fr

MSC' ELEMENTARC
PR

G1EOVETRIE flIACTICA
CU MCI DT:PRI:N.0M ,DE RATIONAMENTO
y.

COPE RENEE MVO MARE NUMRRO DE PROBLEME GRAFICE FI

.

NUMERICE,R.ESOLVATE

PENTRU USULO CLASELO INCEPETORE DE AMBE-SEXE

DE

D. MIRESCIJ
Proles Pie de mathematice la gymnasiula Lazar
In tenui labor.
Virg.
Acesta lucrare este aprobata, ca carte didactics, prin;decisiunea onor.
nisterift alit Instructiunii public Nr. 1980, publicata In ,Monitorulii Olicialt, din 20 Februarie 1885.

Edifinnea V a

igoei,4,BUCURESCi
TIPOORAFIA ACADEMIEI ROMANE (LABORAIORLI ROMANI
42.
42.
STRADA COLTEI,

1889
41"

'"

Pretu la 1 Jell i 50 bani.

www.dacoromanica.ro

C11,118171 ELDIENTARil
DE

GEONETRIE PRACTICA
CU Mid DEPRINDERI DE RATIONAI1ENTt
COPEINpENDC LNU MARE NUNERO DE PROBL}.ME GRAF10E
NUmERICE REsOLvATE
HMI LsLle CLISELORfl IMMURE DE AIIBE-SEXE

DE

D. MIRESCU
Proleamil de mathematice la gymnasiuM Lazar
In tenui labor
Virg.

AcestA lucrare este aprobsta, ca carte didactied, prin decisiunea onor. Ministerti aid Instructiunel publice Nr. 1980, publicata in Monitoriabl Olieialti` din 20 Fobruarie 1885.

Editiunea V-a

BUCURESCI
TIPOGRAFIA ACADEMIE1 ROMAME (LALORATORA ROMANI)
42.
42.
STRADA COLTEL

1889

www.dacoromanica.ro

Tote exemplarele vora purta semnatitra plea.

www.dacoromanica.ro

PREPATA
In acesta ed;tiune. ca si in cele precedente me
mitrginescii numai a atrage atentiunea D-lorn institutors asupra. Geometries in spap, care se compune din patrn capitole :
Materia coprinsa in eele dintaiu done capitole,
fiindu ul simply descriere a formelorn exteriure ale
corpnrilorii geometrice, se p Ste propune ehisr si elpiilorn cu totuln incepetori, precum stint cei din
clasele primare.carora, bine intelesu, Institutoruln
patrunsii de datoria sa. le va faeilita forte multi studiult acestorn parti explicandu-le forma fie-carol'

corpn, mai intain dupa figurele, de lemnii i apoi dupl.

desemnuln lorii, asupra caruia va insist.% ca sa se

faca catil se va putea mai bine,--si ormarinclit c ontine" scopulii ca elevulti sa ajunga iii stare a pri:

cepe si din desemnit formele corpurilorn geometrize,

pe earl* le a vedutil mai intain in bucati de lem nit
La cele din urmd done capitole, care trateza des pre
mesura suprafetelorn si a volumeloril corpuriloril geometrice, amu impartitil materia lorii in done. partt :
tia parte mai fa.cila. si tofu na data chiar c.a in it necesara, pe care anus crezuto, ea se pOte propune kii

www.dacoromanica.ro

IV

copiilora cu totulti incepetorl, ama imprimat'o cu ca-

ractere mai mail. ua a doua parte insa, care la unii

prima studio se pate propune incepetorilorii numai
dnpa resumatele indicate in texts (pag.117, 144) sat
se pate chiar omite cu totulk ama imprimat'o Cu
caractere maUmicY,
$i tots ua data amil atrasa
atentiunea domnilort Institutoff, grin note, puse in
josulti paginelork asupra acestora parti.
Copiilorii ceva mai in verstk precum suntil eel' din
primele clase secuudare, si eel din scalele speciale elementare, li se pate propune forte will intregulii

curst, din care, credit Ca vort dobandi atela notiunile necesare ors -carui ineeputil de ua meserie,

cant $i baza pe care mai tarzia sa paid aseqa cu

succesil studiula teoreticii alit acestei sciint.e.
D. M.

www.dacoromanica.ro

ELEMENTE DE GEOMETRIE PRACTICA

CARTEA I-a
GEOMETRIA PLANA
CAPITOLUIll I.

LINIA DREPTA
DESCRIEREA PUNCTULU1.

1. Punetuld. Pune lu14 geometria se insemneza

prin urma, sal semnulit ce facemii cu mat condeii2,
sail cu unit virru ascu(ita, and inteplimg, sag impungema cu densulit pe WI hartie, salt pe unit corpii
ore-care.

2. Acestd semnd pOte sI fie on -cats de mien

yang voi, astir -feld In Mg abia s .15 putemd vedea.

S. De mdrimea, sad de intinderea semnului prin

care exprim'amd punctuld nu ne ocupIrnd nici IIIdata, ca i cand 6116' n'arit aye nici usci intindere.

Esemplu. Prin semnele

exprimImd nisce puncte

Exercitil.
I. SI se fact and Bird de 7 puncte, de la stanga
spre drepta.
Respuns

www.dacoromanica.ro

II. Sa se faca din cite 3 punte doua siruri, aplecate spre drepta.
Respunsa.

. .

III. Sa se facii din cote 4 puncte tred siruri, aplecate spre stanga.
. . .
Respunsa.

IV. S se faca done" siruri de puncte, card sa se

intalnesca la cite nail capetil ala lora.

Bespunsa.

.
.

V. Sa se faca trei siruri de puncte, card sa se

intalnesca tote numai la null capateiti am lore.

Respunsa.
Iv

IN,

www.dacoromanica.ro

IV. SA se facI trei sirurl de puncte, earl sA se

intalnescA Intro ele la amendoue cApAteele.

Rgspunsil.

,
VII. SA se facg din 4 5iruri de die `4 puncte,
forma muff ochiI de g6mil.
. . . .
Respunsti.

VIII. SA se facA iia cruce din 9 puncte.

Respunsa.

IX. SA se facA cu puncte forma unei usi.

A

S.

Respunsti.

www.dacoromanica.ro

X. SA se faca cu puncte forma unui oil.

I

Respunsil.

DESCRIEREA LINIET
4. Liniea. Liniea se esprimd pran urma, sail sem,-

nulii, ce lash pe ua hartie, sail pe unit corkil orecare, unit virtu ascufitit, sat unit condei 1, Gaud Fit
miscamii de la unit punctit la altula.

Esemple. Prin semnele acestea :

----\,

--------B

esprim'amil nisce liniT, dintre earl cea d'intAill se citesce : Hula AB, iar cea de a doua : linia CD.
5. Liniea se numesce dreptA, and merge de la unit
punctii la altulit, farce sit ocolescd, saii sit se abatIt in

0'0 parte sail bate alta.

www.dacoromanica.ro

Esemplu. Linia AB.

A

este ua linie drepta, cad merge de la punctulii A

la punctulii B, MIA sa faca vre-unti cola.
6. Linia se numesce stramba, sail eurbk, and nu
merge drepta de Ia una punctil la altulii, ci ocolesce.

Esemplu. Linia DE este o linie curbs, cad

merge de la punctulil D Ia punctulti E ocolinda.
E

7. Daca intre done puncte A i B ducemil ua linie

.drepta. An B, gi mai ducema gi ori-ce att'd linie
.curbei AmB, se vede, ca liniea cea dreptit este mai
seurtti de attic cea curbs, fiindil-ca liniea drepta AnB
nu ocolesce, cand merge de la punctula A la punc-

tulti B, pe and linia curbs AmB ocolesce.

Esemplu.
171
71

A.

.B

Asa dar este evidenta, ca :

8. Liniea drepta este drumulii celti mai scurtii
-intre done puncte.
CONSTRUCTIUNEA LIME' DREPTE.
9. Liniea dreptA se construesce cu ajutorulri BigTei.

10. Rigla. Rigla este ua bucata subire de lemnfir,

www.dacoromanica.ro

sat. de metalii, mai multi" lungs de catti latrt, .i care are

marginile cele lune drepte.Forma cea mai obicinuita

a rigid este ca cea din figura acesta AB.
B
Cu rigla ducemti ua linie drepta intre
dou6 puncte, earl suntii mai aprOpe intre
ele, de catti lungimea rigid.

Terificarea riglei. IatA cum putemil

cunOsce daca rigla este bung, sail daca
are marginile sale drepte :
4edamil rigla pe ua hartie i cu degetele de la mana stanga apasamti pe densa,

ca sa o tinemil lipita de acea hartie; iar

cu mana drepta tragemil ua linie pe marginea riglei eun condeiti (creion), sail
cu unt viral ascutitu, pe care in miscarea
sa 116 tinemti, ca sa atinga cu verfulri hartia, iar cu ua margine a sa sa" atinga
marginea rigleY.

Dupa aceea resturnamti rigla impregiurulti margineT, pe care amti trasil liniea,

astir -felti ca fata, care era pe hartie, sa

vina d'asupra, si cea care era d'asupra sa
vital pe hartie, Fara ca acea margine
sa partissea liniea trasa.TragemA apoi
cu condeiulti pe aceea'1 margine a riglei
iaraI n linie,--si clack' acesta linie se

apza, perfectti in tali intinderea el peste

cea d'antaiti, atunci rigla este drepta,1q

iar daca nu se asezg, atunci rigla nu este

drepta qi prin urmare nu putemt duce

linii drepte cu &Lisa.
www.dacoromanica.ro

11. and punctele, intre earl' voimt sa ducernii

ua linie drepta, suntt prea departate intre densele
pe ua suprafata, precum se intampla in lucrarile de
zidarie i de dulgherie, atunci, ca sa ducemil ua linie

drepta intre acele puncte, luamil n sfOra, pe care

o immuiamil in cernela sat in on -ce alta yapsea ;

fixamil unt capatait olt ei cu o tinta in

unult din cele done puncte, si o intindemil bine

pang la celt-altil punctt, in care o fixamil din not.
Dupa. aceea o apucamt cu degetele cam de pe la ju-

matate, si o ridicamil Wind in susti, intimyand'o,

apoi 'I damil drumult repede. SfOra vine atunci de
lovesce acea suprafata, i descrie intre cele done
puncte IA linie drepta. .
12. Asemenea la cele mai multe stofe, unult sat
mai multe fire, earl' all ua coleire deosebita., i car!
suntil tesute unele la.nga altele, formeza nisce vargi

in forma de linii drepte.

13. Intre done puncte de pe saprafata parnentului,
departate intre ele astir -felil in catil din unult sa putemil vede unil semnil ore -care, pusil in cell?' alit
punctil, ducemt ua linie drepta astir -felt :
Infigemil in ambele puncte, intre earl voimil s du-

cemt liniea drepta. cate unt bastont dreptii, care

Wta la capetult de suss cate o tabli46 colorata. Ne
amlamt apoi la o distanta de cati-va pa.,I in fata

unei tablite intr'o positiune ao., in catil, cand ne

uitamil la densa, bastonulil el' sa acopere din naintea vederei nOstre bastonult inflptil la celii-altt
punch). Dupa aceea tramitemt ua persOnd cu mai
multe bastOne cu asemenea tante, caria 'I facemil

www.dacoromanica.ro

8
er

5-

second spre drepta, sad spre stdnga, ca sa

le infiga intre cele doud puncte, astil-felt
incdtd bastonuld, la care ne uitamd noi, ss
le acopere in privire pe bite, dupa cum acoperea pe edit din puactuld cell mai depdrtatil.

Venimd apoi cu o sfOrd, pe care o intindemil de la primulii punctd pd.nd la celd de

alt douilea, $i tragemd us linie dreptd, sgdriindil suprafata pamentului in lunguld acelel scoff cu and terusil ascutitd. Totii astufeld tragemil de la punctuld ald douilea pa.nd
la cell de tilt treilea; apoi de la celii de ald

treilea pang la delii de alti patrulea, ate.

Se intelege, ca linia dusd astir -fell este cu
atAtil mai dreptd, cu catii terenulti este mai
potrivitd, ei cu cats amd infiptil mai melte
bastOnc intre punctele ei extreme.
A
NUMIRILE LINIILORU
DREPTE DUPA POSITIUNEA LORD.

14. 'Aida verticalA. Liuiea

se numesce verticals, cand

are posipunea ce o is and fird
de ata subtire, tinutd cu nrina
de capatuld celii de susd ald
add,
upez#61

iar cell de josti

este

trasil de adgreutate Ore-care,

legatd de densulti.

www.dacoromanica.ro

Eseniplu. Ltniea AB este verticals, &lei are aceia0

positiune cu a firuluT trust' de greutate.

15.Liniea orizontala.Liniea se numesee orizontab

cared are positiunea unei rigle drepte, care plutesce

pe suprafata unei ape linitite. S. e. liniea CD este
orizontala, caci are aceia0 positiune cu rigla AB,
care
plutesce la suprafata apes din vasult V.
..
16. Liniea oblica. Liniea se numesce oblica, cand
C
intalnesce pe alta
i sta a plecata mai

multil inteua parte, de Mil in cea-

alta. S.e. liniea CD

este u'd linie oblica, cad ea intalnesce pe liniea AB,'

i sta aplecata mai multilspre A, de catil spre B.
Observare. Dintr'un5 punetil o alit unei linii drepte
a,

ram putemil du-

nv

AG

ce atatg in sus,
catil Si in josil,
ori-cate linii oblice vomit voi:

el

unele aplecate
spre n,iar altele

spre M. S. e. liniile jo, ao, fo suntti oblice, aplecate

spre n ; ear liniile co, do suntit oblice, aplecate spre nh

www.dacoromanica.ro

10

17. Liniea perpendieni aril. Liniea se numesce per91

pendiculara, cand fatednesce pe alta, i nu se a-

pleca mai multi intens

parte, de Olt In ceaalta. S. e. liniea no este

1 perpendiculars pe linia
AB, &Ad nu se aplect mai multi spre A, sat spre B.
A_

Observare. Dinteunicpunetii o ata unei linii drepte

AB, nu putemi duce de dila numai uti perpendieulard pe acgstei drepta, caci on -ce alta linie, care pleat
din o, ca sa fie diferitA de on, trebue s'd se piece mai

multi spre A sat spre B, prin urmare ea nu mai

este perpendicularA pe liniea AB.
18. LiniT paralele. Done, sat mai multe tail drepte
A

///

se Oicil paralele, cand fiindt wdate pe suprafata

unei Willi, a unei table, a unui perete, etc., on -ca.t5
de multi' le vomil prelungi, nu se intalnescil, ci pitstreza in tOtA intinderea lort aceea0 departare intre

www.dacoromanica.ro

11

N X P.71 V

densele. Paralelele
potti fi totil de ua-

IT

data si : verticale, orizontale, oblice, sati

perpendiculare. S. e.
liniile A,B, suntil paralele verticale ;

niile C, D, E suntil

paralele orizontale ; liniile F, 0,11 suntil paralele si

oblice la liniea ST; iar liniile N, DI, P, R, U suntti

paralele si perpendiculare pe linia GV.
CONSTRUCTIUNEA PERPENDICULARELORt1 SI A
PARA LELELORII

19. Liniile perpendiculare si paralele se ducti exactti

cu ajutorul5 until instrumentti numitti echerti.

20. Echernlil. Echerulil este ua bucatil subtire de
A. lemnti, care are treT colturT, si treT
margini drepte, ca marginile unel rigle
si neegale intre ele. Marginele cele mai

scurte AB si Besuntil perpendiculare

Intre densele. Forma echerulul este ca
cea din figura ABC.

21. Terificarea eehernlui. Pentru

ca sa ne asiguramil, data ua bucata
de lemnti de acesta forma este echeric exactii,

ase-

lama cu marginea sa cea mai scurta BC pe ua linie

drepta NH, si ducemil cu unu condeiti ua, linie drepta

in lungulil marginil AB. Rasturnama apoi etherulti

din positinnea ABC, astir -fell ca col ulii B sa nu

www.dacoromanica.ro

12

'si schimbe loculu si laturea BC sa se asede totit pe

linia HN, in positiunea BD. Daca dupg ac6sta re's-

if

11

Ar

turnare ducemil din non ua linie tote pe marginea ..4B, si dacrt acesta" linie se asada exacta in WM'
intinderea ei peste linia, care o dusesemil la inceputu,
atund echerulii este bunti; Si linia care o ducemil pe
marginea sa AB, este perpendiculara pe linia HN.
22. Problema I. Dinfrurnipunctiiluattipeucilinie
dreptit, sa duccmg ud .perpenclicularii cu ajutorulil
echeritha.

Fie linia dreptil MN ;it unit pundit alit sell B, de

www.dacoromanica.ro

la

unde voila s ducemii perpendiculara. Punemfi echerula cu laturea sa cea mai scurta pe drepta MN,
Qi cu verfulu celfi mai latti in punctulfi B; dupa aceea

amlamil in lungulti marginii sale AB ua rigid, pe a

caret margine o alaturamil bine de marginea echeruInt Tinemu cu maim stanga fixu rigla in acesta positiune, iar cu mana dreptd, d'amil mai intaiti echerulfi la o parte, dupa aceea tragemil cu condeiulfi
ua linie dreptd pe marginea inn a riglei, ei acea linie
va fi perpendiculard la drepta MN, in punctulfi B.
Problema 11. Set se ducts cu ajutorula echerului
ua perpendiculars la ud linie drepta, dintr'un4
punctit , luata in afara acele Unit.
Fie tail linia de mai usil MN, 0 punctulfi P in
afara el, de unde voima sa duceinti perpendiculara.
Ca s ducemti acesta perpendiculara, wdamit echeruld cu marginea sa cea mai scurta pe liniea MN,
alaturamil apoi ua rigid cu marginea mn de marginea
AB a echerului. Dupd aceea mivarnfi echerulfi impreund cu rigla in lungulti liniei MN, pend cand
cea -alts margine a riglei sa treed prin punctulti P.
Tinemu apoi rigla fixd in acesta positiune cu mama
stanga, iar cu mama dreptd ducemil cu un condefii
nil linie prin punctulfi P. Acestd linie Intalnesce pe
drepta MN, ei este perpendiculard pe densa.

Problems III. Printr'una puncta, luata in afara

told Unit drepte, sa se ducts ua paralela la acea
drepta, cu ajutorulit echerului.
Fie linia AB, 0 in afara el punctulti c, prin care
voimu sa ducemfi paralela la AB. Ducemil mai intaiu
din punctulti c perpendiculara en la liniea AB, (intoc-

www.dacoromanica.ro

14

mai dupa cum amrt facutti la problema II), Dupa aceia ridicamti, iarasi cu echerulti, fn punctulti c alu

11

dreptei en ua perpendiculars cD (intonmai dupa cum

amu facutil la problema I). Acesta drepta cD este

paralela cu drepta data AB.
Problema 1V. Fa se dyed cu ajutonad eeherulut ma mate limit paraleTe pi oblice pe aceeaft linie drepta AB.
gv

o
1?

\\\
K

4"

Aseqamti mai Intaiti echerulti cu laturea sa cea

mai scurta RK, pe liniea drepta AB,si pe marginea

sa cea mai lung EK, ducemil linia at. Dupa aceea

miscama echerultil putinti cate putinu spre punctulti A,

Para ca laturea RK sa parasesca drepta AB, 0 tragemil tote pe marginea sa EK dreptele hp, inn, etc.,

www.dacoromanica.ro

15

earl' suntu paralele intre ele, si totii-ua-data oblice

pe drepta data AB.
Problem T. Sit se duca cu ajutorulii echerului
mai tniate linii paralele intre ele si totii de ?Ad data
perpendiculare pe aceeaqi linie dr4ptet AB.
s

71.

Ra

d3

Ca sa deslegamii acesta problems, asedgmii mai

MORI echerulii cu marginea sa cea mai scurtg KR
pe linia dreptg AB, sl ducemil pe marginea sa ER
liniea hd. Dupg area miutamil echerulii puting, eate
putinti spre punctulii A, MI% ca laturea sa KR sa
parAsesca linia AB, si tragemii tote pe marginea sa
ER diferite drepte se, mb, na, cars suntil tote paralele intre dOnsele, si tots uadatg perpendiculare pe

drepta data AB.

23. Pe pamentii se duc5 perpendiculare mai lesne
cu ajutorubl unuT instrumentii, numitg Echerulfi Cu
CMCC.

24. Echeruld en cruce. Echerulq cu cruce este nal

instrumentii fOrte simplu, pe care Vi 'lit pote construi

cine-va chiaru in loculu, unde are trebuintg de densula.Elil se compune din done rigle grOse, drepte gi
matlungi de catil riglele obicinuite. Aceste rigle suntil
prinse la centrulil lord intr'ung moll, imprejurulti cg-

www.dacoromanica.ro

16

ruia sunt5 ase-

late perpendicularti una, pe

alta in forma
uneY cruel. Acestil instrumentil sta" pe
unii bastonri,
lunga ca de un
metru si jumetate, si ascutitri

s
1

la capiltulri seri

i.. ,

' ,fk

inferioth, astri-

4 elti, ca s'a se

pots infige verticalti in p6mentii.

La extremitittile lora, riglele
pOrta cate u mica .vergelu0 a,
b , c, d, infipte verticalti pe dens ele.

Iata cum ducetml cu acestri

instrumentil uti. perpendiculars

dintfunti punctri A, pe liniea

drepta de pe pamentri BC:
www.dacoromanica.ro

17

Infigemt extremitatea inferiord a piciorului sell in

pamentil, lutfund punctu Ore-care ald liniei AB, si
intOreemil crucea sa astir -felt in Olt, cand ne vomil
,uita prin extremitatea a spre C, vergelusa a sa acopere
atatg vergelusa din b, cats i o prajina drepta, in-

fiptit in C.Asemenea cand ne vomd uita prin extremitatea b spre B, atunci vergelusa din b sa acopere atdtil vergelusa din a, catt si n alts prdjind dreptd, infiptd in punctuld B.Purtamil apoi
instrumentulii, asedatt astir -felt intend' parte, sad
in cea-altd, in lunguld liniei BC, pand cand 'Id aseddint, pe acesta dreptd inteunt pundit asa inOtt, and ne vomil uita i prin extremitatea c
spre A, vergelusa din c, .sa. acopere gala pe cea
din d, cats si prajina infipta in punctulii A.
Dupa aceia trAmitemil o persOna cu mai multe
prajini, pe care o conducemil prin semne, ca sa le
infiga in linie dreptd intre c0 A. Cu moduld acesta
determindind on ate puncte vomd voi din liniea OA,

si prin urmare putemd trage acesta linie, care este

perpendiculara cerutd.

MESURA LINII DREPTE.

UNITATI DE LUNGIME

25. Unitatea principals de lungime este metrult.

Metruld are forma unei rigle, care se face de lemur',

de metald, sat de us panglica. Lungimea metrului

2

www.dacoromanica.ro

18

este fOrte aprOpe egalil cu a oecea miliOne parte din

sfertulii meridianului piimentescri.
Mai suntil si alte unitari de lungime, numite mil-

tip/i ai metrului, fiindil-ca snail formate din mai

multi metri.Asemenea aveniti si sub-multipli metrului, formati din sub-impartiri, sail din fragmente
ale metrului.
Numirile, inseinntirile pe scurtii, si valorile acestoril multipli si sub - multipli ai metrului se coprindt
in tabloulu urmiltorii :
Numele

insemn.

Miriatnetrulii. . Mm. .
Kilometrulk. . . Km. .
illultipliI )Ectometrulii . . Em . .
Decametrulti. . Dm . .
. . in. . .
Netrulli
rdecimetrulti . . din . .

Sub-mull ipliTIcentimetrulit. . cm .
imilimetrula . . mm .

valorea
.

10000 marl

1000
100

10

.
.

0,1 .
0,01 .

0,001,

llaca observamii acestii tabloti vedemil, ca valorile

multiplilorii si sub-multiplilorii metrului de lungime,
mergil de la eel' mai marl, care eel mai midi din 4ece
in tine descrescandil, intocmai dupci, cum mergic qi

unitatile de intregt fi de fragmente de la numerele

clecimale. Asa dar :
Or ce lungime vomit mesura cu multiplif qi submatiplii metrului, se va areta printr'unii numeric ;lecimalii, in care fie -care mulliplu qi sub-multiplu alit

www.dacoromanica.ro

1
1

19

lnetridul cle lungime va fi exprinzatii grin cede uti fi-

frd a acelui numeP.

26. 1116snra lin lei drepte. A mesura ua linie dreptil

va sa Mica a afla cati metri, sat catI multipli si sub multipli ai metrului se coprindit in acea tale.
Liniea, ce VOillIrl sa mesurilmti, pOte fi trasa pe pa-

mentii, sat pe hArtie :

27. Pe pitmentit lungimea liniilorti se mesOra mai

adesea cu unt lentil, care are u'a lungime de unt

decametru (10 m.) Lantulti este purtat;. de done
tiers-One. care 'it sine intinst fie-care de cate unt dpetaiti, si 'It aseda in lungult liniel drepte de 1)0 pt.mentil de eate off se pOte coprinde elu intregti. Dad
mai remane, din lungimea dcelei linii si unt rests mai
mitt de cats unii decametru, 'lit mesur6m6 eu metrulti; dacti mai avemil iaresi unti resit, 'lit me-

surtmti cu sub-multiplii metrului, adicrt cu decimetrult, apoi cu centimetrult, etc.

Esemplu. Dad presupunemti ca avemil pe pamentit drepta AG, pe care voimti s'o mesuramt,
avdtmil lantult cu unit capital alit set in capetulti A alit linier, snit intindemtl bine in lungult liniei, astil-felt ca cu cell altii ce.petait se. ajungit
intr'unti punctil Ore care B alt liniei.
Persona
care pOrta lantulti de capttulti, care a ajunsil la B,
infige in aeestil punclu ua verges mica de fert, numitt &A.
Elsa la unti ct.pelait este ascelitii., iar la nettakin are unt inelti, de uncle se Ole apuca cu inlesnire.llupti aceia persOnele, car! duct lantulit,

www.dacoromanica.ro

20

Teo

piece inainte in lungulti liniei, ei cand perPena de la A a ajunse la fig, se opresce, scete
fisa, ti aeaza capetule lantului in loculA unde

tine fixitPersona rare

pertA capetule B intinde bine lantule, care

ea fusese infiptA, i'lli

ajunge panA iu punctulti G, unde infige iarrtei

u fisa.
Astir -felti urmandti mai departe, se, presu-

puneme, ca de la punctulii A, pane, la pinetulti F, lantulti s'a coprinsti de 5 orT, adicrt

AF, este de 5 decametre. Restulti FG, care

este mai mice de cAtti decameirulii, 'le mesurrtmit cu metrulu, si se, presupunemu, ce,
de to F pAnti la n atnti. alga 4 metri ; in
fine restulti nG, mesurAndua cu decimetrulii
se, presupunemrt ca amti aflatri 7 decimetri.
Ikea dar liniea intrege. AG, este de 5 Dm.,

4m, 7dm., ceia ce se scrie in numerule decimalrt : 54'11,7.

Mesura unei linii facuta astir -felri pe pe.mentti, este cu atatil mai esacta, cu catti suprafata ptimentuluT este mai plane,, Si cu can
lanOlu a fostil mai bine intinsa, Si aeedatti
pe acea linie.
28. Pe hftrtie lungimea realei a uneT linii
drepte se meserrt cu o rigla, a care! marine
este impArtitA in decimetri, centimetri,

une-

or! ei in milimetri.
Ca se, mesurrtme ua linie de pe hartie cu
ua astir -felri de rigla, n'avetnil de ate sA a-

www.dacoromanica.ro

21

seclamil rigla cu una din marginele, care pOrtd subdivisiunile, in lungulti acelef ltnti, si apol st numdfarad cafe decimetri si milimetri suntti pe marginea
'rig lei de la unit capetd alit lintel, pana la cern-alit].

