OCTAVIAN GOGA BIOGRAFIE

La 1881 1 aprilie se naste, la Rsinari, judetul Sibiu, Octavian Goga, ntiul mare poet al generatiei
Unirii de la 1918.
1883 15 septembrie Se naste Victoria, sora lui Octavian Goga.
1886 18 octombrie Se naste Claudia (Maria), sora lui Octavian Goga.
1888 11 decembrie Se naste Eugen Iosif Goga, care va fi si el scriitor (e autorul romanului Cartea
fcerii).
1892 Octavian Goga intr n internatul liceului unguresc din Sibiu.
1893 14 mai Goga scrie primele versuri dedicate romnului, care "de dimineata pn seara tot lucra
necontenit /Dar cu toat osteneal/ tot este nepretuit".
1894 Are loc la Cluj procesul Memorandumului.
1898 Apare prima poezie a lui Goga, semnat Octavian, n Revista ilustrata (an. I, nr. 5-6, mai-iunie, p.
107).
Apare a doua poezie a lui Goga n "Familia" lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, nr. 44, p. 13, noiembrie).
1899 Goga trece la liceul romnesc din Brasov.
1900 Goga si ia bacalaureatul.
Vara Goga viziteaz pentru prima dat Bucurestiul.
11 septembrie Se nscrie student la Facultatea de litere si filozofie de la Universitatea din Budapesta.
1902 1 iulie Apare la Budapesta revista "Luceafrul", unde Goga si public majoritatea poeziilor.
Apare n "Luceafrul" (nr. 11, 1 decembrie) poezia devenit romant, Batrni.
1903 Vara La Rsinari, Goga ncepe s traduc si s publice n "Luceafrul" celebrul poem dramatic al
lui Madach Imre, Tragedia omului. Apare poezia Casa noastr, semnat Nic. Otav, n "Luceafrul" (an.
II, nr. 14-15, 1 august).
1904 Moare nvttoarea Victoria, sora poetului, care i-a inspirat poezia Dsclita, publicat n
"Luceafrul".
Goga termin studiile. Facultatea de litere si filozofie a Universittii din Budapesta i elibereaz un
Absolutorium. Apare n "Luceafrul" (an. III, nr. 4, 15 februarie, p. 91-92) celebra poezie Oltul, semnat
Nic. Otav. Despre geneza acestei poezii Goga scrie n Fragmente autobiografice. Poezia i-a fcut lui
Caragiale o impresie exceptional. Apare poezia Dsclita, semnat Nic. Otav ("Luceafrul", an. III, nr.
7, 10 aprilie, p. 151).
1905 Apar n "Luceafrul" antologicele poezii: Plugarii, Lutarul, Dascalul, Rugciune, Clacasii.
Apare volumul Poezii, Budapesta, Institutul tipografic si de editur "Luceafrul". Volumul cuprinde 48 de
poezii si pe copert poart anul 1906. Volumul acesta a fost reeditat apoi de "Minerva", Bucuresti, 1907;
n "Biblioteca pentru toti", nr. 286, Sibiu, 1910, si n primul volum antologic, tiprit de "Cultura National",
Bucuresti, 1924, care cuprinde si volumele Ne cheama pmntul (1909), Din umbra zidurilor (1913),
Cntece fr tar (1916). A fost apoi introdus n toate editiile ce au urmat. Cuprinde 48 de poezii:
Rugciune, Plugarii, Noi, Oltul, Casa noastr, Apostolul, Dascalul, Dsclita, Btrni, Rentors, Departe,
Dorinta, Zadarnic, De-o s mor, n codru, Dimineata, Pe nserate, De la noi, Cntretilor de la oras, Sara,

