Citeodata un singur copil este capabil sa-si aduca parintele la disperare.

Dar d
aca sint doi, trei sau chiar mai multi? Ce atitudine trebuie sa aiba parintii ci
nd copiii raspund obraznic? Cum sa nu-si iasa din fire, atunci cind cei mici nu
mai contenesc cu poznele si se incaiera?
Desigur, ar fi mult mai simplu sa le tragem citeva palme, sa strigam la ei, sa-i
urechem si sa-i pedepsim drastic, pentru a ne impune vointa. Dar oare copiii vo
r veni in bratele unei mame care ii cearta intruna, striga si-i plesneste la tot
pasul? Sau se vor instraina de ea?
Copilul si propria-i judecata
Este deosebit de important ca un copil sa inteleaga cu propria-i judecata ce est
e bine si ce nu, de ce nu trebuie sa recurgem mereu la forta, la duritati, ci sa
discutam unii cu altii, sa stingem conflictele inainte de a le declansa. Copilu
l trebuie sa invete de mic sa ii lase si pe ceilalti sa traiasca - toti vor ca s
i el sa aiba o viata proprie. Intelepciunea populara ne invata ce tie nu-ti plac
e altuia nu-i face.
Intr-o buna zi doua surori se certau pentru o coarda. Desigur, mama lor ar fi pu
tut sa le certe, sa le ia coarda si sa le pedepseasca. Ea insa a avut o idee mul
t mai buna: a transformat cearta fetelor intr-o competitie, astfel incit cea mai
puternica sa cistige coarda si sa sara prima, cealalta fiind urmatoarea la rind
. Si, dupa ce s-au intrecut in tragerea corzii incolo si incoace, fetitele au ob
osit si au abandonat amindoua coarda fara sa si-o mai dispute.
Lacrimile copiilor e bine sa ne impresioneze
Cind un copil plinge mama trebuie sa lase totul si sa alerge, sa vada ce s-a int
implat. Oricit de mare ar fi necazul sau durerea copilului, daca mama alearga sa
vada ce-i cu el sa-l linisteasca, necazul sau durerea va trece imediat. Linga m
ama cu mingiierile ei vor seca si lacrimile, va trece si durerea. Caldura mingii
etoare si vorbele mamei sint leacul care opreste plinsul oricarui copil.
De multe ori parintii nu-si alina copiii care pling, ci ii cearta si ii fac de r
is, ca sint prea mari ca sa mai plinga. Mai mult, de multe ori copiii sint certa
ti, amenintati si chiar batuti ca sa nu mai plinga degeaba.
Aceasta este insa cea mai mare greseala a parintilor: daca nu le este mila de co
pilul ce varsa lacrimi amare, vor provoca o duritate si asprime sufleteasca, ast
fel incit copilul va creste si va deveni indiferent in fata lacrimilor altuia. S
i in primul rind vor fi insensibili la plinsul batrinei lor mame.
Si copiii au rani sufletesti
Cind cineva este ranit si merge la medic, desigur este binevenit ajutorul acestu
ia, care il panseaza si ii da medicamentele necesare pentru a alina durerea si a
aduce vindecarea.
La fel, cind copilul vine in fuga la mama sau tata, plingind si cautind alinare,
el are o rana - fizica sau sufleteasca - si cauta ajutorul parintilor.
Mama - dar si tata - trebuie sa fie un parinte bun, blind si intelegator. Bunata
tea parinteasca este in primul rind absenta rautatii si furiei in tratament apli
cat copiilor. Chiar daca trecem printr-o perioada grea - dar cind au lipsit oare
greutatile?! - copiii trebuie inconjurati cu dragoste, caldura si blindete. Iar
mai tirziu, blindetea si dragostea primita de la parinti se vor intoarce catre
ei din partea copiilor pe care i-au crescut cum se cuvine.