Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sf. Teofilact Al Bulgariei - Talcuire La Evanghelia După Matei
Sf. Teofilact Al Bulgariei - Talcuire La Evanghelia După Matei
Rugiciune
inainte de citirea
din Sfintele Cir!i, alcituiti
de Sf6ntul Ioan Guri de Aur
Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii
inimii, ca si ascult cuvAntul Tiu 9i siJ inleleg pe el 9i
si fac voia T+ ci striin sunt eu pe pimint. Si nu
ascunzi de mine poruncile Thle, ci si-rni descoperi
ochii, ca si vid minunile din Legea Ta Arati-mi mie
cele nearitate gi cele ascunse ale inlelepciunii Tale.
Spre Tine nidijduiesc, Doamne, Dumnezeul meu, ca
si-mi luminezi mintea gi gindul cu lumina inielegerii Tale, ca nu numai si citesc cele scrise, ci si le 9i
implinesc. Ca nu spre osindi sI citesc vieJile 9i
cuvintele Sfinlilof ci spre innoire 9i luminare, spre
sfinfire, spre mAntuirea sufletului 9i spre mogtenirea
vietii vegnice. Ci Tu egti luminarea celor ce zac
intru intuneric 9i de la Tine este toati darea
cea buni gi tot darul cel desivAryit.
Ir,t+li
n
TA
CUI REA
SFINTEI
EVANGHELII
DE LA MATEI
SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI
cu binecuvintarea
Prea Sfinlitului Piri n te
GALACTION
Episcopul Alexand riei
s
i Te I e o r m a n u I u i
EF,'*
Bucure9ti.2007
EDITURA SOPHIA
Ortodoxi,2007
Index.
ISBN 978-973-13G008-9; ISBN 978-973-1710-36-5r
I. Sineanu, R. P (ed.)
II. Desartovici, L. S. (ed.)
226.2.07
@
,,Tu ai cuvintele
(loan 6,68)
Onrilia
10, 3,
in P.5.8.23, p."122.
gi temelia
Cu arhieresti binecuvAntdri
I PG 37, col.7329.
gi
imagini de toate felurile, ne-am obignuit si trecem foarte ugor pe lAngd oameni,
pe ldngi cuvinte, pe lange tot ceea ce ne inconjoarS. $i nici nu este de mirare
ce suntem atat de nesimfitori, deoarece suntem inviiuifi zilnic cle structuri
ankopocentrice care ne hrinesc cu acel surogat, numit ,,mincinoasi biruinfi
asupra lumii". Astdzi putem vedea ci viala lduntricd, cu cat ne este mai
impimAntenitX, cu atAt mai pimAntesc ne este gi graiul, pierzAnd duhul gi
puterea care ii di viafi 9i il susline (il line Sus). Aceasta este una din pricinile
pentru care acum traim o vreme in care dragostea noastri s-a rdcit foarte
mult. Astfel, neputAnd iri!elege drept dragostea lui Hristos, proiectim asupra
Mdntuitorului propria noastrd imagine despre El, iar aceasta fiind izvoditi
dintm neade'"'dr nu ne poate agonisi decAt minciuni. Este cu putinfi ca aceasta
sd fie una dintre suferinfele istovitoare ale fiecdrei generalii gi ale fiecirui
cregtin in parte. Dar mila lui Dumnezeu este hamicX gi lucrdtoare gi fiecare
clintre noi, mai mult sau mai putin, am priceput ori am intuit ci citirea la
nivel informafional nu aduce putinla innoirii liuntrice.
Topica limbii vechi ne pricinuiegte o aparentd irgreuiere la citire, insd celui
ciruia se sArguiegte si citeasci, graiul vechi ii pricinuiegte o tainici bucurie, o
oarecare indulcire. Iar aceste simliminte ni se alcStuiesc in suflet din puterea
duhovniceasci a cuvintelor, care nu sunt informalie stearpi gi rafionalisti, ci
sevi lduntric5, ddtdtoare de via!5 gi lumini. De aceea graiul vechi gi topica sa,
ne ajutd si fim cu luare aminte la cuvinte, sd ne apropiem de addncul lor gi si
ne impdrtSgim de puterea lor ficdtoa re de viaii. Astfel, pufin cAte pu;in, incepem
sd ne indulcim de miezul cuvintelor gi si pricepem ci izvodirea acestora s-a
impirt5git de adierea harului lui Dumnezeu. Din aceasti pricind, Sfinfii sunt
sfinlitori ai cuvintelor gi ai graiului fiecirui neam in parte.
Intre cei care au pizit curatd gi au sfinlit limba romAneasci este gi SfAntul
Grigorie Dascilul, cel care impreuni cu Cuviosul Gherontie a t5lmdcit din
greacd Tdluirea celor patru Euanghelii a SfAntului Teofilact, Arhiepiscopul
Ohridei gi Bulgariei. Tilmicirile 9i cuvAntul acestor Cuvioti ne stau drept
mirturie nemincinoasd.
Pentru a adeveri, mdcar gi foarte pufin, puterea unor cuvinte intrebuinlate
in tilmicirea Tilcuirii, vom aduce in mijloc cAteva graiuri gi inlelesul lor, atAt
cAt ne-a fost noud cu putintA si-l pitrundem.
10
bisericiictitoritefaMogogoaia,scria:,,Suitl1agidumnezeiascibisericaaceasta,alcdriehram
este S?inffl Gheorghe... " (cf. Nicolae lorga, Inscriptlti din bisericile Rontiniei, \' ol. II, Bucuregti,
1908, p. 5).
1l
slujirc ai folosin!5.
Agadar s/atrrl Avvei Antonie a rodit intru Sisoe s-fafui netnincinos
a pus inceput", adicd este dc srTz'rirpif nu desduirgtt.
: Ptrblicat la ed. EOR,
'\lba'lulia,
19q0,
pp
208-?09.
ci
,,nu
Aceasta este pricina pentru care noi credem ca in istorisirea sdzrrir,sin i Awei
Sisoe se cade sd citim ,,Atunci au cunoscut toli ci este de sdahrgit" in loc de
13
precum gi pentru tine. Deci, ia aminte la cele dinliuntru ale tale, gi primind
i4
1I
STUDIU INTRODUCTiV
Datoia impliniii poruncilor
lt
I
S
ezt
anghelice
15
in chip nefdlamic care este starea duhovniceascd in care ne afldm atAt noi
ingine, cAt gi lumea vremurilor pe care le triim. De acee4 ndddjduind la
dragostea gi ingdduinla ciiitorilor, agezdm in continuare cAteva cuvinte diruite
spre folos duhovnicesc de Sfingii vremurilor apropiate noud.
Cu un veac ai iumdtate in urmd, privind la agezarea lduntricd a cregtinilor
ortodocai, SfAntul Ignatie Briancianinov (1807{B6n scria astfel:
,,Astdzi, mul;i oameni au indriznit sd-9i introducd rAnduielile lor in
rAnduielile SfAntului Duh. Din aceastd cauzd, rAnduiclile ceregti s-au fdcut
pim6ntegti, cele duhovnicegli - trupegti, cele sfinte - picdtoase, cele intelepte neghioabe. Vid nepotrivire4 vdd niruirea ce decurge din ea; dar nu vid
inceputul din care decurg toate nenorocirile: pentru ce privesc Ia lumina
propriei lor rafiuni cizute 9i nu Ia lumrna lui Dumnezeu. Inceputul nenorocirii
constd in disprefuirea neingdduitd 9i trufagi a pomncilor SfAntului Duh, in
inlocuirea lor cu rAnduielile proprii. Iati r.rnde e cauza destrdmirii generale,
cauza cdderii cregtinismului, a ciderii morale ce precede intotdeauna ruina
civili, care prevestegte aceastd ruini. Se mai gdsesc in particular cregtini, dar
a fost pierdutd cunoagterea obgteascd, unici a Adevdrului pdn care totul s-ar
uni intr-un singur trup duhovnicesc, cu un singur chip de cugetare, sub un
singur cap obgtesc - Hristos. Azi, fiecare are mai mult sau mai pufin modul
sdu de cugetare, religia s4 drumul lui, luate in chip arbitrar sau la intAmplare,
considerate ca drepte sau mdcar justificabile. Aceastd nenumdratd turmi carc
a pierdut legdtura gi unitatea h adevdr gi in duh, prezintd observatorului
duhovnicesc aspectul celei mai mari devilrndgii: fiecare oaie ritdcette de capul
ei, nimeni nu-i poarti grija oamenii nu mai aud - intr-atAt li s-a ingreunat
auzul - glasul mAntuitor al Adeviratului Pdstor ce rdsund in SfAnta Lui
Bisericd, care le mai oblicegte sus gi tare nedreptatea gi le aratd drumul drept"2.
La un veac dupd SfAntul Ignatie, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul (191311960), cunoscAnd cAt de vitimdtoare este impulinarea cu sufletul, ne-a
descris care sunt pricinile acestei stdri sufletegti:
,,CercetAnd mai cu de-amdnuntul, vom l'edea cd impulinarea de suflet,
indoiala pentru mantuire gi dezniddjduirea se ivesc indeosebi din
urmitoarele motive:
L. inainte de toate gi de cele mai multe ori este lipsa de povituitori
duhovnicegti;
2. necunogtinla Sfintelor Scripturi (din care necunogtinli se nasc
pdrerile gregite 9i ingeldciunea minlii);
z
4, pp. 6-7.
Cuuri
16
firi
SfAntul Ioan Iacob Hozevitul, Din leihon cdtre Sr'on, ed. Gordian, Tirni9oar41.996,
I
I
s
17
cu
tn
ll
|l
:
I
ciliuzi pe orb,
18
Neaml, ed4ie ingrijiti de diac. Ioan lvan, ed. Trinitas, Iagi, 1997, pp.3't-32.
Ministirii
19
mai mulli sunt cei care acurn se chinuiesc in focul iadului gi care, dace ar fi
citit cdrli de suflet folositoare, s-ar fi pocdit gi s-ar fi intors Ia Domnul 9i astfel
s-ar fi invrednicit de vegnicele bucurii ale Raiului. Dumnezeu ne atrage la
Sine cu inspdimAntiri gi binefaceri, cu pilda vielii Lui gi cu cirlile legii sfinte.
Dar ce pot folosi toate aceste4 dacd tu nu te gAndegti niciodati si le deschizi
si le citegti? Ce folosegte unui corlbier harta nautici, dacd o jine intotdeauna
ficuti sul? Ce folosegte busol4 de o vor fine coribierii totdeauna ascunsi?"7
In continuare, vom ageza cdteva fragmente din testamentul duhovnicesC
al SfAntului Ignatie Briancianinov: .indatorirea de cdpdtAi pentru un
incepitore este de a studia Evangheliile 9i intreg Noul Testament. Euanghelie
poate fi numit, dealtfel, intreg Noul Testament, pentru cd hcesta nu confine
altceva decAt invd|5tura evanghelici. Agadar, incepdtorul va studia mai intAi
de toate poruncile Domnului din Evangheliilc de la Matei 9i Luca Studierea
gi punerea in practici a acestor doud Evanghelii vor face mult mai ugor de
inleles alte scrieri ale Noului Testament. La citirea Evangheliilor mai trebuie
adiugatd citirea tAlcuirii pe care le-o face fericitul Teofilact al Bulgariei.
Lectura acestei tAlcuiri este de neapirati trebuinld, ea permilAnd inlelegerea
corecte a Evangheliei gi, in consecinfd, punerea rninulioasi a ei in practicd.
Pe de altd parte, canoanele Bisericii cer ca Scriptura sa fie interpretati in
acord cu comentariile patristice gi nu in mod arbitrar. LisAndu-ne ciliuzili
in inlelegerea Evangheliei de explicaliile acestui SfAnt Pdrinte, ale cdrui
tAlcuiri sunt primite gi intrebuinlate de BisericS, noi vom rdmAne credinciogi
traditiei bisericegti"lo.
Sfantul Calinic de Ia Cemic4 Despre piedicile nintuirii oturlui: sldbirca ;i impuliturca
crcdin\ei, in vol. Un sfint prilre oanrri, sub ingrijirea episcopului Gherasim Cristea ed.
Episcopiei Rdmnicului, R6mnicu-Vilce4 7996, pp. 62-63.
3 Opera SfAntului Ignatie Briancianinov
este publicatd in limba rusi h 6 volume: vol. I,
ll gi III sub numele de Eveicnle ascetice, vol. N - Propoocdanii nsctticc si scisai cdtre ntirai,
vol. V - Prinos monalismultLi contetnporan si voI.W - Pafcricon. Testamentul duhovnicesc al
Sfdnhrlui Ignatie este cuprins in cel de-al Vlea volum al operei sale. Testamentul sdu (vol.
V), o lucrare de o insemnitate capitald, a fosttradusi parfial in Limba francezi, iar din francezi
s-a tradus in romAnette de cdtre IPS Andrei al Albaluliei. O edigie integrali cu o traducere
completi a inhegii opere a Sfiinhrlui Ignatie Briancianinov este in curs de realizare la editura
Sophi4 prin sfrddania traducdtorilor Adrian pi Xenia Tinisc-scu-Vlas
" Cuviosul Serafim Rose spune ci ,,in secolul nostru XX, atit de slab duhovnicegte,
7
toti suntem "incepdtori"" (Onrul ditt spatele Filocaliei si orloclocsii da azi, in Autobiografia
unui stLlref, ed. Deisis, Sibiu, 1996, p.11).
)0 Sfantul Ignatie Briancianinov, Fdriniturile Ospdtului, ed. Episcopiei Ortodoxe
Romine a Alba-luliei, 1996, cap. IX, pp. 28-29.
,-_I
21
vei deveni acel birbat fericittT, pe carel cAnti inspirat Proorocul: <<care n-a
umblat in sfatul necredinciogilor 9i in calea picitogilor n-a gezu! ci in
Legea Domnului e voia lui gi la Legea Lui va cugeta ziua 9i noaptea, 9i va
fi ca un pom risidit lAngi izvoarele apelor, care rodul siu va da la vremea
sa 9i frunza lui nu va cidea; toate cate va face vor spori" (Psalm 7, 1-3)"18.
Iati ce scria Cuviosul Serafim Rose (1934-11982), in anul 1976, in
incheierea cuventului s5u introductiv \a Viala Sfkntului Paisie de la Neam!:
,,Timpul nostru cheame mai presus de orice la osteneli smerite pi tdcute, cu
iubire gi simpatie pentru ceilalfi nevoitori pe calea vielii spirituale ortodoxe
gi o adAncd hotdrAre ce nu se descurajeazd din pricina atmosferei
nefavorabile. Noi, cregtinii vremurilor de pe urmd, mai suntem chemali
si lucrim cu stdruinlS asupra noastrd ingine, si fim ascultdtori fald de
pdrinlii 9i autoritdlile duhovnicegti, se ducem o vial; cuviincioasi cu cel
pulin un minimum de disciplind spirituald gi cu o lecturi regulatd a
literaturii soirituale ortodoxe pe care Cuviosul Paisie a transmis-o timpului
nostru, sa veghem asupra pdiatelor gi cdderilor noastre pi sd nu-i iudecem
pe ceilal;i. Dacd facem aceast4 chiar gi in vremurile noastre teribile, putem
avea nddejde - cu mila lui Dumnezeu - de mAntuire a sufietelor noastre.
Poate ci principala funcfie a Vielii Cuuiosului Paiste pentru noi astAzi este
aceea de a ne da curajul de a indura infricogitorul climat antispiritual al
timpului nostru; fiindci, aga cum ne-a avertizat MAntuitorul nostru, chiar
.,cel ce va
gi in vremurile de pe urmd, cAnd
"iubirea multora se va ricir,
(Matei
pAni
sfArgit
va
mAntui"
24,
12-1.3)"1'.
ribda
la
se
Tot pentru vremurile pe care le trdim, Cuviosul Paisie Aghioritul (1924f 1994), un Sfant al zilelor noastre, ne irnbdrbiteazi cu aceste mim;nate cuvinte:
,,Multi Sfinti ar fi dorit sd trdiascd in vremea noasfta, ca si se nevoiascd!"2o
ln tAlcuirea Psalnalui 1, SfAntul Vasile cel Mare spunea: ,,Una este fapta bund a
birbatului gi a femeii, deoarece ti alcituirea lor este de aceeagi vrednicie, Precum ti
17
risplata asemenea pentru amAndoi". Iar Cuvioasa Domnina ne invatd: ,,Fapta bund nu
birbiteasci ti femeiasci, nici inlelepciunea nu se imparte in doui, fird
asemenare una cu alta; ctrci deosebirea sti in trupuri, nu irx suflete, intru lisus Hristos,
dupd dumnezeiescul Apostol, nu este birbat 9i femeie (Calateni 3,28)" - cf. Materictrl,
ed. Anastasi4 1995, pp. 5,227.
rs SfAntul Ignatie Briancianinov, Frirrimituile Ospdlrtlui, cap. III, p. 15.
te Omul din spatele Filocaliei pi ortodocgii de azi, in Autobiografia unui stare!, ed. Deisis,
Sibiu, 1996, pp.1.6-17.
Cuviosul Paisie A ghioitul, Ctr durere i cu dro|oste Pentru onu contemPoran,Schrtul
']o
Lacu, Sfirrtul Munte Athos, 2000.
se deosebegte in
intristiri.
Sufletul care are smerenie igi aduce aminte intotdeauna de Dumnezeu
gi gAndegte aga: "Dumnezeu rn-a fXcut, a pitimit pentru mine, imi iartd
picatele gi md mAngAie, md hrdnegte gi poartd griji de mine. De ce s;-mi
fac, atunci, griji sau dc ce si mi tem, chiar dacd m-ar ameninla moartea?,"21.
SfAntul Porfirie (1906-+1991), indeobgte numit ,,Buniculul", ne mAngAie
cu aceste cuvinte pline de cdldurd: ,,De Hristos trebuie s.i ne apropiem nu
de teama ci nu gtim ce va fi dupi ce vom muri. Lui Hristos trebuie sd-i
deschidem inimile noastre gi, aga cum tragem perdeaua ldsAnd soarele sd
intre in casd, trebuie sd-L ldsim gi pe Hristos si r.ini la noi ti sd-L iubim cu
iubire adevirati. in felul acesta ne putem apropia ce1 mai bine de E1"22.
,,Cel ce are poruncile Mele 9i le pizegte, acela este care Mi iubegte;
iar cel ce Mi iubegte pe Mine va fi iubit de Tatil Meu si-l voi iubi qi Eu
gi Mi voi arita lui" (loan 14,21).
,r
1998, p. 101.
,: A. S. Tzavaras,
Aninliri
despre
de la
Matei de Eutimie
pi din
Moldot o
Lle
r impiralii bizantini dh
u
I':
Studii despre aceasti lucrare vezi 9i la: K. Praechter, Antike Quellcn des
Bulgaien,in rev. Byzantinisclte Zeitsclfift, tom. 1,,1,892, pp.399-174;8.
Lerb, Ln ,Paideia basilike" de Theophylacte d'Achida et * coltibution a I'histoire de ln fh du
XI' sicle ,i\ Reuue de EtLtdes Byzstltincs, tom. 11, 7953, pp.797-2O4; W Blum, Byztntinischa
177-2'17.
Tlrcophylaktos uon
durabili din
SfAntului Teofilact a fost folositd gi in sec. al XV[-lea ir] .ilc;tuirea lnodtdfurilor Iui Neagoe
Basarab cdtrc fitrl siu Tcodosie (cf. |tefan Ciobanu, lstonc /rlcrntuii ront1ne pechi, ed. Hyperion,
Chigindu, 1991, p.134; vezi gi D. Russg Stadl istorice greco-roruine, tom. lI, Bucurepti,
1939, pp. 533-534). in secolul aI XVIII-le4 Sevastos Kymenites ii dedica lui BrAncoveanu
un elogiu, urmat apoi de traducerea Intntdtuni iupiritc:t'i r Sfintului Teofilact (anbele
a
sunt prezente 9i in nrss. 1805 91 1816 din biblioteca mdndstirii athonite Vatopedu,
manuscrise menjionate de \./irgil CAndea in Mdrturii ronfincsti peste hotara, r'ol. I, cd.
Enciclopedici, Bucuregti, 1991, p.527; vezi qins. gr.734 BAR, menfionat de C. Litzica in
Catalogul nnnuscriptelor g/ecdsfr', Bucure9ti, 7909, p. 299. Mai multe despre elogiul Jui
Sevastos Kymenites dedicat lui Constantin Brancoveanu, vezi la A. Camariano-Ciora:r,
Pareneses byzantines dans les pdtls ro nai$, jt\ Et des byzantincs et post-bvzantines, tor\.l,
Bucuregti, 7979, p. 117-133.
3':Dupd ce a fost uzurpat de citre Nichifor Botaniates, Mihail Duca a fost silit
intre in cinul monahal, insA acest lucru nu i-a displicut deloc lui Mihail, care se pare
mai apoi a devenit chiar episcop (cf. B. Leib, op. cit., pp. 196).
si
ci
rl
p
Sl
ir
ir
d
ln
C.
pr
P(
lu
to
PI
11;
N
in
n'.
r(
,R.
o'r
3?
Cl
1:
Acest talcuiri au fost dedicate tot imperitesei Maria (cf. P Gautier, Theophylacte
d'Achrida - kttres, Tesalonic, 1985, p. 83).
rs Datoritd uriagei sale opere exegetice, H. von Soden il numette
Pe Sfantul Teofilact
(Die
Testaments, Bedin,
Xl-lea"
Schriften
des
Neuen
mai
mare
exeget
al
veacului
al
,,cel
3a
--t:_-_-=-:1- =f
1.
1078 a
(1071-1076),
f)lr,
Nichifor III
pretinde in n.rrxl lcgitim. insi Comnenii, in timpul revoltei lor impotriva lui Botani,rte's,
au fost constrangi de cei din familia Ducas si ia apirarea t6nirulLri Constantin
Porfirogenetul. Comnenii i-au figiduit mamei sale, \1aria, cd vor revendica drepturilr.:
Iui Constantin, iar Alexios, dupi ce a devenit impirat, a irnpArtit puterea cu Constantin,
logodindrr-l cu cea mai mare fiici a sa, Ana Comnena yi nurnindu-l co-basileu. irr ce.-r
privette pc Mari4 mama lui Constantin, cind s-a incrcdinfat ca a asiSurat soarta fiului
sAu, s-a retras Ia ministire. Dizgralia lui Constantin Porfirogenetul a surYc.ltit o dati cu
nagterea lui Ioan, prin.rul copil de parte birbitt'asci pe care i-a avut impir.rtul Ale'xios.
Nagterea acestuia s-a petrecut pe la anul 1087, cici pe la l1186-1087 Sf6ntul Teofilact scria
itttdldtura in4tfudtaascd pentru Constantin, care era inci co-basileu, iar in 108E in elogiul
siu (basilikos logos)il pomenc'9te deja pe pruncul irnperial Ioan Conrnen. Cu toate acestea,
se pare ci logodna dintre Ana Comnena ti Constantin Porfirogenetul nu a fost rupti.
Astfel se explici de ce SfAntul Teofilact nu-l poneneltc nici pc Constantin 9i nici pe
mama s4 Maria in elogiul pe care-l face intregii familii imperiale in aceasti scriere'a sa
(Cf. P Gautier, Le dtscours Lk Tlrcophylacte de Bulsarid n I'eutaletor Alexis 1., Cttnururc, it
Rarue dc Etudes Byzurtines, torn. 20, 1962, p. 106).
37 Cf. P. Gautier, op. cit., p. 93; r'ezi
9i Ernest Barker, Soctal snLl Poltttcal Thougltl in
Btlzantiunt fron lus[]nunl I lo tlt Lust Pdeologus, Clarendon Press, C)xford, 1957, pp. 1'16150; R. Arastasi, S rrl Logos bosilikos di Tcofilatto pcr Alessrrr Colrlerro, in rev. Orpheus, nr. 3,
159-166.
in februarie 1091, dupi ce primise deja o scrisoare dir.r Ohrida de la Sfintul Teofilact
(l'G 126, col. 517), Nichifor Melissenos vine in Bulgaria elur porunca impiratului, pentru
a recruta din r6ndul slavilor gi a r'.lal.rilol opteni pentru luptele cu pecenegii (cf. P Gauticr,
3"
in Actele celui
de aI
"1976,
pp. 72L-727.
in Dictionnaire dc Thcologic Cttholique,Paris, 1945, col. 538). Acest tratat al Sfantului Teofilact
a fost publicat de P Gautier in Tlrcophylacte d'Achrids - Discours, Traites, Poesies, ed. cit.,
pp.97-771,245-285. Alte studii referitoare la aceasti Iucrare sunt urmetoarele: J. Draseke,
32
cquarelli, La letter& di Teofilatto di Achida: gli eroi dei bttini, in rev. Rassegna di Scienze
filosofiche, tom.2, 1.949, p.34,7140; M. Tombacco, TeoJilatto di Bulgaria tra Oriente et
Occideate,Bari,1979, 104 p; D. Obolensky, Six Byzantina Portraifs, Clarendon Press, Oxford,
i988, pp. 41-45; E. Papayani, Rome et Constantinople dans I'oeure de Theophylacte archeoeque
Idein giuidica e politica di Roma e personalita storiche,l, Roma,799l, pp.79-94.
a7 Scrisorile Sfantului Teofilact au fost intrebuinlate ca o bogatd sursd de informatie
pentru subiecte variate: structura bizantini a comandamentului din Bulgari4 politica fiscald
a Imperiului in provincii, istoria economicd gi sociald a Macedoniei, ereziile medievale sau
identitatea oficialilor bizantini. Prea putin interes s-a ardtat felului in care este reflectatd
personalitatea sa il numeroasele sale scrisori care ni s-au pestrat. Acest lucru a fost f5cut
numai de unele studii din ultirnele doud decenii ale veacului al XXlea Pentru scrisorile
d'Achrida,in
Sfantnlui Teofilact, vezi gi urmdtoarele studii: K. Roth, Shr dien zu den Bi{en des Theoplrylaktos
Bulgnrus, Ludwish afen, \9ffi, pp.7-22;N. Ad,ontz, L'archnuque Theophylacte et le Taronite,in
rev. Bymntion, tom.17,1936, pp.577-588; A. Leroy-Molin ghen, ks kttres de Theophylacte de
Bulgaria a Gregoire Tarontte, in rev. Byzantion, tom. 11, 1935, pp. 589-592; D. A. Xalanatos,
Munich, 1937;
Prolegometos a une edition citique des ,,kttres" de Theophylacte de Bul4aria, ou I'autoite de la
,,Patrologie greEre" de Migne, in rev. Byznntion, tom. 13, 1938, p. 253-262; Trois mots slaaes
dans les lettres de Theophylacte de Bulgaia,in Anuarul lnstitutului de Filologie pi Istoie orientald
,i slaad, totm. 6, 7938, p. 11't-I17; A propos d'une phrase de Theophylacte de Bulgarb. in rev.
Byvtntion, tom-52,1987, p.423424; Medicins, naladb et remedes dans les lzttres de Thmplrylacte
de Bulgaia, in rev. Byzantion, tom. 55,1985, p. 483492; St. Mas|ev, ks lettres de Tlrcophylacte
Beitrage
de Bulgaia a Nicephore Melissenos, i:'r Reaue de Etudes Byzantines, tom.1.972, pp. 779-186; A.
Littlewood, Tie Byzantine ktter of Consolqtion in tlv Macedonian and Komnanian Periods,
lndiana USA, 1996; M. E. Mullett, Tleo phylact Bishop of Semnea and the Alexian Reconquest of
Arutolia,inrev. Peitia (loumal of the Medieual Acadeny of lreland), tom.10,7996, pp.237-252;
toi bizantinologul Margaret E. Mullett a publicat o monografie legatd de corespondenfa
Sfdrrtului Teofilact: Theophylact of Ochid: Reading the Letters of a Byzantine Arclfuishop,
(Birmingham Byzantine and Ottoman Monographs, 2), Aldershot: Variortm,7997, M1' p.
R.
a8
9i
mai ales a episcopilor. Cel mai adesea alegea episcopii dintre greci, dar 9i
dintre acegti4 pe aceia care erau iscusifi in cele duhovnicegti, dar PricePufi ti
in rAnduiala lucrurilor lumeyti. Arhiepiscopul era cu multi luare aminte la
pentru a cunoagte mai indeaproape nevoile
in
adurdri 9i aici cerceta tot ceea ce trebuia
fiecdrei biserici, chema episcopii
indreptat sau imbundtifit. Dar in aceste adundri ale episcopilor, SfAntul
Teofilact ridica gi problemele pentm care era de trebuinJi sfatul reciproc.
Ca gi arhiepiscop, SfAntul Teofilact s-a ingrijit gi de averea Bisericii, care
atAt de conducitorii laici ai Bulgariei, cit 9i de agenfii fiscului
prddatd
era
bizantin. Ca unul care era pistor de suflete, arhiepiscopul purta de griji ca
enoriagii sdi si nu fie nedreptilili sau batlcrorifi prin ldcomia 9i rdutatea
celor care strAngeau impozite. Din aceasti pricind, SfAntul Teofilact - a;a
cum ne mdrturisegte prin scrisorile sale - a avut mult de sufedt din Pncina
lui lasites, cel care era mai mare peste zbirii care strAngeau dajdiat'.
in vremea pdstoririi Sfintului Teofilact, s-au Petrecut in Bulgaria 9i
ndviliri ale cumanilot care prddau gi mistuiau cu foc cetifile gi sfintele
biserici5'r. Cind pagubele erau prea mari, iar Biserica nu avea resursele
necesare pentru refacerea cclor distruse, arhiepiscopul cerea ajutorul prietenilor sii cu ciare de mAni din aristocralia bizantini. Iati ce ii scrie unuia
dintre acegtia, anume fiului sevastocratorului: ,,Te rog, milostive;te-te de
biserici, ce cra vestiti altidati, pe care evlaviosul l3oris, |arul Bulgariei, a
indllat-o impreuni cu alte gapte biserici. El a construit-q iar tu innoiegte-o,
ca Domnul sd innoiascd duh drept iniuntrul tiu"1i.
Episcopului de \4din, care sc plAngea de greutilile gi necazurile ce le
intAmpin5, SfAntul Teofilact ii scria acestc currinte de mdngAiere:,,Cu
adevdrat, prcacinstite frate, mali sunt ti suferinlele tale gi pot migca orice
inimd. Cine va tdgddui aceasta? Afard luptii, inlduntru spaime ti nu este
cine s.l ajute 9i impreuni sa lupte. Ci vrijmapii trAmbileazi gi capul il ridici,
iar stAn'urile robilor tdi le pun sprc mAncare pisdrilor cerului. Varsi sAngele
lor ca apa imprejurul cetdfii voastrc ai n-are cine sd-i ingroape. Prietenii 9i
cei de aproape stau departe, iar daci se apropic, mai cu viclenic arunci
pierzdtoarea cursd. Pentru ci s-a riicit dragostea gi vriimagii omului sunt
casnicii lui. Acestea, in adevir, pot sd amarasci sufletul mai mult decAt se
ceea ce se petrecea in eparhia sa gi,
* D. Obolenskli
Bolgtrskogo,
poate spune; cici daci ne gandim ce intreaga minte suferi gi toatd inima
pitimegte indatd. nenorocirile acestea fiind impirtdgite cuiva pot sd fie
mAngAiere pentru noi. Spune-mi, cine este scutit de nenorocirile timpului
de acum? Nimeni, precum cred eu. Cd, dacd cineva ar fi atAt de fericit, incat
si nu aibi nici o supirare (ceea ce se pare cu neputinle), totugi, dacd voiegte
si se supuni legii lui Hristos, el insugi trebuie si sufere pentru durerile
altora, pentru cd ni se poruncegte <si plangem cu cei ce pling,, (Ronnni 12,
15). CAcr, dacd nimic din cele pe care le suferd allii nu-l ating, mai nefericit
este aceia decat toli cei care suferd; cici fericili sunt cei care plAng gi vai
celor ce rAd. Vezi ce fel de sfArgit le putem prevesti acestora? Deci, nu numai
tu egti strAmtorat de necazuri. Ai dugmani mul;i? Dar, desigur, nu mai cruzi
decAt aceia care sunt prin pdrtile acestea si care duc in robie unul din cinci
copii gi ca pe dobitoice o6ignuiesc a-i ucide, din cinci sau din zece unul.
Zici ci ai ndvllitori de afari pe cumani. Dar cine se poate compara cu aceia
care nivdlesc din Cetate [Constantinopol] impotriva noastri, a ohridenilor?
Acei care se duc in Cetate, pentru pldcere gi pentru coroand r;pesc toate
le iau cu dAngii, nefiind cel ce izbAndegte, nici cel ce izbivegte. cici cine se
poate impotrivi celor din Cetate? Ai oameni rdi? Dar acei cetileni rdi sunt
copii, pe lengi buigarii noptri. [... ] O singurd scdpare este gi un singur leac la
cei ce suferd, ci, degi din pricina atAtor necazuri ne-am intristat, sd nu ne
mai viitdm, chiar de am suferi inci gi mai multe supiriri. Daci insi ne vom
ruga gi cu lacrimi vom cere ajutorul lui Dumnezeu, cred ci vom vedea
aritAndu-se mila gi indurarea Sa cdtre noi"52.
La Ohrida SfAntul Teofilact a scris gi doud lucriri hagiografice de mare
importanfd, privitor la rdspAndirea crettinismului pe pAmanturile slave.
Cea dintAi este Pdtimirea celor cincisprezece ntucenici din Tiberiopole-Struntilas3,
care s-au sivArgit la Tiberiopole (in apropiere de Ohrida) pe vremea lui Iulian
Apostatul (PG 126, col.751-222). Cea de a doua este Viala Sfhntuhri Clenrent,
ArhiEiscopul Bulgarieisa (1916), care este socotit Apostolul bulgarilor (PG
li
726, c<
reflectr
chirilo
PoPoa
cei cin<
excesrt
,'bdge
Sfi
Eaangl
726,co
?n biser
(PG 12
rev. By:
Theophy
nr. 3-4,
Long Lift
de la t'ie
The Lon,
1Qa5
n'
dic Pro.ft
sptntrLll
Theopht
tdl
rar
uce-
lumini
op. cit.
tnnt:l'
Reprodusi dupi lucrarea menlionati in nota urm6toare (pp.84-87).
elAceasti lucrare hagiograficd a fost tradusd giin limba romAni de episcopul Gherasim
Timut ti a apirut mai intAi in periodicul Ca/ca l'iclii, in nr. 10,17,12/1905 5i1,2,3 /7906,iar
mai apoi a fost publicati in extras sub titlul h/tarti'ii dit Tiberiopole, Stabilimentul de arte
5r
91,
poate.
a N,laic
noien-r
locul r
p.
de Ia Via de S. Clenrcttt
cA
cita
sur In uie
poart.
prAar
Maslev, Zur Quellent'rage der Vita Clementis,i^ rev. Byzantinisclrc Zeitschift, tom.70,7977,
pp. 310-315; D. Ob olenskv, TheophVlnct of Ochrid and the Autorship of the Vita Clementis,in
cuPru
cle
Bulgaric,itrev.
Echos
in
Les sources
al
X\'
35
Icl
ie.
tli
it
t0
le
),
-it
ill
al
zi
.ci
.il.
i.r
t?
lu'ophylLrct' of
Ochrtdo's Old
Bulgtnu
SoLtrces on
rrr. 3-4, Sofi4 1992, pp. 107-110; I. Ilier', Tlre lvhnuscript Trtrriition and tlrc Authorslu1t oj the
SC
nt
,t
l.r
-S,rir
i\
re.v. Brlzntrlinohulgl
ricr, tom. 9,
.10
r-tl
ea
IC
:l 11
1!,
)c
"
lee6, p.
.llr
..1i
:lr'
25.1.
" Aceasti omilie a fost intrcbuinfati - poate de Sfirrtui Dimitrie al Rostovului sau
po.rtc de alli hagi()grafi - gi pentru alcituirca cuvintului de la pr.iznuirea Intririi in biserica
r itlaicii I)omrrului, prezent pini astlziin Victilc S.fitlilo,', in ziua a douizeci 9i una a lurii
rroicmbrie (rc-zi ti edilia recenti romaneasci ingrijitd de arhimandrit loanichic l3il,:n1. ln
kretrl mai sus pomc'nit, Sfantul Teofilact este numit ,,arhiepiscrrpu I Tcsalonicului", cu toate
..r citatele apartill scieii sale, iar in siraxareic ortodoxe nu regisim decAt doi Sfinfi care
po.lrti acest nume: SfAntul Teofilact Mirturisitorul, episcol.r al t.u-icomidiei (1 pe la 842 9i
Prit tluit la E rrartir.) ;i Sfintul Tcofilact, arhiepiscopul Ohridei. Doui nlanuscrise romAnetii
.LrIrxrd traducerea acestei onrrlii .r SfAntului Teofilact: rls. -17El iJAR de la finele veacr"rlui
,rl \Vlll-lea (r.2;16-261) 9i r,s. 329.1 8,4R din antrl 1827-1833 (f.95-97).
.E
pp. 175-186.
"1983,
prefuia foarte mult gi despre ale cdrui imne spunea: ,,Toate lumea ar trebui
sd citeascd aceasti carte!"6r.
Cu inima plini de durere din pricina morlii fratelui sdu, SfAntul
Teofilact i-a inchinat doud poezii in care sdvdrgegte vrednicd pomenire
virtuosului Dimitrie. Pentru frumusefea versurilor, agezdm aici partea
finald din cea de a doua poezie, alcrituiti in vcrsuri iambice6s:
La P Gautier, Thcoplnlrrcte d'Achrtdq Discours, Trartn, Poesics, ed. cit., pp. 353-355
(cf. D. Obolensky op. cit., p. 57).
* Traducere dupi P Gautier, L'cpiscLtltat dc ThcophylLrcta HL'plnistos archcoeque dc
Bulgartu, ed. cit., pp. 171, 777 .
(,
T
tr
)
c
ft
ir
a
d
n
il
Ii
c,
d
ti
I;
al
c,
Cinstire a Sf inttrlui
Te
ofil act
r-1
ln
ar putea gesi comuniune in spirit cu acel mare maestru al vie;ii contemplative, ale
scrieri mirturisesc mereu lumina dit'ini" (op. cit., p. 57).
cirui
lsioriyn slrn,cro0o/rarskava, edifia I. Ivanor' (Sofia, 191-1), 36-37, 75-75. Cf. L Srregarov,
Lcs sorrrces srrr /a lic ct l'actirjltc dt Clcnrnt d'Ochrida, Bt1:utittobulgaricn,l, (1962),112-111.
Credirla in sfinlenia lui Teofilact, suslinutd h secolul al XVII-lea la Paris, provine po.rte
dintr-un cult local ccntrat sau legat de Ohrida. Vczi N. Velimirovici, Prologrr e.fron Ochritl,
Birmingham, 1985, p. 395.
41
Teofilact nu este canonizat de cdtre Biserica Ortodoxd, dar din vremurile din
vechime el a fost cirutit ca Pdrinte gi invdlitor al Bisericii"67.
Dar, in sinaxarele tipirite mai recent, il regdsim pe arhiepiscopul Teofilact
trecut in rAndul Sfinfilor6r. Fericitul Nicolae Velimirovici, in lucrarea sa
Prologue from Ochrida6e , consemnAnd un cult local, ageazd in ziua a treizeci
gi una a lunii decembrie gi pomenirea Sf?ntului Teofilact:
,,37 decentbrie - Fericitul Teofilact, Arhiepiscopul Oftrldel. Niscut in insula
Eubec.a gi educat Ia Constantinopol de cei mai de seamd dascili ai vremii,
Teofilact a devenit clenc al Bisericii SfAnta Sofia El a fost ales episcop gi a
fost trimis, impotriva voii sale la Ohrida unde gi-a pctrecut n-rai bine de 25
de ani. Episcopul Dimitrie Chomatenos;0 al Ohridei l-a numit pe lbofilact
<preainfeleptul arhiepiscop". Teofilact a fost un om foarte invdlat atAt in
cele profane, cit 9i in cele duhovnicegti, av6nd rafinate gusturi bizantine gi
fiind din fire melancolic ai sensibil. Printre slavii din Ohrida Teofilact se
socotea pe sine asemenea unui surghiunit intre barbari. E1 a scris tAlcuiri la
cele patru Euarrghelii gi la celelalte cirli ale Nottlui Testanent [afari de
, pocalipsdl. Aceste tAlcuiri au fost scrise pe scurt dupi cele ale SfAntului
loan Gurd de Aur. Thlcuirile lui Teofilact sunt pentru vremurile noastre o
lecturi duhovniceasci foarte hrinitoare, care aducc rnari gi imbelgugate
roade. Dintre scrierile sale ne mai sunt cunoscute epistolele gi viala SfAntului
Clement al Ohridei. La vArsta bdtrAnelii s-a retras de la Ohrida la Tesalonic,
unde gi-a sfArgit viala trecAnd la vegnicia cea fericite".
ln Sinaxarul editat de Ministirea Simonos Petra din SfAntul Munte
Athos7l, regesim gi prdznuirea SfAntului Teofilact:
,,31 decembrie - PomerLirea Sfhntului Teofilact, arhiepiscopul Ohridei.Ndscut
in insula Euripos. SfAntul Teofilact a fost crescut la Constantinopol Ia scoala
Bhgoriestnik, ed cit., p. 17. AtAt in edifia rusi cat Fi in cditia americand a tilcuirii
la Evanghelii, autclrul este cinstlt cu numele de,,ft,ncit".
"x Silrcxer ortodox gerternl sr dicliotwr aglriogrrlic, ingrijit de arhimandrit Ioanichie Bilan,
ed. Episcopiei Romanului, 1998, pp. 87, 358.
* Pirirtele Nicolae Velimirovici (1880-i1955) a fost Fi cpiscop de Ohrida;;i este
canoniz.rt - trecut in rAndul Sfin;ilor - atet de cdtre Biserica Ortodoxi Rrrsi din Exil (cf.
Dr. J. M. de Vvver, Racatlq Conotized Ortlrcdax Sants: Tlteir Liuts turd lcorrs, Detroit, 2000,
.l-l p.), cit pi de cdtre Biserica Ortodoxd Sirbd.
:'' Dimitrie Chomatenos (cca.1150-11236) a fost episcop al Ohridei in primul sfe'rt al
veacului al Xlll-lea.
71 Le Svflqratrc, editat in 6 volune, in limba francez5, intrc anii 1987-i996 (volumul
III, de'cembrie-ianuarie, Tesalonic, 1988, p. 282).
n:
Poesies,
grec. 734 657) B.4R ce con;ine lladldtura impdrdteascri a SfAntului Teofilact (cf. G.
Litzic4
76
139. 184.
Este neindoielnic ci tofi cei pomenifi mai sus s-au impdrtipit in chip
nemijlocit de harul dumnezeiesc, ddruit lor prin tdlcuirile 9i mijlocirile
SfAntului Teofilact. Marturie scrisd stau cuvintele unui alt om plin de harSfAntul Nicodim Aghioritul. DAnsul a tradus din elini in greaca vorbitd
tAlcuiriie SfAntului Teofilact la epistolele SfAntului Apostol Pavel, iar in
pricini ci, prin darul Domnului, a urcat pe Taborul cel duhovnicesc ai,
impdrtdgindu-se din slava chipului Domnului Hristos, igi aratd cdtre noi
strdlucirea duhovniceascd prin tAlcuirile ce le face Sfintei Scripturi.
In ce privegte rAnduiala liturgicd inchinatd SfAntului Teofilact, am cerut
sfatul pdrintelui Macarie Srmonopetritul. Intr-o scrisoare primitd din partea
cuviopiei sale la 22 aprllie 1999, ne-a incredinlat ci, dupd gtiinta dAnsului,
SfAntul Teofilact nu are o slujbi de prdznuire, acatist sau alte imne liturgice.
Privitor la acest 1ucru, ne scria: ,,Intr-o oarecare mdsuri, SfAntul Teofilact a
s'Dionisie din Furnau Erninia picturii bizantint', ed. Sofi4 Bucureiti, 2000, p. 152;
vezi gi p.199.
$ Vezi telcuirea Sfantului Tcofilact la Mater'17, 9.
uitirii,
Biblioteca Mindstirii Neamf de citre diac. Ioan Ivan, ed. Trinitas, Iapi, 1997, p. XXXL
17
Despre alcdtrtirea
Thluriii Euangheliilor
Vreme de 900 de ani, una dintre cele mai indrigite gi mai statomic citite
tAlcuiri ale Nou/r LiTbstanrcnt dtn spaliul ortodox (Bizan|, Serbi4 Bulgari4 Creci4
RomAnia gi Rusia), au fost tAlcuirile SfAntului Teofilact al Bulgariei. Claritate4
autoritatea patristici gi totodati simplitatea acestei opere duhovnicegti, au
fecut-o neprefuiti fiecdrui cregtin care cautd si priceapi inlelesul poruncilor
evanghelicen'r. Daci ar fi trebuit si scriem doar citeva rAndun despre tAlcuirile
SfAnhrlui Teofilact, ccl mai potrivit ar fi fost sd lisim loc cuvintelor ceh-ri care
a fdcut o insemnare pe un manlsclis slavon cu Jli/crrl Et,arryldiei: ,,Aceastd
sfintd 9i dumnezeiasci carte, clr suflarea Duhului Sfint s-a tAlcuit de Sfintul
9i Fcricitul Teofilact, arhiepiscopul Bulga riei"''.
Scopul gi terneiul care a insuflat alcituirea unei tilcuiri care si confini
invilitura Sfinfilor Pirinli, este rAvna profundi 9i ortodoxd, dar totodati
gi porunca de a pistra gi a transmite gerrera!iilor i'iitoare tradilia apostolici
vie a Bisericii primare. De aceea confinutul tilcuirii Sf.lntului Teofilact are
ca ternelie lucritoare invdf.lturilc Sfinfilor Pirinli ai Bisericii. in alc.ituirea
tilcuirilor, SfAntul Teofilact se cdliuzegte indeob;te dupi SfAntul Ioan Curi
de Aur (ircAt poate fi, intr-ader,ir, numit parafrastul ace'stuia), dar gi dupi
alti Sfinti Pirinli ai Bisericii, enumer.lndu-i aici cloar pe cAli"'a dintre dinpii:
SfAntul Vasile cel Mare, SfAntul Crigoric Teologul, Sfintul Crigorie de Nyssa,
Sfinlii Clement gi Chiril ai Alerandriei, Sfintul Dionisie Areopagitul, Sfantul
Maxirn Mirturisitorul. O particularitate a tAlcuirilor SfAntului Tcofilact este
cai intrebuinfeazd adeseori gi alegorii. Dzrr, pentru cd in tAlcuirile SfAntului
Ioarr Guri de Aur alegoriile lipsesc sau sunt mult prea rare, SfAntul Teofilact
lc-a imprumutat de la alli Sfinfi Pirinfi gi le-a agezat cu multi inlelepciune
la locul cuvenit lor. Roada acestei straldanii nu e o simpld interpretare a unei
singure persoane, ci estc o expresic a conseusului invildfurii Bisencii, a ceea
ce Biserica crede gi invafd ,,in orice timp 9i in orice loc".
Cu toate cd tilcuirea SfAntului Teofilact este o sinteze a invildturii
Sfinlilor Pirinfi'2, ea nu se citegte nicidecum ca o listi de citate. Ceea ce este
cu adevdrat remarcabil este faptul ci, dcai intreaga tAlcuire igi are'ca izvor
"' Tlrc
'r Ms. s/rn'. 206 tsAR (din anrrl 1703), fila .l vt'rso, descris de P I). Panaitesctr, in
.\'lnrrrscrisr' slci'i'r/itt Billiotcco Acultnrtei Rotttritrt,, Bucuregli, 1q59, p. 302.
': irr stucliul siu (?'hcol ylLtct o.f tsulgarh ss l\ritcr an1 BiLtlictl lnferytrcler,it rev. Brl,/icrr/
.ilcscrirclr, tom II, 1957, pp. 31--lJ), E. \\i. Saunders incearci si determine cu exactitate c;it
uno;
ti int
inim,
Ohri,
9i pti
s-a a:
trans
i,
inde:
inlek
aceas
impl:
rePr
inser
roma
com
POtrl
aleS(
Dent
I
altfe
la ce
SfAn
Adn
PArx
oam
vor'
sa n'
lnr
Pan
Ial
Avt
din
adi
pe Dumnezeu, Care are doi fii: iudeii din sinagogd gi cregtinii din Bisericd
cregtini care sunt in slobozenia darului lui Hristos -, iar iudeii sunt sub
sluiirea 9i robia inchipuirii Legii lui Moise, dupi cum tAlcuiegte marele
Pavel in Epistola cdtre Galateni (4, 22-30).Incd gi prin arca lui Noe - avAnd
Llcuirilor Sf kntului
Te
ofil act
Depi eparhiolii sdi din Ohrida gi din toati Bulgaria nu cunogteau limba
grcacd, SfAntul Teofilact a scris tAlcuirile sale in limba elind, nu numai Pentru
c.1 cl insugi era grec, ci gi pentru ci, dupd cum am vdzut, o parte din lucrdrile
salc le-a scris pentm fosta familie impirdteascd din Constantinopol. Cu
tirnpul a fost necesar ca tAlcuirile sale, foarte intrebuinlate de clericii gi laicii
ortodocgi care cunogteau limba elind, sd fie traduse in limba greacd de rAnd,
prccum gi in slavoni gi romAnd, pentru a se rdspAndi mai ugor.
lnteresul aritat operei exegetice a SfAntului Teofilact este mdrturisit de
numeroasele manuscrise gi edifii tipirite, ce s-au Pdstrat PanA in zilele noastre.
;l
Tradilia manuscriselor grecegti este bogata 9i fctarte divcrsa. Vbn Soclcn
catalogheazd 119 manuscrise conlinAnd comentarii la una sau mai nrulte
Evanghelii gi 37 de manuscrise cu tilcLLiri la episkrlele Sfantr.rlr.ri Apostol
Pavel. Cele nai multe dintre acestea aparlin veacului al XIV-lea, clar sunt
26 de manuscrise care dateazd din veacul al Xl-iea:i aIXII-lea'i. Dar fbndul
de manuscrise cercetat de Von Soden era cel de la inceptrtul veacului al
XX-lea gi, de aceea, catalogarea efectuati poate fr ast.izi imbogiJitd prin
cercetarea altor manuscrise descoperite. Astlel, p;in;i itt sccolttl XIV sr,rnt
datatc alte 9 manuscrise, care sunt consenrn;rte in catalog;rrca Alirnd"". l.a
acestea se adaugi alte 3 manuscrise de Lr Manastirca Filoteu-;5r unul rle
la Ministirea Cutlumug"' din Sfanttrl Mr:ntc Atlros, dar yi un nranrtsct is
clin coleclia Kenneth Willis Clark"". I):rc.i s-.rr intrcprincle tr ct'r'cetare Ilai
aminunliti a fondurilor dc manuscrise 5i a c.rtalogairilof acestora,
enumerarea ar putea continua cu nenurnirltc ex('mple1"Lr
Dar interesul pentru tilcuirilc SfAntului lcofrlact a fost.tr:it:rt rloop()tfl\'ri
gi de citre slavi. Aceasta sc poate cunoagte atit prin rtumirlrl rn.lrt'ai nrarrttscrisclor ce cuprind tAlcuirea la Er';rnghclii, clar 9r 1'rlin cei al livaniiheli.r n'lLrr
care sunt prcfatate cu predosloviile SlAnttrltrr Jcofii,rct. lrr acest scr.is, cel
mai cunoscut este un manuscris slavorr clin Bulgari.r (sec. \lil), ce ci'ilrf itre
un EuarLglelittr cu predosloviile la Evanghe'lii ale SfintuiLri leoiiiact' r. lfe
"1
H. \'on Soden, Dlf Scltrili,'tt lLs Nr'l/r'rr I'si,tiir: rrls, ll{'rlilr, lLli)l 1'lltl (cf I:. \\.
31.,).
in
By:ttttin,l
)cltorl, in
llrlcr'
1)r
t,l
r,
/irf/r rrr?/
CLI
ri,i
ss
"' Aici se pistreazi r,rn nernuscris (r rrs. 321,t3 din vr,.tcr.r i al X i \ lea) c.rrr: congrnt tileurIe,.r
Sfintului Teofilact la epistolelc SfintuLui,-\l.rostol P.ir t l. ,\cest m,uru:clis .r!r, \,-r)rnirLua
nritropolitului Hariton al Ungrovlahior, pe.11p116;
al \1ana:,iir ii Cutir.rnrup {cl. l).
"tr'.,,lun
Barbr.r, r\larrrsrrisc Ltizuntitt itr cctlcclit diu RLrl,irr/1, Bucur.estr, lcbl, I,St.
* rvls. 53 din ;urul i5'10, care conline doar tilcuir.c..r tr anghelrel .il Lr loan.
rix) Astfel este gi nranuscrisul
grece.sc l,'7 9ll de l.r Viena (ci. H. FlLrrtrlt'r.yr O. Kresit,rr,
Kttalot der Sicchischen Htndscltiitu dr'r oslErn,iclrrsc/rr'r; ,\',rlttlrlrri l.ri'tr{.tu,tr, \it'n4 Irl76,
}r. ibi).
lr Cf. T. tsodogae, .isf orlri lllscrrceascd tttttttt:Ltii,Illrcure'str, 199i, p. 156.
i1
din
rccolul .rl X\/l-lea cu Tilcul Ivangheliilor.r lui Gofilact. La acesta se ad.lugA 9i cele descrise
\i i3ubnnr', (). l,ihacev4 !1 Pokrovskaja, Pcrganrctuule puko1tisi biblioteki,.4N SS-SR,
l-.'rrrrcra.l, i976, p. 2C5 (rir'. 39.1); A. Tachios, T/rc Slart, nic ltlattuscriltts of llrc Patttaleiuott
,\'lorrnsft'rv (ltossrko tt) on Mount .4thos, Los Ange les, 1981, p. 69 (rrrs. 25); E. Matthes, Kalalog
c,lr
21 (rrrs.
r:
IJ,rrrdsdn
Odescricre
'1''
Ilt:latt,tns lilcrures otrc l)yttrca et les PaVs Rotrnlr.itrs, in Actele celui de d XIV-lea congrcs
utttnutictlii d. s!udii bizttiina (Bucuresti, 6-'12 scptenbrie 1971), torr.l,1976, pp.81-92.
dt
de
P:
ta
15
Sf
^1,
Er
lir
afl
str
1q(
nu
E;.
icf.
2R.-
drr
numeroasele
(TriL rrl
Euangheliei), care, tradus in Iimba slava, era foarte popular la noi in epcxa slavonisnrLlui
(cf. A. L lafimirski , Slar)ianskie i ruskie rukopisi runtinskilt bibliotek, St. Petersb
28-29, 103-104). Manuscrisele slave din
lirile
rg,
lql)i
pp
.9, 11
sec,rltrl
XVII: rrss. 13,14,15,16,17,189,190,192,194,195,196,199, 328, 317, 110, 133, .383, 50.3, 501;
Biblioteca Patriarhiei Romdne. aici se afli noud Eranglrelirire si TelrLtct Lurt,hcltorc
din secolele XV-XVI, ce confin predosloviile Sfdntului Teofilact;
Muzeul de Istotie al Rominiei: Tetraetangltcliarul de la Humot din 1473, ale
predosloviile; TefraeaangheliartLl dtn7502, scris de Spiridon (nr. 1717 .271); TL,l nL.i.rrntlttlittr u l
dir.r 159q, de la
Tcf
Bibliotecs Ce trald de St.tttposedi 3 manuscrise din secolele XVI-XVII cu predosloviile Sfintului Teof ilact;
Muzeul de Artd al Romiriei: are in colecliile sale un singur manuscris din secolul
al XVIJea cc conline predosloviile;
Biblioteca Cettrald Uniaersitatd din Cluj-Napoca: ntss. 4172 9i 4102 din secolul al
XV-lea; rrrss. 21,2290,1019,4056,4068,40,59,40,49 din secolul al XVi-lea; rrrs. 1282 din
secolul al XVll-lea (toate congin predosloviile);
La Iagi se mai afli trei manuscrise cu predoslovii ale lui Teof Lact:2la Bib lioteca Cenhald
Utriaersit.trd (rrrss. V 30 9i V 50), iar wrul la Arhiaele Statului (ms. 1790, din anul 1618).
rF,,La Bibliotcca Episcopiei din Arad a intrat un manuscris din Banat-Hunedoar4
unde migcarea calvini a fost, ca pi in Maramureg gi in Ardealul de nord, destul de intensa
(cf. P Olteanu, Postilla de Neagotto (P. N.) in luntiu Ctzartiei I a diaconului Coresi, 1557, in
rev. Ronwroslaztica, tom. XI[, 1967, p. 105-131). [...] Migcarea husito-reformati a promovat
Tdlcul Euanghcliibr lui'feofilact pentru aspectul practic, rafionalist gi clar al interpretirii.
Din aceasti pricird autorii de omilii husito-luterane-calvine folosesc ca izvor cuventarile
lui Teofilact de Ohrida despre Iilcrr1 Et'anghcliilor.Teofilact este citat de zeci de ori aldturi
de loan Cur.1 de Aur, cle Vasile ccl Mare, de Grigore Teologul, de Grigore al VII-le4 papa
llon.rei. Astfel a procedat autorul calvin al Cazaniei de Neagovo pi Tekovo (cf. A. L. Petrov,
nt Euongelia 1to Neagolskorrrrr spiskrr 1258, Petrograd, 1921., p. 7-226; lt. L. Petrov,
Otzouk refornacii zr Rrrsskorr PodKarpatii, Praga, 1.92I), scrisi pe la 1650 in Maramureg,
care reproduce din cuvintdrile lui Teofilact pagini intregi, dAndu-l ca exemplu. ins; uneori
il citeazd, iar alteori nu. [. .. ] Infuzarea Tilcului Eonttghcliilor al lui Teofilact de Ohrida in
Cazania de Neagovo (cca. 1550) 9i prima Cazanie romAneascA a lui Coresi (1567) este
nult mai extinsi dec6t citirile nominale. [... ] Acest izvor se identificd folosit in expresii,
in idei identice, care sunt mai greu de identificat, firi o colationare integrald a textului
celor doui opere. [...] Interpretirile textului evanghelic de citre Teofilact s-au folosit 9i
in alte opere omiletico-parenetice din literatura ucrainiano-carpaticd 9i din alte literaturi,
ceea ce urneazd si fic cercetat de cdtre specialigti" (cf. A. Calavrias, op. cit., pp.62-68).
Poucenie
cu
Cf.
P.
ficut parte dirr biblioteca Mindstirii Cozia (un exemplar de la anul 1698 iar celilalt
n('datat) - cf . arhirnandrit Canaliil Vaida, Cozia, z,estita ctitoric t lui Mircea Voieud, ed.
Iipiscopici Rinrnicului 9i ArgoSului, R6mnicu Vilcea, 1q86, pp.230-231.
r'8/,r,toli,..frrl[, cJ. cit.. p. 18.
rir Pcntru bibliografia
Crihifurgrtc ofbool-p
I ll, Cambridgc
-*iFF-
rillt
Ll
al
Foai.t Llc
titllt
(azi ix Iliblioteca
Vati.atului
cotu: hutntn19
JTHEOPH Y.
Irrl.rk{ve*.ti;
-.r6*r-c/
.r,
lil
lii
l;l
t,!t
ltf
I !:l
lr_j
5c)
tilcuiilor
Sfhntului Teofilact
in;drile
firii
Sub indrumarea nitropolitrrlui f tefarr s-arr tifririt nai nultc carti .lc crr lt
slavo-romAne, in care rinduielile tipiconale erau in linrb.r rom.ina: flr,glrl,rrrrr,r r51rr7|,r
ittntornfintirii) prL'L)filor ntirtni si n dincanilor, in atrul 1650; Mtstirio sttu -Srrcrrrrrir,rrf, in
anul 1651; TirttosrtttiLr, in anrrl 1552 (cf. N{. Picurariu, op cit., pp. 161-16tr.
r'5
sfintelor slujbe
in limba noastrd, un rol de seami l-a avut invdfatul mitropolit Dosoftei al
Moldor.ei (7671-1693), care in 1679 a tipdrit in romAnegte Dunrnezeiasca
Liturgl c, aceasta fiind cea de a doua traducere dupi cea a lui Coresi gi
prima care a fost ficuti de citre un ierarh. Mitropolitul Dosoftei a fost
primul ierarh din Moldova care s-a sArguit pentru inlocuirea slavonei gi
pitrunderea limbii romAnegti in rAnduiala liturgici116.
Dar deschiderea aritatd de oamenii Bisericii pentru introducerea in
cult a limbii romAne era in armonie cu fenomenul iultural romanesc de la
finele veacului al XVII-lea gi inceputul celui de al XVIII-lea- Acest fenomen
estc puternic polarizat de noua orientare a cArturarilor spre Bizan'.
Umanigtii romAni erau cunoscdtori de greacd ti socoteau in mod legitim
ci izvorul cel mai puternic at6t al cdrlilor bisericegti, cat gi al canoanelor
de legi este literatura greaci gi nicidecum cea slavone.
Astfel, incepAnd de la mijlocul secolului al X\{I-le4 cea mai mare parte
a cirlilor religioase sau profane tipdrite in limba romAnd in tipamifele
clomnegti din Tara RomAneasci gi din Moldova sunt traduse din grecegterl7.
Aceasta se datoreaz; in parte gi faptului cd unii dintre domnitorii fdrilor
romAnegti erau cunoscdtori de carte greceasci. Dintretcegtia ii menJiondm
pe Mihnea al IIIJea (1658-1659), $erban Cantacuzino (1678-1688), Constantin
BrAncoveanu (1688-1714), Dimitrie Cantemir (7770-7771) 9i Nicolae
\4avrocordat (domn al Moldovei in 1709 9i 1711-1715, iar al Tdrii RomAnegti
n 1716 9i 1719-1730). Dar influenfa umanisti a acestor domnitori a fost
sporitd gi de ostenelile altor cirturari, precum sunt postelnicul Constantin
Cantacuzino (11663), Nicolae Milescu Spitarul (t1708), frafii Radu gi $erban
Creceanu, Alexandru Mavrcrordat Exaporitul (t1709) gi stolnicul Constantin
Cantacuzino (+1716).
Daci in Moldova anului 1679 mitropolitul Dosoftei tipirea in limba
romAnd Drrrrrnezeiasca Liturghie,in Jara RomAneasci exemplul i-a fost urrnat
de citre mitropolitul Teodosie (1 668-76729i7679-1708), care in cea de a doua
parte a pistoriei sale i-a avut sprijinitori gi ocrotitori pe domnii de atunci ai
Ungrovlahiei: $erban Cantacuzino gi Constantin BrAncoveanu. Mitropolitul
t
a
f'
s
s
n
d
Jr
tl'
e:
ti
a.l
Iu
C'
Llt
PL
ca
dr
tir
CC
ct
Ir-r
Ti
in
.11
rr.
it
lr
(1.
ostenit
-t,
ll
'rl
ii
si
in
la
_.n
ll.
m
or
:te
,'le
|7
tor
im
tln
lae
rFtr
OSI
rtrn
)an
rtrn
rba
nat
tua
:i ai
itul
E3o
elte.
I Olll
tenit
tiparului, dornnul suportand chcltuielilc, i.r r r-ni tro;-rt''l rtu l sup lavoghilrd
actir,itatea editorial.i. Prit.ua carte tipirit.i de c.itre rniiropolitui Tcotlosic i't
ftrst un Lrfrrr;g/rir'r slapo-t'onrittr,in arrul 1680. Ca ;;r carfiit'tipiiI tte cL: inaiuta;r'tI
s.iu Stefan, Liturghierul avea nurnai tipiclrl in romAncstt', iar slLriba rtr.r irt
slavoni. in schimb, in anul 1682 s-a tip.lrit o Fl.)rrtl,q/ielic, iar in 1633 rtn ,lptrstol,
amindoui in rornAnegte. Cu accstea se fact'uu alt p;rs irr.rinte itt striidar-ii.r
cle introduccre a limbii rominc in slujbelc bisericeyti. .,\*re1.tt. tlrrr tirlri'trl
mitropolitultri Stefan cxista tipicul, in tirnpul Iui Teodosie se introdtrc ciliriltr
clin SfAnta Scripturi, iar mai tiirziu, in vre'mtta pistoririi Sfintultri ,\ntirrt
h'ireanul, se traduc gi tcxtele Iiturgiceri'.
Traducerea cdrlilor Sf/rr lcl Scrlptlt rl :r fost itrcutruna tii cu tlPa rir t'.r llll'1rr'r
tlc ltt Brrctrrestidin anul 168E, numiti pi Blbllrr luiSerbtttt (lttttricu:itto.l\ct'asta
cste prima tip.lrire intcgrali a -Slirllrl Scrtptttri in lintba romittr;i. i)entrtr
textul acestci Biblii au fost intrebuinlate t.uai rnultc' tradtlcen atrtt'tioart:,
tipdrite sau irr manuscris, revizuitc de fralii Radu;i Scrl.rau Crcct';.ttttti '',
ajutafi de mitropolitul Chermano ai Nvsscj, stolnicul ( or,stantirr Crutacuzino 9i episcopul lvlitrofan. .Alituri cic trtrducerea la li'i/rrrll I'.ilrt/t1r'rrf .i
lui Nicolae lVlilescu, frir!ii Grtre'anu au corrsultat gi altc trarlucel rr)nrciltriii,
care r.izuseri mai inerinte lumina tip.rrului: Pstrltirt'ai ttt Cot.cst ( l,577), Palia
dc lo ardstrc (1582), Norri Testnnu::rt a
gi
5r JistinSi
cirtur.rrj.
9t. Ionescu, Panait L Panait, CorrstanLitr Vodd Brincot'eqnu. Viafa, Domnia. Epoca,
Bucuregti, 1969, p. 307 (apud A. Calavrias, op. cit., p. 73).
'x Cf. D. Russo, Sludii istorice greco-rorra'i,re, tom. ll, Bucure;ti, 1q39, pp. 533-534.
rr1 Scnsorircrr lui Calinic a! Il)ta, Patrid t dt:. Cortsl anluropol, citre Clnstnt in-Vodd
Erhncot eanu, despt e tilurrul de cdrli grccc;ti ct' yldnuie;lc ;i LrLtducercaitr uulgard a lui Tcofilact,
carc nu se potripeie cu ninlca poponlui (ConslaniitLtpol, 28 nttienftria 170A),la E. Hurmuzaki
9i N. Icrrga, Docunrcntu Srccerli priaitouc Lt isfoia ronfirilor, vol XIV partea I, Bucuregti,
1q35, p. 330.
:
I
C
c
ir
cl
o:
le
i.
.:
St
carfi dirr bibliotecd au trecut in Bibliofec a Eugeniu de Sauoya, iar de aici h B iDlio teca N a! ionald
rlin Vit,trtr - cf . C. Dima-Drigan, Biblioteci umaniste ronfinepti, Bucuregti, 1974, p 131 (cf . A.
65
fii ti
sdi
D:-..---:..
face popa Floru manuscrisului sdu cu Tlilorl Iui Teofilact, copiat in anul 1764, unde
copistul
spune cd a lucrat dupd ,,izvodul cel vechiu, ce au fost telmacit de pe slovenie pe limba
rumAneasci de rdposatul Damaschin, episcopul RAmnicului".
r!,,Aceasti carte, importantd pentru Biserica Ortodox5, a fost tradusi din Iimba
slavi, desigur, de pe una din editiile traduse din grecette in slavonette pe la 1548 pi
tipAriti la Moscova in anul 1698 sau 1703 (cf. P Pekarski, Natlka i l{teratura u Rosii pi
Petre Velikont, St. Petersburg, 1862, vol. Il, p. 9,77). Unele din manuscrisele noastre, la
sfirgitul lor, au cite un "lexicon",
cuvintele cele mai de trebuinfi", ceea ce se gasette
"la
ca aceaste traducere s-a fdcut dupi originalul grecesc, iar concluziile salesunt intdrite de analiza amdnuntite ce a intreprins-o asupra unui manuscns
inedit pe care l-a descoperit in biblioteca Mdndstirii Hurezi. Acest manuscris
cuprinde Tdlcul Euangheliilor a SfAntului Teofilact gi a fost numit de cdtre
cercctAtoarea am int:rtd, nnnuscisu I H (rrrs, Ff, deoarece provine clin biblioteca
Mdndstirii Hurezir3s.
in studiul sdu (pp. 77-L51), A. Calavrias stabilegte cAteva lucruri
semnificative privitoare la acest manuscris. Prirr analiza 9i interPretarea
datelor, aici se demonstreazA cA tfls. H: confine ?ii lcuirea Ia cele pnttu Ettanghclii
a SfAntului Teofilact, care este traduccrca lui Damaschin al RAmnicului;
conlinutul estc identic cu al nts. rom. 2958 BAR scris dc pclpa Floru pe Ia
mijlocul veacului al XVIIi-lea dar gi cu a aitor manuscrise romAnegti dilr
lluziului, iar in
llimnic.
este;i accstai ,,La filelc capitolulrri 18, dil Evanghelia lui Ntah:i, al
Drs. H este foartc sugestrv inclusi intr-un semn de final stema Cantacuzinilor, acvila bice'i.rli
incoronatA (f.97), insemn al cirlilor Stolnicului C. Cantacuzino, din biblioteca de la
N{irgineni, biblioteci in care a avut acces ii Damaschin" (A. Calavrias, op. cit., p. 82).
rs Studiile viikrare asupr.I acestei chestituri sturt indrtor.rtc concluziilor celcetitoan:i r\.
Calauias, insi pentru nualfarea ti aprohmdarea acestei problcme este uecesari gi cercetarea
rrt
Unul dinire
e'le
ns. ronr. 20'l BA1l, care congire de asemenea 'lfilcul E:omNltlitlar al Arhiepiscopului
(cf.
CJ.
197E,
lcofilact
p. 59). r\ccst
illl
u
70
cl e
6 7t
<\
GIIIU
fiin
Sis
fral
Lu<
Pe
mir
cat
Poi
era
tiv
arl
tol
En
KA
an
^11
l\'l
Te
ca
SI
al
ti
B
Si
Tilcuiea la
cele
r{i
Llin Bibliotcc't
Ccntrtlti
(f
r:r..t clt' a
pirfi:
doua t'ste'
grecerti
CAtaWl cdtilol
piuiture
la Poiana
Mirului
(11767)
in rAndul Sfinfilor.
71
rusdtott i
-H
gi
lui
N'latt i
Vlastares 9i Canoant.le Sinoadcior Ecuntenice, Crn iosul I)aisie s-a folosii 9i de tiicuirile
Sfintului Tcofilact (cf. 8/r's-ifd Prrsils l,iy'iclrkoi skv - Tlr llnt L,:hi Ll l/tc /)lrilotrn/irt, Saitrt
Herman from Alaska llrotherhood, Pl.rirna, C.rlifomi..t, lcl9J, p. 197)
- tipdritura
ile la 1805
Ierusalim, 1999, p.
411).
rs Gherontie s-a niscut pe la 1260. A fost tuns in monahism de insugi Paisie in obgtea
4.
Pentru acesta vezi N. Iorg+ Scriilori biseicegti,in Annlcle Acadenrici llonfine, tom.
XXVlll, seria II.
r6t Idem, p. 211.
1tr
lbidern, pp.
21
, 21-25, 275-216.
Nu numai ci cele mai inainte de dAnsa, scria umbrd a adevin rlui celui dintrins4 iard cele de dupd dAns4 au izvorit toate dintr-ins4 ci pi pentru cd in
acele4 precum zice dumnezeiescul gi Marele Vasilie, prin slugi cu noi au
In lrs. 3353 8,4 R din anul 1826, care cuprindc tilcuirea Sf6ntului Teofilact Ia primeie
9 capitole din Euanghelid d,eIaMatei, ni se spune despre Trilcriilc (f. 1r): ,,de aceast.i carte
spdnzurd feste atamati] toata lege.r pravoslavnici {ortodoxi]" (cf. C.9trenpel, op. cit.,
tom lll, p. 98).
O str5lucitA ndrturie despre ravna 9i cuminlenia cu care norodul rominesc pimea
'70
scrierile S{hgilor, gdsim intr-o irtsemnare de mAni, iicuti pe coperta a trcia a cirtii
SfArrtului Sinreon al Tesalonicului, Vo roatd de i ntrebiri ;i raspursuri inl ru Hrisfos, Bucuretti,
1765. Cartea este legati in piele, peretii coperfilor fiintl din lemn de fag. Aceeagi insemltarc
o regdsim de trei ori (toate trei fiind datate de la firele'sec. XVIII qi inceputul sec. XIX) de
fiecare dati sub mina altui scriitor: ..Eu am cctit aceasti sfant; c.rrte eleu scindttre in
r6"
ro tinencd
sl
,-,
It
ll
le
ta
)a
le
u
d:
rt
al.
It
u
:i
e
Ramane ca o cercetare
i:' Publicat in rev. Biserica OrtoL txd Ronfind,19.ll, nr'. 7-8, pp. .11.1-.1.13.
1t6 Pentru cirlile slavone vezi Melchisedec
9tcfinescu, Critrrl)r'r/c cdrliLc shrbe;ti
n$erti nunuscrist uachi cc se dJldiu ltil ittteca Mdnislitii Nrarxt, Bucurciti,7883,77 p.
't
Idem. D. {38.
;i
impreuni
putinti
doui
(1.747). Yezi $
publicate la Iagi: M Ltnual inrpot riua infailibilitdlii papii (1.7 46) sau Cina diuind
studiul lui T. \4Iarc (actualmente episcopul Kallistos Ware), Eustratios Argenft, Clarendon
Press, Oxford, 7961, pp.712-727.
lF Pentru a infelege mai bine valoarea sfintelor cirli 9i care este
Puterea lucritoare
care se ascunde in ele, il indemnim pe cititor si ia aminte la o intdmplare cutremurEtoare, petrecuti in apropiere de Mdnistirea Neam; la 20/2'l decembie1797 \vezi Anexa
a /II-a dirr volurnul Viala Cuoiostthti Paisic de la Nealr. , in op. ci f., care cuprinde vedenia pe
care a avut-o Cuviosul Pirinte Teodosie din Mdnistirea Neamt).
re C. N. Tomescu spunc' ci acelagi lucnr se poate constata
Prin comParalia traducerii
lui Gherontie gi Crigorie cu cea a lui Damaschin al Rdmnicului, prezentd in mss. 1467 9i
2592 BAR (op. cit., p. Il5l,.
,\l
)t
cei doi monahi, aldturi de insemnirile luate dc la Euhmie Zigabenl'r rru alcatuit
gi numeroase scolii gi note explicative care nu sunt prezente nici in cdiiia 1)C
iI
e
ll
a
tl
rr
a
It
!i
u
t.l
r
il
i
I
ifr
Nu cunoattem care este lucrarea Iui Eutinrie Zigaben pe care lu in trel'rrin fa t-o cei
doi monahi, insi se pare ci in acea vrente cra cunoscut.i o scrierd ae lusese,tlcituiti s.rLr
publicatd tocmai in acest scop. O scurti traducere <{in ilce.tsti lucr.lre se aflu in rrr.. rorii
1687 BAR (f.3-4) dh Muntenia, sub urmitorul titlu: ,,[]utimie Zir:alrirres,.4rlnt,s /,r liil( rrl
Ettatwheliilor al lui Teofilacf, trltialtiscoltrrl Bulrtrier,:cris la 30 aprilic 1E20, ell lloniarrLr
se
tipirit; in anul
1850 la Ia9i,
es
Dcscrierea fragmentari a ace'stui volum o gdsir.n in BibliograJin ronfitrcnscti t'eche* ,la cota nurnirul 688.
Tipiritura este fecuti cu cerneali neagrd pe hArtie format itr.folio (325
x 225 nrm) de 12 p. nenumerotatc + 386 p. + 6 p. nenumcrotate + 32E p. (a
cloua numerotare) + 4 p. nenumerotate + pp. 329-70[i, rtup.i curn urmea zi:
12
pc
262-?63
ll
pagini nrmerotate:
1 - A lui Teofilact, arhiepiscopul Vulgariei, tAlcuire la Evanghelia cea
de la Matei;
1-3 - inaintecuvAntare;
4-251 - TAlcuirea celor 28 de capitole ale Evangheliei de la Matei;
252 - Viafa Evanghelistului Marcu, dupi cum a scris-o SfAntul Sofronie;
252-253 - Viala Evanghelistului Marcu, din cartea cea pe scurt a lui
Dorotei Mucenicul gi episcopul Tirilor;
253-254 - Capetele Evangheliei de la Marcu;
255 - A lui Teofilact, arhiepiscopul Vulgariei, tAlcuire la Evanghelia
cea de.la Marcu;
255-256 - Inaintecuvantare;
257-388 - Glcuirea celor 16 de capitole ale Evangheliei de la Marcu;
6 pngini nenumerotate:
1-2 - Viala Evanghelistului Luc4 dupd cum a scris-o SfAntui Sofronie;
2 - Viala Evanghelistului Luc4 din cartea cea pe scurt a lui Dorotei
Mucenicul gi episcopul Tirilor;
3-6 - Capetele Evarrgheliei de la Luca;
328 de pagini numerotate (numerotarea acestor pagini nu este in continuarea
primei pdrti a cdrfii, ci incepe de Ia 1):
I -A lui Teofilact, arhiepiscopul Vulgariei, tAlcuire la Evanghelia cea
de Ia Luca;
1-2 - Pricina Evanghclie i;
2-3 - Inaintecuvintare;
3-328 - TAlcr-rirea celor 2.1 de capitole ale Evangheliei de la Luca;
4 pagini nenuuerotate:
1-2-Yiala Evanghelistului Ioan, dupi cum a scris-o SfAntul Sofronie;
2 - Viala Evanghelistului Ioan, din cartea cea pe scurt a lui Dorotei
Mucenicul gi episcopui Tirilor;
3-4 - Capetele Evanghe'liei de la Ioan;
paginile 329-708:
329 - A lui Teofilact, arhiepiscopul Vulgariei, tAlcuire la Evanghelia
cea de la Ioan;
329 -331 - inaintecuvAntare;
331-707 - Glcuirea celor 21 de capiiole ale Evangheliei de la Ioan;
707 - tabela criptograficA a traducitorilor (facsimilatd);
708 - insemnarea tipografilor (pagind facsimilatd pi translitcratd);
388 de
+.!*.tfl.}
+$
;z st
lle;
lui
rllit
LI;
it';
)tei
1l'L'Ll
re .l
nl{];
.rtei
..1
*! (t,zi"
13
tt 4 <+
r'rri c
4.
r.
C/rrortJ,.
i.r
90
f,tvii eeoeYlfrnrn
texreni0xonu,l
nu,lriere
Tx^titlo
rl 6rlnrtnla rt l6 ni l6ifi
lr ll rr.
6,
t NUH OgOSYTdKTI
iexionicronurr
IfI t{rlra,
!tl!
+,1
lrl
lyirraal
al,
.l+
*+
++
++
++
++
++
++
fritH ei;oovniKT6
a'*.tra eie ii
trxi6nicxon'8.tr rd
r
nu,rraeieii
rilRif,r6
ii
r6
.rH
rl(^88ii
i ,n, 'r r t6,ri alr{0.
,r
il H16 i8.rNr;16.
. Attn oeo+vndxrt
te xI6ItciloIEi[ 6E,tIdPI6H
rlarfxltiia
f.i.,tlIn?!
tt Itrl
,riT0dfi
I [ | I ra r r i r { r I r a
'r
Thlctirea celor patru Euanghelii (int,. 71/1923), prin donalia lui George
Sion, a intrat in fondurile B.C.U. din Cluj-Napoca. Ex librisul lui Ceorge
Sion se afld, de altfel, pe prima pagini a cirlii. Tot pe pagina de titlu este
trecut gi posesorul anterior, anume Antohie Sion.
iffi
e:fr$
,,rLtor
rrf
OX
(f
rc
810{l
,Y4-?
(? G
aratd di aici thninte 30 lei Constantin Pdadla;i / un leu lon Pdudlagi, ut leu
Ghiorghi Pdztdlapi / un leu Alixandru Pdodlari wt leu Mihail... (9i altc nume
greu lizibile)*.
Redactarea textului tipdrit (cu toate cA formatul cste in folio) c ficuti
intr-o singuri coloand, scoliile se afli in subsolul paginii, iar referinlele
scripturistice in partea laterali a blocului de text, pe acelagi aliniamcnt cu
pasajul care face respectiva trimitere.
In antetul fiecirei p^agini este indicat capitolul gi Evanghelia tilcuiti,
dar gi numdrul paginii. In unele locuri, numerotarea paginikrr este gregitd,
cu omisiuni sau suprapuneri. De asemene4 la cAteva pagini impare sunt
lipite peste primul rAnd al corpului de text benzi de hAftie pe care este tiperiti
corectura (la Matei p. 141 9i 161, la Marcu p .263, iar la Luca p. 193).
* Vezi gi Elena Mosora, Doina Hanga Cafalogril cdrtii t ccht ronttittrtt Llit
B.C.U. ,,Lucian Blaga" din Cluj-Napoca (156'1-1830), Cluj-Napoca, 1991, p. 1.19.
in pagina oldtutati: filele cdre cuprintl itceputul Inaintecut;intirii
tle la
coLecliila
ficcate Eoanghelit
[-.ffiffi,@m-t
$n
f # erin eFo.rvadx*:T$
OpxrGntj*dnud 6s ilr d?iren
---HI
s.h1
t
fi $
<,
!_-^
rnilr{sdne
H$
$fl rtrGn,lrrt 6virr6rrrHl
fr
$fi
il fl
^r
Ii,nse drrxrdr*r
Trr,srrirr, ui d a"*r*
H$
rH
ffi,:#ftJf.',m*fi {
rrrlu illrrr rentit H inr u {
i: H
* ff-"',;';nff^#f
fri",*'.,*
,tlixt{l*e-erfryien66a1;
tf 6o#+O*.f, $
4r"*4p,@rr*r*
rq
ilff
Ht
f,*f".
,u
,frrne,
{, H
n$
+++++++<"<'++++++++++"1
[ fi "* ****f
$
fiff
ffir,r_,:i:"""
t+ $<-<r+<-<.+++
II
#.,+< >+.>.>+*+*+#
++++#++[
I ++++++++
{
{
{
il
*
{
(
rf
+
I
T
"t
pt
M
'J{
A tUI TEOFILACT I
ARHIEPISCoPUL VULGARIEI T
H
frH
t
rircurRE
H
p.l
'R
H t+
$4
#
{
* fi! o,r. trrr.,ou Elineasci Tilmiicita, ,i .u iur"rnn;.iHBl
ZIGADINOS
\LrJ aoaugrra.
,rrlr. zlLrAt-,
ad; ' - H *#
our".ur" deta EUTIMIE
* fl
ort
iF
Iari
acum
intii
Tipiriti
intru
Domnie
aicea
adoao
f,
{ fr
{ $ a p."u Luminatului gi prea inillatului nostru Domn H
arExaNoRU coNSTANTTN MURUZT vvD: [l $
{ fr
tar
{
H Cu Blagoslovenia 9i toati chieltuiala Prea o Sfinlitului H $
{,
Atfri"piscop gi Mitropolit a toati Moldavia
t
I
t
HH
il [iH
I( SH
fi
( EH
in
H rf.
sale.
lil
lrl
t,
{
{
{
n
H
la
Anul 1805:
Mitropolii
fr +++++ 4+444*!###++++++
I*
fr
r*
#.
H
!t $
tirr:
{
Poniciu.
H
<{++ < >+, ),.},+*.>*r+rs>
De Gherasim lerodiacon
;i de Coslachi
+<n++++++
C'a"<c+,<.
<"++4+<'lt+'>+
*
"!!>+o>b>oi' *,' O
+ q.
