TESTE GRILA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE 2012

1. Valoarea mobilitaii unei articulaii poate fi comparata cu:

a. cea a articulaiei simetrice la nivelul membrelor
b. valoarea standard
c. valoarea generala a mobilitaii pe anumite tipuri de patologii
d. cea a articulaiilor supraiacente
e. cea a articulaiilor subiacente
2. Selectai cazurile n care se folosesc poziii de start prefereniale, altele dect
poziia zero
de testare articulara:
a. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului cervical
b. aprecierea amplitudinii de miscare a piciorului
c. aprecierea amplitudinii de miscare a soldului
d. aprecierea amplitudinii de miscare a pronaiei si supinaiei
e. aprecierea amplitudinii de miscare a rahisului dorso-lombar
3. Selectai enunurile adevarate incluse n regulile generale ale bilanului
articular:
a. cotul si genunchiul nu au miscari de extensie
b. relaxarea si instruirea pacientului
c. asezarea pacientului n poziia preferata de acesta
d. aplicarea goniometrului pe partea externa a articulaiei testate(cu excepia
supinaiei)
e. aplicarea goniometrului n poziie ct mai comoda pentru pacient
4. Ce alte elemente, n afara amplitudinii de miscare se apreciaza la examenul
obiectiv al
unei articulaii:
a. deformarea articulara
b. modificarile de temperatura ale tegumentului supraiacent
c. deviaiile n ax
d. tonusul muscular
e. fora musculara
5. Care sunt miscarile proprii ale umarului:
a. antepulsie
b. retropulsie
c. extensie
d. ridicare
e. coborre
6. Cum se apreciaza amplitudinea miscarilor proprii ale umarului:
a. goniometric
b. cu ajutorul firului cu plumb

c. prin masurarea distanei n centrimetri

d. prin masurarea distanei n milimetri
e. prin raportarea la valorile umarului opus
7. Care afirmaii sunt adevarate pentru aprecierea mobilitaii scapulo- humerale:
a. abducia si adducia se realizeaza n plan frontal
b. anteducia se realizeaza n plan sagital
c. rotaiile se realizeaza n jurul unui ax orizontal
d. rotaiile se realizeaza n plan orizontal
e. anteducia se realizeaza n plan frontal
8. Pentru masurarea abduciei n articulaia scapulo- humerala, goniometrul se
plaseaza:
a. cu braul fix pe linia axilara posterioara
b. cu braul fix pe linia axilara medie
c. cu braul mobil pe faa posterioara a braului
d. cu braul mobil pe faa mediala a braului
e. indiferent, astfel nct pacientul sa aiba o poziie comoda
9. Pentru masurarea rotaiilor n articulaia scapulo-humerala:
a. goniometrul se plaseaza cu braul fix orizontal
b. goniometrul se plaseaza cu braul mobil pe linia mediana a feei mediale a
antebraului
c. goniometrul se plaseaza cu braul mobil pe linia mediana a feei posterioare a
antebraului
d. pozitia 0 este n seznd
e. pozitia 0 este n decubit dorsal
10. Care enunuri sunt false despre amplitudinea miscarilor n articulaia scapulohumerala:
a. abducia 1800
b. extensia (retroducia) 300
c. rotaia interna 700
d. rotaia externa 900
e. flexia 1800
11. Care este poziia de start pentru goniometria flexiei cotului:
a. poziia seznd cu braul ntins
b. n decubit dorsal cu cotul n extensie completa
c. n ortostatism cu cotul n extensie completa
d. n decubit ventral cu cotul n extensie completa
e. poziia seznd cu braul flectat
12. Care afirmaii sunt adevarate, referitor la bilanul articular al cotului:
a. la femei se poate ntlni cubitus varus fiziologic
b. extensia nu e posibila din poziia anatomica

c. la femei si copii cu hiperlaxitate ligamentara poate fi o hiperextensie de 50

100
d. flexia activa are o amplitudine de 1450
e. flexia activa are o amplitudine de 1800
13. Miscarea de pronosupinaie este realizata de articulaiile:
a. radiocubitala superioara
b. radiocubitala inferioara
c. humero-cubitala
d. radio carpiana
e. toate articulaiile de la nivelul antebraului
14. Miscarea de supinaie este miscarea de:
a. rotaie spre interior
b. orientare a palmei n sus
c. rotaie interna a pumnului
d. orientare a palmei n jos
e. orientarea palmei cu policele la zenith
15. Cum se poziioneaza goniometrul pentru aprecierea pronaiei:
a. braul fix pe faa palmara a pumnului, paralel cu humerusul
b. braul fix pe faa dorsala a pumnului, paralel cu humerusul
c. braul mobil de-a lungul stiloidelor
d. braul mobil de-a lungul metacarpianului 3
e. braul mobil de-a lungul metacapianului
16. Complexul articular al pumnului este format din:
a. articulaia mediocarpiana
b. articulaia radio-carpiana
c. articulaia carpo-metacarpiana
d. articulaia metacarpo-falangiana
e. articulaiile interfalangiene
17. Care miscari sunt posibile la nivelul pumnului:
a. flexia si extensia
b. nclinarea cubitala si deviaia radiala
c. abducia si adducia
d. rotaie pasiva
e. circumducia
18. Selectai enunurile adevarate n legatura cu bilanul articular al articulaiilor
metacarpofalangiene:
a. flexia activa are o amplitudine de 900
b. flexia independenta a degetelor din art. MCF este ajutata de ligamentul palmar
c. lateralitatea este miscarea de abducie si adducie a degetelor 2 5 faa de
axa ce trece
prin medius

d. lateralitatea are o amplitudine de 150 200

e. nu se realizeaza circumducie
19. Care enunuri sunt false, privind bilanul articulaiei trapezoido- metacarpiene:
a. abducia se realizeaza n planul palmei
b. flexia se realizeze ntr-un plan perpendicular pe planul palmei
c. flexia are 150
d. abducia are 600 700
e. participa la miscarea de opozabilitate
20. Care sunt condiiile obligatorii pentru realizarea unui bilan muscular:
a. sa preceada bilanul articular
b. pozitionarea corecta a pacientului
c. asigurarea unui microclimat de confort termic
d. nregistrarea valorilor n sistem internaional 0-5
e. pacient cooperant
21. Selectai afirmaiile adevarate, privind obiectivele bilanului muscular:
a. realizarea unui diagnostic neurologic
b. realizarea unui diagnostic funcional corect
c. evaluarea corecta a amplitudinii de miscare pentru stabilirea prognosticului
funcional
d. alcatuirea si evaluarea programului de recuperare
e. aprecierea end-feel
22. Care sunt posibilele erori care pot sa apara n cursul bilanului muscular:
a. substituie musculara
b. limitarea amplitudinii de miscare
c. variaiile forei musculare funcie de vrsta, sex, gradul de antrenament
d. variaiile forei musculare funcie de patologia locala
e. facilitarea amplitudinii de miscare
23. Ce semnifica valoarea 1 a forei musculare:
a. muschiul se contracta, deplasnd segmentul pe toata amplitudinea ntr-un
plan fara
gravitaie
b. muschiul se contracta (vizibil sau palpabil), dar fora e insuficienta sa
deplaseze
segmentul pe toata amplitudinea ntr-un plan fara gravitaie
c. muschiul nu prezinta contracii
d. muschiul deplaseaza segmentul doar pe o anumit sector de mobilitate
articulara n plan
antigravitaional

e. muschiul deplaseaza segmentul n plan antigravitaional

24. Regulile bilanului muscular, n sistemul 0-5, prevad:
a. poziionarea corecta pentru miscarile realizate antigravitaional pentru fora 3,
4, 5
b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul
respectiv
c. pentru aprecierea forelor 3 5, rezistena se opune n treimea distala a
segmentului spre
capatul cursei de miscare
d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muschiul
respectiv
e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muschiul
respectiv
25. Care sunt muschii care realizeaza abducia soldului:
a. fesierul mijlociu
b. fesierul mic
c. iliac
d. fesierul mare
e. tensorul fasciei late
26. Selectai enunurile gresite n ce priveste testarea muschiului psoasiliac:
a. poziia FG de testare este cu pacientul n decubit heterolateral cu genunchiul
n flexie
b. se stabilizeaza bazinul
c. se executa flexia coapsei cu genunchiul flectat
d. poziia AG este cu pacientul n decubit ventral
e. pentru fora 3,4,5 se opune rezistena n treimea distala a coapsei pe faa
anterioara
27. Ce muschi realizeaza rotaia externa a soldului:
a. psoas
b. obturator intern si extern
c. gemen superior si inferior
d. piramidal si patrat femural
e. tensor fascia latae
28. Care sunt afirmaiile corecte pentru testarea muschilor adductori ai soldului:
a. poziia FG este cu pacientul n decubit dorsal cu ambele membre inferioare n
abducie si
cu genunchii n extensie
b. se stabilizeaza pelvisul

c. pentru F1 se palpeaza muschii pe faa anterioara a coapsei

d. pentru F2 se palpeaza muschii pe faa laterala a coapsei
e. se identifica contracii pentru valoarea 1 la palparea muschilor pe faa
posterioara a
coapsei
29. Care sunt afirmaiile corecte pentru testarea muschilor rotatori interni ai
soldului:
a. se stabilizeaza pelvisul
b. poziia FG este n decubit dorsal cu membrul inferior de testat cu soldul si
genunchiul
flectate la 90 grade
c. din FG, valoarea este 2 daca face rotaia interna a coapsei, deplasnd gamba
spre exterior
d. n AG se opune rezistena n treimea distala a feei interne a gambei
e. se stabilizeaza gamba
30. Care sunt muschii care realizeaza flexia gambei:
a. biceps femural
b. drept anterior
c. semitendinos
d. semimembranos
e. cvadriceps
31. Care sunt muschii care realizeaza flexia dorsala apiciorului:
a. gambierul anterior
b. gambierul posterior
c. extensor propriu al halucelui
d. lungul peronier
e. extensor comun al degetelor
32. Miscarea de inversie a piciorului este realizata de urmatorii muschi:
a. gemenul intern
b. gambierul posterior
c. lumbricali
d. extensor comun al degetelor
e. flexorul comun al degetelor
33. Miscarea de eversie este realizata de urmatorii muschi:
a. scurtul peronier
b. lungul peronier
c. pedios
d. extensor al halucelui
e. extensor comun al degetelor
34. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschiului triceps sural:

a. realizeaza flexia dorsala a piciorului

b. se stabilizeaza gamba
c. se stabilizeaza genunchiul
d. poziia FG este n decubit homolateral, cu genunchiul flectat si piciorul n
poziie neutra
e. se opune rezistena n treimea distala a piciorului pe faa plantara
35. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschiului cvadriceps:
a. este alcatuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul extern si vastul
intermediar
b. n timpul testarii se stabilizeaza pelvisul
c. n timpul testarii se stabilizeaza coapsa
d. poziia FG este n decubit homolateral cu genunchiul flectat la 900
e. poziia AG este n decubit ventral cu genunchiul flectat
36. Urmatoarele afirmaii sunt corecte cu o excepie. Care este aceasta:
a. muschii ischiogambieri fac flexia gambei
b. poziia AG pentru cvadriceps este n seznd la marginea planului de testare cu
picioarele
atrnate
c. pentru muschiul gambier posterior se opune rezistena pe marginea externa a
piciorului
d. pentru muschiul iliopsoas se opune rezistena pe faa anterioara a coapsei n
treimea
distala
e. muschiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin
37. Selectai afirmaiile corecte pentru testarea muschilor abductori ai soldului:
a. se stabilizeaza pelvisul
b. poziia FG este n decubit dorsal cu genunchiul flectat
c. poziia AG este n decubit heterolateral cu genunchiul extins pentru membrul
testat si cu
soldul si genunchiul membrului de sprijin flectate
d. se palpeaza muschii (pentru fora 1) pe faa anterioara a coapsei
e. se palpeaza muschii (pentru fora 2) pe faa laterala a coapsei
38. Care sunt factorii care influeneaza postura si aliniamentul segmentelor
corpului:
a. ereditatea
b. alimentaia
c. obisnuina ( posturi vicioase)
d. afeciuni ale aparatului locomotor
e. boli generale ale organismului
39. Care sunt elementele care intervin n aspectul general morfologic al corpului:

a. atitudinea corpului
b. cresterea n raport cu vrsta si sexul
c. dezvoltarea organismului raportat la caracteristicile vrstei si sexului
d. fora musculara
e. rezistena musculara
40. Poziia ortostatica se evalueaza prin:
a. aprecierea liniei gravitaiei n plan frontal si sagital cu firul cu plumb
b. masurarea nalimii si a taliei seznd
c. evaluarea alinierii segmentelor din faa, din lateral si din spate
d. aprecierea liniei gravitaiei n plan orizontal cu firul cu plumb
e. aprecierea liniei gravitaiei n plan oblic cu firul cu plumb
41. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate,
pentru nclinarile
laterale:
a. apofiza spinoasa C7
b. trohanter
c. pliul interfesier
d. pe marginea axilara a omoplatului
e. ntre condilii interni ai genunchilor
42. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din lateral,
pentru
nclinarile sagitale:
a. anterior de umar
b. lateral de trohanter
c. de-a lungul liniei albe
d. medial de condilii interni femurali
e. la nivelul liniei Chopart
43. La examinarea din faa se pot aprecia:
a. linia mamelonara
b. linia spinelor scapulare
c. linia spinelor iliace antero superioare
d. genu recurvatum
e. halus valgus
44. La examinarea din lateral se pot ntlni urmatoarele modificari patologice:
a. genu valgum
b. genu flexum
c. cifoza dorsala accentuata
d. hipolordoza lombara
e. picior plat
45. La examinarea din posterior se pot ntlni urmatoarele modificari patologice:

a. atitudine scoliotica
b. scolioza structurala
c. flexum de sold
d. picior var
e. picior scobit
46. La examinarea din spate se pot aprecia:
a. linia tendoanelor ahiliene
b. linia spinelor scapulare
c. bolta longitudinala a piciorului
d. bolta orizontala a piciorului
e. relieful genunchiului
47. Intensitatea curentului electric:
a. reprezinta fluxul densitaii pe unitatea de timp
b. reprezinta fluxul densitaii pe unitatea de suprafaa
c. se masoara n amperi
d. se masoara n voli
e. se masoara n amperi/m2
48. Structuri foarte bune conducatoare de curent din corpul omenesc sunt:
a. soluiile electrolitice
b. sngele
c. fanerele
d. umorile
e. aponevrozele
49. Rezistena electrica:
a. n circuit continuu se masoara n ohmi
b. n circuit continuu se masoara n voli
c. n circuit alternativ poarta numele de impedana
d. este invers proporionala cu intensitatea curentului
e. este direct proporionala cu intensitatea curentului
50. 1 volt este:
a. puterea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductor
b. tensiunea egala cu unitatea aplicata la capetele unui conductor
c. =1 amper x 1 hertz
d. =1 amper x 1 ohm
e. =1 watt x 1 joule
51. Transformarea energiei electrice n alte forme de energie:
a. determina efecte calorice
b. determina scaderea rezistenei
c. determina efecte luminoase
d. determina scaderea conductibilitaii
e. determina efecte electromagnetice

52. Soluiile sunt:

a. sisteme omogene solide, lichide sau gazoase
b. constituite din cel puin doua substane
c. constituite din substane care si pastreaza individualitatea chimica
d. formate dintr-un solvent si un dizolvant
e. formate dintr-un solvent si un dizolvat
53. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate?
a. un esut este un conductor uniform
b. cu cat un segment este situat mai departe de electrozi, intensitatea curentului
ajuns la el
este mai mica
c. pe regiunea cuprinsa ntre electrozi, intensitatea curentului este egala
d. cantitatea cea mai mare de curent trece prin zonele ce opun rezistena cea
mai mica
e. conductibilitatea electrica a unui esut este direct proporionala cu coninutul lui
n apa
54. Care sunt calitaile stimulului electric pentru a declansa o excitaie ?
a. intensitate maxim suportabila
b. intensitatea sa fie egala cu timpul
c. sa acioneze un anumit timp minim
d. intensitate sub prag, timp de 1 minut
e. intensitatea sa depaseasca pragul
55. Stimularea membranei celulare permite urmatoarele:
a. migrarea masiva a Na+ dinspre exteriorul spre interiorul membranei
b. cresterea foarte mare a permeabilitaii pentru K+
c. viteza de migrare transmembranara a Na+ este de 7 ori mai mare dect cea a
K+
d. reducerea potenialului de repaus la -65mV
e. declansarea potenialului de aciune
56. Ce reprezinta reobaza ?
a. intensitatea minima necesara declansarii excitaiei
b. permeabilitatea celulara
c. intensitatea prag
d. potenialul de aciune al celulei
e. pozitivitatea crescuta din interiorul membranei
57. Ce este repolarizarea ?
a. procesul de revenire la potenialul de membrana
b. inactivarea mecanismului de transport al sodiului
c. cresterea fluxului de iesire a K+ din celula
d. cresterea fluxului de intrare a K+ n celula

e. modificarea dureaza 19 ms
58. Stimularea electrica se produce astfel:
a. la variaii ale intensitaii curentului ntr-o perioada scurta de timp
b. la variaii ale intensitaii curentului ntr-o perioada lunga de timp
c. la intensitate sub valoarea prag
d. la intensitate peste valoarea prag
e. la intensitai mari ale curentului n timp prelungit
59. Ce semnificaie are electrotonusul ?
a. modificarile caracteristice ale proprietailor fizice ale esuturilor determinate de
sensul
curentului
b. modificarile caracteristice ale proprietailor fiziologice ale esuturilor
determinate de
sensul curentului
c. catelectrotonusul semnifica cresterea excitabilitaii tisulare (la catod)
d. pragul de excitabilitate este mai cobort la catod
e. excitaia la catod este la deschiderea circuitului
60. Masurarea excitabilitaii unui nerv / muschi se face prin:
a. nchiderea unui curent continuu
b. aplicarea unui stimul dreptunghiular
c. aplicarea unui stimul subliminal
d. aplicarea impulsurilor de curent n treapta
e. aplicarea unui stimul triunghiular
61. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt:
a. temperatura
b. reobaza
c. timpul util
d. cronaxia
e. cronofagia
62. Condiiile eseniale de raspuns la stimularea electrica sunt:
a. intensitatea curentului
b. timpul util
c. bruscheea curentului aplicat
d. cresterea lenta a intensitaii
e. impulsul sa fie triunghiular, trapezoidal sau exponenial
63. Acomodarea este:
a. o proprietate a muschilor normal inervai
b. oprita de un curent cu panta brusca
c. absenta la muschii denervai
d. proporionala cu fora

e. masurata cu coeficientul de acomodare

64. Frecvena stimulilor este importanta n producerea excitaiei electrice pentru
ca:
a. frecvena stimulilor este proporionala cu intensitatea
b. exista o perioada de timp refractara la o noua excitaie
c. musculatura neteda nu reacioneaza la impulsuri izolate
d. musculatura neteda reacioneaza la sumaia temporara a impulsurilor
e. organele inervate de parasimpatic necesita o frecvena mai mare a excitaiilor
65. Cresterea excitabilitaii se produce :
a. fiziologic, n perioada de revenire lenta la potenialul de repaus
b. prin scaderea ionilor de calciu
c. prin cresterea ionilor de calciu
d. n spasmofilie
e. prin substane anestezice.
66. Ce este conductibilitatea si cum se manifesta ?
a. proprietatea membranei excitabile de a conduce unda de depolarizare
b. n fibrele amielinice excitaia se transmite din aproape in aproape
c. n fibrele mielinizate excitaia se transmite saltator
d. sensul de propagare al excitaiei n axonii nemielinizai si mielinizai este
bidirectional
e. sensul de propagare al excitaiei n axonii nemielinizati si mielinizati este
unidirectional
67. Curentul galvanic reprezinta:
a. o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui conductor
b. deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
c. deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
d. producerea de curent electric variabil
e. producerea de curent electric continuu
68. Efectele fiziologice ale curentului galvanic
a. aciunea analgezica se produce la nivelul polului pozitiv
b. aciunea analgezica se produce la nivelul polului negativ
c. aciunea analgezica se produce la nivelul ambilor poli
d. la polul pozitiv, membranele celulare se hiperpolarizeaza
e. la polul pozitiv, scade excitabilitatea
69. Aciunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii
a. polul negativ produce o crestere a pragului de excitaie
b. polul negativ este utilizat ca electrod activ
c. polul negativ produce o scadere a pragului de excitaie

d. cresterea brusca a intensitaii curentului determina o contracie musculara

prompta
e. polul negativ produce scaderea excitabilitaii
70. Efectele terapeutice ale aplicarii curentului galvanic
a. vasoconstrictor
b. analgezic la polul pozitiv
c. hiperemie activa la nivelul circulaiei superficiale si profunde
d. analgezic la nivelul electrodului negativ
e. antialgic prin cresterea excitabilitaii nervoase la nivelul polului pozitiv
71. Modalitai de aplicare a galvanizarilor
a. cu ajutorul unor electrozi sub forma de placi
b. baie galvanica pariala
c. baie galvanica generala
d. iontoforeza
e. nici una din cele de mai sus
72. Galvanizarea simpla n scop antialgic:
a. electrodul activ este electrodul negativ
b. electrodul activ este electrodul pozitiv
c. electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
d. electrodul activ este indiferent
e. electrodul activ este de dimensiuni mai mari
73. Baile galvanice
a. temperatura apei va fi mai mare de 39C
b. temperatura apei va fi 34-38C
c. direcia curentului va fi numai ascendenta
d. durata sedinelor va fi de 10-30 minute
e. ritmul sedinelor la 3 zile
74. Avantajele aplicarii iontoforezei
a. este posibila o aciune locala reflexa la nivelul dermatomioamelor
b. cantitatea de substana care patrunde este necontrolabila
c. au efect local demonstrat si recunoscut
d. cantitatea de substana care patrunde nu poate fi dozata
e. se cumuleaza cu efectul analgezic al curentului galvanic
75. Contraindicaiile galvanoterapiei
a. artrite
b. distonii neurovegetative
c. nevralgii si nevrite diferite
d. eczeme
e. supuraii

76. Curenii de joasa frecvena sunt:

a. forme de curent continuu
b. cureni cu impulsuri dreptunghiulare
c. impulsuri triunghiulare
d. curent galvanic
e. impulsuri exponeniale
77. Tehnica de aplicare a curenilor de joasa frecvena
a. electrozii nu se plaseaza la nivelul inseriilor musculare
b. electrozii se plaseaza la nivelul zonei de trecere muschi-tendon
c. electrodul pozitiv se plaseaza proximal de muschiul afectat
d. electrodul pozitiv se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii neuromotorii
e. electrodul negativ se plaseaza pe muschiul afectat la nivelul placii
neuromotorii
78. Electrostimularea selectiva a muschiului denervat se face cu:
a. Cureni exponeniali de joasa frecvena
b. Cureni de medie frecvena
c. Impuls cu durata de 500 ms cu panta de crestere de 1000 m
d. Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauza de 600 ms
e. Ultrasunet
79. Musculatura total denervata
a. raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de lunga durata
b. raspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de scurta durata
c. raspunde la impulsuri de scurta durata
d. nu raspunde selectiv la stimularea prin impulsuri exponeniale de scurta durata
e. raspunde la impulsuri cu panta de crestere rapida
80. Tehnica de aplicare a electrostimularii pentru musculatura total denervata
a. n tehnica bipolara electrodul negativ se aplica proximal, electrodul pozitiv
distal
b. n tehnica bipolara electrodul negativ se aplica distal, electrodul pozitiv
proximal
c. tehnica bipolara este indicata la denervarile accentuate
d. n tehnica monopolara, electrodul negativ se aplica pe muschiul afectat
e. nu se recomanda masajul sau curentul galvanic nainte de stimulare
81. Principiul de aciune al terapiei musculaturii spastice:
a. se induce un efect de inhibiie a motoneuronilor muschilor spastici
b. nu se produce relaxare
c. se aplica doua circuite de excitaie separate, sincronizate
d. se utilizeaza un electrod
e. nu este indicata n tratamentul paraliziilor spastice

82. Curenii diadinamici au efecte:

a. contracii musculare n muschii denervai
b. analgetice
c. hiperemiante
d. dinamogene
e. nu are efect excitomotor
83. Curenii Trbert:
a. nu sunt indicai n lombalgii
b. au efect analgetic si hiperemiant
c. electrodul negativ se plaseaza pe locul dureros
d. timpul de aplicare este de 30 minute
e. au durata de 2 ms urmai de o pauza de 5 ms
84. TENS
a. este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de joasa frecvena
b. polul pozitiv este activ
c. polaritatea electrozilor nu are importana
d. plasarea electrozilor se face pe zona dureroasa
e. aplicaia poate dura mai multe ore
85. Sunt adevarate urmatoarele afirmaii:
a. curenii de medie frecvena nu prezinta aciune vasoactiva
b. curenii de medie frecvena produc contracii asupra musculaturii scheletice si
muschilor
netezi
c. singura forma de aplicare este cu un curent unic de medie frecvena
d. curenii de medie frecvena produc analgezie
e. curenii de medie frecvena produc contracii musculare dureroase
86. Efectele fiziologice ale curenilor interfereniali
a. excitomotor pe muschi sanatosi, normoinervai
b. decontracturant
c. vasoconstrictor
d. analgetic
e. excitomotor pe musculatura neteda
87. Contraindicaii ale aplicarii electroterapiei prin cureni interfereniali:
a. procese inflamatorii articulare
b. afeciuni febrile de diferite etiologii
c. tuberculoza activa
d. neoplazii
e. casexie
88. Tehnici de aplicare a curenilor interfereniali

a. tehnica interfero triplex

b. tehnica statica
c. tehnica cinetica
d. tehnica mixta
e. nici una din cele de mai sus
89. La aplicaia de cureni interfereniali:
a. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sfrsit se scade brusc
b. la nceputul sedinei intensitatea se creste lent si la sfrsit se scade tot lent
c. este necesara cresterea intensitaii pe parcursul procedurii
d. nu este necesara cresterea intensitaii pe parcursul procedurii
e. intensitatea se dozeaza pentru obinerea senzaiei de furnicatura
90. Procedeul curenilor interfereniali:
a. se bazeaza pe ncrucisarea a doi cureni de medie frecvena, cu frecvene
diferite
b. se bazeaza pe ncrucisarea a patru cureni de medie frecvena, cu frecvene
diferite
c. prin interferena va rezulta tot un curent de medie frecvena, dar cu
amplitudine variabila
d. prin interferena va rezulta un curent de joasa frecvena, ntre 1 si 100 Hz
e. la locul interferenei direcia si intensitatea curentului se modifica repetitiv
91. Aciunile fiziologice ale undelor scurte sunt:
a. efecte calorice de profunzime fara a produce leziuni cutanate
b. analgetic
c. miorelaxant-antispastic
d. activarea metabolismului
e. nici una de mai sus
92. Modalitai de aplicare a undelor scurte
a. metoda interfero - triplex
b. metoda n cmp condensator
c. metoda cu frecvene modulate
d. metoda n cmp inductor
e. metoda n cuplaj indirect
93. n terapia cu unde scurte, electrozii pot fi poziionai:
a. n acelasi plan
b. transversal
c. longitudinal
d. oblic
e. n oricare din poziiile de mai sus
94. Dozarea intensitaii cmpului de unde scurte. Notai afirmaiile adevarate:
a. doza I atermica are efect revulsiv
b. doza III se aplica n afeciunile acute

c. doza II este oligotermica cu aciune antispastica

d. doza I, II se recomanda n stadiile acute
e. numarul sedinelor este fix
95. Sunt false urmatoarele afirmaii:
a. la metoda n cmp condensator se poate aplica tratamentul pe regiuni
acoperite de
vestimentaie
b. undele scurte se pot aplica la pacieni cu pacemakere, sau obiecte metalice
c. se recomanda undele scurte la pacientele cu sarcina
d. se evita zonele cu sensibilitate cutanata
e. pacientul trebuie supravegheat permanent
96. Terapia cu nalta frecvena pulsatila are urmatoarele efecte:
a. amelioreaza osteoporoza
b. accelereaza vindecarea unor plagi
c. creste spasmele musculaturii netede
d. previne si trateaza cicatricile cheloide
e. accentueaza edemul tisular
97. Avantajele utilizarii terapiei de nalta frecvena pulsatila
a. produce efecte calorice locale, hipertermie
b. se poate utiliza la pacienii cu pace maker cardiac
c. poate fi aplicat la orice vrsta, fara riscul de a provoca tulburari trofice
d. poate fi tratata orice regiune a corpului
e. nu produce nici o stare de discomfort
98. Sunt false urmatoarele afirmaii privind tehnica terapiei cu unde scurte
a. electrozii se aplica direct pe piele
b. electrozii se aplica la 2-3 cm faa de regiunea de tratat
c. poziia electrozilor nu are importana
d. efectul de vrf se produce la nivelul suprafeelor plane
e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse
99. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt:
a. efectul mecanic
b. efectul termic
c. efectul de cavitaie
d. efectul de difuziune
e. efectul radioactiv
100. Aciunea biologica a ultrasunetului determina:
a. scaderea permeabilitaii membranelor celulare
b. hiperemie tegumentara
c. efecte fibrolitice
d. cresterea metabolismului celular

e. la doze mari, produc distrucii celulare si rupturi capilare

101. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:
a. analgetice
b. excito-motorii
c. miorelaxante
d. hiperemiante
e. sedative
102. Modalitai de aplicare a ultrasunetului:
a. segmentare indirecte, pe zone paravertebrale corespunzatoare radacinilor
nervoase
medulare
b. segmentare directe pe cale neurala
c. aplicaii reflexe pe dermatoamele corespunzatoare organelor interne
d. aplicaii reflexe la distana pe ganglionii simpatici
e. aplicaii pe proeminenele osoase
103. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:
a. prin cmp inductor
b. cuplaj direct, utiliznd o substana de contact
c. prin strat hidrofil
d. cuplaj direct utiliznd substane medicamentoase
e. cuplaj indirect prin intermediul apei
104. Alegei formele de ultrasunet utilizate n terapie:
a. n cmp inductor
b. n regim continuu
c. n cmp condensator
d. n regim discontinuu
e. toate raspunsurile sunt incorecte
105. Alegei formularea corecta:
a. nu este indicata succesiunea terapeutica masaj-ultrasunet sau ultrasunetmasaj
b. pacienilor prezentnd stari febrile li se recomanda tratament cu ultrasunet
paravertebral
toracic
c. aplicaiile cu ultrasunet pot precede sedinele de kinetoterapie, datorita aciunii
analgetice
si miorelaxante
d. se poate recomanda terapia combinata ultrasunet-cureni de joasa frecvena
e. este indicata aplicarea concomitenta a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe
aceeasi
regiune

106. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizata n practica, depinde de:

a. regiunea de tratat
b. profunzimea locului de tratat
c. forma de cuplaj
d. tensiunea de reea
e. starea generala a pacienilor
107. Indicaiile ultrasonoterapiei sunt:
a. reumatism degenerativ
b. fracturi recente
c. cicatrici cheloide
d. TBC
e. afeciuni neurologice
108. Contraindicaiile ultrasonoterapiei sunt:
a. stari inflamatorii
b. neoplazii
c. stare generala alterata
d. boala artrozica
e. tromboflebite
109. O singura afirmaie din cele enumerate mai jos este falsa. Care?
a. Iradierea este transferul de energie calorica prin radiaii infrarosii
b. Convecia are doua componente: interna si externa
c. Evaporarea se activeaza n condiii de confort termic si caldura umeda
d. Evaporarea consta n: secreie sudoripara, perspiraie insensibila si evaporare
la nivelul
suprafeelor respiratorii
e. Conducia este transferul de caldura prin contact direct ntre obiecte cu
temperaturi
diferite
110. Alegei raspunsul corect:
a. Tipul constituional microkinetic ncadreaza persoanele cu extremitai calde si
tendina la
vasodilataie periferica
b. Reacia dermovasculara reprezinta modalitatea de raspuns a circulaiei
superficiale la
aplicarea locala a factorului termic
c. Aplicaiile termice de scurta durata scad excitabilitatea nervilor periferici
d. Aplicaiile calde de lunga durata cresc randamentul muscular
e. Baile fierbini usureaza munca inimii, iar baile moderat reci solicita foarte mult
cordul
111. Baia cu peria se efectueaza la temperatura:
a. De indiferena

b. Rece
c. Calda
d. Hiperterma
e. Intens hiperterma
112. O singura afirmaie din cele enumerate mai jos este falsa. Care?
a. Baile de mini determina vasodilataie coronariana si bronhodilataie
b. Baile alternante de mini activeaza circulaia periferica si descongestioneaza
organele
intraabdominale
c. Baile Hauffe la membrele superioare sunt indicate n arteriopatii obstructive ale
membrelor inferioare
d. Baile calde de sezut sunt indicate n colici uterine, vezicale, intestinale
e. Baile reci de sezut sunt contraindicate n cistite
113. Zona periferica este alcatuita din:
a. Tegument
b. Organe interne toraco-abdominale
c. esut celular subcutanat
d. Muschi
e. Organe intracraniene
114. Funciile zonei periferice sunt:
a. De receptor caloric
b. De tampon termic
c. De comutator
d. De organ efector al termogenezei ntr-un mediu cald
e. De izolator caloric variabil
115. Alegei raspunsurile corecte:
a. Termogeneza se realizeaza prin reacii chimice celulare tip redox
b. Termoliza se realizeaza prin procese fizice
c. Termogeneza netremurnda intervine la temperaturi mai mici de 14 C
d. Frisoanele sunt mecanisme de urgena n termogeneza, mari consumatoare
de energie
e. Tremuraturile sunt contracii individuale ale fibrelor musculare
116. Termoreceptorii periferici sunt:
a. Receptorii de tip A
b. Corpusculii Krause si Ruffini
c. Receptorii de tip B
d. Terminaiile nervoase libere amielinice din tegumente si mucoase
e. Terminaiile nervoase libere de la nivelul viscerelor
117. Aplicaii generale de caldura sunt contraindicate n:
a. Afeciuni reumatismale degenerative

b. Sechele posttraumatice
c. Afeciuni neurologice nsoite de spasticitate
d. TBC
e. Tumori maligne
118. Efectele aplicaiilor locale de caldura sunt urmatoarele:
a. Antialgic
b. Rezorbtiv
c. Spasmolitic
d. De asuplizare
e. Hemostatic
119. Crioterapia are urmatoarele efecte:
a. Creste metabolismul local
b. Scade temperatura cutanata, subcutanata si musculara
c. Antiinflamator
d. Antispastic
e. De asuplizare
120. n funcie de suprafaa pe care se aplica factorul termic, procedurile de
termoterapie se
mpart n:
a. Locale
b. Ascendente
c. Alternante
d. Pariale
e. Generale
121. Baile calde includ:
a. Baia de 36 C
b. Baia cu valuri
c. Baia de jumatate
d. Baia de imersiune
e. Baia de 37 C
122. Baia de sare are urmatoarele efecte:
a. Creste capacitatea de aparare a organismului
b. Efect hemostatic
c. Antiinflamator
d. Creste eliminarea de acid uric
e. Vasodilataie cutanata
123. Efectele bailor cu CO2 sunt:
a. Hipotensor
b. Sedativ
c. De antrenare economica a cordului

d. Realizeaza un masaj fin la nivelul tegumentelor

e. Astringent asupra tegumentelor
124. Alegei raspunsurile corecte:
a. Afuziunile sunt proceduri prin care asupra corpului se proiecteaza o coloana
de apa fara
presiune
b. Dusul scoian este un dus sul sub forma alternanta
c. Perierile pot fi: complete, pariale, uscate si umede
d. Compresele stimulante au o durata de aplicare de 6 ore
e. Dusurile sunt proceduri prin care se aplica apa, aburi, aer cald cu jetul foarte
aproape de
tegument
125. Alegei raspunsurile corecte:
a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafina pentru mini
si
picioare, fesi parafinate, placi de parafina
b. Temperatura la care se utilizeaza este de 70C
c. Parafina are proprietai termopexice
d. mpachetarile cu parafina sunt indicate n artroze, sechele posttraumatice ale
aparatului
locomotor, articulaii inflamate
e. Se poate refolosi cu condiia sa fie sterilizata
126. Termoterapia contrastanta cuprinde:
a. Hidroterapia mica
b. Hidroterapia mare
c. Hidrofoare
d. Cataplasme
e. Cura Kneipp
127. Balneaia cu ape minerale clorurate sodice este indicata n:
a. Afeciuni reumatismale degenerative
b. Afeciuni ORL si bronhopulmonare
c. Afeciuni ginecologice
d. Reumatisme abarticulare
e. Afeciuni neurologice si posttraumatice
128. Modalitaile de terapie cu namoluri teraputice sunt:
a. Cataplasme
b. Onciuni
c. mpachetari
d. Bai
e. Aerosoli

129. Capacitatea de miscare articulara se apreciaza prin:

a. bilan clinic
b. istoricul bolii
c. disponibilitaile de comunicare
d. bilan articular
e. bilan muscular
130. Odata cu bilanul articular se pun n evidena:
a. hipotrofii musculare
b. laxitatea ligamentara care poate duce la hiperextensie (ex. genu recurvatum)
c. contractura n flexie cu apariia unui flexum, care n stadiul ireductibil face
imposibila
extensia.
d. laxitate complexa capsulo-ligamentara
e. atrofii musculare
131. Bilanul articular se realizeaza:
a. prin testarea forei musculare a muschilor adiaceni unei articulaii.
b. cu ajutorul goniometrului.
c. prin comparaie cu mobilitatea normala contralaterala
d. cu ajutorul artroscopului
e. cu ajutorul firului cu plumb
132. n analiza mobilitaii articulare se apreciaza:
a. gradul maxim de mobilitate
b. unghiul funcional
c. fora musculara
d. spasticitatea
e. abilitatea
133. Bilanul muscular (testingul muscular manual) apreciaza:
a. tonusul muscular
b. gradul maxim de mobilitate
c. fora musculara
d. unghiul funcional
e. rezistena musculara
134. Bilanul muscular (testingul muscular manual) are un sistem de cotare
internaionala.
Sistemul are scala:
a. 0-1
b. 0-5
c. 0-10
d. 0-100
e. 0-3

135. Care din urmatoarele tehnici aparin imobilizarii:

a. poziia de corecie
b. punerea n repaus
c. posturile de facilitare
d. contenia
e. contracia izometrica
136. Tehnicile anakinetice apeleaza la:
a. mobilizare pasiva
b. imobilizare
c. posturare
d. contracie izometrica
e. contracie izotona
137. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor pasive:
a. mobilizarea libera
b. contracia izometrica
c. relaxarea musculara
d. mobilizarea pasiva pura asistata
e. mobilizarea auto-pasiva
138. Mobilizarea pasivo-activa aparine:
a. tehnicilor anakinetice
b. mobilizarilor active
c. tehnici kinetice statice
d. mobilizarilor pasive
e. tehnicilor de facilitare
139. Contracia reflexa din cadrul mobilizarilor active reflexe este provocata prin:
a. reflex de ntindere (stretch-reflex)
b. miscarea voluntara cu modificarea lungimii muschiului
c. reflex de echilibru
d. reflexe de poziie
e. cresterea tensiunii muschiului
140. Mobilizarea activa libera este o tehnica n cadrul:
a. mobilizarii active reflexe
b. mobilizarii pasive
c. kineziei statice
d. mobilizarii active voluntare
e. tehnicilor anakinetice
141. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor active
voluntare:
a. mobilizarea activa libera
b. mobilizarea activo-pasiva

c. mobilizarea pasivo-activa
d. mobilizarea activa cu rezistena
e. contracia izokinetica
142. Care din urmatoarele modalitai tehnice aparin mobilizarilor pasive:
a. contracia izometrica
b. relaxarea
c. traciunile
d. mobilizarea pasivo-activa
e. mobilizarea pasiva pura asistata
143. Stretchingul are urmatoarele avantaje:
a. scade flexibilitatea esuturilor
b. creste abilitatea de a nvaa sau performa diferite miscari
c. determina relaxarea fizica si psihica
d. determina o constientizare asupra propriului corp
e. creste riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin munca sau sport
144. Care din urmatoarele reguli pentru stretching sunt adevarate?
a. ncalzirea prealabila a esutului
b. aplicarea unor tehnici de relaxare
c. poziionarea corecta a pacientului
d. iniial se ntinde doar o singura articulaie, apoi se poate executa stretching
peste 2 sau 3
articulaii
e. se ncepe cu articulaiile proximale si apoi cele distale
145. Ce tipuri de stretching pentru muschi cunoastei?
a. izotonic
b. balistic
c. dinamic
d. activ sau stato-activ
e. static sau pasiv
146. Miscarile jocului articular sunt:
a. rulare
b. alunecare
c. flexia
d. compresie
e. traciune
147. Efectele jocului articular sunt:
a. asigura miscarile segmentelor n articulaiile periferice
b. asigura o repartiie fiziologica a lichidului sinovial
c. permite formarea de aderene n articulaie
d. transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular

e. efect antialgic
148. n timpul mobilizarilor vom ine seama de o serie de reguli:
a. poziia pacientului sa fie comoda, relaxata
b. poziia articulaiei care va fi mobilizata sa permita o ct mai buna relaxare
locala
c. kinetoterapeutul sa aiba o poziie comoda cu posibilitate de abordare usoara a
pacientului
d. mna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu va avea contact cu
articulaia
e. segmentul articular care nu va fi mobilizat va trebui stabilizat printr-o curea, de
catre un
ajutor, sau de o mna a kinetoterapeutului
149. Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele corecte:
a. Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la nceputul excursiei de miscare
b. Gradul 2: miscari mai ample care nsa nu ating extremele valorilor de
mobilitate
c. Gradul 3: miscari ample spre excursia maxima, la nivelul rezistenei tisulare
d. Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii
e. Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilitaii care foreaza rezistena tisulara
(stretching)
150. Tehnica manipularii. Alegei cei 3 timpi coreci:
a. punerea n poziie
b. punerea n relaxare
c. punerea n tensiune
d. impulsul cortical
e. impulsul manipulativ
151. Capacitatea de a manifesta valori mari de fora n cea mai mica unitate de
timp se
numeste:
a. fora maxima relativa
b. fora maxima absoluta
c. fora exploziva
d. fora dinamica
e. fora de rotaie
152. Marimea forei musculare depinde de mai muli parametri, dintre care:
a. diametrul de seciune al muschiului
b. numarul unitailor motorii n aciune
c. frecvena impulsurilor nervoase
d. tipul articulaiei
e. aranjamentul fibrelor musculare
153. Dezavantajele contraciilor izometrice sunt:

a. maresc munca ventriculului stng, tensiunea arteriala, frecvena cardiaca

b. amelioreaza supleea esuturilor periarticulare
c. tonifica n special fibrele musculare activate la unghiul la care s-a produs
izometria
d. antreneaza muschi pentru o contracie mai lenta
e. nu amelioreaza coordonarea pentru miscari mai complexe
154. Avantajele contraciilor izometrice:
a. sunt foarte eficiente
b. reduc edemul prin efect de pompa
c. tehnica este simpla
d. durata exerciiilor este scurta
e. solicita articulaiile
155. Pentru a creste fora musculara se executa:
a. exerciii izometrice
b. tehnici de facilitare proprioceptiva neuromusculara pentru a creste direct fora
musculara
c. posturile declansatoare de reflexe tonice
d. exerciii dinamice cu rezistena
e. coordonarile paliative
156. Exerciiile izometrice practicate pentru cresterea forei musculare sunt:
a. exerciii unice scurte izometrice zilnice
b. exerciiul maximal scurt
c. exerciii repetitive scurte izometrice zilnice
d. exerciii rezistive regresive
e. exerciiul maximal cu repetiie
157. Exerciiile unice scurte izometrice zilnice constau n:
a. o contracie de 6 secunde pe zi
b. 20 de contracii a 6 secunde cu o pauza de 20 de secunde intre ele o
sedina pe zi
c. grupaj de 3 contracii a 6 secunde, cu o pauza de 30-60 de secunde ntre
contracii
d. o contracie de 12 secunde pe zi
e. o contracie de 10 secunde pe zi
158. Dintre exerciiile dinamice cu rezistena fac parte:
a. exerciiul maximal scurt
b. exerciiul maximal cu repetiie
c. exerciiile rezistive regresive
d. exerciiile repetitive scurte izometrice
e. grupajul de 3 contracii a 6 secunde
159. Exerciiul maximal cu repetiie :

a. se urmareste prin cresterea progresiva a greutailor

b. se testeaza acea greutate care poate fi ridicata de10 ori
c. la 5-7 zile se retesteaza noua rezistena pentru 10 RM
d. se executa 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe saptamna
e. se numeste tehnica Oxford
160. Tehnica De Lorme-Watkins are n structura urmatoarele seturi de exerciii:
a. setul I: 10 ridicari cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicari cu 10RM
c. setul III: 10 ridicari cu 10 RM
d. setul IV: 5 ridicari cu 10 RM
e. setul V : 5 ridicari cu 10 RM
161. n cazul tehnicii de Lorme-Watkins
a. ntre seturi se intercaleaza o pauza de 2-4 minute
b. ntre seturi se intercaleaza o pauza de 10 minute
c. cele 3 seturi se executa o data pe zi, de 4 ori pe saptamna
d. n ziua a 5-a se retesteaza 10 RM
e. seturile se executa de 5 ori pe zi
162. Din cte seturi de exerciii este compusa schema tehnicii Oxford?
a. 2 seturi
b. 3 seturi
c. 5 seturi
d. 4 seturi
e. 5 seturi
163. n cazul exerciiilor regresive:
a. muschiul oboseste treptat
b. progresia este asigurata prin retestarea 10RM la 5-7 zile
c. numarul de repetari ntr-o repriza depinde de greutate
d. schimbarea frecventa a greutailor face ca tehnica sa nu fie agreata de pacient
si de
kinetoterapeut
e. se obine o performana aproape maxima pentru starea fiziologica a
muschiului n
momentul respectiv
164. Schema tehnicii Oxford este compusa din:
a. setul I: 10 ridicari cu 10 RM
b. setul II: 10 ridicari cu 90% 10 RM
c. setul III: 10 ridicari cu 80% 10 RM
d. setul IV: 10 ridicari cu 70% 10 RM
e. setul V: 10 ridicari cu 5 RM
165. Schema exerciiilor cu 10 rm (repetiii minime) este:

a. seria I: de 10 ridicari cu 2 x 10 rm
b. seria II: de 10 ridicari cu 1,5 x 10 rm
c. seria III: de 10 ridicari cu10 rm
d. seria IV: de 5 ridicari cu 2 x 5 rm
e. seria V : de 5 ridicari cu 2 x 5 rm
166. Exerciiile dinamice cu rezistena sunt indicate pentru :
a. hipertofia musculara
b. hipotrofia musculara
c. ameliorarea mobilitaii articulare
d. cresterea rezistentei musculare
e. scaderea rezistentei musculare
167. Exerciiile dinamice cu rezistena presupun:
a. viteza miscarilor nu are importana
b. durata exerciiilor nu reprezinta un parametru de dozare
c. urmarirea atenta, zilnica a semnelor de oboseala musculara
d. durata exerciiilor este un parametru de dozare
e. la nceputul exerciiilor se testeaza fora grupului muscular simetric
168. n situaiile deficitelor mari de fora musculara este necesar sa se apeleze si
la:
a. posturi declansatoare de reflexe tonice
b. ntinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor
e. nu se utilizeaza tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
169. Rezistena musculara depinde de:
a. fora musculara
b. valoarea circulaiei musculare
c. integritatea metabolismului muscular
d. starea generala a organismului
e. pH-ul sngelui
170. Testarea rezistenei muschiului se face:
a. testarea se face cu greutai ntre 60-70% din fora maxima
b. prin testarea capacitaii de meninere a unei contracii
c. testarea se face cu greutai ntre 15%-40% din fora maxima cronometrnduse timpul
meninerii contraciei
d. testarea se face cu greutai ntre 50%-60% din fora maxima
e. calculnd numarul de repetari posibile la ncarcare si la un ritm de metronom
precizat
171. Pentru a realiza cresterea rezistenei musculare:

a. scadem durata exerciiilor

b. crestem durata exerciiului
c. utilizam terapia ocupaionala
d. se lucreaza la intensitai mai joase de efort dar prelungite n timp
e. se lucreaza la intensitai mari de efort
172. Bolnavii care beneficiaza de antrenamentul la efort sunt:
a. bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii dupa infarctul de miocard
b. bolnavii respiratori
c. sechelarii unor afeciuni ale aparatului locomotor
d. sedentarii
e. bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
173. Metodele antrenamentului la efort utilizeaza:
a. electroterapia
b. mersul
c. urcatul scarilor si pantelor
d. terapia ocupaionala
e. crioterapia
174. Cea mai moderna exprimare a intensitaii unui efort se face prin:
a. urcatul scarilor
b. alergare
c. echivalentul metabolic
d. covorul rulant
e. bicicleta ergometrica
175. Suportabilitatea efortului se urmareste pe baza semnelor clinice care apar:
a. tahicardia
b. durerile precordiale
c. cefalee
d. transpiraii reci
e. oboseala
176. Intensitatea efortului la cardiaci si pulmonari se recomanda a fi:
a. 30-40% din consumul maxim de oxigen
b. 40-50% din consumul maxim de oxigen
c. 20-30% din consumul maxim de oxigen
d. 60-80% din consumul maxim de oxigen
e. 60-80% din capacitatea funcionala testata a pacientului
177. Durata efortului n cazul antrenamentului la efort este de:
a. 3 minute de efort urmate de o pauza de 30-180 secunde, ciclu care se repeta
la 30-60
minute
b. 5 minute de efort

c. 10 minute de efort
d. 15 minute de efort
e. 7 minute de efort
178. Frecventa sedinelor de efort la pacienii cardio pulmonari este de:
a. 1 pe saptamna
b. 2, 2-3 pe saptamna
c. 5 pe saptamna
d. 6 pe saptamna
e. 10 pe saptamna
179. Metodica unei sedine de antrenament la efort mparte programul n:
a. prima parte 6-15 minute ncalzire
b. partea a doua alcatuita din exerciiul propriu-zis de efort
c. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 20 minute
d. partea a treia marcheaza trecerea la starea de repaus, dureaza 5-10 minute
e. partea a treia dureaza 25 minute
180. Antrenamentul la efort are ca efecte:
a. creste rezistena vasculara periferica
b. scade amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
c. scade nivelul catecolaminelor serice si al lipidelor serice
d. creste extracia de O2 la nivelul esuturilor
e. creste amplitudinea denivelarii segmentului ST la efort
181. Antrenamentul pentru refacerea coordonarii se face dupa anumite reguli:
a. exerciiile de coordonare trebuie sa se execute de cteva ori pe zi, fara
ntrerupere, pna
ce coordonarea este obinuta
b. orice contracie a muschiului care nu este necesara unei activitai date trebuie
evitata
c. se vor utiliza explicaii verbale, nregistrari cinematice, desene
d. antrenamentul se opreste la orice semn de oboseala sau plictiseala
e. este necesara o fora mare pentru o miscare de precizie
182. Controlul si coordonarea respiraiei are urmatoarele componente:
a. controlul ritmul respirator
b. controlul volumului curent
c. raportul intre timpii respiratori
d. controlul fluxului de aer
e. raportul gazelor din aerul inspirat
183. n programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari, efortul lor este
cel mai mult
limitat de:
a. medicaia specifica afeciunii

b. pragul angios restant

c. valorile crescute ale TA
d. valorile crescute ale frecvenei cardiace
e. valorile crescute ale frecvenei respiratorii
184. n perioada de la 8-12 saptamni postinfarct, nivelul de solicitare al
exerciiilor fizice
corelat cu frecvena cardiaca este de:
a. 30% din frecvena maxima
b. 50% din frecvena maxima
c. 70%-80% din frecvena maxima
d. 100% din frecvena maxima
e. 90% din frecvena maxima
185. Obiectivele terapeutice ale pacienilor coronarieni se pot realiza:
a. medicamentos
b. chirurgical
c. antrenament fizic
d. drenajul de postura
e. reeducarea tusei
186. Obiectivele fazei a II-a si a III-a a programului de recuperare a
coronarienilor sunt:
a. reantrenarea la efort
b. readaptarea la viaa cotidiana
c. readaptarea socio-profesionala
d. nici una din variantele de mai sus
e. pensionarea pacienilor
187. Imobilizarea prelungita la pat a pacienilor coronarieni este urmata de
multiple
complicaii:
a. decondiionarea cardio-vasculara
b. staza venoasa si bronsica
c. tulburari trofice
d. ameliorarea fraciei de ejecie
e. decompensari psihice
188. Se considera infarct miocardic necomplicat n urmatoarele situaii:
a. infarctul miocardic cu hipotensiune arteriala
b. infarctul miocardic fara durere cardiaca persistenta sau recurenta
c. infarctul miocardic fara disritmii semnificative
d. infarctul miocardic fara insuficiena cardiaca
e. infarct miocardic cu anevrism ventricular
189. Parametrii urmarii n recuperarea dupa infarctul miocardic acut necomplicat
sunt:

a. frecvena cardiaca
b. EKG
c. tensiune arteriala
d. monitorizarea holter
e. toi parametrii de mai sus
190. n testarea de efort la cicloergometru, cresterea progresiva a intensitaii
efortului la
fiecare treapta de efort este de:
a. 10W
b. 25-30W
c. 40W
d. 50W
e. 20W
191. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:
a. durerea anginoasa suportabila
b. extrasistolia ventriculara agravata la efort (peste 25% din batai)
c. tahicardiile ectopice supraventriculare sau fibrilaia ventriculara
d. tulburarile de conducere atrio-ventriculare sau intraventriculare
e. cresterea TA peste 230/130mmHg
192. Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian n faza a II-a a
infarctului
miocardic acut este de:
a. 5 sedine/saptamna
b. 2 sedine/saptamna
c. 3 sedine/saptamna
d. 4 sedine/saptamna
e. zilnic
193. Complicaiile posibile ale testarii la efort sunt:
a. infarctul miocardic acut, oprirea cardiaca, decesul
b. hipotensiunea
c. insuficiena respiratorie
d. insuficiena circulatorie cerebrala acuta
e. insuficiena cardiaca congestiva
194. Contraindicaii testarii la efort sunt.
a. infarctul miocardic acut n primele 6 zile de evoluie
b. angina pectorala de efort
c. insuficiena ventriculara stnga simptomatica severa
d. hipertensiunea arteriala (TAS 170 mmHg sau TAD 100 mmHg)
e. stenoza aortica severa
.
195. Antrenamentul aerobic se realizeaza printr-un program de exerciii:

a. cu o anumita durata
b. cu o anumita frecvena
c. aplicate consecvent
d. de intensitai ntmplatoare
e. la temperatura de 37
196. Efectele adaptative la nivelul organismului sunt prezente:
a. n timpul efortului prin exerciiu fizic
b. n repaus
c. n cazul adaptarii la altitudini diferite
d. n cazul exerciiilor anaerobe
e. n somn
197. Modificarile adaptative apar la nivelul:
a. organismului ca ntreg
b. aparatului cardio-vascular
c. analizatorilor
d. aparatului respirator
e. fanerelor
198. Dintre factorii care condiioneaza raspunsurile adaptative individuale la
antrenamentul
aerobic, fac excepie:
a. vrsta
b. sexul
c. coeficientul de inteligena
d. nivelul de fitness iniial
e. abilitaile individuale
199. Efectele adaptative la nivelul muschilor se manifesta prin:
a. cresterea consumului de glicogen muscular
b. aport crescut de oxigen local
c. hipertrofie musculara
d. hipotrofie musculara
e. hipotonie musculara
200. Cresterea VO2 max prin kinetoprofilaxie n regim aerobic este:
a. mai mare la tineri
b. mai mare la vrstnici
c. aceeasi pentru toate categoriile de vrsta
d. aceeasi pentru indivizii cu aceeasi greutate si nalime
e. independenta de alimentaie
201. Adaptarile cardio-vasculare n repaus nregistreaza urmatoarele modificari
ale
parametrilor:
a. scaderea frecvenei cardiace

b. scaderea volumului sanguin circulant

c. scaderea valorilor tensionale
d. cresterea volumului bataie cardiac
e. scaderea volumului bataie cardiac
202. Adaptarile cardio-vasculare manifestate n timpul efortului fizic se
caracterizeaza prin:
a. cresterea consumului de oxigen miocardic
b. scaderea volumului bataie cardiac
c. cresterea debitului cardiac corespunzator cerinelor efortului
d. scaderea consumului de oxigen la nivelul miocardului
e. cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardului
203. Modificarile adaptative sanguine prin antrenament aerobic nu sunt
reprezentate de:
a. cresterea valorilor colesterolului
b. scaderea valorilor trigliceridelor
c. scaderea cantitaii de hemoglobina
d. scaderea hematocritului
e. scaderea trombocitelor
204. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienii cu afeciuni coronariene
deoarece prin
modificarile adaptative sanguine:
a. scade riscul trombotic
b. creste riscul trombotic
c. creste fibrinoliza
d. previne apariia ischemiilor coronariene
e. scade fibrinoliza
205. Modificarile adaptative respiratorii aparute n antrenamentul aerobic sunt
reprezentate de:
a. cresterea frecvenei respiratorii n mod special
b. cresterea volumelor respiratorii
c. scaderea volumelor respiratorii
d. scaderea capacitaii de difuziune alveolo-capilara
e. cresterea travaliului respirator
206. Efectele adaptative la nivel psihic prin antrenament aerobic:
a. nu apar dect la pacienii cu tulburari emoionale
b. sunt prezente la orice pacient
c. sunt utile n managementul stresului
d. sunt utile pentru cresterea performanelor cognitive
e. stimuleaza atenia

207. Efectele adaptative obinute prin antrenamentul aerobic n kinetoprofilaxia

primara sunt:
a. ireversibile
b. reversibile
c. dureaza maxim o saptamna
d. meninute numai daca se menine permanent un anumit grad de antrenament
e. meninute numai daca se executa sporadic exerciii aerobice
208. Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitai
fizice:
a. orice exerciiu fizic care se face cu consum energetic n prezena oxigenului
b. orice exerciiu fizic care se face cu consum energetic n absena oxigenului
c. numai activitai sportive specifice
d. activitai cotidiene
e. orice activitate sportiva
209. Antrenamentul aerobic n kinetoprofilaxie exclude urmatoarele tipuri de
activitai:
a. Mersul cu ritm rapid
b. Efortul la covor rulant
c. Pedalarea la bicicleta ergometrica sau simpla
d. Exerciii cu greutai
e. Baschet de performana
210. Parametrii care caracterizeaza antrenamentul aerobic sunt urmatorii:
a. intensitatea
b. durata
c. frecvena
d. variaia
e. temperatura
211. Factorii care condiioneaza alegerea exerciiilor aerobice sunt:
a. abilitaile individuale
b. musculatura vizata
c. preferina terapeutului
d. temperatura corporala
e. presiunea atmosferica
212. Notai semnificaiile adevarate n legatura cu numarul de seturi pentru
exerciiile
aerobice:
a. se ncepe cu un set pentru fiecare exerciiu
b. se creste din 3 n 3
c. se creste progresiv, pna la maxim 6 seturi
d. se creste din 5 n 5
e. se creste din 10 n 10

213. Ordinea aplicarii exerciiilor aerobice ncepe cu:

a. grupele musculare mici
b. grupele musculare mari
c. cu membrele superioare
d. cu membrele inferioare
e. cu hemicorpul drept
214. Variaia programului aerobic semnifica modificarea:
a. poziionarii segmentelor mobilizate
b. raportului durata exerciiilor/durata intervalelor de repaus
c. tipului de exerciiu
d. orelor la care se realizeaza antrenamentul
e. numarului de participani la antrenament
215. Conform principiului ncarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie
sa fie:
a. la acelasi nivel cu activitaile cotidiene
b. peste pragul stimulului de antrenament
c. crescuta progresiv
d. scazuta progresiv
e. crescuta brusc ca sa poata produce cresterea forei musculare
216. De obicei raportul intensitate/durata, utilizat n antrenamentul aerobic, este:
a. direct proporional
b. invers proporional
c. aleator
d. dependent de greutatea pacientului
e. dependent de nalimea pacientului
217. Exerciiul aerobic muscular poate fi:
a. static
b. dinamic
c. izokinetic
d. izometric
e. izomorf
218. Specificai care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseste
singur, deoarece nu
determina cresterea VO2 max:
a. de andurana
b. de flexibilitate
c. de fora
d. submaximal
e. supramaximal

219. Structura unui antrenament aerobic n kinetoprofilaxie cuprinde urmatoarele

perioade, cu
excepia:
a. adaptarea la microclimat
b. adaptarea la macroclimat
c. ncalzirea
d. exerciiile
e. racirea
220. Selectai enunurile afirmative despre efectele perioadei de ncalzire a
antrenamentului
aerobic:
a. creste fluxul sanguin muscular
b. previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
c. previne tulburarilr de ritm cardiac si de irigaie coronariana
d. creste performana musculara
e. scade performana musculara
221. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:
a. antrenament continuu
b. antrenament cu intervale
c. antrenament continuu cu intervale
d. antrenament cu circuit
e. antrenament n circuit cu intervale
222. Din grupa afeciunilor reumatismale degenerative fac parte:
a. Gonartroza
b. Periartrita scapulo-humerala
c. Tendinitele
d. Periartrita coxo-femurala
e. Miozitele
223. Alegei raspunsul fals:
a. PR este o afeciune reumatismala inflamatorie, cu evoluie cronica progresiva
b. PR afecteaza cu predilecie articulaiile mici (mini, picioare)
c. PR evolueaza catre deformare si anchiloza articulara
d. n PR redoarea matinala dureaza cel puin o ora
e. n stadiul III al PR se instaleaza anchiloza fibroasa sau osoasa
224. Alegei raspunsul fals. Caracterele comune ale spondilartritelor seronegative
sunt
urmatoarele:
a. Prezena factorului reumatoid
b. Absena nodulilor subcutanai
c. Prezena artritelor periferice
d. Afectarea articulaiilor sacroiliace si a coloanei vertebrale
e. Afectarea tegumentelor si mucoaselor

