Cursul 9

Stalpi compoziti II
Noduri compozite

Sef Lucrari Dr. Ing. Cristian Rusanu

Zonele de aplicare (introducere) a fortei

axiale
In zonele in care se aplica (se introduc) fortele axiale sau apar variatii geometrice ale sectiunii

stalpilor compoziti, trebuie asigurat transferul de eforturi intre cele doua componente ale
stalpilor: profilul de otel si componeneta de beton armat.
In cazul in care eforturile de aderenta intre cele doua componente nu sunt suficiente pentru

asigurarea conlucrarii trebuie dispusi conectori.

Lungimea zonei de transfer Le a eforturilor intre cele doua componente se considera egala cu
Le=min{2d; L/3}

d cea mai mica dimensiunea a

sectiunii stalpului
L-lungimea stalpului L

Determinarea numarului de conectori in zona de

introducere a incarcarilor solicitare de compresiune
centrica
Determinarea numarului de conectori dispusi in zona de introducere a incarcarilor se face punand

conditia ca fortele transmise de conectori sa fie egale cu forta axiala care trebuie preluata de beton
si armatura flexibila in cazul comportarii compozite.
NEd,a = NEd

Npl,a
Npl,Rd

Npl,a = Aa fyd

NEd,s = NEd

Npl,c = Ac 0.85fcd

Npl,s
Npl,Rd

NEd,c = NEd

Npl,c
Npl,Rd

Npl,c = As fyd

Npl,Rd = Aa fyd + Ac 0.85fcd + As fyd

Forta care trebuie transmisa betonului si armaturii flexibile este egala cu suma
dintre NEd,c si NEd,s
Npl,a
VL,Ed = NEd,c + NEd,s = NEd 1
Npl,Rd
Forta capabila a conectorilor pe lungimea zonei de transmitere este egala cu
numarul de conectori ori capacitatea conectorulu:
VL,Rd = nPRd
VL,Ed VL,Rd

Determinarea numarului de conectori in zona de

introducere a incarcarilor solicitare de compresiune
excentrica
Determinarea numarului de conectori dispusi in zona de introducere a incarcarilor se face punand

conditia ca fortele care se dezvolta in conectori sa echilibreze momentul si forta axiala care
trebuie preluate de beton si armatura flexibila in cazul comportarii compozite.

Ed =

MEd
Mpl,Rd

Rd =

MRd
Mpl,Rd

NEd
Npl,Rd

NRd
Npl,Rd

= , = ,+ = , = ,+
,

,+

,+

Determinarea numarului de conectori in zona de

introducere a incarcarilor solicitare de compresiune
excentrica
Determinarea eforturilor din conectori poate face folosind un calcul elastic sau un calcul plastic.

Calculul elastic pentru determinarea fortelor

din conectori.

Calculul plastic pentru determinarea fortelor

din conectori.

NRd,c+s = Nc +

PEd,max =

NEd,c+s

MEd,c+s
2

MEd,c+s
2

MRd,c+s = Nc zc +

yi

PEd,max =

NEd,c+s MEd,c+s
+
n
0.5 eh

Verificarea fortelor longitudinale de forfecare din

beton in cazul sectiunilor complet inglobate
In cazul stalpilor compoziti cu sectiuni complet inglobate, in zonele de introducere a fortelor

trebuie dispusa o armatura transversala care sa permita transferul de forte de la zonele conectate
(incarcate) direct la celelalte zone.
Determinarea armaturii transversale trebuie facuta folosind un model de grinda cu zabrele.
Forta care trebuie transmisa zonei care nu estt

conectata direct este egala cu raportul intre

capcitatea ei si capacitatea sectiunii totale de
beton si armatura la compresiune si aria totala
inmultita cu forta care trebuie preluata de
beton si armatura:
,+ (1 )
,+
, 1 0.85 + 1
1
, 0.85 +

, = ,+
, =

Rezistenta bielelor de beton este:

