Solul cuprinde 3 faze, lichida, solida, gazoasa.

Faza lichida ( 50% din vol solului) subst organice si minerale.

Fractiune minerala- nealterata ( nisip, pietrs, praf); alterata (argile,
Al(OH)3,Fe,Mn)
Partea organica-vie(radacini, organisme, microorganisme); alterata (humica)
Faza lichida repr de solutia solului
-apa gravitationala (umple porii solului)
-apa capilara (aflata in porii fini)
-apa higroscopica ( strans legata de part din sol)
Faza gazoasa gazul care umple porii liberi de apa, concentrat in CO2 si CH4
Apele (71 % din suprafata Terrei)
Apele dulci= 0.0091 din suprafata totala, restul sunt ghetare si ape subterane
Apele de suprafata: -dulci [curgatoare(izvoare, rauri)]; [stagnante (lacuri, balti)]
-sarate ( mari, oceane)
Ape subterane: -freatice si acvifere
Factori ce influenteaza activ microorg in sol
Umiditatea-ajuta la deplasarea microorg intre pori si la surse de hrana
Aerul solului-absenta O2 inhiba dezvoltarea fungilor dar stimuleaza dezvoltarea
altora; - resp organisemelor si radacinilor din sol, consuma O2 marind continutul
de CO2
Temperatura variatiile termice sunt mai mari in solurile lipsite de vegetatie si
resturi vegetale
Ph-ul- variaa intre 4-8.5; - variatia e determ de proc de desc a mat organice,
precip, etc
Factori ce influenteaza activitatea microorg in apa
Lumina- asigura sursa de energie pt microorg fototrofe; -este influen de variatia
sezoniera, turbidiate, turbulenta
Temperatura este un factor imp pt dezv microorg; - la supraf apa variata in
funct de conditiile climatie; -la adacimi >50m, t<10 grade
Presiunea hidrostatica- cresteliniar cu adancimea, la 10m-1atm; -la aproape
25% din apele marine, pres hidraostatica depaseste 500atm (microorg barofile
sau baratrofe)
Oxigen dizolvat ajuge in apa din dizolvarea O atmosferic sau fotosinteza;
-variaza cu temp, regim de curgere...
Salinitate: - cant de saruri dizolvate la 1l apa; - infl de : [cationi(Na, Mg,K,Ca,Al);
anioni(clorura, sulfat, carbonat); subst neionice(silice, subst petroliere, fenoli)]
Rolul microorg in sol
-Procese de mineralizare: Microorg solubizeaza comp minerali si se degradeaza
comp organici facilitand absorbtia acestora de catre plante
-Proc de fertilizare a solului prin formarea si mentinerea stabilitatii humusului
-Proces de fertilizare prin fixarea azotului atmosferic in sol
-Conbaterea biologica a act fitopatogene a unor microorg.
Rolul microorg in sist acvatice
-rol de fotosintetizare ce elibereaza caract importante de oxigen
-repr sursa de hrana pentru fitofagi ( fototrofele)
-degradare compusilor recalcitranti, toxici
-procese de modificare a comp si caract mediului
-au act coroziva asupra navelor, cablurilor
-ef negative dat contaminarii plantelor, animalelor, omului
Biodegradarea- capacitatea unui compus de a fi transformat de catre un agent
biologic; -produs benefic in urma caruia se realiz circuliatia elem in natura
Mineralizare- proc prin care comp organici sunt degradati de org vii, complet
pana la prod finali de reactie; -pe parcursul reactiei se prod energie

