Universitatea de Medicin i Farmacie

Grigore T. Popa din Iai

Facultatea: Medicin Dentar
Disciplin: Proteze unidentare

,, Rezistenta la fractura a dintilor restaurati prin

inlay si onlay total ceramice: studio in vitro.

Coordonator: Dr.
Student:

Rezistenta la fractura a dintilor restaurati prin inlay si onlay

total ceramice: studio in vitro.
S Saridag M Sevimay G Pekkan

Relevanta clinica
In practica clinica, restaurarile dintilor cu ajutorul tehnicilor Onlay si Inlay creste, iar
rezistenta fracturii descreste in functie de materialul utilizat la restaurarea lor.

Rezumat
Rezistenta la fractura a tehnicilor Inlay si Onlay-urile pot fi influentate de cantitatea de
dinte restantat si materialele de reparatie folosite. Scopul acestui studiu in vitro a fost pentru a
evalua efectele celor doua tipuri de cavitati preparate si materialele total ceramice asupra
rezistentai la fractura a complexului dinte-restaurare. Cincizeci de molari trei mandibulari, au
fost mprii aleator n urmtoarele cinci grupe : grupul 1 : dini intacti (control ) ; grupul 2:
preparate inlay , sticl - ceramic litiu - disilicat ( IPS e.max Presa , Ivoclar Vivadent AG ,
Schaan , Liechtenstein ) ; grupul 3 : Preparate inlay , zirconiu ceramic ( ICE Zirkon ,
Zirkonzahn SRL , Gais , Italia) ; grupul 4 : preparate onlay , lithium-disilicate sticla - ceramica
( IPS e.max Press ) i grupul 5 : Preparate onlay , oxid de zirconiu ceramic ( ICE Zirkon ) . Inlay
i onlay restaurari au fost lipite cu adeziv ciment rasina cu polimerizare dubla. ( Variolink II ,
Ivoclar Vivadent AG ) . Dup ciclisme termice (50 to 550 C x 5000 de cicluri ) , specimenele au
fost supuse unei compresiuni pn la sfrmare la o mare viteza de 0,5 mm / min . Statisticele
analizelor au fost efectuate folosind analiza ntr-o direcie a varianei Tukey HSD teste . Valorile
rezistenei la rupere au fost semnificativ mai mari n grupul Inlay (2646.7 360.4) restaurat
cu sticl lithiumdisilicata - ceramic comaprand cu cele ale onlay grup (1673.6 677),
restaurate cu sticl lithiumdisilicate - ceramic . Valorile rezistentelor ale dintilor restaurati cu
inlay de oxid de zirconiu ceramica (2849 328) si onlay-urile cu ceramica zirconiu (2796.3
337.3) au fost similare cu cele ale dintilor intacti (2905.3 398.8) in IPS e.max grupuri
de presa, ca numarul pregatirilor a crescut (de la incrustatii in onlay preparare), iar rezistenta la
fracturare a scazut. In grupurile ceramice ICE Zirkon, tipul de restaurare nu a afectat rezultatele
rezistentei fracturilor.

INTRODUCERE.
Prezenta leziunilor extinse si carioase, care sunt nesatisfacatoare restaurarii si fracturarilor
dentare rezultate sunt controverse in ceea ce priveste procedura de restaurare optima. Restautarea
indirecta are mai multe avantaje decat restaurarea directa, deoarece piesa este preparata in
conditii perfecte de laborator dupa normele ideale. Cand vindecarea indirecta este determinata
ca fiind cel mai bun tratament, clinicianul/medicul trebuie sa determine configuratia geometrica
a pregatirii cavitatii. Acoperirea suprafetei dintilor se pare a fi cel mai controversat punct cu