0.85
,, = 4

cot + tan
Forta capabila din armatura este:

,, = 4

cot

Includerea eforturilor de frecare in transmiterea

fortelor axiale in zonele de introducere
In cazul stalpilor compoziti cu profile partial sau complet inglobate, atunci cand conectorii sunt dispusi

pe inima profilului, se poate tine cont de fortele de frecare datorate bielelor comprimate care se
dezvolta in beton. Aceste biele se apar datorita faptului ca talpile impiedica dilatarea laterala a betonului.
Coeficientul de frecare dintre beton si profilul metalic nevopsit se poate considera egal cu 0.5

VL,Rd = + ,

VLR,Rd =

Distanta maxima intre talpi pentru care se

poate conta pe fortele de frecare

Cazul aplicarii partiale a fortelor I Daca sectiunea este incarcata partial, printr-un guseu sau prin doua gusee dispuse perependicular care

reazema pe o placa de capat, se considera ca transmiterea fortelor catre beton se face cu o panta de 1:2.5
pe grosimea te a placii de capat.
In cazul tevilor circulare sau patrate, eforturile din beton din aria efectiv incarcata trebuie limtate pentru
a preveni zdrobirea betonului.

cRd = fcd 1 +

1 1

- coeficient care tine cont de forma profilului

( = 4.9 pentru tevi circulare si = 3.5 pentru
tevi patrate
a diametrul tevii circulare sau latimea tevii patrate
t grosimea tevii
Ac Aria sectiunii de beton
Raportul Ac/A1 nu trebuie sa depaseasca 20

Cazul aplicarii partiale a fortelor II Formula care da rezistenta betonului in zona de transmitere a incarcarii a fost determinata

experimental si tine cont de doi factori care influenteaza rezistenta la compresiune a betonului:
Confinarea produsa de teava in care se toarna betonul ( termenul 1 +

Rezistenta mai mare la compresiune a betonului in cazul incarcarilor punctuale (

)
1

Lunecarea longitudinala in afara zonelor de transfer

In afara zonelor de transfer ale incarcarilor, se verifica forta longitudinala la interfata intre beton si

otel cauzata de forta taietoare si de momente. Conectorii se dispun pe baza distributiei eforturilor
unitare de lunecare longitudinala cand aceste eforturi depasesc rezistenta la lunecare tRd.

In cazul sectiunilor cu profile inglobate total se poate considera o rezistenta la lunecare sporita
bctRd.

= 1 + 0.02 1

, = 40

,
2.5

Noduri compozite I
Definitie
Nodul compozit este nodul intre un element compozit si un alt element compozit, element de
metal sau de beton armat, pentru care armatura este luat in considerare la evaluarea rezistentei
si rigiditatii
Terminologie
Componenta de baza (a nodului) - este acea parte a nodului care contribuie la una din
proprietatile structurale ale acestuia
Elemente conectate (legate) elemente structurale care legate intre ele printr-un nod
Configuratia nodului tipul sau modul de alcatuire al unui nod
Proprietati structurale rezistenta, rigiditatea si capacitatea de rotire sunt proprietatile
structurale ale unui nod

Nod stalp -grinda

Nod grinda -grinda

Nod de continutate

Clasificarea nodurilor dupa rigiditatea initiala I Nodurile se pot clasifica in functie de rigiditatea lor in:
Noduri articulate nodurile care nu au sau o rigiditate la rotire foarte mica
Noduri rigide nodurile cu rigiditate foarte mare la rotire, care pot transmite

momente
Noduri semi-rigide nodurile care nu sunt nici articulatii nici nu sunt noduri
rigide

Nod articulat

Nod rigid

Nod semi-rigid

Clasificarea nodurilor dupa rigiditatea initiala II In general sunt rare cazurile in care nodurile sunt perfect articulate sau perfect

rigide.
Clasificarea nodurilor in noduri rigide, articulate sau semi-rigide se face in
functie de rigiditatea lor initiala Sj,ini:
Pentru clasificarea nodurilor EC4 face trimitere la EN 1993-1-8, care
delimiteaza tipurile de noduri prin compararea rigiditatii acestora cu rigiditatea
grinzilor pe care le conecteaza.
Noduri rigide (domeniul 1)
, 8