225. Obiectivele kinetoterapiei n spondilita anchilozanta sunt cele enumerate cu

o singura
excepie:
a. Meninerea / corectarea posturilor si aliniamentului corpului
b. Meninerea / ameliorarea mobilitaii articulare si tonusului muscular
c. Prevenirea poziiilor vicioase
d. Prevenirea disfunciei ventilatorii restrictive
e. Redimensionarea obiectivelor casnice
226. Obiectivele tratamentului n boala artrozica sunt urmatoarele, cu excepia:
a. Combaterea durerii
b. Reeducarea respiratorie
c. Recuperarea mobilitaii articulare si a tonusului muscular
d. Prevenirea deteriorarii n continuare a cartilajului articular
e. Ameliorarea circulaiei locale
227. Clinica gonartrozei este caracterizata de urmatoarele elemente, cu excepia
unuia singur:
a. Subfebrilitate
b. Redoare de inactivitate
c. Senzaie de instabilitate la nivelul genunchiului
d. Chist Baker
e. Tulburari de statica la nivelul genunchiului
228. O singura afirmaie cu privire la spondiloza cervicala din cele enumerate
mai jos este
falsa. Care?
a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
b. Electroterapia include galvanizari, CDD, cureni de medie frecvena si nalta
frecvena
c. mpachetarile cu parafina pelerina au efect benefic
d. Exerciiile urmaresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
e. Tratamentul chirurgical este indicat n formele cu tulburari neurologice severe
si
progresive
229. Alegei raspunsul fals. Discopatia lombara de faza IV se manifesta astfel:
a. 60-70% din pacieni sunt asimptomatici
b. Lombalgie cronica mecanica, meteorodependenta
c. Lumbago acut cu pseudosciatica, dupa ridicare de greutai
d. Sciatica vrstnicului cu Lasseque pozitiv
e. Sindrom de coada de cal
230. Alegei raspunsul fals. Reumatismul abarticular cuprinde urmatoarele entitai
clinice:
a. Gonartroza

b. Periartrita scapulo-humerala
c. Periartrita coxofemurala
d. Algoneurodistrofia
e. Maladia Dupuytren
231. Alegei raspunsurile corecte. La inspecia tegumentelor pacienilor cu
sindrom reumatoid
se pot evidenia:
a. Leziuni eritemato-scuamoase n psoriazis
b. Noduli reumatoizi n spondilita anchilozanta
c. Noduli Bouchard si Heberden n boala artrozica
d. Tofi gutosi n poliartrita reumatoida
e. Eritem facial n fluture n lupusul eritematos diseminat
232. Mobilitatea coloanei cervicale este evaluata prin:
a. Indicele Schber
b. Indicele tragus-acromion
c. Indicele Ott
d. Indicele menton-stern
e. Indicele occiput-perete
233. Poliartrita reumatoida este caracterizata de urmatoarele deformari
articulare:
a. Deviaia cubitala a degetelor si minii
b. Police n Z
c. Flexum de cot
d. Genu recurvatum
e. Genu flexum
234. n poliartrita reumatoida, posturarea minii cu ajutorul ortezelor se
realizeaza astfel:
a. Pumn n extensie 10-20
b. Deviaia cubitala a minii si degetelor
c. Flexie usoara a metacarpofalangienelor
d. Police n abducie si opoziie
e. Interfalangiene proximale n extensie
235. Alegei raspunsurile corecte. n poliartrita reumatoida:
a. Se evita poziiile sau activitaile ce solicita flexorii degetelor
b. Se recomanda purtarea de susinatori plantari
c. Se evita poziia seznda pe scaune sau fotolii joase
d. Se recomanda exerciiile care antreneaza prehensiunea de fora
e. Cura balneara se adreseaza tuturor formelor de poliartrita reumatoida
236. n poliartrita reumatoida se pune accent pe tonifierea:
a. Extensorilor degetelor

b. Flexorului superficial al degetelor

c. Flexorilor antebraului
d. Flexorilor coapsei si gambei
e. Musculaturii intrinseci a minii
237. Sindromul Reiter:
a. Este artrita reactiva
b. Este caracterizat de triada: conjunctiva, artrita, uretrita
c. Nu este nsoit de manifestari generale
d. Sunt contraindicate procedurile de electroterapie si termoterapie
e. Poate evolua catre spondilita anchilozanta
238. Care din urmatoarele afirmaii cu privire la artrita psoriazica sunt adevarate:
a. Manifestarile cutanate constau n placi eritemato-scuamoase pe coate,
genunchi, trunchi
b. Este nsoita de manifestarile extraarticulare: oculare, cardiace, respiratorii
c. n majoritatea cazurilor apar manifestarile articulare si apoi cele cutanate
d. Cea mai frecventa forma este artrita mutilanta
e. Unul dintre obiectivele de tratament este prevenirea deformarilor si
anchilozelor
articulare
239. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate:
a. n spondilita anchilozanta cura balneara este indicata n special n staiunile de
pe litoralul
Marii Negre
b. Spondilita anchilozanta afecteaza cu preponderena sexul feminin
c. Caracteristice spondilita anchilozanta sunt lombosacralgiile n a doua jumatate
a nopii,
cu iradiere n bascula
d. Tabloul clinic al spondilita anchilozanta include si disfuncia ventilatorie
restrictiva
e. n stadiile avansate ale spondilita anchilozanta se poate instala poziia de
schior
240. n timpul activitailor cotidiene spondiliticul trebuie sa pastreze anumite
posturi:
a. Decubit dorsal pe pat tare, cu perna sub cap
b. Seznd pe scaun cu spatar nalt si pastrarea contactului permanent al spatelui
cu spatarul
c. Masa de lucru la nivelul pieptului, cu antebraele pe masa
d. Evitarea sederii prelungite n fotoliu
e. n ortostatism pastrarea distanei maxime xifoid-pube
241. n spondilita anchilozanta meninerea sau cresterea tonusului muscular se
realizeaza n

special la nivelul anumitor grupe musculare:

a. Ischiogambieri
b. Iliopsoas
c. Adductorii coapsei
d. Erectorii capului si trunchiului
e. Muschii abdominali
242. Alegei raspunsurile corecte privitoare la programul de kinetoterapie din
spondilita
anchilozanta:
a. Se ncepe ct mai precoce si are continuitate absoluta
b. Ocupa primul loc n ierarhia formelor de tratament fizical
c. Pune accent pe exerciiile de flexie la nivelul coloanei vertebrale si centurilor
d. Cuprinde exerciii pentru reeducarea respiraiei toracice si abdominale
e. Kinetoterapia este adaptata stadiului evolutiv
243. Care dintre urmatorii factori favorizeaza deteriorarea cartilajului articular:
a. Menopauza
b. Obezitatea
c. Vrsta peste 50 ani
d. Sexul feminin
e. Rasa neagra
244. Tabloul clinic al coxartrozei cuprinde:
a. Durere la nivelul genunchiului
b. Redoare de inactivitate
c. Durere la nivelul peritrohanterian, fesier, inghinal, pe faa anterioara a coapsei
d. Mers schiopatat
e. Parestezii pe faa anterioara a coapsei
245. Igiena ortopedica a soldului consta n:
a. Mers si ortostatism prelungit
b. Greutate corporala ideala
c. Mers pe teren accidentat
d. Mers cu sprijin n baston
e. Evitarea urcarii si coborrii scarilor
246. Indicaiile curei balneare n coxartroza sunt reprezentate de:
a. Formele acute
b. Formele subacute
c. Coxartroza la debut
d. Coxartroza operata
e. Forme cu redoare strnsa si atitudine vicioasa ireductibila
247. Igiena ortopedica a genunchiului consta n:
a. Evitarea tocurilor nalte
b. Evitarea traumatismelor directe

c. Repaus prelungit
d. Medicaie antialgica
e. Descarcarea de greutate a genunchiului
248. Procedurilor de electroterapie antialgica n gonartroza includ:
a. Comprese reci cu sulfat de magneziu
b. mpachetari cu parafina
c. Cureni de joasa frecvena
d. Cureni de medie frecvena
e. Biostimulare laser
249. Kinetoterapia n gonartroza consta n:
a. Posturari n flexie a genunchiului
b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
c. Mobilizari articulare pentru refacerea extensiei complete
d. Exerciii n lan kinetic nchis
e. Exerciii pentru coordonare
250. Spondilodiscartroza cervicala are manifestari clinice polimorfe:
a. Cervicalgie iradiata occipital, n vertex, n umeri
b. Nevralgie cervico-brahiala
c. Sindrom Barr-Lieou
d. Puncte dureroase la nivelul umarului
e. Vertij, fosfene, acufene
251. Obiectivele de tratament recuperator n spondilodiscartroza lombara sunt
urmatoarele:
a. Reeducarea respiratorie
b. Combaterea durerii
c. Corectarea dezechilibrului muscular ntre agonisti si antagonisti
d. Restabilirea controlului adecvat al miscarii
e. Profilaxia recidivelor
252. Tratamentul fizical al spondilodiscartrozei lombare cuprinde:
a. Masaj sedativ lombosacrofesier
b. Bai galvanice, 4 celulare
c. Cureni diadinamici n special n lumbago musculo-ligamentar
d. mpachetari cu parafina lombar n formele acute
e. Bai simple la 36-37 n cazul radiculopatiilor reziduale
253. Kinetoterapia din perioada acuta a discopatiei lombare urmareste:
a. Asuplizarea trunchiului inferior
b. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
c. Relaxare generala
d. Scaderea iritaiei radiculare
e. Cresterea tonusului vagal

254. Scoala spatelui consta n:

a. Constientizarea poziiei neutre a coloanei lombare si bazinului
b. nzavorrea coloanei lombare
c. Meninerea forei musculare agonisti si antagonisti
d. Programul Williams fazele I si II
e. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
255. Tratamentul chirurgical n hernia de disc lombara este indicat n cazul:
a. Durerilor care nu cedeaza la tratament conservator
b. Recidivelor frecvente
c. Manevrei Lassque pozitiva la valori mici
d. Apariiei sau agravarii unui deficit motor
e. Apariiei sindromului de coada de cal
256. PSH (umarul dureros simplu) se caracterizeaza prin:
a. Durere de intensitate mare
b. Limitarea mare a mobilitaii pasive
c. Substratul anatomopatologic este capsulita retractila
d. Aspect radiologic normal
e. Evoluie favorabila la aplicarea curenilor de joasa frecvena
257. PSH (umarul pseudoparalitic) se caracterizeaza prin:
a. Durere de intensitate mare
b. Mobilitate activa absenta
c. Mobilitate pasiva normala
d. Absena tulburarilor de sensibilitate
e. Modificari ale reflexelor osteotendinoase
258. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunciei ventilatorii
obstructive
sunt ireversibile:
a. hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice
b. procesele fibrotice bronsice si peribronsice
c. atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene
d. bronhospasm
e. scaderea reculului elastic
259. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n
corelaie
directa cu perturbarea volumelor pulmonare-unul dintre procesele fiziopatologice
determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. marirea diametrului bronsic, prin intirea mecanismelor reversibile
b. marirea diametrului bronsic, prin intirea mecanismelor ireversibile
c. scaderea obstruciei dinamice din expir
d. cresterea obstruciei dinamice din expir

e. reeducarea ritmului respirator

260. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n
corelaie
directa cu perturbarea distribuiei aerului intrapulmonar - unul dintre procesele
fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. reeducarea ritmului respirator
b. reeducarea raportului inspir / expir
c. scaderea obstruciei dinamice din expir
d. cresterea obstruciei dinamice din expir
e. reeducarea ritmului respirator
261. Un schimb gazos fiziologic la nivelul membranei alveolo-capilare este
dependent de
normalitatea celor 2 factori determinani-ventilaia alveolara si circulaia capilara,
al caror
raport este egal cu:
a. 0,5
b. 0,6
c. 0,7
d. 0,8
e. 0,9
262. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n
corelaie
directa cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare-unul dintre procesele
fiziopatologice
determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. reeducarea raportului inspir / expir
b. scaderea obstruciei dinamice din expir
c. corectarea inegalitaii de distribuie
d. oxigenoterapia
e. ventilaia mecanica
263. Musculatura respiratorie si mareste travaliul (pentru a genera o crestere a
presiunii
coloanei de aer care strabate caile aeriene cu rezistena crescuta n sindromul
obstructiv)
prin urmatoarele modalitai:
a. cresterea tensiunii de contracie a muschilor n activitate
b. scaderea tensiunii de contracie a muschilor n activitate
c. intrarea n contracie a muschilor inspiratori de rezerva (muschi de obicei
inactivi n
respiraia de repaus)
d. intrarea n contracie a muschilor expiratori (muschi de obicei inactivi n
respiraia de

repaus)
e. intrarea n contracie a muschiului diafragm
264. Cresterea costului ventilator de cteva ori n sindromul obstructiv se traduce
sub raport
clinic prin:
a. cefalee
b. dispnee
c. tuse
d. expectoraie
e. febra
265. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n
corelaie
directa cu perturbarea travaliului ventilator-unul dintre procesele fiziopatologice
determinate de sindromul obstructiv-sunt:
a. tonifierea musculaturii respiratorii
b. reeducarea ritmului respiraiei
c. reeducarea frecvenei respiraiei
d. scaderea obstruciei
e. oxigenoterapie
266. Apariia hipoxemiei exprima instalarea insuficienei pulmonare denumita:
a. insuficiena pulmonara pariala
b. insuficiena pulmonara de distribuie
c. insuficiena pulmonara de perfuzie
d. insuficiena pulmonara totala
e. insuficiena pulmonara grava
267. Reperele clinice ale bronsitei cronice sunt:
a. tusea
b. cefalee
c. expectoraia
d. febra si frisonul
e. semnele sindromului obstructiv n funcie de gradul disfunciei ventilatorii
268. Dispneea este un simptom subiectiv definita ca o:
a. senzaie de tensiune toraco-pulmonara inadecvata
b. percepere anormala a unei jene respiratorii
c. senzaie de disconfort abdominal
d. percepere anormala a batailor inimii
e. senzaie de astenie fizica
269. Caracteristicile programului de recuperare medicala la pacientul cu
disfuncie ventilatorie
obstructiva sunt:
a. complexitatea metodelor

b. simplicitatea metodelor
c. continuitatea aplicarii lor
d. intermitena aplicarii lor
e. absena masurilor de profilaxie din componena programului
270. Din metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu
disfuncie
ventilatorie obstructiva nu face parte:
a. ndepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari
b. corectarea factorilor patologici extrapulmonari de ntreinere sau agravare a
disfunciei
ventilatorii obstructive
c. dezobstrucia bronsica
d. cresterea costului ventilaiei si relaxarea musculaturii respiratorii
e. ameliorarea distribuiei intrapulmonare a aerului
271. Principalele modalitai terapeutic-recuperatorii prin care se reuseste
evacuarea secreiilor
bronsice, cu scopul de a dezobstrua caile respiratorii la pacientul cu disfuncie
ventilatorie
obstructiva sunt:
a. umidifierea bronsica
b. drenajul de postura si educarea tusei
c. utilizarea mucokineticelor si a medicaiei specifice pentru pacientul cu
disfuncie
ventilatorie obstructiva
d. posturarea relaxanta
e. exerciii respiratorii abdominale
272. Reeducarea tusei cuprinde urmatoarele componente:
a. poziionarea corpului n timpul tusei, au adoptarea poziiilor de facilitare a tusei
b. poziionarea corpului n timpul tusei, au adoptarea altor poziii cu evitarea celor
de
facilitare a tusei
c. controlul respiraiei n accesul de tuse
d. controlul respiraiei numai perioadele fara acces de tuse
e. emiterea unei tuse cu sunet rotund, surd
273. Kinetoterapia respiratorie performata pentru reducerea rezistenei din expirelement de
baza al scaderii travaliului ventilator la bolnavii obstructivi-cuprinde urmatoarele
aspecte:
a. expirul numai pe gura
b. expirul cu buzele strnse, ca pentru fluierat sau cu pronunarea consoanelor
de tipul h, s,
f, pf

c. ndepartarea narinelor cu ajutorul policelui si indexului

d. reeducarea respiraiei diafragmatice
e. tonifierea musculaturii respiratorii
274. Respiraia abdominala se nvaa n diferite posturi ale pacientului obstructiv
pulmonar,
ordinea corecta a acestora fiind:
a. decubit dorsal, seznd, ortostatism, mers
b. seznd, ortostatism, mers, decubit dorsal
c. decubit dorsal, ortostatism, mers, seznd
d. seznd, ortostatism, mers, decubit dorsal
e. ortostatism, mers, decubit dorsal, seznd
275. Efectele favorabile ale relaxarii generale la pacientul cu disfuncie
ventilatorie obstructiva
sunt:
a. reechilibrarea tonusului muscular general si al musculaturii respiratorii, cu
instalarea
eutoniei
b. limitarea cererii de oxigen a organismului si a produciei de bioxid de carbon
c. diminua semnificativ starea de tensiune inadecvata
d. permite ventilaia asistata
e. limiteaza efortul fizic
276. Tehnicile de lucru prin care se realizeaza antrenarea muschiul diafragm ca
principal
muschi inspirator constau din:
a. posturare n Trendelenburg cu o greutate pe abdomen
b. folosirea borcanelor Pescher
c. folosirea unei sticle cu un tul de plastic introdus n ea si n care se sufla
continuu pentru a
produce bule
d. exerciii de respiraie la nivelul nasului
e. gimnastica corectoare
277. Controlul si coordonarea respiraiei-unul dintre cele mai importante capitole
din
kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfuncie ventilatorie obstructiva-include
urmatoarele aspecte:
a. reducerea ritmului respirator
b. cresterea ritmului respirator
c. controlul volumului curent
d. controlul fluxului de aer
e. obinerea unui raport ntre timpii respiratori (inspir / expir) egal cu 1 / 2-1 / 2,5
278. Condiia fizica a pacientului pulmonar este rezultatul:

a. leziunilor bronhopulmonare
b. starii de antrenament la efort a pacientului
c. mediului ambiant
d. condiiilor meteo
e. funciei reno-urinare a pacientului
279. Introducerea antrenamentului de efort la pacienii cu disfuncie ventilatorie
obstructiva
determina cresterea toleranei la efort prin:
a. ameliorarea ventilaiei printr-o mai buna coordonare a pompei toracoabdominale
b. reducerea suprafeei de schimb alveolo-capilar
c. reducerea extraciei periferice a oxigenului
d. ameliorarea performanei cardiace prin efortul dozat
e. ameliorarea condiiei psihice
280. Cele mai utilizate modalitai de antrenament la efort performate la pacienii
cu disfuncie
ventilatorie obstructiva sunt:
a. antrenamentul prin mers (cura de teren)
b. antrenamentul la scaria
c. exerciii fizice rezistive, progresive, intense
d. antrenamentul la piscina
e. antrenamentul prin terapie ocupaionala
281. Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt:
a. corijarea curburilor patologice ale gtului si poziiei capului
b. corijarea poziiei umerilor si scapulei
c. corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombare
d. conservarea poziiei si mobilitaii existente ale bazinului
e. tonifierea diafragmului si musculaturii respiratorii
282. Posturarea in kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a. posturi relaxante
b. posturi facilitatorii
c. posturi de drenaj
d. posturi corective
e. posturi antideclive
283. n ortostatism, pacientului dispneic i se recomanda adoptarea urmatoarei
posturi
facilitatorii:
a. spate rezemat de perete
b. coloana cifozata
c. membrele superioare la zenit
d. membre inferioare extinse

e. membrele inferioare usor flectate din genunchi

284. n decubit dorsal, pacientului dispneic i se recomanda adoptarea urmatoarei
posturi
facilitatorii:
a. capul asezat pe o perna mica, patul fiind nclinat la 450
b. braele n abducie la 300-400
c. soldurile si genunchii n extensie
d. soldurile si genunchii n usoara flexie
e. antebraele stau n sprijin pe doua perne
285. Pacientului dispneic i sunt caracteristice urmatoarele posturi / poziii
facilitatorii:
a. n seznd "postura rezemat de spatar"
b. poziia Trendelenburg
c. spate rezemat de perete, coloana cifozata, umerii cazui, membre inferioare
usor flectate
d. n seznd "postura aplecat nainte"
e. posturarea conform sistemului celor "5 perne n scara"
286. Aspectele care caracterizeaza posturile de drenaj bronsic sunt:
a. dureaza aproximativ 40 minute pentru ntreg plamnul
b. se efectueaza dupa masa
c. se efectueaza nainte de masa
d. sunt urmate de tapotament
e. sunt urmate de vibromasaj
287. Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei
dorsale nu
urmareste:
a. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea musculaturii abdominale
b. asuplizarea coloanei dorso-lombare
c. diminuarea cifozei, mobilizarea si tonifierea centurii scapulare
d. cresterea lordozei lombare
e. ntinderea si decontracturarea musculaturii spatelui
288. n aplicarea programului de gimnastica corectoare pentru corijarea
curburilor patologice
ale gtului si poziiei capului nu se urmareste:
a. asuplizarea
b. decontracturarea
c. corectarea lordozei cervicale
d. tonifierea musculaturii cefei
e. accentuarea lordozei cervicale
289. Ritmul respirator la pacientul cu disfuncie respiratorie restrictiva trebuie sa:

a. se adapteze spontan
b. sa fie lasat liber la nivelul cel mai convenabil
c. sa compenseze volumul curent mic
d. sa respecte raportul optim al timpilor respiratori
e. fie ct mai redus
290. Programul de recuperare la pacientul cu disfuncie respiratorie restrictiva
include:
a. tratarea cauzei suprancarcarii
b. ameliorarea ventilaiei alveolare
c. dezobstrucia bronsica
d. antrenamentul la efort
e. reducerea rezistenei la flux n caile aeriene
291. Aplicarea respiraiei n presiune pozitiva intermitenta (RPPI) la pacientul cu
disfuncie
respiratorie restrictiva asigura:
a. corectare rapida a gazelor sanguine
b. ameliorarea ventilaiei alveolare
c. reducerea efortului ventilator
d. cresterea complianei toraco-pulmonare
e. reducerea complianei toraco-pulmonare
292. Tehnicile utilizate pentru programele de recuperare respiratorie sunt variate
dar nu
includ:
a. proceduri de electroterapie
b. hidroterapia sub forma de aerosoli, cu sau fara medicaie
c. hidroterapia de tip general sau local
d. kinetoterapie
e. electrostimularea nervilor periferici ai membrelor inferioare
293. Rolul celor doua emisfere cerebrale este:
a. Analiza informaiilor de la vaz, auz, tact n emisferul stng
b. Analiza informaiilor de la tact, propriocepie, vorbire n emisferul drept
c. Analiza secvenialitaii sunetelor si a actelor motorii n emisferul stng
d. Analiza coninutului informaiilor spaiale globale, aprecierea ntregului corp n
emisferul
drept
e. Analiza ritmului vocii, a locului ocupat de corp n spaiu n emisferul drept
294. Rolul tractului piramidal este complex, si anume:
a. Controleaza motricitatea voluntara, avnd rol n declansarea intenionala a
activitaii
aparatului motor muscular, cu predilecie pentru musculatura distala
b. Rol activator direct, facilitator pentru motoneuronii medulari

c. Rol activator indirect pentru motoneuronii medulari

d. Rol n meninerea tonusului muscular prin influenarea motoneuronului alfa
fazic
e. Rol n meninerea tonusului muscular prin influenarea motoneuronului alfa
tonic
295. Rolul tractului extrapiramidal este complex, si anume:
a. Regleaza tonusul muscular al posturii
b. Regleaza tonusul muscular al membrelor
c. Regleaza miscarile complexe voluntare
d. Controleaza dimensiunea, amplitudinea miscarii voluntare declansate de
sistemul
piramidal
e. Rol facilitator sau inhibitor asupra motoneuronilor medulari
296. Ajustarea permanenta a tonusului postural de catre bucla gamma este
posibila n baza mai
multor aspecte, cu excepia:
a. Comenzii extrapiramidale
b. Comenzii piramidale
c. Modularii cerebeloase
d. Modularii formaiunii reticulate
e. Modularii aparatului vestibular
297. Principalele aspecte funcionale care definesc cerebelul sunt:
a. Aparat de timp opreste miscarea la locul si momentul dorit
b. Aparat de nvaare circuitele cerebelului se modifica prin experiena
c. Aparat de nvaare inputurile repetate slabesc sinapsele
d. Aparat coordonator integreaza miscarile unor articulaii ntr-un lan cinematic
complex
si coerent
e. Aparat coordonator nu influeneaza semnificativ abilitaile
298. Ganglionii bazali au rol important si complex n controlul miscarii, definit prin
mai multe
aspecte, cu excepia:
a. Modularea miscarii active comandate de scoara
b. Implicarea n procesul de planificare motorie direcia, viteza, amplitudinea de
miscare
c. Corpul amigdalian conduce automatismul, coordonarea si tonusul muscular n
repaus si
miscare
d. Corpul striat conduce jocul elementelor sistemului locomotor si ale
musculaturii
mimicii
e. Corpul striat acioneaza unitar desi componentele sale au funcii antagoniste

299. Etapele pe care le parcurge dezvoltarea controlului motor se deruleaza n

urmatoarea
ordine:
a. Mobilitatea stabilitatea mobilitatea controlata abilitatea
b. Mobilitatea mobilitatea controlata stabilitatea abilitatea
c. Mobilitatea abilitatea mobilitatea controlata stabilitatea
d. Mobilitatea stabilitatea abilitatea mobilitatea controlata
e. Mobilitatea mobilitatea controlata abilitatea stabilitatea
300. Aspectele definitorii ale controlului muscular sunt:
a. Tonusul si fora musculara
b. Miscarea normala, activa, voluntara
c. Miscarea involuntara
d. Abilitatea de miscare
e. Antrenamentul la efort
301. Cele mai importante modalitai kinetice folosite pentru antrenarea controlului
muscular
sunt:
a. Stretching-ul si excitaia cutanata, n cadrul metodei Kabat
b. Stretching-ul si excitaia cutanata, n cadrul metodei Rood
c. Activarea imaginativa
d. Antrenarea percepiei contraciei
e. Electrostimularea neuromusculara, chiar n absena complianei pacientului
302. Sedina kinetica derulata pentru antrenarea controlului muscular se
caracterizeaza prin:
a. 3 5 contracii musculare pentru muschiul care se lucreaza
b. status de indoloritate al pacientului
c. absena senzaiei de oboseala
d. n cursul unei sedine se lucreaza doar un singur muschi
e. n cursul zilei se poate derula o singura sedina kinetica
303. Modalitaile kinetice care fundamenteaza programul kinetic aplicat pentru
refacerea /
antrenarea coordonarii sunt:
a. Tehnici de facilitarea neuromotorii proprioceptive
b. Mobilizarile articulare din cadrul metodei Frenkel
c. Gestualitatea necoordonata
d. Terapia ocupaionala
e. Coordonarile paliative
304. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului
sunt:

a. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu meninerea echilibrului

se suspenda
un altul pentru a-l fora pe primul sa intre ct mai mult n aciune
b. Antrenamentul se ncepe pe suprafee stabile, apoi se deruleaza pe suprafee
instabile
c. Se variaza nalimea centrului de greutate n cursul exerciiilor
d. Membrele superioare si trunchiul se utilizeaza ca elemente stabilizatoare sau
destabilizatoare pentru echilibru
e. Cstigarea unei abilitai motorii funcionale nu se face prin antrenament si
experiena,
ntr-un mediu corespunzator
305. Miscarile sunt coordonate atunci cnd exista:
a. Stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili si senzoriali
b. Variate permutari de miscare, posibile prin contracia muschilor agonisti,
sinergisti,
stabilizatori, antagonisti
c. Integritatea componentelor motorii ale echilibrului
d. Abilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea
celorlalte n
cursul unei miscari usoare, fine
e. Inabilitatea de a stabiliza un segment al corpului simultan cu mobilizarea
celorlalte n
cursul unei miscari usoare, fine
306. Termenul care desemneaza tulburarile de coordonare este:
a. Asinergie
b. Adiadocochinezia
c. Ataxia
d. Hipotonia
e. Hipermetria
307. Recuperarea coordonarii la pacieni cu disfuncii cerebeloase presupune:
a. Miscare rapida, unica, cu ncarcare la extremitatea superioara si inferioara
b. Tehnici de facilitare (stabilizarea ritmica, izometria alternanta) pentru tonifierea
musculaturii stabilizatoare
c. Exerciiile metodei Frenkel
d. Alergarea
e. Terapia ocupaionala
308. Exerciiile n cadrul metodei Frenkel se deruleaza n conformitate cu
urmatoarele reguli:
a. Iniierea este totdeauna de partea afectata, apoi de partea sanatoasa
b. Iniierea este totdeauna de partea sanatoasa sau mai puin afectata, apoi de
partea
contralaterala

c. Fiecare exerciiu se deruleaza iniial cu ochii deschisi, sub control vizual, apoi
cu ochii
nchisi
d. Oricare exerciiu se deruleaza lent, cu multa rabdare, cu repetare de 4 5 ori,
n ordinea
corespunzatoare
e. Exerciiile se deruleaza ct mai rapid, cu multa rabdare, cu repetare de 4 5
ori, n
ordinea corespunzatoare
309. Testele Romberg sensibilizat, unipodal si al stresului postural reprezinta
teste pentru
aprecierea:
a. Forei musculare
b. Rezistenei musculare
c. Tonusului muscular
d. Amplitudinii de miscare funcionala
e. Echilibrului din ortostatism static
310. Testarea echilibrului din ortostatism activ se face cu ajutorul urmatoarelor
teste:
a. Testul ntinderii membrelor superioare
b. Testul controlului motor
c. Testul brnciului
d. Testul transferului, al deplasarii ritmice a greutaii corpului anterior posterior,
stnga
dreapta
e. Testul Romberg
311. Refacerea si meninerea echilibrului se deruleaza n doua etape, acestea
fiind:
a. Antrenarea controlului motor
b. Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
c. Controlul amplitudinii de miscare
d. Controlul centrului de greutate
e. Antrenarea abilitaii
312. Ordinea posturilor pentru exerciiile kinetice derulate pentru controlul
centrului de
greutate este:
a. De la posturile stabile la cele mai puin stabile
b. De la porturile instabile la cele stabile
c. Patrupedie n genunchi seznd lungit seznd scurtat ortostatism
d. Patrupedie n genunchi seznd scurtat seznd lungit ortostatism
e. Patrupedie ortostatism seznd lungit seznd scurtat n genunchi

