"Tighelul" sau "cusut naintea acului"

"Unul dintre punctele foarte cultivate este tighelul. Este r spndit pe tot
cuprinsul rii, fiind folosit la conturarea modelelor de pe c mi i fe e de mas .
Execuia: ntrim firul cu care lucrm, trecndu-l pe fa, de la drepta spre stnga,
peste un anumit numr de fire din estur i scondu-l apoi pe dos. Mergem mai
departe pe dos, tot n linie drept, peste acelai numr de fire, apoi revenim n
continuare pe fa. Aceast micare se repet pn la capt, obinndu-se astfel o
linie drept ntrerupt, att pe fa ct i pe dos. (...) revenim pe acelai fir, n
sens invers, completnd golurile rmase (...)"

Variante ale acestui punct: "ocolul" i "zig-zagul", prezentate n continuare.

https://www.youtube.com/watch?v=Mik-lMyv4WI

Zig-zagul

"Este vorba de un punct complementar. El se execut ca i ocolul, numai c

primul se lucreaz n linii verticale i orizontale, iar cel de-al doilea numai n linii
oblice. Este un punct ajuttor, care nu contureaz modelele, ci numai le
contureaz.
Execuia: Facem pe fa o linie oblic, de la stnga spre dreapta, peste un numr
de fire; nfigem acum, fcnd pe dos o linie oblic invers celei de pe fa, pe
acelai numr de fire, apoi l scoatem pe fa i continum astfel micrile pn
la terminare.
Ne ntoarecem apoi, completnd locurile rmase libere.
Zig-zagul poate fi executat n dou culori."

n imagine dou detalii cu zig-zag pe tergare de la expoziia "n urma acului.

Romnii de peste Bug", organizat la Muzeul ranului Romn:

Stnga: zig-zag atipic, realizat ca jumti de cruciuli (linii oblice), combinate cu linii
verticale.

Dreapta: zig-zag n dou culori (se coase ntr-un sens cu o culoare, iar la ntoarcere se
completeaz cu a doua culoare.)
Punctul "btrnesc" sau n "rumnescuri" (1)

Se lucreaz pe baz de tighel, cusndu-se repetat peste anumite liniue.

n colaj:
1. i 2 - imagini din "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu
Florescu
3. - execuia modelului de la 2; s-a cusut cu a mouline n 2 fire, peste 3 fire de
pnz
4. - detaliu din altia uneii ii de Vlaca, tot din cartea "Broderiile la romni"

Descrierea punctului:

"Aa cum indic denumirea, acest punct este considerat ca o rmi din
trecutul broderiei. Obiectele brodate cu ajutorul lui, mai ales iile, r spndite
ndeosebi n regiunile muntoase, atrag atenia prin caracterul lor net de produs
popular, fiind n acelai timp de o valoare artistic remarcabil. Se lucreaz ntr-o
singura culoare, iar pentru a imprima o strlucire mai mare modelului, se execut
uneori concomitent i n fir de aur, fir de argint sau beteal .

Execuia: Facem o linie orizontal pe fa, spre dreapta, nfigem acul peste un
numr de fire, fcnd o linie vertical n jos, pe dos, peste acelai num r de fire;
tragem acul pe fa, ne ntoarcem n punctul de unde am plecat, f cnd astfel
verticala i pe fa. Repetm aceeai vertical de cteva ori, lsnd firul afnat.
Din captul de jos al verticalei se face din nou o orizontal, peste acelasi numar
de fire. Apoi verticala a doua se repet de cteva ori pe fa i pe dos i aa mai
departe, formnd o scar.
Pentru a forma un model, de la captul scrii facem o linie orizontala spre
dreapta, pe fa, o vertical n sus pe dos, respectnd acelai numr de fire; apoi
o orizontal spre stanga, repetat de cteva ori, ca i verticalele de mai nainte.
Tot aa facem scara i n sens invers. (fig 1)

Punctul btrnesc este format pe fa din linii verticale i orizontale, a c ror

direcie nu se mai poate distinge exact, din cauza firului lsat destul de afnat,
dnd astfel impresia unui punct btul destul de regulat, cu relief. (fig 2). Este de
remarcat c muscelencele susin c aceast custur se face lsndu-se firul
afnat din fuga acului."
(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)
Punctul "btrnesc" sau "rumnescuri" (2) - variante regionale

Explicaii din cartea Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de

pionieri", de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag

PUNCTUL BTRNESC
"Are aspect reliefat. Se lucreaz pe baz de tighel (...). Punctul b trnesc de
veche tradiie este specific Moldovei, Munteniei i Olteniei, unde a avut o larg
rspndire n ornamentarea cmilor femeieti."

PUNCTUL BTRNESC DE MUNTENIA

"Denumit n Muscel i punct gras, se lucreaz n dou sensuri - orizonatal i
vertical -, realizndu-se diverse forme, determinate de factura modelului."

PUNCTUL BTRNESC DE MOLDOVA

"Lucrat n aceleai sensuri, apare deseori compartimentat n unit i p trate, care
imprim o pronunat consisten motivului ornamental."

PUNCTUL BTRNESC DE OLTENIA

"Se lucreaz n diferite sensuri - orizontal, vertical i oblic -, i prin relieful s u
mai redus permite o mai uoar descifrare a motivului ornamental

Jumtate de cruciuli

Pentru custuri fcute cu o ln groas, jumti de cruciuli (dispuse aici n

iruri orientate spre stnga i sprea dreapta) sunt suficiente pentru a da form
modelului.
Pentru c aceasta iie este foarte veche, din secolul XIX, lna tocit ne permite s
vedem bine dispunerea liniilor.

Observaie: Modelul de la alti a fost cusut cu jumti de cruciuli, ns liniile

de demarcare dintre benzile de model sunt cusute cu punct oblic (la care
liniuele se suprapun un pic una peste alta
Punctul oblic

"Este punctul folosit, ntr-o mare msur, la delimitarea rndurilor de alti , a

rurilor pe mnec i la marginea gulerului.
Are aspectul unor linii piezie, care se lucreaz de la stnga la dreapta,
nfigndu-se acul jos, cu un fir mai spre stnga, iar sus cu un fir mai spre
dreapta. Se creeaz astfel un punct de custur, n sens oblic, care se repet,
des, unul lng altul (acul se nfige n fiecare ochi de pnz) pe lungime."
Explicatii din Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de
pionieri i colari de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag

Observaie: n funcie de grosimea fibrei pnzei i a aei de cusut, acest punct se

poate coase "n fiecare ochi de pnz" (ca n explicaia de mai sus) sau mai rar,
la 2,3 fire. n imaginile de mai jos se vede c liniuele sunt repetate la o mic
distan, dar ele sunt totui mai nclinare dect la jumtile de cruciuli i se
suprapun un pic.

Linii oblice avem i la delimitarea bentiei de la gura acestei cmi:

in imagine:
Stnga - iie veche de Muscel, colecia Adrian Oianu
Dreapta - iie de Cernui file:///C:/Users/Ana/Pictures/iie/Cernauti/Cern%C4%83u
%C5%A3i.htm
Tehnici de cusut romneti
Pagin apreciat 15 Septembrie 2013

"Butucul" / "toiagul"

Explicaii din cartea Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de

pionieri", de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag:

"Butucul este punctul prin care se simplific executarea unui ir de cruci. Apare cu o
singur diagonal (jumtate de cruce) lung, care servete la realizarea a 3-4 cruci,
nirate ntr-un rand, iar peste aceast diagonal vor trece, n sens invers, 3-4 diagonale
scurte (attea cruci cte dorin s realizm). Se execut n felul urmtor:
Scoatem acul n coll de jos din stnga al unui dreptunghi imaginar, care reprezint
spaiul ocupat de 3 sau 4 cruci (care corespunde ca numr de fire) i-l trecem n linie
oblic n colul de sus din dreapta. nfigem apoi acul, l trecem pe dos n sens vertical i-l
scoatem n colul de jos din dreapta.
Dup ce am realizat aceast diagonal lung, pornim cu diagonalele scurte, n sens
invers, peste cea lung, trecnd peste ea de 3 sau 4 ori, la distane egale, formnd
astfel 3 sau 4 cruci." (fig. 1)

Butucul" nu numai ca sporete viteza de execuie a custurii, dar efectul ob inut

este diferit de custura "n cruci", pentru c d aspectul de haur ordonat , n
timp ce crucile creeaz o suprafa mai mat. Evident, trebuie sa avem grij s
coasem liniuele de suprafa n aceeai direcie.
Totodat, prin alternarea unor "butuci" cusui n cele patru direc ii, pot fi ob inute
diferite modele, cum se observ n detaliul de iie din figura 3.

