Compresele

Bunicile si strabunicile foloseau frecvent compresele cind isi tratau copiii, n

epotii si pe cei apropiati de diverse boli. Astazi asistam la revenirea triumfal
a a acestei metode, prin care putem trata cu succes febra, procesele inflamatori
i, convulsiile.
Compresele umede pot fi reci sau calde. Ele sint destinate sa racoreasca, sa inc
alzeasca sau sa produca sudatie. Este bine, inainte de a apela la tratamentul cu
comprese, sa consultam un medic.
Iata citeva tipuri de comprese
O compresa ce poate fi rece sau calda (dupa nevoi), care se aplica pe git, piep
t sau abdomen, este cea prezentata mai jos: o bucata mare de pinza de in (sau bu
mbac) se inmoaie in apa rece (vara) sau in apa calda (dar nu fierbinte) iarna, s
e stoarce bine si se aplica pe corp. Peste ea se pune o basma (sal) din lina, ca
re se asaza pentru a acoperi bine compresa, astfel incit sa nu patrunda aerul.
Gitul este bine sa fie acoperit separat cu un fular. Compresa se tine 45-60 minu
te. Daca este pusa pentru a racori, se umezeste din nou (daca este pentru a inca
lzi
nu se mai umezeste). Dupa ce se inlatura compresa, pacientul se imbraca intr-o
bluza uscata (tricou) din bumbac si ramine in pat, bine invelit, timp de 30-40
minute.
Aceeasi compresa pentru spate se va pregati in acelasi fel, dar se va intinde pe
pat intii salul de lina, apoi pinza umezita si bine stoarsa, iar pacientul se c
ulca cu spatele gol peste aceasta. Are un efect foarte puternic in durerile de m
ijloc si coloana, in circulatia sangvina dificultuoasa sau in stari de febra mar
e. De asemenea, aceste comprese dau rezultate in hipertensiune, ipohondrie, dar
si eliminarea gazelor.
Compresa pe abdomen: se aplica pinza, inmuiata in apa, bine stoarsa, impaturita,
pe partea inferioara a abdomenului. Bolnavul trebuie sa stea intins pe spate, i
n pat. Peste compresa se infasoara o basma de lina. De fapt, compresa pe abdomen
se poate pune succesiv cu cea de pe spate, sau simultan, pentru a avea un efect
mai puternic.
Dupa ce se aplica pe abdomen compresa se sta intre 45 de minute si doua ore. Dup
a o ora se umezeste din nou compresa. Se poate folosi apa rece, apa cu otet sau
fiertura de paie de ovaz sau de fin. Aceasta compresa imbunatateste circulatia s
angvina, ajuta digestia si este un remediu in colicile digestive.
Dupa opinia medicului Knipe, compresele sint cele mai potrivite in febra si proc
esele inflamatorii insotite de febra, caci apa rece este suficienta pentru a rac
ori, fara sa socheze organismul, asa cum se intimpla la utilizarea pungii cu ghe
ata.
Compresa calda pentru durerile de mijloc: se inmoaie
sius) o bucata de pinza si se stoarce bine. Cu ea se
old la altul si apoi, peste compresa, se leaga o
uscata. Deasupra se infasoara bolnavul cu un sal sau
mentine 45 de minute.

in apa calda (+45 grade Cel

infasoara mijlocul
de la un s
fisie de pinza de in sau bumbac,
fular de lina. Compresa se

Compresa pentru gambe. Pe fiecare gamba se infasoara cite o bucata de pinza de i

n sau bumbac, inmuiata in apa rece (la 15-20 grade Celsius) si bine stoarsa. Pic
iorul se infasoara de la genunchi pina la glezna. Peste pinza uda se infasoara c
ite o fisie de pinza uscata, peste care se pune cite un prosop. Labele se incalz
esc in mod obligatoriu cu ciorapi de lina sau o sticla cu apa calda. Compresele
se mentin 10-15 minute.

Compresele aplicate pe piept. Sint recomandate in bronsite. O pinza de in sau de

bumbac se uda in apa (rece pina la calda, in functie de anotimp si de starea bo
lnavului), se stoarce bine, se aplica pe piept (se poate pune inca una pe spate)
sau se infasoara ca o fasa mai lata. Peste ea se pune un prosop plusat sau un s
al de lina. Bolnavul se acopera bine cu o patura de lina sau cu plapuma si ramin
e astfel timp de o ora.