Sunteți pe pagina 1din 322

Sub redaţia:

Prof. Univ. Dr. Gelu Onose


- autor principal şi editor coordonator -

Întrebări şi răspunsuri din


Recuperare/ NeuroReabilitare, Medicină
Fizică şi BalneoClimatologie – la adulţi şi
vârstnici – şi din Geronto-Geriatrie
Carte/ ediţie restructurată, revizuită şi adăugită

în colaborare cu (în ordine alfabetică):

Şef. Lucr. Dr. Drd. Aurelian Anghelescu


Dr. Med. Ana Capisizu
Asist. Univ. Dr. Drd. Cristina Octaviana Daia Chendreanu
Asist. Univ. Dr. Med. Gheorge Chiriţi
Prof. Univ. Dr. Alexandru Vlad Ciurea
Conf. Univ. Dr. Valentin Grigorean
Asist. Univ. Dr. Drd. Monica Haras

Editura Universitară ”Carol Davila”

București - 2010
Abrevieri principale

ADL – activities of daily living


ADN – acid dezoribonucleic
AINS – antiinflamator(oare) ne-steroidian(ene)
AIS – antiinflamator (oare) steroidian(ene)
AND – algoneurodistrofie
ARN – acid ribonucleic
ATM – ataxia telangiectasia mutated (gena)
AVC – accident/ atac vascular cerebral (stroke)
CT – computer tomografie
ECG – electro-cardiogramă
ENMG – electro-neuro-miografie
FFTN – factori fizici/(chimici) terapeutici naturali
FIM – Functional Independence Measure
FR – factor reumatoid
GCS – Glasgow coma scale
GDS – geriatric depression scale
G-G – Geronto-Geriatrie
HDL – high density lipoprotein
HTA – hipertensiune arterială
IADL – instrumental activities of daily living
IM – infarct miocardic
INGG – Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie (”Ana
Aslan”)
IR – (radiații) infraroşii
ÎR/ NR – îngrijiri recuperatorii/ Nursing de reabilitare
LASER – light amplification by the stimulated emission of radiation
LCR – lichid cefalo-rahidian
LDL – low density lipoprotein
LED – light emitting diode
LES – lupus eritematos sistemic
MMS – (testul) „mini mental state”
NMAK – (aparat) neuro-mio-artro-kinetic
NMC – neuron motor central
NMP – neuron motor periferic
OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PAVS – pain analogue visual scale
PR – poliartrită reumatoidă
PSH – periartrită scapulo-humerală
RMFB – Recuperare, Medicină Fizică şi BalneoClimatologie
RMN – rezonanţă magnetică nucleară
ROT – reflex(e) osteo-tendinos(ase)
SA – spondilită ankilozantă

2
SAHF – senescence associated hetero-chromatin foci
SAP – spondilartropatie(ii)
S-I – sacro-iliac(ă – articulație)
SN – sistem nervos
SNC – sistem nervos central
SNET – Stimulare Nervoasă Electrică Transcutanată
SNP – sistem nervos periferic
SPE – sciatic popliteu extern (nervul)
SPI – sciatic popliteu intern (nervul)
SRO – specii reactive de oxigen
STH – hormon somatotrop/ de creştere (somatotropic hormone)
TA – tensiune arterială
TBC – tuberculoză
TCC – traumatism(e) cranio-cerebral(e)
TENS – transcutaneous electric nerve stimulation
TRPM – transient receptor potential member/ ion channel
(„melastatin”)
TVM – traumatism(e) vertebro-medular(e)
UV – (radiații) ultraviolet(e)
VSH – viteza de sedimentare a hematiilor

3
Cuprins
Cuvânt înainte .............................................................................. pag. .....
Prefaţă - Prof. Univ. Dr. Crina Sinescu ...................................... pag. ......

SECŢIUNEA I
Partea I
Întrebări din
Recuperare/ NeuroReabilitare, Medicină Fizică şi BalneoClimatologie - la
adulţi şi vârstnici -
I.1 Întrebări din Electrodiagnostic/ terapie şi din Sonoterapie ....... pag. .....
I.2 Întrebări din Fotobiologie/ terapie ............................................. pag. .....
I.3 Întrebări din Hidrotermobiologie/ terapie .................................. pag. .....
I.4 Întrebări din Kinetologie/ terapie şi din Masaj/ (Masoterapie) .. pag. .....
I.5 Întrebări din Balneologie/ Crenoterapie şi din BioClimatologie/ terapie ..
.................................................................................................. pag. .....
I.6 Întrebări din Semiologie, Patologie/ Complicații şi Terapie/
Recuperare - specifice ............................................................. pag. .....
Partea a II-a
Întrebări din Geronto-Geriatrie ..................... pag. .....

SECŢIUNEA a II-a
Partea I
Răspunsuri la întrebările din
Recuperare/ / NeuroReabilitare, Medicină Fizică şi BalneoClimatologie - la
adulţi şi vârstnici -
I.1 Răspunsuri la întrebările din Electrodiagnostic/ terapie şi din
Sonoterapie............................................................................... pag. .....
I.2 Răspunsuri la întrebările din Fotobiologie/ terapie .................... pag. .....
I.3 Răspunsuri la întrebările din Hidrotermobiologie/ terapie ......... pag. .....
I.4 Răspunsuri la întrebăriledin Kinetologie/ terapie şi din Masaj/
(Masoterapie) ........................................................................... pag. .....
I.5 Răspunsuri la întrebările din Balneologie/ Crenoterapie şi din
BioClimatologie/ terapie ........................................................... pag. .....
I.6 Răspunsuri la întrebările din Semiologie, Patologie/ Complicații
şi Terapie/ Recuperare - specifice ........................................... pag. .....
Partea a II-a
Răspunsuri la întrebările din Geronto-Geriatrie ............ pag. .....

Bibliografie ................................................................................... pag. .....

4
Cuvânt înainte

Suntem la puțin mai mult de două decenii de când a fost introdus in


Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD) București,
învățământul modular (reprezentat inclusiv și mai ales prin modalități de
verificare a cunoștințelor dobândite, prin teste de acest tip - metodică
didactică modernă și larg răspândită în țările dezvoltate, ce-şi are probate,
în timp, avantajele şi eficienţa, reprezentate în principal de asocierea,
deosebit de importantă, între exhaustivitate în verificare şi rapiditate în
corectare) și respectiv, la o distanță, temporală de aproximativ jumătate
din intervalul menționat, de când inițiatorul și principalul autor al prezentei
suite de lucrări, a debutat în publicistica medicală de mari dimensiuni, prin
cartea “Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – Teste (pentru
uzul studenților și rezidenților)”- apărută, ca și cea de față, în prestigioasa
Editură Universitară “Carol Davila”.
De la acea primă culegere de întrebări și răspunsuri – multe dintre
ele amplu comentate explicativ - suita mai sus evocată a urmat un traiect
evolutiv ascendent, atât cantitativ cât și calitativ.
Astfel, această a treia carte/ ediție din suită, față de cea precedentă:
“Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie – la adulți și vârstnici
– și Geronto-Geriatrie: întrebări și răspunsuri” , apărută în urmă cu ceva
mai mult de doi ani (ce conținea de circa două ori mai multe teste - de
diverse grade de dificultate, cu variante multiple de răspuns ”complement
multiplu”/ „multiple choice“ – decât cea din anul 2000) cuprinde, raportat la
prima, un volum aproape triplu de asemenea teste.
În plus, pe lângă domeniul geronto-geriatric (adăugat pentru prima
oară în culegerea din 2007 și legat - inclusiv în raport cu demersurile
editoriale modulare, actual și precedemt - de conjuncţia propensivă a
unor repere din evoluţia profesională a autorului principal/ editor
coordontor: ex Director General Adjunct al Institututlui Naţional de
Gerontologie şi Geriatrie/ INGG „Ana Aslan“, medic primar și în această
specialitate, de aproape un deceniu, titular şi al cursului de Geronto-
Geriatrie iar începând din 2004, totdată titular al cursului de Recuperare în
Geriatrie - cu studenţii Specializării de Fiziokinetoterapie, respectiv ai
Facultății de Moașe și Asistență Medicală - FMAM - din cadrul UMFCD),
actuala carte include, în premieră, întrebări și răspunsuri din încă un
domeniu complex, nou inclus în spectrul de activitate didactică și
științifică, al Disciplinei/ Clinicii de Recuperare - coordonată de către Prof.
Univ. Dr. G. Onose - de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“
(SCUBA): NeuroReabilitarea (semiologie, patologie/ complicații şi terapie/
recuperare - specifice).
Totodată – inclusiv conform angajamentului autorului principal, din

5
cadrul conducerii Catedrei M6, legat de strategia editorială a acesteia – ca
premiză a unei încă și mai bune receptivități a testelor, la recomandarea
Coordonatorului Decanatului FMAM, D-na Prof. Univ. Dr. C. Sinescu,
întregul material din prezenta carte/ ediție este restructurat, întrebările și
respectiv, răspunsurile modulare conținute, fiind gupate pe următoarele
sub-secțiuni tematice (la adulți și vârstnici): Electrodiagnostic/ terapie şi
Sonoterapie; Fotobiologie/ terapie; Hidrotermobiologie/ terapie;
Kinetologie/ terapie şi Masaj/ (Masoterapie); Balneologie/ Crenoterapie şi
BioClimatologie/ terapie; NeuroReabilitare (semiologie, patologie/
complicații şi terapie/ recuperare – specifice); Geronto-Geriatrie.
Concordant trendului ascendent, atât cantitativ cât și calitativ, evocat:
bibliografia actualei lucrări numără 250 de titluri - multe recente - față 140
- cea din 2007 - și respectiv, 47 - cea din anul 2000.
Am urmărit încă de la început - și o facem în continuare - ca testele
noastre modulare să fie, în același timp, un util instrument de studiu,
complementar notelor de la cursuri și lucrări practice precum și
bibliografiei indicate.
În acest sens, pot fi observate atât modul riguros, uneori chiar
pedant, în care sunt formulate testele - ajutând astfel pe cel verificat să se
orienteze cât mai bine în cadrul materiei - cat și explicațiile exhaustive,
cuprinse în răspunsurile la nu puține dintre intrebari; aceasta fără a mai
sublinia faptul că unele dintre acestea solicită, în egală măsură -
antrenând astfel, implicit - capacitatea de concentratre/ atenție, respectiv
perspicacitatea celor examinați - calități deopotrivă deosebit de necesare,
unor viitoare cadre medico-sanitare performante.
Așadar, considerăm utilă consultarea, în primul rând de către
studenți, (inclusiv) a prezentei lucrări, din două motive principale:
- după invățarea materiei predate, este o bună modalitate de
verificare a modului în care au fost însușite cunoștințele necesare,
inclusiv prin reproducerea stresului aferent promptitudinii cu care trebuie
răspuns, ceea ce reprezintă un element propensiv acomodării cu spiritul
testarii finale
- având în vedere că și alte examinări decisive din cadrul
procesului de formare a tinerilor medici se desfășoară prin metode
similare de testare – a se vedea, în primul rând, concursul de admitere în
rezidențiat – familiarizarea cu astfel de teste este și din această
perspectivă, benefică.
În fine, reiterăm o realitate care, de altfel, constituie și o probă
concretă a evoluției cantitative din cadrul suitei noastre de culegeri de
teste modulare: intrebările, inclusiv din această a treia lucrare, nu vor fi
niciodată singurele selecționate pentru examenele viitoare, cu studenți
sau rezidenți, la disciplinele aferente: vom continua deci, să concepem noi
și noi întrebări – cu răspunsuri corespunzătoare/ instructive – ce vor fi
reunite ulterior, periodic, în noi volume.

6
AUTORII

Prefață
7
Scrierea unui manual de specialitate este, de fiecare dată, în
epoca actuală un act îndrăzneţ, care atestă curajul autorilor de a intra în
bătălia cu timpul şi cu bogăţia informaţiilor medicale, atât de des reînnoite
de continuul progres tehnologic la care asistăm.
În aceste condiţii, conceperea unui volum de teste modulare, care
sintetizează cunoştinţele din domeniul atât de vast al Recuperării
medicale în întrebări şi răspunsuri, pare cu atât mai greu de realizat.
Realizată sub redacţia Prof. Dr. Gelu Onose, cu participarea unor
autori din diverse specializări medicale, ediţia de faţă, restructurată,
revizuită şi adăugită, este o amplă expunere a informaţiilor moderne
privind Recuperarea medicală la adult şi vârstnic, sub forma unor teste
modulare pentru studenţi dar şi pentru rezidenți și specialişti din domeniu.
Redactată în două secţiuni, lucrarea prezintă în secţiunea I
întrebări din toate domeniile Recuperării, NeuroReabilitării, Medicinei
Fizice şi Balneoclimatologiei la adulţi şi vârstnici, pe capitole tematice, un
loc aparte ocupându-l, în aceeaşi secţiune, semiologia neuro-reabilitării şi
a gerontologiei şi geriatriei.
Secţiunea a II-a a lucrării cuprinde răspunsurile corecte la grilele
de întrebări inserate anterior, răspunsuri structurate în aceeaşi manieră,
modulară şi însoţite de ample explicaţii şi argumente de specialitate, care
transformă această culegere de teste într-o lucrare valoroasă şi extrem de
complexă.
Variatele capitole din lucrare sunt dublate de o bogată bibliografie,
expusă într-un capitol final. Doresc să remarc şi să apreciez faptul că o
mare parte din această bibliografie conţine titluri ale autorilor români, care
sunt din abundenţă citaţi, dovadă a calităţii şi tradiţiei învăţământului
românesc din această ramură medicală a Recuperării şi Reabilitării fizice.
În încheiere, felicit autorii pentru efortul depus şi sper ca lucrarea
de faţă să corespundă exigenţelor cititorilor, studenţi şi medici, care vor să
se instruiască în domeniul atât de actual al Recuperării şi Reabilitării
medicale.

Prof. Univ. Dr. Crina Sinescu


Şefa Clinicii de Cardiologie
Spitalul Clinic de Urgenţă ”Bagdasar-Arseni”
Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila”, Bucureşti

8
SECŢIUNEA ÎNTREBĂRI

9
Partea I

Întrebări din
Recuperare/ NeuroReabilitare, Medicină Fizică
şi BalneoClimatologie - la adulţi şi vârstnici -

I.1 Întrebări din


Electrodiagnostic/ terapie şi din Sonoterapie

10
1. 5.
Numiţi patru dintre principalele Proprietăţile pasive ale
metode de electrodiagnostic: ţesuturilor, în raport cu curenţii
............................................... electrici excitatori, sunt:
............................................... a) efectul tenodezic
............................................. b) rezistivitatea electrică reală
............................................. (intrisecă)
c) rezistivitatea reactivă (la un
2. anumit tip de curenţi)
Precizaţi care dintre metodele d) polarizarea tisulară
de electrodiagnostic de mai jos (electrotonus)
permite alegerea, după criterii e) perioada de stimulare
obiective, cantitative, a
parametrilor prescripţiilor pentru 6.
curenţii exponenţiali utilizaţi în Parametrului fizic al unui
tratamentul paraliziilor flasce: curent excitator: timpul util, îi
a) cronaximetria corespunde, ca parametru al
b) E.M.G răspunsului fiziologic specific al
c) metoda curbei I/t (Honweg - structurilor excitabile la
Weiss) stimularea electrică:
d) testul galvanic al a) cronaxia
excitabilităţii b) viteza de inactivare a
e) testul faradic al excitabilităţii mediatorilor chimici în fantele
sinaptice
3. c) constanta de timp
Determinarea potenţialelor d) intensitatea excitaţiei
evocate, somato-senzitive sau/ şi e) acomodarea
somato-motorii, e o metodă de:
a) fototerapie 7.
b) crenoteraie Potenţialul bioelectric de
c) electroterapie repaus al membranelor excitabile
d) hidrotermoterapie este, în esenţă, unul de:
e) chimoterapie a) acţiune
b) mişcare
4. c) potasiu
Numiţi patru tipuri de curent/ d) calciu
impulsuri de curent electric ce e) sodiu
pot fi utilizate în
electrodiagnostic: 8.
............................................. Galvanotropismul este:
............................................. a) o procedură de
............................................. electroterapie
............................................. b) o metodă de
electrodiagnostic neuromuscular

11
c) o metodă de explorare a) este mult alungită
imagistică cu ultrasunete b) are contur dedublat
d) un efect biologic interpolar, c) prezintă valori identice
specific curentului continuu pentru nervi şi muşchi
e) o tehnică de relaxare d) prezintă un minim mai
intrinsecă ascuţit decât în condiţii normale
e) se aplatizează
9.
Enumeraţi două substanţe 12
active farmacologic, disociabile, . În cazul curenţilor Träbert,
utilizate pentru galvanoionizări, electrodul sub care se obţine
sub catod: analgezia este:
............................................. a) cel negativ
............................................. b) cel pozitiv
c) din cauciuc electroconductor
10. d) „stelat“
Condiţia bioelectrică pe care e) tip „ventuză“
trebuie să o îndeplinească un
ţesut, pentru a putea fi excitat 13.
electric/ electrostimulat, este: Numiţi două contraindicaţii
a) atingerea unei temperaturi specifice pentru aplicaţiile de
intratisulare optime curenţi interferenţiali de medie
b) descrisă de expresia frecvenţă concomitente cu masaj
matematică (diferenţa a două prin vid-aspiraţie în ritm de joasă
funcţii exponenţiale – formula lui frecvenţă („mecanică“),
Monier) a relaţiei dintre excitaţie comandat/ asistat electronic:
şi acomodare .............................................
c) relaţia de interdependenţă .............................................
dintre procesele de recrutare
spaţială şi temporală 14.
motoneuroni În Sistemul Internaţional de
d) acumularea unei cantităţi Unităţi de Măsură, intensitatea
„critice“ de substanţă disociabilă, câmpului magnetic – inclusiv (în
prin ionoforeză, în ţesut cadrul câmpurilor magnetice)
e) apariţia spasticităţii cele de joasă frecvenţă, utilizate
în Magnetoterapie – se măsoară
11. în:
În stări de hipocalcemie, curba a) Farad
parabolică de pararezonanţă a b) Tesla
nervului, respectiv a muşchiului c) Amper
(Coppee-Monier), a relaţiei dintre d) Volt
frecvenţa stimulului sinusoidal şi e) Watt
intensitatea liniară a curentului
excitator: 15.

12
În cazul microundelor, raportul performat excitabile subiacente
caloric grăsime/ muşchi (= „densitatea curentului“) îi
(coeficientul de încălzire tisulară/ corespunde, ca parametru al
unitate de volum), este: răspunsului fiziologic specific la
a) ¼ excitoterapia prin stimulare
b) ½ electrică:
c) 10/1 a) cronaxia
d) 1/1 b) intensitatea excitaţiei
e) 1/5 c) constanta de timp
d) viteza de inactivare a
16. mediatorilor în fantele sinaptice
Care dintre următoarele e) acomodarea
grupaje metodologie terapeutice
permit, în anumite condiţii, 19.
introducerea transcutanată de Coeficientul de acomodare alfa
substanţe farmacologic active? este:
a) galvanoterapia a) o unitate de măsură a forţei
b) ultrasonoterapia musculare
c) terapia cu unde scurte b) o variabilă utilizată în
decametrice pulsatile în câmp imagistica aparatului locomotor
inductor c) o constantă de calcul a
d) masajul terapeutic „umed” costurilor unei zile de spitalizare
e) terapia cu curenţi în recuperare
neofaradici d) o mărime ce apreciază
cuantificat fenomenul de
17. acomodare și indirect,
Electrostimulările selective excitabilitatea unui cuplu nerv-
pentru refacerea sensibilităţii mușchi
kinestezice, din etapa a II-a de e) o variabilă utilizată în
recuperare în leziunile de nervi calculul parametrilor de
periferici, au caracter prescripţie a unei proceduri de
predominant: hipertermie generală
a) profilactic
b) spasmolitic 20.
c) terapeutic Enunţaţi două dintre formele –
d) excitomotor în afară de cea electrolitică – sub
e) recuperator care curentul galvanic mai poate
traversa ţesuturile:
18. .............................................
Parametrului fizic al unui .............................................
curent excitator, „intensitatea“,
raportat la suprafaţa electrodului 21.
de aplicare, respectiv, la În cadrul tratamentului
suprafaţa membranei structurilor complex al sindroamelor de

13
neuron motor central, vibraţie neplăcută percepută zile
electrostimularea cu ajutorul sau săptămâni întregi) după o
curenţilor rectangulari tip procedură de electroterapie prin
Hufschmidt, se aplică: curenţi de joasă frecvenţă, sunt:
a) pe musculatura spastică a) răcirea locală a
b) pe musculatura extensoare tegumentului
(flască) a membrului superior b) migrena
afectat c) catelectrotonusul moderat
c) pe dorsiflexorii plantari d) coriza
d) pe eversorii plantari e) hipocalcemia
(peronieri)
e) pe musculatura inspiratorie 25.
a hemitoracelui afectat Curenţii modulaţi de tip
Schwellström sunt utilizaţi
22. terapeutic pentru:
Numiţi care dintre procesele a) electrostimularea/ respectiv
electro-chimice produse de electrogimnastica musculaturii
curentul continuu sub anod somatice denervate, în faza
(respectiv sub catod) sunt finală de reinervare
valorificabile din punct de vedere b) tonifierea musculaturii
terapeutic pentru galvano-ionizări normoinervate, dar cu
(galvano-ionoforeze) insuficienţă funcţională şi
sub anod: ............................ hipotrofie prin neutilizare
sub catod: ........................... c) prevenirea aderenţelor
intermusculare şi/ sau
23. peritendinoase
Galvanotaxia este: d) relaxarea musculaturii cu
a) o procedură de contractură reflexă antalgică
electroterapie e) stimularea electrică
b) o metodă de funcţională
electrodiagnostic neuromuscular (electromecanoterapie)
c) o metodă de explorare „rotatorie“ a musculaturii
imagistică cu ultrasunete membrelor paralizate prin leziuni
d) un efect biologic interpolar, de neuron motor periferic
specific curentului continuu
e) o tehnică de relaxare 26.
extrinsecă Fenomenul Djourno reprezintă:
a) un efect direct al radiaţiilor
24. calorice asupra tegumentelor
Elementele ce pot reduce b) un proces degenerativ de
fenomenul de acomodare cauză post-traumatică
(alungesc constanta de c) un tip de evoluţie spre
acomodare) favorizând vindecare tisulară, în cazul
răspunsuri repetitive (senzaţie de escarelor

14
d) interferenţa (inversarea) specifică, pentru aplicaţiile de
dintre pragul sensibilităţii unde scurte decimetrice, este:
dureroase şi cel al contracţiei a) tuberculoza
musculare tetanice, produsă la b) psihoza maniaco-depresivă
electrostimularea cu ajutorul c) aplicarea în zona globilor
curenţilor de medie frecvenţă oculari (risc de cataractă)
e) un fenomen electrofiziologic d) fractura de humerus
e) epilepsia
27.
Mecanismul şi efectele 30.
biologice primare ale interacţiunii Acţiunile câmpurilor magnetice
undelor scurte decametrice cu de joasă frecvenţă la nivelul
ţesuturile vii sunt puse în focarului de pseudoartroză sunt:
evidenţă de: a) favorizarea penetrării
a) teoria porţii de control vaselor de neoformaţie
(Melzack şi Wall) asemănător modului în care
b) teoria relativităţii (Einstein) aceasta se produce în osificarea
c) teoria dielectricului encondrală normală
neomogen (Maxwell-Wagner) b) resorbţia osteofitelor
d) teoria ionică a excitaţiei c) calcificarea ţesutului
(Pflűgger-Chavault) fibrocartilaginos în zona de
e) teoria asemănării pseudoartroză
(„mimicriei“) moleculare d) ameliorarea, la nivel local, a
(Ebringer) drenajului veno-limfatic
e) o acţiune osteogenetică
28. directă
Transformarea (parţială) în
căldură – efectul Joule –, la 31.
nivelul ţesuturilor, a energiei Efectul termic al ultrasunetelor,
câmpului electromagnetic al atunci când sunt aplicate pe
undelor scurte decametrice, structuri musculo-scheletale, este
emise/ aplicate în câmp inductor, maxim la nivelul:
se face proporţional cu: a) muşchiului
a) conductibilitatea termică a b) membranei sinoviale
ţesutului c) măduvei osoase
b) volumul ţesutului d) periostului
c) masa ţesutului e) cartilajului articular
d) conductibilitatea electrică a
ţesutului 32.
e) nici una din variantele de Pseudocavitaţia este:
mai sus a) o acţiune „degajantă“ a
ultrasunetelor faţă de particulele
29. de gaz dizolvate în lichide
O contraindicaţie relativ b) un fenomen folosit la

15
producerea aerosolilor d) pe dorsiflexorii plantari
c) un efect folosit în eco- e) pe musculatura spastică
diagnostic
d) o leziune întâlnită în 36.
coxartroze Blocajul de depolarizare
e) un proces atomic produs de (depresiunea catodică) apare
fasciculele LED prin:
a) efort fizic prelungit
33. b) exces local de substanţe
O contraindicaţie relativ imunologic active
specifică a ultrasunetelor este: c) ischemie loco-regională
a) tuberculoza d) epuizarea substratului ionic
b) neoplaziile de activare (excitaţie)/
c) epilepsia acumularea, prin migrare, la nivel
d) nevralgia de trigemen intracelular, a ionilor de Na+
e) psoriazisul e) creşterea temperaturii
centrale a corpului la peste 37°C
34.
Anumite substanţe 37.
medicamentoase, în condiţionări Electrotonusul este un
de uz extern, pot penetra mai fenomen bioelectric generat, în
uşor transcutanat cu ajutorul mod caracteristic şi maximal, de:
următoarelor proceduri fiziatrice: a) manevrele fundamentale ale
a) curenţi electrici de medie masajului clasic
frecvenţă b) curentul continuu (galvanic)
b) fascicule LASER c) expunerea la radiaţii
c) masaj ultraviolete
d) curent galvanic d) tehnicile de facilitare neuro-
e) ultrasunete musculară proprioceptivă
periferică
35. e) crioaplicaţii
În cadrul tratamentului
complex al sindroamelor de 38.
neuron motor central, Enumeraţi trei dintre parametrii
electrostimularea cu ajutorul fizici ai curenţilor excitatori
curenţilor rectangulari tip (electrostimulilor):
Hufschmidt, se aplică: ................................................
a) pe musculatura inspiratorie ................................................
a hemitoracelui afectat ................................................
b) pe musculatura extensoare
(flască) a membrului superior 39.
afectat Bruscheţea unui stimul electric
c) pe eversorii plantari reprezintă:
(peronieri) a) amplitudinea de variaţie a

16
câmpului magnetic generat de inervată este excitată de către o
curentul electric comandă endogenă motorie sau
b) timpul (şi tipul) de creştere a de către un electrostimul exogen,
impulsului, respectiv durata (şi astfel:
forma) pantei ascendente (a a) direct
frontului de creştere) a impulsului b) prin intermediul unei
de curent electric substanţe de cuplare
c) capacitatea de a încălzi în c) prin intermediul câmpului
profunzime a curentului electric magnetic al curentului electric
d) potenţialul iatrogen al d) prin intermediul fibrelor
curentului electric nervului motor periferic aferent
e) efectul bacteriostatic al acesteia
curentului electric e) prin fenomene capacitive şi
de sumaţie temporală
40.
La baza fenomenului fiziologic 43.
al acomodării (Nernst – „efect Valorile cronaxiillor nervilor şi
mascat“) stă: respectiv ai muşchilor scheletici,
a) recrutarea spaţială de sunt în mod generic:
motoneuroni a) mai mici de o milisecundă,
b) capacitatea progresivă a respectiv mai mari de o
sistemului de transport activ milisecundă
transmembranar pentru Na+ b) corespunzătoare tipului de
c) antrenarea alternantă a curent excitator utilizat
(termo) receptorilor c) dependente de suprafaţa
d) „plasticitatea“ funcţională a electrodului „activ“
sistemului nervos central d) dependente de starea
e) virajul musculaturii striate tegumentelor suprajacente
spre metabolism anaerob e) variabile cu tipul de climă în
care se află individul respectiv
41.
Durata minimă a unui 44.
electrostimul, sub care acesta nu În cadrul aplicaţiilor terapeutice
mai este eficace, este: curente de ultrasunete, cea mai
a) o oră intensă acţiune termică – uneori
b) durata unei semiunde cu potenţial iatrogen – se
pozitive manifestă la:
c) durata unei perioade de a) nivelul fanerelor
stimulare b) nivelul periostului
d) 3 minute c) nivelul nodulilor mio-gelotici
e) 0,01–0,02 milisecunde d) nivel cutanat
e) nivelul prostatei
42.
Fibra musculară normo- 45.

17
Enumeraţi două dintre neurale, a veziculelor cu
principalele caracteristici ale mediatori chimici
acţiunii fiziologice a impulsurilor e) transmiterea (difuzarea)
de curent electric de joasă stimulului electric şi contralateral
frecvenţă: de locul de aplicare a curentului
................................................ galvanic
................................................
49.
46. Numiţi o contraindicaţie
În cazul curenţilor electrici cu specifică aplicaţiei de
impulsuri de joasă frecvenţă, ultrasunete:
următoarele tipuri de curenţi au ................................................
la intensităţi suportabile efect
excito- motor pe musculatura 50.
normo-inervată: Utilizarea simultană a
a) curenţii triunghiulari fenomenului piezoelectric, atât
b) curenţii neofaradici direct, cât şi invers, se întâlneşte
c) curenţii rectangulari în:
d) curenţii exponenţiali a) baia generală de lumină
e) curenţii trapezoidali b) ultrasonoterapie
c) ecodiagnostic
47. Efectele fiziologice şi d) micromasajul tisular intern
respectiv biologice principale ale e) electroosmoza galvanică
curenţilor de medie frecvenţă
sunt: 51.
a) excito-motor pe musculatura Prezenţa unor corpi străini
denervată metalici (tije, broşe, endoproteze
b) decontracturant etc.) la nivelul unui segment al
c) vasculobiotrofic şi resorbtiv aparatului locomotor reprezintă o
d) analgetic contraindicaţie pentru aplicaţiile
e) ionoforetic loco-regionale de:
a) curenţi electrici de joasă
48. frecvenţă
Fenomenul de anelectrotonus, b) curenţi electrici de medie
care apare sub acţiunea frecvenţă
curentului galvanic, constă în: c) curenţi electrici de înaltă
a) stimulare neuro-musculară frecvenţă în emisie discontinuă
b) hiperpolarizarea membranei (unde scurte pulsatile)
structurilor preformat excitabile d) câmpuri magnetice de joasă
c) depolarizarea membranei frecvenţă
structurilor preformat excitabile e) radiaţii infraroşii în câmp
d) spargerea, prin acţiunea deschis (Solux)
curentului galvanic, în fantele
sinoptice ale joncţiunilor mio- 52.

18
Potenţialul de repaus al 56.
membranei celulare a structurilor În lipsa unei protecţii
preformat excitabile este în corespunzătoare a tegumentului
esenţă: de sub catod, aplicaţiile de curent
a) un potenţial de calciu galvanic pot produce local:
b) un potenţial menţinut prin a) edeme pufoase
mecanisme active şi pasive b) elastoză
c) un potenţial nul c) necroză de colicvaţie
d) un potenţial de potasiu (arsură chimică alcalină)
e) un potenţial menţinut prin d) hematoame
mecanisme excusiv active e) hiperpigmentare melanică

53. 57.
Efecte biologice (biofizice/ Electrostimularea musculaturii
biochimice) primare ale netede viscerale (spre exemplu
curentului galvanic sunt: pentru tratamentul constipaţiilor
a) disociaţia ionică cronice atone), se face cu:
b) endotermia tisulară a) curenţi de înaltă frecvenţă
c) pseudocavitaţia b) curenţi de joasă frecvenţă,
d) ionoforeza cu frontul de creştere modulat
e) electroosmoza exponenţial
c) curenţi rectangulari tip
54. Hufschmidt
Efecte favorabile în tratamentul d) curenţi diadinamici
pseudartrozelor, produc: e) unde scurte
a) balneaţia în ape alcaline
b) repausul postural absolut 58.
c) infiltraţii locale cu corticoizi Efectul analgetic al curenţilor
d) aplicaţii de câmpuri Träbert este produs prin:
magnetice de joasă frecvenţă în a) blocaj de depolarizare
emisie discontinuă b) efect de acoperire (blocaj
e) tratamentul cu ultrasunete prin mecanism competitiv al
„porţii de control“ a durerii)
55. c) blocaj de hiperpolarizare
Pseudocavitaţia este un efect d) blocaj la rece al pompelor
generat asupra substratului ionice de la nivelul membranar
expus la: e) acomodare
a) radiaţii gamma
b) curent galvanic 59.
c) congelare Enumeraţi trei dintre
d) ultrasunete principalele tipuri de curent/
e) câmpuri magnetice de joasă impulsuri de curent de joasă
frecvenţă frecvenţă:
...............................................

19
............................................... Numiţi cuvintele româneşti din
............................................... ale căror iniţiale se compune
denumirea SNET:
60. Efectele fiziologice ...............................................
(generate de răspunsuri ...............................................
specifice) la nivelul structurilor ...............................................
preformat excitabile, pot produce: ...............................................
a) curenţi de joasă frecvenţă
b) curenţi de medie frecvenţă 65.
c) fasciculele LASER Efecte de facilitare a
d) câmpurile magnetice de penetraţiei transcutanate a unor
joasă frecvenţă substanţe farmacologic active au:
e) curentul galvanic a) câmpurile magnetice de
joasă frecvenţă
61. b) radiaţiile LASER
Oscilaţiile (vibraţiile) pendulare c) radiaţiile ultraviolete
mecanice longitudinale, cu d) curentul galvanic
frecvenţe de 800 KHz–1 MHz, e) ultrasunetele
sunt utilizate pentru:
a) radioterapie 66.
b) LASER – terapie Efecte fiziologice, biologice şi
c) vibromasaj terapeutice – inclusiv corolare –
d) ultrasonoterapie ale ultrasunetelor sunt:
e) inhaloterapie a) efectul analgetic
b) efectul simpaticolitic/
62. hiperemizant
Numiţi trei dintre principalele c) efectul fibrolitic
caracteristici ale acţiunii d) antiinflamator/ resorbtiv
fiziologice ale curenţilor de medie e) influenţarea favorabilă a
frecvenţă: vitezei de conducere în nervii
............................................... periferici motori
...............................................
............................................... 67.
Numiţi una din legile de bază
63. ale conducerii influxului prin fibra
Numiţi cuvintele engleze din nervoasă:
ale căror iniţiale se compune ...............................................
denu- mirea TENS:
............................................... 68.
............................................... Fibrele nervoase de tip A sunt:
............................................... a) mielinice şi groase
............................................... b) sensibile la presiune
c) cu viteză de conducere
64. rapidă

20
d) cu postpotenţial negativ membranelor structurilor
scurt şi pronunţat preformat excitabile, sunt:
e) cu postpotenţial pozitiv a) ionoforeza
minim b) osmoza
c) fenomenul Donnan
69. d) difuziunea pasivă
Curenţii cu impulsuri e) disocierea
dreptunghiulare de joasă
frecvenţă, tip TENS, blochează 72.
transmiterea durerii prin: Care dintre următoarele tipuri
a) electrostimularea de curenţi şi/ sau impulsuri de
cordoanelor posterioare curent de joasă frecvenţă au
medulare efecte fiziologice predominant
b) blocaj de hiperpolarizare excitatorii pe musculatura
c) electrostimularea antalgică scheletală normo-inervată?:
antidromică transcutană a) curenţii sinusoidali
d) electrostimularea selectivă a alternativi
fibrelor A b) curenţii sinusoidali redresaţi
e) blocarea pompelor ionice c) curenţii faradici
membranare d) curenţii neofaradici
e) curenţii rectangulari
70. (dreptunghiulari)
Care dintre următoarele
afirmaţii, referitoare la procesul 73.
de excitaţie al structurilor Care dintre următoarele tipuri
preformat excitabile, sunt de curenţi/ impulsuri de joasă
adevărate?: frecvenţă au efecte de stimulare
a) este un fenomen de a musculaturii scheletale
membrană denervate periferic?:
b) înseamnă depolarizarea a) curenţii triunghiulari
potenţialului de repaus al b) curenţii trapezoidali
membranei c) curenţii exponenţiali
c) are loc la interfaţa dintre d) curenţii TENS
mediul intern şi cel extern al e) curenţii Träbert
structurii preformat excitabile
d) are loc şi în mediul intern al 74.
structurii preformat excitabile Care din următoarele afirmaţii,
e) expunerea prelungită la rece referitoare la curenţii exponenţiali
intens stimulează procesul de sunt adevărate?:
excitaţie a) au panta de creştere
verticală (abruptă)
71. b) au bruscheţe mare
Principalele mecanisme de c) produc electrostimularea
transport pasiv, la nivelul musculaturii scheletale normo-

21
inervate 78.
d) au efecte excitatorii Electroterapia cuprinde:
fiziologice pe structurile a) terapia cu ultrasunete
preformat excitabile de tip b) terapia cu impulsuri de
muscular striat curent electric de joasă frecvenţă
e) produc fenomene de c) terapia cu radiaţii luminoase
acomodare pe musculatura d) terapia cu curenţi de medie
netedă normo- inervată frecvenţă
e) terapia cu raze X
75.
Curenţii Träbert sunt: 79.
a) curenţi de înaltă frecvenţă Electroterapia cu curent
b) curenţi de medie frecvenţă alternativ cuprinde:
c) impulsuri rectangulare de a) curenţi faradici
curenţi de joasă frecvenţă b) curenţi de la reţea
d) curenţi de joasă frecvenţă c) curenţi Foucault
alternativi, sinusoidali d) C.D.D.
e) câmpuri magnetice de joasă e) curenţi Nemec
frecvenţă
80.
76. Enumeraţi două tipuri de
Stabiliţi, prin încercuire, care curenţi de tip impulsuri de joasă
dintre următoarele caracteristici frecvenţă:
ale CDD sunt adevărate: ...............................................
a) frecvenţă de bază: 50 sau ...............................................
100 impulsuri/sec.
b) sunt impulsuri de curent de 81.
joasă frecvenţă Excitoterapia specifică, prin
c) sunt curenţi alternativi stimulare electrică a structurilor
sinusoidali redresaţi preformat excitabile, se face cu:
d) sunt curenţi modulaţi a) curenţi de medie frecvenţă
exponenţiali pe pantă b) curenţi de înaltă frecvenţă
descendentă c) curent continuu (galvanic)
e) au efecte analgezice d) curenţi de joasă frecvenţă
importante e) impulsuri de curent de joasă
frecvenţă
77.
Denumiţi un tip de curent de 82.
joasă frecvenţă, indicat în Enumeraţi două dintre
electro- gimnastica musculaturii structurile tisulare (STPE) de
normo-inervate şi/ sau în faza bază preformat excitabile asupra
finală de reinervare: cărora acţionează excitoterapia
............................................... specifică:
...............................................

22
............................................... face foarte rapid
d) include fibrele nervoase
83. bogat mielinizate
Stabiliţi, prin încercuire, care e) determină numai contracţia
din următoarele afirmaţii fibrelor musculare fazice
referitoare la potenţialul de
repaus al celulei sunt adevărate: 86.
a) este în esenţă un potenţial Curenţii internodali Tasaki
de Na+ asigură transmiterea excitaţiei:
b) se menţine în mod pasiv a) pentru fibrele mielinice cu
(fără consum de energie) strangulaţii Ranvier
c) rolul hotărâtor în menţinerea b) din aproape în aproape
acestui potenţial îl are cuplul de c) mai rapid decât prin curenţii
ioni: Ca++/ Mg++ locali Hermann
d) valoarea potenţialului de d) în salturi
repaus al celulelor preformat e) dintr-o strangulaţie Ranvier
excitabile este + 20 mV în alta
e) variaţiile valorilor
potenţialului de repaus se 87.
însoţesc de emisii de radiaţii Fenomenul de analgezie indus
prin anelectrotonus este unul
84. dintre efectele fiziologice ale:
Intensitatea minimă a unui a) curenţilor de medie
curent continuu necesară pentru frecvenţă
declanşarea excitaţiei, o b) curentului galvanic
reprezintă: c) curenţilor de înaltă frecvenţă
a) reobaza d) ultrasunetelor
b) potenţialul critic e) câmpurilor magnetice de
c) cronaxia joasă frecvenţă
d) media influxului de ioni de
Mg++ extracelular 88.
e) constanta de timp Numiţi unul dintre efectele
fiziologice ale curentului galvanic:
85. ...............................................
Conform teoriei lui Hermann
referitoare la transmiterea 89.
excitaţiei prin curenţii „locali“, cu Creşterea excitabilităţii neuro-
acelaşi nume, acest proces se musculare de către curentul
caracterizează prin: galvanic se datorează:
a) transmitere din aproape în a) fenomenului de
aproape catelectrotonus
b) se referă la fibrele nervoase b) contracţiei musculaturii
sărace în mielină, nesegmentate netede a vaselor mari
c) transmiterea excitaţiei se c) contracţiei fibrelor

23
musculare striate tonice e) blocajul de hiperpolarizare
d) electrostimulării fibrelor
striate denervate periferic 92.
e) fenomenului de Enumeraţi două dintre
galvanotaxie acţiunile biologice ale curentului
galvanic:
90. ...............................................
Stabiliţi, prin încercuire, care ...............................................
dintre următoarele afirmaţii
referitoare la cronaxie sunt 93.
adevărate: Arsurile şi necrozele ce pot
a) se referă la perioada de apare în cazuri de supradozare a
maximă excitabilitate neuro- curentului galvanic sunt efecte
musculară polare, consecinţe locale ale
b) este timpul minim necesar următorului fenomen:
unui curent continuu pentru a a) electroliza
produce excitaţia b) electroosmoza
c) se determină cu ajutorul c) ionoforeza
unui curent galvanic a cărui d) electroforeza
intensitate este egală cu dublul e) disociaţia ionică
reobazei
d) este egală cu 1/2 din 94.
intensitatea minimă a curentului Enumeraţi două din
galvanic pentru declanşarea principalele efecte terapeutice
excitaţiei ale curentului galvanic:
e) muşchii fazici au cronaxii ...............................................
mai mari decât muşchii tonici ...............................................

91. 95.
Conform teoriei ionice a În practica fiziatrică, aplicaţiile
excitaţiei, substratul biochimic al de curent galvanic se pot face în
procesului de acomodare îl următoarele moduri:
reprezintă: a) cu electrozi-placă de
a) activarea progresivă a dimensiuni diferite
sistemului de transport pentru b) ca ionoforeză (introducere
Na+ prin tegument de substanţe
b) influxul brusc al ionilor de medicamentoase)
Na+ în interiorul celulei preformat c) ca baie hidro-electrolitică
excitabile parţială (bi-, tri- sau cvadri-
c) inactivarea progresivă a celulară)
sistemului de transport pentru d) ca baie generală (completă
Na+ – Stanger)
d) inactivarea progresivă a e) ca baie de lumină
canalelor lente de Ca++

24
96. 100.
În stimularea musculaturii Enumeraţi două dintre
striate normo-inervate se pot principalele proprietăţi/
folosi următoarele forme de caracteristici fizice ale curenţilor
curenţi de joasă frecvenţă: de înaltă frecvenţă:
a) dreptunghiulari ...............................................
b) faradici ...............................................
c) neofaradici
d) curenţi Hufschmidt 101.
e) curenţi modulați/ progresivi Curenţii Foucault sunt:
tip Lapique (sub formă de trenuri a) curenţi modulaţi de joasă
de impulsuri cu pante variabile) frecvenţă
b) curenţi electrolitici
97. c) curenţi de aer foarte rece,
Enumeraţi două dintre efectele folosiţi în crioterapie
fiziologice ale curenţilor d) curenţi turbionari cu
interferenţiali de medie frecvenţă: deplasare circulară în ţesuturi,
............................................... induşi de forţa electromagnetică
............................................... a câmpului magnetic din circuitul
(bobina) rezonator şi care produc
98. efectul Joule
Curenţii Nemec sunt: e) curenţi de medie frecvenţă
a) (curenţi) de înaltă frecvenţă
b) (curenţi) stohastici 102.
c) (curenţi) interferenţiali de Blocajul de depolarizare
medie frecvenţă (depresiunea catodică) apare
d) impulsuri de curent de joasă prin:
frecvenţă a) efort fizic prelungit
e) (curenţii) de tip galvanic b) exces de substanţe
imunobiologic active
99. c) ischemie loco-regională
Principalele caracteristici ale d) epuizarea substratului ionic
endotermiei tisulare sunt: de activare
a) căldura remanentă e) creşterea temperaturii
b) temperatura tegumentului centrale a corpului la peste 37°C
nu se modifică (sau creşte foarte
puţin) 103.
c) se produce un eritem Electrotonusul este un
persistent fenomen bio-electric generat în
d) polarizarea tisulară mod caracteristic de:
e) efect excitomotor pe a) manevrele fundamentale ale
musculatura striată normo- masajului clasic
inervată b) curentul continuu (galvanic)
c) expunerea la radiaţii

25
ultraviolete semiunde pozitive
d) tehnicile de facilitare c) egală cu durata perioadei de
proprioceptivă periferică stimulare
e) crioaplicaţiile locale d) de 2 secunde
e) de 0,02 milisecunde
104.
Bruscheţea unui stimul electric 107.
reprezintă: Fibra musculară normoinervată
a) timpul şi tipul de creştere a este excitată de către o comandă
impulsului electric (durata şi endogenă motorie sau de către
forma pantei ascendente a un electrostimul, astfel:
frontului de creştere) a) direct
b) amplitudinea de variaţie a b) prin intermediul unei
câmpului magnetic generat de substanţe de cuplare
curentul electric c) prin intermediul câmpului
c) capacitatea de a încălzi în magnetic al curentului electric
profunzime ţesuturile d) prin intermediul fibrelor
d) potenţialul iatrogen al nervului motor periferic aferente
curentului acestuia
e) efectul bacteriostatic al e) prin fenomene capacitive şi
curentului de sumaţie temporală

105. 108.
La baza fenomenului fiziologic Valorile cronaxiilor nervilor şi
al acomodării (Nernst – ”efect respectiv ale muşchilor scheletici
mascat”) stă: sunt, în mod generic:
a) recrutarea spaţială de a) mai mici de o milisecundă,
motoneuroni respectiv mai mari de o
b) inactivarea progresivă a milisecundă
sistemului de transport pentru b) corespunzătoare tipului de
sodiu curent excitator utilizat
c) antrenarea succesivă a c) dependente de suprafaţa
receptorilor de cald/ rece electrodului „activ“
d) „plasticitatea“ funcţională a d) dependente de starea
SNC tegumentelor
e) virajul musculaturii striate pe e) variabile cu tipul de climă în
metabolism anaerob care se află individul respectiv

106. 109.
Durata minimă a unui În cadrul aplicaţiilor terapeutice
electrostimul, sub care acesta nu curente de ultrasunete, cea mai
mai este eficace, este: intensă acţiune termică, uneori
a) de o oră cu potenţial iatrogen, se
b) egală cu durata unei manifestă la:

26
a) nivelul fanerelor c) câmp mezonic
b) nivelul periostului d) electrolit
c) nivelul nodulilor mio-gelotici e) solenoid
d) nivelul tegumentului
e) nivelul prostatei 113.
Numiţi trei efecte fiziologice
110. sau/ şi biologice, complexe/
Stabiliţi relaţia corectă între rezultante, valorificabile
următoarele structuri tisulare ale terapeutic, ale ultrasunetelor
organismului uman şi gradul lor utilizate la doze clinice:
de conductibilitate electrică: .............................................
a) foarte buni conducători .............................................
b) rău conducători .............................................
c) foarte rău conducători
d) buni conducători 114.
Impulsurile de curent electric
A) ţesut nervos, ţesut adipos, de joasă frecvenţă „clasic“,
ţesut osos recunoscute şi utilizate în scop
B) sânge, LCR analgetic prin efect de
C) muşchi, organe interne, „acoperire“, sunt:
ţesut subcutanat a) curenţii Hufschmidt
D) epidermă, păr b) curenţii exponenţiali
c) curenţii modulaţi „tip
111. Schwellstrom“
Valoarea raportului numeric de d) curenţii faradici
proporţionalitate, la nivelul e) curenţii Träbert
fibrelor nervoase mielinice, dintre
viteza de conducere a influxului 115.
nervos prin fibra respectivă, în Care dintre următoarele
m/s, şi diametrul fibrei, măsurat manevre este, în acelaşi timp, o
în µ, este: secvenţă procedurală de
a) de cinci ori mai mare electroterapie cu curenţi
b) de şase ori mai mare interferenţiali de medie frecvenţă
c) de patru ori mai mică şi una de masaj?:
d) de opt ori mai mică a) manipulările vertebrale
e) egal b) duşul-masaj
c) PUVA-terapia
112. d) electrocinezia
Corpul uman poate fi privit, din e) vibro-masajul
punct de vedere al fenomenelor
de conductibilitate electrică, în 116.
mod global, ca fiind un: Principalele procese fizice care
a) mediu fizic activ LASER influenţează, la nivel intim,
b) mediu fizic de tipul plasmei efectele biologice – inclusiv pe

27
cele valorificabile terapeutic ale d) 1.000 ori
undelor scurte decimetrice, sunt: e) 775 ori
a) emisia stimulată a radiaţiei
b) amplificarea radiaţiei 120.
c) reflexia Numiţi o contraindicaţie relativ
d) dispersia specifică pentru electro-punctură:
e) absorbţia .............................................

117. 121.
Numiţi patru substanţe Relaţia dintre frecvenţa
farmacologic active, disociabile curentului (alternativ sinusoidal
ionic, ce pot fi amplasate sub de medie frecvenţă) şi numărul
anod, pentru a fi introduse trans- de perioade succesive ale
tegumentar prin galvano-ionizare stimulului electric se face după:
(galvano-ionoforeză): a) curba de excitabilitate a lui
............................................. D’Arsonval
............................................. b) după o curbă de tip
............................................. Schwartz
............................................. c) după curba de
pararezonanţă Coppee-Monier
118. d) după o curbă gaussiană
Care dintre următoarele tipuri e) după curba de disociere a
de curent (sau impulsuri de oxihemoglobinei
curent) electric au, printre
indicaţiile lor terapeutice, 122.
tulburările circulatorii arteriale şi/ Pentru stimularea electrică
sau venoase: funcţională (FES) este necesară
a) galvanic aplicarea la nivelul fiecărui
b) modulaţi (Schwellstrom) muşchi, denervat prin leziuni de
c) neofaradici şi neofaradici neuron motor periferic (NMP), a
modulaţi unui număr de:
d) diadinamici a) 6–8 electrozi
e) interferenţiali de medie b) 3 electrozi
frecvenţă c) 4–6 electrozi
d) 2 electrozi
119. e) 1 electrod monopolar
Intensitatea curentului într-o
baie galvanică generală, faţă de 123.
cea din cadrul unei galvanizări Curentul electric de înaltă
„uscate“ este mai mare, aproape frecvenţă formează, în cazul
de: undelor scurte decametrice în
a) 10 ori câmp condensator, între plăcile
b) 0,5 ori condensatorului (cei doi electrozi
c) 145 ori emiţători), un câmp predominant:

28
a) electric frecvenţă?:
b) ultrasonic a) stări hemoragice
c) interferenţial b) boli hemoragice, inclusiv
d) magnetic sindroame hemoragipare
e) mezonic c) contenţie importantă de
materiale metalice în cavitatea
124. bucală
Interacţia undelor scurte d) sindroame endocrine majore
decimetrice cu substratele e) epilepsia
biologice este caracterizată, din
punct de vedere fizic, de 128.
următoarele procese: Numiţi două substanţe
a) amplificare farmacologic active, disociabile
b) reflexie ionic, ce pot fi amplasate sub
c) dispersie catod pentru a fi introduse
d) emisie transtegumentar prin galvano-
e) absorbţie ionizare (galvano-ionoforeză):
.............................................
125. .............................................
Numiţi patru indicaţii
terapeutice relativ specifice ale 129.
undelor scurte decametrice În cazul undelor scurte
pulsatile în câmp inductor: decametrice în câmp inductor,
............................................. curentul electric de înaltă
............................................. frecvenţă generează, prin
............................................. intermediul bobinei (solenoidului
............................................. rezonator), la nivelul structurii
biologice din vecinătate,
126. predominant un cîmp:
În ultrasonoterapie sunt a) gravitaţional
folosite în mod curent, ca b) magnetic
substanţe de cuplaj: c) de radiaţii
a) parafina d) electric
b) nisipul e) interferenţial
c) vaporii de apă
d) aerul comprimat 130.
e) nămolul Acţiunea „pulsatoare“ a
ultrasunetelor asupra ţesuturilor
127. poate determina, în funcţie de
Care dintre afecţiunile de mai doză:
jos reprezintă contraindicaţii a) efect tixotropic
relativ specifice pentru b) eliberarea de factori
administrarea terapeutică de antacoizi şi/ sau alte substanţe
câmpuri magnetice de joasă biologic active

29
c) efect fibrolitic a) durata între două începuturi
d) efect de cavitaţie consecutive de pantă
e) excitarea/ blocarea activităţii ascendentă de impuls
unor structuri neurale b) durata impulsului + durata
pauzei aferente
131. c) intervalul dintre două
Reconversia profilului morfo- începuturi succesive de front de
funcţional citosolic din starea de creştere de impuls
gel în starea de sol, se numeşte: d) o mărime invers
a) efect Nernst (mascat) proporţională cu frecvenţa
b) efect fotovoltaic electrostimulilor
c) efect cuantic e) periodicitatea electro-
d) efect tixotropic stimulării
e) efect Joule
134.
132. Frecvenţele indicate de
Principalul efect electro-chimic electrostimulare pentru muşchii
şi biologic, valorificabil din punct somatici, sunt, în funcţie de
de vedere terapeutic, produs în viteza de inactivare a
interiorul organismului uman, mediatorului în fantele sinapselor
atunci când acesta (sau doar o corespunzătoare:
parte a acestuia) este plasat într- a) 1.000 impulsuri/sec
un câmp magnetic variabil de b) 1.000 impulsuri/min
joasă frecvenţă – fenomen c) 1 – 20 impulsuri/sec
consecutiv, din punct de vedere d) 1.000 impulsuri/oră
fizic, inducţiei electromagnetice – e) 100 impulsuri/sec
este:
a) apariţia fenomenului de 135.
rezonanţă magnetică nucleară Baza electrofiziologică a
b) emisia stimulată şi propagării axonale, atât dromice
amplificată a radiaţiei cât şi antidromice, a excitaţiei în
c) eliberarea de specii reactive/ fibrele amielinice/ slab
radicali liberi/ toxici, ai oxigenului mielinizate, o constituie, cel mai
d) blocarea specifică a adesea:
fenomenului de acomodare a) curenţii locali Herman
e) punerea în mişcare, în ritmul b) curenţii aperiodici Adam
variaţiilor câmpului magnetic de c) curenţii Träbert
joasă frecvenţă, a ionilor din d) curenţii Leduc
mediile tisulare expuse, de către e) curenţii Huhschmidt
tensiunile electrice generate
136.
133. Propagarea curentului electric
(Durata) Perioada(ei) sub formă de mişcare ionică, se
impulsului – T – este: produce prin conductorii abiotici:

30
a) de tipul (gradul) I 140.
b) de tipul (gradul) II Tensiunile electrice (diferenţele
c) de tipul (gradul) III de potenţial) ce apar în ţesuturile
d) lemnoşi expuse la câmpuri magnetice
e) textili variabile de joasă frecvenţă,
tensiuni ce pot pune în mişcare,
137. în ritmul variaţiilor de câmp
Câmpurile electro-magnetice magnetic, ionii din mediile
alternative propagabile la tisulare – şi care constituie
distanţă sunt produse în jurul principalul fundament al acţiunilor
curenţilor electrici sinusoidali cu biologice/ terapeutice ale acestor
frecvenţe: câmpuri – iau naştere prin:
a) între 8.000 – 9.000 Hz a) încărcare electrostatică
b) mai mici de 9.000 Hz b) inducţie electromagnetică
c) de peste 10.000 Hz c) efect piezoelectric direct
d) între 1.000 – 8.000 Hz d) degenerare de spin
e) mai mici de 1.000 Hz e) emisie stimulată a radiaţiei

138. 141.
Gradul de încălzire profundă a Secţiuni ale subgrupajului
ţesuturilor (endotermie locală sau metodologic al sonoterapiei sunt:
generală), realizată prin aplicarea a) vibroterapia (vibromasajul)
de unde scurte, depinde în mod b) meloterapia
complex si variabil/ nuantat, de: c) „radarterapia“
a) frecvenţa curentului d) ultrasonoterapia
b) distanţa electrozi (emiţători/ e) aerosoloterapia cu aparate
antene) – tegument de aerosolizare prin ultrasunete
c) densitatea curentului
d) rezistivitatea (capacitatea) 142.
diverselor ţesuturi Ce procedură
e) conductibilitatea diverselor electroterapeutică de joasă
ţesuturi frecvenţă poate folosi impulsurile
de curent cu duratele cele mai
139. mici (0,3–0,5 msec.) – puţin
Curenţii terapeutici de ultra- peste limita minimă –, pentru
înaltă frecvenţă sunt produşi de excitarea neuro-musculară?:
dispozitive de tip: a) curenţii diadinamici
a) betatron b) electropunctura
b) endovac c) curenţii Träbert
c) generatori de oscilaţii cu d) curenţii neofaradici
fenomene de autoexcitare e) TENS/ SNET
d) angiomat
e) magnetron 143.
Ce proceduri de electro-terapie

31
de joasă frecvenţă se prescriu de volum) ţesut adipos/ţesut
regulă – ca intensitate subiectivă, muscular este, în cazul undelor
resimţită de pacient la nivelul decimetrice „lungi“:
pielii – , la „senzatia de a) 1/1
furnicătura plăcută“?: b) 10/1
a) curenţi diadinamici c) 1/2
b) curenţi Träbert d) 4/1
c) curenţi galvanici e) 1/4
d) electropunctura
e) curenţi exponenţiali 147.
O contraindicaţie relativ
144. specifică pentru aplicaţiile de
Mecanismul şi efectele unde scurte decimetrice, este:
biologice primare ale interacţiei a) tuberculoza
undelor scurte decimetrice cu b) psihoza maniaco-depresivă
ţesuturile vii sunt puse în c) periartrita scapulo-humerală
evidenţă de către: d) fractura de humerus
a) teoria porţii de control e) aplicarea în zona globilor
(Melzack şi Wall) oculari (risc de cataractă)
b) teoria relativităţii (Einstein)
c) teoria ionică a excitaţiei 148.
(Pflügger – Chavault) Acţiunile câmpurilor magnetice
d) teoria dipolului (Debye) de joasă frecvenţă la nivelul
e) teoria interacţiunii focarului de pseudartroză sunt:
moleculare (Geczy) a) favorizarea penetrării
vaselor de neoformaţie,
145. asemănător modului în care
Transformarea (parţială) în aceasta se produce în osificarea
căldură (efect Joule) la nivelul encondrală normală
ţesu- turilor a energiei câmpului b) resorbţia osteofitelor
electromagnetic al undelor scurte c) calcificarea ţesutului fibro-
decametrice în câmp inductor se cartilaginos în zona de
face proporţional cu: pseudartroză
a) conductibilitatea electrică a d) ameliorarea, la nivel local, a
ţesutului drenajului veno-limfatic
b) volumul ţesutului e) o acţiune osteogenică
c) masa ţesutului directă
d) conductibilitatea termică a
ţesutului 149.
e) temperatura ţesutului Efectul termic al ultrasunetelor,
când sunt aplicate pe structuri
146. musculo-scheletale, este maxim
Raportul caloric (coeficientul la nivelul:
de încălzire tisulară/unitatea de a) muşchiului

32
b) membranei sinoviale 154.
c) epidermului Curenţii electrici terapeutici de
d) cartilajului articular ultra-înaltă frecvenţă sunt produşi
e) periostului de dispozitive tip:
a) betatron
150. b) magnetron
În afara structurilor musculo- c) generatori de oscilaţii cu
scheletale, acţiunea termică cea fenomene de autoexcitaţie
mai intensă a ultrasunetelor se d) angiomat
exercită asupra: e) tun electronic
a) viscerelor
b) vaselor 155.
c) fanerelor Din punct de vedere
d) pielii procedural, „masca“ Bergonier
e) nervilor este:
a) o secvenţă de masaj
151. cosmetic
O contraindicaţie relativ b) o secvenţă de galvanizare
specifică a ultrasonoterapiei este: „umedă“
a) rinita alergică c) o secvenţă de fototerapie
b) gonartroza d) o secvenţă de galvanizare
c) nevralgia de trigemen „uscată“
d) epilepsia e) o secvenţă de
e) psoriazisul climatoterapie

152. 156.
Baza electrofiziologică a Intensitatea curentului este,
propagării axonale – atât a celei într-o baie galvanică generală,
dromice cât şi a celei antidromice faţă de cea din cadrul unei
– a excitaţiei, în fibrele galvanizări „uscate“, mai mare
amielinice/ slab mielinizate, o aproape de:
constituie, cel mai adesea: a) de 0,5 ori mai mică
a) curenţii Leduc b) de 10 ori mai mare
b) curenţii aperiodici Adam c) de 200 ori mai mare
c) curenţii internodali Tasaki d) de 1000 ori mai mică
d) curenţii locali Herman e) de 1000 ori mai mare
e) curenţii Hufschmidt
157.
153. Modalităţile tehnico-
Menţionaţi o contraindicaţie procedurale de realizare practică
relativ specifică pentru aplicarea a electrocineziei sunt:
de curenţi Hufschmidt: a) cu ajutorul fasciculelor
............................................. LASER
b) cu electrozi stelaţi

33
c) cu electrozi speciali tip rulou după:
d) cu electrozi montaţi pe a) curba de excitabilitate a lui
mănuşi D’Arsonval
e) cu electrozi cu „distanţe de b) după o curbă gaussiană
aer“ c) după curba de
pararezonanţă Coppée-Monier
158. d) o curbă de tip Schwartz
În afară de curentul galvanic, e) curba de disociere a
alţi curenţi/ impulsuri de curent oxihemoglobinei
electric ce pot fi aplicaţi sub
formă de băi parţiale (celulare) 162.
electrolitice, sunt: Pentru realizarea stimulării
a) de înaltă frecvenţă electrice funcţionale (FES) este
b) curenţi modulați/ progresivi necesară, la nivelul unui muşchi
tip Lapique (sub formă de trenuri somatic denervat prin leziune de
de impulsuri cu pante variabile) NMP, aplicarea de elctrozi activi,
c) faradici/ neofaradici/ in număr de:
neofaradici modulaţi a) 6–8
d) de electropunctură b) 2
e) diadinamici c) 4–6
d) 3
159. e) 11
Numiţi o contraindicaţie relativ
specifică pentru electropunctură: 163.
............................................. În cazul undelor scurte
decametrice în câmp
160. condensator, curentul electric de
O antenă de „câmp scobit înaltă frecvenţă formează între
(cavitar)“ emite: plăcile condensatorului/ cei doi
a) fascicule de fotoni cu electrozi emiţători, predominant:
energie înaltă a) un câmp magnetic
b) unde scurte decimetrice b) un câmp ultrasonic
„lungi“ c) un câmp interferenţial
c) lumină polarizată d) un câmp electric
d) microunde e) un câmp mezonic
e) câmpuri magnetice de joasă
frecvenţă 164.
În cazul undelor scurte
161. decametrice în câmp inductor,
Relaţia dintre frecvenţa curentul electric de înaltă
curentului (alternativ sinusoidal frecvenţă formează în bobină
de medie frecvenţă) şi numărul (solenoid), predominant:
de perioade succesive ale a) un câmp gravitaţional
stimulului electric se stabileşte b) un câmp de radiaţii X

34
c) un câmp magnetic a) intensitatea câmpului
d) un câmp electric magnetic
e) un câmp interferenţial b) inducţia magnetică
c) fluxul magnetic
165. d) forţa electromagnetică
În ultrasonoterapie sunt e) magnetron
folosite în mod curent, ca
substanţe de cuplaj: 170.
a) parafina Numiţi patru efecte bio-fizico-
b) apa chimice ale ultrasunetelor la nivel
c) nisipul bio-molecular:
d) siliconul .............................................
e) nămolul .............................................
.............................................
166. .............................................
Numiţi două efecte fiziologice
ale ultrasonoterapiei: 171.
............................................. Următoarele sunt
............................................. contraindicaţii relativ specifice
pentru administrarea terapeutică
167. de câmpuri magnetice de joasă
Numiţi trei efecte biologice frecvenţă:
complexe ale ultrasonoterapiei: a) stări hemoragice
............................................. b) astigmatismul necorectat
............................................. c) epilepsia
............................................. d) sindroame endocrinologice
majore
168. e) boala Menière
Interacţia undelor scurte
decimetrice cu substratele 172.
biologice este caracterizată, din Principalul efect electro-chimic
punct de vedere fizic, de şi biologic valorificabil terapeutic,
următoarele procese: produs în interiorul organismului
a) emisie atunci când acesta (sau o parte a
b) reflexie acestuia) este plasat într-un
c) dispersie câmp magnetic variabil de joasă
d) absorbţie frecvenţă, fenomen consecutiv
e) amplificare inducţiei electromagnetice, este
reprezentat de:
169. a) apariţia fenomenului de
Totalitatea liniilor de forţă rezonanţă magnetică nucleară
magnetică ce trec prin suprafaţa b) punerea în mişcare, în ritmul
de secţiune a unei bobine, variaţiilor câmpului magnetic de
constituie: joasă frecvenţă, a ionilor din

35
mediile tisulare expuse, de către d) deflector
tensiunile electrice induse e) conductor de gradul IV
c) interferenţa electro-
magnetică
d) blocarea specifică a 176.
fenomenului de acomodare Daţi trei exemple de structuri
e) emisia stimulată şi tisulare preformat excitabile
amplificată a radiaţiei (STPE):
.............................................
173. .............................................
Numiţi o afecţiune cutanată .............................................
virală, pentru care expunerea la
unde scurte decametrice 177.
pulsaţile în câmp inductor este Răspunsul fiziologic opus
(probabil singura metodă excitaţiei este, la nivelul
fiziatrică) indicată terapeutic: structurilor preformat excitabile:
............................................. a) contracţia
b) contractura
174. c) durerea
Efecte terapeutice ale d) acomodarea
câmpurilor magnetice de joasă e) efectul de acoperire
frecvenţă emise în regim
continuu, sunt: 178.
a) spasmolitic pe musculatura Hipocalcemia marcată, ce
somatică afectată prin sindroame poate fi întâlnită şi la pacienţi
piramidale vârstnici, poate determina,
b) sedativ/ hipnotic în cosecutiv excitoterapiei prin
sindroame nevrotice cu insomnii electrostimuli, în special de joasă
c) de hipertermizare centrală frecvenţă:
d) corectarea tulburărilor de a) creşterea „masei grase“
memorie b) favorizarea apariţiei unor
e) reducerea apetitului trenuri de răspunsuri repetitive
alimentar excesiv periodice cu o acomodare
progresivă
175. c) scăderea „masei slabe“
Din punct de vedere electro- d) alungirea constantei de
chimic şi al gradului de acomodare
conductibilitate (sau respectiv: e) favorizarea apariţiei unor
rezistivitate/ impedanţă), corpul trenuri de răspunsuri repetitive
uman – inclusiv vârstnic – este stabile
considerat a fi un:
a) solenoid 179.
b) conductor de gradul II Modulările şi supramodulările
c) tranzistor impulsurilor de curent electric de

36
joasă frecvenţă se pot face în: c) 300%
a) lungimea de undă d) 141%
b) forma de ansamblu e) 82%
c) intensitate
d) frecvenţă 184.
e) durată Efectele hiperemizante loco-
regionale, cu unele consecinţe
180. asupra circulaţiei sistemice, ale
Curentul continuu (galvanic) se aplicaţiilor de curent galvanic, se
poate propaga prin ţesuturi, menţin – inclusiv la vârstnici –
inclusiv la vârstnici, sub formă: semnificative şi post-procedură,
a) electro-osmotică timp de circa:
b) protonică a) 500 min
c) electroforetică b) 30 min
d) prin curenţi de deplasare c) 300 min
e) electrolitică d) 82 min
e) 141 min
181.
Numiţi două proprietăţi 185.
electrice pasive ale ţesuturilor Efectele bioelectrice
faţă de străbaterea lor de către interpolare, valorificate extrem de
un curent continuu/ galvanic: recent pentru realizarea, în viitor,
............................................. a unor nano-dispozitive – inclusiv
............................................. terapeutice, performante –
folosind nano-„conductori“
182. bacterieni, sunt:
Care dintre procesele electro- a) diatermia
ionice de sub anod şi respectiv b) galvanotropismul
catod prezintă aplicabilitate c) monocromaticitatea
terapeutică, inclusiv la vârstnici, d) acomodarea
sub forma galvano-ionizării: e) galvanotaxia
a) procesul 1
b) procesul 2 186.
c) procesul 3 Efecte terapeutice ale
d) procesul 4 aplicaţilor „generale“ de curent
e) procesul 5 galvanic, aplicabile şi la vârstnici,
în condiţiile unor metodologii de
183. prescripţie şi aplicare adecvate,
După Hill, frecvenţa cardiacă, sunt:
măsurată prin pulsul radial, ar a) efect analgetic „chimic“
creşte, în urma unei aplicaţii de b) efect sedativ
curent galvanic, cu: c) efect spasmolitic neuro-
a) 12% muscular somatic
b) 500% d) efect hipotensor

37
e) efecte modulatorii endocrine
190.
187. Daţi două exemple de stări
Substanţele disociabile, cu dureroase foarte intense, acute
indicaţii şi utilitate pentru aplicaţii sau cronice, întâlnite relativ mai
de galvano-ionizare, inclusiv la frecvent la vârstnici, în care se
vârstnici, sunt: indică TENS/ SNET:
a) aconitina .............................................
b) apele minerale sulfatate .............................................
c) hialuronidaza
d) acetilcolina 191.
e) soluţii de MgSO4 NESS H200 (Neuromuscular
Electrical Stimulation System)
188. este indicat a fi utilizat:
Forme de impulsuri de curent a) în timpul recuperării la
de joasă frecvenţă, de elecţie domiciliu
utilizabile în electro-gimnastică – b) înainte de apariţia unei
inclusiv la vârstnici – pentru paralizii
tonifierea musculaturii c) în recuperarea făcută în
normoinervate dar insuficiente/ ambulator
deperformate, predominant prin d) în recuperarea „în acut“, în
hipo-/ ne-utilizare, sunt: spital
a) curenţi neofaradici modulaţi e) după vindecarea/
b) curenţi diadinamici recuperarea completă
c) curenţi modulaţi tip
Schwellstrom 192.
d) curenţi Hufschmidt Neuromuscular Electrical
e) curenţi Träbert Stimulation System (NESS
H200) este, concomitent:
189. a) o orteză/ exoschelet pentru
Tipurile de curenţi sau membrul superior distal
impulsuri de curent utilizabile în b) un dispozitiv de stimulare
tratarea incontinenţelor vezicale electrică funcţională în leziuni ale
sau/ şi anale, sau a retenţiilor SNC
vezicale prin insuficienţa c) un dispozitiv complex,
detrusorului – toate frecvent asistiv şi de recuperare
întâlnite la bătrâni – sunt: funcţională
a) unde ultrascurte d) un aparat de electroterapie
b) curenţi tip „Diapulse“ pentru corectarea principalelor
c) curenţi interferenţiali de complicaţii ce pot surveni la
medie frecvenţă nivelul membrelor superioare
d) curenţi tip TENS/ SNET paretice
e) curenţi modulaţi tip e) un dispozitiv permisiv pentru
Schwellstrom exerciţii voluntare (tip Foerster)

38
de electro-mecanoterapie frecvenţă cu frontul ascendent
modulat după o curbă
193. exponenţială („curenţi
Orientarea polară în câmpul exponenţiali“), sunt:
electric al curenţilor de joasă a) migrena
frecvenţă, autogeneraţi fiziologic b) osteoporoza
în timpul organogenezei, sau c) angorul instabil
aplicaţi artificial, este d) constipaţia atonă cronică
determinantă pentru: (habituală)
a) creşterea normală, ca sens e) demenţa Alzheimer
şi ritm, a fibrelor nervoase
b) orientarea/ dezvoltarea/ 195.
structurarea geometrică, cranio- Electropunctura este
caudală, a unui embrion, echivalentă cu:
respectiv a viitorului individ a) electrocinezia
c) orientarea, b) electroforeza
dezvoltarea/struc- turarea c) electro-acupunctura
geometrică, dreapta/stânga, a d) electro-osmoza
unui embrion, respectiv a e) electroliza
viitorului individ
d) ghidajul matriceal bioelectric 196.
al (re)dezvoltării unor structuri Care dintre următoarele forme
tisulare, inclusiv de mari de curent/ impulsuri de curent
dimensiuni – complexe morfo- electric folosesc electrozi foarte
funcţionale, cum sunt, spre mici/ punctiformi ?:
exemplu membrele, ce includ şi a) curentul continuu – în
ţesut nervos – la animale cu aplicaţii monopolare active
proprietăţi auto-regenerative pentru cauterizări
(salamandre) b) curenţii Hufschmidt
e) incorporarea prin dispunere/ c) curenţii Träbert
orientare polară – în câmpul d) curenţii tiratronici
electric auto-biogenerat –, a e) electropunctura
cristalelor de hidroxiapatită de
calciu în traveele osoase, după 197.
linii de forţă, ca urmare a În cadrul repartiţiei inegale a
piezoelectricităţii induse fiziologic ionilor de o parte şi de alta a
de încărcarea mecanică membranelor celulare, în general
gravitaţională – şi la nivelul celor aparţinând
structurilor preformat excitabile,
194. în special – pentru asigurarea
Afecţiuni frecvent întâlnite la potenţialului de repaus, numărul
vârstnici, în care poate fi util ionilor de potasiu de pe faţa
tratamentul de electrostimulare internă a respectivelor
cu impulsuri de curent de joasă membrane, comparativ cu cel de

39
pe faţa lor externă, este: c) 70%
a) egal d) 4%
b) jumatate e) 50%
c) de 50 de ori mai mare
d) dublu 200.
e) triplu În cadrul procesului de
„overshoot“, ce caracterizează
198. depolarizarea celulară în general
În cadrul repartiţiei inegale a – şi la nivelul structurilor
ionilor, de o parte şi de alta a preformat excitabile, în special –
membranelor celulare, în general viteza de migrare
– şi la nivelul celor aparţinând transmembranară a ionilor de
structurilor preformat excitabile, sodiu devine, faţă de cea a
în special – pentru asigurarea ionilor de potasiu, de:
potenţialului de repaus, numărul a) o treime
ionilor de sodiu de pe faţa b) de şapte ori mai mare
externă a respectivelor c) egală
membrane, comparativ cu cel de d) subunitară
pe faţa lor internă, este: e) cvadruplă
a) egal
b) jumătate 201.
c) de 10 de ori mai mare Electrostimularea musculaturii
d) dublu denervate susţine:
e) triplu a) păstrarea glicogenului în
muşchi
199. b) reducerea ratei de
Permeabilitatea membranară a degradare a proteinelor
structurilor preformat excitabile, musculare (inclusiv conservarea
pentru principalii ioni implicaţi în ATP-azei)
pompele transportoare active de c) menţinerea integrităţii morfo-
sarcini electrice – în cadrul funcţionale a plăcuţelor motorii
proceselor electrofiziologice de d) menţinerea proiecţiei fibrei
repaus/ excitaţie – este diferită, motorii a muşchiului respectiv la
astfel încât în repaus, fluxul nivel central
transmembranar al ionilor de e) menţinerea elasticităţii
sodiu reprezintă (procentual), din structurilor conjunctive
cel al ionilor de potasiu: componente
a) 1%
b) 90%

40
41
I.2 Întrebări din
Fotobiologie/ terapie

42
1. d) coerenţa
Baza fizică a efectelor biologie e) strălucirea
şi, consecutiv, a celor
terapeutice, în cazul practic al 5.
tuturor secvenţelor procedurale Efectele regionale şi/ sau
din Fotohelioterapie, o constituie: sistemice ale radiaţiilor
a) polarizarea ţesuturilor ultraviolete sunt:
iradiate a) activarea riboflavinei, cu
b) reacţiile de ionizare efect de tip insulinic
c) modificarea pH-ului local b) efect antialgic – terapie
d) endotermizarea tisulară antidominantă
e) interacţiunea individuală a c) efect biostimulator global
fotonilor cu moleculele şi atomii asupra metabolismului bazal
substratului biologic iradiat, sub d) reducerea titrului
forma unor procese de tip colesterolului liber plasmatic
stocastic e) fotocataliza activării
provitaminei D3
2.
Eliberarea de substanţe 6.
vasoactive din tegument de către Numiţi o complicaţie relativ
radiaţiile infraroşii, este datorată specifică, de tip iatrogen sau
efectului: profesional, ce poate apare, la
a) fotovoltaic nivel ocular, după terapia cu
b) fotocatalitic radiaţii infraroşii:
c) fotoconductiv ................................................
d) fotocaloric
e) fototraumatic 7.
Numiţi o complicaţie relativ
3. specifică expunerii îndelungate
Hiperpigmentarea reacţională („cronice“) a tegumentului la
(bronzarea) este produsă de radiaţiile ultraviolete sau/ şi
radiaţiile electromagnetice prin: solare:
a) efect fotochimic ................................................
b) efect fotocatalitic
c) efect fotocaloric 8.
d) efect fototraumatic Numiţi o complicaţie relativ
e) efect fotovoltaic specifică, de tip iatrogen sau
profesional, ce poate apare la
4. nivel ocular, după terapia cu sau/
Proprietăţile fizice specifice şi expunerea la radiaţii
radiaţiilor LASER sunt: ultraviolete:
a) monocromaticitatea ................................................
b) direcţionalitatea
c) penetranţa 9.