Personal cred ca se poate coase cu pai mai marunti dect cruciuli ele, folosind
acest punct.

Am folosit punctul "butuc" doar pentru suprafaa cusut cu roz. Este cusut cu a
mouline n 4 fire (se poate i cu a mai groas, n 6 fire de exemplu, dar am cusut aici
pentru o cmau de copil i nu am vrut s ncarc materialul.)
"Butucul" este alternat n acest model cu "cruciulie" (cu galben i verde, tot n 4 fire),
"tighel" i "peste fire" (cu negru, n 2 fire).
Aceasta este interpretarea pe care am dat-o eu modelului, evident c el poate fi cusut n
ntregime n "cruciulie" i "tighel".

"Stelua"

"Un punct interesant este fr ndoial i stelua. I se spune astfel ntruct are
forma unei stelue cu opt raze care pornesc dintr-un centru comun.
Poate fi lucrat cu dou fee.

Execuia: ntrim firul, scondu-l n unghiul de jos din stnga, apoi nfigem acul
n centru fcnd o linie oblic pe fa. De aici facem pe dos o linie orizontal spre
stnga, ne ntoarcem i completm linia orizontal pe fa; tot din centru facem o
linie oblic pe dos, scond acul pe fa n unghiul de sus din stnga. Completm
linia oblic pe fa, din centru ne ridicm apoi cu o vertical pe dos, completnd-o
pe fa; pornim din centru cu o linie oblic pe dos, scond acul n unghiul de sus
din dreapta; ne ntoarcem n centru, completnd linia oblic; facem apoi o linie
orizontal pe dos, spre drepta, completnd-o pe fa; din centru ne coborm apoi
cu o linie vertical pe dos, i scond acul o completm pe fa. Tot din centru
pornim cu o linie oblic pe dos, scond acul pe fa n unghiul de jos din dreapta.
Continund tot aa, vom avea un ir de stelue cu cte 7 raze. Pentru a avea i
raza a 8-a, ne ntoarcem completnd golurile rmase pe fa i pe dos."
(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)
n colaj este prezentat un detaliu de cma romnesc din colecia Muzeului
Metropolitan din NY. n broderie se pot observa stelue i
tighel.http://www.metmuseum.org/collections/search-the-collections/159148?img=3

Custur "peste fire" sau "drug"

n colaj:
1). detaliu de iie, combinaie de custur "peste fire" (liniile groase) i "tighel"
(liniuele mai subiri).
A fost cusut cu a mouline, n dou fire, pasul de cusut fiind peste 3 fire de
estur.
2). detaliu de alti de la o iie de Basarabia, din colecia Muzeului Naional de
Etnografie i Istorie Natural din Chiinu
"Drug", cu care se tivete marginea (ndoit sau nu) a pnzei

Se folosete la tivirea partii de sus a iilor, a deschiderii de pe piept sau a

mnecilor.
Pnza poate fi ndoit, n cazul unui material mai fin, sau nu, dac este suficient
de solid.

n colaj:
- tivul unei mneci de cma (a mouline n 3 fire, ar fi mers mai bine doar n 2
fire); am scos un fir acolo unde am ndoit pnza, dar a fost ideea mea, nu cred c
aa se face de regul. :D

- iie de Bucovina, cu marginile de la gt i de la mneci tivite cu drug. La gt,

firul care strnge iia poate fi trecut prin pnz pu in sub drug sau n jurul
acestuia. (n al doilea caz, prin strngere se obine o spirala eleganta. :) )

"Punctul oblic"

Explicatii din Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de pionieri i

colari de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag:

"Este punctul folosit, ntr-o mare msur, la delimitarea rndurilor de alti, a rndurilor
pe mnec i la marginea gulerului.
Are aspectul unor linii piezie, care se lucreaz de la stnga la dreapta, nfigndu-se
acul jos, cu un fir mai spre stnga, iar sus cu un fir mai spre dreapta. Se creeaz astfel
un punct de custur n sens oblic, care se repet, des, unul lng altul (acul se nfige n
fiecare fir de pnz) pe lungime."

n colaj:
- altia unei ii de Basarabia, aflat la Muzeul Naional de Etnografie i Istorie
Natural din Chiinu
- gulerul unei ii de Oltenia, imagine trimis deLicuriciu De Teleorman (mai multe imagini
aici:https://www.facebook.com/media/set/?
set=a.573330096036890.1073741831.564544280248805&type=1)
"custur pe dos (numit i aleas la mn)"/
"Punctul n linie oblic pe dos"
"Punctul urzit la un fir" / "cusutul urzit pe fir"
(n englez "brick stitch")

"Modelul fcut cu acest punct se aseamn cu cel fcut cu punctul n linie

dreapt, ns modul de execuie este altul, i anume: se pornete pe fa de la
drepta spre stnga (...) n linie orizontal, ns pe dos nu se mai continu
orizontal, ci se trece pe firul al doilea printr-o linie oblic , revenind pe fa la
jumtatea orizontalei precedente; se face o alt orizontal pe fa, avnd aceeai
lungime i continum (...).
Se lucreaz n mai multe culori ..."
(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)

Dei n cartea menionat acest punct este numit bnean, el este prezent i n
alte zone, pe fote sau cmi. Este ntlnit la bordurile altielor din Bucovina i
Moldova.
Modelul din colaj: detaliu de alti din Basarabia
https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=701595839866656&set=a.581189321907309.155835.581148175244757&type=3
&theater
S-a lucrat pe o pnz groas, liniuele fiind cusute peste 4 fire, cuborndu-se
peste un fir.

"Punctul bnean n linie orizontal"

"Punctul pe dos"

n "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu, aceast

custur este numit "Punctul bnean n linie orizontal"

"Se lucreaz n linii orizontale, mergnd tot naintea acului, pentru care fapt i se
mai spune i <dusuri>.
Execuia: Lum pe ac un numr de fire de la drepta spre stnga; lsm pe fa alt
numr de fire, i mergem cu acul tot nainte pe fa i pe dos, formnd o linie
orizontal i urmrind firul. pentru executarea unui anumit model pe care l
stabilim de dinainte, rndurile urmtoare se fac astfel ca liniile orizontale de pe
fa s redea textura modelului. (...) Acest punct n linii drepte se folosete mai
ales la ornarea tergarelor. tergarele de Banat, lucrate mai ales n broderie
roie, sunt de o prospeime i o vioiciune uimitoare.
Este de remarcat c broderia cu acest punct se aseamana cu alesturile lucrate
n rzboi."
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

n Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de pionieri", de Paul

Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag, aceast custur este numit "punctul
pe dos".

"Punctul pe dos se realizeaz dup principiul alesului n rzboiul de esut, firele

pnzei pe care coasem putnd fi considerate drept urzeala pe care alegem. Se
lucreaz pe dos, cu firul dus de la o margine la alta a suprafe ei ornamentate.
se execut cu firul tras prin pnz, de la dreapta spre stnga, n sens orizontal,
lund pe ac un anumit numr de fire i trecnd peste un anumit num r dintre
acestea, dup cum indic modelul. Dup ce ajungem la marginea modelului, ne
ntoarcem i naintm n sens invers (dar tot orizontal), realiznd rndul urm tor,
care se ntinde alturi de cel precedent."
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

n Peasant Art in Roumania de Gheorghe Oprescu, 1929 (pag. 66), n capitolul

Broderiile, autorul menioneaz acest custur drept alternativ mai simpl la
punctul de ncre folosit pentru ncreul de sub alti:
"A rather similar effect can be obtained with somewhat less trouble in the
following way. Silken threads are run through the material in paralel lines, but
without raising the fabric into relief, in such a manner that a pattern is formed by
the contrast between the worked and the plain patches; the result in design is
nearly always geometrical. (Traducerea n limba romn: "Un efect destul de
asemntor poate fi obinut cu ceva mai puin efort n modul urm tor: fire de
mtase sunt trecute prin material, n linii paralele, dar fr a ridica materialul n
relief, astfel nct modelul se formeaz prin contrastul dintre suprafaa lucrat i
cea lsat liber. Rezultatul este aproape ntotdeauna un design geometric.")