privire la aspectul pregatirii cavitatii finale pentru dintii posteriori. Proprietile mecanice ale
materialelor de restaurare trebuie luate n considerare nainte de a alege designul cavitatatii.
Prepararea cavitii este direct legat de reducerea rigiditatatii vrfurilor. Adncimea i limea
pot afecta devierea vrfurilor i scade rezistenta la rupere. n funcie de acoperirea vrfurilor,
tipurile de restaurari pot fi clasificate ca inlay (nici un varf nu e acoperit), onlay-uri (cel puin un
vrf nu este acoperit), sau onlay total (toate vrfurile sunt acoperite).
Tehnica adeziva permite profesionistilor din domeniul stomatologic sa restabilieasca
morfologia , aspectul estetic ,i capacitatea initiala naturala a dintilor. Utilizarea produselor
ceramice cu tehnici adezive permite conservarea structurii dintelui i mai multe restaurri
estetice asupra dintilor posteriori. Zirconiu este un dioxid de zirconium cristalin. Proprietile
mecanice sunt foarte similare cu cele ale metalelor , i culoarea sa este similar cu culoarea
dintelui . Cristalele de zirconiu pot fi organizate n trei moduri diferite : monoclinic , cubic , i
tetragonal. Ytriu zirconiu stabilizat, de asemenea, cunoscut sub numele de zirconiu tetragonal a
devenit disponibil pentru utilizare n stomatologie , prin proiectarea / asistat de calculator( CAD
/ CAM ), sau tehnici de frezare-copiere, i ofer performane excelente mecanice , rezistenta
superioara la fractur n comparaie cu alte materiale. Cu toate acestea ,utilizarea unor tipuri de
ceramic rmne limitat nregiunea posterioar , unde forele masticatorii extinse sunt prea
mari. n 2005, un material presat-ceramic mbuntit numit IPS e.max Press (Ivoclar Vivadent
AG, Schaan, Liechtenstein), a fost introdus pe pia. Aceasta ceramica presat este destinat
pentru a extinde gama de aplicatii pentru IPS Empress 2 (Ivoclar Vivadent AG). n timp ce ea are
proprieti fizice similare cu materialele anterioare, transluciditatea ei a fost mbuntit.
Sistemul IPS e.max Press (Ivoclar Vivadent AG) este prezinta un material cadru - de mare
stabilitate, care este format din litiu-disilicat (Li2O-2SiO2). Restaurrile pot fi personalizate prin
folosirea unei tehnici de stratificare pe baza de sticla ceramica fluorapatit sau prin utilizarea
tehnicilor de colorare.
Parametrii de proiectare pentru cavitate ar trebui s fie n concordan cu principiile de adaptare ,
rezisten, i de retenie, ocluzie, i estetica. Procedurile de cimentare pot consolida dinii i a
minimiza efectele nocive ale vrfurilor, crescnd astfel rigiditatea coroanei ca un rezultat al
efectelor adezive si rezistentei coezive. In studiile in vitro , o serie de factori pot interfera
rezistena la rupere , cum ar fi metoda de incrustatie a dintelui , tipul de dispozitiv de aplicare al
forei , i viteza mare. Astfel, metodele experimentale utilizate pentru analizele in vitro nu
reprezinta cu exactitate condiiile reale clinice n care apar defeciuni n primul rnd din cauza
oboselii. Pentru a reduce la minim discrepana dintre evalurile experimentale i eecuri clinice,
au fost utilizate diferite metode, cum ar fi utilizarea n comun a testelor mecanice i modul de
fractura analizat n funcie de scarile predefinite.
Obiectivul acestui studiu in vitro a fost de a determina i compara rezistenta la fractura i
esecurile restaurarilor prin inlay si onlay din litium disilicat si sticla-ceramica cu cele itrium
stabilizat pe baza ceramic.
Ipotezele nule testate au fost:
1) tipul de preparare nu afecteaz rezistena la rupere a complexului dinte-restaurare i

2) tipul de material de restaurare nu afecteaz rezistena la rupere a complexului dinterestaurare.