G s +.+.i++***
**++++++
*+.{cb @ S*;;
O
tr"rp
E*
*rr
#fg
n1{ ild,urri'r8,r{ri
oi np{ *r"r
$*h
$
l;
**ft
+++
d"--4>-,r.r -r
fi
fi
rr'bcfr
(
(
fi
*
{
*r
O
/tt r{f;
let reh.tckfelt*{c*|e*'lei itctlgkrce:+qt
tigi
rrtrnnciln,rr
ir{r'rr c#nxr rl i
J,fixr3id
l{r ui
nrr,{,rl
ld,nxr, il1r,yir.,
l'*
l***ietO)
cjxrrr ircnxi',n i
urii nprnr
l{;rwixf
ro,nxixI
'
c'n8urif, dr*,rtf,nrri
iit, St ii'.rn^t 5,
n."5t,Kz,
i!r::r^:ill:
69
*tt
$*A
a aa3'a<o+++++
<
v>.>,">+++'t # ++
I ^ffiffi/d&8,L'ft6rffin
{
fi
I:NWffi'#ffrlWnWftRffi.{
ilWffi$
ilKSSF{/ffi{flt ififfi{ffiJFffi(r
tr
*l
E
*or
re*#fit4q*
1e*
.r*{*Ffr
*er
*.f
i***6
il arati.
Dumnezeu dari, cel Atot putearnic, intru mulfi ani si-l pizeasci,
Ca 9i supugii inillimei sale de aceasti pace de acum pururea
si se indulceasci.
+++
+ + +*++*++*+++*+++++ ++++*
Ir r f, E n i ro I o GrrirB,rtf;
dsrerSx,rdro i r,
Agnnlr{^8i uri n1f {,xuqi'r{a8f
"'iami?'il
:i
i:fl ii.?
#i TiB[in-f
cznrrl,'.'s
fi ,i #B tiltl'
"'
'
's
riiqr 4qr2t"ri'y,t,,nirr
, uinxn,rdil.
ifi
aln
,;,rar
J,fixr1i8
frl,n.
iroxornlxri
:i
:,.ft
J:
m ."'w; iil:,$' A,qffi ;H,*r"i"#,':'
.
iuri ui rii 6r
rSxl rf sixr
6i;'l_riiurp
' rrr rlr;r srix'
:r.i;i'rr
i,ln.'.
uli
rl'(r;r
np{
ln
rJ
,
ri,nr
i8n'rr rixuii
68ni
'
ruii iprurri r,{ sixi cnrr i/'rr ' r'#nrix;r.r{rr$'rr ritrr'rr ' uri i"'rd,rr
?^,rr c{arrxr i,rr sfrrri r8xoqtinrtr ' uri ,t,iqi f,np8rznp, ar8rur,uilt
i4 ninrnld ,roi,rr rd,v 6t^r rri"tii . lirri i{ i irro/l'rt in.it'rt.trll
r*rre rl'(ur', i,rafaqenritii riii xd s8s r{rcruixqe rr'rlrrf,rrrl{i'tr{
l'; . nili^ r,,r..[,fi",r?f c'rrnrxilt in{ irlrjrruriT r ' r{n;i*r
rux e J $i,ix;,r
i8 me-i lnfarr nin'rl8 fulhi .irySnruirr lltiiti
'
rin, c'rrnxxirr , nitmf ril* rui criqf rif *r cSnrr lllir rI rr
rror' cr{rrrj$r rnlr ,rolra ,n8rq*tilt r 1r rirr oi ninrS ldrl rf,.r'
rr ibirrlf lr srirr rilr rr 6risri imo .,ltntrrtr{ ri inr lo'rl irr
illrlirf ti -' . tN
ui
iir*
trlf
r.lwr, i'",{ i*
loiri,
^ui ia,g ,irlrt'. iioirtt.
^"*.
irr8a5
li,r,^ coro'ri'r. ii{ r}i ddr'*qr
,;,*xurii'n1xHr
,i,
F-
^,
rt&n
ix""" lil-""1,{ ;i'#J.
.."",' llfi^
'gi.
r8,r{ i{ i;oi'r; aiiry 68nr reroy', trr rrri8'n n'ttr tr't{itr alml-
97
+++
+
++*++*++*+++*+++++ ++++*
PREA BLAGOCESTIVULUI
i'
obliduitoriu a toati Moldavia
Luminatului gi prea Inilfatului
Domnului nostru ALEXANDRU CONSTANTIN MURUZI VVD:
sinitate, viafi indelungati, pace, si mintuire
del a Dumnezeu rugim.
lingi mulfimirea
ciunea cea
prin guri citri Miria ta,9i lingi rugiin toati viafa dupi datorie netrecuti citri Atotputearcea
nicul
98
*++
+*+
+++
Ivl
zlirri
tri,t irr
lz
ri[i,roninrrc{r;.r; , uri
H.nHq-, 1,. 'roqh
^Arh
r1r ipryri n rxpr{dqr. ui n'86111 1r rbriixqzl
rflno,1osi
i"r,in'rt lltqitiillu
li nix'rfi irr rur llrlie hi
$a;; nf s,urori,'rle 6,uf crrcrad, ui'nC ilin'rrri r{,rr 6rrxrl,ri.riqri ino;osin. , uri i8 tSrl{yat
iter rfai'rnroisa crrrxnxrrdfn,rqrle' lin.rrr"' r,C s/trrorr.,16rr corio It,ri ir(e ir.qi,ra . ninald rdll ir.dlr{ uri'J,Errqi8 rrd Holuhr J,ur,.
rd*tr''ri frr,nornr,(lrrr 'ndU'inorosirr , uri ci,
'
ti-r
'rr
qd,t
99
+*+
+++
+*+
teale incuviinlat, pentru care aceastea 9i Dumnezeu cu Coroani Domneasci gi Ighemoniceasci te-au impodobit, gi stipinitoriu 1a norod numit cu numele lui Hristos te-au aritat. $i aceasta iaste aritati
nu numai din ceale ce in lara rumineasci intru ceale doao Domnii ale
duit , Pentru ci Miria ta numai, sau impreuni cu pufini numai atitea de multe gi mari bunitili celor supugi ai izvorit, gi pini
acum ca un izvor pururi curgltoriu izvorigti: Ci indati ce intru
cea de aicea Domnie acum te-ai mutat, sau mai bine a zice la cea pirinteasci apoi gi a Mlriei tale te-ai intors, mai intii de toate cealealalte pentru usurarea supugilor de dijdiile ceale preste misuri, gi
pentru aducerea Apei atit aicea in Iagi, cit gi in Focgani ai grijit, pre care amindoao ca un Pirinte iubitoriu de fii gi Domn cu
mare cuviinfi minunat le-ai isprivit: una adici, ci diidiile ceale de
sili 9i preste putinli ca pre nigte desfriniri tiranicegti le-ai urit
gi le-ai lepidat, 9i in locul lor pre ceale cu cuviinli 9i dupi
la
ll
+.it
+++
+*+
ur-1x
lerdlii{xttriuii ltri,rri
i Ilrr i61
r!!
Sila n;onoo6{igi,'
,ritt
Br'r;e ffinr3i{ {rryirrr ls"lrdpr
Srxir,nirr llrrrlonorfT
{,rr llorphid'
101
++t
+++
+++
la viafa omeneasci iaste invi!5tura, pentru ci prin aceasta 9i niravurile oamenilor se impodobesc, gi sufletul mai la sivirgire
vine, ai bine voit 9i gcoale de invilituri prin multe locuri aicea de ai intemeiat. Iar dupi toate acestea, nici greotatea vremii socotind, nici chieltuialele ceale multe gi mari crufind, ci
toate aldoilea puindu-le, acum 9i case Domnegti preafrumoase 9i
mari din temelie ridici, seamne toate cu adevirat prea aritate ale dragostei ceii pirintegti citri supugi, 9i scrisoare ca pre stilp
veacinici a marei cuviinfei ceii Domnegti: Pentru care cum nu sintem datori bunitifii Miriei tale cea infocati citre ceale Bisericegti,
pre dreptatea cea minunati intru judecifi, pre milostenia cea bogati citri cei scipitafi, pre milostivirea cea cu iubire de oameni
citri cei gregifi, pentru care icoani a faptei bune ceii Domnegti de
to!i te socotegti, gi bunitate de Obste Ei norocire a toati Moldova te propoviduiegti, carea pentru aceastea cu o unire 9i cu un
glas citri Dititoriul Dumnezeu strigl griind: Datu-mi-ai mie
Doamne pre cel ce Domneagte inti u dreptate, nu si va mai auzi aicea
nedreptate, Zidi-mi-voiu intru priceaperea stipinitoriului mieu.
Primeagte-o dari pre aceasta prea Luminate Doamne ce sI aduce inilfimei tale ca pre un daru, mic adici la vedeare, dari mare la infileagere, pentru ci cuvinte ale vielii veacinice cuprinde intru sine, al
cirora incepitoriul iaste insusi Dumnezeu, iar sfirgitul, mintuirea oamenilor. Iar Domnul si intireasci Domnia Miriei tale
in pace, gi si o fie in neam 9i in neam, adSogind lingi stipinirea cea plminteasci, gi dobindirea impiriliei ceii Ceregti .
Al iniltimei
tale
++ ++++++++<.++
.tr**.lr+*rr>tlr+.+G!*
+
tr[rrr reTfirort6at
8r'rr
nd
'
f,lrr;o
103
+ +++++<.<+
+ + <<!+
.)'+.),.'..rt.lt+,+'}r #.)' +
CATRA
CETITORIUL
ulte cu adevirat Dumnezeiesti qi de suflet folositoare Cirli, in multe gi deosebite vremi, de mul!i
sfinti 9i Purtitori de Duh Birbati, 9i de cei ce au
fost in Leage, 9i de cei dupi Leage, spre folosul nostru s-au scris. Ci toate, zice Dumnezeiescul Apostol,
Cite mai nainte s-au scris, spre a noastri invifituri s-au scris,
Dari cea mai intii decit toate, gi preste toate, gi pricina
la carea si aduc toate, si dela care izvorisc toate, iaste Dumci ceale mai nainte de dinsa,
scria umbri al adevirului celui dintrinsa, iar ceale dupi dinsa
au izvorit toate dintrinsa, Ci 9i pentru ci intru acealea,
precum zice Dumnezeiescul 9i Marele Vasilie, prin slugi cu noi au
griit, iar in Evanghelie insugi Stipinul de fafi cu noi au vorbit. Pentru aceasta 9i de cit toate cealealalte mai deosebit
daru celor ce o au diruiagte: Ca nu nurnai negura necunostintii de
Dumnezeu de la cei ce o cetesc cu Blagocestie o risipeagte, gi via!i
veacinici le pricinuiagte, Ci 9i, precum adevereazi Sfintul Ioan
Guri de aur, din casele intru care se afli, pre duhurile ceale ne
curate le goneagte, Pentru aceasta, precum unul iaste Soarele
intre steale, gi Trandafirul intre flori, A9a una iaste Dumnezeiasca Evanghelie intre cealealate sf inte Cirf i. Dari f iindci
multe si cuprind intrinsa mai Tainice 9i de foarte pufini infilease, Acelagi Dumnezeiesc Duh, carele au migcat pre Griitorii
de ceale Dumnezeiegti Evangheligti de o au scris, au migcat 9i pre
cei dupS dingii Purtitori de Dumnezeu Pirinfi de o au tilcuit
nezeiasca Evanghelie: Nu numai pentru
gi
Mitro
104
.&++
+*+
llmlmo,rlrdrr- tllor;iai'rri Biye f,6niiin irrr, .frr il.,ii,r.tr
6"a*i". ia XSur8rfri- '- corco'rix,+r rfodd,t rir,, aajrr'rr
dl;
"l
Tx,rr8i1{
c{ff'rrri
uri
r;ve,.'"i^ii
1rore
ffinr4irliiri
rnnrlti,+l
, ^d,r.
u it hj$,t rr nB ir{'rd;ner e8f l,fixqi8 - 6;Il cr;rp,fii1
6i
++*
|Tr|xllattr
iir
'
rir'leuirl
li
.
.
'
rylr ro+f
ii
i-r
'
'
'
ii
rii
_rinotr
rofiqi,
norqdigri- at :lti
irr'"dilii','
m'now*niqi
i"Nt'nSririi;*ii,
ll;irriqie'
rri
d
rrriqf
r{S8ri{&,
rtt rt1ii13i1li,
urldu6r eUri *f,rrri! , ri,r{i rr i8 imromnri're g i8 6orrr;i n nrir lld,n8rr xdr'1rt $tistt $anit1it. fdriqxxr ir cr fn8rq{rnr ilnili rii
6oron'rdai 'itf, ItlA &-rhrxqirric/r: '
rt]1m
$,rr;1i11rin:
t,
ufr c*
nl8
r{, ^,6.u,,
m'ftl"lr8*^, i'0,
fimrirr ai itit'rt
":iif;
o"ri. *ft,lit
'
lli;ii
oi ll+rrdltr
eme c4*q lJrzllr'i,,r i4r nfinYtlu
ftrirlri,r
105
++f
+*+
+&'a.
tuirea sufletelor, l-au inilfat pre scaunul sfintei Mitropolii, Micar ci trebuinfa cerea a si Tipiri 9i alte Cirfi, dari
Prea osfin!ia sa au socotit ci iaste mai cu cuviinfS, ca aceasta,
ca ceea ce iaste Capul tuturor, si povifuiasci gi mai nain-
Gherontie 9i Grigorie
din sfinta Ministire Neamlul
106
+&
+r..
+'r
++
++
*.L
++
++
*+
++
Celc
patru oigiete ,i
celc
1t)7
f :fri i I, iT H; f 1f1T; I l
i:
x M/tal eT
ir Ti 6fi 0T 6 Tff, /,trlrl,
{ ;n[f
itxl 6T9H-Cti6
6i f Uo HT i 6rdcT 6 rxrrM
n AreT cr, 6 iTH oP o H ri 6fiQ r6f'.ea
,f, _1619F9 i rHo f 6 ?o Hr i ltgre rfi,
T GTCHii lT H0f Ar ;p 0H T ictdcT; r
6 TcfieiTH otErf;r;eouriGr?cr
T 9ll 6iTfl 0 t6rf,8 fir 63 0Hri enic r
c- fii 6 ir Hg f E!fi 8,r 8f, r e r oHri 6fio
iiid I to rtl P 1frtr IaSf, t 6fo1? i afi
ori i iP 0tii ?rf, 8r8f, re n r0fi ific
T cfi e'r ?orfr rr fi *fii rfr r ot i ifior
e rofi6 I lo r frr r f,ii ftr o ri 6ticr 6
r 6rcfi I lroIfr
e rrfrro I 16 frcr6T
fiT 6rclngti iror ii rf,ror ! encr.6tx
nAT6Tc 6 ieo r f, rot i 6ficT6rr,A
ri{rlx,16t c 6 6i r o r or i 6 tt cT6 T.iln til
f, fild,alT s T c tii i 8- o f i 6h c Te Tn,Aril f,
I X/YtdrtT 6T On 6 I f i6 ldc T aT,filrfl x I
f, r I rflnar 6rcfi 6 i6ficr s rrxamr r f,
r fr lf,ftt^,ln rt r crfr [ri cr6 ?^dftrx r fr F
tF fl ltma,l 16 To fi crrz\ afir't fr f tr
M
'Iabela cipto.graficd
'lt
*qi
trDtt
. r/lnntors
r/'gl.r.6zm
y rr
oU yrr.r,:cll
1rh,or.
rfurr1
in:,;t:i'li *:ilrr,,rillf
}i i=+.'u;i,Un:rr
try
gp
+++
80r
10q
{' .f. +
Mult doresc cu adevirat cei inviluifi pre mare de furtuni
Ca si dobindeasci linigte buni.
Dari f iri de aseminare au Tipograf ii mai multi dorire,
De a ajunge la a Cirfii sivirgire.
Pentru care gi noi liudim ne incetat
Pre veacinicul impirat.
Ci ne-au ajutat de am scos din tipirire
Aceasti Evangheliceasci Tilcuire.
Iari cei ce v-afi invrednicit cu luminarea minlii, a privi in Oglinda Darului, Bucurafi-vi intru Domnul: $i orice gregeali vefi
afla in cuvinte sau in slove, indreptafi cu Duhul blideafelor: Cd intru indelungati vreame sivirgindu-si acest lucru de
suflet folositoriu, gtim ci multe gregale vom fi f 5cut,
unele pentru aseminarea slovelor, pre cum a : de citri l.
b : de citri v. i : de citri n. e : de citri s. Care pentru
pufina lor despirfire, prin nevedeare la cetirea probelor vom
fi pus una in locul alteia. Altele pentru multa osteneali
fiind firea ingreoiati. Iari altele pentru supirarea nopf ii,
cici 9i noaptea de multe ori o am avut in loc de zi. Cu pleciciune dari ne rugim ca si ne iertafi, Cici gi noi oameni sintem
cupringi de slibiciunea firii, carea nu lasi pre nici un om
a
Citri tofi
fi firi
de gregeali.
plecafi.
Gherasim Ierodiacon Tipograf
rl.-rqt
,,Gq,|-
110
ti
S
I
c
i
a
S
111
Ms. r'ori. 2948 BAR (finele sec. XVIII) conlirre tiilcuirile Ipistolelor Sf. Apostol
pini
la cea dc a II-a
citre Coritrteni,lar
BAll
(finele sec. XVIII) confine tilcuirile de la cea cdtre Galateni, pin; l.-r cea citre Evrei (la C.
ptrempel, op. cif., tom II, pp. 408-409).lVIs. rorrr. 916 B,4R (1801) conlile tAlcuirea Epistolelor
Sobornicegti (ibid., tom I, p.409) - \,ezi gi Mircca Picurariu, Diclioturrul teolostlor rorfitIi,
ed. cit., p. 185. Aceste manuscrise.ru iost cercetate- de C. ;\. Tomescu cile ne spune ci
toate aceste trei manuscrise au acc'eagi grafie gi sunt scrise 1.re'acelagi tip de hArtie. NIai
mult, in lrs. 2948 8,4R este identilicatA o corr-ctura pan; la fila 258. Crafia acestei corccturi
este aceeati cu cea a mitropolitului Grigorie Dascilul dil vremea in care se afla in exil la
Chigindu. Irentru aceasta identificare grafologici, ccrcet.ltorul a intrebuinlat :'js. rottt.
1065 9i 1069 8,4R carc confin tocmai scrisorile autografe aie
/12t /(
I
,l ,/
y
.
Qryli ti at/tzt/fziin-t'iz' /taatat (tatl!*{Ep
J//'
,
fu'l
/W,{tr41ny'(
//{zt
r'I/4A222,,
v <<, ,/
t) aAlt
I
rro d' Co
-&,ca-
attz,a h,oi$i
,fi,ro7",,
;
^f.i
V,
"',
/g"orr4*1ohtzofi,,'9ovu#qz
)n--,, t*;
*6t:.^4r
?nrt-//. a /tzdz/zrzefle
zlk' ztr.2yiu'zzo/o?h ,ff *rrartr., tz.ai tqno4d",a.i 2r4tunaaz.g )i;
^7
,L;,,itepy'/-'*,,;;;;U;;;{%;&fr(#f"/}i};-,,_
naz
fu t
tltnai
/,t',:J'
ui pi7
146 r
4i,
t k ?rr Uo 4,, *
;rn1
"ry
"z
pa4$e
,,az'oprnt'tarat.
Tjzeagn4ril/tzn1r
zu,/r4
l)) r(' *,
^.0
2iI" l/"i;n"
'
'ei,#!'q;W*'"7i^;,6:ih{';-;;;2{;!':;X:
.fuu'ie,1
;,i'^r&t,ryt:,",t^,tiV'!'ueurin"i'
-a
at't"e"7_i,
113
Cirlile traduse h aceasti perioadi sunt doar trei pi ele nu sunt tleltr: r,olun ino.r:,.
rnr in prefala aceste rTilcuiri Ia Psaltirc, episcopul
Chesarie al Buzitrlui nt' incr.e(lin t( .)r.i
ci traducitorul a fost Iosif ,,cel dintAi al meu pirirte- tluhovnicesc", clat mrrr irr,l l,,.if,
traducerea a trecut in rnAna lui Crigorie, insd 9i.lcesta,,prea rivnosul intrrr r.lt'
dumnezeiegti gi osArduitorul spre tilcuirea clumneze icitilor cuvinte, clin nenorocrr r . ,'.
cind cu dragoste fierbinte se gAtea si o dea la lumini, s-.t impiedicat tle nt()irtc.i . ! ., .:
de veste". La vdrsta de 69 de ani, in 1834, rnitropolitul Crigorie a tre-cut l.r celt' r, ;r .,.
lisAnd in urma sa o bogati mo;tenire duhovniceasci (cf. C. N. Ttrnresctr, op. r:it , I' l-i.
r'r
114
ci
aceasti
tipiriturd
are 50 de file in
format 38,5 x 25,5 cm. Coperta lipsette, iar textul este tipArit cu caractere chirilice, pe
doui coloane. Cercetitorii au stabilit data tipiririi ca fiind h jurul anului 1830 (Bibliografia
romAnenscd nodcrnn - BRM, \'ol. -1, Bucuregti, 1qq6, p. 554).
trflH rhll{tfrrnnG
tffr
+S'rtrrR'l@lHfl
r!/
,idt coilrtKaf
I6
trE
oGo+YidK
.qr
n$ frjarirdr
dl x is r i ox o [ 5,t a a r r d r i
fiu{i
jtror
r xipt irit. ' Ornrr.r .t; ninr, !i.$.r eri.!rr a' rir
rJqi crt drrr"ir' !; rris.. J,rr, rr 1'1"'
rilo' rln rr J,tr ,9 ,irrr
rt,..*tr, "ri,; i, ";'; 'i^ r;'tr rlri ir At; oir'{;t d;i, rieur n;' ni1'
r. J &c.,,i, or, ai,,r uiJ rt lrjcr dir i"rr'rit, ny irilir 4inrr rf'
ir j"-tt;' 1,,"U i.{^ 'i "r 1r" .9l', rr;'<i1i rv i.rrufir o;1r irgt "r c',nrno' rrr r[.rtrri*qr io.,r{, lil rri i'irrd'en"
i. f,orrFr
i.ror ..
6r..d,
ai
5--ll
trotry'' tsv'd'_r,r {lo cr ir inir lr r ili jt i.irtr : r. ,r,i, n't t9t i'itr r rr tr' iri..t^ oit t'^r'D'9q;t 6 F.'
.i;., ,X q,ig
i.;,r, 'i cr rl .rit i'itr ar uir tot,r{?*r .t; i; oirir ' xirn'ri'e .r,mjr
,"^;;', ".;
crr. -o'.vj*. d; ic9,- crdi. . ,,ri' de^ori* ,r! ,rrrit ni. 1i"l8r, ci'9r iur
^t.
Itr' .riri ri "t'q,i, e. rir i,ru; rivr.r;rrnrr i rlirri ' Je irt{,r , i ltr^|iuie .rrir^ltt :
n'*f"'" , .i nxlir irntr -r'irr : rt{ri Jr'' cir'
u nlt{ c,- 6.r"r{-r .1. "di , 1i,i"n ,r a, i'
jr"r,
r!9
r,t ai"r. 4rn ui ro;i,.;'n^';
.i
rirr tirot.On ;."r n..i,ri 1, .1y{n',
'1"" qi"rlui .ri i^ir rr '{- a. .ti{" rtrii'r ' .r,iri cr rr ' nr"tll 1irt9r 3;( Lir;tt^ 'ri!u rtrt I
dvr,ri^Ir nlnr
rj 'r{rr,. nrr i, .i' "l 'i.'r rlier i"'i", ,i
'irrr Eat{pwrr . lri rirr 3'i'
"l
c, oi,,1*/". n,.'ir rr ne. cn!- rr , rr crl iprjt rd'i irn4'r , i'ri'i rirwi aon"
.t 3,+.rjt,'ri
.,"- .j;.;"t, u:ir nloiorint , "r, "ir' i ri-* 'ntr5{l : uit , .Lt"r dvr,.i"ie ' ri9{ ci iLti 'r9'
riaii X! rrisirvr .{t rerir , n1 i*rtt r{r jr' nir i ir;ntr 3rirr. lginr i'{r '? rr rp '
op xilt{ )
ri ii iui;' i "tirr i"rr i+i"',^, ri"jrr"".^"e uir rn*ri a{rr trr' 'll'ir{ .( i.r'r' g'ir
ii'irtr
I
si*a
iri<trj
Iit
ei,
J,', A "f'j"'r' i* r,r{ , oi, nr, ia,./r "9" "e
" rlxr $rotri rr 3irr:
'r' ttt ]'
rir"'
r.
srir
lti
X6
c'9
lffqlr,
ui
irct i(r.; an'r,r.
'C,'rc,rnr,.;,+ c*, ..; r'i., ! iir";'n,', r&l arar irl,r norgt ri nixr i c4r1u;r +i;'^ *g ri"V^ di '+g
criricns r'lrrr; n'{^.'"sq', rr -ii'{''t
ir',
a-i';"9 6i,,in"i "i";.,l.iJ:,.
",i
: ,{iet ' ar 1""T^' e''i'i'u1.'' ";ir cr i i';"' ' tUi "v"
a{ ri i"'.i l;ri' i;!{ iidri
c'i' ui 'rt'
i.oi 4;,' uiltt i',irtr, ,r'.rr9i iri r' !- rr ir19 '{r.r r' 'ir cnf,{
"S
r' it'. nJi cep'9'i''t''
j".if "l ie6' li,' 'lJ,.,.t', : 'l'ir tti.d" an- rr *9 irr! i c'rn "9'1iir ^{rtrtii
t(. rlrr, ruir nFr n7'ai"i, rrrriirr ,{Uagrrir'
"!,ieri *i,rtp ie4" 6,i,r irr9,r, ui "i.'^' i!'r.
.t' ili lirtr cirt r1{1rrrr rr rn.f"r, r{rr rr
rrn.irn ui' nrrr .,lu' ,,1,
.Ed'er, h,rr
""'rr
rrrr coro'{^,", .{- ei{"'.
rr,ltrl rrrri*rrr . i tt-iet{ l'j." cr i6M ' tii ui rri'ilroro1.p i"rtj'r o; '.'s.qrC'; i$'OJft ri/t{..;
-i.r't^ r'"'i'""^"'e ' ''drt8 'jt'-u; Ai'" i;
c6rt8i oir 6itri'r', {rt{r^t; rtr o"; 1"'t4'
nilrr
a,r"
o{^,.,i;,t
c.i4rr,
cirr
atr':
".
,4,
6.
TAlcuitea Sfitttului Teofilact Ia Frytele Sfinlilor
Apostoli fila
1t
lr6
F03
iL
HX
9{}1
xG0{ RIG
rrln'rgS
c<[n,r$r io,jrro,r
[ivr,r
4lar
frr{nrini'r.
ffiflrri"ro,n,"e i*; rr ni*r irir{ notrt{$r itlri ,rlrr nlrret 6rjnrrirea uivr,r i4inrli dnd'o, i rp{.t ir{e crliri,r r{;frt, uri r,(^' alne ir{e rrryirinlft . . ui r;!; ,rr!.Itrl tpl
lS FE I 'i.te r8 crt ndr i fi,i.r'. (^r ,rfiiiAd,r trr, ;r ;"rq dgn d dii."{I ;r L;r Nfi&SA dr ri,,r.i, "p ;,i;
;"ri*,r,. ii"...aa,., i,f,,t
'Li.6un1ce,. ;t",",i.ti,.x r,
ir;rrt,r{; uiPr 1i.1, !!,ngr.ti 9il.r JF,'r.i crgrs'r.'i, rr $trrr nroneuatdrii , croro1i,.
, li i! rirr r(-itire,i .:{', irri. n9 rn r.i1{Sa rtfit,ri *!"ri.a uit""'c"f
rcprir cry oilirrln,u ri,rirtorarrg. th rlnansrira d rir,rir1"t, ni1l; ,. i"i^ i^ryr'"1i'," ,r,i .irr
i.r oirarii
'iii urtrtir;r r oi ir rjlirnp5{rr,r* ir oig, .rrf arr8r sr l8 rrpVprrir , ni.lrirre rinf,r 19 citir, .!,irri' cinr 4,rra i1!r ir mrwrngrjtvrt ir rtri ririlir ltiu$r, J1 ir oirrnio'
'riin' rr,r{nri.9r i.tr ir 36nrt , ;n,'yt ripr it ;vot" ;irorc.r.rti' dv.,ri.'l , nir1 l ao..1i"i ui ldri i; rU; i,a'1". Ti.if, ;d iirtr. ,!; iri rgri niir i'ri,r,a,,p{ ir; nitr8 . ui, irrui !.i'r- r8'r- udv.rir- urflrn9r9{.1 ;. 19or riprr .ir^itr ai;i^ Bijurr, ;'tl ,i.
;;"
ir ctrnr,ripi cirr, i9 6co1it np iadrro.Sr . !iri- rrrr r,irrr .r{.t "tooo..afdri;
fliy,^
",;'oj,9{',^t
"U;
6.ru1i'i ui' oi'h rr i,ri . lri i,ei 1i,"' ir"r' ' ri1 i8 i.'r,rfr i ii.ri''1. .{ 4rr urrili. . ui,
rirrr irirr* dp'rn- rii' 1n,r Pcl erriurinrt ad;'irr- oi rii 18nr89n 3{r, ii; r;i ciir ndg;
' a,i' .;'d , dt 5ra.,ri'oer
'
iriri lur *rrjgt rli nirr ,rr ctrgoif rfi rjr,,r'jir,i
.rrdr'
jt
r&1r rpi5ili rn l,j.,, Hr 4r,rr i'rqijt A;'t,!; Alni n8ei- ri.9,ri9r sirr
r'rir ioirrorii re
c'i6." ,ui "e. 'ii injrg"r ri i.r . rini; ,iO,rir u cri6a" ilj'r c.l cirir rd aiirp , ri
".0,".r'op,
niva irpr0u ri*l roi ll{nia,1{ rli. rii1.r atBir li nptgr cro;"{r;rr ar.l*drr, o oinp
c{ieiri ria' rr di ;*^; c',n' cj*i.jr. li1 r. rix,r're^ #i'i cd 6rrtr eSri rt.,l;1 erer .fig.
',
jg i'of" cropno.alitri
1it . rir ni c.! rirrrlit i,{r i*rl. ff$ ;ritr
4i;'r lrfr ir ,,o.ui"1,;{l'lt ." .r!'i rrrfpr nirrliefri, ci iff ie ryrogrfrrrt l i.r a{ri dipr' crrru1oi4l, rrri,.
lfrrr rirh rt cirir ,
.drr .rr xirrglr
G r 6f
Idr
i"ilro;.
117
paginii, in locul in care este indicat inceputul primului cuvint clin pagina
urmdtoarere5, gisim silaba ,,TAL-" care nu poate indica altceva dectit
,,Thlcul" sau ,,Thlcuirea". Noi credem cd o continuare fireasci a acestui
volum nu ar fi decAt ,,Thlcuirea la Epistolele Sfinlilor Apostoli", deoarecc
vedem cu exactitate cd nu este precizat la inceput un alt autor; ci silab.r de
pe fila 50v indice ,,TAL:' , ardtAndu-se prin aceasta ci paginilc rrrmdtoarc
conlin scrieri ale aceluiapi autor. De aici putem inlelege ca accst fragment
de carte ce ni s-a pdstrat este doar inceputul dintr-un volum de mari propor'jii, care si justifice formatul de 38,5 x 25,5 cm. Insi singurul cxemplar carc
s-a pdstrat din aceasti carte gi este catalogat, e cel de la Bibiioteca Academiei
RomAne (68210). Este cu putinld ca prin alte biblioteci s; se pistreze Lrll
exemplar intreg al acestui volum, iar cercetdrile ulterioare pot si dezviluie
cui aparline traducerea gi dacd aceastd tipdriturd conlinea pi tilcuirea la
Epistolele Sfinfilor Apostoli, sau este posibil ca fragmentul de carte ce se
pistreazi pAnd astdzi sd fie doar o probd de tipografie, care prin alcituirea
imprejurdrilor a intrat in fondul bibliotecii mitropolitului Iosif Naniescu,
de unde a gi ajuns la BAR.
Am vizut cd la sfArgitul veacului al XVIII-lca, monahii (lherontie ;i
Grigorie traduceau in romAnegte tAlcuirea SfAntului Teofilact la Epistolclc
Sfinfilor Apostoli. Insd, in rAvna de a inlelege Sfintele Scripturi intnr cluhul
gi prin invdldtura Sfinlilor Pirinfi, aceasti preocupare nu era singularti.
Intre cei care au sivArgit aceasti stridanie a fost 9i SfAntrrl Nicodirn
Aghioritul, vieluitor pe meleagurile Greciei, anume in Sfintr.rl Nlrrnte
Athos. Prin osteneala sa au fost traduse din elini in sreaca moclcrni clona
lucriri care conlin tAlcuirile SfAntului Teofilact Ia cele 7 Episkrlc SobornicegtiloT gi Ia Epistolele SfAntului Apostol Pavelr"i. Sfintirl Nico.linr.r
imbogilit aceste tAlcuiri cu numeroase trimiteri gi citate din Sfinfii l)irinfi,
incAt prin munca s4 prin imbelgugatele explicitiri, nuanfiri 9i citatc, textul
a devenit mai amplu, realizAndu-se astfel o operi noui, clc o m.rre
frumusef e 9i insemnitate duhovniceasci.
Dar unul dintre traducdtorii care s-au sArguit si invetmAntcze in limba
romAnd scrierile Sfinlilor Pirinli a fost gi mitropolitul Veniamirr Costachi.
De la dAnsul au rimas in manuscris mai multe traduceri din Sfintii Parinti.
''6 Acest procedeu era intrebuingat pentru inlesnirea
pografului.
1n7
ii
Paulou
hrtyo Tlrophvlaktou
t\n
htcpisi:rrr,,,r
118
Aghioitul
Co st achi
intre care sunt Si Omiliile Sfhntului loan Gurd de Aur la Faptele Apostolilor pi la
Epistolele Sfkntului Apostol Paael (7 volume), traducere pe care a irceput-o la
Mindstirea Neamf, in timpul primei sale retrageri din scaun (1812) gi a
terminat-o la Iagi abia in anul 18191e. In ultimii ani ai vielii sale, petreculi i:r
retragere la Mdnistirea Slatina, a tradus in romAnegte opera completd a
Fericitului Teodoret al Cirului, in trei volume rimase in manuscri sz$ . TAlurirea
Psaltiii de Eutimie Zigaben tradusi de asemenea de mitropolitul Veniamin
apare postum, la Iapi, in doud volume, intre anii 1850-1862. $i aceasti traducere
este dupd versiunea in greaca modemi a SfAntului Nicodim Aghioritul'?Ol.
Cata dragoste avea mitropolitul Veniamin pentru sfintele cdrfi se poate
vedea din doui mici fragmente extrase din testamentul pe care l-a scris in
anul 1844 la Mindstirea Slatino cu doi ani inainte de 18 decembrie 1846,
cAnd gi-a dat obgtescul sfArgit. Iatd, agadar, ce scrie in testamentul sdu acest
r* Aceste manuscrise se pistreaza
Hernrctleio Etttlryniotr Zygaderrou eis tous 150 Psalnrous tou Prophetanaktos Dauid,2
119
C.
ldem, p. 54.
:d intre manuscrisele aflate
rd3
1.20
mdndstirilor ori ale unor credinciogi sau clerici, mentiondm in continuare: ms. rom.201
BAR care a aparlinut Mdnistirii Cdlddrugani; ms. rctm.258 BAR dinbiblioteca Mdnistirii
Bistrifa-VAlcea; rrs. ront. 599 BAR este pldtit ti citit de Ioan Mavrodin; ms. rom.1.467 BAR
copiat de popa Stanciu de la Ministirea Antim; nls. rort 2041 BAR a apartinut Mindstirii
Cernica; ms. rom. 2091B.4R a fost al lui Ghenadie Endceanu, episcopul RAmnicului; rrs.
rom. 2592 BAR scris de popa Floru; rns. rom. 2759 BAR care este scris de popa Constantin
a aparfinut Mitropoliei Bucuregtilot n$. rom. 2958 BAII scris de popa Floru 9i dedicat
episcopului Grigorie al R6mnicului, a intrat mai apoi in biblioteca Mdndstirii Bisericani;
ms. rom. 3314 BAR care este copiat de popa Stanciu de la MenSstirea Antim;ms. rom.5176
B,4R care a fost cumpdrat in anul 1796 de citre popa Radu Veicea din Satu Lung.
G. $trempel, Crtalogul nnnusciselor rontfrnepti, vol.III, Bucuregti, 1987 , p.98,
se afla atAt Thluirea celor patru Eoanghelii
de Ia1805 (cf .P.Costinescu gi F. Marinesctt, Caftea romineascdacclu dinbiblioteca Mitropolih ui
Iost'Naniescn, in rev. Mitropolia Moldovei 9i Sucevei, nr 1-2,1974, p.78), cAt 9i Tklcuirm la
,03
,m
fondurile BAR
9i
121
201).
atit h pericopcle evanghelice, cat ti Ia cele din Apostol, erau traduse in romAnegtc ti sc aflau
in bibliotcca Mdndstirii Neam|, inahte de anul 18'13 (cf. D. Fecioru, op. cit., p. -1i)9).
rrr Din biblioteca lui Nifon Biligescu provine rtts. ront. 915 B,4R cc ccrnthr: Talcuirca
la epistolele sobornicegti in traducerea monahilor Cherorrtic;i Grigorie (cf. G. ftrempc'1,
op. cit., p. 193).
r1? Vezi A. Mironescu, op. cit., pp. XXIV-XXXVL
rir in testamentul siu duhovnicesc, publicat sub titlul Prutos uiortLtltisttttLlui
contentporwt,Sfdntul Ignatie ne inva;d a;;a: ,, La citirea Evangheliilor mai trebuic adiugati
citirea tAlcuirii pe care le-o facc Fericitul Tcofilact al Bulgariei. Lectura acestci talcuiri
este de n!.apirati irebuinli, ea permitend infelegerea corecti a E',.rnghc:liei pi, in
consecinla, punerea minutioasA a ei in practici. Pe de alt.l partc, canoanele Bisericii ct,r
ca Scriptura sd fie interprctatd h acord cu comentariile patristice 9i nu in rrod arbitrar.
Lisdndu-ne cilduzili in intelegcrea Evangheliei de cxplicaliile acestui Sfint Pirinte. ale
cdmi talcuid sunt primite;;i intrebuintate de Biserici, noi ." om rimAne credincioti tradilie i
bisericetti" (Sfantul Ignatie Briancianinov, Fdrinitttnla Osprilrri rri, ed. Iipiscopie'i Ortodoxe
Romine a Albaluliei, 1996, cap.lX, pp. 2s-20. L ins,r, in cdr;i.r rusd, publicati de cdtrc
ucenicii Sfantului Ignatie, Ia aceastd invatituri se mai afli o scolie: ,,lrr t()ate ob,.tile.u
buni rinduiali se citegte zilnic la Utrenie tilcuirea Fericitului Teofilact la Evanghelia
ziLei" (Pnnos nronahisnudui cotrtenrporan, Moscova, 1998, p. 50 - in limba msi).
r" Sfantul Teofan Zevoratul a intrebuinlat tilcuirile SfAntului Teofilact in propria sa
-[eolan
tAlcuire la epistolele pauline. Aceastd lucrare nu a fost finalizatd, deoarece Sfintul
a trecut la cele vetnice inainte de a isprAvr talcuirea epistolei citre E!'rei.
122
La noi in fari, prin tainica iconomie a lui Dumnezeu, traducerea mitropolitului Veniamin la Tklcuirea celor 74 triniteri ale Sfdntultti Apostol Pa'oel
,,Avind in vedere ci h anul viitor, 1904, se implinegte una sutd ani de Ia infiinlarea
Seminarului Veniqnfut d:t^ Mindstirea Stxola, fundafiune a nemuritorului Mitropolit
Veniamin Costachi, crez6nd ci este lucru de mare cuviinfd ca gi Sfdntul Silod si aducd
marelui Mitropolit prinosul sdu de recunogtinle cu ocazia acestui centenat propunem a se
imprima cea din urm5 lucrare a sa: Traducerea tdlcuirii lui Teofilact la cele 14 Epistolii ale
SfAntului Apostol Pavel, prelucrati in limba greacd noui de Nicodim Aghioritul gi tradusd
2'"
Tit
TilIl{tT[ilIl[ CM
PATft|]SPHIZICI
ALE
SLA\,TTULU|
$l
PA\TEI,
TALCUTTE ELINE$TE
DE
,*r[ilr.f
DB
NICODIM JGHIORlTUL
T[AousE tr uru BotIilI
DA
YENTAUIN OOgfAOgA
xrTioPouT0l t0tmyEl $r
TOIdT'IJ
CARB CUPRINDB: P|ATO|"A CITFE
In
stJcEfEI
TIPARTTE
zllolo Ma,ostalel Salo, lubiiorulul
Ctr birrccrtt'dtlared
CAROL I
CiTRE COEINTENI
de Chrlstos
REGELE ROMANIEI
ti dprobolea Sfdaltthi Sirod al
At
BUCURE$TI
Q blinti
it1
i tornui ittre
auii'1904-1905)
i2+
p.ini acu:r numai in manuscris" (Sr0rrrrr ul ;edilei SfhntL ui Sinod de Ia 8 mai 1903,in Monitorul
l)/rr'rrri, rrr.5{, din E iunie 1903) - cf. Atanasie Mironescu, op. cit., pp. VI-VII.
Idem.
Ihl
ultinii
50 de
115
BIISSED TIIEOPTIfIACT
^J*jqrdde!*
EI'N'IIINF]IA
THE HOLY OOSPEL
ACCORDING TO
by Fr.
oiecE s...
dr-d4M.l&ldd^q.1.,.flu{'
fusFi^Jr.M|rdndoll
1.997
1971
126
ti.Drrro c.Tr0Lrc.,
OEOOI'AAKTOT
?r\ !trlll{ollDN
naNfA.
THEOPHYLACTI
orDr^
0!t r.r.rrir
tL t. t trrt!
?otu8.!nr
tltf.
olir^.
Dt rlrita
(RtT0i
efiafi
f G,l lt e
'l&r'd6'!.oo,.rb.
:$l
-dm.E.
-,-";,,-,
Pdtrologia geacd
n0.idD.
tornul 723
format mare
127
126
cap.
Yll, p. 21.
Cf. Cuviosul Paisie de la Neamt, Arlf obiografia unui stare!, ed. Deisis, Sibiu, 1996,p.15.
23
in revista
Sci
il
rba
rea
la
131
umblali intru intunericul negtiinJei; toli cei ce voili si aveli viala Domnului,
ca o oglindd inaintea ochilor vogtri celor sufletegti, gi dupi dAnsa si urmali;
toli cei ce voifi sd gtili tainele intrupirii Domnului, gi dogmele credinfei
noastre, ca sa puteti da rispuns, dupi cuvAntul Apostolului, pentru
credinla cea dintru voi; toli cei ce voili sd vd povdtuili Ia calea mAntuirii 9i
si nu vi poticnili in pripistiile pierzdrii, primifi-o cu bucurie 9i o cetili cu
osArdie, mul;umind lui Dumnezeu Celui Ce a iconomisit de a dobAndit 9i
Neamul nostru aceaste vistierie".
inainte de a inchei4 vom cere iardgi iertare tuturor cititorilor, punAnd
inainte o parte din cuvintele tipografilor editiei din L805: ,,Iar cei ce v-ali
invrednicit cu luminarea minfii, a privi in oglinda darului, bucurafi-vd
intru Domnul. $i orice gregeali vef afl4 indreptafi-o cu duhul blAndefelor,
cd intru indelungati vreme sivArgindu-se acest lucru de suflet folositor,
gtim ci 9i gregeli vom fi fdcut: unele pentru multa osteneald, fiind firea
ingreuiatd, iar altele pentru supArarea nopiii, cdci 9i noaptea de multe ori
o am avut in loc de zi. Cu plecdciune, dard, ne rugdm ca sd ne iertati, cdci
gi noi oameni suntem cupringi de sldbiciunea firii, care nu lasi pe nici un
om a fi fdri de gregeald".
Fie, dar, ca tofi dimpreuni, iertAndu-ne unii pe altii, se Pdzim draSostea
lui Dumnezeu gi prin aceasta fiind pi noi ,,pdzifi de Dumnezeu"22e, cu fricd,
cu credinli gi cu inimi curati si ne apropiem de Sfintele Taine ale lui
Hristos, care ne vor innoi in infrdlirea veselitoare gi vegnici cu toli cei
mAntuili. Iar dacd acest lucru se va sdvArgi prin fapte, in chip tainic SfAntul
Teofilact va revdrsa gi asupra noastrd binecuvAntarea sar30, zicAnd: ,,Fie ca
Dumnezeu, al Ciruia egti 9i Care te are, si te pdzeascd de tot rdul 9i
nenorocire4 sd te judece cu dreptate dupd milele Sale desivArgite gi, cAnd
tu vei fi devenit mirosul bunei miresme a lui Hristos, El sd te inalfe pe
altarul ceresc ai si facd din tine cidelnili in;elegitoare, ca sA daruiegti ca
iertfd toate darurile mAinilor gi lucrdrilor tale gi ca ardere de tot sd aduci
mireasma bineplicuti gi bineprimiti a tuturor virtulilor tale".
SfAntul Teofilact incheia cu aceastA binecuvAntare una dintre scrisorile sale catre
fosta impirdteasd Maria (cf. P Gautier, Theophylactc d'Aclvida - LEttrcs, Tesalonic, 1986,
pp. 140-141).
9i cu vamegii?" (Matei
9,71). Iar Domnul, auzind cuvintele lor a zis cdtre dAngii: ,,Nu trebuie
doctor celor sinitogi, ci bolnavilor, ci n-am venit si chem la pociinfi
* Yezi Vic!ila Sfinlilor pe Iuna noienfurle, ed.
Episcopiei
307-311.
'133
pe cei drepfi, ci pe cei picitogi" (Matei 9,12-13). Din acea vreme SfAntul
Matei s-a ficut ucenic ai urmitor al lui Hristos 9i s-a invrednicit a fi cinstit
intre cei doisprezece Apostoli.
Acest sfAnt era fiul lui Alfeu gi frate cu Iacob, iar de cdtre ceilalgi
Evangheligti era numit Levi al lui Alfeu. Pentru aceea, vrAnd si acopere
viafa lui de vameg, pentru cinstea apostoliei, l-au numit cu nume pulin
cunoscut, adicd Levi al lui Alfeu. Iar SfAntul Matei, in Evanghelia sa scriind
insugi despre sine, din multd smerenie, arate pe fafl tuturor numele sdu,
numindu-se Matei gi povestind inaintea tuturor viafa sa de mai inainte,
nerugindndu-se a-gi mdrturisi pdcatele sale.
Iar dupi primirea SfAntuiui Duh, SfAntul Matei, mai inainte decat toli
ceilalli a scris Evanghelia in limba evreiasci, pentru evreii care crezuseri;
gi a scris-o dupi opt ani de la Indllarea Domnului, propovdduind aceasti
Evanghelie prin multe |dri. Cici a strabatut Parlia gi Midi+ binevestind
pe Hristos. Apoi a inconjurat toati Etiopia, unde ii cdzuseri sorlii, larA pe
care a luminat-o cu lumina inlelegerii Sfintei Evanghelii. Iar, mai la sfArgit,
fiind povdluit de SfAntul Duh, a venit in jinutul mAncdtorilor de oameni,
la o seminfie neagri la chip gi cu nirav de fiard gi a intrat intr-o cetate ce se
chema Mirmeni4 unde, intorcAnd cAtre Domnul cAteva suflete, le-a pus
episcop pe Platon, urmdtorul sdu gi a zidit o bisericd mici. Iar el s-a suit
pe un munte care era in apropiere 9i a petrecut pe acest munte in post,
rugAndu-se lui Dumnezeu cu sArguinld, pentru intoarcerea acelui neam
necredincios.
Atunci i S-a ardtat Domnul in chip de tAndr preafrumos, avAnd in
mdna Sa un toiag. Apoi, d6nd pace Apostolului, a intins dreapta Sa d6ndu-i
acel toiag gi poruncindu-i si se coboare din munte gi si infigd toiagul
inaintea ugii bisericii celei zidite, ,,Cici degrab - i-a zis Domnul - se va
inriddcina gi va cregte copac inalt, cu puterea Mea gi va aduce multd roadd,
intrecAnd cu mul;imea gi cu dulceala toate celelalte roade. Iar din ridicina
lui va curge izvor de api curatd 9i, daci mAncdtorii de oameni se vor spdl4
vor deveni albi; gi cei ce vor gusta din roada lui vor lepdda niravurile cele
de fiard gi vor fi oameni blAnzi gi buni".
SfAntul Matei, luAnd toiagul din mAna Domnului, a coborAt din munte,
mergAnd in cetate sd faci ceea ce i s-a poruncit. Iar ighemonul acelei cetdli,
anume Flavian avea o femeie gi un fiu, care erau chinuili de diavoli. Acegti4
intAmpinAnd in cale pe Apostol au strigat in urma lui cu glasuri silbatice,
infricogdnduJ gi zicAnd: ,,cine te-a trimis pe tine aici cu acel toiag pentru
pierderea noastrd?" Iar el, certAnd duhurile necurate le-a izgonit. Apoi, cei ce
s-au timdduit s-au inchinat Apostolului 9i au mers dupd dAnsul cu bucurie.
134
115
Cruci peste ochii lui, i-a ddruit vederea Dar ighemonul, vdzAnd cu ochii cei
trupe9ti, insd nu gi cu cei sufletegti - cici l-a orbit rdutatea lui - n-a crezut cd
ar fi puterea lui Dumnezeu, ci vrijitorie. Apoi, luAnd pe Apostol de mAnd, il
ducea in curtea s4 ca 9i cum ar fi vrut sil cinsteasca, iar in inima sa cugeta
cele viclene, vrAnd sI ardd in foc pe Apostolul Domnului, ca pe un vrijitor.
Apostolul, vizAnd tainele inimii lui gi inlelegAnd gAndurile cele viclene,
l-a mustrat, zicAnd: ,,Prigonitorule gi vicleanule, de ce nu sivArgegti lucrul
pe care 1-ai cugetat asuPra mea? Fi ceea ce au pus diavolii in inima ta, cici,
precum vezi, sunt gata sd rabd toate Pentru Dumnezeul meu". Atunci,
ighemonul a poruncit ostagilor si-l ia pe SfAntul Matei gi, punAnduJ pe
pimAnt, sdJ intindd cu fala in sus gi si-i pironeasci mAinile 9i picioarele de
pdmAnt. FdcAndu-se aceast+ dupi porunca chinuitorului, slugile au adunat
mulfime de vile gi vreascuri; apoi au adus smoali 9i pucioasi 9i toate acestea
punAndu-le deasupra SfAntului Matei, le-au aprins. AprinzAndu-se focul
cu vipaie mare, toli credeau cd Apostolul lui Hristos va fi ars. Dar, o, minune!
indatd s-a preficut focul acela in ricoreald gi vdpaia in rou5, iar SfAntul
Matei a rimas viu, sldvind pe Dumnezeu.
VdzAnd aceast4 tot poporul s-a inspdimAntat de o asemenea minune 9i
a ldudat pe Dumnezeul Apostolului. Iar judecitorul s-a mAniat mai mult,
in loc sd cunoasca puterea lui Dumnezeu, care a pdzit viu gi nevdtdmat de
foc pe propovdduitorul lui Hristos gi grdia asupra dreptului fdridelegi,
numindul vrijiior gi zicAnd cd vrdjile au stins focul gi l-au pizit viu. Dupd
acee4 a poruncit sd adune lemne mai multe, vile gi vreascuri gi, punAndu-le
deasupra lui, sd le aprindd, iar deasupra sd toarne smoald. Apoi a adus gi pe
zeii sdi cei de aur, in numir de doisprezece 9i, punAndu-i in jurul focului, ii
chema in ajutor pentru ca SfAntul Matei, cu puterea lor si nu se poati izbivi
de vdpaie gi sd ardi in foc.
SfAntul Apostol, fiind in vipaie s-a rugat cdtre Domnul Puterilor ca sd
arate puterea Sa nebiruitd, sd vddeascd neputinla zeilor pdgAnegti gi si
rugineze pe cei ce nidijduiesc spre dAngii. $i indatd s-a Pornit vePaia
focului infricogat asupra idolilor de aur gi s-au topit ca cear4 ba inci au
ars gi mulgi din cei necredinciogi, care stdteau impreiur. Iar din topirea
idolilor a iegii un garpe ca de foc, care mergea dupd ighemon, vrAnd sd-l
vatime, incAt nu-i era lui cu putinli a fugi gi a scdpa de frica acelui4 pAnd
ce a fdcut smeriti rugiminte citre Apostol, ca sd-l izbdveasci din acea
nevoie. SfAntul Apostol Matei a certat focul gi indatd s-a stins vdpaia pi a
pierit aseminarea garpelui cea de foc. De acum, ighemonul voia si scoati
din foc pe SfAntul, insi el, fdcAnd rugdciunea cea mai de pe urmd, 9i-a dat
sfAntul sdu suflet in mAinile lui Dumnezeu.
136
TALCUIREA
SFINTEI
EVANGHELII
DE LA MATEI
SFANTUL TEOFILACT ARHIEPISCOPUL BULGARIEI
iNerNrscuvANTARE
Acei dumnezeiegti birbali care au fost mai inainte de Lege, nu prin
cirli erau invdfali ci, avAnd mintea curatA, de strilucirea
PreasfAntului Duh erau luminali gi aga cunotteau ciile lui Dumnezeu, El
insugi vorbindu-le guri citre guri. intru acest chip au fost Noe, Avraam,
Scripturi pi
Iov, Moise.
Dar, dupi ce au sldbit oamenii gi s-au ficut nevrednici de a fi luminafi
invilali
de citre SfAntul Duh, a dat iubitorul de oameni Dumnezeu
9i
Scripturile, ca mdcar prin acestea si-gi aduci aminte oamenii de voia cea
dumnezeiascd. Intru acest chip gi Hristos cu Apostolii fall cltre fald a
vorbit gi darul SfAntul Duh l-a trimis Apostolilor ca sd le fie invdlitor
[povd]uitor]. Dar, de vreme ce dupi aceea era Iprimejdie] sd rdsard cresuri
9i ndravurile noastre lbuna rAnduiald] sd se strice, a binevoit IDomnul] si
se scrie Evangheliile, ca dintru acestea invdlAndu-ne adevdrul, si nu fim
138
inlelegere4 cAnd sfdtuiegte: ,,Fifi, dar, infelepfi ca gerpii" (Matei 1,0, 10.
Dreptate4 cand ne invald: ,,Precum voili si vi facl voud oamenii,
facefi 9i voi asemenea" (Luca 6, 31).
Iar intreaga infelepciune, cAnd hotdripte: ,,Oricine se uiti la femeie,
poftind-o, a gi sivArgit adulter cu ea in inima lui"l (Matei 5,28).
Incd gi in alt chip sunt patru Evanghelii: pentru ce paftu sunt stalpii
acestei lumi, iar lumea avAnd patru pirli - Risdrit, Apus, Miazdnoapte gi
Miazizi - se cuvenea ti stAlpii sd fie patru.
$i incd, patru Evanghelii sunt pentru ce pe acestea patru le cuprind:
dogme, porunci, ingroziri gi fdgiduinfe. Iar celor ce au crezut dogmelor gi
poruncile au plzit, bundtifile cele ce vor sd fie li se figiduiesc. Iar pe cei
ce nu au crezut dogmelor 9i poruncile nu le-au pdzit, cu muncile [caznele]
ce vor sd fie ii ingrozesc.
l Versetul din edifia de la l.805 este:
,,Cel ce a ciutat la muiere spre a o pofti pe ea,
iattr, a preacurvit cu dAnsa intru inima sa". ln vechime, cuvAntul mliere desemna ceea
ce in}elegem azi p rin femeie. Dtn pdcate, cel dintAi cuvint este folosit astdzi cu prisosinle
h mod peiorativ sau depreciativ pe lAngi inlelesul fires. de neaastd, solie, avAndu-l gi pe
cel d.e femeie cu apucdturi urite, cald, mahalagioaicd. Etimologic, cuv6ntul muiere provine
din latinescul mulier/mulieis. Astdzi, pentru a desemna o persoane de gen feminin este
folosit indeobgte cuv6ntul/enreie. ln limba romAni, muiere a dat ti cuvantulinmuiere, care
arati 9i insugirea d e ntoale, slab, t'drd de tdne. In cuprinsu 1 Tdlcurii am preschimbat peste
tot muiere cu femeie, socotind ce nu se cuvine a nedreptili firea femeiascd, prin care toti
am intrat in aceasti lume vSzute
In urm6 cu mai rnulli ani, pe cand trdia Pdrintele Sofronie Saharov, o credincioasd l-a
intrebat:,,De ce in convorbiri, in scrieri 9i chiar in slujbele Bisericii suntmai adesea pomenili
Sfintii? Este oare cu neputinla ca femeile si ajunge la sfin;enia birbafilor Sfinfi, 9i din
pricina aceasta se vorbegte mai mult despre Sfinli birbafi, decAt despre Sfinte femei?"
Dintru adancul siu de rugiciune, Cuviosul Sofronie i-a rispr.ns acestei femei: ,,Noi, birbafii,
scriem ti vorbim multe, dar in realitate mai degrabd femeile sunt acelea care ii intrec cu
mult pe berbali. Cine poate se a.iungi Ia sfinlenia Maicii Domnului? Gdndegte-tel De la
inceputul, pAni la sfdrgitul vie;ii ei! Sunt momente cAnd nu suntem vrednici nici mecar sa
ii rostim numele. O, Maica Domnului, Preasfdnta noastril De Durnnezeu Ndscetoarea! $i
ce va putea spr.ne cineva despre Maria Magdalena? Ai vizut cat de mult L-a iubit pe
Hristos, incAt a devenit intocmai ca ti Apostolii. Era gingaga 9i putemicS, intr-atat, incat ce
birbat ar putea si o intreaci? ln Breuteli mari ti in vremuri grele, cu prigoane pi toate
amenintirile... Sau, spune-mi, ce birbat a aluns gi a implinit nevoinfa Mariei Egipteanca?
Foarte mare pociinfd, mare pocdinr5..." (cf. Dumitra V Daviti, Anintii despre Stare!
Sofronie dela Essex, Mdnistirea Piatra-kis5,7W2, pp.79-80). Neindoielnic este ca rAspunsul
Cuviosului se adresa personal acelei femei care a intrebat gi avea gi menirea si ii fie spre
m6ngiiere ti imbArbitare, dar putem pricepe foarte utor ce invlfatura dumnezeiescului
Pdrinte Sofronie este ti cea Bisericii Ortodoxe. $i, cu adevdrat, una este fapta buni a
birbatului si a femeii.
139
fiind invilat [intru toate] de Petru. Iar Luca a scris Evanghelia dupd
cincisprezece ani.
Evanghelia SfAntului Ioan, cel prea Bogoslor' ITeolog] a fost scrisi dupi
treizeci gi doi de ani. Se spune cd dupd moartea celor trei Evangheligti,
SfAntul Ioan a cerut sA i se aduci cele trei Evanghelii ale lor, ca si le vadi
pe ele gi sd judece fsocoteascd] dacl s-au scris adevdrat. $i vizAndu-le pe
acestea le-a liudat foarte pentru adevirul lor gi, primindu-le 9i pe ele, a
scris gi el o Evanghelie, intru care a aretat pe larg ceea ce fusese scris in
scurt de ceilal;i Evangheligti. Din aceasti pricini a gi inceput de la
Bogoslovie [Teologie]. $i, fiindcd ceilalgi n-au pomenit de Fiin]a cea mai
ll
l.l1
Clprrorul
neamului?
(?. r.) Romani 9. s
Iisus
,,Cartea nagterii"? $i, pentru a dezlega nedumerire4 zice Zigaben: ,,Fiindci hceput a
toatA randuiala gi al petrecerii Lui, ti incepdturd Fi ridacini a manhirii noastre a fost
natterea, pentru aceasta de la partea cea mai temeinici a fost numitd".
Capitolul
142
Deci, Domnul se numette Hristos, adice ,,Uns" gi ca un impdrat pentru cd a impdrStit peste pAcat - ti ca un Preot - pentru c; S-a adus pe
Sine jertfl pentru noi (Efeseni 5, D.
S-a uns incd El 9i dupd adever cu untdelemnul cel adevarat, adice cu
SfAntul Duh, pentru cA cine altul avea pe Duhul, precum Domnul [Hristos]?
Ca intru Sfinfi darul SfAntului Duh lucr4 iar intru Hristos nu darul Duhului
lucra minunile, ci Hristos impreund cu Duhul, Care este deofiintd cu El.
1, 1d;
Fiul lui
Avraam.
(r.
?.) Luca 3. 34
Pentru care pricini a [fost] pus mai intAi David, chiar inaintea lui
Avraam? Pentru cd la evrei mai slivit a fost David gi pentru ci vremea in
care a treit el a fost mai aproape de ei decAt vremea vieluirii lui Avraam,
iar David pentru impirilie se fdcuse mai vestit. Ci intre impdrati, acesta a
fost cel dintAi care a bineplicut lui Dumnezeu gi fignduinld a primit de la
Dumnezeu cd din seminlia lui Se va ridica Hristos (Psalm 131,11). Drept
acee4 toli Il numeau pe Hristos ,,fiu al lui David". Cd precum acela i-a
urmat lui Saul, cel lepidat de la Dumnezeu 9i urAt, aga 9i Hristos, dupi ce
s-a lipsit Adam de impdrilia gi domnia pe care o avea asupra tuturor - gi
a fiarelor gi a demonilor - a venit de S-a intrupat 9i a impirifit peste noi.
'l-,2': Avraam a niscut pe Isaac;
(1.,2,) Fa..fe 21,2_g:26,18 tL,rca 3, 94
al evreilor
Capitolul I
743
frafii lui;
35
/ Luca 3, 33
Iuda
/ 1 ParaliPomena 2, 4 / Luca 3, 33
Iuda avea ca nore pe Tamar prin unul dintre feciorii 1ui, anume It iar
murind acesta fird sd aibd feciori [prunci], i-a dat-o lui Onan, alt fecior al
lui. Dat secerAndu-se acesta din viafd pentru rdutatea lui, Iuda nu ia mai
dat ei alt so!. Iar e4 dorind si faci copii din sdmAnla lui Avraam, a lepidat
vilul viduviei gi punAndu-9i vegmant de femeie nirivitd [curvd] s-a
impreunat cu socrul ei ti s-au zimislit din ea doi gemeni.
$i cAnd au fost sd se nasc5, a scos feciorul cel dintAi mAna din pdntece,
ca pi cum ar fi vrut sd se nascd primul, iar moaga a insemnat degrabi cu
un fir de ald rogie m6na copilului, ca sd cunoasci pe cel intAi ndscut. Dar
acesta gi-a tras mAna inlduntrul pAntecelui gi s-a niscut celdlalt copil mai
intAi gi abia dupd aceea cel ce scosese primul mAna.
Deci, cel ce s-a niscut mai intAi a fost numit Fares, care inseamni
,,tdiere" - fiindci a tiiat rAnduiala cea fireasci -, iar cel ce a tras mAna,
Zara (Facere 38, 1-30).
$i insemneazd istoria aceastI taind, cd precum Zara a aritat intAi mAna,
9i a tras-o apoi, aga gi vieluirea cea dupd Hristos s-a aratat intru Sfinfii cei
mai dinainte de Lege gi de tdierea imprejur. Pentru cd toli acegtia [sunt
Sfinlil nu din rAnduielile gi proorociile Legii, ci pentru ci au viefuit viald
evangheliceasci. $i socotegte pe Avraam, care gi-a lisat pdrinlii gi casa
pentru Dumnezeu gi s-a lepddat gi de fire, socotette [apoi] pe Iov gi pe
Melchisedec. Iar dupd ce a venit [s-a dat] Legea, s-a tras inaPoi una ca
aceasta viefuire. $i precum acolq dupi ce s-a niscut Fares, mai pe urmd a
iegit iarigi Za14 ag4 dupa ce s-a dat Lege4 mai pe urmd a strdlucit vietuirea
evangheliceascd, insemnAndu-se aceasta cu ald rogie - care este sAngele
lui Hristos. Cd pentru aceasta a 9i pomenit Evanghelistul de acegti doi
prunci, pentru cA nagterea lor aratd oarecare lucruri tainice.
Dar, gi pentru altd pricini pomenegte de Thmar - degi nu pare a fi liudatd,
fiindci s-a impreunat cu socrul ei: ca sd arate ca Hristos toate pentru noi
primindu-le, a primit a avea ca strdmogi gi pe unii ca acegti4 ca gi prin aceasta
- adicd prin natterea dintru ei - mai vdrtos sd-i sfinleascd, pentru cd nu a
venit si cheme ,,pe cei drepfi, ci pe cei pdcitogi" (Marcu 2,17).
144
Capitolul
Unii socotesc ci Rahav aceasta era Rahav curva, care a primit iscoadele lui
Isus Navi (Iosr.ra 2,1) gile-a izbdtvit pe ele gi s-a izbivit pi ea (Ios ua 6,17,23,25),
Si a pomenit despre aceasta ca si arate c; ata cum aceasta era curvd,
ata era gi adunarea neamurilor, cd au curvit intru izvodirile [min]ii] lor.
Insi, primind ,,iscoadele" lui Iisus, adici pe Apostoli gi crezand cuvintelor
lor, s-au mAntuit tofi cei din neamuri.
7,5b:Booz a nescut pe Iobed, din Rut
('1, 5')
Rut 4,77,2\ I
Paralipomena 2, 12 | Lsca3,32
se gesette
I
I
,,impiratul".
N1ATEI
CAPiIOIUI
I]5
[1805] SfAntul Epifanie scrie ci au fost doi Iehonia, unul dupd altul - adici ti t.rtiil
fiul sdu - care aveau acelagi nume gi pe amAndoi i-a numit Sfantul Evanghelist, irr al
treilea gir din numdrul neamurilor Dar unii dintre copitti, din nettiinl;, socotind ci ('ste
gi
vorba de o repetare din greteal;, au scos pe un lehonia yi a9a a rdmas al treilea 9ir de 11
neamuri numai cu 13 fele [nume]. Sf6ntul Teofilact a indrcptat aici aceasti lipsi ti, ca s.
se plineasc; numirul de 14, trece strAmutarea in Babilon in loc de fa!.1 [numc].
s
in versetul de la 1805, in loc de ,,logodnicul", sc gdsegte,,birbatul".
Capitolul
7, L8': lar nagterea lui Iisus Hristos aga a fost: Maria, mama Lui,
fiind logoditi cu Iosif
e,18') Ltcat,2i,3u3s;2, s
Pentru ce a lisat Dumnezeu ca ea sd se logodeascd gi cu totul a pricinui
binuial5 oamenilor ci s-a impreunat cu dAnsa Iosif? Pentru ca ea sd aibi
un purtetor de griji intru nevoi. Fiindci el a avut grijd de ea in vremea
fugii in Egipt 9i a scdpat-o Idin primejdii]. IDar Niscitoarea de Dumnezeu
a fost logoditdl incd gi ca si se tiinuiasci de cel riu [taina intrupdrii], cdci
diavolul, auzind ci Fecioara va avea ir pantece (Isaia 7, 14), [mai ales] pe
fecioare le pAndea. Deci, pentru ca sA fie amdgit Amigitorul, se logodette
Iosif cu Pururea Fecioara [Maria], gi numai chip al inso]irii se face, iari
lucru [faptd] nu.
1,1-80:
FAri si
de la Duhul SfAnt6.
s-a aflat
(1
avind in pAntece
18b
) L\rca
l,
27 ,
3L3S; 2,
'
Capitolul
147
i9) Numeri
5,
Cum este numit Iosif ,drept", dacd Legea Poruncea ca sd fie vediti
cea care sevargise preacurvie gi str se arate gi si fie munciti [si fie omorAtA]
(Leaitic 20,10), iar el voia sd acopere picatul gi sd calce Legea? Voi dezlega
aceasta [nedumirire]: mai intAi, tocmai Pentru aceasta este numit ,,drept",
cd nu voia si fie aspru, ci din multa bundtate era milostiv, aritAndu-se
astfel pe sine ca fiind mai presus de Lege gi mai presus de poruncile Legii
viefuind. Apoi, el insugi a cunoscut ci din Duhul SfAnt a zimislit ea 9i de
aceea nu a vrut s-o vddeascd gi si-i facd rdu, ca pe cea care nu din preacurvie, ci de la Duhul SfAnt a zdmislit, cd zice: ,,S-a aflat avAnd in pintece"
(Matei 1,, 18). Dar de cine ,,s-a aflat"? De citre Iosif, adici, a cunoscut ce
,,din Duhul SfAnt" a zimislit. Drept acee4 ,,a voit pe ascuns s-o lase pe
dinsa", fiindci nu indrdznea a avea de femeie [so]ie] pe cea care se invrednicise de atAta dar lde la Dumnezeu].
1.,20': $i cugetAnd el acesteas,
vis, griind
[Tocmai] cAnd era nedumerit dreptul Iosif, atunci ingerul a stat inaintea
iui, invifAnduJ ce sd faci. $i ,,i s-a aritatinvis", de vreme ce foarte credincios
era" Pistorilor ingerul le-a vorbit la ardtare ca unor oameni simpli, dar
acestuia i-a vorbit ca unui drept gi credincios, i-n vis. $i cum n-ar fi crezut el,
cdnd ingerul il invdfa tocmai despre cele ce avea in minte gi pe care nu le
spusese nimdnui? Cdci gAndind el, iar nu grdind, ingerul i-a stat inainte pi
de acee4 cu cuviinld a crezut el cd de ia Dumnezeu este, Pentru cd numai a
lui Dumnezeu este a cunoagte cele ascunse.
1,20b: losife,
,,Fiul lui David" l-a numit pe el, aducAndu-i aminte cd s-a proorocit
din sdmAnla lui David va fi Hristos, unele ca acestea grdindu-i: ,,Nu fii
necredincios, ci aduJi aminte de David care fdgiduinli a primit pentru
Hristos" (2 Regi 7, 12-73; Psalm 88, 34-36).
cd
sd gregeascd
ln edilia de la 1805, versetul este,,Iosif, birbatul ei, drept fiind 9i nevrind s-o
vldeasci pe ea, a voit pe ascuns s-o lase pe dAnsa".
3
h edilia de la 1805, in loc de ,,9i cugetAnd el acestea", se gdsegte ,,9i acestea gindind el".
?
l-13
Capitolul
Sau, in alt chip: ,,nu te teme", adicl ,,tu te temi a te atinge de dAnsa ca
de ceea ce din Duhul Sfint a zimislit". insa ,,nu te teme a lua", adici a o
line [in casa lui], intrucAt cu cugetul gi cu pomenirea o lisase pe ea.
1,20": Cd ce s-a
zimislit intr-insa
este de la
Duhul
SfAntr0.
(1,
, 21": Ea va nagte
Fiu
(1 .
21') Luca 7.
37
revirsat.
1
lui: Iisusll
1, 31 /
Apostolilor
MATEI
Capitolul
1.1.'
in pAntece
(1, 2-1") Isaia 7, 14
/ Luca
1,
3l
In textul evreiesc al proorociei lui Isaia, aflat intr-un manuscris tlescopt t it in 1c)-17,
Moarti), se adeveregte acurat!.lea tcxtului d jn Septr.ra$int.r, cnr'('
sc
gis(':te ,,r'or
150
capitolul
firi
negriiti
nagtere?
(1 , 25b ) Ltca 2, 7
Fiul slu Cel Unul-NiscuttT
Nu pentru ci s-ar fi nescut un al doilea il numegte pe Acesta ,,lntaiNiscut", ci aga simplu, ca pe Cel Ce intii gi numai Unul S-a ndscut. Ci
Hristos este pi ,,IntAi-Niscut" - ca Cel Care intAi S-a niscut - 9i ,,Unul-
1, 25b: Pe
Niscut" -
('1,25,)Ltca2,2t
1,25": Ctrruia I-a pus numele Iisusl8.
arati din nou supunerea lui Iosif, ci toate cAte i-a zis lui ingerul le-a
fdcut.
Se
rs
151
Clprrolut-
(2,1') Luca2, AB
fari
h edifia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Penf rronagr si pentru onorirea pruncilor.
t itlloarcer?d I ui losif cu l{nrta Si ctr Iisus Pmna, dtn Egipt in Nrtzaret".
r Betleemul este cetatea iui David (loan 7
, 12),la sud de lerusalim. Betleemul este
vechiul Efrata gi aici S-a nlscut Domnul Hristos. Mai era o localitate, Betleem, in pirtile
semhliei lui Zabulon (losua 19,15); pentru al deosebi de acesta sinedrigtii il numesc
,,Betleemul Iudeii" (dupi Pr. dr. Ioan Mirce4 Dlctiorrarul NoLtLui Testtrnrcnt, ed. IBMBOR,
Bucurepti, 1995, pp. 60).
r in edifia de la 1805, in
loc de,,regele", se g;segte ,,impiratul".
I Regele
Irod cel Mare a fost fiul luiAntipatru, care a fost incepitoml dinastiei idumeene.
lrod a stapanit peste Calileea gi Iudeea din anul40 i. Hr., pini la Na;terea Domnului. Irod 9ia impirfit regaiul intre fiii sdi: Arhelau, (M ei2,22), lrod A:rripa 9i Filip. IrodAntipa a fost
tetrarh al Calileei gi Pereei gi este acel Irod care a poruncit tiierea capului Sfantului loan
Ilotezdtorul (Mrrtcr 1 1.1-12).in Faptele S.finlil()r Apostoli sl\t menliuati alti urmagi ai dinastiei
idumeene: Irod Agipal kop. i2) 9i Irod Agripa II kdp. 25 ;i 2ol.
'In ecliJia de la 1805, in loc tle ,,magii", se gdseite ,,magii de la risirit", cu umlatoarea
insemnare: [1805] ,,Magi" sunt numili aici nu vraiitorii care fac vriji gi farmece - dupd
Pe
'
1s2
c1llglut,
pentru ca slava lui Hristos mai mult sd strdluceascA, ingigi magii dAnd mdrhrrie,
ei, care mai vArtos erau supugi demonilor 9i vriimagi ai lui Dumnezeu.
2, 1": De la Risirit
$i aceasta tot spre osAndirea iudeilor se face, cd aceia de la atdta
depirtare au venit, iar evreii, lAngd ei avAndu-L pe Hristos, il goneau
Iprigoneau] pe El.
2,1.L2': lntrebAnd: (2) Unde este regele
(2,
iudeilof Cel
Ce S-a niscut?
/ Luca 2,
11
gi
vizut la Risirit
steaua Lui
CAnd auzi,,stea", sd nu socotegti ci aceasta a fost stea ca gi cele pe
care le vedem [pe cer], ci dumnezeiascd gi ingereasc; putere in chip de
stea aritAndu-se. Cd de vreme ce magii erau astrologi, prin ceea ce le era
lor obignuit i-a adus Domnul cdtre Sine, dupi cum 9i pe Petru, pescar
fiind, prin mulgimea pegtilor pe care i-a vdnat [prins] cu [in] numele lui
Hristos, l-a fdcut de s-a minunat. Iar ci ingereascd putere era steaua se
vede gi din aceea ci pi ziua striluce4 dar gi din aceea ci mergea cAnd
mergeau magii gi sta cAnd ei se odihneau. Incd [se mai vddegte aceasta] gi
din mergerea stelei dinspre miazenoapte - dinspre pirlile Persiei - spre
miazizi, unde se afl5 Ierusalimul; iar stea mergAnd de cdtre miazenoapte
inspre miazizi niciodati nu se gdsegte.
2, 2b: CAci am
cum au telm;cit altii inainte -, ci ,,magi" erau numifi de haldei oamenii invdtali ti filosofi
ai vremii aceleia" De acee4 dumnezeiescul Evanghelist ii numegte pe acegti birbafi,,magi",
dupd obiceiul haldeilor (vezi pi Condacul al Vl-lea al Acatistului Buneivestiri).
5
in edilia de la 1805, h loc de,,regele iudeilor", se gdsegte ,,irnpiratul iudeilor".
lcrc
de,,regele",
se gdsegte
,,impiratul".
Capitdul
153
2,6': $i tu, Betleeme, pimAntul lui luda, nu egti nicidecum cel mai
mic intre cipeteniile lui Iuda
/2, 5") Miheia 5,.1 / Ioan 7,42
,,Mic" fiind acest4 era defdimat, iar acum pentru Hristos, Cel Care a
iegit dintru el, este vestit, incat ioli de la marginile pdmAntului vin si se
inchine acestui Betleem sfAnt.
2, 6b: Cdci
Apocalipsa 2, 27
Bine s-a zis aceast4 cd ,,va ie9i", iar nu ,,intru tine r.a petrece [viefui]",
cici Hristos nu a locuit in Betleem, ci din el a iegit dupd cc S-a niscut gi in
Nazaret petrecea [vie]uia] mai mult.
La evrei, arhiereul era ,,supremul preot", ales dintrc iiii intai-niscuti ai familier lui
Aaron din neamul lui Levi. La inceput, arhiereul era ales pentru toata viat4 dar in vremea
Mintuitorului, arhiereii erau mai mu\i gi Irod ii numea gi ii destituia dupi bunul plac
Cu toate ci erau destituifi, arhiereii rimaneau toatd viala lor membri ai sinedriu lui. insuyr
Irod, care ii destituia, la nevoie, ii chema la sfat pe toti arhiereii gi cdrturarii (Matci 2, 2).
Cirturarii pomeni;i in Evanghelie erau aceia dintre evrei care se indeletniceau cu studiul
Legii lui Moise. $i intrucdt invifau gi pe al;ii Legea, ei se numeau pi ,,invilitori de Lege"
(Luca 5,17).Mulli dintre cArturari erau chiar membri ai sinedriului, impreuni cu arhiereii
gi cu unii dintre b;tranii poporului. Cdrturarii sunt amintili adeseori 9i cu numirea de
,,farrser", iar alteori, alAturi de ei, ca in expresia: ,,cirturarii gi fariseii" (Matei 23,1-34),
degi erau aceleagi persoane, pe care Ie infmnti Mdntuitorul. Cdrturarii nLl erau nunar
dintre farisei, ci gi dintre saduchei. Nu tofi fariseii gi saducheii erau insd ,,cArturari"
(Dictio-narul Noului Testantent, ed. cit., pp. 42-,13, 86).
" In edilia de la 1805, in loc de ,,aga este scris de Proorocul", se giseste ,,aga s-a scris
3
prin Proorocul".
"' in edigia de la
1805,
in
l<)c
de ,,Conducitorul", se gaseFte,,Povituitoriu".
Capitolul2
154
Iar iudeii zic c; acestea s-au proorocit pentru Zorobabel, dar mint cu
nerutinare, pentru ci s-a vedit cA nu este at4 c;ci Zorobabel s-a ndscut in
Babilon, nu in Betleem (1 Ezdra 3,2;5,2).Iar aceasta ne-o arati chiar numele
lui: ,,Zoro" inseamni ,,semendtura" ori ,,nagterea", iar ,,Babel" inseamnd
Babilon, adici ,,in Babilon s-a semdnat", sau,,in Babilon s-a nescut". Dar
gi proorocia in chip adeverit flimpede] ii mustri pe ei, zicand: ,,Iesirile
Lui dintru inceput, din zilele veacului"u (Miheia 5,1.). $i ale Cdrui altuia
iegirile IobArgiile] sunt ,,dintru inceput" gi ,,din zilele veacului", afard de
Hristos? Carele doui iegiri a avut, adicl doui nagteri: nagterea cea dintAi,
adicd,,dintru inceput", este de la Tatdl; iar cea de-a doua,,,din zilele
veacului", din Niscdtoarea de Dumnezeu incepAndu-Se gi sub vreme fiind.
Si spuni dar iudeii: a fost Zorobabel ,,dintru inceput"? Dar nu pot a
grii nimic!
j;:lff
:it::i;tl1
,,Y a p aqte", zice, iar nu,,va tiranisi" sau,,va m^".""
impirafi, nu pistori, ci lupi au fost [pentru popor]. Hristos este ,,Plstorul",
precum Insugi zice: ,,Eu sunt Pistorul cel Bun" (loan 1-0,11-L6).
Iar cu numele de .,Israil" ii numegte gi pe cei care dintre evrei au crezut,
ca ti pe cei dintre neamuri. Pentru cd ,,Israil" se talcuiette ,,vizAnd pe
Dumnezeu"; iar cei care Il vid pe Dumnezeu israiliteni sunt, chiar de-ar fi
dintre neamuri.
2, 7': Atsnci Irod chemAnd in ascunst2 pe magi
Din pricina iudeilor i-a chemat,,intru ascuns", cdci Irod bdnuia cd
poate iudeii foarte se vor ingriji pentru Prunc ai se vor sArgui sd-L scape,
ca pe Unul Care ii va slobozi pe ei. Deci, dintru aceastd pricind, ,,intru
ascuns" se sfetuiette asupra Pruncului.
rr
ln edilia de la
vegniciei".
t'?ln edigia de la 1805, in loc de,,in ascuns", se gesette ,,intru ascuns".
t3ln edilia de la 1805, aici avem: ,,A cercat cu de-amlruntul de la dAngii de vremea
intru care s-a artrtat steaua".
Capitolul2
155
Iar unii zic ci indati ce S-a niscut Iisus, s-a ardtat steaua, iar magii au
venit [cAlitorit] doi ani pAnd au ajuns la El gi nu in scutece gi in iesle l-au
aflat, ci in casi cu Maica Sa doi ani avAnd El.
Dar, tu, pirerea cea dintAi si o aibi [tii] mai bune.
2, 8"; $i trimifAndu-i la Betleem, le-a zis: Mergeli 9i cercetafi cu de-aminuntul despre Pruncra
^
Nu a zis .pentru Impiratul", ci ,,pentru Prunc", ci nici numele nu
suferd a-l grii. Drept aceea se videgte turbarea 9i pizma ce o are asupra
Pruncuiui Hristos.
8b-9':
$i, daci
turbure Irod 9i astfel mai vddit sd se arate adevdrul. Iar iegind ei din
Ierusalim, iarigi s-a aratat steau4 cdlduzindu-i pe ei. Drept acee4 ar;tat
este
aproape de pimAnt venind, le-a ardtat lor locul. Cici, daci li s-ar fi ardtat
lor, intru inillime rdmAnAnd, cum ar fi putut afla locul unde era Hristos?
Pentru cd stelele mult loc cuprind. Drept aceea gi tu vezi poate deasupra
casei tale 1una, iar mie mi se pare cd ea este numai asupra casei mele gi, pe
scurt. fiecdruia i se pare cd luna sau alti stea [std] numai deasupra lui.
Deci, gi steaua aceea nu L-ar fi ardtat pe Hristos, de nu s-ar fi pogorAt 9i nu
s-ar fi agezat oarecum deasupra capului Pruncului.
156
Capitolul 2
9i
smirni
I-au adus Lui ,,aur" ca unui impirat, pentru cd suputii aur dau impiratului. Iar ,,timAie", ca lui Dumnezeu, cd lui Dumnezeu cu tdmAie ii
tamAiem. $i ,,smimi" I-au adus ca Celui Care avea sa guste moartea Cici
cu smimd ung iudeii la ingropare, pentru ca sd rimAnd trupul neputrezit fiindci smim4 fiind uscatS, soarbe umezeala gi nu lasd s; se nasci viermi.
Vczi credinla magilor? De vreme ce gi din proorocia lui Valaam au hvifat
cd Domnul gi Dumnezeu este gi Impirat gi pentru noi va si moari. $i asculti
proorocia: ,,Plecatu-s-a 9i s-a culcat ca un leu gi ca o leoaici; cine-l va scula?"
Iar prin ,,plecatu-s-a gi s-a culcat" infelege moartea Lui. pi zice apoi: ,,Cel
ce te binecuvinteazi, binecuvAntat si fiel" (Nu mei 24,9) latdDumnezeirea!
