.

Nu se ~tie cu exactitate de
ciind au fnceput oamenii sii se
distreze sau sii se inspire unii
pe alfii cu ajutorul pove~tilor.
Forma tipiiritii
de relatare,
devenitii roman este o invenfie
relativ nouii.
E

ste

greu

romanului.

de

apreciat
Ceea

momentul
ce

se

~tie

aparitiei
cu

siguranta

este ca termenullatin novellae,cu referire

la povestirile scurte, s-a utilizat pentru prima
data In secolul al XVI-lea. Apoi, la mijlocul secol~lui al XVII-lea, termenul "roman" a aparut
ca o eticheta data diferitelor genuri de fictiuni
romantice sau diferitor alegorii religioase
intalnite de pilda in Calatoria pelerinului scrisa
de John Bunyan (1628-1688). Povestirea
relateaza calatoria unui suflet de la pacat la
izbavirea divina ~i avea scopul bine defmit de
instruire religioasa -lumea in care se petrece
actiuneaera cu sigurantafictiva.
Noul
realism
Abia la lnceputul secolului al 18-lea apare
romanul in forma in care este astazi definit.
.De~i materialul a ramas fictiv, evenimentele
erau plasateintotdeauna in lumea reala ~i elementele fantastice sau cele supranaturale care
caracterizaserainainte lucrarile romantice sau
pe cele religioase erau, de obicei, absente.

Accentul se punea pe experientele prin care

treceau personajele principale, prin intermediul c;Irora autorul tr;Igea concluzii mai
adanci referitoare la conditia uman;I.
Cand a ap;Irut Viafa $i su1prinzatoarele
aventuri ale lui Robinson Crusoe, In 1719, a
fost un succes imediat. Povestirea, scris;I de
Daniel Defoe (1660-1731),jumalist renumit ~i
pamf1etarpolitic, se baza pe aventurile unui
marinar britanic real, naufragiat pe o insul;I
pustie undeva lang;I coasta Americii de Sud,
~i astfel a stamit interesul publicului larg.
Minunatele descrieri i-au m;Irit mult valoarea,
la fel ca ~i reflectiile autorului asupra situatiei
limit;l In care se afla eroul. Romanul poate fi
citit ~i azi ca o povestire de aventuri plin;I de
temperament sau ca un comentariu acid
asupra valorilor de pe timpullui Defoe. Dup;I
Robinson Crusoeau urmat alte lucrnri de fictiune printre care Moll .flande1S ~i Jurnal din
anul ciumei, povestirea marii epidemii de
cium;I din 1665, v;Izut;I cu ochii naratorului.
Satira
caustica
Scriitorul de satirn irlandez Jonathan Swift
(1667-1745) este ast;Izi cunoscut pentru
calatoriile lui Gulliver. Ca ~i In Robinson
Crusoe, eroul principal este un marinar. Dar
dac;I mesajul final al lui Defoe era pozitiv cel c;I omul poate supravietui aproape oriunde ~i c;I poate lnv;Ita multe despre persoana lui In acest titnp -Swift a descris un
tablou mai macabru al situatiei.
in. roman, c;Il;Itoriile lui Gulliver 11poart;I
pe acesta In regate diferite: Lilliput, ai c;Irei
locuitori nu au decat 15 cm In;Iltime,

00
Coperta celei de-a treia edi1ii a
Calatoriilor
pe/erinului. O harta (in stanga)
ilustreaza obstacolele
care trebuie infruntate
pe drumul dinspre Ora~ul Distrugerii
pana la
Ora~ul Celest.

Brobdignag, locuit de uri~i, Laputa, locuinta

unor savanti ~i ganditori lipsiti de spirit practic
~i tinutul Houyhnhnms, unde caii sunt st;1pani
~i oamenii sunt s;11baticinumiti Yahoos.
jn mod gradat, Swift ~i-a concentrat atacul
nu atat asupra nerealiz;1rilor contemporane ci
asupra celor ale fiintei umane, In general, pe
care le privea cu oroare ~i cu dezgust. Pline
de vivacitate, Ciiliitoriile lui Gulliver r:1man,
sub multe aspecte, fantastice ~i alegorice.
Moralitate
sau parodie
Urm;1torul moment important In evolutia
romanului a ap;1rut o dat;1 cu lucr;1rile lur
Samuel Richardson (1689-1761). O prim;1
lucrare era un ghid adresat scriitorilor de epistole, destinat In principal. femeilor. El a avut
apoi ideea de a al;1tura cateva publicatii anterioare Intr-o naratiune continu;1. jn cele din
urm;1, In 1740, s-a creat romanul Pamela cu
subtitlul Virtutea raspliititd. Este povestirea
unei slujitoare modeste Ins;1 oneste care
105