MATERIALE SI METODE
n acest studiu in vitro, s-au folosit 50 de molari trei mandibulari extrasi fara carii. De calcul i
ale esuturilor moi depozite au fost ndeprtate cu o scala mn . Tartrul si depozitele moi au fost
curatate prin actionarea piesei de mana cu ajutorul cupelor de cauciuc si a pietrelor de
slefuit.Numai dinii intacti , necariati, au fost inclui n studiu . Dinii au fost depozitati n ap
distilat pn la utilizare, i au fost inclusi in studio doar dupa probele de testare. Rdcinile au
fost acoperite cu un strat de 0,2 mm din material polieter (Impregum Garant L Duasoft, 3M
ESPE AG, Seefeld, Germania) pentru a simula ligamentul periodontal, i ncorporat ntr-o rin
acrilic autopolimerizabil (Meliodent, Heraeus Kulzer GmbH, Hanau , Germania), de pn la 2
mm sub jonciunea cementului. Mobilitatea dintelui artificial a fost evaluat n direciile
orizontala i vertical prin utilizarea unui instrument Periotest (Periotest, Siemens AG,
Bensheim, Germania). Valoarea Periotest a dinilor ncorporat a fost standardizata la o valoare
mai mic sau egal cu +7, pentru a simula dentiia natural.
Dinii au fost mprii aleator n cinci grupe experimentale (n = 10), dup cum urmeaz:

Grup 1: dini intacti, fr tratament (grup de control) (TI);

Grupul 2: dini cu restaurari, inlay cu lithium-disilicate sticl-ceramic (IPS e.max Press,
Ivoclar Vivadent AG) (Ie.max);
Grupul 3: dini cu restaurari inlay cu zirconiu ceramica (ICE Zirkon Zirkonzahn SRL,
Gais, Italia) (I-Zirkon);
Grupul 4: dini cu restaurari onlay cu lithium-disilicate sticl-ceramic (IPS e.max Press,
Ivoclar Vivadent AG) (Oe.max); i
Grupul 5: dini cu restaurari onlay cu zirconiu ceramica (ICE Zirkon Zirkonzahn SRL)
(O-Zirkon).

Folosind un instrument de tiere rotativ 6 grade conic de diamant ( Preparate Inlay Set 4261 ,
Komet , Lemgo, Germania) , dou preparatii diferite , cu unghiuri rotunjite interne , au fost
definite. Preparate dentare au fost fcute de ctre acelai operator (SS) cu secvena recomandat
si freze de diamant specifice (Preparate Inlay Set 4261, Komet ) sub racire constanta cu ap .
Pentru a asigura preparate caviti standardizate , un parallelometer ( Paraskop , Bego , Bremen ,
Germania ) a fost folosit . Parallelometer are un bra de frezat , conceput ca un bra
multifuncional , i o prghie pentru o unealt de foraj . Un motor este integrat n baza de
comand pentru unitatea de frezare. Partea cu istm mezio ocluzo-distal ( MOD ) cavitile
ncrustaii a fost elaborate n conformitate cu principiile de preparare pentru rini compozite
indirect si ceramice, astfel cum sunt descrise n alt parte. Peretele pulpar a fost preparat la o
adncime de 2,5 mm de la suprafaa ocluzala; istmurile ocluzale a fost de 2,5 mm lime, i
limea buccolinguala pe casetele meziale i distantele au fost similare cu limea a istmului
ocluzale. Fiecare cavitate a avut un prag gingival cu o latime de 1,5 mm i o nlime
mesiodistala a peretelui axial de 2 mm. Marginile s-au preparat sub un unghi de 90 grade.
Cavitatile pentru onlay au fost preparate folosind tehnici de baz, cuspizii meziovestibular i
distovestibular au fost redusi cu 2 mm n funcie de forma anatomic a suprafeei ocluzale , iar
marginile bucale au fost proiectate in umr rotunjit de 1mm ( Figura 1A i 1B)

