezvoltatA
de ce nu trebuie niciodatll sll fOf\ezi ie~irea dintr-o situa\ie, oricare ar fi aceea.
Kang Pi, Comentarii
Cerul, Pdmantul~i Omuljoacdjiecare un rol in crearie: CerulzWnisle~te,
plimantul hr1lne~te~i Omul indepline~te.
mul\umitde soartalui.
Cdndva,intr-o noapte,amfost unfluture zbur1ltAcind
Apoi m-am trezit tiind Zhuang zi. Cine sunt eu in realitate'? Un fluture care
viseazll ell e Zhuang zi sau Zhuang zi care i~i inchipuie ell a fost un fluture?
Zhuang zi
'
"
Norocul ~i nenorocul nu sunt 0fatalitate; ele suntcrea\iaomului.tn
i:
~
c1lreia rezultatul
f'f
~
'j 1;
I
.-i~~~":=~~'
virtutea
~,
.....
----
II
,.1
I
i
t'
t
~
II
.1'
;,
Ii'
"
\")~~;~"i;;;;:':::l~z:it:
..
TEHNICI
152
MARC DE SMEDT
DE MEDIT ATIE
11S3
'~~
Folosili-v1i timpul
Tehnica Anapana
A~azii-te in a~a fel incat sii ai coloana vertebralii dreaptii.
tnchide ochii.
~~ II!
J
)..
"
I,
Vipasana
latl1 cum explicl1 maestrul Goenka atitudinea spiritului de a observa in
cursul medita~ei: Dacl1 mi-e sete, trebuie sii beau eu insumi, nimeni altcineva
nu poate bea in locul meu. Trebuie eu insumi SI1intreprind c11111toria.
Oricine
I Vezi San/ana,
"
',~ ..~,.
"Spiritualites
vivantes".
Albin Michel.
mine.
~i atunci
~iapare
~i pleacl1.
Dacl10 murdiirie pleac11,m-am eliberat de ea. Chiar dacl1se duce doar
'
- mania.
I
I
I
I
~
:i
,;r
!i
MARC DE SMEDT
.l
11.,
154
Fiecare pas in plus in practidi face teoria mai limpede. Practica imi cunlt4
mentalul condi~ionat, plin de prejudedi~i. ~i aceasta practica elimina toate
astea.
~i vederea limpede este eliberarea.
Aducem argumente, fiindca toata viafa am tacut asta pentru a dovedi
ca inteligenfa noastd este superioara celei a~altuia.
Pentru mine, totul este optimist.
Am un .remediu pentru a ie~i din suferinfa.
Am un sapun pentru a-mi spala murdana.
II folosesc ~i vindec murdana asta in mine.
Optimism ~i munca!
155
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
OL
~j?'
.1:
/,
MARC DE SMEDT
J'.
156
Fiindd1 orice situatie provoad1 senzatii, ~i acum am mvatat sa fiu con~tient de senzatiile mele ~i Sa fiu echianim.
Exemplu: Buddha. intr-o zi lumea I-a intrebat: "Care este fericirea
noastra?"
Pentru fiecare este ceva diferit.
Poate fi aceasta sau cealaM.
" Care este fericirea noastra?"
Propriile mele karme bune sunt raspunzatoare de fericirea mea.
Toate cele rele sUntimpotriva fericirii mele.
SA TE SIMTI SIGUR, sa-ti pastrezi echilibrul spiritului.
Cand cineva tipa, eu trebuie sa ziimbesc.
Cand nimic nu mai merge, eu trebuie sa zambesc.
Cand ajung sa ma intind la pamant, trebuie sa zambesc ~i 0 fac.
Cand totul e confortabil, ziimbesc, sunt fericit.
~i cand mananc legume vechi ~i uscate - ziimbesc.
Fii fericit in toate situapile.
Nu este 0 Predictl,
este 0 Experien(d.
Magia nu functioneaza.
Nici miracolele.
Numai practica funcponeaza.
Totdeauna urasc ceea ce este aici ~i ador ceea ce nu este aiei.
Ei bine?
Sa fae invers: sa fiu fericit cu ceea ce ESTE.
Fiindca este ACUM.
incanti1ri;
.. -----
TEHNICI DE MEDITATIE
157
beatitudinea,
158
TEHNICI TIBETANE
DE MEDITAT
In bucurie perfecta, traim SID1lito~i
printre bolnavi.
tn bucurie perfectli, traim flir1idu~maniin lumea du~mliniei;printre oameni plini de dU~m&Ue,rnmanem lipsiti
de dusmlinie.
tn' perfectli bucurie, traim slinlito~iprintre bolnavi;
printre oameni bolnavi, r1imanem feriti de boalli.
