1.Afectiunile congenitale esofagiene. Fistula traheo-esofagiana.

Fistula eso-traheala reprezinta o malformatie congenital manifestatata prin comunicarea esofagului

cu traheea fara alte anomalii dn partea acestor organe.
Clasificare:
Dupa forma:-ingusta si lunga
-scurta si larga
-comunicarea esofagului cu trahee pe traiesct
Dupa dimensiuni:-fistule mici
-fistule medii
-fistule largi
Semnele clinice apar dupa prima alimentatie a copilului,intesitatea lor fiind in dependenta de
forma anomaliei.
Triada clinica:-Tuse(dupa alimentatie)
-meteorism abdominal
-pneumonii trenante
Diagnostic:
-Rg toracelui-depistam semne de pneumonie prin aspiratie
-Teste screening ce masoara cresterea concentratie de O2(determinam prezenta aerului in esofag)
-Endoscopia esofagului vizualizam orificiul fistulei ,sau bule de aer ce es de la nivelul acesteea
-Traheobronhoscopia
Diagnostic diferential:
-Traume perinatale ce decurg cu dereglari ale actului de deglutitie si pareza palatului moale
-Atrezia de esofag
-Stenoza congenital de esofag
-Ahalazia cardiei de reflux gastroesofagian
-disfagie legata de traumarea ligamentelor vocale in caz de efectuarea a masurilor de reanimare la
nastere.
Tratamentul:
1.excluderea alimentatiei perorale,copilul fiind alimentat prin sonda gastric
2.Antibioticoterapie
3.Oxigenoterapie
4.Plasma
5.Vitaminoterapie
Interventia chirurgicala:scop de inlaturare a fistulei esotraheale prin abord cervical.

2.Apendicita acuta la copil.

Apendicita acuta-este o afectiune chirurgicala provocata de inflamatia apendicelui ileocecal,caracterizata prin MC locale si generale.Dupa localizare:normal-69%,retrocecal29%,subhepatica-3%,pelvian-3%.Frecventa apendicelui ectopic sub 5 ani e mai mare decit la 5-15
ani.
Etiologie:
I.cauze favorizante:1.regim hipoproteic,sarac in celuloza->favorizeaza putrefractia si exacerbarea
microbismului local;2.staza intretinuta de constipatie;3.infectii intesti-nale ce pot duce la inflamatia
apendicelui,colite,enterite;4.angina,gripa,pneumonia,
hepatita virala,purpura eruptive;verminozele(ascarizi)
II.cauze ocazionale:1.traumatisme ale regiunii ceco-apendiculare.2.schimbarea obiceiurilor
alimentare;3.surmenajul;4.hiperfoliculinemie;5.particularitatile anatomice ale regiunii cecoapendiculare,fundul de sac bogat in flora microbiana
6.obturarea comunicarii prin coprolite,corpi straini,bride,torsiune.
Clasificare:
1.formele nedistructive:Apendicita catarala.Calculi.Apendicita cronia
2.formele distructiv-supurative:Apendicita flegmanoasa.Apendicita gangrenoasa
Apendicita gangrenoasa perforativa.
Formele atipice
1.apendicita pelviana;2.apend. acuta toxica;3.apend. mezoceliaca;4.apend.retrocecala;5.apend. pe stinga;6.Apend. subhepatica;7.Apend. acuta gangrenoasa;
8.Apend. concomitenta;9.Apend. gripala;10.Apend. acuta in infectiile acute ale
1

tractului urinar inferior ;11.Apend. parazitarea;12.Apend. mascata.