O amprenta a cavitatii a fost facuta cu ajutorul unui material de verificare din polivinil siloxan.
(Elite HD , Zhermack SpA , Badia Polesine , Italia) . Dup 2 ore , amprentele au fost turnate cu
ajutorul pietrei tip IV ( Durone , Dentsply , Petro'polis , RJ , Brazilia). Un technician a fabricat
toate restaurrile, folosind o tehnic standard n urma instruciunilor productorului. Pentru a
fabrica IPS e.max Press (Ivoclar Vivadent AG) restaurrilor, o matrice-distanier a fost aplicata
la suprafeele cavitii la o distan de 1,5 mm de zonele marginale. Cadrele de cear au fost
astupate cu un material de umplutura la vitez mare ( IPS PressVEST Speed , Ivoclar Vivadent
AG). Lingoul vitroceramic - disilicat de litiu (IPS e.max Press , Ivoclar Vivadent AG) a fost
nclzit i presat ntr-o matri de umpluturai n cuptor ( PE 600 , Ivoclar Vivadent AG ) dup
arderea de ceara analog. Dup dezgolire cu piatra de lustruit la o presiune de 4 bari, o lustruire
mai fina a fost realizata cu freze de lustruire de sticla la o presiune de 2 bar. Tiparul presate au
fost scufundate n acid fluorhidric de 1 % ( Invex lichid , Ivoclar Vivadent AG ) i curate ntrun agent de curare cu ultrasunete ( Whaledent Biosonic Jr , Whaledent International , New
York , NY , Statele Unite ale Americii ), folosind ap distilat timp de 15 minute. Dup curare,
tiparele fabricate s-au acoperit cu straturi ceramice ( IPS e.max Ceram A2 Dentina , Ivoclar
Vivadent AG ). Analogi de ICE Zirkon ( Zirkonzahn SRL ) tiparele au fost fabricate cu materiale
specifice foto-polimerizabile compozite build- up ( T rigid , Zirkonzahn SRL ). ICE Zirkon
( Zirkonzahn SRL ) tiparele s-au imersat n conditionare cu ceramic verde. Tiparele apoi sunt
sinterizate ntr -un cuptor de sinterizare ( Keramikofen 1500 , Zirkonzahn SRL ) la 15000 timp de
2 ore . ICE Zirkon ( Zirkonzahn SRL ) apoi tiparele s-au acoperit cu - fuziune de ceramica
scazuta ( ceramic Dentina A2 , ICE ceramica , Zirkonzahn SRL ).Restaurarile ceramice
realizate au fost adeziv cimentate cu ajutorul unui compozit fin de particule dual- ntrire hibrid
( vscozitate mare ) ( Variolink II , Ivoclar Vivadent AG ). Legarea dinilor a fost realizat n
conformitate cu urmtoarea procedur. Dinii au fost gravati cu 35% acid fosforic (total Etch,
Ivoclar Vivadent AG), urmat de o cltire cu ap. Excesul de ap a fost ndeprtat n
conformitate cu tehnica de lipire umeda. Syntac primer (Ivoclar Vivadent AG) a fost aplicat timp
de 15 secunde i uor uscat. Syntac adeziv (Ivoclar Vivadent AG) a fost aplicat timp de 10
secunde i uor uscat la aer. Un agent de legare (Heliobond , Ivoclar Vivadent AG) a fost aplicat
si lasat nepolimerizat (polimerizat mpreun cu Variolink II). Aceeai procedur a fost urmat
pentru fiecare dinte .
Legarea de inlay i onlay ceramic a fost realizat n conformitate cu urmtoarele proceduri.
Exemplele pe baz de zirconiu au fost gravate timp de 180 secunde cu metal / zirconiu Primer
(Ivoclar Vivadent AG). Acid fluorhidric , 4,5 % (IPS gel gravare ceramic , Ivoclar Vivadent AG)
a fost aplicat pentru aIPS e.max Press (Ivoclar Vivadent AG) si pe suprafee timp de 60 de
secunde , cltit bine timp de 60 de secunde i uscat la aer timp de 10 secunde. Suprafeele
interioare ale tuturor exemplarelor au fost silanizate cu portelan primer (Monobond S, Ivoclar
Vivadent AG) timp de 60 de secunde si usor de aer uscat. Un agent de legtur (Heliobond,
Ivoclar Vivadent AG), nt) a fost aplicat i lsat nepolimerizat( polimerizat dup plasarea
ncrustaii. Polimerizarea dubla a cimentului rin (Variolink II Base, Ivoclar Vivadent AG) a
fost amestecat cu catalizatorul su (Variolink II viscozitate mare, Ivoclar Vivadent AG) n pri
egale timp de 15 secunde, se aplic pe suprafaa ceramic, cimentate, i se foto-polimerizeaza.
Specimenul a fost cimentat cu ceramica perpendicular pe suprafaa tratat n prealabil folosind
presiunea degetelor, iar materialul n exces a fost ndeprtat cu un explorator. Specimenele au
fost polimerizate la lumina cu o intensitate a luminii de minimum 650 mW/cm2 (lampa Elipar
Freelight 2, 3M ESPE AG) din direciile faciale i ocluzale timp de 20 de secunde n fiecare
direcie. Marginile de ciment au fost finisate cu ajutorul discurilor flexibile de lustruire (Sof-Lex
XT Pop-On, 3M ESPE AG). Specimenele au fost expuse la cicluri termice la temperaturi de
58C i 55C pentru un total de 5000 de cicluri. Timpul de edere la fiecare temperatur a fost de
30 de secunde, iar timpul de transfer la o baie la cellalta a fost de 2 secunde.
Dinii au fost supusi la compresiune axial cu ajutorul unei sfere de metal cu diametrul de 6-mm
aplicat vertical i centrata pe suprafaa ocluzal a restaurrii la o vitez de 0,5 mm / min ntr-o
main universal de ncercri (TSTM 02500, Elista Ltd, Istanbul , Turcia). Pentru a reduce

