;

C-AC 1 Kr
eto,5

vo er

r27.

13t044e(

Gr"--t/1L

7e5`

CRESCEREA IGIENICA A

Copipr/

INSTRUCTIUNI POP ULARE

C

PENTRII
1

MUME
DE

'AMOS-ne

pOCTORUL J. FELIX

war

Membru al academia' romine qi al consillulur medical superior

BUCURESCI
IMPRIMERIA STATULUI

1882
MoMMAIMR-..

-ca,trste .A.v.rvommriMo-,..wer

LILA DE LECTURA

www.dacoromanica.ro

NU SE inPRIMBUTA MASA
.012ccata*.V.a.mIle

1.t, If

6,1
v. ;;;'.

14. t?..4,P

24,t

47/Z

BlItt

70.0y41.
www.dacoromanica.ro

CRESCEREA

ICA A COPIILOR

IN STRUCTIUNI POPULARE PENTRU MUME.

Unti num6rii mare de copiT mire putinti

timp dupA nascere, mulct ineetezg din vitg,
eurndii dupA
&mare, i abia junAtate din
top copiii ngscuti impliaeseti la noT etatea

de 5 ant
Causele acestoril morti' timpuril este Le-

sciinta, cad numal putine mume posedil

cunoscintele necesarii asupra erescerii
pruncilorli.
Copia suntti viitorulii patrieT, inOrtea

prematudi, este o nenorocire pentru tera

www.dacoromanica.ro

tntregg $i fie-care romitati are darii datoria

a contribui la micorarea mortalitatiT pruncilorti, tn edicii i igienitiT prin respndirea

cunoscinteloril igienice, parintii de copii

prin priimirea consiliilora ce li se dal in
acestg privinta, de cgtre Whiff cu sciin
i cu experien0.
Este Irish' datoria sacra, a mumelorti sl

Invete a *tra sankatea

copiilorii, a-'T

feri de bole i de mOrtea prematurg.

Acestg cartieicg, compusg pentru mumele consciintiOse carT 10 iubescii copiii,
contine regulele de capetenie asupra orescenT
; ea este scrish' nu numai
pentru femeile invelate, ci pentru t6te mumele ronaine fr deosebire, mai alesa insg
pentru cele unit cunoscinta, de carte, call
vor gasi lesne unit preota, nail Inv6tatorti,
-

sat o alta

care sl le-o cites&

Sit mere., darii acestg cgrticicg In tOte

unghiurile Orel, In casa celui avuta i in
coliba celui Arad], i totT romaniT carl o
voril citi i explica celorti fr cunoscinte,
www.dacoromanica.ro

vorti bine-merita pentru patrik vorti face o

faptg, pla,cuta, JuT Dumnecleti.

Regule de observat Inaintea naseeril

copilului

In timpulti sarcinel femeia sg, se nutreseg,

bine frg, a ineg,rea stomaculti si frg. a
schimba multi" moduli' el obieinuitti alti ali-

mentatiunit Mitnearea de carne, de i folositOre, nu este neape'ratii trebuinciOsg,.

In clielle de dulce sg, madam l.pturT (lapte
dulce, acru, bgAutg seit covasitti) i oug;

in clilele de postil ea pOte manca mazgre

bg,tutA, linte i fasole strecuratg, prin sita,,
cu putinti uleiti, earl' snail tot atatti de MitnitOre ekti carnea. Beutura cea mai bunk

este apa, femeile deprinse eu vinti poth

bea la mask putinti vinti.

Nu este de neaperafit necesitate a se

satisface tote poftele femeilorit insreinate,

ci pruneulti nu va suferi, ele nu voril lewww.dacoromanica.ro

pXda, deed nu li se pOte da tot de una cea

ce le cere inima.
Yestmintele A, nu strIng,' nici sinulti,
nici piintecele.
Femeia Inskcinata. sg se feresca, de lu-

earl' prea grele, de ridicarea poverilorti

mail, de sArituri, sit nu se abtie lush de
munca moderat i de preumblare In aerti
liberti.
Baia In apa cuiIdici sail In apa rece
si spOiturile corpului Intregii cu aph rece
suntti permise femeilorti deprinse cu asemenea bra sail. spAl'aturi.

Pe la luna a eptea a sarcinei femeia

sit se pregAtesc5, pentru alIptarea copilului, s. spele In tote gilele sfIrcurile tItelorri

cu aph din casit, cu vinti negru sat cu

rhum (romii). Wert sfircurile suntii prea
turtite sail deed nu swat destulti elite ase trag cu degetele tacetinelti
fart,
gall de mai multe ori pe i.
Medicamente osebite pentru producerea

de lapte nu existl.
www.dacoromanica.ro

Inainte de finele sarciniT femeia sg fie

In4estratg cu o albie mica pentru scgldarea
copilului, cu phnzeturile necesarii pentru
copilului noit-nascutti, sg pregh'teseg, deck'

e cu dare de maul, celit Mind 30 pan4e

(dupe) de inti si 10 de flanelg; deca, este
Arad, va fi nevoitg a se multumi cu unit
numeril mai mica i va putea inlocui pandele de init prin america. Cate-va flanele
suntit insg neaparatit trebuincise, asemenea carpulite midi' curate pentru a inveli
cordonulit buricului. Nume'rulii celorit-1alte albituri (rufe) si asternuturi depinde
de mijlcele de earl dispune mama; cu daft
va putea tine copilull mai curatit, cu atatii
'I va asigura maT bine slnetatea. Asemenea

sit Ingrijescg de o musama mare sett de

pandA guttapercha, care se va asterne pe
patul 16u4iei dedesubtulii cersefuluT..

Camera in care femeia va nasce sg fie

curatg, dupa, putintg luminsg si lesne de
aeratit si de incglclitti. Familiile sgrace, earl

nu posedit de caul o singurg camel* sit

www.dacoromanica.ro

se6tal, dintr'insa tote necuratiile , maT cu

deosebire dedesubtula patului sh' se depa'r-

teze totil ce aril putea strica aerulti ori

produce o odOre (anti mirosii) Ore-care.
TI

Leudia.
Leudia durOz5, de la 9 dile pang la 2
sept6mtinT. In totii timpulil catil tine pierderea de &Inge sOri de spllatiturT de &Inge,
femeia 1uijit trebue sa, rmiie catcall , nu
se p6te scula singurA ci sri, fie rdicata, de
aitti persOnii la premenirea patuluT. In cele

d'Anteiti done dile dupA facere s remiie

.

culcatri, pe spate, de la a treia di se 'Ate

intOrce Intr'o parte. In Ind unit cast" sI
nu se sc6le din patti Inainte de 9 dile dupl
facere implinite.
Corpulii precumit si asternutulii si albiturile (rufele)femeil lade sh, se tie catil se
pOte de curate, citrpele si alte pandeturT
manjite de scurgerilefemeil leude sA se depg,rteze din patii si din camera,. Premenirea
www.dacoromanica.ro

albiturilorti (rufelorti) nu este opritg, sg se

*keg numaT precautiunea ea 1eu4a sit

nu facg miscgri repecli i sg nu se ridice
In patil.
Camera In care se alit lgut,ta si copilulti
noil-ngscutti srt se aereseg si In timpulti
ierne In tote gilele"de 2 sail de 3 orT, deschiOndu-se ferestra, dupg ce femea letup,
si copilulti ati fostrt bine acoperiV. In casele te'rlineseT en ferestre fixe, earl nu se
potti deschide, si In bordee, sg se tie usa
deschisg de mai multe orT pe qi. In easele
Omenilorti cu dare de mttna, sg s6 oprescg
curentulti de aerti In timpulti iernel prinWaal paravanti push Intre patil si Intre

ferestra desehisg. SI nu se atIrne In camerg rufe ude spre uscare si A' nu se fumeze tutunti Intr'Insa.

