Sunteți pe pagina 1din 1236

Leighton Chan Mark A. Harrast Karen J. Kowalske Dennis J. Matthews Kristjan T. Ragnarsson Kathryn A. Stolp

RANDALL L. BRADDOM MD, MS

Profesor clinician Universitatea de Medicină şi Stomatologie Şcoala de Medicină din New Jersey Profesor clinician Şcolile de Medicină Robert Wood Johnson New Brunswick, New Jersey

Editori asociaţi

LEIGHTON CHAN, MD MPH, MS

Şef Secţia de Medicină de Reabilitare Centrul Clinic Institutele Naţionale de Sănătate Bethesda. Maryland

MARK A. HARRAST, MO

Director Asociaţia de Medicină Sportivă Conferenţiar universitar clinician Catedra de Medicină de Reabilitare Universitatea Washington Seattle. Washington

KAREN J. KOWALSKE, MO

Conferenţiar universitar şi şef Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare Universitatea din Texas Centrul Medical de Sud-Vest Dallas. Texas

DENNIS J. MATTHEWS, MO

Conferenţiar universitar clinician Catedra de Medicină de Reabilitare Şcoala de Medicină a Universităţii Colorado Şef şi director medical Centrul de Reabilitare al Spitalului de Copii Denver, Colorado

KRISTJAN T. RAGNARSSON, MO

Profesor „Lucy G. Moses" şi şef Catedra de Medicină de Reabilitare Şcoala de Medicină Mount Sinai New York, New York

KATHRYN A. STOLP, MO

Conferenţiar universitar şi şef Secţia de Medicină Fizică şi de Reabilitare Clinica Mayo Rochester, Minnesota

• • • • • • • • • •••••••••• • •

Medicină Fizică si de Reabilitare

.

'

Editia a IV-a

BUCUREŞTI 2015

RANDALL L BRADDOM, Medicină Fizică şi de Reabilitare - Ediţia a IV-a, 2011

Nicio pane a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă sau transmisă sub orice formă sau prin orice

mijloace, electronice sau mecanice, incluzând mijloacele de fotocopiere, de înregistrare sau de stocare şi

recuperare de date,

unii acesteia, alte informaţii despre politicile de acordare a permisiunii şi despre aranjamentele noastre

cu organizaţii precum Depanamentul pentru Drepturile de Autor şi Agenţia de Acordare a Drepturilor de Autor se găsesc pe pagina web: www.elsevier.com/permissions. Acest tratat şi contribuţiile individuale din cuprinsul acestuia sunt protejate prin legea drepturilor de autor de către editură (cu excepţia eventualelor menţiuni exprese din acest text).

fără acordul scris al editurii. Informaţiile referitoare la modul de solicitare a permisi­

Informaţiile referitoare la modul de solicitare a permisi­ ATENf!ONARE Cunoştinţele şi bunele practici din acest

ATENf!ONARE

Cunoştinţele şi bunele practici din acest domeniu sunt în continuă schimbare. Pe măsură ce noile cercetări şi experimente contri­

buie la dobândirea de noi înţelegeri şi a unor niveluri superioare de experienţă, poate fi de cercetare, practicilor profesionale sau tratamentelor medicale.

cunoştinţe i n momentul

momentul utilizării acestor

informaţii sau metode, aceştia trebuie să se gândească

care au o responsabilitate profesională. În ceea ce priveşte orice medicament sau produs farmaceutic identificat, cititorii sunt sfătuiţi să verifice cele mai actuale informaţii existente (i) despre procedurile prezentate sau (ii) furnizate de către producătorul fiecărui produs ce urmează a fi administrat, prntru

metoda şi durata administrării şi contraindicaţiile. Este responsabilitatea practicien­

ilor, pe baza propriilor lor experienţe şi cunoştinţe despre pacienţii lor, să stabilească diagnosticul, să determine doza şi cel mai bun tratament pentru fiecare pacient în pane şi să ia măsurile de siguranţă care se impun. În conformitate cu totalitatea prevederilor legale aplicabile, nici editura şi nici autorii, colaboratorii sau editorii nu îşi asumă nicio

răspundere pentru

pro­

a verifica doza sau formula recomandată, calea,

evaluării

la propria lor siguranţă şi la siguranţa celorlalţi, inclusiv a persoanelor faţă de

necesară aducerea de modificări metodelor

propriile lor

acest tratat. În

Practicienii şi

cercetătorii trebuie să se bazeze în permanenţă pe propria lor experienţă şi

oricăror informaţii, metode, compuşi sau experimente descrise

în

şi utilizării

nicio daună şi/sau

niciun prejudiciu aduse persoanelor sau bunurilor ca urmare

a caracterului defectuos al

duselor, imputabil producătomlui, a neglijenţei sau sub orice altă formă sau în urma utilizării sau aplicării oricăror metode, produse.

instrucţiuni sau idei din cuprinsul acestui material.

instrucţiuni sau idei din cuprinsul acestui material. Ediţiile anterioare sunt supuse drepturilor de autor din

Ediţiile anterioare sunt supuse drepturilor de autor din anii 2007, 2000, 19%

ISBN 978-973-0-19869-0

pentru traducere în limba română

SOCIETATEA

ROMANA DE

REABILITARE

MEDICALA

Coordonatorii traducerii în limba română din partea Societilfii Romârie de Reabilitare Medicală:

Mihai Berteanu

Adrian Bighea

Volllm realizat cu spijinul:

Astra-Zeneca

Roche

Amgen

Mu/fumiri deosebite traduciltorilor pro bono:

Alina Iliescu Simona Săvulescu Ileana Ciobanu Ana Maria Ilie Cristian Cojocaru Claudiu Georgesrn

Mulţumiri traducători/ar autorizaţi:

Sorana Crazielb Cornea Mariana Căliman

De a.mnenea m11/ţumim echipei de tehoredactare:

Svetlana Căli man Vlad Lego Nadia Mihăilă

Tipărit în România la Regia Autonomă Monitoml Oficial August 2015

Svetlana Căli man Vlad Lego Nadia Mihăilă Tipărit în România la Regia Autonomă Monitoml Oficial August
·· -- - - - · - ­ ---- ·- ·---·- - -·---- ---- -

··-----·

-­

---- ·-

·---·- -

-·---- ---- - -- --· �--· --

---

--· ·· ·-

--

--

:C:::

----

-

------

--

--

- --

···-

':""'-

-- -- .

·· ·---

�---��-

-
-
-- -- . ·· · --- �- - -�� - - COLABORATORI Chulhyun Ahn, MD, MS
-- -- . ·· · --- �- - -�� - - COLABORATORI Chulhyun Ahn, MD, MS

COLABORATORI

-- -- . ·· · --- �- - -�� - - COLABORATORI Chulhyun Ahn, MD, MS

Chulhyun Ahn, MD, MS

Medic rt'zident Sectia de Medicină Fizică şi de Reabilitare Spit.ilul llniversitar Pennsylvania Philadelphia. Pennsylvania

Pre1,e11rion and Management of Chronic Wounds (Pre11enţia şi ma11agen1er1tul />i<lgilor cronict!)

Michael Andary, MD, MS

Profesor Universitatea de Stat din ,\lichigan Colegiul de Medi<:ină Osteopată fatsl Lansing, Michig,m

F,/e,.twrliagnostic Medicine I: Fundament11/ Principles (Medic- inti de ele.crrodiagnosticare I: principii fundamenrale)

Karen L. Andrews, MD

l .t-Ytor universitar Seqia <le Medicină Fizică şi de Reabilitare Clinica Mayo Rochester. Minnesota

Q1w/i1y and Outco111e Measures for Medical Rehabilitation (Modalilăfi de e11aluare a caliriiJii şi rezultatelor în reabilita­ rea medicală)

Susan D. Apkon, MD

Conferenţiar universitar Catedra de Medicină <le Reabilitare Universitatea Washington Şef Sectia de Medicină de Reabilitare Spitalul de Copii din Seattle Seattle, Washington

E.m111i11ation of the I'ediarric f'mienr (E:rnmillaretl pacientului pediatric)

f'mienr (E:rnmillaretl pacientului pediatric) Patricia M. Arenth, PhD I .ector universit.'I r Catedra
f'mienr (E:rnmillaretl pacientului pediatric) Patricia M. Arenth, PhD I .ector universit.'I r Catedra

Patricia M. Arenth, PhD

pacientului pediatric) Patricia M. Arenth, PhD I .ector universit.'I r Catedra de Medicină rizică

I .ector universit.'I r Catedra de Medicină rizică şi de Reabilitare Universitatea Pimhmgh Pittsburgh, Pennsylvania

Trnumatic Brain Tnjury (Leziunile cerebrale traumatice)

Trnumatic Brain Tnjury (Leziunile cerebrale traumatice) Jan Avent, BS, MA, PhD Profesor emerit Ca1rdra de

Jan Avent, BS, MA, PhD

Profesor emerit Ca1rdra de Ştiinţe ale Comunicării şi Tulburări Comunicative Universitatea de Stat din California - East Kay Haywar<l, California

Adult Neuro:;{enic Communicarion Disorders (Tulburări 11euro- ge11e de comzmicare la adulţi)

Karen P. Barr, MD

Conferenţiar universitar Catedra de Medicină de Reabilitare Universitatea Washington Seaule, Washington

Low B,1ck l'ain (Lombosacralgia)

·.

· · ·· ·

Low B,1ck l'ain (Lombosacralgia) ·. · · ·· · Brent A. Sauer, MD, FACP Director Programul

Brent A. Sauer, MD, FACP

Director Programul de Medicină Complemt:11tară şi Holistic� Profesor de medicină Catedra de Medicină [nternâ Şcoala Medicală Mayo Rochester, Minnesota

Integrative Medicine in Rellabilitation (Medicina lwlisriâi în reabilitare)

Fin Biering-Sorensen, MD, DMSc

Profesor şi şef Clinica pentru Traumatisme Vertebro-Medulare Centrul de Neuroştiinţe Rigshospitalet Spitalul Universitar din Copenhaga Facultatea de Ştiinţe ale Sănătăţii Universitatea din Copenhaga Copenhaga, Danemarca

Spinal Cord Injury (Traumatismele vertebro-medulare)

Rina M. Bloch, MD

Conferenţiar universitar Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare Şcoala de Medicină a Universităţii J"ufts Boston, Massachusetts

Geriatric Rehabilitatiori (Reabilitarea pacit!nţilor geriatrici)

Cathy Bodine, PhD, CCC-SLP

C'

universitar

Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare şi Catedra de Pediatrie Direcwr executiv Assistive Technology Parmers

Campusul medical Anshmz Universitatea Colorado - Denver Denver, Colorado

Compurer Assistit,e Devices and Em,ironmental Contro/$ (Dis pozirive de asistenJă computerizate ,�i sisceme pentru conrro­ lul mediului ambiant)

,�i sisceme pentru conrro­ lul mediului ambiant) Andrea J. Boon, MBChB Lector universitar Catedra de

Andrea J. Boon, MBChB

Lector universitar Catedra de Medicină Fi.tică şi de Reabilitare Lector universitar Catedra de Neurologie Colegiul de Medicină Consultant Secţia de Medicină l-'i7.ică şi de Reabilitare Clinica şi Fundaţia Mayo Rochester, Minnesota

Clinica şi Fundaţia Mayo Rochester, Minnesota 1:lecrrodiagnostic Medicine li/: Case Srudie5 (Me.dicina de

1:lecrrodiagnostic Medicine li/: Case Srudie5 (Me.dicina de elecrrodiagnosticare TIT: studii de caz)

Minnesota 1:lecrrodiagnostic Medicine li/: Case Srudie5 (Me.dicina de elecrrodiagnosticare TIT: studii de caz) vii
COLABORATORI Jeffrey S. Brault, DO Consultant Secţia de Medicină Fizică şi de Reabilitare Clinica Mayo

COLABORATORI

Jeffrey S. Brault, DO

Consultant Secţia de Medicină Fizică şi de Reabilitare Clinica Mayo Rochester, Minnesota Manipulation, Traction, and Massage (Manipulările, traeţiunile şi masajul)

Andrew D. Bronstein, MD

Director medical Consultanţii în radiologie din Washington Centrul de Imagistică de Diagnosticare Bellevue, Washington Neurologic and Musculoskeletal Imaging Studies {lmagisrică neurologică şi musculo-scheletică)

Theodore R. Brown, MD, MPH

Director de neuroreabilitare Centrul pentru Scleroza Multiplă Centrul Medical al Spitalului Evergreen Kirkland, Washington Multiple Sclerosis (Scleroza multiplă)

Thomas N. Bryce, MD

Conferenţiar universitar Secţia de Medicină de Reabilitare Centrul Medical Mount Sinai New York, New York Spinal Cord lnjury (Traumatismele vertebro-medulare)

Bruce Caplan, PhD

Practician independent Wynnewood, Pennsylvania Psychological Assessment and lntervention in Rehabilitation (Evaluare şi intervenţie psihologică în reabilitare)

Diana D. Cardenas, MD, MHA

Profesor şi director Şef de secţie Spitalul de Reabilitare Jackson Memorial Secţia de Medicină de Reabilitare Şcoala de Medicină Miller a Universităţii Miami Miami, Florida Management of Bladder Dysfunction (Managementul disfuncţiilor vezicii urinare)

Gregory T. Carter, MD, MS

Profesor Catedra de Medicină de Reabilitare Şcoala de Medicină a Universităţii Washington Seattle, Washington Motor Neuron Diseases (Afecţiunile neuronului motor), Myo- pathic Disorders (Afecţiunile miopatice)

Pablo Celnik, MD

Director medical Programul de Neuroreabilitare în Ambulatoriu Director Laboratorul de Fiziologie şi Stimulare a Creierului Uman Conferenţiar universitar Catedra de Medicină fizică şi de Reabilitare Universitatea Johns Hopkins Baltimore, Maryland Strol?e Syndromes (Accidentele vasculare cerebrale)

Leighton Chan, MD, MPH

Şef Secţia de Medicină de Reabilitare Centrul Clinic Institutele Naţionale de Sănătate Bethesda, Maryland Pulmonary Rehabîlitation (Reabilitarea pulmonară)

Andrea L. Cheville, MD, MSCE

Conferenţiar universitar Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare Colegiul de Medicină al Clinicii Mayo Rochester, Minnesota Cancer (Cancerul]

Anthony Chiodo, MD, MBA

Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare Sistemul de Sănătate al Universităţii Michigan Ann Arbor, Michigan Management of Bladder Dysfunction (Managemeniu/ disfuncţiilor vezicii urinare)

Dexanne B. Clohan, MSA, MD

disfuncţiilor vezicii urinare) Dexanne B. Clohan, MSA, MD Şef personal medical HealthSouth Birmingham, Alabama

Şef personal medical HealthSouth Birmingham, Alabama Quality and Ourcome A'1.easures for Medical Rehabilitation (Modalităţi de evaluare a calităţii şi rezultatelor în reabilita­ rea medicală)

Andrew J. Cole, MD

Profesor clinician Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare Universitatea Washington Preşedinte Medicii de Medicină Sportivă şi ai Coloanei Vertebrale din Regiunea de Nord-Vest Bellevue, Washington Neurologic and Musculoslw/etal Imaging Studies (Imagistică neurologică şi musculo-scl1e/etică)

Rory Cooper, PhD

Cercetător senior Laboratoarele de Cercetare şi Inginerie Umană Departamentul pentru Problemele Veteranilor Şef şi profesor emerit fISA/PVA Catedra de Ştiinţă şi Tehnologie a Reabilitării Universitatea din Pittsburgh Pittsburgh, Pennsylvania Wheelchairs and Seating Systems (fotolii rulante şi sisteme de şedere)

Anita Craig, DO

Lector universitar Universitatea Michigan Ann Arbor, Michigan Rehabilitation of Patients With Neuropathies (Reabilitarea pacienţi/or cu neuropatii)

Loren Davidson, MD

Lector universitar Catedra de Medicină Fizică şi de Reabilitare Universitatea California - Davis Sacramento, California Cerebral Palsy (Paralizia cerebrală)

şi de Reabilitare Universitatea California - Davis Sacramento, California Cerebral Palsy (Paralizia cerebrală)

R. Drew Davis, MD, FAAPMR, FAAP

Lector universitar Catedra de Pediatrie Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Universitatea Alabama - Birmingham Spitalul de Copii din Alabama Birmingham, Alabama

tvtyelomeningocele and Other Spinal Dysraphisms (Mielo- meningocelul ~i alte disrafisme spinale)

Michael J. DePalma, BS, MD

Director medical Centrul pentru Coloana al llniversitatii Commonwealth Virginia Director Asocia~ia de lnterventii la Nivelul Coloanei Conferen1iar universitar Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Universitatea Commonwealth Virginia Colegiul Medical al Spitalelor din Virginia Richmond, Virginia

