ul XX.

RAD, 18/30 August 1896.

Nr. 33.

BISERICA si NOLA.
Fift bisericse, scolastie, literar si economie.
Tee oda,tA, Iii sptmnti. :
PRKTUIL ABONAMENTULUI.
Pentra Anstro-Ungaria:
Pe nn an 6 11.or . pe 1/1. an 9 ft. 50 or.
Pentru
vi strflinittate:

PRETUL INSERTIUNILOR:
Pentrn publicatinnile de trei ori ce contin
cam 150 onvinte 3 tl.; ping la 200 envinte 4 H.;

Pe na an 14 fr., pe Inmiltate an 7 franci.

qi mai ens 6 ti v. a.

Dela adanarea generala a Asociatiunei

transilvane din Lugo.
Asociatiunea transilvana pentru literatura

cultura poporului roman s'a tinut in clilele de 15/27

Qi 16/28 August a. c. adunarea generala ordinara

nL ugos in fiinta de fata a unui numr insemnat

de membrii, cum dra dela infiintarea asociatiunei nu

s'a Odd, o adunare atat de bine cercetata.

Festivitatile impreunate cu acsti .adunare s'au
inceput prin un serviciu divin oficiat in ambele biserici romane din Lugos.

In biserica gr. or. romina din Lugos servicial

divin s'a oficiat prin Prea Sintia Sa parintele Eplicop
al Caransebesului Nicolau Popea cu mare asistinta,
6r dupa terminarea serviciului divin, membrii asociatiunei s'au Intrunit in sala comitatului In numh mare,
sedinta s'au deschis prin un frumos cuvnt :de
deschidere pronuntat de d-uul president loan M. Moldovan. La acest discurs a rspuns domnul Dr. Alexandra Mocsonyi prin discursul pe care II inregistram in numrul de fata in t6t1 estensiunea.
Dapi acest discurs s'a ales o comisiune pentru
censurarea raportului general al comitetului, o comisiune pentru censurarea raportului despre starea
cassei si o comisiune pentru inscrierea de membrii noi.
In aceea i sara s'a tinut in fata unui public
numkos concertul de emulare a douazeci de coruri
din

Banat, 6r dupa concert a urmat impartirea

priemielor Intro corurile, cari s'au distins.

In a doua sedinta tinuta in 16/28 August la
6rele 10 a. m. s'a pus la ordinea qilei raportul comisiunilor esmise in sedinta prima si la propunerea
comisiunilor, raportill comitetului central si raportul

CorespondenWe .4 e adreseze Redartanei

BISERICA I CliLA."
k r banii de prenomeratione la
T1POGRAN1A LIECESANA In ARAD.

cu acsta ocasiune s'a inscris ca membrii fundatori

cu suma de cite 200 fl. comuna bisericsca, gr. or.

rom. din Lugos, i d-nul Emanuil Unguristnu advocat in Timis6ra, i un numr de apr6pe 300 de membrii ordinari noi.
Terminndui adunarea generall lucrarile la
6rele 2, s'a tinut un banchet in gradina hotelului
Concordia", la tare a participat un num6r insemnat de membri."pu acsta ocasiune a ridicat d-nul
presedinte al Abociatiunei toastul prim pentru hidelunga viatl 4anatate a Maiestatii Sale Prea gloriosului nostru imprat si rege apostolic Francise
Iosif I. si a intregei auguste case domnit6re, dupa
care a urmat i alte toaste i anume pentru factocari au concurs 0 cu acst ocasiune la sumsul adunarei. In special amintim c. s'a toastat pentru membrii comitetului central al Asociatiunei, pentru comitetul aranjator al festivitatilor, si pentru
ilustrul domn Dr. Alexandra Mocsonyi.

In giva a doua sara la 7 Ore coral din Lugos

a aranjat au concert si o productiune teatrall in
sala teatrului orasenese, r dupa concert a urmat

petrecere cu dans.
Presto tot constatam, ca adunarea generall
bite festivitatile au decors cu cea mai mare insufletire si In o ordine admirabila.
Terminand acest scurt raport asupra luc:Arilor
acestei adunari, asupra carora speram, ca vom put
reveni si in special in numerii viitori, rugam pe
D-4eu ca s-si reverse darul si ajutoral au asupra lucrrilor acestei aduniri intru desvoltarea i inaintarea
poporului nostru 0 a patriei n6stre.

despre starea cassei s'au luat in general 0 in spe-

lpiscursul

cial la cunoscinta, dupa ce s'a constatat, c comitetul

atit in administrarea averii Asociatiunei, cat qi In
activitatea sa referit6r3 la desvoltarea literaturii a
desvoltat o rodnica activitate.
Punndu-s6 la ordinea 4ilei raportul comisiunei pentru inscrierea de membrii noi s constata, ca

tinut de d-nul Dr. Al ex a n cl r u .11Io csonyi In adunarea generala a Asociatiunei Transdvane tinuta
15 27 August a. c. Lu Lugo.
Dle president, onorata adunare generall !
Accentele insufletite ce le-ai intonat in discursul de deschidere, au potentat insufletirea en carea

www.digibuc.ro

BISERICA gi SCOLA

260

noi am alergat din tete unghiurile routine ale patriei,

la acest adunare, care, precum ai relevat, este
prima adunare a Asociatiunei transilvane" inteun
afar& de frontierele Transilvaniei de
odini6a. DesfAgurand insmnkatea acestui fapt in
cerc national

cuvntarea frum6s6 ce ni-ai adresat'o, ai vorbit, dle

preedinte, din inimile nestre.
Simtit-am cu toii, c adunarea acesta are s
fie un eveniment de mare important& pentru nisuintele i interesele nestre culturale. Prin acesta s

drim un zid de despktire intre fratii

de

acelagi

neam, setogi de aceemi cultur. Asociatiunea nOstra

in nest& adunare se desbrad de caracterul ei pro-

vincial se proclama pr in cipiul s oli d a r it 1-

tii nationale pe terenul cultural.

(Aplause frenetice).
Aclamarea vii gi entusiast& a acestui principiu,
din partea adunkii a resunat ca un ecou puternic

care dovedegte cg noi cu totii, cu tot sufletul voim

s imbrtiAm acest principiu i cI noi cu totii ne
angaj&in la lupta solidarl pentru cultura nationalg.
de undo acest6 insufletire Rspunsul ne este
simplu.

Noi pricepem cu totii c pentru un popor lupt

mai nobil& decal lupta pentru cultura sa propria,
nici c& s'ar putea inchipui. (Aplause).
Dar' lupta acesta nu este o luptl sanger6s6,

o luptl cu foe gi cu fer, nici o lupt& pentru nigte

interese meschine i efemere. Este luptk cu armele
cele mai nobile ale mintii gi inimii, pentru idealuri

mkete i neperitere. Er idealurile aceste isvoresc

din sentinientele lor religiese, nationale i patriotice.
cutez a afirma far sfial, ca aceste senti-

mente nobile, la nici un po7or nu sunt mai adnc

inrdacinate in inimi, la nici un popor nu sunt ele
mai armonios contopite, decat la poporul roman.
(Bravo).