Punctul "aete" (fig 1)

"Folosit la cmile de Hunedoara, acest punct are o mare asemnare cu punctul

<btrnesc>, tehnica diferind ns complet de a acestuia. Punctul <aete> se
realizeaz pe baza principiului aplicat la punctul <pe dos>, trgndu-se firul de la un
capt la altul al suprafeei ornamentate. La punctul <aete> firul se trage ns pe fa.
Pentru a obine aspectul buclat al custurii, la fiecare punct al firului tras se ine o bucl
mic (cu unghia degetului mare de la mna stng), avndu-se grij ca fiecare bucl s
fie realizat n mod egal."

Explicaii din cartea Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de

pionieri", de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag

Observaie: n imaginea desenat acul este reprezentat ca nepnd pnza n mod

repetat. Aceasta doar pentru a indica paii succesivi; evident c, pentru a realiza
buclele, fiecare pas al acului trebuie fcut individual.

Punctul "pe dos" menionat n descriere este

acesta:https://www.facebook.com/TehniciDeCusutRomanesti/photos/a.56548906348766
0.1073741828.564544280248805/565551996814700/?type=3&theater
.................

n fotografii: terminaia mnecii unei cmi de Hunedoara, zona Pdureni, satul

Btrna.
Am indicat printr-o linie roie direcia de coasere, i pe faa materialului i pe spate.
Punctul "aete" (fig 2)

n fotografii: custur de pe mneca unei cmi de Hunedoara, zona P dureni,

satul Btrna.
Am indicat printr-o linie roie direcia de coasere, i pe faa materialului i pe
spate.

................
Restul custurii este:
- n punctul "butuc" (nu cruciulie, deci), n suprafeele mari cu
modelhttps://www.facebook.com/TehniciDeCusutRomanesti/photos/a.565489063487660
.1073741828.564544280248805/569227086447191/?type=3&theater

i
- "peste fire", grupurile de 4 puncte galbene i "Z"
mov https://www.facebook.com/TehniciDeCusutRomanesti/photos/a.565489063487660.
1073741828.564544280248805/566048683431698/?type=3&theater
"Creul pe cutulie" / "urzit pe creuri"

"Locul pe care sunt aplicate custurile este reprezentat de o serie de cute cu ajutorul
crora se realizeaz gura de la gt a iilor. Pentru a se da la gt lrgimea necesar, se
merge naintea acului pe toat lrgimea iei care trebuie ncreit. Se trag astfel mai
multe fire paralele, strngndu-se toate la capt, att ct este necesar. Prin strngerea
acestr fire se formeaz acele cutulie de care am amintit (fig. 1). Cutele sunt un
element din tehnica croiului cmii.
Peste aceste cutulie intervenim cu punctul de Banat n linie orizontal.

EXECUIA: Primul rnd se execut lundu-se cteva fire din captul cutulielor, srim n
linie dreapt peste attea cutulie cte arat modelul pe care-l urmrim. celelalte
rnduri se execut la fel, spaiul dintre ele find de un fir (fig. 2)."

(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)

...............
Mulumesc Lila Liliana pentru permisiunea de a folosi fotografia cu detaliul de mnec:
cma din satul Tilecu / Bihor, pe valea Criului Repede
"Ciupagul"
Prima cma din colaj, cu ciupag cusut cu a neagr: http://alba24.ro/foto-video-
camasa-cu-ciupag-zadia-cojocul-si-naframa-ce-compun-portul-popular-femeiesc-din-
salciua-prezentate-la-muzeul-unirii-216853.html

A doua cma din colaj, cusut cu a albastr, este din colecia Muzeului
Metropolitan din NY:http://www.metmuseum.org/collections/search-the-
collections/159148?img=

De dou zile ncerc s mi dau seama ce custuri sunt aici. :) Am oscilat ntre
"urzit pe creuri" i "urzit pe fir" i am tot reeditat comentariile la imagini. Care
este diferena ntre cele dou custuri?

La "urzit pe creuri" (numit i "creul pe cutulie"), firul cu care se coase merge

pe toat lungimea pnzei, de la stanga la dreapta i invers. Este folosit, aa cum
i indic numele, la strngerea i ornamentarea creurilor, de exemplu la
ciupag.https://www.facebook.com/TehniciDeCusutRomanesti/photos/a.56548906348766
0.1073741828.564544280248805/565551910148042

La punctul "urzit pe fir", firul coboar oblic pe spatele materialului dup fiecare
liniu orizontal cusut. Custura pare c se realizeaz n
pante.https://www.facebook.com/TehniciDeCusutRomanesti/photos/a.56548906348766
0.1073741828.564544280248805/565551860148047/?type=3&theater

ntr-un final, cu ajutorul unei imagini mai clare, am ajuns la concluzia c cele
dou puncte sunt combinate pe aceeai suprafa ornamentat. Iat cum!

n imagine avem detalii de custuri de pe o cma de Rupea, Braov (mai multe

detalii au fost postate de Emily Er aici https://www.facebook.com/media/set/?
set=pcb.520226561416560&type=1)

1 i 2 sunt de la gura cmii, 1 find bentia aplicat peste cutulie, iar 2 cus tura
care fixeaz i nfrumuseeaz cutuliele.
3 este custura de pe cutuliele care strng mneca n partea de jos.

Cum au fost cusute aceste 3 zone?

1 - banda aplicat este cusut exclusiv "urzit pe fir". Se observ , mai ales la
custura cu verde i albastru, dispunerea n pant a liniuelor.

2 - Custura de pe cutuliele care stng cmaa la gt, combinaie de "urzit pe

creuri" i de "urzit pe fir". Mai nti s-au format creurile, cu fir alb ascuns. Peste
creuri s-a cusut, doar cu fir rou, un model "urzit pe creuri" (firul merge
orizontal, pe toala limea pnzei, de la stnga la dreapta i invers.) Acest timp
de custur este exact cel folosit la
ciupag. https://www.facebook.com/TehniciDeCusutRomanesti/photos/a.5654890634876
60.1073741828.564544280248805/565999940103239/?type=3&theater
n cazul cmii de fa, banda nu coboar aa de mult ca la un ciupag, ci doar
civa centimentri. S-a optat, n schimb, pentru un alt efect care s nfrumuse eze
cmaa. :) Peste acest "urzit pe creuri" de culoare roie s-a intervenit cu o
custur "urzit pe fire", fiecare pas al custurii find reprezentat de o cutuli . S-a
cusut de data aceasta cu albastru i verde (motivul "ochi") i rou ("X"-urile
dintre "ochi"). Aceast custur are ceva mai mult volum decat prima, de aceea
putem i distinge ntre cele dou custuri cu fir rou. Att "ochii" ct i la "X"-
urile sunt forme alctuite din linii oblice, corespunznd astfel pantelor care se
creaz atunci cnd se coase "urzit pe fire".

3 - Pe cutuliele care strng mneca n partea de jos s-a cusut tot cu aceast
combinaie de puncte: rou, albastru i verde "urzit pe fire"; iar gri (probabil
negru decolorat) tot "urzit pe fire" n interiorul modelului i "urzit pe cre uri" la
firele care delimiteaz modelul n partea de sus i de jos, fixnd cre urile i
conferind rezisten custurii.