Lutarul, A murit..., La groapa lui Laie, Cntece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Pribeag, Pace, Cade-o lacrim,
Singur, Prsiti, Ruga mamei, Zadarnic, La stn, Toamna, Copiilor, I, II, Prsit, Desprtire, nvins,
Solus ero, Noapte, Clacasii, Asteptare.
24 decembrie Moare Iosif Goga, tatl poetului, care a fost probabil prototipul preotului din poezia
Apostolul.
1906 Apare n "Viata romneasc" poezia cu o puternic not social Un om. 16 iunie Are loc logodna lui
Octavian Goga.
1907 Au loc rscoalele trnesti, care-i vor inspira lui Goga mai multe poezii, precum: Cain, O tar stiu,
Cosarul si se vor resimti n ntreaga atmosfer a volumului Ne cheam pamntul, publicat n 1909.
1908 Apare revista lui Octavian Goga "Tara noastr".
1909 Apare volumul de versuri Ne cheama pamntul, n Editura "Minerva", 1909. A fost retiprit n
volumul antologic de Poezii din 1924, precum si n toate editiile ce au urmat. Cuprinde 49 de poezii:
Fecunditas, Prapastie, Cntecele mele, nviere, Cosasul, Portret, De demult..., Colinda, Un om, Zile rele,
Graiul pinii, Cain, Otara stiu, n munti, Prima lux, Cantorul Cimpoi, Strinul, Mi-a btut un mos la
poart..., Scrisoare, Lacs strbun..., Ion crsmarul, Acas, Nepotrivire, Asfintit, Carmen, 0 raz, Iubirea
mea, Fior, Noi ne-ntlnim, Rapsodie, Trandafiri, Esti singur, Sufletul, A fost odat'..., Revedere, Rsuna
toaca..., Cntece, I, II, III, IV, V, VI, Mos Crciun, Sonet, Sonet, E srbtoare, Tempora, Frumoasa cea din
urm, Poezie.
1912 Goga e nchis n temnita din Seghedin pentru ndrznetele sale articole patriotice. Acolo scrie
poeziile Eu stiu un basm si Poetul.
Semnat Octavian Goga, cu indicatia Seghedin, poezia Poetul a aprut n "Luceafrul", an. XI, nr. 10, 4
martie 1912, p. 196, si a fost reprodus n volumul Din umbra zidurilor (1913). Nu numai indicatia
Seghedin, care o nsoteste, ne indic faptul c a fost scris n temnit, ci si urmtoarea nsemnare, cu
titlul Goga n temnita, publicat n "Luceafrul", nr. 7, din 12 februarie 1912: "n sfrsit, dup multe
amnri din cauza hartuielilor cu d-1 Vaida, poetul Goga a intrat n temnita Seghedinului, pentru a-si
mplini pedeapsa de o lun. A plecat n tcere, fr alai si fr sa-1 nsoteasc strigatele de durere si de
indignare ale poporului a crui patimire a nvesnicit-o n poeziile lui." O. Goga a fost nchis pentru un
articol publicat n revista "Tara noastr", n care "scria rspicat, se spune n nsemnarea respectiv,