29. In tote desemnurile, earl' represinta ua cask

ua marina, harta until lock etc., liniile de pe hartie
represinta linff forte marl' din natura. Astti-felti prin
liniea AB putemil represinta ua linie, care are pe
pamentil s. e. 20 metri. Atuncl, pentru ca sa scimil,
ca acesta linie de pe hartie represinta pe pamentti
20m., trebue ca sa represintamd lungimea metrulul
A

din natura printeua linie mica ab, care sa se coprin. da in AB de 20 de orl.Se intelege, ca data prin ab
representamd 10 metri, atuncl liniea AB este de 200
metri.
Notit. Unitatea redusa, cu care se mesOra liniile
de pe o hartie, sad de pe and desemnil ore -care, se

numesce scars. Ca sa vedemd de eke on unitatea

de pe o scant se coprinde intr'ua linie, ne serviinti
de and instrumentd numitti coinpasii.
30. Compasull Compasuld este and instrumentil
de alama galbena. ecnnpusit din done" vergele numite mat adesea piciorele compasulut. PiciOrele coinpasulni la capetaiele inferiOre suntil terminate cu
nisce verfuri ascutite de otetd, ear la cele superiOre
suntil unite printeund surupti. Impregiuruld acestut

www.dacoromanica.ro

22

surupu putemil misca piciOrele compasului astil-felti, in catt verfurile ascutite sa"

se mai apropie, sail sa se mai departeze intre ele.

Ca sa vedetna de cate-ori liniea ah
se coprinde in AB, luamil intre verfurile
compasuluT lungimea linii ab, si o trans-

portamii, de cate orT se va putea peste

AB. Aqa dar compasulil ne servesce,
ca su mesurama lungimea liniiloru drepte,

sail departarea intre done puncte Orecari.

Tait en compasulil ne servirml, ca sa

descriemil liniea curbs, numita arumferentii

www.dacoromanica.ro

2:s

CAPITOLULU H.

LINIEA CURBA.
CIRCUMFERENTA.

31. Descricrea circumferentel. Ca sa descriemil

ua circumferenta, asedruna compasulti cu verfulti ascutitil alil unui picior6 ale
seil, In punctuki c, care voimil sa fie centrula circuntleren(ei, jar verfulit celui alto
picior5 ala WI, care are anti
condeiti (creionti) 'Id miscamil

imprejurulti lul c, atingendil

necontenitil tartia.
Acestil
verfil mobile descrie circumferenta, Si stsa de urtpotriv4 departatil de centrulti c, cad in acesfa miscare nici nu mai inchidemil, nici nu mai deschiderai
compasulti. De aci se vede ca :
32. Circumferenta este uti linie curba inchisit, care
are tote punctele ale nit potried depiirtate de unit

puncra din nautrula ei, nuinita centre.

www.dacoromanica.ro

24

LINII DREPTE DUSE IN CIRCUMFERENTA.

33. Rap. Liniea drepta OA, dusla de la centrulti

circumferenteT, la unil punctil Ore-care de pe circum -

ferenta se numesce raga, care se citeste : raga OA.

De la centrulil circumferentei putemii

it

duce ori Ole rage vomii

voi, i tote radele suntit
egale, cad tOte punctele
circumferenteT suntil de
ug, potrivg depArtate de
centru. Ast-felti avemil
raga OA =ra4a. 0.73:-_-_

raga OC, etc.

34. Diametru. Liniea dreptti MN, care trece prin

centrula circumferenteT si se opresce cu extremittltile sale N,M, pe circumferentk se numesce diametric.
Intr'ua circumferenta putemu duce on -sate diametre vomit voi si : tote diametrele sunlit egale, c6 el'
tOte se compunti din eate done rage.
35. Una diametru imparte circumferenta in dou'd
Done diametre perpendiculare intre
yart1 egale,
-ele impartil circumferenta in patru parti egale.
www.dacoromanica.ro

25

36. Cords. Liniea drepta LH, care unesce punc tele L i H, luate pe circumferenta, se numesce cord.
3
T
Ulf cords este cu atata

mai mare, cu cata se

apropie mai multa de
central circumferintei.
37. Secantit. Liniea
drepta AS, care taiecir-

cumferinta In doue
puncte m, m, rara sa se
opresca la ele, se nuA

mesce secanUt.

Cr

38. TangentiL Linia drepta TG. care atinge circumferenta numai inteunti singura puncta c, se nu,mesce tangentti Punctulit c, unde atinge circumferenta, se numesce pundit de contact&
39. Area. Ua parte Ore-care din circumferenta, se
numesce arcii; s. e. in figura precedents: mL, LH,

lie, sunta nisce arena.

40. Gaud arcula este chili ua jumetate de circumC
ferenta, se numesce semi- circumference ; iar

and este egala en a

patra parte din circumferenta , se numesce

quart de circumferenta. S. e. arcurile ACB

ADB, sunta semicircumferente, iar arcurile

AC, CB, BD DA sunt

quarturi de circumfere..itti,

www.dacoromanica.ro

26

DIVISIUNEA CIRCUMFERENTEI IN GRADE.

41. OrT-ce circumferentti se imparte in 360 de

parti egale, numite grade; fie-care gran se Imparte
in 60 de part.T egale, numite minute, si fie-care minute in 60 parti egale, numite secunde. Asa dar circumferenta are 360 grade, sail 360X60=21600 minute, sail 21600X60=1296000 secunde.
Ca sa aratamii, ca unu numeril Ore-care reprepresinta grade de circumferenta, IT punemil ua mica
nula in partea drepta a sa, si ce-va mai susti; ca sa
aratamil, ca. numerulil exprima minute, 'T punema
unii accentil ' , si ea sa aratamti. ea numerulii exprima secunde, IT punemil doue accente". S. e. numerele 24, 15', 37", insemneza : 24 grade, 15 minute si 37 secunde.
Observare. Circumferentele descrise cu fade mai
marl, au ua luogime mai mare decatil cele descrise
cu rage mai micT; cu tote acestea si uncle si altele
se impartil totil in 360. Nu trebue dar sa confundamn lungimea circumferentei, cu numeral gradeloru

eT.

DESPRE MI SURA IN GRADE A UNLIT ARM

DE CIRCUMFERENTA.

42. A mesura unit area de circumferenta, va sci

died a afla de cate ori se pole coprinde im eta ua lunginie Ore care, luata ca unitate de meSura.
insti pe unil arcil de circumferentti nu se pOte a-

www.dacoromanica.ro

07

eeda nici ua linie drepta, nici unii anti deseristi en

ua alts raga. Asa dar unitatea de mesura a uni arch
trebue sa fie iarasi unit arctic, descrier& cu acceni
raryt, ca si arculti ce cairn! sit masurtimrc. De aci yedemii, ch arculfi luatu ca unitate de mesura, este urt

subdividiune a circumferentel, din care ell face parte,

earl subdividiuni scimil, ca snntil grade, minute si

secunde.

43. Numeral gradelorti (minutelorii, secundelora)

unui arch de eircumferenta se afla cu raportorulti.
44. RaportorulitRaportoruirt este unit instruments

de alamri, si.1 de osti. Forma sa este, ea a unei semieircumferente, impArtite in 180, gi ale care extre-

mitilti suntil unite printeunti diametru. In central

acestui diametru este insemuatil centrulti seinicircumferentei raportorului.
45. Ca sa mesuramti unit arctl AB cu raportorulti,

ducemil mai 1ntaiti din centrulu 0 alit acelut arch,

(toile rave la extremitatile sale A si B, pe earl' le pre-

lunging, ca sa fie tote-d'auna mai lung! de catti

www.dacoromanica.ro

28

ra4a raportorului. Aseclamil apol raportorull cu centrulti sal in centrulti 0 all arculuT, si semi-circumferenta sa o culeamil spre arcull AB. Dupa aceea nume'ramil gradele de pe marginea raportorului, care
este caprinsa intre raclele OA si OB ale arculuT AB,
Astit fell dada presupuneml, ca atnu gasitl 45 grade, atuncl dicema, ea si arcull AB este de 45 grade.

Observare. Daca din eentrull 0 all arculuT AB.

vomit descrie si alte arcuri g1t, nun, etc., cu race mai

marl. sal mai midi de call raga OA. a arcului AB,

se vede ca diatre aceste arcuri, git este mai mare,
iar inn este mai mica in lunginse de call arcull AB.
Cu tote acestea raportoruld ne arata, ca tote aceste
arcuri suntii tutu de cate 45'). Nu trebue asa dar, sa
confundamil numarulil de grade all unuT arca cu
lungimea sa.
Ca sa aflatnd lungimea until arca exprimata in me-

tri, trebue mai intail sa cunOscemti mesura sa .exprimata in grade.

MgSURA IN METRE A LUNGIMII CERCUMFEREN
TET $1 A LUNGIMII UNUT ARCa.

46. Suari matte obiecte, sail lucrurT carara ()meal le-au data forme circulare. Astir -fell suntil rOtele
trasurilorii si ale masiuelorti; cercurile si fundurile
vaselorti; formele monetelorl, ale orologielorti, ale

unorl scaune, mese, etc., etc.

Ca s aflaml lungimea eircumferentei unuia din
aceste obiecte de forma circulara, s. e. lungimea
circumferenteT uneT rote, n'avema de cattl sa duceml

www.dacoromanica.ro

29

mat intail ua l inie drepta,

xy pe ua scandura ne
tedg, sail pe unu pamentil bine potrivitil.

Dupa aceia sa punemu

rota in positiune verticals, cu unn punctil A
alu circumferentei sale
pe liniea drept5.*.xy. Apoi

sa rostogolimil rota in
lungultt linieT xy, pans

cand punctulil A vine

din n oil pe liniea drepta.

In fine sa masuramil liniea drepta AA cu mesubdivicliunile

Itii,

$i resultatulil ce a-

tiara' exprima lungimea

circumferente acelei rote. Ast-felii data presupunemil, ca amu aflatil
liniea AA de 4m, 357, atunci tlicemu, ca lungimea cireumferentei acelei rote este de 4'm, 357.
Acesta procedare pentru aflarea lungimiT circumferentei nu se pOte
aplica, de catil numai la
acele obiecte, sail lucruri, pe cari le putemii

tc

www.dacoromanica.ro

30

rnisca din loculti 1oru, si ast felii prin rostogolire

sa le desfeifurtinui in Ellie drOpta.
47. Cand Insa circumferentele nu se pal misca din
locil, precum suntil circumferentele desemnate pe
hartie, circumferentele basinurilorti, ale ariilorrt de
treeratrt, ale unoril brasde de flori, etc., atuncl nu
mai putemil afla lungimea circumferentei prin desraisurare. In acesta casil lungimea circumferentel se
afla cu ajutorulil observatiuniT urmatOre :
0 bservare. Daca nfOsurama lungimea AA a circumferenteI din figura precedents, cu unit diametru al seil,
gasimii ca diametrulit se coprinde aprOpe de 3, 14 on
in lungimea acelei circumferente. de unde results ca. :
hinyitnea circumferenfei este egalii cc diconetrulei s'eit
"intmultztii cu".7,14. Avestil eaiti air tap:wait constantil
3,11, dintre lungimea circumferen(ei si diametrulit sett
se insemneza in matematice prin litera grecesca is (pi).
Asa dar, data insernnamil prin R, racla unel circumfere* Ore-care, lungimea ei va 11: diametrulit 2R,
immultitu cu 7C. Adios :

eircumfeventa=27r11.

APLICATIUN r.
48. Problem I. srt se afle lungimea uneT circumferente, care are diametrulti de 1 zn,75.
Ca sa deslegamil acdsta problems, scimil de la observatiunea precedents, ca lungimea circunflerentei
este egala cu de 3,14 on lungimea diametrultif sea
lm ,75. Avemil dar: eircumferenta=1
Sin ,495.

www.dacoromanica.ro

Rl

Problem 11. Diametrult unei monete de 10 bani

este de 30 milimetri; care este lungimea circumferen-

tei sale ?
Lungimea circumferentei amu clisu, ca este egala
cu de 3,14 on lungimea diametrului seri 30min.
Avemil dar : lungimea circumferentei monetel de
10 b. =.30mm X3,14= 94mm , 20.

Problema III. Rota de dinda.ratii a unei trasuri are

diametrulii WI de lm ,45, iar rota de dinainte are diametrula de 1 n1,18. Cu catu este mai lungs circumferenta rOtei de dindaratil, decata a acelel de dinainte?

In acesta problems trebue mai main sa aflamu

lungimile circumferentelora rOtelorti, Si apoi sa fa-

ceina diferenta intre ele :

Lungimea circumferentei retei de dindaratti este
de

1 m ,45X3,14=_- 4 m ,5530

Lungimea circumferentei
retei de dinainte este de. 1 m,18X3,14=3m,7052.
Asa dar : diferin(a dintre lungimile
circuniferentelora este de
0 m,8478.
Problema IV. Circumferenta muff basinfi Gindu
de 24 m ,658,sa se afle lungimea diametrului seg.
Selma ea circumferenta 24m ,658, este catii de 3,14

.....

on diametrult sea ; at;a dar, data vomit lua a 3,14

parte din circumferenta 241'1,658, acesta va fi lungimeadiametrului. Aveina dar 24'11,658 : 3,14= 7m,852,
adica: diametrulit acelul basinil este de 7m,852.

Problema V. Diametrulii retei unei trasuri este

de 1m,58. De cate on se va inverti acea rota mergendia
drepta ua distant. de 2 chilometri?
Ca sa aflanni de cate on se invertesce acea rota
trebue, ca sa aflamil de cate on se coprinde in eel 2km,

www.dacoromanica.ro

32

sat in 2000 metri, lungimea circumferentei sale

care este 1."' ,58><3,147:4 ff',9612. Avemt dar :
2000: 4,9612=402 invertitufl, si aprOpe I dinWO. invertitura.
MESURA LUNGIMII UNUI ARCO

Problems I. Care este lungimea arcultif unui raportort, all calla diametru este de um) decimetru ?
Rationamt ash-I-felt :

Arcult rapDrtorulul fiindu catti ul jumetate de

circurnferenta, va avea ua lungime egalt cu ju-

metatea lungimei circumferentei; adica acelt arca

este=

lthn* >e3

'14=14.. ,57.

Observare. Ca sa aflamil lungimea arculut de 1" din

teas circumferenta, alt ctru'i diametru 'It eunnscemii
n'avemil de ca.til set imparcimil cu 360 lungimea 2r11
21tR

aR

a acclef circumference, ceia-ce da :360=180

Apoi, ca st aflame lungimea unu arca. de mei multe

grade, s. e. de n grade : immultimu lungimea arcului de
unu grade cu nunt6red gradelorrt ace124 ara, ceia-ce
irRn
da:
18'0 Adict : lungimea L a arcull4 de n grade este :
TCRI1
L_180
180

Problems II. Diametral quadranultil until orologiil

este 4dn3, ,25.Sa se afle lungimea arcului descrisa
de man, care arata minutele, in timpil de 15 minute.
Rationamn ast-felt :
In timptl de 15 minute acal percurge a 4-a parte

www.dacoromanica.ro

33

din circutnferenta quadranuluT, adica 360: 4=90

Acestii arcil iiindu a 4-a parte din circumferenta,
lungimea sa va fi cat] a 4-a parte din lungimea circumferenteT, adica cat]

4,25X3 1.4=3dm,336.
,
4

Problems III. Sa se afle lungimea unui anti de

18 grade, a cArui rala este de 2m,37.
Mai Intait observamt ca diametrulil circumferenteT aceluT arcil este 2X2,37. ApoT rationgmil asa :
DacA cele 360 ale circumferentei, din care arcula

datil face parte, an o lungime de 2X2,37X3,14,

lungimea arculuT, de 1, va fi a 360 parte din
2X2,360
37X3,14
2X2,37X3,14 adica :
si prin urmare
360

arculii de 18 va fl de 18 orT mai lung], adica :

2X2,37X3,14X18
arcula de 18 are lungimea de :

360

7m,4418.

50. Egalitatea arcurilort Doug ar cull de ate uni4

acela0 numeric de grade, fi demise Cu aceiqi radii,
&antic egale in lungime.1

..,,

ma fie-care din ele nu e de catu repetirea desemnuluT celui altil.

www.dacoromanica.ro

34

CAPITOLULti III.

DESPRE UNGHIURI.
1. DEFINITIUNI.

51. 1. UnghuIl. Se numesce 14. nghiii spatiulii coprinsil intre dou6 Unit, care pledi din acelaqi punctil

in direcfiuni difetite
EsemOlu. Spatiulil coprinsil intre

liniile AB .i BC, earl' plea' din

A,

punctulil B, este unil unghiil. Liniile

AB i BC se numescil laturile unghiuluT. jar punctulii B, de unde

plea aceste laturi, se numesce verlulu unghiuluT.

52. Unti unghiu se citesce Cu cele trei litere ale

sale, spunendU pe cea de la verfil la mijlocil. Astlifelii ultp.ndu-ne pe figurA, citimil : unghiulil ABC
sail CBA. Se citesce until unghiil qi numaT cu litera
verfultii s'eil, adica : unghiulg B.
53. .211arimea unui unghiii 22.1 std in lungimea la-

turilori sale, ci in deschiderea, salt clepcirtarea lore

in apropiere de verfuiti unghittlui.

www.dacoromanica.ro

35

Astu-fela unghiulii ABC, care are laturile sale

mai scurte, este mai mare decatii unghiulti DEF,
care are laturile mai lungi, pentru a laturile unghiului B suntii mai deschise la verfulti B, decAtil laturile unghiului E.
54. II. Unghinr adiacente. Se name cu unghiu4
adiacente doue unghiuri, cari au verfulti &a-4 in ace-

lafl puneta qi tat lature comunet.

EsempIu. Unghiurile CAB i DAB suntil unghiuri

adiacente, pentru cA au verfulil loril in acelasT punctil

A, si

'IA

lature comunA AB la amendoug un-

shiurile.

www.dacoromanica.ro

36

55. M. Unghid asentitd i unghid obtusd. Cand

ug linie drepta oblied, Intfdnesce pe 0 alta linie dreptA
Intr'unn punctil OreD

A.

care, formeza de us
parte si de alta dou6
unghiuri adiacente. si
neegale, dintre earl' :

3B

Unghiuirc edit mai midi, se numesce unghiit asettlita, iar cell-4 mai mare unghiii obtusi.4.
Esemplu. Liniea and. DC intAlnesce pe liniea AB
In punctul C, si face done unghiuri adiacente : DCB

si DCA. Dintre aceste unghiuri, DCB care este mat

mien, se numesce unghiii aseufitii, iar DCA, care
este mai mare, se numesce unghia obtuse.
Observare. Dintre doue unghiuri adiacente acela este mat
mica, care este in partea, spre care stit aplecata (Alia mai
Astd-feld oblica CD, care se apleci mai multd
multd.
spre drepta, face in acesta parte und unghid DCB, mat
mice, decltd unghiald DCA despre stinga eT.

56. IY. Unghid dreptil. Cand tail linie drepta,

este perpendicularA pe us alts linie dreptA, atundt

forrneza de o parte si de alta a ei doue unghiuri

adiacente, earl se numesce unghiuri drepte.
Esemplu. Liniea

dreptil CD, care este perpendiculars pe

AB In punctulti Dr
A

.7)

formeza

unghiurile

adiacente CDA qi

CDB, mei se numesce unghiuri drepte.

www.dacoromanica.ro

37

II. EGALITATEA UNGHIURILORe.

57. Proprietatea 1. Doua unghiuri sunta egale

cand sunlit egale arcurile coprinse intre laturile lora
gi

descrise ea aeeiag rap din verfurile lora ca

centre.

Ca sa probamti ace-

sta proprietate, 10[0

doue unghiuri A 0 B
din verfurile lorti ca cen

tre, descriernfi cu ua aceiasi rada Ah arcurile

sPt

P' hn si mp.Piceint ca

daca arculti hn este egalfi cu arculti mp, atand unghiulti A va fl egalti cu unghiulti B; cad :
,data luamu unghiulu B
asedamil cu rada B m
peste egala sa Ah, atunci arculA nip se asedI si elt1
peste egalulfi sell ha,si punctulti p se opresce in
punctulIl

n.Asa dar si cea-alts raga Bp, a un-

ghiului B, s'a asedatti peste raga An a unghiului A,

de Ore-ce extremitatile B, i p, ale radei Bp sunta a4edate in extremitdtile A 0 n, ale radei An. Prin urmare unghiulu B asedendu-se esactil peste unghiu14

A, results ca ele sa fie egale.

58. Proprietatea II. De cote on arculu descrise din
verfuN unuT unghiu, ca centru, este maT mare decatil

arcula, clescristi cu aceiafi rap, din verfule allut

unghia, tali de atatea ors qi primula unghia este
niaT mare decata cart de alit douilea unghia.
www.dacoromanica.ro

38

Ce sit dernonstrAmil acestaproprietate, fie unghiulti

A si unghiuM B.--Din verfurile ]ori, ca centre, de-

scriemu cu aceiasi raga OAR unil arch DC i EF,

si data mesuramg arculil DC cu arculti EF, i presupunemil ea arculti EF s'a coprinsii in arculil DC de
9 orT, atunci se vede c areulii DC este de 9 ori maT

mare de Mil EF.

Apoi data din punctele de impgrtire m, n, p, etc.,
ale arculul DC, ducemil ragele Am, An, Ap., etc., a-,
tunci vedemil ca unghiult A s'a descompusti in 9- ungbiuri egale cu ungbiult B, cad tote aceste unghiurT
all intre laturile lort arcurT egale cu acelasi arefi EF
alii unghialul B (Propr. 1).
Prin urmare si unghiulil A este de 9 orT maT mare

de Mu unghiula B, dupa cum era si arculil DC asemenea de 9 on mai mare de Mu arculii EF.

www.dacoromanica.ro

39

MESLTRA UNGHIURILORV.
111 UNITiTI DE IvIPSURA.

59. Unitatea de mesurA, care se intrebuintezA mai

desil la mesura unghiurilorti, este unghhilti, care co-

prinde intre laturile sale unti arcti de unit gradil,

care arcil este descristi din verfulu unghiului ca cen-

tru, cu ua rap ore-care.

Mehl unghiti se dice

unghiii de unit gradii.

Unghiulil de 1 se subimparte, ca si arculti de lo-

in 60 unghluri egale de Ott' unti minutil,si unghiulil de unit minutil se subimparte si Of in 60 unghiuri egale de cate utt secunda.
60. A mesura unit unghiii, va sit ;licit a afla cats
unghiurt de mire gracile, de unit minutil, etc., se coprindit in acelti ungliiit.
Mesura unghiului se face cu raportoruhl.
61.11I6sura unuT unghiIl. .316sura unui unghiii este

egala cu mesura, in grade, a arcului coprinsit intre

laturile sale, qi descrisit din verfulit s6re, ca centru,
cu uit rack ore-care.
Ca sit probamil acesta proprietate, fie unghiulil A
pe care voimil ssalti mesuramti.
Aseclamil raportorula cu diametrulif seu pe laturea AC a unghiului
si Cu central serf in verfulti A alti unghiului; apoi

www.dacoromanica.ro

40

culcamii raportorula peste cea-laltal lature a unghiului. - Dupa aceia numeramti gradele, minu-

tele, etc., ale arcului nm alti raportorului, care este

sa presupunemu, ca amti gasitu arcult mn de 340,15'Apoi Baca insemnamil pe 'Artie cu punte pe marginea arculust mn cele 34,15',damti raportorulti la
ua parte, si dupa aceia ducemil din verfulll unghtuliff A cate ua linie la aceste puncte, vedemti n
unghiulti A s'a imparptu in 34 unghiuri de cate unti
grade, si in 15 unghiuri de cate untiminutti.
Adica. : unghiulit dat4 A are dreptii m6surei tea
34 ,15' ca asi arculii mn alu raportorului, coprinsit
intre laturile sale. Prin urmare :
62. Ca 0 aflainii, mgsura unui unghiu, n'avemii
de catit 0 aecicimii raportorulu cu centrulii in vercoprinsil intre laturile

fulit unghiului, asi cu diametrulzi pe ua lature a acelui

fi de cede grade, minute fi secunde
va fi arculti raportoruluI, coprinsii intre laturile unghitata, totit de ata'ea unghiuri de unit gradii, de
unit minutti, etc., va fz unghiulii ce mgsuramit.

www.dacoromanica.ro

41

63. Probleml. Sti se afle cu raportorulti mesura

tinui ungliiii dreptii.

Fie unghiu15 dreptd ABC, pe care '15 construirna

cu ajutorulii equ erulul 20).
Ca sl me'suram5 acestil unghid, asedarnil raper-

toruln cu centrula sea in B, i cu diainetrulu In

lungul5 laturil BC.Apoi, daca nutartunti gradele
de pe arcult raportorului, coprinsil Intre laturile un-

ghiului ggsimil ca acelti arc5 este de 90.-4a dar

tasura unghiului cirepai este egard cu 90 unghiurt
de cette Una grad u.

Observare. Orl-ce unghin dreptt, construit5 cu

ung equerd exacta, cand 115 mesurAmil cu unt raportor5 asemenea exacta, afirunti ca valorezI tottid'auna cats 90 unghiuri de cate unti gradd. 4a dar:

Tote unghiurile drepte suutti egale.

www.dacoromanica.ro

42

CAPITOLULII IV.
SUPRAFETE.

DESPRE POL1GONE.
DEFINITIUNI

64. SuprafatX. SuprafaVa se numesce partea exte-

riors, sari faca cu care se presintii vederii nostre

orl -ce obiectic, saic lucru din natura.
Suprafa ta pland sag plane se numesce WI sup rafalit
pe care putemi duce ua linie dreptc1 in tote sensurile.
Aste-fele suprafata uneI hertii, a uneI mese, a unel

table;suprafata unui parete, a unui pemente bine

potrivite, etc., sunte nisce suprafete plane, cad pe
densele puteme aseda ue linie drepta in tote sensurile.

65. Poligonil se numesce ua portiune de plane

inchisa de tote partile de linif drepte, care se tala ate
done done, si formezA unghiuri. Liniile drepte, earl
rnarginesce suprafata poligonului, se numesce laturile poligonului ;
!tote impreune. formeza perinzetrulti, sait conturuli4 poligonului..
A
S. e. suprafata inchisa

de liniile AB, BC, CD,

DE, EA, este line poli-

gone, care se citesce :

poligonulu ABCDE.

www.dacoromanica.ro

43

NIJMELE POLIGONEL0111:1 DUPA NUMRRULti

LATURILORU LORti.

I. TRIUNGIUURI
66. Triunghiil se-numesce poligonulii, care are nuA.
Id &el laturI ri, tree

unghiuri.
Fln emplu. Figura ABC

est./ nal triunghiii, care

se citesce triunghiulii
ABC.

Dupit marl mea unghinrilorit lurk triunghiarile smith de treI feluri :

1. Triunghifi dreptanghi4 se numesce acela care
are una unghid drepta
A
s. e. triunghiulii ABC,

care are unghiulii B

dreptii, este unit triun-

OM dreptunghiti Laturea AC, care este opusa unghiuluT dreptii B

se numesce ipotemact

www.dacoromanica.ro

44

2. Triunghiti ascutitanghig se numesce acela,

care are tOte unghiurile
sale ascutite; s. e. triun-

ghiulti DEF' este ung

triunghin ascutitunghig,

cad fie-care unghiti alt

WI este ascutitil, adicA

mai mica de catil und

unghig dreptri.
3. TriungliiA obtusunghiil se numesce acela, care
are unii unghid
P
v
obtus, adica maT
kt'
mare de atA unA
unghiridreptU; s.e.
1ST

triunghiulu PHN
este obtusunghiii, caci are unghiulil H obtusu.