"ncreul de sub alti"

n Arta rneasc la romni, publicat n anul 1922, Gheorghe Oprescu menioneaz,

n capitolul Broderiile, n cadrul enumerrii diferitelor tipuri de custuri folosite la
realizarea straielor populare romneti, punctul de ncre de la partea de sus a
mnecilor cmii, descriindu-l apoi n detaliu: ntre umere alti i custura de pe
mnec, se gsete de foarte multe ori o broderie numit ncre sau ncreeal,
aezat n partea de sus a braului, lucrat cu a alb sau galben, mai rar de alt
culoare, i constnd din motive exclusiv geometrice. Cartea ofer i o serie de
frumoase imagini cu ii, inclusiv fotografii de ncre lucrat cu punct specific de ncre, din
colecia personal a autorului sau din alte surse.
n varianta n limba englez a aceleiai cri, publicat n anul 1929, autorul face o
descriere mult mai detaliat a ncreului, necesar cititorilor strini pentru a nelege n
ce const aceast tehnic. El prezint aici dou tehnici de cusut folosite n acea
perioad la realizarea ncreului de sub alti, i anume punctul tipic de ncre, pe care l
denumete embosare , mai spectaculos si mai complicat de realizat, i o tehnic
alternativ, mai simplu de realizat, pe care o identificm ca fiind punctul urzit pe fir:
Special reference should be made to another stitch which is used, almost without
exception, to work the part of the smock which lies between the shoulder-piece and the
sleeve. The design of the former runs at right angles to that of the later, the colour
scheme, which frequently consistes of an array of vivid lines, being the same in both
cases. The embossing stitch is used to work the entervening space an inch or two in
width between these two embroidered parts, so as to effect a transition from one to
the other. The sole effect there is no other is to soften the contrast and to carry the
eye across from one to the other without jar. The embossing is usually done in silk,
white like the material, greyish or faintly yellow, this being used either alone or
(especially in the Bukovina) combined with other colours and even with glass beads.
The thread is visible on the right side of the material only, on the wrong side it is
practically concealed. The embossed patterns are taken vertically down the sleeve, the
embroidery thread folowing a zig-zag course between two threads of the material which
lie fairly close together. It is then gently pulled up. The design is formed by leaving
unembroidered patches between these lines of honeycombing. The whole thing is
calculated with the utmost accuracy, for the slightest error would distort the pattern. It
looks simple, but in actual fact, the work is highly intricate and exacting. A rather similar
effect can be obtained with somewhat less trouble in the following way. Silken threads
are run through the material in paralel lines, but without raising the fabric into relief, in
such a manner that a pattern is formed by the contrast between the worked and the
plain patches; the result in design is nearly always geometrical. (Traducerea n limba
romn: Trebuie s ne referim, n special, la o alt tehnic de cusut, folosit, aproape
fr excepie, la realizarea prii de cma aflat ntre alti i mnec. Designul celei
dinti este dispus n unghi drept fa de cel al ultimei, schema de culori, constnd
frecvent dintr-o serie de benzi viu colorate, fiind aceeai la ambele. O custur de
embosare este folosit pentru a lucra spaiul lat de un inch sau doi aflat ntre
aceste dou pri brodate, astfel nct s se efectueze o tranziie de la una la cealalt.
Singurul efect nu exist altul este de a atenua contrastul i de a transporta ochiul,
fr discordan, de la un cmp la cellalt. Custura de embosare se realizeaz de
obicei cu fir de mtase, alb ca materialul, gri deschis sau galben pal, utilizat fie singur,
fie (mai ales n Bucovina) n combinaie cu alte culori i chiar cu mrgele de sticl. Firul
este vizibil doar pe faa materialului, pe spatele acestuia el este practic ascuns.
Modelele acestea n relief sunt lucrate pe vertical, din partea de sus a mnecii n jos,
firul de brodat urmnd un curs de zig-zag ntre dou fire de material apropiate. Firul este
apoi tras uor n sus. Modelul se formeaz din poriunile de material lsate nebrodate
ntre aceste linii de ncre. Totul este calculat cu cea mai mare precizie, pentru c cea
mai mic greeal ar distorsiona modelul. Pare simplu, dar este, de fapt, o munc
extrem de complicat i de acuratee. Un efect destul de asemntor poate fi obinut cu
ceva mai puin efort n modul urmtor: fire de mtase sunt trecute prin material, n linii
paralele, dar fr a ridica materialul n relief, astfel nct modelul se formeaz prin
contrastul dintre suprafaa lucrat i cea lsat liber. Rezultatul este aproape
ntotdeauna un design geometric. (OPRESCU George Peasant Art in Roumania ,
1929. P. 66)

O descriere i ilustrare foarte clare a tehnicii de realizarea a punctului de ncre am gsit

n Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de pionieri i colari de
Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag.
Se lucreaz pe dos, n sens vertical, de la marginea de jos a ncreului spre marginea
de sus i invers. Se compune din puncte drepte, orizontale, executndu-se astfel: se
face o linie vertical pe dos, pe un anumit numr de fire, apoi se scoate acul pe fa,
unde, pe un anumit numr de fire, se execut o linie orizontal spre stnga. Se
introduce din nou acul pe dos, se execut iari o linie vertical pe dos, se scoate acul,
de data aceasta executndu-se pe fa o linie orizontal spre dreapta i aa mai
departe.
Se continu astfel pn la marginea ncreului, unde se trage puin firul, pentru a ncrei
irul fcut. La ntoarcere se procedeaz la fel, urmrindu-se modelul cu atenie.
Deci, pe dos se fac verticalele, iar pe fa orizontalele. (PETRESCU Paul, SECOAN
Elena i DOAG Aurelia - Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de
pionieri)

Mai multe detalii n curnd, ntr-un album dedicat exclusiv ncreului.

"Coli de lup", tip de finisare a poalelor cmilor. Rolul acestui motiv este de protecie.
Descrierea detaliat a execuiei o putei urmri n acest
album: https://www.facebook.com/media/set/?
set=a.571849036184996.1073741830.564544280248805&type=1&notif_t=like

Bordura cu "colii de lup" poate fi realizat prin mpturirea pnzei, ca n imagine, sau
din dantel. Motivul poate aprea i ca broderie.
De asemenea, el este prezent, cu acelai rol de protecie, realizat din lemn, pe garduri
sau n florriile care decoreaz streainele caselor.

Mai mult despre simbolul "colilor de lup" putei citi pe pagina Semne
Cusute:https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=604134529612788&set=a.603904252969149.159832.581148175244757&type=3
&theater

"Gurelele"

"Acest punct se ntrebuineaz de obicei la tivuri. Fixarea tivului care se obine prin
ndoirea marginii pnzei se face cu ajutorul gurelelor.
Execuia: scoatem din pnz un numr de fire, att ct dorim s fie de late gurelele.
Dup aceea ncepem s lucrm, strngnd ntr-un la, cu firul de a din ac, cte un
grup de fire din pnz, grup pe care l fixm, lund pe ac cte dou fire din tiv. Trecem
apoi la un alt grup de fire i continum tot aa, pn la terminarea rndului, obinnd
astfel fixarea la un capt a grupelor de fire; pentru fixarea lor i la cellalt capt,
procedm tot ca mai sus.
Tivurile cu gurele sunt folosite la feele de mas, erveele i constituie puncte
ajuttoare pentru executarea ajururilor."

(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)

Mulumim doamnei Stefania Pele :) , care ne-a trimis un tutorial n care este
demonstrat aceast custur (mai exact de la minutul 6:30). Doamna din video coase
peste 4 fire:https://www.youtube.com/watch?v=vzWTBASomRk

"Ajurul cu gurele"

"Poate unul dintre punctele cele mai nelipsite din custurile romneti este
ajurul cu gurele. Se ntrebuineaz n toate regiunile rii. Tipul principal a
generat mai multe variante. Realizarea lui are loc prin scoaterea de fire. n felul
acesta se obin gurele sau goluri pe o parte i pe alta, deasupra crora se pot
broda diferite modele.

Execuia: un ajur cu fire scoase simplu se execut n felul urmtor: dup ce am

fcut gurelele pe ambele pri, pe limea pe care dorim s-o aib ajurul, lum
cte un grup de fire, iar altul l lsm ca i la o estur . Ne ntoarcem, lund pe
ac firele lsate - i continum n acest fel, fcnd crescturi i sczturi, pentru a
realiza modelul dorit.
Ajurul cu gurele poate fi executat i n mai multe culori."

(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)

"Ajurul cu pianjn"

"Un alt ajur cu gurele ntrebuinat n custura romneasc este cel numit pianjen. Se
lucreaz n rotogoale, n form de bnui, legate ntre ele cu un fir.

Execuia: Lum cu acul un grup de gurele, pe care le strngem la mijloc cu un nod, n

jurul cruia mai revenim de cteva ori, formnd o estur rotund n form de
pianjen; trecem apoi cu firul mai departe, lund pe ac un alt grup egal de gurele ca la
prima micare i continum tot n aceeai manier, formnd un ir de grupuri de
gurele, strnse n cte un nod, n jurul cruia se ese un pianjen.
Este mult ntrebuinat la cmile brbteti, feele de masa, etc."