Manifestari clinice :unele forme catarale se pot manifesta zgomotos,pe cind in cazul celor
distructive
poate fi sters.AA la NN,sugar si copil mic se intilneste forate rara,dar decurge grav,acest lucru se
datoreaza particularitatilor anatomo-fiziolgice,alimentatiei,TC necaracteristic ducind la complicatii
peritoneale grave.
Triada Dieulafoy: durere+rigiditate musculara-hiperestezie cutanata
Triada Fevre:durere in fosa iliaca dreapta+varsaturi si oprirea tranzitului de mase fecale+semnele
fizice(durere in fosa iliaca dreapta,rigiditate musculara+semen clinice generalefebra,tahicardie,facies peritoneal).
Evolutia simptoamelor la NN si copil mic->durere abdominala,varsaturi multiple,
sensibilitate dureroasa la palparea abdomenului sau regiunii pelviene,febra,hiperLe.
!!!daca voma si febra anticipeaza durere se pune in discutie diagnosticul de AA.!!!criza de AA
debuteaza la mijlocul noptii trezind copilul din somn.
MC la NN:distensie abdominala+varsaturi+diaree.Reactia febrile apare abia in urma perforatiei
apendicelui.Dupa instalarea peritonitei generalizate apar semne locale->edem inflamator al
peretelui abdominal subombilical,tegument lucios,circulatie colaterala venoasa evidenta.
TM la sugar:stare de agitatie,perturbarea somnului,refuzul alimentatiei,varsaturi+refuzul
alimentatiei,diaree,distensie abdominala,tensiune usoara a peretelui abdominal in fosa iliaca
dreapta.Durere ce se manifesta prin tipete.
Diagnosticul:
1.anamneza
2.semnele generale:febra sau subfebrilitate,inapetenta,voma repetate,cefelee,facies
palid+suferind,limba saburata,semne de endotoxicoza,dereglari circulatorii si respiratorii.
3.examenul obiectiv:!!! Se incepe din regiunea iliaca stinga sip e traiectul colonului,blind.Nu se
intreaba daca are durere,se urmareste atent ochii copilului.Mai bine se face in timpul somnului sau
dupa o clisma evacuatorie in intestinal rect prin cateter se adm diazepam,astfel dispare excitatia
motorie,reactiile psohoemotionale,defansul muscular activ.
Semnul Blumberg-accentuarea durerii la decompresia fosei iliace drepte
Semnul Mendel-durere la percutia peretelu abdominal+contractia musculaturii
Semnul Rowsing-sitensia ilionului
Tuseul rectal->e avantajos in cazul plastronului apendicular
4.examenul de laborator: hemoleucograma-le 8-12 in apendicita catarala 15000
-20000 in cea distructiva;echilibrul acidobazic;aprecierea gradului de endotoxicozei
(IL,citokine);biochimia;diureza+sedimentul urinei;hemocultura;termometria;indicii
Hemodinamici+ imunologici
5.examenul imagistic:radiografia pe gol,ecografie,TC,RMN
Diagnostic diferential: infectii respiratorii,afectiuni pleuropulmonare; sdr.de hemo
ragie acuta intraperitoneala; peritonita primara nespecifica; afectarea sis.urinar.
varsaturi acetonice;afectiuni infectioase contagioase-parotita, rugiola;DZ;infectii GI
acute;coprostaza;limfadenita mezenterica.
Conduita preoperatorie:dureaza pina la 6 h.Restabilirea volumului singelui circulant,
se adm.solutii coloidale-plasma proaspatcongelata,single,albumina,macrodex
polivinal,hepasteril.Antihistaminice ce micsoareaza actiunea toxica.Refortan-pt
restabilirea hidroelectrolitica.NaCl +glucoza.Dezagregante-reopoliglucina,trental.
Tratament:laparatomie-apendicectomie prin punctul McBurney(bontul appendicular
legat cu fir neresorbabil+infundat in bursa cecala.In peritonita apendicluara-operatia
se amina pe 2 h,pt a corecta modificarile hidroelectrolitice.In pastron-antibiotice,
repaus la pat,regim hidric,in plastron abcedat-operatie peste 3-4 luni.Postoperatorantibiotice,reechilibrare venoasa hidroelectrolitica,metabolica,lihidarea anemiei
+hipoproteinemiei,fizioterapie,tratament antiaderential,simtomatic,dezintoxicare.
Complicatii:Amplificarea semnelor infectioase,febra oscilanta,frisoanele,hiperLe->abces.Perforatia
apendicelui e un proces evolutiv a AA.Reactia seroasei peritoneale
2

->infiltratie inflamatorie,membrane false,depozite de fibrina,puroi in fosa iliaca dreapta si fundde sac

Douglas->peritonita apendiculara difuza.Apendicita perforata-peretele A.rupt,fistulizat.Pacientul are
pozitie fortata-culcat pe drepta cu picioare flectate
Complicatii postoperatorii:peritonita prelungita,abcese interintestinale+pelviene
+subhepatice+subfrenic+mezoceliac+Douglas+parietal,evisceratii,ocluzie intestinala,
fistula stercorala-dezunirea ligaturii bontului.

3. Chistele si fistulele epidermice ale liniei mediane, chiste de canal tireoglos la

copil.
Chistul de canal tireoglos - Malformaie congenital cu localizare la nivelul regiunii
mediane ale gtului formaiune chistic sau fistul , care se dezvolt prin persistena canalului
tireoglos.
Etiologia.Formatiunea provine din resturi ale canalului tireoglos, vestigiu embrionar ce tine de la
nivelul planseului bucal fetal, corespunzator lui foramen caecum de la baza limbii si pna la nivelul
istmului tiroidian, prelaringian, urmnd traiectul de descensus al glandei tiroide de la locul de
origine, la baza limbii si pana in regiunea cervicala anteriaora.
Anatomo-patologic,reprezinta un chist tapetat de un epiteliu pavimentos, de tip mucos sau
respirator, aderent la periostul corpului hioidului, cu continut cu aspect mucos, vscos.
Clinic, apare ca o formatiune chistica, pe linia mediana, uneori putin lateral de linia mediana,
rotunda, initial neaderenta la tegumente, mobila cu deglutitia si ascensionarea hioidului concomitent
cu laringele sau la exteriorizarea limbii. Dupa infectare, complicatie frecventa de altfel, se constituie
un abces la nivelul chistului, iar in final are loc fistulizarea la nivelul tegumentelor, formnd o fistula
de canal tireoglos, cu secretie cu aspect mucoid.
Diagnosticul diferential, se face cu chistul dermoid sau, mai rar, cu o tiroida accesorie ectopica.
Tratamentul consta in excizia chirurgicala completa, incluznd obligatoriu un mic fragment din
corpul osului hioidsi, eventual, un mic triunghi din muschii suprahioidieni. Ne includerea rezectiei
partiale a corpului hioidului duce la recidive frecvente, necesitnd reinterventii foarte laborioasesi,
adesea incomplete, cu riscul unor noi recidive.