DupI marimea laturiloril, triughiurile euntif

larig de trill felurl :

1. TriunghiA equllateralA se numesce acelti tri31

unghit, care are tOte

laturile sale egale ; s. e.

triunghiulil ABC este

equilaterals, adicg are
Ow laturile sale egale
intre densele.

www.dacoromanica.ro

45

II. Triunghie isoscele se numesce acele triunghie.

care are numaY done din latu

0A

rile sale egale ; s. e. triunghiule

ONP este isoscele, ce,c I are doug

p
II.

laturi egale, adica NO NP.

Triunghie scalene este acela, care are tote

laturile sale
s.

neegale

intre ele,

e. triunghiule SKL, este unit

triunghie scalene.

L
PROBLEME ASUPRA CONSTRUCTIUNII
TRIUNGHIURILOR11.

67. Problema 1. Ddndu -ni -se ua linie dreptd AB

ysi unupunctii C in afara
ea, sei construintft unic

l/r

triunglairt, a card una

din laturT set fie AB,

i unit vela alit art

set fie in punctulit C.

Ca se construime acele triunghiti, n'avemil de cata

se unime punctule C cu extremitetile A 0 B, prin

i astir -fele ABC este
liniile drepte CA i CB,
www.dacoromanica.ro

46

triunghiula ceruta.
Find -ca una din laturile sale
este linia data AB, t3i una varfii all sea este in punc-

tula data C.
Problema II. Dendu. ni-se trei puncte fixe A,B,C

cari, nu suntit zn linie

drepta",

sit

con-

struimit unit triunghiii

ale caret verfuri sti fie
/
in accle puncte.
Ca sa construima acela triunghia, ducemii
mai intaia ua linie
drepta intre done din acele puncte, s. e. intre punc-

tula A i punctulti C, ducema linia AC, dupa aceia ducemil de la cell de all treilea punctii B liniile BA el BC,--qi asta-fell formamti triunghiula
ABC, care este triunghiulti cerutil,caci are verfurile salt In punctele date A, B, C.
Problema III. Dendu-ni-se tret linii drepte A,B,C
sa construimil cu denscle unit triunghiii.
A

Ca sa construima

13

triunghiula ceruta ,

ducemil mai intaia ua"

linie drepta XY, off-

cata de mare vomit

voi; dupa aceia luama

cu compasula
pe acesta linie
ua lungimeAB
egala

www.dacoromanica.ro

cu una

47

din liaiele date, s. e. cu linia A; apoi din punetulii A,

ca centru, descriemu unil arcii cu ua rada egala cu liniea B.-0 din punctulu B iarasi ca centru, descriemti
asemenea will arca cu ua rada egala cu liniea Q.
Punctulti N, uncle se taie aceste arcuri 115 unimti cu
A si cu B. 0 asta- felt avernti triunghiulti ANB, care

este triunghiulil cerutti.peutru e are laturile sale

egele cu cele trei Huff date.
Observarea I. Pentru ca sa se taie arcurile descrise
din A .i B ca centre, si cu rade egale cu liniile date,

B si C, trebue ea : chiar cea mai mare dintre cele

trei linii date sa fie mai mica de cata soma celori
ssi chiar cea mai mica din ele sit fie
alte (10146.
mai mare de Mtn diferenfa celora alte doug.
Observarea II. Daca cu cele trei liniT date A,B,C,

voina mai face Inca tint' triunghiil anb, repetindil

intoome aceea0 constructiune,

se tntelege ca

acelii triunghiil anb, va fi egalti cu triunghiulti celti

dintaiu ANB, &del :triunghiulu anb, fiindil facutu cu
aceleaI laturi si aceeasi constructie, ca si triunghiulu
ANB, Oil nu este de catil repetirea intoemaY a aceMeal triunghit ANB.Asa dar :
Doug triunghiurT,eari all laturile lord ega le,doug
elite (long, qi amlate in acelatrl model santa egale.

www.dacoromanica.ro

48

68. Bait intr'unt triunghiti Ere -care ABC se nuA

mesce una din laturile
iar
sale, s. e. BC,

Inliltime a triungbiului se numesce perpendiculara AH, dusA pe

baza BC din va.rfulA A,
C

opusil bazei.

II. PATRULATURE
D E FIN ITIUNT.

69. Patrulature se numesce poligonulil, care are

Printre patrulaturi
patru laturT si patru unghiuri.
deosebima :

1. PltratnIA.

Patratuhi este unit patrulature

care are tOte laturile sale egale si perpendiculare intre

A

ele, formandil patru unghiuri drepte. S. e. patrulaturele ABCD este un patralu, daca are tOte unghiurile drepte, ai laturile egale:

A B=BC=CD=DA.
2. Dreptunghiult Dreptunghiulti este unto patralature, care are tote unghiurile sale drepte, hug latu-

www.dacoromanica.ro

49

B rile numat cele

opuse sunte e-

gale si paralele
tIoue cate done.

Ast-fele patruC laturele ABCD

p
este unit dreptunghiii,
dace, are laturile AB si DC
egale Si paralele ; aremenea si pe AD si BC egale si
paralele.
Notit. Intr'unq dreptunghid, precum si inteune pa-

tratil una din laturile sale, s. e. DC se numesce bud,

iar DA, care plea din extremitatea bazel, se numesce
intacime.

3. Paralelogramnid.Paralelogramuld este and

patrulature, in care doue din unghiurile opuse suntti

It

obtuse si egale,
si cele-alte done suntii ascutite $i
egale ; iar laturile opuse sunte egale si paralele doue,

cate doue.
Aste-fele patrulaturele ABCD este tine paralelograme, dace. are unghiurile obtuse A 0 C egale,
$i unghiurile ascutite D si B asemenea egale.A X,
precum
laturile AB si DC suntd egale si paralele,
$i AD si BC iargeT egale si paralele.
Notit. Inteunti paralelogramu baza este una din la4

www.dacoromanica.ro

50

turt e. e. DC, iar lingltiinea este perpendiculara ntn,

dusa de pe bazg. pe laturea opusg. el AB.

4. Rombg.. Rombg se numesce ung paralelogramt care are tote laturile sale egale.S.e. .MNPO
M

se numesce ung
rombg , daca

este ung paralelogramg care

are NM M-0
.-:-_-0P=PN.

5. Trapezulg. Trapezulg este unti patrulature,

care are numai doug din laturile sale paralele, dar

neegale. S.e. patrulaturele HLST este ung trapezg,

daca are laturea HL paralelg. cu TS.
Notii. Ina 'time intr'ung trapezg se numesce linia
eta, perpendiculara intre laturile paralele HL i TS.

www.dacoromanica.ro

51

POLIGONE DE NAI XULTE LATJR1

70. Pentagonal se numesce poligonulA, care are

dud laturt ExagonA celti care are sdse laturi.

Asemeuea se numescti :
Eptagonil poligy cu epte laturi,
Oetagonil

Decagonit ,
Dodeeagond ,

'

optil
4ece

. doue-spre-dece laturi ;etc.

Notii. Mai totii d'auna poligonuln, care are mai
multil de patru laturi, se numesce mimaT cu simpla
numire de poligona.
J

POLIGONE REGULATE

71- l'Plipa TegplatO se nunfesce acela care are

tote lutarile sale egalei _recant. l tote unglilurile sale
egale intre ele.

Dintre triueghiuri numat triueghiela equilateral

este unti poligonii regulatilS.e.ABO.
Dintee pawww.dacoromanica.ro

52

trulaturi, singurfi patratuld este unt poligonii regulatti, s.e. DEFHAsemenea poligOne regulate pot
fi si pentagOne, exagOne, etc.

if

PROBLEME RELATIVE LA CONSTRUCTIA

POLIGONELORt REGULATE.

72. Problema 1. Dandu-ni-se o lature AB, sti

se construiasc6 unit triunghia equilateralit

www.dacoromanica.ro

53

Ca sa construimil aceld
triunghid, luatnd cu compasuld ua lature HN, egala
cu AB. Apoi din extremitatile el Hsi N, ca centre,

cu rage egale totil cu liniea data AB, descriemd,

pi

N doue arcuri de circum/1

fere*, care se vorti taia In punctuld P,uninid apoi
acestd punctd P cu H i cu N, si triunghiuld HPN,

tare se formeza, este triunghiuld equilaterald cerutri,

crtci are tOte laturele sale egale cu laturea data AB.
Problema II. Dtinclu-ni-se laturea LM a unuipti-

trat4,set construimil acela ptitratit.

M

1.

Ca sd construimil aceld
patratti, luamd cu compasuld ud. lime drepta OP, e-

gala cu drepta data LIII.

Apoi in extremitatile 0
si P ridicanA eate ua perpendiculars cu ajutoruld
equerului. Pe aceste per-

il

pendiculare luamii cu cornpasuld lungimile OS qi PR

egale totil cu hula data LM.In fine uninid panctuld

cu B prin linia SR, i astir -feld asemil patrulaturele OPBS, care este mid patratu, cad are tOte unghiurile sale drepte; si tote laturile sale egale ea

liniea data Lit.

www.dacoromanica.ro

54

Problema III. Dandu-ni-se ua lature AB, sa, se

construiascd en (lima unit eargouil replica/1.

Ca sh tunstruimh aA

21.

.14

celti exagonl descriemh

circumferenta cu ua
rac;la egalh cu liniea data

AB. Duceinti apoT raqa

AB de sese on pe cirIn fine

unimfi punctele de lincumferenth.

partire, dou'e,cate doue,

si
prin liniT drepte,
astir -felh avernti exago-

nulh regulatil ABDEFG.

Linia perpendiculars din central
Observare.
C pe ua lature a poligonului regulatfi, se numesce
apotema poligonulul.

Problema IV. Sa se construiasa unu poligours

regulatzt de g, de 10, de 12, etc., laturi.
Ca'sh construimh poligonulil de 9 laturi, descriemil
mai intOifi o circumferenta cu n roll a Ore -care; duph

aceia mgsurhmti cn rakortorulu unti arch din acea

circhmferentA, care sa fie egalh cu a 9-a parte a ef,
adica care A alba 360: 9=40 grade.
Transportatrit apoi cu conipasulti de 9 on pe circumferenta
c6rda ttcestu/ arch de 40 si unindh In fine punctele de divizihne prih linlY drepte, avemti poligonulil

regulatt de 9 laturi.
Ca sh construimh poligonUM de 10 laturi, transportamh pe circumferenta cOrda ercului egairi cu

www.dacoromanica.ro

55

a 10-a parte din circumference, adica care are

360 : 10=36 grade. Unimfi apoT punctele de divi(Anne prin linil drepte, si astli-fell avemil poligonufil regulatil de 10 laturT.
In fine : ca sa construimil poligonulfi regulatti de
12 laturi, transportamt de 12 on pe circumferente
cOrda arcului de 360: 12=30.si unimii apoT cu
astil-fell obtiHuff drepte punctele de diviliune,
Demi poligonulfi regulatil de 12 laturt
Observarea I. Cu moduli' acesta putemil construi
si triunghiulti equilateralfi, si palratulil si exagonulfi
regulatt,si in generals : on -ce poligonit alil cciru%
nungra, de lafitri, este unit divi4orit alit ha 360.
(V. Aritm. 77).
Observarea II.

Orl-ce poligonfi regulatil se pOte In-

aerie (prob. IV) inteua circumference, care atunci se

frumesce circumference circumscrisit la acelii poligont; iar centrule acelei circumferente se nu mesce
si centrulii poligontthei inscrisit in circumferenta.

DESPRE ,CERCV
DEFINITIUNI.

72. 1. Cereil Se numesce suprafaca inchisti de

eircumferenia".

II. Sectort circula se numesce nit parte diu suprafala cerculta, care este coprinsii intre done rack

www.dacoromanica.ro

56
i,

unii area. S. e. suprafata AOB coprinsA intre arcults AB si radele AO si

130

este unfi sectorfi

circularil.

CAPITOLUIX:V.

MESURA SUPRAFETELORr
UNITATT DE MtSURA

74. Unitatea principalg, de suprafata este metrulii

plitratic.
Metrulit pittratii este unfi patratil, ale earui latuff
suntti lung de eate unu metru de lungime.
Astil-

g felts figura ABCD este unit

metru patrahl, daea are laturile sale tOte de Me unfi

metru, si unghiurile sale tOte
drepte.

submultiplil metrulni P'grafi, impreuu6

.cu valorile si insemnArile lorti pe scurtri, se eePrindri
1Viultiplff si

in tabloulti urmatoril

www.dacoromanica.ro

57
insemn.

Kurne le

vakirea

Miriametru pirate Mmp. 1000 a I$.

Kilometruld
)
Kmp.
MO I t 1
8

?..-...

:72%(

Ectometruld
2l I Decametruld

Emil,.

X etrulfi

Dmp.
mp.

-il

4(
.....)

decimetruld
1 centimeti Ild
ill l milimettuld

dmp.
)

crop.

mmp.

m. pitr.
*

0,01
0,0001
0,000001

31

10000
100

V*

Observandt acestil tabloil, vedemil ca unitatile de

suprafata" ingrgti de la cele mai marl catre cele mai
mid din 100 In 100 descrescendt, adic5.: intocmal
dupg cum mergil si unitatile de intregi si de fragmente, de la unti numer6 clecimalil, ,din doue In
douse titre. Asa dar :
OK- ce supra fags, mgsuratti cu multiplit gi submul-

tiplii metrului pdtratii, se va scrie in numera czecimalii, in care fie-care multiple qi submultiplu alit me-

trulut patratil se va areita prin cate doug tifre.De

aceea vomit pune ud nuiti la stanganumeruldi de multipli fi submultipli, care este esprimatii numai, printeuet(ifra, i doug nule in loculii celoril earl lipsescii.
Eseiuplu. Fie 7kmP, 43Drop, 9mp, 37dmp, 6cmp. _

Dupa regula de mai susti trebue sg punemrt dou6

nule In loculti Ectometrilorri, call lipsescii,
si
cate 0, nulrt la stanga metrilorti si centimetrilort,
cars au numai cate ua tifrg.Astri-felil vomit scrie
7004309mP,3706.

Noth. Vomit justificein ceia-ce urmeza: pentru-ce

unitatile de suprafatg mergil de la cele mai marl, ca-

tre cele mai mid din 100 In 100 descrescendti?

www.dacoromanica.ro

58

MtSURA SUPRAFETET PATRATULUT.

75. Suprafala unut ptitratik este egatil cu una

din laturile sale ridieara la puterea a doua.
Ca sa demonstramd
acesta, sa Wont will

patratil APC/i, In
care baza este AB,
si inaltimea AD.

Mesurama baza cu
metrulti, ai sa presupunemii ca atria
gasitu acesta baza
AB=7 metri; dupa.
e

aceea m6suramit ai

o vomil gasi tott de 7 metri, fiinda-ca inteunil patratfi tete laturile sunlit egale.
Ducerat apoi cu equerulil prin cele 7 puncte de
impartire ale bazeT AB, perpendiculare pe acesta
linie AB;ducemA asemenea tote 7 perpendiculare
Si pe Inaltirnea AD, din cele 7 puncte de imparlire ale et
inaltimea AD,

$i

Aceste din urmit perpendiculare taie pe cele-alte

7, si linparte suprafata patratului In 7 airurY,flecare de ate 7 metri patrati. Aaa dar suprafata
piltratuldi este egala cu 7X7=72=49 metri patratt
Bpi

Insa 7 metri, represinta lungimea unel laturi AB,

72 represinta pe AB2. Prin urmare putemii scrie :

Saprafat4 plitratulal ABCD=AB2.

www.dacoromanica.ro

59

Observarea I. Fiind-ca suprafata pg.tratului se arata prin puterea a doua a numgrului, care exprim'k

lungimea laturii sale, de aceia : puterea a doua a

until num6rti se numesce in Aritmeticei i piitratula
acelui nunarii.Astri-felli In esemplulil de mai suss,
pentru ca 72=49mp. arata suprafata pg.tratului,

care are laturea sa de 7m., de aceia 72 se citesce:

qopte la fdtratii.
Observarea II. Multiplii i sub-multipliT metrulul
plaratil suntil nisce piitrate dintre cari : Mirianae-

trulu patratil are laturea de 10000m,kilometruld

de 1000m, Ectometrulg de 100m,
Decametru1i
de 10m.- -Asemenea decimetruld de 0m,1,
titnetrulil de Orm,01,

ceni milimetrulti patratA are

laturea de 0m,001.
Prin urmare sUprafetele acestdrti multipli i sub-multipli ai metrului pdtratd
vort 11 pAtratele laturiloru lord, adicA :
Supr. Miriam. pItr. (Mmp)=10000' =100000000 mp.
) Kilom.
(Kmp)= 1000' = 1000000
h.etom.
(Emp)= 1002 =
10000
(Dmp)= 102 =
Decam.
100 .
0,12 =
decim. , )
(dmp)=
Omp,01
Omp,0001
centim.
(emp )=
0,01' =
) milim.
(mmp)=
Omp,00000t
0,001' =

De aci vedernti pentru eta : .Multiplii fi sub-mugtiplil metrului pearatg, tnergil do la eel mai marl,

catre eel mai mid din 100 in 100

descresee ndit.

laSIJBA SUPRAFETET DBEPTUNGH1ULUI.

76. Suprafaca mita dreptunghiii ore-care este egala

cu buffet sa- immulfitti prin inalfime.

www.dacoromanica.ro

60

Ca sa invederatmu acesta., luamu unit dreptunghiti Ore-care ABCD, in care basa sa este laturea
AB, iar fnaltimea AD. Mesuramil baza AB cu meC

1111111M1111111111111=
11111M1111110.1111M111
A

MUM

L3

-trulil, si sa presupunetna ca amit gasitit AB=13 meth; m'esuramil apoT i fnaltimea AD, i sa presupunemii ca amu gasitu AD=_-5 metri.
Dupa aceea ducemil cu equerulti prin cele 13
puncte de divisiune ale hazel" AB, 13 perpendiculare pe acesta baza;duceznii asemenea qi din cele
5 puncte de divisiune ale inaltimei AD, 5 perpendi-

culare 'pe acesta dreptk.Aceste 5 perpendiculare

taie ce cele 13 dintaii1 i imparte suprafata dreptunghiului in 5 siruri de cate 13 metri patrati.Prin
urmare suprafata acestuT dreptunghig este egala cu
de 5 on 13 metri patrati, adica Cu 13X5=65m1).
Insa 13 m represinta baza AB, Si 5m represinta In-

naltimea AD.Avemil dar :

Sup rafata d reptunghiului ABCD=ABXAD.
APLICATIUM.

77. Patratulil 4i dreptunghiulii art, dintre tote poligonele, aplicatiunile cele maT numerose Si maT utile

www.dacoromanica.ro

61

in practieg.Asti -felt pgretii easelorg, dwumelele,

tavanurile at forme de pgtrate sat de dreptunghiuri.,
apoi ferestrele, wile, eartile, tablele, hartele, etc.
suntg trite in formg de dreptunghiuri, sag de patrate.
Asemenea pe pgmentil locurile de aratg art forme,
de dreptunghiuri.In fine baza until dreptunghig
de pe pan:anti], se numesce mai adesea /unginte, iar

ingitimea se numesce latime.$i ca sa aframil suprafata ori-egrui patrattl, sag dreptunghig, amg vequth : ea trebue sa immultimg lungimea bazel prin
Inaltime; sail: sa immullitna lungitnea cu l(4imea.

Problems I. Lungimea (baza) wei unel eoll este

de 2m.,65. iar latimea (ingltimea) sa este de 111 ,05.

Care este suprafata acelei usi ?

Resp. 2mp,7825.

Problems 11. Tavanulg unel case are forma de

pgtratii, a carer lature este de 4m.,25.Care este suprafata lui ? Res. 18mP,0625.
Problema 11I. Lungimea tableT dintr'ug qcOla este

de lib ,85, iar latimea de Im,12.Care este suprafata acelei table ?

Res. 2mp, 0720.

Exereiti I
SA se propung probleme analOge, pentru aflarea
suprafetei: unui pgrete, a uneT harte, a unei Jerestre

a unei mese, oglincli, a unui loch de aratu, etc.

www.dacoromanica.ro

62

CASULU CELL MAT SIMPLU DE EGALITATE

A TRIUNGHIURILORU

78. DouA' triunghiuri dreptunghiurl sunlit egale,

c and au unghiurile lore drepte, coprinse intre laturI
egale.
Fie txiunghiurile dreptunghiuri ABC i dhn, in care

unghiurile drepte suntd B,si h. Scimil ea aceste unghiuri drepte B si h suntil egale, in virtntea definitiuneT lorri (63),i deca ele suntd coprinse intre la-

turi egale, adica daca avemti AB=dh qi BC=hn

qicera, ca aceste done triunghiurT suntd si ele egale.
a

Ca sa demonstramil ac6sta, luamu triunghiulil ABC

punernii peste trianghiuld dhn, ast-feld ca unghiulff dreptil B sa se alede peste egaluld seu h, adicg: cu laturea BA peste egala sa hd, qi .cu BC peste

egala sa Ian. Din acdsta suprapunere vedernd, ca

varfuld B alil triunghiuluT ABC s'a aedat in verfuld
h aid triunghiului dhn;asemenea vOrfuld A s'a ase-

gatd iq d, i C in n, adica: triunghiuld ABC a acoperitd intocmai, in tom intinderea ea pe triunghiuld

www.dacoromanica.ro

63

dlan.Aa dar triunghiula ABC este egala cu triunghiult dhn.

MESURA SUPRAFETEI TRIUNGHIULUI

79. Suprafata anti triunghiu este egalti cu baza

40,r iMMUltita Cu jumatatea innatjimii sale.
Distingemil aci done casuri : I, cand triunghiula
este dreptunghia i II, cand triunghiula este off-cum.
Casuhl I. In acestii cast sa consideramittriunghiult
ADC, dreptunghia in D ; baza acestui triunghit este
DC, ei inaltimea AD.
Ca sa aflame suprafata acestui triunghit dreptunghit, ridicama din punctula C

cu equerula ua perpendiculara On, pe baza CD;

ei din punctula A ridicama asemenea n perpendicu-

ara Am, pe inaltimea AD.Aceste perpendiculara se

voila intAlni

inteunri punctri H, qi asta-felt se va

forma dreptunghiula ADCH.Dupa aceia rationama

aka :

Dreptunghiult ADM vedemil, dupa figura, cY

compune din triunghiula dreptunghia data ADC

www.dacoromanica.ro

64

triunghiulii AHC, asemenea dreptunghM in H.Apol

aceste doug triunghiuri dreptunghiuri ADC qi AHC
vedemil, c suntu egale, pentru ca ele au cate ling unghiq dreptu in .D qi In H, coprinst intre laturi egale,

earl suntu : AD=HC i DC=AH, ca laturi opuse

in dreptunghiuld ADCH (69). Asa dar dreptunghiuld
ADCH este compusg din indoitulg triunghiuluT datil
ADC; urrneza dar ca : suprafata triunghiulul ADC sI
fie catil jumatatea suprafeteT dreptunghiului ADCH.
-adicI :

Supr. triungh. ADC=

sup. ADCH

insg

Supr. ADCH=DCXAD,deci :
AD
Supr. triungh. ADC= DC ><
, sau
AD

Supr. triungh. ADC=DCX --2

PY

Casuld II. In acestii case sa considerAmil unit tri-

unghiu Ore care ABC, a card baza s'a fie BC,iar

tnnaltimea perpendiculara AD, pe baza BC.

Ca sl aflame
suprafata acestuT

triunghiti, observault, ca perpen-

diculara AD, a
descompusti triun-

I)

ghiulABCindoue
triunghiurl drept-

unghiurl : ABD

1O.Dintre carT: tr.ABD are dreptil baza pe DB,

www.dacoromanica.ro

65

ci tr. ADC pe DC,iar Inaltimea pentru amendou6

aceste triunghiurT este toff' Inaltimea AD, a triunghiuluT data ABC.Apoi uitandu-ne pe figura vedemd, ea
suprafata triunghiuluT datil ADC este suma suprafetelorg triunghiurilor dreptunghiurT ABD i ADC, adica:

Supraf. tr. ABC=tr.ABDtr.ADC ;

lima scimg de la casult I ca: supr. tr. ABD=BDXAD
2

AD
$i supr. tr. ADC=DCX---2-, prin urmare :

,AD

Supr. tr. ABC=BDX12.12 -1-DuX-2---)

ceia ce se maT pOte scrie si asa :

Supraf. tr. ABC=(BD-I-D CN

AD
2

; !ma vedemg

dupa figura, ca avemg BD-I-DC=BC. decT :

AD

Supr. tr. ABC=,BCX

Esemplu numeriet. Daca presupunemg basa

BC= 9m,56, si tnaltimea AD=7m 84, atuncT avema

Supr. triungh. ABC=

9,56x7,84=
2

37mP,4752.

Observarea I. Cand unulg din unghiurile de la

extremitatile bazeT BC este obtusg, dupa cum este
unghiult B,atunci Inaltimea AD a triunghiuluT Intatnesce baza pe prelungirea eT In punctulg D.In
acestg emu vedemg dupa figura, ca triunghiului datt
ABC este egalb cu diferinta dintre triunghiurile drept5

www.dacoromanica.ro

66

unghiuri ADC Si ABD, cari au dreptilingitime

comuna pe AD, $i dreptt haze primula pe DC si celti

de WU doilea pe DB; avemt dar :

Supr. tr.ABC=tr. ADCtr.ABD, saa

AD,
AD
sail
Supr. tr. ABC=DCX-2
DBX
2

Th-; ins dupa

Supr. tr. ABC=(DCDB)XAD

figura avernil DCDB =BC; deci :

Supr. tr. ABC=.BC

D2

unde vedemil, ca suprafata triunghiului datil, este

egalA totti cu bazaimmuyitti cu jumetatea final imiT.

Observarea II. Doue saa mai multe triunghiuri,

cars ail bate egale qi inalfimi egale, suntu egale in
suprafard, sail sunlit equivaleute,pentru cA ele tOte
au dreptu suprafata produsuhl dintre aceiasi baza si
dintre juneta.tea aceleiasi inUltimt

APLICATIUN T.
80 Dintre. tOte poligOnele, triunghiulti are aplicatiunea cea rnal rmportanta in Geometrie, pentru ca, cu ajutorulu luT, putemil sa aflama suprafata ori-cUrtg po-

www.dacoromanica.ro

67

ligonit Astil-felii, daca voima sa grata' suprafata

until' poligona Ore-care, n'avema de cata salil descompunemq mai antaia In triunghiuri,apoi sa aflama suprafata fie-carui triunghiuri, In parte,dupa
.aceia sa adunarna aceste suprafetesi suma ce vomit
afla, va Ii suprafata poligonuldf data.
Eta cum aplicamii acesta metoda, ca sa aflamil :
I. Suprafata paralelogramulul.
,
II.
trapezului.
III.
*
until poligonil Ore-care neregulatil, si

IV.

regulatu.

I. MgSURA SUPRAFETEI PARALELOGRAMULUT.

81. Suprafafa paralelogramului este egala cu baza

La, immultitti cu inntillimea.
A

M.

C
n
Fie paralelogramulu ABCD, care are drepth baza,
laturea DC, si drepta in altirne perpendiculara An,
sail egala sa, mC, duse intre laturile paralele AB si
DC ale paralelogramuld.

Ca sit aflamil suprafata acestul paralelogramil, dudeath' diagonala AC, si asta-fela descompunema paralelogramulil ABCD, in dou'd triunghiud ACD si
ABC. Observamil apoi dupa. figurg. : ea baza AB,

www.dacoromanica.ro

68

a triunghiului ABC este egaia cu baza DC, a triunghiului ADC, ca Muff opuse ale paralelogramulu
ABCD. Asemenea ei Inaltimele Cn si An ale acestoril triunghiuri suntil egale. Asa dar triunghiurile ACD si ABC avendli haze si tnaltimI egale. suntig

egale in suprafata (79 obs. II).De unde resultk

ca paralelogramul5 ABCD este c'atli 1ndoitulil nnuia
din aceste triunghiurT, s.e. catil indoitulti lui ADC.
Avemti dar :
Suprafata. paralelogramului ABCD=2Xtr.ADC;
An
Insil tr. ADC =DCX- deci :

2'

An
Suprafata paralelogr. ABCD=2XDCX-2 unde>
'
simplificandu cu 2 avemh :

Suprafata paralelogramului ABCD=DCXAn.