Fiihdcd puterea de a binecuvAnta numai dumnezeiasca fire o are.
2, L2: lar ltAnd, ingtiinfare in vis si nu se mai intoarci la Irod, pe alti
cale s-au dus in lara lor.
Vezi urmare [a lucrului]: intAi prin stea i-a povetuit pe ei Dumnezeu
Ia credinfi; dupl acea, venind ei la lerusalim, i-a invifat prin Proorocul cd
in Betleem Se va nagte, iar mai pe urmA, prin inger [i-a invd]atl. Iar ei se
supun ingtiinldrii, adicd dumnezeiescului cuvAnt, cici ,,luAnd ingtiinlare"
- adici de la Dumnezeu primind descoperire -, l-au ingelat pe lrod. $i nu
s-au temut cd va veni [Irod] in urma lor, ci au ndddjduit in puterea Celui
Care S-a ndscut, atat de adevirali martori au fost.
se
ariti in vis
MATEI
Capitdul2
157
a fost
firi
erau
Domnul
ci
se
cuvine si nu
2, 13d:
iTil?;3:iff;il;
Deci zicem: ce este de mirare cd s-au zis acestea despre norod - dar cu
inchipuire - gi s-au plinit intru Hristos cu adevdrat? Apoi, Cine este ,,Fiul"
Iui Dumnezeu, norodul care se inchina idolului Belfcgor 9i celor cioplrte
(4 Rcgi 17,9-13), sau Cel cu adevirat Fiul lui Dumnezeu?
Betleem.
16
Capitolul 2
2,76b: S-a mAniat foarte gi, trirnifAnd a ucis pe tofi pruncii care erau
in Betleem
MAnia cea asupra magilor o arati asupra celor care nu i-au ficut nici
o nedreptate.
Dar, pentru care pricine a fost ingiduit si fie tiiali pruncii? Pentru ca
sd se arate riutatea lui Irod. Dar, poate vei zice: ,,Dar ca sd se arate reutatea
acelui4 pentru aceasta au fost nedreptilili pruncii?" Asculte, dar: n-au
fost nedreptdfili, ci au fost invrednicili cununilor, cd oricine pdtimegte aici
vreun rdu, sau spre dezlegarea pdcatelor pdtimegte, sau spre addugirea
cununilor; precum cu adevSrat gi pruncii acegtia mai mult se vor incununa"
2,16": $i in toate hotarele lui, de doi ani gi mai in jos, dupi timpul
pe care il aflase de la magi. (17) Atunci s-a implinit ceea ce se spusese
prin Ieremia Proorocul
Ca sd nu socoteasce [creadi] cineva ce uciderea pruncilor s-a ficut
fdrd voia lui Dumnezeu, arati ce s-a spus ti s-a Ftiut mai dinainte fiucrul
acestal.
2, L8': Glas
in Rama
s-a auzit
Adicd Betleemul.
2,18": $i nu voiegte
Ieremia 31,15
Capitolul 2
159
1.9^:
lui Israil
Nu zice ,,fugi"
Ci
e,2rJ') re'irc 4, ts
Matei 2,13) ci ,,mergi", cd nu mai era pricina de temere.
nrvro Itorrrrhi I
$i s-a temut Iosif a merge,,in pimAntul lui Israil", adici in Iudeea,
pentru ci gi Arhelau era asemenea tatdlui sdu.
Iar acest Antipa este noul irod, care l-a tdiat Iucis] pe inaintemergdtorul.
2,22b:
22b
) Lsca 2. 39
In edilia de la 1805, in loc de,,dupi moartea lui lrod", se gisegte ,,iar dupi ce s-a
strvirgit Irod".
2r Apolinarie, episcop de Laodicee4 afirma
ci Hristos este cu totul deosebit de noi,
neavdnd suflet omenesc. SuslinAnd ci Hristos nu are o fire omeneascd deplin6,
apolinarismul a fost condarnnat de Sinodul al ll-lea ecumenic (381) gi combitut de SfAntul
Atanasie cel Mare, SfAntul Grigore de Nazianz, Sfdntul Grigore de Nissa 9i de alfi Sfinfi
Pdrinli. Apolinarie a murit pe la anul 390 d. Hr.
:3
[1805] Dar de ce se temea sA meargi in ludeea? Din pricina lui Arhelau? Fiindci,
atunci trebuia sd se teame se meargi ti h Galilee4 cici acolo stipAnea Irod, fratele acestui4
dupi cum scrie Luca (3, 1). lnse, Betleemul fiind ln ludeea, era pricinuitor de hdoiald
150
Caprtolul2
2,23': $i venind,
Judecitori
13, 5
/ Luca
2, 39
/ Iorn
1, 45
si
se
rinean Se va chema.
(2, 23t)
tudecitoii
13, 5
161
Clprrorur
3, 1':
lui lisusl
in zilele acelea
(3,1')Marcn7,4lLuca
1, 80, 3, 2-3 /
18, 30 /
Pociifi-vi
apropiat
implrilia Cerurilor
impdrifia Cerurilor numegte cea dintAi gi cea de a doua Venire a lui FIristos,
vieluirea cu fapte bune. Cici dacd noi, cildtorind pe pimAnt, ca in Ceruri
petrecem Ivie;uim], iar nu in impdtimire viefuirn,Impdrdfie avem a Cerurilot'.
dar gi
rin editia de la 1805, titlul capitolului este: ,,itttii loan a propotdduit inpnrd!ia Ccrurilor.
Penlru Botezul Donnului d,' lu luan
Iar Sfdntul Simeon Noul Teolog ne invali ti acestea: ,,G5) De la dumnezeiescul
'?
Eotez primim iertarea picatelor sivartite ti ne eliberdm de vechiul blestem gi ne sfinlim
prin venirea SfAntului Duh. Dar harul desdvirgit, dupd cuvAntul: "Voi locui 9i voi urnbla
intru ei" (2 Connlcni 6,16), nu-l pimim atunci. Aceasta e al celor ce s-au intdrit in credinli
ti arate acest har prin fapte. Cdci dupd ce ne-am botezat, abdtandu-ne spre fapte rele gi
de rugine, lepidim cu totul gi sfintirea insdgi. Dar, prin pocdin|6 pi mdrturisire gi lacrimi,
primim pe misura lot mai intai iertarea pdcatelor sivartite gi, prin aceast4 sfintirea ti
harul de sus. (46) De Ia pocdinld ne vine spilarea intinAciunii faptelor ruginoase. Dupd
ea primim impirtigirea de Duhul SfAnt. Dar nu in chip simplu, ci dupd credin;4 simfirea
pi smerenia celor ce s-au pociit din tot sufletul. lnsa numai dupd iertarea deplini a
pdcatelor de mai inainte, primiti de la pirintele care ne-a luat asupra sa" De aceea, bine
este si ne pociim in fiecare zi, pentru porunca ce s-a dat. Cici indemnul: "Pociili-vi, ci
s-a apropiat Impirifia Cerurilor" (Matai 3,2), ne aratd lucrarea aceasta ca fiind fdri
hotar" (Filocalia ronfineascd, in traducerea Pirintelui Dumitru Stiniloae, vol 6, A doua
sutd a capetclor de Dumnezau cuudntdtoare ,i fdptuitoare, capetele 45-46, ed. IBMBOR,
Bucuregti, 7977, pp. 75-76).
3,3: El este acela despre care a zis Proorocul Isaia: Glasul celui
ce
3, 4':
pir
de
cimili
/ Marcu 1,
imprejurul mijlocului
(3,
4') 4 Regi 1,
8/
Marcu
1, 6
(3, 4")
Marcu 1,
,,licuste",
,,acrides".
,,acrides"
tradus numai cu sensul de ldcuste. Licustele din Orient, care se mencau, erau mai mari
ti erau pregitite pentru hranA in mai multe feluri: fie uscate la soare, fie afumate, fierte
sau prerite la foc i presdrate cu sare. lnca ti astazi oamenii sdraci dh acele locuri se
hrinesc ai cu ldcuste.
[1805] Acest cuvAnt, ,,acrides" este grecesc 9i are mai multe in]elesuri; de acee4
au tdlrnicit aici ,,ldstari de ierburi", altii au scris ca de o buruiand numiti ,,acris", iar
unii
altii
Capitolul 3
163
gi
ii
gi
au tdlmdcit ,,lAcuste", cum este qi la M atcu (Mnrcu 1, 5). Acelaii Pirinte Teofilact aratd cA
gi acum in acele pdrfi licustele se m;nanca uscate ti ca Moise, ddtitorul de Lege (Lc|itrc
11,22) le numdrd cu jivinele curate, dar riu mirositoare pi nepldcute la gust.
7
Fariseii erau membrii unui partid politic-religios, ce aVea mare influenti h poporul
iudeu. Fariseii tineau strict Legea lui Moise, dar pe lAngd Lege tineau ti o seamd de
tradiJii 9i de datini ,,din bitrdni", prin care incilcau adeseori Legea Fariseii lineau insa
mai mult la litera Legii ,,care omoari" (2 Cointeni 3,6),nu la implinirea ei duiovniceascii,
ficAnd aceasta din fdlamicie, de ochii lumii (Dicliorarul NotiuiTestament, ed cit., p. 158).
3
Saducheii ficeau parte dintr-un alt partid politico-religios, insd ei erau mult mai
Iiberali pi erau 9i foarte bogali. Respectau Legea lui Moise numai in misura in care o
puteau ajusta la rafionamentele gi interesele lor, iar datinile bdtrAnilor, nici ci Ie luau in
seami. Saducheii erau pitura cea mai culti, care detinea in ierarhie 9i in sined riu rangurile
cele mai inalte. Saducheii erau suslinufi 9i sprijinili la putere de familia irodienilor, dar qi
de citre stipanirea romand. Din aceastd pricina nu erau iubili in popor, iar cu fariseii
izbuteau si se hleleagi numai in probleme de ir1teres nafional. O problemi de ,,interes
narional" a fost gi osAndirea la moarte a MAntuitorului: ,,Este de folos si moari un om
pentru popor" (Ioan 'l8, 14) - DicIionarul Noului Testamcnt, ed. cit., p. 452.
" in edilia de la 1805, h loc de ,,la botez", se gdsette ,,citre botezul lui".
164
Capitolul3
si fugifi
(
de mAnia ce va
23 ,
33
si fie?
I Lruca 3 , 7
vrednici de pociinfi
(3. 8) Luca 3. 8
51).
rr
,,nipArci".
ales.
Capitolul3
155
3,11' :En unul vi botez cu api spre pociinfi, dar Cel Ce vine dupi
(3, 1i ") Marcu 1, 8 / Luca 3, 16 /
mine este mai puternic decAt mine
loan 7, 15-76, 26-27 , 33 / Fap tele Apos tolilor 1, , 2, 4 77, 76; 79 , 4
Le-a zis lor: ,,Facefi roadi", iar acum le aratd care este roada: sd creadi
in,,Cel Ce vine dupi" el. Iar,,Cel Ce vine dupi" el este Hristos, Care gi
gase luni in urmi. $i era gi dupd ardtare,
dupd nagtere era dupd el,
^cu
fiindcd mai intAi s-a aretat Inaintemergdtorul, apoi Hristos, Care a gi fost
rnirturisit de el.
3,77b:
3,'l'|b ) Luca 3, 75 I
loan 7, 27
Astfel zice ce nu este nici sluga cea mai de pe urmi a Lui pentru ,,a le
!ine" pe acestea. Iar prin ,,incilliminte" se infeleg cele doui pogorAri ale
Lui: cea din Cer pe pdmAnt gi cea de pe pimAnt la iad, cdci ,,incilfiminte"
sunt trupul cel de piele t^i murirea [moartea]. Aceste doud pogorAri nu le
poate,,finea" [cuprinde] Inahtemergitorul, neputAnd a infelege cum s-au
fdcut [petrecut]1{.
3, 11': Acesta
vi
mini
(3, 12") Lura3,77
ci de vefi fi botezali
de Acela 9i
cercetare 9i judecati".
3, 1-2': $i va
curiti aria Sa
B.12b) Llca 3.17
tr
incillimintele"
in
jitnili,
3,
ts
-H
Capitolul3
767
lndati Cerurile
s-au deschis
(3,16t) lsaia 77,21 Marcu 1, 10 / Luca 3, 221 loan 7,32-33 (3,77') Psalm2,6 I
Matei 17, 5 / Marcu 1 ,11 I L\ca3,22;9,35 I zPetru7,17 l 7loan 5,7'9
Duhul SfAnt Se pogoard pentru a mirturisi cd mai mare este Cel Care
Se boteazi, decAt cel ce boteazd. Fiindcd iudeii pe Ioan il aveau [la] mare
[cinste], iar de Hristos nu atata aveau giLjAtt (loan 1, 26). 9i au vdzut to]i pe
Duhul venind peste Iisus, ca sd nu socoteascd ei cA glasul care zicea: ,,Acesta
este Fiul Meu Cel iubit" s-a fdcut pentru loan, ci vizAnd pe Duhul SfAnt, si
creadd ci glasul este pentru Iisus. $i [s-a ardtat] ca un ,,porumbel", ca semn
albundtifii gi blajinitdlii gi pentru cd porumbelul este preacurat gi nu petrece
[triiegte] unde este impu]iciune [necuri]iel. Asemenea 9i SfAntul Duh.
tt
Pirinfi ai Bisericii.
13
Adictr nu Il luau in seamd pe Domnul Hristos
BotezAtorul.
aga precum
168
Capitolul
/ Coloseni 1, 13 /2 Petru 1. 17
re
l7loan5.7-9
r69
Clpnorul
ludecitori
13, 24
si fie ispitit
de citre diavolul.
(4,
1r'.)
Sirah 2,
/ Marcu 1, 13
/ Luc. 4.
77O
4, 2': La
Capitolul4
urmi
a fl5manzit.
CAnd a dat voie [a ingdduit] firii, ,,a flimAnzit" ca sd dea pricini diavolului sd vini la El gi si se lupte cu el prin foame gi aga sel biruiascd gi si-l
surpe, iar biruinla sd ne-o dea noui in dar.
(4,3)L!.a4,g
A auzit tAlharul Idiavol] glasul cel din Cer, dar vdzAndu-L cd fldmAnze9te, se indoia: ,,Cum si fldmAnzeasci Fiul lui Dumne zeu?" De aceea il
ispitegte, ca sd cunoascd [afle]. il gi magulegte, crezAnd cd poate si-L amdgeascd, zicAnd: ,,De egti Tu Fiul lui Dumnezeu".
Dar, poate te intrebi ce pecat este se faci pietrele p6ini? Asculti dar:
pdcat este a-l asculta pe diavol intru ceva. $i iarSgi, ir:rtru alt chip [de
inlelegere], n-a zis ,,piatra aceasta pAine sd se facd", ci ,,pietrele", vrAnd
ca si-L arunce pe Hristos pradd ldcomiei, cdci celui flimAnd o pAine ii
ajunge cu adevirat. De acee4 Hristos nu l-a ascultat pe el{.
4l Deuteronom
E, 3
trii
SfAntul Ioan Damaschinul ne invafi: ,,C6ndurile in care se cuprind toaie picatele sunt
optt al ldcomiei pAfiecelui, al caraiei, al iubiii de atgint, al miniei, al intristdii, al *dnildaiei,
al slaztei degarte gi al mindiei. Ca aceste opt gAnduri sd ne tulbure sau ca si nu ne hrlbure,
nu era paine, dar prin cuvintul lui Dumnezeu implinea toati trebuinla
lor gi se prefdcea in toate cele ce le dorea cel care o mAnca. Deci, fie cd
poftea iudeul pette sau ou sau brAnzd, acel fel de gust i-l da lui mana
(intelepciune 16, 20-21).
4, 5;
Atunci diavolul L-a dus in sfAnta cetate, L-a pus pe aripa templuluii
(t. 5) Iezechiil
8, 3;
Aripa este o anume Parte a temPlului, cum sunt la noi cele scoase
afard din amAndoud pdrfile bisericii Iabsidele], care Par ca nilte ariPi.
certare momeal4 a
(Filxnlit
ontAneascd, vol.
l, Curant
25-2l), precum pi templul din Iemsalim, construit din porunca lui Dumnezeu (3 Regi 5,5; 8,
20-61), constituiau o imagine simbolicd a lumii duhovnicegti; enu luag alsildgluirii Domntrlui
gi, totodati, preinchipuiau pLinitatea Bisericii lui Hristos-Dunmezeu. in IerusaLim, primul
tcnplu a fost construit de citre Solomon (pe la anul 960 i.d.Hr), iar dupi ce acesta a fost
dirAmat (585 i.d.Hr.), a fost recuutruit cel de al doilea (53E-515 i.ct.Hr), dupi intoarcerea din
robia babilonici. Dar 9i cel de-al doilea ternplu a fost ddramat de cdtre romani, o dati cu
distrugerea Ierusalimului in anul 70.
Dupd lnvdfatura de credinli a Bisericii Ortodoxe, unul din semnele apropierii sfdrgitului lumii este ,,"'enirea lui Antihri st (2 Tasaloticctti 2, 3-11; 1 lonu 2, 18), care va lucra cu
apostolii sdi mincinogi tot felul de semle, ca si amageasca pe oilmeni; substituindu-se lui
Hristos, el va prigoni cu furie pe alegii Domnului (MLrtci 24, 5,11)" (cf. Pirintele Dumitru
Stdniloae, Teologit dogMticd ortodoxd, t,ol.3, ed. IBN,IBOR, Bucrepti, 1997, p. 25.1). Apadar,
reconstruirea templului dil Ierusalim (cel de-al treilea templu) va sluji lui Antihrist, cici
dintru acest sdlag va impirifi pc'ste intreaga lume. David Ben Curion - 1885-1973, lider al
sionismului muncitoresc. principaI intemeietor al noului stat lsrael 9i intAiul prirn-rninistru
172
Capitolul
4,6: $i l-a zis: Dactr Tu egti Fiul lui Dumnezeu, arunci-Te jos, ci
scris este: lngerilor Sii va porunci pentru Tine 9i Te vor ridica pe mAini,
ca nu cumva sil izbegti6 de piatri piciorul Tiu.
(
l Luca
4, 9-11
,,Daci Tir egti Fiul lui Dumnezeu", ca gi cum ar fi zis: ,,Eu nu cred
glasului din Cer, insi Tu, de egti Fiul lui Dumnezeu, aratd-mi mie". Micar
ci de era Fiul lui Dumnezeu, q spurcafule, oare se cuvenea si Se amnce pe
Sine jos? A cruzimii tale este aceast4 a-i arunca jos pe cei care se indrdcesc.
iar a lui Dumnezeu [este] a mantui!
Iar aceasta, ,,Te vor ridica pe mAini" (Psalm 90, 11-12), nu pentru
Hristos s-a scris. ci pentru Sfintii care au trebuinfi de ajutorul ingeresc.
Dar Hristos nu avea trebuinfd de acest4 Dumnezeu fiind.
4, 7: Iisus i-a rtrspuns: Iarigi este scris: Si nu ispitegti pe Domnul
Dumnezeul tiiu'
(4.
/) Duteronom
.t5l
L'lca4.72
intemafionali. Toate armatele vor fi abolite pi nu vor mai exista rizboaie. La Ierusalim,
Nafiunile Unite (nipte nafiuni cu adeverat r.mite) vor construi un Altar al Profefilor care
si slujeascd uniunea confederati a tuturor continentelor; acesta va fi sediul Cu$ii Supreme
a Omenirii" (cf. rev. Look Magazine, din 16 ianuarie 1962). Este evident cd acest,,Altar al
Profetilor" este templul din care igi va,,exercita functiile" de,,impdrat, preot gijudecitor"
al intregii lumi, cel despre care Mantuitorul Hristos spuneal,,Eu am venit in numele
Tatllui Meu 9i voi nu Mi primifi; daci va veni altul in numele siu, pe acela il veli
prini" (lmn 5, 43).
Evreii consideri cd ,,Z\dll plAngerii" din Ierusalim ar face parte din structura
vechiului templu gi de aceea e de agteptat ca cel de-al treilea templu sd fie ridicat tocmai
aici. O vizualizare in direct a ,,Zidului plingerii" - live-view, cu reinnoire a imaginii in
fiecare minut - poate fi accesate pe slte-ul: Tuww.aish.corn (la link-ul wallcam)Atadat pentru ce: (1) in edifia de la 1805, indeobgte in loc de ,,templu", se gesette
,,Biserici"; (2) momentul reconstruirii celui de al treilea templu in Ierusalim nu este atat
de departe precum credem; (3) este cu putintd ca unora dintre fra$ii cititori ai acestei
Ttlcuii sA le fie dat si treiasci in acele vremuri; (4) suprapunerea prin inlocuire a
termenului ,,templu" cu ,,Biserici", ar putea genera o confuzie pierzetoare de suflet,
deoarece Antihristul va maimuleri rolul de ,,Dumnezeu", iar aceasti confuzie i-ar sluji
tocmai lui; atadar, din aceste patru pricini, in aceastd edilie aTilcuiii, acolo unde existi
numiri ale templului dh lerusalim cu termenul ,,Biserici" (1805), le-am inlocuit cu
,,templu", firi a mai preciza acest lucru prin note.
6ln editia de la 1805, in loc de,,ca nu curnva si izbe9ti", se gesette
,,ca nu cAndva si
impiedici".
Capitolul.l
773
4,8-9: Din nou diavolul L-a dus pe un munte foarte inalt 9i I-a aritat
le
toate impirifiile lumii gi slava lor. (9) $i I-a zis Lui: Acestea toate
voi da !ie, daci vei cidea inaintea mea 9i Te vei inchina mie.
!i
(4, 8)
lezechiil
40, 2
Unii socotesc ci ,,munte foarte inalt" este patima iubirii de argint, intru
care vrdimagul se nevoia si-Laduci pe Hristos, insi nu bine socotesc lcugeta].
Cd in chip simfit I s-a aritat Lui diavolul, cu toate acestea Domnul gAnduri
nu a primit. Si nu fie! Deci in chip simfit I-a ardtat Lui in munte toate
impirifiile, aducAndule inaintea ochilor Lui in chip de nilucire, zicAndul
,,acestea toate Ti le voi da !ie", cici din mAndrie socotea cd lumea ar fi a sa
Aceleagi le spune gi acum celor lacomi, intrucAt cei ce se inchind lui,
aceia pe toate acestea le au.
4, 10: Atunci Iisus i-a zis: Piei, satanoT, cici scris este: Domnului
Dumnezeului tiu si te inchini gi Lui singur si-I slujegti.
(4, 10) Deuteronom 5, 13; 10, 20 / losua 24, 14 / Luca 4, 8
Domnul se mAnie asupra lui cAnd vede cd pe cele ce sunt ale lui
Dumnezeu le fdcea lsocotegte a fi] ale sale, zicAndu-I ,,acestea toate fi le
voi da !ie", ca ti cum ar fi ale lui. insi cunoatte cAt de folositoare sunt
Scripturile, cdci Domnul dintru acestea a astupat gura vrdimagului.
Atunci L-a lisat diavolul 9i iati ingerii, venind la El, ii slujeau.
Domnul a biruit cele trei ispite: a licomiei pAntecelui, a slavei detarte
gi a iubirii de bogifie, care sunt patimile de ciipetenie. Pe acestea biruindu-le, cu atAt mai vartos le-a biruit [Domnul] 9i pe celelalte. Din aceasti
pricind Luca zice cd diavolul ,,a sfirgit toatl isp ita" (Luca 4,13), pe capetele
ispitelor sfArgindu-le. Drept aceea gi ,,ingerii ii sl..1es-c", aritdndu-ne ci
gi nouA, dupA biruinli [asupra patimilor], ne vor sluji lngerii, cici pentru
noi toate si le face si le aratd Hristos, de vreme ce Lui, ca unui Dumnezeu
ingerii de-a pururi ii slulesc
4, 11;
l]t
Capitolul4
(4, 15) lsaia 8,23 Q,'16) lsaia 9,1; 42,7 I Lluca 1,71 2,32
,,Lumini mare" este Evangheli4 cdci Legea lumini era gi e4 dar mici,
iar,,umbra mo4ii" este picatul, cd este asemdnare gi umbritA insemnare
a morlii. Cici precum moartea stepanegte trupul, apa gi pdcatul st;panegte
pi omoari sufletul. $i ne-a ,,risirit lumini", cici nu noi am cdutat-o pe
dAns4 ci ea ni s-a ardtat, ca gi curn ar fi urmat [venit] dupi noi.
4, 17': De atunci a inceput Iisus si propoviduiasci gi si spuni
@,17') Matei 3,2;70,
Dupi
/ Marcu
1, 14-15
/ Luca 10, 9
4, 17b: Poclili-vi,
Acegtia au fost ucenici ai lui Ioan gi inci triind Ioan, au venit la Hristos.
Iar dupd ce au vizut ci Ioan a fost legat [inchis], s-au intors iarSgi la vAnarea
de pette. $i aga Hristos, venind la ei, ii vAneazd, zicAnd:
"
gi
finutul Galileei de sud, atribuit urmagilor lui Zabulon. Neftali gi Zabulon au fost doi din
cei 12 fii ai lui Iacov (Facere 30, 8,20) (Diclionarul Notrlui Testament, ed.. cit., pp. y7,5731.
este
Capitolul 4
/J
4,19b-20:Yenili dupi Mine 9i vi voi face pescari de oam eni\o. (20) lat
ei, indati lisAnd mrejele, au mers dupi El.
4,21': $i de acolo, mergAnd mai departe, a vizut alfi doi frafi, pe Iacov
al lui Zevedeu 9i pe loan, fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatil lor
Q,21") MarclJ7,19-20
Foarte mare
fapti bund
a se
este
hrini.
4, 21.b: DregAndu-gii1
0",:"iilJ:,r;":;.T:::r1lrll"fl
Se aratd [de aici] ci Zevedeu n-a crezut, gi pentru aceasta l-au ldsat pe
el. Vezi, dar, cAnd se cuvine a lisa pe tati? CAnd te impiedici de la fapta
bund gi de la cinstirea lui Dumnezeu.
Iar acegtia, fiindci au vlzut pe cei mai dinainte cd I-au urmat flui
Hristos], cu cuviinf5 s-au dus dupd DAnsul, rAvnind [fapta] acelora.
(1, 23')
Matei 9, 35
se gdseFte
176
Capitolul4
din Deca-
177
Clplrolur- 5
Feicirile.
Adeodrata intplinire a Legii'
Predica de pe nunte.
munte
(5, 1,,) Marcu 3, 13
1r'.)
Marcu 3, l3
5,2.: $i deschizandu-$i
gura3
(s,2,,r Luca 6,20
in edifia de la
1805,
titlul capitolului
esle: ,,Pcntru
Fsiciri. Pcnfru
nccLtslLl
culn
cd
Apostotii i inadldtorii sunt sare gi ltmind. Pentru a u stica Lt'tea ;i yoruncrle lLttLru rt ntt
face cevaimpotriaa aproapelui. Pentru impdcarea ar phrlgul. Penln! o nu curvi. Pertt rtr surirtttlt.
Pentru a nu-;i ldsa fenrcia- Pentru a ntr se jura nicidecun. Perrlru t sul,ri ocrilrlt' si ,r rl .r'
impotriui celui rdu. Pentru a iubi pe ordjnugi" .
2
O veche tradifie sptrne cd muntele pe care Mdntuitorul a rostit Fcricirilc lr fi mrurtt:ie
numit astAzi Kurun Hattin (Coarnele Hatinului), situat cam la 7 kilometri rnai spre nordvest de oragul Tiberiad4 nu departe de halitatea numiti azi Safet ti de lirnlul lestic .rl
lacului Ghenizaret. Muntele are o inilfime de 560 de metri deasupr.r lacului 9i dominii
imprejurimea. Deasupra Muntelui era un platou pe care s-a .rtezat multimea (I)rclk,turul
178
Capitolul5
impirnfia Cerurilor.
ci
cele ale trupului. Qi curafi cu inim4 dar pentru slava departi. $i fdcdtori de pace, dar prin
aceea cd supun sufletul trupului. Mulfi prigonilr, dar fiindcd sunt fdrd de rAnduiald. Mulfi
ocirAli, dar pentru picate rutinoase. Fericiti sunt ins6 numai aceia care fac ai petimesc acestea
pentru Hristos 9i dupi pilda lui Hristos. De ce? Penfu ci .a loreste lmptuifia Cerurilon' 9i
pentru ce "acegtia vor vedea pe Dunnezeu" - ti aga mai departe. Agadaq, nu fiindcd fac
acestea ti le pdtimesc sunt fericiti, cici gi cei mai inainte pomenifi fac acelagi lucru. Ci pentru
ci fac ai pitimesc acestea pentru Hristos 9i dupi pilda lui Hristos" (Filocnla romhneascd, vol
2, Suta a treia a capetelor despre dragoste, cap 47, ed. Humanitas, Bucure;ti, 1999,p.95).
s
Cuviosul Petru Damaschinul ne invald ce aceluia care se afld intru frica lui Dumnezeu
i se va ddrui la vremea cuvenitd pi plAnsul fericit, dupA acest cuvAnt al Domnului, din
Evanghelie: ,,Fericili cei ce plAng, ci aceia se vor mAngAia", ,,adicd bine este a se plAnge
cineva pe sine insugi gi pe aproapele, din dragoste gi rAvnd, E ca acela ce pl6nge pentru un
mort sub puterea gAndurilor infricoqdtoare, dinainte de moarte, pentru cele ce vor fi dupd
moarte. El suspind in adAncul inimii qi ir:r ianguire multd, negrditd. $i nu se ingrijegie nici
de cinste, nici de necinste, ci disprefuiepte chiar viala insati, ba uite adeseori gi de mAncare,
din durerea inimii gi a tAnguirii neincetate. In felul acesta, harul lui Dumnezeu gi Maica de
obtte a tuturor ii va ddrui luibl6ndelea gi incepuhrl urmdrii lui Hristos, adice a trcia Porunce,
dupi cum a zis Domnul: uFericili cei blAnzi" (Matei 5,5)" - Filualia rouineascd, voI. 5,
Despre porunca a dow ,i despre narterea plinsului din temere, ed. Humanitas, 2001, pp. 54-55.
ca defaima1 9i
Tot Sfanhi Petru Damaschinul ne invafd despre cel ce sdvArgegte bl6ndefea intru darul
lui Dumnezeu: ,,Unul ca acesta se face intdrit ca o stance Fi nu mai e clintit de nici un v6nt sau
val al viegi.i, ci e pururea la fel, in prisosinld 9i in lipsd, in btrnd stare, in cinste gi in ocard. $i,
simplu vorbind, in orice lucm el cunoatte, cu buni petrundere, ce bate trec - 9i cele dulci gi
cele dureroase
gi ca
gi cd
"Cici
lucmrilor. [...] Dri, cel ce s-a invrednicit sA pizeasce porunca a trei4 deprinz6ndu-se intru
toatA pdbundere4 nu va mai ride de nimeni, nici intru cunogtinli, nici intru necunottinla. Ci,
IuAnd darul smercniei, s socotette pe sine ca nefiind nimic. Cdci bl6ndegea
materia smereniei,
iar aceasta este uta nepdtimidi. $i prin aceast4 cel ce.ti cunoatte firea sa intrl la dragostea
desevaryita, care nu cade. CIci acela gtie ce a fost inainte de a se naqte gi ce va fi dupi moarte. El
ii;i dd seama cd omr.rl nu este nimic, decat lrn scurt mircs urat, pieFdut intr-o ciip6, ti mai riu
decat toati zidtea Fijndce nici o altd fepturi, insufle$ti sau neinsufleliti, n-a calcat voia lui
Dumnezeu vreodate, ci numai fila omeneascd, cea care, bucwAndu-se de multe binefaceri
mAnie pe Dumnezeu necontenit" (Filxalia romAneascd, vol. 5, Despre lnrunca a doua / desye
na+terca plAnsului
?
3,,Dacd cineva n-a gustat dintr-un lucru,nu gtie ce-i lipsegte, cum zice SfAntul Vasile cel
poruncile il duc tleptat la urmarea lui Hristos. Acela doregte mult dobAndirea celorlalte,
incat pentru ele disprefuiegte adeseori gi moartea Simlind pulin unele din tainele lui
Dumnezeu, ascunse in dumnezeiegtile Scripturi, inseteazd mult se le cuprindd. fi cu cAt
capitd mai multA cunottinti, inseteazd pi arde pi mai mult, ca r.urul ce bea flacdri. Iaq fiindcd
Dumnezeirea nu poate fi cuprinsi de nimeni, rdm6ne pururca insetat". Acestea ni le spune
Cuviosul Petru Damaschinul (Filocala romArwsd, v o1.5, Desprc porunu a doua gi despre naiterct
plinsului din tmtere, ed. Humanitas, 2001, pp.5G57).
180
Cap olut
5, 7: Fericifi cei
milostivi, ci aceia
se
vor milui.
(5, 7) Psalm 40,7-2 / Pilde 74,27;27,27 I Sirah 3, 30-31 / Matei 6,141lacov 2,az
l,
23,
72, 7 I Av acum 1, 13
Muf i sunt care nu repesc, ci mai vartos miluiesc, insd curvesc fi sunt
necurali intru alt chip.
Deci Hristos poruncegte ca - impreund cu alte fapte bune - sd fim gi
,,cura+i", adici si ne infranam de la patimi, dar nu numai cu trupul, ci gi
cu inim4 cdci fdrl sfinlenie - adicd fdri infrdnarea patimilor - nimeni nu
va \redea De Domnule.
Tot aga cum oglind4 dacd este curati, primegte [oglindegte] fe]ele, aga 9i
sufletul cel curat primegte vederea lui Dumnezeu gi in;elegerea Scripturilorto.
5, 9:
Fericifi
ficitorii
de pace,
se vor chema.
(5,9) lacov 3,781 Evteil2,l4
Fericili sunt nu numai cei care sunt pagnici fafi de toli, ci gi cei care ii
impacd pe cei certali. Inca sunt ,,ficdtori de pace" gi cei care pe vrdjmagii
lui Dumnezeu, prin invilituri ii intorc [cdtre buna cinstire].
'Aici Sfintul Simeon Noul Teolog ne invali: ,,Inima curati nu poate infiptui nici o
virtute, nici doud, nici zece, ci toate impreund fiind, a9a zicind, ca una singurd 9i dusd
pAnd la capdtul din urmd. Dar nici acestea nu pot face singure inima curati, fArA venirea
9i lucrarea Duhului. Cici, precum fierarul i;i poate ardta megiegugul prin uneltele sale,
dar fdrd lucrarea focului nu poate isprivi nimic, ata ti omul, toate Ie face ti se folosette
de virtuti ca de nitte unelte, dar fdri venirea focului dumnezeiesc, ele rdmAn fird rod gi
firi folos, neizbutind si curdfeasci pata gi intindciunea sufletului" (Filocalia romineascd,
vol.6, A doua srtd a ctpctelor dc Dunrnezur ctnintdtoare si fdptuitoare, cap 29, ed. IBMBOR,
Bucuregti, 1977, pp. 69-70).
Iar Cuviosul Teodor al Edesei scrie; ,,Curat cu inima este acela a cirui inimi nul
osandette pentru celcarea vreunei pomnci a lui Dumnezeu sau pentru intreldsarea ei,
sau pentru primirea vreunui gind potnvnic" (Filocalin romineascd, vol.4, O sutd dc capete
foarte folositoare, cap 86, ed. Humanitas, Bucuregti, 2000, p. 223).
'0 lar Sfdntul Isaac Sirul ne spune: ,,Fericifi, deci, cei curali cu inim4 ci nu este timp
in care sd nu se bucure de desfitarea lacrimilor gi intru aceasta pururea vor vedea pe
Domnul. [...] Cici de la plAns se trece la curetia sufletului" (Filralia romineasci, vol.1,0,
CtLaintul LXXXV: Despre post pi priaeglere, ed. IBMBO& Bucuregti, 1981, pp. 443-444).
tEl
Capitolr,rl 5
Cerurilor'
ci a lor
este
impir;Jia
fi
cand
vi vor ociri
5,
1.1.b:
ut
"
pricina Mea.
Nu tot cel ce va fi ocirAt este ,,fericit", ci acela care va fi ocirAt pentru
Hristos gi in chip mincinos. Iar dacd nu r.or fi acestea doui, ticilos estt:
acela. ca unul care pe mulli smintette.
5, 12';
Bucurali-vi
9i
Matei
21, 35;23,34.35
5. {1
Cuviosul Petru Damaschinul ne aratd in aminunlime care este fericirea ficiltor ilot'
de pace: ,,Acettia sunt cei ce au fdcut pace in sufletul gi trupul lor, supunAnd trupul
duhului, ca sd nu mai pofteasci trupul impotriva duhului, ci si impirilensci harul
Duhului SfAnt in suflet, gi sd-l ciliuzeasci precum voiegtc, ddruindu-i cunoltinl.i
dumnezeiasci. Prin aceast4 unul ca acela poate si rabde prigonire4 batjocorirea;i tot
cuvAntul rdu, pentru dreptate - ti se bucuri ci "plata lui multi este in Ceruri" (-NIntci 5,
12). Cdci toate Fericirile fac dumnezeu dupi har pe omul care a ajuns bl,irrd, doritor .r
toati dreptate4 milosiiv, nepAtimitor, fdcdtor de pacc, ribdind toati durerea cu Lrucrrrit'
pentru dragostea lui Dumnezeu gi a aproapelui" (Fi/ocrrlia rortritu:nscd, t'o1.5, Desprt'lLtrutrcn
a cloua gi despre napterea plinsultLi din tenrcre, ed. Humanitas, 2001, pp. 58 5s).
I2 ln ediJia de
la 1805, in loc de,,cei prigonifi", se gisegte,,cei ce se gonesc".
F Adici, Domnul nu-i ferice5te pe unii cJ acestrau ln editia de Ia 1805, in loc de
,,vi vor prigoni", se gisegte .,vi vor goni".
Capitolul5
182
buni,
nimic nu mai
Bl;fil:"1"r:;ln:"';.... ,,
sarea
gi
tot
ata
gi
le
face
gustoase,
pdmAntului are calitatea de a feri bucatele de putrejune a
Apostolii Sii au menirea ca si fereascd omenirea de striceciune.
rT
ln textul de Ia 1805, se afld ,,se va impufi", in loc de ,,se va strica".
]s
ln edilia de la
muntelui stand".
1805,
in loc de,,aflati pe
virf
Capitolul5
183
Nu zice: ,,voi sd ardtali fapta cea bund", cdci aceasta nu este lucru bun
[cuvenit], ci,,aceea singurd sd lumineze, ca 9i vrijmagii vogtri si se
minuneze gi si nu vi sldveasci pe voi, ci "pe Tatil vostru>".
De acee4 de facem vreo faptd buni, spre slava lui Dumnezeu se cuvine
si o sivArgim, iar nu pentru slava noastrtrre.
5, L7: SA nu socotili cI am venit
venit si stric, ci si implinesc.
rispandindu-se prin toate simlurile trupului, arata privitorilor virtutea atezatd induntru.
Cdci, cine, vizdnd limbi care nu griiegte nimic firi de rinduiald qi nepotrivit, ci tot ce-i
bun ti fol.ositor ascultdtorilot ochi infr6nafi, ureche ce nu primegte nimic din cantdrile ti
cuvintele necuvenite, picioare care umbli cuviincios gi fala care nu se strambi de rAs, ci
mai degrabd e Bata de lacrimi gi de plAns, nu va cunoaFte ci in;untru se afld gi multd
bund mireasmd a virtuf ilor?" (F ilocalia romhneascd, vol. 4, O su td de capete foarte folositmre,
cap 86, ed. Humanitas, Bucuresti, 2000, p. 223).
Capitolul5
184
voui
,,Amin"
5, 18b: lnainte de a trece20 cerul gi plmantul, o ioti sau o cirti din
Lege nu va trece, pani ce se vor face toate.
este
Matei24,35l
L,rca 76,77;21,33
Aici aratd ci lumea trece gi se schimbS, dar cAt va sta [fi] lumea, nici
cea prea mici slovd din Lege nu va trece.
Iar unii zic cd ,,iota" gi ,,cirta" sunt cele zece porunci ale Legii'?l. Iar
allii, ca este Crucea - ce ,,iota" este lemnul cel drept [bra]ul inaltl al Crucii,
iar,,cirla", cel [pus] de-a curmezigul. Deci, [Domnul] zice [aici] cA cele ce
s-att zis despre Cruce se vor implini.
5,19": Deci, cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici gi va
invdfa a9a pe oameni, foarte mic22 se va chema intru impirilia Cerurilor
(5,
invifa,
intru
impirifia Cerurilor.
IntAi a zis ,,va face" gi apoi ,,va invdla" , cdci, cum voi putea povefui
pe altul intm calea pe care eu nu am cilitorit?]3 $i iarigi. daci eu fac ai nu
invdf, nu am atAta plati, iar de multe ori chiar osandS, daci din pricina
zavistiei sau a lenevirii nu sivArsesc lucru invdtdtoresc.
'?o
10.
r Aici Sfantul Grigore Teologul ne invald in cuvAntul sdu despre preofie: ,,Boala aceast4
de a te crede invifat c6nd nu egti, este vrednici de lacrimi gi de suspine, mai mult decit
orice alti boale. Adeseori am deplAns boala ast4 pentru cA ttiu bine ce pretentia aceasta iti
pierde 9i bruma de invdteturd ce-o mai ai, iar umbletul dupi slava degartd este pentru om
mare piedici in calea virtulii. Numai unul ca Petru 9i ca Pavel poate vindeca pi opri boala
aceasta! Numai unul ca acegti mari ucenici ai lui Hristos, care au luat 9i harul vindecdrilor
o dati cu puterea de a conduce pe credinciogi cu cuvAntul 9i cu fapt4 care s-au fdcut
tuturor toate (1 Co inteni 9,22), cape to;i si-i dobindeasci! in ce ne privegte pe noi, ceilalli,
mare lucru daci ne lis.irn binc condugi 9i pistorili de cei cirora li s-a incredinlat vindecarea
Capitolul
18-;
Romani 9.
31
,,Dreptate" numegte toatd fapta bund. Spre pildi: Iov era drept, cuvios,
fird de prihand (lozt 7,1). Deci ir:rfricogeazS-te, omule, socotind cat ni se cere!
Apoi ne invald cum ne ,,va prisosi [dreptatea]" gi numdri [ne arati]
faptele bune:
5,21: Ali auzit ci s-a zis celor de demult: ,,Si nu ucizi"; iar cine va
ucide, vrednic va fi de osAndi2r.
(5,2'l) legie 20,13 | Levitic 24, 17 / Deqteronom
5, 17 /
Matei
19, 18
Nu spune cine a dat porunciie, cdci daci ar fi zis: ,,Tatdl Meu a zis
celor de demult, iar Eu zic voui", ar fi pdrut ci pune legi impotriva Thtalui.
Iardgi, dacd ar fi zis: ,,Eu am zis celor de demult", cu ane\roie ar fi fost de
primit. Deci, nehotdrAt [nenumind pe Cel Care a grdit], spune ci ,,s-a zis
celor de demult". $i zicAnd ,,celor de demult", aratd ci Legca s-a invechit.
Deci, de vreme ce s-a invechit gi aproape este cle a se pierde, se cuvine a o
pirdsi pe aceasta gi a alerga la cele noi [poruncite].
Ci oricine
se
7loan3,75
186
Capitolul
Iar cel ce ,,se minie asupra fratelui siu. in degert". acela va fi osAndit,
iar dacl cineva se mAnie cu buni cuvAntare gi pentru indreptare gi dupd
[dintru] rAvnd duhovniceascd, nu va fi osandit. Pentru ci gi Pavel graiuri
de mAnie a griit cdtre Elimas vrijitorul gi citre arhiereu (Faptele Apostolilor
L3, 8-11; 23, 3), dat nu ,,in de9ert", ci din rAvni. Atunci ne mAniem ,,in
de9ert", cAnd o facem din pricina banilor sau a slavei [degarte].
5, 22b: $i cine va zice fratelui slu netrebnicule26, vrednic va fi de
judecata sinedriului2T
Numette ,,sobor" divanul evreilor. Iar ,,raca" inseamnd ,,tu", dupi
cum avem obiceiul a zice citre cei pe care nu-i bigim in searnd: ,,Du-te
tu". Deci, ne sfituiegte acestea ca sd ne invele sd fim osArduitori 9i pentru
cele mici gi unul pe altul sd ne cinstim.
Iar unii spun ci in siriaci ,,raca" inseamni ,,de scuipat", adicd ,,prost"
[,,netrebnic"]. Deci, cel care il va ociri pe fratele sdu ca pe un ,,prost"
[,,netrebnic"], vinovat va fi [de judecata] ,,soborului" Sfin]ilor Apostoli,
cAnd vor gedea [pe scaun], judecAnd cele douisprezece seminlii.
tot felul de gunoaie pi de necurifii din lerusalim, cirora Ii se didea foc 9i astfel
se
rispAndea un miros urdt. $i fiindcn focul ardea continuu, se considera ca un iad, in care
ci arde focul nestins. De aceea s-a ti numit acel loc ,,gheena focului".
MAntuitorul folosette aici expresi4 ca atare, in sensul in care ,,gheena focului" este un
se credea
loc de osAndd, in care i9i primesc pedepsele dupl moarte sufletele celor rii, fiind chinui;i
de un foc duhovnicesc ai nu de r.mul material (vezi ri Matei 18, 9) - Dicliorurul Nonlui
Testament, ed. cit., p. 451.
este dragoste,
stdruim
Capitolul
187
5,23-24: Deci, daci ifi vei aduce darul tiu la altar 9i acolo ili vei
aduce aminte ci fratele tiu are ceva impotriva ta, (24) lasd darul tiu
acolo, inaintea altarului 9i mergi intAi gi impaci-te cu fratele tiu 9i, apoi,
venind' adu darul tiu'
(5,
6, zJ) I!.atei,a,4
Marc! tr,2s
/ Marcu 11, 25
Pilde 25,
/ Sirah
8, 1-2
Unii socotesc cA ,,pArAg" este numit diavolul, lat ,,cale", viala aceasta.
Iar Domnul sfituiegte aga: ,,CAt egti in viala aceast4 desparte-te de diavol,
ca sd nu te poatd mustra pe urmi pentru pdcat, ca gi cum ai avea ceva dintru
ale lui. Iar atunci c6nd se va sfarti viata t4 te vei da muncilor [caznelor] 9i
vei fi muncit [cdznit] gi pentru,,cele mai de pe urmi" pdcate". [Aceasta sd
o inlelegi prin: ,,Nu vei iegi de acolo, pAni ce nu vei fi dat cel de pe urmi
codrant",l cdci codrantul pretuiegte doi binufi (Luca 72,6;21,2).
Iar tu sd inlelegi cd gi pentru pArAgii de aici zice aceast4 sfdtuind a nu
ne judeca gi [prin aceasta] de ia lucrurile dumnezeiegti a ne smulge. Cd,
Cel care se rupe pe sine dintru unitatea sobomiceascd a firii omenegti, se desparte
'?u
de dragostea lui Hristos gi se face fiu al urii gi al intunericului,
30
[1805] Unii socotesc Ispun] cd,,pArAgul" este congtiint4 ca aceea care sti
intotdeauna impotriva voii celei rele 9i pArigte pe cel ce face rdul, iar ,,cale" este viala
aceast4 cu care se cuvine a ne ,,impica" - adicA a ne supune ei -, atunci cind ne indeamnd
la cele bune, iar de Ia cele rele ne oprette (dupi Zigaben).
3tin textul de la 1805, aici se afld,,codrant", in loc de
,,ban". Codrantul era o monedd
de mici valoare, din arami, cAntirind rnai pugin de un gram 9i servind la darea restului
si la micile cumpirdturi zilnice.
188
Capitolul
5,27: Ali auzit ci s-a zis celor de demult: ,,SI nu sivArgegti adulter"33.
(5, 27) legire 20,14 |
Deuteronom
5, 18
Una este curvia, iar alta preacurvia. Preacurvia este cea cu femeie care
are barbat, iar curvie se cheame cu cea sloboda.
a qi
se
uiti
la femeie poftind-o,
(5,28) Facere 34,2 | Levitic 20, 10 / 2 Regi 11, 2 / Iov 31, 1/ Pilde 5,251Siah9,a;41,25
Sfintul Isaia Pustr.ricul ne i:rdeamni: ,,Sd stdruim, iubifilor, in frica lui Dumnezeu,
9i pdstrAnd fdptuirea virtufilor, nepricinuind sminieli conttiintei noastre, ci luind
rminte la noi ingine, in frica lui Dumnezeu. Sd facem aceasta p6nd ce se va elibera gi ea
im1.rn.un; cu noi, ca si producd intre noi 9i ea o unire, incit s5 ajungi paznica noastri,
aritindu ne orice lucru in care e primejdie sd cidem. Dar, de nu ascultim de e4 se va
despirfi de noi, ldsindu-ne si cidem in mAinile vrijmagilor nottri ii nu ne va mai ajuta
E cee'a ce ne-a invelat Domnul aici in Evanghelie. Spune de congtiinta cd e ,,pArAg",
fiindci se impotrivegte omului, care voiegte sd facd voile trupului siu gi de care, daci nu
,rsculti onrul, il predi pe el dugmanilor lul" (Filocalia ronrhneascd, vol.1.2, Cuuintul IV,
cap 8, ed. Harism4 Bucuregti, L99L, p. 60).
rr in edigia de la 1805, in loc de,,si nu sivArgegti adulter", se gesegte,,si nu
preacurvegti".
"t[1805] Se cui,ine a gti ci poruncile aceste4 degi par a fi spuse citre bdrba]i, privesc
femeile,
cdci birbatul este cap al femeii, iar capul gi mddularele sunt unite. Deci, este
;i
pedepsita ciutatura cea iscoditoare, fiindcd dintru aceasta curge Patima irx inime. ii Pentru
ci pitirnind inima este pi trupul afifat spre impreunare [desfr6nare], de acee4 mai iniAi
sc taie rdddcin4 ca sd nu rdsari ramuri gi si aducd roadi [rea] (dup; Zigaben).
r5 in edi;ia de la 1805, aici avem:
,,Cel ce a ciutat la rnuiere [ferneie] spre a o pofti
pe ea, iat5, a preacurvit cu dAnsa intru inima sa".
r" Avva Dorotei irxvata acestea:
,,Domnul ne-a dat porunci care ne curelesc chiar ti
de patinile noastre hse9i, de insegi relele inclindri ale omului nostru dinlduntru. C6ci ii
pizild
(5, 29/
(5,31) Deuteronom 24,1/ Ieremia 3,1/N{atei 19, 7/Marcu 10,4,11/ Luca 16, t8/1Corinteni 7, 10
(5,32) Maleahi 2,1+15/Ntatei 19,9 / Marcu 10,11/ Luca 16,18 / Romani 7,2
chip intunecos, se poate intelege gi despre prieteni, care ne sunt ca nigte ochi, pi despre
rudenii, care ne sunt ca nigte miini, gi de slugi, care ne slujesc ca nigte picioare. Scriptura
poruncegte si-i scoatem pe aceFtia toti, dacd ne smintesc li ne vatdmi sufletul" (Filocalitr
romineascd, voL 2, Intrebarca 35, ed Humanitas, Bucu re9fi, 1999, p. 222).
33
in editia de la 1805, aici avem: ,.Ci oricine va l6sa pe muierea [femeia] sa, afari
de cuvant de curvie, o face pe ea si preacurveasci, si cela ce va lua pe cea lisat;,
preacurveste".
190
Capitolul
5,33-35: Ali auzit ci s-a zis celorde demult: ,,Si nu juri strAmb3'q, ci si lii
inaintea Domnului4 jurimintele tale". (34) Eu insi vi spun voui: Si nu vi
jurafi nicidecum: nici pe Cer, fiindcl este tronulal lui Dumnezeu, (35) nici
pe pimAnt, fiindci este agtemut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindci
este cetate a marelui Impirat.
(5,33) leSite 20,7 lLevitic 19,12l Deutelonom 5,11/ Mrtei 23,76 (5,34) Psal''j.To,4l
Isaia 56, 1/ Matei 23,76,221lacov 5,72(5,35) Psalm 4Z 3 / Isaia 66, 1
pir
c'
f(
P
de
5,
3Z: Ci cuvAnhrl vosku si fie: Ceea ce este da, da; si ceea ce este nu, nu;
(5, 37') 2
si nu zici: ,,Dar cum voi fi crezut?" ,i1i aratd ci de vei grdi totdeauna
adevirul, nu va fi nevoie se te iuri, cdci nimeni nu e mai Pulin crezut,
precum acela care lesne se jurd.
Ca
lo
.U
{1
,ir
[1805j
se gdsegte
,,scaunul".
se gdsette,,sE dai
Capitolul
191
Ali auzit ci s-a zis: ,,Ochi pentru ochi 9i dinte pentru dinte".
te
Romani 12,17 /
si
se
f"t::11-r::f:*n:;
'r in edilia de la 1805, aici avem: ,,SA nu stafi impotriva celui riu, ci celui ce te va
lovi pe tine peste fala obrazului cea dreapti, intoarce-i lui gi pe cealalti".
s Iscusindu-ne in lupta lduntricd, Sfantul Maxim Mdrturisitorul talcuiette ata
cuvAntul Evangheliei: ,,Cind dracii te ispitesc prin gAndurile ce fi Ie aduc la obrazul
drept, ficindu-te sA te mandretti pentru faptele cele de-a dreapt4 intoarce celilalt obraz,
adici scoate la vedere faptele cele de-a stinga sivirgite de noi" (F ilocalia romhneascd, vol.
2,lntrebarea 24, ed. Humanitas, Bucuretti, 7999, pp.215-276).
Adicd, numaidecat ti fir; de temei.
Capitolul
1q2
tatt
/5
J2.)
Deureronom
s,7,8, ro
snah4, s r Luca
6, 30, 34
C)ri de este vrejmat, ori prieten, ori necredincios, ori de cere bani, ori
alt ajtrtor de cere, ,d,e-i" l Iar cAt privepte imprumutul, nu vorbeFte despre
cel cu dobAndi, ci de cel simplu. Fiindcd gi in Lege se poruncegte a fi
imprumutul
camdti (lepire 22,25).
firi
5,4j-11": Ali auzit ci s-a zis: ,,Si iubegti pe aproapelel6 tiu 9i si urigti
pe vrijmagul tiau". (44) Iar eu vi zic voui: Iubigi pe vrijmagii vogtri
(5, 13) Levitic -19,77-18 / Deuteronom 23,6 I Matei 22,39 I Marcu 12, 31 / Romani 13, 9 /
Galateni 5, 14 / lacov 2, 8 (5, 41" ) Ltuca 6,27 -2a;23, 34 I F aptele Apostolilor 7, 60
[Acum] a^ajuns la culmea faptelor bune. Cici ce Iucru este mai mare
clecAt acesta? Insd nu este cu neputinfa Ia implini porunca dragostei], ce gi
Moisc i Pavel pe iudeii care se turbau [invergunau] asupra lor i-au iubit
mai mult decAt pe sine. 9i toti Sfinlii i-au iubit pe vrijmagii lor.
BinecuvAnta!i pe cei ce vi blestemi, facefi bine celor
9i rugafi-vi pentru cei ce vi vatimi gi vi prigonesc{7.
5, :l4t:
(5. J'lt
ce
vI urisc
Psalm 10E,27 | Luca 6,77-28;23,341 Faptle Apostolilor 7,60 / Romani 12.14 / 1 Corinteni 4,12
inft'lestrl de alrrcny'lc, sorreirul, il m.ri irtilnim gi in tilcuire a dela Matei 19.17b-19 1i 19, 20.ln
limba romAni, acest cuvant se pare ci provine din latinescul oiclnrts (vecin, aproape). De
ascnenr'4 este gtiut cd prin denumirea dc lccinrc era desemnati inevulmediu iobdgia- Aceastd
stirre de gerbie avca mai multe denumiri: in lara Rom6neasce i se spunea runfirie, \n
Tnnrsilr'.rnia rbllrigic, iar in Moldova era numiti r).rilrL sau r )ecinitate , Vremea Lobdgiei Jdranului
se irrtirrrit'a dc obicci asupra irtregii lui vicli p5miltepti, deoarece el depindea intru totul, cu
t()atc cele vizute ale salc, de stdpirrul siu. De acee4 este cu putintd ca denumirea dat6 in
\4oldova - zrcir lc sau.,rcirr{ifclc - sd cuprindi;i un in}eles mai adAnc. E indeobtte cunoscut cd
inhu acoasti stare de gerbie se aflau sate 9i agezdri intregi. De acee4 relafia dinhe semeni era
;i ura cle tecindtalc, adici de aseminare intru jugul pe care il purtau intru aceasta Yiali
piminteasci. $i, pentru ci aceasti povari ela purtatd cel mai adesea pAni la slartitul vielii,
ad ici al lcccrlrri pinrintesc, era gi una de rcciric, - care se t'eciicca (ucpnicea), se indelulga in
to.rti cufgerea vieJii unui om. Nu nc indoim ci asupra acestor gerbi, ca asupm unora care au
fost supu Fi la m ulte si.lnicii de citre stip6nitorii lor M6ntuitorul Hristos a ficut lucretor cu ventul
Siu: ,,Venigi la Mine toli cei ostenili gi irnpoviragi 9i Eu vi voi odihni pe voi" (Matei 11,28).
9i este cu putirlfd ca diltm haml l)r*rrrlui SfArrt sd fi priceput cei care erau sub jugul robiei
tnrpetti cd dfnrlTclc este acciric (adici rc1ic-rtccinl, iar pecetea intru carc suntem ziditi de
Durrnezeu qrte de a fi ,,una" ( Iam '17 , l'l , 22) cv senrnir nogtri (adici cu cei axmenea noud) 9i
'1,26),
nunrai astfel se plimelte intru noi ,,chipul 9i aseminarea" lui Dumnezeu (Facere
I'in edilia de la 1E05, in lrr de ,,vi vatimi gi vi prigonesc", se gisq;te ,,vi supfuA ti vi
gonesc pe
voi".
Capitolul5
193
'Vezi cAt bine ili face cel care te urette gi te neciiegte, insd numai si
voiegti sd-l rabzi?
Iar prin ,,ploaie" gi ,,soare" inlelege tu gi cunogtinta ti invatetur4 ceci
Dumnezeu pe toti ii lumineazi 9i ii invali{'q.
5, 46: C5.ci daci iubifi pe cei ce vi iubesc, ce risplati veli avea? Au,
nu fac gi vamegii acelagi lucru?
(5,46)Luca6,32
38, 3
/ Iacov 1,
/ Luca 6, 36 /
4/ 1
Ptru 1, 15
A iubi pe unii dintre semenii nottri, pe cei care ne sunt ca nigte prieteni,
iar pe algii a-i uri este al celor ce nu sunt,,de sivArgit" [,,desivAr9ifi"]. Iar
alcelor,,de sivArgit" [,,desivAr9i]i"l este a-i iubi pe to]i [oamenii].
a3
Iati
ce ne
,,Cel ce iubegie din simlire liuntricd pe cei care-l vorbesc de riu, sau il nedreptdfesc, sau il
urisc ai-l pigubesc, pi se roagi pentru ei, ajunge in scurti vreme la o marc sporire. CAci,
fdcind aceasta intru simgirea inimii, igi coboard socotinla in adAnc de smerenie 9i in izvoare
de lacrimi, in care se scufundi cele trei pArri ale sufletului. Acela urc6 mintea in cerul
nepdtimirii gi o face vdzetoare ti, prin gustarea bunAtAtii de acolo, ajunge de socotette toate
ale vie;ii de aici, gunoaie. fi insigi m6ncarea gi hrana n-o mai primette cu pldcere 9i des"
(Filocalia rom"6neascd, vol.6, Pina sutd a celor 225 de capete tcologice si practice, cap 29, ed,.
IBMBOR, Bucurep ti, 1.977 , p. 25).
{u
Aici, scolia texhrlui slavon ne spune: ,,Cel care primegte invelihrr4 treiette in luminA,
iar cel ce nu primette invdtatur4 inchizandu-gi ochii inaintea
"soarelui", rdmAne intru inhmeric".
in edigia de la 1805, aici avem: ,,gi de imbriligafi cu dragoste numai pe prietenii vogtri,
ce mai mult facqi? Au nu 9i vamegii fac aga? Fifi dar voi de sivirgit, precum Thtil vostm Cel
din Ceruri de sivirsit este".
'
194
Carnolul
1)
Dupi
6, 2': Deei, cAnd faci milostenie, nu trAmbifa inaintea ta, cum fac
pe ulite, ca si fie slSviti de oameni
fifarnicii in sinagogi3 ti
I Romani 12, 8
1or.
Iar,,fifarnici" se numesc cei care una sunt gi alta se arati [a fi]. Drept
acee4 gi acegtia se aratd milostivi, dar alta [altceva] sunt.
Adevitat griiesc voui: 9i-au luat plata lor.
Liudafi fiind, gi-au luat toatA plata de Ia oameni.
6, 2b:
'ln
6, 4: Ca milostenia ta
ascuns, ili va rlspliti fiea.
si fie
MATEI
CAPiIOIUI 6
intr-ascuns si Tatil
tiu.
195
Care vede
in
CAnd? Atunci cAnd toate goale [vedite] 9i ardtate vor sta de fatd. $i
atunci, mai vArtos vei fi sldvit.
Iar cind
lor.
ascunss 9i
roagi-te
Regi 4,33
Griirea de multe este bArfirea - adicd a cere ceva din cele pimAntegti:
slavi, bogdlie, biruinld. Iar graiul rugdciunii tale sd fie neinsemnat in cereri,
ca gi cel al pruncilor. Deci, tu, nu fi bArfitor.
lirr,l
I
(6, 8)
Matei 6, 32
i In editia de la 1805, h
loc
de,,ili
va
rispliti
se gdsegte,,ifi va
intru aritare".
'ie",
in ascuns", adici nevazut.
6 in edilia
de la 1805, in loc de ,,ili va rispliti
intru aritare".
'ie",
5
vi
rispliti fie
se gesette
i
I
6, 9': Deci,
voi,
aga
vi
(6, 9")
9D:
cu
indrizneali
se
9i Judecata.
,,Cea spre fiinfi", adicd cea indeajuns spre fiinla [fiin]areal 9i starea
noastri. Deci, tu, leapddi grija cea pentru a doua zi!
Inci gi Trupul lui Hristos este,,Piine spre fiinfi", cu care ne rugim
ca fird de osAndd si ne impirtdgim.
5, 12:
nostriT
(6, 12) Psalm 31, 6 / Pilde 28, 13 / Sirah 18, 12;2a, t2l Matei78.21 / Luca 11. 14
Fiindci gi noi gregim, ne rugim sd ,,ne ierte noui", insi aga va ierta
[Domnul], precum gi noi iertim. Iar daci suntem pomenitori de riu, nu
ne va ,,ierta noui", cdci Dumnezeu, avAndu-md pe mine pildd, ceea ce fac
Versetul tAlcuit din edilia 1805 este: ,,$i iarti-ne noui datoriile noastre, precum si
noi iertim datomicilor nogtri", cu urmitoarea ir.rsemnare: [1805] ,,Datorii,, nurnegte
aici gregealele, fiindca datorie este ti gregeal4 ca aceea care face vinovat pe om, precum
;i datoria. Deci rugAndu-ne pentru iertarea lor, ne aducem aminte de ele 9i smerindu-ne,
ne zdrobim cu inima invali inci 9i chipul prin care vom putea si-L induplecim pe
Dumnezeu - adici iertind gi noi celor care ne gregesc, cd pe acettia i-a numit ,,datornici"
(dupi Zigaben).
.s.
Caprtolul6
ly
ispiti
(6, 13") Deuteronom 13, 3 / Judecttori 2, 221 3 Regiz2,22l Psalm 50, 13; 118,39 /
lsaia 28, 19 / Matei 26,411 Lucal7,4l loanl7,l5l2PetN2,9 / Apocalipsa 3, 10
lmpirifia
fiindci
i3')
Paralipomena 29,11
voui Thtil
lhtil
vostru
vi
6, 15; CAnd
si
se arate
17
) Rrlt3,3 I Ecclesiastul 9, 8 /
Daniil
10, 3
se
tt
Capitolul 6
198
Inci prin ,,untdelemn" se inlelege gi milosteni4 iar ,,cap" a1 nostru Hristos, pe Care se cuvine a-L unge cu milosteniile. lar ,,fala" - adici
simfirile - [se cuvine] a Ie spila cu lacrimi.
5,19-21.: Nu
vi adunafi comori
(6, '19) lacov 5.2-41 Evrei 13. 5 f6. 20) Siiah 29, 14 / Matei 19, 21 /
Luca72,21,33 I TTimotei 6, 19 / 1 Petru 7,4 (6, 2'1) Lsca 72,34
(5
fi
9i inima
voastri".
Aici Cuviosul Petru Damaschinul ne invafi: ,,Tuturor Ii se cade sd fie fdri griji 9i
linitteasci dupi Dumnezeu; Iie in parte, ca cei din lume, ca sd vini pe incetul Ia
h;elepciune gi Ia cunogtin;a duhovniceascd, fie in intregime, ca cei ce pot si se opreasci
de la toate, ca sd aibe toati grija sd placi lui Dumnezeu. fi Dumnezeu va yedea hotdr6rea
lor 9i Ie va dirui odihna duhovniceasci gi ii va face sd ajungd si mediteze (sd cugete) [...]
spre a dobAndi frAngerea negriite a sufletului gi a se face siraci cu duhul" (Filocaiia
romdneascd, vol. 5, Cei ce uor sd se uadd pe ei iryipi in ce stare se afld..., ed. Humanitas,
r0
sA se
:fiF
'* _:qir
6, 24':
Capitolul6
IL!.a\6,73 |Romani
5, 15
/ Iacov 4,4
|l
19q
loan 2,15
se va
giluimamona'
(6,216)Lttca75,13lRomani6,15/lacov4,4t7toal
2,15
ce
petrecind
de oameni, milostivi, hdelung rdbddtoare gi, simplu vorbind, poart: in sine aproape
toate insuglrile dumnezeiepti. Dar, despirfindu-se de El;i lipildu-se de cele materiale,
sau se face dobitoceasci, ca una ce a devenit iubitoare de plicere, sau sdlbatrca, razboindu-se cu oamenii pentru acestea. (53) "Lume> numegte Scriptura Iucrurile materiale; iar
lumegti sunt cei ce zibovesc cu mintea h acestea" (Fi /ocalin ronrineascd, voL 2, A doua sutd
a capefelor despre dragosf.,, capetele 51-53, ed. Humanitas, Bucuregti, 1999, p.78).
12
De Ia cuviosul Isaia Pustnicul invdfim: ,,Mamona este semnul a toatd Iucrarea
lumii acesteia. $i de nu o pirise$te omul pe aceast4 nu poate sluji lui Dumnezeu. lar
slujirea lui Dumnezeu ce este, daci a nu avea ceva strain in mintea noastri cand ll
binecuvintim pe El, nici vreo plicere cAnd ne rugdm [-ui, nici vreo rautate cand li
cantim Lui, nici vreo uri cind ne inchindm Lui, nici pizma rea care ne tulburi c6nd rre
preocupam de El, nici plAcere urati in midularele noastre cind ne aducem aminte de
El? Cdci toate acestea sunt ziduri intunecate, care inconjoari nenorocitul suflet, de nu
se poate ruga h chip curat lui Dumnezeu, avAndu-le acestea intru el" (l'iltualis romintascd,
voL 12, Cttudntul XXV, cap 1, ed. Harism4 Bucuregti, 1991, pp. 190-191).
t3
ln edilia de la 1805, aici avem: ,,nu vi griji;i cu sufletul vostru ce vefi minca,
nici cu trupul vostru cu ce vi vefi imbrica".
200
Capitolul
(,
SFA\]U-I-TEOFILACTARHIEPISCOPULBUT-CAR]I]
imbrrcimintea?
,r5. r-50)
pc suflei
Luca 12. 23
Iov 38,
1/
un
cot?
Capitolul5
201
i;;r-i.'il1',:,';,lit l,T"ll,i,illr::ijll;
pufin credinciogilor?
(6. J0)
Matei 16.
/ Luca 12.
2E
Iinvergunat].
ln edilia de la 1805, in loc de ,,vi ingrijili", se gisette ,,vi grijifi".
ln parafraza sa Ia Sf6ntul Macarie Egipteanul, Sfintul Simeon Metafrastul scrie:
,,Fiecare dintre noi, pe cAt de mult se va invrednici prin credinti 9i sarguinta sa fie partag
al Duhului Sfant, tot pe atat se va sldvi h ziua aceea gi cu trupul lui. Caci ceea ce a
adunat inlduntrul sufletului, atunci se va descoperi gi in afard de trup. Pild4 zice, o
avem la pomi. CAnd trece iama gi soarele strdlucette mai lumhos ti mai putemic, iar
vdntul adie, aceia odrislesc in afari gi se imbraci cu frunze, cu flori gi cu roade, ca gi cu
un vegmAnt. Asemenea gi floarea ierbii risare in acea vreme din pdmAnt gi pemantul se
acoperi cu ea gi se irnbraci cu ea ca gi cu un vegmAnt mdrel". Apoi, SfAntul Simeon,
asemuind in chip duhovnicesc puterea prirniverii asupra firii, spune despre lucrarea
intru Duhul a drepfilor: Primivara duhovniceascd ,,va imbrdca pomii goi cu slava pe
care au avut-o mai intdi ascunsd iniuntrul trupului. AFa se vor slivi gi acegtia prin lumina
negrditd, care este incA de acum in ei, adicA prin puterea Duhului. Aceasta le va fi atunci
ve9m6nt, mAncare, bduturd, veselie,bucurie gi peste tot viafi vegnicd" (Filoc alia romineascd,
vol. 5, Despre rugdciune, cap 61., ed. Humanitas, Buculegti, 2001, pp. 307-308).
r"
ln edilia de la 1805, in loc de ,,cu mult mai mult", se gasegte ,,cu mult mai vartos".
rT
t8
CapitoLul 5
7, 10-11/
gol de toat; virtute4 din pricina intAlnirilor neincetate gi a imprdptierii din mAudrie,
ciutind alte ti alte pricini pentru acestea, e cu adevirat cizut de la bine, din pricina
acestei nepeseri gi lucrdri" (Filocalia romineasc4 vol. 10, Cuaintul XXII, ed. IBMBOR,
Bucuretti, 1981, p. 118).
:'?in edilia de la 1805, aici avem: ,,Drept aceea, nu vi griiifi de ziua de mAine, cd se
va grili de sine".
203
Ceprrolur- 7
Sfkrpitul predicii de pe mtmte. ludecata semenilor, Puterea rugdciunii.
Calea mkntuirii pi a pierzdrii. Ferirea de proorocii mincinopil
7, 1: Nu judecali, ca
si nu fifi ludecali.
Codnteni
4, 5
/ lacov
4, 11
(7, 2)
losta7,25 | Judecitori
Plingeri
3, 39-40
striin
204
Capitolul
cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul siu piine,
ii va da piatrd? (10) Sau de-i va cere pegte, oare el ii va da tarpe?
7, 9-10: Sau
oare el
Capitolul T
7 , 11: Deci, daci voi, rii fiind, gtili sn dafi daruri bune fiilor vogtri, cu cAt
mai mult Thtil vostru Cel din Ceruri va da cele bune celor care cer de Ia El?
11
Aratd pe scurt calea cdtre fapta bund, cici noi oamenii din sine cunoattem ceea ce se cuvine. Deci, daci voie;ti sd fi se faci bine, fi bine; iar
daci voiepti si fii iubit de vrdjmagi, iubegte Fi tu pe vrdjmagi, pentru cd gi
Legea lui Dumnezeu gi Proorocii spun aceleapi lucruri pe care 9i legea
fireascd ni le rAnduiegte noui.
, 13: lntrali prin poarta cea strimti, ci largi este poartas 9i
calea care duce la pieire 9i mulfi sunt cei care o afli5.
7
lati
este
Numegte ,,u9i strAmti" ispiteie, atAt cele de voie - cum este postul gi
celelalte nevoinle -, cAt 9i cele fdrd de voie - precum sunt legdrile gi gonirile
[prigonirile]. Dupi curn un om grosT sau care are o povard nu poate intra
printr-o ugi strAmti, tot astfel nici cel cu trai desfitat sau bogat - ci acettia
numai prin ,,cea largi" pot intra. $i, vrAnd sa arate cd stramtorarea este
vremelnicd gi lirgimea trecetoare, le-a numit,,u9i" gi,,cale". Cici prin
,,u9i" - adicd prin pdtimirea cea rea - trece cei ce rdu pdtimegte, precum
trece prin desfdtare, ca pe o,,cale", cel care se desfdteazd. Deci, de vreme
ce amAndoud sunt vremelnice, se cuvine pe cea mai buni sd o alegem.
206
7,
oi, iar
Capitolul 7
Faptele Apostolilo! 20, 29 / 2 Corinteni 11, 151 7loan 4,7 (7,16.) Matei7,2O I Lluca 6, U
Mcleni sunt ereticii gi amdgitorii gi de aceea zice: ,,Piazili-vir." Ci acegtia
pun inainte cuvinte bune gi f5jdrnicesc Iaratd] via]d cinstiti, gi ,,inliuntru"
este undila IvAnarea].
,,Haini de oaie" este gi blAndelea pe care o arat5 unii, prefecandu-se,
ca sd miguleascd 9i sd ingele; dar dupd ,,toade" se cunosc - adici dupd
fapte 9i dupd viala lor. Cdci, chiar de se gi fi;dmicesc acegti4 aceasta o fac
pentru pulind vreme, iar celor ce iau aminte le este vdditi ingeleciunea lorlr.
Capitolul T
7, 18: Nu poate pom bun si faci roade rele, nici pom riurs si faci
(7, 18) Matei7z,321 Luca 6, 43 / Iacov 3, 11-12
roade bune.
Cat este,,putred", nu poate, iar dacd se va schimb4 atunci va putea.
Vezi ci n-a zis ,,nu va putea", ci ci atAta vreme cat este,,putred", nu nagte
[odrdslegte],,roade bune"16.
7 , 19-20: Iar orice pom care nu face roadi buni se taie 9i se arunci
foc. (20) De aceea, dupi roadele lor ii vefi cunoatte.
in
(7,19) Matei 3,10 I Luca 3, 9 / Ioan 15, 2-6 (7, 20) Luca 6, M
tlO
/ Faptele
Apostolilor
19, 13 /
Aici
208
Capitolul 7
l
I
(7, 24) Lnca 6, 47-48 (7,25) lsaia 4,6 | Matei 16, 18 / Luca 6, 48
IL
Tatilui Meu Celui din Cerwri." (Matei 7,21); ti iardti ,,Cel ce Mi iubegte pe
Mine pizegte poruncile Mele" 9i celelalte (lodx 14, 15). (5O Tot scopul poruncilor
Mdntuitorului este sA slobozeasca mintea de necumpitare 9i de uri,9i si o ducd la
dragostea Lui, gi a aproapelui, din care se nagte in mod efectiv lumina sfintei cunottinle"
(Filocalia romineascd, voI. 2, A patra sutd a capetelor despre dragoste, capetele 55-56, ed.
ce face voia
.....
.:!
n:!
N,lA',rEI
C,rpitolL,l
209
28,
t8 I lezechiil 13,
11
/ l.uca
6, 49
Nu a zis: ,,asemina-l-voi pe el", ci ,,asemdna-se-\,a el insugi ncblrnului". Adici, cel care crede, dar nu lucreazd [nu facc faptele credinfei],
acesta este cel care zidegte ,,pe nisip", adicd pe putreziciurrea lucrurilor gi
pentru aceasta gi ,,cade", din pricina ispitelor. Iar cAnd il ,,izbegte" pe el
ispita, cade cu ,,cidere mare". Insi dintre cei necredinciogi nimcni ur.r
,,cade", fiindci ei intotdeauna zac jos [a pimAnt], ci numai cel crcdincios
,,cade". $i de aceea este,,ciderea mare", cici creltin fiind, ,,cade":r.
7,28-29: Iar cAnd Iisus a sfArgit cuvintele acestea, mulfimile erau
uimite de invilitura Lui. (29) Ce ii invita pe ei ca Unul Care are putere,
iar nu cum ii invifau cirturarii lor.
o.,s)pitd"!,|t',;Y,:H,1';'^ii,illl':,iii;!;!"'i\i'?l!:i:11
Pentru pilda celor ce-gi zidesc casd, Dionisie din Fuma ne c1i urmdtorui izvod:
,,Hristos, ti dinapoia Lui ApostoJii, pi dinaintea Lui doi oameni, unul bitrirr ti celilalt
tindr, ;i amAndoi ascultdndu-l- cu luarc aminte. fi mai incolq iarigi b.itranrrl rugin.lrr se
induntru, intr-o pepteri, pi imprejuml lui desfrinate 9i algi oameni, trig.indu'l rlt' h.rine;i
diavolii il sdgeteazi. Fi iard;i tanirul, mincind gi bincl cu femci la masi, pi tlt'monii
ba$corinduJ" (Erninia picturii brzantine, ed. cit., p.125).
22
' in Vechirrl Testament, aceasta vestire prooroceasci este foarte des intahrti, nun r.ri
la SfAntul Prooroc Isaia regisindu-se de mai mult de,l0 de ori (.lsriirr 7,7;18,1;21, tt; 30,
15; 37,21 etc).
Adeseori MAntuitorul Hristos a vestit poruncrle Sale pritr cuvinteLe acestea (I laici
5, 41; 19, 9; Ltrcq 77, 9; 76, 9; loart 8, 58; 10, 7; 13, 20; 11, 12).
2r
210
Capnolul
Se
se
de
Pantru certarea apelor. Pantru cei indrdciti, ni cdrora draci au intrat in turma porcilor" .
'?ln editia de la 1805, in loc de,,daci voie9ti,,, se gasegte,,de vei vrea,,.
3
in edgia de la 1805, in loc de,,intinzind", se gdsegte ,,tinz6nd,,.
4
in edilia de la 1805, h loc de,,arati-te preotului 9i adu darul pe care l-a rinduit
Moise, spre mirturie lor", se gAsegte ,,de te arati pe sinefi preotului gi du darul pe care
urmeze_.
mirturie lor".
ffi
'
"#*":
si
zicind
Capitolul8
21,'l
tirnidui
Capitolul
?12
RI
EI
(.c.1.2)inrerepciunelit;ij'i::?'1tr,?"ilr|'riii)i;i;i,1;!i'i
N-a spus cd mulgi din altc neamuri ,,se vor odihni", ca si nu-i impungi
pe iudei, ci acoperit a zis,,de la risirituri 9i de la apusuri". $i a pomenit
de Avraam, aritAnd ce nu este potrivnic Legii Vechi.
SpunAnd, ,,intunericul cel mai din a(artr" , arati ci este gi unul mai
dinliuntru, care este mai u9o4 cici sunt trepte gi in mr.rnci [in caznele iadului].
Iar ,,fii ai impiriliei" ii nume;te pe iudei, ceci citre acegtia sunt [s-au
fdcut] figiduinlele: ,,Israil este fiul Meu, intAi-niscutul Meu" (lepire 1,22).
$i a zis Iisus sutagului: Du-te, fie fie dupd cum ai crezut. pi s-a
(3, 1.3) Matei 9, 29 / Luca 7, 10
insdnitogit sluga lui in ceasul acelall.
Dintru aceasta, cA numai cu cuvAntul a tdmdduit, a aritat ca adeverat
;i ceea cc a spus despre iudei, anume ci s-au lepddat afard [vor fi arunca]i]
clintru lmpirdlra Cerurilor.
B, 13:
43, 15)
Matei 9, 25 / Marcu
1,
31/ Luca 4, 39
in loc de ,,gi s-a insinitogit sluga lui in ceasul acela", se giintorcindu-se sutagul in casa sa intru acel ceas, a aflat pe sluga sa sdnitoasi".
r?
in edi;ia de la 1805, in loc de,,ii sluiea Lui", se gdsegte ,,le slujea lor".
segte ,,9i
,5.:ir.-
LAMATEI
Capirolut8
2tl
firi
::iljiU?
B":i',1
j.iil'lT
j,
[cdrturar] semnele cele multe, socotea [credea] ci lisus aduni bani dintrr-r
si adune gi cl. lar I Iristos, irrtimpinincl
cugetul acelui4 impotrivi ii rdspunde: ,,Socotegti ci de-Mi vei urma Mie
vei aduna bani? Nu vezi cd sunt firi casd? $i cel ce-Mi urmeazi Mie,
dator este a fi intru acest fel". Iar [Domnul] zicea aceasta ca si-l plece pe
acela si se schimbe din socoteala sa [cugetul siu] 9i si-l urmeze Lui. Dar
el [cdrturarul] se duce.
Unii zic ci ,,vulpi" gi,,pdsiri" ar fi demonii, deci ii spune: ,,Dernonii
intru tine se odihnesc, iar Eu nu am odihn.i in suflctul tiu".
acestea gi se sArguia sd-I urmeze, ca
mi duc ai si ingrop
(E, 21)
in edi;ia de la 1805, in loc de ,,Te voi urma", se gisegte,,voi si merg dupi Tine"
'' in edilia de la 1805, in loc de,,Vino dupi Mine", se giselte ,,Urmeazi NIie".
13
214
Capitolul
era acel tati. $i aritati este aceast4 din cuvAntul: ,,Lasi morfii", adicd pe
cei necredinciogi. ,,si-gi ingroape morlii lor".
Iar daci acela n-a fost slobod [nu i-a fost ingdduit] nici sd-gi ingroape
tatdl, vai celor care se intorc la lucrurile lumepti, dupd ce s-au cdlugdrit!
8, 23-24:
furtuni mare
iar El dormea.
(8, 23)
Marcu 4, 35 / Lu.a a,22 (8, 24)Psalm 43, 25; 106, 25 / Marcu 4, 37 / Luca 8, 23
pe ucenici i-a finut, ca sd vadi minunea pi ii lasi a se invdlui de
Numai
,,vifor", ca si se iscuseasci intru a ribda ispitele gi ca prin minunea aceasta
mai mult sd creade ei.
Iar E1 doarme, ca temAndu-se ucenicii, si'gi cunoascd neputinfa lor gi
sd-L roage pe 81. Pentru aceasta zice:
8,25-26": Si venind ucenicii la El, L-au degteptat zicAnd: Doamne,
mintuiegte-ne, ci pierim. (26) Iisus le-a zis: De ce vi este fricit6, pufin
(8, 25) 2 Paralipomena 20,12 / Cantara CAndrilorS, S /
credinciosilor?
Sirah 1, 27 / Matei
lt
30 /
doi demonizati
, 28" ) M^rc]i 5, 7-2 / L]uca 8, 26-27
La cei care se indoiau in corabie - zicAnd ,,Cine este Acesta, ci 9i
vAnturile si marea asculti de El?" - vin dracii propovdduitori.
(
,,furtuni mare
s-a
ridicat pe mare",
se
gisegte ,,vifor
ficut in mare".
in edi;ia de la 1805, in loc de ,,De ce vi este frici", se giseite ,.Ce sunteli infricosati".
mare s-a
16
l.:-;4:.
!r'
:
i..iu:t
.i'
{i
'
Capitolul8
Iar dacd Marcu gi Luca zic cd numai unul era cel ce avea legheonul
flegiunea de draci], sd inlelegi ce, acela era unul dintre acegtia doi, poate
cel mai vestit (Marcu 5,1-2; Luca 8,26-27).
$i insugi Domnul a venit la dAngii pentru ci, groaznici fiind, nimeni
nu indrdznea a-i aduce pe ei [a DAnsul].
8,28b: Care iegeau din morminte, foarte cumplifi, incit nimeni nu
(8. 280) Marcu 5. 3-5 I Ltca 8.25-27
putea si treaci pe calea aceea.