313. Principalele strategii dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt:
a. Strategia coloanei vertebrale
b. Strategia gleznelor
c. Strategia genunchilor
d. Strategia soldurilor
e. Strategia pasilor
314. Tehnicile de facilitarea neuromusculara proprioceptiva se clasifica n:
a. Fundamentale (de baza)
b. Particulare
c. Speciale
d. Specifice
e. Generale
315. Urmatoarele tehnici de facilitare neuromusculara proprioceptiva
fundamentale se folosesc
deseori n practica kinetica, cu o excepie:
a. Prizele minilor
b. Comenzile, comunicarea
c. ntinderea (stretch-reflexul)
d. Inversarea lenta
e. Traciunea si compresiunea
316. Care dintre urmatoarele afirmaii sunt adevarate pentru tehnicile de
facilitarea
neuromusculara proprioceptiva specifice:
a. Pentru promovarea mobilitaii se folosesc: iniierea ritmica, miscarea activa de
relaxareopunere,
relaxare-opunere, relaxare-contracie, stabilizare ritmica, rotaie ritmica
b. Pentru promovarea mobilitaii se folosesc: iniierea ritmica, miscarea activa de
relaxareopunere,
izometrie alternanta, relaxare-contracie, stabilizare ritmica, rotaie ritmica
c. Pentru promovarea stabilitaii se folosesc: contracii izometrice n zona
scurtata, iniierea
ritmica, miscarea activa de relaxare-opunere, stabilizare ritmica, rotaie ritmica
d. Pentru promovarea stabilitaii se folosesc: contracii izometrice n zona
scurtata,
izometrie alternanta
e. Pentru promovarea abilitaii se folosesc: inversarea agonistica, progresia cu
rezistena,
secvenialitatea normala, repetiia
317. Elementele de facilitarea proprioceptive sunt:
a. ntinderea / stretching-ul
b. rezistena aplicata unei miscari (prin greutatea corporala, manual, mecanic)
c. vibraia

d. telescoparea / compresiunea si traciunea

e. accelerarea, rostogolirea, balansarea ritmica.
318. Elementele de facilitarea telereceptive sunt:
a. Vazul
b. Auzul
c. Stimularea sinusului carotidian
d. Olfacia
e. Presiunile pe tendoanele lungi
319. Pentru refacerea mobilitaii articulare prin interesarea esutului moale se
folosesc
urmatoarele metode kinetice specifice:
a. Mobilizarile
b. Manipularile
c. Stretching-ul pentru esutul moale
d. Inhibiia activa pentru toate structurile esutului moale
e. Inhibiia activa pentru muschi
320. Modul corect de aplicare a stretching-ului presupune:
a. Se ncepe cu articulaiile distale, apoi se trece spre cele proximale
b. Se ntinde doar cte o articulaie iniial, apoi se trece spre cele proximale
c. Se realizeaza concomitent o traciune usoara n ax, pentru evitarea compresiei
articulare
d. Trebuie evitat overstretching-ul (suprantinderea)
e. Toate aspectele precizate la punctele a, b, c, d
321. Stretching-ul este contraindicat n urmatoarele situaii:
a. Cnd limitarea amplitudinii de miscare este de cauza musculara
b. Dupa o fractura veche, corect consolidata
c. n prezena unui proces inflamator acut sau infecios intraarticular sau
periarticular
d. n prezena unui hematom sau a altor leziuni ale esutului moale
e. La pacientul cu scadere severa de fora musculara
322. Inhibiia activa se aplica pentru refacerea amplitudinii de miscare
compromisa de
contractura musculara la pacientul cu:
a. Muschi normal inervat
b. Muschi denervat
c. Muschi aflat sub control voluntar normal
d. Miopatie severa
e. Spasticitate piramidala
323. Dintre tehnicile enumerate doua nu se folosesc pentru obinerea inhibiiei
active:

a. Tehnica hold - relax (contracie - relaxare)

b. Tehnica hold relax - contraction (contracie relaxare - contracie)
c. Tehnica contraciei agonistului
d. Tehnica Oxford
e. Tehnica Delorme Watkins
324. Indicaiile pentru mobilizarea articulaiei periferice sunt:
a. Scaderea sindromului algic articular
b. Meninerea feedback-ului proprioceptiv articular
c. Scaderea feedback-ului proprioceptiv articular
d. Cresterea miscarilor articulare prin afectare articulara capsulara
e. Rol profilactic n cazul imobilizarilor prelungite, mai ales la pacientul cu
paralizie
325. Principiile de baza care controleaza facilitarea proprioceptiva sunt:
a. Acionare iniial de partea afectata
b. Acionare iniial de partea sanatoasa
c. Respectarea liniilor de miscare n diagonala si spirala
d. Iniierea se face de la nivelul capului si gtului, continund cu genunchiul,
indiferent
scopul funcional urmarit
e. Creierul uman difereniaza att noiunea de miscare ct si pe cea musculara
326. Elementul unificator al tehnicilor de facilitarea l reprezinta utilizarea:
a. Mecanismelor reflexe elementare
b. Modificarilor de repartiie tonica prin schimbari ale poziiei corpului
c. Sincineziilor, n mod difereniat
d. Interveniilor reflexe periferice
e. Electroterapiei
327. Obinerea facilitarii n metoda Kabat se realizeaza prin:
a. folosirea unor scheme globale de miscare
b. folosirea unor scheme de miscare locale
c. opunerea unei rezistene maxime la miscarea dorita a fi executata de pacient
d. opunerea unei rezistene minime la miscarea dorita a fi executata de pacient
e. alternarea antagonistilor n reeducarea miscarilor active prin mecanismul
induciei
succesive descris de Sherrington
328. Facilitarea proprioceptiva a activitaii musculare n cadrul metodei Kabat
este asigurata
de o serie de manevre care se aplica n timpul miscarilor active pe diagonala, si
anume:
a. contactul manual si comanda verbala
b. stimulii de ntindere (aplicai n schema de miscare n care grupul muscular
antagonist

este n scurtare maxima)

c. traciunea si fixarea articulara
d. sincronizarea normala (contracia muschilor n secvene desprinse din miscari
coordonate, cu derulare cursiva)
e. toate aspectele precizate la punctele anterioare
329. n exerciiile de tip Kabat se ine seama de urmatoarele aspecte kinetice
fundamentale:
a. Pentru fiecare segment al corpului exista doua diagonale de miscare
b. Fiecare diagonala de miscare are doua scheme antagonice
c. Fiecare diagonala de miscare are trei scheme antagonice
d. Fiecare schema presupune o miscare cu trei componente
e. Fiecare schema presupune o miscare cu doua componente
330. n exerciiile de tip Kabat se ine seama ca doua miscari nu se asociaza
niciodata,
indiferent schema de miscare:
a. Flexie cu rotaie externa, totdeauna la membrul superior
b. Extensie cu rotaie interna, totdeauna la membrul superior
c. Adducie cu rotaie externa, totdeauna, la membrul inferior
d. Flexie cu rotaie externa, totdeauna la membrul inferior
e. Abducie cu rotaie interna, totdeauna, la membrul inferior
331. Exerciiile de tip Bobath, cu larga aplicabilitate la pacientul hemiplegic /
hemiparetic, au
urmatoarele scopuri / obiective:
a. limitarea excesului de activitate tonica-reflexa perturbatoare a schemei motorii
normale
b. inhibarea sau suprimarea activitaii tonic reflexe anormale
c. modificarea tonusului muscular
d. facilitarea integrarii reaciilor superioare de ridicare si echilibru, n secvena
dezvoltarii
lor reale
e. activarea reflexelor posturale, recstignd controlul asupra miscarilor izolate
332. Aspectele de baza necesare a fi respectate n aplicarea exerciiilor de tip
Bobath sunt:
a. respectarea ordinii poziiilor fundamentale reflex-inhibitorii (se ncepe
totdeauna cu
poziionarea capului si gtului) care sunt, de cele mai multe ori, diametral sau
parial
opuse poziiilor pe care le adopta pacientul n mod spontan
b. nu se suprapun schemele anormale peste cele normale si nu se repeta o
miscare incorecta
parazitata de sincinezie pna cnd schema sincinetica nu este voliional
controlata

c. poziiile de inhibiie reflexa combat spasticitatea, obinndu-se atenuarea

tonusului
muscular anormal si o coordonare motrica superioara
d. posturarea pacientului se face cu respectarea acelor poziii adoptate de acesta
e. controlul permanent al punctelor cheie (articulaiile) localizate axial (coloana
vertebrala
cu centurile scapulara si pelvina) si distal (degete-pumn, degete-tibiotarsian).
333. Care din urmatoarele afirmaii referitoare la exerciiile de tip Bobath sunt
adevarate:
a. Iniial se deruleaza exerciii pentru obinerea controlului activ al poziiei, cu
eliminarea
aciunii gravitaiei
b. Urmeaza exerciii pentru obinerea controlului activ al diferitelor combinaii
posturale
care necesita o miscare finalizata, acionnd contra gravitaiei
c. Se vor diversifica apoi exerciiile fizice pentru obinerea controlului asupra
coordonarii
miscarilor
d. n final se lucreaza exerciii pentru redobndirea reaciilor de echilibru
e. Ordinea menionata pentru exerciiile de la punctele a, b, c si d nu este
important a fi
respectata
334. Exerciiile din metoda Rood se fundamenteaza pe urmatoarele aspecte
neurofiziologice:
a. Se faciliteaza contraciile voluntare maxime, prin activarea aferenta gamma,
cu
reglementarea activitaii fusurilor neuromusculare
b. Este necesar un input corect pentru obinerea unui raspuns motor corect
c. Cea mai eficienta stimulare cutanata se realizeaza prin perierea tegumentului
sau prin
trecerea rapida a unor cuburi de gheaa
d. Fiecare miscare care se executa trebuie sa aiba o finalizare prestabila, iar
senzaiile care
se percep n tot cursul miscarii constituie elemente de baza ale nvaarii motorii
e. Toate aspectele anterioare sunt adevarate
335. Receptorii stimulai mai frecvent n cadrul exerciiilor metodei Rood sunt:
a. Receptorii cutanai
b. Fusul neuromuscular
c. Organul tendinos Golgi
d. Mecanoreceptorii din derm si articulaii
e. Receptorii olfactivi

336. Stimularea receptorilor cutanai n cadrul exerciiilor metodei Rood se

realizeaza prin:
a. Periere rapida, usoara, superficiala
b. Periere rapida, profunda
c. Aplicaii de rece (gheaa) pentru perioada scurta
d. Aplicaii de cald pentru perioada lunga
e. Netezirea lenta, usoara, ritmica
337. Selectai care sunt efectele generale ale masajului:
a. cresterea metabolismului bazal
b. scaderea metabolismului bazal
c. ameliorarea starii generale
d. hiperemie
e. cresterea fluxului urinar
338. Selectai care sunt efectele locale ale masajului:
a. decontracturant
b. rezorbtiv
c. cresterea temperaturii centrale a corpului
d. scaderea temperaturii centrale a corpului
e. hiperemiant
339. Dupa modul de aciune al tipului de masaj folosit, efectele pot fi:
a. directe
b. indirecte
c. reflexogene
d. numai reflexe
e. toate raspunsurile de mai sus
340. Asupra tegumentului masajul produce urmatoarele efecte:
a. scaderea secreiei glandelor sudoripare
b. descuamare
c. inhibarea cresterii celulelor tinere
d. vasodilataie activa
e. vasoconstricie activa
341. Asupra esutului celular subcutanat masajul produce urmatoarele efecte:
a. scade afluxul de snge
b. stimuleaza refacerea elasticitaii esutului conjunctiv
c. mbunataeste schimburile nutritive si eliminarea reziduurilor
d. scade masa de esut gras
e. creste masa de esut muscular
342. Care afirmaii sunt adevarate privind efectele masajului asupra muschilor?
a. creste contractilitatea
b. scade conductibilitatea
c. creste performana musculara

d. scade performana musculara

e. stimuleaza refacerea postefort
343. Care afirmaii sunt adevarate privind efectele masajului la nivelul
tendoanelor?
a. stimuleaza cresterea supleei acestora
b. stimuleaza propriocepia
c. determina staza sanguina si limfatica cu scop nutritiv
d. stimuleaza circulaia locala
e. inhiba circulaia locala
344. Care afirmaii sunt adevarate privind efectele masajului la nivel circulator:
a. la nivelul circulaiei capilare inhiba vasomotricitatea
b. la nivel venos creste viteza de circulaie
c. la nivel venos scade usor presiunea venoasa
d. cresterea fluxului sanguin la nivel arteriolar
e. scaderea fluxului sanguin la nivel arteriolar
345. Care afirmaii sunt adevarate privind efectele fiziologice ale masajului?
a. decontracturant
b. stimulant muscular
c. analgetic
d. inhibarea circulaiei
e. stimularea eliminarii reziduurilor
346. Care sunt contraindicaii temporare pentru masaj?
a. procese inflamatorii acute
b. procese inflamatorii cronice
c. tromboflebita
d. neoplazii
e. boli acute ale organelor interne
347. Care afirmaie nu este adevarata pentru netezire?
a. efect relaxant
b. efect stimulant
c. se aplica numai la sfrsitul altor manevre de masaj
d. se aplica la nceputul sedinei de masaj
e. se aplica intercalata ntre alte manevre
348. Netezirea prezinta urmatoarele variante tehnice:
a. cu regiunea tenara
b. cu faa dorsala a degetelor, usor flectate
c. cu faa dorsala a minii
d. cu pumnul nchis
e. cu cotul

349. Friciunea care afirmaii sunt adevarate:

a. vizeaza esutul subcutanat
b. vizeaza esuturile moi periarticulare
c. vizeaza esutul muscular n special
d. vizeaza osul
e. are efecte reflexogene
350. Friciunea prezinta urmatoarele variante tehnice:
a. cu vrful policelui sau al indexului
b. cu radacina minii
c. prin lovirea ritmica a esuturilor
d. prin rularea tegumentului
e. intensitatea depinde de unghiul de aplicare
351. Care afirmaii sunt adevarate pentru framntat?
a. se adreseaza n special muschilor
b. consta ntr-o comprimare gradata a esuturilor
c. se realizeaza prin ridicarea, torsiunea si presarea esuturilor pe planurile
subiacente
d. creste schimburile nutritive si eliminarea toxinelor
e. amelioreaza mobilitatea articulara
352. Framntatul prezinta urmatoarele variante tehnice:
a. cuta plimbata
b. circular
c. masajul rindea
d. ciupituri
e. pieptanatul
353. Care afirmaii sunt adevarate pentru batere?
a. consta din presiunea ritmica
b. consta din lovirea ritmica a esuturilor superficiale sau profunde
c. determina hiperemie locala
d. are efect reflex
e. nu are efect reflex
354. Care sunt variantele tehnice ale baterii?
a. percutatul
b. tocatul
c. tocatul tangenial
d. batatoritul
e. mangaluirea
355. Vibraiile se caracterizeaza prin:
a. imprimarea unor miscari oscilatorii ritmice asupra esuturilor
b. se pot realiza manual

c. se realizeaza numai cu aparate vibratorii

d. stimuleaza circulaia si propriocepia locala
e. se pot face cu vrful unui deget sau cu trei degete reunite
356. Care dintre urmatoarele definiii caracterizeaza noiunea de orteza:
a. mijloc / dispozitiv extern folosit pentru modificarea caracteristicilor structurale
si
funcionale ale sistemului neuro - mioartrokinetic, cu meninerea sau refacerea
funciei
segmentului la care este aplicata
b. aparat sau dispozitiv de substituie artificiala folosit pentru nlocuirea diferitelor
segmente
absente sau organe ale corpului
c. dispozitiv adaugat corpului unei persoane pentru a susine, a poziiona, a
imobiliza, a
corecta diformitai, a asista fora musculara, a modifica tonusul muscular sau a
promova
miscarea unor segmente
d. modalitate fizica pentru cresterea forei si rezistenei musculare
e. una dintre cele mai importante exerciii din kinetoterapia pasiva
357. Ortezele au rol multiplu n recuperarea medicala, dar nu asigura:
a. imobilizarea sau susinerea unei articulaii sau unui segment al corpului,
asigurnd astfel
prevenirea / corectarea deformarilor si meninerea articulaiei ntr-o poziie ct
mai
funcionala
b. mbunatairea funciei articulare n condiiile unei asistari corespunzatoare a
mobilitaii la
acel nivel, cu posibilitatea aplicarii unei traciuni
c. controlul unei miscari direcionate
d. durerea si presiunea n segmentul respectiv prin transferul de fora de la o
zona
topografica la alta
e. protecie a structurilor segmentului respectiv (muschi, ligamente, oase, nervi,
vase) pe
toata perioada programului de recuperare
358. Oricare dintre ortezele folosite n practica medicala trebuie sa prezinta
urmatoarele
calitai:
a. grele, cu durabilitate scazuta
b. confortabile, tolerate corespunzator
c. acceptabile din punct de vedere cosmetic, mai ales pentru cele folosite la
extremitatea
distala a membrului superior

d. usor de ntreinut si de curaat; simple, n sensul facilitaii (usurinei) montarii /

demontarii (pus / scos) corecte
e. utile, sa serveasca n realitate scopului propus, ajustabile diferitelor faze
evolutive ale
suferinei respective
359. Oricare dintre protezele folosite n practica medicala trebuie sa prezinta
urmatoarele
calitai:
a. confecionata din material dur, rezistent
b. acceptabila din punct de vedere cosmetic, fara determinarea modificarilor
trofice la
nivelul bontului
c. sa posede relief adaptat segmentului protezat si caracteristicilor bontului cu
care trebuie
sa se articuleze
d. usor de ntreinut, de aplicat la nivelul bontului
e. sa nu se modifice n raport cu evoluia afeciunilor asociate
360. Ortezele se confecioneaza din urmatoarele materiale, cu o excepie:
a. metalul (oel calit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
b. plasticul
c. pielea
d. hrtia
e. fibrele sintetice, materiale plastifiabile
361. Fiecare orteza este prezentata n detaliu, prin intermediul mai multor
fotografii (din
diferite unghiuri) si nsoita de o fisa tehnica, care cuprinde urmatoarele
elemente:
a. numele si tipul ortezei-statica sau dinamica, temporara sau definitiva
b. indicaiile sale terapeutice, obiectivele montarii sale la un anumit segment
c. descrierea materialului din care este confecionata, durata n care se poate
realiza,
dificultatea de execuie
d. alte meniuni sau remarci cu privire la orteza respectiva
e. date despre pacientul la care urmeaza a fi aplicata
362. Aspectele motivaionale care permit ncadrarea ortezelor n orteze statice
sunt:
a. meninerea tonusului si forei musculare
b. corectarea deformarilor din afeciunile neurologice prin deficitul muscular
c. prevenirea si corectarea contracturilor musculare
d. stretching-ul pasiv
e. stabilizarea articulara analitica si globala, mai precis n lan cinematic

363. Aspectele motivaionale care permit ncadrarea ortezelor n orteze dinamice

sunt:
a. imobilizarea, limitare activitaii articulare
b. prevenirea deformarilor secundare dezechilibrelor musculare
c. stimulare senzoriala, n principal proprioceptiva
d. meninerea schemelor de miscare
e. posturarea corecta si pastrarea aliniamentului articular
364. Principalele condiii patologice care presupun n cadrul asistenei medicale
complexe si
ortezarea sunt:
a. leziunile de neuron motor central sau periferic
b. suferine ortopedico-traumatice diverse
c. afeciuni reumatismale
d. complicaiile dupa arsuri
e. afectari tegumentare grave, cu edem fluctuant
365. Principalele condiii patologice care presupun n cadrul asistenei medicale
complexe si
protezarea sunt:
a. Amputaiile membrelor inferioare
b. Traumatismele
c. Tumorile benigne
d. Malformaiile dobndite
e. Osteosarcoamele
366. Selectarea protezei optime pentru pacientul cu amputaie de membru se
realizeaza n baza
unor criterii, cu excepia:
a. nivelul amputaiei membrului respectiv
b. starea aparatelor cardiovascular si respirator ale pacientului, precum si
statusul cognitiv
cu motivaia personala
c. activitaile-vocaionale si nevocaionale-pe care pacientul le anticipeaza
d. existena sau nu a antecedentelor heredo-colaterale de amputaie
e. resursele financiare si tehnice de care dispune persoana n cauza
367. La nivelul membrului superior, ortezele sunt indicate pentru refacerea
funcionalitaii
normale, prin:
a. asistarea sau suportul musculaturii deficitare (cu fora scazuta); substituirea
musculaturii
paralizate
b. protejarea zonelor algice si / sau deformate de solicitari importante
c. corectarea / minimalizarea deformarilor sau tulburarilor de aliniament
existente, cu

asigurarea unui aliniament corect al axelor biomecanice

d. prevenirea mobilitaii pe direcii corecte, controlate, asigurnd conservarea
energiei si
prevenirea miscarilor anormale
e. imposibilitatea montarii altor dispozitive asistate, supravegheate
368. Principalele criterii n funcie de care se clasifica ortezele sunt:
a. Clasic (gruparea n doua mari categorii-statice si dinamice)
b. Anatomic (n funcie de segmentul ce urmeaza a fi ortezat)
c. Clinico-funcional
d. Materialul din care sunt confecionate
e. Denumirea firmei producatoare
369. Cele mai importante afeciuni reumatismale cu localizare la nivelul centurii
scapulare
care beneficiaza de ortezare a umarului sunt:
a. Capsulita adeziva sau umarul ngheat
b. Suferina articulaiei acromioclaviculare
c. Boli inflamator-imune
d. Reumatismul abarticular
e. Sindrom postcombustional
370. Rolul ortezei statice de tipul stabilizatorului pentru abducia umarului este
complex,
incluznd:
a. mobilizarea braului si umarului, practic a ntregului membru superior
b. prevenirea contracturii muschilor adductori ai umarului
c. reducere a dezechilibrelor biomecanice la nivelul centurii scapulare, a
consecinelor
acestora (subluxaia umarului, retraciile musculare)
d. prevenirea stretchingului muschilor rotatori interni simultan cu asuplizarea
muschiului
deltoid si a coafei rotatorilor
e. asistarea si stimularea muschilor membrului superior n raport cu derularea
recuperarii,
cnd exista o paralizie de plex brahial
371. Orteza complexa pentru membrul superior n care este inclusa si orteza
dinamica pentru
umar are rol multiplu pentru:
a. asistarea miscarilor la nivelul centurii scapulare si braului astfel nct
funcionalitatea
minii si pumnului sa fie ct mai aproape de cea fiziologica
b. prevenirea contracturii musculaturii membrului superior
c. conservarea funciilor neafectate ale membrului superior, avndu-se n vedere
ca funcia

principala este prehensiunea alaturi de miscarea de prono-supinaie a

extremitaii distale
d. reducerea aspectelor dinamice ale funcionalitaii membrului superior,
e. nlaturarea riscului traumatismelor secundare miscarilor anormale, a traciunii
pe
radacinile nervoase
372. Unul dintre aspectele de mai jos nu caracterizeaza orteza dinamica pentru
balansul /
mobilizarea antebraului (BFO = balanced forearm orthoses):
a. indicata la pacientul cu suferina neurologica, fara o buna stabilitate si un
control motor
schiat al trunchiului
b. deosebit de utila cnd exista posibilitatea suspendarii esarfei, prin intermediul
a doua
benzi sau curele, deasupra capului pacientului
c. poate fi montata la scaunul cu rotile, cu care se mobilizeaza pacientul
neurologic
(tetraplegic, distrofie neuromusculara severa)
d. articulat cu orteza, se aplica un dispozitiv sub forma de jgheab pe mnerul
scaunului,
ceea ce permite ca printr-un efort muscular minim la nivelul centurii
scapulohumerale si
trunchiului, pacientul poate sa-si mobilizeze, n plan orizontal, braul, sa-si
flecteze cotul
si sa ajunga cu mna la gura
e. tip aparte de orteza dinamica pentru membru superior
373. Ortezarea umarului la pacientul hemiplegic permite:
a. n perioada flasca a hemiplegiei, ortezarea de repaus asigura poziionarea
corecta a
umarului, cu braul n abducie de 450 si usor anteflectat
b. n etapele de recuperare, ortezarea dinamica asigura derularea kinetoterapiei
corespunzatoare (tehnicile de facilitare neuroproprioceptive, exerciii de
redresare si
echilibru, de antrenare a simetriei corporale etc.)
c. derularea stretching-ului rapid pentru corectarea spasticitaii
d. derularea stretching-ului lent necesar asuplizarii structurilor esutului moale din
regiunea
minii
e. promovarea contracturilor generate de dezechilibrele tonusului muscular si la
nivelul
centurii scapulohumerale
374. Orteza helicoidala a membrului superior este:
a. o orteza funcionala statica

b. indicata cnd paralizia de plex brahial este definitiva, severa si nu exista

posibilitatea
altor atitudini terapeutice (ortopedico-chirurgicale)
c. indica la pacienii cu paralizie de plex brahial cu sau fara conservarea unei
mini
funcionale
d. orteza care-i permite pacientului sa-si utilizeze optim restantul funcional
muscular
e. orteza care necesita o purtare permanenta, independent de programul de
recuperare sau
de interveniile chirurgicale ulterioare
375. Ortezarea umarului instabil, la pacienii cu luxaie sau subluxaie a umarului,
presupune:
a. respectarea poziiei funcionale, timp de 7-10 zile
b. obinerea starii antalgice
c. prevenirea redorii articulare, care predispune la dezvoltarea sindromului
dureros cronic
d. iniierea programului de recuperare pentru refacerea mobilitaii articulare (prin
intermediul exerciiilor globale de mobilizare pe abducie-flexie-rotaie externa) si
a
controlului motor al umarului
e. toate aspecte cuprinse la punctele a, b, c, d
376. Ortezarea umarului la pacientul cu poliartrita reumatoida presupune:
a. orteza des utilizata este cea care asigura rotaia externa si abducia umarului,
fiind
necesara mai ales la pacienii cu ambii umeri afectai sau / si cu tendina la
redoare
marcata
b. orteza des utilizata este cea care asigura rotaia interna si adducia umarului,
fiind
necesara mai ales la pacienii cu ambii umeri afectai sau / si cu tendina la
redoare
marcata
c. meninerea braului n poziie funcionala, cu evitarea poziiei protectoare din
perioadele dintre sedinele kinetice
d. asigurarea igienei corespunzatoare a regiunii axilare, evitndu-se astfel
posibilele infecii,
cu impact negativ asupra evoluiei bolii
e. asistarea unora dintre exerciiile kinetice
377. Un umar endoprotezat, trebuie sa posede, imediat postoperator:
a. o miscare de abducie de 90si o rotaie externa de cel puin 20
b. o miscare de abducie de 60si o rotaie externa de cel puin 10
c. o miscare de abducie de 30si o rotaie externa de cel puin 20

d. o miscare de abducie de 60si o rotaie externa de cel puin 20

e. o miscare de abducie de 90si o rotaie externa de cel puin 60
378. Principalele indicaii pentru endoprotezarea pariala a umarului sunt:
a. incongruena glenohumerala cronica dureroara la pacientul cu poliartrita
reumatoida
b. fracturi complexe cervicocefalice recente
c. leziuni capitale vechi postfractura
d. leziuni capitale vechi la pacientul cu boala reumatismala inflamator-imuna
e. osteonecroza avasculara a capului humeral
379. Criteriile care sunt luate n considerare pentru artroplastia de umar sunt:
a. distrucia suprafeelor osoase articulare de catre procesul patologic inflamatorimun
b. durere permanenta la nivelul umarului cu impact funcional semnificativ
(perturbarea
ADL-urilor), necontrolate prin masuri terapeutice conservatoare
c. algoneurodistrofia unipolara a umarului
d. afectarea bilaterala a umerilor, pacientul aflndu-se n stadiu avansat al bolii,
cu
disfuncie si handicap multiplu, de cele mai multe ori fara o acuza algica
semnificativa
e. distrucia suprafeelor osoase articulare de catre procesul patologic inflamatorimun
380. Sunt descrise urmatoarele contraindicaii pentru endoprotezarea umarului:
a. procesul infecios localizat la nivelul structurilor articulare si periarticulare ale
umarului
b. paralizia completa a muschiului deltoid si / sau a coafei rotatorilor
c. radiculopatiile cervicale, cu manifestari complexe (mai ales deficit de fora
musculara
pentru muschiul deltoid si muschii spinali, cu expresie electromiografica)
d. prezena complianei pacientului
e. asocierea suferinei reumatismale degenerative la nivelul genucnhilor
381. Principiile reeducarii kinetice postoperatorii n cazul unui pacient cu umar
endoprotezat
sunt urmatoarele:
a. programul kinetic este parte componenta a programului de reabilitare complex,
etapizat,
fiind fundamentat pe gesturi blnde, simple si respectnd principiul indoloritaii
b. durata unei sedine kinetice este variabila, de 5-10-15-20 minute
c. frecvena sedinelor kinetice n cursul unei zile este de 5 ori, chiar de mai multe
ori daca
starea pacientului o permite

d. exerciiile de tip stretching pasiv si decoaptare (traciune-glisare) sunt indicate

folosesc n
programul kinetic
e. programul kinetic se deruleaza doar n condiii de spitalizare
382. Luxaiile cotului, fracturile diafizei humerale, ruptura ligamentului colateral
ulnar,
injuriile cotului la sportivi beneficiaza de ortezare si reprezinta suferine de tip:
a. neurologic
b. reumastimale inflamatorii
c. reumatismale degenerative
d. postcombustionale
e. ortopedico-traumatice
383. Ortezele statice pentru cot si umar sunt indicate pentru imobilizarea
articulara si corecta
poziionare a membrului superior (refacerea aliniamentului daca este necesar),
cu scopul
multiplu:
a. de a promova durerea
b. de a menine deformaiile structurilor periarticulare si articulare
c. de a controla mobilitatea activa (sa o mbunataeasca att pe flexie, ct si pe
extensie,
cnd este necesar, sau din contra sa limiteze tendina la hipermobilitate, prin
asigurarea
stabilitaii articulare corespunzatoare)
d. de a suplini deficitul musculo-ligamentar, cu protejarea de injuriile variate (cu
precadere
de stresul articular) si gradarea forei exercitate pe bra si antebra
e. de a furniza condiiile optime pentru refacerea tegumentului
384. Artroliza ntr-o redoare de cot se aplica avndu-se n vedere urmatoarele
obiective:
a. obinerea doloritaii
b. obinerea unei amplitudini funcionale maxime (pentru flexie o amplitudine
cuprinsa ntre
300-1200, sector care reprezinta funcionalitatea utila)
c. refacera miscarilor de flexie si pronaie, eseniale n funcionalitatea membrului
superior.
d. obinerea unei amplitudini de miscare la nivelul cotului ct mai aproape de cea
fiziologica, n limita sectorului de funcionalitate, n 3-6 luni postoperator
e. obinerea unei amplitudini de miscare la nivelul cotului ct mai aproape de cea
fiziologica, n limita sectorului de funcionalitate, n 6-9 luni postoperator
385. Complicaiile postoperatorii ale endoprotezarii cotului sunt:
a. indoloritatea

b. afectarea (de tip neuropraxie) a nervului ulnar

c. redoarea sau instabilitatea de cot
d. cicatrizarea tardiva si necorespunzatoare a plagii postoperatorii
e. decimentarea, ruptura endoprotezei sau disocierea parilor componente
386. Oricare dintre membrii echipei recuperatorii trebuie sa ina seama de
urmatoarele aspecte
n derularea programului de reabilitare la pacientul cu endoproteza de cot:
a. repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie sa fie unul decliv, pentru
reducerea ct
mai lenta a edemului postoperator
b. miscarea activa a cotului este practic permisa imediat ce edemul si durerea
postoperatorie
ncep sa se remita
c. regula de baza este progresivitatea si blndeea, fiind proscrise mobilizarea
intempestiva
si flexia peste 90 n primele 21 zile, pentru a permite vindecarea tricipitala
d. n perioadele de repaus dintre terapia fizicala, cotul va fi suspendat n poziii
alternative
de flexie 90 si extensie maximala, timp de 4 saptamni; dupa aceasta perioada,
pacientul
poate ncepe activitatea fizica uzuala, zilnica, adaptndu-se progresiv la ea n
funcie de
tolerana cotului operat
e. se indica ct mai multe miscari pasive, cu traciuni n axul membrului superior
387. Dintre principii generale care trebuie respectate n ortezarea minii face
excepie:
a. orteza trebuie sa corespunda ct mai fix conturului minii si antebraului
b. lungimea ortezei sa fie suficient de lunga (exista si excepii), prelungindu-se de
cele mai
multe ori pna n 1/3 proximala a antebraului
c. laimea ortezei la nivelul antebraului trebuie sa fie suficienta pentru asigurarea
stabilitaii
sale
d. orteza sa asigura o extensie de minim 15 30la nivelul gtului minii, cu
particularizare
n funcie de scopul ortezei
e. arcurile anatomice ale minii nu sunt absolut respectate de forma ortezei iar
degetele sunt
plasate rareori n poziie funcionala
388. Terapeutul care executa orteza pentru complexul minii trebuie:
a. sa cunoasca noiunile fundamentale de anatomie si biomecanica ale minii (!
semnificaia

gestuala a unghiurilor funcionale) precum si noiunile semiologice minime

corelate cu
suferina respectiva
b. sa cunoasca mecanismele de deformare si de corectare pentru aspectele
patologice care
sunt posibile la nivelul complexului minii
c. sa dovedeasca discernamnt n alegerea programului kinetic si sa posede
noiuni de
terapie ocupaionala
d. sa nu explice pacientului rolul aplicarii etapizate a educaiei gestuale cu
ajutorul ortezelor
n cadrul programului kinetic general
e. sa adapteze / schime tiparul ortezei n funcie de dinamica suferinei
389. Orteza n paralizia / pareza de nerv radial prezinta urmatoarele aspecte
definitorii:
a. combate tendina la retracie a tendoanelor muschilor flexori
b. combate tendina la retracie a tendoanelor muschilor extensori
c. asigurara utilizarea convenabila a minii, prin susinerea activitaii aparatului
extensor al
minii
d. este indicata o orteza cu suport dorsal pentru gtul minii si accesorii care sa
controleze
extensia la nivelul articulaiilor metacarpofalangiene
e. daca muschii extensori ai pumnului sunt indemni sau refacui, este necesara o
orteza
statica pentru extensia n articulaiile metacarpofalangiene, plasata tot pe faa
dorsala a
minii
390. Orteza n paralizia / pareza de nerv cubital prezinta urmatoarele aspecte
definitorii:
a. are rol de substituie pentru muschii lombricali
b. corecteaza hiperextensia n articulaia metacarpofalangiana la nivelul ultimelor
doua
degete (stoparea extensiei tuturor articulaiilor metacarpofalangiene n pareza
musculaturii intrinseci a minii)
c. este indicata orteza de tip bara lombricala, pentru degetele IV, V, prin
intermediul careia
se blocheaza dorsal articulaiile metacarpofalangiene, fixata cu o banda adeziva
la nivel
palmar
d. deficitul de adducie al policelui este usor controlabil
e. corecteaza hiperflexia n articulaia metacarpofalangiana la nivelul ultimelor
doua degete

