Sunteți pe pagina 1din 48

1.

BRODERIE - punctul de contur


Folosit la conturul monogramelor, al florilor, figurilor, etc
Se executa de la stanga la dreapta, fara urzeala, dupa desen. Se trece
acul astfel incat ultimul punct sa depaseasca cu jumatate punctul anterior.

Publicat de Ioana Corduneanu la 02:45 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai
pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici
AJURUL - cu fileu
Folosit foarte des in Banat si Transilvania, are mare efect decorativ.
Luam pe ac un numar de fire, de la stanga spre dreapta; batem acest grup cat mai des
si mai strans, formand o linie dreapta orizontala; ne lasam in jos, luand pe ac acelasi
numar de fire si, facand aceeasi miscare, capatam o linie verticala. Lucrand mai departe
in acelasi fel, obtinem un zig-zag format din linii orizontale si verticale foarte bine batute.
Dupa aceea ne intoarcem in sens invers si completam zig-zag-urile, formand astfel
patrate pe toata lungimea pe care avem nevoie.
Este bine ca panza pe care lucram sa aiba o textura regulata, cat mai subtire, ca sa
putem strange firele si sa capatam goluri cat mai mari, pe deasupra carora se intervine
cu un punct de tesatura, realizandu-se diferite motive.

Publicat de Ioana Corduneanu la 00:12 Un comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe


blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

AJURUL - cu fire rasucite

Interesant, dar nu prea des folosit.


Scoatem un numar de fire pe lungimea pe care vrem sa i-o dam ajurului; lasam apoi
cateva fire nescoase; scoatem apoi, pe lungime, acelasi numar de fire ca la prima
miscare, lasam iarasi un numar de fire nescoase si procedam tot asa pe toata lungimea
pe care vrem sa i-o dam ajurului.
Pentru executarea ajurului luam pe ac un numar de fire, din randul cu fire scoase; alt
numar il lasam. Luam din nou pe ac acelasi numar de fire ca la prima miscare, lasand alt
numar de fire, egal cu cel de la a doua miscare. Ne intoarcem inapoi si luam pe ac firele
lasate; in felul acesta facem o tesatura in randul unde au fost firele scoase. Trecem apoi
acul pe sub firele nescoase la al doilea rand de fire scoase, facand aceeasi tesatura ca
la primul rand si tot asa pana la completarea latimii ajurului.
Pentru a capata un model, in randurile cu fire scoase luam pe ac un grup de fire pe care
le rasucim cu firul din ac, formand un drug. Acelasi lucru il facem si la celelalte randuri
cu fire scoase, pe toata lungimea ajurului. Aceste druguri de fire rasucite se fac pe
distante mai late sau mai inguste, dupa cum voim sa facem modelul.

Publicat de Ioana Corduneanu la 00:04 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai
pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

smbt, 22 septembrie 2012


AJURUL - cu paianjen
Este mult intrebuintat la camasile barbatesti sau la fetele de masa, etc.
Se lucreaza in "rotogoale", in forma de banuti, legate intre ele cu un fir.
Luam cu acul un grup de gaurele, pe care le strangem la mijloc cu un nod, in jurul caruia
mai revenim de cateva ori, formand o tesatura rotunda in forma de paianjen. Trecem
apoi cu firul mai departe, luand pe ac un grup egal de gaurele ca la prima miscare si
continuam in aceeasi maniera, formand un sir de grupuri de gaurele, stranse in cate un
nod, in jurul caruia se tese un paianjen.

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:49 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai
pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

AJURUL - cu gaurele

Poate unul dintre punctele cele mai nelipsite din cusaturile romanesti, se
intrebuinteaza in toate regiunile tarii. Tipul principal a generat mai multe variante.
Realizarea lui are loc prin scoaterea de fire: in felul acesta se obtin gaurele, sau
goluri pe o parte si pe alta; deasupra lor se pot broda diverse modele.
Un ajur cu fire scoase simplu se realizeaza in felul urmator: dupa ce am facut gaurelele
pe ambele parti, pe latimea pe care dorim s-o aiba ajurul, luam cu acul un grup de fire,
iar altul il lasam ca si la o tesatura. Ne intoarcem, luand pe ac firele lasate si continuam
in acest fel, facdn crescaturi si scazaturi, pentru a realiza modelul dorit.
Putem folosi mai multe culori.

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:48 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai
pe blog!Distribuii pe TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

GAURELELE
se mai cheama: OCHIURI, OCHISOARE si se intrebuinteaza de obicei la tivuri
(fixarea tivului). Se folosesc in special la fete de masa si servetele si constituie
puncte ajutatoare pentru executarea ajururilor.
Scoatem din panza un numar de fire, atat cat dorim sa fie gaurelele de late. Dupa aceea
incepem sa lucram, strangand intr-un lat, cu firul de ata din ac, cate un grup de fire din
panza, grup pe care il fixam luand pe ac cate doua fire din tiv. Apoi trecem la alt grup de
fire si continuam asa pana la terminarea randului, obtinand astfel fixarea la un capat a
grupelor de fire. Apoi procedam la fel si pentru capatul de sus al grupelor de fire.

1.
PUNCTE DE COMPLETARE
sunt puncte care servesc la incadrarea galoanelor.
Punctul 1 se aseamana cu o impletitura de pai.
Punctul 2 este realizat din elemente romboidale, sectionate pe jumatate, cazand o data pe
jumatatea de latura iar a doua oara pe diagonala.
Punctul 3 este format din patrate cu un colt pe nervura baza, sectionate pe diagonala.

