Ministerul Educatiei al R.

Moldova
Colegiul Financiar-Bancar din Chisinau

Proiect statistic

Tema:,,Sondajul statistic

A elaborat:
Nicolae Cazacu
Fin 1407

A verificat:Lorina COSEAC

Cuprins
1.Introducere
2.Elucidarea temei proiectului
-Notiuni
-Erorile sondajului statistic
-Tipuri de sondaje
3.Intrebari de control
4.Concluzie
5.Bibliografie

1.

Introducere

Cunoasterea realitatii din oricare domeniu de activitate presupune sa se dispuna

de date individuale pentru caracteristicile care intereseaza, iar prin sistematizarea
si prelucrarea acestor date sa se obtina informatii care raspund obiectivului
urmarit. Datele empirice individuale pot fi obtinute prin metode de inregistrare
(observari) exhaustiva sau partiala.
Inregistrarile partiale, cunoscute in practica statistica sub numele de
anchete statistice, sunt preferate investigatiilor totale datorita avantajelor pe care
le au fata de ultimele.
In acest capitol se prezinta fundamentele sondajului statistic ca instrument
metodologic de realizare a anchetelor statistice. Se trateaza etapele sondajului
statistic, avanta 131j92b jele si limitele acestei forme de investigare a realitatii,
procedeele de esantionare, calculul indicatorilor specifici principalelor tipuri de
selectie si extinderea rezultatelor sondajului asupra colectivitatii generale care
face obiectul cercetarii.

2.

Notiuni specifice sondajului statistic

a. Sondajul statistic desemneaza o cercetare partiala al carei scop este ca pe baza

rezultatelor obtinute la un esantion riguros prelevat sa se estimeze parametrii
populatiei totale, pe baza principiilor teoriei probabilitatilor, statisticii matematice
si a legii numerelor mari.
Etape ale cercetarii prin sondaj:

Culegerea si prelucrarea datelor statistice de la unitatile colectivitatii generale

care au fost incluse in esantion si din care rezulta indicatorii derivati, cum sunt
marimile relative, medii si indicii = etapa descriptiva.

Indicatorii obtinuti din prelucrarea datelor din esantion se extind cu o

anumita probabilitate asupra intregii colectivitati, in scopul caracterizarii
acesteia din punct de vedere statistic = etapa inferentiala.

b. Colectivitatea de selectie (de sondaj, proba, mostra,

esantion) reprezinta acea parte a colectivitatii generale notata cu N de la care
urmeaza sa se culeaga datele in scopul generalizarii rezultatelor obtinute din
prelucrarea acestora asupra intregului ansamblu. Daca colectivitatea generala este
impartita in r grupe, atunci

. Volumul colectivitatii de selectie se noteaza

cu n, iar daca avem mai multe esantioane,

c. Planul cercetarii prin sondaj trebuie sa cuprinda:

Delimitarea in timp, spatiu si organizatoric a colectivitatii generale;

Verificarea gradului de omogenitate a colectivitatii generale;

Alegerea sau stabilirea bazei de sondaj. Baza de sondaj reprezinta

sistematizarea unitatilor statistice astfel incat sa permita alegerea intamplatoare
a unitatilor statistice ce vor intra in esantion. Ea nu trebuie sa contina
inregistrari duble si trebuie sa fie completa pentru ca fiecare unitate statistica sa
aibe o sansa de a fi cuprinsa in esantion;

Alegerea si definirea unitatii statistice folosite la esantionare: unitatile de

esantionare pot fi simple (indivizi, piese) sau complexe (gospodarii, orase,
loturi de piese);

Alegerea tipului si procedeului de selectie;

Stabilirea periodicitatii efectuarii sondajului;

Stabilirea planului observarii;

Stabilirea planului de prelucrare a datelor de selectie din punct de vedere

metodologic si organizatoric;

Alegerea procedeelor de verificare a semnificatiei indicatorilor de selectie si

de extindere a rezultatelor selectiei asupra intregului ansamblu.

d. Reprezentativitatea esantionului este indeplinita in cazul in care

reproduce in structura sa aceeasi structura pe care o prezinta colectivitatea
generala. Conditii:

Fiecare unitate din colectivitatea generala trebuie sa aibe aceeasi sansa de a

patrunde in esantion;

Esantionul stabilit trebuie sa fie suficient de mare ca sa permita redarea

trasaturilor esentiale si sa poata surprinde intreaga variatie a caracteristicilor
inregistrate in esantion, fapt care va permite obtinerea unor indicatori cu un
grad mare de veridicitate;

Includerea fiecarei unitati in esantion trebuie sa se faca independent de alte

unitati.