vrfurile de for locale, o folie de aluminiu groas de 0,5-mm (Baoji Taihe neferoase Metal Co,
Ltd, Shaanxi, China) a fost inserata ntre sfera de metal i suprafaa ocluzal a restaurrii.
Fora (N) necesara pentru a fractura restaurarea a fost masurata. Modul de fractur pentru fiecare
specimen a fost clasificat n conformitate cu Burke 24 dup cum urmeaz:

Modul I: fractur a restauratiei izolata;

Modul II: fractura de restaurare care implic o mica parte dinte;
Modul III: fractur care implic mai mult de jumtate din dinte, fr implicare
parodontal;
Modul IV: fractura cu implicare parodontal.

Rezultate
Mijloacele i abaterile standard pentru rezistena la rupere a grupurilor de test sunt prezentate n
Tabelul 1. One-way ANOVA au artat c au existat diferene semnificative statistice ntre
grupuri. Testul Tukey HSD a artat c grupul 4 (1673.6 677 N) au prezentat valori de
rezisten fractura semnificative mai mici dect alte grupuri. Nu au fost observate diferene
semnificative ntre valorile de rezisten la fractura ale grupurilor inlay (grupa 2 [2646.7
360.4 N] i grupa 3 [2849 328 N]) i grupul de control (grup 1 [2905.3 398.8 N]) (p =
0,264). Cu toate acestea, au existat diferene semnificative statistice ntre valorile de rezisten
de fracturi ale grupurilor onlay (grupuri de 4 i 5) (p = 0.000). Probele O- Zirkon au prezentat
valori de rezisten de fractur mai mari dect cele de O e.max. Au existat diferene
semnificative ntre I E . max i O-e.max grupuri (p = 0.001); cu toate acestea , nu au existat
diferene semnificative ntre I-zirconiu i grupuri de O-zircon (p = 0.727). Modul de fractur
pentru fiecare grup este prezentat n Tabelul 2.