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:19 Un comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

STELUTA
8 raze care pleaca din acelasi punct; poate fi lucrat cu 2 fete. Poate fi folosita la completarea locului dintre
4 cruciulite.

Intarim firul, scotandu-l in coltul din stanga-jos, apoi infigem acul in centru, facand o linie oblica, pe fata. De aici, pe
dos, facem o linie orizontala spre stanga; ne intoarcem si completam linia orizontala pe fata. Tot din centru facem
o linie oblica pe dos, scotand acul pe fata, in coltul stanga-sus. Completam linia oblica pe fata; din centru ne
ridicam apoi cu o verticala pe dos, completand-o pe fata; pornim din centru cu o linie oblica pe dos, scotand acul in
coltul din dreapta-sus; ne intoarcem in centru, completand linia oblica; facem apoi o linie orizontala pe dos, spre
dreapta, completand-o pe fata; din centru ne coboram apoi cu o linie verticala pe dos si, scotand acul, o
completam pe fata. Tot din centru pornim cu o linie oblica pe dos, scotand acul pe fata in unghiul din dreapta-jos.
Apoi facem si cea de-a 8-a raza si respiram usurati.

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:17 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

PUNCTUL BATRANESC sau IN "RUMANESCURI"


Efectul este "in relief". Asa cum indica denumirea, acest punct este considerat ca o ramasita din trecutul
broderiei. Obiectele brodate cu ajutorul lui, mai ales iile, raspandite in deosebi in regiunile muntoase, au o
valoare artistica remarcabila. Se lucreaza intr-o singura culoare, iar pentru a imprima o stralucire mai mare
modelului, se executa uneori impreuna cu fir de aur, sau fir de argint.
Facem o linie orizontala pe fata, spre dreapta, infigem acul peste un numar de fire, facand o linie verticala in jos,
pe dos, peste acelasi numar de fire; tragem acul pe fata, ne intoarcem in punctul de unde am plecat, facand astfel
verticala si pe fata. Repetam aceeasi verticala de cateva ori, lasand firul afanat. Din capatul de jos al verticalei se
faca o noua orizontala, peste acelasi numar de fire. Apoi verticala a doua se repeta de cateva ori pe fata si pe dos
si asa mai departe, formand o scara.

Pentru a forma un model, de la capatul scarii facem o linie orizontala spre dreapta, pe fata, o verticala in sus, pe
dos, respectand acelasi numar de fire; apoi orizontala spre stanga o repetam de cateva ori, asa cum am facut cu
verticalele mai inainte. Tot asa facem scara si in sens invers.

Publicat de Ioana Corduneanu la 23:15 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

smbt, 15 septembrie 2012


GURA PAPUSII
Este ca un feston care se lucreaza jur-imprejur, prin formarea unui cerc.
Liniile verticale ale festonului devenind acum raze. Intra in compozitia unor motive, cu rol decorativ, pe unde se
plaseaza si fluturii (paietele) si se adapteaza la situatie.

Publicat de Ioana Corduneanu la 01:55 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

FESTONUL
Se lucreaza pe margini, in special la fetele de masa si tine loc de tiv.
Luam pe ac un numar de fire, mai mic sau mai mare, dupa latimea pe care dorim s-o dam festonului , facand o
linie verticala atat pe fata cat si pe dos. Scoatem acul pe fata, pe deasupra firului, formand un ochiulet. Continuam
pe toata lungimea marginii de festonat. Liniile trebuie sa fie foarte dese. Sirul de ochiulete intareste marginea dar
are si rol decorativ.

Publicat de Ioana Corduneanu la 01:53 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

vineri, 14 septembrie 2012


LANTISORUL
foarte folosit in broderia populara traditionala, se lucra in special cu fir de aur si argint.
Pe fata se obtin verigi iar pe spate arata ca un tighel.
Se executa dintr-o singura miscare: scoatem acul pe fata si trecem firul pe sub el si apoi infigem acul in acelasi
punct, pentru a fixa ochiul format de fir. Succes !

Publicat de Ioana Corduneanu la 15:08 Un comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

ZIGZAG-ul
este un punct ajutator, care numai completeaza modelele, nu le contureaza
pe fata, facem o linie oblica de la stanga spre dreapta
pe dos, facem tot o linie oblica, simetrica (in oglinda) fata de prima si continuam asa pe toata distanta. Apoi ne
intoarcem completand locurile ramase libere, cu aceeasi culoare sau cu o alta.

Publicat de Ioana Corduneanu la 15:07 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

OCOLUL
e un punct ajutator, care completeaza modelele, denumirea sa vine de la maniera de executie
de la dreapta la stanga: se face un pas pe orizontala, pe dos, iar pasul pe fata se face pe verticala.
Cand ne intoarcem de la stanga la dreapta, alternam, invers: orizontalele pe fata si verticalele pe dos.

Publicat de Ioana Corduneanu la 15:06 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

TIGHELUL
folosit pentru conturarea modelelor la camasi sau fete de masa:
de la dreapta la stanga: trecem acul peste un anumit numar de fire (pas) si il scoatem pe dos. Apoi, pe dos, in linie
dreapta, mergem cu acelasi pas si scoatem acul pe fata. Continuam pana la capat si se obtine o linie intrerupta.
Ne intoarcem de la stanga la dreapta, ca sa umplem golurile din linia raspectiva, folosind aceeasi culoare sau o
alta.
Suna mult mai complicat decat este. De fapt se pot face mai multi pasi de-odata.