Biotransformarea proc de hidrogenare a comp organici initiali in alti comp org

cu molec mai mici
Reguli ale biotransformarilor
-carbohidratii simpli si aminoacizii sunt f biodegradabili
-grasimile, eterii si uleiurile sunt dificil de degradat
-hidroliza esterilor, aminelor si carbonatilor este realiz usor si rapid
-adaugarea atom Cl sau gruparea nitro(-NO2) la nucluel benzenic mareste rezist
la biodegradare
Princip. Reactii mediate de microorganisme
Oxidare-punere in libertate pe parcursul transf
Reducere- aditia el pe parc transformari
Hidroliza-aditia apei
Substitutia- schimb grupare functionala
Eliminare- indeparteare atomi de la carboni adiacenti
Desalchilare-indep gruparii alchil
Desaminare- indep gruparii NH2
Condensare- producere mol mare din mol mai mici
Izomigrare- conversia unui izomer la altul
Biodegradare carbohidrati
Functii carbohidrati
-sursa de energie pt animale si om
-sinteza materie grasa
-constructia membranei celulare
Mecaismele prin care microorg transforma carbohidratii :
-biodegradare externa prin hidroliza
-transferul prin peretele celular
-metabolizarea zaharurilor
Natura produsilor finali depinde de speciile de bacerii si fungi implicate in proces
si de
conditiile impuse
Biodegradarea proteinelor
Functii
proteine: construiesc si repara
tesutul muscular; in cant excesive produc energie si se pot converti in
carbohidrati si grasimi
Mecanismul biodegradarii: - hidroliza proteinelor ( in trepte polipeptide->
dipeptide de -aminoac); trecerea prin peretele celular; dezaminarea
aminoacizilor :aeroba( se produc acizi saturati cu un atom de C in mim) sau
anaeroba: (se form acizi saturati sau nesaturati corespunzatori
Biodegradarea lipidelor
Functii lipide: -depozite de energie pe termen lung
Mecanism biodegradare:
-etapa exogena-hidroliza cu forme de glicerol si acizi grasi
-oxidarea beta a acizilor grasi, desaminara aminoacizilor urmate in continuare de
descompunere prin oxidare
Mecanism degradare celuloza
Degradarea se frealiz lent dat structurii ordonate a acesteia
Degradarea poate avea loc in cond aerobe sua naerobe
Microorg perzinta enzime ce pot degrada celuloza ata intracelular cat si
extracelular
Degradarea bacteriana
In urma degradarii bacteriene a celulozei, regula: etanol, acetona, butanol,

butandion, acid acetic, acid lactic:

Biodegradare fungica

Principalii factori ce influenteaza degradarea celulozei:

-prezenta ingrasamintelor azotate
-temperatura
-umiditate
-grad de aerare
-pH
Clasificarea microorganismelor
1 dupa organiz. Structural: -procariote (fara nucleu definit) sunt unicelulare, si
eucariote ( cu nucleu bine definit)
2 Dupa nr de cellule: unicelulare si pluricelulare
3 dupa sursa de carbon:autotrofe (utilieaza Co2, se hranesc ) si heterotrofe
( parazite sau saprofite)
4. dupa modul de generale a enzimelor:-fototrofe sau chemotrofe
Linii de evolutie a organismlor
Toxonomia- studiul ce se ocupa cu studiul clasificarii unor specii de plante si
animale
Criterii de clasificare:
Distributie geografica (temp, ph, umiditate)
Caractere biologice (rol de asociere)
Caractere morfologice (dimens. forma, simetrie, structura)
Caract fiziologice (tip, respiratie, nutritie)
Mod de replicare
Factori ecologici ce influenteaza distrib microorg
Factori ecologici: temp, energia radianta, umidtate, ph, potential redox, cant de
nutrienti
Temperatura- variaza de la o specie la alta
Zona temp de dezvoltare -> val cuprinse intre lim max si min
STENOTERME-au zona de temp de dezv intre 5 si 10C
Euriterme- au zona temp de dezvoltare intre 0-50C, maj org din sol si apa
In fct de zona temp de dezv, microorg sunt:
Criofile <20C; mezofile 20-40C(Ciuperci, unele alge); termofile >45 C izvoare
termale, gunoi de grajd
Energia radianta
Princip tipuri de pigmenti la niv microorg sunt : clorofile, p carotenoizi si ficobiline
Clorofilele: se intalnesc la organismele fototrofe, sunt de tip a,b,c,d,e si absorb
excesiv radiatii luminoase si le transfera in em chimica
Pigmentii caritenoizi: mai rasp decat clorofilele, prezenti in ap fotosintetizant al
organism fototrofe si in fungi, bacterii. Absorb selectiv rad intre 400-480 nm (V ,
UV) si protejeaza clorofila de actiunea acestor radiatii
Ficobilinele: pot fi de tip ficoeritrina si ficociania,au raspandire limitata si sunt
prezenti in algele rosii albastre si verzi. Au acelasi rol ca pigm carotenoizi.
Presiunea osmotica
Osmofile-microorg ce traiesc la pres osmotica ridicata; nu sunt osmotrofe
In functie de tipul solului, microorg pot fi :
1 halofile pres osmotica este determ de NaCl si in funcie de cant de NaCl sunt
slab halofile (0.2-0.5M); moderat halofile (0.5-2.5M); extrem halofile (2.5M+)
facultativ halofile ( ;)
2 zaharofile pres osmotica det de conc mari de zharuri, ex: drojdiile