43
Stabiliţi relaţia corectă dintre c) intensitatea lor scade cu
următoarele noţiuni: altitudinea geografică
a) sindromul Caplan-Colinet d) determină foto-eritem
b) maladia Sudeck e) stimulează pigmentarea
c) fenomenul Nernst pielii
d) fenomenul Djourno
e) efectul fotocatalitic 13.
Helioterapia:
A) atrofia osoasă acută a) se poate practica atât la
B) acomodarea (efect mascat) munte, cât şi pe litoral
C) radiaţii ultraviolete (RUV) b) nu se poate practica la
D) pneumoconioza reumatoidă munte
E) interferenţa pragurilor c) necesită dozarea medicală a
expunerii în funcţie de sezon,
10. altitudine, condiţii meteorologice,
Numiţi două dintre particularităţile pacientului
proprietăţile (caracteristicile) de d) este indicată în stări
ordin fizic ale radiaţiilor LASER: precanceroase
............................................... e) este indicată în astmul
............................................... bronşic alergic

11. 14.
Consecutiv foarte Helioterapia este indicată în:
numeroaselor efecte fizice şi a) lupus eritematos sistemic
reacţii biochimice pe care le b) angina pectorală de repaus
induc în organism, radiaţiile c) psoriazis
ultraviolete sunt considerate: d) ulcer gastro-duodenal activ
a) un panaceu universal e) rahitism
b) adevăraţi biocatalizatori
c) principalele radiaţii 15.
terapeutice pentru consolidarea Enumeraţi patru dintre
fracturilor contraindicaţiile de ordin general
d) radiaţii „bisturiu“, cu utilizare pentru tratamentul fizical şi
chirurgicală curele balneo-climatice la adulţi:
e) radiaţii de depigmentare ...............................................
cutanată ...............................................
...............................................
12. ...............................................
Despre radiaţiile UV naturale
(solare) este adevărat că: 16.
a) au efecte rahitogene Numiţi cuvintele engleze din
b) intensitatea lor creşte cu ale căror iniţiale se compune
înălţimea soarelui (este maximă denumirea LASER:
la amiază) ...............................................

44
............................................... naturală: lumină diurnă -
............................................... întuneric nocturn

17. 20.
Expunerea la soare este o Profunzimea de penetraţie în
expunere combinată la tegument, maxim posibilă pentru
următoarele tipuri de radiaţii: radiaţiile LASER, este de ordinul:
a) Beta a) micronilor
b) din spectrul electromagnetic b) metrilor
vizibil c) decimetrilor
c) LASER d) centimetrilor
d) IR e) milimetrilor
e) UV
21.
18. În ce situaţie concretă s-a
Indicaţi unul din efectele constatat că, aplicate separat,
terapeutice principale ale radiaţiile infraroşii şi ultraviolete
radiaţiilor infraroşii: au efecte antagonice:
............................................... a) bronzarea
b) producerea eritemului
19. cutanat
Exemple de efecte modulatorii c) dinamica sintezei vitaminei
exercitate de epifiză, prin D3
intermediul secreţiei sale d) producerea cataractei
hormonale, de melatonină, oculare
asupra răspunsului la lumină al e) producerea elastozei
axului diencefalo-hipofizo-cortico- cutanate
suprarenalian, sunt:
a) variaţia diametrelor pupilare 22.
b) dimensionarea calitativă şi Numiţi patru tipuri de reacţii
cantitativă/ adecvarea biochimice fotocatalizante de
răspunsurilor psiho-emoţionale şi către radiaţiile ultraviolete:
vegetativ-endocrine la expunere .............................................
c) variaţia nivelului transducţiei .............................................
foto-energiei în influx nervos la .............................................
nivel retinian .............................................
d) existenţa unui
„consensualism invers“, de tip 23.
„contrareglator“ între expunerea Principala caracteristică fizică
diurnă la lumină a ochilor şi a luminii polarizate este:
secreţia de STH a) coerenţa
e) adaptarea/ sincronizarea b) strălucirea
bioritmurilor secretorii endocrine c) acomodarea
circadiene în raport cu alternanţa d) încărcarea electrică a

45
fotonilor 27.
e) atenuarea Baza fizico-chimică a acţiunii
„day-light“-terapiei este:
24. a) fotoplasmafereza
La baza încălzirii directe a b) fotocataliza activării
tegumentului de către radiaţiile provitaminei D3 din tegumente
infraroşii, se află efectul: c) fototraumatizarea celulelor
a) fotochimic cutanate cu eliberare de factori
b) fotocaloric antacoizi
c) fotocatalitic d) fotooxidarea bilirubinei la
d) fototraumatic derivaţi hidrosolubili, mai puţin
e) fotovoltaic toxici şi mai uşor eliminabili renal
e) fluorescenţa prin dezactivări
25. energetice celulare
Care dintre enunţurile de mai
jos reprezintă efecte/ răspunsuri 28.
specifice, fiziologice, ale unor Eliberarea de substanţe
structuri performant excitabile de vasoactive din tegument de către
la nivelul organismului, faţă de radiaţiile infraroşii este datorată
lumina vizibilă: efectului:
a) variaţia diametrelor pupilare a) fotovoltaic
b) variaţia transducţiei b) fotocaloric
luminoase la nivelul retinei c) fotoconductiv
c) conştientizarea, la nivel d) fotocatalitic
cortical, a percepţiei luminoase e) fototraumatic
d) bronzarea
e) biostimularea, cu modulări 29.
din partea epifizei, a axului Efectele acute la nivel cutanat
(cortex)-hipo- ale radiaţiilor ultraviolete sunt:
talamo-hipofizo-cortico- a) necroza de colicvaţie
suprarenalian b) eritemul
c) hiperpigmentarea
26. reacţională/ bronzarea
Epifiza, prin intermediul d) keratoza reacţională
melatoninei, exercită, în raport cu e) cavitaţia reacţională
alternanţa lumină naturală diurnă
– întuneric nocturn, un rol 30.
esenţial în: Efectele regionale sau/ şi
a) tanatologie sistemice ale radiaţiilor
b) cronobiologie ultraviolete sunt:
c) gerontologie a) activarea riboflavinei – cu
d) aritmologie efect de tip insulinic
e) crenoterapie b) efect antialgic – terapie
„anti-dominantă“

46
c) efect biostimulant global din partea epifizei, a axului
asupra metabolismului bazal (cortico)-hipotalamo-hipofizo-
d) reducerea ritmului suprarenalian
colesterolului liber plasmatic e) bronzarea
e) fotocataliza activării
provitaminei D3 34.
Epifiza, prin intermediul
31. melatominei exercită, în raport cu
La baza încălzirii directe a alternanţa naturală lumină-
tegumentului de către radiaţiile întuneric, un rol esenţial în:
IR, se află: a) tautologie
a) efectul fotochimic b) aritmologie
b) efectul fototraumatic c) gerontologie
c) efectul fotocatalitic d) cronobiologie
d) efectul fotocaloric e) somnologie
e) efectul fotovoltaic
35.
32. Principala caracteristică fizică
În ce situaţie concretă s-a a luminii polarizate este:
constatat că, aplicate separat, a) coerenţa
radiaţiile IR şi cele UV au efecte b) monocromaticitatea
antagonice?: c) acomodarea
a) producerea hiperpigmentării d) refracţia
reacţionale e) încărcarea electrică a
b) efectul antialgic fotonilor
c) producerea încălzirii
tegumentului 36.
d) producerea cataractei Efecte ale acţiunii de integrare/
oculare modulare centrale, exercitate de
e) dinamica sintezei vitaminei epifiză prin intermediul secreţiei
D3 sale hormonale, de meletonină,
asupra răspunsului la lumină al
33. axului (corticalo)-diencefalo-
Care dintre cele de mai jos hipofizo- corticosuprarenalian,
sunt efecte/ răspunsuri specifice, sunt:
fiziologice, ale unor structuri a) variaţia diametrelor pupilare
preformat excitabile de la nivelul b) dimensionarea/ adecvarea
organismului, faţă de lumina răspunsurilor emoţional-
vizibilă?: vegetativ-endocrine în raport cu
a) încălzirea tegumentului gradul de expunere la lumină
b) variaţia transducţiei c) variaţia nivelului transducţiei
luminoase la nivelul retinei energiei luminoase la nivel
c) eritemul retinian
d) biostimularea, cu modulări d) „consensualismul invers“, cu

47
relaţii de feed-back hormonal
negativ – de tip „contrareglare“ – 37.
între secreţia de melatonină, Eliberarea din tegument de
stimulată de expunerea la lumina substanţe vasoactive, de către
diurnă şi secreţia de STH radiaţiile IR, se datorează
(stimulată, se pare, tocmai de predominant efectului:
absenţa acesteia) a) fotovoltaic
e) crono-adaptarea (plierea/ b) fotocaloric
conectarea) bioritmurilor c) fotoconductiv
secretorii endocrine circadiene în d) fotocatalitic
raport cu alternanţa naturală: e) fototraumatic
lumină diurnă/ întuneric nocturn

48
49
I.3 Întrebări din
Hidrotermobiologie/ terapie

50
1. (post-resorbţie transcutanată +
Atât din punct de vedere post-inhalare):
teoretic, cât şi practic/ a) creşterea întoarcerii
metodologic, Hidrotermoterapia venoase
este: b) creştea capacităţii de
a) un grupaj metodologic distensie a miocardului, cu
invaziv umplerea mai bună a cordului în
b) un grupaj metodologic diastolă
exclusiv profilactic c) scăderea, cu bradicardie, a
c) principala verigă de legătură conductibilităţii la nivelul cordului
dintre domeniile: Medicină Fizică d) creşterea debitului bătaie, a
şi Balneoclimatologie ale RMFB debitului sistolic/ minut şi a
d) un grupaj metodologic debitului circulator sitemic/ minut
exclusiv recuperator (uşor, moderat)
e) un grupaj metodologic e) vasodilataţie coronariană
exclusiv terapeutic
5.
2. Indicaţi o metodă de
Efectorii adecvanţi ai termoterapie locală blândă,
termoreglării sunt: superficială:
a) termoreceptorii cutanaţi ................................................
b) tubul digestiv
c) circulaţia periferică – 6.
cutanată şi acrală Efectele procedurilor generale
d) glandele sudoripare intens hipertermizante sunt:
e) comportamentul a) declanşarea termolizei
termoreglator b) modificări complexe ale
circulaţiei sanguine cutanate şi
3. acrale
Centrii termogenetici se află c) modificări complexe ale
situaţi în: circulaţiei sanguine sistemice
a) hipotalamusul anterior d) efecte imunologice
b) hipotalamusul posterior complexe
c) bulbul rahidian e) efecte bactericide şi
d) mezencefal paraziticide
e) puntea lui Varolio
7.
4. Enumeraţi două dintre rolurile
Efectul fiziologic global al zonei centrale în cadrul funcţiei
băilor cu CO2, de antrenare de termoreglare:
economică, moderată şi relativ ...............................................
lipsită de riscuri majore a ...............................................
cordului, se bazează pe
următoarele efecte ale CO2 8.

51
Procedurile de termoterapie Numiţi trei dintre mecanismele
locală indicate într-o gonartroză fizice prin care organismul face
activată inflamator („încălzită“) schimb de căldură cu mediul
sunt: înconjurător:
a) crioaplicaţii ...............................................
b) comprese umede-acoperite, ...............................................
tip Priessnitz ...............................................
c) aplicaţii de parafină
d) comprese umede călduţe 12.
e) comprese/ pungi termice Structuri anatomice
fierbinţi specializate pentru eliminarea
căldurii la nivelul extremităţilor –
9. acral sunt:
Enumeraţi două dintre rolurile a) foliculii piloşi
zonei periferice în cadrul funcţiei b) anastomozele arterio-
de termoreglare: venoase
............................................... c) unghiile
............................................... d) ţesutul adipos
e) glandele sudoripare
10.
Efectele imunobiologice 13.
semnificative (stimularea intensă Enumeraţi trei tipuri de
a procentului de transformare suporturi fizice folosite în hidro-
limfoblastică, cu formarea termoterapie ca vehiculi pentru a
„bonetei limfo- citare“ – capping – transfera vectorul termic la
propensivă pentru o suprafaţa tegumentului:
anticorpogeneză mai abundentă ...............................................
şi mai eficientă, intensificarea ...............................................
activităţii limfocitelor T, ...............................................
optimizarea raportului de
distribuţie: plasmă/ ţesuturi în 14.
cadrul balanţei clonale Tipurile de celule asupra
imunocitare, etc.) se obţin prin: cărora hipertermia generală
a) băi generale ascendente exercită cele mai importante
hiperterme efecte sunt:
b) băi generale calde a) mastocitele
c) proceduri cu factori termici b) limfocitele
constanţi c) trombocitele
d) împachetări generale cu d) hematiile
nămol la peste 40°C e) adipocitele
e) băi generale de lumină (în
metodologie standard) 15.
Kneipp-terapia se compune
11. din proceduri de:

52
a) inhaloterapie minerală carbogazoasă, băile cu
b) electroterapie CO2 sunt:
c) hidrotermoterapie cu factori a) calde
termici contrastanţi b) hiperterme
d) climatoterapie c) răcoroase
e) psihoterapie d) cu căldură profundă
e) fierbinţi
16.
Ca „origine“, după 20.
mecanismele fizice prin care se Enumeraţi două proceduri ce
poate produce, transferul de pot fi folosite în cadrul terapiei cu
vector termic de la suprafaţa factori termici contrastanţi:
tegumentului către un suport fizic ...............................................
criogen, crioterapia poate fi: ...............................................
a) conductivă
b) evaporativă 21.
c) convectivă În cadrul expunerii la cald se
d) electrolitică eliberează din tegumente şi
e) radiativă ţesuturi următoarele substanţe:
a) acetilcolina
17. b) catecolamine
Din punctul de vedere al c) heparina
temperaturii suportului fizic, apă d) histamina
minerală carbogazoasă, băile cu e) plasmachinine
CO2 sunt:
a) calde 22.
b) hiperterme Crioterapia poate fi indicată
c) cu căldură profundă pentru terapia:
d) răcoroase (hipoterme) a) contracturilor
e) fierbinţi b) contuziilor post-traumatice
c) sindromului Raynaud
18. d) crioglobulinemiei
Aplicaţiile locale de rece, cu e) artritelor acute neinfecţioase
efecte terapeutice, se pot face
sub formă de: 23.
a) comprese Priessnitz Vasodilataţia paradoxală
b) kelen alternând cu vasoconstricţia
c) gheaţă („hunting“) care apare în urma
d) parafango expunerii la rece intens, este:
e) nămol a) arteriolară
b) venulară
19. c) arteriolo-venulară
Din punct de vedere al d) capilară
temperaturii suportului fizic, apa e) o reacţie psihotică la şoc

53
24. 27.
Dintre modalităţile de aplicare În urma expunerii acute la rece
a nămolului, indicaţi una care se eliberează din tegumente şi
face parte din metodologia de ţesuturi următoarele substanţe:
terapie cu factori termici a) heparină
contrastanţi: b) peptone
a) băile de nămol integral c) catacolamine
b) cataplasmele d) histamină
c) oncţiunile cu nămol „rece“ e) compuşi adenilici
d) împachetările
e) băile de nămol diluat 28. Semnul Dalmady indică o
reacţie dermo-vasculară bună
25. dacă „umplerea petei palide“
Noţiunea de deficit caloric sau (dispariţia acesteia) se face în:
gradient intern se referă, în a) maxim 5 secunde
condiţii normale, la: b) instantaneu
a) diferenţa dintre temperatura c) în 1–2 minute
tegumentului şi cea a d) maxim 1 ora
îmbrăcămintei e) 30–60 secunde
b) diferenţa între temperatura
centrală şi temperatura medie 29.
cutanată Expunerea la rece extrem şi la
c) diferenţa între temperatura cald extrem determină
microclimatului şi cea a eliberarea, ca mecanism de
tegumentului alarmă pentru organism, cu efect
d) diferenţa dintre nivelul algogen, de:
producţiei şi cel al eliminării a) compuşi adenilici
căldurii metabolice b) histamină
e) diferenţa dintre cantitatea de c) serotonină
căldură eliminată prin convecţie d) heparină
şi cea eliminată prin evaporare e) acetilcolină

26. 30.
Principalul producător de Expunerile generale la cald
căldură la nivelul organismului folosesc drept vehiculi suporturi
este ţesutul muscular, care fizice:
contribuie în acest sens cu un a) undele scurte în câmp
cuantum de: inductor, în cabine hipertermice
a) 15% b) aerul
b) 25% c) apa
c) 5% d) nămolul
d) 50% e) nisipul
e) 34%

54
31. de recuperare, obţinem:
Temperatura medie cutanată a) asuplizarea ţesuturilor
normală este de: conjunctive
a) 32–33°C b) scăderea pH-ului local
b) 37–37,5°C c) drenarea cataboliţilor acizi
c) 34–35°C d) creşterea circulaţiei locale
d) 31–32°C e) relaxarea musculaturii
e) 36°C
36.
32. Endotermizarea tisulară
Băile hiperterme sunt băi cu produsă de curenţii de înaltă
temperatura cuprinsă între: frecvenţă, se caracterizează prin:
a) 30–32°C a) creşterea vâscozităţii
b) 41–43°C colagenului local
c) 35,5–37,5°C b) polarizarea soluţiilor
d) 37,5–39,5°C biologice
e) 33–36,5°C c) remanenţă
d) hipertrofie musculară locală
33. e) coerenţă
Expunerea la rece intens (18-
15°C), cu scop fizio-terapeutic, 37.
se face, în principiu, sub forma Aplicaţia „profundă“ de rece
aplicaţiilor de tip: intens prin mecanismul de
a) general penurizare energetică determină
b) local următoarele modificări locale:
c) reflex a) scăderea vitezei de
d) hidrokinetologic transmisie a influxului nervos
e) parţial b) scăderea performanţei
actului contractil muscular
34. c) scăderea percepţiei
Pentru procedurile de dureroase
termoterapie locală se folosesc, d) diminuarea unui proces
de regulă, ca vehiculi (suporturi inflamator, mai ales acut
fizice): e) diminuarea tonusului
a) aerul muscular, inclusiv a contracturilor
b) apa sau/ şi a spasticităţii
c) nămolul
d) gelurile termopexice 38.
siliconate (pungi termice) Enumeraţi modificările
e) parafina circulatorii periferice, cu
mecanism neuro-vegetativ ce
35. survin în expunerile generale la
Prin aplicaţiile locale de cald:
căldură, în cadrul metodologiei ...............................................

55
............................................... sunt:
............................................... a) radiaţia
b) conducţia
39. c) convecţia
În expunerea generală la rece d) perspiraţia
extrem, zona periferică ajunge să e) frisonul
reprezinte:
a) 10% din volumul/ masa 42.
întregului corp Principalele procese fizice prin
b) 1/2 din volumul/ masa care se realizează termoliza
întregului corp sunt:
c) tot conţinutul corpului a) radiaţia
d) 20% din volumul/ masa b) evaporarea apei
întregului corp c) efortul fizic
e) 70% din volumul întregului d) convecţia
corp e) conducţia

40. 43.
Stabiliţi care dintre următoarele Următoarele mecanisme,
afirmaţii referitoare la factorii activate de temperatura
fiziologici care influenţează ambientă scăzută, cresc
temperatura corpului omenesc producţia de căldură şi/ sau scad
sunt adevărate: pierderea de căldură:
a) există variaţii circadiene a) vasoconstricţia
(circa 36°C dimineaţa, respectiv b) frisonul
aproxi- mativ 37°C între orele c) foamea
16.00 – 18.00) d) creşterea secreţiei de
b) alimentaţia (în special adrenalină şi noradrenalină
proteică) poate modifica e) transpiraţia
temperatura, în sensul creşterii
acesteia 44.
c) la bărbaţi exista variaţii Următoarele mecanisme
ciclice mensuale legate de activate de creşterea temperaturii
activitatea endocrină ambiente măresc pierderea de
d) nou-născuţii şi sugarii au căldură şi/ sau scad producţia de
temperaturi mai mari, prin căldură:
insuficienta maturizare a a) piloerecţia
sistemului de termoreglare b) transpiraţia
e) pot exista variaţii individuale c) hiperpneea
d) vasodilataţia cutanată
41. e) anorexia
Procesele fizice prin care se
realizează schimburile de căldură 45.
la nivelul organismului uman Hipertermiile prin depăşirea

56
capacităţii funcţionale a „profunde“, de rece sunt:
mecanismelor de termoreglare, a) scad metabolismul local şi
pot apare în: consumul de oxigen
a) efort fizic intens, în mediu b) scad eliberarea de factori
cald şi umed tisulari locali implicaţi în
b) stresul emoţional inflamaţie
c) hipotiroidismul decompensat c) vasoconstricţie locală
d) ingestia acută de alcool d) respectarea biotroficităţii
e) tireotoxicoza tisulare la nivel local (prin
perioade de vasoconstricţie
46. arteriolară)
Efectele fiziologice ale e) creşterea tonusul tisular
procedurilor locale calde sunt: local
a) vasodilataţia arteriolo-
venulară 50.
b) acţiune antiseptică directă Stabiliţi relaţia corectă dintre
pe fibrele musculaturii netede modalităţile fizice ale
vasculare schimburilor de căldură ale
c) acţiune miorelaxantă pe organismului cu mediul şi
musculatura striată superficială principalele tipuri de suporturi
d) eliberarea locală de factori fizico-metodologice pentru
autocoizi aplicaţiile locale de rece:
e) ameliorarea clearance-ului a) convecţie externă
tisular (se activează fenomenele b) evaporare
de resorbţie în procese c) conducţie
inflamatorii locale, se
îmbunătăţeşte circulaţia A) gheaţă
arteriolară şi drenajul veno- B) flux de aer rece pe
limfatic al deşeurilor catabolice) tegument
C) clorura de etil-kelen
47.
Indicaţi o metodă de 51.
termoterapie locală blândă, Numiţi trei indicaţii ale
superficială: crioterapiei profunde:
............................................... ...............................................
...............................................
48. ...............................................
Indicaţi o metodă de
termoterapie locală intensă, cu 52.
penetraţie în profunzime: Precizaţi o contraindicaţie de
............................................... elecţie a crioterapiei:
...............................................
49.
Efectele aplicaţiilor locale 53.

57
Structurile anatomice b) evaporativă
specializate pentru eliminarea c) convectivă
căldurii, la nivelul extremităţilor d) conductivă
acrale, sunt: e) radiantă
a) foliculii piloşi
b) anastomozele arterio- 58.
venoase Termeni utilizaţi în
c) keratinocitele hidrotermoterapie, cu
d) ţesutul adipos semnificaţie echivalentă
e) glandele sudoripare temperaturii apei de aproximativ
34°C – 35°C, sunt:
54. a) punct de „0“ fiziologic
Enumeraţi trei tipuri de b) punct crioscopic
suporturi fizice folosite ca vehiculi c) valoare de neutralitate
pentru vectorul termic la termică
suprafaţa tegumentului: d) zonă de „termo-indiferenţă“
............................................... e) „punct critic“
...............................................
............................................... 59.
Plaja de normalitate a valorilor
55. temperaturii centrale, la om, este:
Tipurile de celule asupra a) 32°C – 33°C
cărora hipertermia generală b) 39°C – 39,5°C
exercită cel mai important impact c) 34°C – 34,5°C
sunt: d) 35°C – 37,3°C
a) mastocitele e) 37,5°C – 40°C
b) limfocitele
c) trombocitele 60.
d) hematiile Testele biologice ce se
e) adipocitele pozitivează în hipertremia
centrală, sunt:
56. Kneipp–terapia se a) testul de transformare
compune din proceduri de: limfoblastică (TTL)
a) inhaloterapie b) testul de inhibiţie a migrării
b) electroterapie macrofagelor (MIF)
c) hidro(termo) terapie cu c) testul de inhibiţie a migrării
factori termici contrastanţi leucocitelor (LIF)
d) climatoterapie d) testul de activitate a
e) kinetoterapie granulocitelor (oxidativ/
metabolic, cu nitro- blue-tetrazol:
57. NBT)
Crioterapia, după tipurile fizice e) testul de imunofluorescenţă
de realizare, poate fi: a neutrofitelor
a) electrolitică

58
61. care acestea contribuie la
După Lampert, împărţirea producţia de căldură a
indivizilor umani în tipurile organismului, pe de alta:
constituţionale: macro- şi micro- a) ficat
kinetic se face în funcţie de b) termogeneză chimică
valoarea: c) ţesuturi viscerale
a) temperaturii centrale (abdominale, cord, creier)
b) gradientului intern d) termogeneză fizică
c) punctului critic e) ţesut adipos
d) punctului de neutralitate
termică A. = 60%
e) punctului de „0“ fiziologic B. = 10%
C. = 25%
62. D. = 15%
Efecte ale glasajului, ca şi E. = 40%
crioterapie superficială, sunt:
a) combaterea durerii, prin 65.
efect de „acoperire“ Modalităţi (variante
b) creşterea concentraţiei de topografice) de măsurare
colagen în muşchii somatici indirectă a temperaturii centrale a
c) generarea de reflexe corpului sunt:
cutaneo-fuzimotorii a) sublinguală
d) scăderea producţiei de b) timpanică
prostacicline la nivelul c) rectală
miocardului d) axilară
e) stimularea sistemului e) esofagiană
eferent
66.
63. Agenţii infecţioşi ce pot fi
În cadrul procedurilor anihilaţi mai eficient de către
hidrotermo-terapeutice capacitatea de apărare a
contrastante, raportul optim între organismului, crescută prin
factorul cald şi cel rece, este: hipertemizare centrală la 39°C-
a) 15°C – 0°C 40°C, sunt:
b) 75°C – 50°C a) Escherichia coli
c) 29°C – 38°C b) bacilul pioceanic
d) 40°C – 20°C c) Bordetella perthusis
e) 55°C – 55°C d) Ricketsia prowazecki
e) Salmonella tiphi
64.
Stabiliţi raporturile corecte 67.
dintre tipurile de termogeneză şi Efectele crioterapiei
de structuri viscerale, pe de o superficiale sunt:
parte şi respectiv, procentele cu a) analgezie competitivă, prin

59
„mecanism de poartă“ (efect de c) Legionella pneumophila
„acoperire“) d) Virusul hepatitic C
b) analgezie prin „blocare la e) Plasmodium malariae
rece“
c) inhibiţie a reflexului miotatic 71.
d) stimularea sistemului Care este secvenţa unică, din
eferent γ punct de vedere calitativ, a
e) spasmoliză pe musculatura reacţiei fiziologice în
striată Hidrotermoterapie?:
.............................................
68.
Efectele imunologice ale 72. În expunerea la cald –
aplicaţiilor generale inclusiv cald extrem – se
hipotermizante sunt: eliberează următorii factori
a) stimularea transformării umorali:
blastice a limfocitelor B a) catecolamine
b) inhibiţia migrării b) heparina
macrofagelor c) bioxid de carbon
c) inhibiţia migrării leucocitelor d) compuşi adenilici
d) stimularea funcţională a e) peptone
limfocitelor T
e) stimularea producţiei unor 73.
anti-mediatori ai inflamaţiei Temperaturile de neutralitate
termică ale mediilor aerian şi
69. respectiv acvatic – în imersie
Efectorii/ adecvanţii fiziologici completă, exceptând regiunea
ai funcţiei de termoreglare sunt: cefalică – sunt:
a) funcţia de termogeneză a) (pentru mediul aerian) – în
(fizică şi chimică) poziţie şezândă: ............
b) funcţia de termorecepţie b) (pentru mediul aerian) – în
c) sistemul secretor sudoripar decubit: ............
d) circulaţia periferică, acrală şi c) (pentru mediul aerian) – în
cutanată ortostatism: ............
e) comportamentul d) (pentru mediul acvatic) – în
termoreglator poziţie şezândă: ............
e) (pentru mediul acvatic) – în
70. decubit/ ortostatism: ............
Agenţii infecţioşi sensibili, ce
pot fi inactivaţi/ distruşi prin 74.
hipertemizarea generală intensă Adecvanţii fiziologici (efectori/
a organismului, sunt: activi) ai funcţiei de termoreglare
a) Treponema pallidum (ai schimburilor de căldură ale
b) Virusul imunodeficienţei organismului cu mediul) sunt:
umane a) perspiraţia insensibilă

60
b) comportamentul suprafaţă circulatorie de
termoreglator termoreglare
c) glandele sudoripare
d) circulaţia sanguina cutanată 78.
şi acrală Efectele băilor carbogazoase
e) sistemul limbic sunt:
a) răcirea tegumentului
75. b) tahicardie
Termoestezia pentru cald şi c) creşterea conductibilităţii la
rece se realizează prin: nivel miocardic
a) receptori piezoelectrici d) reducerea întoarcerii
b) receptori fuzali venoase
c) fibre nervoase eferente e) scăderea fracţiei de ejecţie
d) fibre amielinice
neîncapsulate din plexurile 79. Enumeraţi patru efecte ale
nervoase cutanate crioaplicaţiilor locale/ parţiale
e) receptori tendinoşi Golgi profunde, asupra complexului
senzitivo-senzorio-motor:
76. .............................................
Circulaţia sanguina periferică, .............................................
de termoreglare, reacţionează la .............................................
stimuli: .............................................
a) umorali sistemici
b) fizici/ fizicali 80.
c) factori antacoizi şi metabolici Centrii termogenetici se află în:
(locali) a) puntea lui Varolio
d) farmacologici (chimici) b) mezencefal
e) nervoşi c) talamus
d) hipotalamusul posterior
77. e) hipotalamusul inferior
Vasoconstricţia din circulaţia
sanguină cutanată şi acrală, de 81.
termoreglare, în expunerile Efecte imunologice ale
generale acute ale corpului la hipertermiei generale sunt:
rece, are la bază: a) stimularea transformării
a) efectul direct al recelui pe blastice a limfocitelor B
musculatura netedă vasculară b) stimularea factorului de
b) reflexe de axon inhibiţie a migrării macrofagelor
c) factori autacoizi şi metabolici c) stimularea factorului de
tisulari locali inhibiţie a migrării leucocitelor
d) factori umorali sau/ şi d) stimularea funcţională a
endocrini sistemici limfocitelor T
e) mecanism indirect reflex e) stimularea producţiei de
consensual, extins în întreaga lizozim

61
sunt:
82. a) Escherichia coli
Efectorii/ adecvanţii fiziologici b) Pseudomonas aeruginosa
ai funcţiei de termoreglare sunt: c) Salmonella tiphi
a) funcţiile de termogeneză d) Ricketsia prowazecki
(fizică şi chimică) e) Bordetella perthusis
b) talamusul
c) sistemul secretor sudoripar 86.
d) sistemul secretor sebaceu Factorii variabili activi –
e) comportamentul inclusiv prin elemente de mişcare
termoreglator de tip reacţional, comportamental
– ai schimburilor de căldură
83. dintre organism şi mediul
Agenţii infecţioşi sensibili ce înconjurător, sunt:
pot fi inactivaţi/ distruşi prin a) conducţia internă
hipertermizarea generală intensă b) convecţia internă
a organismului sunt: c) conducţia externă
a) Klebsiella pneumoniae d) convecţia externă
b) Treponema pallidum e) radiaţia
c) Plasmodium malariae
d) Neisseria gonorrhoeae 87.
e) Legionella pneumophila Efecte ale crioterapiei
superficiale sunt:
84. a) analgezie prin „blocare la
Temperatura echivalent- rece“, prin penurizare energetică
efectivă ambientală (a aerului b) analgezie competitivă prin
dintr-o cameră în care se fac „mecanism de poartă“
determinări de hidro- c) inhibiţie a reflexului miotatic
termobiologie) se calculează prin d) stimularea sistemului
mediere, cu ajutorul unei eferent γ
nomograme, ai cărei parametrii e) spamoliză musculară striată
principali sunt:
a) termopexia 88.
b) temperatura aerului În expunerile tegumentelor la
c) temperatura pereţilor cald se eliberează următorii
d) umiditatea factori umorali:
e) viteza curenţilor de aer a) catecolamine
b) heparină
85. c) CO2
Agenţii infecţioşi ce pot fi d) keratină
anihilaţi mai eficient de către e) peptone
capacitatea de apărare a
organismului – crescută prin 89.
hipertermizare la 39–40°C –, Mărimea (ecartul), în °C, a

62
plajei de temperaturi extreme a) sângele
(maximă/ minimă) suportabile, b) conţinutul craniului şi
pentru scurt timp, căreia îi poate trunchiului
face faţă, într-o manieră c) părţile distale (acrale) ale
acceptabilă – fără apariţia de extremităţilor
elemente patologice – funcţia de d) ţesuturile profunde din
termoreglare a unui organism membre
uman normal şi mediu antrenat e) rădăcinile extremităţilor
este, în expuneri la vectorul
termic transmis de aer, 92.
comparativ cu expunerea la Efectele (răspunsurile
acelaşi vector termic dar fiziologice, la nivelul diferitelor
transmis de apă: sisteme, aparate, structuri
a) egală tisulare funcţionale) expunerii
b) cvadruplă generale (accidentale) a
c) ceva mai mult decât dublă organismului uman la rece intens
d) cu peste 100% mai mare sunt, în linii generale,
e) cu 65% mai mică cvasisimilare, dar inverse ca
sens faţă de cele ale expunerilor
90. generale la cald intens;
Mărimea (ecartul), în °C, a principalele deosebiri sunt:
plajei de temperaturi extreme a) tahicardia (mai ales la cei
(maximă/ minimă) suportabile, neantrenaţi)
pentru scurt timp, căreia îi poate b) TA diastolică (legată de
face faţă, într-o manieră rezistenţa periferică)
acceptabilă – fără apariţia de c) deficitul caloric
elemente patologice – funcţia de d) gradientul extern
termoreglare a unui organism e) reologia sanguină
uman normal şi mediu antrenat,
este, în expuneri la vectorul 93.
termic transmis de apă, După Lampert, împărţirea
comparativ cu expunerea la indivizilor umani în tipurile
acelaşi vector termic, dar constituţionale: macro- şi
transmis de aer: acropoikiloterm se face în funcţie
a) egală de valoarea:
b) un sfert a) temperaturii centrale
c) cu 150% mai mare b) gradientului extern
d) mai mică de jumătate c) punctului critic
e) cu 75% mai mare d) gradientului intern
e) temperaturii echivalent
91. efective
În condiţii de confort termic,
„zona periferică“ a corpului 94.
cuprinde: Efecte al procedurilor generale

63
intens hipertermizante sunt: antrenare economică, moderată
a) declanşarea termolizei dar efectivă şi relativ lipsită de
evaporative sudoripare riscuri majore, a cordului – se
b) modificări complexe ale bazează pe următoarele efecte
circulaţiei sanguine cutanate şi ale CO2 (realizate prin acţiunea
acrale directă şi multiplană la contactul
c) modificări complexe ale cu pielea şi vasele din tegument,
circulaţiei sanguine sistemice post-resorbţie de la nivel cutanat
d) ample şi subtile efecte şi respectiv post-inhalare):
imunologice a) creşterea întoarcerii
e) efecte bactericide şi venoase, cu ameliorarea
paraziticide (probabilă) a hematozei şi
respectiv a curbei de disociere a
95. oxihemoglobinei
Circulaţia sanguină periferică b) creşterea capacităţii de
de termoreglare reacţionează la distensie a miocardului, cu
stimuli: umplere diastolică ameliorată
a) umorali sistemici c) scăderea funcţiei de
b) fizici/ fizicali conductibilitate a cordului, cu
c) factori autacoizi şi metabolici bradicardizare
(locali) d) creşterea moderată a
d) chimici/ farmacologici debitelor: bătaie şi respectiv,
e) nervoşi sistolic şi circulator sistemic/min
e) vasodilatatie blândă, cu
96. ameliorarea regimului de irigaţie
Efectul global, multiplu benefic în teritoriile coronarian şi cerebral
al băilor carbogazoase – de

64
65
I.4 Întrebări din
Kinetologie/ terapie şi din Masaj/ (Masoterapie)

66
1. c) tonifirea musculaturii
Programul de kinetoterapie în abdominale cu rol de chingă
coxartroza stadiul avansat fiziologică a segmentului
presupune: vertebral lombar delordozat
a) tonifierea cvadricepsului d) folosirea metodei Kabat
b) asuplizarea pentru scăderea presiunii la nivel
ischiogambierilor lombar
c) tonifierea fesierilor e) tonifierea musculaturii
d) posturări în decubit ventral spinale folosind metode
cu rol preventiv al poziţiilor kinetologice bazate în principal
vicioase pe extensie
e) asuplizarea adductorilor
coapsei 4.
Programul de kinetoterapie
2. într-o tulburare posturală în plan
Programul de kinetoterapie al frontal tip scolioză dorsală
coxartrozei operate (artroplastie dreaptă implică:
– proteză totală cimentată) a) exerciţii de bază tip Cotrell,
cuprinde: bazate pe extensie, derotaţie şi
a) exerciţii de urcat/ coborât flexie, tip „bărcile”
scări b) din postura de start tip
b) exerciţii la bicicleta Cotrell se execută flexia
ergometrică articulaţiei coxofemurale drepte
c) exerciţii de refacere a şi a genunchiului drept, asociat
moblităţii cu refacerea implicit a cu ridicarea mâinii drepte
amplitudinilor de lux articulare c) din postura de start tip
d) exerciţii de reluare a a Cotrell se execută flexia
mersului cu baston în mâna articulaţiei coxofemurale drepte
contralaterală şi a genunchiului drept, asociat
e) exerciţii de alergare uşoară, cu ridicarea mâinii stângi
pe distanţe scurte d) din postura de start tip
Cotrell se execută flexia
3. articulaţiei coxofemurale stângi şi
Programul de kinetoterapie în a genunchiului stâng, asociat cu
hernia de disc lombară, faza ridicarea mâinii stângi
cronică, implică: e) exerciţii de blocare a
a) exerciţii de înlăcătare a segmentului dorsal din poziţia pe
coloanei lombare şi de antrenare genunchi conform metodei Klapp
a trunchiului ca şi piesă unică în
activităţi curente 5.
b) antrenarea menţinerii unor Postura cu cel mai mare grad
posturi adecvate, delordozante, de solicitare discală este
în decubit dorsal sau lateral 15- reprezentată de:
17 ore pe zi a) ortostatismul în poziţie „de

67
drepţi”
b) statul pe scaun „relaxat” 7.
c) ridicarea de greutăţi din Masa de verticalizare se
poziţie ortostatică, fără a îndoi recomandă în:
genunchii a) tetraplegii complete (AIS-A)
d) ridicarea de greutăţi din b) paraplegii „înalte“ – cu
poziţia relaxat pe fotoliu/ scaun leziunea mielică situată deasupra
e) decubit dorsal cu membrele nivelului T8 –complete (AIS-A)
inferioare ridicate c) hemiplegii severe, cu deficit
motor complet la membrele
6. afectate, ce nu permit folosirea
Între elementele fizio- altor dispozitive pentru asistarea
kinetoterapiei care se intrică, dar verticalizării/ ortostatismului
nu se confundă cu cele de d) hemiplegii incomplete/
nursing, se numară: hemipareze fără comobirbidităţi
a) schimbarea poziţiei în pat asociate
pentru pentru prevenirea e) paraplegii „joase“ – cu
escarelor: întoarceri în pat (din 2 leziunea mielică situată sub
în 2 ore, dacă pacientul nu are nivelul T8 – incomplete/
saltea antiescară, respectiv la 4- parapareze (AIS-B, C)
6 dacă are )
b) inspecţia permanentă a 8.
tegumentelor pacientului Realizati asocierile
(posibile leziuni eritematoase pe corespunzătoare între rădăcina
zonele de decubit), dar şi a nervoasă şi mişcarea pe care o
aşternutului acestuia (cute, deserveşte:
umiditate) pentru a preveni a) L1, L2
apariţia sau, respectiv, pentru a b) L3, L4
lua măsuri cu maximă c) L5
promptitudine în caz de tendinţă d) S1
la escare
c) manevre de asistare a A) Flexia coapsei
drenajului bronşic din posturi B) Dorsiflexia piciorului
specifice C) Extensia genunchiului
d) mobilizări pasive ale D) Flexia plantară
membrelor: pentru ameliorarea
nutriţiei tisulare, întreţinerea 9.
troficităţii şi supleţii entezo- Realizaţi asocierile
articulare, pentru prevenţia corespunzătoare între rădăcina
tromboembolismului venos nervoasă şi reflexul
e) asistarea (de regulă corespondent:
necesară) a evacuării urinii a) L1, L2
(cateterism vezical, iniţial b) L3, L4
continuu şi, ulterior intermitent) c) L5

68
d) S1 anterior:
a) se observă mişcarea „de
A) Reflexul rotulian aripă” atunci când pacientul trage
B) Reflexul achilean cu braţele (aflate în flexie de 90˚)
C) Nu are reflex corespondent de o bară, scapula distanţându-
se de coloana vertebrală
10. b) se observă mişcarea „de
Realizaţi asocierile aripă” atunci când pacientul
corespunzătoare între rădăcina împinge cu braţele (aflate în
nervoasă şi mişcarea pe care o flexie de 90˚) într-un perete,
deserveşte: scapula apropiindu-se de
a) C5 coloana vertebrală
b) C6 c) mişcarea „de aripă” a
c) C7 scapulei este dată de
d) C8 disinergismul muşchilor dinţat
e)T1 anterior-romboizi
A) Flexia în articulaţia cotului d) mişcarea „de aripă” a
B) Extensia în articulaţia scapulei este dată de dis-
cotului sinergismul muşchilor dinţat
C) Abducţia degetelor anterior-fascicol mijlociu trapez
D) Abducţia în articulaţia e) mişcarea „de aripă” a
umărului scapulei este dată de dis-
E) Flexia degetelor sinergismul muşchilor dinţat
anterior-rotund mare
11.
Realizaţi asocierile 13.
corespunzătoare între rădăcina Coxa valga:
nervoasă şi reflexul a) este definită radiografic prin
corespondent: lărgirea unghiului cervico-diafizar
a) C5 la peste 140˚
b) C6 b) este definită radiografic prin
c) C7 îngustarea unghiului cervico-
d) C8 diafizar la sub 130˚
e) T1 c) este frecvent substratul
etiologic al coxartrozei secundare
A) Reflex bicipital d) este însoţită de insuficienţa
B) Reflex tricipital muşchiului fesier mijlociu
C) Reflex supinator e) determină tulburări
D) Reflexe digitale posturale, de ortostatism şi mers
E) Nu au reflexe
corespondente 14.
Gimnastica medicală şi
12. Educaţia fizică aparţin mai ales:
În paralizia muşchiului dinţat a) kinetologiei analitice de

69
evaluare/ bilanţ clinicofuncţional unui coxopat?:
b) kinetologiei terapeutice a) mersul pe bicicletă
c) kinetologiei recuperatorii b) mersul pe teren accidentat
d) kinetologiei profilactice c) înotul
e) kinetoterapiei parţiale d) urcatul şi coborâtul scărilor
e) alergarea
15.
Exerciţiile de tip Haettinger şi 19.
Műller, folosite pentru creşterea Care dintre următoarele
forţei şi a tensiunii de contracţie, activităţi fizice sunt recomandate
sunt: unui discopat?:
a) dinamice a) ridicarea şi/ sau purtarea de
b) rezistive greutăţi
c) de facilitare neuromusculară b) exerciţiile programului
d) statice (izometrice) kinetologic Williams
e) de creştere a abilităţii c) repausul postural pe pat tare
d) mersul pe teren accidentat
16. e) jogging-ul
Pentru creşterea forţei şi
tensiunii de contracţie (eventual 20.
şi a masei) musculare, Care dintre următoarele
principalele metode folosite sunt: variante metodologice aparţin
a) metode bazate pe exerciţii unor manevre cu efect excitant/
statice (izometrice) trofic/ tonizant, ale masajului
b) metode bazate pe exerciţii clasic?
dinamice rezistive a) ciupirea
c) metode bazate pe exerciţii b) stoarcerea
izodinamice (lifting) c) petrisajul
d) autotraining-ul Schultz d) măngăluirea
e) metode bazate pe contracţii e) geluirea
foarte scurte, supramaximale, cu
intervale 21.
Numiţi trei dintre măsurile
17. integrate/ intricate de nursing
Numiţi trei tehnici de facilitare profilactic, terapeutic şi
neuro-musculară proprioceptivă recuperator, indicate pentru
periferică: bolnavii hemiplegici post-AVC:
............................................. .............................................
............................................. .............................................
............................................. .............................................

18. 22.
Care dintre următoarele Care dintre următoarele
activităţi fizice sunt recomandate activităţi fizice nu sunt

70
recomandate unui coxopat? e) decontracturarea musculară
a) mersul pe bicicletă
b) mersul pe teren accidentat 26.
c) alergarea Care dintre următoarele forme
d) urcatul şi coborâtul scărilor de masaj este un masaj mixt?
e) înotul a) relaxarea intrisecă
b) angiomatul
23. c) duşul subacval
„Dorsalgo“ şi „Lumbago“ sunt: d) duşul masaj
a) tehnici de relaxare e) frământarea
intrinsecă
b) afecţiuni reumatismale de 27.
tip colagen-vascular Stabilizatorii activi (musculari)
c) proceduri electroterapeutice ai articulaţiei genunchiului sunt:
cu efect antalgic a) ischiogambierii
d) durere de origine b) tensorul fasciei lata
discopatică, intensă, la nivelul c) muşchii „labei de gâscă“
coloanei toracale, respectiv d) tricepsul sural
lombare e) cvadricepsul – în special
e) proceduri de termoterapie prin vastul medial (intern)

24. 28.
Forţa, în cadrul balanţei Menţionaţi o contraindicatie
Pauwels, în sprijin unipodal, este relativ specifică pentru masajul
reprezentată de: instrumental prin vid-aspiraţie
a) fesierul mare (comandat electric, cu presiuni/
b) cvadriceps depresiuni mecanice de joasă
c) fesierul mic frecvenţă – tip „Endovac“):
d) fesierul mijlociu .............................................
e) tensorul fasciei lata
29.
25. În sprijin unipodal, în cadrul
Efectul biologic specific al „balanţei Pawels“, raportul dintre
contracţiilor musculare braţul forţei şi braţul rezistenţei
supramaximale scurte, cu este în mod normal:
intervale (cu „zvâcnituri“) este: a) 2/3
a) stimularea formării calusului b) 4/7
în cazul fracturilor c) 1/3
b) combaterea osteoporozei d) 1/8
c) combaterea redorilor e) 5/1
articulare
d) creşterea masei de proteine 30.
contractile musculare Testarea muşchiului
(hipertrofierea musculară) cvadriceps de forţă 3 se

71
efectuează prin: b) osteom
a) decubit homolateral c) hemangiom
b) ortostatism d) vertebrom
c) decubit heterolateral e) neurinom
d) poziţie şezândă
e) decubit ventral 34.
Care dintre manevrele de
31. masaj clasic se aplică la sportivi
Efortul fizic (general) la un după antrenament sau
individ normal se referă la: competiţie, datorită efectului lor
a) situarea în activitate a cel miorelaxant şi de stimulare a
puţin 2/3 din totalul musculaturii proceselor de refacere
scheletice metabolică musculară post-efort
b) situarea în activitate a cel trofic)?
puţin ½ din totalul musculaturii a) frământarea
scheletice b) baterea
c) modificări locale limfatice c) netezirea
d) solicitarea adaptativă, de d) vibraţia
menţinere a musculaturii aflate în e) fricţiunea
activitate (lucru mecanic), de
către funcţiile: cardio-vasculară şi 35.
respiratorie, la nivel sistemic Enumeraţi două cauze de
e) recrutare spaţială de gonartroză secundară prin supra-
motoneuroni încărcare presională articulară:
.............................................
32. .............................................
Care dintre următoarele
manevre ale masajului clasic se 36. E.R.S.I.Z. este:
aplică sportivilor înainte de efort, a) o maladie autoimună
deoarece ameliorează b) o formă de curent electric de
performanţele contractile, regimul joasă frecvenţă
de irigaţie /nutriţie/ metabolic şi c) o procedură de
tonusul musculare, precum şi climatoterapie
excitabilitatea neuro-musculară: d) o metodă de kinetoterapie
a) efleurajul pentru creşterea forţei şi tensiunii
b) vibraţia de contracţie musculară
c) frământarea e) o metodă de diagnostic
d) baterea neuro-muscular
e) fricţiunea
37.
33. Obiectivele principale de
Unitatea morfo-funcţională a recuperare la o articulaţie, în
coloanei vertebrale se numeşte: cazul membrului superior sunt:
a) meningiom a) degravitarea

72
b) indoloritatea principalul flexor în articulaţia
c) stabilitatea coxo-femurală, este inervat
d) mobilitatea (troncular) de:
e) abilitatea a) nervul obturator
b) nervul crural
38. c) nervul fesier superior
Tipuri particulare de masaj d) nervul sciatic
clasic, cu numeroase elemente e) nervul safen
de masaj reflex sau al ţesutului
conjunctiv, aflate la graniţa dintre 42.
cele două tipuri de masaj, sunt: Enumeraţi două dintre regulile
a) masajul Leduc (de drenaj decalogului de „igiena
veno-limfatic) ortopedică“ a şoldului, indicate
b) masajul Cyriax (transversal coxopaţilor:
profund, analgetic) .............................................
c) masajul Vogler (periostal) .............................................
d) sportiv
e) cosmetic 43.
Mersul codificat este o
39. metodologie de recuperare
Enumeraţi principalele structuri folosită în afecţiuni de tip:
tisulare neuro-mio-artro-kinetice a) venopatii
la nivelul cărora diverse tipuri de b) arteriopatii
leziuni traumatice pot constitui c) malperforant plantar
sechele (post-traumatice): d) limfedem
............................................. e) pinteni calcaneani
.............................................
............................................. 44.
În atrofia musculară de
40. imobilizare apare:
Precizaţi care sunt sechelele a) scăderea numărului de fibre
post-traumatice de tip muscular musculare
care beneficiază de tratament b) scăderea excitabilităţii
recuperator: neuro-musculare
a) retractura c) creşterea perfuziei
b) contractura musculare
c) atrofia musculară de d) scăderea volumului fibrelor
imobilizare musculare
d) ruptura musculară e) scăderea elasticităţii
fasciculară ţesutului muscular
e) pseudartroza
45.
41. Stabiliţi relaţia corectă între
Muşchiul psoas iliac, următoarele forme de masaj de

73
tip intermediar şi următoarele 49.
nume proprii de autori: Programul de exerciţii de
a) Cyriax kinetoterapie indicat bolnavilor
b) Vogler discopaţi, se numeşte:
c) Leduc a) Sherrington
b) Klapp
A. Drenaj veno-limfatic c) Williams
B. Transversal profund d) De Lorme-Watkins
C. Periostal e) E.U.S.I.Z.

46. 50.
Tipul de masaj reflex propriu- Stabiliţi care dintre următoarele
zis – ce se execută la nivelul afirmaţii sunt adevărate, în cazul
structurilor sensibile ale coloanei masajului clasic:
vertebrale, cel mai bine a) se face centrifug
argumentat şi conturat din punct b) se execută „uscat“ sau
de vedere conceptual şi „umed“
metodologic, este: c) se execută optim în crono-
a) masajul periostal (Vogler) ritmicitate
b) masajul de drenaj veno- d) se execută instrumental
limfatic (Leduc) e) nu are contraindicaţii
c) masajul transversal profund
(Cyriax) 51. Numiţi o tehnică de
d) masajul segmentar (Diecke facilitare neuromusculară
şi Leube) proprioceptivă periferică:
e) masajul pneumatic .............................................

47. 52.
Numiţi două manevre cu efect Stabiliţi care dintre
tonizant din cadrul masajului următoarele afirmaţii este
clasic: corectă, în cazul masajului reflex:
............................................. a) se execută centripet
............................................. b) nu se execută în regiunile
muşchilor: romboizi, marele
48. dinţat şi trapez
În cadrul masajului clasic, c) se execută manual, cu
următoarele manevre au efecte viteza mică şi se aplică presiuni
de tip sedativ: mari
a) frământarea d) se asociază obligatoriu cu
b) vibraţia hidro/termo-terapia
c) netezirea e) presupune o bună
d) baterea cunoaştere a legilor
e) fricţiunea homolateralităţii şi metameriei,
precum şi a hărţii proiectării

74
cutanate a zonelor cu inervaţie d) creşterea stabilităţii la
segmentară comună nivelul articulaţiilor portante
e) creşterea capacităţii
53. generale de efort
Masajul uscat este un grupaj
metodologic de: 56
a) hidrotermoterapie Prin kinetoterapia de
b) climatoterapie recuperare se urmăreşte:
c) kinetoterapie a) refacerea funcţiilor
d) terapie mecano-functională diminuate
anexată kinetoterapiei b) creşterea nivelului funcţional
e) electroterapie (actual)
c) hipertrofierea musculară
54. generală
Pentru a aplica diferite d) realizarea/ dezvoltarea unor
metodologii de masaj reflex, este mecanisme compensatorii
necesară cunoaşterea: permisive pentru readaptare
a) inervaţiei segmentare funcţională
metamerice e) prevenirea apariţiei unor
b) legii inducţiei complicaţii morfo-funcţionale în
electromagnetice unele boli cronice (profilaxie
c) legii homolateralităţii şi terţiară)
metameriei
d) hărţii proiectării cutanate a 57.
zonelor segmentare cu inervaţie Care din următoarele afirmaţii,
comună referitoare la contractura
e) legii Dastre şi Morat musculară, sunt adevărate?:
a) se produce cu scurtarea
55. muşchiului
Kinetoprofilaxia secundară în b) din punct de vedere
sindromul dureros lombo-sacrat biochimic, se caracterizează prin
vizează următoarele obiective: persistenţa ionilor de calciu în
a) conştientizarea de către celulă
pacient a poziţiei corecte a c) determină reducerea sau
coloanei vertebrale lombare chiar suspendarea temporară a
b) înzăvorârea (blocarea) mobilităţii unui(or) segment(e)
segmentului lombo-sacrat în locomotor(ii)
timpul efortului d) generează o creştere a
c) menţinerea/ recuperarea calciului extracelular
forţei musculare şi reechilibrarea e) beneficiază de tratament
morfo- funcţională la nivelul fizical
muşchilor paravertebrali
regionali, a muşchilor abdominali 58.
şi fesieri Principalul stabilizator intern al

75
genunchiului este: sunt:
a) ligamentul colateral intern a) fibre albe
b) vastul medial b) cu contracţie rapidă, fazică
c) (tendonul) mm semimem- (obosesc uşor)
branos c) predominante în muşchii
d) muşchii „labei de gâscă“ flexori
e) muşchiul gastrocnemian d) cu metabolism predominant
intern oxidativ
e) sărace în mioglobină
59.
Stabilizatori ai articulaţiei 63.
şoldului sunt: Enumeraţi două dintre
a) factorii osoşi – coaptarea aspectele fiziologice
suprafeţelor osoase articulare fundamentale care stau la baza
b) factorii ligamentari (în funcţiei musculare:
special ligamentul ilio-femural) .............................................
c) bureletul fibro-cartilaginos .............................................
d) factorii musculari (muşchii
fesier mijlociu, pelvi-trohanterieni, 64.
adductori) Mobilizarea activă reflexă se
e) factorii trofostatici realizează prin următoarele
tehnici:
60. a) tracţiuni
Enumeraţi două dintre b) manipulări
structurile tisulare asupra cărora c) stimularea reflexului de
acţionează masajul clasic: întindere
............................................. d) stimularea reacţiilor de
............................................. echilibrare
e) stimularea reflexelor
61. posturale
Fibrele musculare de tip I (T1)
sunt: 65.
a) fibre roşii Daţi două exemple de muşchi
b) cu contracţie lentă şi de ce fac parte din grupul pelvi-
lungă durată trohanterienilor:
c) predominante la muşchii .............................................
extensori şi tonici .............................................
d) bogate în sarcoplasmă şi
mioglobină 66.
e) cu metabolism predominant Umărul este un complex
glicolitic articular format din următoarele
articulaţii adevărate:
62. a) sterno-claviculară
Fibrele musculare de tip II (T2) b) acromio-claviculară

76
c) bursa subacromio- Articulaţia umărului este o
deitoidiană articulaţie de tip:
d) scapulo-toracică a) trohleartroză
e) gleno-humerală b) enartroză
c) trohoidă
67. d) elipsoidală
Din punct de vedere funcţional, e) sinostoză
la nivelul umărului se realizează
următoarele tipuri de mişcări: 71.
a) pronaţie/ supinaţie Indicaţi, prin încercuire, care
b) flexie/ extensie dintre următoarele articulaţii are
c) abducţie conducere musculară:
d) rotaţie internă/ rotaţie a) articulaţia cotului
externă b) articulaţia umărului
e) adducţie / abducţie c) articulaţia talocrurală
orizontală d) articulaţiile intervertebrale
posterioare
68. e) articulaţia şoldului
Principalii abductori la nivelul
articulaţiei umărului sunt: 72.
a) muşchiul deltoid, prin fibrele Articulaţiile cartilaginoase de
mijlocii tip simfize, în care ţesutul de
b) muşchiul deltoid, prin fibrele continuitate dintre oase este
posterioare fibro-cartilaginos, sunt:
c) muşchiul mare pectoral, prin a) articulaţiile dintre corpii
fibrele sterno-costale vertebrali
d) muşchiul infraspinos b) articulaţiile de la nivelul
e) muşchiul supraspinos osului coxal (dintre oasele
bazinului)
69. c) articulaţiile oaselor pubiene
Următoarele grupe musculare d) articulaţiile dintre laminele
fac parte din aşa numitul „coif al vertebrale
rotatorilor“ care, pe lângă rolul pe e) articulaţiile tibio-peroniene
care îl are în mobilizările rotatorii distale (sindesmozele tibio-
active, este şi principalul fibulare)
stabilizator activ al articulaţiei
umărului: 73.
a) muşchiul supraspinos Testarea muşchiului biceps
b) muşchiul infraspinos brahial în realizarea mişcării de
c) muşchiul micul rotund flexie a antebraţului pe braţ
d) muşchiul marele rotund împotriva gravitaţiei, se face cu
e) muşchiul subscapular menţinerea segmentului
corespunzător al antebraţului în
70. poziţie de:

77
a) pronaţie musculare, dintre care unul este
b) supinaţie biarticular; încercuiţi-l:
c) flexie a) vastul intern
d) indiferentă b) vastul extern
e) extensie c) dreptul anterior
d) cruralul (vastul intermediar)
74.
Muşchiul care realizează 78.
mobilizarea completă a În mişcarea de eversie piciorul
segmentului corespunzător este:
împotriva gravitaţiei, fără a) în poziţie indiferentă
rezistenţă este de forţă: b) planta priveşte spre exterior
a) 2 c) planta priveşte spre interior
b) 3 d) în semiflexie plantară
c) 1 e) în dorsiflexie completă
d) 4
e) 0 79.
În mişcarea de inversie,
75. piciorul este:
Muşchiul care realizează a) în poziţie indiferentă
mobilizarea segmentului b) planta priveşte spre interior
corespunzător, doar dacă acesta c) planta priveşte spre exterior
este scos de sub influenţa d) în semiflexie dorsală
gravitaţiei, este de forţă: e) în extensie (flexie plantară)
a) 2 completă
b) 3
c) 1 80.
d) 5 Următoarele grupe musculare
e) 4 sunt supuse retracturii:
a) ischiogambieri
76. b) fesierul mare
Mişcarea de flexie în articulaţia c) abdominalii
coxo-femurală, cu genunchiul d) adductorii
extins, poate fi limitată prin e) (parţial) croitorul
retractura următorilor muşchi:
a) abductori ai coapsei 81.
b) psoas iliac Următoarele grupe musculare
c) ischiogambieri sunt supuse hipotrofiei:
d) fesier mijlociu a) adductorii
e) fesier mic b) cvadricepsul
c) fesierul mare
77. d) psoas iliacul
Muşchiul cvadriceps este e) (parţial) croitorul
alcătuit din patru fascicule

78
82. kinetoterapie:
Obiective principale în .............................................
recuperare, la o articulaţie .............................................
portantă sunt: .............................................
a) degravitarea
b) indoloritatea 86.
c) stabilitatea Identificarea kinestezică este o
d) mobilitatea metodă utilizată în kinetoterapie
e) abilitatea pentru realizarea obiectivului:
a) nr. 1 – relaxare musculară şi
83. psihică
În structura generică a b) nr. 4 – (re)creştere a forţei şi
programului recuperator al tensiunii de contracţie
suferinţelor (motorii, senzitive, c) nr. 6 – (re)antrenare la efort
trofice) induse de leziuni neurale d) nr. 7 – ameliorare a
periferice severe, utilizarea de controlului motor voluntar
tehnici şi exerciţii e) nr. 8 – corectare a deficitului
kinetoterapeutice în scopul respirator
creşterii forţei şi tensiunii de
contracţie sau/ şi a tonusului şi 87.
troficităţii sau/ şi respec- tiv, a Antrenamentul la efort dozat
rezistenţei musculare (eventual şi este o metodă utilizată în
a abilităţilor motorii – inclusiv kinetoterapie pentru realizarea
profesionale) este indicată în: obiectivului:
a) primele minute după a) nr. 2 – corectare/ menţinere
producerea leziunii neurale a corectitudinii posturii trunchiului
b) etapa I sau/și membrelor
c) etapa a II-a b) nr. 3 – creştere a mobilităţii
d) etapa a III-a articulare
e) scop profilactic primar c) nr. 8 – corectare a deficitului
respirator
84. d) nr. 9 – corectare a unor
Articulaţiile mobile – tulburări circulatorii periferice
„adevărate“ din punct de vedere e) nr. 10 – reeducare a
structural: sinoviale –, se sensibilităţii
numesc:
a) atroze 88.
b) artrodeze Cele mai specifice manevre/
c) diartroze metodologii pentru masajul reflex
d) sinartroze sunt:
a) amfiartroze a) netezirea
b) masajul segmentar (Dicke şi
85. Leube) – la nivelul coloanei
Numiţi trei metode „speciale” în vertebrale

79
c) baterea a) netezirea
d) vibraţia b) frământarea
e) întinderea alternantă c) baterea
(dreapta-stânga) a ţesutului d) fricţiunea
conjunctiv în jurul axelor de e) vibraţia
simetrie locale: dorsal inferior,
reborduri costale, lombo-sacrat, 92.
sau/ şi sacro-iliac Redorile articulare pot fi:
a) nedureroase
89. b) dureroase
„Metode speciale“ în c) ce necesită întinderea
kinetoterapie sunt: ţesuturilor
a) relaxarea intrinsecă d) ce necesită scăderea
b) manipulările articulare hipertoniei musculare
c) scripetoterapia e) ce necesită întinderea
d) corectarea deficitului ţesuturilor şi scăderea hipertoniei
respirator musculare
e) tracţiunile/ elongaţiile
vertebrale 93.
Categorii de bolnavi, pe grupe
90. de patologie, pentru care este util
Principalele categorii de antrenamentul la efort dozat,
indivizi/ pacienţi la care se indică sunt:
reantrenarea la (sau menţinerea a) reumatici
capacităţii de) efort fizic, sunt: b) post-traumatici
a) sedentarii c) cardio-vasculari
b) pacienţii aflaţi în status-uri d) renali
după afecţiuni consumptive ce au e) pulmonari
impus limitarea severă a
capacităţii de mişcare 94.
c) bolnavii cardio-vasculari Metodele Cotrel şi Klapp se
aflaţi în statusuri după infarct folosesc în :
miocardic sau diverse intervenţii a) kinetoterapia pentru
terapeutice pe cord corectarea scoliozelor
d) bolnavii tetraplegici b) kinetoterapia de coordonare
e) bolnavii respiratori cronici la bolnavii neurologici, centrali
(obstructivi şi/ sau restrictivi) c) kinetoterapia de relaxare
(intrinsecă)
91. d) kinetoterapia pentru
Dintre manevrele creşterea forţei şi tensiunii de
fundamentale ale masajului contracţie
clasic, cele mai multe elemente e) kinetoterapia ocupaţională
comune cu masajul ţesutului
conjunctiv/ de tip reflex, prezintă: 95.

80
În ansamblu, masajul exercită sunt:
asupra organismului efecte a) masajul pneumatic
complexe, prin acţiuni efective, la (angiomat, leg pump)
nivelul: b) vibromasajul
a) sistemului nervos c) duşul subacval
b) sistemului muscular d) masajul segmentar
c) tegumentului şi ţesutului e) acva-vibromasajul
conjunctiv subcutanat
d) viscerelor (tub digestiv, 100.
rinichi) Vibromasajul este, din punct
e) aparatului circulator de vedere al efectelor
predominante:
96. a) sedativ
Secţiuni cu valenţe profilactice b) excitant
ale kinetologiei sunt: c) intermediar, între sedativ şi
a) gimnastica medicală excitant
b) gimnastica aerobică d) hipertrofiant
c) educaţia fizică e) intermediar, între
d) fitness-ul hipertrofiant şi vasoconstrictor
e) ergoterapia/ terapia
ocupaţională de tip recreativ 101.
Metoda de masaj reflex
97. propriu-zisă este:
Numiţi două caracteristici a) masajul transversal profund
valorificabile în tratament, – Cyriax
recuperare sau/ şi profilaxie, ale b) masajul periostal – Vogler
hidro-kinetoterapiei: c) masajul de drenaj veno-
............................................. limfatic – Leduc
............................................. d) masajul cosmetic/ estetic
e) masajul segmentar vertebral
98. – Diecke-Leube
Pentru a combate hipotrofia/
hipertrofia musculară, cele mai 102.
eficiente sunt: Tehnici, exerciţii, metode
a) ergoterapia kinetologice pentru creşterea
b) antrenarea la efort forţei şi rezistenţei musculare, se
c) contracţiile foarte scurte, pot aplica – ca obiectiv
supramaximale, cu intervale kinetologic – musculaturii
d) relaxarea musculară somatice a unui individ:
e) tehnici de facilitare neuro- a) la totalitatea acesteia,
musculară simultan
b) la maximum 90% din
99. aceasta
Tipuri de masaj instrumental c) la maximum 65% din

81
aceasta a) întregii musculaturi somatice
d) la maximum 50% din şi a întregii musculaturi netede
aceasta b) cel puţin 66% din totalul
e) la maximum 33% din musculaturii scheletice
aceasta c) cel puţin 45% din totalul
musculaturii netede
103. d) cel puţin 33% din totalul
Efortul fizic înseamnă aflarea musculaturii scheletice
în activitate a: e) cordului şi glandelor
a) circa 10% din totalul exocrine
musculaturii scheletice
b) cel puţin 66% din totalul 107.
musculaturii scheletice Grupele de patologie pentru
c) circa 45% din totalul care este util antrenamentul la
musculaturii scheletice efort dozat sunt:
d) întregii musculaturi somatice a) patologia reumatică
şi a întregii musculaturi netede b) patologia digestivă
e) cordului şi a glandelor cu c) patologia pulmonară
secreţie internă d) patologia post-traumatică
e) patologia cardio-vasculară
104.
Articulaţii cu două grade de 108.
libertate sunt: Metodele Cotrel şi Klapp se
a) artrodiile folosesc în:
b) articulaţiile elipsoidale a) kinetoterapia pentru
c) sinartrozele creşterea forţei şi tensiunii de
d) articulaţiile selare contracţie
e) enartrozele b) kinetoterapia de facilitare la
bolnavii neurologici centrali
105. c) kinetoterapia de relaxare
Dintre manevrele (intrinsecă)
fundamentale ale masajului d) kinetoterapia pentru
clasic, cele mai multe elemente corectarea scoliozelor
comune cu masajul ţesutului e) ergoterapie
conjunctiv, de tip reflex, prezintă:
a) netezirea 109.
b) baterea În ansamblu, masajul exercită
c) frământarea asupra organismului efecte
d) fricţiunea complexe, prin acţiuni efective la
e) vibraţia nivelul:
a) sistemului nervos
106. b) sistemului muscular
Efortul fizic înseamnă aflarea c) tegumentului şi ţesutului
în activitate a: conjunctiv subcutanat

82
d) viscerelor (tub digestiv,
rinichi) 115.
e) aparatului circulator Efectul biologic specific pentru
contracţiile musculare supra-
110. maximale scurte, cu intervale
Numiţi o metodă de („cu zvâcnituri“), este:
kinetoterapie ce are la bază a) creşterea masei de proteine
exerciţii fizice dinamice rezistive, contractile/ hipertrofia musculară
utilizată pentru creşterea forţei şi/ b) combaterea osteoporozei
sau a troficităţii musculare: c) combaterea redorilor
............................................. articulare
d) stimularea calusării
111. fracturilor
Enumeraţi două dintre e) decontracturarea musculară
caracteristicile exerciţiului fizic la
vârstnic: 116.
............................................. În cadrul buclei γ intră fibre
............................................. nervoase de tip:
a) Ic
112. b) II(a)
Enumeraţi două tipuri de c) Id
exerciţii fizice, mai frecvent d) Ib
utilizate, pentru creşterea forţei şi e) Ia
tensiunii de contracţie musculare:
............................................. 117.
............................................. Unitatea kinetică este alcatuită
din:
113. a) articulaţie
Numiţi o metodă de b) tegument
kinetoterapie utilizată pentru c) nerv
creşterea rezistenţei musculare: d) os
............................................. e) muşchi

114. 118.
Exerciţiile kinetoterapice de tip Tipuri de masaj instrumental
Haettinger şi Muller folosesc sunt:
contracţiile musculare: a) masajul pneumatic (leg
a) dinamice pump)
b) rezistive b) vibromasajul
c) de facilitare neuro- c) duşul subacval
musculară proprioceptivă d) masajul segmentar
d) statice/ izometrice e) acvavibromasajul
e) de creştere a abilităţilor
motorii 119.