Eroarea de estimatie (estimatorul esantionului) reprezinta valoarea

parametrului din colectivitatea generala; in general, este necunoscuta.
Un estimator este nedeplasat daca nu este in mod sistematic diferit decat
parametrul corespunzator din populatia generala.
Notatii:

Media aritmetica:

sau

sau

Dispersia:

sau

sau

Definire, etape, notiuni, avantaje

Sondajul statistic reprezinta o forma a cercetarii statistice pe baza unei parti
reprezentative din colectivitatea generat a. Realizarea unui sondaj statistic
presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) extragerea unui esantion reprezentativ din colectivitatea generala si culegerea
datelor despre unitatile care au intrat in esantion ;
b) determinarea indicatorilor statistici pe baza datelor observate pentru fiecare
caracteristica inregistrata (descrierea statistica)
c) generalizarea (extinderea) rezultatelor obtinute pentru esantion asupra
colectivitatii generale, denumita estimarea parametrilor colectivitatii generale.
Esantionul (mostra, colectivitatea de selectie, proba) reprezinta o parte din
colectivitatea generala, extrasa astfel incat sa reproduca principalele trasaturi
esentiale ale colectivitatii generale din care a fost extras. Numarul unitatilor care
compun esantionul reprezinta volumul acestuia (n). Sondajul statistic poate
caracteriza suficient de corect realitatea numai daca esantionul este reprezentativ.
Indicatorii statistici calculati pe baza datelor inregistrate pentru esantion sunt
numiti estimatori.
Colectivitatea generala este alcatuita din totalitatea unitatilor / elementelor
care formeaza fenomenul sau procesul care face obiectul cercetarii. Din
colectivitatea generala se extrag unitatile care compun esantionul. Din acest motiv
se mai numeste baza de sondaj. Numarul unitatilor care alcatuiesc baza de sondaj
defineste volumul acestuia (N).
Indicatorii statistici calculati pe baza datelor aferente colectivitatii generale
se mai numesc parametrii colectivitatii generale. Acesti parametrii se estimeaza in
cazul sondajului statistic cu ajutorul estimatorilor.

Baza de sondaj reprezinta, uzual, o lista cu toate unitatile compun

colectivitatea generala, lista alcatuita dupa un criteriu care nu are nici o legatura cu
ordinul de marime al valorilor variabilelor inregistrate. Exemple de baze de sondaj
folosite frecvent in cazul anchetelor statistice ar putea fi: registrul auto, liste
electorale, lista localitatilor, lista agentilor economici. O baza de sondaj trebuie sa
indeplineasca cateva cerinte fundamentale si anume:
- sa cuprinda intreaga populatie;
- sa fie actuala;
- sa fie ferita de orice repetitie.

Tipuri de sondaje folosite frecvent in practica statistica

In practica statistica se pot aplica mai multe tipuri de sondaje in functie de

gradul de omogenitate al colectivitatii studiate si de forma de organizare a acesteia.
Cel mai frecvent se folosesc urmatoarele tipuri:

sondajul aleator (intamplator) simplu;

sondajul tipic (stratificat);

sondajul de serii.

Fiecare tip de sondaj mentionat poate fi, in functie de procedeul de extragere

folosit, repetat sau nerepetat.
Sondajul aleator simplu poate fi aplicat in cazul in care colectivitatea
generala este omogena. In vederea formarii esantionului se extrag aleator unitati
simple, prin procedeul repetat sau nerepetat.
Eroarea de reprezentativitate
baza formulelor 5.4 5.13.

si eroarea limita

se calculeaza pe

Sondajul tipic (stratificat) se recomanda in situatia in care colectivitatea

este neomogena. In acest caz se separa unitatile simple pe straturi (grupe) mai
omogene dupa o variabila calitativa sau cantitativa. Daca, de exemplu,
colectivitatea generala este formata din totalitatea agentilor economici, in vederea
separarii pe straturi (grupe, tipuri) s-ar putea folosi caracteristici ca: domeniul de
activitate, numarul angajatilor, cifra de afaceri etc.

Intrebari de control
1. Care este scopul folosirii sondajului statistic?
2. Care sunt principalele avantaje ale utilizarii sondajului statistic?
3. De ce erorile sondajului nerepetat sunt mai mici comparativ cu cele ale
sondajului nerepetat?
4. De ce nu pot fi evitate erorile de reprezentativitate intamplatoare?
5. Cand se considera ca un esantion este reprezentativ?
6. Cand se foloseste sondajul aleator simplu?
7. Cand se recomanda aplicarea sondajului stratificat?
8. Cum se estimeaza parametrii colectivitatii generale pe baza estimatorilor?

Concluzie
Sondajul statistic s-a impus in practica cercetarii din majoritatea domeniilor de
activitate datorita operativitatii cu care se obtin rezultatele, datorita costului
informatiilor si nu in ultimul rand datorita faptului ca ofera rezultate suficient de
exacte despre colectivitatea studiata.Cercetarea realitatii economice si sociale se
bazeaza, in prezent, in practica statistica, in majoritatea cazurilor prin metoda
sondajului.

Bibliografie
1. Biji M., Statistica teoretica. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979, p
77-193.
2. Biji E., Lelea E., Wagner P., Statistica economica, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1999, p.
3. Jaba E., Statistica, Editura Tribuna economica, Bucuresti, 1998, p.
4. Korka M., Begu St., Tusa Erica, Bazele statisticii pentru economisti, Editura
Tribuna economica, Bucuresti, 2002, p 102-114.
5. http://www.stiucum.com/
6. http://www.scritub.com/
7. https://www.wikipedia.org/