c

PASIUNE ~I EXPERIENTA APICOLA IMPART~ITE

CU GENEROZITATE TUTUROR
Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in
tiparu l editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar a
lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nouf'.
Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii,
pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei
lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii
vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-

1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor

de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale
permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici
mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im
Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor.
De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele
I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intotdemma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta
,~i pracl;ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani,
Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea metil;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai
rJicientii prin tehnologWe moder'ne ~a care apeleazi1 ca urmare a evoIlIliei ascen dente a apiculturii contemporane.
o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are
~t activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfaurata, fara
' ,41.reru pere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit
l l1 er'1~ bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti:
l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate
Q.l'tic:o/.e pubLi<;ate in ztare $i reviste, dar' mai cu seamii in revistele noastre
dr apicult-urii din ultimii 50 de ani, elaborind $i publicind numeroase
/)1'o;;nri .~i carti apicole. Acum 40 de ani a publicat cartea "Stupiiritul"
(.'on(.ill.tud 960 de pagini - reeditat(i inca de doua ori - un tem..einic
1.1I(/m'!ll,(itO r pentru stupari $i pentru incepatoni in apicuUura. Multe
O (l llfl1'(~I. ii de stu pari din Romania s-au format aplicind clilauzitor dialogul
1Ii ,\'/.l'lI ciiv din "StupiirituZ". In acest fermecator dialog cu fiul adorat,
1IIIIIIi c/irll;re noi 1te-am regasit fie in 1'!Olullui Calin fiul, in anU tineretii
/1 (/(/8/,'1'(;, fie in eel al tatiilui -dornic sa sadeascii aceea$i pasiune pentrll
nl l)/./I(' ~i in S7IJletul copilU'Ili sau drag. A m in memoria mea nenum(l-

lal,. SClJlte (lilt vtnto r~date atit de fida! in aceastii carte. Meritul mare
at OIUorutlti cst.e I..-a (l giisit acea.stii forma con.structivii de prezentare,
imbruC(l,til tl~ jermec<1tond grat sfiitos lIloldovenesc.
Aceastii valoroasii $i cuprinziitoare carte de cuno$tinte i statuTi
apicole practice a fost completata arum zece ani, de 0 alta lucrare a
sa : "A.B.C.-uL apical", care grupeazli, dupQ un alt sistem, no~iunile de
speciaLitate ~i terminologia apicolii experimentala $i generaUi, ogLindind
nivelul apiculturii Ia acea datil.
In domeniul produselor apicole ~i in special in eel al diversificarii
produetiei a,picoZe $i a utilizifrii produ.seZor albineZor in. seopul slincItii~i
omului, Constantin L. Hristea a adu.s, prin publieatiUe sale din ultimii
ani, reale foloase apieultorilor $i consumatorilO1' de produse apicole.
La curent cu eereetiIrUe ~tiintei apicole contemporane, dispu7l.tnd
de 0 vastii experientii practica, lucrind zUnic En stupinele sale $i 1n
aeelea pe care le-a condus direct in cadrul sectorului apicol de stat,
autorul Zucrarii "Stupiiritul" $i-a dat sea.ma eli observatit'Ze $i constatiirtle sale, din 1935, sint mult depd$ite $i ca este nevoie de 0 noua
lucrare. Cu :riibdare ~i competentii, studiind literatura documentara de
specialitate, folosind un material de referinfa actual, Constantin L. Hristea
a 1nceput din 1970 sa scrie 0 n oud lucrare despre stupQrit, efOTturUe
sale materializindu-se in caTtea aparuta acum sub titlul sem.nificativ
- care demostreazd conttnu:itatea prim.ei sale Luerari de bazii - :
"Stuparitul nou".
Abordind 0 tematidi principialii deosebitii fota de aceea din prima
sa lucrare, de data aceasta el n.e prezinta albina ea pe 0 simpla parte
din vastul complex biologic care Ste "colonial< - organism bioJiziologic d esavi r~it.
Autorul 0 fiicut observatii pre}ioase asupra comportamentului colo
nie! de albine, a;ung'ind La conduzii foarte foLositoare pentnt crescatorii
de albine C'U privire la sistemul n.ervos at coloniei, explicind astfd uncle
din multiplele "taine'( din viata acestui complex biologic, elL di feritele
aspecte legate de viata ei comunitarii.
Sint incredintat cii aceastQ nouii carte a octogenarului Constantin
L . Hristea va fi primita cu acela$i interes de catre toti apiclLltorii din
tara, cititorii ei, tinert ~ virstnici, practicieni if amatori, giisind tn
bogaLuZ ei continut, prezent intr-un stU ~ fntT-o farmii literrtra romanea.scii, placutii ~i accesibUa tuturor. 0 cliliiuzii binevenitii ~ i deosebit
de folositoore in pr'acticarea apicuLturii in conditiUe metodologiei apieole
moderne.
In forma ei actuala cartea "Stupiiritul nou" demostreaui de Jape
valoarea pasiunii $i indetungatei experiente pe care Constantin L. Hristea
o impcI rtd~e~te cu ddrnicie tuturoTa.
Dea Zungul anUor am. urmiirit laborioasa activitate a acestui maestru
01. apiculturii. Adeseori mlf fntrebam de ,uttde gifsc$tc aUta encrgic La
vfrsta sa fnaintatcl. COT/rider (,'0 numai ent'lIzlasrltuL sUu # 7XlSilm ca elL
( " >t ilLbe$te (lcc,~ te mimm(lte illsectp an gcmern t bOOMCl c . . .ale (tctivitilj.i.
~

Of' (u'cell (jill IJfirlift ell pllic(>r a suUcit(lrca d e (l prf'ja lll ll1t~rtlr
,,~ tllpc'lrftlll tUllI" i cOnsider () chlSte p(>/ttrlt m ine, sit 0 rccom~md ,
fl >/IIII (,1:,ld1Ira, .$tupMi/ur rLin rara.
C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nOu ll dOr 6SC (IUtoM/h,t
11/(" " ttru de Olloo r e at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll
S(/rlM/Mil Romania, care ftnptine~te in cu,.lnd 80 d e ani, sli ducli dtrpll'
1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdb<l apiClJ ltlLrii r(.lIIlI1Ju.'~tI ~ I
/',11\' /Iitl lldiolc . Ca 0 reC'Unoo~tere a merit elor sa/,e, CongraSll t Itll ertl
I">fwl dt' (lpicldtura at APIMONDIA din 1975 de fa Grenoble - PrlJI
II ("Wjl tTir 'I/ocstrlilui COllstontirl. L. Hrist p(I diploma *f 1YI.cda lia (/(1 II
IlI/I'nt in dchmgata sa activitote publicistici'i: in JoLosut dezvottfirfl 1(1)11 I

",dl lIIod('rllp.
,"I'l,M';' HI11l

PlOOf. dr. Ins. V. IIAn NAJ

P I~d inteie Asocla ~ iei Cr<.'scCltorl\ol' Ill" Al hl .
din Repu blica Socilliis1a HomAnlU 1/1 r~ rd\l1 l

APIMO NDI A

PLANUL LUCRAull
PLAl~UL
LUCRJ\RIl
TncC'pem, tinerl
tineri apicultori,
planului invAt4t.urii
inva\Alurii apiIncepem,
apiculjor], eu expunerea
expunerea planului
npi
l,.,I" - - }I!,-il
('1/1('
u~a cum se procedeaza
procedeazA tn
in oricare
oricare activttate
activitate - pentru
pentru ua PUt.c(1
puleD
1111\1111'
1'('2ultate bune.
1111\lnt rczuJta'le
bune.
Vom prezenta
prezenta In
Ia Inceput
inceput 00 introducere
in aceasUi
disciplinA pentru
pentru
Vcnn
introdueere to
aceasta disciplin~
II vl-d('n ce
cuprinde ea ca sarcini
!}i cum trebuie
trebuie sa
sA ne
ne pregatim
pregatim pentnu
penll'll
t'e cuprinde
sarcin! ~l
j'/l H
lupinu s~
sa tie
fie rentabila
~i bine
bine organ
organizatA.
trece apol
apai lil
la exaeXfl1"11
'1IIIt)lfliJ
rentabiUi ~l
izatil.. Vom
Yom treee
IIllnUlN.'1l JoeuUltei
stupl sistematici,
stseemattei, care stnt
Hunlu'ca
Jocuin\ei albiaelor
aIbineior - stupi
sint u~r
u~or (it'
de
mfrllllt
~i in care
care coloniile
pot deevolta
dezvalta fara
limita.
m',IU.1 - ~i
colonlile se
se pot
f!I'~ liJnittl,
Tn sfJl'~it.
sfi~it, examinind
aetivitatea unui
natural prima.
primar ~i
!;ii apot
apoi
ttl
examintnd ac..~ta~
unui roi
rot natural
II ulIllia
urwin sccundar,
secundar, vom
yom tncepe
incepe cu un
un studlu
studiu anatomic
anatomic at
al albinei,
pentrll
It
alblnel, peL11rU
/I, I1UI(\d
putea intelege
aceastA populatie
populatie eu
cu zeci
in~clegc cum
cum fonneazA
lormeaza aceasta
zeei de
de mil
mU de
de iiin\e
liiJltr
I"1i!'(,1
,., complex
eomplex biof(ziologic
biofiziologic care
care ~t~
este eolonla,
colonia, cu grt.lpele
grupele sale
sale socialc
sociale terntempnrnr'(" care
cure slnb
sint adevarate
adevarate organe
de vi~~wl"e,
vietuire. Cu
eu aeeasta
aceasta ocazie
ocazie vorn
1111"11'1',
organe d~
vom
l'UMI\,';
~ i componenta
cele 1T~i
tTei caste
"I1C1(lltJjLCLc $}i
oompenenta coloniei
coloniei cu
C'U eele
ca.st~ de
de indivim
ind5viz; a1
ai ei.
ei,
Studiind
atare vom
yom urrnari
urm~ri activitatea
grupelor sueialc.
sociale,
Sludiind colonia
colonia ea
eel stare
adivita~a
grupelor
I'llrf'j. <hIC,
in prirnul
primul rind,
rind, la 0 continua
preschimbare 8a genel'a~iih>l'
genera\iilol'
C'tli
thlt', tn
continua preschlmbere
flint'
tIC succed,
lncet, in
1', U'l' Me
~ ucced, mai
mai intens
intens sau mai incet,
in raport
raport de sezoane, iar
iar in
~IJ
de bun
uri alimentare
nflate in
ttl d,III{,.
d(,lIcfI nind
rind Ia
la acumulai-ile
acumularile de
bunuri
alimentare aUate
in natura
natura lji
~i
la,hl,l'
In R
'l.lup
mai('A !?i
$1 albine.
WhUll' 1n
tup drept
drept hrana
hrana pentru
pentru puiet,
puiet, matcli
albine.
Til
Yom examtaa
examina felul
felul tn
in care
care trebuie
preglitite eoloniile
coloniile
til {'onlinuare
rontinuare vom
trebuie preglitite
lerna 1n
in cele mai
conditii, astfel
astfel inctt
incit primAvara
primavara sA apad\
IpHlllrll
"nit u JIII t<'l'J1ll
mai bune condltii.
npal'(l
III ''''pllln'
(lI'pllnc putel'i.
puted, pentru
pentru a <ia
apoi stuparulu!
stuparului 00 l'ecolt;A
recolta cit
cit mat
mai mure.
III
da apoi
mare,
~ llI pnru l va Iua
prisosul, adicA
surplusu l
~hll).f\ruJ
lua albinelor
stbinelor numai
numai pdsQ.1UI.
adicli numoi
numal surplusul
I'UII'
l' I)1il;>c~ tc nevoile
coloniei pentru
pentm aa-~i
putea (lesIA!jiura
desra~ura actlvitatea
activitulea tn
in
"III' d1I'})'I~(>~:tc
nevotle coloniel
..~1putea
,."oll
,lull
(II\lIIi upumo.
optimc.
'1",lNtlll1\
vom 'n'll1~llJ
Ioarte imporlantii
'I'o lo<l o t;\ vom
urmari problema
problema foarte
importaniu aa ameliol'[S'J1
ameliorArii COl1COIl1111111' "II IW('\ioosci
noastre rase
rase Carpatlee,
Carpatica, prin
prin cresterea
cl"e~erea de millci
selccllt,II"
pl'phr)oSl"i noastre
m~tci scleetlPIHili'
artifioial.
~ 'III'ho, , fllllX'l"cchcate
h"I',',w:hN11e natural
natural sau
sau artlfielul.
rtrl;!ll, VOl'
VOr !t
n studlate
studiate metodele
metotlele de
Iaborator pentru
pentru i(1ent.Wcnren
identiIicarea
tilTn Il 11I'!111,
de laborator
dlrl
'rl\l!ol' lljtcmll
ngcn\.i patogenl
palogeni ai
albinclor, earaetertsldclle
caracterisbicile bolilor
boWor provocate
provocnle
,'HII,'ll,IIIl'
ai albtnetor,
tI,
1II'lhu, pn.'c'um
II., HI"''1liu,
prc('u m ~i
~i m~l()dcl~
met odele eorespunzalcru-e
corespunzaloare de
de prcvenire
prevenire ~i
!),i COUlCOI11lor,
Ith ,t,.,ll'lt,
I,' IIII lor,
vi !l~
Be par<'\
tipsile de
de imporLan\a
irnportan\fi. 00 serre
sel'ie de
de amliI~II
l'l 1111
'''1 VI
Pttl';' inutile
inutile ~i lipsite
Hml11111111. ' I1'lIprlnflc
pc care
voi
Ie cunoastetl.
c unoll{; te~i.
,"IU"
''1J1Itl',f' tn
ill llccsl
ueest material,
mt\t~dal, pc
care unii
unit dintrc
dintre
voi le
11m
..llI~i
in studiul
C'il ~jJlt,
1)111 d.llI'tI
ql'n lt"tll
,1 le
Ie ('XfHIOCm
('xpuncm tn
sludi ul nps[,I'\I,
nastl'u, 0 tilt'em
faccm penLI"U
penll1.l di
si tlt
Htll'
III ,I
VOl'l' !i
fi de
COlOR in
in pt'.wlictl
Hid
1I, -,'t'Ilmf'
/I 'a
rI ~1I1I1.!I('ul('
c:uIIO!'l('u l(' 'ji
$i WI
V;'\ VO
de folos
pz'uctica viiltml'e,
viitO[lrc. Tn niC'I
n.. h
1,11111
IllI S('
111[\j mul,,
mult" IIDl(mttnl"
nmllnl1l1te c'a
C'H ill
in lieht,ic[1
npico ln.
h'''''1\....' 1111
'1(' r('I'
1'1'1' m:u
'tC'hnirn {lpiclll~,

" "1""'''

..7
I

]NTnODUCERE I N APIC UL'I'U UA

1"I'tlIM'm, tineri apicultori, pregAtirea voastra ea tehnicieni apiroll,
I II IiUlillti n '/L n
II I I,"h l lIi1 fir Lin
If II 'l 'f llll~~ ' ,I i';1.

doui'i notiullii. principale: ce este apicultura ~ i cum

bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor cc i Sl..'

"u vln tut apic-1l1 t llra compus din doua notiuni imperechiate apis
In IIlUnc!jte Insearnna albina ~i cultura care inseamna ingrijire,
I 'I:/'II(,fl 'rl ~('J CS lll <lcestei imperecheri.
1,lleIlUI/TO, - dupa cum am spus mai inailllte - este 0 disciplinti
i !l1 'lf .us;, In vusla ~ tiintA a zootehniei, care la rindul ei ne invata, mod uJ
ill 1'I('';I t(' f"{' II nnimolelor do rnesbice deci .<;i a albinelor. Apicuitlll'a
1 ~ h ' 41 ',i 1l 11l ~ t1 (' 1I un pregnant caracter economic, in directa Jeglltura ('1I
I'I".lill'l llI, I ' ll nmcl iororea.<;i exploatarea rationaIA.<;i rentabila a albinclol'.
f~/I lrimlll'lm acurn $i cea de-a doua notiune .<;i anume, cum treb,lic
'UlI'

II

,It

11/1 tHIn clpicultor .

Apku ll 0,'"u l cste persoana care se indeletnice~te Cll cre.<;terea albi1 N(' n1(11 spune l?i stupar, adica cel ce ingrij~te stupii . sau prisacar
,.0111"11 1 1 f'(' ('onduce 0 prisaca, adica 0 stupina. Ca am, stuparul este
1I "Upn111 ! 1111 tlHldigostit de meseria lui, De aceea apicultura estc cOll'h it " 11111 !I , rpl. 0 indelertnicire pasion alA.
I\"klllto ,'ul lrebuie sil. se obi~nuiasdi a Ii calm, intrucil oamenii
III" ~'H,:,I, ('ur(' rac rni-5diri repezi ~i nu au suficien'lii. rAbrlare. vor su red
111 11111- 11I1(P,~! lI,.j . Apieultorul :iind in contact strins Cll ai binele est<'
IIlIp' I',IIlIIIII (1<, rclul de vintA ordonata , plina de hArnicie, sociabilc cu
~!'I ''''' ' I ' II ' elin ncclu-5 i S\u P eu care conclucreaza $1 Va fi inclinat sa Ie
'" 1"1' ", ('xl'n)plul. Api euUorul va trebui sa fie chibzuit in pcrioadel c
111111 1111\ 111 f'lvo rnbile pentru bunn desfA~urare a act.ivitli\ii coloniilor $i
1111 111" 11 111111 611 Illl fie zgircit in IJ IAsa albinelor 0 insemnat.:"i pm1.c din
1111"111""11111 I\ll'In s/l , pcnt "u a nll Ie expune pioirii. El va ~ine 0 evidcn\l'i
I""/"I"n " r lwlLulclllor !j i veniturilor stllpinci. tn tot cc f ace opicu ltorul
I", II ,'hll lr ')11 'j(' blztlic numai pc memoria lui, ci so. notezc In fiecnr c
,,,1"11 1,, 11I1'rllrl1(' (,X"C(,ll tate -5i pc ceIe pc care \lrmeazA .sa Ie execute tn
111<1t, ,H 'II !'"'u ('!\ numni printr-o rnunca comjtiincioflsft va puten aven
1I 0lnil i nllo.1I1 I)U! (,nlicc. 11:1 Ircblli c sft aiba un aseutiL sirnt de obscrvatic ,
,1 11I11I1 1U1' plf"ll!rllc c(' sln u in cnl cR bunei dczvoltl\ri fl riedlrcl colOllIl
.11.1 prilllW" i;lI Iln In mll"IH'iIC' cele Illui ndcevotc in llOumit.c s lluo\ii (' I'i!i cc.
l 'l .. dldnrl "1,1('111111"0 s lu pul'lli nu !I'cou ie stl uit{' niciodn ll\. r010tlfl('lt P('
11 1'1 11 ,

<.

cure ulbinclu Ie POt Ilducc cuLiuriior agl'icole entomo~ile prin polenizare ;

IX! I1nal\; oon tdlm\iu 101' la polcl1izare, care du'Ce la spodrea ,productiilor
IIWicofc, am cillitativ cit ~i cantitatlv, aIbineIe la dndul lor vcr recotta
I"-,.'d a rul ~i polenul pe care aceste plante Ie oferA din abundentA . DaeA
n(.l~iunea de apicultor este aUt de largA in con~inutul ei, in schimb, a
n un bun apicultor tnseamnA sA posezi mai Cll seamA 0 tehnica superionrl\, sli iii la (!urent Cll tot ce este mai nOll in acest domeniu.
Oricine poate ii apicultor dadi. dore~te sA crease! albine. Dar, in
M ice caz, amatorul Itrebuie sA ~tie de Is inceput ca, 18 rezultate bune,
Vf' njunge numai acela care se va lega suf1ete~te de aceastA indeletnicire.
'f'chnlca aceasta se invatA mai ales "citind inchisa carte care este insii.!j:i
8tupul eu albinele lui" - a~a cum spune un mare dirturar al literaturii
hpleole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele mai
fnllnQnse pagini despre via~a albinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani
plnn s;i fnteleg :frnmfnrtarea din aceasta carte nchisA, care era un modest
hllduroi primirtiv din/tr-un .truncru gAunos de copac, plin eu wbine. Am
Iri1"'(:put eu sbupul prhnitiv pentru d acum 66 de ani in urma, existau
~lI\i /lJ stupi sistematici clnd am inceput sA rna preocupe albinele. Astlel
~rn fost sUit sA dezleg tainele vie~ii coloniei de albine. fArA a deschi'de
lI ~uvu1 . Cind vom ajunge 'l a lucrariJe practice veti vedea cum trebuie
e:tl vll comporl:ati eu albinele. Fiecare 9tup reprezin.ui 0 problemA aparte
~I tiecare colonie are propriiJe sale nevoL lin apieulturii nu se lucreazA
dupl\ tipic sau ~ablon . Principiile slnt generale; eplieindu-le. apicultoI'ul trnge concluziile respective dupA eerinte; DU se poate tnsa spune eli
tn dou1l. eazuri simiJare se va proceda exact, 18 fel, caci fiecare caz are
n pmticularitate de care trebuie sa. se tinA seama.
Cli d.impul j apieultorul se :fonneaza numai dacA are spirit de observittle $i dorinta de a ineerca sa aplice diierite masuri recomandarte de
cl'l r\llc bune sau de apicuH:oni pricepu\i, spre a ajuDge 18 un rezullat
bun . Sint nenumarate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activo
Lcgut de aceasta indeletnicire, eomplexa dar atragAtoare, omul gase~te
In mUnea lUi 0 mare desfAtare suIleteasc! in aerul curat ~i inmiresmat
cu partumul norilor, in umbra ~i rAeoarea pAdur.ilor, ori in pHna luminA.
II 30<lr clui din cimpli ~i ~un'Ci. Datoritli speci1icului a:cestei lndeletniciri,
npJcui1lorii nting adeseori 0 viatA inaintatA. 1n U.R.S.S. s-au fAcut diferite
s lnListiei. pe indeletniciri, pentru a vedea care dintre ele au mai multi
ccntcnm'i, ~i rezultatul a fost in favoarea apicultorilor. De asemenea,
In Franta s-au eercetat 19000 de apieultori in privinta eumplitei boli a
cun cerului, lj i numai unul singur era atins de aeeastA boalA fatalA.
111 ea"drul aeestrui capitol, privind ..Introducerea in apioultura", este
nCCC!ltlr sn prezentam pe scurt ~i problema rela~iilor dintre oarneni ~i
ulblnc de-a lungul timpului.
tnefl de 18 inceput, dnd omul a intrat in contact cu aibinelc In
llne nscl e pAduri ee acopereau aproape totaIitatea Terrei, el ~i-a dat
fI{'mnfl d e unele f oloase ce Ie poate lrage. Hrana lui obi~nuita consta
pc Iltunci in fru clele !pOmilor. Trebuin - tarA erort - sA Intindii mina
~ I !!Ii ('uicn,l{Ii rl1uctclt> d in pomul tn cure '~i Clven !}i s..l1I~1 de tcnm a
unl mn lf'lo, !lli lbnt.ic{'. La r llmlJicllr~n prindpllli'l 1\ unu; <1l1.lxJI'c bnLri n,
pc untie ILI~ I I' plnilo r p," l r u n.';(~a(' Il'i ~('ci dl! (ud, s-n format n scolbut'lL

10

)\coto olblnele 'ii-au ules eel mw bUrl adilposl. Mal tnlH uu ll'uglt InLCI'loru l 3co rburii ))rtl1iind eu mandibulele parlea pulrez~ll'l, <1pOi tlU lustloull
11orc~iI InCEl~ul ui eu seerc~i1 glandulare care impreuni1 eu clciu1 uUat 1)(:
mu g l1 arborHor _ d ei denumit propolis - aU lot'mat un strulo izulalor
ur
Imolon}
umczelii. Cum propolisul con\ine substante ontiIung;ce. dccl
con lru mucegaiului, aceasta masura a. in'ciepartat pcricolul eu accst.rl
,,(l 8C poail/i :forma neola unde este un aer inch is ~ in.tunecos.
Clnd oriIiciu\ de intrare in interiorul scorburei era preo 11111;,
IIlhln~lc H rodeau marginile; daea era prea larg, il mic.50rau rAeind ell
Hr.\jll\~1 propolis 0 plaea obturanta tn care lasnu doar golul neeesar penu:u
/I puten lrece clleva albine deodatA. Albinele au stat neolo in padure.
1l11llOllnc de ani, ell mult tnaintea npari\iei omului pe pAmInt l1i acolll
Irl"u InUl nlt omul r EI era d oar un simplu musafir ce nu Ie suparn all
111mh-. Le-a privtt probabil Cll oareeare fdea, mai ales clod a sim\it
1II'\I\ II'lmca in~turii de ae atunci cind VO'ia sA se irrlrupte din ngonhltmlu lor. Omul, dupA ce Ie-a studiat todelung lli eu aten\ie, le-a arlal
t IAb!cl unca: albinele au a grozavli teama de fum pe care au pastra t-o
I'e( IIl0r tn genele eromozomilor, ca amintire straveche, cinlrl p~:durile
IIIIO-n8c {ll'deau datorita desdl.rc1irilor electrice ale Itrbnelelor. Pirjolul
. Uoo mii ~i mii de colonii ~-~i plir.1iseasc! locuintele , luind in fugA in
!,U~tI. nttta miere, inclt, pie~tura eu picaturli de la 1ieeore albina. ete
'UH I pouUi umple fagurii noi claditi intr-o alta locuin\A. Teama de fum
I" dt'cllln~el1w. un reflex de alarmli. Atit i-a trebuit omului ca de atunei
.1\ 10 pouUl supune. Potolindu-Ie minia cu ajutorul fumului, slramo~ ul
uOltru ho"-8 putut lua agoniseala f8.ra a mai fi intepat. Mai tirziu, clnd
ttl jl pl\l'l\slt pe~tera $i a durat un bordei seu 0 eas.1i mm ea lumea. a
"dul 41 I\lblnele tinga locuin\a lui. A prins doar citiva roi, ai ~ror aIbin e
rWI rol\l"to lini~tite, stind attrna~i sub forma de ciorchine pe crengile
Ilrhorllur nu prea inaltL Le-a <i&t salW1 in .ni~ 'CO~ri ea ni~te clopote,
IH lpl ,,!lto tHn nuiele mlMii, le-a lipit pe dinafarn cu orgill pentru a !eri
ulbln cla d ~ ploaie ~i frig ~i Ie-a dus lingii easli, formind astfel prima
1)1'1111 1'1',

13., mull Colas i-au rost omului aeeste aIbine harnice carora Ie lua
0 parte din fagun mm ales eei margina~i, eu
1I1hH'l1lt tarl lnal aleasa, clici era adunatA in faguri noi, albi ea neaua,
lin j'(j"r~ U mJt-os pHl.cut de ambra. Mierea a fost totdeauna peO!tru
flh u,nl\l 1m nliment deosebit de valoros din punot de vedere alimeotar,
(11,\1 \ [/lIOIl1UI. $( ca leae in multe bali sau tn oblojirea ranilor. Ceara
IUItIIlI\UI, din rAmiil1itele eonsu.mului a fost l1i ea mai mult dectt :folosiIlIII'" I t il lurntnArllc {Acute din ea, omul ~i-a luminat mil de ani loeuin\a,
rill" tumul ll1cetlcios al fe~ilelor de grAsimi. PinA aeum douA. seeolc in
IIlInl\, I)nl rlt~h' irnpe.riole :;;i nnbilinre erau h rminatc cu sule de lumtnA .. i.
nlll, (I~ rl lo MOldova c ram renumi\i cu ceara vindutl'l. . peste hoil1l"e ~i
lfl
" _Ill'~ ('tll'e dl d ,ururul ca re [I fo st vOlcvodul Ditnitric CanteOlir,
unell
Ir ,'ftl t'~ nV(!u un pnrfulIl dcoscbit dntorlt puVnului propolis ce !'Ie 'P
hi IIllll1lltl.H,lul tnplI, ,,1 (!f"lI'C f)orhuna 1n('i\ pc l'i1c tmp.-'\dilci).ti.
M c~ t el)u.L(ul ,.lU pliri tulul ~c I rHl~ll'llef\ d in tull\ tn flu. de- la bunic
lit llllPOl. IfU' pl"h.,\.. lh' '' 1"/1 11 ce ll- In nl pl'c\lolI~C danH ('c ~c r(tC<'flU tn~lIrl\
U,UfHl ('1\ rM voJe'vozl1 1It.i~ l"1 1'i111 pl l\ lcnu fnpleic \!1t(~Jt'~ ti 01(' I)H~II~H(l r,

t" 1IIIun rl hJ pcrioade

'I

"

pC' Int('l e p\il sluJbn$i til \ti.rli . 'rlrzltl de \.ot, mai incoace, dod slavs
r flnllo r n gOs it culeu cit' COllwn ienre a InvAtAmintului stupAresc, numeI'o~i
I {Ir llmlri ~ i -ll.u t:'XPMll'liJt P<' nceastli erue admiral-ia pentru viata social4
II ("'fl lnnli lor de fl lbine. AristoteJ, Magnan, Varo, Columella, Pliniu, Ver,IIU " Mnro, reprczcnt nn\i antici ai culturH elene ~i latine, urmati mai
tl rzlu de Aldrovanta, Mortiort, Butler pinA la Swamerdam in secolul
Id XVlI - lc<l, iar la noi Ion Molnar ~i multi aitH au scris foarte interesante
,,!!11tH {lSlIpra lor, IAmurind muIte taine din viata albinelor.
tn ultimele douA secole cercetatori pasionati ca Fr. Huber, orbul
( I ' vedas eu ochii min1;!i ~i cu eei ai devotatului ~u colaborator ce a
IIIIU

Fr. Burnens, a deslu~it ~i pus bazele biologiei coloniei de aibine.

I.ul I-II urmat Langstroth, Dzierzon, Berlepsch, Layens, Bertrand, intreI'I!I(III-Se PI'in a gasi mijloace de a inlesni viata lor. Langstroth a fAcut
', Iupul si~lcmfitic cu rame deplin mobile. Mehring, imiltind pe 0 placA
IIc ul plotA Cormele hexagonrue prizmatice ale unui fagure, a dat la iveaHi
1.iI'tIMI de faguri artificiali; el a facut in apicultura sistematica un mare
p HS irwinte, cc\ci pina atunci fagurii se tAiau din ramele mobile ~i se
"tlrC('S mierea din ei, albinele fHnd nevoite sa cladeasca mereu altii
'1111. In sCirllit, Hruska a inven<tat extractorul de miere centrifug.
\'1C'hC' ll!ie SeJejan din Banat, ~i dupa el - Hanemann au fAcut
~: llIllfl despa. r~itoare ce se pune intre corpul de cuib ~i magazinul de
H'('(. II11 de sus pentru ea matea sa nu poata trece acolo, ~i asHel recolIi du l riA se faca fad grija ca ea a1' putea Ii pusA in primejdie.
Cind toate aceste utilaje indispensabile au intrat pe mina stupaI dol'. cl {lU gasit timpul sa se instruiasca mai adine in privinta albinelor
'"I /I colOll iei. Biologi de seama ca Chauvin, Prenant, Buttler, Roussy,
G. I';llgen ~ i aitH au dezlegat multe taine din viata albinelor. In special
.' hVIU\ l ui oolOgenar austriac Karl von Frisch a descoperit mijlocol de
,'cu)lun tclire a aibinelor din stup printr-un limbaj anumit, exprimat in
Jl]X'ri n l pl'in felurite dansur i ~i sunete emise; Koregler a afIst mijIocui
!,rlll ('.:\1'(> matca, luind cuno~tintA de mArimea alveolelor faguril or, deIh lll(' du p..l'j, voie oua fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve,
MllI('r, Aley. Heyrand au aratat metodele cele mai bune pentru obtinerea
II" mt'i lcl valoroase ~i selec\ionate. FratH H . ~i F. Rubtner, Triasco ~i
CI11'Y fl U studiat felul cum matcile se impe1'echeaza, pe clod H. Mack('n scn $i Nolan studiind efectul heterospermiei au inlarurat consedn\C' if' {,()oSOIlgvinitatii, izbutin'd sa fecondeze matcile cu dispozitive spe('1 111('. prln care Ii se introduce in spermateca sperma unor trintori
'I{'\(-'c \ \Mul i.
Aj utati de toti ace~ti inainta~i, apicultura din toata lumea a luat
li n fl vlti t hnpl'esionant. Productia de miere in unele tAri bogate in
rt'~; U I":'l(, rneHrere a attins sule de kilograme de miere de stup.
Cu pu~in in ul'mA, clnd pre!;edintele APIMONDIA, prof. dr. jng. V.
11 1'U'nnj, !:Hi fnapoli:.t dintr-o cAlatorie de lucru din Australia, ne-a comu nl cn l {,/\ nco lo se "calizcazl't cite 400 kg micre de stup de In padurile
tho '' \If''llll pl . A rek'l15i rccolt{-' Ie ob~in stllpnri i d in L! nill nc~ S ud. Africnntl .
U"\!lbl. l h'nnc('7(1 dc I.lpiculttlrA " La gazelle upicole u in urm5 cu 8fl In)i p!'CZJ'n l ll n t OIO.,l'Ilri (' [I unei ~ tll pin(.' de ncolo. tn Cor e il p!cuitOTul
{!lilt

111\1' . 1

I I s lupH L\l i ai1nu pC scart1 hu' ci crau spl'lji1l1\i cu pl'Ot)ll'h.-'.

avilld 1$-20 de mugazii de recolte suprapuse. Produc\l n 101' cru

IlL' 11:.10 kg micI'c de stuP. rccoltatA. in majoritate de 1a eucalipt ~i t.ril oi ul
1I1h, HO!1l.inia U lost din trecutut ind~l"lat una di n tal"ile cele mai vcstlW
til ro pJ'ivc!7 apicuitura datorit! mierii de caUlate de la pMurile d e tel
,I tU'Wd 11i le
Illal ales de la imensele fine1;uri plioe de flori, d\ci, pinl1 111
ll1l1 lr1 e ll un seeol intreaga noastr! economie era axat! pe ere~terea animu11.1111 . "poi agricultura, an de an s-a enins; 'durile s-au deh-i-5at, lncit
H\1H1 111 tn I'egiunile de deal ~i muoteslnt r~surse naturale de coles. In
..,hl mb,lCull'UI"ile marl de sute de
de ha au plante industriale ea rapi\O.,
"l1l1l1
)iO(u"Ch.l!i, inul, soia mai cu seama pAdurile de salcim ~i tei orel'~
lB
111111111. 101' un cules rentabil incit se poate asigura consumul in.tern ~I
1
"I( I.II .lu 4- 5000 tone de mie1'e.
n ln 1957 de ciod a luat mn~ in tara noastra .Asocia~ia Cresca'"I !l1II <1e "Ibine cu 66000 stupari, sub coaducera unui Comitet Executi v
lll'll dlt' \t t de doriota de a face cit ffiai mult i?l cit mai bioe in sprijinu\
II Mllll llrll , s-a clMit cu mi jloace bAne~ti proprii un Combinat apiCOI
hi " "nt'asa .. Bucure~ti cum nu sint douA in lume (fig. 1). Prel?cdintclc
,1.od U\(t,l, pro!. dr. iog. V. H a rna j este ~i pre!7edintele APIMONDIA,
,II" In I\rNIst 5 ealttate de trei ori pinA acum. El a infiin~at un institut
l\dl1l 1I 1l \ lil lll l d e tehnologie ~i economie apicola ce are 0 publicu~ie
l
1"'}ll1'h' ./\ pincln(l cu circuit international. De asemenea, asocia\ia arc
((1 "'.' 11'\.'

mii

,.1\1 I

_ \In\11 11I1\ h ,! III,y\lllllll"I", 1.',II.lhlll'I!(I]1I1 111}\u.l

1.1

17

o rcvlsttt p roprie, "Apicu1tura tn Romania u sub <Xlnducerea umJi co1egiu

"Cd IlC\l onuJ 51 care apare ~ i intr- o versiune in l im'ba maghiarii sub denumll'cll de "Mc hesZ0t Romaniabont".
Concomitent statuI sprijmA actiunea asociatiei prin scueri de impozlte ~i reduceri la transpor'turi. Totodatli, in acelalji an, a luat fiintil
S tu\lunea centralA de cercetAri pellitru apiculturA ~i sericiculturA cu
p<: 1'!'l()nol de tnalti calificare, care a fAcut numeroase cercetAri. De pildA,
un colcctiv de acolo sub directa conducere a cercetAtorului mg. N . F otj
u pus tn practJicA - dupA multe cercetAri laborioase --0 metodA bunA
do pi1strare peste iarnA, in afara ghemului a unui numar impoI'ltan't de
mlilei fecundate. Ele pot !i folosite fn primAvara unnAtoare Ia formarea
(II'! lluc1ee aju tatoare .pe ling;l coloniHe de oaza.. In felul acesta tn coloniile
rc.' spCctive, avind douA matai, se mA~e numAI'ul tinerelor albine zburAIOtlJ'l:!n care iau parte impreunA la culesul principal, mArind mult
pr'oduclia.
Ta t acola, ~i cu acela~i colectiv, N . Foti a stabilit caracteristicile
bun Ci noastre rase de aibine Car]Xltica, recunoscutA ca atare In multe
\flri cc au importat mAtoi de la noi. Crescatorii de mAtci ai Sta\iunll
IIU <lll t zeei de mii de mAtdi selectionate api"cu.ltarjlor sai'i'CitantL
Jnceplnd din 'aD.ul 1974 acea9U1 statiune a treout in oadrul Asociatiei
i"('SCutoruor de Albine deveninind Inst itutul de cercetAn pentru apieul l.u rA.

ALBINELE IN LUMEA
INSECTELOR IIIl\1ENOPTERE
Albinele - 'bineri apicultori - tac parte din marea elasA a insectelor din ordinul Himenopterel'o r, caracterizat prin aceea cl posed~ pa.tru
nripi melnbranoase, orWn C81'e euprinde, tn afar~ de albine, viespile ~i
furni'cile. Ele apat1in fam'iliei Apidelor genul Apis, specia Api.s melUficR
L. avind 0 metamarfozA completA cu larve ce diferA total de adul~i.
Sint inrudite cu toate speciile de albine sAlbatice, ce-~i fac cuibul
tn pamint, in 1Julpinile trestiei, sau siipindu- ~i Iocuin\a in aemnul din
csen~e moL
Privitor la viata exter'ioara, majoritatea himenopterelor au un grad
ma i inapoiat de via~ social~ , dar cu un sim~ exceptional al memorizArii,
tlmndu-~i cuibul intr-un dedol de ierburi, frunzuli~, trestii, ~i folasind
lei de fel de >trucuri ~i 0 surprinzAtoare ~iretenie de a capta victime, pe
8ocoteala ciirora trniesc parazi.tar.
Unele, de~i singuratice, avtnd cuib separat, triiiesc totu~i In vecinlit!i\i foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru pAtrat. Alt ele,
mui evaluate, larmeaza mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar
comun; in sfir~it, cele care au ureat scara unei anumite "organizliri soC'lo.lc ll , aIbineIe noastre. trli.iesc in colonii Cll zeci de mil de indivizi, la
ttll co Iurrucile, cu care sint strins inrudite.
Din sutele de specii de aibine s~lbatice vorn sIege doar citeva, care
re pr~z[ nUi trepte evolutive pina Ia situatia unei. sacietAti organizate, a5a
cum sint aIbineIe din prisaca noastrA ,
Din cele singuratice, cea mai inapoiatA este vies pea s~p!toare,
Pfl rnpUa - specia Pompilus apicaZis. Este singura d'intre hirnehoptere
ell1'll nu are g rijA de progenitura ei. De 0 ~iretenie deosEfuiU, ea stA
1/\ pfndl'i pen tru a descoperi sAla~1 unui anumit pAianjen, din specia
N tl rllt!$w , ce trli.ie~te in pAmint. Mica viespe pAtrunde tn vizuina acestuia,
II poro lizeazA cu veninul acului, fA.rA a-I ucide. Apoi depune pe abdomenul vlcUl11ei un ou, din care, atunei ctnd va apare l arva~ ea va trai ~i
VI) crc.$lo pinii In maturitate pe seama trupului amotiit al gazdei, din
11m'c, plnl\ In urmA nu r~mine nid 0 Iarim~. In cAutarea aeestei prazi ea
~bniwli din primAvar~ pinA in toamnii l~sind in urmA-i numeroase fH ee
'. d ue III r lndu! lor aeeea~i via\A parazitarii.
Speclll X fl ocopa, albinA singuratiea. ceva mal mare trupe~e, i{ji
'HiP" l ocu~ u l In trunchiuri de arbon uscati. In mica chilioara stA din pri~l ltlV h l'l\ I1t nll ln tou mnti . clnd Uisind n(.'O ]o 0 urma~d, ! ~i pl1rase.<;te locuintu,

If)

"Mugllndu -sc aJAturi de aile s u,'ol'i din aceea~i specie, iernlnd impreun.1,
"1)1"(,' a-:;I tine r eciproe de eald, la rAd.1cina unui soi de liliae. E un pn.m
p Ufl , pc jurnl1Late fAcut, spre 0 asociere in sezonul rece,
Ou spccia Polislelor PoUstis gallicus, viespi sub~irele ~i
lJt'lIcnl c, se pA~e~te spre un inceput de organizare sociaHi. In primul rind
rlccl.ll'c insectA iljii lucreazA un mic fAguralji, Foarte rar se asociazA cite
(j{IlI ti tnvnraljie care sft lucreze la acela.!;i cuib. DupA observa\lile lui F erton
utln din ele aduce 0 incArcAturA de pasta celulozicA, dar gbind micul
(,,, Ill I1cupat de prima, a~teapta sA-$i facA loc dupA plecarea tovarA!?ei de
lIlu n("!\.. Peste noapte insa toate se grupeaUi in apropierea celui mai mare
Illn rI1gura$i, stind in buna in~elegere , Implrtindu-ljii una alteia hrana
din gu ,~ ,
Spccia de albinA singuraticA Prosopis variegata considerata
i ii nt'li inaintal1a a albinei melifere, tra.ies;te tot singuraticli dar
hltl'-O slare superioadi. fatA de alte specii. Ea nU-$i mai face cuibul in
p(\rl1fnl, ci in partes mal fragedA a unei radAcini pe cale de uscare, Acolo
dllcc mic re ljii polen singurului ou depus, pentru ca viitoarea larvA sa
.. Ibn h rlln11 1a indemina pinA dod ajunge maturA.
O::lfnia - Osmia fossaria - 11i ea e 0 meliferli gastriligenli
mllell din cele ce se hri.nesc eu polen - specie rAmasA - ca locuin\A III lIt'lnn Prosopelor i1;'i dureazA casli in pl1mint; 1n sehimb, este anirllhlll d(' un spirit de asociere mai pronuntat. E drept cA locuinta sa este
1I ~I'I C t Individ ualii., bine ingrijitA, CliptU9itA cu petale ale florilor de mac,
diu' pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe care-l i.nconjoara
ell mlere 11i polen. Inclinatia spre asociere a acestei specii se manifesta
prln cons1.ruh'ea cuibului in apropiere de eel at suratelor sale. Pe un
mclru plitrat smt sute de cuiburi - locuinte individuale - ca tntr-un
mlc Sil t.. CaracteriS'tic pen.tru spiritul sAu de asociere este apArarea in
COlm.lO n satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau anil1lo lc, care Ie-s r tulbura linis;tita lor via\!.
flalictele sint primele tntre speciile de albine sAlbati ce care
~Hlli organizat intr-o societate primitivA, Locuintele satului alblnAresc
~ In.'\. mai bine orinduite, apArind in cornun intrarea fieclirui cuib, 0 serie
de alhillute fac serviciul de 1Xlzii patruUn'd. permanent in jurul satulm.
o comparatie Intre diferite himenopt:.ere ineluzind {;i albiaa Apis
mcJli fi ca L, este ljii mai expresiva, dacA studiem locuintele clAdite de ele.
Si\ urrnArim pe scutt, pe cele din speciile cele mai apropiate, care
slnt viespile ljii furnicile.
Vi espile adunate in asociatH mai mari sau mai mici, i11i c1Adese
}oculn\e aditoase prin podurile caselor sau prin alte adAposturi. Aceste
10culn\l! stnt tn elaje, sprijinite pe pilom puternici, folosind substante
cclul ozicc, Unele specii de viespi i11i fac locuinta tn form ~ de clopot sau
til cOrlllri cu etaj; acesle/) sint strAbfitute de 0 singurl1 u!itA centralii de
lu buzll. plnl\ sus, llllQ tncit uces t palat babilonic poate fi marit in raport
de pOpulO\ill cc-I ocupii., udl\u.!;:Lndu-i alle etsje dup~ nevoie.
VI/mid/(, stn!. Inu it 11111i innintl\le pC! scars socialii ia\a de toa!.e
h lll1l.'lIt'pl l'I'ck dl:s('I' i:-l\' pil1fi a{'lLnl. J::ll! ' $i to nsLm icsc l ocu in\<! sub pA-

iO

mint, pinA la mari adincimi. Al!ele !?i Ie cUi.desc la supraIatA in trunchiul'i

putrezlte de eopaai sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar
pune existenta in pericol. Sint furnid din 8ceasta categorie care-$i f ac
euibul suspendat, lucrnt ca 0 pisUi batuta la piu.1 , ell scame 1?i fibre de
plante. De pildA: !urnicile din speeia Oxophylla smaragdina, din
preajrna Oceanului Ink:ii.an, cos (runze mari, pe mM'gini <"U eire de
mAtase, atlucind pe "antier, 1n man'dlbule, .propriile lor larve. Legatura
o fac ell ajutorul unor secretii Iipicioase a larveior, lipind marginile
rrunzelor una de alta ~i apoi cosindu-Ie.
Cele care locuiesc la suprafata plimtntulud. in !urnicare perfect
orlnduite, au csmere speciale peatru puiet; au magazii de rezerve de
hrana; donnitoare !;ii grMini tn interioru} cuibului, in care eultiva un
soi de ciuperci bogate in rezerve proteice. Au un eel de grajduri pentru
ni~te purici de plante - care secreta un suc Uiptos, cu care !urnicile
t!}i hrlinese larvele,
Toate ace9tea insa sint eu mult depA!?ite de locuinta albinelor
noostre! Ele clAdesc un adeva.rat palat de ceara, cu zeci de mii de cAmAru\e hexagonale, denumite al-veole saU cetuZe, lonrund !aguri rinduiti
10 aceea!?i distania unii de aItU, ca sA nu stinghereasci buna circulatie
n aerului de jos in sus ~i invers. Este un adevArat oLa, cu piete, ulite,
l'Jpll~i speciale rezervate hranei de iamA., cit !?i cuibului orinduit asUel
cu sA nu se piarda cAldura necesara vie~uirii ~i dezvoLlarii puietului in
dLlerite stadii de metamorfozA .
AceastA locuiniA are 0 singurA intrare, urdini!iW, reglabil in raport
do sezonul cald sau rece ; ate peretti smAltui\i eu 0 solu\ie de sallv1'i. $i
propolis, substan\A care aplil'B. locuinta nU numai de umiditate ci 11i de
hWElzia diferi~nor microbi, cAci contine antib'iotice.
pcnlru cn s~ !i ajuns la asemenea locuinte minunate, desigur cA
IIU tl'ecut milioane de ani. Mai slnt !1i azi specii de aIbme care n-au
"Juns !ndi la perfectiunea a1veolelor' hexagonale. De pUdA in regiunile
troplcclor, tn In'dia, Sumatra $i Java, traieljite specia- Apis florea,
Alblnele din aceast<l specie t~i cMdesc in aer liber, sub creanga unui
"rhol~c, un sing\lr 1agure. care Ie serve9te !?i de cuib !?i pentnr re-.z;el'vele
(1o hl'on11. 0 parte din alveolele fagurelui sint eillndricc, iar altele hex'a ~nn ll'lc , Ele deci sint in perioada de traru:itie spre unificarea formei
hl,;l}tflgonale, cea roai economicoasii ~i solida intr-o construC\ie,
D~ asemenea, aIbineJe din rasa MeZiponelor !?i Trfgonelo T din
Moxla nu 'ii e1e alveole deosebite; mierea este depozitatA. in cima1'II\t1 cl llndrice ca nis;te butoia!?e j in schimb alveolele din cuib sint
'H,!!C I.'tlont\le. La Melipone 0 parlieularitate interesantA 0 constituie urdi"It ld 1(1l:uint;ei, pe care in noptile reci tl inchid ell 0 rperdea sub\i re de
,Irlltltllls, pcrtlea ce 0 '['od a d oua a.l diminea\a,
.
PI'lvllor la viata de interior, himen'Opterele au 0 ol'ganizare uim i~i1IU'tl II nluncH, pe care 0 vom lAm uri dod vom descrie colonia,
I, VOln fOl0MI In In\ W\(HtLul "Gall'U euv1ntul "alvllloilS in laC de eelule, cum

..
I

'II'~

' 111

1. ~' '''' \l1.II ,

1'~I'

~-a Obl$1\IU1

, "'\1/,1 ... eA OL ,,-,\, " 10'1>1 CQlulot, " Le atSt d e des folOillt tTl" blolol" albl"",,10r , lne1 1 ar

Vlilll

rvli '~L

lit'

I\~"N "

cu ... lnl.", ,.tNlmot r u!6- . oare In lallnel$te

pUlea

1111

~te u:prU1A

,,~""'.,. ,

. ..

i7

Este cunoscut simtul lor de curli\enie. Albinele nu suportA ntet

un element striUn care sA Ie adud neplAceri, cum este .,oarecele ~ care Ii ucid in stuP. cu veninul aeelor., iar cadavrul U Invelesc intr-un
glulgiu de cearA
propoUs, izoltndu-I, spre a nu vicia atmosfera
Interioadi..
Au un simt de Intrajutorare deosebit fata, de cele din aceea.,i colonie. S-au vAzut rtotu.,i cazuri cind albine strrune, rAtAclte din stupii.
lInei prisAci mutat! peste noapte In alt loc necunoscurt, se adunA in cite
1-2 clorchini ca In roire, imprumutindu-.,i reciproc clildura .,i hrana din
gll~i. Dadi cineva pune ace-.,ti mici roi in stupi goi lli Ie dA ~tte 0 matcA,
de tndatA, mate se organizeazA ca lli orice colonie din prisacii : unele
din ele clAdesc faguM in Doua locuintA, iar altele aduc nectar
polen
pcntru colectivitate.
tn interiorul stupullli sim\ul acesta de intrajutorare e lege pentru
ulbine, nu numai in sprijinul activitAtli coleotive, dar ~i In ajutorarea
celor obosite. M . Haydak descrie 0 categorie de aibine mD.seuze' care
dilU Ingrijire celor ce vin obosite din cimp, ell povara grea a colluletelor
cu polen, lncit e nevoie ca picioarele sA Ie tie masate.
Toate au un simt deosebit al directiei ; ele i.,i memorizeaza punctele
de reper, regbindu-!ii locuinta clod vin de la marl depArtAri; au
Instincte .,i reilexe ereditare, care Ie ingAduie sa gaseasc! tn amintirea
genelor cromozonice solutia cea mai buna pentru a ie.,i din anumite
situatii grele, !]i care au pArut la inceput fArA dezlegare. Cunoscutul
biol~> !rancez L . Roussy a supus albinele unor experiente pentru a
observa comportarea lor, lli n ajuns la concluzia di "activitatea lor Za
cllidit este
artd inginereasca de mare finefe care depli~e$te fn multe
ocazii marginUe instinctului."
Spiritul de sacrificiu al individului este deosebit ~i U posedA mai
tonte himenopterele sociaIe, la fel ca .,i eel de ata~ament Ia unele, pentru
mama lor !?i puietul din euib, care reprez1n1A vUtoru!. Un element psihic
se .manifestA de asemenea - in special la slbine. De~i ele nu au mila
pentru albinele bAtrine ~i neputincioase, totu~i s-au vazut colonli care-.,i
piistreazA matca batrlnA intr-un colt mai departat din stup, feri,tA de
CUca ei geloasA .,1 care tot.u!ii clteOdata 0 inga'duie c1nrl stA ceva mai
izolata.
Privitor la organizarea anatomica intimA, himenopterele au multe
tr<1sAturi comune - au arme de apArare !]i atac; masculii sint tnzes~
tro\i cu organe senzoriale deosebit de fine !]i dezvoltate, a!;a inclt detecteaU\ de la mari depArtAri femelele aflate in zbor de fecun~are.
Au un sistem nervos central - creierul - care dupA greutatea
lui, Ia aibine, in raport cu cea a carpului, se claseazA imediat dupli cel
01 omului.
Un mare numAr dintre himenoptere se reproduc prin parteno~
gell cza , ncel fenomen al reproducerii din oua nefecundate depuse de 0
r(,l11eltl, problcmli C'e 0 Yom IAmuri ceva mai departe.

Din negura rrem"

.,i

ISTORIA NATURALA
A ALBINEWR MELIFERE

.,i

18

Dar 'cum s-au diierentiat ete, alla incit lllDeIe au putut sA urce
viata sociala, cum sint albinele unei calonli, dnd aite specii
direct inrudite din marele ordin -a l Himenopterelor, -au rAmas aUt de
inapoiate ? - intreabll unul dintre tinerli apicultori.
- DilerentierUe au urmat legile biologice impuse de natura ce
Ie-a creat, legi care au influen\8t, prin mutatli, treptat, de-a lungul a
milioane de ani, aUt animalele cit !;1 vegetalele. Ele au suferit transformllri mai mari sau mal mici .,i au apArut forme noi de viatA.
Dupa pa.rerile cercetAtorilo,r biologi, cum ar fi prof. Witerbert,
strAmo!?ii albinelor de azi au fost la ineeput un fel de larve fArA aripi,
hrAnindu-se cu matedi vegetale mai mult sau mai putin fragede, cum
cruu sporii ierigelor gigantice. Ca urmare a unor mari schimbari climaUte, ferigile au fost tnlocuite de arbori .,i plante cu fiori. Pentru a
8upravietu-i, larva, incA solitara, a trebuit sA devinli apUi pentru zbor.
l ~ilU aparut de asemenea, mijloace de transpom al polenului: peri~ori
pc cap, periute de adunat polenul de pe corp, co.,ulete pentre depozi~
lilren lui provizorie ~i transpomul spre cAmArutele fagurilor; 1a fel au
trC'buit sa se dezvolte ~i aparabura de care au nevoie la cules nectarul,
mm sint: limba !?i gu!]a. Acestea Ie-au ingliduit stHi stringa hrana din
rlorl le de curind deschise, hranl1 cu care se asigura viitorul speciei. care
SI,e puietul. ProM evidentA a celor sustinute de eercetatorul citat row
!lUll, e cli acea modestA albinA sAlbaticli des pre care v-am vorbit
1h'OSQpis verigatus, inainta~a albinei roelifere, de!;i ll;i hran~te 'larva Cll
mlere I}i polen, flU are inca aparatura de cuZes polentd, cum au albinolo noastre: ii lipsesc atit co!],uletele de la picioarele posterioare, cit
, I l1t!riutele pentru adunatul graunciorilor de polen aflati pe haina ei
I-ylrOustt De aceea Prosopis tnghite ~i depoziteazii polenul in gu~,
I rnn3porUndu-I astfel in sihastra sa locuintA. drept hranl1 pentru larva
(I~ rn1lne. pentru ca la ie!iirea acesteia din ou sA-I aibl1 la indemina
plnft 10 moturizare.
I\ c(.'ste transformAri care corespund la prima vedere cu meta1111,.'rm:elc 11Irvei albinei, nu slnt deosebite fat! de cele suferite de prittlll l", IIlIItlbii. primele reptile. pas~ri sau prime1e mamifere. Toate a-

spre

I 'J

S- IIU indcpLJ nit p l1in Jllut<l ~ii ') succesive in caclrul posibiliUit.,ilor
(l1' )xlzilului cl'OITlOzOmic III r'i ed irei specii. Cind mut.a~ii1e nu se puteau
(11('(', Rpccia pierca. eu siguranta ca dupa aceste stadii In evolu~ia lor,
I\ l bhlde (J\ pis) $i-au insu$it progresiv obiceiurile sociale pe care le

f'{'IIictl

vm/c,1/.

ft....

ttizi.

" Mu tl.lI1lcle -

dupa prot M. Prenant de In Sorbona - adeseori

. fetA de forma originaHi. a speciei respective.
I~:,pn\ill l cslc d i nceste transiormari imedi~te ~i complete ale caracte-

dlfi','l1 11,u\in aparent

ndll ! 'IOU, tJrmozii legile precise aZe ereditiitW'.

Mutantele se mo~tenesc ~i se transmit astCel mai departe .urma~ilor.

1.1 uccllst;1 opera natura are Ia indemtnA un element de mare impor-

litnpul. Fiecare schimbare se mAsoarA cu sute de mii ~j chiar

de ani.
l3iologul sovietic prof. Oparin a stabilit cA "in acest element ce
{'uti' Iimpul , a fost posibiUi ooncep~ia unei legAturi intre lumea fuicA ~i
1'1"'11 hiologica, d eci intre materie !}i viatii".
OUp?1 no i cerceUiri Universul s-a format acum 6-10 miliarde de
111,1. lar Pa mint ul acurn 4-5 millarde; primele bacterii au aparut cu
(ill u tl lili lim'de de ani in urmA. Toate trans!ormarile S-8U indeplinit In
li lli e dc Ill ilioane de ani. Cercetiitorii 0 pot alIa urmiinind fosilele care
(c privel;ite albinele, dateazA din era geologicA. tertiara, care a
rOIJt. /lC.UIIl cincizeci de milioane de ani in urma. Studiind aceste fosile
(1 111)/1 metodele nOi, cu substante ra'dioactive, s-a putut stabili ea albiI 1111

VI :

'1.1Il01IllC

- 'II

11('1(.' t rCiiCl /L deja organizate in comunitap-i in timpuZ erei tertiare.

In Mari!. de albina fosiHi., gi!.sitA Ia Abc-en-Provence (Franta),

" "lilA int.r-o placA de ghips, din acea er3, s-au mai gAsit !;ii aIte douA
rf).~i Ic. Pt'ima, provenin'd din eocenul superior - prima 'parte a erei terl illl'c - era fixata in r a!;iina reva rsaUi a unui conifer baltic. Aceasta
ro~ i1 l'i prezinUi un grup de !;iase albine In care s-a alipit ~i un fluture de
.L{l'iRf' lnHa 2). Aceasta dovede!;te 'CA incA de pe a t-unci albinele i~i clAdeau
{Ilgud din ceara , avind ~i parazitul respectiv aliH uri de ele. Cealalta
fIIR i] ;'!. datcaUi. din miocenul inferior - 8 treia pcrioadA a erei ,ter\1iare
- Wnd bine conservaUi in'tr-o rodi formatA din straturi suprapuse lingA
locillilnlea GoWngen (R.F.G.). CercetatoI"lii insA considerA cA a lbinelc au
Itp..I\L'ut pc piimint mult mai tna inte - deci in era secundara _ mm
1)rccis spre s"(j~itul acestei ere, care ~ durat 150 milioane de ani. InI r-mlcviir. este cunoscu t precis di atun-ci au aparut plantele superioare eu
(lrmi, pmducMoare de seminte, janerogamele.
Tntre florile acestor plante erau multe dintre cele care sectetau
1U'ctur~ zaharu l fii nd eJementUl energetic care da impulsurile necesare
Iormlirii l}i dezvoWirii semintelor. Acestea atriigeau inscctele avide de
d ulcCiI\ti, carc in I clul acesta aj utau !lorilor sA faea 0 iecundare mai
/lc:Liva, prin npera de polenizare pe carc 0 indeplineau.
'J MurarU : prtn ru::enstll not!une 8(! tIl\clegc mOdt!lc.area brux l a c.llt:ltll unul organism
IIu ll hlf1llcnllt '"<)lldlllUor lIc vllllil. Xx pUc:l\U mal latgl V<lr n date m :>1 dllpartc, <:Ind vorn
'\I>1I .. n\lUu lor.
'I ':n" el"f(1I - (J ill .... ", m olllllll' la - f lu!ure. .. nrc dt'put1n Dull In ~llIp . l'l r llirvoie lor,

IIIUlnl

III ' ~ nlj'r... ,1.' IIubllllUl\C 'IH'OWI<..~ .pcn tru dctvo'tllr('. {l\.nc/l {Iu:u r l l de .." tb. nude II~~ re~U!u u_
.11' , ,n'lIn ~ nl' h' !lIHi/Nor ,." 4'111 rlU ,1n'! ttnl\.t. ,IC pCroll U II.lv ..... le to .. l\A\.Qle. ret.ldu uM C11 care
" ,. I"n",.... ,Uql' ''iI.Illoot fI ~l',' 1 In 1IIII"QjIlmo! t"Mlir tt.

A-ccastii erA secunrlara nu ne-a Iii-sat Lesile de albine llSemlinlllonre Cll cele de azi! Deslgur d voI'bim de mutatii aparente, Ura sr,
!)utem stabili dacA tn anatomia albinei de az i au mai apArnt aite m uta\ii ,
d \Ci Iosilele nu pot fi analizate decit la exterior. $i totu~i multe
schimbAri Ilrebuie sA 1i intervenit. L. Roussy, iActnd observa~li asupru
limbii aibinei scrise: "Piesele bucale ale albinei sint rezultatul unei
evolutii multimilenare, suferite de piesele rudimentare ale albinelor
primitive. PArtile componente ale aparatului de supt s-au sudat ~i s-uu
ruungit progresiv, pentru a forma un tub deschls, adaptat aspiratiei
lichidelor. Limba albinei nu s-a pwi:ut dezvolta dec1t in legAturA. cu
florile plan'telor. inrep:im:l. inci!. din Cretacic" I).
In marele ordin al Himeoopterelor a apiirut. de-a lungul vremii,
o d iLeren\iere midi, sub aC1-iunea felu ritelor elemente cu care oroinUl
s-a ga.sit in atingere, in medii deosebite. Aceastii. diferen~iere a dOlt
na~tere la specii noi ~ i tot atit de deosebite.
OdatA IlwdificatA celula germinativA, ea s-a itransmis asHel descendentilor in fonna ei nouA, apArind deci un nou tip. EI se inrnulte~te
urmind 0 evolu~ie in raport cu conditiile impuse de mediul la care s-a
udaptat, ajungind deocamdat!i la 0 8nurriliA stare de fixare. Legliturile
de filiatie, tn caeirul ordinului, s-au piistrat; nurnai aparentele Ie despart in Caroilii, genuri, specii etc. Inzestrate cu organe noi, aripi, mandibule etc., fiecare specie noua se adapteazA unei alte forme de viatA ,
eu un alt mi jloc de trai.
Le gAsim astiel in era ter1,iar!i - dupa. cum am amintit - nu
cu insecle singuratice, ci ot<ganizate in clanuri recluse. In el'a cuater!lam (era geologicA a patra, in care trAim 1?i noi) care a tnceput acum
2-3 milioane de ani in urmii, s-au tntimplat mari prefaceri terestre
thrtoritA UnoI' masive nti~.liri rtectonice 2), ~i a unoI' inghe~uri succesive,
urmate de lung! perioade de c!ldurA ePeriosdele glacia~ iuni1or) .
Albina, insecta u!;ior adaptabilA condi~iilor de otrai, ~i-a organizat
viata tn raport. de incerdirile pe care timpul i Ie scotea in cale. 0 parte
ImpoI"tantc1 din clanuri au pierit, inghetate ; aitele s-au ingropat in pamint tn birlog individual, ie;;ind la suprafa\a in sezoanele ca1de, clnd,
dcztnortite din starea de semicongelare, organismul ~i- a reluat iunctiile.
DIll ucestea se trag unele aibine sAlbatice sa:pAtoare, care au rlimas in
I II ; ccl1 ~ i stare de inapoiere. In schimb, eele mai evoluate dar 1?i ele
cltC
)('l.Imd utA. tot singuratice - in stare de clanuri reduse, trAiau pe cont
prop,iu. Singura preocupare era doar sA -~ i gaseascA. lac potrivit pentre
I~ r op.cn ltura lor, ce trebuia crescutA. pinel la matru.ritate. Ete fiind deja
~ j lfl ll'i1i gene deci consumatoare de polen ~i miere - s-au stabilizat
lIumnl spre acest consum ca hrana. Din categoria acestora sint bondarii
I\ln ptt minl ~i alte grupe de albine sAlbatice a minlite.
ell sa atingA. deci un -complex organic, cu mil de albine strinse in
,IOIHlItl ltntc, au trecut prin diferite muta~ii, unele motivate de vicisitudinllo vl'('fnji reeL Acestea Ie-au sili,t sA se apropie cit mai s1lrins in fOlma
th.1 j,l1lf'1ll compact:, care sA aiba in directA -apropiere hrana -adunata in
I) ('"r "lartc _

,I" .,,1

If

MI " '~"

PCI"Iolldn gcoto~tcjl

IONO lllc. _

' <I ~"' II """

(I"

,I"

iii II ffrlltul ere! lleeUnd4re ee a durll l ISO

mlllollne

p~ ",I!lt.

2n
21

COmun, In scurtJe.le sezoane ca!de. Mierea a devenit '8Stfel elementul primordial de producere a caldurli, datAtoare de energie; in felu1 acesta s-a
nrgoni'llat colonia care cu cit are 0 populatie mai mare, cu atit tr!!.i'e~te
mill bln.e.
"E curios - serle M. Maeterlinck - ~i apI"!>8pe mi!iC!!.oor, de a
tJrC<'C de la viatJa egoista a i8lbinei singuratice - viata neispdivita ~i
rllr!!' temei - , Ia via\a frateasca pu\in mai sigur!!. ~ i eeva mai fericitll
E c urios sli. vedem cum i'deea nouA bijbiie la inceput 1 AceasU idee ce
Izvol'!i$te din materie, nu e decit frigul, foamea, groaza, schimbate intl''''''lJn lucru ce n-avea inc! c1rip. Ea se tira.~te fara rost imprejurul marilor prim.ejdii, imprejurul noptilor l'llngi ale ierni.i, intr-o toropeaUi vecinii
l'1I

moartea" !

Prin selectivitate ~i speciiicitate, din poZigine aibinele au devenit

m onogine, avfnd 0 singurA femeUi fecundatli. - matca - pentru intreaga
colonie, care depune mii de oua rpe zi ~i compensealJ. d.i.spariti,a celor
CAre al t.a dat a 1n negura vremii, depuneau $i ele oua in acela$i cuib.
"Matea - scrie aceI~i autor mai sus citat - ~i-a luat ramas bun
de In lumina zilei, de la dulceata florilor, de la liberate, albinele luc.l'litoare de da dragoste, de la 4-5 ani de vie~e, de la bucuria de a
n mame. Matca i$i vede creierul red'lls la minImum in ioiosul ovarelor
- organele de inmwtire iar lucratoarele l$i vad aoeleB$i organe strin..
,qtndu-se tn folosul unei iscusin\e specifice. Este adevarat ca aibinele
lucrii toare nu pot sa-$i schimbe propria soarl., dar dispun de cea a tut.uturor larvelor
nimfelor din preajma lor !}l care sint aproape fiioelt! lor ".
Alegtndu-$i un loe potrivit - de obicei in scorbura arborilor bal,r1nl, viata coioniei se desfa$OOl"a inu--un ritm domol in pe-rioadele de
toamna lii de iamli, pentru a porro vijelios in primavar!!. l1i culminind in
vara plina de roade! A.runci, ea i~i umple hambarele cu mierea panumat! a florilor, miere care in i.arnA Ie da cii.ldura, l1i cu JXll,enul - re7.ervli de proteine ~i substante de ereatie, cu care vor cre!j1:e generatiile
vUto'a re" .
Cind numarul noU nascu\ilor depa.,e$te cu mult pe eel al pierderilor
de vieti, tar -popul.ta\ia scol'1bmii nu mai are spatiu suficient, se fonneazA
Toiul care plead. cu m"Bma Jor, sii-$i organizeze in .altA parte 0 nouli ~e
zal~, la fel ca ce'a din care el a rple cat.
In fe lul aCJe6ta, speciile de albine melifere s- au rSpindit pretutindeni in lume. caci le gasim Ia taate latitudinile globului , impar\indu-se
tn dife-rite rase geografice.

.,i

RASELE DE ALBINE
In:sectele din marea famUie a Apideelor sint ras pindite 'Bproape pe
toata suprefata Terrel. Le gAsim nu numai in zone cu clima t.emperat5
ea Ila noi _ unde via\IB lor e mult mai u!ioara - ci l1i in ~ de la e'c uator ea !,ii tn noniul Siberiei, al Canadei $i Seandinaviei. Aeolo , insa , tre buie sa aiba 18 lnrlemina. $i sA consume 0 mare cantitate de, hrana energetica cum es'be mierea, ca sa. se poata men\ine . Adap~ ia mediu
este 0 conditie inexorabUa. de vtat a tuturor vietuitoarelor, conditie de
care depinde s upravie\uirea sau disparitia lor total!. IDe pUda., in 0 10 potnit unei biserici de la Arhanghelsk - pqrt sovietic Ie Marea Alba. a
unul din cele mal nordice - s-a gAsit un roi care triiia "Booto de dnd
ani, de$i i'arn:a termometrul eoboara Ia -4.5-50C. El a rezistat de$i era
expus curentiIor din olopotnita, ca.ci. 'Bvea acumuHiri foarte mari de
miere in faguri.
De ascmenea,- in partea nordleA. a Mongoliei, aIbineIe adaptate la
irig sint ,active la temper turi joase, Cercetatorul Starcov III comunieat d i.
nlbinele de acalo lac ,primele zboruri in prima.vorA pentru cules l a
+ 2_3cC, pe dnd cele de la noi stau In ghemul de iarna la +12C. Acelea
lucreaza ljii 'pe ploaie l i 'Chiar ciod ninge, daca. au plante ~are dau nectar
~i polen proaspAt cum este spintul HeUe borus
purp-urasoens. A-ceasta piantA cre.,te
inflore!jte !,ii Ia noi cind inca. zapada nu s-a topit,
dar nu 1n masa., ca sa. fad obiectul unul cules
bun ~i care ~ det~rmine 0 adaptare
aIbindol' de aiel la zbor pe timp rcce.
Albinete dio genul Apis (fig. 2), se tmpart
privind. in mare - in trei rase dis~incte
ucografice cum sint :

.,1

Grupul de rMe indiene din care fac parte :

0) Apis florea - albioa pe jumiitate ca
mdr ltne {a~ de cea de Ia nei. des pre care am
IIml nt.it in treacAt mai inalnte l1i care ~ tl'iiie~te
III tropice. in In di a. Borneo. Java etc. ; ele
ru (' un ~In~ ll[, ragul'C' s n \) umbr a unui aTbore,

,~,"

Fig. Z. _ Clnd dlntre r asele de seama a a lbinei

mellfere.
l _

aJ.])lna cl prtcA din Clpn.l :

_ IIlblnA ItaU;o.nA : 3 - 01blna ca ucazlanA; , - albino
uc r 3lnl3 nl ; 5 - olin . c a rnl co

23
22

Hl'OJ)CI'lnd ("lI l1'Upuriie lor puietul, clnd tUnpul este reVa moo rere ~i ploios
" /lli dCSC'OJX'11imiu- i eind es1ie prea eald. Nu este economicii.
b) Apis dorsata triii~te in acelea~i loculi ca Apis /lo rea dar este
de ooud od mai mare ca albinele de la noi. Albinele cH!.desc ~i ele un
. 1r'I~ ur (llgure la umbra pomului. dar acesta atinge citeodatA 2 m lunnililc Mpl'ijinit sus eu 0 bazii de cearA de 13 em Ia~ime peDitru a putea
IHI 8 ~itlC greutatea mlerii !jii a puietului din alveolele luj, greutate care
liI'It.\OI' I d c pa~e!}te 100-150 kg. Caracteristic pentru aceastA ras1!. este eA
Il lblnc lo migreaza : vara tn timpul cald ~i secetos zboar1!. 18 munte, unde
"I'{'~ lc 0 floI'1\. bogatA. iar clima este mai dl.coroasA; dod vine toamna
ttohOIH'!\ III Ijes, tragi nd la vechiul loea!ji. Este foarte agresivA ~i nu e
,"'ell'lflil de oameni.
c::) Ilpis indica sau Apis cerana cu 0 arie de rlispindire mare, in
,.pltlul in India 'Ii insulele din sud-estul Asiei, asem1!.n1!.toare cu albina
IIwU(Cl'iI europeanA, dar mai primi:ti v i!.~ are importante insu~iri biolo1IIel', d inil'C care se remarcA 0 rezistent~ mare la iemhi lungi ~i mai
"h)" rOUlI.e mare la atacul balii nosema. Mi!.tcile au 0 mare capaeittate
iltt nU(It'(', inlre 1 000-3 000 ouA tn 24 de are.
CI'u,pul de rose irano-mediterantan:

S pcc:.ia Apis mellifera cuprini::1e mai multe rase grupate astfel:

u) Apis mellifica remipes a cArei erie cuprinde Armenia (U.R:S.S.)

Irunlll

.~ I

Ana tolia (Turcia).

b) Apis melliftea caucasica, albina caucaziana mntre cere

t-rei
IX'pu lutii stnt moo cunoscut.e: migrelianli, abhazA !ji carelianli;
c) Apis mellifica taurica, din sudul Crimeii .iii t;armul nord-estic
ul M lir~i Negre. De asemenea, in regiunea Orel este 0 rasa de albine
,Xfdllruasli foru1t.e rezistenUi. Is ierni grele, cAreia sovieticii i-au creat 0
Iczcrvat.ie specialA pentru a 0 pAstra purn,
tn parten dinspre MediteranA gAsim :
n) Apis mellifica Cypria din inS'Ula Cipru, foarte harnicA dar foane
"AI'csivd. Totu~i apicu.Itorii de neolo a crese caci da pro'ducW marL
CUl'llcteristic acestei rase e cli. albinele nU-i ucid matca, ci daca Ie stinJ cu c~ tc pl'ezenta uneia str.liine, 0 scot efarA din stup ~i nu-i mal dau
vole sli reintre acolo ;
b) Apis melliflca siriace este aibina din Siria, in regiunea estidi
n Mcditet'anei ;
c) Apis melliJica camica, albina cu 0 erie mare de r!.spindire
pO I'J dnd din apropiel'ea Adriaticei Ie Tirol, cuprinzind Aust ria !ji Germnnlll, consideratA ca 0 rasli bunA, productiva., u~r de condus !ji destul
de blne selcclata de cereeta.torU austrieci ~i gennani. 0 varietate a ei.
de l."I,t\o n I'C sunie. se alla in Polonia sub denurriirea de Apis mellifica.
L c ll ~e llt, ce Be tntinde spre nord in Scandinavia ~i spre est in Bielorusia,
sub cl enumit'en de Apis mellifica silvarum;
el) Apis tncUifica lig1tstica - albina italian.li, recunoscutA ca rasa
('I'n !lIn'l bine lngl'ijltA. ccon omicA, produotiva. I'ezistenta. la bali. A fost
II h'lll st'lc{'\lonillfl ind 't ti c: pc Iimpu'l roman ilol" c;ki Vergilius Mara -

poet roman, scrie in cartea sa Georgicete despre ea ~i !e lul cum C!l it'
tngrijitii.
De acest grup apar\ine ~i albina noastrli Apis meUifica Carpatk
intratii de curind in nomenelatorul raselor de aibine, de cind grupul
de cerceUl.lori romcini sub diredivele cerceta.torului N, Foti. a stabi lil.
ca ea are caracteristici pl'opri1 , :f.lidn'd inter esante studli biometrice as\Ipra ~i. Eai s'e intinkl'e in vastul triunghi Ol~nginit 11 vest de Carnica, lu
sud de albioa dalmata ~i la est de cea ucrainiana..
Ne vom opri ceva mai mult asupra rasei noastre, Car1Xltica cal'cia
i se mai zice ~i albina de BanaL Ea are insu:;;iri morfobiologice caracteristice climei ~ i culesul'ilor de 18 noi. E rusticl, bUntlA, rezistentA In
boli. Are 0 trompi!. lungi!. de 6,399 rom. Ciipll.ce:;;te mierea tAra sA atinga
supralata ei.
Apis Carpatica are - dupa V. A. Gu'hin - 0 obir~ie foarte veehc,
men\intndu-se in perioada glaciarA in cele mai -calde zone ale Cimpici
Duna.rii. Du'pA indilzirea ciimatulul A . Car1Xltica s-a extins ~i s-a in~
m\ll\it aUt de mull inclt vestitul istoric grec Herodot (484-420 Le.n.)
serie cl treeind DunArea calaloria i-a fost mai grea din cauza nenumflra\ilor roi ce-i ie:;;eau 18 tot pasul. Aceasta observatie istoricul n-o mai
iace pentru niel 0 ~ara. stra:bUuta. de el de-a lungtil vie\ii, Aceasta
eoniirma observa~ia cerceUitorului Gu:bin. cl. rasa noastra. este !'Oarte
ra
0 jnmul~ire extraordina .
vec'he, caci a av.ut limp de 0 a~a extindere
Ea s-a extins spre vest ope versantii Alpilor, spre est pina 1a
litoralul Marii Negre ~i 10 sud pe versantii sudici ai CarpatiloT, pina la
Dunare. Astlel, rasp'in:din'du-se in acesle direc~ii. albinele Carpatica, nu
au intilnit 1n calea lor obstacole naturale serioase ~i au ocupat in
special teritoriul dintre Carpa~i ~i DunAre. pina la Nipru, Ea se deosebe~te de albina ucrainianl, diei da nsurile de mobilizare ale Car>pati cei
npnr ~i in cazul unul cules cu un con~inut redus de zaMr in nectar ,
de la 6,5% la 8%. in .timp ce albina ucrainianA. danseaz.a numai dod
Ilecl.c'lrul are peste 18% zahAr. Aceasta se datore!1te fapt.ului cii rasa Corpa tica s-a de7lVOltat l1i s-a format in con'di~ii1e climatului mai umed ~ i
niDi rece din Carpa,i, pe dnd cea ucrainiana traie!1te intr-un climnt
r'cla.tiv uscot :;;i eaId, din zona de stepa. Ea se apropie mai mult de rasa
carnica. N. Fot!, considecl posibil c~ rasa earpatica. sa !i aldituit 0 forlll a
11ltcrmediara intre rasa carnien ~i rasa ucrainiani1 , dar Gubin sus~ine
eft dC!}i Carpatica ~i Ucrainlana se aseamana mult, cu greu pot ji deose bite legliturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate. nici directe.
&1 face parte _ dupA aceasta din urm.li - din subrasa Apis cantica ~i
rcprczinH'1. popula~ia carpatina a acestei rase mari ~i nu lorma interrhclliul'11 dintre aeeasta rasA. ~i albina ucrainianli.

.,i

C;mput de rase african

numitA. ~i nibina punicii sau telicii ; en

de dl.spin'dire in Tunisia, Algeria:;;i Maroc.
II) I\ pb m ellifica adansoni, e g albena. (:a culoare, co 0 arie de rasIjt"dlJ'f' In cCIII.rul Atrieii j se vorbe!:/te mult de eo ca 0 rasa h amid i lji
pl'odu('ti vl\ ncus4 Iu ea, 'Ia pt pentru cllre Sla\i un ea dc cerceUiri <lpi co lc

ttl J\J)is lIlellifica intermisa,

tII' l' II III'il.'

2;i
!N

dill Bl'llzi lln a importat 0 colonie pentru a urmsri felul sAu de compoltur(', Diu netericire, u n roi a sc!pat n~bservat ~i din 1956 pinA azi,

Un nou ndscut

Itc(.'{lstl1 msli hibridfndu-se elL cea l acala., a cil.prins aproape fntregul teriCorlu (d Brazillei cebarind tn nerdul Argentinei, rasa fHnd foarte
t'O HOOl'C,

Din aceastll hibridare, insli, a

ie~it

un hibrid

toone

agresiv tnelt

,dtllc u! IlU peate lucrs cu eIe, di.ci 'nu este lini~titll niel ell fum, mei eu

"'J!vcrl,,lIt'i eu apa, &taeind grav eamenii, animalele

{Ii

tot 'ce Ie iese' in

ellI e, " cum apicultura Bees tor douA tAri precum ~i eea din alte tAri latinoIltllct"icun c -5i nord amerieane eaut! mijloaee de a Ie st!pini,
c) Apis mellifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum
01 il IJI.\' melli/tea Zittorea in jurul lacului Tanganiea.
d) Apis mellifica jasciata din Egipt are 0 caracterist)cA apacte:

ultimelor douA t ergite ale abdomenului e ro~ie. BunA culegAlom'o "I deci productivli, are defectul de a fi roitoare; clnd se pregAle~ tc tn ncest soop cre~te cite 250 Iarve in botei de roire,
c) Apis melliJica capensis in zona Sudului african, Cll 0 caractel'I.Uc:l\ dcosebti! de primitivism; se nase albine lucrdtoare $i din oua
1I t1/cclllldate, de~1 tn mod obi~nuit ~i la mai toate rasele. albinele lucrAl UIIt'l' He nosc numai din ou4. fecun'date.
t) Apis melli/iea unicol ar din Madagascar de euloare neagrA con,ld cl'tlUI l'asA purs, fUnd in acea insula complet izolatA de contacte cu
hllllilC st.'nine din aHe rase, deci nehibridatA.
\,' lIl u lIl'OO

ROIUL CU CELE TREI CASTE

ALE COLONIEI

In lini ~te a nop~ii de vara eu scAplirari ,de stele ce se prelungesc

in hAul intunerieului, rnA pUmbam eu cursantii printre rin:durile de stupi
ai prisAcii, Boarea vitului aducea din depArt!ri parfwnul florilor de Isop
~i mat!ciune cultivate in lotul apicol din preajma stu pineL Dintr-un
stup se aude un sunet ca a chemare de tulnic, cAreia li raspunde un
ecou seurt ~ infundat: tui. .. tui.., tui ... ! CintA 0 matdi, iar din
botcile inca eAp!cite raspun'dea ea a inginare abla ~optiw. un sunet
asemAnAtor,
_ Auzi~, - tineri apicultori? Aceste sunete ne dau de veste ca
mfine va ie$i u n rai din aee9t stup, Insemnati- i numarul sAu de ordine ,
~ i intre orele 9-16 sli stea unul
din voi in apropiere ca sa: ne vesteasdi clnd va apare roiul.
!1n ziua urm!toare, la orele
)), dintr-odata albinele stupului
au inceput sa jad grAbite aferA
co un ~u voi. Repede am fast vestit ~i eu. Roiul se mal vAlurea in
ti nutul prisAcii, dind ront! stupului, in timp ce 0 micA parte int.'Cpuse sa se a~eze pe 0 creangA
(l vi!;iinului din apropiere, formindu-se ea un ciorchine (fig. 3),
Clnd taate s-au adunat acolo,
om scuturat roiul intr-o roini\!,
lIt1ezQtA sub eiorchine, Un vuiet
11_0 6uzit din fundul roini\ei ~i de
tnlillL5 valuri de aibine au tnceput
llill 8C reverse pe marginile ei. Am
tI.I}C7.11t ~ncet pe pamint roinita
pu\ ln tn clinala ca sa. aibA aer sufident. pc dedesupt, ial' albinele
I'Il"rl l'1!tc , si mi in d eli sub aces t clop o t. d u nulcolc tmplet ite se aL1[1 i.'ig, 3. _ Un f O) In foomll de ciorc hlne
t11 11 1('1J 101', uu incepu t sA. bata.
sub creD n g.l un ui vi~ ln .

,-,

viol dill orip; , chemind pe cele ce se roteau incA. in zbor deasupra

rnln l\cl.
- BlInuim - tineri apicuitori - ea matea este acolo caci aItfel
"Ie 1111 s-nr Ii lini.!it.it alja curind; insa. pentru ca nu cunoa~tem daca
nlhlen toiului este cea virstnica din anul trecut in care caz roiul
l'!lt e prlnwr, udica primu! roi ce-l da colonia, sau acolo este a matca
11111\1'1\ incA neimperecheata. - deci este roj secundar - Yom face 0
JJI'Qhtl : !till pus sub roini\A 0 pind neagrA ; peste ]5-20 minute ridicind
PU\III roini\a intr-o parte run vl1zut pe pinza neagra ni~te puncte albe;
w'ulcH nu slnt altceva decit ouA sea pate din vag,inu] m~i.tcii; am ljtiUit
(11"('1 ('d ncolo se ana matca fecundata din anul Itrecut ~i deci roiul este
'fir/111M. Ducl\. In caz negativ, pe pin za neagd!. nu s-ar ii viizut aceste
punctc ;jIbe, ~tim cli. roiul are 0 matcli inca neimperecheatA. nascuta
hi HtllfJ dc citeva zile, .!ii deci este roi secundar.
Atullci am adus lingA roinitA un stup sistematic cu faguri artuit'hlll JX'lltru a indica albinelor care sa fie directia de clAdit a fagurilor
til I'lL \'0 rei de alveole trebuie ele sa-i cladeasca.
Til tH~H urdin~ului stupului larg deschis pe toaU!. IAtimea pereltelui
,nil tJ'f>lLlul, am intins 0 prelatA ale carei margini ajungeau In saindura
IJl1 :t,IJIJI' II stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelatil,
nl blllt.'IL' pen t,ru momerut s-au imprA..'jltiat ca 0 api! vie, j ucau~a ~i sclipilIl III'C. tn sli cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cin\:l
j ill slm\it mirosul de cearA al !a-gurilor din interior, au inceput a bate
viol din aripi. Stind in JXlzi\ie cu abdornenUI inclinat PU?D in sus, s-a
('\)Sl'r.rut eli in ultimul segment abdominal, denumit tergit , era un punet
ulh, Acolo se aiHi 0 anumitA glandi! - despre care yom aminti la anatQm in olbinei denumita glanda lui Nassanov ce emlte efluvii P,lrjutlwt,e eu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mttca,
ghl'd nte de mirosul res"pediv s-a indreptat spre urdini~ , intrin'd cu graba
In inieriorul &tupului. Apo! totul s-a lini~tit de parea nicidnd, acolo,
n- fIr Ci avut loc un eveniment de 0 insemnatate covir~i1toare tn viata
co lon iei : a apArut in pr:i.sacA un nou-nliscut cu tot alaiul de albine in
IlLllJorilate tinere, rupt din trupul sau, roi plecat spre :lAri straine ~i
ncsigurc, Ili care a Hisat in urma. toata bogatla adunatA cu truda, hambare
"line au miere .'il l polen ce rh'n!n dincol0 ,p entru continuarea vie1irit
ullci popula\ii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta tnsa reprezintA reva
nwi mult: roiuZ este dovada unui act de repr'oductie $I raapindire In lume
Q. speciei! Esle un nOll nascot al speciei Apis mellifica ce va continua
Ilco lo in s tupul unde a lost scu.turat slf formeze 0 noua colonie, a direi
t'xistcn\tI. 0 yom urmari pe tot parcursul invi1\Amintului a'pical ce-l Yom
(nce impreuna.
sri nu crede\i - tined apicultori - ca in.troducerea roiului in
Nlupul sistematic se race numai in ielul pe care I-ati vAzut, ci el poate
(I IItutuwt direct in stup, deasupra ramelor cu !agun artiIiciali, dupi!
1"(' n11 11i tnllh <lin pus peste st\IP un magazin gol de recoltii l1i silind
nlblnclc sil (,'(looare Int.re 1nguri dind pe deasupra putin lu m. Am pus
d('U8UPI'n j:X)(li0501'll1 ~ i cnpacu l, 13sind dcoohis, jos, un mi urdini., cam
de 2- 3 em. <"''',. I)'tl1(\, (Ilhinel(! Vur irII('L'PC s.:'i '('Hldcnsdl. tnguri intregi
rl ln I'C'! nrtltic'inli pu ~ i 1/.1 di~pozj\k.

Dadi am aJes prima metoda de introducere indirecta a roiului III

stup, scuturindu-l pe prelatA, este pentru ca astfel ave\i JXlsibilitolca
de a urmiiri matea care se observa u~or, ea Hind mat mare e<\ :lOale
fiicele sale. ,In al doilea rind sa va dati seama ca in componenta roiului
mai sint un numar limitat de trintori, iar grosuL populatiei U form,cazii
albinele lucrlitoare .
Deci, tn noua colonie existu tret categorii de fiinte . Damenti de
~tiinta Ie-au denumit caste, deei trei caste, fiecare cu specifidtaten sn.
Cll instincte direrite, ce indeplinesc tn noua colonie functii speciale, g il'll
mal bine zis 0 succesiune de functii.
Cuvintul ..casta~ , spune Chauvin - nu itrebuie interpretat aici
la fel co cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor
grupe sociale inchi,se, care-~i apm-a. privilegiile lor egoiste, ci in sen sul
l1tiintific aratat., deci ca destina\ie clarA l1i sarcini precis di!eren\iate.
Prima casta in roiul prim !1i care de acurn a devenit 0 colonie nO"O:
In prisadi, este reprezentatii de acea unicA mnta din comunitate de care
depind celelalte douA caste ~ care estc casta femelei fecundat e, deci
matca, capabilli sA depunA mii de oua in aceea!ii zi. Ea este mama tuturor
iiintelor din colonie ~j care derivA deei din ea. Chiar dadi in !ostut r oi
s-ar fi observ8!t rna'i multe matci, a~a cum se fntimpla la roii secundur i
care pleadi din colonia-mama cu rnatei virgine, dintre ele, albinele i~i
aleg numai pe una ClL de stinatia. de a fi viitoare mama a generat iiLor de
albine ce se \lnr nSl1te in noua locuinta.. Legea coloniei nu ing1iduie decil
o singura matca in rnijlocul ei, care sa depunii oua fecundate sau nu,
oua din care atunci clnd sint fecundate se vor na!1te albille lucrAtoare,
iar cind nu shit fecundate se VOl' nru;;te ttintori (fig. 4).

mptcp

Pig. 4. _

trlntOI'lI\

alblM lucrltooilre

Cele rtrei caste ale coi1)niei de albine: matca, trintorUl ~ i

alhina l:u;crlit'oare.

Cea de-a doua castii este a mascuWor, deci a trinoorilor. Tn mod

nbi:;;lwit. nlllnarul lor esle limiltat la cilcva sule de indivizi, din care dOal'
(,I\I vfl sc vor imperechea eu matci virgine ie!1ite in zborul de imperechcl'c,

lI111If('I'(.'llt din ce stupi provin. Ba ceva 111 mai mult: co cit trintori i yin
11 1,,1 til.' "cpurtc in preajma prisacii , deci Olatcile sint impel't!chcate Cll
2 ~1

2"

Irlntol'l provenlt l din s tupi strAini. ell a Ut se inlliturA hnperecherea

fn ll'c I'tide I.lpropiate. evitindu-se astfel consanguinitatea1) care de la
un nnlll1'lit grad are urmAri neplAcute pentru vittorul stupinei.
Cea de-a treia casta - este cea a femelelor castrate nutritiv in
II mpui s tadiului larval' ~i nim!a1 !}i care formeazA masa miilor de albine
I ljcr/lta~lre, !emele sterile. fecioare, care chial' dacA ar vrea nu se pot
Im percchea, di.ci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamorfoze l en larve l?i nimfe. Sint nascute din QUa fecundate, ca ~i larva de
lIIutcn. ~ I in anumite conditii de hrAnire ar fi pU'tut fi rnA-tei, dacA colonia
ii i' fI hotiirit ~a: organele lor atrofiate pot sA produca cili:eva QuA, dar
din etc nu se pot n~te dedt numai masculi. Intr-adevAr, s-a constatat
rn In tlmpul stadiiJor de lar:vA ~i nimfA, prin brana primitA ele au suferit
Ull r~ 1 de castrare par\ialA. Deci, determinarea cast.elor in colonie ou
li t' rucc numai prin tmpArprea intre masculi ~i femele, ci, acestea din
lI r llll\ pot ti subldivizate lotre fem ele sexuate ~i femele sterile,
Albinele din casta luerAtoarelor functioneazA pe r induri in sarcini
I Cl mpOnu'e: albine gospo'dine ale stupului deei "curAtitoareleU, ori sIbine
II tr'ClJl"I'U, ventilatoare, doiei etc. legate de 0 anumit! funetie tiziologicl,
8 1 I"LJ'~ flcestea sint diferentieri ca de pilda aI-b ineIe doici care sint
ill'lUurtc In legAtura ell distribuirea hranei diferentiate dupA vir~a Zar1It"l or '1 1 custa din care vor face parte. Toate acestea Ie vom Himuri pe
I,,,'f.! <dnd vom ajunge 53 cunoa!?tem anatomia coloniei, ~i totu~i vor mai
1'Mntilt:' tnc5 multe oeeunoseute de dezlegat I Cu drept euvint cunoscuta
.'<'I'cltllfl toare, biologa A, Maurizio spune eA "sint incA muIte cercetAri
(Ill r~ c ut cu privire Ia albine in domenlul f iziologiei, biologiei, patoiogiei,
ucne ~ le ll , f jzicii ~i chimieil'.

ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVA'f!E

Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebuie

sa-l organ izam, pentru a unnan in mie viata interioara. a unei calonii.
Am luat dintr-un stup oareeare un fagure cu puiet cApAcit ~i neeapacit,
impreuna cu aibinele lui acoperitoare; am evitat ea lntre albine sa. f ie
matca eoloniei. Acest fagure eu puiet I-am a~ezat in partea de jos
a stupului de observa\,ie, aeolo unde se afla ~i urdini~ul, Deasupra lui
am a~ezat un al doilea fagure avlnd in el hrani! - miere ~i polen;
rama acestui fagure avea in partea sa de sus ulucelul de hriinit, iar
fagur ele avea pe el mult! albini! lucratoare ~i cltiva trinotori. lntrucit
spatiul ramas gol, unde ar fi trebuit sa.
8.?ezam ~i eel de al treilea fagure, era prea
mare deoeamdatli, am pus deasupra celei
de-a doua rami! un carton cu orificiul
a
de 1,5 em cliametru, pe un'de, eu ajutorul
unei piloii eu tub lung, si! putem introduce in ulucel hrana neeesara. cind va Ii
4
,
nevoie.
Pentru a lntari mica populatie aflaU\
pc eei doi faguri, am periat in fata ur.
s
dini~ului albinele tiner e de pe al\ i doi
'! oguri eu puiet neeApAclt, luate de la aW
stupi ~i am pus aeeste rame cu puiet ne6
ellpl1cit in stupii din care au fost sco~i
7
prov izoriu,
Avind in vedere cA albina din acest
de ."oj>
or1'00 ~ aersre
II tup de observatie provine de la '<iiferiti
. loupl din prisaea, ~i deci au mirosuri di- Fig. 5. - Stup sub obserVai:le :
rertle, Ie-am unilicat mlrosul introdueind 1 _ "" pacul : : - po4i4Orul; 5 cu hI"IInli.; 4-5 - raD"le p entlcllsupra celui de nl doilea fagure un trama
tu eU\b ; 6 _ sdndura de itbor ~ ]
plcloare
d e sprlji n : 1
o rWelu
tampon de vati! imbibat cu un parfum
pen u'o, a ertslre.
om'ecore. -I n Upsa aeestuia se pot pune
neola 2-3 foi de eeapA zdrobite.
Am dus stupul de observatie asUel format, lntr-o cameri! rAco"(lOan, cu urdini~ul indlis provizoriu, eu perdelele eoborite, dar eu aeri" Il'en de In. fund deschisli, lastndu-l aeolo dou A zile, in care timp am
Il ll n\c.n l~ Il ziln ie ulueelul de hrAnit cu cite 100-150 g de sirop, Dupl1
tr('r(' I'C[\ 1IC<.'s tO]' doua zjle st upul de observatie I-am adus in prisacli.

" "/ ,p""'.

'I Ctl nU" ll ulr\!t.nle - r udenle de .Inie In t re

an

~oUi

ee se

Impe~hea2.A.

31

Intr.. lln loc IiIl'ii prea mult saBre, deschizindu-i urdini~ul. Albinele
vll,,,ttl icc <1bu riHoare I-au parAsit' ducindu-se 1a stupii lor, dar a ramas
In InlcJ;'iO['ul micii colonH - care era adana de matca, _ numai albin a
linnI'll Cw'e nu apucase s1i-~i Iaca zborul de recimoa~tere. Daca se
Oh,,l.rv(i c<'1. cele cArnase sint prea putine pentru a popula bine micul
IIlup de observatie se mai perie alte aibine Itinere de pe 2-3 faguri,
1 \IIi~J din stupii vecini, repeti'nd !ji unificarea acesteia Cll acela.o;;.i mires
(lll eel din sllupul de observa~ie, Desigur ea operatia de periere a aces tor
III)u -VI!nito se face chiar in tata urdini.o;;.uIui, pe unde ele se grAbesc
rll\ Inkt',
VtU tn~elege mai, bine, tined apicuItod, invatamintele ce vi Ie VOl
dn ttl continual'e, stutliind deocamdata douA situatii ; prima este situatia
.'Ol flldef-mamii din care roiul a ie~it ~i etapele ulterioare de inJtregire
II d (u 0 matdi noua, tinind seama cli roiul a pleca.t eu matea virstnicli,
filii unul trecut; a doua situatie trebuie sa va Himureasea felui cum
,~ , hlc(Jpe roiul viata in noua sa locuinfa.

r crlitru a nu deschisle stupui de observatie prea des, vom urmari

prin geamurile de pJexiglas, m'odukind rar aranjamentul
dill IUlel'ior , dnd Va fi nevoie sa va Iamuriti intr-o noua problema.
hVII/j!.C &itu(liji

AprOpi in'rlu-ne de stupul roit am putut observa c11 plecarea roiului

mlc.~orat vizibil activitatea coloniei-mama in comparatie cu aefiVHtltr:o stupilor veeirij care nu . au roit, !ntr-adevar, rojtil a plecat eu
" mort' parte din aibinele tinere, care dau eel mai pretios sprijin la
(1111c1lrou intensiva a fagurilor noi ~i interneierea noului a~ezamint. Dat
rtlll d tnsa eli aceasta colonie-mama avea a populatie foarte numeroasA
'II C:OI'~ rlU mai inca pea in stup, aceasta revarsare a roirii nu i-a schirubat
IIP/u'cnt activitatea, care a continuat sa se desfa~oare normal, dupa roire'.
Alhinel!! zburat'Oare care au venit de Ia eules au intrat tot alit de numeI'!)OSC. Pentru a vedea situatia coloniei marne, dupa roit, trebuie ins~
Sit dClJchi dern stupul.
J {lt~o! am ridicat podi~ol'ul; aIbineIe stau ca 0 pinza deasupra
I'ilmclor. E dovada ca populatia stupului este inca foarte mare, Daca
Alupul u1' f.i avut rnagazin de recolta, it gaseam gol.
Cu putin fum impra.o;;.tiart pe deasupra, sau puiverizind u~or aibineIe
ell llpll dintr-un pulver.izator ell picaturi :tine, am scos primul fagure
IllA"glno~ pe care se silau multi trintori, dar ~i albine ce-~i desearcau
cOl$WC\ele eu polen in unele alveole goale. Ineepind eu fagurele urmaJtor,
um Intrat in sectorul cuibului cu puiet. a parte din aibinele acoperitoare,
"tAite-au imobile peste puiet ca sa-i tina de eald. Altele ,se agitau pe
8Upl'oCa\a fagurelui facind un :tel de dans earacteristie culesului. In
rllg~II'Jl ul'rniitori puietul f orma eUpse mai e:xltinse pe masura ce ne
IIpr'oplnrn de fagurele central !}i apoi, 'Clincolo de acesta, cu elipse dm
eo In cc mai roollse. Zed de mii de alveole erau ocupate in totalctate
au puiet dipacLt sau nu, In aces tea din urma se vedeau Iarve mature,
lil l)(' ell ncaUa, stind alungite Cll capetele aproape de nivelul superior
III n1V'~ol el ol. lara sa Ii se ILl'ega oblonul de ceara; altele, mici, stind
'ncovlJgnt.c pc '[ undu l chilioflrelcn' natale, inotind ell gura desehisa in
hrllll/l orcl'ilti de ulbinelc doicj ~ Ie ingrijcau. Pc (lindul alLot' alveole
lill

:12

{l

se vedeau !Ii ni!}te mici basoona!le albe stind putin inclin8lte : ouiUe care
inca nu depa~isera st.adiul embrionar. 10 sfir-?it. pe marginile a doi
Jaguri din euib, in partea lor de jos !ji lateral, gasim locul ales de albinele
eoloni ei pentru viitoarele rnMd in devenire.
Locul untie s ibinele cla'dese botci in eare urmeaza sA se dezvolle
lcu'vele, are un 1'01 important. In aceasta privinta crescatorii au constatat
c;a botci le cladite pe fagurii albi, cu ceara nouA care este mult mai
maleabila , smtt; mai voluminoase, iar matcile dnd eelozeaza sint mai
mari, -51 in con~eciniA cu ovwiole t ) mal numeroase ~i ~ai lungi. Acolo,
in botci, se plil.mActe!?te viitoarul coloniei-mame care, deocamdatB. este
odana caei matea virstnica a plecat eu roiul primar. Din wate acele
pretendente ce VOl' ec10za din botei, aibinele i~i VOl' alege numai una,
obi ~ nuit pe cea dintii care-$i parase~te acest leagan natal. Ea este
deocamdatA virgina ~i va deveni 0 demna urma~a a mamei sale, dupa
imperecherea cu citiva tdntori.
Dacli colonia roi e~t e a doua oara, matea tinAra, ne!ecundatA, va
insoti roiul secundar, care va parasi stupul in eea de a O}?ta zi dupA r oiul
primar, daea Hmpul de afarA este statornic. In aceasta din urmA s1tuatie
matca virgina a roiului secundar urmeaza s4 se imperecheze la cUeva
zile dupl1 ce rmul s-a inSltaIat in noua 8l?ezare, iar in colonia!..mama apare 0 a treia matea, urmind ca aceasta In mod ob4;nuit sa continue des!inul coloniei.
Cum insA un stup de observatie nu - ~i are rostul de a studia numai
un anumit proces din viata unei coionii, aranjamentul facu't initial. trebuie moditieaL
Deoeamdata vrem sa urmarim comportarea aibinelor orfane din
micul stup, care i.o;;.i c1adesc bo'tci. Peste citeva zile dnd !?i aeeasta Iectie
pl'aclicli .o; . i-a indeplinit seopul, yom schimba situatia din Inrt:erior, adudnd acolo 0 mateR fecundaU!. pen't ru 'a urmari cum I~i indepline!?te sarci na sa prin'Cipa:Ia ,
Cele trei feluri de botel

Tn diminea\a urma..toare, continuind lucrul in jurul stupului de

(iI)sf'l'vI-IVii, am inliHul'at obloanele ce fereau de lumina interiorul, iar
jJl'Il1 ~el\m urile de plexiglas s-a .putut urmari cum se desfa~oara in mic
vlnta unei coIonii. !nitre timp, in locul gol de sus am introdus un al
! I'CnCll fagure. ca !}i in el, albinele sa. aducli strinsura - miere !?i polen.
Micu l nueleu de aici cu cele t r ei rame cu faguri a~ezati pe acela!?i
plun v(' rticfll, in ctaje suprapuse, urmeaza acelea!?i legi e~' !}i ale oriearei
('nl( .niL
(
IIcocnm'datii sc poate ve'dea cum aibinele tinere ~i orfane -5i-au
I)rtlldllit in ClIglirele e ll pui et neclipacit 2-3 spatH mai largi. deformind
1'11,. t l'l.'I nlvcolQ; <leo10 cxista ei!te 0 larva naseuta de curind sprc a fi
!' r'I'II('lItL' ('Il viil\.Oilre matd, din care nuc1eul i.o; . i va alege numai una.
') (! ~t " ' ltd"

.t

.. \II.

'"hlucle nil! ovnrclor

m~U:H

tn care. !lC rormclI'tfl (tuniC'

't;t

Acestea sint ineeputurile ,unor botci de saloore (fig. 6), din care,
n 16-8 zi de cind fosta mam~ a depus ouAle In celulele fagurelui, se
vor nOl$te viitoare mlitci virgine, dintre care sibinele l~i vor alege
numni una, ucigind in leaganele lor pe cele de prisos.
Botcile de soLvaTe sint mult mai mici ca eele de roire din stupul
CIH"C II roit ~i I-am examinat mai inainte. Acelea sint mari, voiuminoase,
lungi, iar albineIe au depus in ele mai
mulU hrana. glandularli, incit intottleauna, dupa eclozarea mlitcilor, pe {undul
lor rAm'ine multa hranA de prisos, neconsumaH!.. In schimb, aeeste botci de salyare mult mai mlci au larve care Is ie~irea din stadiul embrionar primisera in1~ial hrana destinata vjltoareior albine luerAtosre ee urmau sA se naseA acolo.
AeeasUi -brana este de zece ori mai pu~in l1
fa~A de cea a larvelor ('are inipal in OOtcile de roire sint destinate sa fie viitoare
matei, hranA care are ~i 0 componen~
mai valoroasa. Dar avind in vedere sit.ua\ja disperata in care se afia 0 colonie rAmasA pe nea~teptate Ura matca., aibinele
i?i aleg din fagurcle cuibului citeva larve,
pe cit posibil mai tinere din cele ce trebuiau sa fie viitoare albme. Adeseori tnsA
6
ele sint nevoiLe s~ ia in grije larve mai
virstnice. Limita maxima ca virstA pentru
ca 0 larv~ de lucratoare sa fie transfot-,
matA totu~ i intr-o vuLoare matc!, este de
"g. 6, - BotcJJe de roIre:
trei zile de la iel1irea lor din ou. ALune!
I Llpll4lor pe funduL bou:11 ; 1 _
LhrVl (I t! mAlea; 3 - "Dotea des~ insA, vor fi matci de 0 valoare ioarte
UII\.III : , _ botca InchLd cu matcD
nlMlura ; ~ - tnceput de bote.. : 6 redusa.
m Ati.'ll nouA ee lese din bote"; 1 _
tlnlt" lbla clIpl!.dUI eu Larva maturd
CereetAtorii au fAcut sLudii comparative intre bQtcHe de ToiTe pe care alblnele Ie aleg ~i Ie pornesc sii Ie ingrijeascii ehiar din stadiul de ou
(utA de cele de salvare; ei au aflat cA greutatea acestnra din urmA
'ste de numai 176,1 mg fa~ de 190,'} mg a celor de roire, DumAru} tubule(elor ovigene, ~a prlmele, este de 1,41,9 fatA de 161,1 'l a <:ete de roil"e,
In!" lungimea oV8r-elor de 2,87mm fs~ de 3,28 mm ,
De aceea boteile de salvare sint folosite in situa~ii de neinloeuit.
Dc nltfel, ins4~i albinele coloniei, dupA ce 0 astfel de matcli de salvare
cclozioneaza, este 1ecundata ?i incepe sA depunA ouA, aleg un loc potrivit
1$1 crese una, sau cel mult trei botci, in care de data aceasta lngnjirea
~ I hrlinirca specilieA porne~te din stadiul de ou. In acest scop Ii pun pe
fllndul IiecAreia 0 hrana. ce pAtrunde printr-un proees de osmozl pinli
In embrlonul de sub coaja oulu i, iar apoi, la aparitia larvei 0 hrAnesc
IIbundcnL eu lapUl10r special, obtinind osHel 0 matell de mare valoare,
III r('1 ('n cele de roir('. Slnt ol1a-zlsele botci ~i mlltci de schirn oore lini~tfta.
miltr i l'nl'C' !'IfnL mori, vl,l.lul'ons~. co multe Lubulc\c nvigcnc, deci prolifice.
h~

:) ~

eu 0 rezislen\A deosebitA la boli ?i 0 longeviLate mare. Dupa. ee aseLN~

nea matc~ I1pare in colonie, se imperechea~a. incepind sa depunA ouil, lax
cea mica. ?i nevaloroasa obtinutA din batci de salvare, dispare.
Pentru studiul nostru insA, neavind timp ca !if! urmarim in inLrc
gime acest proces tn stupul de observatie, vorn proceda la inlocuilCll
acestor bo"tc! de salvare, fie eu una din cele de schimbare lini~titA, daro
~Lim cA se alia una disponibil! t.ntr-o colonie din prisac!, fie cu 0 matc{\
gata feeuna at!, a eArei activitate sA 0 putem unnari. Vom alege so lu~i n
din urma.
- Dar de ce sa [lU Iolosim in locul mlitcilor de salvare una din
botcile mari ~i irumoase din cele de roire, ee Ie-am gasit in s tupul deju
roit? intreaba un Unfu- apicuitor.
- In stupAritu1 sistematic urmarim ea roirea naturaiA corespunz5
t.oare instinct-ului de reproducere a speciei sa fie cit mai redusA, pentru
u nu compromite produc\ia de miere prin fragmentarea coloniilor puteJ:nice, care pierd in acest leI toemai albinele tinere .!?i 0 mare parte din
albinele culeg~loare. Cum acest instinct este ere<litar, dacl varn folosi
botci de roire pentru a inlocui pe cele de salvare, vom transmite prin
ele inclinarea spre roit. aptitudine pe care noi 0 combatem, deoarece
este unul din indicii negativi ai selec~iei mMciJ.or.
In schimb, 10losin'd botci de schimbare lini~tita reducem partial
<lcest instlnct. Selee\ionind calonli din cele neroitoare un vestit apicultor
r"(lneez, Sibenthal, o-a mai avut niei 0 grija ca stupii Hisati pe munte
VOl' rOi, ?i i-a vizitart mai rar. Colonjile sale t~i sehimbau singure mAtcile
lu dOi ani a~a incit in 40 de ani in care a urmArit aceasta problemA n-fl
Ilvut nici un roi. Pentru s-?i pa.stra ins.. intaeta aeeasta calitate, el ?i-a
\Inut stupii la 1 600 m altitu'd ine, un'de nu se urci al\i roi nahlrali. pentru ca prin tmperechere cu mMcile lui, sli-i striee liniile de sel~ie
h:ola te a~a de biDe aeolo sus. DupA cele eonstatate de 1ra\-ii Ruttner in
1071 nu numai altitudj'njle S8U depArtarile pina. la 8 km sinJt sigure in
IIceasUi privinta, ci mai ales izolarea de alte stupini, are tnsemna.'tate.
ColoniUe care-.!ji schimM lini?tit ma.tcile sint recunoseute ea 10nr-tc
produ ctive; s-au vazut deseori colonii din aceastA categorie eal'c-~ i
pnstl'enza 0 a doua matcA mult timp dupa. ee matca tinArA s-a impcr<'C'hcul, marind astfel mult populatia acelor stupi ~i ob'tinlnd in CO I' SC~
ci n,A produe~jj mari de miere ~i polen.
Botcile {Ie schimbare Hni?tita dau mAtci foarte bune .!ji tOCI1l1li
de tleCC8, dadi am izbutit sA gAsim in prisaca 0 colonie cu astrel ric
I) o t(.'i , f.! bine sA inlocuim eu ele pe cele de salvare. AceastA operatic 0
VOUl 'face 8slCel : inUiturlim boteile mid sau matea micl ie~itA din bat\Ie de sulvnrc .!ji U\sam co lonia orIana timp de trei zile, pentru ca ultiI.I~II~ ouli ~ celozioneze. Trei zile dupA aceasta, distrugem taate botcile
(I t' II/l !vnrc elnditc in aeest timp, dupa care sl10im pe fagurele de cuib
(\ hot c!\ d(' ,.tnloeuire lini?tWi". tn aeest SCOp botca cea buna, rU'iiaUi din
r 'I"LII'plt pr cnrc se flnt'i, Vll flvea 0 portiune micA din fagure denumit
f'(jfd/u1 /)()Ir/f . Concornilen1t, in fllgurele din cuib iacem 0 HHeturfl. eu un
WI'll1l1'lrll {' )C ud' dt cl\J ctilll botcii bune, inoH sA se ponta introrduce neo lO.
II "pll \1111 nf'IIL: It('cnslf'l b(Jld'1 sc pune in poziti c verticalA, putin mui
,.rm'''' 11(' !t lllJrutll\n tnglll'c lui, lUl U ('hinr lipill\. de aceslo, dar 10tdenUIIII

~5

1:11 virtul Hl>cr, en mateR sA poatA

ie~i u~or

18 eclodare.

Opera~ia

trebuie

rllcut(i eu Louta aLentia pentru ea sa nu se deformeze virtul botch altoite.

DIIp<1 ] - 2 zUe, va apare 0 matd "foarte buna, voluminoasa., prolifica,
\ongevlvA, uncori ch inr mai bunA ea una din cele de roire.
Oar dadi intr-adevAr marimea botcilor are jmportanta ei in privl n~u greuUi.\ii matcilor In parasirea leaganului natal, sa nu credeti cA
ttbso lut tonte botcile de inlocuite lini~tita a1toindu-Ie intr-o colonie in
]r)(,111 eelar de salvare. vor da rezultate, iar in al d6i1ea rind stuparul se
pllfllc in!jela, folosind boto excesiv de lungi. In seJectarea boteilor nu
Hlilnui Iaclorul de marime {;i greutate trebuie sA va ghideze, ci !], i eleIlll'ntul de mare important! care este ereditatea. OpinHle diIeri\ilor cerceI(ltori sint in divergentA. tn aceasla privint! chiar daca Orosi Pall spune
c-il !nt'r-ad ev~r m<!tcile mad tdiesc mai mult l1i sint mai rezistente
{Ier.l t cele mici , nu trebuie sa genernliz<!m aceast!i. constatare. Dae!!. la
fll'CCII ~ 1 zestre ereditsr<! se adauga ~i cea de greutate !?i marime, va !i cu
nlIL mUL bine. [nlocuind bdtcile de salvare c;u cele de inlocuire lin i ~tit!i.,
tnl trnpinAm unele greutA~i , d.cl trebuie cAutati mul~i stupi pinl\. se g!!.o'I1!$te 0 asHel de botca; stuparu l, se poate in~ela f olosind drept bune
bo Lci nenatural de lungi, care se datoresc unui, accident, in special la
Lrfln :'lportul in pastoral. Atunci multe larve din botci slnt deplasate de
PI.! !'lltul lor eu lapti!?or pinA aproape de virful botcii dator itA trepidatiei
(,/\It1 tOl'iei. A1binele d'oici, pentru a Ie hrAni ~i fe.:i de raeeli, prelunHeMe peretii botcH, iar dnd 0 capacesc, in interior se afla larve care
I IU rll!. minzit 0 buna bucaUi de timp ~i ded viitoarea matca va [i de 0
volotll'e seb utA.
Cl:nd se face 0 rtransplan,tare de botci stu pawl este obligat sA vell rl<.:C' partida colonie i respective inscrisA in registrul de partizi, spre a
veden ce productie a dat acea colonie de- a lungul timpului ; el satisface
nstlel ~i cerin\.a de urmArire ereditarA,
- Dar prin ee se deosebesc atunci botcile de roire fatA de cele de
Inl ocu ire linl ~ titA ? rna intreaba un ait Una.r apicultor,
- In primul rind, botcile de r olre 's tnt tn numAr mare ~i variate
en dezvoltare, cAci albinele nu Ie cresc pe toate deodata l1i deci nu au
aceea.,i virsUi.. Cele de lnlocuire lini ~tit!i. sint eel mult trei botcL Apoi
locul celor de roire este la baza !agurilor sall pe laturile lor, pe clnd
cclc de inlocuire se gasesc uneori chiar in mijlocul fagurelui de cuib.
Botcile din categoria celor de "schimbare lini.5bitii" Ie ga.sim obi~
nu ll tn perioadele de dup! r aire, deci dupa a doua decadA a lui iulie !ii
ougust ; atunci clod matcile obosite de anta ouat in sezonul de vIrf, nu
mui satis[.ac a lbine-Ie oolooiei; acestea din urma var sa Ie schimbe cu
too te ca. matcile virstnice sint prezente ~i depun oua.. Numai aibinele ~tiu
cIt mui este ea de valoroasA; caci nu Ie dau su! ~cientA. substan\A de lins
~ i de nce-en cladesc botci ~i cresc alta matcli pornind de 1a stadiu! de
I)U. Tn ooest $Cop hranesc Iarvele din plin; dupA edozionare se lmperechenzli, mccp sa depunA ouA, ~ i abla atunci dispare matca virstnica sau
bolnnvA.
A(..'Cstc mare; vor fi mai bune daca V Ol' Ii crescute in perioadele
c1nrl tn nnlu rl't culesul nu a tncelat cu totul. Cind fiU este deloc cules iar
s lUpllt'ul till h l"i\ lI e~ tc stimu lcnt coloniile ce urme-axiS. sa. creascii matei,
:jl1

l'czultatele ce ele Ie dau nu sint pe deplin satisfAditoare, in special privind

pc cele erescute in toamnA; atunci h rAnirea lor este mai putin abundent!!., iar in prisaca, ori in imprejurimi, sint pu~ini trintori pentru 0
imperechere su!icientA. Chiar dacii io disperare de cauzii albinele Ie
cresc, ele vor !i schimbale in primc1var a urmatoare, clnd in stu p ~ i in
prisaca au spar-ut trintori matun numer~i. iar florue au inceput de
mult s! dea nectar ~i polen proaspAt,
Aparent, botcile se aseamAna mai toate ca form!!.; ele sint asemanAtoare unor ghinde mari de stejar, dar ceva mal lunguie\e. Poziti8 lor
pe fagun este verticalA; cele de schimbare linil1titA sint clMite, cum
am mai spus, pe suprafata unui fagure din cuib !1i sint suspendate in
intervalul dintre doi faguri vecini ; in schimb botcile de roire stnt cladite pe margine-a de jos a fagurilor cuibului ~i uneon chiar pe marginile
laterale ale acestora.
Lungimea naturaHi a botoilor este in medie de 2-3 em, iar diarnetrul de 8-8,5 mm. F undul este ingr~at, iar capacitatea lor in mod normal este de 824 mm 3 Clnd in naturA nu este cules, capacitatea lor este
mai mica, pina. la 728 mm 3 1n schimb la un cules abundent albinele Ie
cHitlesc mari, voluminoase, lungi.
Au fost gaslte ~i din cele foarte mici, preg!1tite in grahl!. care nu
ou dedt 293 mm8 , din care eclozioneaza matoi :fAra valoare,
.
Oricare ar f i miirimea lor, albinele Ie ornamenteza, lngro~indu-Ie
peretii exteriori cu cearA !1i cu desene hexagonale; rostul acestor ingrol;lliri este de a Ie proteja contra racelii, dat mnd ca. ele stau suspendate,
cxpuse varia\iilor temperarurilor eventuale, pe clnd puietul din fagurii
cuibului se tncalze!ite reciproc prin directa lor apropiere.
Cind hotcile smt 1argi, albinele doici depun pe fundu1 lor 0 mai
mare cantitate de lAP:tr, iar m!!.teile sint din cele mai bune. Ele slnt
prolifice !?i incep sri de na oua. la citeva zile dupA imperechere, prehmgind perioada de ouat 1.na. toamna tirziu,
Cind matoile au abdomen lung, Inseamnl!. cA cele doua tergite abdomi nnie sln t mni late; tubulete1e ovigene slot mai lungi ~i deci in conIcci n\a, pe traiectul lor se formeaza un numiir mal mare de ovule.
MAtcile mici pot sA apara. atunei c1nd, din anumite cauze, hriinirea
lor en Jarve a Cost opritli, cum se intii.mplA adeseori la transporturile in
pMlorru, despre care v-am amintit, sau clnd matca este prea b!i.trina ~i
"UfCl'll de nanism!. Orice mi~cAri bru ~te a ramelor cu botci pot compro
mtte vlitonrele matci.
C<lprlcirea boteilor are loc la sfir~ itul celei de a opta zi de la deflun ~l'cu uul ui in inceputurile de boteL P inA atunei insa. larvele il1i preIchltnbl1 tn v eli~u l corporal - deci are loc fenomenul de "nApirliret4 (10 pOUlt ad tn primele cinci zile de Is aparitia larvelor in bot.ci ; cea
(I~ . II dllccn ntl plrlire are loc in ziua a II-a, iar ultima - cea de-a ~asea,
(11 ' pl!\ln Ill illnlc de pArasirea botcH natale, sau mai precis tn a 16-a zi
ito III {\l.'pUIll'rNI uuJui de cAtre- matcl!..
11\('u ('OIl1ll'co suu impu parea adicli \esAtura mlitasoasA a inveli. lt lul IIllllflll Itcc('S itu dour, zile, Aceasta importan.t<l'\. opera are lac in a
"N~"' ~"I

l ' r4'1j l orl' 11I',u f llll lllllll In r llpurl ell medJ4 vi r /lll!!, urmlHCII IIl\or tul llurOrl

01 ,,11(.('1 111" , '")~H'_~, (lj1l" " U ~" _.. " I'II<l,,\t t).. t()II,' nl 11"11 unOr oond il i! nelu.vorllllU" ,

:17

pAlru zi de iu capacire; glandeJe ser.igene ale nimfei secreta a subcare tn contact cu aerul inUi.re~te firul m3tbos. tn sfir!jit, in
prC2lua eelodll.rii, glandele mandibulare secretA a suootantA care inllIorue virtul bQtcii , ee capaUi. 0 culoare mai deschisa.. Dad. albinele nu
VOr tneA sA elibereze matea care a ajuns la maturitate, ele ingroa!j~ eapllLul tn Bcee~i mburs. in eare prizoniera il roade pe dins.untru. Cind
c l ~ nu fa e aceasta operatie, matea roada circular clipA"celul, ie!jind la
lum l nl!. [ n privin\a hranei larvelor -de matca, aeeasta mo'd 0 problemA
ICgtll.ti de cre~terea acestora pe cale raturala, sau artiliciala, vom do
III nl d oparte explicatH largi in lectia despre "nutritie $i metabolism" .
Pentru a face insa un studiu comparativ in pr:ivinta iniati!1lirii
lIu1tcll, 8coatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate
~ I InL"odueem un fagure eu mates lui, ell albinele aeaperitoal'e, seas
cllnlr-'Un stup oareeare, caroia tn sehimb ii dim fagurele cu botei din
"tll l:)ul de observ8\ie (de ope care insa periem incet tn fa~a urdini!jUlui
j,lhlnele, care vor intra toate in nucleul lor).
Pc nLl'U a inUitura mirosul diferentiat intre albinele straine ~i cele
111(1 II tu putu i de observs\ie, pul verizAm !ji pe unele .i1i pe celelalte eu un
II lrop pnr!umat, iar ca precautie introducem matea provizoriu tntr-o coIlYlu lIutomatA, din care albinele 0 VOl' elibera in urm!itoarele ore, dacli
In orWciul de i~it'e s-a pus 0 :foi~!i de fagure artificial, pe care ele iI
rotJ rc pede,
Md marginese deoearndata numai la aeest mijloe simplu de iniI'oduccre a unei matci intr-o colonie, cici aici avem 0 situatie speciala :
lin nueleu lipsit de matdi. in mod provizoriu care-!ji. cre!)tea botei de
l /ll vw'c. !ji druia i se ia aeeastA ultimA. ni1dejde de a-!ji cre~te 0 alta
Ilmtcn, prime~ te curind 0 matdi in colivie. Mc1.surile eare t rebuie luate
.stn t. u!joare ~i lArA rise. Cu totu! altele VOl' n insA m!1surile eare se iau
ottlnel cind se introduce 0 matca noua intr-o\ colonie mare, ceea ce
'10m orllta pe larg mai tirziu la J,cre$terea $i introducer'ea mdtcilor", din
copltolul "Tehnologia apicola".
Dupa trecerea a 24 de ore de Is sceste modillclri fiioute in stiUpul
de observatie, matca ~i-a luat in primire sarcina. Arenci, desehizind din
nOu oblonnele, am putut sa continuam studiul comp'arativ intre aceastA
remel;\ [eeundatA. !;Ii albinele lueratoare.

ZtJmislitoarea de viel;

8 ~tn\.ll

MATCi\ .
CASTA FEMELEI FECUNDATE

_ Privi~i aceasti -liinta. unic! in comunitatea stupulw, care condi\ioneaza buna-starea oric!rei colonii norm'a le din prisaca (fig, 7). Ea
are capuL eu un prom triunghiu\ar fal;A de eel aproape sferic al trintorilor ~i eel intermediar lntre cele doull. tipuri, pe care-I au lucratoarele.
Abdomenul sau are 0 lungime de 15--18 mm fata de 10 mm al
lucrAtoarelor. Ea nu are C0l1u1ete la picioarele posterioare.
Dad. s-ar privi la microscop unul din Bceste picioare, s-ar observa
clar un rudiment de co~ullt~t eeea ce dovedel1te d. pe parcursul perfec-

,rIll. 7, _
I _

Malx:a In<:onjurata de albine1e curtence ce

o In ~ijesc;

'''8 \.e1l : I ~I 3 _
",li r e

8 1bll\c InlloO\ltoa re; t p"lcwl

10

a l",eole d in

eclOUlt .

3fJ

evolu\iei speciei, matca a avut ~i ea odatA co~ule\e - care

n('fllnd [olosHe, Intl'ueit sarcina ei a rAmas doar de a preerea - , au
dillptlrut.
Cu10area mAtcH este deosebitA de cea a sibinelor inrconjurlitoare ~i
dlrcl':i de 1a rasA la rasA j cele de rasa italiana au 0 cu10are galbena predominllnta a segmentelor a~ominale; cele caucaziene sint cenu.!iiii;
c~lp1Cnele au segmentele ro~ii, iar cele din rasa comunA din Fran\.8 sint

,tontiI'll

f;;i

Ill'g"a (rig. 2).

Creutatea matcH romime.!ii:ti - dupA studiile facute de N. Foti

- ('Stc tn medie de 196-200 mg fata de 100 mg cit are a albinA. Cind
IIlI rO~l hrAnite insuficient in stadiul larval', ele cintaresc 152-185 mg
.,1 chinr mai putin, cum am mw amin-Ht. Cercetatorii au stabmt eli
lI ill/l ei clnd cantitAtile de hranA slnt mai insemnate, gl'eutatea miHeilor
pr'e{' te, cintllrite imediat dupA eclodare.
De asemenea, greutatea mAtcHor impel'ecpeate ~i cantitatea puiewlui cttpacit sint cu aUt mai mari, cu cit hrana care 0 primesc de la
IllhInclc curtenee inconjuratoare este mai abundenUL Greutatea lor cre~te
ptn" 111 Cinele Iunii mai, iar suprala\.a puietului capAcit tn elipsele fagu"lilli' de cuib este concordanta pina la jumA.tatea lunii iunie. Se dovede~te
,Wln IICC{ls ta, incA odata. importanta hranei data nu numai in s-tadiul
II11'vlIr, dar mai ales eind ea a ajuns matura ~i i~i indepline~te sarcina
dc lwocren\ie.
Aceasta ere$tere in greutate in lurnle de vara a mAtcH fecundalA
'JII'CU si'i 0 punem pe seama hrenei, fapa a socoti eantitatea mare de
'lutl c1ln ovare.
I:>cosebirile cele mai impomanrte intre matca ~ aIbineIe coloniei
111m celc ale organelor interne.
Creierul matcH, comparat eu al aunei albine lucratoare este cu mult
mnl mic. Prin speeificitatea rolului ce il are matea de indeplinit in
colonic, rezumindu-i?i activLtatea numai la oper~ de procreatie, este
C!xpl!cubilii aceast! diferen\! in minus a creierului, cAci albina de-a
lungul milioane1or de ani a avut ocazii imense sa se loveasca de anumite
opl c li ~ ti. pe care pina la urm~ le-a putut oeali. Acestea s-au rasfrint
US llPt'n celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum rarA sa-!,ii fi
tnmult.it numArul Deuronilor, pe cind eel al ml1tcii nefHnd supus eforlUI'i10r cerute de siltuatii variaAe .!iii vitrege a rAmas mic.
In schimb, glandeIe mandibulare ale mat~i slnt mult ma i dezvolI.l lte I8\A de cele ale lucrAtoarelor, caei ele indepliDese sarcini rom numel'Onse in viata colon,iei. Ele secreta acea substantu de matca co caracter
hormonal. ce constitUie elemenrlul principal de coeziune a comun1tatii,
rlcspre care Yom vorbi la anatomi.!i albinei cin? vop1 explica sistemu!
!'\CI'VOS, cel hormonal !,i1 enzimatic.
Gu ~;a mAtcii este cu 500/ 0 mm micA, deoarece ea nu are nevoie
~l!. -lo' i (uell. un depozit alimentar, fiinld hrAnit! continuu de g rupul n!binellJI' in so ~it.o~re ~ care au grijA. de taate nevoile ei. Penttru a(.'el a~i
motiv sLomacul suu e redus, ea consumind aproape pel'manent sccI'e\ ii
!;: Iun rl lllnrl' l;l i hl'un li. mu lt re luc.ra ta c,l rc nu 105<'\ I'eziduu l'i. Nunwi fonl'l.l

40

ruJ' , lji mm eu serund in timpul iernii , ea consuma. Ioarte pu\inll. miCI'e

din gu~a albinelor inso\itoare.
o altA deosebire se observA la acul matcH. Aeeasba are nU1l1 (\,i
II'ei zim\i marginali fa\A de eei zece ai albinelor lucratom"f?'. E::;t,.,.,
nmi lung, dici se erede cft ii serve{ite la aranj area pozi\ionall'l u
Clu11101.' depuse in alveolele fagurilor din cuib. Fonna lui est.e pu\in tnf.:ovoi alA, asemAnAtoare cu cea a unui hanger turcesc, pentru a pule",
la n-ev6i.e, sa-I tmpllnte in corpul unei mAtci riva1e. In asemeDea impre.
jurari iotre mA'tci. se dau ll.llpte indirji.te, lupte !Care au mlul de a asi guril
colon iei 0 roamA viguroasA.
Organul Sau de reproductie este cel mai important al mn\ei sale.
El este alcAtuit din douA ovare in formA de parA, de culoare alb-sidefi c.
care sc siJtueazA sub diafr agma dorsala a abdomenu1ui, ocupind ceil
mai mare parte a acestuia (fig. 8).
Ovarul mAsoarA ca lungime 5--6 rom, iar ca la\ime 3-4 mm. EI
Ilrc un inveli~ sub\ire intesat de numeroase traheole care pAtrund !;ii inconjoadi fiecare d in numeroaseie sale tubule\e ovigene. A'Cestea din urm[,
denumite ~i ovariote sint in num~r variat de la matcA la matcA, in directa
IcgaturA cu originea sa, {ii mai ales ell condi\ii1e
de inlre\inere io starliul larvar ~i a depozitu1ui
dE' secre\ie glaodulal'a care este lApti!1orul de
mo.tcA pc care doicile it depun pe fundul botcilor, 1nainte ca ele sA fie eApAcite.
Obi~nuit. numllrul tubuletelor ovigene
cste de 160-250, dar s-au gAsit mAtci de caliU lte superioarA care avcau mult mai multe,
ml'll ales cin'd apicultorul crescator aplicA 0
metoda speciaHi. de transvazare d1iblil a larvelor 1n b otci, a!,ia cum vorn explica la capitolul
t
"Ie huica de cre~tere a mutcil or <.
1n aceea~i mAsu'rA se dezvolUi. !,i i vezica
1I p<lJ"'IWticd, depozitul in care stau stratiCica\i
II pl'rmal ozoiz ii trintorilor ce iau parte la impej'f>('hcrctl matcH; 11nga spermateca. se anA 0
J,iITindb ancxa a car ei secre\ie ajut1i Ia contrac\ia
UI'\'rl C'\ ului de ie~ire a spermatozoizilor pentru
ft','un(\area ouAlar.
o nitA deosebire int.re maid ~i albin c
IJorlBlli. 11\ mirosul s!!.u caracteristic, ce direra de
11\ 1l1Cllcti In matca, imprimindu-l intregii colo1111, fn,l.luri lo r ~ i chiar stupu lui in "cuprinsul sAu.
I ~ I ('ltl e !In produs complex al aparatului reprOIllJC/iWf, cu con ~inulul sau neomogen al vezicei
,II}Jl'r rwIl\c('. ~:I provine de la seria de trintori
, t\l I ' '''' C l'lI lHI ilnpel'echeat in zborul de nuntA .
t f'l "j'c"l. 1'OllIplex int rA 0 secretie produsa de 1 _ ovarnl;Fig.t 8.- (lVldu t:lul :
" 11I11I1(' !\' Ilft lc Illnndibulal'e, dcscoperita de cer- 3 _ vulel,l spe rrmHlc ll. ; 4 vagln u l : !> - o rl flclul VIISI "" )
l'tl\ I\ \. )rul (',) ~k1. I , Buller . denumind-osubstantli
41

de matca, Desro-perirea lui Butl er coi ncide cu cea a cerce1.ato8t'ei franceze

cUl'~ co nsiderii subs t an~a un feromon,
DupA !loBe obser vatii ale savantului F, Rubtner acest feromon
III glandelor mandibulare indeplin ~ te doua func\ii bine distincte intre
elc : rUllc\ia de regulator al vietti sociale din interiorul cOloniei ~i sceea
/.Ie IHtbstanlA sexual atractiva in ael' liber. Cind 0 mate! chiar batrina
C.te suspendatA ~i, ridicatA 'CO un balon la 15 m, dad e In curs de ouat,
polite - chisI' du pa 5 minute - sA fie potemic atractivA pentru trlntori,
S ubslan\a sau feromonu1. indiiereO't cum va ii deoumitA. a pare
I>f: w rpu l matcH dupii 3--4 zile de la i~ irea ei din botca natala, iar caoLitl . t~u sa cre-e pe masurA ce matea dupa. impereeherile repetate II IlIccput sA depunli oua in cuib, Din acel moment, ea reprezintA in
(!OIOoi e factorul principal de re producere ~i de coeziune a comunitA~ii.
Subs-lanla este linsa de pe capul 9i corpul sau de albinele ce 0
111'(:ooj oilrA - de cele ma~ vlrsltnice - d.ci rele tinere au sarcina spe(11f111'i de il 0 hranl in permanentA; ele t~i transmit din gurA in g ura
Itt't'l lflll\ tiubstantA deven.i.tA astfel e lemenrt. circulatoriu, pin A la ultima
ulhlnn din cel mai indepArtat colt al stupului, care sesiseazA astfel pre" tltI\1I cl in stup.
CC' rcetAtorii au cintArit produe\ia acestei substante lli au gasit ca
tl HilMa virginA Ia 3-4 zile dupA eclodarea din batcA are 7,20 micro~1' UlYI(', Dupa. zece zUe se mare:e la 132,5 micrograme, iar dupa imI)CI'cchel'e ~ i 18 3-4 saptamini de ouat are 149,62 micrograme 1). In schimb
N!lc bliLrine, epuizate, mai a u numai 18,25 microg r arne, eeea ce determinii
rclnnln sa cladeasca botci de sehimbare lini~tiI a matcH.
Cu cit larva de matcA a primit mai mult H\pti~r , eu aUt 18 maturi lute ~H va oi eri albinelor coloniei 0 mai mare caotitate de substanta.
1"(1 ~11 0 lingA de pe corpul ei.
Aceasta substan~ honnonaiA foarte perslstentA a re un rol de
IIICI>C1J chimie, de atrac\ie fala de a lbinele coloniei. En este in acelalli
"Imp atrAgatoare pentru trintori in perioada roitului !;ii este aUt de
pf.'rsistentli., Inelt mirosul sau it pbtreazA un limp chiar eadavrul mAtcH.
De nceea este bine sA nu aruncati mAteile, ci sa Ie piistra\ i intr-un borean
blnc tnch is pentru a servi in unele tmprejurAri grele unei colonii orfnne
tn lr-un moment cind in cuib nu sint niei ouA, mei larve ~i 'in prisaea
nu zboora nici un triOltor. tn atari imprejura.M colOnia devine bezmeticA.
tlcUCI' t ~ i nlege la 'i.nceput citeva albine care sA depunA Quit dar din
nc::csl('o se nase numai trintori dueim::l colonla la pieire, Daca. insa stu po!"ul leagA cu 0 sirmulqA cadavrul unei matei moartl de eurlnd $i i1
~uspcn d ft in intervalul dintre doi taguri din euib, 'slbinele consider!
cI\ Ill! inatd ~i nu cliidesc hotci. iar ovarele albinelor nu se dezvoJ.ta
ell sli poatA depunli OUa in fagu r ii euibului. Desigur aceasta situatie nu
po~ tc "fi de duraUi, c.!ici d upa. un timp de 10- 15 zile albinelc vdd e~
S-n u tn ~elat. t n sehimb, stuparul paate pinA atunei sA-$i procure 0 matcii.
gnt u tccundstli ~i colonia s~H;i postA regasi echilibrul biologic, eor.. tinuf ndu -~ i vi nla tHWmll t.

,J. Pa Ine

'j UII mh' f Oll u .DI . 418 " 1 ell m h. I)lIr l " din , r am

'I ~

Clod 0 colo nie ramine pe nea!Fteptate !lira mat:cl. se produ ce c'

Inurc llelini~te, 0 lulburare, 0 alanna. Albinele inceteazii pentru un litnP
orlce nctivitnte de C\Iles, de adunare a neetarrului i?i .prehrcra re a lui tn
micre ~i cu a1..it mai pu ~i n polen.
Alarll de doici care nu lad puietul farA ingdjire. toate celctl:llk
"c mobilizeazA in cautarea displirutei. t mprA$tiate pe pere~ii stupului.
n'HI.i ales pe cel frontal , albinele emit ni~te sunete de disperare, de
ugl tot ie , in interiorul lli exteriorul stupului. Dadi atunei mates cste
tClrocedatA., fiieel e sale mani:festA 0 vAditA satisfae\ie, Q mingiie, 0
II1Iment:eaza, 0 curlitli :;;i totad-atA distrug ,bdtcile j ncepute.
o altA partieularitate a mAtcH sint anumite sunete pe care Ie
cillite in anunrite imprejurari, cum siot cele care vestesc ca illll.r-O
1:-OiOnie se fac pregAtiri pentru TOiul ce va pleca chiar a doua zi.
Un sunet de alarmA lli de plinset it scoate ~i 0 mate! strAina,
J(U'C din grelleala. nimere~te intr-un stup vecin, clnd se intoarce din
."boru l de lmperechere. E ca un semnal prelung ~i repetat, auzit cIar lli
tlln u[ora stupului, incit un apicubtor alent poate interveni sa. 0 salveze
ric 10 0 m08I1te sigura.. In acest scop el deschide stupul, alia matca
lng hemuita de cUeva zeei de albinej ghemule~ pe care dacA it aruneA
Il\lr~o farfurie eu a pa, albinele despresoadi prizoniera pe care stuparul
U Hpoll1 ljine in apli ca sa piara mirosul de venin ce-l are pe corp, ~i
ofcrlnd-o in colivie ea (Xlate folosi la un stup orfano
Umgevitatea mAtcH este 0 marcanta. deosebire fa\A de albinele
lut l'{Uoare, Ea poate trAi 3-4 a ni, iar un mare crescAtor de matci din
S,U,A, _ Smilth _ a tinut 0 matea experimental pinA 1a opt ani, fUnd
11lCtl rccundA.
II'I'teresarut este la ea ~ 0 particularitate deosebitA. de data aeeasta
rll' ord tn psihic; cea de vrAjmA!;iie cruntA pina Ie moarte ce 0 are i ata
tic,. rlvalele care apar in sbu,p sau care slot iIliC! in botci, in stare nimfalii.
~n 1Il\nuie~te ca aceasta rivalitate este generatA de anumite glande afiate
p<J ubdomenul lor . Cereetatorii au acoperit abdomenul eu un lac !?i au
",x\lrpllL unoI' mlitci lli glandele lor mandibulare generatoare de subAt/llW' nhwmante; .ele nu 50-au mal vrAjm3~it, ci au trait p8$nic; dnd
"I , ..fl U mdr.ginit numa'i. In opera\ia .de extirpare a ace9tor glande far;'!
,1\ mnJ fJI IA<:uiascA abdomenul, vrajrnA$ia a lost activA ~i lupta a ineepu L
Ih11'~ rlvo.le; s-a tras deci concluzia cA pe abdomen existA. 0 substan1,5
,ihMi mill Lrebu'i e in<:"8. examinata. ~i ocare genereaza vrAjma~ia.
Ob~nuit. in asttel de tncle~tAri fatale, moare matca virstniea
.1"OI,rOl,!e 10 afa ri!.. de faptul ca. puterile sale slat slabe fa\ii de una tinara
('III'., vreo sA-i ia locul I.n colonie, vezica sa eu venin e de mult timp
4~1 QflilLlL ,I n schimb, cea tin!rA 0 poate infringe cu aeuI, paralizind-o
11l 1\11i1 cu vcniu ul sAu activo De asemenea, matca ataca ~ pe rivalele in
rlfVi1ldro $1 care-~i dorm incA somnul nimfal in hoteL Daca albinele
Mlonlcl, co ~lau obi~nuit de-o parte ca spectatoare la astfel de inei!..ierari ,
1111 0 Oplt'lt' s..Jt lIcid~ pe cele care sint inc! in botci, mat ca tinAl'li, i~i
11t~It(tI IIrul ('U venin ,prin peretele de ceara a f iecArei botci. ucig'lnd acoin
Ott /If'I!lflU ne vinovole. Apoi ulbinele completeaza. restul : I'od lnternl
1)111 1<I\(!lp huh'II"" , l-I('fJ t nrurA caduvrele, Ie sug \imIn, ~i av ide de 111.ptiljor
j

"

CO IlSUmA (.'u Iitcom le restul de hrana ce sUi inca pe fundul botcilor, incA
I L(,'Con SlLmnt int.cgrul de m atcile decedate.
Ductl Imitci le manifestA 0 atare inclinare la lupta contra rivalelor,
CIII'" 81n1. rfipuse eu veninul acului, niel odatA ele nu folosesc acul contra
vrcunei albi ne, nid chinr clnd albinele 0 atacli, ~i cu aUt mai pu~J.n
Iisupra ol11ului care Ie line in mimi ~i se poantA cu ele tarA menajarnente.
Ar mai Ii de Himurit, pentru a ter.mina aeest mare capitol privitor
In mfllcil, de aetul eel mai important a1 ve~ii sale: eel al imperech erii
ru masculii [eeunda,tori ~i felu! cum depune ouale, Acesrte activbtl1ti insA
prlvC8c cxclusiv intregul comuniHitii ~i il rezervum la acea pa~te a studiu/ul nost!u privind acest mare complex biolog.ic care este colonia ~i
I lllum(' in lec~ia despre "sexul coloniei # mediul Sau uter'in/(.
ln ch eind ceJe expuse pinA aici privitor la ml1tci, rezumam in citeva
('u vill te ce condilii trebuie sA In(Jeplin.easca spre a 1i ronsideratA ?natc
Imllil ; sa depuna oua ciot. mai multe in concordan~ cu sezonul, pentru
{'I I puLcl'ea colODiei sA fie maximA in pragul marelui cuJes; dezvoltarea
{oi Ilirgirca elipselor cu puiet in cuib, fan! a l.!isa alveole goale nefolosite ;
sA in t rc in diapauza. de ouat cit mai tirziu in toamnA, pentru a preg!ti
un tnn l'e conti ngent de a1bine tinere care s.!i treacA cu bine larna ~i sA
I.rlli uscc'i eel pUIin pina. cuibul se reinnoie~te cu generatie nouti de albine
tinc l'e, care sA inlocuiasca la timp pe cele uzate ~i batrine; sa. nu aib! 0
In{'llnMe aocentu atA la roil, stuparul avin(f ,g rija sa. intervinA. la tlmp
Il'I ll(l n(1 cu ibul ~i punind la dispozitia albinelor clA"ditoare !aguri noi de
('lttdlt; sa aiba un carsc't:er blInd; sa. nu fie prea sensibna. 11 lumina
II lune! clnd stuparul deschide stupul :;;i cerceteaza. fagurii ~i s11 nU-!7i dea
(IrUmul de pe eI, cAztnrl un'deva unde s-ar pieroe, ~a cum sint de pildli
Illnt c-l l(' din rasa comuna din Franta.

DoJiJe matcii
Matca poa'te Ii atacatA de boli specifice, despl'e cal'e rl.rebuie sA
v\lI'him inainte de a epuiza acest important capitol privitor la ma.tcA
~ 1 cure se incheie cu moartea ei.
Una din cele mai periculoase bOli des pre care vom vol'bi mai pe
ilwg In capitolul despre bolile albine-Ior este nosernoza, oauzatA de para?ibul NosemailPisZander.carelSecantoneazaininve.li~ul intestinului
n ,ljlociu, deci S'tomacui du, cu grave tulburari mtr-o rnasura chiar mal
ma re dt.>cit atunci dnd ataLcA lucrAtoarele. Miitcile infestate experimental
IIU trAit cu 35- 750/ 0 mai putin dedt matcile marOOre. Din ce in oe elipsele
8f,.lc (I e puiei din fagurii cuibului se tot ~reazA plnA clnd colonia se
I'puJZCilzl\, dacA stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic
1){>l1tl'lI nlbine ~i prin schimbarea m~tcii. C. L. Farrar (S,U.A.) considerA
('(I Inlo('u irdJe lini~tj,te ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a
hn1.!i 0 i nrec~ie cu Nosema apis a mAtcH in propor~ie de 80 %, iar prodU('~iH colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinulu i
{I i vcn tri c'ulului !ji u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll riII ich li inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se
JH I! illfis lIl'r Rt.'V(,rc. P<' ('/H.t>. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor
IL l Illlll'l (w,
II,t

Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU,

lILicoticii, ~i e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care
piil'ea altA data fArn importan~, dar care in uLtimii ani' a devenit pl'il11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hy phumycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, ~i apoi trece 11.1
matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill
spori ~i inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma sporilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en IApti~ONll pe care il pri me~te matea de la albinele tnso\itoare, f ixindu-se in tubuletele ovigen e
~ i in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt
transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun5 i
tn organismul matcH, incep sA se inmul~easeA, abdomenul se mare~le
considerabil ~i - in consecint! - nki respira~ia, oiei digestia ~i niei
eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, pierzindu~i puterile, p ure
pa ralizaUi; neputind sa se \in~ pe fagure, ea cade pe fundul stupului.
unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli
se muta stupina la un cules de nectar din nori ~i se extrage toata
mierea de manA aflatA. ~n stup ~i care este in.festaUi de boaH1 ; concomitent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA
Ill'in !lambarea interioarA a stupului ~i a accesoriilor lui, schimbarea
ragurilor care au fost cu miere de manA ~ i topirea lor.
BrQuloza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche
BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup, <unrle inmul\indu-se
rcpede ~i mult, invadeaz~ in special matea. Este 0 'Ciiptera din genul
I3rl1ula. dupA diferite locuri unde s-a rAspindit in Europa ~i in special
1n Asia. Parazirtu.I are 0 culoare brun-ro~catA, ,posedtnd la partea bucalil
(l trompa pentru supt, pe care 0 introduce in cavitatea bucala a a lbinelor sau matcH parazitatA. In special pe matca, parazi~ii se acumuleazA
{'L1 1.ecile ~i chiar sutele. Un cerceUitor a gasit pe 0 matca mai mult de
~OO de patiuchi, -care se alhmenteaza pe r'i'nd din hrana lpe care albinele
dO k i din suita. matcH i-o dau, In acel moment slot acolo ~i parazitii care
t'fIIl 8uma din hrana, farA ea matca sii poatA fi indestlli:atA. In .c onsecin\a,
(.'1\ :; 1 !\ be ~te, oua din ce in ce mai pu~in, ~i daca apicultorul nu jntervine.
(.ft ponte sA piara. Pii.duchele -care are la picioarele anlerioare ni~tc
p"I' I~Ot'i Lini, gidila regiunea buca!!i a mAtcH, care regul'giteazA hrarl!.\
(lIn /-tU$li., din care se ospAteazA din plin parazi\ti. Ei s-i nt observa~i u ~or,
flnc'i stau pe, toarecele mAtcH ~i ale albinelor; in schimb, rei de pe trintol'i
,.(1 OIlntoneaza pe partea inferioarA a toracelui, m:ascati, {li nu ,pot Ii indeItfl l'jtl\i de aeolo.
Mntca poate Ii scApaUl. de ace-rti paraziti cu un penel fin de pictal,
Il\ul/lt in miere de care ei se prind u ~or; mai pot fi inde~rtati ~i cu
tUllI de tigarA, matca fiind introdusA. lntr-un tub de sticlA .; din nefericire,
1111,1('/1 rclrocedatA coloniei sale paate fi respins! din cauza mirosului de
I\It\lll, cOre chlar dacA este dat ~i unor albine, ele tot 0 resping. De
fl\lvli lni in sa a apiirut un medicament bun care dA rezultate bune in
h ll) 111 ('Ollku br.llulozei : este fenotiazina ce se gAse~te u~or la tal'maciile
V(tWl'hlJln', ,':.n1.i.>sta n\a se prezlntA. sub 10flma de cristale cafenii-cenu ~ ii,
rttt 1\ nlll'09, CIil'C SC oxidellZa tn contact cu lumina ~i aerul. Se pun cite
fl ~ r'tnI~' de [c noUnzinfi in pnche\ele mlci de hirtie de ziar ; cind afu mn-

,I fj

Ic)rui nre eArbu ni de lem n bine incin~i, pe 5le~tia se a~aza un pachetel

so d il U la primul stup 30 de puLAituri ; a poi se trece la cel vecin, dindu-se
oee l 8~i numb de pufaituri. Cum substan\a incA iumegA, operatia asupra
eclor doi stupi se repetA, dindu-le fjeeAruia cite alte 20 de pufAituri.
Oed. in .total, fiecare farrrilie pri.me~te 50 de puLAiturl, dUpA -care urdin~ul
se inehide 10 minute.
Cum tnaiOJte de aceasta operatie pe fundul stupului s-a intins un
ziar , 'pa'dudhii arnetiti cad pe aces1a, iar mat ales dacA ramele stupulul sint
putin mal distan1,ate prin retragerea in prealabil a doua rame marginale.
Se seMte a poi zjaTul !?i se arde. OperaOa se repetli astfel la toti stupii
alaeati de parazi\i, folosind cite 6 g substanta Ia fieeare dOi stu pi.
Parazitul a avut fnsA grijA ca sa depuna inainte oua ~i Iarve sub
eapacelele fagurilor cu miere. unde ele fae adevara te tunele de If.r ecere
~j ell afumatorul, care are Ia v1rf un prelungitor, ca sA iotte tn urdini.j,
5i unde fumul nu Ie ataca. De aceea, apicultorui completeazA tratamentul prin descapacirea aeestor faguri. Mierea cu capaceIe Je respective se
fierbe, ~i se folose~te la otet sau hidromel. P entru a nu fi ramas Iarve
nedeseoperirte, este bine ca afumarea eu fenotiazina sA se r epete dupa
7 zHe in care timp larvele au sjuns la maturitate .,i pot deci Ii ucise.
r.upta contra acestor paraziti trebuie dus"A cu toata seriozitat.ea, c!ci
vehiculeazA ~i boals n05emOl.a'.

Prof. Carlo Vidano (ltalia) recomandA 0 metoda " bioIogi:::a" de combatere a braulozei !:,i anurne descapAcirea obligatode ' a fagurilor ell
miere in perioada de maximA. dezvol tare a paduchilor iulie- august. Astle!,
majoritatea acestora stot distMJ~i.
Dintre bolile de care sufera mAtcile, aminttim
unele anomalii
care apar in decursul 'vietii lor , (}Supra eArora stuparul nu poate interveni pen.tru a Ie tndrepta, decit dacA schimba matea eu una normalA,
~i asUei colonia sa-~i continue vietuirea. Obi~nuit , abinele au insA grija
sa Ie schimbe, crescind matei noi pe calea inlocuirii lini.,tite. Astfel. de
bali apar Is mMeile m ai virstnice pdn atrofierea ovarelor, obstruarea
oviductelor, prjn calcifier ea valvulei vaginale, prin nedezvoltarea ovsrelor, prin infundarea cu mucus spennal a eailor ce duc spre spermateca,
prin degenerarea spermatozoizilor etc. In toate aceste ocazii muparul nu
trebuie sA ezite Ia sacr.ificarea matcH atectate !;Ii inlocuirea ei cu una
sti.nlitoasa. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc
in coloniile cele mai bune, evitind pe cit posibil inrudirile pres apropiate
care au consecin\e grave. 0 Maehensen , (S. U. A .) crescind m Atei din
ncee~ i linie !1i deci strins inrudHe, a observat cA dupA opt genera\H
eoloniile au fost desliin\nte si ngurc.

.,i

.6

Trebuie edtata 8!:'ezarea stupinei in Jocuri umede. pren unlbrite.

deonrece un atare mediu cauzeaza adesea boli grave, eare in primul
rind sting malea, elementul eel mai sensibil din colonie, pen{ru ca cstc
supusA la mari eforluri.

Moartea mAtcH
. Moartea matcH in alara de bolile descrise mai poate Ii accidentaUi.
adeseori -cauzata ehiar de stupar, printr-'O comport are neatentA sau
brutal~. cu ocazia cerce tArii coJoniei. Ea este foarte sensibi1~ la Jovil'llri,
~i chiar rlaca este numai U!;Ior rAnitA, ai'b inele clAdesc curind botel de
inlocuire lini~tita. Trebuie sA se lucreze cu cit mai pu\.in fum. a~a eum
am mai spus ~L numai atunci cind ele siot iritate din anumite eauze ~;j
anume: dnd se deschide stupul Inainte ca albinele d. fi inceput acti\'itot ea de diminea\A; clnd in natura timpul este fu rtunos ~i sint descArcli.ri electrice; dnd in stupinA s-a i9"Cat furti~ag etc. In locul lumului sA se lolose-ascli un 'Pulverizarlor cu apA in jet fin ~i, pc cit este posibil.
sn se luereze sub cortul-umbrelA protecloare car e nu numai ca apAra
de vint .\]i burni\A, dar nu ingAduie albinelor strA.ine sa aparA ~i sA intre
In st upul deschfs. In atar i ocazii, matea, care este sensibila Ia fum !;ii
zgOtTlolele deschi'derii capacului .$i podil1orului, incepe sA fuga pe faguri
ellutind sa se ascun'da, jar aibinele vazintl-o fAra insotitoarele ei obi!;lnuite, 0 considera strainA; este suficien t ca u na din cele bAtrine mai
!)!lnuitoare sa 0 u rmAreas.cA, prinzind-o de un picior Sau sil se arunce
Mu-pra el, c! de1:ndata se fonn~aza 1n ]urul sAu un ghemule\ de 6-10
!llb inc care nu mai pot controla daca este mama lor sau 0 strAina;
mlrosul de a1aranA ce-l degajA unele din e1e, precum'PAIf~te probabil
dU\)&lnn\a de maldi ~i stringind-o in ghemule~, in special apAsindu-i
IIbdotTlenul , ea moare, cad eu cit 0 inghesuie mai intens cu atit mi~
Cflr!\c sale respiraiorii slut mai Ineete !}i se su:locA.
NieiodatA sIbineIe nu 0 udd impUntind aeul Cll venin in corpul
ul I cate posibil ca in invAlmA~eala iscatA, unele sa 0 eread!i 0 hoa\A ~i
,1\ n tlccidenteze direct . In schimb, acolo dominA. un miros persistent de
\l1'Ult l care impro~cat ~i pe corpul ei, Ii provoaclL moartea. De aceea,
., d sru parul este sesizat eli matca coloniei este prinsa in ghemule\,
1U!lIlll\l'C ee 0 face auzind sunetele ee ea le scoate, 0 .paate salva, LArtl
II c~ utll sA 0 depresoare indepArtind albinele co mina, ci aruncli intr egul
M IH\ll1ule~ 11IIJ'-0 iarJurie cu apa. Albin,ele, speriate de innec, 0 despreIw,un de tndnUl : Apa spala totodatA. veninul de pe ea ~i punin"d-o intr-o
4J,IU..,h., (l\l \.omntl\. a\"binele 0 vor elibera dupA eiteva ore, ~i poate sa-ili
1I(,Iltlnllc

ncl.lv ltlltea.
>\7

Duell

j}

rost mo lestatcl prea mult in ghemule~, ea mai tra.ie~te putin

limp, dar 1l1binele dac~ vad ca ea nu mai elibereaza aUta substant;a ca

sll uju ng<'l. tuturor, cladesc botci ~i 0 inlocuiesc, dupa ce noua matd a

ln Cc.'put sil. depuna oua..

Dc usC'menea, refuzul matcH de a parasi stupul odata. cu 'roiul ie{>it,

(lJbi nele. Ele se reintore atunei in stup pentru ea a doua zi sa iasa
din IIOU In .roi; daca ~i de data aceasta ea re!uza., e ucisa. prin ghemulel, 1/11' colonia Va roi a opta zi du~ ce in stup a aparut 0 nouli maid
(II" numCI'08Sele botei de roire din care 0 serie de mlitd tinere i{>i 8l,iteapta.
,'lruJu l Ie! eclozare.
II'/ I.n

o I-lrcljealli !acut~ de stupar este aceea clnd, scotind ramele din stup
Ilt'J1I ,'u contr'ol, reazema ramele de peretele srupului in loc sa Ie a~eze
til IfldJ1n portativa eu capac. Puse rezemate afara ling! peretele stupului,
t,,.l e po!l ibil ca matea sa fie pe una din rame; ea trece neobservata pe
1"1(11'010 1;1 1 Sc ratiice?f,e defin.itiv cind rama este pud la locul ei in stup.
rl el.lmintim l,ii a alta gre.o;aUi ee poate duce la pierderea mateH _
htuncJ clnd controlul matcH de pe ramele scoase nu se face deasupra
II llIpulu l, e; in aiara perimetrului acestuia, iar mates cazind jos prin
Itll'hIt ~ I c sigur pierdutA. AIte orj , speriata, poate sA-l,ii ia zborul de pe
r,.):ul'('!I! pe care stuparul il ~ine in mina . .In atare ocazie el pune repede
rnllwlc 10 loe, lasii stupul deschis citeva minute, iar matca calAuzitii de
Illli'os ul CllnOscut al stupuiui ori intra pe urcii ni$, ori se ru;azA prin'tre
IIlblneJe lItlate pe stupul deschis . .
Accidentarea mAtcHor poat~ s urveni $i la un transport al stupilor
ell ilyJooue supersonice. Mai mult chiar, au mUrit matci chiar In stupii

unci pt:is~c:i din directa apropiere a aeroportului OrIi (Franta), datorita

v!bJ'CI\/i IOl' putemice ale aerului $1 zgomotelor create la decolare.