pH-ul
in funct de val pH-ului, microorg pot fi:
indiferente ( 6.9-9)
neutrofile (5.5-7.5)
acidafile(0-5.5)
alcalitrofe(neutru) ph
acidatrofe (neutru) ph
Potential Redox- este infl de pH, conc O dizolvat
Umiditate
Plantele pot utiliza apa din sol daca aceasta este retinuta la p<15 barr, iar
microorg panala p<400 barr
Conditiile de umiditate sunt:
-um crescuta
-um medie, Eh: 0.01-4 barr
-um redusa Eh: 4-400barr
Um f idicata Eh >400 barr
Presiunea hidrostatica
In functie de val presiunii hidrostatice, microorg sunt:
-barofile ( p>400-500atm) (sternobarofile cu rez la variatii mici de presiune si
eurobarofile cu rez la var mari de presiune)
-barofobe- nu rezista la pres ridicate
-barotolerante- presiuni medii <100 atm
Conc de Nutrienti
Conc mare de nutrienti = nr microor creste rapid
Conc celulara= nr de celule pe unit de volum de cultura
Viteza de crestere-variata conc in timp
In functie de variatia vitezei de crestere, curba poate fi impartita in 6 regiuni
R1-faza de stagnare ( viteza de crestere mica/nula)
R2 faza de accelerare ( vit crestere ascendenta)
R3 faza de crestere exponentiala ( vit crest constanta)
R4 faza de incetinire ( descrie viteza de crestere a masei bacteriene
R5 faza stationara ( viteza de crestere nula
R6 faza de declin ( scaderea nr de microorg si vitez de creste au val negative

Relatii ce se stabilesc intre microorganisme

Intre speciile ce alcatuiesc o biocenoza se pot stabilii relatii de tip beneficial sau
Antagonist
R tip Beneficial: Neutralism; comensalism, sinergism, simbioza
Neutralismul= asociere intre 2 populatii ce nu se influenteaza reciproc
Conditii: -cand densit populatiei este mica, cand microorg consuma substante
diferite si cand microorg sunt la distante mari unele de alte. In medii nat este
greu de evidential dar se poate evidenta in vitro
Comensalismul= relatie in care una dintre specii asociate beneficiaza de pe
urma celeilalte fara a o influenta. Se poate manifesta prin:
-sinteza unui nutrient sau factor de crestere necesar pt pop comensalului