Esempin numeriel Ned avema baza DC=12m,8,
qi Inaltimea An- 5m,38, atuncl avemil : Suprafata
paralelogramului ABCD=12,8X5,38=68mP,8640.
Observarea I. Rombulti (69) nu este de catil unit

paralelogramil cu tote laturile sale egale.Ap dar

si suprafafa rombului este egad cu baea sa
cu inalfinzea.

Observarea II. Unu paralelogramil si unu dreptunghili call all baze egale, i inaltimi egale, sunti
equivalente, adica au aceia0 suprafata,pentru cji
atunci qi paralelogramulii si dreptunghiulu all dreptli
mesura acela0 produsu, dintre acele haze Si inaltimt
egale.

www.dacoromanica.ro

69

IL MESURA SUPRAFETET TRAPEZULUI.

82. Suprafafa trapezului este egald cu jumetatea

suineI laturilor sale paralele, immul(itti cu inal4iMea sa.
0

Ca sa demonstramd acesta, sa luamu unit trapezil

.ABCD, in care laturele paralele suntd AB ei 13D, iar
Inaltimea sa este una din perpendicularele AP, sad
CO duse Intre laturele paralele AB i DC.
Uuimu punctuld A ca punctuld C prin diagonala
AC, i vedemd ca trapezuld ABCD, s'a descompusd

In doue triunghiuri ACB si ADC. Apoi in triunghiuld ACB baza este AB, i inaltimea CO.iar
In triunghiuld ADC baza este DC. i inaltimea AP.
Uitandu-ne pe figura vedemd, ca suma suprafetelord acestord douetriunghiurY, ne da suprafata tape-

zultif.Avemii dar :
Supr. trap. ABCD -tr. ACB -j-tr. ADC; insa
ABXCO,
CxAP
tr. ACB =
si ADC:2
2

Inlocuindil triunghiurile prin aceste mesuri ale

lord, avernd :
Supr. trap. ABCD=ABXCO-FD
2

CXAY
2

www.dacoromanica.ro

obser-

70

vamu apoi ea : DOAP, ca laturi opuse in dreptunghiult APCO,r inlocuindu dar pe CO cu AP, avemil s
DCXAP,
ceia ce
Supraf. trap. ABCD=ABXAP
2
2

se mai pOte scrie qi asa :

Suprafata trapezului ABCD=

AB+DC
XAP,

formula care esprima suprafata trapezului.

Esemplu numericil. Daca presupunemu pe AB=10m,07, pe DC=-_16m,4, si pe AP= 7m,8avemil s

Supraf. trap. ABCD:=

10,07+16,4
X7,8=103mP,2330
2

III. 111tSUBA SUPBAFETEi UNUT POLIGON1:1 ORE-CARE.

83. Fie poligonulti ABCDEF, caruia voima

C
--"

4.1

as5
74":"
5-J.

((3/
0?'

A.

ts.

F
aflamu m6sura suprafekei.
www.dacoromanica.ro

sa"1:

71

Mai antait deseompunemu acestil poligona in triunghiuri prin liniile AC, AD, AE, numite diagonale,

duse de la unti unghi5 alt WI Ore-care A, la tote

cele-alte unghiuri ale poligonulul.
Astir -felt suprafata poligonulul s'a descompusg In

mai multe triunghiuri ABC, ACD, AED, AEF.

Aframii suprafetele acestord triunghiuri, si suma
loril va exprima suprafata poligonulul daW.

A-

vemt dar :
Triungh. ABC=
)

ACXBn

=38,05X8,12=

ACD,_ADXCna_
2

AED=ADXEh
2

53,7 X17,4
2

= 467.P,1900

_53,7X19,45
2

154mp,4830

=522.e,2320

45,36 7X12,5=283.P,5437
AFE=AEXFP =
2

Adunandt aceste egalitati, vorati avea :

tr. ABC-Hr. ACD- -f-tr. AED-Hr. AFE=
polig. ABCDEF=1427mP,4492,

care este suprafata poligonulu'i datil.

Observarea I. Putemti sa descompunemil poligonulti daM si astir -felt : ducemil ua diagonala intre unghiurile sale cele mat departate, s. e. intre A si D; apoi lasamb din cele-alte unghiurl B, C, E, F, perpendiculare pe AD. Astu felt poligonulil se descompune

In triunghiurile ABn, AiF, CmD, DhE, i in trapezele BntnC, TihE. Apo! ea sa aflame suprafata poli-

www.dacoromanica.ro

72

gonuld .SBCDEF, afla'aiti suprafetele acestoril Wan-

ghiuff qi trapeze, qi le adudamil.Data dar presupunetnt ca :

1.
2.

Triunghiulii AnB are baza An=10m ,

i inaltimea Bn=12 n,05 ;
Triungbiulil AiF are baza At.=8m,
i inaltimea Fi.-----9rn,37 ;

3.
4.

5.
6.

Triunghiulil DhE are baza hD.=14m,08,

i inaltimea Eh=10m,06 ;
Triunghiult CmD are baza mDz_.-8m,35,
i inaltimea Cni=17m,4; apol :
Trapezulti BnmC are inaltimea nin=26m,07
i bazele Bn=12m,05, Cm=171n,4 iii
Trapezula FihE are inaltimea ih=16m,70
i bazele Fi= 9m,37, Eh=l0m,06. Avemil:

www.dacoromanica.ro

73

AnxBn .= 12x12,05

Sup. tr. AnB

Sup. tr. AiF AixFi

8X9.37

2
2

Bn+ Cm

Sup. trap. FihE=

70mp, 8224

8,35x17,4 72mp, 6450

Sup. tr. CmDmDXCm

S..trap. BnmC

87mp,4800

hDx Eh 14,08x10,06

Sup. tr. DhE

72mp, 3000

12,06+ 17.4

x26,07=383 mp. 8807

Xnm=
2
Fi+Eh
xih 9.37+10.06 x i 6,70 =162mp, 2405
2

Adunanni aceste egalitati Intre densele

si avemil : tr. AnB-1-tr.AiF-Ftr.DhE
tr. CmDtrapezulil BaunG-Ftrapezulil FihE.= 799mp,3686

Asa dar : Suprafata polig. ABCDEF=799mP,3686.

Observarea IL Puternii sa mai aflamil suprafata

until poligonit descompunOndulil numaT in triunghiurT.
8

,\

,
.......

\ 0,-

,fie

.- ...

'......

.."*.

.--'.."

www.dacoromanica.ro

74

prin liniT duse la tOte unghiurile sale dintr'unti punch)

Matt dupa voe in interiorulti seti.Aflamti apoi suprafetele acestorti triunghiuri si le adunamti,
si
suma aflata este suprafata poligonulul datti.
IV. MESURA SUPRAFETET uNur POLIGONI1
REGULATil.

84. &loaf* urna

poligonti regulate-1 este eg

gala cu perimetrul4 s'eti

immulfitii cu jumetutea
apotemei sale.

Ca sa demonstramti
ac6sta, sA luamti unti
poligonti regulatti, s. e.
exagonulti A BCDEF, alti
p

care centru este punc-

tulti 0. Unimti central o cu unghiurile A, B, C,

D, E, F, prin liniile Ao, Bo, Co, etc., astir -felti emu
descompusli poligonulti datti in sese triunghiuri AoB,

BoC, etc. Observamli apoi, ca aceste triunghiuri'

au tote bazele 10111 egale, si anume: AB=BC=CD,etc.

ca laturl ale poligonuluT regulatti,apoi InAltimea

la tOte triunghiurile este catil apotema on, a poligo-

nulul ragulattiAsa dar aceste triunghiuri suntil

tOte egale in suprafatA (79 obs. II), prin urmare numaT unulli din ele, s. e. AoB, este catli a sesea parte
din suprafata exagonului. De unde urmeza CA supra-

www.dacoromanica.ro

75

fata exagonului este Mil de sese on suprafata until

triunghiil AoB.Avemil dar :
Supraf. exag. ABCDEFz.: supraf. triungh. AoBX6 sail:

Supr. ABCDEF=ABX-7X6=ABX6X7-; M'

de 6 on laturea AB, face tocmai perimotrulil exagonului, pe care 'HI insemnamu, pentru prescurtare

eu P. Inlocuindil asa dar cu P, pe ABX6, Etyma :

on

Suprafata polig. regulatfi ABCDEF=PX2

Esemplu numeria DacA presupunem5 laturea
exagonului AB= 8m,5, si apotema on=7m,3, atunci
avernil 137.--_-ABx6=-.8m,5X6=51; si suprafata exaon

devine: S=51><-7,3= 186mP.,15.

gonuluT S=PX2
2

NotA. Totil astil-felt puternil afla suprafata unlit

poligonil regulatil de nal numeril ore -care de laturT:
immulfinda perimetrulu sea grin jumatatea apotemei
sale.

Exereitil.
1. SA se afle suprafata until basint de apa, care.
are forma unuT octagon regulatil, cu laturea de
3m,08, iar apotema de 3m,78..
Resp. 46mp ,5696.

2. SA se afle suprafata uneT gradinT, care are

forma unuT pentagont regulatti, cu laturea de 25,8,
qi cu apotema de 17m,76.

www.dacoromanica.ro

76

Rasp. 1145101),52.

3. SA se afle suprafata unui dodecagon) regulattl,

care are laturea sa de 16'11,4, iar apotema de 3014,6.
R6sp. 30117,111,04.

4. SI se afle suprafata unui heptagond regulatd,

care are laturea de 51%48, iar apotema de 5111,7.
R6sp. 109n1P,3260.

3IPSURA SUPRAFETEI CERCULUI.

ASEMENAREA CERCULUI CU UNG POLICIONCI REGULATO

85. Ca sa s'aflarnd suprafata unui: cercd putemd A

consideramd tots (fauna aceld cercu ca und poligond

regulatd cu und nunArd de laturi Norte mare,adica ca und poligond regulatd, all card perimetru
este circumferenta, si apotema egala cu raffia el' OA,

Apol pentru ca scimg, ca suprafata poligonulul

regulatd este egalA cu perimetruld, se6, immuItitd
cu jumetatea apotemel, urnAzd. ca :
Suprafafa cerculut este egald cu circumferenta sa
immulfitti cu junzNatea rudeI sate. Avemd dar :
OA

Suprafata cerculuT 0 circumferenta OX-2-

www.dacoromanica.ro

77

Observarea I. Daca
insemnamii pentru pres curtare raga OA prin R,
si punemil in loculil cir-

cumferentei mesura sa

(47, obs.) 2nR,suprafata

cercului devine :

Sup. cerc. 0=2nRX

R,
2

sari simplificanda cu 2, averwl :

Snprafata cerenlui 0 z-_-,x112.

adica, se mai pOte Vice c : suprafata cerculu este

egalet cu 7r, immulfitit cu racla la ptitrata.
Esempin numerict. Daca ni se (IA racla R=2m,5,

fiind-ca r=3,14 (47, obs.), atund avera.

Supraf. cerc. 0=3,14X2,52=3,14><6,25, sail
Supraf. cerc. 0=19mp,6250.
Observarea II. Daca avemil doua cercuri, unultt
cu rar)a R, iar altulu cu raza r, raportulil dintre aceste

doue cercuri este :

Cerc. R ___7s112.__R2

Cerc. r --ni.2-71.-7

cu is; de aci re-

sulfa CA :

Suprafefele a doug cercuri suntii proporfionale

cu patratele radeloril lorii.
Asa dar: ca sit scimil de cate on se coprinde
suprafata cercului cu rala r, In suprafata cercului cu
ra4a R, n'averna de cAtu sa vedemil, de cate cif r2
se coprinde in R2.
www.dacoromanica.ro

78
68. Saprafata mid sectors circulard.

Suprafaja

seetortl circularit este egalii cu lungimea arculuT

seal, immulfitli prig jum6tatea rac,lei sale.

lintel

Ca sI demonstramil
ac6sta,sa ne inchipuimil

ca amt' unitil cele 360

grade ale circumferenlei cercului cu central

0 prin rade,--1i astdfelt' suprafata cerculuf

datil s'a descompusg in
360 sectOre, earl ail are

curl de cute unil gradil ; apol* rationsamil asa ;

Baca suprafata cercului care este nli2 se compune

din 360 sectOre de ate unii gradii, suprafata sectorului de 1 va fi a 360 parte din suprafata n112 a
TcR2

cercului, adica: suprafata sectorului de 1=--- .

60 '

prin urmare suprafata sectorului AOB de n grade

va fi de n on mai mare, adica :

Supr. sect. AOB de

n 360 ' sat'

2ra

aRn \IR
Supr. sect. AOB de no=180

A2

,IsFin

Insa Belie', (49 ohs.) caTexprima lungimea 14-a

arculul de n; aa dar suprafata sectorului de n se

'ite scrie astir -felt' :
R
Supraf. sect. A0Blen=lungimea L-a arculuTX2'

www.dacoromanica.ro

79

Esemplu numericil. Dace arculti sectorului este

45^, si rada R=1m,07, avant' lungimea arcului de
450_ icR.n _ 3,14X1,07X45=0.,83995.
180

180

Prin urmare suprafaca sectorulut de

45 O=Om,83995X 2R = 0m,83995X-107 sail
2 '

Suprafata sect. de 45--..-:01nP,449373 (cu mai pu1

tine ca. -4din lmmP).

Exercitii.
1. Ua masa de forma circulars este de 0m,65.
Care este suprafata ei ?
Res. 1mP,326650.

2. Rada unui basing de forma circulare este de

4m,8.Care este suprafata acelui basinti ?
Res. 62n1P,209696.

3. Lungimea funii (radei) unei aril' de treeratti, de

la telarti (centru) si pane, la marginea ei este de

8m,56.Care -este suprafata acelei aril ?
Resp. 244rnP,734824.

4. Rada unui basing circularti este de 6111,25,

iar a unei mese circulare este de 0m,45.De chte
on (85 obs. II) este mai mare suprafata basinulut
de cate suprafata mesei ?
Resp. de 192,9 ori.

www.dacoromanica.ro

co

CARTEA II-a
GEOMETRIA IN SPATIU
CAPITOLUL11 I.
Plaed, linii perpeodienlate gi obliee pe plank-114u diedro,-- tuella pelican
DEFINITIUNI

87. Plank Fa5 suprafatA plana, se numesce acea

suprafata pe care putetnii duce n linie drepta In
t6te sensurile.

Esemple. Suprafata unei table, a una mese, a

unlit perete, a uneT oglincti, etc., and suntil netede si drepte se numescri suprafefe plane sari pla-

nurT,pentru ca pe densele putemil aseqa ua linie

dreptI In on -ce send].
88. Mai adesea unui planil In Geometrie '1 se M.
forma de paralelogramil, sail de dreptunghi5.
89. Cand ua linie drepta intalnesce unil planti
numal intr'una punctil 6re-care, acelil punctii se
numesce puneta de interseefie ale dreptei cu plan nuIri sari piciorulii dreptet pe plank.
90. Linie perpendieularil pe nail plant se name -see acealinie, care intalnesce plane!! Inteunil punctil
6re-care si este tote u dath perpendiculars pe on -ce
linie drepta, care trece prin piciorulil eI in acelti planA

91. Linie obliek sail inelinata pe null plang este,

acea linie care nu este perpendiculars pe on -ce linie care trece prin piciorulu sell In plani1,--ci sta aple-

www.dacoromanica.ro

81

cats mai multd intend parte Ore-care pe aceld !Altai

Esemple. Liniile AB si HN suntil perpendiculare
pe planuld mg, daca ele furl
unghiuri drepte eu trite liniile
AS P S. drepte,
ce amd duce prin picierele lord B si N, in planuld

mg, pe cand dreptele PO si

ST suntil oblice, sad inclinate

pe planuld mg, pentru ca

suntd aplecate mai multil intend' parte, si nu facd unghiurl drepte cu tote liniile,
care ar trece prin piciOrele lord 0 si T, in planulii MQ.

92. Ud linie drepta se lice ca este paralela la unil

plane, cand acea dreptd 1111 intalnesce planuld on -cats

de multil amd prelungi acea dreptd s i aceld pland.

Esemplu. Ua linie trasd pe unit perete aid unei
camere, este paralela cu peretele opusri aceluia pe
care std.' acea drepta.
93. Planuri paralele, se numescd acele planuri,
pe earl' on -cats le vomit prelungi nu se intalnescd.
Esemple. Suprafetele a doi peret.i opusi ai unei
camere suntil done planuri paralele; suprafata dusumelei si a tavanului unei camere suntil asemenea done planuri paralele.

94. Intersectia a dowl planuri este o linie

dr6pta. Ca s ne incredintamd despre acesta observamd ca, daca indoimil ua bucata da hartie astiifeld in cats din planuld el sa facemd douse planuri
diferite,urma AB, dupa care aceste planuri se taie
este WA linie drepta.
6

www.dacoromanica.ro

82

Tote linii drepte observeme, ce suntil urmele, dupe.

A
earl' se taie doue din fetele unuei cutiT,--sat doi pereti al'aturati al' case',
planule unei mese cu ale unei
coli de hartie, pe care o tinemil re-

sail

zemata, numai cu marginea sa de

Q suprafata mesei, etc., etc.
95. Unghill diedru se numesce spatiule coprinsil
intrepoue planuri, call se taie. Aceste planuri se numesa] fete, iar linia drepta, dupe, care se taie fetele
se numesce machea, sail coma unghiului diedru.
Unil unghiri diedru se insemneza prin patru litere;
cu done din ele se mate. fetele, ii
en cele alte doue se arata muchea.
`,N,,X\N....\\:,
96. Ca se, citime unt unghill diedru pronuntamil mai intaill ua litera
care arata ud fata, apoi literile
muchii si in fine litera, care arata
fata a doua. Astir -fele unghiulil die-

dru din figura de aci se citesce : diedrule PABH.

97. Marimea unui unghie diedru nu ste in lungimea feteloril sale, ci in deschiderea, sae departarea
mai multe, sail mai putinil mare a fetelore sale in
apropiere de muche.
Esemple. Ca esemple practice de unghiuri diedre
puteme cite. :

Spatiulil coprinse intre doui pereti al' case, earl

se intalnesca.
Spatiule coprinsh intre tine perete gi intre tavaunit casei.

www.dacoromanica.ro

83

Spatiulti coprinsit intre ug, usa deschis6 si intre

peretele de care este suspense:.
Spatiulti coprinsil intre foile uneY card, and o
deschidernti, etc., etc., suntil unghiuri diedre.
98. Unghit planA ale unui unghiti diedru se numesce unghiulu formatti de doue linii drepte, duse
in cele doue fete, perpendicularil pe muche si din
acelasi punctal ale ei.
Esemplu. Unghiulu 1nm este unghiulti planil ahl
diedrului HABQ, dac6. In este asedata pe fata Q si nm pe fata lt, si
amandoue aceste drepte suntu perpendiculare pe muchea AB, in punc-

tulti n.
99. Unghiulti diedru se numesce
dreptA, ascutitil sae optusil, dupg

turn unghiulti see planil este ascutitil, dreptti. sail

obrusit
100. and unghiulti :diedru este dreptil, atund
fetele sale suntir perpendiculare intre dAnsele.
Esemplu. Unghiulti diedru formatti din intalnirea tavanulul case, cu unti perete Ore-care, este mu
unghift diedru dreptii, in care planulti pereteldi si
ale tavanului suntti perpendiculare intre dansele.
NESURA UNGHIULUI DIEDRII.
101. Ca ssa masuramil unil unghiti diedru n'avemti

de catir sa masuramir unghiulil see planil.Acestl

mesura se face cu unil instrumenth numitil Echerulit calsa.
www.dacoromanica.ro

84

Echerulg falsg. este ung instrumentii, care se

compune din done rigle AB si A'C, prinse la o extremita.te a lorg printeunil cuili, imprejurulii caruia se-

pOte misca cu frecare,astil-felg in catti unghiulg

bac formatil de marginile interiOre ab, ac sa pOta lua
on -ce marline voitnii; prin acesta Inchidere si deschidere a riglelorii si unghiult formatil de marginile ex-

riOre AB si A'C, care aste tote d'auna egall cu unghiulg bac pOte !ua si elu on -ce marime posibilt.
Tata cum o-

peramil cu ant
R

cestti instrumenta, ca sa a-

flame mesura
unghiului diedruPDD'IL:din-

tr'ung punctil
Ore-care a, all muchii DIY a diedrului ducema pe a-

cesta muche ca.te u perpendicularil an in fata Psi

am in fata R. Unghiulti nam, formatil de aceste perpendiculare, este unghiulil plang all diedrului. Cu
catti unghiulii diedru este mai mare sail mai mica
cu atatil si unghiulii see plang nam este mai mare
sail mai mica. De aceea, spre a afla mesura diedrului
n'avemil de catil s mesure.mil cu Echerulil falsil un-

ghiulil sell plane nam.

Pentru acesta ase46mil Echerulii-falsg &Mare pe
muchia DD' a diedrului, astil -felil in catu marginile
interiOre ab, ac ale Echerului se se aplice pe laturile an si am ale unghiului planu nam, ale diedrului data PDD'R. ScOtemil apoi Echerulg din acesta

www.dacoromanica.ro

85

positiune cu bagare de semi, ca sa nu mai inchidemd, sad sa mai deschidemil unghiuld riglelord,
end aeckamd orizontald pe ua tabld, sad pe ua
hartie. Dupd aceea ti;agemd cu and condeid ca.te
-ud linie pe marginele lui interiOre an i am i astrifeld anvil desemnatil pe and plant' si unghiuld pland
aid unghiului diedru ddtd.
a
Mesuramd in fine acestd unghid

uam cu raportoruld, dupa cum

scimd din Geometria pia* si astilfeM : alte grade minute qi secunde
va aye acesta vnghia, atatea unghiurt diedre de Cate una grade,
917
de Cate unti minute qi de cafe ud
secundet va ave diedrula data PDD'R.

102. Unghiii poliedru se numesce spatiuld coprinsd intro mai multe planuri, cari treed tote prin
acelasi punctil, numitd verfuia unghiului poliedru.
Acele planuri se numescilfetele unghiului poliedru,
iar liniile drepte, dupa cari acele fete se taie doue,
eke doue, se numerscil muchile, sad comele unghiului poliedru.
Celd mai comund unghid poliedru este acela, care
si atund eld se numesce
-are numai tree fete,

unghia triedru.
Esemplu. Unghiuld poliedru, formatd Yid coltuld
unei camere, prin intalnirea unuT unghid ald tavanulul cu cele doue unghiuri ale perePor. alaturatI
este un vnghia triedru.

www.dacoromanica.ro

86

Asemenea colturile
si ale cutiilorti suntti mar totti-

d'auna unghiuff triedre, formate prin intAlnirea a catetrel" fete precum este unghiulti
triedru din A, care .,se citesce
triedrulti ABCD.

CAPITOLULt1

11.

DESCRIEREA CORP URILORV GEOMETRICE

DEFINIT1UNI.

103. Corpit solidli se nujnesce ua cantitate Orecare de materie, care are IA forma proprie, si mar
adesea fOrte neregulata, precum : ua piatra, ua bucata de lemnit unti vasil Ore-care, etc.
104. Irolumil se numesce spatiulu,
.

Imola o-

cupatu de unti corpti Ore-care.Volumulti are perfectii aceittsi forma si marime, ca si corpuli] care
lu ocupa.
105. Corpd Geometricil se alarnesce acelti corpulli
solidi], care are ua forma regulata, dtipa care
se pOte deosebi de altulti, se pOte numi si ccorpulu
defini.

106. Corpurile geometrice se impartti in cloua

grupe :

I. Poliedrele, ai
II. Corpurile rotunde.
107. Dintre polidre cele mat principale corpuri

www.dacoromanica.ro

87

geometrice suntil : 1 Piramida, 2Prisma, si 3 Po-

liedrele regulate.

108. Dintre corpurile rotunde cele mai principals

suntil : 1 CilindrnI6 eirenlarif, 2 Conniff, Si 3
Sfera.

109. La fie-care din aceste corpuri vomil cerceta

10 Descrierea formelorii Lori.
2 Mesura suprafetelorti Ioru $i
3 Mesura volumelorii acestort] corpuri.

1. POJ1EDRELE
I. PIRAMIDA
DESCRIEREA PIRAMIDEI

110. Pirainiclit se numesce und corpu geometric]

care are suprafata laterals compusa din mai multe

triunghiuri_Aceste triunghiuri au tote verfulil Ioru
intr'und punctil, numith verfula piramideti; iar fata

de josh pe care std piramida se numesce baza.

Baza piramidei este unii. poligonii Ere -care (1).
111. Dups numerult] laturilort] hazel u'd piramida
se numesce piramida triunghialai a, patrunghiulara,
petagonala. etc., dups cum poligonuld hazel sale
(11 Profesorul cared vorbesce elevilor& despre unit oorpti geometric& Ore-

care, trebue sa le si arate weld corpft : sa le atraga atenciunea asupra.

forme! lul Intregi, precum

qi

asupra partilorii constitutive ale imolai corps

Tot& uit data sa insists $i asupra desemnulul lul,pentru ca elevil ad inpt chins sd'Id desemnese ciia se pole
eddgd asestd eorpd gi din desemnii,
de bine. Fars acesta precauciune, formele corpurilorri geometrice nu se Intiparescti bine In mintea elevilor6, carl apol suntft siliti a memora inannscienta descrierea acelor& ccrpurl acs, precum o gasesca In carte.

www.dacoromanica.ro

88

este unit triunghiil, unit patrulature, unit pent agouti, etc.

.
Esemple. Figura ABCD represint6 la piramida
triunghiulara, a carer baza este triunghialil BCD, 9i

varfulti in punctulti A. Asemenea figura EFHGL represinta lia piramida patrunghiulara si TNPRST eepresinta ua piramida pentagonalg.

112. buntline a unel piramide se numesce perpendiculara lrisat'a din varfulti piramideT pe bazA.
Astil-felt1 piramidele precedenti au dreptii inaltimi:
cea dintalti pe AO, a doua pe BO, si a treia pe YO.
113. Pi ramidil regalatii se numesce acea piramidg.
care are dreptli baza unit poligonil regulatd,
si a care InAltime, sari perpendicularA, 16.sata din

vOrfti, cade In centrufil poligonulul bazel,Intelegemri prin centrulil poligonulul bazeT, central circumferentel, circumscrise la acelti poligonti regulatti.

114. Piramida este neregulatS, cand baza sa nu

este unit poligonil regulatti,
sari rand inaltimea

www.dacoromanica.ro

89

sa nu' cade in centrubl bazei,

daca baza ar fl

and poligond regulatii.

115. Observarea 1. Piramida triunghiulara se mai
numesce gi tetraedru.
Tetraedrulti are suprafata
sa inchisa intre patru triunghiuri, dintre cari u-

nulfi servesce dreptil baza. iar cele-alte trei compunti suerafata laterard a tetraedrului. Unulii din
caracterele esentiale ale tetraedrului este acesta :
intr'und tetraedru putemit lua drept4 baza pe oricare din cele patru triungltiuri, cari formezti suprafa(a laterald a acestta corpii,
..p: atunct virfu1i acelui tetraedru este acela, care se opune la aces
bagel consideratii.

Esemplu. In piramida triunghiulara, sae tetraedrula ABCD, in locil de a lua dreptfi baza triungbiulii BCD, put nii lua unu alit] triunghifi s. e. triunghiult ABD, si atunci verfulti teA_

traedrului este in punctulii C, care

este opusfi hazel ABD.
-D

Asemenea cand Multi dreptil

baze triunghiurile ABC, ACD, vOr-

furile tetraedrului sunta in punctele D, si B, opuse acestorfi baze.