Publicat de Ioana Corduneanu la 15:00 Niciun comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

CRUCIULITE
Acesta este un punct stravechi, folosit in toata tara, foarte apreciat; frumusetea este sporita de exactitate. Panza
trebuie sa aiba o tesatura cat mai regulata si grosimea firului de cusut sa fie aleasa in functie de grosimea panzei.
Crucile sa aiba aceeasi dimensiune si liniile oblice sa aiba aceeasi directie.
Cruciulite pe o fata: adica pe fata obtinem cruciulite iar pe dos linii verticale: facem o linie oblica pe fata, de
la stanga jos la dreapta sus si apoi o linie verticala, pe dos. Continuam pentru cate puncet este nevoie si apoi ne
intoarcem invers: cu linii oblice de la dreapta jos la stanga sus.

Cruciulite pe doua fete: adica obtinem cruciulite si pe fata si pe dos:


pe fata; stanga jos dreapta sus
pe dos: dreapta sus stanga sus
pe fata: stanga sus dreapta jos
si tot asa, pentru cate puncte este nevoie.

Publicat de Ioana Corduneanu la 14:58 Un comentariu: Trimitei prin e-mail Postai pe blog!Distribuii pe
TwitterDistribuii pe Facebook
Etichete: tehnici

ce si cum
Acum trebuie sa intru pe un teren minat si anume: tehnici de cusut; incercand sa vin in ajutorul celor care (chiar)
vor sa coasa.

Pe cat de usor imi este sa desenez aceste modele de ii si motive, in illustrator, in format vectorial, pe atat de greu
imi este sa cos de-adevaratelea, deci prea multe ponturi nu am de dat.
Patratelele reprezentate in desene sunt de fapt "cruciulite". Majoritatea isvoadelor romanesti se lucreaza in cruci.
Cruciulite pot sa cos si cu ochii inchisi si cred ca le stie toata lumea; insa "lantisorul", "tighelul", "rumanescurile",
ma sperie si le evit.
Doua principii stiu:

Foloseste ata scurta! Daca pui in ac o ata prea lunga, pierzi timp facand miscari mai
ample si risti sa incalcesti ata. O poveste orientala spune ca un rege a organizat o
competitie de cusut intre pretendentii la mana fiicei sale, sperand s-o marite cu cel mai
priceput. Insa fata a pregatit ate mai scurte pentru printul pe care ea il prefera si astfel l-a
ajutat sa castige.
Dosul unei cusaturi trebuie sa fie la fel de frumos ca fata. Pentru ca unele tesaturi sunt
din panza foarte fina, usor transparente; iar maramele si stergarele au, practic, 2 fete
vizibile. Deci toate nodurile si toate balbele nu pot fi ascunse. Asta presupune sa-ti faci
un fel de strategie de cusut, sa pastrezi pasii egali (acelasi numar de fire), si sa incerci sa
pastrezi aceeasi directie pentru cusaturi. Astfel reusesti sa nu risipesti ata aiurea.

Am doua carti de baza din care voi reda imagini si explicatii:


"Indrumar pentru lucru de mana", de Xenia Nicolau si Elisabeta Ciortan, editata in 1940
"Broderiile la romani", de Elena Avramescu si Florea Bobu Florescu, editata in 1959
(aceasta din urma se gaseste si la biblioteca MTR, am vazut-o pe raft!)

Ele cuprind tehnici pentru:

CUSATURI: tighelul, ocolul, cruciulita pe o fata, cruciulita pe doua fete, zigzag-ul, lantisorul, festonul, gura papusii,
steluta, gaurelele
BRODERIE: punctul de contur, drugul drept, drugul oblic, festonul, nodulete si nodulete rasucite
AJURURI si SABACE: ajurul cu gaurele, cu paianjen, cu fileu, cu fire rasucite
INCRETURI: cretul pe cutulite, cretul ornamentat de ie la gat, incretul, punctul banatean
DECORARE: punctul de calatele, margelele

si pe acestea le voi prezenta aici. Las deoparte impletiturile cu crosete sau carlige, fileul si macrameurile, care sunt
capitole intregi, zeci de pagini de treburi foarte complicate, supraomenesti.