In perfectli bucurie, traim neobositi printre aceia ce
se obosesc. Printre oamenii care se obosesc, rlimanem
feriti de obosealli.
tn perfectli bucurie traim noi, clirora nimic nu ne
apartine.
Veselia este hrana noastrli, ca ~ia zeilor strlilucitori.
Calugarul care sala~luie~teintr-un ungher solitar ~i
cliruia inima ii este plinli de pace gustli 0 fericire supraomeneascli; el contempI1ifatli in fatli adevlirul.
Ce se intiimpla, Sona? Erai tu, mai inainte, inainte
sli pleci de acasli, indemanatic
in atingerea lliutei?
- Da,
- Nu
va fi nimic
;.r:;""C;"2'~';':"',;~:.~~,;~~S;'~'."
TEHNICI
161
MARC DE SMEDT
DE MEDIT A TIE
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
162
MARC DE SMEDT
TEHNICI DE MEDlTATIE
163
sa nu' gande~ti;
- sa nu analizezi;
- s11nu reflectezi;
_ sa-ti pastrezi spiritul in starea lui fireasca.
Concentrarea asupra unui obiect unic este metoda care permite aceasta
realizare. Respectiva concentrare unica este impartita, in general, in doua
tipuri de practid: acelea care nu implica respiratia ritmata ~i acelea care 0
implica.
1. Concentrareacu respira(ielibera
Pentru aceastiiprima etapa a practic11riiconcentrapei, mae~triirecomanda
in general sa se foloseasca un obiect simplu, 0 pietricica, flacara unei luman11ri,extremitatearo~iaticaa umlibeti~orde tamaie care arde sau orice alt obiect
de mici dimensiuni, cu conditia sa se distinga lesne in mediul din jur.
Dupa ce ii adreseaza 0 rugaciune maestrului sau ~i ii implor11afluxul
de harori, discipolul i~i concentreaza spiritul as~pra obiectului ~iI~i fixeaza
gandirea, impiedicand-o sa vagabondeze. Nu se identifica cu obiectul ei,
adoptdnd postura corectii, 11prive~te ~ilasa deoparte orice activitate fizica
~i mentala. Cand spiritul este agitat de navala gandurilor, se recomand11s11
practice meditatia intr-un loe inchis, sihastrie sau chilie. Daca, dimpotriva,
spiritul este indolent, atUnci e mai bine sa mediteze in aer liber, pe un loe
ridicat de pe care sa poata vede\i departe ca sa stimuleze energia.
.
Dupa ce a experimentat cu succes aceast11prima metoda de concentrare,
discipolul abordeaz!ltripla contemplatie a corpului, a cuvantului ~ia spiritului
lui Buddha, simbolizate de 0 imagine a lui Buddha, de 0 mantra ~iun punct
luminos.
2. Concentrareacu respira(ieritmata
Aceste tehnici au 0 importanta capitala fiindca deschid poarta stapanirii
perfecte a respiratiei, care doar ea Ii ing!iduie ascetului sa atinga cele mai
inalte stan extatice. Stiipanirea suflului se dezvoltii in paralel cu stiipanirea
Regulile meditatiei
Sa ajungi la tranchilitatea corpului ~ia spiritului, in tacere ~isinguratate,
acesta este scopul primordial al discipolului 1care se conformeaza mai intai
regulilor unui mare maestru al traditiei tibetane, Tilopa:
I Vezi Nirvana-Tao,
gandirii, fiindca existii 0 legatura profunda intre cele doua functii. Qricine
i~i poate da seama; este de ajuns sa schimbi ritmul respirator, pentru a
schimba ~i regiunea mentala. Reprezinta una dintre tehnicile practicate in
cursul meditapei pentrU a alunga formarea gandurilor ~i a amintirilQr care
impiedica concentrarea.
'~)...,..,...~.;,,,,,:,
"'J,;..~:;",-).,
MARC DE SMEDT
164
Concentrarea
Cllrllobiect
TEHNICI
165
DE MEDITATIE
Cele trei metode care urmeaza iti permit sa stapane~ti fluxul gandirii
automate ~i sa te desprinzi de ea pentru a cunoa~te extazul.
impra~tiere.