Femea 16u4g, pte mama 1 sail 2 ore

dupg terminarea facerii regulate , adicg
dupg ce a esita si easa din pantecele ei; nu
este necesariii ea sg se abtie de mitneare
si de apg, alimentele ce i se dati sg fie fast
www.dacoromanica.ro

10

usOre si in mica cantitate; In cele d'anteT

patru dile numai supt de carne cu gristi,
orezii, sago, tgetei set franzelg, In 1ips1 de
suprt de carne, lapte.dulce, lapte cov6sitii,

lapte btuth, apol orsavil de prune sail

compotil de mere, si pentru b6uturI apI.
Prin abtinerea prelungitrt de la mancare se
amnI venirea laptelui in paguba co pil uluT,

numai atunc &LA facerea n'a fostil regu1at, audit 1O'uda suferrt de foil de frigii,
de marl aldurl sett de perderi prea marT
de &Inge, ea trebue nutria, cu maT mare
bAgare de semrt. De la a cincia i lada,
ded, se OM bine, pets manca elite uu oil
prespe'til cu zema,, putine bucate gAtite cu
carne i pte bea puini1 vial; de la a 15-a
ai

di dupl facere ea se pete nutri du0

obiceiulii el' de maT 'nainte. Alimentatiunea

cea mai folositOre este cea mixt, compua

din lh'pturi, legurni i &knul.; srt nu se
cred crt numaT carnea i viiiulti product'

lapte; femea care alaptezI pate bea pu01111

vinii, 01, se abtie Ins

de rachiii, din

www.dacoromanica.ro

11

care 'Rite lua nnmai forte rarti o mica

cantitate. Ea; pete mitnca i s'arlturi si
acrituri, Insa, de o-datA cu alte alimente.
De la a 3-a iJi dupl facere leucla trebue
sit iasa, la Beaune o data', pe qi; in casti

deck scaunulti este oprittl, sit i se dea o

lingua de mask pang, la o lingurA i jumetate de until de ricinii cu cafea, sati cu
zemA de lAmie, sati cu ceaiii de musgtelti.

III
Alptarea copilului.

Indatrt dupl nascere copilulti simte trebuintg, a dormi. Dupg 3 ore se alaptezal
pentru prima Ora. SU,' nu i se dea apt', cu
zaharii sea cOiurT tnainte de a se arapta
pentru prima Orrt, nicT dupg alrtptare, ci,
deck mumel nu 'i-a venal. Inca laptele, sit
se dea copilului putinti lapte de vacg citicu o parte apti, fiartg,.
dicelti
Copilulti noti ngseutti, deck este sanetosti, dOrme tOtit chow, la date 4 ORA la 6
www.dacoromanica.ro

12

ore elti cere a suge i apoi ad6rme din noti.

De la a 2-a sail 3-a di copilulti cere a fi

ath,ptatti mai adese-ori.

Natura i ratiunea cerii ca muma sl nutreed, singur/ copilulti pe care l'a n/scutti;
laptele mumei este alimentulfi celti mai
bunti pentru copilli ; precumil aMptarea la
stnulti maternii este conditiunea principal/
pentru prosperarea copilului, ea este i
folositre pentru Onetatea mumei. Pentra
o mama sanatOsa este darko datorie sputa ca

sa alapteze singura copilula eL

Putinti timpti tnaintea faceril si tadatti
duph' facere tttele femeii continft unillapte
subtire rgi
care se numesee colostru.
Dupe' ce copilulti a suptil colostrulti se
golesoti intestinele (matele) lui de materia
negrici6sit care s'a adunatil in ele tnaintea

nascerii si care se numesce meconiti , si

ast-felti se tal/tur/ necesitatea d'a se da
copilului noti-nilscutit deja ta cele d'itntAiti
4ile ale vietei curAtenii. Cu tacetulii colos-

trulti dispare, laptele devine mai putinii

www.dacoromanica.ro

13

aposti i dupe opal pAng la 10 4i1e WI are

grosimea si compositia sa norma1 .

La alaptarea copiluluT In eqle d'itnteia

cjile dupg facere muma va remanea culcata,

tntorcendu-se Intfo parte, iar de la a 6-a

sea a 7-a cJi va da stnulti copilului seclnda
cu spatele reclemate.

Este bine ca de la inceputa stt se regulese timpula i durata alaptgreT. De la a

2-a sail a 3-a qi dupA nascere copilulti st
nu sugg clioa de cart In intervale de cele
initial doue ore si nOptea la eke 3 pant la
4 ore. CopiiI earl' art Implinitti etatea de 2
luni s sugg *tea i maT rail de catti la
fie-care 4 ore. Fie-care alaptare srt nu dureze de catii 10 pang la 12 minute.
Dupe fie-care alaptare sl se sterga, stirmitt tttei cu o ca'rprt curatA si mole pentru
a se preintimpina creplturile lord durerOse.

Gura copilului sa, se spele de mai multe

orT pe i cu o carpa, curata' muiata, in aprt

matt, ci nu presrtrata, cu pulvere de sahart', precuma este obiceiulii, tergendu-se

www.dacoromanica.ro

f.1

bine limba, cerulti gurei, gingiile, feta interil a bu4e1orti i buckle.

Nu este utilti ca sA se dea copiluluT pe
lagS laptele maternil i unit aitti alimentil
inaintea implinirel luneT a sesea. Dupe' esirea primului dinte sg, se dea copiluluT odata pe i i totti-de-una la acea-sT orA
putintt lapte de vaca, curatfi sett' amestecatil cu cafea slabg , sett putina supg de
carne cu grid, cu franzela, cu tapioca, cu
sago, putint oti cu qeml; aceste alimente
A, fie caldicele, de acea-sT temperaturit ca
laptele esittt din tita,' (35 C ping la 37 C).
SA, nu se dea copiluluT suget6re acute dinteo carpl umpluth, cu zaharii i pine sal
pOsmetti pisatii sett lte asemenea alimente

legate intriuntt tulpantt pe care suge copilulii.

Numai In casurT exceptionale , canal

muma nu'si pte Indeplini datoria dare cosh' se nutresca la fault) unei alte femeT, anume atunci canal muma suferg de

o bolt mai lune, care o slabesce multi" ,

www.dacoromanica.ro

15

care strict calitatea lapteluT, seri care face

st disparA laptele, in fine In casulil audit
se ImbolnIvescil sfircurile te1ori1 lateunii
mail care face alAptarea imposibill.
DecA, apare menstruatinne (perish, so-

rod) la o femee care '0 allptea' copilulti,

ea pOte continua cu allptarea , in casull
cndti copi1uIi supOrtA bine laptele eT,
(dacA, laptele el' nu provOcal la copilii v6rstturT i urdinare) ; dech" lug muma re-

mane din noil Ingreinat, atunci trebue st

inceteze a alApta,
N.15-

II`

1Lc.

IV.

iganCIASI

Alaptarea copilulul de ctre o femee streina.