Tehnici de cusut romneti


Feb 4

O tehnic de cusut exclusiv romneasc, ncreul de sub alti a czut ntr-un


con de umbr n secolul al XIX-lea, n mare parte datorit dificultii execuiei
sale, care cere mult minuozitate.
Aceast tehnic de cusut este cunoscut i folosit i n prezent de custoresele
de ii artizanale, ns la baza gatului, cusndu-se cu pai mult mai mari. Astfel,
rolul iniial al ncreului, de a da o form specific mnecii (ngust la umr i
larg sub alti) se pierde ns, din pcate, odat cu o mare parte din graia pe
care o aveau iile vechi, tradiionale.
Zona de pe mnec, dedicat tradiional ncreului, este nlocuit la iile noi
adesea cu o broderie de culoare galben. Dar, pentru c aceast zon nu mai are
rol tehnic, n realizarea formei mnecii, ea este cusut aleatoriu, uneori
"cznd" pn puin deasupra cotului.
Am adugat n acest album imagini care ilustraz modul de execuie i realizri
mai vechi i mai noi ale acestui punct tehnic.
Totodat, am prezentat o mic inovaie, care permite executarea acestui punct
cu o mai mare uurin, fr a altera trasaturile i rolul lui tradiionale: ncreul
se strnge abia la final, ceea ce uureaz mult coaserea lui.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
n Arta rneasc la romni, publicat n anul 1922, Gheorghe Oprescu
menioneaz, n capitolul Broderiile, n cadrul enumerrii diferitelor tipuri de
custuri folosite la realizarea straielor populare romneti, punctul de ncre
de la partea de sus a mnecilor cmii, descriindu-l apoi n detaliu: ntre
umere alti i custura de pe mnec, se gsete de foarte multe ori o
broderie numit ncre sau ncreeal, aezat n partea de sus a braului,
lucrat cu a alb sau galben, mai rar de alt culoare, i constnd din motive
exclusiv geometrice. Cartea ofer i o serie de frumoase imagini cu ii, inclusiv
fotografii de ncre lucrat cu punct specific de ncre, din colecia personal a
autorului sau din alte surse.
n varianta n limba englez a aceleiai cri, publicat n anul 1929, autorul
face o descriere mult mai detaliat a ncreului, necesar cititorilor strini
pentru a nelege n ce const aceast tehnic. El prezint aici dou tehnici de
cusut folosite n acea perioad la realizarea ncreului de sub alti, i anume
punctul tipic de ncre, pe care l denumete embosare , mai spectaculos si
mai complicat de realizat, i o tehnic alternativ, mai simplu de realizat, pe
care o identificm ca fiind punctul urzit pe fir: Special reference should be
made to another stitch which is used, almost without exception, to work the
part of the smock which lies between the shoulder-piece and the sleeve. The

design of the former runs at right angles to that of the later, the colour scheme,
which frequently consistes of an array of vivid lines, being the same in both
cases. The embossing stitch is used to work the entervening space an inch
or two in width between these two embroidered parts, so as to effect a
transition from one to the other. The sole effect there is no other is to soften
the contrast and to carry the eye across from one to the other without jar. The
embossing is usually done in silk, white like the material, greyish or faintly
yellow, this being used either alone or (especially in the Bukovina) combined
with other colours and even with glass beads. The thread is visible on the right
side of the material only, on the wrong side it is practically concealed. The
embossed patterns are taken vertically down the sleeve, the embroidery thread
folowing a zig-zag course between two threads of the material which lie fairly
close together. It is then gently pulled up. The design is formed by leaving
unembroidered patches between these lines of honeycombing. The whole thing
is calculated with the utmost accuracy, for the slightest error would distort the
pattern. It looks simple, but in actual fact, the work is highly intricate and
exacting. A rather similar effect can be obtained with somewhat less trouble in
the following way. Silken threads are run through the material in paralel lines,
but without raising the fabric into relief, in such a manner that a pattern is
formed by the contrast between the worked and the plain patches; the result in
design is nearly always geometrical. (Traducerea n limba romn: Trebuie
s ne referim, n special, la o alt tehnic de cusut, folosit, aproape fr
excepie, la realizarea prii de cma aflat ntre alti i mnec. Designul
celei dinti este dispus n unghi drept fa de cel al ultimei, schema de culori,
constnd frecvent dintr-o serie de benzi viu colorate, fiind aceeai la ambele. O
custur de embosare este folosit pentru a lucra spaiul lat de un inch sau
doi aflat ntre aceste dou pri brodate, astfel nct s se efectueze o tranziie
de la una la cealalt. Singurul efect nu exist altul este de a atenua
contrastul i de a transporta ochiul, fr discordan, de la un cmp la cellalt.
Custura de embosare se realizeaz de obicei cu fir de mtase, alb ca
materialul, gri deschis sau galben pal, utilizat fie singur, fie (mai ales n
Bucovina) n combinaie cu alte culori i chiar cu mrgele de sticl. Firul este
vizibil doar pe faa materialului, pe spatele acestuia el este practic ascuns.
Modelele acestea n relief sunt lucrate pe vertical, din partea de sus a mnecii
n jos, firul de brodat urmnd un curs de zig-zag ntre dou fire de material
apropiate. Firul este apoi tras uor n sus. Modelul se formeaz din poriunile
de material lsate nebrodate ntre aceste linii de ncre. Totul este calculat cu
cea mai mare precizie, pentru c cea mai mic greeal ar distorsiona modelul.
Pare simplu, dar este, de fapt, o munc extrem de complicat i de acuratee.
Un efect destul de asemntor poate fi obinut cu ceva mai puin efort n modul
urmtor: fire de mtase sunt trecute prin material, n linii paralele, dar fr a

ridica materialul n relief, astfel nct modelul se formeaz prin contrastul


dintre suprafaa lucrat i cea lsat liber. Rezultatul este aproape ntotdeauna
un design geometric. (OPRESCU George Peasant Art in Roumania , 1929.
P. 66)
O descriere i ilustrare foarte clare a tehnicii de realizarea a punctului de ncre
am gsit n Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de
pionieri i colari de Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag.
Se lucreaz pe dos, n sens vertical, de la marginea de jos a ncreului spre
marginea de sus i invers. Se compune din puncte drepte, orizontale,
executndu-se astfel: se face o linie vertical pe dos, pe un anumit numr de
fire, apoi se scoate acul pe fa, unde, pe un anumit numr de fire, se execut o
linie orizontal spre stnga. Se introduce din nou acul pe dos, se execut iari
o linie vertical pe dos, se scoate acul, de data aceasta executndu-se pe fa o
linie orizontal spre dreapta i aa mai departe.
Se continu astfel pn la marginea ncreului, unde se trage puin firul, pentru
a ncrei irul fcut. La ntoarcere se procedeaz la fel, urmrindu-se modelul cu
atenie.
Deci, pe dos se fac verticalele, iar pe fa orizontalele. (PETRESCU Paul,
SECOAN Elena i DOAG Aurelia - Custuri romneti : ndrumri
metodice pentru cercurile de pionieri) in ncreul de sub alti.