4. Asociere a celor doua obstacole precedente, cel de-al patrulea obstacol
este cazul meditantului care ~tie eli mentalul sau este dominat de deUisare
1. Sa tai radacinagandirii
Credinta
Hotararea
Energia
Vointa
se impotrivesclenei mentale
.
Amintirea obiectului
se impotrive~te uitarii.
lnteligenta vigilenta
se impotrive~te delasarii ~iimpra~tieriimentale.
Reactia imediata de cum apare distragerea.
Destinderea ~i echianimitatea.
~n,..I'~...,i'
MARC DE SMEDT
166
167
2. Concentrarea
TEHNICI DE MEDITATIE
obiectului.
3. Concentrarea regulat1igrape efortului.
4. Concentrarea 'spontan1i.Mentalul r1imanefixat asupra obiectului. f1[r1i
nici un efort.
exact la forma
-.....
MARC DE SMEDT
- - - -
----168
--
169
.TEHNICI
DE MEDIT A TIE
I
II
Ii
Ii
~:-'I;~./ .
..)
MARC DE SMEDT
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
ifi va fi fost astfel ales. Procesul vizualizarii acestei structuri, a~a cum ne
teste descris de Daniel Odier, care a fost initiat de marele intelept Khempo
[Kalo Rinpoche1, este urmatorul:
Orice creare de mandala de catre meditant incepe cu realizarea vidului.
tfVidul este matricea mandalei, si in el se intoarce meditantul atupci cand
Jopereaza in sine disolutia orica;ei imagini. Structurile mandalei ~i divinititile ce locuiesc in ea nu au deci existenta proprie. Ie~ite din vid, ele se
:.:intorcintotdeauna acolo.
". Procesul crearii ~ial iluminarii mandalei, care culmineaza in clara lumina,
. este descris in meditatia consacrata lui Chenrezig.
Mandala este loeul privilegiat, axa universului mental ~ifizic unde discir.polulrealizeaza vidul. Creand iconografia proprie fiecarei mandale, medi..itantulexperimenteaza vacuitatea oricarei creatii ~idevine la riindu-i creator
: al oricarui lucru. Daca mandala este un loc privilegiat, acest lucru se dato..reazJ1faptului cJ1structura ei este 0 dublJ1frontiera. Ea iI izoleazJ1pe discipol
ifde orice intruziune~iil purificJ1prin foe de orice legJ1rurn
cu lumea fenomenelor.
~
Mandala
Fiecare adept prime~te de la guru-ul sau 0 divinitate tutelara; 0 initiere
ii dezvaluie universul simbolurilor divinitatii sau ale formei alese, asupra
carora discipolul va trebui sa mediteze. Acest univers este reprezentat intr-o
mandala, pictata pe 0 tanka sau rulou de panza. Tankas tibetane sunt celebre
prin bogatia iconografiei lor care dezvaluieproiectia
omeneasca a
nenumarate universuri cosmice unde se amesteca zeitati pa~nice sau iritate
~itoate clasele de Buddha. 0 data cu mandala. maestrul transmite ~iun text
sacru, suport de meditatie, mantra corespunzand divinit!tii, ~icare va trebui
sa fie repetata (numarandu-se cu ajutorul unui ~iragde 108 bile), ~imudrele
(gesturi simbolice ale mainilor) utile; printr-o lunga contemplare a figurilor,
formelor ~iculorilor mandalei, discipolul se va putea topi in arhetipul care
:.
MARC DE SMEDT
172
MARC DE SMEDT
174
vizualizarea
nedualitate;
ramanmisterioaseneinipatilor.
175
TEHNICI DE MEDITATIE
I
I
II
in mijlocul Paradisului.
Din nefericire, nici 0 explicatie nu poate face ca ~a ceva sa se simta.
fnsa arta tibetana, expresie a Sambhoga-kaya, nu spune nimic; ea dovede~te.
Doctrina Sunyatei implora fiinta sa nu-~i reduca lumea la un ansamblu de
elemente solide sau fragile. Sambhoga-kaya. mi~carecorecta, e perfect fluida.
Sunyata incita fiinta sa aleaga libertatea mai curand decat sa cad11intr-o
capcana.
I Yacuitate.
2 Starea de vacuitate.
MARC DE SMEDT
176
177
DE MEDIT AT
Astfel trebuie sd inaintati, cu un mers foarte incet ~i impasibil, dar care se
continull pas cu pas, demn, cum inainteazll in elefant in junglil.