Elea, este cu neputint5, ea muma sa, nut-

reed, singurg copilulti, elti este tneredintatA spre aktare unei doieT, seri In. casA
si sub privigherea mumei, ceia-ee este de
preferitil, ski afar/ din easa el, uude privegherea este forte dificilA.
Alegerea doicii cere diferite precautiuni.
www.dacoromanica.ro

16

Doica sit fie An6t6sit, curat6, copilulti ei

propriti sit fie Anetosit, bine-Matti; ea sit
aibe In destulii lapte, la stringerea uteri a
sinului sit cisnescrt dintrInsulti laptele In
rade subtirT. Este bine ca attti doica precumit i copilulti el silt fie examinati de
ditre unit media, pentru ca sl se constate
sh'n6tatea lorti. Nu este de neaperatA, trebuintl ca copiluld doicil sit fie dascutit In
acela-si timpti cu copiluld pe care flit Incredintamii, ci, deed 'I &nit spre allptare
unit copilti noii-ngseutil, s ceremd numaT

ca A nu fie trecutii de la facerea ei mai

multti de eat sese luni. 0 femee care i
in timpulti aliiptrtrii are menstruatiune (periodit, scrod') nu este bung de doicI. Pentru

unit copilti nscutit de curIndit vomit da

preferint5, unei doici care a crescutti deja
multi sett duoT copii i care prin urmare
scie deja A umble cu copiii.
Parintii cart ieten o doled. in Casa lora
arc

qt. o datorie sfinta de mpliiziii care co-

pilaff propriit oli doicii. Este o fapt41 barwww.dacoromanica.ro

17

bail a saerifica copilulti doiciT, a-lit ilea

s5, sllbeseg i sg, se stingg, Ineetit din
causa lipseT de lapte. Dintre copiii doici-

loril mutt mai multi de dou6 pAry din

treT, din eausa, ct suntti aseqatT In grabg
si fr multi alegere la unele femeT earl'
aripteza si copiii lorti propriT si nu nutreseii

In destulti copiil streinT, sati earl, dup6,

InOrearea copiilorri lorti propriT, nu maT
ati lapte i nutreseil pe ceT streinT eu alimente nepotrivite pentru etatea lorti fraged.

Dect doiea seie ert copilul eT propriti

este bine Ingrijitti, ea va fi mai linistied,
nu va suferi din causa mustard de eugetti
pentru vIn4area copilulli eT, i ast-fel si
copilulti streinti pe care '15 a1lptez6, va
prospera maT bine, sugendit lapte shahtosti, ci nu veninulti uneT femeT pleltOse,
ehinuite de dureri sufletesei. MOrtea copiluluT propriti alti doiciT p6te avea o influe*
forte vitt6mItre asupra siingtAteT copiluluT

strginil pe care

'15 a1Aptez6.

SALA DE LECTi

www.dacoromanica.ro
NU
SE ISPRULI!T PWA0:1
A.

18

Doica se observe ace1ea-0 regule ea mu-

ma care alIpteet copilulti el Propriti; nu

este necesariii ca ea sit 04A netneetatti
langh copilti abOnadu-se de oil-0e lucrare, din contra ea se pte ocupa cu diferite lucrri In cash i In cute In timpulii
dud copilulti drme.

Se va da docil duph' pull* alimentatiunea cu care este deprinsh, sh nu i se

dea numal came, ci o alimentatiune mixtit
de legume, lpturl i chrnurt De si vinulil
nu este necesariii, este permisti ea s bea
duph obiceiti putinti vinti.

In cast. ciindli copiluld este w4atti la

doicA, afar% de casa phrintilorti, ace0a
trebue sh se Incredinteze adesea-orl deca
copilulti este bine nutritti, daca doica nu-16
neglijezh,pe laugh copilultieT propriti, dad,
este bine Ingrijitti In privinca eurAtenieT,
tinutii Intr'unti aeril curatti, adesea-orl plim-

bat In aer liber dicit nu este ophrith din

causa nepiimenirii regulate a albiturilorti
(rufelorti). Nu este de ajunsii ea copilulil sA
www.dacoromanica.ro

19

aibg eolrea shetsit, sit fieruineiii1afat,

ei unit copal dupg' aparet4g sg116tosti, pOte

sit stea In loct, s nu ores* A,' nu se desvolte tntr'unti modii normalti. M6sura cea
mai sigurg pentru a constata c copilulti este

sgnetosti si face progrese regulate este

ectntgrirea copilului repetat adese-ori,
despre care vomit vorbi mai jos.
V.

Alitptarea mixt&

Deca muma este slnktis'l , Grit nare,

destulii lapte, atunei ea pte allpta copilulit si a'i da in acela-si timpit i lapte de

vacg cu puting apg si cu o cantitate forte

mica, de zaharii, mai bine de zaharii de lapte

de eitt de zahart ordinart, astti-felli ca ccpilulti sit primesct Ia eke 2 ore o-datg titA
gi alit (lath, lapte de vact, in casuhl aceSta
eopilulti va priimi aprOpe pant egale din
laptele mumei si din laptele de vact. Ac4stt algptare mixt5, reusesce numal atunei,
www.dacoromanica.ro

20

child muma aro lapte, eiind Insa eatatimea

lapteluT nu ajunge pentru nutrirea perfeet

a copilului; ea nu reqesee in multi and

copilulti nu se satura niei-o-data la sinulit
mumeT,

i &Ida alaptarea materna, n'are

a1ti efeetti de dart a inpla copilulti eu eke-

va pielturi de lapte.
Cu alaptarea mixta putemil Incepe ehiar
de la eele d'auteiti 4ile ale vieteT , i mai
targiit and trebuinta o cere. In cea d'analit luna a vieteT o sa, adaogamit laptelui

de vael fiertil i ealdieelit o parte de apa,

fierta. ealdieiea , de la a doua sail a treia
luna' o s adaogarnit o parte de apa fierta
la done parti de lapte fierta, i asta-fela

vomit scade treptatti eatalimea de apa

adaogata, pAng la a 6-a sail a 7-a lung ,
and(' vomit Ineepe a da laptele fierta eurata fard. apa.
Laptele de vael se a copiluluT eu biberoiiti de glad (sticla sugetrA).
Biberonulit cere o ingrijire en totuld
osebita, este necesariti ea s se spele cii
.

www.dacoromanica.ro

21

i cu apit dupe fie-care tntrebuintare, i pentru acestti scopti se desface.

lesig s1ab

Suntil nisce peril osebite pentru spglarea

biberonului. Se ggsescii mai multe feluri
de bibertine, cele mai bune suntil de sticlg,
avendti numai sugetorulti de cautciuoti.
SI nu se permitg ca eopilulti sg mai sugg
dupe golirea biberonului ci , Indatg dupe
ce biberonulti a remasii desertii, sa, se depgrteze.

In nici unit cast' sl nu se dea copilului

o sugetre de tulpanii CU zahd'i 1 pesmeV

pisati sail cu altg tmpluturg, astti-felg de

sugetre stria, stomaculti copilului.
De si laptele de bivolitg este mai greti
de digeratil de catii laptele de vacg, titi
putemil intrebuinta pentru nutrirea copiiloril , la nevoe , (Meg nu ggsimti lapte de
vacg.

