Sunteți pe pagina 1din 63

ANALIZORUL AUDITIV

URECHEA
-este

formata din 3
portiuni:
- urechea externa
- urechea medie
- urechea interna

Caracteristicile sunetului
frecventa

Amplitudine

ton

Semnalele acustice
Analiza

Fourier

Descompunerea

unui semnal complex in

componentele lui
Caracteristicile amplitudine frecventa ale
componentelor reprezinta spectrul
semnalului
Urechea interna realizeaza o analiza
Fourier a sunetelor receptionate

Caracteristicile perceptiei sonore


Inaltimea

tonala se coreleaza cu frecventa

sunetului
Taria sonora

Intensitatea acustica W/m2


Nivelul acustic N=10 log I/I0
Poate fi exprimat si in functie de presiunea undei
sonore N = 20 log(p/p0 )

Timbrul

Compozitia spectrala a sunetului


Evolutia intensitatii lui
Variatia frecventei fundamentale

Descrierea receptorului auditiv


Urechea
Pavilion

externa

localizeaza

spatial semnalul
Focalizeaza
Contribuie la stabilirea directiei
Are o frecventa de rezonanta proprie la aprox.
3000 Hz
Transforma undele sonore sferice in unde plane

Urechea medie
Urechea

aer

medie - cavitate de 15x5x2 mm, cu

Timpan- oscileaza sub actiunea undei sonore


Ciocan
Scarita
Nicovala

Oscioarele

transmit vibratiile de la timpan la


fereastra ovala, functionand ca o parghie ce
micsoreaza amlitudinea miscarii, dar mareste
forta.

Timpanul

Urechea interna
Melcul

(cohleea)
Are o structura spirala cu 2 ture si
Rampa vestibulara
Canalul cohlear
Rampa timpanica
Membrane:

Reissner
Bazilara
tectoria

MECANICA COHLEARA
Membrana

bazilara joaca rol de rezonator

Latimea membranei creste de la baza spre apex


(de la 50 m la 500m)
Elasticitatea creste de la baza la apexin raport de
1/100
Functioneaza ca un continuum cu frecventa de
rezonanta variabila progresiv
Unda progresiva ia nastere la baza si se
deplaseaza spre apex
Frecventele sunt cuprinse intre 16 si 20 000 Hz
Realizeaqza o separare spatiala - tonotopie

Traducerea mecano-electrica
Celulele

ciliate- 16 000 celule, cu rol de


tarductor mecano-electric
CC

interne- dispuse pe un singur rand cu


densitatea uniforma de-a lungul cohleei
CC externe dispuse pe trei randuri, iar
catre apex, in 4-5 randuri

CC au la baza o lama reticulara rigida, iar la apex sunt


fixate de membrana tectoria (CCE) sau se afla in
imediata ei vecinatate (CCI)
Deformarea elastica a MB antreneaza si deplasarea
celorlalte membrane
Efect de forfecare ce duce la stimularea cililor
CCE au si proprietati contractile.
Contractia lor amplifica deformarea membranelor
bazilare si tectoria- reactie pozitiva
Deformarea mult amplificata a MB face ca ea sa se
comporte ca un filtru trece banda

CCI

sunt celulele senzoriale propriu-zise ale


cohleei
Deplasarea cililor determina dschidereainchiderea canalelor de K, ceea ce duce la
aparitia unui potential de membrana
Cilii CCI nu sunt incastrati in MT, ci doar o
ating, in urma deformarii MB
Realizeaza o separare spatiala neta
Frecventa caracteristica (FC) frecventa pentru
care raspunsul este maxim

Actiunea CCE

Activitatea electrica a cohleei


Potentialul
In

de receptor al CC

repaos intre fata interna si cea externa a


membranei CC apare o diferenta de
potential de -70mV
Stimularea duce la schimbarea polarizarii
membranei
Rezulta o componenta alternativa
PR este determinat de amplitdinea
deformarii MB pentru CCE si de viteza
deformarii, pentru CCI.

Codificarea semnalului acustic


Codificarea

frecventei localizarea pe
lungimea membranei bazilare
Codificarea amplitudinii intensitatea
miscarii

Etapele traducerii cohleare

Vibratia sonora se transmite membranei bazilare,


determinand deformarea ei dupa o tonotopie descrisa
la MB
Membrana tectoria efectueaza o miscare relativa de
glisare, ceea ce duce la forfecarea cililor lungi ai CCE
In zona de actiune a mecanismului activ, excitarea CCI
este amplificata si tonotopia devine foarte selectiva
CCI transmit mesajul fibrelor nervoase auditive
Informatia transmisa spre cortex codifica toti
parametrii semnalului sonor

Decodificarea informatiei
Se

face in ariile corticale Broadmann 40


si 41 (zona temporala)
Un rol important il au mecanismele de
reactie prin intermediul cailor nervoase
eferente
Se presupune ca exista o dispozitie
matriceala a informatiilor referitoare la
frecventa si intensitata

ANALIZORUL VESTIBULAR
Echilibrul

corpului- realizat prin mecanisme


senzoriale si motorii complexe
Informatiile provin de la proprioceptori si
exteroceptori
Receptorii vestibulari raspund la acceleratii
unghiulare (canalele semicirculare) si liniare
(utricula si sacula)
Analizorul vestibular cuprinde un segment
periferic si unul central

STRUCTURA ANALIZORULUI VESTIBULAR


Labirintul
Osos
Membranos

Vestibul
Utricula
sacula
canale

semicirculare

Labirintul osos

Labirintul membranos

Canalele semicirculare. Mecanica


La

inceputul rotatiei- faza de accelerare


lichidul se misca mai lent decat peretii
La rotatia cu viteza constanta- lichidul si
peretii se deplaseaza cu aceeasi viteza
La incetarea rotatiei- faza de decelerareperetii sunt imobili, lichidul avand o
miscare incetinita

Rolul canalelor semicirculare


Cupula

este un sistem oscilant, care


pivoteaza in jurul bazei.
Poate fi asimilata cu modelul unui
pendul de torsiune puternic amortizat

Traducerea in organele otolitice

Traducerea mecano-electrica in
canalele semicirculare
Potentialul
Deflexia

de receptor

cupulei determina o deplasare a


cililor, ceea ce induce o modificare a
polaritatii celulei receptoare
Aceasta poate fi depolarizare sau
hiperpolarizare, in functie de sensul
deplasarii

Potentialul de actiune
In

repaos, pe nervul vestibular se inregistreaza


un potential asincron permanent
La depolarizarea celulelor ciliate, frecventa PA
creste (excitare)
La hiperpolarizare, frecventa PA scade
(inhibitie)
Frecventa PA variaza direct proportional cu
logaritmul intensitatii stimulului (miscarea
endolimfei)

Procesul de traducere in organele otolitice


Macula

controleaza pozitia capului in


raport cu solul
Celule

ciliate
Masa gelatinoasa
otolite