TRlNTORIl.
CASTA MASCULILOR FECUNDATORI

PriVIind prin geamul stupului de observatie la un tagure de curind

cJ1\dit, unul din t inerii apicultori observA ca nu toate alveolele sint
cgale. Un numAr redus din e:le erau mai mari, mai cu seamA in partea
de jos a fagurelui !1i mA intreaba care este cauza acestei abateri.
- Oferind albinelor faguri artificiali pentru c1Adit ale caror baze
Hlveolare imprimate in roile de cearA siot perfect uniforme cu funduri
pl'J zmatiee romboide, aibinele clMitoare modificli 0 parte din ele lar((Indu-Ie. De untie initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in
l pec:ial cele din partea de jos a foB de fagure artificial, 10 aceste alveole
lIlt\r ile albi nele eresc trintorii care sint mai mari declt albinele lucratOfu'e; ei masoarli in lungill;le 16 mm fatA de 12 mm cit au lueralOo.reie, iar greutatea lor este aproape dubI., cAci un trlritor cintAre.'j'te
230 mg fatA de 125 mg cit are 0 albinA. Tl'intorii diferA deci mult fa~a
de tucratoare; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de tile de Ia depuIIC I'CQ oului in alveola natala, pe clnd 0 albinii ajunge la maturitate in
2 t zite; capAcelul larvelor de trintor este bombat :fatA de nivelul plat
1\\ clI.pA.celelor de IucrAtoare ; astfel nimfele de sub cApa.cel au 0 suprafat.l!.
111111 mare de respira~ie, necesitind 0 proportie miiritcl de Oxigen care
rliit.lunde sub capAcele prin oriiieille pe care acestea Ie au. La unele
"Illie atbinele lasii clipAcelului de trintor un oriticiu median m Adt, in
(I (lf l ~ i soop.
Privindu-i din punet de vedere anatomic - trintorii au doi ochi
Hwrl, bulbuca~i, cu vedere' agera, cAci numarul fatetelor oculare numarA
'13 noo deci mai mult ca dublu decit lucdtoarele.
o particularitate deosebita a ochilor de trlntor - dupA H ....Ruttner
elite 0 ada ptare a vederii lor pentru lumina. cerului ~i a zlirii cu
l'roJ)Qrtlll mare a acestei lumini eu raze ultravlolete ~i albastre. Ochiu!
101' (!on \lne in partea medianS. Eji superioadi receptori nervo~i exclusivi
pf\I!1I'U ik.:este douA eategorii. Reoept'orii ,pemru culorile verde ~i galben
II lnt In numlir mai redus decit la lucrAloare, caci aibinele eulegatoare
Irui)\llc 811 sc orienteze in cAutarea florilor cu nectar ~i dupA di!eritele
I u1ur l pc care occstea Ie prezintli, pe clnd trintorii au nevoie sA recep\h~lI e~u ~ I M obser ve ctt mai repede posibil apari~ia in zbor a oricArei
1) ,1\ 1(11 et vl nu In impel'cchcl'c, pr;vind In luminn.cerului.
, H.

'I !J

Noilc descoperiri privind locuril e de a'dunare a trintorilor complh..-A

mu lL semni[icn\ia procesu!ui recunollilterii ~i atragerii matcilor ~i
Irlnloritor. Se va vedea mai departe.
Trompa trintorului este mai scurta ~i nu poate sA culeaga cu ea
nl'ctnrul din adincul floril or cum fac albinele, clci trintorul se hrAne~te
nUlllui din depozitul de miere aflat in alveoJele lagurelui sau primesc un
limp hranA dir ect djn gu~a., dat de albinele doici, deci iarlil1i 0 problema
uo ndllptare.
Antenele trlntorului au 0 articulalie fn plus fatA de cele ale aIbine!
luarMoare, marmd astfel DumAIuI placu~elor poroase la 37 000 f.a~ de
l'el4..' {; 000 ale albinei . Cu acestea trintorul poa1e sesiza de La mari depfu'tli ri mirosul mlitcilor i~ite spre imperechere, iar actul iecundarii lor
se faee in mare mAsurA cu trintorii strain !,
inHi.turind astfel pericolul consangvinizArii.
Inve1iljul lor corporal este format din
peri~ori de culoare inchisa, iar ariplJe lor au 0
paI'ticulan tate deosebitti. ; s-a 'COnstatat de cercetatonjj englezi de la Institut ul de studii a
insectelor, d suprafala aripilor trlntoI"Ului este
alclitu ita dintr-o proteina asemlinlHoare cu pielea 'lI manli. Ele slnt activate de puternici mu~ chi
toraci'ci, pentru a putea stra:bate in zbor distan\e mari pfna 11.1 locurile lor de adunare, in
vedere<a zbol"U.lui nupt ial 1.11 mAtcilor virgine, ce
vin "sa se prindli. in ace~te hore" pe care rtrintor H Ie alcAtuiesc, in locud aproape totd'e auna

,I "wi

ace l'ea~ i.

2
S

"

,,'Iy. D. - Ap8f'D.tu.l reproducMor al ~rintorulul:

I - t~.Ucu L ; 2 - cll nalul d e.
1l'4I l1t: 3 b u l bu l ~ nl.u.
(u l : 4 "~ntuUl : S pe.
IIII1UI : e u bd(lm en: 1 _

Qntlnhl! IIP11rA!ulul Oil COpu.

bo t hl: ~ l'Ortl1It!e "n~u ""..
o

til':

I'

50

It -

cil ldi ul

.p&l'AI :

c.""IU I eJ"cl'llilor:
punl" ft ..ml,,"llt ,

Parlicu1anitatea cea mai de searna a trin.

torului - dupA Chauvin - con's ia tn volumlil
mare 1.11 a'lxlomenu'lui, in care stau adapostite
onganele sale sexuale (fig. 9). Ele cupr ind: 0
pereche de testicule de culoare galbena cu 0
lungime de 1,5 -rom ; a;cestea au d'ouA inveli ~ url :
primul la exterior, compus din douli. membrane.
una aldituind 0 retea de nUJmeroase traheole
pentru oxigenul necesar milioanelor de sperm atozoizi afla\i in vezica lor seminala ; eel de al
doilea inveli ~ este fonmat din ceJulele inc.rcate
ell substan'te nutritive ~j cor-{> gras, precum ~i
o se.rie de celu le peniru stimularea metabo1ismului.
Flecare testicul este stribatut de 100 tubulete denumite test iole pline 'c u celule sexuale
(gmneti), in diferite sta<lii de dezvoliare. 1n
p artea su perioarli a testiculeIor se ana epiieliu l
germinal, din care se IormcazA celulele trans .
formate apoi In spermatociie. Aobi(l In zona inre rionrl1 l\ testiculelor, a!'1 tl zisa "za n" de mn.

lu rare';, spermatozoizii ajung maturi, ~i vor fi bine adApostill In vezicu Ja

a matcii , dup~ imperecherea ei cu 0 seri-e de trill'tori.
Spermatozoizii au cap, colet ~i flageJ. Cu acesta din urma spermntoZO'izii se pot mi.<;ca. Lungianea lor variazA de la 240 la 776 milimicronJl )
avlnd tendin\li sA se fixeze eu capul in peretele spermaticii.
Din testiculi co:boar~ douA canale deferente, ingustate 1a ambele
capete, avind in schimb partea lor mijlocie ~ult llirgitA ; acolo se formenza douA pungi denumite v ezicule seminale. Ele slnt inconjurate de
mUliichi longitudinali ~i -inelari, care ajuta 11.1 evacuarea spermei In timpuJ
actului de imper echere .
Celulele stratului din interior al fi ecArei vezicule au un caracteJ
glandular care secretA lichidul spermatic in care plutesc cele 10 milioane
de spermatozoizi, lichid care-i alimenteaza cu substante nutritive. Ei sint
{ormati in testiole ~ i se dezvoltA deplin in ultimele patru zile inaintc
de eciozionarea trintorului din alveola natala a cuibului colonie!. Atund
spermatozoizH coboarli in vezicula seminalA comuna.
o datA cu trecerea lor in vezicula, testiculele ~i-au indeplinit ralu l
~ i incep sA se mi~oreze mult, iar trintorii devin deplin virili tn a 12-a zi
de 11.1 eclozionare. Prin resol'lb\ie, t esticulul dispare, dar in schimb vez.iculele sem inale pline cu spermatozoizi sint foarte marL
In prelungirea veziculelor seminale se afUi douA glande mucoase
mari, lungi de 6-7 mm, cu un diametru de 1,5 mm, compus~ din celule
glandulare care secretA mucusul. Acesta este u~or alcalin, fo arte lichid
Jll trintorii iineri, dar viS'cos la maturitate. EI are cu10area alhti.-laptoasA,
Inc dupa indeplinirea actului sexual in imperecherea cu matea ia contact
r.u aerul .<;i se intA~te repede. Din glandele mucoase reunite tn partea lor
ele jos, porn~te canalul ejaculator lung Iji putin curbat, cu un diametru
de 0,3 mm, ale cArui mi~cAri slnt dirijate de un nerv gros ce pornejte
din cel de-al 4-1ea ganglion nervos abdominal.
La extremitatea lui se alIA organuZ copulator compus din : bulb tn
(orm A de para, coletul ~i baza penisulu i care este baza en'dofalusului. EI
ore douA pro errrin en~e gliunoase denumite "corDile" (pneumofize), cu
pe:rctli colorati in galben-:portocailu, cliptu.,ite cu plAci chitinoase. In inIt rlOrul bulbului se aflA 0 substanlA mucilaginoasli.
EplteJiul bulbului secreta un lichid ce dilueaza sperma. Clnd aciu l
IItlxuaJ Bre loc, ca urmare a mi~clirilor de rlisucire, canalul ejaculator
I'llte Impins inainte. Mai intH apare sperma ~i apai mucusul ImpreunA cu
"pltcHul gla ndei mucoase: Sub pr esiunea aerului, tn veli~ul pocn ~e cu un
't.Nomot disti nct.
Totul d'ect1I'1ge a~a CUlm vom arata cldd vom descrie zborul nuptial
. ' Huwl sexu nl la capi'Wlui "Colonie - imperecherea matcH".
Numliru l trintorilor in colonie este normal de dteva sute ~i este
rt rrtlc sn tie Dumw ati\ia, tintnd seamA cli. ei trAiesc eel mult 58 zile,
IfIr pc:tr'!onda lor de cre~tere fn cuibul coloniei este mult prea scurtA fatA
\1, rlllmcr o u ~c!e genera\ii de aUnne lucritoare pc care doicile Ie cresc
t!w" " lncl clle odaU!: chlnr din lunile reci ale sftro!iitului de iarnl!. Matea
' Ut'lllX' tlrz lu sA depuna ouli nefecundate de trintori, cam din a doua
!l p~l'ma t.i cA

'j M l llmlcl'lolll _ II m Ul Clln. JIrl~ d lnU'oun mIcron.

51

docudl'i I) lui apdlie. De asemenea, vietuirea lor In stup este scurta., numaj
pfnti 10 mijlocul lui iuUe, clnd albinele nu numai cA giisesc pu~ine
t'Csurse de nectar ~i polen, dar - mai ales - atunci ~i instlnctul .,i
Indemnarea lor spre rolre se stinge pentru perioada an"uui respectiv<
Matca nu depune ouA ne!ecundaie In celu1ele marl, declt atunci clnd
nlbinele curA~itoare curitA ",I sclivisesc fiecare celulA in care matca
tl'i!IICuzli sli depunA ou]. Oirl'd ele nu vor sA crea9CA trtn'b:>ri, lasA necu:ra\H~(> (l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie ocol~te ~i trece mai
(h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ
ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei.
Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1)
fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre
(I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare".
Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile,
I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35C. In primele 4 zile albi
nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din gu~a lor;
npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri
rnl\rglna~ I, unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare.
'tJ ttn~!'i consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se
urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar
Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare.
$J totu~i virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul polonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele
lflf"VC de trintor primes<: de la doici un Hipti~or in care se adauga 0
l uhAtnnt! cristalinA a cArui continut nu este deplin identifieat. In conseclnUl., de~i toti ies in zborul borelor, nu au posibilitatea sA patticipe .!;i ei
III competitia truperecherii. De asemenea, doicile Ie preparA 0 tlranA specl/l l1\ cu mult polen; la unu dourea acestuia este mai zglrcitii.
Caracterele trin'borilor sint ceJe m~tenite de la mama lor, calitA\i
'mult umplificate ~i de cele ale albinelor dolci din coloniile selec~onate,
encl, cre!1terea lor cere - ea ~i la cr~terea m~tcii - condi?i optime in
colon Ii puternice, cu mu'lte doiei, ou maM rezerve de hrana. proaspAUi., cu
lcm peraturi nescbimbAtoare ~i cu 0 stimulare naturalA pentru cules.
Doicile stot cele care transmit, prin lApti~orul secretat de gJandele
lor 't nringiene, caraoterele mamei lor comune. ViitorU trln'to'ri 19. rlndul lor
- sub influen1a acestei hrAniri ce in1'luenteazA celulele lor sexuale lransmit descendentil'or calitA~i1e erroitare ale al'bineJor doici deodatA
c;u ce1e ale rnAbcii din care provin. DupA trei zile de stadiu larvar, doicile
prcparl1 pentru larvele de trintor 0 branl specialA cu miere, a~ ~ i mult
polen, plus 0 secre~ie limpede a glandelor mandibulare ~i salivare. Polenul
dot in propor~ii mai marl decit cel dat larvelor de lucrAtoare ajutA 18
r~)rrnarea spenmrtozoizilor; doza redus.. de polen data. larvelor de
ll1 t'ri1t.om'e, delerminA la viitOrarele albine 0 caskarenutritiv1i a organuhli
tcpC'Od uca'l.OI', ele r.1minlnd au oWire mioi ",i !t\ra. posiblilitate de 1m...
') " lIrh)tu)j/.nll"(! ... d e IR cuv1ntul IJrtct5C parttllo.. -

".11'

1) \>1"
III ~ II "

~:!

"" .

, ' p.~v()UII' eA

""u\

\l rj~ nl5 m

d ln ....L1 n oVLlI

A U

f edoarli. ,I ..,enel,,"

JI

n,...' ''.

008ferlt nefecundaUo ,11 ",u rn

mat.a ~en broatl el ell'.

I' llt),,:1 de '1 lAn w. roll, 'rl. oatnlle (11M 00 c rusta ceLl),

pel'l..>ehe re, dupa cum vom trata la -eapjtoJ ul "Colonie - alimellto~lc

metabolism".
Trebuie ins! sA repnern, cA in afarA de stares oulm - fecund at sau
nu _ detenninarea oastelor, In colOMa ~e albine 0 face ~i hrana. Hdinireu
dHerentiaUi. determinA anumite schimbAri tn formarea organismului castelor, care se rWringe in special asupra organelor de reproduc?e.
Zborul trintorilor are loe zilnic, i~tre orele calde, de preferin\! de
10 12-16, mai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit aerul este mai
senin cu aUt zborul este mai aprig. Ei nu zboarA la intirnplare, ci se
adunA in anumite locuri, lumini~uri, poiene, od 0 colinA pu~in mai ridicatA,
deasupra clireia se !ormeazli hore de atrac\ie a mAtcUor virgine, hore eu
un diametru de 20-150 mm la care mlitcile vin pentru Imperechere. In
mod obi~nuit aceste locuri stnt din an in an aceleWii,
Asemenea locuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru
prima oara co vreo zece ani in urmli de 1raneezul Prost, apoi confirmute de eerceHitorul german. H. Ruttner. Curlozitatea acestui fenomen
nu a fost tnea IAmuritA, cAci nici azi. nu se /jItie cum trintorii care trAiese
pu\in !ii apartin altei generatii, co nicl 0 continuitate dupA izgonirea lor
In toamnA, pAstreaza totu.,i memoria acestor locun, unde lnainta.!,iii lor
fie adunau. Vom v~::rr~bi in'SA despre areasta mai Jp e larg in capitoluJ
,.Colonia : sexul ei ~i mediul sA-u uterin".
Zborurile trintol'ilor tn diutarea dragostei, ii mlnA la mari depArtAri,
core pot atinge cruar 15 km, clici tot H: Ruttner marcind trlntorii i-a
ghsit la aceastA enorml distan\a de zbor, in vreo colonie strAinA unde ei
slnt. primi\i fA-ra opreli~te .
Dupa cum am mai amintit, acestui autor 1i apm1ine constatarea ca
ci ndesea trec peste altitudinea maxima de 500 m.
Observatiile sint roarte pre\ioase pentru cei care fac ~teri de
InAtci de rash purA-, care trebuie sA. evite ca tn jurul acestor marje, sa
t)xlste alte prisAci cu trintori strAini, oferind acelor apicultori in mod
Ilrntuit mAtci -selec,ionate ~i trintori de ace1a.!?i soi, pentru evitarea
IncLl sArii.
t m'i.l\imea de z.bor a trintorilor in hore este obi~nuit de 12-18 m.
In ~ I\l1nc ope care !1i matc'ile virgine 0 strAbat fulgerAtor pentru a nu fi
lIt.ucntc de albinele culegMoare care zboarA la 10 m ~i sint foarte agresive
t!OllLrn oridirei insecte sau pAsAri ce Ie stinien~te zborul cAtre casA. ,I n
I\UIjIUl~ zonA matcile sint expuse sli fie ucise de lacomele ~sAri insectivore, In special prigoriile ; s-a observat insa cA atunci dnd acestea zboara
(lrt\!lupr o prisacii, mAtcile nu pArlisesc stupul pentru fecundare.
Odnt.J\ intratA insa in zona de zbor a otrintorilor, mai ales in horele
lnl', mt\lcil e sint apArate de orice dU/jiman, cAci cmer prigoriile ocolesc
I'\(J('II Le lOCUM de adunate, fie cA sint speriate de zum2etul lor intens, fie
de uliloul oumero!1i1or trintori eare se nApustesc asupra lor.
Zbol'urile lor in zonA ar:e in primul rind rostul de competi\ie. tn
Mill''' dll ee l de 'a parare 0 mlitcii. eei nevirili cu greu se pot men tine
11111' I) UlMcI tie totrecere, unde cei mai bine pregAti~i, cu maturitate
IflX II /l ln lL,IAuruU\, sint ci!jtigAtorli cursei spre mAre\Ul act al dragostei, pe
11111\1' .. 1 1) l ri lc)l. C pc rind fiecare , din cei 8-11 trtntori ce 0 fecundeazA ~i

~i

53

mol' in elipa I:mpereeherii sau (oarte eurind , dup8: aceast! apriga.

dod.I1~li. de posedare.
tn general viata lor este seurta. ; sint cercetAtori care nu Ie acorda.
dcct L 211 de zile de la primul zbor de recunoa.!}tere. dar cercetAtorul sovietic
l ollVrchi n spune d in totui tdiiesc 54 de zile, dupl care ei dispar. 8int
111911 Lrintod, pu~ini la num.!it', care ec10deazA toamna, in special in stupii
cu mtitci virstnice. Ei traiesc pinA tn prirnavara fiind ingAdui~i atuod
dc ulbine ~i se pot imperechea cu eventuale matci nAscute toarte rtimpunu,
I,;U urmare a dispari~iei Wl.ei matci la ie~irea din iarna. Dad ei nu ar
nlol Ci prezenli atunci cin!d mAtcile t impurii ies in zbor de lmperechere,
ur I'li. mine nefecundate ~i ar d.eveni matlCi trin!tori~, ce depun numal
lIlII'\ de trintori.
Cine face cresdtorie de mUci timpurH este obligat ca in preajma
tnum nei, stimulind serios cu 5ubstsn\e proteice tn sirop, sA puna in mijlocui cuibului, in stupii de selectie, cite Wl. fagure cu celule marl, tocmai
pc nLl"u ca m1Hcile respective sii depunA oua in alveolele lor, ~ eclodeze
tl'tnlori $i sA ramina peste iarna io colonie. Astfel, matcile tinere virgioe
(1I 1l primavara se vor imperechea cu ei, dupa care vor muri de bAtrine~.
- Dar trintorii mm au ceva atributii in colonie? rna intreaba unul
rllnt,rc Uuerii apicultori.
- PAreriIe smt impAr tite hl tre cercetAtori ; unii sus~in cii ei nu lac
nhn lc, LrAind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cd ei at tine de eald
pu letuluJ - ceea ce ou paate fi adeviirat. do stau obi~nuit pe fagurii
n1r:'lrgin~L S-a observat insA ca. eel tineri, lji care incA nu au ajuns la malul'llntc sexualA, lac schimb de hranA cu aibinele cu1egAtoare ce vin de
/lfflrd eu g~ile pline. Se bi1nuie~te ea ei primesc in gu~a lor ineapAtoare
ncotm' pentrn eliminar ea apei din el. Dr. Ana Maurizio considera ell
oecl)Sto constituie chiar 0 ~arcin.!!.. a lor eind culesul este bogat. iar albinele
pl'clucrAtoare nu mai dovedesc sA concentreze nectarul ilii sA-l trans!orme
In tn iere. Ceea ee pare a !i sigur, daeA iau parte la aceastA lucrare, este
dl. IIcC'!1tia cel mult eliminA apa din neCtar, dar in nici un caz nu-l pot
pt'c lu cra in miere, caei ei nu posed.!!. glanue faringiene. tn tot cazul,
pl'czento lor in colonie satisface "0 necesitate de ordin natural pentru stinlulfl rea lucratoarelor, fem ele virgine ~i sterile. tntr- adevAr, s-a observat
en de:;;i ei consuma din strinsura adunatd cu mult! tru'dd de lucnUoare ,
pl'Oduc\ia de miere a stupuiu i cu trintori nu numai di nu scade complIrativ cu stupii martori in care a Cost aprit! cre~terea lor, ba chiar
c auperi oarA aCe'Stora din urma.
Fac a gre~ealA stuparii care procedeaza la retezarea ea.paceieior
u'cigind astiel nimle'le ce trAiesc acol0 ~i i~i ~teaptA eliberarea.
AceastA operatie s-a dovedit ea este chiar dAun!toare, cAci albinele eliminfod nimfele ornorite sug limfa din corpul celor ucise, ceea ce Ie provoacA
("t ltncezeala in activltatea lor. Se b3nuie~te de cercetAtori cd aceste secrc\ii care contin in ele substan\e glandulare din hrana datA de doid
IJluinte de cli.pacire dezvolta oarecum sistemul reprociucator atroCiat 01
lucrIU.('I oreJor. Operatia aceasts insli. se irnpune tn stupineie un de se rae
lut"t'l\ri pcntru cre;;teri de mAtci selectionate; acolo nu numai ell nu s~
lI ci d trtntori i in '[a'5a, dar chisr se stimuleazii cre!i1:erea lor in coioni il c
' (f'()I'Cll fl U." 1l\ ~ l ndu p SC din tonmnu cik' lin rl\gure ell celule m ar;' I\:;;n Cllm
CUI'C

',1

am spus ; pe ace!jtia matci1e Ii insli.minteaza, obtinind astfel trintori tilllpurii din cei cu calitA\i superioare. In schimb, in colonHle roitoare ei stnt
distr\.Uji pentru a nu trasmite aceasU accentuatA tnclinare spre r oit.
Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui sa. aibA trintori
supranumerici, e de a folosi faguri artificiali manta? pe intreaga supra!a~ a ramei, cu strme bine Intinse in sens vertical ~i care nu se ondu leazA sub greutatea albinelor ce-i clMesc, fAcind tn aeeste oodule celu lc
mari Trintorii
de trio tori.
odaUi. ajun~i la maturitate sexuala sim,t chemarea destinului lor ~i nu-i mai preocup3 dectt clutarea magostei, de~enind viriIi
in a IS-a zi de la ecladare. Fapt eert este cli. ei sin't foarte dornici de
societa.tea aibinelor ~i clod stot izola\i chiar avind hranA aleas! !ji indestul1\toore, mor Ioarte curind. Ei trAiesc numai prin schimb permanent
cu substao\e active ~i hormonale. pe care-l fac cel pu~in pina devin ma turi co albinele stupilor tn care tr1\iesc, ehiar cin'd au intrat in alt stup
decit in
unde imperecherilor
s-au n!scut.
In cel
timpul
ei intra tAra opreli~tea paznicilor de la
urdini$ care lasd sa iotre in casa lor orice trtntor strAin, adoptindu-l
~i hdinindu-l. Orintiuirea coloniei dA trintorilor aceast! ingMuin\A, pentru a fi asigurata cli. tmperecherile nu se fac intre rude apropiate care
ur periclita prin consagvinizare viitorul coloniei.
Heterospermia I) este lege pentru comunitate ~i eu cit va fi mai
accentuaUi, cu atit mirosul viitoarei matci din stup va fi mai deosebit
~i distinct fa\A de mir osul coloniilor vedoe. Prin faptul cA. trintorii obi~
nuiese sA. zboare departe ~i se adA.postesc in oriee stup Ie iese in cale. se
l nl1\tur~ consangvinizarea ~i se asigura heterospermia. AceastA ospitalitote 1}i dArnide din bunurile alimentare a stupului gazdA este rezervatA
numfli lor, miri pregAti~i eu grija, crescuti in larg, din bel~ug, cu tot
ce e moo
bun pina la satura~ie.
Coloniite de albine intrctin astfel 0 gloat.a numeroasa, oumai pen
tru ca la nevoie sa se asigure fecundarea mA.tcilor virgine. ce vin s1\ se
prlndA in zburdalnicile lor hore. Stnt in viata coloniei $i anumite situa~ii
core pot Ii considerate de oarneni drept pAgubitoare, dar - ea tot ce este
III lume, .,riiu\l4 are ~i partea lui de "bine". Consumul de miere a 1 000
lrlntol'i a fost socotit de cereetatori ca atinge 750 g. plus alte 475 g de
polen, dar albinele nu tin seamA. de aceastA paguba, cind 1$i pot asigura
1J'npcrccherea matcilor, ceea ce Ie garanteaz1l. un viitor sigur. tn schimb,
1\(lC~U ale::;i ai soartei, ce gust! din norul dragostei platesc cu propria
11Ir vla\a imbr.!!..\i~area datAtoare de moarte pentru maseulii f ecundatori
tlllr cure in schimb dau via~a sU'telor de mil de oua din care se vor na~te
,I ~'.I\ lungul anilor albine lucratoare, ce asigura bel$ugul ~i vie~uirea colo"101 111 IIcnc.

Macelul trintorilor
('fl.'\ vrClJ1e [lodle cimpiei ~i padurii ori ogoarele insamtn\ate co
lil{lolt, t'nlnmorilc inca mai dau nectar ~i polen, prezen,a masculilor rep
'I

1' ~I" " " . I,,,r"" "

fllnlln,el! de dlvel"!'iltate II elementelllr fceun<SatoArt In cadru l "ee

IPlII,1 'lI"eIL 1 h' "uh\'''"~ ~I 111 epoct.al Ill. "U. lnot. eldsUo hete ro.pl!l'mle,
. , III I~,"""'I\ (\""u ... l~ ,,,,'M,,.WI., 1n .,>eel.! ,,, 'OTmmlte tlorl eu aUle

pre!'u", lJ' In pll\!llc

lungl

$'

atll u .eune

!,,-,

cundatori este IngMuitA, Pe de altA parte !?i instinctul de reproductie al

coloniei - roitul - s-a S1!i.ns ; nu se mai manifestA ~a cum se arnta din
mai ~i pina la p rima decadA a lu i iulie, Atunci ~i fenomenul de !otoperiodism I), clnd ziua Incepe sA se scurteze ~i noaptea se lunge~te, influenteaU ~i colonia, dindu- i de veste cA trebuie sa se pregiiteascl pentru
vlitorul sezon al toamnei ~i iemii, Ele incep a concentra rhierea din
!agurii mArgi n a~i In spre rei centrali, facind coroane de miere cacitfi
deasupra elipselor de puiet care se tot mi~oreazA pe mlisurA ce nopple
se raeesc ~i se lungesc, De asemenea, albinele prelucreazA polenu.l in
p!stud., acoperindu-l cu un strat izolator de miere ~i cApAcindu-l. Matca
maj are apoi pe In inceputul lui septembrie 0 perioada de reactivare a
ovarelor, pentru preg<'ltirea speciaIa. ce trebuie sA dea pUietului ce va
forma contingentele albinelor de iarna, a~a cum vom arAta clod vom
vorbi de ierriare.
In atarJ situatii, intr-o xi, ace~i hulpavi nesAtui sint halii.ziti celei
rnai chinuitoare morti pentre ei : lnfometarea. Ei sint inconjurati de albinele invrajma~ite contra lor, inghesuindu-i prin colturile stupului, pe
fund, pe peretti Iaterali, paziti de 0 garda care nu Ie mai dA pas sa iasa
din incercujre !ji wei s1i mai ia din agoniseala strins!!. in alveoIeJe faguTilor cu rniere. Dac! unii inceare! sA se mai impotriveasdi, rnoartea violenta Ie inaspre!jte ~i Ie grAbe!jte snr~tul; unele ii trag de aripi, de
picioare sau Ie fntind antenele. Cei1alti. lihniti de foarne, fAra nid 0
putere. sint impin!ji afara din urdini~, iar racoarea noptH Ie Incheie
viata. eei care mar in stup sint sco'?i afarli. -pe scindura de zOOr, iar
she a1bine prind cadavrele cu gheru\ele de la picioare !ji zburlnd departe,
ii lasli s~ cada din tnaltime.
Apoi totul mtra in ordine; fiecare albinA i!ji reja locul ei de acti~
vitate. AceastA tristA intimplare in via~ coloniei este sernn pentru stupar
cli, baza meli1erA este epuizatA, iar orinduirea de iernare trebuie grabita.
P illA in prlmAvara viitoare nimic nu Ie mm tulburl\. lini!}tita lor
viatA. vorbind desigur de acele colonU care tr8iesc izolate prin scorburi
de copaci ba.trini sau acol~ unde roB din vara au apucat sli-!}i terrnine
intocmelil~ sAl8.!?u!ui de iamA.
Cind soarele primavaratic dezmorte!jte firea, cind boarea vintului
aduce in stup vestirea parfumatii. a primelor flori, in stup incepe sa
soseasc! potenu! !ji neciarul pr.oaspat aUt de activ, Incit matca, dupa ce
depune un timp tn C\lib numai oua. fecundate, din care VOl' ecloza tinere
lucratoare, albinele curA\itoare tocep sa scliviseasca ~i 0 micA parte din
aIveolele mari, in care matea depune oua neiecundate, din care VOl'
ecloza viitorii masculi fecundatori.
Tirziu. clnd elipsele cu puiet din cuib se tot largesc in diametru,
iar mates depune 1000-1500-2000 de oua in 24 de ore, albinele claditaare lncep sa schiteze mici potira~e, viitaarele botci, care pdn luna mai
sint insamtntate ell ouA fecundate. In stup, inca de pe la 15 aprilie stnt
prezenti tineri masculi fecundatori, gnlo pcntru 'ltD nou ciclu de hUZUf,
iar pentru fecioarele albine lUcrltloarc un lmool'd de muncA activa.
.II

') FatopCTiodlnn _
naMI!.

anaamblul

('I I!

real1 11 n it!

"'h\"I\.o'~rN.:.r

r~11I

de lunglmea

~llel

ALBINELE LUCRATOARECASTA F EMELELOR NEFECUNDATE

$i acum, tineri apicultori, Id'll'pli ce a\i cunoscut vi'a~a acelei Iemeie

rccundate ~i prolifice care este mateo. coloniei, dupA ce ~ti\i destul des pre
privilegiata castA a mascuUlor fecundatori - trlntorii, vine rtndul sa
cuno8.5 te \i cine sint aeeste mB de fiinte ce constituie casta albinelor lucraLoare ce se agitA cu aUta zor in stupii prisltcii, cit ~i in acest stup de
observa\ie ce constituie ~i el 0 colonie In miniaturA.
Pe grupe, albmele i~i impart sarcinile temporare formtnd adev!!.rote organe cufunctii sociate, asemanlitoare eu cele ale unei albine privl ll'i anatomic. Ele s.inl:r femele sterile, oefecundate, care in stadiul larvar
flU primit 0 anumitA nutritie .c are le-a fAcut inapte pentru prollierare.
p" oblema va Ii HimuritA cind vom trata despre colonie ~i chimismul eL
De veacuri, oamenii .au fost adinc impresionati de viata albinelor !
10 jurul lor s-au tesut sumedenie de legeode, de iabule. s-au creat simbolurl ~i mituri, s-a fiicut risipA de fantezie ~i adevar, poezii ~i studii
"orlotlse. Vracii din vechime sau med\ci vesti\i din antichitate, poe\i
tlnt(l!llologi ~i scriitori ell renume au preamlirit aceste gize avide de savoa,'e-n, dl1lcea~ !ji parfumul mierii, clt !ji de pulberea aurle sau cu mozai,ui ~ /lorile Ie revarsa din sacii <::u polen ai antenelor.
Cu cit adincim mai roult studiul vietH lor coroune, cu aHt vedem
. 1 1\0. declaram inca ne~tiutori, cAd tainele ce InvAlule comunitatea stuIJIIIIll nu sint incA deslegate pe deplio, comparatiile rAmin inoperante.
.\II~ttl/1re, fad. raspuns! De curind prof. univ. Grasse de la 1nstitutul
~'ml\\cl Bcds: "Albina, in cele citeva miligrame cit einUire!jte, cuprinde
,,\1\\ tllulte taine decit piromlda lui Giseh, cu supteranele sale uria.5e !?i
Inl'lrmintelc ei. Oescoperirea Hmoo.;uLui lor de la Karl von fusch, a
1\l1UUHll1'1ilor de orientare departe de stup, <=it ~i a ferormoniilof, au
'" 111"'IJi~ usupra vieW din stup 0 lumina mare, dar prea slabii, ce nu
1)tK4lo lot..u!1i elucida problemele ce se pun lntre relatiile l1i coordonatele
llll\H'e lndivizi !}i ciclul anual al coloniei !joi a activitAtii din interior.
11'1,1,,1 t" nlb\nn .meliferL1 este complex ~i simplu in acela!ji timp 1 In nid
n "Ill' v\<:wltoore nu se realizeaz!!. 0 intruchipare 8!jA de perfect unitara,
tIll lIll t('1 de villtl\ n!j6 de inalt or ganizat ca la albinA. Albina une!jte in
" /1, 11U \ ('11111\ ln lcill1 cn ci. 0 sumA de !acultA\i, care, afara de ea, se regAl(W II" 1)\ 1'010, 10 olt.c ins~cte, dar dlspnrate".

~I

r.,1

56

.--

",--Z2,)

~ 'Io..

I;

Siudiile de dezvoltare ale albinei lucrato,are

"'iii lreeem aeum - tineri apicultori -la tainele anatomice ale acestei
lrlse<:tC', pentm a in~eIege mal bine felul sau de via~ propriu, ea !lind in
ilc('lu.>i Limp 0 simplli molecula En vastul complex organic ce este colonia.
Vom uCla astfel caile cele mai directe, pentru ea in felul acesta cuno~

tln\elc dobindite sa vA fie de folos pentru diversele aplieatii practice.

Cunoa~tem ea viata unei albine .porn~te de la ou. Acesta este 0
I'('hlla I.l matcii - cum spune von Fris<;h. Din el Va ie~i 0 noua a'l bina,
Itl~CslraUi eu toate particularitiitile fizi ce .5i cu toate instinctele proprii
<:elo l' de 0 seama e u ea; deci in aeeasta celuUi rezi'dii toate eapacita{ile
11(1 tlczvoltare prin metamorfoza.
tn oul micut, in nucleul din mijlocul lui, se aflA in infinit de mid
14 (hi\< toate func~iile ~i organele din care este alcatuitA albina: ele sint
pi\s ll'flle Inemorialistic in bantiele de cromozomi, in gene~e fixate pc
tlO(,l:i te benzi, ce formeau bagajul ereditar cu taate earacterele fizice ,

('Itlllllca etc.

Qu I depus tie matca are 0 forma aproape cilin'drica, cu unul din

I'npctc p u~in mai subtiat, iar cel opus ceva mai gros; greutatea lui abia
tlll nH{' It zecea parte dintr-un miligram; el rnasoara 1,71 mrn ~i are, un
I.llflHl ctl'U de 0,3 mm. Quale de primAvara ~i toamna slnt mai mari; cele
till vHri\ , cind .matea depune 2 000-3 000 oua in 24 de ore~ sint eeva
!lUll mlci. Coaja lui denumit8 corion este de euloare alba-sideIie, formata
dIn corioniTla - suhstant:a asemanAtoare cu chitina din care este f.!icut {Ii
Ifl Vcll/iul corporal al al<bi nei. Privit 1a microscop, oul are pe suprafata sa
Lll'eclle hexagonale putin alungite in 'Ciirectia axej longitudinale a oului.
Sllb coaja se gase~te 0 membrana. subtire, elastica, denumita amnios, iar
lIub oceasta se ailii 0 so!utie de albumina pura, gelatinoasa, care inconjourfi :;;i apara acel vitelus-nutritiv (glilbenu$ul), in mijlocul carula se
una nucleul, Q.$ezat in stratul de plasma in partea superioarA a oului.
Nucleul este ineonjurat cu un strat de protoplasmli care are culoar' Ca verzuie-desehis, eu cor.puseule care vor ajuta embrionului in dezvolInrca lui. Acest vitelus Dutritiv este substanta de via~1i asemAnatoare ca
o provizie de diliitorie a viitorului embrion. In el, deocamdata, nucleul
pt\J~te, In ou slnt acumulate taate aptitudinile deforma~ie a viitoarei
Jn~eet.e, care'Stau deocamdata in stare de somnolen~.
Din punet de vedere chimie _ . dupa M. Prenant I), "masa componentel ot, ce cuprinde celula-ou este foarte complexa : proteine ~i nucleoproteine care au un rol eseu-paI, pr~eum $}i unele enzime 2), apoi alte subs tan~e indispensabile ea: grasimi, zaharuri, saruri, apa.. Toate acestea
Iu creaza chimic unele asupra altara $i asupra elementelor constituente
[l Ie mediu!ui ineonjurator, cit ~i totalul reactiilor care dau loc la mi$}ClH'ea materiel ce ca racterizeaza viata.
tn protopiasma se . gasesc numero~i nucleoli ~i granule sau bastoIln~e ea: mitooondriile 3) , ~ i m~lte vacuole ~), adesea sferice. afara ric:
'J M . / '''111(1111. ptot. unlv. la S orl] ona ... Blologle ljJ marx1Bm~.
~1I!.'Hta\or flI'Qtele 1i "~'Clfle materiol!\ \I'll, care as'llurA desl.1.j;urarra p r ..,,":_
~ t'I(lt d a .!I'Ij!~A ~l dcll r tulprell lub~tll n\elo.r in organlsm .
~I 1\111''''' '''0,11 - c" "P U~ClIII! III tnr'l' ~ (I ll mlC\ g ranule d e mlltlmco unut m l~I'''>I !t.
"oi l! 1',WIIl ,lin ''''lhl1c\Jlt ll.
'\ \' U"tll ,I,' ... ~ " I " rl h I n n '\{) pl r' Rr)w cdul ~rll. pllnll e u "n ~ ~
(:11 llChld.

~) ";" r llUll -

."

fol<

Inclusiu",i I), cum sint ,pieatruniie de gdisime, graunciori de amidon e Lc ..

care variazA dupa tipul celulelor ~i citeddata dupa starea lor. Toate aceste
oorpuri, cit ~i citopiasma fwidameOlta:lA in 'Care ele se s'cakia, f\U cornpozi~ii chimiee diferite. Nucleul este' tatdeauna bogat in proteine; mito condriile in gri1simi ~i proteine ; vacuolele in apA, CA oul este mare sau
mic, ca este eel al unul animal mic, on e ou de strut - oul eel mai
mare din Iume - ori esle ou de matca sau ovul uman - masura esle
cleterminata de conditiile de viata in care este pus, pentr.u ca 'Sa ajungi'i.
In urma 0 flintA cu totul asemanAtoare speciei respective din care a
pOl'nit".
E:xemplul dat mal sus C'll .celula-ou a strutul'Ui este Ioarte sugestiv .
EI este ~a de mare pentru di femela strutului nu-I cloce~,te, ci il . ingroapa
Tn nisipul fierbinte al Saharei. Acolo nu se gase~te apa: necesara dezvall ~rH embrionului. De aceea Natura I-a fAcut at1t 'de mare, pen'tru ea sub
coaja lui s.1'i se afle toata apa nec;esara schimburilor metaboliee normale,
p'nA ajunge sa apara puiul de strut, atunci cind coaja oului se desfaee.
Nucleul oricarui ou ~i citoplasma inconjurMoare, au in ele aptitudlni functionale aUt la oul de strut, cit 9i la cel depus de matca in alveola
!1L).(\.it'elui d e. ~ib ---:- ~eosebire.a 'Consta. in_ ae.easta rezerva cantitativa de
vHetus nutrittv, caCl ~l unul ~l celalalt sta 91 se clo~te la cAIdura : cel
tic strut in nisipul f ierbinte, cel a1 matcii in cuibul eald al coloniei.
8ste in't eresan't de ~tiut cum se fonmeaza ovulele 1n. ovaru! matciL
In i\lal fiecare ovul cind incepe sA se fonneze la haza de sus a ovariolei
lXl ntine 32 cromozomi,
Mieul ovul cu eei 32 de cromozomi, eu putin inainte de maturizaNtu lUi ~i transformarea sa in ou, suferA un proce~ de divizare reducfj"lIallf - denumitA ~i reductie cromatica - care injumatAt~e numarul
'\(' C,.! 1'Omozomi. Deci, in aeeasta situatie, ovulul nu mai are decit 16 cromo':0101. Maturizindu-se ca ou complet, 1ncepe sA coboare pe traiectul oviduclUlU! spre vezica spermatica, a~a cum v- am explicat la matcA, Clnd ajunge
hi d reptul ei matea n fecundeaza sau nu, dupa anumite criterii ce Ie ve~i
I,UII otunc.i dnd vom vorbi de sexul eoloniei $i feZul cUm ouale stnt salt
"" Jdcundate, Prin fecundarea oului se intelege ca in accst proces intervin
"I)Onnutozoizii eUberati dupa vointa mAtcH - spermatozoizi care vin to
/ftclmilare cu. un bagaj de 16 cromozomi; tntitnirea cu. ovulul ce are prin
I'I1((-lII':Oc cromatica tot 16 cromozomi, formeaZii 0 1mitate. de 32 de croIfIO, I)f1 lt ~i din acel ou se v a nG.$te 0 albtna lucratoare. Invers, dnd matea
lUI ttHbereaza din spermatica elementut m.aScul, deci spermatazoidul ~ i
f tlft '-r ree mai departe spre vagin, el a ramas definitiv numai cu zestrea
lui I/C 1(J cromozomi, e nejecundat, $i din el se va na~te -un. trintor.
1H t1I1mcnc1at.ura biologicA,. oul fecuntlat, care are depi doua garni1111'1 lit! Cl'olllozomj , este denumit au diploid. tn schimb eel dimas numai
til l II It illg u d\ g:nrnitura de 16 cromozomi - oul nefeeundat, este denumit
' ill nll/J/,old ,
Ou\ dcpus .de matca intr-o alveola a fagurelui din euib, lipit de
ru mlul 01 ClI O substantu c1eioasa, sta timp de trei zile. adica 72 de ore
lit po~l tl c u/?or inclinata, fiind clacit la 0 temperaturi1 de 34-35C,
'~

lrn>hH htlll

l)/HI \~'u \ e

(In

,nn le rlnl

. , r MI ' ,

"l) nHnUIIl

'"

!11 0~n

\l IHq

"\1"1'

",,11,1
~,( t

ACCOSlll. dildurl!. este tntre~hJutA de albinele ooloniei 'Ii ea ajutA 18 torlll11rCn embrlonului.
In ambele situa~ii lie cA ouI este feeundat sau nu procesul embrioule este acela.,i. t nsA in oul cu spermatozoizi pe el se petree am,J.mite
monlfestAri speciIice oului feeundat ' lli anume: spermatozoizii lmpro'lCll~1 pe Supratata lui cauUi in graM d ajungA Ia acel orificiu a1 oului
dCllllmi t micropil pe unde numoi unul din eei mul~i pAtrunde, 14sindu-'ii
ufor A coads (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a
p~ lr'UTlS [n interioru! oului este insu.,i nucleul aeestui element mascul.
Dc fndaUl oriticiul se inchide cu 0 membranA izolanUi, pentru ca activi_
Intefl de cr~tere 'Ii dezvoltare a embrioDuIui sA-'ll urmeze fArA ineetare
{'urs ul normal. Aceasta. membranA izolanta indepline~e rolul de zQ.vor,
tr'lIs 10 U'ia care era ptnA atund deschisA ; ea se Inchide indiferent dacii.
QuI Cl fost fecundat sau nu, depus de matcA in alveole marl sau mici.
Tn umbel e situa~ii incepe din acel moment procesul de formarc a embriO-

lIu lu!.

In oul cu spermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de lormare

tl1,,(1/>(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for-

'lin

(I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de

aster. au aju torul

"f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 's a iDeate in lichltlul

('l' tnc-o njoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion.
J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care
II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale mo~
ton rl.c de la trIntorii care au f ecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu.
dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit formtnd Un corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind
!lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 bipami~e succesivA .,i
ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore
('H tluJ'eaza stad iul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin degaJllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase
)';tI~. Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a
noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii... Sub
d 1'plI.ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile
In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea
de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil.
Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate proccscle de impreunare, cAci acolo lips~te elementul mascul care este SperlOl.l tozoidul, oul fjind haploi<l cu 16 eromozqrni incepe procesul de mito:?f : npoj se petrece sta'd iul embrionar, larvar 'Ii in sfir~it nimfal, proces
Ctlrc dureaz~ 24 de zile de Ja depunerea oului pe fundul alveolei mari,
dnd Opere un trintor depHn fonnat.
QuI fecundat sau nu, procesul de mitozii i~i urmeaz~ acel8.$i curs :
protoplnsma - sau cum j se zice citoplasma - are rolu1 principal cad
8uporU\ toate m oditicii.rile ce apar 'Ii 'decurg, fie cli. ele sint urmaI'Cn IInci dcsoompuneri din care se na'lte energia, lie cii.-.,i formeaz, subI>tun\ e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA.
~ c rcct1itorii au urmArit eu microsoopul acest proces de div iziunc
u t'(' l u lci~mllmc cw'c se des C<"i:jOsrii a,}a : ea se strnnguJ eazii. In m ij loc

Oil

ImpA.r~i ndu-se In douA pAr~i ega.le : fiecare parte t.!ji ia materlal ul de

rezervli ctt 'Ii toate aptitudinile de crea~ie a douA celule noi, denumitc
celule-Wce. ,In acestea i ntr.li ~ i rele dOllA jumAtA\li ale f-ostului nucleu sub
rorma unui numAr egal de cromozoni care poartA zestrea celor doud
celule-fiice, nOll fonnate.
AceastA ini~ialA lnvAlmA~alA a grAunciorilor de cromati se poLolC$te: foarte curind, cAd ei se reunesc, a~zindu-se longitudinal In centru.
sub forma de filamente, constltuind acei cromozoni despr e care v-am
vorbit put!n mai inainte. Ei sJnt suportii genelor ereditAtiL La a1cAtuirea
lor contribuie in cea roai mare mAsurA m oleculele unuia din acini moleculici ADN "marele arhiteet purtator a1 instruc~iunilor 'Ii iniormatiilor
er editareU. prin codul sau cifrul genetic, ~a cum este denumit de M.
Prenant.
Despre ereditatea albinelor s-ar puteaspune multe. Mu i~im ea de
cnractere, de I8ptitudini - ~a-numi te:le sterotipii car e intra. in via~
(ieciirei lucra,1oare, mai mult, extraordinara ~i complicata regla re ge neraUl a vie~ii coloniei, toate acestea sint cu prec.izie-exprimate datoritA sistemulul de codificare ~ i decodificare existent in celule, 'Ii transmise datoritA modului universal-v alabll de diviziune i'i repartizare a ma'teriaiuiui ,
to codul celulelor reproducAtoare.
Aceste fenomene, unii din vOi, tinerii mei apkultori Ie C'I.lnOa ~ tetl,
vi Ie mai aduce~i aminte de la lec1;iile de biologie, Cei care vreti sA .!jti\i
mn muite, pute.\i 'g li:si n'UmerOase clir\i ce vA vor satislace pe depJin
in<teresul.
rata pinA und e mel1ge sensibilitatea specializArii ered.itare a albiblneL Un exemplu grAitor vA va Uimuri : u n apicultor a pus din grelleala
10 mijlocul culbului numai !aguri claditi cu alveole mari de trintori.
1.1[1 tneeput matea a depus ouA nefecundate in ele. Curind insA aibinel e
coloniei au format In j urul fiecA rei alveole din acei faguri cite un cere
de. propolis, fngustfnd deschiderea alveolelor, plnA. la diametrul celor de'
alblne lucdtoare, in care matca - dup.!!. un control 8 1 dimensiunii 10 1
cu ajutorul antenelor, g~sindu-Ie destul de strimte, a depus In ele ouu
(p cundate. In felul acesta albinele acelei oolonii au gAsit cea mai justa
"o lu~ie pentru ca sA inHi,ture impasul care astfel ar f i dus colonia l A
p l (' jl'(~, Albinele acelei coloni! au gAsit in "amimirile pAstrateu. in bagajul
~ 1'c(Htnr, felul cam asemanAtor cum ele, tn decursul milioanelor de ani.
ICltul nd prin unele scorburi a cAror deschidere era prea mare, th.i~orau
In tl'lIrea prea largA, clAdind plAci de propolis atit cit era nevoie, pentru a
ft' I'j cu\bul de 'c uren\i peri.cul~i 'Sau -de diferi\i pr!dAtori ai bunurilor
II(\Unute cu ItrudA. Construind inelul din propolis in jurul alveolelor prea
IIlI'gl pCntru a putea depune ouA fecundate, au mi~rat perimetrul lor
1 Mllel to'tul a intrat in nonnal, matca depunind de dat a aoceasta ou<1
N'I llmlute din care trebuie sA se I)asc! aibine lucrMoare.
flltl'-n comun itate ca cea a colorriei albinelor nu numai ci teva din\1'0 e lc contribuie la anarea unei cii.i de ie~ire din impas, ci colonia in
hll,r cUlj! ei. TntimplAri de acest fel s-au acumuJat tn bagajul ereditnr,
flilld t" /ln 8mIS gEmerat-ii lor urmAtoare. Nu degeaba savantu l german F .
lIull,nel' S-Cl llngajat pe aceastA cale califidnd unele albine drc pt
,)"t" ,,I/((', pc ccle care nU fac anumite IucrAri a:;;a cum b'cbuio, ceca ('0

GI

duce la 'concluzia ca unele din ele pot M rnai de$tepte

~i gasesc in acest bagaj eredi1ar solu\ii bune ca sa iasi

. dintr-un impas ~i Ie ajutii 1a nevoie. Muta\lile sint

f fen'Omene genetice cu un 1'01 foarle important in evolutia vietuitoarelor in general.
~2
De la

00

la albina matura

In timpu'J celor 72 de Ore de 1a depunerea oului

pe funaul alveoielor se pradu'C 0 serie de modificari
sub actiunea ealdurii 'C oloniei. Pozitia lui In alveola
r amine acee~i - u~or inclinatii ~i nu culcata cum
se spunea alta datil. In acest timp - dupil cerceti\torul
Me}ampy - oul pierde din greuta'tea Sa initialii care
a fost de 0,12 mg, incit pina la um1a abia cintare~te
0,009 mg, devorind su bstan~a de sub coaja.
Cercetiitor ii au urmarit la microscop CUm se Iormeaza embrionul sub coaja exterioara a oului ; nualeul
plute~ in masa nutritiva. Dupa fecundarea IlLi se
observa asezarea primelor ceJule divizate formind
blastoderma, limp in care se consuma materia nutriti va, raminind din ea daar citeva granule.
PrOICesui de fornnare - indiferent dacli oul a
fost sau nu fecundat - incepe de la capatul mai ingro~t al oullLi, cind apar primele elemente ale sistemullLi digestiv, actiea intestinul gros, m.testinul mijIOciu, care e stomacul embrionullLi, urmat de intestinul
subtire. Totodata apar ca mug~i celule Care formeaza corpuZ gras, organele respiratorii, precum si
membrele. Din eotoderma se dezvolta pe rind rudiment ele a patru tubi m alpighieni ce consti tuie apar stul de excretie a .hranei metabolizate.
Sistemul nervos deacamdatii apare ca un ~antulet
eu prelungirea cordonului abdominal; se observa vagi
inceputuri de organe sexuale femele sau masClule, dupa
CUm oul a fo&t fecund'at sau nu. Din m ezodernna apar
saeii acrieni ai sistemului respirator, vezica rectalii si
inima. U~oare mi~ciiri, determinate de toate aceste
transfornnliri, dovedesc 0 foarte redu<li\ activitate embrionara.

Fig. 10. -

De 1a on 1a albina matura In alveoJel e un.ui f agure

de 'CU ib ;

1-2 - alveole cu mlere cApActtA : 3 - alveoJe c u polen ; 4 _ aJveole

c u oui:\ de lR 1-3 zjle : 5 - larve de la 1-7 zile : 6 _ larva ro tundn :
,. -

Inrwi c.tipAchA ; 8 - la rva I nti nsA ; 9 - nimla ; 10 _

s ata de iC$1re d in alveola natal&.

albtna m :HurA

Spre sCir~i tul celor 72 de ore de la depunerea oului, mi~cllrile ondulatorii ale Ol,dlLi devin rnai accelerate; embrionul de sub coaja oului se
eurbeazll ajungind cu capul pina sub locul unde coaja este lipila de I un dul alveolei n atale. Embrionul face atunei un efort deosebit, sparge
coaja protecroare, r aminind citeva secunde in repaos, pentru a trece i n
stadiul postembrionar sub forma de larva.
Larva apare ca un mic vierm~ ce respira, incepindu-~i viata sa
eXlterioara prin a consuma ceea ee afIa in fundul alveolei, depus de
doiei, diei rezervele oului au fost consumate anterior in intregime de
embrion , oprindu-~i din ea 0 insemnata parte ce eonstime corpul gras
al actualei larve ~i care pe toata perioada larvara se va miiri mereu, ca
o rezerva corporalil necesara in stadiu! nimfa!.
De acum inainte larva se va dezvolta - in st.rdiul larvar - ori
ca 0 viitoare ma tca, ori ca 0 viitoare albina lucratoare, in rapont de
hrana diferentiata ce 0 va primi de la grupul social al albinelor doici
din colonie. Daca insa oul nu a fost fecundat, larva se va dezvolta ea
un viHor trintor, primind 0 hrana eu alte componente pentru ea la
mat uritate sa fie apt sa feeundeze 0 matca, daca i se va ivi aceasta fericita ocazie.
Deci krana este totul din clipa d nd embrionul incepe sa se formez e, hrana gasita sub coaja oului - acel vitelus nutritiv ee-l are ea
rezerva, ~i apoi ca larva, hrana data de albinele doici ca sa poata trece
in stadiul nimial, ~i in final sa iasa eu 0 deplina maturitate.
Datorita hranirii, pornind de la acest stadiu, larvele vor face parte
i.ntr-una din cde trei caste diferite.
Denumirea de larva, deriva de la euvintul latin esc care insearnna
Jcmtoma, e:>q>resie care inseamna ,,0 aparenlA fara realitate", cact larva
nu e ca un pui al mamiferelor, care din clipa dnd se na.~te seamana cu
plirintii IlLi. Ea trebuie sa treaca prin diferite stadii monologice, ~i abi a
In ultimele zile inainte de parasirea alveolei natale, prinde forma asemanaloare cu albinele mature din colonie.
Ea se dezvolta acolo sub actiunea caldurii mediului inconjurator
~ i a hranei bogate in substan\e de creare, hrana metabolizata de pllipinda
llinla care de indatil ce se desface din coaja ou lui inoatii in masa lapli~orli l ui depus de albinele doici.
Ea, Ia incept, n-are picioare, e apoda, de culoare alba, masurincl
1,66 mm eu organe sub forma de mugura~i. Capul e ca 0 capsula tare,
u gura formata ~i un corp aleatuit dintr-un ~irag de 13 segmente ce
vor forma mai tirziu Itoracele ~i abclomenuL Cu aju,torul acestor segmente
IBrva face m i ~cari de inaintare in cirelLit, tinindu-~i gura deschisa ca sa
pUll tA Inghi li ceea ce i se oferli de albinele doici, adicii acel lapti$or de
" lilted des pre care yom vorbi ceva mal departe.
TII ve \j ~uJ sliu este elastic, f ormat dintr-un singur strat de eelul e
(',' 8e mul tipli cll fara incetare, sub care se acumuleazii un lichid secretat
,I, "d"l e epiderm ice. U~oara sa imbracaminte, oricit de elastica ar fi
t 1'(' h ~Il(l sA ('Cdeie . caci larva crescind mereu, haina ei ramine strim ta.
I\ tu n~f ' ""d isul se di zolva in Iiehidul de sub el, pentru ea indata sa
HI'" I'fa \u) u ltul nOli ~ i lTlai largo

tlO

6:1

ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon

dcmumlt de cerceUltori : ecdyson . secretat de glandele toracice pe toatii.
pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne ~i un at dalles
11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. gland<l atIllt! inapoia captrlui ,
"COrp()I"o aUnts". Fenomenul n4pirlirii are lac la anumite date fixe;
pdmlt datA dupA 12 ore de Ia apanp8 larvei, cea de a dauB dup4 aIte
:)0 de orc, a !rei'a la 60 de ore, iar a patra la 78 de ore. Fiecare din
M'eH le niipirliri dureaUi 30 de minute. Pe tegutpentul cuticular larva are
In. lIu pru(ntll. ni$1e pigmente ca ni!;te spini rAspinditi in mod neregulat.
EI stnt deocamdata considerati ca servesc plapindei fiiJite ca mijloc de
(lontllct ell extenorul, dar ~i pentru ca cuticula s~ nu se atingA direct
I'U PCI"C~ii alveolei natale. Proeminentele insa dispar, clud larva este mai
vfl'lItrdcA ~i "par al1e organe sensoriale. Larva cre~te uimitor de re.pede,
I)U t'tupe, ori pe masurA ce in corpul sAu se formead DOj organe de
Vl c)\u l r'c, eu 0 altA strueturA . .De pildA: testiculii la.rvelor de trintor apar
Irl I)rlmcle trel ore -du~ ie~iJ,'ea larveidin coaja oului; acest organ se
rI ('l(.\lolllt I'epede ineit este deplln format, cind larva este dipacitA. Larvele
fltll null fecundate, deci care vor li viitoare albine Iucratoare sau mAtti .
11 11 til .dUD a cincea de stadiu larvar 'toate eele 175-250 ovariole. Cele
,.141 Inr'vdll1' destinate a Ii slbine lued. toare, se redue ca numi1r tn mod
tl''''p( {Il., prln procesul de reduetie eromatidt, incrt,in stadiul urmAtor _
/!ttl nlrnrll l - ramin in numAr de 4-8 ovariole : pe clnd larvele destinate
.~ rl" vIIlA mAte!. numArullor rAmine intact. '
0J'18llllismul larvei este alcAtuit din gllcogen - subs'tantA de rezervA
Irl PI'Upor~ie de 30% lpentru cele lucr,Hoare ~i 25111G pentru larvele trintor;
dill ltptrlc ~ i azot (in corpulgras) ~i din ,hemOlinfA. 25 11/0'
Dupa ee au treeut Ilouii zile de dnd matca a depu$ oul respeetiv
In rdvcola natnlA din care unneaza sA aparA 0 vHtoare lucrAtoarej opt zile
pcntru (J 'ViHoare matca, sau 11-12 zJle pentru un trtntor, aIbinele co10lll("f cl1pdcesc alveolele natale.

~l1Pi!.celele se com pun din 58% cearA, 2% .polen $i 40 1/ , substante

CClul Qzicc. Pe suprafata ci!.pii,celului se observA mici orlricH pe unde lar-

volo dc sub d!.pi!.cel respirt!., eliminind bioxid de carbon ~ aspirind oxi ,q:cnlll din aerul stupului. CApAcelul larvel de trintor, ca .\li cel al botcli
do motcA, este bombat, prezentind deci 0 suprafati!, mai mare falA de
e('1 of larvelor de lucri!.toare. Ceara pentru aeeasUi operatie este pud la
olvi.'.l ul superior al alveolelor de cAtre albinele cerese, In primele zile
~llld "pure embrion ul in. alveoUi. Sub dipAcele, larvele de trintori $i de
hi Cl'htOtH'e se alungesc in alveole, a5ezindu-se de-a lungul axelor acestora
I Inrep sA se fmpu peze. Ele secreta $i se hnbracA lntr-un fir sUbtire de
rT1t1tll~C produs al glandelor serigene din abdomen. E ca un fel de giu lgiu
11111i hlll!: ta viitoarele mAtJCi el nu ajunge pint!. la fum:lul 'hotcii, t:a
III cel,) de lucriitoare $i de ftrtI;Ltori. AtuD.Ci are lac ~i cea de-a ci ncea
ndpll'tirc, eu ClIre in cepe stadiul nimfal ee dureazA 12 zile.
Ntmfa l.'j i incepe viata sa printr-un somn adinc ce dureazA cinCI
1: 11(\ tn cu re limp !ntregul organism sllfere 0 adinei!. pretacere. Corpul
,d III r!"! , care pln ti ,alunci fusese un tot segmentar, se imparte tn trei pArtl
dllll.i llf'llc : co 1m l. f.Orllcele J;i abdomenul . Aparatu1 bucal f.~i ia forma definltfvl1 : p if'i(IIIr1-'lc Cure pillA ltunci erau simple rudimente, se alungc-sc:

01

ni~te l oite mototolite. Petltru

uceastA opera de restructurare, nimfa are nevoie de 0 abundenlt! alimenLatie cu substante proteice, singurele care stimuleazli cre-\,terea ~i formarea de organe noi. Cum tnsA ea este cApAcita ~i nu poate primi niti un
leI de hranA de arara, face apel la insemntd rezerva corporaUi acumulata
In corpul gras, aflata in cavitatea pericardicli. Acolo - dupA cwn am
spus - s-a inceput opera de acumulare a proteinelor ~i gdsimilor inca
din starliul embnonar dar mai ales in stadiullarvar.
Intr-adevAr, histologii au gbit ca in cele 12 zile de la cliplicirea
alveolelor natale - deci in stadiul nimtal - se desfli~oarA toate proeesele morfol'ogice ale 'Organismului, procese de resorib\ie, de histoliza deci
de dispar#ie a unor ollgane care nu mm s1nt de folos, dar in .schimb
incepe procesul de histogeneza, deci de fonnare a unor ncii celule, vezicule germinale de imago - adicA ultima formA a nimtelor, gata ca
albine mature dnd pArruoesc alveolele natale. Aceste noi organe apar in
anatomia interioarA a nimIelor. De pHdA.: lan\Ul ganglionar nervos care
Ia ]arve era compus numai din 11 ganglioni - in afarli de eei doi gangHoni subesolagieni - ram1n numai ~a pte 1a nimlele de luerAtoare ~ i
nwnai ~ase la nimfe'le de matlcA ~i trlntor.
Seheletul chitinos al nimIei gata sA se nascli se tnUre.'jte aproape
de eclozionare. Toate aceste prefaceni determinA 0 InsemnatA pierdere
din greutatea initial! a nimfei In momentul cApAcirti ei, datoritA consumului corpului gras. CercetAtorii Nelson ~i Sturtewant au constatat ca
numai in prima 21, du!pi cApa.cirea nimfelor, ele pierd cite 20 mg din
greutate. De unde aveau 160 mg la cApAcire, numai dupa. 24 de ore ele
clntAreau 124 mg, iar la plil'Asirea alveolelor natale ca albine !ntregi,
obia cintAreau 105,9 mg.
Creierul in aceste 12 zUe de stadiu nimfal s-a dezvoltat voiumic,
Illr'ii ca celuZele inipale din 10nnatia embrionarcl cu neut'omi s4t tnitiali
.~it se maiinmulteasca. Aripile se desfac din mototoleala lor, iar picloarele se desi!.vir.'jesc. TotodaUl se desAv1~esc ochii compu~i, iat: la
ml-tci!. .'ji Itrintori, glande1e de reprodueere se eompleteazi.
TOate sceste prefacen tn staditn nimfal se datoreazli unei alimenlQ~jj diferentiate a nimfelor celor !rei caste : jar eclozionarea lor are
loe la matcA dupA 16 zile de la depunerea oului feeundat tn lneeputurile de botci denumirte potira$e, dupA 21 de zile pentru 'w bina luerAtoure ~i dup! 24 zile pentru trinrori.

nri pitc . deja (ormate, stau deocamdata ca

Anatomia exterioarli

albinei lucrlitoare

- ~i acum - tIneri apicultori - dupA ce am vAzut de unde ~i

cum porne~te dezvoltarea albinei ptnA la maturitate, sA ne indreptam
clln nou spre stupul de observatie spre a studia lnfA\i~'area extemA a
ulblneior.
In acest scap, yom deschide stupul, vom peria un numAr mie de
ulbln(! loLr-o farfurie cu alcoal medicinal, In care ele in clteva seeunde
VM mllri . Expunem aceste albine la soare, pe acoperi~ul unui stup, ~ i
dup/t cttevn minute cind cadavre1e se zvtnta sa luAm fiecare dte 0
II lbl ul\, pcntrll U 0 studia direct.

..'"

65

)ot/\ ~um se prc~inili 0 albin!!. : mAsoarli 12 mm lungime ~j c1ntA_

I'~ lc .125 mg. Are {rei p.!!.rti principale: capul, toraeele -5i abdomeoul.
Copul CU antenele, oehii ~i gura eu mandibulele ei. Apoi toracele
membrele de locomotie legate de el ; dous. perechi de aripi membra~j t.l'ei pel'echi de picioare. In sfir~it, abdomenul este fonnat din
IIbgmcnte ~ezate ea tiglele pe acoperi.!jiul unei casej cu margini unele
. ul) nltele. legate cu membrane extensibile.
'
Capul privit din lata are 0 iormli intermediarii lntre eel triun_
!h1'UI'f1r 8'1 m~tbc'ii l?i eel ro'tund, ea 0 biM, al trintorului. El auaposte.'?te
('r(Jlc rttl !;i aLte organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos,
dC14 pl'C care YOm VOI"bi reva mai depart.e la 'a natomia intern.!!. a albinei.
J1ntenele, douB. la numar, sint formate din 12 articulatii, pe clnd
tlinlol'ul are 13.
(lU

0(108(,

l oLli, de la tn.ceput un dimorftsm sexual I) deocamdatli priviror la

lJul11l1rul de aI1ticulalii ce formeazii, antena insectei. Antenele sint a~e
lIte chll1l' In mijlocul fruntH, asUel incrt albina zburind, poate recep....
tjurIIl chinr din latA mirosul florilor Spre care simtul mirosului Ie eAl.!!.ui{'? ll.. l\n tenele flind organul special in aeeastli privintiL Acesta plitMwflc ttl a'ntene prin numeooasele ol'ifilCii - ca ni~te POri, aNate pe
AII(l/'otfito segmentelor. tntre pori se aflli mid peri.liori ce aju'tA albinei
,. plp!lt.

ib' lccare an'te:nA. es'te aldtuiUi din 'trei paI1:i : ,prima, mai mare l?i
umlla'U'i, este articula'Ui. direct pe ironte: ea este denumi~ scapel;
COIl dc-.n doua, mai mica, este pedicelul. Pe aceasta se afla organul sen.f,,.I/ll cliruia i se atribuie deocamdata simtul auzului inseotei. El a fast
tl CIJOOpcrit de cerceHi.torul Johnston. Dupa unii cercetA.tori celulele senJOr[nle ale acestui aparat slnt grupate pe lingli Un lascicol ' de fibre nerv()tlGe, care apar sub forma unui virf preeminent la suprafa~a antenei,
III stropitele rriembranei, cu care este cuplat cicIuI aparatului. Acest vir!
nJulll albinei la orien,tarea in spatiu l?i evitarea obstacolelor. Totu~i sint
cf'roet:ttori care sustin eli reeeptorii auzului albinei ar fi a~ezati pe pi("IOOt'o, tn articulatia tibiei, iar sun~tele sint percepUite de un sistem de
COl'zi. Am in,s istat mai mult asupra aeestef particularitliti pentru cli unii
np[cultori SUs~in ca aibina ar fi surda, ceea ce nu este adevlirat.
A treia pame a antenei, flagelul este format din articulatii asemlin/Honre eu cele doua. La cap.!i.:tul fiedirli artieulatii sint foarte nunlel'anse celule senzoriale - a cliror descriere 0 rezervlim la sistemul
fI ~ rtJO.'. Ele se referli la vorbirea prin' sunete O'bsel'lVata de Von Frisch,
f11'CCU m ~i la perceperea tactila eu care - dup.!!. eereet~norul I. Zalesehi ,
nlblnele percep chiar forma obiectelor, dupA miros.
Tot la anrt.ene smt celule sensoniale care percep gradele de umidiI,(ltc, de temperatura, ctt; ~i coeficlentul bioxidului de carbon din intedOl'ul stupului.
h H11

La cele douA p~rti laterale ale capului se v'!!'d dOi ochi mari compU $I, precum ~i trei oceli plasati pe f runte; dupA von Frisch eel murt
slnt n[cll l:ui(.1 din 5000 j!atete mierosoopice denUJTlite omatidii ce Ull
') ""mor/' . m -

00

I!x.\M tflll\11 IA

I UtMel 'D!1tl u doul\ tomlC ' J)ec:ltluc

rtl~Uncle.

tOI'IIl11 he,xagonaHL Matea are tn jurul a 3500 fatete, in schimb tril'lJtol'ul

lire (1000. Dimellsiunl1e iiedirei omalidii este de Idoi microm.i.
Fiecare din e1e nu da 0 imagine totala a obiectului privit, ci numal cite un punct al acelei imagini. Cum fieeare din fatete este orienluUl u ~or in directie diferitA, ,a nsamblul lor echivaleaz~ cu un ochi
tomplet. iar miile de puncte eaPteaza in acest fel un mozaic, care reslituic imaginea ~ntegral oehiuluL
"Oehiul eu fatetele lui - spune prof. M. Lindauer este un
mlnunat aparat de mlisura.t unghiurile prin intermediul carom poate
tl detel'minata pozitia soareIui, Albinele - zice acest autor - au capaltatc(l de a calcula cu precizie orien.'tarea fa~ de soare cit ~i drumul
. trll,bl\,tut de astru aUt ziua cit ~i noaptea ; aceastii capacitate ii este mnttlCutA; in acela.'?i timp albinele pot cun0a.?te diferentele regionale ~i
'(!:ta niere in parcursul soareluP',
Ochiul albinei nu vede culoarea rOl?ie dar este sensibil la albastru,
uHl'ltviolet, galben, verde, violet ~i purpuriu. De aeeea este bine ca scinOurl en de zbor a fiecarui stup sa fie vopsitll. variat fa\A. de euloarea stu!lulu; ~ i tot a.?a jumatatea de jos a pere'telui frontal al aeestula.
Cu cei trei ochi din frunte - ocelli - albina adunA imaginea nelilliI'll 0 ochiului compus, mai ales in amurglil zilei, dnd insema tl?i spo't'. lc vizibilitatea fatli de lumina. Cu ei albin a il?i dli seama de lumino. ,tntcn Inconjurlitoare. Alti ohserva.tori atrihuie oeeliIor un ro1 ~i mm
hnpol't:nnt in eapacitatea lor de orientare .'?i mlisurare. Este insll. gre~it!i
Ill'URUpUnerea eli prin intermediul ocelilor aibinele at: vedea in interiorul
III tllpului.
S tudiind mai departe capul albinei observlim gitul - denumit
~" rtJfx , Cu ajutorul lui capul se leagli de torace printr-o articulatie
'~I II'I, ~ cu mU$chi putemici. Astiel, organele din eavitatea cranianli se
II N~ In oniJ:ieiu pentagonal denumit foramen.
Dltra albinei se atla in partea de jos a eapului purtind doull. man,lll)yle COrnoase. Ea poseda organe ale aparatuLui bucaZ legate de eel
I!lU,'II lI v, pc eare-l vom descrie curind.
'rOto.ceLe, ce !Om1eaZa a dou'a pal1tea corpului a1binei, es'te situat
Il lh'" r up '.Ii abdomen . EI es'te aceporit cu p eri~ori fini care retin polenu!
dud ulblncJc eerceteaz1i 0 floare. Privit de aproape eu 0 lupS., se distinge
,oil, Itl\~(~ compus din patru linele ehitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare
ttlll I'lrlll'lelo trei inele au pe margini cite 0 stignm respirato,rie in ambe1e
,! IIIbn decl !n ,total ~ase stigme. Primul inel toracic denU1hit protorax
'Ilill [(I IIrti cuJote pe el prima pereche - cea anterioara - a pieioarelor.
~i care este cel mai lat dihtre, ele de\ 1(1 l~l de-III doiles inel tllll nH (lU.l::ot ora x sin.t articulate picioarele mijlocii $i perechea de aripi
111111'1 , f' kt olH'l'lc postcriom'c ~i perechea de aripi mid sint articulate pe
I'tl i (11''' 111 tl~nCH inel toracie, denumit metatorax. tn sfirsit cel de-a!
'I"'~U" I!I tll t l den umlt epitorax face legtl.tura toracelui cu abdomenul;
",,(lin lit' Ml tl .,1 eelleml. da echitihru 01 corpului albinei.
/lkIO<lrV((I "tn t nlct\tuite din nouli articulatii, unele rnai lungi,
.. ll~ l ll mu l I!\lrt..c' ; prltn (.''lt~ d01J1\ scu r'tc lEl'C teg~:tura Cll toracele: coxa

67

,I Ll'ochunterul; apoi urmeaza alte trei articulatli mai lungi; femurut, tibia ~i metatarsul in sfir~it liibutele avlnd un lan~ de patru mici
/ll'llculatii formeaza tarsul ; aeesta se termina eu doua ghiare ee-i servese
/llblnci sa se poata agata de pere~ii stupului sau pe oriee suprafata mai
Itl'llnturoasii. Cind albina este nevoita sa circule pe suprafete lucii,
,'' 111 ar Ii de pilda geamu-l acestui stup de observa~ie, intervine cu
o ventlLzii ee se afla sub fiecare gheara. Ea produce un lidb'id putin
vlSt'Os, ee-i ajutii linsecte sa se poata fixa pe luciul geamului.
Toate pieioarele albinei au pe ele ni~te perjute eu eare-~i eurata
ttnllrAcil.mintea ei paroasa. Cu eele de la picioarele anterioare albina
rocoloteaza polenul, din anterele deschise ale fiorilor, iar cu periu~ele i~i
uratll suprafata ochilor ~i antenele. In special pentru antene albina
poscdA Intre tibia ~i metatars 0 articulatie ca un tel de cle(Ote ce are
pe margini periute. Cum antenele trebuie sa fie totdeauna perfect curalute, pel>tru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena
hU,c periu~ele aeestui cle~te euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului.
Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in
'~lI lele le picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supratolo .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli..
Prjvi~i picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in pozi~ia oriZ(lO will - este femurul; tibia ~i metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe
lillie so vede 0 scobitura pe partea sa exterioara, ea un tel de jgheab,
1I1Arginit de ni~e peri tari ca ni~te tep~e ale unui car eu snopi. Aeeastii
fnJghebare formeaza co~uletut. In interiorul lui albinele string polenu!.
Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca
o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta
lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de
pcrl~ori. 8int perille cu care albina i~i cura\a polenul de pe suprafata
O"pului ei, introducindu-I in co~uletetele tibiei. Albina se serve~te de
ploiorul drept ca sa umple COl!ule~ de la piciorul stIng, ~i apoi invers,
eu eel sting umple eo~ule~ piciorului drept.
La inchierea dintre tibie ~i ' metatars se mai observa un ie~ind ca
un cle~te; cind eele doua artieulatii se depiinteaza, cl~ti~orul aeesta
He apropie. EI este ea 0 pensii ee se~te albinei sa prJnda cu el sol7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind
socreteaza ceara.
Povara de polen a co~etelor dusa in stup este descArcata pe rind,
albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii.
Aripile albinei, 0 pereohe mare ~i altii pereohe scurta. _'\orestea din
urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos.
Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste
care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu peri~ori mieroseopiei.
Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare.
clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel
Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta
lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm2 care atunei eind albina se
" rl n in ,bor bllt cu diCerile freevente in r aport de sezon. In t oamnA

cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara
cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda
raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%.
Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de
1,27-2,35 mg.
_ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr
albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc ~i de

ee nu se inalta in aer ?
_ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in interior, iar altele eliminind pe eel viciat ~i inearcat eu bioxid de carbon.
Cin\! albinele fae acest serviciu, nu-~i mai impreuna aripile mari eu eele
mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate,
nu se mal p<l\t ridica In aer. Albina se fixeaza solid eu venrt;uzele pe
suprafa~ scindurii de zbor, avind astfel 0 mai mare stabilitate. Felul
cum aetioneaza in aceaSta sarcina 0 yom eJ<JPlica cio:d Yom arala 'ia
colonie rolu! social al grupuhIi ventilatoarelor.
Abdomenul este eea de a treia ~ ultima parte ce eomple.teaza
anatomia exterioara a albinei. El este articulat de torace prin inrt;ermediul unui cordon denumit petio1, prin care se strecoara din torace
In abdomen 0 serie de ganglioni nervo~i in~irati ea margelele pe 0 ata
Tot pe aeolo treee ~i 0 pante a sistetpului circulator ~i eel traheal ee
serve~te sistemul respirator al albinei ~i eel digestiv.
Abdomenul este compus din ~apte segmente ch.tinoase translucide,
colorate diferit de la rasa la rasa. Dintre ele numai sase sint vlzibile.
Ele se contraatii ~i se dilata ea 0 armonicii, fiind legate intre ele eu
membrane increiile ce ingiiduie abdomenului sa se dilate, inaltindu-se.
Fenomenul are loe cinrl albina respirii. De asemenea, ele se dilata cind
albina absoarbe apa sau ~i incarcA gu~a cu nectar.
Jumatatile dorsale ale segmentelor sint denumite tergite, iar eele
ventrale sternite. mtimele patru stemite aeopera patru perechi d~
glande producatoare de ceara. Ele aU 0 cu'loare brun-inchis ~i acoperite
ere
cu peri~ori fini. Au cite un ehenar fOllJ1lind ~a-zisele oglinzi-cerif .
Pe suprafa~ sternite!or spar solzi~orii de ceara, cind glandele res pee
tjve Ii VOl' secreta. Despre ele vom trata mai pe larg in capitolul : "CoIonia: formarea seheletului ei prin faguri claditi".
Ca ~i la torace, abdomenul are pe partile laterale cite ~ase stigme
respiratorii; felul cum ele luereaza U vom descrie la aparatul respirator al albinelor .
.lndDinrl u~r 'l ibdomenul albinelor, sacrifieate in alcool pentru
IOtudiul nostru, vedeti un punet alb; aceea este glanda odorantii, care
rmnnll e.teruri m irositoare volatile, atragatoare, servind ca mijloc de
aomunlcare In exterior intre albinele acelei~i colOMe' In sfir~it, ehiar
In vlrtul abdomenului albin a are arma sa de atae ~i de aparare : acul cu
,,,,nln. Dcscr ierCIl lUi 0 yom face mai de,parte la sistemul glandular.
'I 11 1 _

114!11' -

unlt","C (Ie Irecven\l

pe ~ecun(Ht.,

69
h .\4

Anutomlna iulcrnli. a albinei

Pt'ntru

'il

,deslu!1i mai bille, 'a cest capitol _

m~lt.omiil Insecl1ei, 'SA privim tigura 11 .

eel mal. important din

Aparatul diflestiv
Aparatul digestiv, circulator, respirator ~j excretor. lncepem cu
(Jl'licrlcrea primului, care este in perfectA corela~ie cu celelalte trei, cAci
tn,lmtll Ilstlel ele lucreazA. Pornind de la hrana primitA ~i transformatA
in SUClIri nutritive pentru toa'be organele cor.pului, Inse'Ota ,poate trA!.
eliminintl p!nA la unnA reziduurile
acestor Jmpatrite procese. ACi Ie vom
expune mai pe scurt, clici expLicatll
mal dezvoltate Ie ve-ti primi cind
vom ajunge sA voflbim despre nutritie
$i metabolism, in cea de-a doua parte
referitor la cap.i.tolul "colorue".
Aparatul digestiv cupnnde, _
in ordine aparatul bucal; apol
por~iunea Hirgitii denumitli laringe fa
pre'lui'lg-irea lui urm1nCl esofagul lung
-5i tngust ce strAbate tot toracele -5i
a;poi petiolul ~i gu~a; La baza
acesteia se aNA: proventriooluL urmat de stomacuL albinei denumit
intestin mi;lociu.. 18 extremitatea
posterioarc1 a acestuia se anA s/incterul, un m~hi rotlund care se deschide reflex in intestinul su.btire.
In preajma acestluia, in SUSpensie, in

Fig. J I. - Ce1e mat lmportante organe

.ale corpulUl albinelor:
I - limb. ; 2 - orl!l.CU! de "'run! a &landelor mandlbulare; a gUra ; 4 _ man41bu_
lele; 0 - llandele mand.1bul&re; I _ latlnIi$le ; 7 -. anee ..... : I - gll.nda sallverA a

C1qlulul; 9
p.IIrtea frontal.. a creerulut;
10 .!,. dO~hlnele &Jandel poat-ee~br.le: 11 _
mUljlchll orlzontall pentl'u Zbor; U _ glandele
tOraclce;

13 -

.&rllculall"

IIrlpei; 14 de 1&

I-VI lerglte abdomlnale: 15 _ inlestl nu} mlj_

lOCi", "'Iomacul): IS - ,la nde.le muco.ase ale

Imeatlnulul m!Jloc1u; 17 -

lnlma eu cele ctn.d

cavltllli ortzontaie rarm.C!!; II _ loe1,ll ova_

nolu\ ; 11 - tubur1le malpi3l'Ilenl : 20 _ . . vlta_
cal'4.iacl. ; :n - ,larlda oltllllcA (Nasannv) ;
22 - PI1n;a rectall.; U - proclodewn: 2t _

"'*

anuauJ ; 2$ ,-

lieu! ; 28 -

,landa cert!erA ; 27-

ogUnda Ce rlte rA; 28 - l-Vl atemlte abdoml.

nale: SIt - ventr\coluJ tIltN ; 30 _ eanahli ve n _
trloolulul; 31 - g~: n - .plnllel.. aorlel:
U_ b. c - art.le~lllle ploe:l~rel0r : 34 _ lan11,1\ 1Iana-1I0n&r neorV(W 10001Iclc.

70

musv. hemolimlA (sin:gele albinei) existcl oserie de canale rMlpighiene

ce constituie aparatul de Wtrare, de distilare, de purificare ~i excretie.
111 continuarea intestinului subtire se aflA intestinuZ gros care este deI)()zi'tu l de rezi:duuri alimentare impreunA ClU punga rectaZd, care se ter
mlnA CU orificiul an'aJ.
SA analizAm pe fiecare din aceste, elemente ale aparatului digestiv
cu Iunctiile ce Ie indeplinesc :
AparatuL bucal al albinei este adaptat pentl'u supt ~i lins. Gura
C!8Lc 0 deschidere in regiunea superioarA a laringelui, avind 0 musculaLurA puternica de contraclare ell scopul de a indruma mai departe hrana
ubsorbitA.
to partea anterioara a gurU se aWl buza superioarA care DU se
polite observa distinct fiind maseaUi de 0 incre~ituri1 tegumentarA. In
ulIlbele pA.tii ale gurH sint doua. mandibule cornoase, puternice, care-i
8(\l'Ves<: albinei 1'a multe lucrAri : apucA ea un cle~te inrve1i~ul antenelor
pline eu polenul florTilor ~ i il s'!i.~ie; prinde ~i transportA atarA taate
t'CZiduuri1e activitA\ilor din stup; atacl. albinele strAine care tInd sA
plltt"lmda in interior; mestecA solzi~orii de cearA ; ele fae toate aceste
daklriUi. relor douA peredtri de mu~hi puternici : unii a:iauctori 1) ~i alti
Ilbdu'Ctori !).
Cum mandibulele au 0 suprafalJ. paIiial netedii, prelucreazA cu ele
propoHsul ~j il intind uni/onn ca 0 mistrie pe suprafata peretilor stupuJul, ori i1 indeasA ~i colmateazii crApAturile ivite in peretii stupului.
Tn partea lor interioarA mandibulele au 0 scobitud in care devarsA 0
micA glandii salivarA; in jurul scestei scobituri se aflA 0 coroana. de
I>cri.~ori microscopici ca ni$te dinti, ce ajuta la mastiea-pa 3) polenului.
La baza mandibulelor ~i tn partea lor interioarA se deschide
caOQIuI glandeLor mandibulare.
In partea de jos a guni se afla. trompa unsa. permanent cu secretia
gllllldei postgenalA aflaUi 18 baza Ilmbii. Lungimea trompei impreunA
ell IImba variaza de Ia 6 la 7 rom dupl rasa din C'are altbibele :rae parte.
Selec\iOnatorii acordA lungimii limbii mare importantA, cAd stnt multe
tlorl cu potir adinc 'de la care albinele cu trompa scurtA nu p:>t a'bsorbi
Iloot.urul.
Xn stare de repaos albina tine limba strlnsa. sub barbie, dar clod
Me de a bsorbit un lichid - apA, nectar, sirop etc. - toate pArtile
oe tormeazA tromps - adicA palpele labiaIe - se adunA ~i form~az!!.
UII t.ub aspirator tn care limba lucreazA ca pistonul unei pornpe aspiI'nt<"lorc; aerul neputind . patrunde prti.n aceste pAr\i componente, lichldul
Hij Ul"cli ajungind in esofag ~ epoi in gw}ii.
Prin construC\ia sa inelarA !ii mult poroas!!., limba cu peri~orii
tncit-cptfl\i spre vtrtul ei, retine lichidul. Mu~chii, tn numAr de opt,
'tlti.."'U cxtinctori Iii patru retractori, se contractA sau se alungesc; ei sint
II pcrmnnentA aotivitate.
t n c{lvitatea bucaHi se devarsA secre~iile mai mu1tor glande, secretii
po CIU'C ulbina Ie 'scoate dupA cerin~el e de momcilit Iii in doze precis

./otld\lc tW' _ ,nu t"111 eArl' Np.rOple 1111 memllru de axul medial al corpull,1l.
101.111,1(: 101' mu ltChl , .~ ,~. hUI ~rlf!l1..11 un membru d e axu) medllli .1 o;:orvultd .
Mull... \,,, p r(lC<~ "t: " 1111'.' .
t l \.r1lunre a allme,lIe lor tn eIIVllal1'!1l buca ll

71

)J1'Oporjiollll le, Astfel, glandele Ia ringiene secretA IApti~oruI ; mai tirziu

!'l Ie produ c cn z.ime; la tel glandele mandibulare, sali.vare, toracice post:cl'ebro/c etc. dau secre~ii al cAror rost U vom Himuri la capitolul :
" Coloniu - sistemul glandular ~j enzimsticu.
Dc asemenea, in trompa ~i pe limb! , se alIA organele de gust,
1<II"lnmc din plA'CUte poroase cu nervii respectivi; pe palpl ~i sub buzg
lII upcl'lolll"A se a1Ui mici orificii denumite cavitiiti palatale, care ajuta
II lblnc/e In disUngerea gustului hranei.
Dinspre fundul gurii porne!}te jaringele, care are la bazA. 0 placa
I'.w (.-(lrc se reYam secretia glantieJor faringiene. Faringele are mu!}ch!
1'1t! U\I'gire !}i contract-are, pentru a putea a$Pira !}i propulsa din cavitatea
v\Jcnl/\ nllmen'tele ce tree prin el spre esofag. Acesta. este un tub lung,
. uh(Ir'c, elastic, ce trece prin gituitura denumitA cervix dintre cap ~i
l()rl~~, strilbate !}i petiolu l din'tre torace !}i a'bidomeo, deversinti hrana
hlWh'{l Ul In gu1a.

~1/.$<l,

organ exrtensibil de culoare argintie !}i transparentA, ser-

Vf'1 111 In principal la transformarea nectarului in miere !}i la pAstrarea

IJrl lv lt:firlc II unei cantitAU variabile de miere in timpul iernii, pe care
II l hlllll (l t:OnsumA treptat, fn raport de Devoia de cAldurii a co.loruei; de

cs le denumita stom.Qcul sOcial al colooiei. l ntr-adevAr, aibinele

c:Jt'poziteazA miere in gu~ numai pentru nevoHe sale de hrAnire, ci
'II I nca schimburi permanente de hranA cu celelalte albine din comunll {il tf. De asemenea, clnd roiul pleacA din stup, gu~ile stnt pline ell
mler{', pc care a var consuma la con!ectianarea fagurilar.
o micA supapA separA ~ de stomac~ deoumit !}i intestinul mijloclu
HI nlbloei , IAsind sA treaca lI'atiile alimentare necesare 6rgandsmului. DaI.o rlll! (lcestui iscusit mecanism, eontinutul gu!}ii nu lntrA in contact cu
, u<:lIrile digestive.
Il('("t' ll 011
11 U

Un rol de seamii al gu~ii este ~i aeel,a de insami~re cu laotoai grAunciorilor de polen, pe care-i transtormA in plisturii
fI(lt'csurli !Pentru cOnsumul de larnA al coloniei.
Capacitatea gu~ii variazi de la rasA la rasA, de la 50 Ie 75 mm 3
In rare ocazii a1bina i.!1i umple gu~a pinA fa re!uz; tn felul acesta ea
~bollrli cu greu ~i anevoie. Obil1nui't ea transportA Spre stup 48-50 mg
r\(.'otll r la un zbor. Pereti,i musculo~i ai gll:)ii sint ex:tensihili ~i fonneau
('ute. Ou ajutorul mu!}chllor, prio contractare. nectarul din gu~A esle
"re~at eA. sA iasA din nou prin eoofag in cavitatea bucalA. Operatia dE"
fnf!urgit ure !}i regurgitare repetindu-se de citeva ori, lDectaru1rui i se
Ing lobeaw seeretii glandulare de genu1 invertazei, care contrJbuie la
IrnnMormorea in mlere. Vom reveni pe larg asupra acestej prob'leme in
(flpho lul "Coltlnia ~i hal'an-a ei".
GUlin mai a re fncli un aIt rol insemnnt: depozitaTea apei, Cind
I(>JIlperutura din interior este prea rirlicatA !Hnd peste normalul de
35- :i6<1C, unele a1bine specializate varsti din continutuJ gu~ii 0 oarecare
CII/ltflntc de upCi, pe care 0 scot pe limbA ~i a rasplndesc pe supratata
rlr~(lIrfior. J\colo, npa s(' evupol'tl !Ii racore,~le microclima stupului, In
l'Ulxwt 11(' rlcvnlu de urnldrlll ic tl cUi bu lu i.

II'rlllcn~i

7 ~'

gasim pro ve 't~

mierea abin
transformatA din nectar. lntr- adev~, grAunciorii de polen care patrund
in gu~li in vederea alimentatiei albinei cu substan\e proteice, substan\e
de ereatie ~ i 'de reparatii organice, nu ramin acolo. oici nu trebu ie
depu!}i tn alveolele din care au fost luati, ci sint trecuti din gu ~a in
stomac, prin acest dispazitiv. In acest scap, proventricoZuZ se prezinUi
ca 0 CUpB. inchisa, eare in partee dinspre gu~ are 0 supapA. mult dilatat."i
lata de lumenul tubului: Supapa este f~rm atA dio patru valve triun ghiulare, cu margini chitinizate ale cAror virturi se inltHnesc toate
patru lntr-un punct din centrul supapei, avlnd a formA asem~atoare
cu litera X. Fiecare valvA este alc~tuitA din fibre musculare a~ezate
longitudinal, inconjurate !}i de fibre circulare. Pe valvii se observii 0
serie de peri!}Ori :tari. Cind gu~a se contractA, se amesteca continutul
stiu de nectar - deja prelucrst l}i m c;Arrcat Cll secretiile glaodulare
ale gu~il - eu polenul. Acesta din urml1. iosA este retinut de peri ~oril
valvelor proventrieulului, fiind adunat ea ghemotoace tn ni!}te buzunl1.rele ale valve lor, unde rAmine cel putin 12 ore. Acolo el este supus unei
actiuni de degradare pariial... Nectar:ul sau apa trec prin proventricol
l ArA oprire l}i se varsA in intestinul mi jlociu. tn schimb polenuJ eS>1.e
dizolvat partial ell ajutorul secre\il1or glanle10r mandibulare tnceptud
eu strotul sau grAsos denumit poleina, ce acoperA partea exterioad a
c rAunciorilor de polen . Numai 'in felul aeesta, grnunciorii de polen fArA
tnveli-5ul lor protector, trec mai departe ca bol alimentar t ) in stomac,
prin capatul opus al proventriculului, care ocolo are fonna unui tubulet tndoi:t in unghi drept. El stA in suspensie in lumenul stomacului.
Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai
poate inapa ia run stomac tn gu ~A sau tn cavitatea bucalA; In schimb
poJeina, care este lichefiatA, JXlate 1i regurgitatA.
Stomacul a~a-zi s ul "intestin mijlociu" are un mare rol In rugerarea
polcnului ; sucur.i1e digestive ?i enzimele pAtrund In el prin pori, dizolvti
tonle substantele nutritive anate In ei .?i pe aceea~ i cale, a porilor.
Int.rA tn cireuitul hemolimfal.
Albinele nu au enzime care sa dizolve celuloza griiunciorilor, indi
Iltel;ltia goliti de continutul lor tree mai departe pin! la partes rec1aU'l
~ I 81nt eliminati prin rect, din zbor. Totu~i aeeastA celuJozA ajutA la 0
purglltle mai aecentuatA, fa pt care antreneaza !}i eliminA odata. cu excremonicle -milioane de sparl ai nosemei apis, parazit perJcuios ce-~i are
Incul de predilectie in intestinele albinei.
Tn stomac se hidrolizeazA ~i zaharurile cu greutate moleeularA
OUtre. Albinn n face cu ajutorul acelea!}i secretii enzimatice' a sistemului
wlnntlc lor pe care fl vom descrie mm depar.te.
St.omfll'u i are 0 fonnA eilindridi, este lung de 10 rom avind numeI'nrulO cu t e lr'unsverRole care se contractA ritmie datoritA mu~chi1 or lon giludlnnl\ , I.t'tllllwersuli ~i obli ci , cu celule striate lotre care se gA5 e~te u n
\Il," rl \'tHl JUIl OUV cure le ulle$te.
UrmArind traieclul aparatului digestiv, dupA

gu ~A,

tricol ul, ruspozitiv care retine grAunciorii de polen din

' j

" ut

II IlIl H' lIlllf -

COC,}r!), .

13

- Our cum se face .,i ce este digestia la albine ? md tntreabA un

L1ndr apicultor,
- Digestia inseamni!. reduce.rea .,i dizolvarea alimentelor ingerate
rio Ibin d, t.rans!ormindu-le din substante complexe in substante simple
Cllre tt'ebuJe sa. intre permanent in compozitia organismului, actiune
I'tlre se lace cu ajulorul unor fermenti sau enzime asupra cArora yom
J ntll ~~u mai departe la capitolul "sistemul glandular 81 albinei", In !eluJ
IICCS.tu ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare formtnd
,tur.llt u'utritiv sau digestiv, incit sub aceas~' forma el poa'te trece u.,or
pl'ln pe.l'ctii tinteslinului .,i intrA in circuitul sanguin al insectei. PAt\ile
ncdJgc.rate siot eUmnate, Chair ~i mierea consumatA las! un procerut
do 2% reziduuri nedigerabile din substanta usca'tA sau 7,6% din cea
IIl1'1c(Hl.
Sitcul 71utritiv - dupA von Frisch - se realizeazA cu ajutorul
Opol 00 0 contine alimenbe1e Sall ell cea al:ius! in stup de albinele carAtOllre de apA. Ea este adAugatA dupA. necesitA~ ~i in rapont de felul
Illhllt"n tuluL Apoi albinele mai intetvin cu secre~iile lor enzimatice,
111(1 u1llndelor din cavitatea bucaHi, din gu~ .,i stomac determin.lnd 0
.u rl e de procese fermentative, de acce1erare a l'eacP-i1or chimice, de
dflnrlldnre a alimentelor brute, de descompunere molecular! a lor, la
rei ('\.1m chimi~tii utilizeazA ca'talizatorii.
CerceU.torii au gAsit cA in timpul digestiei sub actiunea enzimelor,
oruonismul creeazA din substantele simple, din nou, substante complexe :
PI'O lcine animale ~i grAsimi, care contribuie la construc~a ~i intretinerea
orgunismului albinei.
Felul cum hrana va fi !olositA 0 vom Uimuri in partea a doua a
.studiului nostru, dnd vom trata nutri\ia ~j metabolismul coloniei de
olbine,
Intregul proces al digestiei uzeazA epitebul, adicA altfel spus,
captu~eala stomacului, care ins~ se regenereazli prin ea insli~i. Intrndev!ir, epiteliul care este compus din cripte in form! de urne, au
Inspa'e margini 0 zona. de regenerate, cu celule care, prill divizare,
crecazA altele nOi, inlocuindu-Ie pc cele uzate. Regenerarea lor insA se
poute 'face numai dnd albina CODsuma hranli co prdteine, adicA polen
sou fnloeuitorii acestuia, in conditii ~i cantitAti indestulAtoare. EI IormenzA un inveli~ care se separA prin presiunea sucurilor digestive ~i
ructituiesc membrana peritroficli.
Aceasta, dupA I. Husing, este ca 0 pungA ce invele.,te alimentele
Clire nu pAtruns in stomac .,i ptotejeazA captulieala sensibilA a acestuia
Impolrlva vAtAmArii ei de cAtre virlurile ascu\ite sau cirligele a!late
pc tovcli .,ul (exina) grliunciorilor de polen.
Tn partea dorssIA a stomacului membrana peritroCicA se l' Upe
rep'Not ~ i este eliminata. odatA cu resturile a"limentare, dar 5e rcface
l'cJXxlc 0 altli membranti, de 4-6 ori in 24 de ore.
Slomi\cu1 ell g landele sale secretorJi posed! totdenunu $i cc lule
c.xcrctJ)rll, cure ('lIlllind granule de carbonat de calciu.
Ilt'rllind It'Hletl,lIl Intcstinnl IlI'lItlu njungc lu illte.~lhl1ll l cr",hwl
~ ou thltlt.el'tol', III d \I'lIJ I'Cl I fn ol'/JllnltllH lIl nlbir)(,j !HI cste nllm nl ('n sri
7~

retina. citva timp reziduurile alimentare, ci .,i eel de reglare al procentului de apa neesar tesuturilot, Albina - dupA Gontarski - elim inn
u.,or apa prin excrementele aruncate din zbor, ~i prin I'espiratia It l'i.l healA. De pildA, cind temperatura In ghemul de iarna este de 20 u C,
permeabilitatea intestinului terminal ingAduie ca prin deshidrat."lrCll
rezidu'llTilOr, apa sa reintre in eircuitul hemolimfal ~i astfel albineic.
de.,i aproape imobHlzate, pot sA~lii satisfaca necesarul de apa al organismului. Este a~a-zisa "apA metabolicAII, despre care vom da IAmurid
mai ample in cc:(pitolu'l "Colonia de albine : nutritfe fi me.tabolism",
La eclooare din alveola natala, albina tinArA are punga reclaW
plina cu un lic'hid limpede care se Ingra ~ dnd insecta atinge virstu
de zece zile. Apoi con\inutul devine fluid datorWl resotbtiei apei de
ditre glandele rectale (Hoskins). Tot acolo cercetAtorii au constatat ~i
o circulatie de fosfati.
Vorbind mai departe de aparatul digestiv lrebuie sa lAmurim aci
rolul foaflte important pe care-l are in org8.l.1ism acea rezervA corporalA
denumHA "corp gras U ~i care este un adevarat organ-tampon ce prime~te in mod pennanent, lii cedeazA din acumuUirile pretioase ce Ie
detine substantele soJicitate de organismul albinei. V -am amintit de el
~i pe clnd albina era abia in stadiu de embrioo, apoi ca larvA !?i nimIA.
Organismul, tn ori care stadiu de cre~tere
dezvoltare are grija
ca din prisosul alimenta~iei sA depuni'i 0 rezervA. Nucleul 0 are in acel
vi,telus nutritiv; embrionul din tot ce consumA din acumularile oului ,
t~i fonneazi!. 0 rezervii corporalA depozitatA in partea inierioarA a mezodermului. Ciod embrionul sparge coaja oului ~ devine larvA, aceasta
rezerva corporalA ocupA 50-60% din greutatea sa totala. Cercetatorii
nu g~siot ca de indotA ce larva prime?:te de la albinele doiei hrana necc!SarA formArii ~i dezvoltArii sale, depune la rezervA a parte insemnata.
Substan\ele respe'ctive se stratllicA sub formA de con~inut, ,I n special
vacuolele grns.oase sint mult mai voluminoase, ca a spurnA, ~a cum 0
curacterizeatA hiologul W, Fyg, Locul de predilec\ie unde se face aceastll
ucumulare a corpului gras este eavi1atea perJcardiacii aflatA, sub ioveJi~ul corporal al larvei, deci parietal, !?i tn preajma iIlitestinului
mljlociu - deci visceral, Acolo se gAsesc ~ primii corpusculi proteici,
noumulari de grAsimi ~i hidrati de carlbon (gluci'd,e) In special sub form a
etc glicogenl) .
Aibinele mature, tot in cavitatea pericardiacA depoziteazA corpul
"rtl5 dupA 0 alimentare cu polen .,i hidrati de carbon, formtnd acest
rgno-tampon care serve.,te nu numai aibinei privitA. ea subiect, ci ca
uno ce face pat'te din marea colectivitate care este colonia. In complexul
IIccata biofiziologic albina trebuie consideratA, doar ca 0 moleculA,
IIcrviod In special la cre~terea tineretului, viitorul de roiine al speciei.
CorpuZ gras este un organ central al metabolismului ~i veti inteI \lM~ bine impOl~tan~a lui, dnd yom vorbi despre colonie, nutri\ia ~ i
illclll\)olismul ci.

.,i

111101'1

',011 "''''11 11 _
POliuhll.rld IInll'(\lIl tOI" OIiI PM pOlimerh:llrea I(lll(X>zel: 11,1 an lmtll ...
n ll. rl .... fI\I-I.'1 I n II\llIt(1I11 , I ftcat, ('.."'~ltumd RlzeLVa de 81uelde II Ol'W&I~uluL .

It.

7f,

Aparat~l

circulator

Ap<lratul circulator sau mai

bine-zis,

circuitul

hemtJUm!al

al

nlb lnel, serve~te tuluror celulelor organJsmului Ia transportarea hranei

COnccntrate in acet suc nutritiv despre care v-am vorbi1. la aparatul

1l1~t.'Stiv.

Dar ce este hemolimfa? - Intreaba un tinAr apicultor.

Bemolimfa este un lichid comparabjl cu stngele omului ~i matlll rc l'c lor, cu deosebire ca singele nostru transportA nu numai hrana
,It:ccsur.'l alirnenUirii eelulelor, dar rnai poseda acea substanta albuminieA
d(lnurnitA hemoglobina I) care formeazA materia coloranta ro~ie a sinllt' lu l incareatA eu oxigen, avind rolul de a-I rbpindi pinA Ia ultima
[lolu l ll, Bemolirnfa ins! - deci singele albinei _ duce cu ea numai
hranu - dec.i acel sue nutritiv amintit, dar nu transpor! ~i oxigen CUm
thre stngele din corpul nostru. La albine, oXigenul eircu1A separat prin
I rll lICc ,<,;i traheole, ducindu-l tuturor celulelor, Hernolimfa albinei nu
{__ to rfl$le, ci transparentA, in'colorA.
Hemoliwa fUnd inc!rcatA numai cu sucurile nutritive dure cu ea
(I ID flre dozA de zahAr, prectlm ~i iPrcxiusele acti'VitA\ii fiziologice ale
Inllcclcl ~i rezultatele scllirnburilor chimice care au loe tntre organe. De
11"~III('ncll, In hemolimfa se mai alIa constftuenti minerali ~i organiei
um slnt monozaharide, ,p roteine, aminoacizl, acizi nucleic! din bolul
i nwrllt.
HC'1noIimia msi poseda ~i substante bactericide pent-eu apararea
(,rf,l'M lsmuIui de anumite bolL De asemenea, cont.inutul de zahAr din
hcmollmf.!i. nu se lirnirteazA la glucozii - a~a cum este fn singele uman,
c.I, In en se aflA ~i aIte zaharuri : frucioza, trehalaza etc.
Hemblimfa intleplin~te !'ii fUD.C\i a de rezerva. de apa. tinuta la
rIIs pozitla tesuturl10r dnd arestea, .din anumite motive, tncep sa se deshldrflteze, Ca rezervA de apA necesaeA \esuturilor, atunci clod ele
80 deshidrateaza., hemolimIa transmite oarecum presiunea dintr-o regiune
(I oorpului lar-vei in alta, aUt in t'irnpul nA,pirlirilor succesive 18 larve ~i
ulmfa, ctt ~i la 8pclritia ~i dezvoltarea nripilor.
Volumul hemolimfei - dupA Lenski - in procesele de metamorto):ti a Iarvei !Ii a nimfei pina la stadiul de imago2) larvele virstnice
I\U elln litatea cea mal mare de hernollmfA, cAci aceasta ocupA 25--30_"
din g reutatea mtaU\ a lar.vei, pentru a se mi~ra pe masura ce albina
nmturll. s-a tonnat ~i inrepe sa imbatrineasd,
Hemolimla ocupA in intregime <toatA cavitatea corpului insectei,
rlr culind activ, diei ea este propulsata de un organ campus din douA
t']cmcnte: inima ~i aorta. Ele stnt ajutate de doua diafragme aflate in
IIbdomcn, preeum ~j de douA organe de pulsa\ie allate in cap !Ii torace,
core toste conlucreaz~ pentru circulatia activ~ a acelui lichid vital ee
(lste hemolimfa,
Inimo , propriu-tis, se anA in csvitatea abdominalii de-a lungul
plt r\ii dorsale, iar aorta se afla in torace, trecind foante putin tn interio' I " ~"HJO/OIJJIl" -

plRml!1l1 organIc: 4e c:uJoarfl r""," C:On\lnut In IlobuleJe ro$U ~an;

all IltOpl'llItoOtQa de a ~ Oxlda , eu rOI res.plraloOr, U'anaportJnd oxllenul de la plAmlnt III

\~.II I\1 "1 , I U'. >!~llOr\J>!d In H IlA \.nVI'InI l.!\oJ:ldul de urbon.
' ) / m"flil - il/,u IJ fl' lr e d<o lll t<lr n,cl lid ll'''l .. I n~I"e' /'h)r,

70

,'ul cavita\ii CllPU1.Ui. tnima are 0 LonnA a lungW'i a lcatuitA din I libl'i,.'
I'nuscul are put.ernicl!' !Ii sem.ie~:,culare. De-a lungul sau se .alIA cinci perechi de perioratH denumite ostil, ni~te clrnArute ce dau una in a ltn,
Fiecare clmarut.a are un ves.tibul format dintr-o deschidere , prin cat'e
hemolimfa este aspiratA; camll.rulele sint inzestrate cu ni-,?te supape
care se deschid pe rind clod ele se dllata ~i apoi se inchid clnd ele sc
contracta, Deci inima lucreazA ca 0 pompA aspiro-respinga-toare sub
Ilctiunea diafragmelor amintite mai inainte; una stA in partea , superioar;1
II ab1
domenului "i a doua - ventralA, deasupra lantului nervos gan lionar
c
.
Incepind de la prima cli.mAru\A peretele musculos al in imii se
8ubtiaza progresiv, prelungindu-se intr-un canal care este aorta. Cind
nceasta strabate pe\iolul, care constituie legAtura dintre abdomen ~ i
torace, ca sA pAll'undA in cavitalea acestuia din urma, aorta face noua
Incre~ituri strinse uneleln celelalte ca burduful unei armonici. Acolo
se anA foarte rnulte traheole .fine, prin care circuHi oxigenul, a~a tncit
hcmolimfa se oxigeneaza inainte de a ajunge in cap, jn imediata apro piere a creierului. Odata ajunsa acolo, hemolirnfa pompata de inima,
scalda toote organele: haza anlenelor, glandele oefa'lice ~i creierul. Din
cap hemolimfa este pompata pe cale invers~ in restul Qrganismului
eu ajutorul unui organ de pulsatie, compus dintr-o punga ce ocupa
l'Omplet spa~u1 '<iintlre frunte ~i baza eclor doua antene.
Ptlnga propulsoar,e executJ. mi!}diri peristaltice 1) deci de contractare
destindere a mU!lchilor (ca la faringe) . Astfel, supapa din cap
ce inohide !Ii desdhide intrarea in a~easta punga cu aer, ingaduie hemolimfei sa pAtrundA acolo, Ia ant.ene. La inapoiere, hemolimfa nu mai
C;It'cuUi pe aceeWli cale ca la sosire; ea .coboarA din cap spre cavitalea
toracicA trectnd pe linga aorta prin cervix - adicli. gitul ce leagll capul
de torace, Ea patrunde deci in eavitatea abdominalA; acolo intilne.,te
aparotuZ de filtrare - tubii maZpighieni. tn ace-'?tia, hemolimfa descardi.
Hcidu l uric !'ii a1te irnpuritati - puriIicindu-se,
Tubii maZpighieni au acel~i rolla aIbinA ea .,i rinichii omului ,
Jor hemolimfa purificatii in care tubii plutesc, se nrorea cu substante
energetice oferite de aparatul diges'tiv din hrana ingerat., digerata,
tl'ansiormata in SUc .nutritiv, care prin procesu] de osmoz3. trece prin
pere\ii intestinului !ii plitrunde in himolimfii,
lata tineri apicultori - cum se inlAntuie !'ii colaboreaza , Is sIbine
cole patru mari aparate de vietuire: digestiv, circular, respirator ~i de
cxcretie.
Cercetatorii au gasit eli hemolimfa albinei este incompara"bil mai
bogatA in substan~ nutr-itive ~i energetice i-ata de cele rue alOOr insecte
I OU ehiar ale animalelor superioare, inclusiv omul. La ahalizele tAcute
Inrvelor de albine s-a anat de opt ori mai, mult magneziu dedt tn stngelc uman, iar fosfor.uI este de asemenea superior cantitativ; aminoacizli
IttnL de 15 ori mai n umero ~i. Singele nostru contine 0,75-1 ,50 g zahat'

.,i

'I P oIrl' I"lfi 8'11'1 _ de numlrea aMamblul1l1 m l4eArUor muac:w..tu.rll \1Il1l1 organ In tern
1\II\l ltlir /.10111""" Inte. lin. uter etc,) Car-I are ca efeet prolrealu.nea iI. evacuarea eontlnlltulul
a { ... , ,,'"

77

(I ht.'Jl1011mfci 1). TotodatA in hemolimfli dup.li .cum am mal orAt-uL

lie nIH\ proteine pure, lipoproteine l1i gli coproteine, substan\e mincrule

f\tmoticli
III ] kg singe: peste aceaslA conccntcatie s pare 0 hipergllcemle patolo~[cti , pc dinrl In larve le de altnue glucidele sint lntre 6,38 ~i 7,6%0 calculate
fn glucozlL La albin a zburAtoare - dupa Bishop - glicemia este In
medic de 239%0, ceea ce nu se iniilne~te 18 nid 0 vietuitoare, ~i deci
en nu poate fi comparata in aceastA pr ivint! ell cea a , animalelor supt!rioare. Florul are procente mm mad comparabil ell eel al altar animale. Greutatea speci!icA. a hemoHmfei este de 1,038 fiind mult mai
rlclicatA fat;! de cea a serului din slngele uman care are abia 1,027.
Cel"cetAtoru! Y. Lenski a gAs~t ca eXtistA un echilibru al circula\iei
tn \csuturi ~i hemolim!A, pe care-l pAstreaza un m ecanism de osmorcglare.
Rezervele de glucoza din hemolimfA tngAduie un zbor de 15 minute. Dat fund ca albina se alimenteazA intre timp ~i Cll nectarul diferltelor flori pe care Ie cerceteazA , i~i paate continua munca de cercetare
peste acest termen. Zaharoza nectarului in unele tmprejurliri spr ijinA
l'tortul. Atunci interv.ine urgent enzima invertaza care transformli.
Mharoza' in glucoza i :fr\reOOzii.
In hemolimf! .se gAsesc mari caniitAti de glucozii 800-1000 mg '/.
CcrcetAtoarea elvetianii Ana Maurizio a gAsit adeseori predorninanta
tructoza.
Hidratii de carbon - zaharul - ce dau energie organismului,
ncumulindu-se in hemolimi'A ~i \esuturi, sint conswnate in raport de
crorLul fizic ~i de necesitate, UrA ca albina sA posede 11i un mecanism
regu lator al glicemiei. De pUdA, zborul lung ~ obosiror consumA adesea
Intreoga rezervA de glucozli. din hemolimili ~i mUlichi. Atunci, albina
(noe apel la rezerva Ide glicogen de 2'1, ca sA poatA ajunge la stup. Prohllbll clnd *i aceastA rezerva este consumatA, albina cade din inAltime
~I mOare.
Glicogenul este un hidrat de carbon exceptional de concentrat *i
de 0 for ate mare complexitate. Este un polizaharid format dinglucozA,
de pozitindu-se nu num,ai in corpul gras, ci mm ales in protoplasms
celularA, in mU!1Chi, in intestin, un'de el atinge 0 'propor\ie d.e 36'/" din
hldt'atH de carbon. El este absolut necesar in eforturile ot:ganice, dar
mn! ales in activitatea de .,bor j prof. R. Chauvin H consid erA ca un
produs glucidic d.e rezervA al insectelor, d epozitat in 15Uli8 lii in mu~chi.
lI n special larvele de lucratoare au un procent ridicat de gUcogen
cc ntinge 30'/a, iar cele 'de trlntor 25%. Albinele '<loiei it posed.li in mari
prO'por~ii acumulat in intestin .,i mu.,chi. In timpul iernii el se gAsel1te
tn corpul gt'Q9, avin'd 0 'doosebitA concentra\ie io moleculele de zahAr ce
aerve11te ioimii lii musculaturii, *tiut fiind cl albinele in timpul stationarii
In ghem t*i tremura musculatura pentru men\inerea activitli\ii ~i r idicut'CO temperaturii comune. AceastA rezervA organicii asigurti slbi nei 0
dUl'nUi de viatA mai mare l1i 0 rezistentA deosehitA la ata'c ul nosemel.
I n mara de glucide, in hemoUmfA se glisesc to\li aminoncizii in
mure cnnli tnte, in r aport de regimul alimentar al insectei. Ace~tia , tn
nCnl'n eli stnt constitucn\H principali a i proteinelor, . sprijinti acHy pro~
CCftf'le (Ie I'('l..,,'()d u c~ie 1;11 cre~('re (lIe t inerc LuJuJ, eliminin'd ~ i ncen PI'C8; UJ11!

78

en : po tos iu . calciu, magneziu , iosfarrul etc. ce ocupA un lac tie scamt'i

~I In caoti U\.\i 'lnai m ar; ca cele din semI uman. y , Levschi a intocmit In
ffC08L !\cns labela 1.
Tab ela I

. ,.t)IIU,nle ml.nerate
~~..rorr

ectl(:lu

MlllIlIC1:lu
1~,I.6.>tlu

Qtvtlu
Clor

t.a albin'

31,3
14,4.
2<l,5
95,1)

''''
143

L>=

34,4

D,G-U ,5
1-3
'178

330

"0-500

Hemalimla inclircatli. cu toate subSitantele cuprinse in mierea ~i

poknul ingerat de albinA, pAtrunde in inimA. De acol 0 l.,i reia acei~i
fllIle descr isa puVin mai inainte scAldind cu ea aparatul respirator din
IMnce ~i cap unde se ,atiA sistemul n ervos central, ~i f!1cind cale intoarsa
p<t ntru pur ilicare ~ i filtrare.
Prin intermediul hemoHm1ei se f ac "SChim'burile chimice ce aU loc
In orgnne1e corpului albinei. transpontind *i secre\iile hormonale, acolo
\lude sint cerute. , Hemolimfa este cAriiul1u1 apei necesare tesuturilor in!'rill el, in raport de sewn, dar *i de eliminare cind organismul n-are
JlIWI)ie de ea. De pildli, spre toamn.li, albina cre~te in greutate pentru cA
.I,,'~ ncumulat rezerve tnsemnate de albuminli, grAsime l1i glucide to
(lMpU} gras, dar pierde . din \e5uturi apa, ceea ce ii inlesne~te sA suponte
mlli Ulior rigorile iernii. Este un fel de deshidratare organicA tntr-o
mAlmrt't redusA, pe care 0 incearcli toate insectele ce trliiesc in neru l
!'flCC Ell iernii, ca sa nu inghete. Concomi1ent concentratiile de glucow
tl'uctozli cresco
Spre toamnl:l. !?i mai ales iaroa, m etabolismut aibinei scade bru!;c,
proportie de bioxid
IHIII olcs ctnd in stup se acumuleazA 0 mai mare
lie corbon.

,I

Aparatul ir"espirator
_ VlI. l1mi nti ~i, tined ~icultori , dod v-am VOI1bit de apari\ia
lirllwll Itlrvel din coaja oului, eli ea a r1bnas (!iteva secuntle in repMlS de
Itllnplnre, dupl'l cl;lre n 1nreput sA 'respire.
'I n~mfldl _ \.I'~rM until IIOlvent pnnlr-o membt'an' ,emlpenneJ1,z.llli ean: ,epllrll
tllluA .o1"tIl till cOlllllUtllll . ,,11 1:(lncon tra\lI dlferlte: fie 'Ilroduee de la IIOlu\la m.aI d.Ilultll
''''11 ~ ma' 00I'I011"""". \plnll \a ~lIIbrarea preshlnUor OIImO\l<:e.).

79

Pl'ivlnd planlja CW 'C l'eprezint<1 eorpul unei slbine eu aparatul sAu

rC'llplrntol' (fig .12) se dbserva zece perechi de stigmate sau stigme din
l'UI'l! lrci perechi la toraee ~i ~apte la abdomen . De asemenea, se vAd
. lwl l ucricni ce constituie depozitul de aer neeesar respira~iei ~i care siot
r(IIII'I.C I'l ubliri -5i extensibiH. Din ace~tia pornesc trahee largi ~i care
se
1'IIIIIlfi cll ~ i se tot , ingusteazA pinA ajung ea ni~te capilare, cu dimensiuni
1I111111ctricc pina la a mia parte dintr-un miHmetru, denumite traheole.
I\ cn d de afarA, incareat cu oxigen, patrunde prin stigmele respira1.111'11 Hlxlominale tn socii aerieni. De acolo, daterLta atit fenomenului de
tll f ll = ili.fu~ a aerul ui inspirat. cit ~i rmil1cli.rilor respiratorii !lii mu~hilor mUH'III , !i ti~mele se inch id , iar aerul tr~ prin traheele mari ce strAbat
p(' ~I!l ll11 (ntrind in sacii aerieni toracici. Strabatind apoi ~i prin cervix,
11I' I' ,d IIjurlge in sacii aerieni din cap. In fel'lll acesta taate cele trei pArti
]l1'It WiPlI lc. ce a lcAtuiesc corpul albinei, primesc necesarul lor de oxigen.
I-'iecare stigma respiratorie are un vestibul cAptu~Lt cu perilri
rill l ; cl poate :Ci partial sau total incrus cu ajutorul unor valve, ce lut ll' tIL'I.1\ sub ac~iu nea aerului din sacii respiratorii. Ace~ia fi ind extensibil l /Ill un ral dubIu: primu} este cel arAtat mai Inainte, adicA sint pAsII II IOI' Ii nctului inspirat din mediul inconjurator; a1 dOilea ro1. esLe ca.
udll tn p1lni cu aer, greutatea specilica a insectei seade. iar albina t!;li
jll 1u tl' Juu zborul.
'11 tlmpul zborului, albina folose~te rezerva de oxigen din ei, cAci
tn aceasta. actiune consumul de oxigen este
[oar.te mare. Traoheele prin care circuUi aer:ul
stnt alcituite din spirale chitinoase Coarte elastiee; astfel de spirale n'\1 se afta nici in sacii
aerieni !ii niel In rami:Cica~me traheice extrem
de subti1'1 ~i eu diametre neega1e. prin ai cAror
pereti ael'ul striibate !ii oCed oxigenul necesar
organismului.
DupA unii cercetlitori - ca Bailey - 0
im,portantli mare in proccsul respil'ator il au
cele trei perechi de stigrue toracice din care
doua In stare de repaos lnspirii ~i expid. aerul
sub actiunea mi~cArilor respiratorii, ale abdomenului. A treia perecbe insa stA inchisa ~t
functionew nwnai arunei cind. aerol de resplratie nu mai este cu totul normal !ii are 0 dod
insemnaU de bioxid de car:bon. In aceast! situa~ie stigmeJe a~ioneaza invers ; se inchid clnd
I
abdomenul se contracta ~i se deschid cind el
se dilaUi.. In felm acesta prin trahee trece un
curent de aer ce plitrunde prin doua din primele perechi de sfigme l1i iese prin cea de-a
t"/g. IZ - Aparatul respi~
rat-o.r :
treia. Aoolo este exact locul unde mu.)'Chii ariI_ I - IIUllmcle respltAtOril torllele. : _. - It!&mele relpl- pilor produc m ult bioxid de carbon in timpuJ
t'lIto,rn nbtlomlnaie ; 10 _ lacll
zbollUlui.
II l!rllln l (11.11 c ap; u aactl
II Or l!!ul tUn lo r Ace : 12 - well
Rolui pr ime lo r stigmc eslc roarle m31'C ill
lI .. rl .. n l Ilhl !lb(\omen: U _1111,,, .. 1(' , l un(l cl.
venli1a\ie - dup5 R. Chauvin - dar nnmai il\

Mii

,perioada maritor aclivita~i ~i pentTu &eeasta. in.chiderea acestol' orWell

face imposil:.iiI zbol'Ul.
De aceea, dnd se vad albine ce se UrAsc pe jOs. ori stau urcfl,\c
pe ierburi !ii nu pot zbura, Yeti ~ti ca stigmele lor sint obturate. dalorilrt
unui accident sau bolii acarioza.
Schimbul de gaze tn cot;pul albinei se face prin mi~C!ri respil'<ltorii, care sint in numlir de 25-50 pe minut in stare nonnala. El e s('
incetinesc dnd e frig !}i sint accelerate clnd temperatura este uscaUL
Cind albinele sosesc cu gU!lia plina !ii vor sa aterizeze pe scindura de
zOOr a stupului. 'dar cad la ~mtnt in ra~a stupului, e 0 dovadA a r al'efierii aerului di n sacii respiratori a11dominali. Ele nu pot zbura pin a
cind , din nou, sacii slnt iar!!}i pUn'i cu aes, car e de data aceasta Sl!
umplu anevoie datoritA presiunii mari a gu!}ii prea pline, presiune pc
care aceasta 0 exercitA asupra sacilor aerieni.
Gra~ie aerului din ace!iiti saci , albina t~i modiIic! greutatea speciI-ic! putind sa-~i ia zborul mai u~or. Acest depozit de aer H tngliduic
albinei sa zboare alte 15-20 minute. Fiecare sac serian respirator
dupA L, Roussy _ are patr.u ramificatll traheene, care se divizeaz;\
fi ecare in doi saci alungiti din care pleacA traheolele care se dsfira in
~esuturi. Datorita aceluia~i fenamen de difuziune a aerului, schimbul
de gaze se face u~or tn corpul albinei, dci traheolel e fUnd r aspi1ldite
absalut in toote arganele. dtnd fiecfirei celule oxigen'Ul necesar indispensabil vie~uirii, elimina din organism bioxidul 'de caI1bon ~i vapol'ii de
apA servindu- i la schimbul de gaze intre tesuturi ~i la acpunea osmaticii ,
CercetAtorii au gasit cii oxigenul pa,trunde in hemalimfA prin peret;ii traheolelor, precum l1i , in celulele inconjurAtoare. Con\inutul de
aet din traheole se micl1oreaza; se creeaza tn felul aceSita 0 diferentA
de coocen tratie a axigenului in traheele mari ; atunei, acesta trece din
traheele marl in itraheole. El este absorbit tn pennanen\1 de celule $i
de aceea !?i diferen~a lui de concentrare se men~ine tArA intrerupel'e.
Datol'itA aces-tui {apt se ereeazA un curent continuu al moleculelor de
aer de la tulpinile traheice spre traheolele !ii celulele traheice.
Circulatia aerului prio toraee se face sub ac~iunea mUl1chilor dor soven-trali, care lucreaza in concordantA cu cele doua diafragme, eliml oind aerul vidat din sacj prio stigme.
Tnspira\ia ~i expira\ia - d upa. Vuillaume ~i Galichet - se f nc:
flproape cu aceea~i viteza, in aceea!}i duratl de timp. La +'l6C mi::;cadIe sint domoale, en amp1iilmdine 12 redusA: la + 19C se o'bservA 0
li!}OlU'l\ mru-ire a amplitudinii ; la 21 C se observa intreruperea intennedlnd\ aproape suprimatA; de Ia 21_35C frecven\a urea regulat, dar
Ill! ~J ompUtudinea, care rAmine aproape aeeea~i. De Is 3'7_42C albiIlele sc zbat !}i , este fourte greu sa se poatii tnregistra freeven~a inspit'n~ Icj :;it expiratie i, iar la 42C survine moartea albinei.
Sacul ac riao ldin cap nu are contact cu exteriorul ~a cum au cci
uhdl111linll ii Sfm cei lOl'ucici; aerul incarcat cu oxigen pAtrunde acoIn
ntUulIJ (\atol'lli1 pt'csiunii hemollmfale. Cind aceasU presiune crcr;;tc,

'I /I " ' i'1II111fi 1U1 ,or OU iN! _ m h ll!ln ul dlfC'll'cnl ei dln U'c ,,"lo rUe . " t , me n le lem fll!TR l ur l1
.., .. h ll , !" , r' YII nl1uml ~ PU IICl 1" CUT1lul unol II'Or lo llde d e Umo.

."'

HI

ncll aerieni se contractll ~ I respmg aerul viciat din ei, incarcat eu bioxJcl de carbon. Cind presiunea seade, aerul este aspirat din nou in sacul
l1erian clin torace.
t o lliturarea bioxidului de carbon se face in virtuirea acelei~i . clifllziuoi a aerului insa moleculele lul se deplaseazii in ordine inversa.
I'rln sistemul traheeal se inlatura surplusul de apa din organism. Aerul
v~ n ind ill contact cu lichidul din traheole se incareli cu vapori de apa
cure Irec apoi in tulpinile traheobce ~i in sacii , aerieni de unde sint
Umioa\i.
r0 privin\a bioxidului de calibon, R. Chauvin conslata ca la 0
ollcentratie de 5% curba respiratorie nu aratll nici o . modificare. ,L a
10% Irecven\a ~i amplitudinea se miiresc simultan ~i se ,mentin aproape
lu ncel~i nivel la 15-20.% Incepind de la 50% ampbtudinea este
('normll dar frecven\a scade pina la starea de anestezie falii de care
nlbina este deosebit de rezistentll.
Albina este foarte rezistentll la azot cl!iar in concentratii mari;
n il S-IIU putut observa modificiiri respiratorii, cind amestectil oxigen"7.01 conIine 60% ~i chlar 80% azot.
Sistemul respirator al albinei contribuie nu numai la schlmbul de
oxfgcn-bioxid de carbon, ci ~i la realizarea , elildurii individuale. AC'M8tll caldura se repartizeaza in organism tot pe cale respiratorie . . Apoi
u este folositii in economia socialli a coloniei, ~a cum vom vo~bi de
rCS/II larizarea termiea ~ de cuibul coloniei, in partea a doua a stucliului nostru .

Aparatul de e:rcretie
In aceastll privin! avem putin , de ada:ugat fa! de ce s-a aratat la
npnratul digestiv ~i circulator.
La organismul bine sustinut, cu hrana prim1ta sub forma ,clirecta
sau luata din rezervele organice, cind se acumuleaza 0 ,anumita cantitate de <l~euni, acestea trebuie neaparat evacuate, ciici altfel ele ar
Intoxica albina.
In acest scop de~eurile rezultnte in. urma digestiei >trec din stomae
pI'in pilor, acestn tiind inconjurat de un inel de mu~chl puternici. In
preajma pilorului ~i inainte de prima curbura a intenstinului subtire,
alnt prezenti acei tub malpighieni, despre , care am amintit ~i care formeazli aparatul excret~r ce activeazii sub impulsul unor factori generali ~i al\ii speciab, in legatura cu circulatia apei prin ei. Tubii malpighieni se con tractii puternic clod temperatura este mai ureatll. Culoareo lor este al\)...glilbuie ~i nurnarul lor este 'de circa 150, plutind in voie
In hemolimfa. FomIa lor ete cilindricli avinid un ~itebu subtIre, au un
.ingur Strat ,de celule. Suprafa\a bazala a celulelor este orientata spre
exterior; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioara
o tllbilor, acoperita cu 0 membrana. [nspre interior insa celulele se strimteaw, iau forma unor conuri trunchiate sau ascutite.
Tubii malpighieni ,nu au diastaze (enzime) ~i deci nu iau parte la
procesele cligestive. In schlmb rolul lor insemnat este eliminarea apei,
Incllrcotii CIt reziduuri toxice din organism. Aceasta acti une se datorenza
8~

permeabilitatii tubilor malpighleni, care lucreazii sub actiunea unor

hormoni produ~i de c<n"pora allata ~i c<n"pora cardiaca. Se Mnuie~ tc
ca vine in ajutorul lor ~i 0 selizutii presiune hemolimfala. Plutind in
masa hemolimfei, tubii malpighieni absovb apa din plasma acesteia, !ncareata 'CU acid uric, care este un prddus de descompunere a nucIeoproteinelor ce sin 1 in hemobmfa.
Acidul urie este insopt ~i de alte saruri nefolositoare organismului, toate dizolvate in apa, ' in propor\ie de 90,38% ~i de alte substan\c
in propor\ie de 9,61%. Prof. R. Chauvin consi<lera eli aceastll cifra Variazli intre 48 ~i 96"10 dupa sursa de azot consurnata de albina.
Toate sint eliminate prin pilor in intestinul posterior, unde se
afIa secre\ii glandulare ~i in special enzima eatalaza care opresc pulrefactia reziduurilor din punga reetalu . .Ele slnt evacuate prin anus cind
albina este in plin zbor, in limp ee sacii aerieni plini cu aer preseaul
asupra acestui depozit rezidual.
Punga rectalu, foI!lIl8tl1 dintr-un epiteliu suhtire cu celu1e amorie,
eu margin'i ce nu se pot observa, formeaza cute numeroase ~i elastiee
care-i ingadule sa primeasca cantit"ti mari de reziduuri ~i substanle de
excretie. Ea are in interior, inspre intestinul gros, ~ase ingora~i ale
peretelui epitelial, la egala clistan! intre ele. Acestea sint "papile rectale" ce servesc la absorbtia apei din organism, a fierului, clorurei de
sodiu ~i alte saruri. Prof. R. Chauvin, sustine eli in punga rectala sint
digerate lipitlele clin polenul ingerat.

A paratul reprodueatoT
Aparatul reproduclitor oe ste constituit din doua ovare atrofiate, care
se prezinta ea doua iilamente albe ce se aduna intr-un oviduct comun .
Ovarul din stinga e mai dezvoltnt. Diametrul lor este de 0,054-0,080 mm.
Vezica spermatica abia masoara 77 microni.
Aceastii stare de semifemela se datoreaza abmentntiei pe care 0
primese larvele de lucrlitoare de la doicile care Ie dau lapti~or numai
2,5 zile de la eclozionarea lor din oua. Apoi, in restul timpului de sl1ldiu larvar pina la capacire, l arvele primesc 0 brana de compozi\ie filcutA din miere, putin polen, apli ~i 0 secretie limpede a glandelor mandibulare. In eonsecin\a aparatul lor reproduelitor este atrofiat ~i la nevoie ele pot produce 4-6 oua nefecundate, haploide din care se VOl'
"a~te trintori.
In aceasta stnre de semifemele lucratoarele ramin atitn timp cit
In stup exisla 0 mateli buna care satisface intreaga colonie cu substan ts
IInsA de pe capul ei. Daca colonia ramine oriana In'lr-o i>erioada clnd
tli cuibt nu sint Qua ~i larve, iar in prisaca nu sint trintori, albincle luCl'at.onre, in disperare de cauza, incep sa autoconsume propriul
for Inpli~ol' ; ovarele lor se miiresc ~i depun in cuib cileva oua. Curind
I".n mlljor itatell ' a lbinelor din colonie 60-80% clin ele depun oua.
j\r('s l(1 nlbillC s inl cle numite albin e otlutoare, iar colonia devine "bezmetldl". f)",.~ stllparul prindc de veste de aeeasta stare ~i of era coloniei cu
nlUlt n p'"f'r!lt1\ic 0 IllHtc;, mai virstni ca, de pe CDre nlbinele incep sa-i
IllIUn "1,1)'llIn \1I ~ i u lmnsmil. tuturor din colonie, silulI\i a se re<lresellzll.
83

Llll'Vele de Lrintor - fra\ii lor - sint mai favoriza~i de doici; lor

Ie SCH'VCSC U\ptilJOr 3 zile intregi, iar in hrana de compozi\ie Ie adauga
" cllntltate mal mare de polen. AceastA hrana detennin! 0 virilitate
dcosebitA trlntorului dnd ajunge la maturitate sexuala.

Sistem,ul de autoa,pdrare a siinatiitii albinei

Un cunoscut cercetlitor francez, P. Lavie, lucrind in Iaborator, a
lntr~un mediu nutritiv pentru cuUuri bacilare clteva
niblnc ucise de curi'nd. Cu surprindere a observat dupa 24 de ore ca
IIcola nu s~au dezvaltat bacterii, trAgind eoncluzia eA albinele au pe
COl'l)1UI lor a suhstant(i anttbiotica. A:dtncintl cer-cet!rile, el a pus 10 g
nlblne ucise in dileri~i solventi ~i medii: in alcool etHic, tn acetonA, in
pcplonA ~i gelozA, constattnd ca acestea s-au imbogAtit cu antibiotice a
(,/'irlll' valoare activA a variat de la 7,46 pina la 2,79 unititi.
Extraclele respeotive aplicate pe culturi bacilare au fost lrinate
til dezvoitarea lor. ba unele chiar distruse t otal.
- Dar unde se afiA aceste antihiotice? - intreaoo un tinAr apicultor.
- Chiar pe i nveli~ul corporal ~i anume pe cuticula chitinoasa a
" l b l ll~l , dar mai cu seam! pe cap; propot1ia cea mai mare de antibi,o~
I lct! pc cele Mei pani principale ce l ormeaza corpul albinei a l ost gbitA
1>6 cup unde este de patru ori mai mare decit cea de pe torace .,i de
, W!C ori fatA de cea de pe abdomen.
Antibioticul obtinut este tennostabil, caci supus la 0 temperaturA
ptnl1 la 120C a rezistat
nu ~i-a pierdut aetiunea sa. PAstrat la luminA
.,1 temperatura camerei, a fost activ 90 de zile; eel in alcool eterat ~ i- a
pll.fllrnt elicienta timp de dOi ani,
Clnd cuticula unei albine este zgiriata, rezistent:a sa 1a difedte
ate<:\iuni scade. De aceea albinele M.trlne lara inveli.,ul lor de perl.,orl,
atnt mai vulnerabile la inseoticide, caci au antibiotice mw putine pe
cuti cula.
Se bAnuie~te cA subslan\a, antibiotica este secretatA. cel putin par~hl l de glandele cuticulei. Se !Stie Bcum precis cA glandele faringiene !ji
solivare, in special primeIe, produc antibiotice. Chiar ~i albinele eclo:donote numai de douA. zile posecUi. antibiotice. Albinele orfane tinute
In etuvA "ase zile au propot1ii mici de antibio.tice. Trin10ril sint cu totul
lJpsi\i de aceastA ermA de apArare a sanA tA~ii lor, Matca fecundatA dlspune de antibiotice ca .!}i lucrlitoarele. Cele eclozionate in autoclave .,i
oare deci nu au avut asistenta ~i ajutorul albinelor, au pe corp mult
mal pu\inA substant!. In schimb, g1andele mandibulare ale mMciior sint
fcarte dezvoUate continlnd muIt! substantii antibioticA.
Sursa de an:tibiotice s-a dovedit cA este polenul consumat; cu cit
cuntitatca consumului de polen este mai mare, cu atU numAru1 de unittl\1 antibiotice cre-5te. Competitia, intre diverse rase de albine, in producercl& antibiotieelor 0 detine rasa italiana, apai caucaziana ~i la urmA
rusa (!omun li neagr.!!. din Fran\a. Banuiesc ca .,i rasa noastr.!!. de albino:!
t'"w'ptlLl ne ore calil...'ltil c oelol"l alte, ciici slnt recunoscute ea rezistente
J(l bol i,
o dovlldA de ncUl.gAc1uit 0 pl'ezinta albinele italiene, care rezista
\.llllt, In ut lll'lIl bnl ll Inc'a. III luptn contra ucestui Ungel a bolii Int'"tl, vcstl-

pus din tntimplare

.,i

ij1

tul cercetator ToumanoI a gasit <.:olonii care rezistau la atacul boll l

chiar aiunci cind Ii se d~deau Iaguri cu puiet ucis de agen\ii patogeni
ai bolii. Aceas~ cali tate - scrie autorul - este ereditara, S-a cOllstn~
tat acum cA. aceasla rezisi ent1!. se datore.,te abundentei de antibioticc,

Sistemul nerVOS ar al.binei

_ lncepem, tineri apicultori, studiul relei mal importante parti di ll
anatomia albinei : sistemul nervos, care, oricit m-a~i stra.dui sa lamurcsc.
tot ce cuprinde eI, prezinta cercetAtorilor indo muIte necunoscute.
EI este descris in multe Iucriiri tArA. s.\\ fie ajuns la epuizarea pl"O~
blemelor pe care Ie ridicA. De 18 supozitiile marelui ginditor ~i Iilozof
grec Aristotel ~i pina la Swammeroam, ~i apoi sannd peste cUeva
veacuri, 1a C. N, Jonescu 1), romanul .care a Ucut ce1 mai minu~ios studiu
asupra creierului albinei, urmat de muI~i cercetAtori de seamA ea :
Snodgrass, Grasse, Haberman, Chauvin, V. Frisch, van Laere ioti au
adus cite ceva, Ura sa 1amureasca insA deplin toate tainele ee dainuie
astfel tara. deslegare.
Toti cercetAtorii recunosc ca "albineie au un bogat ansamblu de
organe senzoriale ale cArol' lunc~iuni sint inca necunoscute, iar von
Frisch spune clar ca albina este perfect inzestratA iar finetea mijloacelor de perceptie este ajutaUi de calitatea excep?onaHi a sistemului sAu
nervos central: creierul. Cerceta.torii sovietici consider1!. - pe drept
cuv1nt _ di sistemul nervos a1 albinei este eel care realizeaza. legaturi
reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea
coordonarea tuturor
tunctiunilor organismului. Sistemul nerv~s ~i trasmi\titorii chimici stn t
elementele principnle ce regleaza functiile .

.,i

Creierul
Sistemul nervos al albinei este alcAtui't. din dou!!. piirti strins legate
tntre ele : creierul
lantul gangli07larlonnat diD 10 ganglioni - trei In
torace !?i ~apte in abdomen.
Din portiunea principal~ a creierului se disting 10bU protocercbrali. Ace~tia ca ~i lobii optici apar deja lormati inca din stndiul de
embrion ; pe parcursul stadiului la.rvar creierul se mare~te ca volum, hit
in urma:torul stadiu, de nim!A, volumul sAu atinge un maximum, dnr

.,i

numarul neuT'OnUor ramine fnsa o.cela$i de 10. fnceput neschimbat. 00toritA acestui iapt cercetAtorii denumesc neuronii celule perene dcci
vivace, trAind mul\i ani. D~i este alimentat continuu cu suhstante chimice din oT1ganism, ca fosfor, apli etc" el llJi spore!?te doar volumul, In
C'apsula cefalic~, nu insA.,i num~rul unitA?!or celulare. cu care s-a
nAscut embrionul din coaja ouluL De aceea se spune despre creieI'u\
I,uturor vieiuit081'elor asemanMoare lor ca ,(trliiesc lji mar. cu neuronii pc
care i-au a vut la na~tereu. Ace~tia au grija sa se diferentieze aglo mcrfl\du~se in maj multe straturi de substantA, cunoscute dupa nuanta lor
1(1

tumilln

CD :

celule cenu*ii

i aZbe ,

'J c , N. l o neM'U It publlcat tn 110. la HIM un amJ)lu ,tudlU 'h tstoklgle de&l)1'e ere1erul
ItlQltl'! l. llU dlu canl e~ ~ con,leSerll' de to\l ( erOMJ.torU ell eel mal complet. A fost teu lui
1'1. 1'I 000Iorit GI' t\l,h ,l : VII'l1le lelll!nd ll unt"rll.lchUnll"n Oblr (1'" Gehlrn dm' HonlgblllM. len.
, .... N~larW I"', 43~ I1 -lJO,

Rf,

l'apol'laUi 10 eea COrPOI'ala, creieruJ uJ lJine1 echiva_

pl'/ntrc insccte cu ceea ce cl'eiel'ul omulu i l'epl'ezintA pentru
lu olU! JUIJllli'rel'clol', Comparindu_l cu subiectii celorlalte douA caste ale
"uhmlc! , Cl'ciel'ul sIbillei lucratoare diferA ca dezvoltare volumetrlcA:
Ilftl ItIlli I)lll re es le a1 lucrAtoarelor ; apai ceva mai mic a1 ~rjntorilor ~j
hi 1II' m ii cste acela 81 feme lei fecundate , matca. E ~i normal sa :tie astrbI, dilL rUnd eli uceasta din urmA are 0 singurA preocupare : ouatul. iar
IltlVu[Jc snle liziologice de hrana ~j ingrijire ii sint deplin asigurate de
hl ltillcll"' din suita ei, Albina in~ LnfruntA ~i stA 0 mate p8l"te din viata
" ' f .1 (o()r~tllct Cll natura, care-j scoate in cale 0 sumedenie de necunoscute,
rh" i)l'lI cs lc nevoit.!!. sa Ie gaseasca cAi de adaptare.

)~md1

en g'rc ulll te

$tl rn de la Pavlov ca "lol'marea insu{lirilor de adaptare la animale

dl}CI ~j la insecte se produce prin sistemul nervos, prin reglarea

lI1olllbo rlsm uIui ~i a comportamentului". EI da in aceasta ptivintli un

aibinele duse ink-un pustiu i~i creeaza rezerve mari de

~i reglind astfel umiditatea cuibului.
In rolll! ueesta ele se adapteaza
mediului de 'Clcolo fticfnd ceea ce
1111 tuc c:elc ce triHesc intr-un cJima t temperat, unde problema apei nu
.11 I)UII(' 41Ut de strigent.
h UH

~'xl'mplu!

III>" III !J tup, umpHnd unU faguri

U~or

D('n lungul milioanelor de ani, de cind albina se tot adapteaza. me-

reu, in contact co natura, ~i-a creat

un sis'tem nerves superior eelorlalte
vie\iUi'toare. Intr-ooevar, pe rind sute
de mii de specii au pjerit pentru c<1
nu au putut suporta ~ i supravietlli
perioadelor glaciare, speeia aibinelor
a ramas ~i s-a rAspln<lit pe apro'a pe
toatA su;prafa~a Terrei. Ele s-au adaptat
fiziologie in acest complex biologic
care este ghemul de iarnii ~ i au putUt
astfel supravietui, acumullnd din vara
mierea - care e eel mai desavil1it
hidl'at de carbon - care consumat
Ie intretine cl1ldura individuala ~i colectiva.
/l'j". 13. -

'fesU'tu1 nervos al albinei coniine

o conoentratie mar~ de acetilcolinii I)
substan~ orgarncl arlata tn creier in
uchl; R 1 _ centrul mlro pro}X)rtie dubla ta~a d'e eel mal gros
~ulul din creer.
nerv periferic. Ea are 0 putere de 0
sutA de mi,j de ori mai mare ca in
colonie a altar insecie, iar doicile 0 dau larvelor in formaiie 0
CC'eilerul alb!nei (Lenen-

bcrgCl') :
A- A - OChll cu fll \ eteJe Jor ; 0 cehll. - vb.ulul : P-P corp Tn formA de

tlJ UIIiI,'.. A Tn

l)bl~lHlita
(:u Jl1pti~r

dliUl

Crrierltl este alClltu it din trei parti: lobul protocerebron, apOi

dl'l ltorcrcbl'on si tritocel'ebron. Fiecare ceJula nervoasA, deci neurofltll lie rellwJica' - dupa Von Frisch ca un al'bore , din care pleaca
') Ar.u""oU tlll -

dcrlvlIt

III COUn el scerctat.~ d e tennln.a\lIle

'11111_ r,, ! In 1I'lUlIIfll llaren IIIIDUiI!u!w nerVO$ 1a nlvelul alnllNelor.

Ilfl

flbrelor ne nooa se, ED {Ore

mat inUi I'mnun groase f1i lungi denumite axoni, de care se leagll. nllelc
colatCI'ale , Cind el e se unesc, fo rmcaza g rupe, noduri, gangJioni. U I Li mele ramUicatii ale acestora din unnA denum ite terminatii nervoose 1e
ad unA in fire subtiri $i, ea nil1te sirme te'le!onice, stnt indreptate spre ()
ccntrala (Leuenbergher). Ei sint nervii ce merg spre mu~chi sau sprc
organe. Din ganglioni pomesc fibre nervoase groase. "Se pare - spline
Chauvin - cli orice excitatie merge de la centrul senzorial spre Cot'pu ~
rile pedunculate ~i nu invers, Cind centrii senzoriali sint activi, fiecm'c
librA a corpurilor pedunculate se gAs~ te simultan excitata. in lobul ci",
Creierui, denumit l1i ganglion wpraesofagfan, este com pus din C~
lule senzitive rasociate. El coordoneaza centrul de m i ~oare IBctiva in
legatura cu receptolii vizuali ~i sUi in leg~itura. directA cu el prin dou fi
conective.
ProtocerebronuL, aflat in partea anter,joara. are numero$i neul'oni de
tip asociativ, privind excitatiile ocmlor marl compu$i, cit ~i ai oeelilor,
1n interior, protocerebronul este compus din straturi cu ramiUcatiile
respective, dinltre cal'e cel mai de seama este: stratul campus diu douA
corpuri pedunculate - <l$ezate simetrlc in. forma de ciupercA - adev.1rate centre asociative legate intre ele Cll fibre nervoase. Celulele nel'voase din liecare corp pedunculat dau ramifi catii auxiliare lungi , -care trec
In pedun'ouli. De la acee~i celulA plead. nwneroase dendrite (ramift ..
catii fine). care se ramifica. in centrul corpilor peduncula\i. Aici se
JeagA cu ramiticatiile terminale ale nervilor care pAtrund acolo din dircrite parti ale creieruluL Legaturile partilor pedunculate cuprind toale
organele principale ale sim\urilor $i ale lantului ganglion'a r ventraL
Tot in protocerebron se produc ~i hormonii, acele substante excitunte des pre care yom vOl'bi pu~in mai departe ~i care conlucreaz! la
('I nrmonioasa. a<:tivita'le organiciL Creierul are tn partea mediana. denumita deutocerebron receptorii mirosului localizati In a.nl.enele albinei ,
flind in legAlura cu nervii senzitivi ~i locomotori.
Cea de a treia parte a creierului, tritocerebronul, este alcAtuitA din
dol lobi - drept ~i sUng. Prelungirile lor se intind pina. deasupra intesUnului, unde se unesco Din tritocerebron pleac.!!.. lji un nerv spre ganglionul frontal a1 sistemului nervos vegetativ, care excitA nervii buzei
superioare, De tritocerebron este legat nodul ganglionar subesofagian
cu njutorul a doua conective. Din acest nod pornesc trei nervi spl'e a parntul bucal cu maxilele superioare, infer'ioare ~i buza inferioara.
L an\ ul ganglionar
Cel'c~tJ\to rii

f'nn fu glnf1, clt.

~i

au ,glisit celule neurosecretorii a11t in ganglionu l subpe parcursul i:ntregulu i l ant ganglion'a r in eei trei ga n87

jtllonl tol'flcici ~i ~apte abdominaJi, care se preJungesc de-a lungul corpu .

lUI P<' portell ventrala, pe sub intestin (fig. 14).
,,0 p nl'te din sarcinile solicitate de organism dupa Von
jI'rJ. cll - sint indeplinit e ~i de lanful ganglionar nervos. care este sub\-'l'dQfltl~ sistemului nervos central, dec;. creierului. In general, sistemul
I1llrvn.!l 01 albinei ell toate Bnexele lui ea: reflexe simple I?i complexe,

(It)mll\ iun l.lte ~i neconditionate de comportare, formate de-a lungul mili1'1 /'11 \010/' de ani I?i care sint ereditare, toate, se conectea~ !ntre ele. In
~ 1 " ~CII Wl

nervos al albinei totul este conexiune".

I~xclta\i ile care sfnt transmise de la periierie spre centrul nervos

,,' rile cu ajutorul neuroniloT senzitivi at simturilor sau ell ajutorul neu. OnIl Ot, locomotori, ce transmit excitatia catre mUl;chi, glande sau alte
(JI'p-Me, ori, In sfir~it, cu ajutorul unor neuroni ce fae l eg~ tur~ intre
OM) , (,nzilivi ~ i cei looomotori.
Lnntu! ganglionar subesofagian se une ~te prin douA oordoane nerYOtUIO pm'slele care strAbate mai int H toracele ~i apoi petiolul. pMrun,11'\11 III obdomen; acolo se situeazA sub intestin.
Prhn ul ganglion t oracic ramificA in dreapta ~i stinga nervii picioaI "jul' tII'11tc.rioare; al doilea nod ganglionar din toraee
ramifi eA nervi
' f)r~ plclourele mijlocii !?i posterioa re.
Til continuare~ lan~ul ganglionar incepind eu eel de al treilea gan~lI nli . 1 pIn t!. la al ~aptelea inclusiv asigurA nervii respectiv.i. tuturor orIUlolur ~I tegumentelor din abdomen :i anume : eel de a1 patrulea este
,"i(lrvot organelor de reprodueere; eel de al cineHea ~i al :;8selea deservo,lc organele din abdomen: tubji malpighieni, intestinul subtire ~i
gros cu punga rectalA, iar ultimul - eel de 81
~apteIea, actioneazA asupra acului co venin . El
devine
independent in momentul d nd albina i~i
,,=,
impUntA .actJI lntr-un ~es ut; neputind fi retras,
d ici 8cul esre inii,pt {Ii :fiixat ell drLigele margi~
nale ca d e unditA, ganglionul se rupe din lantul
de care eM legat ~i dimine eu acul ~ i vezica cn
venin, actdonind asupra aoesteia eu ajutorul
mu~chjlor aculu! pentru a stoarce in tesut continutul de venin al vezicei.
Reglarea activitAt;ii organelor interne de
~
respiratie, de circula~ie hemolimialli, rugestie,
excretie, musculara este asiguraUi de sistemul
nervos vegetativ. subordonat sisbemului nervos
central.
Sistemul nervos vegetativ actioncazA asupra
/A
aparatului bucal, incIusiv esofagul ~ i f aringele.
Acest sisLem a"ctioneaza :inima, aorta, zona inFly. ' 4 fl. Schema
_tt tl!l! mlu[ n('rvos cen- testinului antel'ior gu~a {ii stomarcul iar
~M ! ., 1 h I I n n~ u1\11 gnnganglioDul
frontal
asUpt8 mi~ca rilor de fnghi \ire.
gJ1onor :
Din el pleacli doi nervi 18 stigmele respiratoare,
- crf'lCn .l ; I _ cordonul
!..' r 'l~;'
gangUonul careactioneazli mu~ chii de inchidere !ji <Ieschi " llr 'l(HI l ora d e. : ~ _ ""
1"lIIe8\11111 Ilt'.rvoa le .
dere fl acestora.

; ~;. I

, .-?i

~.

sa

Sislemul terminal ill aparatului de

zis ~ i codal -

ac\i oneazA seotorul

posterior

reprod uc~ie.

CercetAt-orii au gAsh. cA albinele au organe de sim \ reprezen tatc

prin numero!]ii peri!iOri, afla\i pe mu1tiplele pArti ale corpului, demunitc
sesile. P e virtul lim:bii, ~n cavitatea. bucalA. aproape de deschiderea
glandei farin giene, se afla nL'lte organe senzoriale, en peri ~o ri cu celulele lor nervoase. La baza antenelor, ca ~ i la ultima artieulatle a acestora, sint patru tipuri de organe senzoriale en celule nervoase ce au
tilamente terminale cu numeroase celule senzoriale, cn diferite inla,i ~Ari: unele sint ca nil?te lame poroase, altele sint otigane oscilant~
membrane, placi, spini. "foate sint a:devArate organe de simt, cu deDumiri acomodate la forma lor: tricodea, basicon:ica, coelaconica, plncadea, scolal ara. Fieoare dintre acestea sint sesile de nllI'OS, OUZ, pipAit
~i de gust.
Organele senzoriale de pipAit smt deservite de peri!}orii sub\iri,
aflap la antene, pe anexele aparatulni bueaJ, pe abdomen Iii in apropierea acului.
Organele de gust srnt pe limM, precnm ~i in cavitatea bucalA ~ i
in cea a antenei ; cu ele albinele simt snbstaotele dulci, sArate, amare
~i aeide.
In afara de toate aceste mijloace de sesizare a senza~ii1or ~i a
transmisiei lor priD sistemul nervos, albina mai are un simt aparte
(: el at timpului - (oarte sigur. Acesta - dupli von Frisch - aclioneaza
co un ceasornic, in interiorul corporal al albinei. Gratie lui, albina
simte cu precizie in ce moment al zilei se ailli; ceea ce este mai uimiLOr este dt ea cunoa~te exact peritia soareJui , fArti ca aeesta sa apara pe
r.er , ch iar ~i pe timp n'o ros, prin perceperea luminli po'larizate I). Un colt
de cer albastru tine peniru albina locul soarelui, pentru ca. direc~ia vibratillor luminii ii este suficienItA albinei pentru a indica pozi\ ia astrului.
Comentind una din lucrarile profesoru!ui von Frisch, asistentul
sl\ u la cotedra dr. M. Lindauer serle: "S-8 dovedit cA albinele calculeazli
!onrte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la ltimp in stup
(pentru a nu Ie pri nde noaptea pe drum) !Ii in consecin\A in ee teaz~
tOOrul pentrn a n u Ci prinse afara sau departe de stupul lor.
Organul descoperi't. de J ohston - despre care a m amintit. sc
IItl5 pc pedicelul antenel ~i cer cetat orii sus\in ca. ar !i simtul aU2:ulu.i. EI
nrc 0 forma cilindricA cu numeroase celule senzoriale. Prin mijlo(ml cilindrului trece 0 t ija nervoasA, care dupA cercetAtorii sovietici
1III nge prima artieula~ie a antenei ajungind la creier. Este eeva asemaII MOI' c,."tl ejocana~ul de I II timpanul uman care vibrind, transmite cre1""\I\l1i .'1l1neotele.
t n ceen c(' pl'ive~tc vorhirea prin sunete prof. von Frisch spune
(1f1 "lxisl.rl dnar 0 comunieare prin toouri , dar foarte primitiva tt
P l f)~:ct1l1 nntcnei . core consiitui e a treia parte a acesteia ~i despl'c
.-,. ,'l' IIn I vo rb lt. (we in ~npl"ttul postenior 81 riccA-rei ant icul a~ii
nu1i1Of Ohl:lC l'c lul..: SCJl1.llIiulc de miros.
'J I W". ''' " ,,,,,,,rl,,, ,., - "r... r ...... fl1.k ,,,1 1'1 "lire m y.... d e l"m'n A IJt' ~Cl)ln"lbl'l m1tao.re;:.
f1""''' ' '~ ,1,..j,l l,, "" ' ''' O. 118 Ih lll 111 111\", p '81\"rt InW'-1I m .,eare Ofld u1awr1e pe un Iinlur Oilln .

A9

Albinll mui are .<;;i un organ static de echilibru, care face parle
f l cl din oo le ale simturilor; Cll ajutorul lui. albioa percepe gravitatia
tlJrcKtrl\., de care ea trebuie sa tina seama permanent, fie eli se at!! in
IUUP III cHi.ditul IaguriloI', he d'i este afara in activitatea ei de zOOr.
Acei'l L up<l rnt este Ionnat din doua paTti: prima la legatura dintre cap
j,ol'tlce. la cervix, iar a 'd oua la petiol, deci lntre toraee ~i abdomen.
II nrnbele parti se ana cite 0 pereche de nervi, Cll terminatii in ni~te
Pl' I' II I\e fonnate de perii?Ori iadtilL Numero!?i cili senzoriali transmit
ul'('/crului senzatiile de apropiere sau de distantare a organ,e tar unele
rn\lI. de ceJelalte, astfel d'i. albioa iE,ii pome pastra just pozitia de echiIIhru In arice activitate pe care 0 indepline$te.