In timpulti verei laptele se stria, lesne,

acresce curtain, si produce atunci versgturY si dureri de Mina; pentru alit feri mai
bine tn contra striaciunei sg se fierbg lapwww.dacoromanica.ro

22

tele Indata dupe ce s'a adusti in casa, i dupe

ce s'a recitti sg se pule intro sticla curatg

si astupat i acesta sa se asede Intr'ung
anti vasil cu ghiata sati cu apg rece, care
aprt sa se reinosert de cate-va orT pe di.
Laptele de la vite carT suntit nutrite Cu
borhoth acru din poverni i din fabricT de
zaharil nu este bung, borhotulti prspetli
care nu s'a acritIl fuel, nu strica laptele.
Inaintea eOriT celorit d'Anteiti duoT sari
patru dinfi sit nu se dea copiluluT unit altii
alimentil de oath laptele ; pang, atuncT copilulti sit nu se nutrescit cu lingurita, ci sit
sugg, laptele din Mg sail din biberonti; Omit'
atund sg fie feritil copilulti de mancarT thinose i de alte alimente solide
VI.

Alaptarea artificial.

Rare-orT numai reuesce la noT alaptarea artificiala, adiel crescerea copiluluT

numal cu lapte de Fact, fled, alaptarea la
www.dacoromanica.ro

23

stnulti inumei sail a uneT doici. Numai in

casuri rani, calla este peste putinta a se

nutri copilulii de atre mina, sett a se grist
o doiel, putemii recurge la alaptarea artifieiala cu biberonulit, care conchae lapte de
vaca fiertti amestecatti cu apa si cu puinii
zaharii de lapte, In modulti arelatit In capitolulti preeedentii.

0 muma Arad, care nu pte alapta singur copilulii si care dare mij16ce- al' pro-

cura o doica, s cera mai bine de la Primaria unit ajutoril pentru ea sa, platesca
doica, de eatit A-16 omens cu Incetulti prin

alIptarea artificiall.
Diferite alimente artificiali destinate a
inlocui laptele naturalit alti mumei, preemit laptele
:
conservatil elvetianti, pulverea lui Liebig, preparatulii lui Loefflund ,
pulverea lui Nestle, earl se vindit la farmach' si la bac:Ina, smith scumpe; unele
din ele cell a fi gatite eu multa, ingrijire
si nu sunt de o potriva suportate de toti
cola ; o femee Arad, n'are nici mijlee
www.dacoromanica.ro

24

pentru cumperare , nici timpulti necesariii

pentru gatirea scrupulOsa a acestorii alimente; o femee cu dare de infra sa Intrebuinteze banii mai bine pentru plata unei
doiei.
VII.

Ingrijirea copilulul de VIC

CurAtenia tilt sanetate, necuratenia produce bole.

Buriculti copilului sa se Ingrijesca cu

mare curatenia si cordonulti (funiculii) bu-

ricului sa se lavelesca de doue ori pe qi

Intio carpulita' curata. Dupg caderea funiculul (cordonuluT) ea se mai lege buri-

cult' de 5 sett 6 oil pe i cu o carpulita

curatA, muiatit lii apu din cash'.

In cele d'anteiti 3 luni ale vietei sa se

sealde copilulti fa apg, culdicicu curata, rmindil in bae 5 pang la 6 minute ; cleat

mijlOcele o permitti, este bine ca copilulti

sa fie sealdatti In tOte dilele si de la a treia
www.dacoromanica.ro

25

lung tnainte piing la Implinirea unuT anti,

deer', nu se pOte acesta, sit fie spglatti a-

tunci eu sgpunii in t6te dile flaunt" lighianii i de 2 orl pe sgptamang scIldatti

Inteo bae. Dupe bae sg se usuee bine tail

corpulti, sg se desfaeg bine tote cretiturile
pielei pentru a se putea ,terge maT bine,
maT alesii la gatil, intre pInteee i extremithtile inferiOre, la subtiori, la edutii, la
pgrtile genitalT, unde pielea se spudesce
lesne din causa umedelei i a necurgtenieT.
CapuiIl cere o Ingrijire osebith. El trebue spglatii cu sgpunii i pieptiinatii In tOte

dilele. Este grOitg opiniunea crt crustele

(scOrtele) formate pe pielea capului i lipite de peril catg sg fie conservate, sanetatea cere din contra ea acele cruste ag
fie depgrtate cu Aping" i cu pieptene. Deck'

ele se desfacii anevoe, sg se mOieprin frecarea repetatg eu untit-de-lemnii curatii.

Asternutulti i vestmintele copiluluT sit
fie cart se pOte de curate, pandeturile (rufele) sg se premenOsel adese-orT, earpele
www.dacoromanica.ro

26

sk, se sellimbe indatk dup6 ce le-a udatil

copilult. Nu este bine ca carpels ude sit
se usuce numai i sk se intrebuinteze din
noti lark a le spkla, asemenea nu este sa,netosii a se intinde pncleturile ude lInga
sobk i in casa care serve de locuinl, ei,
deck mijlOcele permitti, sit se usuce In altg

parte.
Plapoma in care se invklesce copilulti
sk, nu se stringk tare, mainele lui part rmitnea libere, capulil sk female golit i sit

se acopere numai la eirea din cask, cu

scufa ; senfiele guise purtate in cask nu
swath_ sknelOse.

Obieeiulti d'a legrtna copilulti nu este

bunt', shi se deprinclk copilulti a dormi ark,
a fi legknatti.
Asemenea este vAtkinktorii a se pune pe
josit, pe pardosela camerei sett pe pkmentii,

albia In care dOrme copilulti, cad pe josii

trage aerultt mai tare, este mai reee i de
multe orT maT umedit de eittti susii; d'acea
www.dacoromanica.ro

27

este mal bine a se culca copilulti intern&

path sell a se amla albia pe unit path.
Indaa dupe' nascere sA se apere copilulti in contra frigului, de la a 10-a di sl
se OM deprinde cu Incetuth cu o temperaturk maT puVn11 caldg.
Camera in care dOrme copilulii sh' se ae-

reze ccitt putinil de 2 orT pe i pria deschiderea prelungita, a ferestrelorti : i in

timpulti ierneT sit se deschip, dilnicii feres-

trele cameret
In timpuld vereT putemil s scOtemil copilulti din casA,, la plimbare , putine dile
dupg nascere ; in timpuld ierneT este maT
bine sa' asteptrunii pn candil copilulti va

implini celtt Minh o lung i jumetate

ut

atunci sit alegeniti o di maT frumOsti pentru a scOte copilulit la aeril cate-va minute,
repetindil aceste plimlAri in tote oilele frumOse pentru a deprinde copilulii cu aerulii
d'afarA.