Aceeai iie: https://www.facebook.com/anamaria.trandafir.963/media_set?


set=a.10151451939806298.1073741829.669801297&type=3
ncreul a fost cusut dup tehnica tradiional, explicat la prima plans a acestui album. Am aplicat ns o mic inovaie, care
uureaz mult execuia.
ncreul se coase n mod normal tragnd firul dup fiecare rnd cusut. Odat firul tras, pnza se ncreete, i rndul u

ncreul de sub alti


By Tehnici de cusut romneti Updated about 3 months ago
O tehnic de cusut exclusiv romneasc, ncreul de sub alti a czut ntr-un con de
umbr n secolul al XIX-lea, n mare parte datorit dificultii execuiei sale, care cere
mult minuozitate.
Aceast tehnic de cusut este cunoscut i folosit i n prezent de custoresele de ii
artizanale, ns la baza gatului, cusndu-se cu pai mult mai mari. Astfel, rolul iniial al
ncreului, de a da o form specific mnecii (ngust la umr i larg sub alti) se pierde
ns, din pcate, odat cu o mare parte din graia pe care o aveau iile vechi, tradiionale.
Zona de pe mnec, dedicat tradiional ncreului, este nlocuit la iile noi adesea cu o
broderie de culoare galben. Dar, pentru c aceast zon nu mai are rol tehnic, n
realizarea formei mnecii, ea este cusut aleatoriu, uneori "cznd" pn puin deasupra
cotului.
Am adugat n acest album imagini care ilustraz modul de execuie i realizri mai vechi
i mai noi ale acestui punct tehnic.
Totodat, am prezentat o mic inovaie, care permite executarea acestui punct cu o mai
mare uurin, fr a altera trasaturile i rolul lui tradiionale: ncreul se strnge abia la
final, ceea ce uureaz mult coaserea lui.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
n Arta rneasc la romni, publicat n anul 1922, Gheorghe Oprescu menioneaz,
n capitolul Broderiile, n cadrul enumerrii diferitelor tipuri de custuri folosite la
realizarea straielor populare romneti, punctul de ncre de la partea de sus a
mnecilor cmii, descriindu-l apoi n detaliu: ntre umere alti i custura de pe
mnec, se gsete de foarte multe ori o broderie numit ncre sau ncreeal,
aezat n partea de sus a braului, lucrat cu a alb sau galben, mai rar de alt culoare,
i constnd din motive exclusiv geometrice. Cartea ofer i o serie de frumoase imagini
cu ii, inclusiv fotografii de ncre lucrat cu punct specific de ncre, din colecia personal
a autorului sau din alte surse.
n varianta n limba englez a aceleiai cri, publicat n anul 1929, autorul face o
descriere mult mai detaliat a ncreului, necesar cititorilor strini pentru a nelege n ce

const aceast tehnic. El prezint aici dou tehnici de cusut folosite n acea perioad la
realizarea ncreului de sub alti, i anume punctul tipic de ncre, pe care l denumete
embosare , mai spectaculos si mai complicat de realizat, i o tehnic alternativ, mai
simplu de realizat, pe care o identificm ca fiind punctul urzit pe fir: Special reference
should be made to another stitch which is used, almost without exception, to work the
part of the smock which lies between the shoulder-piece and the sleeve. The design of the
former runs at right angles to that of the later, the colour scheme, which frequently
consistes of an array of vivid lines, being the same in both cases. The embossing stitch
is used to work the entervening space an inch or two in width between these two
embroidered parts, so as to effect a transition from one to the other. The sole effect
there is no other is to soften the contrast and to carry the eye across from one to the
other without jar. The embossing is usually done in silk, white like the material,
greyish or faintly yellow, this being used either alone or (especially in the Bukovina)
combined with other colours and even with glass beads. The thread is visible on the right
side of the material only, on the wrong side it is practically concealed. The embossed
patterns are taken vertically down the sleeve, the embroidery thread folowing a zig-zag
course between two threads of the material which lie fairly close together. It is then
gently pulled up. The design is formed by leaving unembroidered patches between these
lines of honeycombing. The whole thing is calculated with the utmost accuracy, for the
slightest error would distort the pattern. It looks simple, but in actual fact, the work is
highly intricate and exacting. A rather similar effect can be obtained with somewhat less
trouble in the following way. Silken threads are run through the material in paralel lines,
but without raising the fabric into relief, in such a manner that a pattern is formed by the
contrast between the worked and the plain patches; the result in design is nearly always
geometrical. (Traducerea n limba romn: Trebuie s ne referim, n special, la o alt
tehnic de cusut, folosit, aproape fr excepie, la realizarea prii de cma aflat ntre
alti i mnec. Designul celei dinti este dispus n unghi drept fa de cel al ultimei,
schema de culori, constnd frecvent dintr-o serie de benzi viu colorate, fiind aceeai la
ambele. O custur de embosare este folosit pentru a lucra spaiul lat de un inch sau
doi aflat ntre aceste dou pri brodate, astfel nct s se efectueze o tranziie de la una
la cealalt. Singurul efect nu exist altul este de a atenua contrastul i de a transporta
ochiul, fr discordan, de la un cmp la cellalt. Custura de embosare se realizeaz
de obicei cu fir de mtase, alb ca materialul, gri deschis sau galben pal, utilizat fie singur,
fie (mai ales n Bucovina) n combinaie cu alte culori i chiar cu mrgele de sticl. Firul
este vizibil doar pe faa materialului, pe spatele acestuia el este practic ascuns. Modelele
acestea n relief sunt lucrate pe vertical, din partea de sus a mnecii n jos, firul de
brodat urmnd un curs de zig-zag ntre dou fire de material apropiate. Firul este apoi tras
uor n sus. Modelul se formeaz din poriunile de material lsate nebrodate ntre aceste
linii de ncre. Totul este calculat cu cea mai mare precizie, pentru c cea mai mic
greeal ar distorsiona modelul. Pare simplu, dar este, de fapt, o munc extrem de
complicat i de acuratee. Un efect destul de asemntor poate fi obinut cu ceva mai
puin efort n modul urmtor: fire de mtase sunt trecute prin material, n linii paralele,
dar fr a ridica materialul n relief, astfel nct modelul se formeaz prin contrastul
dintre suprafaa lucrat i cea lsat liber. Rezultatul este aproape ntotdeauna un design
geometric. (OPRESCU George Peasant Art in Roumania , 1929. P. 66)