'
I

R efle xe,

instin'Cte,

hormoni

Vorbind despre ereier liii lantul ganglionar, - intervine unul

din Uncrii apicultori -ne-ati aminUt in treaca.t despre reflexe, Ce sint
jU'('!lWU ~ i cum luereaza? Ce deosebire este intre ele, lntre instincte l?i
tlllIC!I'l'n!imtnt ?
- Actele reflexe sint .considerate de cercetatori, in special de
1IU1J'f1Io fJ zJolog Pavlov, reactii adecvate ale organismului fata de un
t'HI,lIt.UIl L, care se prOOuc pe cale nervoasa, fAra dnterventia vointei; ele
'j ~ \ . (I skinsa inliin tuire 'eu sistemul 'l1ervQS central. In aceasta privinta
J'fl vlvv spune: "sistemul nervos leaga numeroase partd ale organisIfill lu i una de 'a lta, preourn '1?i tot orgaulsmul ell un numar inf'init
do In Ouente exterioare, AceastA legatura se realizeazA prin mijlocirea
I'c fl cxc]or, care toate sint actele organismului, care se prod.uc ca
1't1S p1..tnS la excltati a receptorilor 1?i se realizeaza ell parficiparea sistellIului nervos rentral".
ReClexul incepe prin actiunea unui factor oarecare a mediului
C'x lcrior sau interior asupra insectei, cum ar ii, de pilda, atingerea
u$oud't a antenei albinei; aceastA atingere creeaza exciltatia nervoasa
~rnind din centrii nerv~i inferiori, dici dupa Chauvin "in creier
"Xis-ttl 0 ierarhie, astfel incit cursul unui reflex poate fi suspendst prill
Int el'ventia creierului sub in:luen\a altor percepte superioare"".
o alut caracteristica 1?i mai sugestiva est.:e cea a prof. M. Preruant
clIl'e spune ca ,,0 ac\iune aplicatA asupra unui organ al simtur,j]or, detC I'T1lina 0 modificare de ordin fizio-chimic numitA flux nervos. Acesta
He transmite in lant de cAtre celulele nervoase ~i dnd a ajuns la exll'cll1itatea lantuhti nervos la un mU1?chi, acesta se eontraata. producindll-sc 0 mi~cal'e care este dispunsul caracteristic, deci eIectul obligato r ul excita~ie i. Acesta este reflexul.
Rellexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot. Ii: retl cxe simple, oomplexe, neconditionate. Cele doua din urma constituie
o clasl1 aparte.
tl ctele f'eflexe simple sint cele ale CarOl' reactii sint de scurtA
dUI'utll , In anumite exciltatii. EIe sint caracterJstice prin aceea cll. nu
ofnL provocutc de Vl'eUll tador onrecare, ci de un complex - 0 cOmblnnl ie - tic f;.l Clol' i. Dc ('xcmplu , nlbinel c cil1desc rHJ,.J1.IIi in 'anUHlitc

00

tonditii : dndi in naturn exista cules; dncl1 tn slup exista spa\iu Hbcr ;
dacA colonia are matca imperecheata; dadi are m uLte albine linen::
~i daca acolo unde slut pot sa mentina 0 temperatura. ridicatA . D,ICli
unul din factorii aratati lipse!}te, albinele nu VOl' c1Adi faguri. I Hlti
deei reflexul sirnplu,
Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralit.atea dispunsului aSUpra imprejurarii care 0 provoaca. Raspunsul elabol'at consUl
dintr-un !}ir de actiuui consecutive, coordonate, care sint limitate ill
timp. TotodatA, prima actiune eleotuata serve,!}te ca excitant pentru
executarea actiunii a doua; aceasta a doua actiune odata indepUn iui
devine excitant pentru cea de a treia, ,!}i a1?a mai departe. Raspunsul
insectei se manifesta deci sub jormii de lant de actiuni consecutive,
De exemplu, rellexul albinei fa"t8. de fumul d in afumator dat asupra ei.
Acest reflex a fost creat eu milioane de ani in urma, dnd albinele
t~i traiau via~ in scorbucile arborilor seculari, in padurile ce acopereau
mare parte a TerreL Des;carcarile electrice d'eterminau incendierea pa.
durilor, iar albineIe, la primele semnale ale fumului, pariiseau scorbura
tn graba, luind in gu~a miere ca hrana de cali'itor,ie, dar mai ales C<.l
materie prima pentru secretarea cerii cu care i1?i cladeau fagurii intr-o
nuua a1?ezare. Proeesul declanliiat la aparitia fumului in stup, dat de
upicuLtor, desfa1?oarli in lant 0 serie de actiuni consecutive: prima
Impresie este cea de stupoare, de uimire, de frica, cind nu se vede
pentru momerut 0 activitate anormala; urmeazA 0 prima actiune: emiterea unui zUrnzet de alanna, transmis tutUl'Ol' albinelor coloniei;
Measta este urmatA de organizarea unei ventil1tati cu 0 mi!}care accentl lUta a ar-ipilor; conc6mitent, albinele se reped. la fiagurii plini co
mlCre din cei rnargina~i, umplindu-'ioi gUliiile pentru a putea clAdi faguri
not in viitoarea locuinta, departe de locul incendiului; deci un nou
c.xcitant pentru cea de-a treia actiune. Daca apicultorul a incetJat a mai
do 1um, inchide stupul liii totul intra in ordine, albinele vazind ca nu
U niei un perkol de a padi.si locuinta, devarsa mierea in fagurii goliti
,,1 t ~ i reiau aciivitatea intrerupta de unde 0 lasasera in graba; iata
110m un nou excitant 'p entl'll executarea celei de-a patra actiuni, ~i a~a
Inn! departe. Toate insa sint executate in legatura cu sistemul nervos
("\(.'11 ll'u l,

Reflexele neconditionate constituie reactiile innascute ale organ islnUlll!; ele se aseamana la toti indivizii a cc1eia'ioi specii. Conditiile de
'JClslcnt5 a animalelor se schimbA mereu 1?i pentru a trlH este necesar
"" .. ~I precizeze in permanenta legaturile cu medlul 1?i sa se adapteze
Jfl nol le conditii. De pilda, albina zboara dupA hrana in virtut ea acestui
l'f' rt ClX 'HQ(.."Onditionat innasout. In acest oaz, culoarea florilor, mirosuJ
l()r, 101'lllti fliedirei specH luate in mod separat nu au perutru albine nici
Hn tel de im;porta nt~L Cintd insa atbina va gasi h rana, m iero sau polen .
Intl"'O lIom'e ce are a anumiut com'b inatie a culorii, a mirosului 'ioi
tOt'mOI, ntunci aceste caractere devin pentru ea semnale alimentare
l'fimlf.rLolI(f[a, Accst reflex conditionat se formeaza la albina in tot
ItW'II 111 vie tH :;:! cxislli. atita timp cit ea va ,gasi hrana in florile ell mirosul.
( ul nn,'.,,. I} I rorllla I'espectiva. Legatura conditionata tnsa dispare, cind
hlhlnli i'.bl iltlld din stllP nu mai gase1?te nici miere, nid polen in ncele
01

florl . r~iI Insl'l i"i ponte claborn rcti(>xul conditional 11.1 ulle combinntiJ
'1 10 IIceS l ul' CHI'UCICl'C.
Un 'oIL exemplu semniiiclltiv in privin\a reflexului eondi1,.ionut.
,1i .. 1 ofert\ cercet1i. torul sovietic Loba~ev in IegMura eu produeel'eu de
vI/IiI" : unoI' a lbi ne Ii se aprinde un chibrit l1i totodata li se lransmite
U ~{(uu uirc elcctrica; ele i~i scot imediat aeu!. tncercarea :fUnd repetata,
(I,lr Ilpoi li'lsind aibinele linj$tite citva timp, va Ii suficient numai sa
. Il liprindii chibritul iarii a mai decIan$8 zgutluitura electrica, pentru Cd
"lblnl! 50 scout! acui. Aprinderea ehibritului determinli. singurA reilexuJ
rundltionl.l t de scoatere a aculuL
l,.:u16nia este cal!uzitA de patru instincte; cel de reprodu<$e 1'(11 1111 ; eel de cre$tere a puietului; eel de clAd ire a fagurilor $i cel de
llil!lf, ApicuItorul - dup!'!. gradul sAu de cuno~t.in'e In materie - diIIIJ"'iZh nceste inclinari innltscute, ~ cum erede d\ e mRi convenabil
OL' llJtl' U el $i aIbineIe sale. Poa'te inabu$i temporal' unele cum este
,III plldl\ eel al Toitului - fAri. insa ea albinele sa l1i-l piard! definitiv :
1}I'l!M evidentA in aceastA pri.vin,a este di 0 colonie dup! 0 perioadll
~tlUlllIIA tot roie~te la 4-5 ani odata. Apieultoru) cel mult amelioreaza
IIllJluoic. Jntl'e conditille de ameliorare e l urmare ~te sAinl!ture in!Jtine1111 (IfI rOile. CerceUitorul INlIlcez Sibenlhal a c.liHiuzit astfel albinele
IIl tU/Jlnlll sule, incit in cei 40 de ani de ~ind se ocupa de apiculturA, ele
nH '10 roit , dar in scltimb Ie-a iniesnit pasibilitatea acceptata s1i-~.
M('h lmbo fiecare matea in mod lini~tit din 2 in 2 ani.
tn privinta inst-inctului de euJes, de asemenea, el paate influen\a
Cnlol1ifl, determinind-o sa ereasca puie't in toamna, tn ciuda fenomenuJil l de f'otoperiodism - despre care v-am aminm dndva - tocma.
clncl In stare naturalA, albinele obi$nuit inceteazA ere!}terea puietului.
Illteresu} apicultorului este ins!!. ea toamna ele sa creasdi puiet pentru
I I ovea contigente marl de alhine tinere, care sA tread iarna cu biDe.
III primavara viitaare, dezvoltarea cu.ibului va incepe curind. iar colonia
vn ujunge sa aibli la marele cules maximwn de dezvoltare, ott mai
llIuHe albine culegatoare. Prin hraniri de stimulare, administrate
tOllnma, ele sint oarecum In~e1ate cA In naturA ar mai exista cules !}j
In eonsecintA matca i~i continua ouatul pina rna; tirziu. Nu ttotdeaun<\
opCro ~i ll reu~e$te. Am fli cut de pildA 0 experien~ dind unei colonii t n
IOtHnnA un tagure plin cu ou! pe taat! suprafa\a. De!}i colonia ce-I primlsc el'a puternicli, in prima noapte albinele ei eu consumat taate
out\le,
Totul1i, sint imprejurAri cind chiar in plina vara, instinctul de
crc'}tcre a puietului sA fie in1rinat. Astfel, dad in !imp ce 0 colonie sO!
pl"'SMe~e de reproductie, deci de raire, apare brusc un cules. de
Iml,, ',lI. nlbinele rod botcile ucigind viitoarele mrttai in devenire, ~i tre.'
In cules.
Dup."i cc culesul mare ins!!. a incelat. inslinctul de reproducl;je
rCIl~lre. iar opieultorul este siut sft iil milsuri drnsti ce Cft sli. nu I'oi(l!';(','\
Uf'clc colonii, de 10 care el ~eap t~ 0 nouA recolLA. Problema Va rl
dezhli llll,1\ mol depurtc 10 cupitolul ..Reprouuccreo coloniei".
" i mpulRudle iTl.~in('lunll' jnnt\8 C~tlc 5i retlexcle SpUIlC' von
Ir l'lR('ll _ pot n WJ\ldu'(' 1n :Jetc cfJlllph:::xc irlstrllcl.ive. C01'(> dnu inl)m.:

112

unoI' {lcte glndite. dar care sint de tapt ereditare. Actu l instructiv
csk un mod de comportare innAscut".
"Instinctele nu sint strAine oiei oillului . de!;ii In el re!lexul ~i inlcllgen\a ii iau mult inainte. Dar este cu neputin\a sa se gaseascti. pllntea
CI}re duce de la inS'tinct la inteligentA. Aceasta i!;ii are flirA indoiaUi origlTiea in perfectionarea reflexelor((. ,
_ Dar hOl1nonii ,,;,i feromonii des pre care ne-a\i ,a mintit, ce sin!;
~I ee legaturA au cu sistemul nervOs al albinei? ma intreabii unul din
linerii apicultori.
_ Despre hormoni am vorbit tn treacat dnd am aUns problema
$ubstanfei de matcii $i feromonii in general. Pentru completare, vA spun
eli hormonii stnt substan~e organiee de exclta\ie, produ$i de anurnite
glllnde care formeazA un adevarat sistem denumit endoCTin, eare-1]i
vnl'sA secre\iile direct in hemolimf~, deci subs-tan\ele care duc informa\lIle de la 0 glandA anumiU. la \esuturi, secre\ii formate in mediul intern, spre deosebire de glandele ale CarOl' secretil sint eliberate $i diruzate la exterior ~i duc informatiile tntre indivizii comun itAtii. Ace!;itia
din urma sint feromonii. Notiunea vine de la greceseul iero - oS duee.
lnr hormeo ~nseamna excita~ie.
Feromonii albinelor stnt de douii feluri: feromon I gustativ care
fmpiedicii construirea botcilor 1]i feromon IT, care este partea mirosilOllre ~i volatilA a secretiei. Pentru ca 0 matcA sli. fie atractivA pentru
trlntori, ambii feromoni trebuie sa lie uniti.
Pentru precizarea notiunii trebuie spus eA feromonii care intra
In oomplexul mirosului slnt jero1l1 oni mandibulari, dki in co'1onii
olrcuUi 0 serie de feromoni cu aIte scopuri , ce VOl' fi lamurile la capitolui "Anatomia coloniei".
Feromonii mandibuiari, de care ne vom oeupa deocamdatA, .au mul1,Ipie roluri tn comuni'tate: exerc~U\ 0 pulemicA atractie a albineior
rll~ll de mama lor; impiedicA albinele sli clAdeasca botci de roire ama
vrcme cit substanta aceasta circulii suficient ~i ajunge tuturor membt'i Illr comunitl1tii. D11 siguran,A coloniei cli mama lor este prezenta undevn
In multimea populatiei !;ii vastitatea stupuIui, dar se manifest! pregnant
ft a/ura de stup atunci cind colonia roie~te, iar an.ractivitatea e1 este
tletcrminntA pentru forma ciorchinelui $i adunal'ea tuturol' aibineIoI' in
Jurul mamei lor. De flscmenc.:1, in zborul de nuntire,feromonul ce-l .. a ~~
ptndc{lte mireasa in rut, atragc maseulii fecundatori spre ea, isr impc>t'cchc:ren se face in cond itii optime. Feromonii mandibulari ai mlitcii
IIU n componen\.<~ fowlc compIicatA pe care chimil1tii abia au putut-o
IdonW(cl.l, mnd Irac\iOnnlA ~i rediS'til&t1!... CercetAtorul Roox. citat de
;hnuvln, 1'1 ,~(IsiL b~ ncc.':It.1 re .. omoni mandibulari cuprind acidu1 ceto () dL''CC'JI _ ::! ll'l.tn~ lc I';i i IIcidut hidroxi 9 decen - 2 oic; ~i unul
, I I'clli lult !$Int flclz1 volHtil i, nb~intl~l pr ill e}Otrac~ie din ma'tei. capetc
(I" mind Mil glMdc IlHlndibulore. Ei deterlllinA puterea de ntractie 11
"1~h'tI trl\1\ {It. tnlll'l('ulli rcr'unda tod, roctor ronrte important in uC'lul
'\\llltt'" ; N mnf 1I11 roC'ultfl'lCfl de tl fmpicdi ca dezvoUarea ovulc lor ulhi -

.'110.

,w III'

1l' C>I't'ilonnJ
II IJI',Ij (HlII . lllL Joiul)!lI',lnle "el'l'('lut{' inlcl'll dc: ~rllln"' clc endocrine,

"'" ,' nln il1l1 IUllloll1

!lfllot'll" rl ,~ II'M/("lll' de

('t)r('s Ij('Jflcie,,/,('!

~' pr(J

fJrga u ctp

ql

n t"lfror de:.voltare sau Qctivitate au sorc:i11a de n le difuza, tnJluenl fml

I" Or:~(CI" tirnp ;Ii aUe piirti ale corpului i diverse teS'"turi. Substantelc

Inl', In cnllccntratH minime, activeazA _ dupli N. B. Hogdson _ asupl'll

Un Uf \int c rcprezentote prin ol'gane aflate departe de 8urSB de origint.'.
II.:IIJ stn~ duse de curentuJ hemolimfal pentru buna lunc1;ionare a an umhul' celu le ale organismului, asupra dl rora a u 0 reacpc normal&. 1
. 'nt. un mij loc de lega turi complicate, cu lunctiuni specifice, cum sini
dt. 'pildi'l: cre$t,erea, dezvoltarea, reproducerea, ereditatea, iocomotin,
hUI.!vll otcli nervoas1i, digestis, eXcretia, diapauz8 matcii, modificliri de
C'ul onrc etc.

In special in metamorfo2la insectei, hormonii activeazA asupra

III,V(l lol" ~i nimielor. Func~ia lor este determinaUi. de "hormonii juveIdl ll" I:W-e regleazA ~i spr ijinA procesele de dezvoLtare a unOr organc
CO (III SCI-vit larvei, ajutindu-i in acest tirnp sA se formeze la nimn 1I
1)..,'l u din ('Ie care erau pin! s t und nurnsi sub formA de mugur~i,
Rclut:Hle reciproce Intre hranA, stare fiziologicA ~i longevitate sinL
Ilupl1 Chauvin - legate de procese hormonate, Adaosul de albumin ~
. ' vlt nrnJ ne in hrana albinelor activeazii in primul rind sisternul hor1I)i)wll l'n docrin, ~i in a1 dOilea r fn d diferiteIe glande ca: glandele farin .iI/tillil. (.... rlrere, COl'Pul gras, glan'd e care sfnt dirijate de hormoni, GlanltnrnlOnale impreunil' ell hrana datli de doici fn doze anumite ~i au
I11l1 l1rll( 1 constituenti stnt responsabile de diterentierele somatiee _ deci
('(11U pl'J vitor la corp dintre eele trei caste ee aldl.tuiesc colonia,
S ubstantele secre'tate de glandele honnonaJe _ spune p, Roox _
/l1r~t de na turA chimicl -5i se impart in douii grupe: hormoni derivati
din protide ~j hannoni steroiz.i. Ele variaza foarte mult ~i nu se cunOil~le incA precis dacii. l,1i cum actianeazA asupra enzimelor, dacA au
\1 fl ctlon e care modificli. membrana celularil. sa u una Ia nivelul genelol'.
tn 8ch1m b se cunosc rezultat.ele actiunii hormonale : unii hormoni sint
"t'l nctici", control.eaza adaptarea organismului la medi ul ambiant; altii
detlUmiti "metabolici", intervin pentru a dirija echiJibrul c himic al me1'lIbolislllUlui celular, echilibru l calci ului ~i al fosfaVilor. De asemenea.
mnJ sfn t ~i alt,i hormoni "morlogeni", care actioneaza asupra forme;
orgllnelor, detenninil. fenomenele de cre~tere ~i de dezvoltare, a napil'IIrllor ~ i a metamorfozelor,

II",,,

- Dar cum se manilestii legatura lor cu sistemul nervos? _

hltl'("U!),' unul din tinerii apicultori.

rnu

- Efectele lor sin.!: identice eu cele ale sistemului nervos, nervH

IIlnt In primul rind eei care stabilesc legaturile de corelatie la mar i
(1Isl..iln(c, '{IScm~:nator - Cum spune a utorul c.itat mw sus _ elL un serviciu
(10 Icl (lcomu71icatii, a~a cum se observfa la secret;i,1l hormon aU\ n SlLb st(lII_
I('l <i.e matcii, a cAre:i prezentA i n[luen~eaz.;\ in ma re m<'i surli echilibnlL
I)/ul oyic II coloniei. 0 altii parte din ei sfot horm onii miotropici, cart!
IIICI'COZlt independent de sistemul nervos, in(Juentind mi~cl'i rile SJXln tllll(, IIle ins t.inC' te lor, tubBol' nllllpighieni, ai npoTntulul 'ric excl'ctlc, II
ov lduftt' lo J', inJ.tnc.i etc,
& 'cl'ctlllc hOl'lllonnlc -"int ded

sccre~ii

In hCllIvlim rn :;JI cllr(' t rllnsp1wtlr.l du_l c

II lte Ol'glUW,
"I

A~'r:H

m C.'IIlJ tiN cl'llllnn -

glondulnrc dCHcl'iI'clite dlrcrt

'lI lizeol,lI un fl'l dc "" l',f(fj dttn '

T(..

rillpll CIl? _

1H'f','c(l" IIm'l fl UUlI l lln \, \

Iliu (I unul olt hormon, pri nt.r-un efect metabolic osupra unu i lC8ut
'pccliIJJznt : os, I'inichi , glilnde lAptoase sau asupra ansamblulu l orgo olarn ulu1.
Dupl1 blologul G. Eugen, organisrnul aflat sub ac~iunea unei agr c_I uni sau a unei modi!idi.ri a mediului exterior, reac~ioneazii. secreUml
IlI)I'I noni care tlnd f ie sa. lupte contra perrurbiirii semnalate de ststemul
lII.1 rVOS, fie sli ingiiduie fiin,ei respective sii-l ocoleascA sau sA se inde
plirr.eze,
DupA cum vede ~i hormonii siot djferi\i ca orlgine ~ i sel'vi'Ciu, Cel'r.,ltlitol'ul Hodgson cttat mai inainte ~ i ale cArui observa ~ii pretioase Ie-am
CQlu.!Iit in oceasUi expunere, clasifica honnonU in : ) - protormoni, care
I llI t mai primitlvi din punet de vedere genetic; 2 - prehonnoni cru'c
_lnL produ~ i de glandele capului ; 3 - hormoni ai ,esuturilor produ~ i de
ltIutUl galben ai nel'vilor corpulu.i; 4 - hormon i pr.imari de activare,
ndependen\ i de orice activitate endocrinA; 5 - hormoni secundari depon den~i, cum siot eei ai napirlirilor j 6 honnoni juvenili produ.!ji de
Imumlte glande sub ac\iunea stimulentA a altar honnoni ; 7 - exohnrmoni - substan ~A de inhibare a miitcii despre care am vorbit 16
rr.nntomia ei, secrciat..'\ la suprafa\1l sa corporaHi , Ei slnt hormoni de
Illt tcrior fHnd ca ni ~te curenti de substante active care determin.!i : reprotlll c~ r('a speciei ; ereditatea genelor cromozomice j metamorfozele larvelor
J !\Im1elor ; nApirlirile la date fixe; dezvoltarea organelor albinelor ouiiollrc clnd lipse~ te matea din stup ~i albinele nu pot s-o tnlocuiascli;
411lpauza m.!itcii, precum ~ i muta\iile ~i modificMile organice etc.
Rela\iile reciproce 1ntre hrans ingerat.!i .!ji starea liziologicA '8 albi11 .. lor, cit ~ i longevitatea lor, sl'nt lenomene legate de procese honnonAlc, De asemenea, prezen\a anumltor hormoni in IApti.!jorul de matcii dal
UIIUl' lar.ve de lucrAtoare mai mici 'de trei zile, schimbA scarta lor in
\llItoore matci.
Unele activitA\i nervoase reac~ioneazii sub impulsul secre\iilor horITI(ITI/ile onate ta extl'ernit'iltea Iibrelor nervoase, Clod aceste secretii nu
111111 circulA in mod noronal, in special cinki se fonneazii $i se de".!\, f)ILtl larva, se observA aparitia cazuri10r de nanism despre 'Care v-am
vn rhlt 103 matcii..
Hormonii siot cei eat'e ajutA la dezvoltarea sistemului glandular al
1I11}lnci. Savantul canad ian prof. G, Townsend a extirpat u'I)ele glande
liI'o dud'itoare de hormonj, rapt cc a dat s lbinelor experimentate grave
tull)uri\ri.
Honnoni i sint eei cnre ajuU\ la Iorm.:lrea \esutului galbenal nervilol'
. 1 Ie mcn\inc puterco 101" neurohormonalti., Hormonii de activare - tnt
ili1rn Townscnd- 8tn t produ-5i de celulele neurosecretorii, de culoarc
II Ib-..ll'lptOH nlo cl'Cicrlllui, (orm'alii ce slnt ni.',>te ciorchinj' pc supratlltn
t!OCfl rt l c llIl s r Cl'C II gung liollului sub-esotag ion, al acestui organ principa l
thtlU' rlM lunl toaintc lu sistemul nervns al ulbinei. E i nu un rol marc tn
,,1lltnIJOU,\'IIl , IlNlvtnd spol'ircn cOl.'pului grns, dar In ncela.5i timp contribui c
1/\ 1>n8tl'IH'Ch I'cZC'1'vc lw- de hrunll, m/\rlnd rczlst.enta III ger a orgnnismul ul
Itl IInlD1I1 h' rn U 1;11 "{'flu c (!On( il'l utul de npt1 dIn \csuturl.
til m1J\I)('11I n"I'fn't'! (;l'l ll!r' - SpUIiC li exl,ttSOII
:ll' n W:I ~ I wanu lrl
Ih ll'lt!U'1'I d l, "HlllH!'C' Inl'hlRn: t ll)I'('ic l1('l'!!I... \ tl' lul(' rOl"In('(lzl\ () pel'celle

de nervi mlci : corpora cardiaca, producAtori de hormoni ~i corpora allata.

Iia tOI'Il'l &rLi\ un complex intracerebral, care exam in at de cercetAtori l
C!n~l c zl s-a constatat c! poseda cantitA\i extrem de mici de neurosecre\ii.
I~ I lie ullii rnapoia creiel'uiui, intre aortA ~i esofag; corpor a cardiaca
pu\[n maj jos, iar corpora aUata deasupra primei, ell componentele lor
mlcl, specifice, legate intre ele prin nervul allata. CercetA<torii au pus in
OOll vli 85 albine lucratoare tinere, pAstrate Is temperatura de 23-24C
ofl1l'tndu-le zaharoza; 0 parte din ele au maj primit I}i un adaos de
pl'fIlelne (polen proaspa.t); la tiecare 2-3 zile se mbura glanda corpora
nlluto In albinele din liecare colivie. S-a tnregistrat 0 crel}tere semnificaLlvn In co nsumul zaharozei 18 temperatura sciizutli pentru pAstrarea echiIIbl'ulul lor biologic. In schimb la cele care au consumat ~i proteine,
dczvolta.ren corporei allata a fost mult mai mare.
AccastA glandA - dupA constatArile prof. R. Chauvin - se dezvoltA
I Lf\a thnp cit albinele nu au Iuat incA contact Cll matea. De todati!. ce
rlll'ol}'lo nul m!itcii a Cost lins de pe corpul ei, dezvoltarea corpului allata
". nplc~ te. Feromonul nu numai cA opre~te aceastA dezvoltare, dar chiar
! I'fnt'(lzli secretia hormonilor gonadotrap I). Ralul acesoor dauA coruri
. " Ilne Chauvin - .pare di se poten\iazA reciproc pentru a piistra un
~\hlllbl'u stabil in metabolism.
lotr-adevAr, ac~ti harmoni secretati de celulele neuroseeretorii ale
aralorului au un mare rol in metabolismul apei in hemolimfa albinei.
"lObele corpuri activeazA ~i asupra tubilor malpighieni, care constituie
tmrul apei din hemolimU, cAci corpora aUata miClloreaza secretia ei
ptnll. In 38%, jar cafdiaca .0 mAre!?te p1nA la 22%.
Problema hormorulor este foal'te vastA, da:r rnA voi mArgini numai
10 rete spuse aiei In legAtura. direota. cu via\a albinei privitA ca subiect
de studiu, elt ~i ca molecuUi. In acest organism social care este colonia.
Dln rele expuse, reiese rolul foarte mare al creierului ce colaboreazA cu
aQcre~lile hormanale !?i cu reflexele, dirijind actele albinei prlvitA ca sublc-ot ce Ie executa. atit tn afarA. cit !?i in inter10rul comunltA\ii. pdvind
viata ei bazatA pe procese de memorizare. Problema va fi IAmuritA Ia
alstcmul nervos al coloniei. Acesta colaboreazA cu secretiile harmonale
~ I cu re!lexele, dirijind actele .albine,lor ee Ie execu>tA in afara sau tn
Interi orul comunitAtii. privind viata lor bazatA pe procese de memorie.

Memorie l;> i instruire

- Ne-ati vorbit in primele Iectii privind roiul prins - interveni
unlll <lintt-e tinerii apicultori - c l albinele au a memorie bunA, ~i c! prin
ercditate m~tenesc un tezaur de cuno~tinte pentru a dezlega situa\ii
nc:pl'evi1zute, Dar se poate oare merge mai departe peste acest prag?
AlbineJe pot sA .. invele" unele mai mult, altele mai putin din ceea ce
vlu\u Ie pune ca piedici ? ~i care s'int rezultatele atinse ?
- Albinele au 0 me-marie individualii !?i asociativA cAd au acumulat
tn s.:,ell cle cromozo milor fiin~i lor amintirea intimpUiriior ~ i hoturil-ilor
'I 1I0rmo .. 1l1,UlUdolrn/J .11.11 . 10\

'~ I

grtl p de 111),'". 0'"

" \1

~ el\ un e

Nlln' u h\( o ~re

Il ~u prn

lI{'1 u" dvlur

Juule de-a lungul milioanelol' de ani de dnd vie\uiesc pe Terro, imugin l.

mutu\ii, care s-au transmis prin ereditate. Ele con1.rlbuie ca in colcdi vitnte coloni a sa. aIle calea coo mai dreaptA, cea mai directi'i pe.ntru inl b.turarea unor greutA\i neprev8zute.
"Oare descernamintul _ zice L. Roussy - nu este la albinn n
(arm! de inteligenta animalA? Experimentele fAcute conlinna nces lt
a~ tepta.ri " .

In ce prive~te memoria albine'lor, oricare apicultor a Ubsel-val cti.

cele care au iernat in adA post 4-6 luni - cum se procedeaUi. in
Siberia _ !?i sint scoase primAvara in prisacA. se duc direct Ia ' oell l
pe care I-au ocupat in anul precedent. Marele inainta:? tn studiercll
vie~ii albinelcr , F . Huber, '8ffii n~te in acest sens urmato.:'lren experiCfl\<1 :
In toamna a pus 0 far!urie cu miere pe prichiciul unei ferestre , micre
pe care albinele au luat-o ; apai a ferecat fereastra cu un obion pe care
I-a inlAturat in primavarA ; albinele au venit Ia fereas'trA sa caute mi eren,
de!?i trecuserA 5 luni. timp in care memoria a pAstrat impresia inregistrotli
in toamnA. Darwin ~i Luboc. au iAcut observa\ii asemAnAtoare. ell ace
lea!?i rezultate.
tn privinta capacitA\ii ce 0 au albinele de a tovAte sau de a deprinde un an umit fel de CO'm'portare, K Weiss - citat de R. Chauvin serie un adevaMt studiul cu tiUul ,.Capaoitatea de invA\are a albinelor".
contirmind ~i e.l cA albinele au memoria locului ; t~i recunosc stupul dup;;
culoare !;ii miros, deci 0 memorie asodativA. Autorul dovede!jte ca aibinelC'
deprind drumul de urmat la cules dupa repere memorizate; ele inva~l!
Hecare caz particular. Ded _ scrie autorul - "trebuie sA consideram Cll
lnascutA calitatea albinei de a catcula cursa soarelui. Varia\iile aeestei
curse dupA cum decurge thnpul anului ~i condi\iUe regionale, trebuie
io vA\ate".
Desigur ca nu trebuie sa. se exagereze - 'Spune K. Weiss - !?i sA se
considere eli pornind de la aeeste baze comune animalelor superioare ~ i
omului insu~i, sA se caute rnanifestari super.ioare ale psihieului cum sr Ii
cOn~tiin\a, 0 in\elegere perrectA care se produce intr-c clip!!' !?i pe
n c~
L
n!1teptate ; in aceasta privin\4 albinele nu ne dau nici 0 speran\i Est"
CI taini'i care ni se sscunde ell totul la albine, ca de alHel in tot regoll1
onimal.
Din cercetArile lnstitutului pentru probleme de iransmilerea in[ol'mn~ii lor ul Academiei de ~tiinte a U.R.S,S., s-a stabi\ it cA albinele si nl
copabfle d e 0 generalk:are com.plicotii a unor excitatii optice, de abstf'llcti zurt'a ltno r obipcte concrete .
Tntr- un inte resant articol cu \itlul : .,Albineie pot sa socoteascft".
I . M os(}ch in ser ie : "ldeile cercetAtoriior '8U dus la aceastii. concluzie (:c
('~'1\3t..~ in unnaloorele : pe baza unui reflex condi\ionat de hrAnire,
tUra ()
hlbln/\ 0 fost invo.\ata sa deosebeascA
aoumita figura A de 0 [ib
B
lUlU 1\(, 0 gr up.."t de ri guri B. tn timpul examenutui, cu care ocazie nu i s-a
IItllll lnlslrllt nlci un reI de hrana, s-a veri!icat dac! albina paate deosebi
ii "1)\11\ nHlIl'~ 1\' modiHcata, de aite figuri modi!.icate B. Alegerea n gurii
,,,llllIt ll'lltc A, III Umpul eX8"Tlinarii. a fast consideratA ca un indiciu eli
Itl tltl/Illtl. IH I con slltuit 0 rcp,'czcnLiu'C' gcneralizaU\ a rigUl' i1o r din umbcll'
,11l\J'UIII'II". A ulnl'ul /I l'.\l lI bi IHllll. C')c P"'I'\('u\el e sal e oferi nd alhln cl or (\f'sene

....

~7

"Oo mClrice Cum ar Ii un triunghi de diferite dirnensiuni ~j fonnA, intllr(IJ'cn t de miirimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind
(lilpncitOlctl de fl recuno8{it.e figurile dupA caracterullor general. Pe aceea~j
IIII If: II dcmonstrat cA aIbineIe abstractizau ~i configuratia culorilor ~i
pU lellli rccuno~te desenele dupa caracteristicile impestritdrii ~i chiar dupa
llllu/1 8(,lllne generalizate.
Dup..'i. ce a mai fAcut numeroase experiente privitor Ia alegerea
tllllflrli Itl viltate, a torme'lor, nwnlirul figurilor etc. Butoru} -conclude:
.. /l lblnll Lrebuie s& fi e conSideratA ea obiect potrivit pentru cercetarea
n ll'('IlJlisll'1cior cunOB.5terii penta"U ea aceasta sa :fie modelate ?i sa poatA
fI 1It111 7.11lC in tehnicA",
Prot, Bouvier de 18 Academia franceza spune c.!i memoria indivi_
{liulln ttl cen specificA sint strins legate; ea se combin& cu automatismul.
QttJluf'tc nu sint ma~ni reflexe .. obieceiul ci.,.eigat rcimine definitiv.
Ol;lcilillrtle devin regula la a patra generatie .!Ii slnt transmise ereditar.
Nu V(1l' Ci privite ca ma.!j:ini reflexe caci ele .!Itiu sa. se pIece fatA de imI)ltOJ u!'rtl'l , sa ci~ge obiceiuri noi, nvatd: $i ret'in dovedind 1m discernaI\r'll'Opodele - cum este ~i albina - sint mal cu seama animaIe
II" InHllnct, a caror activitate se reazema lrl primul rind pe automatism ,
.Inr '.mlll dominat de puterea cerebraliI".
t n cc pnve!jte a~a-zisul ..lnvAlAmtnt" pentru a face unul sau mai
IIHlltc lucrAri, cercetAtorii au stabilit c! albinele tinere "invatal( de 1a
110ft, JllatU['E! feluI CUm trebuie sa lucreze.
.. li'lccare zbot - spune von FrJs'ch - inseamna 0 leclie, iar cind
IIlhll1l1 lie lntoaree din primul sau zbor de ewes, ea cunoB.!j:te deja foane
Utne clilollI'ea florilor respective de la care a cules nectarul ~ polenul".
VCIH:nlbilul savant de la Munchen priv~te via~ psihicA a coloruei sub
I\JlJ)Cclu l unor permanente comunic1iri de la albinele vtrstnice la cele
IInerc. iar apropiatul sAu oolaborator pror. dr. M, Lindauer scrie: "albina
IIIc:Hrcrl't este 0 funtil deosebit de favor abilA pentru Himurirea mecanismelOr cc stau Ia haza acumuUirilor de in10rmatii in celula nerVoasa a prot'o8ului de lnvatare".
Ccva ~i mai mult: la un simpozion tinut la Statiunea franceW. de
IIplculturii. in 1962, savantul german F . Ruttner a spus : ,,0 albina poate
t,wiIta :foatte repede sA recunoasc! 0 euloare, In timp ce altele VOt [olosi
de 2-3 ori mai mult timp pentru 8 ajunge la acel~i rezultat. Acestea
!trnL 1l1bine proaste.
Sln t procese psihice care deocamdat~ nu s-au putut fixa, dar care
POI'n C'SC ~i tin de sistemul nervos al albinei ~i noi trebuie sA Ie amintim
nlc!, ri't eA cn prin Beeasta sa se considere cl Ie ptivim ea atare, ci doar
IOn lIlotcrial in[ormativ.
La sistemul nervos al coloniei vom dezbate mai pc larg aceastA

IlIf,.,.

IJI'"hlcmii. .

Sistemul glandular
SIstemul glandular -

tineri apicultorl _

are in organismul albinei

n tnorle mmc ill1;pol'tanta.. 0 parte din glaude, cum sint giandele de

1'{'I)!'tl(im'(,ie ale mlH.cii ,~i ale trintorului au fOst rlescrise ~i nu mai re-

v' 'JII/ll.

08

R~mine de explicnt felul cum runcti,oneaza acest sistem in COIlC)Ciun c.'

(lirerite ~rti ale organismului ~i cu 0 abundenHi hrana prOl.cic~I ,
potell ut, in lipsa cciruia oglandeZe nu numai cli nu pot .claborn secretiik
respective, dar degenereaza $i fmbcitrinesc inainte de teTlnen.
Printr-un proces de osmoza, glandele extrag din hemoliro f:a aJ\)incl
anumite substan\e eu care hemolimfa "ine inc1ireatA .!j:i pe care ori h..
disociaza I?i Je Iolosesc direct in hranirea lesuturHor ori Ie resintetjze(l7.~ .
Unele echilibreazA schimburile organice, inlesnind metabolismul, I:n timp
ce aitele prepara diferili honnoni, enzime, vitamine, care au roluri fun damentale in fune\ionarea normaiA a oreanismului.
Dozarea lor 0 face sistemul nervos vegetativ. CiteodaUI aceea.,;>i
glanda secretA douB felun de secretu in anumite imprejur.1i.ri !Ii pentNJ
anumi? indivizi din romunitate. De pildA: Iapti~rul, prddus al glnndclor faringiene, este dat matcH drept heanA, .dar in 8cela~i limp ~i lllrvelor de albine lucratoare ~i ce10r de trintori, ~i in mod diierentiat In cele
trei caste din colonie.
Cele dintii glande, ce intra. in tunetiune inainte chiar de na.'),terell
embrionului din coaja oului, sint gLnndele c.utanate, care ajuta. embrionului sa-~i formeze inveli~urile organelor, aflate deoeamdatA 080010 sub
formA de muguI'a~i.
GlandeZe faringiene, douA In numar (fig. 21), sint in primul rind
glande de riutl'i~ie, lungi de l4-15 mm, fiiOO s'itua'te in capul albinei ,
iar secretia lor - produsa de mil de acini I) ce stau in jurul unui tub
deversor - apare pe 0 placa. in preajm'a faringelui. Placa se mi ~ u~or
inchizmd sau deschizind canalul secretor, dup!. nevoie. Secretin lor este
foarte acida cu un pH de 4,9-5,2, derermininrl proteinele alimentare stl
sufere procesul de digestie. La a lbinele tinere abia eciozionete, ncinli au
o infa?l?are sticloasll, colturata ~i neregulatA. Dupa. ce tinerele aibine sc
htanesc abundent CUI polen ~i l.!j:i refac complet eorpul gras, consum nt
nproape total ctnd au trecut prin stadiul nimfsI. aceste glande cunosc
o dezvoltare mare, 'a tU a acini lor cit !i.i a vacuolelor pline cu secreti i.
In lipsa polenului glandele faringiene stnt sensibile la 0 hr~n il'c
activa datA de apicultor, hr~ire ce consta in substante proteice cum
sint drojdia de pane sau de bere, soia degresatA, laptele, introduse in
strop de zahar, Ia care se roai adaugA 0 vitaminA, on suc de ceapa SilU
puntotenat de calciu, Cind albina este linam, ele ,produe acea secretie denumiUi. lcipti~or, produs visco!, de culoar e alb-galbuie, la care doi cile
mat adauga. 0 secretie limpede, produsa de glandele mandibulare; dupA
15 zile, timp in care glandele faringiene au det l!pti~or diferenliat, cu
care doicile au hr!nit larvele cit ~i matca, acinii lOr lncep sA se restrtngA,
illl' pl'wuclia lor devine din ce tn ce mai mica, Atunci, acelea~i gland('
Inccp sr, produd enzime 2), ferment]. de tipul invertazei, necesare la preil,I('I'O\'en nectarului in miere de clltre un grup social din colonie - cel
III p,'c lucratoal'elor de nectar in miere. Cind insA in naturA apare un
CLI

h,

II 1\"lnl
'I
,,,..
""I "" vII,.

..

mlel

dll(l'-'IH 111 elorohlllelw CIITe cornpun r;tlandele.

proteid lfl structurll ooloJdaJA Itl cM u! pr('l,(lfoln
T1roeCGele (\1'1 s llltczA ,I degradaro IIle , .. blllan I'rudu~"
'Ii' .. ncllC le ~I 1o"""illlzlnate In organism (rolltnUt7J' , nl'ft7.o

~ tlm) _ ''''U1 "n~ orl;,ullc de nlHUTA

~lIrlJclI%.lI ,prtn ne.liunl ulallUce

\, 'h ,\ "1~~"I"e,
........ J.,II rio ' J

ell

qt )

 1111 '0'1 ifllPort(lnt, pl'i rlll'<l7..1 pl'Clucrn r'Ca ne("t(II'Ullu

Jilhllill prodlW IIlpLh;ol'lIl.

~i

clurXl (ICCCU

tincr~lj'

Gl(\Ildcle f tll"ingienc sint foarte sensibile la modjfjd'l.rile m txlftl111 1

')(It.'j'lnr, I.tr ritmul lor de dezvoltare este in legaturc'i cu pl'ezen~a In eulh
il Imi ptulUi, in eUpse mai mari sall rnai mi ci . 0 lllimentatie bogutc'i ill
1IIIIl'n r('d.1 glundeior imbatrinite un plus de activitate.
{utl ctie de mare insemnatate a acestor glande _ dupA P . L<lt'j,
I .1, rnine - este produeerea de antibioti<.'e, mult superioarli. gland elol
llli Ullll blllul"c, care au ?i ele aeeasdi. facultate.
(ifrmdele gu~ii ajutA la preiucrarea nectarului in miere. producind
I l' lr' cnz ima invertaza. TotadaUi ele dall ~i diastaza, care Mad penlru
'IW(IPllt pole nul ingerat. In ambiant.a acestei opere intra ~i gla7l.dC!{I'
11I1I1'fIIP, CIH-e au rolul de a dizolva cristalele de zahar ~i cele ale mi(>rll
I'I'/lfllll "'{Ill\. Oferind albinelor zahar tos, pe care ele I-au transformat ill
II"IU III'. n C'C rcetatorii au gasH in orgaoismul albinelor de trei ad /1111 1
III Ull li t vertllz3 ~i de 12 ori mai multl1 amilaza fatA de solutia dintr-u lI
",lIjI <It' Z{lh~r,

OIlI mlele mandibulare - doua la numar - se af1a in partea irontaJcl.

/';ll' ~ltlt ('()fnpuse din mai muJte g landule, jar secretia 101' apare Lot PI"'
to I,III/'n. ch itiooasA, acolo unde m andibuleJe siot sudate de cap. Ele Inccp
..,I fllllrlloneze inainte de eclozionarea albinei din alveola sa natala , cinrl
" ~j't>rl'III' speci lidi. a lOt" inmoaie dipAcelul alveolei, inlesnind inUitUl'lII'C'11
IIU I\CCllst<'l. sec:retie Me acid4, cu un pH 4,6-4,8 constituind Il i Un
1III'd ili hflctericid, Ea este in'OOlora, limpede, ceea ce 0 deosebe?te d l~
.1'1'!'t'\.Ifl cdba a gJandei ial'ingiene. Con~ine un acid gras : acidul 10 hi
d~''(ld('('Cnoie 2 al carui miros se aseamana co eel de migdale: 0 p arW
IIln Sl'f'rc(je este Ioarte volatila ajutind mAbcii sa fie repe;de recunOSC'l,l/+l
tmpcrcchel'e de trintori, care se orien,teaza dupa mirosul pe care II
dl1{flj:'i mUOCoIl virgina.

'/I

GJllndele mandibulare au propriul lor corp gl'llS, ce Ie

/'I',:ellel"l,tre,1 glandelor uZate,

serve~tc

II'

:u secretia JOI", albinele dizolva inve1i.<;ul grasos al grAliocioril ot. dr'

.)btiuind acre-a polen illii, pe cal"e -albinele 0 I'egurgitea.zti -5 i "
UlI1t'StCoCt\ eu ril{>inile culese de pe mlllgurii plopului ~i a le alto!" arborl .
c' rNlld In felul a'Cesla un nou p rodus folos'itor coloniei ~i carc este prO
/JII'fltf, dt.'spre care vom vO I'bi mai departe. eu aceflS-i,j ocllzie, g lan(f ... ",
Indutlibultll'c adauga propolisului 0 serie de antibiotioe O~tre-i confel'.j
i";lllltl\f ontUungice : in special e l atacc'i vio lenl pe llacillu$ suhtilis.
ult,1!. scc('etie a glnndelor m nndibulare servc!}t.e In inllirirca sol'll,/!
I UiH' dl! t'etlrti t i ncl ;tc"c$tia apar pe oglinzi le cerierc nle g lutHlelOl' J)r-fl
duplltonr!.', solzi$Ol'i ca re altrel s-nr topi In 36-3 7C: d u p..1 j>I'C'hH' I'[\I"I'jI
'Jolzit,lo t'jJ Ol' eu nccmliA ~ecretie grnd ul 101 de topil'e Iljung(' PitlA 1/1 O~,50(.
1.1\ tnnwtl ghm<lcl(' ntnndibularc ProdUIC uti!. rt'l'(\llwnul [ wnn l!ll
IWII HilI', rtf. $i fCI'fIIIl()lll.ll n C.'lI'C estc un (Icld V'tJh'lil. Trn p rc UI10 eel d ...
rl'"mn.m[ flU1ncm:li slIbsfllllta de /IIaU'r; pc C,l!'t' n l bln~/(I (t Hnl! 11(' PIt
h " 1j)u l ltlUIH("i 1(11' rll r'ul':ind_n ,-HlIt,,1 iucll tnlr'N\llu cnlonj{. !>wlh' tJ 11,,1
~:lIl'uUI Ill' Pt'('7(,lllfl rutllcll in Sluf). t\c('lcrt,}1 ~~ lm1KJ(' N ,nrr'illllh' ,0;1 III ttl'lllI
II"H d, \ ,tlnNl1hr'p II n.l",\II'i ('/U'\' " ntfK'IL tli fil' /rO/III'. ""i'I'Nlml /'It 11)11111111 \
Il I'P,11H'i , pl' .. dl l~n til' ~ljll1th'lf' hll'/lI t' h", I'r r..., 1)1(11 II'VIIIl I,.,hn , 11t h

Ptl h~I1,

Jill'

-lou,ln tlltl lt tllrcn t,'1. rttln d<, lICCCO sl.'(.'rclrllfl de ~ I fl nd n vt'nluitertl Nln'
, "'I 111 ,1 IIfl'hu;! !K'<,p cJ(> n lu rtnnr(' 1.1 L'O ion iei. Dl~ pn cCfx:cL<lrilc blochl .
IIII.IIII"J "t Ih-lllltUld f'Ot'ObOratc 1'\1 C('le ute lu i J, HoUmnu ~ conIlrUI'I " ill' II. UuLlIl('r, nl hJnclc cloicl ~ecrctl\ in sucul nutritiv lim pede ut'
1'llIdu ll HI IJlolldrlnr S(t/fV(lr f' din cop, tmprclInfi ell secl'etia glandel or nUHI1IIIIIIIltH' l' Urc' tfHlll llc in ubundcll\5 substantele : biopterina ~i Cicidul pan h"'/lI, "111 '" 1.1) rpl etc seamA. II) formul"ca de mlitci din Zarve de albillf'
j'"II,/fl{lrf '. In f'tlzu l dnd colonia nu mai di sptJne de 0 115 sau larve potrivlll"
,I "' Irltln \'It mni rl 'I I~(cdil." tn ilocst cWo, '8lblOele r,iind s illtc sa hran cnsccl
\". j., til l hH'rfl.to{U'(' Cflre nu au depA~it virsta de trei zile, dindu- le tn
1,1 'UlI\ til 1"1 10' I'('(' j'c\ii, detenninii 0 mare dczvolt..ue a ovarelo r lor, asUel
1,1 dllvl u nrlltcf, Vnlotll'cu luI' nu este pl'ea mare dar in tot cazu l, impel'c11I'ld", I " II ti l'PU ll(' oun {ecundale, din care pu\in mai tirziu olbinele co loId,,1 pul 11;\ "'1;1 1 I'zcH!:lcfi (I <.Ilttl moten, pornind chia!" din stodiul de ou, SEIIl
III 1111"\,11 II\"i znlC'fi de 12 ore, ~i care va li 0 matca de valoare deosebit1i ,
W'II/d,,/!! lablat e nu 0 secre\ie (lsemi1nlit oare salivei ~ i f nc grup im'",'Hlln 111 ('c'le Pos! -(ereorafe. denumile -5i ceralice cit ~i cu cele torncicc,
'1 Iullln"u ~ 1 sccrc\lilc Intr-un canal CQmun, aflat intre paraglosa ~i su1'101'/1\.1 limhll. Gluridele post-cerebrale ofera doicilor 0 prote-aU, albinelor
.......... " iJPli'7./'i, pz-ezentind 0 secretie uleioasA, 0 triglicerina nesaturatti,
lIu IIlt'H lIlIn, d~"'vo ltjndu -$j acini! mai ti rzi u, dupA aproape trei saptiirnt ni
II .. I" f" 10'7.1110(', !)i aceste glande sint sensibile la hranirea eu drojide .
"llllltHl llt IWTfll uorc UZC[lZ.1!. de fun c\iile lor in ClU'SlIl oricArei activitil\i, CeQ
d. ,I 11nl111 C"'JI11IXlllcnHl. glandeJe t oracice au 0 secre\ie g rasa, u~o r alcft,,11ft, 1(1 \Ill pH usemi:inator co cele post-cerebrale: secreta atit inver',.,4 ll1lr (\ mt\S'I.Irfi redusll. cit ~i lrei aminoaci zi, raminind 3ctivA toal~
1'11'1 A,I"RIC ghm<le sint celc care mai ofe rfi biopteri1ta, folosiUi Qum UI
II. hi 'II IH Iw'vdor de mnbctL
1;1101(11'1 (' $(Illvarn-t(lmcice, aJtele deeH cele aCl ate in oopul albioel.
,I .. , lIIult nSI~ml)n5toOl'C co secrc\ie ~i !unc~ie. aU un r ol in pt"Oducet'eu
"" rllli hni'lIIon, dCmunil "C!c</iSOf,{1 ce c()lntribuie la Ccnomenul de napi r1 ' I" III /t111d lu l l:'lI'vnl" ~ J nlmfal <11 pu'ietul11i.
1:11, pmduc ~,I sHliVti, HUt de nl..'('('S!:lrli la digerarea pAsturii eu cart'
111.1111,11. lie ht'~ rH'l;(, 11\ lipsii pOlcnuh ti proaspAt. Tot eu aj utorul ncestol'
'.'\0, tllhlnclc C' lI l'tllito;1t'c sclivlsese intet'jorul alveolelor prCPllri.tI('
I" 1111 U .lllU l ul 1111\1('\1 , ('Ie 1tr11cstcC'<"i s{'("rc\la ell 0 mica cnntitnte de PI'O1",1",
"I' l b~ l nn\ti rlllUblo lic:'\ mui a les alltimiC'otidi. ce ganm,lenzl'l
,.It,'I1I 11 ji npfirlll"f' (,,'ntrn m\or nl~('Oti PIllogcni ,"Ii Inrvelor, cure unl1cnzo.
,," q 1111'I'tlllt\ villI/! 11\ Ill' st ~llH.,(:Cll ('\Il',I l> ~i us(' pl ic (stcdU?..l.lt).
C'II "t'l-rl'\l,1 Hl:llltlchu' ~/llt\'W'C hnplX'lInil ell f..~H ;"t fllcHl(l ei pO,~tOf? n (lla.
,,11,1111110 ' " 1I!l1 ~ ,)hr\lh.' ('h itinoos(' ale hl)mpel, clod CU ill'td't tn 'rllnc\illnc
I 1111 !,hlltul df' pOPllIft. ))(' lItl"lI lIb<iC'I'l>\I:' tlcC'lnrului d in potil't~ l c rio l'llur,
I I, tI""IiIIII1I'H. rInd flth\IIl'If' IlItH sub<:tnn\u d c mi1lC't\: de pc "copuJ murnel
1111 1/ dlltil 'htlj I'll ,-w( 'II 'l llt Hll ulti(' lor SlIitvnre pcm ll'U n pulcu ri tru!\sml!Z!\
II1It ,~UI .1 III f{1I1 1'I !\Iltt."r IIthll1Hnr I'\llor li('r : g lnncl C'lc H!tcrnllnlttool'C' (',l
jill" \11 ' 'II \'1" 1 1 ~'""'IIV'"lI l n wln l 11I 1dh' 1111111d(' ,l ll dl't- I('t'gitcll' :it)(lomin ah'
dl' lI/ifltwlpI a' .111' trlnt('jl i'IIII' lUlU p.l'tt'\t1(, c\p rOIl loci rr'(.'Ctlh.' iX'l'mnm'lIt
11.1", I Ii . IIII1 , .. 1'''' 1111'11\1" , , It Vi 1/\ ;)\~IIIi\lt"
111 1

(Ulllld" 1I(""'fll1lfl OJ lu i NIl';';:"")\, , I UI IlJl UI.i 1.1 iLlhlt"lullt "xlcrll

Ilhltwlnr. ;lrl' iLn impol'l.{llI t "01 !jUt'lli] 111 1~III)UHIt<IW, Ba 'C' ;J!I:j 1:. IIl l h' "11
1"111 11 hhdCllutn,'lI, ca re ..Ipure en un punet <lIb ciod ulbinn s tu. ('II a~lu
111I 't 'ul rithcClL Itt sc miverlicaHi., descopcl'incl-o asUel, C(l sit di.spfnd"[l,ljl','\
III ili'I' (>11'1'1(1'l volatile mirositoare secretate de eel(' 500-600 iu huJI'\'
'/11 lIIui hine-wi, cfmnle line.
&'CI'C~ill ci este un produs chimic - geranionul _ ce are aei rolul
,I L, r(,I'~mon. Ea exercita 0 atractie pentru albinele dio alanl coloniei ciud
Ih' lld,)rc la stupul lor, dar mai ales pcntru matca care, ie1jitA in zbo rlll
, .-il l Ill' impcrcche!'e, sa nu gre~easc<l l}i sa inhe in alt stUI'.
SCC'I'ctia sa este deci un element de coeziune 1ii orientare a co1otli~'1
II' "pU\!1I S-a observat eli 0 data cu raspindil'e.:1 eterul'ilOr volatile, a1billC" I,'

.'.' rile ,'\("('st serviciu insotesc emiterea secretiilor ~i eterurilol' volatile

Ctl

IIHIIl 11 Il' lonalitAti, adevarate chemari percepute de albinele <lceleia~i "',

IIHlllfbltl, La unele rase de aibine - cum sint cele din Mexic _ gland!'I"
Ulil'/'wlll' scrvesc ca indicatoare de drum pentru tinerele culeg.!'i.toare r.WI.
jlll""lId pcntru prima dat.!'i. Ia cules, simt in aer eterurile volatile ale celur
4, II' IlI"eced. Adeseori, chiar puncteaza. unele !lori din calea 101', "11
,.ill' V(it'n\! illdicatori de circulatie.
cll,lrull'le rectale din intestinu l gros sint in numar de ~ase, sti ml
IIU/ I) 11(' Itl distante egale, prezentindu-se ca ni~te ingro~Ari iongitudin ;lh,
I. hlll,t:ul intestinului. Ele secreta enzima catalaza pe care 0 gasim !$i
III Uluudcle faringiene dar cu alt rost acolo. Aici fnsa. au 1'olu1 dc "
d" . rllmpune glucoza ce se mai ailA in rcziduurile intestinale ~i 0 traus~
tUt"/lfI\ ell ajutorul oxigenului din traheo1ele cu aer, in acid gluconic, a01l1
II. 1I.1('Slin ~i care altfel ar inooxica insecta. Cataloza des<Xlmpune ~i pero
'mllil rIc hidl'ogen (apa oxigenata aflatA in intestin) ~i care ~i ea altfel ttl"
Lolf1xi("u iJ1SCCta. Descompunindu-l it transformli io apa I?l oxigen, runin ~
Ilou~ folositoare in aceastii stare. Glandele rectale servesc ~i la Ilbsol'iJ.
1Ii1 fiC'nilui ljIi clorurii d~ sodiu din alimentatie. ProI. R. Chauvin .1
nhlo;f'I'VIIL ca dupa 0 hranire cu zahAr ~i mal ales dnd al'e in ea ~ i g l,.i
fml !apte, soia etc. - papilele l'ectale ingAduie sa apat'a n(:('~tI
1'fllllPII ~I.

i\c.'C;.)sta dovede~te eli sinteza grbimilor se face cel pu~in P~U'\111J

If I "ivclul papilclor rectale.
Glandele ceriere ~i ceara
Glllndele ceriere se arIa in padea centr-ala a abdo'IHcnuluJ. In ~c~,
4- 5-6 si 7 ale stemiteior, Ionnind patru percchi; ('He dOli A rI,'
rlN', H"f' stcrnil. Prof. Chauvin a gasH ca In albinelc tincl'C acesll' n still
de !i:J micrOlli tn primele 16-18 zile, en apoi la 22 zile sil scml':' I'clX'd~'
IlL H; mierooi, iar In 29 de zile obia mai at:ng 3 mleloni. Tn pcriomln iI ..
v11'r f1 cI11c1itlllui, Lindaeur a g~sit albine tin ere numai de trf'f zUe ~'or"
11ICI'liU Ib (,)gud , avind glandele cericre pint\. 1a 21,6 mkrClnl mi'lrlJl1I',
A('(\ste J(llintle st:1U ndlipostite sub un strat de chililli'i. prot('C'IOI', tl~(,?III"
lIiI'tllco!l'

f'lI ~fp,lel{' lIJ1U! ,'Joopcri~.

J~I1I' I!1I1 101' ('sll.' ovalil, nNt'dn $i slrtl.lUCitofU'('. l{apt P<'n lrt 1 t"1It'f' 111,1 _ I
fl." t IIf"numlt,t' : 00UII::! ('cril' Tf'. Secretin lor upm'C' PI' fI(,I'S I(' oflHn1! 111111
IO~'

f""I ~rl (Ic ~()IZI ~hI1 (0111'1..1' lI~()ri, ctld H)f) din ci abia ('lnliil'cs(' O,OOO :.! ,~.
I'a ~t!lL IrItllcnblll, de CU\Ollrc alba ea neoun, gOi tn tn Lerior ~i bombl1tl

'Itt"

t'xl('rior t'u llrmnre n unui llbundenl consum de zbMr ~i putjn polCl'l,

1,11111('1(' sUud in pel-dele Buspendate in complclil nemi~care 16- 16 ore.

Ceara este un produs hidro-carbonnt, lichld initial pinA inLrI\ to

l'untocL eu ucrul, ctnd se solidifidi ; esLe lipsitA de 8zot, Hind un produ:!
Ii lIil!tnbolis.mlllui nlbioei tinere in virsiA de la 8 10 10 zilc, produs cilI'\,I
III lIf1t1tCI'C to corpul ei prin tl'anslormarca zahArului (3,500-5,200 kg
,ullOr pontl'll 1 kg cearA). Secretia stdibate stratu1 epiderntic formal. dIll
while mol spongioasc ~i cubice l?i aceasta numai daterita atimcntlirii lor
,hit primcle ore ell polen, pentru refacerea corputut gras consllmat til
"!tlc1 lu l de nimHi,. S-a collstatat de toti cercetAtorii cti. la albinele cnrC
1111 fH1U hrAn it cu polen in primele zile de la p.!irasirea alveolelor Dfltni(',
~I, I/Hlel<:' (!('rierc se dezvo1ut ioal'te InceL. incit aproape nu secreta dc 111('
1"'41rl\, suu t(Jurte putiMi. in compara\lc Cll cele ce s-au hranit eu polcu
pllill Intr-n 12-a zi dc la no~tel'e.
l...a elaborarea cerii albinele fac apel ,?i la secretia glandelor labiale,
1 "I"vlcalc si toracice care Ie oiera enzimelc lor, in special lipazele. Clnd

~"'<lsa,>~ 1""'196'" dreg "''' AA

2

Fig. 14. b. _ Glan\.:lele cerierulul ale albinei. Albina

inversat..'I. cu a bdomenul In sus, spre a se vcdea secrc\ia
solZi>r1lor de cearA;
1 _

t'~ule.le

o:erlerulu.i in repaos; 2 - ce.lulele c:crlm-ulu1 alun

glte gaw. sl seCl'i'!ter.c ceat'II

1I11111 U<.'lc $int stimulate cu a hrana bogatA. in hidrati de carbon cum sint
11111'1"('1'1 !,Ii zflhtlrul, cclulelc din cubice, devin cilindrice, atingi'nd chinr
Hn m\croui, tn mijloc cstc un gol indirest ell oxigen, venit aeolo pdn
U 1IIII'CIIl', oxigen neccsar celulclor secreteriL DupA cltva timp con~inu
1\\1 rl'lulcl(lr devine gru,nlos ~i Dilare pc supralala oglinzilor prin porli
I ... U Rccrc\ic C'W'C csi-c ceartt. Accasta arc 0 coorponen?1 complexl1 as!..'1IIIIIHI\QIH't' cu e(';L 11 r,rli9imilor ol'gaoice. Pcniru intiirirea lor, alblnll
r.. III".'~l~' sC'('l'l'\la n1nndC'lol' maudihu1are. SchemAtic vol,bind ceara a lbiI, .IHI .Rt ' C'Olnpusti diu IlJolt..'(."Ul~ marl 1.11 cliror schelet este format diu
11111\111'( 1un)!1 rlL' JlHlIIJ III c{H'bonului.
('nrncb 'I'ititil'ilc slllc Stilt urm5t.ot\1clc: ccnra cstC' mai u~oalii. efl
o
/11"1, "!il{' 1'('1'1' , r~ lt n'lh.'loUR!.\, inr In +20 C devine pIu:;Lidi ~i sO topc~1.c
III fW.n'C' i ('!lh' hlclrorobj til Inscflsibllfi In 11Imlnll {ii nitl ClgCn\i dizolvan\;,
Ihlll'III'IIHi 111 ,,,11 011 11.., i.'" f,J I pfiSll't';'Zo. tltl'uC't\l rn fi\t'r. ntCI 0 moditioo.l1c
IlillI,"I Jl'c'l til ' IlId ,
( 'nl'l"\ lt r ll4' 111111 Ho; 'I'r'lLP fl'iCHl .. {it' l)ow ulnr" 11., Kurlov . l.lcJUlTlovlci,
1111

lI \ullllll

UI'III III1I1I1"4 ', 1 ('t,'IIII)tltIW'

n ~'rJl

IlIlrlC'lnl1 11- 711-,., neld ("('ro Lle

11\,\

J 1- ] 20/il; neiz1 Ji her i ,51 (llcooli 70'10; un flavold galben care contine
1,3 0/ 0 11oVOll i proveni~ i din polenul consumat, htdroearburi solide cum
O,1e pL)rurina 12- 17%, vitamina A 4000 U,I. DatoritA componentei sale
l't.t}I'Oj.:.'Cne, en se solidWcA in crist.a1e nel'egulate,
CunditiiJe de productie cer anumite situatll care dadi nu smt indepllnlte, olbinele nu secret! cearA, Dintre acestea amintim existents unei
It'lllpcrnluri normale in stup; puterea coloniei sii fie cit mai mare ~i cu
lIlullc ulbine tinere; tn naturi\ sA fie un bun cules sau apicultorul sA
li llm ulcze intens colonia cu sirop,
Tn stup trebuie sa existe spatH goale in care 's e introduc rame cu
faguri artificiali, care dau un mare ajutor albia *"
--. $ . g;;;;a;;;:
nelor indicindu-Ie directia de lucr:u ~i 0 mare
economie de munca,
o colonie 'bunt! poate da intr' un sewn
pina la 1,800 kg ce'a ra mai ales cind se folosesc
tn stu,p rame cldditoare (fig, 15) in care albinele c1Adesc fA,gura~j pe 0 speteaza mob!lA,
faguri
recolta\i din 5 in 5 zile , sau se lasA loc
~'jll, 15, - Rama cladltoare
n. r_llr'A cu opeteaza supe- tiber pentru 0 ramA complet goala, doar cu 0
Ili)~rA mOO11! s~ core 081simpIa l1uvita de r~ure artii.i cial , ram.!i. ce rah'fullC clAd~ ragu~1.
mine lotre cuib ~i fagurele cu polen. Albinele
o com';lleteazlt in citeva zile cind este recoltata ,
tn ln(1 fug urele ~i Uhi m1 aoolo sus 0 ~uvitA pentru continuare-a lucdi.ril.
Felul cum albinele folosesc ceara Ia ronst.TU,i rea ~gurilor it vorn
'''mllri pe larg la capito lui "AlIlatomia coloniei - scheletul ei J;li grupul
"nci{d al claditoarelor "'.

I ':.--:::j

Apa.r atul vulnerant $i g/anda cu venin

Acesta este ilParatul Cll care albinele atadi, pe oncme tulbur~

vlntu comunitAtii sau individuala, deci 0 armA de atac -5i apArare pentru
II 6111v6 agonisenla strins~ cu aUta trud~ ~i rivnitA prln dulceata ei de
19f1t.c vietuitoarele.
Acul se aWi sub sternitul al 7-lea din segmentele abdomenului; el
~8te llicAtui t din douA pilrti: acul propriu-zis foarte tare, foarte ascutit
" care pAtrunzind intr-un tesut produce 0 senzatie de durere atroce; a
dOUil parte este vezica cu venin care Insot~te Bcul, cAci acesta odatA
pllh' uns Jlltr-un tesut, nu mai peate fi retras de albinA, deoarece pe
/lHU'~!nile lui are zece drlige, asemAn1Hoal'e ell undltele. 0 daHl. cu vezioa
111,.\ rupe di n abdomen ~i ultimul ganglion din lantul ganglionar ner vos
nbdomlnal, Cum vezica cu venin are in jurul ei 0 serie de mu~chj contrllclill. Ace~tia, su:b : m ~ulsul ganglionului nevros, se cont!'actA asupra
pcrclilol' ,'ezicei, iar venin ul este pompat in tesut pe milsura ce aeul
plilr'undc din ce in ce mai adinc. La exterior ramine doar vezica golitll
de con tinutul ei veninos ~i care este cauza principalA a durerii ce 0
1)I'OVOuc!1 In\epatu ra , M i~c1\rile acu lui i.n momentul intepArii stnt determi IlIl\.c dc opt grupe de celule senzoriale, ce se gAsesc in interiorul ~i 1/1
1ll1JloCIl I nl'u lui ~i cm'e pun in flC\iune cinci mUf$chi ~ i douA pHici mi cj
nlungltc, pu ner'v i pruprii, independenti de sistemul nervos central. Cfl~
1tI~

menzile deci slnt locnlizate III ccle opt gt'Upe senzorillie ~i In \l1t.hnu l
ganglion nervos rupt. din l'an~ 1 nervO$ abdominal (lig. 16).
Acul este oldl.tuit din douA. jumlWi.,i de stilet ce se mi~di altcr llotl vi
fiecnre din cele douA jumlitA\i se s prijinA pe cirligele marginule IIle Jt l mlitli.\ii vecine; in l elul accstfl acul inainteazA. adincindu-se mereu III
tesutul intepat, pinA ramine af-arA numai vezica. Tntre cell' doua jumllt1i \i
ale stiletului se ana. un canal prin care veninul sters se scurge din
punga contractata, In felul acesta, in 10-12 minute aparatul vulncrllllL
i~i inrleplinef$te sarcina pinA la epui
zarea veninului din vezica.
Veninul este un produs endogen, deci unul provenit din interiorul organismu.lui, ell pH-ul 6,
EI este asemAnator, oarecum,
cu veninul ~erpi1or, dar mai pu\in
toxic ca eel a l oobrei. Este 0 secre\ie
lichidA ini\ial dar care in contact Cll
aerul se cristalizeaza dupA 20 minute. Are ac\iune bactericidA asupra
bacilil'or patogeni gram pozitivi ~i
negativi. Secre\ia este data de douA
glande afl ate In abdomen, Ie extremi tatea arestuia, u na din ele lungA,
voIum~n()asii., aeidA care contine tOSle
su'bstantele ce-i con"ferA toxidtatea:
cea de a doua, mul,t mai micA, are
o secretie aIcaUnA, uleioasa. Aceasta F'i g, J6, - r\ cUI alblnei ~\ g.landele l'U
llU ia P,Brte la tonnarea veninului, ci I _ gland. muevenin:
UparA cu venin: 2 serv~ te la ungerea acului, tnlesninglarula micA c u venln: , vezicil c u .1"_
n
ln
:

_
tlurbul
aculul;
/l eu '
du-i posibilitatea de a patrunde U ~l" lui; , _ ~analul a~ulul;~ 7- - plr8h1a
pla ('.a tr. unghlullirA II. lI.~ulul; B - plaCII .lunltllA ,
in ~esutul atacat.
9 _ plaea patr"IA: lQ lI eul: U
Cantitatea de venin cl.in vezicA .e.aca
; 12 _ vlrtuJ aculul; 13 mti>;<:.UII
li culu!.
cste relativA; dacA s-ar cintAri tOI
ec se aduna in primele 15 zile de
In eclozionarea aJbinei se ajunge la 15 rug; la 0 Intepatura ins& , V('Zit'1i
descarca cel mult 3 mg,
Greutatea lui specifica est.e de 1,313, este dens, incolor, cu gust
IlmArui intepato r. El are proprietA\i corosive datoritA acidului fosCoric
cc- I con\ine ~i care este neurotoxic.
Mil'osu\ sA u este asemanator cu eel al bananelor datoritA unei sub!'It.U1ltC demHnllli f1ce1a.t de izopropil I), substan\a care este alannata. penItu touic ulbinele coloniei ~i chiar din alte colonii din prisacA; aces tea
IIl m\ind mi rol;ul l'cspectiv, vin ~ i atacA pe inlrusul care Ie tuiburl!.. PerIi(l/Hlcle CJUC consuml1 banane sA nu lucreze in prisaca decit dupa 24 de
nrl', ('(Id pflR trenzu pc piele mirosul a larmant care Ie expune ataculu i
Hl h ln('IUI'.
~I mholul CII ,COQCli : " ~\il
'I 11 '"'11 1 ,'" Ir""rnl'U .... ,'II KR,
I"C : .ulubll In "I'~ \"
1~. t ,
IHJrI,'1 (I'~ '1 f'1'b .. r~
AlA""'I", ,1

11"

\n l\I,,,

",I

~O~;

1\;,101(1 Ilwolor ,'u

e~U!

Inf!~lI1pl.111

I)un~ '

wr~I r,

lOr.

Dlnlt'c suustan\,ele care iutdi in compozipa venioului amintim:

hcldul COI::mi'C, histidina, losfataza D, care este un hemolizant I), Cea mai
111lporltlntA parte 0 detine 0 substant! proteidi ce alctituie~te mass prin,'ipnUI de toxlne a veninului. Ea este insotitli de meUtirni, care determina
1 ~lrlmnllJ' ea tesutului respectiv, cit !?i durerea provocatii de venin, :Wnd
In H('c:1U.5i timp ~ i toxica. Neurotoxina veninului se daoorea1A celor doi
IJl IlillUacizi bogan in suli : metionina ~ cistina, folositoare oamenilQr ce
sUr" I'lI de reumstism. Veninul mai contine ~i doull enzime: hialuronidaza
~I ff,MflUlZfI A, care inlesnesc -di1uzarea veninului in organism lezind
IWllIll liile din singe.
I\ctivitatea veninului asupra organismului uman ~i animal est.e {oarte
I.'O lllpic xa ~i multilaterala. Se folose~te in terapia reurnatismului Cll rezultB\(' bt1ne:l), Pentru ,persoanele neobi~nuite cu veninul, el creeaz! uneori
hlrruil destul de neplAcute ~i alte ori chiar periculoase. De curind a intrat
111 lIZ $cl'ul san.guin luat de la apicultorli imunizati de-a lungul anilor de
)WfLctJdl., contra aC\iunli vemnului, imunizare datoritli unei enzime ce
o (' I' C(! Il z<'\ -organismul pentru acomodare. Dupa studii amimuntite facute
! I\I (\l' 1ft noi de doc, dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A . Filote, R. Brauner
.,n, l'czultatele bune tn ce priv~ rezisten~a unOI' apicuJtori fata de
V l~ tlll1u l nlbinelor nu se bazeazii pe tormarea de anticorpi, ci pe modifici1ri
",,){lm(lti ce care duc Is neutralizarea veninului.
Actiunes veninului contra organismulul atinge in primul rind siste"lui net'vos, dici sub influenta toxinelor ce le contine, se modifica pul!tl'Jllc (\<.1ivitatea normala a unor sisteme important.e din organism. PenIru moment, veninul excita sistemul nervos central, care curind dupa
/lOCOn trC'Ce la depresiune (Prof. B. N, Orlov).
ApaTatul mwculator

tn sf'i~it- tineri apicultori - terminam aceasta parte importantA

prlvltor la anatomia albinei. prin descrierea aparatului sAu musculator, care
cite 1I1dituit tn primul rind din mu~chii aparatului locomotor al aripilor
1;11 plcionrelor; la rind vin mu!?chii ce determina func~ionarea diferitelor
apnrat.e ,;,i sisteme din cuprinsul corpului. ei. t n aceastl1 categorie intrA :
Oluhii pieselor bueale, ai limbii, t~i, mandibulelor; m~ antenelo.' : cei de la cervix (ceafa) car~ inlesnesc mi~clirile capulul; mu~chii
uplwutului digestiv, ai ~ii ~i taringelui de oontract:are ,;,i re:laxare;
mu ~ chii eso!egului '~i intestinelor, favorizind degluti~a ~i digestia eu
.n i.~cl'l'i peristaltice; mu~chii pun:g ii rectale de extindere pentru depo~Itnrca reziduurilor alimentare ~i expulzarea in final a acestora; mu~chii
1 ~ lI'l ld(.i sint rei care detenninl1 mi~ci1rile respiratorii sub actJunea celor
dOLli\ diairagme opuse poziponal. Ele activeazl1. aparatul circulator cu
Ill'mnlimfll incarcatA cu sue nutritiv trimis In tot corpul albinei cu ajutnrul inimii ~i aorteL
') 1/,,",011;;11 _ dllll;l'ugc rea

.~\.OloglcJ

a glObuleloc.r'Ofll a .tng4!lul.

l) VC7.l lu<) mrea ,.fIroduscle alblnalor in sprlj!nul

_l dr, M. lalomllco.nu.

lOG

5l1.nlltl.~U

omuJw-

auton C. Hrt .. U~,.

Mu~hii toracici slnt, prin mi!1(:1irile racute de trC1lluI'WC. laclCl I'l l

determinan\i in creatia caldul'ii corporale, mai alcs in perioada cle ilH'llh
cl nd albincle staU strinse in ghem, imprumu tindu~~ i rec.iproc eaJt!UI'Il.
Mu~chii picioarelor premotori ~i remotori (coxe) mai servesc ,\\bill("
lor, in aiara de mi~{,'arile in deplasare ~i la recoltarea polenului pc ('IIn.'- ]
adunA tn co~uletele picioarelor posterioare. aducindl.l-1 in stup sub f(lnll .'!
de ghemotoace,
.
Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de 'Pe oglinzile (:el'icL'L! ::;\)1zi~orii de cearA, trecindu-i spre aparatul buoal care-i preluereaz5.
Celelalte articulatii ale cofTPului albinelor sint servit.e de llIwWh ii
flexori ~i extensori. Mu~chii care dau impuis aripilor pentru zOOr sau \/Nl
tilatie sint ~i ei situa~i in cavitatea ioracica; cei abdominaIi inicslli::S('
respira~ia prin mi~carea segmentelor ventrale i?i dorsale. cit ~i opern ~ l ;t
de indoire a abdomenului pentru ea acuI cu venin sA poata piHrundc PCl'
pendicular intr-un tesut neted sau moale, Acul tnsa - dupa cum v-n1l1
spus _ are propria sa musculatura dirijata de ultimul ganglion ll crvo~
ce-l

insote~

lncheind _ tineri 'a picultori - acessW. importantfi parte a studilllui nostru privitor la anatomia aibinel, tin s1i vll atrag aten\ia cii pc (" I
se bazeaU rezolvarea a toarte multor probleme ee vll va apare in pro<'tica V'Oasttii. pe teren. Eu insumi nu dadeam atentia i!U'v enitli a accslt'i
})Ani 'din lucrarile 'ce ile ociteam, urmlirind in special partea pl'ivil:O<:I1'c
la aplica~iile tehnice de ob~inerea marilor prdductii.
Sim~eam ind. ca nu sint stapin pe toate lPl"oblemele apicole ~i nu
!?tiam cauza. Era .ca \lID. gol, Wl fel de buima:ceaHi., ea 0 perlClea de dunlClh
la 0 fereastrA, care. :l'asA ea 'l umina sa treae-d. in casa, dar nu po~i deslu:;:'
dedt vag figurile de dincol0 de ea.
Intr-Q iarn! cinrl am avut mai m ult tirrw liber am reluat 10 cilll
car\:i1e mai insemDate, ca cea a lui Root.. Dadant ~i Lay;(l'S, din'd deosebitii aten\ie anatomiei. Ou dt citeam mai mult in aceasta direc\ie, Cll
ant mi'!. lUlUinam ~i gAseam solu\ii Illlulwr probleme ce rAmAsesc ill
mintea mea fAra rezolvAr i ,
De atunci l]i pinll au studiul biologic al albinei a facut snllllri
enorme pe eare Ie-am ,prins in studiul nostJru mai ales privitor la me \iL
OOlism ~i mai cu seamll asupI"a sistemului nerVOS a albinei !ii in spl,t'i;Ll
fll co!oniei. Ve~i vedea rpe reren cit vor !i de lolositoare, ~tiindu-lc,

COLONIA DE ALBIN I"

Unita te biofiziologica complexa
Ml'l'g ind prin prisaca inir-un amurg al zilelor ce au urmart. prece.11,III,lIlr pl'clegeri, tinedi apicultori m-au rugat sA Ie adit cum se desldH'IIII vln ln coJoniei intr-un stup ~j Cum este ea organizat;!i in uceast.'1
1I1111,,, ... tti societate. Acolo, zumzetul albinelor era ca 0 cintare ~oplitA ,
ullnll l(11 el l/pi! intensa act.ivitlate a culesului, iar prin bi1taia aripiJ.ol-.
"IIII,"~II' Ill' s lrtiduiau ~ evapore ~ i s.!i elimine din stup apa din nectaru!
IIl11111i II/ UC"Ca zi. Di n citiva stupi se auzea Cum se inginau ml1tcile in
\ ..d", "'1 plccii rii din vechea casA, unde spanul devenise a~a de mic, incH
II I'.I! h' din populatie nu mai incApea ~i st-a revarsat.!i de pereteJe f rontH!
til ,I\'puJul. Al binele d in ultimele e.!ialoane piecate 1a cules se intorcenll
. II J{1I;dC' plinc de nectar sau cu co~ule~ele de la picioare doldora cu polen,
1"lIloll;Il."le larg deschise pc waUl. lA\imea stupilor Ie ingl!.duiau si'i inlre ill
\'lIll1rl, In limp ce gl'upul social al albinelor ventilatoare, ri'icoreau aend
1'1/1 (1 dIn interior.

- V--am vorbit, tineri apicultori, pina. acum, despre cele trej cast(',
'"H lill\cI ["'atomic pe Iiecare in parte, De acum inainte Vom privi intregl.ll
' 1IrIlplC'x stud iind grupele sociale in care albinele apar doar C<'l simplt,
IIll/lN'ule, grupe ee formeazA acest v ast organjsm care este colonia. Tn
~'II IlHttCIl este eJementul de procreatie, masculii sint cei care-i com plC'II'IIZil fecunditatea, iar s lbinele lucratoare sint. eele ce Iormeazli m,-wClt
I' 'If' tln\ (', ccnstitui!Jd organe socialc te,npornre.
NUmtlJ"U1 de albine din acest complex social este in I'aport de nno_
I1I1IP, c.Ic necesit.!i \"ile stringenle ale comunitftiii, Spre atingerea u 11'('/
IIllrl linle de <:rearip prjn rcproducere1 speciei; de dlspilldiz'(,:1 ('i 1,/
11111/1' I)rin roire ~i de continu itatea vie\uiri i prin ElcllmuHili de bun uri
IIJ 'lllf'fl l arc In speCial pentru_urrns.<;i.
I'C llt ru fltingerea (lcestor tinte vom privi CO l0 11iu cn un o1'(jrm MoJf zl r
~i sistemele ne ,' feluirc n IIn('\ rH,111'
1'1'1'(/"'1 o rr,anlzotli. !izic.

j'/i'l1IPI,'y, t'C" posedfi toale .aparatele

III ('o lo ni (' - dllp;'\ ('urn 1I\i vl\zut ('xlslA in Mad! dl' IlHlS(,III,
d"U !1 (11 I"nw {elllinine, dcci un ('~\~ tI(' elimnrJisln: prilllil cs\(' <'('II a fe'llll'It '1
t(ll'llIl(\tltC, sln~~ UI'1i ('fljK.bll il de "c:proclut'\in sp~i('i ; ('{'n df'~lI dlllHI ffUlll fI ,
"1'11 ,. ("1111'11'1111 Incomplete', ('Me stn\.. hH'IiIIO{IJ'C' I(', dur ('/H' ( ' II1HI'ijl'.,j.
I'ull'lul (1"lIrll'l (l', 'ulldnlp, t'lII'l' l'lI\e mnl('lI ,
1, 1/1

I,,. l'Il1dul lor, lU('I'[UOfU'clc slnL Impal'\ltc pe flrll]J(' ,'/Od(l/I' eu ('II

I U('ti.'I' 1('ltl l)I)I';ll ~I snrt:ini l e~:J.lJ(J strins de a<:liv!tot.c~1 un()I' glnnd(' mnl
tlmlt Sil l! 1It[l1 pu\in (I(;'zvoltflte, dup;1 nccesi ttl.\ile l..o()lO u1iitA~ii ,
'route insll IUCl'co7.il int!-o perfectA <mnonic. I nrepind cu 'Ct'Jc rn lll
IIIH'I'P (o.ill'C tOI'lH~<J7...'1. gl-upul sodal al gospodillclor sbUpu lui , (.'cl ul
dlr(J/itl)(lrf'[or, e1 reprczinta in co lectivitate organul de (lpiimrp ('OlIl r{l
l'I'I'lltll(lld illl'(lzii d e ugellti patogen i producAtori de boH - cc put
1/,11 him' Il'COJo lInde sin l nglometari mari dar n\u ol'ganizate. Ajul.'llC' til
.'II'clou 101' de un alt grup social - eel al aIbineIor de pazli - cle I1U
ll1W"d uic sn plitt'uda in stup clemente stlf1ine, cal-e ar pU Leo UChJ('l'
1\1' <'or pul 101' aCe}Li agenti patogeni. Ele indeplinesc sarcina de a ilP.l1l'lI
1IIIII Id scuin coloniei , adunatA cu lI'uda in chilioarele Iagurilol', Acolo se:
:dJl\ fJnLpul sOciaL al albinelor diiditoare care secretA ceara, cu care i~ 1
I'Jndcsc (ugu,.ii, a~zdmint und e i~i Cl'esc Illumeroase generatii de pui{'l
III elll b, I\colo, in\..,.c fagu ri. ele sc adApostesc de dgorile iernii, pastrlnd
II I\lltbian\;1 caldA, strinse in for mA de gh em , pentru a nu se risipi c<\t' 1111';1 l>e CnI'e clc in~i1e 0 creeazli.
Apoi vine marele gru p social a l albinelor doici, care zi -5i noapte 1~1
lu~;dJcS(' 7)lIief ll! tarvar' ce reprezilltii vi itoa rele albine, molecule de I'C 1II/Iojr'C', rnrtl. tncctm"e, a celor uzate ~i oare pier din acest complex bin
I"HI{" ('UI'C cs'tc colonia pentl'u ea ea ,sA vie~uiasca permanent. Din l.K.'Cln':'l
Will> sociul (<-IC paL
'1.e clI rtencete, 'CCle ce ingrijesc fj-i h l'all esC m_at,cil, (,('
1I'p"l'l! intli sexu l coloniei cl-eaLoare de noi molecule-albine.
~'Lccare din aparalele descrise la anatomic au I'eprezentanlul s~1U
III ('ollluniLutcn coloniei. Aspectul social 81 aparatul u i respirator tl Ofe rt!
V,1'l1j>UJ albindo,. v e11tilatoare, care introduc in stup oxigenul necesur 'oil
1 ~lJ lllln n surp]us ul de bioxid de carbon dio aerul v iciat al stupului. Rollal
l"'I'~lllt'n dl'n ul'ma in rolonie se fl[.ilmA mai ales in timpu l iemii, dlncl
IIIIIIII (,Ior 0 u~o<.lnl $i aparentl1 narcozfi, care d eLermina 0 incetinirc ;.a
'jll' ll llJIJlISIYI\ lIui , un ,(..'Ons um reclus de hrana ~i 0 stare de Jjni~1.ire [onrl{'
(111\,tlilow'(' st1\,'i i fizi ologice a complexului.
AJalurl de uccsL gnlp social ~i in co:ncordan\l1 co el sint grupel!'
III'i"Il' ('C fOI'mcl,lzA. l\pl.lratul circulator $i excretor legate d e sistcmul
l! 1"l ldllim ~l enzimfltiC", dirijute IOflt.e de acel sistem nervos, onre esll'
I!loW!'ll l ;l('('::t{'! uzinC' t'1L zod de lYIii de piese fU1gl'cnate unele ell all ele,
1',\ ,.,lllll' 1II1\JI rt"ll'lOI'l1lc Clcctl't)Tlic. Ste grupu l social al cercetfJ$ctf)r,
IWItU\1 ch.. s('()I)('t u'('u rC.!lurf>C\(II' de nectal' l1i de polen, urmat de more-Ie
11"'1)) !I11l"" l ,II l'tllt'gcflrlUr('lor, (',Ire> nu numni ell. adue. hrnna in slup pcntru
1,"IH, dUI' r'lI'n-lI'a~!i 0 Ilh~ lI ls(,fl l t\ in ~Lup penh'u z[Jc g l'cle de rcsl!i~tC.
" 11111 Tlilltd.tll'n j)('cs t(' bUllUri " Iimentl)rc dispor, Ete rc prezin tli. 1n cOmll1111.11"" f'oltll1h" lip, 11"11111 1 Ill' Mf",rutltrt> pcrlllcw e71lii, CaJ'C il1Lre\ine k1cLivi
ILlti1H vU .1.1,1 1'0111111(,1. prill hrnn!\, "m'o 51! eonsu m!i ~ i cur/! lrc('e in H1nd
,/lllll,IUlI 1 till! J.(lU"li til ud, pl'ln !tchimbul cJ cc nrc loc int.rc Lonlc albl~
11 " 14'
10011" '111,.1" 1i(,t' II';1 ('(HI~~f ll1 \nd In 'OCCltl$\ Ump apw:uluJ sllu (~ Ir
",dill 111 tllll' 'I([('vlil', Iwnnll, tns('llIllllli Iwmnlllnt!i - d('f'1 ap(U'Iit. dj~csl1\',
h" ,1110_. ,1,111",1"11111111 11"II " t!,t!." 1'(\1 ' 111/'[\ , I'IH' rl(le, Vl fl\li lK'nLn l oomunilHlp
] 1'111/ lId I,1I \'111 It', III I....II~~, l'lUltlnU!lalt' H VIl'111 ('Illonjj" , pint! <'1m] 11
1011 111/11 111 / ' '\I"",d,'"l I11" Ilelh'A IU>IIIIIUh d rn'/lI flu ,~ t(lJ)hH ' ~ , tl'N"{'rCI\ "\ In
IlIltl ,i In '11 .11 ILllI't. I\I'IIJI'I ~IU ' '' lll' I'MI'!llI 1I1w("lnlll1lII'" Irh ll'lpl:il' ~lLI\l 1 11'1)1'1.

"~I

sinL <l1lE: grupe sociule care formC<lza apnratul sonitflr 81 ('0l"n11'11, prUI m:e:l tJl'opolis ir1Jlibii,Ol' al multQr agen\i patogeni. care tm-

dl'l'"

('lOll

('lu'iltiID<lfele, despl'e care <1m amintit eu pu\in inainte, OU

sl\l,lHli\il colectivitlitii, Acolo Iiecare albina-molecuUi. perfect a lct'itil I!..I orgnnic dupA cum ati vAzut la anatomia lor - cootribuie
/'lJIUlldos I~ producerea ~i pastral'ea unui regim termic normal pelltru
Illb ~l >pentfu puietul din el, ~el bine determinat, ce reprezinta asiguI,ll-I'l l vlltorullli speciei. Albinele meliIere nu pot trai decit In colectidl,lt". I) llibina s in:gura, orioit de multa !1i de bunA hrana 81' avea I fl
dHII>fMllie, ou poate vietui, dici numai tn mierea ~i polenul ingerat nu
.:'I~"tl' pS('lIta de viatli, ce izvoral;>te din totaUtatea coloniei , acel
~I h1rllh de substan\e hormonale, la care matea i!1i dAruie~e cu prisosiatii
11111"11 '" ('1 ~'le acel eject de grup despre 'Care \'om ,'ollbi mai departe.
t-.llImll'll lIuei albine singuratice vine de la starea de deprirnare, de In
IIp'-!J1 ("'lor ce 0 inconjurasera, de dOTUl simt(im'intului de jraternitate, de
11111"" ,k (tp ropiere, de aJectiune, de sprijin reciproc. pe care numai in
I "f.'.."d/rl le le ponte ovea. Acolo, ele au deschis ochil pnma oara, dnd co
"11111. ,1 Pi' ~en e au indeplirtat. ciipacele alveolelor ce Ie despariesu de
1111111'" 8Lupu lui; acolo au VGzut $i au prins a deslu~ conform bagajului
lUI r II't1iLnr limbajuZ multimii, primind putin llipti!?or intAritor fizice~te,
, 'u In\I'II~ul corporal a l chitinei, inca neconsolidat pe depUn, Cli picioarele
I"'~I lItosigU!'e, cu ariplle inca neintiirite, cu pur'u~orul de culoarea li.$OI'
."'IIII.,.fl' ce 0 au noile nascute au luat cuno~tiintA de viata colectivita\.iI
dill ~Iup, Oe aceea, rubin a singuraticA moare l ipsitli de acest. mcdiu
II.' I.. ',d pBthic, pe care-l gAse{>tc ownai in comunitaten colomeL
Ue eind se nase ~i pinli mor, albinelc-molecule ale acestui complex
IIII:!I.dc, care cste colonia, nu precupetesc nici un eIort, aducind comuniIr'lW rlv-uu unei hArnicii rar inLUnitA la alte specii de insecte, exceptind
tllrl1lcilc, slIl"ori bune eu albinele. facind parte din acela~i ordin al Hyme.
""lll\'!"f'lor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodari i care mer~('
)llul\ lu eel e mai mici amanunte, f<"ira. sA ocoleascii sau sa se sustraga de
hi vrC(1 lrudii oricit de grea, in raport cu puterile lor, agonisiad farfl
hlrNlLl'e :;;i cu oriee sacriIiciu, bunuri aiimentare, tot timpul cit florilc>
It'll! nectar, stringindu-le pentru viitorime, clnd stupul este ineApator I;i
\ r l' ti l CO buna, ca un avar care nu gas~te fericire decit vazind comori cit
li'I/1 hOJ-{atc atdunate in juru-i.
1:;le lntl'uchipeaza dragostea nemarginitA pentru urma.'?i, pe cflrc--f
11'1"\1' (!u atentil vAdite: doicile '\'iziteazii larvele de sute de ori pc zi,
(HlId Cieclircia alte $i alte ratii de hranii dupa vi rsta ~i casta din Cnt~
rHO pllrLc,
Tn Hc..'Cflsti\ orc1ine de idei, sibinele coloniei previfd gt'cuUi\ilc ('"
vor Vl'n i in sezonul rece al iernii, pregUind din timp rezcrve tnd/..'8tulft.
111111'(' de mierc *i pilsturi:'i, aducind din tagurii margin~i acest.c bllllllri
"1111 ~l p r'Oo!X' de cOUotlul cald a1 ghcmulw de iarnA, peniru a nu fi l'illil'"
I'Il\ liP flt'l'llu"'l!~c pc timp rccc. Elc contribuie la piistrarea unci a mbiHlI~'"
~ Ullf'i Illicroclimc cnldc ~ i UljOl' umedc tn ghemul formnt. din trupllT!
IIlhlllO lo c Al'tTn~, co s:1 nil so irosroscl\ din c~ldurti dcclt strictu 1 ,J('t('S(U ,
\1'1 ,lt., 10lUI l'I;\f' orr.llld~!lt tltlp:l vl rst(' nWI{'1\ III rrnjli)c III 111("\11 ('('I ,11111
('11111 , til rindurlli t urt\ 111101In' j\l hlql,l c IlIl('I'/..' ('(' pot. pr(}lhH~' n " ~1 molln
IH "llllel CI\

will!

"II,LI III!, (,'lI lIll ('\,)II!;U.OI (oiL nll,l ('COIIUIIUC()!; de glucill(o; Ut'm~nz(\ iIlpn'
11\1t1'l~lnl (:('1(0 Illllt vl l's tnlcc e-nr~ sc schimbtt C(t {nlr-Lln rood, ell ul'!li'
'!,llltllll'lt' lnrrig\lrnk (,'(.' inU'ii in dormitol'ul lor ell s5 sc tif'zghe\(': vi,'
"'1 11. !1r!,H"Ultc de al\.c\c co gU'5ile pllne eu miere, capllbi lc sf! reziSI,'
CI'IWilul.
M I.';tcl\tnurc :;oint de HSCll1enell alent.We ce Ic dntl mmnei 101' in jurld
"U'('hL un 1I1Imi'i.I' ,n'sll'ins ii !ol'meaza 0 suitll, care 0 pazesc I}i 0 tn.lP'ij('~\'
1',1 111,,11(.' vestalC', cc siau trezc la vstra str~mo~eascA in care 10cul Me-I'll
1111 1(' slinge nieiodaUi,
f$1 Cli toote celc zise pornite din portea sutelor de cerceUllori Iji
II "hI;PI'v<ltlilol' pl"Oprii dc-a lungul unci vie\i de raproape 80 de ani, dill
t II I' 1;1i numai in apicultudi, nu am putut dezlega incli mu lt.e hlin(! din
Villtli ot'C!\tci mln\Uulte coleelivitiiti care estc colonia.
Aill" munifcsHiri de carac1er ale coloniei
PI' tintl d{ldcmn tincrUor apicullori acestc Uimuriri, vent In pri!\O(~OI
pndul'lll'w de In p{.du l'ea veeina eu noi, care ne tntreha ce poate s~ [ac':l
I'll \Jhl~' roiuri <lPU I'Uie ncolo pesle noapte pe fosta vatra a unei sLupirlc

pll'I ',!IA In nIt Cli tes, de la salcimul 0'11 doilea.

NC-(lln dus la rata locului ~i intr-adeval" aln gasit fOlmati p..'ItTU
I'\ ...clilnl CI.I nlhlne parasite,
_ laU\, nvcti ocazia s1\ vede,i una din maniCest.-\rile de cara('t('r
!I,' l't)lp!lici <1(' olbinc: cea de interatractie, Albinele adunalc in a~ti
I'hlorrilini provln de 1n di!erite colonH din marea prisacli ee a plecat ast!\
"n"PI,' la alt. culcs de sulcim, In 0 <llt.it.udine Inai mare tata de <:en
Ii, I"~ 11 1ft, Acolo snlclolul nbia inflore~te pe ciud aici este pe terminate.
\ ' 1',1,' ulbil1C ~illt calc core, in .ctorin~u de a acumula cit mai mull, s-nu
III 111111 pli'Ctnu III culcs inaintc de inscrarc, dar prinzindu-le intunericlll,
.111 j'1II1H.~ PCSII' Ilonptc> pc Clorllc ce inca mai secretau ceva nectar. O imi111"1\11, illt"t'ClnlJu-.<;<, I:, \loll'<J. cunosculA n-au mai gasi't stl1pina. !;ii tn
11I"l!l'I'M~' dt' cm\zl\ n-Ilu strins in ciorChinii ce-i vedeti ca ni~le roi
Til f:I"th,'l, IHl~11 dill lil/('I'jj ttoicu ltor i a ndus patru matci din s\;upu!1urU
11111;1.1 d~ ImTX'I'f'ch cl't', ScuLurind ficcnre roi pc dad in stupi separa\i.
. 1\ d .\~ rir('[\nliu cit(' 0 O1tlt.ctl 1nch lsa tn colivia ei !1i am dus roii in
Itvml .. (1(' It.H(l\ CnSO pt\du\'oculul ell sli-!;ii fortne7.e ~i el 0 mica prisnci't.
J\{"".'>\!\ mtlnlIl'~l;u'e, 11\('('1'1.11 eu expunel'Ca, este carllctcrisllcti,
~' " 1"'Itl' IIIIIHII' " 1\ 1''1IH'.i'lUlu l I'fer ' dt' gn,p c(' IIl><1I"C cllial' intrc olbinc\e
1111 ~1I11\1 Illund ('hid !\C' prczintl\ 0 ocuz\c ell CC{l d<, azi S{lU to 31te.le cc
It, " '~111

" "f plle'II,

\),11

."hUllIl ,I
111'111111(\1'

1\11

"II).

1I1I1I llIil)

[,'>\'1\1111,

orl"

c,1 "<'1 11<'\"0,, alhinC'lp slriiine dit1lcilc ~"iLU

ciorchlni en In roire? tntrcabh un Until'

\)IJllI, IIII' 111111;'\ ("(lIn V , 1111 n\hi Spll ~

nu pol \dii dC'cl l, 1n ('nlu",,',1'1 "' II"IIIIIII"d 11""11(111 111 ,'uri ' .. it I ~I nf\1'I 1'll.,nl'ntHI I'wllleip;!1 I.k
\"11\'\ lilli' " ,,11', rlilpil II llllih
C~l(1t ltll l>il(\ h,(" PIII'lU (1111 cmli'H,)rln
I".I~ IInh'l Hwllll, "dll'I\ dIll ,1111\111 \' hlui\llur C,lnl uu tl'II1I)(TII!iIl'l\ cut'pul'l\lA.

III., ,

III

III
110

10 tel ca cea a mcdl ului inconjurAtor, 8.!18 cum sint. pe~tii ~i replilclc,

cact metaboJism uI lor c re!iite

0 datA cu temperaltlI'8 medlUlu i.

DupA cercetadle lui A. 1. Root, aceastA particularita te de poikil o.
tCl"mi e se ananitestA nwnaj in timpul noptii, ciici ziua albinele, mal .binc
zls colonia, sint homeoterme, adicil. au 0 temperaturA ccntralA constanl..:'i..
CercetAtorul a constatat cu uimire cA ziua aIbineIe degajA mai multii
citldurA decit temperatura exterioarA sc!izutA , pe dod noaplea metabolis.
mu l lor u nneazA pur /iii simplu vari'a~H1e exteriorului. la l ei ca toal.e
lnsectele. Ace85ta este ell atit mai uimitor zice Root - C'U ciL
BCest fe nomen nu se vede citu ~ i de pu\ in in stup. CereetArile I-au dus
In acesle concluzii fAcind studii calorimetrice cu aparate speciale /iii in
di verse sirua\ii.
Un alt cercetAtor - Glimov - urmArind temperatura individuallt
B unei albine a constatat cli ea pas treazA 30% din energia glicolizei.
dupA un consum oarecare de miere, sub 0 formA capabila sA produca
o activitate in organism. "Clnd oxigenul este prezent - spune autorul cl opre~e gliroza I) la niwIu! glicofosfatelor sau difosIate lor, larA sa
lase sa mearga pinA la acid lactic. Dar dnd nu existA oxigen, degradati:.l
merge mai departe ~i poate incA sA produd energie~.
Cum inci caJdu ra individual~ are. 0 limita precisA, ced datA de
hrana hidrOcaIlbonoasA din .gu~A sau mie-rea cea acumulatA in Ql'ganism ,
clod aceasta se term inA, atlmct albina are n evoie de spri j inul gru.pului
cu care lAcind schi mb de h l'8nA se aj utoreaza. FArA ciUdura grupului.
albina singuraticli nu paate crea 0 regularizare termicA ~ i moar('
curtnd. Moartea este precedata. de 0 paralizie semitotalA, sub aqiuoea
ri1celii la 0 temperaturA de 12C.
La albine regulsrizarea termica nu se realizeazA complet decit to
g rup. La lOoe un mic grup de 10 aibine trAiesc numa! 5 ore ; 25 de a!binc
vie\uiesc 24 de ore ; 200 de slbine traiesc 3 zile. CercetAtoI"ul fran ccz
L.ecomt a constatat cA iocepiod cu 12-20C, io mbura in ca re tempera
tura dev~ne mai joasA, cu ati t mai l.l.5Or ~i mai repede, albinele se string
1n grup.
Un alt element, care Ie determinA sA s e adune, este nevoia dt
IwanA in comunitate frA\eascA ; ele i~i distribuie hrana in propor\ii jusle,
de la cele ce au mal mult, la cele ce n-au deloc sau au Ioarte putin .
A ~a de departe merge aceastA frA\ietate in distribu\ia hranei, tucit dacl\
to iarna hrana este pe terminate, in nAdejdea unei supravie ;wri toate
nlbinele au tn gu ~i aceea~i cantitate de miere. Atunci cind aceasli\
ul timA rezervA se terminA , moare deod.atA intreaga colonie,cu excepi ia
mAtcii, care mai supravietui~te cltva timp pina clnd cade !jii ea.
Matca este prindpaltll element de atractie in colonie. Albinele siml
nevoia ca din g rupul lor, mare sau m ic, sA nu lipseascA n iciodatli mat CII
go. intruchipeazA viitorul speciei, iar prezenta ei in roijIocul lor le-o mk'vc rco\'i te acee substan~ hormonal! ce 0 secreta cot:pul sau ~ i estc I.rI1lH!
l11is1l albinelor coloniei.
'J CllcoUzd - hldrOUJJ!; a glk:ogen1.l111l, d~ t.cer-ea III! In . pl ,I bloxld du C3rll',n. , ..
MftS1e\ conUn ute, proces cara are lac In organlam In .,adrul rn<!lah"n~,p" hll

Ub<'r~I'oe1i
lI~rl " r~1.

I I:J

J::stc mi~cc1.loUle 0 tntimplare cHle ilustreaza accnstA nevoie "pslhktJ ..

IIlbinelmo unei colonii, descr is~ intr-o rev:sta soviet.i~ de lIf,)i(:L,Lll uLu
I lL lim p ce un stupar cerceta un stup, matca a cazut jos de pc (nl-!urc ~ I
I,l L a root gasllA, Aibineie, dupA in.chiderea sru pulu i, s a u agiluL pn!lu
tlndeni pe a lan'l, aproape douA ore, dup!!. care s-au linL~tit. Stupar'til
II ,'I'('rut ca ele au gasit~ iar pentru a fj sigur, a redesch:is stupul dUP.'1
rit c-va zile fAra sa 0 ,a Ue; pe de .alta pade a ibincie nu crescuscLii bulr ',
;'Ulll est.e regula in cazul dispari\ici matcH. Intrigat de accasU\ :-lil Uil \l l'
III'OI.mala, u seas afarA din stup t.o~l faguf'ii ~i abia iltund (l nbS Ct'\IHl
UII grup mie de albine ce stateau g'ramadA pe unul din pere\i did mal l','
it' ascunsese intr~ cra.p!!.tura dintre aouA scinduri ale perctelui de u nd,
"u nu putea S<1. iasa. Albinele au descaperik> acolo, au hranit-o, uu \In ''
permanent de pe capul ei substanta hormonala pe care 0 lron smit(,!l\u
t!(!'lor inconjur~toare. Albinele r;;tiinti ca matca este in stup n-au llllli
fll/\di t batel. tHnd satis f4C'ute de prezen\.a el.
In S(ir~it, WI alt exemplu de atrac\ie a albinelor una fa\! de ceruait...'i ,
observA atunci cind stuparii lac acele microouclee de imper echcrc :L
mi\tcilor, cu un numAr de 15'1-200 de aibine in stU'pu~orii care au d OfH'
un mic f4gura, cit 0 sectiune, avtnd sus un ulucel pentru hrana ~i 0 botci'l
'Juta de eclozionare in mijlocul lor. Cine: se perie albine tinere in acestc
IIl lcronuclee ~i inaillte de a da bot ca, privind prjn peretele lateral de
M\lelA al stupu~orului, se ,observ~ cA prima mi~care ce 0 fac scele albine
lln ere este ce.:1. de adunare Is im..-eput in mict gru pu le~e; abia d up~ 40riO de minute ele se formeazA tn ctorchin'!, tntr-un col\, imprumutindu .<;l
rreiproc di.1dura pentru a pulea supravielui. Este un fenomen de interfltrctctie ce 0 exercirt.4 riin\'ele din aeeea~i specie, unde spre a ltel e ~i car ~
\u tndeamnA sa se grupeze. Mecanismul interatrac\iei - dupA Lecomt Pil le de ordLn olfactic: mai intti acel fenomen de I!trac\ie determinat de
4ubstan\a de matcli. de nahlrA chimicA ~i un aJ doUea de- ordin vibra.
tQriu , cAci albinele disperate i!jii tremurA aripile. emi\lnd efluvii volatile
Win curentul fAcut de vi bootiile aripilor, care se transmit tuturor, chc
mtndu-le sA se adune.
AI\i cercetAtori consider4 eli. fen omen ul de interatrac\ie estc till
... fee t de muLtime, decl superior celui de grup despre care v-am vorllil.
111 acest caz, stimulii vin dIn afarA, iar al b:nele se adunA pentru ca sill\
nt,t>('lSc de aceia~i stimuli. A~a se unesc obi ~nuit sibinele lucditoat'c Irl
jlll'ul aceleia~ i surse de hran~, Prof. Grasse considerA ca feno menul cst!.!
Rcuerat pornind dintr-un spirit gregar - deci de turmA.
Dadi. dupa. 2- 3 ore de la scuturarea aibinelor t inere in micronurllc ul de tm;perechere, s-ar introduce un termometru in micul ciorchi n lL~
(.'l' ~_II format pentru ca sa-~i imprumute reciproc caldura, el va inregistra
!I0_ :I<!cC, dutorita interatrac\iei in care cle i~i pot imprut;nuta una altcifl
H""1Il11 din gu ~i. CAld ura este eiectul metaboHzarii acelei hrane care genen' j\7,1\ Iwocesul de urdere. Problema va fi pe larg dezbatutii dnd vom
v,whl dt:' org ..,n izaIea cuibului coloniei. DeocnmdntA, cu aceastA ocazi('.
H\lflrt' I'LL 1\ HWi . lutud\ pl'ivitor la [elul cum albin ele i~i organizeu1.i1 Ci('l u\
1)II IHI!lt' : ('HI1.> eJeCl1ll de ecollomi e care este atit de inradacin at in nin\H
1M /\d uul1lul hrlll,('i din fl ori SHU din alte surse dutci este 0 preocuparc
,,'u,' II H <L ll " tl n "111\11. In ljll (:(.'(-'11 f '(' r~ L<'. tn l(ll ('C cu nsuml" , In lot e('

1\

'C

\, ",

1 1.1

vlft<lell(" 1-'CCSt spi rit de economie s e afi.,ml mereu, ell 0 singudi exceppe :
hrlt,tire(1 PUictlLlui. Allmentatia bogata. ce 0 dau urma~i1or. viitorul comun ltl\\II. urma~i dirora Ie deschide Iji Ie revarsli. din bel~ug "cornul
fllJ\lllth~n\ci", hra nindu-i de sute de ori pe zi, este dovada dorintei ca ei
rho dL mai voinici, cit mai rezistenti 18 atacul holilar .,i eel a1 frigu lui.
UII nil. erect de grup sall de multime este eel pe care colonia n
prl,:<:i nUi rezistind eu succes Is acumularea bioxidului de car bon in locu-

.n

Irlltl loe', care nu numai ca nu Ie incomodeaza, dar Ie este chiar folositor

plll(\ ld 0 D.numiiA 1imit~ de la 2% pina la 15%. Acest gaz este toxic
I),m ll'" rlite vietuitoare. inclusiv pentru om 'Care nu suporta 0 concentratie
hm l tlltU'C de 0,4%. In milioanele de ani cit ele au vietuit intr-un spatiu
i II /jIlL JIlai redus cu cit colonia era mai mare, albinele s~u adaptat
IIC(''' lli i In(.'<iiu , care pentru majoritatea vie\Uitoarelor este nociv. AlbijI Np /' Jt! cstc !0105i1or caci tn ghemul de iarn~ dupA cum am mai
"Hilt - Il lbi nele stau ca intr-o seminarcoza, care Ie determin~ 18 un conIlIlIn I'edus de hranii ~i la un metabolism ce se face lent; cind limita
1,.10 tns,. dc~~itA, Etcest gaz este eliminat cu ajutorul ventilap.ei.
Alhlncle tr~iesc in colonie intr-o perfecta armonie -l?i spnijin reci111 \ 11 '; ~' l c So' ajuta la orice nevoie o\ii acolo unde una sau douA nu pot
6 fa eti u lucrare, vin in sprijinul lor numeroase sUI1ori, ptnA dnd SeQjill I !.'Hlp Icnlizat. Introducep - t::ineri apicultori - pe urdini~ul stupului
l Ilt nb,,('/' vutie un pai !;Ii urmAriti ceea ce se intimplA: la Inceput una
IHl1onl'el\ sll.-l scaatA afara, plasindu-se spre capAtul cel mai apropiat de
hl,/roi Dacti. sfortArile fAcute de ea nu duc la rezultat, se in{>ir.. de-a
IUlluul pniului stitea incit il ml~C! din loc ~i 11 elimina din. stup.
alUi lncercare: puneti un roi natural intr-un mic stup primitiv
tft aut din sctnduri ~i avind un urdinio? prea mic. Albinele .se ~aza 1a
Jucru I;!i cu mandibule1e r od fibrele lemnului ~i 14rgesc deschiderea.
Lucrm'cn este facut4 f4ra intrerupere zi o?i noapte. Atunci clnd in natura
""lu dcplln4 linio?te, vel veti apropia de acel stup cu 'llrdlni~ prea mic, ~i
Vtl\,] Cluzi distinct cum ele rod permanent marginile deschiderii, ca nio?te
40r lccl care-~i fac 'l oc de p4trundere intr-o lad~ cu ,provizii.
Intrajutorarea lntre albinele acelei~i calonli, mai ales a celor prea
vbotli t.e, tl lost observatii de prof. M. Haydak (S.U.A.) care unnarind felul
(lUm llibinele se ajutA, serie ca. In colonie sint albine specializate s4

msczc articulatiile de Ia aripile $i picioarele celoT istovite de aZergdturii

~I ::bor.
TOllte sint trup $i suflet pentru interesul calomei tArA sa.-~i manirl'tC\ C 0

in clin-are spre egoism. De pildel, matca cu destinul sAu procreator,

th!punc au4 fecundate in acele potira~e iniVale din ceara. care VOT fi
olucivQ rrumoase botd, de~i prio instinct, simte ca tntr-una din ele se
vo pllimMi 0 viitoare urmao?.. care-i va lua locul in colonie, iar ea va

Lt'(" bu i od sa piece cu primul roi, ori c;1 fie rapusa de propria sa mdi,
d\mine mal departe in stup. Astlel, ea se supune orbe![lte legilor
cl\re usigurfL vHtorul speciei.
La tel rac ~i culegatoarele care aduna. cu zor miere ~i polen pe
C/II'C Ie pune In rezerva pecetJulndu-Ie pentru zilele de restri~te, clnd
01( dc mult vor {i trecut hotarul existentei ~i nu vor ajunge sA Sf>
bUC:Ut'c' de roo<i c.le munc.ii 101".
d flCi1

11 1

Acti vitatea lobOlioastl. a curu:~itoardor ce paSlreazA cosa lor co 1111

pailar sl'li pind de ClJ l"a \ell ie este 0 Ope lr. de prevenlre ~ i dc rrtl)III 'f" I I
bolHor pentru buna vie~uire a comunita.tB, zidind in sierie de pl'Op(llis
cadavrele ~oarecilor ce au trecut pe urdini~ nonptea, pe nesim\ite. ('lnri
vremea este rece o?i albinele s-au strins tn ghem.
Prin felul ei de organizare, colonia, in grele momente de C,. I /11I IIt.a~i nu da pas desnadejdii. Este suiicient ell d1n dezastru sa "[i e sal va t'
o mins de aibine care sa aiba intre ele pe mama lor, pentru ('I I tn
scurt timp sa. in ceapel a ctadi 2-3 Ugur~i in care aduna de indalJi
hrana, iar matca tncepe sa depuna oua tn roicul cuib. Dintre ele sc ill eg
doicile pentru crescut puietuJ ~i astfel, zi de zi, mica colonie se inl.;'i re~te. popula\ia cr~te, incit in prag de iarnA ciciul biologic se incii(' jC',
urmind ca in primAvera sa continue existenta din ce in ce ma i intlMI toare.
Numai cind datoritA unei calam1tAti, ca 0 napastA, piere {>j miltclI ,
apare 0 adevaratA frAmintare intre supravie~itoare. mai ales clnd t r'1
cuib nu se afM. nici ouA ~i nici larve mai mici de trei zile. In dispel'iI!'('
de cauUi, citeva din ele, in unna unul autooonsum de lapti~or, njung la
o dezvoltare a ovarelor ~i astfel reul?esc sa depuna oua in fagurii puslii .
din care se VOl' na~te numai U'intori. Mai cur1nd sau mai tirziu coloniu
zisa bezmetica piere din lipsA de urma~i.
_ Dar in interiorul coloniei o?i tn illara de ea, apar oare fenom cm\
de antagonism? intreba unul dintre tinerii apicuItori.
_ Cind 0 c.o lonie devine bezmetiea o?i deci eu multe aibine ouo1toare, care adesea dep~sc 50 0/ 0 din popula\ie, iar stuparul vrea sa rcpm'c
r aul dindu-i 0 matcA nouA, aceasta \'a fi aproape ~ mediat atacatii ~j ucis[i.
Albinele blitrine care au acum ovare mat dezvoLtate, chiar daca oVa\'iolele lor putine 1a numAr dau doar 6-8 oua nelecuodate, intruclt aceastu
stare fiziologicA Ie da posibilitatea sA devinA o?i ele femele care PI'Ocreeaza, se vor repezi s~ ucid~ orice matcil straina introdusa in col on ic.
latii tineri apicultori - 0 l"e-latie de antagonism de ordin intern i., I ,'I'
albinele ouatoare ~i 0 matca nouA.
AceastA du!}ma.nie are urmiiri fatale, cli.ci din ouale depuse dc alhl nele ouatoare se nasc numai trintorL S-ar putea spune ca procedincl fls l .
reI albinele "spera'" ca in sfir~t din atitea ouA depuse de mnjori l;:\U'lI
populatiei, se va lIla~te odatA ~i 0 rnatdi. In stravechile timpuri dud albl nele erau singuratice acest caz era .regulli. generala, IIi deci prin eredilate
au mai pastrat vre-Q amintire in aceastA privin~a. In general coloni a de
s ibille oua. toare d ispare prin ea insli.{>i, dci dad stupul va fi populnl
num ai c u otrintori, nu are cine sa intretinli. colonia 'CU ,bunuri a limen ln,'p
in'<.lispensablle.
o altA manifestare antagonistll. in colonie este lupta care se da intl'C
matcn virstnicli. ~i una tinAra, care iese totdeauna v ictorioasa, u ci~ind
('hi at pc propria sa mama. Totu~i, s-au vAzut cazuri clnd doul!. mli.ki moma ~i fliea - convietuiesc in acela~i stup, depunind ouA pc 3(!c.lwj i
fugufe. (jm' fic::care pe 0 alta fata, evitindu-se contactul direct intrc cle.
Clml Inst'i se !o rmcaza g hemul de iornA virstnica nu mai estc ing(ldu llfi

,I

~ 1i !\pHr(' .

\I :1

Alitll/JOllls m 1ntl'(I I)lhl(l c\C' stl'liine coloniei se observa illal lotdeaun8,

Ihq l/\ ('\1 111 lil t ,'/bml, in cazul o pari~iei rUl'ti"agului. Dar dad straina ce
VI, II! HH IlIt rC !iCOfi lC pe virIu l limbei 0 picaturi1 de nectar din gu~A , dovedlllli p!"\n II(;CII;;ola e{l nu este 0 du~man.!1, ci ad uce ceva in [olosul comunitntl l, 81.1 'llj ll de III ul'd ini ~ ii dA voie soli intre.
Reversu! mednliei :
1~~1e
f' h {>lllll i d e

furti~agul

d l"Cpl, .5i bine de spus, cA albinele au ~ i plkateJe lor. Am Cost

IJ I'gen\A

dau un sfat. S tuparu l plccase cu trei

plin cu mjere. Cind albinele au dat
II., ,,1 ~I s-ml inlru ptat dintr- un bun gaslt. gata cules, s-a de~teptat in ele
Iw,~ 1 1I 1'I 1I1 fllrti ~agului napustindu-se asupl'a coloniilol' mai 'Put.in popu late
(lI i HIl'uj.l1 mai r edusa la urd in i~e. S-au luptat din greu aparl1toarele cu
Ilu hul lil de invadatoal'e ce velleau cu sutele, dar acestea au goUt to~i
(I1Ulldl C li strinsurA din stqpul atacat, uciglnd majoritatea albinelo r ~ i
HlUll'O ro lonlei. R~ul s-a lotins eurind ~i la a1ti stupi a~a incit IOG/, din
I t ,lill lll lt' Klupinei erau distruse. Cu foarte multa truda. am stavilit dezas11'111, r OI'(' nllrel putea fi general.
1) 6 1' cum pot a lbinele hoa\e sa in ~ele vigilen\a celor ce apadi
n Hlltll ~ 1I1 7 lnli'eM un apicultor incepator.
- Clud un cules bogat a incetat bl'use din anumite cauze ce depind
Ill' Ull ll u1'lzm'ea florei respective, cind plantel e i~ i retin rezer vele sale de
',IIIMt' ( I I' cUl'e au nevoie pentru iorm-area fru ctului, grupul albinelor
j 'r r('o t "~c ~i 01 cuieg.toareJor sint mult atitate spre furti~g datoritlt. eflu\' llIhr Ptwrumate al e nectarului din stup care este prelucrat de albinele
Ill'filucl'flt()ure; aceste efluvii ies din interiorul stupu!ui in valuri prin
i .. ,\tu!Ilu nlbi nelor ventilatoare, ce evaporA apa d in mierea inca cruda ,
. lll'ninci porta de a rapi un bun gata ! acut. Instinctul Ie indemna sa
hlllt'lJ, d nl' 8colo la majoritatea stupilor straja este numeroasA ~ i co atit
IIInl IIterHti. t ncercarea de a pAtrunde in stupi de cele mai multe ori nu
I~ l'l hll l~ le, cAd paznicele stau ridicate pe tpicioare le anterioare.
t n tr ~ astJel de pozitie ele nu mai ,~teajJtA ca 0 strA.ina. sA se apro)1 (', \J Cllnoge pentru ca zboru l hoat.elo l' este Feodulant, cautind loc libel'
'If' 1ll lrtll'C. Atunci paz-nicele se'reped din zbor, se inoaiera cu albin a hcata.
l't\\ilTnd sA-ljoi implinte acul in corpuJ nolivAutoarei. Aceasta face incercari
It'll p OI'n t, C' s.1 scape, luptatoarele cad inlan\lIite de pc sci ndu ra de zbo!', jos
;3(' pttmin t Ij i astfel de cele mai muIte ori hoa~ele scapA. Ele se retrag
!llItu fi reveni, de data aceasta mai circumspect, cautind sA. intre fn
.lllpH ell popula,ii slabe, cu n paza rtlai putin numeroasa la urdini{ie. Tn
lr.C'H tl' ~itu u t~ i nlbinele h oa~e [olosesc alte maniere : se a~eazlj, mal in tii pe
unrglncu scindutii de zbor -stind oarecum linil;ltite pina clnd unele paz\h'C 8C {Ipmpic. Hoatele scot atunci, pe virful limbii , 0 picatura de m ier e
1111 1(11 (: 1, orCrind-o celor ce Ie-au ie!iit in cale, iar eie, considerind Coii
lInt d lntrc IIle 101", Ie dau cale libet~ de intrare. OdatA. ajunse in stup e
p'eli Ittl Illnl riC' recllnoscute, cli.ci albinele de acolQ au a lte sarcini ::;i n u
,I ' I)('\ip!\ tie pI'Ci':cnt<' stl'aine . Hoa~ele se duc direct la fagurii marg i nf1 ~ i,
';I I 1n('jll"C1\ ~1I !jn ClI micre ~ i plecind ocolesc centru! coioniei ~ i se tnh'l'llptll Itpr r P(' I'C'I,C' lc rrnnt.n\ <-'(Ib()l'ind pe cl pinA la urdini ~ : cind ies d('
18 0

stupinA

sa

, It" 111111111e, uiUnd oial'lI. un i agure

,I

I IIi

neolo nll se (l ngajcaz~\ pc sdnd ul'B de zbor pentru a plltea " btlru, col Rt'
" I'cii pe rata cx t.erioara n stupului l]i de neola i!ji iau <lvintul de zhUl'

Es(e

adevar atli strat.egie ce 0 fac aceste navAlitoar e.

Numi'll'ul lor devine Ia fi ecare zbor ~i mai mare, did prada inl pl\ r
ta.:?-iHi. la cele d in stupul lor f ac pe paznice sA nu Ie mai recunousl'ii . pc'"
Iru cfi mieroo ingera1.A Ie lransmite miI'OSul stupului at.acat, a'}a int.lt ]"1'"\"
nicele nu mai pot distinge pe cele ale lor de nAvali toare. care au at\! , 1
aceJa~i mires.
In mod obi~nu i t insa paznicele emit 0 substan \A de Alanna pl ......d ll :stl
de glandele mandibulare denumitli. hepotan care mobilizeam inll'et'~11
colonie atacatl!. ~i astfel atacul este inlliturat. S-au vl!.zut insa cazu ri d nd
o colonie luraUi estc w;;a de descurajatii incit renun\A Ia lupti\., mai aics
dnd matca a (ost UelSa ~i unindu-se ell cele prAdalnice. transpol'ta (,Ie
in~ile bunurile lor, rAminind ~i fA.cind casi1 comuna cu ataca toareJe.
Prof . von Frisch a observat un altfel de furti~ag !?i mai tndrD.zn('\.
constind din atac direct : albinele hoa~e atacau culegAtoarele ce ve neau
la stup cu gu~ile pline, B%'teptindu-Ie chiar pe scindura de zbol' a stupului. ObositA ~i oarecum dezarmatA, c!ci atund clod are gu~a plinrt
nu peate sA-~i indoaie abdomenul penlTu a-!;ii scoate <lcul, cu leglitoiu'CU
c=deaza hoa\ei strinsura d in gUlJa , dupa care aceasta, satulA, i~i ia zborul
spre stupul ei, I:n timp ce culegAtoarea intra cu putinul ce i-a mai ramlls
in desaga gu~ii.
_ Dar cum putem distinge albinele hoa,e de cele eare luereaz.."i
norm al ? rna lntreaM unul dintre tinerii apicultori.
_ In primul rind trebuie observat felul cum zboara albinele : ccle
ee lucreazA normal i~i iau zborul avlntat in sus de pe sclodura de zoor
cad au gu~a gosHL Hoat.ele ce pleae. din stup cu gu~a plinA, mnd greenie,
sint nevoite sA se lase m ai intU din zOOr io jOs ~i apoi sA se inal\e. P ozitia picioarelor hoa\ei este cea adunatA sub abdomen pentru a-I spr ijini,
8%'a cum yin acasa culegatoarele, pe dnd cele normale pleaca. in zbor etl
picioal'ele posterioare intinse de-a lungul abdomenului. DacA prinde\i unll
din hoa\e 'ii ii presati abdomenul, spare la guri1 . 0 picAtura de micn}.
Colonia hoatA este intr-o continua agita\H~ de zbor, la are clnd in p t"lsadi n-a ineeput zOOrul, !;i ele il prelungesc mult seara, cind ccleolnl'"
colon ii obosite s-au lini"tit.
Pentru eombaterea acestei inclina\ii negative a unoI' colonii tr('hlllc:
luate rnA-suri severe : mai intli trebuie recunoscute coloniile hou~e, pll~
drind cu :taina alba pe cele ce plead\ anormale de la urdini~t ~i unn6rindu-Ie zborul , pute\i descoperi in care stup intrA; atunci se schimbfi
locul ambilor stu P) unul in locu1 celu11alt, dupA ce mai intii a\i epui ul l
mAsurile obi ~nuite ~i anume: de strimtorare a urdini'iului , chial' inch izi ndu-l pentru 30-50 minute. Hoa\ele se retrag vaztnd' neputin,a de n
p~ t.runde in stup, Se deschide apoi urdini~ul pu\in, cit pot tl'ece aHltul'i
!IAuA ulbine; ceJe ale ~tupului at.acat care au venit cu gu~a plin l't , inlrn
In inte rior; al!1iuri, Ia urdinilJ s e iixooza cu 0 pioneza a pinza de W on, . ill
I'ure 5(' infll,?oar a 0 IbucatA de vatA ell cUeva picAturi de 'lcid Jeulf' ;
IPi rnS'tll repu lsiv indep1'irteaza hoatele. In hpsn acidului (cnie se P O llt{'
r;lllIlI; B"ldehidfl bMl:l,uiel cu cnre se pensulenzfi scind urn de i'.ho r ~ i
Pl' l'cI \.! l ~ rl'n nlil\ :1 1 ~I\lp\l lt l i IdHC': Ii. Mirosul ('sl(' rt'plIls iv pcn l rll h t 'fI ~\'.
0

II ';"

1)(1 11.IK.\o] n('JlCu ~j (l <.,'o mbinatic de d nd pArti ben-zina, trei par\i ete. sul'ill ll'
i() 1)t\ I'\l tcrcbentini. puse intr-o cU'tie de cremA de ghete, ~ezatA
In H I' h ' l~ , 11 1{1<;'p i\ rtcaza hoa\ele, deoarece emunaFile volati le ale com-

l'

llll1!1\(l,.' i

n\1

Ie plu c,~i Ie !.:re sA ren'Uote.

Til {ls Ue l de ImprejurAri lued.rile in prisacA se fac sub umbrela protrf'lltltl'l' . C[U"C Cll faldurile sale din til'on acopera stupul complet. iar sub
('II II plcuJt,orul lUCj'eaza 1ini ~tit, deschizind stupul fAra grijA eli ar putea
r( ninh il, li t..' hoa~e.
ll it,,'\ masuc! bun! este aplicarea la urdini~ a unul dispozitiv
dnll umil, ' l'~lcana" care se face din soindurele de 10 mm grosime, ell percItll" fn mtul de 25 rom, cu lungimea de 350 mm ~i la.?mea de 80 mm,
1ilUlwl01C til euie. Este ea un tunel ce are 0 deschidere laterala ; tunelul
IIfw In m ljloc 0 seindur!l medianA a~ezatA longitudinal. Albinele stnt
lIovol tc sri. lotre in tuoel, sA-I parcurgA pe toatA lungimea lui ~i sa OCOlon.-('I\ lIt;tnd urica mediana a direi extremitate se deschide direct in stup.
I\lhlnol\1 cOloniei atacata se obi~;nuiesc repede eu aeest dispozitiv, pe
dnl! tole hOllte, intilnind in cale 0 serie de albine ale stupului care Ie
IlIIrNw.1'I LrCl"Crea, renuntA la furat.
Mflsu l'li cea mai sigurA este ca in stupina sA nu fie decit colonii
hU1l 1,I ~ I puternice, care nu pot fi atacate. Nucleele s!l stea cu urdini~e
InulL II Hc~o r8te !1i la nevoie ajutate cu puiet cApAcit pentru a le mArl
J)4"llulnthl, care astfel se va apAra cu succes. HrAnirlle de stimulare se
CIII' lIu Jn.ol ~eara clnd zbor ul co loniilor s-a linl!1tit.
{lllit lattira negativa a caracterului unor colonii, din prisac!l, este
"Oil de agresivitate manifestatA mai ales cind un cules bagat s-a tenni" IlL bruse. Atunci, albinele agitate ataeA inteplnd pe eei din preajma lot,
ru'o II sc pare cli Ie tulburA cursul normal al vietH lor. ESte obi~nuit
o CdI'octeristica. a unor anumite rase de albine, cum sint de pUdA albinole clpriote cu care localnicii lucreaz!l greu dar suportabil. dat fiind eA
1II111t. tn "eela~i t imp hmnice ~i mult productive. $i cele din rasa sinan~
IHI Ilccst cusur. AceastA lnclinare spre agresivitate este ereditara, Vii
(lJII III Ll ti dl. in primele leetii v -am vor-bit de acel stdimo~, aibina siUbalee.a "Inguraticti. ~i anume de specia Osmia Fossaria , la care fiecare indi'lId tr!ie~ te In birlogul S!U to piimlnt ~ i foarte apraape unele de altele,
M 1ntr-un sat, Acestea atacA orlce altA insectA zburAtoare care stdibate
Ipn\lu l ,.satulw'" cit ~i spatiul pe 0 razA de 100-150 m in jurul locuintoler. Aceto este clmpul lor de exploatare ~ i nu ingAduie strAinelor ca
!tn. 1 1ncolee. In acest scop 0 parte din ele fa c un fei de patrulare perHI{lMntA contra presupu~ ilor adversari.
Albinele din site rase au un anumit simt de proprietate asupra unor
ICI'Cnut'j de exploat are .!}i atacA pe cele care Ie IncurcA zborul. Fiecare
~t.lIp - f ll mod obi~nuit -t.!}i creeazA anumite culoare de zbor, la 0 )nal\Imo de 5-10 m ~i cu diametru de 2--4 m, atacind pe cele care Ie
tr/l vcrscnz.:'i.
De ascmenca, vA amintiti - tinen apicu1tori - de eele ce v-urn
I4pUlI ctnd um descris zborul de imperech ere a mAtcH, care. se avinUi
:11 0 sllgctlU\ de pe scind ura de zbor ca sA treacA. peste zona de 10 m pc
(UU'C 111bincic c ulCJtiilotire 0 ,es, pentru a nu fi atacatA de aeesle;:l, 0
(,bf'H'I"\'II\iC intcl'CSlillti't.. tn pl'ivln\/\ zonei de aparnt, ('Sle unnalOfll'Cfc

dack\. sc pune 0 farfurie cu putinA miere pe capacul unui stup, prlmel!!

care vin acolo sint ale stupului respectiv; oriee aibina. din imprcjurl mi
care incearcA sA. ia acest nea.!}teptat ospat este atacatA. Dacli Inrru rin ell
miere este scoasa din posacA la 15-20 m . oriee albinA. ar sosi acolo 0
suge lara lupte. Problema a :Cost elucidat e. de eerceti1torul Hedighcl', '-:lIn.'
a obserVat cA unele colomi tl1i aleg 0 zona teritorialA de eules, a~a I:um
ra~ multe animale ~i pAsAri zburatoare, zona mai mult sau mai pll\in
larga, in interiorul cli.reia nu ingAduie aibine strAine din al~i stupi. Cil, tl
in elmp sau padure este un cules bun, a:lbinele nu se mai preocupu de
apa.rarea acestui teritoriu considerat ca Ie apar\ine.
Agresivitatea esle mai accentuatA atunci clnd atmosfera estc mai
incArcata, e vint 'PuLemic sau chjar furtun a, Atunci albinele vin dc-n
valma spre stupii lor ~i nu trebuie nelinil1tite l1i roai mult prin interventiile stuparului . In schimb, clnd este un cules bun ele nu dau a tcnlic
nici chiar eelor ce Ie stinjenesc activitatea,
Un aIt motiv de agresivitate este creat de multe od prin metisare,
mal ales clnd nu se tinea seama cA '\lOa din paI1i are un astfel de carncler. Este cunoscutli marea gt'el?ealA :C!lcuta de lnstilutul de apicultura brazilian care a adus pentru studiu 0 colonie africanA din rasa Adansoni.
care acasa la ea este :Coarte produebivA. Din nefericire. un rai meUs cal'C II
scApat neoooerVat dAdea eemne de agresivitate. Aeest metis, lntre blind u
aibina. brazilianA ~i cea Adansoni, s-a afirmat eu 0 serle de de!ecte : estc
v
[oarte roitoare, 'Producind cite 7-8 1"Oi pe varA, dar mill gra este co
ea are 0 rautate Insp.!iimtntAtoare. 'Nimeooi nu se poate apropia de
stupinii, om sau -animal fAra sa tie atacnt. Acum brazilienii nu mal ~lill
cum sa 0 distrugA, dici clatonta roitului natural intens, meW;;il ace~li o
s-au raspindit cu 0 iutealA deosebitl. zburlnd la mare departAri.
Pentru prevenirea manifestArilor agresivitAtii, apieuItorii fol osesc
[umul dat de un dispozitiv denumit afunuitor in care se introduc substante fumigene : bureti. putregai de lemn, bucati de sac vechi etc. Albinele au un reflex conditionat la fum : i~i umplu gu.?8 cu miere t;;i III)
mai pot intepa.
De asemenea ~i 0 u~ara pulverizare cu apa dA albinelor
pare !?i lasa pe apicultor sa. lucreze lara. ali tntepat.

preo

cu

Ciclul biologic al coloniei

Ciclul biologic nu 1ncepe 0 data cu sezonul prim.liveni, ci eu eel
III iloamnei, in luna septembrie, cind aibinele ba.trine %1' obosite din varA
dillpflr repede. mnd in scrumb inlocuite -eu cele ce se nusc la in cepul.u!
lonmnei. PinA atunci colonia i~i pregAte~e nu numai agoniseaia pioa
In f1plJl' itia n ori i de primiivarA. ci ~i una, doua genera\ii de pulet din
CllI'e npnf'" sibine tinere ce pot sA infrunte rigorile sezonulu i recc nl
IC' I'nli
LI'~\iesc pina. In mijlocul primaverii viitoare. Intr-'odevar, larvc lc
1111.)11 11' \01' de loamnA sint. mult mai biue hrAnite de doici cu cantila\i im-

"i

I I !,

li B

jlllrlllnte lito pii:'ltUI'iI. pent"u Il-$i forma 0 l'ezerv~ corpO!'l:lJli mare de

ulhll ll\ll1I'I, pl'o tcinil $i g licogen. Ele nu ia u parte decit in numar mic
In 1'I'('tlh'tl1,tl puietu lui din toamna ~i i~ i pastreaza integral aeeste rezerve
"'lr J)(lrlll (,. Matcu i~i incetine~te din Ce in ce mai muIt ritmul ouatului,
0
1I li!lllfnd Tn cu ib doar citevu sute de oua. p e zi, Cre$terea aoestora 0 face
ull1H13 J!CI1CI"atie de dOici. de la sIi~itul ver ii. Tinerele nu cJadesc iaguri.
III ' ('ulcg, d lci afara este !oarte pu\ina flo:li naturalA, iar 1a pregatirea
'W('lt tur pl'iviJegiate generatli de toa mn!, aibinele doici hrti.nesc larvele
I 'll III UIl Iflpti$or a.<;a cum Vom erAta mai depaJ;'te. Aceste pregatrrl ~i
111111'1j lri biologice Ie fac mutt mai rezistente contra invaziei nosemozei
~J hl h'l' urec~iuni, in special micotice, care-~i lac aparitia in decursul
lI'l'lI l! 1;11 u primAVerii. StuparuI g rijulJu intervine acolo unde a lbnel e
Iln uliscsc deloc hrana, Oferindu_le In toamna substlante Proteice, 1010luh,'(JI'1 bu n; ai polenului cum sint: soia degresatA, drojdie sau pra! de
h1Ph',

til timpul iern.ii, colon~ile bune pierd putine albine; be ciliar in

(IIWUmp lriguros mAtci1e prolifice ~i tinere Cl'esc la adapostul
IA I(liwll g hcmului de iarnil:, un oarecare nurnAI' de albin e ce compe:n_tlllil :1\ IIlI cll l' pierdeM,
j!jot '

fll"'"

Ltl I'cv izia de primAvarA pe care stuparul 0 face in primele zOe

IIle lun ii martie, el mAsoara cu un pabar a lbinele aflate moarte
IJb rundul s tupuIui. Se oonsidera di la 0 iernare normaH'i care a decurs
III conl.IJtii bune de caldUf'A -5i hranil, albinele moarte dintr- un stup nu
tl toohuJ(' sli depa~easdi maS'Ura unui 'pahar mare de apa, Apicultorul
lIf)t~llz<1 In partida 'f ieclrei colonii cantitatea respectivA; mai ales clod
Illrl'lvl(lrf/c BUng ldouA pahare, sau chiar m ai mult, e1 trebuie sa dea 0
htOflll (l speciala aees tora din urmA, sprijjrundu_le pinA intrA intr-o cre~1111'(1 om'malA in cursul primAverii ,

o data co ineeperea 8'CtivjtA.~ii In primaV'arA pentru cliutarea re&ur_

It-IOI' noi de hrana, se epuizeaza 0 mare parte din popula\ia gAsitli, la
pr lmu l contro l, Indt d~i in cuib apace 0 genera tie de albine tiner e,
plC'I'ClC'.rUe slnt rnai mari dOO'it numAt1UI celor ce se nase, CUrind insA,
InuhclI binc a limentata depune 1 500-2 000 de oua in 24 de ore; eohiIU)I"u] iotepe sa se stabileasci1 f Und repede depallit in fav oarea generll\lIIor t.inere, incit Ia sfi,"*itul lui aprilie prea puti ne albine biitrine, din
HlUll1nll, moi slnt in via\! .
Tn urm iitoarele dou~ luni colon ia ajunge la apcgeul ei de dezvol-

f llt'l~, Tn

st..upul unde au iernat, spat1u l se ingusteaUi mereu, c!ci cuibul

ad unat4 ocup~ djn ce in ce mai muLt din spa~iuJ d isponibi l.
': In ri uPicultol"Ul nu inter vine, rnAdndu-I, colonia TOie. . te cu m('lt<;; 1
!lI n IUl UI trccut, illr in stup rlimine sa se nascA 0 matdi tinlirA, Dar in
. It.lpl\,.i llil rlllionlli rOirea naturalA este exclusA cAci , de~i prin roi .C'
ltIrnl1l"lJ] CO]Oniil ol' in pt'isacA cre~te, productia de m iere_ eMe cOmpl'o11 hti'! , tn schim b, d ind la limp spabu larg coloniei, albineJe ndu l/ h
II rllU'l.ril tutu c li1(liU alit d in IInul trecut, cit ~i in eei din 1II1 ul ~UI'erll .

,I

IIt r'in5U t'Cl

12U

t(UlUtll\ i nltll'i de miel'c ~i polen, duel! tim:pul este fav ol'ilbil t:ulc-s ulu l.
Sluporul Clre g rijil Ca atnmci dnd f ace ext:raqia mteril sa las~ in stUI' 0
impo :'tm1'ta l'czervA de hranA, intre 25 lli 30 kg care Mi-i ajungli colonici
pin~ 10 primul cu les din anul vii tor . Stuparul 1a numai prisosuL
Acest prisos \'a fj cu atit mai mare cu cit apicuhorul a Colosi!. II
tehni'cl1 adecvatA, ajutat desigur ~j de culesurr bogate la care faand
pastoral a dus 18 tirnp stupina, .I n acest scop apicu1lorul va Cuce tut
ce este posibi l ~i cunoscut, pentruea In Umpul ~po rt un. deci cind colon:i.I
este in pragul marelUi cules, numarul albl-nelor zburatoare sA fie cit mal
mare posibU. ~ti ut fii nd cli numai alunci prod uc~ia de mier e ~ i polen
vn fi ~i ea deosebi t de importanltli,
Dacli. stuparul folose~te metoda de explontare bazatA pe pastoral,
ducind stupina 10 culesuri subsecvente, el s timulead. coloniile salc
!.nire culesuri, pentru ca ouatul matcii sa fie mentin ut 1a maximum
posibll iar spa~ul trebuie sA I ie mereu llirgit in r aport eu nevoia dc
extindere a cuihului.
In cazul cind stuparul nu poate .lace pastoral, iar regiunea uncle
se anA are doar un singur cules prinCipal, de Ia care poate obtine 0
recoltA bunli ~i suficientA, stimularea caloni ilor de albine nu va in ceta
clici pi'na la 15 august e1 poate organiza producerea de U!.pti~or, IAsind In
urmA tn stup mlitci tin ere, ca sA depunA puiet de toamnA.
Dacli nu face M, pti ~or, stimulare !LQIOll! iloJ_ ~u marirea numarului de albine zburAtoare 0 va tace ce1 mult pinA. la 15-18 zile inainte
de apari~ia marelui cule~~ pentru a nu cre~te albine multe ae prisos
care ar consuma din strinsura lAsat~ in stup,
Coloniile care nu s int IAsate pentru iernare, Ii se ridicA. mlitcile,
Ul.sindu-Ie sA-~i Iacli botci, iar mAtcile noi vor fi la dodul lor inlAturate ;
olbinele aeestora, care ~ i ~a tot vor mud de bAtrinete, s>int folosHe pina
III epurare la producerea veninului a~a cum vom arAta mal departe .
In schimb coloniilor care sint destinate sa dainuiasca pentru anul
vIHor , Ii se vor inlocui mateile chiar in timpul culesului principal, orga~
nizind cu pu\in inainlea acestui cules 0 cre$tere proprie de miitci til
2-3 colonii crescatoare, lintnd seamA de indrumlirile care VOl' 1i date
1n nceasta privin\a spre sfiqitul prelegerilor noastre, Daca insS stuparul
VrCn sr. lie sigur cli in stupinli e1 va avea numai mAtei sel ec~ionate, este
Innl bine si1 se adreseze Sta\iunilor de cre~lere de nW.tci de soiuri bune,
t'ccor'di stc, inlroducindu-le in colonii la sfir~itul ultimului eules, pentru
,,(I linert.' 1iiml , VOl' depune tn toamnA un mare numlir de ouli, formin d
l'Ql'llingenle Inar l de albine tioere pentru iernat.
'
Cl nd stuparul face cre!;> tere proprie de mlitci. din ouli sau din lerve
11101 mid de ] 2 ore. poate constitui - dupA ultimul cules - nuclee
IiJutnlvol'e. curc v.or 1i de mare ajutor coloniilor de bad in primlivol'Il
tJl'III(\ tf)ll t'C, Pupulo\iu acestor nuclee od se unellte in toamnA cu cen II
(.' I)llllill'l dt. iJIIZi'!. ~i in acest caz mAtcile d isponibile pot fi iernate hI
flrm'/I )( IIPllItllui dupli metoda cerceta.torului roman N. FoU snu se pi1s12 1

kouzli lntactc aUitud, sau deasupra colontilor de baza, separate fiecare

etl clt(! un fund de pJacaj; alti stupar! preled. sa ierneze nucleele in
r.OI'pud simple eu fund, a~ezindu-le in stive de cite 6-7 corpuri. Fund ill fl cclirui nuc1e u are 0 taietura de 6/10 em acoperita eu pinzA metalie!,
/1.'1 1f('1 tllcit cJldura trece de la un nucleu In celalalt. Desigur ca fieea.ruin
I Jje hls!i. hrana s uiicienta in raport de m arimea lui.
D,ncii crel,i terea de miitci stuparul 0 face cu scopul. numai pentTu cl
JWh lmba pe cele obosite .!iii imblitrinite, lasa mli'bcile sa eciozioneze in
Il U,..<:IcuJ ajutator seRarat de colonia de baza prin _gratie._dlnd nu:cleului
h,)f;(:i uproape d e ecloziona re. Cind matcile tinere ale nucleelor incep 54
Ilcpuni'1 ouA, dupa citeva zile se rididl gratia despartiware ; matea batl'lnli <Iispare "i ramine in stup una tin'!!'rA care va da rezultate bune in
jlrc,:(!i lirile de inrnultire a ,popula1;iei din toamnii -5i in primilvara urmiilonrc,
Pdn unirea coloniilor de bazA cu nuc1eele lor Iii punerea la iernare
II Ill /Heilor disponjbile in afara g'hemului, nu inseamnA cA nucleele au
tll"pt1n.~ deIinitiv, ci in primiivara, cind fiecare colonie de hazli are cel

6-7 fagur1 eu puiet, ele se divid, nucleele se refae cu miitcile

II'JU\IO
rnn ie In mara ,ghemului ~i astfel pinii la aparitia marelui eules, ouA in
rj ccore stup douA miitci, pre~tind

lOflre pentru culesul principal.

mare populatie de albine zburil-

Dupil ce - tined a:piooltori - ati auzit 'C um se indepline-'? te pe

;.curt cielul biologic al coloniei, sA umlArim desfii~area vietH unei
oolonii de albine,

~I

AN ATOMIA COLONIEI CU SISTEMELE

CU ORGANELE SALE FUNCTIONALE

- Ati spus putin mai inainte, - interveni unul dintre tinerii

Ilp icliitori , eli in colonie <albjnele lucreaza pe ,g rupe soeiale. Cum se
ronncaza -5i cine Ie dirijeazA ?
- Intr-adevilr , aibinele lucreilU In grope constitujte temporar Ia
tel cum functioneazA anumite aparate Iii sisteme tn propriul lor organism ,
prlvite ca subiect de studiu, a diror anatomie v-am explicat-o pinA
I I(.'U III , Grupele sociale devin astlel organe temporare, mereu reinnoite,
eu nlbine tine re in locul celor uzate ~i care mor, Ia tel ca toate celulele
dl nlr-un OI~arusm - celule care se nase, td.iesc, mor, fUnd in pemlanen\A inlocuite. Deci slbinele in comunitatea stupului sint ca adevlirate
molecule, ce servesc acest complex biofiziologic care este colonia,
Grupele mai marl sau mal mici din albine-molecule in raport de
importanta pe care 0 au in colonie ~i virsta aeestora, trec de Is 0 sarcinA
10 alta , dupA necesitiltile acestui vast complex biologic, Ele formeazli
t.lcci organe vitale, elastice, functiontnd armonios la f el cum lucreazA
moleculele Iii celulele tn organismul albinei prlvi~ individual,
"La albine, spune prof, R. Chauvin, fiecare indlvid t ~i schimM
nctlvitatea pe m~urli ce inaintea2li In virs~ . Aceste scrumbliri de activHole se datoresc unor anumite efecte somatice". De plldA, la inceput
dupA eclozionarea lor, la citeva zile, se dezvol~ glandele faringiene producAtoare de llipti~or, care este dat larvelor de cAire grupul social a l
dolci lor. Cind resursa de lilpti~or este epuiza~ , glandele respective ineep
all 'Producii eTlzime folosite la prelucrarea nec1:.arului In multe a ite soopur! ;
mnl tlrziu vine rindul glandelor ceriere, formlnd grupul social al cladi tonl'clor , Totu ~ i sint cazur i clnd siiua~ia in colonie are nevoie de ma i
mu\lc dolci ; glnndele f arlngiene epuizate pot fi activate cu polen. Ba,
chilli' - du p5 observa\ iile prof. M. Lindauer - unele aibine-molecule
dlntr- ll o anumlt grup de activitate, trec in timpul Jiber sA sprijine ~ i
til t nrup 111 1ncleplinirea sarcinilor acestora in raport de nevoile coloniei.
Vio\n II lbi[lclor in intcriorul stupului Iii gruparea lor pe sarcini
dcpl ncl de : 8l11rca 10., liziologiea ; de virsta pe care 0 au ; de erorturile
It. ( '1 11 '(' IIl hinClL,- t1lol('c u]f' tl intl'-un g rup sint supuse; de nutri~ia pri/lIIL'l d il'cct IUHI Indirect ; de totalitatea proceselor de asimiJa\ie ~i de, ,,,,Imlln\,h,' - udled de metaboUsmul mai redus sau mai accelerat; de
Um l(lIll'HlIII'U tnrluen tntl1. de glucide di n hrana folosita ; de enzimele care

123

"'III' lkl~.h'

Stili nll 1u procese1e de regime organica ; de Iosrolipidele I) atit

( \(1 lH'i:('f.; 'lr( ~ i IOfll'ie active in metabolism etc, etc, ; toate acestea VOl' fi
'.'Jipll calc In locul potri vi t.
CO /01Iin posedii aparat reproduclitor, respirator, digestiv, de excretie,
I'/rl'lIlutor, De asem.enea are sistem nervos de coordonare ganglionarii ~i
hrj r/lt01l(I Jcl; are mijloace colective de a-$i forma propriul siiu. schelet
$1 li p (t apiira complexul biologic de invazia elementelor nocive, care
\ (11.(,(1 ,o;u triiiascii parazitar pe seama comunitiitii,

- Dar daea pinA acum studiind aoatomia albinei - interveni un

npicu ltor, am fast lamuri~i prin desene ~i p'lan~e on prin proprii obserVillil (!u lupa ~i chiar eu microseopul, sau pr1vindu-Ie prin geamul stupului de observa\ie, cum oare, Yom putea descoperi aeeste aparate ~i sist e ll'll' alllltomice ale coloniei, in acest vast complex organic, eu zed de
mil de albine ?
- Studiindu-le pe viu - 8{;a cum de aItfel am proeedat ~i pinA
' I f'U. I' to eea mal -mare parte a l ec~ii1or noastre,

'n

conseeintil, am hotArit ca sA lAsAm sA roiascA a doua oarli 0

I'vlonie care a mal dat deja un rai primal', Decl, sA urmArim de aici
"w ill Ie viats unul 1'01 secundaI' cu matcA virginA, El i~i ineepe 'i a~a
rlt! In c:e.1e mal simple eIemente pinA Ia maturitatea deplinA a coIoniei.
til acest scop prima colonie care va roi tn zilele urmAtoare va fi
s Umu lalA pentr u a-~i pAstra toate botcile ce au in ele Jarve ~i nimfe pe
co lc de a deveni peste citeva zile mAtei virgine, Vom prinde roiul seeundtLr. t1 vom caza intr-un stup sistematic ~i Ii Yom unnari lelul sAu de
cornportare studiindu-l pe tot parcursul sezoanelor unul an, pentru a
puleo vedea cum aC\ioneaza noua colonie rezultatA din roirea secundani
o coloniei marne,
In veli!ful protector al cQloniei -

Stupul.

Au trecut opt zile pinA d nd a iel?it un roi secundar, din stupul

CIlre tna'inte dad use roiul primar! L-ati prins ~i I-ati pus rotr-un stup

sistematic,
- l ata, stupu t acesta in care voi a~i pus roiu! secundaI' cu mattA
vltglnti., eonstituie pentru colonia de acolo un adevarat Inveli~ protector
cllre 0 aparA de intemperii. In eele citeva zeci de milioane de ani de
ct nd ulhinele vietuiese in colonii organizate, ele au trAit protejat.e iTo,
IIC~orburi l e arborilor bAtrini, care Ie-au asigurat un adApost ea un in\'eli ~
d Urlu \. did arborele insul?i are propria lui cAldudi. In aeeastA situa\ie
cle ou au mal avut nevoie sa.-~i creeze un sistem propriu de apArau
l'xtcl'lourA, Albinele nu s-au mai pregAtit organic pentru a~a cevll, nu
'I ' ,' llllfl - <:lad de (lroduae nalurale, Nter:l al alcoolulul, III .... Idlor 8r141 s u pt ,'IMl,
-':)lul)1!1l In ""IYUlltl WIllIt"ICl ~I ln60lublll 1n IIPIl, se pot tm(lill11 In cIouil grUPl! ","rl :
LH)HI ~I.
~LIIl(ll,'
l~ u()rLm,ll\(! In (lrlncLIlIII
8r9.lltmlte , I cerurlle prec um $1 IIp~ CO"'P"~"
" ullMnlll>d lo./ntWf!If'. eer.'hr,,,,LI.l1:. 5ulfll tkleLc (prot, Cr , nanll ne8Cu).

'ii-uu mai pUS iscu!linta Ju iocereare, De cC aUta mundi, cind au !!I'isit

tic-a gnta _ in seorbur~ - eel mai ideal loc de adaposti l'c II i n ll'C~i!
eolonii ~i II agoniselei strinse In timplll eald al verii eu multI.! riW'i
incarcatc eu nectar ~ i polen? Albinelc deci ~ i-au ales in mod d el.iut'J'{J1
locul eel mai potrivit pentru buna lor vletuire, scorburile aroorill,r
bAbrini din intinsul padurilor (fig, 17),
Omul. observind aceasta inclinare, aceste preferinte ale albi nc lul'
de a-~i organiza viata in scorburi, a tAiat trunehi gAuno*i. le-u /II':'
putl'cgaiul din interior !?i a fAeut primii stupi din scoarta ce a dnHl~
tare, In aeeste zise "buduroaie, (lmul a pus
1"Oii prlo~i, !onnindu-~i stupina alaturi de
casiL
_ Dar cum deliberat? me inotreabA
unul din api"c ultorii incepAtori.
_ P in! acum citeva deceoii In unna nu
se stia nimic de felul cum albinele se 1n\eleg intre ele, dar venerabilul prof, von
Frisch de la Munchen ~i-a oonsacrat toatli.
viata cercetATii mijloacel'or de exprimare, I,>i
Ie-a anal! Albinele au un fel de "limbajr,
exprimat prin ni~te mi~Ari anumite en un
dans, despre care yom vorbi ciod vom ajunge
la descrierea activiUl.tii albinelor eulegMoare
de nectar, polen, propolis ~i apli ,
Unul
din eei ma.i ,vrednici
asisten\i
ai FJ g,17. - R01- ce a In eepu ,
._
f M L--"
i'
S41, pro:
' lu.... au~r~ S Ud--und f e Iu I
C'Um!lt
50.-$1 CQnst'l'uia.scA faguri i n
alege rC)Jul loe potrlvlt penotr,u noua sa a~e- scorbura unui arbore bA.tr(n '
zare, a stabilit cA dupA ce el s-a lioi~tit 1) i 10 - alblr>e In IUS(lensle Bub
- __"'
b-, I
I
formA
(Ie (leNlele ; I , 2 lit l s-a ,J.()Nl1a t CIOn",""ne
0 JljOUJ
a un DC
faMuM deja cadltl : ,e COn5ld er~
umbras _ sIbinele din gl"upul social al cel'- co. arborele a lost I"at dealunl/.uL.
ceta~elor, care scotocesc toate imprejurimile
!;'i orice coIti.~or ell flod ell nectar !$i polen, au inregistrat in "memorie"
!}i locurile bune und:e eventua'I roiul lor s-ar putea adlipostl, iar odatll
[onnal in ciorobine, incepe un Jet de "deliberar'e" asupra loeului eel
nwi bun peflt'Tu adapostirea. lui.
Intr-adevar. oricine ar cbse-iVa un rai stri ns in ciorchine va vedea
eA de IndatA spar 0 serie de slbine fugind pe suprafa~a ciol'chinelui, 1)i sc
agita. zgomotos blHind vioi cu aripile ~i fAcind diferite mi~cari cu corpul.
ea un reI de dans,
CercetiHorul citat rnai sus a deseoperit ea acolo se face 0 adev<1.l'al::\
deliberate: fiecare din grupul dansatoarelor ce executa un anurnit
(luns val"iat, aratA direc~i:i. diferite, Aceste deUberar<i sinl scurle eo.
cillra lil, dacli aibinele con sided ea locul este bun, Atunei insa cind uncle
1LI('!iII tl sii mearga. in altA parte. roiul stli mai departe tn ciorehine. S-n
\I!I1,Ut. IIn eori di a parte din roi ilj i ia zborul spre dirC\ia dOl'itii, <inr
dnrn vnt! cl\ O1ujoritatea nu le urmeaza, se inapoiazli la ciOl'chine, S~
11It1t11pll\ d'l llli roi nehotArit sa stea 0 zi intreagA in aeeast.'i situa~ie pin l'i
~" ,\d I , .. il l' ('ml dl' flCOl'd , im' fllinSal Ofl l'Clc executa !oatc in unison rlcC'lfI~i

,.

- ,'

I!!-I

"

rei de dnns. Abia atun ci intregul roi se desprinde -51 dupa ce face citeva

volle III aCr, el i<l 0 directie s igurA spre \elul unic ales.
Intd dect cli: folosind cuvintuI .,deliberare", el oglinde~te 0 situatie
de tnpt in Ielul de comportare a unei colonii.
S tupll l, fi e el un simplu buduroi sau 0 ~ni~ tuguiatA facuta din
Il ul clc de rachWi lipitA pe din.!!.untru ~i pe dinafar.!!. cu argiUi, ori fi e
~ Lup sistemaUc, serve-5te coloniei ca un inveli-5. El fa ce parte ,i ntegrantii
ell eolonia, "B.'?a cum propriul inveIi$ corporal al fiecA.rel albine-mo_
lccu iil, fll.cut din chitin.!!., face parte integrantA cu corpul albinei. EI Ie
Ilpiil'i'i organele interioare '$i fiints lor priviHi. ca subiect de studiu;
l ub I.IcoperAmintul acestu1 invell.'? bate 0 inimA, se simte rAsuflul unei
I't"Hpil'iltii $i sint adaposti te toate a paratele !1i sisterneIe 'a natomice pe care
JI' ..nlTl studjat impreunii, cind v-am vorbit des pre anatomia albinei. Tn
rlpccial stupul sistematic este astfel construit $i calculat, 1ncit, extensibil
fllnd, dA coloniei posibilitAti nelimitate de dezvoltare. De aceea, roiul
uusl!' u de ieri a fost pus in acest stup gata preg!t.it mai din-Binte. iar
fllh Jnt.'lc lu i au !}i inceput sii clAdeasea faguri.

Cu sur/oarea miilor de cldditoare

8e ridicti ce tateQ

GRUPUL SOCIAL AL CLADITOARELOR

Scheletul de sus1inere a colonie.i -

iagurii

Circulatia albinelor roiului prin urdini!j, se fAcea fncet.

- Dar de ce roiul nu activeaz! in aceea!ji masura ca in celelaltc
colonii din prisaca ? - tntreba un tinar apicultor.
Pentru ca cea mai mare parte din populatia lui se ocupA cu cUidif:ul
jagurilor. Acetia constitute viitoruZ scheLet de spri;in pe care se va
desja$Ura intreaga activitate a coloniei.
In acest scop tinerele albine-molecule ce compun roiul, i!1i extrag
din propria lor fiin ta solzi~o rii de ceara elaborati de glandele ceriere
ajutate $i de secre\iile neutre a gIan\:lelor !abiale !}i de 0 enzimA lipazii.
La aceasta opera contribuie 0 hrana cu multa miere, pe care aIbineI e
au adus-o in gu~ din fagurii stupului-mamA de unde roiul a plecat,
consumind-o treptat in 18-24 de ore, folosind in ace1al?i timp !ji ceva
lipide (grasimi) din rezerva organicli a corpului gras, cit ~i putin polen.
In ace!jti faguri ce formeaza scheletul de sustinere a populatiei
noii colonii ~i a viitorului cuib, albinele vor aduna strinsura de miere
!ji polen spre a 0 avea la dispozitie in cursul sezonului rece, dod natura
sUi. in amortire sub apasarea frigului. In ei albinele i~i cresc numeroase
generatii de puLet ce se succed din februarie pina tirziu in t oamn5
daca sint stimulate, iar ciod sos~te timpul rece, colonia ocupa in propor\ie de 60 0/ 0 alveolele goale din fagurii centraU, pe cind restul popula\iei sta pe intervalele dintre faguri, formind astfel un gbem compact
denumit ghemul de farna. Acolo ele gase5C m arile rezer:V'e de branA miere !1i p8stura.
Intrucit cliiditul faguriIor roiului cere cUeva zile de activitate in tcnsa, iar noi nu putem urmliri lucrarea de aproape, am hotArit sa
rlc.liclim din stupul de observa\ie fagurele din etajul doi. Apoi, oferind
(libineior de 8colo 0 r amlt cu 0 simplA fl~ie de fagure artificial ~i hriininq
mlcul oucleu cu miere diluatA cu pu\inA apli, putem vedea, privind prin
g~um, cum grupu l social al clAditoarelor lucreatii un fagure ce constituie
o ml et, Ptll'lC 1I unui viitor scbelet pe care 0 colonie noua. i!?i organizeaza
vlclu lrcH,
ln l" -tldcvAr, dupl'\ ce au trecut 24 de ore de la aceasta schimbarc,
0111 ttll/Hut''''L umbclc oblonnc ale stupului de obscrva\ic. Albinclc sc

I ~ II

127

UI'Cllsera In s pa\i ul libe,' "I rarnei goale, stind suspendate tntr-o perdea
,IC' tru puri vii, Il'unsforrnind hrana ingerata, in solzj~ori de ceara (fig. l U).
Nu rnai revenirn asupra aeestei probleme pe care am aratat-o cind
11 111 vorbit de sistemul glandular la glandele eeriere.
Privind perdeaua de trupuri am observat pe suprafa~a fieearei
ngli nzi eeriere cum din epiteliul alcAtuit din eelule moi ~i spongioase,
In cep sil apara solzi~ri i de ceara, lucrare
Icgata de efectul de grup al albinelormolecule, aranjate pe grupe de hicru,
cllidind fiigura~i distan~ii pupn unii de
ceilal~i.