Daca descompunemii in triunghiuri poligonulii, care servesce dreptil baza la ua.
piramid6 Ore-care, prin diagonale, duse de la unulti
116. Observarea IL

din unghiurile sale la tote cele-alte unghiuri, atunci se vede dupa figura ea :
Piramida poligonalli propusit se descompune in

www.dacoromanica.ro

90

...tatea piramide triunghiulare sag tetraedre, cede la-

turi are poligonnlg bazet, maI pu(ing done.

Esemplu. Fie piramida pentagonala TABCDE; ducanda din unghiiilil E diagonalele EB si EC, vedemil
ca s'a descompusu pentagonulti
ABCDE, care servesce dreptil

baza, in trel triunghiuri : AEB,

BEC si CED, adica in atatea tri-

unghiuri, ate laturi are baza,

mai putinti doue'.
D

Se vede apoi, ca aceste triunghiuri servescii dreptil baze

la trei piramide triunghiulare, in

cars s'a deseompusil piramida propusa. Aceste pi-

ramide sunt 'UBE, YBEC, YECD. De aci resulta ca :

117. Dupe cum la suprafete, triunghiulg este elementulii ori-carui poligong, cad ori-ce poligonil se
descompune in triunghiuri; tog"' ast-felA si piramida triunghiularit, sag tetraedrulg, este elementulit
ori-carui corpg geometria, care se compune din pi-

ramide poligonale,caci kite aceste piramide poligonale se potu descompune in piramide triunghiulare.
118. Notii. 111arimea volumului unei piramide este

cu atatu mai mare, cu eatil baza si inaltimea acelei piramide suntil mai marl.
Admitemd asa dar ca : piramidele, cars aai baze
egale in supralap, adica equivalente, gi inalciml egale, suntd egale in volumg, sag sunta equivalentp.
119. Trunehid de piramidA se numesce partea
ce remane dintr'o piramida, cand o taemil cu unit
www.dacoromanica.ro

91

-plant] paralelTa hazel, pi scot emit piramida cea mica

care se de3parte spre vdrftl.

Esemplit.Data taemii piramidele TMISOPR si
ABCD cu cate unit plant] paralelTa cu bazele lort,---si
V'
data scOtemil,
A
apoi piramida
Ymnopr, Si pi-

ramida Abed,
earl' s'ail despartit spre ver-

furile Y si A,
atunci partite

mO i hD, cari remanii in josti, se numescil trunchitin' de pirarnid?i, cu haze paralele.

3. PRISMA
DESCR1EREA PRISMEI

120. PrismA se numesce unii corpti geometricti,

a carui suprafata laterala se compune din mai multe

paralelograme, sat dreptunghiuri,iar bazele sale,

una superiors $i alta inferiors, suntil doue poligOne
egale.

121. Laturile feteloril laterale, earl' unesct cele

done baze se numescil muchile prismei.7Muchile
prismet sunta tote egale, cad suntil laturi opuse in
dreptunghiurile, sat] in paralelogramele, car! cornpunti suprafata laterals a prismei.
122. Prisms dr6pt# este aceia, ale carer rnuchj
suet perpendiculare pe baze, .i obliel este aceia

www.dacoromanica.ro

92

ale care): much! nu smite perpendiculare oF, haze.

123. Duprt nutnerula laturilora poligonerord, car!
servescil dreptt laze, prismele suntri : trivnghiulare,
patrunglautare, pentagonale, exagonale, etc. dupe
cum bazele lore suntil : triunghiuri, patrulature,
pentagane, etc.

124. Prisma regulatit, se numesce acea pristna

ale care! haze sunta doue poligone regulate 5i egale.

125. Prisma neregulatil se numesce aceia, ale

carel haze suntil poligone egale ai neregulate.
126. luMtime a unel prisme se numesce drepta,
dusa perpendiculare intre cele doue baze ale sale.
La prisma drepta on -care din much! se pote lua ca
inaltune, pentru ca tote muchile sunta egale si perpendiculare intre cele doue baze.
Esemple 1. Prisma. ABCDEF este ua prima triunghiulara regulata, data, bazele sale
A
ABC, DEF stantu triunghiuri equilatea
si neregulata, dace bazele sale
rale,
suntil doue triunghiuri Ore-cart Este

totil ua data si prisma drepta, pentru

ca muchile sale sunlit perpendiculare
Prin urmare or! -care din
intre eele doue ,baze.
much! pOte fi ca indltitne.

II.

Prisma INPRIASK este ua prisma pa-

trung/titactrei neregulatie, cacl bazele sale NV R i

31LHSlisuntil clod patrulature neregulate st 15,gale.

www.dacoromanica.ro

93

Ac6sta prima* este si drepra, cAci muchile sale

sunte perpendiculare pe baze,si de aceia off-care
din muchile eI se pote lua ca inaltime.
am

rt

III. Prisma TUTZXSMIN este uaprismA pentagOgala regulatei , daca bazele sale sunte pentagOne regu-

late,si

neregulatei , daca bazele sale suntri pentagine neregulate.AcestA prisms este oblica, pen-

tru cA muchile sale nu sunte perpendiculare pe baze;

InAltimea el este perpendiculara io. dusg, intre cele
done baze.
127. Printre prisme distingemil, ca mai principale:
paralelepipeduli i cubulfi.
128. Paralelepipedil se numesce ua prismil, care
are dreptil baze done paralelograme, sail done drept-

unghiuri egale. Paralelepipedule se dice ca este

drepta, cand muchile sale suntil perpendiculare pe
haze, si oblicu, card muchile nu suntfi perpendiculare

pe baze.
Asemenea paralelepipedule se mai numesce para-

www.dacoromanica.ro

94

1Plop; p 1 i cl,Ypi 4 a jh iii, cand bazele sale sunt drept-

unghiuri, si nedreptunghia, cand bazele sale suntii

paralelograme.
Esemple 1. Figura ABCDEFGH represinta unii pa-

ralelepipedil dreptil si dreptunghiii,pentru eh ha-

zele sale suntri dreptunghiuri, $i muchile sale suntil

perpendiculare pe haze.
Inaltimea acestu. paralelipipedii este on -care din
muchile lui, s. e. muchia BP.
IL Figura MNRIELPSK represinta unil paralelepipedil oblicu si nedreptunghiii, pentru ca bazele
sale suntii paralelograme si muchile sale nu suntil
perpendiculare pe aceste baze. Inaltimea acestui paralelepipedii este perpendiculara io, dusa intre cele
doue haze. .
139. Observare. In off-ce paralelepipedii, cele patru
dreptunghiuri, sail paralelograme, earl compunti suprafata luT laterale, suiltA egale intre densele cele opuse, doue{ cate doue.
Astii-felil in paralelepipedulii dreptil precedentil :

fata BRIC=fata AEHD, qi fats. AEIB=fata DHGC.

www.dacoromanica.ro

95

Asemenea in paralelepipedulti alio) avemti : fata

IiIKLH=fata NSPR, fata NKSN=fata 1114PR,
130. Daca dar fetele opuse intr'unit paralelepipedil

suntii egale : putema lua dreptic bate pe orl -care

din aoeste fete opuse ale paralelepipedului, si atunci

icAltimea lui este perpendiculara dusk intre acele

bate considerate.
131. Cubit se numesce unit paralelepipedti, care

are atfttti bazele sale, catti si cele patru fete laterale nisce patrate egale.
Tette muchile cubului
suntti egale si perpendiculare unele pe altele, precumit si pe fetele earl le unescit. Ori-care dintre fe-

tele opuse ale cubului se potti lua dreptti haze, si

'ori-care dintre muchile lui se pOte lua ca inaltirne.
132. Cubulit esie celit mai regulatit dintre tote
corpurile geometrice, si tot ua data cele mai iliaportantil.
Esemplu. Figura ABCDGREF represinfa nal cubit,
A
D ale carei cele sese fete suntil

Wilde egale, adica pair. AECD

.=patr. EFGH=pAtr. BCFE=

patr. AlIGD=patr.ABER=patr.

CFGD.

133. Nota 1. Mgrimea volumului tinel prisme, sail a unul paralelepipedit este
cu atAtia mai mare, cu catti suprafata hazel sale si
inaltimea sa sunti mai marl.

Admitemti asa dar ca : prismele, scat' paralelepipedele, earl au bazele for egale in supralatil, s'ag
cquivalente, i Inallinal egale, suntii equivalente, a-diet suntlL egale in volumit.

www.dacoromanica.ro

96

134. Nota H. Dintre trite formele prismelorg, cele

earl' se Intrebuintezil mai desil in practica suntil

paralelepipedulu dreptu si dreptunghiti, si cubull

Astil-felt aprOpe tote camerile de locuitil ail forme
detuburi sail de paralelepipede, in cari : dusumeua
si tavanulti suntli patrate, sat dreptunghiuri egale, si
earl* servescil dreptil baze,iar eel patru perep suntu
pAtrate sail dreptunghiurl, egali intre densii cel opusi doi, rate dot Asemenea 16dile ei cutiile de
lemnil, sail de znetalil, cari servesdi la o multime
de necesitati, mai tote -d'a una au forme de paralelepipede, sail de cuburl.

OBSERVARI ASUPR A CUBULUI

I. Axa .11 centrulit cubulul

135. Axa unia cube se numesee linia, carc unesce centrele a dote' din, fecele opuse ; aceste centre
suing punctele, in earl' se taie diagonalele aceloril fete.

Exemplu. Punctulil a, in care se taie diagonalele AC si BD ale fete.' superiOre ABCD este centrulil acestei fete ; punctulil b,
in care se taie diagonalele EG

gi HI` ale fetel lIEFG este

central acestei fet.e.Asemenea punctele e si d suntt

centrele feteloril opuse DHEA

gi CUB.
136.

Linia ab, care u-

nesce centrele a gi b ale feteloril opuse ABCD gi

EFGH este ug axit a m000; toll-astd-fell" liniea

www.dacoromanica.ro

97

cd, care unesce centrele feteloril opuse DREA si

CGFB este iarlisT ua ax a cabala. Tot axa a cubului aril fi i liniea, care unesce centrele celorti
alte doue fete opuse AEFB i DRGC (1).
137. Asupra axelorti cubului faceinti observatiunile urmatOre :
1. Tote axele cubit/ea' suntit perpendiculare /titre
fetele opuse, pe earl le unescii, qi suntii egale cu
muchea eubului.Aoa dar : on-care din axe se pOte
lua ca inciltime a cubului.
2. Tote axele cubului se taie in cede doug parp
egale, in acelap punctii 0 afeilatic in interiorulli
cubului.Acestri punctil se numesce Centrulfi CubuluT.Aa dar :
Perpendicularcle oa, ob, oc, oil, duse din centrulit
o alu cubului pe fetele opuse, suntti tote egale intre
dc, qi egale cu jumelatea inclltilnii cubului, sail cu
jumgtatea uneia din muchile lui.

Ii.

Descompnnerea cubnIni In piramide egnivalente.

138. Daca consideramA, cg fie-care din cele ese

fete egale ale cuhulul e impartitA in cAte unti num'Oril

Ore care n de pcirri egale sail equivalente,fie aceste

p'artY triunghiurI,patrulaturTsad ori-ce alte pol igOne,

data unimil apoi unghiurile Acestorti part! equivalente cu central cubului, observilinti, ca cubulil se
i

(1) Si se arate pe figura de lemnd mai intaid contrele a, b, e, etc, ale

gi sit se observe, eft axele,
car1 unesca centrele opuse, pitrunclendd prin cubd, suntii egale cu mu
chile earl unescit aceleas1 fete opuse.

fetelorti cubului, ducendil diagonalele lord,

www.dacoromanica.ro

98

Aceste piramide
descompune" in 6Xn piramide.
suntil equivalente, pentru ca au haze equivalente si
Inaltimile lore sunte jumetAtile axeloru oa, oc, 01), etc.,

carT suntil egale cu jumetatea unel muchi a cubului.

Puteinti dar sa considerAmil cubulti ca compuse
din 6Xn piramide equivalente, carT tote au verfuld
loril in centrulti cubultt,bazele lord equivalente,
sa fie acele parti equivalente in carT descompunernti
fetele cubuluT, si Inaltimile lorti sa fie distantele

de la centruld cubuluT pane. la fete,carT inaltimT

amu observatti, ca suntil egale cu jumetatea muchiT
cubuluT.Avemti asa dar :
Cub ulit : r--6X11Xcu una din acele piramide equivalente.

Feel spin. DacA consideramti pe fie-care fats a cu-

bului K, ca compusa din

cfe

cite n triunghiuri equivalente, si unhurt unghiurile

acestorti triunghiurT cu centrulti o alu cubului, atuncT
la fie-care fats a cubului

corespunde cafe u piramide

triunghiulare equivalente, qi
prin itrmare la cele sese fete
ale cubuluT Irani corespunde de 6Xn orT una din
aceste piramide, s. e. octle.Avemil dar :
Cubulil K=6 Xn>epiram. ocdo.
3. POLIEDRELE REGULATE

139 Poliedra regulatii se nionesce acelii corp geo-

www.dacoromanica.ro

99

lntrica, a ctirui suprafafei este formate, din poligOne

regulate gi egale.
140. Poliedrele regulate suntil in numerii de cinci
dintre carT trey an suprafata compusa din triunghiurT

equilaterale,unule din patrate, gi unule are suprafata compuse din pentagOne regulate.Aceste cincI
poliedre smite :

1. Tetraedralii regalatil, a ceruY suprafata este

formate, din patru triunghiurT equilaterale,
2). OctaedrulA regulatA, a cgrui suprafata este
formate. din optil triunghirl equilaterale,
3'. Icosaedr1114 regulatd, a &Mff suprafate se
-oompune din done cleci de triunghiurT equilaterale,

4. Exaedruld regulatd, sail cubulif, a care sui

prafat.e, este compuse. din sese piltrate egale,
5. Dodecaedrulil pentagonalil regulatii care are
suprafata sa compusil de doue-spre-4ece pentagOne
regulate $i egale.
141. Iata, representate aci in desemnil aceste

dna poliedre regulate (1).

Tetraedrula

Octaedruld

Icosaedruld

(1) Dintre tote corparilo geonairice, -othelrula, dodocaedruld penta.

treouesca ara tate elevilora dupa
sonata ei icoaaedrula, mai cu semi,
oil-eats de bine art fi
cad numal din desemna,
figurile de lemna,
flout, elevii nu'li pats face ui idale clara despre formele acestora =purl

www.dacoromanica.ro

100

Exaedrulu (eubult1)

Dodeatedrull pentagonal*

OBSERVARI ASUPRA POLIEDRELORU REGULATE

142. I. Tetraedrulil regulatil nu este de catil ua

piramida triunghiulara, care are cate patru fetele
sale nisce triunghiuri equilaterale si egale.
II. Exaedrulti regulatil nu este de catil ung cubit,

care amt.' vedutil, ca se compune din 6Xn piramide equivalente; n fiindt numeruld de Orli equivalente, din earl se compune fie-care din fetele cubu-

lul, si earl Orti servescil dreptii haze la acele piramide equivalente.

III. Octaedrulil, icosaedruliI si dodecaecrulil pentagonalil se potil contidera asemenea, ca formate din

piramide egale, cad an verfurile lord in centrele acestorti poliedre,bazele lord formate din fetele egale ale poliedrelort1,si dreptil inaltimi avendii distantele egale de la centrele acestoril poliedre, pang. la
centrele bazelorti acestorri piramide. Avemil dar, ca:-.

Octaedrulu regulatil este compusu din opal piramide triunghiulare egale;

Icosaedrulil regulatil este compus5 din dou6-dect
piramide triunghiulare egale, si
Dodecaedruhl pentagonahl este compusil din donespre-4ece piramide pentagonale egale.

www.dacoromanica.ro

101

11. CORPUR1LE ROTUNDE

1. CILINDRULU CIRCULARU
DESCRIEREA CILINDRULUI

143. Daca luamil mai dreptunghiil ABCD, la care

consideramil laturea AB ca fixd.si imprejurulil ei

invertimil acestil dreptunghit, intocmai ca pe ualusa,
Imprejurulil stalpului, de care este fixata, atunci acestil dreptunghiil descrie in invertirea sa unfi corpil

rotundii, numitil cilindru.

Laturea fixa AB se numesce axa
cilindrului, iar laturea mobiiii DC
care este opusa axei se numesce generalrifa saprafeleT laterale a cilia-

drului, pentra ca acesta lature descrie, in miscarea sa imprejurulil axe

AB, suprafata laturala a cilindrului.

Cele alte doue laturi opuse AD 0 BC, ale dreptunghiului mobilt, descrifi fie-care cate unil cercil
care servesce cilindrului dreptii baza.Aceste cercuri suntil egale, pentru ca radele lore AD i BC
sunlit egale, ca laturi opuse in dreptunghiula ABCD.
144. Cifindrulti, descrisil astir -felil, se mai numesce, si cilindrula circularii, pentru ca bazele sale

stunt cercuri egale ; se mai numesce si cilindru

drtptit, pentru ca axa sa AB, care unesce centrele
bazelorii este perpendiculars intre aceste baze.
145. luilltimea cilindrului eircularg dreptii, este
axa sa AB, sail egala sa DC, care este :,ii genera-

www.dacoromanica.ro

102

tri(a suprafetei laterale,

pentru ca amendoue aceste drepte sunttl perpendiculare intre cele doll&
cercuri, cart servescil cilindrulul drepta haze.
146. Cilindrulil cireularil se dice ea este oblicil
cand inaltimea sa, sail perpendiculara, lasata din

central hazel superiOre nu cade in central bazei inferiOre, ci intr'unil alt6 punet6.
EsenipIu. Cilindrula AD este oblicu, pentru ca innaltimea sa Ao, dusa perpendicularti
din centrulti hazel superiOre A, nu
cade in central B, alil hazel inferiOre.

147. Notli. Marimea volumulut unuT

cilindru este cu atatil mai mare, en

eatii acelg cilindru este mai largii 1
mai inalta, sail : cu eatii cerculii bazei sale si Matfimea sa sunlit mai mart.
Urineza dar, ea cilindrele, earl, au bate vale
fi inalfimt egale, sic fie egale intre ele.
148. Forma eilindrica este forte desil intrebuintat.a in practiea. Astti-felti olanele, earl se intrebuinteza la sobe, i la canalurl, an forme cilindrice,
Asernenea vasele eele mai usitate, intre earl' putemti

cita eu deosebire, pe cele cart serveseti ca unitati

de mesura pentru liquide si pentru substantele in
grail*, sail in pulbere; aceste vase suntil: Litrul6
cu naultiplii $i submultiplit set, ele au totil d'auna
forme cilindrice forte regulate.

www.dacoromanica.ro

103

2. CONULt.
DESCRIEREA CONULUL

149. llaca luamu unit triunghiti dreptunghiti s. e.

unil equerti ABC, WI carui unghiil dreptil este in
punctulil 11,
si daca invertimil acestil tritinghiti
Imprejurulil unel laturi fire AB, a unghiului dreptti,
atunci acestil triunghin descrie in invertirea sa unil
corps rotundti numitu ConA

Laturea fix. AB, imprejurulil careia se invertesce triunghiulil, se numesce axa conului, far ipotenusa AC,
care a descristi, in miscarea sa, suprafata laterals a conului, se numesce
yeneratrita suprafetei acestui conti.
Cea alts lature BC a unghiului drept
descrie, cand se invertesce trinnghiulti,

unil cercil, care este baza conului

150. Conulil descrisil ast-felil se mai numesce si
Conti circularu, peutru ca are dreptil baza unit cercii.

Se mai numesce si conti dreptti pentru ca axa sa

AB, care unesce verfulu sea A, cu central B alu
hazel, este perpendicularal pe acest6 bug.
151. Ingltimea until coat dreptra este chiar axa sa.
152. Conulil se dice, cA este oblicti, cand inaltimea
sa, sail perpendiculara dusa din varfulil sOti pe baza,

nu cade in centrulil cerculul hazel, ci intern-Ai altil.

punctti.

Esempin.ConultiACD este Alicia', pentru

www.dacoromanica.ro

turd-

104

timea sa, sail perpeudiculara Ao,

dusa din verfulti A, nu cade in

centrulti B alu hazel acestui coml.
1.53. Not& Marimea volumului
1

uuui coat depinde de intinderea

suprafetei haze sale, si de Maltimea sa.

154. Trunchill do coiW cu haze paralele se numesce partea, care remane in josh spre baza conului, cand taemil acelti corm cu ung planti paralelti
bazel*, $i scOtemil conulti celti midi, care se desparte

spre vein.
Esemplu. Dace: taiemu conula ABC cu planulu
hoc, paralelulti hazel' BOC, si scO-

temil apoi conulii celti mice Abc,

care se desparte spre verfti, partea bBec, care remane in josti se
numesce unti trunehiil de conic
cu baze circulare si paralele.

155. Observare. Forma conului Si mai cu sema a trunchiului

de cone, o intelnimu forte adesea in practica.AstilC

felti: Capatanele de zaharu, capitele de Mai, etc., au

forme de conti; asemenea ua rnultime de vase precum : ghivecile de flori, cofele, putinele, trunchil de

arborl, etc., au forme de trunchiurl de conti.

www.dacoromanica.ro

105

3. SFERA.

DESCRIEREA SFEREI.

156. Daca luarna ua snmicircumferenta ABC, i o

ittvertima imprejurula diametrulul set AC, acesta semicircumferenta descrie in

miscarea sa una corpa cu

totula rotunda , numita
SferL

158. Centrula acestei semicircumferente, care prin

miscarea sa descrie sfera,

se numesce centrulii sferei.
Punctele semicircumfe-

rentei star in miscarea sa de-ua potriva departate de

,centrula 0, de aeeia 51: suprafata sferei, pe care o
descrie acesta semieircumferenta mobile, are tOte
punctele sale de o potriva departate de centrula sec.
158. Liniile drepte, earl* unesca punctele luate pe
suprafata unei sfere cu centrula sea. se numesce rade
ale sferei.
TOte raglele sferei sunta egale, pentru ca tOte punc-

tele sferei sunta de ua potriva departate de centru.

159. Diametruld slue se numesce Hula drepta,

care trece prin centrula sferei, si se marginesce cu
extremitatile sale pe suprafata sferet
Tote diametrele sferei sunta egale, pentru ca tOte

sunta eompuse din rate done raffle. Se vede dar ea:

Cea mai mare linie dreptti care patrude printeuti

sferci este unit diametru,
si in reciproca doue
www.dacoromanica.ro

106

punte Ore-cari, cand suntii cele mai depIrtate intro

ele, pe suprafata unei sfere, atunci sunlit situate la
extremitalile unui diametru.
Esemplu. Drepta AC care, in figura precedents,
trece prin centrulti sferei, este unit diametru, cornpus5 diu done rade egale A o gi oC.
160. Po lir unei sfere se numescil done puncte de pe

suprafata ei, earl sunt5 extremitatile unui diametru,

imprejurulil cAruia presupunem, ca se invertesce sfera.

Acestil diametru se mai numesce $i ax it.

161. Ori-ce plant, care taie sfera, descrie pe suprafata sferei n linie curl* care este tote -d'auna ua
eircumferenta.

162. Cand taemii sfera cu unu plant care trece

prin centrulil acelei sfere, atunci circumferenta, care
se descrie pe suprafata sferei se numesce ua circumferenta de coral mare.

163. Central unei eircumterente de cereti mare

dus6 pe ua sfera, este chiar centrulil acelei sfere,
si raffia acelei cireumferente este egala en rada sferei.

164. Nota. Marimea unei sfere depinde de marimea radei sale ; astiifelii, data raffia sferei, san raffia
semi-circumferentei, care a descrisil sfera, este mar

mare, sail mai mica, atunci si acea sfera are punctele sale mai departate, sail mai apropiate de centru,
si prin urmare volumulil ei este mai mare,

sat mai micti.

165. Observare. Sfera este corpulii celii mai regulatil dintre corpurile rotunde.Printre obiectele de

necesitate, sail de listractiune, carora emenil le-ail

datii forme sferice putemq.cita : Globurile geografice,

www.dacoromanica.ro

107

ghiulelele de tuna, bilele de biliardt, mingele de gumelasticti, globurile de lampi, etc., au forme sferice.
Gasimt chiart si in natura corpuri, earl at forme
aprOpe sferice ; astir -felt corpurile ceresci. precum :
Pamentult, Luna, SOrele, all forme sferice, asemenea unele fructe prncum: unit pepene, unu merit,
ua portocalk adesea se apropie fOrte multti de for
ma sferick.

Affkrea 1.41 SfereT.

166. Suprafata ti volmnult sferei se Oa cu ajutorulti radel.Este necesart aa dar, ca s scimu
cum se afla rada sferei,
167. Tata cum operamti, ca sa afamu rada unei
sfere, de lemnii, de metalt, sat de ori-ce alta substanta :

Ducemt pe ua mask neteda ua linie drepta xy ;

aedamil apoi sfera, ea sa stea pe unil punctil Orecare alti linii xy ; dupa aceia luamt dout equere,
pe ear' le Egednnt cu laturile cele mai scurte A.
_7Y

414

IC

Vi EN, ale unghiurilort loft clrepte, pe linia xy; fn

fine apropi(mil equerele spre sferk, facer:du-le, ca
www.dacoromanica.ro

108

sA alunece pe liniea xy, pana cAnd cele l'alte laturi

AN ;3 i .BP, ale unghiurilott drepte atingil sfera in
punctele D si D'.Observarnil apoi, ca unull din
aceste puncte, s. e. punctulil D' este celil mai depArtatil pe suprafata sferei de ce1A-l'altilpunctulti D,
pentru ca on -ce anti punctulA alu suprafet.ei, ne mai
atingendu marginea BP a equeruld BPN, va fi mai
aprOpe de punctulii D, decatti D'.
Prin urmare punctele D, D' suntu estreinitAti ale
unui diametru,adicil linia DD', este unti diametru
ala sferei.
Acestil diametru all sferei este egalil cu liniea AB,
pentru ca atatii diametrulti DD', atti si linia AB m'C'sOra distanta dintre marginile paralele AN i BP ale
equereloril.
Avemii asa dar :

diametrula DD'=--AB,sat
impartindil amendoue partile acestei agalitAti prin
2, avemfi egalitatea:

diametrulil DD' AB
2

sat

Ratla=AC.
Deci, ca sa cunoscemillungimea raciel sferei, n'avem
de cAtil sA m6suramil distanta AC, de la coltulti A all

unut equerii, panA la punctulii C all dreptei xy, pe

care sta sfera,sail una din distantele AD, sail BD`,
de la ungbiulii dreptii all equerului pima la punctult,
uncle elu atinge sfera.

www.dacoromanica.ro

109

CAPITOLULt/ In.

MESURA SUPRAFETEI CORPURILORt1

GEOMETRICE

168. Suprafata MO corpii geometricii se numesce

partea exteriors, care'lti, marginesce, sag, faca ca care
eli se presintet vederii. nostre.
169. Unitatea de suprafata, cu care se me-sOra suprafata corpurilora geometrice, este metrul'a ptitratii,
aT carni multipli i submultipli scimii, ea se exprima
in numere 4ecimale,
fie-care prin cote douse' ti-

fre (74).
170. Voma cauta maT intaiu mesura suprafetei Po-

liedrelort, in ordinea urmatere :

I. Suprafata PrismeT,
H. Suprafata PiramideT,
111. Suprafata Poliedrelorit regulate.
Apoi la corpurile rotunde, vomii cerceta :

I. Suprafata Cilindralui,
II. Suprafata Conului, i

III. Suprafata iferet

I. MESURA SUPRAFETEI POLIEDRELORG
P. SUPRAFATA PRIMP.

171. Sa cautama mai intaiti m'esura suprafetei ua unui paralelepipedu dreptti, i a unei
nui Cubii,
prisme drepte.
(1) lnainte de a Incepe mesura suprafetel unuI corper geometricC este nea-

perata necesare, ca sit se repete 4escrierea luI,

atrilgendu-se cu dose-

www.dacoromanica.ro

110

Esemple : I. SI consideramil cubulil ABCDEFGH,

caruia voirnil sal aflame
C

174

smirafata; pentru acesta ne

aducemil aminte de la de-

scrierea cubului, ca : suprafata sa totala se compune din sese patrate egale,

ale carort laturY egale suntil

much ile cubului,si ca pa-

tru dintre aceste patrate

formeza suprafata laterala a cubului, iar doue l servescil dreptii baze.
Dace dar insemnamri cu M WA lature a unuia din
aceste patrate, sail pe una din muchile cubului, scimil

ca : suprafata unuia din cele sese patrate (75), care

compune suprafata cubului este egala cu puterea a
doua a nuine'rului, care esprima lungimea laturei sale,

adica cu M2.Prin urmare suprafata laterals a cubului, care se compune din patru pAtrate egale, va
avea dreptil mesura. 4.M21si suprafata total*/ a cubului va ft ?gala cu de 6 on suprafata M2, a unuia din
aceste patrate, adica cu : .6.312.Avemil asa dar :

Supraf. lateralg a cubului=4.112, 0.