Common Nedi Problems (Afectiunile frecvente ale regiunii cervicale)

Timothy R. Dillingham,

Profesor $i $ef Colegiul Medical din Wisconsin Milwaukee, Wisconsin

Electrodiagnostic Medicine TT: Clinical Evaluation and Find- ings (Medicina de electrodiagnosticare II: evaluare clinica ~i constatiiri)

Carole V. Dodge, BS, CHT

Supraveghetor $i specialist clinic Terapie ocupationala Universitatea Michigan Ann Arbor, Ml<:higan

MD , MS

Upper Limb 011hotic Devices (Dispozitive ortetice pentru membrele superioare)

Jeanne Doherty, MD

Director medical adjunct Spitalul de Reabilitare Magee Director Managementul utilizarii Spitalul de Reabilitare Magee Philadelphia, Pennsylvania

Degenerative Movement Disorders of the Central Nervous System (Tulburiirile degenerative de mi~care ale sistemului nen1os central)

Bart E. Drinkard, MSPT

Fizioterapeut senior Departamentul de Medicina lnstitutele Nationale de Sanatate Bethesda, Maryland

Pulmonary Rehabilitation (Reabilit.area pulmonara)

Daniel Dumitru, MD, PhD

COLABORATORI

:i

:i

"

=~

·

-

.n

_,

,

Profesor Catedra de Medicina de Reabilitare Adjunct Centrul de Stiinte ale Sanatatii al Universitatii din Texas San Antonio, Texas

Electrodiagnostic Medicine I: Fundamental P1inciples (Medic- ina de electrodiagnosticare I: principii fundamentale)

Gisli Einarsson, MD, PhD

Conferentiar universitar Seqia de Medicina de Reabilitare Spitalul Universitar Landspitali Facultatea de Medicina Universitatea Islandeza Reykjavik, lslanda

Cardiac Rehabilitation (Reabilitarea cardiaca)

Alberto Esquenazi, MD

Sef ~i profesor Departamentul de Medicina Fizica $i de Reabilitare MossRehab Reteaua de Sanatate Alben Einstein Director Laboratorul de Analiza a Mersului $i Mi~carii Centrul Regional pentru Amputati MossRehab Elkins Park, Pennsylvania

Gait Analysis: Technology and Clinical Applications (Analiza mersului: tehnologie ~i aplicalii clinice)

Karen Ethans, BSc, MD

Conferentiar universitar Departamentul de Medicina Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare llniversitatea Manitoba Sef servicii Traumatisme vertebro-medulare Centrul de Stiinte ale Sanatatii Winnipeg, Manitoba, Canada

Spasticity Management (Controlul spasticitii{ii)

Elizabeth Feldbruegge, MPT

Fizioterapeut Centrul pentru Artrita Institutul de Reabilitare din Chicago Chicago, Illinois

Rheumatic Diseases (Bolile reumatice)

Jonathan T. Finnoff, DO

Lector universitar Clinica Mayo Rochester, Minnesota

Musculosl?eletal Disorders of the Upper Limb (Afectiunile musculo-scheletice ale membrului superior)

COLABORATORI

Colleen M. Fitzgerald, MD, BS

Director medical Reabilitarea sanatatii femeilor Seqia de Medicina Hzica $i de Reabilitare Lector universitar Universitatea de Nord-Vest Chicago, Illinois

Sexual Dysfunction and Disability (Disfuncpa $i dizabilitatea sexualii)

Brian S. Foley, MD, MBA

Director medical Centrul Comunitar pentru Coloana Indianapolis, Indiana

Occupational Rehabilitation (Reabilitarea ocupafionald)

Robert G. Frank, PhD

Rector, vicepre~edinte senior pentru probleme academice $i profesor Colegiul de Sanatate Publica Universitatea de Stat Kent Kent, Ohio

Psychological Assessment and Intervention in Rehabilitation (Evaluare $i interoentie psihologicd fn reabilitare)

Guy Fried, MD

Sef personal medical ~i conferentiar universitar Seqia de Medicina de Reabilitare Spitalul Universitar Jefferson Philadelphia, Pennsylvania

Degenerative Movement Disorders of the Central Nervous System (Tulburiirile degenerative de mi$care ale sistemului nervos central)

Vincent Gabriel, MD, MSc, FRCPC

Lector universitar Divizia de Medicina Fizica $i de Reabilitare Centrul Medical foothills Universitatea Calgary Calgary, Alberta, Canada

Burn Rehabilitation (Reabilitarea in arsuri)

Ralph E. Gay, MD, DC

Lector universitar Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Colegiul de Medicina al Clinicii Mayo Rochester, Minnesota

Integratiue Medicine in Rehabilitation (Medicina holisticd fn reabilitare)

Robertj. Goldman, MD, FAAPM&R, CWS

Director medical Centml Fort de Ingrijiri de Sanatate pentru Leziuni ~i Edeme Grupul Medical Fort Spitalul Memorial Fort Fort Atkinson, Wisconsin

Pre11ention and Management of Chronic Wounds (Preventia $i mana.gementu.l plagilor cronice)

Brian E. Grogg, BS, MD

Rochester, Minnesota

Manipulation, Traction, and Massage (Manipularile, tractiunile $i masajul)

Ellen Guess, OTR, BS

Coordonatoare a instruirii clinice pentm terapia ocupationala ~i responsabila de reabilitare Seqia de Terapie Ocupationala Spitalul de Copii Aurora, Colorado

Acl1ieuing Functional Independence (Dobiindirea independentei funqionale)

Nelson Hager, MD, MS

Conferentiar universitar clinician Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Catedra de Ortopedie $i Medicina Sportiva Universitatea Washington Woodinville, Washington

Spinal Injection Techniques (Tehnici de injectare la nivelu1 coloanei vertebrale)

Jay J. Han, MD

Conferentiar universitar Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare ~coala de Medicina Davis Universitatea California Sacramento, California

Myopathic Disorders (Afeqiunile miopatice)

Pamela A. Hansen, MD

Lector universitar Medicina Fizica ~i de Reabilitare Universitatea Utah Salt Lake City, Utah

Musculosheletal Disorders of the Lower Limb (Afectiunile musculo-scheletice ale membrului inferior)

R. Norman Harden, MD

Director Centrul de Studii ale Durerii lnstitutul de Reabilitare din Chicago Medicina Fizica $i Reabilitare Universitatea de Nord-Vest Chicago, Illinois

Chronic Pain (Durerea cronicd)

Mark A. Harrast, MD

Director Asociatia de Medicina Sportiva Conferentiar universitar clinician Catedra de Medicina de Reabilitare Catedra de Ortopedie $i Medicina Sportiva Universitatea Washington Seattle, Washington

Low Bach Pain (Lombosacralgia), Sports Medicine (Medicina sportiva)

Richard L. Harvey, MD

Director medical Reabilitarea dupa accidentele vasculare cerebrale Sef al Departamentului pentru Accidente Vasculare Cere- brate Wesley ~i Suzanne Dixon lnstitutul de Reabilitare din Chicago Scoala de Medicina Feinberg Universitatea de Nord-Vest Chicago, lllinois

Stro}?e Syndromes (Accidentele 11asculare cerebrale)

William J. Hennessey, MD

Pre$edinte Medicina Fizica din Pennsylvania Greensburg, Pennsylvania

Lower Limb Orthotic Devices (Dispozitiue ortetice pemru membrele inferioare)

Radha Holavanahalli, PhD

Lector universitar Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Centrul Medical de Sud-Vest al Universltatii Texas Dallas, Texas

Burn Rehabilitation (Reabilitarea in arsuri)

Chang-Zern Hong, MD

Profesor de cercetare Universitatea Hung-Kuang Sha-Lu, Taiwan Profesor clinician Llniversitatea California - Irvine Irvine, California

Muscle Pain Syndromes (Durerea musculara)

Kurtis M. Hoppe, MD

Consultant Clinica Mayo Instructor Seqia de Medicina Fizica $i de Reabilitare Colegiul de Medicina al Clinicii Mayo Rochester, Minnesota

Ph ysical Agent Modalities (Proceduri cu agenti fizici)

Mark E. Huang, MD

Conferentiar universitar Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare ~ef personal informare medicala 5coala de Medicina Feinberg Institutul de Reabilitare din Chicago Chicago, Illinois

Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Lower Limb Amputation (Reabilitarea ~i prote:zarea post-amputatie a membrelor inferioare)

Joseph Ihm, MD

Lector universitar Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Scoala de Medicina Feinberg Llniversitatea de Nord-Vest Institutul de Reabilitare din Chicago Chicago, Illinois

Peripheral Joint and Soft Tissue Injection Techniques (Tehnici de injectare la nivelul articulatiilor periferice $i al tesuturilor moi)

Marta Imamura, MD, PhD

$ef

Serviciul tehnic Divizia de Medicina Fizica Profesor colaborator Catedra de Ortopedie $i Traumatologie Scoala de Medicina Universitatea din Sao Paulo Sao Paulo, Brazilia

International Physical Medicine and Rehabilitation (Medicind fizicii $i reabilitare internationalii)

COLABORATORI

Jeffrey G. Jenkins, MD

Conferentiar universitar ~i director de program de servicii la domiciliu Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Universitatea Virginia Charlottesville, Virginia

Therapeutic Exercise (Exercitiul terapeutic)

Jose Jimenez, MD, FRCPC

Profesor emerit Universitatea din Toronto Toronto, Ontario, Canada

International Physical Medicine and Rehabilitation (Medicinii fizicd ~i reabilitare internationalii)

Shana Johnson, MD

Medic Seqia de Medicina Fizica $i de Reabilitare Clinica de Medicina Fizica Providence - Olympia Olympia, Washington

Multiple Sclerosis (Sclero:za multiplii)

Nanette Joyce, BA, DO

Membru al Asociatiei Clinice pentru Boli Neuromusculare Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Sistemul de Sanatate Davis Universitatea California - Davis Sacramento, California

Motor Neuron Diseases (Afeqiunile neuronului motor)

Robert E. Kappler, DO

Profesor Universitatea Central-Vestica Downers Grove, Illinois

Manipulation , Traction, and Massage ( Manipularil e, tractiunile $i masajul)

Amol M. Karmarkar, PhD

Membrn al Asociatiei Persoanelor cu Studii Post- Doctora le Catedra de Stiinte ale Reabilitarii Divizia Medicala a Universitatii Texas Galveston, Texas

Wheelchairs and Seating Systems (Fotolii rulante $i sisteme de $edere)

Marla Kaufman, MD

Lector universitar clinician Catedra de Medicina de Reabilitare ~i Catedra de Ortope- die ~i Medicina Sportiva Medicii pentru Afeqiuni ale Coloanei ~i de Me<licina Sportiva din cadrul Universitatii Washington Centrul Medical al Universitatii Washington Seattle, Washington

Spinal Injection Techniques (Tehnici de injectare la nil,elul coloanei z,ertebrale)

Brian M. Kelly, DO

Conferentiar universitar Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Universitatea Michigan Ann Arbor, Michigan

Upper Limb Orthotic Devices (Dispozitive ortetice pentru membrele superioare)

COLABORATORI

David J. Kennedy. MD

Lector universitar Catedra de Ortopedie $i Reabilitare Universitatea Florida Gainesville, Florida

Peripheral Joint and Soft Tissue Injection Techniques (Tehnici de injectare la nivelul articulatiilor periferice ~i al tesutwilor moi)

Michelle Kennedy, MS

Fiziolog pentru exercitii Medicina de Reabilitare Centrul de Cercetari Clinice Institutele Nationale de Sanatate Bethesda, Maryland

Pulmonary Rehabilitation (Reabilitarea pulmonarii)

Mary F. Kessler

Coordonator proiecte administrative Sectia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Clinica Mayo Rochester, Minnesota

Quality and Outcome Measures for Medical Rehabilitation ( Modalitiifi de evaluare a calitatii ~i rezultatelor fn reabilita - rea medicala)

Randall E. Keyser, PhD

Conferen\iar universitar Centrul de Studiu al Bolilor Cronice $i al Dizabilitatilor Colegiul pentru Servicii de Sanatate $i Umane Universitatea George Mason Fairfax, Virginia Investigator clinic Medicina de Reabilitare Centml de Cercetare Clinica Mark 0. Hatfield Institutele Nationale de Sanatate Bethesda, Maryland

Pulmonary Rehabilitation (Reabilitarea pulmonara)

John C. King, MD

Profesor Catedra de Medicina de Reabilitare Centrul de -Stiinte ale Sanatatii al Universitatii Texas - San Antonio Director Centrul de Reabilitare Reeves Sistemul Universitar de Sanatate - San Antonio San Antonio, Texas

Neurogenic Bowel: Dysfunction and Rel1abilit,ition (lntestinul neurogen: disfunctie si reabilitare)

Heidi Klingbeil, MD. BS

Centrul Medical al Universitatii Columbia

New York, New York

Employment of Persons With Disabilities (incadrarea fn muncd a. persoanelor cu dizabilitdfi)

Susan Knapton, MD

Lector universitar Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Centrul Medical de Sud-Vest al Universitatii Texas Dallas, Texas

Lower Limb Peripheral Vascular Disease (Roala vascularii periferica a membru/ui inferior)

Alicia M. Koontz, PhD

lnginer de cercetare biomedicala Laboratoarele de Cercetare ~i Inginerie Umana Departamentul pentru Problemele Veteranilor Conferentiar universitar Stiinta ~i Tehnologia Reabilitarii Universitatea din Pittsburgh Pittsburgh, Pennsylvania

Wl1eelc1zairs and Seating Systems ( Fotolii rulante ,~i sisteme de sedere)

Karen J. Kowalske, MD

Conferentiar universitar ~i ~ef Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Universitatea Texas Centrul Medical de Sud-Vest Dallas, Texas

George H. Kraft, MD, MS

Profesor de cercetare a sclerozei multiple in cadrul cat- edrei sponsorizate din fonduri private ,,Nancy $i Buster Alvord" Profesor

Catedra de Medicina

Profesor adjunct Catedra de Neurologie Director Centrul de Vest pentm Scleroza Multipla Co-director Clinica de Distrofie Musculara Director Catedra de Medicina de Electrodiagnosticare Universitatea Washington Seattle, Washington

Multiple Sclerosis (Scleroza multipla)

Todd A. Kuiken, MD, PhD

Profesor ~i director Centrul de Medicina Bionica Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare $i de Inginerie Biomecanica Institutul de Reabilitare din Chicago Universitatea de Nord-Vest Chicago, Illinois

Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Lower Limb Amputation (Reabilitarea ~i protezarea post-amputatie a membrelor inferioare)

Christina Kwasnica, MD

Director medical Neuroreabilitare lnstitutul Neurologic Barrow Phoenix, Arizona

Traumatic Brain Injury (Leziunile cerebrale traumatice)

Scott Laker, MD

Lector universitar clinician Catedra de Medicina de Reabilitare Universitatea Washington Seattle, Washington

Sports Medicine (Medicina sporlivii)

de Reabilitare ---- -·---

Alison E. Lane, Phd, OTR/L

Lector universitar Scoala de Profesii Medicale Reunite Colegiul de Medicina Universitatea de Stat Ohio Columbus, Ohio

Achieving Functional Independence (Dobandirea independentei functionale)

Charles Law, MD

Conferentiar universitar Catedra de Pediatrie Universitatea Alabama Birmingham, Alabama

Myelomeningocele and Other Spinal Dysraphisms (Mielo- meningocelul ~i alte disrafisme spinale)

Paul Lento, MD

Conferemiar universitar Scoala de Medicina a Universitatii Temple Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Spitalul Universitar Temple Philadelphia, Pennsylvania

Peripheral Joint and Soft Tissue Injection Techniques (Tehnici de injectare la nivelul articulatiilor periferice ~i al tesuwrilor moi)

C. David Lin, MD

Lector universitar Catedra de Medicina de Reabilitare Colegiul Medical Weill Cornell New York, New York

11w Physiatric History and Physical Examination (Istoric $i examinare fizica in medicina fizica)

Robert Lipschutz, BS

Catedra de Inginerie Mecanica Universitatea Drexel Philadelphia, Pennsylvania Protezare $i Ortezare Autorizata !>coala Medicala Post-Universitara Universitatea New York New York, New York Protezist aut6fizat ~i director Seqia de Instruire in privinta Protezarii ~i Ortezarii Institutul de Reabilitare din Chicago Instructor Medicina Fizica Clinica ~i Reabilitare Universitatea de Nord-Vest Centrul de Inginerie Neurala pentru Membre Artificiale Institutul de Reabilitare din Chicago Seqia de Medicina Fizica $i de Reabilitare Universitatea de Nord-Vest Chicago, Illinois

Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Lower Limb Amputation (Reabilitarea ~i protezarea post-amputatie a membrelor inferioare)