Copilala nog-wised:a sd se traeporte la

oficerea stra eivile manta atuna candid
www.dacoromanica.ro

28

timpuln este frumosic, nia de mimic inset cand

ploue- or ninge, candit bate vnmuli si cand

gerulii este mare. Deed' timpani nu permite ca copi'uln sit' fie dus Ta o ficiuln slang
civile, atnna oficerula este datora ca sa vie
la locuinta copilulW pentru a constata nascerea, cad legea nu cere ca sa se pu'e n pericola vidta copilului non-ndscutil. Asemenea
se mite botecla copilulI n casa pefrintilorn.
Muma orT doica sa nu porte copilulti totde-una pe acela$ bratii, ci s schimbe bratull tiindtt prunculii chndii pe drepta cOndO

pe stanga.
In cele d'Anteld 6 lunT ale vieteT copilull sg, se tie culeatii, dup6 Ose lunT, cand
voesce a edea, till putemil pune pe josti
asupra unuT covord seti a tine pAturY.
Dupg a 10-a lunA a vieteT, audit copi-

lull va face tncereirl a plat, sh'14 fay&

canal a umbla , sprijininduld de o data la
amAndou6 subtiort
Deca copilulti plinge multil tn timpuld
noMeT,s nu-ld adormimil prin rachiti, Tint,
www.dacoromanica.ro

29

siropti. de mad, ceaitide eitpdttnY de mad'

sett prin alte asemenea medicamente v,t6mItOre, earl, Intrebuintandu-se maT multti
timpti, otravesed corpuld i timpeseil mintea copiluluT , ei s cAutdmil a descoperi
causa nelinistei, a neastimperuluT i, deed,

nu o putemd descoperi singurT

gamil la medicd.

s'a,"

aler-

VIII.
Semnele de stimetate a eopiluluX.

Und copild s'an6tosii, bine nutria', are

carne tare , extremitatile bine rotumAte ,
pielea mama , ochil viuoT, somnulti luT
este linistitd , scaunuld luT nu este aposti
si are colOrea gIlbenusuluT de ous6, urina
este PArd, colOre (ea apa) i aprOpe faal
de odOre, elti se miscI eu vivacitate. Und
copild re" nutria'. slIbesee , carnea luT
devine mole, extremitAtile (bratele si piciOrele) pierdit din grosimea lord i pielea
se Incretesce, attrd, tu jos-6, maT cu osebire la feta iutern, a extremitIcilorti infewww.dacoromanica.ro

30

riOre. MaT alesit celt din urmit sematti trebue

sd dqtepte atentiunea nOstrA asupra unui.
neajunsii In alimentatiunea copiluluT , si

trebue s ne indemne la clutarea si la Inlturarea acelui neajunsii sett a Wei care

oatmeal slbiciunea copiluluT.

Semnulti celit mai signet de prosperare

a copiluluT ni-lti drt balanta. ClAnarirea
copiluluT repetata, din can dii In candii constath, (Mort copilulii este Anetosti , bine
nutrial. i dc elii cresce 'Intend modit

regulatti. In alte rI mumele se serveseit

adese orT de balanta pentru a controla s5,netatea pruncilorit.
Un copilil noti-nrtscutit cAntrtresce 3,250

'Anil, la 3,700 grame , In termini medal

3 kilograme i jumetate sett 2 oea 3/4.
In cole dIntel Clile dupe nascere copilulii
pierde din greutatea sa 200 pita, la 300
grame ski 65 de dramuri pad, la 1 lath,
din caus'A esti intestinele (matele) se goleseil de materiile adunate In ele inaintea
nascerei copilului. Dupe o gptemtina, unit
www.dacoromanica.ro

31

copild siimetosit dobendesce iar greutatea

ce a avutit In momentulii nascerei i d'atuna elit cresce regulatticu 15 pang la 40
grame pe c,li. Dupe 5 lunT greutatea sa s'a
Induoitti, i unit copilti siinetosii, bine nutrait , care la nascere citnaresce 3,500
grame, trage atunci la ciintarit 7,000 pang,
la 7,500 grame sail 5 oca i jumetate pn
la 6 oca. La Implinirea celuT &twill anti
alti vietei copilulii snittostl amtlresce In
terminii mediti 9,600 grame sail 7 oca si
jumetate.

Pentru constatarea greuatii copilului

ne putemit servi de ori-ce bah*, ctinthlimit
cu vestmintele lui Inainte de
a-lit sellda , notlet greutatea , apoT flit
desbraAmil, cantArimil osebitti vestmintele
i scademit greutatea loril de greutatea dobenditit mai 'nainte.

Ix.
Intercarea copilulul.

Copilulii se Nerd, cAndrt a Implinitil

www.dacoromanica.ro

32

unit anti; mesa' regula, nu este tug generalg, ci chudti imprejurarile certi, unit copill sametosti se p6te Interim i Intel) etate
mai micA, daca are deja celti putinit 8 dinti,

si unit copilti maT slabit se p6te tnterca in

etate mai mare de alai de unit anti. Dad,

nu exista, imprejurgri grave pentru grAbirea Intercarii, sa, nu Intercrimil copilulit in
timpulti cUdurilorti celorti marl In lunile

Iunie, Julie i Augustii.

Sa% nu se int6ree copilulit de o data 0
repede , ci sri, se pregtitsc en ineetulti
pentru schimbarea alimentatiunei. Acestrt
pregAtire se p6te taupe de timpuriti ; indatil dupe e0rea celorti d'anteiti 4 dinti
putemit alapta copilulti mai raril i a'T da
pe lng laptele mumei sati doicei mid
cantitali de supg de carne, de lapte de vad,
fiertit, amestecatti cu mid cantiatii de ap5.

fiart sett cafea slabA, mai in colo chte

putinii oil fiertii cu m

i aprOpe de tim-

pouf' interelrei gristi sail sago fiertil In

lapte, franzelg, sati pesmetT muiaci In lapte.
www.dacoromanica.ro

33

Astii-felti

tnterearea nu va aduce nic o

perturbatiune.

Deg copilulii se Nerd, cu Incetulil ,

muma seri doica n'are trebuintg de o cgutare osebitg , ci staulti eT theetezg de sine
a produce lapte. Dacg Intercarea se face
maT repede , atunci sit se abtie muma seri
doica In timpti de chte-va Vile de Venturi
si de manc5,11 apse, s

ingnnce putinri

sg iea o curktenie ur, until de Acid,

sare amarg,, foi de Sena (siminichig) sett
eadgcing de reventii i sg lege stnulil In,
susii acoperindulil cu bumbacit (cu vatg)
i stringendulti putinti.
In cele d'ilnteiil 4 pang la 6 lunT dupe
intercare nutrimentulii de cgpetenie alti
copiluluT sit constea tail din lgpturi: lapte
dulce , lapte Minn sell covesitri , cafea
slabg cu lapte, gristi fiertil In lapte, sago
cu lapte , pesmeg sett franzelg, cu lapte ,
nagmgligg, cu lapte i afar de acesta oue
cu Ong, sup5, de came en grist, cu orec,lit,
en Meld, cu arpacaqii, en franzelg,, cu trawww.dacoromanica.ro

34

hana. In celti d'anteffi anti dupe Intercare

sg nu se dea copilulului fructe (011ie) nici
mandiri de postii. Putine bObe de struguri,
date until copilti de curindti Intercatit potti
causa o bOlg gravg a intestinelorti care
aduce chiarti mOrtea.
Deci, copilulti are Bete s i se dea apg
curatg, decg se pOte apA, de isvorti; copiii
sgnetosi n'ati trebuintl de vinti si nu este
folositorti a'i deprinde de timpuritt cu buturT spirtOse ; rachiulti fag este forte vittemAtortt copiilortI, sg nu li se dea nici o
picgturg de tuicg sail de altil-felti de rachiti.
X.

Ingrijirea copilului mai mriceld.