O descriere i ilustrare foarte clare a tehnicii de realizarea a punctului de ncre am gsit


n Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de pionieri i colari de
Paul Petrescu, Elena Secoan i Aurelia Doag.
Se lucreaz pe dos, n sens vertical, de la marginea de jos a ncreului spre marginea de
sus i invers. Se compune din puncte drepte, orizontale, executndu-se astfel: se face o
linie vertical pe dos, pe un anumit numr de fire, apoi se scoate acul pe fa, unde, pe un
anumit numr de fire, se execut o linie orizontal spre stnga. Se introduce din nou acul
pe dos, se execut iari o linie vertical pe dos, se scoate acul, de data aceasta
executndu-se pe fa o linie orizontal spre dreapta i aa mai departe.
Se continu astfel pn la marginea ncreului, unde se trage puin firul, pentru a ncrei
irul fcut. La ntoarcere se procedeaz la fel, urmrindu-se modelul cu atenie.
Deci, pe dos se fac verticalele, iar pe fa orizontalele. (PETRESCU Paul, SECOAN
Elena i DOAG Aurelia - Custuri romneti : ndrumri metodice pentru cercurile de
pionieri)

Tehnici de cusut romneti replied 3 Replies


View 2 more comments
Partea inferioar a machetei
Other Albums

Timeline Photos
16 photos

Cma de Lugoj, cu poale


12 photos

Expoziia "n urma


acului. Romnii de
peste Bug"
102 photos

Profile Pictures
2 photos

Cover Photos
3 photos

ncreul, pas cu pas :)


38 photos

71
CancelDone Cropping
Drag the corners of the box above to crop your new profile photo.
Saving your new profile picture
ncreul de sub alti

Tehnici de cusut romneti ncreul de sub alti

Tehnici de cusut romneti


Aceeai iie: https://www.facebook.com/anamaria.trandafir.963/media_set?
set=a.10151451939806298.1073741829.669801297&type=3
ncreul a fost cusut dup tehnica tradiional, explicat la prima plans a acestui album.
Am aplicat ns o mic inovaie, care uureaz mult execuia.
ncreul se coase n mod normal tragnd firul dup fiecare rnd cusut. Odat firul tras,
pnza se ncreete, i rndul u...rmtor este greu de cusut. Cum am procedat: am cusut
cte dou rnduri (de sus n jos i de jos n sus) fr s ncreesc, tind apoi aa. Capetele
aei rmn netiate n partea de sus.
Se coase mult mai uor, materialul nefind ncreit.
Dup coaserea ntregului ncre, se trag firele, nnodndu-se dou cte dou; astfel pnza
se ncreete.
Am cusut peste 3 fire pe orizontal i peste 2 fire pe vertical.
n aceast fotografie se vede faa materialului, nainte de increire. See More

ncreul de sub alti

Tehnici de cusut romneti


O iie de la Licuriciu De Teleorman , cusut n jurul anului 1950.
Se observ c ncreul nu mai este sub alti, ci, cusut cu pai mai mari, ncreete cmaa
la gt.
Detaliu: faa materialului

ncreul de sub alti

Tehnici de cusut romneti


O iie de la Licuriciu De Teleorman , cusut n jurul anului 1950. Album:ncreul de sub
Se observ c ncreul nu mai este sub alti, ci, cusut cu pai mai alti
mari, ncreete cmaa la gt.
Detaliu: spatele materialului, unde se vd pliurile fcute prin
ncreire.

ncreul de sub alti


Back to Album Tehnici de cusut romneti's Photos Tehnici de cusut romneti's Page

Tehnici de cusut romneti


ncre cusut cu pai mai mari, peste 4 fire pe orizontal i peste dou pe vertical.

Tehnici de cusut romneti


Spatele materialului, nainte de a fi ncretit.
Se observ n partea de sus capetele de a rmase libere. Dup ncreire, ele se vor
nnoda dou cte dou, pentru a nu se desface.
Capetele rmase nu sunt inestetice, pentru c se ascund sub custura care fixeaz mneca
de alti.