Erin Maslowski, MD

Membru al Asociatiei Sportive ~i pentru Coloana Medicina de Reabilitare Universitatea Washington Seattle, Washington

Sports Medicine (Medicina sportiva)

COLABORATORI

Koichiro Matsuo, DDS, PhD

Catedra de Stomatologie Speciala Universitatea Dentara Matsumoto Shiojiri, Nagano, Japonia

Rehabilitation of Patients With Swallowing Disorders (Reabili- tarea pacientilor cu afectiuni ale deglutitiei)

Dennis J. Matthews, MD

Conferentiar universitar clinician Catedra de Medicina de Reabilitare Scoala de Medicina a Universitatii Colorado Sef ~i director medical Centrul de Reabilitare din cadrul Spitalului <le Copii Denver, Colorado

R. Samuel Mayer, MD

Vicepre~edinte pentru instruire Director adjunct Imbunatatirea calitatii Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Spitalul Johns Hopkins Baltimore, Maryland

Transplantation of Organs: Rehabilitation to Maximize Out- comes (Transplantul de organe: interventii de reabilitare pentru maximizarea rezultatelor)

Craig M. McDonald, MD

Sef

Seqia de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Profesor Medicina Fizica ~i Reabilitare Pediatric.1 Director NIDRR, RRTC in boli neuromusculare Director Clinicile MDA de Boli Neuromusculare Scoala de Medicina a Universitatii California Davis, California

Myopathic Disorders (Afectiunile miopatice)

John Melvin, BSc, MD, MMSc

Sef ~i profesor in cadrul catedrei de medicina de reabili- tare ,,Michie", sponsorizata din fonduri private Medicina de Reabilitare Colegiul Medical Jefferson Philadelphia, Pennsylvania

International Physical Medicine and Rehabilitation (Medicinii fizica ~i reabilitare intemationald)

Laura Ann Miller, PhD, CP

Lector universitar Medicina Fizica ~i de Reabilitare Centrul de lnginerie Neurala pentru Membre Artificiale lnstitutul de Reabilitare din Chicago Chicago, Illinois

Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Lower Limb Amputation (Reabililarea $i protezarea post-amputa/ie a membrelor inferioare)

Daniel P. Moore, MD

Pre$edinte Medicina fizica ~i de Reabilitare Universitatea Carolina de Est Catedra de Medicina fizica ~i de Reabilitare Greenville, Carolina de Nord

Sp_inal Orthoses (Ortezele spinale)

COLABORATORI Patricia W. Nance, MD, FRCPC, FAAPMR Profesor Universitatea California - Irvine Sef Serviciul de

COLABORATORI

Patricia W. Nance, MD, FRCPC, FAAPMR
Patricia W. Nance, MD, FRCPC, FAAPMR

Profesor Universitatea California - Irvine Sef Serviciul de Reabilitare Sistemul de Ingrijiri de Sanatate al Administratiei pentru Veterani din Long Beach Long Beach, California

Spasticity Management (Controlul spasticitatii)

Michael W. O'Dell, MD
Michael W. O'Dell, MD

Sef Servicii Clinice Seqia de Medicina de Reabilitare Spitalul Presbiterian din New York Centrul Medical Weill Cornell Profesor Medicina Clinica de Reabilitare Divizia de Medicina de Reabilitare Colegiul Medical Weill Cornell NewYork, New York

The Physiatric History and Physical Examination (Istoric ~i examinare fizicii in medicina fizica)

Bryan J. O'Young, MD
Bryan J. O'Young, MD

Conferenpar universitar clinician Medicina de Reabilitare Scoala de Medicina a Universitatii New York Institutul Rusk de Medicina de Reabilitare Centrul Medical Langone Universitatea New York New York, New York

Transplantation of Organs: Rehabilitation to Maximize Out- comes (Transplantul de organe: interoentii de reabilitare pentru maximizarea rezultatelor)

Heather S. Ohl, RN, BSN, CRRN
Heather S. Ohl, RN, BSN, CRRN

Coordonator Sistemul de Pia.ti Fixe Medicina Fizica !;ii de Reabilitare Clinica Mayo Rochester, Minnesota

Quality and Outcome Measures for Medical Rehabilitation (Modalitati de evaluare a calitatii # rezultatelor in reabilita- rea medicala)

Joyce Oleszek, MD
Joyce Oleszek, MD

Lector universitar Catedra de Reabilitare Universitatea Colorado - Denver Aurora, Colorado

Cerebral Palsy (Paralizia cerebrald)

Denver Aurora, Colorado Cerebral Palsy (Paralizia cerebrald) Jeffrey B. Palmer, MD Profesor de medicina fizica !;ii
Denver Aurora, Colorado Cerebral Palsy (Paralizia cerebrald) Jeffrey B. Palmer, MD Profesor de medicina fizica !;ii
Jeffrey B. Palmer, MD
Jeffrey B. Palmer, MD

Profesor de medicina fizica !;ii de reabilitare ,,Lawrence .Cardinal Shehan" Sef Catedra de Medicina Fizica !;ii de Reabilitare Profesor de otolaringologie !;ii de chirurgie craniana !;ii cervicala Anatomie !;ii evolup.e funqionala Scoala de Medicina Universitatea Johns Hopkins Medic !;ief de medicina fizica Spitalul Johns Hopkins Sef Seqia de Medicina Fizica !;ii de Reabilitare Spitalul Good Samaritan din Maryland Baltimore, Maryland

Rehabilitation of Patients With

Swallowing Disorders (Reabili-

tarea pacientilor cu afectiuni ale deglutitiei)

Andre Panagos, MD, MSC
Andre Panagos, MD, MSC

Medicina Coloanei !;ii Sportiva din _New'York New York, NewYork

The Physiatric History and Physical Exarhination (Istoric -5i examinare fizica in medicina fizica)

Geetha Pandian, MD
Geetha Pandian, MD

Profesor clinician Medicina Fizica !;ii de Reabilitare Centrul Medical de Sud-Vest al Universitatii Texas Dallas, Texas

Lower Limb Peripheral Vascular Disease (Boala vasculara perifericd a membrului inferior)

Atul T. Patel, MD, MHSA
Atul T. Patel, MD, MHSA

Medical Director Director medical Serviciul de Reabilitare Centrul de Cercetare Medicala Clinica pentru Oase !;ii Articulatii din Kansas City Kansas City, Missouri

Upper Limb Orthotic Devices (Dispozitive ortetice pentru membrele superioare)

Debra Paul, BS, OTR
Debra Paul, BS, OTR

Coordonator de program Secpa de Terapie Ocupationala Spitalul de Copii Aurora, Colorado

Achieving Functional Independence (Dobandirea independentei funcp.onale)

Cathy A. Pelletier, PhD, MS, CCC-SLP
Cathy A. Pelletier, PhD, MS, CCC-SLP

Lector universitar Medicina Fizica !;ii de Reabilitare Spitalul Johns Hopkins Baltimore, Maryland

Rehabilitation of Patients With

Swallowing Disorders (Reabili-

tarea pacientilor cu afectiuni ale deglutitiei)

Maryland Rehabilitation of Patients With Swallowing Disorders (Reabili- tarea pacientilor cu afectiuni ale deglutitiei)

Kristjan T. Ragnarsson, MD

Profesor i,i i,ef ,,Lucy G. Moses" Catedra de Medicina de Reabilitare Scoala de Medicina Mount Sinai New York, New York

Spinal Cord Injury (Traumatismele vertebro-medulare)

Stephanie A. Reid-Arndt, PhD, ABPP
Stephanie A. Reid-Arndt, PhD, ABPP

Colaborator ~i lector universitar Catedra de Fiziologie a Sanatatii Universitatea Missouri Columbia, Missouri

Psychologi.cal Assessment and Int£rvention in Rehabilitation (Evaluare $i int£rventie psihologicii in reabilitare)

James K. Richardson, MD
James K. Richardson, MD

Conferentiar universitar Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Sisterne de Sanatate - Universitatea Michigan Ann Arbor, Michigan

Rehabilitation of Patients With Neuropathies (Reabilitarea pacientilor cu neuropatii)

James P. Robinson, MD, PhD
James P. Robinson, MD, PhD

Conferentiar universitar dinician Catedra de Medicina de Reabilitare Universitatea Washington Seattle, Washington

Impairment Rating and Disability Determination (Evaluarea gradelor de incapacitate ~i stabilirea dizabilitiitii)

Gianna Rodriguez, BS, MD
Gianna Rodriguez, BS, MD

Lector universitar Medicina Fizica i,i de Reabilitare Universitatea Michigan Ann Arbor, Michigan

Neurogenic Bowel: Dysfunction and Rehabilitation (Intestinul neurogen: disfunctie ?i reabilitare)

Emily H. Rogers, MPH

Catedra de Medicina Fizica i,i de Reabilitare Universitatea din Pittsburgh Pittsburgh, Pennsylvania

Traumatic Brain Injury (Leziunile cerebrale traumatice)

Elliot J. Roth, MD
Elliot J. Roth, MD

Profesor ~i ~ef ,,Paul B. Magnuson" Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare ~koala de Medicina Feinberg Universitatea de NordrVest Chicago, Illinois )

Stroke Syndromes (Accidentele vasculare cerebrale)

Michele J. Rustin, PhD, ABPP
Michele J. Rustin, PhD, ABPP

Practician independent Atlanta, Georgia

Psychological Assessment and Intervention in Rehabilitation

(Evaluare $i int£rventie psihologi.cii in reabilitare)

Richard Salcido, MD
Richard Salcido, MD

Sef Medicina Fizica ~i de Reabilitare Spitalul Universitar Pennsylvania Philadelphia, Pennsylvania

Prevention and Management of Chronic Wounds (Preventia ?i managementul plii.gilor cronice)

COLABORATORI

Gregory Samson, MD
Gregory Samson, MD

Lector universitar voluntar Medic de garda Catedra de Medicina de Reabilitare Serviciul pentru Traurnatisrne Vertebro-Medulare Sistemul de ingrijiri de Sanatate al Adrninistraµei pentru ·

Veterani din Miami Scoala de Medicina Miller Universitatea Miami Miami, Florida

Management of Bladder Dysfunction disfunctiilor vezicii urinare)

(Managementul

Lalith Satkunam, MBBS, FRCPC
Lalith Satkunam, MBBS, FRCPC

Profesor Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare ~i Catedra de Anatomie ~i Biologie Celulara Universitatea Alberta Director medical Programul Regional de Spasticitate pentru Adulti Spitalul de Reabilitare Glenrose Edmonton, Alberta

Spasticity Management (Controlul spasticitiitii)

Michael Saulino, MD, PhD
Michael Saulino, MD, PhD

Lector universitar Universitatea Thomas Jefferson Philadelphia, Pennsylvania Medic de medicina fizica MossRehab Elkins Park, Pennsylvania

Degenerative Movement Disorders of the Central Nervous System (Tulburii.rile degenerative de m4care ale sistemului nervos central)

Mark R. Schmeler, PhD, OTR/L, ATP
Mark R. Schmeler, PhD, OTR/L, ATP

Lector universitar Catedra de Stiinta ~i Tehnologie a Reabilitarii Scoala de Servicii de Sanatate ~i de Reabilitare Universitatea din Pittsburgh Pittsburgh, Pennsylvania

Wheelchairs and Seating Systems (Fotolii rulante ?i sisteme de $edere)

Kelly M. Scott, MD
Kelly M. Scott, MD

Lector universitar Medicina Fizica ~i de Reabilitare Centrul Medical de Sud-Vest al Universitatii Texas Dallas, Texas

Sexual Dysfunction and Disability (Disfunctia $i dizabilitatea sexualii.)

Richard E. Seroussi, MD, MSc
Richard E. Seroussi, MD, MSc

Lector universitar clinician Catedra de Medicina de Reabilitare ·

Centrul Medical al Universitatii Washington

Medicina Coloanei ~i Sportiva din Seattle Seattle, Washington

Impairment Rating and Disability Determination (Evaluarea gradelor de incapacitate # stabilirea dizabilitii.tii)

COLABORATORI Craig K. Seto, MD, FAAFP, CAQ {Sports Medicine) Conferentiar universitar Medicina de Familie Pre~edinte

COLABORATORI

Craig K. Seto, MD, FAAFP, CAQ {Sports Medicine)
Craig K. Seto, MD, FAAFP, CAQ {Sports Medicine)

Conferentiar universitar Medicina de Familie Pre~edinte Asociatia de Ingrijire Primara 'in Medicina Sportiva Director al programului de asistenta la domiciliu Catedra de Medicina de Familie Sistemul de Sanatate al Universit,Wi Virginia Charlottesville, Virginia

Therapeutic Exercise {Exerci{iul terapeutic)

Virginia Therapeutic Exercise {Exerci{iul terapeutic) Terrence P. Sheehan, MD Sef personal medical Spitalul
Virginia Therapeutic Exercise {Exerci{iul terapeutic) Terrence P. Sheehan, MD Sef personal medical Spitalul
Virginia Therapeutic Exercise {Exerci{iul terapeutic) Terrence P. Sheehan, MD Sef personal medical Spitalul
Terrence P. Sheehan, MD
Terrence P. Sheehan, MD

Sef personal medical Spitalul Adventist de Reabilitare din Maryland Rockville, Maryland

Rehabilitation and Prosthetic Restoration in Upper Limb Amputation (Reabilitarea ~i protezarea post-amputatie a membrelor superioare)

Mehrsheed Sinaki, MD, MS
Mehrsheed Sinaki, MD, MS

Profesor Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Colegiul de Medicina al Clinicii Mayo Consultant Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Rochester, Minnesota

Osteoporosis (Osteoporoza)

Mark A. Skirgaudas, MD
Mark A. Skirgaudas, MD

Radiolog musculo-scheletic Consultantii in radiologie din Washington ~i Centrul de lmagistica de Diagnosticare Kirkland, Washington

Neurologic and Musculoskeletal Imaging Stu.dies (Imagisticii neurologica ~i musculo-scheletica)

Curtis W. Slipman, MD
Curtis W. Slipman, MD

Pension at Miami Beach, Florida

Common Neck Problems (Afectiunile frecvente ale regiunii cernicale)

Beth S. Slomine, PhD, ABPP
Beth S. Slomine, PhD, ABPP
frecvente ale regiunii cernicale) Beth S. Slomine, PhD, ABPP Neuropsiholog clinic Conferentiar universitar Catedra de

Neuropsiholog clinic Conferentiar universitar Catedra de Neuropsihologie Institutul Kennedy Krieger Scoala de Medicina Universitatea Johns Hopkins Baltimore, Maryland

Psychological Assessment and Intervention in Rehabilitation (Evaluare $i interventie psihologica fn reabilitare)

(Evaluare $i interventie psihologica fn reabilitare) Donald M. Spaeth, PhD Stiinta reabilitarii Lector
Donald M. Spaeth, PhD
Donald M. Spaeth, PhD

Stiinta reabilitarii Lector universitar adjunct Scoala de Stiinte ale Sanatatii $i Reabilitarii Catedra de Stiinta ~i Tehnologie a Reabilitarii Universitatea din Pittsburgh Cercetator in domeniul sanatatii Laboratoarele de Cercetare $i Inginerie Umana Departamentul pentru Problemele Veteranilor Sistemul de ingrijiri de Sanatate al Administratiei pentrn Veterani din Pittsburgh Pittsburgh, Pennsylvania

Wheelchairs and Seating Systems (Fotolii !Jl_lante $i sisteme de

$edere)

--

Kevin Sperber, MD
Kevin Sperber, MD

Lector universitar Medicina Clinica de Reabilitare Lector universitar Medicina Clinica de Reabilitare in Anesteziologie Colegiul Medicilor ~i Chirurgilor din cadrul Universitatii Columbia Lector universitar adjunct Medicina Clinica de Reabilitare Colegiul Medical Weill Cornell New York, New York

Employment of Persons With Disabilities (lncadrnrea fn munca a persoanelor cu diwbililcifi)

Steven P. Stanos, DO
Steven P. Stanos, DO

Director medical Centrul de Gestionare a Durerii lnstitutul de Reabilitare din Chicago Lector universitar Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Scoala de Medicina Feinberg Universitatea de Nord-Vest Chicago, Illinois

Chronic Pain (Durerea cronicd)

Siobhan Statuta, MD
Siobhan Statuta, MD

Membru al Asociatiei de Medicina Sportiva Catedra de Medicina de Familie Universitatea Virginia Charlottesville, Virginia

Therapeutic Exercise (Exercitiul terapeutic)

Virginia Therapeutic Exercise (Exercitiul terapeutic) Adam B. Stein, MD Sef Catedra de Medicina Fizica $i de
Adam B. Stein, MD
Adam B. Stein, MD