83
Indicaţi două proceduri de inimii)
kinetoterapie aplicabile în
hidrocefaleea operată: 122.
............................................. Selectaţi (încercuiți) enunţurile
............................................. false:
a) pacientul aflat în stare de
120. comă nu are voie sa fie integrat
Indicaţi răspunsul fals. În într-un program de kinetoterapie
hidrocefalia operată (şunt b) programul de kinetoterapie
ventriculo-peritoneal) sunt aplicat pacientului cu leziuni
indicate următoarele proceduri nevraxiale este individualizat şi
de kinetoterapie: adaptat statusului clinico-biologic
a) ridicare de greutăţi (20 kg al kinetistului
maxim), cu contracţii în apnee c) prezenţa traheostomei
b) ridicare de greutăţi (20-30 contraindică orice procedură de
kg maxim), dar nu deasupra kinetoterapie
capului spre a evita o posibilă d) prezenţa sondei nazo-
traumatizare craniană gastrice traduce o perturbare
c) contracţii izometrice ale severă a deglutiţiei şi în
musculaturii abdominale consecinţă se contraindică orice
(manevra Valsalva) procedură de kinetoterapie
d) kinetoterapia pasivă, la pat e) prezenţa escarelor sacrate
e) se contraindică eforturile şi calcaneene contraindică orice
fizice şi izometria procedură de kinetoterapie

121. 123.
În cursul programului de Paraplegia şi parapareza
kinetoterapie, la unul dintre beneficiază de:
pacienţii Dvs. survine o criză de a) program atent şi sistematic
epilepsie, cu convulsii tonioco- de nursing
clonice generalizate. Ce măsuri b) gimnastică respiratorie şi
de urgenţă aplicaţi ? tonifierea musculaturii
a) daţi imediat drumul abdominale
pacientului şi mergeti repede c) reeducarea echilibrului axial,
după asistenta medicală a forţei le nivelul membrelor
b) preveniţi căderea şi rănirea superioare
traumatică a pacientului d) reeducarea prehensiunii de
c) posturaţi pacientul în decubit fineţe
dorsal, pe un suport moale e) reeducarea afaziei şi
d) posturaţi pacientul în dizartriei
decubit lateral, pe un suport
moale 124.
e) îl muscaţi de degetul mic de Lucraţi ca şi kinetoterapeut la
la mâna stângă (din dreptul o sală privată, în oraş. Înainte de

84
începerea programului de c) îi pozitionaţi piciorul pe un
kinetoterapie, pacientul cu plan mai înalt şi îl masaţi intens,
hemipareză sechelară vă spune spre a se favoriza întoarcerea
că i s-a umflat şi înroşit gamba venoasă
paralizată şi acuză dureri în d) nu efectuaţi programul la
molet. Cum procedaţi ? sală şi trimiteţi pacientul acasă,
a) masaj uscat, intens şi sfătuindu-l să-şi pună comprese
program susţinut la bicicleta reci
ergometrică, spre “a se trage e) nu efectuaţi programul la
umflatura” sală şi trimiteţi pacientul la
b) îi daţi un Algocalmin şi îl medicul de famile sau la spital
masaţi intens cu Lioton

85
86
I.5 Întrebări din
Balneologie/ Crenoterapie şi din BioClimatologie/
terapie

87
1. Între contraindicaţiile curei
Perioada de vârf a activităţii balneo-climatice la adult se
balneare în România a fost: numără:
a) 1780–1785 a) bolile infecţioase în orice
b) 1995–2000 stadiu evolutiv
c) 1970–1975 b) afecţiunile cardio-respiratorii
d) 1930–1935 decompensate
e) 1950–1955 c) afecţiunile endocrino-
metabolice compensate
2. d) neoplaziile de orice tip,
Domeniile de acţiune cărora sediu sau stadiu evolutiv
Organizaţia Mondială a Sănătăţii e) afecţiunile uro-genitale
(O.M.S.) a decis să le dedice o
preocupare prioritară în deceniul 5.
2000 –2010, sunt: Crenoterapia:
a) eradicarea leprei a) reprezintă terapia per os
b) calitatea vieţii (prin ingestie) de ape cu
c) eradicarea tuberculozei proprietăţi sanogene, conform
d) populaţia vârstnică unui protocol terapeutic stabilit
e) bolile articulaţiilor şi ale de medicul specialist de
oaselor recuperare, medicină fizică şi
balneologie
3. b) cura de diureză în
Selectaţi enunţurile adevărate afecţiunile renourinare cu
referitoare la climatul tonic- indicaţie de cură favorizează
stimulant: drenajul urinar prin creşterea
a) caracteristica fiziologică a fluxului urinar la valori de 150-
acestui bioclimat este efectul de 180 ml/oră
solicitare marcată a sistemului c) cura de diureză reprezintă
nervos şi endocrin, cu un mijloc de combatere a
reperformarea acestora recidivei infecţiilor de tract urinar
b) este indicat în principal în d) crenoterapia – folosind ape
scop terapeutic, în afecţiuni alcaline simple sau sulfuroase
psihiatrice şi la copii în perioada mixte de concentraţie mică – are
de creştere indicaţie în afecţiunile digestive
c) în scop profilactic este tip dischinezie biliară
recomandabil studenţilor e) crenoterapia nu are indicaţie
d) se regăseşte în zonele de în diabetul zaharat tip II, insulino-
câmpie şi podiş independent
e) două variante ale acestui tip
de bioclimat sunt mofetele şi 6.
salinele Apele minerale:
a) reprezintă soluţii complexe
4. de săruri minerale şi gaze,

88
nereproductibile în laborator, a) secolul al V-lea î. Ch.
care iau naştere pe cale naturală b) secolul al XX-lea d. Ch.
b) reprezintă soluţii complexe c) secolul al XIX-lea d. Ch.
de săruri minerale şi gaze, d) secolul al V-lea d. Ch.
reproductibile în laborator, e) secolul I î. Ch.
barotate în concentraţii conform
standardelor de profil 11.
c) se consideră a avea Conceptul modern al
mineralizarea de peste 1g/l, fiind „turismului de sănătate“ s-a
astfel încadrate în grupa A cristalizat în a doua jumătate a
d) corespund bacteriologic şi secolului:
chimic, ceea ce le conferă efecte a) XX
terapeutice şi acţiune confirmată b) XVIII
e) nu pot aparţine, prin efectele c) XIX
terapeutice polimorfe, unor grupe d) XVI
de indicaţie terapeutică clară e) XVII

7. 12.
Numiţi trei dintre principalii Enumeraţi două tipuri de ape
agenţi fizici bioclimatici: minerale cu efecte diuretice:
............................................. .............................................
............................................. .............................................
.............................................
13.
8. Care din următoarele staţiuni
Peloidele din ţara noastră se balneo-climatice au climat
împart în: excitant- solicitant?
a) nămoluri sintetice a) Olăneşti (420–480 metri
b) nămoluri minerale altitudine)
c) nămoluri sapropelice b) Herculane (160–200 metri
d) nămoluri de turbă altitudine)
e) nămoluri industriale c) Amara (30 metri altitudine)
d) Techirghiol (6–20 metri
9. altitudine)
Numiţi trei dintre e) Neptun (5–20 metri
contraindicaţiile principale ale altitudine)
curei (crenoterapice) de diureză:
............................................. 14.
............................................. Care dintre următoarele
............................................. elemente reprezintă caracteristici
terapeutice ale microclimatului de
10. salină?
„Secolul de aur“ al staţiunilor a) prezenţa aerosolilor (în
balneare a fost: principal ai celor de NaCl)

89
încărcaţi electric unei ape minerale, specificate în
b) microclimatul (temperatura, cadrul formulei Kurlow:
umiditatea) constant .............................................
c) curenţii de aer cald .............................................
d) presiunea atmosferică,
presiunea parţială a O2 şi 19.
concentraţia CO2 din aer – Enumeraţi două tipuri de ape
discret crescute minerale cu efecte diuretice şi
e) absenţa alergenilor şi a câte două dintre staţiunile
poluanţilor corespunzătoare:
.............................................
15. .............................................
Procedurile de climatoterapie
(proceduri climatice) sunt: 20.
a) baia de nisip încălzit Principalele obiective în
(psamoterapie) recuperarea afecţiunilor de la
b) baia de soare (helioterapie) nivelul articulaţiilor membrului
c) baia de aer inferior (portante) sunt:
d) cura de teren a) stabilitatea
e) cura de/ în salină b) mobilitatea
c) abilitatea
16. d) indoloritatea
Principalii germeni incriminaţi e) reeducarea mersului
în etiologia artritelor reactive
sunt: 21.
a) streptococul viridans Care dintre staţiunile de mai
b) stafilococul auriu jos beneficiază de bioclimat
c) Clostridium perfringens tonic- stimulant, benefic pentru
d) Brucella melitensis bolnavii cu neurastenie?
e) Corynebacterium parvum a) Mangalia (5 – 20 metri
altitudine)
17. b) Eforie Nord (6 – 20 metri
Enumeraţi patru dintre altitudine)
entităţile nosologice „cert“ c) Călimăneşti (270 – 300
componente ale grupului morbid metri altitudine)
al spondilartropatiilor: d) Predeal (1000 metri
............................................. altitudine)
............................................. e) Tuşnad (625 – 655 metri
............................................. altitudine)
.............................................
22.
18. Termenul de „discartroză“ este
Numiţi două dintre superpozabil cu cel de:
caracteristicile fizico-chimice ale a) discopatie de faza I

90
b) discopatie de faza a II-a b) din magme vulcanice, prin
c) spondiloza hiperostozantă condensarea vaporilor emanaţi
d) discopatie de faza a IV-a din acestea
e) stenoză centrală de canal c) din izvoare subterane
rahidian d) din precipitaţiile atmosferice
căzute pe pământ şi penetrate în
23. scoarţă până la nivelul unui strat
În care dintre domeniile impermeabil
medicale, de mai jos, diferite e) din apa mării, după
secvenţe şi grupaje metodologice retragerea mareelor
ale specialităţii R.M.F.B. au
indicaţii profilactice? 27.
a) arsurile În care dintre următoarele
b) sarcina staţiuni se găsesc ape minerale
c) tulburările legate de iodurate?
civilizaţie (sindroamele de a) Azuga
dezadaptare/ decondiţionare/ b) Moneasa
igieno-comportamentale) c) Poiana Negri
d) traumatismele d) Şaru Dornei
e) gerontologia e) Govora – sonda Gătejeşti

24. 28.
Bioclimatul alpin, Unul dintre mecanismele
corespunzător fizico-geografic principale prin care crenoterapia
subsectorului munţilor mijlocii, de diureză acţionează în
este: tratamentul patogenic al
a) excitant infecţiilor urinare cronice înalte
b) sedativ este:
c) de „întinerire“ a) generarea unor mecanisme
d) agresiv de anticorpogeneză la nivelul
e) tonifiant stimulant paren- chimului renal
b) stimularea diapedezei
25. leucocitare
Numiţi două localităţi cu saline c) activarea procesului de
amenajate şi exploatate în scop cooperare imunologică
medical, din România: d) modificarea raportului de
............................................. perfuzie sanguină corticală/
............................................. medulară la nivelul rinichilor cu
ameliorarea zonei perfuziei
26. medulare
Apele minerale vadoase au e) creşterea densităţii urinare
următorul mecanism de formare:
a) existenţa îndelungată în 29.
zăcăminte, predominant de sare Embrionul instituţional al

91
viitoarei specialităţi de e) abilitatea
Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneoclimatologie şi respectiv, 33.
al viitorului Institut de profil, s-a Vectorii fizici principali utilizaţi
constituit în anul: în Recuperare, Medicină Fizică şi
a) 1812 Balneoclimatologie, inclusiv în
b) 1924 profilaxia prin mijloace fizio-
c) 1975 balneare, sunt:
d) 1989 a) mecanici
e) 1773 b) climatici
c) electromagnetici (radianţi)
30. d) electrici
Tratamentul balnear în e) termici
sindromul AND (stadiul II), după
suferinţe post-traumatice, poate 34.
include: Mofeta artificială (sau după unii
a) cure balneoclimatice pe autori, „naturală artificială“)
litoral reprezintă:
b) helioterapie a) emanaţii vulcanice
c) talazoterapie b) CO2 extras din ape carbo-
d) cure externe cu ape gazoase
minerale carbogazoase c) aeroioni negativi
e) cure cu mofete d) aeroioni pozitivi
e) aerosoli
31.
Bioclimatul de cruţare sedativ 35.
indiferent are ca indicaţii: Institutul de Medicina Fizică,
a) stările de convalescenţă Balneoclimatologie şi
b) surmenajul psihic Recuperare medicală s-a înfiinţat
c) bolile inflamatorii cu în:
potenţial evolutiv a) 1724
d) nevrozele b) 1983
e) boli cardio-vasculare/ c) 1930
respiratoriii cu rezerve d) 1949
funcţionale reduse e) 2000

32. 36.
Principalele obiective ale Bioclimatul munţilor înalţi (cu
recuperării în patologia articulară altitudini peste 1900 metri):
a membrului superior sunt: a) oferă un confort termic
a) mobilitatea crescut
b) calmarea durerii b) este caracterizat de
c) reechilibrarea musculară nebulozitate mare şi durată de
d) stabilitatea strălucire a soarelui scăzută

92
c) este caracterizat de o
presiune parţială atmosferică a 41.
oxigenului crescută Apele plate potabile sunt ape
d) la latitudinea României, minerale naturale care nu conţin:
altitudinea de 2000 metri este a) oligoelemente
considerată limita superioară a b) anioni
bioclimatului cu indicaţii c) gaze dizolvate
terapeutice d) cationi
e) este indicat persoanelor e) protozoare
tinere, sănătoase, în vederea
călirii, antrenării 42.
Numiţi două staţiuni balneare
37. indicate pentru pacienţi cu
Enumeraţi două staţiuni cu arteriopatie obliterantă la nivelul
mofete naturale: membrelor inferioare, stadiul I, II:
............................................. .............................................
............................................. .............................................

38. 43.
Apele alcaline conţin Staţiunile şi anotimpul optime
predominant anioni bicarbonici şi pentru tratamentul balneoclimatic
cationi de: în spondilita anchilozantă sunt:
a) sodiu (>= 60 mEq%) a) Sinaia – vara
b) calciu (<=30 mEq%) b) Litoral – vara
c) potasiu c) Amara – iarna
d) magneziu (<=30 mEq%) d) Felix – iarna
e) fier e) Slănic Moldova – primăvara
şi toamna
39.
Numiţi două staţiuni balneare 44. Apele termo-minerale sunt
indicate pentru pacienţi cu cunoscute ca având proprietăţi
antecedente de maladie curative din:
ulceroasă gastro-duodenală: a) Evul Mediu
............................................. b) secolul nostru
............................................. c) antichitate
d) timpuri preistorice
40. e) epoca modernă
Enumeraţi două tipuri de
secvenţe metodologice din cadrul 45.
specialităţii de R.M.F.B. folosite Talazoterapia este o
în profilaxia primară (prin combinaţie procedurală ce
mijloace fizio- balneare): utilizează concomitent:
............................................. a) factori termici contrastanţi
............................................. b) factori mecanici

93
c) factori climatici c) polimiozite-dermatomiozite
d) factori hidro-minerali d) scleroza sistemică
e) factori farmacologici naturali progresivă
e) SA
46.
În tratamentul şi recuperarea 50.
bolnavilor cardio-vasculari sunt Alimentele care nu conţin
folosite următoarele tipuri de purine sunt următoarele:
factori fizici/ chimici naturali: a) ouă
a) ape sărate b) lactate
b) mofete c) făinoase
c) nămol d) ficat
d) ape carbogazoase e) carne fiartă
e) ape sulfuroase
51.
47. Precizaţi care este principala
Crenoterapia înseamnă caracteristică a acţiunii fiziologice
utilizarea apelor minerale generale a bioclimatului excitant
terapeutice în: – solicitant:
a) cura internă .............................................
b) cura externă
c) inhaloterapie 52.
d) talazoterapie Bioclimatul sedativ, indiferent –
e) climatoterapie de cruţare este caracteristic
staţiunilor din regiunile cu
48. altitudini medii de:
Apele carbogazoase au a) 200 – 300 m
indicaţie de utilizare în cura b) peste 1.000 m
externă, pentru: c) 300 – 700 m
a) boli cardio-vasculare d) 700 – 1 000 m
b) boli digestive e) peste 1.800 – 1.950 m
c) boli renale
d) boli metabolice 53.
e) boli dermatologice Indicaţiile profilactice de
trimitere la cură în staţiuni cu
49. bioclimat tonic stimulant sunt:
Următoarele afecţiuni a) stări de surmenaj fizic şi
reumatismale inflamatorii intelectual
primitive cu caracter sistemic şi/ b) stări de convalescenţă (cu
sau patogenie autoimună, sunt resurse cardio-respiratorii)
contraindicate pentru cura c) TBC pulmonar
balneoclimatică: d) tulburări de creştere la copii
a) PR cu manifestări sistemice e) activitate în mediu cu noxe
b) LED respiratorii

94
d) ape sulfuroase
54. Apele minerale provin e) ape alcaline
dintr-o sursă naturală sau forată
artificial şi îndeplinesc una din 58.
următoarele condiţii: Care din următoarele staţiuni
a) temperatura de peste 20°C sunt indicate pentru bolnavii cu
b) prezenţa de anioni, cationi şi afecţiuni degenerative ale
substanţe chimice nedisociate cu aparatului locomotor ?:
acţiuni farmacologice cunoscute a) Herculane
(în concentraţii determinate) b) Mangalia
c) prezenţa de gaze dizolvate, c) Ocna Sibiului
cu acţiuni farmacologice d) Amara
cunoscute (în concentraţii e) Eforie Nord
determinate)
d) mineralizare totală de cel 59. Indicaţi două staţiuni cu
puţin 1 g/l ape carbogazoase aplicate în
e) încărcare electrostatică cura externă:
.............................................
55. .............................................
Staţiunile indicate pentru
bolnavii cu PR, pe timpul verii, 60.
sunt: Formula Kurlow descrie o apă
a) Neptun minerală prin intermediul
b) Eforie următorilor parametri:
c) Felix a) conţinutul în substanţe
d) Moneasa nedisociate
e) Bazna b) gradul de mineralizare totală
c) concentraţia în anioni şi
56. cationi, ca raport, în ordinea
Numiţi două dintre descrescătoare a concentraţiei
contraindicaţiile speciale de lor
trimitere la cură pentru bolnavii d) debitul apei minerale/ 24 h
cu poliartrită reumatoidă: la sursă
............................................. e) temperatura apei la izvor
.............................................
61.
57. Următoarele staţiuni montane
Factorii terapeutici naturali cu altitudine > 1.000 m, se
folosiţi în tratamentul balnear al caracterizează printr-un climat
reumatismului degenerativ sunt: tonic - stimulant:
a) ape oligominerale termale a) Buşteni (900 m altitudine)
(acratoterme) b) Predeal (1 000 m altitudine)
b) ape sărate concentrate c) Sinaia (800–1.000 m altitu-
c) peloide dine)

95
d) Borsec (800–900 m b) Moneasa
altitudine) c) Geoagiu
e) Cheia (870–900 m d) Băile Felix
altitudine) e) Techirghiol

62. 66.
Numiţi două localităţi din Numiţi trei indicaţii de trimitere
România cu saline amenajate şi la cură într-o staţiune cu
exploatate în scop medical: bioclimat excitant/ solicitant de
............................................. stepă:
............................................. .............................................
.............................................
63. .............................................
Numiţi două tipuri de proceduri
predominant climatice: 67.
............................................. Care dintre următorii agenţi
............................................. fizici bio-(micro)climatici, din
unele spaţii subterane, au
64. valenţe (climato)-terapeutice?:
Unul dintre mecanismele a) temperatura aerului, relativ
principale prin care crenoterapia scăzută, dar constantă
de diureză acţionează în b) discretă creştere a presiunii
tratamentul patogenic al atmosferice – în funcţie de
infecţiilor urinare cronice înalte, adâncimea la care se află spaţiul
este: respectiv
a) generarea unor mecanisme c) umiditatea moderată, relativ
reflexe de tip trofic-celular la constantă
nivelul parenchimului renal d) prezenţa de aerosoli
b) stimularea diapedezei încărcaţi electric
leucocitare e) lipsa, practic totală, a
c) activarea procesului de alergenilor şi poluanţilor
cooperare imunologică
d) modificarea regimului de 68.
perfuzie sanguină a rinichilor în Numiţi trei proprietăţi
favoarea zonei medulare valorificabile terapeutic ale
e) creşterea densităţii urinare substanțelor conținute, respectiv,
în ansamblu, ale nămolurilor:
65. .............................................
Care dintre următoarele .............................................
staţiuni recomandate bolnavilor .............................................
cu PR – forme stabilizate – nu au
caracter sezonier, ci 69.
permanent ?: Bioclimatul excitant/ solicitant
a) Sovata se întâlneşte în sectoarele

96
climatice corespunzătoare la indivizi cu un singur rinichi
zonelor fizico-geografice: d) 10 – 20 ml/kg
a) deşert corp/săptămână
b) pajişti alpine e) 15 – 20 ml/kg corp/24 ore
c) dealuri/ coline
d) litoral marin 73.
e) stepă Numiţi patru acţiuni
valorificabile terapeutic ale curei
70. de diureză:
Numiţi trei staţiuni balneare cu .............................................
bioclimat sedativ/ (indiferent)/ de .............................................
cruţare: .............................................
............................................. .............................................
.............................................
............................................. 74.
Mediile (vehiculele,
71. suporturile) fizice prin care
Prezentaţi corespondenţa factorul termic poate fi transferat
corectă dintre valorile de tegumentului, în cadrul
temperatură de la izvor şi procedurilor peloido-terapice,
categoria de clasificare a apelor sunt:
minerale, din punctul de vedere a) nămolurile de turbă
al termalităţii: b) nămolurile minerale
a) hipotermale c) parafango
b) mezotermale d) phön-ul
c) hipertermale e) nămolurile sapropelice
d) termale
e) reci 75.
Trecerea de la utilizarea
A) 35°C – 50°C terapeutică empirică a apelor
B) sub 20°C minerale la folosirea acestora pe
C) 30°C – 35°C baze ştiinţifice, prin studierea
D) peste 50°C proprietăţilor lor fizico-chimice, s-
E) 20°C – 30°C a produs în secolul:
a) XVII
72. b) XVIII
Doza de apă minerală indicată c) XIX
pentru crenoterapie în patologia d) XX
digestivă, este de: e) XXI
a) 50ml/kg corp/zi
b) jumătate din doza pentru 76.
crenoterapia din cura de diureză Apele minerale indicate în cură
c) aceeaşi cu cea pentru externă, în profilaxia, tratamentul
crenoterapia din cura de diureză şi recuperarea complicaţiilor

97
diabetului zaharat, sunt: Manifestări ale aclimatizării
a) ape carbogazoase paucisimptomatice sunt:
b) ape radioactive (radonice) a) maleză/ astenie/ insomnie/
c) ape oligominerale depresie
(oligometalice) acratoterme b) subfebrilitate
d) ape sulfuroase/ sulfatate c) scădere ponderală/ poliurie
e) ape clorurate sodice tranzitorie/ deshidratare celulară
d) fenomene congestive
77. mucosale
Numiţi trei localităţi din e) frust sindrom bio-umoral
România unde se găsesc (disimun sau/ şi discrinic)
nămoluri de turbă:
............................................. 81.
............................................. Principalele indicaţii ale
............................................. crenoterapiei pentru cura de
diureză sunt:
78. a) microlitiaza bazinetală (fără
Care dintre următoarele hidronefroză sau hematurie)
grupaje metodologie sunt „de b) infecţii urinare: pielite/ pielo-
graniţă“ între Medicina Fizică şi cistite/ pielo-nefrite (fără
Balneoclimatologie (putând fi insuficienţă renală sau cu I. R.
încadrate/ aparţinând unuia sau compensată şi fără complicaţii
altuia dintre cele două domenii intra- sau extrarenale)
menţionate, în funcţie de originea c) microlitiaza caliceală (cu
– artificială sau naturală – a bună comunicare cu căile
surselor/ vehiculilor/ aparaturii excretorii principale şi fără
generatoare, folosite): hidronefroză sau hematurie)
a) Hidro/ Termo-biologia/ d) statutusurile post litiază
terapia renală operată
b) Foto/ Helio-biologia/terapia e) microlitiază ureterală (fără
c) Kinetologia medicală/ hidronefroză sau hematurie)
terapia (şi masajul)
d) Inhaloterapia 82.
e) Electromedicina Apele minerale folosite în
(creno)terapia adjuvantă a
79. diabetului zaharat sunt:
Aclimatizarea poate fi: a) alcaline
a) asimptomatică b) alcalino-teroase
b) subacută c) sulfuroase
c) paucisimptomatică d) sulfatate
d) simptomatică e) oligominerale reci
e) autolimitativă (acratopege): sulfuroase sau/ şi
cu cationi de Zn, Cu, Mg
80.

98
83. găsesc nămoluri sapropelice:
Cele mai vechi menţionări .............................................
istorice cu privire la o localitate .............................................
de pe teritoriul actual al ţării .............................................
noastre, în care se desfăşurau
activităţi de tip balnear, se referă 88.
la: Dificultatea procesului de
a) Histria aclimatizare, respectiv
b) Herculane intensitatea fenomenelor
c) Drobeta adaptative pe care le presupune
d) Potaissa din partea organismului, depinde
e) Callatis de:
a) sensibilitatea climatică
84. individuală
Numiţi două dintre principiile b) amploarea contrastului,
metodologice ale climato- respectiv diversitatea noilor
terapiei: condiţii climatice
............................................. c) starea de stres fizic sau/ şi
............................................. psihic
d) existenţa/ inexistenţa unor
85. experienţe anterioare de
Numiţi patru dintre indicaţiile aclimatizare
apelor minerale sulfatate (în cura e) fondul morbid preexistent
internă sau/şi externă):
............................................. 89.
............................................. Aclimatizarea poate fi:
............................................. a) acută
............................................. b) subacută
c) reziduală
86. d) torpidă
Apele minerale indicate în cura e) asimptomatică
externă, în profilaxia, tratamentul
şi recuperarea complicaţiilor 90.
diabetului zaharat, sunt: Manifestări ale aclimatizării
a) ape carbogazoase paucisimptomatice sunt:
b) ape radioactive (radonice) a) fenomene congestive
c) ape oligominerale mucosale
(oligometalice) acratoterme b) febră înaltă
d) ape sulfuroase/ sulfatate c) scădere ponderală/
e) ape alcaline deshidratare celulară/ poliurie
tranzitorie
87. d) disfuncţie respiratorie
Numiţi trei staţiuni sau/ şi restrictivă
localităţi din România unde se e) frust sindrom bio-umoral

99
disimun/ discrinic 96.
Principalele indicaţii ale
91. crenoterapiei pentru cură de
Numiţi trei staţiuni balneare cu diureză sunt:
bioclimat excitant – solicitant: a) microlitiaza bazinetală (fără
............................................. hidronefroză sau hematurie)
............................................. b) TBC renală activă
............................................. c) microlitiază caliceală (fără
hidronefroză sau hematurie)
92. Numiţi trei staţiuni balneare d) statusurile post-litiază renală
cu bioclimat tonic/ tonifiant – operată
stimulant: e) insuficienţa renală acută
.............................................
............................................. 97.
............................................. Vehiculii/ suporturile fizice prin
care factorul termic poate fi
93. transferat tegumentului în cadrul
Numiţi trei staţiuni climatice cu procedurilor peloidoterapice,
bioclimat tonic/ tonifiant – sunt:
stimulant: a) nisipul
............................................. b) nămolurile minerale
............................................. c) nămolurile sapropelice
............................................. d) phönul
e) parafango
94.
Numiţi trei localităţi din 98.
România unde se găsesc Care dintre următoarele
nămoluri minerale: grupaje metodologice sunt „de
............................................. graniţă“ între Medicină Fizică şi
............................................. Balneoclimatologie, putând fi
............................................. încadrate ca aparţinând unuia
sau altuia dintre cele două
95. Doza de apă minerală domenii menţionate, în funcţie de
indicată pentru crenoterapie în tipul (artificial sau natural) al
patologia digestivă, este: surselor/ vehiculilor/ suporturilor
a) 50 ml/kg corp/24 ore fizice folosite?:
b) 15–20 ml/kg corp/24 ore a) electromedicina
c) aceeaşi cu cea pentru b) crenoterapia
crenoterapia din cura de diureză c) kinetologia medicală/terapia
la indivizii cu un singur rinichi (şi masajul)
d) 10–20 ml/kg d) inhaloterapia
corp/saptămână e) hidrotermobiologia/ terapia
e) 150-200 ml/kg corp/24 ore
99.

100
Apele (geo)termo-minerale din terapia (şi masajul)
subsolul zonei de nord a d) Inhaloterapia
Capitalei – inclusiv din zona e) Electromedicina
sediului clinic de la Otopeni al
Institutului Naţional de 104.
Gerontologie şi Geriatrie (INGG) Clima României cuprinde ca
„Ana Aslan“, sunt asemănătoare, tipuri (sectoare/ subsectoare)
din punctul de vedere al climatice:
proprietăţilor fizico-chimice şi a) clima continental-moderată
balneo-terapeutice, cu cele de la: (Câmpia Tisei/ de Vest, Podişul
a) Vatra Dornei Transilvaniei)
b) Slănic Moldova b) clima continental-temperată
c) Techiorghiol de stepă (Câmpia Română/
d) Herculane Bărăgan, Podişul Moldovei,
e) Felix Dobrogea continentală)
c) clima continental-temperată
100. de dealuri/ colinară (regiunile
Presiunea sanguină diastolică/ sub/extra-carpatice)
(supra)/rata (frecvenţa) cardiacă d) clima de litoral marin
(x 100), este formula pentru: e) clima de munte (Munţii
a) indicele occiput-perete Carpaţi şi Munţii Apuseni)
b) indicele vegetativ
c) indicele caloric circulator 105.
(Burton) Indicaţiile bioclimatului de
d) indicele Ott cruţare (sedativ-indiferent):
e) indicele stern-menton a) stări de convalescenţă
b) stări de surmenaj psihic
101. c) nevroză astenică
Numiţi două proprietăţi fizice (neurastenia)
ale nămolurilor: d) boli reumatologice cu
............................................. potenţial evolutiv (spre exemplu:
............................................. PR)
e) boli în stadii cu rezerve
102. Numiţi o proprietate funcţionale reduse, inclusiv la
chimică a nămolurilor: nivel cardio- vascular şi
............................................. respirator

103. 106.
Care dintre următoarele Trăsăturile fizico-geografice
grupaje metodologice aparţin principale ale României şi climei
domeniul Medicinei Fizice ?: sale sunt:
a) Hidrotermo-biologia/ terapia a) ţara noastră este situată la
b) Foto / helio-biologia/ terapia aproximativ jumătatea distanţei
c) Kinetologia medicală/ dintre Ecuator şi Polul Nord

101
b) ţara noastră este situată la sunt întrunite, în mare parte,
20˚ latitudine nordică condiţiile pentru efectuarea unor
c) ţara noastră este situată în cure gero- profilactice active, de:
sud-vestul Europei reconfortare/ revigorare/
d) ţara noastră este situată în întreţinere /antistres/
bazinul Dunării inferioare antisurmenaj/ antiaging/ de
e) ţara noastră este situată în refacere – inclusiv a capacităţii
zona climato-geografică de muncă („mise en forme“):
temperată nordică .............................................
.............................................
107. .............................................
Bioclimatul de stepă se
caracterizează prin: 110.
a) valori medii diurne crescute Numiţi trei tipuri de factori
ale temperaturii aerului (fizici/ chimici) terapeutici
b) calm atmosferic naturali:
c) umiditate relativă a aerului .............................................
scăzută .............................................
d) însorire abundentă (în .............................................
medie: 2200–2300 ore de
strălucire a soarelui/ an, din care 111.
320 de ore în luna iulie) Bioclimatul de litoral marin se
e) aclimatizarea nu este foarte caracterizează prin:
pregnantă (mai ales dacă a) temperatura confortabilă a
localitatea de origine a bolnavului aerului
este situată la o altitudine mai b) umiditatea relativ moderată
mare) c) briza cvasi-constantă
d) aerioni negativi
108. e) aerosoli salini
Daţi patru exemple de tipuri de
afecţiuni, mai frecvente la vârsta 112.
a III-a, beneficiare de cure Indicaţiile de tratament pentru
balneo-climatice: bioclimatul de litoral marin sunt:
............................................. a) rahitismul
............................................. b) insuficienţa gonadică
............................................. c) sechelele post-traumatice la
............................................. nivelul aparatului locomotor
d) boli reumatismale
109. degenerative
Numiţi trei staţiuni balneo- e) sechele de leziuni de NMP
climatice din România, în care

102
103
1.6 Întrebări din
Semiologie, Patologie/ Complicații şi Terapie/
Recuperare - specifice

104
1. 5.
Indicaţi un tip de osteoporoză Sindromul trofostatic se
în care tratamentul cu AIS nu caracterizează, din punct de
este contraindicat: vedere clinico-radiologic, prin:
............................................. a) afectare net predominantă a
sexului feminin (post-
2. menopauză; obezitate ginoidă)
Osteoporoza pătată apare: b) hiperlordoză lombară
a) la o săptămână de la c) neo-artroză L4–5 şi L5 – S1
traumatism d) osteoporoză
b) la 2–3 luni de la traumatism e) (facultativ) spondilolisteză
c) a doua zi după traumatism L4–5
d) precede traumatismul
e) însoţeşte o intervenţie 6.
chirurgicală Sindromul de canal carpian
poate apare în:
3. a) acromegalie
Care dintre următoarele b) PR
afirmaţii referitoare la c) mixedem
osteoporoza post- menopauză d) diabet zaharat
sunt adevărate?: e) afecţiuni post traumatice
a) predispune la tasări şi
fracturi vertebrale 7.
b) interesează mai ales osul Cele mai frecvente manifestări
trabecular clinice întâlnite în osteoporoza
c) pierderea osoasă poate idiopatică de tip I, sunt:
ajunge până la 10% într-un an a) fracturile vertebrale
d) afectează deopotrivă b) fractura Pouteau-Colles
şoldurile c) fracturi costale
e) poate duce la scădere în d) fractura de col humeral
înălţime e) fractura de col femural

4. 8.
Examenul radiologic devine Principalele surse de calciu,
pozitiv în osteoporoză când indicate în dieta bolnavilor cu
pierderea de masă osoasă este osteoporoză sunt:
de: a) pâinea integrală
a) 10% b) spanacul
b) peste 30% c) laptele degresat
c) sub 5% d) sardinele
d) de natură inflamatorie e) produsele lactate
e) de natură carenţială
alimentară 9.
Aportul alimentar zilnic de

105
calciu optim pentru femeia în b) monoartrita acută
post- menopauză, care prezintă c) hiperuricemie (> 70 mg/l)
un risc major de a face d) prezenţa de cristale de urat
osteoporoză, este de: monosodic la nivelul tofilor gutoşi
a) 1 500 mg/zi e) răspuns terapeutic prompt la
b) 800 mg/zi colchicină (în primele 48 de ore)
c) 1 000 mg/zi
d) 500 mg/zi 14.
e) 2 000 mg/zi Precizaţi unul din criteriile
diagnosticului de certitudine al
10. gutei:
Precizaţi două din principalele .............................................
microcristale care pot genera
artropatii microcristaline: 15.
............................................. Precizaţi un AINS inhibitor
............................................. neselectiv de ciclooxigenază cu
durată de acţiune lungă:
11. .............................................
În litiaza renoureterală urică
predomină calculii formaţi din: 16.
a) oxalat de calciu Leziunea caracteristică în
b) urat spondilartropatii, la nivel
c) acid uric locomotor, este:
d) fosfat de calciu a) osteoporoza pătată
e) xantină b) miozita
c)
12. d) discartroza
Calculii reno-ureterali e) sinovita
radiotransparenţi (nevizibili pe o
radiografie abdominală pe gol) 17.
sunt: Enumeraţi cinci maladii
a) calculi cu urat endocrine şi/ sau metabolice mai
b) calculi de cisteină frecvent asociate cu prezenţa
c) calculi de xantină artrozelor la indivizii afectaţi:
d) calculi cu oxalat de calciu .............................................
e) calculi cu dihidroxiadenină .............................................
.............................................
13. .............................................
Diagnosticul prezumtiv de .............................................
gută are la bază următoarele
elemente clinico-terapeutice şi de 18.
laborator: Sindromul Pellegrini-Stieda
a) prezenţa de cristale de urat este:
monosodic în lichidul sinovial a) asociat coxitei reumatismale

106
b) o complicaţie a entorselor Horner poate apare în paralizia
de genunchi interne de plex brahial de tip:
c) localizat paracondilian intern a) superior C5 – C6 (uneori şi
(osificare heterotopică) parţial C4)
d) beneficiar de tratament b) mijlociu C7
conservator sau/ şi chirurgical c) inferior C8 – T1 (uneori şi
e) potenţial recidivant parţial T2)
d) total
19. e) mixt
Următoarele semne clinice
caracterizează stadiul 2 al 23.
sindromului AND ca sechelă Indicaţi două din localizările
post-traumatică: mai frecvente ale entezitelor în
a) hiperemia tegumentului spondilartropatii:
b) hiperhidroza .............................................
c) anchiloza .............................................
d) contracturi/retracturi
(incipiente) musculare 24.
e) redori articulare Numiţi una dintre complicaţiile
tardive ale fracturii de col
20. femural:
Tendinita jucătorului de tenis .............................................
(tenis elbow) este o tendinită a
muşchiului ce se inserează pe: 25.
a) olecran Fracturile de col femural se pot
b) epitrohlee manifesta clinic prin:
c) epicondil a) durere (spontană sau
d) tuberozitatea radiusului provocată)
e) membrana interosoasă b) scurtarea membrului inferior
homolateral
21. c) atitudine vicioasă a
Tendinita jucătorului de golf, în membrului inferior respectiv
cadrul reumatismelor (frecvent în adducţie şi rotaţie
abarticulare, este o tendinită de: externă)
a) flexor radial al carpului d) impotenţa funcţională
b) extensor radial al carpului e) pseudartroză
c) extensorul comun al
degetelor 26.
d) rotund pronator Indicele cirtometric (măsurarea
e) flexor comun superficial al expansiunii toracice în inspir)
degetelor face parte dintre măsurătorile
necesare clinice de diagnostic
22. pozitiv al următoarelor afecţiuni:
Sindromul Claude Bernard- a) PR

107
b) PSH este cel mai frecvent agent
c) sechele post-laminectomie microbian (întâlnit în peste 50%
pentru HDL din cazuri) în etiologia spondilo-
d) SA discitei cronice:
e) AND a) Pseudomonas aeruginosa
b) E. coli
27. c) Brucella
Boala Scheuermann se d) stafilococul auriu
caracterizează prin: e) bacterii neidentificate
a) afectarea coloanei dorsale
b) noduli Schmorl (vizibili 32.
radiografic) În spondilo-discita infecţioasă
c) cifoza adolescentului (dorsal examenul radiologic poate
inferior) evidenţia următoarele modificări
d) sacroileita bilaterală (după 14 – 21 zile de la debut):
e) osteofite dorsale (la a) leziuni ale platoului vertebral
examenul radiografic) b) rarefierea osului subcondral
c) pensare discală asimetrică
28. d) osteofitoză
Enumeraţi două dintre e) eroziuni subcondrale
caracteristicile durerii din SA:
............................................. 33.
............................................. Precizaţi o entitate clinică ce
poate produce sindrom troncular
29. (sciatica tronculară) prin
Stadiul al II-lea al PR se compresia nervului sciatic:
caracterizează prin: .............................................
a) absenţa deformărilor
articulare 34.
b) artrofie variabilă a muşchilor Precizaţi o entitate clinică, ce
interosoşi de la ambele mâini poate produce sindrom troncular
c) osteoporoza vizibilă prin compresia nervului crural:
radiografic .............................................
d) posibila prezenţă de noduli
reumatoizi şi/ sau tenosinovite 35. Cea mai frecventă
e) semi-ankiloze artropatie cu microcristale este:
.............................................
30.
Precizaţi una dintre 36.
caracteristicile sacroileitei în SA: Guta este o boală
............................................. caracterizată printr-o reacţie
inflamatorie locală, urmare a
31. precipitării articulare a unuia din
Stabiliţi, prin încercuire, care următoarele tipuri de cristale:

108
a) hidroxiapatita hiperostozantă
b) urat monosodic
c) oxalat de calciu 41.
d) pirofostat de calciu Indicaţiile chirurgicale
e) colesterol absolute la un bolnav cu
radiculopatie prin hernie de disc
37. sunt:
Cauza cea mai frecventă de a) abolire de ROT
condrocalcinoză secundară este: b) hipoestezie cutanată
a) guta c) sindrom de coadă de cal
b) maladia Wilson d) pareză forte, paralizie
c) hiperparatiroidismul primar recentă într-un teritoriu radicular
d) artropatia ocronotică e) fenomene de compresie
(alcaptonurică) medulară
e) hemocromatoza
42.
38. Semnele indirecte de
Încadraţi hernia de disc în discopatie lombară care apar la
următoarele faze ale bolii examenul radiologic (faţă +
degenerative disco-vertebrale: profil), cunoscute ca „triada Barr“,
a) faza a II-a sunt:
b) faza a III-a a) osteoporoza
c) faza I b) scolioza (atitudine
d) faza a IV-a scoliotică)
c) noduli Schmorl
39. d) pensare unilaterală a
În lombosciatică, forma spaţiului intervertebral respectiv
compresivă, apar: e) rectitudine lombară
a) diminuarea/ abolirea ROT
b) hipotonia/ hipotrofia 43.
musculară Nervul periferic cel mai expus
c) parestezii la compresie prin încarcerare în
d) deficit motor canalul carpian este:
e) hipoestezii/ disestezii a) nervul ulnar
b) nervul radian
40. c) nervul median
Încadraţi hernia de disc în una d) nervul musculo-cutan
din următoarele faze ale bolii e) nervul axilar
degenerative discovertebrale:
a) faza a II-a 44.
b) faza a III-a Un calus vicios la nivelul
c) faza I extremităţii superioare a
d) faza a IV-a scheletului antebraţului poate
e) faza de spondiloză determina, la nivelul şanţului

109
epitrohleo-olecranian, compresia clinice ale patologiei
nervului: degenerative a coloanei cervicale
a) cutanat antebrahial medial (cervicartroza):
b) ulnar .............................................
c) radial .............................................
d) median
e) cutanat brahial medial 49.
Indicii McRae-Wright și
45. Schőber sunt utili în diagnosticul
Într-o hemiplegie post AVC, funcţional al următoarelor
stadiul II, de flacciditate, durează afecţiuni:
cel mai adesea: a) infarctul miocardic acut
a) câţiva ani b) spondilita ankilozantă
b) câteva minute c) hepatita lupoidă
c) câteva luni d) discopatia vertebrală
d) câteva (3–4) săptămâni lombară
e) tot restul vieţii pacientului e) diabetul zaharat

46. 50.
Într-o hemiplegie post AVC, Noţiunea de spondiloză
durata maximă a procesului de cervicală se referă la următoarea
recuperare, în care se pot realiza localizare a procesului
câştiguri semnificative în planul degenerativ:
recuperării controlului motor a) procesele uncovertebrale
voluntar, este de: b) articulaţiile intervertebrale
a) 4 luni (interapofizare) posterioare
b) 4 ani c) corpii vertebrali
c) tot restul vieţii pacientului d) arterele vertebrale
d) 2 ani e) musculatura paravertebrală
e) 10 săptămâni
51.
47. În gonartroza decompensată
Uncus-ul este: inflamator („încălzită“), lichidul
a) o formaţiune tendinoasă sinovial are următoarele
b) o afecţiune inflamatorie caracteristici:
vertebrală a) epanşament în cantitate
c) un rebord articular specific moderată (hidrartroză moderată)
coloanei cervicale b) consistenţă vâscoasă
d) o procedura de c) celularitate redusă (sub
kinetoterapie 5.000 elemente/ mm3)
e) o sechelă post traumatică d) predominanţa
mononuclearelor
48. e) cheag de mucină dens şi
Enumeraţi două forme (entităţi) lipsit de friabilitate, la testul

110
Rhopes c) este însoţită de redoare
matinală, care durează mai puţin
52. de 30 de minute
Enumeraţi două cauze posibile d) apare la începutul mişcării şi
de gonartroză secundară, prin după efort
afectarea (alterarea) biomecanicii e) scoală bolnavul din somn,
intra-articulare: de regulă, în a doua jumătate a
............................................. nopţii
.............................................
56.
53. Numiţi două dintre principalele
În mielopatia cervicală, ipoteze referitoare la patogenia
cervicartrozică, cu hernie discală algoneurodistrofiei:
posterioară sau postero-laterală, .............................................
cel mai adesea apar: .............................................
a) parapareza spastică
b) parestezii la nivelul mâinilor 57.
şi/ sau al picioarelor, însoţite de Termenul de „discartroză“ este
scăderea forţei musculare superpozabil cu cel de:
c) sindroame de neuron a) discopatie de faza I
senzitiv şi motor periferic la b) stenoză centrală de canal
nivelul membrelor superioare rahidian
d) sindrom de coadă de cal c) spondiloza hiperostozantă
e) sindrom de tunel în recesul d) discopatie de faza a II-a
lateral rahidian e) discopatie de faza a IV-a

54. 58.
Următoarele sindroame Leziunea caracteristică la nivel
clinico-funcţionale caracterizează locomotor în poliartrita
discopatia vertebrală lombară de reumatoidă este:
faza a II-a (lumbago acut): a)
a) sindromul dural b) artroza
b) sindromul vertebral dinamic c) osteonecroza aseptică
c) sindromul vertebral static d) sinovita
d) sindromul radiculo-neural e) nevrita
e) sindromul miotendofascial
59.
55. Nodulii Heberden sunt noduli
Durerea de tip inflamator are artrozici ce apar la nivelul:
următoarele caracteristici: a) articulaţiilor intercarpiene
a) nu se calmează prin repaus b) articulaţiilor interfalangiene
b) este însoţită de redoare proximale
matinală, care durează mai mult c) articulaţiilor metacarpo-
de 30 de minute falangiene

111
d) articulaţiilor carpo- 63.
metacarpiene Principalele structuri NMAK la
e) articulaţiilor interfalangiene nivelul cărora se pot constitui
distale sechele post-traumatice sunt:
a) articulaţiile
60. b) muşchii şi/ sau tendoanele
Următoarele sindroame clinico- c) ligamentele
funcţionale caracterizează d) oasele
discopatia vertebrală lombară de e) nervii
faza a II-a (lumbago acut):
a) sindromul dural 64.
b) sindromul vertebral dinamic Enumeraţi, în ordinea
c) sindromul vertebral static crescătoare a gravităţiii, tipurile
d) sindromul neuroradicular de leziuni ale nervilor periferici,
e) sindromul miotendofascial după clasificarea anatomo-clinică
a lui Seddon:
61. a) ............................................
Următoarele entităţi de tip mio- b) ............................................
tendo-fascial sunt implicate în c) ............................................
durerea intrinsecă de umăr:
a) sindromul de tendon al 65.
supraspinosului Numiţi una dintre principalele
b) sindromul coraco-clavicular teorii referitoare la dimensiunea
c) sindromul scapulo-costal imunogenetică a (etio)-patogeniei
d) bursita subacromio- spondilartropatiilor (SAP):
deltoidiană ...............................................
e) umărul în resort
66.
62. Ipoteza toleranţei încrucişate
Artroza precoce la nivelul „nuanţează“ teoria:
articulaţiei femuro-patelare se a) activării policlonale a
evidenţiază în activitatea clinică limfocitelor B în poliartrita
curentă prin: reumatoidă (PR), de către virusul
a) radiografie axială – Epstein-Barr
efectuată în plan transversal b) genei unice în SAP
b) radiografie de genunchi – c) porţii de control a durerii
faţă d) ionică a excitaţiei
c) radiografie de genunchi – e) inflamaţiei articulare bazate
profil pe microparticule
d) ecodiagnostic mio-entezo-
osteo-articular de înaltă rezoluţie 67.
e) examen CT (tomografie Ragocitele sunt:
computerizată) a) celule tumorale migrate la
nivel sinovial

112
b) celule conjunctive distruse 70.
în procesul inflamator Osteoporoza pătată este
c) celule musculare migrate la leziunea radiologică
nivel articular caracteristică pentru:
d) principalele elemente a) discopatia vertebrală
celulare ale panusului b) hemipareza
e) celule polimorfonucleare c) algoneurodistrofie - stadiul II
neutrofile care conţin incluziuni d) coxartroza
granulare intra-citoplasmatice e) entorsa de gradul II
mobile (rezultate din endocitoza
de complexe imune şi de diverse 71.
subproduse ale inflamaţiei – Sindromul Volkman este:
inclusiv fracţiuni ale a) o suferinţă locomotorie de
complementului) tip vasculitic
b) o boală neurologică eredo-
68. Baza anatomo-patologică a degenerativă
leziunilor extraarticulare din c) o miopatie autoimună
poliartrita reumatoidă o d) o suferinţă musculară post-
constituie: traumatică de tip ischemic
a) panus-ul e) o afecţiune datorată unei
b) nodulii reumatoizi malformaţii osoase
c) procesele de vasculită
d) neuropatia carenţială 72.
e) encefalomielita Stabiliţi corespondenţa corectă
între următoarele nume proprii de
69. cercetători şi entităţile anatomo-
Care dintre afirmaţiile de mai clinice:
jos este adevărată în cazul algo- a) Boala Dupuytren
neurodistrofiei?: b) Boala Peyroni
a) este un sindrom sau o boală c) Boala Lederhose
b) se caracterizează prin dureri
şi fenomene disfuncţionale la A. Retracţia aponevrozei
nivel musculo-scheletal, loco/ plantare
regional B. Retracţia aponevrozei
c) se caracterizează prin redori palmare
articulare, contracturi şi/ sau C. Induraţia plastică de corpi
retracturi musculare cavernoşi
d) se caracterizează prin
tulburări trofice tisulare şi 73.
respectiv circulatorii, reflexe loco- Celulele-cheie ale inflamaţiei
regionale în spondilartropatii sunt:
e) se caracterizează prin a) Langhans
afectarea cartilajului articular b) mastocitele
c) netrofilele polimorfonucleare

113
d) limfocitele T CD8 motor apare prin afectarea mai
e) limfocitele T CD4 frecventă a:
a) muşchiului psoas iliac
74. b) muşchiului obturator extern
Sindromul Volkman este: c) muşchiului cvadriceps
a) o complicaţie a poliartritei d) muşchiului tensor al fasciei
reumatoide lata
b) o afecţiune heamatologică e) muşchiului solear
genetică
c) o suferinţă musculară post- 79.
traumatică de tip ischemic Leziunea trunchiului nervului
d) o suferinţă cerebrală post- sciatic poate determina:
traumatică de tip ischemic a) imposibilitatea mersului pe
e) o afecţiune datorată unei vârfuri
malformaţii arterio-venoase b) pareză/paralizie de
cvadriceps
75. c) păstrarea posibilităţii de a
În cadrul leziunilor de nerv merge pe călcâie
periferic la nivelul membrului d) abolirea ROT rotulian
superior, poate apare cauzalgia, e) abolirea ROT achilian
ca fenomen de însoţire a
leziunilor, la nivelul teritoriului: 80.
a) nervului radial În cadrul leziunilor de nerv
b) nervului median periferic la nivelul membrului
c) nervului ulnar (cubital) inferior poate apare cauzalgia ca
d) nervului circumflex sindrom de însoţire a leziunii de
e) nervului hipoglos elecţie în teritoriul nervului:
a) SPE
76. b) SPI
Indicaţi o caracteristică clinică c) safen
specifică stenozei de canal d) obturator
lombar: e) tibial
...............................................
81.
77. Complicaţiile posibile luxaţiei
Enumeraţi două cauze de scapulo-humerale sunt:
stenoză de canal vertebral a) fractura colului humeral
lombar: b) pareza de nerv circumflex
............................................... c) sindromul manşonului
............................................... rotatorilor
d) capsulita retractilă
78. e) recidiva (mai ales la tineri)
În radiculopatia femurală,
forma algo-paretică, deficitul 82.

114
Anemia care apare în cursul manevră clinică, folosită pentru
evoluţiei PR poate avea explorarea unei potenţiale leziuni
următoarele cauze: la nivelul tendonului muşchiului:
a) supresie/ aplazie medulară a) triceps brahial
după administrarea prelungită de b) biceps brahial
AINS, în special de tip c) biceps femural
pirazolonic – în doze mari d) triceps sural
b) hemoliza autoimună e) deltoid
c) blocarea („sechestrarea“)
fierului în celulele sistemului 86.
reticulo-endotelial Insuficienţa musculaturii
d) microhemoragii digestive – abductoare a şoldului
după administrarea prelungită de (stabilizatori dinamici laterali)
AINS poate fi pusă în evidenţă clinic
e) scăderea capacităţii totale prin semnul:
de fixare a fierului în ser a) Thomas
b) Trendelenburg
83. c) Tinel
Care dintre modificările d) Kenny
radiologice de mai jos constituie e) Wassermann
elemente care, deşi nu pot fi
considerate patognomonice, au 87.
totuşi o importantă valoare Sindromul faţetal se
diagnostică în PR?: caracterizează prin:
a) osteofitoza a) suferinţa discului
b) osteoporoza subcondrală intervertebral
c) sindesmofitoza b) suferinţa (entorsa) unei
d) eroziunile marginale (geode articulaţii interapofizare
şi microgeode) posterioare
e) „edificările“ trabeculare, mai c) semne clinice de compresie
ales la nivelul oaselor corpului radiculară
d) semne clinice de iritare
84. radiculară
Semnul Romanus este un e) modificări ale ROT patelar
semn radiologic precoce care homolateral
apare pe radiografia de profil în:
a) LES 88.
b) PR Numiți patru tipuri de secvențe
c) Spondiloză procedurale fizical-kinetice
d) SA (relativ) eficiente în combaterea
e) Boala Scheuermann spasticității musculaturii
somatice:
85. ...............................................
Testul Yergason este o ...............................................

115
............................................... cu dificultate:
............................................... a) pe vârfuri
b) în patrupedie
89. c) pe teren accidentat
Sindromul Bertolotti este: d) pe teren alunecos
a) un sindrom dureros e) în mers „ghemuit”
secundar lombalizării
b) un sindrom dureros 93.
secundar sacralizării unilaterale, Indicaţi două grupaje
cu hipertrofia unui proces metodologice fiziatrice majore
transvers al vertebrei L5 utilizate în tratamentul SA:
c) un sindrom de însoţire al .............................................
iliitei condensante .............................................
d) un sindrom de însoţire al
sindromului de apertură toracică 94. Ascensionarea capului
e) o suferinţa reumatică humeral, vizibilă la examenul
inflamatorie periferică radiografic, apare în:
a) artrita gleno-humerală
90. b) luxaţia acromio-claviculară
În pareza de SPE, bolnavul c) artroza gleno-humerală
poate realiza flexia dorsală a d) tendinita muşchilor
piciorului pe gambă: epitrohleeni
a) cu segmentul respectiv e) umărul „în epolet“
împotriva gravitaţiei
b) cu segmentul respectiv scos 95. Nodulii Heberden sunt
de sub influenţa gravitaţiei noduli artrozici care apar la
c) cu segmentul respectiv nivelul:
împotriva gravitaţiei, la care se a) articulaţiilor interfalangiene
adaugă o rezistenţă moderată proximale
d) cu excepţia cazurilor când b) articulaţiilor interfalangiene
stă în poziţie şezând distale
e) numai în alergare c) articulaţiilor metacarpo-
falangiene
91. d) articulaţiilor carpo-
În pareza de SPI se merge cu metacarpiene
dificultate: e) articulaţiilor intercarpiene
a) pe călcâie
b) pe vârfuri 96. Durerea de tip inflamator
c) pe teren accidentat are următoarele caracteristici:
d) pe teren alunecos a) nu se calmează prin repaus
e) în mers „ghemuit“ b) este însoţită de redoare
matinală, care durează peste 30
92. de minute
În pareza de SPE, se merge c) este însoţită de redoare

116
matinală, care durează sub 30 de artropatie cronică ce se
minute caracterizează, din punct de
d) apare la începutul mişcării şi vedere radiologic, prin:
după efort a) pensarea spaţiului articular
e) scoală bolnavul din somn, b) prezenţa nodulilor Schmorl
de regulă în a doua jumătate a c) osteofitoză
nopţii d) osteoscleroză subcondrală
e) osteoporoză
97. Următoarele entităţi care
fac parte din reumatismul 101. Leziunea iniţială în
ţesutului moale (abarticular) sunt coxartroză este la nivelul:
suferinţe generalizate: a) sinovialei
a) bursitele b) cartilajului articular
b) sindromul fibrozitic c) osului subcondral
(fibromialgia) d) capsulei articulare
c) sindroamele de e) ligamentelor para-articulare
„entrapment“
d) sindromul de hipermobilitate 102. Numiţi principalele teorii
e) tendinitele (etio)-patogenice referitoare la
dimensiunea imuno-genetică în
98. Tendinita care poate apare spondilartropatii:
la jucătorii de tenis este o ...............................................
tendinită de inserţie a: ...............................................
a) flexorului radial al carpului
b) extensorului radial al capului 103. Artroza are următoarele
c) lungului abductor al policelui caracteristici:
d) scurtului extensor al a) este una din cele mai
policelui importante probleme de sănătate
e) extensorului comun al publică
degetelor b) predomină la bărbaţi
c) este cea mai frecventă
99. Numiţi o entitate – dintre suferinţă cronică musculo-
cele de mai jos – care face parte scheletală la indivizii de peste 50
din reumatismul ţesutului moale de ani
(abarticular) şi care este cauză d) se caracterizează prin
de dureri şi la nivel muscular: degenerescenţa focală a
a) sindroamele de entrapment cartilajului articular
b) tendinopatiile e) are caracter multifactorial
c) sindromul miofascial
d) sindromul fibrozitic 104. Artroza este determinată
(fibromialgia) de:
e) bursitele a) stresul mecanic
b) boli metabolice
100. Coxartroza este o c) boli psihice

117
d) boli digestive carpiene
e) boli endocrine e) articulaţiile coloanei
vertebrale
105. Cea mai probabilă cauză
a lombosciaticii la un individ 108. Enumeraţi două dintre
tânăr poate fi: caracteristicile inflamaţiei cronice
a) discopatie lombară de faza I din PR:
b) discopatie lombară de faza ...............................................
a II-a ...............................................
c) discopatie lombară de faza
a III-a 109. Precizaţi care din agenţii
d) discopatie lombară de faza biologici noi, tip DMARD, folosiţi
a IV-a în tratamentul PR, se
e) metastaze osoase administrează exclusiv în
vertebrale perfuzie i.v.:
a) Enbrel
106. Care din următoarele b) Remicade
afirmaţii sunt adevărate în cazul c) Humira
artrozelor: d) Kineret
a) modificările radiologice se e) Azatioprina
pot produce înaintea apariţiei
simptomatologiei clinice 110. Enumeraţi două din
b) tomografia computerizată cauzele de limitare a mobilităţii
decelează numai leziuni vizibile articulare în PR:
prin metode radiologice standard ...............................................
c) scintigrafia poate detecta ...............................................
leziuni infra-radiologice
d) ecografia este o tehnică 111. Enumeraţi două dintre
noninvazivă, caree evidenţiază criteriile clinice pentru
chisturi poplitee, calcificări intra- diagnosticul de spondilită
şi peri-articulare anchilozantă (SA):
e) RMN este utilă pentru ...............................................
identificarea modificărilor ...............................................
morfologice şi biochimice ale
cartilajului 112. Numiţi două domenii/
„sub-specialităţi“, ce trebuie să
107. Localizările cele mai fie reprezentate, prin personal de
frecvente ale artrozei primitive profil, în cadrul unei componenţe
sunt: optime pentru o echipă completă,
a) genunchiul modernă şi performantă de
b) articulaţia tibio-tarsiană Recuperare Medicală:
c) articulaţiile interfalangiene ...............................................
distale ...............................................
d) articulaţiile radio-cubito-

118
113. Prima catedră de la nivelul muşchilor antagonişti
„Balneo-fizioterapie“ din România celor spastici
a fost înfiinţată în anul 1931, la:
a) Timişoara 118. Numiţi trei dintre
b) Iaşi mijloacele terapeutice
c) Bucureşti (exceptându-le pe cele antibio-/
d) Cluj chimio-terapice) recomandate în
e) Sibiu tratamentul/ prevenirea infecţiilor
urinare şi totodată, a litiazelor
114. Numărul sindroamelor/ urinare:
subentităţilor clinice care compun ...............................................
neuropatia ulnară a pumnului ...............................................
este de: ...............................................
a) 11
b) 2 119. Leziunea caracteristică în
c) 5 spondilartropatii, la nivel
d) 7 locomotor, este:
e) 9 a) osteoporoza difuză
b) miozita
115. Cheiralgia parestezică
este întâlnită în leziunile de: c) sinovita
a) cartilaj hialin d) entezita
b) nerv radial e) nodulii reumatoizi
c) plex cervical
d) trunchi cerebral 120. Leziunea caracteristică, la
e) periost nivel locomotor, în poliartrita
reumatoidă este:
116. Numiţi trei factori de risc a) osteoporoza pătată
pentru AVC/ stroke, b) artroza
„modificabili“: c) entezita
............................................... d) osteonecroza aseptică
............................................... e) sinovita
...............................................
121. În coxartroza incipientă
117. Secvenţe procedurale apare o limitare precoce a
fiziatrice utilizate în combaterea mişcărilor de:
spasticităţii, sunt: a) abducţie
a) întinderea (stretching) lentă b) adducţie
b) metoda Bobath c) rotaţie
c) galvanizări generale d) flexie
descendente e) extensie
d) crioterapia profundă
e) baterea sau vibraţia, 122. Numiţi patru cauze
echivalente stretchingului rapid, principale de AVC ischemic:

119
............................................. în leziunile de plexuri/ nervi
............................................. periferici, se face prin:
............................................. a) LASER-terapie
............................................. b) electrostimulări cu efecte
senzitivo-senzorio-proprioceptive
123. Atacurile ischemice c) autorecunoaşterea
tranzitorii, din punct de vedere kinestezică
patogenic/ topico-lezional/ clinic, d) ultrasonoforeza
presupun: e) stimulare cutanată
a) apariţia/ existenţa unor nonelectrică
focare tranzitorii de ischemie
cerebrală sau/ şi retiniană 126. Principalele obiective
b) micro-embolii plachetare la profilactice, terapeutice şi
nivel retinian sau/ şi cerebral respectiv recuperatorii, specifice
desprinse din plăci ateromatoase primelor două etape ale
ulcerate recuperării unei leziuni de plex
c) ocluzii stenotice ireversibile nervos sau de nerv periferic,
la nivelul unor vase mici, sunt:
penetrante intracerebrale, a) menţinerea viabilităţii şi
generatoare de microlacune în funcţiei specifice a muşchilor
aval denervaţi
d) origini, de regulă, în b) menţinerea viabilităţii şi
teritoriile vasculare carotidian, supleţei/ mobilităţii structurilor
vertebro- bazilar, coronarian sau/ conjunctive, articulare şi
şi endocardic-valvular periarticulare
e) episoade tranzitorii de c) menţinerea posturii corecte
hipoperfuzie cerebrală sau/ şi în segmentele articulare afectate
retiniană acută, din cauze ca urmarea denervării musculare
extracerebrale (sau, mai rar, d) reeducarea sensibilităţii
intracerebrale) e) creşterea forţei şi a tensiunii
de contracţie, a rezistenţei
124. Conform sistematizării musculare şi a abilităţilor motorii
Duchene-Erb, deficitele motorii
de diverse cauze, la nivelul 127. Anul 2003 a fost dedicat
plexului brahial, pot avea de către Comisia Europeană, ca
următoarele afectări pluri- an internaţional al:
radiculare: a) persoanelor vârstnice
a) C5 – C6 b) tineretului
b) C5 – C6 – C7 c) calităţii vieţii
c) C5 – T1 d) bolilor osului şi articulaţiei
d) C4 – T2 e) persoanelor cu handicap
e) C7 – C8 – T1
128. Numiţi trei – fie unele,
125. Reeducarea sensibilităţii, doar prin denumiri prescurtate,

120
cu iniţiale – tipuri de sisteme capa- cităţii unei persoane de a
(grile/ scale) de evaluare cu desfăşura o activitate de o
finalitate funcţională specializată: manieră sau între limite
............................................. considerate normale pentru un
............................................. individ normal
............................................. d) orice anomalie/ deteriorare/
deficit de structură sau funcţie:
129. Numiţi patru cauze de psihologică, fiziologică sau
AVC hemoragic: anatomică, congenitală sau
............................................. dobândită
............................................. e) prejudiciul, în plan psiho-
............................................. socio-profesional sau/ şi familial
............................................. al unei persoane, rezultat al unei
anomalii/ deteriorări sau/ şi
130. Bolnavul merge talonat în: invalidităţii, care îi împiedică sau
a) radiculopatia L4 forma îi limitează acesteia desfăşurarea
compresivă unei vieţi normale
b) radiculopatia L5 forma
iritativă 133. Menţionaţi cinci domenii
c) radiculopatia S1 forma de utilitate/ implicare a RMFB:
iritativă .............................................
d) radiculopatia L3 forma .............................................
compresivă .............................................
e) radiculopatia S1 forma .............................................
(algo)-paretică, în teritoriul distal
134. Numiţi două teste clinice
131. Osteoporoza pătată este utilizate în diagnosticul
o leziune radiologică neuropatiilor de încarcerare/
caracteristică pentru: compresie la membrele
a) discopatia vertebrală superioare:
b) hemipareza .............................................
c) algoneurodistrofia, stadiul II .............................................
d) coxartroza
e) entorsa de gradul II 135. Principalele obiective
(terapeutice şi/ sau profilactice)
132. Handicapul este: în prima etapă a recuperării unei
a) prejudiciul cauzat unei leziuni de plex nervos sau/ şi de
persoane de recidivarea unei nerv periferic, sunt:
afecţiuni a) reeducarea limbajului
b) prejudiciul cauzat unei b) menţinerea viabilităţii şi
persoane de cronicizarea unei mobilităţii (supleţei) structurilor
afecţiuni (conjunc- tive) articulare şi
c) orice reducere – parţială sau periarticulare
totală, datorată deteriorării – a c) menţinerea posturii corecte

121
în segmentele articulaţiei d) pacienţii aflaţi în statusuri
afectate după afecţiuni consumptive, ce
d) reeducarea sensibilităţii au determinat limitarea severă a
e) creşterea forţei şi tensiunii capacităţii lor de mişcare
de contracţie e) sedentarii

136. Ritmul de pierderi zilnice, 139. Reeducarea sensibilităţii


procentuale, din masa proteinelor în leziunile de plexuri/ nervi,
contactile, la nivelul unui muşchi periferice, se face prin:
complet denervat – pierderi ce a) galvanoterapie
reprezintă substratul intim al b) electrogimnastică
involuţiei sale morfo-funcţionale – c) autorecunoaştere
este de: kinestezică
a) 15% d) electrostimulări cu efecte
b) 2% senzitivo-senzorio-proprioceptive
c) 50% e) stimulare cutanată non-
d) 3% electrică
e) 80%
140. Elementele terapeutice de
137. Sindromul AIT (atac bază în diabetul zaharat sunt:
ischemic tranzitor) are la bază, a) crenoterapia
din punct de vedere patogenic: b) tratamentul cu antidiabetice
a) hipoperfuzie cerebrală/ orale sau/ şi insulină
retiniană acută, tranzitorie c) kinetoterapia
b) ocluzie(ii) stenoză(e) pe d) tratamentul neurotrofic
vase intracerebrale penetrante e) dieta
mici, cu micro-lacunarism
cerebral distal/ în aval 141. Numiţi – fie şi numai prin
c) edem cerebral cronic iniţiale – trei tipuri de sisteme
d) micro-embolii plachetare (seturi/ grile/ scale) de evaluare,
provenite din teritorii cu finalitate funcţională
extacraniene specializată:
e) tumori cerebrale/ procese .............................................
ocupatoare de spaţiu, în stadii .............................................
avansate .............................................

138. Principalele categorii de 142. Numiţi – fie şi numai prin


pacienţi pentru care se indică iniţiale – trei tipuri de sisteme
reantrenarea la (sau menţinerea (seturi/ grile/ scale) de evaluare,
capacităţii de) efort fizic, sunt: cu finalitate analitică de tip
a) bolnavii cu disfuncţii global:
respiratorii cronice .............................................
b) bolnavii tetraplegici .............................................
c) bolnavii comatoşi .............................................

122
a noţiunii de disfuncţie (inclusiv
143. Instrumente analitice „disfuncţie cronică“ – atunci când
generale de evaluare morfo- o disfuncţie este cauzată de un
funcţională neuro-mio-artro- proces patologic ireversibil)
kinetică, sunt: e) dezvoltarea/ cristalizarea
a) bilanţul contabil conceptului de îngrijiri
b) bilanţul muscular recuperatorii/ nursing de
c) bilanţul terapeutic reabilitare
d) bilanţul managerial
e) bilanţul articular 145. Secvenţele procedurale
fiziatrice utilizate în combaterea
144. Faţă de definiţia – spasticităţii, sunt:
exhaustivă şi deosebit de bine a) galvanizările descendente
articulată – a Recuperării generale
medicale (RM), a Academiei de b) metoda Klapp
Ştiinţe Medicale, din 1971, c) întinderea (stretching) lentă
aproximativ în ultimele trei d) crioterapia profundă
decenii, au apărut ca şi elemente e) baterea sau vibraţia
conceptuale de noutate, în (echivalenţe de stretching) rapide
definirea RM: ale muşchilor spastici
a) cooperarea dintre echipele
de specialisti, pe de o parte, şi 146. Enumeraţi trei entităţi
respectiv, pacienţi şi familiile lor, etiologice în stenoza de canal
pe de alta, în procesul de RM lombar, la vârstnici:
b) identificarea cât mai precisă, .............................................
prin diagnosticare/ evaluare .............................................
clinico- funcţională, la fiecare .............................................
pacient, a diferitelor disfuncţii/
deficite/ deteriorări sau/ şi 147. Care dintre următoarele
incapacităţi/ dizabilităţi/ reprezintă o scală de evaluare a
invalidităţi, sau/ şi handicapuri stabilităţii sau/ şi mobilităţii, la
c) abordarea clinică a fiecărui pacienţii cu coxartroză?:
caz, pe bază de obiective a) Spitzer
(generice, specifice sau/ şi de b) Mercali
etapă/ intermediare) – rezultate c) Rankin
din evaluarea clinico-funcţională d) Bertrand
– , ca „ţinte“ concrete ale e) Richter
procesului de RM
d) recunoaşterea conceptuală 148. Numiţi patru elemente de
a apartenenţei şi intricării, în apropiere sau/ şi
cadrul RMFB (şi) a demersurilor complementaritate între G-G şi
de profilaxie – cu mijloace RMFB:
specifice (fizio-kineto-balneo- .............................................
climatice) – precum şi respectiv, .............................................