despre mizeriile noastre interne si despre asupririle clasei feudale din Ungaria".
1913 Apare volumul de versuri Din umbra zidurilor n Editura "Minerva", Bucuresti, 1913. A fost introdus
n volumul de Poezii, 1924, si n toate editiile ce au urmat.
Cuprinde poezia Revedere si alte 62 de poezii, mprtite n patru cicluri: a) Din umbra zidurilor: Oaspe
vechi, Agonie, Paris, Ziva, Notre Dame, Felinarul, n muzeu, Cinquecento, Mama, Mtusa mea, Oameni;
b) Cnt apele: La mal, Aeternitas, Furtuna, Mare moart, De profundis, Lacul, Mama Venerei eterne, Eu
stau la mal, Scrisoarea ta..., Gndeste-te, Scirocco; c) Coarde vechi: Poet, Vorbeau azi-noapte dou ape,
Doina, Voi veniti cu mine, Inima, Strmosii..., Carmen laboris, Scrisoare, Mos Craciun, Eu stiu un basm...;
d) Clipe: Trage-ti oblonul..., Cntecele mele, Poetul, Mi-am fcut un cntec, Un trandafir se stinge, Pcat,
Tain, Toamna nou, Ma-ntorc din nou, Lacrimi, Cntece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Tcerea ta..., Singurtate,
Coboar toamna..., Singur, Sonet, Amurg, n brazi, Blestem, O lacrim, La moarte, Cum zbori cu trenul,
n drum, Mostenire, O clip, Asteptare, Noapte, Apus, Pe-un album, Mors magna.
1914 Apare n volum piesa Domnul Notar si se joac pe scena Teatrului National din Bucuresti.
1916 Apare volumul Cntece fr tar, n Editura C. Stefea, Bucuresti, 1916. A fost retiprit n volumul de
Poezii, 1924, si n toate editiile ce au urmat.
Urmeaz apoi cele 35 de poezii pe care le cuprinde volumul: Fr tar, Asteptare, Pajurei cu dou
capete, Tara mea de suflet, Sngele, n pacea mut, 10 mai 1915, Atunci, Portretul, Trenurile, Apostolul,
Flamma mundi, n mormnt la Arges, Bal la palat, Pribeag strin, Latinitatea strig din transee, Neutralul,
Unui orb, Lupul, Boboteaza, Trecea convoiul mortuar, Aducerile-aminte, n suflet simt o team cum sasterne, Lui Petofi, Unui scriitor vndut, Noapte, I, II, III, Doi frati, Pribeag, Hora valurilor, I, II, Poveste,
Sufletul, Dies illa. Octavian Goga ia parte la primul rzboi mondial si scrie ciclul de versuri Rzboi.
1919 Goga e ales ministru al Instructiunii n guvernul de Uniune National. Vduva poetului ungur Ady
Endre i ofer spre vnzare proprietatea minunat de la Ciucea (ntre Cluj si Oradea).
1923 Goga e ales membru al Academiei.
1924 Goga obtine premiul national de poezie.