(stoparea extensiei tuturor articulaiilor metacarpofalangiene n pareza

musculaturii
intrinseci a minii)
391. Orteza n paralizia / pareza de nerv median prezinta urmatoarele aspecte
definitorii, cu
excepia:
a. asista flexia dorsala a pumnului si opoziia policelui
b. asista extensia degetelor
c. sunt folosite orteze statice (sub forma de bara n C) si orteze dinamice pentru
police
d. cnd deficitul motor este minim, pacientul prefera sa foloseasca orteza doar n
miscarile
de finee, mai ales atunci cnd pensele laterale polici-digitale sunt posibile
e. pentru deformarile degetelor II si III sunt indicate ortezele statice de tipul
benzilor
adezive sau suporilor externi
392. n leziunile de nervi periferici ale membrului superior, cu expresie clinicofuncionala la
nivelul compexului minii, ortezarea se aplica pentru:
a. prevenirea deformarilor determinate de asinergismul muscular
b. refacerea amplitudinii maxime de miscare pasiva pentru sectorul afectat si
restabilirea /
meninerea amplitudinii maxime de miscare activa, a forelor musculare optime n
teritoriile neafectate
c. poziionarea complexului minii astfel nct sa poata fi utilizata optim
d. substituirea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
e. inhibarea parametrilor musculari din teritoriile nervoase interesate
393. La pacientul cu mna reumatoida, ortezele de repaus asigura:
a. limitarea durerii n contextul combaterii procesului inflamator prin repaus
articular
b. prevenirea / corectarea deviaiilor articulare, a dezvoltarii poziiilor vicioase, a
deformaiilor la nivelul pumnului, degetelor
c. meninerea n poziie neutra de lucru a minii
d. meninerea durerii
e. prevenirea poziiei neutre de lucru a minii
394. Stabilizatorii digitali, stabilizatorii policelui, stabilizatori pentru deget-mnapumn / gtul
minii, orteze pentru reducerea hipertoniei, orteze de tip mnusa fac parte din
categoria de
orteze:
a. statice, de repaus sau de protecie
b. dinamice

c. funcionale
d. de substituie
e. susinatori instrumentali
395. Gtul minii n usoara flexie, asociata deseori cu nclinarea ulnara moderata
si
semipronaie, policele n extensie-adducie moderata, degetele II V n poziie
indiferenta (usoara flexie n articulaiile metacarpofalangiene si interfalangiene),
muschii
regiunii tenare sunt n repaus cnd poziia policelui este de 40antepulsie si 20
abducie
definesc:
a. poziia funcionala a complexului minii
b. poziia funcionala a antebraului distal
c. poziia antalgica a complexului minii
d. poziia antalgica a antebraului
e. poziia de repaus nocturna
396. Contraindicaiile pentru endoprotezare la nivelul complexului minii includ
urmatoarele
aspecte:
a. statusul noninfecios articular sau cu alta localizare
b. afeciuni neurologice diverse, cu impact clinico-funcional la nivelul
complexului minii
c. absena structurilor osoase (insuficiena capitalului osos) si a stabilitaii
ligamentare
corespunzatoare pentru consolidarea endoprotezei
d. pacientul tnar / copil la care sunt prezente cartilajele de crestere
(endoprotezare este
posibila numai dupa nchiderea cartilajelor de crestere)
e. pacientul cooperant
397. Ortezele pentru membrul inferior sunt indicate pentru:
a. asistarea mersului si controlul miscarii
b. reducerea durerii si a ncarcarii articulare prin greutatea corpului
c. maximizarea efectelor deformarilor articulare existente
d. minimalizarea efectelor deformarilor articulare existente
e. cresterea ncarcarii articulare prin greutatea corpului
398. Ortezele pentru membrul inferior trebuie sa fie centrate astfel:
a. orteza de glezna centrata la nivelul maleolei mediale
b. orteza de genunchi la nivelul proeminenei condil femural medial
c. orteza de sold astfel nct sa permita pacientului o flexie de 90 la nivelul
soldului
d. orteza de genunchi la nivelul proeminenei condil femural lateral
e. orteza de glezna centrata la nivelul maleolei laterale

399. Rolul ortezelor de picior este n funcie de tipul de orteza. Astfel:

a. Orteza statica menine segmentul de corp disfuncional ntr-o anumita poziie
b. Orteza dinamica inhiba miscarea segmentului de corp, asigurnd o
funcionalitate optima
c. Orteza biomecanica sau funcionala are rol multiplu (controlul miscarilor
excesive,
plasarea piciorului n neutralitate subtalara n faza de sprijin a mersului, absorbia
socului
la atacul cu talonul)
d. Ortezele acomodative asigura amortizarea socurilor, distribuirea uniforma a
presiunilor
e. Ortezele acomodative asigura solicitarea reliefurilor osoase si accentuarea
frecarii
suprafeelor plantare
400. Endoproteza cefalica la nivelul soldului este indicata la pacientul cu:
a. fractura de acetabul
b. fractura de col femural
c. osteonecroza aseptica de cap femural
d. pseudartroza postfractura de cap femural
e. fractura intertrohanteriana
401. Proteza totala de sold este indicata n marile degradari anatomo-funcionale
ale soldului,
dintre care mai importante sunt:
a. Coxartroze secundare sau primitive decompensate
b. Sechele posttraumatice si artrodeza de necesitate la vrste tinere
c. Reumatismul cronic inflamator
d. Procesul infecios local
e. Periartrita coxofemurala
402. Avantajul endoprotezarii soldului cu proteza totala cimentata se exprima
prin:
a. Fixarea biologica prin contactul intim biologic la interfaa implant-os
b. Fixare definitiva de la nceput
c. Posibilitatea de a relua mersul cu ncarcare, la cteva zile postoperator
d. Reluarea tardiva a mersului cu ncarcare
e. Refacerea parilor moi ale soldului
403. Asezarea si ridicarea de pe scaun la pacientul cu endoproteza de sold
comporta
urmatoarele aspecte definitorii:
a. scaunul folosit de pacient se recomanda a fi cu nalime ct mai mica, astfel
nct flexia la
nivelul genunchiului si soldului sa fie peste 90

b. la asezare, pacientul se ndeparteaza ct poate de mult cu calciele de scaun,

se lasa ct
mai repede cu greutatea mai mult pe membrul inferior afectat pe scaun
c. la ridicarea de pe scaun, apropie calciele, cu membrul inferior operat ct mai
aproape de
scaun, deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu sprijin ct mai
mult n
membrul inferior neprotezat
d. la asezare, pacientul se apropie ct poate de mult cu calciele de scaun, se
lasa pe scaun
ct mai usor cu greutatea mai mult pe membrul inferior sanatos
e. la ridicarea de pe scaun, apropie calciele, cu membrul inferior sanatos ct
mai aproape
de scaun, deplaseaza sezutul la marginea scaunului si se ridica cu sprijin ct mai
mult n
membrul inferior neprotezat
404. n cadrul programului kinetic performat la un pacient cu endoproteza de sold
se deruleaza
exerciii pentru grupele musculare:
a. fesiere
b. cvadricipitale
c. paravertebrali
d. ale membrelor superioare
e. sternocleidomastoidieni
405. Obiectivele programului de recuperare aplicat la un pacient cu artroplastie
totala sold
sunt:
a. cresterea forei musculare
b. meninerea atitudinilor preoperatorii ale membrului inferior
c. meninerea mobilitaii articulare si evitarea instalarii atitudinilor vicioase
d. recuperarea completa a genunchiului
e. evitarea sau tratarea sechelelor tromboflebitei postoperatorii si prevenirea
edemului
406. Postoperator, la pacientul cu artroplastie totala cimentata de sold sunt
indicate
mobilizarile asistate la nivelul soldului operat din ziua a 5-a, pentru:
a. flexie si adducie
b. flexie si abducie
c. extensie si rotaie
d. rotaie
e. extensie si adducie
407. Pacientul cu artroplastie totala necimentata la nivelul soldului nu are voie
sa:

a. ncarce membrul inferior operat si nu are voie sa sofeze nainte de 6-8

saptamni
b. solicite mult grupele musculare abductoare ale soldului
c. solicite prin exces de fora sau amplitudine de miscare endoproteza
d. mearga cu sprijin n cadru, apoi n baston
e. faca kinetoterapie n programul de recuperare
408. Care dintre urmatoarele aspecte nu reprezinta indicaie pentru artroplastia
pariala de
genunchi:
a. distrugere articulara moderata
b. dureri persistente
c. aparat ligamentar distrus
d. deviaii axiale peste 20
e. pacient cu vrsta peste 60 ani
409. n programul de recuperare postoperator ntr-o artroplastie pariala de
genunchi contracia
izometrica a muschiului cvadriceps se iniiaza:
a. Din a treia zi postoperator
b. Din a patra zi postoperator
c. Chiar din ziua operaiei
d. La 3-4 saptamni postoperator
e. Este contraindicata
410. Reluarea mersului la pacientul cu artroplastie genunchi cu endoproteza
pariala nu se face
n modul urmator:
a. 5-6 sedine de mobilizare activa a genunchiului, aflat n gips bivalv n extensie,
din ziua
3-a sau 4-a; mersul n crje fara sprijin la 2 saptamni; ncarcare egala cu
membrele
inferioare la 3-4 saptamni, cu sprijin n crja sau baston; mersul normal cu
sprijin total
n membrul inferior operat, cu indicaia folosirii bastonului totusi, la 3 luni
postoperator
b. mersul n crje cu sprijin la 2 saptamni; ncarcare inegala cu membrele
inferioare la 4
saptamni, cu sprijin n crja sau baston; mersul normal cu sprijin total n
membrul
inferior operat la 4 luni postoperator
c. mersul n crje cu sprijin la 4 saptamni; ncarcare inegala cu membrele
inferioare la 5
saptamni, cu sprijin n crja sau baston; mersul normal cu sprijin total n
membrul
inferior operat la 3 luni postoperator

d. mersul n crje cu sprijin la 3 saptamni; ncarcare egala cu membrele

inferioare la 5
saptamni, cu sprijin n crja sau baston; mersul normal cu sprijin total n
membrul
inferior operat la 4 luni postoperator
e. ncarcare egala cu membrele inferioare la 4 saptamni, cu sprijin n crja sau
baston;
mersul normal cu sprijin total n membrul inferior operat la 4 luni postoperator
411. Indicaiile mai importante pentru artroplastia totala de genunchi sunt:
a. gonartroza decompensata care intereseaza toate structurile genunchiului
b. deviaiile axiale importante, peste 20
c. flexumul ireductibil
d. instabilitatea marcata, intens dureroasa
e. persoane sub 50 ani, cu modificari de aliniament la nivelul genunchiului
412. Pentru care dintre grupele musculare sunt indicate exerciiile de tip
izometric n
programul kinetic preoperator la pacientul cu endoproteza de genunchi:
a. fesier mare
b. cvadriceps
c. triceps sural
d. ischiogambieri
e. tibial anterior
413. Din saptamna a 6 a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi
sunt permise:
a. alergarea
b. ridicare si purtare de greutai mari
c. sofatul
d. exerciii n lan cinematic nchis pentru coordonare si control motor al
membrului inferior
e. pedalare la cicloergometru
414. Metodele si mijloacele programului de recuperare la pacientul cu
artroplastie de glezna
sunt astfel alese nct asigura:
a. combaterea durerii, tulburarilor trofice, complicaiilor posibile
b. refacerea funcionalitaii gleznei si consolidarea regiunii piciorului
c. o schema de mers ct mai normala, cu evitarea schiopatatului
d. meninerea statusului clinico-funcional iniial
e. o schema de mers antalgica
415. ncalamintea indicata la pacientul cu hallux valgus se caracterizeaza prin:
a. caputa moale, larga si rotunjita cu decupaj
b. pelota laterala n dreptul articulaiei metatarsofalangiene a halucelui

c. toc nalt
d. pelota metatarsiana sau sesamoida
e. susinator al arcului longitudinal lateral
416. Ortezele pentru glezna-picior se grupeaza n doua mari categorii, n funcie
de articulaia
care solidarizeaza ntre ele cele doua componente (gambiera si podala):
a. Orteze fixe, rigide, din material plastice
b. Ortezele hibride, dinamice, din metal
c. Orteze funcionale
d. Orteze mobile
e. Orteze de repaus
417. Principalele indicaii ale ortezelor genunchi-glezna-picior sunt:
a. Deformari primare ale genunchiului cu modificari secundare ale complexului
gleznapicior
b. Genu recurvatum, peste 25
c. Instabilitate anterioara a genunchiului
d. Contracturi severe n flexie ale genunchiului
e. Hipotrofie muschi cvadriceps
418. Ortezarea membrului inferior afectat la pacientul hemiplegic n stadiu flasc
cuprinde
doua modalitai prin care se obin stimularea tonusului muscular si antrenamentul
proprioceptiv:
a. Orteza mobila, fixata n poziie neutra sau cteva grade de flexie plantara
b. Orteza mobila cu stop pe flexie plantara si asistarea dorsiflexiei pe un anumit
sector
c. Orteza dinamica
d. Orteza cu arc de miscare limitat
e. Orteza adaptata
419. La piciorul spastic se indica ortezele de reducere a tonusului care se
caracterizeaza prin:
a. Favorizeaza poziia de recurvatum la nivelul genunchiului
b. Sisteme cu trei puncte de presiune
c. Corecteaza biomecanic varul calcanean si supinaia antepiciorului, cu
refacerea rularii
plantei pe sol n schema de mers
d. Permit miscarea libera a soldului si genunchiului
e. Asigura un sector important de miscare a complexului glezna-picior
420. Dispozitivele externe folosite pentru a susine sau corecta postura si
aliniamentul
coloanei vertebrale definesc:
a. Ortezele de genunchi-gamba-picior

b. Ortezele complexului minii

c. Ortezele spinale
d. Ortezele de umar
e. Ortezele glezna-picior
421. Ortezele cervicale, cu rol preponderent de meninere a memoriei
kinestezice si de
relaxare a esuturilor moi din regiunea cervicala, se grupeaza n:
a. Orteze cervicale propriu-zise (colarul usor si colarul rigid)
b. Orteze cervicocefalice (colarul Philadelphia)
c. Orteze cervicotoracice (orteza tip SOMI, orteza halo)
d. Orteze toracolombare
e. Orteze toracolombosacrate
422. Orteza William se caracterizeaza prin:
a. Este o orteza spinala simpla, dinamica
b. Este o orteza dinamica pentru membru superior
c. Controleaza extensia si inflexiunile laterale ale coloanei dorso-lombare
d. Este alcatuita dintr-o banda elastica la nivel abdominal, doua benzi rigide
(pelvina si
toracica) unite prin doua benzi laterale si prin benzi mai subiri, oblice
e. Este indicata la pacientul cu spondiloliza, spondilolisteza
423. Programele de recuperare la pacientul cu suferina neurologica trebuie
instituite precoce
pentru:
a. Meninerea statusului clinico-funcional existent al pacientului
b. Prevenirea dezvoltarii sechelelor funcionale neurologice
c. Combaterea modificarilor somatice secundare deformari, deviaii, redoare
articulara
d. Combaterea modificarilor somatice secundare degenerescene si fibroza
musculara,
escare de decubit
e. Refacerea mobilitaii articulare
424. Metodele si mijloacele specifice folosite n programul de recuperare
performat la
pacientul neurologic fac parte din:
a. Electroterapie si termoterapie (terapie fizicala)
b. Kinetoterapie specifica, masaj si terapie ocupaionala (ergoterapie)
c. Psihoterapie si alte categorii terapeutice (ortezare)
d. Modalitaile chirurgicale
e. Farmacoterapie
425. n patologia neurologica, alegerea si adaptare unui program de recuperare
la un pacient

spastic presupune evaluarea spasticitaii prin analizarea urmatoarelor aspecte:

a. Datele biografice ale pacientului
b. Capacitatea funcionala
c. Dinamica funciei cardiovasculare
d. Dinamica testelor neuropsihologice
e. Stimularea deaferentaiei
426. Bilanul muscular (testarea musculara manuala) la pacientul spastic nu se
apreciaza:
a. Analitic, pentru fiecare grup muscular
b. n conformitate cu cotaia de la 1 la 5
c. Grosier, prin capacitatea de a realiza gesturi din viaa cotidiana
d. Pe ambele hemicorpuri
e. n diferite momente ale zilei
427. Modularea spasticitaii si stimularea sa controlata se poate realiza prin:
a. Controlul la stimuli nociceptivi
b. Schimbarile posturale si utilizarea de posturi inhibitorii
c. Stretching-ul lent pentru musculatura spastica si stimularea vibratorie pe
tendoanelor
muschilor antagonisti celor spastici
d. Stimularea electrica funcionala
e. Miscari rezistive, rapide
428. Obiectivele programului de recuperare la pacientul cu hernie de disc
lombara operata
comune cu programele kinetico-educaionale pentru persoanele cu afectarea
coloanei
vertebrale lombare sunt reprezentate prin:
a. Constientizarea poziiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului,
meninerea
permanenta a posturii corijate, neutre a coloanei lombare, indiferent de poziia
corpului
sau de activitaile desfasurate
b. Constientizarea poziiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului,
meninerea
intermitenta a posturii corijate, neutre a coloanei lombare, indiferent de poziia
corpului
sau de activitaile desfasurate
c. Zavorrea (nlacatarea) coloanei lombare
d. Meninerea forei musculare a muschilor paravertebrali inferiori si a fesierilor
e. Meninerea forei musculare a muschilor ischiogambieri
429. Programul de kinetoterapie inclus n recuperare pacientului cu patologie
discala lombara,
conflict disco-radicular, trebuie sa cuprinda:
a. Relaxarea musculaturii contracturate

b. Asuplizarea trunchiului inferior

c. Asuplizarea trunchiului superior
d. Asuplizarea muschilor centurii scapulare
e. Relaxarea musculaturii hipotone
430. Care sunt obiectivele tratamentului fizical-kinetic n cazul recuperarii
paraliziilor de nervi
periferici, pentru prevenirea complicaiilor:
a. Conservarea unui esut cutanat si subcutanat trofic, fara aderene, edeme
b. Cicatrici ct mai suple
c. Profilaxia retraciilor capsulo-ligamentare
d. Conservarea amplitudinii de miscare n limite normale la toate articulaiile
e. Conservarea tonusului muscular si a forei de contracie n grupele agoniste
431. Electrostimularea selectiva a muschiului denervat se face cu:
a. Cureni excitomotori exponeniali de joasa frecvena
b. Cureni excitomotori de medie frecvena
c. Impuls de 1000 ms cu panta de crestere > 500 - 700 ms
d. Impuls urmat de pauza n raport de 1/ 4
e. Parametrii orientativi
432. n recuperarea neurologica sunt preferate tehnicile:
a. Kinetoterapie manuala
b. Tehnici de facilitare a contraciei musculare voluntare si care se bazeaza pe
iradierea
influxului nervos
c. Autoantrenament muscular
d. Exerciii izometrice si izodinamice
e. De relaxare extrinseca
433. Disfuncia neurologica tranzitorie la un pacient cu traumatism craniocerebral presupune
o reluare a funciilor cerebrale n:
a. Cteva ore sau zile
b. Cteva zile
c. Cteva saptamni
d. Cteva luni
e. 1 an
434. Criteriile majore de prognostic la un pacient care a suferit un traumatism
cranio-cerebral
sunt:
a. Sexul pacientului
b. Vrsta pacientului
c. Mediul de proveniena al pacientului
d. Durata si profunzimea comei

e. Durata anamnezei posttraumatice

435. Limitarea spasticitaii n programul de recuperare la un pacient care a suferit
un
traumatism cranio-cerebral constituie un obiectiv foarte important si se realizeaza
prin
intermediul urmatoarelor metode si mijloace fizicale, cu o excepie:
a. Kinetice tehnici de facilitare, exerciii ale musculaturii antagoniste
b. Masajul
c. Electroterapia
d. Termoterapia
e. Medicaie
436. Exerciiile de mers la un pacient care a suferit un traumatism cranio-cerebral
sunt incluse
n programul de recuperare atunci cnd:
a. Se poate ridica n seznd dar nu are stabilitate
b. Poate menine decubitul dorsal, fara capacitatea de realizare a transferurilor
c. Are nevoie de un scaun special pentru meninerea rectitudinii coloanei
d. Se realizeaza un bun echilibru n balans vertical
e. Nu prezinta tulburari de vorbire
437. n traumatismele vertebro-medulare zonele afectate cu predilecie sunt
centrele
traumatice sau zonele de tranziie anatomo-funcionale ale coloanei vertebrale
localizate:
a. cervical C1-C2
b. cervical C5-C6
c. toracal T2 T10
d. toracal T11-T12
e. lombar L1-L4
438. Obiectivele fundamentale ale programului de asistena medicala la un
pacient care a
suferit un traumatism vertebro-medular sunt urmatoarele, cu o excepie:
a. Stabilizarea focarului de fractura
b. Refacerea integritaii pachetelor vasculo-nervoase
c. Refacerea integritaii parilor moi de tip capsulo-ligamentar si musculotendinos
d. Instituirea progresiva a programului de recuperare
e. Iniierea rapida a kinetoterapiei
439. Elementele clinico-disfuncionale care sunt asociate durerii n cadrul
tabloului clinic la
pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular sunt urmatoarele:
a. Contractura musculara paravertebrala
b. Redoare marcata cu tendina la blocaj segmentar sau global vertebral

c. Modificare axelor coloanei vertebrale cu atitudini particulare

d. Dispneea la eforturi minime
e. Impotena funcionala
440. Pacientul cu tetraplegie posttraumatica are sanse de supravieuire daca
nivelul
traumatismului vertebro-medular se situeaza:
a. La nivelul vertebrei C1
b. Sub nivelul vertebrei C2
c. Sub nivelul vertebrei C3
d. Sub nivelul vertebrei C4
e. Sub nivelul vertebrei C5
441. Urmatoarele entitai patologice sunt incluse n sindroamele neurologice
posttraumatice
pariale:
a. Sindromul Brown Sequard
b. Sindromul de coada de cal
c. Sindromul de compresie cervicala centro-medulara
d. Sindromul radiculo-medular acut
e. Sindromul de fibre lungi
442. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul vertebrei
C5 prezinta
urmatoarele elemente clinico - disfuncionale si posibilitai de recuperare:
a. Toate funciile afectate iniial
b. Deplasare cu scaunul rulant electric
c. Refacerea gestualitaii de hranire
d. Dependena totala pentru igiena personala, mbracare, toaleta, scris, sofat,
transferuri
e. Independena totala pentru igiena personala, mbracare, toaleta, scris, sofat,
transferuri
443. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul toracal T7
T12
prezinta urmatoarele elemente clinico - disfuncionale si posibilitai de
recuperare:
a. pacientul poate obine o independena completa pentru funciile sfincteriene
b. pacientul devine independent pentru transferuri, mbracat si sofat
c. pacientul este independent pentru mers neortezat
d. pacientul este independent complet, pentru deplasare, n scaun rulant
e. pacientul ramne total dependent fizic
444. Pacientul care a suferit un traumatism vertebro-medular la nivelul lombosacrat L5, S1,
S2 prezinta urmatoarele elemente clinico - disfuncionale si posibilitai de
recuperare:

a. obine independena funciilor sfincteriene

b. recupereaza mersul biped cu orteze de glezna si crje canadiene
c. pentru independena sa este absolut necesar scaunul rulant
d. gesturile de autongrijire nu pot fi reluate
e. este afectata poziia ortostatica
445. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsa cervicala
benigna include:
a. Imobilizarea ntr-un colan cteva zile
b. Termoterapie si masaj decontracturant pentru contractura musculara
c. Manipulari vertebrale si prudena n aplicarea traciunilor vertebrale
d. Mobilizare fara rezistena si tonifierea musculaturii statice
e. Mobilizare contra rezistenei manuale imediat dupa traumatism
446. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o entorsa cervicala
severa include:
a. Mobilizare cervicala iniiala
b. Iniial, aplicare de colan minerva
c. Program kinetic pentru musculatura paravertebrala, mai ales cervicala si
dorsala
(contracii statice globale si metode de facilitare proprioceptiva)
d. Program kinetic de solicitare musculara cu mobilizare cervicala minima dupa
scoaterea
imobilizarii
e. Exerciii rezistive pentru toate grupele musculare ale gtului
447. Programul de recuperare la pacientul care a suferit o fractura vertebrala
stabila include
mai multe aspecte, cu o excepie:
a. exerciii de mobilizare automata a segmentului
b. ntreinerea si cresterea forei musculaturii paravertebrale
c. se poate aplica masaj decontracturant anterior programului kinetic
d. recuperarea amplitudinii rahisului ncepe dupa 3 luni de la traumatism
e. recuperarea amplitudinii rahisului se iniiaza imediat dupa producerea
traumatismului
448. Evaluarea complexa care precede alcatuirea unui program de recuperare la
pacientul
hemiplegic nu include:
a. Aprecierea funciilor vitale, ale activitaii mintale si a capacitaii de comunicare
b. Aprecierea abilitaii motorii si a controlului motor n diverse situaii posturale
c. Aprecierea sensibilitaii exteroceptive si proprioceptive, a perceperii imaginii
corpului
d. Aprecierea amplitudinii de miscare si a activitailor cotidiene, cu integrarea
familiala,
sociala si ocupaionala a pacientului

e. Aprecierea funciei hepatice

449. Pacientul hemiplegic, pe baza evaluarii funcionale, este ncadrat n trei
stadii:
a. Iniial
b. Mediu (de flasciditate)
c. Mediu (de spasticitate)
d. Avansat (de refacere)
e. Avansat (de spasticitate intensa)
450. n programul de recuperare performat la pacientul hemiplegic, combaterea
spasticitaii se
face prin utilizarea:
a. Posturilor statice reflex inhibitorii
b. Miscarilor cu efort care augumenteaza reflexele tonice
c. Schemelor stereotipe de miscare
d. Schemelor de miscare reflex inhibitorii care faciliteaza miscarile active
automate si
voluntare
e. Schemelor de miscare reflex inhibitorii care inhiba miscarile active automate
si
voluntare
451. Cauzele mai des ntlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt:
a. Tromboza cerebrala
b. Hemoragia intracerebrala sau subarahnoidiana
c. Trombembolismul
d. Tumora intracraniana
e. Meningita virala
452. La pacientul care a suferit un accident vascular cerebral drept tabloul
clinico-funcional
cuprinde:
a. Hemiplegie stnga
b. Probleme vizuale si de integrare spaiala
c. Abolirea disponibilitailor relaionale normale
d. Afectarea vorbirii si limbajului (afazia)
e. Afectarea nelegerii materialului verbal, cititul, scrisul
453. Parametrii care se verifica n cadrul bilanului clinico-funcional la pacientul
hemiplegic
sunt:
a. Tolerana la exerciii, la efortul fizic (adaptarea cardio-respiratorie)
b. Deficitul motor (inclusiv modificarile fiziopatologice de tipul spasticitate,
contractura,
retractura, sincinezii etc.) si controlul postural, al mersului

c. Motivaia corelata cu starea emoionala, posibilitaile de comunicare, nivelul de

integrare
corticala si de memorizare
d. Deficitul senzitiv (sensibilitatea, tulburari de auz si vaz, integrare corticala)
e. Toi parametrii cuprinsi la punctele de mai sus trebuie verificai
454. Cele mai importante complicaii descrise la un pacient cu accident vascular
cerebral aflat
n faza precoce sunt:
a. Staza de decubit
b. Retenia sau incontinena de urina (infecii de tract urinar) si / sau materii
fecale
c. Tromboza venoasa profunda
d. Atelectazia pulmonara / pneumonia
e. Sindromul umar mna
455. Cele mai importante complicaii descrise la un pacient cu accident vascular
cerebral aflat
n faza tardiva sunt:
a. Spasticitatea, contractura musculara
b. Durerea de tip central
c. Sindromul umar mna
d. Tulburarile de focar (epilepsia)
e. Tromboza venoasa profunda
456. Mobilizarile pasive realizate n programul de recuperare la pacientul
hemiplegic aflat n
faza precoce au mai multe roluri:
a. Combaterea spasticitaii
b. ntreinerea schemei de miscare
c. Prevenirea redorilor articulare
d. Combaterea contracturilor musculare
e. Refacerea forei musculare
457. ngrijirea respiratorie a pacientului hemiplegic aflat n faza precoce
presupune:
a. Aplicarea exerciiilor din metoda Bobath
b. Performarea diagonalelor Kabat pentru membre inferioare
c. Drenajul postural respirator
d. Masajul si tapotajul toracal
e. Kinetoterapia respiratorie
458. Recuperarea funcionala a membrului superior la hemiplegic n faza
precoce, perioada
flasca cuprinde urmatoarele aspecte:
a. Posturarea corecta a membrului superior bra n abducie 450 600, cot n
usoara

flexie, pumn n extensie, degete II V n usoara flexie si police n abducie

b. Posturarea corecta a membrului superior bra n extensie 450 600, cot n
usoara flexie,
pumn n extensie, degete II V n usoara flexie si police n abducie
c. Posturarea corecta a membrului superior bra n abducie 450 600, cot n
usoara
flexie, pumn n flexie, degete II V n usoara flexie si police n abducie
d. Mobilizarea pasiva a tuturor articulaiilor, priza fiind aplicata la extremitatea
segmentului
de mobilizat
e. Stimulari tactile si proprioceptive, stimulare senzitivo-senzoriala pentru
modularea
raspunsurilor motorii
459. Recuperarea funcionala a membrului superior la hemiplegic n faza postacuta, perioada
flasca cuprinde urmatoarele aspecte:
a. Exerciii de redresare si echilibru, prin mpingeri usoare ale trunchiului
b. Exerciii de antrenare a simetriei corpului
c. Ameliorarea si controlul spasticitaii, cu corectarea reflexelor tonice anormale
prin
folosirea punctelor cheie si a tehnicilor de facilitare Kabat
d. Exerciii de ntreinere a mobilitaii articulare
e. Mobilizare pasiva a tuturor articulaiilor membrului superior
460. n recuperarea minii la pacientul hemiplegic se spera doar la:
a. Priza si un sprijin grosier (dupa Wynn Parry)
b. Controlul miscarilor de finee
c. Refacerea prehensiunii n toate aspectele sale
d. Refacerea doar a prizei de fora
e. Refacerea abilitaii si funcionalitaii minii
461. Kinetoterapia pasiva este performata de la nceput n orice program de
recuperare la
pacientul hemiplegic si cuprinde urmatoarele aspecte cu referire la membrul
superior
complexul minii:
a. Posturare corecta, indiferent poziia generala a pacientului
b. Mobilizare pasiva blnda, de 2 ori / zi, n toate articulaiile, n amplitudine
maxima, cu
stretching lent la capatul excursiei maxime
c. Mobilizare auto-pasiva, cu favorizarea integrarii senzoriale a minii afectate
d. Exerciii active rezistive
e. Exerciii din metodele de facilitare proprioceptive
462. Kinetoterapia activa pentru recuperarea minii la pacientul hemiplegic se
ncepe imediat

ce pacientul participa efectiv la derularea programului si este fundamentata pe:

a. Exerciii active cu rezistena maxima
b. Exerciii cu bastonul
c. Exerciii de facilitare si inhibiie neuromusculara
d. Exerciii desprinse din metodele Bobath si Kabat
e. Exerciii de tip stretching rapid
463. n kinetoterapia activa pentru recuperarea minii la pacientul hemiplegic se
are n vedere:
a. Realizarea extensiei simultane a pumnului si degetelor pentru a se obine o
prehensiune
corecta
b. Realizarea extensiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obine o
prehensiune corecta
c. Realizarea flexiei pumnului simultan cu flexia degetelor pentru a se obine o
prehensiune
corecta
d. Realizarea flexiei pumnului simultan cu extensia degetelor pentru a se obine o
prehensiune corecta
e. Realizarea independenta a extensiei pumnului si degetelor pentru a se obine
o
prehensiune corecta
464. Obiectivele programului de recuperare a membrului inferior si mersului la
pacientul
hemiplegic sunt:
a. Prevenirea starii de coma
b. Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
c. Corectarea sincineziilor pentru ameliorarea mersului
d. Echilibrarea comenzilor pe grupele musculare agonist antagonist
e. Refacerea unei prehensiuni ct mai aproape de cea fiziologica
465. Stadiile standardizate de recuperare ale mersului la pacientul hemiplegic
sunt:
a. stadiul I ortostatism ntre bare paralele
b. stadiul II mers ntre bare paralele
c. stadiul III mers fara bare paralele
d. stadiul IV urcat cobort scarile
e. stadiul V alergarea
466. Stadiul iniial al hemiplegiei se caracterizeaza prin:
a. hipotonie musculara urmata de debutul hipertoniei
b. reflexe tonice si spinale dominante
c. control voluntar normal pe partea afectata
d. dificultai de utilizare si a parii sanatoase
e. pierderea constientei asupra parii afectate