Supraf. totalii a cubuluT=6.3I1.
Aceste formule ne arata, ca :
Suprafafa laterald a cubului este egad cu de pabire atentiunea elevilora In aoesti repetitiune asupra formes partilord, earl
compuna sttpratata acelul corpn.. Acesta repetitiune trebue Meal, eattl
se pelts de bine, Minn asupra figurilorn de lemntl, dila el asupra desemnuluI lore.

www.dacoromanica.ro

111

tru on puterea a doua a nungruluT, care exprima

lungimea uneia din muchile sale, i
Suprafa(a totald a cubului este egalti cu de fese
orl puterea a doua a nu/tin-WO, care exprimd lungimea muchii tuella cubil.
Esemplu numericit. Fie unil cubil, a edrui muche
M este de 2m,25 ; suprafat.a ldi laterals va fi 4.2,252
=20m1),25,
si suprafata
fi : 6.2,252=.30m19750.

totals a acelui eubu va

II. Fie paralelepipedulti dreptti,KRSTUTZ X, caruia

voimii shl aflhmil suprafata.pentru acesta ne ag ducemil aminte de la descrierea ax

,/I-

cestui corpil (127), eh : suprafata

Ini lateralh este compush din patru
dreptunghiuri.Bazele acestoril drept-

unghiurl suntil muchile paralelepipeduld, call scimil eh suntil egale,

viiar inaltimile lorii suntli diferitele
laturY ale poligonuluf hazel.
zInsetnnandti ass dar prig S suprafata lateral6 a paralelepipedului, avemti :
S= KYZR-PRZXS-1-SXUT-1-TUVK.

Aci primula dreptuughifi are dreptil mesura produsulii dintre baza sa KV si dintre inaltimea sa la,
adica liV.VT; dreptunghiulti RZXS are dreptil suprafuta RZ.ZX, adica produsulti dintre baza sa RZ
i inaltimea sa ZX ; de asemenea dreptunghiulti SXUT
are dreptil msesurA SX.XU, si dreptungbiulti TUVK

are ca me'sur5. ICV.UV.Dack dar inlocuimil in e-

www.dacoromanica.ro

112

galitatea precedents dreptunghiurile cu mesurile loril

avemil :

S=KIT.TZ-I-RZ.ZX-I-SX XUKY.UY.
Aci observamil ca factorii RZ si SX suntli egali cu
KY, ca muchT ale paralelepipedului,inlocuindu'l asa
dar prin KY, pe carelti si damil totii us data pe din
afara unul parentesii, egalitatea ,precedents devine
Sam. ("VZ-FZX-I-XU+UV).KV.

Observamil apoi aci, Ca suma laturilorti din parentesti fortneza perimetrula bazel paralelepipedului
propusil ; insemnandii asa dar acesta perimetru prin
I' averati .
Sz---P.KV.

Acesta formula ne arata, ca. :

Supra fa

lateralii, a unlit, paralelepiped4 dreptic

este egala cu perimetrula bazei sale, immulOtti cu

una din muchi.

E semplu numeriel Cati metri patrati de scandurl ne trebue, sa construimt eel patru pereti laterali ai unel magazit, a carei forma este de parasciindri, ca perimetrula
lelepipedii dreptunghiu,
hazel' sale este p==28111,50, iar inaltimea magaziei,

sail muchia ei KV=3 ,75 ?

Punendil in formula precedents numerele date avemil:

S=28,50.3,75=106mP,8750.

In acestu resultatu intra si suprafata usii si a ferestrelurti.

Notil. Daca voimti sa aflamti suprafata tolala a pa-

www.dacoromanica.ro

118

ralelepipedului, n'avemride cath sa addogamti la suprafata sa laterald i suprafetele bazelorti, sail lndoitulh uneia din baze, cad bazele sunth egale.
Addogamil aka dar indoitulh bazeI YZXIJ, i avemii:
Supraf. totald S1=P.ICV-1-2.YZXU.
III. Fie prisma drepth ABCDEFGIELM, careia voimil sa'T aflainti suprafata laterald.De la descrierea

prismei drepte scimu, ca suprafata sa laterala se

compune din atatea dreptunghiuri,
elite laturi are baza. In acestri eA
semplu baza avandii cinci laturi.
suprafata laterald a el' se compune
din urmdtOrele cinci dreptunghiuri:
AGHB, CBHL, CLMD, DMFE,EFGA.

Aceste dreptunghiuri au drepth

haze diferitele muchi ale prismei,
sari Gindu egale, se poth inlocui
cu una din ele, s. e. cu muchia AG;
dreptunghiuri
sunth diferitele laturi ale poligonuldi bazeLAvenail
11

aka dar:

inaltimile acestoril

AGHBz_-_AG.GH ;

CBHL=-_-AG.HL ; CLMD

=AG. LM; DMFE=AG. MF; EFGAz_-_AG.FG.

Prin

urmare suprafata laterald a acestei prisme drepte

este egald cu suma mesurilorti clreptunghiuriloril, din
mil se compune, adice.:

Supraf. later. S_=AG.G11-1-AG.HLAG.LM+

AG.MF+AG.FG.

Aci dandy pe din afara unui parentesh factorulti comunt AG, avetnt :
8

www.dacoromanica.ro

114

Supraf. later. S=(GH-1-HL-4-1.113111-1-11G).AG.

Insa suma liniilorti din parentesii este perimetrulti

bazei acestei prisme, pe care insemnandulti pentru

prescurtare prin p avemu:

Supr, later. S=p.AG.

Asa dar :

Suprafcga laterals a uneT prisme drepte este egalci cu perimetrulii bare sale, imul(itic cu una din

mai.

172. S. consideramd acum und paralelepipedd oblicu si ua

prisms Mica, cArora sA le aflAmd suprafata.
EsempIo I. Fie paralelepipeduld oblicti ABCDEF-GH, cAruia

voimti sa'T aflAmd suprafata laterall.De la descrierea paralelepipeduluT scund, a suprafata. luT lateralkeste compusl
din patru paralelograme, ale cArord haze suntd egale, fiindd
muchl ale paralelepipeduluT. -- Aceste paralelograme suntil ;
ABGF, BCIIG, CDEH, DEFA Ca A aflamd Ina Itimile acestorti

])

paralelograme, ducemd ma Inlaid Intre AF i BG perpendiculara um, i acesta

este Inaltimea paralelogramulul ABGF;

din extremitatea n a
aceste1 InAltimT du-

cemd Intre muchile

BG, CH perpendiculara n11,0 nests este
SnAltimea paralelogramuluT BLIIIC ; de

asemenea din extremitatea Ii a acestel InAltim1 ducemd intre

muchile CH i DE perpendiculara ho, care va fi inaltimea

paralelogramuluT CDEH. In fine unimti punctuld o cu m prin
drepta em, care va fi InAltimea paralelogra.mulul DEFA. Pa-

www.dacoromanica.ro

115

trulaturile mnlin; alt druT plan/ taie paralelepipeduld, per.pendiculara pe muchT, se numesce Sectinnea dr6pti a pa-ralelepipedulia.

Misery /ma apoT c/ hazele paralelogramelora, earl cornpund suprafata lateral/ a paralelepipeduluT fiindti muchT, ele

sunta egale, si prin urmare se pot/ inlocui tote cu una din

.0e, s. e. cu muchea BG.
Asa dar suprafetele paralelogramelora, din carT se com
pune suprafata lateral/ a paralelepipeduluf sunta :
A BeFF =BCl.mn ; BC NG ---BG.n11; CDELL =BG.ho ;

DEFA=BG.om,
Suma mgsnrilora suprafetelora acestora paralelograme este

suprafata lateral/ a paralelepipedulul.

adicti. :

Supraf. later. S =BG.mn+BG.nli+IFIG.ho+BG.om.

Aci danda pe din afara unul parentesa pe factorula Co.

cnuna BO., avema :

Supraf. later, S = (mn+nlih0+ oni).lIG ; in

fine observgma aci, c5, suma laturilora din parentesa forInez/ perimetrula, sad conturula sectiunil drepte, pe care
lnsemnandu-la ; pentru simplitate, prin p', egalitatea precedentl devine:
Supraf. later. S =p`.1161r.

Acesta egalitate ne aratg. Ca:

Suprafata laterah a unui paralelepipedi oblicti ecte egald
cu perimetruiii secliuner drepte, immulfitit cu una din muchile, Ciliate de planulii acestel sectiunT.

Nota. Dac/ voima s/ afilma supratata totals, ad5.ogIma

la suprafata lateral/ indoitula unsi haze.

www.dacoromanica.ro

110

H. Fie prisma pentagonalb: oblica NittlITLEIBCD, cAreia

voirnd srI aflamd suprafata lateraltl.
Pentru ac6sta ducerng mal iutaia sectiuH nea drdptd prstl, ca in esempluld precedentd; laturile acestel sectiunT servescd ca Ina ltiml ale celord cinci paralelograme, earl compund suprafata laterala a prismel,
iar bazele acestord
paralelograrne, fiindd muchile prismel,
suntd egale, i prin urmare tote se potd
Inlocui cu una din ele, s. e. cu muchea.
KB. Avemd dar:
NMBI=31B.pr; 31HCB=31B.rs; LITDC=31B.st; TLED=31B.ti;
LN lE=31B.ip.

Asa dar suprafata laterala S a prismel este:

S=MB.pr+31B.rs+MB.st+31B.ti+)113.4.
Aci dancln pe 31B, ca factortl comunil, pe din afara unui pa-

rentesd, avemn:
ip).3I B.

Vedemd apoT, ca suma termenilola din parentesd ne da

perimetruld, sail conturuld sectiuniT drepte, pe care insem-

nandul, pentru prescurtare prin p", avrind :

Supraf. later. S=p".3113.

Acesta formula ne aratit ca :
Suprafala lateralit a unei prisnie oblice este egalif cu polmetrulit sectiuna drepte, irannul itu cu una din muchile, tdiate
de planulet acelei sectiur i.

Notii. Daca voima sa aflAmd suprafata totall a prismel,

adaogamd la suprafata lateral& si suprafetele bazelord, sad
indoituld uneia din ele, pentru a hazele suntd egale.

www.dacoromanica.ro

117

BESUMATe

I. Suprafata lateral& a cubulta este egala cu dede patru orl patratulii uneia din much!; iar suprafata
totals a lui este egala cu de Sese on patratula uneia
din much'''.
II. Suprafata laterala a until' paralelepipedii dreptii,

sail a unei prisme drepte, este epla cu perimetrula

bezel: sale, immultitil cu una din muchi.
III. Suprafata laterals a until paralelepipedil oblict, sail a uneY prisme oblice, este egala cu perimetrulil sectiunil drepte, 4mmultitu cu una din muchile, Mate de acea sectiune.
20. FUPRAFATA PIRAMIDEI

173. Ca sa aflamil suprafata laterala a piramidei

consideramil mai intaiii ua piramida regulata, apoi
ua piramida neregulata, i in fine unui trunchiu de
piramida cu haze paralele.
Esemple I. Fie piramida regulata ABCDEF, c'areia

voila. WI' aflamu suprafata De la descrierea piramideT regulate scimil, ca baza

A.
acestei piramide este trail poligont1 reg,ulatti ; prin urmare avemil : BC=CD=DE=EF=FB.
-Tata uit data avernil si muchile, care plecA din A iara0 egale Intre ele, adica : AB=AC

=AD=AE=AF. Se vede dar,

D

ca triunghiurile ABC, ACD, etc.,

cart compund suprafata. lateral&

www.dacoromanica.ro

118

snuff' tote egale irrtre ele, pentru a laturile unnia

dintre ele, s. e. ale triunghiului ADE, suntil egale cu
laturile celoru alte triunghiuri (67. Obs. II). Apol aceste triunghiuri egale, earl compural suprafata lateralA a piramidei regulate, suntil atatea Ia numerd,

ate laturi are poligonulA hazel sale.Asa dar :

Supralata leterala a unei piramide regulate este egala cu de atti tea .ort suprafafa unuia din triunglaurile, cart o compunti, cute laturi are poligonalti &ad.
In esemplulil nostru poligonulu hazel are cincr la-

tuft ; prin urmare suprafata lateralA a aceste piramide este egalA cu de cinel on suprafata until triunghit, s: e. a triunghiului ADE.Daca insa luamil Ia
acestil triunghill dreptil bald pe DE i ducerau din A

inaltlinea AO, perpendiculars pe acesta bald, care

inaltime se mai numesce si apotema piramidei regulate,atund avemti (79) : suprafata triunghiului
ADE:=DE.A0

Avemil ala dar :

A0

Suprafata piram. reg. ABCDEF=5.DE.--2- .

Insg. produsult 5.DE InsemnezA, cu laturea DE se

aduna de 5 oil, ceia ce da us. sums egalA cu suma

laturiloril poligonului hasei, sail cuperimetrult acestut
poligoni1.InsemnAndil Lqa dar, pentru prescurtare si
generalitate, prin P perimetrult1 hazel, si inlocuindu
cu acestil P, in egalitate precedents, produsulti 5.DE,
care represintti acestil perimetru, avemil :

Supraf. later. a piram. regulate ABCDEF=P.-2

AO .

www.dacoromanica.ro

119

Acesta formula ne arata c6, :

Supraf afa laterala a unet piramide regulate este egala cu porimetrulii bagel sale, bnmulfitii cu jumiltatea
apoteinet.

Esem plu numeria Laturea hazel' unel piramide

exagonale regulate flindil de 3m,65, Si apotema de

20n1,75, sa se afle suprafata laterala a acestel piramide.
Piramida fiindu exagonala, perimetrulu ba4eI sale
va fl : P=6.3,65=21/11,90,-0 prin urmare suprafata
laterala S, a acestel piramide va fi :

S=21,90.

205 =227mP,2125.

174. Dace, voimd s& aflamd suprafata total& a piramitler,

adunAmd la suprafata lateral si suprafata bazel, care scimd
a este iegala cu perimetruld sea Pt Immultild cu jumetatea

apotemel sale a, adica cu p.

Avemd asa dar :

AO

Suprafata totalA S'-=P.

Snprafata totala S'=P.

sail

(10:a).

AcestA formula ne arate. ca :

Suprafata totallt a unei piramide regulate este egald cu perimetrutti bazei sale, immullitil cu semi-suma apotemel piramidet fi a apotemei poligonului &ad.

www.dacoromanica.ro

120
II

//

Fie piramida patrunghiulara neregulata ABCDE, careia

A_
voimd sa'T aflAmd suprafata laterals. Suprafata laterals a acesteT
piramide vedemd, a se compune
din patru triunghiurT neegale
ABC, CAD, DAE, EAB, carT ad

AD

dreptd haze diferitele laturT ale

poligonulul hazel, ai dreptd insltiml perpendiculare neegale An,
Am, etc., duse din verfuld A ald
piramideT pe aceste haze. Avemd
asa dar:

Supr. later. S=supr,ABC-I-supr.CAD+ supr.DAE-+

supr. EAB.
La aoesta suprafata laterals (lava adaogamil si suprafata
hazel BCDE, avernd suprafata totals a piramidet
Ill. Fie trunchiuld ntnrhtsAliCDEP de piramida eiagonal5.
regulatA, cu haze paralele, aria voimi1
aflarA supra fata laterala.= Pentru acesta oltS.
servAmd mai Inlaid, ea suprafata
laterall a acestul trunchid de pi-

ramida se compune din urmatorele sese patrulaturl: nABm ;

11

milCr; reDh; hDEt; tEPs; sPAn.

Aceste patrulaturl suntd trapeze,

pentru cA la cad dintaid laturile

opuse mu si AB suntu paralele;
-R K C
la cell de aid doilea mr,BC-Shntd
paralele; asemenea i la cell de ald, treilea rh este paralela
cu CD, etc.
Apol bazele fiindu poligone regulate si planurile lord paralele, trapezele, cad compund suprafata laterals a trunchiulul suntd egale Intre ele, pentru ca ad bazele for superiere
nm =mr=rh=etc.,precum si cele inferiore:Al3= = = etc.
iota ta data trapezele afi si inaltiml egale. Aceste InaltimI
se pots asa dar intocui cu una din ele, s. e. cu inaltimea 1K.

www.dacoromanica.ro

121

a trapezuluI mBCr, care Inaltime este drepta, care unesce

centrele I si K ale laturilord paralele mr si BC.
Asa dar in locd de a aduna pe cele sese trapeze, ca s&
aflamd suprafata lateral& a acestul trunchid de piramida este

destuld sA llama de sese orl pe unuld din aceste trapeze,

s. e. trapezuld xuBCr, sad s& immultimd cu 6 mesura supraBC-I- mr

fetel acestu trapezd, care scimil (82) ca este '( 2 )'ili

Prin urmare, suprafata laterall S a acestul trunchid de
ph amida. este :

/ 13C--i-mr1
2).11E, sad Immul(indd la nu-

S-6.k
rneratord cu 6. avernd :

s_(6.BC+6.mr \

JAN.

Aci la nurneratord tern evil 6.BC si 6.mr Insemneza, a

trebue s& se is de 6 orl laturea BC si de 6 on laturta mr;
Ins& laturea BC a exigonulul regulatd BCDEPA, luata de
6 orl, ne da perimetruld hazel inferiore, pe careld lnsem!lama, pentru prescurtare cu P; asemenea si laturea mr a
exagonulul regulatil nmrhts, luat& iarasl de 6 orl, ne clA
perimetruld hazel superiore, pe care 'Id insemnamd pentru
prescurtare cu p.
Dad. dar inlocuimti In egalitatea precedent& pe 6.BC prin
egaluld sad P, i pe 6.mr prin egaluld sad p, acea egalitate
devine :
S=CP)1(
'1

'

Acesta, formula ne arata ca :

S'uprafata laterald a trunchiulur de piratnidd egulatd, cu
baze paralele, este egald cu jumdtatea sumei perimetrelort,
bazeloril sale, imultitd cu linlea, care unesce centrele a done
din laturile paralele ale acestoril base.
NotA. La suprafata lateral& dad. acbinamil suprafetele
bazelord, avemd suprafata total& a trunchiulul de piramidA.

www.dacoromanica.ro

122

3. SUPRAFETELE POLIEDREI ORCI.- REGULATE.

175. I. Snprafata totals a Tetraedruini regnlatil fiindd

compusa din patru triunghiurl equilaterale

1i egale, ea va fi
egall cu de patru orT suprafata unuia din aceste triunghiur1 s.e.
a triunghiulul equilaterala ABC.
Insa suprafata triunghiulul equilaterald ABC este egala cu una din laturile lul BC, luata ca
baza, Immultita prin jumdtateainaltimel sale
.7)

An; acesta inaltime este drepta, care unesce

verfula A alit acestuT triunghid, cu jumdtatea n a laturil BC, opuse unghiulul A.
An
A dial: supraf. triungh, ABC=BC..7-

Prin urmare suprafata S a Tetraedrulul regulata, va fi

An
S

'

saa S ,I.BCAn , saa sim-

plificanda cu 2 avema :
8 =--2.BC.An.

Acesta formula ne area, ca :

.5uprafala total a unuf Tetraedru regulate este wild cu
itedoitttltl unuia din mucla, inzmulitn prin linlea, care unesce

centrula acela muchi, cu unghiula carer se opune.

176.11. Suprafata Total& a lictaedrului regulatft ama veduta
138), ca se compune din opts triunghiur1 equilaterale ai egale.
Prin urmare suprafata acestul corps va fi egala cu de opts anI suprafata unuia din aceste triunghiurl
C
s.e. en a triunghiulul ABC. Ina suBh

prafata triunghiulul ABC = ie.-72

w dar suprafata S a octaedrulul va
Bh

8.AC.Bh

2 ' sad S= 2
unde simplificanda cu 2, avema
fi: S.---8.AC.

S=4.AC.B11.

Acesta formula ne arata, ca :

www.dacoromanica.ro

126

Suprafara total d a Octaedrulta regulatd este eyaltl cu de

patru on produsuld nuclei dintre 1111(Chr fi dintre liniea, care
unesce centruld acelei 'nada cu nnghiulii ()pail el.
177. III. Supralata totals a Icosaetlrulal se compune din
doue-clecl de triunghiurT equilaterale si egale. - -Prin urmare
suprafata acestuT corpd va fi eget&

cu de do0-decI de on suprafata unuia din aceste triunghiurT, s. e. cu

alriunghiulul ABC.Dar suprafata.

acestuT triungbid scimd a este egall
cu baza sa BC, immultitA cu jumetatea inaltime1 sale at, care unesce

Wrfulti sed A cu jumetatea i a hazel BC. Avemd asa dar suprafata S

Ai

20.BC.Ai

2
, sad simplia acestuT corpt: S=20.13C.-2 ' sad 8
ficandd cu 2 avernd :
S=10.BC..ii
Acesta formula ne arata, ca
Su prafata Wald a Icosaedralla regulaid este egald cu de
dece on produsulii dintre una din 'nuclide sale si dintre liriiea, care unesce centrulil acelei much, cu unglaittlit opusii el.

178. Nola. Daca observamil formulele, ca' ne dab.

suprafWle Tetraedrului, Octaedruldi i Icosaedruld

regulatil, putemil da n regula fate simpla, cu ajutorulil careia sa putemil scrie imediatil pe ori-care

din aceste lormule.Jata acea regula :

Suprafuta Wald a on -caria poliedru regulatii, care
este compusa din triunghlurI equilaterale, este egala
cu produsulil dintre una (12.22 much; gi dintre drepta

care unesce centruta ei cu urtghiulu opusa,Nata acestit produsii de atti tea We., (ate unit* are unarulti, care exprima jumetateu nuine'ralut fefelora acclui corpii.

www.dacoromanica.ro

124

179. IV. Snprafata total's a Exaedrale regulatii. sail a

cubului amts vklutd (169), ca este egala cu 6.111/, M fiindd

una din inuchl.

180. V. Snprafata totald a nodeenedraluI wntagonalil

se compune din doue-spre-dece pentagone equilaterale ti egale.

Prin nrmare suprafata acestul corpu

va fi egala cu de doue-spre-4ece
orl suprafata unuia din aceste pentagone,s.e. a pentagonulul ABODE.

Insa suprafata acestul poligond re-

gulatd este egall (84) cu perimetruld s6d 5.AB, 1mmultitd cu jumatatea apotemel sale on, adica
cu S.AB

on
.

Aa dar suprafata 3, -a DodecaedruluT pentago12.5.AB.on

ou

nald va fi : S=12.5.AB 2 / ad S
ficandd cu 2 avemd :
S=30.AB.on

, sad simpli-

Acesta formula, ne arata, ca :

Stt2mtfata totald a Dodecaedritlui pentagonatil este egahl cu

de tret-deci de orr produstdil nneia dintre muchi fi dintre apotema ulna pentagons's' alit' suprafetel acestui cored.

II MESURA SUPRAFETEI CORPURILORII ROTUNDE

1. SI:PRAFATa CILINDRULLI.

181. Ca ell aflami1 suprafata lateral6 a cilindrulul

considerrimil mai intftR cilindrulu dreptil, apoT cilindrulil oblica.

Esemple. I. Fie cilindrulti dreptt A BCD, caruia

voimil sa T aflame suprafata lateralli.Pentru ace-

www.dacoromanica.ro

125

sta observamt, ca: putemit considera acestit ciliizclru

dreptg, ca uet prisnzg dreptg, ale Ora
.A
poligone, cari'i servescit dreptit bate,
avenclit laturt forte multe gi mici, s'ail
con fundatit cu cercurile bazelorg cilin-

drulza,fi ale care, muclit sunlit di-

feritele posqiuni ale generatritei cilindrului.

Amu v6qata Ins,, ca suprafata lateral. a prismei

drepte este (169. III) egala cu perimetrula hazel sale
immultitil cu una din muclii.Prin urmare 1i suprafata laterals a cilindrului drepta va fl egala cu perimetrulil hazel' sale, adica cu circumferenta hazel' sale
Immultita cu una din muchi, sail cu generatrita BC.
Avema dar :
Supra flaterala a Cilindrulut ABCD =Circumf. o.BC.

Daca Irma insemnarna, pentru prescurtare, cu R

racla ofi a circumferentei bazei scimil (47. ohs.), ca
ungimea circumferentei o este egala cu 2.z.R.
Inlocuincla ass dar in egalitatett precedents circumferenta o prin 2.E.R, avema :

Supraf. later. a Cilindr.:=2.n.R.BC

Acesta formula ne arata ca :
Suprafata laterals a Cilindrului dreptit este egalit
cu circumferenfa bazei sale, ianntulcitit cu generatrifa

salt cu linia drtipta care unesce done puncte luate

unulit pe circumfereqa bazei superiore, si altulg, pe
circumferenfa bazei: inferiore.
128. Nett Dad. voimil sd aflanni supraftqa totals a cilin-

www.dacoromanica.ro

126

druluT, adlogAmd la suprafata sa lateral& si suprafetele cercurilord, earl '1 servesed dreptd haze, sae indoituld cerculul
hazer inferiore, cic1 bazele sunti1 egale. - ins& suprafata cerculuT o, ald hazel inferiore seima (85. shs.), el este r:.11.11.
AdIoglind asa dar la suprafata lateral& si Indoituld acestel
haze, care este 2.n.R.2, si atuncl avemd : Suprafata total& a
cilindrulul--.--2.7:.R.BC-1-2.r..R2,ceia-ce se moat pate scrie ai
astil-feld :
Supr. totalil a 1'ilIndr.=2=B.(AC-1-R), adid. :

Sup.afafa totald a cilindrului: este mall, cu circumferenta

bazei sale, immultittl cu generatrita, tnetrita car raza bezel.

Esemplu numericA. Dace avemu raza hazel' ciliadrului R=Orn.,46,ai generatri(a BC=2m.,08,sciindil ca
zc=3,14, atuncT dupe formula precedents (181), su-

prafata laterald S a eilindrului va fi :

S=2.3,14.0,46.2,08, sail S=6mP,008704.
Ca sa aflamil suprafata totara, adunamil la suprafata lateralA Indoitula cerculuT hazel, care este :
2.3,14.0,462, i avemti : 6,008704+2.3,14.0,462,
node fAceudri ealcululd, aflara, ca suprafata totals
a eilindrului propusl este : 7mP,337552.
183. II. Fie cilindruld ohlicd ABCD, canna voime WI allama suprafata laterea..Pentru acesta consideramd acesta
cilindru ohlicd ca ua prism& 'Alia, ale
B caret poligone, earl II servescd dreptu
haze, as laturT forte multe si forte mid
asa in vita aceste poligone sa fie confundate cu cercurile hazelnrii acestul cilindru, si una din muchile acestet prime

oblice sa fie drepta BC, care unesce punc-

tele B si C, luate pe circumferentele hazelord.In acesta rasa perimetruld sec tiunil drepte a prismel oblice devine In

www.dacoromanica.ro

127

cilindru. circumferenta cerculul o, ald area pland taie cilindruid perpendiculard la laturile BC si AD.
Apol fiindd-cd suprafata lateral& a prismel oblice este e gala cu perimetrulu sectiunit drepte, immultitd cu una din
much!, urtneza c& :

Suprafata laterald a cilindrului oblica este egald cu circumferenta sectiunir drepte. immulfita cu liniea dripta, care
unesce una punctd luata pe circumferenta superiord, en una
altil punnta luatii pe circuniferenfabazei inferi6re.
Avemil asa dar suprafata S a cilindrulut oblicd :
S= Circ.o.BC, sad
InsemnAncld raga on prin W, avemd. :
S =271:W.BC.