Chiar i in seculul nostru, despre care, pre-

cum Om, dintr'o parte, nu scrutez cu ct. indreptItire, dar' negregit cu 6re-care predilectiune, mereu
s afirm& c& ar fi secolul necredintei, chiar gi in fiecolul acesta noi cu satisfactiune putem sustine, ca
nu esista popor, care ar fi mai evlavios, care s'ar
alipi cu mai multa caldura de inima la credinta sa
mogtenit dela strmogi, decat poporul roman (Aplause repetite).
Pre onor. domn president ne-a adus aminte de
un citat caracteristic pentru poporul nostru. Precum
gtim despre acest popor s'a is Inc& de pe timpuri
dud congtienta national& a poperelor era adnc adormita, s'a is cu drept cuvnt c, acesta, mai mult

dealt la vieta, tine la limba sa.

In privinta sentimentelor sale patriotice, pe cari
poporul roman totdeauna, mai mult prin fapte decat
prin vorbe documenteaza, este cunoscut, dar' gi recunoscut c& poporul roman in sacrificii patriotice, in

singe i in avere nu a rmas indkt la

nici un

A nu1 XX.

timp fat& cu nici un popor din patrie. (Bravo aplause repetate.)

Ca un ce tot caracteristic pentru poporul nostru apare ins& acea frum6sa, intima i armonies,
contopire a acestor sentimente nobile, care contopire
mai perfect& i mai armoniOs nu o vom gasi la nici
un alt popor.
Sentimentele religiose i nationale ale poporului roman sunt prin mii i mii de fire vii i deli-

cate, atat de strans contesute i concrescute, Inca

ele fa vtmarea lor nici ca s'ar pute despkti unele
de altele.
Bisericile nestre sunt curat gi complet nationale,
ear' moravurile, datinele i traditiunile sale nationale
sunt mai tote suportate i sturate de idei i sentimente religiese. Nu astfeliu sta lucrul gi cu sentimentele sale patriotice.
Sunt convins, ca patriotismul poporului roman,
isolat de sentimentele sale religiese i nationale, s'ar

usca ca o crengl rupt de pe trunchiul

ei.

(Ap-

lause frenefice).

In acsta armoniesa trinitate a sentimentulor

mai inalte i mai nobile ale inimei omeneti se manifestoza acel idealism nobil al poporului roman,
care formoza traskura fundamental& a caracterului
su national.
Din acogta indissolubil& trinitate a sentimentelor religiese, nationale i patriotice resare in deplina sa splendere geniul national al poporului
roman.

Acest geniu national al poporului roman are

se-i fie In totdeuna i bunul seu geniu.

Nu Mr& rost intonez acsta dorinta.
Precum ati putut observa i DIT6stra, in bine
simtita cuvntare a dlui preedinte, pre rang& razele
luminse ale sperantei gi increderii in opera nestra
de culturl, apar i nite umbre de ingrijiri pentru
comera nostra mai scumpa : cultura nationala. Si in
acesti, agi dice : vibrare sufletosca a prea onor. nostru domn preedinte, earai se reoglindza starea
nostra sufletesca a tuturora, starea sufletosca, care
nu este alt-ceva, decal reflecsul psichologic al amenintet6relor stari faptice. Aa incat vedem ca nici
in astfeliu de momente de elevare ale inimilor nestre, nu ne putem ascunde pericolele ce ni ameninta
tesaurul eel mai scump.

Dar eu totugi nu preget a da espresiune firmet mele credinte, cl pan& dud poporul roman va
fi inspirat de bunul seu Gniu, pan& dad noi, inteligenta, fideli acestuia tinem neclintit, ca la dog-

ma neresturnabila, la convingerea, cum-ca cultura

poporului are se fie cregtina, national& i patriotica,
pan& atunci poporul roman in fata tuturor pericolelor amenintatre, linigtit p6te esclama : afar& de
frica Domnului" alta frica nu conosc ! (Aplause
frenetice, ropetate.)
Onorata adunare general& ! Asociatiunea nostra

cultuiala On& acum de aceste sentimente, de aceste

www.digibuc.ro

BISERICA i SCOL A
E vangelia mrire i"
spirit a fost

Anul XX.

vederi, de aceste principii kii de acest

conduse In lucrarea sa. Doren i sunt convins, ce
ea, Asociatiunea, i de acum inainte in largita sa
sfera de activitate, estinsa acuma peste intregul popor roman de sub Coroana Stului Stefan tot de ace1a0 spirit, tot de bunul Geniu al poporului roman
va fi inspirata.
Dorese i sunt convins, ce Asociatiunea nestre
amesurut estinderei sferii sale de activitate va fi i
mai rodnice In lucrarea sa binefacetre i la tot casul binecuventate.

261

o numece apostolul,
pentru niminea altul decit pentru acela, care se ruinead de persecutiunile li suferintele lui Christos.
Deci abstragnd de alte cause, togmai pentru acest

om vorbece el despre o e vangelie a mariri i"

spre a areta, ca suferinta lui Christos este o merire. Sau indica i la viitoriul din lumea ceealalte.
Daca pr es entul este plin de bajocure, i de in-

suite., in viitoriu acesta nu existe. 0 evangelic)

se referece peste tot la viitoriu, nu la present.

Pentra-ce slice atunci ingerul : WI 0 veslesc veue,

bineventez acste

ce astli vi s'a nescut man tuitoriul ?" 1) Nou-

prime adunare generall a Asociatiunei transilvane aici

In mijlocul nostru, in acest focular national al benetenilor, in numele benatenilor.

nescutul are se devina un mktuitorin. Nu a severit minuni deja la nacerea ia.

Cu aceste clod* salut

Si pre cum dl preedinte din inimile nestre a

vorbit, sunt convins ce vorbesc din inima banetenilor dud lic : salutem cu tot sufletul in mijlocul
nostril acesti adunare, care marched o noua faze
promitatere in nisuintele, lucrerile i luptele nestre
pentru cultura nationala. (Aplause frenetice).

II. (.)mi lie

a s-talui loon Chrisostorn la epistola I catrei
Timotei.
(Continnare gi fine).