INCRETURI - cretul ornamentat, de ie, la gat


Cu ajutorul acestui punct cu caracter decorativ se fixeaza si largimea iei la gat.
Procedeul cel mai simplu consta in a merge inaintea acului pe toata latimea iei,
care trebuie incretita fara a intari firul la capat. In felul acesta se trag mai multe
fire paralele, strangandu-se toate la capat dupa grosimea gatului. Peste acest
cret se poate aplica o bentita lucrata.
Un altfel de cret este urmatorul: se incepe pe dos, printr-o linie verticala, pe 4 -5
fire; pe fata se continua cu o linie orizontala spre dreapta, care reprezinta
adancimea cutulitei; se revine pe dos printr-o linie verticala in jos, pe acelasi
numar de fire ca la prima linie. Se face din nou pe fat ao linie orizontala spre
stanga, scotand acul pe dos in dreptul primei linii verticale. Se procedeaza in
felul acesta pana la obtinerea lungimii cretului. La capatul de jos se straneg firul,
formand astfel o cutulita pe dos.
Pentru o a doua cutulita se procedeaza la fel, insa de jos in sus, strangand firul
sus; tot astfel se lucreaza celelalte cutulite pana la terminarea cretului, strangand
firul alternativ cand jos, cand sus.
Daca vrem sa redam un model, se lucreaza ca mai sus, numai ca liniile verticale
de pe dos trebuie sa fie mai mari ca cele orizontale.

INCRETURI - cretul de Banat pe cutulite


Locul pe care sunt aplicate cusaturile este reprezentat de o serie de cute cu
ajutorul carora se realizeaza gura de la gat a iilor. Pentru a se obtine la gat
largimea necesara, se merge inaintea acului pe toata latimea iei care trebuie
incretita. Se trag astfel mai multe fire paralele, strangandu-se toate la capat, atat
cat este necesar. Prin strangerea acestor fire se formeaza acele cutulite de care
am amintit. Cutele sunt un element din tehnica croiului camasii.
Peste aceste cutulite intervenim cu punctul de Banat in linie orizontala.
Primul rand se executa luandu-se cateva fire din capatul cutulitelor, sarind in linie
dreapta peste atatea cutulite cate arata modelul pe care il urmarim; celelalte
randuri se executa la fel, spatiul dintre ele fiind de un fir.
Trebuie sa deosebim in mod net doua momente in realizarea acestei
cusaturi. Momentul tehnic; ce initial nu a avut nimic in comun cu broderia.
Acest mod de incretire, pentru a se reda forma de gat a camasii, este stravechi.
L-am putut determina la iile purtate de femeile dace de pe monumentul de la
Adamclisi. Al doilea moment este reprezentat de broderia propriu-zisa. Acest tip
de cusatura are raspandire larga si in Transilvania, mai ales pe camasile zise "cu
ciupag", pe care le intalnim pe Valea Ariesului, pana la cursul superior al
Muresului.

Tutorial IE - burta vacii 01


Am promis un tutorial pentru ie, mai precis pentru creul de la gt. Eu tiu s-l fac pe acela cu denumirea mai
amuzant, respectiv "burta vacii".
Incepem cu acesta din poza de mai jos, care este cu firul pe deasupra, vizibil, este mai uor de fcut i mai uor de
explicat. (O s v art i varianta cu firul ascuns, dar toate la timpul lor :)) Pe acesta l-am fcut la o bluz gen ie i
am fcut fiecare rnd cu o alt culoare. Nu-i aa c e vesel foc?

Pentru tutorialul de azi am folosit un eantion de pnz, tivit, cu nur introdus prin tiv, exact ca la ie.
Primul rnd

Rndul al doilea

Rndul al treilea

Aceasta este prima parte a tutorialului, custura de pe eantion nu este chiar uniform, m-a deranjat foarte tare
camera care sttea cumva ntre mine i custur. Este primul tutorial de genul acesta, sper sa fii indulgeni. Am fcut
i un mini-filmule, dar necesit ceva editri, o s-l postez mine, pardon astzi, la o or mai decent.
Sper c imaginile sunt destul de explicite, dac nu, sunt sigur c filmuleul o s compenseze lipsurile, iar eu sunt aici
dac avei ntrebri.

1.

IA DE AUR

Portul femeilor este un exemplu admirabil de echilibru intre creativitate, simt


practic si bun gust.
Folosind, la baza, aceeasi croiala si aceleasi reguli de compozitie, fiecare femeie
si-a adaptat costumul astfel incat sa fie unic si s-o avantajeze pe ea. Ia a fost ca
un fel de uniforma, dar uniform e ultimul lucru care-ti vine in minte cand te
gandesti la ii: de fapt nu sunt 2 ii compuse la fel si purtate la fel.

Aceste reguli de compozitie au plecat de la considerente practice si functiunea a