Petreceau in morminte, pentru ca dracii voiau sa punA acest fel de
socotealA [sd se creadd] ci sufletelor celor ce mor se prefac in demoni lucru care nici nu poate a-l cugeta oaregcinelT. Cdci sufletul iegind, nu
petrece IrdmAne] in lume, intrucAt ,,sufletele drep]ilor sunt in mAna lui
Dumnezeu" (lnfelepciune 3,'L; Ecclesiastul 9,1), iar ale picdtotilor pleace ti
ele, dupd cum [il vedem pe] al bogatului [nemilostiv] (Luca L6,79-37).
lui
I,
t*'n
?rt.ti;.jtirY;il? l3,t)T*:3 31
Dracii au cerut aceast4 pentru c4 inecAndu-i pe porci sd-i scArbeascd
pe stdpanii lor gi astfel s; nu-L primeasci pe Hristos. Iar Hristos ii slobozegte pe draci, aritAnd ce fel de amirlciune [cAtd vrdjmdgie] au asupra
oamenilor gi ci, de ar fi avut ei putere gi nn ar fi fost oprifi, mai rau decat
porcilor ne-ar fi ficut noud. Ci El [este Cel Care] ii pdzegte pe cei care se
indricesc, ca sd nu se omoare pe sine [si nu-gi ia via]al.
Adici,
lipsit de temei.
chinuiegti", se gisette ,,si ne muncetti pe noi".
r" in edilia de la 1805, in loc de
,,trimite-n", se gdsette ,,di-ne noui voie str ne
ducem".
17
Caprblul
216
8, 32b-34:
$i
iatA,
toati turma
s-a aruncat de pe
in mare 9i a pieritr'r
Marcu 5. 13 / Luca
8. 33 (8. 33)
Marcu 5. 14 / Luca 8. 34
20In
cdilia de la 1805, in
lc
de,,a pierit",
se
:17
Cepnorul 9
Vindecaren sldbdnogului din Capernaum. Matei. Ucenicii hti loan Btttazdtorul.
Fiica lui Iair ;i t'enteia bolnauii, Doi orbi pi un mut. Srceri;ul
seccrdtoriil
9, 2b:
9, 3-5: Dat unii dintre cirturari ziceau in sine: Acesta hulegte. (4) $i
Iisus, gtiindl gAndurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetafi rele5 in inimile voastre?
(5) Cici ce este mai lesne a zice: Iertate sunP picatele tale, sau a zice: Scoa-
li{e
9i
umbli?
(9,-l)Levitic24,11/Marcu2,6-7lLucas,21';7,19 9,1)Ps.Im139,2/
s,22lloan2,24
t*"
"
Se
?;,,rt.#:
:;
i {t ;!,,Yr:::il: 11,,llil 3. ll
ci este nllucire. Incd 9i
dupi El.
9i cu Ioan, ci
11, 19
Capiiolul
21q
Mlrcu
2, 17
Tii
ce noi gi
nu postesc?
(9,1q Marc'u2,781 Luca 5, 33
Ucenicii lui Ioan, pizmuind slavei lui Iisus, ii imputeaz; [il intreaba
cu reprog] de ce El nu postette. Cdci poate nu se dumireau cum biruiegte
patimile fird nevoinld, lucru pe care Ioan nu l-a putut. [$i au indriznit ei
acestea], pentru ce nu gtiau cd Ioan era simplu om gi, din fapta bund drept, iar Hristos Insugi era fapta cea bund, ca un Durnnezeu.
9, 15: $i Iisus le-a zis: Pot, oare, fiii nunfii si fie trigti' citi vreme
mirele este cu ei? Dar vor veni zile cind mirele va fi luat de la ei 9i
bucurie"
,,Vremea de acum, pAni cAnd sunt Eu cu ucenicii, este dc bucurie".
Cd,,mire" Se numegte pe Sine insugi, ca pe Cel Ce a logodit cu sine
Sinagoga cea noud IBiserica], dupi ce a rnurit cea veche.
Iar ,,fii ai nunlii" ii nurnegte pe Apostoli, zicdnd: ,,Dar va t eni vremea
cAnd, dupi ce Eu voi merge la Patimd gi Md voi inil|4 \ror posti in foame
gi in sete, fiind gonili [prigoni]i]". Iar Domnul, aritAnd cd ucenicii incd nu
sunt de sdvartit IdesdvArgifi], spune:
9,16-17: Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haini veche,
cici peticul acesta, ca umpluturi, trage din haini 9i se face o rupturi gi
mai rea. (17) Nici nu pun oamenii vin nou in burdufuri vechi; altminterea
'in
se
giseFte,,si se jeleasci"
Capitolulq
1 6
Matcu 2, 2l I Luca
5, 36 (9, 77 )
Marcu 2,
22
I Lttca 5, 37
ti
iati o femeie
9,20-22: $i
(9,
l0) Leviric
(9,
Femeia n-a venit pe fali, fiind necurat5 din pricina patimii gi temendu-se ca nu cumva sd fie opritd (Leaitic 15,19-25). qi macar deti socotea
[credea] cd se va tiinui de El, insi nddSlduia ci va dobAndi sinitate, gi
numai de se va atinge de marginea hainei Lui, ceci aceasta este ,,poala".
Iar Mintuitorul o videgte nu ca gi cum ar fi poftit slavd [pentru Sine], ci ca
sd arate credinla ei spre folosul nostru gi ca si se incredinleze gi mai-marele
sinagogii.
in edigia de la 1805, in loc de ,,va fi vie", se gasette,,va invia".
in edilia de la 1805, in l<rc de,,cu scurgere de sAnge", se gdsette,,intru curgerea
s6ngelui".
'r ir.r edigia de la 1805, in lm de,,Numai si mi ating de haina Lui 9i mi voi face
sinitoasi", se gAsegte ,,Numai de mi voi atinge de haina Lui, mi voi mAntui".
r'r
tr
Capitolulg
221
SfAnta Tradilie ne spune despre aceasti femeie cd a devenit monahie, iar numele
siu este Veronic4 fiind priznuiti in fiecare an in ziua de 12 iulie (vczi Sinaxar orlodox
general
in edifia de la 1805, r'ersetele 23-2.1 sr.mt urmetoarele: ,,$i lisus viind in casa
boierului 9i vizAnd fluieritorii gi mulfimea gilcevind, a zis: Fugifi, cici n-a murit
fecioara, ci doarme. Si i9i 16deau de DAnsul".
Capitolul9
gi
13 (9, 30')
Matei 8,
si
gi
pentru smerenia
Sa"
Cd pretutindenea ne
invali
ca
smerit se cugetAm.
/ Luca
E, 56 /9, 3?)
mitori L-au vestit. Iar dacd [Domnui] se arate in alt loc, griind: ,,Mergi gi
propoviduiegte slava lui Dumnezeu" (Marcu 5,19), nu este nimic impotrivi,
cdci voiegte sd nu spund
(33) $i,
de
mini
si fecioara".
I()c de ,,a
luat-o de
mini
ii
legase diavolul
Capitolul 9
in Israil.
(9. 33b)
Matei 9,
/ Luca 11, 14
riticite
(9, 36)
Numeri
27, 17
/ Zaharia 10,
2/
Marcu
6, 34
turmi.
rT
221
Caprtolul9
intru Israil20.
Iar ,,Domnul secerigului" este insugi Hristos, ca Cel Care este Domn
al Proorocilor gi al Apostolilor. 9i aretatA este aceasta de aici, Ianume] ci i-a
ales pe cei doisprezece firi a Se ruga lui Dumnezeu. Cd auzi [ce zice mai
departel:
:'r
CAPTToLUL 10
Chemarea Apostolilor pi
10, 1: ChemAnd la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Sii, le-a dat lor
putere asupra duhurilor necurate, ca si le scoati ;i si timiduiasci orice
boali 9i orice neputinfi. (10,'1) Marcu 3,14lLuca 5, 13;9, 1/ Faptele Apostolilor 16, 18
Alege ,,doisprezece ucenici", dupd numirul celor douisprezece sem\nJii (Apocalipsa 7, 4-8; 21,12) 9i, dAndu-le ,,putere", ii trimite, mdcar ci
erau pulini - cici ,,pulini" sunt cei care cildtoresc pe ,,calea cea strAmti"
(Matei 7, 14). $i ,,le di lor putere" si faci minuni, ca prin minuni
spdimAntAnd, plecafi sd-i aibd pe ascultitori cetre invilituri.
1, 13
rln
Capitolul
SFAN
10
L-
L TEOFI LACT
ARHIEPIscoPUL
BU
LCA
RI
EI
degrabi mergefi citre oile cele pierdute ale casei lui Israil. (/) $i
mergAnd, propoviduifi, zicind: S-a apropiat lmpirltia Cerurilor.
(6) ci mai
(10, 5) 4
11
Adici, dintru
18,3r,
r'..tlll;?li"t'1""]?.]'riY:::1.1"'.1ilii,'i'i'l;l;Ii3. i3
I in edilia de la 1805,
Capitolul 10
este
in el vrednic
se gesette ,,acolo
si petrecefi"
10,16": latd Eu
vi trimit
l;fl*"trr.,
10,76b:
ca
rr
Capitolul
10
De voiegte bani cel care te prigonette, dA-i. De voiegte cinste, di-i cinste, ca
sd nu aibi pricind lde rautate]. Iar daci ifi ia credin]4 pdzegte-firapul tAu!
$i-i trimite pe ucenici nu numai citre iudei, ci gi citre neamuri, zicAnd
,,intru mirturie lor qi limbilor", adicd intru mustrarea lor ci nu cred.
$iveli h urAfi de tofi pentru numele Meu; iar cel ce va rdbda pAni
( 10, 22 , Daniil 72, 72 I Zahaia 72, 3 I Lvca 2'l , 77
in sfArgit acela se va mintui.
Le zice ci vor fi ,,urAfi de tofi", adicd de muf i, pentru cd nu-i urau
tofi, ci erau gi unii care primeau credinfa
Iar,,cel care va ribda pAni in sfArgit", gi nu numai la inceput, acela se
1-0,22:
se gdsepte
,,griiifi".
Capitolul 10
SFAN]
tJ_L
IIJLL
ll
--,,'r';,'-,a$ -
ul
10
|d-te, cd pAnd cAnd vor fi ucenici, vor fi mai prejos decAt dascilii. Iar dacd
se vor face mai presus, de aici Idin acea vreme] nu mai sunt ucenici. Precum
gi ,,sluga", pAni cAnd este slugd nu este ,,rnai presus de stipAnul siu".
(1a'2s')4Resi1'2tYiii:?;il].Yiill?':;::,'';;','t:::liiij;ii
232
Capitolul
10
vi
iaduluil2'.
lLr
(10, 3'1)
L'uca72,7
tl
Clpitolul
10
233
/ 2 TimoleiT,S;2,'12/
c-le
Sus.
leapidi nu
cA acesta se leapddd
5l
10, 35)
(10, .3til
:1
[1805] ,,Mirturisi-voi 9i Eu intru el" arati ci omul mirturisegte dir.r puterea lui
Hristos, fiind indemnat de cunottinta 9i lucrarca lui cea buni (drrpi Zigaben).
:i Durnnezeiescul Ioan Scirarul ne invafi aici: ,,N-am venit, zict Domnul, si aduc
pace pe piment ti iubirea pirinlilor fafi de fii pi a fralilor fali de fralii care se hotiriisc sd
nu-N,li slujeasci N{ie, ci lupti 9i sabie; adici si despart pe iubitorii de Dumnezt u de
Capitolul
10
10,37: Cel ce iubegte pe tati ori pe mami mai mult decAt pe Mine
nu este vrednic de Mine; cel ce iubegte pe fiu ori pe fiici26 mai mult
decAt pe Mine nu este vrednic de Mine.
(10, .l7)
din iubirea fatd de El" (Fllocalia ronfineascd,vol.9, Cutdntul II: Despre despdtinire,
cap 22, ed. IBMBOR, Bucuretti, 7980,p.721.
in edilia de la 1805, in loc de ,,pe fiu ori pe fiici", se gisette ,,pe fecior ori pe fati".
'?6
r7
in editia de la 1805, aici avem: ,,Cela ce gi-a aflat sufletul siu il va pierde pe el. $i
cel ce gi-a pierdut sufletul siu pentru Mine, il va afla pe el".
r3 SfAntul Isaac Sirul, la intrebarea,,Ce inseamnd si se lepede cineva de sine?",
rispunde dintru infelepciunea lucririi: ,,Precum cel ce s-a pregitit si se suie pe cruce nu
mai line in cugetarea sa decit gAndul morfii 9i pomette ca un om ce nu se gindepte sd
mai aibi vreo pirticicd din viala veacului acest4 aga e gi cel ce vrea sd implineascd ceea
ce s-a spus. Cici crucea este voirla care e gata sA primeascd orice necaz. $i cAnd a voit si
ne invefe iarigi de ce trebuie sd facem ag4 Domnul a zis: "Cel ce voieFte sd vietuiasci in
Iumea aceast4 se va pierde pe sine din viata adev5ratd; iar cel ce se pierde aici pentru
Mine, se va afla pe sine acolo,, (Matei 16,24l. Acesta e cel ce pd9ette pe calea crucii 9i-9i
pune pagii sii pe ea Cel ce se ingrijegte de viata aceast4 s-a pierdut cizdnd din nidejdea
prin care a pomit, spre suferirea necazurilor. Pentru cA grija aceasta nu-l lasd sa primeascd
necazul pentru Dumnezeu, cil atrage pe incetul din siiruirea in el ;i-l scoate din mijlocul
luptei pentru viata cea fericitd gi face si creascd in el gAndul acesta, pini ceJ biruiepte.
"Dar cel ce-;i pierde sufletul sau pentru Mire, in cugetarea s4 din dorul de Mine, se
pistreazd nevinovat ti nevitimat pentru viata de veci',. [... ] 9i si itii cd afli viala vei;nici
ce se nagte
iffiF;r,"
Capitolul 10
vi
('10'40)Matei78'5tt""';','.lll:i?;f 'tii"ilJiii,T;ti;l?rT,i
Ca si nu spund cineva ci n-a dat din pricina sirdciei, spune: ,,$i numai
un pahar cu apd rece sd-i fi dat, pentru ce este acela ucenic al Meu. [chiar]
9i numai pentru aceasta vei lua plati".
,,Pahar cu api rece" se cheamd cd ,,dA" 9i cel care il invald pe cel care
se aprinde de focul mAniei gi al poftelor gi i1 face pe el a se numi ,,ucenic"
al lui Hristos. [$i cu adevirat] nici acesia ,,nu-gi va pierde plata sa".
atunci cdnd dispretuietti viata aceasta" 9i cand intri in lupta pentru pregAtirea aceast4
sunt dispretuite in ochii tii toate cele socotite dureroase 9i pricinuitoare de necaz. Cici,
cAnd mintea se pregdtette astfel, nu mai are luptd, nici necaz in vremea primejdiei de
moarte. De acee4 trebuie si ttii cu dinadinsul ci de nu va uri omul viafa lui in lume din
dorinJa vielii viitoare 9i fericite, nu poate rdbda nicidecum necazurile ti durerile de tot
felul, care vin asupra lui in fiecare ceas" (Filocalia ronhneascd, vol. 10, Cuuitrtul LXXXV,
ed. IBMBOR, Bucuregti, 1980, pp. 427-4281.
in ed(ia de la 1805, in loc de,,plati de prooroc", se gaselte,,plata proorocului".
'?o
r0 Cel care se va sirgui din tot sufletul sd pund in lucrare aceastd invAldturi va
ajunge sa poarte acel minunat ii puternic gAnd prin care mulli s-au sfinlit ,,To,ti se aor
rndrrtui, eu singur aoi pici".
2:
C,rptrorur 11
Tnmi;ii lui Ioan Botezdtorul pi mdrturia lui
timidui,
El se
llLl
ln edigia de la 1805, titlul capitolului este: ,,Pentru cei timifi de Iun la lisus. Pentru
faiseilor Si a cdrturailor cu copiii ce se jucau in firg. Pentru ticdlogia Horazinului
gi a Betsaitlei. Pmtru aceasta cd tnte sunt date Fiului Omului de Ia Tatdl. Pentru chemarea celor
asemdnarea
osteniti la odihnd" .
':ln edilia de la 1805, in loc de ,,Sfirgind Iisus de dat aceste
a
,,$i fost cAnd a sivirgit Iisus poruncind".
invillturi",
se gasegte
lAlcu
\1A1EI
CapikrlLrl
11
23t-
leprogii
curifesc 9i surzii aud, morfii inviazir gi siracilor li se bineves$i fericit este acela care nu se va sminti intru Mine.
se
teste. (6)
(11, 1) Lu<a 7,22 ( ll, 5) Psalm 21, 29; 38,72 | lsaia29,78--19;35,5 | Marc! 7, 37 I
Luca {, 18 / Ioan 2, 23 | 11, 6.j Isaia 6, 1,1 / Matei 26, 3l / Lucr 7, 23 / Romani 9, 33
N-a griit: ,,Spunefi lui Ioan ci Eu sunt Cel Ce vinc" ci, ca Cel Carc ytia
de ce i-a trimis Ioan pe ucenicii sii la El, le zicr': ,,Cele ce vedeli spunefi lui
Ioan, iar el pricin.i luirrd, mai mult va mdrturisi pcntru [despre] Mine,
inaintea voastri".
Iar ,,siracii" cdrora ,,li se binevestegte" slrnt Apostolii, ca unii care
crau ca nipte pescari, gi nebigali in seami din pricina simplititii lor; dar
,,siraci" sunt gi cei care aud buna-r.cstire, adici Evanghelia )i asculte pentru
mulfimilor
despre Ioan: Ce-afi iegit si vedeti in pustie? Au, trestie clitinati de vAnt?
17, 7:
Dupi plecarea
'ln
218
Crprtt,lul
11
llll Maleahi
3.
,,lnger" l-a numit li pentru viala sa cea ingereasci gi .rproapc ntm.rterialnicd pi pentru ci L-a vestit;i I--a propoviduit pe Hristos. Deci, intru
acest fcl a gitit calea Lui, propoviduindu-L pe El ;i botezAnd spre poc;intd,
cici dupd pociinte vine iertarea picatelor, pe care numai Hristos o d.1.
Si Hristos a grdit acestea dupa ce au plecat ucenicii lui Ioan, ca s;i nu li
se pari cd face spre harul aceluia,
Iar proorocia ce s-a zis este de Ia IProorocul] Maleahi (3, 1).
71,77': Adevdtat zic voui: Nu s-a ridicat intres cei niscuti din femei
(11, 11") Luca 7,28
unul mai mare decAt loan Botezitorul
Cu adeverire hotirdgte Domnul ,,ci nu este cineva mai mare decat
Ioan". Iar zicAnd ,,din temei", se scoate [se inliturd, se exclude] pe Sine,
cdci Ilristos era niscut din Fecioard, nu din femeie care a venit intru
impreunare de nunti.
17, 71e:
Impiritia Cerurilor
' in ediJia de Ia 11J05, in loc de ,,Da, zic voui, si mai mult decit un Prooroc",
sc
gdsegte
Capitolul
11
ceretti bunetdli -, iar aici <mai mic> sunt decAt el pi pentru ci s-a niscut
mai inainte de Mine gi pentru ci vi se pare voud [cd el e] "mai mare". Dar,
acolq nmai mare', sunt Eu"lo.
gi
se ia
11, 13)
$i aceasta are aceeagi urmare, pentru cd zice: ,,Eu sunt Cel Ce vine,
cdci toli Proorocii s-au plinit, ci nu s-ar fi plinit, daci n-ag fi venit Eu.
Deci, nimic si nu agteptali mai mult!"
r0Aici, SfAntul Maxim
pldcen" (Filocalia romAneascd., vol. l, Rdspuns acelora care se indoiesc de dumnezeiescul Botez intrebarea q III-a, ed Humanitas, Bucu regti,1999, pp.282-283).
tll
240
Capitolul
11,14: $i daci
11
l,
1.1)
il,
indemnAndu-i pe ei spre
71,18-19': Cici a venit loan, nici mincind, nici bind, gi spun: Are
demon. (19) A venit Fiul Omului, mancand 9i bAnd gi spun: Iati om
mancicios 9i biutor de vin, prieten al vamegilor 9i al picitogilor.
fl1,
18)
19b
ei1a.
) Pild,e a, 7 l L'dca 7, 35
Aceasta zice: ,,De vreme ce nici viala lui ioan, nici a Mea nu ve place
vou5, gi toate chipurile Ifelurile] cele de mAntuire le lepdda]i, atunci "drept"
Md arit Eu, Cel Care sunt "Infelepciunea". Cici cu ader.irat nu veli mai
avea ce spune, ci intru adevir vd veli osindi, pentru ci Eu pe toate le-am
in edifia de la 1805, in loc de ,,daci voifi si infelegefi", se gdsegte ,,de voifi si primili".
u in edilia de la 1805, aici avem:
,,Si s-a indreptat infelepciunea de la fiii sii",
r3
il'
Capitolul
11
2.11
Inlelepcitrn
Dupd ce le-a aritat ci El a fdcut toate cAte se cadea gi [cu toate acestea]
au rAmas nepoceiti, incepe, de aici [inainte] si-i mustre
11,21': Yai, fie, Horazine, vai,lie, Betsaidals
f11.21') Matei 10.15 / Luca 10.13
Ca sd infelegi ci nu din fire erau rdi cei care n-au crezut, ci [chiar]
dintru a lor voie, amintegte de Betsaid4 de unde erau Andrei gi Petru gi
Filip 9i fiii lui Zevedeu. Deci, nu din fire este reutate4 ci din voinfd, caci
dacd ar fi fost din fire, ar fi fost $i acestia rdi.
(11, 21')
Matei 10, 15 I
Llu.ca
ii numegte [socotegte] mai rii pe iudei decAt pe cei din Tir gi clin Sidon,
fiindcd cei din Tir gi din Sidon au cdlcat legea cea fireasci, dar iudcii gi pc cea
a lui Moise. $i aceia n-au vizut minuni, iar acegtia chiar vizAnd, au clevctit.
Iar,,sacul" este semn al pocdinfei, precum 9i,,cenuga" gi |irina
presArate pe capui celor ce plAng [jelesc].
77,23-24: $i tu, Capernaume: N-ai fost inilfat pAni la Cer? PAni la
iad te vei pogori. Cici de s-ar fi ficut in Sodoma minunilelB ce s-au ficut
in tine, ar fi rimas pAni astizi. (24)Dar zic voui ci pimAntului Sodomeir''
ii va fi mai ugor in ziua iudecifii decit !ie.
(11, 23)
r5
lsaia!4,121 Plingeri
2, 1
Horazinul este unul din oragele de pe malul Lacului Tiberiadei, in partea de nord
vest, ca la 4 kilometri de Capernaum. Betsaida (,,casa pescarului") este, cle ase'rrerrt:a,
aproape de Capernaum gi este locul de nagtere al Sfinlilor Apostoli Andrei, Petru, liilip,
Iacov pi Ioan (Diclionarul Noului Testament, ed. cit., pp.208,50).
" ln edigia de la 1805, in loc de ,,ninunile", se gdseFte ,,puterile".
17
Tirul gi Sidonul erau vechi cetili comerciale. Acestea erau porturi aflate pe |irmul
de est al Mirii Mediterane, mai spre nord de hotarele Palestinei, fdcind parte din Fenicia
(Diclionarul Notrlui Testatnent, ed. cit,, pp. 525-526).
r8
in editia de la 1805, in loc de ,,minunile", se gisette ,,puterile".
ro
[1805] Pomenegte de Sodoma gi Gomora, ca de cele ce erau cunoscute pentru
invergunarea tn desfrAu, iar Tirul gi Sidonul, ca pe cele ce erau vestite pentru inchinare la
idoli (dupd Zigaben).
Capemaumul ,,a fost inllfat", devreme ce era orag al lui lisus2o gi era
sldvit ca o patrie a Lui. Dar pentru ci nu au crezut [locuitorii lui], la nimic nu
i-a folosit aceast4 ci mai vArtos a fost osandit pane la iad, cdci avAnd un astfel
de Locuitor, nu s-a folosit cu nimic de la DAnsul [nu s-a folosit de darul Lui].
$i deoarece ,,Capernaum" se tAlcuiegte ,,locag de mAngAiere", vezi ci.
micar de se va pi invrednici oarecine sd se facd licap al MAngAietorului
adici al SfAntului Duh -, dar dupi aceea se va indlla cu cugetul gi se va
ridica ,,pAntr la Cer", acela cu adevirat va cide4 din pricina inaltei gi
trufatei cugeteri. O, omule, pentru aceasta infricogeazi-te!
11, 25)
lov
17, 4
I Psalm
8, 2; 118, 130
/ Pilde 9,
2t
ra, t7 t
Pirinte, clci
a9a a
Th22.
-IALCUIREA
Caprtolul
11
?!1
Mie"
24.1
Capitoiul
11
rs
Lr editia de la
Clprrolul 12
Spicele de grhu smulse shmbdta. Tdmdduirea fdcntd sAn*dta.
Hula impotiaa Sfdntului Duh.
Cine este adeadrata ruddt
ln vremea aceea,
12, 2-4: YizAnd, aceasta, fariseii au zis Lui: Iati, ucenicii Tii fac ceea
ce nu se cuvine si faci sAmbita. (3) Iar El le-a zis: Au n-afi citit ce-a ficut
David cAnd a flimAnzit el gi cei ce erau cu el? (4) Cum a intrat in casa
Domnului gi a mAncat pAinile punerii inainte, care nu se cuveneau lui
sI le minAnce, nici celor ce erau cu el, ci numai preolilor?
(72,2) lelirc20,8,70 I Marc'u2,241LtJ.a 6,2 (12, 3) 7 Regi 21, 3-6 /
Marcu 2, 25 / Luca 6,3 (72, 1) lesire 29,32-33 / Marcu 2, 26 / Lucn 6, 4
ce au rupt spice stintbifrau* mdna uscatd. Pentru indrdcit ul cel orb gi surd. Pentru pdcatul si hL qinpotrittl
Duhului Sfint. Pmtru cei ce au cerut semn. Pentru nnma lui Iisus Fi pentru fralii Lui"
'?[n edi]ia de la 1805, in loc de,,calci", se gasette ,,spurci".
Pentru cel
ce a
246
Capitolul
12
nu erau. ,,Dar vi zic ci mai mare decAt templul este aici, adicd, de vreme
ce Eu, Cel mai mare decAt templul, 9i StipAnul, sunt cu ucenicii, mai mare
stdpAnire au acegtia a dezlega sArnbit4 decAt preotii".
L2,7-8: DacA gtiafi ce inseamni3: Mili voiesc, iar nu jertfS, n-afi fi
osAndit pe cei nevinovati. (8) Ci Domn este 9i al sAmbetei Fiul Omului.
(12,7)
('12,8)
Osea
| Miheia 6, 6 / Matei 9, 13
Marcu 2,28 / Luca 5, 5
^Ii arati pe ei neinv5jafi,
ca
ci nu gtiu cele proorocegti: ,,Au, doari nu
se cuvenea si miluili pe oamenii cei flimAnzi?" 9i intru alt chip [infelege]:
,,8u, Fiul Omului, Domn sunt al sAmbetei, ca Acela Care sunt Ficitorul
6,5
tti
ce
este".
a
[1805] Patru sunt chipurile in care se tAlcuiegte Sfanta Scripture: istoic, adici
potrivit literci gi dupe is|orie; anagogic, adicd dupd inalta inlelegere; alsgoric, adici sub
cele spuse se inleleg altele, ascunse; gitropologic, adictr pentru indreptarea niravurilor.
lnlelesul istoric este cel care cuprinde lucruri treote, care nu trebuiesc altfel intelese
pi nici nu sunt inchipuire a altui lucru.
Anagogic, cAnd, prin spusele Scriptur[ ne suim de la Biserica pdmAnteascd la cea
cereasca, de la oameni la lngeri, de la zidirila Ziditoq, pAnd la Cea Una SfAnta gi Prcainalta
Treime, de unde nu este cu putinfe a trece mai inainte. Adici atunci cdnd zicem: ,,lntru
inceput a flcut Dumnezeu Cerul 9i plrnintul" Gacere 1,1), pnn,,Cer" inJelegem pe
lngeri, iar prin ,,pirnAnt", pe oameni. lnci gi ceea ce zice David: ,,Ci M-am jurat intru
mAnia Mea: uNu vor intra intru odihna Meao" (Psalm 94, 12; Eurei 3, 11); s-a jurat, zice
Domnul, sd nu intre evreii cei neascultdtori ti impietrili la inimd in pdm6ntul fdgdduinlei,
in Palestina" Potrivit spuselor, adici dupd chipul istonc, intelegem chiar pemanhl
Palestinei; dar aragogrc, adicd dupd inalta inlelegere, inlelegem viata cea vegnicd, adicd
aceea in care este adevirata odihnS.
lar alegoic, este chipul in care potrivim cele spuse i:r Sfanta Scripturd la Hristos, la
Trupul Seu tainic ti la Biserica cea pim6nteasci. Adicd: Avraam a avut, potrivit cuvintelor,
deci pokivit istoriei doi feciori, unul din Agar slujnica flsmail]yi aftul ihn Sarra cea slobodi
llsaacl, Alegoic, adicd dupi chipul in care una se sptrne gi alta se intelege, Avraam inchipuie
pe Dumnezeu, Care are doi fii: iudeii din sinagogd qi cregtinii din Biserici - cregtini care
sunt h slobozenia darului lui Hristos -, iar iudeii sunt sub slujirea pi robia inchipuirii Legii
lui Moise, dupd curn tAlcuiegte marele P avelin Epistola cdtre Galateni t4,22-3U.lnci 9i prin
Capitolul
12
6,
G7;73,14 | loarrg,16
Ceilalli Evangheligti spun cd Iisus este Cel Care i-a intrebat pe farisei.
Deci este cu putin;d a zice cd, fiind ei pizmirefi. mai nainte au apucat gi ,,L-au
intrebat" pe DAnsul, precum zice Matei. Apoi, Hristos i-a intrebat la rAndul
Siu, ca gi cum i-ar fi batjocorit gi ar fi rAs de impietrirea ior, precum zic
ceilalli Evangheligti.
$i [fariseii] ,,L-au intrebat", ca si aibd pricind a-L cleveti [defiima].
12, 17-1.2: El le-a zis: Cine va fi intre voi omul care va avea o oaie 9i,
de va cidea ea sAmbita in groaptr, nu o va apuca 9i o va scoate? (12) Cl
cAt se deosebegte omul de oaie! De aceea se cade a face bine sAmbita.
(12,11) legirc 23,4 | Deuteronom 22, 1-4 / Luca14,5 (12,12) Marcu 3, 4-5 / Luca 6, 10
gi
lar tropologic este chipul indreptdtor de ndravuri [moral] care, pin Sciptui
moravurile oamenilor ti viala lor le indreaptd de la riutate, cdtre fapta cea bund. Aga
este capitolul 12 de Ia Mater', capitolul 11 de la Luca gi 3 dela Marcu,in care se arate Iisus
sco;ind dracul, dupa care cel mut gi surd griiegte. Aict, tropologic - ad.icd dupl chipul
cel indreptdtor de moravuri - se infelege picitosul,,,surd" cd nu voiegte sd audd
dumnezeiegtile cuvinte ti ,,mut", cd nu primette spovedania; ,,drac" este pdcatul cel de
moarte; iar pacAtosul venind la Hristos - adici la preotul lui Dumnezeu - 9i mdrturisindu-gi
picatele sale se izbdvegte prin iertarea preofeasca de picatele cele de moarte ti greiette,
binecuv6ntAnd pe Dumnezeu prin lucrarea faptelor bune. Incd gi cele spuse de Dumnezeu
Deuteronom'. ,,Si nu legi gura boului care treieri" (De uterononr 25,4), dupi slovd s-au
spus pentru boi, d ar tropologic, seinlelege pentru inveiitori, care invitand poporul, nu
sunt opriti sA se hrdneasci din lucrurile ti veniturile Bisericii, dupi cum tAlcuiegte marele
Pavel in Episfoln intii cdtre Corinteni (9,1-18).
Deci, in patru feluri se face- citirea Sfintei Scripturi: istonc - potrivit cuvintelor;
anagogic - dupd chipul unei inlelegeri mai inalte; alegoic - cAnd inlelegem altceva
decAt cele spuse gi tropologic - ad\cA in chipul indreptitor de niravuri [morall. Se cuvine
a lti cd nu toate cuvintele Scripturii pot fi telcuite in toate aceste feluri, ci unele se tAlcuiesc
numai htr-un fel, altele in doue sau in trei ti altele in toate aceste patru feluri.
i^
248
Capitolul
12
12, 13: Atunci i-a zis omului: Intinde mana ta. El a intins-o si s-a
(12, l3) Marcu 3. 4-S / Luca 6. 10
ficut sinitoasi ca gi cealalti5.
$i acum sunt multi care au ,,miinile uscate", adicd nemilosiive gi
nedamice, dar cAnd le va rdsuna lor cuv6ntul Evangheliei, gi Ie vor ,,intinde"
spre diruire, chiar daci ,,fariseii" - adici demonii cei trufagi, cei despdrfili
de noi din pricina vrdjmigiei lor fafd de noi - nu voiesc sd intindem noi
mAinile cdtre milostenie.
'12,
le-a poruncit
si nu-L
dea in vileag8
si
Se
faci ,,aritat",
se va certa,
(1.2, 18)
nici nu va strigaro.
ls^ia 42,7; 49,3;52,13 ('12, 79') lsaia 42,2
Capitolul
12
249
ti
cunogtinta
ti
(19,12b)rsaia42,2
i2, 190: Nu va auzi nimeni pe ulife glasul Lui".
Nu invaJd in miilocul cetdfii, ca iubitorii de slavi, ci in templu gi in
adunare [sinagogi] 9i in munte gi pe lAngi firmuri.
12,2r:Trestie striviti nu va fringe 9i fegtili fum"U*OU,iJ;.i
i":Tff:
Ci
6:HiT'j:.:
rz
Capitolul
12
(12,25) Marcu 3,24 / Luca 11, 17 / loan 2,25 (12,25) Marct 3, 25 / Luca 11, 18
i
l
llll|l
cine
Cnpitolul
12
251
Marcu 3, 28 / Luca 12, 10 / 1 loan 5,16 (12, 32) lsaia 22- 14 / Marcu 3, 29
Adici, nu i
se va cert' socoteali.
Capitolul
12
iert4 ca celui care nu a cunoscut ce este Dumnezeu teinuit. Dar, cel care
[hulegte] impotriva Duhului SfAnt, [hulind] adicd impotriva lucrurilor
duhovnicegti ale lui Hristos gi numindule drdcegti, nu va fi iertat, de nu se
va pocdi. Cd, au, doard, avea acesta vreo pricind binecuvAntati spre a cleveti,
precum acela care, vizAndu-L pe Hristos cd este cu curvele gi cu vamegii Il
clevetea? Nu i se va iert4 cu adevirat, acestui4 nici aici, nici dincolq ci 9i
aici gi acolo se va munci [va fi ciznit]. Ce multi sunt care aici se muncesc
[ciznesc], iar dincolo nicidecum, ca Laztrr cel sdrac. Iar alfii 9i aici, gi dincolo,
ca sodomifii gi aceptia care hulesc impotriva Duhului SfAnt. Iar unii, nici
rii"
rii?
2r
,r
MATET
Cap otul
12
253
14, 12 /
lL!.at9,22
Aici ne ingrozegte pe noi ci vom da seami gi pentru tot cuvantul degert - adicd pentru cel mincinos, pentru cel de cieveteald sau pentru cel
fird de rAnduiali gi de rAs.
Apoi aduce gi mirturie din Scripturi, ca sd nu se pari cd ale Sale
oarecare zice2s: ,,Cici din cuvintele tale te vei indrepta 9i din cuvintele
tale te vei osandi" (Ioa 9,20; 15, 6; Pilde 12, 18; Ecclesiastul 10, L2-13).
gi farisei, zicind:
ts
Cuviosul Nichita Stithatul ne spune aici: ,,Un izvorbun nu poate izvori apd tulbure
mirositoare, duhnind de confinut lumesc; nici inirna care este afard de impErdlia
Cerurilor nu poate izvori rAuri de viald dumnezeiascd, care se imprdgtie buna mireasmi
a mirului duhovnicesc. Oare, izvorette izvorul din sine gi ceea ce e dulce 9i ceea ce e
alnar? (lacou 3, 11). Oare poate face miricinele misline, sau mislinul ghindd? Tot a9a,
nici izvorul unic al inimii nu poate nagte deodati cuget rau ti cuget bun. Ci, omul bun,
din vistieria bund a inimii sale scoate cele bune, iar cel riu, din vistieria rea a inimii sale
scoate cele rele, dupd cuvAntul Domnului (Mptei 12, 35)" (Filocalia rom-ineascd, vo|.6,
Suta intki a capetelor despre fdptuire, cap 99, ed.IBMBOR, Bucuretti, 1977, p. 254).
In edi}ia de la 1805, versetul este: ,,Cici din cuvintele tale te vei indrepta 9i din
'?{
gi
riu
254
Capitolul
12
precum a fost IonA in pantecele chitului27 hei zile gi trei nopfi, aga va fi 9i
Fiul Omului in inima pimintului trei zile 9i trei nopfi.
(12, 39) lsaia
57,3l Matei
15, 4
/ Marcu
(72, 40)
8, 12
lo
/ Luc.
11. 29 /
loan
4. ,t8
lii!i,'l;ii
d";:?::' ;*":t'J'i:r'3#il"i:Ill1,?ii
,,rmpdrdteas4 m
^"^, gi lemne gi despre alte asemenea lucruri firegti. Iar
ca si audd despre copaci
voi, chiar gi venind Eu la voi gi negriite taine spun6ndu-vi, nu M-afi primit".
Unii spun despre chit ce nu este un ,,pette mare", ci cA ar fi chiar catalotul. Acesta
ajunge pAni la o lungime de 15-20 de metri gi la o greutate de 55 de tone. Cagalotul este
inrudit cu balen4 dar se deosebegte de aceasta prin faptul cd are dinfii fixali pe falca
rnfeioard (Diclionarul Noului Testament, ed. cir., p. 93).
28
La evrei, la bizantini, dar gi duptr rinduiala Bisericii ,,ziua" (hfelegAnd prin zi
ciclul complet de 24 de ore) este calculata de h asfintitul soarelui. De aceea ,,noaptea de
duminicd" din rAnduiala bisericeasci este numiti ,,noaptea de sambtrte", inmdsuritoarea
27
la austru".
\{ATEI
Capjtoiul
12
255
12,43-45: $i cAnd duhul necurat a iesit din om, umbli prin locuri
firi api, ciutind odihni 9i nu gisegte. (41) Atwci, zice: Mi voi intoarce
la casa mea, de unde am iegit;9i, venind, o afli goliti, rniturati 9i
impodobiti. (45) Atunci se duce si ia cu sine alte gapte duhuri mai rele
decit el 9i, intrAnd, siligluiesc aici 9i se fac cele de pe urmi ale omului
aceluia mai rele decAt cele dintAi. Aga va fi gi cu acest neam viclean.
(12,13) Iov 7,7 / Ln.^11,24 (12, U)Luca7l,2+25 (12,15) L\ca 17,261 Evrei 6,41 2 Petru 2, 20
cea de pe
]r
[1E05] Pentru ,,darurile Sfintului Duh" pi pentru ,,duhurile r;uti]ii", \'ezi tAlcuirea
dc la,\frrrcrr 15, 11 9i de Ia Luca 8,3.
rr Sfintul Petru Damaschinul ne inleleplegte cu aceste cuvinte:
,,Precum ocdrdrea de
sine inseamnd o sporire ascunsi, pentru faptul cd inaintAm bine 9i nu simfim, ata ti
parerea de sine gi plicerea de sinc inseamni o pierzanie ascunsi, pentru faptulci ne-am
irrtors hapoi qi nu gtim. fi cu adevirat a9a este. Cici in sufletul iubitor de slavd de9artd
se intorc ai patimile curi!ite Icare au fost alungate] de hat iar Domnul zice:
"Cind a iegit
duhul necurat...,, (Matei 12,43/, si celelalte. Pentru ce? Pentru ci nu are lucrare
duhovniceascE locul de unde a iegit, nici smerenie. De aceea se intoarce, pentru ca sAl
robeasci cu adaos de multe alte rele gi se agazi acolo. Celce intelege, sA inlele agd" (Filocahn
ronthneascd, t,ol. 5, Cuuhntul XI, ed Humanitas, Bucuregti, 2007, p. 216\.
2s6
Capitolul
12
timp ce El vorbe4 vrea sd-L tragd cdtre dAns4 poftind a se cinsti pentru cd
un asemenea Fiu i se supune ei32. Dar, ce zice Hristos? Fiindch a cunoscut
lelul ei, ascultd ce zice:
12, 47-50: Cineva i-a zis: Iati mama Ta 9i frafii Tii stau afari, ciutAnd
si-!i vorbeascn. (48) lar El a zis: Cine este mama Mea 9i cine sunt frafii
Mei? (49) $i, intinzAnd33 mAna citre ucenicii Sii, a zis: Iati, mama Mea
qi fratii Ndei. (50) Ci oricine va face voia Tatilui Meu Celui din Ceruri,
acela imi este frate 9i sori gi mami.
(1
2' 47 )
Marct
3'
32
lliii
257
Caprrorur 13
$apte pilde despre Impdrdlia Cerurilor.
Iisus, neluat in seama in cetatea Sar
1.3,7-2:inzita aceea, iegind Iisus din casi, gedea lingi mare. (2) $i
s-au adunat la El mulfimi multe, incAt, intrAnd in corabie, gedea in ea 9i
(73, 1) Marcn 4, | (13, 2) M^r.tr 4,2 I Luca 8,4
toati mulfimea sta pe firm:.
A stat in corabie, pentru ca pe toli cei ce-L ascultau si-i aibi inaintea
felei Sale gi toli sd audi. Deci, pe mare fiind Domnul, ii vAneazd pe cei de
Pe uscat.
13,3':
fi
le-a
zicAnd
(13,3.) Marcu4,3/Luca8, s
Impdrdtiei Cerurilor".
2
in edigia de la 1805, in loc de ,,pe iirm", se gisegte ,,pe firmurile rnirii".
3
,,lati, a iegit seminitorul si semene simAnla sa", dupA cum apare versetul in
258
Capitolul
13
Matcu
4,
*5
c*Tlriif."XTl,"lJft:;
Acegtia sunt cei care prin griji ,,ineaci" [,,innbu9n"] cuvAntul. Cici,
mdcar de i se pare celui bogat cd face oarecare faptd buni, insd aceasta nu
cre5te, nici nu sporegte, oprita fiind de griji.
13, B:
de pociinld, cici chiar ,,pietros", de-ar fi cineva ori ,,lingi cale", ori
,,spi^nos", este cu putintA a se face el ,,pimAnt bun".
Insd nu deopotrivi rodesc toli cei care au primit cuvAntul, ci unul - ,,o
suti" - poate cel ce are de sdvArgit [desdvArgiti] neagoniseali gi nevoin;d
preainaltds; iar altul - ,;aizeci" - poate cdlugirul care, ca un lucrdtor
petrece in viata de obgte; iar altu\- ,,treizeci" - cel care a ales nunt5 cinstiti
gi pe cat este cu putinfi lucreazd cu osArdie faptele cele bunee.
a
in ediJia de la
1805,
se gasette
Capitolul
13
259
13, 9:
Corinteni
2, 10 (13,12)
Capitolul
13
,,Voui vi s-a dat a gti tainele, iar iudeilor nu li s-a d,at" (Matei 13,11).
Cu ajutorul lui Dumnezeu, le rispundem astfel celor ce zic unele ca
acestea: Dumnezeu pe toli ii face sd inleleagd firegte ceea ce se cuvine, cici
El ,,lumineazi pe tot omul care vine in lum e" (Ioan 1,9), dar voia noastri
cea slobodd ne intunecd pe noi -ceea ce se arati 9i aici. Cdci, vizAnd firegte
- adici fiind zidigi de Dumnezeu ca si poatd firegte si inleleagd -, nu vdd
din insigi voia lor gi auzind - adicd fiind firegte zidili de Dumnezeu ca sd
audd gi sd inleleagi -, nu aud gi nu infeleg din insigi voia cea slobodd.
Cici, spune-mi mie, nu vedeau, oare, [iudeii] minunile lui Hristos? Cu
adevdrat le vedeau, dar se fdceau ei ingigi orbi 9i il cleveteau [defdimau]
pe El. Deci aceasta inseamni ceea ce zice ,,vdzind, nu vid"r{. Pentru
aceasta, aduce martor 9i pe Proorocul:
1415: $i se implinegte cu ei proorocia lui Isaia, care zice: Cu urechile
veli auzi, dar nu vefi infelege, 9i cu ochii vi vefi uita, dar nu vefi vedeals.
(15) Cici inima acestui popor s-a invArtogatr6 9i cu urechile aude greu 9i
ochii lui s-au inchis, ca nu curnva si vadi cu ochii gi si audi cu urechile gi
cu inima si infeleagi 9i si se intoarci, gi Eu si-i timiduiesc pe ei.
(13, 74) lsaia 6,9 I leremia 5, 21 / Izechiil72,2l Marclu 4,721 L]uca a,10 I loan7z,40 |
13,
Faptele Apostolilor 28, 26 / Romani 11, 8 (13, 15) Isaia 6, 10 / loan 12, 40 / Evrei 5,
11
Capitolul
261
13
(13,16) 2
10,
21l
Petru 1, 10
( 13, 21)
Marcu 4, 17 / Luca 8, 13
ls
se
262
Capitolul
13
13,22: Cea seminati in spini este cel care aude cuvantul, dar grija
acestei lumi21 gi ingeliciunea avufiei inibugiz cuvintul 9i il face neroditor.
(13, 2L lereDri,a 4,3 / Marcu 4, 18 / Luca 18, 24
Nu spune ci ,,veacul acesta" ireacd cuvAntul, ci ,,grija veacului acestuia".
Nici ,,avufia" nu a zis, ci ,,ingeliciunea avuliei", cdci atunci cAnd
bogilia este impa4ita la cei lipsifi, nu ,,ineaci", ci cregte cuvantul.
Iar,,spinii" sunt grijile ti desfeterile, fiindci aprind ti focul poftei gi
pe cel al Gheenei. $i dupd cum spinul asculit fiind, intrd in trup gi greu se
scoate, ata 9i desfitare4 dacd va stdpAni [daci robegte] sufletul, intri
inlduntru gi cu anevoie se dezrdddcineazi.
13, 23: Iar siminla seminati in pimAnt bun este cel care aude cuvintul
deci care aduce rod gi face: unul o sut5, altul gaizeci, altul
infelege,
9i-l
(73,23) Facerc 26,72 / Marcu 4, 20 / Luca 8, 15
treizeci.
De multe feluri sunt chipurile faptei celei bune, de multe feluri sunt si
cei care sporesc. inse, vezi ce in pildi este rAnduiald. Cici se cuvine noui
ca mai intAi si auzim cuvAntul 9i si-l inlelegem, ca sd nu fim ca gi cei ,,de
lAngi cale", iar apoi si jinem cu intemeiere cele auzite. Apoi se cuvine sd
nu fim iubitori de bani, ci ce folos am avea de vom auzi ti vom line
cuvAntul, dar din pricina iubirii de arginJi il vom ,,ineca"?
13, 24-30:
Marct 4,27
in
'?r
MATEI
Capitolul
13
263
pe ,,pimantul cel bun" n-a ldsat-o vrijmagul nestricate, din pricini ce noi
ne lenevim gi dormim.
,,larini" este lumea aceasta sau sufletul fiecirui om, iar ,,omul care a
seminat" este Hristos.
,,SimAnfa cea buni" sunt oamenii cei buni sau gAndurile; ,,26'zaniile"
sunt eresurile sau gandurile rele, iar cel ce le-a semAnat pe acestea este
diavolul. Iar,,oamenii care dorm", sunt cei care dintru lenevire primesc
eresurile gi gAndurile celor rele.
,,Slugi" sunt Ingerii, cdrora le pare riu cA sunt eresuri sau rAut5fi h suflet
gi voiesc a smulge gi a teia din viali 9i pe eretici gi pe cei care gAndesc cele rele.
Dar Dumnezeu nu lasd si piard ereticii prin rizboaie, ca sd nu pitimeasci impreund cu ei 9i dimpreund sd se piardi gi dreplii'?s. De asemenea,
nici pentru gAndurile cele rele nu voiegte Dumnezeu si fie tiiat omul, ca
sd nu se strice dimpreund gi,,grAul". Cici, precum Matei, care era
,,zAzanie" [,,neghini"], ar fi fost tiiat din via]a, s-ar fi teiat impreuni cu el
gi ,,grAul" cuvantului care avea sd rdsard mai apoi dintr-insul. La fel gi
Pavel gi tAlharul [de pe cruce], cici acegti4 ,,zAzanie" [,,neghinn"] fiind,
n-au fost tiiafi, ci au fost ldsali si triiascd, pentru ca sI creasce fapta lor
bund cea de pe urmi.
Deci, spune ingerilor ci la sfArgit sd adune ,,zAzania" [,,neghina"],
adicd pe eretici. Dar, cum? ,,ln snopi", adicd legAndu-i de mAini 9i de
picioare, cdci a9a nu mai pot lucr4 ci toate puterea lor lucrdtoare se leagd.
Iar ,,griul", adici Sfinlii, ,,se aduni" de secerdtorii Ingeri in ,,jitnilele"
cele ceregti. La fel gi gAndurile cele rele pe care le avea Pavel, cAnd era
prigonitor [al Bisericii], au fost arse de ,,focul" lui Hristos, pe care a venit
El si-i arunce pe pdmAnt (Matei 3, 17; Luca 72,49); iar ,,grAul" - adicd
gAndurile bune - a fost ,,adunat in jitnifele" Bisericii.
13, 31-32: O alti pildi le-a pus inainte, zicAnd: lmpirilia Cerurilor
este asemenea griuntelui de mugtar, pe care, luAndu-1, omul l-a seminat
in larina sa, (32) ci care este mai mic decAt toate seminfele, dar cAnd a
Dionisie din Fuma scrie astfel despre felul in care trebuie zugrdvitd aceasti pildi:
,,Hristos cu Evangheli4 9i inaintea Lui, oameni mulli: unii in chip de ierarhi, altii in
chipul mucenicilor, iar altii in chipul cuviogilor, purtdnd cununi, pi lngeri lenga ei. ii in
mijlocul lor ereticii, avAnd pe umdr diavoli. pi in alti parte raiul pi iadul: la rai
dreptcredinciopii indrumali de ciitre Ingeri, iar la iad ereticii, fiind legafi cu lanfuri gi
cdznindu-i demonii" (Eminia picturii bizantbrc, ed. cit., p. 121).
?5
Capitolul
l3
54b
neamul cel de
vatimi pe cineva spre a plAcea lui Dumnezeuae.
Deci chiar om simplu si fi fost Iisus - adicd numai om, nu si Dumnezeu
- ce il impiedica pe Eia se face mare intru minuni? insd se aflX ei [se aratd
ei aicil gi lipsili de infelegere gi pizmdreti, pentru cd s-ar fi cuvenit ca mai
vArtos sd se laude cA patria lor un bine ca acesta a odreslit.
Iar ,,frafi" gi ,,surori" ai Domnului erau copiii lui Iosif, ndscufi din femeia
fratelui sdu, Cleopa. Cici, dupd ce s-a sdvArgit Cleopa fdri a avea feciori,
Iosif, dupd Lege a luat pe femeia aceluia gi a fdcut dintr-insa [a avut de la
ea] gase feciori [copii], patru parte bdrbiteasci gi doi parte femeiasci: pe
Mari4 care dupi Lege era fiica lui Cleopa gi pe Salomeea. Iar aceasta ce zice
,,sunt la noi", este in loc de ,,aici, cu noi locuiesc". Deci gi acegtia se sminteau
intru Iisus, poate zicAnd 9i ei ci scoate pe draci cu Beelzebul.
cd
flri
Capitolul
13
grcle ce s-au griit. Drept acee4 ldudAndu-i MAntuitorul pe ei, spune: ,,orice
cirturar... [carele se invafi intru impirSlia Cerurilor este asemenea unui
stipAn al casei, care scoate din vistieria sa noi gi vechi]". Cici pe ei ii numegte
,,cirturari", ca pe cei care gtiau Lege4 dar care, degi gtiau Lege4 n-au rdmas
in Lege, ci ,,s-au invilat intru impirifie" - adici in cunogtinla lui Hristos -,
putAnd a le spune gi pe [cele] ale Legii Noi gi pe [cele] ale Legii Vechi.
,,StipAn al casei" este Hristos ca un bogat, cdci intru DAnsul sunt
vistieriile inlelepciunii, pentru cd El, invilAndu-ne cele ,,noi", aducea
mdrturii din Scriptura ,,Veche" [Vechiul Testament]. De pildi, zicAnd ci
,,pentru orice cuvAnt degert pe care-l vor rosti, oamenii, vor da socoteali
in ziua iudecilii" (Matei 12,36-37), aceasta este Legea cea Noud, iar cAnd
zice ci ,,din cuvintele tale vei fi gisit drept 9i din cuvintele tale vei fi
osindit", aduce mirturie din Legea Veche (Ioa 15, 6; Pilde 18,21-; Luca 19,
22). Deci, cu Acesta asemenea sunt Apostolii, dupi cum zice Pavel: ,,Fifi
mie urmitori, precum 9i eu lui Hristos" (1 Corinteni 4, 16).
13, 53-54': Iar dupi ce Iisus a sfArgit aceste pilde, a trecut de acolo.
(54) Si venind in patria sa, ii invifa pe ei in ,ti?g:f"i,l:Il
,
Zice ,,aceste pilde", pentru cd dupn pugin Itimp] avea sd spund gi altele;
gi se mutd de acolo, pentru ca Fi pe altii sd-i foloseasci cu venirea Lui.
Iar ,,Patrie a Sa" si inlelegi Nazaretul, cdci intru acesta S-a crescut
'1
Cortnteni 9, 5: Calateni 1, 19
- redi cuvantul grecesc a.lelfoi (in ebraici: alr), avind urmitoarele sens:uri frafi, uei,
rude apropiate.in toate aceste cazuri, nu este vorba de fragi propriu-zis, dupi trup, ci de
rude apropiate, indeosebi uen. in alte cazuri: Mnf ei 28, '18; lodn 20, 17-18, prin cuvAntul
,,fralii Mei" se inleleg Apostolii (ucenicii) Mantuitorului. Aceste sensuri multiple ale
cuvAntului/rafe sunt cunoscute din Vechiul Testament. Limba ebraicd, avAnd un vocabular redus, unele cuvinte prezinta mai multe sensuri, intre acestea este ti cuvantul
frate (Biblia sau Sfinta Scripturid, edi'ia 1988).
268
Capitolul
13
1-1,
Cintirilor 7, 14 / Isaia E, 20
Vezi cum pildele i-au fdcut pe ucenici cu mai multi luare-aminte? Cdci,
iati, cei ce erau mai inainte neinfelegitori gi neinvilali le-au inleles pe cele
i1-1, 52)
Cantarea
degetul pe Hristos, ti tinend o hertie, ii grlieSle: "lotd ntdrgdtihtrul cal r1e nnlt pretl ". 9i inapoia
lor coroani 9i haine impirdtepti gi idoli sfirAmaf i, toate aruncate la pimiint. Iar mai incolo
hteleplu elinilot lin6nd in miinile lor hArtii. fideasupr4 unde este zugrivit Hristos, scrierea
aceasta: <Iisrs Hnstos, ndrgiitarul ctl de nult ptaf" (Enninia pictttii bizanfinc, ed. cit., p. 122).
{r In edilia de Ia 1805, in kx de',,aruncat", se gisegte,,lepidat".
{3
La pilda nivodului, Dionisie din Furna ne di urmatoarea irrdturnare de zugrdvire:
,,Mul;ime de popor, din multe feluri de neamuri, ti imprejurul lor Apostolii; pi dinapoia
Apostolilot de-a dreapt4 e raiul, cu Petru iniuntrr.r pi cu mulli altii; iar de-a stanga este
iadul gi oameni mulli, fiind cizniti de de'moni" (Erntirrio picturii bi;antird, ed. cit., p. 122).
{ Iar zdrobirea acestora este ,,plingerea gi scrAgnirea din!ilor".
{t In edi;ia de la 1805, in ltx dc,,orice cirturar cu invilituri despre impirifia
Cerurilor este asemenea unui om gospodar", se giscate ,,orice cirturar carele se invafi
intru lmpirifia Cerurilor este asemenea unui stipin al casei".
MATEI
Capitolul
13
267
buni cucemicie, ficandu-ne si cunoagtem pe Cel Care ne-a chemat prin slava Sa si prin
puterea Sa, prin care El ne-a hirEzit mari gi pretioase figiduinfe, ca prin ele sI vi facefi
pirtasi dumnezeiegtii firi, scipind de striciciunea poftei celei din lume" (2 PetrLt 1,3-1).
Vezi Fi talcuirea gi nota de la Matei 20,8-16.
13
Cunoatterea cea
dupi Drrmnezeu.
Aici, Dionisie din Fuma scrie astfel dcspre zugr;\'irea pildei: ,,Apostolul Pavel,
grdind intr-o hartie: ,,Propoviduin infelepciunea de taini a lui Dumnezeu, ascunsi".
fi imprejurul lui birbali 9i femei, gi inapoia lor argint gi carli 9i alte lucruri de mult pref,
zicind pe pimint gi a\ii sfirimAnd idoIi" (Ernftia picturii biztntite, ed. cit., p.1.22).
$ Se pare cd a9a se socotea in acea vreme ci se formeazi perlele, poate tocmai datoriti
frumuselii 9i desivirgirii lor
{' Donisie dir Fuma indici urmdtorul izvod pentm zugrivirea pildei mdrgiritarul-ri:
,,Hristos, st6nd 9i binecuv6nt6nd gi inaintea 54 Cuviosul loasaf [Sf6ntpriznuit la 19 noiembrie
9i 26 august], feciorul de impirat al hdiei, cu imbracdminte cilugireasci, stind cu buni
cucemicie;9i lAngi el, Cuviosul Varlaam [Sfdnt praznuit la 19 noiembnej, ardtandu-i cu
3u
Capitolul
13
L3,37-42: El, rispunzAnd, le-a zis: Cel Ce seamini sdmAnfa cea buni
este Fiul Omului. (38,) Jarina este lumea; simanta cea buni sunt fiii lmpirifiei; iar neghina sunt fiii celui riua. (39) Dugmanul care a seminat-o
este diavolul; secerigul este sfArgitul lumii3s, iar seceritorii sunt ingerii.
(40) $i, dupi cum se alege neghinab 9i se arde in foc, aga va fi la sfArgitul
veacului. (41) Trimite-va Fiul Omului pe ingerii Sii, vor culege din
impirilia Lui toate smintelile gi pe cei ce fac firidele gea, (42) gi-i vor
arunca pe ei in cuptorul cu foc; acolo va fi plAngerea 9i scrAgnirea dinlilor.
Cintarea Cin alilor 7,72-141 loan E, 44 / Faptele Apostolilor 13, 10 (13, 39) Facere 3, 15 /
Ioil 4, 13 / Apocalipsal4,7s-77 (13,4U Matei 25, 41 / 2 Petru 3,7 (13,41) Matei 24,37
(1 3, 4L Matei 3, 72; 8, 72 I Apocalipsa 79, 20
[Toate] cAte se cuvenea si se zici s-au zis mai sus foezi tdlcuirea de Ia
(13, 38)
Matei 73,18-231. Aici vorbegte despre eresuri, care se vor ingidui pAnd la
sfArgit, cici de vor fi omorAli ereticii gi se vor tdia, vor fi gi turburdri gi
rdzboaie gi poate gi dintre cei credinciogi se vor strica in vremea turburirilor.
Pentru cd 9i Pavel 9i tAlharul ,,zAzanii" aveat mai intAi [inainte] de a crede,
dar n-au fost tdiali atunci, pentru ,,grAtrl" care avea sd rdsari dintr-ingii;
cdci, mai pe urmd, au adus roadi lui Dumnezeu, iar vrdjmSgia ce o aveau
ei intru inceput, cu focul Duhului 9i cu cdldura credinlei au ars-o.
,,neghini", se giserte,,zazanii".
" ln edi;ia de la 1805, in Ioc de ,,sfargitul lumii", se gdsegte ,,sfArgitul veacului".
* in ediria de la 1805, in loc de ,,se alege neghina", se gdsette ,,se aduni zAzaniile".
3T
lnlelesul cuvintelor: ,,vorfi gi ei dumnezei prin har", este legat de cuvintele Sfantului
Apostol Petru: ,,Dumnezeiasca Lui putere ne-a diruit toate cele ce sunt spre viali gi spre
i$!:ll.
i:
..,
Capitolul
13
265
firi
intemeierea lumii.
Marcu
Capitolul
13
crescut este mai mare decdt toate legumele26 gi se face pom, incat vin
pisirile cerului 9i se silSgluiesc in ramurile lui.
f13. i I ) Marcu 4, 30 / Luca 13, 18 ( iJ. i2/ Marcu .1. 30-32 / Luci 13. l8-19
de
mustar"
este propoviduirea pi Apostolii, ci pufin pdrAnd
,,Griunte
a fi au cuprins toati lumea, incAt,,pisirile cerului" - adicd cci cu ninte
despovirati de patimi 9i zburdtoare la cele de Sus -, se odihnesc intr-ingii2/.
Deci fii gi tu,,griunte de mustar" - adici mic Ia ardtare, cici nu se
cuvine a-li vidi fapta cca buni -, dar fierbinte gi rivnitor gi iute gi mustrdtor. Cici aga te vei facc mai mare ca ,,buruianele" - adici dec6t cei care
sunt neputinciogi Fi nu dc sdvArgit [nedcsdvArgifi] -, tu insu]i fiind de
sivArgit [desivArgit], atata incat gi ,,pisirile cerului", adicd Ingcrii, sd se
odihneascd intru tine, cel care viefuiegti viafd ingereasci - intrucAt gi lngcrii
se bucur; pcntru cei drepli.
13, 33: Alld pildi le-a spus lor: Asemenea este impirif ia Cerurilor
aluatului pe care, luAndu-|, o femeie l-a ascuns in trei misuri de fiini,
pani ce s-a dospit toati.
113, -lJ) Facere 18, 6 / t.uca 13, 20-21
,,Aluat" ii nurnegte pe Apostoli, precum gi ,,griunte de mugtar" i-a
numit. ,,Deci, precum aluatul, mic [pu]in] fiind, preface toata firna
asemenea lui, apa gi r,oi toati lumea o veli preface, degi pulini sunteti".
Unii infeleg prin ,,aluat" propovdduirea.
Iar,,trei misuri" sunt cele trei puteri ale sufletului: cuvAntarea Icugetarea], mAnia gi pofta.
Iar ,,femeie" este sufletul care a ascuns propovdduirca intru toate puterile
sale gi s-a amestecat gi s-a dospit gi s-a sfinlit cu totul de aceastd propovdduire.
Cd se cuvine ca in intregime [preadeplin] sd ,,dospim" gi si ne preschimbim
spre cele dumnezeiegti28; cici zice: ,,pAni ce s-a dospit toati":u.
?6
se g5sette
invifali
inaintea Lui, pe unii botezindu-i, pe alfii invifandu-i, si inaintca lor muita mulfrmc"
(.Erntinia picturii hi:ntrfitc, cd. crt., p. 121).
271
CAPTToLUL 14
Tdierea capului
' in edilia dc la 1805, titlul capito|.rlui este: ,,Prrrllr/ tdiu,:d capulut lui lo,ut gi Ttuiru
lrod. Pentru cele cutct Ttriitti / pentru cat doi pastt. Pcnlru tnttltlnren lui lisrrs ytt nure".
r [1805] Tetrarh - stapanitor pestc.r patra parte diltr-o impirilie, dupi cum se
spune pi irr t6lcuirea de Ia N'latei 2,21-22.
r
in edilia de la 1805, aici avem: ,,el a inviat din morJi 9i de aceea se fac puteri intru el".
41
Capitolul
14
,,
*ti,'r':$ilil::f?ii.'"1lirll::"tJi
in luDt5".
; ir,
d" lu 1805, aici avem: ,,gi viind au vestit lui Iisus".
"d4iu
8ln editia
de la 1805, aici avem: ,,$i auzind Iisus, s-a dus de acolo cu corabia, in loc
pustiu deosebi".
Cipitolul
11
14, 15-16: Iar cdnd s-a ficut seari, ucenicii au venit la EI si I-au zis:
locul este pustiu 9i vremea, iati, a trecut; deci, di drumul mullimilor, ca
si se duci in sate, si-gi curnpere mAncareo. (16) Iisus insi le-a r.ispuns:
N-au trebuinfi si se duci; dali-le voi si minince.
(1,1, 15) Numeri 11, 21, / Pild,e 29,25 / Marcu 6, 35 36 (11. 16) Marcu 6, 37 / I-uca 9, l3
Ucenicii sunt [gi se aratS] iubitori de oameni, ci poarti de gnji r.ror-odului gi din aceastd pricini nu vor sd-i lase si fldmAnzcasci. D;rr ce zictr
MAntuitorul? ,,Dafi-le voi si minAnce". Iar aceasta n-o zice ca ;i cutn nu
ar fi cunoscut cAtd era siricia Apostolilor - si nu fiel - ci, pentru ca, z jci ncl
ei cd nu au ce sd le de4 si se arate ci de rrevcie a vcnit spre a face minLulc
gi nu pentru iubirea de slava.
11,17-19":lat ei l-au zis: Nu avem aici decAt cinci piini 9i doi pegti. /1St
$i El a zis: Aducefi-Mi-le aici. (19) $i, poruncind si se aseze mulfimile pe
iarbi gi luind cele cinci pAini 9i cei doi pesti gi privind la Cer, a binecuvintat"'
(14, 171
Marcu 6
38 /
19
/ Nlarcu 6, 39 40;
8, 6
loin
6, 10
,,Aduceli pAinile aici la Mine, cdci, micar degi este seari ;;i locul cstc
pustiu, Eu, Ficdtorul vremilor, de fali sunt, cici "Cel Ce di hrani la tot
trupul", Eu sunt" (Psabn 135,25).
Deci ne invdjhm de aici ci micar gi pufinc de t1\'em, se cuvinc sii lo
cheltuim intru iubirea de strdini, pcntru ci gi Aposk>liipufine avincl, lt'-.ru
dat mullimilor; gi dupd cum acelc pufinc s-au inmullit, apa pi ale talc, ct'lo
pufine, se vor inmulli.
q
Capitolul
274
14
Marcu
[,,firAmituri"]
Caprtolul 1{
Trrllit1l:::: ,,
minlii,
r!
lo'r
9, E
lMarcu
6, 48 /
Ioan
6, 19
Aici e vorba despre cele doud cirJi liturgice ce cuprind pericopele din Noul
,,in mijlocul
rs
mirii".
se
gdsette,,intru".
se
gasette
Capitolui
'14
api
lll1
( apitolul
1J
177
[mai departe]. Insd nu cu totul s-a indoit Petrr,t, ci oarccat, adica irr Partt';
cici, pentru cd s-a infricogat, arata cA s-a indoit in cretiinfi, dar pelrtnt c.i a
strigat ,,Doamne, mantuiegte-mi!", cu .rce;rsta <l vindecat necredinln !i
de aceea este numit,,pulin credincios", iar rru ,,nccrecliucios".
iar cei din corabie, incetAnd vantul, au fost gi e'i slobozili de ftic.r ;i
cunoscendu-L dinhu acestea pe Iisus, mirturisesc Dunxtezeirea [.ui, cici ntr
era lucm al omului sd umble pe mare, ci al lui l)umnczcu. Pt'ecum ;i l)avirl
zice: ,,in mare este calea Th 9i ciririle Tale in ape multe" (Psnlnt 7tt, l3l.
Iar dupi inalta inlclegere, ,,corabie" este pirrintul, iar ,,valurile".
viata aceasta care este turburati de duhurile cclc viclene. ,,Noapte" t'stt'
necunogtinta [necunoagtcrea]; iar,,intru a patra straii", adica l.t si.rryitul
veacurilor a venit Hristos. Cici intAia straji estc legimAntul cu Avra.tnt, .r
doua - Legea lui Moise, a treia - Proorocii, iar a prartra - Vcnirea DonrnulLti,
cici El a mAntuit pe cei care erau invdluili rlc ftrrturri, r'enincl la noi, ,rya
incAt noi, cunoscAndu-L pe El, ne inchinim [-ui ca unui Duntnezeu.
Dar inlelege gi aceasta: ci lepddarea lui Petrr.r gi intoarcerea ;;i poc.iinfa
lui mai inainte le-au hsemnat [aritat, vestit] cclc ce i s-au intirnplat lui pe
mare, cd dupi cum acolo semetindu-se, zicer: ,,Nu mi voi lepida de Tine"
(Matei 26, 35; Marcu 14,37;lotut 13, 37 ), aSa gi aici: ,,Poruncegte-mi si vin la
Tine pe api". $i dupd cum atunci a fost slobozit llisat] a se lepicla, tot.iia ir
aici a fost slobozit fldsat] a se afunda. Aici Domnul i-a intins mAna 9i ntt J .r
lisat sd se inece, iar acolg prin ptrciinld, l-a tras pe el dintru adAncul lep.idirii.
74,34-36: $i, trecAnd dincolo, au venit in pimintul Ghenizaretului.
(35) $i, cunoscAndu-L, oamenii locului aceluia au trimis in tot acel !inut
gi au adus la El pe toli bolnavii. (36) |i-L rugau ca numai si se atingi de
poala hainei Lui; gi cAli se atingeau se vindecau''.
(14, 3-1) Marcu 5, 53 (iJ, -35/ Marcu 6, 5+5U / Lt.o U, tO ,/.1, .tn Nlarcu 3. 10t 6, 56 / Lucr {' l't
'
Dupi multi vreme venind Iisus in Chenizaret, nu nuntai clin vt'r1e rt', ci
gi din semne Iminuni] cunoscindu-Lpe El, oameniiaratd credinfa ficrbirrto,
incAt doresc mdcar,,de poala [hainei] Lui si se atingi" gi atingAncltt-st', att
dobandit tdmiduirea.
Deci, aga ti tu, atinge-te cle marginea ,,hainei " lui I'lristos arlicii rlt'
sfirgitul Venirii Lui in trup -, c.i de vei crcde ci S-a inilfat, tt: r'ei ,,mAntui"
Ci ,,haini" este trupul, iar ,,poala" a lui, sfAr;;itul vicfii cclei cle'po i,iirrrarrl
rs
se gase)te ,,se
mintuiau"
278
Cepnolul 15
Spdlarea mdinilor. F emeia cananeeancd.
Sdturarea celor oatru mii de oamenil
15, 1-2: Atunci au venit din Ierusalim, la lisus, fariseii 9i cirturarii,
zicind,: (2) Pentru ce, ucenicii Tii calci datina'? bltrAnilor? Cici nu-9i
spali mAinile cAnd minAnci pAine.
(15, 1)
MarctT,7
(15, 2)
Degi toate satele aveau carturari gi farisei, insd cei mai cinstili [de
oameni] erau cei din Ierusalim. De aceea, acegtia il 9i pizmuiesc mai vartos
[mult] pe Iisus, ca unii care erau mai iubitori de slavd.
Si din vechi agezdmAnt aveau obicei iudeii de a nu manca avAnd mAinile nespdlate. Deci, vdzAnd ci ucenicii nu fin seamd de acest agezdment,
au socotit cd ei ii defaimA pe bdtrani. Ce face, dar, MAntuitorul? Nu le
rdspunde nimic la aceasti invinuire, ci, dimpotrivd, ii invinuiegte pe ei
[cirturari gi farisei].
(15, 3)
Levitic 18, 3 / Numeri 15, 40 / Marcu 7, 9 / Luca 11, 39 ('15,4) legfte 2o,72;27,77 I
Levitic 19, 3; 20, 9 / Deuteronom 5, 16 / Pilde 20, 20 / Sirah 3, 7-9 I Marctt 7,7o I
Efeseni 6, 1-3 (15, 5) Pilde 28, 24 / Marcu 7,77 (1.5, 6) Marc\! 7,72-73
In edi;.ia de la 1805 titluJ capitolului este: ,,Pe tru ucenici cind au ntincat cu nAinile
nespdlate, Pentru cdlcarea portmcilor lui Dunurczeu pentrtt obiceiul oanrenilor. Pentru cele cc
spurcd pe om. Pentm conaneeatrca cea cu fata indrdcitd. Pentru noroadele ce s-ou tdmdduit.
Pent/u Fapk piifti"
si
Capitolul
15
15,7-9: Fdlamicilor,, bine a proorocit despre voi Isaia, cAnd a zis (8)
Poporul acesta Mi cinstette cu buzele, dar inima lor este departe de Mine.
(9,) $i zadamic Mi cinstesc ei, invtrfind invilituri ce sunt porunci ale
(15, 7) Maretr7,6 ('15, 8) lsaia 29,13 | lezechiil 33, 31 / Osea 7, 14 /
oamenilors.
Amos
5, 23 /
Marcu 7,6 (75,9) Derrtercnom 4,2llsaia 29,73 I Sirah 34,7-8 I Matcu 7,7
Prin glasul Proorocului Isaia arati cd intru acest chip s-au purtat gi
cdtre [fa]i del Tatdl Siu, in ce fel gi citre DAnsul [Hristos] se aflau. Cici rii
fiind gi ingigi ei depdrtAndu-se de la Dumnezeu pentru lucrurile cele rele,
numai din gurd grdiau cuvintele lui Dumnezeu (lsaia 29, 13). Cici cu
adevirat, in degert cinste-sc ai li se pare numai cd sldvesc pe Dumnezeu cei
care prin lucruri [fapte] Il necinstesc pe DAnsul.
15,10-71: gi chemAnd la Sine mulfimile, le-a zis: Ascultafi gi infelegefi:
(11) Nu ceea ce intri in guri spurci pe om, ci ceea ce iese din guri, aceea
(15, 10) Marct 7,74 (15,11) Matcu7,15 I Romani 14, 14
spurcA pe om.
Aici nu vorbegte citre farisei, cdci erau nevindecali [invArtogafi la
inimi], ci cetre popor. Si prin aceasta cd ii cheami ia Sine pentru a primi
cuvAntul Lui, se vede cd cinstegte noroadele.
$i zice: ,,Ascultali 9i inlelegefi", degteptAndu-i pe cei ce auzeau spre
luarea-aminte. Iar pentru cd fariseii ii invinuiau pe ucenici ci mdnAncd
avdnd mAinile nespiiate, Domnul aratd cd nici un fel de bucate ,,nu spurci
pe om"; gi dacd mAncarea ,,nu spurcl", cu mult mai vArtos [,,nu spurci"]
a mAnca avAnd mAinile nespilate. iar pe omul cel lduntric il spurci a grdi
5ln ediJia de la
sti
280
Capitolul
15
cele ce nu se cuvin, iar de aici sunt aratati fariseii care se spurcA prin a
vorbi graiuri ale zavistnicilor. $i vezi infelepciune! Nici nu legiuiegte a
mdnca avAnd mAinile nespilate, nici nu opregte, ci altceva invafd: si nu
scoati din inimd cuvinte rele.
75,12: Atunci, apropiindu-se, ucenicii l-au zis: $tii6 ci fariseii, auzind
in groapi.
(15, 13) loan 15,2 (15, 71) lsaia 9,15;42,19 / Ieremia 5, 31 / Lu.a 6, 39
ridicina".
o
T,\l (
L lRE.{
DE LA
\1.\l Lt
C,rpltoiul l5
181
;,
/t;
lrsrln
118, 68
/ N{arcu 7,
17
Petru carc atia cti Lcgca oprea sd maniuce unele, tcniandu-se ai zice
Iui Iisus: ,,Md smintcsc de cele ce ai zis, fiindcd se par a fi impotriva Legii",
se preface ci nu ;tie gi intrcabi.
15,76-20: El a zis: Acum 9i voi sunteli nepricepufi? ( 1// Nu infelegeli
ce intri in guri se duce in pAntece gi se arunci afa ri?1\ (18) Iar cele
ce ies din guri pornesc din inimi si acelea spurci pe om. (191 Cici din
inimi ies: gAnduri rele, ucideri, adultere, desfrinirirr, furtigaguri, mirturii mincinoase, hule. (20) Acesta sunt care spurci pe om, dar a mAnca cu
mAini nespilate nu spurci pe om.
ci tot
I5,
I Corinteni
flj,
282
Capitolul 15
pAngdregtela.
rs'
t"' tt
ll:l,l;ii
;Ti?irll,;:1Jl
este
;i##:';,,
"u''o"""zll:^l':ll."f J,iiliT,ililix,iS:"#t,11,i;ll{
MATEI
Capitolul
15
283
gi
aceasta
pAine firAmiturile sunt lucru prea mic, dar pentru cAini ele sunt lucru
mare gi dintru acestea se hrdnesc".
15, 28;
(1,5.28) Marco,7,29
28-l
Capitolul
15
Nu
3'1)
15, .12: Iar Iisus, chemind la Sine pe ucenicii Sii, a zis: Mili imi este de
mulfime, ci iati, sunt trei zile de cand agteapti lAngi Mine 9i n-au ce si menAnce; 9i si-i slobozesc fl iminzi nu voiesc, ca si."
,.,:*::
:;.Tr,iJ:::T ff
r"
si
nu slibeasci pe cale".
:,lr
!l:il'l
fi
Capitolul
15
2ii5
si siturim atAta multime? /.15, 33) Numeri 11, 13, 22 / 4 Regi 4, 43 / Ntarcu 8, 4
inci nu pricep, cu toate ci li se cddea si inleieagd, cdci El hrdnise incd
li mai mulli inainte, in pustie. Dar ei se afl6 [aratd] nesim]itori, ca se te
minunezi de darul lui Hristos, cand mai pe urmd ii vei vedea pe ei
IApostoli] plini de atAta in]elepciune.
cAt
i5,34-38: $i Iisus i-a intrebat: CAte pAini avefi? Ei i-au rispuns: gapte
gi pulini pegtigori. (35) $i poruncind mulfimii si gadi jos pe pimAnt,
(36) a luat cele gapte piini 9i pegtii 9i, mullimind, a frAnt si a dat
ucenicilor, iar ucenicii mulfimilor. (37) Si au mAncat toti 9i s-au siturat
gi au luat gapte coguri pline2r, cu rimigile de firAmituri. (38,) Iar cei ce
au mAncat erau ca la patru mii de birbafi, afari de copii 9i de femei.
(15,
.341
Deuteronom 8,
18 /
Matei
15, 10 /
Marcu
5, 38j 8, 5 /
loan 6,8-9
(1.5, J5)
Marcu 8, 6
ii^(15,37)Levitic26,26/4Regi4,,4/N{arcu8,8,20/lonn6,11-13(i5,3d)Mlrcu8,9/Io.n6,t0
pune sd se ageze,,pe pimAnt", smerenie invdlindu-i. $i insuyi
,,mulfime9te", invilAndu-ne
9i pe noi
[de a mAnca].
Dar, poate te vci intreba: ,,Cum, aitidati, degi erau numai "cinci piini"
"cinci mii" cei care s-au hrdnit, au rdrnas "douisprezece coguri' , ia r acunr,
mai multe fiind pAinile gi mai pulini cei care s-au hrinit, numai "sapte
cognite" au prisosit?" Deci, se poate zice ci, ori
"cognifele, e'rau mai mari
decAt "cogurile',, ori s-a faicut aga pentru a nu fi la fel minurrile gi intm
uitare s5-i ducd pe uceniciir?. Ci de ar fi prisosit 9i acum "douisprezece
co9uri", din pricina ascmdndrii, ucenicii ar fi putut uita cum ci a doua oari
s-a ficut rninune cu p6inile (Matei 14,20).
Dar gi aceasta cunoagte [infelege] tu: cd cei patru mii, adici cei ce dc
sivArgit IdesivArgit] au cele ,,patru" fapte bune2', acegtia cu ,,9apte pAini",
adici cu cele mai duhovnicegti pi mai de sivArgit [desdvArgite] cuvinte se
hrinesc. Cici numirul ,,gapte" este semn al celor gapte daruri ale Duhului
SfAnt (lsaia 11, 2-3). $i,,9ed jos pe pim6nt" - adicd punAnd sub ei pe toatc
ccle pimintegti gi cdlc6ndu-le pe ele -, dupi cun'L gi cei cinci rnii ,,pe iarbi"
au gezut (Matei 74,1-9), trupul gi slava dedesubtul lor punAndu-le2{. Ci tot
trupul este,,iarbi" gi toatd slava omeneascd precum ,,floarea i erbii" (lsain
40, 7; Psalnt 102, 15).
gi
'?3
Adici birbdfia,
Adicd, defdimAndu-le.
- vezt in,tin-
l
i
285
Capitolul
15
spre a-I urma Lui mai mulfi, precum semnul [minunea] pAiniloa incAt gi
impirat voiau se-L facd pe El, precum spune Ioan (Ioan 6, L5). Agadar,
Iisus Se duce de acolo, ca sd nu pricinuiascd binuieli tiranului Irod.
r''::i::-
rlirr'
287
CAPTToLUL 15
16,1-:
$i apropiindu-se fariseii
cer.
Ltca72,54
('16, 3)
Ieremia 8, 7
/ Luca 12,
56
titlul capitolului
tLluatul fariseilor. Pentruintrcbarea cea dinCezareeahri Filip. Pentru lepddarea de sineSi pipentrtL
Iuurea Crucit lui Hristos. Pentru certarea lui Petrtr cd a grdit impotriud sd nu pdtineascd Hristos
26li
Capik)lul
16
E, 12
lui,
/ Luca 11,
29
saducheilor.
Apostolii
brrcatele iudaicc, de aceea gi cugetau ei ci n-au luat pAine. Drept aceea ii
mustrd pe e'i ca pc nigte neinfelegdtori 9i pulin credinciogi. Cdci pentru cd
in edilia de la 1805, in lcr de ,,adulter", se gasette,,preacurvar".
in edi;i.r c1e la 1805, in loc de,,luafi aminte", se gisegte ,,ciuta!i".
in
' cdilia de la 1805, in lc,... de ,,in voi ingivi", se gisepte ,,intru voi"
"
Capitolul
16
fi
si r.ispunda;;i mdrturisegte
cd El este
Cczarc.ca lui l-ilip sc afld la nord de Marea Galilcii, la poalele Muntclui Heruron;
doar aici este menironati aceastA cetate, in Noul Testanr ent (Nlorcu E,2/ ). Cealaltd Cezarec
se afla pe coasta N,led itcranei li este mentronat i dt' c a tcr a ori in F tptele S.ft frlu Aptoslolt
(8, $; 9, 30; 10, 1 , 21; 11, 1I; 12, 19; 16, 22; 21 , 8, 16; 23. 23, 33; )5, 1, 1, 6, 13).
r'
[1805] ,,Hristos", cum arr mar ardtat, in linrl.a Brerci inseanxlA ,,urls".
290
Capitolul
15
Fiinfa Tatdlui. De vreme ce gi,,hristogi", adicd ungi erau mulfi, toli preofii
gi implrafii. Dar ,,Hristosul", adici Unsul, Unul este, [Domnul Iisus].
lar lisus, rispunzand, i-a zis: Fericit egti Simone, fiul lui lonii,
ci nu trup 9i sAnge fi-au descoperit lie aceasta, ci Tatil Meu, Cel din Ceruri.
16, L7:
16
17 )
. 76
1 Petru 2, 4 / 1
r' [1805] Pline de inlelepciune sunt aceste vorbe, cdci nu zice Domnul: ,,Pe tine,
Petm, r'oi zidi Biserica Mea", ci ii spuner ,,TU elti Petru" - de la piatra pe care a merturisit-o
- "gi pe aceasti piatri voi zidi Biserica Mea". ,,Iar piatra era Hristos", zice
dumnezeiescul Pavel ('l Cointeni10,l). Deci, pe piatra mirturisitA de Petru zidegte Hristos
Biserica, [adici pe Sine lnsugi]. Iar ceea ce zice ca pi cdtre unul: ,,fi i]i voi da cheile
lmpirlfiei", trebuie si se inleleage cltre lpentru] tofi, este fiucru] aritat. Cici MAntuitorul
pe toli ia intrebat: ,,Cine zic oamenii ci sunt Eu, Fiul Omului?" fi ei rdspund: ,,Unii
Ilie, iar allii unul dintre Prooroci". $i iar ii intreabd: ,,Dar voi, cine ziceli ci sunt?"