Esemplu numeried. Dacl avemd R'=0m,52 si BC=2m,17

aveind

2.3,14:0,52.2,17; sad S=7mp,086352.

Daca voinid sa aflamd suprafata totals a cilindrulul, a-

daogAmd la suprafata 1u1 lateralA $i indoituld unel haze.

2. sUPRAFATA CONCLUi.

184. Sa considertimu conuld drepth ABC, caruia

aflata suprafata laterals.

Pentru acesta consideramti acestt
A
coal ca u piramida regulata, ale
carui verfil este in punctulii A si poligonula hazel' sale it consideramil ca

are laturY fOrte multe gi forte mid,

astil-febl ca perimetrulu see este con,
9
fundatu
cu perimetrulil circumferen"--int
tel hazel conuldi, tar apotema acestei piramide este si ea confundata cu generatrita, AC, a suprafetei laterale a conulul. Apoi Mudd

www.dacoromanica.ro

128

ca suprafata laterals a uneY piramide regulate este

egala cu peritnetrula poligonulul bazei sale, immultitu cu jutnetatea apotetnei (173),urrnezg ca:
Suprafata laterala a conulla, dreptil este egalci cu
eireumferenta bawl sale, trim:420M cu june:tatea generatriVi.
Avernii aa dar :
AC
Supraf. later. a Conului dreptil=Circ. o.
Aci, daainsemnatnil, pentru prescurtare, raza oC
prin It, avemii :
Supraf. later. a conului. dreptti=2.7r.R.AC sail
2'
simplificandti cu 2, avenni :

Supral. later. a conaluI dreptd=_-z.R.AC.

Esemplu numerieil. Dacil avernil R =1 ',05

AC=4,25,7: flindil 3,14, atuncl avernil suprarata

laterals S a conului dreptil :

S=3,14.1,05.4,25, sail S.=14mP,012250.

Ca sa aflamil suprafata totals, adaogamil la suprafata laterald Si suprafata zit'', a cercului hazel.
135. Suprafata laterals a trunehlului de mid dreptil

cu baze paralele. Sa consideramu trunchiula de conti dreptit

nAlhu, cu haze paralele, cAruia voirnd s3.1 aflama supra-

fata lateral.

www.dacoromanica.ro

129

Pentru acesta observamd, cs

putemd s. consideramd acestd
trunchid de cons ca Lind trunchid

de piramida regulate, care are

drepta haze poligone cu forte multe

laturT si asa de micl, in cats perimetrele lora O. fie confundate

cu circumferentele bazelord acestul trunchid de cons, si liniea,
care unesce centrele a doua din laturile paralele ale poligonelord bazelord, sa fie confundata cu latusea in13 a trunchiuluT de cond.
ApoT Mudd ca scimtl (174. III), ca suprafata laterala a trunchiuluT de piramida regulate, cu baza paralele, este egala cu
jumetatea sume1perimetrelord bazelord, 1mmultita cu Iiniea,

care unesce centrele a dotte din laturile paralele ale poligonelord bazelord, urmeza. ca :
Suprafata laterald a trithclaiului de conti drepti, 6U baze
paralele, este egald cu jnmetatea sumer circumferentelor4 badelorti, innnullita cu linia dreptd, care unesce dour' puncte,
luate, unulil pe circumferenta superidret, fi altulti pe cea inferiord.
Avemd asa dar, suprafata lateral. S a trunchiuluT de cons:

=(

Circ.e*Circi
2

).mB

data insernnamd aci cu R raga circumferentel inferiore C.

cu r raga circumferentel superiOre 1, avema : Circ.=27:R,
i Circ. I =2 :r, pe carT inlocuindu-le in egalitatea precedents,
avemd:

S=

anB

Aci, dad. simplificamd cu 2. si da.md pe s pe din afara

until parentesd, ca factors comund, avemd :
S=7c(R-1-r).m1.1.

Acosta formula forte simple exprima suprafata laterals a

trunchiuluT de conti dreptd, cu haze paralele.

www.dacoromanica.ro

130

Esempla numericii. DacA avemR---=0m,85.r,--01n.67.mB=2m,15,

7: fiindb 3.14, avemii: S=3,14. (085 +0,57).`3,15, unde fa-

audit calculele aflAmd: S=9ini),586420, care este suprafata

laterall a trunchiuluT de cond.
Daca voinna s& aflArna suprafata totall a trunchiulul de
cont, adlogAmil la suprafata sa lateral& si suprafetele bazelortl, earl suntil: 7..1V i
r'.
3. SUPRAFATA SFERET.

186. Sa consideramil sfera C, careia voirnil sin

aflamil suprafata.Ca sa afrainfi

A eA

suprafata acesteT sfere, 'T aflamil

maT fntaiu raga et CA (166), care

scimii ca este totfi ua data

rada uneT circumferente de cercii

mare.
ApoT dicemil ca :
_---

Suprafata sferei este egald cu de patru ori, suprafaca mita cercti mare, alit' acelei, sfere.
Adica :

Suprafata sferei C=4.Cerc.AC, sat

data insemnamil aci pe AC prin R, scimil (85 obs. I),

ca : cercula AC=rR2, pe care inlocuindu-la in egalitatea precedenta, avernii :

Suprafata sferei C=4 r.R2.

Esemplu numericil. Fie R=-..0'1',15, a fiinda 3,14,

suprafata S a sferei va fi: S=4.3,14.0,152, sail

S= OmP,2826.

www.dacoromanica.ro

131

CAPITOL= IV
MgSURA VOLUMELORII CORPURILORI1
GEOMETRICE

187. To Iumulil unuT corpti geometricu se nume-

sce spaliuld sat) loculti ocupath de acelil corpti.

188. Unitatea de voluntA, cu care se trisOra volumele corpuriloril geometrice, este metrulic cubicii
(m.), impreuna cu multipliT si submultipliT set.
189. Metrulil cubicti este unti cubil, ale carer cele
13ese fete snuff' metri patrati, iar muchile suntil
ale cafe in metru de lungime,
MultipliT metrului eubicil ail tote forme cubice,

ale caroru much, fiindil de die mai multi metri,

mergil din dece In 1ece crescOndil.
Submultipli metrului cube ati iarrisi forme cubice, lush' muchile lord suntil Subdivisiuni, sail sub anultipli al metrului, ale caroril lungimi mergil descrescendi.' din dece in piece.
190. Tata tabloulil, care coprinde, numele, insemnanile pe scull it gs lungimile muchilorii multipliloril
si submultipliloril metrului cubicil :
insemn.

Numeie
--..--

Miriametruld cubica Mmc. .

.5.1*. ) Kilometrulti
..g

1 Ectometruld
Decametrulu

)
)

Met ru 1 a

( decimetrulu
1 i, centimetrulii
-a- 1 milimetruld

.1-.4.

Kmc.

Emc
Dmc.
me
dmc.
cmc.
mine

Lungintea vmair

10000 metri
1000
100
10

Ti

Om, 1
Om, 01
Om, 001..

191. Cu acesti multipli si subinultipli aT metru-

www.dacoromanica.ro

132

lui cubicu vomit mesura volumele corpurilorti geometrice, in ordinea urmatOre :

I. 1116sura volumelorti poliedreloril, adic6 : Prigma, paralelepipedult si cubulti.Apoi Piramida Gi
poliedrele regulate.
11. 1116sura volum 00111 corpurilord rotunde,
adic'd : CiIindrulit, Conn HI si Sfera.
1. VOLUM/Le PRISME!

192. Vomit csauta aci mai IMAM mesura volu-

mului until cub* apoi alit unui paralelepipedil

dreptt, i dupa aceia volumulil unui paralelepipedd i all ung prisme oblice.
Esemple 1. Fie cubulti X cAruia voimti sal aflame volurnuli1.Pentru acesta ne Inchipuimti, ca

acesti1 cubit este o cutie gOla, cu petet'i forte sub-

spre a mesura volumulq sat, n'avem de

catil sa aflamti cu citti metri cubic! c putemti umplea

cutia cubulul, ce voimil a mesura ?

Co
471

et=

fraratkop.
isommilm Agog

Immim
mu. Nor

Pentru acesta mesurthuti mai intaiti cu metrulti

www.dacoromanica.ro

133

,de lungime m laturea AB a patratului haze! cubului K, si sa presupunetnil, ca amid gasit AB -7

metri.Atund suprafata patratului haze! cubului

scim (75), ea este egald cu puterea a doua a nu-th6rulta, care exprima lungimea muchi! AB, adica:
.suprafata bazei cubului K este AB2=72=49 metri
pat rat!.

Daca dar vomit pune pe fie-care metru patratu

aid haze! cubului K, cate unit metru cubic c, atuci vomit avea pe funduld cutiei cubiced K unit
rendil, sail unit strata de 49mc.Inaltimea acestui
.stratil, de la funduld cutiel" in sust, este de unit
metru, pentru ea muchile verticale ale metrilozd
-cubic!, car! compund acestui strati!, suntil de cate
laud metru.
Peste acestui strati]. de 49mc, mai putemil pune

Inca unit altd stratil totil de 49mc, care va ocupa

d'asupra celui d'intaid ua indltime iarag de until
metru.Se vede dar de aci : ca puteind sa punemd
7 straturi de acestea de cate 49m', unuld peste altula, pentru ea distanta de la funduld cutia K,
.pand la rata sa superiOrk nu e de catil una din muchile sale verticale, care este egaid told cu 7 metri.
Asa dar cubului K se ample cu 7 straturi de cate
49me,adicia volumuld cubului K. este egalt cu

49.7=343 metri cubic!. Insa 49 nu este de .catil

7.7, dee! avemil :
Vol. Cubului K=7.7.7=73=343mg.
Amu ve'clutd tusk ea 7 exprima lungimea uner
puuendil a,a dar pe AB
much! AB a cubului,

www.dacoromanica.ro

134

in locula la 7, aveina, ca formula generals a mesurel volumnlui cubului este :

Vol. enbuld ii.:=AB3.
AcestA formula, ne arata ca :
193. Volumula cubului este egala cu una din
muchile sale, ridicat4 la puterea a treia.
194. Observarea I. Cuburile potil ave on -ce marime, si prin urmare muchile lorti, mesurate ea
metrulti, pota ave on ce valere numerics, precum : 1, 5, 17, 0,85;84, etc., volumele lord fiindd

egale cu puterea a treia a, acestora numere, cart

exprima lungimea unei muchi, adica cu 13, 53, 173,
3
0,
s , etc., de aceia in Aritmetica :
Puterea a treia a unui, numera se mai numeseefi cubula acelui nunte'rg.
195. Observarea IL AMil ye-luta, ca inultiplii si
submultiplii metrului cubicil ail totri forme cubice
si ea lungimea muchilora lort mergil de la cei mai
..

marl, spre eel mai mid, din 1ece in (ece descrescenditApoi volumele acestoril inultipli si submultipli, ftinda egale cu puterea a treia a nurnereloril,
earl exprima lungimile muchilora lorti, vomit avea
urmatorula tabloil, care ne da volumele acestoril
rnultipli si subtnultipli ai metrului cubica :
.Numele

Mmc.
Km c.
Em c.

Dmc.

lung.lat. Volum.

Valarea

10000rn 10000' 1000000000000nm.

1000 * 10003 . 1000000000 *
100 *
100'. . . 1000000 *
10 *
10' .. . . . 1000
Om,O1

1'
0,1' .
0.01'

Om.001

0,0013

m c.

12

dmc.
cmc.
mmc.

0m,1

1.

.
.
.

0311001
Omc,000001
Ome,000000001.

www.dacoromanica.ro

1.35

Acestii tabloid ne arata ca :

liattiplvi qi stthnuatiplil metrului embicti Inergti
de la eel mat marl spre eel nua mici descrescenda
din 1000 in 1000.
196. II. Fie paralelepipeduld dreptil si dreptunghid
P, cdruia voimil sal aflamil volumuld.Pentru acesta mesuramd

7/l1-4

cu metruld de lun-

gime mbaza BCsi

inalOmea AB a
n

-dreptunghiuldi
presu-

punemti, ca amid
Oat u : BC :=4m,

C B % -3m, atunc
suprafata dreptunghiului hazel este BC.B A =4.3=--12

metri *rag. Mesuramd apoi si inaltimea Bli a

paralelepipedului si sa presupunemd, ca amid ga'sitti

BH=6 metri. Daca dar you'd pune cate und metru

cubicil c pe fie-care din eel 12 metri patrati ai dreptunghiulul hazel, atunci amid asedatil pe funduld paralelepipeduluTP und strata de 12 mc., a card inaltime

este, de la baza paralelepipedului P ill sued, de und

distanta All dintre baza inmetru. Apoi
feriOra a paralelepipedului, si baza sa superiOrs este

de 6 metri.urmeza, ca putemil pune unult peste

alluld 6 straturl de cafe 12 mc., de la baza inferiors, Oat la cea superiOra, cu earl sa umplemil
volumuld paralelepipedului P.
Prin urmare volumulti Y ald acestui paralelepipedd

www.dacoromanica.ro

136

dreptil ai dreptunghin va fi egalu cu 6 straturi de

cute 12mc., sau cu 12.6=72 metri cubic:, adich :

Yol. =12.6=72rnc.
Amu veciutil insa en factorolt 12=Baza=BC.BA,

qi factoruhl 6 =Iiiiiltintea BILAvemil asa dar :

Yor. Y=Baza,XIunitimea, son
Vol. V=BC.BA.BH.

Aceste formule ne arath ca :

17-o/uniu/ii unui paralelepipedil drepta qi dreptun-

ghiii este egalii cu suprafqa &ad. sale, immul(ittt

prin innaltimea
Volumulti unui paralelepipedii dreptii qi dreptunghiii este egalil cu produsulii celorti trei linii BC,BA,

EH, car); pleat din acela0 col(r alu sou B.

197. NotX. Mai tote camerele de locuitti, magazine,
141e, cutiile, etc., au forme de paralelepipede drepte

si dreptunghe.Ca sa aflAmil volumulu unuia din

aceste corpurY, in metri cubici, vedemt, ca este destuln, sti 20surlimit cu metrula de lungime, cele trei
hull, earl plea din acelasi co1Gu, si sa facemn produsuln numereloril aflate din aceste mnsuff (1).
Observiimn apol", eh in practich : cea mai lungh din

laturile hazer, precum este In figura precedents BC

(1) Cu ajutoruld acestel observatiuni forte simple, Profesoruld va putea
propune elevilord no. muAime de probleme forte necesare tn; practica pre-

curnd : ad se afle cati rnetri cubici de sera suntd in camera clasei ? Voiumuld unel 1541,cati metri cubicl, sari cats kilolitri de grad intra trite magazie, etc,, etc. ? (imc.=1000dcm.-1000 litrur1=1 kilolitru).Elevii sinat ua placere deosebita de a mesura singuri dimensiunile acestord
tipuri in forma de paralolepipede, si a immulti intre ole numerele ob%inute din aceste m6suri.La resultatu inei sa se observe ea : fie-care muiiipla fi culnatsltipla alit Inetrulul cabiall se e.ipri.4 prin rate ere fire.

www.dacoromanica.ro

137

se mai numesce adesea si lungintea paralelepipedu-

14cea mai scurta BA, se mai numesce lArgimea

sae grosimea sa, iar departarea B11, dintre baze se
numesce tau MUltime.Se dice asa dar in practice, ca :
Voiumula paralelepipedului dreptii este egala cm
produsulii dintre lungimea, largimea (grosimea) fi
inallinaea sa.

In teorie insa acesti factori se numesce en ud

singura numire si cele trei dimensiunl ale paralelepipedului.

Astil-felil ca prin : produsulti celorif trei dimensiuni ale paralelepipedului, intelegemit totti volumulti acestui corpd.
198. III Fie paralelepipeduld clreptti $i nedreptunghiu
ABCDEFGH, a caret baztt este pa.ralelogramuld FGHE, qi
Inaltimea una din muchit, s. e. BG.

Voimu sa aratamu, ca acestd paraIelepipedd dreptu si

nedrepturighiti este equivalentil cu unu paralelepipedd dreptd
vi dreptunghtd. (es. II), a cam! rasur6. o scimd.
Pentru acesta ne Inchi2)
A0 puimu, ca taemu paralelE.
1'
pipeduld propusd cu und
pland afed, dusd perpendiculatg la muchile hazelord : DC, A.8, FG EH ;

intersectia ad a planting
afed este perpendieulara
intre laturile DC si AB ale
bezel superiore asemenea

intersecOa fe este perpendiculari intre laturile

FG vi EH ale hazel infei

www.dacoromanica.ro

138

ridre,adica fe este inaltimea paratelogramulut FGHE, care

este baza paralelepipedulul propusd ABCDEFGH.
Dacl acuni Itamd partea AadDEFfe, care se desparte din
paralelepipeduld propusd la stanga planutut afed, si o punemd in partea drepta, aplicandd fate AFED peste egala eI
BGHC (129),astd-fell in dad acea parte AadDEFfe, din
stanga s& via. In drepta pArtiI aBCdefGH, in positiunea
BbcCHGr,h,atunct se vede ca paralelepipeduld ABCDEFGH
s'a transformatd in paratelepipeduld abcdefgh care este equi4
valentd cu densuld. Pentru a observendd figura, vedemd: c&
attitd paralelepipeduId propusd ABCDEFGH, catd si para-

lelepipeduld abcdefgh se compune dinteuk parte comun&

aBCdefGH si din partite egale AadDEFfe si BbcCHGgh.
Apol paraletepipeduld abcdefgh, care este equivalentd cu
mid propusd; este und paratelepipedd dreptd si dreptunghitt
ca.c1 eld are dreptd baza dreptunghiuld fghe si dreptd Inaltime muchia af-11G.
Amu verlutd Insa, ca volurnuld paralelepipedulul dreptd Ii

dreptunghid abcdefgh"Baza fghexinaltimea

ass dar

si volumuld equivalentulut sad, adica ald paralelepipedulul

propusd va aye drepta mesura tote acestd produsdAvemd dar:
Vol. ABCDEFGHBaza fghexInaltimea af, sad :
Vol. ABCDEFGH fs, fe. fa.
Aci Ins& vedema ca factoruld fg =FG, cad ambit acestl
factorl se compund din partea comuna fG si din partite
Ff= Gg ; asemenea avemd Ii fa=--BG.Daca dar vomd inlocui In egalitatea precedent& fattoruld fg prin egaluld sad
FG, si pe fa prin BG, avema :

Vol. ABCDEFGH=-FG.fe.BG.

In acesta egalitate vedemd, ca produsuld FG.fe este suprafata paralelogramulut FGHE all hazel, cad FG este baza
si fe este In6ltimea acestul paralelogramd.Asa dar acesta
egalitate ne arata. ca :
Vo/untu/ii until paralelepipedil dreptil fi nedreptunghill este
egaliii cu suprafata bazei sale, lannultittI cu Indltiniect.

www.dacoromanica.ro

139

199. Obsirvare. DacI tdemd in cloud und paralelepipedd

dreptd ,vi nedreptungliid, printeund pland dusti prin doue
muchl opuse, atuncl aceld paralelepipedd se descompune in
doue prisme triunghiulare egale.
Eseinp lu. Fie paralelepipeduld dreptd qi nedreptunghiti
ABCDEFGH, ald ctirul voluniu amd vequtd (198), cd. este :
BazaXimIllimea.
Dad prin muchile opuse BG
si Dl. ducemtt planuld DBGE,
acestil plank desparte paralelepipeduld in dime prisme triunghiulare,
a,
car! sunta : prisma
.ADBGEF qi prisma DCBGEH.
Aceste prisme triunghiulare
suntd egale pentru
hazele

LE"il

lord FEG si GEH suntd egale

fl indd jumetAt1 ale paralelo1'

gramuluT FGHE (79. Obs. H.),

care servesce paratelepipedulut
inaltimile acestord prisme suntil

dreptd bazd,--si pentru

acelea1, fiindd egale cu una din muchile paraTelepipedubiT, s. e. cu muchia BG.
Dad, dar volumuld paraletepipeduluI se compune din aceste doue prisme egale, urmezd. c volumulti uneia din aceste prisme triunghiulare este egald cu jumdtatea volumuluT
Baza EFG11x1ndltimeaBG
acestul paralelepipedd, adica : cu
2

EFGII

Ina, ca factoruld
.triung. FGHtriung. GHE.Avemd asa dar ;
sad

. BG;

amd ciistt

EFG

Vol. prisme! ADBCFE=triung. FGE.BG, si

Vol prime DCBGHEtriung. GHE.OG.

Aceste formule ne arata, ca :
Voiilms/d unel prime triunghiulare drepte este egalti cu
suprafafa Laza sale, immultita cu indltimea acelei prism.

www.dacoromanica.ro

140

2G0. IV. SA considerlind u& prism& drepti, care are dreptil

bazi and poligond ore -care, de orIce numera de laturl.

Esemplu. Fie prisma drept& ABCDEFGHLN, e5reia voimd s6. 'I atlimd volumuld.yentru
.E
7)
acesta ducemd pria muchia BEL si
prin muchile opuse el EF si ND cite
and plena' BHFE si BlIND ; aceste
planurl despartd prisma drept& propus& In trel prisme drepte triunghiu

i
Jr

lare. Adica. avemd :

Volumuld prismel drepte,:
ABCDEFGHLN=prism. triung.
A BEFG1I-i- prism. triung. BEDNIEF+
prism. triung. BDCLHN
Ins& vo-

lumele acestord prisme triunghiulare

drepte mil veclutil (199), a smith egale cu bazele lord, Inamul(ite cu Inaltimile, -cart inaltiml flincld egale cu muchile
prismel propuse, se potil Inlocui tote cu una din ele, s. e.
cu muchia BR.
Dec& dar punemd in loculd prismelord triunghiulare mesurile lord, avemd :
Vol. prismel drepte ABCDEFGHLN=G1HF 1111-E
HEN.BH-1-HLN.1111.

Aci observamil a factoruld comund WI se pdte da pe

din afari until parentesd, astd-feld c& egalitatea precedent&
devine :
Vol. prism. drepte ABCDEFGHLIN=(GlIF-1HEN -FHLN).B H.

Ins5. suma suprafetelord celord trel triunghiurl din paren-lead fortnezi suprafata GHLNF a poligonulul hazel prismel
propuse. Inlocuindd asa dar acesta sum& prin baza prismel
avemd :

Vol. prism. drepte ABCDEFGHSGHLNE.B11, si acesta formula ne aratl. ca :

www.dacoromanica.ro

141

Volumultt and prime drepte este egalit cu suprafa(a bazei

sale, immtellita cu intIltimea aceld prisme.
201. V. Fie paralelepipeduld oblicd ABCDEFGH, caruia
voimu slf 'T afl5.rnd volumuld.Pentru acesta presupunema

ca tiemd acestd paralelepipedd cu und plena abgh, dusd

perpendiculard pe
muchile AD, BC,

.71

HE, GI` ale hazen'

lord; sectiunea drepLi abgh ce se formeza, este unit paralelogramti, a caret

baza este gk, Inil-

timea este oi.

Daca arum vomd lua

partea ABbahgGH,
care este la stanga sectiunel drepte, ai o voind pine la drepta
paralelepipedulul propusd, aplicanda fata AB GH peste egala
el DCFF, astd-feld ca acea parte din stanga ABbahg,GH, din
paralelepipedultl propusd, sa is In partea din drepta, a luT
positiunea DCedeEFf, atunc1 pars lelepipeduld oblied propusd A BCDEFGH se transforms in paralelepipeduld dreptd
ai nedreptunghid abcdefgh.
Avemtl aaa dar : Vol. paralelepip. oblicd ABCDEFGH =Yol. paralelepip. dreptti si nedreptunghid abcdefgli.
Insa la paralelepipeduld dreptd ai nedreptunghid abodefgu
putemtt lua dreptd haze fetele opuse abgh yi defe, earl suntd
egale (129) ai dreptd inaltime pe una din muchile perpenG

diculare intre aceste fete, s. e. muchia gf =GF.

Astd-feld vomd aye :
Vol. paralelepip. dreptd

gi nedreptunghid abcdefg =baza

abghXinaltimea GF.
Prin urmare gi paralelepipeduld abed A.BCDEFGH, care
este equiyalentil cu celd dreptti, va aye dreptd masura toad

produsolit dintre baza abgh, ai dintre InAltimea GF.Avemd aaa dar :

www.dacoromanica.ro

142

Vol. paralelepip. oblic ABCDEFGI1=--Baza. abgli,<In&Itirnea GF.

ApoT, dad punemi in loculti patalelogramuluT hazel abgh
m6surrt sa, care este gh.lo. si scriemti la Inceputd factoraid GF, egalitatea precedent& devine :

Vol. paralelepip. ohlicd A BCDEEGH=GF.gh.lo.

In fine ohservencld partea din drepta a acestel egalitAtl

vedemd ca produsuld GF.gh represint& suprafata paralelogramuluT GPM care servesce dreptd baz1 paralelelipipedulul propusd,si factoruld le este indltimea acestuI paralelepipedd, pentru c& este perpendicular& in tre bazele IuI.
Asa dar :
Volumulti paralelepipedulul oblicli este egalii cu suprafat a
bazei, immultitd cu inClintca
202. Observare.Dac& avemd and paralelepipedd oblicd
MNPRSKLH, pe care 'la taemd in doue 041 printrlund
pland diagonald, dusil prin muchile opuse NL i RS, atunci
acestd paralelepipedd se descompune in clou6 prisme triunghiulare oblice NNRSKL. ci RNPHLS.
Aceste prisme
suntd equivalente, cad ele ad
R
P haze egale si aceeasI inalti me
33).Aceste haze suntd KLS
qi LSH, ele santu egale, ca
jum6tatl aid paralelogramulul
hazel KLHS, aid paralelepipedulul propusd ; Inaltimea lord

este drepta um, care este si

S
-11

Inaltimea acestuI paralelepipedd - -Asa dar volumuld u-

neia din aceste prisme triun-

ghiulare, ohlice, s. e. volumuld prismel MNRSKL va fi cald jumetatea volumulul paralelepipeduluT, ado, Baza2m.tiSaini;

Ins& jumatatea hazel VMS este triunghiuld KLS.

vemtt asa dar :
Vol. prism. triungh. ohlice MNRSKL=KLS.nin.

www.dacoromanica.ro

A-

143

Acesta formula: ne arat.A. ca

Volumultl prismei triunghiulare oblice este egalii cu supra-

fa la Laza sale, immultitd cu indltimea sa.

203. VI. S. considerAmd. prisma poligonal& (Alia :
ABCDEFGHLK, cAreia voimd sill aflamd volumuld.
Pentru acesta ducemff prin muchia
.E

Bit si prin muchile opuse el EF, si

DK cite and pland diagonald BHFE
ci BHDK, Aceste planurl descomC
pund prisma propusa in trel prisme
triunghiulare : ABEFGH, EBDKHF,
BCDKEIL, ale cArord haze suntd, la
cea dintaid triunghiuld GULF,

la a

doua. triunghiuld FHK, i la cea de

a treia triunghiuld HLK.Inaltimea

am a prismeT propuse servesce dreptd

intiltime comunA la aceste treT prisme
triunghiulare.
Avemd asa dar :
Vol. prismeT oblice A.BCDEFGH LK =prism ABEFGH-1-

IL

prism. EADMIF-1-prism. BCDKIIL.