Discutii
n acest studiu, s-au fcut restaurari cu inlay si onlay preparate standardizat pentru fiecare dinte
molar, i restaurrile au fost cimentate prin lipire. Tipul cavitatii preparate si tipul de ceramic
folosit s-a observant cu actioneaza ( oxid de zirconiu i litiu - pe baz de disilicat ceramic )
asupra rezistenei la ruperea dinilor restaurati.
Rezultatele acestui studiu a artat c nu au existat diferene semnificative ntre valorile de
rezisten la rupere in grupul inlay; cu toate acestea , au existat diferene semnificative ntre
valorile de rezisten la rupere in grupul onlay. Cnd au fost evaluate grupurile IZirkon i O Zirkon ,tipul de pregtire ( inlay vs preparare onlay ) nu a afectat valorile rezistenei la fractur ,
comparativ cu cei din grupul de control. Cu toate acestea , n grupele restaurate folosind IPS
e.max Press ,grupul Oe.max (grupul 4 ) a demonstrat valori ale puterii de fractur semnificativ
mai mici. Prin urmare, ipoteza nul c nici tipul de pregtire , nici de tipul de material de
restaurare nu afecteaz rezistena la rupere a unui complex dinte restaurare, au fost parial
respinse.

In studiul de fata, molarii nepregtiti au atins cele mai mari valori medii de rezisten la rupere a
2905.3 398.8 N. Aceast valoare se coreleaza cu rezultatele unui studiu realizat de Soares i
alii, n care au atins o valoare medie a rezistenei la rupere a 3143.1 635.5 N n molarii
mandibulari. Cu toate acestea, valorile de rezisten ale fracturilor inlay i onlay grupuri din
acest studiu, cu excepia grupului Oe.max, au fost mai mari dect rezultatele investigaiilor,
folosind material ceramic pentru restaurari parial ceramice din molarii mai mici. In prezentul
studiu, asemnrile dintre valorile de rezisten de fracturi ale grupurilor inlay i grupul de
control ar putea fi explicat prin faptul c s-a redus putin din structura dentara pentru un preparat
inlay.
Stabilizarea unui dinte pregtit prin plasarea unui inlay ceramic folosind tehnica adeziva este
considerata a fi o procedur dovedit n numeroase studii in vitro i explic valorile de rezisten
ridicate la fractur. Dei rezistena la fractur medie a grupului Oe.max fost semnificativa mai
mic dect celelalte grupuri, valoarea medie a rezistenei la rupere a grupului O-Zirkon fost la fel
de mare ca cea a grupului de control. Acest lucru rezult din structura mecanic stabilizata -ytriu
zirconiu, care este un material, de mare rezisten ceramica policristalin fara sticla cu o rezisten
la ndoire mai mare de 1000 MPa i rezistena la rupere de 9 pn la 10 MPa. Se pare c
rezistena ridicat a materialului zirconiu compenseaza cu pierderile de rezisten a dintelui care
rezult din prepararea cavitatii pentru onlay. Complexul pe baz de litiu-disilicat restaurare-dinte
onlay nu a rezista la sarcini de compresiune la fel de mari ca i onlay-urile pe baz de oxid de
zirconiu.
Exist rezultate contradictorii in literatura de specialitate cu privire la rezistenele de fractur de
dini restaurate prin inlay si onlay ceramice. Rezultatele Oe . max n studiul de fa vin n
contrast cu cele raportate de Yamanel i alii care au declarat c restaurarea prin onlay este mai
eficienta n protejarea structurilor dintilor dect designul inlay. Invers, Morimoto i alii au
raportat c rezistena la fractur a dinilor restaurate cu inlay ceramice i overlay feldspatice cu
acoperirea cuspizilori a fost similar cu cea a dinilor intacti. Soares i alii au declarat c valorile
de rezisten la fractura la inlay posterior i onlay armat-leucit ceramice au fost semnificativ mai
mari dect cele de dini intacti. Habekost i alii au investigat rezistena la fractur de premolari
restaurati cu restaurari ceramice pariale folosind doua marci diferite de porelan feldspatice .
Rezultatele lor au indicat c insertiile genereaza o rezisten la fractur semnificativ mai mare
dect modele onlay , dar mai mic dect cea a dinilor intacti. Stappert i alii au investigat ca
restaurarile total ceramic de acoperire partiala pe molari din IPS e.max Press a demonstrat c
rezistena lor la fractura este asemanatoare cu cea a dintilor naturali. In studiul lor mai recent,
Stappert i alii au investigat masticatia, oboseala de ncrcare i rezistena la fractur a
diferitelor restaurari total ceramice de acoperire parial de pe molarii naturali.
Ei au descoperit c valorile de rezisten ale fracturii de molari superiori restaurati cu PROCAD /
Cerec 3 au fost similare cu cele ale dinilor intacti, dar au fost semnificativ mai mari dect cele
ale IPS Empress i IPS e.max Press. Rezultatele acestui studiu sunt n concordan cu Stappert i
alii, deoarece molarii inferiori restaurati cu ICE onlay Zirkon au avut valori de rezisten ale
fracturii mai mari dect cele de dinii restaurati cu IPS e.max Press. Cu toate acestea, rezultatele
studiului actual cu cele din Cubas i alii, care au constatat c valorile de rezisten fractura de
onlay-uri cu nuclee In-Ceram nu difera de cele ale Onlay feldspatice cu o pregtire total onlay.