Chogyam Trungpa
Un om bogat care i$if%se$te bogdtiile fllriia fi legat de ele, care rllmane
departe de pasiuni, acest om este cu adev1lratdemn sii posede bogiitii ~irenume.
Dar un ciilug1lrcare nu are decat trei robe, fileute din carpe cusute una de aha,
dad acest ci1lug1lrse ata~eaziide robele lui este impur, ~iBuddha nu-i va acorda
nici 0 ingMuintii.
AI XIV-lea Dalai-Lama
Milarepa
Ceamai mare gre$ealdde evitat este ignoranta.
Pentru a domina acest du~man este necesarll inte1epciunea.
Cea mai bud metodii pentru a 0 dobandi rllmane efortul full sliibiciune.
Tezaur Pre(ios
Pentru 0 inteligentd micd,
Udanavarga
179
PRACTICA ZEN
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
,,- Dupa opinia mea, a spus Tao-fu, adeviirul este mai presus de afirmare
~i de negare, fiinddi acesta este modul in care el se mi~ca.
Dharma i-a raspuns:
- Mi-ai luat pielea!
Atunci calugarita Tsung-t'shish a spus:
- Dupa intelegerea mea, este ca Ananda contempland regiunea lui Buddha
din Aksobhya; acea viziune care se produce 0 data ~i nu se reproduce
niciodata.
Dharma i-axaspuns:
- Mi-ai luat camea.
Atunci a venit ~iTao-iu sa-~i spuna parerea:
- Vide sunt cele patru elemente ~ineexistente cele cinci agregate. Dupa
parerea mea, nu este nici un lucru pe care sa-I poti prinde ca real.
Dharma i-a raspuns:
- Mi-a luat oasele.
In cele din urma Huei-ko (Eka) ,incIinandu-se cu respect in fata maestrului sau, a ramas pe scaun ~i nu a spus nimic. Atunci Dharma i sMaadresat:
MARC DE SMEDT
180
TEHNICI DE MEDITATIE
181
expresia
indreptllitl
a lui Jacques
Brosse, in ltIlen
..postura
exclude
impostura".
,,,.,..,,t..,y,.
MARC DE SMEDT
TEHNICI
DB MBDITATIB
MARC DE SMEDT
TEHNICI DE MEDITATIE
Nu amintalnitniciodatavreopersoanacare sa fi incercatposturazazen
intr-un dojo, timp de 0 ora, ~isa nu fi pastrat despre ea 0 impresie de neuitat.
Sa te gase~ti astfel, in fata ta insuti, ce cufundare, ce aventura! Ea ii sperie
pe multi. Fiindea tu insuti e~ti, poate, inamicul eel mai dificil de infruntat,
de privit in fata, de dezvaluit.
EFECTEPSIHOFIZIOLOGICEALEZAZEN-ULUI
Circulatia cerebral a este in mod notabil ameliorata. Cortexul se
odihne~te, ~ifluxul con~tient al gandurilor este oprit, in timp ce sangele
aflueaza spre straturile profunde: Mai bine irigate., acestea se trezesc
dintr-un semisomn, ~i activitatea lor da 0 impresie de confort, de
Koan-urile ~i Satori-ul
Zen-ul Rinzai acorda in cele din urma priori tate intelegerii prin intelect
mai degraba decat intelegerii prin intuitia dezvoltata numai prin practicarea
zazen-ului ~i preconizatade ramura Soto. Mae~triiRinzai Ie dau adesea
discipolilor lor koan-uri, scurte formule ce devin puncte focale ale concentrarii in timpul meditatiei ~i a caror dezlegare ar aduce Trezirea, Satari-ul.
S-a glosat mult cu privire la aceasta poveste a Satori-ului, care ar fi iluminarea
ultima, pragul, valul ce se sfa~ie, pacea ce vine cu de la sine putere, intelegerea totala, revelatia. Aceste no~uni nu sunt false, ci incomplete. Nu exista
Satori (~iexista Satori). Fiece zi care trece este diferita, imprevizibila; viata
rezerva fara incetare multiple invataminte, in conformitate cu situatiile,
evenimentele ~i reactiile noastre la acestea. Atunci, bineinteles, trebuie ca
aspirantul Caii sa cunoasca intr-o buna zi ceva diferit de inchisoarea lui
mentala ~i sa se trezeasca la 0 alta forma de realitate decat aceea reflectata
de cu~ca lui: Satari. Dar dupa aceea, toate invatiiturile, toate starile de intele-
gere pe care viata Ie aduce cu ea vor fi ~i ele Satori. De mici sau mari
dimensiuni,cu toate ca notiuneade mic ~imare nu functioneazadelocla
respectivul nivel. Pentru maestrul Soto Deshimaru: "Fiecare zazen este Sator"'.