Tn mod obi~nu 't, produeiia de ceara

l'sle limitata in raport de virsta albinelor-molecule ale coloniei. Dupii ee glandele i aringiene nu mai dau :apti~r ~i
t'nzime, pentru prelucrarea nectarului,
tree la producerea eerii secrelata de glan- F ig. 18. - Cum cHldesc !agtlri
dele eeriere. Totu~i , sin1 imprejurari ciod intr-un stup de observa1 ie cu
geam:
10 ne\l'Oie chiar ~i albinele b~trine, dupa
1 - stupul de observa~le : 2 - fagu!"
II Il consum abun'dent de polen tim p de
.unit cu alblne pe el ; " - alblne
in perdele suspendate.
zece zile, pot reactiva fu ne\ia acestor
glande.
Construirea fagurilor eu mii de alveole ineepe in stup cind temperatura din interior este de eel putin 20-30C.
- Am observat - :<iee un tinar apicultor
cA folo.i,i uneori
pentru denumirea celulelor din faguri notiunea de a!veole ~ i uneori
ciimiirute. Avet i vre-un motiv anumirt ?
- Dind aeeasta denumire celulelor din faguri - vreau sa evit 0
eoniuzie in mintea voastra. Tn fiziologia albinei ~i coloniei la tot pasul
euvintul de "eelu1i\" apare mereu: eelule glandulare, celule nervoase,
celulele nUcleului din ou etc.
Adoptind pentru eelulele fagurelui notiunea de "a!veolii", nu fae
clecit Sa aplic exact no~iunea latina a cuvintului, cAei in lati n ~te euvintul ,.alveolis" inseamna HVas mic" ~i a!?a 0 denumesc cei mai multi au tor i
r.e se ocupa de problelne apicole inccpi nd cu scrjitorii r om ani lata,

<lCUm, privind prin gearnul stupului de observa~ie, citeva albine din perdeaua vie in care stau aga~te, incep sa se agite. Cu ajutorul picioarelor
anterioare desprind solzi ~orii de pe ogUnzile ceriere ; ii due la gum, ii
amesteea bine cu seeretia glandelor mandibulare car e Ie eonfera 0 rezistenIa marita la topire. Initial, ace~ti solzi~ori sint a~a de moi ~ i maleabili
indt cedeaza la 0 tempemtura de 25-30' C, pe cind astfel - a~a cum
V-:un mai s pus - bine amestecati, rezistA la 62,3C.
Demonstratia eu stupul de observatie 0 limitiim aici, cAci eonstrUl rca unui singur fagure nu ne poate reda fidel felul cum albinele cladesc
tntrcgul edificiu de faguri pe care in aeest limp albinele roiu lui secunda,.
d in s lupu l s istemati c ii prelungesc in jos ~i lateral. Demonstra\i a am
1211

facut-o numai pentru a vli arata cum produe glandele eeriere acei 801 zi~ori ee apar pe suprafa~ oglinzilor. Albinele roiulul din stupul sistematie au fost in prealabiJ pregatite organic pentru aceastii luerare, acumulindu-~i rererve organiee in corpul gras, in special lipidele, luindu-~i
~i un timp de repaos inaintea pleOOii roiului. Ele au gu~ile pline eu
miere, iar numlirul albinelor tinere din roi, apte pentru produeerea eerii ,
ating aproape 50'10 din populatia lui.
A~ezarea albinelor la c1liditul fagurilor roiului, intr-un buduroi saU
stup gol, se face dupli ce ele s-au aranjat In forma de ciorehine, sub
p1afonul stupului primitiv s au sub spetezele unui numar de 3--4 rame
ale stupului sistematie. Ele nu stau acolo ca ni~te perdele transparente,
ci formind un ciorclrine asemlinator spre exterior eu eel in care stateau
in stare de roi, cu cleosebirea cA In interiorul ciorclrinelul, eind albinele
c1iil:1esc, laBa Ia mijloc un culuar vertical, ,p e ale caror mwgini slnt Incadrate eele 3--4 perdele distan~te La 38 nun unele de eelelalte. Acolo
stnt numai albine tinere, cu glandele ceriere neuzate, iar inveli~ul ciorehinelui este fonnat numal din albine mai virstniee. Circulatia in inter.iorul acestui eon eu baza in sus ~i virtul in jos se face asemanMor
ca pe un culuar de aseensor, ineepind de la virful ciorChinelul, cit ~ i
pe marginea perdelelor, euluar care serve~te la cobor!rea ~i urearea
albinelor ca pe treptele unei sOOi.
Caldura in interiorul ciorclrinelul este constantii, de 33-34C. Cind
ea este depa~ita, straturile ciorchinelul se mai r esfira, iar plitrunderea
aerului proaspiit racore~te ~i elimina surplusul ealdurii.
La adapostul inveli~ului, dupa ce albinele din interior incep sa
secrete soll!i~ri, iar luerarea ""te in toi, aee~tia stnt transpor tati sus
pe ~lierul de lucru, unde se fae gramajoare de materie prima, ee
urmeaza a fi prelueratii ~i transformatii in faguri, a cAror temelie este
in partea de sus a rarnelor, erescind spre josul lor.
lata 0 a~ezare care rlistoarna prineipiile arhitectoniee ilin lume.
Acolo sus citeva albine constructoare fixeazil sub spetezele superioare ale
rarnelor primele temelii de la care porn~te luerarea, punctind spetezeJe
in mai multe locurl, ca astfel viitorii faguri sa poata 1i urziii eu mif'i
fagur~i de-a lungul acestor baze.
P e IDasura ce timpul trece ~i materia prima sose~te pe ~antier. micii
fagura~i sehi~ti incep sa creascA ~i lateral, atingindu-se unii de al~ii,
formind astfel baza viitorilor faguri ai aeestui palat de ceara ee st.~
eu temeliile spre eer .
Aeumularea eea mai mare de materie prima, care este ceara, albinele constructoare 0 depun la lemelie, diei temelia trebule . sa fie solida
ca sa poata suporta farli sa se diirime - !.oata greutatea rezervelor de
hrana .aeumu)ate in dimarulele ell miere ~ i poleD, precum 1?i greutateu
pu ietulu i din cuib peste care sta toatii populatia stupulul, ca sa-~i tina
de calc!.
P rimele temelii de sub spetezele superioare ale ramelor slnt solide,
gru,,~c, eu mul ti! ceara ; seolo, alveolele sint neregu late pe spa\iul pri\)

",

...

12!)

molor 2-8 rlnduri, pentru e8 pe mlisura ce fagurele se urze-$te, ele sA

/Ie l'egulut C'Onstruite tn hexagoane (fig. 19 ~i fig. 20).
vn aminti\i cred de leetia privitoare Ie dUerite rase de albine ~i
nllllmc de rasa dorsata din Extremul Orient eare-~i clAde!}te tn aer liber
111\ llnlc fagure legat de 0 creanga puternica. Ternelia lui este groasA
dc 12-1 3 em pentru ea sa suporte cele peste 150 kg miere aeumulatii.
In cl, plus greutatea puietului ~i a popula\iei intregii colonji. La fel.
III 1l1 ic, construiesc ~i aibinele roiului nostru.

f(J

rJ

Fig. 19. Fonns a treI.

a lveole d ln'lir4.ln f.a .gure au
Iundul lor triromb1e:.

Fig. 20. Cuibul unel colonU c:e are deasupro. .$1 rnagazin de .recoLtA.

Clnd grupul constructoarelor din stup au cearli suiicientii. sus pe

apcteze, ele se a~aza fa\! in fatA pe aeea ingramadire amorfA de cearA
brutA, din care Incep sa traga un cerc sculptindu-l mjgAlos, unele pe
o -fatA, celelalte pe cea de-a doua, formind cele trei rombun ale fundului vUtoarelol' alveole. Inclina\ia romburilor in r aport de eei ~ase
pereti ai alveolelor, depinde - dupA Darehen - de unghiul ascu\it al
liedirui romb. Acest unghi masoadi 70 grade ~i 32 minute, Matematicienii
flU aIlat prin ealcule cli toemai aeest unghi este absolut necesar acolo,
pC'nLru ca lnire cele !}ase plnouri hexag-onale, fieoare '81vealA sa postA
cl; n~ine maximum de miere, iar 10 construirea lor sa se foloseascA 0
minima cantitate de cearA. Fonna h exagonalli dli 0 siguran\li !}i 0 rezist~n\A deosebitA ed.ificiului, clci fiecare din cele trei romburi corespunde
rutei alveole de pe partee opusA. Ele fixeazA col~urile unghiurilor ~i liniile
unde trebuie sA se in al~ cei ~ase pereti ai primelor alveole din viitorii
roguri.
Clnd prime10r albine construc1loare Ii se pare cl sarcin:a ce le-a
revenit este indeplinitli, se retrag de pe ~tier. :flind tnlocuite de altelf"
care se tot inmu1tesc pe mlisur! ee fagurele Cl'e~te. Ele clatlesc pe grupe,
lo/' acestea se unesc pins la sfir~it, clnd primii f!gura~i de sub speteazs
RUpel'ioo.r:\. s-au oUns !ntre ei, formind acea temelie trainlcl1 a primelor
3- 4 !!gura~ i.
In realitate - spune J. Hoffmann - fagurele este un tipar. EI
lie ~u'ze~tc ca otare ~i se construie~ de asemenea ca un tipar. Legile pe
core ni Ie cvi d en~ia:di un fagure de albine slnt determinate de cind
condlUi : 1) este 0 forma\ie paralelipipedicli alcatuitA din corpuri regulot
l:1n

dispuse in dou" straturi fArA liPSUI'i de euntinuitote; 2) aeeste corpurl

siot potri vite exact ~ i perfect corespunzatoare ; 3) 10. baza fiecarei nlveo!ese aIHi 0 'Piramida eompusa din trei romburi. Punctul median de la bl.lzu
tiecarei alveole este totdeauna un pUDet de imbinare pentru celclnll<.'
trei de pe fata opusA ; 4) din tmbinarea farA goluri a fagurelui ell alvcolc
dublate, rezultA tiparul peretelul median; 5) prizmele sint prclungi rNI
jumata\ilor de faguri dubli. Aceastii. conceptie corespunde ~i urzelei ~ i
ere;;teni fagurilorU..
Ati vazut la lucru, aceste sute ~i sute de albine cliiditoare - adcvArati al"hit~i - pe .care dadi Ie Yom insemna pe toraoe cu 0 cuJOal'C
distineta, Ie Yom vedea apArlnd clnd ici, clnd colo, pe eliferite pArti fil e
f agurelui inceput,
Grupul social al albinelor arhitecte, lnsotite _de grupul social al clliditoarelor de care se diterentiazA ea sarcini, potrive~te solzi ~r cu solzi ~or
in dispozitivul fagurilor, care au zeci de mii de alveole ~ezate simetrie,
sprijinite unele pe altele lntr-o arhltectura economicoasA, pornind de In
fagurele central. _P rivind ansamblul zidirii 8!}ezamintului, el apare ca un
c.lopot inversat care pe mAsurli. ee se alunge;;te in jos se mlireliite liii in
14pme; zidind astfel ~i fagurii din plirtile laterale a celor eentrali, ei
cuprind in 10-12 zile tntregul spatiu al stupului. Atunci apar intre ei
~i cei cu celule mari de trintori, care obi~nuit smt eei laterali ; cJadind
celule de trintori, albinele constructoare sint clilauzite de principiile
economiei muncH Si a materiel prime folosile; au 0 arhitectura similarii
cu alveolele in care vor cre~te albineJe, dar cer mai pu~in material ~i sint
executa\i intr-un timp mai scurt. Ei au destina\ia ca in alveolele lor
largi sA se poata stringe mm multA miere cA:pacit.li ~j pasturll. ca rezerv8
de iama a coloniei. La inceput ~i matca depune in ei oua netecundate.
din care vor ecloziona masculli feeundator i.
rntre fagurii lnvecina~i, albinele lasA un spa~iu de circula\ie de
11 mm, adevarate uli~e ale unei metropole bine conceputA; in atara
circula\iei, acest spa~iu asigurA primenires aerului din stup. aUt de
necesar puietului din cuib.
Sub clopotul de trupuri vii ale albinelor-moleeule, fagurii stupului
in ansamblul lor graviteaza. In jurul tagurelui central care totdeauna estc
mai lung clnd aibinele cladesc tn libertate in stupi primitjV'i sau scorburi.
Alveolele fagurilor a u 0 u~oarA inellnare de jos in sus tntr-o mli.sura de 9 pint!. la 14 grade, pentru ca mierea lichidA depusA in ele s..1.
nu curga. Peretele median 0.1 fiecArei alveole are 0 grosime cit 0 douazecea parte dintr-un mUimetru,
Cind eele ~ase planuri ale alveolelor au eel putin 1/4 inal\ate,
albinele cUi.ditoare corectesza. unele abateri. La aceastA finisare intervjnc
numai grupul aibinelor construetoare.
Cunoscutul eerceUltor Ambruster spune eli in aeest stadiu albine lc
coioniei urmeaza "legea corelilrit"J clici nu toate alveolele au de la inceput
rorma definitiva, albinele lucrind la faguri prin tatonAri succesive. Regul url1:llLcn lor se datoreazA mai cu seamA actiunilor exeeutate tn cornu n
de tllulle nlbine, ce eonstruiesc acei pere\i sub\iri ~i fr iabili,
Tn pl'i vin\a regulal'iUipi alveolelor s-'a constatat cA nu totJdcaunn
fonllu lor IJl' Ii perfect re~ l nU'i.. Unoorl unghiurJle laterale d ep<'l~e'iiC

11 1

1!"II'I8UrU obi.':;nuilA de 120, iar .cele de la baza sint pu\in m ai mi.ci

(1)(l rchcll), Alveolele au un diametru in rneclie de 5,37 mm, iar cele de
ll'llllQr de 6,91 mm, Valorile sint medii, caci sint di!erente in aceastA
1)l'lv,in\t1. de In rasA la rasA. Albina noas-tra corpatina are - dupa cercetAturul l'Omon N, Foti - 0 medie biometridi de 6,39 mm.
Cind alveolele stnt terminate, un grup social de albine cButA $1
t.due 10 stup propolis cu care construiesc in partea de sus a fied!.rei
/1 lveole 0 centurA de rezisten~A, ingAduind astfel posihilitatea unei circu11I~1I uctive a intregii popula\.ii pe suprafa~a fagurilor. Fara aceastA cenlui'll, Ingurii care la inceput sint foarte fragezi {ii sub~iri, s-ar deforma.
Un element stimulator in munea grea dar mai cu seama regulat!
n clil.ditoarelor este ~i matca roiului primar, care prin prezenta ei det(' I'mina un ritm mal accelerat de lucru la faguri. Ea este dornica sa
dcpuna. cit mal curiod ouA in cuib, ~Ull. care cad din vaginul sau tArA
lit Ie poatA re~ine. Prezenta ei determina aibinele ca in primele zile
,4 cUi.deasca fagur! numai eu alveole de lucr!toare, Este a~a de grAbitA.
tnett nu mai a$teapUi. ea tot fagurete sA fie cIadit in intregime, ci depune
uu4 in aIveoIeIe abia incepute $i inaI~te foarte 'Pu~in pe fundul trirombic,
urm lnd ca sIbineIe clAditoare sA Ie desav~easca peretii laterali. Cind
In sfJr$it Iagurii de cuib slot aproape gats, iar clAditoarele incep pe
ecl marginali, sibinele nemaifiind solicitate de matdi, clAd esc !;Ii din
cl!l cu ceIuJe mari de trintor.
Un rol important in cUiditul fagurilor mal repede $i intr-un numa.r
lUlU mare 11 au dimensiunile ramelor, P e eei mici, de multietajati, albincle Ii IucreazA cu 23% mal repede $i mai multi fatA de fagurii din
l'lltne!e Dadant.
De asemenea, albineie trehuie sa aiba suficient spatiu pentru depu
nerea secretiei ae cearA, cAci altfel glandele ceriene produc solzi$ori, care
cod adesea pe lundul. .stupului de unde sinLelimina~i de albinele curatitoar;:-Jn aceasta privintA prezen~a in stup a unei rame c1Aditoare se
Impune, jar despre rostul ei vom vorbi cevra mai departe la lectia

despre roire .
_ Dar ce a determlnat albioele sA aleaga forma hexagonala. a
olveolelor cu unghiuri ~ i rplanuri precise? - intreaba un apicultor.
_ il)in instinct - zic cel mal multi cercetiitori. Dar este probnbil ca de-a lungul zecilor de milioane de ani, ele sA fi observat cA in
rcl ul ucestn ob\in 0 trAinicie mai mare a :ia gurelui , cu materie primA
mui pu\inA $i elorturi mal recluse. Prio mii !;Ii sute de mil de mutatii
cc se transmit. ereditar, s-a aj uns la aceasUi. formA,
Cert este tnsa un lucru, a dirui tainA incA nu a fost dezlegat..:i ~ i
l.m ume, dI. uceustA fo rmA hexagonaUi este cuprinsA in insA~j rApturu Illbi1 3~

nei cAci nceas lfl lormA apare, revine !;ii se repet.:i in multe aspcctc ul ('
vietH sale. VA amintiti cind am descris forma oulu i, v-am spus crt pt'
suprafata coajei apar vizibil la lupA desene hexagonale putin slun~ilc ,
De asemenea, dnd am descris ochiul albinei a\i aflat cA. el este com pus
din mii de :ia\ete tot hexagonale care Iiecare are nervul sAu ~i wale la
un loc redau imaginea completa. a ohiectului privit; apoi, solzi!;iorii de
cearA. ce apar pe oglinzile ceriere au 0 formA pentagonalA., deci apl'ollpl'
ca cea hexagonalA.. La fel cind v-am vorbit de forma botcHor de matei'!,
v-am spus cA. ele le ingro'a$A eu multA cearA, iar pe suprata~a lor albinclt'
creeaza 0 dantelA. de desene tot hexagonaIe, Deci, forma hexagonaUi se
oglinde!;lte sub diferite particularitA\i organice, inca de la primul pas
in viata albioei !ji ele 0 reprezinta sidoma in aceste alveole hexagona le
ale faguriIor,

,.p, aici nu

88

trece/ u

GRUPUL SOCIAL AL PAZEI COLONIEI

Ciod toatli aceastli truda este aproape infaptuitli Injghebindu-se
vlitorul eamin In care s-au urzit primii faguri, 0 parte din popula~ia
rostului roi secundar a ~i plecat in zbor prin imprejurimi sA afle surse
(Ie hrana ~i sa adudl in stup nectar ~i polen. Era ~i 1iimpul! Iniaptuirea
ocestui Inceput a eonsumat cea mal mare parte din proviziile de miere
lu atli la plecarea roiului din colonia-mama, iar albinele ce"ese trebuie
Mn lie alimentate eu miere proaspatli pentru ca sa poata secreta mereu
11\1 solzi~ori, pentru urmatorii faguri.
Atunci apare pe sclndura de zbor a stupului, in fa~ urdini~ui,
grupul social al vigilentelor albine de straja. Ele sint gata sa-~i dea ~i
via\a in lupta de apllrare a comunitlitii. Nu trece nimeni pragul oa.sei
rllr1l ca paznieele nelnduplecate ~i severe sA nu Ie bareze drumul pentru
n verifiea mal IntH daea fae sau nu parte din colonie. Cu ajutorul antenelor - organul eel mal sensibil al mirosului - straja recuno~te pe
cele sosite, care trebuie sa alba mirosul corespunzator. In caz contrar,
sar [ar1l ezitare asupr1l~le ~i Ie ataea sau cel pupn Ie sperie.
Grupul social al strajerelor se pare ea se specializeaza in atare
sarcina; ele nu sint albine tinere. Doi cercetlitori de seamii, Butler ~i
Free, marcind albinele eu diverse eulori dupa sarcinile ce Ie Indeplinesc
In stup, au stabilit ea din 4 000 albine paznice numai 16 erau tinere
In virstli de 14 zile.
Natura lea Inzestrat cu acea armii de ataC ~i aparare care este acul
cu venin, des",ris In anatomia albinei. Peri'COlul eel mare este atunci
clod in prisaea - din neatentia stuparului ce a lasat pe aLara faguri cu
miere - se declan~eaza acel furti~g de care v-am vorbit. Atunci garda
de la urdini~ da de veste emipnd din giandele mandibulare 0 substanta
de alarma denumita hepatull care mobilizeaza colonia In apllrare ~i
Mac. Se dau lupte grele ~i multe albine din eele de paza cad victime,
plnll c1nd ataeatoarele se lasil pagubn~e ~i se retrag in stupul l or.
Paza de 19 urdini~ are ~ i un alt rost ~i mai im portant: acela de
a feri ea slrllin e le. car e venind dintr-un slup bolnav de boli moli psi loare,
sn nu aducl\ divc r'i i ngcn\1 pnlo/(cnl.
1:.14

ttl aocasta privin\li, colonia ~i-a organ i""t un sistem de a utoap!l 'llr('
(Ollrlc IngenJos despre care v-am vorbit putin la anatomia albine!. A Ibl n~l c cnre vin In contact cu mediul din aiara stupului unde existli millardo
tic mlcrobi, au pe corpul 10r ca 0 pavazll de aparare, substan\e " nU hloJ;!ce puternice, care infring tentativele acelor agenti patogeni de a piILFunde in corpul lor. Chiurasa de chitinli groasa ~i tare este aeoperitli
dc lin strot de peri~ori, care In primul rind amortizeaza loviturile ~ i evita
rnnlrile. Organismul lor are mijloace deosebite de a infringe invadatorii :
livcrsele glande emit secretii antibiotice. Mierea este ~i ea antisepticli ;
III ell 1110r, in citeva ore, bacilii perieulo~i ale celor trei feluri de locu.
I'olenul, de asemenea, are elemente antibiotice de prim rang. Ceara orc coDsUtuie materia primll din care sint fagurii - are ~i ea 4 000
unltliti antibiotice.
eel mai prepos sprijin in apllrarea smlltlitii sale colonia n prim e~te
do 10 acel propolis pe care albinele il adue in stup ~i il au la dispozi\ie
rlclnd. Ce este, Cum se prezinta, de unde ~i-I proeura, cum ac\ioneazli,
o vom orata ceva mai departe clnd vom vorbi de albinele culegiitoam
do propolls.

., Tu. UnsrBfB Iti riitofu/ n9amU/U; /"

SISTEMUL PROCREATOR AL COLONIEI:

MATCA ~I CUmUL sAU
DupA trei zile de la cazarea roiului secundar in stupul slstematlc,

Un ttnAr apicultor m-a anun~t cl\ in prisacii. albinele se agitA prea mult
l u\f~ de felul cum se comportaser~ pillA atunei. Ducindu-mA acolo co
IOU llpicultorii ineepAtori, am observat cl\ intr-adevAr albinele erau mult
moi numeroase 'pe sclndura de zbor, ie~ind ~i intrtnd repede in stup.

o parte din ele stlteau cu abdomenul iniUtat MUnd agil din aripl fAr!
ill Ie impreune perechi-perechi, ca atunei dnd se inalt/i in w Or.
- Priviti - tineri apicultori, - spre virtul abdomenului acestor
IIlblne ; observa\i asttel cum glanda odorantA - despre care v-am vorbit
Itt sistemul glandular - emite eteruri volatile cu ajutorul curentilor
de aer pe care Ii fac cu aripile. Este semn caracteristic cA ttnlira matcA
C\ roiului a plecat de corlnd in zbor de lmperecher e. Ele se agitA emi~tnd
llcele semnale de orientare pentru ca matea, la inapoierea din acest
7:bor, sil. nu gre.,easc! .,i d . pAtrundA in alt stup unde albinele de ocolo
Ilr ucide-o.
Intr...adevAr, dupA putin timp de 'a~teptare matca ieoundatA a aterlZ(lt pe scindura de zbor a stupului sAu, avind la vir!ul abdomenulul
semnul Imperecherii. Albinele s- au lini?tit ?i" au intrat tn stup rAmtntnd
ufnrA numai pazniclle.
- Dar cum decurge acest zbor de nunta? rnA intrebA un apicultor
loccpAtor.
- E greu de urmArit actiunile preliminare, pe care colonia Ie inlrcprinde in vederea imperecherii mAtcH, cAc:i ele decurg cUeva zile
cu Inlreruperi ?i nu pot Ii urmlirite in stupul de observatie. CercetAtorii
1nsd au fAcut-o ?i au observat cli albinele se string in jurul mAtcii chiar
dc-u doua z.i de la ecIozionarea din botcli .!}i exerei:t1 asupro ei diferitp
ml~cliri chiar bruWe, impingind-o cu capul, .gata sA 0 rastoarne. Aeeasta
fltitudine de siciiaUi Ii este de marc folos, clici numai a.,a ajunge sa se
hnbogci\euscA hemolimla matcH co procentul de zahar necesar energiei
zOOrului apropia t. Totodat! aeeste exercitli gclbesc maturizarea ei
acxunl1i ?i ajutA 18 dezvoltarea glandelor sale mandibulare, care sA poatA
secreta Ieromonii atrAgatori co miros de rut, fatA de viitorH trintori ce
o VOl' fecunda. Uneori, asttel de comportare a albinelor inconjur.!!.toare
merge pInn In a 0 Inghesui intr-un mic ghemulet, farA a manHesto vrajm n~ i u cun oscutli, cnd cu rind 0 despresoarfi.
136

Dupa trej zile de asUel de comportAri, matca devine mai viouit',

incit chiar se opune albinelor prea agresoare. Atunci ea incepc sA-l;Ii
faeA un masaj a l abdomen'lllu), cu piciorele postel"ioare, vibd nd totodatA aripile ?i emi~ind ni.,te vibra\ii sonore asemanAtoare 081'eCUm cu
cele ce Ie scoate in preajma roitului. E semn cli in curind Va porni
In zbor.
tn mod obi~nuit 25% din m!1tcile eclozionate ies in zbor dup..",
4-7 zile, 50% dupA 10 zile, altele amin.!!. zborul chiar pina in a 15-0 zi
de Ia eclozionare, dar mai rar se intimpl!1 0 asemenea intirziere. t n tot
aeest timp matca continuA sli-.,i maseze abdomenul fl1cind 0 adevAraUi
gimnastid fUnc\ion-aIA 0 aparatului sAu reprociucli.tor.
Daci in ziua respectivA temperatura este de eel putin 20C, -cerut
nu e innorat, viteza vintulul nu e prea mare, iar prin imprejur\ll prisacii nu se vad nici nu se aude strigatul asculit al prigoriilor - pasari
insectivore primejdioase - , dupA ce albinele 0 hrAnesc, matca iese pe
scindura de zbor a stupului. Uneori, aeeastA luare de contact cu lumea
de afarA 0 determinA sa. intre lnapoi tn stup, dupA ce IAcuse citeva volte
de zbor in jurul stupului ca ~i cind a r face un antrenament, Alteori insa.
mates ie~ind, W neteze?te de citeva ori abdomenul ~i se avintB. in aer
cu corpul intors mereu spre stup pentru memorizarea locului lui in
spa\iu, tnregistrind orice particularitate, orlee reper pentru inapoiere.
Apoi se ridicA dintr-odatA in sus, pentru ca sA strAbatB. ioarte repede
prin zona periculoasa de circulatie 0 albinelor coleglitoare. zona intre
9-12 m deasupra prisAcii.
Obi~nuit, zborurile de imperechere au loc iotTe orele 1 ()'-15. deci
cind marA horesc trintorii in locurile lor de adunare.
- Dar ce slnt aceste hare? intreaba. un apieultor incepl!.tor.
.- Pina. acum citiva oni in urmA, cercetatorii apicoti sustJneau di
matca se imperecheeza. numai cu un singur tIintor. Observatorul francez
J . P. Prost a sesizat un fen omen : trlotorii, de cum i~au din stup zburull
spre locuri anumite - in tiecare an acela?i - preferind lumini?uri.
poieni, sau cite 0 movilA fAd poml pe ea, locuri ceva mai departe de
pt'isacA. Aeolo se adunA sute de trtntori veniti de departe, S-au gasit
din cei marcati pe toraee cu vopsele diferite, poroiti din stupi dep!rtuV
In 7-8 km.
Horele in care se aduna slnt la inAltimea de 10-25 m de In soL
Puternicul biziit a1 zborului in hore, se aude de departe, ineit matcilc
at:! pot u~or tndrepta spre cercul lor. Trintorii la rindul lor - inzestrati
organic cu un extruordinar s imt a1 mirosului, se presupune ci1 sesizeaz[1
cle IndaUi apari\ia unei matci in preajma lor, cu aUt mai mult cu cil,
" Iundele mandibulare ale ocestor mAtc! secretA acea substan\A atracti vA
de rut.
.
Suvan\ii germani H. 1;i F . Ruttner au observat di numai in aeesle
hore trintorii rivali sc infliiclirenzli, iar aceastA excita~ie duce la imperccheri repetHU' ale miitcilor. PinA 00010 se merge in aceastA regu lA
Impu..ro de IUll\.l rt'i pl"in core mAtci le sint obJigale sA se imperechezc ill
(llnol,l\, II ,dt. d ; I(-"~ Wi ll din [t('(-sIe;1 i(;e pNw-izo rili din repeZ'l:'Hla zoo,ulul
I'll nfurtl cll pt.'rlml'lrul l lOrp i - dc~i nl! cste in ct4 recundut;. - lrinloril
n ..n milt lilJUn ,'Nlp. 1~11 tl'('hutc All s{' tnllf>Otczc Inl':'t~i 1" ~Iol.)tn, pcntru 11

J:l7

ee Impcrcchca. Toate aceste milsuri ale naturii au darul de a lnUltura

p.. dcolul consangvinizllrii albinelor unei prisll.ci prin lmperecheri cu trinI nl'l J)I'oprii Sau cu rude apropiate ale matcilor respective spre a !i !nUItunllll dcgcncrarea speciei.
unoscutul cercetator american O. Mackensen a imperecheat artiIlrlll l matci cu trintori frati, dar dupii cea de-a opta generalie coloniile
tlr ~)<perjenti! i~ i pierdeau rezistenta la boli, traiau pulin, erau imposibile
III IItUQU'I hoa\elor 9i piereau cu totul. Ceva mai mult, ounoa~li Oit
(I,' ugresive sint albinele unui stup iati! de cele straine pe care Ie ucid
~l\ ltlr la intr area stupului. Totu~i. dnd este yorba de trintori. ori de
ulldC'

tlf'

vern,

sint bine primiti ~i larg ospata?, citA vreme sczonul este

"lilt! ~i pot ;e~i matd la imperechere. ObservaW ~i mai precise privitor

1/1 Imperecherea roatcilor au fost facute de N. E. Gary (S,U.A.). El a
lentlt eu cite un ,f ir de nay Ion matei tinere in~a nernaturate seJrual ,
\IIIl ndu-le suspendate de 0 sirma intinsa Intre dOi piloni inalli de peste
('('C metri deasupra pamintului. A constatat ci\ trintorii urmaresc numai
m~ lei aj unse la maturitatea sexuaIa 9i care intrau in horele lor. EI chiar
1\ III mut zeci de zboruri de imperechere la tnaltlmi variate.
- Dar ce determina matcile sa aleaga aceastii cale pentru impeI','fhorc, In IniU\ime? - intreM un tinar apicultor.
- In primul rind pentru ci\ ceva mai jos este zona de zbor a albinolo,' culegatoare din prisaca, zona constituita din anumite culoare prin
:'11'0 albinele trebuie sa cireule absolut nestingherite in activitatea lor,
Alt.tcl culegatoarele ataca orice Ie iese in cale, fie pasare 9i chiar 0 matca
I c~lta in zbor de lmperechere, Cum hora trintorilor se organizeaza peste
UCcusta inallirne de zbor a culegatoarelor, este normal ca matea sa urre
In zbor acolo. unde trintorii i9i au locullor de adunare,
,In al doilea r:ind cu c~ul lor este mai mare. cu atit biziitul
ClIcut de=apFigunor zbor este mai intens 9i sperie plisiirile insectivore
l18upra carora trintorii se napustesc ca sa Ie goneasca departe de hora
10", In felul acesta matcile intrate in hore sint ferite de atacul acestor
pdsl1ri pradalnice care, daca ar ucide 0 'lnatJcil, ar pune in pedrol existenia coloniei, mai ales cind in euib nu mai sint ,alte botei 9i nici oua
8au larve potrivite ea virsta. pentru ca albinele sa-9i poata cre~te 0 alta
matc.~ in locul celei pierdute,
In al trilea rind, imperecherea matcU numai cu un trinlor, nu
osigur(\ numarul mare de spermatozoizi de care au nevoie ouare spre
Iccundarea lor, Apoi, 0 astfel de aglomerare de trintori din colonii difefi.te
~i cu mulli pretenden\i veniti de departe, contribuie la 0 hibridare naturalil eu 0 mai bogata combina\ie a caracterelor ereditare, Matcile care
"C Imperecheaza in timpul acestui zbor cu 10-12 trinton, unul dupa
ultu l, asigura acel fenomen de heterospermie care este foarte apreciat
nzi In biologie. Ma.tcile astfel imperecheate, asigura urma~i1or 0 vitali tate
dClisebita, fapt care a ingaduit speciei sa se mentinii milioane de ani. in
t/mp ce mii d e aile specii au dispiirut,
Dsl' cum se indepline"le actul propriu-zis de imperechere?
u palru decenli In urmll am ser;s Intr-o lucrare similarll desp,'c
lI('e..~ ' ~b(H" clc' f llllX'l'cc h('I'C' efl ar c Inc In inAl\im i , da r eli fmpercchel'cn

I all

.~ tftccn lIumoi
,III1I1'~ LoU, cel

cu un singur Ll'lntor care era eel mni dibaei In ZbOl',

care uvea calitij\i deosebite ~ i care se ImpercchCa Cll
",nl "11 /llInd In pozi\ie de monta, depunlnd In spermaledl spermatozoizil
1I'IC'<'forl rccundat\ei ouiHor,
Ci lld Um scris acestea se 9tia ci\ zborul de irnperechere este ca lin
vt l' l ~J, III lorma cozii unci comete ~i numai un singur trintor dintre
',,'mftrUori in/rJpluie"le acbul in sine, Obse,'Va\ii1e eercetatorilol' din u ltionii
11111 011 (Iovcdit cu imperechenle se succed in acela~ i zbor cu 10- 12
"IIIItIl'I, care fccundeaza matea pe rind,
1"l1l11l1rea actului imperechelii a arata! precis modul cum sc pe~I ,1f''' ' l.J"intorul se prinde solid pe spatele matcii. fixind-o ell picioarel e
, .. h" lor al'i pile lui tntinse 9i largi ca ni9te planoare, ingaduie perechii
,tlllYII "l' cunde de zOOr ioHintuit, Atune;, capul aparatului mascul fc O," ldtotll,' - cndofalus - se Iipe~te eu ool'ni\ele sale de vulva milteii. Tn
4' "/I "1IJ)~ ,'smera ~acului este desohis1i, iar masculuJ incovoindu--se spre
,l t r,,1 (Il>domCl'l ului miitcii executa 0 r asucire. In zbo~u l de ..o\a\i" f U 110 uvion <..'c e xecuta un Quping are loe acea com o\,ie in care tri nl"flll I~ I pic,xI" via~a , Totul se petrece in citeva secunde, caei valvula
~'jlll lnll.ln Sc desch ide de la primul contact, pentru a permite ca numai
4i 1)tWmn C\ I :sperma tozoizi, fara mucus, sa IlJlJBint.e2'Je -spre oviductul larg,
1'111 rll (I pJ'imi intreaga cantitate d e spermatozoizi ejacula\i,
I\,'lul se repeta cu 0 repeziciune uimitoare, Cind matea sirote cii
"'" nvldU"l.ele pline, reiine 0 parte din mucusul copulapei. Acesta, in
1'lllItnot cu aerul se intare9te. formind un dop ce inchide incaplitoarea
IJI ~tft I) ncului. ctt 91 canalul lateral alo viductului, Dopul. de culoare
.IIIft. clle semnul lmperecherii. se~ cu care JPatea se ulapoiaza 1a stupul
" , I core csl.e re~inut de vlrfU! abdomenului prin plaou\ele chitinoase
nl hulbuluj endofalusului, ~i riimine in ve'stibulul vaginal al miltcii.
I\r~ ltll orgnnului copulator al trintorului ramine legat de aparatul
"1111,,1 III maseulului mort.
'Ilntllalea de sperma la 0 imperechere este - dupl! 0 , Mackensen
II., 1,11- 1,75 mm3 , iar numarul spermatozoizilor intr-un mm' este de
_JI/11ftllU 6 milioane, Prin imperecherea repetata cu eei 10- 12 trintori
'~'\JI11Ulellzd 0 can'titate enorma de spel1Iuatozoizi, care intrl! paohotc,
tllll,III'(1 In veziea spermatica in ordinea Imperecherilor, Eli se aliniaz.1
"",,100 ~ " coy-Hc a9czate paralel 9i cu capetele in sus spre piInia de ie~ ire
" ...., IIl.1 spcrmatice, .Aranjarea lor se infaptuie~te In 18- 24 de Ot'e,
I'd.r..,ul "0101' ce nu Ineap in spermateca sint eliminati prin contractilri
IIIIII t', Ocl I'amo;;i stau intr-o sbare de semilUlrcoza datorita bioxid'U lui
,I .. ; ,I,l",o. po CIl,'O ei insa~ i il emIt.
1)111 llccn cl ipi\ malcn cste mama procreatoare a unui Imens nUT1ui r
,~ .mllk. ("U cC"1 ;'2 de Cl"ornozomi lini ~ i.a1i care, du~ -cum ~titi - cu
IIIIUII " 11111111, 0 0 moturiznrc, SuCCI'" acel proces de dlvizare' reductiolUlUi,
'~"II"ll\lt 1"'fllll l ~ I, lI umlll cu Jumlltate din Ilumarullor - deci cu 16 ero'""_tlllll , ACL'ilI(JI'II II . " otlnuf(A bnglljul allor 16 cromozomi cU'Pri n ~ i in
1I1I"lntl! ap"I'IIlIltozoltlul lll oli bcrnt din vezlcn s permatici\, iar prin unirca
"".1111" "" "'11'1('"1 OV Ul ll lu l, uporc 0 noun cclul A, cu un total de 32
""I""1Ii1111
"tid '"I nil (1I1)lold , din cure se VII nn~tc albinn lucl'Moal'c.
f Ifill I " 1 "'\ I ' lhH " I/,q l~ 1I nil pOtlHuri i ll 1111 ~ j ac."('s t u t.1'C('f' mui (!c ptuw
I :tft

IlrtccundllL - deci QU ha pl oid, cl d1mlntt munni eu eel 16 cromozomi

rc..x1\1~1 prin divJziunea retduc\ionaUi; din acesta apare un trinrtor,
1rrll\ cum se indepline!,tte {ecundarea tinerei mAtci a colomeL De
IIcum Infllnte pina i~i va termina lunga sa vialA, poarta. in ea ambele
u'll'lI umte de reproducpe ~l de generare, adic! game\il masculi ai
Irl nlnd lor fecundatori, depozita\i tn vezica spermatica, precum !,ti ganlc~11 remelei, adica ovulele produse de ovarul matcH, care sufera acea
dlviull'c reducponaHi. despre care am vor-bit- mai sus, acestca eIecluintllI ~lnJ In ovarul matcH, putind sa
depuna oua haploide sau diploide,
dill cure vor rezulta :trintori ~ i respeativ albine IucrAtoal'e.
- Dar cum se com porta matca fecundata $i albinele in stup,
tl upt\. ct' aceasta pa~e f?1e pragul locuintei coloniel? - ma intreba unu]
din ll picultorii incepatori.
_ Matea irnperecheata es.t.e a~tept.atA pe scindura de zbor
~i
pl'lmHl\ de albinele ce au emis pinIt atunci efluvji cu eteruri volatile
de orientare ~i care scum i!;ii arata bucuria prin vizibile manifestari,
<'Olls llna din tremuraturi ale corpului ~j agirtarea aripilor; la sosirea
\'1 mutco face cu abdomenul m i~ca ri de sfor~are cu tutul apar-te, ceea
('~- I ojutll. ca sperma din oviductele laterale sa tie impinsA spre vezica
.pclmaLicA,
Albinele din stup fonneaza in jurul eL 0 sui1a de 8-12 albine
cUJ'e se schimbA de indatA ce ea trece de pe un fagure ae cuib, pe
nltu l vecm . Ele 0 curA\! de restul semnului de imperechel'e, 0 hr~nesc.
dilldu-i 0 deosebita atentje; la trecerea sa printre aibine, acestea ii
rue cale libera, ca ni~te solda\i in front.
lnceputul ouatului m Mcii survine Qbi~nu it idtre 5- 10 zile dl!J'A
rccundare. MAtcile din coloniile mici QUa cu oarecare intirziere fata
de cefe din coloniile puternice. Dupa observa~iile cercetMorilor, matcilc de culoare neagra incep ouatul ceva mai tir-ziu. De aceea unil
l!rCscll.tori de matci prefera s<1 selec~ioneze mtci deschise la culoare,
pe tinga <:eilal~i inrlici de se1ectie. despre care vom vo~bi la cap, Cre~
tdrea matcilor. Deci sexul co'i oniei 0 reprezintA aceastA duahltate formotA din iemela Iecundata l?i masculul fecundat or.
Cuibul

~i

mediul sau ambiant

ea oriee femelli fecundatA, colonia trebuie sa aibA UD organ de

dezvolwe a progeniLurii in care se preg!1tel1te nu nwnai
rtgenerarea permanentA a albineloc-molecule care se nasc, tr~iiesc ~i
mor, inlocuind pe cele uzate ~i care pier, dar ~i fatuI; astfel cuibul
cste organul de form are a fatului ce-l genereazli iar Toiul este noulniiscut pe care I-ati Vi17A1t, I-a\i recolrtat ~i l-a~i cazat intr-un stup sisI.elllutic, la inceputul studiului nosiru ,
Intr-adevar, in cuib, acolo unde matca depulie ouale, VOl' cre~e
~c;.'Ci de mj i de larve ~i nim!e pina ce njung in staren de imago, de matUritute, dator itA atlt mediului caId ~i umed pe care dder-He grupe socia le de albioe il mentin, cit ~I hranei pe care alt. grup social 0 VO l' da
pu iC Lul ui .

cre~ tere ~i

140

COlolllo-lllul1lli gcsHnd in cuib din pl"i miivar't\ ~i pi nil Ituuml1!!, II

fl lJliter e unui su rplus de popu lu~ ie, care consli tu ic ,o iul Ifi uncurl foil t

to Jet ca puii niiscu/i din uterul unei mamifere femelii.

AcesL sex al oolaniei care este reprezentat acola de mat.c~, :J I'(' H
putere pro/inca uim itosre; in cuib put a pare in perioadeJe de vfrf
pril l!. la 2000 de ouA in 24 de Ote. Un factor de seamA oore conll'ibu i('
In aceastii reaIizare este hrana, 0 lllatcA alimentata insuIicient dCPUlll '
pu\ine QUa in cuib ~i de mu lte ori din ele se nase lar ve neviabil c, T)f'
osemenen virsLa mlHcH are un rol importan t. 0 matca batrintl .o:; i 01111sit1\. depune un numAr mai mare de oua Cll defecte.
Natura a dat matcii aceasta putere de crea\ie fara sa se tI'7.C'/'C
ol'ganele sale reproduclitoare, In acest scop intre ,tergitele abdomcnull1i
pe care ea 11 introduce de mH de od pe zi in alveolele fagurelui dl'
cuib, se atla acele mid gJande, despre care v-am vorbit di produc II
substan\a uleioasA care inlesn~te miJ?ci1rile abdominale rani ernr\.
C('rcetatorij au stabilit cA, in medie, perrlru depunerea unui au, mn.tcil
fire nevoie de 43 secunde, Consumul hranei pe care aIbinele inso~itl KII '{.
1-0 servesc necesiitA aIte 26,5 secunde ; apoi matea stA in repaos 2,211
Kecunde; pentru examinarea alveolei din cuib in care urmeaza sA
depuna oul ii sint necesare 2,4 secunde, iar medi a de ou~ depuse tnI.r-un an este de 2000?f' Pentru acest imens eion organic. matca pdme!lte intr-un an 60 g>.:~rana glandular!!. de la aIbineIe inso~ito a r-e _
Uipti~orul transforrrmt apoi in oua ~i in plus de aceasta prim c~t('
zilnic cite 14 g pentru propria sa in tre~inere, Tintnd seama dI. d in
ccle 200000 oua se nasc tot atitea Iarve care ,timp de ~ase zile cit du renza hranirea lor sint alimentate astfel, incit liecare larva ctnttAr-~l(>
150 mg la sfi~itul dezvolti1rii sale, inseamna ca pe an se consuma 3 kg
.t1Lbstantii vie derivind din orgnaismul mEtcil. AceastA popula~i e
consuma 10 ~kg de hranA oferita de aibinele dOici care peniru colon ic
rcprezinta Sinul pUn cu Lapte al unei marne, De aeeea cerc6tAtoru l
Wiepel calculeaza cli 0 CQIQ.nie nOt:mqlA st.e n~voJe de 40 kg_2.q!en, 40 kg
m [ere lji
1 spa. tntzr-un an,
8r cum procedeazlf matea in aceasta opera de creatie i ncH
touibul sa raminA 0 perfecta unitate, au depuneri e~alonate de oufi, fl1d
lin se creeze opriri sau depA$iri ? rna intrebA un tlnAr apicultor ,
- Nimic in desfa~urarea activiti1t.U acestui complex care
cste
colonia, nu se face la fnUmplare sau anarhic, pentru ca totul este stabillt : proporlH, timp, ritm, fonne etc, intr-o colonie bine organizaUi. .
La cUeva zile du~ fnapoierea sa din zborul de impereche.re
matcn depune tn cuib . citeva ouA nefecundate, pinA i se regle82l1. dispozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spennaticA.
Ordinea pe care matea 0 respectA apoi in activitatea sa de prorrcu~i e, indxumatii. de nlbinele inconjurAtoare,
unnare~te
pastrarcil
lI\lc i perfecte unitll.~i a cuibului Cll puiet, realizata prin.'1.r-un chibzuit
f'O rHlUm de hl'anrt glandulara, intr--o mAsurA mm mare sau mai micA !ji
o uli ulll ita formti n cll ibulu i. Matca Incepe sA depunA oua mergind
'\)h'nltll , incepind din mi jlocui ragurelui central ~i urmind forma unl!i
111)!IJe, illrgitc din cc In t.'C mai mUll, plnA apr'Oape de lIlargint'n spctc>t,l' or inll'rni(' ni t" m1Ylci: npoi t"8 t ..~(' pc cen de-n doua ra\ii n (II.r;:-U-

if

14 1

l'tIIII, central, ucupind-o eu oua. Marginea acestui cere

corespunde
pc prima faja. In Ielul acesta
puietul de pe arnbele
r~ \(' " Ie Iaguj'elui,i~i tine reciproc ealduraneeesara. Cind maton trece
PI' rugul'elc vecin din dreapta sau din stinga eelui din mijloe, ocupat
<II')" eu uuil, elipsa cu ouli Va fi ceva mai redusli ca diametru faja de
r"l~ dc pe fagurele precedent. Odatli ce acest al doilea fagure
este
')('''pnt In in.t regime cu oua, matca treee pe fagurele vecin - sa zicem
din stinga celui central, ocupindu-l cu oua asemlinlitor fagurelui
din dreupta.
Acest fel de a depune ouiile in cuib, intr-o anumitli forma u~or
(Ic ve l'Weat, dl! mil.tcii - ajutatli de albinele din suiota ei - posibili1"(<'0 unui control pentru a nu riimine alveole goale. !n acel~i timp
II ~ U I'cllzli munca albinelor dOici, care elaboreazli secre~ii
glandulare
IIll lrorme pen~ru 0 serie de larve de aceea~i virstli.
Procedind asUel, cuibul ia 0 forma unitara si sferica in ansamblul silu. Este forma pe care albinele au gasi1-0 ciI este cea care piis\r'()(Izli clildura constantli cu un consum de hrana mai redus.
Cuibul eu fagur,;; eu oua -'Ii larve tin ere este acoperit <>u gcija de
lod totlre, albine tin ere care II protejeaza pentru a pastra 'aeolo 0 temI;f.~"lurll invariabila de 35-35,2C. Aeest grup -social este aldituit din
nlhlncle care dupii ce au ecIo7lionat, pliriisind alveolele natale, s-au
IIlhncnotat din bel~ug cu <pOlen pentru refacerea eorpului gras con1IIIIIInt In timpul stadiului nimfal; ele au sarcina de a cloci ouale ~i a
ll1('n line cii1dura larvelor niiscute din ouiile ajunse la maturitate embrioDarli. Alimentindu-se singure cu miere, aceste albine tinere degaJcozll 0 ciildura eorespunzlitoare. Dupa citeva zile de indeplindre a acestpl sarcini, alte albine !lbia eclozionate, yin sa Ie ia locul, iar ele trec Ie
serviciul de doici ~a cum Yom voroi pu~ mai departe.
Obi~nuit, sfera cuibului este orinduitii aeolo unde schimbul de acr
se lace mai activ, deci in dreptul urdini~ului, dat flind cii puietul consumll 0 mare eantitate de oxigen.
Forma aproximativa stericii a cuibului trebuie lasatli intactli. SchimblirHe fllcute ad~seori de stupar oblig~ albinele din alte sectoare de 1'ctivitate sa vina lin"!ia cuibul ..span pentru plistrarea echilibrului biologic
~ I 11 eal<!.urii necesare. In aeeasta situaiie matca este silitli sa~i modilicg
schema de depunere a oualor, ceea ce reduce par~ial din activitatea ei
ClIre trebuie sa fie neintreruptli. Stuparut car~~rge cl!i..bul introducind
In stera lui faguri goi cu scopul miiririi ~i extinderii cuibulw, y a avea
rezultate neplAcute, mal- ales cind apare 0 perioada cu timp r ece-:- Un
reglm termic zdruncinat se reface dupa multe ore ~i chiar zile. Pentru r
cxLinderea cuibului, fagumi se ~ totdeauna in dreapta ~i stinga celor
marginali sferei cuibului, intre ace~tia ~i eei cu plistura care marclreazli
marginea euibului.
Puterea de procreaiie a matcilor este legatii mai ales de virsta lor;
mlltcile tinere de un an depun in euib, in primavara, CU 37,7'/, mal multe
oua Ia\lI de matcile de dOi ani.
tn nIadl de acestea, matcile tinere pastreaza 0 st~icta l'Cgula in
torma unitnrii ~i l lira goluri a euibului, pe cind cele de trei ani, deseori,
depun ouMe mai pu\in regulat in elipse adeseori eu goluri.

"1<1", <'cl ui de

11 ~

In ce pr i ve~(e pre!erin\el e albinelor ~i a maLeii de a cre~ te puiet

In anumi\i faguri, S-8 constatat cii in vara fagurii de culoaJ'e desehisr.
sint lasali de albine la dispozi\ia mlltcii pentru ouat, iar in toamnll ~ i
primavara devreme sint folosi~i fagurii de culoare Inchisa pentru ouat.
Fagurii de culoare mai inchisa sint de asemenea prefera~i ~i pentru depunerea de miere care fiind bigroseopicii, aeolo se matureaza m ai bine,
datoritii cama~u telor nimfale pe care Ie con\-in ~i care sin t Li pite dc
pereiii alveolelor. Fagurii de culoare deschisa au pu\ine inveli~uri nimIale,
deoarece in ace~tia albinele au creseut numai citeva genera~ de puiet.
Activitatea mii.tcii in <>Uibul ei pare sa tie destul de obositoare. Cercetlitorii
au soeotit eil in doi ani ea parcurge, in euib, aproape 250 m, treciml
numai de la un fagure la altu!.
Matea oua in alveole perfect cura~te de grupul albinelor curiititoare
despre care v-am vorbit. Aeeste albine euraV! spoiese interiorul fieciirei
alveole cu secre~le glandelor salivare in arnesctec cu propolis dizolvat.
Aceastii combina\ie eonline antibiotice care inla'tura apari~ia microbilor
periculo~i pentru viitoarele larve ce urmeazll sa creascii in alveolele
euibului. Datoritii acestei Iucrliri preliminare obligatorie indeplinita dE'
grupul social al albinelor curii\itoare, multi cercetiitori au ajuns la coneluzia canu maoca dispune de ortlinea depunerii oualor, ci grupul acestor
albine. Daca ele intilnesc in calea lor alveole in care au murit larve
iau nimfe de unele boli molipsitoare, Ie lasa anume necura~te, trec
mal departe, iar matea Ie ocole~te nu depune oua in ele. Cura\irea ~i
dezin!ectarea acestor alveole, ramase dcoearndatli neo<>Uvate, va fi efectuata mal tirziu pentru seria urmatoare de oua, pe care matca Ie va
depune de data aceasta in tot iagurele.

,I nainte de a-si introduce abdomenul in alveola vecina eelei in care

deja a depus un 0':', matca verific.ll dacll aceasta e curata.
Pentru depunerea oului, matca, sprijinindu-se cu picioarele posterloare de marginea alveolei respective, 19i inconvoale putin abdomenul,
Introducindu-I in interiorul acestei alveole. Cu un spasm abia perceptibil
lusll oul pe fundul alveolei, aranjindu-I cu virful acului intr-o pozi\i ..
u ~or Inclinatli iaja de fundul prizmatic al celulei unde se va dezvoll()
vlttoarea larva. A vind la capatul bombat 0 secretie cleioasa, oul sc
Itpe~te de fundul alveolei. Matca ~i retrage apoi abdomenul din alveoln.
80 Intoarce pulin in jurul ei, i~i introduce eapul in alveola vecina, pentru
II eontTola daca este curatli sau dacii nu a depus mai inainte un ou in
t,ft . Tn f elul acesta ea i~i continua activitatea sa procreatoare, flira oprire,
t ~t noapte, In perioada de virf a dezvoltlirii cuibului coloniei.
_ Dar cine, ~i ce deternuna ca un ou sa !Ie iecundat sau nu 'l
1"It't'IIM unul dintre tinerii apicultori.
_ Dupa noile observatii ale cercetiitorilor, cind matca inspecteaza
Mlvl'!llu respeelivA din [agurele cuibului ~i eonstatli starea ei de cura~enie
Jl~Ilt.J' u n depune ou5, ea determina ~ i sexul viitoarei larve ce se na~ te
IIrolo, In rnporl cu murimea alveolei ce vine la rind.
V Illn "PU" In treneA t ell a.t binele lucratoarc se nase din ou1l fecunttlll~ II~ npl'r","tuzolzi, iur trln tori i din o uli nerecundatc.
11;)

~(' ~h.fllc..nL inte l'vine! oure in HccusL..1 detemltnore n sexului, S-{lU

Intl'cbnl tncrcu ccrcctAtoril, care au emis dilerite t.eorii controversatc.
II, upru cArol'll nu mui este locul sA mai insistAm. Abia eu cftiva ani in
IlflHl\, tn 1969, eu priJejul Congresului IDterna~ional de ApiculturA a1
AI'IMONDIA de III Munchen, cerceUi.torul N. Koeniger (R.F.G.), urmArind
{I{' Ilr')rOUpc cornportal'e8 matcii in timpul Quatului, a oonstatat d\ atunel
!'flld (On race con lrolul alveolei ce urrneazii la rind, 0 mAsoarA ell picioaf{'le untcriOare :;;1 cu antenele ei. Dac! alveola este dintre cele mici pentrll
IllbJoo, maLen depune un ou fecundat din care se va n~te 0 alblnA lucrilIMrc; tn cuz contrar, daca alveola e largA, depune pe fundul ei un Oll
IIl'ftocul1dnL din CaI'e se va na~t.e un trintor. De multe ori , ~i in anumitC"
1I{'Ztir1m: - primAvara ~i toamna, dacA in calea ei apar ~i alveole largi
de Il'lnlOl"i , Ie ocol~l:e, nu Ie insam!n\eaza, caci in area perioadA colon ia
IIU ure ncvaie de trlntori.
/lCOLI'U a stabUi de.finitiv aceasta comportare a mAtcii, cercetAtorul i- a
It/tllt'llt 10 pic.ioarele anterioare ni!;>te bandaje, punindu-4 la dispo:z.itie
trul fll:lIl'i numai eu alveole largi de trintor. Cum bandajele de la picioaI-ole IIntcrjoare di1deau mAtcH impresia c! acolo sint alveole mici, lnguste,
IHnWII (l dcpus in ele numai oua. fecundate din care, dupa. 21 de zile
II IHI n/i"cut aibine lucrAtoare ~i nu trintori. Ridiclnd apoi bandajele de
In plcJourc ~i IAsind matca liberA pe aceiru,;i faguri cu alveole mari, din
uul\Jc dcpuse dupA 24 de zile s-au nascut trintori. Astfel s-a dovedit cl1
IIIlltca este cea care determinii jecundarea salL nu. a oualor depuse In
(.III~. orlentindu-se dupa: mdrlmea alveolelor fagurilor cuibului, controlate
III prealabU, Ca urmare a acestei constatarj valabile, s-a explicat tendinta
IIInLcilor de a depune cit mai multe ouA fecundate. Se bAnuie~te cA in
1l00lltit(l tendinta ar juca un '1"01 un spasm venerian in momentul clnd eliIwrcuzti. spermatozoizii din vezica spermatidi asupra oului pe care-l fe cundeuzA_ In sprijinu l acestei teorH vine i?i constatarea eA, in mod obiSjHult, matea, atunci clnd tntIlne~te citeva alveole mari de trintor intr- un
togure normal avind alveole de lucrMoare, Ie ocole~te. Ea depune ouA
lIc10cundate numai acolo unde alveolele sint cHidite In grupe mai mari
<:Iiro ru chinr ~i albinele curA\itoare Ie dau 0 ingrijire specialA. ~ i pe carc
matcD Ie ocu~ eu ouA. nelecundate din cele de trintor.
MAtcile pres bAtrine ~i epuizate, care obi~nuit sint schimbate curlad
do ulbinele coloniel, depun ouA nefecundate in celule ffiici de lucrAtoare_
l!;Jc sl nt denumite "mAtci trintorite" .
~Int cazurj clad a matcA sosita cu semnul imperecherii nu depune
ouA 1;11 chinr piere din colonie dupA. aarecare timp_ Cau:z.a este determiaatA
de l'c\inerea in vagin a unui surplus de mucus care a format un dop
preu mare ~i care nu a putut fi tnlAturat la sosire prin masajul obligalol'lu ce ~i 1-6 fAcut atit ea, cit ~i aibinele ce 0 inconjoarA.
Prlnl.re aces-tea pot fi ~ i mAtci tinere care, suferind tn iarnA. 0 perlondii de trig intens - cum ar Ii eciderea mcitcii din ghemuJ de iernm-c,
pc hIndu! stupulu i unde este gasitA ~ i reanimatA - tncep in prim1ivar!'1
Att: ucpun1i ouli nelecundate, datoritA faptului d. spermatozoizii aO (I~i
tn VCl,icn IIpcrmat:i.cn. slot seoslbili la trig. Aceea'ji situatie se i ve~tc ~I in
('uzul dnd, dJn unurni1.e mOti ve, 0 nl il tcll nu a putut sit iasi'i tn zbo r de
twpc n: chel'(' Hlllp de LI'cl sl'l'pU1miol, din cauza vremii potrivnice cu vint.

1~ 'I

" II)I ~I 1-cIl1JlCrnlul'i sci(z utc. A(.'t' itS tli VLl dcpune Ilumi.i i ouA hJ.\ploJdt."
dtn care se VOl' Ilo~tc numnl trlntQri. Daro stuparu! obscrvd din limp
I\HCmCllca sitllLl~ie Iii dll. coloniei 0 matcH. Iecundatli., colonia va ri salvut\: .
til Cm: conl.;nlr, HptH' dup!l cum v-tim spus olbi.nele oucitoore. J\clivH.: ,t{'1I
lor se micl?oareazll. zilnic, pini'\. 10 completa di'Sparitie. Obi~nuit, npicul111tll Intt'oduc botci apronpe de cclozi onare ~i situa~ia se redreseazl'i tn
l-olo nic. Acel)stli. m anitesbare estc stl'i\veehe de pe vremea dnd albinc lf'
III'1U1 singurot ice !ji d~nel\u ouA 1l~0 cum voiau. Sint Iii ati anumite IOCllri
.>0 g'lobuI 'tcrestru - cum sint de pildll. nlbinele din Transvaal, Ia car'c,
1n cnzuri similar-e, din oud nefecundate depuse de 0 matcii trtntoritii ,~ll1t
din oua depuse de albfne lucratoare se nasc, la nevoie, m.iitd bunc.
('t)rcetAtarul O. Mackensen (S_U.A.) a obtinut din 710 larve l'ezultnte
tlln ouale depuse de 0 matcd trIntori\A, numai ~ase larve care s-au dez\lOltllt l?i au ajuns m11-tci normale - deci 0,850/ .
,Yn geneticli. acest tip de partenogenezA se denume.!?te: "telitokie"
"dlcA din a u nefecund at apare 0 feme Ill.. Accstea sint excep\il de la
rf'JrUlo generaHi care a stabilit cii pentru colonie matca reprezintu ovarul,
~Ir cutbul este mediul de dezvoltare tn care se cresc sute de genera\ii de
J)ulC.l de-a lungu1 anilor. Cind matca imbAtrine~te ~i e pe cale de epuizare,
(....,lonlo t~i pregate.!?te .!?i cre~te tn botel 0 serie de mAlei, din care i.~ i
VA olege pe aceea pe care 0 consider!!. corespunz3toare rolului s3u de a
ducc mai departe destinul coloniei.
- Dar care slnt condipile medtului amblant al cuibului? - in~
.mbA un apicultor incepA1t>r.
- Ele sint legi de conduitA a colonie, fArA de care colonia nu poate
progresa, did s-a observat cA la primele zile dupA. ce ouAle au fost
tlepultc in fagur.ii cuibului, clldura ~i umiditatea acestu.ia se reglea:lA
tlt'monios, chiar dad alarA temperatura este scAzutA ~i uscaUi.. CercetAtorul O. van Laere a fAcut experien\e foarte precise ~ amAnuntite,
..~ungtnd la concluzia cA acijvitate~ de c re te~ a puietului mceteazli In
tDtlIpm::ntura de 12,8C. Aceasta duce Is presupunerea cA aezVoltarea
,,,dtitulul este intr-o anumiUi. miisur(i inde,pendenta de temperatura exteI-'l)flrll. Tr~ I'eglarea termidi un rol esen\ial il au doi faotori: puterea
III.Hn&ricA a coloniei ~i izolarea stupului. Aceliti factori , plus temperatura
.xlorlonrA, t ormeazli. un ansamblu tn legAturA cu intensitatea cresterii
11~ pulct, Dc asemenea, 0 i mportan ~ mare are ~i umiditatea aerului din
.tIID. pc care albinele 0 regleazli..
..Albinele - dupil von Frisch - au ahins cea mai perfectA regulati"nrc:? icrmtca. lI n SLup, domnet te zi ~i noaQte tel)1peratura de 35C. men,IHutR const.flnl CII !;i i p l'Opria noastrA temperaturA corporiilA ere 37"CU:Mni mu l\i cercetAtorl DU lli.cut 0 serie de tncercAri, supunind puietul
III evolu Uo In diverse temperaturi lji s-a stabilit cA temperatura are
4' Intlll~n\l\ covh-{j ltunrc mni nles nsupra organelor care au tn alcMuirea
htr llhl tl nll, 1'l.lIn ~lnL : Ilh'J,!i mclI lji lun ~ i tn eu I.ergile lQr ~ i s\..ernitelor nbdn11lll1uli1, In\lm eu or lpJlor. L.t1 puictul in evolu tle, 0 temperaturA sclizut."1
11\ Ih llb jl q!) nurm" \ - cum ur 0 :1(lC - I'educe lunglmea trompei mpi
/'11(" In r!,.. t l ~ 15\11 11<.". cum cstl' nthlno itulillnli.. Tn schhnb, In 35C 8- {l
1(HIll ijl lj!t'lIt 1I11\r\rl'/\ illCllcclul cubltnt ~ I donilli.

t,

Ir)

......

Hr.

Cllplicireo olveolelor II durat 12 zile la temperatura normalA de

illr liJ ceo de 30"C a durat 14-15 zile, Aceste cansbatari trebuie
tin ntrllgi1 nten~lo stuparilor care f~r~ !!!otivELte"meinice deschid stupii
n..tI'\I)d. examincazA mult timpTagurli sco~ din- Stup etc. Pwetul suferA
11'\\llt fo oceste ocazii.
- Dal" cum procedeazA albineie 10 echilibrarea a'cestui medlu
,uflolnnt 01 cuibului - intreahA un apicultor incepAtor.
- Albinele emit cAldur!1 din propriile lor corpuri, consumind
IHI L'I'cU din fagurii stupului. Este de fapt c!11dur!1 solarA care s-a adunat
In pot.lrile -f!orilor prin procesul de fotosinteza. de asimilatie clorofilianA.
H(I(-,'cU nd nectar, !lorHe ru,;teapt!1 albinele pentru a Ie dolesni leoundal'ea
prill polernzare. Nectarul trans!ormat de albine tn miere este combusIIhllld eel mai des11vi~it . Ch.imi~tii i-au dat denumirea de hidrati de
(.ftr() On adica zaharuri. cu un con\linut bagat de glucozl1, care intrtnd
In cont.uct cu aeruI inspirat de organism cu ajutorul aparatului r espirator,
su_pUi unor arden organice. "Energeticienii - spune Chauvin - ,
ochnit eli. consumul de oxigen corespunde foarte exact cl11durii produse
tie un organism, mai ales la mamifere. Ele au fost mai bine s tudiate
din punct de vedere a1 metabolismulul. Albinele insl1 prezintA uneori
IInomuUi care nu se observl1 la animalele superioare: in primul rInd
('10 rczistA foarte bine lii tndelung la conditille respiratorii neobllinuite,
IJc cxemplu , gazul inert care este azot~ Rut:..liL care intrA in aerul de
reltplrnt intr-o --Rr.opor\ie nQrma1A a:e::,patnJ pArti la UD{l de oxigen, ,nu
I~ ucide, c[ ~~ar detenn1n~A degajarea unci cI11duri apreciabile, chiar clacii
'lU se consuma de loe oxigen, D~, albinele pot Eroduce ~durl:i, tAra
ox.1gcllul d~ la exterior~ Agitatia muscularn tOraClcA intervine cu S'ii'CCes
dod este nevoie, In schimb, clnd este v~rb a de 0 activitate'tn afara s tupulul , legea ardeni care produce cAldurl1, rI1mine valabilA".
- Dar ce este aceastA ardere? tntreabi! un apicultor incepAtor.
- Arderea este un proces chimic ce intervine tntre combustibll
core In cazul albinei este mierea ~i oxigenul din organism adus de afarl1
eu njutorul a paratului respirator, Cll degajare de cl1ldurl1. Hrana prelucrntA de aparatul digestiv - a~a cum U cunoa~eti flind descris la
tJnot.omia albinei - Iii pe care cielul hemolimfal 0 distribuie tntregulu1
organism, nu paate Ii folositA decit daca este descompusA de oxigen.
C h imi~tii denumesc aceastA descompunere, oxidare, aceasta fiind 0 ardere
tnccutA. O:lcigenuJ trans!onnl1 mierea ingerata in corpul albinelor In car~
bon !,Ii apA. In feluI acesta energia solara conti-nuta in miere, devine
t\bc rii, IIi astlel ia na~tere cl1Idura ~ i energia. Procesul acesta este asemlinfttor cu ceea ee se petrece intr-o sobA. unde combustibilul nu poate
nrdc 1'Ar~ oxigen, dnd i se lnchide portits de acces 'a aerului. BioxiduI
de: carbon eliminat prin aparatul respirator nu este altceva decIt fumul
scos pe co~ul sobeL
"Dot fiind eli. corpul albi nei 'prezintA 0 mare s uprafa~ comparatA
eu cApncitntell sa lnterioarA, ea pierde cu muIt moo multA clldurA prin
rodi crc, fn\l\ de un animal mare, De oceea albina are nevoie de 0 mai
nlnrc clIntH.tlt.c de cl11durli decit multe alte insecte. ,I n acest scop albina

!lrsoc,

"'U

1"r;

reCUl'ge la mi jloace de incll.lzi re ['ticflce, ~i de aceea are nevoie de 0 Cllntit.."Ite de oxigen mult mal more decit necesarul omuluill. (Leucnbergf'r).
De asemenea, Ielul cum este organizat carpul albinei, Illial <1101
pentru circulatia aerului, pledeazA pentru 0 caldurl1 mai mare, Hem!)
limIa - dupa cum liti~i - are oum ai substante nutritive, ea nu poutf'
iixa oxigenul ca singele mami!erelor, Ienomen explicat la anutomill
albinelor, la aparatul circulator,
Cl1ldura produsA de oxidar ea glucidelor este prin ea insii~i 0 -rol'l)ll1
de energie solara. mai ales dnd provine de la 0 sursi1 comumi lIl'
schimb reciproc; albin a singuratici - a~a cum am mal spus - 1ll 0,1I'1~
curind p~u:atA semitotl!!. sub actiunea frigului cind temperatura c:
eoboarl1 Ia 12,5C (Krog ~.a .). Este cunoscut cA putereo calorica a unu i
--com bustibH este cantitatea de clUdur3 - deei numl1rul de calorii
degajate prin combustiunea completa - care cere 0 cantitate de Hcr
determinata. De rapt, totul este un Iucru meconic; cu cit acest lucru cel'(.'
elorturi mai mari, eu aUt cantitatea de energie consumaUi este mai mul'C,
In cazul coloniei ~i cuibului ei, - litiut !Hod cA fiecare albinl1 din comunitate are 0 rezervii de miere in gu~ii, - organ considerat cA reprezinLfl
stomacul coloniei - mierea 10rmea2A combustibilul in'dispeosabil na.5terii
dildurii. Acolo .ge afIIa prezent ~i oxigenul din saw aerieni, din trahec lc
~i traneo'Iele aparatului respirator, producl:n'd 0 ardere care dl1 ciilduril
~i miJ?Care, deci energle.
Ceea ce este mai uimitor privind desf!1~urarea procesuIui de producere a dildurii animale, este ca, in aIarl1 de energia tenni'ca -a a11men telor ingerate, apare energia electricii necesari! activitA\ii celulare din
mu~chi ~ i sistemul nervos. Enegia caloricl1, energia electrica ~i aite produse ale metabolismulul dau. ener gia ftW!oonicii albinelor care zboarii .
circula in stup sau in afara lui in cli.utarea hranei ~i pentru indeplinirea
altor sarcini pe care Ie mai au.
Caldura din ~nterioru l corpului lor este variala dnd in iagun!
cuibului nu esle puieit. Chiar S;i atunci clnd albinele stau strtnse in
ghemul de iernare, dLdur a variazA de la 14 ~a 28 C chiar du.eil
atare. ternnometrul inregistreazA _7C, CereetAtorH au stabilit di alb inele - intre anumilte limite - furnizeaz3 cu alit mal mulla dildul'l\
cu cit frigu! este mai mare, ceea ce Ie face sl1 se comporte in mod in V(,: I'"
ratl1 de a1te animale poykiloterme adicA din cele a cAror tempcl'aturA
vnriozl1 dupa mediul in care ele se arll1 - a~a cum sint reptile1e ~ I
p~tii. Dar 8.'?a cum v-am mai spus - -a lbinele sint poylclloterme n\JI1Hli in timpul nop~ii, iar tn cursul zilei, homeoterme - adicA cu tempeI'Mura constanta, Consumul de miere coboarl1 clnd <temperatura se urdl
~i ('\1 alit mai mult clnd albinele stau tn grup mai numeros pornind
de III 20C.
De indatl1 insl1 ce apare puietul in fagurii cuibului, temperatunt
I'i\mt nl! nproope constantA !iitfe 34 Iii 35,2C, indiferent de eea din af(lra
.~ "I7> II hl t. Eo se men\ine astfel datoritA acelui grup de albine tinere CC
'1',11I dCI.lSllPIU fagurilor ~i ajutl1. la clocirea oul1.lor. Aceasta caldllrA de
"ul IHUlt :15,2C ajutl1 Cfl puietul din cuib sa. iasA exact la 21 zilc In
II IC1')\ " ) lwC'. In 24 zUe 1<1 t.rin1.01'i ~ i In 16 zite In mlitci. Cerce11iool"ii ull
OIJ'Il'I' vll t {'(I 1I\I,mci dn d rlin rUllll n;l(' hnprejudlT'i cuibul are 0 dj ldul'l\
''1 7

nllmo ! do 30C, me lamorfoza puietului de lucd,toare se face in 25 zile

In loe d l! 21 ; cio d temperatura este mai mica, in jur.ul a 20C, albinele
H(: l1(jSC ntl'u aripi. Dar nu este bine nici sa fie depafiitii peste normal,
net In :J7oC metamorfoza este intr-adevar scurtata la 19-20 zile in loe
(Ie ~ J. in!" albinele se nasc eu aripi neiniregite.
Oed echjlibrarea clildurjtj in cuibul coloniei, se indeplin~te datoI,IUI. unui proces de metabolism, legat de alte trei condi~ii principaIe:
n) s tupul sa fie bine incheiat pentru a nu inlesni curenti in cuib; b)
ClJl onia sa aiM. 0 populatie suficient de numeroasa pentru a putea creea
I rncntine temperatura la 35-35,2C; c) in faguri sa fie rezerve de
11'/11111 core sa dea siguranta cA puietul nu Va suferJ de !ipsa ei.
l,cgat de problema cuibulu.i ~i mediul sau de dezvoltare va. veti
n ~ l c plu desigur cA aci 0 sA lamurim intregul proces de creatie ce ar
lH'rnn sa se incheie prio aparitia acestui fat ce se urze$te in cuib $i
CI I" C l'st.e miul eu intreguI sau proces de formare. Nu vom proceda
nll Hel pen'lru ca deocamdata studiem viata Toiului secundar devenit
(w urn colonie deplinli, 0 datA cu !ecundarea mAt.cii !iii depunerea oualor
111 CUlbul ei.

S ISTEMUL R ESPIRATOR AL COLONIEI

Grupul ventilatoarelor

Preschimbarea aerului in cuib esie foarte necesara, mill ales dnd

matca incepe din vreme sa depunii ceva oua in fagurii centrali, De~i
albinele pot trai intr-un mediu cu 0 tnsemnata cantitate de bioxid de
carbon, el trebuie totU$i eliminat clnd s-a acumuJat peste miisu dl. $i
lnlocuit cu oxigen,
Ietta cum apare aici, sistemul respirator aZ coloniei, reprezenUtt
prin acel important grup social 'ill albinelor ventilatoare,

Ele nu sint totrleauna acela$i ruei oa numar, nici ca artributii.

Sint situatH tn colonie, mai cu seama in cuibul cu puiet cApacit sa u
nu, clnd procesele vltale degaja 0 importanta proport}e de caldura ,
astfel incH insa$i albinele h::operitoare, avind functia de a tine de cnId
puietului, sint silite sa se resfire pe suprafai elipselor !},i sa-~i agit e
aripile pentru racorirea atmosferei in<lerioare.
Grupul sOiCial al albinelor ventilatoare, ce reprezintA sistemu!
respirator al coloniei, determina. 0 circulatie mai mult sau mai pu\in
activa. a aerului prin introducerea aerului proaspat din afari1, incarcwl
eu oXigen $i eliminarea din stup a celui viciat, incarcat eu bioxid de
carbon. tn stup - dupii Herzel $Al. - sint adevarate .,baltoace de ~I ('I'
stricat, continind peste 31h bioxid de carbon. P rocentul de oxigen poat (',
de asemenea, sa se saraceasca mult ~i repede, dnd - in acela$i <limp
- numai Ia citeva zeci de ceniimetri ca distanta, compozitia atmos Ccii
din stup sa fie mult apropiata fata de aeru! din afara".
Albinele par sa nu fie fn.gri;orate de aces<le situatii, intrucit :agul'j i
de~i slnt destul de apropiati cu un spatiu de numai 11 mm, ~i se
creeaza u~or 0 acumulare de gaz carbonic, acesta este lnsa repaclc
impra$tiat -$i eliminat prin urdini$ eu ajutorul ventilatiei
Desigur ca atunci clnd schimbul de aer nu se face in mod normll\'
'nr temperatura urca in interior, colonia va suferi, caei .stigmele res pifHtorii !} i 1.raheolele condueatoare, se umplu Cll apa condensata din
vnporii stupului, ceea ce duce la asfixierea colonieL Asemenea accidente
He petrec daca stupii au foS't uita\i inchi~i -$i ventilatia nu se poa te
r'cnliza ei-.icient sau in cazul transporturilor in pastoral, in stupii care
- [\.,u cum vom STatu 1<1 apicultura paS'l.orala - n-11U mijloaec suJi {'I~ nt(' de venLilatie .c,;i llcrisi r'(>.
149

Neecsaru l de uxigt.,11 III unci ("'Olouii CSlC foa rle mare, ~tiut fiiod
et\ flcellre albinA consulllh de ::! ,5 od mai mult oxigen ea eel a l orga
nlsllIului uman, binein ~e l es ill raport de gl'eutatea coloniei fa~ de om.
NcccsaruJ de oxigen variaza dupA anotimpuri. Ambruster a eonstat a1.
d\ 0 colonie eu 1 kg de albina consurnli pe ora., In 20-25 C. in aeeea~i
pc rioadli , UI-roatoarele cantitli\i de o:lcigen, eliminind bioxidul de carbon
UlHlel :
N IMlmpu l

Oldlen

m'

Bloxtd de carbon

Prlrn.iivara

29,754

30,406

Vllrn

17,336

17,575

Toomna

2.4,795

25,681

11I1na

212,594-

25,Q36

m'

Exeesul de ealdurci din euib paate !i echilibra't nu numai prin

unei ventilatii active, ci ~i priotr-o altA mlisurn pe care 0 ia
colonia ~i anume : evaporarea En interior a unei anumite cantitliti de apa,
lIdusli din marA, de grupul social al albinelor speoializate in lransportul
npei. Acestea, ori 0 depun in strat subt}re pe suprafa\8 fagurilar, on
o dau tn pastrare albineloT etsterne care st;au tn nemi~eare, pline pioA
10 refuz eu apA, sau 0 scot in mici picaturi pe virful lirnbii, de unde
Be evaporli repede, ca 0 boare fina. ee imbun 1itA\e~te atmosfera. In felul
llcesta ptemperatura din interior seade simtitor.
Obi ~ nuit, 0 parte d in grupul socia l !II albinelor ventilatoare i~ i
Ineepe activitatea dnd dUdura din cuib minge 36C. Acest grup se
u~azA in lan~ la dlstan\A de 2 cm unele de alteIe, de la marginea fagurilor pinA spre urdini~. Acolo, pe scindura de zbor se WlazA un a1t grup
de aibine ventilatoare, care stind in pozWe InversA, absoanbe aerul viciat
din interior cu ajutorul mi~!rii aripilor, iar altele introduc aeT proaspa.t
cu oxigen. Ele stau cu abdomenul putin inAltat fArA sA deschidii glanda
odorantA. In felul acesta, cu ajutorul acestui grup social aI ventilatoa"elor, 0 colonie introduce 0,1-0,2 litri oxigen pe secundA , ceea ce este
cchivalentul a 600 I oxigen pe orA, eliminlnd bioxidul de carbon. Grupuri soclale de albine ventilatoare se plaseazA aproape In toate partile
stupului : sus, pe suprafata spetezelor superionre ale ramelor, jos, pe
rundul stupului ~i moo ales pe tata interioadi a peretelui frontal. Ete
bat activ din aripi emitmd un zwnzEft ou vibratii ce ating 111,9 Hz 1).
CLiren tul de aer atinge atunci 2 mlsec. La temperatura indicata. mai sus
nl t.'Cnnismul de raoorire a coloniei se declarujeaUi automat. Higrometria
ubsoluUl in stup este de 15,9 mg de vapori apa la litru de aero Umidilutea relativA coboru:A. atunci eu 40'1.. DupA Vohlgemut, a colonie suprain dilzitk'i determinA grupul social al ven'tilatoarelor sa mAreascli eurenlui de aer la 0,4-0,5 litri de aer pe secunda. Clod apa este pulverizatli.
(Ic~iunea

'J tlI!rlz.

1"I!I'I()dk. CAre e

1,,0

( H =) _

Unitate de !recventA eu Ilmb lli ul Hz echlvalent freeveD\el unw. tenomen

r ~petA La

f1ec&re ,ecu.nd.' ; clclu pc &OC undll.

pc Stlprwl.lllI 'f~guril or cu pu le l, h IUI'lJIlICIJ'lu l'cluLi vli. -'$ i ubtiotut.r.. se

urcll , iar temperatura sCldc. Cllld tn Hchimb upare un trig bruse, tCI1iperatura ctlibu lu i se echilibrcu"l1 t n ee l lnuLL 60 minute, 10. 0 valonrc
cumpAnitIl, care pentru cenlrul cuibulu l nu coboara. deeil eel mult 1<1
O,4-0,5C, fa\a de un cuib netulbura t de 0 asemenea aparitie brusc!i.
In schimb, 10. marginile cwbului temperatura poate cohort cu l,2C
(H. Heran).
Cr~terea metabolismului albinelor ce inclilzesc puietul duce la 0
urcare a higrometriei relative ~i absolute in zona puietului; aceasUl
depa ~ire de<terminA ea in euib sA se nascA un numAr roai mare de
viitoare culegatoare pentru eulesul mare din luna mai, de la primu)
salclm ~i apoi 1a eel mai tardiv, cit ~ i la eel din iunie, de la ZmeUl"a
~j teL Orice coborire a tempera'lurli cuibului care nu ar fi compensatA,
se va rAsCringe implicit nu numai asupra depuneriJ unw numlir mm
mie de ouA in cuib, dar ~i la anonnala dezvoltare a puietului la termenele !;tiute, cAci procesul biologic de mitozA - deci ritmul de divizare a celulei vii - silled intirzieri.
Dar dadi colonia are un sistem atit de precis in priVinta termogenezei in cuib, ea are lli mijloace practice de rAcorire a cuibului dod
temperatura depA ~~te 31C. In acest eaz rindurile clooitoarelor se
resCir!, rare!1erea albinelor r!core!?te atmosfera stupului, pAstrind un
echilibru tntre producerea de apa din metabolizarea hranei lli eliminarea ei din corpul acestora.
Intr-o mAsurA egala trebuie tnlAturat de stupar ~i exeesul de
cAld urA, in timpul verilor seeetoase ~ i cu temperatun mario ~ezarea
Blupinei Va fi asUel orindUitli. ~ a inci1. soarele arzAtor sci , nu intIuen~eze cuibuL In mod praclic, vara, stupii trebuie sA fie adciposti~i la
IMrgine de pcidure, ell orientarea spre est, 'Ceea oe Ie va folosi de daua.
ori albinelor, cAd diminea\a pornesc la lucru mai devreme, ~i se evi1li.
I'azele solare fierbinli de la amiaza. Urdini~ele deschise larg pe toatA
I t\~imea stupului, favorizeaza r!coarea in interiorul cuibulw, folosind
grupe sociale mai mari de ventilatoare ~i dind posibilitate sA creasc~
numArul culegatoarelor.
o grijA mare ~i permanentA pentru cuib atit in primAverile reci,
ell lli vara este - dupA Comeron Jay (S,U.A.) - ca temperatura de
:15,2C sA fie coordonatA eu 0 umiditdte de 96'1,. DacA acest procent de
umidjtate seade, larvele din fagurii cuibului se deshidrateaUi., pierd din
gr~ lIlalea normaJIi ~i detenninA apari~a in crub a une} mortalitAti
tnscrnnate de nimfe, dintre cele aproape sA ajungA la maturitate.
Umiditatea ce variaza in raport de temperatura mediului ambiant
Ctl~ (l necesitate fiziologicA pen'tnJ colonie. Cind temperatura rAmine
COI1R!,:mHi in tot euprinsul stupului, umiditatea ramlne !5i ea la acela~ i
" lvel, dicj colonia este supusA legilor fizice normale s,i anume: 0 OGre
('(H'C N mt:itate de GeT va contine 0
anumitli cantttate de apli, la 0 anu
milt' I.etnperatura . DacA propor\ia de vapori din aeruI de respiratie al
I1 lh lnc lOl' csle superioarA celei nonnale, indicate mai inainte, ineepe
::on d c ll ~nrca 1M pc pel'e~i in punctele cele mai reei. Atit limp cit colonia
Ytl pn!3 tnl tcmpcrntu-r8 interioru~ui stu,pului deasupra temperaturii exte!'I tll ll'c. I(Lmos fcru sl.upuJ ui ramlne relativ mai uscatA decit atmos!era

15 1

('xt.crioarii ~i nu se produce condensa\ia. Deci, nopunea de umiditate

rcprezinlA plastic 0 anumitil cantitate de vapor" de apa, cuprinsa intr-un
mel,u cub de aer, la 0 anumitil temperatura. Schimbarea oricaruia
dlntre ac~ti factori fizici Va determina 0 modificare corespuozii.toare
In "aporturile dintre ei.
Cim:! 0 anumitil proporpe de vapor; intr-un metru cub atioge limita
<1c colidensare, fara sa fie de~itii, se zice ca acel aer este saturat
rIL vapori. Aceastii limitii are in t izica valori de 100'1.. Peste aceastii
II milA se produce in interior condensarea imperceptibila a vaporilor,
"lIrc totu~i pina la unna se 'transforma in picioturi de apa in locurile
cdc mai reci ale "tupului.
In cazul contrar, a lipsei umiditapi necesare microclimei coloniei,
In lervi ne grupul albinelor transportatoare de apa in stup. Despre
IICCIlSIA interven\ie am mai vorbit, iar problema ei va fi liimuritii mai
IIInplu, cind ne vom ocupa de grupul social al albinelor culegatoare.
In afara de temperatura ~i umiditate cuibul are nevoie de spapu
MU rlcient pentru extinderea ouatului matcii, mai ales in lunile de vir!
," "'c sint aprilie ~i mai o Atunci colonia preglite~te contigente noi de
vil loare culegatoare pentru marele cules. De asemenea, pentru sfir~itul
verli albinele ~i pregMesc in cuib albine de iama, care sa suprawe\ulu"cll pina la aparipa culesului in primlivara urmli10are. Cu cit colonlo este mai puternica cu aUt matca are nevoie de un spatiu mai larg
pentru cuib.
lata conditiile mediului ambiant al cuibului coloniei ~i legile sale
de conduitii.

SISTEMUL D1GESTIV, CmCULATOU

~I EXCRETOR AL COLONIEI

Grupul social al albinelor doici

Dupa ce v-am ara.tat pina aici cum roiul secundar cu m atca neimperecheatii dupa imperecherea e1 a devenit ca un fel de ovar al coloniei,
iar cuibul mediul sau de dezvoltare, este normal "a examiniim, in continuare, care este organul roloIlliei care asigura hrana albinelor ~i a
puietului din cuib, pina cind aceste albine-molecule ajung mature.
In definitiv, coloma apare ca 0 [emela care i~i cre~ pilli cu laple
scos din propria sa fiin\a, 1a tel cum ' 0 mama i~i alapteaza copilul de la
sinul sau.
Aceastii sarcina de aLiiptare este indeplinitii in colonie de un
mare grup social de albine tinere care sint pregatne fiziologic cu
grande producatoare de hrana larvaril denumita lapti~or (fig. 21), grup
care privit in totalitatea lui se prezintii cu mii de albine-moleculece ln truchipeazli sinul mamei. Este grupul social al albinelor-doici in virsta
de 3- 11 zile, al 'Caror rost in colonie este

covm,itor, ~tiu t fiind ea hrana stii la baza

vieW. De aceea, aceastii noua lec\ie va avea
in expunerea noastra 0 eJ<tindere roai mare.
Via~ coloniei de atbine se intemeiazli
pe trei func\ii fundamentale, exercitate de
Bparatul digestiv, circulator ~i excretor, iar
elementele de care depinde viata ce se desrll~ara in sinul coloniei slnt: lapti~orcl,
mierea, ,p olenul ~i apa. In cadrul acestei comunitap, procesul de alimentare are loe
prinJtr-un schimb permanent din gura in gura
u elementelor ariltate, astre1 ca asistiim la
un metabolism realizat in cadrul unui adevArat superonganism, denumit a~ pe
drept cuvint - de marele cereetiitor profesor
dr. R. Chauvin.
Tinerele albine, dupa ce plirasesc alvoolele natale, sil1t lniometate, cad ele nu
nsumll hrana directa in starliul de nim1I.
Pc loaUi du rata acestui starliu nimla1 se
hrA"csc din propriile rezerve corporale, din

Fig. 21. - Glandele i arin,giene

din cap. ~rdductaoare de dap\4or :
1

glanda

creierul; 3 -

din

dreapta;

ochU: 4 -

2 des-

Chlde.rea de deversare a LApt1~rulu l.

153

11r~ 1 ~'lrp

grus despre care am vorb it la anatomia albinei. Ahmci cind ele

putina hrana intiiritoare ~i apar
(llil('-\it~. ell mi~c~ri lremurinde ~i nesjgure pe pjeioare. Apoi ele se m.1illIpl ~ sprc ragurii eu puiet necapiicit. S-a crezut, pina Beum rei decenii
111 II rn"l, eli luind contact eu larvele necapacite, preiau de indatii sarcina
de ro II' hrllni. S-a constatat insa eli - <lin contra - ele au nevoie de laj>11 ~''''1I 1 gllsit din bel~ug pe fundul alveolelor natale ale larvelor, dat de
(101('111' din cuib. Intr-adevar, dupii ee tinerele albine fiaminde, care abia
III 1.1,('ClIt pragul vietii eX'terioare, se 'alimenteazii din hrana glandulara
Inpl ollsil in care inoati! larvele ~i 0 inghit eu lacomie, piirltsesc ace~ti
rl'HII "i eu larve, irrdr<1p'tindu-se. de data aeeasta spre fagurli cu polen sau
)Ml llrtl . Acoloele ramin eam doua zile, a1imentindu-se din abundenti\.
\ II relu l acesta i~i ..etae <'omplet corpul gras consumat in intregime in timpili stadi ului nirrrlal, pentru formarea organelor noi care in stadiul larvI'J c'r slnt sub forma de mugur~i. Despre aceste schimburi organiee v-am
vnrblt amanuntit la dezvoltarea nimfei, riiminind sa va amintese aici de
('I' i(. douil procese de histolizii ~i histogenozii.
C nd tinerele albine se matur.izeaza, 0 dati! eu refaeerea eO'1'ului
IjrflS ~l cind rezerva corporala atinge 54-61 mg, ele tree la activitatea
tie dolcl, gl'up sacial cu sarcina sa hraneascll puietul larval' din cuib.
At-eastii sarcina nu va fi indeplinitii la intimplare, ci ele dozeazii
t'UllllJOlJenta lapti~ruhii ce-I ofem in raport de virsta laruelor pe core
10 Inyri;esc. .Larvele in virs1ll de 1-2 zile au nevoie de 0 proportie mai
more de protide pe care Ie ofera dOicile in virsti! de 8-10 zile. M.
lIoydak (S.U.A.) precizeazll cii proteinele din hrana larvara contin toti
nminoacizii esentiali l1ecesari dezvoltiiroi larvei inca din prima clipii
Ind cmbrionul piirase~te coaja oului. In schimb, hrana larvelor in
vh'stll de peste 1re'i zile coniine ~i 0 proportie insemnatll de hidrati de
cHIbon.
Dupa Nelson grauntiorii de polen digerap se gasesc regulat in
Cflntitliti reduse in hrana larvelor mai mici de trei zile, de la eclozio"are. Tot Haydak insa a gasit cii doiclle dau polen in cantitate mult
mlli mare larvelor de rtrintor decit eelor de viitoare albine lucrataare.
I n mod obi~nuiJt eereetatorii au stabilit cii larvele tinere sint hranite
rle dolei care au virsta de 8 zile ; larvele virstnice sint hriinite de doici
moi tinere, avind virsta de eel mult 5 zile, iar larvele care au abla 24
dc ore de la na~tere, sint hranite de dolci avind virsta de 7 zile.
In felul acesta albinele doici oiera numai lapti~r tuturor larvelor,
Indi Cerent din ce castii fac parte in primele trei zile de stadiu larvar.
Apoi, larvele de matea primesc lap~or in coilitinuare, pina la capacire,
Inr cele lueratoare ~i trinton care depa~esc virsta de !rei zile primesc
o hrnna compusa din polen, miere ~i api!, care Ie va servi la compleWren co'1'ului gras, acumulat partial inca din stadiul embrionar.
Cu aceastii rezerva corporala de corp gras se VOl' hrani viitoarele
nlmre timp de 12 zile , pinn la maturizarea ~i cclozionarea lor din alveoIclc natale. De asemenea, corpul gras va fi de folos viitoarelor albine
II) c1l1direa IlIglirilor, caci componentele lui, lipidele ~i hidratii de
cn l'hnn , sint net-esuri producerii de solzi~oni de eeara, in afara de
11111'6 In Iodoteala sbupu lui, primesc

11i1

mierea Cll care albinele se alilllcnt~uzl\ c1in bel~ ug ~ i pe cure 0 au I II

cincl ineep 0 astfel de lucrare.
In felul aratet mai sus iu.e reaza marele gr up social al albinclor
dolci incepind din a treia zi din viata lor ~i pina la a 11-12 zi de I"
eclozionare, reprezentind - pentru aeest complex biofiziologic <"II'C
est~ colonia - sinul ell lapte a coloniei-mama.
Din rindul acestui mare grup, se alege pentru 0 scurtii treeere II
matcii de pe un fagure de cuib pe eel vecin, un grup mic de albine,
8-10, - albinele curtence - care se ocupa de matea, 0 curati\, c1ur
mai ell seama 0 hranesc ell Hipti~or; tlntensitatea depunerii oualor de
catre mateli este in directa legatura eu aceasta alimentatie ee i se oCera in
calitatea ei de mama a coloniei . Numai astfel ovarele ei pot sa formeze
zed de mii de ovule, vii'boarele aua in fonmare, ee vor Ii depuse in
ritro .1 in eoncordanti\ eu cantitatea ~i calitatea secretiei glandulare eu
care este hriinitii.
- Dar de ee amintiti .i de "calitatea" lapti~rului? intreabii u nul
din apicultorii ineepiitori.
Pentru cii H;pti~orul nu este decit un derivat aI polenului
ingerat. Cum acesta provine de la diferite flori melifere, imele cu polen
m"; v aloros, allele cu unul mai sarae in substante hranitcare, lapti~ rul
va urma aeee~ scara. De pilda polenul de castan siilbatie - Aesculus
hippocastanum - care este sarac in unele substante va da un lapti~r
de calitate aJimentarii inferioara, ceea ee se va rllsfringe asupra albinelor dOici consumatoare ~i deci asupra puietului care va m erescut in
conditii mai grele, in comparatie cu polenul de piipadie, mac, sparcetii
etc., care au taate substantele necesare producerii unui lapti~or de
ealitate superioara.
Hrana 'g landularii oierita ma!.cii de micul grup al curtencelor ee
o inso;ese,ii es'te datii in momentul eind stii citeva secunde nemi~catii ,
avind abdomenul introdus intr-o alveola a cuibului spre a depune acolo
un ou. Cum ri1mul de ouare al mlltcii este neintrerupt ~i sarcina aeestui
grup social de a 0 hrani este neintrerupta. Cind elipsa, eu oua de pe
!agurele de cuib, S-a completat, matca trece pe fagurele vecin, unde se
formeaza de indati! alt grup de curlenee, ~i ea continua deci sa fie aliment atii, in afara de mica pauza de trecere de pe un Iagure pe eel vecin.
Din eele e:x;puse mai in;ainte, ered eli ati inte1es ca vOI1bind de hrana
larvelor ~i alimentatia cu polen a albinelor doici, am pa~it in domeniul
aparatului digestiv al coloniei slnul pJin cu lapte ce este format de grupul social al doicilor 'Cal'e hranesc nu numai puietul, ci chiar pe mama
lor - acea femela foourrdii care este matea.
Procesele de hriinire nu-~i limiieaza existenta numai la acest
produs grandular care este lap140rul glandelor iaringiene, ci, consumind miere .i polen - albinele - 0 datii 'CU ingererea acestora - fac
8chimb de hrana intre ele in mod permanent, impreuna eu hormonii
~ i alte seeretii glandulare ~i feromonale. Proeesul privit in t otalitatea
h.1 reprezinti! atlt sistemul digestiv cit i eel circulator ~i excretar, cAci
Imina cireula continuu, pe eale hemolimfala intre taate albinele colonlcl. Ccrcetiitorii Nixon ~i Sturlewant (S.U.A.), au dat eX'perimcntal
Itotopi radioactivi numai In ~ase albine dintr-o colOnie, cons'tatlnd dupll
gu~i,

l!lr;

rI'HI~ 0 1'(' ell 7G'I, din albinele acelei colonii purtau ;zotopul ; bineinteles
en r~" llIl de 24 'I, I-au primit ~i e1e in scurt limp. Este dovada indubitnhllA c~ hra na circulii intre toate albinele colectivitiitii pe cale hemoIt 111 (oUI.
o altll forma de digestie ~i circulaiie 0 prezintii polenul ingerat
"'"'" trece din gu~a in proventricol, digerat par~al acolo ~i completat cu
(l!H<",tia din stomac. EJ contribuie la formarea liipti~ruJui care circula
In I.ot cuibul, plus cel dat in mana larvelor ~i matcii, fara de care ea
1111 pOlite procreea. SucuriJe digestive impreuna Cli enzimele patrund
til [,Iecare grauncior de ,p olen go1indu-1 complet de mntinutul sau, care
h.lI'n tn sistemul circulator; el alimenteazii glandele faringiene ~i mandi[lull\l'e, ambele avind roluri importall'1Je in hrana albinelor ~i circuIfI\lu ci, ~i ajutind la marirea rezervei corporale de proteine a corpului
j(r1l8 . Prin descompunerea polenului in aminoacizi apar alti aminoacizi
" 01, cure resintetizati, refac tesuturile uzate ale organismului; deci ~i
In /leeste procese, digestia ~i circuJatia sint infratite.
In limpul digestiei organismul creeazii din substante simple alte
8llhsum\e complexe sub actiunea enzimelor, ~i astfel, proteinele animale
~I lipldele contribuie la constructia organica a puietuJui din fagurii
cll ibului ~i la intreiinerea p roprJului corp al aibinelor doiai.
Dar oricit de pure ar fi componentele acestei mane exceplionale
C(lmpusa din polen ~i miere, ele contin 0 serie de e1emente care nu
[oloscse organismului albinei; acelea duse tot pe cale hemolimfalii, sint
ruriIicate de tubii malpighieni, ce sint rinichii a1binei, iar reziduudie sint adunate in punga rectala ~i de acolo, in zbor, sint eliminate.
Decl, iati! cii apare ~i sistemul de excretie, legat normal de cel digestiv
~I circulator.
Excretie este ~i acel fen omen de eliminare din proventricul in
o/lvitatea bucala a acelui !nveli~ grnsimos al polenului denUIni~ poZeina;
occst reZiiduu, regurgitat ~i amestecat 'CU secretia glandelor salivare ~i
care contine antibiotice, impreuna cu substan\ele ra~inoase culese de
pe mugurii unol' capaci, fonneazii un proIdus nou, propoZisuJ., al carni
rol in viala coloniei este foarte important, ~i-I vom explica la locul
potrivit.
lati! cum se prezinti! aceasti! trinitate de actiuni digeStive, circulutorii ~i excretorii in viata coloniei de albine.
Ramine sa fiti lamuriti in acest vast capitol despre felul cum se
prezinUi lapti~oruJ ~i rolul sau in colonie, urmate de subcapitolele sale
~i an ume: alimentatia $i metabolismuL, chimismul coloniei $i rolul
mare al enzimelor in toate procesele de vie\uire a ei.

Rqlul

liip~oruIui

in viala coloniei

Productia glandelar' faringiene, in scurtul interval de zece zile de

In eclozJonat cit aceste glande secreta lapti~rul, este skins legatii de
smren fiziologicii a gandelor eu aci1l'ii I) lor. In urma consumului abundent de proteine ~i vitamine din polen, atit glandele faring;ene cit ~i
eele mandibulare, iau 0 deosebita dezvoltare. La albinele crescute in

toam na, care vor indepl.ini san'ina de u Ci doici in primavara vi iwllf('

sau, uneori , chiar spre sIir~Hu l jeL'uii, de~i au virsta de 4-5 lu ni,
aceste glande sint t inere fiziologic ~i deci neuzate. Glanrlele ra r ingiene primesc pe cale hemolimfalii toate
substantele prejioase Hi e
polenului ingerat fie direct prin procesul de digestie, fie prin in te rmeruul corpului gras. Cind VOm ajunge sa vorbim de activitatea marclui grup social al a1binelor culegatoare, vom lamuri rolul pe care iI
are polenul in mana coloniei.
Din punct de vedere organoleptic !iipti$orul se prezintii ca 0
.ubstanta viscoasa, de cuJoru:e giilbuie, cu gust putin astringent ~ j U II
suav miros de miere; pH~ul sau este de 4,7 iar alti ehimi~ti I-au giisil
chiar 5,2. El mal contine 60% apa, 30% materii h idrosolubile, dintrc
care II 0/ 0 zahar inveNit.
Este produs de acinli glandelor, acini car e sint transparen \i ,
avind 0 culoare alb-giilbuie. Cin:d ac~ acini sint uza~i. vacuolele ') lor
nu se mal viid ~i devin moi. se mic~oreaza, sint subtiri ~i agataii de
o coditii. Cind glandele faringiene nu mal produc lapti~or, produc in
continuare enzime.
In compozitia liipti~oruJui intra: proteine, lipide, vitamine, antibiotice ale carol' substante active sint localizate in doi acizi gra~i.
hiarati de carbon, subs1an~e radioadtive, precum ~i adZ; nucleid.
Proteinele sint partea cea mai importantii din substanta uscatii a
celulelor. Etiolog;a cuvintului - dupa Von Frisch - ne indruma in
expJicarea no\iunii. Cuvintul "protos" in limba greaca inseamna " primul" ca importantii ~i cantitate. lIfu-adevar, toti biologii considera ca
viala, cu toata dmensa varietate de forme, este conditionatii in eea mai
mare parte de existenta proteinelor. Ele sint formate din carbon, hidrogen, oxigen, azot ~i sulf. Dupii cum vedeii, eu ajutorul lor, albinele
doici regleaza compozi~a alimentelor ~i Ie ofera larvelor celor trei
caste. Ele sint componente ale celulei vii, celuIlI. - care dupa biolog;
- este unitalJea fundamentala a vietti. "Sint substante macromoleculare, oblinute prin 1egarea arninoacizilor intre ei. De piJda - dupa
Chauvin - proteinele din lapti~or cons"tituie mijlocul cu care doicile
regleaza compozitia alimentelor ce Ie ofera larvelor."
Proteinele sint impartite tn doua categorii: albumine"} ~i gl<1buline').
i\<Cestea doua din urma me pante din clasa proteinelor simple, care
prin hidroliza cnzimalkii sau acidil dau aminoactzii. Dupa cerceti!torii,
Amnon ~i Z<xlhJ, 0 parte din aceste proteine serves<! ca surse de azot.
Autorii de mal sus au gasit In lapti~r: colinesteraza n~pecificii ~i 0
(osimaza aci'cla, enzima produsil de glandele faringiene ale doicilor. Proteinele insa din la~or n-au nici 0 legaturii cu determinarea castelor .
A m inoacizii sint ca ni~e veritabile "ciiriimizi ale v.i etii" dupa
"'lin Ii caracterizeazii prof. M. Prenant. N~terea lor are loc in cl topl usma nuc1eului celulei care secreta enzime in interiorul vacuolelOl'
') V (/c llole ,.. cavltAtt In c1toplasmA. umplute eu solutU apoase .
) Alb11r11ind _ prote1nA care intrA In compozltla slngeJUl sau a hernoUml ei , I a altor

114\111(1, Iwgn n lce, solub llA. In apA, ooa g ulablHi prtn tncfUzire

"r.flll l \~ I .

') nlH() utfrtc _

) Ac Ini -

15G

de lA euvtntul iatinesc acdnw -

boAbA din ciorchine.

etas" de pro1t"lne cu

mol~ule

~1

precipi tabUA 1a actiuncli n/'17Jlo t"

ma rl. s olubUe in SOlu\ U s aU ne, pre7.e nlC

'n tllo"m A f #lOluln(l . G.utll1g:obtlll ll C"lc IHI rol 1n lm un1\.a1.e .

157

tI~

rei

0('0 10

~i

descompun particula in

L'omponen~i

chi mjci

u~or

de asimilat.

au uce"a~i componenta cu proteinele cu deosebirea di fosforul inIQCllle~te suJ1u I".

Ilciz ii nucleici s lnt de doua feluri: addul dezoxiribonucleic cu

nllJ lbolul ADN ~i aCJdul r ibonucleic ct.: simbolul ARN. Ei exista in
rt('care celula eu rol hotiiritor in morfogeneza celor trei caste din colonic $i Ie revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie
bn'l,lI vietii. Dupa prof. Melicenco ei sint polimeri I) macromoleculari
din eei mai complec~i ~i servesc drept baz~ materiala
a ereditaPl,
od u I ~i mecanismul biochimiei. Ei exista in fiecare celula cu rolul
tie II r ealiza metabolismul: sint substan1;e comune t uturor
celulelor
1111hn81e ~ i vegetale.
Una din definiWle ADN-ului ~i ca cuprins ~i ca expunere suH\'~tIVi\ ~i foarte interesantii este cea data de dr. M. Grigorescu
care
~pune: "inima cibernetica a celulei este constituita din ~iruri
dubIe,
" lIroidaJe formate din molecule de acid dezoxiribonucleie ADN. Toate
rtlnr~ iile uzinei celulare sint inscrise ill ~irurile acestea bizare, intr-o
,... dlnc ~i cu 0 precizie care sfideaza fantezia tehnica. De la hrana pina
I" 'Ipnrare ~i reproducere, tot ce intreprinde celula pentru a triii ~i a
kt 11(" 'I>etua este continut in ADN ~i comunicat in termeni imperaIlvl - dar indescifrabili deocamdatii pentru oameni. Se ~tie totu~i di
/lc('~ t acid utilizeaza servici.ile unui "curier cibernetic" : acidul
riboII I.eleie ARN care cu 0 suple1;e fantastica transmite comenzile, modeIl'Ozii actiunile microfizice ~i opera1;iile biochimice, veghiind la efedtua
l '(\n

Loru.

ADN-ul - 0 spune savantul american de origine romana acado

,co'ge Emil Palade, premiat eu premiul Nobel - este diotatorul care
i .. dicil partilor componente ale celulei, ielul in care trebuie. sa
se
com porte, ce trebuie sa caute ~i ce trebuie sa evite. ADN-ul este un
reI de arhitect care stabile~te planul de ansamblu al vietti ~i care incredin1;eaza munca de construc1;ie unui antreprenor - addul ribonucleic - ARN. Primul este fonnat din doua lan1;uri laterale infa~urate
In spirala pe care sint inregistrate intr-un fel informa1;iile sub forma
\Inor molecule. eel de al doilea, ARN-ul mesager, se llpe~te strins de
s pu'alii pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dupii care transmite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treaM,
urml nd cu scrupulozitate instrucp.unile primite (Reader's Digest).
ADN se gase~te obligatomu in nucleu ~i este detectat in toate
organitele celulare, ARN stii in citoplasma avind 0 molecula mai mica
ra ADN, deci mai simpla ca alcatuire, servind drept baza a ereditarii.
Lipide!e (grasimile) sint alte componente ale lapti~orului - mai
pu(.in importante fata de cele ce vin din polen - iar larvele au capacitalca de a Ie sintetiza pornind de la hidratli de carbon ingera1;i, fie
ell provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat ca
Ill unei cind ele Jipsesc sau apar in proporpi prea reduse in lapti~or,
procesul de nimfoza nu se indepline~te complet ~i multe nimfe mor in
pl'lIgul trecerii in stadiul de imago.
I) P(IU"Wr _ S\lbstan ~A macromolecular! obtinutA prin pollmertzare a cArel molec:ulA
""1('1 nlt'Mull" 1)I'ln unJect' In lant n unut num Ar oareca.re de molecule de monomer.

Ir,R

In lapti ~or cercetiitorul G. Hoffman a descopedt ~i acidul hidroxidecenoic care se .tie ca este 0 secretie a glandelor mandibularc ~i
toracice.
Vitaminele din lapti~orul de matca. mai ales din cel secretat de
doicile in virstii de 11-14 zile, au 0 mare importanta in dezvoltarea
larvelor ~i mai ales in longevitatea matcilor. Acidu! pantotenic care
atinge 104-200 micrograme/gram este gasit in larvele de 1-3 zile,
ca apoi sa scada la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zile.
Aceastii pre1;ioasa vitaminii - dupa Wincler - constituie treapta premergatoare in formarea provitaminei A, care nu se gase~te direct in
lapti.or decD! sub forma de compu~i ai ei, dar astfel transformatii are
o importanta hotiiritoare in metabolismul organismului larvelor. En
este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene alp
viitoarelor doici .i ]a mentinerea mult timp in func1;iune a acestor glande.
De aceea. stupanii care hranesc stimulent coloniile. este bine ca odata
pe saptarnina, sa puna in sirop sue de moroov, care con1;ine 0 cantitate
mare de vitamina A in stare naturala.
A!bott - citat de Chauvin - a stabilit ca acidftatea lapti~orului
proaspiit este bacrtericida ~i bactedostatiea, calitate pe care insa 0
pierde daca este piistrat in laborator timp de cinci zile.
Dintre toate vitaminele, ribojlavina, biotina ~i niacina
(acidul
nicotinic) au, de asemenea, ca ~i addul pantotenic, 0 deosebita
impor tanta, caci larvele care Ie primesc dau albine mature cu calitiiti
deosebite.
In general, s-a stabiliit ca lapti~orul contine urmiitoarele vitamine @rocente date in gamma/gram) :
gamma/gram

Tiamina
Riboflavina
Piridoxina
Ni'acina
(acid ni'cotini~ - vitamina PP)
Acid panthotenic
Biotina (vitamina H)
Acid folic
Inositol
Viot:amina C
Vitamina A $i 'E
Vitamina B12

1,2-1,8
6-28
2,2-50
48,25-125

urme
11il-130
1,6--41
0,16-0,5
76-150
unne

absent

urme

Prof. M. Haydack spune ca mai ales piridoxina are 0 deosebitii

importanta in cre~terea puietului, jar eercetiitorul Back a gasit ca pantotenalul de calciu, derivat al acidului pantotenic este deosebit de activ.
Acinii glandelor iaringiene se dezvoltii mult mai bine cu un amestec
de vitamine ~i albumine, decit numai cu albumina pura. Glandele stimulate experimental eu vitamine riirnin active mult timp.
In lapti~r s-a mai descoperit "i biopterina ~i neopterina, pe care
doiciJe Ie dau numai larvelor de matca, ceea ce dovede~te ca ele pot
dlferentia calitativ ~i eantitativ diferite substan1;e din eomponenia lapti~orului dat larvelor celor trei caste din colonie. Glucide1e din U!:pti~or j(lucoza .i lructo2)a sint in proportie de 42'10 ~i respect iv 53'10. Lar-

159

vclu - (ill P<'\ Chau vin - pot si nt.etiza lipidele care tOl"meazii. 0 parte
Imporlno Ui n Ui.pti!),oruiui din hidra\ii de carbon ce-i primesc.
Substantele minerale sint aproape intacte fatA de cele ale polenu111 I ~ j Ie vom descrie acolo.
tn srir.;;it, apa are 0 insemnAtate deosebitA in lApti!),or, avind a
med ic de 16,32 0/ 0 , nind indispensabUa pentru cre!),terea ~i dezvoltarea
OIWlnclor. Cercetatorul Smith spune ca "atunci dud procentul de apa
dI n U\ pti.50r este meidt, [n primele zile de stadiu larval', larvele se dezvolU\ iar p rocentul de nimfozal'e se lace mult mai bine".
Privit in ansamblu 1Apti~orul nu este un produs singular a1 glandc\or !aringiene, caci - dupA Chauvin - ele secre~ un H1pti~or albItt pt.6s-v iscos, farA hidra\i de carbon dar cu biopterina $i derivati puri/tle i pc care daicile ii dau numa i larvelor de matcl., in timp ce in totaIJll1lCa lii.ptil1orului intra ~I 0 secretie !impede a glandelor mandibulare
nle doicil or, secretie care are glucozA, fructoza '~i acid pantoterric in
('nnlitA\i mArite. Sub aceasta combinape doieile 11 servesc larvelor de
lu crflloare. Secretia alba a glandelor farin,giene este data tutUI'Or larvelo!, din cele trei caste, in primele t rei rile de stadiu larvor, in comhlnn\,ji diferite ~i cu deosebirea observata de cercetAtorul J. Hoffman cA
Iorvc le de mattA il primesc in eantitAti mai mari, eu nUt mai mult cu
aTt ocestea din urmA stnt mai des vizitate de doici latA de larvele de
lucrAtoare !?i cele de trintor. DupA observatiile lui nu numai ell. frecvcn~a hri'iniril or fAcute este mai mare, dar ~i valoarea absolutA a acestei
hrllne albe data larvelor de matca este mai mare. 1n decUI"Sul fieci'irei
zUe larvele de lucratoare stnt vizitate de 143 de ori in medie, pe clnd
- dupA M. Lindauer - doicile viziteazl!. larvele de matcA in botci de
20 de orl mai multo
In plus, acestea din urmA primese IApti!jOr in mod continuu in stadlul larval' - deci ~ase zUe - pe dnd Iarvele de lucrAtoare Sjt cele de
tl'int.or pI'imesc Hipti!?or numai trei zile. ~n restul de trei zile a acestui
"lndiu larvar, larvele de lucrlitoare !?i de trintor primesc ca hranA un fel
dc tcrci compus din miere, polen, spa l} i 0 dozii rerlusA de secre~je limpede
u glandelor mandibulare. Mai mult chiar -dupA observatiile lui Ortel
- larva de mateA continuA sit se alimenteze numai cu IApti~or, chiar !?i
dupc1 cApAcirea botcii. tn virtutea principiului gravitatiei, botcile avind 0
pozitie verticalli pe fagure, IApti!),orul din fundul ei gravitenu spre virful
botcH, deci in directa apropiere a aparatului bucal at larvei de matca..
tn schimb, larvele de aibine lucrMoare pr imesc de Ia doici acea branA
mai simpUi amintitA, in care poJenul este intr-o eantitate !oarte micA,
latA de eel oferit larvelor de trintori, necesar !ormArii milioanelor de
spermatozoizi ce se acumuleazA in aparatul lor repr oducAtor. Trintorilor
Ii se d ~1U hidrati de carbon (miere) in 'Propor\ii mai mari , precum ~i
v.itflminele riboflavina ~i acidu! folic, mai mare tn compara~ie eu ceea ce
<l oicllc oferll. larvelor de lucr~toare. Ele insii primesc biotinA, tiarninii,
plri c1oxi nli . colina .j>i acid panto tenic in propor~ii mat mari, fatli -de cele
ore rite lorvelor de trintor in acel terei. Cunoscutul eercetAtor Rhein cl18t de Chauvin - consider! cA. existA in compozipa llipti*orului un
rnetor necunoscut, 0 substantA cu coracter hormonal, produs Instabil pe
cOl'e nlbinele it secretll pe mAsura 'nevoilor.

' flO

CillMISMUL COLONIE( ~(
CASTRAREA NUTRITIVA A LARVELOfI
DE LUCRATOA '''';
- Cum poate oare grupul social al albinelor doici sA dozeze diCerentiat hrana datA celor trei feluri de Iar ve? mA intreabA un apicultor incepator.
- Este una din tainele pe care incA nici un cercetAtor n-a dezlegat-o. F apt cen este cli s-a analizat de fiecare datA componenta J<'i pt i!?orului dat tn diferite situa\ii !),i a-au glsit cii. aceste diferen\ieri nu si nt
intimpllitoare, ei urmArite strict de albinele doici, dozlnd cu precizic
secre\iile glandulare tn raport cu virsta larvelor, cit {ii cu cea a doi cilol'
ce le-o ser-vesc, Se confirmA, eeea ce am spus tn treacAt, cii. larvele ti nere de 2-3 zile slot hrAnite de doici in vlrstA de 8 zile ; larvele vjrstni c{'
de 3-6 zUe snit hrAnite de doici ce n-au mai mult de 6 ule de clnd
au eclozionat din aiv eolele na'tale, lar larvele pinA implinesc 24 de
ore sint hranite de doici tn virstA de 7 zile. S-a dovedit astfel eli CO Iltinutul llipti ~oru lui det Iarvelor este variet ~ i ea doze !?i ca componen,a
in ooport de virsta doicil'or ~i a larvelor .
DupA aeeasUi. nutritie organele larvelor se dezvoIUi. in mod normal
la toate cele trei caste. InsA dupA ce larvele de Iucratoare au Implini t
trei zile s-a observat cii. oVariolele ovareIor celor de lucrAtoare care pin ti
atunci erau egate en numAr eu cele ale larvclor de matcA din botd ,
incep sA se mi~oreze. De unde pinli atunei erau in nurnar de lSO- IGO
ovariole, numlirul lor se tot mi~reazA in special tn perioada stadi ulul
nimCal, incit atunci cind ele ajung In starea de im~o - eind para-sesc
alveolele natale ca albine mature, nurnar ul ovariolelor din ovarele lor
atrofiate sbia este d'e 4-20. Totooat.li diametrul ovarelor aibinelor lucr.'itoare este redus incit abia atinge 0,60 mm, pe clod ovarelle mAtcilor eclozionate mAsoarli 5--6 rom. A'Ceas'Ui. diminuare echivalenta cu 0 adevarata castrare a albfnelor lucratoare se datoreaz! hranei diferentiat.e, d<l'tfi
laNelor de lucratoare, aceasta Hind dozatA au preci2ie.
Prof. M. Haydak !?i Palmer 'au dovedit cA in prima zi de stadiu 1<1 1'var nu se obsevA schimbari insemnate in procentul de vitamine al J5pLi ~orului servit de. doici Iarvelor de matca tinere sa u virstnice. Pe de a lt1\
parte se produce 0 scAdere considerabili1 de vitamine in hrana distribu lttt
lucra toarelor virstnice, ptnA Ia 30'10 tn ce priveSjt.e t iamina, (il 'l, l)CnM
II - ", ,51;.

Hi I

1,'lI ncldul lIicot inic (niaci na) ~I 90% pentru add ul pantotenic, caleuInl ~ (ItI

ItInledule uscatc.
H1 mbold a gas it !] i el ca vitaminele lapti~orului scad pe masurA ce
In .,v<.'!(' c"esc ca virsta. Asdel, cele de 3 zile primesc un lApti.)Or ce
con tine 10;1-200 micrograme/gram de vitamine, jar larvele de 5 ziJe
hJ ung sa primeascl1 abia 36-58 micrograme/gram . Acel~i autor, imprrunCi Cll Buternand, au izolat biopterina din lapti~oru l dat Dumai lar\lclo. de matcA, Dupa cum am spus mai inainte, nevota de lipide (grA.I mi) Il larvelor de luerAtoare, dupa primele trei zile, ~i-o satisfac prin
. lnlclizarea lor, pornind de la hidra~ii de carbon - deci din glucide cc 1(' primesc sub forma de miere in hrana servit! de dolci in combina\ie
ell polcnul .'1i cu aps. 1n totalitatea lor IJpidele ating 0 propor\ie de
I:J,ti- 14,7'/ o ca greutate net! in hrana ofentA. CercetAtorii au hrAnit
(.IX per imental larve Cll lapti~or din care au extras mai !nainte lipidele.
RC'zultatul a arAtat ca. acele larve nu au putut deveni nimfe l;i au murit
In aint.e de a trece pragul acestui stadiu.
Tn schimb - dupa prof. R. Chauvin - proteinele, lipidele ~i subi\lu n\cle minerale din hrana mai simplA data lucra.toarelor este mai mare
1II'ci t cele din iapti,o;;orul oferit de do1ci larvelor de matca. de 1-3 zile.
Uv Ilsemenea, unele vitamine din grupa B provenite direct din polenuJ
dIlL in hrana administrata lucratoarelor, sint in propor\U mai mari fatl
Illl J ll pli~orul dat larvelor de matcA, did aceste vitamine ajuta. la dezvnltm'ea deosebit.li a glandelor fari ngiene n viitoarelor albine lucrAtoare.
SLC ~ i normal sA fie a~a caci vlitoarea matcA n- are nevoie sa aibe glande
InrJ ngiene dezvoltate, dei toatA via\a ea priTne$te lApti~or gats !.licut de
III olbineJe curtence ce se recruteaza dintre doici1e coloniei.
FAra substantele polenului dat larvelor de lucratoare .!ji trintori,
Irlr'cpind din ziua a ~asea din viata lor pina la a noua zi, larvele nu pot
nj unge in stadiul de nimia.
Larvele de trilltor primesc ~i ele - dupa Gontaroski - un laptil;or
eu 0 substan~a cristalizablla pe care doicile nu 0 dau larvelor de lucrAlonre. El a gasit in hrana acestor masculi proportii mai mari de acid
folic ~ i riboflavina fatA de larvele de lucratoare, .!}i in schimb cantitAti
moi mici din vitaminele amintite mal inainte adica din liaminA, colinA,
hlotina, piridoxina .'1i acid pantotenic, faVi de cele date de doici larvelor
de lucrAtoare.
Diferen \e mari s-au ghit in ceea ce prive.'?le cantitA\ile de lAptiliOr
dnt larvelor de trintori, fa\A, de cel dat larvelor de. IucrAtoare, ceea ee
(H' C C{l rezultat 0 mare diferenta in greutatea lor corporall1, care este
de :i84 mg Ia larvele de trintori in raport de 159,1 mg dt au larvele de
lucrl\ loare.
N. O. Srneleva a gasit tn lapti.!}orul dat rnatcilor un principiu activ
('{\I' C determina dezvoltarea larvelor acestei caste, fatA de lApti ~orul oferit
lHrvclor de lucr.1i'toare. De asemenea, eercetatorul Wenckler a gAsit ca
t'l)!1ccntra\ia de ace-til colina 1n hrana larvelor de matcA. ~i a celor de
lucl'iHoare este de 1 mgfgram iar in hrana larvelor de trintor de aceea~ 1
\' ''~ltl csle de numai 0,3 mg/gram.
Arcsle chimiste neintrecute, prin hrana diferen\iata. ~i dramuiU'i
c\t('odl1 lli In mi cr(Jgrame, infJuen~eazA asupra caracterelor ereditare al e
1112

puietului larvar mai ales cind este vorbCl dt. rnA-tci. Acestora doicile Ie
dau alternativ doul!. tipuri de secre\ie: 0 substant;i lA-ptoasa opacli. Iii
alta limpede l1i apoasa.. Prima este produsA de doicile de 3- 18 zile, jllr
cea limpede de eele in virstA de 18-23 zile. In primele trei zile larvele
de mAlci primesc hranA lAp'tOasa, iar din a 4-a zi din cea limpede. Secre\ia aj,ba nu contine zaharuri, pH-ul este de 4,0, ce se aseamAna cu cea
a glandelor m andibulare cat"e are pH-ul 3,9, pe cinld cea !impede arc
pH-ul 4,5, apropiat de eel al glandelor faringjene. La aceste larve. proteinele din lApti.'1orul de matca - dupA Pas-tel - derivA din secre\ia
glandelor faringiene, dar - zice el - este posibil sa aibA ~i ceva din
secre\ia glandelor mandibulare. Hidra\ii de carbon intrA direct - al1<l
cum am mai spus - in procesul de metabolism, servind 18 sinteza Ji ptdelor.
Din cele expuse ati observat eli albinele dOlci dozeazA toate aeesle
substan\e ca adevarati chimi,fti, oferind fiecArei larve din cele trei caste
o hrana. diferen\iatli. ,I n felul acesta s-a stabilit cA doicile fac 0 adevAratA
castraTe nutritivii larvelor de luerAtoare dindu-le combina\ii reduse de
polen in hrana mai simplA. AeeastA hrAnire diferentiata. actioneaza asupra aparatului lor reproducator, riimfnfnd femele necomplete care sbia
pot - tn anurnite situa\ii - sa depuna cUeva oull din care insA se VOl'
n~te numai trintori.

ALIMENTATIA
lil METABOLISMUL COLONIEI

Explicindu-va - tined apicultori - aceasta func~ie orgaruca a

(.'O iOniei legata strins de sistemul s1iu digestiv, ne vom refed I?i 1a feful
cum hrana lucreaza asupra colectivWitii prin acel metabolism indispen-

sa t/it care intervine in toate procesele vitale ale coloniei.

Nu poate ii viata unde cele doua ,nothmi de alimentie ~i metabo[Itlm sA nu se complineasca UDa ell cealalta, functionind permanent in
depUnA annonie ~i dependent! rec:iproca.
tntr-adevar, hrana sta la baza vietH oricii.rei fiin~e din lumea ani.noll\. ~i vegetala, did procesele biochimice impun folosirea unOI' anumite substante) gasite ~i Juate din natura, de catre organismele vii -'iii de
cure acestea au absolutA nevoie. Aceste substante produc ~i ajutA la
producerea energiei, ce rezuWi din transformarea lor in dildud1, ~a
cum am aratat mai inainte; la refacerea teS'Uturilor uzate ~ i chiar dis~I'use tnlocuindu-le cu aHele nOi, mm ales la organi'Smele pe caIe de
dezvoltare; la catalizarea componentelor chirnice din alimentele inget'ole, prin trBnsformarea lor in materie vie. Concomitent eu procesul de
lllOra se desf.!i~oar~ un produs conttinuu de sinteza a materiei vii.
Apa este $i ea un element indispensabil pentru cre~terea i?i dezvol.
tarea organelor, iar propor~ia ei in lapti~or este insemnata, caci nim(ozarea se face mult mai u.!jior cind propor~ia de spa este m.!irita in primcle trei zile (Smith) . De aceea, atunci dnd se lucreaz.!i la producerea
ULpti~orului, se cere ca intr-unul din fagurii din compartimentul unde
ulbinele hranesc larvele, doicile sa aibiila di'Spozi ~ie apa,
Vorbind despre aJimentatia coloniei de albine, trebuie d retineti
de In inceput ca ea trebuie sa fie totaHi, fara 10it-reruperi, fara . 0 prea
mare economie; orice lipsuri inter-venite in buna destli~urare a alimenta~j e i tn cadrul coloniei, se va rasfringe, in mod sigur, nu numai
ftsupr' coleetivit5.tii ca atare, dar mai ales asupra viitorului ei reprezcntat de urma$i. Asemenea situatH se traduc printr-o slaba rezistenta
III boli .!li la frig, precum .!li prin scurtarea duratei de via~ a coloniei .!?l
u membrilor ei. Marele indrumator al apiculturii din S.U.A., C. L.
FUJTat, 0 spune raspicat : "colonia care consumii mai putjn de 23 kg miere
de Ja fnceputul toamnei ~i pinii apare primul cules principal in primavu ra urmi'ltoare. rar paate fi SDcOtita 0 colonie buna I" .
Subs tnn\c1e care iau parte la procesu:l de 'alimenta~ie sint de mare
Import(lnta prin fwr.c tia lor plasHca lii prin stimularea pe care 0 aduc
1M

1J.1wr' fU7!C/.ii v ita./.e. Ace:;tea slnt ce le care Ie-am nmi ntit ~i le ~HlJl d l~ .
cris pe Iarg ciud am analizat lapti$Orul de matca: proteinele, gludd eiC',
lipidele care toate smt din categoria valonlor energetice: vitarrlinl'l p
care obJigatoriu trebuie sa nu lipseasca din alimente i?i care au t'ol ca l nlitic. In sfir-'lit, mai sint ~i substan~ele minerale, absolut necesare ! 'II :
fierul, Iosforul, ealciul etc" nooesare in pro:cesul de crea~ie .!?i de de,., \I\ ol tare, precum ~i intreaga ~i fO'm e variata gama a enzimelor.
Micu;eIe larve din interiorul cuibului, ineovrigate, se ml~cii ap]'{1npe continlll4-; din ciod in clnd se observa opriri de citeva secunde din
mi~carea lor ctrculara, timp in care digera hrana ce au luat-o pinli.
atunci~ ea apei sii-~i reia mi~arne rotarorii inotind in lapti~or au gum
deschislL
- Cum oare au putut observa cercetatorii toate aeestea? rna i n ~
treba un apicultor incepMor !
- Cercetatorul trancez M. Ma this a transvazat larve abia ie.5it(
din coaja oului, in dispozitive transparente. El a observat c~ hrana absorbit! ajuta la formarea organismulul larvelor, care elimina prin glar'dele salivare excesul de apa. Albinele doici ee hranese puietul larval' I)
ling cu aviditate, probabil datorita. diastazelor pe care Ie contine.
Se !?tie - pina nu de muTt in urma - ea larvele din oricaJ'e
casta a coloniei, primesc de la doici in primele trei zile acee~i hrant. .
S-a constatat insa cA factorul troJie, deci cel privitor la nutritia ~esutu
rilor, este cel care determina castele in colonie. "Se intimplii - estc
drept foarte rar - spune R. Chauvin - ca dintr-un ou nefecundat destinat sa dea un trintor sa se nasca. 0 albina lucratoare. Nu se !?tie in c5
dad aceasta anomalie este de ordin genetic sau provine de la eroarea
albinelor doici in distribuirea hranei larvelor". Prof. M. Prenant sus\ine di factorul trofic este cel tare determina aparitia acestor su.rprize,
caci hrana este cea care intluenteaza asupra vlitorului castelor, de~i in
primele trei zile de stadiu larvar toate primesc cam acee~i hrana.
rl n ceea ce .prive!?te insA procentul de apa $i glucide date celor trei
feluri de larve, s-a obsevat 0 deosebire clara, cit ~i 0 repartitie diferitil:
procentul de apa din 'hraoa data larvelor de matd!. - in prima zi este scazut, pe dnd cel de glucide este mutt mai mare.
..Cu toate ca din punet de vedere somatic - deci referitor la corp
- lotre larva de matca ~j cea de trln>tor este 0 echivalenta ca talie 1i
greutate, larva de trintor introdusa de cercetatori intr-o batca piere
eurind, spre deosebire de 0 larva de albina lucratoare eare mutata intr-o
botca ~i crescutli apoi numai cu 1.apti~or, se acomodeaza bine cu noua
situatie. In-tre cele doua sexe - tdntor ~i . albina - exista nu nUmoi 0
diferen~a specifica, ci. ~i nevoia unei alimenta~ii corespunzatoare nevoilo!"
particulare\\.
.
Aceasta hranire urmarita de M. Mathis prin acele dispoztlve transparente. se face astfel: doica ii?i .i ntroduce capul in aiveola larvei ~i cu
ujutorul antenelor 0 pipaie, cautindu-i locul capului; apoi se ~aza asllei incit mandibulele gurii sale sa fie in contact cu larva. Atunci printrc
mandibule se strecoara 0 rpicalj;ura de hrana, pe care ori 0 intinde pe [Ull ti ll! olveolei, unde se mai ana deja hrana precedenta, ori direct. pe cot:lU5

pul larvei. 1';1 a tras concluzia cil. parte din hranii pl!trunde in co'p nu
uuma! pc gura ci ~i prin inveli ~ul corporal aI larvei, care este foarte sub\Ire. Timpul folosit la {iecare vizitli variazii de la 7 secunde pina la 2
mi nu te. N. D. Lavrechim a calculat ca in medie, la 0 vizitli de alimentUI'C, doicile stau cu larvele 3 secunde. Pe masura ce larvele cresc, viziIe Ie devin mai dese ~i se prelungesc, mai ales cind doicile incep sa dea
It,,velor mai mari de 3 zite hrana combinatli cu miere, polen ~i apa
I" CAr e este adaugatli 0 cantitate micii de secre~ie limpede, produsa de
~ 11I",.Ie l e mandibulare. 0 mare parte din aceastli hrana este sintetizaM
de larve in lipide, marindu-~i in felu.l acesta zestrea corpului gras, de
core vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe.
Uipti~orul nu se mai da larvelor de lucratoare ce au implinit 3 zite.
(,1cindu-se excePtie pentru cele nascute in toamna, carora Ii se prelunI(c~ tc hranirea cu lapti~or incii 12-4'8 de ore. Aceste albine, nascute
tCiamna , au glandele faringiene foarte dezvoltate, iar corpul gras saturat
1'1' ulbumine, glicogen ~ i lipide. Ele vor putea cre~te generaiii noi de
p" le t in prima\'ara viiroare ~ i citeodata chiar in timpul iernii. Dacii in
lutlll martie corpu.l gras este deja consumat, albinele ~i-I pot reface de
l11dll lN cc in natura apare polenul proaspat, care este superior calitativ
1'/1 II ,.IIna, fa~ de oricare polen recoltat in cursul verii.
Larvele de trintor primesc 0 hrana asemanatoare care ajuta la forIIUII'oa spermatozoizilor.
In stadiu.l larvar, datorita hranei primite, larvele i~i dezvoltli mult
organismuL Creierul i~i mare~te volumul - de~i el ramine toatli viata cu
aeola~i numa.. de neuroni pe care ii are ca embrion. Acee~i situatie 0
lnUlnim ~i la lan~1 nervos ganglionar, glanda cefalicii ~i sirigena. HemoIIm!a larvelor este deocamdata lim pede ; cantitatea ei atinge 25-30%
din greutatea larvei. Se intelege u~or de ce ele au nevoie de 0 a~a
mare cantHate de hemolimfa, caci toate organele existente, sau altele
pc cale de iormare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta
proeesul de dezvoltare.
Consumul substantelor a1imentare - mierea ~i polenul - este f'oarte
inscmoat in sladiul larvar. Cercetatorii au stabilit cii pentru 0 larva,
nlbinele dOici foloses~/3 din volumul unei alveole....cu miere ~i 112 din
volumul celei cu polen. Cre~terea larvelor este prodigioasa ~i neintilnitli
pina acum la alte fiinte din regnu.l animal. Aceastii cre~tere este atribuitli
blotinei (vitamina H) din hrana ingerata, a Iwrmonilor care activeazii
.netabolismul, cit ~i considerabilei rezerve de vitamine pe care ele 0
8eumuleaza. ,I ntr-adevar, dupa repetate cintliriri facu1e de cercetlitori, s-a
stabilit ca dacii la aparitia larvei din ou ea avea 0 greutate de 0,1 mg, in
U opta zi. deci cu 0 zi inainte de capacirea alveolei natale, greutatea
ci este de 142,6 mg. Se considera ca inainte de capacire. cind doicite
slaLl eLI larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbarite de hran;;
~ I nile substan\.e ce se 'fac intre aceste doua partenere, se dejinitiveaza
ca.<trarea nutritivo. cu un specific Iwrmonal care atrafiaza apraape cam,,1('/ ()vnrele la albinele luerataare.
Ilili

ENZIMELE

~I

METABOLISM UL

Toate ali mentele - tineri apicultori - sint descompuse ~i transrormale, asimilate ~i dezasimilate pdn metabolism, care, a!?a cum it
nume~lc prof. R. Chauvin, in cadrul coloniei de albine este un superorganism. "EI reprezinta totaJitatea proceselor care asigura schimbul de
materii ~i energie intre organismul albinei ~i mediul inconjurator" .
De iecare datli procesul acesta este ajutat de 0 enzima, caci atit
polenu l cit ~ i mierea au 0 pluralitate de enzime (fig. 22).
_ Dar ce sint aceste enzime ? - rna intreba un apicu.ltor incepator.
_ Sint substan\e proteice specializate care intervin in to ate reac\iile
biologice la nivelul celulelor vii. Sint catalizatori ') indispensabili ale
l'eae\ii10' chimice in metabolism, camia i se asigura realizarea, sincronizarea ~i accelerarea.

Fig . 22. -

Enzime produse pentru .descompunerea polenului:

_ 1ermentU ce au descompus polenul ; 2. glandelor

lntesttnale

care

produc

celulele

fermen,L

T~ " ...hncle Inlesnesc metabolismu.l glucidelor - deci a hidra\ilor de

II Itpidelor ~i proteinelor. Fie.:are enzima dupa biologul G .
1';" g(\II(' _ lilt catalizeazii obi~nuit dedt un singur tip de reaclie ~i orielt
do 8urpl'i llzMot' s-ar parea, enzimele ~i moleculele asupra carora ele

(',,,,Ix,,, _

'1 I'Mflfhll'wl _ Oiubs l..ml e care Inlesnesc 0 react'e ch1mtcli faro. C3 ea tnsa.!ji sQ su(crc
'!!'.'tIIlI IAn

HI?

lI'cbuJo sn [ucrczc por a se ..recunoll~t~" ~i se atr3g, datoriUi: focmelor

tor geometrice.

o celulli vie ponte contine pina In 0 mie de ennme diferite, fiecare

dlnlrc ncesten controlind, de regulA, numai 0 anumita reactie. A~adar.
I1nzlmc le se caracterizeaza printr-o mare speci1icitate de actiuni".
"I~n zimele. prezente in toote organismele vii spuoe pro!. dr.
I. Durn il.ru - se deosebesc de catalizatorii de natura chimici1 folositi in
Ind uslric plin numeroase tr.lisAturi specifice. In doza intimA ele asigurA
(ttir" 0. 1i citu.j>i de putin modificate) taate procesele de transfonnare
c!hlml c..'i. din rintetioful organismului : Jixarea oxfgenului, tronsforrnarea

or ingerate in substante proprii organismulut, eliminarea #. acceiJr(ldusel

efCirea de energie etc. De~i enzimele - contrar catalizalorilor _ pot

fJ uncari distruse rapid de clldura, de acizi "5au de solutii alcaline, ele

eficace dedt catalizatorii, e~ei unele reaetii biolagiee deeurg
uc a suIA de mii'l pin~ la un milian de ari mai repede".
Ele sint vizibile la microscop ~i asemanatoare oareeum eu levurHe t}
dll t 1Ilult mai

C{oJ'mcnUirii alcooliee sau a baeterillor fermentative laetiee etc. Sint eorpuri

('h lrniec, deci agenti chimici stimulatori. Sin't de multe felur!, secretlate
Ull Co1'l de acee~i glandA, dar avind !ieeare specificitatea ei, ~i deei
rlccnrc determintnd 0 anumitA reacpe. De pilda, glandele faringiene proIlu o Ulptl$orul pe eare-l euno~teti, iar dupa treeerea eelar 10-12 zile
rl.:; 8ccl'Ctie Hiptoasa, dnd aeinH glandelor faringi ene se atro!iaza, aceste
uJonde ofera comunitatii enzime ca: invertaza sau amtlaza. Ele prelur"1'CliZi1 nectarul cu ajutorul diastazelor care siot prezente .in intestinul
mlJ lociu al albinei (sromacu1) cu scopul de digerare a zaharurilor pentru
~(')ns umul propriu al inseetei. Tot aceste glande pr~ue $i oxidaza care
tlc~i o neaza direct asupra glucozei din gu~A, unde intUoelJote a altA enzimii :
Otucozidaza .. lucrtnd in acelo$i scop ele produc addul gluconic, atit de
nccC$ru' 10 inlliturarea diIeri\ilor agen~ ce or putea hrlecta mierea.
Glandele labiale secreta /ill lipaza, iar cele din gu~a dau $i catalaza,
cnzima care este secretata $i de giandele rectale in aite scopuri. Totodatii
(ollnndelc labiale, impreunA cu cele cerebrale ~i toracice, secreta enzime
foiosite la secretia cecii pentru cIaditui fagurHor, iar proteazele digerA
pl'oteinele in urma unui consum indestulat eu polen,
Enzimele amintitemaiinainte-lnvertaza~iamilaza_.de$i slnt
produse de acele8.\ii glande fari ngiene, clt $i de glandele din gUIili1. ele
r(>zu lta in propor\ii cu totul deosebite din aceste g:Iande Iili anume:
nrnilazn este de 12 ort mai multA decit invertaza. Amilaza patrunzind tn
grAunciorii de polen, Ie dizolvli con~inutul ~i rupind moleculele de amidon
Ie transrormA in zahAr, iar invertaza contribuie In formarea mierii din
1I 11bS l ~ ntel e dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul
fl orilOr , ca $i secretlile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale
!nllnci, stnt tran.sformate. pe caZea hidrolfziirii. din polizaharide tn m.ono.
za/Ulride - glucoza $i fructoza - deci mierea. tn compozitia cAreia, fruc~
tozn ocupl1 cea mai mare parte; invertaza este secretata $i de stomacul
nlbinci (intcstinul mijlociu), dar aceasta se deosebe$te de cea secretatA
tic ,r,lundclc :fa r ingienc. Dupa Gontarski - zaharoza $i maltoza sint hidroII

100

I," tou r" -

droJd!~.

lizale mult mal repede de enzimele glandelol' faringi ene pe clnd mclibiozlI,
trehaloza , raIinoza, melezitoza Iili toate ceIelalte polizaharidele sint. nl1u' /.I l t'
de invertaza slamacului albinei. Pentru a Ie distinge, cerceUHol' ii d C'n umesc invertaza secretatii de stomac (intestinul mijlociu) cu IlO\.iunell (1('
"diastaza((, Ele necesitii un mediu acid rn care sa. poata activa.
Calitativ nu s-a 'Putut stabiLi pentru invertad un niveJ, dici ('1'
variaza de la un sort de miere la altul, in raport de multe con d i ~ii. Til
mod deosebit. calitatea invertazei depinde de numarul aibinelor tinere dIn
colon ic, de puterea in general 1I acesteia, de hrAnirea mai abundcn l.l\
sau mai sarael cu polen, care determind nu numai cantitatea de enziml'
ci ~i activizarea lor ; de asemenea este tn legatura $i cu bogiitin culesului
in cantitAti mari de nectar, adus in stup de grupul social 81 a lbinc lol
culegAtoare. Un cules lent determinii ca grupul social al albinelor prell1 _
crAtoare a nectarului sA aiba posibilitatea de a-I prelucra mm pe indciete, fata de un eules intens, dnd prelucrarea lui impune 0 mare grabl'i.
Dadi la 0 analiza a mier.ti cantitate"a de invertaza spare redusa OiU
inseamnii cA activarea enzimaticl nu s-a fdcut integral, dici este posibil
ca stuparul sa fi incliIzit mierea pentru lichetiere la 0 temperatura pestl'
42--45C, dnd 0 parte din ibvertazA este distrusa. De asemenea, 0 mierc
pAstrata. prea mult timp, ~i mi~oreaza cantitatea initiala de inverta7.ii.
Pe de altA parte 0 hrAnire inde1ungatA cu sirop de zaMr neinvertit ducc
implicit la scaderea capacitAtii alabinelor de a produce enzime ~ i in acest
caz mierea va poseda putine diastaze.
A'c tiunea amilazei, amintitA adineaori, nu se mArgin~te numai In
ceea ce orera aibinelor glandele faringiene pentru descompuoerea polenuIui, elci procesul de descom'punere a polenului continu~ $i in intestinul mijloc:iu, deci in stomacul aibinei Ili chiar in punga rectalli. D c~i
gr~unci orii de polen sint f oarte rezisten\i, aceastii diastaza patrunde prin
micrdpil ~i izbute~te sa. disooieze substantele din interi'orol gri!i.unciorilor.
inclusiv amidonul dinel. Pot ii puse tn evidenta doua categorii dl"
nmilaze : alIa ~i beta cu aceea!?i actiune, prima atacind amidonul chiar in
gu!?A ?i cea de-a doua in. intestin.
Amilaza este mai pu~in s ensibilki la caldura <iecit invertaza, ceea l'('
are importan\A in analiza probelor de mlere, privind diastazele pe carl'
Ie cuprinde. In schimb, este sensibilli fatA de ionu l ) de hidrogen,
Ambele enzime stnt sensibile Ia imb&trinire. Dupa J. Louveau.,<,
pierderea ~ivita~U eru.imatice a amilazei merge de I-a 10% la 33% in
Lr-un an . ~i 31-37% in doi nai. Invertaza est e ~ i mai fragiUi : distrugeren
ci atitle 43% .pe an ~i 51% in doi ani in .mierea de iarbA neagl'ii (Calluna
v-ulgnris L.).
UnH cercetlitori sustin -cii. amilaza este un amestec de mai mult i
t e rm en~ i care au nevoie de prezenta ionHor de cIor pentru . a-~i indepli ni
8nrcinile.
lnhibina este 0 alta enzimii pretioasii aflata in miere; ea frineaz;1
tnmu l\irea bacteriilor. Este 0 glicozidaza care in prezenta oxigenului produ te din !ructoza apa ox igena~ cu elect sterilizator. Este insii. sensibilll
10 lumina sola rii care 0 distruge.
' I j.",

" luh, M'W 101'''1' II"

!I!"''''

11"'1\"-'1\1 " U cil'l"'rlcUlllt..

lIiD

O;ddaZa ('sle 0 cnzillltt speciald sccretat...1, de olblne Cll scopul de n

Inttl!,;t1!. compozi\il:l, mierii, oprind fermentll.lea e i. .l!:a trans(onuil
o purt" dill glucoza in acid gluconic - puternic bactericid aminlil ma(
pfl R ~ru

111HIIIlc,

OXi d;:tzcle - in general - spuneu Prof, M , Prena nt - rixeazA

uxlgo llul pc u nele corpuri chimice determinante !Ii pot juca un )'01 in
Il'ft pJro~lc,

ceca ce confirmli 'ii cercetAtorul Jebeli n dnd sustine cA pro-

CI'RC I( de oxidm'e ce au loc in organismul albinei depind de activitatea

C' lI zlmdo)' !1 i anume: oxidaza, catalaza .."i fosfolipaza; in special prima
i.l1... un importan t 1'01 in respiratia insectei.

'atalaza, prod usa de glandele gU$ii, are douA efeele deosebite :

d,!t!.'oIllPune spa oxigenata ce apare initial in procesul de form are a aci(1111111 gluconic in doua elemente, apa !ii oxigenul ferind mierea de tox i(!ILut L'11 pCl'hidrolului, !?i fdneaza orice prOces de fermentare a reziduuri111 1' d [1I punga rectali'i, care se adunA acolo in special tn perioada de iei'IIflI'C. <:ind albine1e nu Ie pot evacua fiind strinse tn ghem.
I<:nzimele din clptu~eaJa stomacului, unde 5e lormeaza sucurile nuItll lvL', dcscompun substantele complexe transformindu-Ie tn 5ubstante
.1 1111'10 : sh'AbAtind peretti intestinului mijlociu intri'i tn hemolimfi'i ~i
IJIIII !'eljinteUzate din simple in complexe. Asttel sint proteinele animale
_I [lpld4;'iC care contribuie la construirea organica ~i In repararea celulelor UZflll:'.
}o~ uncti on a rea enzimelor este reglatA la nivelul celular. Din hrans
Ul~(:rHU1 poienul este cel care contine ~i ajuta Ia formarea unuj complex
til' cn1.ime.
Din cere expuse reiese marea importanta a ellzimelor in procesele
mat(l/Jolice, ci'ici ~ cum 0 spune prof. M. Prenant, metabolismul este
1'C-~ IXlnsu bil pentru primenirea pennanen tA ~i foarte rapida a materiei
vii II zale, cu alte materll Vii, folosind dilerite reac\ii ce Ie ereeaza pentru
11l\(){'uire-u eu ce'le noi.
jl1etabolism.u t transformA substanteie alimentare de bnzli !jt Ie urtH:'irc ~ tc din clipa dnd au intrat tn organism prin absorb~ie ~i pIna. cind
sln t. eliminate pArtile lor nefolositoare. lI n mod obi!inuit, coloniile puter,
\l lcc tlU lin metabolism mai scbut, iar drept consecin~, un consum redus
dl' hn.lOa cu rezultate superioare in ce prive!;ite sAnatatea coloniei !ii prelun gitn vie\uire a aibinelor ei. La coloniile slabe - mai ales tonmna mNllbolismul este mai intens pentru producerea cAldurii, ceea ce se
rlis Cringe implicit !;ii in mod invers asupra sani'i't atii !1ubrede a coloniei ~;
/I Llnel dUnHe de viata mai scurt! a a1:binelor.
Totu ~ i, a vind la dispozitie pentru iernare 0 miere de calitate superloaril din cea de mai, colonia este inIluentata in bine ~i pozitiv asupra
Illc toholi smu lui, chi<'l r dacli este mai siaM, reglementindu-se tunctiiic
c(' [ulcl nervouse. Unele s:s teme enzimatice - dupa. cum am spus - ajuta
Itl sinteza de noi substan~e , pe dnd altele iau parte Ia degrad area celot'
prC;;enLc iu ccl ul4. Este aza-zlsul metabolism celular.
Bfectele metabolismului sint grupate in trei categorii : erccte pin:.:; .
li ce . c rccte de rcglare !1 i efecte energetice.
liO

Efectele ptastice apar in metabolism dnd substan\ele trlUlsporlnte

Jnlln in Hicfltuircu n1uterie i vii a celulelol', l'epara ~es utu!' i[e lt zale. ddorn1 ln'nd ~i cre~terea lor. Este cazul hranei prim ita dilcl'entiat de cell! trei
Cnsic de larve 81 d lror metabolism se diIel'en~iaza.
Efectele de reglare sint cele care intervi n asupra substall telo l' aUnh'
In col"pul slbinei ~ i exercita influenta regulatoare a unor rUll c~i i, :11;1
cum sint de pildii hormonii ce varsa direct in hemo limHi secre\ii lc lor
ell electe de impulsie ~i reglare.
Efectele energetice apar in meta'bolism clod se produc r caclii chi ~
mice in. tesuturi, manifestindu-se prin energie caloricA.
Organismul - dupa H. Rimbold - are capacitatea de a regIa pl'Occsele metabolice pe dollA ci'ii : fie prin modificarea cAiior urmate dl'
metabolism - ca de exemplu transrcmmarea za:harului in grasimi, sau ill
proteine care apai slnt descompuse ca substante de rezel'va, printr-o sill tcza. mal redusa sau mai pronuntata a anumitor el1zime. ce d etel'min(l
metabolismul in tunetie de product'ia lor.
Albinele metabolizeaza hrana trans[orma~ din nectar in miere C3
o com'pOnent! de monozaharid sau dacA Ii s-a dat ca hrana sirop de
zahAr it transformA cu ajutorul enzimelor din polizaharid in monozaharid. CU ajutorul metabolismului, aceastA hr ana este transformata. in cit! dura. pentru supravietuirea aibinelor coloniei in perioadele red ale anu lui. cit !ii 'Pentru a transforma hrana in energia necesara activitA.\ilor ce
Ie desfa~arA in stup sau in aCara lu i. Decl. mierea egte 0 hrallu energeticil $i nu una de cre~tere.
In procesul de alimenta~ie vom gAsi un metabolism celular, privind: glucidele, lipidele, proteinele. substantele minerale ~i apa.
Metabolism.ul gLucidelor la albine este de 0 importanta v itali! albinile Wnd poykiloterme, deci insecte a caror temperatura variaza. la fe l
I'U cea a mediului inconjurator. In t impul rece, slbinele trebuie sA se
hdlneasca eu miere, care iiind un hidrat de cal'bon, apar! organismul de
~r~ele fl'igului. Gluddele sint absoroite de g.u!jA ~i depozitate in ea
[ur in intestillul sub~i re sub forma de lOonozaharide. De asemenea, sin l
dcpozitate ~i sub forma de glicollgen in mU$chi; aeesta se poate tra nsform a la nevoie in glucozA atunci clnd scade procentu! de zahar in hemoUmti'i, deci un Ienomen de hipoglicemie.
In acest proces intervine enzima invertaza, prin scindarea zaharo~cl In glucoUi ~i fructoza.. Sub forma aceasta intra tn protoplasma celuInrll , iar 0 alta parte, este utilizata. pentru producerea ci'ildurii, Udnd
"n npara bioxidul de carbon ~i apa. 0 parte din branA este transIormata
In lipide, care se adunA ca rezerva organici'i in corpul gryu,
Metabolismul azotului. In mod obl~nuit azotul spare in organislOu l
tl nerelor albine in primele cinci zile de la data clod nu para.sit alveol a
IInUlIA, dupa. ee s-au hrlinit abundent cu 'POlen. Atunci proportia lui
crc!)te cu 500/ 0 ri'iminind la un nivel statornie de 22,5&' 0' Paralel evoIUl'ozfl ~ i 'g landele faringine producatoar e de lapti!?or ingaduind tinere10)' ulbine sA devinA doici.
1i t

o SCl'\clCI'C

a azotuJui din organism

pt'ovoac~

un dezcchilibru aJ me-

hlhnlllu l\Hlu l . ell manifestal'i alarmAnt e. De pi Ida, la un cules abundent

~IO

,nlo rl' de mana, care are un pH de 7, facind-o foarte a1calinA, acti~\,j

l10rmillli de hranire a albinelor este foarte tulburata , deoarece acestC'n alli L uduptute bine Ia un pH de 3,5--4 - a~a cwn este eel al nectaI'I l h l l !;i l 1l1icrii pc care 0 consuma In m od curent. In consecin\A, aceasta
hllmcntn\ie cu miere de mana, zdruncinind metabolismul azotului. deterullnll inn cgrirea albinelor, care devin lucioase. i~ i pi erd peri ~oril ee Ie
1I/!Op u l'li corpul, dind semne de intoxicare, asemanatoare Cll cele ale
IJQ/If {Ie.. rx1d ure.
Dnca se intervine atunci cu 0 hrana naturaHi,_ dincl albinelor sa
lO ll8ume polen sau guocuitori buni ai acestuia - cum este cazeiml supik
rlJCnlnrli cu provitamina B2 (riboflavina), azotul din corp crefjte la nive-,
1111 normal, aciditatea se propie de cea a mierli, restabllindu-se echiliIlI'ul metabolic in organism. cu conditia ca in microclima stupului temJWIfllll t'll sa nu coaboare sub 30C.
Azotul excedentar din organism este eliminat sub formA de acid
!lII Cn

IJr! .....
Mctabolismul proteineZor intervine atunei clod aminoacizii din heII)I)lhnru nIbinei se transformA ori in uree, od in glucide ce intrli tn com-

p(l7.I\IO protoplasmei celulare. Lipsa metabolismului proteic determina

rn Ollrtell in intregime a coloniei.
Metabolismul proteic tinde mereu spre 0 echllibrare in organism.
Ln fleest metabolism iall parte in special, unele componente ale polenulu]. Cele mai importante - dupA Hola - s int prot einele digestibile ~i
nmlnoacizil legati de ace~ia,
Proteinele digestibile din polen stnt in 'propor\ie de 204/, ~i chiar
mni mult ; in ete snit cuprin~i tori a minoacizii ca acidul glutamic,
lltidul asparagic, fenilalanina, prolina, histidina ~i cei zece aminoacizi
Csen \ioU, Ufa cum vom arAta la polen. In procesele metabolice sint sinteUza~i ~ i aminoacizii neesentiali. Mai intii are loc 0 descompunere enzimuticA a proteinelor ~i a aminoacizilor, Apoi ei sint resintetizati - dup3
fleclil~i Hola cu ajutorul en:z.imelor carboxideaza. aplrlnd noi aminoacizi.
Un rol important in metabolismul aminoacizilor este atribuit de
ccrcet3tori acidului glutamic ~i asparagic. Acc!)ti doi acizi tngAduie intrarCa azotului amoniacal in metabolism. Lipsa proteinelor din mana, creeilz1i un dezechilibru metabolic ca ~i cera:rBiOtulw , explicat mru"lria:
Into, c ~ consecin\e :(oaIlte grave, care pot duce la pieirea multor colOiiii
din 'Prisaci'i. Imi amillteSc de 0 astfel de situa\ie pe care am intiifii-t:'o
In SILl pi tl u G.A.S. gercaia prin anul 1955-1956. Acea stupina a fost dusa
IIJ a p11dure de oonue,re pentru cules de mana; lasata acolo prea mutt
limp. olbinelc au ajuns sa moara in proporpi alarmante. Chemat Ia fata
loc:ulul am constat at completa lipsa de polen din stupl ~i din imprejurlnli , Am dispus urgenta deplasare a stupinei la Balta P rudu, regiunea
Ducurc!;Itri, 10 un eu les de izmli. tn scurta vremc coloni ilc ~i-au resLa1 1~

b jJ it eehilibrul metabolic al proteineior, cuibul s-a extins, coloniilc di nd

:;; i recoltli mul\umitoare, 'Plus rezerve importante pentru iernOl"c.
10 lipsa polenului. Inlocuitorii acestuia, cu Laini'i df! soi a degresu l,fl,
drojdie, lapte smtntinit - dau rezultate bune pe timp limitat. La I'cglement.area metabolismului prolidic iau parte ~ i centrii nervo!;ii inllu cnttt\ i
de eo zima prloteazii ~i indirect de hormonL Dupli Hola chi ar ~i addul
glutamic {ii asparagic, deci dQi aminoacizi, permit intrarea zot'ul lil
amoniacal in metabolism. Prio ei se desia!)oarA majoritatea rcactii!c'll'
termo-aminale. Tot atit de folositori in metnboHsm sin,t fosfoLipidclt',
oum este de pildli. l ecltina.
In metaboUsmul apei un mare 1'01 n joaca temperatura mediulli i
inconjurator , consumul de apA creSclnd 0 datA cu temperatura . In sc-himh
- dupa acela!}i autor - clnd umiditatea abnosfericA este marita COII sumul de apa seade. E;ite cunoscut fen omen ul care are loc la toate orga~mele__ animale clnd racirea l or este in directA legatura cu umiditat,cfl
aern-lui. Af!:Tul umed ia de 11 6ri- mai multli cdldurjj de Ia organis llt,
dj:i:t~ a e.,..ul u scat, Ia aceea$i temperatura. Cum colonia de albine este u ri
perfect complex b loliziologic, ufmeazA ~i ea acees!1i lege.
Dupa cercetAtorul Ataman metabolismul apei din hemolimfii es tc
legat de cele douA corpuri hormonale a!)ezate tnapoia creierului : corpora allata !)i Corpora eardiaca - despre care am varbit la anatomin
sistemului nervos. Primul - deci corpora aUata - tinde sa mli.reasct"
iar eel de al doilea sA miC!):oreze con~inutu l de apA d in hemoHmfA, reali zindu-se in felul acesta echilibrul normal.
MetaboZismuZ acizilor este foarte mult solicitat in procesul de prelucrare a mierii, mai ales a eelei de mana !)i a siropului de zahar, mult
diferit in com~arape cu pH-ul neclarului. Albinele din colonii1e sAnatoase au u n pH de 3,4-3,5, la fel ea eel al nectarului; acesta face C<I
mierea rezultatA din nectar sA aibA un caracter mal mult acid. DatoriUi.
acestui metabolism spare in miere aclduZ gluconi c - amintit deja care confera mierii 0 putere de aparare Impotrl va 'f'ermentatiei, asigu rindu-i posibilitatea unei bune conservAri indelungate.
MetaboZisul Upidelor. Prin digestia grAsimilor , acestea se descompun in acizi gra~i ce se depoziteaza in eavitatea pericardieA a cor pului
albinelor. servind la arderile organice din care - ca ~i la glucide, rezult."i
bioxidul de cal"bon (CO 2) {ii apa (H~) , precum ~i un nuamr de 7-9 c810rU pentru fiecare gram de lipide oxidate, introduse in procesul de
ardere.
Din acestea lac parte ~i ster'olii, du.pA prof. dr. Gr. BalAnesou,
car e sint 0 clasA de eompu ~ i organici care au rol ~m'POrtant tn met.abolismul organfsmului ~i intra in oompozi\ia multer hOI'IIlonl ~ i vitJaminc.
Ei se gAsesc in polen ~i in llipti!;ior oierit larvelor de cAtre doici.
MetaboZismtll sarurilor minerale este interesant pentru ea partlci p~
In metabolismul intermediar al gluci"delor ~i al nucleo-protidelor.
Metabolismu l ghemului de iarnli se manifest! prin scli.derea ~ i crc!}lel'c;.! ca ldurii ghemului in raport cu necesarul lu i de ciUdu rlt. Ccrccli\ ~
17:1

tOf ul B.