123
............................................. a) mai mult de un sfert
............................................. b) mai puţin de o treime
c) mai mult de jumătate
149. Clasificarea OMS: ICIDH d) trei sferturi
(International Classification of e) în integralitate
Impairments Dizabilities &
Handicaps) a fost emisă în: 152. OMS a schimbat
a) 1971 denumirea unităţii sale de
b) 2001 reabilitare – Rehabilitation Unit
c) 1981 (RHB) – în Echipa de Dizabilitate
d) 1980 şi Reabilitare (Dizability and
e) 1993 Rehabilitation Team – DAR), în
anul:
150. Stabiliţi relaţia corectă a) 1998
între indicii literali din cele două b) 1996
coloane de mai jos, conform c) 1981
corespondenţei logice, din punct d) 1971
de vedere conceptual, între e) 2004
categoriille de termeni pe care le
reprezintă: 153. Noua clasificare
A) turism de sănătate internaţională a funcţionării,
B) aclimatizare dizabilităţii şi stării de sănătate –
C) ritm de îmbătrânire International Classification of
biologică Functioning, Dizability and Health
D) cei 7 „D“ – ICF(DH) – a OMS a fost
E) indicatori sintetici ai stării de publicată, în forma finală, în anul:
sănătate a populaţiei a) 1999
b) 2001
a) speranţa medie a vieţii la c) 2000
naştere d) 2003
b) cei 15 „I“ din Geriatrie e) 2004
c) acomodare
d) gero-profilaxie 154. Dimensiunile ICF(DH)
e) gerontoxon sunt:
a) structura şi funcţiile
151. Conform „Manifestului organismului (B)
pentru Mileniul III”, al bolnavilor b) deteriorarea (D)
cu afecţiuni reumatismale din c) participarea (P)
Europa – întocmit sub egida d) iatrogenia (I)
EULAR şi ARI –, din totalul e) activităţi (A)
populaţiei continentului au
resimţit suferinţe reumatice, cel 155. Periartrita scapulo-
puţin o dată în decursul întregii humerală implică:
vieţi: a) tendinita coifului rotatorilor

124
b) bursita subacromială anatomo-clinic prin fenomene de
c) tendinita capului lung al iritaţie disco-radiculară
muşchiului biceps b) faza II, forma algo-paretică,
d)degenerarea articulaţiei caracterizată anatomo-clinic prin
acromio-claviculare fenomene protruzive disco-
e) degenerarea articulaţiei radiculare
gleno-humerale c) faza III, forma algo-
paralizantă, caracterizată
156. Epicondilita: anatomo-clinic prin fenomene de
a) este denumită cotul compresie la nivel disco-radicular
jucătorului de tenis d) faza IV, forma
b) este denumită cotul spondilartrozică
jucătorului de golf e) faza II, forma algică,
c) apare prin afectarea caracterizată anatomo-clinic prin
muşchilor flexori şi respectiv fenomene de inclavare ale
pronatori ai membrului superior nucleuului pulpos printre
omonim elementele inelului fibros
d) apare prin afectarea
muşchilor extensori şi respectiv 159. Indicaţiile de intervenţie
supinatori ai membrului superior chirurgicală în hernia de disc
omonim sunt:
e) este o suferinţă reumatică a) deficit motor recent instalat
de tip abarticular b) sindrom de coadă de cal
recent instalat
157. Noul sistem global OMS c) suferinţă radiculară rebelă la
de evaluare a stării umane de tratament recuperator intensiv şi
funcţionare ICF(DH), cuprinde la susţinut timp de trei luni (inclusiv
nivelul denumit «Participare» multiple recidive ale radiculitei)
următoarele paliere: d) solicitarea pacientului
a) participare la îngrijirea e) durerea lombară joasă cu
personală caracter cronic
b) participare la schimbul de 160. Graniţa unde se încheie
informaţii îngrijirile recuperatorii/ nursing-ul
c) participare la educaţia de reabilitare (ÎR/ NR) o
individuală reprezintă:
d) participare la viaţa a) învăţarea/asistarea
economică pacientului în realizarea
e) participare în comunitate, la transferurilor
viaţa socială şi civică b) reeducarea/ recuperarea
ortostatismului şi mersului, la
158. Stadiul III al herniei de nivel predominant de sală de
disc comportă următoarele faze: kinetoterapie
a) faza I, forma algo- c) demararea exerciţiilor de
parestezică, caracterizată terapie ocupaţională/ ergoterapie

125
d) reinstruirea mişcărilor prin
program de mobilizări efectuat la 164. Numărul total al
pat secvenţelor procedurale
e) trecerea către exerciţiile de (procedurilor) de RMFB, de
logopedie diverse tipuri, utilizabile în
prezent, în ţara noastră, este de
161. Termenii „umbrelă“ circa:
utilizaţi în ICF (DH) pentru a a) 491
cuprinde şi defini toate laturile b) 81
stării de sănătate (atât cele c) 17
pozitive, non-problematice, d) 32
componente ale „stării de bine“, e) 4
ce sunt asociate stării de
sănătate, cât şi cele negative, ce 165. Numiţi trei tipuri de vectori
se referă la probleme/ modificări fizici, aplicabili inclusiv la
de funcţionare – statusul vârstnici, utilizaţi în RMFB:
funcţional), sunt: .............................................
a) capacitate .............................................
b) funcţionare .............................................
c) dezavantaje
d) dizabilitate 166. Daţi patru exemple de
e) insomnie grupaje sau/ şi subgrupaje
metodologice ale RMFB:
162. Modelele conceptuale pe .............................................
a căror sinteză coerentă se .............................................
bazează ICF (DH) sunt: .............................................
a) politic .............................................
b) juridic
c) economic 167. Coloana vertebrală:
d) social a) conferă stabilitate şi
e) medical mobilitate trunchiului
b) participă la procesele
163. Calificativele/ parametrii complexe de integrare în mediul
prin intermediul cărora se ambiant
apreciază, în cadrul ICF (DH), c) este alcatuită din 24 de
modificările de funcţionare şi discuri intervertebrale
dizabilitate, sunt: d) inelele fibroase al discurilor
a) calitatea vieţii intervertebrale sunt alcătuite din
b) durata medie de viaţă fibre conjunctive rezistente
sănătoasă e) discurile realizează legătura/
c) durata medie de viaţă cu solidarizarea, flexibilă dar
incapacitate robustă, dintre corpii vertebrali
d) capacitatea
e) performanţa 168. Care dintre domeniile

126
medicale şi/ sau boli, enumerate fecale
mai jos, beneficiind de diferite
secvenţe metodologice ale 172. Disreflexia autonomă:
specialităţii RMFB, au indicaţii a) survine în faza acută a
profilactice: traumatismelor vetebromedulare
a) traumatismele b) apare la pacienţii cu TVM
b) gerontologia situate deasupra nivelului T5-T6
c) prezenţa de factori de risc c) reprezintă un răspuns
pentru boala varicoasă simpatic paroxistic la stimulii ce
d) sindromul hipokinetic acţionează deasupra nivelul
e) boli a frigore leziunii medulare
d) distensia viscerală poate
169. Principalii stabilizatori declanşa disreflexie autonomă
dinamici care fixează capul e) episoadele de disreflexie
humeral în cavitatea glenoidă autonomă nu necesită intervenţie
sunt: de urgenţă, fiind autolimitate
a) m. biceps brahial
b) m. supraspinos 173. În disreflexia autonomă
c) m. subscapular simptomatologia constă în:
d) m. infraspinos a) hipotensiune ortostatică
e) m. micul rotund importantă
b) bradicardie reflexă
170. Şocul neurogen se c) vasodilataţie cu hiperemie
caracterizează prin: tegumentară, sub nivelul leziunii
a) hipotensiune arterială medulare, prin stimulare
b) hipertensiune arterială colinergică
c) tahicardie d) vasoconstricţie cu paloare
d) bradicardie tegumentară, deasupra nivelului
e) hipotermie leziunii medulare, prin stimulare
simpatică
171. Şocul spinal se e) în cursul episoadelor de
caracterizează prin: disreflexie autonomă pot apărea
a) apare exclusiv la pacienţii fibrilaţie atrială, contracţii
cu TVM situate deasupra lanţului ventriculare premature, blocuri
simpatic splanhnic de conducere atrioventriculare,
b) scopurile tratamentului fibrilaţie ventriculară recurentă
şocului spinal sunt corectarea
hipertensiunii arteriale şi 174. Referitor la tulburărilor
tahicardiei respiratorii secundare
c) abolirea activităţii somatice traumatismelor vertebro-
reflexe medulare sunt adevărate
d) exagerarea reflexelor osteo- următoarele:
tendinoase a) TVM cervicale C1-C2 nu
e) retenţie de urină şi materii necesită suport ventilator

127
b) în TVM toracale înalte b) nivelul ridicat de
respiraţia diafragmatică este catecolamine
conservată c) hipernatremia
c) apariţia ileusului, prin d) alterarea funcţiei baro-
distensia abdominală pe care o receptorilor
induce, favorizează expirul şi e) deficitul motor, cu pierderea
astfel, ameliorează funcţia subsecventă a activităţii de
respiratorie pompă a musculaturii scheletale
d) în TVM cervicale C5-C6
funcţionalitatea diafragmului este 177. Referitor la tromboza
parţial păstrată, rădăcinile C3 şi venoasă profundă la pacienţii cu
C4 fiind indemne TVM sunt adevărate
e) în TVM cervicale reflexul de următoarele:
tuse este, fie absent, fie slab şi a) riscul de a dezvolta
ineficient tromboză venoasă profundă este
mic în primele zile de la
175. Referitor la tulburărilor traumatism
cardiace secundare b) riscul de a dezvolta
traumatismelor vertebro- tromboză venoasă profundă
medulare sunt adevărate scade după primele 8-12
următoarele: săptămâni
a) decondiţionarea cardio- c) nu este necesară profilaxia
vasculară apare exclusiv în faza trombozei venoase profunde
cronică a traumatismelor d) tratamentul profilactic
vertebro-medulare constă în administrarea de
b) apariţia disfuncţiilor cardio- antiagregante plachetare
vasculare depinde de topografia e) riscul de a dezvolta
şi severitatea leziunii medulare tromboză venoasă profundă este
c) bradicardia este cea mai mai ridicat în cursul fazelor
comună tulburare de ritm iniţiale ale procesului de
d) bradicardia extremă sau recuperare şi reabilitate
prelungită, care nu răspunde la
terapia medicamentoasă 178. Leziunea neuronului
necesită montarea unui pacer motor superior (leziunea
e) aspiraţia traheală, intubaţia medulară medulară deasupra
endotraheală sau laringoscopia mielomerului T12) induce:
pot induce bradicardie sau a) spasticitatea peretelui
asistolă intestinal
b) hipotonia sfincterului anal
176. Următorii factori extern
influenţează apariţia hipotensiunii c) pierderea controlului
ortostatice la pacienţii cu TVM: sfincterului anal extern
a) disfuncţia sistemului nervos d) abolirea reflexelor anocutant
simpatic şi bulbocavernos

128
e) pierderea controlului abdominală
voluntar al defecaţiei d) tabloul clinic este
paucisimptomatic sau atipic din
179. Leziunea neuronului cauza deficitului senzitivomotor
motor inferior (leziunea medulară al peretelui abdominal şi al
medulară sub mielomerului L1) viscerelor intraperitoneale
induce: e) hematoamele perilezionale
a) pierderea controlului din fracturile coloanei vertebrale
sfincterului anal extern toracolombare pot genera ocluzii
b) hipotonia sfincterului anal intestinale funcţionale, rebele la
extern tratament
c) spasticitatea peretelui
intestinal 182. Leziunile medulare supra-
d) pierderea controlului sacrate induc:
voluntar al defecaţiei a) areflexia detrusorului
e) pareza peretelui intestinal b) presiune intravezicală
scăzută
180. Semne sugestive ale unei c) abolirea percepţiei de
patologii abdominale acute, la plenitudine vezicală
pacientul post TVM, sunt: d) dis-sinergia sfincterului striat
a) creşterea gradului de şi a celui neted
spasticitate la membrele e) complianţă vezicală
inferioare crescută
b) disrefexia autonomă
c) creşterea alurii ventriculare 183. Leziunile măduvei sacrate
d) durerea referită în umăr induc:
e) reapariţia şocului spinal a) abolirea percepţiei de
plenitudine vezicală
181. Referitor la ileusul b) hiper-reflexia detrusorului
survenit la pacienţii cu c) presiune intravezicală
traumatismelor vertebro- scăzută
medulare sunt adevărate d) incontinenţă prin supraplin
următoarele: e) abolirea activităţii
a) cele mai multe cazuri de detrusorului
ileus sunt întâlnite la pacienţii cu
TVM cu leziuni neurologice ASIA 184. Tratamentele ce
E facilitează stocarea urinei sunt
b) cele mai multe cazuri de următoarele:
ileus sunt întâlnite la pacienţii cu a) miomectomia detrusorului
TVM cu leziuni neurologice ASIA b) rizotomia sacrată
A posterioară
c) intervenţia de stabilizare a c) re-inervarea vezicii urinare
coloanei vertebrale precede d) cateterizarea vezicală
întotdeauna intervenţia e) ileo-cistoplastia

129
b) severitatea spasticităţii este
185. Referitor la tulburări evaluată prin scala Ashworth
sexuale la femeile cu TVM sunt c) spasticitatea creşte riscul de
adevărate următoarele: o dezvolta tromboză venoasă
a) post-traumatic pacientele profundă
pot prezenta amenoree cu durată d) spasticitatea induce
de 6 luni – 1 an osteoporoză a oaselor
b) sarcina este contraindicată membrelor
c) 2/3 dintre gravidele cu TVM e) accentuarea spasticităţii
deasupra nivelului T6 prezintă sugerează prezenţa unei infecţii
disreflexie autonomă urinare sau a unei patologii
d) din cauza deficitului abdominale
viscerosenzitiv pacienta nu poate
conştientiza debutul travaliului 188. Un pacient cu TVM
e) fertilitatea este compromisă cervical, cu nivel C3-C4, cu
şi după reluarea ciclului leziune neurologică completă
menstrual ASIA A, prezintă:
a) insuficienţă respiratorie ce
186. Referitor la escarele de impune ventilaţie mecanică
decubit sunt adevărate b) hiper-reflexia detrusorului
următoarele: c) hipotonia sfincterului anal
a) prezenţa deficitului senzitiv extern
favorizează apariţia escarelor de d) presiune intravezicală
decubit crescută
b) se descriu trei stadii e) hipotensiune arterială
evolutive ale escarelor de decubit
c) în stadiul II soluţia de 189. Un pacient cu TVM
continuitate se extinde până în toracal, cu nivel T10-T12, cu
planul osos sau muscular leziune neurologică ASIA A,
d) hiper-responsivitatea alfa- prezintă:
adrenoceptorilor creşte a) paralizia musculaturii
susceptibilitatea acestor pacienţi diafragmatice
de a dezvolta escare de decubit b) spasticitatea peretelui
e) schimbarea poziţiei intestinal
pacientului de două ori pe zi c) disreflexie autonomă
previne apariţia escarelor de d) dis-sinergie anorectală
decubit e) tahicardie

187. Referitor la spasticitatea 190. Cortexul cerebral (frontal)


secundară traumatismelor premotor este responsabil
vertebro-medulare sunt pentru:
adevărate următoarele: a) planificarea şi selectia
a) cel mai utilizat medicament mişcărilor
este baclofenul b) procesarea primară a

130
informaţiei vizuale Funcţiile cerebrale cognitive sunt
c) procesarea primară a reprezentate de către:
informaţiei senzoriale a) memoria de lungă durată
d) prepararea posturală b) atenţie - nivel şi susţinere/
anterioară oricărui eveniment focusare
motor c) starea de conştienţă
e) sediul înţelegerii limbajului d) capacitate de concentrare
vorbit e) acuitate vizuală

191. Cortexul parietal posterior 195. Enumeraţi patru cauze


este responsabil pentru: ale patologiei nevraxiale:
a) responsabil pentru .............................................
procesarea informaţiei senzoriale .............................................
b) responsabil pentru .............................................
procesarea informaţiei vizuale
c) responsabil pentru 196. Încercuiţi răspunsul(rile)
procesarea informaţiei verbale incorect(e). Leziunile secundare
d) sediul unei hărţi somatice în TCC sunt reprezentate de:
conştiente a corpului, în relaţie a) edemul cerebral
cu mediul extern b) hipoxia cerebrală
e) planificarea şi selecţia c) fenomenul de “angajare”
mişcărilor (hernierea structurilor cerebrale
în orificiile naturale craniene)
192. Încercuiţi răspunsul fals. d) hipoperfuzie cerebrală
Funcţiile cerebrale cognitive sunt e) hidrocefalie
reprezentate de către:
a) învăţare 197. Alegeţi răspunsul(urile)
b) orientare vizuo-spaţială fals(e). Traumatismele cranio-
c) limbaj cerebrale:
d) auto-control motor a) reprezintă principală cauză
e) starea de conştienţă a dizabilitării la tineri şi adulţi
b) una dintre cauzele
193. Funcţiile cerebrale principale de deces şi dizabilitate
executive sunt reprezentate de pe termen lung/ pe viaţă
către: c) predomină la sexul masculin
a) inhibiţie, auto-control (auto- d) predomină la sexul feminin
monitorizare) e) predomină la trans-sexuali
b) planificare
c) starea de conştienţă 198. Factorii de risc pentru
d) percepţia timpului TCC la vârstnicii peste 65, sunt
e) analiza şi sinteza cuvântului reprezentaţi de:
scris şi vorbit a) sexul feminin
b) scăderea acuităţii vizuale
194. Selectaţi răspunsul fals. c) demenţa

131
d) dextrocardie b) mecanismului de lovitură
e) polipragmazie (impact direct) şi contra-lovitură
c) unei fracturi a bolţii craniene
199. Cauzele principale d) unei fracturi a bazei
generatoare de TCC sunt craniului
reprezentate de: e) unei dilacerări cortico-
a) accidente rutiere subcorticale severe
b) hetero-agresiuni (lovire
directă cu/ de un corp 203. Hematomul epidural se
contondent) caracterizează prin:
c) accidente sportive a) este rezultatul ruperii arterei
d) consum de droguri meningee mijlocie
e) căderi accidentale (de la b) este rezultatul fracturii
înălţime, sau de la acelaşi nivel) lineare a porţiunii scuamoase a
osului temporal
200. Clasificati TCC: c) sângele se acumulează
a) deschis (penetrant) – între faţa internă a craniului şi
dilacerare cerebrală dura mater
b) întredeschis (numai d) după o lovitură severă la
duramater este afectată) tâmplă, pacientul îşi pierde
c) închis (comoţie, contuzie, starea de conştienţă (intră în
leziune axonală difuză) comă) rapid – la interval de
d) fracturi câteva ore
e) contuzii e) nu are indicaţie
neurochirurgicală decompresivă
201. În TCC cu leziuni axonale
difuze suferă: 204. Hematomul subdural:
a) cortexul cerebral al a) rezultă ca urmare a ruperii
emisferelor venelor de la suprafaţa creierului
b) cortexul cerebelului b) sângele se acumulează sub
c) corpul calos învelişul dural, între dura şi creier
d) zonele periaxiale (substanţa c) sângele se acumulează
albă para-sagitală a emisferelor între dura mater şi cutia craniană
cerebrale d) are indicaţie
e) joncţiunea ponto- neurochirurgicală decompresivă
mezencefalică, adiacentă e) se întalneşte mai frecvent la
pecunculilor cerebrali superior vârstnici şi alcoolici

202. Mecanismul fizio- 205. Hematomul subdural se


patologic al TCC cu leziuni întâlneşte mai frecvent la:
axonale difuze este rezultatul: a) sugari/ copii mici
a) forţelor asociate de b) tinerii care plonjează în apă
acceleraţie-deceleraţie şi c) vârstnici
rotaţionale d) alcoolici

132
e) în demenţa Alzheimer e) diminuă prin aplicarea unui
program intensiv de kinetoterapie
206. Enumeraţi care sunt
hematoamele intracraniene ce 209. Sechele psihologice şi
pot apărea post TCC: psiho-sociale după TCC sunt
a) hematomul epidural reprezentate de:
b) infarctul cerebral, a) tulburări de comportament şi
transformat hemoragic personalitate
c) hematomul subdural b) accentuarea dizarmoniilor
d) hematomul psiho-comportamentale
intraparenchimatos, după un premorbide
puseu de HTA c) deficite motorii (paralizii)
e) leziunile axonale difuze d) deficite cognitive
e) deficite ale atenţiei
207. Care dintre următoarele (hipoprosexie)
condiţii reprezintă factori
predictivi pentru un prognostic 210. Deficite motorii sechelare
favorabil al recuperării post după TCC sunt reprezentate de:
TCC ? a) hemipareză spastică;
a) severitatea (initială) a stării hemiplegie
de comă b) cecitate
b) declin psiho-cognitiv c) afazie receptivă
sechelar d) diskinezii, boală Parkinson
c) hemiplegie globală la 6 luni e) alexie
post TCC
d) evoluţia favorabilă, către 211. Probleme potenţiale de
stare vegetativă recuperare după TCC sunt:
e) nici unul dintre răspunsurile a) probleme medicale
de mai sus b) modificări comportamentale
şi ale personalităţii
208. Încercuiţi c) modificări cognitive
răspunsurile(rile) fals(e) d) probleme sociale
referitoare la agitaţia post- e) probleme vocaţionale
traumatică:
a) este observată la cel puţin 212. Complicaţii neurologice
1/3 dintre patienţii TCC, în tardive ale TCC sunt:
stadiile precoce de recuperare a) spasticitate
b) stare confuzională, b) leziuni ale plexului cervico-
dezorientare, agitaţie brahial
psihomotorie în planul patului c) epilepsie
c) dezinhibiţie şi/ sau labilitate d) modificări comportamentale
emoţională şi ale personalităţii
d) hetero-agresivitate/ auto- e) modificări cognitive
agresiune

133
213. Sindromul subiectiv post 217. Indicaţi răspunsul(rile)
TCC se caracterizează prin fals(e). Cauzele frecvente de
următoarele, cu excepţia: hemoragie cerebrală sunt
a) cefalee reprezentate de:
b) astenie a) TCC
c) afazie b) ruperea unor malformatii
d) ameţeli vasculare, precum hemoroizii
e) hemiplegie cerebrali
c) stroke (AVC) ischemic
214. Starea de comă se d) stroke (AVC) hemoragic
caracterizează prin: e) hemoragia subarahnoidiană
a) stare de inconştienţă, în
care indivizii sunt în viaţă, dar 218. Încercuiţi răspunsul cel
procesele lor interne (aparatul mai plauzibil.
cardio-respirator, procesele Unul dintre pacienţii Dvs.
metabolice) încetează să cunoscut cu antecedente de
funcţioneze hidrocefalie internă operată,
b) nu sunt capabili să acuză în timpul programului la
răspundă în mod conştient la sala de kinetoterapie: dureri de
solicitările din mediul înconjurător cap, greaţă, începe să vorbească
c) sunt incapabili să vorbească aiurea şi devine ataxic. Probabil
d) reprezintă o contraindicaţie că:
absolută pentru aplicarea tuturor a) a consumat alcool
procedurilor de kinetoterapie b) a facut un infarct miocardic
e) de regulă, este urmată de c)este dement
instalarea stării vegetative d) s-a înfundat şuntul
ventriculo-peritoneal
215. Enumeraţi trei simptome e) are gripă porcină
de hipertensiune intracraniană:
............................................. 219. Încercuiţi răspunsul fals.
............................................. Afazia Broca (motorie, expresivă)
............................................. este caracterizată prin:
a) debit verbal extrem de redus
216. Cauzele cele mai b) vocabularul (dacă mai
frecvente de metastaze cerebrale persistă unele elemente) este
sunt reprezentate de către redus la câteva cuvinte sau
cancerele de: silabe; “stil telegrafic”
a) tiroidă c) scris defectuos (în parte şi
b) plămân prin slăbiciunea/ paralizia mâinii
c) melanom malign (tegument) drepte)
d) col uterin d) înţelegerea vorbirii este
e) glioamele cerebrale intens afectată
(cancere primitive cerebrale) e) poate fi rezultatul unei
insulte cerebrale de natura

134
vasculară, traumatică sau d) posedă o organizare
tumorală somato-senzorială (somatotopie)
precisă
220. Încercuiţi răspunsul fals. e) nici unul dintre răspunsurile
Afazia Wernicke (senzorială, enunţate mai sus
receptivă) este caracterizată prin:
a) tulburări accentuate ale 223. Care sunt cele patru
înţelegerii limbajului sindroame neurologice paralitice
(comprehensiunii), până la specifice nevraxului?
"surditate verbală" a) hemiplegia, hiperplegia,
b) producţie verbală fluentă, biplegia, triplegia
normală din punct de vedere b) hemiplegia, tetraplegia,
fonetic, dar profund alterată paraplegia, diplegia
semantic, de neînţeles pentru c) hemiplegia, tetraplegia,
interlocutor parablegia, heteroplegia
c) vorbirea proprie e posibilă, d) hemiplegia, preplegia,
însă plină de greşeli sensiplegia, motorplegia
d) capacitatea de comunicare e) nici unul dintre răspunsurile
nu este alterată enunţate mai sus
e) poate fi rezultatul unei
insulte cerebrale de natura 224. Plegia înseamnă:
vasculară, traumatică sau a) paralizia globală a tuturor
tumorală nervilor cranieni
b) paralizia incompletă motor a
221. Încercuiţi cauzele posibile membrelor inferioare, cu abolirea
ale demenţei: sensibilităţii
a) tumori cerebrale c) abolirea temporară sau
b) TCC definitivă a controlului nervos
c) neuroinfectii (sifilis, HIV/ asupra unui teritoriu somatic
SIDA, etc.) (senzori-motor) şi vegetativ al
d) maladia Parkinson organismului
e) AVC (stroke): ischemic sau d) hipoestezia jumătăţii drepte
hemoragic sau stângi a corpului
e) pierderea controlului
222. Măduva spinării este: voluntar asupra nervului vag
a) structură anatomică unde
are loc sinteza elementelor 225. Topografia deficitului
figurate sanguine (hematii, neurologic (motor, senzitiv şi
leucocite) vegetativ) în tetraplegie este:
b) structură anatomică a) exclusiv jumătatea dreaptă
încadrată nevraxului a corpului
c) structură anatomică b) localizat de la „brâu” în jos
încadrată sistemului nervos c) localizat de la „gât” în jos
periferic d) nu afectează membrele

135
superioare neurologice, în clasificarea ASIA
e) localizat de la genunchi în (AIS) utilizată în cuantificarea
jos, extins şi peri-ano-genital unui TVM:

226. Topografia deficitului Membrele superioare


neurologic (motor, senzitiv şi 1. flexia cotului
vegetativ) în paraplegie este: 2. extensia articulaţiei
a) exclusiv jumătatea stângă a pumnului
corpului 3. extensia cotului
b) localizat de la „brâu” în jos 4. flexia degetelor (falanga
c) localizat de la „gât” în jos distală a mediusului)
d) nu afectează membrele 5. abducţia degetului mic
inferioare
e) localizat strict peri-ano- a. abductor digiti minimi
genital b. biceps brahial
c. flexorul profund al degetelor
227. Ce maladii pre-existente d. extensor radial lung şi scurt
predispun la apariţia de fracturi e. triceps
vertebrale?
a) accidentele rutiere T1
b) spondilita ankilozantă C6
c) boala neuronului motor C8
(scleroza laterală amiotrofică) C7
d) spondiloza cervicală C5
(stenoza de canal vertebral)
e) miastenia Membrele inferioare:
1. flexia şoldului
228. Ce maladii pre-existente 2. extensia genunchiului
predispun la apariţia de fracturi 3. flexoria dorsală a piciorului
vertebrale? (gleznei)
a) leuconevraxită (scleroză 4. extensia halucelui
multiplă) 5. flexia plantară a gleznei
b) tasări vertebrale
osteoporotice a. extensor lung al halucelui
c) tumori primitive sau b. tibial anterior
metastaze vertebrale c. cvadriceps
d) tuberculoză vertebrală d. iliopsoas
(morb Pott) e. gastrocnemieni şi solear
e) gonartroză
L4
229. Asociati corect inter- L3
relaţiile testării musculare pe S1
grupe musculare „cheie" cu L5
următoarele niveluluri L2

136
a) tetraplegie
230. Scorul motor total, în b) hemiplegie
testarea AIS/ ASIA este de: c) paraplegie
a. 50 puncte d) sindrom al cozii de cal
b. 100 puncte e) afectarea severă a plexului
c. 112 puncte lombosacrat
d. 150 puncte
e. 200 puncte 235. Este posibil ca o
persoană să-şi „rupă gâtul” (să
231. Scorul sezitiv în testarea aibă o fractură vertebrală
AIS/ ASIA rezută din testarea cervicală), dar fără să sufere o
sensibilităţii algice (întepătura) şi leziune mielică (adică să nu aibă
epicritice (atingere de fineţe) la tetraplegie sau alte tulburări
nivelul unui număr de ... senzori-motorii ori viscerale)?
metamere: a) da
a) 28 b) nu
b) 112 c) doar dacă nu se observă
c) 112 metamere algice şi 112 leziunea medulară la examenul
metamere epicritice RMN toracal
d) 50 d) numai dacă are o
e) 14 malformaţie vertebro-medulară
e) doar dacă nu se observă
232. Un TVM cervical este nici o leziune vertebrală la
urmat de cele mai multe ori de: examenul radiologic
a) tetraplegie
b) hemiplegie 236. În urma unui accident
c) stare de comă rutier, este posibil ca o persoană
d) paraplegie să sufere o leziune mielică la
e) sindrom al cozii de cal nivel cevical, urmată de
tetraplegie, dar fără să sufere o
233. Repartitia pe sexe a TVM leziune osoasă vertebrală ?
este după cum urmează: a) da
a) predomină la femei b) nu
b) predomină la bărbaţi c) doar dacă nu se observă
c) predomină la homosexuali şi leziunea medulară la examenul
trans-sexuali RMN cervical
d) nu există o repartiţie d) numai dacă are o
discriminatorie pe sexe malformaţie vasculară medulară
e) TVM sunt de două ori mai e) doar dacă leziunea este
frecvente la femei decât la situată la nivelul C1-C2
bărbaţi
237. Realizaţi corelaţiile
234. Un TVM toracal cu nivel corecte între nivelul neurologic
vertebral T6 este urmat de: lezional medular post TVM şi

137
gradul de dependenţă (hemisecţiune medulară)
(independenţă) funcţională. Un e) medular posterior
pacient cu paraplegie cu nivel
neurologic T11 tip A (clasificarea 240. Definiţi în clasificarea AIS/
AIS/ ASIA): ASIA leziunea neurologică
a) este independent în fotoliul (tetraplegie sau paraplegie)
rulant incompletă tip C:
b) are control deplin vezico- a) funcţia motorie este
sfincterian conservată parţial, la majoritatea
c) este independent în muşchilor cheie sub nivelul
activităţile uzuale de auto- neurologic lezional
îngrijire, inclusiv îmbrăcatul b) funcţia motorie este abolită
trenului inferior la totalitatea muşchilor cheie sub
d) nu i se recomandă nivelul neurologic lezional
ortostatismul, exersarea c) intensitatea forţei musculare
deplasării („mersului") folosind segmentare este cotată peste
orteze lungi şi cadrul tetrapod gradaţia trei (intensitate
sau cârje, chiar dacă fractura funcţională)
vertebrală este stabilă d) intensitatea forţei musculare
biomecanic segmentare este cotată sub
e) îşi poate realiza programul gradaţia trei (intensitate ne-
de drenaj vezical prin tehnica de funcţională)
auto-cateterizare vezicală e) intensitatea forţei musculare
intermitentă segmentare este cotată peste
gradaţia cinci (intensitate
238. Cele mai frecvente funcţională)
fracturi vertebrale (TVM) se
produc la nivelul segmentului: 241. Definiţi în clasificarea AIS/
a) cervical (vertebrele C1, C2 ASIA leziunea neurologică
şi C4 - C6) (tetraplegie sau paraplegie)
b) toracal (vertebrele T1-T6) incompletă tip D:
c) joncţiunea toraco-lombara a) funcţia motorie este
(vertebrele T11 - L2) conservată parţial, la majoritatea
d) cervical (vertebrele C7-C8) muşchilor cheie sub nivelul
e) coada de cal neurologic lezional
b) funcţia motorie este abolită
239. Clasificaţi corect la toti muşchii cheie sub nivelul
topografia lezională a neurologic lezional
sindroamelor medulare c) intensitatea forţei musculare
incomplete: segmentare este cotată sub
a) medular anterior gradaţia trei (intensitate ne-
b) cauda equina (coada de cal) funcţională).
c) centro-medular d) intensitatea forţei musculare
d) Brown-Sequard segmentare este cotată peste

138
gradaţia cinci (intensitate manuale adaptate
funcţională) d) are control vezico-
e) intensitatea forţei musculare sfincterian
segmentare este cotată peste e) nu necesită asistenţă din
gradaţia trei (intensitate partea kinetistului pentru transfer
funcţională) pe şi din fotoliul rulant

242. Sindromul de coadă de 245. În cazul unui pacient


cal mijlociu se manifestă prin: tetraplegic cu nivel lezional C1-
a) abolirea sau diminuarea C3, leziune de tip A, în
reflexului rotulian clasificarea AIS/ ASIA:
b) abolirea sau diminuarea a) diafragma va fi indemnă
reflexului achilean funcţional
c) tulburări ale flexiei coapsei b) nu are fenomene de
d) tulburări ale mişcărilor de insuficienţă respiratorie cronică,
flexie-extensie ale piciorului neurogenă
e) tulburări ale mişcărilor de c) este necesară canularea
flexie-extensie ale degetelor traheei şi asistarea mecanică a
piciorului respiraţiei sau pace-maker pe
nervii frenici
243. Sindromul de coadă de d) respiraţia nu este perturbată
cal inferior se manifestă prin: e) sunt paralizaţi centrii nervoşi
a) hipotonia muşchilor fesieri frenici, situaţi topografic la nivel
b) abolirea reflexului ahilian medular cervical
c) hipoestezie fesieră
d) tulburări ano-rectale 246. Stabiliţi corelaţiile corecte
e) paralizia muşchilor extensori între nivelul neurologic lezional
ai coapsei medular şi gradul de dependenţă
(independenţă) funcţională. Un
244. Stabiliţi corelaţiile corecte pacient cu paraplegie incompletă
între nivelul neurologic lezional motor, tip D, cu nivel neurologic
medular şi gradul de dependenţă lezional la nivelul mielomerelor
(independenţă) funcţională. Un L4-5:
pacient cu tetraplegie completă a) este total dependent de
(leziune de tip A, în clasificarea utilizarea fotoliului rulant
AIS/ ASIA), cu nivel neurologic b) este capabil să meargă
C5: atelat cu orteze scurte gleznă-
a) poate să meargă cu cadrul picior „anti-drop" şi cârje
tetrapod rolator canadiene
b) poate să se alimenteze şi să c) prezintă risc maxim de
îşi perieze dinţii, folosind “disreflexie autonomă”
dispozitive ajutătoare d) are indicaţie majoră pentru
c) poate conduce fotoliul rulant cura chirurgicală a siringomieliei
electric, folosind comenzi localizată la nivel cervical

139
e) nici un răspuns nu este secundare la nivelul filum
corect terminale şi a cozii de cal
c) reprezintă o complicaţie
247. Complicaţii ale TVM în nevraxială tardivă a unui TCC
stadiul sechelar sunt: d) este diagnosticată doar prin
a) infecţii, în special urinare computer tomograf
b) fistule uretrale (cale falsă de e) reprezintă o contraindicaţie
comunicare între uretră şi piele) majora pentru aplicarea
c) insuficienţă hepatică kinetoterapiei
d) hematurie
e) osteoporoză 251. Elementele clinice
definitorii ale sindromului lezional
248. Complicaţii sistemice ale medular de tip siringomielic sunt:
TVM în stadiul sechelar sunt: a) anestezie termo-algică
a) litiază vezico-renală supra-lezional
b) hidrocefalie internă b) anestezie termo-algică infra-
c) hidronefroză (distrugerea lezional
cronică a rinichilor şi deformarea c) conservarea sensibilităţii
arhitectonicii sistemului pielo- algice infra-lezional
caliceal) d) senzaţie de arsură
d) constipaţie chinuitoare (dureri neurogene), la
e) diaree (dismicrobism) nivelul unui teritoriu somatic
anesteziat (“anestezie
249. Principalele cauze de dureroasă”)
morbiditate şi deces la sechelarii e) rezultă în urma unui sindrom
TVM sunt reprezentate de: lezional situat anatomic la nivel
a) complicaţii septice centro-medular
pulmonare (pneumonie, bronho-
pneumonie), în special în cazul 252. Disreflexia autonomă
leziunilor spinale înalte reprezintă o complicaţie a
b) tromboembolie pulmonară pacientului cu:
c) complicaţii septice urinare a) tetraplegie post TVM
d) siringomielie b) sindrom de coadă de cal
e) osteoporoză post TVM
c) paraplegie înaltă post TVM
250. Siringomielia post- d) tumori ale emisferului
traumatică: cerebral non-dominant
a) este caracterizată prin e) dis-sinergie vezico-
formarea unei cavităţi secundare sfincteriană
în măduva spinării, după
rezorbţia contuziei hemoragice 253. Disreflexia autonomă:
post-traumatice a) se caracterizează prin
b) este caracterizată prin creşterea brutală a valorilor TA
formarea unei cavităţi chistice b) se caracterizează prin

140
scăderea brutală a valorilor TA nivelul trenului interior, la
c) nu determină modificări pacientul plegic post TVM
hemodinamice (presionale)
d) determină blocarea 257. Spasticitatea reprezintă
(înfundarea) sondei urinare şi un semn diagnostic pozitiv al:
distensie vezicală consecutivă a) bolii Parkinson
e) reprezintă o complicaţie b) sindromului de neuron
severă a administrării de motor central
medicaţie anti-hipertensivă la c) sindromului de neuron motor
pacienţii cu TVM cervical periferic
d) leziunii cozii de cal
254. Indicaţi patru simptome şi e) areflxiei osteo-tendinoase
semne esenţiale ale
diagnosticului de disreflexie 258. Spasticitatea:
autonomă: a) este întotdeauna nocivă
............................................. b) poate stânjeni activităţile
............................................. pacientului şi poate face fotoliul
............................................. rulant inutilizabil ori mersul
imposibil
255. Riscurile majore ale c) poate micşora riscul şi
disreflexiei autonome sunt amploarea osteoporozei
reprezentate de: d) favorizează circulaţia de
a) fisură anală întoarcere venoasă
b) hemoragie cerebrală e) poate determina contracturi
c) hemoroizi cerebrali musculare ireversibile
d) infarct cerebral
e) infarct miocardic 259. Enumeraţi patru factori ce
determină agravarea spasticităţii:
256. Tromboza venoasă .............................................
profundă şi trombembolia .............................................
pulmonară reprezintă: .............................................
a) indicaţie de urgenţă pentru
aplicarea unui program intensiv 260. La nivelul teritoriului
de masaj şi gimnastică medicală somatic spastic, se contraindică
pasivă aplicarea:
b) complicaţii rare (sub 1%) în a) masajului
stadiul acut şi subacut al TVM b) manevrelor de elongaţie
c) complicaţii redutabile, cauze musculară (stretching)
majore de morbiditate şi c) posturărilor inhibitorii reflexe
mortalitate ale TVM d) hidro-terapiei pentru
d) survin exclusiv în paraliziile stretching subacval
nervului sciatic popliteu extern e) terapei injectabile de orice
e) pot fi induse prin aplicarea natură
unui program de masaj viguros la

141
261. Deformarea piciorului de a) ortezare
tip „varus ecvin”: b) masaj antalgic
a) este consecinţa spasticităţii c) elongaţie operatorie
şi a neglijării tehnicilor de (chirugie plastică) a tendonului lui
posturare profilactică Achile
b) se întalneste strict post AVC d) electroterapie
(în special infarctele cerebrale) e) kinetoterapie
c) are localizare strict
unilaterală 265. Profilaxia escarelor se
d) reprezintă o complicatie realizează în principal prin
tardivă a paraliziei nerv sciatic asocierea următoarelor măsuri
popliteu intern de nursing:
e) reprezintă o complicaţie a) inspectia tegumentelor şi a
tardivă a unei lexiuni nevraxiale lenjeriei/ aşternutului pacientului
(pentru prevenirea condiţiilor
262. Terapia farmacologică favorizante şi aparitiei de leziuni
sistemică indicată în cazurile de trofice)
spasticitate difuză, cu răsunet b) întoarceri în pat (din 2 în 2
negativ asupra activităţilor zilnice ore, dacă pacientul nu are saltea
curente, este reprezentată de: antiescară, respectiv la 4-6 ore
a) diazepam dacă pacientul posedă un astfel
b) baclofen de dispozitiv)
c) derivaţii de canabis – c) posturări anticipative
canabinoizii (profilactice, în faza de
d) dantrolen flacciditate)/ corective (inclusiv
e) derivaţii de morfină sau ortezări cu efect totodată,
heroină spasmolitic) în faza de
spasticitate
263. Contracturile sever d) manevre de drenaj bronşic
deposturante şi invalidante sunt (posturări specifice, tapotamente,
rezultatul: manevre presoare/ reflexe)
a) denervării musculare e) sondaj vezical intermitent
b) imobilizării în posturi
patologice (“scurtate”) 266. Elementul caracteristic al
c) spasticităţii profilaxiei escarelor la pacientul
d) poziţionării incorecte, mobilizat în fotoliul rulant constă
defectuoase, în pat sau în fotoliul în:
rulant a) monitorizarea, asistarea
e) terapiei cu neurotoxină evacuării urinei (cateter vezical
botulinică fix sau training vezical/ sondaj
intermitent)
264. Varusul equin (neglijat) b) depresurizarea cu
bilateral, ireversibil, este cel mai regularitate şi ritmicitate de 15-20
bine tratat prin: minute a zonei ischioanelor

142
c) evitarea combustiei de la inferior se manifestă prin:
scrumul de ţigară a) imposibilitatea flexiei mâinii
d) evitarea arsurilor de la b) amiotrofia muşchilor lojei
băuturile fierbinţi (ceai, cafea) anterioare a antebraţului
ţinute pe picioare („în poală”) c) amiotrofia muşchilor lojei
e) evitarea rănilor la degete şi dorsale a antebraţului
mâini d) amiotrofia şi impotenţa
funcţională a muşchilor eminenţei
267. Complicaţii sistemice tenare (ce comandă degetul mic
posibile, la pacientul cu TVM, în de la mână)
stadiul sechelar sunt: e) grifa medio-cubitală de tip
a) schizofrenie Aran-Duchenne
b) tromboflebită arterială
periferică 271. Mono-neuropatia de nerv
c) escare cubital se manifestă prin:
d) trombembolie cerebrală a) hipoestezie la nivelul
e) spasticitate policelui şi indexului
b) imposibilitatea flexiei
268. Plexopatia brahială de tip antebraţului pe braţ
superior se manifestă prin: c) imposibilitatea abducţiei
a) paralizia muşchiului degetului mic
adductor al policelui d) imposibilitatea abducţiei
b) paralizia muşchiului deltoid policelui
c) reflexul bicipital abolit sau e) imposibilitatea opoziţiei
diminuat degetului mic
d) paralizia muşchiului triceps
sural 272. Mono-neuropatia de nerv
e) paralizia muşchiului opozant median se manifestă prin:
al policelui a) imposibilitatea supinaţiei
antebraţului
269. Plexopatia brahială de tip b) imposibilitatea pronaţiei
mijlociu se manifestă prin: antebraţului
a) paralizia muşchiului biceps c) imposibilitatea opoziţiei
brahial policelui
b) paralizia muşchiului triceps d) imposibilitatea flexiei
sural antebraţului
c) paralizia muşchiului deltoid e) imposibilitatea adducţiei
d) paralizia muşchiului triceps policelui
brahial
e) atrofia tricepsului şi a 273. Mononeuropatia de nerv
muschilor lojeu dorsale a radial se manifestă prin:
antebratului a) paralizia muşchiului biceps
b) paralizia muşchiului triceps
270. Plexopatia brahială de tip sural

143
c) paralizia muşchilor extensori a) disjuncţiile simfizei pubiene
ai degetelor b) fracturile izolate ale osului
d) paralizia muşchiului triceps sacru
e) paralizia muşchiului solear c) luxaţia capului femural
d) fracturile apofizei transverse
274. Aspectul semiologic L5
specific determinat de paralizia e) injecţii greşit administrate
de nerv radial este: intra-fesier
a) mână simiană
b) mână în “gât de lebădă” 279. Asociaţi originile
c) grifă cubitală radiculare cu nervii
d) semnul “benedicţiunii corespunzători, emergenţi din
papale” plexul lombo-sacrat:
e) antebraţul în “gât de sticlă” a) N. sciatic
b) N. femural
275. Durerile intense, c) N. tibial (sciatic popliteu
fulgurante, iradiate pe traseul intern)
nervului sciatic, către călcâi şi d) N. peronier (sciatic popliteu
degetul mic, pot fi consecinţa extern)
unei hernii de disc intervertebral: e) Nn. gluteali (fesieri)
a) S2-S3
b) T12-L1 1) L1−L4
c) L5-S1 2) L4−S3
d) C5-C6 3) L4−S3
e) L5-L6 4) L4−S2
5) L4−S2
276. Durerile intense, iradiate
pe traseul nervului sciatic către 280. În leziunea traumatică de
haluce, pot fi consecinţa unei nerv femural, sub plica inghinală,
hernii de disc la nivelul: sunt imposibile următoarele
a) L3-L4 mişcări:
b) T12-L1 a) adducţia coapsei
c) L4-L5 b) extensia gambei pe coapsă
d) L5-L6 c) flexia coapsei pe abdomen
e) C8-T1 d) flexia gambei pe coapsă
e) flexia gambei pe abdomen
277. Enumeraţi trei cauze de
lezare a nervului sciatic: 281. Încercuiţi răspunsurile
............................................. incorecte. Un sportiv care a
............................................. suferit o paralizie unilaterală de
............................................. nerv femural, poate să:
a) urce scările (punând primul
278. Mono-neuropatia de nerv membrul pelvin afectat)
sciatic se poate produce în: b) coboare scările (punând

144
primul membrul pelvin afectat) ridice pe vârfuri
c) înoate brass (ca broasca) e) pacientul nu poate să stea
d) joace fotbal pe călcâie
e) efectueze mai mult de 10
genuflexiuni 285. Paralizia nervului sciatic
popliteu intern (n. tibilal) se
282. În mono-neuropatia de caracterizează clinic prin:
nerv sciatic popliteu extern (n. a) pacientul nu poate să se
peroneu) există următoarele ridice în ortostatism, din poziţia
semne: şezând
a) abolirea flexiei dorsale a b) mersul este “stepat”
piciorului deoarece nu poate face
b) abolirea flexiei plantare a dorsiflexia piciorului
piciorului c) pacientul nu poate să se
c) hipoestezie peri-ano- ridice pe vârfuri
genitală d) pacientul nu poate să stea
d) abolirea sau diminuarea pe călcâie
reflexului ahilian e) nu necesită orteză gleznă-
e) abolirea reflexului patelar picior

283. În mono-neuropatia de 286. În mono-neuropatia de


nerv sciatic popliteu intern (n. nerv sciatic popliteu extern (n.
tibial) există următoarele semne: peroneu), cu forţă musculară
a) abolirea flexiei dorsale a segmentară 1/5, se indică:
piciorului a) menţinerea profilactică a
b) abolirea flexiei plantare a unei poziţii funcţionale, prin
piciorului posturare într-o orteză care
c) abolirea sau diminuarea menţine piciorul în unghi drept
reflexului ahilian faţă de gleznă
d) tulburări trofice b) mobilizări pasive ale tuturor
e) abolirea reflexului patelar articulaţiilor membrului inferior şi
pasivo-active ale piciorului
284. Mono-neuropatia c) orteză dinamică a piciorului
(paralizia) de nerv sciatic popliteu pentru corectarea mersului
extern (n. peroneu) se d) electrostimularea lojei
caracterizează clinic prin: antero-externe a gambei
a) pacientul nu poate să e) electrostimularea tricepsului
menţină ortostatismul sural
b) mersul este “stepat”,
deoarece nu poate face 287. Obiectivele recuperării
dorsiflexia piciorului unui nerv periferic lezat sunt:
c) necesită orteză gleznă-picior a) evitarea apariţiei
pentru corijare deformărilor şi atitudinilor
d) pacientul nu poate să se vicioase (retracturi musculo-

145
tendinoase) vizualizează mai bine:
b) electrostimularea intensivă a a) structurile neurale cerebrale
musculaturii antagoniste b) structurile osoase
c) posturări corecte cu ajutorul c) structurile cornoase
ortezelor d) structurile metalice
d) tehnici de kinetoterapie e) părţile moi disco-vertebrale
(mobilizări pasive, facilitare
proprioceptivă) electrostimularea 292. Numiţi trei substanţe cu
teritoriului muscular rol proinflamator eliberate în
corespunzător unităţilor motorii herniile de disc intervetebral:
afectate .............................................
e) ergoterapie cu finalitate .............................................
gestală utilă .............................................
288. Pentru reeducarea
sensibilităţii sunt utile/ utilizate 293. Indicaţi patru factori
secvenţe procedurale din etiologici ai parkinsonismului:
următoarele domenii: .............................................
a) (hidro/termo)-crioterapia .............................................
b) masaj uscat clasic .............................................
c) Kinetoterapia
d) Electroterapia 294. Tremurătura
e) masaj mixt (manual şi parkinsoniană:
instrumental) – periaj a) apare în cusul mişcării
b) apare în repaus
289. Indicele “C/H” (canal/ c) este accentuată în somn
hernie) este: d) este accentuată prin
a) un efect de masă aplicarea tehnicii de mobilizare
b) un raport de polaritate articulară pasivă
c) un raport de volum/ grad de e) poate limita sever activităţile
criză de spaţiu zilnice curente
d) un coeficient de corecţie
e) un indicator sintetic al forţei 295. Hipertonia parkinsoniană
musculare are următoarele proprietăţi:
a) este plastică
290. Examenul RMN b) predomină pe extensori
vizualizează mai bine: c) dispare în decubit dorsal
a) structurile nevraxiale mielo- d) nu influenţează mersul sau
radiculare echilibrul axial
b) structurile osoase e) contraindică procedurile de
c) structurile cornoase kinetoterapie şi în special
d) structurile metalice mobilizarea articulară pasivă
e) structurile disco-radiculare
296. Subliniaţi răspunsul fals.
291. Examenul CT Hipochinezia parkinsoniană se

146
caracterizează prin: b) hematom intracerebral
a) tulburarea predomină c) abces cerebral
unilateral d) dilacerare cerebrală
b) se însoţeşte de deficit motor postraumatică (TCC)
contralateral e) chist hidatic hepatic
c) determină afazie mixtă
d) este însoţită de tremor 301. Cauze posibile de
parkinsonian hemoragie cerebrală sunt:
e) se însoţeşte de fenomenul a) transformarea hemoragică a
„roţii dinţate” unui infarct cerebral (AVC
ischemic)
297. Semnele cardinale ale b) stroke hemoragic (AVC)
bolii Parkinson sunt: c) tumori cerebrale complicate
a) deficit de forţă musculară cu hemoragie intra-tumorală
crural bilateral d) tromboflebita periferică
b) hipochinezie e) nici una dintre variantele de
c) tremor de repaos mai sus
d) tremor de mişcare
e) hipertonie 302. Clasificarea ICF DH 2001
caracterizează starea de
298. Încercuiţi răspunsul sănătate pe următoarele
incorect. Simptomatologia clinică “paliere”:
de hipertensiune intracraniană se “Body” (B) - structurile şi
caracterizează clasic prin: funcţiile organismului
a) cefalee “Activity” (A) - activităţi la nivel
b) vărsături individual
c) ataxie “Participation” (P) - participare
d) afazie la nivel social
e) incontinenţă urinară Grupaţi (încercuiţi) pe palierele
B, A, P dificultăţile cu care se
299. Încercuiţi răspunsul poate confrunta un pacient cu
incorect: cauzele de leziune severă, sechelară, la
hipertensiune intracraniană sunt: nivelul măduvei spinării (TVM
a) edem cerebral difuz sau sechelar):
localizat a) tetraplegie/ paraplegie (B, A,
b) hidrocefalie obstructivă P)
c) encefalopatie hipertensivă b) bariere arhitectonice în
d) encefalopatie hepatică locuinţa personală (B, A, P)
e) talasemie minoră c) lipsa de facilităţi de acces în
clădiri publice şi transport (B, A,
300. Încercuiţi răspunsul P)
corect: cauzele de hipertensiune d) dificultăţi în accesarea
intracraniană sunt: informaţiei (B, A, P)
a) tumoră cerebrală e) absenţa dispozitivelor

147
ortetice (assistive) şi a serviciilor deviaţia prin extensie a primei
de asistenţă tehnică (B, A, P) falange, cu flexia falangelor II şi
III
303. Clasificarea ICF DH 2001 c) piciorul plat reprezintă
caracterizează starea de deplasarea tuberculului
sănătate pe următoarele navicularului de la coliniaritatea
“paliere”: anatomică realizată între maleola
“Body” (B) - structurile şi internă şi metatarsianul I (Linia
funcţiile organismului Feiss)
“Activity” (A) - activităţi la nivel d) piciorul escavat reprezintă
individual exagerarea concavităţii arcului
“Participation” (P) - participare longitudinal, sprijinul postural
la nivel social realizându-se la nivelul
Grupaţi (încercuiţi) pe palierele metatarsala medie
B, A, P dificultăţile cu care se e) piciorul escavat se asociază
poate confrunta un pacient cu frecvent cu degetul în ciocan
leziune severă, sechelară, la
nivelul măduvei spinării (TVM 305. Între membrii echipei
sechelar): mixte ce acordă ÎR/ NR se
a) depresie reactivă, nivel numără:
redus de auto-percepere (B, A, a) medic RMFB (în unităţile de
P) neuroreabilitare – şi neurolog –,
b) imperfecţiuni ale cadrului respectiv în cele cu profil de G-G
legislativ adecvat, protectiv (B, A, – şi geriatru)
P) b) fizio-kinetoterapeut
c) indolenţă/ nepasarea c) asistentă medicală
mediului politic (B, A, P) d) sociolog/ asistent social
d) marginalizare, discriminare, e) logoped
deseori excludere din comunitate
(B, A, P) 306. Poliartrita reumatoidă
e) Disperare, singuratate, lipsă este o gamapatie:
de afectivitate din partea familiei, a) policlonală
a prietenilor (B, A, P) b) monoclonală de tip D
c) cu alterarea lanţurilor grele
304. Între afectiunile de tip d) monoclonală de tip E
degenerativ artrozic de la nivelul e) monoclonală de tip A
entităţii: gleznă/ picior/ degete, o
definire corectă o au 307. Celulele-cheie în
urmatoarele: inflamaţia reumatoidă sunt:
a) hallux valgus reprezintă a) limfocitele TCD4
deviaţia în abducţie a b) celulele lupice
metetarsianului I, asociată cu c) ragocitele
adducţia primei falange d) macrofagele
b) degetul în ciocan reprezintă e) PMN

148
a) L4
308. Comisia Europeană a b) S2
declarat ca an internaţional al c) S1
persoanelor cu handicap anul: d) L3
a) 1999 e) L5
b) 2003
c) 2001 A – medioplantar
d) 2004 B – rotulian
e) 2005 C – achilian
D – nu
309. E – rotulian
Orice program profesionist de
recuperare medicală porneşte de 312.
la identificarea, printr-o evaluare Asociaţi la modificarea de
- „măsurători de rezultat“ – cât reflex osteo-tendinos, numărul
mai realistă şi precis cuantificată (numerele) corespunzător(oare)
posibil, a obiectivelor sau de rădăcină(i) de nerv(i) spinal(i)
„ţintelor“ pentru respectivul afectată(e), dintre cele
program; cel mai frecvent enumerate:
întâlnite asemenea obiective sunt A – stilo-radial
sintetizate mnemotehnic sub B – tricipital
forma iniţialei „D“, comună pentru C – cubito-pronator
cvasitotalitatea cuvintelor ce D – bicipital
denumesc, în engleză, aceste E – cremasterian
obiective. Denumiţi „in extenso“
patru astfel de „D“-uri: a) C5
............................................. b) C6
............................................. c) C7
............................................. d) C8
............................................. e) T1

310. 313.
Precizaţi care sunt clasele În cadrul sindromului cervico-
clinico-funcţionale la pacienţii cu cefalic de cauză degenerativă
PR, în care activităţile zilnice pot disco-vertebrală, pacientul poate
fi efectuate fără/ cu (moderată) prezenta următoarele
reducerea mobilităţii: manifestări:
............................................. a) cefalee
b) vertij/ ameţeli/ nistagmus
311. c) acufene
Asociaţi la tipul de rădăcină de d) tulburări vizuale (scotoame,
nerv spinal predominant afectată diplopie)
compresiv, modificarea de reflex e) modificări ale tensiunii
osteo-tendinos corespunzătoare: arteriale sau/ şi ale frecvenţei

149
cardiace în muşchii: rotatori, flexori şi/ sau
abductori şi/ sau cu migrări de
314. particule calcificate în bursa
Mecanismul patogenic specific subacromio-deltoidiană la
în periartrita scapulo-humerală intensităţi suportabile
de tip umăr pseudo-paralitic este:
a) tendovaginita extensorilor 316.
b) sinovita cronică nespecifică Bolnavul merge cu dificultate
c) osteita sau nu poate merge pe vârfuri, în
d) ruptura, pe fond degenerativ radiculopatia algo-paretică:
sau traumatic, a manşonului a) S1
„coifului“ tendoanelor muşchilor b) L5
rotatori ai umărului c) L4
e) spondilodiscita d) L3
e) L2
315.
În cadrul periartritei scapulo- 317.
humerale, stabiliţi prin asociere În coxartroza incipientă apare
de cupluri: literă mică cu literă o limitare precoce a mişcărilor
mare, relaţia corectă între de:
următoarele entităţi clinico- a) abducţie
funcţionale şi substratul lor b) adducţie
morfopatologic: c) flexie
a) umăr acut hiperalgic d) rotaţie
b) umăr blocat (model e) aşezare „pe vine“
capsular)
c) umăr dureros (cronic) simplu 318.
d) umăr pseudo-paralitic Cea mai invalidantă pentru
e) umăr blocat (model funcţionalitatea mâinii, este
necapsular) paralizia de nerv:
a) radial
A. capsulita retractilă b) median
B. ruptura tendoanelor coifului c) ulnar
muşchilor rotatori d) circumflex
C. leziuni degenerative ale e) musculocutan
tendoanelor, burselor şi/ sau
tecilor sinoviale ale tendoanelor, 319.
uneori cu calcificări activate algic, Stabiliţi relaţia corectă între
eventual uşor inflamator tipul de nerv şi leziunile
D. tendinita şi/ sau bursita caracteristice ce apar prin
acuta, cu calcificări tendinoase pareza/ paralizia nervului
(„furuncul Codman“) respectiv:
E. tendinita, tendosinovita + a) nerv radial
contractura musculară antalgică b) nerv median

150
c) nerv ulnar paraclinice:
d) SPE a) hepatomegalie
e) SPI b) fosfataza alcalină crescută
c) fosfataza acidă crescută
A) mână simiană d) splenomegalie
B) mâna „în gât de lebădă“ e) neutropenie
C) mers stepat
D) grifa cubitală 321.
E) mers talonat Sindroame dureroase şi
neurovegetativ-vasculare sunt:
320. a) sindromul Raynaud
Sindromul Felty se b) sindrom umăr-mână
caracterizează prin asocierea, la c) cauzalgia
tabloul patologic al PR, a d) sindromul de tunel carpian
următoarelor elemente clinice şi e) sindromul Volkmann

151
152
Partea a II-a

Întrebări din Geronto-Geriatrie

153
1. osteoporozei
Principalele demersuri cu scop d) factorii genetici nu sunt
profilactic sau/ şi terapeutic la implicaţi in etiologia osteoporozei
pacientul vârstic cu patologie tip e) alimentaţia echilibrată
degenerativ articular (artroza), permite optimizarea densităţii
vizând îmbunătăţirea calităţii minerale osoase
vieţii implică:
a) adoptarea unui stilul de 3.
viaţă activ, cu includerea unui Osteoporoza tip II se
program zilnic de exerciţii fizice întâlneşte:
(alergări pe distanţe scurte, a) frecvent la femeile
ciclism) postmenopauză
b) obţinerea, respectiv b) apare la vârstnici peste 70
menţinerea unei greutăţi de ani
corporale normale c) rata pierderii de os
c) abordarea dietei de tip trabecular este înaltă, datorită
metiteranean, cu conţinut bogat creşterii activităţii octeoclastelor,
în legume, fructe, peşte oceanic generând în principal fracturi
d) evitarea suprasolicitării vertebrale; în schimb
articulaţiilor afectate, inclusiv osteoformarea este deficitară
ferirea lor de şocurile/ agresiunile d) turn-overul celular este
de ordin fizic/ traumatic încetinit, pierderea de os fiind
e) scăderea pragului de atât trabeculară, cât şi corticală;
percepţie a durerii, prin cea mai frecventă este fractura
ameliorarea atât a tonusului fizic, de col femural, urmată de cea
cât şi a celui psihic (activităţi de vertebrală
grup, inclusiv psihoterapie) e) se intâlneşte la adultul tânăr

2. 4.
Care dintre urmatoarele În etiologia afecţiunilor osteo-
enunţuri privind osteoporoza sunt articulate degenerative intervin:
adevărate: a) susceptibilitatea genetică,
a) osteoporoza este o boală care generează un răspuns
scheletală caracterizată prin biologic particular la agresiunea
rezistenţă osoasă compromisă, mecanică articulară
urmată de creşterea riscului b) senescenţa, prin alterarea
producerii de fracturi capacităţilor de producţie,
b) numărul pacienţilor respectiv reparatorii condrocitare
diagnosticaţi cu osteoporoză se c) factorii de agresiune,
va dubla în următorii 20 de ani, indiferent de momentul generator
datorită creşterii duratei medii de d) afecţiuni hematologice
viaţă şi îmbâtrânirii populaţiei e) afecţiuni inflamatorii
c) exerciţiul fizic are un efect
dovetit în prevenirea instalării 5.

154
Cea mai frecventă artropatie 9.
microcristalină la subiecţii Obiectivele tratamentului
vârstnici este: artrozelor persoanelor vârstnice
............................................. sunt:
a) îndepărtarea durerii
6. b) creşterea mobilităţii
Menţionaţi trei dintre principiile articulare
managementului reabilitării la c) împiedicarea progresiei bolii
pacientul vârstnic: d) invocarea regulilor de
............................................. profilaxie secundară
............................................. e) pensionarea obligatorie
.............................................
10.
7. Osteoporoza secundară a
În coxartroza vârstnicului, vârstnicului poate fi:
simptoamele majore sunt: a) indusă de glucocorticoizi
a) durerea (iniţial) după b) indusă de hipertiroidism
solicitări mecanice marcate c) a rezecaţilor gastrici
b) (ulterior) durerea începe să d) indusă de diabetul zaharat
însoţească pacientul în cursul e) indusă de imobilizare
zilei
c) perioadele indolore sunt din 11.
ce în ce mai reduse în timpul zilei Principalele mişcări care se
d) durerea este un factor testează în articulaţiile sterno-
perturbator în desfăşurarea claviculară, acromio-claviculară,
mersului scapulo-toracică, la vârstnici,
e) durerea induce mersul sunt:
protectiv pentru şoldul afectat a) mişcarea de ridicare a
umărului
8. b) mişcarea de coborâre a
Gonartroza vârstnicului se umărului
caracterizează prin faptul că: c) proiecţia anterioară a
a) în stadiul iniţial, durerile umărului
apar la ortostatism prelungit d) proiecţia posterioară a
b) în stadiul evoluat, durerile umărului
apar repede în ortostatism e) bascularea scapulo-axilară
c) în stadiul evoluat, se şi spirală
constată creşterea în volum a
genunchiului 12.
d) în stadiul final, apar dureri şi Principalele obiective ale
în repaus recuperării la vârstnici, în
e) gonartroza este însoţită de patologia articulară a membrului
stare generală febrilă superior, sunt:
a) mobilitatea

155
b) calmarea durerii peste, prevalenţa AVC, ajunge,
c) reechilibrarea musculară în medie, la:
d) stabilitatea a) 0,8 %
e) abilitatea b) 4%
c) 2,5%
13. d) 0,5%
Artrita gleno-humerală apare în e) 1%
următoarele afecţiuni la vârstnici:
a) PR 17.
b) artropatii microcristaline Termenul de Gerontologie a
c) artrita psoriazică fost introdus de:
d) hemartroza hemofilică a) Bechterew
recurentă b) Pavlov
e) SA c) Miciurin
d) Basedow
14. e) Mecinicov
Următoarele entităţi de tip mio-
tendo-fascial sunt implicate în 18.
durerea intrinsecă de umăr, de OMS a declarat ca an
tip periarticular, inclusiv la internaţional al vârstnicilor:
vârstnici: a) 2000
a) sindrom de tendon al supra- b) 1982
spinosului c) 1999
b) sindrom cora-coclavicular d) 2003
c) sindrom scapulo-costal e) 2004
d) bursita subacromio-
deltoidiană 19.
e) umăr în resort Numiţi patru dintre cei 15 „I“
(formula mnemotehnică bazată
15. pe iniţialele termenilor specifici in
Tratamentul balnear în limba engleza) – „probleme
sindromul AND, stadiul II, după speciale“/ obiective specifice, în
suferinţe traumatice, poate Geriatrie:
include, la vârstnic: .............................................
a) cure balneo-climatice pe .............................................
litoral .............................................
b) helioterapie
c) talasoterapie 20.
d) cure externe în staţiuni cu Dimensiunile determinismului
ape minerale carbogazoase biologic al procesului de
e) cure cu mofete îmbătrânire, sunt:
a) culturală
16. b) ocupaţională
La vârsta de 80 de ani şi c) metabolică

156
d) genetică .............................................
e) politică .............................................
.............................................
21.
Motivele pentru care vârstnicii 25.
se adresează medicului cel mai Una dintre scalele de evaluare
adesea sunt: a depresiei, frecvent utilizate în
a) anxietatea Geriatrie, este:
b) singurătatea a) Mancini
c) impotenţa b) Yesavage
d) diareea c) Dalmady
e) durerea d) Henderson
e) Nightingale
22.
Numiţi trei exemple de activităţi 26.
socio-personale – mai complexe Numiţi trei parametri biologici
– tip Instrumental Activities of serici care, de regulă, nu se
Daily Living (IADL), reprezentând modifică cu îmbătrânirea:
totodată parametri utilizaţi în .............................................
evaluările IADL: .............................................
............................................. .............................................
.............................................
............................................. 27.
Una dintre scalele de evaluare/
23. calcul a riscului de escare,
Unul dintre instrumentele/ frecvent utilizate în Geriatrie,
sistemele de evaluare a este:
echilibrului static şi dinamic în a) Norton
şezând, ortostatism şi mers, b) Aslan
frecvent utilizate în Geronto- c) Meenan
Geriatrie, este testul: d) Callahan
a) Romberg e) Laslett
b) Yesavage
c) Marlow 28.
d) Tinetti Numiţi trei parametri biologici
e) Norton care, de regulă, suferă modificări
la vârstnici:
24. .............................................
Numiţi trei categorii de .............................................
medicamente cu care un pacient .............................................
vârstnic poate urma tratament şi
despre care, în mod prioritar, 29.
trebuie întrebat în cadrul La persoanele vârstnice
anamnezei geriatrice: malnutriţia atinge, printre cazurile

157
asistate la domiciliu, o frecvenţă d) retroactiv
de: e) adaptativ
a) 84 – 86%
b) 41 – 44% 34.
c) 5 – 8% Principalele cauze/ surse
d) 26 – 29% potenţial generatoare de alterări/
e) 73 – 78% perturbări la nivelul fluxului
informaţional, replicativ, ce trece
30. de la ADN (nuclear şi respectiv,
Numiţi două dintre mitocondrial) la sinteza proteică
particularităţile principale în ribozomală, via ARN mesager
prescrierea/ administrarea informaţional, sunt:
medicamentelor la vârstnici: a) restricţiile calorice moderate
............................................. b) produşii de metabolism
............................................. celular (predominant speciile
reactive de oxigen – SRO)
31. c) toxinele din mediul
Malnutriţia, mai ales la bătrâni, ambiental
stă la baza: d) radiaţiile ionizante sau/ şi
a) degenerărilor neoplazice UV
b) tulburărilor de e) dieta „mediteraneană“
comportament
c) scăderilor rezistenţei la 35.
infecţii Numiţi trei componente ale
d) patologiei reumatice evaluării complete/ complexe a
e) scăderii forţei şi masei unui pacient geriatric:
musculare .............................................
.............................................
32. .............................................
Numiţi trei categorii de
medicamente ce dau mai 36.
frecvent reacţii medicamentoase Structurile tisulare al căror ritm
adverse, la vârstnici: de îmbătrânire dictează ritmul
............................................. global de îmbătrânire al unui
............................................. anumit individ, sunt:
............................................. a) fanerele
b) dinţii
33. c) muşchii
În cursul/ cadrul procesului de d) nevrax-ul
îmbătrânire biologică survin e) vasele sanguine
modificări de tip:
a) anticipativ 37.
b) deteriorativ Cele mai importante „I“-uri din
c) prospectiv Geriatrie – deoarece au

158
potenţialul invalidant/ dizabilitant b) semichinone
cel mai marcat –, interferând cel c) flavin-semichinone
mai amplu cu cele trei d) compuşi aromatici
dimensiuni/ nivele ICF, (nivelul e) radicali thiol
organismului – Body, nivelul
individului – Activity, nivelul 41.
societăţii – Participation), sunt: Stresul oxidativ favorizează
............................................. procesul de ateroscleroză, prin:
............................................. a) modulare celulară (cu
............................................. alterarea unor mecanisme
transcripţionale nucleare:
38. activare pentru stimulatori de
„Rezultatele“ lezionale tisulare citokine pro-inflamatorii, respectiv
„emblematice“ pentru procesul scăderea expresiei genice a unor
de îmbătrânire biologică, sunt: interleukine anti-mediatoare de
a) necroza inflamaţie)
b) neurodegenerarea gero- b) inflamaţie cu auto-întreţinere
distrofică (senilă) prin mecanisme suprapuse, în
c) apoptoza cerc vicios
d) gastrita c) fibroză
e) ateroscleroza/ d) lezare celulară ireversibilă
arterioloscleroza prin peroxidarea lipidelor
membranare
39. e) alterarea – în sens de
Numiţi trei dintre scopurile patogenicitate – a unor
urmărite, respectiv efectele proprietăţi biologice ale
scontate, prin care se moleculelor de LDL colesterol de
argumentează utilizarea testelor/ către SRO şi unii radicali organici
scalelor/ grilelor de evaluare în intermediari
Geronto-Geriatrie – inclusiv în
nursing-ul sau/ şi recuperarea 42.
geriatrice: Numiţi trei enzime sau/ şi
............................................. neurotransmiţători cu implicare –
............................................. în mod special – în apoptoza
............................................. neuronală (şi indirect, în măsura
în care aceasta virează spre un
40. ritm şi o amploare mult
În afara radicalilor liberi toxici accelerate şi exacerbate, prin/ cu
ai oxigenului/ SRO, alţi produşi formarea astfel, a unor cantităţi
care prin acumulare intratisulară, crescute de molecule insolubile/
pot potenţa, prin efecte lezionale precipitante de beta-amiloid) şi în
intracelulare, procesul de neurodegenerarea senescentă/
îmbătrânire biologică sunt: senilă, (inclusiv, partial, în cea
a) chinone specifică tip Alzheimer):

159
............................................. .............................................
............................................. .............................................
.............................................
47.
43. Senescenţa celulară „normală“
Principalul mecanism genic al (necomplicată/ agravată/
pierderii de forţă şi masă potenţată prin leziuni
musculară la vârstnici, este: memebranare sau/ şi ale ADN),
a) lipsa de masaj implică reorganizarea/
b) lipsa expunerii la radiaţii UV remodelarea cromatinei
c) sexul masculin nucleare, cu apariţia:
d) declinul funcţiilor a) SURF
intelectuale b) SMURD
e) leziunile ADN-ului c) SAHF
mitocondrial d) SAGA
e) SIDA
44.
Numiţi trei specii reactive 48.
(radicali liberi/ toxici) de oxigen „Ceasurile genetice ale morţii
(SRO): celulare“ (genele clock – CLK
............................................. genes) sunt:
............................................. a) genele ce controlează
............................................. metabolismul intermediar proteic
b) genele ce controlează
45. metabolismul intermediar lipidic
Una dintre principalele protein- c) genele ce controlează
enzime ce „percep“ deteriorările metabolismul intermediar glucidic
ADN cauzate de stresul oxidativ d) genele ce controlează
şi atrag/ coordonează (alte) metabolismul şi lungimea
proteine reparatorii ale acestor telomerilor
deteriorări, având astfel un e) genele ce controlează
important rol geronto-protector/ activarea citokinelor
„gero-profilactic“, este: proinflamatorii
a) ABS
b) AKM 49.
c) ATM Enzima care se opune
d) ALA senescenţei celulare fiziologice,
e) ARO favorizând menţinerea anormală
a potenţialului (ciclurilor) de
46. diviziune celulară şi astfel,
Numiţi două sisteme favorizând, în dauna degenerării
enzimatice protectoare senile, pe cea neoplazică, este:
antioxidante: a) telangiectaza
............................................. b) teleportaza

160
c) telastaza ariilor creierului responsabile de
d) telomeraza procesarea informaţiilor şi
e) tumoraza respectiv de memorie, cu până la
1,3 cm3, iar ansamblul masei
50. cerebrale, cu până la 11%, ceea
Numiţi patru modificări ce corespunde unui ritm, raportat
principale, caracteristice la îmbătrânirea normală,
îmbătrânirii, la nivelul pielii: echivalent în unităţi de timp, cu:
............................................. a) 10–20 ani
............................................. b) 1–1,5 luni
............................................. c) 48–70 zile
d) 3–7 decenii
51. e) 14–18 săptămâni
Secvenţele repetate de ADN,
ce coafează cromozomii în 53.
scopul protecţiei acestora şi prin Stresul psihologic poate
a căror scurtare progresivă, la afecta/ augmenta procesul de
fiecare diviziune celulară, este îmbătrânire biologică, în principal
controlată, prin programare prin următoarele mecanisme:
genică, reducerea potenţialului/ a) favorizarea pensionării
ciclurilor de diviziune şi astfel, b) stresul oxidativ
senescenţa celulară c) decuplarea profesională
„programată“/ controlată genetic d) alterări în funcţionarea sau/
– tip „aging by design“), sunt: şi distribuţia clonelor imunocitare
a) templierii e) modificarea activităţii
b) elastomerii telomerazei
c) cheloizii
d) telomerii 54.
e) ribozomii Numiţi trei elemente ale „dietei
mediteraneene“ cu efect „anti-
52. aging“, de prelungire a speranţei
În fiecare an trăit cu durere de viaţă:
(dorso)lombară cronică, întrucât .............................................
aceasta s-a dovedit a fi un factor .............................................
important de stres asupra ariilor .............................................
cerebrale senzitive şi nu numai
(prin hiperactivitatea metabolică 55.
generată de percepţia algică Cercetări recente tind să
persistentă/ continuă – răstoarne teoria „clasică“ –
producătoare de stres oxidativ), metabolică – privind
masa de materie cenuşie se îmbătrânirea, teorie conform
reduce – „atrofie cauzată prin căreia o activitate metabolică
mecanisme excitotoxice şi celulară intensă, prin producerea
inflamatorii“, inclusiv la nivelul în exces de SRO, ar accelera

161
procesul biologic de îmbătrânire; 58.
noua teorie numită „decuplare Urmate combinat şi sistematic,
pentru supravieţuire“, susţine că, dieta mediteraneană, laolaltă cu
în anumite condiţii, o ceilalţi trei „factori de stil de viaţă
hiperactivitate metabolică sănătos“, s-a constatat prin
celulară ar putea dimpotriva, să cercetări de specialitate şi
încetinească procesul de statistice, că împreună duc, în
îmbătrânire, prin virajul profilului ansamblu, la o reducere globală
metabolic al celulei, spre: a riscului de deces la vârstnici,
a) acidoză cu:
b) alcaloză a) 4%
c) sol b) 65%
d) gel c) 23%
e) ciclare protonică d) 52%
mitocondrială e) 15%

56. 59.
„Factorii de stil de viaţă Numiţi două modificări
sănătos“, care s-a constatat, prin funcţionale sau/ şi morfologice de
studii ştiinţifice, că alături de îmbătrânire, la nivelul tubului
dieta mediteraneană, contribuie digestiv:
la reducerea mortalităţii la .............................................
vârstnici, sunt: .............................................
a) non-fumat
b) activitatea culturală bogată 60.
c) viaţă activă fizic Elementele patologice prin a
d) consumul moderat de alcool căror identificare şi măsurare se
e) militantismul social susţinut evidenţiază şi cuantifică
sindromul metabolic, sunt :
57. a) speranţa medie a vieţii la
Urmând numai dieta naştere
mediteraneană, fără asocierea b) TA ridicată
sistematică a celorlalţi „factori de c) intoleranţa la glucoza
stil de viaţă sănătos“, s-a d) obezitatea (depunere
constatat prin cercetări ştiinţifice, adipoasă predominant la nivel
că aceasta duce la scăderea abdominal)
riscului de deces, la bătrâni e) titrurile serice ridicate ale
(numai) cu: colesterolului
a) 93%
b) 1,7% 61.
c) 23% Plante (fructe, legume, alge)
d) 48% cu conţinut ridicat în substanţe cu
e) 74% proprietăţi anti-oxidante, sunt:
a) afine

162
b) coacaze negre .............................................
c) banane .............................................
d) spanac
e) spirulina 64.
Principalele mecanisme de
62. acţiune „anti-aging“ ale sirtuinelor
Principalele mecanisme la sunt:
nivel intim, molecular şi a) virajul metabolic în „ţesutul
subcelular, declanşate de adipos alb“, de la profilul de
„restricţia calorică“ – cea mai depozitare spre cel de utilizare/
cunoscută şi probată ca eficienţă, eliberare (inclusiv şi facilitat de
până în prezent, modalitate de a hormonul „anti-apetit“: leptina)
combate procesele de b) supresia proteinei Bax
îmbătrânire celulară şi de (mitocondrio-toxică)
prelungire a duratei de viaţă, c) blocarea ciclului „regresiv“ al
sunt: diviziunilor/ reproducerilor
a) stimularea expresionării şi celulare succesive (care duce în
creşterea concentraţiei, cu peste final, la moarte „naturală“, prin
50% faţă de titrurile obişnuite, la apoptoză)
nivel tisular – inclusiv a celui d) stimularea proceselor de
adipos alb –, a SIRT1 reparare a ADN
b) reducerea stresului oxidativ e) activarea „programului de
c) activarea sirtuin-diacetilazei supravieţuire“ la nivelul tuturor
d) reducerea producţiei de celulelor (în special a celor din:
insulină, de insulin–like factor de creier, ficat, rinichi şi ţesutul
creştere (IIS) şi respectiv, a gras), program caracterizat prin
mecanismelor fiziologice de reducerea sensibilităţii celulare la
semnalizare a acestor hormoni în stres, probabil prin „decuplare
procesul de utilizare a glucozei pentru supravieţuire“/ stimularea
(în general, în organism şi în virajului metabolic energetic spre
special în ţesutul gras) „ciclare protonică mitocondrială“
e) virajul metabolismului
„ţesutului adipos alb“ de la 65.
profilul de depozitare spre cel de În afara celei de stimulare/
utilizare/ eliberare în circulaţie inducţie a activităţii sirtuinice,
(inclusiv de – şi totodată, facilitat Resveratrol-ului i s-au mai
de – hormon „antiapetit“: leptina, identificat, prin studii recente,
pe care acest ţesut îl secretă) următoarele acţiuni, (unele) cu
efecte, inclusiv – şi indirect –,
63. anti-aging:
Daţi două exemple de efecte a) supresia acţiunii proteinei
cvasi-similare ale Gerovital-ului Bax (mitocondrio-toxică),
H3 şi Aslavital-ului: promotoare a sinuciderii/
............................................. apoptozei celulare, induse de

163
stres de 3–4 ore în condiţiile absenţei/
b) combaterea fibrozei blocării acestui tip de molecule),
cardiace/ miocardioscleroza – ca se numesc:
rezultat – şi a entităţilor a) RMFB
nosologice: HTA şi insuficienţa b) PPRM
cardiacă (ce sunt generate de c) TRPM
aceasta, respectiv o produc/ d) GPCR
agravează, în cerc vicios) e) SAHF
c) prevenirea formării de
trombi 68.
d) reducerea titrului plasmatic Numiţi cinci nevoi
al colesterolului fundamentale ale fiinţei umane
e) modificarea, în sens după V. Henderson:
protectiv, a absorbţiei, de la .............................................
nivelul tubului digestiv, a .............................................
particulelor alimentare .............................................
nesănătoase
69.
66. Structurile/ particulele nano-
Cercetări foarte recente au oxidice – în principal datorită
evidenţiat că un consum moderat marcatelor lor proprietăţi
de alcool (prin orice fel de antioxidante – au determinat, în
băutură) reduce riscul apariţiei condiţii experimentale, creşterea
declinului cognitiv la vârstnici; duratei de viaţă a neuronilor
prin ingestie moderată zilnică de cerebrali, minimum de:
alcool, se înţelege o cantitate a) 3–4 ori
maximă de: b) 5–6 ori
a) 1 kg c) 7–8 ori
b) 5 g d) 9–10 ori
c) 475 g e) 11–12 ori
d) 15 g
e) 50 g 70.
Tehnica ultramodernă de
67. terapie la nivel genic, prin care
Foarte recent molecule sunt introduse, transmembranar,
identificate care, în condiţii post- secvenţe sintetice
agresive la nivelul ţesutului corespondente, „corecte“, de
cerebral, se răspândesc pe ADN – capabile să repare, în
suprafeţele neuronilor, interiorul nucleelor sau/ şi al
inducându-le un profil metabolic mitocondriilor, diverse leziuni ale
hiperactiv şi consecutiv, ADN – se numeşte:
hipersensibil la hipoxie – ce a) proliferare
determină astfel, moartea b) protofectare
acestora în circa 3 minute (faţă c) proferare

164
d) procurare Numiţi patru modificări
e) procesare morfologice sau/ şi funcţionale,
legate de îmbătrânire, la nivelul
71. sistemului nervos:
O nouă dovadă relevantă a .............................................
strânselor şi amplelor inter-relaţii .............................................
morfo-funcţionale imuno-neuro- .............................................
endocrine, pare a se afla în
domeniul biologiei îmbătrânirii: 73.
una dintre genele considerate a fi Un medicament recent produs,
major implicate în longevitate care s-a dovedit că poate creşte
(denumită, de aceea semnificativ titrul plasmatic de
„Metuselah“), codifică sinteza de HDL–colesterol, se numeşte (ca
proteine ce activează/ profilează Denumire Comună Internaţională
un tip de receptori – foarte – DCI):
răspândiţi pe suprafeţele a) Sahib
membranelor celulare – denumiţi b) Pib
GPCR; acest fapt pare să c) Abu(Grahib)
determine, consecutiv, reducerea d) Torcetrapib
producţiei de SRO de către e) Sanepid
celulele respective; situsurile
GPCR sunt însă (totodată) 74.
morfoprofilate/ preformate („tip Torcetrapib-ul creşte titrul
cheie în broască“), pentru a plasmatic al HDL–colesterolului,
răspunde specific la inhibând:
semnalizările chimice ale unor a) enzima de conversie a
molecule ce funcţionează şi sunt angiotensinei
cunoscute ca aparţinând b) enzima Endo-G
(predominant) sistemului imun; c) glutation-peroxidaza
astfel, se consideră că genele ce d) enzima LDH
controlează respectivele e) protein-enzima de transfer
molecule imuno-competente sunt colesteril-ester
implicate, totodată, şi în
îmbătrânire/ longevitate; 75.
respectivele molecule La doze optime şi în asociere
(predominant) imune, se cu statine (medicamente ce scad
numesc: titrul plasmatic al LDL-
a) leptine colesterolului), Torcetrapib-ul s-a
b) liganzi dovedit că îşi potenţează
c) briganzi (reciproc) efectul, putând astfel
d) leoparzi creşte nivelul seric de HDL-
e) lungoni colesterol, cu:
a) peste 100%
72. b) peste 2%

165
c) peste 300% c) 120 ani
d) peste 41% d) 300 ani
e) peste 17% e) 400 ani

76. 80.
Numiţi patru modificări Numiţi patru modificări
morfologice sau/ şi funcţionale de morfologice sau/ şi funcţionale de
îmbătrânire, la nivelul aparatului îmbătrânire la nivelul aparatului
circulator: respirator:
............................................. .............................................
............................................. .............................................
............................................. .............................................

