Proprietatile terapeutice ale condimentelor

Cercetatorii au stabilit ca toate condimentele fara nici o exceptie au propriet

ati antioxidante, ajuta organismului uman sa se apere de boli si de imbatrinire.
In afara de acest lucru care le este comun, fiecare tip de condiment are si val
oare terapeutica individuala.
Piperul negru

mijloc de intarire a memoriei

Piperul negru este cel mai cunoscut si cel mai raspindit condiment. El se combin
a foarte bine cu toate felurile de mincare, este adaugat chiar si in unele retet
e de turta dulce. Datorita gustului sau putin iute, piperul este cunoscut ca un
foarte bun antiseptic, iar in India este folosit chiar ca mijloc de intarire a m
emoriei.
Piperul rosu, spre deosebire de cel negru, este foarte iute. Sfera de folosire a
lui este limitata: mincaruri cu orez, mezeluri de gaina, mincaruri cu lapte acr
u sau cu legume. Iuteala piperului rosu este sporita de prezenta in el a unei su
bstante active sub denumirea de capsaicin, care in concentratia de 0,06 la suta
provoaca arsuri chimice puternice (in piper insa aceasta substanta nu depaseste
0,02 la suta). Piperul rosu este pur si simplu un depozit de vitamine: C, B, B6,
P, E, PP.
Piperul parfumat se gaseste sub forma unor boabe de culoare brun-roscat, gruntur
oase, de doua ori mai mari decit piperul negru. Patria piperului parfumat este J
amaica. Acest pamint al raiului a inzestrat acest condiment cu un miros uimitor:
in el se combina aromele de cuisoare, scortisoara si nucsoara. Piperul parfumat
se adauga in sosurile marinate si in mincarurile cu carne, pisat se pune in tur
ta dulce, covrigi, checuri.
Cuisoarele sint de fapt muguri uscati ai arborelui tropical de cuisoare. Ele au
o aroma foarte pronuntata si actiune antiseptica. In China Antica exista un obic
ei interesant: pentru a proteja persoana sfinta a imparatului de toate infectiil
e posibile, cei de la curte trebuiau sa manince cuisoare in prezenta sa. Cel mai
adesea, cuisoarele sint folosite pentru pregatirea sosurilor marinate, a mincar
urilor dulci, compoturilor, budincilor.
Curcuma purifica singele si trateaza ulcerul
Ghimbirul are o aplicare destul de larga in produsele de cofetarie, pentru a-i d
a un gust picant carnii prajite. Ceaiul cu ghimbir este foarte recomandat impotr
iva racelii.
Cardamomul (planta tropicala cu gust piperat) face parte din familia ghimbirului
. Semintele de cardamom nu se folosesc in orice fel de mincaruri, ci se piseaza
si se adauga in aluaturi, in mincarurile cu peste sau cu cartofi. Are aceleasi p
roprietati ca si ghimbirul si este foarte eficient impotriva racelii.
Curcuma face parte tot din familia ghimbirului, este foarte bogata in uleiuri et
erice. Curcuma proaspata da gustul picant supelor, salatelor si legumelor prajit
e. Uscata si pisata, curcuma poate fi adaugata in mastile cosmetice
radacina de cu
rcuma are o actiune antibacteriana si purificatoare. Atunci cind folositi acest
condiment, trebuie sa fiti foarte atenti: atunci cind este uscata, curcuma se ap
rinde foarte repede si lasa in urma sa niste pete galbene care pot fi eliminate
foarte greu. Vracii orientali considera ca curcuma purifica singele, trateaza ul
cerul gastric si stimuleaza imunitatea organismului.
Scortisoara se adauga in budinci, prajituri, compoturi, dulceturi. Este foarte b
una si cu orez si mere, iar in sosurile marinate scortisoara este folosita impre
una cu piper rosu si cuisoare. Scortisoara se obtine din straturile interioare a

le scoartei unui copac din India si China. In aceste tari, acest condiment este
pretuit pentru proprietatile sale terapeutice: intareste muschiul inimii si opre
ste procesele inflamatorii din caile urinare.
Nucsoara se foloseste in alimentatie taiata marunt, adesea este data pe razatoar
e inainte de a fi folosita. Sfera traditionala de utilizare a nucsoarei sint pro
dusele de cofetarie. Cu ajutorul ei se poate trata guturaiul si nasul infundat (
se freaca intre degete o bucata de nucsoara, apoi se inspira pe nas mirosurile e
terice emanate de aceasta).
Mustarul negru regleaza activitatea hormonala
Anasonul are un miros dulceag, dar foarte puternic, care poate indeparta mirosul
de peste. Pentru aceasta, citeva seminte de anason se pun in apa in care se fie
rbe pestele pentru 3-4 minute. Pentru salate si garnituri sint folosite si frunz
ele proaspete de anason, iar semintele se adauga in produse de panificatie si de
cofetarie, dar si la conservarea castraveciorilor. Decoctul din seminte de anas
on este foarte recomandat in cazurile de astm bronsic.
Chimenul face parte din aceeasi familie cu anasonul. Frunzele verzi sint adaugat
e in salate. Cel mai mult insa se folosesc semintele: pentru conservarea muratur
ilor, pentru a-i da piinii o aroma deosebita, in brinza, iaurt (mai ales la popo
arele din zona baltica). In India se foloseste chimenul alb, care are un cu totu
l alt gust si o alta aroma, cu el se condimenteaza mincarurile cu orez si cu leg
ume. Infuzia cu seminte de chimen este foarte recomandata in cazurile de guturai
.
Feniculul, denumit si chimenul dulce, este folosit datorita numeroaselor vitamin
e pe care le contine: acid ascorbic, vitaminele E, K, grupa B. Uleiul eteric de
fenicul este foarte apreciat in domenii dintre cele mai diverse: bucatarie, parf
umerie sau medicina. Cu ajutorul acestui ulei se trateaza ficatul si rinichii, a
fectiunile oculare, racelile; este foarte recomandat in cazul crampelor stomacal
e si intestinale, impotriva tusei.
Sofranul este socotit din cele mai vechi timpuri regele condimentelor. Florile d
in care se obtine acest condiment nu contin decit trei fibre de sofran. Pentru o
btinerea unui gram de condiment este nevoie de cinci flori. Poate tocmai de acee
a, sofranul este foarte pretuit. Cel mai bun tip de sofran este cel de culoare r
osu inchis. Acesta se produce in Spania, Portugalia si China. Mincarurile in car
e se adauga sofran dobindesc o culoare foarte frumoasa, o nuanta galbena sau por
tocalie.
Vanilia, care se foloseste in mod exclusiv in mincarurile dulci, nu este altceva
decit pastaile special prelucrate ale unei orhidei tropicale. Vanilia se ameste
ca cu zahar si pudra obtinuta se adauga in prajituri. Nu trebuie insa amestecata
vanilia cu vanilina. Aceasta din urma este un inlocuitor sintetic al vaniliei n
aturale. Ea nu trebuie incalzita, pentru ca in acest fel mincarea capata un gust
amarui.
In Europa se cultiva mustarul de tip galben, iar in Orient cel de tip negru. Sem
intele de mustar negru dau mincarurilor cu legume un gust putin iute. Se spune c
a mustarul negru normalizeaza activitatea hormonala. Mustarul galben este in pri
mul rind un condiment de neinlocuit, iar in al doilea rind un antiseptic cu prop
rietati uimitoare.