Dupe Implinirea anului alti doilea sg se

nutrescg copilulti totii In modultt aretatti

In capitolulti precedeutti, la care se mai

p6te adgoga cite o Mina de paine cu

brat*, cu until sed uscatg. Numai cu Incetulti se mai pOte deprinde copilulti. cu
www.dacoromanica.ro

35

legume ggtite , mai alesti eu fasole , eu

carne , cu p6me crude i cu manigligg.
Dupe ce a implinitti alil treilea anti alti
vietel p6te sg mgnance eu toti la masg,

este fast bine a nu i se sustrage atune

laptele niel In timpultt postulul.
Multl copil se bolnlveseti i morti din
causa, cg stomaeulti loll nu p6te suporta
In timpti de mai multe septemnT mncarea

grea de post(' i lipsa de lapte. De i mgmgliga ggtiO din mAaiti slnetosti nu este
vgtemgtOrg, nu trebue sg se nutreseg copiii

6meniT marl numal eu mm1ig, ci este

necesariti a i se adgoga alte mnclrl nutritive, precumii: branclg, lapte, one, lapte
i

bAtutti, fasole. M1aiu1tI devine i maT nutritivti acg, fa locti de a face dintfensulit
mgmgligg, till amesteegnitt eu fling de grid
sell de secar i cOcemli paine de mglaiti.

In alte tell se face din mglaitt plane forte

hrgnitOre i este de doritti ea i la noT s.
se cOch' asemenea paine, care va Inlocui
mgmgliga. Oamenii earl ragnncg multti
www.dacoromanica.ro

36

timpti m1affi i mai alesit mglaitti din porumbfi stricatil, flirt alte alimente nutritive,

se Imbolngvesett adesea-ori de pelagra

(*lag, jupuelg), bOlg, care a rare-orT se
vindecrt, care aduce o (*ere durerOsg, si
mOrte prematurg.
In t6te diminetile sg, se spele obraqulfi,
capulti i gittulit copiluluT cu aph reee si
sh i se peptene perulit en unit peptene desrt.
Copilulii sh se scalde din ciindii In candil;

celli putinfi o-dath pe sgptImgart, sit i se

spele totri corpulti cu should i cu aph
rece sOil cIldiciet ; bgetilorii s li se twill
Omni o-dath pe lung.
Copiii se potri deprinde a purta gatulit

gold, rill basma.

De la ese ani in susu copiii st mOrgit
la ,cOlg. Atunci s li se dea In timpulfi
iernei vestminte i incUtgminte mai bune.
In eth sit scOtt mantalele, seghiile ,
blgnile, cojOcele, paltOnele, tartanele i sa

le atirne in cuiere, pentru ca sh nu se Infierbinte prea tare.

www.dacoromanica.ro

37

XI.

Vaccinarea.

Singura mgsurg pentru apgrarea copiilorti

contra versatuluT este vaceinarea (altoirea)
lorti. ToIT copiii sgmetosT sg se alto escfi, celt

putinti intea treia i a patra lung a vieesi;

se potti tnsi vaccina i copiT maT mid, de
la doug aptemnT In susri. Cana comuna
este bAntuitg de vgrsat sati cand vgrsatulii a
apgrut In comunele vecine, atonal sg se vaccineze fgrg Intardiere i copiii ceT maT mid.

CopiT se potii vaccina totti anulti, prin

urmare i iarna.
Vaccinatiunea bine Mena nu numaT cg
nu aduce pentru eingtatea copiilorti nici un
pericolti , ci ea este uaa din bine-facerile
cele maT marT ; din acestg causa, legea
preserie ea totT copiiI sit fie vaccinatT Inainte d'a Implini primulti anti alti vieteT. Dad,

vaceinatiunea n'a prinsti, sg se vaccineze

copilulti a doua Org.
CopiiT vaccinatT n'ati trebuintit de nici o
Ingrijire osebitg; nieT ei, nieT muma, orT
www.dacoromanica.ro

38

doica lull, nu trebue s schimbe alimentatiunea lorti ordinal* eT potri fi Boos! din
cask pot fi spglap pe tolti corpulti, gall de
bratele altoite. E trebue OditT numaT ea

sa, nu se lovesd, la pustulele vaccinale

(bubele altoiuluT) i sl nu se searpine,
pentru ea A, nu se inflameze bratulti.
Nu face niei un rtltl copilulul vaccinatii
dee/ se iea de la elti vaceinti (altoii.1) pentru
vaccinare altorfi copiT, din contra, scuprez1 inflamatiunea , In cash' dad, pustula

este prea mare.

Vaccinulii luatit de la unit copilii shgtosti,

de la unit vitelii sbtitosti, sail de la o vaeg

sgnetOsl, aperg de o potrivA, fn contra

veirsatuluT.

In alti 8-lea an alit vietel, 81 se vaceineze

eopiii pentru a doua ork' (sg se revaccineze).
XII.
Despre unele bole ale eopillord midi.

Unele bole tree"' de sine numaT prin

dietg, , Mr, niel until medicamenth ; altele

www.dacoromanica.ro

39

cad a fi cantate cu medicamente chiaril de

la Inceputil.
Cine pte, sa cheme In cast. de bold pe

medial a cask' sari s duct% copilulil la

medial sail la spitalit. In orase medicii co .
munali,medicii de orasit (mediciT de colori,
de despktir) , in comunele rurale medicii
pe pluses, suntii obligate casa mute fara plata

pe cei d'raa fi sa le dea s madkarnente; la

fie-care spitalit se cautasibolnaN ambulantl
(cars vinic numal ca sa consulte p 5 medicic fara

ca sa remdie n spitalit) pi li se daft medicamente fara plata; sa, se cell deril ajutorulil
medicilorti i sA nu se faca, incercki qa-

darnice cu deschntece i cu caut4ri prin

babe, cu earl se perde numal timpulti sg
se arete Grit copilulti bolnavil unuT adeveratti medicii de la Inceputulii bleT, Ina-

inte d'a fi prea trIti. Dad, Intr'unii satii

sail eXtunii se trabolnIvescil mai multi copii

de o dat5, sl se cerg primarului ca sh"

cheme de grabg pe mediculi p1eY i sa, In.

sclinceze pe mediculti primarii alti judecului.

www.dacoromanica.ro

40

Pang la venirea medieuluT sail In lipsa

medieuld, sl se observe regulele urmat6re:
Constipatiunea (tneuetura). Daca copilull n'a sitil gall (la scan* mai multi' de
catii o qi, sg i se dea unti sgpunelti din sapunii ordinal.* unsti eu until de lemnil, dad,
acesta nu folosesce, sai se fug unit elistirti
eu apg caldieica i cu Mind until de
lemnii;deca m6sa face clistirulii cu instrumentulti eT (cu tulumba clistirului a eT), sa
spele bine 617a, (virfulti) instrumentuluT
Inainte de a 'lti Intrebuinta din noil. SI nu
se dea curateniT de eat rare-on i numaT
la neapgratg neeesitate, anume o lingurica
de until de ricini sail de siropti de reventil.
Ordenarea (urdinarea, diarrhoea , trapetu). Acsta b611, din care m6re un nunArii forte mare de copiT, provine din reap.
lortt Ingrijire, din nutrirea lorrt gresitg. Un
.

singuril bobti de strugure, o bucatica de

mancare de post*, data until copilti de Itg'
!mite produce oi dinarea cea mai pericul60:
Putemil preintimpina acesiI b611 prin pawww.dacoromanica.ro