n plus fa de rezistena la fractur, este de asemenea important de a analiza modurile de

fractur. In acest studiu, fracturile n grupele Ie.max i Oe.max au fost observate la restaurarea
propriu-zisa sau n restaurarea si implicand o poriune mic dinte. Soares si altii au raportat
rezultate similar folosind ceramic feldspatic in restaurari cu inlay, si Burke la fel afirma ca
restaurarea din ceramic se fractureaza inaintea dintelui. In grupurile I-Zirkon i O-Zirkon,
fracturile au fost observate in ambele grupuri de restaurari, cat si in dinte. Fracturi mai grave au
avut loc att n restaurarea dintelui in grupurile Zirkon n comparaie cu IPS e.max Press. Cu
toate acestea, cele mai multe fracturi severe, care au fost observate n grupurile ICE zircon au
fost mai aproximativ cele mai mari, ceea ce se poate ntmpla vreodat n mediul oral.
Prepararea cavitatii ar trebui s se bazeze n principal pe conservarea structurii dentare i privind
proprietile fizice ale materialelor de restaurare. Khera i alii au studiat efectul de profunzime a
pregtirii, latimea istmului, i grosimea de dentina interaxial cu privire la potenialul de fractura
a dintelui. Ei au concluzionat c adncimea preparatului a fost factorul cel mai critic n fractura
dintelui, n timp ce limea istmului a fost cel mai puin critic. In studiul actual, incrustatiile inlay
ceramice a structurii dentare a dinilor care au fost preparate cu o jumtate din limea
intercuspidala, obinerea valorilor de rigiditate care au fost similare cu cele ale dinilor intacti.
Cele mai mici valori de rezisten ale fracturii au fost nregistrate n grupul onlay litium-disilicat
sticl - ceramic. Folosind acest material de restaurare, cavitatea preparata care rezult ntr- o
pierdere mai mare a structurii dintelui se pare c scade rezistena la rupere acomplexului dinterestaurare. n grupuri ceramice pe baz de zirconiu, nu au existat diferene semnificative ale
valorilor rezistenei la rupere ntre diferite modele de preparare ale cavitatii. n ceea ce privete
limitele acestui studiu, sa observat ca rezistenta la fractura in restaurarile de acoperire pariale
sunt in dependenta de materialul folosit.
Restaurarile pot fractura dintele din cauza formarii fisurilor i propagarilor, care este valabil mai
ales pentru restaurari ceramice. Cu cresterea preparatiei n dimensiune, structura dintelui rmas
slbete, i sarcinie ocluzale induce o mai mare deviere a vrfului. Unii cercettori au sugerat c
restaurrile optime n dini cu cavitati mari Class II MOD, adica onlay-urile care includ
acoperirea cuspidului pentru a reduce flexiunile cuspidului. Dezbaterea rmne n ceea ce
privete momentul n care onlay-urile ar trebui s fie recomandate n loc de inserii inlay.
Este dificil s determini care material de restaurare ar fi ideal pentru restaurarea dinilor
posteriori. n ultimele decenii, restaurarile metalice sau cu amalgam au fost prima alegere pentru
restaurarea dinilor parial distrusi. Magne i alii au evaluat rezistena la oboseal a molarilor
restaurati cu ajutorul inlay/onlay compozit CAD / CAM cu i fr armare cu fibre de etanare de
dentina. Ei au ajuns la concluzia ca onlay-uri ( cu sau fr fibre ) a crescut rezistena la oboseal
a molarilor. Dalpino i alii au examinat rezistena fracturii a dinilor restaurati cu rini
compozite directe i indirecte i restaurari ceramice indirecte. Ei au descoperit ca restaurarile
ceramice indirecte au rezistenta la fractura mult mai srescuta dect a restaurrilor din rini
compozite directe i indirecte. O restaurare indirecta legata folosind ceramica este opiunea
ideal pentru restaurarea dinilor slbiti de prepararea unei cavitati largi. Avantajul compozitului
in zona posterioara este c acestea pot fi plasate ntr-o programare, n timp ce incrustatiile
ceramice necesit, de obicei, dou ntlniri din cauza timpului necesar pentru fabricarea n
laborator.