~' ree

a obscl'va l ca dad!. temperatura mediului seade, cantitatea

~Itt IIII'n{\ ul un ci coolnH i ~ i regleaza temperatura varHnd intre 14 ~i 28 C.

d UCt'I'Cll clHdurii. Cre~ terea cantitlitii de bioxid de carbon la temperaturi

0",1 mill'! de lOoC indica un metabolism intens ~i dovede~te ca ghemul
rlf In rnl\ nl unei colonU i~ i regleazA temperatura variirrd 10t1'e 14 ~i 28C.
tl ('olonic puternicA reprezintii un metabolism mai scAzut !1i consumA
{ 111111 pu \l nt, hrana comparativ Cll aibineIe dintr-o colonie redusa ea populu\k. 'J'o\i Cadoni care redue alimenta\ia - 0 spune R. Chauvin 11.'(lu{' de flsemenea degajarea cAldurii, iar Root a gasit cA mctabolismuL
ttl 'Hlic' cslc in raport cu virsta, manifestindu-se prin mArirea consumului
d (' oxigen, semnalat ~i de alti cercet.tori.
Metabolismul i. unele boli ale albinelor se manifestl prin insemlillie lulhu rari organ ice : de pild~. boola neagra de pddure este mai aeti'll lll n id atunci cin'd albinele prez.intA fenomene de innegrire eorpora:IA
, I dc cildere ale in v eli~lui pAros. Pierderea peri!?orilor - dupa cereetAl i lM.l I ceh Svoboda este cauzat~ de un deranjament metabolic. fapt care
( l~hl\'mlnA albinele sA-!?i consume rezervele de azot ale corpuluL EI a
ij~. It. ctl nlbinele bolnave au un continut de azot de 14,5%. fat! de aIbiIIelo . I'lnl'itoase care au un proeent normal de 22,5'/0.

SISTEMUL NER VOS

CALAUZlTOR AL COLONIEI
MEMORIE, DEPRINDERl, INVAl'ARE
Pina acum, tineri apicultori, v-am vorbit mai inW despre albi n",
anatomia ei, trecInd spoi Is rolul sAu in colonie unde aibina este d onI'
o simpla moleculd ce alcl.tuie!?te impreuna cu celelalte albine grupe soeisle cu funetll temporare. In continuare De vom oeupa de sistemul n er.
vos ciiliiuzitor 01 coloniei, al acestuj grup de insecte, al---.J:Arui organizare
d~A!?eljitlt ,t ot ee este in lumea animalelor superioare !?i insectelor.
Colonia este cAHiuzitA de patru instincte: cel de reproductie roltul; eel de cre~ere a ,puietului; cel de cH\dire a faguril or !?i eel de
cules. Apicultorul - dupa gradul sAu de cuno ~tinte - dirijeazA aceste
inclinari innascute, a~a cum crede cA e mal. convenabil pentru el ~ i aIbinele sale. Po~te in~bu~i temporar unele - cum este de pilda cel al
roitului - UrA Insa ca albinele sA !?i-I piardA definitiv ; prob~ evident.li
tn aceastA privintA este cl. 0 colonie, dupA 0 perioadA anumitA, tot roieljite
la 4-5 ani odatA. Apicultorul eel mult amelioreazA albinele. Intre conditiile de ameliorare el urmar~te sA In14ture jnstinctul de roire. CerceHHorul francez Si'b enthal - despre care v-am amintit - a ingrijit ~ i I
condus in a!?a reI familiile stupinei sale tncit in eei 40 de ani de clnd se
ocupa de apiculturA, acestea nu au roit. In schimb, Je-a inlesnit posibilitatea acceptatl, de a-~i schimba fieeare matca, in mod lini!?tit, din 2 1n
2 ani.
I n privin\ll instinctului de cules, de asemenea, apicultorul paate
in!luenta colonia, determinInd-o sA creasca pulet in toamnA, in ciuda fenomenului de fotoperiodism, despre care v-am amintit. In stare naturaIA,
toamna, in mod obi~,muit, albinele inceteazA cre!?terea puietului. Interesul
apicultorului insA este ca tocmai atunci ele sA creasea puiet, pentru a
avea eontigente mari de albine nnere care sA treacA iarna cu bine. In
primAvara vlitoare dezvoltarea cuibului va incepe curlnd, iar colonia trebule sA aib~ Ia marele eules maximum de dezvoltare. cu cit mai multe
albine culegAtoare. Prin hrliniri de stimulare taamns. albinele smt oarecum in~elate cum cA in natura exist! inc! cules ~i in consecin\A matca
l~i continua ouatut ptnA mai Urziu. Totu~i, nu totdeauna opera\ie reu~ e ~ te. Am tAcut de pildA 0 experientii. dind unei coolnii in toamnil tin
logure plin cu ouA pe toatA suprafsta. De!?i colonia ee-I primise era puternletl. in prima noapte albinele ei au consumat toste ouale.
~i

17!j

T() tu~i., siot imprejurliri dod chiar in plinA varii, instinctul de creljilel'l.! u puietu lui este infrint; acest fapt se intimpHi. atuod dnd spare
uru8C un cules in rtimjp ce 0 colonie se pregate~te de reproductie dccl de roire. De indatli, albinele rod botcile ucigind viitoarele matci in
devcnil'C, trecind la cules.
Du.ea ce culesul mare a meetat, instLn~tul de reproductie reapare,
1m' uplcultorul es~ .iIit sa ia masuri drastice pentru a opri roires caloul l1or, de la care el ~t'apta 0 allta noua recolUi. _ProMama va Ii dezbfltutA mai departe la capitolul : Reproducerea coloniei.
Im puk;urile jnstin'Olluale innilscute ~i flexibile - spune von Frisch
- pot 1i asociate in acte complexe denumite "mstru-ctivett., care dau impr'cs ill unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Acrul instructiv
:ij tc -\In mod de comportare innAscut, Instinctele nu s'lnt strAine nid
Ml'l ulul , de~i la el reflexul ~i inteligen~a ii lau mult inainte. Dar este
eu neputintA sa se gAseasca pun tea care duce de la instinct Ia inteliI ( C n\ ~, Aeeasta i~i are grA ind:oiaH!. originea in perfec1;ionarea reflexelor.
Cum au ajuns albinele a~a de departe cu aceastA 'Organizare? Cine
('0 cti l l.\ uze~te pe sibinA pentru a glisi calea de urmat I:ntr-o serle de impreUI'(\Z'J gre1e? Nisi_un OIl} de ~tilntA nu precizeaza, T<?ti oc_olesc prode data a.ceasta un ilustru literar - belgjanul
/ )lemn, Un inrlriiznet M: -'Meeterlink (1863-1949) s-a avintat, furat de fantezia justificaUi. in
meserla lui de literat, numind aeest element caU.uzitor eu notiunea de
I' pi.rUlll stupullli in intelesul unei judeciipi colective, Pa'r ~i el, pare!
's pcriat de ceea ce enunta, face ocoli~uri ~i se opre~te ,tocmai aeolo unde
cr {1 nevoie de 0 precizare.
Citindu-va clteva pasagii ale acestui ilustru minuitor al cuvintului - premJat cu premiul Nobel - nu va ra.pesc din timpul vostru, chiar
d ilCA Ie Yom privi ca simple expresii ~i forme llterare, avind de ci~tigat
nscultindu-Ie, pentru ea 1a urma sa tragem eoncluzii ceva mai aproape
de adevAr.
"Unde este "spiritul &tupului" - se intreabli autorul - ;;i 1n ce
csLe tntrupat? El nu se aseamana cu iniboldul firesc al pasarii care se
priccpc sa-~i clAdeasdi cuibul cu dibi1de ~i sa -~i caute alt eel', cind cea~uJ prihegiei a sunat! .. , El hotarA~e iara mila, dar cu biindete tn1.ocmai ea ?i dnd s-ar supune unei mad indatariri - de taate bogat1Jle, de feri cire, de Hbertate, de viatA iotregului p~por inaripat. EI potrive$ te zi de zi numaru l na~terilor tntocmai "<l.upl!. boga~ia flarHor care
sLdHucesc in cimpie... Acest spirit al stupului este previ1zlitor ~i strInLclit.or dar nu zgircit, EI cunoa~te in aparenta legile trufa~e ~i putin cam
Il obunutice ale firii in tot ce prive;;te iubirea. El rinduie~te muoea fie(',~ 1'(! 1 di., trc lu criltoa re dupa virsta fieciirei a, el imparte indatoririle doid/.or enl'e tngrijcse puictuJ, curtefl celor care se ingrijesc de buna st.'wc a

11(1

matcii ~i n-o scapa din ochi, vinturoaselor, care cu MtaUe de ul'ipi Il('rl ,
sese, raeoresc sau indilzesc stupul !?i grabese uscarea mierii cm'c CI> l \"
prea incarcata de apA, arhitec~ilor, zidarHor, producatoarelol' de {:(',' \I','\ ,
sculptorilor care se due sa caute in cimpie nectarul florilor cc s(> VII
preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul , mn t.cri('
ri1~ inoasa ce Ie servc.<;;te peotru a astupa crapiiturile ;;i a intari clt.dirl'l.
casei, apa ~i sarea trebuitoare tinerimei poporului. EI cheama In <lfllll
ria lor pe chimi;;ti, care asigurA buna pastrare e mierii ...
Tot spiritul stupului este 8'Cel'a care hotara~te eeasu l maroii jCI' !Jf\'
a anului adus genului speciei - vreau sa zi'c roirea - cind u n pppcll'
intreg ajuns in culmca beI~ugului ~ i a puterii sale, las11 deodata in 11'\ 11_
nile genera\:lei viitoare toate bogAtiile lui, tat rodul ostenelllor lui, PCIltru a ciiuta cine ;;tie unde nesiguran~a ~i nevoile unci noi patrii. IutTI U
f.a pta care cu ~tiinta sau fAra ~tiin~ intrcce flirl!. indoiala, morala omcneasca I Ea nimice~te citeoda~, ea sarAce~te tntotdeauna, ea parasC!;Vl('
desigur casa ierici-Ui., pentru a se supune unei legi mai tnalte dcci L
aeeasta Iericire. Unde se Cormuleaza aceasUi lege, care este departc Ii;'
a Ii oarba ~i fatala, cum s-ar erede? Unde, in care adunare, in cal'l'
consiliu, in care stat i~i ~e seaun aeest spirit caruia toate i se supun ~i
care este supus el insu~i unei datorii vitej~tj, unei judecAti ee prive~\.e
necontenit viitorul 1" ...
Ia:ta cum acest literat, care a fiicut in cariera lui ~i ;;tiin~a, ci'lej
a seris nu n'UJnai despre vi'a ta albinelor l?i I,w-nicilor, ci ~i Inteligenla
florilor atribui'te Spiritului stupului 0 judecata colectivii ce cUlauze$te
viata coloniei. Este care 0 realitate 'palpabila 'a~a cum \'-am a1'utat-o mai inainte despre sistemul digestiv al coloniei sau sistcmul respi rator al ei ? Este 0 realitate luind de buna sus~inerea autorului citat mn;
inainte?
V-am vorbit in primele IeetH privind roiul prim, ca albinelc ti ll I)
mem.orie buna, ca prin ereditate mo~tenesc un tezaur de cuno~tin te !X'Btru a deslega situa~ii neprevi1zute. Dar se poate merge mai departe pcstl!
aeest prag? Albinele pot so. tnvete unele mai mult, altele rnai putin, din
ceea ee viata Ie pune ea piedici? $i care sint .ezultatele atinse '!
\
- Albinele, au 0 memorie individuaLa $i asociativa, caci au acu mulat tn gcnele cromozomilor fiintei lor amintirea tntimplarilor ~ j hol.<lririlor luate de-a lungul milioanelor de ani de clnd vietulesc pe Terl'u,
imagini, mutatii, care s-au transmis prin ereditare. Ele contribuie ca in
coleetivitatea coloniei sa aile calea cea mai dre~ta, cea mai dircclil
pentru inlaturarea unor greuta~i neprevazute !
ALbincle - serle cunoooutul biol'og fl'ancez Louis Roussy - si nt,
Inze&trate cu 0 memofie :<;i sint capabile sa fad ucenicie, Citind pc
Denoel ~i operasa ~magistraiIi cu titlul "Trei miliarde de ani de via\ti'

12 -C,~ ~ ,

177

blologuJ fl'ancez reda textual ce spune aeest cercetatol' in privjnta albinelor : "Nu ~tim care e gindul stupului! .In schimb ~tim de la Reaumur
r~ unghlurile alveolei din fagure cuprind exact ceea ce ar fi caleulat un
1I1 l1lner pentru a obtine un rezervor, cel mai economic ~i cel mai solid.
IlIcO nu ~tim care sint procedeele albinelor".
"Ori care ar fi mecanismele mintale ale roiului, ele conduc la 0
whnologie care este aceea a inginerului uman... Albina care triiie~te
In societate nu este nascutll dezarmatll in ve~nicul conflict al imprejurnrllor ... Albinele - zice Roussy - I~i pot asoela amintirile pentru a
hlLl"cprinde acte noi ~i inteligente. Inteligen~ albinei- nu se- aseamanii
In llu nimic cu cea a no astra, ea este.prooaoil un..simt special ~i foarle
Ilrtlcular, pc care noi ca oameni nu-I putem intelege, nici defini, nici
~ hlnr colifica".
Memoria specifica s-a dezvoltat in mod progresiv chiar de la origi110U speciei, prin ereditate ce se manifestll la unn~i datorita aeelor gene
rorr nu In alcatuirea lor molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN) care
foos tituie baza materiala a ereditlltii.

" Adunti hani alhi penfru ,ile negre"

GRUPUL SOCIAL AL CERCETAl?ELOR

Incepem - tineri apicultori - una din cele mai importante l ec~ii
ale studiului nostru, privitor la mijloacele de trai ale acestui complex
organie care este colonia, activitate care de~e~e ca amploare tot ee
apartine regnului animal, privitor la agoniseala.
Orice vietuitoare, pornind de la cea unicelulara ~i pina la virIu l
piramidei regnului animal, ocupat de om, poarta pecetea legii firii, prevazuta in cele mai vechi scrieri ale diieritelor civilizatii: "Cu sudoarea
fetei tale, vei minca piinea ta, pina ce te vei Intoarce in pamlnt !".
Tn Vedele sanscrite, in scrierile hieroglifice egiptene, in cele ebraiee,
aceastll lege uniea ~i imperativa a muncii
tost, este ~i va ii urmatll,
eita vreme va exista via\la pc pamint. Priviti in jupul vostru ~i vedeti
ca nimic nu se poate realiza fara munca in primul rind pentru asigurarea hranei organismului. Legea comunitara enunata a~a de lapidar in
graiul ban!tean : "nurnai cine mUDca, mlnci't - este expresl8 cea mai
caracteristica in societatea de azi ~i de miine.
Marele filozof rus prof. 1. P. Pavlov spunea: "munca ~i cuvintul
legat de ea, ne..." fiicut oameni. Hrana urmeaza sa fie giisitll dupa duerite semne intimplatoare sau temporare, care constituie excitanti - de
semnalizare - stirnulind rni~clirile animalelor in directia hranei, adicii
provoaca in totalitate un reflex conditionat alimentar, care se termina
odala cu introducerea ei in gura ~i inla'turarea toarnei".
Unicul tel al coloniei de albine este doar "viitorul speciei" pentru care toate albinele activeazli, deopotriva. Acoin aflam doua grupe
sociale import-ante: cel al cercetiitom'e!or ~i al cu!egiitoare!or, care sint
preocupate de cau<tarea hranei comunitlitH ~ de agonisirea ei.
Aceastli activitate este insli strins legatli de posibilitlltile de cules
oierit de natura.
- ,D ar ce trebuie sa intelegern prin aceastll notiune de "cules"?
intreba unul din tinerii apicultori.
- Culesul, in nomenclatura apicola ~i in economia coloniei este
noliunea care reflectll 0 anumitli activitate desfa~atli de grupul eel
rnai numeros de albine mature din stup - cel al culegatoarelor - care
au posibilitatea sa-~i adune in t impul scurt cit dureazli infloritul aoumitor plante ~i arbori din categoria celor "meliferi", 0 cantitate cit ma i
mAre de str1nsura : nectar, deci miere, ~i polen.

179

Cutes!!t depindc 'n1l'A indoialii de cnlltatea ~i cantitatea aceslor burILl I" ullmcntlll'c, ofCI'iLe de baza meliJerii pe care albinele 0 au Ia dispo~ '\'(' .

In cm:ul dispari\iei acestor resurse fie prin epuizarc, sau datoritA

IlIwl culmnit:i\i , cu lesul este asigurat de aoumite masive naturale sau
j , .. lIuri de 'PJallte agricole entomofile, la care apicultorii transporta stupii

1n

Ilh!Jl(WIJI.

De-a lungul timpului s-au acumulat multe observatii peetioase,

personal sau de la ce~eUitori, privind problema culesului, obserWilli d(' cflt'e stuparii trebuie sii tina seama, pentru cn coloniile de ruhll\f\ /l.li ndune nu numai necesarul lor de hranA, peotru viitoarele gene111\1\, rl sa dea ~i un important pris05 eelor ce Ie ingrijesc.
Primul din cele doua grupe hArAzite acestul scop - grup ceva
lIIu l nodus - este eel a1 cercetCl$elor, 'u rmat de eel de a1 doilea g rup
fllwte nmneros - in raport cu puterea coloniei - care transport! In
II hl'p Ct'CH ce cerceta!?ele au anat in cautAI'ile lor asidue.
::" crce t~ele zboara din zorH zilei !?i pin. cade noaptea; ele cauta
.. If\r\dlol' surse zaharoase noi aparute tn cursul nop~i, care se adunA in
!lOtii'll! rlorilor sub formA de nectar. In naturA aibinele mal gAsesc sucuri
(Iulol ';lIre provin- din vasele ciuruite ale unOr arbori - In special coni(,,1',\1(,; L'ompozitia sucurilor este dii'eritA de rea a nec1Jarului fiorilor.
CC l'ceta~ele educ in sLup probe concrete de substante dulci nechu' ~i polen pentru marele grup a,l cuIegAtoarelor care stau !?i Ie a~ tepati1
IjI stup pentru ca sa nu-!?i iroseascA zadarnic energia in eAutaI'i eu greu
tuoeplinitf'
tl\l..'lIll'

In diminea\8 hArAzitA, pentru aceasta insemnatat.e lec\ie practica,

d(loUl cu plecarea a'lbinelo.r eereelJa!?e, am intra in prisaeA impl'euna ell
tlpicu ltol'i i incepUori ca sa poatA observe cum se desfA~oadi. aceast! imporl.notA activitate din via\a coloniei.
Hamicele cerceta!?e plecau in grabA in zhor de sageatA spre largul
z1\rllor, totdeauna cu capul !?i antenele contra vintului . Numai asHel ele
poL detecta u~or mirosul norHor, Clnd vintul este puternic, zborul lor
ClItt: In zig-zag, pentru cA in felul acesta pot detecta din trei directii
nect;t(' repere. Zlborul este e!ec'tuat pentru a aduce in stup probe palpahUe de hrana, indicind directia ~i distan\a la' care culegatoarele 0 pot
g"!\i Cll ufUrintA.
- Dar cum putem cunoa~e pe aceste ceI'ee~e dintre celelalte?
lnL"eblt un tinar apicultor.
- Prindeti dteva albine dintre cele care abia au ie~it pe scindura
de 1.1"101' [I urdini;;ului. Opera~ia este u!?or de faout fol osind
cutie de
ehibdturl goaIA ; trage\i eutia din capacul ei, tAiati de-a curmezi~ul jumAltltc din [undul ei; Rolul ramas acoperi~i-l eu 0 foitA de tipUi transpa1't.'IHtt, h lut: IIpil5, Cull" r(\r;l cupac se a~aza rcpedc peste. 2-3 albine

(1

IUO

il'$ite pe scind ura de zbor a stupului, ~i care rfimln prizonicl'c; upol

lntroduce\i capacul 'pe dedesubtu l cutiei, care sUi deocamdata peste a lhi nele prinse; odata tras capacul, ele ramin derinitiv illchise ~i pOl r,
transportate or iunde. Este un dispozitiv l oarte practic chiar :ji PCII~t'U
prinsul malcH lAra sil a atingeti.
Un apicultor a introdus in eutie fumul unei tigari peste ulbinelc
prl.zoniere, pinA clod acestea au fast anesteziate ~ i flpoi au putut Ii pm>!)
pe omasa sau pe capacul unui stup, pentru a fi studiate,
- Vedeti aoum cum se pI'ezintA ce~et~ele. Ele au tn1A~i~urcn
UnoI' aibine batrtne, d~i smt tinere fiziologic. Aparenta de batrin e~(' le-n
dA aspectul lor exterior, tara peri~rii care ti acopereau - cu pu\ill
in urma - toracele; aripile stnt zdrentuite pe margini de atita zbor ~i
atitea eforturi IAeute, ca sa pAtrund! cit mai adinc tn potirul flo rilor.
Albinele cerceta{;e specializate in aeeastli obositoare activitate sin I
dintre cele eu aptitudini speciale de thor pentru detectare. Ete slr.1'\>at
zilnic zed de kilometri pe orice Vl'eme, zburind mereu contra vintului
eu mare viteza, E z,b ar 'd e inlvesUgare .
Cerceta!}ele pleaca dod lumina zorllor este tnea difuzA, ~i chin!"
atunci clnd negurile plutesc peste pAduri ~i clmpii. Vederea lor agedi,
care este al doilea mijloc de investigare, nu Ie poate servi atunci pfea
mult, 8!?a cum iac ele tn plina zi, dod disting de departe culorile imbietoare ale florHor.
TotUljii, slbinele cerecta!?e aDA curind calea spre potira~ele pline Cll
nectar sau anterele deschise ~i pline cu polen revarsat, Ele Ynsa iac 0
eereetare selectivA din tot ce gAsesc, pre!erind acele flori care au neetal'
mai mult.!?i mai dulce, nra sa se ocupe de florHe care olera putin nectar .!ii cu concentra\ie slaba de zahAr.
De-a lungul timpurilor infr1l\irea dintre !lori .!ii aibine a i licut cn
simturile sa se ascutA} iar reflexele stabilite sa lucreze automat. Dadi
pentru alhine sim~ul mirosului !?i cel al vAzului culorilor unor flori Slnt
[oarte dezvoltate !?i Ie deschid u!?or calea spl'e aOarea I'esurselor de hrana, la fel ~i floarea ~i-a tpregAtit mijloacele ei de atra~ie. CercetAtorul
H. Duisberg a descoperit, in JegAturA ell nectarul, 100 de subst:<ln\e
aromate, care in majoritate au cam aceea~i componen\A. dar dHera in ce
priv~te calitatea secretiei lor, mai mult sau mai pu\in zaharat:!...
De exemplu: in mierea provenita din nectarul florH or de s[lic.im
s-au giisit 8-10 aminoacizi in special proliniI (acid pirolidin -2- caI'boxitic) asemiinlitol' cu acidul glutamic. Datorita !ermenta~ti1or, nectsI'ul
1!?i modifica componentele aramei .!ii de aici porne~te varietatea parlumuI'llor rAspindite in atmosfera !?i purtate de v int. Ete constituie vestirea
JI.crUoT ca $i-au deschis corolele ~teptind sosirea polenulu.i de pe alta
n oare, adus de albinele 'polenizatoare. ~n schimb, aIbineIe cerceta!?e sorb
cu nesat nectarul din potirele darnice, i?i-l due ca proM culegatoare101'
ce I~ teapta in stup. Dei?i unele flori mai atrAgatoare, cu eulod mai vii.
Ie Iltrag in mod deosebit ~i albinele se duc direct Is ele, dacA secre~ia tie
nectar gAsitii acolo este prea putinA sau insu!.iciell't de dulce, sIbincic
pl1rAsesc aceste '!Iori {ii zhoara mai departe pentru ,a gasi pe cele cu ncct (l l' mai inuit !?i mai dulce, AIAturi sau chiar mai depnrte, aria altc nod
1111

pUI[n aU'liglilOal'e dal' eu pat'(um ma i puternic ~i 0 concentratie mal

/IlIII'C de zoMr In nectAr. Intr-adevAr, natura, daca a fost cu aces tea
flll"I IIrmn mai putin da rnica ~ i nu Ie-a dat frumusetea culorilor aflate
Ih uclc di ntli, In schimb, pentru a putea fi bine polenizate Ie-a dat un
1,,0('111, mu lt mai dulce. F ~umuse,ea tranrlafirului este inl>recutA de bogiWa
III lIucloo' ~ i polen a ras ur ii - adica maciesul din care trandafirul se
t"lI 'I~. Nalbu, eu varialele ei cu[or i, esle
siiraca in nectar, dedI
.. UJ'lkl~ la[pa-gi~tei sau i arba-~arpe[ui in care abunda neetaru!. Mirosul
lIoplftcUI al coriandrului - asemAnator la inceput cu cel de plo~.nitA dor .chlmbat inlr-un parium peste citeva zile, este compensat de bogil110 polenului ~i neetarului ce-l ofera in compara~ie cu alte flori. De
n'~ lIl cnca , Intre dileritele surse de polen, albinele cerce~e aleg pe cele
Ire uu ma i multe proteine. AceastA lucrare pe care 0 indeplinesc albin"", {"Ie selccti vii, pentr u ca probele ce Ie adue in stup sa dea posibi1Il/llell albine[or culegatoare, ca la un drum, sa aduca cu un efort O1a;
r~dua prod use florale cit mai bogate in continut ~i u~or de recoltat.
La Inapoiere spre stup cerceta~a nu mai face zbor in zig-zag, C\
101 Iinio perfect dreaptA, fara ocoli~uri, pentru a putea informa preci.
"ulcl!lIlOorele din stup de direcFa ~i distan~ ce 0 au de parcurs in
I)(lr plnl\ la sursa de hrana, fara pierdere de timp.
d aUI sositA in stup fie care cerce~ este inconjurata de 5-10
,ulogtlloare ce 0 urmaresc tot timpul cit se agitA, observindu-i mi~ca
lie ; cle 0 ating cu antenele pentru a percepe ~i memora pariumul speIQI din care provine nectarul, impra~iat In mici doze celor dimprejur.
In (clul acesta celgatoarele au doua mijloace de a recunoa~te secre~ia
,,(luad: mirosul parfumului florii imbibat pe inveli~ul paros al cercell)~t'l ~ i apoi gust ul n ectarulu i. In felul acesta albinele culega toare, pleclnd din stup, vor recunoa~te u~or surSa de cules.
Un al treilea simt, in afara de vederea culorii florilor ~i de miroslil
pnrIu mu lu i pe cale il raspindesc, eerceta~a mai folose~te ~i sim~l auzului
til enutarea surselor de eules. Ele urmarese zurnzetul activ de eules a[
niter cerceta~e, din alte colonii care au plecat mai inainte ~i au descoperlt 0 sursa de hrana. Zumzetul zborului de cules are 0 anumitA ionalItate sesizatA de cereeta~il. , careurmarind pe una din descoperitoare,
mcmorizeaza culoarea ~i parfumul flor ii raspindit in aer ; se ru;;aza atunci
pc norite din specia respectiva, umpli ndu-~i gu~a.
Trebuie si1 ~ titi ell nieiodata cerccta~B nu Bmcstcca in gu~ii diferitc
Ilcrlaru r i. Cind culege nectar de la 0 specie, ea nu-~i umple gu~a decH
nllma i de la aeea specie, caci altfel incurca pe culegMoare, care nu vor
pulea ~ti la ce specie anume sa se duca ca sa culeag;; nectarul. Apoi
ccrccl!l~a lace citeva volte in zbor in jurul acelei flori memorizind locul
01 pleaen sll v esteaseii culegatearele ce 0 a~teaptA in stup. Daca cerceta~a
VII 'n insemnatil pc torace cu 0 anumitA culoare, in timpul cind a fost
N ur pl'ins~ sorbinrl neclarul din lr-o specie de floare, cadnd va putea fi
vazutA i nlorCiodu-se urmatil de albinele ~ulegatoare ale acele i a~i colonii.
dlndu-fle do vada cil. ~ ,-all illl/liirtii.:<it printT-un limba; eomun, date preIiouse pri vind locul, L1 lslun\n ~ i ~pec ia de floare de la care au de realizat
UII cul cs Sllb, lanlitll.

I 11ft I

mai

I U'

Sluparii Cll practica indelungatil a juog Sa cunoasca ~i sii di(ercn

Ijeze sun elelc pe care Ie emit albinele in dife"i te silualii din vio\" lor ;
cind efectueaza primul zbor de recunoa~tere; cind ies pentru pI'ima oar.1
din stupi; oind pierde ma bca; cind silll! deranjate de inte rven\iile prca
dese ale stuparului, dar ~i lini ~tite cind stuparul se poartA cu ele Cll
multa aten \ie, nu Ie bruscheaza sau nu provoaca zgomote inutile. Ele all
o gamll intreaga de exprimare, in fune\ie de diferitele si tuatii in care
pot fi puse in viata lor.
Ritm

~i

cadenta

Pentru a da indica\ii precise, cercets~ele sosite in stup executa pe

u n fagur e u n dans in cerc care stimuleazil ~i excitii alai ul albinel'or anate
in jurul lor.
- Dar, intervine unul d in ti nerii apicuitor i, vad pe fagurele stupu[ui de observa,ie cum unele alb inele fac un /tltfel de dans care nu est
in cere. Are oare 0 alta semnificatie ?
- Dupa ce descriu un cerc pe suprafata fagurelui , acele albine cer ce~e executil cu abdomenul mi~enri balansate, indicind sursa de hrana
aflatil mai departe de 100 m de stup. Mi~carile executate se aseamanil
cu doua semicercuri alaturate care au doua diametre apropiate unul de
celalalt, ~ i pe ale enror forme fac cu abdomenul mi~en ri tremura toare.
Primul semicerc coboara de sus in jos, iar eel yecin, al doilea, in sens
invers, de jos in sus. eu cit mi.!jicarea tremurinda a cerceta~ei .!jii duratu
cursei balansate a celor doua diametre va fi mai mare ca numar de tremuraturi, cu atlt albinele din alaiul inconjurator vor fi mai numeroase.
De asemenea, cu cit distan~a spre sursa de hrana este mai departatA.
cu atit mi~cilrile tremurinde ale abdomenlui sint mai rare ~i mai lente.
o serie de eercetAtori au descoperit ca 0 data cu executarea acestui dans
tremurator, albinele emit ni~te sunete repetate asemaniitor zgomotului
produs de mitTaliere. A'Ceasta succesiun~ de tonuri 0 emit In r aport
de depiirtarea locului de cules, insoFnd dansul ca un acompaniamenl.
Mai mu~t chiar, pentru ca alaiul sii fie precis informat, inso~itoarel e
repetA mi~carile balansate ~i cu cele doua antene. Emiterea tonurilor sint
semnale de mobilizare a albinelor aflate In stup ~i care urmeaza sa pIece
1a cules. CercetAtorul Stanola a detectst 20 de tonuri diferite de biziit in
stup pe care le-a caraoterizat ca tot atItea m anifestiiri diferite. Se poate
spune - zice autorul ceb - ca multe manifestilri sonore au pentru albine 0 importantA biologica servind la in\elegerea reciproca. Albinele percep undele sonore chiar in timpul zborului , ceea ce Ie ajutA la orientareal in spa,iu ~i evitarea ob;tacolelor.
In ce prive~te direcFa de urmat, albin a cerceta~a da indi ca~ii in
r\lnc~ie de pozitia soarelui, iar prin dansul siiu indica unghiul in zbor
pe Care trebuie sii-l parcurga pina la sursa de hrana. Dupa observa\ii1e
lu i von Frisch, albina cerceta~ i~i Incepe dansul astfel, incit culegatoarclc - la i e~irea din stup - sii vada soarele din aceeru;;i parte a~a cum
I-a vilz ut ea in curs ul zborului siiu de cercetare de la stup [a locu l de
/,,1/',. C'incl soarele este ascuns !!l nori, ele se caJauzesc anallzind lumin a
lfl~

pnhLl'\zntl1. cllre Ie dli posibllitale sri nfle locu! soarelul, recepitnd ra:z.ele
uI L!'oviolctc,
Cind di.s lurl\a pini'! la sursa de hranli este peste 100 m, mi!lclirile
ll'(lmUrntourc ale abdomenului sint in numlir de 9-10 pe secunda, PenIru GOO m distan\li, albina face !?ase mi ~eliri i pentru 2 000 m numai
dOlin, iur In 10000 m e le executa numai 0 singurli mi!lcare pe secunda
fOtwl.c Icnlii. Mi!,ldirile tremuditoare indica distan\8, iar mi~carea in
lIole Indicil ditee~ia pe care culeglitoatele vat ttebuie sli 0 rurmeze.
Ou ctt locul hranei se aJlli in directia soarelui, dansul este orientat spre
IIIII' tefl de sus a Iagurelui i ciod soarele se ailli in partea opusa, daojI1 u\ cstc orientat in spre patrea inierioarA a acestuia. Indica~ile date
nil rcprezinta peotru albine distants tn metri, ci io raport de cheltuiala
lh cnergie necesara parcurgerli distan\ei pinli la locu1 de cules, deci 8
ron. umului de miere in gu~A,
t o afara de dansul tremurator, albina cerceta~ mai executa un
flit, finns, in fonna de seeere, pentru distante apropiate - de eel mult
OU 111 : de usemenea, unul in forma cifrei 8 pentru distante de 50--100 m
lWIc.ll ttndu-se la fel - deci in raport de pozitia soarelui fatA dp
I( I(!\II hrllnei; von Frisch a stabilit eA dansul ori care ar I; forma ~i
"'lOl ll rJ cl)\ia lui - este un mijloc de comunieare Intre albinele comu11111\\11. un adevarat limba.; intre ele, !Ii aeeastci ell atit mai mult, cu cit
ll! ~j14\1rJ l e sint, aproape intntdeauna, insotite de impulsii sonore care laliIlI l'C8C '11 mai bine direetia ~i distanta. Culegatoarele din jurul cerceta1/\11 11 executa ~i ele. numai 1-2 minute, pe dod cercet~a continuli danlIu l Jltlu mult timp.
I n privinla semnalelor sanore, aibinele eereetaJ} Ie emit pe diferite
t'rccvente, Ele variaza In func1;ie de procentul de zahar al nectarulu.i
IIdus, Pl'ofesorul von Frisch a perceput :;;i a inregistrat pe bandA de magnetoton aeeste sunete care se compun dintr-un numAr de impulsuri so11 ofo, Ele se aseamAnA eu sunetul unei ,tobe :;;i deci sint un mijloc compllmcntar de informarc a aIbinelor din stup. ToatA. aceastA ceremonie
oonstituie semnele de mobilizare !Ii ioformare pentru culeglitoarele ce
n ~ tcllptli. fn stup, De tndatA ce Ie percep, ele pleaeA in mare graba, IncIt
10 cIteva minute 80--900/0 dintre culeglitoare pornesc tntr-o anuroiU
dlrcc\ie, indicatA de cerce~, Dovada 8ccstei sustineri a flicut-o prof.
M, Lindauer care a marcat cu 0 ,c uloare toracele a 159 aibine tinere, clnt!
nu plirAsit fagurele natal, EI Ie-a unnArit zilnie pin!!. au inceput activitilton de culegAtoare ale nectarului :;;i a constatat eli. numai 9 dintre toate
flll zbuI'at In eautarea nectarului din proprie initiativa, iar 150 au lost
~Urnu!ate la cules prin dansurile cereeta~elor eu sau tara impulsuri
101101'0 sau cele facute de eulegatoarele deja initiate.

spre "locul de odunare u 01 albinelor eulega toal'c care ~tcapUI. Cl'I'Cctu~ele ; ele sint locurl precise care slot r ezel'vate ~i unde albineic sc nb( in
de la alte aotiviUi,\i tn stup, iar e!eetul de alarma :;;1 mdbilizare - scl'iL'
autorul - este concentrat pe un anumit loc. Economia timpu lui in stup
nu ingaduie cerce~ei sa !?i-I iroseascA ratAcind printre faguri !ii comunicind la intimplare din proba de nectar adusa, la oricare albina. Clnu
secretia de nectar inceteaza in floarea respectivli pentru dteva ore, culegAtoarele stau ~ i a~teaptA f acinid economie de energie,
In urma observatiilor intreprinse, cercelli.torii sovietici au stabil1t ell.
nu existii 0 corelatie Intre eerceta~ele coloniilor siebe 'iii cele din coloniile puterniee. Dansurile cercetru;;elor mnd refleetarea nivelului de excitare a sistemului nervos al albinelor, prezinta mari deosebiri in raport
cu puterea coloniei, din care fae parte, Cetc~1MeIe ~i culegatoarele din
colonille slabe slnt totdeauna avide de hrana, deci vor semnaliza ehiar
:;;l o sUrsLde. n~tar_Illai dil~t_pe dud cele. dIn caloniUe- puternice nu
vor da atentie unei asemenea surse, ci vor ramine in stup ~i bji vor economisi energia, pina cind cerceta!lele vor glisi ~i VOl' aduee nectar cu
concentratie de zahar mal mare,

Poftiti la bal in $Gla. de daM !

_ Sfi nu crede~i tineri apicultori eli ceea ce va spun
re rc.J' iolol Ja anwnite locuri din sbup rezervate pentru aceste d'ansuri
81nt (ilntezii. Urmarind multii vreme comportarea albi,n elor cerceta~e pe
C(l1'(.l Ie fnscmna pe toraee cu anumite culori pentru a putea fi urmarite
1n mod s igur, pro t. M, Lindauer a deseoperit drumul parcurs in stup
I R1

1115

CULESUL NECTARULUI
GRUPUL SOCIAL AL CULEGATOARELOR
Dupi:1 lamuririle date privitor la activitatea laborioasa a acelui grup
'01.'1111 din cO'lectivitate, care sint cer'Ceta~le ~i care conlucreaza sllrins ell
lutl relo gru p social al albinelor culegatoare, avem multe de spus pri'.l Ind 1l1lPnr\irea sarcinilor acestui ultim grup intre culesul nectarului, al
pi'l!i.nl llu l, apei sau al propolisului.
"en mai grea dintre aceste sarcini revine culegatoarelor de nectar
" 111'(.... 1 i~Jincesc trompa in potir:ul flocHar Spre a sarhi "nectarul dulce,
I'.! 0 Ikln.dl1 in adin'CUl pamintului. Este 0 trudii istovitoare, ('u care d'e
hi Lt,,1 I~i incheie via~a lor, epuizate, cu aripile zdr enWite, ell corpul
11I f']nR. dl.ci de mult au pierdut haina paroasa, trebuind sa baHi drumul
.,,"1'1101', vfzitind milioane de f1ori.
Ccrcetiitorul Brocker a calculat l1i a stabilit ca ~tru u!!.JQ.lQgUlm
du mlcre adus in stup albinele unei colonH viziteaz[-l,'5=::2 milioane
tlnrl de sa1cim, 4-5 milioane flOri o:e sulfiha sau 6 milioane flori de
trU(\i dill inilorescen~e.
In schimb, dnd le-a venit rindul sa devina culegatoare, a fost pentnl ele 0 zi de mare desfatare,
In dimineata acelei sarbAtori florile cimpului sau ale padurii trimiL chemarile lor parfumate ea nil1te vornicei ce Yin cu plosca pUna sa
In vite nunta$ii la petrecerea cea mare. Culegatoarele gases<: potirele flo rllor pline eu of rand a dulce a nectarulu! ~i sacii plin! eu polenul auriu
tit ontcL'elor, imbiindu-Ie sa Ie culeaga. Cu aeest prilej va face ~ i poleni7:f1 I' Cr{l narHor ~ i astfel incepe culesul. E zi de satiblitoare. eu tresarirea
bucul'\ei ce Ie vine de departe, din ~irul milioan'e lor de genera~ii pina
JB, ole ~i care Ie indeamna la cules, ea sa aduca in faguri hrana pentru
tl!l cl'etu! ce reprezinta viitorul speciei, caci eulegatoarele avind inca
fJu\in de trait, foarte putine din ele vor ajunge sa consume din truda
J'\(lCstlC i ,ogoniseli.
Grupul culegatoarelor este reparlizat in raport de nevoia de mOment n colonieL Dacii in stupi este cald ~i se simte nevoia de apa, a
pw'lc mal redusa dintre culegatoare pleaca sA 0 aduca din izvoare sau
~i l " snaJ1btl din roua c1i.zuia in zori, daca, io stupina nu exista un adApost
~pc cinl.

(;i nd J,eclarul este abundent, colon ia trimite la cules l1i albine mal
crici inslinrlul ('ujes'~lul depa~e ~ te pe oricare altui, chiat" ~ i pe

IIIW 1'.:!,

!'I'I fl" l't'prw l"C'\i t>,

\11 11

Dueli cuib111 d uee !ipsa polen ulu i, 0 mare part.c dlntl'e clIl c:gatoot"e SC ll10bilizeazfl in cHutarea ~ i transpol"tul aces-luia dupa iluJicatiile date de cerceta~e. Eentru culesul propolisuiui sint culegiHoare sp\.'daUzate.
Dintre aceste elemente necesare comuoitatii, aduse in stup d e
&.rfupul social al culegMoarelor, culesul nectarului l1i al polenului J}i-l
impart albinele proportional, schimbind sarcina intre ele dupa nevoi k
d_e moment ale coloniei, tAra ca vreuna sa aduca in stup deodota ,,1
pe unul ~i pe celiilalt.
I
Culegatoarele de propolis !?t dl.ra1:oarele apei ramin la sal'cina Jot'
din prima zi de zbor ~i pina dnd virsta nu Ie mal ingaduie aceast;i
grea activitate.
N ectarul

~i

dinamica lui

- Dar ~ inlreb8. unul dintre Itinerii apicultori - ce este nectarul? Ce plante U produc ~i cum se prezin1a, ce contine ~i cum este
transformat apoi in rulere in fagurii stupului ?
- In general, toate plantel~, pentru a produce lructul, au nevoiede acel element energic care este zahiirul. El este acumulat de plante
de-a lungul sezoanelor, incepind din primavara pina apare fri gul ~i il
secreta in potirele florilor sub fo rma de nectar in timpul infloririi, in
cantWiti mai mari "sall mai mici, in raport de necesitatile fiecarei specH botanice .
o conditie important! pentru a fi cules de albine, consUl in oivelul la care nectarul ~e urca in potirele florilor, nivel care trebuie sa
fie in report de Iungimea trompei albineJor culegatoare. Stot plante
cu mult nectar - cum este de exemplu trifoiul ro~u - care avind potirul adinc, aibinele culegatoare nu pot sa ajunga dedt r areori la ei;
dnd timpuJ. este umed, afluenta mare a nectarului determiml 0 ridicare a nivelului in potir~ele florilor. In general, piantele s-au adaptat
de-a lungul milioanelot de ani, pentru 0 polenizare cit mai perfecta
cu ajutorul insectelor. Cele care au nevoie de ajutorul albinelor in
aceasUi. opera de polenizare sint denumiie plante "melifereU, "entomofilet!, al caror numar atinge 200 de specii, oferindu -Ie in schimb
aceasta substanta dulce care este nectarul pe care albinele n transforma in miere. Cum 0 parte din aceasta categorie de plante melifet'e
i-au {olosit omului fie alimentar, tehnic, medical sau furajer, pentru
el personal sau pent-ru animalele gospod.1iriei sale, omul le-a cuIti vat
pe supraiete lntinse, oferind astfel albinelor posihilitatea sa culeaga
u~or mult neotar.
Prin radacinile lor, plantele ahsoI'lb apa din pAmint, f ormind 50lutii de nitrati, fosfati, carbonati Ertc. din substantele din preajmu
ra-dacinilor. Apa inca,rcatA cu sol'l.ltiile amintite, poartA denumiTea de
seva care circula prin vasele conducatoare ale plantelor pina la fnun zele verzi unde are loc un praces de elaborare, de amplificare ~ i crea~
\ie denumit " fotosinteza<l.
Aducerea asimilcrtela r - dupA prof. R. Chauvin - este
mal
compiex8 decit adusul apei. Dupa oprirea fotosintezei din fru nze
167

<11/1\1 rft l' ~ Ili ei Un 't tansport de asimilate, l1umCfOflse plante nectarif.ere
pilL I:Ilt cont.jnue un I)arecare l imp secretia l or pe seruml secretiilor de
I (\~,.'rvlt

!1i alte substan\e. Hidra\ii de carbon

sub forma de zaharoza, care poate
H In~ntll.J'l de o8l"ecare cantitliti de oligo-zaharide ~ i de alcoolL Absorb111 IH.' lltce notiv. dici vasele liberiene ale plantei sint semipermeabile.
11 bUlte cuzurile \esutul g landelor poate transforms in mai multe Ieluri
I lldr' n~i1 de carbon. El poate sintetiz8 zaharoza pornind de la hexoze
11111\1 c\(.. Iii nmi.ri'cm'l.11 mobilizat ari de 18 .unele ,taninuri 1).
'c rcetAtorul sov.iE."ti'c N. Screbtov a constatat cA nectarul secretat
1111' (lclCI'minli. nu numai in iunctie de nivelul iotosintezei. ci !fi de bilantul
)(lut:ldckJI' a zaharurilor - ce rezultA. din diferen~a din1.re cantitaIt' /! d (.' zliharuri formatA. !ii consumul lor pentru procesele activj'ta.~ii
Vf'III\(' ote Iplantei.
F' I'unzele verzi sint compuse din celule invelite in cite 0 memtil Hil t! c<:'.Julnzica pe care ele insile 0 secreta, Cele mai multe celule ve" ,llfllt' con~in substan~e incArcate eu clol'o:CiUi, ace! pigment natural de
,.II, )firC vt!roe care se afla in celulele plante lor ~i care sub acvunea ratll \l )I' so lnre asimileaza din aer Ibioxidul de caI1bon ne<:esar, eliberind
i.I~IHC II In atmosfera. Aceasa eliberare de oxigen se
produce nurnai
hltlllC'1 dnd plants este expusa r azelor solare, deci numai ziua. Asimi!lilt! bl(lxidul de carbon din aer !ii nitra~i.i din sol, planta se h dl.ne~te
IHllllOI co materii minera1e. Ea sintetizeazli glucidele deci zaharurile
r/l/l. cotpurile chim.ice atlate fn ser'O:. Plantele "fabricO:" aceste glucide
'1)1 till/pul cit ele sint verzi, din primiivaro ,pina toamna, cind cad
Itln1lcle , Glucidele se acumuleazA sub forma de amili.on in dlferite
\CtlUl.uri ale trunchiului, ramurilor ~i chiar in radacini.
Clnd sosel?te timpul infloritului, piantele pun in cirt:ula~e aceste
rt'Z('l've ducindu-le in primul rind in glandele nectarifere ale "[lorilor,
j)l'nLru ca zaharul, care este un hidrat de carbon, sa dea plantei energin necesadi. pentru creatia rodului. tn al doilea rind el apare in patl l'lll flarBor peniru ea sa atraga cu dulcea~a lui insemele polenizalOllrc, asigunnd in acest fel 0 cre~tere a valorii roadelor.
Glandele nectarifere se aflA in mod obi~nuit la baza ovarului
rJOl'lIor respective, dcci in interiorul lor, rnotiv pen tru care sint denu1\'I1te. glande intrafloral.e. La alte plante elc se alIA in aIte ~r\i aeriene :
pc ll'unze, pe pepolul acestora, fUnd denumite plante extrafloraJ.e.

amidon, tanin etc. -

1'""'.1' pt"in fascicule condurotoare

UI ~.

23. 24).

Zuharurile care constituie ncctarul impreunfi cu aIte substlm\e

!llli t secretate de tesutul nemari.fer al glandelor, care are 0 alcatuire
sp<'cioli\ din rnai multe straturi de celule, cu pere,ii foarte sub,iri.
Cind pJantele inflor csc ~ trebuie sA se fadi fecundati a cu polen
tlPl'C fI cia rod, seva circulatone ia din rezervele de zaharuri acumulate
t n tlitcritc tesuturi ~i Ie trec in potirul norilor, in directa apropiet"e a
OVllrului. Acolo albine!e Ie gasesc, Ie culeg !),i Ie transportA in stup_
Sn ili tia s~ret.aUi contine 0 serie de compu!),i chimici dar primu!
\0(' II d elin zahal'lIrile brute sub formA de polizahadde dizolvaLe in

I)'" _ 7,IO h llr ell

r, H......

Ion

fQrmulo

c:lllmlc.6

CoH,.o.

<; D , I

IIh..-Oll,

,I

lI au "" OlJ>,

~I pli,

care l'epJ"'(~zin1A 75% din con\inu't. A ceastif soh/ti e este n cctUl"lIt b)'I1 / ,
St ind in poLir-ul tlor-ito)", nectarul brut i ~ i mltr~te propor\i n Ih,'
zaharoza, care incepe chiar acolo in floare un proces de scimlon' "11
aju1X:H'l..Ii unor termen? de deSlOOm'Punere care sint enzimele vC(Jch. /"
din categoria josfatazei pe care obi$nuit Ie poseda majol"italeu rl urilot
meJi!ere.
Nectarul, acest lichid zaharat, nu vine in glande decit Illw l("
cind plants are conditii tavorabile peotru transpira~ie; atunc.i ~ l (lll
dele neotariIere se ineardi eu acele particule :Cine seoase din re-,lCI"VOIIrele de zaharuri acumulate de plant! in decursuJ a nului. Propor\.iu 11('
glucide variaza nu numai de la 0 specie la alta, ci chiar in sinul ac4..'le ia~i specii pot fi constatate diferente, ea urmare a fazelol' lor de d c.:vol tare ~i a loeului ioflorescentei. CercetA10rJi gelmani au gasit d i III
(lorile a trei vru:ieta~i de ciI'e!),i glucidele variau de la 27 la 62 mg zah:"l r
la 100 de flori, iar glucidele variau ~i ele la rindul lor in propol"\ii
deosebite, fiind diferentieri ~j intre felul zaharului produs : zahuroziJ ,
gl ucozA, fruotoza. .
Decl, ceea ce atrage in special pe albine 18 culesul nectar ulu f.
este procentul de zahiir al secretiei nectarifere. Siot plante cu nectJl I'
abundent dar SarBC in zahAr pe cal'e albinele H culeg in situstii de

Fig. 23, - Glandele nectarilere

intranorale a1e flor.il Semper Virum :
t-I -

tesutl.ll necl.arlfer; , - &eCrl!\ia

elaboratA B nectarulul.

JUblne cUl~ nectar

extra!lorBI de In mllzariche --'3>

Fig. 24. -

UpsA mare. Unele au abia 8% care nu in'tel'eseaza albinele, iar altele

ating ~i 76% cum este a castanului comestibil sau sovirvul (Origanum).
Dupa cercetatorul T. Simi"dciev este 0 corelatie pozitiva intre cantitatea de nectar ~i cantibrtea de miE\re. lrutr-adevar, cercetAtorti de hI
Sta\iunea de apicultura din Sofia au cereetat !loarea de gutui japon c?'
core avea la 37,4 mg nectar un continut de 48,5% zahar ~ i de la cme
J80

S~ ob\i ne 306 kg m ierefba. 0 (l oare de salcim galben _ Caragana

orbol'esces - are 6,5 mg nectar cu 34,4% zahar, ia r de pe un hectar
SC ob\ill 68 kg miere. Thntr-o fJoare de albine Asclepias syriaca
- s-au extras 12,12 mg nectar cu 50-65% z<>har, iar produc\ia de miere
ob\inuta de pe un heotar a fost de 58 kg, iar maxima de 70,7 miere.
I! o8/'e de coacaz negru (Ribes nigrum) livreaza 7 mg nectar cu
n"lo zaMr.
Cercetiitorii au stabilit procentul de zahar la multe plante melirerc. De exemplu: IaJeaua pestrita (Fritillaria imperialis L.) are 10%
znhlir in nectar, prunul 13%, marul 15%, ieiul 30'10, vi~inul ~i rapi~
:15'1., iedera 55'10, castanul salbatic 68'10, iar sovirvul 76/., ca ~i sal(Imul. Floarea-soarelui ,var. Carator timpurie are 45,7/mg zahlir, fata
tic var. Vnimk 8931 care are 62'10 mg, din'd ~i 0 cantitate mult rnai
lilllre de seminte datori1a polenizarii intense pe care 0 iac albinele la
tlCeasta varietate.
Un nectar insa prea bogat in zahiir ~i care devine viscos este recolla t de albine cu greutate, solicitind eforluri mari ca sa produci\
~nzi mele necesare transformiirii zaharozei in glucoza ~i fructoza _ care
Le 1nierea.

Variat:U a proport:Ulor de zahlir in nectar se observa ~i in raport

v!rsta arborHor. Astfel, teiul prea biiltrin are 0 productie de neciar
111/,j midi decit arborii teiului rnai tineri de 30-35 ani. Cu totul conIrarie este secrepa afinullll (Vacc:iniUlO L) cul!ivat pe scarii mare in
S. U.A. ~i ale carui plantat:ii ce au virsta de 25 de ani, dau nectar rnult
rnai bogat cu un procent mare de zaharuri, falii de paintatiile mai
tinere.
I 'U

Salelmul
Oletarul

L(f ba -lI1~te i

Sotora
TAt.arnica

Ccnu~arul

1orba~arpelui
9rusturul
Luce:rna lrigata
l..lmbn-mielului
Scnetul

Sparceta

PdlAmlda

Ctcoarea
S U5tliul
I sopuJ

Urzlca rnoarUi

Sc oru~U l

M AruI

Floorea-soarc)ul
Luccrnft neirl,alti

Prunul

P~pc nll

HlO

verzl

600-1500
600- 800
400
300
300
260- 380
200- 300
200
25()...... 380
150
150- 350
100- 150
130- 120
70- 120
45
35
30
30
50
25
20
20

Rugul
Teiul
Urechea porcuJui
Jugastru
Glicina
Facelia
Ceara albinei
Coriandrul
JaI"'Iul
Salvia
Artarul
SuUina
MatAciunea
Zmeurul
Coapa de s~mJntA
IsqpuJ
Cr~e\ea
Corcodu~ul
Agri~ul

MW)taru-1
Vi~in u l

Castravetll

Migdalul

6
500- 1000
500
600
200
300- 500
280- 300
200- 300
250
200
150
100- 200
150

50- 100
70
60- 120
75
40
30

JO

25
20
5

In Iimilele Ia rgi ariitate, Intr e sEcre\i ile de 8'/. zaha r ~ i 76'10 sillt
cileva sute de plan te, arbori ~i arbu~i dint re car e redam un l ab el
reclus in care GI~ko v arata producpa la heclar a mierii.
In alta lucrare, A,B,C.-ul apicol, am da t extindere mare fl or ii
meliiere .!iii nu mai revenim aici asupra ei4
FIorile plantelor leguminoase secreta un nectar mill concentra t
pe !imp cu soare, cu temperatura aerului peste 20C, pe eind pe timp
noros nectarul lor este fluid, cu concentratie mica de zaharuri.
Transpirapa provoaca in plante 0 circula\ie foarte vie a apei pe
care riidacinile 0 absorb din sol. De in data ce vine noaptea, echilibrul
se smca, transpira\ia prin cuticula glandelor nectarifere continua, dar
cea prin stomate inceteaza, did lipse~e lumina soarelui care sa 0
producii. Atunci seva care se aduna mereu in \esuturi nu mai poale
fi evaporata, se strecoara prin ele, cu toate substanlele sale, ITecc
prin glandele nectarifere, se filtreaza prin stomatele pline cu mate rii
zaharoase ~i se adunii sub forma de sue dulce in paiirul florilor sau
in alte ZOne de exuda\ie ale plantei. De acolo, diminea~, ~i in une!e
ore ale rilei, albinele se gri\besc sa-I culeagii. Acesta este nectarul.
In general seerelia nectarului depinde de 0 serie de factoIi in
legiitura cu condipile geogrance, pedoclimatice, meteorologice, ecologice,
soiul plantei, factori agrdtehnici etc. Ca urmare, s-a "tabilit ca conditiile cele mai propice pentru secrelia nec!arului in functie de specia
plantei ~i zona de cre~tere sint: 0 temperatura de 18-20'C pina la
25-28'C ~i 0 umiditate a aerului pina la 60-70'10.
ConFnutui solului in substan\e minerale, cel cu mult cernoziom
~i eel de aluviuni influenteazii in bine florile
melifere care dau mult
nectar.
Nevoia de mulla lumina solara, cu temperaturi ridicale la unele
plante influen\eazii favorabil secretia nectarului. Levan/ica, de exemplu, care este 0 buna meliiera, da nectar mult numai acoJo un de este
expusii spre sud, ca sa primeascii multa lumina ~i caldurii solara. Lip"a
caldurii ~i a luminii solare influen\eaza negativ media de miere reali
zata pe 0 colonie.
De~i umiditatea solului este 0 necesitate importantli pentru secre~ja de nectar in flori, sint plante care dau nectar mult pe timp secetos
- CUm este, cazul sulfinei (Melilotus albus L.) ~i a plantei talpa-gi~i
(Leonurus cardiaca L.), ceea ce duce la concluzia ca fiecare specie de
planta are alte cerinte de sol, temperatur a, urniditate etc. ~i se comporta Merit in regiuni diierite.
Secretia este favorizatii daca noaptea este calda, daca diminea\a
cade roua, ziua este zapu~eala ~i cerul innorat ; atunei nectarul abun'dii.
Elaborarea nectarului are loc in momentul cind se deschid sacii
eu polen , deci dnd aoesta a ajuns la maturitate, iar pistilul ""te pregatit pentru pIimirea polenului ce unneaza sa fecundeze flearea. Odatii
In:dcplinit actul fecundiirii, secre\ia de nectar este o.prita. Dupii W.
& hu el in1ervine acolo un proces de ooo.rdonare cu ajutorul unu, meCR19 1

i\ubll'ul sl)s~ine ril. honnonli pot regia .,i k [l'!isfel"ul

7!lIhrwulul. indusi v mi'ljcarea lui c~tre glandeJe nectarircrc.
N('ctarul din Clori - dup~ F. Taranuv - este secretat aproape
lotdcmmn in mod periodic, in :unctie de variatia complexului de factori
1I1ctcol'f)iogici, a vremii din cursul zilei. Neclarul poate sA aparl1 ~i sa
dillpnl"i\ din flori de mai multe ori in 24 de ore. Exist! de asemenea 0
11'gliluI"a directil a secretiei eu acumul!rile de amidon in tesuturile
piunlCj eu un an inainte. De exemp!u, teiul va da eu sigurantA 0 buna
rl'coltii daca in lunite august .o;;i septembrie au dizut ploi abundenle;
otunc:1 did~cin.ile due seva bruta cu multe solutii, sus, in frunze, foto"Inlcul i~i indepline.o;;te rostul ei .o;;i arboreie aeumuleazA mult amidon
til \csuturi, pe care-l prezinta modificat, in anul urmAtor in potirul
uilim

hm'fflOtl<)'1,

(Indio)'.

o agratehnica supel'ioara, eu rngrA~Aminte avtnd Ia baza azotu!,

pl'oduce un spor mediu aproape dublu. 0 com'binatie de fosforice ~i
potfl,'Jlce are 0 mare influenta in produc\ia mare a nectarului,
- Dar in ce imprejurar:i nectarul flonlor este deficitar? intreabA
unul dintre tinerii apicultori.
- Dintre factorii eu efect negativ asupra productiei de nectar
mCII\-ionlim : temperatura aerului su:b 20C, dnd albine!e sug cu greuInt(! nectarul, soliciUnd mult musculatura aparatului lor de absorblie;
IIpsl.l diJdurii solare, caci albinele nu pot aativa normal declt de la 12C
In sus; iar sub aceasta temperatura ele nu pArAsesc . stupuJ; ploile
il bundente clnd florHe sint deschise, pentru ca acestea dilueazA alit
de mult concentra\ia de za'har din potire, incit albinele l'efuz;1 sa-l mai
culeaga; desciirdirile eleotrice, ingheturile tirzii, virutul care usuca
nectal'Ul mai ales dnd afara este prea cald iar florile se deshidrateatii. ;
ctnd viteza vintului este de gradul dOi, 80% din culegAtoare nu ies Ia
cu les, menajindu-.o;;i elorlurile de infruntarea lui; imbAtrinirea pomilor
In livezi, mai ales clnd nu s-au :fAeut tAierile de rigoare pentru regenerare; aplicarea pesticidelor in timpul infloritului livezilor, oprita de
lege dar pe care multi pomicultori 0 practica. Acestea nu numai ca
uticl 0 mare parte din culegatoare, dar ata:ca ~ i procesrul de fecundare.
tnchei problema rlinamicii nectarului rnspunzind unuia din voi,
cure m-a intrebat cum procedeazii cercetatorii pentru determinarea
produc~iei de nectar a unei plante, -5i a producliei ei in masA la hectar.
- CercetAtorii extrag nectarul cu ajutorul unei micropipe't.e gradille; Inointe de a absor.bi nectarul din potire, ei absorb cu pipeta 20-30 mg
de ilplt distiiaUi pe care 0 sufla tntr-o floare ~i 0 absorb apoi imerllut, Jltdn<! f1 C(Nls tli operatie de 2-3 ori, tratinld astfel un mynal' de
5 flO/'j; llPOi, pt'Ociusul recoltat it impart la 5, sc~?'ind mai fnUi din
111 2

totul canllitatcu ~ni liaUi de ul).11 dlsUlut<1. Pentru 0 precizul'c ~ i ttl01

lllare, lichidul se toarna in ~ruuete'le ce au foot prealabil cin,t tldle 11,
balanla de lorsiune, eprubete Cll 0 capacitate de 200 mm~ , Zahilnil
din mierea lichida se masoarA eu re:f'ractometrul. tn privinta cunoll$I.Cd i
provenientii sale operapa este simpHi : se dizolvA 10 g miere in 20 ml
{IpA dlstilata. Solutia se centrifugheazA~i analizind sedimentul se gilsc~('
o serie de polen uri, care dupA in!ati~area exterioara se stabile~lc de
la ce plantA provin. Po!enul majoritar din sediment va fi de la Clow'ell
din care provine el.
In ceea ce prive!'jte productia de nectar la hectar se calculeazii
rezultatele obtinute de la cele 5 plante, iar cilra se inmul~e~te c u
numarul de plante pe un metru piitrat, care amplificindu-se cu 10 000 m ~
cit are hectarul, se determina producpa de nectar Ia ha a plantei
respective.

13 - c.3(1

P rodus ul ure

Lleirlitale C8.1'l.Icteristicii, desprc care VOTll vOI' bl

este imbogli\it cu direrite e nzime din cntcgo l'll1
invertnzcL ~i lImilazei , care moi intii apur chiar in potiru} riol'ilot, dntll
rita cnzimelor vegetale, dar cele mai multe sint produse incorporll\(' dl '
f1lbinele prelucriitoare, pentru scindarea polizaharidelo.l'.
Culoarea mierii este variatA de la alb-lim pede, transparent. ~ld
ben-auriu, pinA 18 brun-fnohis. Pe masW"1i insc1 ce mierea imbiit.rinC'-:;.1 ('
se schimbA la culoare, mai ales dod procentul de fier este jnsenlllll\.
cum este cel de Ia iarba neagrli.. In aceastA situa\ie substan~ hidr'\.lximetyl-furfurol anata in miere se mAre~te peste maximum &tmis de 5 rrJg
Ia 100 g. P roblema va Ii lAmurita curind.
Culoarea poate sA fie schlmbaUi. dnd mierea este prea mult infier'binlatii merglnd pinA la earamelizare. Totu ~i, chiar ' dod indilzil'cn
mierii alinge un nivel urcat (71 0c) dacA este rAcita imediat, en I:;:i
recapatA euloarea initialli.
Capacirtatea termicA a mierii este !?i ea 0 caracteristidi a nouiu i
prod us ; ineAIzindu-se in timpul zilei in stupul caldbatut de soar!!.
'!agurii cu miere sint acoperiti de al binele coloniei; ei cedeazA plusul
\ de caldur1i cind apare rAceala nop\ii, men~jnind <temperat ura colonici
ca un termo-regulator, proces care are lac numai in coloniile puLe-mice.
De_a~ea, nu se lasli pentru iarpli in stup fag uri- cu -miere in numiir
t mare, .care nu sint acoperi~ de coloniHe mai slabe, spre a nu acumulu
......ofi ~tra in stup prea muk lrig.
0

pu~jn ffiaj depur-te. EI

GRUPUL SOCIAL AL ALRINELOR

PRELUCRATOARE A NECTARULUlIN MIERE
CU AmTORUL ENZIMELOR
- Ne-ati spus in lectia trecutA - a in tervenit un tinAr apicultor
<'it din nectarul adus de culegAtoare in stup. apare, prin transt'OrIImre, 0 miere cu un insemnat PI'ooest de apA. Cum se face aceastA
II undt, rOlare?
- Nectarul aclus in gull8 culeglitoarelor este pentru inceput, 0
" .lu\1I: !I1uprasaturatA de zaharuri in ap1i. Gama acestora este toarte
'1 111'111111 , dar zaharoza de~ine primul loc, fiiod urrnat! de aite zaharuri
{'(I I moltoza, melitoza, melibioZ8, trehaloza, raf,iO'C)2'8. dextrine ebc.
'I'i'I'lt(' lk.-estea tosA sint polizaharide. Sub aceastA formA insA albinele
IIU Ie pot lolosi direct ca hranA. intructi ele au moleeul! mare 111 nu pot
II tr" biite peretii inlestinului mijlociu, care este stomacul albinei, ca sA
[ntre tn circuitul h emolimf al. De acees, albinele trebuie ca prin mijloocc proprii sA Ie siarime, sA Ie scindeze printr-un proces de hidroli1l1rt" eu ajutorul produsulw unor g lande despr e care v-am vorbit. Prin
trnns ronnarea poUzaharidelor in mon'ozall'aride, zaharuri ell molecula
mlell, albinele ob\in cele douA zaharuri componente ale mierii care sint
"Iucoza ~i fructoza.
AceastA opera 0 lndepline~te acest grup social
III co loniei care s10t prelu'CrAtoarele.
Citeodata culegatoarele gasesc in unele fIori nectar cu un ame8lee de glucozA ~i fructozA, pe 'c are-l preferll. ~a cules, dd organismul
101' nu mai este sHit in acest caz - sA mai extraga secretiile glandullll'c Decesare transtormari. Aceste plante sint insA foarte rar inilnite
tic c,'1.li egatoare.
Produsul zaharat, care este mierea cnLdii. este la incepu t 0 solu\ie
In opA, care dupA prelucrnre atinge a densitate de 1,34-1.44, a pa
rlhnlniod in propor1;ie de 200/ G, plus 501. diver!?i constituenti , in cantililt.! rt.>(luse. Procent.u l insemnat de apA din 'mierea crurla trebuie 101alul'<.I!., peotru cll. alUel ea inc~pe un proces de fermenltare, dAunMor
PI'Od lisului.
Til raporl cu temperatura ineonjurAtoare, produsul nou m ierea
- vul'inzA neuniform in ce pI'live!?te volumul sAu. CereetA'torul V. Gubin
(U .R.S.S.) su punind 1000 em' de miere Iuata de la + 30C, la 0 temf)('rnturl\ de _ 12C ea ~ i-a miC!?orat volumul eu 20/0; deci prin TaciTe
IlIfltrwr .~(' corrrprimli .
I II ~

- Dar cum se face procesul de scindare a mierii ? intreaba unul
dinlre tinerii apieultorn.
- VA amintiti cind v-am vorbit despre si9tem~1 glandular aJ
albioelor, de importanta glaodelor faringiene. Ele tndeplinesc rna,;
multe sareini, tie c.li prOOuc lApti~or pentru hrana puietului larval', fi e
cli produc enzime pentru prelucrarea neotarului. ,In aceast! elln urmtl
snrcinli con lucrew ~i glandele lor salivate. Aceast! secretie es l (-'
Invertaza, P rocesul de scin'd are incepe, intr-o mAsurA- mai micil, chill r
In gUl?a culegAtoarelor ,pto~ ajung in stup. Odat! ajunse acasA, culegi'ltonrele se grAbesc s~-!?i descarce gu!;ia ca sa piece Ia alt drum !;ii sll
ududi alte I?i aIte transporturi de nectar mai ales cind culesul eS'te
nbundent. In nceste situntii unele culegiHoare executa !?i ele un mic
duns de scurtA duratA, tncredin\ind coD\inutul gU!?ei albinelor tinere
din stup ce -formeazA acest mare grup social amintit - .al a1bioelor pre!ucrAtoare.
Pialtura de nectar tnsA eircu111 activ de Ia 0 albina 1a alta, ~ i
dupa observatiile cercetAtoarei Ana Maurizio, 0 dau !;ii trinlorilor
Un en Cllre - zice ea - participd llUituri de JucrAtoare la elabornreu
mferll. Fermen\ii caracteristici, de prelucrare, pAt-rund 0 datA ell saliva
I n mtltel'in primii care esle necl1.lrul. clnd culegAloarele i1 absorb
d in po Li r ul floni. Nectarul este moi tnt-Ii dll uut, pel1'lru a putes !i u~or
UbHOl'blt, clh..i cuJegdtoarele in mod nhi~n uit-absorb cu greutrute
f)t1n ~~fllli I.Iompe.J $01u\ 11 ,roO/l.e Zll hnrIlU!, groll'3e, ale eliro l' pl'Oce1'lW
19$

(I ~

111>11 ai nL sub 280/0. Numui prin

s 8liva~ic

etc po t sA S081"bii usemenca

1(11\,1\11. rnp1. ce mgaduie culegatoarei sA se !1i hl'ancascli. cu nectaruJ

hnght tn zllhnroza fie el din flori , fie miere de man! sau sirop de
"II hOI'. C u cit matel'ia prima circulii. mai aotiv, adicA ell cit ea trece
p,'ln ~:u ~ il e mai multor aibine prelucrlitoare, ell atit secretiile glanduIIH't.I ell rerment apar in procente mai ridicate.
)\ C(.'I1St i:\. lucrare se imparte in daua faze : prima este faza de
IId wl{U'c tl zaharozei diD materia prima, ~i a doua e transformarea ei
111'1 ,. climinarea unei marl p.i1l'ti din apa pe care 0 are ffiierea cruda
)l Uft ajunge la maturarea ei - decl mierea coapta:. In fe1ul acesta este
.d ~ t, UItl t pcricolul unei fermentatii, care obi!?Duit incepe in ariee solu\ie
tu hnnHft. Aceste transfonnari, in fazele amintite, se vor efectua cu aUt
Ilui l blnc $i mai repede cu cit materia prima va circula mai activ din
NU,n In gu ~ , la albinele prelucrA.toare, RezuWi cA este v~rba de 0 aativllHl r rli.cutA in comun, s~a cum procedeaza sibinele dnd transfonnA.
twotlu'ul tn miere, cind cHidesc faguri cu solzii?ori ce circulii intre cele
1Jt! l produc i?i cele ce-i lucreaza, cind hrAnesc puietul larvar sau clnd
jlU llJ'tjta de matca, Aceste "prelucrAtoare" ale nectarului stnt din'tre
I fllt1 nUl ! Itinere, avtnd doar 5-6 zile de cind au pAriisit alveolele natale,
Jillil nu ou tost doici, deci glandele lor faringiene n-au secretst Hipti~r ;
i(l'U/ IUI social al doiciior nu IX>8te indeplini conoomitent !ii serviciul de
Pi " UM"(U'C a nectarrului,
II11.r-adevar, glan:dele faringiene pot secreta daua substante, dar
nil In ac'ela~i timp, caci ele ori slnt doici :?i oferA larvelor secretia glandulol'll a lAptilloruiui, ori slnt prelucditoare de nectar - secretind inver111:11, 'o.tu.,i, dacii din anumite motive
necesitii\i de moment ale.
(Jc)lon ici albinele tinere au fost intii solicitate timp de 2-3 zile sa furniI',C;:C 16pti.,or i?i apoi au fost mobilizate la prelucrarea nectarului in
mlere, de la un cules in avalan!}e, glandeJe lor Iaringiene port opri
IIccro\ia de lapti!}or ~i !neep secre\ia de invertaz4, cu condi\ia ea servi('lUi de doicii sa nu ii fost indeplin1t tli.mp mai indelungat, Faptul c~
{Ieostea' din urm~ au secretat l~ptillor nu inseamnli. cli. doicile nu pot
('l'} nSuma pentru propria lor hrana {it zaharuri neinvertite; ingerate ea
ut(II'C zaharurile tree mat departe in intestinul mijlociu - deci stomoeul albinei - rAra a solicita 0 scindare a polizaharidelor in gU$a,
dar tn intestinul mijIociu se intUnese ncolo cu 0 invertad. chiar mai
neLl vA, ce face serviciul de scindare. Pentru a 0 distinge, aceastii invertom 1I (ost denumitii diastaz4 ~i serve~te albinei chiar ~i atund cind
C'ulcgl\.toarele aduc tn gu~a un nectar cu 0 pr:opor\ie de fructozA nativli.,
tltlntll in potirele unor flori. De altfel, glandele faringiene slnt inactive
pCnLru !ructoza; in sehimb gu~a albinelor prelucratoare secreta atune!
n nlt!\ enzimA denumita zaharazii care desiivir~.!}te procesul de invertire
fticlIt incompJet pinA. atunci, l}i ducindu-I pinA. la definitivare,
Inditerent de sortu! de zahli.r pe care it au de preiucrat acest
fi l'Ul) aJ prelucratoarelor, rezultatul final este realizarea mierii crude
tlltt'"I, miere ce este 0 solu\ie de subs-tante zaharoase, cu multA s pa,
enl'e vn rI eliminntll. pin.li la obtinerea mierii coapte,
Din amica modiricarii ncti v i~tii inver tnzei d uptl M. J erebkin cs te
1I1,tn': legM/\' de pnrti cularit5tile :lC'ti viliit.ii nlhin('ltll' In "1I1 ('~, En Vilrim:it

.,i

11II1

de la l'f!sA la rasA, ExisHi 0 core ..:t~ie dit'ccUi iotre activ i'taten oecst.cI
enzime !?i capacitatea ei de invenlhe a mierii de cAtre grupul alblncJor
prelucratoare. Exist.li, de asemenea, 0 cor-ela,ie pozitiva intre ac\illocn
fermentilor la albine inainte de cules l1i productia de miere a co lonic i.
Con\inutul mierii in fermenti depinde Ili de 0 bogata alimcntn\f(.
a albinelor tinere cu proteine, deci un consum important de pole n hn('diat ce albinele au parasilt fagurele oatal, Ciod aceasta alimeotarc est('
insuficientii, se prejudiciazii formarea secretiei de invertir..li, ill!' IlL
analiza tAClLt3 de beneficiar se va gAsi un procent slab de fermcn\; i n
miere, care astfel este deprecia-tA,
Continutul In fermentj. mai depinde Ili de provenlienta melJrl'I';j
a materiel prime - deci a nectal'ului - de asemenea, de condi~l il {~
de maturare a mierii de catre albine, precum !}i de metodele de tTi.lt<U'l'
la care mierea a fost supusA dupa recol tare, Exist! a deosebire i nlrc
continutul de enzime al nec1arului intrafloral l}i extrafloral, care VLI fi
evidentiat.li cu atIt mal mult cind vom vor bi 'de mierea de mana,
Viteza reac~iei enzimatiee prod usA de caldura din stup ~i ventilutia de acolo iatA de diferite sorturi de zaharuri, nu este egaUi. De
exemplu: zaharoza !,>i maltoza sint scirzdate mai u$Or de inver/.(l za
gZandelor faringiene; melezLtoza l11 rafinoza de enzimele diastazice lIle
glandelor din intestinul mijlociu, cind ele sint integra'te pentru a lte
scopun lucrative cum este, de pildA, c8ldura necesarA pentru ca glandele ceriere sa dea solzi~ori. Clnd aceste zaharuri sint destinate in
colonie oa rezerve 'pentI"u 0 alimentatie ultel'ioara, albinele prelucriiWare Ie regurgiteazA I) din ~.li pe limbA, ca apoi sa. Ie resowM de
mai multe ori, pinA clod secretia de in.vemaza Ie transformA in m.iCn!
coapta. Astfel se eliminA surplusul de apa. din mierea crud.! care SI!
maturizeazi\; prelucn'itoarele nu tin picA-fura regurgitat.li decit cUeva
secunde, pentru ca s-o resoarba in gu~, In felul acesta procedeazA
repetind lucrarea de mai muite ori, timp de 1$--20 minute, ciod
mierea, 1ngro~indu -se, ajunge sa aibA numm 40-50'1. din apa pc core
a avut-o neqtarul initial. Cu aceastc'i ocazie mierea <;cudA se innobi leaza, imbogatindu-!}i con\inutul infermen\i, enzime ~i substante nnli biotice. Ele sint lusle din gu~a albinelor preiucrataare, deversate ncolll
de glandele faringiene l1i salivare, care secret~ pe llngii acestea !}i e ll zi mll ,
Aceasta vine adeseori direct din plante 0 daUi. cu nectarul adus de culcgc'itoare, descompunind amidonul; catalaza. provine partial ~ i din pla ntete ee dau nectar, dar in miere apare ca secretie a glanklelor faring.ient!
~i rectale, cu 0 u~oara. diferentc'i lntre ele douA, Glandele labiale oferii.
lipaza care scindeazli gr.lisimile neutre in scizi gr~i. De asemenea se
mai afHi ~i fosfataz.a. care intervine concomitent ~i enzima proteaza
d in gw;a, precum lj:i oxidaza, Aceasta actioneazi!. asupra glucozei ~ i
impreun.li cu catalazele dau acidul gluconic care oIer.li mierii capacit.ulea unei bune conservi1ri pe 0 perioadA mare, In miere se mai aJiA
lj:i enzimele glucoziaza !?i fosfataza,
Tn urma ac\iurui acestor enzime, intr-o orA 501/1 din procesu l de
scindm'c a nectarului este terminat, iar restul este desAvir*it in 24 de
'I ifl't,l " Tll lfo re - reoa d ueerea 11\ cllvlt.a lea buc a lA a C()n\lnutulul g u ,,"1 ~ I .pol rl"3 baorbl,'C"
1;\1 <:111'11: oeatle m aterIa p rimA ae Inefl rd . cu m a l m li ite en'(lnu:.

rl hi "u1t..

191

Ilrfl III 1, ,'ulxU'tie de 90-\)5'/1. Procesu l accfj lu I'upid ap01 incc leazti., iar
Ih l nrt un tlllIp indclungnl in mie,r e nu nw i ,'<1min e deci't 0 canUtate de

0./)0

1,:10/, zuhllrOza.

Sw/l c'onst.ata t de dlre cerceUitoni di secretiile aces tea sin t in legAIli rA tlll'celll. eu anumite perioade ale anului: in iarnA glandele tarin.;Ittlltl tlccrct...lI. roarte pu\in in vertazA, dar in primavarA secre\ia este
IIhunclcn llt Vir'ful de ma re produc~ie a lor, in special inverlaza, apare
II I (1 1fi l)illm ina inaintea marelui ewes, ea ~ i cind organismul se pregA111.111 r:u untt ci pl1tie pentru transformarea viitorului nectar in miere.
DIII/Bni es modificarii activita\ii invertazei este strins legata. de
)hIl111t'ulurilll.\ile culesului. CercetAtorul M. Jerebkin spune cA exisUi. 0
1'01 \llu\lo directA intre activj!tatea invertazei !?i capacitatea de invertire
u Illh" '1l de c.:'ltre albioele prelucratoare.

TouUl. aceastA operA de prelucrare 0 fac albinele prelucditoare

Dlnti clod 1Ilierea crudlt este pusa provizoriu in alveolele f agurilor, in
tl lI'II \lI rl N lIb~iri , pe peretii interior ai Cagurilor din mijloc, unde dHdura
I~ t " /nu l mare !?i evaporarea mai intenscl. Apoi ele 0 mulA in alveolele
r'UIUI,nUr mtirgina.'?i, unde curen tul de aer produs de aripile albinelor
W" II~il j ,l o nrc
este mai mare. Obi!?nuit, aceste Opera\ii determinel mutaj (tA tIIlf'rll In 2-3 zile, mai ales atunci dod numArul albinelor ventilaIlIfl! 1'1 I'ttle mare, iar temperatura !:ii umiditatea relativA in stup este
~111i (11 1\111 . 1' lnA Ia unn.li, in miere mai rAmine un procent de 17-18' .'0
~41J'" l'lIrc este de mare folos coloniei, in speci~l iarna, clnd albinele
' 111 til.! po t deplasa aIad pentru a aduce apA in stup, !ntr-adevAr, miet'N I lIvl ncl a cali tate deosebitA de a absm'bi apa din mediul
inconju"~ I n r :CHod higroscopicA - in timpuJ iernii albinele l~i POt satistlltlfl rt(lvQia organidi de apA atit de necesare hemolimfei din propriul
ll r or~/lnism cit 1;>i puietuiui, care. uneori a pare in coloniile puternice
lIel\. In luoile de iaroA, ,tn mod obi1;>ouit procentul de apA in miere este
r l'l Indicot mai sus, dar diferit in raport de zona geograficA in care
~~ un,n colonia ; C. L. Farrar a gAsit cit mierea din regiunile no.rdice ~e
~ IJ.i\ , lire totdeauna un procent Cll 5011 moi mare fa~A de mlerea dm
\Ad IC /Judice.
OJn cele expuse Se vede clar cum colonia de aibine se prezintA
0/\ un ndevArat laborator de cmmie.

l\lIE Il EA

Mierea, dupA cum ~ti, este un produs animalo-vegetal eu f081'le

multe microelemente. Ea este hrana energeticli. necesarA organismului
albinelor, fa.d a fj In aoe1a!?i timp, declt in foane mica. masurA, fol osiW,
in cre~terea puietului. In schimb, 0 parte din zaharurile consumale
sint Iolosite de albine la clll.ditul fagurilor, a~a cum am arlttat la [ 01'marea scheletului coloniei; 0 altA parte este preschimbata.. in lichide
care se acumuleaz! !:ii mar-esc corpul gras aUituri de glicogen. Acesta
din urmA intervine ca un surplus de energie, clnd albinele zburAtoarc
sl'o t aproape epuizate, in eforlunile musclliare cerute de zbor.
Cum albinele culegAtoare de nectar aleg cu preferin\A norHe eu
procenote mai mari de zahAr. fructoza !:ii gillcoza detin primul lac; apoi
urmeazc1 cele Cll zaharoza care se aflA tn majoritatea n onlor, iar apoi
cele ell maltoza,
Cind mierea este din cea lloralA sau extraflorala este consumata
1;>i asimilata aproape in intregime, IAsind reziduuri minime de cel mull
21/ . in raport eu greutat.ea uscatA.
DupA Louveaux ~i Mangenet S-a stabilit cA, in mare, mierea are
75 8 /, zahf!I'uri l.otale, 200 / 8 apA ~ i 5% constituenti minorL Procentul de
apA este 0 caracteritiscA dintre cele mal importante ale mierii; en
condi~ioneaz&
- dupa ace!?ti autori - conservarea produsulul, greutatea lui specific! ~i 1ntr-o oarecare mAsura cristalizarea ~i savoarea ei .
Dupa. e~actie, mierea mal pierde din apA. lnctt tn comer~ ea arc
18-25% apA. STAS-ul pentru miere considerA eA mierea care depa. ~te
2011/ 11 es-te de cali tate inferioarA.
o formulA mai precisA a continutului mierii 0 dA V, Temnov ~i
anurne: zaha.r invertit 74,42, zaharo2A 1,3, dextrine 1;> i substante zaharoase 4,76, azot recalculat 10 alburnine 0,45 , cenu~a 0,19, acizi (acid
i ormic) 1,10, apA 18,05.
Un rol de seama it are deci continutul in zah!r al mier ii, care
cu cit este moo bogat cu aUt !iii secretiile glandulare care au servi t In
producerea ei sint mai multe .!;i var iate, dupA. provenienta speciilor de
flori.
Zaharurile mai insemnate siot gillcoza in propol1ie de 28-37 D/ I
rruatoza 31-39 0 / 0 zaharoza 0,5-1,3%, maltoza 5-11%. Mai stot ~ i
gome ~i dextrine in propOl1ii reduse ce apar ca 0 degradare partinlA
II nm idonului din rezervele de zahl!..r ale plantelor 1;>i care opresc partinl
pt'ocesul de cristalizare a ntierii.
199

Atll nci cind glu cozu

depa.,:,e ~ le

Iructoza. mierea este mai

pu~i n

dulce

W
I Ilr ht tn llzcnzft Uljor; in schimb fru ctoza este mai dulce 1;i pAstreaz;l
lIiltll'ell In Sitw'c fl uidll. mulUi vreme. Mierea mai are un preccnt de 5/&

N!IIIt Ultl en\1 minori, care si.nt repl"ezenta~i prm acizi organiei. elemente
i "ItH~ rI\l c. substan\e nzotoase, de Ia 0,2 Ie 2,7% variind toate in raport
do IIl'() vcn i cn~D nectarului !ji de timpul de pastrare al mierii. Dintre
I.hhllrlldlc minore, s-a gasit de ditre Withe ~i Maher, eli prin prol\~.\Ll tic ll'tU1sg1ucozidare a zaharozei se produc 22 de oligozahadde,
LI\lllr!llzlnd malloza ~i .izomaltoza. Albinele prelucratoare preschimbl!. nu
Illlmni zohnrurile nectarului ci 1;1 acizii lui. Astfel, acizii nectarului
tI'I\l Lti rOrml.l.\i in miere s1nt a1\ii , fa~A de eel a'Ci1ll?i in gu~ culegi1toarelor;
pr()llI c.rtllooreie inla.tura pe cei nefolos itori, incorporind in miere al\i
IItt,,1 Ilcc..'CSuri.
A ~u sc intimpUi cu addul formic, extras din circuitul hemolimfal
, I IIrml secretat de glandele salivare, dntrind in componenta miedi
hHr I; tlIic::~ masura.; acest acid nu are in miere aceea~i componen\A
ell " rhlul formic aJlat in veninul acului.
'c'rcclAtorul francez J. Louveaux considern c! problema acizilor
1',lIf (o mIt! complexol. Aciditatea in chimie se exprimA prin valoarea
J'IJ Ulul , odld con-centralia de iani de hidr agen pe care 0 are neclarel.
It I lire I ni~ial 0 aciditate naturalA de 2,7-6,6; mierea din Han are
"n.'111 3,48-4,8. tn SOhimb, pH-ul mierii de manii este de 5,9-{i.9;
rtc,(!1 mAna este foarte putin aeidA. Tot aJ?a, 0 solutie de zahAr (sirop),
In rltn'C tie de duritaiea lWCi cu care este preparat siropul, are un pH
d. 0,6- 7,5.
_ Dar care este diferenta intre 0 miere acida ~i un'a alcalina.?
Jtl \,rcllbl!. un tinar apicuLtol'.
- pH-ul este un coeficient caracteristic acidita\ii sau alcallnitA\ii
lI uut mediu. Scars pH-1.I.l'lli cuprinde trepte de Ia 0 la 14. V....aI0..E!8 0
indi ct!, acidit atea cea mai puternic! pina_ Ia cjIraJ, care indica 0 reactie
neutrA, iar treptele de aeasupra valo rii 7 arata. progresiv 0 reacUe
1I1c/llinl1, Toate sorturile de miere - dupa. J. Louveaux - au 0 reac~ie
Ildlcll, a{ia cum am arAtat la nectar, chiar ~j mierea de mana are vaInMt'n pH-uluoi ce incepe de la 5,9 pinA la 7,9, deci cel mult ea se inscrie
11l domeniul neutrului, dar unele sonturi au ~i ele 0 ul;ioraA reactie aeida .
Acizii din miere s!:nt de natura. organidi ~i unii din ei sint chiar
vtl loLUI. Aciditatea mierii prov,jne in primul rind de la nectarul floral
el l pH-ul nrA-tat mai inain1.e, dar originea ei principala. deriva. din glandele snJiv(lre ale albinelor prelucratoare ale neclarului in miere ~ i din
tll1elc procese cnzimalice fermentative. "Un sirep pur - zice autorul
cl int _ dut ca hrana. albinelor se imbogA\e~te cu acizi; dadi. el trece
de nHlj muIte or i prin gu ~a albinelor, se constuta ca de liecnre dala
1, 1 II l ftl'C!;I i.C aciw tllt.ca".
Sc ('''(lnJ';id(' .. ~ ctl da lorit.."i con~inurului in acid citric {ii malic, miereu
flurolh CS I~ supcd onrli cclc i de manli. A'Cizii din Ol ler e - du~ ~ i tc
.111 ,,1 exprlnluti pll nl ..- o nl!\SlId'l speeialA- mi li ('f'lw lil f '.d /kl{ - Ct' (,(lTl ti m.
;:.O()

suma acidilA\H liberc. AcizH organici a"!lati in miel'e, in t Ofu'le m lcl propor\ii, de 18-29 miimi la 100 g miere, contribuie la buna pastl'MC,
ferind-o de bacterHle din mediul inconjurAtor. In afara. de ac.idul citric
~i malic amintit mal inaiote, in miere mai sint : addul succinic, tartric,
lactic, formic, propionic, butiruc, valerianic, caproic; sint de asemellcn
prezen\i !?i alcooli: metanolul, etanolul, bulanolul tertiar, izopropan oluI, alcoolul izoamilic, hexanolul. J, Louveaux a gasit l;ii addul c.l orhidric ~i fosforic. eel mai important, care aotiveazli asupra florii ink'Stinale ~i comhate fermentatia reziduurilor este acidul f ormi'c ~i acidul
glutamic for-mat din conpul albinei dintr- o parte a glucozei mierii crude
transformat.a cu ajutorul oxidazei produsii de giandele faringiene. In
prezen\a o.xJ.genului, aceastA enzim.a transform.a glucoza in acid gluconic
cu 0 degajare de apa oxigenat.a (H 20 2). In schimb, enzima catalaza din
gu!jA disociazA apa de oxigen, evitind asftel intoxicatia ulterioarA a
mierii ou apa oxigenatA ~i neutra1.izind efectul toxic prin descompunerea ei. Acest acid gluconic aJija cum am am intit ofera. mierii rezistenVi
la diferi\i mi"Cl'Obi , fiind un puternic bacte~cid.
De asemenea, dintre acizii demni de remarcat slnt : acidul pantotenic ce Se gase~te in propoqie de 0,5-9% avind un e.fect salutar
contra dileritilor agen~ patogeni. EI ajutA la metabolismul hidrantilor
de carbon, al gr.asimilor ~i proteinelor in organismul albinelor ~i mai
ales al larvelor de matd. Are un insemnat r ol ~i in afec\iunea lapti~orului oferit larvelor de cAtre doici.
Acidul folic din miere are rol in metabolismul centrilor nervo!ji.
El se afl.a in nectarul florilor ~i aj utA la tonnarea biopterinei pe care
albinele doici 0 servesc numai larvelor de matea..
Aminoacizii 1) din miere s!:nt n umero~i. Cercetatorii au descopel'it
pina acum un Dumar de 16 aminoacizi dintre care prolina singur.a
reprezinta. 50-6011/ 0 din totalul celorlal\i care sint: acidul aspartic, glutamic, fenilalanina, serine, glicina, lizina, triptofanul, tirozina, arginina,
leucina. histidina, izol-eucina, vallna ~i metion1na. Cei mai mul~i dintre
ei sint responsabili intr-o mAsurA mal mare sau m.ai mica de aroma
nectarului ~i deci a mierii, despre care v-am vorbit mai lnainte. Ca
origine ei sint asema.nAtol'i protejnelor din care provin. Acetilcoltna se
ami ~i ea in mlere. Ea este 0 substan\! acUva care stimuleazA circulatia, activitatea intestinal!, malpighianA ~i glan'dula'iA, Unii cereeUitori
o evalueaza la 10 micrograme la gram, lar aWL la numai 2,5 gama la
100 g cu maTi diferente depinztnd de originea botanicA a mierii. CerceUi,toarea Ana Maurlzio spune cA efectul stimulator al mierii se datoreaz!
acestor substante acetilcolinice care stimuleaz! secre~ile g1andulare.
Proteinele din miere sint pu\ine, tn afar.a de mierea de la anumite
plante cum este cea de rapitl care are 6-9 mg la gram sau cea de
tocelia ~i sparceta cu 5-7 mg/g. Ele sint prezeote in miere datoritA
'\ .IImlnootizl _ .u~lanle care COD\ln 1n molecula 101" una sau mal mu lt" fun~ lu l\l
"''I lnle\! $1 cal"boxlUc". Sint i ubltiinle crilital1ne, .al ublle In a pl. AU ral ImporlPnt til t17JOIH
11'10 ,("Iu\flrA.

201

urftullf\IOI'IIOI' de. polen care cod dill I)l'IlCl'C III potirul Cloril inninte ca
" lbll1l1 ./\ tI ubsorniL nectaruJ. Pr('zcn~lI lui in miere delennin! !:ii proyun lelllil botunlcA 8 mierii. 1n special mierea din castanul comestibil

. 1 I'~II din f10arca de nu-rnA-uils (myosotis) au dep1l.~lt citeva sute de

mil (Ie gr'l\unclori extrem de miei la 1 ema de miere. DacA \inem seamA
I'll ""zlmc lc .~ i mai ales aminoacizH din miere au 0 strueturA proteicii,
"Ill..,." "pun e decl c1l. mierea aTe proteine.
,...IJ.!'~t(I1I I(de minera'le din miere siot numeroase dar foarte direrite
In rUII('\ \e de provenienta sa botanic1l.. Asdel, l a anaHze S-8U g1l.sit:
l)'lr, tnllnWU1, nlchel, Jitill, titan, ealciu, potasiu, fostor, staniu . sodiu,
N\lJI1U , III sallimb - dupa Mangenet - mierea este saracli. [n catiani I> ,
1M! hl~!I III pObasiu, cit ~i in anioni 2) ; de asemenea, fosta~ii slnt pu~ini
III I.hll'o'\ de rosfatul de caliciu. S. Mladenov autoruI unei carti despre
!!!ltll'c. II gtlsil in miere oligoelemente pretioase ca: bariu , beriliu,
Vll i l/lltllI. l:tcmuUli u, aluminiu, bismut, gallu, magneziu, aur, molibden,
\1111,, 1), nrgint, stron\iu ~i zirconiu. tn special mierea de manA este foarte
1....111111 til substante minerale care sint de 20 de ori mai multe latA de
1111 1), "( I diu flori, fAra sa provoace vreun neajuns, decit atunci dod este
1"_"11\ cn hrl:lnd de iarnA penlru albine, de la care tl'ebuie exclusa. .. Toate
11I,{" tV f1 l1bSlante minerale sint de mare folos dci intra. in componen\a
Itilor hUI'lllon i, vitamine !;i enzime.
Vltam ill eie din miere indepUnesc rolul de catalizatori biologici,
flllld In atrlnsd lega.tura cu hormonH !ji fermen\ii; ele asigura. organisIIIl1lu l ulblnci condi\ii optime de func\ionare.
1)111 complexul B sint prezente in miere: B , - tiamina. B1 1' lbor1l1vina; B!; - niacina sau acidul nicotinic; acidul pantotenic ;
00 - plrldozina; B'2; de asemenea, IS-au 'gAsit !}i vitaminele C, A, D, :si
.,('\<1111 roUe. Su bstanfele active biologic se afla in miere sub lorm~ de
nottb,l otlcc mai ales in mierea floralA ; ele sint produse de g landele farin!llellc ~ I salivClre, dar provin mai ales din ncctarul multor plante medi,.Inole -5 1 di n mierea de mana sub !-orma de inhibine, substan~e co 0
marC! u c~l unc contra agen\ilor patogeni. Ele siut - dupA. R. Bruckner
- 8ubswn\e nsemAn.!toare colinei care este 0 baza organica. P. Lavie
c.:nnlidcrll cti activitatea antibioticli. se datoreaza tn parte apei oxiW.!IIutc. m;u cum v-am spus. Autorul crede d de~ catalaza oeuIt''ullzclIzA. cfec\ul Ilpei oxigenate, ar mai rAmine ceva din ea care are
flCC:1t CreCL lI11tibioti c. Sin t insa 1Ii plante care in nectaruI lor au subetll n\<' antibiotiee; de piltHi. sorturile de m~ere din floarea de mAr sau
,'en II ('flSttlllllhli (CasLanea sativa Mill) . Aceste sorturi de miere ca 1?i
IIdtrcII de ll"iroi pi tic (Trifolium repens) sau de zmeur (Rubus idaeus)
:011 \.1 11 Inut'lc lul!ibill . De acees am spus mai inainte - vorbind de
1)I'ovtmicn \n cnz imcl{)r - ci'i ele, in nfara ca sint prod use direct de
IIlbllle. ilC ",liStlSI" - in masllra cevs mai micA - ~ i in nectarul florHor .

)lOlt

'I ,' ,,,, .. ,,, -

""" . " """,,'"1 l)I).,clUve.

'I

10 . 11 ,

,, "io U,. _

"U .....fOllll

IIIIII "U"'O.

o subsL(ln~4 inh ibitoarc IlitLUral" esle ~i rntrlicl2:(l.

Antibioticele din miere stnt foarte sensibilc .Is lum ina solarli, de
aceea mierea trebu ie pAstrat.! in vase bine inehise. Pc de alta. PIII"1.e
catalaza, de p ilda, in special in mierea ex:tra lloralA pmveniUi. de pc
frunze, 9pOr~te 0 datd co virsba mierii.
Aroma mierii, dupa cum am amintit, se dartoreazii atit ami noaci zilor din nectar, care 'tiind variatQ ca numAr, delermina. 0 varia~ie corespunzatoare atit aromei. cit ~i transfonnAr.ilor fermentative ce pot a'Vcu
loc in nectarul floral. Totu ~ i. sint cercetdtori care au gMit ca in afurii
de aminoacizi existA substante speciale care dau mierii 0 aroma pli1cuUI.
datorita cumarinei sub form A de deriva~i !lavonicL
Kremer .';ii Redeman au separat prin cromatogra!ie in faza gazollsii
50 de sU'bstanle aromati ce in miere, dintre care abia 23 au putut tl
identificate. AI\i cer cetAtori SUS\in cA aceta tul de metil dA aromele
unor soMuri de miere.
Gustul mierii este obiljnuit dulce, dar un.eori - este drept roarte
rar - poste avea un g ust amarui cum este de pildA mierea castan ulu i
comestibil care este mai pu~i.n apreciat1i, dar e foarte buna ca hrsml
de iamA a albinelor. Unii autori sUSlin cA gustul particular al miel'J i
se datoreazA prezen\ei aldehidei hidroximetil Curfurol. Se Mnuie.';ite ca
la alcMuirea gustului specific al miecii iau pante ~i unele substan\e
volatile prezente in acizii volatili ai nectarului.
Toxicitatea par\ialA a unor sAruri minerale din miere, care pot
da unele deranjamente 4ntestinale consumatori lor, apare numai dnd
sibinele culeg nectarui unoI' anumite flori care sint sporadic prezente
in masiv; dintre acestea este cunoscUotA cea provenitii de la ciumAiae
(Datura L.) sau cea de Ia lauru! de munte (Hex aquifolium L .) or i
m~cata dr8(!ulUi (Koautia lcftifolia L.). In orientul a propiat albinele
adunA mierea de acest leI de la 0 varietate de azalee (Rhododendron
dahuricum L.) care dupA cum scrie Xenofon in Anabasis, a dat 0 intoxi ca\ie solda~ilor lui Darius care timp de trei zOe a u awt manifcstc1 ri
de toxicoza.
o toxicitate mai periculoasA este cea datA de vasele improprJi ill
care est.e pAstratA mierea extrasa; datoritA aciditAtii ei, in contact cu
tabla de zinc sau de fier , se formeazii do i compu ~i toxici. De asemenea.
toxicitatea poate proveni ~i de la unele substan\e ntofarmaceutice introduse de a lbine in stup!, care pentru moment nu siot toxice, s ibineic
depozitindu-Ie in alveoIele fagurilo r, dar care devin toxice mai tirziu .
Pro prieta.~ile calorice ale mierii sint bine cunoscute; ea are deoSf!blte propr.ietA ~i rtermice incl1 Jzindu-se in zilele r_eci din iarna ctnd
60arcle to tu~i lumineazd puternic lji indi.lzesc perelii stupuluL A<.-eustfl
d \ldura est.e pUslraUi. de miere timp de 24 de ore. Pentru mierea carc
me 17% upla. ciiWura s,peci [>icli. este de 0,54 la 20C. Ea variaz;l fcarte
pu~ l n de 10 un sOI'l de miere la altul. Coericienlul de cli ldu rA es tc in
medi c. d(' 0,02 (.uloriilgmd ccnLigrnd.
~03

IlIdh:el c de refTa c ~ie ill mi erii - dupa Withe - esle tn func\ie

(II] hl)U ~ I de temperatura ei. 1 se mASOllI'A ell reJractom.etrul. Pentru
r(l lOM ,'en lLccstuin s-a slabilit un tabel ell propor\iile corespunz3toare
Itflutl'u 1,lpli , gl'cu tate specUicii. ~ i indice de reilectie, astlel:

.,

~)roccntul

de

Greutatea spedtlea

Indlcele de re!ractle

18 20ce

la 20ce

lJ,2

1',4510

14.0

1,4453
1,4352
1,4324
1,4239
1;4212
1,4171
1,4129
1,40101

1,5035
1,50}5
1,4980
1,4970
U,4940

10,4
1!I,ll
17,0
I " ,4

111,0

10.0
In,O

20,2
21,0

l,4020
1,3966

:12,0

23 ,0
24,0
:!~ ,O

:l0,0

1,4930
J,4915
11,4900
1,4890
1,4862
1,4844
1,4815
1,4789
11,4764
1,4739
1,4714

In afirljit, dupa extractie tn miere se mai Iormeazli un element

ttu'C otunci clnd este in cantitate mare 0 depreciaz!. Este vorba de
lubt:lLDnta deja aminti1A. hidroX'imeof.ilfurfurol, pe scurt H.M.F., care
lipnrc In special dod cele douil enzime invertaza ~i amilaza nu se echiIIbrcozli ~ i este pAstratA Ia 0 temperaturA peste HOC.
Substanta apare in miere prin reactia anumitor zaharuri cu un
field, ~I atund clnd mierea se tncAlze~te excesiv, cAd aceastA substanta
iO !o,'mcaz!\. chiar in timpul inciHziril in raport cu temperatura la care
/I tosl !lUpus.'\.. tn mod normal mierea are 0 propor~ie de cel mult 3 mg la
100 g. n~a cum se gase~te in orice sort de miere pAstrat~ la 25 C, dupa
tOO zile, sau Ja 20"C dupa un an. Sint insa sorturi de miere In care
M.H.li'- ul a pare abia dupa 2-3 ani mnd pastratii in condi~iile ar!tate.
Capi\cirea mierii
Dup<'i. ce se petree in miere aceste procese de maturizare a ei , aIbi-

nclc c!\.pl\cesc alveolele cu

pojghi~e sub\iri de cearA albA, Urji nid un por,

decl complet izolantA. C!\.pAcirea mierii este cu totul diferitA de cApAcireu pulch ll ui, cuuruia Ii lasa pori prin care sa se iacA schlm'bul de respirll\ie n lurvei ~i apoi a nimteL Ceara folosita la c~pA.cirea mierii estc
din cea mni purA, fAr!!' nici un amestec, De aitiel, la terminarea con struirll tuturor atveolelor din faguri, albinele clAditoare au grijA sll. depunl't
In pmteo de su:; u alveolelor, In juru l aeestors, un inel de cear!!' ca un
le i de I'~zcr vl\ din cure olbinele pot trage Ul10r dipiicclul fdrli 5.1i mol
8o lh:Jt .. ulunf'i ulhml'le f"CI'CSC sn m oi prod l.l cn ~o h:i *o ril de ccora neccs;:wi.

20 ~

CApAcirea mlerii mature, cu Un procent de cel mult 17,5% npti ,

cste diCeriUi. de la rasa la rasa; unele cApAcesc mierea coaptA Iflsind s uh
cApAcel un strat izolant de aer ; acest tip de cApAcire se nume~te "uscat"
spre deosebire de Upul "umed" cind mierea din aiveole este pinA sus ,
la suprafa~a aeestors, iar c4p.1icelul stA in direcUi atingere cu mierea din
alveole.
Rostul c.1ipAcir-ii este ca mierea, sa nu absoarba apa din med. iul
incon.jurator, sa nu-~i mAreasci. procentu1 de apa Ia maln.l:rare, 5pl'C ,i
ti impiedicat~ fer menltarea ei, Pracesul aOsoI'lbtiei de apa 1;>i fel'Ill entarefi
determinA marirea vo1umului mierii din alveole, care spargind CB.pAcelul ,
lace ca mierea sa se sou'r1gA pe fum::l.ul stupt..llui, aocenluindu-se mul t
fermentarea incepuUi ~i cu,prinzind lntre-aga masa de miere din fagur i.
Data aibinele ar fi nevoite sa consume in darnli dintr-o astfel de miere,
s-ar imbolnavi de diaree ~i 5-ar declan1;>a nosemoza.
Este drept ci in iarnA, albine1e au nevoie de apa din miere. Pentru
ob~inerea ei albinele se ~za deasupra unei portiuni de fagure cu miere
cApAcWi., deschizind dpAeelele numai la atitea alveole cita -Devoie de
apA au pentru propriul consum. Mierea descAp!i.citA sbsoarbe umiditatea
din stup ~i consumtnd nceastA miere diluatA ele i~i satisfac necesitatea
organicl1 de apA. ~n aceI~i timp datoritA faptului cA albinele stau in
timpul iernli pe 'pOrt1uni de fagurL Cll miere capAcita.
se incAlze~te ~ filnd in acela~i timp ~i un element termoregulator. pastreaza
bi~e cAldura ghemului de iarnA.

_nllerea

l\tierea de mana

Mierea de manA se deose~te de cea floralA !ji extrafloralA. fijnd

un produs al anumitor plante superioare a diror sevA este folositA de
ni~te insecte din familia Afidelor, Acestea l!ji re~n pentru mana lor
putinele substante azotoase din sevA. tHod nevoie sil absoarbA cantitli\i
foarte mari de substante zaharoase din seva plantelor, pe care organismul afidelnr nu Ie ubi.lizeazA; acestea sint
eliminate pe frunzele ~i crengile populate de
aceste insecte-. De ind-atA ce aibine-le Ie anA,
Ie ling ~i Ie due in stup, un'd e grupul social
al prelucraroarelor Ie transfonna in miere.
Ea poarta. denumirea de m.tere de mana.
- 'Dar cum se prezinta arest sort de
miere? intreabA un apiculror incepator.
- DupA provenientA. mierea de manA
lU"e di!erite cul'Ori incltise, dar disctincte:
mierea de molid este verde inchis, mierea
de brad este ga'lben-auriu; cea de Iarice
(zoo.!!.) este galbenA-portocaUe pina la brun o
eu cristale a'lungite. Cea mal limpede miere
de ma1)a esle cea data de afide)e Ce traiesc
pc trunzel~ aroorilor, dar
timpul ~i aeeas- Pig, Z5. _ Al bine ()Ulogind
to !JC tD'dhide la culoare (fIg. 25),
manA <de pe f runzele de stcjar.

:u

20fi

CulorUe inchise se da(oreaza bogatelor substan~e minerale, care

.tnL In proportii de 20 de ori mal mari decit in m ierea florala, substan\e
,' /11'('-1 conrer~ 0 oarecare viscozitate, mal ales eli ~i propor tia de apa din
,'m"ponen\a ci este ma i rOOusa.
I"luiditatea sau ingro~ea prin eristalizare a mierii de mana este
t1etcrminata de doi factori : dextrine!e, care 0 pastreaza l1uida, in special
4o.'tul'ilc care au zaharuri asemanatoare oarecUID en fructoza ~i m.elezitol l, care detel1Jl1ina 0 cI'isIIalizare rapkia, ce uneori are loe ohiar in
ulw olcle fagurilor. In atare situatii, pentru a putea extrage mierea, fagu,'II Re topesc odata eli aceasta ; ceat'a se solidifici III suprafa~a, lar mierea
lie ~~po ra u~or, raminlnd la fund ul vasului,
Sint peste 50 de specii de arbori pe care traiesc ~i se inmul\esc
ntltlcle, In special pe unele conifere - care dau produ~ia eea mal mare
t1r munll. Dintre aces tea primul loc il de~ine molidul, bradul alb ~i zada.
b'''lousele of era ~J ele eantitati de mana in masura mai mica: fagul,
' /lIdO, or\.8I'ul, stejarul, teiul, plopul tremurator ~.a. ; fiecare ofem afideI('r /llIumite piir\[ exploatate de aceste insecte, D~ pilqa, fagul> salcia,
IIr\lll'ul dau 0 mana secretata de frunze, molidul ~i bradu! 0 of era pe
,all)IO ,'Cle, pe ramui'i mal groase .~i chiar pe trunehiullor.
Aridele au un aparat weal ca un stilet eli care strabat ~sutu1
Illt,"tci; imediat insecta secreta 0 saliva ce se intare~te in contact eu
/lQI'u1 . Iorminrl un tub prin care apoi as'pira seva. Insectele, al caror
"porat bueal este mal pu~in talos, se mul~esc sa paraziteze frunzele
pIon telor, pe dnd altele eu aparat puternie ~i foarte aseu~it strabat
('Io lar coaja trunch iului ajungind la nivelul vaselor ciuruite, in f10em
8uglnd CU aviditate substan~el e bogate pe care Ie int1lnesc.
Dintre zabarurile brute ejectate de afide ~i recoltate de albine,
fJropor~i a cea mai mare 0 detin zaharoza, urmata de trehaloza, rafinoza,
multozA ~i melezitoza; ultimele doua au 0 importan\ll mal mare.
In afarll de zaharuri mierea de mana mal contine substanle minerale, ce depii~esc de 20 de ori in cantitate pe cele din mierea florala.
Aceste substante dau multe necazuri albinelor al caror aparat digestiv
nu reu~~te sa Ie asimileze decit partial, astfel ca ajung sa umple pina
10 r eluz punga lor r ecta1a. Intre aeestea predomi.na sarurile de ealciu,
Il1l1gneziu ~i fier. Daca in perioada de primavara conslllIlul rnierii de
lOanll nu dAuneaza albinelor, elementele neasimilabile fiind u~r ' elirnilIote din zbor, in schimb, cind mierea de mana ramine in stup ca hrana
l)Cotru iama, eieOCcle ei pot fi dezastroase. PUDga rectala aj unginti peste
mDsurli de plina, deoarece iama zborurile sint aproape suprimate, rezidllurile apasa asupra aparatului respiratOr al albinelor ; rneta:bolismul nu
Be mai lace normal ; albinele defecll adesea ehiar pe faguri; mirosul in
6lUp devi ne iosuportabil, umiditatea cre~te peste marginile ingiiduite;
microorganismele ~i bacteriile diverselor boli ataca ~i matcile, care-~i
schlonb!l coloritul determinind ~i importante modificari in tuburile oviRcne IIl e ovnr elor .
~ 06

Pe de alta parte, sarur ile de potasiu ~i de sodiu f avorizeaz!l de-lvoltarea ciupereii Aspergillus flovus, agent provooator al bolii aspergiloza. De asemenea, poate sa apara ~i nosema, cu consecin\e din eelc
mal grave. Pe de altii parte> mierea de mana n u are acidi tatea aUL d('
necesara pentru piistrarea sanatatii coloniei, pe care 0 are mierea !Inralli . Adeseori, in organismul albinelor se inmul\esc 0 serie de bacte r i i
periculoase, a11ate in atmosfera, spori de ciuperci aduse de vint ~ i hHe
miceliene din aer, ee se lipesc u~o r pe secre\iile ejectate de afide, (iint!
apoi luate de albine, 0 data cu mierea de mana ~i duse in stup.
To~i mana ramine 0 mare resursa de hrana pentru albine dei
productia este enorma, ~tiut fiind ca 0 afida este capabiIa sa ejecteze
pe zi de la 0,21 pina: la 9,10 rom' de suc zaharat.
Stuparul trebuie sa ~tie clnd sa intervina, cum sa 0 r etraga din
brana de iarna, ~i care din sorturiIe de miere de mana sint periculoase
~i neacceptabile, luind masuri de prevenire a intoxicatiei, probleme pc
care Ie v om lamuri la eapitolul : Tehnologia apico!ii.
Dintre afide, cele mal de seama furnizoare ale mierii de mana
sint La.chnidele ~i Leeaniidele.
Aeeste insect., apar\in ordinului Homoptera traind pe molid ~i
pe bradul alb (fig. 26).
Mana de molid este produsa de doua specii din familia Lecaniidae
~i ~ase specii din familia Lachnider. Cea mal mare cantitate de manA
de molid 0 dau specia Phusokermes M1nycryphus dintre Lecaniitie ~i special Cinara piL!icornis dintre L-achinde. Aceste insecte - dupa J. Shels - au diferite
milrimi, de la 1 la 7 rom, producind zilnic fieeare 0
miime de gram de mana ; sint ani cind aceste insecte
1
dau can:tlitiitd marl de 0,1-5 mg in 25 de ore. Dat
2
fiind insa numarul enorm de mare la care ajung sa se
dezvolte unele. grupe de afide, produetia de mana acumuiatii de albine in stupi este mare.
Fig. 26. - lJach
L:aclmidele molidului au ~ase specii, f.iecare cu nide parezhl.eazi' 0
irunza.
mod diferit de viata. La toate, femelele fecundate ~i
descendenp; lor niiscu? din oua, triiiesc in grupe rnai
mici raspindite pc diversele parti ale arborelui. Toamna, femelele depun
oua. pe <frunzele aciculare ale molidului <;i bradului. Doua spedi Ie depun
pe lllstarii tineri, adapostindu_Iesub frunzele in forma de ac ale molidului. Ele ~i ga.esc adeseoI'i sala~ ~i pe ramuri ma.i biitrine ~i citeodata
chiar pe trunchi. 10 sohlrnb, Lecaniidele triiiesc izolate, stjnd in nemi ~
care pe sub solzii mugurilor. 10 felul acesta sint ferite de rigorile iemii,
dar prin faptul ca stau gramaxla, sint prada sigura pentru anumi\i
ioam;ci, in special piisari mici, care Ie devoreaza.
Clnd 0 generalie se na~te in toamna, larvele se aseund sub solzii
scoar\ei arborelui unde trec peste rigorile iernii, multe din ele mnd InsA
distruse de frig ~i inamici naturali. Cele ee a jung in primavarii se
207

llt1ll\iI~csc

roorte repede. Sint insecte care suIerA de usciiciunea aerului

, I II 8/)lulu l. In general, pentru 0 dezvoltare favorabilA, afidele au nevoie
Ill' 0 lumperaturA tn jurul a 2o-30C. La peste 30C afidele stau nemil1I'lltu, Ill\' II:) 40C mol' toate. Frigul Ie diminueazA dnd termometrul
rolJourl'l sub lOoC; in schimb, in toamnele co tirop [rumos, ultima geneI n ~ lc sc dezvoltA puUnd depune ouA pilla in octombrie.
Apicultorii, dornici ea aeeste 1nsecte producAtoare de manA sA se
Illllud \,cascii, marcheazli. din to:amna l"amur.ile cu QuA, 1ar in primAvarii
(II I ~ tole IIi le suspenda pe arborii vecini, extinztnd astfel spatiul de
IlIfll ulO te (A.M. F ossel). In felul acesta afidele de pe zadii (Larix Mill),
4,!llre Ilproape disparuse in R.F. Gennania, unde mierea de manA este
r,lnrt u upreciaUI., au apa.rut din nou IIi s- au inmultit mult pe acest conifer,
dlnd 'produe~ii mari de zaharuri din eategoria mezelitozei.
Prod uc~ia de manA de la molid incepe tn a doua decadA a lunH mai ,
lillie! produsA. de Lecaniidele mari ~i miel. In jurul datei de 15 iunie
II))/'Ir l.ccaniidele mici de euloare rOl1iatiea ~i bruna.
Obi"nuit, in zone1e de sub munte culesul de la molid ineepe la 20
"illi, rund produs de Laehnidele miei lji rOl1li. Apoi, la altitudine, cule'I Ll I li pnre in lunile iunie lji iulie, constituind 0 oarecare continuitate, mai
/.1,)" ncolo unde molidul .!?i bradul alb cresc in vecinAtate. Culesul de
rnAnd fnsa nu are date precise ~i este variat; slnt ani cind mana curge
(Ie pa arbori, ca dupl1 aceea 2-3 ani sA nu apar! decilt. tn cantitciti
tOllrtc red use.
Pentru a se inlatura pierderile provoeate de l1psa de informatii
1I8Upl'a aparitiei ~i succesiunii insectelor produeatoare de manli, trebuie
r/1cute observatii anual !;i comunicate din timp serviciului silvie sau
rlliuJel or Asociatiei Crescatorilor de Albine. Altfel Intirzierile 18 transPOI'lu1 in pastoral la culesul de mana pot da surpriz'a nepHicutA ea acel
('ules sa fi e deja tenninat.
Produetia mierii de manl1 este in directa. legAtura eu temperatura,
cu precipita~iile atmos!eriee 9i ell virsta 8J.'1borilor pl1durii, dar mai ales
co pl'ezen~ furnicilor ro.!?ii de pAdure, eu care afidele tr.!iiesc intr-o
parfeotA armonie. Afidele oiera acestor furnici un anwnit l8pti.!?or
pcnlru ere.!?terea larvelor din furnicar, .!?i tn sehimb, furnici le Ie apArA
de dltunatori.
l\tierea en stalizata
Mierea ex trasa. este la inceput 0 solutie zaharoasa. suprasaturata ~ i
rhll'(llI, !nsil eu timpul , in masa ei incepe .u n proces de cristalizare dato,'ltA 1'llporLului intre componen \ii zaharo.!?i ce-i contine. Cind gluC'07.a
CSlO til cuntita te mni mare ncest proces se inlc ns iCi cA curind dup3

2011

extrac\ ia din rng ul'i, mni <lIes cind in ea se mai gtiset'te ~ i Il1c l e zltoz~ , ttl
sehimb. ci nd in miere predomimi fructoza. ea ramine ri uidi'i. (fig. :a )
Procesul de eristalizare esle adesea urgentat dadi in fagul'ii ('l'
au nvut in ei mlere cu un an in urma, au mal ramas cUeva picfi tud Ill'
pere\ii alveo leJor. Aeeasla situa~ie a pare mai ales atunci cind faguril .
dupA ex trae\ ie nu a u lost restituiti coloniilor pentru ca albinele S1\- 1
lingA. ResturiJe de miere ra.mase astfel pe peretii alveo lelor. in deeursu l
anului s-au cristaliza:t, iar dnd Iagurii siot da\i slupul ui la un cul es
bogal, albinele nu eurata aceste cristale. Ramase in alveole, aceslea

,..ig. 27. -

Topiree mierU aistaJizate $i omogeni;zarea ei la Combinawl aplcol

B4neasa.

devin cristale native ~i asHel mierea proaspat eu leasa ineepe eurind

procesul de cristalizare.
- A\i mal [olosit in. treacAt no1,iunea de "saturat ~i suprasaturat"
la miere. Ce implieatii are. in JegiHud cu cristalizarea mierii? intreba: un ItinAr apicultor.
- Clnd 0 solutie a f ost indestulatA ~i deei concentrata eu 0 suI;
stan,A solida disolvabila la 0 temperatura determinata, ea este ..salu
rata". De pUdii, in chimie, eristalele de acid boric iormeaza eu apa
('aidA 0 solutie saturatA (dezinieetanta) de 4'1,. Drice eanUtate de eristalc
s-ur mai adAuga apej in solu\ie, ehiar dacA pentru moment -5i aparel, t
I;e dizolvA ele se reconstituie sub 100mli. de eristale depunindu-sc pc
runtillJ vosului respcetiv. Deci solutia de 41;' a atins valoat'eu ei mflximl\

u -e.

,.t

20!,l

(h_ Inl ul'u\ie, Un alt exemplu, in leg4turA direct.! cu colon ia: 0 solu\-ie
ll& 1"hn, 10 upA, III 20"C, deci sirop, este saturata la 0 concentratie de
",t' t ~l rhAr, cleci la un con~inut de apA de 32,9.
C;n d starea unei solu\ii in care concentra\ia substan\ei dizolvate
III Ii 1l1lunt iUl tempera t.urA este mai mare decit cea corespundtoare saturll\ 11'! ('0 cst.c "suprasaturata w Pentru aceasta din ufmA este suficient
II (1(111 11).

extcrioarA :favorizanta oricit de slaba, pentru ca

substan~8

IInlldf\ din eu sA cristallzeze.

Micrcu este

substan~A

suprasaturntii cu zaharuri diJerite care

All fo"t saturate ini~ia l aprowmativ la un con\inut de circa 25--30t " .

t '\ 1111 11161\ en contine in masa ei substan\e nezaharoase - 8.!ja cum ~ti tj

fU n Ilc!lcl'lcrea compozi\iei sale, avind chiar unele substante coloidale,

n l. tulllA.lrea ei apare mai t1:rziu sau mai devreme, tn raport de dUerile
C'IIU1.U : prczenta in componenta mierii a unui zahAr eu un coeficient de
""iHtldl'ttlre mal mare, cum es\e glucoza, antreneazA spre cris'balizare
,I 1'0 ccJciulte zaharuri ; de asemenea, clod iotervine 0 temperaturA de
111\1111'111'('1 gub 40C sau in ea se aHA acele cristale negative amintite,
prlll1\'.U! de cristalizare incepe ~i continu! pina cind intreaga masa este
i'TIill.IIII ~ltA.

Ml erea este 0 substanta care - dupA J. LouveB'UX - tinde spre 0

de echilibru cu atmosfera inconjurnto'a re. DupA higrometria
ullllllllfcrei, ea are tendinta sa absoarba sau sA piardA apa. Martin t ilul (Ie autor - a constatat cl1 realizarea echilibrului higrometric in
rlllJOrt Cll atmosfera se face la inceput foarte repede !?i apoi din ce in ce
Ilwl lent, pe masurA ce se apropie acest punet. Schimbarile lntre 'miere
~ I lIer constituie un f enomen de suprafa\!, dar el are 0 difuziune pru.,ri:lll vli. to interiorul mesei mierii,
Fructoza din miere, din contra, este mult mai higroscopiC! ~i se
pd8t.fC'fiZlI. mult timp fluid iL
t n once sod de miere, in afara de cele doua componeDte priDcipt.le cure sin t glucoza lli fructoza, eX:istli. ~i aIte zaharuri, ciici in stup nu
lM tc culegatoarele aduc nectar numai de la aceea!;i specie de Doare.
Uc cxe mplu, intr-o stupinii transportatll. Ia munte pentru colesul de la
rtnc\c, care da 0 miere de buna calitate, albinele culegAtoare vor aduce
1;1 1 mlerc de brad sau de zada, dad exisUi, ceea ce 0 depreciazli. La
/x\,'nc\!c, mierea cOmbinatli este fluidA, dar curind cristalizeazli.: clnd
In cn sc aUA ~i miere de zada., cristalele vor fi marl ~i !oarte tarn,
Ilcpl l\cutc In consumu l wnaD, ~i Cll aUt mai putin la albioe.
Apuri\ia germen ilor de cristalizare - dupA. S. Picha - in solu\ia
.Il' 7.nhnr . care este deocamdatA miere fluldA co 0 mid cantitate de epA ,
Ill' dutoreuzi1 faptului ca. nu taate moleculele de zahAr pot 1i scindatc
~ I d('d In corporate ell moleculele de apA corespunzatoare. Particulclc
tluRcn pcl'i1.c ule clistal elor de melezitoza. din mierea de zad~ formcmr.1'
1 1 f: l nnl ~ l'o UI. Sub l\c~ iu nc{l ror~eJ o r de atrac\ie din molecule, pere\ii cl'isLnlclol' crCl;C pinn llj ung SM rormeze 0 re~ea cristali nA. fAl necsle zuhlJI' \H" pn otltu l t1] de IIPL~ ponte vllrifl 1nLre 0,05 ~ i 0,5111.
~ lu/'e

2 10

TemperatU1'fl esle ~ i ea unul din Inctorii carc au 0 ma rC inJluen\u

nsupm vi:tczei de cristalizm-e. Temperatura cea mni potrivittl pcn tru
pdstrarea nuid iUi\ii mierei este de 18 20-25C, care ch.iar dudi i n
masa m ieI'lii se afl~ zaharuri U ~O r critalizabile, impiedicA citeva Ili n i
cristalizarea integralA. Cercetatorul Boer consiedrl!. cA 0 temperalur(l de
5_ 7C favorizeazA cristaliz~rea. care se intensiticA clod se atin g H aC.
tn schimb, temperatura de 250. irineazA cristalizarea. cu tendiota Cll pc
mAsurA ce temperatura depa~e aceastA limita, crisoolele s~ se desoompuna, iar mierea s~ se lichefieze. ,
De asemenea, sint sortori - cum este de pilda mierea de manfi
de In brad - care cont inind dextrinA, produs neunitar, gwnos, coloida l.
cristalizarea este oprita, dar mierea are 0 viscozitate pronuntRUi ~ i eventual aspect gelatinos.
o aIta cauzA a cristalizarii mierii este scindarea incompletA n
polizaharidelor atunci cind apare un euleS in avalan.c;a.. Culeg~toarele
vin Ie stup cu gu'.c;ile arhipline, iar prelulCTatoarele nUl rew;esc Sa
prelucreze mierea crudli. Ele sint nevoite ahlD'ci sA. 0 depoziteze in
faguri, unde, la cAldura din stup ~i ventilatia activA a grupului venlilatoarelor mierea se matureazA; eliminii apa din con~nut, dar rAmine
cu 0 parte din zaharuri neinvertite. De pildA, in vara anului 1968 am
transportat stupiDa la balta Burdullani (Ialomita) la un cules de
Iloarea-soarelui. Ca niciodatli pinA atunci, in prima zi de Ia sosire
cil1'tarul de control a ioregistrat 9,800 kg, scAzind treptat in urmAtoarele trei zile, dup~ care timp cuiesul s-a intrerupt brusc. Dupa 0
sAp~minA am extras mierea, care pusA in Ib idoane a ineeput dup~
5-6 zile .sA se cristalizeze. C'in'd am .preidat-o, pe fundul bidoanelor era un strat de 10 am miere cristalizatA. Beneficiarul a biinult c8.
am introdus zahl!.r in miere ~i a procalat la analizA care a dovedit eli.
mierea era purA. A.ceastli cI'istalizare ra'pidi'i s-a datorat culesului in
avalan~A, grupul albinelor prelucr4toare neputtnd scinda inb'eaga mas:i
de zaharozA, ceea ce a determinat 0 rapidA cristalizare. In mierea crudA
se formeazii primele cl'i'stale care atrag in jurul lor ~i zaharurile deja
invertite ~i care se supun actiunii de atraC1ie fonnind cristale marl.
Uneori, ohiar ci\iva gdl.unciol'i de polen pot constitui centre de cristaliz.are. Cu cit ac~t~ gel'meni de cristalizare vor fj mai numerof),i, cu
ntit cristalizarea masei mierii va onua aceeal?i scarA eoncentrindu-se tn
jurul crislalelor primare, in cristale mici, Hne, untoase $i plAcu1.e la
consum; excep~i e face mierea de la zada, ce crista1izeaza. foarte r epede
dnr cu cristale mari avind Ie haUl. melezitoza. Oind cristalele native sint
Mre, cristalizaroo se f ace meet, durind citeva luni.
BuJel e de ner din masa mierii favorizeazA ~ i ele cristalizarea,
Iftc i !Hl stabilit de cAlre cercetiitori cli in jurul iieci'irei bole se 1onnea~
II znn-' de aonccnlra\,ie mai bogatA in zahar prin evaporarea apei. In
nC(!usUl zonl\ de put.ernidi con centra~ie pot sA aparn spontan cristaJe,
fll l't\. .-:/1 ri rost inni ntc vreun crislal in masa mierii.
Tn m.,d ob \ ~ nu 1\.. spunc J . LOllVCllUX, sc I' ecu noa~ te d i procentu\
tiP KltH,'I}Z(i fll lpr(,lInll ('U (11)<1 (.'(J nslitu ie factor'lIl esen\J ul, ceca cc dcler2 11

",Inti pe mul\ i autod sa pun a In e viden\A acesl Cactor - glucoza-apa _

t.'l! oculnd pe ee l de g lucozlt-(ructoza, care Ii se pare mai putin bine
hltlt , In procesul de ttislalizare a mierii, tn tabelul de mai jOs, White
lJvldcl1 \inw importan\a relativa a valorilor acestui factor "glucozA-apa "
..,1 IH IU'CU cr istaliza rii in SOl'turi de miere. ce con tin d ilerite zaharuri.

Proe~m l

En mEere

Valoarl!o fae\o rulu l

g lucoUl-npA

OhlCQ1.l1

61 ,4
26,1
22,4
20,5
I B,I
1t ,56

Mrlllozll
" 1)1\
ZllhllrUrl superloare
'",Ihnl'url Intermedlare
Z hlll'ro:t,r,

Sensul

v llriot l~1

tocto rulul

de crllltalinre

se ma~te
se miqoreaza
se mi ~oreB2A
se miqoreaeA
se mlc$orea2a

se

mar~te

Tn ta belul urm ~tor, dupa White, se vad valori a proape cecte ale
IIM"IIwl raport de gulcoz~-a pa in dilerite faze de cristalizare posibiUi :
Sl.area de crl5t alluore

11('0 rtl

,
",
1

(1

"

Lichida
Clteva crista te lzolalc
Stratul de crista lc de 2-3 rom
Ci\iva fulgi de cristaie
Strat de cristale .de 8-1 2 rom
Cristallzare pc 1/ 4 din InAI\ime
CristaUzare pc t fl din tnliitimc
Crista Uza re pc 3/4 din lnalfolroe
Cristallzarc com p\el! dar supJ Ii

CristaHzllrc

c:omple td .$1 tare

Raporl
shlCOl a apl

1,l8
1,70

1,19
1.86
I.B3
1,89
1,98
2,00
2, 10
t2,24

De Ca pt, cristalizarea, in mod obifjn uit, porne.!?te de la componenta

I'upOl'tul din'tre glu coz~ ~ i iructoza care, in miere au cam aceea~ i
proportie; ce l mai adeseori ins.1i. (ructoza se pl'ezinta eu 0 diferentA
CCVtl rnai mare de glucozA, ceca ee determioa 0 stare de 11uiditate a
mJcdi.
Ciod proportia de gI UC07.8 este eeva mai m3riUi, mierea are tcndlnta vizibiHi Spre crhs lalizare, iar fructoza este antrenata sa se aHit.ure,
D(> piJd3, mierca dl' lrifo i arc un rapor t. glucoza-Iructoza de 100 : 104 :
I'llportul fii od mie 'Ii Cruoto7.a avind abia 4 % mai mu lt, micros cristaJizcazA. Mie rea d e ien'upar (le nuperll!'> L ,) are Isporlul 100 : 122 ; (>(1
rllmine fluida , diNa limp, da,' avind in masa ei c,is ta lc, !;(' !jOliciifi cli
In schimb, mic ,'('u de snlcim car(' al'(' un mSI'C p " O("'('I11 de fl'ut.:lOl.li.
ro pol'lu l 100 : 170, l'ilmin L' m('r('tJ nuid ~ ('hlal' ('i rw:1 1.:$ 1<' dC'po/.llal!l 1,1
reec, Cind insl'i tn O{\ ',( \ mllrc ,'OPOI'L cl l' r,.u(:tozl1 . in nW'i(l mlt' I' II, S,.. /ll

I;iJ

gl'iSi 11 midi ('unti iflt,', d f' mkt'l..' dinh'~ lI n ~o l' l ('U'!' (' ri S1.llll /.l 'III.f'i \I.~I ' \"
tcnotnf'.t111 1 de ni "" n il / fl l'" IIH' \'pe Ilh,"'t' 1 dll , slguI, (',"[('1 1l 1l '1' f"lll k l1 1' 1'1 -;111

2 12

lizarii Sl;' ,'eazemfl in princi pal pe tenclin~a spre aglutinnre, n .';1t

cum am aratat mai in ain te, aglutin are dorHa de stupal"i i dil'ol ',.
publicul eons umatOr Ie cere miere cristalizala dar cu cristale mid, Cill (' ,
care sa se lntinda pe piine ea ~ i un tut Aceasla problema insa va [i
explicata la Tehn ol ogia apicolii, in alt~ parte a studiului nostru .
Mjerea de manA de la unele coniiere - nu de la loate - curC'
are un procent insemnat Id e melezitoza, cristalizeaza in cHe:va Ol't! e ll
cristale mari :ji tari, incH sci~ nesc intre dint].. Uneori _ dupa {'urn
am amintit - ea 'cristalizeaza chiar in Iagur. Va Ii foarle gray {'jnci
ea va Ii J.l asata ca hranli de iarna, did albinele nu re1.I..!iiesc sa dizolvt'
cll"stalele .!Ii mor de foame , al Atun de 0 mare cantitate de hrana .
Se mai poate ivi ~i 0 alta sit.uatie: cind In 's tup se acum ul eaz;i
prea multi vapori de apit care slntabsorbiti partial de mierea cris taJizata din iaguri , alhlnele consumindu-le cu excesul de apli ce-J au
pe suprafata lIar, VOl' suferl de diaree, iar sparii de nosema vor deveni
foarte activi.
l\fierea fermentatii

De~i mierea este izolala sub cA-pAcelele alveolelor din faguri,

poate Jj atacaUi. de 'Unii ferm en\i ~i degradata. Se ..!1tie d Jermentii sint
cnzime, deci agent,i ch imid stimulatod care ajuta mierji crude $i chiar
celei mature sa-~ i im'bunatateasca starea ~ i nicideoum sa 0 deterioreze.
Opera enzimelor pe care Ie cun08$ten pina aid este cea de innobilare a mierii, de transform are a palizaharidelor cu ajutorud inve rtazei, pentru. cadin nectar sa '<Ievina miere. $i incii 'Ii aceastli in,v ertaza are poten~iale diferite in capacitatea sa de hidro1izare, did una
estc inverlaza din gu~a ~i aHa cea din intestinul mijloci'll (stomaeul)
al albinei. Totu!ii sint agenti de fe rme ntatie ~are nu s int produ~i de
albine, cj tnHesc oriunde - in sCara &t.u.pului - dEmumi~i "dl'OjdU":
cum sint cele ee ajutii la fabricarea berB (SaCCharomyces, eerevisiae), It
"inului 1;ii a hidrcxmeJului ori chiar da cre.!1terea aJuatului pinii. Cel"cet.1i.torii francezi au gasit drojdii ohiar in .nectarul unor i1.ori. 111
decursul unei !ungi perioade S-.!'l gAsit 0 mare varietate de droj'dii rermenta bile, in special i n neolarurile prOvenite de da Idurile de mar,
capriC-oi, ell'e.!1, hri~a, fl oarea-soareJui. Uncle din e1e sint -considerate
rezistente la z.ahar .!1i totu!ii putind produce 0 fennentape a mierii ;
s-au gasit chiar in corpul albLnelor anumHe tipuri de dl'Ojdii; sin t
multe varietati. cu putere de con centra~ie mai mare sau mai m ica in
raport de apa pe , care 0 contine mierea, 'incepin'd de la un procen t de
200;0 in sus. Sinl allele, dupa A. Caills's, denurnite "tolerante" , rezist'f1te la g.luci'd e, dar cu comportare dife ritii :ata de miere. Ele sc
aoomodeaza bine <:u zaharuril e mierii . Aceste drojdii elibereaza fcrmenti, care, contrar drojdWor oo nnale, au Iacultatea de a se dezvoltn
Intr-un mediu indukit foal'te concentrat, insa ,o umai la 0 temperal urH
o ptima. Mai sint !}i al te var ietliti de d rojdii denumite " rezistentcu. care
n u pOl activa asupra mie rii normale, pentru ca gradu.l .Ior ridicat til.:

21:t

r llllt."Cnt.rarc nu Ie permite sii e vol ueze. De aceea, la fabricarea hidroI\)olulli l d in miere, pe care 0 Yom eX'plica 18 tehnologi8 apicolil, mierea,
III IIll1csle<: cu apa se fienbe pentru a U'cide femlen\ii nocivi, urmind a
tl Int.I,('t(lwi i fe rmenti selectiona~i.
Cind mierea este necapacita ~i ia contact cu a atmosferA" supra"" lur.ntfl (u umictitate in stup, !lind higroscopicli, mierea absoar.be apa
{lill vll.porli respiratiei, iar procentul sau de apA, initial de 17'/0, se
n lJ'\ l' c~ le. Cereetatorii au stabilit cl a miel'e liisatA citva timp in conIw.1. cu 0 atmosfera saturata de vapori, absoarbe din ei 1-89/0 apa
po ".1 in pr imele 20 ziAe. Dupa trei loni, procentul sau de umicUtate
II Unge 55,2'/, marindu-~i greutatea cu 84,4%. I n aceasUi situa~ie, de
htdtl! lI , in c.'C pe un pra ces de iermentare, cad devine susoeptibila de a
fI Illflcn t.!!. de drojdie de tipul Saccharomyces metlis a d Saccharomyces
f'4~ r(Wisi(le care obi.!j:nuit ajuta In fermen tarea vinului, hidromelului ~ i
('lI lrll' 0 piinii, precum {li cele de tipul Saccharomyces rouxis, care au
Ii I'ulonre intre galben !?i ro~u. mtmul de inmul~ire at drojdiilor este
llil orm. cAci se hdlnesc cu zahAr, spa !?i sAr:urile dizGlvate in apA.
1\1('I)o\ ul ~ i bioxidul de carbon pe care ele il elimina, ne!i.inldu-Ie
foh'II II'IrJ apareot, ca urmare a metabolismului, dau mierii posibilitatea
IIII Ui lcrmentatii acti ve. La suprafatA apare 0 spurna datoritA bioxiflllltlt de carbon, iar substan1ele organice ale mierii slnt descompuse ;
lII,ltcl !nierea fermenteaza. tn stare sHU8\ie ea ~~i schimbA culoarea
dcvcnind mai inchisA, i~i pierde aroma ~i are un miros ~i gust acru ;
"I1"'ul se mAretjte la fel ca ~i H.M.F. ; gustul sAu se apropie de rlnced ;
{I'l.vcl'1 tnza, amilaza ~i inhibinele scad in mare mAsurn i volumul se
Ul tl l'c~ te .,i cony,inutul vasului se revarsi!. daca este plio; lructoza se
~(l pllrA de glucoza, iese la supraLa~ ~i este degradata in~ mAsuril mult
Innl mare.

Chiar ~i mierea cristalizatA paate ferments cAd cnstalele mi!.procentul de apa ~i deci mi~orind can~jnutul aresteia in faza
lichidA, incepe procesul de fermentatie. De aceea, mierea se pastread.
In condiVi optime la temperaturi pina la l4C, iar apicultorul prevenitor IncearcA cu un aparat denumit higrometru continutul ei de apA.
1)l'oblema va !i lAmurJt4 mai departe Ia acela ~ i capitol al mierii din
I'l ndu-~i

T e/mologia apicolli,

Su6stan/e/e conlinute In polen

au 0 aplica/ie at/t dB rastd
cum nu nB putem imagina la
ora ac fualtl.
Acad. prof. N. Tilln

POLEl\'lJL -

plINEA CEA DE TOATt-:

ZILELE A COLON lEI

Tel'mi nlnd importanotul capitol privitor la grupul social al culegAtoarelor de nectar ~i al celor ce-l prelucreaUi. in miere, trecem la studierea albinelor care se ocup! cu transportul palenului in stup.
Din punet de vedere ljzlologic grliundorii de polen siat celulc
sexuale mascule, deci organul de repr oduC1ie mascul al plantelor SUP\! rioare. Privit din punct de vedere biochimic, grliunciorii de polen
cantin substante de creatie, de Jung/i vietwre, de reparare organi cu ,
dintre care multe sint indi necunoscute - dupli. constatarile acad o
prof. N. l'itin (U,R.S.s.). Din 9CeastA garniturA completA de suootan\c
chi mice un rol deosebit i1 au enzimele care accelereazA ~i regleazA procesele vitale. De aceea aC1;iunea polenului se poate compara cu ac\iuneu
glandelor cu secre\ie interna, care la plante inca nu sint suficient de
studiate ~i constituie incA 0 tainA. Dezvliluirca acestor taine constituil'
un'a cUntre pro'blemele pmJionante ce stau tn fa~ ~iin\ei.
Este eel mai de seama element de cre{ltere, dezvoltare organie<'
~i de reparatie a organeJar uzate, Liind consumat nu numai pentru
hrana puietului ci de intreaga comunitate - in a CarA de ma tdi care
este in pennanen\:! hrAniU numaj cu lilpti.!1or. De areea, el mai estc
denurnit ~i pHnea albinelor fiind 0 hranA albuminicl, vitaminele oonsumatA de ele toatA Vista,
Polenul abund1i in naturA, Hind produs de plantele entomogamc
mai 'C'U seamA in ipnmavarA - tiio iebruarie pinA 1n maj - in speciul
eel de pap!die ~i arbori de piidure. Apoi vine polenul de varA d in
iunic-august de la pAdurilc de tel, de Ie floarea-soarelui, hr,i~cA . coriandru , luceroA, triioj , sprcetA, in . Toamnn este ma i pu~in dnr 'C oartc
pretios de Ie floarea-soarelui fur ajera, porumbul peutru siloz, napii
porce~ ti . capr iCoi, Solidago, Aster, despr'e care yom vorbi mai depar tc.
Primavat'8 cantitA\i mari de polen o'Ceril atun'll i, sti.lciile, iar ceVH
mai t:ir,ziu apare ma'Cul ~i rapi\8. bogate in su:bstnn~e nutl'i1.ive. d'fl1'
numai de Ie aroorii Oll flQri masculc. care o re rti !ji nectar tnui mull.
Ointre saleH, Sal-ix in'Cana L. are polen ou mull uzot ; n umai po\('nu\ d e
n ut! .!1 i cel de mac il egalea2A. Pl nnLcic de III 1l1un!.!! d.tlU mull polen,
varint !fi C'Qarte valoI'()S. Albinele 111'C'(c rft f".'Ilenul vl.lr lnt fn\A (Ie f'(~ l IlInL
2 15

II.. In 'I tlnulllitd munooulturA. De ase-menea. polenu l pomilvr rodHori

,tl i III vi\c.i de vic au substan~e bogate in proteine, vhamine etc.

.1

:utesu l polenului esle strict le[at de

'prez~n\a

puietului in cuib:

In 111J$fI lui albinele nu-J cuTeg ; num_ai cind cuibul este bine dezvoitat,
"Ulvlttl l CH culegAtoarelor de '-pOlen este mare. Albinele i1 culeg de di" ll lll:lI \lI pina 10 amiazll, atunci clnd socii poliniei ajun~i In matudtate
I ) h ~ .. ('gc SHU ele jn~ile 11 sfi~ ie cu mandibu'leIe. A:poi activitatea de

cules a polenului se opre~te dar rein'c epe dupA ora

16 cin'd in naturA este 0 oarecare umiditate atmos(- '~
ferid (Cig. 28).
CulegAtoareie de polen jJ gasesc mai ~or deoit
suratele lor care culeg nectarul cici polenul are
substante atractive deosebit de active, iar mirosul
101' il mem'Oreazl1l1i iI gAsesc apoi u ~r. De diminea1a,
primele cel"Ceta.c;;e aduc polen in stup, iar albinele
tIll. If. - 1\ lbinA in
care Ie W?teaptA, Ie inconjurA ~i Ie pipa:e ell ante. 11tI1 I'll co~ulete'le
"IIIIt! ell .polen.
nele tndrcl.tura dupB care plead gAsind u ~ r sursa.
$i culorile Ia multe soiuri de {lod atrag albinele
IJ4'II tr\l ltecst cules. De pHd.!!:, nalba are un polen albaslrui; la par, piemi'c,
11".'11111,11 sAlbatic, este ro~u; alunul, papadia au polen galben-aunu;
1"1 tit: In coriandru este mov; de la mac este negru, de la soia este
Il"lI u ~ju, iar de la bostAn'Oase ~i floarea-soarelui galben-<.lescllis. Dimineeta
' I' ui.'whid !lorile de hri:rcA , papadie, mac, loborlA; la amiaza cele de
I'PHI'Cl}lll, sul!ina, fa celie, bob Iurajer. Sint ~j fIori care ofedi albinelor
J)(llcn tntreaga zit a~a cum este teiul, bostanoasele, urzicu\a moartA etc.
Slnt colonii care - dupa. Louveaux - au 0 mare aunitate pentru
,'/11>1\(\. care apoi ~ i -o extinld la t'Oate crudierele: mu~t'8ru~ alb ~i gaiben,
l'lcllohca sAlbatid e~. Se crede cli la b(lza acestei paflticul'aritAti se anA
t: /lf"ti01-ropismul J) care poate Ii coman'dat de Iactorii erelditari.
Albinele consumA polen toaUi viata, mai pulJn in peruoada de
Icr nnre dnd digestia lui se face greu ; al-bina are nevoie de 0 tempeMtut'n mai urcatA, pinA In 35,2C, care nu este in stup decit alund oind
Il)ccpe sa apara. puietul. In schimb, sub forma de pastura este de mare
Il jUlOI' iamu, cad el este digerat u ~r. De asemenea, albinele consumA
lIlult polen de care au nevoie In hidrolizarea zaharuJui , prin activarea
uplilnil. a invertazei din glandele faringiene, influen\ind .!?i capacitatea
de hidroli zare a Cermentilol' din intestinul mijlociu (Ana Maurizzio).
Observlnd loate aeeste partlicula rita\i ale polenului, majoritatea cercetfl'o"l\or l'"'8l1 caracterizat cu plastica !ji adecvata no\iune de pfine a
IlIbfll cl.or' lldo.ptat ~i de n oi J?i amintitA mai sus.
Al binele, care in timpu.1 formal'ii larvare au avut polen pu\i n, vur
ttVl'l! un illteslin mic latA de cele bine Manite.
Tllcc pind din primele minute dupA parAsirea alveolelor natlli c din
cuib, Ii ne l'(~' l c ulbinc lrebll ie sil. consume polen ca sA-:r;i l'era c~ in intre-

Ir --

' I CIIIr" '(f'nJ/" ~ flI _ II .'U'II"

""IIA n IMnl . o,.e- " n""",UA dlrrr:(1'.

elli

lh,:

l'xclillfll c hhnldl

err:

IICIIO/'lOlltO,

In

()rlll n lllr' ~'

u",,1

gime r:orput gms, care este, dupa cum ~ti \l, 0 rezel'v8 ('orpO/'ale) de
grasimi, substante proteice, hidran\i de carbon Iji care se epu izeoz5 in
perioada stadiului nimfal.
Trecind apai la serviciul de doici, albinele tinere i~i inten sifi d l
consumul de polen, pentru ca Hi pli ~o rul dat larvelor din c.:uib este Ull
derivat al polenului. Pentru fiecare larva doicile consuma 3,25 mg
polen. Putin mal tirziu, dnd albinele tinere incep sa se ocupe de trllnsfol'marea nectarului in miere, PQlenul consumat de prelucratoare ajlltfl
glandelor {al'ingiene, care pina atunci dactuserA lapti~or, sa secrete acelc
enzime de scindare ~ i hidrolizare a polizahnridelor din nelflal' in mon f)zaharide - glucoza !ii Jrudoza . De asemenea, consumul polenulu; influenteaza !i i capacitatea de hidrolizare a iermentilor din intestinul
mijlociu.
Apoi, in tot decursul vie~ii lor, albinele consumA polen pentru refacerea tesuturilol' u2late. Polenul este consumat in special de a~bi nele
care se nase in toamnA. Arunci, C01lsumlnd .polen din bel~ug, doici le
prelu ngesc perioada_de hrAnire cu laptl!1or peste cele trei zile de starl iu
larvar, cum jIou primit toate g~nera\iUe in decursul verii, dind lapti!jOl'
nf).nor !ar..ve. .m'Ca 12-=36 ore: 'Ele pot trai ras'tJel ~ase luni, pe clnd genera~ii1e de vara nu de~~esC 0 virsUi mai mare de 4O-d5 zllt>.
Daca mierea - dupA 'Cum a\ri vazut - este un element energeti c
care da cAldurii. .!?i energie individualA ~i colectivA, polenul este krona.
Apicultorii cunoseind marea sa imporlantA, dreseaza ~binele...sa-l culeaga.
hranindu-Ie cu sif-op in care au pus cu 0 seara inainte florile plantelor
ce trebuie poleniz.ate; astfel detennin~ colonia d. trimita clilegl1toarele
la culesul acelor flori, care slnt mai bioe polenizate .!?i dau rod mai bagat.
Problema 0 vom lamuri pu~in mai departe.
Ciod poienul intrA tn stup in cantita\i mai mari. matca coloniei
depun~ lin. pumaI' sporit de oua, iar cuibul ia proportii marL Apiculcorul poate i'a ce astfel 0 reverza de polen, pentru a-I reda coloniilor
atunci dnd el lipsellite in natura. In Celul acesta cuibu l se dezvolta mai
bine. Activitatea nlbinelOl' la culesul polenulu i!ji capacitatea matci i
de a depune ouA rna; multe au Cost st'Udiate de cerceUitorul ameri can
Cale care, dresind albinele la culesul polenulu i, a gasit chial' raporturi
matemaHce la stupii stimula~ , in comparatie cu cei martori nedresal.i.
P olen ul se prezintA ca 0 aglomerare de pulbere microscopicA a
unor gl'i':'lUncioare care au 0 mArime de aproximativ 50 microni (a mia
parte din mOl) ~i care a u greutate Coarte mid incit 15000 din ace~ li ;'l
ahia clntaresc 1 mg. IncarcAtura eelor doua ~lete, de pe picioarele
poSterioare ale albinelor au pinA la 25 m'g, in care slnt . peste 300000
grauncior i. Pe ace~tia, albinele culegat<iare de polen i1 adunA fonn'ind
a~a-z i sele ,.'g hemotoace" du~ ce rnai intH U urnezese stropindu-I cu
salivA sau miere din gul1A.
In aceastA cAutare de polen cit mai valoros, albinele se straclllicsc
sa gaseascii pe cel cu mai multe substante importante, Jiicind astfe L 0
.~elec l, i e. Cercetalorul Dault (Australia) a orerit aibi nelot', in HCarn stuplIlui polen de eucaHpt de In ]0 varieta~i puse liecare in cutU difcritc.

217

I.lk"fl ~ i au 'transportat in s tup rPo1enul din varietatea

cure ~Irf..' pmeent ul miirit de proteine, steroizi ~i vitamine. plus
,1 II lIh.'l I,1II 1\ii ntrilg4tom'c, liisind aproape neatinse pe celelaite.
Ult\ u lI (~ j o rii microseapici de polen stau in anterele florilor suspen,jut" pC nlumi ne. Fiecare grauncior este 0 celula sexualA mascul! care
h)llll ll dl'[lzlI. o vulul d in ovarul Ilorii la baza stigmatuluL In acest seap.
p lUMl l IIdlll'H1 in \esutul florilor anumite substante minerale care favoI I'ivn~b gel'minarea gdiuneio rului de polen, care atund dnd are la disII', ~ I\I \! U ll pt'ocent de 15-20% zaharuri I?i tot attta bor, tubul polinic
"( 11111 0(0 ....11 . Pina atunci stigma tul ~i-a ~strat capacitatea de polenizare
tl lqd 1)1'0 1<:JII1 de 0 substanta asemanatoare eu vitamina Greuntele de
J"ll l!lJ d l.Z\Jl pc stlgma t, gerunineaza in tesutul stilulul fLarH, unde inter\ lIt tit mod (lctiv anumite enzime. Ele m!resc intensitatea metabolis/l1\l)tl l , IlI r <:a re:mlitat, fecundal-ea florilor este ameliorat3 ~i legarea
I r,Wfl1ut'eU semintelor la feL In proeesul de recoltare a nectarului de
,lnll'lf ulbincle ouiegatoare, se produce 0 excitare a pis'bilului, ceea ce conIlI hll lo 1/1 0 germinare ma i buna a polenului pe stigmat {;i amelioreaz~
t..,'I lIl dIII'OH, t n felul aeesta se impletesc interesele proprii ale 11orilor,
!!II " plt' ule al-binelor care recolUnd nectarul taciliteazii 0 poleniZlare mai
A l ltln(' h, UlJ

l)(/ t') t'(1/ (J

111:111 vtl.
Vli zu t la microscop. gdiunciorul de polen are un tnveli~ foarte
O ~hn(!Jl t inlCit t rebuie lovit insistent eu un ciocan ea sa fie sM,rimat
!lV " JI ~ lIt den um it exina. Ela are pe suprafata sa desene variate dupa
111\.'('1" pJuntei respective, u!]or de JdentWcat : con uri. drUge, basoona{;e,
fllutbnl C'tc" iar intre ele sint mul~i pori care inlesnesc schimburile de
l'C'! f,lIut ic. Int'r e pori se o bserva unul mai mare denumit micropil, prin
~'IIf(" t n momentul a propiat fecundarii ovulului iese tubul polinic din
IlI lC'rl ot'ul g ra uncioruluL S upr afata exinei este protejata de 0 substaniil
,11t:JQllsit denumita poLeinQ ; ea in1esn~te gra,u neiorului de polen sA se
II pcl18CA u~o r de corpul paros al albinei !]i sa fie astfel transportat la
II tl OOt'C vecina din aceea~i specie. pe care 0 fecundeaza. In felul acesta
II} lndc pline{;tc acea potenizare ncruciQ.tii care du'ee la 0 rodire mu'lt
Mill t. ](Ire,
Polcina n u este digerabila dar este folosita in economia coloniei,
Wil d t.'o mbinatii. cu ni ~te ra~ini de pe_ mugurii plantelor superioare,
1~I ' cln d un pl'Od us nou, [oarte folositor intregii colonii care este pr-oIIUl/SlI l, d C'spre care yom vorbi mai departe.
Su b exinil urmeaza un a l doUea inveli{; intina -care este 0 metnh l'l Hl n ccl ulozidi iranspa l'enta. S ub ea se gase{;te 0 substan\a viscoasa .
li l('ll l,uiLli di n : Illbumina , lipide, substante minerale .iDltre ca re predoIn tllfl ro."rlwu l. Wni ft utiCii'li i, vilatninele g lucidele et.<:, Ea este denu mila
!" v/oUf /;/oIl U d t Optcl.\'1 l1 li, t n M p1U1C6C douA nuclee, urnl! vC'ftc totiv ~ i altu J
~~ I 'm l nllti v tll'OIl,mlt. ~ l ,'3pc l tnu ~(tg(, l1 . t.' e dc-lel'mi uA ))T"4 o('\.':Il t1 d o ft"C"lIndilro.
~ ' ij

o insu!;'ire distincta a poleo uIui este ~ i culoa reu lui. Fieca!'e spcd fl
de pI nn ta are un al t tip de culoa re, care variaza de Ia specie la specie ,
Aceasta disti netie a polenulu,j se pierde odata descancat in alveole lc
Iagurilor, cad ghemotoaceie se amestedi.
La J'ecoltarea polenului, albi nele sfi ~i e Cll mandibule le ante1'ele,
din care se revarsa 0 pulbere impr~tiata pe tot in v eli~ul corporal a l
insectei; uneori aibinele se tavalesc in polenul revarsa't. S-a constatat
ea a albin a prinde pe haina sa paroasa pina la 0 suta de mil de graunciori. Cu cit culegatoarea are un inveH{; pAras mai putin uzat, cu
atit ea se pudreaza mai bine. iar inearditura co~uletelor este mai insemnatii., Pentru a amplifiea riispindirea graunciorilor prinderea lot'
pe peri.c;ori. albin a eul egatoare se inalta foarte put.j n in zOOr planat, la
punct fix, ce-asupra f lorii respecti ve, {;i batind din aripi . creeaza un
curent ee determina graunciorii, sa se inal\e .!;i sa se pcinda pe corpul
sau. ApOl, ea aduna graunciorii cu periutele de la pieioare,
Cum in gu~a culegatoarelor la plecarea din stup se afla. totdeauna
o cantitate de nectar sau miere in arnestec eu 0 secretJ,e a glandelor
salivare, ele aduna polen ul revarsat eu linguri\a din vir1ul limbii,
- umezind grauneiorii ca sa-i poata lipj unli de ceilal\i. In acest scop
umezesc ~i periutele eu eare ii aduna de pe corp, pentru ca ei sa stea
bine fixati in co~ulete , Dupa eercetatorul Butel-Reepen, albina i{;i umeze!iite cu trompa partile paroase ale picioarelor, mai ales clnd recolteaza
pole nul fa inos ~i useat cum este de piJda, eel de c~ tinli alba (Hippophae
rhamno ides L .) ~ i de 1a alite plante asemanlitoare.
Luerarca de incarcare a co{;uletelor la un cules bun nu dureaza
de cit 12-15 minute. Cind eulegAtoarea simte eo~ule\ele pline ~i echilibra te i,:> i ia zborul spre stup.
Sa urmarim la stupul de observa\ie cum proeedeaza albinele eu
polenul adus: mai intii atcrizind pe scindura de zbor a stupului, intra
pe urdini,:> , mergind in locul ~ tiut di trebuie sa-l depuna, ducindu-l
direct la fagurii cuibuh.Li; uneori aleg chiar fagurii pe care au puiet
foarte ti naI', pen'tru ea astfel do ioiIe sa aiba polenul aproape !iii sa
hraneasea eu el Iarvele, Ajunse in preajm a alveolelor' goale, Ie cereetead sa fie curate ~ i i~i descarca co{;uletele eu ajutorul pintenului de
la un pici or ~ i apai de tal eel de-at doilea picior.
'
Cuiegiitoarele de polen nu executa dans uri ca cele care aduc
nectar; in schimb, albinele din stup care a u primit sarcina de a lrans'porta polen se apropie de oulegatoarea, oare ilj'i desoard co!juletele.
mi ngiind-o cu antenele, pentru a lua cu n~ tin ta de mirosul polenu lui
udus, miros pe ca re il memorizeaza, pcntru ca apai sa il ga!:oeasdi U !OlO[,
orudL in nabura.
2 1U

Culcgtrlonren de po len ou m(l i i:l~leapUl sa incredin~eze indi.rdiIUl'o din c01;iule\e alt or a lbine, ci, primind de Is cele din preajma ei a
tWi i!totc de hram'i lichidA sau luind-o singura din alveolele fagurilor
I.'U tnfCrcn. plead\ de indatA la 0 noua recoltare, De aceea !ji numArul
h,lt'udlOi' pentru culesul polenului este mult mai mare rata de cele
tM utc de culeglHoarele nectaruIui, dici acestea din unnii sint nevoile
IIIl'HJj u ~ leple rindul penlru a incredin\a albinelor prelucratoare incAr,'M III'n din gu~a,
Aceusta inseamna ca 0 data ce polenul este descarcat in a lveolele
tnJlw'clui , culegatoarele nu se mai ocup! de aIte lucrari privind depozit nt'Cli polenului in stup, A(:ea5tA sarcina 0 are gMtpul albinelor tinere ,
I\(.(,I:Itt.'a indeasa u ~or cu caput polenul destinat sa fie folos it curind
~en l.r u a nu sta in!oiat, jar pe eel destinat depozitArii in vederea consulIIu lu i clnd alara:, in naturA, nu se mai gas~te polen, albjnele tinere il
lJtlt bille cu capul ca sA elimine aerul dintre grAunciori ; cum grnunciorii
JIl l losl deja umeziti de culegatoare, ei se leagA bine unii de altii forIIltnd 0 masA compactA. Acol o se dezvol1a un proces de lermenta\ie
i/lclicl1 , asigurindu-se asHel buna lui pastrare. Sub aceast! din urmA
rOrmfi polenul poartA denumirea de piistuTa, Masa compacta ocupA eel
In uit '/4 din volumul alveolelor care peste putin vor Ii ocupate de un
II Ini t jzolant de miere, peste care este ~ezata la suprrua\A 0 pojghitA de
cClwA, In (elu l acesta, pAstura este cu totul izolata ~i aparatA de umiditatell cnre apare in sezonul rece at iemii in interiorul stupuiui. lI n aceastA
IX'l'ioada pas-tura rAmine singura hl'8na vitamino-pl"oteica, cin'd in cuib
nlbinele incep s a creasdi. puie t nou care da un' impuls mare dezvoltfirii
cuibului in primavBrA ~i in'locuie,o;;te rindurile rarite ale albineIoI' de
IMlnna, care dispar IPC rin'd. C. L, F arrar sfatuiel?te ca in stupul pregiitit
~mtru ieIinare sA se aifle ce'l putin dOl faguri cu pastura,
Polenul esle ,akAtuit din mlilte iproi.eine, aminoacizi tiberi, lipideIlcizi gra.';li, vit-amine, microellemente, substan\e mineraie, precum !1i hidtaU de 'c arbon .';Ii aHe substante aotive, fiecare cu importanta sa,
DAm in procente substan~ele con~inute de polen, stabilibe prin mlnU\ioase analize de E, Lenormand :
'

Cornpozllia chlmld,

oro

A
3 - 4
Zll hlll"\.lri reci uctoare , . , , 7,5>--40
i'A'lharuri neTeductoare , ' , 0,1(-19
i\mklon ~ I alii h i<iralltlecarbon 0 -2.2
F;xlracle etl"rice
0,9--14
PI'oll'lnc
1 - 35
i\mlnoacizl Uber i
1 - 7
Cenu~ rezlduurl
1- 11/1

nOZIlRQ

Potaslu
Magneziu
Calciu
Cupru

Fier ,
Siliciu
Fosf<>,
Sulf ,
Clor
Mangan

"It

20
1

- 46

-Ja

1 - 15
0 ,05- 0.00
0.01- 0,3
2 -10
I

Con\Jnutul In $ubSlAn\e

A20t

Ann u l nea:ru
(A lnus glutlnou), 'I,

25,2
2,4
0,42
0,24
8,4
27,4

4,9
0,70
0,3
7,3
34,4

.Jep ll

(Pinus

mo"t"n~).