Punendd aci in partea din drepia a acesteT egalitatT, in loculd prismelord triunghiulare volumele lord, pe cad. le-amd
ve4utu (202), cA. suntil egale cu produsuld dintre baza si
inAltimea am, avemd :
Vol. prism. oblice ABCDEEFGHLK=GHF.unt-i- FMK.=
+HKL.nm.
Aci dAmd, In partea din drepta a egalitAtir, factoruld comund am, pe din afara until parentesil, si egalitatea devine:
Vol.Prism.obliceIBC D EFGHLK=(GlIF-1- FHK-1-11.1(L).nm,

i in acestA egalitate suma celord trel triunghiurT din paren-

tesd ne da suprafata hazel GHLKF a prismeT propuse.

Inlocuinciti

aa dar suma din parentesu cu acest5. bazA

avemd :

To'. prism. oblice ABCDEFGHLK=GIILKF.nur.

Acesta egalitate ne arata, a :

www.dacoromanica.ro

144

Volumulti prima oblice este egalel cu suprafata bazel sate

immultitd eu ine7ltirnea acelei prime.
RESUMAYD

204. Volum on -caral paralelepipeda, sail prisdrepte, sea oblice, este egalft cu suprafata bazPI,
immultitti cu innalOmea aceta corpii. (1).
me

2. VOLUMULU PIRAMIDEI

204. I. SA consideramil mai intaiti ua piramida

triunghiulara ABCD, cgreia voimq, s 'T aflame vo-

Peruru acAsta ne aducemu aminte de la

descrierea cubuluT (138), ca acesta piramida luata
de 6.n ori, represinta volumulti unuT cubti, a caruT
muche M este catii indoitulu inbilthniT Ao a pira(1) Pentru copiii en totultt incepdtml, prerun aimed eel din elase/e pnmare, este de ajunsd a face numal m6sura cubului pi a paralelepipedului
dreptd si dreptunghitt asa, cum s's espusti aci, (192-196) ; caut pentru
volumele paralelepipeduluT ci prisms! oblice, se potil servi Incep6toril in
modtt mecanicd numal de regula data de acesttt resumatil. Aci insd desvoltdrile, pe car! le-arntt data asupra acestortt din urma corpuri, se rapdrtd mai cu semi la copiii ce-va mai inaintati.

www.dacoromanica.ro

145

ei in care n insemnecil numerulil de parti egale cu baza BCD a piramidei, In care s'a imp6rtitu
fie-care 1846 a cubului K.Avemq asa dar
6.n Piram. ABCD=Cubulil K.
Irapartindii aci ambele partT ale acesteT egalitati
prin 6.n, ei simplificendil in partea Antaia pe acestil
6.n, avemil :
K.
Piram. ABCD=CubulA
mideT,

6.n
Aci observamil, ca laturea cubului fiindu 31, awl
vg4util, eh' voluraulil cubului K (192) este : cubulil

K=313=M2.31Data dar inlocuimu in egalitatea

precedent6 cubulti K prin M2.M, avemil

2.31

Piram. ABCD=
6.n
Multi aci numitoril luT 312 pe n si pe 6, sari
pe 2.3 lui 31, si egalitatea precedentA devine :
N2 31
Piram. ABCD

Obserrandu apoi factoriT din partea drepta a acestei egalitati, vedem5, ca numerAtorulti 112 alu
primuluT factoru represintil suprafata patratuldf, a
cArui lature este M (75); deciM
: va

represinta a

n-re parte din acelti patratil, adica baza BCD a piM2

ramidei; averail dar primulii factoril
X
Asemenea factorulii alil doilea--1
se mai pOte
2.3

crie ei ast-felil

C2
7

ei aci nurneratorulu
10

www.dacoromanica.ro

fi-

146

indil jumetatea muchii cubuluT, exprimA InAltimea

2

Ao

adice : 3 =.
Ao, a piramideT propuse,
Inlocuindil aka dar in egalitatnit precedeete pe
factorulu
X

an

prin baza BCD a piramidei

pe-23 prin egalulti

qi

X
peu,sau

sib ko acea egalitate devine :

Ao

Piram. ABCD = BCD. "TC

Aceste egalitate ne arata cA :

Volumulu unei piramide triunghiulare este egalii
Cu suprafatabalfei sale, immultita cu a treia parte a
enaltimel amid piramide.

206. II. Se consideramil ul piramidA oare-care

affemil volnmule.
ABCDEF, cAreia voimu
A
Pentru acesta ducemii prin
muchia AC qi prin cele opuse
el' Al?,

i AE eke unu planti

CAE, CAF;aceste planurT des-

compunu piramida propuse.

fn trei piramide triunghiulare
earl sunte : pir. ABCF, pir.
AFCE, si pir. ACDE; suma

acestore trey piramide compune volumulu piramideTpro-

puse, adicA :
Vol. piram. ABCDEF=-_-pir ABCF-Fpir. AFCE+
pir ACDE.

www.dacoromanica.ro

147

In acesta egalitate punemg In loculil piramideloril triunghiulare mesurile lord, earl amil vedutil,
-ca suntil egale cu suprafetele bazeloril lort, tmfnultite prin a treia parte a hialtimeT loril comune
Ao, care este Si inaltimea piramidei propuse.Atune.'" egalitatea precedents device :
AO
AO
Nol.piram.ABCDEF=33CF.-3 +
3
3
Aci d'arnt pe din afar5. until parentesil factorulti
comunil

AO

si avant :

Vol. piram. ABCDEF=(BCFFCE+CED).-T-.

In fine suma celoril trei triunghiurY din parentesu
-vedernil, Ca ne & suprafata BCDEF a hazel' pira-

rnidei propuse.Ave,mfi asa dar :

.1

Vol. piram. ABCDEF=BCDEF

Acest5 egalitate ne aratti c'ci. :
Volumulii unei piramide ore-care este egalli Cu
suprafata bazei sale, immultitii cu a treia parte a
inalOmd (weld piramide.

Esemplu numeric4.Data suprafata hazel' uneY

piramide este de 12mp,35, $i inaltimea de 4m,02
4 02
voluMUM see va II : V=
-16m ,559.
207. Nota. Baca avemd unit trunchid de piramidi drepti
ei regulati cu haze paralele marhstA.BCDEF (174. III), si
clad( Insemnimd pentru prescurtare cu B baza sa inferiord,

cu b baza superiori,si Inaltimea trunchiulul, care este

perpendiculara dusa Intre cele douit haze, dac o Insemnimd prin 1, formula care ne di volumulit trunchiulul de
piramidi cu haze paralele este :

www.dacoromanica.ro

148

Vol. trunch.depir.mnrhstABCDEF=-y(B-Fb + V B. b.)

3. VOLUMELE POLIEDRELORO REGULATE.

208. Amd vedutd, ck poliedrele regulate suntd in numerie.

de chid : Tetraedruld regulatd, Octaedruld regulatd, Icosaedruid regulatd, Exaedruld regular! si Dodecaedruld pentagonal&

Dintre aceste cincY corpurl, volumele a doue din ele leamd vedutd, tidied.
1. Tetraedruld fregmlatilt fiindd o piramidd, amid vedutd

(205), di : volumuld sed este egald cu produsuld dintre ul

fatd a sa, luattt ca baztt, ci dintre a treia parte a InAltimet
sale.

11. Exaedrulii regulatil, fiipdd unit cub& amts vedutd,

(192. I), ri volumuld see este egald Cu puterea a treia a numeruluI, care exprimd, lungimea unel much!.
III. Octaedruld regnlatii, (a) (176) fiindd and corpd geometric& a cdruI suprafatd, se compune din optd triunghiurl

egale,dacd ne Inchipuimd unghiurile acestord fe(e unite

prin lieu! drepte cu centrulil acestu! corpd, .atund se vede
ca eld se pote considers ca cornpusd din optd piramide egale

car! ad dreptd haze pe cele optd triunghiurI egale ale suprafeteI acestul corpd,verfurile lord suntd In centruld corpulul,
si InAltimile lord suntd egale cu perpendiculara
dusk din acestd centre pe una din fe(e. Acesti InAltime,
pe care o InsemnAmd prin R se mat numesce qi rada Octaedrald regulatd.

Ina volumuld uneia din cele opt! piramide, car! compund OctaedruluY regulatd scirnd (205), cd. este egald cu
R
Supra. bazeIx---T.Avernd aqa. dar :
R.

Vol. Octaedrulul regulatd=8Xsupraf. unul triunghidX--3

(t) La aceste din turns trel cerpnrI sit se fixed esplicatianea asupra fisurilorn de lemnO.

www.dacoromanica.ro

149

Ina aci produsuld- 8xsupraf. unuI triunghid aid Octaene dA suprafata total& a acestuI corpd, pe care Inemnand'o, pentru prescurtare prin S, avemd :
Vol. Octaedruld regulatu=S-3
Acestl forma ne aratA ci. :
Volumult1 Octaedrului regulatti este egalt1 cu suprafafa sa
toted, inamulfitd cu a treia parte a radef acestui coypu.
IV. Dodecaedruart pentagonalii. Ca sit aflamti volumuld
Dodecaedrului pentagonald, urmAind intocmal ca si la Octaedru, si vedemd, cd acestd corpd se compune Rin doutspre-gece piramide pentagonale egale.
Aceste piramide all verfurile lord in centrulil acestul corpd
yi ca InAltime comunA raga se. It. Astd-feia cit volumuld Do-

decaedrulul pentagonald* compune dintr'una din aceste

piramide, luata de doue-spre-gece ori, ceia ce da
Vol. DodecaedruluI pentagonald=S.-T-

V. Icosaedralii regulatil. Dad. vomd urma si la acestd

corpd tote procedarea de la Octaedru, gasimd, cis :

Vol. Icosaedrulul regulatd= S. T

In aceste din urmA formule S insemnezA totd suprafata,
total a fie-clruia din aceste corpurl.

209. In resumatA. Volumele Oetacdrului regulatil

alit Dodecaedrului pentagonalii, gi aid kosaedrulor regulate mutt(' egale fie -care Cu suprafafu sa totals,
immultita cu a treia parte a raglei sale.
II. MESURA YOLUMELORt COR PUR1LORU
ROTUNDE.

210. M6sura volumeloril corpuriloril rutunde o

Nomil face tote in ordinea, in care amil facutli i
mesura suprafetelorA lorii, adica :
www.dacoromanica.ro

150

10116sura volumuld

luY circularil.
2 . 316sura volumulai Conulul, qi
3 . M6sura volumului SAM.
1. VOLUMULID CILINDRULUI

211. St considertmil maT !Matt cilindrult dreptil

circularil ABCD, a diruT but sa fie cercult o, Sr

A wB hialtimea luT st fie axa no, sat generatrila BC.

Voimil sa aflamti volumult aceBtu! Cilindru.Pentru acesta ne aducemil aminte de la aflarea suprafeteI cilindrulul, ca : putemt con-

sidera acestt corpt ca ut prisrng

drepta, ale card polig6ne, care '1
u

servesct dreptt baze,avendt laturl

f6rte multe i micT, s'ati confundatt cu cercurile
bazelort Cilindrulul, i ale caror muchi suntt diferitele pozitiuni ale generatritei suprafetei Cilindru1uT. Amt veclutt hist, ca volumult prismel drepte
este egalii cu suprafata hazel, immultitt cu innt.1timea. Prin urmare :
Volumula cilindrulut va fi egalii, cu suprafaca cerculul &Lod sale,immulfita prininnalcimea Cilindt ulua
Avemii aa dar :

Vol. Cilind. dreptt ABCD:=Cerculti oXBC.

Dact inst. Insemntmil raza oC a cerculul de bazt
prin R, schnt (85), ca suprafata acestuI cercil este
ir.R2, pe care inlocuind'o in formula precedentk.
avernt :

www.dacoromanica.ro

151

Vol. Cilindr. dreptil ABCD=7c.R2.BC

Esemplu numeriet. Unti vast de forma cilindrica

are raza hazel sale de 0m,30, iar innalimea lui este
de On3,60,care este volumulti acelul vast?
Formula precedents, In care punemii si ir=3,14,

ne da:
Vol. vasuld1=3,14.0,302.0,60=0me,169560.
Aci decimetriT cubici fiindt Litrurl avernii.
Vol. vasulul =169L,560. (t)
212 NotA. Lad. cilindruld, alu drul volun3d 'Id clutAmd,
este oblicti, n'avemti de cato s52Id considerdmd ca uh prisms
Mica, la care laturile poligonulul hazel suntd forte multe qi
mid. Atunci :
Volumulii cilindrului oblial este egali cu suprafata cerculul hazel sale immultial cu inndltimea, care este perpendiculara duslt hare cele dove baze.
2. VOLUMUIAl CONULLII.

213. Sa consideramti conulil ABC, caruia vole"

sa'i aflama volurnulti. Pentru acesta ne aducemt
aminte de la suprafata acestui corpti, unde ramil consideratti ca ua piramida, alt
carui verfti este verfuld A alt
conulul, si alt caruT poligonti

de baza, avendil laturl f6rte

multe ei forte midi, s'a confundatil cu cercult o alt hazel conulul.
(1) SA se propuni eleviloilt esemple nurneriee do aceetea orT cats de
de ore -ce ele nu constati
multe, cad suntu forte utile sri forte simple,
de caul In a da in formula volumulul cilindrulul, diferite valorl numerice
racleT cerculul de baza, si inaltimil si a saversi apt)! urt Immu Aire forte
simply lntre mate numere.

www.dacoromanica.ro

152

Apdf flindii-ca volumulti piramide este egalii cu

suprafata bazeT, immulgal cu a treia parte a 11161timiT, urmeza ca si :
Volumulit conului este egalti Cu suprafafa cercului bazeI, immulfita cu a treia parte a innalcimit

conului.

Avem5 ass dar :

Vol. conului ABC=Cerc. n><Ao sail
3'
insemnandil cu It rada cerculuT bazei, scima ca :
Cercult.i n=r.R2, pe care inlocuindu-15 In egalitatea precedents avemii :
Ao

Vol. Conultit ABC=7c.112.-3 .

Esemplu nuniericui. U6 capita de feat, care are

forma aprOpe conics, a.14 rada cerculdi hazel' sale
21'1,25, iar inaltimea de 6'11,08.
CatT metri cubict
de fenti sunta in acea capita ?
Formula volumuldi conului, In care inlocuimil literile prin aceste numere, ne da :
08

Vol. CapiteL=3,14.2,252.---=32'ne,2 1.6400.

224, Tolumnlii trunchinlni de coat Cu baze paralele.
Fie trunehiuld de cone ABCD, caruia voimt sal afiltmd Volumuld.

Fentru act sta consideramd acestd trunchid de conil, cit este

und trunchid de piramidl, cu baze
paralele, ale care! poligone, cad

servescu dreptd baze, ad laturl

forte mid si forte multe. Asa indid aceste poligone sit fie confundate cu cercurile bazelord acestu1 trunchid de cond. Apoi fiindd cl : volumuld trunchiulu! de

www.dacoromanica.ro

153

piramida este egald cu a treia parte a inaitimil, immultit4

cu sums suprafetelord bazelord, si a radlcineT pittrate a
produsulul lord, avemd si ad, c5.:
Volumult1 trunchiulul de consl drepttl, cu baze paralele este

egalt1 cu a treia parte a indltimii sale, immultittt cu suma

suprafefeloril cercurilaril bazelora, fli a resdecinil plltrate a
produsulta acestorli cercurr.

Avemtt asa dar :

Vol. trunch.. de cond

10

ABCD=T. (Cerc. 04-cerc. 1

Cerc. 0. Cerc. 1)

Apol dadi InsemnImd aci raga cerculul 0 prin R, raga

cerculul i prin r, dup5, ce punemti In locd de cerculd 0 pe
7.-S', In loculd de cerculd I pe nr2, pi Inlocuimd told ud data
suIrraticaitt factoril naz prin 779, formula precedentit devind
1

Vol. trunch. de cond ABCD= 3

112. r,)

Ad, ca sd extragemd rAdtscina patrata a produsulut 7c2112r1

de sub radicald este destultt s5. stergemd exponentil si ra.

dicaluld, si astd-fell whmtt :
0
Vol. trunc. de cond
In fine dandtt pe din afara paranteselul factoruld comund
77, formula volumuld trunchiulul de Cond, cu haze paralele
devine :
10

Vol. trunch. de Conti ABCD==..7. (114 -1-r,

cest5. formulti ne area c5. :

R.r).

ei a

,A1

215. Volumulii trunchiului de Conic cu base paralele este egalii cv n, bumulfitti cu a treia parte a
intilfinrii sale fi cu suma dintre ptitratele radeloril,
cercurilorii de twee, qi dintreprodusulti acestora rade.

Esemplu numeria. SA se afle volumulti unei putine,

care are forma unui triunchig de conil, cu baze para-

www.dacoromanica.ro

154

lele, sciindu Ca: ra4a It a baclei inferiOre este 0"1,42,

rada r a hazel superiOre este de Om,37, iar innaltimea

io de ini,65.Dacil in formula volutnuld trunchiula

de cong punemil n=3,14, i inlocuima si literile R,r,
io prin valorile lore numerice date, avemil :
Vol. putinii = 3,14.13 5 (0,422-4-0,372+0,42,0,37)
unde facanda calculele aflame :
Vol. putinii.=Orne,809445 aprOpe, saa
Vol. putinfi=809Litri,445, adica 62vedre ,8"3*.

216. Observare. Butile ail forme, sari in generaid se apropie mai niultil sail mai pu(ina de corpula
compusil din doue trunchiuri de conii egale .i suprapuse unulg peste altull
.11
pe bazele lore cele marl

Prin urmare mesura

aproximativa a volumului bu ii ABCFED, este
indoitula volumului trunchiuldi de coal ABCD:
care amil veclutu ca este.

Vol..trunch.de cong ABCD=r n(oC2-1-02-FoC.n13),

si prin urmare indoitulg volumuld acestul trunchia

de cong exprima aproximativii volumulil bug adica:

-Vol. Van ABCFED=r.214(0C2-1-nB2-1-oC:uB).

Insa In acesta formula se vede, ca avemil: 2.no=

2.HC=RP, care este lungimea butri;asemeneaoC este

raqa R de la vrana, iar nit este raqa r a fundulut

www.dacoromanica.ro

155

Inlocuindu asa dar in formula precedents pe 2.no prin

HP, oC2 prin R2, si pe nW prin r2, acesta formula.

devine :

(1) Vol. butiT ABCFED=n.HP.

(R2r2-1-R.r).
3
In aplicatiuni acesta formula da totil-d'a-nna resultate mai mid, pentru ca volumulil blip este mai mare

de ce.tri indoitulu trunchiului de conti ABCD,eaci

dOgele dintre A si D de ua parte, si dintre B si C de
alta inconjOra liniile drepte AD si BC, cari suntil pe
suprafata trunchiului de conil.
217. Nota 1 Oughtred, matematicil si teolog5 Englesu a modificatil formula precedents (1), punendii
in parentesti in loculu produsului R.r, catimea mai
mare R2, astil-felil ca formula care exprima volumulti butii devine :
(2) -Vol. bap ABCFED=r.11(2.R2-1-r2).

Acesta formula, intrebuintata in Anglia, pentru

cotitulil vaseloril, da in generalii resultate mai marl
de catu volumulil butil.
218. In practica insa spre a avea resultate pe eatil

se p6te mai esacte, este bine ca sa se aplice, la

cotitulu vaselorn, ambele formule precedente (1) si (2)

resultatele aflate sa se adune, si sa se is jumetatea sumei lore.

Esemplu numeried. S se afle capacitatea unei
buti, a carei lungime H este de 1111,80, rata de la.
vrana R=Om,70.racia fundului r= 0',45.
Punendil z=3,14, precum si cele-alte date in formula (1), avemii :

www.dacoromanica.ro

156

Vol. butt:1=3,14.-14240,702-E 0,452+0,70.045).

unde sevarOndil calculula aflame :

Vol. butii=1me,709730=17091. ,730.
Daca Insa punemit aceste date in formula (2) a
lut Oughtred, avemu :

Vol. butii=3,14.4(-). (2.0,802+0,452), unde Mama operatiunile, aflame :

"Vol. butil=2nic,227830.

Se vede aci, ca acestil resultatil Intrece cu multi

pe cela precedente.Daca Insa vomt lua jumetatea
sumei lore aveme : 2227L,13302-1-1709L,730 3937L,560
2
1968L ,780, care este capacitatea butii mai aprepe
de cea adeverata.
210. Nota H. Mai putema da Inca IA formula,
pentru cotitula butilora. Acesta formula o obtinemil
luanda jumetatea sumei cilindrelore, cari all dreptil
Inaltime lungimea HP a butiI, Si drepta haza unulli
iar
sa alit* cercula aR2 ale vranet,
Asta-fela acesta forcerculul ir.r2 air" tunduluI.
mula a volumuldf butif este.
Vol. butiTz==.11211P4-nr2.11P
2

(3)

, ceea ce se mai scrie

Vol. butil=z.111-P.(R2+0).

Acesta formula mai simpla ca cele precedente

da, In aplicatiuni, resultate forte aprOpe de media,
data de cele- l'alte formule.

www.dacoromanica.ro

157

Astil-felti, dacA punemil in acdstA formulA datele

din problema precedentA. avemil :

-Vol. butil=3,14

1,2 80

(0,702+0,45) i facendil

-calculele aflame :
"Vol. butiT=1nic.,957005=1957L-,005, si acestil resultatti diferA de celti dat5 de media celor6 l'alte

doue formule, numaT cu 6'-,775, ceea ce este ua

catime forte neInsemnatA In raportu cu volumuld
blip.
5. VoLumuul SFERET

220. SA consideramii sfera o, cgreia voimil sA.-T

aflamil volumullPentru acesta aflAm6 maT

sintAiti raga Ao a acestel

",

sfere (167). Apol consideramil suprafata eT impArtita in portiunl forte

multe $i forte mici, ale
cArorti forme sA fie oricare,adicA : triunghiurT,

patrulaturT, etc. Presupunemu apoi unghiurile acestord poligOne, a suntd unite on central o alu sfereT.Atuncl vedemil, di volumuld sfereT se descompune intr'uA multime de piramide. Aceste piramide
an tote dreptil InAltime raza sfereT, care mesOra distanta de la centruld el' pans la baze, care suntil pe
suprafata sfereT.
Totil ua-data bazele acestorti pi-

www.dacoromanica.ro

158

ramide, fiindu portiuni f6rte mici din suprafata sferei, se poth, considera ca poligOne plane.
Insemrandil asa dar raga sferei, sail in6ltimea comuna a acestorh piramide prin R, si bazele piramidelorti care compunii volumulh sferei, prin b, b', b",
scimil (205), ca volumele acestorh piramide
au drepth mesura bazele lorh Immultite prin a treia

parte a inaltimil lort.

Avemil atia dar :
"Vol. Sferei

o=b.

b'.

Dach. Minh aci pe din afara unui parentesh pe

factorult comuntiR egalitatea precedenth devine :
3'

Vol. Sferei e=(1, W-1-1.1"-1-b' +..). RT.

Insa suma din parentesil, a phrtilorh b, b', b", etc..

-in care s'a descompusii suprafata sferei, ne dh, chiar
suprafata sferei. Prin urmare :
Vol. Sferei o-=-_Sapraf. sfereIX R adica :
3

Voluniula sferei este egalii cu suprafata el immul-

littt cu a treia parte a rap.

221. Observare. Amil 4isil lush (186), ca suprafata sferei este egant cu patru suprafete de cercuri
Dach dar punemil in formula precedents, In loculil suprafetei, sferei acestA
mesura a sa, atunci volumulti sferei devine.
mar", adich cu 47c.R2

www.dacoromanica.ro

159

Vol. Sferei o=j--.Tc.R3

3

Apor punendil aci ir=3,141, i facAnd5 immul-

tirea si simplificarea 1ntre cel dintaia dot factorT,

aflamil :

4./t4.3,141=4,188
3

Inlocuindi'i aka dar pe

3
4

prin egalula sell 4,188,

formula volumulut duet devine :

(a)
Vol. Sferel o=4,188.R3
Acesta formula care este forte simpla, ne arata
Ca sti aflamil volurnulil unei sfere, a card. raga
o cunoscemii, n'avemi de cite sti immulcima de Oa
ori prin acea radii pe nutarula 4,188.
Esemplu numeried (1). Sa se afle volumulli until
globti geografic5, de forma sferica, a caret, raga este
de Om,25.

Formula precedents (a) ne da :

Vol. globuldi=4,188.0,253=4,188.0,25.0,25.0,25
=Orne,065437500, adicA :
(1) Este neaparatd necesarti ca profeseruld sa dea in clash $i chid"
aces& elevilord multe esemple de feluld acestaPentru acesta fgi vs procura obiecte de form% sfericit precum globuri geografice, globuri de
limpl, mingi, baldne, etc., cArora sit le afle mai inthin raja (167), mteuritnd'o chiar in fain elevilord Cu o liniutit impArtiti In subdivi4iunl de
ale metrului; apol sA aplice formula (a) spre a Oa volumuld acelel
sfere.Din cafe -va esemple acute astil-fell In clash elevil profiti cu multd
mai multii, de citt din on -cdtd de multe and studia dupit carte.
A
cesta a $i fostil motivuld, pentru care in acesti parte, mai peste totd amti
cautatd a da numai sate -va specimene de esemple, dupl cad sit se p615
imita forte writ on -chtd de multe.

www.dacoromanica.ro

180

Vol. globuluT=65dme,437cime.,500nuno

NotI. Dacg In formula (a) a volumuluT sfereT facemtl

raga R=110., atuncT overall; 11.3=R.R.R=1.1.1=1

i prin urmare formula volumuluT sfereT se reduce la:

Vol. SfereT cu raga 1n34mc,188:

Se Intelege apoT ca daca avemii sfere cu raffia
de 2rn, de 3,11, de 4'1'; etc.,ca sii aflam5 volumele
lora, trebue A. immultimt. volumulil 4me-,188 ala sfereT

cu rada de lm-, suceevisil prin 23=2.2.2=8, prin

33=3.3.3=27, prin 48=4.4.4=64, etc.
Astrifelu ca :
Vol. sfereT cu raga de 1111 este 41110.188.
2

2m.

4n10,188.8,

4mc,188.27,

4n1c-,188.64,

etc. etc.
De aci se vede ca : dacsd indoimit, fatreimil, imp6trimil, etc.,rada SfereT volutnula el devine de 8, de 27,

de 64. etc., on maT mare.

ApoT fiindil-ca numerele : 8, 27, 64, etc., se dica

cuburile luT 2, 3, 4, etc., se vede eh' :

Yolumele sferelorA crescit proportionalti cu cubu-

rile ragelora lore.

FINE

www.dacoromanica.ro

CURSt COMPLETO
DE

ARITMETICA
DE

D ZZEIELYpC17

I. Cursult. Prim are.

1. Aritmetica Practical coprinclendd unit mare numerd
de exerci(il de calculi si problefne resolvate. Paean I a
pentru usuld clasel a doua de ambe-sexe

, pr. 50 banl.

2. Aritmetica pract ca cfi exercig tie calculi si probleme resolvate. Parte', II-a pentru usuld clasel
IV-a primare de ambe-d'exe

nr. 1 led.

3. Geometria pract1ei eu unt mare nurnefd de exercitil grafice yi problernepumerice resolvate, pentru u. aliT clapr. I led, 50.
selord ?ncepetere

IL Cursult. Secundara
I. Aritmeticit cu micT deprinderl de rationamentu sit cu
and mare num6ril de probleme si de exercitiT de calculh pentru
Itsuld clasel I-a secundare de ambe-sexe. . pr. 1 led, 50.

..... .

2. Aritmetica Teoretica, Partea I-a, pentru clasa

a II-a secundara,

pr. E leT.

3. Aritmetica Teoreticii, Partea II-a, pentru clasa

a III-a secundara

www.dacoromanica.ro

pr. 2 leT, 50.