77. 81.
Care dintre următoarele Molecula mică, ce s-a
medicamente sau categorii de descoperit recent că poate
medicamente s-a dovedit recent contribui decisiv la resetarea
că, administrate cronic/ zilnic, geno-biologică a unor celule – în
determină, pe termen lung, o primul rând a celor musculare –,
scădere semnificativă a riscului transformându-le în celule
de apariţie a bolii Parkinson?: primordiale (stem/ suşă), se
a) aspirina numeşte:
b) acetaminofen a) relansina
c) (alte) AINS b) renina
d) ibuprofen c) rifampicina
e) antibiotice beta-lactaminice d) rezerpina
e) ranitidina
78.
În mod natural, resveratrolul se 82.
găseşte, în cantităţi mai mari, în: Daţi trei exemple de ţesuturi/
a) struguri structuri anatomice „braditrofice“:
b) vin roşu .............................................
c) alune .............................................
d) afine .............................................
e) unele conifere
83.
79. Principalele enzime specifice,
Duratele maxime de viaţă faţă de care, în senescenţă, se
umană, avansate de diverşi constată scăderea sensibilităţii
cercetători ca posibile – conform de reacţie a macromoleculelor de
exclusiv, programului genetic – colagen, sunt:
sunt: a) catalaza
a) 5 000 ani b) elastaza
b) 90 ani c) caspaza

166
d) colagenaza (lipo)transportului plasmatic
e) acetilaza c) deficit de hormoni sexuali
d) deficienţa de lipoprotein-
84. lipază
Daţi trei exemple de biomarkeri e) anomalii ale (lipo)hidrolizei
ai senescenţei: plasmatice
.............................................
............................................. 88.
............................................. Care dintre cele de mai jos
reprezintă factori majori de risc
85. ce apar, în procesul de
Modificări de senescenţă în îmbătrânire, semnificativ statistic
metabolismul hidro-electrolitic asociaţi atât cu apariţia patologiei
sunt: cardio-vasculare, cât şi cu a celei
a) condensarea/ deshidratarea cognitive (sindroame
macro-moleculelor proteice dementive)?:
b) scăderea ionizării coloidale a) fumat
c) scăderea conţinutului de b) diabet
apă din ţesuturi şi în ansamblu, c) menopauza
de la nivelul întregului organism d) hipercolesterolemie
d) diminuarea capacităţii e) HTA
funcţionale, de pompă ionică, a
principalelor sisteme 89.
transportoare Numiţi două tipuri de ioni a
e) diminuarea, în ansamblu, la căror concentraţie intracelulară,
nivelul cvasitotalităţii ţesuturilor, a de regulă, scade odată cu
numărului de sarcini electrice îmbătrânirea:
.............................................
86. .............................................
Numiţi două tipuri de ioni a
căror concentraţie intracelulară, 90.
de regulă, creşte odată cu Parametrii biologici ai căror
îmbătrânirea: titruri serice, de regulă, suferă
............................................. modificări în cadrul procesului de
............................................. îmbătrânire biologică sunt:
a) VSH
87. b) creatininemia
Principalele cauze ale creşterii c) glicemia
masei grase la vârstnici sunt: d) fosfataza alcalină
a) deficienţă/ insuficienţă e) raportul cantitativ albumine/
relativă a proceselor oxidative globuline
(NADP-H2 şi α-glicerofosfat, cu
efecte hipocatabolice globale) 91. Încercuiţi afirmaţiile
b) anomalii ale corecte, raportat la biologia

167
senescenţei: care, coroborat cu o creştere a
a) dezorganizarea, în sintezei crescute de
ansamblu, a structurilor tisulare (auto)anticorpi este propensivă
ale organismului pentru fenomenele de
b) creşterea depozitelor autoimunitate
adipoase/ a „masei grase“ în e) creşterea/ proliferarea
ansamblu şi scăderea masei expansiunilor clonale –
musculare (a „masei slabe“) nefuncţionale – ale celulelor T
c) unităţile celulare active (TCE: cu până la 80%, în cadrul
metabolic scad numeric cu totalului populaţiei celulare T-
aproape 1/3, asociat cu CD8)
hipertrofii celulare individuale,
compensatorii 94. „Coordonatorul ceasului
d) reducerea, în ansamblu sau/ biologic“ la mamifere – prin faptul
şi decuplarea funcţională, în că, prin secreţia sa hormonală,
proporţii semnificative, ale masei cu ciclicitate circadiană (ritmată
protoplasmatice active metabolic de lumina diurnă), reprezintă
e) scăderea globală a principalul programator neuro-
conţinutului tisular de apă şi a endocrin (şi astfel, implicit),
celui de fibre elastinice efector şi integrator al
intercelulare, cu reducerea informaţiilor (şi) din „genele
consecutivă a elasticităţii clock“, legate de ritmul şi
ţesuturilor amploarea fenomenelor de
moarte celulară programată –
92. Daţi patru exemple de este glanda:
îngrijiri recuperatorii (demersuri a) tiroidă
de nursing de reabilitare): b) suprarenală
............................................. c) hipofiză
............................................. d) parotidă
............................................. e) paratiroidă

93. Modificări ce 95. La ora actuală „pace-


caracterizează imunosenescenţa makerii-cheie“ pentru ciclicitatea
sunt: menstruală feminină şi implicit
a) scăderea capacităţii/ pentru menopauză, sunt
eficienţei globale de răspuns la consideraţi:
provocări antigenice noi a) glandele suprarenale
b) creşterea globală, b) creierul
policlonală, a producţiei de c) uterul
imunoglobuline d) tiroida
c) reducerea funcţiei e) ovarele
supresoare limfocitare
d) creşterea cantităţii de 96.
produse antigenice endogene Numiţi trei structuri din

168
componenţa complexului pineal: Numiţi trei modificări
............................................. morfologice sau/ şi funcţionale,
............................................. de îmbătrânire, la nivelul
............................................. aparatului renourinar :
.............................................
97. .............................................
Principalul organ integrator/ .............................................
coordonator şi efector (indirect)
la nivel sistemic, al semnalizărilor 101.
moleculare aferente dimensiunii S-a constatat statistic faptul că
genetice a procesului de un individ din grupa de vârstă
îmbătrânire – provenite de la 65–74 ani are, în medie:
nivelul genelor „clock“ –, este: a) între 4 şi 5 boli
a) timusul b) nici o boală
b) sistemul limbic c) între 1 şi 2 boli
c) ganglionul stelat d) între 2 şi 3 boli
d) glanda pineală e) între 5 şi 6 boli
e) uterul
102.
98. Numiţi două modificări
Parametri biologici cu valori morfologice sau/ şi funcţionale,
relativ constant modificate la de îmbătrânire, la nivel sanguin:
vârstnici, sunt: .............................................
a) VSH .............................................
b) sideremia
c) glicemia 103.
d) albuminemia Daţi patru exemple de
e) creatininemia geropatii sau/ şi de boli şi
statusuri frecvente (comune,
99. numai) la vârstnici:
Care dintre următoarele .............................................
modificări antropomorfice sunt .............................................
adevărate în raport cu .............................................
îmbătrânirea?:
a) lărgirea nasului 104.
b) alungirea pavilioanelor Diferenţe principale, ca efecte
auriculare terapeutice, între Gerovital H3 şi
c) rarefacţia pilozităţii corporale Aslavital, vizează:
d) exacerbarea curburilor a) susţinerea neuro-biologică
fiziologice, predominant cervico- generală în sindromul de stres
dorsale, ale coloanei vertebrale b) efectele anticoagulante
e) calviţia c) efectele antireumatice:
analgezice, vasodilatatorii locale,
100. imuno- modulatorii

169
d) efectele antioxidante partea pacientului ce pot afecta
e) efectele asupra tulburărilor relaţia asistentă de îngrijiri –
de dinamică sexuală pacient vârstnic:
.............................................
105. .............................................
Daţi trei exemple de
gerodistrofii: 110.
............................................. Conform clasificării stadiilor
............................................. vârstelor vieţii umane, introduse
............................................. de Laslett, vârsta a treia este
cuprinsă între:
106. a) 1 – 15 ani
Componenţa optimă a echipei b) 60/65 – 75/80 ani
de asistenţă recuperatorie c) 15 – 45 ani
geronto-geriatrică în spital, este: d) 100 – 101 ani
............................................. e) 25 – 35 ani
.............................................
111.
107. Numiţi doi dintre factorii care
Principalele subdomenii de afectează relaţia asistentă de
asistenţă medico-sanitară, ce îngrijiri (nursă) – pacient vârstnic
reprezintă interfeţe între RMFB şi (din partea asistentei):
G-G, sunt: .............................................
a) Balneo-Climatologia .............................................
b) Recuperarea geriatrică
c) Geroprofilaxia balneo- 112.
fiziatrică Conform clasificării stadiilor
d) Îngrijirile recuperatorii la vârstelor vieţii umane, introduse
vârstnici (Nursing de reabilitare) de Laslett, vârsta a patra este
e) Îngrijirile paleative la bătrâni cuprinsă între:
a) 6 – 16 ani
108. b) 55 – 60 ani
Conform clasificării stadiilor c) 64 – 74 ani
vârstelor vieţii umane, introduse d) 20 – 30 ani
de Laslett, vârsta a doua este e) 75/80 ani şi peste
cuprinsă între:
a) 16/18–59/64 ani 113.
b) 8 –18 ani Principalele domenii/ direcţii
c) 50 – 55 ani ale evaluării complete a unui
d) 80 – 100 ani vârstnic sunt:
e) 25 – 30 ani a) evaluarea urologică/
imunologică
109. b) evaluarea politică
Numiţi doi dintre factorii din c) evaluarea bio(psiho)clinico-

170
funcţională e) inflamaţia cronică
d) evaluarea socială (a funcţiei
sociale) 116.
e) evaluarea medicală În compoziţia Gerovitalului H3
generală şi geriatrică intră:
a) procaină hidroclorică
114. b) acid paraaminobenzoic
Care dintre următoarele c) resveratrol
trăsături sunt acceptate în d) potasiu
prezent, ca fiind caracteristice e) fosfor
pentru procesul de îmbătrânire
biologică: 117.
a) variabilitatea În compoziţia Aslavital-ului
b) diferenţialitatea drajeuri, intră:
c) determinismul biologic a) vitamina B6
d) determinismul psiho-social b) procaină hidroclorică
e) ansamblul modificărilor c) resveratrol
„programate“ şi de „uzură“, d) mezoinozitol
survenite în dinamică, pe e) potasiu
parcursul întregului ciclu
ontogenetic 118.
Stresul oxidativ intervine în
115. procesele de arteroscleroză şi
Care dintre următoarele îmbătrânire biologică, participând
procese intime de la nivel celular la:
şi subcelular, sunt considerate a a) modificarea factorilor de
sta la baza îmbătrânirii transcripţie, cu alterarea globală
biologice?: a expresiei genice
a) alterarea fluxului geno- b) inflamaţia cronică patogenă,
informaţional: ADN nuclear – prin stimularea indirectă a
ARN mesager – ribozomi, cu producerii de citokine
creşterea progresivă a ratei de inflamogene
erori în replicare sau/ şi c) fibroza
transcripţie şi cu acumulări d) lezarea celulară ireversibilă
consecutive de defecte la nivelul e) alterarea complexă a
proteinelor sintetizate mecanismelor răspunsului imun
citoplasmatic
b) scăderea eficienţei 119.
sistemelor (predominant) Activităţile cele mai eficiente
enzimatice responsabile de pentru menţinerea/
repararea leziunilor ADN sau/ şi reperformarea capacităţii de
proteice muncă, cu prevenirea/
c) stresul oxidativ întârzierea/ limitarea declinului
d) stresul caloric (alimentar) acesteia, odată cu îmbătrânirea,

171
sunt: 123.
a) practicarea zilnică de Enumeraţi patru dintre
exerciţii fizice dinamice, caracteristicile PR la vârstnici:
repetitive, adecvate ca nivel de .............................................
solicitare fizică .............................................
b) practicarea unor forme de .............................................
terapie ocupaţională adecvate ca .............................................
nivel de solicitare fizică
(grădinărit, pictură, modelaj, jucat 124.
golf) Muşchii stabilizatori activi
c) educaţia profesională (dinamici) ai capului humeral în
continuă cavitatea glenoidă, inclusiv la
d) ocuparea (menţinerea) în vârstnici, sunt:
funcţii de conducere a) bicepsul brahial
e) cure balneo-climatice b) supraspinosul
profilactice active, cu secvenţe c) subscapularul
procedural-metodologice de tip d) infraspinosul
revigorare/ „întreţinere“/ anti- e) micul rotund
aging şi antistres
125.
120. Artroza – categorie de afectări
Enumeraţi două elemente locomotorii, în mod specific mai
caracteristice pentru aspectul frecventă la vârstnici – are
morfo- patologic al vasculitei din următoarele caracteristici:
arterita temporală la vârstnici: a) este una dintre cele mai
............................................. importante probleme de sănătate
............................................. publică
b) predomină la bărbaţi
121. c) este cea mai frecventă
Sindroamele căderilor la suferinţă cronică musculo-
vârstnici pot avea mai multe scheletală la indivizii în vârstă de
cauze; enumeraţi două dintre ele: peste 50 de ani
............................................. d) se caracterizează prin
............................................. degenerescenţa focală a
cartilajului articular
122. e) are caracter multifactorial
Enumeraţi două dintre
principalele tulburări 126.
responsabile, mai frecvent la Crizele majore ale bătrâneţii
vârstnici, de pierderea sunt:
echilibrului: a) criza retragerii din
............................................. activitatea profesională
............................................. b) criza determinată de
îmbătrânirea geriatrică

172
c) criza determinantă de c) 1993
plecarea copiilor d) 1903
d) crizele comiţiale e) 1848
e) crizele de isterie
130.
127. Care dintre următoarele
Încercuiţi afirmaţiile corecte aspecte sunt acceptate în
(conform unor statistici prezent ca fiind caracteristice
europene): procesului de îmbătrânire
a) persoanele cu vârsta sub 55 biologică?:
de ani petrec, în medie, 5 zile pe a) modificările deteriorative
an în spital b) modificările adaptative
b) persoanele cu vârsta peste c) limitările graduale ale
65 de ani petrec, în medie, 2 zile funcţiilor şi performanţelor majore
pe an în spital de integrare şi de (auto)control
c) persoanele cu vârsta peste d) scăderea treptată a
85 de ani petrec, în medie, 12 capacităţii globale de adaptare şi
zile pe an în spital de răspuns a organismului la
d) bătrânii au boli cronice stres
ocupă 2 paturi din 5 în unităţile e) declinul morfo-funcţional
spitaliceşti obişnuite general, lent evolutiv, fără
e) bătrânii ocupă 1 din 2 locuri decompensări/ insuficienţe de
în unităţile de asistenţă socială organ sau sistem

128. 131.
Creşterea debitului circulator ATM este:
sistemic, maxim posibilă la un a) un program de acţiune
individ vârstnic – creştere cu gerontologică
caracter adaptativ, la efortul fizic b) un biotrofic/ geronto-
sau la solicitări extreme ale protector
funcţiei de termoreglare, în c) o genă, plus produsul său
expuneri generale ale corpului în de expresie: o proteină ce
mediu cald – este: sesizează leziunile ADN cauzate
a) de 2–3 ori de stresul oxidativ şi orientează
b) de 100 ori acţiunea unor (alte) proteine
c) de 0,44 ori reparatorii către leziunile
d) de 7 ori respective
e) de 6 ori d) o scală de evaluare
geriatrică
129. e) un dispozitiv de explorare
Termenul de Gerontologie a paraclinică a compoziţiei
fost introdus în anul: corporale (body composition)
a) 1783
b) 2001 132.

173
Din perspectiva datelor actuale b) creşte, la nivelul
în biologia îmbătrânirii, ca baze cvasitotalităţii celulelor gradul de
moleculare ale acţiunilor subtile neregularitate – ca distribuţie –
protective celulare în stres şi de dezorganizare structurală şi
respectiv reparatorii enzimatice, respectiv, de variabilitate – ca
cu efecte de de tip „anti-aging“ – mărime
inclusiv în interferenţa cu c) se reduce cu circa 1/3 masa
mecanismele intime declanşate protoplasmatică/ numărul de
de restricţia de aport caloric –, unităţi celulare active metabolic
fiind astfel adevăraţi reglatori ai d) creşte, ca fenomen de
procesului de îmbătrânire hipertrofie compensatorie,
celulară, sunt considerate: mărimea multora dintre celule
a) hidantoidele e) scade conţinutul în apă
b) scopolaminele
c) sirtuinele 136.
d) amfetaminele Numiţi trei dintre membrii
e) ciclinele echipei interdisciplinare de
asistenţă geriatrică – inclusiv de
133. tip recuperator şi de nursig de
În compoziţia Aslavital-ului reabilitare (îngrijiri recuperatorii)
fiole intră: – în comunitate:
a) resveratrol .............................................
b) acid glutamic .............................................
c) procaină hidroclorică .............................................
d) acid para-aminosalicilic
e) potasiu 137.
LDL-colesterolul acţionează
134. asupra structurilor imuno-
Practic, toate moleculele competente prin:
corpului uman sunt reînnoite a) stimularea sintezei de
odată la: molecule de adeziune celulară
a) 10 săptămâni b) inhibarea activităţii
b) 7 ani fagocitelor mononucleare
c) 2 trimestre c) stimularea procesului de
d) 180 de zile cooperare celulară (helper), în
e) 9 luni elaborarea răspunsului imun
d) creşterea sintezei de
135. imunoglobuline
Caracteristici ale îmbătrânirii la e) alterarea producţiei de
nivel celular şi tisular sunt: interferon şi a activităţii
a) ţesutul conjunctiv, la nivelul limfocitelor NK
tuturor structurilor ce îl conţin,
sporeşte cantitativ şi îşi reduce 138.
elasticitatea Capacitatea maximă

174
respiratorie la vârsta de 80 de ani d) reversină
faţă de cea de 30 de ani, este de e) adrenalină
aproximativ:
a) jumătate 142.
b) trei sferturi Durata actuală medie,
c) un sfert considerată convenabilă pentru o
d) nemodificată cură gero-profilactică activă, de
e) dublă revigorare, întinerire, antistres,
inclusiv de refacere a forţei de
139. muncă, este:
Persoanele de vârsta a treia, a) 21 zile
cu „îmbătrânire uzuală“ se b) 30 zile
caracterizează, din punct de c) 6 zile
vedere clinic, prin polipatologie d) 10-14 zile
cronică, având în medie peste: e) 18-20 zile
a) o boală
b) două boli 143.
c) trei boli Populaţia „ţintă“, maxim
d) patru boli beneficiară de cure gero-
e) cinci boli profilactice active, de revigorare,
întinerire, antistres, inclusiv de
140. refacere a forţei de muncă, este
Numiţi patru modificări cuprinsă în intervalul de vârstă:
involutive datorate vârstei, ce a) 45–75 ani
influenţează capacitatea de b) 16–49 ani
muncă: c) 80–85 ani
............................................. d) 21–41 ani
............................................. e) 30–35 ani
.............................................
144.
141. Un indicator al stării de
În timpul exerciţiilor fizice echilibru/ dezechilibru neuro-
rezistive solicitante, s-au vegetativ, util pentru aprecierea
constatat – aspect ce furnizează influenţei asupra unui potenţial
cel puţin o parte a argumentaţiei curant, a factorilor
obiective pentru care meteoclimatici/ climato-
kinetoterapia impune prudenţă şi terapeutici, este indicele:
atentă monitorizare şi modulare a) Dow-Jones
parametrială la vârstnici – b) tineri/ bărâni
creşteri semnificative ale titrurilor c) Ott
plasmatice, de: d) Stibor
a) telomerază e) vegetativ
b) STH
c) noradrenalină 145.

175
Care din caracteristicile de mai e) mortalitatea generală
jos sunt conexe vârstei a patra?:
a) autonomie individuală 149.
deplină Conceptualizarea evoluţiei, de-
b) autonomie individuală a lungul timpurilor, a indicatorului
pierdută sintetic major al stării de sănătate
c) nevoi speciale de îngrijiri/ al unei populaţii: durata medie de
asistenţă medicală sau/ şi socială viaţă sănătoasă, este exprimată
d) vârsta de peste 75 de ani grafic sugestiv, prin:
e) vârsta de 60-75 de ani a) multiplicitatea carierelor
succesive
146. b) rectangularizarea curbei de
„Tinerii bătrâni“ au vârste supravieţuire
cuprinse între: c) despecializarea vârstnicilor
a) 40–50 ani d) retragerea flexibilă din
b) 50–60 ani activitatea profesională
c) 60–75 ani e) profesionalizarea – ca şi
d) 70–95 ani carieră – a unor activităţi, iniţial
e) 30–40 ani benevole/ neprofesionale

147. 150.
Ponderea procentuală actuală Resveratrolul este un:
în România a populaţiei vârstnice a) imunomodulator natural
(de 60 de ani şi peste) este de b) dispozitiv de termoterapie
aproximativ: c) stimulator sirtuinic
a) 19% d) dispozitiv de
b) 11% electrodiagnostic
c) 38,5% e) compus chimic ce se
d) 13,6% găseşte în vinul roşu
e) 8%
151.
148. Nodulii Heberden sunt
Care dintre următorii indicatori formaţiuni artrozice – cel mai
demografico-epidemiologici sunt frecvent întâlnite la vârstnici – ce
totodată, indicatori sintetici ai apar la nivelul:
stării de sănătate a unei anumite a) articulatiilor interfalangiene
populaţii?: distale
a) durata medie de viaţă b) articulatiilor interfalangiene
b) speranţa medie a vieţii la proximale
naştere c) articulatiilor
c) durata medie de viaţă metacarpofalangiene
sănătoasă d) articulatiilor
d) durata medie de viaţă cu carpometacarpiene
incapacitate e) articulatiilor intercarpiene

176
156.
152. Ce factori consideraţi a fi
Artroza, inclusiv la vârstnici, implicaţi în patogenia artrozelor?:
are ca factori de risc a) predispoziţia genetică
determinanţi: b) boli metabolice (diabet,
a) stresul mecanic gută)
b) boli metabolice c) boli endocrine (hipotiroidism,
c) boli psihice hiperparatiroidism)
d) boli digestive d) stresul mecanic/
e) boli endocrine suprasolicitare articulară
e) senescenţa, inclusiv la
153. nivelul structurilor articulare
Localizările cele mai frecvente
ale artrozelor primitive, inclusiv la 157.
vârstnici, sunt: „Teoria pierderilor“ se referă, în
a) genunchii G-G, la:
b) articulaţiile tibiotarsiene a) pierderea de rol şi statut în
c) articulaţiile interfalangiene familie
distale b) pierderea relaţiilor
d) articulaţiile radio- profesionale
cubitocarpiene c) pierderea relaţiilor sociale
e) articulaţiile coloanei d) pierderea memoriei
vertebrale e) pierderea de funcţii
senzoriale
154.
Care dintre următoarele sunt 158.
considerate, mai frecvent în Principalele modificări de
literatură, sindroame geriatrice senescenţă la nivelul tubului
majore/ principale?: digestiv sunt:
a) sindromul cardio-vascular a) subţierea mucoasei bucale
b) sindromul cerebro-vascular b) retractarea gingiilor şi
c) sindromul anxios-depresiv masticaţie dificilă
d) sindromul locomotor c) uscăciunea la nivelul
e) sindroamele/ stările cavităţii bucale şi limbii
grabatare d) atrofia mucoasei colonice
e) incontinenţa ano-rectală
155.
Numiţi, în afara bolii Parkinson 159.
– cel mai frecvent la vârstnici – Semne de anemie, inclusiv la
două forme de parkinsonism, vârstnici, sunt:
întâlnite în Geriatrie: a) paloarea
............................................. b) tahipneea
............................................. c) bradicardia
d) ameţeala

177
e) cefaleea crescută
d) limitarea mobilităţii articulare
160. e) deformări articulare variabile
Arătaţi care dintre iniţialele de
mai jos desemnează un test de 165.
evaluare a funcţiilor cognitive, Radiologic, în artroze, inclusiv
folosit în Geriatrie: la vârstnici, se poate constata:
a) HDS a) îngustarea spaţiului articular
b) MMS b) scleroza sucondrală
c) CREST c) chiste osoase subcondral
d) FIM d) osteofitoza
e) SARS e) deformarea contururilor
extremităţilor osoase
161.
Numiti două dintre principalele 166.
– ca frecvenţă – domenii de Obiective principale ale
patologie, întâlnite la vârstnici: tratamentului recuperator
............................................. complex la pacienţii vârstnici cu
............................................. PR, cu disfuncţii cronice, sunt:
a) controlul inflamaţiei
162. b) reducerea durerilor şi
Enumeraţi doi dintre factorii, ce redorilor articulare
derivă din modificările biologice c) menţinerea sau/ şi
de senescenţă – implicaţi în ameliorarea forţei şi troficităţii
fracturile traumatice la vârstnici: musculare din vecinatatea
............................................. articulaţiilor afectate
............................................. d) adaptarea funcţională şi
psihologică a bolnavului la
163. disfuncţiile irecuperabile
Enumerati două dintre e) menţinerea sau/ şi
principalele modificări de tip restabilirea – în limitele posibile –
histochimic ce apar la nivelul a unor poziţii şi mobilităţi
cartilajului artozic, inclusiv la articulare funcţionale
vârstnici:
............................................. 167.
............................................. Care sunt stadiile evolutive de
tip clinico-funcţional, ale PR la
164. vârstnici, în care aceştia, de
În artrozele activate, inclusiv la regulă, (mai) pot desfăşura
vârstnici, examenul fizic, de IADL?:
regulă, poate decela: a) stadiul I
a) articulaţii nedureroase b) stadiul II
b) articulaţii uşor tumefiate c) stadiul III
c) temperatura locală uşor d) stadiul IV

178
e) stadiul prodromal sau/ şi funcţionale la nivelul
picioarelor
168.
Care dintre domeniile medicale 171.
sau/ şi afecţiuni de mai jos, Stabilitatea şoldului, la
beneficiind de diferite secvenţe vârstnic, este asigurată de:
metodologice ale specialităţii de a) coaptaţia capetelor
RMFB, au indicaţii profilactice la articulare
vârstnici: b) direcţia axei colului femural
a) traumatismele c) ligamentul iliofemural
b) gerontologia d) muşchii pelvi-trohanterieni
c) prezenţa de factori de risc e) factori endocrini
pentru boala varicoasă
d) sindroame hipokinetice 172.
e) boli „a frigore“ Mini Nutritional Assessment
(MINA):
169. a) poate fi aplicat numai
Care dintre următoarele iniţiale persoanelor vârstnice
se referă la un test de evaluare a instituţionalizate
depresiei la vârstnici?: b) presupune efectuarea, în
a) HDL prealabil, de măsurători
b) TPRM antropometrice
c) BBB c) presupune anchetă dietetică
d) GDS d) cel mai fidel indice
e) ABS antropometric este circumferinţa
moletului
170. e) la vârstnici se obţin, în
În timpul inspecţiei articulaţiilor general, valori diminuate
coxo-femurale la vârstnici:
a) se solicită bolnavului să facă 173.
câţiva paşi Şoldul vârstnicului se
b) se consemnează caracterizează prin următoarele:
eventualele redori, contracturi/ a) este, ca tip de articulaţie, o
retracturi, sau/ şi atitudini enartroză
vicioase b) mişcarile şoldului cu
c) se consemnează genunchiul flectat sunt mai ample
eventualele tulburări de statică decât cele cu genunchiul extins
vertebrală c) diferenţele dintre mişcările
d) se consemnează active şi cele pasive sunt mai
eventualele tulburări de statică mari la şold decât la alte
sau/ şi funcţionale la nivelul articulaţii
genunchilor d) şoldul are, comparativ cu
e) se consemnează genunchiul, o mobilitate mai
eventualele tulburări de statică mare

179
e) şoldul nu posedă o este prelungită antalgic
stabilitate deosebită b) înclinarea posturală,
accentuată de mers, este
174. cauzată în pricipal de balansul
Care dintre afirmaţiile de mai altern al părţii superioare a
jos, referitoare la depresia trunchiului
vârstnicului, corespund(e) c) mersul legănat se datorează
realităţii?: în principal redorilor (sau/ şi –
a) este o patologie frecvent mai rare – anchilozelor) la nivelul
întâlnită la bătrâni articulaţiilor coxofemurale
b) este semnificativ mai rar d) şoldurile sunt structurate
întâlnită la pacienţii spitalizaţi, pentru sprijin în ortostatism şi
faţă de bătrânii ce trăiesc în mers (articulaţii portante)
cadru familial e) mersul pseudobulbar este
c) una dintre scalele utilizate cu paşi mărunţi
pentru evaluarea acestui tip de
patologie este Geriatric 177.
Depression Scale (GDS) Actualul Institut Naţional de
d) GDS cuprinde un chestionar Gerontologie şi Geriatrie (INGG)
cu 30 de întrebări „Ana Aslan“ – primul institut de
e) un scor GDS de peste 22 de profil din lume – a fost infiinţat în
puncte semnifică depresie anul:
severă a) 1931
b) 1952
175. c) 1974
În metodologia de testare a d) 1909
riscurilor de instalare a escarelor e) 1903
– inclusiv şi mai ales – la
vârstnici, se evaluează: 178.
a) starea generală a bolnavului Numiţi două elemente
b) starea funcţiilor psihice/ semiologice/ de patologie, din
cognitive domeniul neuro-psihiatric, mai
c) capacitatea de mobilitate/ frecvent întâlnirte la vârstnici:
mobilizare .............................................
d) starea de nutriţie .............................................
e) continenţa/ incontinenţa
urinară 179.
La ora actuală, în multe dintre
176. ţările Europei Occidentale,
Care dintre afirmaţiile de mai formula cea mai agreată de
jos sunt corecte, în legatură cu abordare/ rezolvare integrată
persoanele vârstnice?: socio-psihologico-sanitară a
a) în cadrul ciclului de mers, problematicii complexe legate de
faza de sprijin pe planta afectată creşterea, în ritm alert, a ponderii

180
populaţiei vârstnice (inclusiv a e) 2005
celei a „marilor bătrâni“ – „oldest
olds“), o constituie: 183.
a) concesionarea către medicii În cadrul evaluării gradate a
de familie a cabinetelor de nivelelor de funcţionalitate:
consultaţii independent/ dependent –
b) suplimentarea numărului de inclusiv la vârstnici – mai ales în
pacienţi per medic cadrul scalelor americane, se
c) acţiunea gerontologică în consideră că nivelul de „asistenţă
teritoriu totală“ înseamnă:
d) creşterea numărului de a) subiectul poate face singur,
imunizări la nivelul populaţiei corect, în timp corespunzător şi
active profesional în proporţie de 100%, toate
e) creşterea numărului activităţile/ eforturile impuse de
spitalelor de urgenţă ansamblul vieţii cotidiene
b) subiectul poate face singur
180. până la 75% din activităţile/
Termenul de Geriatrie a fost eforturile impuse de viaţa
introdus de: cotidiană
a) Wirchov c) subiectul poate face singur
b) Sager până la 25% din activităţile/
c) Ringer eforturile impuse de traiul zilnic
d) Nascher d) subiectul poate face singur
e) Aslan până la 50% din activităţile/
eforturile impuse de traiul zilnic
181. e) subiectul poate face singur
Termenul de Geriatrie a fost peste 75% (în unele cazuri sau/
introdus în anul: şi situaţii, chiar până aproape de
a) 1689 100%) din activităţile/ eforturile
b) 1909 impuse de ansamblul vieţii
c) 1787 cotidiene, dar necesită
d) 1804 dispozitive ajutătoare sau/ şi
e) 2003 durata de efectuare (cel puţin) a
unora dintre activităţi depăşeşte
182. timpul rezonabil sau/ şi există
În ţara noastră, „Grila considerente de siguranţă
Naţională de Evaluare a Nevoilor
Persoanelor Vârstnice“, a fost 184.
adoptată, prin Hotarâre de Moartea celulară programată
Guvern, în anul: endogenic, „silenţioasă“ –
a) 1934 întrucât de regulă, nu produce
b) 1987 semnalizări de la suprafaţa
c) 1998 membranară spre restul
d) 2000 organismului –, se numeşte:

181
a) angiomatoza de:
b) necroza a) 900
c) acrocianoza b) 4.000.000.000
d) apoptoza c) 7.000
e) aftoza d) 100.000
e) 100.000.000
185.
TRPM este: 188.
a) o tehnică de kinetoterapie Stabiliţi relaţia corectă dintre
b) o moleculă de semnalizare următoarele caracteristici
de la nivel cerebral, ce induce anatomice ale grupelor
creşterea intra-neuronală musculare de mai jos şi mişcarea
marcată a activităţii metabolice corespunzătoare, efectuată de
oxidative, intens producătoare de muşchii respectivi la vârstnici:
SRO a) flexori
c) un marker al procesului de b) extensori
„întinerire“ neuronală c) abductori
d) un agent chimic endogen ce d) adductori
favorizează indirect apoptoza
neuronilor cerebrali în condiţiile A) scurţi şi puternici
unor diverse situaţii de distres/ B) lungi şi puternici
agresiune C) relativ lungi şi foarte
e) o proteină ce induce indirect puternici
creşterea marcată a nevoilor D) scurţi şi relativ puternici
metabolice de oxigen şi astfel, a
sensibilităţii deosebit de mari 189.
(cunoscute) a neuronilor Principalele complicaţii ale
cerebrali la hipoxie HTA, frecvente la vârsta a treia,
sunt:
186. a) encefalopatia hipertensivă
În organism, în fiecare zi, la b) retinopatia hipertensivă
nivelul fiecărei celule se produc, c) accidentul vascular cerebral
în medie, leziuni ale ADN în d) nefropatia hipertensivă
număr de: e) cardiopatia hipertensivă
a) 10.000
b) 800.000 190.
c) 1.000.000.000 Simptomatologia accidentului
d) 10.000.000 ischemic tranzitor, formă a AVC
e) 350 ischemic, constă în:
a) durata mai mare de 24 ore
187. b) hipotensiune arterială
Numărul mediu de molecule de c) ameţeli
radicali liberi/ SRO, ce se produc d) stare comatoasă
zilnic la nivelul organismului, este e) pierdere tranzitorie de

182
conştienţă Semnele insuficienţei cardiace
stângi la vârstnic sunt:
191. a) dispneea
Principalele manevre de b) jugulare turgescente
îngrijire a pacienţilor vârstnici cu c) tusea nocturnă
bronhopneumonie sunt: d) confuzia
a) posturarea pacienţilor e) edeme
b) hidratarea
c) schimbarea poziţiei la 4 ore 196.
d) aspirarea traheobronşică Principalele semne clinice în
e) tapotarea toracică arteriopatia cronică obstructivă la
vârstnici sunt:
192. a) durere la mers
Principalele simptome ale b) durere la repaos
anginei pectorale la vârsta a treia c) parestezii la nivelul
sunt: membrelor inferioare
a) durere retrosternală d) ameţeli
b) dispnee e) edeme gambiere
c) paloare
d) scădere a tensiunii arteriale 197.
e) senzaţie de urinare Principalele complicaţii în AVC
la vârstnici sunt:
193. a) bronhopneumoniile
Investigaţiile care confirmă b) tromboflebitele
diagnosticul de cardiopatie c) escarele de decubit
ischemică, la un vârstnic, sunt: d) coma
a) electrocardiograma e) infectiile urinare
b) coronarografia
c) tomografia toracică 198.
d) radiografia toracică Semnele clinice în traheo-
e) ecografia coronariană bronşita acută la vârstnic sunt:
a) febră
194. b) durere toracică
Formele clinice atipice ale c) junghi intercostal
infarctului miocardic la vârstnici d) spută hemoptoică
sunt: e) tuse productivă
a) forma digestivă
b) forma osteo-articulară 199.
c) forma fără durere Principalele complicaţii ale
d) sindromul coronaro-cerebral bronhopneumoniei la vârsta a
e) agravarea tulburărilor trofice treia sunt:
din arterite a) insuficienţa cardiacă
b) abcesul pulmonar
195. c) sindromul de deshidratare

183
d) pleurezia b) insulinică
e) tahiaritmiile c) hiperosmolară
d) lactacidozică
200. e) neurologică
Principalii factori favorizanţi ai
infecţiilor urinare acute la 205.
vârstnici sunt: Principalele semne clinice în
a) imobilizarea la pat anemie la vârsta a treia sunt:
b) sondarea vezicală a) fatigabilitate
c) accidentul vascular cerebral b) paliditate tegumentară
d) diabetul zaharat c) dureri digestive
e) adenomul de prostată d) ameţeli
e) lipotimii
201.
Semnele clinice în infecţiile 206.
urinare acute la vârstnici sunt: Complicaţiile diabetului zaharat
a) febră la vârstnici sunt:
b) durere lombară a) retinopatia
c) hematurie b) vezica neurogenă
d) disurie c) pneumonia
e) nicturie d) nefropatia
e) polineuropatia
202.
Tipurile de incontinenţă urinară 207.
(IU) la vârstnic sunt: Tratamentul cardiopatiei
a) IU de stres ischemice cronice se face cu:
b) IU tranzitorie a) vasodilatatoare coronariene
c) IU post AVC b) antiagregante
d) IU permanentă c) hipolipemiante
e) IU diabetică d) antidiabetice
e) anticoagulante
203.
Semnele retenţiei urinare la 208.
vârstnici sunt: Clasele de medicamente
a) durere abdominală antihipertensive, posibil utilizabile
b) incontinenţă urinară și la vârstnici, sunt:
c) febră a) inhibitori de enzimă de
d) confuzie conversie
e) anurie b) blocanţi ai canalelor de
calciu
204. c) beta-blocante
Hipoglicemia este prezentă, la d) sartani
vârstnici, în comele: e) diuretice
a) cetoacidozică

184
185
SECŢIUNEA RĂSPUNSURI

186
Partea I

RĂSPUNSURI
la întrebările din
Recuperare/ NeuroReabilitare, Medicină Fizică
şi BalneoClimatologie - la adulţi şi vârstnici -

I.1 RĂSPUNSURI
la întrebările din
Electrodiagnostic/ terapie şi din Sonoterapie

187
1. răspuns nu este corectă!
testul galvanic al excitabilităţii;
testul faradic al excitabilităţii; 4.
metoda curbei intensitate/timp galvanici;
(I/t – Honweg-Weiss); faradici/ neofaradici;
cronaximetria (metoda Lapique rectangulari, de joasă
– Bourguignon); frecvenţă;
electro-neuromiografia triunghiulari, de joasă
(ENMG): de detecţie simplă, de frecvenţă;
stimulo-detecţie, bio-feedback alternativi/ sinusoidali de
ENMG (ultima face trecerea spre medie frecvenţă
subdomeniul deosebit de actual
şi de util al metodelor fiziatrice 5.
complexe de tratament b) rezistivitatea electrică reală
recuperator, cu capacităţi (intrisecă)
concomitente de diagnostic şi de c) rezistivitatea reactivă (la un
tratament, furnizate cu ajutorul anumit tip de curenţi)
unor dispozitive electronico/ d) polarizarea tisulară (electro-
electro/ kinetologice performante, tonus)
de tip „all în one” – miniaturizate
dar foarte complexe constructiv, 6.
aşa cum este spre exemplu, a) cronaxia
NESS H200 – capabile să
furnizeze în timp real funcţii 7.
cvasi-simultane de: electro- c) potasiu
diagnostic, electro-stimulare – cu
parametri selectaţi astfel, riguros, 8.
sarcini kinetologice de tip ortetic/ d) un efect biologic interpolar,
postural precum şi facilităţi specific curentului continuu
recuperatorii de tip asistiv/
compensator funcţional – unele 9.
temporare – cu marcate efecte iodura de potasiu;
propensive pentru reeducarea/ săruri de acizi organici;
recuperarea, completă sau salicilat de sodiu
parţială, a unor funcţii motorii
pierdute definitiv sau doar pentru 10.
o perioadă) b) descrisă de expresia
matematică (diferenţa a două
2. funcţii exponenţiale – formula lui
c) metoda curbei I/t (Honweg - Monier) a relaţiei dintre excitaţie
Weiss) şi acomodare

3. 11.
Nici una dintre variantele de d) prezintă un minim mai

188
ascuţit decât în condiţii normale excitabilitatea unui cuplu nerv-
mușchi
12.
a) cel negativ 20.
electroforetică;
13. electroosmotică;
aplicarea pe zone cutanate/ protonică
subcutanate cu pericol de
sângerare (venectazii, varice, 21.
echimoze, hematoame); a) pe musculatura spastică
aplicarea la nivel pelvin/ peri- b) pe musculatura extensoare
trohanterian/ lombo-sacro-fesier/ (flască) a membrului superior
la rădăcinile coapselor, în afectat
perioade premenstruale şi d) pe eversorii plantari
menstruale; (peronieri)
aplicarea pe zone cutanate/
subcutanate cu leziuni 22.
inflamatorii acute – sub anod – procesul nr. 2:
cationii din soluţia (electrolitică)
14. de sub electrod trec în tegument,
b) Tesla prin respingere electrostatică
(fiind de acelaşi semn cu
15. anodul);
d) 1/1 – sub catod – procesul nr. 2:
anionii din soluţia (electrolitică)
16. de sub electrod trec în tegument,
a) galvanoterapia prin respingere electrostatică
b) ultrasonoterapia (fiind de acelaşi semn cu catodul)
d) masajul terapeutic „umed”
e) terapia cu curenţi 23.
neofaradici d) un efect biologic interpolar,
specific curentului continuu
17.
c) terapeutic 24.
d) excitomotor a) răcirea locală a
e) recuperator tegumentului
c) catelectrotonusul moderat
18. e) hipocalcemia
b) intensitatea excitaţiei
25.
19. a) electrostimularea/ respectiv
d) o mărime ce apreciază electrogimnastica musculaturii
cuantificat fenomenul de somatice denervate, în faza
acomodare și indirect, finală de reinervare

189
b) tonifierea musculaturii pseudoartroză
normoinervate, dar cu e) o acţiune osteogenetică
insuficienţă funcţională şi directă
hipotrofie prin neutilizare
c) prevenirea aderenţelor inter- 31.
musculare sau/ şi peritendinoase d) periostului
d) relaxarea musculaturii cu
contractură reflexă antalgică 32.
e) stimularea electrică a) o acţiune „degajantă“ a
funcţională (electro- ultrasunetelor faţă de particulele
mecanoterapie) „rotatorie“ a de gaz dizolvate în lichide
musculaturii membrelor
paralizate prin leziuni de neuron 33.
motor periferic d) nevralgia de trigemen

26. 34.
d) interferenţa (inversarea) c) masaj
dintre pragul sensibilităţii d) curent galvanic
dureroase şi cel al contracţiei e) ultrasunete
musculare tetanice, produsă la
electrostimularea cu ajutorul 35.
curenţilor de medie frecvenţă b) pe musculatura extensoare
e) un fenomen electrofiziologic (flască) a membrului superior
afectat
27. e) pe musculatura spastică
c) teoria dielectricului
neomogen (Maxwell – Wagner) 36.
d) epuizarea substratului ionic
28. de activare (excitaţie)/
d) conductibilitatea electrică a acumularea, prin migrare, la nivel
ţesutului intracelular, a ionilor de Na+

29. 37.
c) aplicarea în zona globilor b) curentul continuu (galvanic)
oculari (risc de cataractă)
38.
30. forma de ansamblu a
a) favorizarea penetrării impulsurilor (electrostimulilor) de
vaselor de neoformaţie curent (sau a trenurilor de
asemănător modului în care impulsuri în supramodulări);
aceasta se produce în osificarea intensitatea medie şi de vârf
encondrală normală ale curenţilor excitatori;
c) calcificarea ţesutului durata impulsurilor de curent;
fibrocartilaginos în zona de tipul/ timpul pantei (frontului)

190
de creştere (ascendente); excitaţia este polară;
tipul/ timpul pantei (frontului) rezistivitatea cutanată este
de descreştere; mare;
frecvenţa curentului sau a excitaţia este sincronă;
impulsurilor de curent (sau a este o excitoterapie specifică,
trenurilor de impulsuri); generatoare de răspunsuri
durata perioadei de stimulare fiziologice din partea structurilor
(periodicitatea stimulării); preformat excitabile
mărimea (eventual şi forma şi
tipul) electrozilor; 46.
densitatea curentului b) curenţii neofaradici
(intensitatea curentului raportată c) curenţii rectangulari
la suprafaţa membranei
preformat excitabile); 47.
b) decontracturant
39. c) vasculobiotrofic şi resorbtiv
b) timpul (şi tipul) de creştere a d) analgetic
impulsului, respectiv durata (şi
forma) pantei ascendente (a 48.
frontului de creştere) a impulsului b) hiperpolarizarea membranei
de curent electric structurilor preformat excitabile

40. 49.
b) capacitatea progresivă a Nevralgia de trigemen;
sistemului de transport activ Aplicaţia pe zonele metafizare
transmembranar pentru Na+ la copii şi adolescenţi

41. 50.
e) 0,01–0,02 milisecunde c) ecodiagnostic

42. 51.
d) prin intermediul fibrelor a) curenţi electrici de joasă
nervului motor periferic aferent frecvenţă
acesteia b) curenţi electrici de medie
frecvenţă
43. d) câmpuri magnetice de joasă
a) mai mici de o milisecundă, frecvenţă
respectiv mai mari de o
milisecundă 52.
b) un potenţial menţinut prin
44. mecanisme active şi pasive
b) nivelul periostului d) un potenţial de potasiu

45. 53.

191
a) disociaţia ionică – „curenţi“ TENS/ SNET
d) ionoforeza – „curenţi“ de electropunctură
e) electroosmoza – „curenţi“ Hufschmidt
b) de tip progresiv (cu panta
54. ascendentă oblică sau curbă):
d) aplicaţii de câmpuri – „curenţi“ triunghiulari
magnetice de joasă frecvenţă în – „curenţi“ trapezoidali
emisie discontinuă – „curenţi“ exponenţiali

55. 60.
d) ultrasunete a) curenţi de joasă frecvenţă
b) curenţi de medie frecvenţă
56. e) curentul galvanic
c) necroza de colicvaţie
(arsură chimică alcalină) 61.
d) ultrasonoterapie
57.
b) curenţi de joasă frecvenţă, 62.
cu frontul de creştere modulat 1) – sumaţia temporală (efectul
exponenţial Gildemeister)
2) – excitaţia apolară sau
58. ambipolară (efectul Wyss)
b) efect de acoperire (blocaj 3) – impedanţa scăzută a
prin mecanism competitiv al tegumentului faţă de aceşti
„porţii de control“ a durerii) curenţi, comparativ cu cel
galvanic şi cu cei de joasă
59. frecvenţă
A – curenţi electrici de joasă 4) – fenomenul de interferenţă
frecvenţă: a pragurilor (excitaţiei dureroase
– curentul alternativ sinusoidal cu cel excitomotor – fenomenul
B – impulsuri de curent electric Djourno)
de joasă frecvenţă:
a) de tip rectangular (cu 63.
panta ascendentă bruscă, Transcutaneous
abruptă, dreaptă): Electric
– „curenţi“ modulaţi Nerve
(Schwellstrom) Stimulation
– „curenţi“ aperiodici,
neregulaţi 64.
– stohastici (Adam) Stimulare
– „curenţi“ neofaradici şi Nervoasă
neofaradici modulaţi Electrică
– „curenţi“ diadinamici (CDD) Transcutanată
– „curenţi“ Träbert

192
65. b) înseamnă depolarizarea
d) curentul galvanic potenţialului de repaus al
e) ultrasunetele membranei
c) are loc la interfaţa dintre
66. mediul intern şi cel extern al
a) efectul analgetic structurii preformat excitabile
b) efectul simpaticolitic/
hiperemizant 71.
c) efectul fibrolitic b) osmoza
d) antiinflamator/ resorbtiv c) fenomenul Donnan
e) influenţarea favorabilă a d) difuziunea pasivă
vitezei de conducere în nervii
periferici motori 72.
a) curenţii sinusoidali
67. alternativi
– legea „tot sau nimic“ b) curenţii sinusoidali redresaţi
(inversarea polarităţii de repaus a c) curenţii faradici
celulei nervoase – nu doar d) curenţii neofaradici
depolarizarea acesteia – pentru e) curenţii rectangulari
generarea unui potenţial de (dreptunghiulari)
acţiune propagat)
– legea „integrităţii fiziologice“ 73.
a fibrei nervoase a) curenţii triunghiulari
– legea „conducerii izolate“ b) curenţii trapezoidali
– legea „conducerii bilaterale“ c) curenţii exponenţiali
(exemplu: reflexul de axon)
74.
68. Nici una dintre variantele de
a) mielinice şi groase răspuns nu este corectă !
b) sensibile la presiune
c) cu viteză de conducere 75.
rapidă c) impulsuri rectangulare de
d) cu postpotenţial negativ curenţi de joasă frecvenţă
scurt şi pronunţat
e) cu postpotenţial pozitiv 76.
minim a) frecvenţă de bază: 50 sau
100 impulsuri/sec.
69. b) sunt impulsuri de curent de
c) electrostimularea antalgică joasă frecvenţă
antidromică transcutană c) sunt curenţi alternativi
sinusoidali redresaţi
70. d) sunt curenţi modulaţi
a) este un fenomen de exponenţiali pe pantă
membrană descendentă

193
e) au efecte analgezice Celulele nervoase
importante Celulele musculare şi structuri
tisulare derivate:
77. – ţesutul cardionector
Curenţii neofaradici – celulele receptoriale
Curenţii neofaradici modulaţi – celulele mio-epiteliale
Curenţii modulaţi Schwellstrom glandulare
– celulele neuro-epiteliale
78. secretorii (spre exemplu: celulele
b) terapia cu impulsuri de tecii lui Schwann)
curent electric de joasă frecvenţă
d) terapia cu curenţi de medie 83.
frecvenţă Nici una dintre variantele de
răspuns nu este corectă!
79.
a) curenţi faradici 84.
e) curenţi Nemec a) reobaza

80. 85.
a) de tip progresiv: a) transmitere din aproape în
– curenţi exponenţiali aproape
– curenţi triunghiulari b) se referă la fibrele nervoase
– curenţi trapezoidali sărace în mielină, nesegmentate
– curenţi modulați/ progresivi
tip Lapique (sub formă de trenuri 86.
de impulsuri cu pante variabile) a) pentru fibrele mielinice cu
b) de tip rectangular: strangulaţii Ranvier
–curenţi modulaţi Schwellstrom c) mai rapid decât prin curenţii
– curenţi aperiodici (Adam) locali Hermann
– curenţi neofaradici d) în salturi
– curenţi neofaradici modulaţi e) dintr-o strangulaţie Ranvier
– CDD în alta
– curenţi Träbert
– curenţi TENS/ SNET 87.
– electropunctura b) curentului galvanic
– curenţi Hufschmidt
88.
81. 1) Anelectrotonusul
a) curenţi de medie frecvenţă 2) Catelectrotonusul
c) curent continuu (galvanic) (ambele sunt fenomene polare,
e) impulsuri de curent de joasă ce apar sub anod, respectiv
frecvenţă catod, rezultând la polul pozitiv
senzaţii de furnicătură sau
82. înţepături fine şi ulterior creşterea

194
pragului sensibilităţii dureroase – (biologice şi biochimice):
analgezie, respectiv scăderea 1) disociaţia ionică
pragului excitaţiei fibrelor motorii, 2) migrarea polară
cu creşterea excitabilităţii neuro- 3) electroliza biologică
musculareşi astfel efect de 4) galvano-ionoforeza
stimulare) 5) electroforeza
3) Acţiunea asupra SNC 6) electro-osmoza
4) Acţiunea asupra sistemului b) acţiuni bio/ fiziologice
nervos autonom (neuro- specifice (proprii curentului
vegetativ) în special în aplicaţiile galvanic)
în zona de elecţie pentru aceste 1) dezintegrarea celulelor în
efecte: „guleraşul Scerbac” de la suspensie
nivelul regiunii cervicale şi 2) efectele (polare) la nivelul
dorsale superioare tromboşilor intra-vasculari
5) Acţiunile asupra organelor 3) efecte (interpolare):
de simţ (ochi, urechi, sistem – galvanotaxia şi
labirintic, sistem gustativ) galvanotropismul
6) Acţiunile asupra fibrelor – fenomene vasoactive
vegetative vasomotorii şi sistemice/ regionale
influenţarea tensiunii arteriale
(probabil prin interceptarea unor 93.
mecanisme vasoactive de a) electroliza
acelaşi tip la nivel sistemic)
94.
89. Efectele terapeutice ale
a) fenomenului de curentului galvanic sunt
catelectrotonus complexe, corolare şi foarte
intricate între ele, depinzând
90. totodată atât de poziţionarea
b) este timpul minim necesar electrozilor, cât şi de modul de
unui curent continuu pentru a lucru.
produce excitaţia 1) efecte analgetice (primare)
c) se determină cu ajutorul sau/şi sedative
unui curent galvanic a cărui 2) efecte asupra excitabilităţii
intensitate este egală cu dublul neuro-musculare, prin acţiuni
reobazei asupra structurilor SN, posibile
atât la nivel central cât şi periferic
91. (excitomotor, decontracturant/
c) inactivarea progresivă a spasmolitic – predominant în
sistemului de transport pentru funcție de polaritate)
Na+ 3) efect complex de „reglare a
echilibrului tulburat al inervaţiei
92. vegetative”, cu „provocarea”
a) acţiuni biologice primare mecanismelor normale de

195
reglare a circulaţiei locale aderențelor interfasciculare
(prototip de efect mediat neuro- musculare și peritendinoase)
reflex) 11) efecte distructive tisulare –
4) efect vasodilatator loco- în special prin arsură bazică/
regional: neuroreflex - prin necroză de colicvaţie, la catod
acțiune asupra receptorilor din (electro-cauterizare)
pereții vasculari - și umoral - prin 12) introducerea trans-
descărcare de factori autacoizi/ tegumentară a unor substanţe
hormoni tisulari (predominant sub farmacologic active (galvano-
electrozi) la nivelul circulaţiei ionizarea sau galvano-iono-
superficiale şi profunde foreza)
5) efect complex (derivat): 13) efecte endocrine/ secretorii
vasculo-biotrofico-metabolic, sistemice, dependente de
hiperemizant, resorbtiv/ anti- polaritatea aplicațiilor
edematos, de ameliorare a
nutriției și clearence-ului, 95.
tisulare, local şi loco-regional a) cu electrozi-placă de
6) efect de ameliorare a curbei dimensiuni diferite
de disociere a oxihemoglobinei – b) ca ionoforeză (introducere
prooxidativ/ antiacidotic- prin tegument de substanţe
proalcalotic –, tisular medicamentoase)
7) efecte antiinflamatorii și c) ca baie hidro-electrolitică
(secundar/ suplimentar: parţială (bi-, tri- sau cvadri-
analgetice) locale la anod, prin celulară)
conducere protonică, cu d) ca baie generală (completă
îndepărtarea/ respingerea și – Stanger)
astfel, depleţia H+ (markerii și
totdată, efectorii acidozei - 96.
consecutive stazei/ congestiei a) dreptunghiulari
pasive ischemiei sau/și b) faradici
inflamației, la nivel tisular) c) neofaradici
8) efect tixotropic (inclusiv cu d) curenţi Hufschmidt
acțiuni asupra tonusului
muscular segmentar – 97.
combaterea hipertoniei prin 1) excitomotor
mecanism histo-fizico/chimic: 2) decontracturant
modularea configurației și 3) analgetic
funcționalității punților de actină 4) vegetativ/ simpatico-
și miozină) modulator pe structurile dermato/
9) efecte specifice asupra sclero/ miotomiale, respectiv
trombuşilor intravasculari neuro-ganglionare, vasculare,
10) efect fibrolitic (de sau/ şi viscerale segmentare
dezagregare/ rupere a punților de 5) efect vasoactiv pe circulaţia
fibrină - și consecutiv, a veno-limfatică de întoarcere, prin

196
microcinezia şi electrogimnastica 6) sunt lipsiţi de polaritate şi
asupra musculaturii scheletale deci, nu dau efecte polare (în
6) (de tip global, sumat) sensul „clasic” – produc doar
vasculo-biotrofico-metabolic, undele decimetrice – fenomene
hiperemizant, resorbtiv, local/ de dispersie polară a moleculelor
loco-regional de apă şi macromoleculelor,
predominant proteice, din
98. substratul biologic cu care
c) (curenţi) interferenţiali de interacţionează – fenomenul
medie frecvenţă Debye)

99. 101.
a) căldura remanentă d) curenţi turbionari cu
b) temperatura tegumentului deplasare circulară în ţesuturi,
nu se modifică (sau creşte foarte induşi de forţa electromagnetică
puţin) a câmpului magnetic din circuitul
(bobina) rezonator şi care produc
100. efectul Joule
1) produc în jurul lor câmpuri
electromagnetice alternative, ce 102.
se propagă în atmosferă sub d) epuizarea substratului ionic
formă de unde electromagnetice de activare
2) produc importante
fenomene capacitive şi inductive 103.
3) într-un câmp electro- b) curentul continuu (galvanic)
magnetic de înaltă frecvenţă se
produce predominant curentul/ 104.
câmpul electric, în cazul a) timpul şi tipul de creştere a
aplicaţiilor în câmp, condensator impulsului electric (durata şi
şi respectiv predominant pe forma pantei ascendente a
seama componenţei magnetice a frontului de creştere)
corpului electromagnetice într-o
proporţie însemnată, 105.
transformarea energiei curentului b) inactivarea progresivă a
electric (forţa electromagnetică – sistemului de transport pentru
în cazul aplicaţiilor în câmp sodiu
inductor) în căldura (efect Joule)
4) propagarea curenţilor de 106.
înaltă frecvenţă intr-un mediu e) de 0,02 milisecunde
heterogen nu urmează legile
valabile pentru curentul continuu 107.
5) nu produc fenomene d) prin intermediul fibrelor
electro-chimice de: ionizare, nervului motor periferic aferente
electroliza, electroforeza acestuia

197
permeabilizant la nivel
108. membranar celular, facilitator al
a) mai mici de o milisecundă, pătrunderii/ introducerii trans-
respectiv mai mari de o tegumentare de substanţe
milisecundă farmacologic active;
Fibrolitic tisular
109.
b) nivelul periostului 114.
e) curenţii Träbert
110.
a–B 115.
b–A d) electrocinezia
c–D
d–C 116.
c) reflexia
111. d) dispersia
b) de şase ori mai mare e) absorbţia

112. 117.
d) electrolit acetilcolina;
adrenalina;
113. cocaina;
Analgetic (prin acţiunea pe procaina; xilina; novocaina;
terminaţiile senzitive din aconiâtina;
tegument); histamina;
Decontracturant/ antispastic hialuronidaza;
muscular (inclusiv prin acţiunea penicilina; sulfamide;
asupra buclei); corticoizi;
Vasoactiv: vasodilataţie locală sulfat de magneziu;
– hiperemie arteriolară şi clorura de calciu;
creşterea întoarcerii veno- viamina B1
limfatice (prin acţiuni pe diverse
structuri neuro-vegetative de la 118.
nivele dermatomiale sau/ şi a) galvanic
sclero-miotomiale, acţiuni b) modulaţi (Schwellstrom)
potenţate şi întreţinute de factorii c) neofaradici şi neofaradici
autacoizi descărcaţi la nivel modulaţi
cutanat/ subcutanat sub acţiunea d) diadinamici
ultrasunetelor); e) interferenţiali de medie
Consecutiv, locoregional: efect frecvenţă
vasculo-biotrofico-metabolic,
hiperemizant, resorbtiv, de 119.
ameliorare a clearence-ului d) 1.000 ori
tisular, anti-inflamator secundar,

198
120. maxilare
unele zone hormono-
receptoare în timpul sarcinii; 126.
schizofrenia; Nici una dintre variantele
(neindicaţie): afecţiuni organice enunţate
sau/ şi cu alte soluţii terapeutice
(mai) bine precizate 127.
a) stări hemoragice
121. b) boli hemoragice, inclusiv
b) după o curbă de tip sindroame hemoragipare
Schwartz c) contenţie importantă de
materiale metalice în cavitatea
122. bucală
b) 3 electrozi d) sindroame endocrine majore
e) epilepsia
123.
a) electric 128.
Săruri de acizi organici;
124. Salicilat de Na
b) reflexie
c) dispersie 129.
e) absorbţie b) magnetic

125. 130.
durioame plantare sau/ şi a) efect tixotropic
digitale, operate; b) eliberarea de factori
osteomielite; antacoizi şi/ sau alte substanţe
favorizarea „topirii” calcificărilor biologic active
în părţile moi periarticulare; c) efect fibrolitic
resorbţia hematoamelor; d) efect de cavitaţie
herpes zoster; e) excitarea/ blocarea activităţii
arsuri; unor structuri neurale
plăgi atone/ escare/ ulcere
trofice varicoase; 131.
aplicare posibilă pe zone cu d) efect tixotropic
contenţii metalice (materiale de
osteosinteză) sau/ şi deasupra 132.
tegumentelor acoperite cu e) punerea în mişcare, în ritmul
îmbrăcăminte – inclusiv din variaţiilor câmpului magnetic de
texturi sintetice – sau cu aparate joasă frecvenţă, a ionilor din
gipsate; mediile tisulare expuse, de către
unele afecţiuni stomatologice tensiunile electrice generate
(predominant de tip inflamator):
dento-gingivale sau/ şi buco- 133.

199
a) durata între două începuturi b) inducţie electromagnetică
consecutive de pantă
ascendentă de impuls 141.
b) durata impulsului + durata a) vibroterapia (vibromasajul)
pauzei aferente b) meloterapia
c) intervalul dintre două d) ultrasonoterapia
începuturi succesive de front de
creştere de impuls 142.
d) o mărime invers b) electropunctura
proporţională cu frecvenţa e) TENS/ SNET
electrostimulilor
e) periodicitatea 143.
electrostimulării c) curenţi galvanici
d) electropunctura
134.
b) 1.000 impulsuri/min 144.
c) 1 – 20 impulsuri/sec d) teoria dipolului (Debye)

135. 145.
a) curenţii locali Herman a) conductibilitatea electrică a
ţesutului
136.
b) de tipul (gradul) II 146.
c) de tipul (gradul) III e) 1/4

137. 147.
c) de peste 10.000 Hz e) aplicarea în zona globilor
oculari (risc de cataractă)
138.
a) frecvenţa curentului 148.
b) distanţa electrozi (emiţători/ a) favorizarea penetrării
antene) – tegument vaselor de neoformaţie,
c) densitatea curentului asemănător modului în care
d) rezistivitatea (capacitatea) aceasta se produce în osificarea
diverselor ţesuturi encondrală normală
e) conductibilitatea diverselor c) calcificarea ţesutului fibro-
ţesuturi cartilaginos în zona de
pseudartroză
139. e) o acţiune osteogenică
c) generatori de oscilaţii cu directă
fenomene de autoexcitare
e) magnetron 149.
e) periostului
140.