Sef Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Sistemul de Sanatate pentru Evreii din Long Island - North Shore Sef $i conferentiar universitar

Catedra de Medicina Fizica si de Reabilitare

Scoala de Medicina · Universitatea Hofstra Great Neck, New York

Spinal Cord Injury (Traumatismele vertebro-medulare)

Steven A. Stiens, MD, MS

Director Programul Asociatiei pentru Afeqiunile Coloanei Vertebra le Conferentiar universitar Catedra de Medicina de Reabilitare Universitatea Washington Medic curant Spitalul Universitar Centrul Medical Harborview Sistemul de Ingrijiri de Sanatate Puget pentru Tulburarile de Auz al Administratiei pentru Veterani Seattle, Washington

Neurogenic Bowel: Dysfunction and Rehabilitation (Intes- tinul neurogen: disfunctie ,,i reabilitare), Transplantation of Organs: Rehabilitation to Ma.timize Outcomes (Transplan- tul de organe: inlervenfii de reabilitare pentru maximizarea _rezu/tatelor)

Alison Stout, DO

Director

Medicina

coloanei ~i muscu lo-scheletica

Medicina de reabilitare Serviciile de Ingrijiri de Sanatate Puget pentru Tulburarile

de Auz ale Administra1iei pentru Veterani Catedra de Medicina de Reabilitare Universitatea Washington Seattle, Washington

Spinal Injection Techniques {Tehnici de injectare la nivelul coloanei venebrale)

Jeffrey A. Strommen, MD

Lector universitar Medicina Fizica ~i de Reabilitare ~i Neurologie Clinica Mayo Rochester, Minnesota

Electrodiagnostic Medicine III: Case Studies (Medicina de electrodiagnosticare IlI: studii de caz)

Paul Sugg, BS, CPO, CPed, FAAOP

Protezare ~i Ortezare EastPoint Kinston, North Carolina

Spinal Onhoses (Ortezele spinale)

Mukul Talaty, PhD

Cercetator in biomecanica Laboratorul de Analiza a Mersului ~i Mi~carii

1\riossRehab

Reteaua de Ingrijiri de Sanatate Albert Einstein Elkins Park, Pennsylvania

Gait Analysis: Technology and Clinical Applications (Analiza mersului : telmologie ~i aplicatii clinice)

Edward Tilley~ CO

Manager, servicii ortetice Sistemele Universitare de Ingrijiri de Sanatate din Caro- lina de Nord-Est Spitalul Memorial Pitt County Greenville, Carolina de Nord

Spinal Orthoses {Ortezele spinale)

COLABORATORI

Santiago Toledo, MD

Director medical Reabilitare ortopedica Medicina fizica $i de reabilitare Institutul de Reabilitare din Chicago Lector universi tar Medicina fizica $i de reabilitare Scoala de Medicina Feinberg Universitatea de Nord-Vest Chicago, Illinois

Rheumatic Diseases (Bolile reumatice)

Kathleen Trapani, BA, MPT

Fizioterapeut Spitalul Little Company of Mary Evergreen Park, Illinois

Rheumatic Diseases (Bolile reumatice)

Mark D. Tyburski, MD

Sef supleant Medicina Fizica $i de Reabilitare Clinica pentru Coloana Grupul Medical Permanente Sacramento $i Roseville, California

Chronic Pain (Durerea cronicii)

Jay M. Uomoto, PhD

Persoana de legatura $i consultant senior Leziuni cerebrale traumatice Administratia pentru Veterani ~i Ministerul Apararii Biroul pentru Servicii de Reabilitare Departamentul pentru Problemele Veteranilor al Statelor Unite Washington, DC

Psychological Assessment and Intervention in Rehabilitation (Evaluare ~i interventie psihologica in reabilitare)

Christopher J. Visco, MD

Lector universitar Catedra de Medicina de Reabilitare ~i Regenerativa Colegiul Medicilor ~i Chirurgilor Universitatea Columbia Spitalul Presbiterian din New York New York, New York

Peripheral Joint and Soft Tissue Injection Techniques (Tehnici de injectare la nivelul mticulatiilor periferice # al tesuturilor moi)

Amy K. Wagner, MD

Conferentiar universitar $i vicepre$edinte Cercetare Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Director asociat Cercetare in reabilitare Centrul Safar de Cercetare in Resuscitare Facultatea de Instruire pentru Absolventi Centrul de Neuro$tiinte Universitatea din Pittsburgh Pittsburgh, Pennsylvania

Traumatic Brain Injury (Leziunile cerebrale traumatice)

CO LABO RATORI Delaina Walker-Batson, PhD Director Centrul pentru Atacuri Cerebrale Profesor Catedra de Stiinte

CO LABO RATORI

Delaina Walker-Batson, PhD
Delaina Walker-Batson, PhD

Director Centrul pentru Atacuri Cerebrale Profesor Catedra de Stiinte ale Comunicarii ~i Tulburari Comunicative Universitatea pentru Femei din Texas Dallas, Texas

Adult Neurogenic Communication Disorders (Tulburiiri neurogene de comunicare la adulti)

David C. Weber, MD
David C. Weber, MD

Clinica Mayo Rochester, Minnesota

Physical Agent Modalities (Proceduri cu agenti fizici)

Jonathan H. Whiteson, MD
Jonathan H. Whiteson, MD

Lector universitar Medicina de reabilitare Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Scoala de Medicina Universitatea New York New York, New York

Cardiac Rehabilitation (Reabilitarea cardiacii)

Robert P. Wilder, MD
Robert P. Wilder, MD

Conferentiar universitar Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Director medical Clinica Runner's Medic de echipa Universitatea de Atletism Virginia Universitatea Virginia Charlottesville, Virginia

Therapeutic Exercise (Exercitiul terapeutic)

Stuart E. Willick, MD, FACSM
Stuart E. Willick, MD, FACSM

Confereniiar universitar Centrul de Ortopedie Universitatea Utah Salt Lake City, Utah

Musculoskeletal Disorders of the Lower Limb (Afectiunile musculo-scheletice ale membrului inferior)

Pamela E. Wilson, MD
Pamela E. Wilson, MD

Catedra de Medicina Fizica ~i de Reabilitare Universitatea Colorado Spitalul de Copii Aurora, Colorado

Examination of the Pedialric Patient (Examinarea pacientului pediatric)

Joshua G. Woolstenhulme, DPT
Joshua G. Woolstenhulme, DPT

Membru al Asociatiei de Cercetare Fizioterapeut Seqia de Medicina de Reabilitare Centrnl de Cercetare Clinica Institutele Nationale de Sanatate Bethesda, Maryland

Pulmonary Rehabilitation (Reabilitarea pulmonara)

Sam S.H. Wu, MD, MA, MPH, MBA
Sam S.H. Wu, MD, MA, MPH, MBA

Conferentiar universitar $i vicepre$edinte Operatiuni clinice Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Sistemul de Sanatate al Universitatii Pennsylvania Sef personal medical Good Shepherd Penn Partners Director medical Institutul Penn de Medicina de Reabilitare Director medical Programul pentru accidente vasculare Institutul Penn de Medicina de Reabilitare Director medical Consiliul pentru Accidente Vasculare din Delaware Valley Pre$edintele Comitetului Executiv Consiliul pentm Accidente Vasculare din Delaware Valley Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Sistemul de Sanatate al Universitatii Pennsylvania Philadelphia, Pennsylvania

al Universitatii Pennsylvania Philadelphia, Pennsylvania Prevention and fv1anagement of Chronic Wounds (Preven tia ~i

Prevention and fv1anagement of Chronic Wounds (Preven tia ~i managementul pldgilor cronice)

Robert K. Yang, MD, MHA
Robert K. Yang, MD, MHA

Lector universitar clinician Catedra de Ortopedie ~i Reabilitare Universitatea Iowa Iowa City, Towa

Integrative Medicine in Rehabilitation (Medicina holislicii fn reabilitare)

Mark A. Young MD, MBA, FACP
Mark A. Young MD, MBA, FACP

Pre$edinte Catedra de Medicina Fizica $i de Reabilitare Centrul pentru Forta de Munca $i Tehnologie Centrul de Reabilitare Profesionala Maryland Divizia de Servicii de Reabilitare Ministerul Educatiei Facultate Medicina Fizica $i Reabilitare Scoala de Medicina Johns Hopkins Baltimore, Maryland Facultate Catedra de Reabilitare Universitatea New York Facultate Catedra de Neurologie llniversitatea Maryland White Marsh, Maryland

de Neurologie llniversitatea Maryland White Marsh, Maryland Transplantation of Organs: Rehabilitation to Maximize Out-

Transplantation of Organs: Rehabilitation to Maximize Out- comes (Transplantul de organe: intervenfii de reabilitare pentru maximizarea rezultatelor)

David T. Yu, MD
David T. Yu, MD

Medicina fizica ~i de reabilitare Centrul Medical Virginia Mason Seattle, Washington

Electrical Stimulmion (Electrostimularea), Strohe Syndromes (Accidentele vasculare cerebrale)

MULTUMIRI , Le multumesc din sujlet urmatorilor: de colaboratori $i multor altora, fara ajutoru l
MULTUMIRI , Le multumesc din sujlet urmatorilor: de colaboratori $i multor altora, fara ajutoru l
MULTUMIRI , Le multumesc din sujlet urmatorilor: de colaboratori $i multor altora, fara ajutoru l
MULTUMIRI , Le multumesc din sujlet urmatorilor: de colaboratori $i multor altora, fara ajutoru l

MULTUMIRI

,
,
MULTUMIRI , Le multumesc din sujlet urmatorilor: de colaboratori $i multor altora, fara ajutoru l carora

Le multumesc din sujlet urmatorilor:

de colaboratori $i multor altora, fara ajutoru l

carora aceasta editie a tratatului nu ar fi fast niciodata finalizata. Sotiei mele, Diana Verdun Braddom, ale carei incura- jare $i sustinere continue au transformat acest demers intr- o lucrare inconjurata de iubire. Extraordinarului personal al Elsevier, mai ales lui Dolo-

res Melani , lui Ann

ComiteLUlui editorial, format din Leighton Chan, MD, MPH; Mark A. Harrast , MD; Karen J. Kowalske, MD; Den -

nis J. Matthews, MD; Kristjan Ragnarsson, MD ; $i Kathryn

A. Stolp , MD.

Cititorilor primelor trei editii, care mi-au trimis sugesti- ile lor, multe dintre acestea fiind incorporate in cea de-a patra editie. Sutelor de colaboratori ale primelor trei editii, care au pus bazele solide ale con~inutului acestei editii. Traducatorilor in italiana $i turca ale uneia dintre sau mai multor editii anterioare.

Celor 155

ale uneia dintre sau mai multor editii anterioare. Celor 155 Ruzycka Anderson $i lui Beth Hayes.
ale uneia dintre sau mai multor editii anterioare. Celor 155 Ruzycka Anderson $i lui Beth Hayes.

Ruzycka Anderson $i lui Beth Hayes.

sau mai multor editii anterioare. Celor 155 Ruzycka Anderson $i lui Beth Hayes. Randall L. Braddom,

Randall L. Braddom, MD, MS

(

xix

=============·=--· -::::::--····----··;::::::===··-

-------· -·-------· ·----······

=======·- h °'" -••

·----······ =======·- h °'" -•• • ••:::::::::::::::::;:::.::•:w,uu, ·- •·

••:::::::::::::::::;:::.::•:w,uu, ·- •· •• ·-••••

- --

·- •· •• ·-•••• - -- •·•· · ------·-·-·----··-

•·•· ·

------·-·-·----··-

··--··-···-···

--

·

--·-··--·

---··-

"·'"-·-····

-

-

~ ,,h

-

-~···----······

--·-------- --- -

,

,.,

,

,

,.,

,

,

~--

-~-------

,

,

-,.