. Pentru maestrul Rinzai, koan-ul este un suport al meditatiei discipolului
asupra lui insu~i, 0 fixare mentala. ~i numeroase pove~tiZen narem despre
formidabilele palme ~i lovituri de baston care potopeau raspunsurile discipolilor aflati in cautarea disperata a dezlegani koan-ului lor. Dar dupa un
timp, mai mult sau mai putin indelungat, de medita~e ~ide relatiicu maestrul,
MARC DE SMEDT
I Praetiearea koan-ului se situeazA, ea institu!ie, ineepiind doar din seeolul allX-lea dR,
postura zazen ineepiind de la postura lui Buddha.
TEHNICI
187
DE MEDITATIE
in peretele
.
MARC DE SMEDT
188
189
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
""
'~:;,
" 1
-I
MARC DE SMEDT
190
vivantes", Seghers
inedite, de Michel
in diferitele
practici
~i
191
TEHNICI
DE MEDITATIE
MARC DE SMEDT
192
TEHNICI DE MEDITATIE
193
In acela~itimp 0
Gya tei, Gya tei
mantra
- Hara
- Hara
Gya tei
sll mergem,
haramita
.gyo jin
.do
i ssai' ku yaku
ku
. ku
soku
ze shiki
shingyo
.sha
.ju
ri shi
so gyo
.fu
shiki
ku fu jo
. yaku
.fu
bu nyo
so fu gen
ze
. sha
. ze ko
. ze sho
.mu shiki
ri shi
ku chu
mu ju so gyo shiki.
Mu genni bi zeshin i . mu shiki shoko mi sokuho .mu gen kai nai shi
mu i shiki kai
Cantarea suire/or
Viata intr-un templu sau mtr-un dojo Zen este ritmatil prin diferite sunete,
fiecare cu semnificatia lui: clopote, clopotei, tobll, lemn, metal. Cantarea
sutrelor ocupll ~iea un loc important; astfel, dupl1primul zazen al dirninepi,
maestro I sau unul dintre discipoli organizeazl10 ceremonie in timpul c11reia
este cantatil Sutra lntelepciunii Infinite, rezumat al textului sacru fundamental
la budi~tiitibetani~iZen: Prajnaparamita, intelepciunea perfectl1.
Orele sunt marcate prin tot arntea lovituri intr-o tobl1 mare, apoi un
cioc11nellovind un pe~te de lemn anuntl1sfar~itul zazen-ului la bucllt11rie.
iar acestuia Ii rllspunde sunetul metalului indicand c11rnicul dejun este gata.
Se cntl1atunciSutra Kesei. Apoi 0 loviturl1de gong marcheazll sf~itul
I BazalA pc expiralie
Atenlia
~i destinderea
prin actiunea
ca in timpul meditatiei
&Supra harei.
. mu
mu myo yaku mu
. nai
mu myo jin
myo shu
ko setsu
. zemu
han
nya
jo shu
. ze mu
to do shu
ha ra mi ta shu
. soku
. no jo
setsu
shu
watsu.
sowaka .
HAN NYA SHIN GYO
flrA dureri.
I Ascultati
discul Chants
Deshimaru.
.,Zeneditions".
et Poemes
zen. inregistrat
MARC DE SMEDT
194
195
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
MARC DE SMEDT
196
197
TEHNICI
DE MEDITATIE
10
Daca spiritulne ramanecalm,lini~tit,in conditialui originara,
se estompeazain chip firesc,spontan,ca in somn.
2
Daca nu uram nici nu iubim,
ea [Calea] apar limpede, distinct,
precum intrarea
unei pe~teri pe povami~ul muntelui.
3
Daca se creeaza 0 diferenta de manmea unui atom,
indata 0 distantii infinita desparte cerul ~i pamantul.
4
Ca sa realizam trezirea aici ~i acum,
trebuie sa fim eliberap de ideea de just ~i de fals.
5
Cand just ~i fals pomesc batalia,
spiritulestebolnav.
6
Sa nu alergamdupa fenomene,
sa nu intiirziemasupravidului.