(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)

Un tutorial (n limba spaniol) demonstreaz aceast

custur: https://www.youtube.com/watch?v=YtXPywA3i9Y

i continuarea lui descrie execuia florii de la intesecia a dou rnduri de

ajur:https://www.youtube.com/watch?v=gg_oC3ZrpNY
"Ajurul cu fileu"

"Execuia se face astfel: lum pe ac un numr de fire, de la stnga spre dreapta; batem
acest grup ct mai des i mai strns, formnd o linie dreapta orizontal; ne lsm n jos,
lund pe ac acelai numr de fire i, fcnd aceeai micare, cptm o linie vertical.
Lucrnd mai departe n acelasi fel, obinem un zig-zag format din linii orizontale i
verticale foarte bine btute. Dupa aceea ne ntoarcem n sens invers i completm zig-
zag-urile, formnd astfel ptrate pe toata lungimea de care avem nevoie.
Este bine ca pnza pe care lucrm s aib o textur regulat, ct mai subire, ca sa
putem strnge firele i s cptm goluri ct mai mari, pe deasupra crora se intervine
cu un punct de estur, realizandu-se diferite motive.
Ajurul cu fileu este de un mare efect decorativ. Se cultiv foarte mult n Banat i
Transilvania."

(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)

"Ajurul cu fire rsucite"

"Deosebit de interesant este ajurul cu fire rsucite, care nu este prea frecvent.
Acest ajur se realizeaz astfel: scoatem un numr de fire pe lungimea pe care
vrem s o dm ajurului; lsm apoi cteva fire nescoase; scoatem apoi pe
lumgime acelai numr de fire, ca la prima micare, lsm iari un numr de fire
nescoase i procedm tot aa pe toat lungimea pe care vroim s-o dm ajurului.
Pentru executarea ajurului lum pe ac un numr de fire din rndul cu fire scoase
i alt numr l lsm. Lum din nou pe ac acelai numr de fire, ca la prima
miscare, lsnd alt numr de fire egal cu cel de la a doua micare. Ne ntoarcem
napoi i lum pe ac firele lsate; n felul acesta facem o estur n rndul unde
au fost firele scoase. Trecem apoi acul pe sub firele nescoase la al doilea rnd
de fire scoase, fcnd aceeai estur ca la primul rnd, i tot aa pn la
completarea limii ajurului.
Pentru a cpta un model, n rndurile cu fire scoase lum pe ac un grup de fire,
pe care le rsucim cu firul din ac, formnd un drug. Acelai lucru n facem i la
celelalte rnduri cu fire scoase pe toat limea ajurului. Aceste druguri de fire
rsucite se fac pe distante mai late sau mai nguste, dup cum voim s facem
modelul."

(explicaii in "Broderiile la romni", de Elena Avramescu i Florea Bobu Florescu)

"ncutarea pnzei" / realizarea "cutulielor"

Descriere din Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de

pionieri i colari de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag:

"Cutele se execut prin tragerea unui fir de cusut prin pnz, lund pe ac un
numr egal de ochiuri i trecnd peste acelai numr de ochiuri. Pentru a realiza
un strat mai lat de cute, vor fi trase mai multe linii paralele, la distan e egale,
respectndu-se acelai numr de ochiuri. La sfrit pnza se ncreete,
realizndu-se cute egale i foarte dese (bine strnse), pentru a se putea coase
pe suprafaa lor."

Tehnici de cusut romneti

Pagin apreciat 12 Mai 2014 editat

Creuri la o cma din Budacu de Sus, Valea Budacului, Bistria-Nsud

Din colecia COLECTIONARUL INDRAGOSTIT DE FRUMOS

Putei admira cmasa aici:
https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=754647747908451&set=pcb.754649447908281&type=1&theater

https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=754648227908403&set=pcb.754649447908281&type=1&theater

https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=754648791241680&set=pcb.754649447908281&type=1&theater

https://www.facebook.com/photo.php?
fbid=754649314574961&set=pcb.754649447908281&type=1&theater

Creurile de Maramure

"Creurile de Maramure se caracterizeaz printr-o excepional finee i densitate. Se

realizeaz pe baz de fire scoase, n modul urmtor:
Se scoate un grup de 4-5 fire, lsndu-se nescoase acelai numr de fire. Se formeaz
astfel rnduri de fire scoase i nescoase (de la 4 la 8 rnduri). Pentru ncreire folosim
punctul "naintea acului", trgnd printre firele scoase 2 ae paralele (clcnd i ridicnd
acelai numr de fire n mod alternanat). Pentru rndul cre din mijloc se mai trag nc
dou ae, alturi de paralele, clcnd odat 12 fire i ridicnd i clcnd odat cte 4
fire.
Coliorii din margine sunt de asemenea realizai printr-o custur "naintea acului", dar
fr a scoate fire din pnz. Creurile de Maramure constituie ornamentul principal al
cmii din aceast zon."

Descriere din Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de pionieri i

colari de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag
Creurile de Fgra

"Au aspectul unui fagure i apar la mneca cmilor. Se realizeaz prin ncreirea
pnzei, purtnd acul pe lungimea poriunii ncreite cu ajutorul punctelor "naintea
acului" i "oblic" n 4-8 rnduri. Odat firele trase, se strng unul dup altul, crendu-se
astfel creurile n form de fagure."

Descriere din Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de pionieri i

colari de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag
Creurile de Gorj

"Se realizeaz printr-un sistem asemntor creurilor de Fgra, cu excepia faptului c

punctele de "oblic" sunt nlocuite cu puncte verticale. Firele se trag i n acest caz pe
rnd."

Descriere din Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de pionieri i

colari de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag
https://www.youtube.com/watch?v=eBIyTkJF3nk

PUNCTELE DE CUSATURI SI PUNCTELE DE ORNAMENTATIE

a)Punctele de cusaturi

Pentru diferitele cusaturi exista numeroase puncte care se impart dupa

importanta si intrebuintarea lor, in puncte de cusatura si altele cu ajutorul
carora infrumusetam tesaturile si care se numesc puncte de ornamentatie.

b)Punctele de ornamentatie
 Punctul de ramurica. Este cel mai important punct in broderiile colorate.
Cu el se lucreaza de obicei ramurile, coditele florilor si de aceea poarta
aceasta denumire.

Acest punct se lucreaza de la stanga spre dreapta. Se infige acul si se

fac in sens invers cateva puncte inaintea acului pentru a intari capatul atei ca
sa nu se desfaca la spalat. Se scoate acul pe fata la locul fixat, apoi se infige
cu cateva fire spre dreapta si se scoate pe jumatatea distantei propuse. Se
infige iarasi acul la distanta fixata catre dreapta si se scoate acul la jumatatea
ei. Se repeta mereu punctele pana se termina de lucrat modelul desenat.

Lantisorul. Acest punct se numeste astfel pentru ca se aseamana cu

un lant. Se tine materialul inclinat in asa fel incat sa se lucreze de sus in jos.
Se scoate acul in locul unde incepe modelul, se orienteaza ata in cerc de la
stanga la dreapta formand un lat pe care il tinem cu degetul mare de la mana
stanga. Se infige acul in locul de unde incepe modelul si se scoate cu cateva
fire mai jos prin lat formand primul punct.

Se continua la fel, infigand de fiecare data acul in punctul precedent,

apoi scotandu-l peste cateva fire mai jos si formand de fiecare data un lat prin
rotirea atei.

Se lucreaza astfel pana se termina modelul propus. In timpul lucrului

pentru ca lantisorul sa iasa egal, ata se lasa lejera, iar punctele se fac la fel de
mari. Punctul de lantisor se aseamana cu un lant format din mai multe bucle.

Punctul de feston. Se lucreaza de la stanga spre dreapta. Se fac

cateva inaintea acului din sens invers. Se scoate acul in partea de jos, apoi se
infige acul in partea de sus a acestuia, in linie dreapta, cu un fir catre dreapta,
scotandu-l apoi in linie verticala, in jos, si in trecandu-l prin latul facut. Se
trage firul si se formeaza in partea de jos a modelului nodulet(Fig. ).Se
lucreaza mai departe punctele, la fel, unul langa altul, pana se termina
modelul desenat.

Acest punct se poate lucra la linii curbe, frante sau rotunde.