Deci, pe tofi ii intreabi 9i pentru tofi raspunde Petru, ficandu-se guri a tuturor: ,,Tu egti
Hristosul, Fiul lui Dunnezeu Celui viu". Apadar pentru toti Iin numele tuturor] primegte
Petru rispunsul MAntuitorului. Mai mult, 9i SfAntul Teofilact tAlcuiegte aici ci Domnul
nu a zis cdtre Petru ,,ifi dau", ci ,,i!i voi da cheile lmpiriliei Cerurilor". fi cu ader,irat,
cAnd a dat Domnul ,,cheile", nu unui4 ci tuturor Apostolilor le-a dat, dup.l cum Insugi
a ti greit: ,,Luafi Duh SfAnt; cirora veli ierta picatele le vor fi iertate gi cirora le vefi
fine, vor fi tinute" (loan 20,22-23).
Capitolul
16
pimint
22
Capitolul
15
76,23: lar El, intorcindu-Se, a zis lui Petru: Mergi inapoia meals,
satano! Sminteali imi egti; ci nu cugeli cele ale lui Dumnezeu, ci cele
(16, 23) Marcu 8, 33 / Romani 8, 7
ale oamenilor.
CAnd a vorbit cu dreptate Petru, Hristos il fericegte pe el. Iar cAnd fird
de socoteald [in chip nesocotit] s-a infricogat, nevrAnd ca Hristos sd
pdtimeascd, il mustri, zicAnd: ,,Mergi dupi Mine, satano!" Iar ,,satani"
se numegte [irseamne] ,,impotrivnicul". ,,Deci,
"rnergi dupi Mine" - adici
nu te impotrivi -, ci urmeazd voii Mele". $i-l numegte intru acest fel pe
Petru, fiindcd nici satana nu voia si pdtimeascd Hristos. Deci, zice: ,,Tu cu
gAnd omenesc socotetti cd Patima este lucru necuvenit Mie gi nu inlelegi
cum, Dumnezeu, prin aceasta lucreaz5 mAntuire 9i cum Patima mai vArtos
[cu adevirat] Mi Se cuvine Mie".
r{
in edi;ia de Ia 1805, versctul este: ,,$i Petru, luAndu-L la o parte, a inceput a-I sta
impotrivi, zicAndu-l: Milostiv fii fie, Doamne, nu va fi fie aceasta",
't in edi;ia de la 1805, in loc de ,,inapoia Mea", se gisette ,,dupi Mine".
\1,\lf]l
Cipitolul
15
2q3
spun c.i nu num.1i a nu p.ltimi Eu ifi cste lic \';tim.itor, dar nici tLr nu te
\'( rput('J rrantuid,rcA irr:rrfi trrnl.r\'!'i ulrrri ll..ttinril >i. d5cmene.l, ()ricarc
alt om, fic birbat, fie fcmcie, fic s.1rac, fie bogat". $i ne arati astfel ci f:rpta
ccer buni cste lucru de bLlni v()ie, iar nu din srlii. lar lui Iisus ii urmr.rzd nu
numai ccl care il n;rtunsettc pe El Fiu al lui Dttr.unczeu, ci gi cel care
trcce prin toatc greutdlrle gi pc acelca;i le sufcr.l'6.
Si spune ,,si se lepede de sine", aritdrrcl cea de sivArgit [desdvirgiti]
lepadare. a cugctului trul-rg5c, aelici rlefirnrarca dl: sine. I)recum ne-am
obignuit si zicenr: ,,Cutare s-a lepir'lat c1e cutarc, adici nu-l mai are de
prieten sau cunoscut". Deci, in acest chip, fiecare estc dator si nu aibd fafi
de trupulsiu nici un fcl de iubirc, incit gi Crucca si-qi ia .rdic.i sa aJeaga
nloartea -, cu sArguinli ciut6rrtl mo.rrtca cca cle ocari - cii intru acest fel
era crucca la cei vechi.
,,fi si-mi urmeze Mie" zice, ,,fr('ntru ca mulfi furi gi tAlhari sunt
ristignifi, dar aceia nu sunt ucenici ai ir4ci. Deci,,,si-Mi urmeze Mie",
adici gi toati fapta cea bund si o arate [implineascil".
[Cu adevirat] ,,se leapidi de sine" 9i cel ce icri era inver;unat, iar astdzi
este infrAnat. intru acest fcl a fost Pavel, care- ,,s-a lepidat de sine", zicAnd:
,,Nu eu mai triiesc, ci Hristos triiegte intru mine" (Galnteni 2,20).
$i iarigi se cheami cil ,,ia Crucea" cel care s-a ornorAt gi ,,s-a ristignit"
pe sirrc lurnii (Cs[ etti 5, 24) .
16,26-27:Pentru ci ce-i va folosi omului, daci va cigtiga lumea intreagirn, iar sufletul siu il va pierde? Sau ce va da omul in schimb pentru
r' Ccl care
294
Capitolul 16
sufletul siu? (27) Cici Fiul Ornului va si vini intru slava Tatilui Siu, cu
lngerii SIi; 9i atunci va rtrspliti fieciruia dupd faptele sale.
(16,26) Psalm 8,7-B / Marcu 8, 36 / Lu.a 9,25 (15,27) Psalm 27, 9.6:57,70 l Pilde 24.12l
Iermia1Z10;32,19/Iezechiil33,20lDaniil7,70/Zahaia74,5/Sirah17.18/Matei25.31/
Marcu 8, 38; 13, 26 / Luca 9, 25 / Romani 2, 6 / 2 Corinteni 5, 10 I Apocalipsa 2,23;79,74
Sd zicem aga: ai dobandit lumea toati, dar ce folos este a fi trupul
intru desfitare, daci sufletul se aflA reu? Este ca gi cum stSpana ar p;rta
haine rupte, iar slujnicele ar purta vegminte luminoase. Pentru ci, in veacul
ce va se fie nu poate si dea cineva nimic in schimbul sufletului siu. Aici
poate sd dea lacrimi, suspinuri, milostenie, iar acolo - nimic. Cici Judecdtor
nemitarnic il va primi/ care judeci pe fiecare dupd lucruri [fapte]. $i va fi
Iatulci Fiul Omului] infricogitor, cdci va veni ,,intru slava Sa" dimpreuni
,,cu Ingerii" (a. Matei 25, 31; Marcu 8, 38), iar nu defAimatlq.
16,28: Adevlrat griiesc voui: Sunt unii din cei ce stau aici care nu
vor gusta moartea pini ce nu vor vedea pe Fiul Omului, venind in20 lm-
pirifia
i
I
Sa.
Sfdnhrl Simeon Noul tolog ne descoperd ti noud din taina veacului ce va si fie: ,,Va
9i cu puter (Matei 24,30) preadoritul gi preadulcele nostru lmpirat 9i
Dumnezeu Iisus Flristos, ca si judece lumea pi si dea fieciruia dupd faptele lui (Matei16,27).
Dupd acee4 a9a cum intr-o case marc, sau in palatul impdritesc sunt multe loc.uri de odihni 9i
de locuit pi in amAndoui aceste feluri de locaguri preadumnezeiegti este o mare felurime, aga
va face gi in noua creaFe multe impe$iri, dAnd fiecdruia mogtenirea lui, dupi vrednicia lui 9i
strdlucirea gi podoaba ce i se cuvine pe temeiul virtufilor ti faptelor lui. Dar, pentru cd ei vor fi
duhovnicegti gi strivezii ti uniti cu acele dumnezeiegti locaguri gi locuri de odihnd, lmprirdgra
Cerurilor le va fi o singure locuinli gi aia se va ardta tuturor dreplilor gi nu vor vedea decAt pe
Imperatul pretutindeni. El va fi in fala fiecdruia gi fiecare in fata Lui ii va lumina in fiecare 9i
fiecare va lumina in El. Vai, insd celor ce se vor afla atunci in afara casei aceleial" (Filtalia
rominensci, vol.6,Intiia cutdntare momh, ed. IBMBOR, Bucure 9d,7977, pp. 1471,44).
r ln edifia de la 1805, in loc de ,,venind in", se gestte ,,viind intru".
295
Captrolur 17
Schinbarea la fafd. Vindecarea lunatict ui. A doua uestire a PatimiLor.
Darea pentru tennlut
17, 1": $i dupi gase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru 9i pe Iacov 9i pe
(17, 'l') Marc'u9.7-2 / Lu.a 9. 28
Ioan, fratele lui.
Aceasta nu este impotriva celor ce se spun la Luca - ,,iar dupi cuvintele acestea, ca la opt zile..." (Luca 9, 28). Pentru cd Luca a numirat gi
prima zi gi pe cea din urmd, intru care s-au suitin munte, iar Matei, numai
pe cele din mijloc.
$i l-a luat pe Petru, ca pe cel care-L iubea pe EI, pe Ioan ca pe cel ce era
iubit de DAnsul, iar pe Iacov ca pe cel ce era ti el rAvnitot Si dintru aceasta
este ardtat ce Iacov avea rAvnd, cici a figddult si bea ,,paharul" [Domnului]
(Matei 20, 22) gi a fost omorat de sabie din porunca lui Irod, pentru a le
face pe plac iudeilor.
17,1b-2:
$ii-a
fa!i,
ficut albe ca lumina.
duoi nilucire
este om.
Tu auzind ,,schimbarea la fafi", sd nu crezi cd a lepidat atunci trupul,
cdci trupul a rdmas intr-a sa alcdtuire; ci 9i fafa gi hainele Lui s-au ard,tat
mai strilucitoare, fiindcd Dumnezeirea a aritat ceva din razele Sale - 9i
aceasta pe cAt au putut ei si vad5. De acee4 a numit mai sus ,,schimbarea
cd
in edilia de la
1805,
titlul capitolului
lti
Hrtsttts
17,4: $i, rispunzAnd, Petru a zis lui lisus: Doamne, bine este si fim
noi aici; daci voiegti, voi face aici trei colibe: fie una, gi lui Moise una,
si
('17,
Marc]u g,
I Luca
9, 33
rlnedifiadela
18o5, in
locde,,vorbind cu El",
se
't
Capitolul 17
Acesta
ascultafi-L".
lrd,ecitori,73,
2O
Daniil
8, 18
fl7.
E) Luca 9, 36
2e8
Capitolul
17
grdiesc ai se unesc.
Deci, cAnd vei afla pe cineva tdlcuind luminos inlelesul Scripturii, tu
cunoatte cd luminos vede ,,fa!a" lui Hristos. Iar dacd gi cuvintele Ie
descoperd gi le lumincazd, acesta gi ,,hainele" lui Iisus ,,albe" le vede,
cdci haine ale inlelesurilor sunt cuvintele.
Dar sd nu zici ca Petru: ,,bine este si fim noi aici" (Matei 17,4), cdci se
cuvine pururea a spori, iar nu a sta [stirui] intr-o treapti a faptei bune gi a
videniei [vederii dumnezeiegti], ci a trece gi la altele.
cirturarii
*'
Capitolul 17
1, 16 /
ZicAnd cd Ilie ,,va veni", aratA c; incd n-a venit, dar va veni ca inaintemergitor al Venirii celei de a doua gi ,,va ageza la loc toate", adici va intoarce la credinla lui Hristos pe toli iudeii care se vor afla atunci ascultdtori,
ca gi cum agezAndu-i pe ei - care erau cdzuli - intru mogtenirea pirinteascd.
Iar zicAnd cd ,,Ilie a 9i venit", il aratd pe inaintemergatorul Ioan. $i zice:
,,au ficut cu el cAte au voit", ornorAndu-I, cdci pentru cd l-au iisat ei Iiudeii]
pe Irod si-l omoare/ degi l-ar fi putut opri, [pentru aceea] ei l-au omorAt.
Deci atunci, mai strdbdtdtori [iscusifi la minte] fdcAndu-se ucenicii, au
infeles cd pe Ioan l-a numit ,,Ilie", fiindcd el a fost inaintemergitor al Venirii
celei dintAi, precum Ilie va fi [inaintemergitor] al Venirii celei de a doua.
77,74-75: fi mergind ei spre mulfime, s-a apropiat de El un om,
cizAndu-I in genunchi (15) 9i zicind: Doamne, miluiegte pe fiul meu, ci
este lunatic 9i pitimegte riu, cici adesea cade in foc ai adesea in api.
TIi
gi n-au putut
' [1805] ,,Leviatan" este un cuvint evreiesc ;i inseamni ,,balaur". insa nu toate
neamurile de balauri sunt numite cu acest cuvant, ci numai cele care il arata gi-l numesc
in chip osebit pe diavol. Pentru aceast4 in cartea lui Iov (41, 1), unde se spune: ,,Pofi tu
si prinzi leviatanul cu undifa?", talcuitorii inleleg prin ,,leviatan" pe balaurul-diavol
care a hselat-o pe E"'a"
Capitolul
fi
17
17. 13)
Lucr 9.
.12
pufina voastri credinfirl. Cici adevirat griiesc voui: Daci vefi avea
credinfi cAt un grlunte de mustar, veli zice muntelui acestuia: Muti-te
de aici dincolo, gi se va muta; si nimic nu va fi voui cu neputin!5. (21)
Dar acest neam de demoni nu iese decAt numai cu rugiciune 9i cu post.
(17,19) Marcr,9.2a (17,19)lov
necredinla voastri".
r2O minunea mutdrii unui muntee pomenit.l in viafa Sfintului Marcu de la Muntele
Fricesc (vezi Pro[ongeb,in ziua a cincca a lunii aprilie, Craiova, 1991, pp. 65,1-658).
"",,1j:ifF 'i'e'5
Capikrlul
17
Pe cAnd
si fie dat in mAinile oamenilor. (23) Si-L vor omori, dar a treia zi va invia.
(17, 22) \Iarcu a,3! 9,37;10,33 I L\tca 9,22, M;24,7
$i ei s-au intristat foartel
li.
23)
. Adici,
se in.rl|i la Dumnezeu.
It Sfintul Petru D.rmaschinul ii
$i se face ca un imFirat, irc.it orice gindepte'se si\'.irfelte firi ostcneali 9i indati cle
citre DumnezEu, Ccl ce are grijii dc dinsul. Aceasta este credinga dc care a griit Domnul:
,,Daci veli avea credinfi.. " (A4an'r' 1/, 20), 9i pc aceast.r creclinJi se zidcsc celelalte virtufi"
(Filocalu roniineascri, r,ol. 5, Despre nepdfinirc, ed. Humanitas, Bucurepti,2001, p. 115).
ri in edigia dc la 1805, in acrst \ erset, in loc de ,,darea", se giscate ,,didrahme".
.
302
Capitolul
17
SFAN'I
U_L
:i
'1
Capitolul
17
303
304
CAPTToLUL 18
('18, 1)
Mi
t In edilia de la 1805 titlul capitolului esle: ,,Pentnt cei ce ziceau cine cste mai nnre.
Pentru a nu sminti. Pentru pilda de o sutd de oi. Pentru certarea aproapelui. Pentru puterea de a
Iega ;i dczlega- Pentru certarea gresalei fratelui. Penlru datornicul cel cu zece mii de talanfi" .
'?ln edifia de la 1805, in acest verset, in loc de ,,in", se gisette ,,intru".
3ln edigia de la 1805, in loc de
,,9i nu vefi fi precum pruncii, nu vefi intra in impnrifa
Cerurilor", se gdsegte ,,9i si vi faceli ca pruncii, nu ve!i intra intru impirifia Cerurilor".
{ ln edi;ia de la 1805, in loc de,,in", se
iesette ,,intru".
s
Pe care o aveau intru inceDut.
ie
af
undat in adAncul
fi lui si i
Capitolul
se atarne de gAt o
l0i
16
piatri de moari
gi
si
mirii.
Marctt9,42 | Luca
17, 1-2 /
Rom.rni
1-1, 13
Inlelepciune
12lMatei 26,24lLt
cn 17,
si vini smintelile".
306
Capitolul
18
ci mai bine
(18'8)Mateis'2e-3"tT::ii',,?:?;';ililill','i,il"1i;'rl?l
nici",
ro
se gisegte
,,ciutafi si nu defiimati
se gasette
acegtia
,,vartos".
.'],.:
;,fi
Capitolul
18
307
riticit.
ca
,,i',',:,1?.1:T,':"]"t,1'i;i::"::::,\li!',:::"'3,3
Ce,,om" a avut,,o suti de oi"? Hristos, ceci toate zidirea cea cuvAntdtoare, ingerii gi oamenii ,,o suti de oi" sunt, al cdror Pdstor este Hristos Care nu este ,,oaie", pentru ce nu este zidire, ci Fiu al lui Dumnezeu. Deci,
Acesta a lisat,,pe cele nouizeci 9i noui" in Ceruri gi luAnd ,,chip de rob"
(Filipeni 2, Z) a venit si caute pe oaia cea ,,una", care este firea omeneascd gi
se bucuri pentru aceasta mai mult decAt pentru intirirea ingerilorrr.
Deci aceasta in chip cuprinzdtor arati cd Dumnezeu Se sArguiegte
pentru intoarcerea pdcdtogilor gi Se bucurd pentru acegtia ,,mai mult" decAt
pentru cei care sunt intdrifi gi statomicili intru fapta cea bund.
18,15-L7: De-|iva gregi lie fratele t5u, mergi, mustri-l pe el intre tine 9i
el singur. $i de te va asculta, ai cAgtigat pe fratele tltr. (16) Iar de nu te va
asculta, ia cu tine inci unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori si se
statomiceasci tot cuvAnhll2. (17) Si de nu-i va asculta pe ei, spunel Bisericii;
iar de nu va asculta nici de Bisericil3, si-!i fie lie ca un pigin 9i vame9.
( 18,15) Leviti< 19,77 / Sirah 19, 14 / Luca 17,3 I lacov 5,79-2o (18. 16) Deuteionom 17, 6 /
Ioan 8, 17 / 2 Corinteni 13, 1/ Evrei 10, 28 (18, i 7) 1 Corinteni 5, 11 /
Tesaloniceni 3, 6, 14
Dupd ce a tins [griit] cuvint foarte greu despre cei care smintesc pe
altii, acum ii indrepteazi gi pe cei care se smintesc. Cdci nu trebuie ca tu,
cel care te smintegti sd tii cu totul fdrd griji - fiindcd cel ce te smintegte pe
rt
gi deasupra
basilikri desemnAnd aceletncdperi care, incd din veacul I, se construiau in casele particulare,
anume pentru sdvArgirea slujbelor, numindu-se impdrdtesfi (basilikni). Origicurn, pAnd in
zilele noastre, in unele zone rurale dinArdeal se mai pistreazd denumirea de clelie (derivat
din grecescul ecclesrn) pentru avutul obgtesc al parohiei.
Capitolul 18
fi
,,
lariqi griiesc voui ci, daci doi dintre voi se vor invoi pe
pimint in privinfa unui lucru pe care il vor cere, se va da lor de citre Tatil
18, 19-20i
Aici Sf6ntul Maxim Mdrturisitorul ne invaJd astfel: ,,Nu intePa cu vorbe acoPerite Pe
fratele tdu, ca nu cumv4 primind gi tu cele asemenea de la el si alungi de la amAndoi starea
dragostei. Ci mergi ti mustre-l pe el cu indrdznire iubitoarc, ca imprdgtiind pricinile suPdrddi,
sd te izbdvetti ti pe tine ti pe el de tulburare gi supdrare" (Filocalia romineascd, vol.2, Apatra
suti a capetelor desprc tiragoste, cap 32, ed. Humanitas, Bucuregti, 1999, pp. 110).
'1
b.
Caprtolul
18
Meu, Care este in Ceruri. (20) Ci unde sunt doi sau trei, adunali in numele
(18.'1!]'1.toan3,22;s,14 f 1d',20) Luca 2,r,ls
Meu, acolo sunt 9i Eu in miilocul lorls.
Prin unele ca aceste graiuri ne adund pe toli intru dragoste, cici dupi
ce ne-a oprit pe noi de la a ne sminti gi a ne vetima unii pe al1ii, acum
grdiegte gi despre unirea cea a unora cu allii [unirea cea dintre noi]. lar
prin cei uniti nu inlelege pe cei care se adune spre riu, ci spre bine, cici
zice: ,doi dintre voi", adici ,,dintre cei care cred, dintre cei care au faptc
bune". Ci ti Ana ti Caiafa s-au unit, dar cu unire de prihanal".
$i de aceea de multe ori rugAndu-ne nu primim, pentru ci nu avcm
unire unul cu altul. 9i nu zice ,,voi fi", ci nici nu zibove-gte, nici nu intArzie,
ci spune ,,acolo sunt" - adici ,,acolo indatA Md aflu".
Si aceasta o inlelege: atunci cAnd se va ,,uni" trupul ;;i duhul gi rru va
pofti trupul impotriva duhului, atunci Domnul este ,,in miiloc''. lnc.i gi
cele trei puteri ale sufletului ,,se unesc" - cea cuvAntitoare, cei nranio.rs.i
gi cea poftitoare. Incd gi Scriptura Veche gi cea Noud ,,se unesc" aminclxrii,
iar ,,in mijlocul" lor sc afld Hristos, de amAndoui fiind propoviclr.rit.
18,21-22: Atunci Petru, apropiindu-se de El, l-a zis: Doamne, de cite
ori va gregi fali de mine fratele meu 9i-i voi ierta lui? Oare pini der;
gapte ori? (22) Zis-a lui lisus: Nu, zic !ie, pAni de gapte ori, ci pAni de
eaptezeci de ori cate u"ot"
,"lil;]l',Yilil!;',i !J:,i)ffi1ii.'.ilil,ll,liii;]li
Aceasta este ceea ce intreab.i Petru: ,,Dc cAte on de va gregi fratele, apoi
va veni la mine gi va cere iertdciune [iertare] ciindu-se, ii voi icrta lui?" Si
adaugd ,,va gregi fali de mine", pentru ci nunai pentm cele ce-mi va grc;i
mie pot s5-l iert, iar daci va gregi lui Dumnezeu, numai cel cu reinduiali
dumnezeiascd - adicd preotul - poate siJ ierte. Iar dacd imi i'a grepi i,rr cu
il voi iert4 iertat va fi, degi sunt eu om simplu, nu preot. lar cAnd zicc ,,pini
in gaptezeci de ori cite gapte", nu arati numirul iertdrilor - cici ar fi cu
totul lipsit de minte si numere cineva pAni se vor implini ,,gaptezeci de ori
cAte gapte", adici 490 -, ci aratd mul;ime fdrd de numdr, ca gi cum ar fi zls:
,,De cAte ori va gregi gi se va pocdi, iartd-i lui". Iar aceasta gi prin pilcla de
mai ios o spune, aritAnd ci se cuvine sd fim milostivi.
]s
in edigia de la 1805, versetele 19-20 sunt: ,,Iarigi amin griiesc voui ci, daci doi
dintre voi se vor uni pe pimant pentru tot lucrul pe care il vor cere, va fi lor de citre
Tatil Meu, Care este in Ceruri. Ci unde sunt doi sau trei, adunali intru numele NIeu,
acolo sunt in mijlocul lor".
t" Adicd s-au unit spre sdvArpirea rautifii.
rt ln edilia de la 1805, irr aceste verscte,'in loc cle
,,pAni de", se gdsctte ,,p6ni in".
310
Capitolul
18
SFAN]
U_.L
numai a celui ce are mintea lui Hristos. Insi, vom indrizni gi noi:
,,impirifie" este Cuvantul lui Dumnezeu, dar nu impirdlie a unor mici
lucruri, ci ,,a Cerurilor". Deci, S-a aseminat Acesta ,,ornului impirat",
fiindci S-a intrupat pentru noi, gi intru asemdnarea oamenilor s-a ficutr".
$i ,,ia seama slugilor sale" [,,se socotegte cu slugile sale"], judecAndu-le
pe ele dupi bunitate, cdci al cruzimii lucru este pedeapsa fird de judecati.
$i,incepand si se socoteascX cu ele20, i s-a adus un datornic cu
zece mii de talanfi. (25)Dar neavind el cu ce si pliteasci, stipAnul siu a
poruncit si fie vdndut el 9i femeia 9i copiii 9i pe toate cate are, ca si pliteasci.
Cu ,,zece mii de talanti" suntem datori noi, ca unii care primim facerile
de bine [ale lui Dumnezeu] in fiecare zi,9i cu nimic nu-i raspldtim Lui. Cr-r
,,zece mii de talanti" sunt datori gi cei care au primit stipAnirea poporului
gi a multor oamenil, dar n-au iconomisit bine stdpAnirea.
,,Vinderea" datornicului impreund cu,,femeia si copiii" lui arati
instrdinarea de Dufirnezeu, cA acela care se vinde, al altui stapan se face rob.
Sau poate ,,femeie" inseamnd trupul, ca unul care estc sol - impreunilucritor - al sufletului; iar ,,copii" - faptele care riu se llrcreazi de trup 9i
de suflet. Deci poruncegte ca trupul sA fie dat satanei sprc pierzare - adicd
bolilor sau chinurilor diavolului -, gi ,,copiii" - adici lucrurile riutililor si se betejeascd. Adici de furd cineva, mAna acestuia o usuci Dumnezeu
sau o ciuntegte prin lucrarea diavolului. $i iati cum ,,femeia" - adicA trupul
- gi ,,copiii" - adicd lucrarea riutilii - s-au dat pdtimirii, ca duhul si se
mAntuiasci. Pentru ci mai mult nu va mai putea fura omul acela.
18,24-25:
a.rf'rt. lL,l lE
l'l
el, il ruga, zicind: ingiduiegte-mi 9i ifi voi pliti tot. i.10,' Iar el nu voia,
ci, mergind, l-a aruncat in inchisoarer', pini ce va pliti datoria.
Dup.i ce a iepit ccl c;rre a fost iertat fclc stapan], ;rtunci il sugrurna pe
cel ce era impre ur-rd-slujr tor cn cl. Caci nirlcni, intru l)unrnezcu rtinrinind,
nlr este nemilostir,, ci ccl carL.,,iese" 11c la [)unrneztu 5J clintrr-r.]ce.rst.r se
instriiincaza c-lc Ill. Si atrit elc nr.rrc ii era cruzimea laccster slugil, incit
tlupi cc-i fuscserei lui iertatc m.rri tlatorii - c; ace.lsta .lr.riii cei ,.zece mii
de talanli" -, Petrtru c'lc n1.li nrici c,it cr.ru cci. ,,o suti de dinari"r" -,
nicidccum nr: sc milostivegtt, rtie i pLrtln.t .lntiltJrt nLr tli. Si facc reestea,
cLl toilte.a ccl irnprctrnii cu e I sllrg;i ii spr.rnc acelea;r cr-rlintc prin c,rre c1 a
fost ir:rtat: ,,I ngiduiegte-mi 9i ifi voi pliti",.rnrintrnclrr-t dt'it,r't.rrt'a plir.t
c.rre s !r rrintuit Iizlravit].
15..i1; Iar celelalte slugi, vizind, deci, cele petrecute. s-au intristat
foarte 9i, venind, au spus stipinului toate cele intimplate.
Dt' aici se vecl c ci ,,celelal te slugi " - adicii lngcr ii cer ir rrp r-g1111.i-r1r1i1,,.1
cu noi -:Lrnt urAtori cle riutate yi irrbitori tlc bunat,rie. >i ,,spun" .rcestca
Domnului, ntr c.r Unuia c.lrr- lrLr )tl,r, ti c.t .,r rntt lcgr cl lngt'r'ii 5Llltt pLlrtartorii tlc griji.ri nogtri 5i cii sc minie ,rsupra cclor nemilosti,, i.
r: . \rllc.i, slLrr-.t ntr crte.t,-lcc.ti .il-n.rr.tr..r Jl i :
t'l
:'In.'.1i1ia .le lr !S0\. in k,,: rlc ,.pun6nd min.:" sc
:'ln
".
1r__ _ capitolul 18 _
sFANTrr'r. rEoFrr_Acr
ArtHlEr,rTellllglg4Rrll
Tot aga gi Tatil Meu cel Ceresc vi va face voui, daci nu vefi
fiecare fratelui siu - din inimile voastre?8.
16, J5:
ierta
(18, -lj.r
11, 25 26
313
CAPTToLUL 19
Despre tiesfacerea cdsdtoriei. Iisus binecuainteazd pe copit.
Tdndrul cel bogatl
Marc\10,2
Caprtolul
114
19
ci zice simplu
,,omul
79,7-9:Eil-au zis Lui: Pentru ce, dar, Moise a poruncit si-i dea carte
de despirfire 9i si o lase? (8) El le-a zis: Pentru invArtogarea inimii
voastre, v-a dat voie Moise sI lisali pe femeile voastre, dar din inceput
nu a fost aga. (9) Iar Eu zic voui ci oricine va lisa pe femeia sa, in afari
de pricini de desfrAnare, gi se va insura cu alta, sivArgegte adulter;9i
cine s-a insurat cu cea lisati sivArgegte adultet'.
(r e' 7) Deuteronom'h:iYfi:lii,,l
j,H.l il;1 l',1il"*;lil'iJil"'l;]iJ
Fariseii, vizAnd cd Domnul a astuPat gurile 1016, i1 aduc pe Moise in
sprijinul 1or, pirAndu-li-se ci Moise impotriva invdJiturii lui Hristos a
legiuit. $i zic: ,,Pentru ce, dar, Moise a poruncit si i se dea carte de
despirlire 9i si o lase?" Domnul, intorcAnd impotriva lor toati prihlnirea
[invinuirea], il indreptifegte Pe Nloise, ardtAnd cd ,,nu impotriva lui
Dumnezeu a legiuit el aceast4 ci dupi rdutatea voastri, ca nu din pricina
neinfrAnirii vrAnd si vi impreunali cu altele, s5 vd omorali femeile cele
dintAi flegiuite]". Ceci, cruzi fiind ei,;i-ar fi omorAt femeile de-ar fi fost
in edifia de la 1805, versetul 9 este: ,,lar Eu zic voui ci oricine va lisa pe femeia
in afari de cuvAnt de curvie, gi va lua alta, preacurvegte;9i cine la lua pe cea lisati
s
sa,
preacurvegte".
'Adici. i-a lisat
fdri de rispuns.
silili
MATEI
Capitotul
19
315
19, 10: Ucenicii l-au zis: Daci astfel este pricina omului cu femeia,
(19,10) Pild.e 27,79 l1 Corinteni 7, 32
nu este de folos str se insoareT.
Ucenicii se turburA gi spun cd dacd pentru aceasta s-au impreunat, ca
si fie una gi nedespirlili si petreaci toata viala - incAt chiar de-ar fi rea
femei4 si nu ir:rdrizneasci si o goneascd -, nu e de nici un folos a se
insura. Cdci, mai ugor este a nu se insur4 ci a se rdzboi cu poftele cele
firegti, decAt a suferi femeie rea.
$i este numiti ,,pricina omului cu femeia", impreunarea de nedespirfit. Iar unii gi aga inleleg: cd dacl aga este ,,pricina omului" - adici
dacd pricini gi invinuire va avea bdrbatul pentru ce igi leapddd femeia
impotriva Legii -, ,,nu este de folos a se insura".
19, 11; Iar El le-a zis: Nu toli pricep cuvAntul acesta, ci aceia cirora le
('19, 1'1) 7 Cointeni 7,2-9
este dat8.
Fiindci ucenicii zic cd e mai bine sd nu se insoare, Domnul le aratd ci
Ci sunt fameni
llh
L,,frti'llrl l!r
I'j,13
11:
l:1, I lr
\larcu
10, 13
16
si inleleagi",
se
Bisr'itc ,,Cine
po.rt. it incipen incapi
' in r..litia tlc Ia lS()5, in lt'rsctelc 1.3-1.1, in Iir cle ,,copii", s('lliscite,,prunci".
\Ji.-.i, iLr[.t':1c, Ii tstc bin( frlacut;r lipsa t]o trtrfic.
'
Caprtolul
lq
317
19,15-17": $i punAndu-$i miinile peste ei, S-a dus de acolo. (16) $i,
iati, venind un tAnir la El, i-a zis: Bunule inv5fitor, ce bine si fac, ca si
am viata vesnici?l2 (17) lat El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este
(19, 15 ) F acete 8,74 / Ma rcu 10, 16
bun, decAt numai Unul Dumnezeu.
(19,16) Marct70,77 I Luca 10, 25;18, 18 (19, 1Z) Deuteronom 6, 25 / Maicu 10,
.18
/ Iacov 1, 17
tiu
9i pe mama ta si
si
Matei
5, 21 /
si nu
tinirul:
mear5.
tiilLi
I
Capitolul
318
19
i "ia crucea ta", Domnul l-a invilat se moare tuturor celor din lume. $i c6nd a omorAt in
sine pe omul cel vechi, sau patimile, i-a sPus: "Vino 9i urmeazi -Mi Mie" (Matei16,24)"
- Filocalia romineascd, vol.70, Epistola IV, ed. IBMBOR, Bucuregti,I98l, p. 479.
rr In edilia 1805, in loc de ,,Adevirat zic voui ctr un bogat cu greu va intra in
lmpirifia Cerurilor", se g5segte,,Amin zic voui ci bogat cu anevoie va intra intru
impiritia Cerurilor".
MATEI
Capftolul
le
319
este cu neputinld ca ,,si treaci o cimili prin urechile acului". Vezi cum
mai sus a zis,,cu anevoie va intra", iar aici cd nicidecum nu este cu putinti.
19, 25-26: Atzind, ucenicii s-au uimit foarte23, zicind: Dar cine poate
se mAntuiascA? (26)Darlisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta
este cu
ov 42.2 |
/ Marcu 10, 27 I Lluca 1,37:78,27
19,27: Atwci, Petru, rispunzAnd, i-a zis: Iati, noi am lisat toate gi
]i-am urmat Jie. Cu noi, oare, ce va fi?
(19, 27)
Deuteronom 33,
5, 11; 18, 28
Degi se pare ci Petru n-a ldsat oarecare lucruri rnari fiindcd era sirac,
insd sd gtii c5, intr-adevdr, a lisat gi el multe. Pentru cd noi, oamenii mai
multi dragoste avem intru cele pufine. Iar Petru a trecut cu vederea gi
desfitarea lumii gi fireasca iubire cea cdtre pdrinfi. Cici aceste patimi se
rlzboiesc nu numai cu cei bogafi, ci 9i cu cei sdraci.
Ce zice Irdspunde], dar, Domnul?
Iar Iisus le-a zis: Adevirat zic voui ci voi cei ce Mi-afi urmat
Mie, la innoirea lumii25, cind Fiul Omului va sedea pe tronul slavei
Sale, vefi gedea gi voi pe douisprezece tronuri, judecAnd cele douisprezece seminlii ale lui Israil.
19, 28;
d, 2 /
Apocalipsa 3, 21;20, 4
Oare, [chiar] vor ,,9edea"? Nu. Ci prin ,,tronuri" a ardtat cinstea cea
inaltS [pe care o vor primi]. Dar gi Iuda va tedea? Nu. Cdci zice: ,,Cei ce
Mi-afi urmat Mie", adicd cei care pAnE in sfArgit [L-au urmat].
rr Cdci aceste cuvinte in grecette
seamdnd
rr ln editia 1805, in loc de
.ilt)
L.tpit0lLrl
19
19,29: $i oricine a lisat case sau frafi, sau surori, sau tat;, sau mami,
sau femeie, sau copii, sau farine26, pentru numele Meu, inmullit va lua
/ 19, l9r \larcu 10,29-30 / Luc. 18,29-30
inaooi si va mosteni viata vesnici.
sii
nu
nu
C-a
s<rotcasci cine'r,a [sd
credem] ci numai pentru ucenici a
zis .rct stt a, intintlc f.igatluinla peste toli cei care fac celc asemenca [a fel],
..r \'or;r\'oa in locul nrricniilor celor trupegti, frdfia gi apropierea cea citre
I)rrnrrre.zcrr. Jar irr locul ,,farinelor" - raiul gi in krcul ,,caselor" de piatr:r It:r'rLsalirnu L ce.l rlc Sr,rs. in loc dc ,,mami" - batranolc din Biscrici; in loc cle
,,tati" - y-rc prrco!i, in krc cle ,,femeie" pe toate fcmeile crcdincioase Icregtirrt l r'rLl alr nLrntlre, s.r ntr fie aceasta!, ci cr-r atezare gi dragoste duhor'rriccascii ;i cr-r grija cea iLrbitoarc de oameni citrc aceste.i.
I;rr Dornnr:l nLl ne ponrncL'Fte si ne dcspirlim de ai nogtri origicum, ci
[)
rr
nr nczc'tr]7.
/9,
.3{):
intii.
'
Irr
o.liti.
\i',,
i;r
dL, ln I s05,
in ltr
cle.
/'ll.
holde"
!lii
327
Caprrolur- 20
Pilda dcspre lucrdtorii tocmili la aie. A treia uestire a Patintilor.
Cererea fiilor Iui Zeuedeu. Cearta pentru tnthietate.
Vindecarea celor doi orbil
credinli.
intru alt chip: ,,2i" este nunit veacul de acum, caci in el ,,lucrim",
ca ziua. Deci, a chemat Domnul in ,,ceasul dintii" pe Enoh gi pe Noe, intru
,,al treilea", pe Avraam, intru ,,al gaselea" pe Moise, intru ,,al nouilea" pe
Prooroci, iar intru ,,al unsprezecelea", adici la sfArgitul veacurilor, pe
neamuri, care erau ,,lird de lucru", adicd fdrd de toatd buna lucrare. Cdci
nu-i tocmise nimeni oe ei, fiindcd nici nu s-a trimis vreun Prooroc la neamuri.
Sau gi
llnediliadelal805,titlulcapitoluluieste:,,Pentrulucrdtoriiceitoctttifilauie.Portru
suirea l.ui ltsrLs trr larttsalinr spre Patiutd. Pentru Jcciorti lui Zetedeu. Pentnt doi ofui"
I ln edilia de la 1805, in kx de
,,invoindu-se", se gasegte ,,tocmindu-se".
3
,,firi
lucru",
se gdsegtc
,,firi
de
lucru".
I
322
Capltolul 20
fi
(:0, 16) Matei 19, 30j 22, 14 / Marcu 10, 31 / Luca 13, 30
,,Seari" este sfarFitul; deci, la sfArgit iau toli cAte un ,,dinar", care este
darul Sf6ntului Duh, Cel Care-l preface [preschimbi] pe om la cea dupd
chip pi-l face pirtag dumnezeiegtii firi3,
Cu adevdrat mai mult s-au ostenit cei dinainte de Venirea lui Hristos,
cici atunci moartea nu era stricatd Inu fusese biruiti], nici diar.olul zdrobit,
I ln edilia de la 1805, in loc de,,ingrijitorul", se gasetie,,ispravnicul".
5
in edi;ia de la 1805, in loc de,,au ficut", se giselte ,,au lucrat".
n
in edilia de ]a 180.5, in loc de ,,am dus greutatea zilei 9i ar9ifa", se giseite ,,am
purtat greutatea zilei gi ziduful"
I in edijia de la 1805, in ]oc de ,,riu", se gaseite ,,viclean".
3
[1E05] Acest cuvAnt, adici ,,pirtag dumnezeiegtii firi" mai intii fa spr-rs Sfdntul
Apostol Petru (2 Petru'l , 1).Iar de Ia;\postol luindu-l 9i alti muiii Sfinti il folosesc in multe
Itxuri in scrierile lor, apa cum face gi S{intul Teofilact ir.r aceasti tilcuirc. Dar a tuturor
socoteali cste cum ci firea cea dumnezeiasc.i nu este impdrtdiit.l nici de o fire zidit.l, fie
nematerialnicd, fie materialnici, ci numai darurile gi lucr.lrilc cclc dumnezeietti sunt
imp;rtAgite celor vredrrici. Precum pentru aceasti pricini, pe larg aratd pi Sfintul Sobor
lprin invdfitura SfAntuluj. Grigorie Palama] cel care s-a ficut impotrjva [invatdturii] lui
Varlaam de Calabria;i Crigorie Achinclin. Iar nrai inainte de acest4 Sfintul Dionisie
Areopagitul zicc ci firea cea dumnezeiasci, dupi fiinlA, nici de urra din zidiri nu este
impdrtipitd, iar dupi daruri de toate [dar dc darurilc Ei toate se impArtAgesc]. De aceea 9i
noi, oriunde vom irtaLi acest cuvant-,,pirta9 dumnezeiegtii firi" -se culine si-linfelegem
drept gi dupi cugetarea Sfinlilor, adici: impdrtdiirea firii celei dumrczcietti, este impdrtdgirea darurilor gi lr.rcririior celor dunlirczeietti, carc sunt: ne-murire.t, Ptlrurea-\'ieiuire4
nestricaciune4 neschinrbarea de la bturatilte Ia r.lutate ti altele cAte ie-an luat din Plindtatea
lui Flristos, dupi cum spune Sfdntul Evanghelist Ioan /loatt 1, 12). Ci in alt chip firea cea
dumnczciascd prccum este necunoscutd, [tot] a9a ;i ncimpirtisitd. Cici zice 9i Sfintul
MATEI
Capitolul20
323
ci irci triia [stipdnea] pecatul. Iar noi, fiindcd ne-am indreptat cu darul lui
Hristos prin Botez, luem putere spre a birui pe impotriva-luptAtorul Ipotrivnicul] nostru, care rnai inainte [de a fi noi] a fost surpat;i omorat de Hristos.
Dar gi dupd cel dintAi inleles care talcuiette despre vArstele omului,
tot aga este. Cici, cei care mai de tineri au crezut, mai multe osteneale au
avut decAt cei care au venit la credinld la batranete, pentru ci tAndrul
,i
inp;rtitit
pe
" Pentru pilda lucritorilor tocmiti la vie, Dionisie din Furna ne d; urmatoarea
indmmare de zugrivire: ,,Hristos stind gi dinapoia Lui cuviogii strdmogi despdrfili in
patru cete sau oranduieli: in ceata intAi Enoh, jertfind, Noe, finAnd corabia in maili 9i alti
bitrani rugandu-se impreuni cu ei, gi deasupra lor aceastA scriere: "Cet dn ceasul intai,.in
a doua ceate este Avraam, jertfinduJ pe Isaac gi Isaac, binecuvdnt6ndu-l pe lacor' 9i Iacog
binecuvfurtAnd pe cei 12 fii ai sii gi deasupra lor aceasti scriere: "Cei din c.as ul al trt'rltt".'bt
a treia ceat5, Moise, finind tablele Legii in mAinile sale 9i invig6ndu-i pe evrei ti Aaron, cu
alli drepfi lAngd el gi deasupra lor aceasti scriere: "Cei dfu censtl al ,as./e,'r '. ln ceata a patra
sunt Proorocii: unii fiind omoreti cu pietre, altii fieristruindu-se ti alrii batuti ti deasupra
lor aceastd sciere: <Cei din ceasul al noudlea,.9i inaintea lui Hristos Apostoli gi cei de alt
neam ciz6nd citre Dinsul gi deasupra lor scrierea: "Cei ditr ceasul al unsprezecelea". $i in
alt; parte, iardti Hristos la Rai, cu mullime de ingeri 9i toate cetele Sfintilor gi Apostolilor
gczAnd aproape de El. Iar dreptul Enoh, cu ceata s4 finindu-pi cununile in miinile lor gi
aritAndu-i pe Apostoli, grAiesc cdtre Hristos: "AceFtia de pe urmi au ficut un ceas gi i-ai
pus deopotrivi cu noi". Iar Hristos ii zice: "Prietene, nu-fi fac nedreptate. .. la ce este al
ttru gi pleaci"" (Emrinia pictuit bizantire, ed. c\t., p.123).
r0
In edi;ia de la 1805, in Icrc de,,deoparte", se gasegte ,,deosebi".
1t ln edifia de la 1805, in loc de,,va fi
dat pe mina arhiereilor 9i a cirturarilor, gi-L
vor osAndi la moarte", se gisegte ,,se va da arhiereilor gi cirturarilor, gi-L vor judeca
sDre moarte".
Capikrlul 20
intru impiritia
Ta.
120, 17) Marcu 70,32 | Luca 18,31(20, 13) Matei 16, 21 /
Marcu 10, 33 / Luca la,31-32(20, 19) Isaia 53, 4 I l/atei 17,23 / Marcu 10, 33-3.1 /
Luca 9, 22 / Iorn 18, 28,32;19,1(-10, 20) Mrr.u 10, 35 (2C, 21) Sifth 7, 4 | Marcu 36-37
putea".
Capitolul20
325
'
in editia de Ia 1805, in loc de ,,paharul Meu vefi bea", se gasegte ,,paharul Meu,
cu adevirat ve!i bea".
)5
in editia de la 1805, in loc de ,,ci se va da celor pentru care s-au pregitit d citre
Tatil Meu", se gisette,,ci celora ce s-au gitit de la Tatil Meu".
16
in edijia de la 1805, in loc de,,pe cei doi frati", se gdseFte,,pentru cei doi frali".
gisegte ,,intru voi".
'7 in edigia de la 1805, in loc de ,,intre voi", se
326
CapitoLui20
SFA
N]
L_'
EPI SC()T' U L
LCA RIEI
va vrea sA fie intiiul si vi fie voui slugi, (28) dupi cum 9i Fiul Omului
n-a venit si I se slujeasci, ci ca si sluieasci El 9i si-$i dea sufletul riscum-
1,4/Filipeni2,7/7-filj.otei2,6lTit2,71
CAnd au vdzut ,,cei zece" cd Hristos i-a certat pe ,,cei d,oi" , atunci Fi ei
se manie, aritind ci ti mai inainte erau ingrer.riafi [in adAncul sufletului]
pentru cinstea acestora. 9i pentru cA nu crau incA de sivArgit IdcsivArgifi],
cei doi sc sculau impotriva celor zece, iar cei zece. ii pizmuiau pe cei doi.
Dupi ce au auzit cei zece ti s-au turburat, ii chearni pe ei Domnul,
prin chemare, mai inaintc de cuvinte, imblAnzindu-i pc ci. Dar pentru ce
fiii lui Zevedeu ferindu-se de ceilalli vorbiser.i cu El, acum tuturor le
vorbeste de obste.
$i gtiind ci iubirea de intaietate este tiranicesc lucruls Fi ci are trebuinl;
de mai tare imboldire [mai multi mustrarc], mai adAnc se atinge de dAngii
gi ii aratd ca pigani gi necredinciogi, de vor voi a iubi slar,a, cici le spune:
,,ftifi ci ocArmuitorii neamurilor domnesc peste ele 9i cei mari le st5panesc". $i a9a ii rutincazA pe ei, zicAnd ,,ceilalli oamcni, pentru cd
stdpAnesc, sunt strdlucili, iar a iubi intiietdfile [stipAnirea] este patima
pdgAncascd. Agadar, ucenicii Mei, dintru snerenie vor fi cinstiti, intrucAt
cel ce voieFte a fi mai mare este dator sd siujeasci celor mai de jos, aceasta
fiind lucrare a smereniei celei de sivArgit [dcsavArgite]".
$i aceasta a adeverit-o EI insupi, caci Stapen filnd 9l impdrat al cclor din
Ceruri, S-a smerit pe Sine, slujind oamenilor spre mAntuire (Filipeni 2, 18).
$i incd sufletul Siu $i l-a dat ,,riscumpirare pentru mulfi", adicd pentru
toli, cdci ,,mul!i" inseamni ,,tofi".
Matei 25,28 / Marcu 10, 45 / Ioan 11, 51/ Galateni
lil I:\',\NCIILLIIDl
Si ficindu-I-se
l \\1,\IlI
t,rprtc,lLrl
de ochii lor si
20
indati
au
327
vizut si
:,\Ji.i. flic.irr.lu-i
'i
-crie pe.cLrrt.
328
CAPnoLUL 21
Luca
uia ce o q
alli tdrgooeli
ce i-a scos
dit luqdtoilor".
'Muntele Mdslinilor sau Eleonul este un munte cultivat cu mislini, la poalele cdrui4
pe coasta de est se afla satul Betania (satul lui Lazdr 9i al surorilor lui, Marta 9i Maria).
cam la 2-3 kilometri de lerusalim. Din Betania trimite Domnul Hristos doi ucenici in
sdtucul Betfaghe, la o iumdtate de kilometru distanfd, spre a I se aduce mAnzul gi asina.
Tot de pe Muntele Mdslinilor, la 40 de zile dupa lnviere, Domnul Hristos $a inillat la
Cer, binecuvdntAndu-i pe ucenici (Marcr 16, 19; Luca 24,50-51; Ioan 20, 1.7; Faptelc
Apostolilor 1, 9-11) - Diclionarul Noului Testament, ed.. cit., p. 452.
inci
gi
\1A1El _,_
Capitolul
21
329
l gi E," an gh e l i a3.
$i vine Hristos blAnd, cici la Venirea Lui cea dintAi n-a vc'nit sd judcce
lumea, ci s-o m.lntuiasci (lttnt 3, 1l). insa yi ceilallr impirafi ai evreilor
crau ripitori gi nedrepfi, iar Hristos a fost ,,impirat blAnd".
t\
p o sto
hr
.11,
4-6 /
21,8-!): $i cei mai mulli din mullime isi asterneau hainele pe cale, iar
allii tiiau ramuria din copaci 9i le agterneau in cale. (9) Iar mulfimile care
mergeau inaintea Lui gi care veneau dupi El, strigau, zicind: Osana, Fiul
lui David; binecuvantat este Cel Ce vine intru numele Domnuluili Osana
intru cei de Sus!
)1,, 8) Levitic 23,40 I Marcu 11, 8 / Luca 19, 36 / Ioan 12, 13
(
12i, 9) 3 Regi 1, 39 / Psalm 117, 26 / Nlatei 23, 38 / Marcu 11, 10 / Luca 13, 35, 19, 38 / Ioan 12, 13
'
.\dici,
arata multa crnstire 9i sirbitor irea re-i era adusil aici L)omnului Hriskrs.
Capitolul2l
cei de dupe Intrupare, care ,,vegmintele" lor ,,le agtem" lui Hristos, adici
trupul il supun Duhului - cici vegmAnt gi acoperdmAnt al sufletului este
trupul. Deci ,,au agternut in cale", adicd intru Hristos, cici IDomnul] spune:
,,Eu sunt Calea" (loan L4,6), Cdtci de nu va agteme cineva trupul sdu - adicd
de nu-lva smeri ,,in cale" -, in Hristos rdmAndnd 9i neficAndu-se eretic, nu
,,9ade" peste acela Dornnul.
(21, 12) Deuteronom 14, 2925 / Marcu 11, 15 / Luca 19, 45 / Ioan 2, 14
(21,13) 3 Regi8,43l lsaia 56,7 lleremia Z 11/ Marcu 77,17 I Lrca79,46l loan2,75
se gisegte ,,biserica
lui Dumnezeu"
Caprtolul21
3ll
fi
ficut sinitogie.
(21,'14) lsaia 35,5-6
,,ai
ei".
sivargit laudi".
332
Capitolul
21
gi noaptea a
Corinteni 6.16).
Fiindcd multe minuni a ficut Domnul, care toate spre facerea de bine
s-au ficut gi nici o facere de minuni muncitoare Iciznitoare, pedepsitoare]
n-a ardtat, ca sd nu socoteascd vreunii cd a munci Icdzni, pedepsi] nu poate,
arati aici gi pe aceastl putere a Sa. Si iubitor de oameni fiind Domnul,
Adici, nu din cugetarea lor izvorau cuvintele.
'{ in edi}ia de la 1805, in loc de,,noaptea a rimas acolo",
'3
se gdsegte,,s-a
siligluit acolo"
+1''
Capitolul2l
[smochinul] este foarte mustos [plin de sevd], gi mai mult [sel aratd
Iadeveregte] minune4 cici indati s-a uscat. Iar ,,smochinul" insemneazi
[inchipuie] gi sinagoga iudeilor, care are ,,numai frwze" - adici numai
slova scrisi, care se vede, iar nu ,,rodul" Duhului.
Si fiecare dintre cei care s-au dedat dulcelii vielii acesteia de acum se
aseamini cu ,,smochinul", cici nu are ,,rod," duhovnicesc, ca sd dea lui
Iisus Cel Care ,,fliminze9te", ci ,,numai frlnze" - adicd vremelnici gi
stricdcioasd ndlucirel6. Deci, acesta ,,blestemat" se numegte, cici zice:
,,Ducefi-vi de la Mine, blestemafilor, in focul cel vegnic, Icare este gitit
diavolului 9i ingerilor luil" (Matei 25, 41). incit se pi ,,usci" acesta, ceci
arzAnd in para focului, i se usuci limba, ca gi a bogatului [nemilostiv, care
l-a trecut cu vederea pe Lazdr] (Luca 1.6, 21)17
.
27,21-22: Iar Iisus, rispunzAnd, le-a zis: Adevirat griiesc voui: Daci
veti avea credinti si nu vi veti indoi. veti face nu numai ce s-a ficut cu
r'
r"
LL
33J
Capitolul
21
Mare este figdcluinla lui Hristos cdtre ucenici, cum ce vom putea si
mut.im munlii, de nu ne vom indoi. Cici toate pe care le cerem firi de
indoiali, crezAnd in puterea lui Dumnezeu, pc acestea le vom primi.
Acestea cc s-au zis, ata sunt. Dar de voi cere ceva r-refolositor gi firi
socotealA voi crede cd imi va da nic aceasta Dumnezeu, oare voi lua gi
acel nefolositor lucru? Si cum este Dumnezeu iubitor dc oameni, claci
implinegtc cererea mea cea nefolositoare? Deci, asculti: cind auzi
,,credinfi", egti dator sd intelegi credinta cea ade\,5ratd, iar nu cea lipsiti
de minte, iar rugdciune este accea care cere cele folositoare, precunl ne-a
inv.ljat Domnul: ,,Nu ne duce pe noi in ispiti, ci ne izbivegte de cel riu"
gi cclelalte graiuri cite surrt ale acestei rugiciuni (Matet 6,9-13).
Vezi gi acest cuvAnt, care zicc: ,,si nu vi veti indoi". Cdci cel care este
unit cu Dumnezeu, este una cu El, nu se indoiegte gi nici nu sc desparte dc
El, deci cum ar putea cele ceea ce nu-i folosegte? A;adar, daci [noi] r.om fi
ne-despArtili gi ne-osebili de Dumnezeu, atunci [numai] celc folositoare
vom cere gi [le] vom lua.
Cer, ne va spune: De ce, dar, n-ali crezut lui? (26) Iar d,e vom zice: De la
oameni, ne temem de popor, fiindci tofi il socotesc pe Ioan de Proorocr'.
(2/) $i rispunzind ei lui lisus, au zis: Nu stim. Zis-a lor gi El: Nici Eu nu
( 21
vi spun cu ce putere fac acestea.
, 23) Ag!,eu 2, 7 I M^tei 7 , 29 | Matcu 17, 27 I
Lt.a20,1,-2121,24) Marcu 11, 29 / Luca 20, 3 121, 25; Marcu 11, 30 (21.26) Matei\4,5 |
loan ca un Prooroc".
Capitolul2l
20
I
"
31) Luca
336
Capitolul2l
face 9i le vom as cultal" (Iepire 24, 3). Alta a celor care nu s-au supus, a curvelor
pi vamegilor, inci gi a norodului celui din pigAni, care dintru inceput n-au
ascultat voia lui Dumnezeu, iar mai pe urmi s-au pocdit si au ascultat.
insd vezi inlclepciunea lui Hrisios: nu indatj dintru inceput le-a zis
cd vamegii 9i cuwele sunt mai buni decAt ei, ci mai intAi ii face sd mirturiseasci ei cd din cei ,,doi fii", acela este supus, care a ficut voia Tatdlui.
Apoi, dupd ce ei au mdrturisit aceasta, adaugi ci ,,"a venit Ioan in calea
dreptifii" - adici avAnd viafi neprihdnitd - gi desfrAnatele l-au ascultat,
iar voi nu. De aceea vor gi merge ele inainte de voi intru impdriyia lui
Dumnezeu. Deci. nevoili-vd gi voi, ca mdcar pe urma lor sd intrafi [intru
impdr5fie], crezAnd. Iar de nu veli crede, nicidecum nu vefi intra".
Dar mul;i incd gi pAnd acum se figiduiesc lui Dumnezeu gi Tatdlui,
cum ci se vor face cilugiri poate, sau preofi, iar, dupd figiduinfd, se
lenevesc. Iar al|ii, petrecere cilugdreasci sau preoteasce n-au fdgiduit,
dar cilugdregte fi preolegte petrec. Deci, acegtia sunt ,,fii" suputi, care fac
[implinesc], degi nimic nu s-au fdgiduit.
21,33: Ascultati alti pildi: Era un om oarecare stipAn al casei sale, care
sidit vie. A imprejmuit-o cu gard, a sipat in ea teasc, a clidit un tum gi a
(2'1, 33) Psalm 79, E I
dat-o lucritorilor, iar el s-a dus departe.
a
lleremia2,2l lMarcu
12,
1/ Luca
20, 9
numit ,,om" pentru ci intru adevir S-a fdcut om gi cu dreptate este numit - gi
numepte astfel - ,,Fiul Omului" (uezi de pitdd in Eaanghelin de la Matei: 8,20;
9, 1.6; 1.0,23; 11,19 12, 8, 40; 13, 37, 41 16, 13, 27-28; 17, 9, 12, 22; 18, 11; 19, 28; 20, 18, 28;
24,44; 25, 13, 31; 26,2,24, 45, 64).
El Insugi
Se
I,,\ICUIItI:,\SI]I\]E] E\',.\\(,IiILII
L)};
I,\
\1,\IEI
L.rfrl,,l.r:ll
stipinim
r- \i.zi
;i talcr,rrre'a.lr, lr r\1,itu'r i;,.if
r5 !'ezr
)i t.llcurrea dt, l.r r\lrrlt'i 23, l:l .ltj
33E
Capitolui
21
21, 40-41: Deci, cind va veni stipdnul viei, ce va face acelor lucritori?
(47) l-au rispuns: Pe acegti rii, cu riu ii va pierde, iar via o va da altor
lucritori, care vor da roadele la timpul lor.
(21. 40) Matcu\2.9 / Luca 20,75 (21 , 41) L:uca 20,16 21.,24
CAnd va veni? CAnd oare, la a doua Venire? Se poate inlelege ti aceast4
dar mai bine este a inle1ege aga: ,,StXpAnul viei" este Dumnezeu gi Tatil,
Cel Ce a trimis pe Fiul Sdu, Care a pi fost,,ucis" de ei. Deci, ,,c6nd va
veni" Acesta - adicd atunci cAnd va cAuta spre firidelegea pe care au
ficut-o iudeii -, atunci ,,pe cei rii, cu riu ii va pierde", trimilAnd ogtile
romanilor asupra lor. Iar ,,via" Lui - adicd poporul - ,o va da altot
lucritori", adicd Apostolilor gi Dascililor IBisericii].
insd inlelege prin ,,vie" gi dumnezeiegtile Scripturi, intru care ,,gard"
este slova, iar,,teasc" ce,,s-a sipat" este adAncul Duhului. Iar,,turn" bogoslovia Iteologia], care este preasus gi preainalti2u. Deci, aceste Scriptun
le aveau mai inainte ,,lucritorii" rdi, adicd fariseii. Dar Dumnezeu ni le-a
clat noud celor care bine le lucrdm, cici aceia gi pe Domnul L-au omorAt
,,afari din vie", adici afari de cele ce griiau Scripturile.
21, 12-44: Zis-a lor Iisus: Au n-a!i citit niciodati in Scripturi: Piatra
pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a aiuns si fie in capul unghiului.
De la Domnul a fosf0 aceasta gi este lucru minunat in ochii nogtri? (43)
De aceea vi spun ci impirilia lui Dumnezeu se va lua de la voi 9i se va
da neamului care va face roadele ei. (14) Cine va cidea pe Piatra aceasta
se va
il
va strivi3i.
3o
\fAl Ill
CapnolLrl21
33q
prin minuni s-a adeverit gi s-a intdnt cuvAntul iui Hristos, Lrentru aceasta
intcmeierea3r ei cste ,,minun atd" (Psalnt 117, 22-23).
Deci,,impirifia lui Dumnezeu s-a luat" de la iudci - adici apropierea
lor cdtre Dumnczeu - gi a fost ,,dati" celor care au crezut. Cici cei care sc
impiedicd de ,,Piatra aceasta" li se smintesc dc Hristos ,,se vor sfirima"
gi intru a doua Venire. Dar gi acum ,,s-au spulberat", aclica s-au risipit in
toate pdrlile pamAntului, precum vedem acum pe ticdlorii iudei. Deci,
aceasta este cee;r ce zice cuvintul ,,ii va spulbera", adic.i ii I'a risipi pe eirl.
21,45-16:Iar arhiereii 9i fariseii, ascultAnd pildele Lui, au inleles ci
despre ei vorbegte. (46) Si ciutind si-L prindi, s-au temut de popor,
pentru ci il socoteau Prooroc.
tl1.;bl t-uca 19,48; 20, 19/ loan 6, 1'1; 7,40
viclegug urmeaz.i adevirului,
iar invilitorii de Lege fac riutate. Cici inci li astdzi cautd evreii s5-1.
cuprindd pe Iisus, dar nicr nu-L prind, nici nu-l- inleleg [cuprind]. Ci pe
Antihrist il vor prinde [cuprinde] gi aceluia i se vor inchina, iar Hristos nu
se va lua [nu va fi primit] de dingii, adici nr,r-L [.,'or cuprindc;i nu-L] r,or
infelege.
t.:1,15) Marcu 12,721Luca20,'19
firi
rr
340
Cnprrorur 22
Parabola nunlii
fiului
din Lege.
Mesia: Fiul si Domnul lui Daaidl
Cea mai marc poruncd
22, 1-7: $i, rispunzAnd, Iisus a vorbit iarigi in pilde, zicAnduJe: (2)
-Impirifia
Cerurilor aseminatu-s-a omului impirat care a ficut nunti
fiului siu.
ti;iliiiit:#:ii
ce bine aa face.
Pentnt intrebarea
C.rl,it,,lr ri
ll
arata n()ua ca Lln ,,om". Iar cincl r.rnrLrlarn ca ni5te ciunrnt'ze i prin i1,l r, .r I r'
std Dlrmnczer-r intru arlunare c'le rlumnezci ' ( l)stltrt 8'1, 1r. iar tlatrii vit,trrnr
ca nigte fiare, ni Sc face gi El notri ca o ,,panteri" 5i c.r rrrr .,urs" )i (.r l
,,leu" (L)st'rt l-1, ;-S).
fi,,face nunti Fiului Siu", inrprcuninrl tr.r El tot:uile trrlct'l In rn rl
L
Biscric.r yi strllt'ttrl
Ice
I nir rrili,r
,'\ce.rstatr.rrlriir.iiostprtll1lt;rslclelli5(|]!.i.r'eitu-].i!.u('li,r-aznLr,'>t, l.!.'it.r'Llr
lr 9 m.li. De suteIill!elc In.irtlrlce alt' I'r'r'Lrt'rtilor fl!ilrlr'11,r:1t 'i \l I rt lr \ i'.''.r
Lplstoln ctilt. t,r't(i (11, ;,1).
312
Capitolul 22
Isimpli].
Dar vei cerca aici cum zice: ,,chemafi pe cei chemafi"? Cdci, daci erau
,,chemali", cum vrea iarAgi sa ii cheme? Sd gtii cd fiecare dintre noi e chemat
din fire la lucrul cel bun de cdtre cuvAntul fcugetul] nostruT care ne este
dascdl firesc. Dar, Dumnezeu ii trimite pi pe cei din afari dascili, ca pe
aceia care au fost chemafi in chip firesc de cuvant lcugetul lor l5untric],
si-i cheme si acesti dascili din afard.
Iar Impiratul ,,a trimis ostile Sale" - adici pe ale romanilor -, iar
acegtia i-au risipit pe iudeii cei nesupugi gi,,au ars cetatea lor",lerusalimul,
precum spune gi iudeul iubitor de adevdr, Iosif FlaviuE.
22, 8-10: Apoi a zis citre slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftifi!
n-au fost vrednici. (9) Mergefi, deci, la rispAntiile drumurilorl0 ;i pe
cAli veli gisi, chemafi-i la nunti. (10) $i iegind slugile acelea la drumurirr,
au adunat pe tofi cAfi i-au gisit,;i rii 9i buni, gi s-a umplut casa nunlii
(22, 8) Matei 10, 11-13 (22, 9 ) L!.a 74,27
cu oaspejil2.
Fiindcd ,,slugile" trimise mai intAi - adici cei impreuni cu Moise gi
Proorocii - nu i-au supus, atunci trimite alte ,,slugi" - adici pe Apostoli -,
care ii cheamd pe cei din p5gani, care nu cdlitoreau pe ,,calea" cea adeviratd,
ci erau impirJi;i gi in,,cii" multe gi in dogme [inviJituri] dezbinali. iar mai
vArtos se aflau [pigAnii] la ,,rispAntiile ciilor", adicd in rdticire multa ii
nepotrivire, cici chiar de se uneau ei intru unele, nu pe ,,calea" cea buni o
ficeau, ci in rdspAntii 9i in abaterile Irdticirile] lor. Cdci dogmele [invi!dturile]
cele rele pe care le dogmatiscau nu le primeau tof i in acelagi fel, ci unii intr-un
chip-9i alfii intr-altul.
lnsd, nu cumva este mai bine a se infelege 9i aga? ,,Cale" este insigi
viala fieciruia gi petrecerea, iar ,,rispAntiile" - adici abateri din cale - sunt
losif Flaviu s-a niscut in anul 37 d. H., ficind partc din aristo:ralia evreiasci. A
fost luat prizonier dc citre romani in timpul prigoanei asupra evreilor, din anii 66-70 d.
H. Mai apoi a devenit cetitean roman 9i s-a stabilit in Roma, unde a scris opera sa istorici,
care cuprirde si lli:l',',utle ndnicr
" in edilia de la 1805, in loc de ,,poftifi", se giselte ,,chemali".
"'in edifra de la 1805, in loc de ,,rispAntiile drumurilor", se gdsegte ,,rispintiile ciilor".
" in edilia de la 1805, in loc de ,,drumuri", se gisegte ,,rispAntii".
'r ln edilia de la 1805, in loc de ,,s-a umplut casa nunlii cu oaspeli", se gdsette ,,s-a
umplut nunta de cei ce sedeau".
s
E :ryi-
C.r
prt,,ltrl
)2
313
invafiturile pdgane. Deci elinii avand ,,cii" rele - adici vieli prihinitc -,
din','ielile lor cele rele s-au abitut gi la dogmele [invi]dturilel cele firi de
Dumnezeu, dumnezei de necinste flcAndu-gi, care si le fie ajutitori patimilor
lor. Deci, iegind Apostolii din Ierusalim la pdgAni, i-au adunat pe toli, ,,gi
rii 9i buni", adicd pi pe cei plini de toatd rdutatea gr pe cei care in mai micd
reutate se aflau, pe care ii numegte ,,buni", fafi de riutatea celorlalli.
22,17-11: Iar intrind impiratul ca si priveasci pe oaspefils, a vizut
acolo un om care nu era imbrtrcat in haini de nunti. {12) $i i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici, firi haini de nunti? El insi a ticut. (13) Atunci,
impiratul a zis slugilor: Legafi-l de picioare si de mAini 9i aruncati-l in
intunericul cel mai din afari. Acolo va fi plAngerea si scrA;nirea dinlilor.
(11) C5.ci multi sunt chemafi, dar pulini ale9i.
(22, '11) Psalrrt 44,15 / Isaia 61, 10 / 2 Corinteni 5, 3 / Apocalipsa 16, 15
(22, 13) L'uca73,2a (22, 11) Matei 20,76 / Mnrcu 10, 31 / Luca 14, 24
flimind din pricirra foamei sale gi icoana apei dil pricin,r setei, tot ala ii ideea a\,utier ii
r banilor st.lruiette din pricina licomici, iar infelesurile 6Arrdurilor rr.ryur,rasc ce s(: nrsc
din bucate, zibovesc din pricira patimilor noastre.,,\cela5i lucru se intAmpli gi in cazul
gindurilor slavei defartc ti.r altor ginduri. lar mirlii inecate de astfel de ginduri ii este
cu neputinfi si stea inaintea lui Dumnezeu 5i si primeasci cununa dreprtifii. Caci, de
aceste g.induri fiind tras,i in 1os;i mintea aceea tic;loas; clin Evarrghelie s-a lepidat de
but.tui cei mai mare al cunoltinlei de Dumnezeu (l,Iater )2,2-lJr. Asemenea 9i cel legat
de mArni gi dc'picioare ti aruncat intru intunericul ccl mai dirafari, din ace-ste ginduri
igi avea |esuti haina sa, pentru care motiv Cel Ce l-a chenat Ia rlunti l-a gisit ncvrednic
de o nunti ca aceea. Haina de nunti este nep;timirea sufletului rafional, care s-a lep.idat
lunretti" (Filttcalitt ronfineasci, vol.
llucurcsti, 1999 , p. 79\.
de poftele
1, Dt'sprc s lauo
Crpitolu!
22
N{ATEI
Capitolul
22
3.15
lor: Dafi, deci, Cezarului cele ce sunt ale Cezarului 9i lui Durnnezeu
cele ce sunt ale lui Dumnezeu. (22) Auzind acestea. s-au minunatrq Si.
(22, L- ) Mareu 12,74 / Luca 20,21,-22 (22, i 9) Marcu 12, 15 /
lisAndu-L, s-au dus.
Luca 20,23-24 | 22,
$i-I spun: ,,(nu cauli la fafa oamenilnr" - gi dcci nu vei zice nrmic
spre lauda lui Pilat sau a lui Irod". Apoi Il intreabS: ,,Suntem datori a fi
birnici 9i oamenilor ti a da dajdie, cum ii dam lui Dumnezeu didrahma2",
sau numai lui Dumnezeu si{ ddm, iar Cezarului, nu?"
Dacd El ar fi zis ci nu sc cuvine a da Cezarului dajdie, ar fi uneltit
[irodienii] sd-L prindi gi s5-L omoare, ca pe i'eudas gi Iucla care ziceau c.l
nu se cuvine a jertfi pentru numele Cezarului (Faptele Apostolilor 5, 36-37 ).
Iar Iisus, pentru cd pe ban era intipirit chipul Cezamlui, ii supunc pe
zicAndu-le
ei,
cd se cuvine sd dea inapoi ,,Cezarului" cele care sunt ale lui
adicd
cele
care
au chipul lui. Iar intru cele trupegti gi dinafarti sd se supuni
celui care impiriJcgte, gi intru cele dinliuntru ;i duhovnice;ti si se supurr.l
iui Dumnezeu.
Se cuvine inci gi aga si infelegi: se cade ca fiecare dintre noi si tlea
inapoi pe cele ale ,,Cezarului" - adici pe cele ale demonului care stdpAnegte
pe cele de jos -, aruncAndu-le aceluia. Agadar, dacd ai mAnie de la ,,Cezarul", arunc-o inapoi demonului, mAnie-te impotrir,a lui! Cici intru acest
chip vei putea,,da" inapoi yi pe,,cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui
Dumnezeu"l
'7ln edifia de la 1805, in loc de ,,esti omul adevirului", se gdsegte ,,adevirat e9ti"
in edilia de ia 1805, in loc de ,,nu-li pasi", se gisegte ,,nu-Ti este griji".
'" In editia de la 1805, h Ioc cle,,s-au minunat", se gdsepte ,,s-au mirat".
'7' VeTi til(ui.e.r dc l,\ !\1,Jt.i 1 /, :1.
ts
ffi
346
Clpitolul
22
ca
f22,
MATEI
Capitolul
22
347
3,
2s
r-lE
Capitolul 22
SFAr,vlu-LTEOFILACTARHIEPIr OPULBULGAITIEI
Cel care-L ispitette se apropie mAnat de zavistia cea multi, caci dupe ce
.i vAzut pe saduchei ruginafi gi pe Domnul ci este ldudat pentru inlelepciunea
Sa, sc apropie ispitindu-L, ca de va adduga ceva la porunca dintAi, indrep
tiirrcl [ca 9i cum ar indrepta] Lege4 sd afle ei pricini impotriva Lui.
Iar Domnul, vidind rdutatea lor - ci n-au venit ei ca sa se invefe - ci
se Sdsette ,,intAi 9i
mai
mare porunc5".
'irr
se
9i
Proorocii",
r"
Capitolul 22
3.19
(22,11) MarctJ12,35 / Luca20,41(22,12) Lu.cn 20, 41 (21. .13) Marcu12,36 (22, U) Psallr.1c,,'11
Luca 20, ,12-43 / Faptele Apostolilor 2, 34 / E!rci,\,13 (22, 15) L!.a 20,4'l
(22.16) N,.arcli72,34lLuca 14, 5; 20, ,10
li
(Filocnlia ronfitttscti, t'oL. 2, A trtitt sutd a capet(lor daspra clrngosfe, cap 32, ed. Humanitas,
L3ucurcpti, 1999, pp. 90-9.1).
A pulra
duh"
c1.
(Filoca
s{r
gesett(",,cu Duhul".
350
Capitoiul
22
SFATT"TUL
T
351
Caprrorul 23
Iisus ntustrd lte .farrsei ;i pe cirturori. Mustrd lenLsnlintul,
cel ce uciLlL 1tc Prooroci, si ltrezice ddrinnrea luil
23, 1-3: Atunci a vorbit Iisus mulfimilor gi ucenicilor Sii, (2) zicind:
Cirturarii gi fariseii au gezut in scaunul lui Moiser; (3) deci toate cAte vi
vor zice voui, facefi{e 9i pezi}i-le; dar dupi faptele lor nu faceti, ci ei
(.23,2.1 Neemia 8,4 f23,.3.1 Deuteronom 17,9 / Romani 2,19
zic, dar nu fac.
CAnd le-a astupat Domnul gura 9i a aritat cd bolcsc firi cle vindecarc,
atunci gi vorbe;te despre ci. Si arati viafa gi petrccerca lor, indrcptir-rdu-i pc
cci ce ascult;i ca sd nu-i dcfaine pe clascili, chiar dc vor ave.r )i \ i.rla stric.rt.r.
Arati Dorlnul inci gi c.l nu Se impotriveFtc t,cgii, invilindu-r s.l faca
cclc ale Legii, chiar nevrcdnici fiind cei ce acestc;r-i invali - rlar nu pentru
ccle ce in'"'a;i ace;tia, ci pcntru viafa krr stricati. $i zice [Donrnr-rl]: ,,Toatc
cele pe carc lc graiesc dascalii, s.i socotifi ci lvloise le spurrc;i mai virtos
[nsu9i] Dumnezeu".
Dar, oarc, se cur,inc s.i facem toatc cele pe carc Ie spun, clrrar dacd rele
vor fi? Iliispundem: intii, ci niciodati nu vor irrclr.lzni cci carc invafa sii
rrrJr.mne l)c cinr'r'a sl.r'r'r.iu:.rpoi. chi.rr dlci r',r f,rcr'.r;.r. in..l.'rnrr.rn.l :1.rt'
viila rcJ, unul ca acest.r nll din,,scaunul lui Moise", nici rlin Legc ru
griicgtc. lar l)omnul s1-rr.ure [aici] si-i ascultim pc cci carc ,,sed in scaunul
lui Moise", ad ici p-rs cgi cnlg i^r'ald ccle ale Legii. l)eci se cr-rvinc a-i asculta
pe cei caro invala ceva [oarece] dirr clumnezeilrsca l-ege, chiar dac.i ei nu
ar implini ccca cc invafa.
tt
I\
trt
ru ftctllostt .lhrtsttLor"
: in cdilia clc. la i805,
.
lui Moise",
se Eiaseit(' ,,pe
scaunul lui
Moise". ,,Scaunul lui N'[oise eta scaunu] onorific, in ficcare sinagoti, pe care 5e'deau
carturarii;i farist'ii (l)i.llorrlrri Nr)u/tii Jisirrrtrcrtl, ed. cit., p. -150). Pentru ,,cirturari", r tzi
;i nota tilcuirii rlc la Mafrr 2, .1.
152
C.rpitolul23
faptele lor le fac ca si fie privifi de oamenis; cici igi lifesc filacteriile 9i
(23, e tsaia10,1tLuca77,46 t
i9i miresc ciucurii de pe poale{.
Faptele Apostolilor 15,10 (:J, 5/ Numri 15,38/ Deuteronom 22, 12l Matei 6, 1/ Marcu 12,38
lt).: de ,,Toate
se
L)E
I A \1r\
I t]1
Capitolr,rl 23
353
porunci ale Legii gi urla o plrncau Lre fruntc.l lor, rar alta o at.irnau de
mina dreaptdi. Iar,,ciucuri" igi ficear.r pe;rea11 hainei dirr inpletituri
albastrc sau mohorate Ir.'iolcte], inci gi pe iiccasta afland-o scrisi in Lege;
ca, vizandu-le, si nu uitc poruncile lui Dum nczeu (Ntorrcri 15, 37-10). Dar
Dumnczeu nu aceasta voia, ci ii avea ,,filacteriile" legate de mina dreapti
insemna cum ci se crrvinc a lrrcr.r p.rru:tcrlt l,rr a nve.r ,,ciucuri" la poale
din implctituri mohoriito arata ci se cuvint si nc insemnim cu sangele
lui Hristos. Iar ei igi faceau qi ,,filacteriile";i,,ciucurii" m;rri, ca si se
arate celor care-i priveau cir sunt pizitori ar l.cgii.
in capul mesei la ospele gi in bincile dintAi,
lumea in piefe 9i si fie numifi de oameni:
,li.
Rabi''.
ijl \,larcu 12.39 / I u.a 11, {3; 20,4611.1. ;) Marcu 12,38
Vai cc zicel Pentru ca ,,iubesc" pentrll acc.rsta se osandcscr.
Dar dacd cel ce numai pentfu ca iubcgte ,,9ederea mai sus" Iin
rAndurilc ,,dintAi"] este priharlit [estc gasit vinovat], cu cat n1.ri I'irtos se
va osAnrli cL'l ce se sirgr.riegtc in tot chipul Pentru a dobAncli irrtiictate? Si
[zice] ,,scaunele cele mai de sus in sinagogi", [adicd] undc crau ci mai
mult datori a-i invita pe al;ii si se smercasc:r, acolo lucrcazi spre stricaciunc, ci to;ite le ficeau p-rt'ntru slavi [dc;arta]. Si facAnc'l ci .rcestea nu
se ruginau, ci mai virtos voi.rr-r [rivnc:ru] a st'numi gi,,Rabi, Rabi", adicd
clascili Iirl'a!itori].
23,6-7:
$ile place si
in sinagogi", (7) 9i si li
stea
se plece
[infelcgcml ca une]t stranr:.rr ti io.t mai ltaitc -;r nce:te.t sc didcau ciirtur.rrilor 5i
, r.rr lltele m;ii de 1os ;i .iccste.r er{ru }rtntr Ll o,rnrr,r-rii cer de rind.
in t,dilia de la 1E05, r'crsr'tt,le ti-l suni: ,,fi iubesc;ederile cele mai intii lr ospele
si in scaunele cele mai de sus in sinagogi, si inchinicir.rnile prin tirguri 9i si fic numili
de oameni: Rabi. Rabi".
!Atlici: ,, Vai voui, cirtu ri:r lil()r l riserlorl ftxnrai ntru ca iubifi inti ict ate.r, pontr rL
li
|t
ace.1st.i va veli li rrsincr il" Si lst.r .lrr, Pncur;t cJ in sirr.tgogt acr,;tre r.ivr te.ru r.rireitrnlt' ciintii.
ianseilor
Capitolul23
loan73,73 |
Corinteni
3, 4'7
/ Iacov
3, 1 (2-1,
9l Maleahi 1, 6; 2, 10 / Efeseni 3, 14
11;18,14
(23,1A)IJJan73,73(:.1,i?)Matei20,26(23.12)lov22,29lPilde29,23lLuca14,
Capitolul
23
355
Capitolul23
23, 16-22: Vai, voui, ciliuze oarbers, care ziceii: Cel ce se va jura pe
templu nu este cu nimic legatl5, dar cel ce se va jura pe aurul templului
este legatrT. (17) Nebuni si orbi! Ce este mai mare aurul sau templul care
sfinle9te aurul? (18,) Ziceli iat: Cel ce se va iura pe altar cu nimic nu este
legat, dar cel ce se va jura pe darul ce este deasupra altarului este legat.
(19) Nebuni gi orbi! Ce este mai mare, darul sau altarul care sfinlegte darul?
(20)Deci, cel ce se juri pe altar se iuri pe el 9i pe toate cite sunt deasupra
lui. (21) Deci cel ce se iuri pe templu se juri pe el gi pe Cel Care locuiegte
in el. (22) Cel care se juri pe Cer se juri pe tronul lui Dumnezeu gi pe Cel
Ce gade pe el.
15
.rALculREA
SFINTEI EVAN-CHELII DE LA
I'1A1EI
Capiblul
6, 6 /
23
357
inghifili cimila!
/ Lucr U, 42
rului 9i a blidului,
ca
si fie curati
(23. 25)
9i cea dinafari.
Marct T,3 | Luca 11, 39 fl.l, l6) Luca 11, 41 / Tit
1, 15
35lJ
Capitolul 23
"diniuntrul"
tdu este
plini
de spurcdciune. Cd
"jefuiesti"
IEI
MATEI
Capitolul
23
359
firi
1e
irt
-'a
:u
;a
ra
s1
39
ti
le
ta
:i
t9
ri
t.l
ti
lT loan
3, 12 /
Apocalipsa 18, 24
Zice IDomnul] ci peste iudeii care erau atunci va veni tot sAngele care
s-a vdrsat cu nedreptate; gi ci mai cumplit se vor munci. [cdzni] decAt
pirinfii lor, fiindcd nici dupi atAtea pilde nu s-au inleleplit - dupd cum gi
Lameh mai mult decAt Cain s-a muncit [cdznit], degi nu gi-a omorAt fratele,
ci fiindcd nu s-a inlelepfit cu pilda lui Cain (Facere 4,24).
Deci, zice Domnul: ,,Va veni peste voi tot sAngele, de la Abel pAnd la
Zaharia". insi in buni vreme a pomenit de Abel, cdci precum Abel din
pizmd a fost ucis, aga gi Hristos fiind zavistuit a fost omorAt. Dar, de care
,,Zaharia" pomenegte aici? Unii spun cd este vorba despre unul din cei
ln edifia de la 1805, in loc de ,,dintre ei veli biciui in sinagogi gi-i veli urmiri din
cetate in cetate", se gisette ,,dintre ei vefi biciui in soboarele voastre gi-i veli goni din
'14
orag in orag".
'?s
se gdsegte,,si
vie".
350
Capitolul23
3/) Deuteronom
Ps.lm
1.17, 26
aduni giina".
:t in edi;ia de la I 8t15, in lt)c de Binecul,antat este", sc gi selt!'
,,
,,
tIEI
llii
au
eu
ut.
ite
9r
;te
rle
re
)i
SA
ai
ru
1/
ta
rl
t^
il
),
)r
il
i,
e
MA
EI
Capitoiul23
361
,,Nu Mi veti mai vcdea pend Ia a doua Venire" zice Domnul, cici
atunci chiar fdrd voie se vor inchina Lui gi vor zice: ,,Bine este cuvantat
Cel Ce vine [intru numele Domnului]".
Iar,,de acum" inseamnd ,,dupi cc Mi veli ristigni", iar nu ceasul
acela in care vorbe4 cici L-au mai vizut clupi aceea de multe ori, dar
dupi ce L-au ristignit, nu L-au mai v.lzut [iudeii] pe Dinsul, nici nu-Ivor mai vcdea pani ce va sosi Venirea Lui [cca de a doua].