~-~

··-·

~~~~--- ----·--·. -- ···--,.

"'···-~-----

 

-

,

,.•

,

u-·

·••,nr·•···

_,

•-

.-

·'

.-. ,•••.,

••-•••-•·-••

.•

,•••., • ••-•••-•·-•• .• , .•. PREFATA , Scopul celei de a patra editii ( ~i

, .•.

• ••-•••-•·-•• .• , .•. PREFATA , Scopul celei de a patra editii ( ~i al

PREFATA

,

Scopul celei de a patra editii ( ~i al tuturor editiilor tra- tatului) a fost acela de a crea un manual practic, util din punct de vedere clinic ~i u~or de 1nteles, care sa cuprinda, in paginile sale, complexitatea domeniului medicinei fizice

~i de reabilitare. Aceasta continua sa fie o tinta in mi~care ,

deoarece domeniul este dinamic. Apar in permanenta tratamente noi, iar medicii de medicina fizica ce ~i-au asu- mat rolul de pionieri extind constant domeniul, sondand noi arii de ingrijire a pacientilor. Parerile cititorilor indica faptul ca unul dintre motivele

Parerile cititorilor indica faptul ca unul dintre motivele pentru care primele trei editii s-au bucurat de

pentru care primele trei editii s-au bucurat de o popular- itate la nivel mondial a fost U$Urinta cu care au putut fi

parcurse. Pentru aceasta ediiie, am fa.cut tot ce mi-a stat in putinta pentru a face tratatul $i mai U$or de citit $i pentru

a maximiza ,,eficienta cititorului". S-au depus eforturi sin-

cere pentru ca manualul sa fie scris $i editat 1ntr-o astfel de maniera incat cititorul sa poata invata ,,cat mai multe in decursul unui minut".

poata invata ,,cat mai multe in decursul unui minut". Multumita prietenilor HO$tri de la Elsevier, cea
poata invata ,,cat mai multe in decursul unui minut". Multumita prietenilor HO$tri de la Elsevier, cea

Multumita prietenilor HO$tri de la Elsevier, cea de-a patra editie contine imbunatatiri ale valorii continutului. Majoritatea ilustratiilor sunt color. Este adevarat ca s-ar putea scrie o carte intreaga despre subiectul fiecaruia dintre capitolele din cuprinsul acestui tratat. Una dintre sarcinile autorilor ~i editorilor a fost aceea de a lua uria$a cantitate de informatii care formeaza, in momentul de fata, dome- niul medicinei fizice $i de reabilitare $i de a o condensa 1ntr-un manual de o dimensiune rezonabila. Cea de-a patra editie a fost editata cu atentie, pentru a incapea intr-un sin- gur volum, ~i am putut apela la extraordinarele resurse de publicare $i mijloace de maximizare a eficientei ale Else- vier pentru a depa$i presiunile inflationare $i a reduce putin pretul. La fel ca in cazul primelor trei editii, suntem deschi~i comentariilor, observatiilor, sugestiilor $i criticii constructive din partea membrilor comunitatii medicinei fizice ~i reabilitarii $i din panea tuturor cititorilor.

constructive din partea membrilor comunitatii medicinei fizice ~i reabilitarii $i din panea tuturor cititorilor. xxi
constructive din partea membrilor comunitatii medicinei fizice ~i reabilitarii $i din panea tuturor cititorilor. xxi

------·-··---·~------·.

==========·=----===::::::::::::=:-::.-::······-··--·-···--·-··--··--········--·

----·---···-····--···-····-------· ··----·-·-

·---

--

--···----

·-··

PREFATA LA TRADUCEREA iN LIMBA ROMANA

,

1ntentia de a traduce un tratat recunoscut pe plan mon- dial a pornit de la faptul ca specialitatea de Reabilitare Medicala nu avea o carte de referinta care sa cuprinda intreaga complexitate a specialitatii. Astfel ne-am decis sa alegem unul dintre cele mai cunos- cute, apreciate $i complete tratate de specialitate pe plan mondial, Physical Medicine & Rehabilitation Fourth Edition de Randall Braddom. Proiectul a debutat in anul 2012, an in care Societatea Romana de Reabilitare (la acea vreme Societatea Romana de Medicina Fizica ~i de Recuperare) aniversa 90 de ani de la infiintare. Initial am dorit sa realizam acest proiect prin contributia mai multor colegi de specialitate pentru a minimaliza cos- turile pe care le-ar fi implicat angajarea unuia sau mai mul- tor traducatori profesioni$ti. Prin urmare capitolele au fost

Pentru majoritatea capitolelor 1nsa, am fost nevoiti sa apelam la traducatori profesioni$ti pentru a putea finaliza traducerea $i apoi a face corecturile necesare. in sfar$it traducerea este finalizata. Cu siguranta insa s-au mai strecurat gre$eli, incorectitu- dini sau traduceri mai putin adecvate ale unor termeni de specialitate consacrati in hmba engleza. Ne cerem scuze pentru aceste lucruri $i va rugam sa ni le semnalati pentru a face corecturile necesare pentru o editie viitoare. Dorim de asemenea sa multumim companiilor farma- ceutice Astra-Zeneca , Roche $i Amgen pentru sprijinul oferit pentru realizarea acestui tratat. Suntem bucuro$i ca putem oferi aceasta prima edi~ie mem bri !or Societatii Romane de Reabilitare Medicala cu scopul de a ameliora asistenta de reabilitare medicala

repartizate unor colegi speciali$ti $i rezidenti, urmand ca

a

persoanelor cu dizabilitati ~i de a pune la dispozitia

aceasta traducere initiala sa fie verificata $i corectata de

speciali~tilor IlO$tri un tratat prestigios $i cu siguranta util

catre un grup de mai multi colegi cu mai multa experienta in specialitate. Din nefericire insa aceasta strategie nu a <lat roade, per-

in

pregatirea lor profesionala.

soanele implicate facand traduceri incomplete, incorecte $i

August 2015

Mihai Berteanu

incoerente sau nefacandu-le de lac. Au ex.istat $i exceptii, carora dorim sa le multumim in mod special pentru impli- carea $i profesionalismul cu care au realizat pro bono tra- ducerea mai multor capitole de tratat.

Adrian Bighea

xxiii·

CU PRINS

SECTIUNEA I

Evaluare

ISTORIC ~I EXAMINARE FIZICA IN MEDI CINA FIZICA

Michae l W O'Dell, C. David Lin ~1 Andre Panagos

3

2

EXAMINAREA PACIENTULUI PEDIATRIC

43

Pame l a E. Wi l son ~i Susan D. Apkon

3

TULBURARI NEUROGENE DE COMUNICARE LA ADULT!

53

De l aina Walker-Batson ~i Jan Avent

4

EVALUARE SI INTERVENT IE PSIHOLOGICA IN REABILITARE

69

Stephanie A. Reid-Arndt, Bruce Caplan, Michele J. Rustin, Beth S. Slomine, Jay M. Uornoto "?i Robeti G Frank

5

ANALIZA MERSULUI:

TEHNOLOGIE ~I APLICATII CLINICE

I 07

Alberto Esquenaz, ~1 Mukul Ta laty

6

EVALUAREA GRADELOR DE INCAPACITATE ~I STABILIREA. DIZABILITATII 125

Richard E. Seroussi ~1 James P. Robins on

 

7

IMAGISTICA NEUROLOGICA $1 MUSCULO - SCHELETICA

141

Andrew D. Bronstein, Mark A. Sk1rgaudas ?i Andrew J. Co l e

8

MODALITATI DE EVALUARE A CALITATII SI REZULTATELOR TN REABILITAREA MEDICAL.A 173

Karen L Andrews , Heather S. Ohl. Mary F. Kessler ~i Dexanne B. Clohan

9

MEDICINA DE ELECTRODIAGNOSTICARE I:

 

PRINC IPII FUNDAMENTALE 185

Daniel Dumitru ~i Mich;iel Andary

IO

I I

MEDICINA DE ELECTRODIAGNOSTICARE II:

EV ALUARE CLINIC.A ~I CONSTATARI

Timothy R Dillingham

211

MED ICINA DE ELECTROD IAGNOSTICARE Ill :

STUDII DE CAZ

241

Andrea J. Boon ~i Jeffrey A. Strommen

SECTIUNEA 2

Tehnici de tratament ~i echipamente speciale

······ · ······ · ···· · · ··

.

12 REABILITAREA SI PROTEZAREA POST - AMPUTATIE

.

A MEMBRELOR SUPERIOARE

275

,

TetTence P. Sheehan

.

13 REABILITAREA ~I PROTEZAREA POST-AMPUTATIE

A MEMBRELOR INFERIOARE

297

Mark E. Huang, Laura Ann Mil l ie~ Robert Lipschutz ~i Todd A Kuiken

14 DISPOZITIVE ORTETICE PENTRU MEMBRELE SUPERIOARE

341

Brian M. Ke l ly. Atul T. Patel ~i Carole V Dodge

I 5

DISPOZIT IVE ORTETICE PENTRU MEMBRELE INFERIOARE

W i lliam J. Hennessey

16 ORTEZELE SPINALE

385

357

David P. Moore, Edward Tilley ~i Paul Sugg

17 FOTOLI I RULANTE ~I SISTEME DE $EDERE

399

Alicia M. Koontz, Amol M. Karmarke~ Donald M. Spaelh. Mark R. Schmeler $i Rory Cooper

I 8

EXERCITIUL TERAPEUTIC

431

Robert P Wilder. Jeffrey G. Jenkins. Craig K. Seto ~i Siobhan Statuta.

19 MANIPULARILE. TRACTIUNILE $1MASAJUL

45 7

Jeffrey S. Brault. Robert E. Kappler ~i Br ia n E. Grogg

20

PROCEDURI CU AGENTI FIZ ICI

David C. Weber ~1 Kurtis M . Hoppe

21 ELECTROSTIMULAREA

David T. Yu

503

48 1

22

MEDICINA HOLISTIC.A IN REABILITARE

Ralph E. Gay, Brent A Ba u er ~i Robert K. Yang

517

23 DISPOZITIVE DE ASISTENTA COMPUTERIZATE SI SISTEME PENTRU CONTROLUL MEDIU LUI AMBiANT 535

Cathy Bodine

24 TEHNICI DE INJECTARE LA NIVELUL ARTICULATHLOR

PERIFERICE ?I AL TESUTURILOR MOI

553

Paul Lento. Joseph Ihm, David J. Kennedy ~i Christopher J Visco

25 TEHNICI DE INJECTARE

LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE

A lison Stout, Nelson Hager $i Mar la Kaufman

579

CU PRINS

SECTIUNEA 3

Aspecte clinice frecvent 1ntalnite

26 DOBANDIREA INDEPENDENTEI FUNCTIONALE Ellen Guess. Debra Paul ~i Aliso n E. lane

605

27 REABILITAREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE

DEGLUTITIEI 621 .

.

Jeffrey B. Palmer. Cathy A Pelletier ~i Koichiro Matsuo

28 MANAGEMENTUL DISFUNCTIILOR

29

VEZICII URINARE

Diana D. Cardenas, Anthony Chiodo ~i Gregory Samson

64 1

,

INTESTINUL NEUROGEN :

DISFUNCTIE ~I REABILITARE

Gianna Rodriguez. John C. King ~i Steven A Stiens

661

30

CONTROLUL SPASTICITATII

683

Patrici;i W. Nance. Lalith Satkunam ~i Karen Ethans

 

31

DISFUNCTIA $1 DIZABILITATEA SEXUALA Kelly M. Scott ~i Colleen M. Fit zgerald

705

32 PREVE N TIA SI MANAGEMEN T UL

PLAGILOR c 'RoNICE

Richard Salcido, Chulhyun Ahn. Sam SH. Wu ~i Robert j. Goldman

729

33 REABILITAREA CARDIAC.A

761

Jonathon H. Whrteson ~i Gisli Einarsson

34 REABILITAREA PULMONARA

791

Randall E. Keyse~ Leighton Chan. Joshua G. Woolstenhulme, Miche lle Kennedy ?i Bart E. Drinkard

35 INCADRAREA TN MUNCA A PERSOANELOR CU DIZABILITATI 807 Heidi Klingbeil ~1 Kevin Sperber

36 BOULE REUMATICE

821

Santiago Toledo, Kathleen Trapani ~i Elizabeth Feldbruegge

SECTIUNEA 4

Aspecte ale diagnosticelor specifice

37 AFECTIUNI FRECVENTE ALE REGIUNII CERVICALE Michael J. DePa lma ~i Curtis W Slipman

839

38 AFECTIUNILE MUSCULO-SCHELETICE ALE MEMBRULUI SUPERIOR 871 Jonathon T. F1nnoff

39 AFECTIUNILE MUSCULO-SCHELETICE

ALE MEMBRULUI INFERIOR

Pamela A Hansen ~i Sluart E. Willick

897

40 LOMBOSACRALGIA

927

Karen P. Barr ~i Mark A. Harrast

41

OSTEOPOROZA

971

Mehrsheed Sinaki

42

DUREREA CRONICA

993

Steven P Stanos, Mark D. Tyburski ?i R. Norman Harden

v

43 DUREREA MUSCULARA Chang-Zern Hong

44 MEDICINA SPORTIVA

103 1

1065

~

Mark A. Harrast. Scot Laker ~i Erin Maslowski

45 REABILITAREA OCUPATIONALA I 097 Brian S. Foley

46 AFECTIUNILE NEURONULU I MOTOR I I 07 Nanette Joyce ~i Gregory T Carter

47 REABILITAREA PACIENTILOR CU NEUROPATII Anita Craig ~i James K. Richardson

1131

48

AFECTIUNILE MIOPATICE

I 165

Craig M. McDonald, Jay J. Han ~i Gregory T Carie r

49

LEZIUNEA CEREBRALA TRAUMATICA 1201 Amy K. Wagne~ Patricia M. Arenth. Christina Kwasnica. and Emily H. Rogers

50

ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE

1245

Richard L. Harvey, Elliot J. Roth, David T Yu ~i Pablo Celnick

5 I

TULBURARILE DEGENERATIVE DE MISCARE ALE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL , 1291 Jeanne Doherty, Guy Fried ~i Michael Saulino

52

1301

SCLEROZA MULTIPLA George H. Kraft. Theodore

F< Brown ?i Shana Johnson

53

PARALIZIA CEREBRALA Joyce Oleszek ~i Loren Davidson

1321

54 MIELOMENINGOCELUL SI ALTE DISRAFISME SP INALE R. Drew Davis ?i Charles Law

1343

55 TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE (TVM) 1361 T'iomas N. Bryce. Kristjan T Ragnarsson. Adam 8. St ein, and Fin Biering-Sorensen

56 BOALA VASCULARA PERIFERICA A MEMBRULUI INFERIOR 1419 Susan Knapton ~i Geetha Pandian

57

58

REABILITAREA PERSOANELOR

BOLNAVE DE CANCER Andrea L. Cheville

1445

REABILITAREA TN ARSURI

1479

Vincent Gabriel ~i Radha Holavanahalli

REABILITAREA PACIENTILOR GERIATRIC! 1497 Rina M. Bloch

59

60

TRANSPLANTUL DE ORGANE : INTERVENTII DE REABILITARE PENTRU MAXIMIZAREA REZULTATELOR 1519 Mark A Young. Steven A Stiens, Bryan J. O'Young ~i R. Samue l Mayer

.

61 MEDICI NA FIZICA $1 REABILITARE INTERNATIONAL.A John Melvin, Marta Imamura ~i Jose Jimenez

1539

• • • • • • •

·~----

~~~~-----~

'."""'T~~~~~?:77;'"~;:;--;-:

•••••

(

---- ---··-·--·····-- - ··--···--·--···.

""t.:=::::--==-

.:::::.:::.::::::::::::::. ·---- ~-

i:::::==~- -::::-:.:::::::-.:

:::·.

-

··-.

ISTO RIC SI EXAMINARE FIZICA iN MEDlc'INA FIZICA

Michael W. O'Dell , C. David Lin, ~i Andre Panagos

In medicina fizica, istoricul ~i examinarea fizica (I&E) ser- vesc mai multor scopuri. Ele sunt baza de date pornind de la care se alcatuie~te un plan de tratament. Servesc, de asemenea, ~i ca inregistrare scrisa ce ajunge la alti membri ai personalului medical de reabilitare sau din afara rea- bilitarii. In sfar~it, I&E asigura temeiul pentru facturarea medicala 16 ~i servesc drept document medico-legal. Docu- mentele emise de catre medic au devenit componenta deci- siva pentru rambursarea recuperarii intraspitalice~ti supuse sistemului de plati estimate, precum ~i dovada pentru o asigurare prelungita de catre asiguratorii privati. in funqie de cadrul de desfa~urare, l&E din medicina fizica variaza extrern de mult ca amploare, de la evaluarea concisa, in conditii de ambulatoriu, a unei leziuni izolate a genun- chiului, pana la evaluarea cuprinzatoare a unui pacient cu o leziune traumatica a creierului sau maduvei spinarii, internat in vederea recuperarii intraspitalice~ti. Aproape

intotdeauna , o evaluare initiala este mai amanuntita ~i mai cuprinzatoare deca.t evaluarile ulterioare sau cele de urma- rire. 0 exceptie ar putea fi cazul in care, cu ocazia unui consult de urmarire a evolutiei, un pacient prezinta semne ~i simptome complet noi. Medicii aflati in pregatire au ten - dinta de a supraincarca cu detalii o evaluare, dar medicul fizioterapeut cu experienta dezvolta, cu timpul , un simt al amanuntelor ce sunt necesare pentru fiecare pacient aflat intr-un cadru dat ~i pentru fiecare tip de prezentare. I&E din medicina fizica se aseamana formatului tra- di~ional predat in $COlile de medicina , insa cu un accent suplimentar asupra istoricului, semnelor $i simptome- lor interesand funqionalitatea . Totodata, T&E din medi- cina fizica identifica ~i acele sisteme ramase neafectate ce ar putea fi utilizate in compensare. 22 Pentru intelegerea cadrului teoretic de referinta privind evaluarea persoanelor cu di z abilitati fizice ~i cognitive , familiarizarea rn clasifi- carile Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 1980 $1 1997 este extrem de importanta (Tabelul 1- 1). 76 , 77 in medicina fizica , identificarea $i tratarea celor mai importante defi ci- ente, cu scopul de a cre$te cat mai mult capacitatea funqio - nnla, devin astfel obiectivul fundamental al evaluarii. Deoarece cazurile de care se ocupa medicina de rea-

bilitare pot fi extrem de compl-ex

pletate. Confirmarea, din partea ~l~r membri ai echipei,

perso nalului medical ~i membrilor fa ,miliei, funqio nale ~i de anamneza, poate ¢ura $i

a unor aspec.te cateva zile. rn

plus, 1n cursul tratamentului intraspitalicesc sau in ambu- latoriu, multe dintre aspectele funqionale discutate in acest capito l pot fi evaluate $i explorate intr-un mod mai deplin de catre alti membri ai echipei interdisciplinare. Este impe- rios necesar ca medicul fizioterapeut sa fie la curent cu

e,

l&E sunt deseori com-

informatiile $i concluziile suplimentare, pe masura ce aces- tea devin disponibile, iar comunicarile verbale sau scrise sa ajunga la conducerea medicala a echipei. Structura exacta a evaluarii este, intr-o oarecare masura, determinata de inclinatiile personale, de specializare $i de cerintele institutionale (cerinta de conformitate a codifica- rii de catre medic, comisii pentru formulare ~i supraveghere normativa) . Pentru a maximiza rigurozitatea culegerii date- lor $i a minimiza timpul dedicat consemnarilor, folosirea unor formulare-~ablon poate fi de nepretuit. Rezultatele relevante de laborator ~i radiologice trebuie sa fie transcrise clar. In Tabelul 1-2 sunt rezumate elementele I&E esentiale din medicina fizica. Pentru o intelegere completa a starii de sanatate a pacientului ~i a bolii pentru care acesta este exa - minat, este necesara evaluarea unora dintre sau a tuturor acestor elemente. Ele formeaza, totodata, suportul pentru planul de tratament.

lntensificarea folosirii consemnarilor medicale elec- tronice (CME) a modificat in mod semnificativ tabloul documentelor tinand de I&E din medicina fizica, atat in conditii de spital, cat $i in ambulatoriu . 23 Printre avantajele

lizibilitatea crescuta, operativitate a

oferite de CME se afla

in privinta timpului permisa de folosirea de formulare (de $abloane) $i de expre sii-tip {,, sm art phrases ") ce pot fi adap- tate fiecarui practician, atentionarile automate (alerteJe) cu privire la interaqiuni medicamentoase sau la erori legate de medicaµe , precum ~i facturarea mai rapida ~i mai corect a . Dezavantajele includ folosirea in exces a funqiei ,,copy-

paste" (copiere ~i lipire), ceea ce poate duce la aparitia d e repetitii inutile intre consemnari consecutive, cu perpetua- rea de informatii potential inexacte, preluarea automata a unor date ce nu sunt neaparat verificate de catre practicia- nul de serviciu, ca ~i a~a-numita ,, alarm fatigue"(pierderea capacitatii de a acorda atentie alarmelor sau alertelor din cauza nurnarnlui prea mare al acestora). Odata cu Inaspri- rea reglementarii practicii ~i facturarii intraspitalice~ti ~i la cabinet, aceste CME vor deveni tot mai importante pentrn a se asigura uneori incalcitele documente specifice cerute de masurile de securitate 40 ~i cele pentru plata medicului . 15

lstoricul in medicina fizica

Abilitatile de consemnare a anamnezei intra 111 compu- nerea artei medicale, ele fiind necesare pentru ca starea clinica a pacientului sa poata fi complet determinata. in medicina fizica, unul din aspectele specifice consta in punerea in evidenta a deficitelor funqionale cauzate de boala sau de leziune. Identificarea acestor deficite permite