MARC DE SMEDT
198
Asta fiind spus, are prea putinii important1idaciie~ti inteligent sau nu. Nu
existii deosebire intre prost ~i omul avizat. Cand iti concentrezi efortul cu
un singur spirit, ~iasta in tine insuti, insearnnii cii negoeiezi Calea in acela~i
fel practicand zazen-ul. De ce sii abandonezi scaunul care-ti este rezervat
in casii, pentru a riitiici pe piimanturile priifuite ale altor regate? Un singur
pas gre~it, ~i te indepiirtezi de drumul trasat absolut drept in fata ta.
Ai avut ~ansa unict1de a ct1pt1taformi1omeneasct1.Nu-ti pierde timpuJ.
Adu-ti contributia la opera esentialii a Ciiii lui Buddha. Cine s-ar bucura in
van de flac11raie~itii din silex? Forma ~i substanta sunt ca roua pe iarl:iii,
destinul aidoma unei lic11riridispiirute in acee~i clipii.
III. Trei poeme'din Shodoka, Cantecul Satori.ului imediat, comentate de Maestrul
Deshimaru
199
TEHNICI DE MEDITATIE
200
MARC DE SMEDT
religii ne invatll asta. Uneori, debutantii in zazenimi spun: "Nu reu~esc sl[
intrerup iluziile ~i sl[ gllsesc Satori-ul." Dar cei doi termeni sunt identici,
iluzia ~i adevllrul sunt una, acela~i cere. Existll persoane inteligente, care
au memorie bunll,dar sunt incapabile sllcreeze, sll manifeste 0 individuaIitate
proprie. Ele nu pot sll aprofundeze. Receptive la intelepciunea celorlaIp,
se lasll influentate de discursul fiec1iruiaca ~i cand'le-ar lipsi inteligenta.
Nu sunt in stare sll-~icreeze propria intelepciune ~icontinull sllcaute mereu
in dreapta ~i-n stanga.
Trebuie sllintelegem clle inutil sllmergem sllcllut1imaiurea. Adev1iru1este
aici, aici ~i acum, in noi in~ine. Dacll nu, yom r1imaneca ni~te copii doritori de 0 ciocolatll ~i care, atunci cand vlld 0 pllpu~lIin bratele altui copil,
vor pllpu~aaceea..., apoi 0 bomboanL, apoi aItceva, schimbandu-se intr-una.
Societatea noastr1ide consum declan~eazllaceea~i mi~care: vrem 0 casll fromoasll,0 m~inll frumoasll,0 femeie frumoasL Apoi, schimbareanecontenitii.
tn Sutra Lotusu/ui se scrie: "Adevllrul este foarte aproape, adev1irata
comoarn este foarte aproape, nu e nici complicatll, nici departe... Dar suntem
incapabili s-o vedem." Dumnezeu. eel adev1irat, autenticul Buddha existii
in spiritul nostru, dar il cllut1imfoarte departe. Vrem sll definim Satori-ul,
f,acem categorii ~i in cele din urmll c1idemin Naraka, inferno De ce e~u1im
in Naraka? Fiindcll ne imaginllm 0 lume utopic1i~i indepllrtatll ca mirajul
din de~ert al unui insetat. Ne apropiem, ~i acolo nu mai existll nimic, doar
vant ~inisip: acesta este infernul. ~i extazul se dovede~te asemllnlltor st1irii
acesteia. Vrem sll scllpllm de acolo unde suntem, nu vrem sll rllmanem aici
~i acum. Dar cand ne-am schimbat, regretllm ceea ce aveam mai inainte ~i
acellucru ne apare atunci ca un Paradis pierdut. tntotdeauna c1iutareacreeaz1i
o foarte mare suferintll. Adev1iratapace,lini~tea spiritului lipsesc din dorinta
aceasta, dorintll de schimbare..., de a ca~tiga din ce in ce mai mult, in
dragoste, in afaceri de a obtine Satori-ul.
Evident. banii sunt necesari. practici. Dar a te elibera de ei, in insu~iadancui spiritului tiiu.aduce adev1iratapace. Adev1iru1nu e 0 categorie.Cu cat vrem
mai mult sll-1facem sll intre intr-o categorie. cu amt el se indepllrteazll.
201
TEHNICI DE MEDlTATlE
Prostia: sl[nu vezi decat 0 laturlla lucrurilor, asemeni unui cal care merge
cu ochelarii lui.
Prostia: sll nu poti sll creezi ~i nici sll fii proaspllt ca un izvor in lumea
infinitului.