41

direa regulelorti expuse In mesa egrticiel,

0 (Meg copilulti sufere de ordinare, de

multe on Ilti putemti vindeca numaT prin

die* pe eopilulti de tIO bolnavti de urdinare

mgrginimit numal In tttg eu oprirea orY-elrui alttl aliment.; (Mat este deja
intrcatil, s nu'I anti o a1t hrana, de &AM
lapte de vaeg, fiertil , lapte bttutti. i supg,

de came. Ca medieamente s. anti copii-

loril de 00, de 3 sail 4 ori pe di ate o

linguriO, de apg de ealce , eopiilorit maT
mgricel de 2 orT pe i sail de 3 oil ate
o junikate lingua de masg. Apa do ealce
se face In moduli]. urmgtorii : se stinge puinti varti, din acestil varti sting] de eurIndii

se pune o bucatg oath o nucl Intio oca

de apl, se amestec i se aeopere vasulti ;
dup pOnti timpti varultl cade pe fundil
ph apa limpede d'asupra este apa de calee.
Dec1 copilulli se screme, se opintesee

0 null sc6te gall, de catti cAte-va picgturi de mud sail de materie amestecatg
en singe , atund .811 (15,mti o-datg pe cji
www.dacoromanica.ro

42

eke o linguritl de until de ricini, ping ce

va sate mistuela. Dad, ordinarea nu se
vindeeI prin diet/ i prin medicamentele
arltate In cate-va i1e, trebue s se eonsuite unit medial. De rare-oil numai ordinarea provine din dentitiune (din facerea
dintilorii), copiiT slne'to0 i bine ingrijiV
fact' dinii obicYnuitil pe nesimtite i MIA

ordinare. De multe orT se imbolnIvesce

unit copilti de ordinare din causa el muma
on doiea este bolnava , oil n'are destulii
lapte , cI laptele ei este putinii i prea
aposti, eg, este inslreinatl. In acestti casti,
dee/ ordinarea durezl mai multe dile, trebue s schimblmri doiea sell sl tntArclmil
Vereiturz. Ele potii avea ace1ea0 cause

ca ordinarea i se combattl atund prin

ace1ea0 mijlce, prin dieM deca copilulil
a mancatit luerurT nepotrivite eu etatea luT,

prin schimbarea doicil sail prin intercare

dad, doiea orT muma este bolnava de o
bail care va dura mai muitil timpii, sail
www.dacoromanica.ro

43

dad, este insareinata, sati dad/ n'are lapte

indestulti. In casurT mai rail, vgrsaturile
ati o a1t caush'.
La copiii carT sufera,' de o patina a ereerilorti, acesta bla, Incepe cate-o-data, cu
vgrsaturi. Deca, Orsaturile suntii insotite de spasmuri , atund trebue sa, se

arate eopilulti until media cara perdere de

timpii.
Spasmuri, crampe, convulsiuni, falcaritd,

proving adese-ori din stomaculti stricatii,

din mange grele , nepotrivite eu etatea
copilului; altg data, ele arata, inceputulti
uneT ble grele a creerilorti. Dug nu este
In localitate unit media, sh' se cheme m6qa,
pentru ea sa, faca copilului unti olistirti cu
apa, caldiciel, la care se 'mite adgoga unttide-lemnti ; in lipsa unei m6p, A, se dea

copiluluT unti Amine% pentru a produce

eOrea afara , s. se pue la car& o earpa
mai grOsa, (de mai mu lte orT indoita) muiatA, in apa rece i putinti stOrsa, , care
ca,rpa A, se mOie din noil In apa, rece la
www.dacoromanica.ro

44

eke until pltrarii de org. SI se puie mu--

tarfi la ca.

BOla de ochi. DOA ochiT copilului se

lipeseti in timpulfi somnului sati decI eurge

mud i puroifi (eopturg) din oehi , (Meg

ochiT suntii roqii i tufty, sg se spele ochil
cu carpI forte area muiata, in apl reee,
sa, se puie pe oehi asemenea cape i sg,
se acopere ferestra cu o perdea maT grOsI
de colOre tnchisg, pentru ea A, fie Intunerich In ease. AcOstA, WA este cate-o-datg
molipsitOrg, trece de la ochiulfi bolnavii la
celfi shnkosfi 0 de la until copilfi la altulfi

sail la unit omfi mare ; d'acea sI nu se

spele ochiulfi bunti cu aceali crpg qi cu
acea-0 apg, cu care s'a spiatti celfi bolnave. Math, dup6 nascere bOla de ochi
este fOrte periculOsg 0 mult1 copil riSmiinfi

orbi din acestg bOl. Si nu se puie nici o

doctor% pe oehi ski in ochi, ci sg se tie
numaT curati, sa, se acopere cu carpe curate
pi sg se transporte copilulfi fere tnttrcliere la
mediculfi cell% maT apropiatfi Bala spitalfi.
www.dacoromanica.ro

a, a

45

Pete albe n gurei (margeiritarela,muguet,

aphthe) provinil din necurltenie , se poth

pr6veni prin sphlarea regulath a guret (si
a biberonuluT deeh copilulii se nutresce cu
biberonii). Sphlarea gurei cu zaharil pisatIi
si cu miericich Inlesnesce nascerea aces-

tort pete. Ele se vindech prin curAtenia

cea maT mare, prin sphlarea gurei repetath

de 10 oil pe i eu aph, In care s'a disolvatii putinh borace, seh In lipsa boracelui
putinh pieta acril. Aceste pete se Intindh
de la bude, de la gingiT si de la limbit In
josil spre gaUl, unde nu se mai poth vede
si depgrta prin sphlhturi i, scoborindu-se
petele piing aprOpe de stomach, copilulii
m6re.

Pojarulai cu tuse,
dupe' 2 , 3 sett 4 dile Mail pe piele pete
rosii. Nu este necesariii ca copiii A, se
acopere cu prAphmi' grele pentru ca s'a
asude , nicT ca s li se dea paparOne si
alte beuturi pentru a mite rubeola pe suRubeola (Morbilli , Rogeola
mica , cora) incepe cu c1dur

www.dacoromanica.ro

46

prafatl, clei roOta ese de sine. Asemenea

sa, nu se tie totit-de-una ferestrele Inchise,
ei sg se aereseg camera o-datg pe cji cell
putinti. Albiturile (rufele) se potil premeni.

In maul obiclnuite si nu prea grele, bla

trece fArg medicamente. Tusea s pelte
potoli prin lAuturg de lapte caldti cu zahart'', de ceaiti de nalb5, caldti cu zaharti
sel cu candelti; ea alimentti srl, se dea copiilorti maT mgricel supg si lapte. BO la
este contagisg (molipsitre) i se bold,vescii de dinsa In acea-si familiit totT copiiT
unulti dupe altulti. Vecinil i maT ales yeeinele earl ail copil sg nu vie sg vedA co-

pilull bolnavti, pentru ea sit nu aducg b6la

tn casa lorti si la copiiT lorti propriT. Cana

b6la a apgrutti Wei) cash, sg nu mergg

din acea easg Did unit copal la scla In
timpulti betel incg 3 sgptgmni dupe yindecarea eT.
Scarlatina (pojorii, corliinala, rochinarii)
Incepe cu cgldurg mare si cu galci , dupe
Cate-otreT JiIe pielea &vine
www.dacoromanica.ro

47

data b6la gtuluT are forma anginel diphtherice, acoperindu-se glcile cu nisce pieT
albe. Oblojirea gatulul en sInin rtncedg
si eu m/sline nu este folosit6re. S. se dea
copiilorti b6uturi elldicele, ceaiti de nalbA,
ceaiii de mu54e1ti, lapte fierttr, copiiT maY

marl s/ fael adese-orT gargara, cu apA,

eIldicicl In care s'a topitii pieta aerA

pisata, (o linguritg rasA de pieta aea pisatA la o Made apA,), orT eu apa, de ealce,
i s/ se nutreseI numaT cu lapte i cu sup/.