467. Obiectivele programului de recuperare aplicat la pacientul hemiplegic aflat

n stadiul
iniial nu includ:
a. Ameliorarea funciilor vitale
b. Cresterea constientizarii schemei corporale
c. Ameliorarea controlului asupra trunchiului si centurilor
d. Cresterea tonusului muscular
e. Cresterea abilitaii de a ncrucisa linia mediana a corpului cu membrele
afectate
468. Componentele kinetice ale programului de recuperarea aplicat la pacientul
hemiplegic
aflat n stadiul iniial sunt:
a. Postura n pat
b. Mobilizarile pasive
c. Exerciiile terapeutice pentru controlul trunchiului, controlul extremitailor
d. Miscari pasive si active tip Bobath
e. Exerciii rezistive
469. Stadiul mediu (de spasticitate) al hemiplegiei se caracterizeaza prin:
a. Tonus muscular crescut
b. Miscare sinergica completa si iniierea schemelor de miscare si n afara
sinergismelor
c. Controlul suficient al miscarii, fara a se putea executa miscari n posturi mai
dificile
d. Tonus muscular crescut pentru muschii flexori la membrul inferior si muschii
extensori la
membrul superior
e. Miscarea fiecarei articulaii este dificila, cu posibilitatea derularii sale optime n
cadrul
unui lan kinetic
470. Obiectivele kinetoterapiei performate n cadrul programului de recuperare
aplicat la
pacientul hemiplegic aflat n stadiul mediu nu includ:
a. Promovarea activitaii antagonistilor prin inhibarea musculaturii spastice si
facilitarea
miscarilor antagonistilor
b. Promovarea unor scheme complexe de miscare
c. Promovarea unor scheme simple de miscare
d. Promovarea controlului musculaturii proximale n timpul unor activitai de
performana
crescuta
e. Promovarea nceputului controlului motor al articulaiilor intermediare (cot,
genunchi)

471. Posturile recomandate n recuperarea pacientului hemiplegic aflat n stadiul

mediu sunt:
a. Decubit lateral si decubit dorsal
b. Decubit cu genunchii flectai si poziia de pod
c. Seznd si seznd n picioare cu sprijin pe mini
d. Decubit ventral
e. Patrupedie
472. Pentru controlul trunchiului si al extremitaii inferioare se recomanda n
recuperarea
pacientului hemiplegic aflat n stadiul mediu urmatoarele tehnici kinetice derulare
din
decubit lateral:
a. Izometria alternanta
b. Stabilizarea ritmica
c. Miscarea activa cu relaxare opunere
d. Inversarea lenta
e. Inversarea lenta cu opunere
473. Obiectivele kinetoterapiei performate n cadrul programului de recuperare
aplicat la
pacientul hemiplegic aflat n stadiul de refacere includ:
a. Promovarea abilitailor extremitailor pentru a merge ct mai corect, pentru a
utiliza mna
n activitaile zilnice uzuale
b. Ameliorarea controlului motor concentric
c. Ameliorarea vitezei de miscare
d. Ameliorarea automatismului miscarilor
e. Promovarea controlului musculaturii proximale n timpul unor activitai de
performana
crescuta
474. Kinetoterapia din cadrul programului de recuperare aplicat la pacientul
hemiplegic aflat
n stadiul de refacere cuprinde urmatoarele procedee specifice pentru
redobndirea
miscarii de rotaie n sens invers a trunchiului n timpul mersului:
a. Iniierea ritmica
b. Inversarea antagonistilor
c. Stabilizarea ritmica
d. Izometria alternanta
e. Contracii repetate
475. Dupa Bobath, obiectivele fundamentale ale programul kinetic de recuperare
aplicat la
pacientul hemiplegic aflat n stadiul de refacere sunt:

a. Promovarea individualitaii miscarii articulare, independent unele de altele

b. Promovarea individualitaii miscarii articulare, independent de posturi
c. Antrenarea coordonarii pentru mers
d. Recstigarea abilitaii minii
e. Promovarea controlului musculaturii proximale n timpul unor activitai de
performana
crescuta
476. Dificultatea la mers la pacientul cu paraplegie prin lezarea neuronului motor
central este
data de spasticitatea care determina 2 forme clinice de paraplegie:
a. n flexie, severa sub raport funcional
b. n extensie, mai funcionala
c. Paraplegia asociata cu tulburari sfincteriene
d. Paraplegia asociata cu tulburari de sensibilitate
e. Paraplegia asociata cu tulburari genitale
477. Prezena spasticitaii la pacientul paraplegic este salutara din mai multe
motive:
a. fixeaza postura membrelor inferioare n extensie permind stabilitatea
genunchilor n
ortostatism
b. fixeaza n flexie membru inferior pe bazin
c. ajuta expulsia urinara
d. inhiba expulsia urinara
e. menine densitatea osoasa prin fora musculara aplicata pe os
478. n alcatuirea programelor de recuperare la pacientul paraplegic se ine
seama mai puin de
etiologie dar important este starea celor 3 mari sindroame descrise:
a. Paralizia
b. Tulburarile de sensibilitate
c. Tulburarile sfincteriene
d. Tulburarile de memorie
e. Dificultaile de comunicare
479. Stadiile care se descriu n planul de recuperare performat la un pacient
paraplegic sunt:
a. Stadiul I perioada de soc medular
b. Stadiul II perioada de independena la pat
c. Stadiul III perioada de independena n scaunul cu rotile
d. Stadiul IV perioada de reeducare a mersului
e. Stadiul V perioada de reluare a independenei
480. Reeducarea paraplegicului la pat presupune:

a. Poziionarea corecta a pacientului cu evitarea escarelor si a retracturilor care

favorizeaza
poziiile vicioase; asistarea tulburarilor sfincteriene
b. Mobilizarile (pasive, active) si cresterea forei musculare pentru membrele
superioare si
trunchi
c. Gimnastica respiratorie
d. Autoposturarea n pat si antrenarea pacientului de a-si modifica singur, fara
ajutor poziia
n pat
e. Ridicarea ct mai precoce n ortostatism
481. Reeducarea paraplegicului din seznd presupune:
a. Program kinetic derulat din seznd alungit (mobilizari pasive si active)
b. Program kinetic derulat din seznd scurtat (mobilizari active si pasive)
c. Instalarea n scaunul cu rotile si derularea programelor de terapie ocupaionala
d. Ridicare n ortostatism
e. Meninerea forei musculare iniiale pentru membrele superioare si trunchi
482. Realizarea unui ortostatism chiar limitat si doar protezat se obine dupa ce
pacientul
reuseste sa:
a. Menina poziia seznd, cu diferite modalitai de destabilizare si revenire
b. Numere coerent pna la 100
c. Menina poziia de patrupedie, cu diferite modalitai de destabilizare si
revenire, si sa
deruleze exerciii de trre
d. Aiba un bun control vasomotor n verticalitate
e. Se familiarizeze cu ortezele de verticalitate n formele de paraplegie flasca
483. Criteriul Guttman care daca este ndeplinit permite ridicarea n ortostatism si
mersul
paraplegicului se exprima astfel:
a. Pacientul poate sa se menina n echilibru din stnd n seznd scurtat, cu
braele ntinse
nainte si cu ochii nchisi
b. Pacientul poate sa se menina n echilibru din stnd n seznd lungit, cu
braele ntinse
nainte si cu ochii nchisi
c. Pacientul poate sa se menina n echilibru din stnd n seznd scurtat, cu
braele ntinse
nainte si cu ochii deschisi
d. Pacientul poate sa se menina n echilibru din stnd n seznd lungit, cu
braele ntinse
nainte si cu ochii deschisi

e. Pacientul poate sa se menina n echilibru din stnd n genunchi, cu braele

ntinse nainte
si cu ochii deschisi
484. Ambulaia la pacientul paraplegic care poseda cele 2 crje absolut necesare
se deruleaza
ntr-unul din cele 3 tipuri fundamentale:
a. Mers cu crje prin pasi alternani (n 4 timpi)
b. Mers cu crje prin pasi trsii (n 4 timpi sau n 2 timpi)
c. Mers cu crje prin pasi simultani (n 2 timpi)
d. Mers cu crje prin pendulare (balans)
e. Mers cu crje prin pasi alternani (n 3 timpi)
485. Mersul n crje poate fi iniiat la pacientul paraplegic atunci cnd:
a. Muschii cobortori ai umarului pot ridica o greutate de cel puin 15 kg
b. Muschii adductori ai umarului pot ridica o greutate de cel puin 15 kg
c. Muschii cobortori ai umarului pot ridica o greutate de cel puin 20 kg
d. Muschii adductori ai umarului pot ridica o greutate de cel puin 20 kg
e. Muschii abductori ai umarului pot ridica o greutate de cel puin 15 kg
486. Parkinsonismul este un sindrom clinic caracterizat prin 4 semne
fundamentale:
a. tremor n repaus
b. bradikinezie / hipokinezie akinezie
c. rigiditate
d. instabilitate posturala
e. hipertonie de tip piramidal
487. Mersul pacientului cu parkinsonism este tipic:
a. mersul se face cu saltarea pasului, dansant
b. imposibilitatea rotaiei corpului si a pasirii laterale (nu exista mobilitate
controlata, avnd
loc revenirea la scheme primitive de miscare, ntr-un singur plan)
c. doar din genunchi flectai cu trsitul pasilor
d. membrele superioare si menin balansul
e. caracteristicile pasului sunt puin modificate
488. Terapeutul fizical care participa la alcatuirea si aplicarea asistenei de
recuperare la un
pacient cu parkinsonism si orienteaza programul kinetic pentru realizarea
urmatoarelor
scopuri:
a. reducerea rigiditaii prin controlul mecanismului stretch reflexului la toate nivele
b. prevenirea derularii reaciilor normale
c. ajutarea pacientului sa aiba o ct mai completa experiena pentru reaciile
normale

d. promovarea miscarilor componente ale schemelor normale, pe o amplitudine

ct mai
mare si cu o asistare redusa, chiar derularea lor independenta
e. promovarea miscarilor componente ale schemelor normale, pe o amplitudine
ct mai
mare si cu o asistare redusa, chiar derularea lor independenta
489. La pacientul cu sindrom parkinsonian, obiectivele asistenei medicale
complexe sunt:
a. ameliorarea mobilitaii, cu reducerea rigiditaii si corectarea posturilor vicioase
(meninerea ortostatismului, mersului, transferurilor, autoservirii cu membrele
superioare)
b. ameliorarea coordonarii si recuperarea mimicii
c. ameliorarea respiraiei
d. continuarea la domiciliu a programului de asistena medicala
e. ntreruperea la domiciliu a programului de asistena medicala
490. Pentru ameliorarea mobilitaii, cu reducerea rigiditaii si corectarea posturilor
vicioase la
pacientul parkinsonian, n cadrul programului kinetic, ordinea derularii exerciiilor
este:
a. din punct de vedere al tipului de miscare - analitic, segmentar, plurisegmentar,
global
b. din punct de vedere al topografiei coloana vertebrala, membre inferioare,
membre
superioare
c. din punct de vedere al tipului de miscare - plurisegmentar, global, analitic,
segmentar
d. din punct de vedere al topografiei membre superioare, coloana vertebrala,
membre
inferioare
e. indiferenta
491. Programul kinetic aplicat la pacientul parkinsonian pentru ameliorarea
coordonarii
cuprinde:
a. rotaia trunchiului asociata la pasii de mers, cu miscari ale braelor n ritmuri
variabile
b. meninerea fixa a trunchiului, fara miscari ale braelor
c. mers cu pasiri variate, cu dezechilibrari voite (mers pe vrfuri, mers cu
"aruncarea" unui
bra nainte sau n abducie, "culegerea" unor obiecte mici de pe jos n timpul
mersului
etc.)
d. exerciii de aruncat la inta cu mingea, jocul de popice, meninerea n echilibru
pe mna a

unui obiect
e. terapie ocupaionala ct mai multe ore pe zi (activitai casnice, jocuri)
492. Pentru corectarea faciesului inexpresiv la pacientul parkinsonian sunt
indicate:
a. exerciii de mimica, precoce, de 2 3 ori / zi, n faa oglinzii
b. exerciii analitice: exerciii izolate ale frunii, sprncenelor, pleoapelor, obrajilor,
gurii
c. exerciii globale, de expresie: rs, plns, mirare, furie, veselie
d. exerciii active rezistive
e. exerciii din metoda Kabat
493. In perioada de "on" n care se poate conta pe participarea activa a
bolnavului:
a. Kinetoterapia nu este eseniala
b. Kinetoterapia se aplica att muschilor ct si coloanei vertebrale
c. Se acorda o atenie speciala coloanei vertebralei cervicale
d. Kinetoterapia trebuie sa se adreseze muschilor respiratori
e. Se utilizeaza tehnici active si pasive
494. In perioada "off" la pacientul parkinsonian se descriu urmatoarele aspecte:
a. Akinezia domina tabloul clinic
b. Pacientul trebuie nvaat sa descompuna fiecare gest motor complex n
secvenele sale
elementare
c. Pacientul nu trebuie mobilizat
d. Miscarile elementare sunt repetate de nenumarate ori pna cnd bolnavul
nvaa sa le
iniieze voluntar
e. Kinetoterapia nu este eseniala
495. Scleroza multipla (scleroza n placi, leuconevraxita) este o afeciune care
aparine unui
grup de boli demielinizante, caracterizata prin:
a. distrugerea tecii de mielina cu o relativa conservare a celorlalte elemente
nervoase
b. distribuia leziunilor variabila, sub forma de focare sau difuz
c. afecteaza mai ales persoane tinere, mai ales femei n decada III-a de viaa
d. afecteaza mai ales persoanele de sex masculin
e. distrugerea tecii de mielina si a celorlalte elemente nervoase
496. Obiectivele pe care terapeutul fizical le are n vedere n alcatuirea
programului fizical din
componena asistenei medicale complexe la un pacient cu scleroza multipla nu
includ:

a. inducerea activitaii motorii voluntare cu combaterea simultana a spasticitaii,

slabiciunii
musculare si oboselii musculare
b. ameliorarea feedback-ului senzorial
c. ameliorarea coordonarii si a balansului, cu promovarea unei scheme corecte
de mers
d. ameliorarea disfunciei cerebeloase
e. conservarea disfagiei si meninerea disfunciilor cognitive
497. n cadrul programului de recuperare la pacientul cu scleroza multipla se va
ine seama de
urmatoarele aspecte:
a. tratamentul se va institui tardiv
b. tratamentul va fi continuu pe toata durata bolii
c. tratamentul va fi adaptat tuturor sindroamelor prezentate de bolnav
d. se vor recomanda cure balneare n staiunile de profil
e. se va evita apariia oboselii
498. Recuperarea medicala n scleroza multipla va urmari:
a. sa scada dificultaile mersului
b. sa reduca spasticitatea
c. sa limiteze efectele ataxie
d. sa realizeze independena totala a pacientului
e. sa fie aplicata n puseu evolutiv
499. Lezarea nervilor periferici determina urmatoarele sindroame clinice de baza:
a. Sindrom piramidal
b. Sindrom motor
c. Sindrom cerebelos
d. Sindrom senzitiv
e. Sindrom vasculotrofic
500. Evitarea apariiei deformarilor si a atitudinilor vicioase, unul dintre
obiectivele de
recuperarea ale sindromului motor la pacientul cu afeciune a neuronului motor
periferic se
realizeaza prin tehnici de elecie de tipul:
a. Mobilizari pasive
b. Mobilizari active
c. Posturari
d. Tehnici de facilitare neuromotorie
e. Terapie ocupaionala
501. Evitarea atrofiei muschilor paralizai, unul dintre obiectivele de recuperarea
ale

sindromului motor la pacientul cu afeciune a neuronului motor periferic se

realizeaza
prin:
a. Stimulari electrice
b. Manevre kinetice de tipul mobilizari pasive, tehnici de facilitare, stretch-reflex
c. Exerciii rezistive
d. Exerciii izometrice
e. Terapie ocupaionala
502. Reeducarea sensibilitaii la pacientul cu afeciune a neuronului motor
periferic are ca
obiective:
a. Refacerea stereognoziei
b. Corectarea spasticitaii
c. Corectarea deficitului de mobilitate
d. Refacerea forei musculare
e. Refacerea localizarii senzaiei
503. Lezarea motoneuronilor periferici sau a axonilor lor la diferite niveluri
determina o serie
de tulburari, cu o excepie:
a. Tulburari de grade diferite a mobilitaii active si dispariia motilitaii automate
(involuntare) si a celei reflexe
b. Tulburari musculare hipotonie musculara, atrofie musculara, fibrilaii si
fasciculaii
musculare
c. Abolirea reflexelor osteotendinoase cu pastrarea celor ideomusculare
d. Degenerescena walleriana a nervului
e. Hipertonie musculara asociata cu exagerarea reflexelor osteotendinoase
504. Paralizia totala a nervului radial determina urmatoarele aspecte clinicofuncionale:
a. Imposibilitatea extensiei degetelor, pumnului, antebraului (mna cazuta)
b. Imposibilitatea flexiei degetelor, pumnului, antebraului
c. Imposibilitatea supinaiei (pariala)
d. Deficit de prehensiune
e. Meninerea prehensiunii normale
505. Teritoriul senzitiv al nervului radial cuprinde:
a. pielea feei posterioare a braului
b. pielea feei posterioare a antebraului
c. pielea feei anterioare a braului
d. pielea feei posterioare a minii si a tabacherei anatomice
e. pielea feei anterioare a antebraului

506. Miscarile trucate pe care le poate prezenta mna cu paralizie de nerv

radial sunt
urmatoarele, cu o excepie:
a. dupa flexia puternica a pumnului si minii, relaxarea poate da impresia
extensiei
pumnului
b. extensia n metacarpofalangiene se poate realiza datorita muschilor interososi
c. extensia n metacarpofalangiene se poate realiza datorita muschilor lombricali
d. extensia degetelor cu flectarea n metacarpofalangiene
e. extensia ultimei falange a policelui daca aceasta este abdus si puin flectat
507. Reinervarea muschilor extensori ai pumnului ncepe cu:
a. muschiul cubital posterior
b. muschiul extensor radial al carpului
c. muschiul extensor propriu al degetului II
d. muschiul extensor comun al degetelor
e. muschiul extensor lung al policelui
508. In paralizia nervului radial deviaiile care apar sunt:
a. antebraul flectat
b. degetele n extensie usoara
c. poziia n gt de lebada (mna pronata si cazuta)
d. policele addus si usor flectat
e. degete n usoara flexie
509. Reeducarea motorie a muschilor paralizai n cadrul paraliziei nervului radial
cuprinde:
a. miscari pasive
b. tehnici de facilitare motorie
c. mobilizarea ntregului membru superior pe schemele D1F si D2E
d. exerciii analitice n ordinea triceps si anconeu, scurtul supinator, lungul
supinator,
cubitalul posterior, primul si al doilea radial, muschii extensori
e. exerciii de tip contralateral pentru promovarea extensorilor cotului, pumnului,
degetelor
510. Refacerea abilitaii de miscare a minii n paralizia nervului radial :
a. este prima etapa a oricarei reeducari motorii si senzitive
b. este etapa finala a oricarei reeducari motorii si senzitive
c. utilizeaza exerciii proximo-distale si disto-proximale
d. utilizeaza terapia ocupaionala
e. nu utilizeaza terapia ocupaionala
511. Tabloul clinic al minii la pacientul cu paralizie de nerv radial cuprinde
urmatoarele
aspecte cu o excepie:
a. Mna de predicator

b. Mna n gt de lebada
c. Extensia activa si nclinarea radiala a pumnului sunt imposibile
d. Extensia activa a degetelor n totalitate este imposibila
e. Deficit variabil de fora musculara pentru grupele musculare inervate de nervul
radial
512. Kinetoterapia minii n faza de paralizie la pacientul cu interesarea nervului
radial se
limiteaza la mobilizarea pasiva n amplitudine maxima permisa cu tensionari la
capatul
excursiei de miscare iar poziia de lucru este urmatoarea:
a. Antebra n semipronaie, mna sprijinita cu marginea cubitala pe masa
b. Antebra extins, cu mna sprijinita cu marginea cubitala pe masa
c. Antebra n semipronaie, mna sprijinita cu marginea radiala pe masa
d. Antebra n pronaie, mna sprijinita cu faa palmara pe masa
e. Antebra n supinaie, mna sprijinita cu faa dorsala pe masa
513. Kinetoterapia minii n faza de refacere la pacientul cu interesarea nervului
radial se
deruleaza analitic pentru urmatoarele grupe musculare:
a. Brahioradialul
b. Extensorii minii (primul si al doilea radial) si cubitalul posterior
c. Extensorul comun al degetelor si extensorii policelui (lung si scurt)
d. Abductorul lung al policelui
e. Flexorii degetelor (superficial si profund)
514. Tabloul clinic al minii la pacientul cu paralizie de nerv cubital cuprinde
urmatoarele
aspecte:
a. Atitudine spontana tipica grifa cubitala
b. Imposibilitatea de a efectua abducia adducia degetelor
c. Deficit muscular variabil al interososilor palmari si dorsali
d. Deficit muscular variabil al lombricalilor
e. Tulburari de sensibilitate n tabachera anatomica
515. Kinetoterapia activa analitica la pacientul cu paralizie de nerv cubital
presupune exerciii
pentru tonifierea urmatoarelor grupe musculare, cu o excepie:
a. Cubitalul anterior, flexorul comun profund al degetelor
b. Muschii din regiunea hipotenara
c. Muschii interososi si lombricali
d. Muschiul adductor al policelui
e. Muschii extensori ai degetelor
516. Miscarile trucate pe care le poate executa mna cubitala sunt:
a. extensia interfalangienelor devine posibila prin aciunea extensorului comun

b. desi abducia degetelor este abolita, extensorul comun poate face o usoara
abducie cnd
metacarpofalangienele sunt extinse
c. adducia policelui este trucata de aciunea lungului extensor si prin flectarea
primei
falange
d. abducia degetelor este pastrata
e. extensia interfalangienelor este imposibila
517. Prevenirea instalarii redorilor articulare la nivelul articulaiilor
metacarpofalangiene si
interfalangiene a degetelor IV si V se obine prin:
a. Mobilizari active
b. Mobilizari pasive
c. Mobilizari autopasive
d. Mobilizari active cu orteze
e. Exerciii izometrice
518. Semnele reinervarii musculaturii paretice din teritoriul nervului cubital sunt:
a. opozabilitatea police deget (II V)
b. degetul V poate fi abdus
c. miscarile de abducie - adducie ale degetelor devin posibile
d. flectarea metacarpofalangienelor cu extensia interfalangienelor
e. degetul V nu poate fi abdus
519. Tabloul clinic al minii la pacientul cu paralizie de nerv median cuprinde
urmatoarele
aspecte:
a. Stergerea reliefului eminenei tenare si poziionarea policelui n acelasi plan cu
celelalte
degete n repausul minii
b. La formarea pumnului, flexia pumnului este posibila dar cu fora redusa iar
indexul
ramne extins si degetul III se flecteaza moderat
c. Opozabilitatea policelui este imposibila
d. Deficit de fora musculara pentru grupele musculare flexoare si pronatoare ale
antebraului si minii
e. Absena oricaror tulburari trofice
520. Disfuncionalitatea cea mai invalidanta a minii att motorie ct si
senzitiva este
determinata de mononeuropatia tronculara de:
a. Radial
b. Cubital
c. Circumflex
d. Median

e. Crural
521. Kinetoterapia activa analitica la pacientul cu paralizie de nerv median
presupune exerciii
pentru tonifierea urmatoarelor grupe musculare:
a. Flexorii minii si pumnului
b. Muschii policelui scurtul abductor, scurtul flexor, opozantul
c. Extensorii minii si pumnului
d. Muschii interososi
e. Muschii lombricali
522. Paralizia musculaturii inervate de nervul median determina urmatoarele
aspecte:
a. aspectul de mna simiana
b. gheara medianului la ncercarea de a nchide mna
c. policele nu acopera indexul, ci ramne extins la ncercarea de a nchide mna
d. scadere diametrului transversal al minii
e. policele acopera indexul
523. Importante tulburari vasomotorii si trofice, cu apariia sindromului cauzalgic
se descriu n
paralizia de nerv:
a. Radial
b. Median
c. Cubital
d. Sciatic popliteu extern
e. Sciatic popliteu intern
524. Recuperarea paraliziei nervului median urmareste:
a. ameliorarea deficitului motor
b. ameliorarea deficitului senzitiv
c. ameliorarea tulburarilor vasculotrofice
d. cresterea rezistenei generale
e. refacerea prehensiunii
525. Semnele kinetice care sugereaza refacerea nervului median sunt:
a. posibilitatea de rotaie a policelui
b. posibilitatea de a menine interfalangienele extinse si metacarpofalangienele
flectate la
90, cu usoara rezistena
c. posibilitatea de a menine metacarpofalangienele extinse
d. posibilitatea de a menine interfalangienele flectate si metacarpofalangienele
flectate la
90, cu usoara rezistena
e. posibilitatea de a extinde policele

526. Sensibilitatea globala n cazul paraliziei nervului median revine la normal

dupa:
a. 1an
b. 5 luni
c. 3 luni
d. 4 luni
e. 2 luni
527. Traumatismele cea mai frecvena cauza a paraliziei de plex brahial
acioneaza prin
mecanismul de:
a. Compresie
b. ntindere
c. Traciune
d. Presiune
e. Rulare
528. Tipul mijlociu (Remak) ca urmare a lezarii trunchiului mijlociu al plexului
brahial se
evideniaza prin paralizia:
a. Muschiului triceps
b. Muschilor patrat si rotund pronator
c. Muschiului mic pectoral
d. Muschiului brahial
e. Muschiului deltoid
529. Pentru prevenirea redorilor articulare si a poziiilor disfuncionale n paralizia
plexului
brahial se recurge la:
a. posturari prin orteze pentru umar cot - mna
b. purtarea unei esarfe sub cot pentru a evita subluxaia capului humeral
c. mobilizari active
d. mobilizari autopasive cu sau fara scripetoterapie
e. evitarea purtarii unei esarfe sub cot
530. Prevenirea si tratarea fenomenelor vasculotrofice n cazul paraliziei de plex
brahial va
folosi:
a. posturarea antidecliva pentru combaterea edemului
b. mobilizari pasive repetate de 5-6 ori pe zi
c. contracii izometrice si mobilizari active ale musculaturii ramase indemne sau
parial
paralizate
d. contracii izotonice
e. gimnastica generala si exerciii de respiraie