SlIpop crea fat1ide mobilitatea fenomenelor dovede~te intuitie.libertate
adevllratll, intelepciune. tntelepciune creatoare.
Secretul ultim aI artelor marpaIe. care nu se limiteazll la 0 tehniclla luptei.
Adevllrata practicare a Zen-ului te face sll trllie~ti 0 viatll creatoare in
lumea infinitului. a absolutului.
Ce este infantilismul? Copiii nu pot avea 0 vedere largll ~iintinsll asupra
lucrurilor, nici 0 intelegere adancl[a viitorului. Ei nu vi1ddecat 0 micll parte.
Astfel incat inteleg numai la nivelul cllu~uluipaImelor sau la vfufuldegetelor.
Putrem admira oglindirea lunii pe apele raului, dar nu 0 putem prinde
cu mana.
o femeie frumoasll in pielea ei este ca un iepure jupuit.
Viata noastrl1,dupl1expresia chinezll ~ijaponezll, este ca un r1izboiintre
liliputani sau ca 0 luptll pe coltii unui ~arpe.
Profitul, pierderea, norocul, ghinionul, puritatea, impuritatea... toate
acestea sunt ca un pumn gal.
.
.,
"".,
~. ~.iti "~
:..cr. :~'
. ~'f.(.il'f"~:,t "_~~,
,
~
.
>t. ..)
,~..,...~~._
" . ~~,\
202
DE MEDITAT
RELATlA CU REALUL
Omu/ poartd misteru/ vierii.
care poartd misteru(/umii.
EDGAR MORIN
{
,I
In cele din unn1i, corpurile omene~ti actual mente in via~ pot fi considerate drept cap1itul de sus al unei
nasc, de sute de mii de ani, confonn
Omenirea ca un singur corp!
ori s1izfunbe~ti, dar nu e mai putin
~i de aceast1i con~tientizare.
Vorbind despre puterea in gennene din creier,l. J. Walter) spune: "Interfata pe care se dezvolt1iEul este preg1itit1ide trei miliarde de ani de evolutie,
care au ameliorat in mod constant conexiunea. Sub rapor! f1logenetic, principiul realit1itii,care vizeaz1iconectarea la lume, este mo~tenitorul acestei
munci uri~e, Enormitatea r1id1iciniiarat1ic1ia face din ea un simplu slujba~
al principiului pl1iceriieste cam prea putin, De altfel, cre~terea Eului, care
este identic1iamelior1iriiconexiunii la real, se opune direct actiunii impulsiei
spre moarte,"
Se ~tiec1itoate psihozele ~i.nevrozele, din ce in ce mai numeroase, indic1i
o desprindere de real ~i0 incarcerare in universul fantasmelor. Chiar ~ipentru
copilul mic conexiunea la realitate r1imane cea mai bun1iarm1iimpotriva
angoasei ~iobsesiei.lar aceast1ileg1itur1icu realul implic1i0 leg1itur1i
cu trupul,
tr1iit1iintr-o prezen~ constant1i, in reintegrarea pennanent1i in sine insu~i.
tntr-o intoarcere la r1id1icinilefiintei ~i ale vietii,
\
I
I
I
I
I
I
204
MARC DE SMEDT
205
TEHNICI
DE MEDIT A TIE
MARC DE SMEDT
206
- Nu; majoritatea
I Fragments
d'un enseignement
inconnu,
Ouspensky,
Stock.
207
TEHNICI DE MEDITATIE
BIBLIOGRAFIE
Traditi~ evreiasca
Celebration Hassidique, Elie Wiesel, SeuiJ.
Rabbi Simeon Bar Yochai, G. Casaril, ..Maitres Spirituels", SeuiJ.
L' Arbre de vie, Z' ev ben ShimanHalevi, ..Spiritualitesviventes", AlbinMichel.
La Cabbale, R. de Tryon Montalembert ~i K. Hruby, Retz.
TEXTEFUNDAMENTALE
Ancien Testament,la PI6iade, N.R.F.
Le Zohar, Maisonneuve et Larose.
Lettres aux Hassidims sur l'extase, doc. Baer de Loubavitch, Fayard.
MARC DE SMEDT
210
FUNDAMENT
211
TEHNICI
DE MEDITATIE
l\feditaJji taoiste
Le Taoi'sme et les religions chinoises, Henri Maspero, GaIlimard.
Le Tao, P. Rawson ~i L. Legeza, Seuil.
Le corps taoi'ste, K. Schipper, "Documents spirituels", Fayard.