. Modul de executie a punctului de feston

Punctul drug. Acest punct este foarte des intrebuintat si se lucreaza de la
stanga spre dreapta, in linie dreapta, rotunda sau orice alta forma. Scoatem
acul in partea de jos a modelului, la locul fixat il ridicam in linie dreapta si il
infigem deasupra modelului, la marginea lui scotandu-l apoi langa prima
impunsatura. Se trage usor firul de ata, pentru a nu-l strange prea tare. Se
continua astfel, urmarindu-se motivul imprimat
Punctul drug (a,b,c,d,e); modul de a broda petale cu punctul drug (f); bobi cu broderie plina (g);
urzitul conturului (h); urzitul mijlocului(i); brodatul (j)
 Punctul romanesc(cruciulita) si formarea motivelor romanesti.

Cusaturile romanesti, ca motive, se deosebesc de la un judet la altul,dar punctele cu care se lucreaza

sunt aceleasi peste tot. Cusaturile romanesti au diferite puncte, dar cel mai des intalnit este punctul de cruciulita,
fiind si cel mai decorativ. Modul de a se coase punctul cruciulita. Se fixeaza locul unde se plaseaza modelul dorit.
Apoi se stabileste pe cate fire se lucreaza cruciulita, tinand seama de grosimea materialului, de firul cu care
lucram si de marimea motivului pe care il aplicam. Acest punct se lucreaza de la stanga la dreapta, dupa cum
urmeaza : se scoate acul pe fata la locul fixat, apoi se numara in linie orizontala catre dreapta numarul de fire
propus, 2-3 sau 4 fire; din acest punct, coboram in linie dreapta cu acelasi numar de fire si infigem acul, luand
pe el catre stanga 2-3 sau 4 fire in linie orizontala; apoi scotand acul si tragand ata se formeaza prima linie a
cruciulitei. Se numara iarasi catre dreapta pe orizontala sus, numarul de fire propus, si infigem din nou acul,
scotandu-l cu 2-3 sau 4 fire catre stanga primei impunsaturi in linie orizontala, incheind cruciulita si facand
totodata prima impunsatura pentru a doua cruciulita. Continuam in acest fel pana terminam modelul propus.
Punctul cruciulita se lucreaza in diferite directii: orizontal, vertical sau oblic, asa cum cere modelul de pe hartia
milimetrica, care trebuie respectat intocmai.

El se mai poate executa si in alt mod, lucrand succesiv doua siruri de

puncte
 Punctul cruciulita

a,b,c,d,e-punctul cruciulita cu o singura fata; f-punctul cruciulita cu doua fete.

Tivul cu punct de gaurele si colt drept. Tivurile se fac la marginea diferitelor

obiecte, pentru a le da o terminatie frumoasa. Ele pot fi de diferite latimi: de la 0,5 cm la 10 cm. Latimea tivului se
fixeaza in functie de grosimea materialului si de marimea obiectului, de exemplu la o fata de masa cu lungimea de 1
m si latimea de 1 m se face un tiv lat de 2-3 cm.

Modul de executie al unui tiv lat de 3,5 cm: se masoara pe fiecare din cele 4 margini ale materialului (care
este taiat pe fir drept) cate 7,5 cm (3,5 cm latimea tivului de pe fata, 3,5 cm latimea tivului de pe dos, iar 0,5 cm
pentru indoit in interiorul tivului). Se pune cate un semn si se scoate cate un fir in dreptul sau pe fiecare latura a
fetei de masa. Atentie insa: firele nu se scot pana la capatul materialului, ci numai pana acolo unde se intalnesc cu
cele scoase de pe partea cu care formeaza unghi drept. Se scot apoi 5-6 fire alaturate, dupa grosimea
materialului. In punctul de intalnire, la colturi firele se taie, intarindu-se locul cu un mic festonas orientat cu
noduletele spre interiorul fetei de masa(aceasta pentru rezistenta la spalat). Daca firele de urzeala (din lungimea
materialului) sunt cumva mai subtiri decat cele din latime, scoatem in plus din lungime inca unul sau doua fire,
pentru ca spatiile degajate prin scoaterea firelor sa fie egale pe toate laturile materialului, si deci gaurelele sa aiba
aceeasi latime .

Se indoaie apoi 0,5 cm la margine, facand o muchie cu unghia pe fir drept. Se intoarce tivul si se prinde in
ace cu gamalie. Prin indoire la colt, materialul se suprapune de patru ori. Pentru ca tivul sa nu iasa in felul acesta
prea gros, se taie materialul din interior in forma de dreptunghi ca in fig. urmatoare. Tivul prins in ace cu gamalie se
insaileaza langa firele scoase pentru gaurele, mai intai in lungime. Se procedeaza la fel si cu celelalte doua laturi,
latimile, care se aplica peste capetele tivurilor insailate. La margine si peste tiv, colturile se cos cu punctul pe
muchie. Restul tivurilor se cos cu gaurele, care se executa asa cum vom vedea mai departe.
 Tivul cu gaurele si colt drept

a-taierea dreptunghiului din colt; b-taierea colturilor in aceeasi directie; c-insailarea tivurilor pe doua
laturi; d-tivuri cusute cu colturi in linii drepte.

Executarea gaurelelor la tiv. Gaurelele se pot lucra in mai multe feluri: gaurele simple, gaurele duble
drepte, gaurele in zig-zag, gaurele oarbe. De obicei, ele se fac la tivuri, dar de multe ori se pot executa si ca
garnituri la bluze, rochii sau la cusaturile romanesti.

Gaurele simple. Dupa ce sau scos firele si s-a insailat tivul la obiectul pe care-l avem de executat, se
lucreaza gaurelele pe dosul acestuia. Se tine lucrul cu tivul catre noi, pe degetul aratator al mainii stangi, ajutandu-ne
de degetul mare. Se lucreaza de la stanga spre dreapta, dupa ce mai intai s-a facut un nod mic la capatul atei, care
se introduce dedesuptul tivului. Cu o miscare catre dreapta a acului, se formeaza o bucla din ata care se tine cu
degetul mare de la mana stanga. In continuare se ia pe ac numarul de fire propus si prin tragerea firului se formeaza
un nodulet langa tiv, si totodata prima gaurica. Ea se fixeaza de tiv prin luarea a doua fire din acesta, in linie
verticala, in jos. Se continua astfel catre dreapta pana se termina operatia.

Gaurele duble drepte. Acestea se executa ca si gaurelele simple numai ca se lucreaza pe ambele parti.
Dupa ce s-a terminat primul rand de gaurele simple, se intoarce tivul cu marginea in sus si se lucreaza la fel si cea
de-a doua parte. Se ia pe ac acelasi grup de fire ca in primul rand. Deosebirea este ca acum, nemaiavand tiv,
prindem gaurelele numai de material, din care luam tot doua fire, ca si la tiv.

Gaurele in zig-zag. In mod special la acest tip de gaurele, cand se face primul rand, trebuie sa se ia un
numar egal de fire si mai ales un numar cu sot(4 sau 6 fire). Se face primul rand cu gaurele simple, ca mai sus, iar
randul al doilea se lucreaza la fel ca la gaurelele duble drepte, cu deosebirea ca, atunci cand se iau firele, jumatate
vor fi luate din primul manunchi, iar jumatate din urmatorul. Cand se termina firul de ata in timpul lucrului, capatul se
intareste si se baga in tiv. Cand se pune alt fir in ac, se face nod, care de asemenea se ascunde sub tiv. Pe partea
fara tiv, nu se face nod cand se incepe un fir, dar si la inceputul si la sfarsitul firului se fac cateva puncte inaintea
acului, din sens contrar, peste care se lucreaza apoi gaurele, intarindu-se astfel capatul ca sa nu iasa la spalat si
purtat.

Gaurele oarbe. Aceste gaurele se fac la tivuri foarte inguste. Se scoate un singur fir, iar daca materialul este
rar, nu e scoate nici unul. Aceste tivuri au o latime de 0,5 cm sau chiar mai putin si se lucreaza gaurele numai pe 2-3
fire. Aceste gaurele se lucreaza la fel ca si gaurelele simple cu un singur rand; dar deoarece se pot lucra si fara fir
scos, se pot face si in linii curbe sau oblice. Acest tip de gaurele este in genere foarte discret, foarte fin.
Modul de a coase gaurelele

a,b-gaurele simple; c-gaurele duble drepte; d-gaurele in zig-zag; e-gaurele oarbe.

