Sunteți pe pagina 1din 2

Ulcerul gastro-duodenal

Boala ulceroasa a stomacului este o maladie destul de frecvent intilnita. Prin


ulcer (ulceratie) se intelege un defect al tegumentelor sau al mucoasei, asociat
cu afectarea straturilor profunde. Este o rana deschisa, iar procesele de inchi
dere si vindecare sint impiedicate sau cel putin mult incetinite.
Descrierea bolii
Factorii care determina aparitia ulceratiilor sint diversi. De cele mai multe or
i este o imbinare a factorilor generali si a celor locali. Ulceratiile pot avea
dimensiuni, forma si profunzime din cele mai variate.
Boala ulceroasa este o maladie cronica recidivanta, caracterizata prin formarea
ulceratiei stomacului sau duodenului. Este o maladie destul de frecventa in rind
ul populatiei circa 7-10 la suta sufera de ulcer gastric sau duodenal. Ulcerul d
uodenal este de aproximativ patru ori mai frecvent decit cel gastric.
E mai frecvent la tineri
Ulcerul duodenal apare mai frecvent la persoane tinere, pe cind la virstele a do
ua si a treia apare mai frecvent ulcerul gastric. De asemenea, ulcerul duodenal
se inregistreaza mult mai frecvent la barbati. Exista, de asemenea, asa-numitele
ulcere simptomatice, care apar din cauza stresului, in arsuri, dupa operatii ne
urochirurgicale; ulcerele medicamentoase se produc dupa ingurgitarea unor prepar
ate cum sint gluococorticoizii sau salicilatele. Exista ulcere endocrine, ulcere
datorate hepatitelor, cirozelor hepatice etc.
Un rol important il joaca in producerea ulcerelor consumul de alcool si fumatul,
erorile de alimentatie, intervalele mari intre mese, mincatul pe fuga si numai
de uscaturi, ca si inghititul pe nemestecate.
Ce este si cum se manifesta ulcerul
Ulcerul este de fapt o rana, provocata in peretele duodenului sau al stomacului.
In ultima vreme au aparut cercetari interesante care trateaza natura infectioas
a a ulcerelor, atit gastric, cit si duodenal.
n Ulceratia, rana, se produce in mucoasa gastrica sau in cea duodenala in urma a
paritiei unui dezechilibru intre factorii agresivi ai continutului gastric (sucu
l gastric + alimentele ingurgitate) si proprietatile de protectie ale invelisulu
i (mucoasa gastrica si, respectiv, a duodenului).
n Principalul simptom al ulcerului sint
de la linia mediana in cazul ulcerului
rului piloric sau al bulbului duodenal.
inga a toracelui, spre omoplatul sting,
si lombar ale acesteia.

durerile din capul pieptului spre stinga


gastric, sau spre dreapta in cazul ulce
Adesea durerile iradiaza in jumatatea st
chiar spre coloana, in segmentul dorsal

n Durerile apar la 30-60 minute dupa masa in ulcerul gastric sau la doua-trei or
e dupa masa in ulcerul duodenal. Durerile sint foarte parsive, insidioase, persi
stente, cu scaderi si reizbucniri periodice, revenind cu forte sporite dupa ce a
parut ca au fost stinse. Sint dureri siciitoare si, de cele mai multe ori, foar
te greu de suportat.
Adesea crizele dureroase sint insotite de voma, din stomac fiind eliminate sucul
gastric si, mai ales, acidul in exces. De cele mai multe ori, dupa ce vomita, b
olnavul se simte usurat, de aceea multi incearca sa-si provoace voma.
Alte simptome

Alte simptome frecvente sint arsurile, eructatiile (rigiielile), greturile si co


nstipatiile.
Caracteristica ulcerului este acutizarea sezoniera a bolii primavara si toamna c
rizele devin mai puternice si mai frecvente. Adesea aceste perioade acute altern
eaza cu perioade de remisie, care pot sa dureze de la citeva saptamini pina la c
itiva ani.
Cum se trateaza aceasta boala
Este foarte important ca bolnavii de ulcer sa fie tratati corect, pina la vindec
area clinica.
Desigur, o vindecare totala a acestei boli nu este posibila, ea nu trece fara ur
me, caci va ramine o cicatrice in locul ulceratiei (ca la orice rana care se inc
hide). Deci, printr-o vindecare clinica se intelege absenta bolii un timp indelu
ngat (daca se poate, chiar definitiv), formarea cicatricei care apare la fibroga
stroscopie, dar si de pe pozitiile medicinei orientale un echilibru energetic no
rmal in sistemul meridianelor stomacului si intestinului subtire, ca si in intre
g sistemul energetic legat de acestea.
Aceasta etapa este insa posibila mult mai tirziu, in comparatie cu primele doua
conditii (absenta durerilor si inchiderea ulceratiei).
Cele doua meridiane importante
Cele doua meridiane al stomacului si al intestinului subtire sint meridiane yang
si sint dirijate de meridianul vezicii biliare. Acesta din urma fortifica merid
ianul intestinului subtire, de parca i-ar suplimenta energia, iar asupra meridia
nului gastric exercita o actiune de frinare, de parca l-ar tine priponit. Pe de
alta parte, meridianul intestinului subtire intareste meridianul gastric.
Cind meridianul intestinului subtire este afectat, se afla in hiperfunctie si ac
tioneaza ca un amplificator asupra canalului gastric, poate aparea o gastrita hi
peracida, iar apoi chiar si un ulcer. Daca intestinul are meridianul slabit, atu
nci stomacul poate cadea intr-o depresie, capacitatea sa digestiva se va reduce
si, in acest caz, poate aparea o gastrita hipoacida, care va conduce si ea la un
ulcer. De asemenea, canalul vezicii urinare poate influenta si el canalul intes
tinului subtire, ceea ce va frina functionarea meridianului respectiv.
Rolul metodelor de reechilibrare
Aceasta este de fapt doar o mica parte a relatiilor extrem de complexe ce se sta
bilesc intre meridianele existente in corpul nostru si, implicit, intre organele
din el. De aceea, nici o afectiune nu poate fi a unui singur organ, iar cind es
te tratata, trebuie sa se tina seama de starea generala a pacientului.
In prezent, pe linga dieta, tratamentul medicamentos si in cazurile grave (inclu
siv ulcere perforate) operatii, exista si metodele de reechilibrare energetica,
asociate cu fitoterapie si tratament homeopatic.
Rezultatele obtinute prin aceste metode sint foarte promitatoare, deoarece se ob
tine cicatrizarea ranilor din stomac chiar mai repede decit prin metodele de tra
tament clasice.