1928 Apare piesa Mesterul Manole.

1928-1938 Goga scrie foarte rar versuri, e absorbit de politic si de gazetria la zi.
1938 ntors de la Cluj, la Castelul sau de la Ciucea, poetul sufer un puternic atac cerebral, paralizndu-i
partea dreapt a corpului. Peste dou zile, la 7 mai, se stinge din viat (58 de ani). 28 mai Moare Aurelia
Goga, mama poetului.
OPERA LUI OCTAVIAN GOGA
Poezii (1905)
Rugciune
Plugarii
Noi
Oltul
Casa noastr
Apostolul
Dasclul
Dsclia
Btrni
Rentors
Dorina
Ne cheam pmntul (1909)
Fecunditas
Prpastie
Cntecele mele
nviere
Cosaul
De demult...
Colind
Un om
Din umbra zidurilor (1913)
Revedere
Din umbra zidurilor
Oaspe vechi
Paris, I
Ziua, II
Notre Dame, III
Cntece fr ar (1916)
Fr ar
Ateptare
Pjurei cu dou capete
Sngele
Apostolul
n mormnt la Arge
Boboteaz
Aducerile-aminte
Din larg (1939) - poeme postume
Din larg
Profetul
Pace
Rzboi
De profundis

LUCIAN BLAGA BIOGRAFIE

Personalitate impunatoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, a
marcat perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate. S-a
nascut la 9 mai 1895 la Lancram, linga Alba Iulia, intr-o familie de preoti. Copilaria i-a stat, dupa cum
marturiseste el insusi, "sub semnul unei fabuloase absente a cuvintului", viitorul poet - care se va
autodefini mai tirziu "mut ca o lebada" - neputind sa vorbeasca pina la virsta de patru ani.
studii
1906 - 1914: Liceul "Andrei Saguna" din Brasov.
1914 - 1917: Institutul Pedagogic-teologic din Sibiu. Inscris pentru a nu fi inrolat in armata austro-ungara.
Absolvit ca teolog.
1917 - 1920: Facultatea de Filosofie a Universitatii din Viena. Absolvit ca doctor in filosofie cu teza Kultur
und Erkenntnis.
1919 Dublul debut editorial, ca poet cu Poemele luminii, si ca filosof cu Pietre pentru templul meu.
1920 La 16 decembrie se casatoreste cu Cornelia Brediceanu la Cluj.
1920 - 1924 Locuieste la Cluj. Intensa activitate literara si publicistica, aceasta din urma desfasurata mai
ales la Vointa si apoi la Patria.
1921 Se publica volumul de poezii Pasii profetului.
1924 E redactor la Cultura, o revista scrisa in patru limbi - romana, germana, maghiara si franceza.
1924 - 1926 Traieste la Lugoj, cu familia sotiei sale.
1926 La 1 noiembrie devine atasat de presa la legatia romana de la Varsovia.
1927 La 1 noiembrie e transferat la legatia romana de la Praga.
1928 - 1932 Locuieste la Berna, tot ca atasat de presa si apoi ca secretar de presa.
1929 In februarie se publica volumul de poezii Lauda Somnului.
1930 Refuza postul de director al Teatrului National din Bucuresti. Se naste fiica poetului, Dorli.
1932 - 1937 Blaga iarasi locuieste in Cluj ca secretar, si apoi consilier de presa la legatia romana.
1933 Apare volumul de poezii La cumpana apelor.
1935 Blaga primeste Marele premiu "Hamangiu" al Academiei Romane.
1936 Este ales, la numai 41 de ani, membru activ al Academiei Romane.
1937 Transferat din nou la Berna pana la sfarsitul anului.
1938 Incepe anul ca subsecretar de stat la Ministerul de Externe. La 1 aprilie este numit ambasador al
Romaniei in Portugalia. Se publica volumul de poezii La curtile dorului.
1939 La 1 aprilie Blaga vine definitiv in tara dupa ce isi incheie cariera diplomatica inceputa in 1926.
1941 - 1946 Blaga continua ca profesor la Universitatea din Cluj, refugiata la Sibiu si Timisoara din cauza