Butoniera festonata

Noi vom invata sa executam butonierele festonate care sunt necesare obiectelor vestimentare, lenjerie de
pat si de corp. Se poate spune ca a sti sa confectionezi butoniere este la fel de necesar si folositor cu a sti sa cosi
nasturi.

Modul de a executa o butoniera festonata. Inainte de a face butonierele la un obiect oarecare, e bine sa
procuram mai intai nasturii, deoarece de marimea acestora depinde marimea butonierei. Lungimea butonierei trebuie
sa depaseasca cu 2-3 mm lungimea diametrului pe care il are nasturele, aceasta deoarece in timpul lucrului butoniera
se strange, micsorandu-se.

Butoniera festonata se lucreaza pe material dublu. Se da semnul de lungime a butonierei pe fir drept peste
care se coase cu punctul inaintea acului prinzandu-se ambele parti ale materialului. La capete se dau doua semne
verticale. Se urzeste apoi butoniera cu punctul inaintea acului, foarte marunt, de o parte si de alta cu 2-3 mm mai
sus si mai jos de semnul dat. In tot timpul lucrului trebuie sa se aiba grija sa se prinda cu acul ambele parti ale
materialului, pentru ca sa nu se destrame in timpul lucrului. Cand se surfileaza nu trebuie sa se depaseasca punctele
de latime dintr-o parte si alta a taieturii, pentru ca aceste puncte indica totodata si latime butonierei.

Punctul de butoniera se aseamana cu punctul de feston. El este insa mai rezistent, are noduletul dublu si se
lucreaza altfel. Se aseaza intotdeauna butoniera in linie orizontala pe degetul aratator de la mana stanga sprijinind cu
degetul mare materialul. Punctul pentru butoniera se lucreaza de la stanga la dreapta pe marginea dinspre noi
paralela cu corpul. Se infige acul pe sub taietura in capatul din stanga si se scoate varful lui la marginea urzelii(2-3
mm mai jos de taietura). Se ia firul de la urechea acului si se trece pe dupa varful lui, de sus in jos, de la stanga spre
dreapta, formandu-se o bucla: se scoate acul, se strange nodul tragandu-l in sus, la marginea taieturii. Se lucreaza
apoi la fel punct langa punct pana se termina prima parte a butonierei. La capatul ei se face o cheita. Aceasta se
executa astfel: se ia pe ac de 2-3 ori distanta care reprezinta latimea butonierei (capatul butonierei), se festoneaza
fin cu punctul de feston, cu noduletul catre butoniera si se formeaza astfel prima cheita. Aceasta are scopul de a
intari butoniera, dandu-i rezistenta necesara la spalat si la intrebuintare. Se trece apoi la festonarea celei de-a doua
margini. La capatul celalalt se face a doua cheita. La o butoniera corect facuta marginile stau alipite. O butoniera
care nu are marginile apropiate si drepte este foarte urata. De aceea se cere multa atentie si experienta la
executarea lor. In timpul lucrului, firul trebuie tinut drept si tras bine, iar impunsaturile trebuie sa fie foarte apropiate
una de alta, urmarind firul drept al materialului. Daca e posibil si materialul ne permite, e bine sa se faca cate un
punct in fiecare fir al tesaturii. Ata intrebuintata la executarea butonierelor se alege in functie de grosimea
materialului. La materialele subtiri se lucreaza cu ata subtire, iar la cele groase cu ata mai groasa.

Facand mai multe exercitii, fiecare eleva poate ajunge sa lucreze corect butoniere drepte si cu puncte
regulate.

Butoniera festonata

a-semnul butonierei; b-urzitul butonierei; c-surfilatul; d-modul de a coase punctul de butoniera; e-

butoniera terminata.
Cusutul nasturilor
Nasturii se cos asa cum s-a mai aratat pe partea opusa celei cu butoniere si in dreptul acestora la capatul

dinspre marginea fentei. Coaserea se executa cu piciorus.

Piciorusul este distanta dintre nasture si materialul pe care acesta se coase. Se scoate acul de pe dos pe
fata, in locul fixat pentru prinderea nasturelui. Se trece ata prin prima gaura a acestuia, se introduce acul in gaura a
doua pe deasupra, dupa care se infige in material langa prima impunsatura; cand tragem acul cu ata trebuie sa avem
grija sa lasam o distanta intre nasture si material. Se repeta cateva impunsaturi(5-6). Trebuie avut grija ca
impunsaturile sa fie cat mai apropiate, deoarece altfel materialul se strange sub nasture. Se invarteste ata in jurul
firelor de sub nasture, de la acesta spre material, formandu-se astfel piciorusul). Cu cat un material este mai gros cu
atat piciorusul va fi mai lung. La materialul subtire se face un piciorus scurt. Acest piciorus se face pentru ca
materialul pe care se coase nasturele sa nu fie tras atunci cand se incheie butoniera sau pentru ca materialul sa nu
se stranga, micsorandu-se distanta dintre nasturi.

In comert se gasesc nasturi de mai multe feluri: cu 2, cu 4 gauri, sau fara gauri, cu piciorus. Acestia din
urma nu se mai cos cu piciorus. Nasturii cu 4 gauri se cos la fel ca si cei cu doua gauri.

Cusutul nasturilor

a-nasture cu firele trasate prin gauri, inainte de a fixa piciorusul; b-nasture cu piciorusul vazut in
profil; c-nasture cu doua gauri, cusut, vazut de deasupra; d-nasture cu patru gauri, cusut, vazut de
deasupra
Punctul romanesc

Punctul inaintea acului

Punctul oblic

Punctul
tig
he
l
Punct n cruce

Punct de cordon
Ajurare nnodat cu punct de lnior

Punct de margine (ascuns)

nsilare

Ajur esut
Punct de stea

Col cusut n diagonal

Ajurare n zig-zag

Punct de nodule

Punct n linie
Punct n urma acului

Brodarea unei aplicaii

Punct ntins
Tighel
Punct de nuanare

Punct plin plat

Punct de frunza cu nervuri

Punct de feston separate

Punct de umplutur
Punct ntins
Punct de rmuric
Ajurare ascuns

Ajurare simplC
Punct de stea

https://iris-milkywaygalaxy.blogspot.ch/search?q=broderie
Punctul batranesc

Este unul din cele mai vechi puncte de cusatura romanesti fapt pentru care
poarta si denumirea de "rumanescuri" in zona Muscelului, iar in zona Olteniei
sau a Moldovei il mai intalnim sub denumirea de "piezuri". Frumusetea
acestui punct este data de textura in relief care nu se poate realiza mecanizat,
cu masina de brodat. Se coase cu fir mai gros sau chiar buclat, pe principiul
punct de tighel cu doua fete, dar lasand ata mai mai lejer, tocmai pentru a
rezulta textura in relief. Este cusut din doua linii oblice suprasuse, una de la
stanga la dreapta si cealalta invers, de la dreapta la stanga, dar aceasta se
dubleaza.

Punctul batranesc - etapa de lucru

Punctul batranesc - etapa de lucru
Punctul batranesc - etapa de lucru
Punctul batranesc - etapa de lucru

Punctul ciocanele / de Saliste

Acest punct il gasim cusut adesea pe camasile populare din zona Sibiului, din acest
motiv se mai numeste si "punctul de Saliste". Aspectul punctului este de "panglica
neagra lata" si trebuie utilizata o grosime de ata incat la final sa nu se obserseve
urzeala panzei. Se stabileste latimea "panglicii" si se coase la fir. Luam cu acul in
partea superioara si inferioara cate 2-4fire, se suprapune firul cu cel alaturat incat sa
arate de parca "am desena cu ata opturi", dar prinse de panza. Fiind un punct mai greu
de inteles am alaturat imagini la dimensiune mare pentru a vedea detaliile si am lucrat
cu fir mai subtire pentru a vedea voi cum merge firul.
Punctul ciocanele / de Saliste
Punctul ciocanele / de Saliste

Punctul "Banatean"

Motivele cusute cu acest puct de cusatura sunt adesea geometrice si au la baza ca

forma rombul. Se poate realiza in doua variante:
In linie dreapta: Se coase la fir pe principiul punctului inaintea acului
urmarind modelul pe toata lungimea si te intorci mai jos cu un fir, la fel urmarind
modelul. Se repeta procedura pana se realizeaza tot modelul. Modelul lucrat in aceasta
metoda este migalos, dar pe dos are un aspect ordonat si rezulta modelul in contrast
invers, ce e gol pe fata e plin pe dos.
In linie oblica: Se coase la fir pe principiul punctului drug urmarind modelul.
Pe fata panzei modelul apare din linii drepte si pe dos rezulta aprope acelasi model
realizat din linii oblice.
Punctul Banatean - varianta in stil oblic
lucrat in varianta la fir