Pentru cei far de lege li nesupui, pentru impioi ipecatoi,pentru nesanti i spurcati, pentru uci46toriu de parinte i uci4etoriu de

Conform evangeliei marirei a

fericitului Dumneleu." Sub marirea (lui

Dleu) intelege apostolul sau inchinarea la Dumne4eu, sau voiece se (lick ca presentul este plin
de mrirea sa, cu mult mai mult inse viitoriul. Vorbece de timpul, dud inimicii lui D-leu zac sub
picierele lui, cnd nu mai intempine nici o contra4icere, cnd dreptii ved t6te domniile, pe cari nu
le-a vegut nici un ochi, nu le-a aucjit nici o ureche,
i n'au petruns In inima nici unui cm. Voiesc,"
4ice Domnulca unde eu sunt, se fie i ei, ca si
vada marirea mea, pe care Tu mi-ai dat'o. 2) S.
invetem, eine sunt acetia, i sa-i leuclem in fate,
fericirei, pe care o gust, a marirei kii luminei de

in u m a". Apostolul nu se oprece la ,,p '6 c a t o i", ci ii specifica, pentru a infrunta pe ell-

cari sunt partai ! Andrea pamentsce este un lucru

bagatel i nestatornic, i chiar dad perseveread,
persevered numai pine la merte i atunci se stinge
pentru tot-dauna. Pentru-d se slice : Marirea lui
nu se va pogori in grOpA dupe dnsul." 3) La multi

cAtori de lege. Dupe specificare vorbece i despre aceea, de a-i abtine, cu t6te ca cele (Ilse ar

ins nu dured nici in lumea acesta pane la fine.

De mrirea din ceealalt lume aa ceva nu se pete

fi fost de ajuns spre a-i speria. Pe cine intelege el

cu acesta ? Pe iudei. Acetia stint omoritori de tata
i de mama," i ei sunt nesanti i spurcati." Pre
ei ii deseinneag el prin impioi i pecetoi." Fiind-ca au fost ast-felin de 6meni, darea legei a fost

()ice,

o necesitate. Spune-mi nu se inchinau ei in continuu

la zei ? N'au aruncat cu petrii dupe Moisi ? Nu i-au
patat minile prin omorire de rudenii ? Nu li-au I'mputat profetii pretutindea aceste lucruri ? Pentru dutetorii lucrurilor cereci erau aceste imputeri super-

flue. Pentru o moritori de tate i de

m a m L"

1 O. Pentra desfrdnati, pentru sodomiti, pen-

tru furl de dmeni, pentru mincinoA pentru calcatora de juramnt, 0., pentru ori-ce alt-ceva contrar iu inve(aturei celei seinatse ;
Iiimerit este a iovetaturei s anat Os e". Pentru-ce acele lucruri sunt numai pasiuni a-le unui

suilet b olna v.
1 1 . conform, evangeliei marirei, a fericitului
Dumnedeu, care lni-s' a incred intat.
Deci spre interirea evangeliei este legea i acum necesare, credincioilor totu nu le trebuiece.

ci togmai contrariul, ce este vecinice i nici

odate nu va aye finit. Aa este aceea ce vine dela
Dumnesleu : vecinice i sublime, peste schimbare i
fine. Splenderea din ceealalte, lume nu depinde dela
cele externe ci dela cele interne, nu din vestminte
costisitere, sau dela multimea servitorilor, nu depinde
gloria din ceealalt lume de echipagiuri pomp6se, ci
lucirea sa curge imprejurul figurei omuluf, fare. astfeliu de lucruri bagatele. Acuma este unul, caruia
ii lipsesc ast-feliu de lucruri, este desbrecat de glorie ; in lurnea ceealalte nu este aa. In bM vedem
berbati desbrecati, renumiti i nerenumiti ; vedem i
rM. Tin 6re-care cercetetor de terguri vine in perplesitate, dad il perasesc (pe un moment) servitorii lui din

6recare lipsa. In lumea ceealalte lug fie-care 'Arta

gloria sa cu sine. 4) Si precum ingerii, unde i ei
pot apare, sunt incunjurati de stralucirea lor alp. i
1) Luca 2, 10.
2) 'loan 17, 24.

3) Psalm 49, 18.

4) Vorbitorul voiegce s/i click cit bunuri plimnteci
ca d. e. haine frumse sau mulVme de servitori EA des-

part pe re-care timp de posesorii lor, d. e. in baie eau

in trg, qi atunci nu are ni mica inaintea altor Omeni.

www.digibuc.ro

B 1 SERICA i SCOL A

262

Sau mai mult, precum s6rele n'are lips de

mantel, i n'are lipse de nimic, ci dupa-ce a reserit, indate i deraze stralucirea afiet6re in el, aa
va fi i odini6re.
III. Se nisuim deci dupe aceste merire, pe
care in pret nimic nu o pete ajunge ; se lesem una
i alta la o parte. Nu te leuda cu indoitura hainei,"
se Vice. 5) La ma ceva nu era in vechime chemati
copiii mici. 9 Jucetoriul qi come iantul are haine
mai fium6se i mai scumpe dectit tine. Afare de a-

csta te lamp cu un lucru, pe care

il p6te strica

moliile. VeVi ce nestatornice este gloria lutnei acesteia 1 Te lamp cu un lucru pe care II produc viermii. Se Vice, c aunt in India nice animale fOrte
mici, de cari se prepare, aceste fire (teseturi). Iti
poi cumpera un mantel, dace voieci, tesut din tof
ceresce, o hain minunate i pompOsa, un mantel

din aur adeverat. Acest aur nu este metal, pe care

menile vinovatilor Il sapa din pement, ci un product
al virtutii. Se ne invelim cu aceste haine, nu pregetite de 6meni seraci i sclavi, ci de D-Veu, de
Domnul insuq. Dar, vei Vice, este Ore in acest mantel tesut aur ? Ce te impOrta acesta pe tine ? Pe
fa b ri cat orul (hainei) 11 admire toti, nu pe p u rt t or u 1. Acela este in realitate creatorul pomposului obiect.

Cum nu ar fi deci cea mai mare nebunie, a

intrebuinta pe nimica un ast-feliu de zel (ca pe vaniteti pementeci). A pune totul in micare pentru
acsta, a oferi pretul vecinicei mntuiri, a nu cugeta la iad, a crti contra lui D -Veu, a uita pe
Christos ? Ce se Vicem de luxul cu lucrurile binemirosit6re din India, Arabia i Persia, uscate i cur-

Anul XX.

trecute, in plicere i folosint de astfeliu de mireasm !

Dac speimenta diavolii ce nu putO el Ind multe
altele ? Aceste, alifie voim s ne-o procuram ! Ea ne

procure gratia Duhului Sint prin mijlocirea milosteniei. De acste pomadl se mirositn" i noi odini6re
la mersul nostru in lurnea ceealalte, i astfel se atragem asupra-ne atentiunea sntilor. i precum aici
cei unkii cu miresme atrag ochii tuturor asupra-le,
i togmai precum cel parfumat intre in baie sau biserice sau alt loc frequentat, toti ii atintesc
rea asupra lui i se intorc la el tot ala este i in
lumea ceealalt. Dad sufietele, cari respandesc mireasma spirituall intre, atunci toti se scOle i le
i
i aici nu cuteaze diavolii
incunjura.
i patimile

si

se

apropie de

ele,

si

mireasma lor ; se ineduesc de ea.

nu pot suporta
Deci in aces t

nor alb voim se ne invelim !