Cimentul rin utilizat n adeziunea restaurarilor este elastic i are tendina de a se deforma sub
stresul ocluzal, rezultnd ntr-o rezistenta mai mare la rupere. Prin urmare, succesul de inlay-uri
ceramice este absolut dependent de crearea unei interfee dinte-ceramica adeziva fr
compromisuri. n plus, modulul de elasticitate a agentului de cimentare poate afecta, de
asemenea, valorile de rezisten ale fracturii ale dinilor restaurati cu insertii ceramice i onlay.
Cubas i alii au descoperit ca ageni de cimentare cu modul de elasticitate mai mare a crescut
valorile de rezisten la fractur in restaurarile ceramice pariale.
Acest studiu are, de asemenea, unele limitri. Sarcina vertical aplicat pe dini n acest studiu nu
este tipica sarcinii de ncrcare clinice. Din punct de vedere solicitarile in vivo , ciclul masticator
const dintr-o combinaie de fore verticale i laterale si supunerea restaurarii ceramice la o
varietate de fore de ncrcare n afara axei. ncrcriile ciclice pot reproduce mai precis eecuri
la oboseala observate clinic. Alte teste in vitro, cum ar fi analiza distribuiei stresului ocluzal,
teste de tensiune, i studiile clinice trebuie s fie efectuate pentru a determina punctele forte ale
rezistentei la fracturi in diverse restaurri ceramice cu i fr acoperire cuspidala.

Concluzii
n limitele acestui studiu, urmtoarele concluzii au fost trase:
1) Acoperirea cuspidului a sczut rezistena la fractur a dintilor posteriori, precum i
complexul de restaurare cu material disilicat de litiu din sticl ceramic.
2) Dini restaurati cu inlay sau onlay ceramice zirconiu au demonstrat rezistenta la fractur
similare cu cea a dinilor intacti.
3) Modurile de fractur n restaurile cu litiu-disilicat sticla-ceramica fracturile au fost, n
general, limitate la restaurare n sine. Invers, modurile de fractur in restaurarile cu
zirconiu implica n general att restaurare cat si dintele in sine.
Conflicte de interes
Autorii acestui manuscris certific faptul c nu au nici un interes personal de proprietate,
financiar, sau alte de orice natur sau n orice fel de produse, servicii i / sau de companie, care
este prezentat n acest articol.