-conversia unor compusi insolubili in forme solubile sau compusi gazosi

-modificarea mediului cu reducerea toxicitatii
-Modificarea limitelor de toleranta la anumiti factori de mediu
-degradarea/neutralizarea unui factor ce inhiba cresterea comensalului
Exista 2 categorii de miroorg comensale, ectocomensali ( situati pe suprafata
unor microorg plante sau animale) endocomensali ( prezenti in tubul digestiv al
animalelor)
Sinergismul= stabileste legaturi de tip cooperant pe care speciile diferite nu le
pot realiza izolat si poate fi de mai multe tipuri
1culturi mixte ce realizeaza sinteza si degradarea unor compusi care altfel nu se
pot obtine.
2sintrofie cand una din pop produce un comp metabolic indispensabil celeilalte
3 pop de microorg asociate determ impreuna imbolnaviri pe care separat nu le
pot produce
Simbioza-convietuire de lunga durata intre 2 sau mai multe specii, ambele
avand avantaje
Clasificare:
In fnct de localizarea microorg pot fi Estosimbioze(microorg raman in afara
tesuturilor gazdei) sau Endosimbioze ( microorg sunt loc in celule/tesuturile
gazdei)
In fnct de gradul de dependenta pot fi Facultative(cei 2 parteneri e se gasesc
liberi sau asociati) Ecoogic obligate ( la bacterii si protozoarele ce degradeaza
impreuna celuloza sau Efectiv obligate ( partenerii nu pot exista liberi in
natura)
In fnct de natura relatiei pot fi Simb mutualiste(adaptarea la mediu mai buna
impreuna) sau SImb parazitare(doar unu din participanti se adapteaza mai
bine)
Relatii de tip ANTAGONIST : competitia, parazitism, pradatorism, antagonism
propriuzis
Competitia rel ce influenteaza succesiunea populatiilor, comp biocenozelor
microbiene si selectia naturala; - un rol imp il au factorii ecologici ( concentratia
nutrientilor, apa si lumina) si apare atunci cand nutrientii devin insuficienti iar
populatiile avantajate sunt cele ce au : ( ritm de dezv rapid; eficienta in utilizarea
alimentului; capacit de a sintetiza si depune subst de rezerva; toleranta ridicata
la variatii extreme ale factorilor biotici)
Parazitismul- rel in care unul dintre parteneri prejudiciaza gasda
1parazite facultative ( pot trai si singure) 2 parazite obligate (nu pot trai altfel)
Parazitism: ectoparazitism(se dezv pe suprafata gazdei) endoparazitism ( se dezv
in interiorul gazdei)
Hiperparazitism( parazitii sunt la randul lor parazitati)
Microparazitism ( parazitism intre diferite grupe ale aceluiasi gen)
Parazitism prin liza( distrugerea peretului celular al gazdei, moartea acesteia
urmata de consumul ei de catre parazit)
Pradatorismul- relatie prin care un organism mai mic e ingerat de un organism
mai mare
Etape: captare ( sarcodina) ingerare (mastigophora) digerare (ciliata)
Antagonism ppz- rel prin care o specie microbiana elibereaza in mediu subst
nocive determinand inhibarea activitatii acestora
Antagonism nespecific-se real prin modif compozitiei mediului si acumularea in
cant mari de subst toxice
Antagonism specific-consta in eliberarea unor subst caract speciei procuatoare
( antibiotice) ce au act defavorabila asupra altor specii
Antibioticele-subst chimic de origine biologica, apte sa distruca selectiv unele
microorg sau sa impiedice multiplicarea lor

Particularitati de actiune: bacteriostatice, selectiva si extraspecifica

Habitatul microbian si structura comunitati microbiene
Compartimentul-unitate fiziologica functionala ce separa spatii distincte dpdv
fizico-chimic
Domeniul-spatiul extern compartimentului cu care acesta interactioneaza
Domeniul de habiat( zona in care traieste compartimentul)
Dimeniu de activitate ( rolul pe care il are compartimentul
In functie de directia fluxului de materiale si energie, domeniile pot fi generatoare
si inhibatoare
Domeniile pot avea efecte pozitie, negative sua neutre asupra compartimentelor
Microhabitatul- mediu extrem de mic in care isi desf activitatea unul/mai multe
tipuri de compartimente
Distributia microorg este influentata de posibilitatea aderarii la suprafete de
separare intre medii
Factori ce infl distributia microorg in habitate
1Interfetele-zone de separare intre 2 medii cu struct diferita; dintre faza apoasa
si nepolara au rol decisiv; microorg treb sa ramana incontact cu faza apoasa
pentru a fi metabolic active
Atasarea microorg la faza solida
Initiala, reversibila-combinarea ct Van de Walls si act electrostatie
Permanenta, ireversibila- necesita prez adezivilor microbieni, polimerici,
extracolulari( glicoproteine sau polizaharide)
2Gradientii fact fizici si chimici
Infl distributia si activitatea microbiana
La o scara multmai mare afecteaza profund distr microorg datorita stratificarii
( dependenta de lumina, temp...)