Acesta ne imprumute tarie spirituali ; ne face
un adeverat obiect de admiratiune. Ne umple i de
mult incredere. Aceste mireasme nu este un product al pemntului, ci un copil al virtutii. Nu se
veqtejelce, ci inflorelce vecinic. Posesorul ei devine
pretios. Cu aceste mireasme, suntem ungi la botez,
ci apoi mirosim bine. Este apoi afacerea zelului nostru ca i mai trzin se mirosim. De aceea ince in
vechime se ungeau preotii. Acesta era un simbol al
virtatii. Preotul s mir6se plecut. Pcatele ins& mi-

real mai reu, decit tot

ce existe. Fie-care

pecat

inainte de a-1 comite ne protnite ceva dulceate, fiind

Ina severlit, se gate, cu dulceata, qi la fine vine
intristare i ruinare.
Adeverata dulcota p6te s'o gusto numai cei drepti,

tru-ce ungi femee corpul feu, care in intern e plin

care nu e numai o placere, care are ceva din o flaare consumet6re, ci de acest feliu, c, se umple
sufletul de o placere inalt (spirituall). De o astfeliu de plcere era cuprins Paul cnd Vice : ,,Intru

de necurtenie ? Pentru-ce cheltuteci aa de malt,

aceea me bucur. (nu numai acuma),

din causa mirosului teu neplicut, i faci togmai

aceea, ca i dud ar arunca cineva alifie in noroi,
sau ar versa balsam pe o dremide ? Exista faptice
o pomade, dace doreci, existe, inteadever un parfum cu care Ii poti unge sufletul, nu din Arabia,
nu din Etiopia, nu din Persia, ci provine din ceriu,
cumperate nu cu aur, ci prin libera alegere a bunurilor morale, i prin o credinte nefiterite. Aceste
pomade, (alifie) s ti-o cumperi, al cerei bun miros
'Ate umple intreg pementul ! De ea mirosiau apostolii. Suntem o mireasme binefcetre," Vice apostolul, unuia spre m6rte, iar altuia spre viate." 7)

bucura ;" i bucurati-ve in Domnul tot-dauna."

Acel aer pecatos aduce ruine i pedpse ; scormo-

getore ? Ce se Vicem de luxul cu pomade, i parfum,

cari tte pretind spese multe i nefolosit6re ? Pen-

Ce insemneze acesta ? Se Vice, ce

porcii se
ineduesc de mireasme. De alt-feliu nu numai corpul apostului mirosia de pomada spirituali, ci i vesmintele lor. Vesmintele s-tului Pavel mirosiau aa
de minunat, incit se spMmintau diavolii. Care fOie
aromatic, care c6je de caste, care mid, nu este in5) Eccl. 11, 4.
6) adecl 6menii fr minte.
7) II. Corinteni 2, 16.

me voi

nece intunerecul i produce griji far numer ; acesta

inse, nu cie nimica de tOte astea. Dupe, ea ne vom
nisui, ca s ne facem peztai de fericirea vecinice,
prin gratia i dragostea Domnului nostru Isus Christos, a caruia merire, cinste i inchiniciune de opotriva cu a Tatalui i a Duhului Sint se fie acum
i in vecii vecilor. Amin.

13IVEXISE.

* Prea Sdnria Sa Domnul Episcop diecesan

Ioan Meti an a plecat Joia trecuta la Sibiiu spre
a participa la gedintele representantei fundatiunei fericitalui intru amintire Emanuil Gozsdu i la qedintele
Consistoriului metropolitan.
* Avi8. inscrierile pentru anul scolar 1896/7 la sc6lele medii gr. or. romane din Brasov (gimnasiul mare de 8 clase
sc6la real inferidit cu 4 clase) se vor face in lilele de 2/14,
3/15 si 4/16 Septembre a. c.

Filipeni 2, 18 ; 4, 4.

www.digibuc.ro

Anul XX.

BISERICA s' SCOL A

Studiile pregatitre cari se cer la aceste sc6le sunt :

a) peutru primirea in cl. I gimn. si I reala, absolvarea
cu succes a clasei IV elementare (primare) i trecerea unui
examen de primire, ce este a se depune cu o di inaintea inscrierii, avnd scolarii se dovedsea un cuant suficient de cunoscinte din cetire i analisa, si din cele 4 operatiuni simple ale
computului ;

b) pentru primirea in celelalte clase ale sc6lelor medii se

cere absolvarea cu succes cel putin suficient a clasei precedente.
Spre orientarea celor interesati observam, ca. in giumasiul superior limba grecsca, este studiu obligat pentru toti
; deci colarii, cari vin dela un institut, unde n'au facut

eursul de limba grecsca, vor fi supusi la un examen de primire din limba grecsca.

Examenul de primire al scolarilor, cari vor se intre in

clasa I gimn. sau I reala se va face in dilele de 31 August st.
v. i 2 Septembre st. v. a. c. Examenele supletorii i examenele
de emendare ale scolarilor caduti din eke 1 studiu se vor tine
in 31 August v. dela 8-12 6re a. m. si dela 2-5 p. m.
Din causa aglomerarii mari de scolari in cl. prima gimnasiala, la inscrierea in acsta clasa se va observa urmat6rea
ordine : in 2 Septembre v. se vor inmatricula numai scolari,
cari au terminat clasele elementare cu nota generala f6rte bine,
in 3 Sept. v. cei cu bine, r in 4 Septembre v. cei cu suficient,
intre cesti din urma in prima linie scolarii din Brasov si comitatul Brasovului. In tte celelalte clase inmatricularea se va
face in ordinea presentarii, fara aceste restrictiuni.
cari nu au absolvat clasa lor in anul precedent
polar la sc61e1e nOstre medii, au se se presinte la inscriere cu

263
La scla comerciala superi6ra T. or. romana din Brasov,
anul scolar 1S96 97 se incepe in 1 Septembre bt. v. in 2, 3 si
4 Septembre se vor inscrie scolarii.
Aceia, cari de prima-data voiesc se fie primiti ca scolari
ordinari in prima clasa a acestei sc6le, trebue se (lovedesca cu
testimoniu scolastic, cumca au terminat cu succes cel putin
clase reale, gimnasiale, sau civile i se produca atestat de botez i revaccinare. in o clasa mai Malta, se primesc numai cei
promovati din clasa precedenta.
Taxa scolara anuala trebue platita cu ocasia inscrierii
consta din : a) didactrul, care pentru scolari de religia greco-

orient. si gr. cat. este de 11 fl. v. a., pentru cei de alta confesiune didactrul de 11 fl. se socotesce impatrat ; b) taxa pentru
biblioteca 50 cr. ; c) pentru testimouiu i programa dela enea
anului platesc scolarii nescutiti de didactru 1 fl. 50 cr., cei scutiti platesc numai 1 fl. ; d) pentru sociatatea de lectura a studentilor platesc scolarii din cl. II si Ill 1 fl., eel din el. I numai 50 cr.
Afara de acestea cei ce se inscriu de prima-Ora la acesta
scOla, platesc 2 fl. v. a. taxa (le primire.
Brasov. 6 August 1896.
Pentru directiunea scalei comerciale :

loan Socaciu.