APARITIA ROMANULUI

00
O ilustra,ie din romanul Robinson
Crusoe ( 1719) care reprezinta
salvarea lui
Crusoe ~i a lui Vineri dupa 28 de ani, 2 luni
~i 1 7 zile petrecute
pe insula. Un portret al
autorului
(jos). Geniul sau pentru nara,iune
i-a conferit un loc important
in dezvoltarea
romanului.

rezis~ la avansurile pe care i le face s~panul.

Impresionat de moralitatea ei, el se ofera s;l o
ia de nevas~ ~i oferta lui este accepta~. O
poveste similara, de rezistent;l in fata tentatiilor sexuale s~ la baza romanului Glarissa,un
alt roman al scriitoruluj Richardson, ap;lrut in
1747, de~i aici eroina apartine clasei mijlocii.
Atat Pamela cat ~i Glarissa au fost scrise in
stilul epistolar, foarte popular in Franta ~i in
Anglia in secolul al XVIII-lea. Cu toate c;l
Richardson nu a fost primul autor care a utilizat acest stil, lucrarile lui au fost indubitabil
primele lucrari de geniu astf~l construite.
Parodierea
Pamelei
Prima incercare a lui Henry Fielding (17071754) in ceea ce prive~te scrierea de romane
au reprezentat-o parodiile sale prea putin
voalate referitoare la opera lui Richardson,
intitula~ Shamela (1741), care parodia atat
moralitatea lui Richardson cat ~i tendintele
sale de introspectie.
Personajele din alte romane ale lui
Fielding, Joseph Andrews (1742), care s-au
dezvoltat din Shamela ~i Tom Jones (1749),
reprezin~ cu sigurant;l idealuri ale virtutii

cre~tine Ins~ prin atitudinea lor pozitiv~ ~i o

vitalitate purn ca~tig~teren In fata ipocriziei, a
vanit~tii ~i a nebuniei. Mult mai ciudate ~i
uluitor de noi erau n~scocirile lui Lawrence
Steme (l713-1768) In lucrarea Viata $i opiniile
lui Tristram Sbandy (1760). pan~ ~i titlul este
a parodie. Lucrarea nu dezv~luie de fapt
aproape nimic din opiniile presupusului erou,
~i foarte putin din viata sa.
Comedia
bizara
Romanul 1ncepe cu momentul conceperii lui
Tristram Shandy, ajunge la momentul na~terii
acestuia,Indreptandu-~i apoi atentia c~tre alte
personaje sau evenimente. La un moment dat
autorull~i cere scuze pentru incapacitatea lui
de a r~mane la subiect ~i proiecteaz~ liniile
majore pe care le va urma cursul naratiunii.
Prezentandu-l pe Parson Yorrick, autorul li
descrie prematur moartea ~i include o pagin~
complet neagrn In amintirea lui, Inainte de a
continua relatarea aventurii. Tristram Shandy
a influentat nenum~rati autori, printre care
JamesJoyce, Ins~ forma sa bizarn darln acela~i timp strnlucitoare de comedie rnmane
unic~ In istoria literaturii.

La sfar~itul secolului al XVIII-lea romanul

~i-a dovedit capacitatea de a dt:;scrie o gama
larga a experientei umane -atat
In lumea
reala cat ~i In cea interioar:l a gandirii ~i sentimentelor. A devenit un mod de relatare In
care aventurile dezordonate, tensiunea dramatica, critica sociala sau psihologica, toate
~i-au gasit locul potrivit.

~
8
~"
"
~

00
Spiritul satiric al lui Jonathan Swift
reiese in Cfl/fltorii/e 'ui Gulliver. lIustra,ia de
sus il prezinta pe Gulliver inconjurat
de
micu'ii liliputani care intra in razboi pentru
probleme
marunte cum ar ti la ce capat ar
trebui spart un ou.
106

Arta ~i omur 51 -ROMANCIERII

VIcrORIENI

Arta ~i omul 74 -ROMANUL

MODERN