200
150.
b) vaselor 160.
e) nervilor b) unde scurte decimetrice
„lungi“
151.
c) nevralgia de trigemen 161.
d) o curbă de tip Schwartz
152.
d) curenţii locali Herman 162.
d) 3
153.
Scleroza laterală amiotrofică 163.
(SLA); d) un câmp electric
Scleroza difuză avansată
164.
154. c) un câmp magnetic
b) magnetron
c) generatori de oscilaţii cu 165.
fenomene de autoexcitaţie Nici una dintre variante nu este
corectă
155.
d) o secvenţă de galvanizare 166.
„uscată“ Efect analgetic
Efect decontracturant/
156. antispastic
e) de 1000 ori mai mare Efect vasoactiv

157. 167.
c) cu electrozi speciali tip rulou Vasculo-biotrofico-metabolic
d) cu electrozi montaţi pe local/ regional;
mănuşi Resorbtiv/ de ameliorare a
clearence-lui tisular local/
158. regional;
c) faradici/ neofaradici/ Antiinflamator;
neofaradici modulaţi Permeabilizant membranar
e) diadinamici celular;
Fibrolitic;
159. De facilitare a pătrunderii/
Afecţiuni organice sau/ şi cu introducerii transcutanat de
(alte) soluţii terapeutice, bine substanţe farmacologic active
precizate;
Schizofrenia; 168.
Unele zone hormono- b) reflexie
receptoare, în timpul sarcinii c) dispersie

201
d) absorbţie
175.
169. b) conductor de gradul II
c) fluxul magnetic
176.
170. structuri neurale: celulele
efecte oxidante şi reducătoare; nervoase, cu prelungirile lor
modificări ale stării ionice; (dendrite şi axoni) şi derivate ale
schimbarea pH-ului, cu viraj acestora: celule receptoriale,
spre alcalin; celule ganglionare, celule
modificarea raportului secretorii neuro-epiteliale (celule
fracţiunilor proteice; Schwann – secretoare de
creşterea permeabilităţii mielină, celule hipotalamice –
membranare, cu stimularea secretoare de ocitocină,
proceselor de difuziune; respectiv de vasopresină,
transformarea coloizilor neurosecreţii ce migrează de-a
citoplasmatici din gel în sol (efect lungul tractului hipotalamo-
tixotropic); hipofizar şi sunt stocate în
eliberarea de substanţe hipofiza posterioară;
biologic active, inclusiv de factori structuri musculare: celulele
autacoizi musculare striate, netede şi
derivate ale acestora (ţesutul
171. nodal/ cardionector şi celulele
a) stări hemoragice mio-epiteliale glandulare – atât
c) epilepsia endo- cât şi exo-crine)
d) sindroame endocrinologice
majore 177.
d) acomodarea
172.
punerea în mişcare, în ritmul 178.
variaţiilor câmpului magnetic de b) favorizarea apariţiei unor
joasă frecvenţă, a ionilor din trenuri de răspunsuri repetitive
mediile tisulare expuse, de către periodice cu o acomodare
tensiunile electrice induse progresivă
d) alungirea constantei de
173. acomodare
Herpes Zoster e) favorizarea apariţiei unor
trenuri de răspunsuri repetitive
174. stabile
a) spasmolitic pe musculatura
somatică afectată prin sindroame 179.
piramidale b) forma de ansamblu
b) sedativ/ hipnotic în c) intensitate
sindroame nevrotice cu insomnii d) frecvenţă

202
e) durată a) curenţi neofaradici modulaţi
c) curenţi modulaţi tip
180. Schwellstrom
a) electro-osmotică
b) protonică 189.
c) electroforetică c) curenţi interferenţiali de
e) electrolitică medie frecvenţă
e) curenţi modulaţi tip
181. Schwellstrom
polarizarea (electrotonusul –
pentru structurile tisulare 190.
preformat excitabile aflate sub stări dureroase din:
electrozi); neoplazii;
rezistivitatea intrisecă/ ohmică; („fantoma”) de la nivelul
rezistivitatea reactivă (tip „anti- membrelor – post-amputaţii;
tensiune“) cicatrici sau/ şi (alte) stări post-
operatorii/ post-anestezie, post-
182. traumatice – inclusiv fracturi,
b) procesul 2 predominant cele de tip
trabecular din tasările vertebrale
183. osteoporotice;
d) 141% stări post-herpetice, (eventual
şi din alte) afecţiuni neurologice
184. periferice – nevralgii/ nevrite;
b) 30 min afecţiuni reumatice diverse –
acute/ acutizate sau cronice
185. intense, inclusiv din unele forme
b) galvanotropismul severe/ rebele terapeutic de
e) galvanotaxia AND;
anurii
186.
a) efect analgetic „chimic“ 191.
b) efect sedativ a) în timpul recuperării la
c) efect spasmolitic neuro- domiciliu
muscular somatic c) în recuperarea făcută în
d) efect hipotensor ambulator
e) efecte modulatorii endocrine d) în recuperarea „în acut“, în
spital
187.
b) apele minerale sulfatate 192.
c) hialuronidaza a) o orteză/ exoschelet pentru
e) soluţii de MgSO4 membrul superior distal
b) un dispozitiv de stimulare
188. electrică funcţională în leziuni ale

203
SNC
c) un dispozitiv complex, 194.
asistiv şi de recuperare d) constipaţia atonă cronică
funcţională (habituală)
d) un aparat de electroterapie
pentru corectarea principalelor 195.
complicaţii ce pot surveni la Nici una dintre variante nu este
nivelul membrelor superioare corectă!
paretice
e) un dispozitiv permisiv pentru 196.
exerciţii voluntare (tip Foerster) a) curentul continuu – în
de electro-mecanoterapie aplicaţii monopolare active
pentru cauterizări
193. e) electropunctura
a) creşterea normală, ca sens
şi ritm, a fibrelor nervoase 197.
b) orientarea/ dezvoltarea/ c) de 50 de ori mai mare
structurarea geometrică, cranio-
caudală, a unui embrion, 198.
respectiv a viitorului individ c) de 10 de ori mai mare
c) orientarea, dezvoltarea/
structurarea geometrică, dreapta/ 199.
stânga, a unui embrion, respectiv d) 4%
a viitorului individ
d) ghidajul matriceal bioelectric 200.
al (re)dezvoltării unor structuri b) de şapte ori mai mare
tisulare, inclusiv de mari
dimensiuni – complexe morfo- 201.
funcţionale, cum sunt, spre b) reducerea ratei de
exemplu membrele, ce includ şi degradare a proteinelor
ţesut nervos – la animale cu musculare (inclusiv conservarea
proprietăţi auto-regenerative ATP-azei)
(salamandre) c) menţinerea integrităţii morfo-
e) încorporarea prin dispunere/ funcţionale a plăcuţelor motorii
orientare polară – în câmpul d) menţinerea proiecţiei fibrei
electric auto-biogenerat –, a motorii a muşchiului respectiv la
cristalelor de hidroxiapatită de nivel central
calciu în traveele osoase, după e) menţinerea elasticităţii
linii de forţă, ca urmare a piezo- structurilor conjunctive
electricităţii induse fiziologic de componente
încărcarea mecanică
gravitaţională

204
205
I.2 RĂSPUNSURI
la întrebările din
Fotobiologie/ terapie

206
1. pileii;
e) interacţiunea individuală a eventual petele pigmentare
fotonilor cu atomii şi cu (actinice);
moleculele substratului biologic cancerele cutanate, în principal
iradiat, sub forma unor procese non-melanice;
de tip stocastic
8.
2. acute:
d) fotocaloric foto-retinita (retinita actinică);
e) fototraumatic foto-conjunctivita bulbară; foto-
keratita
3. cronice (mai ales la personalul
a) efect fotochimic de fizioterapie – foarte rar):
b) efect fotocatalitic retinita cronică; cataracta
c) efect fotocaloric
d) efect fototraumatic 9.
e) efect fotovoltaic a–D
b–A
4. c–B
a) monocromaticitatea d–E
b) direcţionalitatea e–C
d) coerenţa
e) strălucirea 10.
monocromaticitatea
5. coerenţa
a) activarea riboflavinei, cu direcţionalitatea
efect de tip insulinic strălucirea
b) efect antialgic – terapie
antidominantă 11.
c) efect biostimulator global b) adevăraţi biocatalizatori
asupra metabolismului bazal
d) reducerea titrului 12.
colesterolului liber plasmatic b) intensitatea lor creşte cu
e) fotocataliza activării înălţimea soarelui (este maximă
provitaminei D3 la amiază)
d) determină foto-eritem
6. e) stimulează pigmentarea
foto-oftalmia (inclusiv la pielii
personalul de fizioterapie
neprotejat – foarte rar); 13.
cataracta a) se poate practica atât la
munte, cât şi pe litoral
7. c) necesită dozarea medicală a
foto-îmbătrânirea (elastoza) expunerii în funcţie de sezon,

207
altitudine, condiţii meteorologice, alcoolismul cronic şi alte
particularităţile pacientului toxicomanii.
e) este indicată în astmul 10) Boli la limita decompensării
bronşic alergic de organ sau de aparat
(insuficienţă cardiacă, renală,
14. hepatică – manifeste – diabet
c) psoriazis zaharat dezechilibrat şi greu
e) rahitism controlabil dietetic şi terapeutic);
convalescenţele timpurii după
15. boli grave.
1) Afecţiunile acute febrile şi 11) Leziuni sau/ şi boli
afecţiunile cronice în perioada de dermatologice, cu risc de
exacerbare (acutizare). agravare prin FFTN (factori fizici
2) Bolile infecţioase, în terapeutici naturali), cu potenţial
perioadele de contagiozitate, contagios sau cu leziuni mari,
până la terminarea izolării inestetice.
obligatorii – inclusiv bolile 12) Bolnavi care nu se pot
venerice (sifilis, gonoree, SIDA, autoservi. Bolnavii cu leziuni
hepatite acute de tip B) în stadiul mari, inestetice şi cei care nu se
de contagiozitate – inclusiv pot autoservi vor putea fi trimişi
tuberculoza, cu excepţia cazurilor pentru cure balneofizio-climatice
vindecate, confirmate de doar în sanatorii speciale.
specialistul ftiziolog. 13) Purtătorii de pace-maker
3) Purtătorii sănătoşi de cardiac.
germeni patogeni, mai ales de 14) Hipersensibilitatea la
agenţi parazitari. curent electric - inclusiv tetaniile.
4) Stările caşectice, indiferent 15) Regiuni cutanate inestetice
de etiologie. relativ întinse.
5) Tumorile maligne şi 16) Zonele cutanate cu iritaţii,
neoplaziile de orice tip, sediu sau soluţii de continuitate sau/ şi
stadiu evolutiv. varice sau venectazii marcate.
6) Stările hemoragice de orice
natură – în special sângerările 16.
abundente. Light
7) Sarcina patologică în orice Amplification by
lună şi cea normală peste trei Stimulated
luni. Emission of
8) Bolile de sânge sau de Radiation
sistem în pusee evolutive, cu
alterarea stării generale sau/ şi 17.
potenţial de complicare. b) din spectrul electromagnetic
9) Epilepsia, psihopatiile şi vizibil
psihozele cu tulburări de d) IR
comportament social – inclusiv e) UV

208
24.
18. b) fotocaloric
– analgetic
– miorelaxant 25.
– antiinflamator a) variaţia diametrelor pupilare
– (uşor resorbtiv) b) variaţia transducţiei
luminoase la nivelul retinei
19. c) conştientizarea, la nivel
b) dimensionarea calitativă şi cortical, a percepţiei luminoase
cantitativă/ adecvarea e) biostimularea, cu modulări
răspunsurilor psiho-emoţionale şi din partea epifizei, a axului
vegetativ-endocrine la expunere (cortex)-hipotalamo-hipofizo-
d) existenţa unui cortico-suprarenalian
„consensualism invers“, de tip
„contrareglator“ între expunerea 26.
diurnă la lumină a ochilor şi b) cronobiologie
secreţia de STH
e) adaptarea/ sincronizarea 27.
bioritmurilor secretorii endocrine d) fotooxidarea bilirubinei la
circadiene în raport cu alternanţa derivaţi hidrosolubili, mai puţin
naturală: lumină diurnă-întuneric toxici şi mai uşor eliminabili renal
nocturn
28.
20. e) fototraumatic
d) centimetrilor
29.
21. b) eritemul
c) dinamica sintezei vitaminei c) hiperpigmentarea
D3 reacţională/ bronzarea
d) keratoza reacţională
22.
oxidări; 30.
reduceri; a) activarea riboflavinei – cu
polimerizări; efect de tip insulinic
combinări; b) efect antialgic – terapie
disocieri; „anti-dominantă“
fotosinteză; c) efect biostimulant global
fotoliză; asupra metabolismului bazal
ionizări d) reducerea ritmului
colesterolului liber plasmatic
23. e) fotocataliza activării
d) încărcarea electrică a provitaminei D3
fotonilor
31.

209
d) efectul fotocaloric 36.
b) dimensionarea/ adecvarea
32. răspunsurilor emoţional-
e) dinamica sintezei vitaminei vegetativ-endocrine în raport cu
D3 gradul de expunere la lumină
d) „consensualismul invers“, cu
33. relaţii de feed-back hormonal
b) variaţia transducţiei negativ – de tip „contrareglare“ –
luminoase la nivelul retinei între secreţia de melatonină,
d) biostimularea, cu modulări stimulată de expunerea la lumina
din partea epifizei, a axului diurnă şi secreţia de STH
(cortico)-hipotalamo-hipofizo- (stimulată, se pare, tocmai de
suprarenalian absenţa acesteia)
e) crono-adaptarea (plierea/
34. conectarea) bioritmurilor
d) cronobiologie secretorii endocrine circadiene în
raport cu alternanţa naturală:
35. lumină diurnă/ întuneric nocturn
e) încărcarea electrică a
fotonilor 37.
e) fototraumatic

210
211
I.3 RĂSPUNSURI
la întrebările din
Hidrotermobiologie/ terapie

212
1. a) declanşarea termolizei
c) principala verigă de legătură b) modificări complexe ale
dintre domeniile: Medicină Fizică circulaţiei sanguine cutanate şi
şi Balneoclimatologie ale RMFB acrale
c) modificări complexe ale
2. circulaţiei sanguine sistemice
c) circulaţia periferică – d) efecte imunologice
cutanată şi acrală complexe
d) glandele sudoripare e) efecte bactericide şi
e) comportamentul paraziticide
termoreglator
7.
3. termogeneza chimică
b) hipotalamusul posterior (metabolică) – inclusiv ritmarea
acesteia: circadian/ nictemeral,
4. lunar, sezonier/ anual;
a) creşterea întoarcerii egalizarea/ omogenizarea
venoase temperaturii la nivelul zonei
b) creştea capacităţii de centrale (între diferitele regiuni/
distensie a miocardului, cu viscere ale „nucleului“,
umplerea mai bună a cordului în „miezului“);
diastolă reacţii vasomotorii de
c) scăderea, cu bradicardie, a redistribuire a masei circulante –
conductibilităţii la nivelul cordului inclusiv modificării reologice ale
d) creşterea debitului bătaie, a sângelui – în expunerile la cald şi
debitului sistolic/ minut şi a la rece;
debitului circulator sitemic/ minut termoliza evaporativă a apei
(uşor, moderat) (umiditatea) din aerul expirat
e) vasodilataţie coronariană
8.
5. b) comprese umede-acoperite,
comprese umede: calde tip Priessnitz
(căldură blândă) sau reci d) comprese umede călduţe
(răcoroase, inclusiv acoperite, tip
Priessnitz); 9.
împachetări generale termorecepţie: prin activitatea
(complete): umede sau uscate; specifică, termo-estezică, a
pernă electrică; receptorilor pentru cald şi rece
băi galvanice; din plexurile nervoase cutanate;
aplicaţii de ultrasunete; tampon termic între interiorul
aplicaţii locale de RIR (Solux organismului şi mediul extern (în
mic) sau RUV special datorită rezistenţei
calorice mari, respectiv termo-
6. conductibilităţii reduse a ţesutului

213
adipos); 14.
conducător sau izolator caloric a) mastocitele
variabil – inclusiv, prin b) limfocitele
intermediul structurii şi
funcţionalităţii preformate în 15.
acest sens, a circulaţiei cutanate c) hidrotermoterapie cu factori
şi acrale – şi comutator al funcţiei termici contrastanţi
de tampon termic al straturilor de
ţesut adipos; 16.
organ efector al termolizei în a) conductivă
mediul cald (inclusiv prin situarea b) evaporativă
la nivelul tegumentului a c) convectivă
glandelor sudoripare)
17.
10. d) răcoroase (hipoterme)
a) băi generale ascendente
hiperterme 18.
d) împachetări generale cu a) comprese Priessnitz
nămol la peste 40°C b) kelen
e) băi generale de lumină (în c) gheaţă
metodologie standard)
19.
11. c) răcoroase
conducţie
convecţie 20.
radiaţie duşul alternant;
evaporare duşul scoţian;
afuziunile alternante
12. Oncţiunile cu nămol (cura
b) anastomozele arterio- egipteană sau naturistă) sau
venoase psamoterapia, alternând cu băi/
e) glandele sudoripare scăldat;
Helio-thalazoterapia;
13. Compresele Priessnitz (cu
aer valorificarea şi a timpului II al
apă (în stare lichidă), gheaţă procedurii);
(în stare solidă), vapori de apă Sauna;
(în stare gazoasă) Baia rusească;
nămol, parafină Succesiunile procedural
pungi termice (care conţin metodologice din cadrul
geluri siliconate cu calităţi „hidroterapiei mari“ şi „mici“
termopexice) „Kneipp-terapie“
nisip
21.

214
a) acetilcolina c) 34–35°C
d) histamina
e) plasmachinine 32.
d) 37,5–39,5°C
22.
a) contracturilor 33.
b) contuziilor post-traumatice b) local
e) artritelor acute neinfecţioase d) hidrokinetologic
e) parţial
23.
a) arteriolară 34.
b) apa
24. c) nămolul
c) oncţiunile cu nămol „rece“ d) gelurile termopexice
siliconate (pungi termice)
25. e) parafina
b) diferenţa între temperatura
centrală şi temperatura medie 35.
cutanată a) asuplizarea ţesuturilor
conjunctive
26. c) drenarea cataboliţilor acizi
d) 50% d) creşterea circulaţiei locale
e) relaxarea musculaturii
27.
a) heparină 36.
b) peptone c) remanenţă
c) catacolamine
e) compuşi adenilici 37.
a) scăderea vitezei de
28. transmisie a influxului nervos
a) maxim 5 secunde b) scăderea performanţei
actului contractil muscular
29. c) scăderea percepţiei
c) serotonină dureroase
d) diminuarea unui proces
30. inflamator, mai ales acut
a) undele scurte în câmp e) diminuarea tonusului
inductor, în cabine hipertermice muscular, inclusiv a contracturilor
b) aerul sau/ şi a spasticităţii
c) apa
d) nămolul 38.
e) nisipul Vasodilataţie:
– directă
31. – indirectă

215
– reflexă consensuală, extinsă
metameric la întreaga circulaţie 44.
de termoreglare b) transpiraţia
– generalizată (cu mecanism c) hiperpneea
central, hipotalamic anterior, şi d) vasodilataţia cutanată
mediere parasimpatică) e) anorexia

39. 45.
b) 1/2 din volumul/ masa a) efort fizic intens, în mediu
întregului corp cald şi umed
b) stresul emoţional
40. e) tireotoxicoza
a) există variaţii circadiene
(circa 36°C dimineaţa, respectiv 46.
aproxi- mativ 37°C între orele a) vasodilataţia arteriolo-
16.00 – 18.00) venulară
b) alimentaţia (în special b) acţiune antiseptică directă
proteică) poate modifica pe fibrele musculaturii netede
temperatura, în sensul creşterii vasculare
acesteia c) acţiune miorelaxantă pe
d) nou-născuţii şi sugarii au musculatura striată superficială
temperaturi mai mari, prin d) eliberarea locală de factori
insuficienta maturizare a autocoizi
sistemului de termoreglare e) ameliorarea clearance-ului
e) pot exista variaţii individuale tisular (se activează fenomenele
de resorbţie în procese
41. inflamatorii locale, se
a) radiaţia îmbunătăţeşte circulaţia
b) conducţia arteriolară şi drenajul veno-
c) convecţia limfatic al deşeurilor catabolice)
d) perspiraţia
47.
42. – compresa caldă (simplă)
a) radiaţia – perna electrică
b) evaporarea apei – purtarea accesorie de
d) convecţia lenjerie „terapeutică“ –
e) conducţia generatoare de „căldură neutră“:
brâu de lâna, blană, bumbac
43. flauşat, etc.
a) vasoconstricţia – duşul cu aer cald (phoen-ul)
b) frisonul – compresa umedă acoperită –
c) foamea tip Priessnitz
d) creşterea secreţiei de – aplicaţia de buiote, în a două
adrenalină şi noradrenalină fază, când se încălzeşte de la

216
tegument şi apoi menţine local, 51.
superficial, o temperatură uşor – spasme musculare post-
crescută prin împiedicarea traumatice
eliminării căldurii metabolice la – dureri acute de umăr (PSH -
nivelul suprafeţei cutanate umăr hiperalgic, eventual se
acoperite asociază cu bursita subacromio-
– aplicaţii de IR în câmp deltoidiană)
deschis – periartrita coxo-femurală
– torticolis (se aplică direct pe
48. muşchiul sternocleido-mastoidian
– aplicaţie de unde scurte sau pe zone care reflectă
– aplicaţie de unde decimetrice durerea)
– aplicaţii de parafină, sub – spasticitatea musculară în
diverse forme sindromul de neuron motor
– aplicaţii de nămol, sub central
diverse forme – entezite post-traumatice
– aplicaţii de pungi termice – sindroame dureroase
– compresii umede fierbinţi lombare cu contracturi dureroase
– aplicaţii de sare sau nisip reflexe
fierbinte
– aplicaţii de ultrasunete, mai 52.
ales în emisie continuă şi în – sindromul Raynaud
câmp staţionar – pacienţii care prezintă
– băi parţiale de lumină hipersensibilitate la rece
– pacienţii cu reacţie intensă
49. de tip histaminic
a) scad metabolismul local şi – aplicaţia în zone cu
consumul de oxigen vasoconstricţie
b) scad eliberarea de factori
tisulari locali implicaţi în 53.
inflamaţie b) anastomozele arterio-
c) vasoconstricţie locală venoase
d) respectarea biotroficităţii e) glandele sudoripare
tisulare la nivel local (prin
perioade de vasoconstricţie 54.
arteriolară) aer;
e) creşterea tonusul tisular apă;
local vapori de apă;
parafină;
50. nămol;
a–B parafango;
b–C geluri (siliconate) termopexice
c–A (termice);
sare;

217
nisip; 62.
a) combaterea durerii, prin
55. efect de „acoperire“
a) mastocitele c) generarea de reflexe
b) limfocitele cutaneo-fuzimotorii
e) stimularea sistemului
56. eferent
c) hidro(termo) terapie cu
factori termici contrastanţi 63.
d) 40°C – 20°C
57.
b) evaporativă 64.
c) convectivă a–C
d) conductivă b–A
c–D
58. d–E
a) punct de „0“ fiziologic e–B
c) valoare de neutralitate
termică 65.
d) zonă de „termo-indiferenţă“ a) sublinguală
e) „punct critic“ b) timpanică
c) rectală
59. d) axilară
d) 35°C – 37,3°C e) esofagiană

60. Testele biologice ce se 66.


pozitivează în hipertremia d) Ricketsia prowazecki
centrală, sunt: e) Salmonella tiphi
a) testul de transformare
limfoblastică (TTL) 67.
b) testul de inhibiţie a migrării a) analgezie competitivă, prin
macrofagelor (MIF) „mecanism de poartă“ (efect de
c) testul de inhibiţie a migrării „acoperire“)
leucocitelor (LIF) d) stimularea sistemului
d) testul de activitate a eferent γ
granulocitelor (oxidativ/
metabolic, cu nitro-blue-tetrazol: 68.
NBT) a) stimularea transformării
e) testul de imunofluorescenţă blastice a limfocitelor B
a neutrofitelor b) inhibiţia migrării
macrofagelor
61. c) inhibiţia migrării leucocitelor
b) gradientului intern d) stimularea funcţională a
limfocitelor T

218
e) stimularea producţiei unor a) umorali sistemici
anti-mediatori ai inflamaţiei b) fizici/ fizicali
c) factori antacoizi şi metabolici
69. (locali)
a) funcţia de termogeneză d) farmacologici (chimici)
(fizică şi chimică) e) nervoşi
c) sistemul secretor sudoripar
d) circulaţia periferică, acrală şi 77.
cutanată a) efectul direct al recelui pe
e) comportamentul musculatura netedă vasculară
termoreglator b) reflexe de axon
c) factori autacoizi şi metabolici
70. tisulari locali
a) Treponema pallidum d) factori umorali sau/ şi
e) Plasmodium malariae endocrini sistemici
e) mecanism indirect reflex
71. consensual, extins în întreaga
Vasoconstricţie/ vasodilataţie suprafaţă circulatorie de
activă/ vasodilataţie pasivă termoreglare

72. 78.
Nici una dintre variantele de Niuci una din varinate nu este
răspuns nu este corectă! corectă

73. 79.
a) 28°C – 29°C Ca efect, în principal al răcirii
b) 25°C – 26°C tisulare locale profunde:
c) 31,5°C – 32°C scade excitabilitatea
d) 34°C – 35°C receptorilor şi a terminaţiilor
e) 34°C – 35°C nervoase priferice locale – atât a
celor de tip senzitiv/ senzorial, de
74. la nivelul tegumentului, cât şi a
b) comportamentul termo- celor de tip fuzal, de la nivelul
reglator muşchilor somatici subjacenţi
c) glandele sudoripare zonei cutanate unde se
d) circulaţia sanguina cutanată efectuează crioaplicaţia profundă
şi acrală – şi totodată, scade
conductibilitatea/ viteza de
75. conducere nervoasă şi respectiv,
d) fibre amielinice ne- transmisia sinaptică, atât pentru
încapsulate din plexurile impulsurile aferente (în principal
nervoase cutanate senzitiv/ senzoriale şi
proprioceptive), cât şi pentru cele
76. eferente (în principal motorii şi

219
vegetative); element ce contribuie la marcata
Consecutiv, scade aferentaţia depreciere a abilităţilor/ preciziei/
periferică a măduvei spinării fineţii mişcărilor – într-un cuvânt,
(inclusiv suportul funcţional, a dexterităţii – la nivelul
reprezentat de mecanismul său segmentelor musculo-scheletale
fiziologic de „servo-asistenţă” : supuse acestui tip de crio-
bucla γ, cu inhibiţia selectiv- aplicaţii;
prioritară a fibrelor acestui În plus, şi nelegat de această
sistem eferent), scăzând, întrebare: răcirea tisulară
totodată, şi integrarea senzitivo- profundă locală mai determină şi
senzorio-motorie centrală o importanată vasoconstricţie
(inclusiv percepţia durerii din loco-regională, coroborată cu o
zona periferică respectivă – efect severă penurizare energetică
analgetic cu mare valoare clinico- zonală – prin multiple mecanisme
terapeutică); fizice şi fiziologice, inclusiv
Mai detaliat: scad, în principal, reacţionale – procese ce îşi
viteza şi tensiunea de contracţie potenţează reciproc un foarte
musculare (cu creşterea marcat efect anti-inflamator
consensuală a perioadei de (valoros sub aspect terapeutic).
latenţă – cu circa o treime –, a
duratei fazei de relaxare – 80.
aproximativ de două ori faţă de d) hipotalamusul posterior
perioada de contracţie – şi a
perioadei de refacere metabolică 81.
a structurilor preformat excitabile) a) stimularea transformării
precum şi – deosebit de blastice a limfocitelor B
important, valorificabil terapeutic, b) stimularea factorului de
scade tonusul muscular (inclusiv inhibiţie a migrării macrofagelor
hipertonia/ contractura/ c) stimularea factorului de
spasticitatea, dacă există) la inhibiţie a migrării leucocitelor
nivel segmentar; d) stimularea funcţională a
La toate efectele crioaplicaţiilor limfocitelor T
profunde – de diminuare a
capacităţilor funcţionale ale 82.
structurilor preformat excitabile a) funcţiile de termogeneză
de la nivel local şi segmentar – (fizică şi chimică)
mai sus menţionate, se mai c) sistemul secretor sudoripar
adaugă şi cel pur fizico-chimic e) comportamentul
(nelegat strict de subiectul termoreglator
acestei înterbări dar, totuşi,
neneglijabil sub aspect practic), 83.
al creşterii, la rece, a vâscozităţii b) Treponema pallidum
fibrelor conjuntiv-colagene din c) Plasmodium malariae
ţesuturile expuse răcirii profunde, d) Neisseria gonorrhoeae

220
84. 93.
b) temperatura aerului d) gradientului intern
c) temperatura pereţilor
d) umiditatea 94.
e) viteza curenţilor de aer a) declanşarea termolizei
evaporative sudoripare
85. b) modificări complexe ale
c) Salmonella tiphi circulaţiei sanguine cutanate şi
d) Ricketsia prowazecki acrale
c) modificări complexe ale
86. circulaţiei sanguine sistemice
b) convecţia internă d) ample şi subtile efecte
c) conducţia externă imunologice
d) convecţia externă e) efecte bactericide şi
e) radiaţia paraziticide

87. 95.
b) analgezie competitivă prin a) umorali sistemici
„mecanism de poartă“ b) fizici/ fizicali
d) stimularea sistemului c) factori autacoizi şi metabolici
eferent γ (locali)
d) chimici/ farmacologici
88. e) nervoşi
Nici una dintre variante nu este
corectă 96.
a) creşterea întoarcerii
89. venoase, cu ameliorarea
c) ceva mai mult decât dublă (probabilă) a hematozei şi
d) cu peste 100% mai mare respectiv a curbei de disociere a
oxihemoglobinei
90. b) creşterea capacităţii de
d) mai mică de jumătate distensie a miocardului, cu
umplere diastolică ameliorată
91. c) scăderea funcţiei de
c) părţile distale (acrale) ale conductibilitate a cordului, cu
extremităţilor bradicardizare
d) creşterea moderată a
92. debitelor: bătaie şi respectiv,
b) TA diastolică (legată de sistolic şi circulator sistemic/min
rezistenţa periferică) e) vasodilatatie blândă, cu
c) deficitul caloric ameliorarea regimului de irigaţie
e) reologia sanguină în teritoriile coronarian şi cerebral

221
222
I.4 RĂSPUNSURI
la întrebările din
Kinetologie/ terapie şi din Masaj/ (Masoterapie)

223
1. d) mobilizări pasive ale
b) asuplizarea ischio- membrelor: pentru ameliorarea
gambierilor nutriţiei tisulare, întreţinerea
c) tonifierea fesierilor troficităţii şi supleţii entezo-
articulare, pentru prevenţia
2. tromboembolismului venos
b) exerciţii la bicicleta
ergometrică 7.
a) tetraplegii complete (AIS-A)
3. b) paraplegii „înalte“ – cu
a) exerciţii de înlăcătare a leziunea mielică situată deasupra
coloanei lombare şi de antrenare nivelului T8 –complete (AIS-A)
a trunchiului ca şi piesă unică în c) hemiplegii severe, cu deficit
activităţi curente motor complet la membrele
c) tonifirea musculaturii afectate, ce nu permit folosirea
abdominale cu rol de chingă altor dispozitive pentru asistarea
fiziologică a segmentului verticalizării/ ortostatismului
vertebral lombar delordozat
8.
4. a – A; b – C; c – B; d – D
a) exerciţii de bază tip Cotrell,
bazate pe extensie, derotaţie şi 9.
flexie, tip „bărcile” a – C; b – A; c – C; d – B
b) din postura de start tip
Cotrell se execută flexia 10.
articulaţiei coxofemurale drepte a – D; b – A; c – B; d – E; d –
şi a genunchiului drept, asociat C
cu ridicarea mâinii drepte
e) exerciţii de blocare a 11.
segmentului dorsal din poziţia pe a – A; b – C; c – B; d – D; e –
genunchi conform metodei Klapp E

5. 12.
d) ridicarea de greutăţi din b. se observă mişcarea „de
poziţia relaxat pe fotoliu/ scaun aripă” atunci când pacientul
(Gradul de încărcare discală împinge cu braţele (aflate în
pentru poziţiile precizate este: a: flexie de 90˚) într-un perete,
100%, b: 140%, c: 220%, d: scapula apropiindu-se de
275%, e: 150%) coloana vertebrală
d. mişcarea „de aripă” a
6. scapulei este dată de dis-
c) manevre de asistare a sinergismul muşchilor dinţat
drenajului bronşic din posturi anterior-fascicol mijlociu trapez
specifice e. mişcarea „de aripă” a

224
scapulei este dată de dis- a) mersul pe bicicletă
sinergismul muşchilor dinţat c) înotul
anterior-rotund mare
19.
13. b) exerciţiile programului
a) este definită radiografic prin kinetologic Williams
lărgirea unghiului cervico-diafizar c) repausul postural pe pat tare
la peste 140˚
c) este frecvent substratul 20.
etiologic al coxartrozei secundare a) ciupirea
e) determină tulburări b) stoarcerea
posturale, de ortostatism şi mers c) petrisajul
d) măngăluirea
14. e) geluirea
d) kinetologiei profilactice
21.
15. inspecţia tegumentelor şi a
d) statice (izometrice) lenjeriei/ aşternutului pacientului
(pentru prevenirea condiţiilor de
16. apariţie/ apariţiei de leziuni
a) metode bazate pe exerciţii trofice);
statice (izometrice) întoarceri în pat (din 2 în 2 ore,
b) metode bazate pe exerciţii dacă bolnavul nu are saltea
dinamice rezistive antiescară) şi rostogoliri în
c) metode bazate pe exerciţii posturi reflex inhibitorii (cu rol
izodinamice (lifting) inclusiv antispastic);
e) metode bazate pe contracţii degravitări segmentare (pentru
foarte scurte, supramaximale, cu prevenţia edemelor de
intervale declivitate);
posturări anticipative
17. (profilactice, în faza de
Knott şi Voss (fundamentale/ flacciditate), corective (inclusiv
speciale – cu caracter general ortezări, cu efect totodată
sau specifice); spasmolitic) în faza de
Vojda; spasticitate;
Brunnstrom; manevre de drenaj bronşic
Kabat; (posturări propensive specifice,
Temple-Fay; tapotamente, manevre presoare/
Bobath; reflexe);
Rood; asistarea evacuării urinei
Kenny; (montare de cateter fix sau
Basmajian training vezical/ sondaj
intermitent);
18. mobilizări pasive ale

225
membrelor paralizate (cu efect coloanei toracale, respectiv
de „pompaj” circulator exogen); lombare
alimentarea pe sondă nazo-
gastrică (şi instruirea 24.
aparţinătorilor în acest sens) a c) fesierul mic
pacientului cu tulburări de d) fesierul mijlociu
deglutiţie, inclusiv, în caz de e) tensorul fasciei lata
necesitate, aspirarea alimentelor
pătrunse accidental în zona 25.
laringo-traheală; d) creşterea masei de proteine
verticalizarea progresivă a contractile musculare
bolnavului în pat/ posturarea în (hipertrofierea musculară)
„şezut alungit” şi apoi progresiv
în „şezut scurtat”, inclusiv la 26.
marginea patului, cu asistarea d) duşul masaj
menţinerii/ reeducarea
echilibrului postural al trunchiului 27.
(predominant prin dezechilibrări a) ischiogambierii
controlate); b) tensorul fasciei lata
asistarea/ promovarea c) muşchii „labei de gâscă“
(re)efectuării unor activităţi d) tricepsul sural
gestuale: mai întâi de e) cvadricepsul – în special
autoservire, cu membrele şi prin vastul medial (intern)
hemicorpul indemne, ulterior, în
cazul unei evoluţii recuperatorii 28.
îndelungate sau zonele cu pericol de sângerare
nesatisfăcătoare, să scrie cu (venectazii, varice, hematoame,
mâna neafectată; echimoze);
învăţarea şi asistarea aplicaţiile de tip „Endovac“ nu
pacientului în efectuarea sunt recomandate premenstrual
transferurilor în şi din fotoliul şi în timpul menstrelor, pe
rulant; educarea pacientului să-şi regiunile: lombo-sacro-fesiere,
trucheze anumite mişcări (în abdomino-pelvină, peri-
principiu, ireversibil) pierdute; trohanteriene, de la rădăcinile
autorecunoaştere kinestezică coapselor

22. 29.
b) mersul pe teren accidentat c) 1/3
c) alergarea
d) urcatul şi coborâtul scărilor 30.
d) poziţie şezândă
23.
d) durere de origine 31.
discopatică, intensă, la nivelul a) situarea în activitate a cel

226
puţin 2/3 din totalul musculaturii veno-limfatic)
scheletice b) masajul Cyriax (transversal
d) solicitarea adaptativă, de profund, analgetic)
menţinere a musculaturii aflate în c) masajul Vogler (periostal)
activitate (lucru mecanic), de
către funcţiile: cardio-vasculară şi 39.
respiratorie, la nivel sistemic articulaţii
ligamente
32. muşchi (sau/ şi tendoane)
c) frământarea oase
d) baterea nervi
e) fricţiunea
40.
33. a) retractura
d) vertebrom b) contractura
c) atrofia musculară de
34. imobilizare
c) netezirea d) ruptura musculară
d) vibraţia fasciculară

35. 41.
dezaxări: în varrum, valgum, b) nervul crural
flexum – inclusiv statica timp
îndelungat (uzuală) pe tocuri 42.
înalte; reducerea sau menţinerea
obezitatea; greutăţii corporale sub greutatea
ridicarea sau/ şi purtarea ideală;
frecventă de greutăţi; evitarea ortostatismului şi a
activităţi fizice solicitante mersului prelungit pe jos;
statico-postural (ortostatism evitarea şchiopătării;
prelungit: stomatologi, ospătari, evitarea mersului pe teren
santinele) accidentat;
păstrarea – timp de 15-30’ –
36. de cel puţin două ori pe zi, a unui
d) o metodă de kinetoterapie repaus postural la pat, cu
pentru creşterea forţei şi tensiunii şoldurile întinse;
de contracţie musculară mersul cu sprijin în baston;
se recomandă pedalajul şi
37. deplasările pe bicicletă;
b) indoloritatea se recomandă purtarea de
d) mobilitatea încălţăminte cu toc şi talpă
e) abilitatea elastice, moi (microporos, crep,
38. perne de aer, etc.);
a) masajul Leduc (de drenaj se recomandă corectarea

227
promptă a oricărei inegalităţi între
membrele inferioare, mai ales a 51.
acelora care depăşesc 2 cm; Vojda, Kabat, Brunnstrom,
se recomandă executarea, de Knott şi Voss
cel puţin două ori pe zi, a Fundamentale:
programului de kinetoterapie întinderea
adecvată suferinţei de şold secvenţialitatea normală a
acţiunii musculare
43. mişcările de decompensare;
b) arteriopatii Speciale:
(cu caracter general):
44. inversarea lentă (IL) şi
d) scăderea volumului fibrelor inversarea lentă cu opunerea
musculare (ILO)
e) scăderea elasticităţii contracţiile repetate (CR)
ţesutului muscular secvenţialitatea pentru întărire
(SI)
45. inversarea agonistică (IA);
a–B Specifice:
b–C iniţierea ritmică (IR)
c–A mişcarea activă de relaxare –
opunere (MARO)
46. relaxare – opunere (RO)
d) masajul segmentar (Dicke şi relaxare – contracţie (RC)
Leube) stabilizarea ritmică (SR)
rotaţia ritmică (RR)
47. contracţia izomerică în zona
Frământarea scurtată (CIS)
Baterea izometria, alternantă (IZA)
Fricţiunea progresia cu rezistenţă (PR)
secvenţialitatea normală (SN)
48.
b) vibraţia 52.
c) netezirea a) se execută centripet
b) nu se execută în regiunile
49. muşchilor: romboizi, marele
c) Williams dinţat şi trapez
c) se execută manual, cu
50. viteza mică şi se aplică presiuni
a) se face centrifug mari
b) se execută „uscat“ sau e) presupune o bună
„umed“ cunoaştere a legilor
c) se execută optim în crono- homolateralităţii şi metameriei,
ritmicitate precum şi a hărţii proiectării

228
cutanate a zonelor cu inervaţie terţiară)
segmentară comună
57.
53. a) se produce cu scurtarea
d) terapie mecano-functională muşchiului
anexată kinetoterapiei b) din punct de vedere
biochimic, se caracterizează prin
54. persistenţa ionilor de calciu în
a) inervaţiei segmentare celulă
metamerice c) determină reducerea sau
c) legii homolateralităţii şi chiar suspendarea temporară a
metameriei mobilităţii unui(or) segment(e)
d) hărţii proiectării cutanate a locomotor(ii)
zonelor segmentare cu inervaţie e) beneficiază de tratament
comună fizical

55. 58.
a) conştientizarea de către e) muşchiul gastrocnemian
pacient a poziţiei corecte a intern
coloanei vertebrale lombare
b) înzăvorârea (blocarea) 59.
segmentului lombo-sacrat în a) factorii osoşi – coaptarea
timpul efortului suprafeţelor osoase articulare
c) menţinerea/ recuperarea b) factorii ligamentari (în
forţei musculare şi reechilibrarea special ligamentul ilio-femural)
morfo- funcţională la nivelul c) bureletul fibro-cartilaginos
muşchilor paravertebrali d) factorii musculari (muşchii
regionali, a muşchilor abdominali fesier mijlociu, pelvi-trohanterieni,
şi fesieri adductori)
e) creşterea capacităţii
generale de efort 60.
Pielea
56. Ţesutul (conjunctiv) subcutanat
a) refacerea funcţiilor Musculatura scheletică
diminuate Ţesutul nervos (structuri relativ
b) creşterea nivelului funcţional superficiale, accesibile)
(actual) Vasele sanguine şi limfatice
d) realizarea/ dezvoltarea unor
mecanisme compensatorii 61.
permisive pentru readaptare a) fibre roşii
funcţională b) cu contracţie lentă şi de
e) prevenirea apariţiei unor lungă durată
complicaţii morfo-funcţionale în c) predominante la muşchii
unele boli cronice (profilaxie extensori şi tonici

229
d) bogate în sarcoplasmă şi e) gleno-humerală
mioglobină
67.
62. b) flexie/ extensie
a) fibre albe c) abducţie
b) cu contracţie rapidă, fazică d) rotaţie internă/ rotaţie
(obosesc uşor) externă
c) predominante în muşchii e) adducţie / abducţie
flexori orizontală
e) sărace în mioglobină
68.
63. a) muşchiul deltoid, prin fibrele
– muşchiul este un mijlocii
transformator de energie chimică e) muşchiul supraspinos
în energie mecanică şi termică
– efectul (lucrul) mecanic se 69.
realizează prin contracţie a) muşchiul supraspinos
– sursa de energie necesară b) muşchiul infraspinos
contracţiei este reprezentată de c) muşchiul micul rotund
moleculele macroergice de ATP d) muşchiul marele rotund
– contracţia musculară se e) muşchiul subscapular
declanşează printr-un stimul
fiziologic (impuls nervos) 70.
– baza biochimică a contracţiei b) enartroză
o reprezintă constituirea
complexului acto-miozinic 71.
b) articulaţia umărului
64.
c) stimularea reflexului de 72.
întindere a) articulaţiile dintre corpii
d) stimularea reacţiilor de vertebrali
echilibrare c) articulaţiile oaselor pubiene
e) stimularea reflexelor
posturale 73.
b) supinaţie
65. c) flexie
Obturatori, intern şi extern
Gemeni, superior şi inferior 74.
Pătrat femural b) 3
Piramidal
75.
66. a) 2
a) sterno-claviculară
b) acromio-claviculară 76.

230
c) ischiogambieri interdisciplinar de activitate, aflat
în dezvoltare, implicând
77. cooperarea dintre specialişti în
c) dreptul anterior Recuperare Medicală şi Medicina
Muncii/ Ocupaţională;
78. Manipulările articulare;
b) planta priveşte spre exterior Elongaţiile/ tracţiunile
vertebrale: alungirea axială
79. activă sau pasivă, manuale sau
b) planta priveşte spre interior instrumentală (mecanice sau
asistate electronic – spre
80. exemplu, tip „Tru-track”), pe
a) ischiogambieri uscat sau în apă;
d) adductorii Hidrokinetoterapia
e) (parţial) croitoru
86.
81. a) nr. 1 – relaxare musculară şi
b) cvadricepsul psihică
c) fesierul mare
e) (parţial) croitorul 87.
c) nr. 8 – corectare a deficitului
82. respirator
b) indoloritatea d) nr. 9 – corectare a unor
c) stabilitatea tulburări circulatorii periferice
d) mobilitatea
88.
83. b) masajul segmentar (Dicke şi
d) etapa a III-a Leube) – la nivelul coloanei
vertebrale
84. e) întinderea alternantă
c) diartroze (dreapta-stânga) a ţesutului
conjunctiv în jurul axelor de
85. simetrie locale: dorsal inferior,
(după Sbenghe, cu unele reborduri costale, lombo-sacrat,
precizări/ completări/ comentarii): sau/ şi sacro-iliac
Mecanoterapia;
scripetoterapia; sistemul Guthrie- 89.
Smith; suspenso-terapia; b) manipulările articulare
Terapia ocupaţională; c) scripetoterapia
ergoterapia – termen francez, e) tracţiunile/ elongaţiile
relativ neacceptat, în prezent, în vertebrale
literatura anglofonă(?); terapia/
reabilitarea vocaţională – un 90.
domeniu relativ nou, a) sedentarii

231
b) pacienţii aflaţi în status-uri a) gimnastica medicală
după afecţiuni consumptive ce au b) gimnastica aerobică
impus limitarea severă a c) educaţia fizică
capacităţii de mişcare d) fitness-ul
c) bolnavii cardio-vasculari e) ergoterapia/ terapia
aflaţi în statusuri după infarct ocupaţională de tip recreativ
miocardic sau diverse intervenţii
terapeutice pe cord 97.
e) bolnavii respiratori cronici descărcarea parţială de
(obstructivi şi/ sau restrictivi) gravitaţie (element propensiv
pentru mişcări ale pacientului,
91. ajutate);
b) frământarea coeziunea dintre moleculele de
d) fricţiunea apă (superioară celei dintre
moleculele de aer – element
92. propensiv pentru mişcări ale
a) nedureroase pacientului, rezistive);
b) dureroase rolul, în general relaxant, al
c) ce necesită întinderea factorului termic (asociat cu cel al
ţesuturilor descărcării parţiale de gravitatie)
d) ce necesită scăderea – ambii propensivi pentru
hipertoniei musculare creşterea eficienţei lucrului
e) ce necesită întinderea mecanic la nivel musculo-
ţesuturilor şi scăderea hipertoniei articular
musculare
98.
93. c) contracţiile foarte scurte,
c) cardio-vasculari supramaximale, cu intervale
e) pulmonari
99.
94. a) masajul pneumatic
a) kinetoterapia pentru (angiomat, leg pump)
corectarea scoliozelor b) vibromasajul
c) duşul subacval
95. e) acva-vibromasajul
a) sistemului nervos
b) sistemului muscular 100.
c) tegumentului şi ţesutului c) intermediar, între sedativ şi
conjunctiv subcutanat excitant
d) viscerelor (tub digestiv,
rinichi) 101.
e) aparatului circulator e) masajul segmentar vertebral
– Diecke-Leube
96.

232
102. modificări: Mc Govern şi
c) la maximum 65% din Luscombe). De menţionat faptul
aceasta că, în condiţiile respectării
elementelor de prudenţă
103. necesare, acest tip de exerciţii
b) cel puţin 66% din totalul pot – este chiar recomandabil –
musculaturii scheletice să fie practicate (şi) de către
vârstnici, lucrări recente
104. constatând ca practicarea zilnică
b) articulaţiile elipsoidale a exerciţiilor dinamice active s-a
d) articulaţiile selare dovedit cea mai eficientă metodă
non-farmacologică pentru
105. menţinerea capacităţii de muncă
c) frământarea şi atenuarea/ încetinirea
d) fricţiunea proceselor de involuţie cognitivă,
caracteristice senescenţei;
106. Exerciţii izokinetice (în care,
b) cel puţin 66% din totalul cu ajutorul unor dispozitive
musculaturii scheletice aparatuale de kinetoterapie,
gradul de rezistenţă opusă de
107. acestea contracţiilor dinamice
c) patologia pulmonară active ale pacientului este
e) patologia cardio-vasculară permanent adaptat forţei reale de
contracţie posibil dezvoltată de
108. muşchiul/ grupul muscular
d) kinetoterapia pentru antrenat – aceasta întrucât, după
corectarea scoliozelor cum se cunoaşte, forţa de
contracţie a unui muşchi somatic,
109. în special lung, este în relaţie cu
a) sistemului nervos gradul său de întindere şi astfel,
b) sistemului muscular spre finalul excursiei de mişcare/
c) tegumentului şi ţesutului contracţie, datorită scurtării
conjunctiv subcutanat muşchiului, rezistenţa opusă ar
d) viscerelor (tub digestiv, trebui să fie, în principiu, mai
rinichi) mică);
e) aparatului circulator Exerciţii izodinamice (care
sunt tot contracţii active dinamice
110. cu rezistenţă, dar care au
Exerciţiile dinamice-rezistive suplimentar un important
„propriu-zise” (varianta tehnică moment izometric/ static final –
de tip progresiv – „clasică“: De plus, eventual, şi alte momente
Lorme-Watkins – şi varianta izometrice/ statice, pe parcursul
tehnică „regresivă” Oxford- respectivelor excursii de mişcare
Zinovieff – şi apoi, cu unele activă dinamică rezistivă);

233
Exerciţii cu contracţii avea predominant un caracter
musculare foarte scurte, funcţional global;
supramaximale – „cu intervale” Durata nu depăşeşte 30 de
sau „cu zvâcnituri” – care, minute, eventual poate fi mult
datorită stresului metabolic mai scurtă;
anaerob deosebit de intens pe Are o progresivitate lentă,
care-l produc la nivelul ţesutului prudentă, a complexităţii sau/ şi
muscular, pot ge- nera post efort, intensităţii (spre exemplu:
fenomene vasculo-metabolice de exerciţiile dinamice rezistive nu
„supra-compensare”/ „supra- depăşesc 40% din valoarea 1
acumulare” bazate în special, se sau 10 RM-ului individual);
pare, pe eliberarea intra- Sunt acceptabile/ posibile
miocitară a unui complex bioactiv exerciţiile fizice cu profil
– denumit generic „Muscle metabolic aerob – dar lente şi
Activity Factor”/ „MAF” – compus blânde – şi respectiv cele de tip
din factori endo-umorali de tip stretching articular
insulin- şi respectiv STH-like –
responsabil de stimularea 112.
(re)creşterii masei de proteine Exerciţii bazate pe contracţii
contractile, propensive pentru musculare izometrice/ statice,
combaterea hipotrofiei şi chiar – mai întâi sub forme/ variante
la tineri, în anumite condiţii metodologice de tipul „exerciţului
metodologice suplimentare şi unic scurt izometric zilnic”/
asociat cu susţinere E.U.S.I.Z. (Haettinger şi Muller –
(supra)alimentară proteică – iniţial şi apoi, cu unele modificări
pentru obţinerea de hipertrofii – Rose), iar mai modern, sub
musculare. De subliniat că forme/ variante metodologice de
ultimele două tipuri de exerciţii tipul „exerciţului repetitiv scurt
dinamice rezistive prezentate, izometric zilnic”/ E.R.S.I.Z.
sunt inspirate – bazându-se (Coburn, Liberson şi – ulterior –
metodologic pe ridicarea de inclusiv cu unele adaptări de
greutăţi – din tehnicile culturiste, ordin organizatoric, din
de „lifting” şi mai ales că, evident, experienţa practică a
nu sunt indicate a fi utilizate la I.M.F.B.R.M.), la ora actuală
vârstnici! metodologia cel mai larg utilizată
în acest sens la noi, este: trei
111. contracţii izometrice/ statice, cu
Este strict adaptat la caz, în durata fiecare de câte 6 secunde
primul rând gradului de toleranţă – urmate, fiecare dintre ele de
cardio-vasculară şi respiratorie şi câte o pauză/ perioadă de
respectiv complianţei cognitive a relaxare de 15–20–30 secunde –
vârstnicului; constituie un „set”, „grupaj” sau
Caracterul analitic este redus „şedinţă” şi asemenea seturi,
faţă de adulţi, căutându-se a grupaje sau şedinţe se repetă, de

234
regulă, de trei ori pe zi, timp de
câteva săptămâni, cu reevaluări/ 117.
testări/ bilanţuri, în principiu a) articulaţie
săptămânale, ale progreselor c) nerv
înregistrate); e) muşchi
Exerciţii dinamice cu rezistenţă
– cu diversele lor variante 118.
a) masajul pneumatic (leg
113. pump)
Exerciţii dinamice rezistive (cu b) vibromasajul
valori reduse ale rezistenţei c) duşul subacval
aplicate: 15–40% din valoarea 10 e) acvavibromasajul
sau 1 a RM-ului pacientului
respectiv, dar cu durata de 119.
acţiune prelungită – întrucât Întrebare capcană – nu se
pentru realizarea acestui obiectiv spune hidrocefalee, ci
kinetologic de bază, esenţială hidrocefalie !
este creşterea capacităţii unui
muşchi sau grup de muşchi de a 120.
susţine/ rezista prin contracţii, în a) ridicare de greutăţi (20 kg
timp, împotriva unei rezistenţe, maxim), cu contracţii în apnee
nu foarte mari, aşa cum se b) ridicare de greutăţi (20-30
întamplă, spre exemplu, în kg maxim), dar nu deasupra
procesul muncilor fizice capului spre a evita o posibilă
contemporane –; de aceea, traumatizare craniană
pentru realizarea acestui obiectiv c) contracţii izometrice ale
kinetologic, în pricipial se musculaturii abdominale
urmăreşte creşterea progresivă a (manevra Valsalva)
duratei exerciţiului);
Terapia ocupaţională/ sporturi 121.
terapeutice; b) preveniţi căderea şi rănirea
Ergoterapia traumatică a pacientului
d) posturaţi pacientul în
114. decubit lateral, pe un suport
d) statice/ izometrice moale

115. 122.
a) creşterea masei de proteine a) pacientul aflat în stare de
contractile/ hipertrofia musculară comă nu are voie sa fie integrat
într-un program de kinetoterapie
116. b) programul de kinetoterapie
b) II(a) aplicat pacientului cu leziuni
d) Ib nevraxiale este individualizat şi
e) Ia adaptat statusului clinico-biologic

235
al kinetistului a) program atent şi sistematic
c) prezenţa traheostomei de nursing
contraindică orice procedură de b) gimnastică respiratorie şi
kinetoterapie tonifierea musculaturii
d) prezenţa sondei nazo- abdominale
gastrice traduce o perturbare c) reeducarea echilibrului axial,
severă a deglutiţiei şi în a forţei le nivelul membrelor
consecinţă se contraindică orice superioare
procedură de kinetoterapie
e) prezenţa escarelor sacrate 124.
şi calcaneene contraindică orice e) nu efectuaţi programul la
procedură de kinetoterapie sală şi trimiteţi pacientul la
medicul de famile sau la spital
123.

236
237
I.5 RĂSPUNSURI
la întrebările din
Balneologie/ Crenoterapie şi din BioClimatologie/
terapie

238
1. tip dischinezie biliară
c) 1970–1975
6.
2. a) reprezintă soluţii complexe
b) calitatea vieţii de săruri minerale şi gaze,
d) populaţia vârstnică nereproductibile în laborator,
e) bolile articulaţiilor şi ale care iau naştere pe cale naturală
oaselor b) reprezintă soluţii complexe
de săruri minerale şi gaze,
3. reproductibile în laborator,
b) este indicat în principal în barotate în concentraţii conform
scop terapeutic, în afecţiuni standardelor de profil
psihiatrice şi la copii în perioada c) se consideră a avea
de creştere mineralizarea de peste 1g/l, fiind
c) în scop profilactic este astfel încadrate în grupa A
recomandabil studenţilor d) corespund bacteriologic şi
chimic, ceea ce le conferă efecte
4. terapeutice şi acţiune confirmată
b) afecţiunile cardio-respiratorii
decompensate 7. temperatura aerului; radiaţia
d) neoplaziile de orice tip, solară (cu ansamblul „cocktail-
sediu sau stadiu evolutiv ului” radiativ solar: RIR, RL, RUV
– în proporţii naturale,
5. corespunzătoare situaţiei orare/
a) reprezintă terapia per os sezoniere); presiunea
(prin ingestie) de ape cu atmosferică (şi respectiv
proprietăţi sanogene, conform presiunile parţiale ale O2 şi CO2);
unui protocol terapeutic stabilit umiditatea; nebulozitatea;
de medicul specialist de aerosolizarea; aeroionizarea;
recuperare, medicină fizică şi curenţii de aer/ vânturi;
balneologie (eventual) magnetismul sau/ şi
b) cura de diureză în radioactivitatea naturale
afecţiunile renourinare cu (terestre/ atmosferice)
indicaţie de cură favorizează
drenajul urinar prin creşterea 8.
fluxului urinar la valori de 150- b) nămoluri minerale
180 ml/oră c) nămoluri sapropelice
c) cura de diureză reprezintă d) nămoluri de turbă
un mijloc de combatere a
recidivei infecţiilor de tract urinar 9.
d) crenoterapia – folosind ape anomalii sau/ şi prezenţa
alcaline simple sau sulfuroase oricărui obstacol organic la
mixte de concentraţie mică – are nivelul căilor urinare, mai ales
indicaţie în afecţiunile digestive generatoare de hidro- sau/ şi pio-

239
nefroze sau/ şi hematurii; poluanţilor
hidro/pio-nefroze caliceale, mai
ales mari şi mai ales cu acutizări 15.
colicative frecvente; litiazele cu b) baia de soare (helioterapie)
simptomatologie redusă sau/ şi c) baia de aer
cu comunicare redusă cu căile d) cura de teren
excretorii mari ale rinichilor; e) cura de/ în salină
insuficienţa cardiacă; HTA cu
valori mari şi răspuns terapeutic 16.
slab Nici una dintre variantele de
răspuns prezentate nu este
10. corectă
c) secolul al XIX-lea d. Ch.
17.
11. Spondilita anchilozantă;
a) XX Sindromul Reiter-Fiessinger-
Leroy/ Artritele reactive; Artrita
12. psoriazică; Spondilitele
Ape oligo-minerale/ metalice entero(colo)patice; Uveita
acratopege (reci); anterioară; Spondilartropatiile
Ape carbogazoase; nediferenţiate
Ape alcaline;
Ape alcalino-teroase; 18.
Ape sulfatate calcice concentraţia (exprimată în mg/l
(gipsoase) sau mEq%) de substanţe
nedisociate, inclusiv gaze;
13. (gradul de) mineralizare totală
c) Amara (30 metri altitudine) (exprimată g/l); raportul anioni/
d) Techirghiol (6–20 metri cationi (înşiruiţi în ordinea
altitudine) descrescătoare a concentraţiei
e) Neptun (5–20 metri lor, exprimată în mEq%); debitul
altitudine) respectivei ape minerale
(exprimat în l/24h) la sursă/ izvor;
14. temperatura respectivei ape
a) prezenţa aerosolilor (în minerale (exprimată în °C) la
principal ai celor de NaCl) sursă/ izvor
încărcaţi electric
b) microclimatul (temperatura, 19.
umiditatea) constant a) ape oligominerale
d) presiunea atmosferică, (oligometalice) reci
presiunea parţială a O2 şi (acratopege):
concentraţia CO2 din aer – Olăneşti, Călimăneşti-
discret crescute Căciulata-Cozia, Brădetu, Slănic-
e) absenţa alergenilor şi a Moldova, Azuga, Buşteni, Sinaia,

240
Cheia; 26.
b) ape carbogazoase: d) din precipitaţiile atmosferice
Borsec, Tuşnad, Vatra-Dornei, căzute pe pământ şi penetrate în
Covasna, Buziaş; scoarţă până la nivelul unui strat
c) ape alcaline: impermeabil
Sângeorz Băi, Slănic-Moldova,
Malnaş; 27.
d) ape alcalino-teroase: e) Govora – sonda Gătejeşti
Borsec, Tuşnad, Covasna,
Bodoc, Biborţeni, Vâlcele; 28.
e) sulfatate calcice d) modificarea raportului de
(gipsoase): perfuzie sanguină corticală/
Bizusa, Sărata-Monteoru, medulară la nivelul rinichilor cu
Ivanda, Vaţa de Jos ameliorarea zonei perfuziei
medulare
20.
a) stabilitatea 29.
b) mobilitatea b) 1924
d) indoloritatea
30.
21. a) cure balneoclimatice pe
d) Predeal (1000 metri litoral
altitudine) b) helioterapie
e) Tuşnad (625 – 655 metri c) talazoterapie
altitudine) d) cure externe cu ape
minerale carbogazoase
22.
d) discopatie de faza a IV-a 31.
a) stările de convalescenţă
23. b) surmenajul psihic
b) sarcina c) bolile inflamatorii cu
c) tulburările legate de potenţial evolutiv
civilizaţie (sindroamele de d) nevrozele
dezadaptare/ decondiţionare/ e) boli cardio-vasculare/
igieno-comportamentale) respiratoriii cu rezerve
e) gerontologia funcţionale reduse

24. 32.
e) tonifiant stimulant a) mobilitatea
b) calmarea durerii
25. c) reechilibrarea musculară
Slănic-Prahova; e) abilitatea
Târgu-Ocna
33.

241
a) mecanici Sângeorz Băi;
b) climatici Malnaş Băi;
c) electromagnetici (radianţi) Călimăneşti-Căciulata;
d) electrici Cozia;
e) termici Tinca;

34. 40.
b) CO2 extras din ape carbo- A – pentru profilaxia patologiei
gazoase neuro-mio-artro-kinetice şi
respectiv infecţioase „a frigore“ -
35. antrenarea prin condiţionare a
d) 1949 mecanismelor adaptative de
termoreglare prin cure de
36. proceduri cu factori termici
b) este caracterizat de contrastanţi;
nebulozitate mare şi durată de
strălucire a soarelui scăzută B – pentru profilaxia patologiei
d) la latitudinea României, „de civilizaţie“ (stress) surmenaj,
altitudinea de 2000 metri este în special pentru profesii
considerată limita superioară a intelectuale (sindroame de
bioclimatului cu indicaţii decondiţionare igieno-
terapeutice comportamentală):
e) este indicat persoanelor – alimentaţie sofisticată/
tinere, sănătoase, în vederea agresivă/ excesivă/ neregulată
călirii, antrenării plus edentarism şi poziţii
vicioase;
37. – obezitate/ ateroscleroză –
Covasna; pentru prevenţia patologiei
Tuşnad; cardio-vasculare sau/
Borsec; şiendocrino-metabolice, a
Balvanyos; patologiei locomotorii
Lugoj-Băi; degenerative precoce;
Miercurea Ciuc; – toate prin cure de
Harghita-Băi; „reconfortare“ /antistress/
Sângeorz-Băi antisurmenaj, (de „mise en
forme“), cu proceduri de:
38. – climatoterapie
a) sodiu (>= 60 mEq%) – kinetoprofilaxie
b) calciu (<=30 mEq%) – gimnastică medicală
c) potasiu – exerciţii aerobice
d) magneziu (<=30 mEq%) – exerciţii de relaxare
intrinsecă
39. – antrenare la efort
Slănic Moldova; – cure de teren

242
– ascensiuni montane, drumeţii terapie, psihoterapie, kineto şi
– sporturi hidrokineto-profilaxie (având în
– hidrokinetoprofilaxie prim plan antrenamentul la efort
– asistenţă nutriţională/ dieto- dozat şi relaxarea musculară şi
terapie psihică), toate celelalte tipuri de
– psihoterapie proceduri menţionate la punctele
– educaţie sanitară (inclusiv anterioare.
demonstrarea practică a
beneficiilor unui regim ordonat de O menţiune generală cu privire
viaţă – programul sanatorial de la curele de profilaxie prin
cură) mijloace fizio-balneare vizează
– ameliorare imagine (estetica trei diferenţe fundamentale între
facială şi corporală/ cosmetică) aceste cure şi curele
– body-building/ forming balneoclimatice terapeutice sau/
– hidroterapie cu factori termici şi de recuperare: beneficiarii
contrastanţi; acestor cure nu sunt bolnavi
(pacienţi), ci indivizi (persoane)
C – pentru profilaxia „specifică“ cel puţin aparent fără patologie,
a afecţiunilor degenerative, de doar cu factori de risc endo- sau/
„uzură“ şi de vârstă, ale şi exogeni pentru aceasta şi prin
aparatului locomotor urmare ceea ce trebuie
– cure profilactice tot „active“, îndepărtat/ vindecat sau cel puţin
specializate, bazate pe proceduri ameliorat la aceşti subiecţi nu
de: kineto-profilaxie educativă este boala, ci factorii de risc
(gimnastică medicală, educaţie pentru apariţia acesteia; în cadrul
fizică), efectuate atât în săli, cât curelor profilactice, majoritatea
şi în aer liber, exerciţii de procedurilor specifice se
menţinere/ redobândire a desfăşoară nu individual ci în
posturilor corecte ale corpului, a grup, ceea ce favorizează
mobilităţii/ supleţei articulare, de motivarea competitivă şi emulaţia
tonifiere – decontracturare reciprocă; programul ordonat şi
musculară, de iniţiere/ antrenare supravegheat de profilaxie activă
postural-ergonomică, jocuri fizio-balneară se desfăşoară
sportive, cure de teren), (spre deosebire de cel terapeutic
hidrokineto-profilaxie toate care este de circa 2 ore pe zi), pe
celelalte tipuri de proceduri o durată de 5–6 ore/zi, atât
menţionate la punctele dimineaţa, cât şi după amiaza.
anterioare; Pentru prevenirea afecţiunilor
degenerative şi de vârstă ale
D – pentru profilaxia „specifică“ aparatului locomotor, precum şi a
a afecţiunilor cardio-vasculare, celor cardio-vasculare, s-a impus
cure profilactice active, bazate pe necesitatea individualizării unor
proceduri de: educaţie sanitară, tipuri şi metodologii oarecum
asistenţă nutriţională/ dieto- aparte, relativ specializate, de

243
cure profilactice, datorită indicilor b) LED
de morbiditate – cei mai ridicaţi – c) polimiozite, dermatomiozite
pe care îi prezintă aceste două d) scleroza sistemică
domenii de patologiei progresivă

41. 50.
c) gaze dizolvate a) ouă
e) protozoare b) lactate
c) făinoase
42.
Covasna; 51.
Buziaş; solicitarea adaptativă marcată,
Tuşnad; cu antrenarea axelor sistemului
Vatra Dornei; neuro–endocrin (în principal:
Borsec; hipotalamo – hipofizo – cortico-
Balvanyos suprarenalian şi hipotalamo
hipofizo – tireo – ovarian)
43.
b) Litoral – vara 52.
d) Felix – iarna a) 200 – 300 m
c) 300 – 700 m
44.
d) timpuri preistorice 53.
a) stări de surmenaj fizic şi
45. intelectual
a) factori termici contrastanţi b) stări de convalescenţă (cu
b) factori mecanici resurse cardio-respiratorii)
c) factori climatici d) tulburări de creştere la copii
d) factori hidro-minerali e) activitate în mediu cu noxe
respiratorii
46.
b) mofete 54.
d) ape carbogazoase b) prezenţa de anioni, cationi şi
e) ape sulfuroase substanţe chimice nedisociate cu
acţiuni farmacologice cunoscute
47. (în concentraţii determinate)
a) cura internă c) prezenţa de gaze dizolvate,
cu acţiuni farmacologice
48. cunoscute (în concentraţii
a) boli cardio-vasculare determinate)
d) boli metabolice d) mineralizare totală de cel
puţin 1 g/l
49.
a) PR cu manifestări sistemice 55.

244
c) Felix a) conţinutul în substanţe
d) Moneasa nedisociate
e) Bazna b) gradul de mineralizare totală
c) concentraţia în anioni şi
56. cationi, ca raport, în ordinea
1. Prezenţa de manifestări descrescătoare a concentraţiei
sistemice (febră, astenie, lor
scădere în greutate, maleză d) debitul apei minerale/ 24 h
generală). la sursă
2. Prezenţa de determinări e) temperatura apei la izvor
extra-articulare: procese de
vasculită sau/și viscerale 61.
(pulmonare, cardiace, oculare, Nici una dintre variantele de
neurologice, hepatice, etc.). răspuns nu este corectă!
3. Sindrom abiotrofic secundar
(cașexie) 62.
4. Puseu evolutiv imuno- Praid
inflamator: mediu, marcat şi Slănic-Prahova
sever-activ (VSH peste 50 – 60 Târgu-Ocna
mm/h) Cacica

57. 63.
a) ape oligominerale termale Baia de aer
(acratoterme) Baia de soare (helioterapie)
b) ape sărate concentrate Cura de teren
c) peloide Cura de/ în salină
d) ape sulfuroase
e) ape alcaline 64.
d) modificarea regimului de
58. perfuzie sanguină a rinichilor în
a) Herculane favoarea zonei medulare
b) Mangalia
c) Ocna Sibiului 65.
d) Amara d) Băile Felix
e) Eforie Nord
66.
59. profilaxia sau/ şi tratamentul
Borsec; (nu în fazele acute) ale bolilor
Tuşnad; reumatismale degenerative şi ale
Vatra Dornei; unora inflamatorii (spre exemplu:
Covasna; SAP);
Buziaş ginecopatii cronice;
dermatoze cronice;
60. TBC extrapulmonar stabilizat

245
factorilor fizici (mecanic, termic şi
67. capacitate de sorbţiune) – care
a) temperatura aerului, relativ fiind, în principal, excitanţi asupra
scăzută, dar constantă receptorilor neuro-vasculari, pot
b) discretă creştere a presiunii determina reflexe locale şi la
atmosferice – în funcţie de distanţă (prin modificările de
adâncimea la care se află spaţiul regim circulator loco-regional –
respectiv eventual şi la nivel sistemic –
c) umiditatea moderată, relativ peloizii au capacitatea de a
constantă modifica circulaţia locală,
d) prezenţa de aerosoli schimburile ionice şi difuziunea
încărcaţi electric unor substanţe, favorizând astfel,
e) lipsa, practic totală, a în cerc virtuos (şi) acţiunea
alergenilor şi poluanţilor componentelor chimice de la
nivelul lor
68.
Frenatori enzimatici (ale 69.
substanţelor humice); a) deşert
Schimbători de ioni; b) pajişti alpine
Acţiuni prin intermediul d) litoral marin
conţinutului în elemente e) stepă
estrogen-active a substanţelor
bituminoase din peloizi; 70.
Conţinut important în: vitamine Felix;
– B1, B2, B12, C –, (alte) enzime 1 Mai;
şi biotine (produse de bacteriile Buziaş;
endogene), biostimuline, acid Lipova;
nicotinic, substanţe carotenoide; Bazna;
Acţiuni anti-alergice prin Ocna Sibiului;
conţinutul în unele substanţe – Sovata;
inclusiv carbonat de calciu – cu Geoagiu-Băi;
efecte de desensibilizante; Govora;
Acţiuni bactericide/ Călimăneşti-Căciulata-Cozia;
bacteriostatice ale nămolurilor (în Olăneşti;
special sapropelice şi de turbă), Slănic-Prahova;
cu efecte – în secundar – Pucioasa;
antiinflamatoare la nivelul unor Herculane
leziuni inflamatorii ale pielii sau/
şi mucoaselor; 71.
Acţiune emolientă asupra pielii a–E
(mai ales prin intermediul b–C
carbonatului de calciu); c–D
Acţiunea nămolurilor asupra d–A
tegumentelor, prin intermediul e–B

246
parte a curei, a unor concreţiuni
72. calcare (apoi, în continuare,
b) jumătate din doza pentru pacienţii elimină calculi mici, la
crenoterapia din cura de diureză câteva zile, săptămâni şi –
c) aceeaşi cu cea pentru majoritatea – la câteva luni post-
crenoterapia din cura de diureză, cură);
la indivizi cu un singur rinichi Modifică raportul distribuţiei de
e) 15 – 20 ml/kg corp/24 ore irigaţie sanguină în cadrul
debitului circulator renal, între
73. medulară şi corticală, în favoarea
Diluează urina, cu creşterea primei (în mod normal, acest
volumului, respectiv cu scăderea raport este de 9 la 1 în favoarea
densităţii şi a concentraţiei în corticalei, ceea ce explică, cel
săruri a acesteia şi astfel, a puţin în parte, de ce, aproape
riscurilor de precipitare litiazică; fără excepţie, localizările iniţiale
Poate modifica o serie de şi cele mai remanente ale
parametri fizico-chimici ai infecţiilor reno-urinare, sunt la
compoziţiei urinei, eventual, în nivelul medularei), cu
funcţie de tipul apei minerale ameliorarea capacităţilor trofice
(alcalină sau acidă), chiar şi pH- şi de luptă anti-infecţioasă ale
ul urinar: în sens invers genului acesteia, prin ameliorarea
de litiază la care există nutriţiei, aportului de substanţe
predispoziţie, toate cu efecte imuno-biologic active şi
suplimentare anti-precipitare respectiv, a drenajului
calculară şi anti-infecţioase; cataboliţilor/ clearence-ului tisular
Stimulează motilitatea local;
fiziologică/ „peristaltismul” căilor Conex şi concomitent, prin
urinare, cu accelerarea vitezei de diluarea urinei, (cura de) diureză
circulaţie/ curgere a urinei la apoasă reduce hipertonia
acest nivel – inclusiv cu osmotică la nivelul medularei
asigurarea astfel, a unei diureze renale, dezinhibând activităţile de
abundente şi apoase nocturne – fagocitoză şi a complementului,
cu „spălarea” lor de detritusuri de la acest nivel – inhibate de
celulare (agenţi de nucleizare) şi urina hiperconcentrată – cu
împiedicarea totodată, a stimularea (şi) astfel, a
ascensionării germenilor dinspre capacităţilor de apărare anti-
vezică spre bazinet în perioadele infecţioasă ale medularei
de clinostatism (in principal,
nocturn) şi favorizarea eliminării 74.
acestora, cu posibilitatea a) nămolurile de turbă
sterilizării urinei (dacă nu există b) nămolurile minerale
şi litiază asociată) după 10–12 c) parafango
zile de cură; e) nămolurile sapropelice
Eliminarea, mai ales în prima

247
75. cistite/ pielo-nefrite (fără
b) XVIII insuficienţă renală sau cu
insuficienţă renală compensată şi
76. fără complicaţii intra- sau
a) ape carbogazoase extrarenale)
b) ape radioactive (radonice) c) microlitiaza caliceală (cu
c) ape oligominerale bună comunicare cu căile
(oligometalice) acratoterme excretorii principale şi fără
d) ape sulfuroase/ sulfatate hidronefroză sau hematurie)
e) ape clorurate sodice d) statutusurile post litiază
renală operată
77. e) microlitiază ureterală (fără
Poiana Stampei; hidronefroză sau hematurie)
Borsec;
Mangalia; 82.
Covasna; a) alcaline
Stobor (Sălaj) b) alcalino-teroase
c) sulfuroase
78. d) sulfatate
a) Hidro/ Termo-biologia/ e) oligominerale reci
terapia (acratopege): sulfuroase sau/ şi
b) Foto/ Helio-biologia/terapia cu prezența cationilor Zn, Cu, Mg
d) Inhaloterapia
83.
79. e) Callatis
a) asimptomatică
c) paucisimptomatică 84.
d) simptomatică Schimbarea locului climatic de
origine cu un altul – în principiu şi
80. sub rezerva unor limite
a) maleză/ astenie/ insomnie/ adaptative individuale, legate, în
depresie principal de vârsta mai înaintată
b) subfebrilitate sau/ şi de (poli)patologia
c) scădere ponderală/ poliurie respectivului pacient/ curant –
tranzitorie/ deshidratare celulară diferit sau relativ diferit;
d) fenomene congestive Expunerea progresivă a
mucosale curantului la agenţii fizici
e) frust sindrom bio-umoral bioclimatici din arealul
(disimun sau/ şi disclinic) (balneo)climatic/ terapeutic ales
(adecvat);
81. Dozarea individuală,
a) microlitiaza bazinetală (fără medicalizată, a expunerii
hidronefroză sau hematurie) curantului la agenţii fizici
b) infecţii urinare: pielite/ pielo- bioclimatici din arealul

248
(balneo)climatic/ terapeutic ales de ischemie cronică periferică –
(adecvat) inclusiv ca tratament şi profilaxie
secundară, ale complicaţiilor
85. diabetului zaharat, (eventual)şi
– în cură internă/ unele afecţiuni dermatologice;
crenoterapie: HTA stadiul I şi II (a se vedea
diabet zaharat; şi cele de mai sus)
dischinezii biliare de tip
hipoton; 86.
gastrite cronice cu sindrom a) ape carbogazoase
hipostenic; b) ape radioactive (radonice)
constipaţii cronice (apele c) ape oligominerale
calcice/ gipsoase – pentru (oligometalice) acratoterme
formele hipertone); d) ape sulfuroase/ sulfatate
obezitate; e) ape alcaline
cură de diureză (apele calcice/
gipsoase, care sunt diuretice, 87.
inclusiv prin concentraţia lor Techirghiol;
caracteristică, de tip hipo/ Agigea;
izoton); Amara;
– prin galvano-ionoforeză Fundata;
(galvanizări descendente de tip Lacu Sărat;
general – cu propagrea Ocna Sibiului;
electrolitică a curentului continuu, Ocnele Mari;
direct prin structuri ale SNC şi Sovata;
prin LCR: trans-orbito- sau trans- Săcelu
fronto-dorsale/ medulare) –
introducerea prin tegument şi 88.
resorbţia astfel, în circulaţia a) sensibilitatea climatică
sanguină, a sulfatului de individuală
magneziu – substanţă cu intense b) amploarea contrastului,
proprietăţi depletiv/ resorbtive – respectiv diversitatea noilor
din apele „amare”, în doze condiţii climatice
adecvate, controlabile ca c) starea de stres fizic sau/ şi
administrare, în scopul obţinerii psihic
de efecte antihipertensive; d) existenţa/ inexistenţa unor
– în cură externă/ balneaţie: experienţe anterioare de
patologie degenerativă aclimatizare
articulară şi abarticulară – în faze e) fondul morbid preexistent
subacute şi mai ales, subcronice
şi cronice; 89.
(cu indicaţii strict e) asimptomatică
individualizate/ medicalizate):
neuropatii periferice şi sindroame 90.