* 0 jertfa a resclei cretene. Din Belgrad se

eerie ea arnuii resculati au asasinat pe consulul turc
din Vranja.

Concurse.

urmt6rele documente :

1. Testimoniu scolar de pe clasa ultima absolvata.

2. Atestat de botez.
3. Certificat de revaccinare (reoltuire). Scolarii trecuti de
15 ani nu au se presinte acest document.
Didactrul, din care cel putin jumetate este a se plati ne-

conditionat la inscriere, este pentru scolarii de religiunea gr.

or. si gr. cat. 7. fl. In gimnasiul inferior i se61a reala inferi6ra,
er in gimnasiul superior 11 fl.
Scolarii de alte confesiuni platesc didactrul im p atr a t.
Mara de didactru tie-care scolariu trebue se platsca indata la inscriere Inca. urmat6rele taxe :
I. Pentru bibliotecit scolarii din cele 4 clase inferiOre eke
30 cr., ceialalti cate 50 cr. ;
2. Taxa pentru testimonii si program& scolara 1 fl 50 cr.

3. Taxa de primire de 2 fl., care o platesc odata pentru

totduna acei scolari, cari pentru prima-data se inmatriculza,
la sc61ele nstre.

4. Scolarii din gimnasiul superior mai au se platsca pe

langa aceste i taxa de membru al societatii de lectura, care
face pentru cl. V si VI 50 cr. r pentru el. VII si VIII 1 fl.
Dela taxele insirate sub 1, 2, 3 si 4 nu se scutesce nimeni. Se observa inse, c colarii dela sc6le1e nOstre, cari au
fost scutiti de didactru in anul trecut scolar ca taxa de testimoniu platese numai 1 fl.
Spre orientarea Stimatilor domni parinti directiunea in
conformitate cu repetitele sale avisuri publicate in decursul anului scolar trecut, aduce la cunoscinta celor interesati. ca toti
acei scolari, cari frecuentza anul scolar precedent aci nu 'si-au
fost platit didactrul intreg pana in 1 Iuniu V. a. c. nu vor fi
inscrisi pana nu vor plati pentru anul scolar curent didactrul
Intreg inainte.

Petitiunile de seutire de didactru ale scolarilor seraci

instruite cu atestat valabil de paupertate sunt a se

inainta in timpul dela 4-15 Septembre v. la d-nii;profesori de clasa,
cari le vor presenta conferintei profesorale spre ulteri6ra afacere.

Bras o v, in 8 August v. 1896.

Directiunea scalelor medii gr. or. romane din Brasov.

Virgil Onitiu, m. p.
director.

Pentru indeplinirea statiunei Invetetoresci din co -

muna Nimeci, se escrie concurs pe Magi urmeterele

emoluminte : 1) 108 11 : 2) 15 cubule bucate, grim, ten-.
ciu, 3) 6 vicii fasole, 4) 150 portii fin, 5) 150 fuiere,

6) 6 orgii lemne din

care are

a-se nc1i

i odaia

scelei pentru curatorat 35 11.

Doritori, de a fi alesi la acsta statiune au a-0

trimite recursele kr recerute conform regulamentului
pentru indeplinirea statiuni cu inve0tori cualificati ; pine,
la 8/20 Sep. &and se va si tine alegerea.
Recure0i sunt poftiti a se presents la sta. biserici
areta desteritatea in cant si tipic.
spre
Nimliesci. la 28 Iulie at. v. 1896.
Comitetul parochial.

Gavril Popoviciu, m. p.

lifoise Papp, m. p.

not. coin. par.

pres. com. par.

In contelegere cu mine : ELIA. MOGA., ea. p. protopresb.

Pentru indeplinirea postului de inyetitoriu la sc61a

confesionale din Foreu Ds. ppbiteratul Beiusulni conform
decisiunei Ven. Consistoriu Oradan de sub Nr. 413/896.
se escrie concurs cu termin de alegere pe Dumineca
dupe Inltarea s. cruci adecft 15/27 Septemvre a. c. pe
Magi dotatiunea urinitere :
a). In bani gata 118 fl. b) Din 4 stingeni de letnne
20 fl. d) Din
32 fl. e) Din fen 200 poiliene 10 cr.
8 cubule de bucate it 5 11. ----- 40 fl. e) Din intravilanul

salei 40 fi. 0 Din cantorat un venit de 40

fl.

Ve-

nitul cantoral dela fifia Prisace 10 fl. de tot 300 11.

Recurentii au a-si substerne petitiunile kr in sensul Statutului Organic proveclute cu testimoniu de cualificatiune i adresate Comitetului parochial din Foreu D8.

se-le trimita la adresa protop. tractual si Inspector solar Pre On. Domn Elia Moga fa Rftbegani. Recursele
old
sunt a-se inainta pine la 12/24 Septemvre a. c.
cele mai tftrziu filtrate nu vor fi luate in considerare.
In urmil respectivii aspiranti se se presenteze pink
la terminul alegerei la s. biserice din Foreu Ds. pentru

www.digibuc.ro

BISERICA i $COLA

264

a- si dovedi desteritatea in cele cantorale fiind deobligat

alegndul a conduce 'Anna in s. bisericA.
Comitetul parochial
MOGA,
m. p. protoCu cirea i Invoirea mea : ELIA
presb. Beiugului.

Pentru statiunea invtittorsca vacanta Mezie0u,

cu fil. Talpe-Telcu protopresbiteratul Beimplui s escrie
concurs cu termin de alegere pe diva de 8/20 Septem-

vre a c.

Dotatiunea invtatoriului ales la acsta statiune con-

BM din urmAt6rele : 1) In bani numrari 155 ff. ; 2) din

14 cubule de bucate 70 fi. ; 3) din 7 stangni lemne

42 fl. ; 4) din 70 portiuni de Mu 21 II. ; 5) din 1 cubul

de fasole 6 fl. ; 6) din pamnt de 8 cubule 32 1 ; 7) din
70 de fui6re 7 fi. De tot 353 fl. i locuintl libera cu
doul chilii, culina, cAmara, i o gradinl de un cubul
de semnatura.
Reflectantii la aced post se avidit c. petitiunile
la adjustate conform Stat. Organic i -lui 6 Art. XVIII
din 1879 adresate comitetului parochial din Mezie, Bunt
a-se trimite la protopresbiterul tractual Pr onoratului
domn Elia Moga In Ribagani (Robogny) pftna la 6/18
Sept. inclusive, caci petitiumle mai tArdiu intrate nu-vor
fi luate in consideratiune ; in fine se obsrva ca alegandul invtatoriu find deobligat a conduce i strana,
are s Be present* la biserica de Mezie, ODA la terminul alegerei spre a-i dovedi i arta desteritatea In
tipic i cant.
Comitetul parochial.
In contelegere cu mine : ELIA MOGA, m. p. protopresbiter Beiulului.