362
CAPTToLUL 24
Lui,
$i
gezAnd. El pe
tinedifiadelal805,titlulcapitoluluieste:,,Pentrupustiirealerusalimului2istricaret
templultti. Pentru semnele sfirsitrlui ltrmii gi a Venirii ltri Hristos. Penlru zin ;i ceasul acela,
cum cd ninreni nu gtie"
a incetat.
E\.\\Clll:Lll D[ LA\1A1E]
CrprtoLui
l-1
363
/ Luca 21, 8
;l
cea
$iveli
inceputul durerilor.
rl.l,
l\larcu 13,7 ll, i; Isaia 19,2 / Agheu 2,21,/Lucr 21, 10 r2-1, Jr i\tarcu t3. 8
,,Rizboaiele" desprc c.rre vorbette aici sunt cclc ale romanilor impotriva
e.litia dc la 1E05, irr loc rlt' .,ii vor amigi', sc u.r\ctkr ,,vor ingela".
'in edilra de la 1t05, r'erst'tc|.,tj-i sunt: ,,Si veli auzi de rizboaie 9i de veiti de
rizboaie; ciuta!i si nu vi sp;inranta!i, cici se cuvine si fie toate, dar inci nu este
sfiriitul. Cici
impirilie
.
peste
impiri!ie si vor fi
sr'qar:(,;tc,,in necazuri".
364
Capitolul24
mincinogi
vor scula gi vor amigiT pe mulfi. (12) Iar din pricina inmulfirii
se va rici. (13) Dar cel ce va ribda pini la
(24,9) Psaln 49,77 |
Matei 10, 17 / Marcu13,9 | L!.a 27,72,77 | loan 75,20 I Faptele Apostolilor 4, 1-3 /
se
1,1)
13, 6
10, 18 /
Coloseni 1, 5
se
gdsette ,,intru
Cnpitolul
2{
lr.5
templului. Iar ,,a pustiirii" zice, pentm ce cetatea a fost pridati [gi
pustiitil. Iar ,,uriciune" zice, fiindci statuiJe gi chipurile [zugrivite ale]
oamenilor, evreii le numeau urdciuni, urAnd ei inchinarea la idolitt.
a.le
24, 16-18 Atunci, cei din Iudeea si fugi in munli. (17) Cel ce va fi pe
casi si nu se coboare, ca s5-9i ia lucrurile din casirr. (18) Iar cel ce va fi in
larini si nu se intoarci inapoi, ca si-9i ia haina.
(21,1t')Marr1t73,74l Luca 21,21 f24,
18)
leremia
6, 25 /
ArdtAnd primejdiile cele multe cie carc nu vor putea scepa, spune c;r
se cuvine a fugi fdri de intoarcere inapoirr, neingrijindu-se de nimic din
cele ce sunt in case, nici de haine nici de alt fel de verse.
lar unii care Iprin] ,,urAciune a pustiirii" il in]eleg pe Antihrist - ca pe
cel care va se fie spre pustiirea lurnii gi spre stricarea bisericilor gi va si
gadd in bisericd [templu] (2 Tesaloniceni 2, 4) - o infeleg ;i pe aceasta intru
acest chip: ,,cel ce va fi pe casi" - adicd intru indllimea faptelor bune -, sd
nu se pogoare dintru inilfimea fapteior bune, ca sd ia pe cele ale trupului,
cici,,casi" a sufletului este trupullr. $i se cuvine gi de la,,farini" a se
depdrta - adicd de la cele pdmAntegti -, ci ,,tarini" este viata aceasta;;i
nici ,,haina" si nu-gi ia - adicd riutatea cea veche de carc ne-am dezbricat.
24, L9:Yai, de cele
insircinate
9i de cele care
t24, 79) leremia 6,25 / Marcu 13, 15-17 / Luca 17,31,;21,31 23,29
,,Cele care vor avea in pintece" nu vor putea si fugd, fiind ingreunate
de sarcina pAntecelui. Iar ,,cele care vor apleca [alipta]", din pricina
milostivirii fald de prunci gi pentru c; nu vor putea nici si-i lase, nici sd-i
poarte cu elc ca dimpreund sd sc mantuiasci [izbiveascd], nici ele nu se
irSfintul Nlaxim Mdrturisitorul tAlcuie;;te aici: ,,Dracii iau prilejurile de-a stirni in
noi gindurile pitimage din patimile aflitoare in suflet. Ire urmi, r.lzboindu-ne mintea
prin aceste gAnduri, o silesc la consimfirea cu picatul. r\stfel, biruiti fiind, o duc la pdcatul
cu cugetul. lar acest pAcat sdvirgindu-sc, o ciuc in sf.irpit, ca pe o roabi, la fapti. Dupa
aceast4 cei ce au pustiit sufletul prin gAnduri se dep.lrtcazi impreun.l cu ele gi rimine
in minte numai idolul picatului, despre care zice Domnul: "Cind vefi vedea uriciunea
pustiirii stAnd in locul cel sfint, cel ce citegte si inleleagi", ci loc sfAnt gi biserici a lui
Dumnezeu este mintea omului, in care dracii, dupi ce au pustiit sufletul prin ginduri
pAtimate, au agezat idolul p;catului" (Filocalia rotnAnettscii, vol.2, A Llaua sut'd o capetelor
Humanitas, Bucure;ti, 1999,p.71).
in loc de ,,lucrurile din casi", se gisegte,,ceva din casa sa".
in
edilia
de
la
1805,
':
r-Adici lrebuie s; fuSi hri *a prirt ascd in urmi.
rr Vezi gi nota tilcuirii de Ia Matd 10, 27.
i! in edigia de la 1805, versetu] este:
,,Vai, celor care vor avea in pAntece gi de cele
care vor apleca in zilele acelea".
366
Capitolul
24
vor scepa de urgia care va fi atunci. Sau, aratd Hristos gi mancarea copiilor
de cdtre pirinfi, cdci Iosif Flaviu spune cd fiind foarnete, din pricina impresuririi cetdfii Ierusalimului de citre romani. o femeie gi-a ucis gi gi-a mAncat
copilul dupi ce l-a friptl6.
24,20:
Rtgali-vi,
ca
74,l, 6 I Marcu
13, 18
16
Desprc aceaste cumplitd fapte vezi Deutelonom 28, 53-57 Vi Eusebiu de Cezaree4
Istoria biseiceascd (Martiii din Palestina), ed.IBMBOR, Bucuregti, 1987, vol. I, cartea a trei4
cap. VI, pp. 104-109 (sau anexa editoriali din volumul ?Il cuiii Sfintei Eaanghelii de la Luca\.
r7
tl
ln edi;ia de la
1805,
l,l,l
1..1
\1.\ r.
L.r
priolul
11
i{r;
ave.ru sa cre.rdi tlintre ir-rdei, sau li pentf u aei care crezrtser;i de mai inainte ,
n-.r lisat sa tie pierclufi cu tofii, ci li necazr-rrilc ai r:izboiul le-a scurtat, cici
de ar fi linut rizboitri mai lrlult, tofi cei clur cet:lte ar fi pierit de foame.
Iar r.rnii inlclcg acestea ca spusc pontrlr zilcle cAnd va veni Antihrist,
ldar nu cstc aga,] ci clesprre lobirca lerr.rsalimr-r lr-ri vorbe;tc. Iar cclc desprc
Antihrist [abia] c-le arci ir-rcep, cici .rsculti [ce zice']:
21, 23-25: Atunci, de vi va zice cineva: Iati, Mesial' este aici sau
dincolo, si nu-l credeti. i2.l) Cici se vor ridica hristogi mincinogi 9i prooroci mincinosi si vor da semne mari 9i chiar minuni, cr s.i am.igeasci,
de va fi cu putinli, gi pe cei alesi. t2:lt lati, v-am spus de mai inainte.
l3/
li, Nlarcr.r 13. 21 23
I:iirrdca r"Lct'nicii au intre'bat dcspre doui lr.icruri dl'sprc robia Ierusalimuhri gi clespre \/enirel DLrr.nnulni -, cir-rpii ct'a vorbit El despre robic,
vorbL-ttc c'ic aici yi desprc Vcnirca Sa gi clcspro sf.iryitr'rl lumii. Iar acest cllverlt
,,atunci" nu arati ci indata dtrpi robia lerr,rsalimului sr'\'or Petrecc ccle
despre care vorlregte nrai pe nrmr.l, ci arati vremca iIr carc va szi t'ie Antihrist.
Deci ceea ce zicc fDonrrrul] estc intm ace'st c'hip: ,,"Atunci" - adici atunci
cinc'l ya si I'ieAntihrist - r'9r fr,,hristogi mincinq65i" gi.prooroci mincinogi,,
mul;i, amagintl spre ingelare ochii ccior ce r':rd, foiosinclu-sc de nalucrri
clialole;ti, aga incat de nu se \-or tre zi, chiitr gi clre-p!ii sc vor iltgela. Iati, mai
inainte vi spun volli toate. I.rta, mai in.rirrtc \/-itm sPus volla, nr.r avcfi pncind
lde riispunsl, caci putcfi sa nu ti[i inpclaliri".
i:-1,
Mitei
lir\lrrcu
.\pocrlipsr
13, l3
r") 1.
rscusinfi,.\r'r'a Er'.rgrit'rrt. irrr'.tl.i ttrt Iucnt clo nrar('ttt'[.tliIrti Ptrltrll !remurile Pt'carc le
triiDr.rcLlnr: ,,Dar, ct- s.i zict'nr Jcsp|r'cir.rcul ..rre f.rcc srltlciulnesllnfit? Cici mA t.nl .r li
scrie rlcspre e1. C;lntl na vil. y te ,rceLr, iesc :ullt'tui .lttr st,itc.t :;i ftreasci 5i leapaclii culiirr!a
yi frica Dorurului, iar picntul ntr-l n'..:ri sercoteite pacat, fariclt'lc'gc.t Ir-o m.li soLot('ttc
iirirlelegc ;i la osintl;r fi )a munca velrric.r sc g,irclcpte ca Ia rtiite vorbe eoale. [)e
irrgel;r, rrtr
tl
368
Capitolul
24
sfA NTL
iati,
(2.1, 2ai)
Mnrcu 13, 21-23 ()1, 27) L\ca 17,24 alJ. ln.l lov 39, 30 / Avacum 1, 8 / Luca 17, 37
Zice [Domnul]: ,,De vor veni ingelitorii, zicind ci a venit Hristos, dar
(in pustie" ascuns sau in oarecare casi saLr intru celc mai dinliuntru
locuri ale accstcia, sd nu vi lisali ingclali, pentru c; Vcnirea lui Hristos nr-r
are nevoie de cineva ca s-o arate, ci prea aritati va fi tuturor, (precum
fulgerul" - pcntru ci fulgcrul este ii fdri dc vcstc ti tuturor prea ardtat".
Deci, aga gi Venirea Domnului va fi aritatd tuturor celor din lume, cici nu
se va muta atunci DAnsul din loc in loc, ca la Venirea cea dintai, ci ,,intru
clipeala ochiului" [intr-o clipiti] va fi de fa)i (1. Corinteni 1.5, 52).
$i duph cum peste trupul cei mort [,,sGrv"] indat.i sc aduni ,,vulturii",
aga gi unde va fi Hristos vor veni tofi Sfinlii, cci ce zboare la cele inalte - gi
,,in nori vor fi repti" (1Tt'sttlonicerti 4, 17) precirm ,,vulturii ". Si cu adevdrat
,,ciziturd" [,,stirv"), adici trup rnort este Hristos, fiindci a cdzut pentru
noi gi a murit, dupd cum gi Simeon zicc2s: ,,Acesta este [pus] spre cidere"
(Luca 2,34).
este
.13,
Dupi venirca lui Antihrist, care pulina vrcmc va stdpani, aratd Domnul
ca indat.l ,,soarele se va intuneca" - adic.l sc va innegri - nu pierind, ci
fiind biruit de lumina Venirii Sale gi ci asemenea va fi gi cu,,stelele" gi
,,luna". Cdci ce trebuinli [nevoie] mai este de o lumini ca aceasta sim]ita,
nemaifiind noapte si Soare.le Dreptitii ar.it.lndu-Se?
r: In edilia dc la 1805,
in i<r de ,,deci",
se gdsegte
,,inci".
Aceastd exprimare ,,este in cimiri", este asenlcnea cu cea griiti desprc Domnul
Hristos, Care ,,intrAnd iar59i in Capernaum, dupi cAteva zile s-a auzit ci ste in casA"
r3
(Marcu 2,1).
l in edifia de ia 1805, in loc de ,,stirvul", se giscatc ,,cizitura", cu urmitoarea nota:
[1805] ,,Cizitura" sau trupul ccl mort, cici acesta este cuvintul in izvodul cel grecesc ai
zice cu adevArat cizituri, insa insemreazi trupul cel mort.9i pcntn-r aceasta gi Sfantul
Teofil.rct face milr j(rs aceJqt.i tJliuirc.
j Vezi 9i tilcuirea Sfintului Teofilact la Lucn 2,33-35.
r" in edi;ia de la 1805, in lrr de,,strAmtorarea", se gisette
,,necazul".
:7 in edilia dc, la 1805, in loc de
,,se vor zgudui", sc gisepte ,,se vor cliti".
IALcUIITEA SFINTII
Capitolul 2{
t2,1, -10)
,,Atunci
spre mustrarea iudeilor. Cici, dupi cum dacd ar fi cineva rinit de piatri, ar
arita piatra [ca tcmci al invinuirii], aga va indrepta Domnul Cmcca impotnva
iudeilor. $i numegte Crucea,,semn", ca una cc este Purtdtoare dc biruinli ;i
steag impdrdtesc. Atunci ,,vor plAnge toate seminliile pimAntului", iudcii
plAngAndu-;i nesupunerea 1or. Dar Fi toti cei carc cugeti cele pimAntcpti,
micar de ar fi pi cregtini, r'or plAnge gi ei, cici ,,seminlii ale pimintului" se
numesc cei ce sunt alipili de cele pimAntegti. Iar Domnul, degi va i'cni
imprcund cu Cruce4 va veni gi ,,cu putere 9i cu slavi multi".
il":."i1;;i_i;tJ,_ ,,, ,, .,
Zice [Domnul]: ,,CAnd vor fi toate acestea, nu este dcprarte sfir;itui
lumii gi Venirea Mea". Iar,,vari" numegte veacul ce va si fie gi lini;tea
carc urmcazi dupi iarnd, insi pentru cei drcPfi, cdci Pentru cci p.icitoyi
mai virtos va fi iarni gi turburare. Deci, zicc: ,,Dupd cum atunci catrel
:'in
'r in edilia de la
11t05,
in lcx
de.
ugi
/ Matei 5, 18 / Marcu
13,31ILn
a 21,33I2Petru 3, 10 / Evri 1, 11
,,Neam" este numit aici nu cel care era pe vremea Lui, ci cel al credinciogilor, ca gi cum ar fi zis aceasta: ,,"Nu vi trece,, neamul credinciogilor
"pini cAnd nu vor fi toate acestea>. Cici sd nu socotili [crede]i] ci neamul
credinciogilor va pieri din pricina acelor
"foameti" gi "ciume" despre care
veJi auzi, ci va rdmAne gi nici un riu nu-l va birui".
Iar prin ,,toate acestea" unii inleleg doar robia Ierusalimului, nu gi a
doua Venire. Drept acee4 ei gi tAlcuiesc astfel: ,,<Nu va trece neamul acesta>,
adici neamul vostru, al Apostolilor, pAnd nu va vedea urgia Ierusalimului".
$i ade{erind [intdrind] Domnul cele ce s-au grdit, zice ci mai curAnd
vor pieri ,,cerul 9i ptrmAntul", stihiile acestea intdrite gi nemigcate, decAt
si ,,treaci" - adici si nu se implineasci intru totul - ,,cuvintele" Sale.
Zahaia7{,7 / Marcq
13, 32
1, 7
13
,TALCUIREA
Ca?itolul 24
mai inainte de ziua aceea Ii sunt cunoscute? Cici Cel Care i-a adus pAnd
in pridvor - care este lAngd ugd -, fird incloiald gtie gi uga, insa pentru
folosul lor n-o deschide. Cici nu ne este de nici un folos si gtim cAnd va fi
sfArgitul, ca sd nu ne lenevim, cici aceastd necunoagtere ne line intru trezvie.
38
acerc 6, 2-S /
24,40-11: Ahrnci, din doi care vor fi in larini, unul se va lua 9i altul se va
lisa. (41) Din doui care vor micina la moari, una se va lua 9i alta se va lisa.
(24,41) Facere 7,23 I Ll.rca77,37-36
Atunci, fiind togi fera de griji pi lucrAndu-9i lucrurile lot unul ,,se va
lua" intru intAmpinarea Domnului in vdzcluh (l Tesaloniceni 4, 17 ) - adicl
dreptul -, iar altui ,,se va lisa" jos - adici plcdtosul. $i chiar daci unii vor
fi slugi gi ,,vor micina", gi dintre acegtia unii ,,se vor lua" - cAli vor fi
vrednici -, iar alfii ,,se vor lisa" - cAli vor fi aflali nevrednici. Deci ne
invilim gi de aici cd nici sluga, nici partea femeiascd nu sunt impiedicate
de la fapta cea buna.
24,42-44: Privegheali deci, ci nu gtili in care zi vine Domnul vostru.
(43) Aceea cunoagtefi, ci de-ar 9ti stipAnul casei la ce straji din noapte3r
vine furul, ar priveghea 9i n-ar lisa si i se spargi casa. U4) De aceea 9i
voi fifi gata, ci in ceasul in care nu gindili, Fiul Omului va veni.
(
73,f".*ll,ii;lil,lTi:i;"'l
il,'ii:ff
ljil;ll;]i
ce
Capitolul24
cele ce voiegte
Ide la noi]35.
Incd vezi ci nu zice ,,nu gtiu in care ceas va veni furul" ci, ,,nu 9tifi".
Iar ,,tur" nume9te sfArgitul lumii 9i moartea fieciruia dintre noi gi se arate
de aici cd Venirea Lui va fi noaptea. ,,Deci, precum vine furul pe neagteptate, aga va fi gi Vcnirea Mea. De acee4 nu vi lenevili, ci vA trezviti [fi]i
plini de trezviel". Cdci [cu adevdrat], dacd am fi gtiut cAnd r.a fi sfArgitul
nostru, numai in ziua aceea ne-am fi sArguit a bineplicea lui Dumnezeu,
iar acum negtiind, ne trezvim pururea citri lucrurile faptei cclei bune36.
Cine, oare, este sluga credincioasi gi inleleapti pe care a pus-o
stipAnul peste slugile sale, ca si le dea hrani la timp:7? (46) Fericiti este
sluga aceea, pe care, venind stipAnul siu, o va afla ficind asa. (47) Adevirat
(21,45) Luca12,42 |
zic voui ci peste toate avuliile sale o va pune.
24, 45-17:
Faptele Apostolilor 20, 2E / 1 Corinteni 4 2 (24,47) Luca 72,37, 43-45 /Apocalipsa 16,15
pentru ele.
35
Ii\LcUIREA SFlN
flll EVAN(ilJl:l-ll
DE LA i\lATE1
C;rplk)lul
2.1
373
21, 1E-51: Iar daci acea slugA, rea fiind, va zice in inima sa: Stipinul
meu intirzie"', (49/ 9i va incepe si bati pe cei ce slujesc impreuni cu el,
si minince gi si bea cu befivii, (50) veni-va stipinul slugii aceleia in
ziua cdnd nu se agteapti gi in ceasul pe care nu-l cunoaste, (51) 9i o va
tiia din dregitorielt' 9i partea ei o va pune cu filarnicii. Acolo va fi
plingerea 9i scrAgnirea dintilor.
--J. J.i Luca 12. 37. {3-{b / Apocalip\.r lb. l5
lll, l9r Psnlm .19, 16 ( 21, .0) Luca12,16 2-1. 51r Psalm 20, 8 / Matei 8, 12; 13, ,12 / Luca lf, .15
Dupd ce arati cinstca care i se va da ,,slugii celei credincioase", acunl
slrurlc cum r'..r fi rnunciti cea ,,rea". Cici dupi ce cuiva i s-a incredinlat
iconomia vreunui clar insi nu ia aminte c.l trebuie s.i c-lea socoteali
Stipainului ;i zice cd ,,Domnul ziboveste" - adici nu indati gi numaiclecit
aducc muncn [cazna, pedcapsa], ba gi indelunga ribdare a lui Dumnczcr-r
o facc pricin:i t'le rdutate, ,,bitAnd" pe cci imprcuni cu el slugi - aclic;i ii
smrrrtegte 9i ,,bate" cunoltinfa lor [iuntric.i], cicr slugile, r'.izind c:i ccr
care le stdpAnesc riu uncltcsc ffolosesc] cele care li s-au dat se rdnesc intrtr
cuno;tinla lor;i smintindu-se se vatimi -, unul ca acesta ,,va fi tiiat in
doui". Adici se va goli atunci acesta de darul carc este la e'i gi atunci se va
arita lcu ader.irat] in cc icl a fost 9i va fi aruncat intru intuneric, cici mai
inainte prin prcfacere If.lf.lrnicic] inye la. In ce fr: I Itot intru acest chipl mul]i
dintre arhierci sc socotesc sfinli pe ci ingigi pentru clregitoria lor, dar clupr;i
cc sc va lua cle la ei darul, ca nigte f.ifarnici vor fi muncifi [cizni]i], din
pncini ci intr-un fel erau si intru altul se ar.ltaurr.
|
-18
sa:
371
Caprror-ul 25
Pildela celor zece fecioare si a talantilor.
Iudecata oiitoarel
se
giseite,,s-au sculat".
(-aprtolul
25
375
noui 9i nici voui. Mai bine mergeli la cei ce vAnd gi cumpirali pentru
voi. (10) Deci plecAnd ele ca si cumpere, a venit mirele gi cele ce erau gata
au intrat cu el la nunti 9i u9a s-a inchis. (11) Iar mai pe urmi, au sosit gi
celelalte fecioare, zicAnd: Doamne, Doamne, deschide-ne noui. (12) Iar
el, rispunzAnd a zis: Adevirat zic vouS: Nu vi cunosc pe voi6. (13) Drept
aceea, privegheali, ci nu gtifi ziua, nici ceasul cAnd vineT Fiul Omului.
(25,6) Marei24,37l7 tsaloniceni 4, 15 (25,7) Ltca72,35 (25,10.) Luca 13, 25 / l Tesaloniceni 5,2 /
Apocalipsa 79,7 (25, i1) Mntei 7. 21l Luca 13,25 (25,'LD l'salm 5,4 / Avacum 1, 13 / Luca 13, 25 /
Ioan 9,31 (25, 13) Matei 24, 42 / Marcu 13, 33..14,381 L'u.a12,40;21,361
Faptele Apostolilor 20,37 /1Petu) 4,7 I "l Corinteni L6, 13 / Apocalipsn 15, 15
Spune ci ,,la miezul noplii s-a ficut strigare", ca si arate ci ata feri
de veste va veni Domnul, cdci la miezul noplii toli dormim somn adanc.
$i cu ,,strigare" va veni, ce ,,trambila va suna" intru a doua Venire (1
Corintati 75,52).
Iar ,,candele" sunt gi sufletele noastre, incA gi mintea fiecdruia ,,candeli"
este, care atunci se aprinde, cAnd are ,,untdelemnul" faptelor bune gi al
Capitolul25
Coiinteni
12, 7, 11 I
Dupi
ce
dupd orbirca 1i pr4ina lor credintd, vor auzi acolo cu dreptate, spunAnduJi-se: "Nu vi
cunosc pe voi". Credinciosul care intreabd trebuie sau sa creada, auzind cele ce nu le
ttie, sau si le invefe pe cele pe care le crede, sau se invete pe allii cele pe care le-a cunoscut
ti sA inmulteasce fdre pizme talantul in cei cel primesc cu credinld. Dacd nu crede cele
ce nu le gtie gi dispreluiegte pe cele pe care nu le cunoagte 9i invald pe alfii cele ce nu le-a
invdlat el insugi, pizmuind pe cei ce le hvald cu fapt4 partea lui va fi, fird indoiali, cu
cei ce au mult venin de amirdciune, fiind impreund certat cu aceia (Fapt{'le Apostolilor I,
28)" (Filocalia romhneascd, vol.7, Capete foarte folositoele dupd acrostih..., cap L25, ed.
Humanitas, Bucuregti, 2001, pp. 14&149).
n
Peniru pilda celor zece fecioare, Dionisie din Fuma pune inainte urmatorul izvod
de zugrivire: ,,Raiul, gi Hristos induntru, privind afari: gi dinapoia Lui cele cinci fecioare
infelepie, finindu-gi candelele aprinse, gi cele cinci fecioare nebune afari de Rai gi avindu-9i candelele stinse gi bdtind in uga raiului, griind: nDoamne, Doamne, deschide-ne
nouil" Iar Hristos le zice: "Adevirat zic voui: Nu vi cunosc pe voil" $i mai hcolo
morminte 9i iarigi cele zece fecioare ies din ele, gi deasupra lor trimbiteaz; ul inger"
(Eruinia picturii bizantine, ed. clt., p. 725).
Capitolul
25
Iar,,slugi" ale Lui sunt cei cdrora li s-a incredinlat slujba [slujirea]
CuvAntului: arhiereii, preolii, diaconii 9i cei care au luat daruri duhornicegti; gi unii au luat daruri mai mari, al;ii mai mici, fiecare dupd puterea
s4 adicd dupi misura credinlei gi a curdliei [sale]. Cici intru mirimea
vasului pe care-l vom da lui Dumnezeu, intru acela ne pune [El] darul
Lui; de voi da [vas] mic, pu]in dar pune, iar de voi da mare, rnult.
$i ,,indati", cel ce a luat,,cinci talanfi", s-a dus de a lucrat. Vezr osArdia
lui! Ci deloc nu s-a lenevit, ci,,indati" a lucrat, indoind ceea ce a luat.
Cdci cel care nu numai pe sine se folosegte - sau cuvAnt de are, sau bogdlie
sau stdpAnire lAngi impirafi, sau meftetug sau orice alt fel de putere -, ci
ti pe allii voiegte a-i folosi, unul ca acesta indolegte Iinmul]egte, dubleazi]
ce i s-a dat lui.
Iar cel care a ingropat talantul este cel care se ingrijegte numai de folosul
sdu,^iar nu gi de al altora; deci, fiind el trAndav, se gi osAndegte.
Incd gi de vei vedea vreun om istef gi iscusit cd riu igi iconomisegte
Ifolosegte] istetimea la negu]itorii gi vicleguguri gi la lucruri pimAntegti,
sd ptii ci unul ca acesta,,a sipat" gi a ingropat ,,talantul" sdu,,in pimAnt",
in edifia de la 1805,
risipit".
inprigtiat",
se
giseite ,,n-ai
Capitolul 25
378
L\<a 19.76 ( 25, 21) lsaia 67,7 I Daniil72,2-3 I Matei 24, 4H7;25,3'1 1 Luc 16,10;19,17,"19
()^",22t Luca79,78 (25,13) Lvca79,79 (25,2$ L!.a19,zLn (25,251 Psalrn 52, 6 / Luca 19,21
25, 20 )
Cei care au lucrat cu cele ce Ii s-au dat sunt leudali la fel de Stepan,
auzind amAncloi: ,,Bine, slugi buni 9i credincioasi".
lar ,,slugi buni" sd infelegem cu adevirat pe cel iubitor de oameni gi
darnic, cale-9i revarsi bunitatea gi asupra semenilor sdi. $i peste pufine
ardtandu-se el credincios, peste multe este pus. Pentru ci de ne gi
invrednicim aici [in via]a aceasta] de daruri, nimic nu sunt acestea fali de
bundtdtile cele ce vor sA fie.
iar,,bucurie a Domnului" este veselia cea neincetati pe care o are
Dumnezeu, r'eselindu-Sc dc lucrurile Sale, precum zice David (Psalnt 91,
1; 103,35). Dcci cu aceasti veselie se veselesc;i Sfinlii de lucrurile lor,
precum gi pdcdtogii se intristeaze de ale lor lucruri rele gi se cdiesc. inca pi
bogifie avAndu-L pe Domnul Sfinlii, se bucuri de DAnsul.
Si vezi ci si cel care a luat ,,cinci talanti" 9i cel care a luat ,,doi" se
invredniccsc de aceleagi bunitifi. Cici, chiar daci cincva a luat puline,
dar acest r.nic c1.rr ce i s-a dat lui, bine l-a iconomisit, acecagi cinstc va lua
ca cel care dc mai multe s-a invrednicit gi bine a lucrat; cici fiecare pe cAt
a luat, pe atAt gi de sdvArgit [desdvArgit] se va arita, daci va lucra bine.
Deci, intru acest fel sunt ,,slugile bune gi credincioase".
Iar ,,sluga vicleani 9i lenegi" intru alt chip [fel] rispunde 9i [grdiegte
cuvintel vrednice [eneviei] lui, numindu-l ,,aspru" pe Stdpan. Precum gi
acum mul;i din cei care invali [discilesc] zic: greu lucru este a cere
ascultare de la oameni intru care nu a pus Dumnezeu ascultare, nici n-a
semanat intru ei supuncrea. Cici aceasta arate, zicAnd ,,seceri unde n-ai
seminat" - adici ,,de la cel intru care nu ai semdnat supunere4 ceri de la
dAnsul supunere". insi numind sluga,,aspru" pe Stepan, pe sine se
MATEI
Capitolul
25
379
osdndepte, cici de vreme ce ,,aspru" er4 era dator ca mai mult sd se sileascd,
precum unul care avea StipAn aspru 9i neimblAnzit, intrucAt, dacd pe ale
altora le cere, cu atdt mai vArtos pe ale Sale le va cere. Deci, se cuvenea sd
inmulleasci cele ce a luat 9i si facd ucenici de la care ar fi cerut datoria,
cici prin ,,schimbtrtori" l,,zarafi"l pe ucenici ii numegte, ca pe cei care
primesc cuvantul de bun sau il leapddd de rdu. Iar ,,dobindi" cere de la
ucenici prin aritarea faptelor, cici ucenicul, dupi ce a luat [primit] cuvAntul
de la dascil, il are pe el gi-1 dd intreg, insd di impreuni cu cuvAntul primit
gi ,,dobindi", adici lucrarea faptei celei bune. Pentru aceasta se ia darul
de la ,,sluga cea vicleani 9i lene9i"13.
Cici cel care a primit oarecare dar spre a-i folosi pe allii gi nu l-a
iconomisit [folosit] cum se cuvine, il pierde gi pe acest4 iar cel care mult
se silegte, mai mult trage [a|rage, primegte] 9i darul. Cdci celui ce are osArdie
i se va da mai mult dar, ,,gii va prisosi", iar de la cel ce nu are osArdie, gi
darul ,,ce i se pare ci-l are se va lua de la el" (Luca8,78). Cici cel ce nu are
osArdie gi n-a lucrat cu cele pe care le-a primit nu are dar, ci numai ,,i se
pare ci are", deoarece l-a innegrit [intunecat] prin lenevirel{.
rr
Aici, Dionisie din Fuma indici urmitorul izvod pentru pilda talanlilor: ,,Raiul, 9i
dinafard Hristos, pezAnd ca un imp5rat pe scaun ti imprejurul lui ingeri; gi in partea din
dreapta Lui, un sf6nt arhiereu gi un sfant preot, finand in miini Evanghelii 9i privind la
El, Ii arati dinapoia lor mul;ime de Sfinli, b;rba;i 9i femei, iar Hristos ii binecu\.inteazA.
fi in partea de-a stAnga Lui, un dascil, cu o meni ii dd lui Hristos EvangheliE iar cu
cealaltS, aretanduJ-o, li grdiepte:
"Iati ai c este al T]au"" \Erminia pictuii bizantine, ed.
cit., p. 1.24).
tr Sfintr-rl
Grigorie Sinaitul ne indeamnd se ludm aminte: ,,Amagire4 marea dugmani
a adevdrului, atrage azi pe oameni spre pierzanie. Ea natte nettiinta intunericului, care
s-a intipdrit in sufletele celor lenegi, instrdin6,ndu-i de Dumnezeu. Acettia sustin cd nu
este Dumnezeu Cel Care ne-a nescut pe noi din nou 9i ne-a luminat, sau Il cred 9i ll
cunosc numai prin cuvAntul simplu pi nu cu lucrarea, sau spun cd S-a ardtat numai celor
380
CAOitOIUI
25
25, 31.-33: CAnd.va veni Fiul Omului intru slava Sa, 9i tofi sfinlii ingeri
cu El, atunci va gedea pe tronul slavei Sale. (32) Si se vor aduna inaintea
lui toate neamurilels 9i-i va despirfi pe unii de alfii, precum desparte
pistorul oile de caprel6. (33) Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprelerT
de-a stanga.
Q,,3uzl.hanau,s lMatei73,49;16,27 IMarcu 8,38/ Faptle Apostlilor 1,11/
Iuda 1, 14l Romani 2, 16 / Apocalipsa 1, 7,16 (25,32) Psalrlrl.,Sllezahiil20,37-38;34,77 I
Matei 13,41,49 / Romani 14,10l2Cori,lo I Apocalipsa20,l2($,33) lsaia4,77 lZa\aia70,3
Venirea cea dintAi a Domnului a fost intru necinste pi ocar;, iar aceasta
despre care vorbegte aici va fi ,,intru slava Sa", cdci la a doua Sa Venire
intru slavd va veni, inconjurat de ingeri.
$i intAi ii va deosebi [,,despirfi"] pe Sfinfi din cei pdcdtogi, izbdvindu-i pe
dAngii de groazd, 9i pr:nAndu-i ,,de-a dreapta Sa", atunci greiegte cdtre dingii.
,,Oi" ii numepte pe Sfinti pentru blAndele gi pentru cd dau rod gi folos
precum oile, gi lAnd ne aduc - adicd acoperimAnt dumnezeiesc ai duhovnicesc -, dar gi lapte - adici hrani cuviincioasils. Iar ,,iezi" [ii numegte] pe
pdcdtogi, cdci prin pripistii umbld gi firi de rAnduiali sunt ti fere roade,
precum ,,iezii".
25, 34-40: Atunci va zice lmpiratul celor de-a dreapta Lui: Venifi,
binecuvAntalii Tatilui Meule, mogtenifi impirifia cea pregititi2O voui
de Ia intemeierea lumii. (35) Cici flimAnd am fost 9i Mi-ali dat si
formd apropiatS. ln textele Sfiniei Evanghelii, aici este folosit indeobgte cuvintul ,,capri",
insi in izvodul dupd care SfAntul Teofilact face tAlcuirea se adevereite ci se af\6 ,,ied".
Astezi acest cuvAnt iptgrov (ied) mai este inkebuhlat in tdlmdcirile Sfintele Evanghelii
doar in pilda fiului risipitor, anume in versetul de la Luca 1.5, 29: ,,Ql mie niciodati nu
rni-ai dat un ied, ca si mi veselesc cu prietenii mei".
17
in edilia de la 1805, in loc de,,caprele", se gdsette ,,iezii".
13
Oaia este un animal domestic care trdiette in preaima omului. E un simbol al
curdfiei, jertfel.:riciei pi bl6ndefii. Capra este un animal care Poate trAi 9i Pe lAngd casa
omului dar gi in sibeticie. Ea e foarte sprintend, fiind pentru aceasta adesea un simbol al
nestatomiciei. ln Orient se zice ci ,,oile erau albe gi caprele negre" 9i astfel erau ugor de
deosebit; iar pentru zburdilnicia gi neastAmpirul lor, caprele nu erau tinute in acela9i
staul cu oile, ci oseblt (Diclionarul Noului Testament, ed. cit., pp. 80, 351).
1e ln edi;ia de la 1805, in Ioc de
,,binecuvAntafii Tatilui Meu", se gdsette
se gisepte
,,gititi".
cercetat; in
Capitolul25
381
temnifi am fost
zice citre ei: Adeviraf2 zic voui, intrucit afi ficut unuia dintr-acegti
frali ai Mei, prea mici, Mie Mi-afi ficut.
(25, 34) D aniil 7, 22 1 Mare| 20, 23; 25, 21, 46 I loa 74, 2 l Efeseni 1, 4 / n1 Petru 1, 4, 9; 3, 9 I
Apocalipsa 21, 7 (25, 36) Pilde 14, 31 / lsaia 58, 7 / Iezechiil 18,7 | 9ftah7,27,35;77,77-18 I
2
Timotei
1, 18
nifi"
Iar ,,frali prea mici" ii numegte fie pe ucenicii Sdi, fie pe cei siraci, cdci
fiecare om sirac este frate al lui Hristos, pentru cd El insugi intru sirdcie a
petrecut.
Dar vezi gi dreptatea lui Dumnezeu, cum ii propoviduiegte pe Sfinfi.
Vezi gi buna lor cunogtinj6, cici din smerenie tdgiduiesc ci ar fi fdcut ceva
din cele ce spr.rne El. Dar Domnul, pe cele fdcute siracilor, la Sine le primegte2a.
?r
"
'?3
biut".
Adice Sfinlii vor dobindi plinirea figiduinlelor pe care le vestea SfAntul Apostol
Petru: ,,Dumnezeiasca Lui putere ne-a diruit toate cele ce sunt spre viali 9i spre buni
cucernicie, ficAndu-ne si cunoagtem pe Cel Care ne-a chemat prin slava Sa si prin
puterea Sa, prin care El ne-a hirizit rnari gi prefioase figiduinfe, ca prin ele si vi
facefi pirtagi dumnezeiegtii firi, scipind de striciciunea poftei celei din lume"
Petru 1. 3-4).
2i
Asemenea ne
(2
, pp.92-93\.
Capitolul25
Pe cei ,,de-a stAnga" ii trimite ,,in focul ce este gitit diavolului", cici
dracii sunt firi de milostivire gi neimblAnzifi 9i cu vrdjmdgie cdtre oameni. $i
cu cuviinfd se invrednicesc de aceeagi ,,munc5" [,,osindi" cu diavolii] gi cei
care au acelagi nirav gi care dintru insegi lucrurile [faptele] 1or s-au fdcut
blestemafi.
ci
5In
gesette ,,in munca cea vegnici, iar drepfii in viafa cea vegnici".
?3
Cuviosul Isaia Pushricul ne indeamni la luare aminte inaintea lnfricogdtoarei
Judecili: ,,latd-i pe cei cc gi-au pierdut sufletul lor in aceasti scurti vreme, cum l-au aflat in
{,
Pentru cd, precum Sfinlii au neincetati bucurie, aga gi nedrepfii neincetatd munci [,,osAndi"]. Mdcar degi, bArfind [hulind], Origen ipune cd
va fi un sfArgit al muncii [,,osAndei"] gi ci nu vor fi muncigi pururea cei
picdtogi, ci va fi vreme cAnd vor merge [Fi ei] la locul drep]iloa fiind curilili
prin-,,munci" [,,osandi"]2".
Insi aici este infruntat Origen in chip ardtat: mai intAi dintru cele ce
grdiegte Domnul, anume ,,munci vegnici" - care niciodati nu se sfArgegte;
ia1
dintru cele prin care ii insemneazd pe drepli cu ,,oile,,, iar pe
1lo1
picdtogi cu ,,iezii" . Cici, dupd cum iedul nu poate si se facd vreodjtd
oaie, aga nici picdtosul nu se poate curdli vreodatd gi si se facd drept30.
Iar in ,,intunericul cel mai dinafarl" este cel care este mai depaite de
Dumnezeiasca Lumind gi dintru aceasta gi mai cumpliti face ,,munca,,
[,,osAnda"].
La acestea putem spune ti aceastd pricind Iacest cuvAnt]: pdcdtosul 9i
aici are intuneric, cdzAnd de la Soarele Dreptdfii, dar fiindti mai este
nddejde de schimbare, pentru aceea intunerkul acesta nu este,,cel mai
dinafari". Dar dupd ce va muri [picdtosul] gi va sosi cercetarea celor pe
care le-a lucrat, il primegte pe el gi,,intunericul cel mai dinafari,,, cd nu
mai este nidejde de schimbare, ci de sivArgit [desdvArgitd] lipsire de
bundtifile lui Dumnezeu primegte. Cdci in cAtd vreme este aici, se
impirtdgegte in parte de buniti;ile lui Dumnezeu, de cele simfite ale zidirii,
gi pare cd este oarecum rob al lui Dumnezeu, in casa Lui, adici in zidirea
aceasta petrecand gi de El fiind hrdnit gi povi;uit. insi atunci
Ila Judecatd],
de sivArpit [desivArpit] se va tdia de la Dumnezeu, de nici una dintre
bunitSfile Lui impirtigindu-se. Acesta este ,,intunericul,, care se numegte
,,mai dinafari", fiind aseminat acesta citre cel de aici, care nu este ..mai
dinafari", fiindcd nu de sivArgit [desdvArgit] se taie de aici picitosul.
Tu insd fugi de nemilostivire gi fd milostenie 9i trupegte, dir mai vArtos
duhovnicegte!
Si-L hrdnegte tu pe Hristos, Cel Care este ,,flimAnd,, de m6ntuirea
noastri. $i pe cel ,,flimind" de invdliturd de-l vei hrdni gi-l vei addpa, pe
de nevoie, primind platd inmulFti pentru cele ce au arteptat se o primeascd. Iar cei
ti-au lmplinit'oiJe loq, au pizit sufletul lorin acest veacpdcitos, amdgifi de dererteciunea
'remea
ce
bogdtiei lor ti nepizind pomncile lui Dumnezeu, au socotit cd vor rdmAnea pdnd la sfArgit
r'eacul acesta De aceea se
areta ruginea orbirii lor in ceasul Judecafii gi vor fi capre
'a
blestemate gi vor auzi hfricopata
hotdrare a Judecet orului" (Filocalia romineascd, vol. 12,
i.
Cut'intul VII: Despre uirtute, cap 73, ed. Harism4 Bucuregti, 1991, p. g1).
l Vezi nota delaMatei 3, I2c,
{ Aici Sfintul Teofilact se referd la starea picatosului
de dupe moarte,i dupi Judccata
de Apoi, c6nd nu se mai poate severgi pociint.i.
384
Capitolul25
385
Caprrorur 25
tlin urnui a Potitrtilor lui lisus. Ungcrt'a tlin Betttnia.
Citttt cetr tle Titnd. SuferLntele tlitt Gltctsnnuri.
Trdtl:trtLt lui lutla. Printlcrt:n lut listLs.
i rtliil i;ared inLtirt tett ttrhiereilor. LeTttidorett I ui P ctr u)
Vestirea cea
dupi
(2)
vrednici".
26, 3-5: Atunci, arhiereii gi bitrAnii poporuluir s-au adunat in curtea
arhiereului, care se numea Caiafa. (4) $i impreuni s-au sfituit5 ca si-L
prindl pe Iisus cu viclegug si si-L, ucidi. (5) Dar ziceau: Nu in ziua
praznicului, ca si nu se faci turburare in popor6.
f:6,5.1 Psalm 2.1-2;82,3
land,yctrfru rugicuurca
LuL
lui Hrislos
/,]
f)omrrlui
ln edigia clc.l.r
ristigneasci".
IJristc's.
1E05, in
s..
g;selte,,Se va da si Se
in edigia tle la 1E05, in lcr cle ,,arhiereii gi bitrinii poporului", sc giseyte ,,arhiereii
si cirturarii 9i bitrAnii poporului".
I in edifia de h 1Etl5, in 1oc de
,,impreuni s au sf;tuit", s(. gise)te ,,sfat au ficut".
In
eLligia
dc
la
lELr-;,
in
lit
dr:
''
,,in popor". se g;rselic.,,intru norod".
TVeziEusebiu deCezareeain 1:lrrr,r hisr,rrc.:rtsrri
IBlt{BOlt, i}ucuregti, 19117,,,o1
Jrr;i
ie.c1
-1.
Capitolul 26
26,
) Matei 27,17
l Mar.u
14, 3
Unii spun ci trei sunt femeile cele care L-au uns pe Domnul, despre
care gi pomenesc cei patru Evangheligti. Algii spun ci sunt numai dou5, cea
de la Ioan (Ioan 12,3), care este Mari4 sora lui Lazir, gi cea pomenit; acum
de Matei, care este aceeagi cu cea de la Luca gi de la Marcu (Luca 7,37;
Marcu 1.4, 3).
Iar acest Simon Leprosul, zic unii ci ar fi fost tatil lui Lazir, pe care de
leprd curdfindu-l [Domnul], ucrlm il osFata pe D.insul. incd se spune ci
3
Adici,
se cuvcnea ca
.rceasta [apt.i, ci
'Adici,
t0
si-i ti pedepseasci.
Pagiile, ata cum erau pr;znuite de vechiul Israil, sunt descrise Ia le;irt cap. 12.
Aceste Pagti au fost o inchipuire umbroasd a Pagtilor celor adevarate praznuite de crettini,
Israilul cel nou.
Capitolul26
" in edilia de la 1805, versetele 8-11 sunt: ,,Iar ucenicii vizAnd, le-a pirut riu, zicAnd:
ce se ficu aceasti pagubi? Ci se putea vinde acest mir drept mult, gi si se dea
siracilor. Iari Iisus gtiind, a zis lor Pentru ce dali supirare ferneii? Ci bun lucru a
ficut cu Mine, ci pe siraci pururea ii aveti cu voi, iar pe Mine nu mi ave;i pururea".
Pentru
Capitolul26
aduce
iui Dumnezeu dar, nu-l intoarce pe el, nici nu-i sfirAmd osArdia
trimifdndu-l
Ci
ea,
r3
Capitolul25
Dar, de ce era nevoie de mir ,,spre ingroparea" Lui? Acesta era obiceiul
la iudei, ca sd unga cu mir trupurile, cum fdceau gi egiptenii, pentru ca sa
de impuficiunelT.
se pezeasce Itrupurile] neputrede ti
$i zice Domnul: ,,VdrsAnd mirul, femeia aratd cd trupul Meu se va
ingropa". $i acestea toate le spune, infruntAndul gi ruginAndu-l pe Iud4
prin^care avea si fie dat ingropirii.
Insi, inlelege [cunoagte] gi dupi inalta inlelegere ce ,,lepros" era
poporul cel dintre pigAni, iar ,,femeie picitoasi", adunarea gi biserica
cea dintre neamuri, care ,,a turnat mirul" - adicd credinta - peste ,,capul"
lui Hristos - adicd peste Dumnezeirea Lui. Cdci tot cel ce crede ce Hristos
este Dumnezeu, ,,mir toarni" peste ,,capul" Lui. Iar,,Iuda", certAnd-o pe
femeie, dupd cum ziceloan (72, 4-5), este chip al iudeilor, al celor care inca
gi acum cArtesc gi se turbeazi asupra Bisericii.
firi
Marei 27,
l LtJ.ca22, 5 (26,
16)
Psal'lj
4iJ, 9-10
/ Pilde 1, 18/
Marctil4,l7 l Luca22, 6
voui".
" ln edifia
se gdsegte,,il
voi da
pe El
prilet".
3S0
Capitolul 26
dintii zi a Azimelor"
26,20-22: Iar cAnd s-a ficut seari, a ;ezut la masi cu cei doisprezece
ucenici. (21) $i pe cind mancau, Iisus a zis: Adevirat griiesc voui, ci unul
dinhe voi Mi va vinde2r. (22) $i ei, intristindu-se foarte, au inceput si-I
zici fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? /:5. :r, \,tarcu 14, t 7 I Luca 22, tJ
(25, 211 Psalm 40, 9 / Marcu 14, 18 / Ioan 13,2,27 (26, 22) Marcu
lil,
19
/ loan 13,
22
Dintru aceasta [de aici] urrii socotesc ci in anr-rl acela Domnul n-a
r-nincat Pagtile. Cici ei zic ci mie lul sc mAnc:r stind in picioare, iar Hristos
,,a seztt" , agadar n-a mancat Pagtile. Dcci, rispundem acestora cd Domntrl
a mincat intAi Pagtile stAnd in picioarc, apoi atezandu-Se, a dat Taina Sa,
cici dupi ce a sivarlit [a plinit] pe ccle carc erau inchipuitoare, apoi le-a
sivArlit pe urmd gi pe cele adevdrate.
$i mai inainte \/estegte ceie pentrr.r luda, ca sa-l inclrepteze pe danslrl,
rupin6ndu-se accsta daci nu cic altccva, micar de masa cea de obgte gi
:1
se
Crprtolul
26
?91
Apostoliloi 77,2;26,221
[in chip] descoperit il aratd pe vAnzdtorul, de vreme ce, tiinuit descoperindu-l [ardtAnduJ, vddinduJ], nu s-a indreptat; deci, pentru aceasta
il gi aratd [vddegte] pe el, zicAnd ,,cel ce a intins cu Mine [mina in blid]",
ca mdcar aga sd se indrepteze. Dar Iud4 neruginat fiind, intingea intru
acelagi
Dupd aceea zice: ,,Fiul Omului melge precum este scris pentru El".
Acestea aratd cd degi mai inainte [de veci] s-a hotdrAt sd pdtimeasci Hristos
pentru mAntuirea 1umii, iuda [- cel prin care se mijlocegte implinirea
sfatului Preasfintei Treimi -] cu adevirat nu este vrednic de cinste pentru
aceast4 ci ,,vai" lui! Cdci nu slujind voii lui Dumnezeu a fdcut aceast4 ci a
sa rdutaie implinind.
Pentru ci, de vei socoti bine, Hristos dintru inceput nici nu voia [- ca
om -] sd Se ristigneascd, ceea ce se vede din rugdciunea prin care cerea sd
treacd de la El ,,paharul" acela (Matei 26,42; Marcu 14, 39).Dar, de vrerne
ce giia mai dinainte de toli vecii cd nu este cu putinli a-i mAntui pe oameni
intru alt chip (din pricina riutdlii vrdjmagului), voitd se face Lui ceea ce
dintru inceput nu era voitd.
Iar zicAnd ci ,,bine era de omul acela daci nu se n59tea", arati cd mai
bine este a nu fi [defel], decAt a fi intru pdcate [gi rdutate].
Vezi incd gi cuvdntul acesta, ,,merge", care arati cA mai vartos ducere
[trecere], iar nu moarte va fi murirea Lui28.
In edi;ia de la 1805, in loc de ,,Mi va vinde", se gisegte ,,va si Mi vAnze".
'?6ln edigia de la 1805, in loc de ,,despre El", se gesette ,,pentru El".
27ln edilia de la 1805, in loc de
,,se va vinde", se gdsette ,,va si se vinze".
:3 Domnul nu in moarte va rimAne duptr ingroparea
Lui, ci ducAndu-se, adici trecAnd
prin ea, a intrat intru inviere, biruind toate murirea cea omeneascd.
'?s
392
Capitohrl
2i
II
Pcntru aceasta adauga ,,pe cAnd mincau ei", ca sd arate neonleni.r lui
Iuda, cdci la masi gi la impirta;;irea dintru accleagi bucate, chiar gi fiari
de ar fi fost, mai blAnd s-ar fi ficut. Atunci [cu ader'5rat], chiar gi vidit
fiind, n-a infeles gi chiar din Trupul Lui gustend, nu se pocdiegte.
Iar unii spun ci dupd ce a iegit Iuda afari, atunci a dat Domnul Tainele
celorlalli ucenici. Dcci gi noi aga suntcm datori a fact', gi pc cei rdi a-i opri
de la Taine.
$i cu ,,mulfimire a frant painea", mai intii ca si ne invefe gi pc noi cu
mulfimiti si mAncim; incd;i sd ne arate cA primett.'cu mulldmiti
,,frAngerea" Trupului Sir"r, adici murirea [moartea], pi nu Se necAjegtc
ImAhnegte] ca pentru oarccare lucru fara de voie. finci a ficut accastal ca
gi noi [si nc invdfim] si primim cu mulfimiti muccnicia.
iar zicAnd: ,,Acesta este Tiupul Meu", arati cd insugi Trupul Domnului
este painea care sc sfinlegtc in Altar, iar nu inchipuirc. Cd nu a zis: ,,aceasta
inchipuie Trupul Meu", ci ,,acesta este Trupul Meu". Iar Trupul Domnr.rlui
cu negrditi lucrare se preface, dcgi noui ni se'arate a fi ,,pAine". Ci de
vreme ce suntem neputinciogi,;i nu am fi primit si mAncim came crudi
gi trup de om, de aceea ,,paine" ni se- arati, dar trup cu adevArat este.
26,27-28: $i luind paharul 9i mulfimind, le-a dat, zicind: Beli dintru
acesta toli, (28) ci acesta este Singele Meu, al Legii celei noi, care pentru
mulfi se vars;, spre iertarea picatelor.
rl5,
271 N{arcu 6, 41; 11,22 23 /Lu.a 22,79 23 / Ioan 6, 53 / 1 Corinteni 10, 16; 11, 23-25; 15, 3
(26,2E) lesire 21,8 /Levitic 14,25 / Zaharia 9, 11l Matei 20,28 / M arcr 14,24 | Evtei 79, Z?
Precum Legea cea Veche avea junghiere ti sange, aga gi cea Noui are
sAnge gi junghiere. Si zicc ci ,,pentru mulli se varsi" in loc dc a zice ,,pentm
toli", c.ici cAnd zice ,,mulfi" se infc.lcge ,,tofi". Dar pentru care pricinA mai sus
nu a zis: ,,Luafi, mAncaji tofi", iar aici zice: ,,Befi dintru acesta toli"? Unii
spun ci pentru Iuda a spus agA cici Iuda pArnea a luat dar n-a mancat-g ci a
ascuns-o, ca si arate iudeilor cd Iisus nurnc;te piinca Trupul Siu. lar biutura,
chiar fird voie a biut-o, cu adevirat neputAnd sA o ascundi pe ea- Aladar
pentm acesta a zis: ,,Beti toti".
Iar alfii, dupa mai inaltd infelegere, spun ci aceea - adicd a primi hrana cea
tare - nu este a tuturor, ci a celor mai de sdvArgit [desivArgifi], iar a se addpa
" in edilia de la 11.t05, in loc de ,,luind pAine 9i binecuvintAnd, a fr6nt gi, dAnd
ucenicilor", se g.isegte ,,luAnd piine 9i mullimind, a frAnt 9i a dat ucenicilor".
Capitolul 26
bea] este al tuturor. Deci pentru aceasta aici a zis: ,,Befi tofi", cdci a primi
pe cele mai de jos [cele mai mici, mai lesne de in]eles] dogme3O este al tuturor.
[a
26,29: $i vi spun voui ci nu voi mai bea de acum din acest rod al
vilei, pAni in ziua aceea, cAnd il voi bea cu voi, nou, in Impirifia Tatilui
(26, 29) Matc! 14,251 Lvca 22,18
Meutl
Dupi ce a gustat din pahar se leapidi de acum de bdutura trupeascd
gi fdgiduiegte un oarecare chip nou de bduturd ,,intru Impirilie", adici
intru Inviere. Cici dupi ce a inviat [Domnul], a mAncat gi a biut intr-un
oarecare chip [fel] nou. [Iar Domnul] nu a gustat [dupi inviere] pentru cd
avea nevoie de hrani trupeasci dupi legea firii, ci pentru ca si-i incredinlezc pe ucenici de firea cea adev5ratd a trupului [Siu inviat].
$i cu cuviinli numegte ,,imp5rifie" invierea Sa, cd atunci a stricat
moarte4 aritAndu-Se cu adevirat Impdrat32.
Sau gi aga ai putea inlelege: ,,biuturi noui" este descoperirea tainelor
lui Dumnezeu, cici la a doua Venire se vor descoperi cu totul noi, fiind
toate intr-un fel in care n-am mai auzit altidati. Iarigi se spune cd le ,,bea"
pe acelea Hristos impreund ,,cu noi", fiindci folosul nostru [mAntuirea
noastri] il socotegte ci este hrand gi bduturi a Sa.
26,30: $i
dupi
la Muntele Mislinilor33.
sd
391
Capitolul 26
26,31-32: Atunci, Iisus le-a zis: Voi, tofi vi vefi sminti intru Mine in
noaptea aceasta, ceci scris este: Bate-voi pistorul si se vor risipi oile
turmei. (32) Dar dupi lnvierea Mea3r, voi merge mai inainte de voi in
Galileea.
.|-
\'lATEl
Capitolui
26
395
Mi voi ruga.
/ Marcu 14,32 |
L!.a
22,39 lloan78.7
lupt.lt;i
s-tru
396
Capitolul26
si
se roage.
Iar ,,pahar" numegte Patima 54 sau pentru somnul cel [ce vine] dintru
acest4 sau pentru cd s-a ficut noud pricinuitoare de veselie gi de mAntuire.
$i voiegte ,,si treaci" de la El ,,paharul", fie ca sd ne arate cd dupi legile
firegti, ca un om se feregte de moarte - cum s-a spus mai inainte -, sau
pentru cA nu voia ca iudeii si picituiascd una ca aceasta picituire, incAt
dintru aceasta sa se face stricarea templului gi pierzare norodului. Insi
voia cea Pirinteasci [a Tatdlui] voiegte si se facd, ca 9i noi sd ne invifim
cd, degi firea noastrd impotrivi ne trage pe noi, se cuvine a ne supune lui
Dumnezeu gi mai vArtos voia Lui sd o implinirn.
26,40-47: $i a venit la ucenici 9i i-a gisit dormind 9i i-a zis lui Petru:
Aga, n-afi putut un ceas si privegheafi cu Mine! (41) Privegheafi 9i vi
rugafi, ca si nu intrati in ispiti. CIci duhul este osarduitor, dar trupul
(26, 40) lerc''].ia \2, 5 I ]|larctr 14,37 I
neputinciosa2.
Lsca 22,45 (26,41)Marcu 13,33;14,38 / Luca22,40,46lEfese i6,78
Fiindcd Petru era indriznef gi tot aga gi Iacov ti Ioan, ii mustri pentru
neputinla lor, ca cei care mai cu indrizneald grdiseri. $i mai vArtos lui
Petru ii spune: ,,,,Un ceas n-a!i putut priveghea cu Mine,'; cum, atunci,
at
Crpitolul
26
3e7
(43)
Taa3.
CUVAnt
ZicAnd.
(26.43
)Marcu
14,
&
nnfinlmlifi
2i
fdrd
398
Capitolul26
picitogilor. '(46) Sculafi-vi si mergem, iati s-a apropiat cel care M-a
(26, 45) Mar.tr74,41(25,46) Marcu 14,42
vindut.
AritAnd cd nu are trebuinf; de ajutorul cel de la ddngii, cAnd urma si
fie vAndut, Ie spune: ,,Dormiti de acum 9i vi odihnifi!", poate gi cu ironie
o zice aceast4 ca gi cum ar fi zis a9a: ,,Iati, s-a apropiat vanzatorul, ;i de
vd place voud gi vremea este prielnici, dormili!"
Deci ii scoalS pe ei din locul unde Se ruga ti vine c5tre cei care voiau sd-L
prindd pe El, pi mai inainte ii intAmpini pe dantii, ca gi cum ar fi vrut s5-i
dea Iaceia] oaretce [pricinuitor] de veselieas. insi gi rugdciunea cea dinainte
gi intAmpinarea prinzitorilor Sii s-au ficut din a Sa dumnezeiasci purtare
de grija. De aceea voia El sd nu pdtimeasci, pentru ca si fie izbdvili iudeii
din pierzania ce avea sA-i ajungd pe ei, pentru picatul sdvArgit asupra Lui.
26, 47-50: $i pe cAnd vorbea inci, iati a sosit Iuda, unul dintre cei
doisprezece, gi impreunl cu el mulfime multi cu sibii gi cu ciomege, de
la arhierei gi de la bihAnii poporului6. (48) lar vinzltorrul le-a dat semn,
zicAnd: Pe Care-L voi siruta, Acela este: puneli mina pe El. (49) $i indati,
apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucuri-te, invSfitorule! Si L-a sirutat. (50)
Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au
pus mAinile pe Iisus 9i L-au prins.
Q6.47) Marc\ t4,4s tLuca 22,42 ttoantl, s t
Faptele Apostolilor 7,\6 (26,48) Matcu74, M lL'uca22,47 (26,48) 2Regi20,9l
Marcu74,45 (26,50) Psalm,$,9 / Marcu 14,451L\ca22,4E Iloa 73,27
Capitolul 26
Petru era cel care a scos ,,culitul" [,,sabia"], dupd cum zice Evanghelistul Ioan (18,10). $i avea cufit, caci jungiriase de curAnd mielul pe careJ
mAncaserd [de Pagti]. $i sii nuJ prihinim [invinuim] pe Petru, cd nu pentru
sine ci din rAvnd pentru Invdldtorul a ficut aceasta5'). Iar Domnul indreptAndu-l pe el spre er.angheliceasca petrecere [r,ie]uirel, il invafi si nu
unelteasci [foloseascd] cu]it [asupra aproapelui], mAcar degi pentru
Dumnezeu i se pare cuiva cd izbAndegte [cd face accasta]. Iar Petru ,,tiind
urechea" aratd ca iudeii boleau cu neauzirea Isurzenia].
Apoi gi cuvAntul Scripturii [Vechi] pune [Domnul,] cd ucigagul asemenea se va ucide, fiindci ,,tofi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri"5t. $i
arati in chip umbrit ci iudeii care au ,,scos sabia" asupra Sa, r,or fi tdiafi
,,de sabia" romanilor.
^ $i nu spune MAntuitorul: ,,Pot Eu si aduc douisprezece legiuni de
Ingeri", ci cu iconomie spune: ,,[Sau, !i se pare ci nu] pot si rog pe Tatil
Meu [9i si-Mi trimiti acum mai mult de douisprezece legiuni de
'i In edilia dc la 1805, in l<x de ,,intinz6nd mina, a tras sabia", se gasette ,,tinzindugi mAna gi-a scos culitul siu".
as
in edigia dc la 1805, in versetul 52, in loc de ,,sabie", se liise9te,,cu!it".
ro
in edigia cle la 1805, r'erselul 5-t ester ,,Dar cum se vor umplea Scripturile, care zic
ci
si fie?"
Adicd I-a ranit pe Nlalhus, sluga aririereuiui
51Yezi Fscare 9,6
si lercntia 75,2.
aga se cuvine
r0
(loLnt 18,10).
SFA
\'1 L
I- 1 EO Fl
Ingeri?]", zicAnd acestea ca un om - pentru a lor neputintA -, cici multcpatimiri ale firii oment'gti I a ra tat IDomnrrll a tunci: suclorilc cele cu sjnge,
intristarea, mAhnirea gi infricogarea; gi n-ar fi pdrut ci grdiegte adevdrul,
zicAnd: ,,Eu insumi pot aduce de fa1.i ingeri. Deci, de ag fi voit, in locul
celor doisprezece r.rcenici, pentru Mine ar fi stat de fali clouisprezece cete
de Ingeri" - cd legiunea este ceati preamarc, de gase mii de cil.lrefi.
$i spune [Domnul] ci s-au f;cut acestea toate pentru ca ,,si se
implineasci Scripturile", care mai in.rintc au grdit despre lucrurile dc
fafi. Dar iudeii nu sunt rdi pentru cd mar inainte au pomenit Scrioturile
ale lor riutili, ci pentru ci din voinla lor cea rea s;r,ar9esc rautite, de
aceea mai inainte au fost acestea puse in Scripturi de Duhul.
26, 55-56": in ceasul acelas2, a zis Iisus multimilor: Ca la un tAlhar ati
iegit cu sibii gi cu ciomege, ca si Mi prindefi. in fiecare zi gedeam in
templu 9i invifam gi n-afi pus minas3 pe Mine. (56) Dar toate acestea s-au
ficut, ca si se implineasci scripturile Proorocilor!.
f.lo, 551 Marcu 1.1, 4E 49 I L\ca 22,52 (26, 5t;',)Psalrrl 27,7j I
Pl,ingeri'1, 20 / Marcu 14, 50 / Ioan 16, 32
Arati Domnr.rl cd prinsoarea lor estc firi cle srxoteali ;;i cum cd nu din
putcrea lor L-au prins, cici zice: ,,C.ind cram in templu, afi vrut sd Mi
prindcfi, dar fiindca nu .lm slobozjt \ oun ,lcci5ta, nu ati putut, iar acum de
bund voic Md dau pe Mine insumi. C"1ci ;tiu ci este cu ncputin;i s; minta
Scripturile, cele care mai inainte au splrs [au aritat] a voastri riutate,,.
25, 56t'-58: Atunci, uceniciisi, lisAndu-L, au fugit. ( 57 ) Iar cei care L-au
prins pe Iisus L-au dus la Caiafa, arhiereul, unde erau adunafi cirturarii
9i bitrinii. (58) lt Petru il urma'o de departe, pini a ajuns la curtea
arhiereului 9i, intrind iniuntru, gedea cu slugile, ca si vad; sfArsitul5T.
(2ti, 5/) Levitic 4, 15 / Marcu 14, 53/ Luca 22,54llojtl.18.1214.24
l2{', 5,9) Marcu 14, 5,1/ Luca 22, 54-55 / Ioan 18, 15
Ceilalfi ucenici au fugit, iar Petru, mai fierbinte afl6nc1u-se cAtre invifitorul, ,,mergea de departe". insi yi Ioan .,mergea", dar nu c.t un ucenic,
ci ca un cunoscut al arhiereului (loan 78. i5t.
rr
in edilia de la I805, in loc de ,,in ceasul acela", se gAsegte ,,intru acel ceas,,.
't in edifia de Ia 1805, in ltt- de,,n ali pus m6na,,, se giseFte,,nu M-ati prins,,.
'r In edifia de la 1805, in loc de ,,si se implineasci scripturile,,, se giserte .,si se
plineasci scripturile".
t'in cdifia de la 1805, in lc,,-: ele,,ucenicii", s(,gisr,tte
,,ucenicii toli,..
in
ediyia
de
la
1E05,
in
k'c
de
urma",
sc gisL.gte ,,mergea dupi E1,,.
"
,,il
'^ in editia de la 18{15, in loc de ,,ca si vadi sfirgitul", se gaseste ,,si-l vadi sfAr9itul,..
EI
-.101
1.1
Dumnezeu.
ilh,
f6.1)
Matei 27,40 / Marcu 1{, 58 60 / loan 2, 19lltj. 6-l) Levitic 5, I / 3 l{esi 22. I61
.l{, 61/ Lncd22,67 /Erptele ,A.postolilor 3, 32 3i
Isaia 53, 7 / NIatei 27, 12 / i\larcu
r;21
i.lnrilii pr('olclti, dintrc care se,rlegt'ari rrhicreii. A dou.t clasi era ct'.r .r lt'giLrrtr.rrilor;r .r
c,lrtur.rrikrr apa zi;ii ,,rabi" (duttre cirtur.tri s('p.rr(,ci era;i \rcoclin.r hirrr j, I iIi .\
tr('ia clisi crau ,,b;rtrinii pc'porulrri" s.ru cipetcrriiL: popen-1lui. c.rrc er.ru c.rpti prrl. rp.rlclor fanrilii clin Ierr.rsalim si dinafara ti eratr reprezt'nt.rrlii ,,eclrii ntrbjlinu l.lirrtle
ac( itia se p.ire ..r iicea parte ti Josif rlin i\rimatcc.r - r\lalci 2i, l/ 59). ,,\rhrt'reir np.lrlrnr'.r Lr
partidei srduchcilor, ill ..rrturarii, p.rrtidci iariseilLrr. \tr se ;tit cart' era ntrmalul
urcrnbrilol .rccstor clase, irr alcatuirc.a shedriulr-ri; se'cuno.rtte,.loar, ca erarr it), l-,lu>
arhierr.'ui arrului, c;u! fi prezidn. A;aclar, rnembrii sint:driuluier.rtr arhiert'ii 5i prr.olii s.ru
saciuclrt'ii, i.rrisr,ii, cartLrr.rrir ;i b.itr,lnii [rop()rLrlui. Sinec]riul jticleca abatcrilc 5i rnnrllr.
ci'[' n].lr gr.rve ii ]rlltc.l a()n(linln.l ahiar Ia no;rrto,.-rs.r cum arL ficrLt cu DomrrrLl I lrjslL ':.
pe (iarc intii L a jrrtlec.rt, L a condamnat gi .r cerut apoi lrri Pililt ri\tignir('.r l-trr. Silcdr iLrl
.onstrtrr.r, Lie.i, nr.rrc.r tor!; a Ireolrmli, c.rrc plin el 5i prin aut()rrtnie.r 5n llne.l nr.r'.1
ruLlt'ili,rin:uprrrtert'aformaliaI-egii(l)iclitrrrrrrir/N,,rrlrrilLsl,rrrr'iri,erl.cit,pp
J7o iisr
i" Irr cclilia de la lt05, r'ersetul 60ri tsto: ,,Si multe mirturii mincinoasc viind dc
fali, nu au aflat".
" In c.rliii.r .ic l.r 1Sl)5, in k,c .lt' ,,insi au venit doi gi au spus", se gist'yte ,.viind
doui mirturii mincinoase, au zis"
J02
Capitoiul
26
ci ,,templul acesta" - adica trupul Sdu -;i iardgi n-a zis ,,il voi zidi" , ci ,,il
voi ridica" (loan 2,19). Deci, este vddit ca martori mincinogi au fost, fiindcd
unele a spus Hristos gi altele zic ei cd a zis [Domnul]. De acee4 vdzAnd cd
adunarea gi judecata lor este firidelege lnelegiuitA], ,,Iisus ticea". Cdci
pe cei care nu i-au plecat minunile, cum i-ar fi plecat rdspunsurile Sale?
Iar arhiereul, voind si-L arunce pe Domnul in hul5, intreabi: ,,Egti Tu
Hristosul, Fiul lui Dumnezeu?", pentru ca de va zice: ,,D4 Eu sunt Fiul
lui.Dumnezeu", ca pe un hulitor si-L osAndeasc5, iar de Se va lepid4 pe
El Insugi s.i-L aibd martor impotriva SaDar Domnul, Cel Care pe cei inlelepli intru me9tegugirea [infelepciunii]
lor ii prinde (lou 5, '12-73; L Corinteni 3, 19), rdspunde: ,,Tu ai zis" , adicd
,,gura ta a mirturisit cd Eu sunt Fiul lui Dumnezeu".
26,64t': $ivdspun inci6l: De acum veli vedea pe Fiul Omului gezAnd
(25, 6.1'') Psalm 109, 1 /
de-a dreapta puterii 9i venind pe norii Cerului.
Daniil 7, 13 / Matei 76,27 I M^r.li74,52 I Luca 22, 69 I loan 1,5\ 6,62 I
Faptele Apostolilor 1, 11/ Romani 14, 11 / 1 Tesaloniceni 4, 16 / Apocalipsa 1, 7
Din proorocia lui Daniil le vorbette lot ca acela zice: ,,pe norii Cerului
vcnea cineva ca Fiul Omului" (Daniil7,1.3). $i pentru cd Il socoteau pe El
c.i cste ingeldtor, fiindcd Se arita in chip smerit, le spune: ,,Md veli vedea
atunci, cu putere venind gi pezAnd impreund cu Tatdl", cdci,,putere" aici
pc [cea] a Tatilui [o] zice. Si nu de pe pamant, ci din Ceruri va veni
IN'l6ntuitorul Iisus Hristos].
26, 65-56: Atunci, arhiereul qi-a sfAqiat hainele62, zicAnd: A hulit! Ce
ne mai trebuie martori63? Iati acum afi auzit hula Lui. (66) Ce vi se pare?
Iar ei, rispunzind, au zis: Este vinovat de moarte6a.
in edi;ia de l;r 1805, in ioc de,,9i vi spun inci", se gdsegte,,insi zic voui".
in edifia de la 1805, in loc de,,9ia sffuiat hainele", se gdsepte ,,9i-a rurnpt hainele sale".
mortii".
Capitolul26
Iovit.
(26,68)Psalm27,7llsaia50,6;53,3/Marcu14,55/Luca22,63-65lloa
79,3
l0l
Captrolur 27
Iistts itt'tintea lui Ptlnt. ludtt se sptlttzurd. lisus si Bardba.
/i-srrs r/n t sptt tlt()tlrtc. Biciuiren. bntjocortrca. rn>tignirea, tnoorter:,
i t t n tor n t in t oret si o ttztt tno r n fi rt t tLI t t il
'1-2:
Ioan 18, 24 f-2;, 2) Matei 20, l9 / Marcu 15, 1 / Luca 23, t / loin 18, 28
\-ezr cum cliavolul i-a stipAnit pe krli, plectindu-i la ucidcre, in zile
accstea Ialc Pa;;tilor] intru care se cuvenea sd aducd jertfe gi prir,oase pentru
alkr piicatc. ii era trebuinli de sfinlenie 9i cur.l|ie? Iar ei gi Il ,,leagi" 9i Il
,,duc" [pe Domnul] la Pilat care era din Pont', insi fiind supus romanilor, a
fost tnrtris sii fie ,,dregitor" al Iudeii. Deci i L-au ,,dat" pe lisus lui Pilat ca
pe r.rn rizvrititor, gi ca gi cum ar fi cugetat impotrila impiratr.rlui ICezarului].
27, .3-5: Atunci luda, cel ce L-a vindut, vizind ci a fost osindit', s-a
ciit si a adus inapoi arhiereilor 9i bih6nilor cei treizeci de arginli, (4)
77, 13 /
f;cut ziui".
' in e'di;ia dc la 1E05, in loc de ,,au linut", se gisegte ,,au ficut".
'in e.1i;ia cle l.r 131-15, in loc de,,Ponliu Pilat", st gisc5te,,Pilat din Pont".
'Pilat din Pont er.r originar din pontul r\siei N'[ici, r fost guvern.rtor roman a] Iuelcii
irltre lnii 25-3{i, in re rne ct la l{oma er.r imp.irat 'fibcriu (t.4-j7). Pontrtl era un.l dilrtre
"
pro!inciile Asiei Nlici, situiti intre llitinia, Clilatin Capaclocia, Nlica Arrnenrc 9r ]! art'.t
Neagri sau Pontul Euxin (L)iclrt'rrcrrrl Norr/rriT.sltt rcnl, ed. cit., pp. 397, {0q).
" in cdilia de la 1805, in loc,:le ,,osAndit", se g.iseite ,,iudecat spre moarte".
C.:pitolul 27
lesne o
Capitolul2T
voinla [voia] lor cea vArsdtoare de sange? Cdci ,,pAni astizi" se numegte farina
aceea ,,Tarina Singelui", incAt tofr sA pomeneasce uciderea Domnului.
Cunoagte inca Fi aceasta: c.i gi la iudei atat era de cinstitd iubirea de
strdini, incat pentru ingroparea lor se cumparase locul acela. Deci, sd ne
rugindm noi, cei carora ni se pare ca avem viala mai de sivArpit [desdvargitd], iar pe strdini ii trecem cu vederea.
iar,,prelul celui preluit", adicd al lui Hristos, al Celui Care este
nepretuit, insi,,L-au preluit fiii lui Israil", adicd,,preful" Lui l-au pus
fiii lui Israil, fdcAnd ei tocmeale cu Iuda si-i dea ,,treizeci de arginli".
(27,11) Matcn 75,2 / Luca 23, 3 / Ioan 18, 33, 37 / l Timotei 6,13 r27,12)Psalrn37,73-74 | lsaia 53,7 |
Matei 26, 63 / Marcu 15,3 / Luca 23, 9 / Ioan 19, 9 (2;, 1-l) Maicu 75,4 (27, 11)Marcu"l5, S
A fost adus [Domnul] la Pilat, ca gi cum ar fi fost pArAt pentru vreo vind
impotriva stdpAnirii. Drept aceea Il gi intreabi [Pilat] pe Dornnul dacd S-a
sculat impotrivi IS-a rdsculat] gi daci S-a ispitit si impiri]eascd peste iudci.
Iar Iisus ii rdspunde: ,,Tt zici", dAnd rispuns preainfelept, cici nici nuzice
,,nu sunt", nici ,,sunt". Ci aga se poate infelege: ,,Sunt precum zici", dar gi
aga: ,,Nu Eu spun aceasta, ci tu zic|" .lar altceva ,,nimic n-a rispuns", cici
vedea cd fdri de socoteali era judecata ce I Se ficca. Deci, ,,se minuna" [,,se
mira foarte"l Pilat de Dornnul, intAi pentru ci El nu biga searna [nu Se
temea] de moarte, iar apoi cum [El], cuvAntircf fiind 9i avAnd milioane
[sumedenie] s.1 puni inainte spre rispunderer6, ,,nimic n-a rispuns", ci pe
cei care-L invinovilear-r ii trecea cu vederea.
Deci ne invdfim 9i noi de aici a nu spr-rnc nimic [in ap.irarea noastri],
daci cu nedreptate suntem judecafi, pentru ca si nu stirnim mai multi
turburare, nici sd nu ne facem pricinuitori de mai multd osandire celor ce
nu asculti rdsounderile Irisounsurilel noastre.
': in edigia de la 1805, in )oc de,,regele", se gise$te,,irnpiratul".
rr irr edigia rle la 1805, h loc de ,,9i la invinuirile aduse Lui de citre arhierei
9i
bitrani", se gaseite,,gi cind il cleveteau pe El arhiereii 9i bitrAnii".
r{ in edi;ia de Ia 1805, in loc de
,,impotriva", se giseite ,,asupra".
I5 ln edifia de
la 1805, in lcx de ,,nici un cuvint", se giseite ,,nici spre un cuvant".
16
Domnul avea ,,milioane" de rispunsuri 9i cunostea ii cunoaFte totul in chiP
desiYArgit ca un Ziditor al tuturor celor vizute ti nevdzute. Deplir ii cunogtea pi pe cet
care atunci erau de fali gi il iudecar-r spre noartc, insA taccrea Lui nu o poate judt'ca nimeni.
!t' -
al.,ik)1lrl
l;
inlpoiliv; pentru
adevirrr.
Deci, int;li L-a intreb.rt pe Dornnul: ,,Nu auzi ce mirturisesc acestia
asupra Ia?" Sr a intrebat pentru ca, rispunzAncl Hristos, si aib.i pricini de
a-l- siobozi pe Dirrsul, I)ar, de .,'reme ce l)onrnul n-a raspuns, fiindca gtia
cu rrdevirat c;i, chiar do va rispunde, nrr va fi slobozit, l)iiat treco l.r alti
calc;i aleargi de aicr la obiceiul Pagtilorl gr r-rumai cd n-a zis itrdeilor:
,,Dircd nu voifi si-L slobozi!i ca pc Lln ncr inrrvrt, nric;rr ca pe un osindrt
diruili-L pe Ei praznicu1rri". Caci, cum .rr fi socotit l)rlat ca vrl cerc si fio
rastignit Iisus Cel nevinor at, iar pe tilh.rn-rl ccl vestit il vrrr siobozi? Deci,
;tiirrd ci Acesta nu estc vinor'.it, ci e>tc Ipc nctlrept] zavistuit [dc rr-rdei],
r-r-ll.
dc acee.r ii intlcabii Ipe cirre vor si-l elirr.ri.rsca pr.rznicului,
'hrbozinc]
Drcpt aceea dc aici se vcde c;i [Pilat] err moaie, ciici st: LuvuneJ ]i sc )i
prinrcjcluiasci pentru ltrcrul cel br,rn. Dc aceca gi vlt'clnic elt,os.irrcliro cste,
ca unul care. a .rconerit adtvirul.
lar ,,Varava" ie tilcuicgtc ,,fir.r a1 tatalr-ri", c;ici ,,r ar" ilrsc.rrnna ,,iiu",
i.rr ,,avva", ,,tati". Dcci, iutleii.rr-r ccrut p(' fiul tat.ilLll krr', aclica al
cli.r vollr ltri|, i.rr pe I Iristos L-arr ra s trgn it. irrca ri f,ina rcrr n i, c1t' fiul tatiiui
1or, c1e
sc lipesc Ialip-rt:sc], iar tlc l lristos sc 1t'ap.idai.
'\r'rtihrist
19 ) F
acete
&,5
/M:rcu
15.1.1/ Luca
23,18/lorn 18.40 /
fl7, : 1 -lr ) in lelepciune 2. 20 / Ma rcr.r 15, *'14 t Luca 2i,17j3 l loan 18,39
a2l,21) Deuteronom 19,70;27,6ILuc 23,24(22 25) Deuteronom 19,10 /zReg'7,76 /3 Reg)Z32 |
Fap tele
Apostolilor
Psalm 10E,
14
3, 14
261
ls.ria 53,
In edilia
dc. la 1605,
r5
Capitolul
27
-10c)
curat de spurcdciunea nedreptilii, dar riu socotea acestea, caci degr L-a
numit ,,Drept" pe Iisus, L-a dat pe El ucigagilor.
Iar ei [evreii] prirnesc asupra lor munca [osAnda gi blesternul.] pentru
omorirea lui Hristos, [munci] care i-a gi ajuns pe ei, romanii aducArrd
pierzarea lor 9i a fiilor lor. inci gi astizi evreii, fiind fiii acelora care L-au
omorAt pe Domnul, au ,,asupra" lor sAngele Lui, cici pentru necredinfa
lor in Hristos, sunt ei gonili [prigoni]i] de tofi gi nici o indrizneald nu au
ei fafi de prigonitorii lor, tocmai din aceastd pricind3r.
Iar Pilat a poruncit si iie ,,bitut" Iisus, ori fdcindu-le hatArul ir-rdeilot
ori ardtAnci ci gi el [Pilat] l-a osAndit pe DAnsul, pi nu om nevinovat voiau
ei si rdstigneasci, ci unul plin de necinstc ti ocard. Deci, s-a implinit gi
cuvAntul: ,,Spatele l-am dat spre bitii [9i obrajii Mei spre pilmuiri 9i
fala Mea nu am ferit-o de rusinea scuipiriiorl" (lsnin 50,6),
rdutiti ti fir;ldelegi.
rrlar Sfintul Ioan Hrisostom zice: ,,Atunci cind iudeii au pronuntat sentinfa asupr.r
lot atunci Pilat a ingicluit si se faci voia lor. UitS-te ti acum cat e de mare nebunia lor!
Atat de mare e furia lor, at6t de cumpliti e pofta lor cea rea cd nu-i iasi deloc si vadi ce
trebuie si faci pi ce nrr. !'rcfi sd Vi blestemati pe voi inlivi? Blestemafi |i! Dar pe'ntru ce
mai aclucefi blestemul gi asupra copiilor vo;tri? Cu toate erceste4 iubitorul de oamenr
L)umnezerr n-a intdrit sentinfa pronunlati de ei, nu numai peste copii, dar nici chiar
peste ei, depi s-au foiosit de o atat de nrare furie gi impotnva lor ;i impotlir'.r copiilor lot
ci i-a prinit pi i-a invrednicit de mii ti mii de bunAtili pe aceia dintrc ci gi dintrc. copiii lor
care s-au poc.iit. Dintre ei era Pavel; dintre ei, miile de. i:rcdinciopi ditr li:rusalim: "Vczi,
frate, cAte mii de iudei au crezut?" i'LtptcLe Apostolilor 21, 20) Daci unii s-au inddritllicit,
apoi pecledpsa sa ;;i-o socoteasci lor-r.rSr" (Onilii la Matai, LXXXVlll, traduccre, introducere,
indici 9i note de Irr. Dumitru Fecioru, ed.IBMBOII, Bucure;ti, i99-1, p.968).
'r Pretoriu era numirea dat;i locuinlei magistratului roman, carc cra insircilrat cu
justifia (in cazul de fati Pilat) Tot a;a se rrumca ;r palatul ocupat de un prefect sarr de un
procurator, de pildi palatul lui Irod din Cczareea (Fnpfele ATtostolilor23,35) - Diclionnnti
Noului Testatrtt!, ed. cit., p. 420.
31ln edilia de la 18C5, in lm dc
,,toati cohorta",
se
Capitolul2T
410
Lui, igi biteau joc de El, zicAnd: Bucuri-Te, regele3a iudeilor! (30) $i
scuipAnd asupra Lui, au luat trestia 9i-L biteau peste cap.