249
a) fenomene congestive a) microlitiaza bazinetală (fără
mucosale hidronefroză sau hematurie)
c) scădere ponderală/ c) microlitiază caliceală (fără
deshidratare celulară/ poliurie hidronefroză sau hematurie)
tranzitorie d) statusurile post-litiază renală
e) frust sindrom bio-umoral operată
disimun/ discrinic
97.
91. b) nămolurile minerale
Amara; c) nămolurile sapropelice
Lacul Sărat; e) parafango
Movila Miresei;
Eforie Nord; 98.
Techirghiol; d) inhaloterapia
Neptun; e) hidrotermobiologia/ terapia
Mangalia
99.
92. d) Herculane
Vatra Dornei;
Borsec; 100.
Tuşnad; b) indicele vegetativ
Sângeorz-Băi;
Sinaia 101.
greutatea specifică;
93. hidropexia;
Predeal; termopexia (rezultantă a trei
Poiana Braşov; componente: căldura specifică,
Lacul Roşu; capacitatea calorică şi
Semenic; conductibilitatea calorică);
Păltiniş structura granulară;
plasticitatea;
94. radioactivitatea (rar întâlnită)
Someşeni;
Sângeorz-Băi; 102.
Geoagiu-Băi; - mineralizarea totală (cu grade
Govora şi predominanțe diferite, în
funcţie de natura apelor sau/ şi a
95. izvoarelor minerale care au
b) 15–20 ml/kg corp/24 ore favorizat formarea unui anumit tip
c) aceeaşi cu cea pentru de nămol);
crenoterapia din cura de diureză - conţinutul în substanţe
la indivizii cu un singur rinichi organice (cu diferenţe – pe lângă
cele determinate de factorii de
96. mai sus – şi în funcţie de flora şi

250
fauna şi respectiv, de complexul de stepă (Câmpia Română/
de factori climatici ai eco- Bărăgan, Podişul Moldovei,
sistemului în care s-a format şi Dobrogea continentală)
există respectivul tip de nămol; c) clima continental-temperată
spre exemplu, în compoziţia de dealuri/ colinară (regiunea
nămolurilor de turbă intră sub-carpatică)
predominant: produşi d) clima de litoral marin
intermediari de descompunere – e) clima de munte (Munţii
acizi humici, tanici şi tanaţi – Carpaţi şi Munţii Apuseni)
răşini, uleiuri eterice, substanţe
hormonale de tipul sterolilor, 105.
estrogenilor şi progesteronilor şi a) stări de convalescenţă
unele enzime, precum şi b) stări de surmenaj psihic
carbonaţi, sulfaţi, fosfaţi; în c) nevroză astenică
compoziţia nămolurilor (neurastenia)
sapropelice intră predominant: d) boli reumatologice cu
substanţe organice – rezultate potenţial evolutiv (spre exemplu:
din procesele de putrefacţie PR)
subacvală –, progesteroni şi e) boli în stadii cu rezerve
estrogeni şi respectiv, sulfura de funcţionale reduse, inclusiv la
fier – care dă culoarea neagră nivel cardio- vascular şi
specifică nămolurilor sapropelice respirator
– şi care se formează prin
transformarea hidrogenului 106.
sulfurat, rezultat la rândul său din a) ţara noastră este situată la
activitatea diferitelor bacterii aproximativ jumătatea distanţei
asupra substanţelor organice şi a dintre Ecuator şi Polul Nord
carbonatului de fier din d) ţara noastră este situată în
respectivele eco-sisteme bazinul Dunării inferioare
peloidogene) e) ţara noastră este situată în
zona climato-geografică
103. temperată nordică
a) Hidrotermo-biologia/ terapia
b) Foto / helio-biologia/ terapia 107.
c) Kinetologia medicală/ a) valori medii diurne crescute
terapia (şi masajul) ale temperaturii aerului
d) Inhaloterapia b) calm atmosferic
e) Electromedicina c) umiditate relativă a aerului
scăzută
104. d) însorire abundentă (în
a) clima continental-moderată medie: 2200–2300 ore de
(Câmpia Tisei/ de Vest, Podişul strălucire a soarelui/ an, din care
Transilvaniei) 320 de ore în luna iulie)
b) clima continental-temperată

251
108. Mangalia;
- artroze, afecţiuni abarticulare, Neptun;
osteoporoză; Otopeni (sediul clinic al INGG
- afecţiuni vasculare centrale „A. Aslan”);
şi periferice (cel mai adesea pe Slănic-Moldova;
fond atero/arteriolo-sclerotic), Sovata;
inclusiv: insuficiența circulatorie Techirgiol
cerebrală cronică, boala cardiacă
ischemică sau/ şi statusuri/ 110.
sechele după AVC sau/ şi IM ape (termo)minerale – inclusiv
sau/ şi arteriopatii periferice cea de mare sau din lacuri
(inclusiv diabetice); terapeutice;
- neurastenii/ depresii pe fond gaze terapeutice (mofete,
involutiv cerebro-vascular; sulfatarii/ sulfatare);
- dischinezii bilio-duodenale nămoluri terapeutice;
sau/ şi colonice, colopatii cronice agenţi terapeutici bioclimatici
nespecifice, gastrite atrofice,
diabet zaharat tip II/ sindrom 111.
metabolic; a) temperatura confortabilă a
- patologie de decondiţionare aerului
igieno-comportamentală: b) umiditatea relativ moderată
sedentarism, obezitate de aport; c) briza cvasi-constantă
- disfuncţii ventilatorii d) aerioni negativi
obstructive sau/ şi restrictive e) aerosoli salini

109. 112.
(în ordine alfabetică): a) rahitismul
Călimăneşti-Căciulata-Cozia; b) insuficienţa gonadică
Covasna; c) sechelele post-traumatice la
Eforie-Nord; nivelul aparatului locomotor
Felix/ 1Mai; d) boli reumatismale
Govora; degenerative
Herculane; e) sechele de leziuni de NMP

252
1.6 RĂSPUNSURI
la întrebările din
Semiologie, Patologie/ Complicații şi Terapie/
Recuperare - specifice

253
1. e) produsele lactate
Sindromul AND post-traumatic
9.
2. a) 1 500 mg/zi
b) la 2–3 luni de la traumatism
10.
3. urat monosodic;
a) predispune la tasări şi pirofosfat de calciu;
fracturi vertebrale oxalat de calciu;
b) interesează mai ales osul fosfaţi de calciu;
trabecular hidroxiapatita
c) pierderea osoasă poate
ajunge până la 10% într-un an 11.
e) poate duce la scădere în c) acid uric
înălţime
12.
4. c) calculi de xantină
b) peste 30%
13.
5. b) monoartrita acută
a) afectare net predominantă a c) hiperuricemie (> 70 mg/l)
sexului feminin (post- e) răspuns terapeutic prompt la
menopauză; obezitate ginoidă) colchicină (în primele 48 de ore)
b) hiperlordoză lombară
c) neo-artroză L4–5 şi L5 – S1 14.
e) (facultativ) spondilolisteză – prezenţa de cristale de urat
L4–5 monosodic în lichidul sinovial
– prezenţa de cristale de urat
6. monosodic la nivelul tofilor gutoşi
a) acromegalie
b) PR 15.
c) mixedem – Piroxicam
d) diabet zaharat – Izoxicamul (Tilcotil)
e) afecţiuni post traumatice – Fenilbutazona

7. 16.
a) fracturile vertebrale c) entezita
b) fractura Pouteau-Colles
c) fracturi costale 17.
acromegalia; hipotiroidismul,
8. mixedemul; diabetul zaharat;
b) spanacul „artropatia (post) cortizonică“;
c) laptele degresat ocronoza; hemocromatoza;
d) sardinele condro- calcinoza, (pseudoguta);

254
boala Wilson; boala Paget; hiper- – scapulo-humerală
lipoproteinemia tip II şi tip IV – oaselor pelvine
– regiunilor vertebrale
18. (predominant) dorsală şi
b) o complicaţie a entorselor lombară: prin osificarea straturilor
de genunchi interne externe ale inelelor fibroase
c) localizat paracondilian intern discale şi ale ligamentului
(osificare heterotopică) longitudinal anterior şi lateral –
d) beneficiar de tratament sindesmofite vizibile radiologic
conservator sau/ şi chirurgical Entezitele de la nivelul
e) potenţial recidivant ligamentului longitudinal anterior,
asociate cu leziunile de osteo-
19. discită şi cu eroziunea juxta-
a) hiperemia tegumentului discală a marginii vertebrale
b) hiperhidroza anterioare dau, în ansamblu,
c) anchiloza aspectele de vertebre „pătrate“
d) contracturi/ retracturi (radiologic)
(incipiente) musculare
e) redori articulare 24.
– necroza ischemică (aseptică)
20. a capului femural
c) epicondil – pseudartroză

21. 25.
a) flexor radial al carpului a) durere (spontană sau
e) flexor comun superficial al provocată)
degetelor b) scurtarea membrului inferior
homolateral
22. c) atitudine vicioasă a
c) inferior C8 – T1 (uneori şi membrului inferior respectiv
parţial T2) (frecvent în adducţie şi rotaţie
d) total externă)
d) impotenţa funcţională
23.
Entezita: 26.
– calcaneeană, la nivelul d) SA
inserţiei tendonului achilian şi a
aponevrozei plantare 27.
– trohanteriană (marele a) afectarea coloanei dorsale
trohanter al femurului) b) noduli Schmorl (vizibili
– tuberozităţii tibiale anterioare radiografic)
a genunchiului c) cifoza adolescentului (dorsal
– rotuliană inferior)
– olecraniană

255
28.
– caracterul inflamator 34.
– existenţa/ apariţia, episodice – hematom de ilio-psoas
şi reversibile, a unor zone – abces al psoasului
dureroase (tender areas) la – bursita chistică de ilio-psoas
nivelul entorselor sau al unor arii
somatice variate (coapse, 35.
gambe, etc.) Guta

29. 36.
a) absenţa deformărilor b) urat monosodic
articulare
b) artrofie variabilă a muşchilor 37.
interosoşi de la ambele mâini c) hiperparatiroidismul primar
c) osteoporoza vizibilă
radiografic 38.
d) posibila prezenţă de noduli b) faza a III-a
reumatoizi şi/ sau tenosinovite
39.
30. a) diminuarea/ abolirea ROT
– precoce (în 2/3 inferioare ale b) hipotonia/ hipotrofia
articulaţiei S-I) musculară
– simetrică c) parestezii
– induce, prin blocarea S1, o e) hipoestezii/ disestezii
modificare caracteristică a
mersului pacientului SAP 40.
b) faza a III-a
31.
d) stafilococul auriu 41.
c) sindrom de coadă de cal
32. d) pareză forte, paralizie
a) leziuni ale platoului vertebral recentă într-un teritoriu radicular
b) rarefierea osului subcondral e) fenomene de compresie
c) pensare discală asimetrică medulară
d) osteofitoză
e) eroziuni subcondrale 42.
b) scolioza (atitudine
33. scoliotică)
– hematom fesier d) pensare unilaterală a
– hematom în muşchiul spaţiului intervertebral respectiv
piramidal e) rectitudine lombară
– endometrioză
– lipoame intra- şi extra- 43.
pelvine c) nervul median

256
d) predominanţa
44. mononuclearelor
b) ulnar e) cheag de mucină dens şi
lipsit de friabilitate, la testul
45. Rhopes
d) câteva (3–4) săptămâni
52.
46. în afectări femuro-patelare:
d) 2 ani procese de displazie la nivelul
condilian femural sau tibial, sau
47. la nivelul patelei, sau/ şi tulburări
c) un rebord articular specific dobândite (laxitate capsulo-
coloanei cervicale ligamentară cu luxaţie recidivantă
– inclusiv sechelare, după
48. entorse, luxaţii sau fracturi,
cervicalgia (de origine) ultimele putând genera şi deficite
artrozică – cu torticolis de congruenţă secundare, la fel
cervicalgia (de origine) mio- ca şi în cazul proceselor
tendo-fascială, posturală şi inflamatorii sau/ şisupurative, de
(psihogenă) dinamică articulară, sau/ şi prin
sindromul cervico-brahialgic suprasolicitări mecanice, micro-
(radiculopatic cervical inferior) traumatisme repetate, „sur-
sindromul cervico-cefalic: menaj“ articular);
cefalalgic – iritativ radiculalgic, în afectări femuro-tibiale:
predominant superior – sau/ şi displazii dezaxante (varrum,
vertiginos (vegetativ sau/ valgum, flexum), tulburări
şivascular) dobândite de congruenţă, sau/ şi
sindromul vertebro-toracic/ de dinamică intra-articulară (vezi
cardiac (sau intricat) cele de mai sus, plus leziuni de
mielopatia cervicală menisc), prin: depuneri intra-
cartilaginoase sau/ şi sinoviale
49. de substanţe patologice în
b) spondilita ankilozantă diverse tulburări endocrino-
metabolice, sau/ şi leziuni
50. osoase care secundar generează
b) articulaţiile intervertebrale tulburări de dinamică şi
(interapofizare) posterioare congruenţă articulară: boala
Paget, osteoporoza
51.
a) epanşament în cantitate 53.
moderată (hidrartroză moderată) a) parapareza spastică
b) consistenţă vâscoasă b) parestezii la nivelul mâinilor
c) celularitate redusă (sub sau/ şial picioarelor, însoţite de
5.000 elemente/ mm3) scăderea forţei musculare

257
c) sindroame de neuron supraspinosului
senzitiv şi motor periferic la b) sindromul coraco-clavicular
nivelul membrelor superioare c) sindromul scapulo-costal
d) bursita subacromio-
54. deltoidiană
b) sindromul vertebral dinamic e) umărul în resort
c) sindromul vertebral static
e) sindromul miotendofascial 62.
a) radiografie axială –
55. efectuată în plan transversal
a) nu se calmează prin repaus c) radiografie de genunchi –
b) este însoţităâ de redoare profil
matinală, care durează mai mult
de 30 de minute 63.
d) apare la începutul mişcării şi a) articulaţiile
după efort b) muşchii sau/ şitendoanele
e) scoală bolnavul din somn, c) ligamentele
de regulă, în a doua jumătate a d) oasele
nopţii e) nervii

56. 64.
Ipoteza simpatică reflexă a) Neurapraxie
Ipoteza reflexului de axon b) Axonotmesis
Ipoteza vasculară c) Neurotmesis
Ipoteza inflamaţiei
Ipoteza neuroendocrină 65.
teoria genei unice
57. teoria genei duble
e) discopatie de faza a IV-a
66.
58. b) genei unice în SAP
d) sinovita
67.
59. e) celule polimorfonucleare
e) articulaţiilor interfalangiene neutrofile care conţin incluziuni
distale granulare intra-citoplasmatice
mobile (rezultate din endocitoza
60. de complexe imune şi de diverse
b) sindromul vertebral static subproduse ale inflamaţiei –
c) sindromul vertebral dinamic inclusiv fracţiuni ale
e) sindromul miotendofascial complementului)

61. 68.
a) sindromul de tendon al b) nodulii reumatoizi

258
c) procesele de vasculită
77.
69. Discartroza osteofitică SA
a) este un sindrom sau o boală Spondilolisteza
b) se caracterizează prin dureri Artroza interapofizară
şi fenomene disfuncţionale la posterioară
nivel musculo-scheletal, loco/ Boala Paget şi boala Forestier
regional Laminectomii urmate de
c) se caracterizează prin redori artroza posterioară compresivă
articulare, contracturi sau/ şi Calus vicios post-fracturar
retracturi musculare După laminectomii, după
d) se caracterizează prin chemo-nucleoliză
tulburări trofice tisulare şi Hernie de disc sau/ şi protruzie
respectiv circulatorii, reflexe loco- discală
regionale Hipertrofia ligamentului galben

70. 78.
c) algoneurodistrofie – stadiul c) muşchiului cvadriceps
II
79.
71. a) imposibilitatea mersului pe
d) o suferinţă musculară post- vârfuri
traumatică de tip ischemic e) abolirea ROT achilian

72. 80.
a–B b) SPI
b–C
c–A 81.
a) fractura colului humeral
73. b) pareza de nerv circumflex
c) netrofilele polimorfonucleare c) sindromul manşonului
d) limfocitele T CD8 rotatorilor
d) capsulita retractilă
74. e) recidiva (mai ales la tineri)
c) o suferinţă musculară post-
traumatică de tip ischemic 82.
a) supresie/ aplazie medulară
75. după administrarea prelungită de
b) nervului median AINS, în special de tip
c) nervului ulnar (cubital) pirazolonic – în doze mari
b) hemoliza autoimună
76. c) blocarea („sechestrarea“)
Claudicaţia vertebrală prin fierului în celulele sistemului
hipoxie radiculară reticulo-endotelial

259
d) microhemoragii digestive – Dispozitive complexe asistiv-
după administrarea prelungită de terapeutico-recuperatorii – NESS
AINS H200, Lokomat/ Autoambulator
e) scăderea capacităţii totale
de fixare a fierului în ser 89.
b) un sindrom dureros
83. secundar sacralizării unilaterale,
b) osteoporoza subcondrală cu hipertrofia unui proces
d) eroziunile marginale (geode transvers al vertebrei L5
şi microgeode)
90.
84. b) cu segmentul respectiv scos
d) SA de sub influenţa gravitaţiei

85. 91.
b) biceps brahial b) pe vârfuri
c) pe teren accidentat
86. d) pe teren alunecos
b) Trendelenburg e) în mers „ghemuit“

87. 92.
b) suferinţa (entorsa) unei b) în patrupedie
articulaţii interapofizare c) pe teren accidentat
posterioare d) pe teren alunecos
e) în mers „ghemuit”
88.
Galvanizări descendente – în 93.
aplicaţii generale sau locale, dar – kinetoterapia plus masajul
cu efect sistemic; – hidro/ termo-terapia
Crioterapie profundă; – electroterapia plus foto/
Câmpuri magnetice de joasă helio- terapia
frecvenţă – în regim de emisie – balneo-climatologia
continuu; – pneumo/inhalo-terapia
Tehnici/ metode
kinetoterapiece – Bobath, Kenny,
întinderea lentă a agoniştilor
spastici – inclusiv ortezare –, 94.
întinderea bruscă, baterea, Nici una dintre variantele de
vibraţia sau/şi percuţia răspuns nu este corectă!
tendinoasă la nivelul
antagoniştilor muşchilor spastici; 95.
Hidro-kinetoterapie; b) articulaţiilor interfalangiene
Ultrasonoterapie; distale
”Curenţi” Hufschmidt;

260
96. de ani
a) nu se calmează prin repaus d) se caracterizează prin
b) este însoţită de redoare degenerescenţa focală a
matinală, care durează peste 30 cartilajului articular
de minute e) are caracter multifactorial
e) scoală bolnavul din somn,
de regulă în a doua jumătate a 104.
nopţii a) stresul mecanic
b) boli metabolice
97. e) boli endocrine
b) sindromul fibrozitic
(fibromialgia) 105.
d) sindromul de hipermobilitate c) discopatie lombară de faza
a III-a
98.
b) extensorului radial al capului 106.
e) extensorului comun al a) modificările radiologice se
degetelor pot produce înaintea apariţiei
simptomatologiei clinice
99. c) scintigrafia poate detecta
c) sindromul miofascial leziuni infra-radiologice
d) sindromul fibrozitic d) ecografia este o tehnică
(fibromialgia) non-invazivă, care evidenţiază
chisturi poplitee, calcificări intra-
100. şi peri-articulare
a) pensarea spaţiului articular e) RMN este utilă pentru
c) osteofitoză identificarea modificărilor
d) osteoscleroză subcondrală morfologice şi biochimice ale
e) osteoporoză cartilajului

101. 107.
b) cartilajului articular a) genunchiul
c) articulaţiile interfalangiene
102. distale
Teoria genei unice e) articulaţiile coloanei
Teoria genei duble vertebrale

103. 108.
a) este una din cele mai Dis-/ auto-imună policlonală,
importante probleme de sănătate sistemică;
publică Localizări inclusiv viscerale,
c) este cea mai frecventă dar predominant la nivelul
suferinţă cronică musculo- structurilor locomotorii (în primul
scheletală la indivizii de peste 50 rând, dar nu exclusiv, sinoviale –

261
nivel la care are un caracter antecedente heredo-colaterale
histopatologic de tip infiltrativ/ de SA sau altă SAP;
proliferativ) şi unde afectează în elemente criteriale adiţionale:
special mai multe (poliartrita) sexul masculin şi vârsta tânără
articulaţii periferice şi mici,
afectări cu caracter simetric; 112.
Evoluţie sub formă de pusee psiholog, eventual (şi)
de acutizare, ce alternează cu psihiatru;
remisiuni, de regulă, parţiale/ specialist în evaluare/
incomplete reorientare profesională;
sociolog;
109. logoped;
b) Remicade (eventual) preot;
asitenţi de: terapie
110. ocupaţională, nutriţie, îngrijiri
distensie capsulară sau/ şi recuperatorii, activitate socială,
teno-vaginală (proliferare consiliere recreaţională
sinovială, lichid sinovial în
exces); 113.
contracturi/ retracturi d) Cluj
musculare, tendinoase sau/ şi
capsulo-ligamentare; 114.
incogruenţa suprafeţelor c) 5
articulare;
corpi liberi intraarticulari 115.
b) nerv radial
111.
dureri lombare cu durată de cel 116.
puţin trei luni, cu caracter hipertensiune arterială;
inflamator (ameliorate de boală cardiacă (ischemică/
exerciţiu şi ne-ameliorate de hipertensivă/ valvulară, tulburări
repaus); de ritm);
limitarea mobilităţii (redoare) a fumat;
coloanei lombare, în toate cele diabet zaharat;
trei planuri (predominant în plan hiperlipemie;
sagital şi frontal); hiperfibrinemie;
diminuarea expansiunii eritrocitoză
(rigiditate – eventual dureroasă)
a toracelui faţă de valorile 117.
normale pentru vârstă şi sex; a) întinderea (stretching) lentă
istoric sau dovezi prezenten de b) metoda Bobath
uveita anterioară (irita/ irido- c) galvanizări generale
ciclită) sau de sechele ale descendente
acesteia; d) crioterapia profundă

262
e) baterea sau vibraţia, 119.
echivalente stretchingului rapid, d) entezita
la nivelul muşchilor antagonişti
celor spastici 120.
e) sinovita
118.
Măsuri igieno-dietetice ce 121.
urmăresc reducerea ingestiei de c) rotaţie
substanţe cu potenţial litogen şi
implicit – inclusiv prin corectarea/ 122.
menţinerea pH-ului urinar la – prin mecanism trombotic:
valori acide, de 5–5,2 –, reglarea ateroscleroza;
metabolismului unor astfel de fenomene arteritice (arterita
substanţe; temporală, arterita
Combaterea unor eventuale granulomatoasă, granulomatoza
carenţe vitaminice (în special prin Wegener, poliarterite);
aport de piridoxină şi riboflavină); disecţii arteriale – spontane
Creşterea/ menţinerea sau/ şi traumatice – carotidiene,
aportului de lichide la valori în vertebrale, de la bază sau din
jurul a 2000 ml/24 h, regim de interiorul creierului;
ingestie ce favorizează excreţia, boli hematologice (policitemia,
într-o diluţie corespunzătoare, a siclemia, purpura trombotică
sărurilor sau/ şi ionilor cu trombocitopenică);
potenţial precipitant şi inhibă mase cerebrale/ tumori ce
astfel potenţialul litogen al comprimă artere intracraniene
acestor substanţe; (hernierea tentorială – pe artera
1–2 cure de diureză/ an, prin cerebrală posterioară – sau
mijloace creno/ balneo-fizicale, în anevrism gigant – pe artera
staţiuni cu ape diuretice; cerebrală medie);
Utilizarea periodică de alte afecţiuni (boala
„antiseptice” urinare: multe dintre Moyamoya, displazia
ele au şi proprietăţi de fibromusculară, maladia
schimbători de ioni/ pH sau/ şi Binswanger)
antioxidante sau/ şi de inhibare a – prin mecanism embolic:
unor mecanisme de persistenţă a de origine aterotrombotică
unora dintre germenii cel mai arterială (de la: bifurcaţia arterei
frecvent implicaţi în infecţiile carotide comune, sifonul
cronice ale uroteliului (exemple carotidian, artera vertebrală
de substanţe cu astfel de efecte distală, arcul aortic);
terapeutice: albastrul de metilen, de origine cardiacă (boli
uricol, urinex, rowatinex, extractul organice, congenitale – prolapsul
de merişor – cranberry –, de valvă mitrală, foramen ovale
kelagon, vitamina C, etc.) patent – sau dobândite – după
infarcul miocardic, vegetaţii

263
endocardice, din sepsisuri teritoriile vasculare carotidian,
severe/ stări de marasm biologic vertebro- bazilar, coronarian sau/
–, disritmii – fibrilaţia atrială, şi endocardic-valvular
boala sinusului coronar –, infecţii e) episoade tranzitorii de
acute – endocardita bacteriană); hipoperfuzie cerebrală sau/ şi
asocieri morbide (în special, retiniană acută, din cauze
diverse tipuri de tulburări de extracerebrale (sau, mai rar,
coagulare, predominant intracerebrale)
hipercoagulabilitate: coagulare
intravasculară diseminată – în 124.
neoplazii, boli sistemice, utilizare a) C5 – C6
de contraceptive orale – în b) C5 – C6 – C7
eclampsia din unele sarcini, c) C5 – T1
deficite de factor C/ S, folsirea e) C7 – C8 – T1
improprie, uneori, a
anticoagulantelor); 125.
origine necunoscută: copilul b) electrostimulări cu efecte
sau adultul tânăr – cu vârsta de senzitivo-senzorio-proprioceptive
sub 30 de ani – (aparent) c) autorecunoaşterea
sănătos kinestezică
– prin mecanism e) stimulare cutanată
vasoconstrictor/ ischemizant: nonelectrică
vasospasm cerebral (reactiv)
după hemoragie 126.
subarahnoidiană sau a) menţinerea viabilităţii şi
vasoconstricţie cerebrală funcţiei specifice a muşchilor
reversibilă (în migrene, denervaţi
eclampsie, traumatisme, sau de b) menţinerea viabilităţii şi
cauză necunoscută) supleţei/ mobilităţii structurilor
conjunctive, articulare şi
123. periarticulare
a) apariţia/ existenţa unor c) menţinerea posturii corecte
focare tranzitorii de ischemie în segmentele articulare afectate
cerebrală sau/ şi retiniană ca urmarea denervării musculare
b) micro-embolii plachetare la d) reeducarea sensibilităţii
nivel retinian sau/ şi cerebral
desprinse din plăci ateromatoase 127.
ulcerate e) persoanelor cu handicap
c) ocluzii stenotice ireversibile
la nivelul unor vase mici, 128.
penetrante intracerebrale, ADL/ Kraus
generatoare de microlacune în HAQ
aval AINS
d) origini, de regulă, în BASDAI

264
invalidităţii, care îi împiedică sau
129. îi limitează acesteia desfăşurarea
– situaţii în care apar hiper- unei vieţi normale
permeabilizări sau/ şi friabilizări
sau ruperi ale pereţilor vasculari: 133.
anevrisme malformative sau patologia neurologică
aterosclerotice; (periferică şi centrală, de orice
infarcte cerebrale; natură – în limita doar a
pusee de HTA, inclusiv din contraindicaţiilor generale ale
eclampsie; specialităţii de RMFB);
diverse (alte) meiopragii patologia reumatismală
vasculare la nivel encefalic; (articulară/ abarticulară, axială/
traumatisme cranio-cerebrale; periferică, degenerativă/
– situaţii în care, pe lângă inflamatorie, cronică/ acută);
hiper-permeabilizări sau/ şi patologia locomotorie post-
friabilizări sau chiar posibile traumatică (inclusiv cea
ruperi ale pereţilor vasculari, ortopedică şi sportivă);
există şi alterări ale patologia cardio-vasculară;
coagulabilităţii/ reologiei sangiine patologia respiratorie
– sindroame hemoragipare – de (obstructivă/ restrictivă/ mixtă);
diverse naturi/ tipuri: patologia post-combustională
supradozări de anticoagulante; (arsuri – dar şi plăgi atone/
coagulări intravasculare escare); recuperarea/
diseminate (sau/ şi hemolize reperformarea capacităţii de
acute microangiopatice) – muncă/ reinserţie- reorientare
postpartum sau abortum, din vocaţional-ocupaţională;
neoplazii, boli sistemice (leziuni patologia dermatologică;
autoimune cu mecanism patologia ginecologică şi
predominant vasculo-citotoxic), obstetricală;
angiopatii amiloide, stări toxice patologia psihiatrică (nevroze/
sau/ şi septice cure antistres/ antisurmenaj);
patologia ORL;
130. patologia digestivă;
e) radiculopatia S1 forma patologia reno-urinară;
(algo)-paretică, în teritoriul distal patologia metabolică;
patologia geriatrică (gero-
131. recuperare, îngrijiri recuperatorii/
c) algoneurodistrofia, stadiul II nursing de reabilitare la vârstnici,
geronto-profilaxie prin mijloace
132. fizio-balneo- climatice);
e) prejudiciul, în plan psiho- patologia pediatrică;
socio-profesional sau/ şi familial patologia de civilizaţie
al unei persoane, rezultat al unei (sedentarism/ stres/ surmenaj);
anomalii/ deteriorări sau/ şi profilaxie (primară –

265
predominant combaterea respiratorii cronice
factorilor de risc –, secundară/ d) pacienţii aflaţi în statusuri
terapia recidivelor sau/ şi a după afecţiuni consumptive, ce
complicaţiilor sau/ şi a au determinat limitarea severă a
cronicizării, terţiară – capacităţii lor de mişcare
recuperarea disfuncţiilor/ e) sedentarii
invalidităţii/ handicapurilor (şi
astfel, prevenirea permanentizării 139.
acestora), consecutive unor c) autorecunoaştere
afecţiuni congenitale sau kinestezică
dobândite – acute, subacute sau d) electrostimulări cu efecte
cronice; senzitivo-senzorio-proprioceptive
(recent) patologia oncologică e) stimulare cutanată non-
electrică
134.
Semnul Tinell; 140.
Semnul Phalen b) tratamentul cu antidiabetice
Semnul „salutului chinezesc” orale sau/ şi insulină
c) kinetoterapia
135. e) dieta
b) menţinerea viabilităţii şi
mobilităţii (supleţei) structurilor 141.
(conjunc- tive) articulare şi Testele Kraus;
periarticulare Artritis Impact Measurement
c) menţinerea posturii corecte Scale (AIMS);
în segmentele articulaţiei Bath Ankylosing Spodylitis
afectate Disease Activtiy Index (BASDAI);
Newcastle Enthesis Index
136. (NEI);
d) 3% Functional Independence
Measurement (FIM) Instrument/
137. Scale;
a) hipoperfuzie cerebrală/ Rankin Disability Scale;
retiniană acută, tranzitorie Glasgow Coma Scale (GCS);
b) ocluzie(ii) stenoză(e) pe Frankel/ American Spinal
vase intracerebrale penetrante Injury Association Scale (AIS);
mici, cu micro-lacunarism Pain Analog Visual Scale
cerebral distal/ în aval (PAVS);
d) micro-embolii plachetare Western Ontario and
provenite din teritorii McMaster Universities
extacraniene OsteoArthritis (WOMAC) Index

138. 142.
a) bolnavii cu disfuncţii Activities of Daily Living (ADL);

266
Instrumental Activities of Daily conceptului de îngrijiri
Living (IADL); recuperatorii/ nursing de
Health Assessment reabilitare
Questionnaire (HAQ);
[World Health Organization 145.
(WHO)] – Quality of Life (QoL) a) galvanizările descendente
Scale; generale
Scala Naţională de Evaluare a c) întinderea (stretching) lentă
Nevoilor Vârstnicului d) crioterapia profundă

143. 146.
b) bilanţul muscular discartroza osteofitică;
e) bilanţul articular spodiloza (artroza inter-
vertebrală posterioară/ „inter-
144. apofizară“) de tip hiperostozant;
a) cooperarea dintre echipele osteoporoza cu fracturi
de specialisti, pe de o parte, şi trabeculare şi astfel, reduceri în
respectiv, pacienţi şi familiile lor, înălţime ale corpilor vertebrali;
pe de alta, în procesul de RM boala Paget
b) identificarea cât mai precisă,
prin diagnosticare/ evaluare 147.
clinico- funcţională, la fiecare d) Bertrand
pacient, a diferitelor disfuncţii/
deficite/ deteriorări sau/ şi 148.
incapacităţi/ dizabilităţi/ Ambele sunt specialităţi
invalidităţi, sau/ şi handicapuri transversale;
c) abordarea clinică a fiecărui Sunt de deosebită actualitate,
caz, pe bază de obiective mai ales din primul deceniu al
(generice, specifice sau/ şi de noului mileniu – deceniu triplu
etapă/ intermediare) – rezultate dedicat de către OMS
din evaluarea clinico-funcţională persoanelor vârstnice, bolilor
– , ca „ţinte“ concrete ale articulaţiei şi osului şi respectiv
procesului de RM calităţii vieţii, aspecte în care
d) recunoaşterea conceptuală ambele specialităţi medicale au
a apartenenţei şi intricării, în implicaţii majore;
cadrul RMFB (şi) a demersurilor Sunt cel puţin două specialităţi
de profilaxie – cu mijloace care asigură fundamentul
specifice (fizio-kineto-balneo- profesional-ştiinţific şi
climatice) – precum şi respectiv, metodologic al „Turismului de
a noţiunii de disfuncţie (inclusiv Sănătate” – balneo-geriatric –
„disfuncţie cronică“ – atunci când („Health Tourism”);
o disfuncţie este cauzată de un În baza contibuţiei lor decisive
proces patologic ireversibil) la apariţia, derularea şi
e) dezvoltarea/ cristalizarea dezvoltarea turismului de

267
sănătate – în cadrul căruia tot cu marcate implicaţii psiho-
România are contribuţii şi socio- economice şi de asigurare
protocronisme esenţiale la nivel a calităţii vieţii, la orice vârstă) în
mondial – acestea sunt cele care se intrică/ interferă profund:
două specialităţi ce au adus ţării, îngrijirile recuperatorii/ nursing-ul
din partea domeniului medical – de reabilitare la bătrâni;
din păcate, doar în anii ’70 – ’80 Media de vârstă a pacienţilor/
ai secolului trecut – un deosebit curanţilor ce se adresează
prestigiu internaţional şi un foarte unităţilor de RMFB, se situează
însemnat aport valutar; aproximativ în jurul limitei
Ambele specialităţi se bazează inferioare a „vârstei a treia” (60
şi funcţionează – conform +/-2–3 ani), deci foarte aproape
conceptului modern de de media de vârstă a pacienţilor
desfăşurare a unui act medical ce se adresează unităţilor de G–
performant – pe principiul lucrului G
în echipă multidisciplinară (sine
qua non pentru specialităţile 149.
transversale); d) 1980
Ambele au importante laturi/
dimensiuni, preocupări şi 150.
contribuţii, de tip social şi A–d
economic – inclusiv cele legate B–c
de menţinerea/ re-performarea, C–e
sau/şi recuperarea capacităţii de D–b
muncă şi respectiv, cele legate E–a
de profilaxie;
Ambele specialităţi îşi bazează 151.
– modern – demersurile c) mai mult de jumătate
terapeutice şi reabilitative pe
obiective/ „ţinte”, identificate prin 152.
evaluări diagnostice obiective şi a) 1998
precise, efectuate cu ajutorul
unor scale/ grile de evaluare 153.
clinico-funcţională (ce pot viza b) 2001
eventual, inclusiv aspecte
epidemiologice, psihologice sau/ 154.
şi sociologice); a) structura şi funcţiile
În afara turismului de sănătate organismului (B)
– cu componenta sa medico- c) participarea (P)
socială majoră, legată de „gero”- e) activităţi (A)
profilaxia complexă, inclusiv prin
mijloace fizio-kineto-balneare – 155.
cele două specialităţi mai au cel a) tendinita coifului rotatorilor
puţin încă un domeniu concret (şi b) bursita subacromială

268
c) tendinita capului lung al multiple recidive ale radiculitei)
muşchiului biceps
d)degenerarea articulaţiei 160.
acromio-claviculare a) învăţarea/asistarea
e) degenerarea articulaţiei pacientului în realizarea
gleno-humerale transferurilor

156. 161.
a) este denumită cotul b) funcţionare
jucătorului de tenis d) dizabilitate
d) apare prin afectarea
muşchilor extensori şi respectiv 162.
supinatori ai membrului superior d) social
omonim e) medical
e) este o suferinţă reumatică
de tip abarticular 163.
d) capacitatea
157. e) performanţa
d) participare la viaţa
economică 164.
e) participare în comunitate, la b) 81
viaţa socială şi civică
165.
158. electric;
a) faza I, forma algo- magnetic;
parestezică, caracterizată electromagnetic (radiant);
anatomo-clinic prin fenomene de mecanic;
iritaţie disco-radiculară termic;
b) faza II, forma algo-paretică, (complex) climatic
caracterizată anatomo-clinic prin
fenomene protruzive disco- 166.
radiculare electrodiagnostic/
c) faza III, forma algo- electroterapie;
paralizantă, caracterizată sonoterapie/ ultrasonotrapie;
anatomo-clinic prin fenomene de fototerapie;
compresie la nivel disco-radicular hidro-termoterapie;
kinetoterapie/ masaj/ terapie
159. ocupaţională/ ergoterapie/
a) deficit motor recent instalat logopedie;
b) sindrom de coadă de cal îngrijiri recuperatorii/ nursing
recent instalat de reabilitare;
c) suferinţă radiculară rebelă la (fizio)terapia durerii
tratament recuperator intensiv şi (algofiziatrie);
susţinut timp de trei luni (inclusiv balneo/ crenoterapie;

269
climato/ speleoterapie situate deasupra nivelului T5-T6
d) distensia viscerală poate
167. declanşa disreflexie autonomă
a) conferă stabilitate şi
mobilitate trunchiului 173.
b) participă la procesele b) bradicardie reflexă
complexe de integrare în mediul e) în cursul episoadelor de
ambiant disreflexie autonomă pot apărea
c) este alcatuită din 24 de fibrilaţie atrială, contracţii
discuri intervertebrale ventriculare premature, blocuri
d) inelele fibroase al discurilor de conducere atrioventriculare,
intervertebrale sunt alcătuite din fibrilaţie ventriculară recurentă
fibre conjunctive rezistente
e) discurile realizează legătura/ 174.
solidarizarea, flexibilă dar b) în TVM toracale înalte
robustă, dintre corpii vertebrali respiraţia diafragmatică este
conservată
168. d) în TVM cervicale C5-C6
b) gerontologia funcţionalitatea diafragmului este
c) prezenţa de factori de risc parţial păstrată, rădăcinile C3 şi
pentru boala varicoasă C4 fiind indemne
d) sindromul hipokinetic e) în TVM cervicale reflexul de
e) boli a frigore tuse este, fie absent, fie slab şi
ineficient
169.
a) m. biceps brahial 175.
b) m. supraspinos b) apariţia disfuncţiilor cardio-
c) m. subscapular vasculare depinde de topografia
d) m. infraspinos şi severitatea leziunii medulare
e) m. micul rotund c) bradicardia este cea mai
comună tulburare de ritm
170. d) bradicardia extremă sau
a) hipotensiune arterială prelungită, care nu răspunde la
d) bradicardie terapia medicamentoasă
e) hipotermie necesită montarea unui pacer
e) aspiraţia traheală, intubaţia
171. endotraheală sau laringoscopia
c) abolirea activităţii somatice pot induce bradicardie sau
reflexe asistolă
e) retenţie de urină şi materii
fecale 176.
a) disfuncţia sistemului nervos
172. simpatic
b) apare la pacienţii cu TVM d) alterarea funcţiei

270
baroreceptorilor TVM cu leziuni neurologice ASIA
e) deficitul motor, cu pierderea A
subsecventă a activităţii de d) tabloul clinic este
pompă a musculaturii scheletale paucisimptomatic sau atipic din
cauza deficitului senzitivomotor
177. al peretelui abdominal şi al
b) riscul de a dezvolta viscerelor intraperitoneale
tromboză venoasă profundă e) hematoamele perilezionale
scade după primele 8-12 din fracturile coloanei vertebrale
săptămâni toracolombare pot genera ocluzii
e) riscul de a dezvolta intestinale funcţionale, rebele la
tromboză venoasă profundă este tratament
mai ridicat în cursul fazelor
iniţiale ale procesului de 182.
recuperare şi reabilitate c) abolirea percepţiei de
plenitudine vezicală
178. d) dis-sinergia sfincterului striat
a) spasticitatea peretelui şi a celui neted
intestinal
c) pierderea controlului 183.
sfincterului anal extern a) abolirea percepţiei de
e) pierderea controlului plenitudine vezicală
voluntar al defecaţiei c) presiune intravezicală
scăzută
179. d) incontinenţă prin supraplin
a) pierderea controlului e) abolirea activităţii
sfincterului anal extern detrusorului
b) hipotonia sfincterului anal
extern 184.
d) pierderea controlului a) miomectomia detrusorului
voluntar al defecaţiei b) rizotomia sacrată
e) pareza peretelui intestinal posterioară
e) ileo-cistoplastia
180.
a) creşterea gradului de 185.
spasticitate la membrele a) post-traumatic pacientele
inferioare pot prezenta amenoree cu durată
b) disrefexia autonomă de 6 luni-1 an
c) creşterea alurii ventriculare c) 2/3 dintre gravidele cu TVM
d) durerea referită în umăr deasupra nivelului T6 prezintă
disreflexie autonomă
181. d) din cauza deficitului
b) cele mai multe cazuri de viscerosenzitiv pacienta nu poate
ileus sunt întâlnite la pacienţii cu conştientiza debutul travaliului

271
conştiente a corpului, în relaţie
186. cu mediul extern
a. prezenţa deficitului senzitiv
favorizează apariţia escarelor de 192.
decubit d) auto-control motor
d. hiper-responsivitatea α-
adrenoceptorilor creşte 193.
susceptibilitatea acestor pacienţi b) planificare
de a dezvolta escare de decubit d) percepţia timpului

187. 194.
a) cel mai utilizat medicament c) starea de conştienţă
este baclofenul e) acuitate vizuală
b) severitatea spasticităţii este
evaluată prin scala Ashworth 195.
e) accentuarea spasticităţii Traumatică (TCC/ TVM)
sugerează prezenţa unei infecţii Vasculară (ischemie – infarct
urinare sau a unei patologii cerebral; hemoragie)
abdominale Tumorală
Infecţioasă (neuroinfecţii)
188. Degenerativă
a) insuficienţă respiratorie ce
impune ventilaţie mecanică 196.
b) hiper-reflexia detrusorului a) edemul cerebral
d) presiune intravezicală c) fenomenul de “angajare”
crescută (hernierea structurilor cerebrale
e) hipotensiune arterială în orificiile naturale craniene)
d) hipoperfuzie cerebrală
189.
b) spasticitatea peretelui 197.
intestinal d) predomină la sexul feminin
d) dissinergia anorectală e) predomină la trans-sexuali

190. 198.
a) planificarea şi selectia a) sexul feminin
mişcărilor b) scăderea acuităţii vizuale
d) prepararea posturală c) demenţa
anterioară oricărui eveniment e) polipragmazie
motor
199.
191. a) accidente rutiere
a) responsabil pentru b) hetero-agresiuni (lovire
procesarea informaţiei senzoriale directă cu/ de un corp
d) sediul unei hărţi somatice contondent)

272
c) accidente sportive d) are indicaţie
e) căderi accidentale (de la neurochirurgicală decompresivă
înălţime, sau de la acelaşi nivel) e) se întalneşte mai frecvent la
vârstnici şi alcoolici
200.
a) deschis (penetrant) – 205.
dilacerare cerebrală a) sugari/ copii mici
c) închis (comoţie, contuzie, c) vârstnici
leziune axonală difuză) d) alcoolici

201. 206.
c) corpul calos a) hematomul epidural
d) zonele periaxiale (substanţa c) hematomul subdural
albă para-sagitală a emisferelor
cerebrale 207.
e) joncţiunea ponto- e) nici unul dintre răspunsurile
mezencefalică, adiacentă de mai sus
pecunculilor cerebrali superior
208.
202. e) diminuă prin aplicarea unui
a) forţelor asociate de program intensiv de kinetoterapie
acceleraţie-deceleraţie şi
rotaţionale 209.
a) tulburări de comportament şi
203. personalitate
a) este rezultatul ruperii arterei b) accentuarea dizarmoniilor
meningee mijlocie psiho-comportamentale
b) este rezultatul fracturii premorbide
lineare a porţiunii scuamoase a d) deficite cognitive
osului temporal e) deficite ale atenţiei
c) sângele se acumulează (hipoprosexie)
între faţa internă a craniului şi
dura mater 210.
d) după lovitura severă la a) hemipareză spastică;
tâmplă, pacientul îşi pierde hemiplegie
starea de conştienţă (intră în d) diskinezii, boală Parkinson
comă) rapid – la interval de
câteva ore 211.
a) probleme medicale
204. b) modificări comportamentale
a) rezultă ca urmare a ruperii şi ale personalităţii
venelor de la suprafaţa creierului c) modificări cognitive
b) sângele se acumulează sub d) probleme sociale
învelişul dural, între dura şi creier e) probleme vocaţionale

273
d) înţelegerea vorbirii este
212. intens afectată
a) spasticitate
c) epilepsie 220.
d) modificări comportamentale d) capacitatea de comunicare
şi ale personalităţii nu este alterată
e) modificări cognitive
221.
213. a) tumori cerebrale
c) afazie b) TCC
e) hemiplegie c) neuroinfecţii (sifilis, HIV/
SIDA, etc.)
214. d) maladia Parkinson
b) nu sunt capabili să e) AVC (stroke): ischemic sau
răspundă în mod conştient la hemoragic
solicitările din mediul înconjurător
c) sunt incapabili să vorbească 222.
b) structură anatomică
215. încadrată nevraxului
cefalee; c) structură anatomică
ataxie; încadrată sistemului nervos
vomismente; periferic
incontinenţă urinară; d) posedă o organizare
demenţă somato-senzorială (somatotopie)
precisă
216.
a) tiroidă 223.
b) plămân b) hemiplegia, tetraplegia,
c) melanom malign (tegument) paraplegia, diplegia

217. 224.
b) ruperea unor malformatii c) abolirea temporară sau
vasculare, precum hemoroizii definitivă a controlului nervos
cerebrali asupra unui teritoriu somatic
c) stroke (AVC) ischemic (senzori-motor) şi vegetativ al
organismului
218.
d) s-a înfundat şuntul 225.
ventriculo-peritoneal c) localizat de la „gât” în jos

219. 226.
c) scris defectuos (în parte şi b) localizat de la „brâu” în jos
prin slăbiciunea/ paralizia mâinii
drepte) 227.

274
b) spondilita ankilozantă a) da
d) spondiloza cervicală
(stenoza de canal vertebral) 237.
a) este independent în fotoliul
228. rulant
b) tasări vertebrale c) este independent în
osteoporotice activităţile uzuale de auto-
c) tumori primitive sau îngrijire, inclusiv îmbrăcatul
metastaze vertebrale trenului inferior
d) tuberculoză vertebrală e) îşi poate realiza programul
(morb Pott) de drenaj vezical prin tehnica de
auto-cateterizare vezicală
229. intermitentă
1 – b – C5
2 – d – C6 238.
3 – e – C7 a) cervical (vertebrele C1, C2
4 – c – C8 şi C4 - C6)
5 – a – T1 c) joncţiunea toraco-lombara
(vertebrele T11 - L2)
1 – d – L2
2 – c – L3 239.
3 – b – L4 a) medular anterior
4 – a – L5 c) centro-medular
5 – e – S1 d) Brown-Sequard
(hemisecţiune medulară)
230. e) medular posterior
b) 100 puncte
240.
231. a) funcţia motorie este
a) 28 conservată parţial, la majoritatea
muşchilor cheie sub nivelul
232. neurologic lezional
a) tetraplegie d) intensitatea forţei musculare
segmentare este cotată sub
233. gradaţia trei (intensitate ne-
b) predomină la bărbaţi funcţională)

234. 241.
c) paraplegie a) funcţia motorie este
conservată parţial, la majoritatea
235. muşchilor cheie sub nivelul
a) da neurologic lezional
e) intensitatea forţei musculare
236. segmentare este cotată peste

275
gradaţia trei (intensitate a) infecţii, în special urinare
funcţională) b) fistule uretrale (cale falsă de
comunicare între uretră şi piele)
242. d) hematurie
a) abolirea sau diminuarea e) osteoporoză
reflexului rotulian
b) abolirea sau diminuarea 248.
reflexului achilean a) litiază vezico-renală
d) tulburări ale mişcărilor de c) hidronefroză (distrugerea
flexie-extensie ale piciorului cronică a rinichilor şi deformarea
e) tulburări ale mişcărilor de arhitectonicii sistemului pielo-
flexie-extensie ale degetelor caliceal)
piciorului d) constipaţie
e) diaree (dismicrobism)
243.
a) hipotonia muşchilor fesieri 249.
b) abolirea reflexului ahilian a) complicaţii septice
c) hipoestezie fesieră pulmonare (pneumonie, bronho-
d) tulburări ano-rectale pneumonie), în special în cazul
leziunilor spinale înalte
244. b) tromboembolie pulmonară
b) poate să se alimenteze şi să
îşi perieze dinţii, folosind 250.
dispozitive ajutătoare a) este caracterizată prin
c) poate conduce fotoliul rulant formarea unei cavităţi secundare
electric, folosind comenzi în măduva spinării, după
manuale adaptate rezorbţia contuziei hemoragice
post-traumatice
245.
c) este necesară canularea 251.
traheei şi asistarea mecanică a b) anestezie termo-algică infra-
respiraţiei sau pace-maker pe lezional
nervii frenici d) senzaţie de arsură
e) sunt paralizaţi centrii nervoşi chinuitoare (dureri neurogene), la
frenici, situaţi topografic la nivel nivelul unui teritoriu somatic
medular cervical anesteziat (“anestezie
dureroasă”)
246. e) rezultă în urma unui sindrom
b) este capabil să meargă lezional situat anatomic la nivel
atelat cu orteze scurte gleznă- centro-medular
picior „anti-drop" şi cârje
canadiene 252.
a) tetraplegie post TVM
247. c) paraplegie înaltă post TVM

276
întoarcere venoasă
253. e) poate determina contracturi
a) se caracterizează prin musculare ireversibile
creşterea brutală a valorilor TA
259.
254. Prezenţa:
cefalee atroce; escarelor;
greaţă; unghiilor încarnate;
ameteli; constipaţiei;
macule eritematoase pe faţă şi infecţiilor tractului urinar sau
decolteu; calculozei urinare;
senzaţie de nas înfundat; fracturilor osoase (într-un
HTA (cu valori moderate până teritoriu somatic paralizat şi
la severe); anesteziat)
înfundarea sondei vezicale, cu
retenţia urinei; 260.
constipaţie, cu acumularea de a) masajului
fecaloame masive
261.
255. a) este consecinţa spasticităţii
d) infarct cerebral şi a neglijării tehnicilor de
e) infarct miocardic posturare profilactică
e) reprexintă o complicaţie
256. tardivă a unei lexiuni nevraxiale
c) complicaţii redutabile, cauze
majore de morbiditate şi 262.
mortalitate ale TVM e) derivaţii de morfină sau
e) pot fi induse prin aplicarea heroină
unui program de masaj viguros la
nivelul trenului interior, la 263.
pacientul plegic post TVM a) denervării musculare
b) imobilizării în posturi
257. patologice (“scurtate”)
b) sindromului de neuron c) spasticităţii
motor central d) poziţionării incorecte,
defectuoase, în pat sau în fotoliul
258. rulant
b) poate stânjeni activităţile
pacientului şi poate face fotoliul 264.
rulant inutilizabil ori mersul c) elongaţie operatorie
imposibil (chirugie plastică) a tendonului lui
c) poate micşora riscul şi Achile
amploarea osteoporozei
d) favorizează circulaţia de 265.

277
a) inspectia tegumentelor şi a degetului mic
lenjeriei/ aşternutului pacientului e) imposibilitatea opoziţiei
(pentru prevenirea condiţiilor degetului mic
favorizante şi aparitiei de leziuni
trofice) 272.
b) întoarceri în pat (din 2 în 2 b) imposibilitatea pronaţiei
ore, dacă pacientul nu are saltea antebraţului
antiescară, respectiv la 4-6 ore c) imposibilitatea opoziţiei
dacă pacientul posedă un astfel policelui
de dispozitiv)
c) posturări anticipative 273.
(profilactice, în faza de c) paralizia muşchilor extensori
flacciditate)/ corective (inclusiv ai degetelor
ortezări cu efect totodată, d) paralizia muşchiului triceps
spasmolitic) în faza de
spasticitate 274.
b) mână în “gât de lebădă”
266.
b) depresurizarea cu 275.
regularitate şi ritmicitate de 15-20 c) L5-S1
minute a zonei ischioanelor
276.
267. c) L4-L5
c) escare
e) spasticitate 277.
fracturi ale bazinului;
268. fracturi în regiunea proximală a
b) paralizia muşchiului deltoid femurului;
c) reflexul bicipital abolit sau iatrogen – intervenţii
diminuat chirurgicale la nivelul regiunii
şoldului;
269. injecţii greşit administrate intra-
d) paralizia muşchiului triceps fesier;
brahial tumori (rar)
278.
270. b) fracturile izolate ale osului
a) imposibilitatea flexiei mâinii sacru
b) amiotrofia muşchilor lojei c) luxaţia capului femural
anterioare a antebraţului e) injecţii greşit administrate
e) grifa medio-cubitală de tip intra-fesier
Aran-Duchenne
279.
271. a–2
c) imposibilitatea abducţiei b–1

278
c–3 posturare într-o orteză care
d–5 menţine piciorul în unghi drept
e–4 faţă de gleznă
b) mobilizări pasive ale tuturor
280. articulaţiilor membrului inferior şi
b) extensia gambei pe coapsă pasivo-active ale piciorului
c) orteză dinamică a piciorului
281. pentru corectarea mersului
a) urce scările (punând primul d) electrostimularea lojei
membrul pelvin afectat) antero-externe a gambei
c) înoate brass (ca broasca)
d) joace fotbal 287.
e) efectueze mai mult de 10 a) evitarea apariţiei
genuflexiuni deformărilor şi atitudinilor
vicioase (retracturi musculo-
282. tendinoase)
a) abolirea flexiei dorsale a c) posturări corecte cu ajutorul
piciorului ortezelor
d) tehnici de kinetoterapie
283. (mobilizări pasive, facilitare
b) abolirea flexiei plantare a proprioceptivă) electrostimularea
piciorului teritoriului muscular
c) abolirea sau diminuarea corespunzător unităţilor motorii
reflexului ahilian afectate
d) tulburări trofice e) ergoterapie cu finalitate
gestală utilă
284.
b) mersul este “stepat”, 288.
deoarece nu poate face c) Kinetoterapia
dorsiflexia piciorului d) Electroterapia
c) necesită orteză gleznă-picior
pentru corijare 289.
e) pacientul nu poate să stea c) un raport de volum/ grad de
pe călcâie criză de spaţiu

285. 290.
c) pacientul nu poate să se a) structurile nevraxiale mielo-
ridice pe vârfuri radiculare
e) nu necesită orteză gleznă- e) structurile disco-radiculare
picior
291.
286. a) structurile neurale cerebrale
a) menţinerea profilactică a b) structurile osoase
unei poziţii funcţionale, prin

279
292. 299.
Fosfolipaza A2 d) encefalopatie hepatică
Ciclooxigenaza 2 e) talasemie minoră
Prostaglandina E2
Oxid nitric 300.
Interleukine a) tumoră cerebrală
b) hematom intracerebral
293. c) abces cerebral
factori genetici d) dilacerare cerebrală
ateroscleroza cerebrală postraumatică (TCC)
encefalita virală
efect advers al medicaţiei 301.
antipsihotice a) transformarea hemoragică a
neurotoxine (pesticide, unui infarct cerebral (AVC
erbicide, substanţe chimice ischemic)
industrial, droguri) b) stroke hemoragic (AVC)
c) tumori cerebrale complicate
294. cu hemoragie intra-tumorală
b) apare în repaus
e) poate limita sever activităţile 302.
zilnice curente a–B
b–A
295. c–P
a) este plastică d–P
e – A, P
296.
a) tulburarea predomină 303.
unilateral a – B, A
b) se însoţeşte de deficit motor b–P
contralateral c–P
c) determină afazie mixtă d–P
d) este însoţită de tremor e–P
parkinsonian
e) se însoţeşte de fenomenul 304.
„roţii dinţate” a) hallux valgus reprezintă
deviaţia în abducţie a
297. metetarsianului I, asociată cu
b) hipochinezie adducţia primei falange
c) tremor de repaos b) degetul în ciocan reprezintă
e) hipertonie deviaţia prin extensie a primei
falange, cu flexia falangelor II şi
298. III
d) afazie c) piciorul plat reprezintă
deplasarea tuberculului

280
navicularului de la coliniaritatea Deposturare/ Dismorfism/
anatomică realizată între maleola Distonie/ Distrofie/ Dis(in)estetic
internă şi metatarsianul I (Linia (Disharmony);
Feiss) Dissatisfacţie/ insatisfacţie/
d) piciorul escavat reprezintă nemulţumire (Dissatisfaction);
exagerarea concavităţii arcului Dependenţă / Deprecierea
longitudinal, sprijinul postural calităţii economice a vieţii (Dollar
realizându-se la nivelul cost);
metatarsala medie Disfazie;
e) piciorul escavat se asociază Distaxie;
frecvent cu degetul în ciocan Dispraxie;
Disforie (psiho-organică/
305. somatogenă)
a) medic RMFB (în unităţile de
neurorecuperare – şi neurolog –, 310.
respectiv în cele cu profil de G-G Clasele clinico-funcţionale I şi
– şi geriatru), eventual şi de II
medicină ocupaţională
b) fizio-kinetoterapeut 311.
c) asistentă medicală a–B
b–A
306. c–C
a) policlonală d–E
e–D
307.
a) limfocitele TCD4 312.
d) macrofagele A – b, c, d
B – c, d
308. C – b, c, d, e
b) 2003 D – a, b, c
E – nu
309.
Durere/ Disconfort/ Depresie/ 313.
(Distress); a) cefalee
Dezavantaje/ inconveniente/ b) vertij/ ameţeli/ nistagmus
prejudicii – inclusiv efectele c) acufene
secundare ale medicamentelor, d) tulburări vizuale (scotoame,
administrate timp îndelungat, diplopie)
spre exemplu, într-o suferinţă e) modificări ale tensiunii
cronică (Disadvantages); arteriale sau/ şi ale frecvenţei
Deperformare/ cardiace
Disfuncţionalitate/ Deficit/
Dizabilitate/ invaliditate 314.
(Disfunction/ Disability); d) ruptura, pe fond degenerativ

281
sau traumatic, a manşonului 319.
„coifului“ tendoanelor muşchilor a–B
rotatori ai umărului b–A
c–D
315. d–C
a–D e–E
b–A
c–C 320.
d–B a) hepatomegalie
e–E b) fosfataza alcalină crescută
c) fosfataza acidă crescută
316. d) splenomegalie
a) S1 e) neutropenie

317. 321.
d) rotaţie a) sindromul Raynaud
b) sindrom umăr-mână
318. c) cauzalgia
b) median e) sindromul Volkmann

282
Partea a II-a

RĂSPUNSURI
la întrebările din
Geronto-Geriatrie

283
1. încetinit, pierderea de os fiind
a) adoptarea unui stilul de atât trabeculară, cât şi corticală;
viaţă activ, cu includerea unui cea mai frecventă este fractura
program zilnic de exerciţii fizice de col femural, urmată de cea
(alergări pe distanţe scurte, vertebrală
ciclism)
b) obţinerea, respectiv 4.
menţinerea unei greutăţi a) susceptibilitatea genetică,
corporale normale ce generează un răspuns
c) abordarea dietei de tip biologic particular la agresiunea
metiteranean, cu conţinut bogat mecanică articulară
în legume, fructe, peşte oceanic b) senescenţa, prin alterarea
d) evitarea suprasolicitării capacităţilor de producţie,
articulaţiilor afectate, inclusiv respectiv reparatorii condrocitare
ferirea lor de şocurile/ agresiunile c) factorii de agresiune,
de ordin fizic/ traumatic indiferent de momentul generator
e) scăderea pragului de d) afecţiuni hematologice
percepţie a durerii, prin e) afecţiuni inflamatorii
ameliorarea atât a tonusului fizic,
cât şi a celui psihic (activităţi de 5.
grup, inclusiv psihoterapie) Condrocalcinoza

2. 6.
a) osteoporoza este o boală (după Braddom, cu precizări,
scheletală caracterizată prin şi unele completări)
rezistenţă osoasă compromisă, Stabilirea nivelului funcţional
urmată de creşterea riscului (evaluare/ diagnostic clinico-
producerii de fracturi funcţional);
b) numărul pacienţilor Stabilirea resurselor (atât cele
diagnosticaţi cu osteoporoză se biologice ale pacientului vârstnic,
va dubla în următorii 20 de ani, cât şi cele suportive ale
datorită creşterii duratei medii de aparţinătorilor săi – eventual şi
viaţă şi îmbâtrânirii populaţiei cele ale comunităţii în care
c) exerciţiul fizic are un efect respectivii trăiesc);
dovetit în prevenirea instalării Să fie deterninat/ precizat
osteoporozei gradul de semnificaţie al
e) alimentaţia echilibrată scopurilor şi motivaţiei, pentru
permite optimizarea densităţii pacientul vârstnic, respectiv şi
minerale osoase pentru aparţinătorii acestuia;
Să fie determinate/ precizate
3. aşteptările familiei în legatură
b) apare la vârstnici peste 70 atât cu durata – şi adesea,
de ani dificultatea – cât şi cu rezultatele
d) turn-overul celular este unui astfel de proces recuperator

284
(inclusiv consecinţele psiho- diferenţieze corect şi în
sociale ale evoluţiei unei – sau permanenţă, între depresie, delir
mai multor – afecţiuni cronice cu şi demenţă (ca element esenţial
potenţial invalidant, ce necesită în monitorizarea gradului de
recuperare sau/ şi îngrijiri cooperanţă al pacientului
recuperatorii, de multe ori vârstnic, necesară pentru a putea
complexe şi de durată şi nu de adapta prompt programul
puţine ori cu rezultate incerte, terapeutico-recuperator la nivelul
mai ales în condiţiile în care, pe de complianţă al acestuia şi – nu
lângă polipatologia – în ultimul rând – pentru a stabili
caracteristică bătrânilor – corect, din punct de vedere al
înaintarea în vârstă, în sine, managementului medico-
reprezintă deopotrivă un factor recuperator – în funcţie de
obiectiv de limitare a rezultatelor rezultatele monitorizării
pe termen lung, ale procesului menţionate – în ce manieră şi
de recuperare, dar şi o motivaţie, formă/ structură organizatorică
tot obiectivă, mai ales în (medicală, medico-socială/
condiţiile opţiunii ferme a îngrijiri la domiciliu), este adecvat
societăţilor contemporane să fie continuat procesul
civilizate, pentru susţinerea recuperator (proces, de foarte
calităţii vieţii şi solidaritate multe ori, intricat);
umană, la orice vârstă – pentru Să se accentueze, în sensul
continuarea susţinută a acestui unei optime şi continui plieri a
proces); sarcinilor/ exerciţiilor
Concret, trebuie explicat, cu recuperatorii pe capacităţile
răbdare şi tact, faptul că este funcţional-cognitive real
posibil ca anumite funcţii să nu existente, pe simplificarea
mai poata fi redobândite şi că programului;
vindecarea, stricto senso, nu Să se evite, pe cât posibil,
reprezintă neaparat regula la imobilizarea;
bătrani, mai ales la vârstele Să se minimizeze, pe cât
înaintate; posibil, rolul medicaţiei;
Să se înţeleagă, totodată, în Să se încurajeze şi să se
acest sens, că progresele în stimuleze socializarea.
procesul de recuperare/
ameliorările nu apar, în general, 7.
spectaculos, ci ca îmbunătăţiri a) durerea (iniţial) după
gradate; solicitări mecanice marcate
Să fie recunoscute afectările b) (ulterior) durerea începe să
multiple ce interacţionează la însoţească pacientul în cursul
acelaşi pacient vârstnic; zilei
Să fie conştientizate şi făcute c) perioadele indolore sunt din
cunoscute familiei, reacţiile ce în ce mai reduse în timpul zilei
fiziologice alterate, inclusiv să se d) durerea este un factor

285
perturbator în desfăşurarea a) mobilitatea
mersului b) calmarea durerii
e) durerea induce mersul c) reechilibrarea musculară
protectiv pentru şoldul afectat d) stabilitatea
e) abilitatea
8.
a) în stadiul iniţial, durerile 13.
apar la ortostatism prelungit a) PR
b) în stadiul evoluat, durerile b) artropatii microcristaline
apar repede în ortostatism c) artrita psoriazică
c) în stadiul evoluat, se d) hemartroza hemofilică
constată creşterea în volum a recurentă
genunchiului
d) în stadiul final, apar dureri şi 14.
în repaus a) sindrom de tendon al supra-
spinosului
9. b) sindrom cora-coclavicular
a) îndepărtarea durerii c) sindrom scapulo-costal
b) creşterea mobilităţii d) bursita subacromio-
articulare deltoidiană
c) împiedicarea progresiei bolii e) umăr în resort
d) invocarea regulilor de
profilaxie secundară 15.
a) cure balneo-climatice pe
10. litoral
a) indusă de glucocorticoizi b) helioterapie
b) indusă de hipertiroidism c) talasoterapie
c) a rezecaţilor gastrici d) cure externe în staţiuni cu
d) indusă de diabetul zaharat ape minerale carbogazoase
e) indusă de imobilizare e) cure cu mofete

11. 16.
a) mişcarea de ridicare a c) 2,5%
umărului
b) mişcarea de coborâre a 17.
umărului e) Mecinicov
c) proiecţia anterioară a
umărului 18.
d) proiecţia posterioară a c) 1999
umărului
e) bascularea scapulo-axilară 19.
şi spirală Immobility;
Instability;
12. Incontinence;

286
Intellectual impairment; antiagregante plachetare
Impairment of vision or/ and (aspirină, clopidogrel);
hearing; antidiabetice (orale, insulină);
Insomnia; corticoizi
Impotence;
Impecunity; 25.
Isolation - Depresion; b) Yesavage
Irritable colon;
Indigestion; 26.
Inanition-malnutrition; hemoglobina;
Immune deficiency; hematocritul;
Infection; numărul de leucocite;
Iatrogenesis numărul de trombocite;
calciul seric;
20. fosforul seric
c) metabolică
d) genetică 27.
a) Norton
21.
a) anxietatea 28.
e) durerea valorile glicemiei cresc uşor;
toleranţa la glucoză scade;
22. VSH creşte uşor;
gătitul; curăţenia; creatinina creşte uşor;
spălatul rufelor; fosfataza alcalină creşte uşor;
folosirea transportului în sedimentul/ examenul urinei
comun; (piurii şi bacteriurii
folosirea telefonului; asimptomatice);
folosirea aparatelor casnice; modificări ale funcţiilor
folosirea computerului/ a miocardului sau/ şi ale ţesutului
Internet-ului; cardionector – obiectivabile ECG:
ţinerea evidenţei cheltuielilor/ aplatizarea segmentului ST,
bugetului personal; aritmii supra- sau ventriculare,
şofatul blocuri

23. 29.
d) Tinetti c) 5 – 8%

24. 30.
tonicardiace (digoxin); – doze mai mici
antianginoase (nitraţi); – orar de administrare cât mai
diuretice; simplu
anticoagulante (sintrom, – indicaţii clare
trombostop);

287
31. la domiciliu – ADL – sau/ şi
b) tulburărilor de activităţi instrumentale zilnice,
comportament acasă sau chiar şi în afara
c) scăderilor rezistenţei la locuinţei);
infecţii stabilirea diagnosticelor: bio-
e) scăderii forţei şi masei medical – inclusiv (eventual) al
musculare polipatologiei şi respectiv, al
ritmului de îmbătrânire – şi
32. clinico-funcţional;
analgezice; anamneză socială (starea
antiacide; civilă – eventual – situaţia
antiaritmice; profesională, posibile reţele de
antihipertensive; sprijin – inclusiv instante de
diuretice; sprijin emoţional sau/ şi fizic –
anticoagulante; precum şi unităţile de asistenţă
antiagregante; primară şi secundară, accesibile;
corticoizi; aprecierea condiţiilor (de locuit
antibiotice – inclusiv, dacă există
electrificare –, de curăţenie, de
33. siguranţă, de învecinare,
b) deteriorativ posibilităţi de transport);
e) adaptativ aprecierea medicaţiei şi
complianţei;
34. inventariere la caz, a nevoilor
b) produşii de metabolism speciale (îngrijiri/ nursing,
celular (predominant speciile fizioterapie, diverse servicii
reactive de oxigen – SRO) sociale);
c) toxinele din mediul situaţie/ listă cu sinteza
ambiental problemelor identificate
d) radiaţiile ionizante sau/ şi
UV 36.
d) nevrax-ul
35. e) vasele sanguine
control fizic complet
(anamneză, examen clinic, 37.
investigaţii paraclinice); Intellectual impairement;
examinarea stării mentale Immobility;
(memorie, capacităţi cognitiv- Instability;
relaţionale, stare afectivă, Incontinence
dependenţă de alcool sau/ şi de
droguri); 38.
evaluare clinico-funcţională b) neurodegenerarea gero-
(capacitatea de a îndeplini distrofică (senilă)
activităţile zilnice: de autoservire, e) ateroscleroza/

288
arterioloscleroza membranare
e) alterarea – în sens de
39. patogenicitate – a unor
precizie/ acurateţe diagnostică; proprietăţi biologice ale
facilitarea monitorizării moleculelor de LDL colesterol de
eficiente a evoluţiei bolnavului/ către SRO şi unii radicali organici
marelui bătrân; intermediari
rigoare în evaluarea
rezultatelor terapeutice (inclusiv 42.
în scop de cercetare ştiinţifică); presenilinaze;
fundamentarea profesionistă a proteazomi;
aprecierilor de ordin prognostic; caspaze, calpaine;
obiectivitate în stabilirea PARP – poli-(ADP-ribozo-
indicaţiei de institutionalizare a polimeraza)1;
unui pacient vârstnic şi a factorul inductor de apoptoza
momentului acesteia; (AIF);
declanşarea/ susţinerea endonucleaza G (Endo G);
argumentată a asigurării de glutamatul;
sprijin de tip medico-social pentru sintetaza oxi-nitrică neuronală
un caz dat de suferinţa bio-psiho- (nNOS)
socială, la un anume bătrân
43.
40. e) leziunile ADN-ului
a) chinone mitocondrial
b) semichinone
c) flavin-semichinone 44.
d) compuşi aromatici peroxinitritul;
e) radicali thiol radicalul anio superoxid;
peroxidul de hidrogen;
41. radicalii hidroxil
a) modulare celulară (cu
alterarea unor mecanisme 45.
transcripţionale nucleare: c) ATM
activare pentru stimulatori de
citokine pro-inflamatorii, respectiv 46.
scăderea expresiei genice a unor Superoxid-dismutaza;
interleukine anti-mediatoare de catalaza;
inflamaţie) glutation-peroxidaza;
b) inflamaţie cu auto-întreţinere spirulina;
prin mecanisme suprapuse, în sirtuinele
cerc vicios
c) fibroză 47.
d) lezare celulară ireversibilă c) SAHF
prin peroxidarea lipidelor

289
48. nesaturate (în particular de ulei
d) genele ce controlează de măsline);
metabolismul şi lungimea aport scăzut de produse
telomerilor lactate şi de carne;
aport modest de alcool – mai
49. ales ca vin
d) telomeraza
55.
50. e) ciclare protonică
scăderea elasticităţii; mitocondrială
creşterea plasticităţii;
scăderea în volum şi uscarea 56.
epidermului; a) non-fumat
apariţia ridurilor; c) viaţă activă fizic
aplatizarea corpilor papilari; d) consumul moderat de alcool
formarea de xantoame;
încetinirea proceselor de 57.
vindecare a rănilor; c) 23%
căderea părului;
albirea şi subţierea firelor de 58.
păr; b) 65%
încetinirea creşterii unghiilor
59.
51. constipaţie;
d) telomerii diverticuloză;
absorbţie deficitară a
52. principiilor nutritive şi mineralelor;
a) 10–20 ani scădere a producţiei de
enzime digestive;
53. incontinenţă anală
b) stresul oxidativ
d) alterări în funcţionarea sau/ 60.
şi distribuţia clonelor imunocitare b) TA ridicată
e) modificarea activităţii c) intoleranţa la glucoza
telomerazei d) obezitatea (depunere
adipoasă predominant la nivel
54. abdominal)
aport crescut de vegetale e) titrurile serice ridicate ale
(legume, fructe şi cereale); colesterolului
aport moderat spre crescut de
peşte; 61.
aport scăzut de grăsimi a) afine
saturate; b) coacaze negre
aport crescut de grăsimi d) spanac