Pentru indeplinirea statiunei fi vtatoreci Rabggani

cu individu cualificatu prin acsta se escrie concursu
conform decisinnei Comitetului parochial cu termin de

alegere pe 1/13 Septemvre a. c.

Dotatiunea alegndului invtAtor este statorit1 de

Comitet la 300 fl. bani gata, cuartir liber cu grading de

legumi, Incat pentru incalditul salei de invtamntu seva Ingrigi comuna bisericscA.
Recurentii au a-i instrua petitiunile lor In sensul
Statutului organicu provedute cu testimoniu de cualificatiune, i a-le trimite subscrisului protopresviter, i iLspector lcolar In Robagani pad, la 30 Aug. (11 Sept.)
a. c. caci la din contra petitiunile mai tardiu filtrate nu
se vol. lua In consideratiune. Alegndul invtAtoriu va fi
Indatorat a conduce i strana in S. bisericA.
Dat din edinta comitetului parochial din Robogani
tinuta la 13 25 Aug. 1896.
Comitetul parochial.

In contelegere cu mine : ELIA MOGA, in. p. prot.Beiuului.

Pentru deplinirea definitiva a tatiunei invtAtoreei

dela gala gr. or. romana, confessionala din Ba4a, protopresviteratul Belintului se eschie concurs cu termin de

alegere pe 15 27 Soptembre a. c
Emolumintele anuale Bunt : 1) Bani gata 170 fl.
pentru conferinte 10 fi

3) pauial pentru scripturistica

fl.

45 fl. ; 6) in natural e 50 meti, jumtate grAu, jam:State

10

cucuruz, pretuit 137 ft. 50 cr. ; 7) dela fie-care Inmor-

8) cuareste invitat A 20 cr.

5
tir liber cu intravilanul pe care se afia ziditA sale de

mntare uncle

fl.

i gradina de afarA a Intravilanului bisericei nou edificate.

inv4tamb'nt, procum

Recursele cuviincios adjustate s

onoratului Domn protopresviter Iosif Gradinariu in Belintiu p. u. Biszet6 avnd recurentii in vre-o Duminica ori srbatre a se presenta in biserica locala, spre
a-vi arta desteritatea ta tipic i cantarile bisericesci precum i in musica vocala.
Din edinta comitetului parochial gr. or. roman
tinuta in Babla la 6 August 1896.
Dan Laichici, m. p.
Vasiliu Crasiovanu, m. p.

e trimita Pr-

notarial comit. par.

prepdintele comit. par.

In contelegere eu mine : 10S1F GRADINARIU, proto-

presbiter.

Pentru deplinirea statiunei invtatoresei dela c6la

de baeti din Seceani, (protopresbiteratul Timiorii) se
escrie concurs cu termin de recurgere liana in 28 Au-

gust a. c.

Emolumintele anuale Bunt : 1) in bani gata 300 fl. ;

pentru conferinta 12 fi. ; paual pentru scripturistica 5 ft. ;

2) in naturale : 3 jughere de pamnt arator, dup1 cari

sarcinile publice le va suporta alesul invtator ; 32 metri

de lemne ; 3) dela fnmormntari 50 cr, dacA se aduce
in biserica 1 fi. ; 4) cortel liber cu 2 chili, cuina,
mark i gradina.
Recursele adjustate cu testimoniu de cualificatiunea_
prescrisi sunt a se trimite la Prea On. oficiu protopresbiteral in Fabric (Timivira). Recurentii vor av B1 se pre-

sente in s. biserica spre a-si arata desteritatea in cant

i tipic. Vor fi preferiti acei recurenti, cari vor dovedi
aunt apti de a conduce corul vocal.
Dat din edinta comitetului parochial tinut1
Seceani, la 24 Iunie 1896.
Comitetul parochial.

Cu consensul protopresb. Dr. TR. PUTICI, m. p. inpector de c6le.

In temeinl ordinatiunei Venerabilului Consistor epar-

chial dto 1/13 August a. c. Nrul 4056, win acsta se

escrie concurs pentru deplinirea statiunei

fnvtatoresci

dela sc6la prima din Giroc, (protopresbiteratul Timisorii),

cu termin de recurgere pnA in 31 August v. a. c.

Emolumentele anuale Bunt : 1) In bani gata 150 fl.,
paual pentru scripturistica 10 fl. pentru conferinta 1D
10 stg. de lemne
; 2) In naturale : 40 chible grail ;
din caui 6 pentru invtator i 4 pentru incaldirea salei
de invtacrint ; un estravilan in mijlocul comunei de
646 stangeni o, dupa care sarcinile publice le va suporta
alesul invtator ; 3) cortel co 2 chilli, cu;nA, climara

talog etc. ; 4) dela inmormAntari uncle va fi poftit 50 cr.

Recursele provdute cu documentele de cualificatiu-

nea prescrisa aunt a se trimite la Prea On. oficiu protopresbiteral in Fabric (Timil6ra). Recurentii vor av a se
presenta In s. bisericA spre a-i arAta desteritatea fn
cant i tipic.
Dat din edinta comitetului parochial, tinut1 in
Giroc la 7/19 August 1896.

Comitetul parochial.

Cu consensul ppresb. Dr. TR. PUTICI, m. p. inlpector

de cle.

2)

fl. ; 4) 35 metri lemne din care are a-Ba lncali

Bala de invtamnt ; 5) trei jugere pamnt a 15

AnuI XX.

S publica pe statiunea invtatorscl din Dobresciu,

incopciatA cu dotatiunea urmatore

1) In bani gata 100 fl. ; 2) de fie-care numr de

casa cftte una spene cucuruz i jumatate grail pretuit In
25 fl. ; 3) pliant colar 4 jugere in pret de 20 fl. ; 4)
lemne pentru c6la i invtator in pret de 20 fl ; 5)
cortel liber In edificiul c6lei ou grading de legumi, 3.
patrare juger ; 6) ajutoriu dela stat, care In urmarea alegerei numai decat 86 va esopera.

www.digibuc.ro

BISERICA si. SCOLA

A nul XX.

265

MI =NM

Doritorii de a cuprinde acest post pe rang/ subseernerea recursulni Malt onoratului Domn inspector scolar Adam Rosa in Leucusesciu, posta ultima Balincz. comitatul Caras-Severin, au a se presenta in Banta bisericl

de aici, spre aid arata desteritatea in tipic i cantul bisericesc, 0131 fn 1/13 Septembre a. c. in care ilia/ va
si alegerea.
Dobresciu, in 1/13 August 1896.

In contelegere cu mine : ADAM ROSA, m. p. inspec-

tor solar.