Noduri articulate (domeniul 3)

, 0.5

Noduri semirigide (domeniul 2)

0.5

< , < 8

Clasificarea nodurilor dupa rezistenta

Nodurile se pot clasifica in functie de rezistenta lor la incovoiere in:
Noduri cu rezistenta completa nodurile la care rezistenta lor este mai mare
decat rezistenta elementelor pe care le conecteaza
Noduri cu rezistenta partiala nodurile care au rezistenta inferioara rezistentei
elementelor pe care le conecteaza
Noduri cu rezistenta completa

2,

Clasificarea nodurilor dupa capacitatea de rotire

Nodurile se pot clasifica in functie de capacitate lor la rotire in:
Noduri ductile
Noduri cu ductilitate limitata
Noduri neductile

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii,

rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind
metoda componentelor de baza(Zoetemeijer, 1983) I Determinarea relatiei M-f necesara pentru clasificarea unui nod despinde de

identificarea zonelor care au o influenta directa asupra rigiditatii si rezistentei nodului.

Daca sunt identificate zonele care sunt solicitate la un anumit tip de solicitare si care au o
influenta directa asupra rigiditatii si rezistentei nodului se poate dezvolta un model
analitic pentru zona de nod care sa permita evaluarea caracteristilor de ansamblu ale
nodului.
Componentele baza ale unui nod care se intalnesc cel mai des in practica de proiecate
sunt date in EN 1993-1-8, iar in raport cu aceste componente, la nodurile compozite
mai trebuie tinut cont si de armatura intinsa din placa.
Panoul inimii stalpului
solicitat la forfecare

Inima stalpului
solicitata la intindere
transversala

Inima stalpului solicitata la

compresiune transversala

Talpa stalpului
solicitata la
incovoiere

Placa de capat
solicitata la
incovoiere

Talpa de cornier
solicitata la
incovoiere

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii,

rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind
componentele de baza II Talpa si inima de grinda
solicitata la compresiune

Suruburi solicitate la
intindere
Suruburi solicitate la
forfecare

Inima de grinda solicitata

la intindere
Suruburi solicitate la
presiune pe gaura

Placa solicitata la intindere

sau compresiune

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii,

rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind
componentele de baza III Pentru un nod grinda stalp asa cum este figurat mai jos exista mai multe

componenete:

Zona comprimata:
Inima stalpului supusa la compresiune
Inima si talpa grinzii supuse la compresiune

Zona intinsa:

Inima stalpului supusa la intindere

Talpa stalpului supusa la incovoiere
Suruburile supuse la intindere
Placa de capat a grinzii supusa la incovoiere
Inima grinzii supusa la intindere

Zona de forfecare
Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare

Observatie! Existenta concomitenta a mai multor componentele intr-un nod

(e.g. inima stalpului este supusa concomitent la intindere (compresiune) si

forfecare) creeaza o stare complexa de eforturi care poate conduce la diminuarea
rezistentei si rigiditatii componentelor, fara a anula metoda care permite
modelarea nodurilor folosind aceste componenete.

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii,

rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind
componentele de baza IV Pentru a putea evalua modul de comportare al unui nod metalic sau

compozit folosind metoda componentelor sunt necesari trei pai:

Identificare componentelor nodului

Evaluarea relatiei for-deplasare pentru fiecare component individual(n termeni

de rigiditate iniial, rezisten i capacitatea de deformare)

Asamblarea componentelor

Precizia metodei depinde de precizia identificarii din componentelor de

baz, modelate ca resoarte independente, i de modul in care se face

asamblarea acestora.
Metoda permite determinarea simplificata a raspunsului nodului, ceea ce
permite aplicarea ei in practica, dar permite si o modelare complex
atunci cand este dorita o evaluarea mai precisa. In principiu, proprietile
componentelor sunt considerate independente i, prin urmare, acestea
pot fi obinute cu uurin.
Observatie. Unele componente nu acioneaz independent, ci sunt
influentate de celelalte componenete. Acest lucru poate fi reprezentat
doar ntr-un mod simplificat, pentru c abordarea general presupune un
calcul iterativ ar fi prea complicat in situatiile curente de proiectare.