290
e) spirulina c) blocarea ciclului „regresiv“ al
diviziunilor/ reproducerilor
62. celulare succesive (care duce în
a) stimularea expresionării şi final, la moarte „naturală“, prin
creşterea concentraţiei, cu peste apoptoză)
50% faţă de titrurile obişnuite, la d) stimularea proceselor de
nivel tisular – inclusiv a celui reparare a ADN
adipos alb –, a SIRT1 e) activarea „programului de
b) reducerea stresului oxidativ supravieţuire“ la nivelul tuturor
c) activarea sirtuin-diacetilazei celulelor (în special a celor din:
d) reducerea producţiei de creier, ficat, rinichi şi ţesutul
insulină, de insulin–like factor de gras), program caracterizat prin
creştere (IIS) şi respectiv, a reducerea sensibilităţii celulare la
mecanismelor fiziologice de stres, probabil prin „decuplare
semnalizare a acestor hormoni în pentru supravieţuire“/ stimularea
procesul de utilizare a glucozei virajului metabolic energetic spre
(în general, în organism şi în „ciclare protonică mitocondrială“
special în ţesutul gras)
e) virajul metabolismului 65.
„ţesutului adipos alb“ de la a) supresia acţiunii proteinei
profilul de depozitare spre cel de Bax (mitocondrio-toxică),
utilizare/ eliberare în circulaţie promotoare a sinuciderii/
(inclusiv de – şi totodată, facilitat apoptozei celulare, induse de
de – hormon „antiapetit“: leptina, stres
pe care acest ţesut îl secretă) b) combaterea fibrozei
cardiace/ miocardioscleroza – ca
63. rezultat – şi a entităţilor
(efectele): nosologice: HTA şi insuficienţa
antidepresiv; cardiacă (ce sunt generate de
antiparkinsonian; aceasta, respectiv o produc/
anticoagulant/ antitrombotic; agravează, în cerc vicios)
anti-dislipidemic/pro-HDL c) prevenirea formării de
colesterol/ antiaterogen; trombi
procognitiv; d) reducerea titrului plasmatic
antiaritmice cardiace al colesterolului
e) modificarea, în sens
64. protectiv, a absorbţiei, de la
a) virajul metabolic în „ţesutul nivelul tubului digestiv, a
adipos alb“, de la profilul de particulelor alimentare
depozitare spre cel de utilizare/ nesănătoase
eliberare (inclusiv şi facilitat de
hormonul „anti-apetit“: leptina) 66.
b) supresia proteinei Bax d) 15 g
(mitocondrio-toxică)

291
67. - procese microfocale de
c) TRPM demielinizare;
- degenerescenţe granulo-
68. vacuolare, cu acumulări zonale
a respira; de lipofuscină, plăci senile, corpi
a mânca şi a bea; Levi şi Hirano;
a elimina; - alterarea permeabilităţii
a se mişca, a avea o bună barierei hemato-nevraxiale şi
postură; dezadaptări ale autoreglajului
a dormi, a se odihni; circulaţiei cerebrale;
a se îmbrăca şi dezbraca; - scăderea vitezei de
a-şi menţine temperatura în transmitere nervoasă – inclusiv a
limite normale; unor feed-back-uri senzitiv/
a fi curat şi a avea tegumente proprioceptive-senzorio-motorii
intacte;
a evita pericolele (şi a-şi 73.
menţine integritatea fizică şi d) Torcetrapib
psihică);
a comunica; 74.
a trăi conform propriilor e) protein-enzima de transfer
convingeri spirituale; colesteril-ester
a avea o preocupare, a se
realiza; 75.
a se recrea; a) peste 100%
a învăţa
76.
69. - creşterea (compensatorie) a
a) 3–4 ori dimensiunilor unui mare număr
de miociţi cardiaci – predominant
70. din ventriculul stâng –/
b) protofectare hipertrofie, de diverse grade, a
musculaturii cordului;
71. - scăderea volumului-bătaie;
b) liganzi - descreşterea duratei sistolei
şi a vitezei fluxului sanguin;
72. - scăderea elasticităţii
- reducerea (predominant prin miocardului şi a endocardului
procese de apoptoză) a valvular, cu fibroză/ proliferarea
numărului de neuroni; fibrelor de colagen;
- proliferarea compensatorie a - creşterea rigidităţii pereţilor
nevrogliei; vasculari – predominant arteriali
- modificarea plasticităţii –, prin modificări de atero- şi
sinaptice; arterioloscleroză (cu modificări
- degradarea neurofibrelor; ale raportului dintre fibrele de

292
elastină şi colagen şi acumulări/ presiunea parţială a O2 în
depozite de calciu, sodiu şi de sângele arterial;
substanţe grase, la nivel extracţia O2 din sângele
parietal); arterial
- creşterea rezistenţei – cresc:
periferice şi respectiv, moderată, volumul rezidual;
a TA frecvenţa respiraţiilor –
tahipnee
77.
d) ibuprofen 81.
Nici una dintre variante nu este
78. corectă!
a) struguri
b) vin roşu 82.
c) alune cartilaj;
d) afine disc;
e) unele conifere menisc;
tendon;
79. endoteliu arterial;
a) 5 000 ani cristalin; cornee
c) 120 ani
d) 300 ani 83.
b) elastaza
80. d) colagenaza
– scad:
volumul activ al parenchimului 84.
pulmonar (şi implicit, suprafaţa senescence associated hetero-
de hematoză); chromatin foci (SAHF);
elasticitatea – prin fibroză – a P16INK4a;
acestuia; ARF;
complianţa pulmonară; telomere dysfunction-induced
extensibilitatea, de cauză foci (TIFs);
costo-articulară a toracelui; scăderea semnificativă a
forţa muşchilor inspiratori masei protoplasmatic active;
(începând chiar de la vârsta 25 regresia (în medie cu aproape
de ani); 30%) a numărului de unităţi
amplitudinea mişcărilor celulare active metabolic;
respiratorii; creşterea polieptidemiei;
umiditatea (conţinutul în apă gerontoxonul;
al) mucusului bronşic; suflurile sistolice (de aterom –
capacitatea vitală; inclusiv la nivelul arterelor renale)
capacitatea maximă
respiratorie; 85.
ventilaţia pulmonară; a) condensarea/ deshidratarea

293
macro-moleculelor proteice a) VSH
b) scăderea ionizării coloidale b) creatininemia
c) scăderea conţinutului de c) glicemia
apă din ţesuturi şi în ansamblu, d) fosfataza alcalină
de la nivelul întregului organism e) raportul cantitativ albumine/
d) diminuarea capacităţii globuline
funcţionale, de pompă ionică, a
principalelor sisteme 91.
transportoare a) dezorganizarea, în
e) diminuarea, în ansamblu, la ansamblu, a structurilor tisulare
nivelul cvasitotalităţii ţesuturilor, a ale organismului
numărului de sarcini electrice b) creşterea depozitelor
adipoase/ a „masei grase“ în
86. ansamblu şi scăderea masei
Na+ musculare (a „masei slabe“)
Ca2+ c) unităţile celulare active
Cl– metabolic scad numeric cu
aproape 1/3, asociat cu
87. hipertrofii celulare individuale,
a) deficienţă/ insuficienţă compensatorii
relativă a proceselor oxidative d) reducerea, în ansamblu sau/
(NADP-H2 şi α-glicerofosfat, cu şi decuplarea funcţională, în
efecte hipocatabolice proporţii semnificative, ale masei
globale) protoplasmatice active metabolic
b) anomalii ale (lipo) e) scăderea globală a
transportului plasmatic conţinutului tisular de apă şi a
c) deficit de hormoni sexuali celui de fibre elastinice
d) deficienţa de lipoprotein- intercelulare, cu reducerea
lipază consecutivă a elasticităţii
e) anomalii ale (lipo)hidrolizei ţesuturilor
plasmatice
92.
88. Inspecţia tegumentelor şi a
a) fumat lenjeriei/ aşternutului pacientului
b) diabet (pentru prevenirea condiţiilor de
d) hipercolesterolemie apariţie/ apariţiei de leziuni
e) HTA trofice);
întoarceri în pat (din două în
89. două ore, dacă bolnavul nu are
K+ saltea anti-escară) şi rostogoliri
Mg2+ în posturi reflex-inhibitorii – cu rol
fosfat (PO42-) inclusiv antispasticitate;
degravitări segmentare (pentru
90. prevenţia edemelor de

294
declivitate); transferurilor în şi din fotoliul
posturări anticipative rulant;
(profilactice, în faza de învăţarea pacientului să-şi
flacciditate)/ corective (inclusiv trucheze anumite mişcări (în
ortezări cu efect totodată, principiu, ireversibil) pierdute;
spasmolitic) în faza de autorecunoaştere kinestezică
spasticitate; manevre de drenaj
bronşic (posturări propensive 93.
specifice, tapotamente, manevre a) scăderea capacităţii/
presoare/ reflexe); eficienţei globale de răspuns la
asistarea evacuării urinei provocări antigenice noi
(montare de cateter fix sau b) creşterea globală,
training vezical/ sondaj policlonală, a producţiei de
intermitent); imunoglobuline
mobilizări pasive ale c) reducerea funcţiei
membrelor paralizate (cu efect supresoare limfocitare
de „pompaj” circulator exogen); d) creşterea cantităţii de
alimentarea pe sonda nazo- produse antigenice endogene
gastrică (şi în acest sens, care, coroborat cu o creştere a
instruirea aparţinătorilor) a sintezei crescute de
pacientului cu tulburări de (auto)anticorpi este propensivă
deglutiţie, inclusiv în caz de pentru fenomenele de
necesitate, aspirarea alimentelor autoimunitate
pătrunse accidental în zona e) creşterea/ proliferarea
laringo-traheală; expansiunilor clonale –
verticalizarea progresivă a nefuncţionale – ale celulelor T
bolnavului în pat/ posturarea în (TCE: cu până la 80%, în cadrul
„şezut alungit” şi apoi progresiv, totalului populaţiei celulare T-
în „şezut scurtat”, inclusiv la CD8)
marginea patului, cu asistarea
menţinerii/ reeducării echilibrului 94.
postural al trunchiului c) hipofiză
(predominant prin dezechilibrări
cotrolate); 95.
asistarea/ promovarea b) creierul
(re)efectuării unor activităţi e) ovarele
gestuale,mai întâi de autoservire,
cu membrele şi hemicorpul 96.
indemne (ulterior, în cazul unei epifiza;
evoluţii recuperatorii îndelungate nucleii suprachiasmatici;
sau nesatisfacătoare: să scrie cu retinele;
mâna neafectată); ariile hipotalamice preoptice;
învăţarea şi asistarea ganglionii nervoşi
pacientului în efectuarea supracervicali;

295
irişii; şi a celei de adaptare/ adecvare/
coroidele; integrare a echilibrului acido-
ovarele; bazic – prin ratele de eliminare/
unii nervi periferici conservare de electroliţi: Na, K,
Ca, Mg;
97. – bacteriurii sau/ şi piurii
d) glanda pineală (inclusiv dezvoltarea de infecţii –
asimptomatice sau uneori,
98. simptomatice –, la nivelul
a) VSH tractului urinar);
b) sideremia – creşterea în volum/
c) glicemia adenomatoza prostatei, cu
d) albuminemia dezvoltarea de uropatii
e) creatininemia obstructive secundare

99. 101.
a) lărgirea nasului a) între 4 şi 5 boli
b) alungirea pavilioanelor
auriculare 102.
c) rarefacţia pilozităţii corporale – scad:
d) exacerbarea curburilor volumul plasmatic total
fiziologice, predominant cervico- (predominant prin reducerea
dorsale, ale coloanei vertebrale conţinutului în apă, atât la nivel
e) calviţia extra- cât şi intra-celular);
capacităţile funcţionale
100. leucocitare (în principal prin
– reducerea (între 25 şi 85 de scăderea, la nivelul acestora, a
ani), a: conţinutului de calciu intracelular
numărului de nefroni şi a sintezei de fosfo-inozitol şi
funcţionali (cu 30-40%); diacil-glicerol);
masei parenchimelor renale – capacitatea de extracţie a O2
predominant la nivel cortical – şi din sângele arterial;
implicit, a greutăţii acestora; presiunea parţială a O2 în
fluxului plasmatic renal – prin sângele arterial
modificări degenerative, de – creşte:
angioscleroză, la nivelul arterelor activitatea sistemului coagulării
renale; – „status trombofilicus” – cu
ratei de filtrare glomerulară; dezechi- librarea consecutivă a
capacităţii de concentrare echilibrului fluido-coagulant
urinară (inclusiv prin scăderea
capacităţilor funcţionale la nivel 103.
tubular: retro-resorbţie şi purpura senilă;
excreţie); keratoza senilă;
capacităţii de acidifiere a urinii hipertensiunea geriatrică;

296
arterita gigantocelulară; kinetoterapeut/ fizio-
osteoporoza tardivă (senilă, tip kinetoterapeut;
II)/ osteomalacia; asistentă (nursă) de îngrijiri
geroemfizemul senil; generale (inclusiv recuperatorii/
depresia tardivă; nursing de reabilitare);
sindroamele dementive asistentă de balneo-fizio-
(vasculare, degenerative senile, terapie şi recuperare medicală
pe fond lezional organic, tip psiholog;
Alzheimer); psihiatru;
leucemia limfatică cronică; asistent social;
cataracta senilă; preot
polimialgia reumatică;
(poli osteo)artroza; 107.
ulcerele trofice (de decubit/ b) Recuperarea geriatrică
escare); c) Geroprofilaxia balneo-
boala (osteodistrofia) Paget; fiziatrică
mielomul multiplu; d) Îngrijirile recuperatorii la
carcinomul prostatic; vârstnici (Nursing de reabilitare)
AVC (stroke);
maladia Parkinson; 108.
hipotermia accidentală; a) 16/18–59/64 ani
incontinenţa urinară tardivă;
infecţii (recurente/ cronice) 109.
reno-urinare; stare psihică tensionată;
angiodisplazia colonică anxietate (datorată cel mai
frecvent fricii de moarte);
104. lipsa unor progrese evidente/
c) efectele antireumatice: spectaculoase în îmbunătăţirea
analgezice, vasodilatatorii locale, stării de sănătate;
imuno- modulatorii anumite stereotipuri mentale
e) efectele asupra tulburărilor (spre exemplu: misoginism sau/
de dinamică sexuală şi pudibondism – sau invers,
obsesii sexuale, uneori cu
105. elemente de hărţuire, sau diverse
gerontoxonul; manii – exacerbate prin
pruritul tardiv; îmbătrânirea cerebrală – ce pot
prezbiopia; genera, alături de exacerbarea,
prezbiacuzia; în acelaşi context, hiperxigenţe/
gero-fonastenia pretenţii exagerate faţă de
personalul de îngrijire şi
106. consecutiv, o cvasi-permanetă
medic specialist de G-G; (sau/ stare de nemulţumire/
şi) neîncredere/ suspiciune);
medic specialist de RMFB; obstacole obiective în

297
comunicare (tulburări senzoriale, c) determinismul biologic
stări confuzive) d) determinismul psiho-social
e) ansamblul modificărilor
110. „programate“ şi de „uzură“,
b) 60/65 – 75/80 ani survenite în dinamică, pe
parcursul întregului ciclu
111. ontogenetic
stereotipuri de mentalitate (ca
expresie fie a unei lipse de 115.
vocaţie pentru activitatea la patul a) alterarea fluxului geno-
bolnavului vârstnic, fie a unei informaţional: ADN nuclear –
insuficienţe de educaţie de ARN mesager – ribozomi, cu
specialitate): desconsiderarea creşterea progresivă a ratei de
vulnerabilităţilor şi sensibilităţilor erori în replicare sau/ şi
pacientului bătrân sau/ şi a transcripţie şi cu acumulări
nevoilor acestuia, pe motiv că consecutive de defecte la nivelul
tratarea/ îngrjirea sa este proteinelor sintetizate
neimportantă, întrucât tot va citoplasmatic
muri; b) scăderea eficienţei
atitudini de superioritate în sistemelor (predominant)
raport cu performanţele enzimatice responsabile de
cognitive/ senzoriale/ fizice repararea leziunilor ADN sau/ şi
reduse ale bătrânului; proteice
lipsa experienţei ontologice c) stresul oxidativ
personale (nu a avut – încă – d) stresul caloric (alimentar)
vârsta celui pe care îl îngrijeşte) e) inflamaţia cronică
sau/ şi diferenţa mare de vârstă
(adesea nursele sunt tinere sau 116.
chiar foarte tinere) a) procaină hidroclorică
b) acid paraaminobenzoic
112. d) potasiu
e) 75/80 ani şi peste e) fosfor

113. 117.
c) evaluarea bio(psiho)clinico- a) vitamina B6
funcţională b) procaină hidroclorică
d) evaluarea socială (a funcţiei c) resveratrol
sociale) d) mezoinozitol
e) evaluarea medicală e) potasiu
generală şi geriatrică
118.
114. a) modificarea factorilor de
a) variabilitatea transcripţie, cu alterarea globală
b) diferenţialitatea a expresiei genice

298
b) inflamaţia cronică patogenă, şi vestibulare;
prin stimularea indirectă a insuficenţe musculare la trenul
producerii de citokine inferior
inflamogene
c) fibroza 122.
d) lezarea celulară ireversibilă disfuncţii/ alterări: senzitiv-
e) alterarea complexă a proprioceptive, senzoriale –
mecanismelor răspunsului imun vizuale sau/ şi vestibulare;
insuficienţe musculare la trenul
119. inferior
a) practicarea zilnică de
exerciţii fizice dinamice, 123.
repetitive, adecvate ca nivel de distribuţie egală pe sexe sau o
solicitare fizică relativă predominanţă a celui
b) practicarea unor forme de masculin; caracterul de simetrie
terapie ocupaţională adecvate ca al localizărilor articulare este mult
nivel de solicitare fizică mai puţin pregnant;
(grădinărit, pictură, modelaj, jucat debut brusc, predominant la
golf) articulaţii mari;
c) educaţia profesională (cu) aspect clinic de oligoartrită
continuă evidentă, uneori cu caracter
d) ocuparea (menţinerea) în saltant;
funcţii de conducere distrucţii articulare mai
e) cure balneo-climatice frecvente;
profilactice active, cu secvenţe impotenţa funcţională (algică şi
procedural-metodologice de tip inflamatorie) marcată;
revigorare/ „întreţinere“/ anti- amiotrofii precoce;
aging şi antistres alterarea marcată a stării
generale;
120. (dar) lipsa relativă a afectărilor
interesarea arterelor mici şi viscerale;
medii; sindrom biologic inflamator
prezenţa de celule gigante, sever;
multinucleate; (dar) FR mai rar prezent
inflamaţie granulomatoasă
124.
121. a) bicepsul brahial
căderi accidentale/ împiedicări; b) supraspinosul
„drop-attack”-uri; c) subscapularul
ameţeli/ vertij (inclusiv d) infraspinosul
precipitate de mişcări bruşte ale e) micul rotund
capului sau/ şi gâtului);
deficite senzitiv-proprioceptive 125.
sau/ şi senzoriale – vizuale sau/ a) este una dintre cele mai

299
importante probleme de sănătate d) scăderea treptată a
publică capacităţii globale de adaptare şi
c) este cea mai frecventă de răspuns a organismului la
suferinţă cronică musculo- stres
scheletală la indivizii în vârstă de e) declinul morfo-funcţional
peste 50 de ani general, lent evolutiv, fără
d) se caracterizează prin decompensări/ insuficienţe de
degenerescenţa focală a organ sau sistem
cartilajului articular
e) are caracter multifactorial 131.
c) o genă, plus produsul său
126. de expresie: o proteină ce
a) criza retragerii din sesizează leziunile ADN cauzate
activitatea profesională de stresul oxidativ şi orientează
b) criza determinată de acţiunea unor (alte) proteine
îmbătrânirea geriatrică reparatorii către leziunile
c) criza determinantă de respective
plecarea copiilor
132.
127. c) sirtuinele
b) persoanele cu vârsta peste
65 de ani petrec, în medie, 2 zile 133.
pe an în spital b) acid glutamic
c) persoanele cu vârsta peste c) procaină hidroclorică
85 de ani petrec, în medie, 12 e) potasiu
zile pe an în spital
d) bătrânii au boli cronice 134.
ocupă 2 paturi din 5 în unităţile b) 7 ani
spitaliceşti obişnuite
e) bătrânii ocupă 1 din 2 locuri 135.
în unităţile de asistenţă socială a) ţesutul conjunctiv, la nivelul
tuturor structurilor ce îl conţin,
128. sporeşte cantitativ şi îşi reduce
a) de 2–3 ori elasticitatea
b) creşte, la nivelul
129. cvasitotalităţii celulelor gradul de
d) 1903 neregularitate – ca distribuţie –
de dezorganizare structurală şi
130. respectiv, de variabilitate – ca
a) modificările deteriorative mărime
b) modificările adaptative c) se reduce cu circa 1/3 masa
c) limitările graduale ale protoplasmatică/ numărul de
funcţiilor şi performanţelor majore unităţi celulare active metabolic
de integrare şi de (auto)control d) creşte, ca fenomen de

300
hipertrofie compensatorie, contractile/ „sarcopenie” – cât şi
mărimea multora dintre celule prin alterarea capacităţilor (în
e) scade conţinutul în apă principal: cardio-vasculare şi
respiratorii – capacitatea
136. aerobică şi capacitatea
medic de familie; musculară – precum şi de
nursă (asistentă generalistă/ extracţie a oxigenului din sângele
de îngrijiri); arterial, la nivelul suprafeţelor de
fizio-kinetoterapeut/ schimb nutriţional, cu consecinţă
kinetoterapeut; globală: fatigabilitatea;
medici: geriatru şi recuperator scăderea acuităţilor: vizuală
(sau după caz şi de alte sau/ şi auditivă;
specialităţi) – în cadrul colaborării încetinirea mişcărilor, cu
cu alţi specialişti „pe orizontală”; pierderea agilităţii fizice, inclusiv
asistent social; a unor abilităţi motorii;
preot tulburări variabile în
coordonarea mişcărilor;
137. creşterea (consecutivă) a
b) inhibarea activităţii timpului de reacţie şi respectiv a
fagocitelor mononucleare preciziei în gestualitatea
e) alterarea producţiei de profesională;
interferon şi a activităţii încetinirea/ întârzierea – pe
limfocitelor NK fondul involuţiei multiplane a
activităţii nervoase – a proceselor
138. mentale (în general şi în mod
a) jumătate special) a celor decizionale (în
unele situaţii, chiar
139. imposibilitatea luării unor decizii
d) patru boli rapide), legate de activitatea
profesională;
140. scăderea memoriei imediate;
scăderea forţei şi a rezistenţei diminuarea puterii de
musculare, atât prin modificări concentrare;
intrinseci, la nivelul reducerea capacităţii de a
parenchimului diferenţiat – de la învăţa lucruri noi;
nivelul genic, al mutaţiilor/ alterări alterarea globală/ corolară a
ale ADN-ului mitocondrial (cu mecanismelor şi performanţelor
reducerea producţiei de ATP şi de reacţie la orice tip de stres,
inducţii de apoptoze – astfel încât, aceeaşi muncă – ce,
consecutiv), ca şi respectiv, de desfăşurată în condiţii
expresionare a proteinei corespunzătoare, este un factor
inhibitorii a creşterii musculare: sanogen – prestată pe durata
miostatina, până la scăderea, în vieţii adulte, devine, la vârsta a
ansamblu, a masei de proteine treia, un factor stresant – mai

301
ales în condiţiile unei economii b) rectangularizarea curbei de
concurenţiale, marcate de o supravieţuire
competiţie acerbă, cu conflict (şi)
din acest punct de vedere, între 150.
generaţii, pe piaţa muncii c) stimulator sirtuinic
e) compus chimic ce se
141. găseşte în vinul roşu
b) STH
c) noradrenalină 151.
e) adrenalină a) articulatiilor interfalangiene
distale
142.
d) 10-14 zile 152.
a) stresul mecanic
143. b) boli metabolice
a) 45–75 ani e) boli endocrine

144. 153.
e) vegetativ a) genunchii
c) articulaţiile interfalangiene
145. distale
b) autonomie individuală e) articulaţiile coloanei
pierdută vertebrale
c) nevoi speciale de îngrijiri/
asistenţă medicală sau/ şi socială 154.
d) vârsta de peste 75 de ani a) sindromul cardio-vascular
b) sindromul cerebro-vascular
146. c) sindromul anxios-depresiv
c) 60–75 ani d) sindromul locomotor
e) sindroamele/ stările
147. grabatare
a) 19%
155.
148. aterosclerotic;
a) durata medie de viaţă medicamentos;
b) speranţa medie a vieţii la tumoral;
naştere encefalopatic;
c) durata medie de viaţă post-traumatic
sănătoasă
d) durata medie de viaţă cu 156.
incapacitate a) predispoziţia genetică
e) mortalitatea generală b) boli metabolice (diabet,
gută)
149. c) boli endocrine (hipotiroidism,

302
hiperparatiroidism) ortostatism şi mers, cu tendinţă
d) stresul mecanic/ la cădere predominant înspre
suprasolicitare articulară înainte;
e) senescenţa, inclusiv la acuitatea vizuală scăzută;
nivelul structurilor articulare insuficienţe musculare,
predominant la nivelul
157. stabilizatorilor şoldurilor;
a) pierderea de rol şi statut în alterări ale propriocepţiei;
familie osteoporoza
b) pierderea relaţiilor
profesionale 163.
c) pierderea relaţiilor sociale creşte activitatea enzimelor
d) pierderea memoriei degradative (în principal citokine
e) pierderea de funcţii şi fosfokinaze);
senzoriale scade conţinutul în apă;
scade conţinutul în
158. proteoglicani
a) subţierea mucoasei bucale
b) retractarea gingiilor şi 164.
masticaţie dificilă b) articulaţii uşor tumefiate
c) uscăciunea la nivelul c) temperatura locală uşor
cavităţii bucale şi limbii crescută
d) atrofia mucoasei colonice d) limitarea mobilităţii articulare
e) incontinenţa ano-rectală e) deformări articulare variabile

159. 165.
a) paloarea a) îngustarea spaţiului articular
b) tahipneea b) scleroza sucondrală
d) ameţeala c) chiste osoase subcondral
e) cefaleea d) osteofitoza
e) deformarea contururilor
160. extremităţilor osoase
b) MMS
166.
161. a) controlul inflamaţiei
cardio-vascular; b) reducerea durerilor şi
osteo-articular; redorilor articulare
digestiv; respirator; c) menţinerea sau/ şi
nefro-urologic; ameliorarea forţei şi troficităţii
neurologic; musculare din vecinatatea
psihiatric articulaţiilor afectate
d) adaptarea funcţională şi
162. psihologică a bolnavului la
tulburările (de ansamblu) de disfuncţiile irecuperabile

303
e) menţinerea sau/ şi d) muşchii pelvi-trohanterieni
restabilirea – în limitele posibile –
a unor poziţii şi mobilităţi 172.
articulare funcţionale b) presupune efectuarea, în
prealabil, de măsurători
167. antropometrice
a) stadiul I c) presupune anchetă dietetică
b) stadiul II d) cel mai fidel indice
e) stadiul prodromal antropometric este circumferinţa
moletului
168. e) la vârstnici se obţin, în
b) gerontologia general, valori diminuate
c) prezenţa de factori de risc
pentru boala varicoasă 173.
d) sindroame hipokinetice a) este, ca tip de articulaţie, o
e) boli „a frigore“ enartroză
b) mişcarile şoldului cu
169. genunchiul flectat sunt mai ample
d) GDS decât cele cu genunchiul extins
c) diferenţele dintre mişcările
170. active şi cele pasive sunt mai
a) se solicită bolnavului să facă mari la şold decât la alte
câţiva paşi articulaţii
b) se consemnează d) şoldul are, comparativ cu
eventualele redori, contracturi/ genunchiul, o mobilitate mai
retracturi, sau/ şi atitudini mare
vicioase
c) se consemnează 174.
eventualele tulburări de statică a) este o patologie frecvent
vertebrală întâlnită la bătrâni
d) se consemnează c) una dintre scalele utilizate
eventualele tulburări de statică pentru evaluarea acestui tip de
sau/ şi funcţionale la nivelul patologie este Geriatric
genunchilor Depression Scale (GDS)
e) se consemnează d) GDS cuprinde un chestionar
eventualele tulburări de statică cu 30 de întrebări
sau/ şi funcţionale la nivelul e) un scor GDS de peste 22 de
picioarelor puncte semnifică depresie
severă
171.
a) coaptaţia capetelor 175.
articulare a) starea generală a bolnavului
b) direcţia axei colului femural b) starea funcţiilor psihice/
c) ligamentul iliofemural cognitive

304
c) capacitatea de mobilitate/ tulburări de echilibru;
mobilizare ameţeli/ vertij;
d) starea de nutriţie acufene/ acuasme
e) continenţa/ incontinenţa
urinară 179.
c) acţiunea gerontologică în
176. teritoriu
b) înclinarea posturală,
accentuată de mers, este 180.
cauzată în pricipal de balansul d) Nascher
altern al părţii superioare a
trunchiului 181.
c) mersul legănat se datorează b) 1909
în principal redorilor (sau/ şi –
mai rare – anchilozelor) la nivelul 182.
articulaţiilor coxofemurale d) 2000
d) şoldurile sunt structurate
pentru sprijin în ortostatism şi 183.
mers (articulaţii portante) c) subiectul poate face singur
e) mersul pseudobulbar este până la 25% din activităţile/
cu paşi mărunţi eforturile impuse de traiul zilnic

177. 184.
b) 1952 d) apoptoză

178. 185.
cefalee; b) o moleculă de semnalizare
depresie; de la nivel cerebral, ce induce
(neur)astenie; creşterea intra-neuronală
Impulsuri suicidare/ tentative marcată a activităţii metabolice
de suicid; oxidative, intens producătoare de
anxietate; SRO
alterări ale funcţiilor intelectual- d) un agent chimic endogen ce
afective: atenţie/ vorbire, favorizează indirect apoptoza
memorie, afect, stimă de sine neuronilor cerebrali în condiţiile
(self-esteem – element important unor diverse situaţii de distres/
în cadrul stărilor grabatare), agresiune
voinţă – inclusiv inhibitorie; e) o proteină ce induce indirect
alcoolism; creşterea marcată a nevoilor
pseudobulbarism; metabolice de oxigen şi astfel, a
tremor senil; sensibilităţii deosebit de mari
parkinsonism; (cunoscute) a neuronilor
deficite senzitiv/ proprioceptiv- cerebrali la hipoxie
senzoriale;

305
186. a) forma digestivă
a) 10.000 b) forma osteo-articulară
c) forma fără durere
187. d) sindromul coronaro-
e) 100.000.000 cerebral
e) agravarea tulburărilor
188. trofice din arterite
a–B
b–A 195.
c–D a) dispneea
d–C c) tusea nocturnă
d) confuzia
189.
a) encefalopatia hipertensivă 196.
b) retinopatia hipertensivă a) durere la mers
c) accidentul vascular cerebral b) durere la repaos
d) nefropatia hipertensivă c) parestezii la nivelul
e) cardiopatia hipertensivă membrelor inferioare

190. 197.
b) hipotensiune arterială a) bronhopneumoniile
c) ameţeli b) tromboflebitele
e) pierdere tranzitorie de c) escarele de decubit
conştienţă d) coma
e) infectiile urinare
191.
a) posturarea pacienţilor 198.
b) hidratarea a) febră
d) aspirarea traheobronşică e) tuse productivă
e) tapotarea toracică
199.
192. a) insuficienţa cardiacă
a) durere retrosternală b) abcesul pulmonar
b) dispnee c) sindromul de deshidratare
c) paloare d) pleurezia
d) scădere a tensiunii arteriale e) tahiaritmiile
e) senzaţie de urinare
200.
193. b) sondarea vezicală
a) electrocardiograma d) diabetul zaharat
b) coronarografia e) adenomul de prostată
e) ecografia coronariană
201.
194. a) febră

306
b) durere lombară e) lipotimii
d) disurie
e) nicturie 206.
a) retinopatia
202. b) vezica neurogenă
a) IU de stres d) nefropatia
b) IU tranzitorie e) polineuropatia
d) IU permanentă
207.
203. a) vasodilatatoare coronariene
a) durere abdominală b) antiagregante
d) confuzie c) hipolipemiante
e) anurie
208.
204. a) inhibitori de enzimă de
b) insulinică conversie
b) blocanţi ai canalelor de
205. calciu
a) fatigabilitate c) beta-blocante
b) paliditate tegumentară d) sartani
c) dureri digestive e) diuretice
d) ameţeli

307
308
Bibliografie
1. Adams best practices. www.adams.com
2. Andrieş L., Olinescu A. – Compendiu de imunologie fundamentală. Chişinău, Ed.
Ştiinţa, Bucureşti, 1992
3. Andrieş V. – Excitanţi termici de contrast, mijloc de testare a reactivităţii
organismului în balneofizioterapia afecţiunilor reumatismale. Teză de doctorat, IMF-
Bucureşti, 1984
4. Andrieş V. – Note de curs. Medicină fizică, balneoclimaterică şi kinetoterapie,
partea 1 – Hidroterapie şi Electroterapie. Ed. Universităţii Ecologice, Facultatea de
Medicină Generală, Bucureşti, 1994
5. Andrieş V. – Prelegeri de fototerapie, Bucureşti,1986
6. Anghelescu A., Onose G. – Romanian Contributions to the Development of the
International Project “ICF Core Sets – for Spinal Cord Injury”. Romanian
Neurosurgery, 14(1): 23
7. Anghelescu A., Onose G. – Toxina botulinică - alternativă terapeutică modernă în
abordarea spasticităţii şi a sindroamelor distonice: caracteristici, avantaje, limite şi
perspective. Infomedica, 3(137), 2006
8. Anghelescu A., Onose G. şi col. – Epidemiology of the traumatic spinal cord injury
at old age. The expertise of of the Clinical Emergency Hospital „Bagdasar-
Arseni”.Romanian Neurosurgery, 14(1): 19, 2007
9. Anghelescu A., Onose G. şi col. – Evolution of the cervical traumatic spinal cord
injury în the old age, comunicare la International Conference on Gerontology, Arad,
România, 2006
10. Arne L. – Bilan clinique. Medicine de reeducation et readaptation. Documenta
Geigy, 1982
11. Arnett E. G. – The seronegative spondyloarthropathies. Curr Opin Rheumatol, 4(4):
460, 1992
12. Arseni A., Valcoreanu-Zbăganu G., Roşca V., Popescu R., Roşca T. –
Electroacupuncture in the treatment of headache. Neurol Psychiatr, 26(4): 265,
1988
13. Arseni C., Oprescu I. – Durerea. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
14. Arseni C., Panoza G. – Patologie vertebro-medulară cervicală. Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982
15. Arseni C., Stanciu M. – Discopatiile vertebrale lombare. Ed. Medicală, Bucureşti,
1983
16. Aşgian B., Stamatoiu I. (sub red.) – Neuropatii periferice (mono- şi polineuropatii).
Ed. Medicală, Bucureşti, 1984
17. Baciu C. I. – Aparatul locomotor. Ed. Medicală, Bucureşti, 1981
18. Baciu C. I. – Chirurgia şi protezarea aparatului locomotor. Ed. Medicală, Bucureşti,
1981
19. Baciu C. I. – Kinetoterapia pre- şi postoperatorie. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981
20. Baciu C. I. – Laxităţile posttraumatice ale genunchiului. Ed. Medicală, Bucureşti,
1991
21. Baciu C. I., Radovici I., Cristea D., Constantinescu C., Jurian Z. – Kinetoterapia pre-
şi postoperatorie. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983
22. Baciu L. – Fiziologie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977
23. Badea Steluţa – Buziaşul zilelor noastre, posibilităţi de tratament şi perspective.
Lucrare comunicată la aniversarea a 175 ani a staţiunii Buziaş.
24. Badiu C. – Genetic clock of biologic rythms. J Cell Mol Med, 7(4): 408, 2003
25. Balteş P.B., Mayer K.U. – The Berlin Aging Study (Aging from 70 to 100). Ed.
Cambridge University Press, 1999
26. Banciu Mioara – Caracteristicile şi indicaţiile apei minerale de Lovrin şi Teremia

309
Mare. Lucrare comunicată la USSM Reumatologie şi Balneologie, dec. 1988
27. Banciu Mioara – Contraindicaţiile curei balneare la bolnavii cardiovasculari.
Participare la masa rotundă privind “Tulburările de ritm", sub conducerea prof. dr.
Luca Stanciu, 1980
28. Banciu Mioara – Contribuţii asupra recuperării funcţionale în coxartroză prin terapia
complexă şi cu apă termo-minerală cloruro-sodică din Timişoara. Lucrare
comunicată la USSM Reumatologie, mar. 1972
29. Banciu Mioara – Monografia apelor termo-minerale din municipiul Timişoara şi
judeţul Timiş. Ed. Mirton, Timişoara, 1996
30. Banciu Mioara – Sistemul HLA şi spondilartropatiile seronegative. Al Vl-lea Congres
de Reumatologie. Rev. de Reumatolologie, 6 [Suplim]: 54, 1996
31. Banciu Mioara, Banciu T. – Posibilităţi şi limite în recuperarea bolnavilor cu hepatite
cronice prin cure termale. Lucrare comunicată la Congresul Naţional de
Balneofizioterapie, Bucureşti, apr. 1974
32. Banciu Mioara, Banciu T., Ladarlu P., Ivan F. – Cercetări de crenofarmacodimanie
privind acţiunea apei de Buziaş asupra funcţiei biliare. Viaţa Medicală, 2: 2, 1987
33. Banciu Mioara, Diaconescu I. – Contribuţii asupra terapiei cu apă minerală din
parcul Pionierilor inhalată sub forma de aerosoli dispersaţi prin ultrasunete. Lucrare
comunicată la Sesiunea Ştiinţifică a Cadrelor Didactice IMF, 8-9 nov. 1968
34. Banciu Mioara, Seceleanu A. – Crenoterapia în afecţiuni digestive şi renale. Lucrare
comunicată la USSM Medicală Generală, 1 dec. 1977
35. Banciu, Mioara – Balneofizioterapie clinică şi recuperare (vol. 1 şi 2). Ed. Mirton,
Timişoara, 1998
36. Banciu, Mioara – Balneofizioterapie generală şi concepte moderne de recuperare.
Ed. Mirton, Tmişoara, 1996
37. Band H., Panchamoorthy G., McLean J., Morita C. T., Ishikawas, Modlin R.,
Brenner M. B. – Forum in Immunology, 1991
38. Bâră Ctin. – Imunologie fundamentală. Biologia raspunsului imun. Ed. Medicală,
E.M.S.A., Bucureşti, 1996
39. Bardot A., Bensoussan L., Berteanu M., şi col. – Cartea albă a a specialităţii de
medicină fizică şi de reabilitare în Europa. Produsă de Secţiunea de medicină fizică
şi de reabilitare, Uniunea Europeană a Medicilor Specialişti (UEMS), în colaborare
cu Academia Europeană de Reabilitare Medicală şi Societatea Europeană de
Medicină Fizică şi de Reabilitare. Ed. Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 2006
40. Baron G., Tubach F., Ravaud P., Logeart I., Dougados M. − Validation of a short
form of the Western Ontario and McMaster Universities Osteoarthritis Index function
subscale in hip and knee osteoarthritis. Arthritis Rheum, 57(4): 633, 2007
41. Basford J. R., Fialka-Moser V. – The physical agents. In: Q'Young B. J., Young M.
A., Stiens S. A., Physical Medicine and Rehabilitation Secrets. (2nd edition). Hanley
& Belfus Inc., Philadelphia, USA, 2001
42. Beckmann Murray Ruth, Zentner Proctor Judith – Nursing assessment and health
promotion through the life span (3rd edition). Prentice-Hall, New Jersey U.S.A.,
1985
43. Bergmanson J. P. G., Sheldon T. M. – Ultraviolet radiation revisited. A review.
CLAO J, 23:196, 1997
44. Berlescu Elena – Dicţionar enciclopedic medical de balneologie. Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1982
45. Berlescu Elena – Lecţii de balneoclimatologie şi medicină fizică recuperatorie. Curs
litografiat, I.M.F. Bucureşti, 1997
46. Berlescu Elena – Locul balneoclimatologiei în terapeutică. Medicina modernă, 2(1):
2, 1995
47. Berlescu Elena – Staţiunile balneare de-a lungul timpului şi azi. Ed. Medicală,
Bucureşti, 1971
48. Berlescu Elena, Dumitrescu S., Chirilă L. – Aspecte privind posibilităţile de

310
recuperare prin factori fizici la bolnavi cu arteriopatie cronică de supraîncărcare.
Comunicare la Sesiunea Ştiinţifică I.M.F. Bucureşti, 1977
49. Bernabucci I., Conforto Silvia, Capozza M., Accornero N., Schmid M., D’Alesio T. –
A biologically inspired neural network controller for ballistic arm movements. J
Neuroeng Rehabil, 4: 33, 2007
50. Bernacchi P. F. – Medicina e termalismo nella evoluzione della legislazione
sanitaria. Atti Congresso "Thermalism in the new millennium", pp. 30-32, Roma,
nov. 2000
51. Berzon R-A. – Understanding and using health-related quality of life instruments
within clinical research studies in quality of life assessement in clinical trials. Ed. de
Staquet, Oxford University Press, 1988
52. Biering-Sorensen F., Scheuringer M., Baumberger M., et al. – Developing core sets
for persons with spinal cord injuries based on the International Classification of
Functioning, Disability and Health as a way to specify functioning. Spinal Cord, 44:
541, 2006
53. Bischop de G., Dumoulin J., Aaron CI. – Electrotherapie appliquee en
kinesitherapie et reeducation, en rhumatologie et medicine du sport (2eme Edition).
Ed. Masson, Paris- Milan-Barcelone-Mexico, 1989
54. Bistriceanu M., Grigore D., Pereţianu B., Voiculescu C. – Imunopatologia sistemului
endocrin. Ed. Oltenia, Craiova, 1993
55. Bistriceanu V., Drăghici E., Bistriceanu A. – Sistemul nervos: analizatorii: noţiuni
fundamentale. Ed. Fundaţiei Academice "Vasile Voiculescu", Buzău, 2000
56. Bogdan C. – Elemente de geriatrie practică. Ed. Medicală, Bucureşti, 1992
57. Bogdan C. – Geriatrie. Ed. Medicală, Bucureşti, 1997
58. Bogdan C. (ed. coord.), Chirilă Odette, Petrea S., Omer Ioana, Rahnea-Nita
Gabriela, Sandu L. – Elemente de îngrijiri paliative. Ed. Universitară, Bucureşti,
2006
59. Bogdan C., Onose G. şi col. – Consideraţii asupra stării de sănătate a populaţiei
vârstnice feminine din România, în prag de mileniu, în contextul accentuării
procesului de îmbătrânire demografică. Infomedica, 7(77), 2000
60. Bogdan C., Onose G. şi col. – Health state of feminine elderly population în
Romania at the end of the millenium. Lucrare comunicată (de Onose G.) la
Conferinţa internaţională „Women's Health The Nation's Gain", Singapore, 1999
61. Bogdan C., Onose G., Onose Liliana – Reţelele gerontologice şi acţiunea
gerontologică în teritoriu – o necesitate a managementului modern al activităţii
geronto-geriatrice. Rev. Infomedica, 4(74), 2000
62. Bogdan C., Stoianovici S. – Ghid de nursing geriatric, Ed. Zecasin, Bucureşti, 1997
63. Bojan Adelina, Onose G. şi col. – Dynamics of personality in the psycho-social
adaptation of the overall emergent type in the Romanian old individuals. Poster la
International Conference on Gerontology, Arad, România, 2006
64. Braddom R.L. et al. – Physical Medicine & Rehabililitation (2nd edition). W. B.
Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2000
65. Braddom R. L. et al. – Physical Medicine & Rehabililitation (3rd edition). W. B.
Saunders Company, Philadelphia, U.S.A., 2007
66. Brazdeş Livia, Onose G. – In vivo evaluation of changes în bone mechanical
characteristics, for old women, after a hip prosthesis. Lucrare comunicată (de
Onose G.) la Conferinţa Internaţională „Women's Health - The Nation's Gain",
Singapore, 1999 şi publicată ulterior în „Romanian Journal of Gerontology and
Geriatrics", 21(1-2), 1999
67. Brazdeş Livia, Onose G. – Modificarea compoziţiei corporale a vârstnicului, cu
referiri asupra impactului hemodializei. Lucrare prezentată la Conferinţa Naţională
cu Participare Internaţională „Actualităţi şi Perspective în Gerontologie şi Geriatrie
la cumpăna dintre milenii", Bucureşti-Otopeni, 2000
68. Brocklehurst J. C., Tallis R.C., Fillit H. M. – Textbook of Geriatric Medicine (4th

311
edition). Churchill, Livingstone, 1992
69. Cârdei V., Onose G., şi col. – Sistem ortetic robotizat pentru asistarea/recuperarea
ortostatismului şi mersului la persoane vârstnice, sever disabilitate prin insuficienţe
cardio-respiratorii sau/şi la pacienţi cu deficiente neuro-locomotorii grave. Raport la
Conferinţa Naţională cu Participare Internaţională a Societăţii Române de
Neurochirurgie, Sinaia, sept. 2006, respectiv la : Simpozionul VIASAN oct., 2006, la
Congresul Naţional de Medicină Fizică şi Recuperare, Poiana Braşov, nov. 2006, la
Simpozionul International: “Textile inteligente şi inginerie convergentă”, Bucureşti,
nov. 2006 şi la International Conference on Biomaterials & Medical Devices
BiomMed, Iasi, nov.2006
70. Ciurea A. V., Ciubotaru V, Gh., Avram E. – Dezvoltarea managementului în
organizaţiile sănătăţii – Excelenţă în serviciile de neurochirurgie –. Ed. Universitară,
Bucureşti, 2007
71. Ciurea A. V., Davidescu H. B. – Traumatologie cranio-cerebrală. Ed. Universitară
„Carol Davila”, Bucureşti, 2006
72. Ciurea A. V., Mureşanu D., Onose G., et al. – 3N-therapies (neuroprotection,
neuroplasticity & neurorehabilitation)-important factors to improve the global
outcome in intracranial aneurysm. Presentation at The 6th Congress of the
Romanian Society of neurosurgery, Bucureşti, sept. 2007
73. Ciurea A. V., Onose G. – Cadru/structură/prioriăţti/principii/forme organizatorice de
competiţie/căi şi rigori în cercetarea ştiinţifică europeană şi noile sisteme
naţionale de evaluare privind conferirea titlurilor de conferenţiar şi profesor
universitar, respectiv de cercetător ştiinţific gradele II şi I – Sinteza rezumativă a
principalelor aspecte actuale. Prezentare la solicitarea şi în prezenţa Senatului
UMF “Carol Davila”, Bucureşti, nov. 2005
74. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Biomateriale utilizate în neurochirurgie: actualităţi,
perspective, implicaţii pentru prognostic şi calitatea recuperării postoperatorii.
Raport la: The 5th National Congress of Physical and Rehabilitation Medicine with
International Participation, Bucharest, 2004
75. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Brain limits in neurorehabilitation sfter head injury.
Invited paper at the 3rd World Congress of the Academy for Multidisciplinary
Neurotraumatology, Nagoya, Japan, 2005
76. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Cellular/molecular processes & objectives for
neuroprotection in the recovery after spinal cord injury. Raport la The 2nd
International Congress of The Society for The Study of Neuroprotection and
Neuroplasticity, Braşov, 2006
77. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Neuroprotection measures for intracranial
anevrysms treatment to avoid cerebral ischemic stroke. Raport la The 2nd
InterNaţional Congress of The Society for The Study of Neuroprotection and
Neuroplasticity, Braşov, 2006, in press la The International Journal of
Neuroprotection and Neuroregeneration
78. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – New perspective of biomaterials in neurosurgery.
Raport la International Conference on Biomaterials & Medical Devices, BiomMed,
Iaşi, nov. 2006
79. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Primary and secondary lesions in traumatic brain
injury: limits & targets for endogenous and/or exogenous neuroprotection and
recovery. Raport la The 2nd International Congress of The Society for The Study of
Neuroprotection and Neuroplasticity, Braşov, 2006
80. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – Recuperarea complexă a traumatismelor cerebrale
în faza subacută. Poster la Conferinţa Naţională cu Participare Internatională a
Societăţii Române de Neurochirurgie, Sinaia, sept. 2006 şi respectiv, la Congresul
Naţional de Medicină Fizică şi Recuperare, Poiana Braşov, nov. 2006
81. Ciurea A. V., Onose G. şi col. – The complex rehabilitation after traumatic brain
injury, in the subacute phase (the clinical experience of the Emergency Hospital

312
„Bagdasar-Arseni, the Rehabilitation Division, in Bucharest, Romania). Raport la
The 4th World Academia Multidisciplinaria Neurotraumatologica (AMN) Congress,
Copenhaga, Danemarca, 2006
82. Ciurea A. V., Onose G., Mureşanu D. – Neuroprotection, neurorehabilitation and
psychological support in severe brain injury. Presentazion at The 6th Congress of
the Romanian Society of neurosurgery, Bucureşti, sept. 2007
83. Ciurea J., Onose G., Pasca S. – Brain-computer interface-state of art and possible
clinical applications. Comunicare la The National Conference of Neurosurgery and
Neurorehabilitation, with International Participation, Ocna Sibiului, iun. 2007
84. Conn H.F. et al. (Eds.) – Conn's Current Therapy. W. B. Saunders Company,
Philadelphia, USA, 1995
85. Cull J.G., Handy R.E. – Phisical medicine and eehabilitation approaches in spinal
cord injury. C. G. Thomas Publisher, Springfield, Illinois, USA, 1977
86. Daniels L., Worthingham C. – Evaluation de la fonction mulsculaire – Le testing -
Techniques de l'examen manuel (3eme edition). Maloine S.A. Editeur, Paris, 1973
87. Degeratu Cornelia – Algoneurodistrofia. Ed. Medicală, Bucureşti, 1983
88. Degeratu Cornelia, Ivănescu T., Moldovan Solange, Baican Ileana (colectiv de
redacţie) – Cura balneoclimaterică, indicaţii şi contraindicaţii. Ed. Medicală,
Bucureşti, 1986
89. DeLisa J. A., Gans B. M., et al. – Rehabilitation Medicine (3rd edition). Lippincott
Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 1998
90. Dumitraş D. C. – Biofotonica, bazele fizice ale aplicaţiilor laserilor în medicină şi
biologie. Ed. All Educational, Bucureşti, 1999
91. Dumitru D. – Ghid de reeducare funcţională. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1981
92. Dumitru D. – Volume conduction: theory and application. In: Dumitru D. (ed.),
Physical medicine and rehabilitation state of the art reviews: clinical
electrophysiology. Hanley & Belfus, Philadelphia, pp. 665-682, 1989
93. Dumitru D., Amato A. A., Zwarts M. J. – Electrodiagnostic medicine (2nd edition).
Hanley & Belfus, Philadelphia, 2002
94. Dumitru D., Walsh N. E. – Electrophysiologic instrumentation. In: Dumitru D, ed.
Physical medicine and rehabilitation state of the art reviews: clinical
electrophysiology. Hanley & Belfus, Philadelphia, pp. 684-699, 1989
95. Dumitru D., Walsh N. E. – Practical instrumentation and common sources of error.
Am J Phys Med Rehabil, 67: 55, 1988
96. Dumitru M. (sub red.) şi col. – Geriatrie. Ed. Medicală, Bucureşti, 1982
97. Ghidrai Olimpia – Geriatrie şi gerontologie. Ed. Srima, Cluj, 2000
98. Grigorean V. T. (sub red.) – Patologia secundară traumatismelor vertebro-
medulare, Ed. Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2009
99. Guyton A. C., Hall J. E. – Textbook of medical physiology (11th edition). Elsevier
Saunders, 2006
100.H.G. 886/2000, pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice. Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 507/16. X. 2000
101.Hall C. – Patients management/Physical agents. In: Hall C., Brody L.
T.,Therapeutic exercice - moving toward function. Lippincott Williams & Wilkins,
Philadelphia, USA, 1999
102.Iencean Şt. M., Nanovici N.,. Ciurea A. V, Onose G. – Repair of spinal cord injury.
Poster presented at the European Association of Neurosurgical Societies, Antalya,
Turkey, February, 2007
103.Ifrim M., Căpşan I. – Morfologia şi patologia ţesutului conjunctiv, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1983
104.Ionescu I., Onose G. şi col. – Aspecte conceptuale şi tehnico-organizatorice privind
curele profilactice în staţiunile balneo-climatice, în contextul Reformei Sistemului
Sanitar din România. Lucrare comunicată (de Onose) la Conferinţa Naţională de
Balneologie, Techirghiol, 1999

313
105.Kiss J. – Fiziokinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului
locomotor. Ed. Medicală, Bucureşti, 2002
106.Koopman W. J., Boulware D. W., Heudebert G. R. – Clinical primer of
rheumatology. Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, USA, 2003
107.Lăpuşan Aurelia, Lăpuşan Şt. – Techirghiol pentru Europa. Ed. Alma, Galaţi, 1999
108.Lăscărache G., Gutiu I. – Cum tratăm spondilartrita anchilozantă. Ed. Medicală,
Bucureşti, 1985
109.Marcu V. – Masaj şi kinetoterapie. Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1983
110.Mârza Danilă Doina – Metode speciale de masaj. Ed. Plumb, Bacău, 1997
111.Mayer N. H., Simpson D. M. – Spasticity (etiology, evaluation, management
and the role of Botulinum toxin). „We move", 2002
112.Ministerul Sănătăţii (Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi
Recuperare medicală) – Cura balneoclimatică – indicaţii şi contraindicaţii –. Ed.
Medicală, Bucureşti, 1986
113.Ministerul Sănătăţii (Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi
Recuperare medicală) – Caiet documentar: Kinetoterapia în recuperarea
afecţiunilor aparatului locomotor (partea a 2-a: Aparatură şi instrumente)
114.Munteanu L., Stoicescu Ctin., Grigore L. – Ghidul staţiunilor balenoclimatice din
România. Ed. Sport Turism, Bucureşti, 1986
115.Nica Adriana Sarah – Compendiu de medicină fizică şi recuperare. Ed.
Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 1998
116.Nistor F. – Istoria medicinei. Ed. Mirton, Timişoara, 1992
117.Onose G. – Afectări articulare şi periarticulare la bolnavi hemodializaţi. Raport la
Consfătuirea Anuală de Medicină Fizică, Balneologie şi Recuperare Medicală,
Bucureşti, 1997
118.Onose G. – Conceptul de balneo-geriatrie. Raport la Consfătuirea cu tema
„Staţiunile balneoclimatice româneşti în mileniul al 3-lea", Olăneşti, 1999
119.Onose G. – Experienţa Clinicii şi Disciplinei de Recuperare de la Spitalul Clinic de
Urgenţă „Bagdasar-Arseni”, Bucureşti, privind constituirea a două societăţi
naţionale cu profil de reabilitare: Societatea Română de reabilitare (RoSNeRa) şi
Societatea Română de Patologie, Terapie şi Recuperare Vertebro-Medulare
(RoSCoS) [The exerience of the Rehabilitation Clinic Division and Discipline from
the Emergency Hospital „Bagdasar-Arseni”, in Bucharest, concerning the founding
of two national societies with neurorehabilitative profile: The Romanian Society of
Neurorehabilitation (RoSNeRa) and The Romanian Society of Pathology, Therapy
and Rehabilitation in SCI (RoSCoS)]. Comunicare la al 30-lea Congres Naţional de
Medicină Fizică şi de Recuperare, cu participare internaţională, Bucureşti, sept.
2007, şi postere la Congresul Aniversar: 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei
Medicale Române, Academia Română, Bucureşti, nov. 2007
120. Onose G. – Iniţiative în cercetarea medicală românească. Raport la reuniunea
Departamentului de Granturi şi Cercetare Ştiinţifică a UMF “Carol Davila”,
Bucureşti, nov. 2007
121.Onose G. – Mofetele de la Covasna - un fenomen unic în lume. Articol publicat în
ziarul „Naţional", 1998
122.Onose G. – O entitate recentă: limfadenita cervicală histiocitară necrozantă.
Lucrare comunicată la Consfătuirea Anuală de Medicină Fizică, Balneologie şi
Recuperare Medicală, Bucureşti, 1997
123.Onose G. – Problematica actuală a staţiunilor balneoclimatice şi a asistenţei
medicale balneare. Orizonturi Medicale, 1999
124.Onose G. – Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (vol. I). Ed. Viaţa
Medicală, Bucureşti, 2008
125.Onose G. – Reţeaua imuno-neuro-endocrină a mecanismului cibernetic al
îmbătrânirii. Raport la Conferinţa Naţională de Cibernetică: “Tendinte în
Cibernetica Contemporană”, secţiunea I: Cibernetica sistemelor vii, Băile Felix,

314
1999
126.Onose G. – Smart textiles pentru monitorizarea non-invazivă a semnalelor
fiziologice – aplicaţii biomedicale. Prezentare la simpozionul „Platforme tehnologice
generatoare de idei pentru proiecte la programul cadru 7 al UE. Bucureşti, iun. 2007
127.Onose G. – Stresul şi curele antistres. Orizonturi Medicale, 1998
128.Onose G. – Suferinţe locomotorii de tip inflamator la bolnavi hemodializati (iterativ)
cronic şi pozitia lor in raport cu grupul nosologic al spondilartropatiilor. Infomedica, 4
(74), 2000
129.Onose G. – Teza de Doctorat: Cercetări asupra modificărilor funcţiilor gonadice la
bolnavii de sex masculin cu spondilartropatii - predominant spondilita anchilozantă,
1997
130.Onose G. (autor principal), Chiriţi Gh. – Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneoclimatologie - Teste (pentru uzul studenţilor). Ed. Universitară "Carol Davila",
Bucureşti, 2000
131.Onose G. (din Teza de Doctorat) – lucrare brevetată de Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci, în 1999: Metodă de evaluare cuantificată a gradului de activitate/
evolutivitate imuno-inflamatorie în spondilartropatii, premisele şi argumentările de
ordin conceptual, istoric, biopatologic şi clinic, cele statistico-metodologice,
împreună cu referiri la amplul aparat matematic utilizat, evoluţia/ cristalizarea
teoretică şi practică, ale metodei precum şi bibliografia aferentă, sunt expuse într-o
secţiune distinctă a Tezei de Doctorat, facilităţile practice ale metodei originale de
evaluare cuantificată fiind verificate la nivelul loturilor de cazuistică studiate în
partea specială a Tezei
132.Onose G. (ed. - coord.) şi col. – Eficacitatea fiziokinetoterapiei în recuperarea
paraliziei de plex brahial posttraumatică (experienţa practică a unei echipe de tineri
fiziokinetoterapeuţi). Poster la al IV-lea Congres Naţional de Kinetoterapie,
Bucureşti, 2003
133.Onose G. (şi col. - cu contribuţii punctuale, minimale) – Aspecte actuale ale
recuperării în staţiunile balneo-climatice. Raport la Congresul Balneologiei
Româneşti, sub auspiciile World Spa Milenium, Olăneşti, 2000 şi publicată ulterior
în „Revista de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie", 1(6), 2000
134.Onose G. et. al. – Recent advancements in biomaterials aiming to consistently
improve the outcomes in spinal cord injuries. Raport la Conferinţa Internaţională de
Biomateriale şi Dispozitive Medicale, laşi, 2006
135.Onose G. şi col. – Actualităţi in diagnosticul spondilartropatiilor (I). Infomedica, 11
(105), 2002
136.Onose G. şi col. – Actualizări în problematica expunerii umane la radiaţii fotonice
de joasă energie, naturale şi artificiale. Revista de Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneologie, 1-2, 2004
137.Onose G. şi col. – Analiza comparativă a statusului psiho-social şi axiologic la
vârstnici cu şi fără diagnostice letale. Comunicare la The 5th National Congress of
Physical and Rehabilitation Medicine with International Participation, Bucharest,
2004 şi la al 18-lea Congres Mondial (al Asociaţiei Internaţionale - I.A.G.) de
Gerontologie - Rio de Janeiro, Brazilia, iunie 2005 şi publicată -studiu original – în
revista "Infomedica", 12 (130), 2004
138.Onose G. şi col. – Asociere de poliartrită reumatoidă cu hipotiroidism şi
hipogonadism la un bărbat in vârstă de 60 de ani – raportare de caz şi comentarii.
Lucrare comunicată (de Onose) la Sesiunea Ştiintifică a Tinerilor Cercetători,
Bucureşti, 1989, şi publicată în Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics,
Ed. Academiei Române, 4(10), 1989
139.Onose G. şi col. – Aspecte ale profilaxiei şi tratamentului trombo-embolismului
venos în membrele inferioare, la bolnavii internaţi în Clinica RFMFB a Spitalului
Clinic de Urgenta Bagdasar-Arseni (SCUBA). Lucrare prezentată în cadrul mesei
rotunde pe teme de terapie anticoagulantă, organizată de reprezentanţa de firmă -

315
Bucureşti, martie, 2006
140.Onose G. şi col. – Aspecte conceptuale actuale ale prescripţiilor balneare
hidrotermoterapeutice calde la vârstnici. Lucrare prezentată (de Onose G.) la
Conferinţa Naţională cu Participare Internaţională „Actualităţi şi Perspective în
Gerontologie şi Geriatrie la cumpăna dintre milenii", Bucureşti-Otopeni, 2000, şi
publicată ulterior în „Revista de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie", 1,
2003
141.Onose G. şi col. – Consideraţii privind realizarea unui sistem ortetic robotizat
pentru asistarea persoanelor cu disabilităţi neuro-locomotorii. Ecologie industrială,
3-4, 2004
142.Onose G. şi col. – Date actuale privind leziunile de plex brahial şi rolul
fiziokinetoterapiei în recuperarea patologiei aferente. Poster la: The 5th National
Congress of Physical and Rehabilitation Medicine with International Participation,
Bucharest, 2004 şi publicată (cu unele modificări şi completări) - referat general -în
revista „Infomedica", 11(129), 2004
143.Onose G. şi col. – Date sintetice integrative actuale de etiopatogenie, fizio- şi
morfopatologie, în spondilartropatii (I). Observatorul Medical, Nr. 54, anul 2, 15-22
apr., 2005
144.Onose G. şi col. – Date sintetice integrative actuale de etiopatogenie, fizio- şi
morfopatologie, în spondilartropatii (II). Observatorul Medical, Nr. 55, anul 2, 22-29
apr., 2005
145.Onose G. şi col. – Date sintetice integrative actuale de etiopatogenie, fizio- şi
morfopatologie, în spondilartropatii (III). Observatorul Medical, Nr. 56, anul 2, 29
apr. – 6 mai, 2005
146.Onose G. şi col. – Dialectical antagonistic basic paradigms for: survival/death,
aging /longevity, autophagy & recycling /cellular replication, cancer skid. Raport
(rezumat) acceptat la International Conference în Gerontology, Arad, România,
sept. 2006 şi publicat în revista „Infomedica”, 1(139), 2007
147.Onose G. şi col. – Electrostimularea prin curenţi interferenţiali de medie frecvenţă
în tratamentul vezicii neurogene. Poster la Congresul Naţional de Medicină Fizică şi
Recuperare, Poiana Braşov, 2006
148.Onose G. şi col. – La valeur de certaines methodes kynethologiques et balneo-
physiatrices ainsi que de certaines options ergonomiques et d'organisation du
travail, dans le maintient ou/et le recouvrement de la capacite de travail, chez les
personnes presenescentes et du troisieme âge, professionnellement actives. Poster
prezentat în cadrul „La 2eme Rencontre Franco-Americaine de Geriatrie", Paris,
1999
149.Onose G. şi col. – Metoda LASER MLS în periartrita scapulo-humerală. Poster la
Congresul Naţional de Medicină Fizică şi Recuperare, Poiana Braşov, 2006
150.Onose G. şi col. – Noi studii privind corelaţiile dintre evolutia puseelor inflamatorii
spondilartropatice şi starea funcţională a axei gonadice. Lucrare comunicată (de
Onose) la Congresul Internaţional de MFBRM, Bucureşti, 1994
151.Onose G. şi col. – Noi studii, cu o metodologie perfecţionată de cuantificare,
privind corelaţiile dintre potenţialul evolutiv imuno-inflamator entezo-(osteo)-articular
şi starea funcţionala a axei gonadice, in spondilartropatii, la bărbaţi de vârsta fertila
- lucrare comunicată (de Onose) la al Vl-lea Congres National de Reumatologie cu
Participare Internaţionala, Bucureşti, 1996
152.Onose G. şi col. – Premise conceptuale pentru realizarea unui costum ortetic
robotizat, capabil să asiste funcţional recuperarea ortostatismului şi mersului la
bolnavi cu paralizii şi vârstnici sever disabilitaţi. Raport la: The 5th National
Congress of Physical and Rehabilitation Medicine with International Participation,
Bucharest, 2004
153.Onose G. şi col. – Public-private partnership for the development of modern
research infrastructures in regenerative medicine & tissue engineering. Comunicare

316
la „Biomedical research driven by Balkans' SMEs in relaunching the Lisabon
Strategy", organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi de Institutul
Naţional pentru intreprinderi Mici şi Mijlocii (iMM-uri), Bucureşti şi respectiv -
comunicare la Simpozionul „Cercetare-Dezvoltare-concept determinant pentru
dezvoltarea sectorului IMM-urilor din România, 2006
154.Onose G. şi col. – Reţeaua imuno-neuro-endocrină a mecanismului cibernetic al
îmbătrânirii. Raport la Conferinţa Naţională de Cibernetică: „Tendinţe în Cibernetica
Contemporană", secţiunea I: „Cibernetica sistemelor vii", Băile Felix, 1999
155.Onose G. şi col. – Romania's Naţional Institute “Ana Aslan” of Gerontology and
Geriatrics: actual scientific and management research work, developemental
programs and prospectives. Comunicare/prezentare (de Onose) la „Forum on
Research Management in the field of demographic and social policy aspects of
population ageing", organizat de către Directoratul ştiinţific al Comisiei Europene,
Bruxelles, 2000
156.Onose G. şi col. – Spondilartropatiile - Diagnosticul de activitate – metoda de
evaluare cuantificata a gradului de activitate/evolutivitate imuno-inflamatorie in
spondilartropatii - metoda brevetata, in 1999, de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi
Mărci), (vol. I şi II) – Ed. Academiei Romane, Bucureşti, 2000
157.Onose G. şi col. – Studii privind corelaţii între potenţialul evolutiv din unele
spondilartropatii şi funcţiile axei gonadice, la bolnavi de sex masculin, în perioada
de fertilitate. Lucrare comunicată (de Onose) la Congresul Naţional de MFBRM, cu
Participare Internatională, Sinaia, 1992
158.Onose G. şi col. – Studiu privind acţiunea apei minerale sulfuroase, îmbuteliate, de
la forajul 2641, Casa Presei Libere, asupra colecistokinezei, prin explorare
ultrasonică. Poster la Congresul Internaţional de MFBRM, Bucureşti, 1994
159.Onose G. şi col. – Studiu privind posibilităţi de cuantificare prin explorare
ultrasonică a efectelor unei ape minerale îmbuteliate (Izvorul 2 Slănic Moldova), în
ingestie acută, asupra cineticii veziculare. Lucrare comunicată (de Onose) la
Congresul Naţional de MFBRM, cu Participare Internatională, Sinaia, 1992
160.Onose G. şi col. – Studiu privind unele (posibile) corelaţii între funcţii endocrine, cu
precădere ale axei gonadice şi potenţialul evolutiv din unele boli reumatice cronice
de tip inflamator. Lucrare comunicată (de Onose) la Microsesiunea Ştiinţifică a
IMFBRM, Bucureşti, 1990
161.Onose G. şi col. – Textilele şi medicina: biomateriale textile invazive şi neinvazive.
Raport la Simpozionul jubiliar: 55 de ani de cercetare in domeniu textile-pielărie,
Bucureşti, nov. 2006
162.Onose G. şi col. – Unele aspecte privind valoarea diagnosticului cu ultrasunete in
patologia veziculei biliare. Lucrare comunicată (de Onose) la “Zilele medicale ale
Sp. Cl. al Sectorului 4”, Bucureşti, 1989
163.Onose G. şi col. – Unele probleme încă incomplet soluţionate ale
spondilartropatiilor. Co-raport la Conferinţa Naţională de Reumatologie cu
Participare Internatională, Timişoara, 1997
164.Onose G. şi col. – Valoarea anumitor metode kinetologice, balneo-fiziatrice precum
şi ocupaţionale în menţinerea sau/şi reperformarea capacităţii de muncă la
persoane presenescente şi de varsta a treia, active profesional – consideratii
sintetice din perspectiva preocupărilor româneşti în domeniu. Infomedica, 2(72),
2000
165.Onose G., A.V. Ciurea – Advanced biomaterials and technologies – supporting
spinal cord repair/regeneration. Invited lecture at the 3rd International Congress of
the Society for the Study of Neuroprotection and Neuroplasticity, Bucharest, 22-25
March 2007
166.Onose G., Andrieş V., Baican I., Florian M., Hoancă V., Rădulescu A., Sbenghe T.,
Teleki N. – Un nou model de foaie de observaţie clinică pentru Balneofizioterapie şi
Recuperare Medicală/Reumatologie, utilizabil în cadrul unui sistem informatizat de

317
asistenţă medicală. .Poster la Conferinţa Natională de Reumatologie cu Participare
Internatională, Tmişoara, 1997
167.Onose G., Bogdan C. – Actualitatea şi specificul Recuperării Geriatrice în condiţiile
evoluţiei procesului de îmbătrânire demografică. Raport la al 4-lea Congres
Naţional de Medicina Fizică şi Recuperare, cu Participare Internaţională, Bucureşti,
2000
168.Onose G., Bojan Adelina, şi col. – Dynamics of personality in the psycho-social
adaptation of the overall emergent type in the Romanian old individuals - poster -
International Conference in Gerontolgy, sept. 2006, Arad, România
169.Onose G., Cârdei V., Avramescu V., Crăciunoiu S. T., Dogariu C. – Consideraţii
privind realizarea unui sistem ortetic robotizat pentru asistarea persoanelor cu
disabilităţi neuro-locomotorii. Ecologie Industrială, 3-4, 2004
170.Onose G., Chendreanu Cristina, Spînu Aura, Holban Ioana – Extracorporeal Shock
Wave Therapy - A new “wave” (also) in Physiatry? Comunicare la al 30-lea Congres
Naţional cu participare internaţională de Medicină Fizică şi Recuperare, Bucureşti,
sept. 2007
171.Onose G., Chiriţi Gh. – Recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie – Teste –
Ed. Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2000
172.Onose G., Ciurea A V., Florescu I. P., Sinescu Crina, et al. – Stem cells & tissue
engineering - basics for Regenerative Medicine. A synthetic overview. Romanian
Neurosurgery, 14(1): 4, 2007
173.Onose G., Ciurea A. V. – Recuperare, medicină fizică şi balneoclimatologie – la
adulţi şi vârstnici – şi geronto-geriatrie: întrebări şi răspunsuri. Ed. Viaţa Medicală
Românească, Bucureşti, 2007
174.Onose G., Ciurea A. V., Cristina Chendreanu, Cezara Mihailescu, Magdalena
Lapadat, Carmen Chipăruş, Anghelescu A., Lorena Popescu, Monica Haras,
Anghel G., Rizea R. – Interferential medium frequency electrostimulation in the
treatment of post SCI neurogenic bladder. Comunicare la Conferinţa Asociaţiei
Europene a Neurochirurgilor (EANS), Winter Session, Antalya, Turcia, 2007
175.Onose G., Ciurea A. V., et al. – The clinical expertise of the Emergency Hospital
“Bagdasar - Arseni” in the complex rehabilitation of post-traumatic brain injury
patients. Romanian Neurosurgery, 14(1): 65
176.Onose G., Ciurea A.V. (în colaborare cu Chiriţi Gh.) – Recuperare, Medicină Fizică
şi Balneoclimatologie – la adulţi şi vârstnici – şi Geronto-Geriatrie: întrebări şi
răspunsuri. Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2007
177.Onose G., Galaftion Silvia, Ghenciu Gh., Doina Diţoiu, Doina Tuţu-Pata – Aspecte
ale polimorbidităţii şi gradul de disabilitate, la persoane în vârstă de peste 60 de ani,
internate în Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan", în perioada
1992 – 1999. Lucrare comunicată (de către Doina Tuţu-Pata) în cadrul mesei
rotunde de la Simpozionul SRMFR, cu tema „Recuperarea vârstnicilor cu patologie
complexă" (în colaborare cu Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana
Aslan"), Bucureşti, 2003
178.Onose G., Pădure Liliana (sub red.) – Compendiu de Neuroreabilitare la adulţi,
copii şi vârstnici. Ed. Universitară "Carol Davila", Bucureşti, 2009
179.Onose G., Pompilian V. şi col. – Scintigrafia osoasă statică SPECT şi cantitativă,
în diagnosticul sacroileitelor. Poster la al 6-lea Congres Naţional de Reumatologie
cu Participare Internatională, Bucureşti, 1996
180.Onose G., Pop A. C., Toader Elena-Camelia, Florescu Ana-Maria – Leziune
traumatică de plex brahial superior (subtip superior complet) cu afectări
predominant ale nervilor axilar, radial şi musculocutan. Infomedica, 3(133): 21,
2005
181.Onose G., Pop A. C., Toader Elena-Camelia, Iosif Ana-Maria – Date actuale
privind leziunile de plex brahial şi rolul fiziokinetoterapiei în recuperarea patologiei
aferente. Infomedica, 11(129): 18, 2004

318
182.Onose G., Stănescu–Răutzoiu Livia, Pompilian V-M. – Spondilartropatiile, Ed.
Academiei Române, Bucureşti, 2000.
183.Onose G., Surdu Olga – Kinetoterapia şi hidrokinetot