SECTIUNEA I

Evalu are

Tabelul 1-1

1980

Defect

Di z abilitat e

Handicap

Defin itii

ale O rga nizati ei Mon d iale a Sanat ati i

Orice pierdere sau anormal itate de structu ra o r i fu nqie , la nivel anatom ic , fiziologic sau psihologic

Orice lim it are (dim inu are, restrangere) sau lip sa (a bs enia, d efic it) rezu ltata i n urma unu i defect al capaci t at ii de a indeplin i o activitate, i n maniera sau in limitele cons iderate normale pentru o fiinta umana

Dezavantaj unu i defect

i mpied ica indeplinire a unu i ro l ~e este normal pentru acel individl

al une i anumite pe r soane . rezultat i n urma sau a une i d izabilitat i, care limiteaza sau

1997

Defe ct

Orice pierdere sau anormalitate de structura corporala sau a unei funqii fiziologice ori psihologice (in esenia. neschimbata fata de defini~ia d in 1980)

Activitate

Natura ~i gradu l de ale une i persoane

funqionare (perfo r manta)

Participare

Natura ~i gradul de impl icare a persoane i i n situatii de viata, raportate la defecte. dependente, afequni ale sanatatii sale ~i factori tinand de context

--- - ----

Dupa Organiza1ia Mondiala a Sanatatii, 1980 16 ~1 1997.77 cu permisiunea Organ,za1,iei Mondiale a Sanatatii.

conceperea unui plan de tratament pentru refacerea capaci- tatii funqionale. Pentru medicul fizioterapeut, problemele cele mai importante sunt, la o persoana cu atac vascular, de exemplu, nu doar etiologia sau localizarea leziunii, ci ~i ,. ce deficite functionale sunt prezente ca urmare a acci- dentului vascular?" Raspunsul ar putea include: deficite ale deglutitiei, ale comunicarii, mobilitatii, deficite cognitive, ale activitatilor tinand de traiul cotidian (ADL-uri) sau o combinatie a tuturor acestora. Timpul petrecut pentru consemnarea unei anamneze permite, de asemenea, ca pacientul sa se acomodeze cu medicul, fiind astfel stabilita o comunicare ~i aparand increderea. Aceasta comunicare initiala este hotaratoare pentru o relatie medic -pacient-familie productiva ~i de tip constructiv, putand totodata sa il ajute pe medic sa afle amanunte despre zone sensibile, precum trecutul sexual sau abuzul de substante. De asemenea, aceasta poate avea impact asupra rezultatelor terapeutice, intrucat un pacient care are incredere tinde sa fie mai cooperant. 62 Sesizarea starii suflete$ti a pacientului $i/ sau familiei (precum cea de furie, frustrare, darzenie, obstinatie), a intelegerii de catre ace~tia a bolii, a nivelului lor de patrundere cu privire la deficienta ~i la abilita~ile de a-i face fata, toate acestea se pot obtine in cursul consemnarii anamnezei. in cele rnai multe cazuri, pacientul este eel care il conduce pe medic catre un diagnostic ~i o concluzie. In altele , ca atunci cand pacientul este incoerent $i nu se poate concentra , sunt nec e sare frecvente reveniri ~i clarificari. in general, pacientii sunt principala sursa de informatii. Totu~i, pacientii cu deficite cognitive sau afective (negare sau intelegere scazuta) ori cu probleme de comunicare, pre- c.um $i copiii mici , ar putea sa nu fie in masura sa se exprime pe deplin. in aceste cazuri, eel care consernneaza anamneza se poate folosi de alte surse, precum : membri ai familiei ,

prieteni , alti medici, asistente ~i cadre medicale , consem- nari medicale anterioare, ceea ce poate afecta, de asemenea, facturarea serviciilor medicale . Utilizarea acestora din urma trebuie insa facuta cu prudenta, intrucat, sub forrna a$a-nu- mitelor ,,chart lore " (informatii de la dosar) , sunt cateodata repetate inexactitati, de la un serviciu la altul.

Motivul principal al internarii

Acuza principala es te simptomul sau problema care 1-a facut pe pacient sa solicite tratament medic.al. Cele mai

comune motive intalnite intr-un cabinet ambulatoriu de medicina fizica sum cele legate de durere, slabiciune sau tulburari ale mersului, cu diferite origini, musculo-schele- tice sau neurologice. in cadrul unei consultatii de medi- cina fizica dintr-un serviciu de reabilitare intraspitalicesc, motivele predominante sum legate de deficiente privind mobilitatea, activitatile cotidiene (ADL-uri), comunicarea, sau cele cognitive, precum ~i pregatirea pentru o reabili-

tare intraspitaliceasca . Spre

relativ obiectiv, motivele internarii sunt pur subiective, iar atunci cand este posibiL medicul trebuie sa intrebuin-

teze pentru consemnare propriile cuvinte ale bolnavului.

Se poate ca un pacient sa se prezinte cu mai multe acuze, inrudite sau nu intre ele, caz in care este util sa i se ceara acestuia sa in~ire problemele, de la unele ,,cele mai supara- toare", la altele ,,cele mai putin suparatoare". Detaliile specifice ale unui pacient ce se prezinta pentru

trimitere, totodata, catre gra -

o acuza principala

dul dizabilitaiii sau al handicapului. De exemplu, faptul

deosebire de examenul clinic,

pot face

ca

un po~ta$ obez se prezinta plangandu-se de o dificultate

la

mers din cauza unei dureri de genunchi ar putea sugera

nu doar deficienta, ci $i impactul asupra profesiei sale $i a

ro lului sau de cap de fa mi lie (contributie, handicap).

lstoricul boli i actuale

lstoricul bolii actuale (IBA) expune in amanunt motivul

sau motivele pentru care pacientul solicita asistenta medi-

cala, precum

cu acestea. El ar trebui, totodata, sa urmareasca $i alte informatii avand legatura cu acuzele principale, cum ar fi:

proceduri medicale sau chirurgicale recente sau din trecut, complicatii ale tratamentului , ca $i posibi lele restriqii sau precautii. IBA trebuie sa cuprinda cateva dintre sau toate aceste opt componente privind acuza principala: locali- zare, momentul instalarii, caracteristici, context, severitate, durata , factori modificatori , precum $i semne $i simptome insotitoare (a sevedea Tabelul 1-2). in urmatoarea exemplificare de caz, pacientul este un barbat in varsta de 70 de ani, trim is la terapie fizica de catre

$i orice deficite funqionale , inrud ite sau nu ,

neurologul sau, din cauza ca nu poate merge bine (moti- vul principal). Pe parcursul ultirnelor luni (durata) , el a obse1vat o slabiciune lent progresiva a gambei sale stan gi (localizare). Consultatia ulterioara din partea neurologului

a

sugerat o scleroza laterala

amiotrofica (context) . Pacien-

tu

l a avut o viata activa $i a lucrat pana in urma cu cateva

luni, mergand fara vreun dispozitiv ajutator (context). in

prezent, de teama sa nu cada, el folose$te un baston (factor modificator) . Pe langa greutatea la mers, pacientul mai are

$i probleme la 1nghitirea alimentelor (semne $i simptome

asociate) .

CAPITO LU L I

lsto ric ~i ex aminare fi zica 1n med ici na fizica

Starea funciio nala (activitatea)

In m edicina fiz ica, p rezentare a am a nuntita a starii funct i-

o na le actua le $i anterioare a pacientului reprezinta un ele-

m e nt ese nµ al al IBA. In gen era l, aceas ta aduce cu sine o

mai bun a intelegere a problem elo r, t inand, printre altele,

d e mobilitate, d e ADL-u ri, de activitatile instrumentale ale traiului cotidian (I-ADL-uri), de comunicare, funqii cog- nitive, de munca $i recreere. Datele trebuie sa fie cat mai exacte $i mai amanuntite cu putinta, cu scopul de a ori- enta examin area fizica $i de a alcatui un plan de tratament avand obiective rezonabil e, pe termen scurt $i lung. Evaluarea potentialului de am eliorare sau deteriorare funqionala necesita o intelegere a evo lutiei problemelor

fun q io n a le, a cau z ei ~i a mom e ntului in st a la rii lor. De

m ai mare parte a recuperarii ce urmeaza unui

exemplu, cea

atac vascular survine in curs de 3 luni de la eveniment. 68

Astfe l, exis ta o mai m a re speranta asupra unui progres

fu ncti o n al la un p acient cu un atac vascular recent, prezen -

tand deficiente motorii pronuntate, decat la un pacient cu

ni ~te deficite mino re, d ar legate d e un atac vascular surve-

nit cu 2 ani in urma.

Uneori, in evaluarea starii funqionale, folosirea de scale standard este de ajutor. 0 scala unica, potrivita pentru toti pacientii, nu exista, dar eel m ai d es folo sita in cazul rea- bilitarii in conditii de spital este cea de masurare a inde- pendentei funqionale (Functional Independence Measure, FIM) . (Tabelul 1-3; a se vedea Capitolul 8 ) . 3 Fiind masu- rata doar limi tarea unei activitati (dizabilitatea, invalidi- tatea ) sau inde plinirea e i (pe rfo rm a n ta), fi eca re activitate dintr-un set d e 18 activi tati diferi te este notata pe o scal a de la 1 la 7, scorul de 7 indicand o independenta com- pleta. Valo ril e interme di are ale scorului arata niveluri vari-

red us (de la d ispozitiv ajutato r

at e de asistenta, de la foarte

pana la supraveghere sau sprijinire activa) pana la un scor

de 1, acesta indicand o dependenta completa de ajutorul unui insotitor. Totodata, intre membrii echipei, scorurile

FIM sunt fo losite $i ca un fel d e

reabili tare, pentru a fi descri se, rapi d ~i precis, d efi citele

fu n q io n ale.

Mobilitatea

Mobilitatea este abilitatea unui individ de a se mi~ca in mediul sau, iar cei mai multi dintre o am enii san at o~i o

con sidera ceva d e la sine inteles. Deoarece ea d etine un ro l atat de vital in cadrul societatii, orice deficienta cu privire

la mob ilita te poate

vietii unui pacient. Pentru a se stabili nivelul de indepen - denta ~i siguranta al pacientului, este necesara o intelegere clara a mobilitatii sale funq ionale, inclusiv a folosirii sau a

necesitatii dispozitivelo r d e asist are a mo bilitatii . 8dsta o

ga

lizat e de catre p acient, precum : ca rj e, b astoa n e, prem erga-

toare, o rteze $i scaune cu rotile (foto lii rulante) - m anuale sau electrice (mo to rizate) . (Tabelul 1-4; a se vedea Capito- lele 15 $i 17). Mobilitatea la nivelul patului include intoarcerea de pe

o parte pe alta, trecerea de la pozitia de decubit ventral la

cea de decubit dorsal, pozitia ~ezand sau culcat. 0 dimi- nua re a acestei m obilitati expune pacientul la un grad m ai mare de rise de ulceratii tegumentare, tromboze ale vendor pro fund e ~i pn e umonie . Tn cazurile seve re, mobilitat ea pe

notare p rescurtata pen tru

avea co nsecinte majore asupra calitatii

m a d e

disp ozitive d e su stinere a mobilitatii ce pot fi uti-

Tabelul 1-2 Ele me nt e es en 1: ia le a le istor icu lui (anam neze i) ~i exame nului fiz ic rn me di cina fi zica

Co mpone nta

Exem ple

Motivul interna rii

fstoricuf bofii cureme

Ob 1 iner ea de informa 1 ii despre localizare. debut , caracteristici, 1mprejurari, severitate, durata, condi 1 ii de m odificare, semne ~i sim ptome 1nso 1 ito are

Antecedente funqiono/e

Mobilitat e:

la pat,

de t ransfe r. 1n scaunu l cu

r otile, m ers, ~ofa t, d ispozit ive necesare

A

ctivi ta 1 i ale traiului

cot idian (ATC): baie,

folo sirea to aletei,

1mbracat . hran i re. igiena ~i

i ngrijir e etc.

A ctivita 1 i instrum entale ale t r aiului cotidian (I -ATC): prepararea m ese i, spalatul ru fe lor. 1ntre 1 inerea casei, 1ngrijirea animalel or de companie, fo losire a telefonu lui etc. Funq ia cognit iva (*memorie, orientare,

judecata) Co municare (vorb it, scris, mijloace corporale)

/storic medical~;

A f eqiuni specifice: card io -pulmonare,

mus-

chirurgica/

culo-scheletice, neurol ogice ~i r eu m atologic e

Medicamente

Conditii de viatil ~; mun cil

Sistem de sprijin - fam i lie, pri ete ni, activ ita 1 i profesionale, activita 1 i de recreere. ante- cedente psiho-s oci ale ( tu lbu rari afective) , antecedente sexuale, abuz de su bstan 1 e, finan 1 e, litigii, spir itual itat e

/storic familial

Verif)care pe aparate ~; sisteme

Examen fizic ge neral

 

Cardiac

Pulmonar

Abdominal

Altele

Examen fizic

neurologic

Stare de con~tien~; A ten~e; Orientare; Memorie; Cuno~tin 1 e generale; Gandire abstr acta ; D isce rn amant ~i 1n 1 elegere; D is- pozi1ie }i afectivi tate

Comunicare

Examinarea nervilor

cranieni

Sensibilitate

Coordonare motorie

 

Forta

 

Co~rdonare

Apraxie

Mi}cari involuntare

Tonus

Reflexe

-~-

-

Superficiale

 

Profunde

Primitive

Examen fizic

musculo-schelet ic

 

fnspeq.ie

Postura

Pafpare

· -- ~':.

Manevre articufare

decfan~atoare specif)ce

Si m etrie fi zi ca, de fo rmari art icu lare etc.

Stabilitate articulara

Regist ru d e m obilitate ( ROM activa ~i pasiva) Testu l fo~ei (a se vedea mai sus)

D u rere articu lara ~i m usculara

SECTIUNEA I

Evaluare

Tabelul 1- 3 N ivelur i de act ivitate pe scal a in dependen\:ei activitatii

Nivel de

Scor

Defini~ie

activitate

Indepen-

7

Pentru 1ndeplinirea activita 1 ii nu este necesara o

dent

alta persoana (fora ajutor)

 

6

lndependen 1 a completa: toate sarcinile descrise ca alcatuind o activitate sunt realizate 1n siguran 1 a, fara modificare. dispozitive sau persoane ajuta- toare ~i 1nt r-un interval de timp rezonabil lndependen 1 a modificata - una sau mai multe din urmatoarele pot fi adevarate:

 

• activitatea necesita un dispozitiv ajutator

• activitatea ia mai mult timp decat eel rezonabil

• sunt considerente cu privire la siguran 1 a

Dependent

Pacientul are nevoie de o alta persoana. fie pentru supraveghere, fie pentru ajutor fizic 1n activita- tea de realizat (necesito ajutor).

 

5

Supraveghere sau pregatire: pacientul are nevoie- doar de 1nso 1 ire (stand - up) ~i orientare ( cueing). fara contact fizic sau 1nso 1 itorul pregate~te obiectele necesare.

4

Asisten 1 a cu contact minim: pacientul necesita doar sprijin discret (touching), el asigurand 75% sau mai mult din efortul depus.

3

Asisten~ moderata: pacientul necesita mai mult ajutor decat sprijinir ea u~oara, e l as igurand 50-70% din efort.

2

Asisten 1 a maxima: pacientul asigura 25-50%

din

efort. Asisten 1 a totala: pacientul asigura mai puiin de 25% din efort

Dupa anoniml 1997, cu permisiunea U niversrtaii, Stat ului N ew York d in Buffalo.