(27, 29 30)
Aici s-a plinit cuvAntul lui David: ,,Ocari celui firi de minte M-ai
dat pe Mine"3s (Psalm 38,12), cAci ostagii ,,firi de minte" fiind, [lucruri]
vrednice de ei [de starea lor] ficeau, ci L-au imbrdcat [in batjocuri] ca pe
un impirat pi I-au pus ,,hlamidi ro9ie" in loc de porfird, trestie in loc de
sceptru gi cunund de spini in loc de diademd. $i I Se inchinau Lui in
batiocuri, cici [cuvAntul],,ingenunchind" aratd inchindciunea.
3/
Trei Evangheligti spun cd Simon a dus Crucea lui Iisus (Marcu 15,21;
Luca 23, 36), iar Ioan spune ci Domnul $i-a dus Crucea singur (Ioan 79,17)
Deci este cu putinfd si fi fost amAndoui, adicd intru inceput Iisus si-$i fi
dus Cruce4 nevrAnd nimeni si o ducd, iar pe cale aflAndul [ostagii] pe
Simon, l-au pus pe el sa poarte Crucea
Iar tu gi aceasta invara-te, cd ,,Simon" se tAlcuiegte ,,ascultare" Deci
acela care are ascultare, acela ridici gi poarti Crucea lui Hdstos. Dar Pentru
se gdsegte
,,inpiratul".
Trimiterea facuti aici la Psalnri este rcprodusi dupd edifia din 1805.
36
Adicd tot trupul Lui cu tot felul de ociri L-au batiocorit.
3s
Caprtolul
27
{11
cd Cirene era ti una dintre cele cinci cetafi [Pentapolis]3:, suni inchipuitc
aici gi cele cinci simtin care sunt silite si ridice [;i sa duce] Crucca.
Hrjstos. f.l poart.r nrrurelc dr' ,,Locul Capifinir", pentru ca stirrrca .rct-c.r s(.rrr.ina.Ll Lur
cap dr. on. Urrii sfur.r ci numcle rcestii i s ar fi dat pcntnr ci acolo se afl.rrL multe cap.l!.ini
dc oarneni morfi. Sfirrtul \/asile cc'l Nl,rre'zice ci lceasti tlenumirc i-.rr fi .,r.nit tlin t.rptrrl
ca - dupi o veche tradilie' iudaici - lici s-ar fi gasit ingropat capul prrimultri om, Aclan'r
\Dtctt()tlerul Norilrri Ti'sfarrtr,rti. ed. cit., p. 196).
" in ccligia dc la 1805, in lcrc de ,,vin", sc giseltc ,,otet".
'" In edilia de la 1805, in loc de ,,aruncAnd sorti", se giscatc. ,,puind sorli".
t' in edifia de I;r 1805, in kx dc ,,Acesta este Iisus, regele iudeilor", se'giseptc .,Acesta
este
impiratul iudeilor".
412
Capitolul2T
il
si
,,Partea de sub picioare" este lemnul pe care au fost pironite picioarele Domnului,
lemn ce poate fi numit ,,agternut al picioarelor", dupi proorocia lui David care zice:
,,inilfali pe Domnul Dumnezeul nostru gi vi inchinafi agtemutului picioarelor Lui,
ci sfant este!" (Psalnt 98, 5)
13llt edilia de Ia 1805, in loc de,,dirimi", se gdsette
,,strici".
aa
in edi;ia de la 1805, in loc de ,,coboarl-Te", se gisegte ,,pogoard-Te".
45
in editia de la 1805, versetele 41-43 sr.rnt: ,,Agijderea 9i arhiereii, bitindu-9i joc
de El, cu cirturarii 9i cu bitrAnii gi cu fariseii, ziceau: Pe alfii i-a mentuit, iar pe Sine
Capitolul
27
413
(17, 45)
Amos
(27, 17)
loa
,,intunericul" care s-a fdcut flisat] nu era dupd rAnduiala firii - care
se face firegte din intunecarea soarelui -, cdci niciodatd la paisprezece zile
ale luminii lunii nu se face intunecare a soarelui - adicd ceea ce se numegte
nagtere Ieclipsd] -, ci cAnd esie lund noui, atunci se fac intunecirile firegti
ale soarelui Ieclipsele solare].
iar in vremea Ristignirii, cu adevdrat de paisprezece zile- era lumina
lunii, cici atunci se sivArgeau Pagtile iudeilor (Iegire 12, 6, 18). De aceea,
mai presus de fire a fost patima soarelui gi in toatA lumea a fost intunericul,
nu poate si Se mAntuiasci! Daci este impirat al lui Israil, si Se pogoare acum de pe
Cruce, gi si credem intr-insul. Nidijduia spre Dumnezeu: Izbiveasci-L acum pe
Dinsul, daci-L vrea pe El! Cici a zis: Sunt Fiul lui Dumnezeu".
'o Adici ne vor de'fdima intru clevetire lirrntrici.
r?
in edifia de la 1805, in Icrc dc ,,pentru ce M-ai pirisit?", se gdsegte ,,cAci M-ai lisat?"
o3
in edigia de la 1805, in lcrc cle,,si vedem daci vine llie si-L mintuiasci", se
gisette,,si vedem au veni-va llie si-L mAntuiasci pe El".
474
Capitolul2T
S-a rdstignit, Ia
s Adicd Domnul face acestea ca cum ar fi chip al poporul iudeu (i-ar inchipui), 9i
ti
intru adAncul smereniei pi al dragostei Sale, Cel Care Patimette pe Cruce arate cA este
cle Durnnezeu
'I
I-CU
Capikrlul 27
.1
Ii
/ll,
multora5r.
Inlelepciune
2, 17 /
Iisus strigi ,,cu glas mare", ca sa cunoaFtcm ci ceea ce zicea: ,,Eu Imi
pun sufletul, ca iarigi si-l iau. Putere am Eu ca si-l pun gi put^ere am
iarigi si-l iau" (Iontt 10, 17-18) era adevirat, cici cLr stApanire I;ii lasa
sufletul. Si ce spune? ,,Pirinte, in miinile Tale incredinfez duhul Meu"
(Luca 23,16), cdci nu de sila [nu silit], ci de r'oie Si-a lisat [dat] duhul ca
aceasta inseamnA ,,incredinlez". Aratd inci gi accasta: ,,Ca iarigi sa-l iar-r
inapoi", cici lucrul incredinlat, iarigi se di irrapoi. Deci, har sa fre'
Domnului, ci dupd cc a rnurit El, pi duhul Siu in mAinile Tatilui l-a
incrcclinfat, de atunci 9i suflctele dreplilor in maiinilc lui Dumnezeu se
pun,9i nu ca mai inainte, intru cele mai de jos ale'iadului. Deci, sfinlire a
noastri s-a fdcut moartea lui Hristos.
De aceea cheami EI ,,cu glas mare" moartea, ncindriznind aceasta sa
se apropie de DAnsul, de rr-ar fi fost chemati.
lar ,,catapeteasma templului" era o oarecarc pAnzi atirnati irr mijlt,r.:ul
templului, carc despirfea pc cele dinduntru [sf.lnta sfintelor] dc cc.le din
.rfari, ca oarecare pdrere in mijkx. Si ,,se rumpe" [,,se sfigie"] accast4 ;rriitind
Dumnczeu c.i partea templului cca neumblati, cca nevizuti, ale c;ircia po
ccle rlin.iuntru le despirfca [acopcrea] ,,catapeteasma", atat de mr-rlt r,a fi
rrecinstiti ;i spurcati, incit t1e hrfi va fi ca]c.rta lin picioare] ti vazLrti.
''
{16
Capitolul 27
Iar alfii gi alte pricini [infelesuri] zic [aicil, cici spun ei ci ,,rupAndu-se
catapeteasma", se insemneazA Iarati] ridicarea slovei Legii ;i dcscoperirea
cclor ce mai inainte erau ascunse de slovd, ca de o oarecare ,,catapeteasmi",
iar celc care mai inainte erau ascunse 9i intunccate, acum sc vor arita,
sivirgindu-se la Hristos (2 Corinteni 3, 14-16).
D:rr ;i aceasta este cu putinle a zice [sc poate infelege]: ci fiind la
iuclcr obiceiul ca sd-gi rupi hainele pentru hulclc impotriva lui Dumnczcu,
ti acum dumnezeiescul templu, ca gi cum i-ar fi pirut riu pentru moartea
lui [Hristos-]Dumnezeu55, gi-a rupt haina Sa, care este ,,catapeteasma",
Inci gi altele ar fi putut cineva a zicc, insi acestea sunt dc .rjuns.
Iar stihiile,,s-au cutremurat", ardtAnd mai intAi cd Cel Care pdtimea
era Ficitorul [or], iar apoi insemndnd ci lucrurile se vor schimba, cici
Scriptura unde rAnduiegte ,,cutremur", schimbarea lucrurilor o aratis6.
Dcci s-a ficut mutarca ccrceterii lui Dumnczcu de Ia iudei la ncamuri gi
,,pietrele" - adicd inimile cele impietritc alc pigAnilor - ,,s-au despicat"
9i au primit pe sdmanla adevirului.
$i cei omorili de picate au inviat;i ,,au venit in sfinta cetate", in
Ierusalimul cel de Sus, gi ,,s-au aritat multora", [adici celor] carr. cilitoresc
(Mntei 7, 13). $i ,,aritindu-se", s-au ficut lor chip clc
lrL. ,,calea cea lati"
viali buni gi de intoarcerc, cdci omul care'l-a vizut pe cel ce mai inainte
era omordt de patimi ci s-a intors gi a aiuns ,,in sfAnta cetate" care este in
Ccruri, cu adevArat ii urmeazd [celui ce st.i drept pilde] gi sc irrtoarce gi
acesta. Iar acestea mai cu luare aminte fmai aminuntit] s-au infcles'7.
Iar tu cunoatte cd invierea morlilor care s-;1 ficut la Crucea fPatima]
Domnului arati gi slobozirea sufletelor celor din iad 9i cei care au inviat
atunci ,,s-au aritat multora", ca sd nu pari ci este ndlucire ceea ce s-a
ficut. fi au inviat accgtlar spre a fi semn; ti ar.itat cste ci iardgi au murit. Iar
unii zic ci dupd ce a inviat F{ristos, au inviat ti acegtia gi n-au mai murit,
dar accasta [invd]ituri] nu gtiu de se cur..ine a o primi.
"
Vt'zi
;i
"'YcziinVcchirLTastan(nt:1Rcgi4,5;11, 15;2Rcgi22,
E;-3Rc.f
i19, l1 l2:Ps't[ttt]7,
9; 59, 2; 67, 9; 113, 17; Isaia 29, 6; tL'zcchiil 27, 35; 36, 19; Atttctutt 3, 10: IoiL ?. 10. Antos I, 1;
I r\'lir./rl'ci 1, 29, iar in N()ll1 li'sf/ rtu,,rf: Nl.'tci 21,10: ?1,7: 23,2.1; FLtptt'lc Ayoslohlu 1, j1
I t ,2r:: AlLtcLthpsn t5,12: 8, 1i; 1 1 , 1.3. 19; 15, i 8, precum 5i in multc alte locuri scnptLrristice.
'- .\rlici au fost tilcuit(' nl.ri in amrnr-mfine dupa inft li:sul ccl indrept;tor dr. niravrrri.
\IAfEI
Cnpitohrl
27
ll7
.11u
Capitolul?7
rup 9i cad, femeile vin 9i le dau foc. Acesta este un popor firi minte 9i nici
Se milostive;te de el gi nici Ficitorul lui nu are mili de el".
- Cu inlelesul dc: ,,r!r\ p()[r(]r fira ,-lr'rrintc"
65
In i'digia cle la 1805, irr loc dc ,,amigitorul Accla a spus, fiind inci in viali", st'
usuci,
se
Ziditorul lui nu
Capitoltrl
27
-119
Iui sAmbdta (Dcutcrorront 5, i 4), iar cilcdtorii de I-ege iudei, in loc de legiuita
lor adunare,,se aduni la Pilat", care era de alti semintie.9i acettia din
riutatca lor se pornesc de vin la Pilat gi ,,intiresc mormAntul", Iar aceasta
iconornia lui Dumnezeu a fost, ca sa merturiseasca invierea chiar vrijma;ii,
pcntru pecetluirea mormAntului gi straja care s-a pus.
lnsd se cuvine sai cercim [cercetim] de urrde gtiau iudeij ci a zis: ,,dupi
trei zile Mi voi scula", cdci Domnul nu a zis aceasta [in chip] irritat;i
clcscoperit. Dcci este cu pr"rtinfa .r zicc ca din pilcla Iui Iond au cunoscut
Iei] aceast4 cici Hnstos a zis: ,,Ci precum a fost Ioni in pAntecele chitului,
trei zile 9i trei nopfi, asa va fi si Fiul Omului in inima pimAntului ftrei
zile gi trei noplil" (Mntei 12, 10), Sau din cuvintele: ,,Dirimafi templul
acesta [9i in trei zile il voi ridica]" (loan 2, 19) pentru ci, daci mai inainte
ei n-au inleles cuvAntul acesta ti socoteau cd despre templul ir.rdaicesc
vorbette Domnul, au mirturisit impotriva Lui7r. Dar acum, cunoscAnd ci
,,templu" [,,biserici"] a numit trupul SEu, se tem. Si-L numesc ,,inselitor",
neincetind din r.rutatt,.r lor ni. i dupi m()artea Lui.
Iar ,,custodie" se numL-gtc Ia romani straja. Deci pe osta;ii cei care alr
fost rinduiji spre a pezi ii numcatc ,,custodie"71.
;')
li
' .\;;rl;rr
iuder
Vezi
.120
inaierea
lui
CAPTToLUL 28
Hristos. Ardtdrile MAntuitorului.
Pctrtntca Botezulttil
Dupi
'
ftntilor
l i Hristt)s
I
ce
1 se
ii in greceite),
,"!'
')!
.'{'
'
ti
LAMATEI
Capitolul28
Galileea; acolo Il veti vedea. Iati v-am spus voud. (8) Iar plecAnd ele in
grabi de la mormant, cu frici 9i cu bucurie mare au alergat si vesteasci
(28. 1) Matei 27 , s6, 61 I
ucenicilor Lui.
Marru 16, 1 / Luca 23, !,6;2\1l lcq m,|Q8,2) Maror 16,35/ Luca 24,4/ Ioan m, 11-12
Daniil 10, 6 / M arcu76,5l Luca24,4 (28,4) Marcu76,5 /Lucaz4,5 (28,5) Malf1t76,6l
(28, 3)
Luca 24
5/
Ml
Saturn gi Ziua Soarelui. Ci iudeii, ca gi elinii (grecii), numdrau zilele siptdminii, zicAnd:
,,prima zi a sAmbetei (sau a sdptimAnii)", ,,a doua zi a simbetei (sau a siptdmAnii)"...
iar a taptea se numea ,,sabat". Acesta era un fel greoi de exprimare a zilelor. De aceea,
treptat, au adoptat Fi cregtinii - dupA romani - numirile zilelor, hcAt la inceput, Ziua
Domnului era numiti ,,Ziua Soarelui", pind cAnd s-a creat expresia ,,Dies-Dominica",
numire care traducea expresia greceasci ,,Kiriaki imera" - Duminic4 ,,Ziua Domneascd"
sau ,,Zlua Domnului". Aga se explicd de ce ziua in care a i:rviat Domnul Hristos este
numita cand ,,una a simbetelor" sau ,,ziua intii, prima a siptiminii" (Matei 28, 1;
Marcu 76, 2,9; Ioan 20, i, 19l, adici Duminica, cAnd ,,prima zi de dupi sAmbiti" (Luca
24, 1 ) - dupiL Diclionarul N oLtlui Testanet, ed. cit., p. 451.
122
Capitolul 28
Iar Domnul a inviat a treia zi. Dar, cum se numere ceie trei zile? Intru
al Vl-lea ceas6 al vinerii a fost ristignit, de la acesta pdna ia ai IX-lea ceas a
fost ,,intuneric"; - ristimp pe care noapte sd-l socoteFti. Iar de la al IX-lea
ceas a fost Iumina - aceasta este zi. Iati, deci, o zi ti o noapte. Iardgi, noaptea
de vineri gi ziua sAmbetei, a doua zi gi a doua noapte sunt. Iar noaptea de
sambiti, pAni cAnd se lumina de ziui - c.lci de la luminarea de zi toati
ziua se numiri -, iati a treia zi gi a treia noaptei.
incd gi in alt chip [altfel] pofi sa nLrmesti liocotesti] cele trei zile: vineri
gi-a dat Domnul duhul, aceasta este o zi; sAmbiti a fost inmormantat, aceasta
este a doua zi. Iar in noaptca Duminicii [pe cAnd sc lurnina de ziud] a inviat
- deci din parte se numiri gi Duminica in loc de alt.i zi. Si aga iati ccle trei
zilel Cici 9i la cei adormifi, de va muri careva pe la al X-lea ceas [spre scard],
iar altul pe la ceasul I al aceleiagi zile [dimineafa], sc spune ci amindoi au
murit intrrr aceeagi zi.
Am gialti pricina s.r-f i zic la aceasta, fanume] cum trei zile gi trci nop]i
se vor numira. Decr, ia anrinte: joi sear;r a fdcut Domnul Cina gi a zis uce-
'in cultul crettin, ziua litrrrgici nu incopt cu miezul rropfii sau cu dimineala, ca in
misuritoan'.1 laici a timprulrri, ci cr.r sear.! Ziua liturgici cste, deci, interr'.tltrl de timp
dintre doui st.n consecutive; dc .rcee4 sirbatolirea gi slujba rrricarci zile litr"r:'gice incepe cu
vecemia din ajrurul zilei (laice) respective, carL, este cca djntii clintre laudclc bisericepti
zilnice. Datina aceasta estc nlolteniti din tradilia iudaica dc s()cotire a iinpultti, a5a cum o
vedem c(nrcretizat.i, de extrnplu, r'rr reier.aitrll.iblic al ziclirir lrrmir, unde zilelc clt'afiei sunt
numiratt' incepind cu se.rr.r ii continuincl cu dimirca!a: ,,!i a fost seari gi a fost diminea!i:
ziua intAi" (Fdctrc 1,5). TLrt din cultul itrclaic a nro;tenit Bist'ricr cre;tind ii inpirlireil
zilclor in Cc.rsuri. Lisdncl l.r o p.rrte noplile (cart'er.ru impirf itc, ca;i la romani, in patru
sferturi, numitc ,,str.iji" sau ,,r'cgheri"), ziua (.rdici irrterYalr.rldc timp de dinlincita Pani
seara, socotit de 1? ore) era inrpi4iti in prtrr"r sferturi de cite trci ore fiecare., gi anume:
Cea-sr1 /, cuprinzind primele trci ore ale diminqii (inhe orcle 6-9); Cc,rsrr/ rr/.111-1t',r, crrprilzild
a doua parte a dimine;ii (intn'orele 9-12); Crnsrrl,rl I//-/c,r, cul.,rirrzand al treilt.a sfcrt al ziiei
(irtre oreli' 1? 15, adicd amirza); Ceasrr/ rrl /X-l'rr, cuprinzirrcl ultimul sfcrt al zilci (intre
orele 15-18, adici seara).Biserica C)rtodoxi a rclir'\ut aceasti I t'cht'impdrfire a zile'i, folosirrc{-o
in cultul ci, rnai ales pentnr indicart'a gi denumirca cliferiielor Irromente d.' rtrgacirrne'clil
cursul zilei. Rinduiala .ceast. se pistreaz:r fi .lstiizi in progr..tntrtl ziluic de mg.icir.ure <ih
m;ndstiri (cu denumirile clin Ccaslor') -.lupi Pr. Ent'Ilrani;te, Liflrl.qi.r td'lrrrr/d, er1
IBMBOR, Bucurcpti, 1993, pp ll9-lli).
7
,,Iar de la ceasul al gaselea, s-a ficut intuneric pestc tot Pimantul, P6ni la ceasul
al nouilea" ( ivlatci 27. 15 ).
" Iar Cleopa, in dntm sltre Enrrus, it 'l.t,tt. imPr"rttr;r-( 'llitorLlltti: ,,Astizi este a
treia zi de cind s-au petrecut acestea" (zi care incepuse c.ind st' ,.lumina spre una din
sembete")- adici e ,,a treia zi" de la ristignire.l, moartea 5i ingroparea Domlrttiui {1-ttcn
21, 19-21).
r..$ -
Capitolul23
nicilor: ,,Luafi, mancafi, acesta este trupul Meu" (Matei 26,26). Deci, de
vreme ce st;penire avea de la Sine a-$i pune sufletul Sdu, aritat este ci de
atunci S-a junghiat pe Sine, de cAnd a dat ucenicilor Sii trupul, cdci nimeni
nu minAncd ceva, de nu va fi mai intAi junghiat. Deci, numdrd: din seara
cAnd igi dd trupul Siu gi pind vinerea, in ai Vl-lea ceas - o zi gi o noapte;
iardgi intunericul cel de la al Vilea ceas pAnd la al IX-lea gi lumina de la al
IX-lea ceas pAnd seara - a doua zi gi a doua noapte; noaptea de dupd vineri
gi ziua sAmbetei - a treia zi 9i a treia noapte. $i ,,sAmbiti tArziu" a inviat
Hristos. Iati, agadar, plinirea Inumdrului] celor trei zile gi trei nop]il
Matei a zis cd Ingerul gedea pe piatri, iar Marcu zice cd dupd ce a
rdstumat piatr4 gedea inlduntru in mormAnt, de-a dreapta (Marcu 16,4-5).
Oare, este aici vreo nepotrivire? Nu, ci cu urmare este ci mai intAi s-a aritat
Ingerul pe piatrd, apoi, intrAnd femeile, Ingerul a mers mai inainte pi iardgi
s-a aretat inlduntru, in mormAnt, gezAnd de-a dreapta. $i femeilor le zice:
,,"Nu vi temeti" voi, cdci strdjerii vrednici sunt de a se tcme, dar voi,
ucenilele Domnului, nu vd temefi!". $i dup; ce le izbdvegte de fricd, le
binevestegte lor Inviere4 ci se cuvenea mai intAi a scoate frica [a le izbdvi
de fricd], apoi a le binevesti. $i nu se rugineazl a-L numi ,,Cel ristignit" pe
Hristos, fiindci intru Cruce, ca intr-un semn de biruinld Se laudd, pentru cd
toate bundtdJile ni le-a pricinuit noui Crucea.
28,9-10: Dar, cind mergeau ele si vesteascie ucenicilor, iati Iisus le-a
intAmpinat, zic6nd: Bucurafi-vi! Iarele, apropiindu-se, au cuprins picioarele
Lui gi I s-au inchinat. (10) Atunci Iisus le-a zis: Nu vi temefi. Duceli-v5 9i
vestitilO fratilor Mei, ca si meargi in Galileea, gi acolo Mi vor vedea.
418, 9)
1,1
Ir
121
Capikrlul
rs
s\\l!!
rlgl]ljllt\RHrEprscopLn
BL r_cARrFr
atins dc ,,picioarele Lui". Iar Ioan spune c.i Maria Magdalena se ispitea si
sc atingi de Dornnul (lontt20.7/), clarnu i se di voicpentm ci voia s.i fic
pururca cu DAnstrl, ca mai inaintc [clc ristignirr.a Sa]; ;i poatt mai r'.1rtos
pentru aceea nu isc cii voie, ci t:ra ca iscoditoare. Cici, de vrcme ce s-ir
atins dc picioare.le I-ui, dupi cr-rm zice Matci, ce ncvoie mai era sA se ating.i
inci o clatd. Deci ca pc ceea ce este iscoditoare, o indepirteazi pe ea.
'indoit".
lu
( apitulul
2,'i
Duh, (20) invilAndu-le si pizeasci toate cAte v-am poruncit voua, 9i iati Eu
cu voi sunt in toate zilele, pini la sfArgitul veacului. Amrn.
/lE, 1ii ) Matei 26. 32; 28,
II.rtei
11, 27 / Lucn
.1,
/ Marcu
1.1, 28
32; 10, 22 /
I Corinteni
15,
Iorn
i28,
3,
31
n I s' I 6 / r-aPtere
Aiff
l.iffi
,l l;liJ
l']li,'; ll',ilill,li i
Dupa ttrm zicu lr)iln, intii S-a aritat lisus ucorriciior ir.rtru insegi Zir.ra
invierii (lonri 20, 19), intrAnd la ei prin u;ilc incuiatc. Apoi S-a aritat tlupil
opt zile, cinr-l gi Toma a crezLtt ( Ioan 20, 26), iar dLrpii aceca, fiinclcd ci .rvcan
sii meargli in Calileea 9i inci nu se adun.rse ra toti impreuni ci unii dintre
ci pre5glrial., la m;rrea Tiberiaclcr -, S-a aritat nr"rrlai ceior care pescr.riau,
carc erau ;apte la numdr (/ocn 21, 1).
Deci, ceoa ce spune acunr N'[atei, s-a fircut m.ri pe r,rrmi, ciupi cele pe
carc le spune Ioan, cici de multe ori S-a ;.rritat lor Hristos Cr'l in.,'iat, r'renre
Itimp] de patruzeci dc zile viincl gi ctucandu-Se, fiindc.i nu prrrurea pi in
toat; vremea era irnprcuni cu ucenicii in cele patnrzeci cle zile. De.ci cei
unsprezcce ucenici carc crau verhovnrai. imprcrrn,r cu toli ceilalti s-au
inchinat lur Hristos,,,iari unii s au indoit". Deci, sc cuvinc aga si infe legi:
cei unsprczcce uccnici au mcrs in Galilcca gi s-au inchinat I-ui, ,,iar unii"
froatc o.rrccare din cei gaptczeci -,,s-au indoit" tle Hristos, dar mai pe
urmtl s-au incredinlat ti accttia:". Iar unr spun c.i \4atci ntr-i pomcncpte
pe cei carc ,,s-au indoit" gi ccca ce n-a spr-rs cl -:rnurne ci Tirrna s-a indoit
spunc loan (20, 25). Dcci, sc cuvinc .r;a si inlelcgi: mcrgirrtl in Clalilecii
s-au inchin.rt Lui; iar ace5tia cllrc s-.lu inchinat in (lalilce.r ,,s au indoit"
nrai inaintc in Ierusalim, prccunr zicc [Nlirrcu (16, 11-11);i] Luca (21, 11 ).
Agadar Iisus le-a griit lor: ,,Datu-Mi-S-a toati stipAnirea Iputerea], in
Cer 9i pe pimAnt". Iar aceasta intru acest chip estc: ,,Ca un Dumnezr,r.r 9r
Ziditor aveam "stipanirea" tllturor" - ca toate sunt roabe lrri Dumnc'zeu,
dtrpi ctrm zice David (Psnlm 88,12;118.91).,,Dar supunerca cea de [buni]
vr>ic nu o aveam gi acum voi avea-o ti pc aceasta, cici se vor supunc Mie
toate, fiirrelci prin Crucc .rm ['irLrit pe ccJ c.rre .1\ r'r 5tiFanirc.l morfii". Ca
indoiti cste supunerea: fdr.i clc voic - fiindci k)'i suntcm robi ai lui
Dumnezcu, chiar firi voia noastri, cum sunt gi clracii - gi cle' voic, clr,rpi
I'Dupa curn ne tilcuie;te Si.rntul ft'oiilact:r.cttra c<irc st irrdois,'r.r ('rau p(Lrt(' .iin
ce.tt.r celor iaptezeci pe r'arc ii alest'se Nl.intuitolul (Lrrcri l{1, 1,,. Iar cl.tca ne snrintrl
sorotind c;i trrnrai cei p('clrc r-a llt: lr{Antuitorul ,,s-au indoit' dt lrrrrctcl Lur, s.t
curnpinim liuntrlc dac.i ll Praznjcul irrr renr lrt'nrrrlLlu i, rri 'r rn)rltc gr.rjni intru dr!.ptnte
5i .i,-lelar: ,,llristos a ijrr rltl"
Capitohrl23
126
cum era Pavel rob al lui Hristos (Galsteni 1,10; 2 Tintotei 1, 8). Dar, mai
inainte numai supunerea cea firi de voie avAnd-o de la tofi Domnul, se
pdrea ci oarecum doar pe jumetate avea MAntuitorr,rl ,,stipinirea" tuturor.
Iar dupd Cruce, fiindcd s-a intins cunogtirlta de Dumnezeu la krli [oamenii]
pi cu supunerea cea de voie s-au supus toli, cu cuviin;i [pe drept cuvAntl
zice Domnul cd acum a luat,,toati stipinirea". ,,Cd mai inainte, in parte
aveam .stipinirea" - c.ici numai fdrd voie Imi slujeau N{ie, pentru cd sunt
Ficitorul Ior] -, iar acum gi cu cunogtin]d slujindu-Mi Mie oamenii, <toati"
9i deplini "stipanire', Mi 9a dat", [cdci zice: ,,Datu-Mi-S-a toati stipinirea,
in Cer si pe pimAnt"]. Dar de la cine I S-a dat Lui? Aritat este cu adevirat
c.i de la Sine gi de la a Sa srnerenie, cd de nu S-ar fi smerit gi de nu S-ar fi
lovit cu impotrivi luptitorul prin Cmcer', nu ne-ar fi mintuit pe noi. Deci
accea ce zice ,,Datu-Mi-S-a toati stipinirea [puterea]", aga si o in]elegi:
,,Pnn ale N1ele nevoinfc gi lupte am mintuit pe oameni gi Mi s-au ficut c1c
acum soartS:0 gi norod al Meu". Deci, peste' tot ,,pimAntul" arc Hristos
,,stipAnirea" - fiindci tot pdmAntul L-a cunoscut pe El -, dar gi ,,in Cer" fiindcd plata gi petrecerea fvie]uireal celor care cred intru El este in Ceruri.
inci gi intru alt chip [infelege]: de vrcme ce firea omeneascd, cea care
mai inainte era osanditA, unindu-se cu Dumnczeu Cuvintul dupi ipostas:1
in Ceruri yade Ipctrece], fiind inchinata dc ingeri, cr.r cuviingi zlce: ,,DatuMi-S-a toati stipAnirea [puterea], in Cer". C.lci firea onreneasc.i, cea carc
mai inainte sluiea, acum intru Hristos stapanegte toate.
$i cuprinzdtor si spun, ccca ce zice ,,Datu-Mi-S-a toati stSpAnirea
[puterea]", aga si infelegi. Daci o vei lua [pe aceasta] cum ci despre
Dumneze u-CuvAntul se zice, sd o inlelegi afa: ,,"Mi S-a dat toati
stipinirea", fiinclci 9i nevrind gi vrind trcum Mi cunosc pe Mine
Dumnezeu, cei care mai inaintc dupi chipul supunerii celei firi de voie
imi slujeau Mie". Iar dacd o vci infelege cum ci se zice ca desprc firea
omeneascd [a Mdntuitorului], aga si o inlelegi: ,,Eu firea cea [omcneasc.i]
care mai inainte eram osAnditii, iar dupi cea cdtre Fiul lui Dumnczeu, firi
de amestecare unire, Dumnezeu f iind, am luat stipAnirea asupra tuturot
ca si fiu inchinat in Ccr gi pe pimAnt slivit de toate marginile".
Apadar, ii trimitc pe ucenici nu numai citre iudei, ci - Pentru ca are
,,stipAnirea" tuturor, toat.1 firea omeneasci sfinfind-o intru Sine - cu
Adic.i dac; nu s-rr ft luptrt prin Cruce cu potrivnicul ii pizma5ul filii omenegti
Acest cuvAnt poate avea atet inlelesul de r?cslirr. nenira, yutc, sorc,circ, LtrittLid, f\e
. ('L de i',r-.r\lrld,.ti{'.1:ri /')t,\1trt, ri ,'/i,,.r.ri.
:r
lAici] Ipostas - fiecare dirtre ccle trei Persoaut-: T.rtil, [:itrl yi Sfintrrl Dtrh, sub carc'
"
r0
este
infiliiat
Dunrrrezerr.
L\l
CL lRE,\
',I I
r r;. r ,lL,i
lr
);
cLlviirl!i
1:r
Srno,-lLrl
Matei
,,r+tl
,l
ll
2o
,:i
'r++"&*+++++++*++
I]IANI
IS A'IVIUOJIOE EXENV
+*++++"&+++++"&*+
ANEXELE
430
(1)
- 29 iunie gi 5 septembrie;
30 noiembrie, 20 iunie 9i 13 ociombrie;
Iacov al lui Zevedeu - 30 aprilie:
Ioan al lui Zevedeu (Teologul) - 25 septembrie gi 9 mai;
Filip - 14 noiembrie;
Vartolomeu (Natanail) - 11 iunie gi 25 august;
Toma - 6 octornbrie gi 20 iunie;
Andrei
Zilotul- l0 mai;
Mati4 cel ales in locr.rl lui Iuda - 30 iunie;
Pavel, Apostolul neamurilor - 29 iunie.
In ziua de 30 iunie se serbeazd Soborul Sfinlilor
Simon Cananeul sau
12
Apostoli.
(21
,,in aceste cuvinte se arate cu multi strdlucire ceea ce va sDuneam si mai inainte, ci
toate sunt de prisos, dac6 lipsette virtutea. V5 spuneam c; gi vArsta gi firea gi locuirea h
pustie gi toate asemenea acestora sunt firi de folos, dacd lipsette voinla cea buni. Astdzi
invdtem ceva ti mai mult, ceci nici purtarea in pantece a lui Hristos, nici natterea aceea
minunatd nu are vreun cigtig, daci lipsepte virtutea Aceasta se Yede mai cu seamd din
cuvintele Evanghelistului: .Inci griind El mulfimilor,I-a spus Lui cineva: Mama Ta 9i
frafii Tii Te cauti". Iar El ii rdspunde: "Cine este Mama Mea gi cine sunt fralii Mei?>
Domnul n-a grdit aga ca si facA de 16s pe Mama Lui sau ca sd Se lepede de Aceea care L-a
nascut. Dace I-ar fi fost rugine de Ea, nici n-ar fi trecut prin paniecele Ei, ci ca sd arate ca
nici Mama Lui n-are nici un folos de pe urma acestei nagteri, dacd nu face tot ce trebuie.
Ceea ce incercase marna Lui pomise dintr-o ambiiie detartA. Voia str arate poporului ci
are putere, ca are stepanire asupra copilului Ei. Mama Lui nu-gi inchipuia ceva mare
despre El. De aceea a ti venit la El intr-un timp nepotrivit. Uiii-ie gi la mindria Ei gi la
m6ndria frafilor Luil Ar fi trebuit, daci au venit, sau si asculte cu poporul sau, dacd nu
voiau, si fi atteptat panA termina de vorbit ti dupi aceea si se fi apropiat de El. Dar ei
nu. Il strigd de afare; ti fac asta in fata tuturor oamenilor, aritAndu-pi ambitia lor detartd.
Vor si arate ci Ii poruncesc cu multi putere, Acesta o aratA ti Evanghelistul, atunci cand
a spus:
"Inctr griind El mullimilor". Ca ti cum ar fi spus: "Nu puteau gesi un alt timp?
)Vezi Mineiele savVielile Srnlilor pcntru respectivele luni.
: Sfentuf loan Hrisostorn, Ouilii Ia Malei, XLIV, ed. IBMBOR, Bucuresti, 1994, pp. 519-522 (traducre,
introducere, indici ti note de Pr Dumitru Fecioru).
EDIfOI{IALE
Nu puteau si-l vorbeasci indcosebi?,, Dat ce voiau sa-l spuni? Dac.i voiau sd-l- intrebe de
dogmele adevirului, ar fi trebuit s; o faca in auzul tuturor, si griiascd inaintea tuturor, ca
sa se foloseasc; gi ceilalli; iar dacd voiau s.r-L intrebe despre alte lucruri, care-i priveau
numai pe ei, n-ar fi trebuit sd fie ala de gribili. Dacd Hristos n-a dat voie ucenicului Siu sd
se duci s5-9i inplroape pe tatdl siu (,A,lalei 8, 21-22), pentru ca si nu-i intrerupi mergerea
dupi DAnsul, cu atat mai mult n-ar fi trebuit intrerupta cuvintarea Sa, pentru lucruri fdri
insenmatate. Lucnll acesta arati cd au facut aceasta numai din slavd degartd. Acelapi lucru
il aratd gi Evanghelistul Ioan cind spune: "Nici frafii lui nu credeau in El" (loan 7, 5).
Evanghe[stul [oan, ne dd pi cuvintele lor, plire de mu]ti prostie, spunend ci frafii Lui
voiar,r si-L ia cu ei la lerusalim, nu pentru alta priciri, ci ca sd cule'agd 9i ei slav6 de pe
urma minunilor Lui. "Daci faci acestea", l-au spus ei, ,,arati-Te lumii; ci nimeni nu face
ceva in ascuns, ci cautd si se faci cunoscut !" (l0at1 7 , 1). I)omnul i-a mustrat ti a osandit
gindul lor plmintesc (Iodir /, d8,). Pentru cr iudeii Il b.iltearr gr spuneau: *Nu este Acesta
Fiul teslarului, pe al Cirui tati 9i Mani noi ii cunoagtem? Fratii lui nu sunt oare printre
noi? " ( NIatei 13,55-56; Marcu tt,3)De acee4 iratii Lui, \'oind si gteargi din mintea oamenilor
aceasti origine joasi a neamului lor, li cercau si faci mi-nuni. Aceasta c pricina ci Hristos
ii refuzi; voia si le vindece patima rnindriei gi a slavei degarte. Daci Hristos ar fi voit si Se
lepcdc de Mama Lui, ap^oi S-ar fi lepidat dc Ea atunci cind iudeii il batf"n.,. Drr nu S-a
lepidat de Ea, pentru ci ll vedem ci are atat de multi grija de E4 incet, atunci cand era pe
Cruce, o lasi in seama celui mai iubit dintrc ucenicii Sii, avind foarte mare griji de Ea.
Acum insi, cu acest prilej, nu face asta, ci are o alta Brij:i pentru Mama lui gi pentru fratii
Lui. Pentru cd Ei vedeau in El un simplu om 9i se mindrr.au, Hdstos cautd sA le scoati din
cap mindria. Nu-i c",-irdgte; ii indreapti. Nu nrr te uita numai Ia cuvintele lui Hristos, care
au in ele ln pic de mustrare, ci gi la nechibzuirfa pi hdrazneala iralilor Lui ii la Cine era
Cel Ce i-a mustrat! Nu era simplu om, ci Fiul, UnulNiscut al lui Dum-rrezeu. Ce a urmdrit
Donr-nul prin mllstrarea Sa? N-a vrut si-i facd de ocari, ci s;-i scape de cea mai tiranicd
patimd, mAndria; si-i faci incetul cu incctul si aibi despre El ideea ce I Se cuvine gi si
convilgi pe Mama Lui ci El rru e numai Fiul Ei, ci 9i Stipinul Ei. Vei r,edea ci mustrarea
Sa este pe misura Dumnezeirii Sale, dar de folos gi N'lan.rei Lui. In afara de acestea este L)
mustrare bl6ndi. Ci n-a spus: "Du-te gi spune Mamei Mele: Nu egti Mama Mea!" Nu, ci a
spus celui care spusese cd Mama Lui sti afard: "Cine este Mama Mea?" Irdn aceasti
intrebare Domrui a mai urmirit ii altceva Ce anume? Si nu neglijeze nimeni virtutea, nici
aceea nici al;ii, bazindu-se pe inrudirea cu Hristos. Daci n-ai nici un folos, nici daciJ e;ti
mam.i, de nu egti virtuos, cu atat mai pulin se poate mantui altcineva, nlrmai pentru ca se
inrudegte cu Hristos. Existi o singuri inrudire cu Hristos: sA-I faci voia LuilAceasti inrudire
este mai bun,i 5i m.ri proprie decit inrudircJ dc sange.
ftiind. dar, acestea, sd nu ne mandrim cu copiii:rogtri buni, daci nu avem 9i noi
virtutea lor, nici cu parintii nottri vrednici, daci nu ar,em gi noi purtarea lor. Se poate si
nu fie tatd cel care are copii;r si fie tati cel care n-are copii. De aceea, Hristos, altidati,
c6nd o femeie i-a spus: "Fericit esle pAntecele care Te-a purtat gi pieptul la care ai supt"
(Luca 11,27), nu i-a spus:
"Nu M-a purtat pantecelel',, r.rici: .Nu am'11,supt la piept!", ci;
adevirat
sunt
fericili
cei care fac voia Thtilui Meul" (Lrrca
26) Yezi, dar, ca
"Cu
Hristos, in toate imprejuririle, nu tigiduiegte inrudirea Sa de sAnge, dar mai adaugi;i
inrudirea prin virtute. C6nd lnaintemergitorul spunea: nPui de vipere, si nu credefi ci
puteli spune c; avem tat; pe Avraaml', ( Matei 3, /, 9), nu vrea si spunA cA nu sc trigeau
din Avraam dupi trup, ci cA nu le este de nici un folos ci se trag din Avraam, daci nu se
inrudesc gi la purtad cu Avra,lm. Acelagi lucru fa aritat ii Hristos prin cuvintele: "Daci
ANE\EI-E
132
afi fi fiii lui Avraam, afi face faptele lui Avraaml" (Ionn E,39) Nu-i lipsegte pe ei cle
hrudirea lor dupi trup cu At'raam, dar ii invali si caute li inrudirca cealalti, mai mare
ti mai proprie decdt ace;rsta, inrudirea dupi virtute. Lucrul accsta l-a urmirit Hrisbs ti
acum, dar o spune rnai bl6nd, m.ri cu grij.i. Vorbca lvlamei Ltril N-a spus:
"Nu este Mama
Mea, nici aceia nu sunt frafii Mei, pentru ci nu fac voia NIeal" Nu i-a ocdrit. nici nu i-a
osandit, ci i-a f;cut stripini pe voinfa lor;;;i, gr.lindu-le cu blindefe. a spus:
"Cel ce face
voia Tatilui Meu, acela este fratele Meu, sora Mea 9i mama Mea" (Matd 12,50).Dect,
de vor sA fie ata, sa me.rrgi pc aceasti calel CAnd femeia aceea a strigat, zicind:
"Fericit
este pentecele care Te-a purtat", Hristos n-a spus: "Nu este'N{ama Nlca", ci:
"Dacd vrea
sd fie fericitS, si fac.l r,oia Tatilui Meu. Unul ca act'sta imi este frate fi sori ti mami!"
Vai, ce cinste! Vai, ce virtutel La ce inaltime amelitoare urc; Hristos pe cel ce face
voia Lui. Cite femei n-au fericit pe Sfdnta lecioari gi pantecele [il Cate femei nu s-au
rugat si atungi astfel de mamel Ar fi dat oricel
Dar ce le impiedicd? Nimicl IatA, Hristos ne-a deschis cale largd ii a dat putinli nu
numai iemeilor, dar Fi birbalilor sa ajungi la aceasti vrednicie. Dar, mai bine spus, la urr.r
cu mult mai mare. Ci faccrea voii lui Hristos nc face cu mult rnai mult rname ale lui Hristos
decdt durerile nagterii. Dcci, daci meriti si fie fericiti N,[aica Domnului, apoi cu mult m.ri
mult trebuie si fie fericili cei ce ajung mane ale lui Hristos, prin facerca voii Lui, cu cit
aceasta din urm.l este ti mai proprie. Nu te mirgini numai si doregti si fii mamd a lui
Hristos, ci pipeptt cu multi ravni 9i pe calea care te'duce la implinirca dorinfei.
Dupd ce Hristos a rostit acestL'cuvirtc, a ie;it din casi. r\i v.izut c; Domnul i-.t gi
mustrat pe fratii Fi pe Mama Lui, dar a gi ficut ce doreau? Acelapi lucru l-a ficut li la nunta
din Can.r Calileii (lcwn 2, 1-11). $i acolo o linuse de riu pe Mama Lui, ci-[ ceruse Lrn lucnr
intr-un tunp nepotrivit; cu toa^te aceste4 ii face \,oia. Cind o ;inr. de rdr.r, ii indreaPti pireriie
Ei gregite despre El, iar cind Ii facc voia, l;;i arati dragostea fafi de Mama Sa.
Tot apa gi acum, cind L-a chernat si iasi afari din casi: i-a timiduit Fi boala slavci
degarte, dar i-a dat \,Iamei Sale 9i cinste cr-rveniti, ie;ind afari din casi, degi li ceruse
Iucrul acesta intr-un timp cu totulncpotri!'it".
Daci pentru slAbiciunea noastri aceste cuvitrte ale Sf;intului Ioan Guri de Aur se
par a fi pricini dc poticneali, punem inainte un lucrr.i ade!crit al dumnezeiegtii prorrii'r
,,SfAntul Chiril, patriarhul Alcxandriei, om fiilrd, micar ci era atat de inaintat in
sfinlenie, avea inci oarecare patimi omcneasci, dar a indreptat-o pe aceasta in chip
minunat. Ascultali care era patima ii indreptarea ('i: Iriind marele Chiril rudenie gi nepot
patriarhr,rlui Teofil, r'rd;magul Sfintului ioan Hrisostom.9i crezind adevirate tonte
mincinoasele invinuiri pe care le griia unchiul siu Teofil contra SfAntului Ioan Hrisostom,
nu din riutate, ci clin prea marc increderc in unchiul siu, Fe'ricitul Chiril se pornise ti el
asupra Sfinfitului gi Dumnezeir.scului Hrisostom, .rvAnd minie asupra lui, nu num.ri
cand acesta trii4 ci gi dupi moartca lui. Pentru accasta, nu vora nici sii-l pomcneasci in
pomelnicele celorlal;i patriarhi, precum e.rn gi obicciul.
Deci, Apotic, atunci patriarh al Constantinopolului, a scris citre fericitul Chrril
scrisoare, aritind cd yi el a fost o vreme vrijmagul lui Hrisoston, dar, mai pe urmi,
cunoscind nevinov;lia ii curdtia .rcclui birbat si,int, s-a pociit dir greleala lui gi a pomenit
numele lui Hrisostom cu ceilalfi Siinti; Fi-l sfituia frilr'9te pe Siintul Chiril, si scric numcle.
lui Hrisostom in pomelnice gi sa-l pomenerscr. lnsi, Chiril nu I asculta, nevoind si
defaime sinodul
impotriva lui Hrisostom, pe vremea unchiului siu, Teofil.
I r'1,n.r/.,.\1.
'inut
\1rlr.f.'1r,.Oltcnr.r.(
{ll U:
ELE
EDITORIALE
ri de
nare
A mai scris cdtre Chiril patriarhul ti SfAntul Isidor Pelusiotul, ca unul ce-i era rudenie
mai
batran cu varsta, sfAtuindul ci nu se cuvine a judeca pe cineva din oameni, pAnd
ti
nu va cerceta el singur, amenuntit, pricina gi grepeala omului aceluia Inci gi altd epistoli
a mai scris Sf6ntul Isidor citre Chiril, in care-i zicea:
"Md numetti cd sunt pirintele tiu ii
mi tem de osAndd. Asculte-md pe mine, sd nu te osandegfi ti tu de citre Dreptul Judecitor,
Cel Ce nu cautd la fali; IeapdddJi mAnia asupra celui mort gi nu tulbura Biserica celor
os
ti
ama
u i-a
face
)eci,
ricit
vlea
11"
face
5-au
inu
una
rstos
mai
cit
I lul
r
-a tl
unta
tcru
enle
aVet
ruse
.I se
nii':
in
rt
:hlp
rPor
)ate
om,
;i el
mai
aln
riril
mA,
3nrt
rele
A\I]\EII:
1l-l
(3)
27-361
t -ll r D u nrrre'zcu Se cLuloa5te pe Slnu insu5r, d a r turroc;t. yi cck' ficr-rte ele Fl. Sftntele
Irr,rteli. tlr'.rscn1cnen, cullo\c pc l)umnezeu ll cllnos. li celc i.icute cie Duntnezeu. L)ar,
nn crrnr St crrr-roa5tt' Dumrrezeu pe Sitr(' 5i celc ficutc dc Ll. cunosc Sfintelc l)rrteri pt
I)unrnczeu sr ccle f.tcute tlt, Ei.
(.1.'l Drrnrnezt,u Sc cullo.tste pc Sitrc in fiirrf.r Sa ccr f('riciti; iar cele ficr,rtc clc lll clin
irttr'k'l',-tur,e.r Sa, |1i11 6.r.' 9i irr care .r ficut toate. Dar Siinteit' I)uter-r il ctrnosc l-e
l)unrnt'zeu Prin F.rrticip.rrc, Ei Iiind doasupr.r participirii; rar c,.'lr: ficrLte dc lii pr r
in l-ipiLrri,..rro
rrr.ri.rcit'r'ir.rt lorbind chiar 9i deasuprl tuturor acestora, nu are niIrric cultr.lriu. I);tt
i.lpturile, carc toate irlr existcnfil prin particip.rrc Ai har, iar cele r.rtionalc ti mlnt.lle, ii
cJpacit.rtea c1c bunitlte gi intelepciune, au cevn col'ttr.triu. Sr .rnunrc existenlei lor li se
r)pun0 rlcexistL,nla, iar capacitifii dc bunatatc lr intelepciune rdutat('a ii lr('itiint.r. Deci,
cn el!. s.i cxistc cle-a pururi s.rrl si nu existe, sti in puterea Cclui Ce le-a filcut; d.lr ca s.l
prriicipc la burlitatc.r 9i la infelePciunc;r Lui, sau ca s. nu p.rrticipc sii in |oia furllel()r
rafionalt'.
lri.l.'l]r't'.r'r,tnt.'rs.'i,\o]],;1lr.]n.llniJi'r1r,|r.ltl|.n.5/,/.1nl{lrj1J,l'J11un.1nrlJ5,
EDITORIALE
(2,9/
insepi,
cit
sau ceva rnai cu de-am6nuntul despre fiinlele netrupetti, sau ceva mai limpede despre
Providenli sau ceva mai ldmurit despre JudecatS.
(34) Necurdjia minlii constd intai in a avea cunoltinti mincinoasii al doilea, in a
ignora ceva din cele universale (zic acestea despre mintea omeneasci, ciici lngerului ii e
propriu si nu-i fie necunoscut nimic din cele particulare); al treilea, in a avea ginduri
pitimage; iar al patrulea, in a consirnli cu picatul.
(.35) Necurilia sufletului constd in a nu lucra dupi fire. Cir:i, dir aceasta se nasc in
minte gindurile petimaie. $i lucreazi dupi fire atunci cind putcrile ei pitimitoare
(pasionale), adicd iufimea 9i pofta rim6n fdri patimi in intalnirea cu lucrurile pi cu
in9elesurile (chipurile) lor.
(36) Necurdlia trupului este picatul cu fapta.
A\EXEI,E
{36
('t
int
dcspre ttenirca
lui Antihristl
St cuvine si so ltic ci trebuie si vind Antihrist. Este antihrist tot cel car| nrr
mirturise;te ci Fiul hri [)rrmnezeu a venit in trup (1 lontt 1, .1;2 loau /.), ci cste Dumnczcu
cle.sivir'yit ti ci s-.t ficLrt orn desivir;it, fiind in acelaSi timp gi Dunrnczeu. Dar in setls
i,r()pIillsi sprcial, An tih rist se numegtc acela carc v inc la sfirSitul ve.rcuh.li alldici 1-1,-11);
lJ,5l. Trt'burc, insi, m;ri intii si se propoviduiasci Er'.tnghelia la to.1te nr:amurile, dupa
.um a slrus Domnrrl (I.1,rft i 21. 11). 91 ntunci Ya Veni sprt: mustrarca iudeilor potriYnici
lrii Dunrn<'zetr. Domnul le a spus lor: ,,Eu am venit in numele Tatilui Meu gi nu Mi
primili; vine altul in numele lui 9i pe acela il veli primi" (lonn 5, 13).Iar Aposkrlul:
,,Pentru acee.r, pentru ci n-au primit dragoslea adevirului ca si se mantuiasci, va
trimitc lor Dumnezeu lucrarea ingeliciunii, ca si creadi minciunii, pentru a fi osandi!i
toti acei care n-au crezut adevirului, ci le-a plicut nedreptatea" (2 Tcsalomceti 2, 1l)
.12). -,\;adar, irrdeii rr-au primit pe Domnul Iisus Hristos li Durnnezeu Care este Fiul Iui
Dumnczeu, dar vor primi pe ingelitor, pe cel care se numegte pe sinc Drrmnezeu. Cii sc
va rrunri pc sine irsugi l)umnezeu, il urvali Ingerulpt Danirl, spunintl .rga: ,,Nu va fine
seami dc Dumnezeul pirinlilor lui" (DLttiiL 11, 37).lar Apostolul spune: ,,S5 nu vi
amigeasci pe voi nici intr-un chip, ci va veni mai intii lepidarea de credinti si se va
ar;ta omul picatului, fiul pierzirii, potrivnicul, care se inalli mai presus de tot ce este
Dumnezeu sau este inchirrat, aga incit si gadi el, aritindu-se pe sinegi cun ci ar fi
Llumnezeu" (2 Tcsqlonicrni 2,3-,1). Cind spune Apostolul ,,in Biserica lui Dumnezeu",
nrr vorbegte c1e Biseric.r noastri, ci de ce'a veche, de cea iudaici. Cici Antihrist nu r.a veni
l.r noi, ci la iudci. Nu la vcni pentru Hristos, ci contra lui Hristos; pentru acest motiv s('
5i rrunre'9tc Antihdst.
Trel.ruie mai intii si st'predice Evanghelia la toatc rreamurilc- (Mntai 21, 14). ,,$i
atunci se va arita cel firi de lege, a cirui venire va fi cu lucrarea satanei, cu toati
puterea 9i cu semne 9i cu minuni mincinoase, cu toati amigirea nedreptitii la cei care
pier, pe care Domnul il va omori cu graiul gurii Sale 9i-l va pierde cu venirea aritirii
Sale" (2 ?sa/oniccni 2, il-9). Deci nu insugi diavolul se frce om a;a cum S-a inome'nit
Domnni - si rru fiel - ci sc'natte om din r'urvie;i prim{'gte toatd encrgia lui satan. Cici
I)umnr:zeu, cunoscind mai dinaintc toiti perversitatcr vointei lui, p('c.rre o \'r r\'( t,
ingicluic ca si lc"-:uiasci diavolul in el.
Sc n;rgte, dcci, din curr it, drrpi cunr anl spus, estc crescrtt in ascuns ti pe nealteptatc
se riscoal,i, se impotriveite ti impAr.lfcpte La inceputul inpiraliei lui, cl.rr mai degrabi
a tiranir'i lui, ia chipr.rl sfinteniei, dar cind ajunge stipAnitor, persccuti Biserica lui
Dumnezeu (Mtrtei 24,6-10) gipi facc 6ulroscutd toati riutatea lui. Va veni cu ,,semne 9i
minuni mincinoase" (2 TrsLrltnicuri 2, 9), ingeldtoarc ;i rrtt adevirate gi pe cei carc ru
slabi gi neintiriti temeli.r mirlfii ii va ingela pi-i va despirli dc Dumnczeul cel viu. inc.it
,,s; se sminteasci de va fi cu putinti 9i cei ale9i" (lvlald 21,24).
I
1993,
Sf
Fp
n Damaschur,
2tl0-202
l'r
li;
IDIf()RI,ALI
Vor fi trinripi Enoir 5i Ilie Tezviteanul lt4tltLthi 1,5; Matei Ii, I0-12; MLtrcu 9, 1l J2), Sr
,,vor intoarce inirna pirinlilor citre copii" (ivlqletlu 1, ii), adici silagoga citrc Domrul
nostru Iisus Hristos li citre predic.r Apostollor, dar ei Vor ii ()morati dc rhtihrrst. $r r'.r
veni Donuul tlir Cer, in chipul in care Sfinfii Apostoli I--au vizut nergerrcl Ia Ccr (1 riptclL'
(
./tposttlilor 1 , I I./, Dumrrczcu desivirpit qi onr desir .ir;it, cu sl.rvi ;r putert' il.rrcrr 2 i. 2 il ;i
va onrori pe onrul iirirlelegii;i pe fiul prerzarii cu Duhul guni Lur (l I'srrlot?iLrrrr l, n'r.
Agadar, nimeni sir nu.litepte pe Domnul rlc pe pim.int, ci clirr (icr, dupi cum L.rstr;i ne-r
dat incredintirc (ivlalti 16, 27; 25, 31 Luct 21, 27).
ANEXT]LE
multi inchinandu-se inaintea tiranului, strigand cu cutremur: ,,Tu etd mantuitorul nostrul"?
Marea se Va tulbura gi pimdntul se Va usca, cerurile nu yor plouo hrlpinile se yor vett.,ji ii
toli cei ce vor fi pe pimAntul risiritului, citre apus vor fugi de multi fricd. 9i iarigi cei ce vor
fi la apusul soarelui vor fugi cdtrr- ras.irit; \,or fugi cu cutremur. Atunci, luir.rd obrazlicul
stipanire, va trimitc draci in toate marghile pamAntului, ca si propor'sclulrsci plhi de
indrdzrrire: ,,lmpdrat mare s-a aritat ctr siavi. Venifi de il r,eclefi pe el
Cine, oare, r'a avea suflet de dianlant, incit si sufere viteieste toate smhtelile' acelea?
Cine, oare, \'a fi acest on, precum am mri zic, ca toli in5;crrr sir-l fericeasci pe el? C.i eu,
frafilor iubitori de Hristos;i desivArgi!i, nr-am infricctgat numai din ponenirea numelui
balaurrrlui, cuge'tAncl in rninc necazulce va fi oamenilor in vrernurilt'acc'lea li in ce f('l se
va arita acest balar-rr pangdrit li aspru neamului omen!'sc. Iar mult Inai amar se va arita
Sfinfilor, cclor cc \.or putea birui ndlucirile lui. Ci atunci vor fi multi cei cc se vor afla
binepliculi lui Dumnezeu ii se vor putea nrantui in mrrnli 9i in dealuri pi in locuri pustii,
cu multe rugiciuni 9i plangeri nesuferite. Ci Sfintul Dumnezcu, r'izindu-i pe dirrgii
intru plingere neminBAiatd gi intru credir.tti curati, sc va milostivi sprc ci ca un Pirinte
iubitor de fii 9i ii va pizi pe ei unde se vor ascr.rnde. Ci preapengiritul nu va incc-ta
ciutand pe Sfinti ti pe pimint ti pe mare, socotincl ci a impirilit cle acum inainte pe
pdmant, ti pe t(ti ii va supune. 9i va socoti ticilosul sd stea impotrivi in ceasul accla
infricogat cind va Yeni Domnul clin Cerud, negtiind ticilosul a sa neputinld 9i mindrie,
pentm care a gi c;zut. Cu toate acestca, r,a tulbura p;mantul yi va infrico;a pe toate cu
mincinoasele sernne vrdjitorelti;;i nu va fi in vremea aceea, cAnd va veni balauml, sldbire
pe p;mant, ci necaz mare, tu Iburare ti amestecare, morli ti infometali intru toate marBinile
pdmAntului. C.i insugi Domnul nostru cu dumnezeiasca Sa guri a zis: ,,Ci unele ca
acestea nu s-au aritat din inceputul zidirii" (Mdtti 24,21).
Iar noi, p.lcitolii, cu ce vom asem.lna nevoia cea peste m;surd de marc a ei, illci Fi
netAlcuitd, daci Dumnezeu aFa a numrt-o pe d.insr? Tnsi s.i-5i prni fiecare mintc'a sa cu
dinandinsul intru sfintele cuvinte ale Domnului gi Manhtik)ruhli nostru, cum ci pentru
neyoia ii nccazul ccl prea mare, \,a scurta zilele necazrrlui aceluia, prirr a Sa mil()stivire
sfituhdu-ne pe noi gi zicind: ,,Rugati-vi ca si nu fie fuga voastri nici iarna, nici sAmbita"
(Matei 21,20).li ritrdti: ,,Privegheali totdeaun4 adeseori rugandu-vi ca si vi faceli vrednici
.
EDITORIALE
9i pe popo!
.139
ce toti se
vor desfr6na cu femeile, ca nigte dobitoace. $i au pus femei cu ochi neruginati li mcsc
pline de stropiri gi de jertfe inaintea porfilot pe tofi trdgAndu-i spre moarte, ca acela care
va vrea si se desfraneze cu spurcatele acelea, mai inarinte si aduci jertfar ti apoi si intr:e la
dAnsele. Cd ftmeile nu luau plata de Ia popor, ci ii sileau pe toti cei ce veneau Lr dinserlc
si jertfeasc.i. $i au pus haintea boierilor pe fiicele boierilor; agijderea 9i bogafilor, pe
fiicele bogaiilor; iar pe cele mai nlulte dintre fenei, de obgte, la t()t poporul cel de jos,
vrdnd pe tofi deodatd si-i vineze spre moarte, ca nici bogatul si nu sc ingrelogeze dc cci
siraci, r'rici boierii de fiica cea siracd a celui de jos (Nunteri?5).
Vezut-ai lucrarea nedreptilii gr viclean; megtegugrre, cum tuturor le-a sapat gropi
spre moarte? Vdzut-a cineva dintre voi candva vr.un lucru ca acesta fira de rugine? Pe
desfrAnare a thut-o ca pe sabia cea cu doui tiiiuri, cdci cu doui morli cumplite sece'rau
femeile pe cei intrau Ia dinselc: ii ca si jertfeasci, ti si se destraneze. Ci in acest iel va
face tiranul, ca toti si poarte pecetea fiarei cind va veni in vremea s4 la p.lurirea vremurilor;
sd amegeasca cu serrrne pe tofi, ti apoi, a9a sa cumpere acetti.l bucate gi tot felul de
trebuinfe; li si puni cirmuitori de popor, ca toli si sivArgeasci porunca lui.
Luati alninte, fralii mei, la covArpirea fiarei;;i megtegu6;irilc vicleniei, cum dc la
pantece iti hcepe lucrarea: ci dupi ce se va strimtora cineva de lipsa de buc.rte, sa fie
silit a primi pecetea acelui4 piginescul chip, dar nu peste toate madularele tmpului, ci
peste mana dreapti, agijderea gi pe frunte, ca si nu aib; stipAnire onrul a se pecetlui cu
mana dreapti cu semnui Sfintei Cruci, iar pe frunte nicidecun a se insemna cu Sfintul
Nume al Domnului, nici cu Preasliivita ti Cinstita Cruce a iui Hnstos gi a Mintr.ritorului
nostru. Cd;;tie ticdlosul cd, daci se va pecetlui cineva cu Crucea Donrnului, se risipepte
toat; puterea lui gi pentru aceasta pecetluiegte dreapta omului, ci aceasta este cea cale
pecetluiette toate midularcle noastre. Asemenea gi frunte4 care este cil un siepnic cc
poartd pe fati ficlia luminii, adicd semnul Mentuitorului nostru.
Deci, fralii mei, infricotati nevohld va fi tuturor oamenilor cclor iubitori de FIrisb!,
ca pini in ceasul morlii sd nu se teami, nici si stca in molegire, cind va inchipui balaurtrl
puterea sa in locul Crucii Mintuitorului. Cd in acest chip va face c.r Numc'lc Domrrului gi
Nldntuitorului ncrstru nicidecum si sc porneneasci in \ remurile accstuia. $i acerst.r o r'.r
face, fiindci se teme li se cutrcmur; neputirciosul .1e Sfinta Pr,rierc .r \lintuitolulrri
nostru. Cd de nu se va pecetlui cirreva cu pecete.r aceluia, nu se la robi cle nilucirilt. lui gi
nici Domnui nu Se va depirta rlc'la unii ca acegtia, ci ii va lumina yi ii va trage citrc Sirre.
Se cade si infelegem noi, fragilor, cu tot dinadinsul, cd nilucirilc vrijmatului sunt
nemilostive gi firi de omenie. lar Donxlul nostru cu linigte va verri la noi, la toJi, ca sa
goneasci de la noi megtegugirile fiarei. Deci, noi, fin.inrl neabitut.i crL,dinla lui Hristos,
crr ugurinfi vom birui puterea tiranului. Cind neschimbat s:r r1(' cistig.im li buni
statornicie ti se \.r dep;rta de i.r noi neputinciosul, nerland c!'s.i n(' lilca.
Eu, preamicul, frafilor, r'i rog pe voi, iubitorilor de Hristos, si ntr ne molegim, ci
mai vart()s si ne. facem puternici cu puterea Crucii. Netrecuta nc\'()inli este l6ngi ugi.
Platoga credinlei si o ludm tofi. S; scoatem cu dr.rgoste din izr,,'rul cc.l dumnezeie'sc
nidejdile niintuirii sufletelor noastre - pe neziclitr, zic, iubililor [ra!i. Treimea ce.r dc o
fiinfi, Care cstc izvor ce izvoriite viata. Daci se va ingridi cLt ace.si fel de arme suflctul
nostru, nu va fi cilcat de b;rlaur. Cu toate aceste.r, sc cade noui .1 ne ruga ca si nu illtrim
in ispiti, nici si fugim iarna.
ca deodatd
A.\t\F:t.i:
Dcci, figi gata, ca nrite rolri credulcioii, neprimurd pe .rltr-rl. Irurul gi pierzitorul gi cel
dr omenrc, mai intii va vcrri irrtru ale salc vremuri, ca s,i fure ti sd junghie gr s.i
piardi turna cea ale.rsi . lui Flristos, Adeviratul Pisior. Caci va lu;l asupra sa chipul
,\de'virratului P.istor, ca si iltielc oile tumrei. ins.i cci cr vor cunoatte ardtat glasul cel
fara
rS -:
ti
EDfIORIALE
l-11
li
arc, ci va am.1gi lume.a cu ndluciri r.rijitoregti. $i, iariii, altui munte ce va sta in adincul
mirii celei mari, fiind ostrov foarte marc, ii va porunci sd se duci ti pc uscat si stea in
firmuri veselitoate spre veselia privitorilor, ostrovul nicidecum din mart: migcAndu-sc.
Iar balaurul igi va intinde mAinile sale gi va adr.na mulJime de taratoare gi de pisdri.
Agijderea va pigi pe deasupra adincului Fi ca pe uscat r.a umbla pcstc tlinsul gi le va
niluci pe toate. 9i mulli vor credc ai il vor sldvi pe el ca pe un dumnczcu tare. Iar ochii
inimii celor ce vor avea pe Dunnezcu intru ei se vor lumina ti cu de-.rminuntul vor
privi prin credinJa curati ti vor cunoagte ingelSciunc.r lrri. Dupi aceasta se va sui pe ap.r
mirii ;i aqa va umbla pc api ca pc uscat. fi aga va niluci 9i va ingela hunca gi mulgi r,or
crcde' lui gi il vor slivi pe el ca pe un dumnezeu tarc. lar cigi vor avea frica lui Dun.rnczeu
irrtru din;ii ;i ochii inimii lurninali, vor cunoagte cu adevirat cd nici muntcle nrr s-a
migc.rt din locul siu, nici ostrovul nu s-a mutat din marc pe piment.9i toate acestea
intru rtumele siu le r'.r sivirgi Antihrist. Ci nu va primi si numeasci pc curatul nume. rl
Tatilui gi al Fiu)ui qi al Sfdntului Duh, cdci este luptitor de Dumnezeu ;i fiu al pierzdrii.
Acestea ata fdcardu-se Fi popoarele inchinAndu-se lui 9i ca pe un dtu-rrrezcu ldudAndul, din zi in zi se va mirria Cel Preainalt din Ceruri, igi vr intoarce falr Sa dinspre el gi se vor
face ciume cun-rplitt', foamete necurmatA, cuhemure neincetate, foamete yi stramtorar('
pretutiideni, necaz mare. morli necontcnite, temere infricoiata li tremur nepovestit. At!u]ci
cemrile nu vor ploua, pdmanhrl nu va mai rodi, izvoarelc'r'or lipsi, r.iurile vor scc4 iartra
nu va mai cxlrisli, verdeata nu va mai risdri, copacii din ridicini se vor usca fi nu vor rnai
rodi, pegtii rndrii pi chilii dintr-insa vor muri. fi, ag4 mdrca va trinite putoare pierzdtoarc
gi sunet infricopat, incit vor slabi li vormuri oameni dt fric.i.
Atunci va plinge. cumplit tot sufletul gi va suspina; atunci toli r'or vedea necaz
rremingiiat cuprinzindu-i pe dinpii noaptea li ziua ii r.riciieri nu vor afla si se saturc dc
bucate, ci povdluitori aspri de popoarc se lor pune in k)t l()cul. Si d.rci cint'r'a r,'a aduce
cu sine pecetea tiranului pe frunte sau pe mana drcaptir, \'.r cumpira pulirre, bucate clin
celc ct se vor afla. Atunci vor rnuri prunci Ia s6nul maicii lor, va muri gi maica deasupra
pruncului ei;i vor muri tatdl impreuni cu femeia gi cu fiii in ulife 9i nu va fi cine si-i
ingroape gi sd-i stringi in mormintc. Din morticiunile ccle multe ct vor fi aruncate in
ulite sc Va face rea putoare pretutindeni, care Va r.rcciji Pc toli cei lii. Dimincnta toti Yor
zice cLr durere tj cu suspinurir ,,Cind se va facc scrri, si dobindim odrhni?'' Verind
sear4 iarSgi cu lacrimi prea amare vor griii intru dingii: ,,C)are cind se \'.r lunina, ca s;
scipim de necazul ce ne sti asupri?" $i nu va fi unde si fugd sau si sc ascundd, ci sc
vor tulbura toate, marea ti uscatul. Pcntru aceasta nc-a zis noud Donrnul: ,,Privegheati
deci, ci nu 9ti!i in care zi vine Domnul vostru" (NIntci 21, 12).
ANEXELE
mor'tii cei ingropati mai inainte de a veni necazul acela mare pe pimAnt. Cd atunci va fi
aruncat pi .rurul 9i argintul in ulile 9r nu r.a fi nimeni cine siJ i4 fiir.rdci vor fi urate toate.
Ci togi se Yor sdrgui a fugi gr a se ascunde gi nicaieri nu va fi cu putinJd sd se ascundd de
necaz. ]nsd impreuni cu foamea 5i cu necazul 9i cu frica se vor afla fiare ii taratoare de
trupuri rnif .';todre, m u>carrd u-i.
Dinlduntru iricd pi dinafari cutrenur. $i noaptea 9i ziua pe uiife vor fi morticiuni,
in ulile putoarc', in casc, putoare; in uli1e, foame gi sete - in casc, ioame gi sete; in uiite,
glas de plingere - in case, glas de plAngcre; h uli1e, gAlcevi - in case, gilcevi; in uJige,
amar - in casc, amar. Unul pe altul cu pldngere il va intimpina: tatil pe fiu ti fiul pe tatej
mama pe fiicd ii tii!-a pe nlami; pfieteni pe prieteni, in ulite imbr;titendu-se, vor legina;
ti frati cu frali imbri;igAndu-se, r'or muri. Se va vegteji Fi frumusetea fetei a tot trupul Fi
se vor facc fcfele lor ca de mori. \ra fi gretoasd ti urati chiar frumuselea femeilor. Se Va
veFteji tot trupul pi pofta oamenilor.
fi tofi cei ce s-au plecat cumplitei fiare gi au luat pecetea aceea, adici piginescul
chip al spurciciunii, alt rgAnd citre dinsul, r'or zice Iui cu durere: ,,Di-ne noui si mincdm
9i sii bem, ci toti lnur im de fo.rme, cumpiit stramtorindu-ne, gi goneite de la noi fiarele
cele inlenin.rtc". $i, neavand, ticdlosul va rispunde cu nulti asprime, zicAnd: ,,De unde
si i, i dau e u voui, o, oanrenrlol sa mancati ii sA beti? Ceru l nu voiegte si dea pimintului
ploaie gi pimantul iari;i nicidccum nu a dat seminle sau roade".
Auzind accstea, popoarele vor plinge gi se vor tdngui, neavdnd nangaiere din
pricina necazuiLri, {i necaz peste necaz va fi lor nemAng.liat, cdci de bunAvoie au crezut
tiranului. Ci acela, ticilosul, nu va putea nici luigi sd-;i ajute; deci, cum pe dingii ii va
rnilui? in acele zile va fi nevoie lcaznil mare din necazul cel mult al balauruiui, ti din
frici ;i din cutremur 9i din vuietul mirii ;i din foame ;i din sete gi din mr-rgcirile fiarelor.
Si toti cei ce vor Iua pccctca lui ,Antihrist gi se vor inchina lui ca Dumnezeului Celui
Bun nu vor avea nici o parte iniru lnrpirilia luj Hrisios, ci impreuni cu balaurul sc vor
ardt.r
in
gheer.r.1.
FericiL va fi act'la cc se va .rrit:r preasfint ;i preacredincios ii va avea inirna lui firi c1t'
indoiaii citre Dtrnurezeu, c:r firi de frici va lepdda toate intrebirile lui, defiirnindu-i 5i
muncilc,
I.u mai inainte de a se face acestea, Dormrul - ca un milosti\'- r'a tlimite pe Ilie
Tczviteanui;i pe Enoh - spre a se face cunoscuti dreapta creclirrfi neamului omenesc gi
si se propor'.idrriasci tuturor cu indrdznirc cunogtinla de Dumnezeu, ca nu de frici si
creadi tiranului -, cci care Vor stngi ;i vor zice: ,,lnlelntor este. r''. oamenilor! Nimeni si
nu creadi lui nicitlecum sau sa il asculte pe luptitorul de Dumnezeu. Nimeni djn voi si
nu se infricogeze; ci se va surpa acesta degrabi. Iati, Domnul Cel Sfint vine din Cer si
Judecr'pe toli cei ce s-au plecat semnelor lui".
irrsd p'.rfini vor fi atunci cci cc vor vrca si ascultr:9i si creadi propor,iduirii
Proorocilor. Iar aceasta o va face Mantuitoru l, ca sd i;i arate negri rta Sa iubire de oameni,
ci niciotiatii el nu loieite moartea picitosului, ci voielte ca toli si se manluiasci. Ci nici
in vremca accca nu va lisa ncamul omenesc firi de propoviduire, ca fdrd de rAspuns si
fie toJi la Judecati.
Deci, mulgi dir Sfinfi, cili se Yor afla atunci la venirea spurcatului, r'or Vdrsa riuri
dt' lacrimi cu suspinuri citre Dumnezeul Cel SfAnt, ca s5 se izbiveasci de balaurul 9i cu
LDII'ORIALIT
lll
iiil
lt,
,\NhXELi:
ll.1
(6)
slalri
lS/ilrrr.ri ri,'
1,r
li',-r'rrr
ic.).
Cinti st
r rrr
EDI'IORIALI
vddesc, parendu-te. Deci, q sufletel Vremea a sosit, alearga, apucii inamte gi cu credinfn
strigA: Cregrt-am, Doamne, gregit-am Tie; dar gtiu, Iubitorule de o.rmeni, bunitatea fa;
Pdstorule cel bun, nu mA despirti pe mine de la starca cea de-a drt'apta T4 pentru m.rrc
mila Ta (Sti/rir'a de la Stilnaand).
La ziua cea infricotitoare a Judecitii 9i a slavei lale celei negriite gdndincl, rni
ingrozesc cu totul, Doamr.re, pi trcn.turind strig cu fllcd: C.ind vci veni, Hristoasc
Dumnezeule, cu slavi pe pimint, ca sd judeci toate c.ite sunt, atunci si mi izbivegti de
toati p('deapsa pe nrine, ticdlosul, inVrednicindu-mi a sta de-a dr!'apta Ta (Lutln nnii).
La ceasul cercetidi;i al Venirii celei infricogdtoare a Stipinului Celui iubitor dc
oamerri gindind, cu totul mA cutremur ti, intristAndu-md, strig citrc Tine, preadrepte
Judeciitorul meu pi Unule, mult-indurate: Primegtemi pe mine', ccl ce md pocaiesc,
gr
Ia Laudc,.qlos aL Vl-lta).
md
nintuiegtc
ca !rn
indurat (/dr{rrlrcri
'1.
Daniil proorocul, birbatul doririlor fiind, daci a v.1zut putere.r lui Dumnczetr,.r9ir
Judecitorul a pt'zut yi cirlilc s-au deschis. !'czr, suflete al mt'u, de postrlti, nu
defdrma pe vecir.rul tdu. L-erette-te dL. bucate, dar nu osi'rncir pe fr"rtcle tiiu; ca ltu cullrYd,
fiind trinis ln foc, si tc topetti ca ceara; ci firi impiedicare si tc duci Hristos intru
impardlia Sa (ldiLtnn'ld dt la Lnr.dc, g|tsul ol Vlll-lat).
Cind vei veni, Drrmnezeule, pe pimint cu mirire'gi toate sc vor cutremura, yi liul
cel de fix inaintea clivanului va curgc, cdrlile se r,or deschide pi cele ascunsc se vor
vddi; atunci sd mi izbavesti ele focul ccl nestins gi s.i ma inYrednicctti .l sta de-a dreapt.l
a strigat:
,l{6
ANEXELI
Insu;i Dumnezcrrl pirinfilor. Focul cel nestins ma tulburi, 9i hgrozirea cea JnrJri .l
viermilor; iadul ccl stricdtor dc suflet mi sperie, gi indeajurs de umilit nicitlecum nu mi
fac; ci, Doarure., Doanrne! mai inairte de sfirgit, int;reste-mi cu frica Ta. Cad ilaintt'a Ta
gi aduc Jie, ca nipte lacrirni, graiurile mele. Cregit-am, cum nici pAcitoasa n-a gretit, gi
firidelege am ficut ca altul ninreni pe pdment; ci, Te induri, Stipdne, spre fiptura T4 9i
iarigi mi cheami. Intoarce-te, ciieste-te, descoperi cele ttscunse, zi Iui Dumnezeu, Celui
gtii ascunsurile' mele, Unule lvlintuitorule; Tu lnsuli ma miluiefte, Precunl
canti David, dupa mare mila l.r (dttr Ciinlarut u \/ll-n).
CugetAnd la int6mpinarr:a infricogitoarci Venirii Tale cclei de a doua, Doarnne, mi
cutremur dc ct'rtarea Ta, mi tem de minia Ta gi strig lie: N4antuiegte-md de ceasttl
acela, in veci. Cind vei judeca Tu, Dumnezeule, toatc, cine dintre pirn.iuteni, tiitrd
inconjurafi de patimi, \'a putea suferi? C.i atunci {ocLr1 cel nestitts 5i viermeie ccl
neadormit Va cuprinde in vcci pe cei osandifi. Cind vei chem,r toata sufLarea iaoialti,
ca si ie'i seama, Hristoase, mare frici va fi atunci, mare nevoie, deo.rrecc numai fapte.le'
singure vol ajuti in veci. )udecitorule a t()ate, Dumnczeul meu 9i Doamne, fd si aud
atunci glasul'l'iu cel dorit, si vid lumjna Ta cea mare, si privesc Ia corturile Tale, si mi
uit l.r slava Ta, frtrcurindu-mri intru loti vecrt (drrr ChntarLt a Vlllt).
ce toate Ie gtic: Tu
.ll7
EDITORIALE
(7\
s-a
lntr-o seard, dupi ce gi-a terminat obitnuita rugdciune de noapte, Cuviosul Nifon
inths sA doamri pe patul sdu de pietre. Era miezul noplii ti el inca veghea, privind
cerul instelat 9i luna. Singur i;;i socotea pdcatele sale gi se tanguia cu mintea, gAndindu-se
la infricopatul ceas al Judecilii. Deodatd, vede ci se trage taria cerului ca o perdea gi se
aratd Domnul nostm lisus Hristos intr-o slava negr;iti. In jurul Lui, in vizduh, stdteau
toate ogtile ceregti: ingeri, Heruvimi gi Serafimi erau in minunate ti infricogate cete.
rAnduite fiecare dupi felul, frumuselea gi strilucirea Ior Domnul a griit cdtre cimruitorul
uneia dintre ccte, iar acela s-a apropiat luminos, cu fricd ti cutremur.
,,Mihaile, mai-marele Agezim6ntului, pregAtette cu ceata ta tronul de fcrc al slavei
Mele pi mergi in valea lui losafat. Acolo si-l agezi ca intdi semn al Venirii Mele, pentru ci
s-a implinit ceasul cAnd fiecare va lua plata dupi faptele sale. Grdbette-te, ci a sosit
ceasull Voi judeca pe' cei ce s-au inchinat la idoli gi s-au lepidat de Mire, Fdcitorul lor. Pe
cei care s-au inchinat pietrelor 9i lemnelor, pe care le-am dat spre trebuinla lor. Pe tofi ii
voi sfdrima ca pe ,,vasele olamlui". Tot ata li pe vrAjmatii Mei, pe ercticii care au indriznit
sd coboare Duhul Mingdietor in rAndul fipturilor5. Vai de ei, ce foc ii agteapti!
Acum Mi voi arita ti iudeilot care M-au resiignit gi n-au crezut in Dumnezeirea
Mea. Mi s-a dat toate stdpanirea ti puterea gi sunt Judecitor drept. Atunci c6nd eram pe
Cruce, ziceau: "Huul Cel Care dirAmi templul gi in trei zile il zidetti. Mantuiegte-Te
pe Tine insuti...,, Acum a Mea este rizbunarea, le voi r;spl;ti! Voi judeca, \'oi cercet4
voi pedepsi aspru neamul jidovesc, cel stricat gi viclean, pentru ci nu s-a pociit. l-e-am
dat vreme de pocdinfi, dar au nescxotiFo; vor lua acum rizbunare.
Le voi risplAti ti sodomifilor, care au spurcat pdmAntul gi vizduhul cu nelegiuirea
lor l-am ars atunci ti iardti ii voi arde, pentru cd au urAt plicerea Duhului SfAnt;;i au
iubit plicerea diavolului. Voi pedepsi pe toti desfranalii, neruginalii gi intunecafii care se
aseamind cu armdsarii. Nu s-au indestulat cu cdsnicia lor legiuiti, ci s-au bilicit in
fdridele'ge ti satana i-a aruncat legafi in prdpastia de foc. Nu au auzit ci "infricogat
lucru este a cidea in mAinile Dumnezeului Celui Viu"? Nu s-au temut cd voi virsa
peste ei minia Mea; i-am chcmat la pocdinti, dar nu s-au pociit.
\trijudeca pe toli tilharii care au ficut noian de rele, precum gi pe ucigagi gi pe toli care
au fdcut nullime de picatc. Eu le-am dat timp s; se pociiasci, dar ei n-au luat in seamd.
Unde sunt faptcle lor cele bure? Le-am dat pildi ti icoani pe fiul cel desfranat gi pe multi
alfii, si nu se deznidijduiasc.l de picatele lor. Ei hsd au dispreluit poruncile Mele gi s-au
lepidat de Mine. S-au indepirtat dc Mine gi au iubit striciciunea; pe Mine M-au nescrotit
s-au ficut robi ai picatului. Si meargi, deci, in focul pe care ei singuri l-au apnns.
ii
' Sf.intul Nrfon, episcopul Constan!iinci Ciprulur a victuit in rercul al IV-le.r ti ostc pr;znuit do Riseric.r
Ortodoxi in ziua dr''23 dcccmbrie. \rcdenia Sfintului Nifon desprc lnfricogitoarea Judecat; este reprodusi
pi
yi,ll.r s i inldl,ll
r/ /i Ic SIin I ului lcntll Nifo| (t rad u cere di n limba grcacl de Protosinghel Petron ru Tana so, ed.
EFiscopi.'i Romanului9i Hugilor 1r)e3, pp 61-79). Vidta ri inl'dtdtur L'SlAnt ui lerorh Nifot a fost scrise dc citre
unul dintre ucenicii SfAntului, martor contemporan al virtulilor ti minunilor slvarlite de acest mare ierarh al
Bis.'ricii lui Hristos.
6
E yorba dc pnevmabmahi, care nea8tr Dumnczcirea Duhului Sfant.
du
ANEXELE
Dar, gi pe cei care au murit linAnd minte riul ii voi trimite intr-o infricotati munci.
ci n-au clorit pacea Mea, ci au fost mAniogi, rAuticiogi li rizbunatori. Pe lacomi,
pe cei ce au luat dobdndi ti pe toli iubitodi de argint, care este inchinare la idoli, ii voi
nimici gi distruge cu toatd mania Me4 pentru ci gi-au pus nddejdea in bani 9i pe Mine
M-au nesocotit, ca 9i cum nu M-a9 hgriji de ei. Pe acei mincinogi creFtini care au invefat
c; nu este invierea morlilor pi ci este exista reincarnarea sufletelorT acum, aici, pe pamant,
ii voi topi pe toli in gheeni ca ceara; atunci se vor incredinla de invierea mor;ilor. Magii,
vrdiitorii ti toli cei care se indeletnicesc cu magia vor fi zdrobiti.