4.Teratomul. Teraoblastomul.
Teratomul Este o tumoare a celulor germinale care se diferentiaza spre structuri somatice.
Include componente derivate din toate cele 3 straturi embrionice: ectoderm,mezoderm si
endoderm.Aceste tesuturi sunt straine localizarii in care sunt regasite.
Poate avea localizari gonadale si extragonadale.
De obicei un teratom poate contine tesuturi regasite in mod normal in organe precum
creierul,tiroida,plamanul si ficatul.
Teratomul matur poate contine citeva tipuri de tesuturi diferite precum piele,par,os,muschi.
Uneori teratomul are in capsula unul sau mai multe chisturi cu lichid.Cind se dezvolta un chist mai
mare exista potentialul ca teratomul sa produca o structura in interiorul chistului care seamana cu
un fetus.
Teratoamele pot fi clasificate ca fiind mature si imature dupa prezenta elementelor
neuroectodermice imature in tumora. Recurenta intr-un teratom matur complet rezecat este sub
10% , pe cand la un teratom imatur este de 33 %.
3

Teratoamele sunt descoperite pe linia mediana a corpului sau in gonade.

Cele mai frecvente localizari sunt:
1.Sacrococcigeala 40% 2.Ovar 25% 3.Testicul -12% 4.Creier 5% 5.Altele (gat si mediastin)
18%
Tabloul clinic depinde de localizare
Tumorile testiculare prezinta ca o masa tumorala putin dureroasa cu sau fara semne inflamatorii.
Examenul clinic si transiluminarea le pot diferentia de epididimite, hidrocel si hernie. Ginecomastia
apare n cazul tumorilor secretante de -gonadotropina corionica umana (-hCG = subunit of
human chorionic gonadotropin), hormon secretat n mod normal de placenta.
Tumorile ovariene au ca manifestari principale durerea abdominala acuta sau cronica si marirea de
volum a abdomenului.
Durerea acuta datorita torsiunii de ovar pune probleme de diagnostic diferential cu apendicita sau cu
alte procese inflamatorii abdominale.
Tumorile sacrococcigiene pot fi diagnosticate cu usurinta la nou-nascut si la copilul mic. Multe tumori
au o componenta externa fesiera sau sacrata, iar unele sunt intrapelvine. Masa tumorala poate
determina prin compresie constipatie si anurie cu glob vezical. De mare importanta pentru
diagnostic este tuseul rectal.
Tumorile mediastinale se manifesta prin durere toracica (50%), tuse (40%), dispnee (30%), febra
(10%), hemoptizie (5%) si convulsii (5%). n 15% din cazuri tumora este descoperita la un examen
radiologic de rutina.
Tumorile intracraniene determina semne de hipertensiune intracraniana si alte manifestari n raport
cu modul lor de extindere (ex: ataxie, nistagmus si hipotonie n caz de extindere posterioara).
Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului, examenului clinic, examenelor de laborator
(hemograma completa, teste functionale hepatice, uree, creatinina, ionograma serica, dozarea de
alfa-fetoproteina si -hCG, LDH*), examenelor imagistice care evalueaza tumora primara si
metastazele: radiografie toracica (fata si profil), ecografie abdominala si pelvina, CT-scan torace
si/sau abdomen si pelvis, scintigrafie osoasa ,si pe baza biopsiei tumorale.
Determinarea nivelului seric al alfa-fetoproteinei si al -hCG este utila att pentru stabilirea
diagnosticului, ct si pentru urmarirea raspunsului la tratament.
Stadializare:
I.
Tumora este localizata si rezecabila
II.
Tumora cu reziduu microscopic si cu extindere locala limitata
III.
Tumora cu reziduu important si/sau extindere regionala
IV.
Tumora cu metastaze la distanta inclusiv n ficat.
Tratament :
Excizia chirurgicala a tumorii este indicata oricnd este posibil.n teratoamele maligne va fi
extirpat si coccisul odata cu tumora. Daca leziunea este extinsa initial se recomanda biopsia.
Chimioterapia combinata este superioara unei terapii cu un singur chimioterapic; cele mai
comune chimioterapice utilizate sunt: carboplatin (sau cisplatin), etoposid si bleomicina. Rata EFS
(event-free survival) este de aproximativ 80%