136Ia este contagisI; sI se caute ea rubeola (pojarulti-micti, corti) i sI se observe

aceleall mesurT ca la rubeola. Ote-va

sAptAmAnT dup6 vindecarea searlatineT, se

Infll cate-o-datl obrau1ii, picirele, panteeele i alte pArti ale corpulul. AtuncT sI
se puie copi1uh In patti i s l i se dea de
2 orT pe i ceaiti de ienupere.
V osatu, a SA se ungl obraclulil cu until-

de-Iemnti butt. CopiiT maT marl sA, fad,

adese-orT gargarA, cu apA curatI eIldicicI
ssi. a se nutrescl cu lapte i ou sup& 'SA
www.dacoromanica.ro

48

se vaccineze tote persOnele nevaccinate

aflate In casg i in vecin6tate ; s, se revaccineze (sg se altoiescg alti doilea) t6te
persOnele earl ati fostii vaccinate de mai
multti timpii de catil de 7 ant
Tusea convulsivi !fuse mail aresea) . Tusea
violentl fIrrt Aldurg (mime la Inceputulli
ei e InfierbIntg eate-o-dat5,' copilulii) care

vine prin accese de mai multe ori pe tji ni

pe nOpte ; in timpulri accesului fata devine
roOrt

i inflatg, ochii 1ci'mz

i se ro-

esell asemenea , copilulii versa,. Tusea

convulsivg este f6rte eontagi6s i durezrt
de la 1 pang la 3 lunT: Casurile obicinuite

de acst bolt n'ati trebuintg de cgutare

cu medicamente ; copiii bolnavi sg nu fie

InchiO In cask ci sg li se perm0 esirea

In aerii ; casa s'g se aerescrt cell puinii
de 2 off pe di, sg se dea copiilortt hrang
uteri deal suficientg, mai cu sena' Ih'pturi.
Copiii dintr'o casg In care s'a argtatil tusea mgglrescg, sg nu mergg la cOlI Ong
la vindecarea copilului bolnavti.
www.dacoromanica.ro

t-

49

0d/dile. Amigdalele (murele) se roseseii

si se WM , citte-o-datI apare tumid ski
mai multe puncte albe mid pe mure, ade-

se-ori &alit se tuft' putinit pe din gall.

-

In dreptulii gi1cdorii. Copiii Inghitii anevoe , ail durer i cIldur. Se va inveli

&alit cu Until ervetii muiatil In apil rece
si stored i lega d'asupra cu alth servetii
uscatil ; servetulti udii nu se va schimba
tnainte de a se usca. Oopilulii va ada
talk cu beuturi adicele : lapte
ceaiil de naibI. Copiii mai marl potil face

la ate 2 ore gargare cu apI cIldicica in

care s'a topitil putin, pietrI auk SI nu se
dea eu degetulil In gtti pentru a strivi galcile, sit nu se sufle in gtii cu prafuri, sI nu

se stergI gIlcile cU ipenigti sell ca Okra'

'rink&
Angina diphtherial. Glcile inflamate se

acopere cu o piele

a1bi

sati albI-cenusik

gatulil se linfll pe din afark eopiii vorbescii

.pe nasil i slIbescit curindii. AcestI bOla

este contagis

i frte periculOsk Sit se

www.dacoromanica.ro

50

caute ea galeile. Copiii mai mart sa fug

la fie-care jum6tate de orl gargare cu apa
de ealee (apa de varii preparata cum alai
afetatii mai susil la ordinare"). Sa se mai
dea copiiloril eate-unii praili de chining pe
c,li

(sulfatulti de chinina trebue sa se ga-

sesca, la primaria fie-carei comune rurale)

si sa se cheme de grail until medicii.
einiT earl' aui copiT sa nu intre in easa unde
se afla, unit copilti bolnavti de angina diph-

theria'. Din casa la care se afla unit asemenea bolnavii sa nu mergi niei unit copal

la sail.. Deel more copilulti, sa nu se asale in biseria, ci sa se duck d'a dreptulti

la cimitirii. Dup6 insketosirea sett mOrtea
copiluluii sl se aerOsc i sa se curete bine

interiorultt case , s se oparesca cu apl

fierbinte ascernuturile earl ail fostil manjite de balele copilulul
Crupii (gusterul4). Oopilulll tusesee cu
voce ragusita si se astupA in gtll. Adeveratulii crupii este o bI fOrte perieuhisa:.

nu tOte easurile lug de tuse cu ragusela

www.dacoromanica.ro

51

1 si cu astupare in gate suntii gusterti. SA.

se dea copilului adese-ori apit eu zaharti,

sh se oblojeseg giltulti in dreptulii laringelui (a beriggtel) cu =stare pang child")
se rosesce tare ; (Mel se aft' in cash sati
la primArie prafuri pentru vers'aturi, sh se
dea eopilului sit verse.
I'llgun (febre intermitenta). A.ccesele se
')

compunti obicinuitit din fiori de frigii si din

caldurA si se sfirsescti cu nedusel'a , alth
data accesulii consta numal in caldura fail'

fiori de frigii, cu WHOM sail .fara nedusell; la copiii mai mail accesulii pOte consta

numaiin durere de cape, fail frigii si chiar

fara caldura. In timpulti hbert intre doue
accese copilulti se afla binisorti. Singurult
medicamentil in contra friguriloril este sul-

pG:

k
,

fatulti de chinina, medicamentti f6rte amarti,

...

Axe trebue datticusila copiilorti call nu-Iti

.?
1

!,

ieall de buna-voe. Chinina se da. in maj

multe 4fle, In timpulii liberti; deca frigurl
vine in tote dRele , sit se dea chinina Indath dupe trecerea
accesului (dupe trecewww.dacoromanica.ro

52

rea aldureT si a n'eduselel.) si cu 3 ore

inaintea accesului urmAtorti; (Ma' nu vinii
in tote dilele, sit se dea chinina si In dioa
1iber5.. Prafull de chilling, se amested, In-

tr'o lingurA eu puin lapte. In cOrnunele

?wale cata sa e afie la fie-care printario
unit numera de praturi mai mia de sulfatit
de chinina pentru cops ct altele mai mar.
pentru Orem marl. Mumele carT allptOzti
copiT si se bolaveseil de frigurl, trebue.O.
iea asemenea chinina ; in acestil casti chinina nu face nici unit fel eopilului de OVA,

ci din contra frigurile nevindecate stria

laptele i vatma, she'tatea copilului. Nu
este adevhatil ct sulfatulil de chinina imflA
splina ; splina i ficatulli se iniflh' din fri-

Yuri nevindeeate. Chinina nu cere nici-o

diet osebitit , ci bolnavulti care a luatil
ckinina.pOteAnanc4 lapte , bran* ou
6te-bea -pntinii
tne
.. 1sQ

SALA DE Locrula
mu 3,E Pinglitlii MJ

-r.spalta=c;

www.dacoromanica.ro4

.11,

,e1)