Lao Tseu et Ie Taoi'sme, M. Kaltenmark, Seuil.
TEXTEFUNDAMENTALE
Le Tao te King, Lao Tseu, Gallimard.
(Euvres completes, Tchouang Tseu, GaIlimard.
Le traite du vide parfait, Lie Tseu, Gallimard.
Lu Su Na King, Seghers, ~i L'Exostisme chinois, Solar.
ALE
Tehnici tibetane
La Lumiere du Dharma, de eel de-al XIV-lea Dalai' Lama, "Maitres et
mystiques vivants", Seghers.
212
MARC DE SMEDT
Practica Zen
La Pratique du Zen, Maitre Taisen Deshimaru, ,,spiritualites
vivantes", Albin
LAEDITURJLE
IRI ~I U@VBRS
ENCICLOPEDIC
AU APARUT:
Michel.
Cent vingt contes Zen, Maitre Taisen Deshimaru, Cesare Rancilio.
Zen et Arts martiaux, Maitre Taisen Deshimaru, Seghers ~i Albin Michel.
La Pratique de la concentration, Taisen Deshimaru, Retz.
Esprit Zen, esprit neuf, Shunryu Suzuki, "Points Sagesse", Seuil.
Le Zent et l'Art chevaleresque du tir a l'arc, E. Herrigel, Dervy-Livres.
Hara, par K. yon Diirkheim, Le Courrier du livre.
TEXTE FUNDAMENT
ALE
47.500lei
tndreptarortografic,ortoepic~idepunctuatie
16.000lei
46.900lei
LarousscDictionardecivilizatiemusulmana
24.900lei
22.500lei
Larousse
- Dictionardepsihanaliza
- Dictionarulspatiului
Larousse
24.900lei
32.000lei
JacquesDerrida Diseminarea
Brice Parain Logosulplatonician
MarcelGauchet Incon~tientulcerebral
Jeanne
Ancelet-Hustache
- MeisterEckhart~imisticarenana
PatriciaHidiroglu- Apadivina
zeilor
Georges
Dumezil Uitareaomului~ionoarea
G.Dumezil- Zeiisuverani
aiindo-europenilor
26.900lei
.19.900 lei
14.900 lei
27.900lei
17.900lei
16.900 lei
26.900lei
RudolfSteiner Mistica.Ganduman,gandcosmic
24.900lei
14.900lei
16.900 lei
RudolfSteiner Omulsuprasensibil
in conceptiaantroposofic1i 18.900 lei
18.900 lei
JeanneGuesne Corpulspiritual
16.900 lei
W. Shakespeare
- RegeleLear
Platon- Dialoguri(tiraj nou)
32.900lei
43.000lei
Th.Ribot- Logicasentimentelor
7.000lei
11.900lei
7.000lei
KarenHorney- Personalitatea
nevrotica
a epociinoastre
22.900lei
19.900lei
14.900lei
11.900lei
15.900lei
24.900lei
30.000lei
EugenSimion- Dimineatapoetilor
Tudor Opri~- Zoologia
14.900lei
Copaculfermecat- Pove~ti .
Mihai Retegan,CornelLungu- 1956- Explozia
AndreiAvram- Contributiietimologice
3.500lei
13.900lei
10.000lei
LA EDITURILE
IRI ~I UNIVERS
ENCICLOPEDIC
VORAPAREA.:
Alfred Binet- Dedublareapersonalitiitii~i incon~tientul
Marcde Smedt- Tehnicide meditatie
24.900lei
RudolfSteiner- Cre~tinismulesoteric
19.900lei
16.830lei
22.900lei
Wil1iamShakespeare
- Macbeth
Kazuo Ishiguro
- Amintirea
palidii a muntilor
22.900lei
32.000lei
Aristotel - Poetica
Comandandprinpo~ta0 carteaparut11
la u.nadin editurile
IRI sauUNIVERSENCICLOPEDIC
obtineti0 reducerede:
15%
Pentrucomenzicu0 valoaremaimarede60000lei obtineti0 reducere
de:
20%
Costulexpedieriiprin po~tae suportatdeedituri.
Adresa: CP 33-2, Bucure~ti,Romania
TelJfax:(401)22262 86,2225352,2225420
~
==
computerizat1l
== Tehnoredactare
~ ..a
.
India, 'ribet, Islam, iudaism, c~tinism,
ISBN 973-9243-61-4
.,
budistp,taPWn.
~:~
\\
~""
"..