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii,

rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind
componentele de baza V

Comportarea componentelor pote fi descrisa prin relatii neliniare de tip for-deplasare i

includ diverse efecte (consolidarea otelului, contactul ntre elemente, starea de eforturi
tridimesionala). Curbele forta - deplasare se pot schematiza sub forma unor curbe biliniare sau tri-liniare.

Parametrii modelului se determina plecand de la dimensiunile componentelor i

caracteristicile materialor. Cei mai importante parametri sunt:
rezistenta (FRd)
rigiditatea (k)
capacitatea de deformare (Cd)

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii,

rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind
componentele de baza VI In nodurile structurale componenetele sunt asamblate in doua moduri:
In paralel
In serie

Componenete conectate
in paralel
= 1 + 2
= 1 + 2
= min(1 ; 2 )

Componenete conectate
in serie
= min(3 ; 4 )
=

3 4
3 + 4

= 3 + 4

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii,

rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind
componentele de baza VII Pentru un nod grinda stalp asamblarea componenteleor se poate

face in felul urmator:

Zona comprimata:
Inima stalpului supusa la compresiune (2)
Placa de capat supusa la incovoiere (7)
Zona intinsa:
Inima stalpului supusa la intindere (4)
Talpa stalpului supusa la incovoiere (3)
Suruburile supuse la intindere (5)

Zona de forfecare
Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare (1)

Determinarea rezistentei nodurilor

Capacitatea unui nod este data de atingerea celei mai mici rezistente la unul din cele trei

tipuri de eforturi: intindere, compresiune sau forfecare.

In cazul nodurilor care preiau moment incovoietor determinarea capacitatii la moment

se poate determina folosind mai multe tipuri de distributii: o distributie elastica, o

distributie elastic-plastica sau o distributie plastica a eforturilor in suruburi.
Centrul fortelor de compresiune se poate considera in centrul talpii comprimate.
Rezistenta intr-un rand de suruburi supus la intindere este limitata de rezistenta inimii

stalpului supusa la intindere, rezistenta talpii stalpului supusa la incovoiere, rezistenta

placii de capat supusa la incovoiere, rezistenta inimii grinzii supusa la intindere.
Forta de compresiune este limitata de capacitatea la forfecare a inimii stalpului, de

rezistenta la compresiune a inimii stalpului si de rezistenta la compresiune a talpii grinzii.

Determinarea rigiditatii nodurilor

Metoda componentelor de baza se poate folosi pentru determinarea rigiditatii initiale a

nodurilor Sjini. Rigiditatea de ansamblu se face prin asamblarea rigiditatii componenetelor de

baza si din compatibilitatea deformatiilor.

= /

Rotirea in nod se determina ca raportul intre defeormatii si bratul de parghie al fortelor de

intindere si compreiune

Rigiditatea nodului devine

2
1

Rigiditatea unui rand de suruburi se determina considerand componenetele de baza in serie:

1
1

Rigiditatea echivalenta si bratul de parghie a mai multor randuri de suruburi aflate in zona

intinsa se determina cu relatiile:

=
=

, 2
,

Tipuri de noduri si prevederi specifice pentru

nodurile compozite I
Pentru noduile compozite se aplica metodele din EN 1993-1-8, in EN 1994 fiind date

doar regulile specifice pentru acest tip de noduri.

Noduri cu placi
de contact

Noduri cu placi
de capat