2,-"

<.I

4, 2
26~

Proteine
S',1lfati
FOS'for
Suli
Zahar reducitor
ZahartlTi totale

13,8
3,0
0,3
0.1 0
2,7
29.5

1"- afar~ de acestea ,polenul mai contine in cantit<1ti mlel : liamin fl,
ribofravina, acid nicotinic, acid ascorbic, un pigment , un factor de Cl'cljtere ~i antibiotice, Zaharllrile din polen sin t: fructoza, glucoi a, zaharoza; unele palell'Uri con ~in polizaharide, Pigmentii fac parte din calcgoria carotenoizilor, In multe sorturi de IX>len s....au gasit substante ell
azot cit ~i hOTrnoni ~ i fitoncide.
Principaiele reactii biQidhim ice ale polenu!ui - dupA L, Hota - care
se desf8.>arA in conpul albinei sint : desrom punerea !}oi resintetizarea proteinelor !}oi aminoacizilor. Mai IntH are loc descompunerea enzimatic<1 fl
proteineior in aminoacizi. Din aminoacizi si'llt resintetizate proteinele COl'pului albinei, care servesc !}oi la re'l acerea de \esuturi veChi ~i la i onnal'ea
ce.1or noi la albine adulte !}o j larve, Azotui excedenJtar din metabolism
este eliminat din corp in cea mai mare parte su'b fo rma de a:cid uric ,
Upidele din polen variaza de Is 1,5 la 27 0/0, iar pdntre acizii lipid ici
~gra.';li ) mai imp'o rtanti se eviden\iazii: acidul oleic, palmitic, linoleni c
~ i stearic.
Vitaminele din polen - dupA Hiel ~ i Burdett - sint in propol'\il
satis!acatoare. Ei a u gAsit in polen vitamina C - acidul ascorbic; B I tiamina (anevrina) ; B2 - riboflav,ina ; Bs - piridoxina; Bs - acid ni cotinic; acid pantotenic; H - biot il;la; acid 10Uc; provitamina A
carolina vitamina E - tocoCerolul; R - rutins d in grupa flavonelol',
P olenul are muUe sorturi de hormoni eo estron I), honnolll
sexuali feminin i ((oliculari) ~i androgeni - substante care poseda
\iunea biolog.ica a hormonilor sexuali masculini.
Polenul ajuta Ia cre!}otere, De p jldli, in Fran,a prof. R. Chauvin d
dat in hrana !}ooarecilor de laborator cantitA~ mid de polen ~ i ci all
crescut mai repede in compara\ie cu eei ce nu au prirnit polen, V , 11,)binson. dint!. cantWi,\i mici de polen In hran:a >bolanilor 1/27000 . ..
ob~i n'U L illceti nil'ea ore~ t e ri i tumoI'ilor.
,(,'u bstan fel e minerale ale polenului pamicipa la construirea moleculei OI''(!anice ca CuetOI' induspensubil pentru desr~!}ourarea multol' reac\11 C"h lmlcc ~ i me l'~it,e l'e;l ('ch ilibruill i hidric in ce lule ~i hemolim ta. pen

-:!ll

,I
0)1

1,<

,\ u,'rm,
220

Porumbul
(Z ca mays), tl.

,w-

elementelor mlnerAle

lil a oliloelementelor,

Dcsigu r cJ nu loale speciite de planle polenifcl'C con~in aC1!:o;l e ClIll titiiti de subslante, CerceHitoru l Nilsen prezi.nt3 un Label com parativ :a
Lrei SOr turi de polen (pa rumb, arin negru !1i je pi) din care sc poate observa variabi Utatea e!ementeflor componente, astfcl :

""'''''''''

,', .... 'vMI

m"

,,.,t,'~(\l ul ,

r.xl.rll"

'lin

"rl"~

"'I'n,lIh,I",'

,II"

n\'Ar

:!:.! I

1111 phtrundcrea diCeritelor subsluntc IIccesare prin membl'MU celu lanl

tl tl'llll&mi tC!rcn impulsurilor nervoase de-a lungul nervilor .$i in activiIlllt'll musculnrA. S ubstantele minerale ale polenului sin ~ folosite .$i In
rt.t'Ollu'en inveli!;i ului chitinos al albinei in metamorfoz& (Chauvin).
Prnteinele Cll aminoacizii sAi esen\:iali smt Decesare dezvoltArii viij.)Ut'L'\ ol hinc inCH din prima clipa dod apare embrJonul din coaja oului.
cat! 6tn L in proportii variate de la 21 18 74% pillil. la 21,6%_ 0 datA ~
'fllHHltllu1 lor se dezvolUi. mult glandele faringiene a albinelor doici
1J('!1lr'u secretia H1pli~orului, urmatA de cea !:I. enzimelor de transformare
{ t ...... C'llI rulu i in miere.
Polenu L ate insa 0 condi.l!e esen~jalli. 1" JnfAp.tJ.J.it.ea_Bcestei opere:
.1\ 'HI fie mai vecmde 1 an. CetcetAtorii M. Haydakl ~ i Ana Maurizio' au
"1ll'lr dt polenuril-rtllf"'tiO an piero puterea de stimulare a glaodelor Ca.'ItI~!icn{' I)j mandibulare iocit acestorR Ie trebuie 20-30 zile penLTu a
In('(~pc sd func\ioneze, pe dnd P9ienul proaspAt este eficient in numat
,'IHl.' zi lc. Polenul vechi pierde liifna~r mtiIff81tl- al1"tiff01refzi.
Llpsa polenului in hrana albi nelor mi~oreazi'i functionarea multer
1\-1,11, (1(> d in organism ~ i creeazA in familie 0 stare de ne}jni~te ; in schimb,
0 hrrmire abundenHi. co polen pot Ii reactivate secretiile glandelor
\ I ~ul(', de a cliror secretE colonia locA ar avea nevoie. De pilda, glan,Id e ccriere dC$i sint epuizate du~ 0 actavitate de 8- 10 zile, pot la
nl."VOic sA 'ProducA din nou cearA, daca aibinele se hrAnesc din abunden~i'i
ell po l ~.
Consumul poJenului detenni ni'i in primtil rind 0 dezvoltare a
t'f'lrpului gras ~ i conferA albinelor consumatoare 0 deosebitA longevitate.
til special albinele nAscute toamoa, cu corpul gras complet, trec u!}or
JR,,,te rigor-ile iernii.
Cui~Atoatele de polen prclerA un polen bog?t in axot ~i eu sublIutnte a tractive, aJegind l}i recoltind polenurile cele mw bogate in protcl ne, la fel cum fac - dupa. cum ~titi - suratele lor care culeg nect[lI'uL !';Ii care aleg !}i preferA pe cel cu zaharuri supedoare l}i cu concentro~lo cea mai mare.
Rezumin'd, 'PUtem spilne ell. polenul are .proteine - dcci aminol.clzl; are grnsimi - deci acizi gt8!ii ; ate wtamine, microelemente ~i
IIItC substan\e active.
Ca valoare alimentara polenul cules de la un numlir mai variat de
rlod este eel mai bun, intruclt s-a observat ca polenul mononor care
III',' ucela~i continut nu poate satisface toate nevoile organice ale puietului *i ale albinelor t:inere, iar in consecinta colonia suferA in unele
pl'lvinte.
Aminoacizii eseotiali din polen trebuie mw intH sl1 lie descompu!?i
1.1(' organism pentru a putea ii ! o}osjti. In collsecinta, polenul ingerat,
njungind in intestinul mijlociu (stomaeul) este staeat de enzimele sucului digestiv ce pAtrunde prin porii exinei. Numai astfel ei pot trece in
hcmolimiA pina 18 ultima eelulA. Acol0 se recombini'i in subskm\e protcice specifice orgarusmului. CercetAtor:ii au stabilit cd numai sub (lceastli Jorma substanfele proteice participa la /ormarea celulelor !iii crc~lc
I'ea organismului, cit !iii la refacerea eclor uzate, tn cursul acestui proccs
de l rflc\ionare a lor, apar ~ alti aminoacizi noL

I,.

222

lzoUnd to laborator proteinele din polen cercetAto.rul Lensk1 0

rormat douA complexe, puntnd in libertate dupA hidroliza urmlilol'li
aminoacizi; acidul aspartic, acidul glutamic, glicina), hidrox~prolirHl,
valina, ferulalanina, lizina, arginina, treonina, metionina, izoieucina, leucina, tlrozina, histidina, triptofanul care ac\ioneazii activ in momentul
get'lninArii polenului. 0 parte din acizii liberi aminati sint transmi!1i tn
hrana larvelor tinere l,li in cea a mAtcH, In polen se mai afla acizi nuclelci, pigmen\i, acizi grruJ:i , steroizi l,li apa; aceasta din urma, intril. tn
compozitia celulelor .$i sucurilor digestive, De asemenea, grlisimile Cll
8ubstan\e energetice filnd in proportii de 3,33%, zaharurile 34,8%, substantele minerale 2,35--2,40'10 sint absolut necesare la forrnarea celulelor l,li dezvoltarea puietului din cuib.
Polenul - dupa R. Chauvin - mai con~ine amidon care este alacat in proporpe de 90% in punga rectaIa, abia dupA trei zile de la ingerare ; digestia incepe Insa. in intestinul mijIociu, trecind din proventricul unde a stat eel putin 24 ore. Consumul de polen pe an pentru 0
colooie este in jurul a 20-25 kg, folosit nu numai pentre dezvoltarea
cuibului ci ~i pentru hrann albinelor mature. Existi'i totu~i 0 slngu rA
situa~ie in care se recomandA en polenul si'i fie dat in ames tee cu un medicament : clnd colonia este bolnavA de nosemoza. Dacii polenului sa1L
inlocuitorilor lui nu 1 se adauga medicamentul Fumidil B $i vitamina B~
B.!}a cum am arAtat la holile albinei, atunci parazitul se dezvoltA !iii el in
mare propor\-ie. CercctAtorul P. KoUai (Ungaria) n urmArit dezvoltarea
unei coionii !iii a stabilit cA. pentru creJ,lterea a 60000 albine tntr-un sezon - deci 6 kg albine - Ie sint necesarj 4 lagu.ri plini cu polen.
Aceasta constatare este con!irmatii !iii de al? cercetAlori care au calculat cl 0 singurll. albinA inceptnd din stadiul larvar pInA la maturita~e !';Ii
_ lapoi imediat dup! ce a pi'ir.!isit alveola natalAo-consl.J.l'lUi (120-145 mg
--t polen, in timp ce din miere consumA numai 3,21 mi'J De aici se poate
.
deduce importan\a polenului tn viata coloniei:'"
I n perioadele lipsite de polen l,li dod nu se mai ana polen nici in
rezervele stupulol, far stuparul ou dA alhinelor !nlocuitori de polen
bogati in protelne !iii aminoacizi, albinele se nasc cu un stomac mult
reclus io compara\ie cu cel al albinelor care au consumat suficient polen.
Consumindu-I, albinele nu-l inghit dintr-odaUi., caci polenul popose;;te
in proventricul 1-1 zile, - alia cum ati tnvAtat Is anatomia acestui organ - lncepind acolo 0 primA prelucrare ; abia dupA ce trece tn stomac
el poate fi descompus de diastazele aflate scolo. Albinele nu au 0 enzim.li specialA pentru dizolvarea exinei celulozice a polenului, De aceea
este nevoie de aceasUi. poposire de citeva zile tn proventricul.
In ce prive~ te hranirea puietului in cele 6 zile de stadiu larvar,
acesta incepe sil. consume polen proaspa.t dupA primele trei. zile de hranfl
cu lApti!}Or, sub formA de terci amestecat cu miere ~i apA. Acest terci de
polen este dat de dolcl direct in gura puletulul. Proteinele polenului din
terci constituie partea cea mw im'pOrtantA din hrana larvelor pc ca1e de
dcmoit{tre, dp.~i c.1ntitatea o!eri'tA nu este pres mare. Proteinele lui l}i
plusul de lIipti~or conlerA albinelor de toamnA acea longevitate care
depf'i~~te 0 vlcluire dc peste 7 luni. pe cind s ibineic de varA trAiesc
t\b ia 3(}-11l zllc.

223

tocolilorso polsnului In s tup

PASTURA

Albinele sosite la stup cu co-'1ulete pline cu polen, due polenu! in

1I1I.WJlllu clipselor cu puiet din cuib, deci in directa apropiel'e a doicilor
(IIII'll tolosesc cu predilectie polenul proaspAt tn hrana puietului. 0 altli
!JIII'it' din polenul adus este i'o losit de albinele mature pentru propriiie
lI"vlll rlziologiee, iar prisosul dimas in alveolele fagurilor ce marginesc
1'''111\11. va fi prelucrat de a'lbinele tin.ere in pasturii - alja cum am
IIIII'lll!, moi inainte. t n arest scop ele prefel'li sa depoziteze plistura in faMUI'I de culoare inchisA care pe Iinga eli sint mai C!lduro~i au -'1i alveo1111<- cl\ ptu~ite cu inveli~rile nimfale ale generatiilor de puiet ee s-au
nll' Cll t acolo; acestea absorb eventuala umiditate pe cure 0 mai are
OlliCnul. Prcluerind polenul albinele Iolosesc 0 secretie
a
glandelor
Illulldibulare, in special acizii gra-'1i, care opresc oriee ineeput de ferHI(,ntnlC. in atara de eea lactidL t ntr-adevar, acidul hidroxi-2-dece1101(' component 81 Ceromoni1or despre care v-am vOl'bit la matca (I u ~i rotul de a acO"peri grauneiorii de polen pentru eonsumut viitor.
Iztlllndu-i de conbaetul cu oxigenul, astCel este opril! 0 nouA CennenIAliC'. Aceasta totU-'1i va avea lac, dar numai ca 0 ferrnelltatie lacticli
l'urO U steril izeaza, operA 18 care contribuie lactofermentii arIati in gu~a
tdblnelor. Astfel se obtine vastum, care este hrana specifid!. pentru
11\l'Oii ~i inceputul primliverii. pinA apare polenul proaspat.
Cind aeeasta prelucrare a polenului este totala ~i CeritA de inIluen'e
IIOrivc, pastura are 0 valoare neegaJatA ni ci chiar de polenul netransCol'IHUI. Cercetatorul Butler a mal'cat albine hrAnite cu pasturA, comparindu-Ie
ell cele hr!nite cu polen ~i a constatat cli aeestea din urmA traiesc mai
l'u\ln rutA de cele ce au consumat ~sturA . In special albinele nascute in
loCunnA, care 'Consuma de Is 0,5-1 mg pAsturA, traiese peste 7 luni pina
I1 I).'l1'C flora polenif_e ra de primAvara, a~a cum v-am mai spus.
Polenul disponibil neconsumat in stare proaspaUi sutera trans Cor1!lul'ca in pastura, trecind 'prin_ patru laze. (A. Caillasi.' prima actiune
ure loc 18 circa 12 ore de la aducerea lui in stup, la analiza gAsindu-se
In t!i () tnicroCiorA heterogenA printre care !?i eolonii de drojdii ; a doua
rll...!i ('ste eliminarea progresiva a miCl'o'Ciorei nespecil.ice in folosul UIH~I
fOl'lnenla\ii laclice. Aciditatea mediului devine mai pronun\ata: (l tre ia
futl\ I..':o> te (.'e a de' dispari~ie progresivli a bacleriilor iactice sub ercclul
t:ld dului luetic, c,Il'e eslc [<lUI lacloCermen\i1or; a patra l aza eslc ( '(>/1
22 -1

din II 7-a zi !ji de In prima ae\iu ne, earucterizutil. prin dispari\ia lotul!\
a bacteriilor InoLice, cind, sub ~nfluenta marii cantitAti de ncln l a c ~II '
produs, polenul devine cu totul sterll, iar pH...;u:1 sAu se apropie de 1.
Ace:stea dovedese ell. pAstura, ca hrana pentru larve, nu seaman a dc Joe
eu polenul din ghemotoacele co~ulet-elor. 0 analiza. a ei a stabilit c~
pAstura contine: 34,81/1 zaMr, 3,331/1 grAsimi ; 2,460 / 0 proteine; 2,55%
substante minerale j vitamine, enzime, substante hormonale ~i fiton cidc.
In schimb p,Astura_ este fonrte ~ensibilA-.il!. geml iernii daca nil
(tSte .pusA tn preajma ghemului de iarpa, -'1i se pAstregza.. eu alit mni
bine dl!di a acoperA 0 parte din_&!!em. At~d se poate constata supcrioritatea sa did alhinele, intr-o sstfel de -situa\ie, pot sa:-~L creaseA eel
putin 0 generatie mai redusA de puiet in iarnA, care va fi cu aUt lll[li
de folos cu cit primAvara intirzie mal multo iar 0 mare parte din albincl('
din toamnA ead imbAtrinite prea curind. CerceUitorul american C.L.
Farrar considerli ell. mares. reducere a populatiilor ooloniilor in priml"l. varA , Jl:~A_a!or~azA lipsei de pasturA din stup.
I
P~tura este influen"{atA.- negat1v 9~ Jln ~ceLde uffiiditate in stup,
in..-spe~i,!!~pul:=ierrui. Pe sU-praiata alveolelor aP8J'.e 0 ciupcrea
) Peri<;ystis alvei care 0 _ aUereazA, devenmd_ allLL ~!Jmpietritii. F'agurii
ace-'1tia trebuie elimina\i <liD -..tup ~rtopiti. Numai dacA numArul lllveolelor Cu 'pas-turA slterafa este mie, stuparul curAtA alveolele pinA In
peretele median.
~~; este sensibila lJoi 1a 0 pAstrru:e _pr.elungitA, in care caz voloarea ei alimentad"r eae trei ori mai mica, fa~ de polenul pro asp~it. Temperatura cea mai JX)trivitll pentru pilstrarea ei este de +2 - +8C, in
camerA uscatA.
Canadienii, - tn special un renumit api-cultor H. Schiller - care
are 800 de stupi, realizeazA anual 0 recolUi mecHe de 82 kg miere de
I, fieeare colonie in afarA de ceea ce las3 ea hranA albinelor. Incepind de
1a.1 fepruarie el ofera albinelor pastura fn tttrtite cu. miere 'semicristlaIiz_atA, in .ratii de 45.Q...K-Pi3Sti, - 0 data. pc s~tAminA. El sacrirfC-A iagurii
sCo~d pastura din ei aJ;ia oum vom ar.na:!s-Xennologia .t\picolii.
Cuibul coloniilor se dezvaltA a~a d~ bine incit la mi110cul lunii
oprilie din fiecsre colonJe se formeazA roLartificiali, cArora Ii se dA din
cite 0 matca nouA din cele de la rezervii sau creseute tirnput'iu.
- Dar in lipsa totalS. a polenului din naturli, ctt !?i n pAsturii din
stup sau din depozit, ce trebuie sA faeem? - intrebA un tinAr apieultor.
- In primul rind nu poate fi niei un an tn care in sezoanele de
Ilctivitate 0 albine]or din primAvarii, varA, toamnA, sa. fie 0 lipsA totnHt
de polen in naturli. In al doilea rind, dadi apieultorul colecteaz<'i pole.n
cu ajutorul colectoarelor pentru a face rezerve, - a~a cum vorn
ara.ta Ia Tehnologia apicolA - albinele pot fi ajutate ca ' w-!?i asigurc
existenta lor, dar mai ales a puietului din euib. S-a observat cA atunei
dnd polenul lipse-'1te eu totul din stup aibinele tnceteozi! cre~terefl lui
daro nu se vine in ajutar fie eu polen coleetat ~i pulverizat, fie o!erind
nlbinclor iniocuilori ai poJenului pentru en flctivitatca clin s!,upi sil nu
-ric s tinjcnilti. Tn nceasUi privint<'i, polenul scutnrllt de pe porumh cs tc
f Cl{l II.(' bun .

I~

(I,

)II,

225

Til prima p{Ute 1\ pl'iml.iVcl'il nbundcn\lI poleoul ul estc dcoscbitA.

t1I1I'lJU, chnp\ilc, gl"iidin ile, indeslulcuza nevoile eu prisosinl,A. til lunile
\, vflri1 polCiw l plonLelor oleginoase ~i lehnice din culturile entomoII.., III elll'C sint trunsportate stupinele, va !i iolosit nu numai pentru
IIIv fl li1' col0niilol', ci ~i pentr u a face 0 importanta rezerva de polen
~II I)fl " llIr~ bine pastra'l~.
{"J ol'jjUorii polelluLui pot race fatA in mlisura suficientA lipsei JX)le\I~\l l 'Ilill ales cillo ei s'int dati in combinatie eu 200J~ polen pulverizat.
-if i " 'I'(' tllaA 0 condn ie: s~ fie in concentra?i juste de proteine,
I DII IIHL Illl1inoaeizi etc, a cArol' doza trebuie strict pastratA. S-'a
IJj\'l'lJtlL de cercetlitori ea prea multe proteine pot da 0 toxidtate
lI'o t.~11't\ pcdculoasc'i. Variatia combinatiilor dA albinelor impresia eli ele
vlCtl 0 hl'{Hlli naturalli mai ales ctnd se adauga. combinatiei citeva picliII r.I flf' lwbsLanti1, aetivA: ulei de melisa.. de garoaie etc. ~nlocuitoril
Itlt n (J rcr'i \i sub formA de pulbere uscatii, afarA in naturA. Cind In
1llllhlnll\lc este l?i miere, hrana trebule oferitA numai in stup, cAd aUr l ulblnc]e se nelinil?tesc ~i poate sa apara jurtil9Ul in stu pin:'.
)bl:$nuit, in primiivarA albinele caut! aduc in stup mierite
'll}lltnn\e gAsite sub formA de pulberi: rumegu ~ de ferilstrAu, unele
111m I)criculoase pentru slinillatea albinelor cum sint ingra1?ilmintele
IIIHlil.(t. Se pot oIeri unele 1wouri care insA se digera greu ; dintre
t"''tI I,'u esle preIeratii nina de orzoaici1 ~i 1liina de soia, care este bunA
lUnd clod este degresatA, dar trebuie oferitc'i Cll un par[-um atractiv.
- Oar care din pl antele poleniIere a u poienul eel mai valoros?
IIll'onbll unul din'lre 'tinerii apicultorn.
- Desigur cli din sutele de plante de acest l eI taate dau polen
11"1\ mu tt sau mai pu~in valoros pentru colonie. In general, se considerA
h rclc c/ll''e au periantul') mare, slot cele mai atragatoare. Dintre acestea
(> I'Cl norcA pApAdia, iarba l1arpelui, sunAtoarea, alMstri~a,
lupioul,
ltl{'l e~ u l etc. ; ete pref erlnd pc cele cu protei ne mai mutte. De pil.dl1
{I/llrc-role slnt Iosrte bogate in polen dar sarace in proteine 111 de aceea
111 0 Be duce la munte pentru culesul de manA, trebuie sa aibA tn stupi
J ' ~u rl cu p!!.studi sau sA dea aibinelor polen colectat Ia $es to colec()nt''C, puJverizat ~i expus tn primiivara la dispozitia aibinelor. In sehimb
Id (l (Thuja ocoidentslis) care inflorel1te la munte devreme, in primA'nrl1, m'e un polen valoros. De asemenea, ienuperul (Juniperus Comnunl e), corn ul (Cornus mas), alunul (Cor ylus avellana), arinul (Alnus
'luLi nosn), plopul (populus), ulmul (Ulmus), saIda ci'ipreasc! (Salix caIrell) cu taste exemplarele mascuie de salcie, sint f oarte JX>leniJere.
)1,)tre plllnteJe ierbacee bune JX)lenifere sint; Iabiatele, lucema, spar.,
('lit, sulfinn, osul iepurelui, maeul, cu cele 47 proteine ale sale, toate
I~Uln otlscle incepind cu dovleacul (Cul'Cubita pepo) ~i terminlnd cu pe)Orlcle vel'de (Citrullus lanatus), p recum ~i RIte SpE"Cii.
OlI1t.re pJantele agricole cultivate bune polinifere sint porumbul,
lfl l;l<'fl, rupi\a, tloarea-soarelui, mu~rul , precum ~i multe altele des'f'IIIf' IX' Inf'J! in ABC npicol , ~i pc care Ie gasi~i i in lucrarea ..PhmLelc
nO\l(llrc" de .jog. 1. Cirnu (Iig. 29-37).
I) "'T" II"'~ _
'If'' !lII()~... A II""!".,,,,

!~ O

'nv~ IIj',,1

tl urll' t nrm .. 1 dlnU'-un num h

, I ti!\llrQc<lul lIorll .

vArlat de lIepGle "

pl!Uile oo r e

Fi g.

Fig. 29. _ Piank! melUcre lji polenifere

alunul.

Fig. 35. -

Fig.

31. -

S~ella.

Fig. 34, -

Fig . 33,

Fig. 32, Spli.n uta.

30.

MUljt.ar galben.

Sal<:ia,

Telul.

A r\a,rol.

Fig.

36. - Floareasoarelul

Fig.

37. Mc.nta.

;l::!7

~ i citevu

SII'll

"llllnt'lvr
lIM'Ou l/.I) .

('; 1 =

plHnLe- polen ircl'e C\I polen toxi c eal'e dAuneazd

lIoaJ'C<l bro~teasdi (Rnnunculus aeer) ~i 1.isa (Taxus

n limJnc aeum sA vA iAspund ~i la intrebarea pusA de unul din voi

jtl'lvl h)[' 1ft !elul cum albinele ajutA la feclIDdarea florilor.
- jJ ~ntl'u a lua neotarul 'din iundul potireior, albinele ating anterele
"" 1'1'11 [5<' ~I pline cu ,polen, care pu'dreazA cu zecj de mii de grAunciori
hlv,! I1.,ul lor corporal. Trecind la 0 floare vecina, din aceea~i specie, 0
1}{II'l c dIn ,gr1iuciorii de polen ce sint elemente .mascule, vo. didea pe
Al l.(ll luW! fl odi re"s pective 1?i vor iecunda ov:ulele a~ezate in ova . Ovule Ie
nu VO l' produce semln~e mature capabile sa des tin ere plante, dedt dup~
mlll'CnI 10" cu g.aunciorii de polen. Prin transportul grAunciorilor de la 0
plflll tO lu nIta, prin intermediul albinelor se realizeazA polenizarea incr'tL,'1,111(1, care mt\.~te producti,a de semin~e; aeeste seminte sint totodate. de
'I N'Il1 llltc superioara ia1jii de rele obtinute prin polenizare dir ecta, c1nld
Ih/I ~AnlC ~i de pe aceea1?i pIantA se autofecundeaz.li.
Pcn tru Indeplinirea sigurA a acestui act de 0 importan\A capital A
i l vl llOrului rod, natura esle foarte darnicA. ea r ezu ltat pra('tic graun.tlot'll (;c cad pe stigmat.e i1?l prelungesc - al?a cum am spus - tubul
p01l1l1c pina ajung la ovarul norii. unde incepe de indatil procesul dp.
~crlll l nnre.

Dupa Eleaghin, acolo inttlnesc in mod

activ

unele enzime ce

rl i"'tCl1minli 0 crel?tere intensivA a m~tabolismului :f iorii, ~i ca l'e'ZIUltat

III'mcnza tonnarea rodului sau a seminte1or. GrAunciorii cei mai dez-

voltuU sinl cei mai viabili 1?i rei mai

ap~i pentru germinare. Excitatia

piliUlului contribuie la 0 amplificare a genninArii.
tn IlceastA oped de polenizare a florilp., polenul variat din punct
d~ vcdel'c al caliUi~ii, nu numai sub raportu! genetic ci 'li cel fizio!olIlt., delcl,ninA 0 reacp e puternica a plantelor maternc, ducind Ia t or"lOren unoI' seminte cu calitiiti superioare .!jii productivitate deosebit de

lIl /ilC.

I~ roblcma va fi amplu e:lq)licatA la capitolul Polenul in ~i;inul

noritmlturii.
Inchcind acest important capitol din studiul nostru privitor la
PUIOl I, dellcoperit de albine cu sute de milioace de ani in urmA , va aminlC8C cO O(II11cnii de 'ltii n~A abia in 1945 au inceput sa-I cel'ceteze, descop(rintl bogli\ia atitor elemente de via~a pe care Ie cuprJnde, nu numui
J}l'lltl'u nlbinc, dar 1?i pent!'u om. Grauneiorul micrometrie, a stat n~tiu l
Cil ('l'VIl f lhl\. illlpol'tnn\A. ea un tezaur ascuns fara sa !]tie ee valo81'e are. Am
m u l ~Iunil'eu sl1 vM c<l araUnd oamenilol' ceea ce s-a descoperit de l'Il\ii
In 1i1>I'iJinul s!l.nutlitii lor, s-a ajuns la un consum masiv de polen a.'~ 1J(' 1
IncH PI'(:lIlurliu Ill'id t tic m[ll'c m' fi, nu ajunge sa satisfadi loale c..'l'inl('le.
I'lt, 1')(('fHplll. Tn jo"/Ill tn. ill HUHi, !';- tllI ctJ lls llmat 20 lone de polen.

BAUTOARELE DE ROUA
~ BURDUFELE CU APA
- Unn!rind problema alimenta~ei ell cele douA principale alimente, mierea !]i polenul - aduse in stup de marele grup social a1
albinelor culegAtoare, v-am amintit adeseori despre apA.
Din punet de vedere fizico-chimic, apa, este un liehid incolor
inSipid 1?i inodor. Ea este compusa dintc-un atom de oxigen 1?i dOi atomi
de hidrogen (}hO). Apa constituie elementul primordial de viatA pentru
oeice mnte din lume, atit peawu animale cit ~i pentru vegetale. Un om
ponte trai 40-44 zile fAd, a se alimenta, dacA consuma apa, dar moare
numai duJ}! 3-4 zile dad organismul nu are apA la dispozipe.
Plasma din singe este formatii din 9()t1, apii plus substantele minerale, organice. honnonale. fermen~ii lji gazele. Cind organismul nu prime~te apa apare fenomenu l de deshidratare care devine patologic dnd
starea se prelunge~e, dar- se redreseaza dac~ se recla organismului apa
ope cAi dUerite.
Hemolimfa albinei are nevoie de eel putin 70';' apa pentru ca
numai astfel aparatul circulator va functiona nonnal, ducind substantele vsloroase ale hranei pina la ultima celula. Larvele au un con~inut
miirit de apA in organism, intre 76 ~i 81%; ele se usuca ~ mar cind procentul de apa scade sub aceasta limita. Pot trAi numoi intr-o ambian ta
calda ~i umedli cum este cuibul. Apa este indispensabilA pentru cre~te
rea 1?i dezvoltarea orgl.nismului vJu. Haydek a supus experien~ii un
numAr de albine fnchise in colivii impreuna cu mates lor, punindu-Ie
la dispozi\ie hrana cea mai aleasil 1?i tinute la temperatura nonnala a
cuibului, dar nu le-a dat ap~. In zece zile toate au murH. Fara apA albinele doici nu pot prepara terciul a!catuit din polen, miere 1?i 0 secretie
limpcde a glandelor mandibulare. In lipsa apei. doicile rnerg pine. acolo
incit sacrificA 0 parte din puietul Iarvar sau nimfaI, sugindu-le limia,
cu care pot acoped nevoia de apa a hranirii, eliminind aPoi cadavrele
din stup.
Fara apt\. glandele nu pot da secre~iile respective. Cind stupru:ul
pregal~te coloniile in yegg .~ 'produ~ii de lapti50r, dare se pune apli
curatfi in alveolele -unui lagure avind in dreapta ~ stinga lui doua rame
port-betci cu larve tinere.-'Qoicile vor produce 0 cantilate mariUi de
l!1pti !1Q" pentru cA au la djspoz i ~ie apA suficientA.

220
229

Un (;rcNclHor de mtit.c.i dill S.U.A. a obsen'at d \ alun ci dlltl pro...II) I,\lu de op5 tn lApti~OI' este mAritA, larvele se dezvoltA mui bine, iur
f\l"w(.lt lll'C(l pInt'! Ii] adult irece moi u~or.
1"11 1'11 IIp<'i slIcul'ile nutritive ale aparatului digestiv nu se pot formu
,111 JI~ 1,'\.IIIcl't i n hernolimfil ~ i sa alimenteze celulele. Dupa acelaf?i Haydak,
d l Ht !Jlltl 1:\US, proc~ ntul de npa in hemolimfa -

ell exceptia sl binelol'

ul tll, nthlClItc - cre~te in raport ell virsta, dar seade repede in prima zi
o!I(j I' lnhlllzcuza in jurul a 70010. Tot el a gasit ea apa in organism preIllt /\ If vllrill\ie tn ra~)lt de sezoane; tn timpul iernii apa din tesutu ri
"('lItlu, ('('Cllce inlesn~te aibinelor sa reziste mai ll!}Or la frigul aspru.
Oc lI~e lll ene(l ~i pu'terea coloniei are un 1'01 in ce prive~te cantitah'n ell" up!\ lleccsarA In via'a albinelor, eAci s-a constatat d i. in coloniile
. lhl1l'. nlllllJ eie au 0 proportie mai scAzutA de apa in organism. 0 temperulll l't\ us('u la :.;i 0 hranasal'adl in apa, coboara ~i propor~ia de apA in
IIlltlulhml. De aeeea, clnd [n prim!1verile reci albinele sint nevoiie....Aij.
,nmlnft In stup, dar Ii se d~ ca hranA zah"ar tos spre_stimulare in ulu,'("lui r umc i hrlmitor, trebuie lru}'naU\ apa fil care s-a dizolv at 0,1 g add
Illi 1,.le In Utrnl de lichid. tn i elul acesta se compenseaia lipsa de apa in
ulilm li811l. DupA A. ChauvJn, in special ceJulele ovarului a u nevoie de
ullIl mulUl spa fatA de oricare parte a organismului; hemo limfa consti~\dl l , Ilitre altele ~i funetia de rezervor al apei disponibile, tn caz cA aeeste
t 1'If.(lrv(> scad sau dispar, tesuturile se deshidrateaza, iar colon ia merge
fl J)I'U dczastru. In anul 1931, negasind niei 0 indicatie in taata literatura
(\Iiilliultlttli. despre cum trebuie preg:i1tite eolonHle peotru pastor al, am
pl(H'dut ju matate din efectivul unei stupine, cad nu am pus in ultimu]
r{l 8 111'C 0 oarecare cantitate de api1 in alveolele lui, iar albinele au
mlJl'Jt lIvind suprafa\a totalA a corpului ~a de wneda ca ~i clnd ar f j
foI'l. scollse atunci din ap!1, iar ingurii cu puiet erau ea op!1riti. Cu pier IIt!!"1 gl'cle arn inv!1tat ceea ce nu Se scria nicaieri J?i se p!1stra drept
,,1'I (lcl'cte de mescf'1ie".
,f n zilele toride din varn propor~ia de apA din organism se mic~o r cllzA; albinele sint iritate ~i ies afarA din stup pe peretele frontal
fnrmtnd "berbA ... Ete se aglomereazA la adApMorul din prisaca, marind
t,.'OII!I\lmul de apa pentru reglarea microclimatului stupului.
Albinele din coloniile care duc Upsa de apa in iama - spune
Qnntul'ski - !ac a pel Ia intesti nul tenn inal, deshidratind reziduurile
ull n1l'I Jtfll'l' de neola , -care se intAresc. A lbinele o bt,i n asHe! w;a-zisa
(1J)lI mewbolicii, dar nu num-ai dnd temperatura in ghem este de eel
pu \ln 20C. Sub acest nivel apa metabolica nu se poate realiza. Tn
.ch hnb, pest.e acest nive1, pl'oduetia ei se mare!jte. La acest grad albinelC!
l)CIt Ilbsorbi apa annUi pri n condensares vaportilor d in respiratia albinelnr dinghcm, condensare oore se [ace pe peretti reci ai stupului.
o nl t...'1 sUl'sA de salis!acere a nevoii de a pa a orgiinisllllllui este
IlII CI'CO cfl p."l.citA.
Apn prc rcroUi. de albi ne este cea diD precipitatli, mai Cll sean,,'
ceo de -rou!\ sou ceil din lopil'ea z!1pczii, apti care a re a anumit! pt-oPOI'~l {' d(' IIZQt utmos r{!riC'. Cl.'H di n !intioi a re aproape totdeauna tllI li le
!d\rto'l mincrnlc. Cen d in ..turi l'slc de Ilscmenea hU Il!\; /11>< \ dUI'!\ / ' 11
11111 [ ~ l'1t[ I'I U' (,:! t c' (,OrHI Utl lllt~ {'II 1'C'ti('l'n\i'I de o l [,ilw.

,I

'.':10

Albinele transpor.tind apa in inlerior, 0 inUnd pe alveo lele f'o.,6l1lrilor goi, iar albinele ventilatoare creea:zi1 in stup un curent cu 0 t(' l1l ~
peraturA de cel mult 36,5C, Unele albine stau permanent i n stup ~1
siot a provizionate cu ap~ de catre albinele dir~u~ asemanatoare cu ni ~ t c
t: ~urd ufe cu apa de rezervA, pe care colonia ~ i Ie organizeaza. S-a calculnt d t'
"oJ.Ycerce!atoriodi. l~ 30000 zbol'uri aceste drAu ~e aduc_ln stup 1/2 litru npa
r'" _~o Cind II?- imprejurimile stupinei se iac pulverizarJ eu insectici (h~
~~i.,. deci stupti slnt inchi~i -:- co1~ni~le c?nsuma .2-3. litri apA pe zi ,
ientl ~ stupar.J!l._uluceje I.!ramwr_din l nte~toru lcu)bulul . _
. -Pentru a souti aIbineIe sa. laca z'boruri dep!1rtatetncautarea apei ,
clnd temperatura de afarA este de 9_10C, apicultor.ii asigurA in pdsaca un mijloc de adApare; este acel adApAtor descris la inceputul Jecpilor noastre vorbind de orinduirea unei prisAci. Personal am eon!ec~i o
nat un ad!1pi1tor cu douA compartimente in care apa este ioc!1Izita permanent de 0 micA lamp! nt. 8 Cll petrol; tntr-un eompartiment se pune
apa pu~in sAratA (5 g la 10 litri spA), DupA doua zile areastA apa se eliminA ~i se inlocuie~te cu clorura de calciu 26/. care ajutA la digestia
pasturii, ori 1 g. uree Is 10 litri de apA $i ]0-20 g miere, combina ~ie
ce conie.l.'a 4.0/. azot ioarle necesar organismelor tinere. Apa din acest
compartiment se schjmbA la 2 zile impreunA eu sllbstnn\8 dizoIvatA.
Metabolismul apei - a~a cum am ar!1tat - se mare~te in raport
ell temperatura. EI este reglat de honnoni.
Greutatea $i procenlrul de apa - dupA Chauvin - este In raport ~i
de virsta alb,ioelor consumatoare, Ap8 are un r ol important in stup
atunci clnd in faguri mierea s-'a cristaHzat. S-au vazut cazuri c'ind
colonii ell mult!1 mJere de acest fel au pierit de !oame in timpul iemii ,
dici ele nu au uvut la indaminA ~a necesar~ ca sa poatA dizolva
cri'stalele mierH.

'()t:lnruJ .. ,lie fot"

~" l'rJ~/ul tum/far al colonie;.

PROPOLISUL
Pc dnd diideam tinerilor apicultori taate aceste explicaVii pri\l UPHtC 10

marele grup social al albinelor culegatoare de nectar, polen

, I l'lIla ce nduc apa in stup. iar stupina vuia de zumzetul unei intense

I I Ol lv 1Lr.~I, in valma'ljiagul cel'or ce aterizau din zbor pe scindul'a din fa~a

.,,'IJlul l IL1U1 a sosit 0 albina ale diror cO!;iule~e sclipeau in biitaia indnsa
" I f\~C 0 1' de soare,
_ Cc aduce oare aceasta albina in coljiulete - a spus l'epede un
Ihlll i (11)l cuitor, aratin'd ~l'e aibina care, eu fereala, cauta sa se
I llt6(~ III'C printre celelalte cuJegatoare, pentl'll ea palenul este eolorat !}i
fA lun" 11m' indircll.tura acestei albine sclipe!}te ca ljil clnd a1' fi poleita
11\1 loc?
_ Este 0 albina care aduce in co!}ule\e propolis; aceasta este
II Jl ubstan\a secretata in special de mugurii pJopului. Albinele il aduna
_I tic pe alte plante ea eire!jiul, aninul, prunul, bradul. 'Piersioul !}i ca'S1:/l IHlI , PI'ecUID ~i de pe conurile pinului, dar eel mai pretio8 dintre taate
rt'lIlltnl' propolisul de la plop.
'
Albinele din gl'llpul social al culeg!'itoarelor de nectar ljii polen
l}Ii fntrc ele- un numar restrins de albine specializate in reeoltarea pro1,Ic)l!sului !}i transportal'ea lui in stup; oct,IJ!indu'-se numai de B'ceasUi.
i!lnrotn !\. Deci, propolisul este in primul tind de origine vegetal/i. Este
I'lT.,l nos , maleabil Ia eaId, cleios ~i se tope~te la 78C, dar se int!'il'eljite
11'1 14_ 15C, Densitatea lui este de 1,5, deci mm greu decit ceara; este
b\801ubil in apa, dar u~or solubil in aleool. eter, amoniac ~i terebentin!'i.
A I'e diferite culori de In verde incrus, galben batind in ro~iatie pina
IlL negI'll. Albinele eulegatoare de propolis il aduna ori de cite od il
Hl\.IJCSC in natura, dar mw ales in lunile august ljii septembrie intre
(l1'c1e 10 ~i 15 chid afara este caM, dici atund se prezinta maleoabil ~i
li "OI' de recoUat. In acest seop albinele Iolosesc ~i secretii ale glandelor
mllncllbult\l'C cfll'e inlesne~te dizolvarea partiali\ a lui. Albinele smulg
~u lllnndibulelele mici particule pe care Ie depoziteaza in co!?u lete ca ~i
pt' po len. Cit timp substanta este inca maale ,'?i destul de lipicioasll,
/ \lb l n c l~ fQl'tncQztl mi ci ghemotoace ca n~te bile; zborul spre stup il
fil e:: eu plc!(),wcle pos lcl'.ioare mult depiirtate de corp.
'rifllfi uj llf) S~ i n 51- liP, c.:u legMoarele de propoli~ se due dilecl. Itt
Ivcul Iillcif' ru luni u f ll't" ncv()il' SU U iI depun lu rr ~('l'vi\ . ol'iullri l' in
2~:.!

stup: pe scaunu1 unde se reazima capeLele ramclor, pe la col~uJ'i, lu

crapAturile pere\ilor, Is fixarea podi~orului de corpul stupului etc,
Descarcarea co~uletelor se face anevoie ~i adeseori dureazA ore in ljiir.
La locul respediv eule,gatoarea a.!?teapUi. sa vina dteva vecine sa-i
smulga din eO!jiulete bilele de propoIis, rupind fragmen'te mici din indil'ditura. Apoi albinele prelucreaz!'i materia primA eu multa grija, folosind acea substantA denumit!'i poleina, care constituie invelillul grasos
al graunciorului de polen, ce apara exina polenulu i de precipita\iil e
dtmosferice. Poleina, nefiirrd digerabila, este regurgitata, deci eHminata, din eavitatea bucali!. ~i amestecata co 0 serie de secreta glandulare ale glandelor mandibulare ~i mai ales ale celor salivare inearcate
cu antibiotice, pe cate Ze fnglobeaza ptopolisului. Aceas'tea dau propolisp.lui e1emente de mare folos in lupta coloniei contra diferi\ilor
agenti patogeni ce pot fi adu~i in stup de. albinele zbura.toare, elemente
eu totul altele fa~a de eele pe care le-a avut propolisul la recoltarea
lui de pe mugurii plopului, Intl'-adeviir, analizind propolisul care mai
are !jii aite substante indi nedefinite, ce.rcetator4i au gasit ca acesta contine inhibincl care este 0 substan1A puternie antimicrobiana !jii litol care
este un alcool primal' n esaturat aflat in c1orofila plantelor. De asemenea, in el mai sint: ra,'?ini, eriseina, coloran~i vegetali extra.!?.J din mugurU plopului unde se g!'isesc sub forma de glucozide') ~i flavonA2). to
con~inutul sau s-au mai gasit: acid galic, acid benzoic cit ljii substante
minerale : fosior. potasiu, calciu, siliciu, mangan, aluminiu, cupru, fieI'.
Cercet!'itoril au stabUit actiunea baclerian!'i a propolisului, in euituri de
stafilococi, S-a dovedit ca in prezenta propolisului agentii patogeni,
nu s-au dezvoltat deloe. Ded, el are elect bactericid incontestabil, iar
aeolo unde aeeste efecte antimicrobiene se afinnA ele actioneaza numru
prill contact.
Ceea ce este mai pretios ~i mw folositor pentru sanMatea coloniei
sint substantele balsamice, aldehidele aromatice ca cea a vanilinei ~i
izovanHinei, balsamurile volatile,'?i uleiurile eterice din plante. ~e
a~stea- propolisul Ie degajeaza raspindindu-le in jurul lui, purificlnd nu
numai .ffiterio1'ul stupului, ci cni81' -'1i atmosfera inconjurattoare a lui pina
Ii 2 m distan~, extinzindu-se apoi in taaU\. prisaca. Cereetatorii romani
A, Derevici ~i rPetreseu au analizat aerul Ia 0 distan~a de 200 m de
o stupina, comparindu-l eu ael'lll prisacii; cel dintii era plin de flora
microbiana, pe clnd cel din prisaca era pUl'iiicat datorit1i eterurilor
volatile ale propolisulu1. (Lucrarea a fost publicata in rev1sta "Annales
des abeilles(').
Trebuie sa !jititi - ,t ineri apicultori - eA in lumea vegetali\ asemenea efecte s-au observat adeseori. Academicianul sovietic Titin a constalat ca ar,borele Juniperus sabina i ~ i raspin'de$te efluviile ' volatile pu riHcind aerul pe 0 red mare in jurul lui. ~a lucreaza ~l eterurile
vola t.ile emise de propolis. Savantii sovietici au pl'Opns oa in marile
metropole sa se planteze acest ar:bore bineIaci\lor care purifica atm'o stern.
'j U' '''',uIlM _ IIru p de eompu~l ('lire til IIfIs.''IC In ,'I"n l", co.n\ lnlnd In m olecul e linn
~1I 11 "w i "' Ll U" noo no7.N hol nd e ,,1 0 1I"I>!lUUlI(\ ""r" nU u.~le 0 M 'm rld~ . ; l~ ~tnt hldrolu,ute ell
nCi1.1 /uill/.!' 1" (:,,11.1 Iffi " n cn~lm ll .
", It(l",~ ,,, , , _ " lu~1I tk CO\(lnIHII lI"I"r"U, ,,\'It.'v ,l\ , K~IlI " I, <I",, ~" tl din t J,1 V(lUO (l\ltn
~III ' 1" ' I~lrl(', fIU'llotU, 11I1I':0I\n", ,norln"

IItH!-fN: Unn ,,\.:,

~ 3l

AClCSlC c t.crlJri volatile sinL exeitanti ehimiei. Marele eerceU\tor III

1IIlInoi von l"diK'h spune e<'i, din acesLe ete.ruri, se degajeaza particule
ldm t"l;lr'li plcc odunllltc '5i anliseptice la tel ea din acele bobite de carnfor
Ilf Ul II 'O gospodinele Ie folosesc la stirpirea moliilor. Ele se sublirneaza
tlll'll\\ Itdl-CI milsura exLrem de micA in contact cu aerul, snr~ind prin
I d IIl PIII'C dupll 0 treeere de Limp. Particulele volatile ale propolisului
\11 rOB1, nlit:l itl! dc flceste minunate insecte care sint_alb.inel,e :;;i care adu'Inti j:)1U pOIiSli l in stup purHicli ioteriorul 10cuin\eL lor. Ele siot fixate
It urrtulHumuJ rU'iiinos, tfji pAstreazA muIt timp puterea asanaotA in
nllll'I ~I I ' tll s tupului :;;t in aerul d in afara lui. Numai a!jia se explica !aptul
,n OCl}t 11111inele zburatoare siut in contact strins eu natura, un de existA
ulll ll1'dc fie mierobi, sosind in stup nu iniecteaz!1 atmosfera lui fj1 pot
I 11I1 I'('\ill ut..e ~i erescu~ sanAtoase :;;i numeroase generatii de puiet.
)1} flN!CI1 urn protestat totdeauna dnd unit cercetMorii care se strMuiesc
A t'1'el' Z{' lillH noi de seiectie lntre colonli, considerau cli indlcele de
h ln /) r .. l ~g!l.toare de propolis trebuie inl<lturat de la selectie.
Ulclurile volatile - dupA Ioiri:;; - ating in propolis 0 proportie
I., 100/_ fn stara de rA:;;inile ~i balsamurile vegetale, care sint in pro~ u 0 de; 55'10. Acestea din urm<l, tm,preunA cu cele care poseda proII '''I"\He (l ntibiotiee, au e!ecte insemnate in unele boli ale coioniei. cum
lilt (10 "UdA rete douA tonne de loea.
AnoHl;itii au gAsit ca in balsamul propolisului purifieat se aflA:
0-1. alcool cinamic ~i 10ft acid cinamic care se g.l'i.sesc :;;i in scorti~oar.l'i.
J In bnlsamurile de Peru. CercetAtorul Jaubert a izolat din propolis
rhdn l\ cure dA eerli ~i propolisului euloarea galbena caracteristicA,
ub8t.nn\-<1i gasH;!!. in mugurii plopului. De (lsemenea, propolisul mai are
rkld OI'Omatici ea : acidul cinaric 1;>i acidul ealeic, flavone !),i flavoniole mlnUt.e mai inainte ~ i in plus galangina !?i quercitina (cunoscutA
It.) 8COnt'\:a stejarului), substante de natura zaharoasA eum slnt moleculc le:: de glucozli ~ i Cructoza.
Albinele folosec tn stup pt'opolisul in dHerite situatii: fixeaza
" truinile 'f'agurilor ch'iditi in scorburile eopacilor, acum ea ~i in trecutul
fl{1C!pl\rLat, spre a nu se mi!?ca otund dnd bat vinturi furlunoase care
nconvouie nrborii ce Ie adApostese. Iar aeum, pastrind aeeast. aminIre tn genele eromozomiee ele t'ixeazA cu propolis ramele lipindu-le
,(I rnl~ul pc care se sprijina in stup, prezentindu-se ea un adevlirat bloc
rnprcunli. eu eOt"pul stupului.
Amestecind propoJisul cu cearA in propor1;ii de 300/ 0 , albinele
!hlLu icse erlipaturile de la !undul sau capaeul stupului inclusiv din
.rrc\1I nccstuia. pcntru 6 Ceri 'Cuibul de curen~ii pel'iculo~i pentru pu iet.
Albinele invAluic eu propolis, ca intr-un giulgiu, cadavrele ~oare
,Llor ec pAtrund in stup, penlru a nu vicia aerul din_interior. Cind urdith,lUl slupulu i cste prea larg in preajma toamnei, aIbinel e cHidese cu
)t'opolls pJt\ci de strim tornre a lui, liisind Q deschidere cit Ie convine.
Cl nd clc cliidcsc fagur; din cearA proaspiiUi. ~j [rageda. Cae e ll 1',011') 118 un incl 1n pnrtca de sus, la perimeLrui fiecarei alveole, Cll d(JUli
c:opuri : primu l penll'u 11 do posi bilitnlen unei eircula\ii active pc supnl(lV, fU R,will)!", IIlh in('l(' ~Hlill c.l ~ i robodnd PC' ei rAr;'\. sij- i dct.c ri ol'C'w;
nr nl t!oi lclI I){',d t'll d\ /1(('Ii' !Hlb~ llll l\(, Ilnlibi(!ti("{' Iwlltnil' Hllli Inuilll{'
! ;t<l

a~ra tinerele ~ i plapindele larve de pedculo~ii agen\i palogeni. Mul

mult chiar - dupa observa\ii1e cer cetlitorului american P hilips - in
grija mare de a feri comunitatea de atacul agen\ilor patogcni, grupII\
social a1 aibinelor cura\itoare dizolvA propolisul cu ajutoru1 secrc\iilM
glandei salivare ~i spoiese ell ac..eastli solu\ie interim'ul fiecarei niveo ]"
dupa ie~irea fiecarei genera\ii de puiet. Matca nu depune QUa dec.il.
dup~-prealabil control, daca aiveolele uncle unneaza sa depunu ou."l
sil}t perfect curatate.
Inainte, dnd prisacile erau tonnale din stupi primitivi facu\i dil\
tr.un.oh'iuri de copaci scobi~i de miez, bAtr-inii stu'pari frecau in teriol'ul
ea astfel perelii aces.tui loea:;; sa nu prinda mucegai ~i sa devina impermeabil. pentru umiditatea din iarnA. De asemenea, inainte de prinrlereu
roilor, freeau roini~a cu propolis 9i apoi 0 legau de 0 prajina pe cate I)
inAltau in mijlocul virt>ejului. Astfel. prin mirosul ee-l raspindea, propolisul adernenea u:;;or roiul care se aciua in interiorul roini\ei, dind mai
pu~ine griji stu,par:ului.
~opolisul mm este [olosit in stupina ea mijloe de lini~tit"e a aIbinelor agresivl;: cu 0 solu\ie alcoolicA de propolis de 15= 20'/0, apicult~ i:;;i .ireaca PU?-D miini.le ~i asHel albineIe nu-I in(eapa: in timpul
lucrului ; de asemenea nruncind in aiumAtorul aprins cite 0 bobi\ii de
propolis. fumul dat asupra a1binelor din stup este pUicut ~i linifjtitor.
Propolisul are :;;i pentru oamenii boInavi multiple !oloase, arMate
iotr-o alta lucrare scris.l'i. in colaborare eu un medici).
Felul cum se pot obtine cantitAti mai insemnate de propolis ~i
cum poate Ii pAstrat :;;i preparat !n solu~ii, Ie vom expune la partea
de Teh nologie apicola a studiuJui nostru.

'I p",,rIus,,Ie Dlblntl~

'''It,,,,IICII''II.

tn

,pnjlnul

,4nAUI\U

omulul.

AUl.Orl

C.

Hrlstea

,I

1,) . ..

l:l;")

,,,,_/dil ,i

'Irdjma~ii

BOLILE COLONIEI !>I DAUNATORII EI

Pentru ca am atins problemele legate de lupta de apa,rare a colo-

ul, pRl!! potriv:it locul sa unnQrim impreuna care sint primejdiile cc

100dn\tI viata acestei comunita~i uetinatoare a aUtor bunuri alimenta re
"""Iblt de pretioase.

Prltnejdiile sint multe !iii amenint;atoare pentru viata coloniei de

~I n". Prin felul sQu de arganizare, triHnd eu zecile de mil intr-un
n\l u rcsLrtns, cu 0 diJdura umeda a cuibului necesarli bunei dezvoltAri
}11'tlprl ului puiet, d4 posibilitatea ca sa se dezvolte !iii 0 serie de microbi,
It'lll. tlPOfi, rprotozoari, helmintJ !iii al~i paraziti, mai mari sau mai mid.
pun In situatii grele colonia de aibine, care, dadi Ia inceput peate
ptll eu propriile mijloace, o!erite de propolis ~i polen, in schimb, clnd
ilCut ogenWor patogeni este violent ~i dezHi.n~i t, poate fi stlivilit .,i
Mlurut eu totul numru dae~ lintervine stuparul eu mijloaee adecvate.
P1nA acum vreo doua secole in urma, clnd toate prisacile erau
!):I1I11'\1" numai cu stupi primiti 'li, s't uparul intervenea numai cu ocnzia
fflHIlLului mierii, viata era mai pu\in primejduita, cad albinele se apaU ClI mijloacele lor 'Proprii, dar mai ales se bucurau de multa lini~te,
d ll nd dcranjate mereu cu diIerite interventii jnoportune.
Acum, clnd lucdim cu stupi sistematici, situatia sAn3t3tH i?i Unil1tei
,Ionic i s-a indutAtit mult, datorita numai ~i numai unor apicultori
'priccpu\i , care controleaza colonia f3ra rost, scotind ~i expuniod violui .,1 curentilor fagur ii din cuib, r3cind puietul, alii. expunind 10
mImi ~ i ctildura puternid\. a soarelui larvele pl3pinde ce illi pierd viata.
IwhlrnbA fagurii de la colonii'le puternice la cele slabe pe motiv eli
Iflt'f'sc pc acestea din urma. [llrA sa ~tie cll ele ~i datoreaza starea de
(crlorltute unor afec\iuni adesea grave care cu timpul arecteaz~ ~ i
11.cln, Multi dintre ei nu tin seama de puterea de acoperire a fag urilor
'IT pu!) i in stupii slabi, jar dad'i
apare un Limp rece, de lO - l l " C,
)Ionl n sc sll"inge in ghem ~i lasa neacoperi\i ~ i tara pl:'ntectie fng urii
nrgillrJ'51 in c;.l rc puietul ril.ce.5tc ~ i moare. Cadavreie 1mvelor Illtlilrtc
nL IYicdiul c:el mni pl'ielnic penlru dHeri~ ngenti pa togen i car~-!::i cxtind
' PN I(' n(' fnstn lor lI('tiul1C' in dctrim(ll1tui si'in:ila\i i coloniei slabc.
C!'onlciic vC'cili vorbcsc de ildcva.l'atc rl nge lc ce au lovil apicuHIII1I
I!'tilll\! dOIl I de III ct~iv a .') l.u!1I1I' i lIC'pri(~eput,i, care ill 1(11.: ::;fl !";oi.lf"J'if k('

cololliile bolnnve, au 11Itinit. (:o loniilc sll'niHofls(' cu Illi erc sl.onl'si'i (!.ill
IugurH bolnavi intinzind asHel boala, in cUeva zOe. la tonU"! PJ!~l1(!"tl .
Mul\i stl1pari, in dorin\a de a realiza productii mari de mien:;,
nu lasa coloniei rezerVe de hrana indestuUitoare ~i de buna calit.alu
~j adeseori colonii1 e pier din lipsa hraneL Albinele unor colonH gre:;:il
conduse ~i supuse astfel unci vie\-i chinuite l1i-au pierdut mijloace lc
propr,ij de siguran\ii pe care ele in~i1e $i Ie-au creat in milioane de ani.
Cel'ceta.torH au stabilit ca atit propolisul, cIt !;ii polenul sint mljloace bune
de aparare contra agentilor patogeni.
Prof. R. Chauvin a dovedit ca polenul posedA caLita\i de distrugere a lui Bacillus alvei, unul dintre cei ce atac.a. larveJe in boala Ioea
europeami. Cind este stocat in stup, incepind de la a 20-a zi de trans!ormnfea lui In pasturA, puterea lui bactericid! cre!ii~ de la 4,21 In
10,86. Efectul sa u se extinde 111 la <ilti 5aciU~ mai ales clnd- el provine
ae 'Ia variate ilori, in special de la cele din regiunile montane. Este do\ledit cit un polen monoflor reduce rezist"en\a albinelor la anumite boli
micotice. In Australia - de pilda - unde flora polenilera este redusa
numai Ja eucalipt, albinele de!;ii aduc miere multA, polenul nu e prell
valoros, iar micozele apar foarte des in stupi. 0 bazl1 meliiera bogata ~i
variata este un mijloc sigur de vindee81'e a coloniilor, bolnave de anumite boli; sint unele din acestea en de pildA "boola de pddure" care
se vindeca fara nici 0 interven~i e, daeA stupina este dusa in pastoral la un cules de
polen variat, disp,iirind once manitestAri
patologice.
Dupa numeroasele analize ale cercetAoorului JaChimovici, s-a doveC1it ca prezen\ia
polenului in reziduurile alimentare din intestin exdude aproape cu totul sporH de
nosema, Explicatia este w~oar!i, caoi polenul
nu se limiteaza ownai la 0 aprovizionare eu
proteine ~i substan'te active - a~a cum am f'ig. 38. _ r::.oce europeana in
sratat - ci. dataritA con~inutului sAu de
,Hferite stadli de dezvoltare.
celulozA, provoacA 0 deziruectare mecanicA
a tractulu.i digestiv, in ~pecial a intestinului mijlociu. De pHdA-, d'aca
polenul foar:te timpuriu din primAvarA al amen\i1or de alun nu aduc
o propor\ie prea mare de al"bumine, in Sidhimb bogatele sale cantitAti
de celuloza eliminate din intestin, anu-eneaza "'() data cu ele .,i milioane
de spori ai nosemei care uneori ating ptnA' la 1,8-2,5- milioane s.})ori
pe mm3 !;ii stau adapostiti In intestin (fig, 38).
- Deci, spune u n apicultor incepator - mij loacele biologice sillt
cele mal in~Hea le in lupta contra agentiJor patogeni.
-I-nlr-adevar, ele Lrebuie sa primeze inainLea tuturor Lratamentclor medlc{llnentoase pe care numai speciali~tii Ie pot recomanda Cll
pn!cizic.
Mi'iS LIrilc ('U caructcr biologic se reazimil pe propriile mijloacc
dt.' lu pUi !tIc f'1I 1()n ici, car e insa i.re buie sa aibil 0 populatic nLlmerO;)Sa :
2:17

jtl

d~ coJoulo c::.lc m ui pllternid1, eu olil Illucul paruz i~ilor Ci> lc mui stub
I)(IIIII ! fI M llul i ncli de hl inceput.
r")J lBHIlHuinl'ltll'lle, deci im pel'ccherile intl'e rude de singe aproItll l"tbu le cvi La te; m<'ilcile trebu ie crescute in calonli puternicc,
UHllti.!' ulbine dvici, care sa Ie hdineasca mult !,ii bioe; sint preferate
IIIIlh, InHl\min\alc artificial cu sperma rtrintorilor eu c aliUi~i deosebite ;
,Ih lh' tnllilul'flte matcile care oul1 risipit; tem peratura din cuib trebuie
I~' H l " ('II gl'iju in special clnd se produc l'aceli bru~te !?i scAderi
nUI'I,IItI I L' dc temperatura '~l'jn strimtoral'ea urdiui-\ielor; hrano din
111 tl't' bu lc s<l tie de buna caUtate jn special cea din iarna . In Ielul
til Alundt"lc iaringiene pot hrani eu lapti!?or primele generaW de
"' 11 CII" l' \tH.'(,P s11 apara de la 15 ianuarie inainte, ~rii siL-oJ!.. tie
Il olhjl\ 1 d (> la stup la slup !iil!d JKe!'el~qbi:I.a..sc..u.tt.l.rilr~prl~ "p~ re_a_albi
lut, IIl1t 'I't' de pe faguri cu puiet n~e~~cit de la..Q... COlonie p,uternica,
l.f l ~ n ill" dell coloniei slabe faguri inJ;regf -cupuiet, fara alhina acopeIJIII't". deollrece s-ar produce - a~a cum am spus ~ racirea puietului,
nu 110rlegill de consecinte funeste.
I't'ln sclcc\ ie trebuie urmi1rita problema rezistentei la boli ~i intem11jjl IIVlnd in sceIs!}i timp a lbi ne cu 0 longevitate mai mare.
'l 'I'(llIlI lc tn laturata p[,,8cti ca nucleelor de putere mica. Nucleele sint
,II' II ~upaf.lA de sigurantii pentru inHiturarea irigurilor roitului. Atunei ,
eft II ~ lie illca provizoriu nuclee slabe, cind tehnica ne invsta ca ele
Ol.li}IH~ eu calontile marne in preziua aparitiei marelui cules, pentru ca
Itlll C'(ln de miere sa se dubleze?
1rnlj st.upari, unnarind productia mare de miere folosesc metoda
I)OII'lvl tll de iz01are a matcH !?i uneori chiar orfanizarea coloniei cu
'(I y,11 {' tflilinte-de apari~ia marelui cules, cu scopul ca in :!a.gurii .din care
Ir ~,I I, pUictuI. culegi1.toarele sa adune cit maj multA miere, operatie
I'fu'e oj ll Ui 9i nlbinele daici disponibile. Ei uita losa cli astfel stridi
11l1bl'ul bialog:ic al coloniei, creeaza un gol in dez'voltarea norrna'l a a
!lul ul, Care cu gl'eu apoi rnai paate Ii echilibrat. "inca nu !?tim precis
JI () lIIl(' c('r'cetatorul francez, P. Roos care este capacitatea de auat
mtllcllol'. cacl cercetatorii dau ciire foarte diferite: Doolitlle indica
:Ot) tn 24 ore, ceea ce este a exagerare; a l ~ii dau ciIre mai modeste
m ll ! l'ell li ste, de 1 500-2000 , iar Lecinovschi indica 1600-3 ]00 in
d e 01 '0 . Ar.cnsta capacitate de ouat, car e depa~ e!?te adeseOl'i propria
ijl'l'lrtn1 (' esLe un factor esential in echilibrul biologic, Cind oare il
111ft uJungc 0 matca opr ita brusc dintr-un circui t aUt de impor tant?
(I1T1ul a<'(I'ste parTticularitati biologice ale unor surse selec\ionate ne pot
(\ JlIs tfi idee privitoare In modul in care se realizeaza acest echilib\'U
'l l (\ ~1I (o , '!-'nzi\ia miHx:ii in sbup este un element prindpal de echilibru
IJt)f(J<' - (I spun toti cercetato rii.
CO PI" JCCS nrc l(lc 111tl'-0 colonie d od un stupar Iacom strica IlCest.
1III Ihr'u e liminind ~o mple t trintorii de neola? EI ~t.ie 91 a re\in ut n U\1'l ai
IIIHll tw'cn c;; 1000 {rin lari d in stup consuma 750 g miere ~ i pes lc
o /.! polen in dC('\J1'5u l vie tH lor, ciJIl'Litn(:j pe care el. vrc<1 sa Ie l.'('nnll -

,ul/lHdl Ulr1!1d (lC('<'1slt\ ifltC'1' Vcn\ ie rttrti 1'0&1. EI uitii ca cCI'('t'tiHor i i flU

~ I! eM prrilnsa pngllbll ('s l(, j" U mult

' ,. t il 1)1'1':1.1'11\11 I l'i nl fl r i lll r /ulU ll li 1l1H)

II

l'i'ispliHit;1 dl' ul bin ele c'ul en(tl onn'

mull " t)) jPI'{' ,~ i ri'\ IlI 'ro<.1 uql l'l VII

Ci mult mj~ora U\ clnd ei sint elimina\i. Prezen\t1 triuloritor ill colonIc.:

ca ~1 n mAtcH sintclemente de echilibl'u biologic, DllpA R. Roos acest(';.L
sint condit,ionate de un oarecare numa r de h Oi'mooi Cal'C lIlJCOri 13 11 muleaza, alterior inhiba, accelereaza or?- frineaza unele tlctivWl ~i ale
albinelor lucratoare dintr-o colonie. Numai particulariUitile biologicc ule
alhinei ne pot turniza date pretioase asupra modulU!i tn car e i~ i rC.'lIizeazii echilibrul sau biologic,
Hormo'nii, tineri apicultori, a~a cum am aratat la sistemlll
nervos ~i ho:rmonal in capitolul privitor la anaoomia albinei, au 'Un ral
covir~itor in pa.strarea acestui echilibru 'biologic. $titi ca sint hormoni care ac~ioneaza asupl'8 acestor ollganisme, Sub'stanta de matcii.
influenteaza in mare masura echilibrul biologic a1 coloniei; ea inhiba
dezvoltarea ovarelor albinelor lucratoare, oprJnd totodata 9i cIadituJ
botcilor.
In preocuparea stuparului trebuie sa 'fie prezenta in permanent!
pastrarea integrWi\lii biologice a coloniei. Pentru aceasta trebuie sa
fie prezeu;t a mabca in per:manentA ~j to1rleauna tn d~plina forta de procreatie, grupele soeiale ale lucratoarelor SA-9i execute fiecare atribu ~iile
t emporare ce Ie revin. jEll'_ trt.n.t.o rii nu trebuie eliminati din stup in perioadele din primavarii pina in - toarnnr s:a dovedit a e IC'J'oFdan cli
li~a-lor ~din c910nie in sezonul activ- da albinelar 0 stare_ g e n~Jini!?te,
de incetinealA la lucru, Desigur ca freb.uie_ pastrat! 0 propDrtie : in
c'bloniile puternice,_ZO.O- Jto_OJ ri..ntQri ~t des!..-ui,In ce prive!}te albinele lucrlftoare ele ,t rebtiie sa 'fie in majoritatea
tin ere, caci aces tea au 0 deosebWi rezistenia la actiunea agentilor
patogeni.
- Dar: cum trebuie sa fie 0 colonie puter.nica? - intreaba un
tinar apicu'ltor.
- Este aceea care ocupa cit mal multe inter-vaIe intre faguri socotlnd ca in !.iecare sint 250-300 grame de albine ; acestea aduna in faguri
nu numai rezerva de hrana necesara pina la prim8.vara ul'mAtoare da!' dA
9i stuparului a mare cantitate de produse de buna calitate; slnt cele
care dad nu anual, eel mult la dol ani i~i sdhimba in mod lini.~tit
matcile, iar aces tea depun in elipsele cuibulu i, ziln i'c, un mDre numiir
de ouA; sint cele care anua! iij:i cladesc, un numar variat de faguri noi;
cele care rezista cu pierderi cit mai reduse la rigorile iernii ~ i la atacul
agentilor patogeni ; cele care constant !?i tara variat,ij i ~ i rnentin un regim
termic normal in raport de seZon 9i de prezenta puietului in cui b, chin\'
lntr-o vreme potrivnica clnd apare pe ne~teptate 0 perioada de frig;
cele la care puietul din cuib se na~te ~i se dezvoltA in stadiUe normale
~i i~i pastreaza mal departe fara poticneli - dezvoltarea lor fiziologica ; cele care la momentuloportun, clnd apare marele cUles, au cel
mai mare numar de alt?!ne z;buratoare ; el~ canstituie 0 rezerva de lucramare, care pot face feta oricind unui cules in avalan~ii, mobiliz1nd in
aceasta opera de acumulan alimentare tot disponibilul de contingenlc
de III cele rnai t'jnere care abia au apucat sa zhoare !li pina la cele pc

i:!:m

IlIle de (.'puI:':I1I'1..' ; ccle CLlr'C in I OHtl1nil i~i crC'Sc llJ' nlUl'C Iwm:il' de albin e
1I1I \\t'C ('I, II'C~:;;I iLclHnu!C:lZa I"czcrvc col"llO l'ale de proteine. lipide
glico-

*i

""'I), IX'nLI'u 'u-::;i pulea tnen~L!'~.e peste !i'ase Iuni 0 stare de tinere\e !iziol"l{\ctl, prod ucind illpti !}Of d in bel~ug pentru noile genera\ii din pdma"Mt1 ; celc C'.L\'C aU 0 inclina\ie redusa. spre roire, clod stuparul are grija
,,1\ It. punll In dispClzi\ie spa\ii largi *1 [aguri suiicien\i claditi sau artiCif'h,1I ~ i n u n'ipesc stuparului prea mull. timp pentru combaterea roitului.
Win ~tricnrca botcilor in perioada de v id, a lucrarilor din 'prisadL
lll\rind acum direct in problema boUlor !?i daunatorilor coloniei,
Ii. \10m treee in revistA pe toate in mod succint , cllci pentru un studiu
,Ic rond al problemei siot scrise lucrAri de seamA atit la noi cit !}i peste
Il(Ilw'c: ccrcetAlorii romani dr. Cornelia Pelimon ~i dr. At Popa au
1111 ' 1'110 s uricient despre pr'oblemele legate de bolile albinelor; de asemenea
fJI'l'Solln l am publicat 0 bI'(}l}ura 1) in 1971, !}i deci nu ne mai repetam, Luf ' j lid dc seamti in acest domeniu aU scris prof, Toumanoff !}i Rousseaux
(li'rlln~n), Bailey (Anglia), White (S.U.A.), Poltev (U.R.S.S.), Svoboda (R.
Ii, Cchoslovacia), OrOsi Pal, (R.P. Ungara), Giordani (ltalia), To!;C(>v
(II. p , Bu lgaria) etc.
l30tile de care sufed colonia de albine sint de doua feluri : contaul'Ullf" ~i necontagioase; coloniile aU 0 rezistentA naturala fiziologica !}i
/ll ifl IIpcciIidi dobinditA. in timp.
HoWe contagioase se impart in : bolt bacteriene din care fac par.te
(lo\c tt'ei forme de loca : americanA, europeana ~i paraloca, apoi paratit 07.11 ~i septicemia. UnneazA bolile virotice : puietul in sac, paralizia alblne-Ior, boala de plidure. 0 a treia categorie din balile eontagioase slnt
aelc micotiee: aspergiloza, puietul vliros, pericistimicoza pAsturii !}i
Illc\onoza. despre care am amintit la capitolul privitor la bolile mlitciL
1n s rrt'~it, ultima eategorie de bali contagioase eu caracter parazitar cupt'lnde 0 serie de protozoari, amoebe, richeti etc., care produc bolite:
nOscmoza, care este cea mai periculoasa de aceea ii vom da 0 aten~ie
dcoscbitA, acarioza, brauloza, senotamoza, trianguloza. Agentii acestor
I)()Ji sint vehicula~i de dive~i factori ca: viespile, pMuchii, urechelni~c l e, t.1rntorii, albinele haate s au cele care gr~esc urdini$eie, precum !}i
de ~tuparul insu!}i,' dod acesta nu respecUi mlisurile de igien1i de
rlgonrc.

Bali bactericne
Loco. europea nn

SA stud iem pe scurt mai intii cele trei forrru! de loea specifice
puiclu lui, pentru ca sA se poata s ta:bili mai u!}or formeie examenulu i
11li<' t'OSC(l pie intocmit de cercetAtorul N. Iacovski Jli caracterisLicile diagnO!'lUcului diferen ~iat din t.re ele; in felul acesta sintem scutiti de amlinunte.
') "",,,oll>.
~: IIU

In orL1"rll- 11'1 C. !l rlll\eu.

tn tabelul sinoptic de mal JOS mai trebuie adliugate

peana, in a!nra agentului principal - bac. alvei -!}i agen~H
dati: Streptocooous pluton !}i alti micro'bi saproflati cum
euridice Wihite, Bacillus ol1Pheus White .,i Streptococus apis
mai periculos este S. pluton care ucide larvele inruntate
El se aIla in taate organele mlitcii. in spermatozoizii din
(n glandele salivare ale albineior doiti.

la loca europatogeni asusint: Bacillus

Maansen. eel
de cii.pacire.
spermnticA ~i

Loca american!

Loco. european!

Paraloca

Agentul
patoren

Bac. larvae

Sac. alvei

Bae. paraalvei

I nIectarea

puiet c!p4c1t

nec!p!clt

c!paclt

FormA de
1000

Forma cap!- excavate, perforate

celelor celu - puttn
Ielor cu pulet boln'av
cafenlu-lndtis

Cul oarea
taNei

Coll$l8tenta,
la~1

Mlrosul
wi

" ...

cleloasi,
.filatntlnde
In
me nte de 3-10 em

lor- clei de tlmplarie

Culoarea

catcnju-:l:nc his

MArlmea
spor Uor

1,2-8,
e ront

Forma
&pori.!or

ovall

Evolu~la

e ~te

larva

iPreparatul
microscopic
oolorat

0-6, 0-7

ml-

~I

nedpllc.l;t

ex.oava.te,
forate

catenlu-tnehls pina la
:negro

un-eori

0"-

clei0as4 nu ae !n- cleioasA, a poas4

t1nde
Intinde In
f ilamente
de 1-2 em

'"

putrezl-

acru

acru -$1 de
dune

gal ben-ee nu~ lu

.cafeniu-deS1Chb>

2\5-4, 9..(),9 -

1,3-2,0 microni

.1.5

m l.croni

farll sA faeA

oval-alunrit

pu\l n ,valA

er~te ~I

crf'$te
sporl

furmeazA

sporl

sporl

sporl eolora ti fin

spor l colorall
~ezatl

sau In

fln

" Ie unul
paehete

,I

formeazA

sporl colorati puternioc

(Inchis) ap~ lzolat

Laea arru!ricana
.tn loea americana, Bacillus larvae a re 0 mare r ezistentii, rAm'inind
in stupii nedezinfectati ani de zi1e; daca 0 singurA. larva hrA.nita de 0
doic/i in!eotatA. moare, baala se rAspinde$te foarte repede. ,IDa este favol'izill.!i de temperatura ridicatA din varli care paate ajunge peste 35,2"C in
16 -

1:. ~9

241

Inlcrlo rul stupului , dactl. sLupii sint expul}i mai mult 13 un soare putcrIdl:. Bocl Uu:; lurvae are tendinta de a creeu rezislen~ 1a aplicarea lrailllllCuLlI lu i e u nnmbiotice. Din aeeste douA observatii puteti trage ur1I ~" llIurclo concluzii: in fiecare primAvadi slupii
trebuie fl amba\i.
,JI'IIh'U Il pune coloniile j~ite din lama in stupi perfect dezin!ectati.
IIIJ/'Idndu-lc sst-Iel de multi agen\i pa'togeni care s-ar fi putut adAposti
. ' dmwo llll in mediul eald {d umed al stupului; folosirea antibioticelor
ql HU $C I nca preventiv ci numai curativ, dupa ce un laborator a stablla prccis, prin antibiogramA, agentul patogen care a deslAn\uit boala.
Clnd boala a cuprins un numAr important de stupi din prisacA
Ir~ hllie considerat elL to\i stupii stot infecta\i ~i trebuie sA se facA tral IHiH.'nt specific, (fig, 39), CercetAtor-ii sovietici procedeazli bine cind transvazeazA fiecare colonie in stupi flam:bati;
to~i fagurii sint scuturati de albineIe acoper itoare pe un jurnai ~ezat in lata urdini~
lUi le rg deschis ai n'Oului stup ; matca este
omoriUi; in stupul nou se pun faguri gata
clA(ii~i care au fest in prealabil dezin:fectati
prin vaporizarea acidului acetic glacial sau
din eel tehnic; in lipsa iagurilor cIAditi se
pun fsgud artiliciali hrhind L'oloniile cu
sirop de zahAr in cantita~i mai mari deodatA,
"';(1, ,f~, _ Loco americanA tn
cite 3-4 kg din 2 in 2 zile pin! cloo albi,IUllnHt' Iftadll de dezvoltare,
nele cIiklesc fsguri noL Toti fagurii cu puiet
din stupul staeat se pun fnote-UD cor.p gol
l'tl rO &0 WJazfi peste corpul unui stup sl'i.natos despatiit prin gratia despAr\lw/II'c, iar urdiniul lui este acoper it co ptnza de sirmli ; zilnie, colonia
('ti l t' lJlill1cnl;ta11i cu hrsnit mooicamentoasa ; dupii 15 tile, cintl. tot puietul
(lin pn]~l ca su;perioarA a eclozionat, operatia de scuturare se repe~ in
II I ~ III,uop deziniectat; f}gurH goLi~i de puiet. se topesc _sau se deziniecteazA
III hu ie de formal 20%, unde stau 24 de ore, .dupa care se extrage solutia
pr ln centriIugare, se spalA cu jet de apli curatli .!?i se usucli, Colonia astre l
tm ll.HtI. va progresa curin'd ~i va da ,productie.
Tl'stamentul obi ~nui t se face cu l It flacon streptomicina ~i 0 tahl e ttl de h idr a~ita Ia litru de sirop, preparat din 600 g zahar la I
!t tl'V ccai, Acesta se WarnA. in douii ulucele manitor, deci 700 ml sirop,
Inr I'cstu l se toarnA tn fir sub~ire , dintr-un ceainic, peste albinele dinIre Inlervalele fagurilor. Opera~is se repeta de 4 on Ia irttervale de 4
zUe,
A Clllll sc face un no u tratamc ot pentru toate cele trel forme de
l oC't1, fnlo('uilld strcptomicinn Cll teram ici n8, eare se ofcrA coloniei sub
rlI] U/\ rOnne ~ i ,mume :
- Su b ronnl'i. de pud rA: umes tec de 2,5 g t er umici nlt cu 1 kJ.:
y;nh lll' p llciJn, se {'C'I'ne peste spctezt' lc rilmelor ~. pC,<;LC /l1hl o('lc l'('
flU urUi dcaslIpm u(:<..-stol" s pctcze. cfln t.jt{llea de 30- 50 g, din 7 In 7
7.lI c, de :~ - ~I nl'i, III l' II1)O I'L cu sl.mliu l mlJl ovansat sail ])lfi i pu\in H V! U I ~
!'(I L II I inrCc\il' i colun ie! de ul lJi nc. O p('r n\in t>C pO u t~ dCl'LUlI Cli
m l i!"l'
U l)' tll 'ltl\fI , ul lllzi nd Ii :.LI't!cllrt\ lOw'c ell :-1 11.1\ 1l1c tuli d'I , di ll tiedt'Ll j'e
6<.'
'14~

uti lizeazu lu strecUI'a reu ceaiuJu i. Dupa uplica rea accstui !J'Lltt\m Cn t d('
de pc UlVlla cAruia va dispare mortalitatea puietului , este bluc Cil
lratamentul sa fie aplica t in con.tinuare prin turti\eJe ule ioase ,
- TurtiteZe uleioase se obtin amestednd 150 g zaha.1' pudrii, ell
1 g terarrlicin4 ~ i 50 g ulei de -floarea-soarelui ; acest amestec este binc
omogenizat ~i a~eZ\lt pe 0 foit! de material plastic fie pe spetezele ]'umelor, sub podi~o r, fie pe fundul stupului. Doza aceasta de 200 g tU]'ti\a este consumatA foarte incet, tinind 2- 3 luni, deci a proape LOClli'\
durata sezonului activ de cules, Prin prezenta ei in fiecare colonie, p c
IingA actiunea de continuare a tratamentului de ~oc inee-put sub [onnEl
rtrl1tata mw sus prin pudrare. se realizeazA cea rmai sigur.1\ combatere u
celor dou.1\ forme de loea, in t impul cit este in stuP. precum i cea mal
eficace masurii preventivA contra acestor bali amenintatoare i attta
de rAspindite,
Med.icamentul prezent in colonie sub formA de pudra sau sub
(orma de turtA uleioasa. este vehiculat de albine peste !tot ~i mnd introdus in hrana puietului, exercitA 0 ac\iune nimicitoare asupra agen~i1or patogeni atit pentru loea european A, cit !:Ii pentru loca americana,
De aceea, cunosclnd acest !ucru, stuparii trehuie neaparat sa splice
aceste mas uri in caz cli au iden1ificat prezenta acestor bali in vreo colonie. Pentru a 1i feri\ i de dec1an~ area ei, mai ales acei apicultori
care sint expu.!?i la un asemenea risc. prin practicarea stuplhitului pastoral, este recomandabil sa nu piece In deplasm cu stupinele 1ara
turtita uleioasa pe fundul fiecArui slup ocupat de albine.
~oc

\
i

Paratifoza
,In ordinea inscrierii bolilor contagioase urmeazA :
Paratijoza denumW1 l1i salmoneloza este provocatii. de bacilul
Salmonella parathyphi alvei Bar, care se ana in apele stAtatoare ~i ce1e
iaiedate de la scurgenile graj durilor, de unde albinele. se aprovizioneaza cu apa in lipsa unui adlipltor in prisac.!'i, infectind astfel coloni n.
Boala ataci'i numai albinele adulte in sezonul de primavarii ~ i citeodatrl
~i toamna, Se ri'ispind~te tn prisscti mai ales prin trintori, care
pot
ch"Cula Ura opreli~te de la un stup 18 airuI.
Ca simptome apar excrementele viscoase, aruncate din zbor, cu m iros respingator i de 0 culoal'e inchisa, Abdomenul a lbinelor bolnavc
este balooat, iar intestinul retras pentru examinare are 0 culonre
alb-muroarli sau cenu.5iu-inchis, Uneori aibinele bolnave defeca Cihiar
pe faguri. Cercetatorul sovietic $alimov a studiat bacteriile, care sin l
nesporulate, cu dimensiuni de 0,9- 2,0 m.icronj lungim e .!!ji 0,4 m.icroni
1.1i.~ime, Sint anaerobe J), mobile, g ram-pozintive 2). F ormeaza 0 microIlorcl
pEu'atWdi, De cele mtli multe o ri bacteriicoli-pal'atiiice au fost ~as it('
in intestin ~i in hemolimfii,
' ) 1l,1<l.,..,b _ of8aniJrn ea pabll sa trAIIlSCA In e b$enlll oxitlenului Uber m(llec uiar, In
I',. u l r,,~k....e cu IHlrob o rg a name. o;Af"Or via l ' eIIle ]ejl:alA de prez e n\a Qx lgenu]ul m a l,,
,' '' lur Ub-ttr,
J) II r11 m . />Ot ]fI" _ m]/lr("o1>1 din e el ee III! coJoread. t U I) $O]u\]e Il)do-lod u rat1l. Intrel>u ln\lI t11
I " I>~Cl arlo jOllle VI: ' I\I'U II cul\.\Ia ijl ..Ull!len\La 101(:. o b ll.

24:'1

Se l'cC'OmMU(\ en tratnment un antibiotic - tetracielina, in doza

II J'! lu lftr~1I de siloop dDt din 4 in 4 zile, cite 0,500 I de Hecare datA.
ltllplill st.,,~tC' IlltisUl.i de igiena. cunoscute.
'''' 'pl,/('crnr.a, ,boniA inlecto-contagioasa a albinelor adulrt.e, este proOl'lltfl do . hH~tel'lu Pseudomenes apisticus Buzide, in lonna de baeHi
,t tl l,lI('llflllIlIl de, 0,8 microni lunglme ~i 0,6 microni latime care atadi.
"I tlolinlf" '-'t' devine Lulbure.
C(llltnm,inrcCl se face prin respiratie. Bacilul gram-negativ t) se
vrllt~, 111 111 t~les cind in stupi sint factori favorizanti, in special ex""lll dl' urn i<Utnte. ~i richetii _ despre care vorn vorbi pu\in mai
Ilpnrtu PI'OVOac1i declan{;area bolti septicemia. Caraoteristica aces., boll c prezent;a cad:avrel'or albinelor care O(1'ata ce mor se sIAl'imA
'liP!!' 1I t;!{J 1' IQ orice atingere.
tllflinle de tnoarte a lbinele bolnave degajA un miros greu, iar
"II? "I\ lltitollse Ie gonesc din stup ~i nu Ie lngaduie revenirea in interior.
,10 1)()ln~lVe, au puternice contrac?i abdominale. Se recomanda muIlttl\ AUlpUlel pe 0 vatra InsoritA caci bacilii sint foante sensibili la ra'In .ulnre, murind in 7 minute, 'ea tratament se fo]osese antibiotice in
I'lljitlr\ltI de 200.000 U1 la lilrul de sirop cu ceaiuri medicinale date
tHiVII ?lIe In .!iir.
'
,
Boli virotice

Paralizia viroticii

Oh,tr.e bolile virotice provocate de virusuri perieuloase care eu

011 pot ('I detectate .!ii numai cu microscoape electronice ei avind ma,ul IIl llimieromice. slnt:
'
P(lr(l.lizia virOticu. se prezin.ta sub 2 forme: una acutil. care ucide
'blnclc IOrect~te -dupa 1-2 zile de la oontamin'a re ~i cea de a
) U U, cronlcii.,. cmel sf1.t1itul 1etal apare la 5--6 zile. Nu se ~tie pioil. a.cum
' \glncn, lor, lar cercelAtorii au pl1reri di!erite : unii 0 atribuie unor des!liIWlt! I de culoat-e bruna la nlvelul intestinului mijlociu; altH sus\in
, bonlfl se datoreazil. unei intoxica~ii ell polen de la unele plante ca
rl.toulu (Veratrum. L.).
lnLr-ndevAr, s-a constatat cA virusul ataca albinele tinere de 9-10
lc ('III'~ fiind dOici, consuml!. mult polen. Boala insil. apare acolo unde
unll ~ tou prea mult expu{;i la soare, ridieindu-se astfel temperatura
lm'!mlJ'it d.1O stup. Atunci vi rusul atacA in masa colonia. tn special in
mpU I unul cules . Furti!1a gul lntre colonii !aciliteaz.. extinderea boW
, p,J!Uld'r.

Simptom~le Cnrnetcristiee slnt urmAtoarele: per~or.ii de pe cap

lor'IK'Cle 1[1 (\ Cliloarc neagrA lucioas..; albinele stau ca amort.ite,
!! 1'~('Ol1Illndl\ u1nbrirea stu pilor in zilele prea c!lduroase, oferind conll1ol' b?lnnve C:C"uiur'j IlIcdicmnentoase in care se adaugl\. 2 t.... bIcte de
o r lllllfCIIW(1 1 III ,t lil.l'1, el l Illijloc protilnctic s-a folosit
eu re1.ulllt\ ('
lei:

' 11/1'''", r" ',I"r" ,

"

'''~

bunc ribonucleaza pancrcnt.icA sub formA de acrosolL Pent.ru <:\ceuslft lu .

lucrare, substanta se pune intr-un pulverizator care, sub ae~iunen presiunii, pulverizeaz~ medicamentul in partieule extra fine - en un n.,lr
- pe care albinele Ie inhaleazA,
Sucul de ceapii to sirop, 25 g la litru, i olosit in mod obi.!inuit, iUrt!
a fi specific, da rezultate bUlle.
- Dar cum se obtine sucu1 de ceap~ ? intreba un tinar apicultor .
'- Be curata ceapa de foille exterioare; se rade pe 0 raza1.oarc
netocita folooind partea cu orifici.ile eele mai mici; razatura se punt.'
intr-un tHou ~i se preseau cu 0 midi. presa de mina. Suoul apare ca 0
spuma cese toarn.. in siropul dildu~, Are proprieUiti fitoncidice prepoase care ajutii albinelor la dezinfeota.t'ea sistem:ului digestiv, dindu-l e
in acelalji timp 0 longevitate adeseori chi ar dublA. Doza'de sirop care se eli'!
zilnic este de 250 g; su'cul de usturoi are acelealji proprietati dar
se obtine mai greu Ja razatura trebuind sa stea citeva ore in apa ciilduta,; se da: 'n umai de dou.. ori ,pe saptamina pe cind sucul de ceapa
se da: oricind, .!ii fara nid un inconven:ient. Sucul -de mol'OOV, care contine mutta vitamina A, se ali odata pe saptilmina .!ii in doza de l aO ml.
Boola neagrli de piidure

Alopetia nigrtms apis, amintitA 18 boUle matcH - boalA a cArei

etiologie nu es'te inca precizaUi., se atribuie unor albine care datoritA diferitelor accidente mai mult sau mai putin grave devin negre, lucioase,
lara peri~ri ,pe torace ~i abdomen. Simptomele pot !i oonfundate cu cele
ale nosemozei, acariozei. toxicozei etc. fAr.. a !.i niei una din acestea.
DupA unii ceroetatori apare ca 0 consecinta, a unui dezechilibru
aUmentar. Alti cereetAtori 0 atribuie unui factor ereditar dirhspre mama
care scurteaza -durata n.ormaUi de vietu1re; in oI'ganismul albinelor
bolnave azotud searle ~a 14,5010 fat.. de 22,5% cit exista ,i n aibinelc sanato8Se. De asemenea, lun ronsum mArit de miere de mana sau ehiar
o preJucra.re prelungita a ei ar putea Ii cauza acestei bolL Inseclicidele mAresc ~i ele posibiJiUiOle apariti'ei bolli, maiales cind se fac in
timpul jni,lor irii planteler. Este cazul pe care I-am intimpinat in 1960
dod am trnsportat stupina la un eules de floarea-soarelui la G,A.S,
Frimu (Lehliu): in oprimavara, piantele abia poinind la vegetatie au
foot tratate cu DDT. Substan1ia s-a paslTat pe teren pina Ja inflorire,
did n-a piouat de loe. Cjn'd a inceput culesul a survenH 0 ploaie .!ii
totodata 0 mare parte din albine au inceput sA moarA, cu !enomene tipice
de "boala de padure". Am mutat imedlat stupina la G.A.S. Burdu~ni ,
Ialomita unde n -a mai apArut nid un caz de boata, iar recolta a fos t
exoelenta.
Simptomele incep rprintr-o rneputintA de zOOr; albine!e ies din
stup pe scindura de zbor, cad pe pa;mint, vor .sA se inapoieze in stup.
dar garcIa de la urdini.!i nu Ie tn,gaduie sA intre, a~rind in'Ciiieral'i intrr
nlbinf'
Abelomenul este ul10r marit ram. a rnanuesta SErnner de diarcc, el
d evine negricios - ohjar {;i 'la aibinele tinere atinse de aceastll. aiec$une.
$ Iomn{; ul ~ i gu~a Ie slnt goale, dar 'Ia disectia intestinului e xtras C'\J

" " j'''''ln1 /1 rUII"I >:! 11"11" t'" Cf>j,"'II!'I ' 1\1(1',11111

24!l

ii/A 1:#4 'I1 I1'u n ic!) i in int'regimc , 5e observa icziuni ea ni~te micl noI.i I 1lC'A 1'I (' l o~ i , iSI" culoal'-ea st omacului eSle punctatA, pestritA. Uoii
~/'olln t(l l'i i>l'l n \.orc care se numi'ira lji d r. At Papa din tara
noastrli
IIIHlfll .n'l ('01 bo ~la e stc de natura viroticii. Transportarea 5tuplnei 1a
II l' U~" fI de polen variat constituie un mijloc de tratament; streptomih ili II d ill oilT"ccare rezultate in dam de 1 g la 4 lim de sirop medicaWilli )!' _ d('Ci un flacon - orerit aibinelor tn 16 zile in doze de 250
il 11 1 i uatc Mec\iunile ell acest earaeter nu trebuie sA lipseasc.li sueul
4' I'I'U I>I\ din ccaiul medicamentos. Albinele moarte din fats stupului
.u d 7.llIlI c, luindu-se toate mAsurile de igiena cunoscute: flambarea
IlIlHllu l. ~c hirnbarea hranei "i chiar a matcii.
Puiet1ll in sac

PUI('t1Il in sac este 0 boalli virotidi. a puietului atribuita unui virus

J\ j'lIhfl Ct~ (nee parte di u specia Morator aeLatuie (fig. 40). Puietul
moore in stadiul nimbI, jar cadavrele nu
1
slnt aderellte alveolelor ci se pot. 9COate cu
pen's eta, prezentln'd u-se sub [orma unui sac
alungit, plin pe jumAtate ell liobid de exsuda\ie, adunat mtre cuticula ~i eorpul gras,
care se descompune at-acat de virus. Pe
acelal}i fagure se va'd .j>i alveole Cll puiet
sac slinatos ~i eu pwet mort, pe Clare albinele
, 4D, - Hoa:la pUiet In
il soot cu u'i'urint!; aibinele din grupul
($aQkhrooci) :
\'III IIIL4 cl1pl1eLUI e ll larva bolsocial al curati,t<larclor dup!, prof. Borchert,
I\'~ I 2 _
larvA m oartA ,I usII lnghit, pentru a inlatu1'2 raspindirea bolii
CII\II I n a lveole.
in stup. Tratamentul este la reI ell eel
p i lCH!. In loca, inc1u's iv c1m"ilmfenicolul - 0 tableLa.. sfarimata ~i dizolvatA
\1 \luI1n apa ctild'llta, 118 iiooare litru de sirop medicamentos.

I
I

Micozele
fl'licQzeie slnt ,bali provocate de unele ciuperci daunM.oare ce aJect' 1 1 ~1\ utH puietul larvar !?i pupele, cit !?i aIbineIe mature, pe acestea

III tU'ln!\ insA intr-o masura mai redusA. Dr, Brizard ~i prof. Rousseaux
In Frnn\n se oeup.. mult de studierea lor, publicind in reviste diferite
,tIr.Lll(! liimuritoare. Aeeste bali au devenit in ultimii ani mult rAspinItc. bl\ nu indu-se ca activitatea lor s-ar datora abuzului eu ant ibiotice
f; 1c-l'ilizeflz.li int.estinul, distTugind fl ora bacteriana bun il . lasi nd
be rll ctLiea de rilspindire a aces tor micoze. Micozele slnt provocale de
hll)c I'd. rtr1l.in d l ie cn saprofi\i pe materii in descompunere, fie cn pi1l'a1\1 vl'ftctnli 15/:1U nnimnli, de In care iau carbonul care le este neeCSflr.
I Jl1co r-i, l)'IdClul ~ i i1lbinc!c adu\tC' apar pietrificate en in aspegilozel
t'IIVlIc'l.Itii d e Ilj!i 'I Il III ~:'I IL p[l{('.I!cn I l.~ pl'oill wr fl(wuS, C;'l re a ta r li sisl cHl u l

1\ 1'0

" I 1I 11IH(1I1 m II tn nl pII lc \lIlui , rlL ~I nl ~\ l hi n<,' I (>I' IH/l h ll'C. D<' 11\'1 " 1
I II W1'l'Il'ilc 01" Nl'''''i tllll :d l' ' '1i1f' dl'IIt1Il1; l si 71Hif,t p/. "I}I('(I "

C l'VOfL

.n

La reI en agentul de mai sus sint ~ i dupercile Peticystis fL/l L~

provoad!; boala puietul varos (pericystimieoza) despre cflre Vtl ill
mai departe, Pentru a nu ii confundat cu Pericystis alevei ca rl'
pastura din faguri, puietului vAros is-a dat 0 denumire apm"lc ~,d
: Ascosphaera apis.
In general, ciupercile sint Iormate din filam ente sub\iri !:,'i r awi_iicate denumit hUe I), Ele pot sta iams in intestinul mijlociu al alb llwl
$i ehiar in miere, deci ini\ial in nectar. In cele mai multe cazw'i UpUI'C'
in primavara urmAtoare. La un cules bogat, umiditatea din stup, tnvorizeaza dezvoltarea ciupercii, cAd atund temperatura de la eX'terior se
ridica, ereind conditii favorabile pentru apari(lja bolii.

c:at'e
vorbi
utnca
nouA

Aspergiloza (puietul pietrificat)

AspergiLoza cu agentul sil,u patogen micoti'c amintit, dentlmit A spcgillus fLavus se dezvoltA l'a 0 temperatura de 27-40 eu un pH 2,8-7 ,4. EI
are nevoie de mult oxigen ~i putinii luminA. Rezisten'ta ncestor eiuperci
este redusa. Cercetlitorii au constatat cli. la 60C moare in 30 minute.
Larvele sint acoperite eu un strat de spori galbeni-verzui; miceUul cAptu$e{>te alveolele eu larvele moarte, extinzlndu-se pe supraiatn
lagurelui
Mumifiearea se datoreazA evaporArii apei din tesuturi. Ciod aceasts
este terminata, eadavrele ghipsoase $i tari sunA tn faguri dod ace.o:;tiu
slot scutura\i. MAsurile de combatere sint urmiitoarele: stupina s.!.i f'ie
insoritA; stupu bine dezinIecta\i prin flambare; in stupi sA se cree-z<>
o bunA ventilatie.
Prof, Rousseaux de la Centrul de combate re
a ,bolHor -albinelor Nice (Franta) indica ca la fu ndul stupului
sA :fie 0 deschidere prevAzuta cu 0 pinza m.etalica, care rAmlne desehis<1
$i iarna la stupii care .:.int sau au fost de eurind bolnavi,
Sporii acestei boli micotice plitrun d in intestinul mijlociu al lnrvelor prin brana ingeratA $i infectatA, o!eritA de albinele doici. Sporii
germineaza in intestin r Aspindindu-se in tot organismul prin filamente,
pin! ajung sA strAbata inveli ~ ul cmninos 'a l albinelor mature
La inceputul bolii larvele au 0 culoare crem, iar eorpul se mumificA aderind pe peretH alveolelor. Cind culoarea micelului este alb-grilbuie, ciupet'ca nu mai sporuleazA. In schimb, miceliul de culoare galben-verzuie e pUn de spori, rAspindindu-se pe suprafata fagllrelu i.
10rmind pete. R.!1sptndirea acestor spod e 10arte rapidli cAei fiind extrem
de u~ori sint imprA~tiati in cuprinsul siupului. la eel mai mic curent:.
Ca prognozA dr. Brizard eonsidenl d!; micoza_ provocatA de As('ospltaer.a apis e mai pu?n rasplndita dar ciuperca este roai rezistent.li. iar
coloniile atacate pier, cAd *.i albinele mature sint atacate, De accei-l i"
preferabil ca la primele simptome, dacA s- a primit conrirmart"11 d <.'
diagnostic de la un Iaborator, coloni'8 atacata. sA fie amA. Temperat~l r-n
medie de 27"C cit ~i umiditatea marc din stup favorizeaza extindCI'ca
boW. Se recomanda ea stupii sA stea pe vetrele insorite iar aliment.~tl n
eu sirop sA fie inlocuitA eu turti\e mid , ca sA fie repede consumnt e.
'J I1IJII ...

tlhu ncn' dIn .. "r~ !'--1l0 Il. I .. Alu n

",lcelluLI'.IU]l<!"'U.

:!H

Tn Ii'l'an~a s-nu ob\inut unele rezultate prin foJosirea unui lInUlungic in strop - amiotericina administrat de 3-4 ori, la intel'Vllle de
3-4 zile. Dr. Bdzard recomantlc1 ea !in timpul verB fundul stupulul sA fie
inlocuit Cll aHul din tabla perforat~ pentru 0 aerisire mai aclivli in
interior. Se recomandc1 ca dezin1ectant 81 stupulUi formol 5/".
Ca simpt'ome'::.....~ tot dupA Brizard _ boala are doua faze:

IfI

a) albinele bolnave agitate, 11t!linilltite;

b) apare paralizia umnatA de moartea albinelor mature,

Sfnt simPtOme eu care se poate stabili diagnosticul, care este
precizat de: prezenta puietului micozat pe mid porUuni din fagurii
de cUib; prezenta l arvelor petrificate; ad'erenta acestora pe peretii \
alveoleIol'. cadavrele fUnd sau de larve, deci in alveole deschise, sau
de nimfe in alveoJe clipacite. Boala nu dis pare adatA ell sezonul mai
rece, colpniile sl1i.besc continuu ~i farA ameliorare decit in cazuri rare
~i dupA mAsuri severe de igienl1.
Deosebita de aspergiIoz4, deci de puietu)
periculoasa. pentru sAn4tatea colonhlor mai
varas, provocatA de Ascophaera a,pis. boa1A
Adeseori i~ era confundatli eu Aspergillus
alvei, care atacA p&tura tn taguri.

pietl1ificat dar tot aUt de

este ~i boola puietului
denumiUl. pericistimicoza.
flavus 5au cu Pericystis

Ascophaera apis (puietul varas)

Ascophaera apis, 5pre deosebire de aspergilozA, ataea numai lar:

vele, nu 5i albinele mature; larve!e mosrte slnt tari ca gipsul ~i ele
mai aderA la Blveolele in care m OT. Caracteristie pentru ele este
faptul cli atunei clnd fagurele cu larve moarte este mi$cat, se aude
un zgomot, iar dacA fagurele este rastumat, din alveole cad cadavrele
n.Werent.e.

nu

Ascophaera apis, ataca puietu! in toate stadiile sale de evolutie.

Ea a re 2 sexe: mascul ~i femel care dup! fuziune dll na~ere prin
reproduetie 109 sporL
Sporoci!fotii se prezin~ sub fonna unOr corpuscule ratunde de
culoare brun-verzuie, spre negru. Ei traiesc 15 ani in larvele mumificate ~i rezistA Ia solutii de formal ~i O1oxid de sulf.
Larvele se contamineaz.. tot pe ca1e bucala. Du p.1i Briszard, se
pare c.li. sporii ierneazll in stomacul aIbinelor sau chiar in miere. Boala
apare in anul urmAtor in apl'ilie, iar in stup cre$te umiditatea din cauza
nectarului apas evaporat in stup. Culesul de man.li. iavorizeaz.ll. $i el
dezvoltarea sporilor acestei bolL Obi$nuit, moo OtH, alsea puietul
mascul deci cel de trintori, ca apoi sA treacii !foi Ia larvele de lucrAtoare
~i cele de matcA.
La inceput larvele infectate au 0 culoare alb-g.li.lbuie devenind
galbenc; apoi incep sa. se int.li.reasc.li. ~i sint moo putin elastice. MiceliuJ
cre!fote repede fOrmind un suat alb pislos invadind integral spatiul alveo_
lei. Apa din corpul larvei bolnave se evapor.1i, organismu! se deshidrn_
te'lzli 'I i mumiIiclirea in cepe. crnd procesul s-a terminat corpul dev ine

I'IPOHUiOS ~u gi psul, upoi sfl1rlln icios en varul. S upl'UCu\n in r ve l C i ll'U fo

tel'iei n(l grnnuiousA ~ i (.'\1 0 colora\ie vari ~1t.<1 , de Ia alb III viJl,<k: In(iJil1'
Spot' li chlperocii rtim1n in fagurii veohi, de ncceu sc t'C'(.'4) ll\l1l lj !f
ell nCC$ti a scl fie topiti ~ i iniocU1\j co !'il,uri ur tiJiciali n o i, dllpli L'C ,'l. 14 '
luut tlJale masur ile de igiena, fl am-bind stu.pii $i a poi dezi nl crtilld , )~~ I I Il '
z lie stu pilOt di n Ia\a urdini$ei'O r, uncle au lost scoase cada vrcle liJ r vl'lw'
tn general boala apare in zonele margina.'je ale cuibuiu i d lld u ll ,1
Jlcle pu\in numeronse nu acoperA bine fagurJi cu puiet. Se i m plJ l!t' d ,'"
o comprimare a cuibului in cit albinele sA pastre.ze integral t.cIl1PC I' lI l l1i'l
norm a l.1i. 0 data ell venirea verii, clnd temperatura de aCa ra e~te , i)(lId ,
ma i seade din intensitate.
Cn tratamente, in strain.li.tate, s-a folos it ell rezultate bunc C\I II I I
garea fagurilor eu oxid de etilenA care se prepara industrial prin U HI
darea catabolica a etilenej. Acest pradus este fo losit cu insecl.k id d ,
respira\ie pentru gazarea diiunatorilor produselor alimeotare in d o:l.;, ,I.
2-40 g/mJ.
Rezu ltate bune s-au ob\inut ~i cu aIte fungicide ca acidu l sorh ..
1;> i parahid roxibenzon atul de metil. Acid'Jl sorbic se poate da ~i su b rMtl l,1
de turtite ell rezultate bune. Problema este Inca In cercetare !;ii ou S .. II 11
Il'arlsmis inca dozele ce se folosesc in tratarea bolii sub aceasta Con lli'l ,
Tm1runentul acestei bali se face prin pr.li.'fuirea culon iei Oll 'rhiHbendazo l 2 g Ia 700 g de zahar pudr/i, care se oferA albinelor in J).'lr l('H
de sus, pe spetezele superioa re ale ramelor. Opera\ia se repetA de :l -I
ori, In intervale de 3 zile. Trebuie IU'ate m.li.suri severe de dezinrcc l.'lrl'
a liundului stupilor, flambarea interiorul sau ~i 8'erisirea bogata p ,itl
urdin i$u l larg deSIChis.
Colectivul de patologie de Ia InstitutuJ de cereetAri pen tru ap ieu l
tu ra al Asocia,iei CrescAtorilor de albioe a putut izol a ciupel'cn ct.'
pt'ovoocrt boaIa ~ i a preparat un medicament, micocidin, care se c.x:pcdmcnte;JzA in prezent cu rezultate bune. Micocidinul se utilizeaza pulvedz.ind cite 100-150 g peste faguri !.>i albine. Tratamentul se I'('I'[X'L~I
dllpa 4 zile, apoi I'a 6 zile de eUe va ort
Este -5i ma i bine dod s tupnrui elimina mumHle anate in Iv(lu it'.
~co' 1n du -le u!}Or eu 0 penseUi. Elc sinl u!}Or de detectnt chi al' nl u II ,,1
elml nlbincle bolnavc sau moncte sint sub ca p~cele ca re au 0 (>ulo:ll'l'
pu, in nlbi cit'lusA l;i i si n't u.50r evacuate. Mumiile se ard ca :':Ii cmiuvrC'll'
cxi.,'nsc din alvcolc '1i in ca ncmumificate. Utillljul Iolosi t in prisncrl
d.l ltHIl de r id icllt rnmcle, J an~etele. plan~et<l pc care se scot mumiih"
perf ll c-, IIfu lllil lorul. Illnscn - trebuie U\snt tonUi. ziua la soare, pe cupw'u l
unui ~ tup , tll llu<:l l cxpu ncrea In soare distruge ngen\ii pntogc nl UP
tl r:i e,", r{'L I) up,l'\ ~e puictul snnMos It eclozi onat fag uri i prc infectu\i st'
un l, \rt r l .'1 I)OI' ii hi l!ontii\iun i huoe de tt'll ;' victuicsc ,15 nni. R.(' ~. uIL Il Lr'
IJun e N-U\I ob\inut ~I ell Sll Clil de cenpil od eel de lIslurni d ul in t't'ni \II' 1
IIwd ld HUlf'. ,",ubli mntui ('()tosiv I %~ dezinfcctcllz1\ bir lc .-tunc lc, scincl u rH
.I,. ..hor, r~lIIl r ' h: uh uull lom't'h: N t'.
I)r ' 1I11t'l lt f' n C' I, tl9 11 ( ' \1111 mil IUn ill liL mll i hHt inl.c (, ( lll pl~ n 'r. U NCII,n ~
nf'll.IHI'" r eid II j1 \1 lt 1l ulul v(\. ros, P(J rll'}/s tl.~ a/m l. IIllle\ pflRI,\lm (., ...(,

:!48
~4 1

11111r('1 ("()n!lllmoUi de fllbi nc tn !ipsa. polenulul, expune colonia la 0 j.,rec

\I.~ 'lll('tdietl.,
A('olo uncle piislura este atacata ea se iniilbe~te ea varul ~i poal e
(l 1,\Jnwlul[t U.!Jor de stupar, iar fagul'ele trebuie supus u nui lratament
iI(I rU l1dga\ie pentl'u a distl'uge eventualele ciuperci.
Am insistat ceVa mai mult aSupra micozelor caci to ultimii ani
I'I~' ;IU Rp'iru L pl-etut.indeni, punind tn alannA pe mul~i cercet1iool'i spre
II ,{tiSi mctodc mai sigure de tndepartarea lor. Din ferici.l'e ele nu nimi"('~r coloni ile deeit acolo un de stupii nu sint ingrijiti, dar, totu~i, iac
jI, t ~:II I1(-' insemnate, mic.5orind produetia ~i djnd stuparului multe gri ji
I II"Il0n,
O(>spre Salmonella mol's apis, eiperca ce atadi mmea precum ~ i
1. lhlllClc adulte , am vorbit la capitolul matca, ~i nu mai revenim.
BoHle parazita rc
Nosemoza

RoWe parazitare sint ~i ele destul de periculoase, !ncepem cu

1I0llCIIlOza, direia ii yom da 0 expunere mai ampUl, dici ea a devenit
,H'Uln cca mai rAspinditA ~i mai greu de inlftturat.
Nosema apis Zander lucreaza la ineeput insidios, neobsel'vat;
III unci clnd apare mai puternic va crea diCicult1iti pentru stuparul care
"'t'h~lle sa due! 0 luptA serioasi'l, zi de zi, pentru a {O, rapune.
Boala este provoeatli de protozoarul amintit eare-~i gase~te [oe
prlllinic i n epiteliul intestinu lui mijloeiu (stomac) a1 albinelor adulte
hl m,tnd chinI' ~i maten, infectatli pran hrana primita, mai ales cind, in
!llI'nti, eel mai consumli ~i ceva miere. Agentii patogeni de ras pindil'e
"tn L s porii care evolueaza in planonti apoi in meronti care completeazli
delu l depunind sporii ini~iali. Ei se adona ell mjlioanele in intestinul
v'cL!Jnci. S-au gasit .ptnii 1-a 1BO milioane de spori pe mm 3 , Nu arice
'!pur uj unge sa aiba 0 actiune destructnv1i, caci ioarte mulii d in ei sinL
lmpin$i il1 punga rectaHi. de unde sint eliminaii 0 data eu eXCl'emen (t'le, Our ~i aeolo, arm'a in natura, au ocazia de a se reintoarce in stup,
r('ad u ~i de f1lbinele care aduc apa de la 0 sursa infecta ta, i n care au
I'1\7.ut din zOOr excrementele albinelor bolnave impreuna eu sporii, care
II)I fnccp evohltia lOt fL111 esta. Dar, daca albinele coloniei respective sint
pll t('rnic(' ~ i bine hl'ani te cu rezerve de hrana din proteinele corpului
V.I'II~, rusr(lt.ul de calciu car e regleaz3 aciditatea sueului gastr ic nu Ie
IKlI'm it.n slt c vulueze ~i sint elimina\,j la rindul lor. Luptll este gren did
' lr1 t";c.'ol'! IlI.U1lrl!'U\ imcns al sporilol' eel'e organismuluj e!orturi mari.
1/11' colnnln s l abc~tc zilnie, Uneori bunl a este introdusa indirect in slup
pdn In\cI'O\e<.liul (t1l.0r para7.iti cum sint de pild<l: gindacii de mu(,c~iJi
l'UI'!' t rt'dcsl' tn C(lrpu ! illbinelol' InOnl'ie, Ei sc nfund a npoi in p:lrntl'\1
plllll njulI~ In malUri1nlc, cin(\ revin tn stu!,i, in timpul noptii. EI silll
I,!I\\I ("II sporit rUn ('nfiuvl'cl(' c'nn~Ulll;)t(l tni\i(ll. sporl ,~ ('ure Ii 1'I1 ., p;n ~
.11 ",1" It ~(' r tn (",,]IIII1C, li p :j('('(':I, lIIW d In In1islIl'i1c ('I('ll1cn tnr'(' d(' l;..ticn . .r
din PI' j"llt';'\ {IMp t'll 'Iii Or ('II llmi elI'S In !\tul'ulc ~I npol I1r~(' Itlh inp!l'
~!'Hl

lIIe ltll'h' C";I/,lIlt' lJU oglinc.la ~tI,IJ)ilIJI', 1n primtIVtH'tl, stupi i tr('hull' "lfj rll'
IHIII ' C\ln~\fl\l In rltullbUl'C, d uptt cc fHl.Il l'i!.zull 'toole petel\: de rJ1111'1't'
1\ pol , ('01011Iu (IsLe trllllsvtlz.'lltt din s tupul 1n care. H iCl'llut tn Cl't CUI'HI
1'lImpl'illlind l'ilIllcl e la cite stot ocupate bine de a lbinC', mnrgln l nd ('I.ln
nlll eu doul1 cil of1'Eigmc intl'c dout! pernc ell mLlLerJal tCI'IJ)()i:r.olulljJ',
I lrclrJlI~ 1I1 cste mic:?urat, iar stupii sint cu fa~ spl'e sud, Cupaccl(> In'
hut\.' sii 1,lbi1 p('l'nc btne inclcsate :;;i g l'oase Cel sA n u se piard5 cllldlll'a
JII pdmtl.vur;l este elemcntu\ pl'incipa1 cal'e ftj uL1i lu dczVOltl.l1P.I
n() I'Il1(1hl 1:1 t:ui bului.
Iir,mn ll'l'buie sa fie de cnlit.:1te bunil., cu miel'e in r~tg uri ('5.~II'I\' ,
I)co~ 1 din dcpuzit ~ i pASl!'a\i intr-o camera !erW\ de gel' ~i de Il nC'I.'
II1I{.'o:r.c l'HI'e "lde~ea put compl'Om ite mierea,
o tnIl uCllta mal'e in irinarea bolli nosemoza 0 au zborul1te ch'
t'ul'(\ttrl.' inteslinali'! pe care cOlonia Ie iace de 2- 3 od tn timpul ienli !.
til 7.11 ,,1<.' insor itc. !;ii far~ vint , Atunei albinele ies l"epede, se ("u1'I\\.I ,
d1'HIIC5 din ZOOt' miliuaoe de s p~rL Daca unele din ele mai alef: dllr\
I'!ll ztipndli pe vatra prisacii, ramin acoto inghe ~ale, stupnrul s:l ntl rll'
IIIJ!rljol'i1L, cfici Itocmai llcelea siot grav atinse de boaHi ~i murine! ;'lrW'"
dI n f,1up , s(:upa colonia de un mare BumAr de spori. De aceea sc I'CCO
11Innd,i en stupnrul sa forteze coloniile sa iasa in tlmpul iernii in ziJ(lf'
iiI;' C1.lI'.!iti,'e. Pentru oceasta, dnd aiara temperatura este de 8-9"C s lll
PIIl'u l [,l'cbuie sa I'idice capacele expunind Ia soare pernele umc(\I ', 'Jl
..,'l ridicc podi~oru l dupa ce soarele il inciHze~te 30-40 minute, Albine\C'
fl'S In 7.bor de cur.1~ire !;ii apoi reintrA fiecare in stupul 101', c1uplt t'Ur('
}j~' 1'1'ptlllC lotu! 10 loc ~i in aceea~i ol'dine,
Da('tl stupol'ul observ1i eu aceastA ocazie ca hl'ana este prea pu\iJllt.
ptllA c1nd yin zileJe calde ale primaverii, introduce lingA ghcm 2- :1
tllS:lId ('u miere buna ; in lipsa acesoor !aguri, el poate turna mai Inflinle.
II ' rn./wl'li goi. s il'Op de zah ar 3/1 eu Fumidil B, (d upa indicaiiil(' C"(' RI'
Vor ria mni jns) pe care ii <l.5aza apoi lingA g hem. Desigul' cll. acesW
Itl li'L'Vt'o \1I dCt'lln je8zit colonia; de areea se recomanda ea In IUf'ul
.. hOPlIluJ , d C<I!:IlI pm l c \i~oare1 o l' superioa re ale ramelor sa sc p~I I \i1
dltt ( I tnrtli de $f'rlJd , p repat'uUi mai inainte din zflhAr pudra {,';,'Il"tn l,lt ('II 20~/o m;erc el'istlllizata paJ1.ial; turtita de 500 g s(> intinu.,
jl{' f) "d ef. 1menln (Ie Won. flf;:ezind-o deusup ra g hcmului. Opcl'II\iu
"lel .. hll l(' S(I 8(' I'('IX! I(' IK'S[C doufi saptamini, pina apal'(' in nnl!JI';i
III . O1lc ('u l~ dl;' nC'<:tnr, dar ml.d ales polen proaspat. 1n tu, ti~C' C;~'
II\ I I\\II~~ ~:i nn lihlo'tl<,'ul Fllmidil B f;:l vilam inn B~,
11 1 \1"~1 AI' IIh~I'I'vfl <'i~ ulhlne\C' <Ill deft'<!' lt t n slup t:i i !ugllri, de : '~I I ~I
Ililt 11I11I '1\~\ri\l. IIp!wind lm mjl'O!) ,(rl'('ll $i 0 um idilat.e cx.ngernld in s lu r,
1, .11,1 111' 11\'-1j)nl'1I1 In t{','vl'nll. [)('nll'l1 l1'l't'el'(,.'l ('olonic; tntr-un stup ul'lll
1'\1 rllLtun !It' t'('ll'rvlj s('o'ii dill d "p()zil~ j\e~ti<i sint' ~inu\i 1- 2 7.1\"
Itdl ~ . '<lIIII'nl ' '11111\ III if 1f'lllpl'Ml\Ut'li d., 25 - 211(', pentl'll n p~IIi'u. (1
1I'1f!f H"O)l,I\[ ;1 .. 1'dUlli ... . np('/'II\itl ~ ... tlldC\JlIrWliLI' ("hlut in PI'I BtW:'\ , II) ,"'1
(111\111 t 1:1(' pl'lll H1\."/.;\rf'[1 t n !ocu l I! lu pul ul murdnr 1\ unui stliP I'urn!.
.. t.l1o.!1I11 ' \'1 l' flIUIIUllldu ,<;c In rt'lul urmrttol" Bl' 11l('hl d~ w'(!ln l'$u[
I.. 10\ 11111\111\ 1'111'0,1 .,1 .1:111 1'. 11 ' t,t 'i" 1I'J!l'l:!\ UII C'tll'P ~{!I de ~ t\Jp Jlf'nll"l l
.Ilt,l l 111',1 .".h", (,, I II rilltl lril tlr- !P'i, fin r1~'!I(,t11, 1 .. I'll Wl.... I\U\!~, 1\ 1111 )1 11
1111(1\1.11' I'll' .. 111 1111 I, ,...11\11111 ,[. ' 1'1 111111'1:11./' \11'1111111 r.I~~III'I; l'\
Ii ,lHt l

"III'{'

"I'

.,

Incct, lulerul, pcnlru cu ulbinele ce sLllu strinse in g:hem ~i se desprind

de uculo, sli nu cadli pc fund; Iagurele scos cu Albina ,a'c operltoare este
SCIIlurot brusc in golul stupului de deasupra; albinele cad intre Iagurii
clIt'u\1 din st.upul nou ; se procedea~ la leI cu toti fagurii din corpul
mUI'dm; cu putin fum, albinele scuturate pAtrund ulior inlre interv8Iple lugurilor cura? Cind S-8U scuturat to~i fagurii in felul acesta, se
rclflll In scuturat Iii albinele care int.Te timp au ie.!?it din alveolele goale
111 cme iemau. Stupul curat ell colonia kansvazata. incadra~ eu dow\
dlurrugme !,it dou! peme apoi podi~orul ~i capacul este dus intr-o camera
t.lUltiA unde stA 12 ore. In arest timp ghemul se re[ace intre fagurL A
doun zi dimineata, stupul Cll colonia transvazatA e dus tn prisadi la
Ineu! du, cu urdini~lll putin deschis unde va continua sa. ierneze in
('lIndi~U' bune.
Fagurii muroari de diaree se curata. sau mai biDe se topesc.
'I'nnlc aceste masuri de profilaxie trebuie urmate de un stricl control
tIC luborator, fa.cut tuturor coloniilor din prisacli., In ocest scop se iau
pr'O'I)c de albine, ridic'ind ,P1ltin podi~oru l f.iecli.rui stu.p - , se perie 0
pnrle c1in albinele DIlate pe el intr-o !arfurie cu alcoal medicinal sau
,II I! rnce acee~i operatie de periere de pe fagurele mArgina~. Este nevoie
rlUlwl j de aproximativ 50 de albine eentru analiza fieclirei colonii, Albiill'le din alcool mar imediar; ele sint scoase+ cu furculita de desdip!cit,
Mi nt puse la zvintat pe capacul stupului din care provin ~i apoi introtllIse intr-un comet de hlrtie pe care este notat mai inainte numArul
8tupului din cn~ provin. ,I n felul acesta dupa. rezultatele date de laboratOl', care indi cA numerele stupilor in care exist! nosemoza, 9tuparul
poole lace un tratament diferentiat. Dad. probele afirmA prezenta nosemozci la 200 / , din stupii prisAcii se aplicli tratamentul la toRte colonHle.
Tn principiu, coloniile puterniee slot cele care trebuie mai intii
sprijinite, eAci ele VOl' Ii cele de la care stuparul a~apta. recolta buna,
Cc]e slabe, numai dupa. ce slnt unite intre ele formind 0 colonie cu
populatie numeroasA, Ii se aplicA ~i lor tratamentuJ respectiv. AccastS.
recomandare se bazeaza ~i pe constatarea ea. aceste colonii care ies slabe
din iarnA nu mai rezistii la eforturUe unei primiiveri cu temperaturi
sub goC, situatie in care Nosema i~i dubleaza atacul.
Ca tratamente s-au incercat mult.e medicamente dintre care bune
rczu ltate Ie da Fumidilul B - un produs de mare valoare care se oi edi
In simp rod din toamna., distrihuit de opt ori, de doua wi pe sA:ptamlnA.
S It'Qpul medicamentos se fa ce ast[el : un flacon contine 500 mg de subslnntl:\ activA, care permite prepararea a 40 doze (500 mg: 12,5=40),
M/LtCriR primn din fl acon, plus excipientul, este dizolvalA in zece par\i
dt' ceai sau de apa i iarUi ~i rAcita. Se agitA bine pina. clnd solutia estc
('Orllplct limpede ; apoi se pune in 20 litri sirop 2/1 (2/ 1 ceai la 1 kg zahat'),
o jumatatc litru de sirop medicamentos reprezinta pentru fi,ec<)Te ('OI()~
!lIe cun titalea care ii va fi distribuitA de doua ori pe sa.pUimtn~ timp
tic 0 lund,
Cinrl nu C'xisUi. posibilit,ntel'l clntilridi substantei se recomnndli
h110slren mctodcl dr, T , Bo~dan de 1" rosla Stlltiune centraliI de ('C"('(' U\rl p('"lru npicult.uJ'd .!;i i s(!r,i deultura., Utilizind ocest prooooell ('On\ iollIllI UI111 1 f1w"(ln nl.'C~lI' In :!~ I!olonii St' intindc pe 0 COll in de I1tl'tI(' ~ i l'\"
2r1:J

!mpHl'l(' in pul,ru plirti; ficcnre sfcl't se dizolvli. in u[XI. cll.ldu~5 pint\ !'I !'
UtHpczc~ tc so!uthl dru care se ooaugli In 5 I sit'Op, l"it.><:lI rcj <."0}01 II 1 !
IIC udminislI'eazu 200 IllI de douiL OI1L pe saptAmina, timp d e 0 luni'i, f1~'! ' 1
ht lolHI d(' opt uri. Co loniile puternice pl'ezinta un mare dinrunislH II np,'1
till IIslr'1 dt' t-ru LrnnE,\n t. Cind tratmnenlul se face toumna trebuie ('/I 11('11
pl'\J'fll in primiLvnrA sa fie repetat, deoarece atunci nOsema incepc :)fi li "
lIlllllircste Inai activo
DU)Ji\ cercetatorii gennani sezonul eel mal bun de aplicllre a 1.t'U
lumcl1tului este in primAvarA, Tratamentul se face prin pulvel'izul'cli
~i t'O PlLlui medicumentos, dnd aibinele ineep sa. aduca. in stup iIlSCIH ~
illite cantLUi\i de polen proaspat, Acest fel de aplicare are 0 insemnllt,r dl'
dcoscbita, cad parazi\,ii de Nosema apis slot ~i ei la rindul lor C<.Ivori
zn~i in dezvoltare, de apari\J'8 polenului proaspat ados in stup, Intr-udl~
V~I', Wnd cantona\i in int.estinul mijlociu, parazitii se dezvolta (:Oncomill'nl. Oed pulvet'izarea medicamentoasa intervine intr-un m(IIUCnl
optim de 1rinare a dezvoltarii agen\ilor patogeni, Pe !ingA acensUi ,illi<' I'
,,('ntie, albinele atinse de bonIA sint ajutate in dezinfectarea lOl" de I.lplldtin In intestin a acelor inveli.!1u ri celulozice ale polenului. Este cunnseul ('fef'tul celulozei in oflice organism, cAci excitind intest.ineie, dc!cl'minA 0 purgn\ie mai activA, ce antreneazA !1i ajuta. la evacuaren In
mnsl\ {l spofliJor, 0 data. cu exerementele care ti!1nesc cu putere din punga
rectnUi. Cind stuparul intervine !1i el cu siropul medieamentos cu FOlllidil H, s[tua\,ia parazitilor devine preearA, iar albinele se curAtA de accl}ti
IIgen~i patogeni periculo~i. Cercetil.torii sovietici au obtinut rezull[\t('
hune iolosind sul{piridizina (spofazol) in dod, de un litru sirop mediCv.IHcntos, dindu-l cite 200 ml de trei ori din 3 in 3 zile, cu conditi.l
('II l'chipmnentul de faguri 1;i stupul insA!1i sa. fie in prealabil dezinlcol,ht-i
ell forrllol, ~i respectate mAsunile de igiena in prisacA. Desigur ca tntr- lin
fel ncost I,ratament este rnU}.t mai economicos, cerind ti-mp ~i nnmcu
lI'llll putine npit:ultorului, pe clnd Fumidi1ul B eete un tratament de 0
lun n., odministnndu-l de n ori 116 0 colonie , Siropu-l paate Ii o'(erit ,51
turnlndu-t in 'fir sub\ire Intre intervalele i agurilor OiCupa\i de albine.
Oricm'C tralament s-ar aplica, stuparul are datoria ca mai a les
III pl'lm!'i v('rile ['eei coloniile sa-~i pAstl"eze integral cAldul"a normala,
tt\t'li Vorltl \ii ; cnloniile trebuie sa. fie bine Impachet.ale, urdini!1ele s<\ tie
tnk!1Q I'I\le in noptih,' red !;>i sa 'fie redeschise dimineata dnd rllSllre
"oorctt',
,t n OOT.lll IIpsci F\lmidilu:lui B sau a medioamentului sovietic nmin ~
lit, ItltItlt.u\u l de cct'CC lri.ri pentru npiculhlrA re<:omandA sa. se dea fiec.,'\l'ei
.'11\011 11 d lC' I Po d e> sh'Cpl.(llllicinu d izolvuUI. in 4 I sirop, care d~i nu ;-\I'C
1111 t'nl "IH'lll lv in no~e!l1ozn., !':timuleazii dczvoltarea coloniilor. S iro pul
IIINllrntl[(I1110s tl.'~LCcJ pt'Cpllrnt se dii in doze de 0,500 t,' I'epetat de ~osc
(11'1, (1(>1'\ tn lolnl :1 1 Rl l'oP n(('t"it ulbinel(ll' din 4 til 4 zile, P el'sol1ul 0111
/lV III, rf'>Zllt\~ IIt' rll/lt'tl' Ixme fnlosind ceniuri mcdicllle eu zah~r, od5\1.llnd IU fI~'(,'II'{' Illru ell" " il'or ('He 25 g suc de tC{l.pli , Tn zecc nnl de I.lpH ~
,'u\II' (tnl\lI trn il rl nu nit) Ilvut !lid lin {'OZ de nOSCtnm:1\ In pl'iRnc1\, (luI' IUn
lII'Inrt,llt (III HN"nHI1\ hnLlI1\ m('(H (~ IItl(.'nl~)n~~ :;11. nihA totoc..h lili lin I'll de
n II l'III'" rrlnt'll//\ d ,';r,vulln!'l'H Of"I'ICl llfl'lt.'I, pc dnd (I 1)1'1 111/\ (11(":111111\ CII
I\U 11 11 (11 . 11 0 It rtlVltl' II':i"1I1,ri ,
~!,I!'

TI'cbuie lII-mlirite in special coloniile care au prezentat in primA\1111'1\ rcnomc ne de diaree, care Adeseori este un preludiu Al nosernozei,

cl hll'('C cw-e este insA de multe on $i inofen sivll, Ea se prezinUi cu

t'XI;I'cmenl.e in stare apoasli, de culoare castanie, Albine1e aU abdomenul
ml\ riL {>i clod este U$or presat, din el \i.,nesc excrementele. ; se inIa.turlt.
('(11I1.clc care au provocat.-o $i anume: umiditatea din stup, faguri pAta~i,
1'l1 ldlll'lI intre peroe ale cuibului, hrana de calitate buna.

Boola de mai
Boola de mai, den'l.l1Ilire data de cercetAtorul Morgenthaler $i
Mlln'U riz, esle asemanAtoare 00 simptone cu cele scrise mai inainte:
inclIpncitate de zbor. abdomen wnflat. tremurAri ale corpului. La anBIit n s-a g1isit mult polen nedigerat de la diferite fIori care produe
io n 8 t.ipa~ie, Se bitnuie~te e1i vina 0 posrtA anumite plante cu polen
Inxic care contine anemonin1i. cli.ci boals trece repede, dupii ce s-a
lurminat inflorirea aeestor plante.

Amoebioza
Amoebioza eauzatA de protozoarul Malpighamoeba mellifica Prell
tl tn ordinul Amoebina ce se prezintii. su'b formA de dhi!?ti rotunzi sau
(Ivoliei cu diametrul de 7-8 mieroni. Ei sto t adu~i in stup de albinele
lrnTlsportoare de 8J)A din bAl\i infectate. Amoebele invadeazA tubii mall)lgh1eni, care sint riniohii inseclei. Ciclul evoluliv dUTeaU!. 0 luna. Clnd
'bolllaapare. ea se rn'a nifesta eu 0 diaree Ide culoare galben--<iesohis provQCuta de orice atingere a cOI"pului , expu\zind Ia distantli. reziduurile intcsUnale. Stupul rniroase ucit ; pe fundul sau, pc scindura de zbor ~i jos,
In r'8Ya stupului, pe oglin'da lui 6e adunA multe albine moarte. ContaminarCiJ se face -chisr in stu-p, dei reziduurile fiind dulci. alte albin e Ie
Incereazli ~i '5e ioiecteazli;
Nu existA nici un tratament specilie; s-a ineereAt Fumidilul B
cure n-a dat rezultate. Se aplicii mc'isllIii de igien~ eurente_ Stupina
l rcbuie deplasata pe 0 vatrA insoritA, cc'iei umiditatea unci vetre pro\IOUro adesea boala. Se dc'i coliniei 0 h ran!i cu vitamine B2 in sir op: Lrei
tublete la litru sau sirop preparat eu drojdie 50 g la litru. Albinele
It'cbuie dirijate sa se aprovizioneze cu api\. numai de la un ad~pal.or
dIn pl'isaca. punind acolo la inceput vreo doi fsguri sau un sirop mediCl1Ill<!n tos (oarte diluut. Prepara rea siropului eu drojdie se face astfel :
lilt r- un cns tron se pun 3--4 lingurite de za'har tos ce se freadi. cu un
pnchct de drojdie pl'oaspaUi. '! olosind 0 lingura de lemn, pina ujU ll gt'
ell () ~"l1inUn A ; se udaugQ ] Ii tru (.'Cni ~ i se clocotel?te 3- fi millutc
p<mtnr n d is tr'uge rcrillentu i ; opoi se compieteaz11 cu a ll litr'u de s irop,
1U! rl\corcJ;; lc ~ i sc nrcl'" nlbinc lor' bo ln tlvc in l'(l\i c de 200 011 pc zi, lin'Jl
til' ,I 'J.l1P lu dn d. cl nd h01l111 1I~ 11 stlns ,

2M

VarootToza
Vorootroza. provocat1i de acarianul parazit Varoo incobsoll/1, l':l h'
o bouli'i (oorie pcl'iculoasii cm'e poate, in scurt timp, sA disl.lug<1 SI,llp llll
mori,
Oouill ndusa di n lndonezia bintuie cu furie in ExLremu l Om',lI ,
I ~ I )l1'imOl'ie (U.R.S .S.) masivul cel msi totins din lumc de tei, lInli L' \ II'
!l ute de mii de stupi; in acea regiune boala face ravagii. Prin schilrllllil
Of) I1wlcrial biologic boala a apArut in Rusia european ii , t.reuintl pr'i II
U(~cl(l~i mijloc in Bulgaria.
A oorianul masoara 1,5 m.m X 1 mm lungime. Are 8 picioare d;Jr l l'il"
ronrle ogil. FemeJ a depune 2-6 oua in alveo.lele puietului ncc5p:j('11
d ill cnre sc nasc larve in 2-3 zile. Larvele parazitului trAiesc la ilH.'Cpl1l
pc scamn hranei larvelor de albioe, ca apoi dod acestea sint d\pJ ri lj',
purn7.i~i i sa a lace pupele, sugindu-le hemolimla. Parazi\i.i ajung lu (I I'.
pUnA nmt.uritate dupa 7-8 ziie de la edozionare. F,i ind maluri. aCIlIjclli i
pl1disesc alveolele dupa eclozionarea albinelor ~ i se prin'd pe cOflpul <llbi
Dc lor din colonie ~i mai ales pe cel al trintorilor. Se Iixeaza in regi Ul1l'a
clintr'C tornce ~ i abdomen ~i uneori chiar lntre tSegmentele ventrale abdominnIe, unde s-au gAsit intre 1 ~ i 20 acarieoi. Ei se h ranesc eu hemo limJ:1
lu)'vei, se imperecheaza ~i depun ouA la tel ca 'ii rnamele lor.
Albinele parazitate mol' eu timpul. Cele care ies din alveoleleill
corc au erescut odatA cu acarienii prezintA in general deformAri corporuie, p:irasesc stupul 'ii mol' alara sau in stup, cadavrele fiind eliminat e
dtJ olbinele ourli\itoare. p.araz-itU se r~pindesc ~j 1.0. al~i stupi. Vehlwial'cn
lor' 0 In<: in special s ibinele hoa\e. cele care s-au rlitaeit !?i nimeresc
lull'- un stup ell parazi\i ~i in special trintorii.
Luptu impotriva acestor acarieni este foarte diLici1a intrucit larvele
tor' 11 1.1\11 f1SCllnse sub dipaeelele puietuluL Tratamentul eu fenotinzinu
fll ucl1 nU lllui acurienH adul\,i, dar sub capaeele apar aIle genel'<l\ Ii,
{'l\I'<-' !It:! In mul\esc la rindul lor, Numni daca coneomitent se desdiplicesl'
f' lgul'li ('U plIiel, Inrvele de <lcolo mor impreun a cu <lce~ ti per ic ul l)~i
nlll'lIz1\i, 11111tllul'ul de CCl'cetii.1'i pentru apicuitura al AS'O'C ia~iei Cresd\lor llol' ric Alblnc a elabora\. un medicament (Sineacal') penl['u u'atamentu l
lo U'l l)zdOl' II lhi nclor in general. Aeest medicament se con.sidera a (i
" ttcut.'<l iii In V:H't)uu'lzli.
'I'rIl IOrll('lIl.ul ('U renoti azinu se aplidi rolosind aecst medicament. lI ~ lI
('11111 li t' r/U,.! l ~I 111 Ur'lIu\1l (.'oCCfl dl)r in pl'opor ~ii de ],5 g III 0 {LI!1lj ~u\ic,
plll1\ Ni:! 1H'c! f' lllllltl 8ub,;ttlll\n .
jJCl'II\11l lie 1'<:PC:'lc"I de indl ;1 or i In in'lcr'vrtle dc 3 zite, tn ("lui
HWll ll1 III Hl'IICr'II\ ll lc vii LoI\l'e (1 (, ucw'ieni, njullse til s l.adilll riC' ndu ll. 1n
u I Vt'()II,il' tlljtl ll'l'!u i VIII' pl1 lcll Ii di llLn ll'l(' prill I'C lx' tnl'CH 1I'll l:ulll:ntultJi.
I\1'h'\ I!t Ol' lI c tJ tJtlll>1I 1")\lIl1vl lIi nt ohllgu\i ~;!\ dcclfH'C np:U'i \il1 ho lll ,
lI~l \HIHl I!1 !" "l1l'1l1ll1l1n /il l 11('(11 1'1 111 ~\\ I'I{HI-fi IlIlInll! In ,'1 ,:111 fn ('lil'\.' nIL I I Inn!
,~:,

1\plI.rut nid un -caz in interval de un an de la tratament. Sa se evite mutnrco de (aguri intre stupii 'PrisAcii dci astlel boala se rAspind~te din
tlilU.Lu inceput.. dnd boala apare, in stupina, este mult mai bine ea prilIIelc oolonii sA fie ucise, fagurii se topesc, iar stupii se rleziniecteazA.
PUr<lzi~ii cazu\i pe un jurnal pus in prealabil pe {undul stupului
.Inl. Unj i.

c'cntra\ie de "1.%. S ubst.fl n~a toxicA se imbib<'i in cartonul unde. obi.o:llHl il.
sUi 11'\ p inclt. IlIUSCIi pllrazitara, care se ,jnLoxic<'i ~ i moare. All:i lllC'l ..cl l'I
I..>ste a~ez<lrca pc capacele stupilor a unor Car!urii albe, _ clll(I;.r('11
pl'eJeraUi - pline eu apA, in care mU~tel e parazitare se inrmca It .~''r.
in numar mare.
Boli accidentale necontagioase

Acarfoza

Puietul racit.

boalA parazitarA periculoasa care bintuie cu furie

In Hile Viti; la noi pinA in pre-zent nu a aparut. Se Mnuie~te c! aceasta
~'I'1.ls tcn\A a rasei oarpatine la atacut acarienilor, se datoream uonr
pt'rl~ O l'i tari din vestibulul stigmelor respiratorii, incH ncnrienii nu pot
sA strabata in trahee ca sA. Ie invade-ze,
~a cum 0 l ac 1'8 alte rase (fig. 41).
Aoarienii pAtrulU1i in trahee, se
inmultesc foarte repede ~i asfixiaza albinele adulte. Se trateaza cu fumiga\ii
'rf':">'.1~
de Fol bex care are sUfocan tul respec- .If I ".t-.{;_
i , 'o,i" ~~'
ti'V ~licat pe ni!}te cartona~e ce se
aprind u~or ~i fac fum mult, astixiinc:i
,..Ig, 41 . - }\oarienl provocal:lOri al acarienij , tara sa priclnuiascA vreun
bolii acarioza :
neajuO's puietului din cuib. Opera\ia se
_ fttnew.
ma sculul; 2 trahee
ruplraLorte InwcSalA de ace.rtenl.
repeta din 7 in 7 zile, de doua or,i,
urmind a se repeta in prilTlAvara urItlAt'Oare. Este bine ca stupii sa fie d~i la pastoral 18 un loe de carantina
unde culesul Ie ajuta mult.
Brauloza provocatii, de pii'duchele albinelor, am descris-{) la lec1jia
pr tvind bolile mAtcH l}i deci nu mai revenim.

Coloniile de aibine sufera ~i de boli necontagioase aC'cidentnl('.

AsHel est.e putetuZ rlicit, boala care apare in cazul clnd puieLlI l
ramine de's oopcrit in nqptile prea red j atunei coloniile se string in ghCIH
I;'i lasa farA aco~rirefagurii din marginea cuibului. Putetul poate muri
~ i din cauza unei supraincalziri a cuibului in timpul unui transport in
pastoral, cintl nu S-I8U 1uat m.3surile de rigo's re pentru ca in stup sa SC'
fad'i aerisire corespunzil.toare, iar temperatura ureA peste 36C. Este n.$l1zisul puiet opiirit. Atunei sU2rafa\a fagurilar este umeda prin des'hidt"atarea larveIar ~i nimfelor de sub cApacele. Prevenfrea unar ase-mcnNI
cuzmi Ie vom e~lica Ia c$itolul Tehnica apiculturii pastorale.

Ilcarioza este

11

,I

SenotainioM
Senotainioza este ~i ea 0 bonIA parazitar! provocat! de 0 musca
.\'f"notainia tTicupsis Mieg, de dimensiuni mici, de culoar:e cenuf?ie ell
o dungA alba 'PC cap. Femelele stau pe capacul stupu lu i la soare, ~i

ptndesc ulbinele in zbor, ~a care se repede fulgerAtor, depunind pc

IOl'llceie lor cite 0 larva care se liPC1te strins. Fernela este vivipara,
deci nD.~te pui vii, 'CU 'Care paraziteazA albinele tinere. Parazi~ii pAtrund
In Cc1l'pul aIbincIor prin articuJa\ia dintre cap ~i torace ~i se hranesc
Cli hemo[imla acestora, ucigindu -~ i astfel gazda. Cind larva parazituJui
lire 6-11 zOe pArAse.'jte cadavrul albinei, se ingroapa in ,pAmint unde dupA
J2 :dle dev inc matura ~ j continua viata parazitarA in -relul adtnt. Musca
ulUctl dc nSCIIICIiCU viespile. turnic ilc etc.
'l'nll :lrn(,n tul sl.ubilit de 1..'C l'cctll.Lo rii sov ictici conslll in prCp,lI'fl l'ea
lInci so hl\lt tiC' 1I111i~l on, pt' un cnrton 1.111), I nll)l'eun~ ('II n 0.'1'. in ('0/1 _

:HHl

Diareea albinelor
Dinreea albinelor e 0 boala necontagioasa ce se manifestA prin
lulburari ale tu.bului dtgestiv, 'prin balonarea intestinului posterior
plin de reziCluuri alimentare, in special atuncj clnd albinele au iernat cu miere de manA ce are un ron?nut apreciabil de substan~e
nedigerabile. Boala e mai activa atunci clnd )llbinel;e .nu au avut parte
tl\ ismA de 0 zi eu soare, cu temperaturi c1e\ 10-12"C, ca sA poatA i e~ i
in zborul decurfitire, ~i sA elimine reziduurile din inlestin. Dupa acestc
ibor uri alhinele pot reline reziduurile 1nca 0 luna !?i iumatate fAra a lt(>
tnunilestari de eliminare -a lor.
._Deci boals se datoreaza unor perturbArl ale proc'4elor metabolice.
Ca tratament se aplidi 0 for\are a coloniei sA faca un zbor de curli tire chiar intr-{) zi mai putin caldii. In acest $Cop se ridicA capacul ~i
podi~orul ~ i se aplica peste corpul de stup un geam de sticla vopsit in
ncgru; el se indlzef?te repeae de la razele solace, transmite cAldurli
tn- interior. iar s ibi nele ies in zbor acUv de cud.tire. eu 8Cest prilcj,
ti~di rei colonii bolnave i se da un ceai medicamentos cu zahar 111 l a
(,we se adauga 1 g acid tartric dizolvat in prealabil i}i turnat in simp.

Tntoxicatiite

tn categoria boJilor aocidentale intrA .j;i intoxicatiile, oore survin ~i

Il ll\rl,i dire<.1. sau insidiOS. Printre plantele pe -care Ie cerccteaz~ alb inel C'
pcntl'u U reeolts polenu! ori nectar:ul, sint .!1i plante care con\in uncle
I\Ub!lI1HI\e toxice pentru ele.
1)(:, pilclil, plantele din familia Rsnun'c ulaceelor ca 'piciorul CO ('O~
f ul 11 1 (HIIIIIIllculus aeer), bu!pucii. (Trollius europaeus). omagul (Af'(lIT

!\. 3U

~!'ii

Ililum napellus), nemV~orul de cimp (Delphinium consolida) care

loale ("'On\in anemonffia. substan~A loxidi, iar degetul ro?u (Digitalis purpurcu), secreta un glicozid digitidina . Toxicftatea acestor 5ubstan\c
'lI>u r(.' in stupinli numai atunci cind aceste plante cresc in masiv !?i
tlurcllzA numai 2-3 zile, dupa care ele nu mai actioneazA n,ociv. La fel
~I nccull'u\ arbustului Rhododendron, ell f lori ro~ii-roz Mttnd In albasln t, ca re contine 0 substantA, toxic!, AceastA substanta nu face rau
ulhlll!'IO!" caci , probabil. s-au adaptat de-a lungul timllulu L In schirnh,
mlCI'Cl\ produsli ~i consumatli de om dA unele fenomene de intoxi catie
_ Utrh urmAri tragice. In anii secto!1i Iii reapa de samint! i~i modificA
li)n~lnutul de acid fostarie, devenind u~or toxica; de asemenea, in BoH
pl(l IO~ i, :florile tutunului dau polenului 0 propotiie de anabazinA ori
l.lco,linli peste normal; ~i mierea de mana, d~i pentru consumul uman
t' Rt (' fonrte buna - ~i chiar uneori superioara mierii tloraIe, - da aIbiIlI'IM. tn iorna, 0 intoxieatie datoritA excesului de substante minerale
I' ll t.'UI'C Ie contine. De multe ori insa nu planta respecUva este de
vlnll. 8xista. substante toxice tn atmosferA care provin din reziduurile
iUllilll itor unitati industriale ~i care polueazA mtreaga fl ora meli1erli. din
Jur. De exemplu, 0 fabrid de preluerare a aluminiului, 0 data cu fumul
I'n ~urllor inal<te eUminA flat ~i derivatii acestuia, sub formA de gaz
il,\lboll-verzi foarte toxic. Uzioele de hauxitA din care apare aluminiul
prill topire, eliminA ctiolita tot atit de toxid, cAci reziduurile luate de
v hH stnt duse pinA la 10 km, depunlndu-se ~i pe flori.
Foart.e peciculoase sint fnsa intoxicatiile chimice cu insecticide,
nplicate adeseori iAra. srt se tina seama de instruetiunile Ministerului
Agl'lculturii, Inrlustriei Alimentare .,i Apelor. In vars anuuli 1966, Ja
C'otnetu judetul IUov mi s-au intoxicat colaniile de trei ari , jar in 1974,
In Cel, in comuna Joita-B icu.
Unele din aceste substante slnt foarte toxice ~i pentru om, Cu
ct\ivo ani in unna in Columbia, piinea contaminaU cu parathion care
elite un puterinc insecticid a provocat sute de victime.
Insecti cidele ca: D.D.T.-ul, Hecatoxul (H.C.H .), Detoxul, Aldrinul
e tc. , toate eu 0 remanen\A mai SCUI'A sau mai lunga, fac mati pagube.
Sint petru categorii de pesticide: insecticideLe folosite contra dAunD-tarHor din closa insectelor, fungi cidele care ataca ciupercile microIJcopice, accaricidele care ataca. acarienii, dAuna.tol"i frecventi al Hvezildr
eu pami r oditori !Ii ierbicidele care distrug buruienile din culturi. Ele
nu diCerile combinatU de arseni c clor, fosfor, sulf, flor etc,
lntoxicatiile Chimi"ce eu 8Ceste pesticide ac~ioneaza di!erit, De
cxcrnplu, unele din ele prio ingestie, clod texicol patrunrle in gu~a !?i
In intestin prio consumul polenului sau aI nectarului atins de pulve,'lzrul. Ele provoaca dereglArile metabolismului proteinelor, lipidelor, gluoidel()r l;' i a apei ; cele mai muUe sint combina~i de arsenic. fluor ~i bariu.
Altele tlctioneaza pdn contact _ . clod aibincle se coboara din zbot
pc rIorile a linse de substanta toxicA; de indata toxina strAbate cuticula
do p,'o lee\ie ~i otncii sistemul nervos, iur albinele paralizeazA ~i m(lt
nl)I'onpt! IX' jn('.
2~"

AHele nc t io llcm~n pe cruea lespiratol'ie, pro'vocind ulbinel !' iw plu"I('

de su!ocm'('; sln t !lul>slantele clot urate, care elibereazA ucidu l clo l'lll!lIw
ntacind trnhec le. tl'uhcalele ~j sacii aerieni.
Daccl stupnrul este avertizat in timp legal - doud zilc eel puli"
inainte de stropiri - poate lua masurj de aparare: se illchid. st upll
\ punind la urdin i~e triunghiul de aerisire - inovatie proprie - Care P P I"
mite 0 circulatie neUvA a aerurui in stup, cu conditia ca podil;'Ol'ul '. 1
perna de sub capac sA fie inlaturate. Astlel se stabile~te u n curent eli'
ner permanent, care hnpiediea cre~terea temperaturii. Tn cazul sl.upilnr
inchi~i temperatura cre~te iar albineie devin nelini.,tite agitindu-se mull
pentru a gasi 0 ie~ire ~i a face schimbul nonnal de gaze. De asemenl';1.
albineIe inchise vor Ii alimentate zilnic cu apa data in ulueelul ramei, SiH l
pulverizind-o prin arificiile de veutila~ie ale capaculuL Dacii albi n('i('
mai sint ~ i ptotejatc contra razelar solare de 18 amiaza, puniud pc tflh1;1
capacelor iel"buri cosite, sau saci veehi. uda\i mereu cu apa, rogoji fll.
sallelute-Jllbi.ncle....wt sis ip.chise cUeva zile flh:.A _pedco!. Stupmul
trebuie fusA sa ~tie Cll ce sUbStanta toxica a (ost tratatA cultura l'esp(,(tivA, dici unele din ele au remanenta de cUeva zile iar altele nUTl Ul l
24 de ore. Du~ perioada periculoasa, se retrag triunghiurHe de aerisirl'
de la Ul'dini~, se a~aza podi~orul ~i saHeaua Ia 10cu1 lor, iar albLnel e
pot pleca la lucru fArA peri col. Totul}i, in lumea apicuitorilor. nccast!\
siiu atie a creeat un sentiment de panica ~i unii dintre stupari au renuntat sft se mai ocupe de aJbine, ceea ce este in detrimentul economiei na1ionale; cercetAtotij de pretutindeni se trudesc sa ga.seasea di ferite metode cu caracter biologic care sA at.ace daunlitorii, fara sa suler!;.
ai binele. De pildA, de curind (1974) se experimenteazA actiun ea un or
ferom oni in combaterea acestot d.iiunalori. 0 serie de feromoni sin t
rAspinditi in aerul inconjurAtor al culturilor atacate. Ace~tia sint foarte
atractivi pentru femelele d/1unatol'iIor care dezotienteazA pc masculi I:'i
asHel nu se rnaj produce imperecherea lor. A ltii provoac3 sterilizarell
maseulilor, in care caz [emela d~i imperecheata nu poate d se
reproduca. In general se apreciaza d este necesadi. lansarea aptoximnli\r
de zece ori mai mul ti maseuli steriliz a~i prin radiatii gama, decit numAl'ul celor presupuJ;ii ca existA in tr-q anumita zona . De oil da, in
insulele Cursi):so din Marea Caraibilor, la 75 km de Venezuela, uncl e
bintuia 0 musca care-~ i depunea ouAle sub pielea vitelor, in special ...
OilOl, cauzind pagube mari. s-au lansal 170000 maseuli slerili, depari'lzitinu intreaga Insu lA. Americanii au imitat metoda l;ii raspin'dind 50 milipan e de masculi sterili. au provocat disparWa intr-uo singur an a speriei am intite care bintuia intreaga provincie F lorida. Un medic germ"n
I I obtinut un t ezultat s.imilar ob~jntnd masculi sterili chiar in
absentn
rlldintiilor gamn, uneori prin incruci~rea unor specii a cAror descendcnti pierd capacitatea de reproducere.
Plisari insectivore. insecte :rj: i plante diiunatoarc

.,i

Alb illcle s int atacate de insecte dAunatoare

pasari insecti vOI'c.
Of" Wirl/II t'otegorie a insectelor am amintit paducheJe albine! Brmdil
j ' Ut'f"1I ~ I 11I 1I1>(,fl 0('no tai nia la boli parazitare dar mai sint .-; i altclc I '; ' .
~.J!J

rltll i(O'liL IXlsh,rli -

Silv{IIlis surinwnensis - care distruge mari cantit3\l

,l<lsturii dad\ nu sint combat.uti la timp. Ei sint distru~i cu
tpll'ncl o l'lIrtt de Clliibon - 2 linguri - ,pusa pe 0 tariuri oarlL AceastA dod
1'''l l' suti(.:ientil. pentru un borean 'Cu 12-15 kg polen. Funl1.cile avide de
m t" l'l~ sinL distruse punInd Intr-o cutie acoperita cu pinza metaliea cu
(, ~'h i llri de 1- 1,5 mm, 3-4 g arsenjat de sddiu 's mestecat cu zahAr sau
hilntx solu~ie: la 100 ml apA fierbinte lSe pun 20 g borax, !li apoi se adaugA
IO!) J:; miere sau zaMr. Furnicile se mai distrug prin turnarea de petrol
'"111 motorina peste mu!?uroij sarea de budtarie presarata in jurul !urnil'lII'cl a r Ie gone!?te; Gaselni/a - Galeria melonella - ataca fagurii in care
1I11 t lnen.- CiteVa generatii de puiet, 11 carol' inveliliiuri nimble au rAmas
Ilpll e pc peretti alveolelor; acestea con tin proteine care ajuta Is dez\ ultw'cu gi1selnitei. Fluturii ilcestein depun pina In 1 000 ouA. Se distrug
pdn rumiga\ii su sulI dat din 2 in 2 saplAmini, de 2-3 ori. Mai bun
,'H ie pt1radlclorbenzenul sub fOl'ma de- cristale, La un corp eu 12 (aguri
IIi' pune 0 linguri~a. pe lante\ii superiori ai ramelor.
LupuL albineLor - Philanthus triagulum - asem3nlUor ell viesP('II, dtlI' mai mare atacli. din ZbOT albinele ~i Ie consum3. Se urmaresc
, I 3(.' descopera cuibul lor in pAm int, turnind sulIudi de carbon ~i astuplnd intrarea eu plImint.
Meloe verigatus este 0 insectA mica parazitara, de 2 mOl, care se
(JxcllzA la articula,ia dintre abdomen ~i tOlacele albineior, sugindu-le
hemolimfa; parazitul a1mc.:~ chinr liii larvele din
cuib. Se indepArteaz8:-dind 'fum de tuton eliotr-un
a!um!tor; parazi'fi,i - ead pe- un ziar a~ezat in
prealabU. pe (undul stu,pului ; ziarul esle apoi retras re:pede !;'i ars (fig, 42).
1
Urlkhelnita - Forficula auricularia - piiLrunde noaptea tn stup !?i se hra. ne~re eu miere.
atacind uneorj chinr puietul. Se distruge folosin'd
/0'1(1. 42. - Meloe Verifosfat de zinc. Se p"repara un aluat cu un pahar
gatu5 :
I _ mMCUlul; 2 - femela.
fa ina de griu, unul eu mfllai, 2 lingur1te de zahar
-5i put-in fostat, atit cit aluatul sA devinA cen~iu.
Sf! pune pe acolo uncle insectele circulli, sub capac, pe podi~r, la incheltLuri etc.
ViespUe atacA de asemenea colonHle in special Vespa crabo
SI IU V espa vulgaris. Fiind avide de carne, pe cApAcele stupilor, se pun
elt.evn buclitele care se lasa mai multe zile; apoi se otrav~te momeala
ell verde de Paris sau alta otrava.
Dintre pusarUe inseCtivore cea mal primejdioasa este p,igoria. M('I'Qps apitlster. Au fest cazuri cind in gu!?a unei prigorii s-au gasH
00- 70 albine inghitite. Cum ele trAiesc in stoluri numeroase, se intele~c cc paguba pot aduce, dad!. nu se iau masuri. Din fericire, cum ele
I ~ I rue cuibul in pi'lm'int pe margine de diguri sau ripi, pot Ii sufocat.e 'in
(,lIlb inlroducind 0 cantitate de sul!urii de carbon liii apoi astupind inll'ilrCfI ('u lilt. UII mijloe plactJc ~i u1).oI' de a Ie goni din preajnm pri!'tldi (.'SIp lnlll\nrcft unu; 7.111ClI cietlsupl'a stupinei, zmeu ce m'e 0 zliil'nii tq(II'l'; I\f'l'(u; li, j uc!'lI'I(' dt' {'upii Ie iflsprtiminl fl.
110 p(lhm

:HlO

~j

til /lrllra (Ie h'lflll' I1ceslea albincle cunosc singUl'e pl'illlcjdill !iIlP'1
sunetelc IX' f": u'l' I... l'lll it uccste p.'isari t::i asUel cele mal multc cl lt lt... "Iv
nu pi\d\scsc stupii penlru cules dod pr igoriile navalesc in Pl'iSllc,t
Til
cflzul dnd prir,ol'iile sint numeroase ~i se stabilesc in pl'cajm:,l stup;n,'! .
ele trebuie distruse, cAci altIel stupii d\.min farA albine zbu ratoal'c. 111
aceasta situa~ie se procedeaza in telul u:tmator : stolul de prigori C li pili I
zburiHori inopteaza intr-un anumit Ioe pe un copae din apropiere. ad ;II ,1
identitiest, acest !oc, se transporta acolo 0 carutA cu paie, racindll -~l'
citeva capite in pl'eajma copaeilor unde el dorm. Pe Ia miezul noPli l
stuparul co al\i 2-3 ajutori se posteaza. in jurul cApi\elor; se trage lin
foc de pu!}Ca ~i coneomitent se apI"ind toate dl.pitele; pl'isarile buimncik
se due direct spre f1Acli.ri, unde pier in cea mai mar e parte.
Pitigoii !?i ciocanitoarele de~i fac unele pagube in stupinli estc in tel'zisa distrugerea lor. Cei dintii se a1).aza iama Ia urdini~ ciocanind
stupul ; aIbineIe daranjate de zgomot se desprind din ghemul de iarnll,
ies pe scindura de zbor, de unde pasiirile avide Ie devora; ciocAnilon ~
r.ele stridi adeseori stupii gaudnd peretele lateral plna ajung la fagul'i I
cu aJbine pe care Ie roosumA ; deci paguba lAcutA este mare, fiind ins!'!
pAs!hi !olositoare pc'idurii nu se distrug, dar se indeparteaza din jUl'ul
prisacii prin focuri de arma.
Botgrosul este 0 pasl1 re insectivora care nu se multume~te sa s('
hraneasd\ cu a lbine n umai vara ci iliii face provizii cu cadavrele lor pl'
care Ie infige in tepti unOr arbor i cum sint macie!jii, pentru a Ie ave,l
cn hrana pe timpul nefavorabil, dnd insectele nu zboara.
Dintre mamifere, ~oarecii - Mus musculus ,.- fac pagube mai ales
fagurilor ; ei pAtrund in stup in pragul iernii , i~i fae culcu~ la margine
~i consum1'i miere ~i albine moarte. P ot !i otraviti cu griu toxic rl1spindit
in stup sau in camera unde ierncaza stupti .
Broasca riioosa ~i ",opirlele fac pagube colon iilor, caci se euibaresc
sub !undul stupilor, ia r noaptea consuma albine; ele au limba lungA t:: i
lipicioasa, de care albinele de pe scindura de zbor se prind cu u~urin\ii
!;Ii astrel siot inghitite :rara diIieultate. In schimb ariciul care era biinllil
di ar fi ~i el un consumator de albine, se hrnn~ numai cu albinelc
1ll0uI'te de pe oglinziJe stupilor ~i gone~e broa~tele !?i ~pirlele ataCinelu-Ie.
Dintr e plantele insectivore. unele atrag albinele pdn euloarea, mi r'c!'ul -5i nectaruJ lor bogat, dar de indntA. ce albinele se a~aza pe col'oll'le lor, ful gerAtor i~ i inchid petalele ; albina ramine prizoniedi acoin,
!lode Iionrea cu secretiHe sale roarte aeide Ie diwlvA corpul inli'<'l!
iru'lusiv chitina, hranindu-se astfel spre paguba coloniei.
Pcntrll p\'evenirea ~ combaterea bolHor la albine, InstituLul d('
('l'rcCliiri pent.n.l apicultura al Asociatiei Cresditorilor de Albine dill
fl . S . ROIl1[lOiu colaboreazli cu Dumero.$i stupari din sectorul soci'J1i!; t .-:;i
lI, dividufil ('arc a u ob\inut rezultate deosebite in activitatea lor, in mCII
IIIII' II'H !I.(lIl('jl.ii\ii coioniUor de nlbine.
2(i 1

.. Cum IIi a,fof'''1 o,a rei dormi r"

Dezi nfeclurea fagurilor

-

Cum se lace dezin!ectarea fagurilor prin vaporizari cu

acid

lI!':c l lc? intrebA unul dintre Linerii apicultori.