Tabelul 1-4 D ispo zitive ajutatoare ale m od o bi~nuit

mobilitat ii, fo losite ,n

Categorie

Exemple

 

Oirje

Carje axilare

Carje

de

antebra 1

Carje cu platforma

Bastoane

Baston drept Baston cu baza patrata, larga sau

1ngusta

 

Semi-premergator sau baston piramidal

Premergotoare

Premergator standard sau cu ridicare (pick-up) Premergator cu rotile Premergator cu platforma

Scaune cu rotile

Tipuri

Common modifications or specifications

Orteze pentru glezna-picior

din magazin (

de-a

gata")

Orteze pe masura

Manual Cu motor Usoare R~ma fixa sau pliabila Sprijinitoare de gamba deta~abile sau cu ridicare

Sprijinitoare de

antebra 1 deta~abile

Spa.tar rabatabil

Orteza pemru glezna-picior, de plastic Orteza pentru glezna-picior, de metal Orteza pentru genunchi Orteza pentru genunchi-glezna-picior

pat poate fi atat de redusa incat sa fie nevoie de un inso- titor. In alte cazuri, pentru u~urarea mi~carilor, patului i se pot ata~a bare. Mobilitatea de transfer include a~ezarea ~i coborarea in / din pat, ridicarea din pozitia ~ezand ( din- tr-un scaun sau de pe toaleta), ca ~i mutarea de pe un scaun cu rotile pe un altul, precum eel de ma~ina sau du~. Si aici, eel ce consemneaza anamneza trebuie sa evalueze nivelul de independenta, de siguranta, ca ~i orice modificari ale capacitatii funqionale. Mobilitatea in scaunul cu rotile poate fi evaluata intre- band daca pacientii il pot face in mod independent sa avan- seze, pe ce distanta sau cat timp pot merge cu acesta fara

pauza ~i daca au nevoie telor lui . Totodata, este

in care ei se pot deplasa in cadrul domiciliului, al zonei de locuit, la urcarea ~i coborarea rampelor. Faptul ca locuinta are potentialul de a deveni accesibila pentru scaunul cu rotile prezinta o importanta deosebita, in cazul in care s-ar instala o dizabilitate severa. Mersul poate fi evaluat dupa distanta sau durata pe care pacientii pot merge, dupa necesitatea dispozitivelor ajutatoare ~i dupa numarul de opriri necesare pentru a se odihni. De asemenea, este important sa se afle daca mer- sul este insotit de vreun simptom precum durere la nivelul toracelui, greutate la respiratie, ameteala, dureri. Pacien- tii trebuie intrebati despre orice antecedente de cazaturi sau instabilitate la mers, ca ~i despre capacitatea lor de a parcurge suprafete denivelate. Trebuie sa se afle ~i gradul de mobilitate pe scari, impreuna cu numarul de trepte pe care pacientul l e are de urcat ~i coborat, in mod curent, la domiciliu sau in zona de locuit, ca ~i prezenta sau absenta balustradelor. Pentru multi oameni, $Ofatul este o activitate cruciala, nu doar ca un mijloc de transport, ci $i ca un indicator ~i un facilitator al independentei. De exemplu, varstnicii care inceteaza sa conduca ma$ina prezinta o intensificare a simptomelor depresive. 50 Este important sa fie identificati factorii care ar putea impiedica ~ofatul, precum diminua- rea capacitatii cognitive, a con~tientei cu privire la pericole sau slabirea vederii ori a vitezei de reaqie. Printre alti fac- tori pasibili sa afecteze condusul ma$inii se pot numara slabiciunea la nivelul membrelor inferioare, contractura, tulburarile de coordonare a mi~carilor. Pentru conducerea ma~inii, unele dintre aceste conditii ar putea impune folos i- rea unor comenzi ce au fost adaptate pentru mana. 0 defi- cienta cognitiva suficienta pentru afectarea capacitatii de a conduce ma$ina se poate datora medicamentelor sau unor boli organice (dementa, leziuni cerebrale, atac vascular, tul- burari afective severe). Pana la urma, consecintele incapa- citatii de a conduce ma~ina vor fi comparate cu riscurile pe care aceasta activitate le implica. lar daca pacientul nu mai este capabil sa ~ofeze, trebuie cautate alternative la aceasta, cum a r fi transportul in comun sau eel asistat. In SUA, legile

privind revenirea la volan dupa instalarea unor deficiente neurologice difera foarte mult de la un stat la altul.

de ajutor la manevrarea componen - important sa se evalueze ~i masura

Activitdfi ale traiului cotidian 1i activitdfi instrumentale ale traiului cotidian

ADL-urile cuprind activitati presupuse de ingrijirea perso- nala, fiind cuprinse aid hranirea, imbracatul, aranjatul, baia $i folosirea toaletei. 1-ADL-urile includ sarcinile mai com- plexe cerute de o via~a independenta petrecuta in mediul

CAPITOLUL I

lstoric ~i examinare fizica 7n medicina fizica

propriu, cum ar fi ingrijirea celo r d in casa, fo losirea t elefonu- lui, prepararea hranei, curatenia, spalatu l rufelor $i, in unele cazuri, fo losirea transportului p ublic. In schema dedicata terapiei ocupat_ionale (Occupational Therapy Practice Fra- mework) apar ca te 11 activitati, a tat pen tru AD L, cat $i pe ntru 1-ADL. (Caseta 1-1). 4

$i sa co n sem-

neze acele ADL-uri pe care pacientul poate, sau nu, sa le

efectueze, ca t $i sa stabileasca ce anume cauzeaza handi -

capul. De exemplu, o femeie cu un atac vascular ar putea afirma ca nu reu$e$te sa i$i imbrace pantalonii. Aceasta s-ar putea datora unei combinatii de factori precum reducerea campului vizual, probleme de echilibru, slabiciune, durere, contractura, h iperton ie sau deficiente de sch ema motorie. Unii dintre ace~ti factori ar putea fi confirmati u lterior, la examenul clinic. Deseori, in urma unui raspuns pozitiv la o intrebare, este nevoie sa se continue cu fntrebari mai ama- nuntite. Astfe l, la intrebarea ,,va p uteti hrani singura?", o pacienta ar putea raspunde ,,da". In urma unor intrebari suplimentare, s-ar putea afla, insa, ca nu i$i poate prepara sau taia h rana in mod independent. De mu lte o ri, evalua- rea cea ma i exacta cu privire la ADL-uri $i la deficientele de mobilitate este data de constatarile directe ale terapeutilor sau asistentelor din cadrul echipei de reabilitare.

Cognifia

Cogn itia se refera la grupul proceselor mentale ale cunoa$terii (a se vedea Capitolele 3 $i 4). Cu toate ca evaluarea obiectiva a cunoa$terii tine de examenul clinic (memorie, orientare, capacitatea de a asimila $i de a se folosi de informatii), defi- cientele tinand de sfera cognitiva se pot evident_ia $i in cur- sul consemnarii anamnezei. Intrucat persoanele cu deficite cognitive nu i~i pot recunoa$te, deseori, propriile deteriorari (anagnozie), este important sa se obt_ina informatii de la membrii familiei $i de la alte persoane din preajma acestora. in cazul in care deficientele cognitive nu sunt abordate in mod separat, acestea $i cOn$tientizarea limitata asupra !or pot sa interfereze cu programul de recuperare a pacientului. To todata, aceste deficiente pot prezenta $i un rise legat de siguranta. De exemplu, un barbat cu un atac vascular recent care ulterior cade, suferind o fractura de $Old ce necesita protezare, ar putea sa nu fie capabil sa inteleaga recoman- dari le de prudenta privitoare la $Old, ceea ce face posibila o refracturare sau luxatie la ace! nivel. Un alt aspect al func- tiei cognitive il reprezinta a$a-numitele operatiuni executive (ansamblu de abilitati cognitive, in principal asociate func- tionarii lobilor frontali ai creierului $i care permit adaptarea comportamentelor noastre in functie de context), care indud functiile mentale necesare pentru planificare, rezolvare de prob le me $i con$tiinta de sine. Acest ansamblu de procese este corelat cu nivelul de activitate (starea funqionala), intru- c:at ele sunt necesare in multe situatii din lumea reala. 45

Medicul cl in ician trebuie atat sa identifice

Comunicarea

Abilitatile de comunicare sunt folosite pentru a transmite informat_ie, cuprinzandu-se aici ganduri, nevoi $i emo- tii. Deficientele de expresie verbala pot fi foarte discrete, putand sa nu fie remarcate la o prima vedere. Daca exista

mot ive sa

afectate de catre u n even iment recent, se recomanda sa fie

se creada ca vorbirea sa u comunicarea au fost

intrebati membrii familiei celui examinat daca au observat modificari in ultima vreme. in funqie de tipul deficientei

CASETA 1-1

Activitaii ale traiului cotidian (ADL-uri) ~i activitaii instrumentale ale traiului cotidian (1-ADL-uri)

AOL

• Bai a ~i du ~ul

• Ma nage m entul funq i ilor vezicii ~i in testin ul u i

• Alimentare

• Aprovizionare cu hrana

• Mobilitate funqionala

imbracat

• Intretinerea propriului dispozitiv ajutator

• Igiena ~i i ngrij ire personala

• Activitate sexuala

Od ih na $i somn

• Igiena toaletei

1-ADL

• ingriji rea celor din jur

• Cre$terea copiilor

• Folosirea dispozitivelor de comunicare

• Management financiar

• Managementul $i ingrijirea sanatatii

• Gospodarie $i managementul locuintei

• Prepararea ~i strangerea mesei

• Proceduri de siguranta ~i reaqii in situatii de urgenta

Cumparaturi

(incl usiv se lectarea ~i sup ravegherea i ng ri ji torilor)

Ingriji rea an imale lo r de companie

Mobilitate in impre jurimi

Modificat dupa (anonim): Cadrul de baza al practicii "in terapia ocupa- tionala: domeniu ~i proces. Jurnalul American de Terapi e Ocupationali'i 56:609-639, 2002 (Erati'i in: Jurnalul American de Terapie Ocupationala

2003; 57: 115), cu permisiun e.

de comunicare $i de alte imperfect_iuni fizice sau cognitive, pacientii care nu pot comunica prin intermediul vorbirii pot, sau nu, sa fie in stare sa comunice prin alte mijloace, cunoscute drept comunicare augmentativa. Aceasta poate consta din scris $i din mij loace t in a n d de corporalitate (precum limbaju l semne lor, gesturi $i limbaju l corporal) . De asemenea, ace~ti pacienti pot fo losi o serie de mijloace auxiliare ale comunicarii augmentative, care merg de la simpla imagine $i litera sau de la plan$ele cu cuvinte, pana la dispozitive electronice.

lstoricul medical ~i chirurgical

Medicul fizioterapeut trebuie sa ~tie trecutul medical ~i chirurgical al pacientului (antecedentele personale ale acestuia) . Aceasta cunoa$tere ii permite sa inteleaga modul

in care starea actuala a acestuia este influentata de maladii preexistente, precum ~i felu l in care poate sa adapteze pro-

bo l-

navului. Totodata, trecutul medical poate avea un impact

major asupra rezu ltatelor reabilitarii.

Antecedente cardio-pulmonare

Prin deficientele card io -pulmonare pot fi sever com - promise mobilitatea, ADL-urile, I-ADL-urile, munca ~i recreerea. Pacientul trebuie intrebat despre orice episod

gram ul de recup e rare la incapaci t atile ~i slabiciunile

,

",,

'

,'

 

8

SECTIUNEA I

Evaluare

precedent de insuficienta cardiaca congestiva, infarct mio- cardic recent sau indepartat, aritmii $i boala coronariana. Trebuie precizate procedurile chirurgicale precum operatii de bypass, transplant cardiac, introducere de stent, ca $i testarile diagnostice recente (proba de stres sau ecocardio- grama). Aceasta informatie este importanta pentru a se asi- gura ca recomandarile cuprinse in programul de activitate

fizica nu depa$esc restrictiile de origine cardio-vasculara in privinta activitatii. De asemenea, pacientii trebuie intrebati despre toleranta !or cu privire la efort, despre operatii pre- cum cea de rezeqie sau de transplant pulmonar $i daca,

la domiciliu, au nevoie sa le fie administrat oxigen. Dis-

pneea din bronhopneumopatia obstructiva cronica poate contribui in mod semnificativ la restriqiile de activitate, iar mobilizarea este insotita de frecvente ajustari ale medi-

catiei, pentru a se optimiza funqia cardiaca $i pulmonara. Totodata, este important sa se identifice aceia dintre facto-

rii de rise ai bolilor cardiace caro ra Ii se pot aduce modifi-

cari, precum

fumatul, obezitatea sau hipertensiunea

Antecedente musculo-scheletice

O gama larga de tulburari musculo-scheletice poate sa fie

prezenta, de la leziuni traumatice pana la dedinul funqio-

nal treptat din osteoartrita cronica. Astfel, pacientul trebuie intrebat in legatura cu antecedente de traumatism, artrita, amputatii. contractura (retractie) articulara, durere muscu- lo-scheletica, probleme musculare congenitale sau doban- dite, slabiciune sau instabilitate musculara. Este important

sa fie cunoscut impactul functional al unor astfel de dete-

riorari sau dizabilitati. Deseori, pacientii cu o dizabilitate cronica dezvolta sindroame de suprasolicitare muscu- lo-scheletica; a$a este, de exemplu, instalarea progresiva a umarului dureros, ca urmare a unei folosiri indelungate a scaunului cu rotile. 3 3

Antecedente neurologice

Tulburarile neurologice preexistente, congenitale sau dobandite, pot avea un impact profund asupra nivelului

de activitate $i de vindecare al pacientului de dupa o mala-

Este util sa se

cunoasca daca o dereglare neurologica era/ este: congeni- tala versus dobandita, progresiva versus non-progresiva, centrala versus periferica, demielinizanta versus axonala sau senzoriala versus motorie. Aceasta informatie poate ajuta la intelegerea fiziopatologiei, localizarii, severitatii,

prognosticului, ca $i a implicatiilor ce decurg in privinta modului de rezolvare a acestora. Cel ce intreaba bolnavul trebuie sa stabileasca necesarul premorbid de dispozitive ajutatoare $i de orteze de la acea vreme, ca $i gradul defici- entelor de vorbire, deglutitie sau cognitive.

Antecedente reumatologice

Trebuie sa se evalueze tipul de afeqiune reumatologica, momentul debutului, numarul de articulatii interesate, nivelul durerii $i eel de activitate al bolii curente, interven- tiile ortopedice suportate. Discutiile purtate cu reumato- logul care se ocupa de pacient trebuie sa lamureasca daca o ajustare a medicatiei ar putea ameliora toleranta la acti- vitatea din cadrul programului de reabilitare. (a se vedea Capitolul 36).

die atat neurologica, cat $i non-neuro lo gica.

Antecedente medicamentoase

Trebuie sa se consemneze intreaga medicatie folosita, atat cea prescrisa de catre medic, cat ~i cea disponibila fara reteta, precum $i preparatele $i substantele nutraceutice, suplimentele, preparatele din plante sau vitaminele. Tre- buie notate medicamentele administrate inainte de inter- narea actuala, atat intr-un cadru institutional (unitate de ingrijiri acute, ca.min de batrani) , cat $i la domiciliu. Reducerea erorilor de medicatie pe calea armonizarii inter- actiunilor medicamentoase constituie o cerinta majora a programului national privind obiectivele de siguranta a pacientilor (National Patient Safety Goals Tnitiative). 40 De regula, pacientii nu mentioneaza medicamentele pe care nu le considera relevante pentru problema in curs decat daca sunt intrebati in detaliu despre ele. Alergiile medi- camentoase $i cele alimentare trebuie sa fie ~i ele notate. Deosebit de important este ca, la pacientii aflati in evidenta mai multor medici, sa se obtina lista completa a medica- mentelor folosite. intrucat, pentru afeqiuni musculo-sche- letice, agentii antiinflamatori nesteroidieni sunt ceea ce medicul fizioterapeut prescrie de obicei, o atentie speciala trebuie sa le fie acordata acestora, pentru a se evita ca paci- entul sa fie tratat dublu. 27 ,3 2 Pacientului trebuie sa ii fie explicate indicatiile, contraindicatiile ~i efectele adverse ale tuturor medicamentelor prescrise.

lstoricul social ( conditii de viata ~i munca)

Spaf iu locuibil fi condifii de viafa

Cunoa$terea acestora presupune ca pacientul sa fie intrebat daca locuie~te la casa sau intr-un apartament, precum ~i daca: exista acces la lift, locuinta este accesibila pentru scau- nul cu rotile, casa are scari, baia este accesibila din dormitor, sala de baie dispune de manere sau balustrade (pe ce parte sunt acestea). in vederea obtinerii celei mai bune evaluari, ar putea sa fie necesara o vizita acasa la pacient. Daca acolo nu exista o persoana care sa acorde ingrijire, s-ar putea ca el sa necesite un infirmier la domiciliu. Aceste elemente ajuta la stabilirea multor aspecte ale planului de extemare.

Sprijin familial 1i de la prieteni

Pacientii cu funqii deteriorate pot avea nevoie de suprave- ghere, sustinere emotionala sau ajutor fizic efectiv, trebu- ind sa fie identificati membrii de familie , prietenii $i vecinii care pot oferi un astfel de ajutor. Este necesar ca medicul clinician sa discute cu ace~tia asupra formei de sprijin pe care ei sunt doritori ~i capabili sa o ofere . Atunci cand ingri- jitorii sunt in varsta, prezinta vreun handicap, lucreaza sau nu sunt dispu~i sa acorde ajutor in privinta igienei vezicale sau rectale, s-ar putea ca sprijinul oferit sa fie limitat.