Punctul butuc
Punctul butuc este varianta simplificata pentru punctul cruciulita si a rezultat pentru a creste viteza la
cusut in situatii in care sunt mai multe cruciulite unele langa altele. Sunt doua variante de a realiza
acest punct:

1.Se coase la fel ca si cruciulita cu o fata, dar la intoarcere se trece acul pe dedesubtul a mai multor
linii oblice odata. Aceasta varianta are un avantaj de a se realiza usor, dar are un dezavantaj major in
situatia in care trebuie descusut, pentru ca este posibil ca la intoarcere sa introducem acul prin liniile
diagonale cusute
Punctul butuc o varinta

Punctul butuc o variant

2. Se infige acul la diagonala a 3-4 fire odata, si se repeta procedeul pe toata distanta dorita, apoi, ne
intoarcem cu cu liniile scurte oblice. Dezavantajul la aceasta varianta de lucru este dat de numarerea
a mai multor fire, te poti incurca, dar avantajul major este da ca trebuie sa descosi se realizeaza cu
usurinta.

punctul butuc a doua variant

Puntul zig zag
Punctul zig-zag se poate lucra cu o fata sau cu doua fete. Se lucreaza la fel ca punctul
de tighel doar la acest punct se infige acul in diagonala. In varianta cu doua fete, se
impunge acul in diagonala pe toata suprafata care dorim sa coasem punctul, apoi
lucram in sens invers la fel.

Punctul cruciulita
Este una din cusaturile de baza folosita in intreaga tara, pe vremuri se mai numea
"musca".
Punctul de cruciulita cu o fata se infige acul oblic la distanta stabilita, 2-3 fire,
si se scoate acul vertical. Acest procedeu se repeta daca se cos mai multe
cruciulite, apoi se coase in sens invers. Pe dos rezulta linii paralele.

Punctul cruciulita cu doua fete se realizeaza la fel ca punctul zig-zag numai se

repeta procedeul inca odata, in sens invers, pentru a rezulta cruciulitele.
punctul cruciulita cu doua fete, etapa 1

punctul cruciulita cu doua fete, etapa 2

punctul cruciulita cu doua fete, etapa 3

punctul cruciulita cu doua fete, etapa 4

Punctul "Branelul/Branasul" sau cruciulitele duble

Se folosesc la sublinierea motivelor camasilor batranesti. Aspectul este de
cruciulite duble.
Se stabilesleste distanta cu care se lucreaza 2-3 fire, apoi se infige acul in
diagonala a doua lungimi si se scoate acul in stanga, inapoi, cu o distanta. Se
duce acul in diagonala, in dreapta, si se scoate acul in fata la o distanta. Acest
procedeu se repeta pe suprafata dorita. Pe dos trebuie sa rezulte doua linii
paralele ca si punctul de tighel.
Punctul "Branelul/Branasul"
sau cruciulita dubla

Punctul "Branelul/Branasul"
sau cruciulita dubla

Punctul incrucisat dublu

Pentru a coase punctul incrucisat dublu se stabileste distanta dorita 2-3 fire, se duce
acul in diagonala, in sus, si se scoate in lateral, in stanga. Apoi se duce acul in
diagonala, in jos, si se scoate acul tot in stanga. Acest procedeu se repeta pe suprafata
dorita. Cu alta ata se coase peste intersectiile primelor diagonale. Aspectul rezultat e
de mici stelute cu sase raze in forma de zig-zag.

Punctul incrucisat dublu

Punctul incrucisat dublu

Punctul incrucisat dublu

Punctul Stea
Punctul Stea cu opt raze trebuie sa desenam vizual un patrat, iar din centru incepem sa
coasem razele, diagonalele, in sus si jos, la stanga si la dreapta. Pentru a coase punctul
cu doua fete se dubleaza unele laturi.
Punctul drug: Se stabileste latimea la care se doreste realizarea drugului (4-5 fire) si
se coase la fir. Acul se infige pe linie verticala, mai sus cu distanta de fire stabilita, se
scoate pe dos la un fir distanta, in lateral, de unde s-a inceput initial. Acest procedeu
se repeta pe suprafata dorita. Aspectul punctului este de o fasie ingusta intr-o singura
culoare. De obicei, se foloseste pentru a se marca anumite modele.
Daca se doreste a realiza o suprafata mai lata, gen panglica, este indicat sa se
foloseasca punctul ciocanele (Saliste) pentru a-si pastra forma in timp
Punctul drug

Punctul la un fir sau "peste fire": Se coase linie langa linie, asemanator cu punctul
drug, diferenta este data de forma zig-zag sau de triunghiurile mici unite.
La varianta zig-zag lungimea firelor sunt egale. Se infige acul mai jos cu un fir sau
mai sus cu un fir, in lateral, dar pastrand lungimea firului egal.
La forma de triunghiuri mici unite lungimea firelor este crescatoare pe o parte a
triunghiului si descrescatoare pe cealalta parte a triunghiului. Se infige acul cu un fir
mai sus sau mai jos pentru a rezulta aceste triunghiuri.

Punctul la fir sau "peste fire" in forma zig-zag

Punctul la fir sau "peste fire"
in forma de triunghi

Punctul ramurica: Acest punct se lucreaza la fir cat si dupa desen. Se introduce acul
oblic si se trece pe dos. Se scoate acul la jumatatea distantei stabilite si se repeta
procedeul

Punctul de feston: Este un punct rezistent la spalat, motiv pentru care a fost folosit
adesea ca si terminatie la guler, tiv, etc. Punctul se executa de la stanga la dreapta, iar
pentru a fi cat mai rezistent in timp se fac doua linii orizontale de punct inaintea
acului. Festonarea se face la fir de jos in sus cuprinzand cele doua linii de punct
inaintea acului. Se introduce acul in sus, se lasa firul lat, bucla, si se scoate in jos la un
fir distanta. Acest pocedeu se repeta pana se termina suprafata de lucrat.
Punctul festoon

Punctul festoon

Punctul "Gurita/ Gura papusii": Se lucreaza in forma de cerc sau patrat. Se

deseneaza formele, apoi se cos la fel ca punctul de feston, dar fara cele doua linii de
punct inaintea acului. In zona Muscel gura papusii, forma rotunda, poarta denumirea
de "Banut".
Punctul "Gurita papusii"

Punct inaintea acului: Acul este introdus in panza si scos pe linie orizontala dupa 2-3
fire, in functie de grosimea panzei, si se repeta procedeul. Rezultatul vizual este de o linie
orizontala intrerupta. Se utilizeaza mai mult la prinderea a doua materiale.

Punctul inaintea acului

Punctul in urma acului: Se introduce acul pe fata, la jumatatea distantei si se trece pe

dos peste trei distante. Acest procedeu se repeta. Pe fata materialului rezulta o linie
intrerupta orizontala. Se folosea mai mult la coaserea a doua materiale, unul de altul.
Punctul in urma acului

Punct in urma acului

Punctul tighel: Se utilizeaza mult la conturarea modelelor

Punctul de tighel cu o fata

Punctul de tighel cu o fata

1. cu o fata - Se lucreaza la fel ca punctul in urma acului fara a lasa spatii

neacoperite. Arata ca o insiruire de liniute fara spatii.
2. cu doua fete - Se lucreaza ca si punctul inaintea acului si se revine din
cealalta directie. Arata ca o insiruire de liniute fara spatii pe fata si pe dos

Punctul de tighel cu doua fete

Punctul de ocol: Punctul de ocol se realizeaza in doua etape, odata de la stanga la dreapta
numarand un numar de fire egale pe vertical si se trece cu acul pe orizontal, pe dos, apoi se
numara in sens invers vertical si se iau cu acul acelasi numar de fire orizontal trecand acul
pe dos. Acest procedeu se repeta pe sens invers, de la dreapta la stanga trecand cu acul pe
vertical, pe dos, si se unesc liniile.

punctul de ocol prima etapa

Punctul de ocol adoua etapa

Punctul de ocol a doua etapa