- Opera~ia trebuie fAcutA numai clnd temperatura exterjoara

t'!l lC de eel pu~in 18"C pentru ca substanta sa se poatA volatiliza !?i s~
Omunr(! bneteriile ~i protozoarii. Se !olose~ te acidul acetic 960ft care se
rtllu('llzti. pinA la 80%, prin adaugarea unui- litru de apA la patru pArti
I1cld neeHc. Cll aceasta solutie se va lucra cu m!nu~i. bandaj de tilon
Iii nos ~ i ochela ri. Rnmele cu !aguri de pe care s-au ras propolisul ~i pe(f' lc de diaree. se pun in corpuri goale de stupj , ~te in stive de cite
11- 5 c'orpuri. Fiecare stivA are fixatA 0 plan!):a de P .F.L. 1a bax! l}i alta
III pnrlea superioarA. Acidul acetic se toarnA peste 0 bucatA de vaUi in
(I(lZU de 150 mi la un corp eu 12 iagun, peste care se pune repede eel
tic-ttl doilea corp, proee<lind 1a fel pina 10 cel de sus, unde se fixeazA
J,)locll de P.F.L. Pe masur.1i. ce se iormeaz.li stiva, un om de ajutor li~tc ctl}ii de hlrtie cu pap, fAcut din fA inA de grlu cu apA: se inchide
hllUcl orice oriIiciu, Se poate folosj pentru aceasta opeI"a~ ie de Jipire
t ill ar $i lutu!. Se lasA stivele timp de cinci zile, dupA care se des!sc, se
!!OOnte vata dintre corpuri, se al}azA sub stivA ~i deasupra ei se pune
otte 0 ramA cu pinzA metalieA pentru a se forma curenti de aer ce eliUl loA mirosul acidului. Aerisirea trebuie fAcut1 timp de 48 de ore,
dupd ca re fagurii pot ii folositi, cAel atunei albinele nu mal sin t ineotl\odute de mirosul lor: care dispare definitiv sub ac\iunea de ventilare
1\ nlbinelor. In !ipsa acidului acetic, fagurii mai pot Ii deziniectati prin
'Plilverizare Cll 0 pomp! de mina sau cu un pulver i?.ator cu presiune cu 0
IJO lu\ie de formol, prepara1ll. din 0 parte formol 40~/& ~ i noua parti aplt
Fl'lgurii bine stropiti se pun in corpuri goale care se astupl!. la fel ca
moi sus, lipiti etan!? ~i pouti tntr-o camerA caldA de eel putin 20C
limp de 4 ore. Dupa aceea se a~aza in extractoruJ centrifugal, se elimlnA solutia dio ei $i in t elul acesta se ~i aerisesc, Se pot reintroduce
10 stupi fara dificultate, dupA ce au mai stat suspendati Ia ser 24 de
or~. A I ~i apicultori, care nu au pulverizator, adtncesc
fagurii intr-o
budanii eu solu~ia indicatA, solutie ce se toarn! foarte tncet pentru a
ptltrunde in toate alveolele fagurilor elimintnd aerul din ele; acolo
stau ccl putin 24 de ore, dup! care solu\ia se eliminA a~a cum am
spus, iar fagurii se aerisesc. Se recomanda ca in stupi - atunci clnd
In slupinl't a sp!rut 0 boal.li bacterianl!. ~i mai ales micotica. - sA se
punA ci te 0 s ticiutA eu formol 20% fixat! in ultimul tagure margina$.
FormoluI pur are un Utraj de 40'/0 ; deci el trebuie dublat cu 0 egaHi
cnnlitnlc de a pa; evaporarea in stup se face introducind in sticlu~a un
rIItru de tiron adincit pina 1a fund, a1 clru i cap1\! iese pu\in I.I fnra din
iutct"iOl'ul sticlei. Albioele SUpOl't.a u ~or Cormolul ~ i se I l bj~ r\U icsc (' It
mil"o ~ul.

262

PREGATIRILE DE TOAMNA ALE COLON I EI

IN VEDEREA IERNAIUI
Incepind cu 1'!OJ!. august in _api~ltyr! _se-considel'a Inceperea an u
lui apicolt."care este_ Cl..l totul dilerit de eel calenc!anistic, Din aceastA lur d'l
se fac pregatirile coloniilor pentru iernat. privind s.linatatea lor, h ran n
de iarna ~ i vietuirea lor intr-un mediu tiscat, ~tiut fiind cA umiditatc il
in stup in timpul iernii este foarle dAunatoare. Acest~ pregatiri in cep
_ ca totdeauna - de la acel element de continuitate a coloniei carC
este matca. CercetAtorii au stabilit clvirsta mAtcilor are 0 important,li.
capitala, mai ales in prag de toamn!. Ei au dovedit cA in stupinele in
.... care 200ft din colonii au avut ma,tci tinere, mortalitatea alblnelor In
iarn.li, 18 acestea, a fost de 33 g aIbine de !iecare interval; in stupinele
unde 400/t din colonii au aviit mAtci tinere mortalitatea a fost numai
de 22 g, i~ la cele cu 600ft ml1tci tinere, mortalitatea s-a redus in medic
la 13 g de fiecare interval ocupat de albi ne.
De asemenea. consumu1 eel mai reclus de hran! in timpul jernii it
a~ oofoniiIe cu m~ tci de un an. -Deci, fie cli. stuparul ere~te din timp dupii toate regulile selee\iei - matci selec~i o nate ~i Ie introduce pill U
In !.inele lunii iulie, fie di Ie procur! din crescatorii oficiale, mAtcile VOr'
n introduse luindu- se toate mAsurile de preeau\ie, ca sa fie bine pnimitc
-51 sA. intre repede in Indeplinirea sarcinii ce 0 au,
o alta problemA insemnat.li in pregatirile de toamn.li este prezen\n
foruu,:ilor..-S:l!..p'olen. in stup eu aut mai -mult cu c l tinaceasta perioadii
in natud!. sint Ioarte putine plante poleniiere. Stuparul grijuliu ca re
In varli, dnd polenulJ ntr.li tn cantita~i mari in stup - pune la p3.strarc
eci putin doi fagur.Lcu polen de fieeare colonJe, in toamn! e~te cazul
stl- I o!ere albinelor. Doicile, numai In urma consumuLui de polen. pot
seCl-eta l a pti~r ca sA creascA contingente nm de s Ibine tinere, singurclC'
Cl lt 'C ujutA la 0 buna iernare. In afara de acestea, in toamm'i. toate nlhinelc coloniei consum! polen pentru completarea corpului grns cc If'
uJ ul4 stt. reziste rigorilor iernii ~i sA Ie !ereasca. de atacul nosemoze i. l~
dr'cpt eli in timpul iernii albinele n-au nevoie de polen, did nu-1 pol.
d lucru pc ntru motivele ce Ie vom arAta mai departe ,

"

:W;~

o ultt't problemA de preglitire a coloniilor pentru 0 bunA iernare

",,1('1 pilsb'urea clUdurii in intcriorul stupului. care sli nu se risipeas~
IJI'l n pUl'e~ii crapati sau prea sub\ird, mai ales acum clnd s-a dovedit ell.
. '1I8ul'(I iCl'nare bund se face numai aCara in aer libel', ~i nu in ad.lipost,
1t~ 1I (!urll pl'cconizam ~ i eu ell 40 de ani in unn~i. Cunoscutul cercetAtor
C.l., l"UlT<lr (S.U.A.) a constatat eli stupii impacheta\i 18 exterior au in
pt'lmrlvarA mai mult puiet, iar . mortalitatea ;bjnelor la ace~tia este de
O. ~I'I . nproape de trei ori mai mica ra~ de 18,5'1., mortalitate constatutn 1/1 stupii lad!. protec~ie. La nOi, uBde jernHe nu sint prea aspre,
Uftte sulicien.. 0 captu~ire .!xierioarl cu 0 foaie de carton asfaltat
pJ'l milf In ~ipci sus ~~i jos sau cu- pioneze . .Prin cuJoarea lui neagra carIjJn u1 nLrage in jarnl r azele solare ~(..coloniile i'ncalzite ies mai devreme
f l mlli des, ilicind zborurj de cur11tire intestinalA, Unii stu pari !npache1l1U1.l1 tot stupul cu loi de polietilena Hisind numai urdini::;ul deschis;
II l "~llrll nu este prea bunA, declt dadi colonia este strict redusa la numAI'lil de faguri ocupa\i de albine, iar ei sint pe ambele laturi mArginite
eu perne, ca sa men tina caldura inter.ioara iarn condensatii. Totu~i la
vt'lltilu\i ile de la capace trebuie neapru-at tacute 10-15 oriticii de 2- 3 mm
Pt'!llru !lChimbul de gaze ~i eliminarea vaporilor din respiratia albjIlflnr.
lntorcindu-ne In Iostul nostru roi secundllr care ~i-a acumulat in
vnrft hraml suficienta care sa-i ajunga pina apare vlitorul cules diD priIlll!. vura unnatoare, observam un Ienomen nou: prigonirea trintorilor.
I~I 3fn t tnfometati ~i nu Ie este ingAduit accesul Ia fagurii
cu miere;
"filL izolati prin colturi, pe pereti sau pe fundul stupului, tnconjurati
de !tl'trzi stra~nice care Ie interzic alimentatia, Mai slnt ingaduiti in colonllle oriane, pornite sa- ~i crease! matei ce urmeazA sA fie fecundate.
Uncori , doar in citivll stupi, aibinele ii lasa sa Itdijasea peste iarna, dar
tn numil.rfoarte redus,
Clnd vara este pe slir::;ite,liar toamna bate la U$a, colonia incepe
prCSl:litirile in vederea bunei vie?Jiri in iamA. Intr-adevar, incepind de
10 2:l iunie, dod ziua ineepe sa. se scurteze, iar noaptea se lunge~te, aIblnclc devin mult mai docile; matea depune oua mai putine ell
numfil', eonsecintA a fenomenului de !otoperiodism ~i de apropiere a diapIluzei. Aceste fenomene influenteaza productia de honnoni care preced
Im'na ee urmeaza , In organismul albinelor coloniei au loe schimMri
bioehimi ce ~ i fiziologice cu un metabolism mai redus.
Albinele i.~i marese mult eorpul gras care Ie ajuta sa treaea mai
u,or peste rigorile iernij $i sa men tina glandele in funette pentrn hrana
puic lului in viitoarea primavara. La albinele nou-nascute aeest corp
grns - du~ Chauvin - este compus din celuJe grasoase putin dezvoJ\ute , cu induziuni 1) care 'in tim'pul vern stau in acest stadiu qu-asjnlrofil)lc. La linele lunii august ~i inceputul Iunii septembrie un numnl' cresdnd de albine manifesta 0 dezvoltare dorsaHi
manta
a
COt'pului gras; dupa aceea apar primele incluziuni protidice: endocitc
pul.t'rnic pi~mentate .<;;i u~o r de recunoscut, care in timpul vcrii abia
lie} vilt!. t n luna nOiembrie incluziunile smt la maximum 70- 800/0 din-

lI'e Ctlblnl.', Hf'St wb( lu Incepc hi martic ~i dispm'c Cll t.otul In llprJl lt'
Bllnu dC!Z voltfll'l~ U c()I'pl.llui gras in iarna este direct dcpcndc!lIA d"
ctmtitatea de pulen consumnt. A1binele de pe tnarginile g hcmulu 'l !II'
imnil. au corpul grRS ~i gJandele faringiene putin dezvoltllle, illl' III
('c le din centru! ghemului llcesl organ atinge mdrime(l tnnximu d,'
dezv(1ltat'e.

rig, 43. -

Co:pui gras din ca vitatea peri:cardicli.

Concomitent cu dezvoltarea corpului gras in \esuturile organ ismului seade canUtatea de apli, prill aceasta cresclnd posibilitAtile organismului S:a-~i-meil'inlt c!ldura corpofl8lii.
Hri'inirile masive de eompletare
In luna august, cu ocazia controlului rezervelor de hrana din stupi,
se vor incepe hranirile masitJe de com~etare acolo unde cantitatea de
miere nu este sufieienlA. Lucrarea trebuTe Ueuta- repede, in scurt tim p,
eel mu lt in 5-6 ule, dind de fiecare data cite 5-6 kg de sirop la un
interval 4.e 2-3 Aile.. penJr..u ea albinele prelueditoare sA-l poatA transforma in miere. AceastA hran ire masivA ins! nu trebuie sA slinjeneasc,1
euibul matcH, care trebuie sa-!ii continue, ba chiar sA amplifice ritmul
ue ouare, in scopul cre~terii unui cit mai mare contigent de albin e
tinerc.
Prof. G, Taranov (U.R.S.S.) care recomanda hranirile de torunn tt
cu zahAr in loe de miere, fo lose!ite 0 metodA care inLliturii. obosealn
aJbineior de a mai inverti zaharoza in miere ~i anurne: la 72 kg de
zohAr adaugA 8 kg miere ~i 20 1 apa. Solu\ia 0 amestecA de 2-3 ori
,1C zl limp de 10 ule; wharoza se trans!onnA ~ifel in zaharuri invcrlltc clwe tree complet in solu\ie. H rana preparaUi 0 introduce in fagurii
Hoi eu ajutorul unui dispozitiv de vid, care consta intr-o ladii ermelic.i
til Cure incap 15-20 faguri; siropul invertit patrunde printr-un luh
MIBL lu baza ladej, scolind prin. partea de sus aerul din vas; in fcluJ
ilcC!sln nlveolele absorb ele smgure lichidul ~i se umplu depUn. Faguri i
He pLJ/I la scurs pe un stativ ~i apoi sint eapAcit;i cu un pulveri zulO1
!l pCd fl l ('(u'c pulverizeaz3 ceara topitA pe deasupra fagu rilo.r Cll sirup,

'I t", '!U'I.IUtII _ p"rl leutll 01' nl,nerllli Hlr/lln conlLnutc In mn5ll unul corp 50lld,

:?Ii;.

:.!lH

I'!'n'ltnd n r; introdu!ji In slupii care duc !ipsa de brann., In te,l ul acesla

E'I)lulli!ic iel'nCllza in eondi\ii deoscbit de bunc,
tn <.'o lon iile ))ine ingrijite toamna, eu suliciente rezerve de hranA,
Iluh'lIc nvind In dispozitie suIicient polen, dau mult lApti!jor larvelor,
11\1' Illuteu t!ji mal'c!;te ritmul ouatului; in cuib se VOl' dezvolta eel pu\in
::. J,!(!ncl'tl\ii de puiet, iar colonia va treee eu sucees greuUi1JiIe iemii.
I Jllpii o(.'Casta hranire de toamna corpul gras i!ji mAre~te din nou pro(',JII1\11 de albumine cu 13'h, iar grasimile cu 1,7"0'
Ana Maurizio a ealeulat ca aceste albine de toamna triHesc
.:J:.!O - 240 zOe fata de cele din varA care mol' dupa. 35--40 zile de muncA.
IiworrlntA, Aceastii longevitate face ca albinele de toamnA sa poeNA
11 1 ' ! '~ le puiet de iarna incepind de la 15 ianuarie, cAci doicile de~i virstIIII'Q nu glandeJe faringiene tinere fiziologic, Acest organ tampon care
('Pl lr co l'pul gras aj ulat ~L de un fagure cu _pAsturli, vor stimula mult
1'" lolll o, inainle ca polenul proaspAt al fl orei de primavarA sA aparA,
Problema p8.sturii in cuibul 'c oloniei unde se va forma in curind
qilt'IlHII de iarnA, prezin1A doua aspecte: dacA~te Hisat! in cuib,
pnstu ru trebuie sA slea tinga viitorul ghem, pentru ca albinele de iamA,
('!j/ls umind 0 mie! parte din el, sa intre~inA poten~i al u l corpului gras,
Tn flCO[tSUi. situa~ie este suficient ~i neeesar doar un singur !agure cu
1){\8llll'i'l. nu prea plin care sA aibA ~i alveole cu miere in e1. Taranov
".1 Wahl sus\in ca este ohiar necesar sA tie acoto . Aitfel - spun ei
- gil{'mul se desface timpuriu, cantitatea de bioxid de carbon seade,
i'fen ce duce la 0 inrAutA~ire a eondi~iilor de iemare, Mai ales clnd jerna
ae pl'l'!lunge!jte prea mult aceste colonii sIAbesc ~i vor cre~te pu~in puiet,
I~A te c\zul stupinelor din regiunile montane unde primAva["B intirzie

mu tt..

Un al doilea aspect se referA la stupinele care se ciflii. in regiuni

primiiveri timpurii, cu un cules timpuriu, inainte de aparitia polenului proaspat in cantitati mai mari ; in acest caz pastura trebuie nea
lXrat so Jie prezenta in ghem pentru ca albinele so. poata CTe$te 1-2
{JCftCra~ii de albine in iarlla, care sA participe la un astfel de cules
lhnpul'iu, In atare situatie este bine ea in viitorul ghem sA sc lase chiar
dot Jagurt cu pOstura, intercalate cu alveole ell miere, pentru ca albinele
.'It

tlolci s4 nu-~i consume cu pUietul hrAnit intreaga rezerv4 de corp gras

Ctl njuU1 la produeerea lapti ~orului necesar larvelor din generatiile de
111mi'!: ,
Pe IingA sprijinul dat de stupar, colonia !ncepe in toamnA d--5i
acufltuleze in Jagurii centrali cantitliti importante de miere, luata din
"Igurii m4rgina~ i pe mAsu r~ ee din alveolele cuibului eclozioneaza
I/lbln cJe de toamna,
Stuparul Ie va u-5ura aceasta lucrare dcscApAcind mierea putin.1l.
tic pc unU I aguri mi1rgina~i care apoi VOl- Ii retra~i din slupi ~i pu ~i
pI'ov izori u in dcpozit. De asemenco, stupn rul slrimt orenzA cuibul etl 0
dlnrl'ngml\ ~i introduce seal'a tirziu - cind albinclc nu moi zbOarii. _
I'll!;! lin fllgure descii pAcit tn spntiu l gol de d ineolo de d iurl'ngmrl. Intr'-o
nMI)t c Illbinclc golesc {8g~l relc de mien' pentrll H 0 transport.il t n <,Ilih,
'~ ' c rae clCOCHl1HJ Ot!t densu pl'[\ elipscltll' ('u puieL ('oroanc ell 111il'rc d \p:'\
,'1\11, l:i8lnd juznlH ut cll illfcr!rl/u';J Ii ru).!urillu' ('1I Uivl.'o \r gnu lu, pc 1'(11'1',

:wo

fl lunc;i clnd Vii uparc (rigul , Ie ocu eea Ill<lj mu l'c parte din po puln\l.',
In fclul U(:cstu ghemul de iurnA :<Ie va forma in mlj locu l (:uibu lu i, /lvilill
cI\iv(1 fagul'i eu miel'c c~ pacitU in jumMatea superioadi u lor, lUI' pc N'/I
dc-n dOlia jumiHutc VOl' sta albinele strinse in g hem, consuOlind <1ill
1111<; l'e~1 de dellsupra lor, In Celul nccsta deplasarea g hemuiui ~c r, WC
PI} vCI1.icnlii pe mlisunl ce miel'ca din cOl'oane este consumnta. Dc W" l'lI
..sl,e 1'C'comsndllbil ea la stupii vel'ticali, in corpul de jos cui bul st\ rEI'
It'lsnt eu pll\i llli mierc in faguri , ial' oea mai mare parle d in uiv{'"ll'I, '
fuglll'ilol' sa Iie goale pentru a n ocupate de 60% d in albine; dClll'I UPI 'Jr
c'ulbului sc am i. un magazin plin eu miere dipacitA sau u n earp intl' ('i~
<'u miere. In felul acesta albineIc au la d ispozi\ie 20 kg de micl'C {'W ' (.'
If' flj ungc pina In mijlocul luoii aprilie cind in naturA se gAsesc inseln
il l it e ]'csursc de nectar ~ i polen pl'oasp.1l.t,
Limitarea

s pa~ iului

lu c:rOlJ'C impol'lanta de pregatire a coloniilor pentru iernal'e cslc -;'1

Limfta,rcn spati uLui unde colonia ur meaza sA ierneze , tarA ca pina atulII '!
IIl11tC{I SI1 fie stin jenitli in activitatea eL Intr-o diminea~A Illai rece, ell
(I L
cmpcl'lltudl. de IO- H oC, dnd aibinele slnt adunate spre cenlru, in

vcdc-I'cil rOi'm3rii ghemului, a picultorul, ridicind pe rind podi-5{)(u'c h'

fi cl',11'ul s lup, va numAra fagurii oeupa~i de albine, pentru a no!:... in
I'Cglllll'C p c cite rame va ierua !iecare colonie, Apicultorul trebuie 8,1
l'l,tl'llJ{ll '11 mod treplat prisosuI de
faguri cu miere din margini ~i
1ft. 1 pun/1 provizoriu Ia rezervli intr-o camerA. sau in corpuri goalc de
stupi. A'itrel, spa~iul coloniei va r A.mIne pe cel mult 8 faguri mArg inl~!
(Ie 0 d iu fl'a gmli despl1r\itoare, In fiecare searli, dincolo de diagrugmtl
11(, PU I1f' ('ita un fugure cu putinii miere descapacitll, pe care a lbinele u
11'1'11191'01' 111 111 spu\lu l ocupat.
A vtnci ill vedcl'e cll in timpul iemij colonia consumA mierea de
pe un il fnguri, -5 i penll-u a ajunge Ia eei 'Plini al binele trebuie sa se
dOp IlIR (,",~ luto l'/]l, stu parul face in. jLecare jagure un orificiu eu diamctrul lie 1 em, la In em mai jos de lon\etul superior, oriIieiu prin cal'('
nlhlnc lc J(hcnlUlui se pot sb <:t;Ul'a ell u~urm,a chlar pe un timp geros ,
Ml'n Rn riC' ncvoi t.e sl\ tread!. pc deasupra r amelor sau pe la margil'llli..'
(tu hll' 1-lll lIle, Cll lil\ ojun gli in fngurii plini.
1\ I'lnlincil lurl'i'lrilol' cllre se rac toamna, unneazA strimtorareo
(' U, proJ}() /ls a "r(llni~ c l o r prca Ial'gL Albinele lipesc chiar ~ i pod; ~orl d
rl\cu'Hlnllc 8uper'ioClI'C ale cOl'pului, iucral'c care nu este doril'!\' dL'
fl llIl)ur, Tnl-I' fldrvi\t-, tn ;oJ'oli estc posibil ca stuparut s.1l. fi e nevoil so
d('II('I\I(11\ \11111 At.llpi; ('lUll pr6pol1sul Ja recc este foarte ta re ~i greu dC'
<I(lll fWlllil, IH II' 'r ill'(' 7,~O ITlOl mnl'C dcspdnzindu-L De ac~ea stupanll b'C'IHII(' ,,/\ \ln~ ! fI ell VUi'llHnfl mnsistcn ll\ oUt marginile podi ~oru lul rit !) i
111111'1111)11(' II \lPf'I'iO f\l'~ ole cOI' p"llli de st.u p, impiedicind albinelc sn ,,"'li
tltipllfl n Ilel lll, III'OPI,IIM,
( J pro hl/'Infl f( lllI'lf' !mpcJ l'tunltl i n PI ' cJ~I\ t.irilc de' tomnn" C:<I t(' ,~tll '
III" rt'" rl! IIW lI /fl (I., ',,'mlit ('l' 1)'('11II i(' Insoti'!: roi(Hi lll Or p{'nlru iel'nnl'c ~ ,
pili " II, vll l'I I' \l 1 j'ul ('n dh , pl'l lI i/lvIII'1\ , Til hlllll':I ('CI-('l'lrttnl'ilol' I)I'ohl l' II)1I
1'lI h' IIII M d" ~ h ~ lnl t\ , " , I , fi' III'I'II I' Irlf\l\ :m - 27 Itf! Inr,, /'I' <II" hu n" tlill tllil'

nu

II ..,

I"

I 2 ffl guri COJ pAst'Ul'{i IIngi'i ghl'tn, pre-cum -\,i un HI treilca fagure plin
011 mlCl'C tn pm-tea de sus pentl'U 0 colonie care ocupii 2 corpuri de
lIlullictnjfl!., AIVi, cum este John Long care ierneaza colonii Ioarte
1)IlIl'rn it'<.' pc I.rci corpuri de cuib, lasa 40 kg miere in corpul al 4-lea,
plus ceo pe care albinele 0 mai au in fagurii de cuib, In schimb, cana(lIwwl IJ. Schafer lasa in deua rorpuri de cuib provizii numai de 18 kg,
ti llr IH'C grija. ca incepind din prima decoda a lunii februarie sa introIlu l'l\ s:lptliminal, fiedirei colonii, cite a turta de 1 kg miere semicristullllll.a. amestecata cu 50% pastura zdrobita intr-o ma.$ina de tecat
('IlWnC, Cele 600 colonU pe care Ie are se dezvoltA atit de puternlc. incit
III l opl'ilie trebule sa inverseze cele doua corpuri de cuib Jii sA fadi
, I Nlire orti!.i.cisla., dublin'du~i numarul de colonH, roi carora Ie dam
1I1f11Ci comandat.e in Florida (S,U,A.), P1'Odllc~ja medie onllala este de
n2 kg lIliere de fiecare stup, Bineinteles ca pe timplll clliesului adauga
fl('(1!\ rc i colonii dOlla, trei ~ i chi ar patru corpuri pentru strinsura,
Alti canadienj W distrug calaniite in toamnA, pastrind fagurii Cll
mlet,c in depozit .$i rela'diod in prim~vara coloniile Cll roi Ia padhet
/lr.ll.ltTlcnUnd c! in telul acesta avantajele sint mai mari, cad albinele
fir consuma multa miere pentru 8-{li pAstra dildura ghernului ; afara de
f!("I'I.\.'JUJ stuparii canadieni eviiA riscul pi erdemi multer colonH din eiectiv
rise destul de mare in condi~H1e icrnilot greIe ~i indclungate din
C'/Illodo, Totu~i printre ei slot mul\i apicultori care ierneaza coloniile
pc douA corpuri d in care eel de sus arc cea, 25 kg miere. plus 2 faguri
ell pi'tstllrii. lingii. cuib, Ghemul se farmeazA in corpul de jas !ii se hraIlC$t.t' din ceea ce are tn cuib, a tacind rezervele din corplll superior
('Ind se termina cele din cuib, Ciod sose~te primavara ~i jOs, cuibul are
tl-Ii faguti cu puiet, apicultorii incep sa. inverseze corpurile lotre ele
pcntru a inlMura roirea, ~i apoi opJidi metoda de Ildaugare de corpu ri
- I.l ~u cum vorn orata la Tehnologia apicoUi,
Sovieticii ierneaza coloniile in tte~inute in stupi multietaja\i pe
tlout! corpuri. Initial sint trei corpuri in al treilea fii nd rezerva de
mt~I'e, care estc 1n cantitate de 25 kg miere, Observind ca obi~nuit
Rhemu l de iernare se formeaza in corpul al iT-lea deci cel de jos
rnm ine gol ~ mucegaiesc fagurii, in proglll iernii apicultorul retrage
corpul dc jos, ooborind pe fund carpul 01 II-lea, AstLe! coloniile, in
!m'nti, l'Amin pe doua COtpuri cu teat~ mierea in corpul supel'ior,
'CCSODa.L.am- obt,inut cele mai bune rezultate dnd coloniilc din
8lUpii' Dndant Ie-am sttimtorat la 7=- 8 faguri, d in care 1- 2 erau cu
pdsl,lIr/1 pe care apei i-om matg-inif cu d o u~ perne latc l'ale, Ace'51i
rll.l;U l'i uveau miere pe. jumAtatea su.,perioara, i ar deosupra am pus un
Ill ugazht de recoWl pUn cu miere clipacit3, In total in medie crau 26 kg
hl'n nti, Ghcl1lul se forma fn cOl'puI de stup; albin elc, in proponic do
tI()% $t.lteuu cu corpurile tn alveolele goalc din jumata te.. inrcrintl['iI
/I rn)..\"lll'ilor, iar g tos ul popu laOei tn intcl'va le le dintte fag ul'i aoopcl'ind
mll'I'~1l c[tp;1cil1i din col'oane ; d nd aceasta se tel'mina, ghemul pl'ogres..
" ,,' V('I'ti C"rt lll, hIt' U P(lrtc clin 1:.: 1 trcC(!a pc fa gudi Cll mierc din 1I111gnzJ n.
" I'IIl Ii'tVl1I'/1 In {."()ntl'o l g;1seITm dc obirci 2- 3 fngu ri ell plIiet dl p1\cii.
Ml't ndt. u<.'~n~ 1I.1 ell /'('l(.' I'VI'I d(' fnlJ u d N I nllc,.c ill llI<1gnlilwl dl' 1'I'nll il

.:J IlIt

~c

pnlltc. rrp li cl1 :;; i 10 (!clc ltdl.e dout\ Lipuri dc s!.upi de 10 nol : 1a HI\ 1001
ec l OI'i:r.onl;11.
tn ultimul deccniu C, L, Fanu' (S, U,A,) a mod ifical.. melodu Ill, hu 'n l
NI stupui Lan&l'Stroth (Illll itietnjut la noi); pent..I'lu sttins lIl'O tic VIII'[1 II
lll icl'ii, ('I foio.sc? le mag/:lz ine de I'ccottti. pe jUIll~k'lle inalte fala tI(' I'"''
j:X II' il c de cui b,
Al'an jarcu in toamnli se face astrel: (ieoate colonic icnll'la.!i P"
.<;:\ ch hll' In

~ tOIl [\

C"Ol'ptl1'i de cuib avinrl deasu pl'".. doua magazine de recOlld pi ;',,' "II
d(.'('i neolo aVlnd 22 kg hranli , in a:farA 'Ca jos aibineIc Ill ai WI 1',-\'1 1
lu lcre <.'i rcil 5--6 kg, In luna febt uarie introduce pastura in ouih, 1/11'
nl blllcic pot cre'!}tc 1-2 genel'a\ii de pu iet pina in primAv<8l'li l lil';:l ,":1 _' 1
rl f'ons mnat I'ezerva organid\ acumulatA ,in corplll gras,
(J uHi" inl..crven tie pe cal'e urmeaza sa 0 Cadi stupal'ul iJi Illil il
IILI~! lI s t , in Bfuni de ptcgAtirile facute de albinele coloniei, estc in lli".'I'/"
II'U<ilI!Tii ('IL sihwtia $i pozilia stupin ei din timpul verii. Dad\ in I'Cgtl lll\ ',1
dill junll stupi nei, pc 0 I'uza de 10 klll S-8U facut tratalllentc e ll III~\'{'
Il.clfic hi eull'l.ltHc agricole sau la paduri, trebuie luate musul'i ' \1
1II'III1 U pc care 0 mai are colon ia in stup sa fie scoasa integ ral. P l'H '
t1' 11 10liia sigllranta se face maj intii un examen al albinelor : se illll dl. 1
rtccw'c colonie citcva albine, carora Ii se retrage intestinul ; dae \ ,lI'l.os ta
iii '\,' II ,'olo"<r\Jc jntensa, este 0 dovada sigma cii. ele au suterit p~U' \i;!1
III Vl lt'f'I de Q UljOUra intoxica~ie, de pc urma d lreia au mul'i t 0 1>(.11'1 1'
dIn Ill hiriC; dC$i [''('stul de albine s-a salvat, in stup a ramos t o ttl ,~ i.
11l1f'~C,

111/(" 'e
(111('(1

,\'(t1t

polen

Ctl.

unele t oxine in ele, care fn iarnaJ consumate,

VO"

efr'ete ?lefaste asupra albinelor, De accea, dac! examenul confjrm!i

IIcensl ;'\ sit\lIltic, stuparll} este obUgat sa exttaga intreaga canlitate de

mien: :ji sl1 0 inlocuiasd i cu sirop de zahAr, care deocamdata se dii. 111
{'I III Lltn l f' d(' 111 kg , asi gurind colonia sa aj unga sanatoas.1i in primilvlll'iI ,
~IT 'O I}UI nu sc ooJ culeaz~ in tunc.t ie de cantitatea de lich id o[cl'it. ri
'Iu ptl cnnll tatcu de zahar din care sjropul a fost tacut, Pro por\ia sil'o1"1 111 1 VII rr d ~ 2 kg 1.1)hlir la 1 Iitru ceai sau apa neutra,
Cc c~ l. c flPIl nelltrii? - intreaba un tin~r apicultot,
_ I~tc npa lipsiUi. de substantele ei minetale, apa care se ob\illc
l)1'ln i'l ncotirc limp dp 30 min ute , dupA care este mcitA, clnd sa sC'tl iU1~'lI t{\n1.1\ loule sfu' urile, Acestc sArud nll sint de nici un folos otgnn i:i.
1ll111ul 1;11 vit,tii IIlhinelol' cQ nsumutoul'e, ba din contrA, Ie Incarcli int.csIIlIul ral'l\ l'liK\.
("'II n II.'~t r('1 de opll. se rac ccaiuti cu plante medicinale cn : ilmi\,
rtl\l l(\lulIl't', IlHIr,;c\t'I, llT Clisli., coada ~ori cc l ului, gAlbinele, cimbl'i ?ol', 1I,j
I! I I!, ('!'lIt ll l'l lt' vfU'ilIZri, fulos ind de liecnte datA numoi citc trci pltrnl l'
Illn {'t,lt'.' d(' IIllit sus:, din care sc iau ci le 5 g de fiec..'lrc 2 litri np,l\
ttl'llll n, tll...\ 2,!} .!l III lItT-u, Clnd aps c1oco te~te se flfund oon litllt.C"<.r dt'
Ill uil l(l 1;1 1 1\(1 IlI'fl p Ct'l1 imedi nl, Dahl cu capocul sill! l!\sind-e sa sc .. ti('(!: I ~e\
pl l 11l "t ll d " III H pilule rJ \,inuti\ in mi nA, Sc {lb~i nc O-<;I'f el un extract (': " '1.'
1(\ I h'c('Ollrr1 "1>01 IJrlnll'-un tifon. 1;1 1 5(' rolose~te In prepatlltcO slropul nl,
7.111111rlll (nn ~ I I '(! p 1111 ~c r!f'I'IJC Id\ 'ij l(.~ lili\, ci dn d 111'0 ~ t(' l 'I",,('lti l /\ Iif'
dn Iii tI jJlIl'll' de r)c frlf' !;II Ile I(lU1'n!1 InC'C' t 7.tl l\ l'I l'ul nlu~tccT nd IlIC"CIi
11i'llIdlll jll'oll'\! tllm lvfII'c'h lil t. A llrr l, 1\ 11('1\ Re !Ict'l)(' 'l.i lhul'u: (' II I1P~I ,
hi IUIIIII "t llifllil Vit j,d li lll ll:.o,\ I" ' ",1.1111'1. ncpu th.d hri'\nl nl hlt lf'II' rultlldl'l
:'ftll

('t1t'C

d.

pot chilllr pied de Iomne. tn ncest sirop, ce constit,uie hrana

IH'CesiL(lte, se udaug4 la 5 litri de lichid cu eeaiuri "i s ueul

111101 Il1 rnii , care con~ine vitamina C fo lositoare albinelor, dar mai ales
Iwltlul cl Lric, jar in lipsa acestuia acidu1 tartric -@.dicl!. sarea de ll!.mtie
C/U'C In propor~je de .J g la 10 Utri tnlesne~te albinelor prelucrarea
111111 lIso<1ril ~i Itransformarea siropului de zahAr in miere. In fe1ul acesta
fllhilic le pl'clucratoare sint p ar~ial scu tite de e!orturile glandelor f8rlfl~ll cne. care trebuie s4 secrete eozima invertaza necesara invertirii
~ ull c lrtJz('i tn glucoza ~i fructoza (miere) . 8a_ nu_ se toea gre~.eala _Cla
11I'llnn de necesitate de iarnA sA aibA 0 aci.ditate mai mare. CercetAtorii
I I U H1.ubil it cA 0 hrana-prea aCidulata' ,se cristalizeazA in ! aguri tn rtimpul
11)1'1111. De 8'Ceea este de preferat sA fie U$O'r alealinA. in ju rul unui pH
ilt t 7,5. AllIel aibinele sug componenta lichidA a hranei, de preferln\lI fr'uctoza - ~i lasa crista1ele neconsumate. Cum resursele de apa
fil II s tup in timpul iernii nu sint suficiente pentru dizolvarea cristaIC11nr tic zahAr, albineJe incep sa suiere de sete ~i ierneaza greu ; 0
ttll iun ic experimentala n murit de Ioame avind in stup 0 hr anA cnsltll1l7Ji ltl ,

He:7:uHate foarte bune Ie-am obtinut clnd in siropul oi e-rit albi orliJ", - in oriee imprejuTar e - all! adAugat 25 g suc de ceapa la litrul
lJu "h'op; el este bogat in iitonciae 1), v itamine, acfzi organici etc. EI
I)H'vllic dilerite afec~iun i eu caraeter digestiv ~i in plus mAl'e.').te longeyltnlclI albinclor consumatoare dubUnd-o.
o !lstrel de hrAnire de necesitate se face i intr-un an cu mare
XC('Cll'i sau aIte eaIamitA~i, clnd eoloniile nu ~i-au putut forma rezerve
11t.1 hrana pentru iemare, In aeeasUi situa~ie trebuje sa se tina seama
dc 0 serie de maslmi. Ast.fel. orinduirea tagurilor in cuib trebuie sa
(II' {lstIe! ea matea sA-.!;i poatA exerc.ita functiile sale naturale. 1n mod
(lh1s rHril albinele au tentlinta ea sttinsura care intrA in s'tup, ea
.",ctHr sau alte substante dulci, sA Ie depoziteze cit mai aproape
dc cuib, care este loeul cel mai caId in vederea unei evaporAri a apei
tll n cl)O~inut. De aceea, sh:o,pul se face mai de ns (2 kg zahiir la 1 litru
(/lXl) !ji este. oferit albinelor in partea opusa cuibului. Operatia se f ace
tn r';:lport de t ipul de stup care predominA 1n prisacli.. La stu pii multiN:dllli cuibul trebuie sA ocupe neapArat douA corpuri; se a~aza
t l ~l1s upr'fl aeestora 0 gratie Hanemann , peste care se pune un corp, sau
!!oull magazine de recolta cu faguri complet goi, gata cllidi\i. Peste aeesta
ijC fI $[lzrt podi~oI'ui.Jhrli n itor, de capacitate mare eel pu\in 5 litri nfcrl nd fllbinelor de hecaTe datA eel pu\in 4 Iitrl. la interval de doua
2': l1t,. pentru ca aibinele prelucrAtoare sA aiM tirnpul necesar sa-l transfo rme in miere. eind fagurii s-au umplut ~i colonia a inceput sA-i
cl\ pliL'Cflsca. stup'arul ineeteaza. aceastA. hr anire masiva de necesitate, avind
!Io US c(,1 pu\in 20 kg de miere transformatA,
Ciod vorbim de hranirea de necesitate nu intelegem num<.\i c~
nllllmilc ooloo i;, nu au hranA sufi cientA ce trebuie completata. ci in
t'upl'lm;ul no~iunjj intrA ~i ne<:es itaten de inloeuire din stup a mierii
tiC ,.,,(1110, oti cea din struguri, a~a cum vom ar.!l.ta mai departe.
'I fU" ,u-.,1n _ .. ul"' Wt1I ~ voiflutll prod,,&e do IInumlte pllln!e

'''~'II ''vt) cu " '1111 0"

:.170

,,,,u,,,,,lcll

1.11"' ''I"I(>,IIIIUI'II ~, 11l1!."u r ! hU\"I."I"I"",I1.

~UperlOlirfl:

de Gen u ! AUI"',

La stupu l HA ,1001 pcnt!u hl'ijnil'en de nccesit.nte 5C o:;;a...:1 "

gra\ie peste corpul ell euib iar peste el un magazin de l't?Coll:1 {'lI fa,t.:,url
go i, care se umple cu sirop, transfonnat tn m!ere, in cflntitate tot de :!O k.~
tn afarA de cea din auibul de j os, unde. fagurii au deasupra eHpsclol' ... 11
puiet, eoroane eu miere dpacita. OperaVia se repeta. a~a cum am adUnl
Ia stupul multietajat.
La tlipul de stup orizontal hrAnirea masivM de necesibale se rue'('
muUnd mai tntti euibul coloniei in partea opusA urdini ~ului prin ("lI'f'
pinA atunei albinele circulau . ltn locul devenit liber dupA mutarca
cuibului se pun 5-6 f aguri goi , gala ciadi\i, iar hranirea masiv~ lit'
race cu un hrAnitor de capacitate mare, ridic1nd din podi~or 3-4 scin dure1e, pentru ca albinele luin"d hrana din hrAniterul tip Mei Uer s Hat sus,
sa 0 poata 'CObori repede, umplind fagurii goi. Clnd fagurii s-au umplut.
cuibul se readuce la vechiul sau loc, in dreptul urdinillului. incadl'indu-I
eu Caguri plin i eu siropul transfor mat in miere.
In cazul clnd stupina n-a fost atinsA de substan\ele toJCice l1 1c
insecticidelor .').i in cuib nu existA miere de manA lli deci hrana in stup
este bunA, stuparul nu are alta grija decit orlnduirea spatiuiui de iernm'<'
in raport cu puterea l ieclrei colonii.
HrAnirea de neeesitate, nu se face la stupii care au hrana suti cientii., Hr.llnirea de stimul.ore in'sA trebuie n~at sa se inceapl't I..
jumatatea 1unii august.!}i v::a. dura eel PJ1~i UO~O_.zi1e. De data aeeasta
hrans sc -d~airec11n cuib neolo unde se ailA rama hrAnitor cu jgheab,
binein\eles dupA ce s-a retras gratia Hanemann care nu mai are rost.

Hdinirea de stimularc

Hrunirea de stimulare se face dind cite 25.0- .30.0 ,g zUnic cu ajutortll unei pilnii cu tub mult prelungit; care intrA printr- un or.Hiciu
crc[\!t in pod i ~or. strabate toatA inUi\imea corpului de sus plin cu micl'c
111 debu~eaza In jgheahul hranitorului din cuib.
In aceasta hrana se adaugA .neapAr.at substante proteice, menilc
srt sliln uleze g~ndele iaringiene ale doicllor, ce produc IApti ~rul ne('('~ill'
lurvclor ; iotr e a~~t~a.Jll11.intim : laptele in tegral (100 mIll) sau drojd ic
us-calli (1 pachet la 5 UkLsirop).
Problema fi ranei stimulente 0 vom dezvolta la capitolul T ell7lf)
tog/a apieoUi. Am ob~inut rezultate bune clnd 1n siropul de stimubl'('
om ud<'l.ugat la 4 litri , 1 fiol~ de 'p antotenat de calciu. Acesta nr~ ill
cupl'insul sAu addul pantotenic al clirui rol I-am ariUat la lectia des pre
Il!.pli$ol'. Rezultat e bune se Qb~in ~i eu 0 ,300_ g ~cid tartric la lil n d
etc sirop. AceastA hrami de stimulare astfeI combinatA are 0 <.\ciditfl lf
MI'\nUUI., in jurul unui p H 3 sau 4, adicA exact 18 fel ta cel pe c~l'e-l
lII'e nectarul natural. In principiu, hrana just acidulatA este 10<.IItcrl11!1M!lnllrc, cAd determinli 0 frinare a inmuJtir ii multer agen\i p at{l~(('nj
tn !lpccinl in septicemic. De asemenea, tn sirop se peate adAuga ('/1
" tll ~ l nI\UI fwomatfi ~i atl"activA 0 solu\.ie de oui.').oare (Eugenia caryop'h iJn ln), n (,l'liiltd in clocot 10 minu te 12 cui~are pentru fiecar e litru d e
,.1\'('1' 81ltnullltiV. Sucul de c~pA sA nu JipseaseA niciodaUi (25 g In
IIh'u si l'()p).

2il

1..1.1 Inccputu! !unO nugust Inai estc

problema de l'ezolvat : aceea

II tL/'dhtl$ului superior, despre cal'e vom vOl'bi la capitolul "ea-minul colo-

Iill'! : 3tupul sistcmati c'~ . Vli amintesc cli albinele trebuie indi de acum sA
rll' obj ~ IHlilc sli. cireule prin a'c est urd ini!;' nou deschis, inchizindu-l pe
"('I d(.' jos ; asUel, coloniile au posibititatea sa-~ i ol'g,a nizeze din vreme
(."M1ICl'U 1 de iernnre in raport de pozi1,ia urdin~ului, pentI"U en sc:himbul

riC' WI7.e sa se faell mai aotiv, $i sa ierneze in conditii bune. Pentru mari,(tn uceslui ~im'b, printr-o u ~'Oara. ventilare in stup f?i mai ales pentl'ltl
l'Ummsrea vaporilor rezu1ta\i din respil'atia albinelor, orUidul poWliOl.uJui se lasa deschis ~i redus; in felul acesta vaporii se stre<'OarA u!oiOr
prln perna groasA cu paie bine indesatA in eapacul stupului fArA a se
( " I\lllU curen\i ; ventil atiile laterale ale oapacului rAmin partial d'e schise;
nccs t aranjament, umiditatea nu va aparea in stup. Paiele trebuie sA
t iC' dc griu sau secarA ; se vor evita paiele de ovliz, care cont.inind 0 propor\ie mare de sHidu slnt higroscopice f?i men\in acolo umiditate rece
l'tl un fl'igider, rAceaU\ ce se ra.s1,d nge in jos, spre ghemul coloniei.
DupA cercetarile !?i termometrille facute de Bildel s-a stabilit cA
nllLa Limp ch colonia i ~i men tine in iarnA ghem ul la 0 temperaturA
"lIjX!rioarA celei de arar~, interiorul stupului va :fli. mai uscat decit
/lel'ul de afad :jii nu se va produce condensarea vaporilor. Albinele pot
,,1(11;6 temperatura ghemulu1 de iama in douA moduri: unul voltmtaT,
"onsumind mlere, altul intl'-un mod natural, en urmare a activiti!:tii
IIll>lnelor linere din interiorul ghemului.

'n

Analiza hranci pentru iernarea coloniei

alUi problemA ce revine stuparului toamna este examinar oo

mierii liisatu al binelor pentru iernare, in special !nlAturarea cu
mierii de mana ~ i a celei de struguri, inloeuindu-Ie eu sirop
de zahek, preparat 8!ja cum am spus mai lnainte. AceastA miere d~i
C'stc !oarte buna pentru consumul uman, pentru albine este buna numai
In primAvara; folosiUi. in iarna aduce mari pagube coloniilor. Cercell\LOrul sovietie Melicenko a facut un studiu compar-ativ intre 0 hrAnire
(I ulbinelor cu miere de manA f?i alta eu sirop de zahar; rezultatul a
r08L coneluden.l: cele co miere de mana au i~it in primavarn eu diaree
tn proportie de 88,9% fa\ a de cele eu sirop de zahar, care au avut
dlnree intr-un procent de 9 0/ e . De aeeea se impune en in toamna sA se
rltc~ analiza mier.ii IAsatA ea hranli de iarnli. AceastA operatie 0 poate
rflce orke stupar folosilld una din cele doua metode: cu a~ de var
tlUU e ll alcool. Apa de var se procura. de la farrnacie, gata preparatA, sau
Cfl l(! preparatA chiar de stupat' in fel ul urmAtor: se ia 0 osreeare cantiIfltl' de var stins ee se amestedi. bine eu 0 cantitate ega1~ (volumieA)
de IIpti distilntil; se lasil. sA se Iimpezeasca, cAci varuI se depune pe
r~Ll\tlul
slicle i; Iichidul albicios se filtreaza printr-un tilon intr-o
", i{'J /\ dlehetatli. Pentru 'analizA se 'Pune eu virCui unei llngurite,
hlll'-o ,-'p,\lbclA, Illierc luaUi din diIeri~i Caguri, se adaugA in eprubelr,
II CllnLltll'lc cgnli'l de ap:l cli stilatli . Ci nd in urmn agWi.rii con\inuluiul
('(J lftl1~ii
lotul 8

:.j1;!

IlHc rcU s-n dizolv-al pc deplin, se aduugil. doua pAr\i apa de Vilt', in cA Izilld-o pins la fierbere la 0 mi d i lam:pa cu alcoo!,
Dad!. proba de miere este run cea de mana, in lichid apur rulg !
de culoare brunA, ~i de aceea ea trebuie neaparat inlocuitA. Nici llliCrC"n
d in struguri ~i ftucte dulci nu este de calitate pentru a fi folosilli ell
hrana de :iama, insa in prirnAvarA, poate Ii datA, cAd atunei a lbil1ck'
climinA u~or reziduurile rezultate din consumarea ei, aruncindu-le dill
zbor.
A doua probA, cea cu alcool este_ WID simplA: jntr-o epl'ubetfi sc
pun in patii egaie-miere lli alcool. DupA 0 u~arA incalzire se lIdn u,e:rJ
de zece ori mai mult alcool recti!icat (96). Daccl amestecul nu se tlltbura este. dovada ca mierea este buoa ca hrana de iama: in en7.
negativ liChid-ul devine aI-bidos !ji deci mierea de mana trebuie eliminatrt .
o alta lucrare de toamnA este lii tratarea colonillor care au pU
duchi, cu ajutorul fumului de fenotiazin., a~a cum am descris la capi tolul Matca ~i diiuniitorii lor (Brauloza) :jii nu mai reverum,
a ultimA lucrare aeum la sfir~jt de toamna, dnd m~itcile aU
incetat ouatul, este cea de 1Lnir e a nucLeeLor ajutiitoare eu coloniile de
haza, pentru a pune 18 iemat numai colonii cu populatii mari, cunoscut
mnd cl1 ele produc mm mult! clildud., cu un consum de miere mai
redus l}i deci eu 0 uzurii mai micli a organismului.
Unirea se face pastrind pentl"ll colonie matca cea mai tinara, iar
pc cea de-a doua 0 pllstram peGte iarna in mara ghemului, dupA metoda
cerceUitorului roman N. Foti, in colivil puse in dulApioare, ~a cum
vom arata mai departe la eapitolul Cre$terea maticlor.
Clnd in stupina sint ~ cologii slabe care DU _OCUpA mai mull de
3-4 fagori, deei nuclee, ele se introdu'c inte-un stup pepinier, despArtindeu-Ie cu dialragme subtiI'i din P .F .L., mArginite co tablA pentru a nu
fi .p.I0polizate. Ele culiseaza in falturil e ~iate to peretele din fa~ ~i spate,
i1md complet etanf?e; fiecare unitate are cel pu\1in 6 kg miere !ji 1 kg
de ~sturA. Sclndurelele podi!oiOrului au un orHiciu de hranire ce corespunde cu ulucelul din rama hranitor, ~ezatii Ia mijlocul euibul ui.
Aces!e nuclee se pot pastra in bune eoodi\U peste iamA, iar tn primavara, dupA controlul de fond, sint a!jezate liecare, cite unul deasupra
ooloni ilor puternicc, soootitA drept; colonia a doua ce va Ii ajutatA pe
pareurs cu hrana !ji puiet clpa'Cit de la colonia de bazA.
Coloniile slabe mai pot fi unite cu eele de bazii 10 timpul toamnei ;
matcHe disp:onibile se pAstreazA in colivii de iemare. 8!1a cum vom
arata la Tehnica apieoUi, iar in primavara soc refac l?i primesc cite 0 matcfi
din cele iernate in afara ghemului.
Ori cum s-ar organiza aceste colonii slabe, vor primi tn tomnna
IJ hrana cu Fumidil B, care Ie apara de atacul nosetriQzei.
Unirea coloniilor slabe

UniTea coloniilor pentru iernare se fa~ dupA ee matdle au incet..:"1t

(J untul, di.d atita vreme cit ele mai dep un-ou!1, este fArA sens sa nil I e
trisam sa inmulteascii puietul 9i sa-~i continue activitatea, marind nu m!l rul albinelor tinere alit de necesare in timpul iernarij ~ i in prilll!\ Vll rll urmlitoare.
18 - '= ,,,

Zi :1

Opcratin de ulnre este simpl!i : seara se a~'IlzA coloni;8 slaM .!Ji orfaUI7'.atii sub colonia puternica, despartindu-Ie Cll un ziar gliurit Cll un cui.
ZI /lruJ sll fie numai dintr-o singurA loaie. In ambele t:nita~i se
n~Hzi\ cite un tampon de vatA imbihat in eter suliuric sau !?i mai binepc valA se pun citeva picaturi de parium sau esenta de melisA; peste
non pte alhinele oaspete rod ziarlll, se ureA !?i se unesc Cll cele de sus.
ZIUI'UI n'1mine pe loc citeva zile in care unirea este pedectatA. Fagurii
ell puiet din colonia slahA. se intercaleazA cu albina lor acoperitoare
'ntre Iagurii ell puiet ai coloniei puternice. Se ridicA apai corpul golit
1;11 se lasA colOnia unitA in deplinA lini!?te ~ ~Jiira controL timp de
0- 7 zile.
Cu aceastA oc8zie se triazli !?i fagurii care flind supranumerici se
l'cLrag din stup, se pun 18 pi,strare, ferit! de ~areci !?i nuturi de gtiselnl\A; eei neoorespunziUori ~i vechi se reformeaza. In aeeastA luerare
de triere, stuparul trebuie sA tina seam! de fagurii care au pdstura.
Stc necesar ca unul runtre ace~ti faguri eu pAsturA sa fie ~ezat UngA
ghem, iar restul, sA_fie pu~i bine la pastrare, feriti de ger ~i de d.!iunatod. In stupi se lasA. deoeamdatA numai un fagure care are ~ i ceva
nlveole eu miere interealatA, jar restul se pun in februarie, Inainte de
" I>oritis in mare a polenului proaspA.t, .in primul rind pentru ca sA ajute
colonia eu hrana proteicA., ~i apai sA fie goliti ~i folositi tn anul urmator. Cin~ Piistura se a!lA pe fagurii ell miere in por\iuni mici, ei
sc pot pune chiar lQ. eentrol ghemului fiinq foarte folositori ea hrana
de"'"-tarn'A. 'F!lgurii eu pAstura ~ulta., masiva in faguri, nu se lasa in
st.up, cA.ci eonstituie un leI de barferA. care ar impAr\i gbemul in douA
jumatA\i. Ei se pastreazA - ~a cum am spus - in camera, la adapost,
,,1 slnt dati albinelor abla in februarie direct tingA gh.e m cliei atunei
colonia are nevoie mm mare pentru hrana doicilor ~i a puietului larvar.
ce incepe sa apara inca de la mijlocullunii ianuarie.
Unirea colonillor din stupii orizontali cu nucleele lor ajutAtoare,
csle mult mai ~or de Ucut, dci albinele ambelor unitA.\i au deja un
miros comun. Este slllicient de a lua matea cu un numar de 50-60
nlbine insotitoare ~i a 0 pAstra sA iemeze in mara ghemului, dupA. cum
vOm arats la Tehnologia apicola, Cele orfanizaie tree pe sub diafragma
pu\in ureatA ~i se unese eu albinele eoloniilor de bazli, alAturate. DupA.
3-4 zile diairagma se ridicA complet ~i fagurii se apropie, Cn masura
de preeau~ie in ambele unitA\i se pune un tampon de vsta parfumatA.
Clnd totu~i doua calonH bune urmeazA sA ierneze in aeela~i stup fAr~
sA fie unite, operatia se faee mw lntH prin unilormizares mirosului timp
de eiteva zile; apoi se introduce la mijloe 0 ' diafragmA perfect etan~A
care sa nu perroiti!. Diei eel mw mie orificiu de circula\ie iotre cele
douA uDitati. Este bine ea diafragma sa fie cit mai subtire, fie din
P.}o'.L. de 4 mm grosime fie din pinzA metalicA dublB.. In aeeastA situatic, ghemurile de iamA ale ambelor un itAti se formeszl liogA diafragmA,
hllprumutindu-!}l reciproc eAldura.
Dup;!i terminarea tuturor pregAtirilor de toamna. coloniile sint
Ilisole tn linh,;te pinA Ie 1 noiembrie, dnd In apicuftura se cansided\ eli
Incepe perioada de iernare. Atunei se face definitiv rinduiala iagurilor,
!'jrliclncl pc eei In care puietul e eelozionat ~i sint complet gOi, IAsi'nd
~7 4

numai ati~ifl citl slnt acoperit.i hine ell slbine j eeilal\i sc pun III r!1 '
pozit fcriti de ~oareci ~i de gasclni\e.
Cind tn ioamna. se gAsese calonH slabe care chiar unitc !lll I II '
forma colonU bUne pentru iemare, ele var fi orfanizate, H1satc s/l .,;,!
creasea botci, dci s-a constatat ell. in astfel de situa\ii devin mai uol.ivI'
Tolu~i, bateile aproape de eclozianare se distrug din nOll, ~i ll!;ll IlW!
departe, pina Is epuizarea tuturor alhinelor din stup, !olosindu-Jc h\
specIal La obtinerea venitului lor.
ApieultorUi care au mAtci de rezerva., bine pAstrate pe care s!I. I, '
ierneze in afara ghemului dupA metoda N. Fati, vor aves gri j~ sfl
aleaga. tn toamna 0 colonie puternicll, eu matcA tlnlirA care Il OU li l
pina tirziu in octombrie, avind deci multA. albina tinarlL AeeastA colonie ~inutA intr-un subsol useat, va furniza albine tinere pcn!l'1I
schimb, in loeul eelor tmbAtrinite din cu~tile de pA$trare. ColoniA 9 1'
introduce in sdapost tlrziu, clnd 1rigul iernii a inceput sa. se resillltl\ ;
ea trebuie 1eritA 'de zgomote, ~oareci, curenti etc. fiind asiguratA eu rczerve mari de hrana ~i tratate eu Fumidil B,

.. Alard ninge Ii"i,tit :

In on,d

arde focul:

fur (tol. pe IIngd mama stl"d,

0,

mull uifaNlm jocul I"

IERNAREA COLONIILOR
I t,ind minunaba im'a gine a stihuitorului Geonge Co~buc. ati
In.ird,.. - t1neri api'C ultori ca poetul 10 Ii fost vreodatA ~i stupar,
1+(1(.'1 pI'in unalogie aceastA poezie reprezinta aidoma ceea ce se intimplA
iiII'll,. Intr-o colonie de albine. Acolo, 1-8 d11d,u ra creatA de luorAtoare care
('urlJlll'ni nd cel mal pur combusti'bil - mierea - hidrat de carbon prin
tlIIoOl'IL'nll\, albioele adunate in ghem strlrrs, stau cu capetel~ ind.repta'te
.. pre (,(,Iltru, intraduse sub abdomenul celor de mai sus, la lei ea tiglele
d ~ f-K' ocoper i!;iu l unei case, Ele degajA 0 caldura pHicutA in ;uruJ a
~ () 28t'C. Pe marginile ghemului stau albinele virstrtice, iar t"E'le tinere.
ll1J I)Q3J bilitAti laI"gi de producere a clil'durii. 10 cadiazA din cen tru spre
II)nI'J.!l ni , stinld mai rAsrirat. Albinele au in m ijloc matea pe care a ingri1"8(", 0 protejeazii1 ~i a h rAnesc eu IAptil;;o r produs de glanoele larin"lcnl;-, oe sint la rindu-Ie alimentate din rezerva lar cor.poraHi de corp
~1'I I'It ,

In prisacA, adesea tl'aienjta de nAmeti, incremeh~te ance mi!;icare.

T,) Rt.Upj ol'i ce activitate a adormit; rabufninile viscolulu i de 8farn fac
CI ~ ghemui strins a l populatiei sa se incle!}teze ~i mai mu lt, pentr u a nu
11\'i11 6fi tl'cacA f riguJ prjn plato~ de lrupun vii ce fonneazA coaja ghelIl uluL Puterile de r czistentA ar cede uf}or dadi din mi jloc nu ar radia
' !:)I'C' IllIH'gini valuJ de dHdur& cmanat de corpurile indHzite de mierea
c.'OlIs um ut.A, Oind soarele "cu din\i" apare in miez de iarna invAluind cu
lmlwl'l\i *ul'ca lui di ldu\A inveli~ul slupului, patrunzind pe urdinj~ , dar
111[11 nics prin porii sclndurii subtiri de 20 cm, ghemul de iarnA in cepe
",i\-,jd I ;'\r~eascli. spa\iul. Un impuls ce vine din adineul fiintei dA !.iecA1'("1 11 ric vesle e~ ar pulea sa. iasA intr-un zbor scuM ca s1i - ~ i descarce
I1Unnile rectale pline ell rezlduuriJe consumului din iarnA, ca sA poatA
uPOI - adat<'1 galit.e - sA rev;ina eu g rabA reconstituind ghemul care
1)(' ~' lllitc l)lbinela r sa mai stea a perioadA. de timp rece, pinA clnd pr imn VllI'n i!;i i va deschide larg zArile. Pe scocul urdini!;iului, val dupa. val,
li.!1! ul billeic clomice de zbor, De pe cerdacul casei lor, care este scindlll'll d in r:t\n urdin i$ului, elc se avinUi.; fae citeva ocoluri i n ju rul 5tupuh~i. ctimina ace lc reziduuri a limentare care numai sub
exti nde.eo
Hl lrllftl' tlerier'li po t. ri unlOcat:e; u!;iurate de aceasta sru'cina,::;e intol"(~
url\ lJll c III d \ldul':1 g hcnHlllli I"c C!icu t..
Dupi\ ll~nnlrllu'~ /\ plC'f!!\!.i Ii!O, pcn ku icrnarE.> in cepu\.e inca dill
III IH' IIi I, III Pl'iKW'. "!\ s(' iIl R I i'lpi IH" ~ lc (I li ni~lc dcplin !'l , Frigu l (;nbo{\rll dll,
" 10

.:(' ill ('(' nlHi /IIult mcreul'lIl tcrmomet.rului ~ i rUl'eori se lIr'cn peste 7,(: , ',)
grade. Colonia s trim t. "nitli In cel mult 8 Iagurj, margini!..i\ in1l'(' d"u/\
di u!rug!l\(" plus dOU?1 pernc Cll materiale pastratoare de ciildur:i ('111'1
slnt pdie lc ari cil\ii de cinepii, intra in stare de hibernare, Ea sc /I!l1I1\ 1'!
inii-un ghem sreric pentru n-~ i pastl"a caldurfl,
_
- Dar ce este de fapt ghemul. cum se alcii:tuie~te ~i ce rus t lin'
i n via\a coloniej '! - intreahA unul dintre tinerii apicultori.
- De clnd speeia Apis meH.ifica a p1irasit starea de sfUbti.II"I(
dustl in singuri1tatea birlogului din pi\mint, albinele .'iii-au ales Cil nd ;'lpost scorbura co pacilor bAtrini ai piidurii ~i s-au adunat pentru if)J"nfl
intr-o formA sferica peOJtru cA numai astJe1 puteau trece peste rigOJ"il r'
iernii Tn consecin\a s-a farmat ghemul de iarnA care atund cind lenl
peratura mediului inconjuditor coboarA, ele se string .'iii mai mUll, 11\1 ('
.'5orind asUel supraiata de iradiere a cAldurii. Din contra, dnd in ink
rior temperat.ura se urcA peste Limita nonnalii, ghemul se large5te ul bi
nele se resfira, iar temperatura revine la normal,
Ob i~ nuit, ghemul se formeazA in dreptul urdini.'iiul ui, in pr-illl il l
I'ind pentru cA astfel pat reac\iana imediat in raport de schimbm'('ll
te mpel'atuni exteriom'e ~i in al dailea rind pentru cA ele abtureazii 1.11'.
din:i.o:;ul cu p ropriile lor corpuri a~ezate ca ni ~ te perdele succesive prin
rare aerul rece tr'Ce greu, mai ales olunci clnd vintul bintuie in pri
sOld'i.
Spre srtr~itul taamne;, clnd tennametrul dndidi 11-12C albin clC'
cle la margini incep sa se adune spre fagurii centrali unde este ma l
ll1u ltii caldura. Acelo mai este pu~in puiet ~i se ailA .'iii matea. Cell mni
nHu'e parte II popula~iei , in praportie de 60-70% avind gu!jile pl ilil'
f'U miere - 40 mg - care Ie a junge mult timp, acu p3 alveolele gOedC'
din cme s-a nAseut fost.ul puiet. Cum peretii despArtitori intre nlveo lC'
sin i. subtiri, dildure iiecl'irei albine este bine pastratA in aceste cojou('f',
I'ncli ind Spre cele care stau in intervaleJe dint.re f aguri, formind un
bloc monolitic sIeric, Pentru a nu reven i, vom vorbi acum pu~i n !;ii des-pte i.ehnica iernArii ce 0 vam eX/pune mai pe larg la Tehnologia apicol5 ,
tn mod abi!;inuit tn jurul fostelor elipse eu puiet albinele acumu1('117.:\ insemnate cantitAti de miere cA~citA ca ni~t.e caraane. P c ace[lsti'l
mlc te stau albinele di n tre int.ervale. Mierea are calitatea de a fi t.c/'111ostl-lbila , In consecin\a, odatA ce este i ncAlzitA poate Ii u!;or eonsutl lllt l1 !;i i totodatA transmisA din gud in guril albinelar care stau !l Ul!
1I('pl)I'l(' de ea, Urdinj ~ ul fiind acum strimtarat, in ghem se acumul('I17..'i
o inscm nata cantitale de biaXiid de carban care da albinelar ghelllllilli
( I U ~Oell"li narcozi't. Ele stau in lini~te, 'CAci metabolismul este ~i !I !lIult
tldb:ut, Tn Celu} acesta colonia ierneazA in conditi i perfecte chilli' pt'
~:(,IU I'i mnri. F orma siericii a ghemului Ie ingaduie sa pa~easca
11',111'
<:: i n .' pc<lt" Spl'C hranA cind esle consumat~, cad d rumul este scu rt 1111'1"
1.:'1111 P<' 1'llZtl srericl'i, nu pe diametrul ei,
I\I'nn jw'ca ghemului in sfera, spun cer:.cetatorii rezolva III I\lj,d
tC!"iI'i l /lI'oblcrna iernArii , caci sfera are a expunere mica la fri ,l! til I'l l
}l WL (.\1 vnl lllll ul con\inululu i, care cald fH nd pierde faarte pu'tint' ('11 _
" I'll ~, i nnlr(' l ('/)Ioni<'l i~i poate men\ine echili6rul prin'Cipalelar fUJlC'\ il.lnl
.'J'I{/ Ulj(-<,. ('lI :Ijulorul unei reactii fiziologi ce u!?or de indeplinit, t nl l'.

277

ndh\ldl' of,in Cllm este nld:i.tuit ghemu! de iurn<1, asigura in mod deplin
r..i!llJ~hudlc rizioiogice ale coloniei, care alegindu-!;i loeul eel mai cald
(lin rost.ul cj cuib, unde se anA miezul s~ u, acesta este ocupat. de aIhhwlc tinc rc capabile sa producli cAldura cea mm potrivitA. In jurul
t!(l iel ri c- a daua deead~ a lui ianuarie, eind matea ineepe sA depunA
1!1t.CVU ou<'i pe zi, mereu inmu1tindu-le, temperatura se ridicli. acolo pina
III M,2C.
Clnd Ie mai ajutA ~i stuparul f.kind, din toamnA, Ia 11-12 em
111(11 Jos de lante~ul superior, acel orifiei u aminlit in fiecare fagure, larg
11( l.l'i 2 em albinele pot trece u~or de 1a un interval la aUul, pe 8eo10
lind micrea s-a terminat de pc unul din faguri. Mai ales la stupii eu
I Ul illi Inultil albinele gasese mierea foarte aproape urcind pe verticalA ;
hi CIt! e ll rrune joase ele sint nevoite sa se mi$te dupa miere pe direc\ie
VI'bolllnlA de Ia pereteIe frontal spre eel din spate.
tn nceasta privin~ , d~i stupul multietajat are rama seunda, iar
(1t)lull io ierneaza pe doua eorpuri suprapuse, eu un spa~iu de 8 mm InI! ~ \'CI'purl, iernarea se face ideal; roierea aeumulatA In eel de-al 3-lea
r/]I'I), lat ghemul formindu-se tn eele douA corpuri de jos se urcA mereu
I)' ver ti calA ca sa aiM permanent contact cu rezervele de miere aflate
(10010 . Dupti observatiile cercetAtorHor acest tip de stup oferA eoloniei
1111 rcg rl'l'l biofizie dintre cele mai Iavorabile in ce prive~te temperatura ,
IImldltotea, ventilatia ~ hrana. EI mai are roarele avantaj cl intre cornUI'1 Csle acel spatiu liber de 8 mm, prin care orjcare albin! din ghcm
PUlito Intra in oricare dintr e intervalele ocupate de ele. Ieroarea unei
ITtllnnU pc un singur corp de multietajat nu se face in conditii bune,
{lnc-i schimbul de gaze, spa~iul redus de~i cald, se intilnf1te curind cu
I'el rcce venit prin urdini~. vaporii se condenseazA .,i se cI;eeaza 0 inU.!lllIll umiditate foarte periculoasa pentru existen~a coloniei.
o bunA iernare 0 au coloniile dnd ocupl stupii RA 1001 cu ur.
lIlognzin de recoltA plin cu miere, a.,ezat pe deasupra corpului de cuib.
I..llll itindu-se spatiul de iemare la 6-7 f aguri, iar golul de dincolo de
dillf:I'ugme fiind umplut co doul ;perue cu material tennoizoJator, coloIIltl cste asiguratA de hranA ~i de ciildurli. fArA umiditate,
Stupul orizontal eu rama STAS tip Dadant trebuie aran jat in felu i (lrlitat 10 pregAtirile de toamnA ~i anume: un numl1r redus de f a.cUl'i tn cuib, deasupra un magazin de recoltl eu !aguri plini sub eapaau i 8tupului tn care intrA {ii 0 pernA, deasupro, ca sA men~ inli. Cllldura.
1n llccasUi situatie nu este nevoie ca jos sA mai fie faguri cu miere
Qxpusli 'Crigu lui, ci acol0 trebuie sf! f.ie multe alveole goale ce adapostesc
~ I'o8 ul populatiei, impreuna cu cele lnghesuite pc intervale, dar avlnd
lll \rCn rezcrvA de miere tn partea de sus a fagurilor.
Cercetiitorul german Blidel dA 0 explicatie justA pror:esului de
rOl"l!lal"c n dildurii prin consumul miel'ii, spun ind cA ea e transmisa in
t 1'C'i tc IUl' j: prin oonductiel), prin conveclie'i) ~i prill rad i a~ i eS ) . Se ad-

,Ivlllrnill

'I Ctl ndu~lI blllUl!a - cllUtatea unul m aterial de _ putea tt1.mUe ~Aldu ra, ele~tr! cltJI l/!
Nonor/!,
1/ Co nUilel l" - Ir_l'UImlalll cAl(lurll prlntf- un. corp IIchld ISU Ino" ru _jutoml unor
IIIUtlnl1 III fluldulUI resp irAto r .
., lf4dIUI'" - e",11I18 de ulld~ .... " tie Pl. l'1 k ule Cl.re s e Drop/lt;:A eub t01"l1\1I lie rll1 0

III 1U. ' tI tllrl!CllI ."

2711

mtte cA nlbinele picl'd dildur a mal repede dedt m iere,,1 c!ip.'i.ci ta, "III'e
rcnlJzeaz.!:i. ceo mni bun<'1 productie 0 caldur ii din timpul iemiL
Deljii in straturiJe superioare ale ghemului - in coaja lui - tcm perntura se men tine 1a + 10"C, clnd in stup sint - 7C, ill centl' ui 11 111'1Jl1l11li, termometrul indicA + l7 C, caci in gu$ile albinelor ailnie Ilcol(l !-It'
ti rJll canti latea cea mai mare de miere.
In jurul miezului unde aJbinele stau mai restirate se face un 1I !;\"l'
schimb de gaze - o:agen :tii bioxid de carbon; ghemul se stringe (I(.
In periferie, albinele virstniee au expus nwnai abdomenul 11i l:lri p i! f',
r ore Cac mi$cari sub ac~iunea vlbra~i.ilor m u ~chilor toracici, degnji ml
cli.ldura. Pe mAsurA ce !rigul se lntele$te inveli~ul exterior al g heOlul u;
oonstituie 0 chiurasA groasA de 2,5-7 em; atunci centrul r adiazi'i n
d l.ldurA de 20-25"C d nd nu este puiet , Iacind ca temperatura g h Cll I Ului sa varieze intre 14 ~ i 20C, in raport cu fri'gul de afar~ ~i el se stringc
sau se reia."(eazA dupa timp, inghi\ ind din rezervele de miere ale gtl~ i
lor de ptnA Ia 40 mg miere.
Aceste van atu sint cauzele care determine. ~i umiditatea di n interior, care nu va exista niciodatA alita vreme cIt aerol din stup est.c
cald. In momentu} clod apare 0 dileren~ io tre temperatura din stup ~ i
cea a aerului ce pAtrunde prin urdini11. aerul pi!truns in stup ia COOlt;lcl
eu obiectele din stup. ineepe sA absoarbA cantita\i de vaporo de apA di n
respiratia coloniei ca re se condenseazl!. in contact eu pArtile red ale slupului, pereti, fund etc, Dad vaporii pot ieljii l40r prin urdini~ul de sus, echi librul se men tine !}i nu spare umiditatea.
Niciodata insA totalitatea ghemului nu se ocupA de spatiul cUn
aiara lui, vorbind de 'eel din stup. Acolo, linga peri[eria ghemului te mperatura este de + 1" sau eel mult +2"C, dar dincol0 de aceasta limilR.,
tn stup, temperatura poate !i de - 7"C pinA la _l O"C Jiji chiar mai seazutA in legAturll cu temperatura din afara stupuluL La 0 temperatura
scbulA - dupA Ohauvin - slbinele ghemului sint ~ a de tnfTigurate
incit abia se m~!i ~i nu pot parcurge g!hemul. Pierderea de caldurA a
g:hemulu i se red.u'ce prin Sotrtn'g erea albinelor intre ele, mai ales pe fiagurii
goi a carer conductibilitate este cu aUt mai joasa, cu clt ei sint mai plin i
co miere.
Bioxidul de carbon din interiorul ghemului detennin1i 0 seAdere a
consumului de h ranA in iama, iar albinele astfel iemate pot sa erensd i
tn pr.imAvarA mai mult puiet.
Stuparul frunta~ G. CAlineseu care are stupi Layens cu ram1'\.
tnaltA, de peste 25 de ani ierneazA eoloniile pe 4 faguri plini eu mierc
cAp.ci1a plus 2 laguri goi la margine. lncepind din luna mai pune In
rezervA fagurii plini !ji cApAciti cu mierea cea mai bunA. In pragul
iernH dnd matcile au ineebat cu totul ouatul, comprimrr eoloniile fie cit
de puterniee la 41'ame pline cu miere, IAsind tnsa intervale de 13-14 mm
tntre ele. Impacheteaza colonia cu douA diafrag,me, dupA care pune
perne cu material ce pastreazA d ldura. Albinele stau pe miere, 0 inc!i lzesc, ea mentine cAldurA mnd termostabilA, iar iemarea se fa ce ftl
r eie mai bune conditii; consumul de miere este de numai 4 kg. loll
10-12 februarLej ntrg duee in mijloc cei doi faguri goi pentru oUHtul
mdtcii. Ghemul se contracteaza sau se relaxeazii In raport. de limp.
2:'9

Itcnlr'lI en st:himbul substnn\ei de matca sfi se postA face curent, scest

jl\ tupur: pCI' (ol'c-az.:'1 in Ciecal'e Jagure cite un oriticiu de trecere, eu un
IHnmcl.l'U de 1.5 2 em,

Cu ajlltol'ul ghemului colonia

i~i

asigurA buna sa

vie~uire,

chiar

(1,\1'1'1 6'tllpi i sint expu$i eureotilor reci. S-a descoperit in clopot.n.ita unci

hll1(.'I'i(.'1 din portul sovietie Arhanghelsk la Mares AIM, in apropierea

l 'I)I'('\II(li po lar, un roi care sUitea 'ascuns aeolo de 5 ani timp in care
II

, I'/IIL in conditii bune, de$i siot geruri de -40 0 $i chiar --45 . Acest

1'11\ uv(.'a Insli toate acumularile de miere di.pii.-ciUi, polen .!1i pastudl. Ded,
ttll(.'1'i (''()\onia ure la dispoz.i\ie miere multa, rezistA bine la ger ~i curenti.
FOl'lllind un tot organic, ghemul determinIi vie~uirea coloniei ell
pll'rc1L'l'i {oarte mici. Faptul cA acolo In turla bisericH albinele au putut
I'('~, /s. ln 1a geruri man se datoreazA exclusiv mierii pe care albinele aU
n VLlI- fl In dispozi\ie de-a lungul eelor einci ani $i in plus bioXtidului de
1'lIrbon care intr-un ghem strins bine, paate atinge 0 mare concentra11(-. ptnii la 15% ~i ellia. mai mult. Mi~eArile in ghem sint reduse mult,
tluul' n umui 1a schimbul de gaze, Mierea trece U'iOr din gura in gurA,
(>I'H'I ul binele stind cu capul spre interiorul ghemulw, se pot ineaIzi
111'111 tl'cmuratul mu~chilor toraciei, obtinind c!ldurA ~i energie.
I, 13, Free considerA eA datoritA maril contractAri lij expuneru unei
fOlll'le mlei supraJe~e la gel', coloniile mari conservA cAldur! mai efit'1C'nL dedt cele mici, ~ incit pare verosimil eA albinele din coloniiIe
IJulCrnice prczintii un metabolism mai sctizut, consuma ma.i puVnA
Inl pl'O pentru a supravietui, comparativ cu a1binele din coloniile siabe.
I,) nrnra dc consumul accstui aliment ce dA cAldudi, ele ereeaza ~i ener11//1 nccesara pentru ca. albinele din ghem sa-~i tremure aripile, care
vl'lmuZa in interiorul ghemului un u~r schimb de gaze; oxigenul pA'I'lll)cie treptat spre centru, iar de acolo bioxidul de carbon coboara,
lUnd rna.i greu ~i da intreguhti ghem a semisomnolenta, cu un consum
llIol r'edus de hranA. AeeasUi ac~iune spore~te lent contractarea ghemului ROU afinarea lUi, ca ~i clod ar 1i un pulmon ce i~i mAr~te volumul
{'!nd aspira oxigenul ~i se com prima cind expira bioxidul de carbon.
Ventilarea ghemului se face pe nesimtite, !olosind acest factor
rnC'(;tmic de O1i~care a aripilor. In felul acesta ghemul t~i are propna
luI rcspj ra\ie. S-a constatat de cercetMori cA in astiel de ocazii, chiar
etnd tcmperalura din afara ghemului scade brusc 1a _ l ODC, dildura
In intel'iOl'ul ghemului urea pina la 35C moo ales clnd acolo 8 apArut
pu lt'tul, datorat ouatului mAtcH. Cind temperatura din atam este de
rt,CJI'O grade, in mijlocul ghemului farA puiet ea este de 25C.
Temperatura perifericli. a coajei ghemului
esle obi~nuit de
6- 0"e, Prin pl'opl'iile pt'Ocese melabolice clildura se mare~te in interior
~ I rllciinz(, spre periCerie tAra sa incAlzeasca spaOul stupului .Pe
prin cipiul de baw II hrlinif1ii coloniei care treee hrana din gud in
~ t lll'l1 , I'olonia t d'tie~ te In iarnl'l eu foarte pu~ine pierderi, dar piel'e in
fld.l'tlr,imc. dintr'-odatA, dnd hrana se epuizeazA, Stuparul are datoria
til (:c l Plllin od ul<1 pe luna In inceput, 1?i opoi mai des, pe masurA ce
I IIt,t UI rhuC'Il1.I't , sl\ rae(, controlu l auditi v al liedirei coionii, folosind un
hill (i(. 1'/lIIc.iu e, in ll'o du,<; ell un ctlP.'it in urdini-\, ~i cu eel opus in pav i11(jll ul UI'('('hii, EI VII pcrCCIX' un UIjOI' ro:?net, cnre vU'iaza dup..'i St."\rC~1

:,wn

ghelllului coloniei. CJod estc 1111,11(:"(1111 . uniI(wm, inscamni'l ~11 g llel lu d

iCI'nellzA in bune condi~ii, cind insii in stup zllmzetul est.e mlens , l':.h'
dovud5 di g hemul are un necaz: este tu lburat de ii08l'eci, ori hn.lli tl
cste pe sfir.!;ite sau ehiar matca a pierit.; in acest din UI'1T1U caz "lllll
zetul este intrerupt brusc ~L reluat -ea un pUns cu sughiturL Ded g ilt'
lTiul are ielul lui de exprimare, u~or de i.nvatatde. oricare stupar.
Adcseori nelini.!itea ghemului se datoreazA ~i calitd\ii hranci Qrt'
dte, mai ales eind in faguri este miere de mClna sau de struguri. Cilld
l'eziduurile intestinului gros au depA~it 48/0 din greutatea corp<J l'OIl fl
(I fieclire.i albine din ghem .!ii intre timp nu a lost niei 0 z.i bunn.
soare enid lj:i far.1 vint ca albinele coloniei sA iasd in zbor de cud'i\it'p
intestinalA, eJe sint nevoite sA deiece to int.erior ul stupuluL
Con'rlitii foorte importante pentru buna iernare a coloniilor sirH :
apa.rarea de vinturi prin adapostirea stupinei sub protectin unei pC'\"dele de copaci 'Planta~i des pe eel putin zece rinduri ~a cum am arata '
la eapito\ul "Organizarea stupinei". dar mai ales lAsarea coloniilor ill
deplinA lini.!ite. 0 eircula\ie prea actlivii pe drumuti In 0 distan\ii dL'
150-200 m de stupioA este tl'uosmisli coloniilor prin vibra\iile solului,
nelini.!itind mult albinele; t.rebuie sll se evite apropiel'ea prea marc a
liniilor !erate ori de ~osele pe care circulA ell viteze mari automobilel csau alte mijloace de transport care fae zgomot, cum sint tropotele cAilor ~i a altor animale de pc .!1oselele de piatrA, mai a1es clod pamin tu l
este inghetat. A~ezarea stupHor pe supor\i mobili e buna; sub ace.;;tiu
se pune un strat de paie sau lrunze uscate care amortizeaza zgomotele. Stupii ee stau pe ,Aru1?i batuti adine in sol, transmit ~i mai mull
vibra\iile terenului. .!ii inIluen,ea~ in rAu swea coloniilor din pl'isaell. Pc Unga stricliciunil e aduse fagurilor ~i consumul mierii, ~oare('ji
raspiodesc in stup un miros greu de urina. ~ i exeremente ce tulburU
eoloniile ce adesea se imbolnAvesc de d iaree.
tn timpul iernE stuparu! trebuie sA urmAreascli zboruri.1e de Cll rAtire ale albineior, trecind in registru coioniile la care nu s-a facut
\ pinA la 0 anumitA data, spre a ii cercetate cauzele aeestei retineri. 111
ol'ice zi eo som-e ~ i lura vint, chiar dad termometrul este in seAderC'.
stuparul trebuie sl1 foqeze zboru i acesta aUt de necesar; deschid e I nn~
u rd ini~u l ea soarele sa. strIibata prin el in stup; rid ic! apoi ca.pacul punindu-l ell perna la soare ca sA elimine umiditatea din e l; podi ~oarc l e
incalzindu-se aibinele ies in zbor; un geam vopsit negru pus in lo('ut
podi~orutui pentrn 1-2 are atrage razele sol are, tncAlze~te repcde ~;
bine interiorul, iar a1binele fac un zbor aoilv. Clnd zborul s-a termin al ,
ori soarele s-a acoperit de nori, totul se "pune la loe .!ii albinele coloniei (.'u
intestinele degajate pot sa mal stea 1- 2 luni tn hibernare. Dupa lin a.<;l rei de zbor matea incepe sA depuna putine ouA in alveoJele a propialc ;
ghemul i~i rdica temperatura $1 0 pastrenzIi constan:t la 32 C cll ulil
mui mult ell cit prima elipsa nu prea extinsa este acoperitli. eu f\lI;I,
pc fa\ a a doua a aceluia~i iagure, CerceUitorul Czimadia dl\ 1.1
d leva zile shoop !oarte diluat ~i in cantitat.e miea in ulueelul I'arnc i
hdinitor, pentru a scuti albinele sa iasa aiarA din st.up dllp5 ilp.:'I. . EI n
ronstatnt di in fe lul acesla, comparind coloniilc neadapat.e raW de> N't....
di l'ora Ie-a dot acest ajutor , puietul era ca~eit (,1I 10/1, mai Inull. Dill

"It

:! KI

;(tl mlJlociu, guto de ctlp..'icire tn proportie de 30 6/ 0 iar QuA in alveole

40'/ . mai m ult..
1n ceca ce prive~ t.e eventualele intervenp.i ale stuparului in timpul
Itlrnfll'll, cle trebuie fiicute numm in cazuri serioase dad unele colonU,
1/1 '"Jcultfll'c, de.!?i ciocAnite u.'?or in peretele stupului nu reac\ioneazA
rl\ctnd acel zu.mzet cunO&Cut sall dod trAgind rume~ul de cearA cu 0
. 11'11)/\ introdusA pe urciini.!? apare semnul cA acolo slnt J?onreci ce trebuie
I' U

" De rupi din codr-o rdmurea,

Ce-i pasd codrului de ea?
Ce-i pasd unei lum; Intres;
De moartea mea 11"

c lllnlnn~i.

Co loniile aces tea vor [i stimulate ell 0 turt! de pudrA de zahAr ell
::0-" mfere, iar mai tirziu i se sdaug! douA rame eli miere sall slrop aoll\/lllt. Tn oricare caz stupul respectiv se deschide de preferat lntr-o
(' /\111 ('1'/\ cai dA. In cazul unei colanB muribunde din lipsA de hranl, alblndc se pulverizeaza ell shoop pe fiecare fa~ a fagurilor ocupati, se
1I, 1I1'.t\ In loe, stupul se pune linga. saM ca albinele sa. se dezmorteasdi,
(111 1)1\ ce s-au pus in interior dOi faguri ealzi cu miere partial desc!pA(JILt(. Albinele incep sa-~i revina., se ling reciproc, ocupA cei dOi fagun,
1(1+ (.~)n8t jtuie in ghem, dacA stupul este tinut 0 noapte intr-o camera:
lI ~or 1'11coroasA. A doua zi el poate fi pus la loc in prisacA.
As~menea cazuri ca cele de mai sus slnt rare ~i apar numai
in
Jlhlplncie la care apicultorul a fost neprevlizator ~i n-a luat la timp,
l i)iln' llfl , I1l1i.surile indicate. Explicatii mm ample Ie vorn expWle
in
(ln pttolul "Tehnologia apicoUi - iernarea ff

BATRlNELE COLONIE.

Tirziu, dupli ce aibinele au trecut prin toatA gama feluri telor

munei din cadrul eo!oniei, obosite ~i imbAtrinite, i~ i due ultimele zile
ale vietH in treburi din interiorul stupuluL Astfel, aibinele Mtrtne tin
de cald puietului aHituri de tioerele doici ori plizese urdini!iul de hoate :
dupa observa~ne cercetlitorilor cu renume, ea fratii F. ~ i H. Ruttner, e\c
sl:ot cele care fnvatd pe cele tinere cum sa se comporte.
~i in stir~H, Vline ~i ziua fatala. a mOz1;ii 1
Priveam cu top.i, prin geamul stupului de observa~ie, forioteal;)
muncH micH calonli. Albinele veneau incarcate cu polen !1j cu neelaru l
apos, veotlilatoareJe bateau de zor din aripi, prelucrlitoarele evaporSll
apa ~i cancentrau mierea crud~, iar fagurele eu provizii se tot umplen
pe nevazute. 10 fiecare albinli via~ zvtcnea nlivalnic J;i !toatA mica colome era prins~ de ata.tarea muncH rodnice.
Pe dnd priveam colonia, de pe fagurele unie al cuibului de jos
a alunecat 0 albinA din mul~me ~ i a cazut pe fundul stupuiuL Era 0
albinli bAtrl:nli, care se rostogolise ca 0 piatd din virful unei stinci, in
h!1ul prlipastiei I ... A mmas acolo jos cUeva clipe ~i cind 0 altA albin!\
a venit s-o ajute, ea a ioceput s! se indrepte tocet spre lwnina urdinil1u1ui, cad albinele se due sa moorii afarii din stup.
Du~ sforlAri tndelungate, a ajuns in prag! S-a aprit acolo en ~ i
dod ar fi voit sa mai priveasca odatA lurnea aceea dragli. to care ~ i- n
trli it zUele frumoase ale vie~ii ei ; sA mai priveascA oelatA in sus Ia soarele pe care I-a iubit atit, sa s08rM cu nesat boarea de vint ce-i adllce
pe unde parfumul suav a1 isopului din vale, ~ i cu cea din urmli sfor t<lI'e
~ i-a facut vint aluned.nd acolo jos pe ogEnda cu nisip a stupului.
Lumina selipitoare a zilei a inceput s-o dogoreascA. Antenele mai mi ~c;'\
cevn, ca 111 dnd ar fi voit sa-~i ia rAmas bun ca un cAlator ce plead\.
ell trenul undeva ... deparle ... departe ... filfiind din mina ultimul adio I
o tl"cslirire ... ~i apoi z~bralnicul mor~ii se intinde peste trupul ei trudi t.
Sarmaoa epavli ! Era aUt de schimhatA 1 ArJpiJe rupLe ~ i mici .
tl'ccut.e prin da.racul neva.zut al intimpHirilor ziln ice, crall rf'nnj lllntc.

2K3

C'tl~ u! ctl'le

pent]u tz-IlIlSpo rtU] polenului erau tacit e. Periil e de 18 picioare

rOllse, In reI cn ~i per i ~odi care-i acoperiserii COI'PuI. T rupul era
tI<'gJ' LI !;ii lucios, ca hninn ponosita, roasA, peliciUi a unui biet sArac.
Totlll In in1a~i !Jaren ei ne inspira mila nestaplniti1.
IHlli tineri apicultori, cum se sfir!;'e~te viata unei albine, !J i prin
11IIulogic imi rasar in minte minunatele versuri ale lui CO!Jbuc din
PI1Cz io : Moartea lui Fulger.
"De rupi din 'COdr-o di.mureBI Ce-i pasa. codrului de en I?/ Ce-i
pusl1 lLnei lumi IntregiJDe moartea mea !?"
Di n codrul zecilor de mii de a1bine - molecule rue coloniei, disj){II'C una , dar codrul care este specia lor - ramlne cu miliardele
"'Ilc de vieti ce dainuie de veacuri , !Ji nu-i pasa, dci mereu, mereu el
I ~ I Inm u!\e!Jte 1"limurelele, in nii'dejdea unei vie~ir1 tara sfi~i t. Multe
dJn clc mol' departe de casa, r apuse de atitea primejdii !Ji vrajm8,!Ji, n:;;a
"'utn llti viizut mai Inainte, in timp ce colonia mama. t!ji urmeazA cursul
v l(:~ii. cAd existen\a sa are la baza. nemurirea a!Ja cum spune von
I;'rlsch pina vine nApasta intimplarilor accidentale, care nu pune
4) dul{1 cu moartea unei albine sau a fntreg ii coloni.!i,
sfirl?itul speciei,
cc ddinui~te de milioane de ani !/j va dainui in veac.
L'I'flU

TEBNOLOGm APICOLi\
- Sose~ primavara - linen apicultori - care, - cum spun(.
Ihmoir - e ca 0 femeie strAlucitoare in rochis ei tesuta din raze, t:u
.,llt'lljii tinerj en aurora, cu cosite impodobite din ape albastre, primil.VUl"U ce curge din cer, se risipefjte pe piimint !Ji cu miinile el sfini c
"rund in slav.1i. ciocirliHe en sa vesleasca bucuria.
o daUi cu areastA reinnoire a vie~ii pe pa.mint, incepem !Ji noi lUI
nOu ~i foarte insemnat capiwl.
Pina scum am urmarit ~ i ati invatat cum se prega.te~te fostul roi
secundar prins in var a tl"ecuUI., cum se dezvolW, in colonie regulatu
o dull!. cu imperecherea mAtcH, care p rin activitatea ei procreatoare duce
mo l departe existenta speciei albinelor, ce vine de departe ... de departe.
De aid fnainte colonia respectiva. este integrat! intr-un tot care
(.'8le stupina, ala.tud de Slltele de stupi care vA vor fi miine !ncredint'il~i
eu sA-i conduceti cu rezultate bune, cu productti cit mai marl de miere,
ccndi. . roiuri, polen, la pti ~or ori venin, dupa. cum ve~i avea fiecare dill
vo l un anumit plan de pro du c~i e dab de conducerea unitA~ilor pc CIII"l'
I\.' VC\i servi.
De aici inainte Yeti invA\a cum trebuie sA aplica~i inv<1Vllnlnhll
tl:Ol'ct.ic in p("actica. !Ji modul eel mai chibzuit care sA duca 1a rcali'l.lIn,'u
(1 0 bcneficii cit mai mari, concomitent cu cre!Jterea eiectivului de (:0 1l 1l1H
d in slu pinii , in vederea polenizarii sutelor de mii de hectare cu plank
t'nt.omo rile cu ltivate. a zecilor de mii de hectare de livezi fji pougol"il.

211 :i

A~EZAREA ~I

ORGANIZAREA
UNEI STUPINE

Ne aflAm, tineri a picultori, in mi jlocul unei stupine, sau, cum j se

lIIul zice, prin alte p!rti - prisacA,
Oricare ar fj felul de exploatare al 'Ii - sta\ionar sau in pas to.'nl - stupina trebuie sA posede 0 bad permanentA care este bin-e sA
Clu 1n direct! apropiere de locuinta apicultorului. Acolo el ierneazA
r.'oloniile, sub directs sa supraveghere, feritA de atacul pAsArilor insecl!\lQIe cum stnt pi\igoii ~i ciocAnitoareIe. Cei dintii bat cu ciocul urdinll/ul, ~tiind di astfel unele albine se desprind din forma de ghem in
(;1II"e ierneazA .!ii ies alara pe scindura de zOOr, unde Ie devoreaUi, Ciol'l\llituarele fac 0 pagubA Ij i mai mare: e}e gAuresc unut din peretii
l/lt~ rnJi ai stu pului pln3 ajung la primul grup de albine wlat In fagurii
lutl. rginalji , consumindu-Ie pe indele1e. Am avut a s'tupinli in iarna anului
!1I33 la pAdurea RAchitoasa-Tecuci, 8!jezatA in apropie:p:m cantonului
tC/t'cst..ier ~i totu~ cioclnitoarele mi-au distrus 7 colonii in mai putin
de 0 lunA. Avind stupii lingA 10cuin1a sa, apicultorul va putea 53 previnli
flAClllenea pagube, La aceastA bazA se amenajeazA un laborator unde in afarA de fi~le cu evidentA a tuturor stupilor
- se m ai anA; 0 camerA permanen t caldA la
19-20 oC, unde stau duiApioarele eu mAtcj iero'a te in afara ghemului, dupli metOOa lui N. FoU,
Intr-o camera alAturatA co temperatura mai midI:
pina 18 14C, se pAstreazA bidoanele co miere,
care astfel nu se va cristaUza; tot acolo smt ii
I agurii de rezervA gata cladi\i ce stau rAsfirali
in stelaje, la aer, ferite de gAselnitA ~i ~oareci,
Cob8 nii opicolA
Fagurii cu pasturA slnt feriti de ger, care altiel
o strtcA. Pentru a prelntimpin'a mucegAierea lor
pe licnsupra pasturei se presarA zahAr pulbere sau fagurii sint impacheloti fjC'Cllre tn hirtie cera'tli,
Tn stive stau la adapost: gratiile Hanemann l olosite vara la delimitfll'(la cuibului de magazinul de reeoIta; fundurile Snellgrove folosite clnd
BC foc in primtivarli nucleele cu matci iernate in aIara ghemuiui, nudee
II!;!CZ ... t~ dCUSlIpl'U corpului de cuib a1 coloniilor de baza ce Ie tine de
culd *i Ie njuL'i In dczvolLare; eolectoarele de polen, extractoru! de
rnil"l'l' ~ i 'Ionte hncxclc nCCC~ur~ 1,1 cxtrac~ie. prccum -5i utilnj elc mici

21111

'II numeronsc Iolosilc In orice exploatare apicoHI.. De asemenea, blne

tmpllchei.a\i stau ~i fagurii artificiali care var Ii Iolosi\i ceva mai lhv~lu ,
d od se pregAtesc ramele cu faguri noi ce var fi puse in stupi en sliMj
dtl.deascl1 albinele.
La a~a-zisa "centraHi" se tntare stupii pentru iernare ~i de m.:nl ll
pltmro In primavar! 10. primeie culesuri timpurii de la p!durUe de Mill
lUlU salcie. Se pretera ca primul transport sA se fadi in ~dure. pcnlrll
ell. neola apar 0 serie de !loti care oiera albinelor lm mic cules de intn.\incre. Acesta are foar:te mare import.ant! nu aUl prin cantitatea til'
ncctar ce 0 dA, cit prin aceea eli nectarul ~i polenul proaspAt au 0 valoarc
roorte mare pentru dezvoltarea impetuoasA a cuibului.
Dae! in jurul acestei centrale se aila 0 baz! rnelUed'.i bunA {'\I
cu lcsuri e~alonate de-a lungul sezoDului aetiv, apicultorul rAmine pc lOt"
C'I.l stupiD'a, f~:cln'd apiCllltura stafi,onarif. Dad efectivul unei asUel de
II lupine este mare, apicultorul va frac\iona-o pe vetre depArtate 18 2-3 klll
una de alta. IAsind pe fiecare vatrA 30--40 de stupi. Cll prilejul celui
d~-al XXIV-lea Congres International de apiclllturA APIMONDIA din
Argentina 1973, participantii romaru au putut vedea cUm, acolo, stupinele stau in grupuri in mod permanent, flirA a face pastoral, caci m l
nsigurata 0 flora meliferli aproape continuA timp de 7-8 luni, de la
eucaHpt .!ii trifoiul alb pitic. Acolo este tara unde economia ,r uralli se
bnzeazli numai pe cre~erea vitelor care au imense pli.!iuni naturale,
plus pilcuri de eucalipt pentru umbrA tn zilele toride ale verB tr opicale.
Stuparii din regiunile pomicole sall de la munte care a u stupini
mai mici pot face apiculture stationarn. Asemenea stupini sta\ionare
pot fi ~ezate .!?i Ia ~es , cu condi\ia ca in preajmA sA fie culturi de plante
!ndustriale pe supra!ele intinse ~i chiar un lot apicel Cll plante perel1e
meHrere, De pildli, in U.R.S.S., la Krasnwa Poliana. se ail!!. 0 stupini,
sta\.ionari. cu 4000 stupi plus 7 200 nuciee, repartizate in 52 de stupini
slaponare amplasate intr-o regiune muntoasA la 1 500 m altitudine.
unde albinele au un bun cules. Astlel, crescAtoriile de m~tci au dat in
1972 un numar de 113600 mAtci imperecheate, 3979 rei pachete, 197 kg
lApti{ior, 16100 kg miere ~i 729 kg cearA. Ceea ce este important in
IlCCastA exploatare este !aptul eli are afectatA 0 suprafa~ de culturi in
loturi apicole ce cuprind un total de 500 ha cu plante melifere perene
suu anuale.
Cel ce este hotArit sli faeA apiculturA stationar1\. trebuie sA-~i nJeagfi
locul respectiv cu multA atenti,e, urmlirind condi~iile climatice loca le
1I1e regiunii. Se vor evita locuri unde vinturile bat puternic in majori illteu sezonului de cules, ~i in special cel nordic, periculos pentru bunn
iCl"nore a stupinei. Apoi trebuie cercetatA flora mellferA pe 0 rad de cel
1>L1\ln 3 km, pentru a avea pe dt posibil un cules continuu. CercetAtorii
1111 stabiJit d acolo uode este un astfel de cules larvele depli::$esc eu 60/ "
sroliLutca normalA, iar clnd condi\tile stot oefavorabile greutatea larvc1 01' sc-ade sub nonna!. Interesant este de ~tiut media precipita\iil or
cu cod nnual in regiune .!?i dacli in aceea~i rw se eflA ~i aIte stupini ,
core or mi~ora posibilitAti!e de realizare a unei bune recolte. Stupinn
IIU vo li fixatA pe vAi unde curentii circuUi permanent {ii IrineazA nctivlwtco olblnelor In cules. Acelo albinele pleaeA la cules abia intr-{)

28 7

1 ~ 1'i1 I)1.'I'~ic

de 0 ~cs iJnc din numAru l culegiHourelor. Cind vintul hale ell

vllc1.:1 de g radul doi, albin ele rdmin in stupi, d i.ei nectarul se evapodl
lI'pecic ~j niei g!nndeJe nedarifere ale flartlor nu-l secret.!!. decit in pro-

II

pUI'\li reduse.

Stupina nu trebu ie

~euttA

pe loeurl umede,

mlit~tinoase,

unde se

" ll'Illg npele ploUar, Acolo aeru! umed, O1ai ales in primAvarA -

I:ntrest.upj 0 umiditat.e excesiva ~ i nociv1i pentru puietul ~ i pAstura

dIll rtl~UI i. Chiar mierea proaspaUi, crudA, din CDre trebuie sa se evapore
up6 $1 sa se matu reze sprc a ramine eel mult in propor~ie de 1711/0. se
If'frlcllI'ca ell 0 parte d in accasta umiditate inconjuriitoare, ~ se matu1'0117.1\ elL greu. De llSemenea, in astlel de loculi bolile micotice i~i gbesc
li l l IIL('t.liu prielnic de extindere.
~ I'I(' ill

Umhrirea stupilor este necesan'i in zile1e toride ale verii, mai ales
IIILrc orele de virf de la ora 12 la ora 17, dnd coloniile sint nevoite sa

ll1ohllizC'"le un numar mare de albine penltru ventilarea cuibului. 0

' ''/WiJiIlClilzire a interiorului stupHor determina curind aparitia instine:III 11\ ue roire. Dar niei 0 wnbrire 'e xageratA a stupinei WlezatA intr-o
1MlUC deas:' nu este bunA , clei lipse~te albinele de luminozitatea raze1fU' IIOlul'e. Ele vor pJeca la cules mai tirziu dimineata, ~i se opresc din
('tIl C8 curind, in spre searA, ceea ce se rasCringe implicit asupra produc\Ici tic miere ~i. polen , Lumina solarA are 0 mare influentA, eiici soarele
111/1izcnzA atmosfera, ten omen favorabil ce influen\eazA inlt.regul comn ll'.Jt: 0 1 v.ietii colonii1or. Cuibul ia 0 extindere mai mare ~i 0 dezvoltare
111li ucceleratA io primAvarli, Atunci razele solare incl!.lzese peretele
'I'ontol al stupilor pAtrunzind !?i pe urdini!?, In Celul acesta se pAstreaza
1111 ec:hilibru bi ologic -favorabi! coloniilor,
Pozitia cea mw obi~nuita. a stupilor tn prisacA este rea cu peretele
rl'ontul spre sud, 81?a cum ftrebuie sa stea tn timpul primAverii, toamnei
iernii. In varli insA este bine oa ei sA stea eu fata spre tAsAr-it sau
nord, pcntru a nu Ii prea mult tncllziti de soare.
oStnJpina stationara sa evite apropierea fabricilor produC'ato.are de
(ihimicnle cum sint we ce fabricli. insecticide, erbidde sau tngrA~Aminte
ih lmice, Ohiar fabricile de ciment intoxidi. atmosfera cu flUOr care tn
pfll,ticule microsropire plutesc $i se depun pe coroanele florilor, into"teind culegato"a rele, Aceste ~abrici trebuie sA posede m ijloace de filtrare
~1 neulralizare a gazelor emanate, a vaporilor toxici $1 a pulberllor.
tn jurul stupinei stationare sa nu lipseasca apa, de preferat cea de
tzvQul'e, piraie sau riu ri. Apa diD Mltoace statute con\ine 0. serie de
PlI l'ilziti care produc albinelor grave t ulburari cu caracter digestiv. De
oserncnca ~ i scurgeri ie din grajduri sln t periculoase pentru albine; ele
Irebll il..' colectute in puturi absorbante bine acoperite (fig. 44),
Sl,u piu(l sta~ionara tI'ebuie IeritA de vin-turi puternice. In conserill\,.'1 imprej ul"ul prnsaci i trebuie fA euUi. 0 perdea de protectie de prerernt din HCecU C81'C opre$te totodata Iji animalele domestice ~i p8sarile
do C'lll"Lc sa pulrundi1 tn incinta ci. 0 Coarte buna perdea este ceu p l n n ~
1:.111 ('u 11- 10 rinduri Cll Cl ed ichi a ai d irci tepi a para stupinn de flirt
I\ m vlb,lIl. in BnnFl!. I;) G.A,S. NClidod pe rdeaua i'ltupinei -rAcIiHI. ell !1
Np(,(j( elf' I II"h01'l I lIl'ditl,.' \'wl('('n ; _
Mud/lrll fIIU(mHoCfl - ("al'l! flU chIllI'

,I

:.1 1111

flp, 44, -

lS~in!

tntr-o polana al:iApostit! de vt nturi avlnd stupl RA 1001.

,IpC pc

trunchi tepi ea ariciul, incit nid pAsarile zburAloare nu se a!?ezau

rumuri.
CItld baza melifera a stllpioei stationare se afla pe 0 coasta de
dl!n I suu de munte, a$ezarea stupHor se va face la poale, nu ia vire, in
lrl1l1Ul dnd pentru cli flora apare e~onat, incepind din vale spre vilr,
!If tn III doilea rind, pentru ca aibinele ce vin la stupi cu incarciit.ur:--.
din gUl?a sau de ia co~ule\e sl1 zboare cobor1nd. Dacli stupina ar fi pc
vt l'ru\ dealului, zborul lor cu tncArditura respectivA va fi anevoios,
('cl'fud culegatoareior mari eforturU J eeea ee Ie uzeazA mult, in aful'a
ruptlilui cA un zbor greu soliclta ~ i un consum m.ai mare de manA enel'u.ClkO.
S tuplna trebuie amplasaUi. 'c eva mai departe ,d e circulatii prea mari,
1)11111 lIr !l 0 caie terata au trenuri cu mati viteze care prind ~,i
,wIt! mii de albine ailate tn zbor. Chi8r ~i ~os elel e p'r ea circulate d e
1I\II.Uluobil c lovesc ~ i ucid multe albine mai ales dnd marginile lot' Inl
11\1 pl llntntii care sa sUeascli albinele sii treacA din zbor peste elc; Q b i~
IIUIL ul IJlnele zboara la inAltimi mici, evitind curentii de aer pu lemi c!.
1.11 reI, d UC':~ II stupinA este plasati pe malul apelor mari sau MI\i
I"UuHe, (oo rtc multe albine se ineacA mai ales cind bate vintul ~ i ilpcle
,," 1111'4'11(', F'n ..u sa :;;tiu acest amiinunt, am instalat 0 stupin li pc mulul
I( UI I ~ III OUlltlrH, tw tn cl 0. pAdure de sAlaii pe malul opus ; ahin dnd HIll

It, ,,"".

:lRO!

irc."Cut cu bflrcn Ia stuplnA mll observat mii

de

albine tnecate;

ele

Xbolll';1 In 0 toarte nud i. inAl\ime de Ia supl'a!ata apei ~i chiar vAlureIele

mid Ie Iprind inccindu-Ie,

$i zgo~otele mari din apropierea stupinei nelini~tesc albinele, mai
nIcs in limpul iernii. Stupina de Ia G.A.S. Pope~-Leordeni, judo Ilfov,
lI, e...ntli la iernat la adApostul garajului de tractoare, a ie~it din iama
rO/ll'tc slAbitA ~i cu stupii ~i fagurii din interiOr plini de petele diareii
co n fdcut muite victime. Zgomotele tractoarelor ~i trepidatiile ierenului
ao tl'un smiteau prin pAmint stupilor; chiar stupilor a.5eza\i la 80 m
uuplirtnrc de garaj, Ie-a u provocat rt,ulburAri inteslinale :ji tmboln!viri
I I h) olQinelor.
Un stupar din Bucure!}ti tinea stupina in gr!dina casei. Strada
t'I(l VlltA cu piatrA era in apropierea depozitului de butelii cu aragaz,
uncle veneau zilnie zeci de diru\e din comunele tnvecinate sa schirobe
hULt1liile. Zgomotul nelini~tea foarte mult albinele, eu acelea!}i conset'JII\C. Urmind sfatuI pe care iI-am dat a scos stupina afarii din ora!},
Ill! II mai avut mciodatA colon iile: bolnave de diaree.
Un bun plasament al stupinei in special pentru iernare este 0
flli rti depresiune de teren cu 0 pantA de scurgere. Stupii stau astfel la
uclll.pnst , dar r azele soarelut ii incllzese in primAverile timpurii ~i ierIIlle geroase. .In U.R.S.S. apicultorii cind nu gasesc depresiune in special
In regiunile de !}es, creeaza. 0 astfel de depresiune anti!icialA. F olosind
lIll buldozer se sapA 0 suprafatA de teren de 30/ 50 m! suficientli pentru
100 SLupi. Adindimea sapa.tutii nu e mai mare de 1-1,5 m, dar adunind
ptimtntul s!pat pe latura din care bate vintul dominant, se inal\! acolo
un mal de 3 m care adl!.poste~te foarte bine stupina, S uprafa~ din
~ntcrioru l careului este tnsamintata <:u gazOD. Pentru ca apa din ploi
,,,, DU stagneze, careul are 0 u:joarA pantA - apa se aOunA pe Iatur a
opusA malului unde se sap! dOll:! puturi absorbante pinA la stratul de
Il lsip, care absorb apa l1i astfel terenul r!mine permanent tare l?i uscat.
C~rcetAtor.ii sovietici au stabilit comparativ, cA 0 stupina astfel Bljezatii
lire tn primAvarB. colonli cu 1/3 mai mult puiet tn euiburi, la primu}
control, f atA de 0 alta adApostita numai de uri gard, afla'tA la 0 distant!
{Ie 2 km de prima. Cind dincolo de parapet la 10-15 m, se face 0 perd Cli de salclmi, viscolul adunA acolo troienele l)'i nu troiene,!)te stupina
din depresiunea artificial!.
A ~ezarea stupilor in prisacA trebuie astfel lAcutA pentru a inJAtura
rlltAcirea albinelor !Ii mai ales a rnAtcilor ie!}ite in zbor de imperechere.
A~ c:zarea se fa ce in mai multe feluri : in rinduri paralele Ia distan\a de
, m Intre rinduri l)'i de 2 m rotre stu pi; a.!)ezarea lor se face in !}ah,
<:lie! astIel fiecare colonie are in :fa\a sa un spatiu de zbor de 8 m.
Al1ezarea stupHor In rinduri drepte are avantajul ca inclir carea
$1 desdl.rcarea din camion. 8tunci clnd se face pastoral este fOlll"te
u ~olHli . Tntr-adev1i.r, din camionul care merge cu vitez! 10arte micA se
pot descll.rca stupii de 0 parte ~i de alta a lui. In scliimb, a!jCza rea in
!lnchuj cl rcpte are neajunsul ca sibinele se rat.1icesc dacA pozi\ia urdinj ~c l o l' c~ t.e absolut unitormil.. Dc nceen, in fiecare grup de trei stupi
Il c pc li n dnd , rei doj d in mnrgini a u 0 u ~a rll orientare spre drcflptu
':i l IHi ngn, ln t" ccl dI ll rn iJlftp vn ri orient ;:lt inain te.
2110

o l1~ezare n stupilor 1n gt'upe sub forme de V , deci in un ghi nsclllit, cu direc\ia de zbor spre ctmpul de cules, inli'i.tudi. rAtAcirea elbinclor,
c:licl astIel ele i!}i r ecunosc u'jOr locul lor 10 spa\iul prisacii. Cerce tiltorli
mnerieani sustio cA la 0 astfel de aezre produc\i a de miere e mAritti ,
compara tiv eu 0 8czare uniforma.
Pentru 0 buna individualizare a fi.ecli.rui stup, tn afarA de Uibli \i L
lIlobilli cu nurn!rul de ordine al coloniei, stupul este vopsit diIeri t cu
un a din eele petru culori preferate; galben, albastru , brun -inchis ~ i <li b.
AceastA din mml!. culoare albinele 0 vad tn douA feluri : clnd vopseuuli
\.'fl te :lacutA cu alb de zinc culoarea absoarbe razele ultraviolete !}i ca
upnre pentru albine ca albastru-verzui; Dumai vopseaua fAcutA cu nih
de plumb 0 viid albinele ca albas1ru strlilucitor.
Scindura de zbor de la urdini$e va Ii vopsitA cu 0 culoare de
contrast totA de eea cu care e vopsit peretele frontal al stupului. Pe
tlccst perete se deseneaza cu repere diferite fornne geometriee ; un cere
gal in interior, sau altul plin ; la stupul vecin se trag dou! Hnii verticale
pnralele, la altul douA paralele orizontale i 0 Llnie in diagonal, ori
dauA Jncruciljate cum e semnul + sau X. Un pUrat, un triunghi sa u
dUerite .litere din altabet etc, oferi albinelor posibilitiili bune de orien\.Are. $i mai bine va ii dnd semnul de pe peretele frontal se deseneazii
l)'i pe suprafata capaeului fiecarui stup. In felul acesta va fi exclusa
dHAcirea albinelor.
In prisacli stupii nu stau direct pe pa:mint, cAci m.aterialul lemnos
sc deterioreazA repede, iar umiditatea solului 'a re 0 in!luenti1 negativa
hsupra cuibului in zilele ploioase ; tn zilele prea fie.rbinti, clnd solul se
Inci'ilze~te prea tare, >temperatura in cuib se urcA mult, iar albinele
slnt nevoiLe sa iasli afari'i din stup stind inactive, in limp ce 0 mare
parte din cele din interior se ocupi'i, cu ventila\ia aerului prea incAlzit.
De aceea, stupii vor sta pe postamen'te pliabile din veI'gele de fier 1a
o fnAltime de 50 em de 1a supra:!a\a solului. In aeeastA pozi~ie stupii
slnt feriti de atacul -ljOplrlelor, a broal1felor sau $oarecilor, cit '11 de
eurentul de aer rece in thnpuJ iernii, ,!)tJiut mild ci'i eel mai rece strat
din aerul a'lmosferic e cel de la suprafata solului pinA Ia eel mult
50 em.
Til. fata !ied1rui stup, terenul trebuie si1 fie curli\at de ierburi pe
o suprafaWde eel putin 1 m2 . Este oglinda- Stfipit"Tui: privind 0 se poate
\l l1or observa cum se- desti'i.!)Oarii via~ unEii- cmonii. AcoIo, albinele din
interior MuncA afar:! dilerite reziduuri: cApli.celele puietului ie~it din
culb sau clipacelele botailor de maica. dnd colOnia !}i-a schimbat matcu
'ilU se pregi'itel}.te de roit. De asemenea, <Iarve sau nimfe moarte, cadnvr e
de albine care au murit tn stup sau din cele ale albinelor strliine care
fLU Incer ca t sA pAtrundB. in interior pentru a fura mierea, ori chi sI'
cmdnvrul mAtcH . Stuparul fAcind aeeste observatii pe oglinda stupului ,
In curind lia mAsuriIe de indreptare necesare.
In primul rind aceastA. supra/atA lrebuie euralatA la citeva zite
cle toa.te aceste reziduuri care se ard. Pentru ca pe locul curAtnt de
le l'burl , acestea sa. Oll vegeleze din nou, stuparul strope~ te de citeva
or l s uprafa\a cu 0 soluUe concentraUi de a pA sArata care distrugc
1'1'I dl\ci nile icrburilor. tn ti ecare stupina mai insemnaUi nu Lrebuic sf!
2!J l

"pllfo(tlK:l\ un stup-pepiniel', penLr u cre~terea :; i Ieoundul'oo matciler, care

.n 1nl ocu la,s.cit

maL'Ciie

-c(!

nu rna! cor espun'd sau au pierit. Felul cum se

(lIlJ1l11izcuzli it vom urata la oapitolul Cre~terea matcilor.

In locuJ eel mai insorit din stupin4 se va aCla totdeauna un
1\IJ1\~I\t.ol

,mU ales dadi in 'Pl'eajma n u se a ria 0 apa

curnatoare.

un

l~v o r I1ntUl'al sau 0 ci,mea. Alhinele au mare nevoie de apa pentru ele

, I OIllj nles pentru h rana puietului din cuib. Dacii nu 0 aflA in directA
"f,I'OPicro, siot ue.voite. sa fa:8 ~bol'~ri dep.1M.a~. -\ii care sint foar~e
r .CIU'l lc mai ales In pl'lmavara, cmd mcepe vertiglnos dezvoltarea Clllhurller. Al1:unci ele stot silite sa iasii dupa apa chiar In zile reei, ell
vlnLllri puternice ce ell greu pot Ii infruntate. Layens a constatat
(,A 1011'-0 prinl.livarA rece stupul sau de control a pierdut 3500 de sIbine
Ullcre tnt.r-o zi daloritA apei reci ~ i a timpulului nepotrivit. Dadi ele 0
"dsCtlc in stupina, iar apa este chiar caldA,albinele a duc rapid in stup_
Cu 40 de ani in urma am construi'l un adapator in care apa este
pc.lllonent calda (fig. 45). EI este 'COnstruit din tabla. avind 0 capacitate c!e
12-15 L Pentru cA albinelor Ie place
in unele imprejurari apa PU\in sarata, adApAtoI'ul are doua compartimente: unul cu apa obi~nuitA l):i ceUUalt
eu apa pu\in sArata (5 g sare
ape poIai>.
la
10 1 apa). Peretele despartitor al
,~"'::wta
eelor doua compartimente are rezerarrp No8 vat un loc gol tn care incape 0 micA
lampA (nr. 5) cu petrol. In zilele reci
I'a mpa se aprinde iar 'apa ce ~e
INg. fS. _ Adapator co apA calda cu
este caldiL Crnd timpul ~a inc!.lzit
dow\ mlpartirnente pentru api potabine, lampa nu mai arde, adApAtorul
bUll. $1 apa mirlerallZ(l.t4 (sare, uree,
.acizi ellc,),
va !i permanent alimen tat, pentru
ea aibinele sA nu consume apa din
Beurgeri sau baltoace. Apa oUI1ge din doua robinete pe douA sc100u ri Ulj:or
1nclinate, care au sapat pe sU'prafata lor cite un mie l):antulet In zig-zag,
de! uode aIbinele 0 s'OI'b cu u~rin tA. De asemenea, lntr-un loe insorit,
din tiecare stupinA trebuie sii existe un ceriticator sau topitor solar, in
core se aruoc3 teate resturile de fagura~i claditi de albine pl'intre rame;
tic pcntru consolidarea lor fie pentru cA nu au gasH spatH goale unde sA
de-pund prorlusul glandelor lor ceriere. Pe linga faptul cA ceara obtinuta.
cslc de 0 calitate !ji 0 culoare deosebitii, aco10 se aduna cantiti1ti importun le de ceara care altfel s-ar pierde. DacA s-ar pune In pungi sau in
U\di\c, curiod !1uturele de gi1seln1t~ le-ar descoperi ~i distruge.
CerijictJtoru1 solar este 0 culie dreplunghiularii construita astrel co
'It!. uibt.. 0 partHi de scurgerc a ceri i lopitc; buca~il c de cenra !,>i ch; at
,rngudi vechi se pun pe tHbla ondulatii linoxidabila d in intel'iorul cel'i ri <:utor.U!ui. Capacul cuti e; ('ste ~i c1 obl;(', deci ell pant1\.. nvind un g ClUll
dublu e ll un spu\.ill de 1,5- 2 CHI intre gellmuri. Soarelt' itH.:iH~cil lc
.itclIIlll:1 duhlih illl ('(.':11'(1 /1(' l! ,pf'~IC' toi <; (, ,';I'lIr!~c '(11.'-11 hr rlg:ul IIl ltillld fw

----"0 :::

:ltI :!

tllb lci in plll'lell de jos 1\ p l rnt{~i , unde sc guse~te 0 clitie -c()Jecl (w(, 1)11(1
('tL este IAtimea tablei .<:; i adincti <I e 4- 5 em; avind 0 form a prlzll1 oUctl .
rin d aceasta s-a umplu t, sc lusd ceara sa se solidifice, acoper in<l j,{CII Illul ell 0 pinza de sac ;;i se scoate din ceriIicator ea un calup ce plu.
Il"!jte in mierea care eventual a mai fast in alveolele fagur.ilor.
Orice stupinA trebuie sA posooe un clntar de control (fig. 46) CW 'C
" l't've ~ te nu numai la primirea materialelor sau la predarea
pr-od uselor
fi lupinei ditre beneIiciar, ci insemndtatea luiconsta mai ales la controlu l
cul esului sau a consumului coloniei de
control aflatA pe el. In acest scop se alege
UIl U din cele mai bune colonii din prisacA
dcnumita colonie de control. Ea are 0
pllrtidli specialA deschisd in registrul prisacU , in care se insemneaza dilerltele 1nd1cu\ii ale 'clilesului.
Fig. 4u. - Ctntal' tie conu-01.
Partida stu puJui de control cuprintle
<lllte ce se tnscriu zilni'C privind greutatea lui , fl ora apArutli sau t enninn lc1, temper-atura, precipjtatiile cazute, deci condipile climatice, Dupa
uccs te date unnArite citiva ani, stuparul ~i poate organiza un plan anual
\ 1(' lucrAri in dilerite sezoane, in directA legAturA cu vremea l):i iniloririle
I)J{lntelor melitere din regiune.
Multi stu pari a~azit pe cintarul de control 0 colonie mijlocie. Ei
in {ttptuiesc 0 mare gre~ealA procedind astfel, cAd dacA culesul este
bogu't ~i cintarul de control aratii eA magazinul stupului e plin cu
ti l d nsurA necesitA adaugarea imediata a unuL a1 dollea magazin, !nseamna
ell nlbinele din coloniile puternice ~omeazli de multe zile, neavind unde
depune mierea din gu~. Punind insa de la tnceput pe cintar un stup
l)utcl'Oic, apicultorul intervine repede, nu se pierde un timp pretios,
"d nugd ~i mar~te 'i mediat spatiul de sll'insura la loti stupii puternici.
unntnd ca peste 2-3 zile sA den magazine 1?i la cei mediocri. In tlmpul
lcrn ii stupul de control de pe cintar, verificat din 15 in 15 zile, da de
,'este stuparului cind rczervele de hran<'i smt pe terminate \Ii trebuie
nCliplirnt s<'i intervina. Vara, clnd stupul de control indica incetarea
lInu j cules, stuparul ~ie c~ trebuie sa extragA mierea l):i sA. pIece cu
lu upii in alt Joc cu flor~ melifera care sa mdreasc.!i productia de miere
II !t(>zonului. 0 scAdere brusca ~i nejustilicaUi a stupului de control va
fI un semnal alarmant pen1.ru stupar care verilicind colonia respectiva,
obscrvll. oauza acestei sc!deri ce uneori indj'cl}, aparitia unei boli tn prilinch {li in masurj de tratare a caloniilor bolnave l):i de preveDlre a celor
/IIh nIl IOf\Se.
Ctnd sLu parul intentioneazA sa se fueze Intr-o r egiune, duce inainte
tI(~,I(l un stU? de control pe cintar, ale cAroi indicatii ii sint cu at1t mai
fll'f'\f('lHSC cu cit tace totodata l):i observa~ii In prlvinta con:ditl J1 or climnI ttl'lcc, t eet) ce Ii per'mite sa hotArasdi dad se poate fixa salt nu acolo
II II1,uplnl.l sn. Stupul de control de pe dntar va fi !erit de ploai e, pentru
NI "I I rt] (1111(,1(" Clirnizate nu vor mw Ii ex acte.

:!!I:{

Tn Oriec slupinti tl'cbuie neap.:'iral s~ tie un spAl~tor eu robinet

('u np3 ob i ~ nuita 11 eal'e apieultorul se spaW. mereu pc miini, eu sApun,
dC dte ori conlroleazA sl1J pii. Oricit de bine m' Ii intretinule coloniile,
rlU liC ~ ti('

niciodatA decit dupA ce se deschide ~i se controleaz~ stupii,

dllcn ci sint san~to~i sau bolnnvi de 0 boala. molipsitoare. Microbii sint
pr'l'zcnti pretut.indcni in stup, in special eei al boWor nosemoza ~i loca,
C'\'I\'(, leola unde este stricat echilibrul biologic al unei colonii, t~i incep
opera ncfasUi. de inmultire. Un eereetator de seama in apicultura,
dr. Borchert, spunea ea aceste boli sint ea tubereuloza 11 oameni. Toti
o /.lU, dar daeA organismul este predispus $i slabit de 0 alta afecti,une
('(' ntacA pliiminul, microbul T.B.C. ineepe sa se extinda. De aceea 0
Hldsul'a elementara de igiena este ea apicultorul sa se spele bine pc
mlini dupa ce a oontrolat un stup, ea nu eumva el insa$i sa vehieuleze
rn l<.. robi de 1a stup la srup.

STUPINA PAVILIONI\H/\
MOBILA SAU STATIONI\ 1<1\
- Am vazut prin unel 10ealita\U stupini pavilionare stational'(,
'. 1 mobile. Siot folositoare'! intreabA un tinar apicultor.
- Penitll voi nu prezinta niei un interes! Ete s-au el'eeat. de
111111 stupari din eomoditate, pentru a nu avea de lucru eu r idiealul.
lr.cl'tr'cat.ul
descareat.ul stupilor tl'ansporta~i in pastoral ~ i penlnl U
.1~lg~.,.n eUi.durcl coloniilor astfel invecinate. In sehimb du~ eelc
r',- v-om explicat pina aeum privind organizarea unei prisaci unde stupiJ
,.,1 Rt!'a la anumite distan~e ~i anumite pozi~ii fata de soare 9i anotirnp,
\ I'~i in\elege ca a inghesui 30-40 de stupi pe 0 platforma,
ur-clinl'1

.,i

111lg{\ ul'(lini 9, eu aibinele l'ataeite de la 0 colonie la alta, ell 0 depopularc

sus in zbol'ul'ile de recunoa~tere a aIbineIor tinere, cu tCll mH

ill' holi care pot otreee u~ot' de la un stup la cel imedicwt vecin , 0 asUel
tit' Il tupin a este eu totut nematUL'a. Ea cere 0 investi~i e mare, ial' reZl1]
tnkk~ si nt minime, Oeci nu ne!TI8J plerdem timpul eu explica\iih
.1'l\ LprU lor (fig. 47),

II I '('I()]' de

Fig. 47. _ Stupinl!.

mobill!..

pav!ionara

LOCU1N'fA ALBINELOR:
STUPII SISTEMATICI

Tenninind lec\ia noastrii privitoare la a~ezarea i organizarea unei

' lupine, se cuvrine sA ne ocupam aeum ~i de aceste c.lisu\e care pare!
I tl' II un orA~el in miniaturA, campus din stupi unde milioane de albine
hi! due viata ordonatA ~i plinA de foloase pentru ele ~i cei ce Ie ingrijesc.
lA 0 margine a pris..cll noastre demonstrative sint cl\iva stupi primitivi
l'IIN' nu doar rostul de a face pentru voi 0 compara\ie. reprezentind
IUlodfillA etape istorice in dezvoltarea apiculturii moderne.
De cind omul prirnWv "i-a apropiat TOU formind prima prisaca _
'LIJA Cum am arAtat mai inainte - el Je-a pregiitit din vreme loculnte
diverse din materialele oare- i stAteau 18 indemina. Trunchiul'i1e de
OOp(lci hAtrlni
scorbu~i ii cUI'Atau de
putreziciune pina la coajii,
tl nrdeau pe dinAuntru penitru dezin!eetare, iar apoi puneau in interior
nJ, te ~i;pci de-a curmezi~ul denumite pretculite. de care albinele legau
togut'ii clAditi. In partee de jos se lasa 0 deschidere de circulatie denurni1l1. urdini$, de mare insemniHate pentru colonia din interior. In
Celu! Bceste stupul era gata sA primeasca raiul ce venea curind !?i se
/l ~ CZU in lonn1i de ciorchine de crengiIe arborHor din prejurul prisAcii.
Acest adl1.post a primit denumirea de stuP. dci in limba letinA
cuvtntul "stup" inselnna butuc, trunchi de copac, cuvlnt sinonim cu
$tiubei care ~i el inseamnii trunclli de plop sau de salde,
Tot stupi s-au denumit ~i eei fAeu\! din impletitura de debitA
lUll din eurpeni de vitA siilbaticA; erau taeuti ca ni~te coi?ut'i tuguiate.
lorgi in partea de jos ~i adunate sus ca n~te clopote ; ii lipeau eu argilA
In interior !Ii pe a:farii, Ie intigeau 2-3 pretculite, ~i stupii erau foarte'"
buni. de~ i cam mici pentru popula\iile mari, eeea ce detenninau ea din
Ilce~ tia sA pIece in vara cite 2-3 roi.
Desigur, oricare ar !i toot forma a"c estor sLupi primitivi, eu ei sc
IUcro ronrte greu, nu se puteau eerceta sa Ie arli neeazul !;ii sa-i indrepti,
JIJI' l'cCOltllreu IagurilOl' cu miere se faces taind pe eei din margini.
d id ecil aiti crau plini cu puiet, Vrind nevrind trebuia sa ucidl1 col oni u
tnll'cog1\ Cll fum dc pucioas[l, pentru n putea stoflrr-e 10\i 'fngurii, ob\intnd
f1!1 I,fC'1 0 m\(' I'(, ~U1'(' nu ern t(} tdc/luna de cnlit;'lt.e pl'Ctl Uk'~'I S1'i ,

.,i

201i

A l;i/l OU 1l1(' rs lucruz-ile sccolc 1/1 ri nd. pin a tleum 350 dc un ! d lill
tnl t'MO insulA din nrhipelngul Ciclndelor gr('ce~ ti , un stupar ell dnt~oS'l c
clc ulbine le-a s<ll vnt v in\1 : <l pus iMroo() luda citeva be~i ~o al'c elf' CIII'''
IJ legat , Ia ~ ii de (ag-uri, penhl'u a da albinelor 0 indrumare de dirl'eUI '
IInde sa c HideascA restul fagur ilor pinA jos la dU!;iumea. Clnd II smllt
tlll1pul marelu i cules, stuparul a mui ad~ ugat deasupra 0 lada mll i m idi
111 ueeJC1!).i dispozitiv, unde harnicile albine au adunat mjere 'cura ! ~1 1' ;1
IfI<! rima, ReooJtarea lor a fost u~oarA : cu un 'c utit lung !;ii lat In vtrf 1I
dCsprins fagurii de pe peretele Hl.ditei, tAra sA se atings. de cuibul de j Os
$i lragind in sus de leti~o l' , scotea alarA f'a:gure ou fagore, albi ca SpUlnl.l
mt'tri i !;ii fara puiet; jos a rilmas destu1A hrans., pentI"tl taatii comunitll ~
IHten, in tagurii puni cu miere .,i pASrurA.
Vestea s-a raspindit in toatA lumea ~i astle} s-a fikut primul
vas spre apicultura rationalA. La putin timp dupa aceea, in 1700 linill nul De la Rocoa, apicultor, a creat rama mo'biUi. Apoi in 1806 UII
upi eultor rus Procopovici a dat la iveala un stup eu douA corpuri ~ I
un magazin de recolta. In 1851 americanul Langstroth breveteaza stupul
situ cu rame mobile ~i corpuri supraetajate tArA limitA, in raport de putc rea fiecarei colonii. L-aro adoptat ~i nol denumindu-l stupul mtlltietajat.
Root din Ohio (S.U,A.) a popularizat acest tip 'c are este raspindit ill
lume in cea mai mare mAsura, dei intr-adevar corespunde in lotul
unci perfecte dezvoltari a coloniei 'ii a produselor record, In Frantn
uu aparut aproape concomitenJt alti dOi inovatori Dadant !li Layens.
Aparitia in lume a acestor stupi, a creat 0 emula~ie deosebitli.
core a devenit ingrijorAtoare, Fiecare se credea un inventator Uiudin t1u-!ji propriul sau tip de stup. UnH au propus stupi cu rama triunghiulura, al\ii pl'izmatica; englezii au adoptat tipul de stup Hand formal din cit mai multe magazine suprapuse care serveau fie pentru ouib
(>xHns pe cite 4-5 magazine, plus aite 2-3 de recolts.; gHmanii au
ndoptat stupul lui Dzierzon ~ i apoi al lui Berlepsch a diror rome sc
munipuleazA pe Is spate unde se afla 0
u~;1 !iii un geam ; rama este mid de
40/25 om.
Fata de acea5Ui sjtua ~ie 5-'a simtit
I'c voia u nei uniformizArl. D~ aceea la
COIrgresul Internation al de la Paris s-a
stobilit ea stupi standardizati pentru eei
de tipul vertical stupul Langstroth !?i Dadnnt., iar pentru ol'izontali stupului lui

U,'l.y cns.

Noi am adoptat in 1949 un stup asemtlDl\tol. denumi t R.A , 1001 (Hg, 48) care
t'I(' dcos('.b~ t.e putin de Dadant, avind 10
I'tunc plus 0 dia!.rugmA !;ii doua magazine
d e. I'ccol !!\. P en tru tipul orizonta i de la
nll \ IH I nd Dpt nt eel ucrmneun, sub dcnu11 111' 4'11 elt' stilI> Qri zonlnl.

Fig . .,8, -

StupuJ mulllctnJal I' U

dour, colonJL

I - h'Il, I ; P - 1U',\llOf d etlPIl,'\ lt"r :

~ colonll. (Ie \)Il 't ,4 : , _ , ',,1011111
"J UllIUH, f t> : ~ _ ClQ' lI~'lI'ul R r (lI~rllO r ,

~U 7

StlLplIl Oadunt de Up vertical (fig. 49) cu un corp cu 7 em mai mare

"lI l.ongstroth, are 12 rame CatA de cele 10 ale celui american. EI este bine
~ nlc ul nt

d In pUllet de vedere at

capacitA~i

l?i dezvoltarii cuibului. cu

llO ndlUu ca 10. culesul mare. peste cOI'pul de stup sA se adauge 1-2
IIl1lUhzlnc de recoLUi. cu rame care sint jumlitate ca inlii~ime fat! de
t'lde ale cUibului. Stupul este bun, dar cere elm"turi mari de minuire,

cl un conp plin are

greutate de 59 kg, iar un magazin plin 30-32 kg.

a
5

___ ,
''''''
If...
M'!P Iithii," ~;;::~mtll@W4Hi*tt!dJ
L..---

nil
-o-- ---:-t- -- ------it

I ~IU

'

a+ ~

iCU

Fig. 49. - Stupul tip Dadant :

ipereti' dub1i - canadian (vadere.in secti'llne) ,;

lun" ranverNbll; ! -

b CApaCUI;

+llllieman n

CU

p<'Tetele l'Itu!o r; 3 - nma ; 4 paCltl Inyellt CU Lab!A.

pOc14:orul a coperltor

ca-

!pere\! sl.mpli penku doua colonU, (vedere de anstamblu) :

2 - fundul tlp Snellgl'Q\'C pentnl colonl.a de IUS; corpul U;

ce separA cele douQ co.lonU, pen~ ca cea de j05 lIil nufl

culbul In corpul de st.rlll$uril intercalat ; 4 -

3 -

Irati.

extindl

colonia de bazQ.

Un stupar mai virstnic cu greu poate face fat! unor asemenea eCor-

tun. De aceea tn Franta s....a dspindit mult stupul lui Lay ens, stup
I)rizQlltnL (fig. 50) eu 20 de rame inalte de 40 X 30 em care este bine eal-

de minuit nu numai de persoane mai virstniee, dar ~i de cele

care avind a lte ocupatii nu pot sa s e ducA
~
10 stupi decit eel mutt 0 dat~ pe saptlit
mina. Oli, acest tip de slJUp larg, orinduit
din primavar5. eu muJ-te rame ~i faguri,
nu creeaza griji acestei catcgorii de stupari. E1 iJ recolteazA odata. pe an in scptembrie, tiici pina atunci multi din f.a-

clilut l?i

u~or

guri sln t ocu pa\l eu puh: t, dar Sp l'C t.oamnli clnd malcile 1!ii re dul..-..:(HI
ouatul aibinele i!}i umpleau !agurii din cuib eu Cit! miere aveau Il cvolc,
lat' prisosu"l era 1uat de stupar. E drept ca prod u.ctia :lui n.u se ('()ml>IJril
("LI cea a stupuiui vertical, dar cine vrea sa ob~a
rocoltc mari lji I ' Ll
neest tip de stup, it Jotosete cu doud matci, fieesre cu cite 10 ragll l'l ,
despar\ite in dou" unitati printr-o diafragma etan~e, avind un mrg UI'
dinil? ce corespunde runbelor colonii, Clnd apare marele coles se :.t ~a~ l ~
deasupra !iecaraia cite 0 gratie Hanemann pentru ca milttcile sa Ill!
urce in magazinul de recoltA, iar ecolo pun 2-4 astfel de mugu:!'l!
scunde numai de 11 em; aIbineIe umplu cu miere acel?ti faguri ingu:;rll
cApacindu-i l?i dind stuparului beneficii insemnate.
o clasifieare justa a stupilor 10tre verticali ~i orizontali este U 'jtll"
de Ciicut, cAci dezvoltarea coloniei la primii se face pe verticalii, adt1u gindu-se deasupra atitea eorpuri sau mogazii de recoltA cit este nevoie
la un cules cit de abundent.
Orizontalul este insa limitat, a.,a cum am arAtat, dar in deCinili v
productia mare 0 aduna tort sus, decA se aplicA metoda aratatA. 'l'o\l
:;;tupii au insA 0 caracteriS'liicA comuoa, aceea c! indiferent de {ipul
preferat vieta coloniei se desfa~oad. io cele douB compartimente bine
distin<::te : cea rezervaUi. 'CUibului, l?i cea rezervatA strinsurii. to aceasW"
privinta: albinele aleg Iocul cuibului in apropierea urdini'iului und e
o.erisirea eSite mai bun! :(iind necesara tn special puietului, iar rezervele de hrnna slot duse cit mai departe de urdinil? pentru a Ie feri de
atacul pdidatorilor. De aceea, la stupii verticali albinele ridica hrana ,
deasupra cuibului, iar la orizontal 0 depun in partea opusA urdini!julu i
pe unde ele eirculii. Desigur eA urmind Jegtile naturii, tipul vertical este
mai aproape de acesta, c!ci roU s.iilhatici din scorburile arborilor
bAtrini aeumuleaza sus mierea. Cei orizontali slnt 0 creatie a stuparului
care caut! ca munes sa cu albinele sa 0 fsca cu mm pU!fne efarturi ,
chiar daca productia este mai micA. Sint stupi pOtriviti pentru oamen ii
virstnici 'ii cu aite oeupatii. Ei lucreazA la acest ttip de stup nu cu
corpud ci cu t aguri. S-au gAsit J?i mij loace ca cele doua compartimentc :
cuibul l?i eel rezervat strlnsurei sa fie separate printr-o gratie, care
stind vertical Ie separA. E drept cA 18 un cules abundent stuparul este
nevoit sA iacA repede 0 extractie a mierii care nu este pe deplin capAcita ~i s.!i:-i l-ede-a ilnediat coloniei fagurii spre a-i umple in continuarc.
Operat.ia este greoaie ~i nu e de sCAtuit, tinind seama ca mierea ned'lpt\cita riseA sa fermenteze dneA nu se mature~artificLaL Aceast! in Lcrven\ie in oportunii tn plin eules, nelinil?te!;te mult culegatoarele care
cu oarecare greutate 'ii intirziere i~i reiau_ ritmul alert al cu1esului. Folosind lnsil metoda iodicata mai sus, -i~ di l?"i orizontalul se apropiC'
otu'ecum de vertical in privinta. produc~iei. pa,strincl pentru stupar
rolosul unei scutiri de eCort prea mare.
Caracteristicile unui siup bun

Fig, 50. - StupUI orizontal :

t _

C'llpll c ul ; 1 -

l'lIIl I .... ru!\lI;

21)3

corp,,1
blHll

\raru;por~ul

&~\lpUIU I :

de

In

flxare

p i ,~\.Orll' .

..

"dIHIurtl"I",
"U"I)l(Jf
III

~n tara noastrA erista un Combinat apical foarte blne inzesIt'ftt care con fectioneQzii stupi buni, dupa cele patru modele: verticC/L
1Illl.lIiCLajat; Dadant ClL 12 rome !?i 1-2 magazine de recoltA; vertic(JL
~~m

till Rf\ 7001 eu 10 rmne .';ii douA magnzine ~i orizolltal ell 20 rame eare
pol ll~or co n'd uce; consider totu ~ i eli trebuie sa v ~ dau unele expH('{I\II de .rclul c um trebuie sa lie construil un stup bun !;ii care sint

IU.!

(' cr i n~ e lc

lui .
O" !care tip de stup trebuie sa inlesneascA coloniei ce-l oeupA
~o8 l blllll.ltea unei dezvoltiiri maxime a acesteia tarA niei 0 stinjenire
tl c tc l'Ill lnutA de lipsA de spatiu. Stupul trebuie sa aiM 0 capacitate mare
tJ 1 eu posibilitati nelimitate de exhndere pe rnasura cerintelor; in
Itc('lito\i i timp, el sa JXlatA fi mic~orat oricit, deei in anurnite imprejurAni,
1If'Ionia sti aiba toate p1irtUe lui componente mobile, iar masura lor sA
rl(' ueeen pentru toti stupii prisacii.
Materialul toJosit sa fie diu conduciitor de dildurA, sa fie totodatA
pCI1ncnbii pentru schimbul de gaze ~i ell dura solarA mai ales in sezonul
tic pl'!mflvarA ~i u~or, avind retinute in tesut parrticule de aero Aceasta
tJ ul('rmlna 0 bUna izolare !;>i fere~te colonia de frig. Lemnul _4e conifere,
1,,1 lUlU salcie albA, corespunde cel mai bine acestor- cerin\e, Peretti sA
ftc! (~culi din scindura de 25 mm ~ i in nici un caz dubli. J\ce~tia din
unlll!. eer material mult, sint grei, izoleaza colonia in primavara de
rm:clc calde ale soarelui Iii niei nu folosese prea mult pentru 0 buna
I ~ r'n{ll'e; 18 noi nu sint ierni eu geruri mari ~i de lunga durata cum
IIlnt ce le din tarile nordice. Stupii cu pere\ii de 25 rom se inciHzesc ullor
hi prhnele raze solare din timpul iernii l1i primaverii, influen\ind in
hint' colonia ce e slrinsa in ghem ~ i cal'e rasfirindu-se, albinele pe Hngill
~.~ pot astfel sa-~ i fael curind zborul de ouratire intestinal ~ , i~i
pot
urn pie din nou gUl1ile eu rezerve de miere care sa. Ie ajunga inca multa
vreme,
Stupii se constxuiesc din scindura buna; clOd sfnt vopsiti
odilIA la 2-3 ani, durata vietH lor se pre l unge~te multo Scindura sa
tic b ine uscata, tinuta sub un ~opron eu stingltioare intre ele pentru
en toala vara aerul sa cireule, sa ehmme apa din lemn ~i sa se contruete ; altreI, dad materialul este verde el scade, se produc crapaturi,
ccpii eooeaza, iar stupul se deterioreazA curid. lncheieturile se fac
In ccpi cu dublu faIt. Cuiele 1010site sa iie Iungi de 6 cm Iji din cele
de ~ i tA, Pentru ea sA n u cedeze, este bine ea inainte de a fi bAtute
sli stea VIeo ora in spa sa r ata , caci atunci, ruginind in scindura, aeestea
IIlI se mai desprind. De asemenea, se va folosi cleiu! de oase sau eel
c\l.' cm~e inA, eare 1ipe~ te mai bine incheieturile. La ventila\iile capacului.
pinz{l de sirm;'i sii l ie din cea zincaUi cu ochiuri de 2,5 mm.
Vopseaua se prepara Cll ulei de in dublu fi ert. Daca in comen se
f!li8C~lc nUllwi din eel neiiert, aLunoi operatia se va fll ee punind uleiul
Inll'- UII Vns mli ncit. in npJi ('.-.1' (, clocote~te. Ope.rfl\in tierbcrii cont.illuli

:'00

plnA cind inlUu i nd ill Il lel ( I p ant! de pilslire, aCcilsta sc t:III' b(m fzCIl;t.!'I
Stupii se chitui esc bi ll!.! illui nlc de vo psire. Tabla pentl'u ,:) {'(} pe l' i~ VII rl
\ din cea zincata sau dadl se folose!;te din cea neagra vt) ri VOps l l !!
in prealabiJ pe ambele fete cu douA rinduri de vDpsea, dupa cc p l'illl.i
va fi complet uscata.
Intrind in amAnuntele construetiei unui sbup bun, incepem eu
deserierea fundulu i, care trebuie neapArnt sl!. fie mobil, d id 11 Uil1>! 1
astrel stuparul i!;>i poate da bine seams de felul cum a iel'nat colonia d il l
interior ~i sA traga concluzii pentru ceea ce are de tAcut in pdJH ;i ~
\lara ce va apare cur ind.
FunduL mobil trebuie Sa lie construit din scinduri uscate ~ i bill, '
incheiate in nut ~i feder , lipite eu clei 'lntre ele, pentru a nu apare m ,1I
tirzju crApatun. in care sa. se adune resturi alimen'tare, atit de caula lt
de un dAumltor cum este fluturele de gaselnitii.. Acesta pAtru ll zind
noaptea in stup, depune oua in aceste rcziduuri, din care Iarvele 10 1'
VOr ere~te ~i se vor inmulti, atacind mal Urziu 'toti fagurii stupulu i.
Fundul trebuie sa fie bine vopsit pentru a nu se tmbiba cu api1
condensatA din vlUX'rH care mentine 0 u mlditate dAunltt9ar.e.
Fundul este de doua feluri: unul pentru tipul de stup orizonla l
!ii altul pentru cele 1rei tipuri de stupi verticali din tara noastrA, stll j)l
despre care yom VOl'bi in a1t capitol.
Fundul stupului orizontal are dedesubt douA !jipci in curmezi!juri , d e
6/6 cm grosime, pe eare se !Lxeaza scindurile lui; ele ser vesc !ji l,t
distantarea fundului de sol pinA cind el va fi a{;ezat pe tAru ~ i sau IX'
un suport metalic pliant Ciiod inAIt;at la 50 em de la pamint, Ierin du- \
astfel de umiditate ~i de putrezire.
FunduL fix at orizontal.u lui trebuie protej at de umiditatea apei
din ploi, care s-ar seurge de pe peretti corpului de stup ~i s-ar infiltr<)
in interior, De aceea, se recomanda ea peretti corpului sa dep1i ~easc;j
grosimea fundului (aproximativ 3 em) pentru ca apa din ploi sa sc
scurgA in jos, tarA sA se intiHreze lntre peretii s.tu pului ~ i marginil elunduluL
Fundul m obil al stupilor de tip vertical este construit tot dill
scinduri ineheiate in nut l1i fed.er !iii bine Incleiate ; trei din rele pall'u
margini ale scindurilor fundului siTltt tncastrate in trei lante~i de
5/5 em, unul la spatele stupulu i ~ i doi laterali ; rnarginiie scindurilot' in ln\
de 2 am In tr-o ta ieturA fAlCUtA de-a lungul lantetilor en 0 cenLurA; in
portea frontalA, scindura f'\lnd.uIui se prelunge~te eu 6 em in a fa!':1
col'pului de stup, form1nd 's stfel sclndura de zbor din f at.a urdin i-5\,11u L
Fundul st'upului vertical Lrebuie sA fie deta.,;>abil ~ i I'cvers ibil; lipnlnuu - i IlI n1 c \ut (Ie eenturJ di n rfl\ iI , I'amine toc penh'u ul'din i.:j. t n :I(:~S ~
:itl !

tl pr1\i \J cste bine sa se puna 0 ~ ipca denumita reduet or de urdini$ care la

1",vole so introduce ca sa mic~oreze spatiul, in cazul dod se observa cli
l lO .<;t\l["l ('Ste atacat de -adbine hoote.
CorJ)'ttl oricarui tip de stup trebuie construit din 5einduri bine
U!lt'IIlc, in eheiate in nut .!?i feder .!?i Jipite eu dei intre ele. La colturi
1'(11'1'111 sc ineheie ori in tincuri, ori in faIt dubIu, bine chituite, ea sa nu
l'nrlllnl1 [.'Oluri 9i se flxeaUi in euie de .!?ita lungi de 6 ern.
Cl nd peretii sint facuti din scinduri mai inguste, ele trebuie bine
llt1hl nnt c, astfel incit canelura (seobitura) in profilul scindurii sa fie
dcmHlpl'f1 nutului, dici dadi montarea se face invers, apa de ploaie
1H' 1I1'fll't pc pereti va patrunde in eanelura iar scindurile vor putrezi cu
vrU1l1en.
tnchei erea la coltur.i se face in tincuri drepte, adinei cit grosimea
"d n(\ll l"ilor imbinate,
l.a partea superioara a corpului, la peretti din spate ~i frontal, se
" fltt ci te un falt adinc de 1 cm 91 Iat de 1,5 cm, captu!?Lt eu tabla, fal\u /" ellre servese de reazim ramelor ce VOl' oeupa corpul de stup.
ll~leca re stup trebuie sa aiba minere soiide de 'SuiSt}.nere, in spe(>1 /11 to tipul orizontal. La stupii de tip vertical minerele sint eliminate
" tnloeuite au ni 9te seo'bituri facute in forma ode scoica in peretii late.
"1111 ui corpului de stup !?i astfel el este u~or de sustinut !?i minuit,
Stu-pul orizontal are doua urdini~e inspre marginea de jos a
I~"rctclui frontal, lungi de 20 em fieeare; scindura de zb~r este semiInob il tt. ca ei atlata in dreptul fiecarui urdini!? ea este prins& in doua baInmnlc, putind fi ridicata cind urdini~ul se inchide. In felul acesta in
tl llIJ)lIi orizontal eu doua urdjni~e, aflate Ia mal1ginile pereteIui frontal,
poe fj adapostite doua colonii, despartite printr-un perete etan.!?, mobil.
til I'a port de tehnica ce 0 vor folosi unli stupari preferA ca acest perete
(Icspal't-itor sa fie facut din pinza metalica dubla, pen'tru ea astfel cele
cluuA celenii 5.3.-!?i imprumute in iarna reciproc clildura; avind acela~i
mil'Os, cit ~i un urdini~ cornun, aibinele lucreaza armonios, dar trebuie
1:Ii\ ndune strinsura sus in magazii de recolUi - a5a cum Yom vedea mill
d cpurte,
TO(lte eeJe 4 tipuri de stupi trebuie sa aiba in peretele fron'tal, 1a
.., em ma i jos de marginea superioara a acestui perete, un orificiu de
2,5 em care serve.!?te eu urdini !? in timpul 1i. ernii, al?a cum vom arata curtnd cin d vom vorbi despre importanta urdini ~ului in viata coloniei.
Sub accs L oriIiCi u va fi preze n.ta 0 miea. scindura de Zbol',
Cupac'Ul ,'j'w p utui es te rOl'mat dintr-un cadru cu patl'u pr'e\ i la{c1'I1U din scindul'!'\ de 20 ('m , ocoper ij('i L'U (J p lan ~eta tot din scindu rti ,
P(>!l t.c ew'l" !Ie !'1ItH: 11111/ 1'\ ."l nca t(l ; ductl sc r)une 'tablti de ficl', flCCllstu

:102

trebuie vopslttl eu ulei ~ i miniu de plumb pe ambele Jete. Jnal\imea cupacului trebuie sA fie potrivitii astfel incit sub el sa poatA avea loc
perna de iama ~i un hranitor cu capacitate de 3-4 1. Peretii laterali a i
capaeului au inal?mea scinduruor mill mica cu 2 cm in partea lor superioara, caci acolo sint amenajate ventilatoarele capacului; ete sin 1.
prevazute in interior cu pinza metalidi; scopul lor este ~i act'la eu 11\
timpul itransportului in pastoral, albinele din corpul stupului sa se ponttt
refugia in capacul golit de perna ~i hranitor, iar aeolo colonia se PO iltC
stringe in forma de diorchine avind aer suficient prin cele doua Yenti latoare.
Perimetrul eapacului faVi de eorpul de stup se face in doua moduri :
a) ca,pacul telescopic are un perimetru 'de 2 om mai mare deci t
eel al corpului, inchizindu-I ca pe 0 cutie; In acest seop in interiorll l
capacului se aila patru ~ipci de spr,i jin ale capaeului 'Pe partea superioarti
a pere'tilor eorpului, imbucindu-I cu cei 2 eentimetri de. jur-imprejur ;
b) capacul are exact acelw;;i perimetru ea ~i corpul, de care este
legat cu nj~te dispozitive de Iegare Ia transport prin vergele de fier interio-a re sau prin vincluri.
Fiecare tip de stup are a s~rie de aeeesorti absolut necesare en:
magazinele de reco'lt.!!., pordi~ru1 de acoperire a rameIor, diafragma despar?toare, ramele din interior, sa1teaua sau pernele izolatoare, grati a
Hanemann, reldudorul de utdini~, rama clatlitoare de ceara; in spatiul
gol intra 'lIlucelul ihranitor, Magazinul de r.ecolta este 0 cutje eu un
perime-tru 1-a 1el ca ~i a1 'COIiPului de stup, dar avind rame a ciiror inaitime au numai jumata'te !akii de cele ale cor:puluL Sint ?i magazine
de recolta mai scun'de in care se a{iaUi sectiuni, rame mici de anumite
dimensiuni, in care albinele 'a dunii miere dipacita, ori rame scunlde de
eel mult 11 em care oferA amatorului miel'e de ealitate ~uperioar.!!. ;
mieree .aceast.a se vinde iCU fagourele I?i rama lui.
Podi$oruZ de acoperire a ramelor se prezintA sub doua meduri : ori
este 0 plan.!?etA cu 0 rama inconjuratoare, a earei iniUtime este de cel
mult 8 mm, ori este format din &-7 scindurele de 10-12 mm gresime
care se reazema pe un falt ce Ie tine deasupra ramelor Ja cei 8 mm reglementari. Inaltimea aceasta trebuie strict respectata, cam altiel albi nele cl.!!.dese fagur8l?i de 'ceara intre podi!?or 9i rame facind foarte greoaic
lucI'area de ridicare a podil?OruIui; nu numai ca acesta se deterioreadt
rL'pede, dar la re~ezarea lui sin,t stri'Vite multe albine. Podi ~orul a re
un Ql'inciu rotund cu diametrul de 6 cm sau dreptunghiular, !coperit cu
p!n zll d e sinna prin care apicultorul poate da hrana de stimulare colonici;

.0:1

slropul sc loarnl\ pdn pinza de sinn.!!.. l'ecuperCit Wnd de rama cu ulucelu l

hdillitol' ce se a tla sub podj ~o l'.