Pentru statiunea invetatorsel din comuna Bucea,

inspectoratul Pestesului s escrie concurs en termin de
alegere pe 1/13 Septembre a. c.
Bmolumintele sunt : 1) in bani gata 200 11. v. a. ;
2) un sperativ de 60 IL ; 3) pentru lemnele de incalit
40 fl. ; 4) cuartir liber eu grldin e. de legumi.
Aspirantii vor avea a-vi trimite petitiunile lor adjustate conform statutului organic si provelpte cu testimoniu de cualicctiune pan/ la terminal susindicat subscrisului in Lugosul de sus p. u. Elesd, r pang la alegere a se presenta in vre-o Duminecr ori serbatre in
areta desteritas-ta biserid din Bucea, pentru de
tea in cantare i tipicu 1 bisericii, si a se face canoecut poporului.

Comitetul parochial.

Pentru deplinirea definitiva a statiunei invetiitoresci din comuna Cuied, inspectoratul 5ilindiei se eserie
concurs eu termin de alegere po iva de 29 August a.
C. st. v.
Emolumintele anuale sunt : a) iebani gata 200 fl.
c)

v.

sala

de invetIment ; d) pentru conferint. 10 fl. e) scripturis-

tic/ 5 fl. f) pentru curatorat 20 fl. g) dela inmormentari mici 20 cr. pentru mari 40 cr. si cu liturgie 50 cr.
h) cuartir liber i grildinl de legumi.
Doritorii de a ocupa acest post, sunt poftiti On/
trimite recureele la M. O.
la terminal sus indicat
D. Axentiu Chirila, inspsctor scolar in iiindia (Silingyia)
instruite conform legii i provOute cu atestat de moraMate, avnci a se presenta pan/ la alegere i in pers6n1
In vre-o Dumineca sau serblitre spre a se face cunoscut poporului.

Cuied, la 6 August 1896.

Comitetul parochial.

In contelegere cu mine : ACSENTIE CHIRILA, m. p.

inspector s col.

pre. comit.
i plenipotentiat de ambele comitete-

In contelegere cu mine : ELIA MOGA., m. p. protopresbiterul Beiusului.

Pe basa resolutiunei Venerabilului Consistorin 0radan de sub Nr. 269 1896 pentru indeplinirea statiunei
invetltoresci vacante din Hidiselnan, prin acsta s escrie
concurs cu termin de alegere pe Ttua de 14/26 Septemvre a. c.
Dotatiunea invetttoriului este 305 fl. adecl trei sute
einci floriM v. a. in numerar, locuintl acomodatl i grit-

Reflectantii la acest post sunt avisati ca recursele

lor iustruate conform dispusetiunelor legale cu testimoniu de cualificatiune si din limba magiarl, i atestat
i adresate Comitetului
despre eonduita de panl aci,
parochial in Hidiselnan, se-Ie substernl Pronoratuld
Dom protopresviter Elia Moga in RobogAny panl la
12/24 Septemvre a. c. elci cele mai tar4iu intrate nu-se
vor lua in consideratiune.
Se notifiel el invAltoriul ales va fi deobligat a
tne strana in s. bisericl, si a conduce cantlrile bisericesci eu elevii scolari.

Din sedinta Comitetului parochial that/ la 6 18

August 1896.

Pentru comitetul parochial.

Augu biz Drincu, fi. p.

preot ca presedinte.

Cu scirea si invoirea mea : ELIA. MOGA, m. p. ;protop.

inspec. scol. al Beiusulni.

Pe basa inaltului decis Consistorial dela 25 Iuliu v.

1896, Nr. 3956, se escrie concurs pentru indeplinirea postulni invtltoresc dela cl. 11 gr. or. rom. din comuna
Pesac, cottul Torontal, protopresbiteratul B-Comlosului

cu termin de alegere pe 4iva 8 20 Septemvro a. o.

Emolumintele anuale impreunate cu acest post sunt :

1) in bani gata 350 1 v. a ; 2) circa 4 jugere plment a-

Pentru statiunea invet/torescl dela scola gr. or. din

Pocola, protopresbiteratul Beiusului devenit/ vleantl prin
pensionarea invet/toriului Teodor Biirbus, se publica concurs eu termin de 30 de dile dela prima publicare In
fOia ,Biserica i ela."
Salariul invetItoresc este : a) In bani gata 188 fl. ;

b) folosirea unui plment sea. de 31/2 cub. 30 ft. ; c)

dela 80 numere de ma cte 1/2 mesurl cucuruz de tot
10 cubule 5 fl. cubulul = face 50 1 ; d) 16 metri lemne
de foc, din cari se va mncl4i i sala de invetIment 2

32 11. ; e) accidentele cantorali obveninde 10 fi. de

tot 310 fl.
Doritorli de a ocupa acesta statiune sunt avisati a-vi
trimite recursele adjustate eu testimoniu de cualificatiune
din limbele roman/ si magiarI, estras de botez i atestat
de conduit/ adresate comitetului parochial din Pocola,
fl.

pan/ in 4iva premergatore alegerei, precum si a-se presenta in vre-o Dumineci ori serb/tre In s. bisericl gr.
or. din Pocola spre
dovedi desteritatea in cant si
tipic, ea gat mai vrtos, el are a conduce si strana.
Se notifica c/ alegndul invet/tor are a instrua i elevii
gr. cath. la olalt cu eei gr. or. din respectiva comun/.
Dat in Pocola, din sedinta comitetului parochial ga.
or. in contelegere cu eel gr. cath. tinutii la 12 August
st. n. 1896.
Demetriu Selisteanu, ni. p.

dina sc61ei.

In contelegere eu mine : TEODOR FILIP, m. p. inspector scolar.

T. a. b) 16 jughere de plment pretuit in 100 fl.

10 stengeni de lemne din cari este a s fnc1i

Reverendissimului Domn Elia Moga, protopresbiter sr inspector cercual de scle In Itlbagani (RObogduy, Bihar m.)

rlitoriu cu gradinele la olalth ; 3) 4 stngini de pae din cari

se va incllig i sala de invellment, avend si alesul inv6Otoriu a contribui cu 12 fl., la cumperarea paelor ; 4) 10 ff.,
pentru conferintI ; 5) 4 ft., pentru scripturisticl ; 6) Cuartir ea Val chilii, cuing, c/mar/ i grajd ; 7) Dela Inmormntlri mari perondat 30 cr.
Dela competenti se pretinde testimoniu de cualificatiune cu succes bun si din limbo, magiarl, atestat despre
purtarea moral i aplicarea de On/ aci.
Recursele adresate comitetului parochial din Pesac,
sunt a se trimite Pronoratului Domn Paul Miulescu, protopresbiter si inspector scolar in Nagy-Komb5s pan/ la ter-

minal susindicat, avend recurentii a se presenta in vre-o

Duminecl ori serbItre in sfta bisericl, spre a-si areta desteritatea in cantare i tipic.
Se notificl, c cei ea classe si cari vor dovedi si des-

www.digibuc.ro

BISERICA si SCOLA

266

teritatea In musica spre a putea instrua si conduce corul

bisericesc vor fi proferiti.
Alesul Invetatoriu va fi obligat a conduce si afacerile
cantorale fara aItg, remuneratiune, i numai dupa un an
de probt se va recomanda Ven. Consistoriu spre interire.
Pesac, in 29 Iuliu v. 1896.