Vai gi de cei care au petrecut cu chitare ii cu instrumente; au cAntat Fi s-au imb;tat,
au jucat, au vorbit necurSlii gi s-au dedat la relel l-am chemat;i nu M-au ascultat, ci
\I-au luat in ris. Acum viermele le va roade ilima- Le-am dat la tofi mili gi r.reme de
pociin';, insd nici unul nu a luat aminte. Voi inchide in intuneric ai pe cei ce au nescrcotit
Sfirrtele Scripturi, pe care le-a scris Duhul Meu prin mijlocirea Sfinlilor Voi;udeca pi pe
cei ce se indeletnicesc cu superstiliile gi se hcred in cufite, furci, gilefi gi altele asemenea"
Atunci vor inlelege ci trebuiau si nidijduiascd in Dumnezeu 9i nu in zidirile Lui. Se vor
tulbura gi impotrivi atunci, dar nu vor avea nici o putere, deoarece "a Mea este rizbu-
Pentru
nare4 Eu le voi
rispliti".
bici nedreptdtile lor Dar gi pe preolii care glumesc, rad ti sc'cearti in bisericd ii voi
arunca in foc ai in tartar!
Am venit 9i vin! Cine poate si-Mi stea impotd\.d? Dar; vai gi amar de cel picdtos,
care va cddea in mina Mea! Pentru cA fiecare se Va infiliFa ir'ru1trlqq N4sa "gol gi
descoperitu. Cum va indrizni atunci sd se arate neruginarea picitogilor? Cum vor privi
fafa Mea? Unde-gi vor ascunde rupinea? Se vor umple de rugine inaintea Mea 9i a
preacuratelor Puteri Ceregti.
\letempsihozi.
s:lii
t.l,
Jlrr
EDITORIALE
ci
le
Dumnezeu
a.
ri,
Oi
IE
at
It,
ll,
rit
)e
ta
CI
u.le
ta
ca
ci
lt,
pi
ei
le
:u
oi
9r
vl
a
trt
na
te.
ul
rit
.ui
cdzut omul gi a fost izgonit din rai cu dreaptd judccata gi hotirare a lui Dumnezeu. Nu
putea si stea intru aceste bunititi incepitorul nelegiuiriil"
Mai.jos a citit: ,,Cain s-a aruncat asupra Iui Abel pi l-a omorat, dupd voia diavolului.
Se cade sd ardi in focul ghcenei, pentru cd nu s-a pociit. lar Abel va trSi ln vetnicie".
in acela;i chip a rdsfoit gi celc yapte carli alL'\'eacurilor. In sfirgit, a luat a taptea
carte ti a citit: ,,lnceputul veacului al \/ll-lea inseamnd sfAr;;itul veacurilor. Incepe si se
imprittie intru toate reul, desfrinarea, nemilostivirea. Oamenii veacului al Vll-lea sunt
rii, invidiogi, mincinogi, cu dragoste filamici, iubito de stipinire pi de argint, robiti de
p;catele sodomicegti gi de celelalte picate".
A trecut putin mai departe, a citit ceva gi, indatd $i-a ridicat in sus privirea mihniti;
a sprijinit o mini pe genunchi 9i cu ccalalti 9i-a acoperit fala gi ochii 9i a stat ata cugetand
in sine multi vreme, apoi a goptit: ,,hrtr-adevat acest veac a irtrecut cu nedreptatea gi cu
riutatea De toate celelalte".
Apoi a citit mai jos: ,,Grecii, cu idolii lor, au fost spinzurali cu lemnul, cu sulila gi cu
cuiele care au pironit trupul Meu de viali purtetor".
A td(ut cateva clipe gi iarigi 9a aplecat asupra cirtii: ,,Douisprezece cipetenii ale
Marelui Impirat, albe ca lumin4 au tulburat mare4 au inchis gurile fiarelor, au inecat
balaurii cei g6nditori, au Iuminat pe orbi, au siturat pe cei flim6nzi;;i au siricit pe cei
bogafi. Au pescuit multe suflete din moarte, dindule din nou viali. Mare este plata lor... "
9i apoi, dupi pulin, a adiugat: ,,Eu, Iubitorul de oameni, am alcs marturisitori care
s-au ardtat biruik)ri cu ajutorul Meu. Prietenia lor a ajuns panA Ia Cer gi iubirea lor pind
la tronul Meul Dorul lor pini- la inima Mea 9i jertfa lor Mi arde cu putere. Slava ti
puterea Mea este cu ei!"
Dupi ce a htors multe foi, a loptit cu un zdmbet de mullumire: ,,Omul care a tinut
cu cinste cArma celor tapte coline (Constantinopolul) 9i a devenit irnpiratul lor a fost
slujitorul dragostei Mele. I se cuvine Impdrilia Cerurilor, pentru ci a fost ravnitor ti
urm,itor al Domnului Siu".
Apoi, trecand peste multe foi, a zis: ,,O, Preafrumoasi gi PreacinstitA Mireasd! Cali
vrijmagi s-au striduit si tr. pingireascd. Dar tu nu M-ai hgelat pe Mine, Mirele Tdu!
Nenumirate erezii te-au amenintat, dar piatra pe care ai fost ziditd nu s-a mitcat, pentru
ci "porfile iadului nu au biruit-o"".
Mai jos erau scrise toate picatele oamenilor, pc care moartea lc-a gdsit netterse prin
pociinfi. fi erau aga de multe, ca nisipul mdrii... Domnul Dunrnezeu le-a citit nemultumit
gi a dat din cap, suspinAnd. Nenum;rata multime a lngerilor stdtea trcmurAnd de frica
ANEXELE
dreptei mAnii a Judecitorului. C6nd Domnul a ajuns la jumdtatea acestui veac, a zis:
,,SfArgitul lui este plin de putoarea picatului, de lucrurile omenetti, care sunt toate
mincinoase pi intinate: zavistie, urA, minciuni, huli, dugmdnie, chefuri, befii, desfrAndri,
ucideri, avorturi, ldcomie, iubire de argint, finere de minte a riului. Dar ajunge! ll voi
curma Ia jumdtate! Sa inceteze stdpanirea pdcatului!"
je m6nie, Domnul a dat Arhanghelului Mihail semnul
$i zic6nd aceste cuvinte pline
pentru Judecatd. Deindatd, acela cu ceata lui au luat preastrilucitul gi negrditul tron gi
au Plecat.
Era aqa de numeroasa ceata aceea incat pdmantul nu o incipea. $i fugind, strigau
cu Slas de tunet: ,,SfAnt, Sfdnt, Sfint Domnul Saoaott. Plin este cerul si pdmdntul de
slaua Luit" $i de acest infricotat striget se cutremura cerul pi pimdntul. ,,Sfdnt, Sfdnt,
Sfint, mare gi infricogat, minunat 1i prosldztit este Domnul irt ztecii oecilo/' .
Apoi a pomit Gavriil cu ceata lui, cAntind; a urmat al treilea mare Arhistrateg,
Rafail, cu ceata lui, indlldnd cdntarea ,,Unul Sfdnt, UnuI Domn lisusHistos, intnt slaaa
lui Dumnezeu Tatdl, Amin"
in sfArgit, s-a pomit ti ceata a patra. CArmuitorul ei era alb gi luminos ca zdpad4 cu
privirea dulce. fi, fugind, cAnta cu putere. ,,Dumnezeu, Domttul dumtezeilor aaorbit gi
a chemat pdmdntul de la rdsditul soarelui pind la apus. Dit Sion mdtelia frumtrselii
Lrti. Dumnezeu ardtat oine, Dutnnezeul nostnt si nu aa tdcea. Foc inaintca Lui aa merge
Vi in juntl Lui aifor maret" $i cAnta apoi tot psalmul. Iar cipeteniile ii rispundeau: ,,Virc
Dumnezeu sd judece pdmintul. Cd Tu stdpAflesti peste toate flearnuile" . Cirmuitonrl
acelei ogti se numea Uriil.
Dupd pulin, au adus inaintea Domnului Preacinstita Sa Cruce, care strilucea ca un
fulger infricogat gi revdrsa o negr,iit; mireasmA. in urmi veneau cu multi cinste cetelc
StipAniilor gi ale Puterilor. Privelittea era de o mArelie uimitoare. Nenumiratele Puteri
cAntau cu o nemaiauziti armonie. Unii ziceau cu multi teami: ,,hdlta-Tc-aoi Duwezeul
meu 7i Impdratul meu gi voi binecuudnta nunele Tdu ht aecit" AlJiiziccau: ,,lndlfali pc
Domnul Dumnezeul rostru si ad inchinati attemrtuhti picioarelor Lui, cd 5f6nt este.
.
se siea lange
DupA toate acestea, Dreptul Judecdtor a privit spre pdmant 9i a \,Azut negurA ti
intuneric, jale gi vai 9i multd tanguire, dirr infricogata tiranie a satanei. Turbeazi 9i urld
balaurul. A dirAmat totul gi le zdrobette ca pe iarbi, pentru ci !ede Pe Ingerii iui
Dumnezeu ci ii pregdtesc focul cel vegnic.
DacS a vezut toate acestea, Judec;torul a chemat un inger de foc cu infalitare asPri
gi infricogatd, firi de mili; era cArmuitorul cetelor lngerilor, care vegheazd asuPra focului
iadului gi i-a zis: ,,la cu tine toiagul Meu, care leagi gi zdrobette. Ia gi nenumirata mulgime
de Ingeri din ceata ta ti pe cei mai hfricogafi care sivArgesc pedepsele celor din iad. Sd
mergeli la marea cea gAnditoare, ca si gdsili urmele stipinitorului intunericului. Apucd-l
EDITORiALE
l5i
cu putere li-l tine bine, lovind u-l fird rnild cu toiagul, p6ni cAnd va preda ceata duhurilor
celor rele. Leagi-i apoi tare pe toti cu puterea toiagului Meu, dupi porunca Mea pi apoi
amnci-i in chinurile iadului cele mai groaznice gi fdri de mild".
Cand toate au fost gata, s-a ficut semn Arhanghelului care finea trambi14 sA
trambileze puternic. Inclati s-a fdcut o ticere de moarte, ca ti cum s-ar fi linigtit toate.
La prima trambitare s-au alcituit toate trupurile morlilor. La a doua, Duhul
Domnului a pus sufletele in trupurile moarte. Spaimi ti cutremur a cuprins toate; cele
cerepti pi cele pimantegti tremurau. Atunci a sunat a treia oari ti cea mai infricopati
trambiti, care a zguduit toatA lurnea, cind morfii au inviat din morminte ,,intr-o clipi".
lnfricogati priveligte! Erau mai mr.rlli decAt nisipul nrirrr. Lr acelrgi timp se coborau dir.r
ce'ruri ca o ploaie deasi spre Tronul Judecifii Cetele Ingeregh, zicAnd cu glas de tunet:
,,Sl6nt, Sfint, Sfitrt Domnul Sauaot, pliu este tot pdmitrtul de ficd si de cuttemurt"
Tot pimintul 9i mullimea nenr-rmdrata a Cetelor Ingereiti stiteau atteptand.
Tremurau plini de spaimi in fata infricoiatei stipAniri dumnezeiegti, care se coboard pe
pdmAnt. $i pe cAnd toli priveau in sus, au inceput cutremure, tunete gi fulgere in Valea
Judecilii 9i in vizduh 9i tofi au fost cupringi de groazi. Atunci tiria cerului s-a strins ca
carte gi a apirut cinstita Cruce, str;lucind pi scdnteind ca soarele. ingeri o finealr inaintea
Domnului nostm lisus Hristos pi Judecitorul lumii, Care venea. Apoi se auzca un imn, cr
cntare strdini: ,,BinecuvAlt.rl este ceI ce aine ?ntnr numele Dortrnului, Dutrtezeu este
o
frici
gi
ceilalli
Arhierei, preofi, impirati, mul|ime de monahi 9i mireni. Stiteau rtrpinafi gi se, jcleau de
pierzarea lor. Fefele lor erau ticilogite gi strspinau cu adinci miturire. O tAnguire de moarte
s-a lisat peste toli ti nici o mdngdiere nu le venea de niciieri.
Dar cei ce stiteau de-a dreapta Judecitorului erau veseli, lunrinoqi ca soarele, cilstifi
gi sl5r,ili, albi ca lumin4 parci apringi de o dumnezeiasci lumini. Ca sd ildriznesc s-o
zic. semdnau cu Domnul si Dumnezeul lor.
Deodati, infricogatul Judecitor $i-a aruncat privirea intr-o parte ii in alta. S-a uitat
de-a dreapta, bucuros li a zambit. Cind insi S-a intors sprc stirrga, S-a tulburat; S-a
maniat tare ti 9i-a intors indat; fala Atunci, cu glas puternic ;i dumnezeiesc a zis celor
din dreapta: ,,Venifi, binecuvAntafii Pirintelui Meu, de mogtenifi impirifia care a
fost gititi voui de la intemeierea lumii. Cici am flimanzit gi Mi-afi dat si minanc,
am insetat ii Mi-ali dat si beau, striin am fost ti M'afi primit, gol 9i M-agi imbricat,
bolnav 9i M-ali cercetat, in temnifi gi afi venit la Mine".
Atunci, aceia s-au mirat gi au intrebat: ,,Doamne, cand te-am vizut flimAnd 9i
Ji-am dat si mininci, sau insetat gi te-am adipat? $i cind Te-am vizut striin gi te-am
primit, sau gol gi Te-am imbricat, gi cind Te-am vizut bolnav gi in temnili?"
Illlllli;iliilllli
:
ANEXELI]
J5:
,,Amin zic voui, intrucit ali ficut unuia din acegti frafi ai Mei mai mici, Mie
Miali ficut".
Apoi S-a intors ti catre cei ,,de-a stanga" gi le-a zis cu asprime: ,,Ducefi-vi de la Mine
blestemalilor, in focul cel vegnic, care este gitit diavolului 9i slugitor lui. Cici an
flimAnzit 9i nu Mi-afi dat si m;nanc, am insetat gi nu Mi-afi dat si beau, striin am fost
9i nu M-afi primit, gol si nu M-afi imbricat, bolnav 9i in temniti ti nu M-ali cercetat".
Aceia i-au rdspuns nedumerifir ,,Doamne, cind Te-am vizut bolnav Si in temniti
9i nu Ji-am slujit Tie?"
Le-a rispuns Domnul: ,,"Amin zic voui, intrucit nu afi ficut aceasta unuia dintre
acegti mai mici, nici Mie nu Mi.afi f5cut". Pierifi din ochii Mei, blcstemali ai pinrAntului!
ln tartat ir1 scratnirea dinfilor, acolo va fi pldngere gi tinguire fdri dc'sfArgit!"
Cum a rostit Judecdtorul aceasti hotirire, dhspre risirit s-a pornit un uriag riu dc
foc, care curgea vijelios spre aprrs. Era lat ca o mare intinsa. Vizandu-I, picik)iii dir
stanga s-au ingrozit gi au inceput s; tremure de spaimi, intru deznddejdea lor Atunci,
rremitarnicul Judecitor a poruncit ca toti, drepti ti picatoti, s; treaci prin rdul cel rrzitot
pentru ca si fie inccrca;i prirr frx.
Au inccprrt cei din drcapta, care au trecut toli li au ielit ca aurul curat. Lucrurile' lor
nu s-au ars, ci s-au arAtat, prin inc('rcare, mai luminoase ti mai limpezi, iar ei s-au umplut
de bucurie.
Apoi au inceptrt si tr('aci ti cei din stanga prin foc, ca si fie incercate 9i lucrurile lor.
Dar. fiindci erau picitoti, flicdrile au inceput si-i ardi, linandu-i in mijlocul r6ului. $i
lucrurilo lor au ars ca pleava, iar trupurile au rimas intregi, ca si.rrdd ani 9i veacuri
nesfartite, inrpreuni cu diavolii. Nici unul nu a izbutit si iasd din acel r6u de foc. Pt tofi
i-a |inut focul, pcntru cd erau vrednici de osdndi 9i pedcapsi.
Dupi ce picdtogii au fost predali iadului, Infrico;atul Judecitor S-a ridicat de pe
tron ti a pornit citre dumnezeiescul palat, dimpreuni cu toti Sfintii S.ir. Il inconjurau cu
multi frici ti cutremur Puterile Ceregti, centand: ,,Ridicati cdletenii portile aoqstrc ,i
t,d idicali porlile cele pernice ,i ua intra Impdrrtul slauei, Domu gi Dumnezeul
dumtezeilot, inltrcutrd cu tofi Sfifiii Lui, care se aor bucuto de uesrica noStettire".
AIti ccati rispunde'a Si zicea: ,,Birecut)Artat este Cel Ce aire ittru utmele
Domnului, cu cei pe core i-a tflvred icit Hanrl Sdu sd
Dutrutezeu cste
EDITORIALE
hainele lor striluceau ;i erau luminoase ca 9i chihlimbarul gi cdpeteniile
ingerilor ii cinsteau. Apoi li s-a dat gi douisprezece coro-ane minunate, impodobite cu
pietre de mult pref, care strAluceau cu o lurnin; orbitoare gi Ingeri sl;vili ie frneau deasupra
lumind ve;;nicd
gi
capetelor lor.
A intrat apoi cuvioasa ceata a Monahilor. Chipul lor revirsa o tainici mireasm6 9i
scAnteia ca soarele. Domnul i-a impodobit cu gase aripi 9i prin puterea SfAntului Duh au
devenit asemenea cu in{ricoga}ii Heruvimi gi Serafimi gi au inceput si cante cu glas de
tunet: ,,Sfdnt, Sfint, Sfdnt Dotnnul Sauaot, plin este tot pdmintul de slaoa Luit" SIava
lor era mare, negriiti qi cununile lor felurit impodobite gi luminoase. Potrivit cu luptele
pi cu sudorile lor, au primit ti cinstea.
A urmat apoi ceata Proorocilor. Lor le-a daruit impir.:tul CAntarea CAntdrilor,
Psaltirea lui David, timpane ii hore, Iumind nematerialnici, strilucitoare, negraiti
bucurie gi slavoslovia Duhului SfAnt. Atunci, StipAnul dumnezeiescu.lui ospi' Ie-a
cerut si cante ceva. 9i au cantat o cantare aga de melodioase, incat toti sdltau de fericire.
Dupd ce Sfinlii au primit aceste daruri din preacuratele mdini ale MAntuitorului,
agteptau acum pe acelea pe care ,,ochiul nu le-a vizut 9i urechea nu le-a auzit 9i la
inirna onului nu s-au suit".
A intrat apoi toati ceata oamenilor care s-au mdntuit in lume: sdraci ti domni,
impirali 9i supugi, robi gi liberi. Au stat toJi inaintea Domnului, care a osebit dintre ei Pe
cei milostivi gi curafi pi le-a dat desfitarea raiului din Eden, palate ceregti gi luminoase,
cununi de mult pre;, sfinlenie 9i bucude, sceptru gi tronuri 9i Ingeri ca s6-i slujeascd.
Apoi au venit toli cei ce din dragoste pentru Hristos s-au fdcut siraci, ,,siraci cu
duhul". Acum au fost sldvili foarte mult. Din insiti mana lui Hristos au primit cunund
strdlucitd ti mogtenirea impirdliei Cerurilor. Apoi,,,cei ce plang picatele lor" 9i-au
primit marea mdngaiere a Sfintei Treimi. Pe urmi, ,,cei bl6nzi" ti fdr; de rdutate, care
nunata viatd. S-au atezat pentru ei tronuri minunate, pe care si stea in Impdratia
Cerurilor. Coroanele lor erau de aur sf6nt gi nemateriahrice gi strdluceau aga de tare,
ir.rcAt de slava lor sd se bucure gi cetele ingeregti. A intrat apoi ceata celor ,,prigonifi
A\h\l-Lll
pentru Hristos", Marcle' [)trrnnczeu ;r lV{antuitonrl sullet(.1()r ]toilstrc. I)c ci i-.1 ili('zat
pe tronuri tle aur 5i aLr fost laudali dt'l)unlrezeLr
l)upi acestia a jr'rtrat m.ucil mullimc clc P.igif i. r-art, nLl iLr cllrloscut Lect'a lili
Hrjstos, dlr clin fire.rrr,turrrt-o,,tscultind .l.,gla'trlc',n)tiirrt.i l(,f \lulti -(trnlucrnu ci1
soart'lc, de nevinovilir Fi crrrifin lor 1i Dontnul li-.r clat Parrdisul 5i ctrrrr.uti lr.rnrirrr,.rse
irnplctite cu tranclafirr fi crini. f).rr, pcntnr ca rrr fost lipsili de DLrmrlezcirrcuI llotr.z crau
orbi, pcntrtr ci Sfintul Bot('z estr. lumirra si ochiLrl suilt'ttrlrri Si nrr veclcitu rleloc slar'.r
lui L)umncueu. De accc.i. cine nu e5te botez.rt, dc5r nlostcnr,5ti. brrcurr.r R.riulLri 5i :rrntt'
ct-r'a ciin mireasnra si dulcenta ltri, ntr vtdc nimic.
[)up. ,)ceiti.], a \'.izut (lLrviosul Nifon o certa de Sirnli,..rre {rralr c()piii .rcstrnilor
fofi p.irt'arr s.l fie ca tlt tleizt'ci dt'ani. Nlirclo i-a privit cu fafa vtst'i.l 9j le-.1 7is: ,,Halr1.
IJott'ztrlui cste, intr-adL'\'at iira pati, fapte insa clcloc. \'or-ri. ct'si i,i ia,:1"
Atunci ;i ei nu raspuns cu indrizne.aii: ,,I)oamne.,.rm iost lipsi!i dc bunatililc fak'
ce.l!. pimantelti, cel l.rutin sa nu ne- lipst5ti de ct,lc ctr.t':trl '.\ zamlrit \fi:.elc :i ]c .r dat
bunitilile ce'le r:t'regti. Au prinrit Si cununn nevino\ itiei li n neriLrtalii ii b,1tc ()itiie
cerc:ti i-au.rdnlirat. llraminunat..i-r.rLrzipr'\trntn inl, rL trr. Lrr,,:r,rindu-se ncsPus dc
vcderea luluror Ccte[,r Sfinfilor, cintru clu]cr cantiri.
Dupi to.rtc acectc.i, \'.rl!- Slintrrl \iion ca linc in,rint{'.r \lirelui o durnnezcr.rsci
Mircasi. in jtrlrrl ci se revirs.lu miresrne dtrmrrtzt'rr.-str ji nlrr rlLrmn('zcies. I)('
preafrunosul ei cap purta o ne.rscmuita sr inlpiriteisci di.r,lt'm.i, cart'scintei.r. Lrgerir
o privoau trimifi pi Sfinlii coplegi{i. F{arul Sfintrrlui l)uh o imbraca in haini arrriti 5i
lrc.l in Inr r)r usct.r t.r
Cind a ajrrrrs lingd N4rrelt: Hristos, nrarea lmp.rr.tcnsa s-.r incirinat cit' trt'i ori,
imp.rc'qn; cu sfintelo fecioare. Atunci,,,Cel Preafrumos'' iri \'.rzut-o;i 5-a L.trcurai Si-,t
plecat capul gi a cinstit-o ca pe PrcacurilLl S.r N,laic,r. Ac('.rsta s-.r apr()piat crL r.nr.tlti r.\'lavie
fi cinste lj ,r s.iru Lrt ncnlrl ritolri li nearlomrilii Sai(,.:h j, l)r'r'cun1 tr induler.rtuie SaLe miirri
,\tunci, \lrrclc S-.r ridlcai rie pe lrollul S.iu, .ri in,.l d.-.r (1r!'lpta pr \Iaica Sr, rar la
stanga pe cinstitul l)roor()c gi i rrain ti'me rgiio ru I Siu, a ieiri din p.rl;rt yi a mcrs la
[)umnezeie'scul ospal, unde sc aflar.r lrunatifi]e,,pe care ochiul nu Ie-a v;zut, urecher
nu le-a auzit ti la inima omului nu s-au suit", pregiltitc pcnlrLr tofi cL'i cc.M itrbrt P('
L)umneze'rr. In trrnta !cneaLt toli Sfintii. Accitid, cur-n nu !a7rlt bL1rlit.-llilt', s-.rtt trnll.lrtt
<le o nespusi bLrcurie 9r.lu inccput si umble, pr-iznuxld la nrintrnatttl ospill. D.lr, Pr
acestc.a robul lui Dumneztu Niforr uu .r n,ri l-.utut sa ll] descrie. I)csi i-.rtrr silit tlt'rl1ultt'
on, nu mi-(r splrs micar c.it de pufin fi zicca suspinarr,rl: ,,Nrr pot, fiuk', sa irrfitilez crl
limba sau si asomuir.sc cu vreun iucttt pii-nirttosc ltrcrttrik',rce'l,'4. F.r.rtt mai Prcstrs dt
oric(. cugotar. li inclripuirt', dincolo rit, toate cele vizutc ti lrr'\'i7ute".
l)eci, dupi ce Dr.mnui .r inlpartit Siintilor t()ilt' lrrlnit.itilc ct'lc nt'gr.irte :i
nem.riauzitc, a porrlncit I{eru\/inril,)r si illc()njoare veinicui osP:ll, iPa cum zidlti
inconjo.lrl o^cctatc. :\ ponlncit ilPoi cil Ser'.tiirlri \i-i ill.orrir).re f(' Helu\ i1ri, Donlniiit'
pe Tronuri. Incepitoriilt' fc L)()n1nii, Stapirliile pc lncePltorii ;r, itr sfirgit, Ptrtt'nlt'
Cerurilor pt Stipinii. PlecLu-n un zld inconjo.rri tttt ttt'.r;, a5.r sicett'le cer('sii sc irrcotrloala
una Pe alt.l.
l)e-r Llreapta osl.ifului leacrrrilor statt'a cu nlare cirsl. .\rh.ingl..elLrl \Iih.til cLt cc'ata
lrri; la stinga, C.rvrijl cu ccata lui, l,rliil stiti'a Ia apLts 1i Il.it.ril l. r.is.ifit T().rte .l.est.',1
1iu
i c/;11
.t till
rLt aa
-,-t\.1
.lrll lL,
lll(rr
iarna
fa lc
I !1.1t
r\tllr
I I]I I OIiI.\ I
f
l.onrn.i Domltrlui nostru IisLls Hristos,
.r \larelLri I)umrrezltr ;i .i
N'finttrit()rului tutrLIor Sfinfilor'. .,\.est('p.rlrL1 cote rr.ru i()ar-lc n\arr ii inrpr|Lu],i cr cctel(,
[)re.]curatt'ior Prrteri inconjurau ospilul lui l)unrnezelr.u nr. (,\tr,rllrclre
Cin.l t()ntr acestca s-au tornlinlt, atunci Instrsi Drrnrneztrr Orrrul IisLrs S-a srrpq.
CeLLri ce-l supus0se to.rt., )i I .1 prcdat toati stapAnia si domni.r )i puterea p('c.rr(, (r lLr.t\r,
de l.r ll1.:\l-rt,i I:l .r rntrat la dunrnezt'rt-scul ospal, cn M()ftr'nitof al [atalLl, Ir]rParnt.i
r\rhrcrt'u impreuna moit('r'lrtor.u loll Stir-ilir
La siir;rtrrl tuturor-t.lillel()r pt' c;rrt'ir-'-a \a/ut Stintlrl Nrf(,n,.1 vilzui lr c(,; !l-l(u
intricoi.it.i,.ltscoIcrirr. insulr lrtai IirulLrr Untri-\ascr,rt, \asr:.itorrrl, Lumrna,:r:.r
rlc.firopi.rta li rretriiti, a risarit deodilta, luminir.l cleasupra preacur.tel()r I)ut|rr,
,.1easupr.r tuturor (erurikrr yi a Ccitlor'(ereSti I-unrrn.i prste pre.rcr.rf.iLrl i)spn! ( Lr]l
Irrnrirrcazi soarrle lunrea..\)ii slr.rlucla'l.rialmllostr\ iriior. Si plecunr bur"1..1,;lr.,oall-rt
5i line vinul, aya 5i Slinfii lir.i cle crunrart,se rrntpleau irr r.e'cii rt'crlor rlt ntsprrs.r
l)umnt'zeire a T.rtilui:i Ir-npiratului. I)r acunt Itu m.ri era pcr]tnl ei nr.l lr'rJPtr nr, | ,/r
Flra numai Dumnezt'r.r 5r Tatal, Ijiul 9i Duirul, luntini 5i l'rrnn.l, \ i.lt.i ti \lr,i1u,. trt. L,r.rcrrrit'.
s au i.lcut cu
l)uhul Sfini.
Apoi s-il f;l.rit o.1d.inc.r tacclo ()chii SialrtLllur Niion.trr l.r'inlt o iumini.urnt.r,
neamestc..td, c.i sa vada. I)rrnter cr'te, calt'inconjur.r r,spitul, l s a r.induit sn snvaf5o,r...r
cr cint.ire lreintrt'rupta ii llesi.irliti. E.r.r Iost cuprinsa dt o rlctr;rita li n('spu5n bucurie
Indati,.lunntzcrasc.t ;i inirico;ata ceat. n inceput () lr('gr.rrta siavoslo\ le. Inrrnrk'SirnJiior'
sili.ru de bLrcurit ij tlesiat.rrr'. Dc la pr-inra cr.1tar, nr.ir-e.rl.r c.urt,tre c1c slar oskl'rc.t trt'crrt
la cc.rta a dorra a Scrafimil)r r\ ilr.eput airulcr tj .rcr'e,r s;.nnte cu multa nriit':trr,,,,
c.intare tair'ric,i. I'rccum o irr5i'ptiti clulceafi, rga ristrrrr sl.rvos loi ia yt in !r r!'chiL' 5i r'\!r lor,
care sc bucurllu ncgriit.u toate simturile lor. Ochir \r'de.ru lunrinn.t,a ne.rpr'dFri.iin,
nr ilosu I l<_rr m iroseir mircasnrJ I )untnt'zcirij, rlrrchile l!rr .r 11./eaLl cintnren rl rr mnet,.r.i:ca
a prt'acr.tr,rtt.lor I'utcri, gltr.r lor grrsta Trrrprrl ;i S.rngelt'DL,nrntrlrti listr: llrt'to:, n,rrr,
irrtnl IDlpJr-atin ( elrrrilor, nirinile lor l'ii,:ljnu \ esuicelL' lruniti!i ii f icro.111lq lor salt;rr
la ospaf..,\sift'1, kratc sirnturilc lor se s.ltufau de n(,griiiia bucullc
[)]-lp.i pLrtlrl, a !lorra ae.lt.r n trinsn] is .raL'n c.rlrtare (lunrner(l.lsai1 act('i ,r ir(i,1 i.l .l
patr.t ;r pini ia ct'a tl rn urmi, prodlrcand clr cl ttlt c'a!l carrta n r plnccre :r bucu ltc irr rn inr ilt'
Siinlilor. $i era urr'nitor car c('te[']'ru .antau n]!'rcu .lcccnii c.rrtire, ci era o iclLtrinrt
n('martinit.r (lc c.lntari li r]out.rt('in cirntarik'pr'carc Ie carrt.rrr. (.rnci cole fnpte !:r,r-.Lrn
ale ct'telor au intretit prea.ur.rt.r lor sl,ri osloi i.., a inccpLlt.r'.rin .\rh.rngheliiol cintalca
c('i intr('it sfnnti ,r.;rrtat J\liharl ;i .r r.rs1.uns (iarriil;.rfioi ii c.rntnt Ilafarl pi a r.lsprrrts
Uriil. St'.ruzt'a o !rrmonit' c('lru p(rat('ti crrpr-insa cLr mjnir.r Ct'i p.rtru stilPr tlt lrrt,
Arhanghelii, oraLl mai presus; cintare.r lor er.i ir-rfl.rcirata si pilr!u-rznto.rrc.
l\4i;cali cle..en negriit,l dulcra!ii au inceput;rtunr.i\r tt)li Sfinlji dt'l.i ct'r't'riul
ospit sa cirlte mir.'tiile lur Drrmrrezt'tr. Aslfcl, pretutindt'ni, iniLlntru ;i inairrr, r.i5Lrr.l
calrtarc inger('.rs( i. .,\cL'a cnntilrc prcasfent; inflncira siinlc'le irrimi cu o fericita plact,rt'
in r.t'cii ntsfaryili.
I)uPa a(. L'-il \ azut pc t(Lri(,.rct'stca, cle tlei ori [ericitul Nilon, carrd se lfln in mJrf
rnpirr ll vtdcrc, .r .rrLzit glasul lur f)ulrnrze rr, zic,rnclu-r: ,,Nifonc, Nrfortt', hrrnro.rri .r
iost pr,:,,.rlrcasc.r ta rt'tlenjc. Scrit', d,rr,.u nmnnLllltLrl to.rtt,ctI c('al ln,/ut li .]Llrrt.
lrfntril a.l.r),r 5('\ (,r- intimlla. fr lc-.rn].ir.itat llr', petrtru cfr init c5ti l.rieten crt'dincto:, titt
al \lcu iuL.it ii nlrrit('nrtor al irnpllalr. r \lr:I i n c r , .l t".r z.r te, Jcir, .rcrrr]r- .ano le ,url
irrvrednicit si vezr infler.rtaicle taurt,,.1c, n...tfr',r \1ra rirl'rrt .1c o.rnrerri l.r!,r.it'ct'r ct''t
vt:sr.lic gl ,,1t.statare in
i'r,
qe
fll
ta )r
:l ,'r
,t\ tI
,rirr
rluri
rJ-r,
tf t,l
hea
: P|
-
lri
i,
I
ltL
ill
.1c
1L]l
rr r
]L
.
gi blAndegea se afld foarte departe de mine. Vai, mie! Ce sd fac eu, nevrednicul
intinatul?
De unde sd irxcep se-mi mantuiesc sufletul? Haina Eotezului am intinat-o,
ti
Botezul l-am spurcat, sufletul mi l-am irxnoroiat, mintea mi.am intunecat-g viata mi-am
cheltuit-o <in pettecei gi in befii,,. O, pdcdtosul de minel Nu gtiu ce voi face. Ochii mei
privesc lucrurile cele de mtine, urechile ascultd cantece lumegti, mirosul adulmecd dupd
miresme, gura imi este pomitd spre licomie. Vai, mie, ticilosul! MAinile mele se bucuri
in pdcate; trupul meu dorette sA se tdvdleasci in mocirla fdrddelegii 9i caute paturi moi
<i minerp
;la:c;
.1r;
IC
SCARA
INTOCM]RII SFINTl]I I\/ANC IJEI,II
DI, LA NI,,\T'I-I
1.1
,ir
't
C'1|.'t!al l1
l, l-6 Cirtr'r
!
7,
tt-li
I,
18-2.1
l, 25
l;rr,r'epirne,t.-inl'Lnre.riilrrr.r\l.r'ra.
L)onrrrlrluL Irsus
L'tt1titulttl 2
2,
1.
r.r5..fl : Ll.
I I r
.r r . |
,.(i
1,7-11
l, 19-l.l \ii,.rrtL.r
npitolul
.1
)l
),
'tllitolltL
r,ir
a Dumnezr!llul-L)n.. lls!i.
4, 12-16: Dupri intcrnnifrrea lrri lr.rn, l)onrnul S,r nrllti Jin \iz.rret i11 CaL.errr.runr Flrrrrn.l r:
Pr(xnocl,r iLu lsaia PentIr-r (,.rlilt'c.r n( nmLrrilor
lZ
J,
lisus jncel'e sri 1,ropi,r'rdui.rsc.i, zicind .l'ociiti-v;, cici s-a rpropirt lorpnrrtir Ceruril('l
4, l6-20: Clfrenrandu-r s.i-l urrnrzc l-ui, I'ctrlr li An.lrcr nr( rrj dupr lil
l, l1-21 DomnLrl .hrrn.i pc Irco,, rl iut Zcr edcLl 9r pl lo.ur fr.rtei, iLu. r,l lif f tl(r IMrntf a./.1
4,2.1r Iisus strab.tte to.rt; (;alilocir, prop(rvidoin(l E\'.r rlglrr'11.r lnr!r.ir,ilrcr )r t.inridLlrn(l to.rt.r L.o.rl.r
('tyt
\'iizintl llrulfrnlilc,
j,.l-11 ljerr.:rrlt.
5, ?-2
olul
I1rLrltin(,
I[l
5, 19: Dak)ria
5, 38-.12:
Nepomenire.i r.iului
Cupitolul
6, 1-4r Milostenia trebuie
ficut; in tain:
'l.rtil
6, 9-13;
delirti, ficr'Lti
'u
Puline cu{inte
ti
cu incredrntart'r ci
Rugiciune'a,,Tat;l nostru".
ti ingrijor:rilor'
Cnyitolul
fafirnicre a st'menului.
7,6; Luarea aminte la impirfirea darurilor'
Z 7-12r Puterea stiruinlei in rugicrune
7, 1-5: Judecarea ctt
7,
13-I4 Poarta
cea
stramt:
Copitolul
Pe m'rr<
\tindecindu-i pe cei doi indrdcrIr rltn ]rnutr'rl CrJ:rrenrlt'r flrr'los ingiduie demonrlor
sa
Capitolrtl9
9, 1-8: Vindecarea paraliticului clin Capernaum
9.9-1.J: Chemarea lui Nlatei li osPitarea ciati ile acesti
g, t.l-l z, Ucenicii lui ioan il iritr.'ati pe Llonrnrtl de cc ttccrrrcii I-ui nu Postesc
r.rldu itor.
a, lJ-25 lnvrere., frrc, r lui l.rrr ri r'ln.leirrer lr'nleii rl - tlrge'c Je 'irri'
ii
Primesc un rasPulrs
p Lllrn
l,\"\\(,ltLLlt
l)1, L.\
\r.\
{ae
nl,ttoltl lu
lll, I lr:Lis il at,r.rllar i., :.:..r. 1,( \lr,:tL,L, .1.t:rLlu-it iriirrr ,,\ri,,ii.t .iLrjrLlnl()l r.cctir.rte )l r\ilL)rir
I,,)lllor )l nrpLrttlrleiof.
l/l l-J \ .rr
r.r | .
\: r. i
/,;-l''rlr
.: :,
.:;
11,, lb-ll Cun) \.r Pt-lt)tL lLrrtrr..r.\i-.\)'t()lll 5t rrlr\,irLrl
l,r()l(,\,i.l.rllt Ir\.tn{irr,irel \lrrntnf_/r,i.rs.ii
l]iiiJr(.rlr.!ii.r.a\itl,.lsLt..r.l .\ir,t.!.. llirrrl .l.rltr'lt, it.llL|r.rl(l_rL,rtrn,.|iir,,ttreLt.crlLcL
111,-ll'.i9 I).rt,,rr,lirlLnrnttiL:r\rp..,il ,tr,.||r.rLI:t',r,,.rrrtr:rl,,r:r,r:.rr,ir,rl.\irtrtif.Lni;rr(,.r(fr,.1L
/il,;lU-Jl lir5fi.rl.r ccl,rr .i-r I'rrnre.r fe.er in0l:1 ri, l)()nrrirL
Ctyrtolu I
11
ll, 1-ti lrLnr;:r Lri: Lr.rr llottzetLrrul >: ra\.i!ln.rilr.r r.lr, lt-l].lrnlLr:t,,rLil
t|. -1, ), -1.. ...i.,. ...:, I ,..
,.r'.:....:i.
..1
ll, 16-11) DoDrrrul i i(r.:tr ile. ILll lur[,rior .,i r5te intr u Llsul..1r.lie.] \t n0st.)il)rntcti nrnt
/1, l{flJ tlrrrr,,- r:iLr\li iei.|rlr, li,'r.rzl]r,;-Lrr, i]|,tsirJ',r >i (,rf! rn,,- rrLL..i.
11,).-)) I lr.i, irirrr.i l,r' l.rtitt fr|lr.t...,..:.rLrt,'.i.i.'-,rl.rritrprriir!riL,r.
li,25-.ll) Crrr'r)r,ll{,r .,)lfr.ci iDr'r'!)\'.-|,rtr pr iu.rrt,.r jrrgLrlLrr lur llnstt,'
C,tlt!oLul l)
lr11
js,)t,r
Pi.rLtr L/
eLr
l-3
iir,Lls qr.ilellL,
rrrLiliir|r
LLr
pli(1.
'{,.nlf.te.nr iOtnr I
r.rr
i.1
1-1,
t.l l)onrrrul
s.:
tltp.ir
t60
l'1, 13-21r trvor*l mult de prin ceti!i ii urnlcazi L)omnuiur, i,rr Lur iic.ind. I-Se nril,i, in.r.rlte.-.
pirni pl doi pelti 9i satur; cinci mii (ie birbi!i afar.ii i.1e f.nrei yr ct,prr.
_ _ ^- -c]n!i
14,22-33r Iisus Se ro.rgi singur in m(rnte, iar mii apoi rrmbli
Pc nrert, merginei s|re Lr..i: .. invSluili de furtuni. l)etru intru a sa indriznei)i fiind crrprins rrc.pe r'ste izb;\ it clf i),,ir. ..
14,34-36; in finutr.rl (;honizn r!'tulu i. k)ri bolnavii cir re se ir ting dt' ]raina M.intu ikrrulqi, se t; mi d ure5c.
Caqitolul75
15, 1-9: I:ariseii
Cdpitolttl l6
Cerind si le.rrnte llristos semn clin cer, foriseij )i saduiheii \Lrnt vildili inc.i () dat; ca (l1l
\1)inln I()r cea rca nu pricep semnele. Sentnul lr.rr Iona
16,5-12r Ucenicii sunt indenrnati si sc ferensci dc.rluntul fanscilor;i al sadrrcheilor.
16, l3-1-9r \lirturisrrt'.r pentru Dumnezerrea Fiului, pt, care o fac uc(,nicli prin petru, ir1
lrnutLr
Cezarcii lui Filip. Flnstos ii fericepte pe Pe,tr.t, figiduintlLr-i chcrlc impiriliti
16, 20-21: Iisus poruncette uccnicilor s.l nu spuni niminui ci Il r.stc I lrrstos, silirirnd tot{)di]ta :
16, 1-4:
16,22-23: Petrr Il indt';rmn.i pe DontnLrl si Se fereasci tlt,Patinti, iar Iil ii spune: ,,Vergi inrpoi.:
Mea, s.rtanol"
Adev;rata mintuire
lrin
purtnre.r Crrrcii
sufletului 9i rispl.rta ei lr
a ,jLrrra
faii.
Cnpitolul lT
17, 1-9:
\'lintuitorul
S.r
le.
Se
17,10-13: La cc:borAreit de pe muntd, ucenicii intrcabi Llcspre vL'lliren lLri Ilic;i priccp cele tlesp:.
loan Botez.ik)rul
17, l,l-1li: Vindecarea fiului lunatic.
1Z 19-21: Ucenicii nu pot si-i vindcce lic cel lunatic, din pricrna pqinei l(Jr cteclin!c I'.rrugiciunii gi i]l postulLri.
1Z 22-23i Adoua vestire a Pitimiior.
17,24-27 in Capernium. \lAntuik)rul gi i)etru plitesc darea prntru temphr in chr! n.:: --.
Pesculrea unul ban drntr-un pegtc
C,rpito\ul1R
\\,\-5.
ter.lr\oi)
tur\n,: I du!c\u!\n
cu sm\\\e\\.-.
.l6t
EVANCI.IELII DE LA MATEI
18, 10-11:
ii
impirilrr Cerufll,rr
luantuitorulut.
Capitolul l9
19, 1-2:
pi se duce
19, 3-9r Fariseii ll ispitesc pe llomnul Hfistos in leg;turi cu cele ce privesc desfacerea
1t 10-12r Arvuna insuritorii li prisosulinfelepciunii desivAriite.
c;s;k)riei.
Capitolul20
20.
ti
Capitolul2l,
21, 1-3r Mintuibrul trimiie doi ucenici dupi asini.
21, 4-5: Plinirea cuvintelor Prqrrocului Zahana.
2I,6-Z Ucenicii implinesc porunca Domnului gi aduc asina.
Capitolul22
22,1-14: Parabola nuntii fiului de impirat.
22, 15-16r Fariseii fin sfat ca si-L prindi pe Iisus li tnnlit pe irodiani ca s,i-L ispiteascd.
22,76-22: Dinarul Cezarului pi rAnduiala dudrnezeiasci.
22, 23-33: Saducheii li ispitesc pe Ntintuitorul cu pild; mincinoasA, defiimind lnvierea. Rispunsul
minunat al Domnulul.
din Lege.
22,41-46j Mentuitorul inchide gura adunirii fariseilot intrcbAndu-i al cui Fiu este Hristos.
Capitolul23
23, 7-5:
cdrturarilor si fariseilor.
,,Unul este lnvltitorul vostru; Htistos, iar voi, toli sunteli Ilali"
23,71-72: ,,Cine se va inilfa pe sine se va smeri 9i cine se va smeri pe sine se va inilla".
23,13r Fariseiipi cirturarii sunt osandili pentru c; inchrd lmpirifia Cerurilor.
23, 14; OsAnda pentru asuprirea viduvelor gi rugiciunea fifarnicd.
23,15-22r Farisii 9i certurarii sunt ciliuze oarbe gi nebune, careimping cAke gheen4 prin mdiestria
viclegugului lor.
23,23-24: Clliuze oarbe care strecoari taniarul ti inghit cdmila.
23, 25-26: Fariseii ti cArturarii sunt asemenea blidelor culilate pe dinafari, dar pe dinleuntru sunt
pline de ripire gi licomie.
23,27-28: Mormi^te v;ruite pe dinafarS, iar pe dinlauntru, pline de toati necurdlia.
23,29-35r Fariseii ii cirturarii sunt fiii celor ce i-au ucis pe Prooroci. Mantuitorul le aratd ce va
trimite citre ei prooroci ti intelepli ti cirtumri, insi adunarea fariseilor 9i cirturarilor se va
pomi cu ucidere ti prigonire asupra celor trimigi de Domnul, gi din aceastA pricine se vor
osandi cu osandi prea mare.
?3,36-39: Domnul, mustli Ierusalimul, cel care ucide pe prooroci - ti-i vestegte dirimarea.
23, 6-10i
Caeitolul24
24, 1-2: lnaintevestirea d;16m;rii lerusalimului.
24, 3: Ucenicii cer Domnulur si le arate vremea gi semnele ce vor vesti deramarea lerusalimului,
Venirea Domnului
ti sfargitul veacului.
ti
zvonuri de
24,2628: Prcnrocli mincinogi din vremea Antihristului. Chipui Venirii preaslivite a Fiului lui
Dumnezeu.
Domnului, soarele pi luna se vor intuneca, iar Puterile Ceregti se vor zgudui.
24,30: Atunci se va arita pecerCrucea Domnului 9i toate popoarele vorplinge, vizand Pe Domnul
24, 29r La Venirea
2d
31;
.Nl
EVA\Cll lEt li
l)l
1,.\
\IATH
ii
se
spre
ce Ya
veni r\ntihrist,
nunti.
24,43-4,1: Sfiryilul lunlii \'.r reni noaptea, pe neittept.rtc, nsemcnea unui lur.
24,45-47r Sluga crcdincioasi ii risplata ei.
24,48-51: Siuga cca rea ii vicleani ii pedepsirea ei.
Capitolul25
25, I-12: Pild.r cclor zccc fcci(Jare.
25, lJr lnJemlr In pfl\'( Eht,rc rle. urmJti.
?5, l4-30r I'ilel.r l.rian{rlor'.
25, 31-33r JuJecat.r lumii.
25, 34-40i Drcplij, rispunsul lor li risplitjrea lor in veyrricie.
Capitolul26
26, 1-2r Cca din
urmi vestire
a Patimilor.
plin de vicle9ug al arhiereilor ti b;trAnilor poporului, pentru a-L prinde ;;i a-L ucide
pe Donlnul.
26,6-l3 Ungerea \lintrritorului in Betania de citre femeia picit()asi li nedumerirea Apostolilor.
26, 14-16: Iuda se tcrnlcate cu nrhiereii peniru vanzarea Donlnulul Hristos.
26, 3-5r Sfatul
Cayitoltrl2T
27, 1-2: Domnului Iisus I sr rinduie;te hot;rire de moarte (lln pnrtea arhiereilor 9i b;trinilor
poporului li rstr dat dre8;torului Ponliu Pjlat.
27, J-5. ludr \( i.ir(:,1(.u ,1.'zn.rJ.;dr', irr mri ,lp.,r -c sf.in,/urn.
27, 6-10: Plinirea prt)()rociil()r pr:ntru,,Tarina Singelui".
2Z 11-14: MAntuitorul Ilristos inaintea lui Pilat.
27,15-18: Prlat irrcr',u-ci si-L elibereze pe [Jon1nul, dupi obiceiul ce era statornicit, prin care, ]n
Pagti, crn slobozit un vinovnt.
)i a talharilo..
Intuneric peste tot pintintul, de la ceasul al iaselea pinA la ceasul al nouilc'a.
27, 46:,,Eli, Eli, larr.a sabahtani?"
27,4749: Cdndunle noroduiui. Trestia cu buretcle inmuiat in otet.
2Z 50. Dr'nrnul lsi Ji Jrrhrrl pe Cruce.
27,51-53: Sfigierea catlrpL'tesmei, cutremurire.r pimentului, dt'spicarea pietrelor, deschiderea
mormintelor ii scularea multor trupuri ale Sfintiior adormifi, care s-au.lritat multor. in
cet,ltea sfent;
2Z 54r Credinfa sutagului.
27,55-55: Femeile lAng; Cruce.
27,57-61: losrf din Anmateea cere de la Pi)at trupul Domnului, 9i infigurindu-L cu giulgiu de in,
[--a aiezat in mormintul siu nou, fiind de fali femeile mironosite.
27,62-66: Arhlercii ii fariseii ii cer lui Pilat straji la mormAntul Domnuiui pentru a nu-l fi furat
trupul. Pilat ii slobozegte si p;zeasci si s; pecetluiasci mofmAntul27, 45:
Capitolul
28
2fl
c; Domnul
inviat va meree inaintea lor in Calileea.
28,8-9r lvlergind degrabi si vesteascd ucenrcrl,,r invierea, femeile.rrnt intampinate dr'Domnul,
iar ele I s-au inchinat.
28, l0: Domnul le spune si vesteasci ucenicilor invierea Sa.
28, 11r Strije ivestesc arhiereilor toate cele intimplate.
28, 12-15r Arhiereii cu b:trinii, finAnd sfat, au dat t'ilni mulli ostalilor, pentru a spune ci ucenicii
Domnului au venit noaptea ii au furat truprrl. Strijerii prinlesc banii ii risp6ndesc iceasti
vcstc.
-16
A
A (;zut ploaia si au venit riurile marr sr au
\ufl.!t r;nlurile \i .ru rzbil casa acee.r 'si a
c;zut
,A.
.\JrItai;.
i:
,\1,rl, i I li
A certat vinturile gi marea 9i s-.r f;cut linigte
timilor,\1,rter /5 .lf'
A m.rnr a cu miin i nespilrte nu rpurcr pe om
\1,r/.r 1;. l(l
A treia zi si inviere .\t,r1, r 1r,, l/
A ucis pe toti pruncii cate erau in lletleem si in
toate hotarele lui, de doi ani ti mai ios, dupi
timpulpecareiJaflasedelamagi .\loh;: 1tl
A vizut pe soacra acestuia zicind, prinsi de
friguri
Mirit1 S,
1.1
binevoit
,\
I,r| r .1.
/i
cu foc
-,\lrtl
i 3.
11
deplin;i
Calileii
din Nazaretul
ll. ll
Acesta este Iisus, tegele iudeilor ,\1,th'r li lAcesta este nostenitorul; vcnili si lomorim
,\ 1,ti,'t
Ace\li.r de pe urm,i ru f.rcut nrt , e.r. .i i ai I'udeopotrivi cu noi, caie am dus greutate:r
zilei si a15ita
.\J,rtdr :{1.
i:
ti cc.lnlti \larie
,\lrlci S. ll. 1 l.
,A.devirat griiesc
llr:
9i n au auzit \1,ri.'i 1l l,
Adevirat griiesc vou.i: c.i vimesii si tlesfri
nrlcle merg irrainte.r vo.rstr.r irr irnpjrjtr.r
lui Dumnezeu .\ l,rl.r l l. i /
.\devirat griiesc voui: c,i unul dintte voi \1,i
va
vinde
I1r7l.i laj.
ll
in mare - va fi asa-.\1,rl,rll ll
Adevirat griiesc voui: la nimeni, in lsrail.
n am g.:sit atitr
credinli
.\ Ir?i.r S, /1/
tei 10,23
REFERINTE EVANGHELICE
cei ce stau
aici, care nu vorgusta moarte4 pantr ae nu
lui Israil
Impirilia Cerurilor -
Matet 18,3
rinduit Moise,
spre m;rturie
lor-
A,fnlei 8, 4
18
Aseminatu-s-a
18, 23
pe
misuri de
fiini, pini
ce s-a
dospit toati
Matei 73, 33
Asmenea este impirilia Cerurilor cu o comoartr ascuns; in tarini, pe care, gisind-o
un om, a ascuns-o si, de bucuria ei se duce
gi vinde tot ce are gi cumpiri ln na aceea -
Matei13,41
Asemenea este lmpirilia Cerurilor cu un
nivod aruncat in mare gi care aduni tot
13, 47
Impiri;ia Cerurilor cu un
Matei'13,45
Asemenea este impir;iia Cerurilor omului
(are a semlnat simanli buni in !anna sa
Matci'13.24
Astfel nu este were inaintea Tatilui vostru, Cel
din Ceruri, ca si piar,i vreunul dintt-acegtia
mici - Motei 18, 14
Astfel vor fi cei de pe urmi intei gi ci dintei
pe urmi, ci mulli sunt chemali, dar pulini
alegi - Mntci 20, '16
A9a incit nu mai sunt doi, ci un trup [birbatul
'19,6
9i ter.eial - Malei
Aga
si
oamenilor, incit
si vadi faptele
voastre
Atunci
se
Atunci
- Matei
77,20
Matct 24,16
ilCtl
iN
Prttn-
REBUINTATE I]ESEORI
J67
in lm-
Prooroc?
Da, zic vou:,9i mai mult decil un Prooroc -
pirilii
ca soarele
Moltt'1'1.9
tf
nului
ci
cu
rtului
in trei
oati
;lnd o
: duce
peste ei 9i
si
ca
Se roage
ti
se fac cele de pe
urmi
Auzi
ce zic aceqtia?
firi
11, 7
- Mnl.i21,16
Auzind cuvintul acesta, tanirul a plecat intristat, cici ave.r multe avulii r\ldiet 19, -22
Mntei2l,30
au un
nn tot
au un
une
mului
ru, Cel
lccttra
dintii
putini
rbatul
rin tea
oastre
:ru
cel
care
e Sale,
t11
sPu
ni
|t, 20
:icind:
?
lati,
-i
'reasca
iseilor
unli -
Lui
Matei 27.32
27, 66
Iacovgilosifgi Simon
9i
se
lveriilLui:
Iuda? Molei 13,55
- tr{nlci 2i, 16
Bateli 9i vi se vr deschide -,&l.rtci /, /
,,Bate-voi pistorul 9i se vor risipi oile turmei"
(Znharia 13, 7) - Mdtei 26, 31
Birbafii din Ninive se vor scula ln judecati cu
neamul acesta li-l voros,indi, ci s-au pociit
la propoviduirea lui Ionn; iati, aici este mai
mult decit lona - Mirlci 12, .ll
Beli dintru acesta toti, c; acestaeste SangeleMeu,
al Legii celei Noi, care pentru mulli se varsi,
sprc iertarea p;catel or - NIntui 26, 2i 28
Bine era de omul acel4 daci nu se nittea
Baraba
Matei26,21
Bine, slugi buni gicredincioasi, peste putine
-16
gi
vinzitorull - Ilafci
26, 49
vetnici?
ltl
ITEFER]NTE EVANCI-IELICE
-168
C
tilhar ali iegit cu sibii gi cu ciomege,
si Mi prindeti - lylLttci 26, 55
Ca la un
c..t
Ca
Ca
la
.lj
si nu ismintim
pe ei, mergind
lr
rnare,
stipinilor lor
,\1nici 15,2i
ta,
va
Sa
ti fofi
ce
ti pulini
veci
A,fnfci 6, 1-l
Ci
Ci
ea,
itlatei 6,
14
se putea
sira.ilor
Mrtei 26,9
alegi
|vlalei 22, 11
l\,1nt.i 28,1
Cind
piini
mincino.i si prooroci
mincinogi gi voi da semne mari 9i chiar
minuni, ca si am;geasci, de va fi cu putin!;
va da
'i-i v.r prirori,
iar de la cel ce n-are 9i ce ate i se va lua Nlafet 25,29
linfarul
gi
inghi-
Mnfci 19,6
7. 7
INTREBUINTATE DESEORI
Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul
169
lui Dumnezeu? Ai
tr
le
sl
nl
tn
tegte darul?
12
LUt
ciar
rd:
iar
nli
- tlnfei
23, 19
Mi ispitili, filarnicilor? -
Ce ne privegte pe
zimislit intr-insa
Matti1,20
este de la
diri
sau
sttiini? - Mntei
de la
de la
17,25
Ce
vi
Ce
Ce
se pare?
voastrel Mnt.i26,15
Ce-ali ieiit si vedeli in pustie? - &{nlc'i 11, /
Ceea ce este dr. dn; si ceea ce esle nu. nu; iar ce
e mai rnult decit acestea, de la cel riu estelvktei 5.37
Ceea ce vi griiesc la intuneric, spunefi la lumini
9i ceea ce auzili la ureche, propoviduili de
pe case - Molei 10, 27
Cei ce mincaseri erau ca la cinci mii debirbati,
)si,
hi-
lui
r9i
rga
ti-
ffif_
Mat.i 23.22
Cel ce seamini simenla.ea buni este Fiul
Omului - Mnici 13, .37
Cel ce va da de b;ut unuia dintre acegtia mici,
numai un pahar cu api rece, in nume de
ucenic, adevirat griiesc voui: nu va pierde
plata sa
- Matei
10, 12
Duhul Sfant
pimintului
bir? De la fiii lorsau
cine iau
NIatcr 22,18
Ce s-a
,r,
,a
p;catele tale,
ce
Cel ce se
8, 29
Matei 28,16
Cel care caut;, afli - Malei 7, 8
Cel ce a intins cu Mine mina in blid, acela Mi
vavinde - Mnlei 26,23
Cel ce are urechi de auzit, si audi - Mnlei i3, 43
Cel ce iubegte pe fiu ori pe fiici mai mult decit
pe Mine nu este rred nic de Mine - Mntei 10,37
Cel ce iubegte pe tat; ori pe mami mai mult
decit pe Mine, nu este vrednic de Mine Matet 10,37
Cel ce nu-si ia Crucea qi nu-Mi urmeazi Mie,
nu este vrednic de Mine - Matei 10, 38
Cel ce se juri pe altat se juri pe el gi pe toate
c;te sunt deasupra lui, deci cel ce se jur,i
Celui
s-a
vizut pogorindu-se
ca
un porumbel 9i
sl le scoati
gi
si timiduiasci
REFERI\TE EVA\CHELICE
J70
il
va
- NIatti 16, 25
Cine Mi primegte pe Mine, primegte pe Cel
Ce M-a trimis pe Mine l1,ilc'r 10, ](,
afla
adulter I'lnl.i
19,
inilla
Matt:i 23. 12
iarpecinevacide4ilvastrivi .[rrhr21,!
Cine va fi intre voi omul care va rvea o oJie si,
dc vJ cnde.r ea simb,it.r in groap.i. nu o vr
apuca 9i o va scoate? - i\'1n1 12, 11
,,Cine vn lisa pe femeia sa, si-i dea carte de
Meu, pe Mine
Mi primette
18. -i
^ldfdr
Cine va sminti pe unul dintr-acegtia
miai care
15,13
lmpirifia Cemrilor?
Nkt.i18,1
Cine, orre, este sluga credinciois; 9i inlelerpti,
pe crre a pus-o stipinul peste slugile sale,
ca si le dea hrani la timp? - if,iidi:.1, J5
Cine 9i pierde sufletul Iui pentru I\'[ine, il va
gisi - Mntci 10, J9
Cinstette pe t.rlil l;u si pe mrmJ tr. iar (ine v.r
blcstema pe tnti sau pe mam.i, cu moarte
si se sfergeasci - .['lnt.i 15, -1
Cine, onre, este mai mare in
1.1,
lui
Dumnezeu
Ji
5l
l)lntti
fi judecali -
7, 2
Cu m.isuri cu c.rre
i\ldlti i,
mi\urrti. vi
se vn
m;\urr
ti
vi veli uita, dar nu veli vedea'
(lsaur o,9t lvlatet 13, 1J
cu ochii
cheilor- Il,rlrr
16,
il
INTREBUINTATE DESEORI
J71
Matti
12, 29
Mntai23,26
acestea, de la cel
riu
este
ti
- Ildf.i5, J7
Dacd
cel vegnic
tiu
te sminlegte,
- Malct 13, 6
porci
Da, Doamne!- Nlafcr 9,28
Da, Doamne, darti ceiniimininc; din
firimi-
Alrri cr
3,31
gheeni r\4oit'i 5, 29
Daci ochiul t;u te smintegte, scoate-l gi
pe Crucel
Matri 27,10
jude.itori
ltlatei
12,
27
Daci imbritisiti numai pe fralii vottri, ce faceli mai mult? Au, nu fac ti neamurile
acelagi lu(ru? - rvldiei 5. -ll
Daci iti vei aduce darul tiu la altar si acolo ili vei
aduceaminteci fratele tiu areceva impotriva
ta, lasi darul tiu acolo, inaintea altarului 9i
mergi intii giimpaci-te cu fratelc tiu 9i apoi,
venind, ndu dnrul tin Mttn 5, ).1 21
!)
cucitmaimultpecasniciilui?-Alrrl'r
1(1.
25
cea
luil
diinui impir;fia
r\'lnri'i 11, 26
Mili
voiesc, iar nu
Nlnt.i 1),:
Daci to!i se vor sminti intru Tine, eu niciodati
nu mi voi sminti - M/rtci 26, .lJ
Daci Tu qti Finl lui Dumnezeu, arunci-Te ios'
Mah'i 1, i;
Daci un om ar avea
s-ar
17, 20
^latti
1/-2
- ,\later 11,21
Daci voi,
il,ILtltr 19,2i
f)rci tr.r
ti
lvlntu )1 , 1\l
De.rcunr nu
mergi la cas:r ta
Dc am
)i,2)
ribda pini la sf,irgit,
Dar, cel ce va
acela se va
Dit
ticea
ei
trl,?ld'i 11, 19
-,\lirlri
16, /5
.\1'ttL.i23,32
1S
Dali, de.i, Cez!ruluicele.e sunt ale Cezarului gi lui Dumnczeu celc ce sunt ale lui
Dumnezeu
1,1!it.i )2,21
,\1,ri.r 11.
1r,
ci
Dati-le voi s;
minince
c.rndeltl{' noastfc -
-\
Iil,fr
li.
,t
se sting
De rtunci
De ce
,\lnldr o".26
De ce vezi paiul din ochiul fratelui t5u, 9i
bima
imbriciminte
de ce
vi ingrijili?
.Ll,?ir'i 6,
2f
,\i,ii, i
1.1, 11
INTI{]BUINTAI
E DrSltOnI
173
De nu te va asculta Ifrrtele
Ma!ci 15,16
De nu va asculta nici de Biserici. si-!i fie fie
ca un pigin 9i vnmet .Lfufri 1t, 1l
De nu va prisosi dreptatea voastri mii mult
vi veti intoarce;i
De nu vefi ierta oamenilor gregealele lor, niciTagl vostru nu vi va icrta grefealele voastre
Mntu 6, 15
pini.st.izi Iful.r
11, -l-l
pirilia Cerurilor
se ia
mini pe ea ilii(r
aiuti-m; - Matd 75,25
ce se silesc
pun
11, 12
Doamne,
Doamne, bine este si fim noi aici; dac.i voie;ti,
voi face aici trei colibe: Tie una,9i lui Moise
una, si lui llie una ,\Jnier 1/, J
Doamne, cind Te-am vizut flim;nd gi Te-am
hrinit? Sau insetat gi Ji-am dat si bei? l\1n
lti
25,
.17
l\l,
1 r",
Mttti 19,1/
iudeilot
,11dh'i:/, -ll
ce lucrali
- Motti /, 23
Depirtati-vi, c;ci copila n'a murit,
firide-
Ie9ea
ci doarme
Mdl.t 9,21
. Deschide-voi in pilde gura llea, spune-voi
cele ascunse de la interneierea lumii"
(Psnlnt 7), 2)
- itint
l3, 35
intretine9ielsingur-I{nltr 1ti. l5
Din cuvintele tale vei fi gisit drept 9i din
cuvintele tale vei fi osaftdit - MaLet 12, 37
pe el
Mn/t r 13, 25
ai amigitorul
2i
53
se va r
iniecd
474
REFERINTE EVANCHELICE
Doamne,
E
Ea va
El
Dupi toate
Matei 17,
Eu
onoalte - Maht
7, 16; 7, 20
Mntci 6.32
Matei 10, 36
Dugmanul care a semin.t-o, este diavolul Matei 13,39
Du-te, fie lie dupt cum ai crezut - Matei 8, 13
Du-t. si se duc - Mafei 8. 9
26, 66
Dupi
Eu am
45
'16, 2'1
'
'12
11
F
Faceli, deci, roadl vrednictr de poclinlt Matei 3,8
Fariseii s-au sfituit impotriva Lui, cum si-L
piatd,l - Matei 12,
14
I:iTREBUINTATE DESEOITI
Fariseule orb!
Cur;li intii
partea
dinliuntru
Fi
aceasta, gi
face
gi
9i
Mine -
AJdf('r 11, 6
tul
AJdt.
Fericiti cei
5,5
Mtlt.i 3.20
- Matci
fliminzesc
26, 21
dup; faptele
snle
Matdi 16,
2/
Fiule. du-te
ca
15
El
ttili
/r/
Cel Ceresc
porumbeii - Mai, r
Mnfci 8, 9
mea -
Matui 21, 28
s-a ridicat pe mare, incit corabia
se acopelea de valuti - Mnl.i 8, 21
Furtuni mare
Mntti 5,4
ci
5,7
G
,,Glas in Rama s-a auzit, plAngere ti tenguire
mtrltS; Rahela igi plinge copiii gi nu voie;te
Col am fost
ti M-ali imbricat
t4rrll't :5, 36
11
Matei 18,21
Ia ce este.l tiu gi pleaci
ripitori
Matei 7,15
Fie !ie, dupi cum voietti - Ildtei i5, 28
Fie-li mili de Tine, si nu Ji se intimple Jie
aceasta
- Mnt.i
16, 22
14.
)0
este Care
griiegte intru
voi-
- rualfr
ti
20, 1J
pentru hne
MaLei 17,27
Tat;l
Matei 21,36
476
RIrl
I au pus
arunci in
foc l\Irt
.1,10
lor
- ,\litlci 1l.lj
se tilcuiegte: Cu
.\f,rir l.; 6
l.rli u(e icii lii l.rc ceel cc nu \e cu\i|lc si
faci sirnbita Malcl 12,2
I ru dat si be.) vin amestecnt cu ficre .\1,rir'r ll, 3-l
hlamidi rosie -
IJ,ri lr 2r-. lS
Mine - .\l,r/i'r
9, il
la certat;i dcmonul
a ie9it din cl si
copilul s a r'indecat din cersui acel.r
lisus
Ihlrr
1i.
ll
lll
dulrul
rU,rh'r
l;. il)
lisu_s.
.\lalri
11. I I
cn
vor osindi la
Iat;,
jllRl.r"l L L\A\CHlL.l('ll
urechile
,\
l,?i.i 1-l. l5
poirta si
liti
fi mulfi
si
Ilri.r.l, J
f Idin Arimateea], luind trupul, I .r
infiiurat in giulgiu curit Lle in si I a pur
in mormintul nou il siu - r\4iri( i l;, ill hll
losi
INTITERUIN'f,\TL DESI]OR]
177
lubifi
lf
din
Ceruri
Nltttet
5,14 15
I
ii invifa pe ei cr Unul cnre nre putere, inr nu
cum ii invilau cirturarii lor - ,\ldlri ;, :9
-Impaci-te
cu parAsul tiu degr.rbi, pin; eiti cu
el pe c.le, ca nu cumva, pirisul si te dea
judecitorului
gi
judecitorul slujitorului
gi
pecare,luindu
l,
omull
semi-
si
-1 '
ti
^
,,ln numele Lui vor nidijdui neamurile''
(lsa i 1,1A) ltlatti 1;,21
inainte de
bine{uvintati pe cei
cc v; blestemi, frcelibinecelorce vi urisc
Si rug.tli-vi pe tru cei ce vi vrtimi 9i vi
prigonesc, .a s; Iili fiii Tatilui vostru Celui
pe vrijmagii vogtri,
lci 9,22
indriznili,
Eu sunt; nu
vi temetil lr\a!t1J.2l
beau,\trl(l l.;
.'15
intinde mina ta. El a intins-o si s-i ficut s:n.itoasS ci 9i cealalti - Al'rfci ll, l3
^Intoarce sabi,r
ta ln locul ei, c; toti cei ce scot
sabia, de sabic vor pieri - ,\1rh r lb, .;:
intristat este suftt'tul Meu p,ini ln moarte
Mdi.i 16, -18
Inleles-ati toate acesteir^ Zis au I ui: l)a,
Doamne -,\lali,i l.l. 51
si orice vei
lega pe pimint vn fi le8at 9i in Ceruri, 9i
orice vei dezlega pe p;ment va fi dezlela.r!
i9
478
REFERINTE EVANGHELICE
I
Iugul Meu
bun
ti
Matei 11, 30
si-ti
cumpere mancate
Luali aminte
La oameni aceasta e cu
neputinti,la Dumnezu
Lasi, acum, c;
Matei 27.49
L-au
aaeea
Matei 8,28
Limuregte-ne noui pilda cu neghina din farini
Maf ei 13,35
Lisali copiii
9i nu-i
oprili si vini
ca
16. 5
ti dati-l clui ce
- Matei 25, 28
Luminitorultrupuluiesteochiul;devafiochiul
tiu curat, tot trupul tiu va fi luminat Matei 6, 22
Luna nu va mai da l]umi'J.a ei
Matei 19.'14
Lisati si creasci impreuni 9i griul gi neghina,
pini la secerig 9i la vremea seceritului/ voi
- Mafei
- Matei 21,29
la Mine, cI a
- Matei 14,75
intrebind
Mnfei 2,
ce
vind 9i cumpirafi
Mai ugor va fi plmintului Sodomei 9i Gomorei, in ziua iudecltii, decat cetilii aceleia Matei
'10, 15
si
r.*TRE BU
NTATE DESEORI
479
Matci 21,2
Mili
Matei 15, 32
voiesc, iar nu jertfi;
pe drepli, ci pe
Mntci 9,
cA
picitogi la pociinfi -
13
vor fi
intii
aceea: Doamne,
Mntei 7,28
te de aici dincolo- ti se v.r muta;ti nimi(
nu va fi voui cu neputint; - Maf.i I /, 20
Mut.i
N
N-r ficut acolo multe minuni, din pricin.r
necredinfei lor-Matei 13, 58
N-am venit si chem pe drepfi, ci pe picitogi
la pociinfi - Mnlei 9, 1J
Nagterea lui lisus Hristos aga a fost: Maria,
mama Lui, fiind logoditi cu Iosif, firi si
fi fost ei inainte impreuni, s-a aflat avind
in pintece de la Duhul Sfint - Mnici 1, 18
N-ati citit ci Cel Ce i-a ficut de la inceput, i-a
Malei 12,5
N-ali putut un
ceas
si privegheali
cu Mine!
Matei 26,4l)
Mnter 19, 30
lnvititorul
RLFERI\t
-1fio
\iminui si nu spuneli
cind Fiul Omului
,\1of i
Ii,
ceea ce
Se va sculr
!)
\imeninu puneun
Nu
(.1
i\hl.i )i. l]
Nu avem aici dc;t cinci
,\
\u
Lli.i
I .1,
piini
l:
9i doi petti
\u
cei
\u
,\l,ricr I o-, (i
este bine ri
\u
invititorul s:u.
Ceruri, ca
mici
.\1,rl,
\u
,\,lirl'r 15. 7l
I'l_t( l:
\(;lt
,\lntr'r 9,
ti\r.\
re.)
/tj
\imic nu va fi voui cu neputinfi - tr lrrir'i .li. 20
Nimic si nu I faci Dreptului acestuia, ci mult
Lf,ri.r
ll,
1!
se
1.
cclilrlt
Ii
Nu v;
ciutali - Mrtd
23, 5
dati cu ea gi griul
ltTulci 13, 29
o
O femeie cu scurgere de singe de doisprezece
ani, apropiindu-se de El pe la spate, s-a
atins de poala hainei, Lui - M,tlr:t 9, 20
O, femeie, mare este credinta ta; fie lie dupi
cumvoiesti. Si s-a timiduit fiica eiin ceasul
acela
,&ldlei
i5,28
ele?
Metei 6, 26
lt;irc
21, 21)
Nlnt.i 5, 3E
18t
comoata Iui aen re4 scoate afari cele rele
Malei'12. 35
se
fismulsdin ridicini -
fi
legat 9i in
r\lri.i
7. 26
ce
fi
+82
Pe
I4atti 27,2b
pe
inainter
oamenilor, mirturisi-voi si Eu pentru el
iniintea Tnt;lui Meu, Care este in Cemri L'ltrl|l 10,32
propovidui Evanghelia
Oriunde
se va
in toati
aceasta,
lumea, se va spune gi ce-a ficut ea,
P
Pace, casei ncesteia
!,Inlet 10,12
tizi
Pini
Mirfr'i 6. 1l
c,ind v,i voi sufcri pe voi?
Mnlti 17,
17
porlile indului
Pe
Pe
nuovorbirui
i\Jrr1.i J6, 18
Pe cine
Pe s.iraci
afari
,\1nt(,i
li.
J{)
ti 9,I
picitogii? ,\{ntu i 9, i I
;i fariseii postim mult, iar
vamegii 9i cu
'Iii
Tii c!lci
dntina
bitrinilor?
zilc
fi dat si fie
v.r
gnit
{83
Mine
tune-
slujetti" (Derler.orort
tr
Pe
vor
fi
LtuSa
il
va
6,13)
MaLei 4, 10
rimb
Motei 13, 3A
Poctrifi-vi, cici s-a apropiat lmptrl;ia Cerurilor-
inele
Matei 3.2;1.17
,,Poporul acesta Mtr cinstette cu buzele, dar
inima lor este departe de Mine ti zadamic
fn nu
re?
vini
ucu
:, iar
gi
gi
ucru
t,10
ilor?
inci
neiil
19,7
din
csu,
lii -
irnt
1te-
lse
!i-
dintii-
Matei 27, 64
dat ucenicilor
ceE vreme
mirele
Matei 12.1A
Precum a Iost in zilele
R5m;neli aici
Mine
rP;
,je-
nu
ti priveBheali impreuni
Alntei 2ti..lE
ReBii pimentului de la cine iau
diri
cu
sau bir?
Ma!ei 17, 25
Regina de la miazizi se va s.ula la judecati cu
neamul aaesta gi-l va osindi, c;c, a venlt
de la marginile pimantului, ca si asculte
tula!a 22,12
va
S
S-a
l8-1
Rh|ERINTE E\ANCHEI_ICE
l-l
,\1ak'i .lJ.
ucidi - Mntci
Sco.rl,i-te,
peste cap
,\1,1t4
:,
10
ll).
c5 eu
l,,1altt 27,22
ca pe
tine insuti
trlirh'lll. J9
S; iubegti pe aprorpcle t;u 9i si uritfi
pe
::
.1'l
16t
t)1n1n.1,
ll
5i nu socotili a;
JlntL I 5, I l
Si nu vi iura!i nicidecrrm: nici pe Cer, {iindci
este ttonullui Dumnezsu, nici pe pimanl.
fiindci r:ste a)ternut al picioarclor l-ui, nici
pe lerusalim, (iindci este cetate a marelui
lmpitrt, ni.i pc crpul tiu si nu te iuri,
fiindci nu poti si faci un f ir de pit alb sau
,
negru lvlnlfi
5,3-1
3(-l
1, JS
\a.
Mdtci 2J,14
t;u -
Se fac cele de pe
neamurile;
sunt bun?
?5
Si fie r,istignitl
omului
I1ltci 12.'|i
ce
Se cuvine, oare,
Luisi mergi
- Malci 27, 30
Sau
pi pe mama
s;ul
1.3
2,
ir Pruncul
fiii Impiritici -
itlatei 9, 37
il
lumii
r\lrrtcr lJ,.19
r 15,
]J
aceea
ti-rm icr-
ll
2],3
iNTREBUINTATE DESEORI
Spunefi ucenicilor Lui ci S-a sculat din mo4i ti
iati, va merge inaintea voastrS, in Galileea
Mltci 28,7
Stelele vor cidea din cer 9i Puterile Cerurilor
se vor zgudui - I1'?t'di 2.I, 29
Strimti este poarta ti ingusti este .alea care
duce Ia viati gi pulini sunt crre o afli -
Matd
7,1.1
Striin am fost
$i s-a
fi
la noi?
- Mnlei 13, 56
cer?
inillat pini la
Pini la iad te vei cobori - Mal'i 11, 23
- llnft'r 26, /l
,,9i au luat cei treizeci de arginfi, prclul Celui
preluit pe care L-iu pretuit liii lui lsrail, ii i-au
Matri'15,
spi^zvat-
l)4atei
2i,5
ti
indat;
s-a
Tii
o',
riu
de cel
Mntci 6. 13
$i Petru, iegind afari, a plins cu amar- rlful.'r 25, i5
stipinesc-Molei
20, 25
T
Tati al vostru si nu numili pe p;mint, ci Tatil
vostru Unul este, Cel din Ceruri- Malci 23, 9
Tatil nostru, Care etti in Ceruri, sfinteasci-se
numele Tiu - Ifdici 5, 9
Tatil t;u, Cale vede in as(uns, ili va rispliti
lie - Ilaisi 6, 1i'lti
Timiduifi pe cei neputinciogi, inviali pe cei
morli, curiliti pe cei lepropi, pe demoni
s.o!teli-i; in dar afi luat, in dar si dafi
Matci'14,8
Te
ne spui noui
lui Dumnezeu -
.\1,ri, r 15, 63
.l
12
ti
- Mntci 2, 6
ducindu-se, s-a
acela
11,13
Te
ti
al
cei intelepli
lv'latti 10, 23
ti Tatil tiu, Crre vede in asiti l,i rispl;ti tie .\1,ih'r 6, l-l
Tu, insi, c:nd postesti, ungc capul t;u si fala ta
intr-ascuns
cuns,
,\hid l/,
testi, ci Tatilui
datdupifaptelelornu faceti.cieizic,dlr
nu fac
'\iil, r li. .l
Toate citc veti cere, rug;ndu-v; cu crcdinti,
veti primi - .\l,rl,r ll, ll
Toatc faptcle lor le tac.r s; fie priviti dc
ormeni; c;ri isi l.ltesc filacteriilc si isi
miresc ciucurii de pe ponle ,Url, i:.1, j
Toate \{i au fost date de c.itrc Tatil \leu si
rrimeni nu cunonste pe Fiul, decit rrumai
Trtil
nici pe
lrtil
nu
ti
curro.r.te nimeni
va voi Fiul
I1. :;
daci nu veti ierta - fiec.tre fritelui siu Jin inirnile \o.r!trr .'.1... '.
Tot nu intelegefi, nici nu vi idu(eti amrnte clc
ctlc cinci piini, la cei cinri mii dc oameni
I'rooroc
,\1ri rr
ll.
:r,
l,1,il''i ]1.3
Tu etti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celrriviu
.\l,riei 16, 15
Tu egti regele
Tu,
iudeilor?
1S
ll..1f
T
Trrin; este Iumea - \1,rt,, 1 1, lJ
I arina Olarului ,\ftt(r:,, ,
Tarina Singt'lui .11.r1.i::. S
U
,\1ir1f/
2;.
spiimintnt forrte
tnli
di
t; 1i
{iruia
.\ 1:rli'r
cel
Tot asi si
:l
l1
I.
,\ i,rtu'r
1;,5
ti im
Pagtile? .\fuh'i 15 1i
Unele semintc ru cizut ling.i drum si au venit
pis,!rile 9i le-au min(rt it'lalri 13. 1
:E
r\-TRE BU
NIAT E DESEOR
187
rta
os-
s9i,
are
IN
Va trimite pe lngerii
trimbifi
.) II
de
Lui din
url3las
Cel
cul28
tn:ut?
am
Lele
)r-
nci
:nrt
voi,
Matei'18,7
Vai, lie, Horazine, vai, tie, Betsaida, (i daci in
Tirgi in Sidon s-arfi flcut minunile ce s-au
ficut in voi, de mull, in sac ii in cenuti.
s-ar li poclit - Mnlei 11,21
Vai. voui, ciliuze oarbe, care zicefi: Cel ce se
va jura pe templu, nu este cu nimic legat,
dar cel ce se va jura pe auml templului, este
legat - Mdtci 23, 1b
Vai, voui, cirturarilor qi fariseilor filamicil Ci
dali zeciuiali din izmi, din mirar 9i din
chimen, dar afi lisat pirlile mai grele ale
Legii:judecata, mila ti credinla; p acestea
trebuia si le faceli ti pe acelea si nu le
Iasali
- lvlotei 23, 23
Iilamici! Ci
inchideli tmpiri;ia Cerurilor inaintea oamenilor; ctr voi nu intrati gi nici pe (ei ce
vor si intre nu-i lis ali - Matei 23, 13
Vai, voui, cirturarilor gi fariseilor f;lamici! CI
in.onjurali marea gi uscatul ca sl Iaceli un
ucenic;9i daci l-ati ficut, il facefi fiu al
gheenei 9i indoit decit voi - Moiei 2J, 15
V.i, voui, cirturarilor ti fariseilor filamicil Ci
mincali .asele vlduvelo! 9i cu fi;irnicie
vi
voi
se
se
pe ale
Vai,
- Matci 26,24
^lqtea
V-am
cintat de jale ti nu v-afi [enguit - Irrf.r
17,
i;
iudecilii - Mdlcr
12, 36
Vizandu-L,I
Doamne, mintuiegte-ne,
ci pierim -
Matei 8.25
Matci 3.
impirifia
cea
si fie
toate, dar
incl nu
este sfargitul
Matct 21,6
Veli
Matet 70.22
Veli gisi odihni sufletelor voastre - Alrlei i1, l9
Vie Imperalia Ta; fac5-se voia Ta, precum in
Cer gi pe pimant - Mnlei 5, 1i)
uu1
l
.llJlJ
i,
Il,rfli l a., J1
Voiesc si dau ncestuin de pc urmi
J1nltt )0 1J
ca
7.1, 7)
ti lic -
curitit lepra
lui - ilnlt'i S, -3
Voiegti, deci, si ne ducem ti s o pliviml
i1,iir'i 13.28
Vr.iima.ul r seminat neShin.r printre griu *i
s-a dus -,\,ln[ r i-], 25
Vrednic este lucritorul de hrana sa i\lnf.i 10, L0
Vulpile au vizuini gi pisirile cerului cuiburi;
Fiul Omului insi nu are unde si-$i plece
1J
gi se
ritia'fa -
|y4atti 24,21
ce
lPsairrr ?09,
ll
RA
CU
u,
FRATE, FA
it
tiltlilililltltillil
EF&