Abuzul de substanfe

Se impune ca pacientii sa fie intrebati privitor la trecutul !or legat de fumat ~i de consumul de alcool ~i droguri. Dat fiind ca deseori pacientii neaga abuzul de substante, acest subiect trebuie discutat intr-un mod neacuzator. De multe ori ei resimt jena sau vinovatie la admiterea abuzului de substante, totodata temandu-se de consecintele legale ale unei astfel de recunoa~teri. Pentru o dizabilitate, abuzul de substante poate fl cauza directa sau indirecta, iar in

CAPITOLU L I

lstoric ~i examin are fizica in medicina fizidi

leziunil e cerebrale posttraumatice el es te, deseori, $i un fac- tor favorizant. 1 '> De asemenea, intrucat pacientii acuzand dureri $i/ sau suferind de depresie sunt vulnerabili fata de continuarea abuzului, acesta poate influenta $i reintegra- rea !or in comunitate. Pacientii expu$i riscului trebuie sa fi e 1ndrumati catre servicii le sociale, pentru a Ii se prezenta o ptiunile de ajutor de durata, fie in timpul fazei acute de reabilitare, fie ulterior, in cadrul comunitatii.

Antecedente sexuale

Atat pacientii, cat $i cadrele medicale se simt stanjeniti sa abordeze tema sexualitatii, astfel ca acum se poate dovedi utila crearea acelei bune comunicari din timpul consem- narii anamnezei. Discutarea acestui subiect devine mai U$Oara atunci cand practicianul poseda notiuni de baza despre modul in care funqia sexuala poate sa fie modi- ficata de catre maladie sau lez iune (a se vedea Capitolul 3 1). Sexualitatea este deosebit de importanta pentru paci- entii aflati la varsta reproductiva (cum sunt multe dintre persoanele cu leziuni cerebro-medulare), dar, cu privire

la aceasta, medicul trebuie sa se intereseze atat de adoles-

centi $i adulti, cat $i de varstnici. Atunci cand este cazul, vor fi pus e intrebari legate d e orientarea sexual a $i folosirea metodelor de sex protejat.

Activitaii iiniind de profesie

Profesia nu reprezinta doar o sursa a securitatii financiare,

ci

se leaga,

totodata, in mod

semnificativ, de

increde rea

in

sine $i chiar de identitate. Aici trebuie incluse nivelul

de

edu catie, trecutul profesio nal recent, ca $i cap acitatea

de a indeplini cerintele de la locul de mun ca, ulterioara leziunii sau bolii. Daca o persoana nu mai poate atinge pe

deplin nivelul d e acti vitate d e dinainte d e boala, trebui e

sa se an alizeze o ptiunile profesiona le ram ase disponibile. Este po sibil ca m ediul d e lucru sa permita m o difi ca ri in vederea comp en sarii un ei diminuari a cap acitatii d e lucru sau a reducerii suferintelo r cauzate de durerile muscu-

acest sens ar fi inst alarea, i n

lo -scheletice. Un exe mp lu in

cazul unui contabil cu para plegie, a un ei ra mpe pentru scaunul cu rotile.

Resurse fi nan ciare 1i m ijloace de i ntreiine re

Pacientii pot avea n ecazuri financi are, care sa fi e p rovocate sau exacerbate de catre boala sau leziunea !or. Asistentul

socia l din e chipa d e recuperare trebuie sa se intereseze $i cu p rivire la aceste probleme. Faptul ca un pacient posed a, ori nu, asigurare sau resursele financiare p entru plata unor dis- pozitive de adaptare precum o rampa sau un echipament

in mod semnifi cat iv strategia

pentru d eplasare poate afecta

de externare a acestuia. in cazu l in care p acientul nu va

p utea fi

extern at in siguranta la domiciliu, este n evoie sa

se ia i n calcul, eel p u tin cu titlu provizoriu, p lasamentul intr-o unitate de asistenta calificata.

Destindere

Pen tru cei mai multi oameni, este importanta capacitatea

de a lua p arte la activita ti recreative $i hobb y-uri , iar orice

pierde re sau restra ngere a capacitatii d e a in<leplini aceste activitati p o ate fi stresanta. i n medi cin a sp o rtiva, destin-

derea sau recreerea este unul <lintre scopurile principale. Activitatea recreativa folosita poate fi un a ce presupun e

efort fiz ic, p recum o

activi tate sp ortiva, sau p oa te fi mai

sedentara, cum

ar fi jocul de

caqi. Specialistul in te rapie

recreationala al

echipei poate

fi

de ajutor, p rin sprij inirea

restabilirii formelor preferate de destindere ale pad entului

$i prin oferirea a lto ra noi.

lstoric psihosocial

Cel care consemneaza anamneza trebuie sa identifice impactu l psihosocial pe care o dizabilitate il are. Caci, in

afara de dimin u a rea activitatiL pacientul poate res imti $i

o pierdere in ceea ce prive$te starea sa generala de sana-

tate, imaginea corporala, mobilitatea sau gradul de inde- pendenta. Reducerea activitatii $i, posibil, a venitului poate exercita o mare presiune asupra celulei fam iliale $i a celor ce acorda ingrijire. Planul de tratament t rebuie sa tina seama de contextul psihosocial in care se afla pacientul $i sa ofere asistenta cu privire la crearea unor strategii prin care sa se faca fata in specia l depres iei $i anxietatii. Acest lucru poate ajuta la accelerarea procesului de adaptare a pacientului la actuala dizabilitate.

Spiritualitate fi credinie

Spiritualitatea este o parte importanta a vietii multora din- tre pacien tL iar unele studii preliminare indica faptul ca aceasta poate avea efecte pozitive asupra reabilitarii, place-

rii de a trai $i calitatii vietii. 13 Furnizorii de ingrijiri medi-

sa fie atenti la n evo ile spirituale ale pacientului

cale trebuie

$i sa ii ofere cons ilierea adecvata sau sa il indrum e spre

locul unde o poate obtine. 17

Litigii in curs

Paci entii

daca sunt imp licati in litigii avand legatura cu boala lor, cu leziunil e sau altera rea l o r functionala . Raspunsul nu ar tre- bui sa du ca la schimb area planului de tratament, insa pro- blemel e legale p ot fi , totu $i, o sursa de arud etate, depresie sau culpabiliza re. In u nele cazuri, reprezentantul legal al

pacie ntului poate juca u n rol important in obtinerea servi- ciilo r $i echipa m entelor necesa re.

trebuie sa fi e i ntre bati int r-o maniera n eacuzatoar e

Antecedentele heredocolaterale

sau

despre cauza $i varsta survenirii

lo r $i fratilo r. Into tdeau na

vreun membru al familiei sufera de o afeqiune similara cu a lor. De asemen ea, ei trebuie intreb ati despre prezenta in famili e a oricarui caz de boala cardiaca, diabet, cancer, accident vascular, artrita, hipertensiune sau boala neurolo-

decesului in cazul p ari nti-

important sa se afle d aca

Paci e ntii trebuie sa fi e int rebati d espre starea d e san atate

este

gica. Aceasta va ajuta sa fi e id entifi cate

ca drul famili ei. C uno a$te rea st a rii membrilor familiei poat e oferi $i o

cita tii acesto ra d e a oferi bo lnavului un sprijin efi cient.

bolile ge n etice din

gen era le de san atate a

intelegere asupra cap a-

Verificarea pe aparate ~i sisteme

Pentru a se descoperi ori ce probleme sau boli n eidentifi-

cate anterior, in cursul consemnarii anamn ezei treb u ie sa

in

Tabe lul 1-5 sunt enumera te un ele intreb a ri

legatura cu fiecare dintre sisteme. 24 De notat ca aceasta lista nu este comp leta $i ca a r putea fi necesara o chestio nare mai amanuntita.

ce pot fi puse 1n

se faca o verificare am anuntita a a paratelo r $i sistemelor.

SECTIUNEA I

Evaluare

Examenul obiectiv din medicina fizici

Examinarea neurologidi

Problemele neurologice, inclusiv deficientele funqionale la persoane cu astfel de afeqiuni precum atac vascular cere- bral, scleroza multipla, neuropatie periferica, traumatism medular sau ce rebral ~i cancere ale sistemului nerves , sunt ceva obi~nuit in cadrul reabilitarii, in spital sau in ambula- toriu. Pentru ca tulburarea neurologica sa poata fi confir- mata sau reconfirmata, iar apoi sa se identifice care dintre componentele sistemului nerves sunt eel mai lezate sau

inca neafectate, aceasta examinare trebuie sa se desfa~oare metodic. Daca e posibil, trebuie sa fie identificata localiza- rea exacta a leziunii, trebuind sesizat impactul deficientei neurologice asupra activitatii de ansamblu a pacientului ~i a mobilitatii sale. Daca, in momentul prezentarii la serviciul de reabilitare, afeqiunii pacientului nu i-a fost stabilita o cauza, trebuie creata o lista a diagnosticelor diferentiale ~i, in caz ca este indicat, conceputa o examinare neurologica personalizata, cu observatii insumate. Pentru o examinare neurologica eficienta ~i exacta, este necesar ca examinato- rul sa posede, fnainte de a o intreprinde, cuno~tinte apro- fundate de neuroanatomie, atat centrala, cat ~i periferica. Tn bolile neurologice, s labiciun ea es t e un se mn princi- pal, intalnindu-se atat in maladiile de neuron motor cen- tral (NMC), cat ~i in cele de neuron motor periferic (NMP) . Leziunile de NMC cu interesarea sistemului nerves central (SNC) sunt, de regula, caracterizate prin hipertonie, slabi-

ciune ~i hip erreflexi e, fara o

atrofie muscu lara sau fascicula -

tii ~i fibrilatii semnificative (pe electromiograma). Ele tind sa se instaleze dupa un tipar hemiparetic, paraparetic sau tetraparetic. Printre a ltele, etiologiile cu implicarea NMC

includ accidentul vascular, scleroza multipla, leziunile

~i medulare - traumatice sau non-traumatice - ~i

cerebra le

cancerele tesutului nerves. La randul !or, defici entele NMP

sunt caracterizate prin hipotonie,

precum ~i prin atrofie musculara, fasciculatii ~i modificari electromiografice semnificative. Cele enumerate apar in aria de distributie a radacinii nervoase, a nervului periferic ori a mu~chiului pe care boala le afecteaza. Deseori, lezi- unile de NMC ~i de NMP coexista; oricum, pentru intre- gul sistem nerves, unitatea NMP reprezinta calea finala comuna. Un exemplu pentru aceasta ii constituie alterarea la nivelul plexului brahial superior, pe aceea~i parte cu o hemipareza spastica, la o persoana cu leziune cerebrala traumatica. 51 Ca in cazul exam in arii fizice a altor aparate ~i sistem e, testarea unei structuri neurologice presupune, de multe ori, funqionarea normala a altor sistem e. De exemplu, intrucat multe probe cerebelare au o componenta vizuala, o defici-

enta viz uala severa poate fi confundata cu disfunqia cere- belara. Pentru a asigura o evaluare clinica exacta, trebuie, astfel, sa se tina seama de caracterul integrat al functiilor tuturor aparatelor ~i sistemelor, iar posibilele limite ale examinarii trebuie luate in calcul.

slabici une, hiporeflexie,

Tabelul 1-5 Mostre de 1'ntrebari pentru ver ificarea pe apa r at e ~i s isteme

Sistemul

intrebari

General

Vreun simpcom general precum febra, scadere ponderala, oboseala, greaia sau scaderea poftei de mancare?

Piele

Vreo problema de piele? Ulcera 1 ii?

Erup;ii? Excres-

cen;e? Mancarime? Modificari ale parului sau unghiilor? Uscaciune?

Ochi

 

Vreo schimbare a vazului? Du rere? Ro~eaia? Vedere dubla? Lacrimare? Ameieala?

Urechi

Cum se prezinta urechile ~i auzul? Urechile supu- reaza? Auz slab? Sunete 1n urechi? Secre;ii?

Nas

Cum staii cu nasul ~i s inusuri le? Na s 1nfundat? Secre- ;ii? Sangerare? Mirosu ri neobi~nuite?

Gura

Vreo problema a gurii? Ulceraiii? Gust rau? Limba iritata? Probleme ale gingiilor?

Gat ~i ceafa

Vreo prob lema cu ga t ul ~i ceafa dvs.? Dureri ,n gat? Ragu~eala? Umflaturi? Degluti;ia?

Piept

Vreo problema cu sanii? Scurgeri mamelonare? Noduli? Sangerari? Umflaturi? Sensibilitate?

Plamani

Vreo problema cu plamanii sau respiraiia? Tuse? Sputa? Sputa cu sange? Respira 1 ie 1ngreunaca? Durere toracica la respira;ie adanca?

Cardio-vascular

Ave 1 i vreo problema cu inima? Du reri de torace? Respira 1 ie dificila? Palpitaiii? Tuse? Edeme ale gleznelor? Dificultat e de a sea ,ntins pe pat 1n cursul nop;ii? Oboseala?

Gastro-intestinal

Cum este digestia dvs.? Vreo schimbare a apetitului? Greaµ? Varsaturi? Diaree? Constipa9e? Schimbari Tn deprinderile (programul) intestinului? Sangerare rectala? Hemoroizi?

Genito-urinar

Barbar: Vreo problema cu rinichii sau urinarea? Mic- ;iune du reroasa? Frecvenca? Miqiune imperioasa? Nicturie? Urina este tulbure sau cu sange? Dificultate la 1ncepu- tul sau la 1ncheierea mictiunii? Femeie: Numar de sarcini? 0 Avorturi? Sarcini pierdute? Tulburari menstruale? Data ultimului ciclu? Sange- rari vaginale? Scurgeri vaginale? lncetarea ciclului? Valuri de caldura? Mancarime vaginala? Disfunqii sexuale?

Vreo problema a glandelor endocrine? Senzaiie de frig sau de caldura? Oboseala? Modificari ale paru- lui sau pielii? Urinari frecvence?

Musculo-scheletic

Ave 1 i vreo problema cu oasele

sau articula;iile?

Dureri articulare? Rigiditate? Restrangeri ale

mobilita1ii?

Sistem nervos

Amon;eala, scaderea sensibil ita 1 ii? Slabiciune? Furni - caturi?

Din Enelow, A.J., Forde, D.L, Brummel-Smith, K.: Interviewing and patient care (lnterogarea

~i lngr ijirea pacientului), Ed. 4,

Oxford University Press.

New York, Oxford Unive rsity Press, 74 1996, cu perm,siunea

Examinarea starii mentale

Examinarea starii mentale (ESM) trebuie sa se desfa~oare intr-un cadru confortabil in care nu e de a~teptat ca pacien- tul sa fie deranjat de catre stimuli externi precum televizo- rul, telefonul, pagerele, conversatiile sau alarmele medicale. ESM la patul bolnavului este deseori limitata ca urmare a distragerilor venite dinspre interiorul incaperii. De multe ori, prezenta in incapere a unei persoane familiare, precum

CAPITOLUL I

lstoric ~i examinare fizica Tn medicina fizica

sotul/sotia sau o ruda, poate ajuta la lini~tirea pacientu- lui. S-ar putea sa fie nevoie ca ESM la patul bolnavului sa fi e completata, in special in cazurile d e re integrare profe- sionala ~i educationala, cu evaluari mult mai amanuntite

~i standardizale, inueprinse de caue neuropsihologi (a se

vedea Capitolele 4 ~i 35). Limbajul reprezinta calea pentru evaluarea funqiilor cognitive, iar la persoanele cu o afazie

semnificativa, aceasta va fi limitata .

Nivelul de con~tienfa. Con~tienta reprezinta starea de

cuno~tinta a cuiva asupra mediului sau. Pentru ca o con-

~ti enta normal a sa fi e prezenta, este nevoie de un sistem de

activare reticul ar p o ntin in stare de fu nqionare.

co n~ti e nt este treaz ~i raspunde direct $i cu a curatete la sti-

muli variati. Con$tienta diminuata poate impune limitarea ESM, ca $i a examinarii fizice generale.

Examinatorul trebuie sa inteleaga diferitele niveluri de COl1$tienta. Le targia consta in incetinirea generala a proce-

$i mi$carea), stare in care,

daca nu este stimulat, pacientul poate adormi cu U$Urinta, dar din care poate fi trezit U$OL Obnubilarea reprezinta

o stare de sensibilitate estompata sau redusa, din care

pacientul este greu de Lrezit, iar odata trezit, este confuz inca. Stuporul este o stare de sem icon$tienta, caracterizata prin trezirea numai la stimuli inten$i, precum presiunea brusca asupra unei proeminente osoase (de exemplu, fre-

Pacientul

selo r motorii (precum vorbirea

carea puternica a sternului), iar pacientul are doar cateva reaqii motorii voluntare de raspuns sau chiar deloc