531. Recstigarea funcionalitaii si abilitaii membrului superior n paralizia

plexului brahial
se realizeaza prin:
a. reeducarea prizelor
b. reeducarea poziionarii minii pentru executarea unor activitai
c. reeducarea activitaii combinate a celor doua mini
d. orteze dinamice
e. utilizarea electroterapiei si termoterapiei
532. Programul kinetic de recuperare performat la pacientul cu paralizie de nerv
crural
cuprinde:
a. Prevenirea diformitaii de tip genu recurvatum si a contracturilor lombare
b. Pregatirea compensarilor pna la recstigarea forei musculare pierdute
c. Meninerea tonusului n musculatura denervata si reeducarea forei musculare
d. Reeducarea funcionala a genunchiului
e. Meninerea poziiei de genu recurvatum
533. Pregatirea compensarilor, pna la recstigarea forei musculare pierdute n
paralizia
nervului crural se face prin:
a. tonifierea musculaturii membrelor superioare
b. tonifierea musculaturii trunchiului (abdominalilor si dorsalilor)
c. tonifierea fesierilor mari si a tricepsului sural
d. tonifierea muschiului croitor
e. tonifierea muschilor ischiogambieri
534. n paralizia nervului sciatic popliteu extern sunt afectate grupele musculare
care
realizeaza:
a. Flexia dorsala si eversia piciorului
b. Flexia plantara si inversia piciorului
c. Extensia degetelor
d. Flexia degetelor
e. Pronaia piciorului
535. Prevenirea devierilor piciorului n echin, cum se ntmpla n cazul paraliziei
nervului
sciatic popliteu extern, presupune:
a. meninerea poziiei n unghi drept a piciorului printr-o atela (orteza)
b. purtarea unei atele (orteze) mai ales noaptea
c. ncalarea piciorului n cursul zilei cu o gheata cu carmb dur
d. se contraindica susinatorii plantari
e. evitarea purtarii de orteze n cursul nopii
536. Reeducarea motorie a muschilor paralizai n leziunile nervilor periferici se
realizeaza

prin intermediul urmatoarelor modalitai fizical-kinetice:

a. Termoterapie
b. Masaj
c. Electroterapie (baie galvanica, stimulari electrice)
d. Reeducare kinetica propriu-zisa
e. Vitaminoterapie grup B
537. Deficitul complet de fora a cvadricepsului nu mpiedica mersul:
a. mersul pe teren plat
b. mersul pe plan nclinat
c. mersul pe scari
d. mersul pe bicicleta
e. mersul piticului
538. Programul de recuperare a leziunii traumatice a nervului crural trebuie sa
insiste pe:
a. Tonifierea fesierului mijlociu
b. Tonifierea marelui fesier
c. Tonifierea adductorilor coapsei
d. Refacerea forei si rezistenei cvadricepsului dupa reinervarea lui
e. Tonifierea tricepsului sural
539. Etiologia leziunilor trunchiului sciatic este complexa, incluznd:
a. Fracturile bazinului
b. Hematomul fesier
c. Injeciilor intramusculare
d. Chirurgia soldului
e. Tratamentul recuperator
540. Lezarea nervului sciatic popliteu extern se face prin:
a. Traumatism direct al regiunii poplitee
b. Traumatism direct al marginii externe a 1/3 corpul gambei
c. Compresiune
d. Fractura
e. Injecie intramusculara
541. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele
aspecte
motorii:
a. Imposibilitatea eversiei piciorului
b. Imposibilitatea inversiei piciorului
c. Stepajul piciorului
d. Grafia degetelor
e. Mers pe calci/vrful degetelor, dificil sau absent

542. Manifestarea paraliziei nervului sciatic popliteu extern include urmatoarele

aspecte
senzitive:
a. Hipoestezia plantei
b. Hipoestezia gleznei
c. Hipoestezia feei dorsale a piciorului
d. Anestezia feei dorsale a piciorului
e. Cauzalgie
543. Tratamentul fizical-kinetic al paraliziei nervului sciatic popliteu extern
implica:
a. Mobilizari precoce pasive manuale
b. Precocitatea tratamentului datorata tendinei de a dezvolta redoare
c. Ortezarea nu e necesara
d. Electrostimularea analitica a musculaturii dorsiflexoare si eversoare nu e
necesara
e. O durata de 9-12 luni
544. Nervul tibial posterior deriva din nervul sciatic popliteu intern si inerveaza:
a. Muschii flexori ai degetelor
b. Muschiul gambier posterior
c. Muschii intrinseci ai degetelor
d. Muschii anteriori ai gambei
e. Muschii laterali ai gambei
545. Fora musculara, element caracteristic muschiului exprimat prin contracia
musculara,
este condiionata de urmatorii factori musculari:
a. Mecanica muschiului-lungime, schimbare n lungime, puterea muschiului
b. Arhitectura muschiului-aranjamentul fibrei musculare, aranjamentul ntregului
muschi
c. Numarul recrutarilor unitailor motorii
d. Inseriile musculare
e. Ritmul de descarcare a potenialelor de aciune sosite la muschi
546. Evaluarea obiectiva cantitativa a forei musculare se realizeaza prin
urmatoarele
modalitai:
a. Examen clinico-funcional
b. Masurarea suprafeei de seciune musculara
c. Manometrie
d. Testare musculara manuala
e. Examen electromiografic
547. Care din urmatoarele aspecte nu condiioneaza rezistena musculara:

a. Amplitudinea de miscare
b. Fora musculara
c. Circulaia musculara
d. Integritatea metabolismului muscular
e. Factorii nervosi
548. Energia necesara pentru ntreaga activitate musculara se extrage din:
a. Glucoza
b. Aminoacizi
c. Acizi grasi liberi
d. Lipide
e. Enzime mitocondriale si sarcoplasmatice
549. Care dintre urmatoarele afirmaii sunt adevarate pentru valoarea forei
musculare:
a. Valoarea forei musculare este independenta de lungimea muschiului
b. Fora musculara variaza cu variaia de lungime a muschiului
c. Valoarea minima a forei musculare este realizata la mijlocul lungimii
muschiului
d. La mijlocul lungimii muschiului, fora musculara este data de doua
componente
(musculara si matriceala conjunctivala)
e. Valoarea maxima a forei musculare este realizata la mijlocul lungimii
muschiului
550. Travaliul muscular este maxim cnd:
a. Fora musculara este egala cu 1/2 din fora maxima
b. Fora musculara este egala cu 1/3 din fora maxima
c. Fora musculara este egala cu 1/4 din fora maxima
d. Velocitatea este egala cu 1/3 din velocitatea maxima
e. Velocitatea este egala cu 1/4 din velocitatea maxima
551. Substratul cresterii forei musculare, obiectiv fundamental n kinetoterapie,
este
reprezentat numai prin:
a. Substrat morfologic
b. Substrat funcional-sumaie spaiala
c. Substrat funcional-sumaie temporala
d. Substrat funcional-sincronizare crescuta
e. Substrat morfologic, sumaie spaiala, temporala (sincronizare crescuta)
552. n programul kinetic se contraindica sau necesita precauii aplicarea
exerciiului rezistiv
n urmatoarele situaii:
a. Procesul inflamator articular si / sau muscular

b. Status algic intens preexistent sau ntreinut / aparut n cursul exerciiului cu

persistena
unui interval de 24 ore dupa exerciiu
c. Manevra Valsalva sau derularea pe inspir a exerciiului la pacienii cu patologie
cardiovasculara
d. Oboseala musculara locala si generala
e. Nici unul dintre aspectele menionate la punctele anterioare
553. Condiiile minime care trebuie realizate ntr-un exerciiu rezistiv fundamentat
pe
contracie isometrica pentru cresterea si meninerea forei musculare sunt:
a. Intensitatea sa corespunda unui minim de 35% din tensiunea musculara
maxima
b. Durata sa fie cuprinsa ntre 30-60 secunde
c. Ritmicitatea contraciei isometrice - se prefera tipul exerciiu repetitiv scurt
isometric
zilnic (ERSIZ)
d. Lungimea muschiului la care se realizeaza contracie trebuie adaptata
e. Concentraia voliionala nu are importana
554. Condiiile minime care trebuie realizate ntr-un exerciiu rezistiv fundamentat
pe
contracie izotona pentru cresterea si meninerea forei musculare nu includ:
a. Contracia dinamica creste fora musculara daca raportul dintre capacitatea
muschiului si
valoarea rezistenei este adecvat
b. Uzual se foloseste o rezistena moderata (35-40% din cea maxima) care
creste progresiv
c. Ritmicitatea contraciei izotone
d. Viteza derularii exerciiului se afla n relaie directa cu rezistena
e. Coordonarea musculara este necesara
555. Principalele dezavantaje ale exerciiilor isotone cu rezistena sunt:
a. Solicita articulaia
b. Determina dureri articulare si musculare
c. Afecteaza osul patologic
d. Pot declansa sinovite traumatice
e. Creste nu doar fora musculara dinamica dar si pe cea isometrica
556. In situaiile deficitelor mari de fora musculara (valoare 0,1 sau 2 la testing
muscular
manual) este necesar sa se apeleze si la:
a. posturi declansatoare de reflexe tonice
b. ntinderea prelungita la muschii posturali extensori slabi
c. tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii
d. elemente facilitatorii de crestere a raspunsului motor

e. se contraindica tehnici de facilitare pentru ntarirea musculaturii

557. Miscarea activa asistata este utilizata n cazurile cu fora musculara:
a. 2 la testing muscular manual
b. 2 la testing muscular manual
c. 3 la testing muscular manual
d. 3 la testing muscular manual
e. +3 la testing muscular manual
558. Miscarea activa cu rezistena se aplica n antrenarea muschilor cu fora
musculara:
a. +2 la testing muscular manual
b. +3 la testing muscular manual
c. -5 la testing muscular manual
d. -4, 4, +4 la testing muscular manual
e. 2 la testing muscular manual
559. Aspectele importante ale antrenarii muschilor sanatosi prin electrostimulare
musculara
isometrica (ESMI) sunt:
a. Cresterea de fora musculara se face prin valori de fora isometrica mai joase
dect
valorile contraciei voluntare isometrice
b. ESMI activeaza preferenial unitai motorii mici
c. Dupa 5 saptamni de activare creste fora musculara cu 15% pe muschiul
contralateral
celui stimulat
d. Creste oboseala musculara
e. Aplicata cu succes la pacienii care nu reusesc sa realizeze contracii
voluntare suficiente
560. Rezistena generala a organismului se defineste prin:
a. Abilitatea organismului de a continua timp ndelungat o activitate fizica
aerobica, cu
apariia oboselii
b. Capacitatea organismului de a efectua activitai fizice complexe, cu intensitate
redusa, pe
o perioada de timp mai mare
c. Abilitatea organismului de a continua timp ndelungat o activitate fizica
aerobica, fara
apariia oboselii
d. Masura a fitness-ului exprimat prin consumul maxim de oxigen
e. Abilitatea organismului de a continua timp ndelungat o activitate fizica
anaerobica, fara
apariia oboselii
561. In cadrul reantrenarii la efort este necesar sa se ina seama de:

a. mijloacele de antrenare fizica care se pot aplica pacientului

b. statusul clinico-funcional al subiectului
c. nivelul de efort al pacientului
d. starea psihica a pacientului
e. vrsta pacientului
562. Ca metode ale antrenamentului la efort nu se utilizeaza:
a. mersul pe jos
b. termoterapia
c. jogging-ul
d. notul
e. ciclismul
563. Parametrii care sunt necesari a fi precizai pentru exerciiile fizice din
componena unui
antrenament pentru rezistena generala a organismului sunt:
a. Intensitate
b. Frecvena / ritm
c. Durata
d. Modalitatea de execuie, tipul de contracie musculara
e. Meniuni speciale sau particulare, totdeauna
564. Structura antrenamentului aerobic pentru fora include un set de exerciii
care nu se
caracterizeaza prin:
a. Mai multe tipuri de miscari legate ntre ele care se repeta pna la obinerea
senzaiei de
oboseala
b. Setul de exerciii este alcatuit din repetarea a 8-10 exerciii
c. Rezistena (ncarcarea) (1 RM) care va declansa oboseala dupa cele 8-10
repetiii se
stabileste prin tatonare
d. Este indicata intensitate nalta (1-6 RM ncarcare)
e. Este indicata intensitate usoara (18-30 RM)
565. Principalele componente ale antrenamentului aerobic pentru andurana
sunt:
a. Perioada de ncalzire (warm-up) cu durata de 5-10 minute
b. Perioada de ncalzire (warm-up) cu durata de 15-20 minute
c. Perioada derularii exerciiilor propriu-zise (contracii isometrice, izotonice,
stretching) cu
durata de 20-30 minute
d. Perioada de revenire (cool - down) cu durata de 5-8 minute
e. Perioada de revenire (cool - down) cu durata de 10-15 minute

566. Stabilirea intensitaii exerciiului fizic din antrenamentul la efort se face n

raport cu
ritmul cardiac (RC) care se calculeaza dupa mai multe formule, mai des utilizate
fiind:
a. RC max. = 220-vrsta (n ani)
b. RC max. = 200 - vrsta (n ani)
c. RC max. = 215 - vrsta (n ani) x 0,66
d. (RC max.-RC repaus) x 85% + RC repaus = RC inta
e. RC max. = 210 - vrsta (n ani)
567. Programul de antrenare aerobica pentru andurana respecta urmatorii
parametri:
a. Intensitate medie sau chiar sub medie (n jur de 40% din intensitate maxima)
b. Durata sedinei ajunge pna la 2 ore
c. Sedina se poate repeta de 2-3 ori / saptamna
d. Durata sedinei ajunge pna la 1 ora
e. Sedina se poate repeta de 4-5 ori / saptamna
568. Cele mai indicate exerciii din componena antrenamentului pentru
andurana sunt
reprezentate prin:
a. Exerciii rezistive maximale
b. Exerciii rezistive submaximale, continue, ritmice, izotone, care implica grupe
musculare
restrnse
c. Exerciii rezistive submaximale, continue, ritmice, izotone, care implica grupe
musculare
extinse
d. Exerciii rezistive submaximale, continue, aritmice, izotone, care implica grupe
musculare restrnse
e. Exerciii rezistive maximale, continue, ritmice, izotone, care implica grupe
musculare
restrnse
569. Efectele antrenamentului la efort sunt complexe, cu o excepie:
a. ameliorarea condiiei psihice
b. scaderea indicelui tensiune-timp
c. cresterea suprafeei alveolo-capilare de schimb
d. apariia unor modificari favorabile n sistemul coagulare - fibrinoliza
e. cresterea indicelui tensiune - timp
570. Refacerea forei si rezistenei musculare la nivelul centurii scapulare
presupune:
a. Un status de doloritate la nivelul umarului
b. Existena unei amplitudini de miscare optime, funcionale
c. Exerciiile rezistive se deruleaza iniial analitic, apoi global

d. Poziia de start pentru exerciii este cu ncarcare gravitaionala pentru trenul

superior
e. Ulterior refacerii forei musculare se efectueaza exerciii n lan cinematic
deschis si
nchis pentru refacerea stabilitaii, miscarii controlate si abilitaii
571. Refacerea forei si rezistenei musculare la nivelul cotului presupune:
a. n testarea musculara manuala se ine seama ca fora muschilor flexori este
mai mare n
pronaie dect n supinaie si cnd braul este vertical, ascendent
b. Programul se deruleaza n doua etape
c. Mobilitatea cotului este eseniala n program, fiind dobndita prin mobilizari
active
d. Se lucreaza mai ales grupele musculare flexoare si pronatore
e. Exerciiile desprinse din programele de terapie ocupaionala nu sunt indicate
572. Refacerea forei si rezistenei musculare la nivelul centurii pelvine
presupune:
a. Tonifierea musculaturii hipotone (muschii fesier mijlociu, cvadriceps, fesier
mare)
b. Tonifierea musculaturii hipotone (muschii adductori, rotatori externi, iliopsoas)
c. Asuplizarea musculaturii cu tendina la retractura (muschii adductori, rotatori
externi,
iliopsoas)
d. Asuplizarea musculaturii cu tendina la retractura (muschii fesier mijlociu,
cvadriceps,
fesier mare)
e. Restabilirea echilibrului funcional al grupelor musculare periarticulare
antagoniste
573. Exerciiile isometrice pentru muschiul cvadriceps sunt eseniale n refacerea
forei si
rezistenei musculare deoarece:
a. Sunt usor de performat
b. Determina o fora de reacie minima n articulaia genunchiului
c. Sunt activai si muschii biceps femural, fesier mijlociu
d. Nu sunt activai ali muschi
e. Asigura o incoordonare motorie cu un impact funcional important
574. Principalele grupe musculare care trebuie tonifiate pentru refacerea
echilibrului muscular
al piciorului sunt:
a. Muschiul triceps sural
b. Muschiul cvadriceps
c. Muschii tibiali
d. Muschii peronieri

e. Muschii ischiogambieri
575. Antrenamentul pliometric presupune:
a. Schema de antrenare a mobilitaii articulare
b. Schema de antrenare a forei musculare prin contracii secveniale excentrice concentrice
c. Schema de antrenare a forei musculare prin contracii secveniale excentriceconcentrice
- isometrice
d. Rapiditatea de dezvoltare a forei la nivelul muschilor extensori ai genunchilor
e. Lentoarea de dezvoltare a forei la nivelul muschilor extensori ai genunchilor
576. Avantajele exerciiilor pliometrice sunt:
a. Fora musculara obinuta este superioara celorlalte modalitai dinamice de
refacere a
forei musculare
b. Se obine o sincronizare a unitailor motorii ale muschiului
c. Este favorizata coordonarea musculara
d. Nu exista risc al leziunilor structurilor tendinoase
e. Nu necesita prudena n derulare
577. Care dintre definiiile urmatoare sunt adevarate pentru terapia ocupaionala:
a. Forma de tratament care foloseste activitai si metode specifice, pentru a
dezvolta,
ameliora sau reface capacitatea de a desfasura activitaile necesare vieii
individului, de a
compensa disfuncii si de a diminua deficiene fizice
b. Profesie care ajuta o persoana cu incapacitate sa si cstige potenialul maxim
pentru
independena si productivitate n propria viaa
c. ndruma indivizii sa se ajute singuri, sa faca ce trebuie cu ce pot
d. Arta practica de a promova dependena funcionala prin utilizarea activitailor
cotidiene
fara a modifica echipamentul sau mediu, cnd este necesar
e. Nu foloseste activitai pentru cresterea si restaurarea starii fizice si psihice a
unei
persoane la nivel disfuncional al vieii cotidiene
578. Subordonarea unui obiectiv funcional lucrativ pentru aciunea terapiei
ocupaionale se
realizeaza prin urmatoarele trei direcii de lucru:
a. Impunerea anumitor activitai individului
b. Adaptarea activitailor astfel nct individul sa faca ce ar trebuie cu ce poate
c. Adaptarea mediului nconjurator la deficitul funcional al pacientului
d. Plasarea individului ntr-un anumit mediu nconjurator, preexistent
e. Adaptarea manierei unui individ de a realiza o sarcina, un scop lucrativ

579. Principiul de baza, specificul terapiei ocupaionale este:

a. Mobilizarea ateniei pacientului pe o activitate fizica si manuala, care este
atragatoare
psihologic si care l solicita din punct de vedere somatic, psihic sau mental
b. Stimularea si dirijarea activitailor
c. Cresterea si meninerea forei musculare
d. Refacerea si meninerea amplitudinii de miscare
e. Redobndirea controlului muscular
580. Una dintre metode nu reprezinta o metoda de evaluare n terapia
ocupaionala:
a. Observaia
b. Orarul zilnic
c. Interviul
d. Documentul medical
e. Alcatuirea planului terapeutic
581. Cele enumerate mai jos reprezinta activitai ocupaionale, cu o excepie:
a. Autongrijirea zilnica
b. Activitaile educaionale
c. Jocul si sportul
d. Hobby-uri diverse
e. Refacerea balansului
582. Pacientul care va urma un program de terapie ocupaionala trebuie sa fie
evaluat complet,
evaluare ce cuprinde:
a. Evaluarea tegumentului
b. Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic
c. Evaluarea funcionala (generala, adaptata la viaa personala, profesionala)
d. Bilanul posibilitailor de adaptare
e. Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a, b, c, d
583. Categoriile de pacieni care beneficiaza de metodele terapiei ocupaionale
sunt:
a. Limitate
b. Doar pacienii cu afeciuni locomotorii
c. Pacienii neurologici
d. Pacienii cu afeciuni senzoriale
e. Foarte multe categorii de pacieni
584. Programele de terapie ocupaionala ofera:
a. Evaluarea clinica a pacientului
b. Evaluarea complexa a starii pacientului si aplicarea unei asistene specifice

c. Dezvolta, amelioreaza, susine sau reface abilitaile fizice pentru viaa

cotidiana, pentru
munca sau activitai productive, de vacana
d. Menine constante performanele cognitive, senzitivo-senzioriale, psiho-sociale
e. Identifica si faciliteaza angajarea pacientului n ocupaii sanatoase, lipsite de
risc
585. Principalele tehnici de baza utilizate n terapia ocupaionala sunt:
a. Olaritul
b. Prelucrarea lemnului si fierului
c. mpletitul nuielelor, rafiei, papurei etc.
d. esutul la razboi, gherghef
e. Marochinaria
586. Tehnicile de exprimare utilizate n terapia ocupaionala cuprind:
a. Preocupari cu caracter artistic
b. Preocupari cu rol de comunicare
c. Jocurile distractive
d. Bucatarie-cofetarie
e. Cartonajul si tipografia
587. n terapia ocupaionala moderna exista urmatoarele tipuri de metode de
lucru:
a. Metode sportive
b. Metode eseniale
c. Metode neeseniale
d. Metode facultative
e. Metode ajutatoare
588. n alegerea activitailor semnificative (eseniale), care au un scop final, se
ine seama de
mai multe condiii:
a. Sa se justifice pentru un anumit pacient, sa fie acceptata
b. Sa nu solicite o participare activa fizica si mintala
c. Sa realizeze recuperare deficitelor prezentate de pacient
d. Sa dezvolte abilitai care sa mareasca performana de viaa
e. Sa promoveze dependena pacientului, indiferent starea sa funcionala
589. Modalitaile de gradare n cadrul activitailor eseniale pentru amplitudine de
miscare
sunt:
a. Distanarea obiectelor de manipulat
b. Marimea obiectelor si sculelor (pentru prehensiune)
c. Schimbarea planului de lucru
d. Lucrul cu mansete de plumb din ce n ce mai grele
e. Poziionarea echipamentului

590. Scopurile metodelor neeseniale folosite n programul de terapie

ocupaionala sunt:
a. A antrena fora si rezistena musculara
b. A reface amplitudinea de miscare
c. A crea scheme practice de miscare
d. A antrena abilitai sensoriomotorii
e. A dezvolta capacitai perceptuale si cognitive
591. Gestualitaile din ADL-uri (activitai neeseniale) deseori folosite n
programul de terapie
ocupaionala sunt:
a. Ridicat-asezat de pe scaun
b. Intrat-iesit din baie (cada de baie)
c. Spalat-barbierit-pieptanat-sters cu prosopul
d. Elemente din gestica mncatului, mbracatului
e. mpingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte
592. Categoriile de metode ajutatoare din componena programului de terapie
ocupaionala
sunt:
a. Activitaile de tip ADL
b. Activitaile de tip I-ADL
c. Exerciiile terapeutice
d. Fizioterapia
e. Ortezarea
593. Nivelele de probleme care alcatuiesc planul terapeutic ntr-u program de
terapie
ocupaionala prezinta urmatoarea succesiune logica:
a. Determinarea scopului final identificarea ariei de performana
identificarea
deficitelor din componenta de performana prin evaluare
b. Determinarea scopului final identificarea deficitelor din componenta de
performana prin evaluare identificarea ariei de performana
c. Identificarea ariei de performana determinarea scopului final
identificarea
deficitelor din componenta de performana prin evaluare
d. Identificarea ariei de performana identificarea deficitelor din componenta
de
performana prin evaluare determinarea scopului final
e. Identificarea deficitelor din componenta de performana prin evaluare
determinarea
scopului final identificarea ariei de performana
594. n metodologia de lucru n terapia ocupaionala se descriu urmatoarele
componente de
performana:

a. Activitai de tip ADL

b. Componenta senzomotorie
c. Componenta cognitiva
d. Componenta psihosociala
e. Componenta profesionala
595. Care dintre urmatoarele aspecte se ncadreaza n componenta
senzomotorie:
a. Memorie
b. Atenie
c. Self-control
d. Tolerana la efort
e. Control motor
596. ADL-urile, definite ca abilitai de baza legate de activitaile obisnuite zilnice
ale omului,
se grupeaza n urmatoarele categorii:
a. De autongrijire
b. De mobilitate
c. De fora
d. De comunicare
e. De manipulare
597. I-ADL-urile reprezinta o categorie aparte a ADL-urilor deoarece:
a. Sunt mai elaborate
b. Necesita o participare mai mare a proceselor cognitive
c. Fac referire la abilitaile tehnice, sociale, complexe de mediu
d. Caracterizeaza individul independent
e. Reprezinta un mijloc de evaluare exclusiv n terapia ocupaionala
598. I-ADL-urile includ:
a. Activitatea casnica
b. Deprinderi pentru convieuirea n comunitate
c. Autongrijirea sanataii
d. Masuri de securitate si manipularea obiectelor din mediu
e. Alimentarea si toaleta
599. Importana analizarii ADL-urilor n terapia ocupaionala rezida n
urmatoarele aspecte:
a. Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de boala
b. Nu exprima nivelul de performana al unui individ
c. Arata nivelul de performana al individului, ca o linie de pornire de la care pot fi
masurate progresele sau regresele
d. Reprezinta un ghid pentru modificarile care trebuie facute n activitatea de
rutina a
individului

e. Contribuie la precizarea diagnosticului funcional si a prognosticului, cu

exprimarea
nivelului de incapacitate
600. Programul pentru refacerea ADL-urilor n cadrul terapiei ocupaionale este
complex,
facnd referire la urmatoarele aspecte:
a. Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri deficitare
b. Obisnuirea pacientului cu mijloace ajutatoare pentru realizarea ADL-urilor
c. Modificari n mediul ambiant al pacientului
d. Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt deficitare, cu neglijarea acestora din
urma
e. Meninerea constanta a mediului ambiant, fara modificari ale sale
601. Secvena activitailor n antrenamentul gradat pentru autongrijire din cadrul
antrenamentului pentru ADL este urmatoarea:
a. Alimentaie, pieptanat, continena sfincteriana, transferurile, toaleta personala,
dezbracatul, mbracatul, baia sau dusul
b. Alimentaie, transferurile, toaleta personala, dezbracatul, mbracatul, pieptanat,
continena sfincteriana, baia sau dusul
c. Alimentaie, pieptanat, continena sfincteriana, dezbracatul, mbracatul,
transferurile,
toaleta personala, baia sau dusul
d. Alimentaie, pieptanat, mbracatul, continena sfincteriana, transferurile, toaleta
personala, dezbracatul, baia sau dusul
e. Alimentaie, baia sau dusul, pieptanat, continena sfincteriana, transferurile,
toaleta
personala, dezbracatul, mbracatul
602. Dintre adaptarile locuinei care permit facilitarea mbaiatului la un pacient cu
limitare de
fora si mobilitate, care urmeaza un program de terapie ocupaionala, fac parte:
a. Bara fixa de sprijin pe peretele de lnga cada de baie
b. Taburete plasat n interiorul cazii de baie
c. Covorase cu ventuze pentru prevenirea alunecarii, plasate n interiorul si lnga
cada de
baie
d. Robinete cu filet
e. Dus fix cu furtun rigid si capat cu mner
603. Terapia ocupaionala este performata la pacientul vrstnic dupa evaluarea
completa a
acestuia si ncadrarea sa ntr-una din urmatoarele 3 categorii:
a. Persoana vrstnica sanatoasa, cu incapacitate funcionala fizica si psihologica
determinata
de sindromul de dezadaptare

b. Persoana vrstnica sanatoasa, fara incapacitate funcionala fizica si

psihologica
determinata de sindromul de dezadaptare
c. Persoana vrstnica relativ activa cu independena conservata, care face boala
cu caracter
disfuncional
d. Persoana vrstnica relativ activa cu independena conservata, care face boala
fara caracter
disfuncional
e. Persoana vrstnica care prezinta o ncarcatura disfuncionala cumulativa
604. Corectarea deficitului de transfer se face prin nvaarea pacientului cu una
dintre
urmatoarele tehnici de transfer adecvate pentru deficitul lor funcional:
a. Transferul independent, din seznd n ortostatism, din scaunul cu rotile pe u
scaun
obisnuit, din scaunul cu rotile n pat
b. Transferurile asistate de una sau doua persoane
c. Transferurile prin liftare, cu sau fara scripei
d. Transferul coordonat verbal de o persoana
e. Transferul prin liftare cu orteze
605. Obiectivele generale ale programului de terapie ocupaionala la un pacient
cu sechele
posttraumatice nu includ:
a. Obinerea ct mai rapida a independenei funcionale
b. Recuperarea mobilitaii n contextul unghiurilor funcionale
c. Cresterea statusului algo-disfuncional
d. Readaptarea pacientului la activitatea anterioara
e. Cresterea indicelui de calitate a vieii
606. Derularea programului de terapie ocupaionala la un pacient cu sechele
posttraumatice se
face prin ameliorarea gestualitaii cotidiene n diverse seciuni, cu excepia:
a. Mediul menajer cotidian
b. Aspectele de toaleta
c. Activitaile domestice
d. Activitaile ateliere si gradinarit
e. Sala de operaii
607. Programul de terapie ocupaionala la pacientul neurologic se deruleaza
etapizat si
urmareste:
a. Refacerea independenei maxime
b. Recuperarea specifica
c. Pregatirea pentru revenirea n mediul familial si profesional

d. Meninerea ct mai mult posibil a dependenei pacientului de alte persoane

e. Pregatirea pentru scoaterea pacientului din mediul sau de viaa anterior
608. n cadrul unui program de terapie ocupaionala la un pacient neurologic nu
se urmareste:
a. mbracarea si toaleta zilnica
b. Transferurile si deplasarile
c. Posibilitaile de alimentare
d. Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
e. Capacitatea de comunicare
609. Cele mai importante categorii de aparatura tehnica ajutatoare din terapia
ocupaionala
sunt:
a. Ortezele
b. Protezele
c. Medicamentele
d. Furculia, cuitul, lingura adaptate
e. Mijloacele tehnice ajutatoare pentru mbracat
610. La pacientul protezat pentru amputaie de membru superior, programul de
terapie
ocupaionala urmareste:
a. Utilizarea ct mai puin a membrului superior protezat n activitaile cotidiene
b. Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu recomandarea repausului
c. Exerciii de apropiere a obiectelor
d. Programe care sa asigure prehensiunea activa si pasiva, meninerea prin
presiune pe
obiect
e. Exerciii de desprindere de obiect
611. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea superioara (flexia, adducia, rotaie
externa
umar) din cadrul metodei Kabat se regaseste n urmatoarele activitai funcionale:
a. Mna la gura n timpul alimentaiei
b. Lovitura de tenis (forehand)
c. Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mna opusa
d. Rostogolirea din decubit dorsal n decubit ventral
e. Toate activitaile de la punctele a, b, c, d
612. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea superioara (extensia, abducia,
rotaie interna
umar) din cadrul metodei Kabat se regaseste n urmatoarele activitai funcionale:
a. Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mna opusa
b. Lovitura de tenis (backhand)
c. Deschiderea usii la masina dinauntru

d. Rostogolirea din decubit ventral n decubit dorsal

e. Mna la faa cnd se sterge cu prosopul
613. Diagonala D2 flexie pentru extremitatea superioara (flexia, abducia, rotaie
externa
umar) din cadrul metodei Kabat nu se regaseste n urmatoarele activitai
funcionale:
a. Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mna de aceeasi parte
b. Pieptanatul parului pe o parte a capului, cu mna opusa
c. Ridicarea rachetei la serviciu, n cadrul jocului de tenis
d. notul pe spate
e. Rostogolirea din decubit ventral n decubit dorsal
614. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea superioara (extensia, adducia,
rotaie interna
umar) din cadrul metodei Kabat se regaseste n urmatoarele activitai funcionale:
a. Aruncarea la baseball
b. ncheierea nasturilor laterali cu mna de partea opusa
c. Lovirea mingii la serviciu (n jocul de tenis)
d. Ridicarea rachetei la serviciu, n cadrul jocului de tenis
e. notul pe spate
615. Modalitaile de a ncorpora membrul superior la pacientul hemiplegic n
activitatea
funcionala, ntr-un program de terapie ocupaionala, sunt:
a. Activitaile bilaterale
b. Posturarea antalgic, antidecliva
c. Ghidarea membrului superior paralizat de catre terapeut
d. Ghidarea prin miscari brutale a membrului n diferitele activitai
e. ncarcarea pe membrul superior plegic n timpul desfasurarii activitaii
616. Activitaile terapeutice promovate n programul de terapie ocupaionala
pentru
recuperarea membrului superior la pacientul hemiplegic sunt:
a. Cladirea conurilor
b. Aranjarea unui mozaic de cuburi
c. Adunarea unor boabe de fasole
d. Tricotatul
e. Pedalarea la cicloergometru
617. Mijloacele prin care se realizeaza obiectivele terapiei neuroevolutive
aplicate n ngrijirea
permanenta a pacientului hemiplegic sunt:
a. Rearanjarea locuinei
b. Abordarea pacientului
c. Antrenamentul pentru ADL