razboiului.
1946 In august revine in Clujul parasit impreuna cu Universitatea clujeana cu sase ani in urma.
1948 Ultimul curs de filosofie al profesorului, scos definitiv de la catedra dupa reforma invatamantului.
1949 - 1959 Blaga lucreaza ca cercetator la Institutul de Istorie si Filosofie al Academiei, filiala Cluj; apoi
din iunie 1951 este numit bibliotecar-sef, si din iulie 1954 director adjunct la Biblioteca Academiei, filiala
Cluj.
1951 Poetul isi organizeaza poeziile scrise dupa Nebanuitele trepte, toate 77, intr-un ciclu cu un titlu nou
Ecce tempus.
1953 Lucreaza si in sectia de istorie literara si folclor a Academiei, filiala Cluj, ca cercetator, cu o jumatate
de norma.
1959 Blaga se pensioneaza in aprilie dupa ce a muncit enorm, mai ales in ultimii zece ani in care a fost si
un mare traducator.
1960 Ultima organizare poeziilor dupa Nebanuitele trepte in patru mari cicluri: Varsta de fier, Corabii cu
cenusa, Cantecul focului, Ce aude unicornul.
1960 La 30 noiembrie este internat la Clina Medicala I din Cluj. Peste trei luni se stabileste diagnosticul
definitiv - si fatal: neoplasm vertebral.
Primele clase le-a facut la Sebes (1902-1906), a urmat Liceul "Andrei Saguna" din Brasov (1906-1914),
unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat rom^nesc de Teoria dramei. In anul izbucnirii
primului razboi mondial si-a inceput studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat cu licenta in 1917.
Intre 1917 si 1920 a frecventat cursurile Universitatii din Viena, unde a studiat filosofia obtinind si
doctorantul.
Revenit in Romania reintregita, s-a daruit cauzei presei rom^nesti din Transilvania, fiind redactor la
revistele "Cultura" din Cluj si "Banatul" din Lugoj.
In 1926 a intrat in diplomatie ocupind succesiv posturi la legatiile tarii noastre din Varsovia, Praga,
Lisabona, Berna si Viena. A fost ales membru al Academiei Rom^ne in 1937. Discursul de receptie si l-a
intitulat Elogiul satului romanesc.
In 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutata temporar la Sibiu in anii ce
au urmat dictatului de la Viena. La Sibiu redacteaza, incepind cu 1943, revista Saeculum, care va aparea
un an.
Din 1948, indepartat de la catedra, a lucrat in cadrul filialei din Cluj a Institutului de Istorie al Academiei.
A murit pe 6 mai 1961, fiind inmormintat la Lancram.
OPERA LUI LUCIAN BLAGA :
Versuri
1919 - Poemele luminii,
1921 - Pasii profetului,
1924 - n marea trecere,
1929 - Lauda somnului,
1933 - La cumpana apelor,
1938 - La curtile dorului,
1943 - Nebanuitele trepte,
Cicluri de versuri editate postum
Vrsta de fier 1940-1944
Cntecul focului
Corabii cu cenusa
Ce aude unicornul
Dramaturgie
1921 - Zamolxe, mister pagn
1923 - Tulburarea apelor, drama
1925 - Daria, drama n patru acte
1925 - Ivanca,
1925 - nvierea, pantomima n patru tablouri si Fapta, joc dramatic

1927 - Mesterul Manole, drama n cinci acte

1930 - Cruciada copiilor,
1934 - Avram Iancu, drama ntr-un prolog si trei faze,
1944 - Arca lui Noe
1964 - Anton Pann, drama ntr-un prolog si patru faze, (postum)
Filosofie
Creatia filosofica este grupata n trei trilogii:
1943- Trilogia cunoasterii n trei volume: Eonul dogmatic, Cunoasterea luciferica, Censura transcendenta.
1944- Trilogia culturii in trei volume: Orizont si stil, Spatiul mioritic, Geneza metaforei si sensul culturii
1946- Trilogia valorilor, Stiinta si creatie, Gndire magica si religie, Arta si valoare.
Cea de-a patra, Trilogia gnoseologica a ramas n stadiu de proiect.
Aforisme
Aforismele lui Lucian Blaga sunt grupate in volumele:
1919- Pietre pentru templul meu.
1926- Ferestre colorate, nsemnari si fragmente
1945- Discobolul, aforisme si nsemnari,
1977- Elanul insulei, editata postum
Proza
Hronicul si cntecul vrstelor, volum autobiografic, editat postum in 1965
Luntrea lui Charon, roman, volum autobiografic, editat postum, in 1992
Eseuri si volume de studii filosofice
1922- Cultura si cunostinta
1924- Filosofia stilului
1925- Fenomenul originar
1925- Fetele unui veac
1926- Daimonion
1931- Eonul dogmatic
1933- Cunoasterea luciferica
1934- Censura transcendenta
1934- Orizont si stil
1936- Spatiul mioritic
1936- Elogiul satului romnesc, discursul de receptie la admiterea sa n Academia Romna
Eseuri publicate postum
1966- Gndirea romneasca n Transilvania n secolul al XVIII-lea
1968- Zari si etape
1969- Experimentul si spiritul matematic
1972- Isvoade
1977- Fiinta istorica
Traduceri
J.W. Goethe, Faust, 1955
Din lirica universala, 1957
Din lirica engleza, 1958
Corespondenta
Scrisori trimise Domnitei Gherghinescu-Vania, n editia Domnita Nebanuitelor Trepte, 1995