fost, inainte de orice. Haina a fost compusa pentru a putea fi si descompusa,
pentru a inlocui partile care se uzau mai repede; la nevoie, camasa primea un
'refresh'. Cu astfel de croiala, nu se pierdea nici un petec de material. Totul a fost
gandit si optimizat pentru ca sa nu se risipeasca material, timp, efort.
Costumul, in mare, arata ca un fel de rochie, compusa din bucati: camasa la care
se atasau manecile si poalele (fusta) care nu erau insa intotdeauna cusute de
camasa. Poalele se faceau dintr-o panza cu tesatura mai putin fina decat pentru
camasa: se uzau mai repede si erau acoperite de catrinte, fote, deci nu merita sa
investesti in poale. Doar marginea de jos, care se vedea de sub fota / catrinta
primea o bordura decorativa. Oricum ar fi trebuit sa i se coasa tiv si atunci, de ce
sa nu fie si placut ochiului?
Prima cusatura care a aparut pe ie pentru ca nu se putea fara, a fost
"UMARUL" anume cea care unea maneca de trup. Aici au aparut prima data
semnele cusute, marcand aceasta cusatura. Ulterior, aceasta banda a fost
repetata mai jos, de cateva ori si a devenit "ALTITA". Sunt 3 reguli de baza ale
altitei pe o ie corecta:
> banda decorativa de sus este distantata un pic de restul si bordurile laterale ce
o marginesc se ridica mai sus de ea; altita sa ramana deschisa inspre sus
> altita este mai ingusta decat restul manecii (regula derivata din croiala,
considerente practice)
> motivele folosite pe altita nu se regasesc nicaieri altundeva pe ie (aceste
motive sunt legate de identitatea femeii, de locul de unde ea s-a nascut, etc)
altita se facea, de multe ori, o bucata de panza separata; pentru ca presupunea
multa munca; este cea mai densa cusatura. Fiind separata, femeia o putea
refolosi pentru camasa urmatoare, cand prima se invechea.
In studii mai vechi, facute prin 1850, pe plansele desenate, inca se mai trecea
separat numele de "UMAR" pentru banda decorativa de sus si "ALTITA" pentru
benzile decorative similare care se repetau mai jos. Mai tarziu, "UMARUL" a fost
contopit cu totul in "ALTITA", desi a ramas ca rand distantat, nu a mai fost numit
in mod special.
"INCRETUL" a aparut tot din considerente practice: manecile au fost croite mai
largi, ca sa fie mai comode si atunci a fost nevoie de aceasta banda pentru a le
aduce la aceeasi dimensiune cu despicatura din trupul camasii. Realizat printr-o
tehnica de cusut speciala, incretul era cusut cu linii paralele pe fata si verticale
pe spate. Se trageau firele si banda se ingusta. Atunci nu exista elastic, dar
incretul are un rol asemanator. Intotdeauna romancele au cusut incretul in
nuante de ocru, galben, chiar si alb (Mehedinti). Hutanii din Bucovina au preluat
si ei incretul odata cu costumul dar pentru a se diferentia l-au facut rosu. Iar

Rutenii au ales, tot pentru diferentiere, sa-l faca verde sau albastru. Pe banda
incretului s-au folosit motive specifice, feminine, legate de fertilitate: in special
romburi si variatiuni de romburi, taiate si intersectate.
"RAURII" de pe maneci au rol estetic. Jongland cu proportia modelelor,
densitatea raurilor, culorile folosite, femeile isi reglau aparitia, silueta, prin
adevarate iluzii optice. Sunt 2 tipuri de rauri: drepte (simple sau increngate) si
oblice, numite: costisate, chiezuri, piezuri (piezise). In Vrancea, femeile au ajuns
la un efect special, cosand raurile drepte dar rasuncind manecile. Aceasta
"moda" s-a raspandit si prin zonele invecinate, ajungand pana in Muscel. Nu cred
ca poate fi o regula fixa, dar imi pare ca in Moldova si Bucovina predomina
raurile piezise; si in sud, Muntenia si Oltenia cele drepte.
Raurii de pe piept, mult mai bogati la iile de vara si normal, in sudul tarii. In nord,
fiind mai rece, femeile purtau bundita (cojoc fara maneci) care acoperea ia pe
piept si spate. Se vedeau doar manecile. Nu avea rost sa incarci o ie pe care
urma s-o ascunzi sub bundita.
Mai exista cusaturi decorative pentru guler si marginea de jos manecilor. Si mai
exista un tip de cusaturi, "cheite" folosite pentru a uni bucatile de panza intre
ele: pentru a coase maneca pe interior, pentru a coase fata de spate. Numele
folosit pentru aceste cusaturi, cel putin in Dobrogea si uneori in sud este
"BIBILURI" si numele spune totul. Te-apuci sa bibilesti o ie numai daca mai ai
timp si chef. Asta nu inseamna ca o incarci excesiv. Cheitele, bibilurile, se fac cu
ata alba sau rosie. Si femeile au stiut ele foarte bine sa pastreze o compozitie
echilibrata, un raport palcut ochiului intre fondul alb al iei si cusatura colorata. De
altfel, in Tulcea, cu toate "bibilurile", camasa arata foarte simplu si elegant,
pentru ca nu are rauri si incret, ci doar "UMAR".
Am cautat in disperare sa gasesc o schema cu regulile de compozitie si
proportiile elementelor pe ii. Asta pentru ca intentionez sa recompun ii, pe baza
motivelor autentice recuperate care au fost, la vremea respectiva, colectate pe
bucati.
N-am reusit sa gasesc nimic concret; insa, Doamna Varvara Buzila, director
adjunct al Muzeului de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau, a fost amabila
sa-mi raspunda la intrebari si sa-mi dea niste indicii. Astfel:
incretul = 1/3 din altita; altita + incretul = 1/3 din lungimea totala a manecii.
Facand un desen, a rezultat cum ca maneca se imparte in 12 parti egale:
3 parti, adica un sfert din lungimea manecii revine altitei. O parte revine
incretului. Raurii raman cu 8 parti din 12, adica cu 2 treimi.
Asa ar fi o ie ideala, dar nu obligatorie. Proportiile s-au obtinut facand o medie

intre foarte multe variante de ii. Asa cum s-a ajuns la "dreptunghiul de aur", asa
putem sa numim aceasta schema "ia de aur" si s-o folosim nu ca regula rigida,
dar ca reper.

S-ar putea să vă placă și