Petru Tintoiu, m. p. Emanuil Barbulescu, m. p.

pres. corn. par,

not. corn. par.

In contelrgere cu mine : PAUL MIULESCU, im p. protop

inspector qcolar.

Anul XX.

inspector scolarin in M-Radna, pang la terminul susindicat, avend a-se presenta In vre-o Dumineca bu serbaOre hi Sfanta biserica din Odvos, spre
areta desteritatea in cantare si tipic.
Se notificg : ce, Invetatoriul ales va fi deobligat a
itnea strana in Sfanta biserice, a conduce cantarile bisercesci cu elevii.
Aceia care pe langg conditiunile indicate mai sus, vor
dovedi desteritate In musicg, spre a pute infiinta, instrua
si conduce corul bisericesc, vor fi preferiti.
Alesul invetatoriu numai dupa servitiul de un an,
dca va potea arata progres cu elevii, va fi intarit definitiv.

Pentru indeplinirea postului de paroch ta parochia

greco-orientala romana din comuna Sarafola, de clasas
prima, se escrie concurs cu termin de alegere pe Duminece. in 15/27 Septemvre 1896.

Ioan Belec, m. p.

Etnolumintele Bunt : una sesiune parochiale, r dupe

mertea veteranuitti preot pensionat S. Andron are se ca-

In contelegere cu : VASILE BELES, m. p. protopop.

pete alesul preot Inca o jumetate do sesiune ; apoi stole

si birul usuat, avend parochul ategnd a da si numitulni
veteran preot juntetate din bir si stole numai dela fost,i
d-sale parochiani ; ra nu si din vinitele parochiel recluse.
Recurentii sunt pof(iti a-si Inainta recursele lor
instruite conform statutulut organic
comitetului parochial, la adresa Prea On. Oficiu protopresbiteral In BanatComlos (Nagy-Komls) pang in 15 27 Septemvre a. c.
Recurentii se pot presenta poporului in bisericg in Duminecile din 4/16 August, 18/30 August si 1 13 Septemvre, cand se servesce romanesce in biserica, pentru
a-si areta desteritatea In cantari i cuvntari.
Sarafola, din sedinta comitetului parochial, tinutg
In 21 Julie st. v. 1896.

Ioan Filip, m. p.
ca notar ad hoc.

Petru Mateiu,

Dat in Odros, la 28 Iuliu V. 1896.

_Ton NUPG, m. p.

pres. COM. par.

not. corn. par.

Pentru indeplinirea statiunei vacante de Invetat6re

la se61a de ftte ort. rom din Ecica-romna, cu

toriul salaria anual : 1) In bani gata 300 fl. 2) pentru cor-

tel 40 fl. 3) pentru conferinti 12 fl gi 4) pentru scripturistica 5 fi.

Refiectantele la acest post au se-si inainteze recursele adresate comitetului parochial pane la 18/30 August a. e cand se va in i alegerea,
Prea Onoratului Domn protopresbiter Paul Miulescu in Nagy-Bomls
si se fie adjustate cu urmaterele documente atestat de
calificatiune i atestat de conduita dela comuna in carea,

a fun ctionat pang acuma.

Mai departe au a se presenta In vr'o Duminecg ori
serbatre la sfanta biserica spre a se face cunoscuta poporului.

prepdintele com. par.

Concursul acesta se aproba cu aceea, el alegandal paroch va avea a folosi numai una sessiune parochiala ; ear in privinta celeialalte jumetate de sesiune,
ce o folosesce veteranul preot Simeon Andron, pe durata
vietii sale va dispune, supetioritatea bisericsca In sensul
regulamentelor in vigere."

Paul Miuleseu, m. p.

Ecica-romang, la 9 August st. v. 1896.

Comitetul parochial

Nicolau Magda, m. p.

In urmarea pensionarii invetatoriului lo n Nu ti u,

concurs cu termin de 30 de dile dela prima publicare

In fbia ,Biserica si ScOla," fiind defipta Oiva alegerei pe

Dumineca din 1/13 Septemvre a. c.
Emolumintele anuali Impiounate cu acest post sunt:
1) 350 fl. V. a. In bani gate ; 2) 48 metri cubici de lemne
crepate II 2 fl.
96 fl. v. a. din care invetatoriul va fi deobligat a Incal4i si sala de invetament ; 3) Cortel liber In
edificiul salei constatatorin din 2 chilli, cuing, camara,
grajd i grading, ; 4) 10 fl. rntru iclitu1 clei ; 5) 5 fi.
pentru participarea la conferintele Invetatoresci, cari t6te
se solvese anticipative la tot patrariul anului, rli dela Inmormentari uncle va fi poftit 50 cr. v. a.
Recurentii cari doresc a ocupa tweet post, sunt avisati, ca recursele lor irstruate conform dispusetiunilor legale, adresate comitetului parochial in Odvos, sa le subst era Reverendisimului Domn Vasiliu Bales protopop
Tiparial i editnra tipograttei diecesane din Arad.

p.

not. com. paroch.

In contelegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. ppresbiter inspector de sc6le.

ppresbiter.

statiunea invetatoresca dela scOla romana gr. orientala confesionall din comuna Odvos, protopresbiteratul M.-Radna
au devenit vacantli,
pentru intregirea acesteia, se escrie

Valeriu Ghild,zan, m.

prq. corn. par.

Se escrie concurs pentru statiunile invetatoresci din

comunele

1. Hods, dotatiunea anuala In bani gata 300 11

cu cuartir fiber si grading de legumi, pentru Incalzitul
salei de invetament se va Ingriji comuna bisericsca,
terminul de alegere 6 Septemvre st. n. a. c.
2. Luguzen, dotatiunea anuata In bani gata 250 8.
2) 20 metri de lemne din care se va Incalcji i sala de
Invetament, 3) pentru conferinta 3 fl. 4) pentru curatitn1
scelei 5 fl., cuartir liber i gradina de legumi. Termin

de alegere 6 Septemvrie st. n. a. c.

Aspirantii la una dintre aceste statiuni sa-si substerna suplicile adjustate cu documintele necesare la subscrisul inspector scolar in Silindia (Sil ngyia) cottul Ara-

dului, si pana la terminul de alegere se se presinte naintea alegatorilor, spre a-si areta desteritatea In cant.
tipic.

Silindia, la 11 August 1896.

Acsentiu Chirila, m. p.
thp. qcol.
Redactor reepandetorin Augustin ilamsea.

www.digibuc.ro