d. Poziionarea n pat
e. Toate mijloacele precizate anterior
618. Ordinea valorii terapeutice a poziiilor de baza din cadrul programului
recuperator al
pacientul hemiplegic este urmatoarea:
a. Decubit lateral de partea paralizata decubit lateral de partea sanatoasa
decubit
dorsal
b. Decubit lateral de partea paralizata decubit dorsal decubit lateral de
partea
sanatoasa
c. Decubit lateral de partea sanatoasa decubit lateral de partea paralizata
decubit
dorsal
d. Decubit lateral de partea sanatoasa decubit dorsal decubit lateral de
partea
paralizata
e. Decubit dorsal decubit lateral de partea paralizata decubit lateral de
partea
sanatoasa
619. Masuratorile necesare pentru prescrierea scaunului rulant sunt urmatoarele:
a. nalimea braelor
b. nalimea spatelui
c. Adncimea sezutului
d. nalimea pacientului
e. Circumferina (talia) pacientului
620. Aspectele care trebuie luate n considerare pentru ca pacientul sa si poata
propulsa singur
scaunul rulant sunt:
a. Existena unei mobilitai adecvate la nivelul coloanei vertebrale
b. Existena unei fore suficiente de prehensiune bilaterala
c. Fora musculara la nivelul braelor
d. Fora musculara la nivelul coapselor si gambelor
e. Rezistena fizica la efort, suficienta pentru a permite manevrarea
independenta a
scaunului rulant
621. Poziionarea si aliniamentul corect n scaunul rulant au urmatoarele
obiective:
a. Prevenirea diformitailor
b. Cresterea tonusului muscular
c. Evitarea escarelor
d. Promovarea funciei

e. Meninerea unei funcii respiratorii optime

622. Tehnicile comune de transfer pentru pacientul aflat n scaun rulant,
componente ale
programului de terapie ocupaionala, sunt n numar de 4 cu o excepie, si anume:
a. Transfer prin pivotare din poziie ortostatica
b. Transferul cu ajutorul scndurii de alunecare
c. Transfer prin pivotare cu genunchii flectai
d. Transfer dependent de 4 persoane
e. Transfer dependent de 2 persoane
623. Care dintre urmatoarele aspecte sunt adevarate pentru transferul asistat de
2 persoane la
pacientul aflat n scaun rulant:
a. Se utilizeaza la pacienii cu afeciuni reumatismale inflamatorii
b. Permite un control mai bun asupra extremitailor superioare
c. Un terapeut se plaseaza n faa iar celalalt n spatele pacientului
d. Se utilizeaza la pacienii neurologici
e. Permite un control mai bun asupra feselor si trunchiului
624. mbracarea la pacientul hemiplegic sau cu amputaie de membru superior,
n cadrul unui
program de terapie ocupaionala, presupune urmatoarele aspecte:
a. Hainele se plaseaza la ndemna pacientului
b. Pacientul se afla n poziie seznda, sigura, pentru a preveni manifestarile
tulburarilor de
balans
c. Se ncepe mbracatul cu braul si piciorul afectate, iar dezbracatul cu braul si
piciorul
neafectate
d. Exista mai multe metode de mbracare / dezbracare pentru camasile cu
nasturi
e. Se recomanda obiecte de mbracaminte cu ct mai multe accesorii
625. mbracarea pantalonilor la pacientul hemiplegic, n cadrul unui program de
terapie
ocupaionala, presupune urmatoarele aspecte:
a. Daca mbracarea se face cu pacientul plasat n scaunul rulant, acesta va
sprijini picioarele
pe sol si nu pe suportul scaunului
b. Masura pantalonilor sa fie mai mare cu un numar si suficient de largi jos
c. Pantalonii se mbraca dupa ce au fost puse sosetele, dar nainte de a se
ncala
d. Se mbraca iniial membrul inferior sanatos, apoi cel afectat
e. Pentru a evita caderea pantalonilor la trecerea peste sold se recomanda ca
mna afectata

sa fie inuta pe lnga trunchi

626. Succesiunea care trebuie respectata la mbracarea pacientului cu
paraplegie, aflat n scaun
rulant este urmatoarea:
a. Sosete, camasa sau rochie, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili,
pantofi
b. Sosete, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, pantofi, camasa sau
rochie
c. Sosete, pantofi, lenjerie de corp, pantaloni sau indispensabili, camasa sau
rochie
d. Sosete, pantaloni sau indispensabili, pantofi, lenjerie de corp, camasa sau
rochie
e. Sosete, pantaloni sau indispensabili, pantofi, camasa sau rochie, lenjerie de
corp
627. Etapele unui program de terapie ocupaionala performat la un pacient
paraplegic sunt
urmatoarele:
a. Obinerea autonomiei si performarea activitailor n pat
b. Performarea activitailor n poziie seznda
c. Performarea activitailor n poziie verticala
d. Recuperarea independenei pacientului
e. Deplasarea permanenta si derularea activitailor numai n scaunul rulant
628. Etapele unui program de terapie ocupaionala performat la un pacient
tetraplegic sunt
urmatoarele:
a. Refacerea unei independene maxime pentru alimentare, comunicare, toaleta,
mbracare,
transferuri, deplasari
b. Recuperarea specifica n funcie de nivelul lezional
c. Pregatirea pentru reinseria sociala si profesionala
d. Performarea activitailor n poziie verticala
e. Deplasarea permanenta si derularea activitailor numai n scaunul rulant
629. Criteriile minime pentru mbracare la pacientul cu tetraplegie sunt:
a. Existena unei fore musculare de valoare -3 sau 3 la muschii deltoid, trapez
mijlociu si
superior, rotatorii umarului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radiali ai
carpului
b. Existena unei fore musculare de valoare 3 sau 4 la muschii deltoid, trapez
mijlociu si
superior, rotatorii umarului, romboizi, biceps, supinatori, extensori radiali ai
carpului

c. O amplitudine articulara de 0-90 abducie si flexia umar, 0-80 rotaia interna

umar, 030 rotaia externa umar, 15-140 flexia cotului
d. Imposibilitatea balansului din seznd n pat sau n carucior
e. Prehensiunea cu degetele cu ajutorul unei prize realizate prin tenodesis sau
cu ajutorul
ortezei de mna cu balama
630. Activitaile de igiena si toaleta personala la pacientul hemiplegic, n cadrul
unui program
de terapie ocupaionala, presupune urmatoarele aspecte:
a. Se recomanda masina de barbierit electrica
b. Scaun special n cabina de dus
c. Covor care aluneca
d. Burete fara mner lung, sapun normal
e. Bare de sprijin fixate la marginea cazii
631. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel C3-C4
se descriu
urmatoarele capacitai / limite funcionale:
a. Dependena totala n sfera ADL-uri
b. Pacientul poate utiliza scaunul electric comandat cu barbia sau penumatic
c. Este necesara asistarea respiratorie temporara sau permanenta
d. Sunt posibile activitai comandate cu ajutorul gurii (ntoarcerea paginilor,
dactilografiere,
jocuri)
e. Pacientul necesita supraveghere si ngrijire atenta n permanena
632. La pacientul cu traumatism vertebro-medular cu nivel lezional la nivel T10L2 se descriu
urmatoarele capacitai / limite funcionale:
a. Independena pentru majoritatea activitailor
b. Independena n autongrijire, igiena, sport
c. Independena n activitai profesionale si casnice
d. Ambulaie posibila, cu dificultai, folosind orteze si mijloace ajutatoare de mers
e. Este posibila ambulaia independenta cu orteze scurte de picior si crje
633. Activitaile ocupaionale indicate la pacientul cu poliartrita reumatoida sunt:
a. Rezistive
b. Promoveaza mobilizarea articulaiei pe un anumit sector de miscare
c. Atractive
d. Astfel alese nct in seama de toate articulaiile afectate
e. Nonprotective pentru articulaii
634. Principiile care stau la baza terapiei ocupaionale n reumatismele
inflamatorii sunt:
a. protecia articulara

b. principiul conservarii energiei

c. evitarea oricarei activitai
d. simplificarea activitailor
e. principiul progresivitaii
635. Principiile de protecie articulara care rtebuie respectate la pacientul cu
poliartrita
reumatoida care urmeaza un program de terapie ocupaionala sunt:
a. Meninerea forei musculare si a amplitudinii de miscare (n cursul ADL-urilor
toate
articulaiile trebuie mobilizate pe amplitudinea maxima)
b. Evitarea poziiilor si a penselor care favorizeaza deformarile articulare
c. Folosirea fiecarei articulaii n planul sau anatomic cel mai stabil si mai
funcional
d. Utilizarea articulaiilor celor mai puternice pentru diferite activitai
e. Folosirea si meninerea articulaiilor n poziii fixe prelungite
636. n cadrul evaluarii la pacientul cu durere lombara pentru aplicarea unui
program de
terapie ocupaioanala trebuie observate urmatoarele activitai:
a. mbracatul, toaleta, autongrijirea
b. Mobilitatea n scaun
c. Transferurile
d. Spalatul vaselor si pregatirea mncarii
e. Ridicarea si transportul obiectelor foarte usoare
637. La un pacient cu traumatism la nivelul umarului, programul de terapie
ocupaionala din
cadrul asistenei medicale de recuperare se caracterizeaza prin:
a. Activitai care se deruleaza n condiii de indoloritate
b. Activitai care se deruleaza din suspendare, aparatele de imobilizarea
asigurnd minii o
mobilizare facila
c. Activitaile recomandate pentru paciente sunt cele casnice
d. Activitaile recomandate pentru pacieni sunt de tipul olarit, tmplarie, mpletit
nuiele,
esut
e. Nu trebuie respectat aspectul funcional
638. Principalele aspecte kinetice de care trebuie inut seama ntr-un program de
terapie
ocupaionala aplicat la un pacient care a suferit leziuni traumatice la nivelul minii
sunt:
a. Obinerea unei amplitudini de miscare si a unei prehensiuni adecvate n
condiiile unei

fore musculare optime pentru grupele musculare flexoare si extensoare ale

minii
b. Limitarea participarii muschilor interososi, cu rol n stabilizarea regiunii
metacarpofalangiene
c. Stimularea comenzii centrale prin promovarea miscarilor spontane uzuale
d. Deplasari articulare maxime de la nceput, imediat posttraumatic
e. Promovarea prehensiunii de fora
639. Activitatea aleasa n programul de terapie ocupaionala la pacientul cu
traumatisme la
nivelul membrelor inferioare respecta urmatoarele indicaii:
a. n cursul derularii sale se evita atitudinile vicioase ale trunchiului si membrelor
b. n cursul derularii sale se evita poziia de rotaie cnd pacientul este asezat
c. Se prefera activitaile de tip esut, macrame, cartonaj
d. Se indica folosirea unor mijloace ajutatoare de tip microcontacte
e. Activitatea poate solicita cu ncarcare oricare dintre segmentele membrelor
inferioare
640. Sechelele osoase posttraumatice cuprind:
a. edemul posttraumatic, plaga granulara, plaga grefata, cicatricea patologica
b. pseudartroza, calusul vicios, osificarea subperiostala, osteoporoza de
imobilizare,
osteonecroza aseptica, algoneurodistrofia
c. redoare articulara, hipotrofie musculara, osteoporoza de imobilizare, scaderea
capacitaii
cardio-pulmonare
d. rupturi musculare, rupturi de tendon, hematom muscular, contracturi
musculare, atrofie
musculara
e. osteoporoza generalizata, redoare articulara, denervari pariale, tulburari
circulatorii
641. Dupa intervenii chirurgicale asupra coloanei lombo-sacrate, adresate
structurilor osteoarticulare,
fara fixarea acestora (laminectomii etc.), etapa de reluare progresiva a
miscarilor segmentului lombo-sacrat dureaza:
a. 10-20 zile
b. 20-40 zile
c. 30-60 zile
d. 60-90 zile
e. 90-120 zile
642. n faza I a recuperarii umarului cu artroplastie sunt contraindicate:
a. exerciiile pasive
b. exerciiile autopasive
c. exerciiile izometrice
d. exerciiile de tip Codman

e. mobilizarile active
643. Dupa intervenia chirurgicala pentru ruptura tendonului distal al bicepsului
tratamentul
recuperator dureaza:
a. 1-3 saptamni
b. 4-6 saptamni
c. 6-8 saptamni
d. 8-12 saptamni
e. mai mult de 16 saptamni
644. n cazul deviaiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomanda:
a. scadere ponderala, tonifierea stabilizatorilor genunchiului
b. scadere ponderala, cresterea stabilitaii pasive si active a genunchiului,
ncalaminte
ortopedica corectoare, kinetoterapie
c. corecii ortopedice, kinetoterapie pasiva, termoterapie, reflexoterapie
d. imobilizare n aparat gipsat, urmata de recuperarea mersului
e. asigurarea stabilitaii pasive si active a genunchiului, reeducarea mersului
645. n recuperarea sechelelor cutanate posttraumatice, meninerea
funcionalitaii si
troficitaii segmentului se realizeaza prin:
a. ultrasunete, caldura moderata locala, radioterapie
b. diapulse, ultraviolete, cureni diadinamici, imobilizarea segmentului
c. mobilizari pasive si active, contracii izometrice
d. masaj pentru circulaia veno-limfatica, hidrokinetoterapie
e. ngrijirea si supravegherea chirurgicala a plagii
646. Pentru recuperarea forei segmentelor neafectate de paralizie (n cadrul
sechelelor
posttraumatice ale nervilor periferici) se recomanda:
a. exerciii cu rezistena
b. exerciii izometrice
c. electroterapie excitomotorie
d. masaj profund
e. cureni de medie frecvena
647. Atrofia musculara se poate produce prin:
a. denervare
b. imobilizare
c. ischemia musculara
d. ruptura fibrelor musculare
e. ruptura de tendon muscular

648. n perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice,

kinetoterapia va
cuprinde:
a. scripetoterapie si mobilizari pasive ale segmentelor imobilizate
b. contracii izometrice sub gips
c. hidrokinetoterapie la bazin
d. exerciii active cu rezistena
e. mobilizari pentru toate articulaiile accesibile
649. Obiectivele recuperarii sechelelor articulare posttraumatice sunt:
a. combaterea durerii si inflamaiei
b. refacerea mobilitaii si stabilitaii
c. evaluarea deficitului motor si senzitiv
d. refacerea abilitailor
e. recomandari privind tratamentul balneo-climatic
650. Pentru refacerea stabilitaii n recuperarea sechelelor articulare
posttraumatice, articulaia
trebuie sa fie:
a. indolora, chiar n condiii de musculatura slaba
b. fixata de o musculatura puternica
c. indolora si protejata de capsule si ligamente integre
d. stabilizata prin orteze
e. dureroasa, dar cu capsule si ligamente integre
651. n osificarile subperiostale posttraumatice nu sunt recomandate:
a. mobilizarile active
b. imobilizarea completa (cu excepia fracturilor)
c. diapulse
d. mobilizarile si ntinderile pasive
e. recuperarea mobilitaii articulare
652. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I cuprinde:
a. repaus, comprese reci cu sulfat de magneziu
b. Sollux cu filtru albastru, terapie ocupaionala
c. reflexoterapie cu ultrasunete
d. diapulse, magnetodiaflux local
e. aplicaii locale de parafina
653. Daca reducerea mobilitaii articulare este determinata de retractura
musculara, refacerea
flexibilitaii musculare (n cazul sechelelor posttraumatice musculare) se poate
realiza
prin:
a. repaus tendinos, medicaie antialgica, terapie fizicala antalgica
b. masaj, caldura, traciuni

c. manipulari facilitate
d. ultrasunete n doze mari
e. ionogalvanizari sclerolitice
654. n recuperarea sechelelor posttraumatice, dintre formele de
hidrotermoterapie sunt
utilizate si pentru efectul produs prin mecanism reflex:
a. baile generale la 38,50C
b. baile alternante la temperaturi mai mici de 380C
c. mpachetarile cu parafina
d. aplicaiile locale de rece
e. baile cu bule
655. Avantajele contraciilor izometrice utilizate n refacerea forei de contracie
sunt:
a. eficiena crescuta, tehnica simpla
b. nu amelioreaza supleea articulara, nu creeaza feed-back
c. nu dau dureri articulare si oboseala
d. necesita timp scurt de execuie
e. determina cresterea diametrului muschiului
656. Tratamentul recuperator al hematomului muscular n faza granulomatoasa
se realizeaza
prin:
a. punerea n repaus a muschiului, bandaj compresiv, crioterapie
b. electroterapie antalgica si excitomotorie, kinetoterapie cu rezistena
c. combaterea edemului si stazei venoase din zona lezata
d. masaje, caldura, antiinflamatoare pe cale generala
e. electroterapie antalgica si excitomotorie, reluarea funciei musculare fara
rezistena
657. Recuperarea sindromului motor din cadrul sechelelor posttraumatice ale
nervilor
periferici are ca obiective:
a. evitarea apariiei deformarilor si atitudinilor vicioase
b. evitarea atrofiei muschilor paralizai si cresterea funciei fibrelor musculare
restante
sanatoase
c. combaterea si prevenirea durerii
d. refacerea imaginii kinestezice si recstigarea coordonarii miscarilor
e. recuperarea mobilitaii si forei segmentelor neafectate de paralizie
658. Pentru evitarea atrofiei muschilor paralizai (n cadrul sechelelor
posttraumatice ale
nervilor periferici) se poate recurge la:
a. caldura

b. electrostimularea muschiului denervat

c. atele de postura
d. cureni de medie frecvena
e. mobilizari active si active cu rezistena
659. Recuperarea sindromului vasculotrofic din cadrul sechelelor posttraumatice
ale nervilor
periferici poate beneficia de:
a. bai caldue cu vrtejuri de apa
b. aplicaii locale reci
c. mpachetari locale sau generale cu parafina
d. hidroterapie alternanta la temperaturi mai mici de 380 C
e. mofete pariale
660. n cadrul tratamentului recuperator al sechelelor generale posttraumatice, n
perioada de
imobilizare la pat se recomanda:
a. posturi de facilitare a circulaiei veno-limfatice si pentru drenaj bronsic
b. masaj si gimnastica vasculara
c. kinetoterapie respiratorie si aerosoloterapie
d. climatoterapie si tratament balnear
e. cureni de medie frecvena si electrostimulari
661. Mijloace fizicale folosite n managementul durerii n cadrul tratamentului
recuperator al
sechelelor posttraumatice sunt:
a. aplicaii calde si reci, imobilizari
b. TENS, stimulare nervoasa periferica
c. Masaj
d. exerciii corectoare, stretching
e. medicaie antialgica si antiinflamatorie
662. Forme de terapie fizicala utilizate n recuperarea sechelelor posttraumatice,
care pot
aciona prin mecanism reflex sunt:
a. ionogalvanizarile, ultrasunetele, kinetoterapia pasiva
b. ionogalvanizarile, ultrasunetele, masajul
c. fototerapia, hidrotermoterapia
d. cureni de nalta frecvena, diapulse
e. fototerapia, termoterapia, climatoterapia
663. Enumerai forme de terapie miorelaxanta utilizate n recuperarea sechelelor
posttraumatice:
a. masajul, caldura prelungita
b. ntinderea, manipularile facilitate
c. aplicaiile generale si locale reci

d. undele scurte, kinetoterapia activa cu rezistena

e. ultrasunetele
664. Examenul bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei vertebrale,
efectuat de catre
terapeut, trebuie sa cuprinda:
a. evaluarea respiratorie si cardiovasculara
b. evaluarea respiratorie, a amplitudinii tuturor articulaiilor implicate, a forei
musculara
c. aprecierea gradului de spasticitate
d. aprecierea prezenei edemelor
e. testarea biologica si radiologica
665. Tratamentul recuperator al bolnavului posttraumatic cu fractura-luxaie de
coloana
cervicala n perioada de purtare a Minervei, cuprinde:
a. exerciii de echilibrare
b. mobilizari ale membrelor superioare
c. izometrie pentru meninerea tonusului dorso-lombar
d. gimnastica respiratorie abdominala
e. reprofesionalizare pentru asigurarea independenei bolnavului
666. n perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale
coloanei
vertebrale se recomanda:
a. electroterapie de nalta frecvena
b. termoterapie locala sau generala
c. terapie respiratorie
d. miscari pasive
e. miscari active
667. Pentru prevenirea escarelor la pacienii cu leziuni posttraumatice medulare
se vor
recomanda:
a. ntoarcerea pacientului la fiecare 3 ore
b. inspectarea tegumentului de catre pacient
c. protejarea mpotriva caldurii excesive
d. evitarea traumatismelor prilejuite de transferuri si ridicari
e. electroterapie antialgica si vasculoactiva, masaj decontracturant
668. Mijloace de reeducare micionala la bolnavii cu leziuni posttraumatice ale
coloanei
vertebrale sunt:
a. masajul superficial, electroterapia de joasa frecvena, psihoterapia
b. termoterapia locala, hidrokinetoterapia, curenii de medie frecvena
c. cureni de joasa frecvena pentru stimulare transvezico-pelvina

d. cureni de medie frecvena si cmpuri magnetice de joasa frecvena

e. crenoterapia cu ape sulfuroase hipotone
669. Etapele de recuperare a bolnavilor cu fracturi-luxaii de coloana dorsolombara conform
metodei Magnus, sunt:
a. imobilizarea constientizata a coloanei
b. decubit pe pat tare
c. verticalizarea
d. recuperarea
e. reeducarea mersului
670. Metodele prin care se realizeaza rearmonizarea mecanica a umarului
posttraumatic sunt:
a. posturi
b. mobilizari pasive cu traciuni
c. exerciii active
d. electroterapie antalgica
e. electroterapie excitomotorie
671. Din saptamna 8-9 dupa artroplastia pariala de umar, tratamentul
recuperator (faza III)
cuprinde:
a. exerciii de tip Codman si rotaii autopasive
b. hiperextensii autopasive, rotaii active
c. mobilizari ale cotului, scripetoterapie
d. exerciii de tip stretching
e. exerciii active cu rezistena
672. n faza IV a recuperarii umarului posttraumatic, kinetoterapia cuprinde:
a. manevre de decoaptare capsulo-ligamentara, exerciii de facilitare
proprioceptiva
b. exerciii autopasive la scripete si exerciii active pentru cresterea mobilitaii
c. exerciii cu rezistena pentru cresterea forei musculare, exerciii de
coordonare
d. exerciii izometrice executate pe principii ale facilitarii proprioceptive
e. kinetoterapie respiratorie de tip costal superior si de tip abdominal
673. Definii cauze posibile ale limitarii de mobilitate a cotului posttraumatic:
a. organizarea colagenica consecutiva edemului, calusul vicios
b. leziuni de vase si nervi
c. retracii musculo-tendo-ligamentare, cicatrici retractile
d. artrita posttraumatica
e. osteomul periarticular, fragmente osoase intraarticulare
674. Pentru recstigarea mobilitaii cotului posttraumatic dupa suspendarea
imobilizarii se

recurge la urmatoarele mijloace:

a. terapie fizicala antialgica, masaj, electroterapie excitomotorie
b. miscari pasive cu ajutorul scripeilor, reglate de durere
c. mobilizari pasive, cu purtarea de greutai n mna
d. miscari active analitice, de reeducare globala a cotului si de facilitare neuromusculara
proprioceptiva
e. exerciii de tip Codman si ntinderi pasive
675. Faza III a programului recuperator la bolnavii cu artroplastie de cot
cuprinde:
a. ortezare discontinua
b. exerciii active si pasive la nivelul cotului
c. ortezare continua
d. numai mobilizari active
e. doar mobilizari pasive
676. n faza I a reeducarii minii dupa intervenii chirurgicale pentru leziuni ale
tendoanelor
flexorilor degetelor, posturarea optima a complexului minii presupune:
a. 40 flexie pentru gtul minii
b. 45 flexie n articulaiile metacarpofalangiene
c. 90 flexie n articulaiile interfalangiene proximale
d. flexie completa n articulaiile interfalangiene distale
e. flexie 90 a cotului
677. Terapia ocupaionala n recuperarea minii posttraumatice vizeaza:
a. redobndirea abilitailor n scopul asigurarii independenei bolnavului
b. recuperarea mobilitaii articulare la nivel axial si periferic
c. refacerea forei si a rezistenei musculare
d. evaluarea necesitaii unor facilitai de munca prin realizarea unor adaptari la
restantul
funcional
e. dezvoltarea unor noi vocaii profesionale
678. n sechelele posttraumatice ale minii, ntinderile sunt indicate n:
a. fracturi intraarticulare la nivelul articulaiilor metacarpofalangiene
b. aderene ale esuturilor moi si ale tendoanelor
c. redoare articulara prin retracii capsuloligamentare
d. cicatrici si grefoane postoperatorii
e. hipercorecii ale unor deformari pentru care se aplica atele seriate
679. Recuperarea pacienilor cu fractura de sold presupune, alaturi de posturari
pentru evitarea
deviaiilor si de mobilizari precoce:
a. prevenirea edemului, tromboflebitelor, tulburarilor trofice

b. aplicarea de diapulse pentru grabirea consolidarii focarului de fractura

c. atenie pentru reeducarea genunchiului si cvadricepsului
d. reeducarea membrului superior n lan kinetic nchis
e. reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale
680. Obiectivele recuperarii soldului posttraumatic sunt:
a. combaterea durerii
b. refacerea stabilitaii
c. recuperarea mobilitaii
d. reluarea precoce a mersului
e. refacerea aliniamentului si posturii corpului
681. Metodele de recuperare a stabilitaii pasive a genunchiului posttraumatic
sunt:
a. tonifierea musculaturii stabilizatoare a genunchiului
b. cresterea rezistenei ligamentare
c. respectarea regulilor de igiena a genunchiului
d. ortezarea genunchiului
e. artroplastia genunchiului
682. Dupa ndepartarea gipsului utilizat pentru imobilizarea genunchiului n cazul
rupturii
aparatului extensor cvadricipital, se va recurge la:
a. exerciii de mobilizare a genunchiului, cu accent pe mobilizarile active
b. tonifierea cvadricepsului prin izometrie si exerciii rezistive cu ncarcare
progresiva
c. mobilizari pasive n poziii extreme
d. ortezarea genunchiului si exerciii izometrice
e. masaj profund si mobilizari pasive controlate de durere
683. Recuperarea echilibrului muscular al piciorului posttraumatic presupune:
a. recuperarea mobilitaii si forei musculare
b. tonifiere musculara analitica
c. exerciii de coordonare, de refacere a feed-back-ului senzitivo-motor
d. metode fizicale de combatere a durerii si retraciilor tendinoase
e. recuperarea exclusiva a forei si rezistenei musculare
684. Tratamentul recuperator al entorselor instabile fara smulgeri osoase
presupune:
a. imobilizare n aparat gipsat
b. diapulse, roentgen-terapie
c. electroterapie excitomotorie
d. posturi antideclive pe perioada imobilizarii n aparat gipsat
e. mobilizari ale degetelor, genunchiului si soldului

685. Recuperarea funcionala dupa interveniile chirurgicale practicate pentru

rupturi ale tendonului achilean presupune dupa ndepartarea aparatului gipsat:
a. electroterapie antalgica, masaj decontracturant, kinetoterapie activa a
piciorului si gleznei
b. posturi antideclive, baie cu vrtejuri, diapulse, masaj
c. hidrokinetoterapie pentru remobilizarea articulaiei gleznei
d. tratamentul edemului (posturi antideclive, bandaje elastice, baie cu vrtejuri,
diapulse,
masaj), tonifierea tricepsului sural
e. remobilizarea gleznei prin hidrokinetoterapie, ntinderea tricepsului si
tendonului
acestuia (cnd a aparut retracia)
BIBLIOGRAFIE
1. Roxana Popescu, Lumini_a Marinescu, Bazele fizice si anatomice ale
kinetologiei. Testarea musculoarticulara.
Editura AGORA, Craiova, 1999.
2. Radulescu A.: Electroterapia, Editura Medicala, Bucuresti, 1993.
3. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicina Fizica, Balneoclimatologie si
Recuperare Medicala, Editura
ACSA Craiova, 1995
4 Roxana Popescu, Simona Patru, Hidrotermoterapie si Balneologie, Editura
Medicala Universitara,
Craiova, 2003;
5. Sbenghe T: Kinesiologia stiin_a miscarii., Editura Medicala, Bucuresti, 2002.
6. Sbenghe, Kinetologia profilactica, terapeutica si de recuperare, Ed.Medicala,
1987.
7. Sidenco E L: Bilan_ul articular si muscular. Ed A.P.P. Bucuresti 1999.
Nemes I. D. A: Metode de explorare si evaluare n kinetoterapie. 2001, Ed.
Orizonturi Universitare,
Timisoara, ISBN 973-8109-87-6.
7. Kiss I: Fiziokinetoterapie si recuperare medicala. Ed Med., Bucuresti, 2002,
ISBN 973-39-0338-8.
8. Zdrenghea D, Branea I: Recuperarea bolnavilor cardiovasculari, Ed. Clusium,
Cluj Napoca, 1995

9.Tudor Sbenghe, Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei, Editura M. T.

Sbenghe, Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala,
Bucuresti, 1987;
10. Roxana Popescu, Adrian Bighea, No_iuni practice de medicina recuperatorie,
Editura Agora, 1997.
edicala Bucuresti, 1999,
11. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicina fizica si Recuperare, Editura
Universitara Carol Davila,
Bucuresti, 1998,
12. T. Sbenghe, Kinesiologie stiin_a miscarii, Editura Medicala, Bucuresti,
2002,
13. Roxana Popescu, Rodica Traistaru, P. Badea, Ghid de evaluare clinica si
func_ionala n recuperarea
medicala, Editura Medicala Universitara, Craiova, 2004, volumul II, pagini 333 483
14. . I D Nemes, A Gogulescu, M Jurca - Masoterapie. Masaj si tehnici
complementare.Edit. Orizonturi
15. T. Sbenghe, Kinesiologie-stiin_a miscarii, Editura Medicala, Bucuresti, 2002,
16 . Delia Cinteza, Daniela Poenaru, Ortezarea n recuperarea medicala, Editura
Vox, Bucuresti, 2004
*** Caiet documentar, Ministerul Sanata_ii, Institutul de Medicina fizica,
balneoclimatologie si recuperare
medicala, Kinetoterapia n recuperare afec_iunilor aparatului locomotor, Editura
Medicala, Bucuresti,
1981,
T. Sbenghe, Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor,
Editura Medicala,
Bucuresti, 1981;
17. T. Sbenghe, Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Editura Medicala,
Bucuresti, 1996, pagini
18 Daiana Popa, V. Popa, Terapie ocupa_ionala pentru bolnavii cu deficien_e
fizice, Editura Universitatii din Oradea, 2003
19. Iaroslav Kiss, Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizical-kinetice, Editura
Medicala, 1985

20. Kinsiologie scientifique ( kintotherapie, traumatologie et mdicine du sport)

21. Andrei Voinea, Corneliu Zaharia, Elemente de chirurgie ortopedica, Editura
Militara, 1985
22. Roxana Popescu, Rodica Traistaru, Recuperarea membrului superior ortezat
si protezat, Editura
Medicala Universitara, Craiova, 2002
23. Clement Baciu si colab, Kinetoterapia pre- si postoperatorie, Editura SportTurism, Bucuresti, 1981