~otul supct'ior at diah'ngmei !nsA e mai in nlt e u 8 mm iatA de l'llmele

cuibului, ca s!i tnchirlA Ilstfel spa\iul 'gol al podi~ot'u lu i, pc unde s-ar
crea in iarna curenll daunatori coloniei'. -Cind ierneazA doua colonii
intr-un stup orizontal cea mai bunA diafragmA seface d in carton gudronat in felul urmator : ,pc 0 ramA de lernn lata de 4--5 em ~ i groasl!. d e
1,5 em se fixeazA 0 bucatA corespunzAtoare de carton g-udronat, care
indhide arice spatiu gol in partea de jos ~i lateral. Ghernul de iernare
a celor douA colonii vecine se iomneazA in jurul acestei diafl'agme sub1iri care asigurl1 impl'umutul reciproc de c.lildura la eel mai inalt grad
~i Ie in lesn ~te 0 dezvoltare timpurie.

Ra7llele eu faguri ale corpului de stup ~i a magazinului de recoWi.

ou murimea ealculatA astIel incit sA poaU. Ii U~r manevrate In inll'od ucerea sau scoterea din corp, avlnd de jur imprejur a distantA sepaI'otonre de 8 mm latA de peretii corpu!ui de stup, lata de podi~orul de
d('ilsupra lor ~i falA de fund. MAsu ra lor exterioarA este pentru stupul
Illultietajat de 435 X 230 mm, pent/'u stupul verti'cal Dadant, RA. 1001 ~t
ol'izontai de 435 X 300 mm. Ramele se coniectioneazA din lemn useat, tAInle din scindurA iArA nod uri, de preferat din lemn de tei; acesta este
dcstu l de moale ca sA fie lixat prin cuie de 4 cm fArA sA crape ~i destul
de dens ca sA nll 1ngaduie sinmelor de sus~inere ale fagu r ilor sA se
fm::loaie rAmInind 'a stfel mereu tDtinse. Lemnul de brad are unele neflJ unsuri in .aceastA privinta. Dum ramele se sprijinA ope !altuz:ile din
Interiorul peretelui kontal ~i eel posterior al corpului de stup, adese01'1, clnd ele sint tAcute din lemn de brad, umera~ele lor de s'ustinere
se rup, dacii sint souturate brusc ~i supuse e,f orturilor sub greutatea
mierii ~i lPuietului din fagure. Umer~ele de sprijin 'a le ramelor trebuie
s<'l. fie solide; ele se taie d in lantetul superior al ramei, avind grosimea
de eel PUtin 12 mm ~i IAtimea de 25 mm .
Ramele au lantetii laterali ma i Iati dedt umer~ele de sprijin cu
cite 5,5 mm de 0 parte !li de alta, pentru a putea men\ine fiecare ramA
la 0 distantA fixA falA de cea vecinA ~i a pastra intre rame un interval
de 11 mm. Este a~a-numita ramii de /tip Hoffmann, care are aceastA la.time numai pe 0 treime din inAltimea lantet,ilor lateraii. Lantetul inleI'jor al ramei este de 8/ 8 mm ~i este incastrat intr-o tAietudi. exact! de
8/ 8 mm de la baza lantetilor laterali. Rams se ineheie cu cuie de ~ita
de 3,5--4 mm lungime.
Diafragma sau peretele reductor mobil este coniectionatA acum
din P.F.L. gros de 4 mm incadrat in ~ipei de lemn pentru a evita deformarea Sa sub ac~iunea umiditAtii din stup in timpul dernii. Ea Wnd
etan-5A, serve~te la redueel'ea spatlului de iernare a coloniei numai Ia
cite rame Cll faguri ocupA albinele, avind in dreapta ~i stinga cite 0
pcrnA eu material termoizolator. In felul acesta colOnia ierneazA intr-un
spatiu restrins ~i cald. Pe mAsurA ce in primAvarli coloma se dezvoWi ,
diairagma Sau diafragmele - dac! sint doua in dreapta ~i stinga cuibului - se distan~eazA, introducIndu_se in cuib mai multe rame pina ee
intreaga capacitate a corpurilor de stup este completatA. Pentru a nu
Il1sa spatiu libel' io't re diairagmi1 ~i peretii corpului de stup, unjj stupari 11xeazA pe laturile sale cite 0 fi~ie de pislA, fc1cind-o asUel ~i mai
etan~a . Circulatia aerului se face msA pe sub diafragma care nu atinge
ClInrlui stupului. iln ielul acesta, stuparul strimtoreaza cuibul atit cit
tl'Ohlli c, iar '! agul'ii ell l'esturi de Illl'iere desc~pAcitA sint pu~i din~lo
c.te '\.ii[lrl'a~ma in spaVuJ ,gol, de unde pe sub ea albinele trec U ~or ~i
tt'IIllSpr'l'lA ttl ('u ib nC'est e resturi de miere, care altCel S-ar aitel'OJ. Lan-

304

Rolul urdini$ulu i in viala coloniei

Stupul trebuie sa aibA 0 bunA circulat,ie a aerului prin urdini~ul

sAu, care - putem spune - e padea eea rnm importan.ta a, unui stup.
cAd prig, el colonia i~i reg~eazA otel"!!Peraturs" umip1tate.a interioara,
schi,mbul- de gl).Ze lli .J2.,ai.e _proceselc sale biologice. fie ell.. el e plasat in
pa rtea de jos a corpului de stup, fie eA este sus, In dreptul cuibului.
P Qn locul sAu, dar mai cu seama pl'lin marime, urdini ~ul influenteazel cete mai importante acte ale vieti'iooloniei prin circula~ia aerulUi ce se face prin el: roirea, dezvoltarea ~i extinderea puietulul in
elipsele fegurilor cuibuluj, prelucrarea nectal'ului ~j evaporarea surplusului de apa -ce 0 coo~ine, precurn I?i 0 iemare in "Conditii corespunzAtoare.
Este Ibine ca pozitia lui sil. se sdhimbe numai tn anumltfo conditti.
cl\ci altfel colonia va ii tulburatA un timp io bunul mers a1 lucrArilor
din interior, in afara cazului clnd ea se pregate~te pentru iernare ~i ll?i
alege locul unde sel-~ i formeze ghemul de iam!. Cum este stabilit, dupA
' observa~iile indelungate _lAeute de to~i cercetAtorii, ca pentru sezonul
rece a1 fernU urdini~ul trebuie sA fie sus, la 2/3 din inAltimea corpului
de stup, de;;.i pin~ atund ele cir.culauJ e I.!rdini~ul de jqs, stupp.rul va
Incl1ide P.: a~es ta la inceputul lunU se!1tembrie, d ~cltizindJ0 p.e-&el de
sus. Cei mai mul~i stu pari fae aceastA operatie trepLat. Dv,pA observatiile
'mele este mult mai bine ca schimbarea sA se facli brusc. E dz:ept eli
pentru citeva ore in Colonie este 0 oarecare tulburare, dar ea se lini!}-t~te cunnd. Intr-adevAr, iniChizind romp.1et urdioi!?ul de JOSt dar ridiclnd sclndura 'de 2Ibor suh urdin~ul nou superior ~i fixind sub aeeasta,
pinA jos cu pioneze, un ziar care masCheazA 'CU totul !partea de jos a
stupului, albinele venite de afar.. VOl' veni toarte CUI'<irul la scindura
de zbot cunoscutA de ele. Ce1e 'din interior, ell attt mai u~or VOl' ie~i
rpe nooJ. urdin i~, cAci numai ,pe scolo ele v a.d lumina zilei. tIn felul
acesta ohiar de a doua zi niei 0 'SlbinA nu va mai incerca sa revina Ia
vecheapozi\ie a urd ini~ulu i. Totu~i va fi tinut ziarul acolo eel pu~in
10 zile.
In noua pozipe a urdini~ului sChimbul de gaze se face mai normal
dccit dadi in liarna urdini~ul ar ii jos. Jnchizind urdini~ul de jOs, in
i;lI'na se acumuleazel 8colo a importanta cantitaie de bioxid de carbon .
M - c:. 569

:)05

t 'u IIC{'s t a , albinele slnt obi~nuite de milioane de uni. de pe cind vie\uhlll Tn s(..'Orburile inguste ale al'bol'il or bAtrin i llii il su pol'tau bine chi ar
fll ul mi tOlll"Cll !?i exngerata propor\ie de 15%. El Ie da 0 u ~oara somno\(!n\/1.; cQnSun1ul de hrana tn aceasta silua~ie este muU redus, iar acum ul1\ril c de reziduuri alimentare in punga rectalA este midi. Cind nivelul
hlnx idu lui de carbon ajunge la urdini"ul de sus, prisosul iese alara,
IIInd Inlocuit eu aer curat cu oxigen , aift de necesar bunei vielfUiri, mai
nics r ind in euibul de iama ineepe sa ap<''U'i!i, din nou puiet.
I"upiul ea urdin i~ul de sus este eel mai potrivit peD'tru colonie eslt>
iI ' ubllit de rezultatele obtinute de cerceUitori care eomparindu-Ie eu cele
nb\lnute de eoloniile iernate cu urdini!? desehis in parten de jos, au
(lowd it cA s1\.na'tatea albinelol'" este asigurata prin lipsa umiditatii din
, l lIP : etL productia de vara. ce urmeazA a fost cu 33% rom mare "i di
hi pt'imiivadi.. coioniile cu urdini ~ superior a u crescut cu 25% mai mult
pu \.-.t,
Cel"celAtorii {;i practicienH au stabilit ea hrana consumatii iii. iarni1
rh. ('olon iile iernate in stupi eu urd;ini ~ul superior este rnai redusi1 eu
!!,n kg miere. Cind se lasa deschise ambele urdini~e mortalitatea albine11)1' <.~le ehial" de~0-1000foii mai mai'"tHledt 'la eei cu un singur urdini~
IIIJIIl U( in partea de sus. Productia de miere a fost cu 12,6 kg mai mare
In n c:;c~tia fa ta de eei dl.rora Ii s-au lasat experimental ambele ur(lini ~e
dL'8ch ise.
Siot stu pari care procedeaza asHe1 gre~it, tin ind desehise ambele
urdini~e. Acolo se fOl'meaUi eure,*
diiuna torj pentru colonie. Cind se
w'oc:cdeaza nonnal, cu urdini.o:J deschis in partea de su~ , aibinele 'i~i
lU'onjcuzA rezervele de hrana pentru iarna aducind ]jnga euib miere din
rn~ u ri margin a~ i acolo unde 1-51 VOl' forma ghemul de iarn A in dreptul
u l'djni~ul ui nou ~i VO l' avea suticient ,tim p, pina la sosirea ti m pului rece,
II rI ~.~ j organizeze in bune eondi\ii loeul de iernat.
Ghemul fiind in prcajms aeestui urdini, superior, aibincle pot ie$!
dc indata- ce au 0 zi mai cal'd:t pentrn zOOrul de curatire int.estinaI11 , pe
('tnd dadi urdini.!?ul va fj jos, ~s cum este eel din timpul verii, VOl' Ii
Il ovoitc sa cob O'a re spre el stdibatind 0 zona roce, care di1i n uie~le in
Lfmpu l iemii in par,tea de jos a Iagurilor. In aceastA siiua~ie ele ramin
mnl departe in ghem la clil,d ura, de~i punga 10[" reet8J.a e pUna eu reziduuri. Atunci apare acea afeetiune aparent henigna care este diareea dar
cw'c poate sA faeiliteze aparitia nosemozel sau a unoI' boli cu caraetel'
mJ(:oLic.
P1'in urdin i ~ ul de sus, in iarna, ies vaporii de apA d in stup proveni\i
din )'espirn\ia miHor de albine d in ghem; in s itu atia cu urdini~ sus, a~ti
Vll po l" i nu Illai nu timp sa se candenseze ~i deci stupul e ferit de umidilute, enl'e i ll i:lI'lu'i esLc inamicul numaru l unu al coloniei.
Ghem ul fiil1d to direetA apropiere de urdini ~ul super ior, IIlbincle
- In CHZ III gcru rilor Illl.lri- rormeaza 0 serie de perdele succe::tive e ll
tlpn\li mi (oi In trc c It', ('Me Jiind izolatom'c, nu in~li dui e r:;'l tcm pcrlllul"lI

:10(;

ghem\lll1 i Sf! coboare su b nonmli. De nsemenell, in iernil e C~I z~ I)C? 1

uhUlldentc care adeseori oacoperii stu.pii. caldura din int.erior ct ~e liOlrtnUIcuzd, iese U!?OI' prill urdin i~ul superiol', to pe~ lc 0 parte din zilpad l\ d ('
pc scindul"n de zOOr ~ i acoperi~ ingi'id u~n d ca schimbul de gaze sil 8('
restabileascli u ~r.
l ama, clildura razelor solare patrunde pe urdini!?ul superior.
Influentind g hl?mul sa se resfire, iar albinele sa-~i reapravizi oneze gU ~ lk'
(:u miere, care este ca un carbune ce da ealdura sobeL A tunci ele po t
rflee zborul de euratlre lintestinala, dupa care reintoarse in ghem, pot sri
lemeze in continuare inca 1-2 luni la ra grija, daca - bine inteles _
fLu suficiente rezerve de miere tn faguri.
Urmdrind felul cum coJoniile sAlbatice ierneaza in scorburile aJ" \)nrila r blit rini, s-au tras eoncluzii pretioase a felului cum ele i ~ i ale,!: :
pozitia !}i madmea urdini<;ului in iarna. Loeul eel mai potrivit e sus, in
spre mijloeul euibu]ui lor, la 40-50 em de fJ.l.Il(i.. Ca marime, dacli. urdini~u l este prea descl1is. cifolruHe fac toa mna, din propolisul adunat dC'
pe mugurii arborilor pIAci de miCl?orare a urdini$ului, placi in care lasA
2-3 onficii ovale de 10-12 mm pe care Ie largesc in primAvnra. Atunei
clnd timpul se inea.lze~ te, Ie rod !ji Ie desfiinteaza.
Ohm cuibul este amenajat in pat enId , deei 'Cu rameIe paralelc C'l I
urdini~u l, pozitia aeestuia este eeva mai joasa dedt atunci dnd cuiblll
cste in pat reee ~i a nume la 20-30 em mai sus de fund. In principiu
este bine ea el sa -Lie putin. mal mare decit. pre~ mie. 0 colonie eu 0
nerisire'i nsufjeientA din eauza ul;.dini~ulu~ mie este nelini~titA., ierneazu
In eonditii nepe elnice, J!Ibinel e defeea pe f<!gt.;;-i, in, stup se ereeaza tin
execs de umiditate, iar fagunii eu pastura mueegaiesc. De asem enea,
i n varli, 0 asemenea coloni"e eu ura:ini~ mie roie~le in mod sigur ~i adesea de muite ori compromite rccolta.
Cunoscutul eercetAtor german Bud e} 'Care s-a ocu.pat mult de prOblema temperaturii ~ i aerisirti colonie1 in iamA, a sctis cli. urdi ni!iul
trebu ie sA contribu.ie In producerea unui curent de aer direct ~i sa rrl'
Jiufieient_de larg pen!:ru -a penmite asigurarea unei ventilatii pOirivite.
dur n u exagerate, ~ l eI ineLt albineJe sa-1 poatA astupa eventual "I s1\
llsigure 0 constanta a temperaturii in interior..
In astfel de situatii mates incepe sa. depuna timpuriu OUa in cuib.
Tn schimb urdini~ul de jos, val'S', larg descbis pe teatA Uitimea stupului
VlI contribui la ere!jterea aetivi.tatii de zOOr al albinelor. ~ i Ia ael'isi l"COl
Inleri orului.
Orient.:'lrea urdin i~ ulUii in iaroa va ti totdeauna spre sud , indHere nt dflca e sus sau jos, jar in timpul verii in spre est; atunci el es tc
d('srhis pc toa la latimea peretelui frontal al stUJ1Ului, pina dod apl.lrc
Ihflllirul, ('u nopti red, cind el se inehide raminind deschis num ai cel de
lUI!,.

:10;

DJCerif e tip uri de Siupi ,i fo losirea IDr

StupuL vertical multietajat
StupuL rnultietajat (fig. 51) eel mai rAspindit in lume, inventat deo
Lllngsloth, de!1i are 0 -folosire de peste 100 de ani, de Ia aparitia lui a rAmas
1Il uccc8'ii formA 'Ii are acele8.!;i dimensiuni, dovedind prin aceasta c!
dillJLI'C stupii verticali el este eel cu 0 conceptie bunA ~i cu 0 productivilute In(U'e, clnd este condus dupA 0 anumiUi tehnicA bine aplicatA. El
~ te tipu! de stup industrial l?i care in acela~i timp ajut! substantial la
tlldcplinirea conditiilor biologice ale coloniei care-l ocupA. Compsl'ativ
('\1 nlte tipuri, In acest stup albinele aduna maj rhultA miere ~ polen,
C\llbul se dezvoltA bioe inainte de aparitia marelui cules de la sa1c:tm.
t lncl se intervine prin extinderea lui pe verticalK atLt cit este nevoie.
tn (! I iemarea se face in conditU optime. Colonia ocupA cel putin douA.
r.orpuri de cuib din care cel superior are 24-27 kg miere. DacA ea este
ml\l mare 'ii are nevoie de trei corpuri de cuib In toronA, rezerva de
!IrMA es'te de 40 kg de miere. Mai tirziu se retrage corpul de jos, iar
oo lonia ocupa.. atunct in intregime doua corpurn de cuib, iar sus' 10 corpul
111 I rellea se a..fM marea rezerva de }uanA. Ded stupul multietajat este
cel care asigurA orieind un Volum sutJcient unei calonli
gigant, ~a cum sint in Australia 111 Uniu nea Su'dC [..---..1
l---lM,
Mri"canl1, unde stupfi dau mntastica recoItA de 400 kg
miere de colonie. Toate operatiile cu acest tfp de stup
I---.j "',
se fac cu u~ urin\A, fie d. este yorba de largirea spa_
liului sau restringerea lui, prin adaugarea sau retragerea de rorpuri, de schimbarea automatA a matcilor
sau de iernarea coloniei, acolo unde situa\ia geografica 0 impune.
Lantetii de .centurA ai fundului au inspre d-U!jlUriO. 51. - Stup
multletajat :
mea 0 scobiturA inelt! ~i adincli de 25 rom , clt gl'OCI _
capac: A+B
simea du~ umelli; in aceasta se introduc marginile
tolonia oeupA dou4
du~umelii prinsA in cuie.
(!(IJ"purl de cuJb:
" _ grat.1a HaneLante\ul din 'Partes frontalA a funidulul este lipsA,
nlann; Mr - tret
nu.lu.l.ne de recoLtA
constituind
urdini ~ul de jos al stupului, inalt de 18 mm
\lo~pUlle eu rame
'11 ttL ('ell de culb;
~i lung cit toatA lAtImea peretelui frontal al cot:pului.
r _ funOul ~I ur(lj~
1\1,1/.1 ,tupuluJ.
Scindura d~umelei se prelung~e cu 50 mm, fonrund
astIel 1O'CU1 de aterizare a albinelor ce vin in stup.
J\ccste prelungiri mal au ~i 0 altA insemnatate : cind stupii se incarca
In cnmion pentru pastoral , preluogirea tine rinidul urmator de stupi Ia
o distan\A de 50 mm, .tndt intxe rln'd uri rAm1ne un culoar tiber de cirM.lln\ie a ael'Ului, necesar cu atit mai muIt cind stupii merg Cll urdin ii1c lc desohise. 0 parte d in albi nele ce ies pe peretele frontal ar fi strivlte daci\ stupii ar sta lipili strins, in bloc, unii de allii.
AI\i stupari renunta la aceasUi prelungire de 50 mm a du.c;:umelil.
Illr sctnrlura de zbol' cste prinsa in doua balamale. care inchide defbilIlv I.Irdllli~lIl. rilod r!xnU'l pl'inlr-lIll roraiber.

~u""

'bd r

:Wu

La fundul st.upului se (ace 0 tAieturli de 6/10 em prevbutn cu

:tablA care in iaro! atrage vaporii din stup ~i-i condensenzti, coosti.tuinrl
oltrel acel "magnet de apii" recomandat de cercetl1torul german
Ambruster.
Construirea corpului acestuj t.ip de stup cere in primul rind respectarea strictii. a dimensiunilor inlerioare care slnt: lAtimea de 375 mill.
lungirnea d~ 4!?Q_mm ~i inlilimea coropului de ~mrn. Pere\ii latcr ali au 540 mm X 245 mm. Pentru corpuriJe facute cu seindur! gl'oasi\
de 35 mm se folosesc seinduri de 40 mm grosime, iar clnd sclndura este
de 25 nun se fol osese seinduri de 30 mm, tinind seam! cli diferenta cade
la r judea.
In peretele frontal ~i eel din spate, pe partea interioara a marginii
de sus se prevAd falturi penlru sprijinul umera~lor ramelor; tal\ul
are lAtimea de 11 mm ~i adincimea de 17 mm. In felul acesta ramele stuu
mai jos decit supratala superioara a corpului cu 7 mm. Acest spa\iu
tiber de deasupra ramelor perrnillte 0 8l?ezare u~oara a corpurilor suprupuse, f.irA a strivi albinele. Dae! adincimea laltului ar ii de 10 mm.
crescliturile de ceara pe car e albinele Ie fae pe supratata superioarii u
lantetilor r amelor ar lipi strins corpurile intre ele ~i ar fj foarte grell
de desprins, in spec.ial atunei cind, pentru a preveni rOitul, corpurile
de cuib se inverseaz! in mod periodic.
Pentru minuirea mai u~oara a corpurilor. 1a 70-80 m.m mal jOs
de marginea superioarti a .fiedirui corp se scobesc ni~te adincituri in
formA de seok! ; ele se fac la 10\4 eei patru pereti ai corpului.
Corpurile nu au falturi de sprijin lntre ele, cA.ci atunci clnd se rea.!}caza unele peste altele s-ar strivi multe albine; de 'aceea a'iezarea lor
se face prin alunecare din spate in spre falA, avind grijA ca albinele
sA fie u90r indeplirtate cu putin fum sau cu o' peroe apirola .
Ramele josse ale aeestui tip de stup care au 0 lnAltime de 235 mm ,
asigurii in pl'imaverile timpurii conditH termice ~rfecte pen{ru puiet.
de~i acesta este acoperit de un numar de albine eu mult mai mic decH
o cer fagurii cu pUiet din ramele inaLte, In fiecare corp de stup cea de~a
zecea ramil este cu. ulucel de hranire, in afarA. de hranUorul mare de
sub capac. Aeest ulueel. 'Btunei ciod nu este nevoie de stimulat colonia
este ridicat ~i inlocuit cu 0 ~ipdi sub care albinele clA:desc fAga~uti;
serve.!}te deei atunci ea rama cliiditoare. Rama Langstroth este bine
calculatA, cad asigura coloniei in primAvetile reci 0 cAldurA mai constanta l?i posibiUtatea de extindere nonnalA a cuibului in corpul a1
doilea .!}i chiar al treilea la colonU foarte puterniee. InlU\imea micA n
I'nrnei stupului ll1ultietajat detenninA matcs la 0 activitate prodigioas;).
Chilll' 'ii in iarnA sint mAtci care cl'esc destul puiet. In afarA de acesteu,
I'llInu IngustA se preteaza foarte bine la clliditul activ al fagu rilor mlli
Hies <:ind I'amele acestea sint grupate ci1e 2-3 in mijlocul corpu lui
.SlIpCI'iOl, tn tim puJ, primului cules; foile de fag uri artiiiciali nu sc
cHiulti. cilei greutatea
albinelor c1Mitoare este redusa, ca ~i numliru l
,
~o1

tit' nlbinc rel't'se ec-I lucreaza. De aceea, fagur;i din rameie multietaJIHI.' nu {oarte pu\ine nlveole de trin/tor.

Slllpul are toate piesele componente compiet independente, minuiI'ton udCtil'ui corp plio cu miere il poate face arice stupar indiferen't de
vlrs lll, ceca ce constituie a economie insemnaUi. mai al~ aeolo unde
1IIIt'CSC bru\cle de mundi.
uibul este canstituit in mod ob i~nu1t din 2-3 cOl'puri suprapuse.
I!;I cs tc desp&r\it prin gratie de corpurile superioare destinate miero !1 i
l)oJcnului. In aceastA situa\ie cuibul are capachtatea de 135,1 litri. Colonille puternice ~i de mare productie 'CXitind euibul chiar pe trei corpuri,
111)'1\ Cum este metoda americanului John Long, in care caz eapaeitatea
,'\!ihului este de 200 litri. In aceasta situatie nu mai este nevoie de
Wilt in separatoare. La colonii mEli slabe cu un singur corp de euib, albi1I('it' 'IU ocupli cu miere laguni de acolo, nid chiar clnd euJesui este
ullllndcnt. Trebuie insA mentionat eli 0 colonie cu un cuib numw pe un
,II lnr,ur corp este nenatul'al ; el do ved~ cA acea colonie are 0 de!i.cienta.
01 dec! trebuie intervenit cu puiet dipacit de la alti stupi ~i un corp cu
mlr re peotru a restabili un just echilibru biologic. Cerceta.toril au stalllHL eli in cuib normal .pe douA col'puri de multietajat depA~~te cn
puh: L cu 13-250/0 toate celelalte cuiburi din alte tipuri de stupi.
Prin inversarea pozitiei corpurilor de cuib intre ele, se inlaturA
ttl r'nure parte pericolul I'oitului natural care ar compromLte recolta.
'J'lllodatli cu aceastA operatie de inversare intre cele douA corpuri de
'\lIb initiale, se intercaleazii un al treilea corp cu faguri gata cUiditi ~i
(Icupati cu ouA de 0 matcA prolifica.
Cind culesu l este de duratA, iar cintarul de control ,indicA &cumultu'; insemnate, se a<;azA deasupra 1-2 corpuni cu faguri gata clAditi ~i
l'Irl.iricia1i, grupati in mijlocul oorpurilor ad!u;gate.
Roii arti (i ciali t impul'ii creati din vreme, in prinw.vadi, cu mAtci
pns trate in aCara ghemului dupii metoda N. Foti, pot sa se dezvolie
fO(l l'te bine stiod deasupl'a coloniei de baza, despartite printr-un lund
tip Snellgrove. CAldura de jos a coloniei-nama ajuta mult roiul in dezVolh1l'ea sa. Acest l"Oi cu martcs lui , dupa 0 stimulare activa !?i permanen.Ui va puten la rindul lUi sA ajute colonia-mama la 0 productie
mli l'itd, mai ales clod ~n timpul culesului mare toati1 albinn zbura toare
tI I'oiulu; puternjc esle absorbita de colonia de mai jos, oferindu-i acest
spdjin in mcd periociric, din 7 in 7 zile. Albinele zburartoare d in ambele
unilAli aduna miere in 1-2 corpuri de stup intercalate peste cuibul
ric jos, care este separat co 0 gratie, pentru ca matca sa nu urce, A~e
ZtlrCIl de <.'Onpuri suplimentare la un cules bogat, s e face prin suprapuIw ren altu i corp peste cele deja pline. Colonia ajutAtoare de sus este
nr('I'eu stimu latf\ ell sirop cu substante proteice pentru ea mates de acolo
AA depunf\ un numAr cit mai mare de ouli. tn aeest reI se simpliCicfi
lu c.rfi rilc ill stupini1 ~i se redue cheltuielile de munca, pe unitaLea ric
prod us,
l ntru c'it s pfttiul din tre corpuri este de 7 mm, matca se ure .'!. ('1.I "iIlO
If l flCUr).' \ (u ullil ('~lI"puJ d l' <ie(l'S'llpra, Tn felul ac(>!;t:\ I'llmele S UPI' (IP\I~W
~H ()

{ue IJccla~ t SE'I'VI Clli Cil rnmele inalle ale ollor tlpuri de stu pi, t"Uiln cstc
de pii'da stupul ranrez Layens ce are rame de 40 em inal(-imc,
lernarea obi~nuitA se face In douA corpuri din care eel de su ~ est\.'
pHn cu miere. Spa\iul dintre cele doua corpuri lasa Ubertate de m i .~('III 'l'
ghemulu i de iarn a. Cuibul se extrinde ocupind aproape compJet CUt'pu l
de jos, mai ales clnd coloniile sirut stimulate cu pastura ~i miere in 'lul'If',
,hiar daca zAP.ada inca nu s-a topit. Atunei matea are tendinta sri UI'(' C,,'
1n corpul superior, pregatind 0 generatie de ailline tinere cresculc 'ill
luma ~i care VOl' fi cele mai folositoare pentru culesul timpuriu , Dl'
tndota ce zapada s-a topit ~i apare riora l1.impurie a pad.urilor de lIl'in,
corn etc., cit :;;i cea de sub arbON cu bogatul lor polen proaspat e/1I'('
este eel mai puternic stimulentposibil de dezvoltare - colonia ia 1111
nvint deosebit.
De;;i s-ar plirea di. iemarea a1' Ii inrIuen\ata negativin acest tip de stu I'
eu pereti s ub\iri de 22-25 mm, eXlperienta facuta in R. P. Polon:'!,
compariod stupii co pereti dubli cu a~ti pere~i simpli, a dus la rczuJtate surprinzatoare: consumul de hranA a fost initial mai mlll'c
numai eu 1 kg ~i puietul pu\in mai extins la cei dubli fata. de ('(' I
simp'li. Curind iosa situ alia s-a inversat. Coloniile din eei cu perc~.
simpli au ajuns din urmA .,i au depA:;;it pc cei cu peretti dubli. Produ('tia lor de miere a fost superioara, in alarn de faptul cA s-a ni.cut 0 marc
economie de s'Cindur.1\.. Rezultatele sint deci ~i in aceastA prillinta fa vol'abile stupHor eu pereti simpli. Cercetatorul sovietic Rozov a obtlinut,
rezuitate ~i maj bune: in cursul iernii albinele din stupii multietuj fl \i
au consumat cu 13-190(0 mai putin.1\. miere, iar io primavara au cresclil
Cll
14-,8-18% mai mult puiet in comparatie ou coloniile de stllpii Dadanl.
\
G. Taranov a obtinut eu 35% mai mult.1\. albinA pen'lrll colesul principal.
iar coloniile au dot cu 26,5% mai multA miere !?i au clAdit cu 58% mai
multi faguni.
Iotr-adevar, clAditul !agurilor in ramele mai inguste se face mult
mai repede decit in rame Dadant.
Aerisirea in timpul iel'nii este- asigurata mai bine toemai pcntru
ca intre carpuri se aflA acel spa1,;iu de 7-8 mOl pe toatil suprafota S l~
tezelor ramelor; pe aeolo albinele pot circula de la un !agure In nllu l
.<;i de jos in sus. Urdini~ul de sus - despre care am vorbit - facilitcllzli
aceasta aerisire.
Cu acest tip de stup schimbarea mMciior se poate face anual, U ~O ,'
~i fara riscun, izoliod io corpul de sus 0 mica patlte din colonie ell
podi.<;or separator din P.F.L, Acolo albinele i~i crese 0 matca noua din
botci de selectie, care odatA imperecheata incepe sa depuna oua pin;'
toamna tirziu.Dacli colonia a avut 0 mate.1\. buna, en se pune In ie rnal
in afarn ghemului dupil metoda N. Foti. iar primavara viitoare se Vi.
Corma roiul rtimpuriu despre care am amintit mai Inainte.
Podi.,<;orul acoperitor al corpului supedor are 0 rama inconjUl',lI.tom'e ce corespunde perfect cu perimetrul exterior at acestuia. Dc nitre !.
/I('c~t Wll:inunt este valabil pentru toate ~rtile componeolte ale s lupului : fu nd obi~nuit tip Snellgrove, rama cu plas.1\. metalicA pentru IJel' j .
s h'e III l.nmsport, Podi~rul are 0 fal~ netedaeu marginile scindu l'i1M III
, U'('III ~ 1 1)lan ell n~II.Hginile ramei de cen:t ur~. tn schimb, partell opusrl n
:11 I

" tll ~oJ'ulut avlnd lanteti de cenlurl1 Innl\i de 5 mm , stund clnd el va

tl tII;I(~:w~ pc corpul superior 01 stupu!ui, va prezenta sub el un spa\iu
illlQr de ] 3 mm inA.I\ime In care incape perfeot 0 tUI1U1. ell polen sau
)1"~ turd Cll miere 8tunci cind colonia este stimulatA. In rama de centurA
1\ rXlrtCa frontal! se face 0 UHetudi. lung! de 60 mm care constituie
III ncvcle un urdjni~ superior in timpul iernii. dad. nu exista eel rotund
111 mljloeul corpului, ~a cum am arntat mai inainte. In mijlocul podirulul se aIH!. un orificiu circular ell di'ametrul de 1,5 em prln care se
UUl'Iltl siropul ce cuI1ge direct in ulucelul ramei hrAnitoare. Orjficiul este
nruv(\zul eu 0 micA pinzA metalidi ell ochiuri de 2,5 mm pentru a hnpieCUQll nlbioele sa. iasl1 pe acol0 clod se .face stimularea.
Stupul multietajat mw are un prepos accesOI'iu denumil fundul
tiD Snellgrove care in tirnpul culesului ingAduie trecerea albine10r cu1e.
t:fIlOtu'c fn colonia de bazA ajutind 1a rnArirea produc\iei. Cum el este
{!lIMit $i 1a stupul vertical Dadant. descris pu\in mal departe, H vom
tl tflcrlc ncolo, arAUnd itotodatA !;ii felul cum se aplicA.
o alta pies! accesorie '8 stupului multietajat este 0 rama cu plnzA
mtllnltci1 ce se a5azA deasupl'a corpului de sus la transportul in
JlIl"tornl, InHiturind de acolo podi~orul original.
Ocosupra se afla capacu1 sim,plu, fArA aerisire lateralA did rama
(III plnzl1 metaUcA face acest serviciu cu prisosint.A.
Pentru ca toate patiile componente ale stupului sA fie bine ~ i solid
lel,lll1.c In transport, stupul mu1iietajat are douA vergele de otel care std.
bl'lL de sus ~i pin:'i jos peretti laterali ai tuturor celor pat1."u corpuri,
Pit Lrebuie sA aiba fiecare stup; tijele au In fund 0 pHicutA iar sus 0
plu U\ti-fluture care stringe- filetul lung a1 tijei ~i fixeA definitiv
atupul. Am gMit ca acest fel de legare este complicat !;Ii adesea greu de
munJpulat mai ales clnd 0 ploaie prinde transportul pe drum ~i scindura
eorpurilor se imbiM lii se umfHi; in aces.t caz cu foarte mad eforturi
ltJolc pot fi retrase, iar stupu! se reorganizeaza..
Personal tolosesc un rut sistem de legare, propriu, ce constA din
I)ntru vincI uri din balot lat de 8 em, indoit tn unghi drept de-a Lungul
bR lo.tului. Vinclul'lile au tnAltunea intregului stup cu cele trei corpuri
/l Ie lui, plus funduL ~i cepacu1. Ele se apli~ pe cele patru muchii ver
IIcole ale stupu!ui. Sint fixate cu holz!?uruburi care strAbat grosimea
actnchllii pere~i1or ~i al cArol' filet iJ'ljtilne~te pe partea interioarll. piuli~e
\hcnatrate in tesAtura scinduriL
Stupul mullietajat mai poseda 0 serie de aceesorl~i anume:
DauA dialragme, pentru miCl?orarea spatiului colonilior sau a
l'Illclcclor aHiturate; una din ele este etanl;iA ~i atinge tundul stupului,
pc ctnd cea de-a doua lasA dedesuptul ei un spatiu de 8 rom pe unde
nlblnele pot circula. In golul de dincolo de ea se ~aza 0 pernli cu materltd tCnno izolator eum sint paiele sau cll\ii de cinepA. Diafragme bune
~c Inc din P .F .L. tAiate 1ntH dea lungul de dimensiuni egale pentru
15- 20 de bucA'i .,i opol alte 15-20 bucA\i tAiate de-a curmezh;u], dar
tlr /I(.'C I (\~ i dimensi une ; ambele plAci se lipesc cu clei ~i se incadl'eaza tn
rnrnc de lemn. AsHel fli cute. ele nu se mal scorojesc sub nctiuncn urnI'
1.('lel din s lup.

3 1"

Un alt accesoriu aJ stupului este ~l gratia Hanemann pentcl) II

iz91a partial cuibul din cele douA corpuri, suprapuse, rezervate strinsUIi!.
#
I n stir~it, un accesoriu pretios al oricli.rui tip de stup este 0 In(lyntle proprie a autorului care constA dintr un triunghi de aClisire cu
f undul de tabla. ~i care va sta pc du~umeaua fundului stupului : mnrgi
nile tnughiului de tablA slnt intoarse in vincIu de 1,5 em; pe marginilt'
I;uperioare ale celor trei latun ale triunghiului este lipitA Cll cositol' 0
pinzA metaLic!i. cu ochiuri de 2 10m. Virlul triunghiului ajunge nproapc
de lante~lll de centurA ' din spate a1 fundului avJnd la vir! 0 deschidcl'e
de 5 mm, care sUi tnfundata 1a transport. Triunghiu l se introduce III
transport prin urdinil?ul stupului pe care it inchide; cum tosA parten
dins-pre peretele frontal al triunghiului este liberA, pe: acolo circulA aCI'
din bel~ug care face un curent u!?Or de jos in sus oprintre faguri, dind
! oxigenul necesar l?i elimin:tnd bioxidul de carbon. Coloniile inohise VOl'
fl -a limentate zilnie iCU apA, cu 1-2 1 apa. turnatA in ulucelul hra.nitor
din corpul superior.
Albinele nu se nelini~tesc, temperatura din stup nu se urca ~ i
Astfel colonia poate sta tnchisA citeva zile fArA riscuri. Apa se poate
pune ~i tn ultimul ~agure gol de lingA unul din peretii lateraU ai
stupului.
Un astfel de dispozitiv este foal">te necesar clnd se aplica tratamente CiC1ns-edlclil'e'1fj.1mprejUrimile prisli.cii. 10'run minut se monteaza
3-:-4 asemenea triungihuri, in~hizind albinele care pot trai astIel feritf'
de pericolul intoXicat.iilor.
In utilmH ani de via~ cerceUitorul american C. L. Farrar a fAcut
o inovatie pentru stupul Langstroth, care ar trebui poate adaptaUi. !?i la
al nost ru: deasupra celor doua. carpuri de cuib ~j peste grati~ Hanemann se a~aza magazine de reGQlta cu rama in jumAtate, cit tnAl~mea
ramei de cuib, deci de 11,5 em. Ele se suprapun pe masma nevoilor,
dupa. cum este de abundent culesul . Rationamentul lui Farrar se bazeaza
pe faptul di stuparul fiind nevoit sa Iucreze singur, nu poate sA ridice
corpurile pline cu -miere care clntAresc 25-30 kg, mai ales cind stupina are citeva sute de stupi. In10cuind colllur'ile de strinsurA cu Bceste
magazine de recolta, stuparul poate sA Ie minuiasca. u!Jor. Tn al doilea
rind 'din corpuriJe intregi cu rame inaLte de 23,5 em cu greu se gonesc
albinele in jos ciod trebuie flieut1i recoltarea mier ei. Folosind m agazinul
de recoltA cu rama ingustA, albinele Ie parasesc in citeva minute; deci
o economie de timp .!ji energie. In al treilea rind, stuparul obtine faguri
tntregi cu miere dpacitA fAra a mai 1010si sec\iuni.
Descriind pe larg telul cum este al~tuit stupul multietajat ~i cum
se procedeaza pentru a conduce coloniile spre 0 bUna productie, mai
avem puVin de adAugat, vorbind !Ji de celelalte douli ti'puri de stupi
vertieali stan'dardizati Ia ntli !;ii anume: stupul Dadant ~i RA 1001.
Stu-put v ertical Dadant cu dimensiunile intedoare de 450/450 mm
.~ i Inaltime de 31'7 mm a re 12- rame:- deci este p erfect patrat ~ i poate ri
n~ezat J?e fund CO fagur:ii fie in pat rece, fie in
pat cald, dupA sewn.
Tn tOf'lllUla. cind colonia se pregAt~t.e pentru iernare, corpul se in toarce pc
(I,lndlll sau mobil cu fagurii pe aceea~i linie cu urdini.5ul de jos, riill'lt ntn (\ in lJceast1'i. pozitie
pInA in luna ma'i. Ciod timpul se tn dUze~l('
,

~1"

!)ozl\hl corpulul de stup pe fundul mobil se readuce in pat reee, deci

Cll n ul'tClc sttod perpendicular pc "y- rdlni ~ . El este conceput ell un corp
f'lI ,'ome de 4351300- mm !?i ell dOlla. magaz.ine de recolUi. ale caror rame
lI\n~ pc jumatate ea inA.l~ ime rata. de cele de 'Cu ib,
Podi!:,orul ~i diafl'jtUmclc sint la lei ea cele ale multietajatului. Capacul este telescopj c
ell lin capac de cutie ce prinde 2-2,5 em perimetrul de sus a corpului
~Ull a magazinului de recol'tA., Capacul este inalt de 22 em ell dOlla
. pu \li llllel'aie de ventila\ie d e 4 em, acoperite cu pinzA metalicA cu ochii
II. ~,5 mm. Dispozitivul de legare este Ul fel, ell patru vinoluri pe
n\ul'lllil.e late-rate, iar Ila fund avind acel~i magnet de apa tip Amhroster.
Rezultate bune am ob~jnl.lJt ell stupul Dadant folosindu-l ell douii
('o/(l11 /i suprapuse despUrtite prin fund Snellgrove, a dirui folosire 0
"lItl! dcscl'ie mai dcparte (fig. 52). Ambele unita~j au fost activ stimulate
to" pr imtivarA pinA apare mal"ele cules timpuriu de la salcim. Atunci, intre
II'le dOllii unitliti se in troduce un corp asemlinator, ou faguri gata cUiditi
,,1 IU'ti fi ciali. Albinele culegataare din s tupul de baw tree prin zabrelele
gMtiei Hanemann ~j string recolta din corpul
gol de deasupra unrle matea nu se poate urea.
In aeest corp de strinsura insti coboara toate
-- J
~:- ----,.._/_ 1
aibinele culegatoare ale coloniei ajuUl.tuare de
I
,..... I
sus, care pin;! atilmci era complet izolata de cea
de jos printr-un fund tip S neHg rove. Nu
exis ta confliete intre aibinele celor dou! uniI
tati intruci-t iunrl'Ul SnelLgrove are in m ijlocul
I
sAu
0 tiiietura de 6/4 om acoper itA cu pinza
I
metalidl
prin care trece caldura de Is coloniaj I
I
mama de jos ~ i mai ales mirosul coloniei de
I
I
/
acolo~ care va Ii la rei eu cel al coloniei aju,..~.. ~: ./,. I
I ---...... ..
iAtoare de sus.
Fagurii artit.iciali se pun grupa,i cite 4- 5
I
t,,~
I..
I
""la un loc, ill mijIOIC'U1 corpului de stup, marL
""'-I . / ,,;/
...... - - ... ~?,
giniti ell a l~i 7 din cei gata clAdi'i. tn felu l
acesta albinele tinere se string in laguri i noi
Fig. 52. Fundul tip
!}i Ii lucreazA in conditii optime, ca atund clnd
Snllllgrove a u tloua colonll
un roi ar Ii acolo cUidindu-i numai cu celule
~rut.e; c e1e 8 I\lroini~c
mid
de albine lucratoare.
fi le colonie! de :!lUlS sln't ast~
Aici este locul potrivit sA de~criem ferol min ui.te pentMl ro al.
bl nu zbu rAtoare din co.lonia 'i luI -cum este alcli.tuit acest fund tip SneUgrove,
"}ltuHout'(> de 3US .sil pooH!.
Se taie 0 foaie de placaj de 4 mm grosime ce
1N.'C't.! In corpul de st"jnsura
are ex&ct perimetrul de sus at corpu!ui de
Intcrcu lat .!Ii sA ICOfllucrez.e
stuP. Pe cele patru margini ale placajului, pe
t' u albine le ookmiei de
b,i'l:li Cill(ILe jos.
ambele par\'i se bat cite doua :;iPCl de lemn
avinrl 20 mm grosime ~i 30 mm tiltime. Ele
rm'/Ilcaza astre l 0 ramA dubH'i pe ambcle fete ale placaju lu i. ~ipcile se
li pesc e ll dei ~i se prind ~ i in cuie de !?I\a.
t n ncesle $ipci inconjurAtoare, Ia mij locul fiedire ia se taic cite dOllr.
lIl '( U nl~l' Sllpl'apUSC, de('i in to~al 'Opt urdini:}e, eu deschi-derea fi ed lc ia
lit, 50 min . T lIi l'l;lIrlh, !K.' rae pri'l.mal ice !1i S(' in('hid ell opl d opuri, la

---------:;:0

~,;~
-----.. w

:i 14

c.a. forma, ccva m ai pl'OC'minc."Iltc in

pal't:ea lor extc rioara cu 4-5 mill

a pueate eu degetele !?i in lroduse sau extrasc, in suu d l.,
cum va fi nevoie .
Tipu:l original al fundului tip Sn''lJIgrove are I1fUmai ~asc a.:~t.rc ) d, '
III-dJn i!ie SUp1'3puse: daua in dreapta, alte. d oua in stinga :;;i -c('lc l ult ~,
tlOUA in partea din spate a ,podi~drului stupului. Prin de rogaIT' d e: III
mod e-Jut original, am gasH neoesar sA tal !ji al1:c douA ur<iini!1e suprapuR{'
In. partea CrontalA '8 podj~rului; ope 80010 am introdus un IJub II"
cnuciuc de 30 em ~ungime ce .se gase~te de vinzare in 'oeiee [al":m a cl~' :
lln:uJ din capete corespunde exact cu ulucelul ram{'i hranitor d in rolon ia
de jos care va putea tj stimulata eu si rop pe aceastii cale ml'i1 sri
d(.'Schidem s tupul . Cu ajutorul unei pHnii pus. in eap<ltul opus 01 111 bul ui de cauciue, se toarna hrana de s timulare, ce ourge direct i ll
ulucel. Apoi astup orUi~iul tubule\ului cu un dop mic de hirt.ie.
Pentru 11 avea la timpul oportun un numAr cit .mai mare de c;u l('gfttoare colonia ajutiitoare este ajutatA din dnd in dnd cu [ngur i t"u
pujet ciipacit., fara albine aooperitoare ce sin-t 'periate in corpu~ lor tit.'
c.: uib. to feJul aoesta colonia de bazA nu va intra in frigurH e r oitllhli,
jDr totre re1e doua Il mitliti se stabile;;te -un echlli bru biologic per[('Cl.
Deocamda.tii., in primavara, pina la mare-Ie cules, odlonja de bar..1
e iJlCl. Iia prin urdi.ni~ul de iarna Gall daca este pres pute.mica aceotu -;l'
inchitle, ~ i se des'dhilde eel de jos pentru a avea aer mai mul t. Co lvniu
ujut.toare de sus drell'la deooarntiati1 pe 'Unul din urdinj ~ele Iaterli lc nil'
tundulu i Snellgrove, care corespunde in col"'Pul ei de stup.
In pragut mareJ.ui rules de ,la saloim care incepe furtunoo se 111 1"1'0d uce corpul intercala't, ell faguri gata cUi.diti, se IasA. ambele unWi\j t imp
de 24 ore in aoee~i situatie, .pentru ca cea de .sus sa -~i adun(' ('lo'VU
Illie re de salclm. Inceptnd iosii din cea de-a doua zi de cules se procl'deaza la "absorbtia" tuturor aibinelor zhuriHoare din cOlonia ':ljulfl warc
d e s us, 8J?8 cu m vom arata Ie p aragraI'Ul privitor la SIll"Cina de mare prOd uctie in miere.
Oind colonia de jos trebuie hranHA stimwoot. ceea c..'f' flr fi (' II
n l!putin~ de d'Acut, ciici ar trebui deplasat "COrpul superior, atimini.'I lrH I'l'u
IIlropului se face prin urdloj~ ul din fa~ or. 8 al podi~orului S ll l' ll j( I'IlVI'.
Tn schimb colonia de sus este alimentatA in ulueelul ramei sa le Iu','n i!olll'(>.
ttlrnind siropul prin orificiul afloat pe suprafat;a podi~orului de fWIJpt.lI'lI'(,
III !agurilor.
La transportJU.l. in pastora:l la saicimul Ci1 doHen, lX'ulru n nu
IIchimba dispoziti.v ul <JeWr doua colonii, plus corpul intercalat. ,<>c mol
odauga peste acesta un aLt oCOrp eu faguri s au chiar gol penlru ('n a1 hl o<!l C' de acola sa se peats refugia. Ea are nevoie 'Cle mul t aer: de at-0 'u ,
dacil siupii nu -sint transportati eu 'UrdiniJIul deschis, se introduOC' $(',.\t'fl
prin uJ-dini!juJ de jos un triounghi de aerisi.re, prin eare ~ L~lifrl llli1
biox i"dul de carbon primejdios intr-o astfel de imprejurare, sc PUIW a pl1
tn d oi fagu ri marginali, iar sus se aWi colonia ajutwtoa're ce art! cllpunl\
sll u eu cc le doua venti latoare latera:le deschise. DacA siupul 'a stlel OI'ga.d r,nt t,slp prea grou, nu se mai pune a lt corp gol peste eel d~ jo.~, d
II "lImn lU pi m~a de sirma pe toat.'i slIprafata corpului de jos. F)a nh."~'
(\('<.'1 SC'paml. de ~~:)Jjon ia ajutatoare ce are deasu pra capacul ina lt (,
rei

t;U !Hi poatll Ii

l oc~1 Jor, a~

.11!i

,,4fnllhi!onrclc lui, rein tregindu-se total de tndatA ce se ajunge la 10cul

rio cull'S.
1..n transport, coloniei ajutatoare de sus i se ridici definitiv podi,,,rul ~i i se fxeazA capacul cu vinduriIe marginale. Albinele au sub
! hPOC un spa1;iu Jarg de refugiu, iar aerisirea se face prin ventila~iile
I.lu ltI plir\.ile laterale ale capului. DacA colonia de sus este prea puter nled, sc po.t retrage de acolo cele 4 dopuri prizmatice de Is Iundul tip
.'ilwllj;rovc, prevazindu-Ie cu !t~ii de pinza metalica.

StupuZ vertical RA 1001

Clll'Hcter,i sticile lui slnt exact ca cele ale stupului Dadant descrise mw
" UiI, ell singura deosebire cft el are cu douA rame. mai put;in in corp, plus
lotu l unei diafragme, ~i doua magazine de recol:tare. Tehnlca de intre\lfI!.re '!lind aceea~i , nu mal avem de adaugat dedt ca el poate fi fol osit
RI>Jlclndu-1 corp similar plus fundul tip Snellgrove lucrind cu douA mAtci,
'1\ rei c.:um am descris metoda cu stupul Dadant. Atunci i se intercaleazA
11{,llliupra 1-2 magazine de recdlta, in care culegatoarete ambelor ;uni'flU clcpoziteaUi mierea. La un ewes mai abundent se a'dauga ~I eel
(I~-l\l treilea magacin.
La transportul in pastoral stupuJ simplu va fi impa.chetat cu vintlurllc marginale ola tel ca la eeialte doua tipuri descrise, vincluri care
(Iuprlnd o$i eele douA magazine ~i capacul, fara podilr. Cum ramele
mngnzinului de rerolUi nu au distantatoare Hoffmann, se string in doua.
8'"JJ)C a 5 rame fiecare unele ling! alte!.e, inspre ambii pereti, laterali;
Ie se !ixearzA Cll cite doua. cuie, iar colonia are spati,u mare de refugiu,
nUt In golul ramas ~a mijloc in,tre ramele celor doua. magazine de
1'~~coHli, cit ~i tn golul ina1t al capacului, unde la margini slnt rele doua
~c...QChideri de ventilap.e prevAxute cu pinza metalica..
Stuput orizontal STAS 4170/953

StuPld

orizon tal

standardi211t (STAS 4170/953)

are

un

numar

(1(! 20 rame eu dimensiuni!le de 435/300 mm ca !ii cele aile slupului Da-

don t fii RA. 1001. Multi stupari I-au adoptat fiind stupul celor care

.$i aIte sarcini de tndepJinit .$i nu pot veni }a stupina dedt eel
mult a data pe saptAmlna. El ese 0 imitatie a stupului ucrainean care
18 origine are 16 rame. Stupul romdnesc a re 0 capacitate mai mare.
OlmensiuniJe ~ ui sint urm!toarele 780 mm lungime, 454 nun i1Atime $i
300 Inm inal\ime. In interior,eei doi pereti din fatA ~i spate au un falt
po care se sprijinA umer~ele rameldr ~ aItul ia 8 mm mai sUS, pentru
sprijlnul eclor 6 sclndu.reJe aeoperitoare ce formeaza pocU:}Orul ale caror
,Umcnsiuni sint 484 X 130 X 10 mm. Una din acestea are la mijloc 0
1l'lINU ril de 350 X 90 mm prevAzuUl. cu pinza metalid!.. In timpul transporl ulu i, en se ~azi!. peste nucIeul ajutator lateral formlnd un spa1iu de
oc ri sire. Capacitatea corpului de stup poate Ii redusa cu a'j utorul a douB
dlatl"tlb'lTle. una cu Inliitiroea de 310 nun pe sub care albine1e pot trece
com partime nt.ul vccln, unde stau fagurii de rezervii ; cea de-a doua,
de :11)0 Inm in.la\i me, inchide eron~ spatiul dintre cele douB comparlimCl1 tC'. Ell ('sIc dcn umit il. clinfrogmli oorbli, folo si tA atunci dnd In stup
flU

'n

916

slnt douii rolonii gemcne. Pentru fixarea rame-lol" 'Ia transport \n p(t'~ .
toral stupuJ are 0 bad\ Iransversala -care prinde sub ea ~i scindUl'C I('lc
aoopJitoare strlnse la capeote in doua grupe.
Capacul are dimensiunile exterioare de 934 mm IW1gime, 604 nun
latime ~i 120 nun inalp.me, EJI are [a parthle ~atera'le <loua deschIe1el'!
longitudinale pentru ventilatie, cu site indinate. Deschiderile ventilotoarelor au dispozitlve de acopenre j:>entru iarna. La oe doi pereti ingu~ t;
stupul arc doua. m1nere din lier-beton, ce slnt pliabile, sau doua ~i'IX'1
solide prinse in hol~uruburi, pentru ridicarea stupului in oamion.
FundUt! este fixat <Ie corpul .stupului - ceca ee nu e bine - avhld
douB. stinghii transversale de 516 mm lungime, 60 mm la~ime ~i 40 m m
inaltHne care. servesc ~i ca pi'Cioare tnHitatoare 'a le s tupului fata de sol
UrdinV;;ele ,lUi sint .patru la numar : doua sint Uiiate in peretele fron tal spre marginile laterale ou dimensiunea de 300 mm X 20 mm inil l~ime; Ceil de al treilea este de 150 mm X 20 mm, tAiat In partea di ll
dreapta a peretelui frontal a1 stupului ~i seI'Ve~te pentru nucelul aju tii tor. Al patrulea urdini.!j: este rotund ell diametrul. de 25 mm fiind fu eul
In mijlocul jwnatAti,i din dreapta a peretelui frontal al stupului, acoin
unde iemeaza colonia. Toate urdini~e au scindurelele <Ie zOOr respective prinse in bal'amale $i inchise ou cite un foraiber.
Acest tip <Ie stup are ~i foloase ~i neajunsuri, Unele cu celelall~
se compenseaza, dar a~ cum este conceput el nu poole oIeri posibi1ita~i
nelimitate de realizare a unei mad productii in anii cu cules principa l
abundent. Ell este tipul de stup bun pentru amatorul care face din
apicultura diletantism ~i nu unn~te realizarea W1ei productti insemnate. Desigur ca aoe-ste lipsuri sfnt lo1M,u rate de celelalte avantaje dintre
care amintim: controluI se face u~or; schimbul de fagun intre colonia
de baza ~i nuc1eu nu cere 'Un efort ~i Sint.suiiciente citeva minute;
ceara din ramele claditoare se recolteaza cu u~urinea.; se obtine llipt-i$or
cu mai putine eforturi in comparatie eu alte tipuri. In s chimb, dacil
se f-olose~ te ca adapost a dollA colonli eu 0 diafragma etan~a dar din
dubli1 pinza metalica ~i cu un lung urdini~ comun la mijlocul peretelu i
fronf:al, rezu.ltateJe sint bune, ou t"Onditi.e ca deasupra fieci\rei colonii
- izolate eu cite 0 gratie Hanemann pusa orizontal - sa se a~ze cite
Un magazin de recolta cu tnal~imea de eel mult 11 mm ocupat eu r ame
Jnguste de 11 mm. Albinele ~lor douA un1tA~i lucreazA in comun .
umplindu-le cu miere deplin c!p3ctta. Va fi oferitA beneficiarilor sub
aceastA formli atractivi1 de miere in faguri noi. In acest seep se fol osesc
fagun presati foart:e subtiri, fLxati, in partea superioara cu 0 mid
~ ipdi , tara sirme de sustinere.
Pentru 0 aerisire convenabHa a oolor doua colonii. fundul stupului
t.rebuie sa alba dauB. deschideri de 15115 mm prevazute eu pi nza metalidi ~i ~tere pentru reglarea temperaturii ~ inchi:derea lor in timpul
iemii. eu el se poate face ~r schimbarea matcilor in fiecare an _
cu botci -selectionate.
Dintre lipsurile acestui ti.p de stup amintim : lArgirea spa\iului pcn_
lru cuib ~i pentru rE"COltA se face cu rame nu cu corpuri int.regi ca Ja
Upul muLtietajat, ,ceea ce impune dese intervenp.i ~i pierdere de timp.
31 i

I.Il un cu,lcs In ava,lam;iA, din prima 'Ii ouibul esle bLoca'l ; depozitarea
!!llerij sc ra(..'C daterad ~i flU pc 'l rlica!a cum fae aiLbinele in Jiberlate ;
cullJlll 6C extind(> mua tocmai aind este ne'loie de spatiu larg penlr.u
dl'PoziLul''C'a ncctaruJui IIi t."vaporarea apej din e1. 0 parte din aceste
Ihmju r1.'illri 'lor ii corootat'e cind vorn descrie la capitoll.ll culesIui, felul
i ' l~1lI clc poL II aplicate pentru ca Hecare din ce1e doua colonii s5 aibe.
1$1 10 i"K'Cst tip <Ie stop magazm de recolta care poate Ii clliar dubIu,
Ji'undul sao fix esie bine sa !fie ,tnlocuit cu unul m obi.I" inlesnind
u '~btd 0 bogata aerisire in 'lara ~i inliHuriJlld roituL tn acest caz ~i
IiNtlni!}'h~ vor Ci largi ~i vor se:rvi Ia aceastA activa vell'tilape, avind ~i
<Iouft pene ~te ,Ia ce-le doua daturi ; astfel .s-ar stabili un u~r curent
dt, n~l' care ar ajuta mult colonia ~i ooacer ea mierii;

eapacul esle prins

nu ingaduie suprainlata,rea cu m:gaZline d e recolta; in
JJrlm(i v ur~, sIbinele cl<ldesc mai cu intirziere Iagurii adaugati. Stupul
rIlr'tI pr'C'a lung, iar oolonia ocupind numai Wla din cele doua jumatati
(dflCfI nu are in e l inca 0 calonie i n plus), apicultorui Iucreaza cu
orn'{'(:f1rc greutate la oon lrolul ramelOr, In timpul transportului in pastornl OC'nsirea caloniei e5le mult limitata, oferind alhinelor 0 primenire
n lI~' I 'll\u i numai prin cele doua ventilatoare ale eapaeU!lui.

In baJamaJe

~i

Stupul de observatie
Stupul d e observatie este un obiect de studiu pentru apieultorii
tlLrop.!itori, elevii 'fcOlilor de apieultura sau cercetihorii care urmaresc
dtrcrite probleme in leglitura ell Via~ coloniei in intedorul stupului.
.'i)c prezinta ca un duHi'plor in care ~ncap trei rame STAS de 435x300mm
n~ez[lte in etaje. Elc se sprJjina pe n~te supol'\i din balot de 2 mm
~rosime in vinelu. DuIApiorul este construit din cherestea de 25 mm
~rosime; el are peretele din fa,a. 'ii cel din spate ell lii\imea de 48 mm,
illr cej d oi pel'eti Iaie~ali din dreapta Iii stinga sint trans parenti, din
plexiglas dublu ~ i prin'ii in rame ell balamale in partes de jOs, fixaV
MUi> cu doua foraibere, Urdiniliul este in peretele din iata, in partea de
jOlS, Ce\e trei rame din interior au faguri bine acoperiti cu atbine;
eel de jos din oreptul urdini~uJui este plin eu puiet de toate ViiJ1Slele;
tn eel de'"'8l doUea se afla polen -51 miere !jl multe alveole goale in care
mntea va depune 0'U3, iar eel de-a! treilea care are ~ i ulucelul de
hl'dllit Ilre l'ezer'le de hrana ~i Ioc pentnl strinsura, Stupul de observoUc bine populat a re '1i 0 matc! eeva mai virstnica, Podj~or ul este
n~ ~znt la 8 mm uesupra ramelor,
PenLru ca albinele sa. lucreze lini~tite, geamurile lateralc sin t ITl OScalc.> de dOUR obloane ~i 0 husa acoperitoare ; sus este un capac in douil
upc. Cll st.r(,8!j inA de scurgere,
SWpul de observatie are pe fund un orificiu de 4/6 em pcnlru nedsll'L', tlc:opc.>rit eu pinza metalidL P en tl'u en sa nu fi e invl1d nt ele fllt'HiC'!,
d 11 \1\ I'c un SUpal't rlal Cll cl'co lina ~i Inuit de GO crn, binc nnC'nrlll 1"11
nlt'me pt'in:;c In fu ncl :;: 1 tixnl.c ('ll \ill'u!ji In 1'>01. Avfnd tn 'I t'd l'l'(' ,.:'\
POI)UIIl\ill II lopulu l d(' ohsC'!'vlI\it' C1! 1.c- prell redu !!" !nVi <It.' ~ pll\hd It lll.:-

:11 ft

1'101" dill cln d fn cine! se pCl'ie 'ill d l'eptul u r dini.~ ului nlbinc lincn! de
IX' Ull !:Igure (:u puiet. necApacit, lua-te eliotr-un stup din pr"is<1cil, Un
dI6p<)'1.i llv lcrmo l'cgulator masca1 sau un mie becul~ clectro" de Inn1{"'lt l'l de <I,r, vol\l, ~1~e-.Gllt in golul de In fund, intre~ine 0 dildUl'fl po l riv,Il[I ;
lin LCt'mornCl ru pus in interior Unga geamul de observati'c, ind icil t,CII1pcrntll ru interiOal'lL
e ll njulOt'U\ stupu\ ui de obsel'va\ie se observA cum se eompot"l i'l
fllbi ll cle intl'-lrn lot (lrmonios; cum i~i cM,desc bolti de salvul"e cincl nil
jIll IIIfl lct\ -5i cum eclozioneozi'i mHtca nouA; cum se comport. albinclc
fill mot el! \(Ir inuinte de a ie~ i la imperechere sau du~ ce revine dill
t ht/nll de nuntfl etc. In arest seap, acolo, se introduc faguri, S,I U sc'
11111 I1I \i i, sc adauga Ill'ana. observind cum albinele 0 pre lucreazil !;ii n
t!C'I}()ZitCII1,li. De Hsemenea, se va observa cum doi'Cile hranesc puie tul ~i
110 cite OI'j pe zi ; se veriiica cum se comporta mica colonje Ia~ rl d e 4)
ItUtkO Ilmr [1 introdusA, liini protec\ie ~i cum procedeaza clnd colonia II
IION'pUI etc.

nu Cere I1ImlC I.n schlmb ca piaU!., declt numai 0 atentie !;ii un fljutor
s'ituil~1i eriUce. !In schimb, produsele albinelor rlispUitesc din
plin striidaniile apicultorilor.
Cum se ponte ajunge 1a indeplinirea acestui seap? In pl'illlill
dnd extinzind culturile agricoJe entomofile in preajrna cArora stupinclc
vor tj deplasate pentru polenizare. Slot cuJturi entomofile carora in ca
nu Ii se da sufidentli atentie ; de pildli soia care de ani ~i ani se cult.i v:'\
mereu cu soiuri care nu dau nectar, deci niei nu slnt poIenizate. Am stat
cu stupina linga 0 mare suprafat;;l de soia, irigatA, la G.A.S. Peri!} !:,j albinele nu au recoltat miere; la fel la G.A.S. Prundu cu sute de hectare
tlirA a :fi ce:rcetate de albine, de~i in S.U.A . sint varieta~ unde se transporta mii de stupi care ofed cploniilor 0 miere de calitate ~i in eantitAti mari. De asemenea hri ~ea, cultivatA in.ainte cu 4-5 decenii pe supraiete insemnate in partea nordicli a Moldovei ~i Bucovinei, este datA
cu totul uitArii, de!}i este 0 pianlA meliferA bunA care in unele 'tAri for- ,
meam - dupli floarea-soarelui - una din cele mai lnsemnate surse de
miere, 0 stupin!!. de la Tulcea, condusA de tehnicianul Gh. PU !j~u, a
realizat 0 buna productie de miere de la hriljiCa cultivata pe malul sting
al Dunatii d~i treclnd tn zoor deasupra apel, albinele risesu sa f,iE'
prinse ~i tnecate de mieHe vAluiri ale apei la oriee vint cit de u!;ior,
In gospodiiriile zootehnice eu specific porcin ar trebui extinse eu1turUe de napi pore~ti (Helianthus tuberosus), plante perene care se
tnmultesc atlt lncit este nevoie sa tie mult r.!irite. Este un aliment exceptional care cu sueulenta lui ~i bogAtia de albumina digestibilol ajuta
la cre!}terea tineretului porcin, Aeeasta modestA plantA oiera albinelor
tn toomnd, 0 cantitate mare de polen necesar colonillor, pentru a-ljii
cre~te noi genera\ii de wbine tinere capabile sa treacA cu succes peste
rlgorile iernii .
In prezent livezile au fost extinse pe toate regiunile deluroase ale
tttrii, acolo unde agrieultura nu putea da rezultate. Daeli printre rindurUe pomilor ar Ii insamtntata facelia care este una din eele mai bogate
plante meli1ere, ~i daci1 s-ar da ~i 100-120 kg superiost-at la hectar in
dccursul verii de la aceastA plantli s-ar obtine foarte mari cantitA~i de
m1cre. Totodata, ingropata sub brazda ea iugrA~mint verde. facelia dt'!
pomilor roditoci pre~ioase substant:e realizate prin putrezirea lor in
rlccursul toamnei ~i iernii urmatoare.
Introducerea in livezi a eulturilor de allne care cu cit imbatrinese
dnu r od mai bogat oferind albinelor 0 mare resursA de miere il;i polen.
I1r mold zestrea melifera a tIlrH. t n S.U.A. sint zeci de mii de hectare de
linn, unde stupinele sint transportate in pastoral pentru polenizare, dind
In ncela$i timp mari recoIte de atine toarte apreciate in alimenta\ia puhllcl!. ~i pentru eA vorbim aiel de livezi, este de dorit ca fiecare specie
lid lie pla ntat.i1 in masiv ~i chiar varietAtile aceleialjii speeii nu trebuie sri
110 plootate la un loc, dac! ele au 0 ioflotire distantatA in timp. Aceast;-l
th.'ow'Cce- atunci cind apare un dAunAtor specific uneia din multiplelc
~Pt'(: H tile Hvezilor ljii trebuie neapArat aplieat tratamentul ell pesticide,
1l1111ollllC de nlblne slnt intoxicate, tocmai ele care slnt aduse aeolo sri
IlJlll e III ll1/irirea rodirii prin 'polenizare. De asemena, slnt Ioartc

tn cibeva

BAZA MELIFERA A STUPINEI

Buza meli1era 0 fOi'meaz!i suprafata inconjurAtoare a unei viitoare
win' pe care apicultorul dore~te 51!. stabileasdi stupins sa, daeA inten\It'H1C1l11t sil fad!. 0 apiculturii sta\ionara.
En trebuie sa cuprindA 0 vegetape eu flora bogata ~i cit mai vaIIIIUI. cure sA ofere caloniilor mult n,e ctar ~i poleo. fie din vegetatie spon("nO tie din cea cultivatA, care In total sa. se intindA pe 0 raw de
:J km, cunoscuta. ea distan~A de zbor rentabil1i.
E:a trebuie sa aiba drumuri accesibile, apa. din abundenta, 0
UlldH'lre a stupinei in zilele toride de vara ~i 0 apArare naturalli contra
vt 'HUluj dominant. Desigur cA aceste locuri ideale se gasesc faarte rar,
lUI' ~Luparul este nevoit sA facl!. apiculturA pastorala, singura care da
l'Uzullute bune ~i mai sigure ca productie. De multe ori sintem nevojti
1/\ 8lllm la 15-20 km de orice a!?ezare omeneasdi in plin B~r~gan ori
fl\~t...()-vaIe de munte, renun\,1:nd la contort atund cind oolonJile au un
r lilefl bun. Alteori, cind ahia terminAm aranjarea stupinei, culesul
1 '~ lrt obi~nuit este scurt ne obliga sa plecAm din nou in alt loc, ell 0
tl ort!. ce abia incepe sau este gata sA inflareasca.. ,In telul acesta dam
l)osl blUtatea caIaniilor sa nu piarda niei 0 zi din cauza lipSei eulesului
~ I putem realiza astfel reeoIte marL Numai in tl1:rile unde ai?ezarea geoUrtltlca este favorabiHi., avind un regim de cli.ldura !}i umiditate perman('lltd. stuparii pot face recolte mari; in Uniunea Sud-Airicana. in Australin. in Argentina unde eulesul dureaza 7-8 luni pe an. eoloniile sting
I'ecolle de sute de kg la fiecare stup. La nOi, eu primaveri timpurii ljii
com reci abia in mai avem un eules serios de Ia sa1cim !}i in iulie de
lu JIOilrea-soarelui.
De areea trebuie iAeut totul ea baza meliferA a tArii noastre sA. fie
[lstrel organizatA. incit niei 0 palmA de tel'en sa nu rAminA nefo1ositA
00010 unde agricultura nu 0 poate Iolosi ljii pe care sit 0 imbogatim cu 0
fl orli meliIer1i vi vace. perenA, deci una care trai~te ~i rode~te multi ani
frtrl'i 0. ti nevoie de 0 noua tns~mtntare ~ i folra sA neeesite eheltuieli de
1ntl'etinere deci:t prin d'irirea ei, atunei dnd este eazul.
Problema bazei melifere spontanli sau cultivaUi. trebuie rezolvatA
llIal Intti de JoruriIe superiollre ~i apoi npUeata intocma i pe teren. Dadi
(tE!ricullul'a nu lrebuie IipsiH\ de niei 0 supra(atli unde at" dn productie
bUII~, opoi ,';I i lIp iCUltUI'U "t'c uuie sprij lnitll en 0 flnexu p!'(~io[ls :'l. a flljriClIllllt11. Eqte ("\!f1US{'1I1 U!)ClI't,u\ dL'O:;ebll <11 nl binc\ClI' in POh:n[ZIlI'l', ciu'\!
320

'1

,", W

:'121

multc S UPl'IllC ~C sli.,.iituroase de soloneturi care pot Ii imbunAtiitite inalimtr ltll1d pc ele plante meliIere ce s-au adaptat de-a lungul timpu lui
CO ast.tei de soluri ~i dau productii mari de miere ani in~ir ell chellulcli reduse. Moo tirziu aceste plante intoarse sub brazdli. l onneazA
1111 In gd\.~am!int verde, redinJd solului puterea lui rodnici1. Un he'e tar
tie Talpa gitei (Leonurus cardiaca) oferA aIbinelor un cules aUt de
bn~ut incit S- a calculat de c.!i.tre cercetAtori ca. se paate ajunge 1a
() caotitate de 445 kg mie.re la hectar. La Iel slot sulfina albii $i gal/iHlUl (M elilot'Us albus ~ i MeWotus ofiicinalis) ori Limba ve#eluf. (Statice
timonium, drobu$orul (1satis tinctoria). crnciJerli ee afer! albineior mult
Polen ~j nectar avind ~ i 0 !olosintA industtialA in ob~i.nerea culonlar
( Ind i ~o) .

Terenurile deluroase spAlate de apA, npoase, pot fj fixate cu Splill1ita (Solidago viragaurea) faarie bogata in ,polen pinA. tir:ziu in toamnlL
Plnntu !!}i ramifica rMacina atit de mult incit solul este ea 0 pisla deasA.
..'arc nu permite niei ploilor d,-l spele , !ii niei terenului sa mai alunece.
Pa.celia (Pharelia tanacetifolia) este una din cele mai melilere
l tllrltC dnd terenul este bine pregAtit !}i ingrA.!jat cu fos!atice ~i potasice.
\ tl R.F.G. ea este cultivala pe suprafete lntinse ca planUi. furajera, de
,'Ind selec\ionatorii au obtinut un soi lArA. peri!}ori pe !runze, ceea ce
rllcco co planta la origine sa nu fie consumat.1i de animale. Ea are un
IIlIH'C procent de albuminS. digestibilA la leI ca sulfina albA care io ultiIllcle doua deeenii a jntrat !}i ea in rindul plantelor furajere pre~ioase.
1\(:010 unde se obi!}nuie!}te ca secara de toamnli sa fie cosita ca masA
verde pentru siloz sau consum imediat de catre animale in stabulatie,
tl liCA s-ar insliminta imediat faeeDa !urajera gennanii, s-a.r oleri miilor
dl' co lonii posibilitatea unui cules bogat de nectar sau polen, iar in
IOlimoA planta ingropatA sub brazda va fi un ingr liSjAmint verde neIlltlCCUl.

Pentru cA vorbim aici de nutretul verde dat animalelor In primii\lUI'ii, prin cosirea secarei de toamnA, este cazul sA ariitAm rezultatele
cxceptionaie obtinute de cercetAtorul V, Kazar timp de 6 ani ell amest(!curi furajere produeAtoare de nectar. Du-pa cosirea secarei verzi de
lownnd pentru alimentarea 8nimalelor in stabula~ie, se pl'egiit~te terenul insAmln\ind porumb de furaj 20 kg saminta la hectar in amestec cu
"alba creatii (Malva crispa) in eanti'tate de 2,5 kg/ha, plant. melifera
COl'C. secretA mult nectar, Tarlaua a fost ingra9atA eu 160 kg superfos((i t., 100 kg azotat de amoniu 9i 80 kg clorudi de potasiu. In veri cu ploi
regul ate s-a ob\inut cantitatea de 23&--347 ehintale de masA verde la
hcctm' ~i respeetiv 167,5--351,8 kg de nectar la hectar de la !lorUe
r'll\ lbci. Porumbul s-a insamin\at cu semlinatoarea obi!;muiUl. iar nalba
ell CeA pcntru legume.
AsemeoeQ amestecuri le-a fecut in cultura inWa 9i aoume: dupA
ItP ( ~ ratuJ prtioaseJor miri~ea se arA superficial la 6-7 em;
apoi to
loollmott se fa cl!' 0 adHura adinctl de 22 em, Porumbul se lnsamin~eaza in
rlprilic, i(lr dupii. pri'l.!:;ituJ Intre rinduri Sji plivitul ehimic se ins1imin\eaz:l
Illln: ['I ouo!'! nl!bu cl'catii cu 2,5 kg sAmin\a ~i 25 kg flOare a-soUlcllli.
IlccllllnrcQ {Un c~ lcc uilli p<'lltru !)iioz sc race dod nr.lbo 8 intlorit In !nasA :
;t:l:l

fllund pe linga C~ !I011rCflwSoorelu i ~i oalba sint inIJorite f? i da1l nct:\ ul'

~ i polen mult, porumbuL este in .faza 'de lapte. Cele mai bune rezull" ll.'
s-au ob\inut cind amestecu! a 10st numai de porumb 9i nalM crealA, In
jumlitatea a doua a verii cultura cosiUi a otiivit - vorbind de nal M , obtinindu..Jse alte 16-25 chintale' de masli verde la hector.
Paji., tfle in special cele de munte - pot deveni un con veicr
meliler de prim rang pent-ru aibine (mai ales cli acolo ploile sint abundente) d>aca se arunci din min~ semin\,ele melifere pe care chial' vitele
caloind Ie ingroapa in sol iC)l' umiditatea Ie ajuta sa germineze repede,
Astfel. la truoiul hibrid de Suedia, Ia lei ea la ghizrlei, cind insAmintarea se lace to'amna, reu~U.a este ~i mai asiguratA. In aceasta prLvin\<,,1
gregetinul (Geranium pratense), sulfi1Ul. sugelul, trifoiul pitfc (Trifolium repens), im~\esc paji!}tile, iar animalele au 0 alimentatie indestuliitoare.
Finetele artificiale trebuie cosite tn rotatie zilnica pentru ca albinele
sA aiba posibilitatea sA culeagA nectarul lor inainte de cosire. Aici este
locu! sA amintim un amanunt de mare importanta pentru albine in legiiturA cu cositul iinetelor artificiale : s-a observet cA albinele care nu srnt
speriate ca sA se inaltel:n zOOr Inainte ca !loarea de pe care ele culeg
neclarul sA fie tAiaU cu coasa mecanicA. cad victime sigure sub tlii.!j: urile
coaseL Pentru preintirnpinarea acestei adevArate calamiltiiti, eaci astfel
se pierd tocmai cuIegatoarele care asigura recalla de miere ~i polen.
trebuie adaptat tnwntea cutitelor un dispozitiv de lovire la eel pU?n 1 m
de planta fUI:ajera. gonin'd astfel albinele 'de pe fio ri inainte de a ri
prinse !}i distruse. Acest aparat inca nu este anexat Ia aparatura noastra
de rCOltarea furajelor, de9i in alte tAri este 1010sit la m~ini1e de cosit.
De asemenea, cultura de mazare care rode!}te mai bine ~i da. productii
mai mari clnd se dezvoltli pe verticaUI., se insAmin~eaza impreunl'i cu
mU9taruI alb sau :!acelia care oIed mazAI'ii un bun suport de sustinere,
ce-i permite ~i 0 recoltare mai u!}Oarii a culturii de bam. decit atunci
clnd ea cre~te intinsa pe sol. Daca In tarla s-a inslimin~at Iacelia va f i
cu aut mai bine pentru un cules activ de miere ~i polen.
La lei trebuie procedat {;i Ia cultura coriandrului care tnainte de <l
fi prii~it ~i rlndurile abia se observil, se insArnIn\aza prin impra~tiere fa ecHa care este prinsl1 sub pamintul prA9it. Planta melilera se dezvolt.<'\
odatA cu eea de bazA dar tnflore~te inmnte; albinele culeg nectarul , iar
.:iod Wlore9te coriandrul deSji :!1orile lui au un miros respingator de
plo~nitA, ~i stnt evitate de culegatoare, fiind cultivate cu facelia, albinele
tree ul;i0r peste aceast! micA opreli~e cu aUt mai mult cu cit dupA 4- 5
tile de la inflorire mirosul neplAcut dispare! iar albinele cu1eg de la cor lundru mari cantitA.ti de nectar 9i polen, mai ales dnd j S;-a dat tn prealabil ~i un i\llgra~iimtnt ohimic.
Perdelele de protec~ie completeazA de asemenea restrinsa noastra
bllzli mellierA de pe suprnfe\ele iotinse ale Barliganului sau din sudul 01 te-niei insprc DunAre unde sint zone nisipoase etc. Salcimii plantati in
lI('cs te zone, pretindu-se fcarte bine pe asemenea soluri. pot oleri mari
cuntitllti de nectar. In 1954 am stat Cll stupins linga 0 perdea de protecIrc de 8111 ciln, de 8 hectare, lingll. GA.S. Lehliu - Ial om i~a 9i am reali'lut
(, /'('~ , l ll1 rC(.'( Jr(1 : totr-o singurA zi cintaTul de control a inregistrat 12,5 klo:

:12:1

de strtnsurl1, totalizind miere marfa de 65,5 kg de stup, in afarA din ceea

CO om H\sat din bei!}ug in stu pi.
Pinntatiile de-a lungul ~selelor cu arbori meliferi cum este de
pUdli. Sophora ja.ponica, ce are un coronament foarte mare "i umbros, vor
oteri tnse;nnate cantitAti de miere ; albinele cauta. atlt de mult nectarul
Hccstui a l'bore, mcit chiar florile chute pe sol sint nApadi'l e de albine
CO I'C Ie sug nectarul,
Taluzele dinor ferate sau cele ale digurilor imbrAcate cu saldm
pi tic (Amorpba) - nu numai ca Ie consolideazA, dar oierl!. albinelor
/nwose cnntitl!.ti de polen !}i ceva nectar.
lata;, tined apicultori, ce tnseamnA 0 bazA melilerA organizata cu
('.'()llcllt'Sul tuturor apicultorilor din toate regiunile ta,ril, ajuta~i 4e orgaIIcle de conducere ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare ~i
A1>eiol', ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din Republica SocialistA
HOIIll\nia.

COMPORTAREA STUPARULUI
CU ALBINELE
"Ou dragoste de pArinte sa te parti la1! de aeeste harnice gize ! mi-a spus primul meu profesor in ale stupAritului - blitrinul prisAcar
din satul meu natal.
Intr-adevAr, mo~ $tefAnache Roiul , din Chitcanii Tutovei era printre aibinele lui ca un vrajitor. Avea barbA mare, alba, colihe $i plete
ca plAie!}ii de alUidata iar cind umbla la stu pi, albinele se a$ezau pe
fatA, pe plete, pe barbA , dar el cu vorba bUnda de batdn moldovean
slAtos, Ie dadea domol de-o parte !}i Ie spunea, vorbind cu ele; "Usati-ma sa vii ajut fetele tatiP' ! ~i ele i ~i reluau zborul, supuse, parca i-al"
11 lnleles sfatuI.
A'ia au lnceput sA-mi fie dragi albinele, incit in sezoanele reci, dnd
cle nU-1i p~rasesc culcu$ul cald al .ghemului, Ie dU'e dorul.
A~a !}i voi tineri apicultori - inainte de a deschide primul stup
til a cerceta albinele, invatati cum sa w purtati cu ele, cu bUndete ~i
dragoste, fAcind ini!1c~i incete, ferindu-vli de a strivi vreuna clnd ridica~ sau a~ezati 0 rama pe locul ei. Nu numai ca Ie pierdeti viata procedlnd g~it , dar mirosul veninului este a~a de alarmant pentru albinele
din stup .!?i chiar pentru eele stdi.ine aflate in zbor, incit de indaHl, altele
$1 altele via sA vA in\epe eu durerosul lor ae cu venin, Nu de teama
(lcestei dureri sa Ie proteja\i, did in definitiv veninul albinelor este un
InUiritor organic penlru noi, dar pentru sentimentul ce-l incercati cli
u\ i putut udde 0 fiintJi atit de folositoare noua, oamenilor, direct .!?i inlllrect. Direct, pentru ea fiecare, cu picatura de nectar !}i cu co.!?ule~l
plio cu polen, mare~te produc\ia care in meseria noastra se masoara cu
mlligramul, dar !}i indirect prin 1010sul ce tl adue toate plantelor entomoIile, cArora Ie ajutA sa rodeasca mai mult, prin polenizare.
Minuirea aibinelor este 0 primA invAtAturA, ce fiecare din voi treUtile sa 0 deprinde\i, caci - a"a cum am spus-o totdeauna - zadarnic
cJncva ar cunoa!}te toatA teoria apicola, daca atund dnd trebuie sa 0
upli ce, nu va avea rabdare, singele rece, lini$tea .!?i stapinirea de si ne ,
ell sl\ nu alarmeze albinele printr-o comportare brutala sau f aro'i 1"0sl.
:ci nervo!}i, cu mi~cari repezite, nerabdatori, care vor sa faca totu} in
(ugn, cci care nu pot suporta sa vadA cum aeul unei albine s-a intipt in
bl'n~lIl sAu ori pc fatA, cei care nu pot sa rabde ustllrimea uscu~itt\
fl
ftl\(pll. tu ri i m\ a~azA in-{'{'L rama Is locu l ei in stup. pentru cn abiu d upl\
:12;'

l\cCCa sli sconUl neul, nu var pulea face apiculturA decit dacli i.!j:i vor
C(lr'cctf) 0 Bs t!el de comporture. Fiecare meserie arc parten sa de greuttl t~. de obosealA. Pentru a picuitor durerea acestor in~epAturi eu venin
~" t l! 0 pintrll de incercarc, 0 dovada de stoicism , de 'indlrjir'e, de bArbi1\h', pe care de dragul albinelor 0 suportA eu resemnare. eei care nu
VI I!' u r llla aceste sfaturi flU VOl' putea deveni apicultori. Albinele ou
lltocil decit a tund dod sint deranjate ~i li se tulburA lini.~tea. Vorbim
dcsl gur de albincle noastre, bllnde ~i harnice, cAci in unele regiuni ale
~J \.I l)ului ex.isLA slbine agresive 'Care nu lasa pe nimeni d. se a pr0i'ie
d ~

slupinA.
Dar !:ii la noi -

de pikUl. 0 stupinli ataca~ de anum tt e tumid

pt\5l\ rl insecti vore - sint dispuse sA intepe. Pentru a v"A feri de tn~e
pLHll r i , mai a les Is fatA unde sint mai dureroase ~i deformante, t rebuie
lit! va a coperi~i capul cu 0 pAtade - de preCerat din paie - l egat~ cu
fl lnlil; c sub bArbie. Peste borurile ei se fixeaza a masca din titan care
ilrO tn partea din fata un pAtrat de 25/25 em din teslitura neagrA ~i radi
din nylon sau din pAr de roada. de cal. Numai dac! are culaarea neagrA
lIiupnrul paate vedea bine. PAIAria uu trebuie sA fie din ptsHi, pentru ca.
tllu lte albine tntepind-a 1$i pierd aeul ce nu mai poate fi soos din tesaIllra bi1tuta ~i deasA. Acele eu venin prin mirosullor atrag ~i sIte albine
l.Un prisacli., a~a c! se isd in stupinl1 a agitatie periculaasA.
Masca nu este nevole sA fie tn permanentA cobariUi pe fatA, ci nunlol atuncj clnd sim\iti ci1 albinele sint agitate ~i var sA intepe, In zborul
lor Agitat zumzetul are 0 tonalitate u~ar de perceput, Jar stu:parul lasA
II) jos masca pentru citeva minute, pina. ce albinele se Uni~tesc.
Slnt mal1ti din pinzA metalieA, nepractice, cAci pe linga cA se scot
ru greutate de pe fata, in varA, ele se incing sub razele soarelui ~i devin
\nsupor.tabile. 0 mase! de tilon se paate tine oricind tn buzunarul halatuiui l puntnd-o la pAIAr ie foarte u ~or.
De teama in\epAturilor unii stupari d in stupinele rruel falosesc
ll\lI.nu~i ; este tot ce poate !i mai sttnjenitor in IucrlirL Ei pot tnlAtura
Inteparea mtinilar, dacA. inainte de a incepe lucrArile 18 stu1>i, !olosesc
o SOlutie d~ propohls 15% in alcoal, care..,!OtQd.aJA este ..Lun per~ect dezinlecfrmt. Altii folosesc 0 solutie de alcool in care timp de - ro zile s-a
macera t fl oarea de soc, care constituie un apjiug valor os. tn lipsa acestorfl, daeA stuparul i~i ireaea miinile eu frunze de mAtaciune, rolnilA.,
isop ~.a, al cAr or miros place albinelar, it fere!):te oarecum pe stupar
de IntepAturi. In stupinele gigant in care voIumuI de mund!. este muLt
ma l ma re, rnA.nu~ile sinl necesare. Este drept cA. pinA acum nu s-a luc'l'.u l GU bllnd a noastrl!. aIbinA de rasA carpatinA in astre} de stupine gigant.
Inai nte de a incepe lucrul in stupinA. stuparul se spalA pe miini, cecn cc n va face cit mai des, mai cu seama cind are in stupinA unii stupi
hollUlV i !;Ii se imbracA eu un haklt alb, Alcesta nu numai cA-i protejeaza
hulnclc. dar culaarea lui este lin i ~titoare pentru albine. Hal atul trebu ie
s pi'i la L cit ma i des, murdArindu-se u~or, ceea ce este ~ i a mAsurA in plus
d ( Iu-icnl\.: I,rcbuie sA ui b3 elastic III m a n~te. ciici ulbine le ('(' inll't\
IW ~ \Ib mlneci, tn\capa Illa i tntotdellunn. Buzunarelc huJa Lullil de hi picp\'
~ r InlCI'lI lc Rl\. ri C' Inrg i (".{I ~!.\ Incup..'\ 1n c l 11 ~cric de m ici S(~ d (' ~ i ull lnjc

:120

(:urente: d A1Li\a de r idil:a1. 1$1 raciaL ra meie, un roic cl~te de sr.'Os cui c
~tl U de Ui:iat sirm A, 0 colivie de matcA, carnetul de noti\.e pl'o vizol'ii, l '
oglindA ~ i 0 penset!\ de seos acele de pe fatA etc.
Stuparul trebuie sa aiM 0 cura\enie eorporalA deosebiti1 ci'i. d mi ..o
3ul de transpira\ie ~i cA.ma~ile rar schimbate iriti1 albinele, ~i miros ul de
alcool exalat sau cel al eariilor dentate nu este suportat de albine.
Spuntnd toate acestea in legAturA cu tntepAtllrile plbinelor trebu ie
Sa ~ti ti ca smt persoane care nu pot sa suporte organic veninul albinclur .
S-au v1izut ~i cazuri grave ce s-au terminat cu sucombarea, dacA nu illlervine imediat medicul. Vorn Iamuri mai pe larg problema clnd vom
vorbi de ~ocurile anafilactice periculonse,
DeoeamdatA sa retine\i eA puteti suporta rnai u~r usturimea intepAtturilor folosind un tampon de vatA muiat in apa. de Javel sau 0 solu\i c
de amoniac 10-12 picAturi la un pahar cu apA, or i tamponari cu ulei de
cu i ~are (Eugenla caryopl)ylata), Frunze de pa.trunjel frecate pe locul dureros au 0 inf1uen~ binefAcAtaare, de asemenea perclorura de fier, care
se glise~ te la farmacie,
Lucrarile in prisare, mai ales la primul control de. primAvara dupl\
lunga iernare a albineior, trebuie incepute numai dupA ce in stupinA
albinele au pornit a activitate relativA i hi citeva zile adue polen in
stup. Daca s-ar incepe controlul prea curind aibinele se nelini'ltesc, iar
matcs, faarte sensibUA 18 aceastA bruscA luminare a stupului, cautA, fu gihd , sA. se ascunda ; wbinele 0 ataeA uneori considermd-o drept strAina,
pe cind dacA ea Incepe sa depunA ouA in cuib, aIbineIe se compot'lla
lini~tit.

Controlul coloniilar nu se face pe ploaic sau vint puternic, Coloniile

siiit agitate ~i atacA.
Nudeschide stupul tn. primavarA la 0 temperaturA mai midi de
10-11 C. Cea mai potrivitA este cea de 18_ 20C. La nevoLe absoluta,
cin'd In sf upi stnt !toareci ce trebuie eliminati, stupul se desehide de prerera t lntr-un adapost.. Fagurele pe care se gAse~te matca se pune pu\in
mai dep!irtat de rei vecini - in lAdita portativA - pinli. se face curA\irea
co mpleUi., ea apai sA fie ,*ezati exact tn acee~i ardine, ~inuti la c.!ildurA
2- 3 ore ptuA ghemul se reface.
Obi ~ nuit, la control nu se cauta spre a fi vAzutA matea dnd tempe('ntura nu este potrivitA; prezenta puietuIui este 0 garan?e cli. ea esle
pl'czentA, Totu!):i cine tine sA a vad!i din anumite motive, ~i mm ales clnd
nu este rnarcata, stuparill pune sub podi~or 0 colivie inchisA dar goa la,
11\ cnre au mai stat matci ; a doua zi desehizind stupul va aDa matca pc
uno din cele dauA fete ale !agurelui pe care a stat colivfa,
La un control in stupul mult.ietajat cu 3-4 oorpuri suprapuse, urtH{\ I'indu-se din anumite motive matca, se introduc douA gratH Hun cmnnn intl'e corpul 1 ~i 2 !?i alta intre 3 ~i 4. Dup!i trei zile, in corpuJ
un tie Rin t. oull cu siguranta re se afla lii matea; in felul acesta stuparul
t:1I111 1'1 motci.I numai pe cele zece rame ale ace-lui corp i nu ra v A~~tc in1I'l'gu l stup, deran jind taatA colonia.

6e nelinT~tesc,

se

!t2i

Controlu! stupulu,j se poate lace fi1r4 a mal scoate lagurli alara, ci,
I'<llrliglnd perna JateralA ~j diafragma; astiel se face loc sulicient ca in
",olul rl\mas ~ se tragtl. !agure dupA fagure l1i sa fie cercetat pe sus
1)I'lvind printe intervale. Astfel stuparul il1i ponte da seama ~Or de
.t tuu\ic.
Clnd in stup se afl! diafragma chiar lingA unul din pere'tii laterali,
nl! Int'Crcati sa 0 scoateti, clic.i adeseori, intre ea ~i pereti, aibinele cIti"I'SC 1ligura~i care 0 IixeazA ; este de pre1erat sa impingeti cu dlHti~a care
14(l I 've~ te Beolo drept pirghie, ca sA face~i loc primului fagure de ling!
dlutrngmA, care nstfel este scos u ~or. Fagurele se rididi incet, avlnd grija
loW ulbinele aflate pe perete sau pe lantetH laterali sa nu fie strivite; 81iJJllc]e nu trebuie sA fie frecate de celelalte albine de pe iagurele vecin,
rile'! ele se iritA ~i in~eapa.
Cercetarea unui fagure se face in conditli bune dadi stuparul stli
ell spatele la lumina solarA, care astiel bate pina la fundul alveolelor ~i
pot observa ouAle ~i larvele din ..interior.
Fagurii sco.!j:i se pun tn ladi ~a pofltativA .!j:i nicidecum afara, rezemati
d ", pcretele stupului deschis, pentru eli apare furu!}agul, care dA na!?ter:e
III 0 mare nelinj~te in prisacli, soldrndu-se cu pagube marL
Rezemind
rllllurH aiarA, lingA stup, se poate intimpla ca pe unul din ei sii fie
molen. iar aceasta sa se urce pe peretele stupului' ~i astfel sA se piard.!i.
La contralul unui stup, grija cea mai mare a stuparului lrebuje
ludreptatA asupr8 matcH. FUnd marcatA, ea poate Ii u.!j:or observatA ~i
fcl'llll in special de alar marea fumului. Pe cit se poate, fumul va:i crt
Inul pu\in Colosit, cAct dacA se ahuzeaza afum1ndu-se mult taate intervalele,
tie creeazA in stup 0 rava.!}ire totalli : matca l.,i deregleaza sistemul &iu de
I)uure in cere din ce in ce mai larg, fAra sA lase in urma nici 0 alveolti
"cocupatA. Doicile. care urmeaza un program precis de hranire a puietu1111 larvar in direct! legatudi. cu virsta fiecarei larve, cu doze diierite.
C'u COI~lbinaviile de substante proteice !ji glandulare, pierd fjirul nonnal al
hcestor ftrAniri ; unele larve chiar ra.min un timp fla.minde. Albinele cUidl~are de faguri, ce stau in perdele, a.!j:teptind aparitia solzi.!j:orilor de
ceorA, pAdisesc Iuerul cind se dA fum mult 9i cu greu il mai pot r ein cepe.
li'olosind in schimb un pulverizatot fin cu apa curaUi sau u!}or indulcit!,
nu oumai ca aibinele nu se irita., dar se ling unele pe altele" stau lini!}tite
1;11 losa pe stlUpar sA lucreze tarA leama. Sentimentul de teama la om
(IcLCl'rnmA slstemul sau nervos - ~i in Special nervii adrenergici - sa
At'crele udrenalina, datorita unui honnon ce ac~ioneazii asupra glandelor
uprarenale. Mirosul acestei substante ce apare pe suprafata pielei, iritA
hlbtncle care inteapA. Cine lucreazA linili'tit ~i fAra. teama, nu degaja
IICIJ(IS U1 sec.retie, iar albinele nu inteapa decit atunci clnd sint brusca te.
Cind sinteti nevoiti sA periati albinele de pe ambele fete tile unul
rCl~ ure. opem\-ie facuHi des atunci dnd se controleazA stupii stl. nu nlbA
O(i lci, Care se observA mai greu daca -fagurele este acopel'it cu nlblne, 1IIi'l'HI'c/J LI'cbui e lacuta cu tontii ntentia !1i Hni,5tit, 1i11'~ mi !1cl'i1'i lWtJ ~ ' (' ~ i
Hlfl lu l'lnd ('u IX'riu ulhincle de pC' fngure! d ensupru nili plilu l clL"ld dlJ.

.,i

:120

4tLJIl<':,i. cu peria care trc\)ulc srt tIC! IotA cit lA~imea IagureJui, se tnll1~url\ Wior albi nele care se grAbesc sli intre prin intervalele dintre fagurH
vccini. In aceasUi. situa~ie este de pre!erat sa a.!j:eza~i in 1a\a stupullii (J
iHIClltti de carton asfaltat prins cu doua ,pioneze de srlodura de :tbor
" stupului, maturinid pe el albinele de pe suprafata fagurilor. Aluud
opel'll\ia de periere se poate f-a ce brutal, pentru a speria albinele care
Ie grtlbesc sii iotre pe urdini~ in stupul lor; to schimb cinid periereu St~
fnee deasupra stupului de&C'his, opera\ia se executa. in'c et.
Aten~ie mare la folosirea periei. Ea este un obiect pretios din in ....cnlaruf apicol, dar foarte periculosJ 00.ci c,u ea. se ponte transmite U$or
() bOOlil intre stupi. De aceea m buie mereu sJW.latA cu api\. de robinet .!Ii
ali mult clAbuc de sApun, pentru a indeparta microbii de pe ea. Dadi_5tUI~llru l are 2-3 perii de schimb, dupA spAlare. fiecare este pusa pe un
capac de stup, la soare, ale carui raze bineIacAtoare distrug eventualii
ngcn\i patogeni care ar mai 1i ramas dupA sp!lare.
Pentru a evita periel'ea, multi stupari scutura ramele de albin~.
bl1ttnd cu pumnul lanletul super ior, .!j:i tinind bine rama cu min a stingfa.
EI nu procedeazli bine luerind astiel. c"3ci dac! 1n alveolele fagurilOl'
l\slCel scuturati se aflA puiet, el va suferi mult, iar dacA in faguri cslf.:'
mlc re; eo se va imprii!}tia pe locul unde s-a fAcut scuturarea, ceca ce
I\tl'{lgc aibinele strli.ine .!j:i se isc! furti~ag in prisac!.
Pentru examinarea unui fagure stuparul trebuie sa slea cu SPHlclc spre soare. Rama se tine in diagonal, cu mt,n a sting! apuc1nd col
\u l de jos al ei . iar ell cea dreaptA coltul de sus. In fel ul acesta rama
ponte:! ti inclinatA u.!j:or, datorita mierO din 'Partea de sus a fagurelui
ooro !Hnd mai grea ajuUi la, bascularea ei ; astfel, fagurele poate Ii
Illtors automat clod pe 0 fatA, clnd pe -cealaltA pentru cereetare.
1(1 general este bine lCa stupii sA fie cit mai pu~in deschi~i, hll'
,ltupudi trebuie s1i invele cum sA cunoascli situatia am interior, f lirt!
I n 1 mul desch:ida.
Ontl luerArile s-au terminat, a.!j:czarea podi.,orului peste sbl.l Pli 1
lfC3Chls trebuie fA-cut! cu grija; podil;iorol se tine de 'doua col\UrI 111
,1INJonol. apropiindu-I de perimetrul corpului de stop din parten Il llpl'.
dOl-It'lL ~ezarea lUi se face ell mi.,dri tremur,in:de pentru en albllll'l11
.I m\ind eli sint In pericel - se retrag intrinid in stup, ori i e~hHI pu
Ollllllincn exterioarli a podi!1Orului, evitinduse asbfel strivirea lor. 1\111 ..
n\11tot'ul cu oarecare pract.id shute ~or cind intre podi!}or .,i Infll'gl rdh
Illupu lui nu mai sint aibine ~puse, a.'?ezindu-l definitiv 18 locLJI 11.1'1 11 .
.,hlorvn\ille fAcute sint trecute Ia partida respectiva .
{'\,lbinelor nu Ie plac interven\iile dese ale stuparuluL Via\;l lur
I.. colonic (/l\inuie de mHioane de ani, iar omul o-a intervenit dired
III lutirnltut('n. locuin\ei lor decit cu clteva seeole in urma, Deci nces"
lun, r" l~c Ie stricl'r. 1ini.~tea ~j trebuie evitat pe cit este posibil.
B IOlo!tul !rancez G. Eugene spune di: pentm colonie, deschitlc
IfI{1 uoul BLur cstc ea 0 op~rn\ie de deschidel'c H Ilbdomenului urwi bol ..
nll'/I /l\f!UUI. de un chlrul,!:,
3211

Estc drept ea, aparent, aibinele se obi~n uiese cu aceste interventii

reae~ioneaza totdeauna eu intepAturi, dar aceasta este doar
0
autoin ~elnre a stuparului, eAci wate interventiile se soideaza eu a pierdCI'c de t1mp in mersul norIn'al al operatlilor coloniei.
Multe din eele spuse aici, vor Ii dezvoltate pe pareurs odatA eu
luera rile cerute de controlul de primAvarA, pe care il Yom expune pulin mai departe.
Priviti albinele - tineri apieultori - ea pe ni~te prieteni dragi.
l\,Iutnti-le la nevoie ~ i purtati.-vA eu ele .,eu dragoste de parintel.t, a~a
cum m-a invli~t ~i pe mine bAtrinul stupar din satul meu natal. Cind
In primliverile reci multe aibine duse dupa apa se rebegeau de frig
pc scindura unde apa curgea, el Ie mMura pe un fara~, Ie ducea in
('{l~ la elildura tinga geam, .!?i dod Ie vedea dezmor1;ite Ie dAdea voie
Nit iasli ~i sa se dud la stupul lor. A.!?a m-a invatat primul meu profCliOr 9i vA invAt 9i op e voi, astAzi dnd sint tot aUt de b!itrin ca 9i el,
, I plin de acelea.!?i simtaminte.
1$1

IIU

LUCRARI IN PRISACA

- Dupa cum .!?t.i\i - tineri apicultori - tn a picultura sezoanele

s int decalate co 0 luna; anul apirol incepe eu toamna apicola, odat. ..
cu luna august 9i dureazA pina la finele lunii octombrie ; iarna durea~i'i
uilnatoarele trei luni pinA la sfiin;;itul lunii i"anuarie; pr.imAvara cuprinne
luna februarie, nfartie .!?i aprilie, ca sa sr.iI1eascli cu vara cea bogaUt
pina la finele lunii iulie.
Pentru singuranta lucr.!irilor ce trebuie efectuate ~n strInsa legatura
cu diferitele epod de innorire a ,p rincipaleJ.oI' .plante me'litere este bine ca
stuparii sA cunoascA .!i i ISii ronsemneze obsevatiile :tenologi~ diD regiunea
urlde se gAsesc stupinele lor, .date care in mod obi9nuit se repetA d in 11
in 11 ani, astfel cA ei pot l',i,u cu a oarecare aproximatie clod trebuie sa
til'ceapa unele lu'C rari in prisacl, tn raport 'de 'Situatia vremii de afarA.
Obi.!iinuit, in luna martie albinele pornesc 0 aetivitate in-tensA in
cAutarea nectarului l?i polenului proaspAt aUt de stimulatoare pentru
dezvoltarea cuiburilor. In coloniile puternice cArora Ii s-au lasat importante rezerve de hrani'1 inca din toamna, activitatea matcH s-a
oprit pentru 0 scurtA diapauza, iar in ianuarie in cuiburi apar pri mele
generatii de puiet. Ajuns la maturitate, acesta a!;teapta ca florile si'1 se
deschidA ~ i impreuna cu 'a lbinele tinere, din toamnA care ~i acum dupA
3--4 luni de iernare sint fiziologic inca neuzate, plead la cules pentru
(I adure tn stupi nectarul dulce ~i hranA completA, care este polenul.
Stuparii consemneaza in agenda de luerari data dnd apar jiecare
din principalele plante meLijere, spre a fa ce a medie dnd vor incclX'
culcsurile secundare de intretinere .!?i mai ales cel principal. Cum distanta de inflorire intre plante se pAstreazA cu oarecare regularitatc.
Ilceste aprecieri se apropie de realitate. De exemplu, in!lorirea plan l~lor melifere din satul MArA~e9ti, TUOOV8, ohservatA timp de zece ani
$1 consemnatA este urmA'toarea :
Plantil
"Iunu.!
i\ r ln ul
lI l'ntl dtJltIl
Rnlc11l Cfll)\,MSCtl
I'flllfldln

."iug" lill "0fJ1I

Data

Data
'n:filo'rlrii

,".n
IO.IlI4'
J 2.lPl

lurI
" .IV!
lOilV

1P1ama

Intilo~

Plants

.rirli

Ntar

Mar

!R.api\8 colza
Rapita mweta
Castanul
Salclmul

JS.il V
I S.IV
1.6.W
:a6.IV
26.IV
llrO.V

""to

~n,rlo~

,rkll

MU4t.arul galben
~I' alb
Sparceta
rI'eiul
IFJoarea-soarelui
Izma de bnltli

2:1. V
25. V
IB.VI
22.V I
15.VI1

3:JI

In 6ch[mb dup" observa\ille i"cute nouii ani in regiunea Bariiga!lulul In Luciu-Giurgeni ~i apoi 18 MiinAstirea (llfov) succesiunea inrlorlrilor principalelor plante meIiCere a fost in jurul urmatonrelor
dn lc; 10-15 m artie la salcie i 10-15 aprHie la rapitA
pomii fruclUcri: ]0- 20 mai la salcim ; 20-25 iunie la tei; 25-30 iunie la sal/'Ilmu ] japon ez ~ i sull ina alba ; 20- 25 iunie la !Ioarea-soarelui ; 15-20
tuJle Jo Jzma de balta.
Slot insa ~i ani capricio~i care rasioarnA toste prognozele cum a
rOfIl. l.lIIul 1947 clnd salclmul din plidurea Valea Ro~ie, Oltenita (lliov),
tI Inn orlt la 26 aprilie. De asemenea 1n anul 1965 1n Bucure~ti ulmul a
'. irlOr it s bi a la 10 aprilie, iar salcimul la 27 m aL DupA observa,ii InIlt' lungu le, apicultorU se pot orienta in privinta termenelor mai apro" hll.e de inflorire ale unor plante. De exe m..elu._ clnd mugurele fl QraJ
III 8olotmului are 2,5 em, mai slnt 10 zile. pina ce bobocii se deschid
(1111 pHn; de la flo area 'gtituiu1u1, -care este ultimul pom fru'Ctifer ce
tl\ r l(H'c~te, maC trec 9- 10 zile ptnl! apare Ciilesul salcfinului. De asetile nCR daca se noteaza data clnd iucepe teiul sa dea frunze, mai trec
1 JlfLpUl mini pinA la ic1lorire.
Toate aceste date jntereseazA mult in special pe-stuparii car e toamna
IH t au lAsat in stupi hrana suIicientA ~i a{lteaptA ea natura sA le vina
fll nJu tol", d~i aoest prOcedeu nu este recomandat. PrimAvara dintre
('clo patru sezoane ale llnului este cea niai capricioaM ~i in~eaHi adeMCOt'] pe stu pari in spel"an\ele lor ; stnt zile insorite In majoritate dar
, I d in cele reci, vinturoase, innegurate care nu mai ingaduie niei 6
lo t<.'rven\ie Ia coloniile ailate in nevo le ~ i niei chiar un control de fond
apre a vedea cum au trecut ele greul impas a1 iernii .

.,i

Controlul auditiv
DeocamdatA, la rnceput de primAvar1i va ve(ii limita la acel control
cmclitiv fAcut cu tubul acustic. Un fo ~net mai accentuat ~i continuu este

tluvndu ca in unele colonii matca ~i-a tAcut datoria l1i cuibul esie deja
tnLOcmit. In coloniile rn care el nu se aude decit vag, matca nu ~i-a
tnccpu1 activitatea, iar clnd ciocanind pup n cu degetul In perete colonia
...
din Interior nu reactioneazl!, situa\ia este
ingrijorAtoare (fig. 53).
- Ati amintit adineaori de 0 "Qgenda de lucriIri in prisac6.' . Ce este ea
l1i cum 0 folosim? intrebA unul dintre
tinerii aptculton.
- Fiecare stupinA are un r egistru
de evidentA in care Iiecare colonie are
doua foi eu partida sa. RegistruJ este numerotat pe marginea din drea pta cu nu~III. 53. Controlul a udltJ.v mere ce apar in seara . Alp asind c u degeIl1ruoll I!C ro.cc cu u n t ub de cau ~
clue n1 el1rOl co.p lit se Introduce tul numaflu] corespunzatol" de pe InLlI1ginc,
l'egis truJ se desohide exact Is pagilHI in
CrIll II rdlnl ~ ~ l capdtul opus sc
pun(,' tn l>:lv1l\ollul u fN:hll .
carc es lc pa rtida unci colonii (.'oolt'O lalc ;
:J3 ~

inscrie 11,.'0 10 Illl'I' Ol"iJn C.xt'ClItn t l1 ~ i se progmm eaza din n Ou Cfl ~t\ f it'
reviizu l(1 In 0 dutii anu,me. Programarea este trecu tl1 de indaUI. til
agenda de Lucr iIri ziLllice in telul urmato r : la finele registr ului de p.... rLizi sint 18 ioi Ubere, cite doua fOl pentru cele noua luni de nctivi lfl lc
In stupina, din februarie pinA in noiembrie. De exemplu : colonia Il r. 2r.
este boinavA ~ i i s-a farot un tramment eu sirop medicamentvs I.."U t(, r:I
micinn; lucrarea este treoutA la parti'da nr. 25 astlel: 15-V- 197'l -a iacut un prim tratament cu teramicina avin'd larve bolnave de loea:
sc repetl1 tratamentul la IS.V. Apcii se trece luerarea in agenda z ilr~i(a
desohizind pagina lunii mai ~i se scrie : .. 18.V.1974" de a'Plicat at dol Ie;!
tra lament cu teramicin~ c:oloniei fir. 25".
-In felul acesta toate lucrArile oriciirei coJonii din prisacA. se ~in
lan~ una de alta, de la data c1nd colonille in,c ep in prim1ivad activil:ltca
~i ptml se aranjeaza pentru iemat.
1n fiecare dimineatA se deschide agenda de lucrari din stupi nA ~ i
se vede ce IucrAri sint de executat in. ziua respectivii. Acolo se g as c~ll.'
de pildii ~1 mentiunea d tn acea xi trebuie aplicat tratamentul cu
teramicinA la colonia nr. 25 ; totodatA gasim eA tn acea zi avem de r et ras
coliviile de 18 coloniile nr. 43, 50, 57 sau cA trebuie verifi'eatii. COloniD
nr. 92, dad nu sint ref~cute botcile stricate etc.
In felul acesta, tintnd strict a evidenta de starea coloniiloc l?i H
lucrarilor ce urmeaz! sA se fae! in anumite zile, apicultorului nu-i poate
$cl1pa exeeutarea la timp a tuturor lucrArilor din stupin~.
,I n acela~i registru este inscrisA in pagini anume rezervate, situa\i3
stupului de control de pe dntar, irfdidndu-se cr~terea strlnsurii de
miere iiii polen din acea zi, ori consumul de hranA sau pierderile de
ulbine care nu s-au mai inters tiind prinse tn drop de vreun tratamenL
eu insecticide sau de vreo furtunA cu ploaie ~j piatr! etc.
Pe pagini separat rezet'Vate sint inscrise cantitiiWe de miere exlrase, polenul colectat sau Hipti~or obtinut.
Registrul<trebuie sa fie legat in pinzli clici el este fiicut pentru doi
urn ; trebuie ieri,t de ploaie ~i se pAstreaz1i invelit in plastic.
He

J[i rli.~ i

ContTOlul v izual
Controlul vizual se face oriclnd treclnd prin ta~a urdini~elor tuturOI
stupilor cUn prisacA, fAd a-i deschide, putindu-se deduce din aparenVi
core este situatia coloniilor stupinei. Cele puternice se cunose, u~or , mai
tiles in zilele gercase, .dnd urdjni~ele siiiCl5rumate.
Problema cea mai impor1;antA este 'c ea a zborului de cur!tire intesUn al! pe care coloniile it fac tntr-o zi insoritA fara vint, cu 0 temper.,turA peste 12C, putindu-se bine obser va care anume colonie din priand'i nu I-a 1A-cut. Daca slot unele colonii oare nu ies deloe in seamna In cel mai bun caz - ca. albinele au facut zborul de curA~ire Is 0 alt5
dntA, dnd stuparul nu 1-a putut observa. Aceste colonU vor fi consider'ute bune numai dac! in urma verifica.rii insemnArilor din registru ell
evl dcl'l.ta stupinei, se va constata eA tn toamnA au fast consider ate din
culCj:.!orill ooloniilor putern ice. Dacli. vreuna din Dowd le l'especWvelol'
110 1t'lll[l, 111 ctlrc nu a l ost ohservnt zborul de cura\i re nu sinL pc dep!! n

3.1.1

InU. rticiitoure, npare ~nwala d. ele au suferit in iarna, tie de un fr ig

l"'l'U lLspru loll'-un spa\iu prea mare din stup, fie de curen tii daunAtori
, ' xl" h~ n~1 i nlr-un stup cu un urdini~ prea deschis, Aceasta situatie mai
, -tJU ll' Ci provocata ~i de starea colonn~i care are pl'ea pu'tine intervale
tll'UPfltC., iar ghemul nu S-a putut constitui normal sau in stup a fost
II u\ll iditate eXce5lv3 ~i hrana improprie,
Desigur eli in stupina noastrA oid una din aceste eauze nu au
p\JllIt sil apal'a., dar aid noi vorbim .!?i de eei care, oeellnoseAt"od, au
)ll'ijlijut. sA ia toate m<'isurile necesare pentru 0 bunli iernare.
Fortarea zborului de euritire
Pentru a remedia par~al aeeste neaj\.lnsuri se va. incepe ell tortarea
,lxwului de curatire a coloniilor respective care nu I-au fAcut incl.. In
l)t'cl\!obil, dad in prisacl. zApada inca nu s-a topit. este bine ea peste
tlll ali se presare paie sau pleavA, cAd muHe albine eeva mai slAbite,
h ,.,lt~ tn graM din stup i$i iau prea pu~ine rezerve de miere in gu$A ~ i
I'nhrgcse de (rig stind pe zapadA.
Pentru facilitarea ~ zOOrului de eurA~re intestinalA..I intr-o zi ealdA
lto 10-12OC, ittfparUl
siin(f[ce-pooi~rul lad. eapa'ceJe expuse la
It\IUfC, Cilldura solar' -blCAlz~te podi~rol de sclndura san de carton
nUtironat, p!itrunde adine pinA Ia centrul ghemului : albinele se desprind,
IL"s rcpede pe uI"c:Uni-$ul superior, $i faci.nd 7lboruri cu ocoH~ urf in rsza
,Ie 60-80 m, I:~ i- aescarcli .intestinele, ca ~i sA se iDapoieze 18 caIdurn ghemului, re111cind fOJlllra luj sterid. De data aceasta albipele se
tndO{\pA cu mierea din fagurii mArgin~i mai plini, pe cr1!.r e inca nu-i
!\tocoserA pinA atunCi, aducind mierea spre centro .
.
ea -$i d nd aeest zbor le-a, fntclrit lncrederea 1n propriile (or\e, coloollie fneep sA trimitA afara cerceta-$e ch iar $i pe timp mai reee, numai
dc 9--10 oC. Este 0 chemare de r einnoire oo.r e inlclturci [rica, rciceala p
nLtc opreliti. EGte 0 problema. de ada,ptare, In tlirlle nordiCf> albinele
lucreaza bine incepind chiar -$i 186C, die! acolo -$i plantele sint grabite
tI /I ~l1 i atingA maturitatea ~i sa. dea roade inainte de tenninarea vetiL
1)0 pild.!i, intr-o revistA sovieticli. se serie sA in regiunile reci unde cre-$1.e
mosiv splnzul (Helleborus purpurascens) ~i inflore~te clnd incA zapada
nil este deplin topita, albineie sint adaptate pentru cules la 0 tem!'uturli sebutA.
La noi in special colonille puternice trimit afara albinele din grupul
social al eautAtoarelor de apA aut de necesarli pentru combinarea hranei
puJetului larvar, clt ~i pentru diluarea mierii ce s-a cristalizat eventual
til alveolele fagurilor mArgina."1i. Dad vremea este incA rece, albioele 0
Intl'untA eu mijloaee proprii consumind inainte de plecare 0 cantitate
cevll mai mare de miere. Cum insA adeseori apa este mai reee decit
mcdiul exterior, sute de albine, sugind-<>, rebegesc de frig, provocindUMHC astfel insemnate pierderi caloniilor.
Cunoseutul cereetiltor francez, G. Layens, care este ~ i inventatorul
8 ~upului orizontal ee-i poartA numele, a caleulat cli. intr-o singurA zi rece,
ctntorul de control a tnregistrat 0 pierdere de 350 g albine - dcci 0
~ ('HJtnc dintr-o colonie de 2 kg ~i aceasta numai intr-o si ngurA zi.
AcL's\.c nlbinc le- l1 g,'t')iL !'cbegite ltngA jzvonre.

tArr

J34

Asigurarcn coJoniiJor cu apa cald3

De aeeea 0 primA grija Beum in primAvara, pIna dnd timpui sc

pe la mijiooul .1unli mai, trebuie pusA la dis,pozi\ia albjn~
lor apd caldd in adApAtorul conceput personal eu 40 de ani in urmt'i,
tncAlzit eu 0 riifcf fampli nr. 5, eu petrol. EI are douA compartimente :
In uoul se puoe apA o bi~nuitA, iar in eel de-a! doilea apA eu val'ial c
so lu ~ii care completeazli nevoile organiee ale albinelor. De aeeea, intr-n
zi se oierA albinelor apa foarte pu\in saratA - 0 linguri~ de 5- 6 gIa J 0 1 de apa calda care are un insemDat rol fiziolog ic in men\inerea
unui echHibru osmotic 1) al organismului. Adeseori, stuparii pun sare..'l
eu aproximntie -$i nu lac bine it ea este toxica in propotiie de 1% ; eea
mai buna doz'li este de 0,01%.
--In aIte zile solu\ia va fi de u ree, recomandatA expres de eerceta torul franeez A. Caillas in dozA. de 1-1 ,5 g la 10 litri apA: ureea este
un campus organic solubil in apa. ; este principalul produs de degradare
finslA a proteinelor din organism, de care albine1e au nevoie oricind. rn
aite zile se adauga in api cite 0,5 g la litru acid cit ric care elibereaza
ionii de bidrog'n foarle necesari metabolismului albinelor. Acestea in
mod obi~n'u it preferA sA ia apa din compal'timentul cu solutie; de aceea
pe tot parcursul anulu i, adapatorul amplasat totdeauna in acel~i -loc,
cxpus la soare, alimenteazA albine1e. In primavarA apa iiind calda, aIbinele 0 iau eu grabA $i chiar pe timp rece ies sA 0 aducli. tn stup, satisrlictnd asHel nevoia de apa a coloniei. Lipsa unui adApAtor tn prisae1:i
lIi1e~te albinele sa 0 ia -$i din scurgeri de 18 grajduri , care pot provoca
r.olonlilor diferite boli.
DaeA din anumfte motive tn prisaeA nu aveti un adApAtor eu apa
caldA, in primavarA, pentru a menaja albinele sA nu iasA q>e limp rece
tn cli.utarea apei, pute~i a4ministra apa in interiorul cuibului, in jgheabul
lIoui hranitor ee slA in. permanent! tn stup, pentru multe nevoi. La
lSll.ple zile, ridicinti capacu1 stupului se toarnA printr-un oriliciu fa'cUt in
podi~r 0 dod de 50 ml apa ealda ~i putin indulcitA, eu aj utorul unei
ptlnii al cArm tub debu~eaza direct in jgheab. Cercetatorii au stabilit
t,:t'I proeedind astiel, imediat dupa primul zOOr de cura~ire intestinalA,
coioniile puternice cansumA mai putina hranA, iar mortalitatea estc
i'xtrem de red usA. Puietul infiripat in cuib de la mijIocul lui ianuarie.
111 0 deosebi"tA extindere, cu 40% mai mare fat! de colonille martor care
I\~UU primit un asemenea ajutor. Desigur eli in stupinele mari asemenell
Interventii nu pot fi f!i eute decit dacli. zilnic apa se serve$te la un
f\umltr anumit din efectivul stupinei, a$a fel tncit provizia de apa sA fi e
rctnnoita odatA pe sApt4m1nA.
Intre observa\iile ce Ie ve~ face cu ocazia cantrolului vizual ve\i
ubscrva, tineri apieultori, nu numal zborul de eura\ire, ei .!?i eel de rceu1I()n.~tere in special at albinelor eclozionate dupa aparitla frigului, care
II- UU mni apueat sa-I facA la sfjr~itul toamnei.
tnd'i.lz~te,

') o_mod _

trecerea unui lolvent prlntT-o membranA

Icmlpenn\oDbU4

GCltl .el)llrll

1\1.1' 1' *'Jl ulU UII comPQ'lllle I1lfcrllQ.

3:1r;

Aile

sihl ~1i

tngrijodi.toare ar mni pUlea sil. apar!i. (0 srupinelc C,)re

ii -fill Cnst ;ltcn~ UI".lnjule pentru 0 buncl iernare ~i aourne: uncle colonii

111I PICl"it sou sial io stare muribund<i ; ele nu mai dou nici un semn de
\,1 .. \1'1 LllulI('j cind se ascultii ell tubul acuslic ~i se ciocane~te ClI degctul
hi pCI'l'teJe frontal a1 stupului. Deschizind stupii respectivi s-ar pulea
"'11 10 H~k cauzele acesLor pierderi care pot fi cauzate de cantitatea micl\
dll IIJ'anti Hisatii in toamna ~i rau repartizata. 8-a1' pUlea ea la uncle
I'olonjj populatia fUnd in majoritate ell albine batrine. acestea mol' to
"Iun tn mare numal", iar cadavrele lor cazute pe Cundul stu.pului,
Itll/)i('ciicli. un schimb normal de gaze ~i de aero Marele inaint~ al api"Ii tllrii mandiale Langstroth citeaza emul unui apicultor ell 20 colonii,
11111 ('are au murit 19 din acest rnotiv, iar ultima a seApat eu viatA dahwltA rundului spart ai stupului, neobservat de apieultor in toamnA,
1,1\!lind insA deschis pentru iarnA numai urdin4uL superior, asemenea
111...l df'l1h~ nu se ivesc,

Unirea coloniilor sUibite

S-ar putea, de asemenea, ca

popula~ia

unej colonii sa fie prea

IIllt:;'\ ; HisaHi sa ierneze pe 2-3 faguri, ea va muri de irig did intr-o

situatie nu se poate tonna un ghem unitar, De aceea noi

r<."OOomndam ea in toamna sa nu se pastreze pentru iernare colonii sIebe
fl de sa se uneasct'i cite doua sau trei tmpreuna, cu 0 singurii matca,
t,)I'Ullnd 0 unitate cu 0 populatie numeroasa, ocupind eel putin !j>ase int4'l'vulc; aceasta poate lntretine in interiorul ghemului 0 temperaturA
"I)t"Inn IA,
Deschizind pe rind stupii care necesitii interven~ii intr-un ad1ipost,
III' vnr splica masurile de ajutorare '1i reanimare ~a cum am mai spus
pulin mai inainte, iar coloniile var trece peste acel impas ~i vor !i ajuhl t(' Inni mult, clnd timpuI se va incalzi.
DacA, cu ocazia zborului iartat de curatire 0 parte din calonli au
I tl~HlL excrementele pe sclndura de zOOr sau pe peretele irontal ~i flU sint
fll'Cn numeroase, coloniile respective vor Ii ajutate dindu-Ie de cUeva
uri in jgheabul ramei hrlinitor, prin podi~or, sirop 1/1 cu 0,5 g de ncid
c.i tric la Htru, sirop preglitit eu ceaiuri medicinale - a~a cum am nrAlot
ttl .capJtolul privintl. boUle albinelor.
DacA situa\ia este rnai grava .!}i sint multe albine clIre de!ed rnlllntt!'
tie n zbura l?i mulle ramin afar.1\. fadi putinta de a sc in51tn In zhnr,
opcn\~iunca de ajutoral'e trebuie facut.:. . . radical. Stupul cstc tlus 11,
(:llInCrn caldA, se trece colonia lntr-un stup curat, deziulecLat, uv~nd tuAuri cu sirop acidulo1 ~i cu Fumidil B in doza specilicatA In boUle [llbi1\l'lor (uOl;Iemow). Lucrarea se face cu prudentA, incet ~i flirA 1,gQmt)l:
In !'Idie:ll'cn podi~rului. albinelc t'C stau pc deflSUpr,) rfllncior Iii pr.'
l)ncli~OI' siat plIiverizat.e Cll apa indlllcit.:. . . ; ocupatc cu Iin~(,I'e:l I'Ct'ipn';
I'>f' poote lu('r'a f :'\I'.t\ ea elc sii se impl'l'h;>tic pI'in cnmcr5, Cell"' (jp 1)(' pm I! ..",'
~l' VOl' ~j('~ L Lunl tn Rlupul c\lrnL in Hpntiu l gol I1'tS(l L pcnll'u l'Ii'l'nM; II IWI,
,'Incl pc dnd, ~:W rirtiC"1I. fiC'C",<lI'l' [ (I$lU I'(' ~1 se scuLudi d(,w; upl' ~1 "ul!w l'll' dill
/ltupLII (,Hf(li r C'nl nl I'll lI!hin!! pdn Rculu!':ln.! ~;'\ nIl !W Impr't\"I\,' PI III
f'lUnj'I'I'I, "I' n.~/I""'" 'In ('fI,'I) ~t~ ' dl' ~l up d('~Ii1 lI1 11;1 '1111/1111111 "111'111 Illld,' '\llt
WWlneflCa

:n,i

rnH'lI'l CIJ rnlbl'c; scutUI'{U'CIl se Ince bl'usc \Intnd roma in pozitIc v~1 1
(lI[tL 'il IOvLm] CII pumnui spet.cozu lulcl'flln n mt'nei; to/lte nlblncll' dl'
l" SUPl'<lJ'U\1l Iogurelul c~ld tu slupu) cUl'a.L .!}i pc ul'mli sint tnc/t'lllnlltr

1\ JUs cu (Olu'tc pu\ln 1um, Cum multe nlbme pot sta cu corpu l Ullrodu';
In ulvcolclc fngurc lui scuturaL, acest !ngure se lasti dupA seutur1lr(' pc'
I'l('ul s1l.u ('itcvu minute, pina ies albinele djn alveole, pl'Ocedind ('u ('Il'
1/1 tel, pl'in scuturtue brusca. Avind urdiniJ?ul inchis stupul cste \ilHII
,.f1\'VJi OrC Inir-o crunera caldA ca s&~i fOl'tncze ghemul, apai in uno \'('<:c
II doua zi estc dus in prisaca In locui lui. Colontilor eu ascm('ne{l
Huntii Ii 5C in cite 0 probli de 30-50 albine, care se trimit Ia laborlll"nil
1t'~lonol pCntru analiza. Dupa cuno~terea agentului patogen care n prOVIOC:Ilt. bonin, se va aplien tratamcntul corcspun:mlor ce S-!l llr~t.:\L 10
lIulil .. olbinclor, Coloniile ~llibite se tmesc intre ele, formind uniLll.O JMrl,
r.lIi' !")llL An. lupt.c eu mult succes spl'e vindecal'e.
Dnrn Cli oeuzia ncestui prim zOOr de cUI'Atire se, obsel'v~'l d\ albiT1t>lr
IlIw l' <:o lonli (ae un zbor in apropierea stupilor lor, ca ~i dnd ar e;1uUl
11'\' 11, s(-' ponle bAnui ca ele l;iiau pierdut matca in timpul iernli, Spre
" VII conv inge, pune~i pe capacul acelui stup 0 colivie goalA in eM" in
'"111 trccOL {lU mai fost matti, Dacl1 albinele coloniei respective se f oe
Utll'''' pcste colivia goala, este 0 dovada ca ele sint orfane, Acctltor
l'olouU II Be VOl' oferi cite 0 matCil scoasa din eele de la rezervl1, pastl';lt.e
)Ii,.. I., 1/11'11/1 tn duHi.pioare dupa metoda cercetlitorului roman N. FoU,
M~tdlo (i{('l'ltc VOl' n date in colivii automate din care aibine]e Ie eULrc" 'Hlli dup!\ ;i(j de Ore. Vom vorbi despl'e ele 18 Cre$terea miitcUor.
10 cl\~ul ctod nu sint matci de rezervll., se procedeaza indaUi In
II., I! 1',1 (''!'IIOlliilor orfane cu cele din vecinatate dar puternlce; opcra\ia
tll"11 "ltrC!l : sc uoilic! mai tnUi mirosul ambelor unitliti cu un parium
Il:'I'f'C'.lrt' SOli chlar co cite 0 coopa Z'dro'bitA, Spre seara zilei urmAtOflrc,
Ifl. 1.1111'1' sl1.~pul cu colonia odanfi tn apropierea coloniei gflz~li\; Il~ast!l
,1111 Il!'nln !-If' ridid pl'ovizol'iu de pc fundul sau, se a~a:di pc cap:lC'1l1
IHIIII"', 11\1' pc tundul gol I>C [l~:l'l.A ('Olonia odllnu; pe deasupra ei $('
Iiltih.l" 0 rMlle simpUi de Ziflt', gfl.urlttl cu un cui in 10-20 locul'l,
.1, ""11 1" '1 ~rul'ulul SC fI';iIlZtl de dntn n<.'Castn colonia gazda. Cum ele flU
, hili 'II'Hl:I~1 mlros, 181' (-elf' Qrrl.lliC shnt ca sus se aHa 0 mak'i1, rt,d
1,,, iii ,I 11,- lu'C'n ncoio, Albtnc:lc gazd5 de S lI S, dad!. ziua se ilnUn\tt cnldCI
I II'n'"II,."", ,'obnuril dimill('atl\ prlnll'c fagul'ii rolonlci ol'rnne ~ j Ics IX'
1"""111, 1.\ ,,\linea lor, Nu !:l(': Vn tntimpln nit'j lin col1JlI<;L ('ad mnj(1;1
",II' 11"',,"jllt'dtlt de I)('Ol'U'iI\c sale nice, 1m' ct>lc (lrr;)nl' urIlIle In CIIS:\
4"allll\ _lid fllilrlll c1uCi\C:. Pl' bmm instim,:tului dc n1.l'llctiv!t ..'te illlltUH.' ul,
... It" otdl hiM 111 1I{IUiI '1lillll\il', (otlTll'nd tll1'prcun!\ 0 coloniC pui/'mi en

,t

II 111111'1 ",'u'\1 dl'

rt'nllzilri irnport(lfllC,

11,'l'.! ('nlnn!.1 4ll'Upn un 9t ll)) de til) ol'i.Zotltfti ell luodul fix, dupl'i
I. '11"1 " Iill :0 ii" tRI' hi Cdr{' mlrosu l (,'oIOnici orCnnc s-a IIl1lrl<'al ~II
'I 'I I ,'>1/111111'1 dll 11,11,1 filii onz()ntfl l, ('Olnnla ol'tnnil st' punt' al'ftrn fll
Itll',,1 illlll 'I"Ii' 1., , ,1111"/1 l'I'\II1!1. '-"I.lluI11ti HuZ<lll; IIlhint'h,' O1'rlll,Q Il'f'l;
utlll'l, ,I 111"(1111, 1111' W"'it' '1,1 "I' 1I11Htld\ ~I r'lm1rlt ~rri tiC' eel 0\ W:w.tici.

."illlil '"1,,1 1I'IIIil IIIHI Hlilrt', In ~~ :1 xIII' rHLf,mll j!ul .c ICcuLum dl'
H,hll', IU"III\II 1111111111 l it' ,"1 j Ii p,IIII\', >1111"1\ III tl1J,tIIlI,I., t"'tr lrll l til c,'qln.

III,!

'11 ,,,""

nllilt,,'II' (1, il'II " 'I lI.. kl, IIc"I''1I1';I 'II' t/!IHr uj.(

h." 111\1.1 1111

j, 101M

;';11

du('~' t!O\Ooia ortanli in s Lupul gaztUi., iar acum se controleaza foarte alent
111'1'1 t~VJ\Jrc duct\. nu cUnJ va albineIe, intre timp, au mai clAdit vreo hotca
C'! lrt' fOil' dlslrugc ~ i ea,
Mni sl ut ~ i aHe situa~i grele prin care unele calonli tree 9-i care
]Jilt fI relevate prin conirolul vizual, nu numai in primavara dar chiar
" 1n sezonul de varii., dnd lAra sa se deschida stupul, apicultorul sesiI t'IIZ;' 0 de1icienta ce trehuie remedillta, DepildA, larvele de trintori
I'lltJ\llIuie il) lunile aprilie-mai slnt dovezi ca ai binele n-au suficiente
I /'I:I'rve de hl'8na in Jaguri ca sA-~i pennita sa creascli trintori.
Din con tra, 0 intensa activitate de zbor a trintorilor din luna mai
n,liidl prezen~a lor numeroas.., ceea ce este un semn de pregatire a
('/I/()IIiei de roit; formSl'ea ~i gruparea albinelor pe peretele frontal al
'I Htpului suu formatea de ci orchini eu albine sub scindura de zbor,
I "I,stiLuie !;ii el un semn di aeea colonie are 0 popula~ie lara spa~u sufiI' /I 'ul, aJbinele ies a'f ara caci nu au aer indestulator pentru OOaLe ~i, deci,
du('fl nu se intervine pentru iargirea spa\iului, colonia roie~te; este
I I ~IHtiSfl barba a slupuiu,i, De asemenea, clnd vc~i vedea ulbine care
.. lI lld pe scinduta de zbor i~i balanseazA abdomenul Ia urdini~ intordnd
(,tlpul spre largul cimpu lui , este 0 dovadfl de cules intens, Cind fac
IIl'l'lit' m i~carj cu capul lo tors spre urruni-,? este dovada cA culesul este
11" .'ICir$ite, Cind se simte un miros greu, puturos, C(lracteristic puietului
/11,"1 , miros ce iese pe urdini!;l, este semn ca acea colonie este bolnavii
'II- Ipc:J, Clnd albinele ies in !;luvoi pe ul'dini~ , in !imp ce altele fae
.,11I1 1'1I l'i viaaie afara in prisaea, colonia roie!;lte; de asemenea, dacli ziua
1&1 IIwitl]es noaplea se Bud unele sunete ascu\ite, inginate cu altele mai
tH'l)f\!llde, este semn eli In cuib s-a nascut 0 matd'i nom'i, care se agiUi
1"'III I'u u ucide in botci viitoarele m1Hci, care urmeaza sa apara $i ele
In !ll UIl. A doua zi, in mod obi';)nuit colonia r oie!?te cu matca tinara,
tUncl rQi secundar sau tertiar, ~ dupii cum ati v1\zut mai inainte,
t"PI'Ill fH'ea unOr grupe de albine de 10--12, stind pe pamint in fata stu]111111 1, este 0 dovaaa ea matea stupului a mudt, iar cadavrul sau este
I'!lminat din stup. EXistenl;a in natura a u nui cules boget 0 arata albinele
' Ilre inainle de a ateriza pe scindura de zbor cad greoaie pe oglinda
III1II)lIlui, de unde cu greutale se indreapla spre uridini~; aceasta este
tlpyudtl cli ele Yin cu gU!?ile pline, slnL obosite !?i nevoite sa-l?i refadl
1"'ZC I'Va de aer in sadi aerieni ca sA poata sa.-!;li reia zborul. Agitatia ~i
IU Plfl totl'e albine in fata urdini~ului esle dovada de JUTti~g, Trintot'i
I'{' ~tn u ingram~diti pe scindura de zbor sau pe peretele frontal al stuI)ului dovedesc ca aIbineIe nu mai gasese cules tn dmp !;li ii izgoncsc,
l ~lt tl , tineri apicuitori numai cifeva manuestari ale coloniei de
hllllnC', pc cat'e trebuie sil. va strAduiti sa Ie cuno~ te ti. pentru a iniULUl'H
dl'1lchiderea stnpwui, ,ce nelini!;l~te albinele ~i deci trebuie evitat.''t,

S chimbarea fundului stupilor

,~'dtillllxlI'(!a futldului stUpilOT in primavara este roarle n~cesMb ,
In pl'lmlll rind pentru inlaLurarea reziduurilor cazute pe c1 in titilPul
lI'l'IIh ~ I liOu n1' : l'lUl'Ii;>gul$ul I'~('o ltat din ceara capacelelot dClichtS(' 1111 ,
T\Ill w 'Hor ell micl'c Pt' ('nrc colonillc all jemnt, a ~v(' nLu "l('Jot, C'I 'is lltl(' tl,

,,11111 "III nti!..'I'" !;oj mOl n ics. 0 fllbiOdor care illl JllUnt. in cursul l ~rnU
, lil l ul'K lit d ll1 ghem, In S("C$t seap ve~i prcgllti mai inninlc 6- 7 tluldurl
111' 11 ", Il jifllll!C, f1mn'lmte i lucl'tlld tm pl'cunti, in echipe - ciiri IHanni nJ;n
IlIt 'n 'lln l (' U S I')01' inlr-o stupJna marc - doi stupari ridicll corpul stu
1'111111 oil' pI' (und, I{lr eel dc-al treilca introduce repcde in locul lui
hl wild I' \lml , peste C{lI'C se l.I!;lllZU cOl'pul. Urdini!;lul de jOs rAmlne inchlll,
, ' 'Ill II II IlU M ' pieule !Jjoxidu l de ca rbon, gaz eu 0 greutate mal 111111"('
.It-, II 111'1.11 IIi 1'01'(' se llcumuleaza in pat'tea infel'ioarli a stupulul, hI
" " 'hll III phl'leu dc, jos a gheolulut de jamA,
1"fjllll"l rCll'(I!:I este plin de reziduuri; de aceea, mai inttl elc sfnl
,1""lvn H' HI{'lIt sprc n cUl10n!,Le. d up6 aspectu1 lor, '{ elul cu m a icrOilt
h''''11 ' I..~II~<'cliva, Sc pot pl'ezcnta aeolo diferite situa~i d emne de l Ull !.
I.. 'II IIlI ln ~ I nOll1te In p<lrtidl.l !iedirei colon ii, ~i anume: dadi este mulL
III''' HIII- lIt cearA in ci reptul inlervalelor dintre faguri unde coloni a n
11111111 , \" O, NIIll 11n eil uccastii colonie a consumat peste nonnal. Aceast \'l
1\1111\ 1" Ijl' tlolOl'c';H,c ~I t aptulu l cli in eui b se aWi mult puiet larV81:
111'1 .. 0 tlllllllel l'lll d(! d oici CHre nu consunwt multA pAstudi ~i miere, fie
I IIt ,I qlUI rh 1I1bineic (J\.l iernat ne1ini~lite din diIerite cauze: exist('uttJ
UllIl"dnr III stup sau amplnslll'ea stupinei linga un drum m ult circuloll j'l~ IlI'''ZCnlfl $olll'ccilor 0 confirma rcsturile de ceara fArimi\atc nlc
111 1"1 ,11 ' 10)' tilll C[l.I'C ei flU c<mSUll1at mjc!'(~a, cit !;li din excremen tele ce 1('
\.,." III " l llr. 1m' (;udavrele albinelor moarte nu mai au caput pc cnrQ
1",,,, II I-Ml dC'V'O I'<lt.
IJI' IlI' t'I'II, ~I' rae oUscrva\ii nsupr a g rupului albinelor moarte, dncn
lUI 1'11111\',1 In ll'!..' clc S{! anti ~i !1lntcu coloniei, recunoscutA u!?or dup.."1
111111 I " \'1 1 41(' IX' 10rnct', V<'ii Illrt Slll'l:l ellntitatea de albina moarta; n OI"mul,
II ,,,1,,111111' 111\11' Iwgnnjzatc,w1m constala d't. au mu rit cam un panar din
I ,I, \ /, 1 I : ,tllt! coutilnteo lo r cre~te pinA la doua pahare, eslc dovud;'\
'I '1"".1 ,-/Ihm i l' 11 intl'nt in jarnu cu multA albilla butrioa; trei pah ar c
.I,. 11011111' lIH~hrt(> sl nt SCum! de ingl'i jorare: ori albinele n-au nvu t
hi "In dl" ,jll lti , C'CC'!l ('(' 8(' poule cleciu('(' dIn fuptul eil. albinele moatie de
I ,,"11' 1111 IIl1lh,. l(IIul s('oll.sli ~ i intorsA muJt sprc. abdomen, fie v reo bon lii
ft tl, 'II"o\11I11 I' I\s('mCII('a mOl'ialitale, Albinele monrte din CaU7.8 de
1"'111" prl'.dllirl nnlllHitt' cnrllC'" l('ristlci ca rt> pot sil o(ere stupm'uilli 0
11", 111111'1 11 111'\' IJlIl'\wlt' flSllpl'~1 bolllor Car e fl~l ('~IUZaL mOt'tali tfl lcn, De pild!\,
11111''1 ''1'\,, \ 1'/' 11, uhia 1I1l1I !3C !;C' dlOSfllc in flh'imc pnn tiezagl'eglll'c, (,s ic un
1 1I 11 ~1 111 1"lr,IC'"iI' I'\flllt' ul sl!ptice llliei: nll>ln(>lor monrle ~i lnUI'(![lI'C de (>x,, 'IIIHII .. III' 'nJll l'li fllplll] d\ c~1 pu\in diar('('(l, dnctl nll ch inI' flosc>m O':o
10' 1'"11111 IIlOI' \ii h,,': C"(lfl rlvl'el{' elt' 1l1 b lne ttirti nl'ipi sint 0 d ovtld~ ('n
'1Ihll,lll, .1 11 1 111111'1111' de lIt'IlI'i('nl din spc('tlt A Cor(lpls w oody, PI'Ov(lculor
.1 ',1101 f!I'('M' I. (I" IIlhin('11: lll ofll'l(, ~ i IIlllt~J.!5i\.c, ncopcrltc 1111 IlHlCl' l(nl
n llll ft" II11'1I '1 1111 IIC'I!l IIlII wif!<'rOlloz('!: ptl:;; lul'U fl lhtt d'tZlIltl pc rllnd
II IItl,,1 1I III Ill v.'nl " I\" r:IJ1,ldl nr Tl'p rC7.;n tll s imptlll n ul TJt'rfd..(tim r a:('
,,,,l , lm" : dll"I\ 11l l nt (' Utl /I VI{' .'1 1' Ob!lt' rvll IIn~~ I(' llimf(' di n {'e]c nprll" p{'
111 '1(',1 \11 '1I I"t ' .II' Immttl, \ " 1\(' (\IIVtld n en ,llhl)1(' I, ' :Hl tc.r!'l (if' .'J ete tl l /HI
.' h l.I"''' ,lIlll e., ,'l'Irmli Ie' 1I1I ~ Upl Ihllf' l I'll .. 1'1 ~" l v t'Zt l..r y(>I(' rilit ('1 1111 :
.]',d\ ,>.,,1,,' I ' '" 1111 1." .,11./- '" 111(' 1, 0/1, I ... t.' '.' '1 ,11 1 ,'II 1'1. , "II ~ lIrf'I'I ' f'(t'('lu l
Ill'll ,II 111 111 1 IJlllnl1 r,III' h tnll' ,,,11101 111 If'I'II 11111 1"111111,1\, !11" ,IIII1-" II I
,.,,1,. " I ' " I' " " ''' '' " '111 !fl j, I IlIn II 1>1 1'\'" ,II 11111111 1(,, 1 1111'
I

1:ll1

Dudl In rumegu$ se gAsesc cristale de zaMr, este dovadii ca siropul

prepaJ'at in conditii necorespunzAtoare, in sensul cA s-a IAsat
~!I "I ropul sA clocoteascA impreuna ell zaharul pus Is topit, ceea ce-i
"\M~duie sa recristalizeze in faguri, la primul ger, mai curind sau mai
Ill'zitl, Acc$tia trebuie schimbati cu faguri cu un alt sirop bine tAcut
I /iU !;Ii mai bine cu faguri cu miere, daca existA in depoz.it. Cristalele
pot proveni ~i din mierea de man! de Is zada - Larix decidua - ce
'~l'e" l c pc stincile abrupte ale muntilor sau in alte locuri; mierea acestuin formeazA cristale mari ~i taci, incit scri$nesc mtre din~L ln stare
IIltuntie hrana trebuie neaparat sa fie schimbata cu alta de cali tate buna
!lu u si l'op acidulat,
clid,

II !o~t

InUiturarea fagul'i lol' muceguiti

InliUlLrarea fagurilor mucegiiiti margin~i la stupii care au iernat
rn1.l1tA umiditate este obligatorie, cunoscut fiind cA, cu sigurantA, 0
,orle din mierea din faguri a inceput un proces de fennentare, absorlind din aceasta umiditate. iar dacA in ei au fost $i alveole cu pasturA.
(HI format cu siguran~ ace1 mucegai cen'u ~lu-verzui. Acesta provoacA
bonia Perycistis alvei, care se banuie~te cA este una din cauzele belli
11l1pietrirea puietului ~i puietu} vliros, Ei slnt retra!ji ~i inlocui~i cu aiti
r'\gu"i eu miere bunli, iar cei eu plistura se a~azi1 in directA apropierea
ghcmului ca acesta sA-i poaU aooperi ~i incti.lzi; astfel albinele maI1 ln du~e sA dea cuibului 0 extindere mal mare $i mai timpurie.
(i ll

PAstrarea diidlUii cuibuJui

Plistrat'ea ciildurii cuibulut este 0 grijA pennanentli. ce trehuie sa
(tve\i, dici legea de vietulre !ji dezvoltal'e a coloniei esle legata direct
dc CUib. Numai la 0 temperl:1tura norroala de 35,2C puietul se dezvoltA
bille, slinatos, cu 0 10ngevitate mare a albinelor eclozionate ~ i cu 0
rczisten\A mare la boli !it la raceli, Rezultatele sint contrarii clnd in
cuib temperatura coboarA sub nivelu1 aratat, ceea ce determinA na~tere
dc nlbine cu delecte. cu 0 via~ scurtA ~i adeseori cu modilicari morfologice tn detrimentul existentei celor ce au suferit din cauza rlicirB
euibulUl,
Coloniile din stupii proteja\i la exterior, au in a doua decadli a lunH,
mnrtic 3-4 faguri en puiet compact, Multi ani am apJicat la exterior
fltdte lu\e de papurA cu rezultate bune in comparatie cu stupii neimpachclll\i. Apoi am folosit - ~i folosesc ~i acum - ca tnveli~ exterior
curton gudronat negru, cu rezultate similare, ba chiar lj:l mai bune. Din
IHilul de carton se taie roi de dimensiunea celor patru -pereti ai col'pu1ui
d ~ .stup, cnre se fixeaza cu ~ipci subtiri, sus ~i jos, pentru a nu stl'iibalc
n1d lin curent rece prin eventuale crapAturi sau pe la incheicl'C:1 in
\111CUI'! n stupului. S-a constat~t cA de!?i stupul are pel' ~\ii s ub~ld ,
pl'czinU\ Ioloas," insemnate, fHnd mult mai u!?or, iar in primavurfi cl\ ldtu'll
l'uZO lol' so lurc slrti but pl'in porU scindlirilO1' ~ i Influen\eazu 1n iJlnc d(,!z,'nllul't'n rllihul ul; til sf' himb, podi Ilccswr I}{'rl'\' 8uhlld nu 1'f'1.ioflt\ 111

'lin

vinl-uri putemicc o$i electul lor se l'esimte in interior, A~, de exemplI! ,

dnd vin tul bate cu puterea ae of m/S-ecunda aerul din stup se preschlmbn
in intregime in curs de 0 or~; cind el este insA mal violent ~i uHllg('
7-10 m/secundA aerul din stup se preschimbA de citeva ori in aceelJ ~ 1
perioad;1 de 0 orA; tn felul acesta cuibul este infl1.lfntat, iar albinele ell
sA. contracareze actiunea lui, consumA 0 mare cantitate de miere dAtlltoare de energie !?i caldurA, De aceea, pentru prevenirea unoI' asemencil
amenintAri, apUcarea pe peretti extedori a unlii material de protec\ic
este f oarte folositoare coloniilor,
De altfel folosirea cartonului gudronat se face cu succes !?i in alte
lucrAri din prisaca, tn special 1a podi~or, pentru cA fiind negru atrage
razele solare clnd se ridicA capacul stupului pentru controale, Expus la
razele solare, se incinge ulj:Or, cAldura pAtrunde adine intre interval ele
dintre faguri, umiditatea se evaporA repede !?f dezvoltarea coloniei il.l
proportii deosebite, mai ales dod operatia se repet~ de citeva ori. Cind
soare1e apune, capacele um-plute eu perne bine indesat.e cu paie, se ai?8z;1
deasupra; materialul acesta tHod tennoizolator, colonia are asigurata in
Ielul acesta 0 microclima IavorabiH!. dezvoltarii sale, Observa~ille facu te
comparativ cu stupii martori , cu podifor de scinduni, au confirma t
ca datoritA folosirii PQ$li~orului negru de carton gudronat coloniile S-!lU
dezvo1tat ne~teptat de bine, dind productii supcrioare. In iarnA, a~ez
~artpn g}l-dronat $i pe fun:dul stupu1ui unde apa din contiensatia vaporllor nu mal st~ pc !uno.ul -de sclndudi:, cafe alttel se tmibiA $i pAstrenz!i
o umillitate excesivA:
Pastrarea clildur.ii se face in mod e!icient cind cuibul, a!ja cum noi
I-am aran jat in toamnA, este cornprimat numru la fagurii ocupati de
albine, mArginit cu diafragme $i perne cu materiale termoizolatoare; in
cnpae este indesatA bine 0 pernA ump\utA cu paie de griu prin care
pot trece vaporii rezultati in stup din respiratia albinelor,
Desigur c! trebuie sA .lndee.1iniliJL-ce1~lalte con4Hii d~ rigoare :
urdjni~_e miClj:orate - t,!lcnise)lfl n.optile geroase lj:i deschise pu~in diminea~. fn U.R.S.S, se eXPrimenteaza inchiderea completA a urdini$elor
p1na apare, in rebruarie, puietul. Operatia de inehiaere ~i desdtidere fl
urdini!?elor seara lj:l dimineata se face ulj:or~ chiar $i in stupinele mari,
tlvlnd pe scindura de zbor un roie bloc de lemn care se mi~ca cu Ulj:Urln\1'i inchizindu-l sau deschiztndu-l. Desigur ~ toate coloniile trebuie
alb! hrami indestulatA, matd tinere de la finele verU trecute, pasturd pusl'i in cuib in primele zile ealde ale primaverii, populatie numeruus.. cu albine tinere, iar stimularea trebuie inceputA cit mai curind ,
(11111 cum Yom arata putJn mai departe.
In prindpiu, trebnie sA evitati cit mai mult poslbil deschiderea
Atupilor in zUele reci en mai Rutin de HOC, luin:d mAsuri ca sa nu se
rlJllpeasca cAldura, cad odatA ajYDsA suh nl'Y..e1u1 ...normal, colonia abia
IXUlt.e reface temperatura normaUi a._cuib,!llui In trei zHe, In acest ras4
limp toate procesele de crelj:tere !?i dezvo1tare a cuibului sint tulbul'ate
flllI U poletu} este fr1nat chiar in fazele lui morlologice nonnale : el spare
1'K!lIte termenul de eclozionare ell citeva zile mm tirziu avtnd lipsuri
'U lI II l1 umite organe In deficientA etc. - a~a cum v-am spus 1a anatomio
Illhl,,('I , pri vitii ca subiect de studiu.

.n

:14 1

In strAinAta te se merge a~ de depa rte cu aceastA preocupsrc de

a d ildurii cuibului clud stupul se deschide, incit acolo unde
~ Lupjn a se afla in apropierea unei re~ele electrice, se !o l o se~te un rsdi otor electric care W}ezat 'pe un stati v lingA stupul deschis, radiaza
clildura asupra Supr afe\elor ramelor !io i a intervale lor ocupate de s lbine,
en t imp stupar ul lucreaza la acel stup. Rezultatele siot excep\ionale;
oibinele stau complet lini ~ tite, sim~ind bineiacl.toarea caldura a rsdia~ s trure

~ ol" ului.

Mai mult chiar, ceroetAtorul sudez G. Roswal publicc1 in revista

i\lnacta .editata de Apimondia un articol despre cuplarea la re~aua
{:'lc(:tricl. apropiatA a unul transtormator cuajutorul cli.ruia se 'incAlzesc
illcctric cite un grup de colonii; consumul de electr-icitate de !iecare
st up insumeaza 15-20 wati. Cu ajutorul unui potentiometru se regleaza
INlIpera tura, astlel tncit coloniile ierneazA protejate contra gerului .,i a
lnnldi ta~ii . Acest proce<ieu se practici in Sue<iia in special in partea
lI orci icA - care in preajma cercului polar are temperaturi foarte sclzute.
Nu ~ste cazul la noi unde avem r ar ierni cu 0 temperatura. de minus
20_ 25C !ioi care obi1;lnuit tin 0 perioadl1 scurtA.
Introducerea paslurei

/ntroducerea pQsturii in stupi este 0 cerinta imperioasA, in prima. . ur<1 dnd cuibul- infirJpat incA de la mijlocul lui ianuarie - trebuie sa
BC dezvolte. In toamnA nu am Hisat pAstur! in cuib decit intr-o masura
rcalrinsA, deoarece fagurii cu pAstura au fast PU!1L .J ~ ~ AposLde ger,
I')(!{\. u a nu_S~ degrada. De aceea pdstura trebuie sii fie intTodusa in
:uJb ' cu 'Cel puthl o "1lTh.a tnainte de aparipia in cantitate 'fnai mare a
puhmuLui proaspdt, earel s - noT se eviden~iaza abia la inceputul lunii
IIprilie. Cercetatorii au sla bilit cA pentru a c~te 4 500 larve, albinele
d olci ~i la r-vele mai mad de t rei zile aflate in cuib, consumA 0,500 kg
tmsturA. Cu 1 kg pasturA se cresc 10000 albine , adicA 1 kg. Ded 18
tnceputul lunii aprilie clnd apare culesul de Ia arbarii fructi!erl, sa1cie
~I rapitA cultfvata, colonia trebuie sa abA 3 kg de albine zburAtoare
care vor co nsuma 3 kg de pasturii fie In fagud, fie sub forma prelucr.ut<'i de s tupar, in tu rti~e - ceea ce este m ult mai bine. D ad yom
inlroducc f aguri cu pasturA, stupii trebuie deschi.,i pentru a Ie face
loe Un;ga cuib, eliminind f'a gurii goi; aceasta operatie _se lasa mai tirziu
dnti timpul s-a incAlzit. P en<tru a d'a t\lrti~e de p'asturii care se pun
sub podi~ r, se r id iclp~ru 0_ clipL.POdi~~ 1 ~ i se introduce turtita
sub el.

Spre exemplu, apicultorul canadian H. Schaffer, posesa r a lIOO de

colonii. cu 0 producpe medie de 82 kg miere, administra aceste t urLi\c
$ub pod i ~or in luna Cebruarie, mergind la fieeare stup prin zApachl,
ell JouA d HdAri cu turti\e. Lucrarea cerea doar citeva secund c ~ i 0
l'cpCLU oclala pe sl1 ptamina, dlod cite 1 kg de pastura. In rclu l nCCtl tll
~(' pil'I't.IIJ roarle pu~ i n;J d i.ld ura, care se refacea ul;lo r. La jumlHllk'll IlI l1 li
Ilpli!iC t'O \olli ilc (' rrlll a~ a de dezvo\t atc inct l. din ril'OOl'e ('( \Ionh. ~\. II '4~

1',11'11 1 111'1)\ fi\ccu un I'Qi mtiricial ce primea a matel im perecheatu CQJll un4
1101.3 tn Culi rol"l1 ifl (S. U.A.), dublindu-se asMel efeeti v ul stupinei.
S tup lnu IJffl a~ ezat3. pe sec\iuni la d istante de citiva kilomIJlri,
h'\I'''- o r~ gi Ll nc cn Lrifa i, unde ab~inea cantitatea de miere a rli.t{l l!\
11111 1 tl US,

7'urta d e p(jstura se prepara asHel : in primul rind, in luna ia n ual ie! Ie sCo t pe ri nd Cagurii cu pasture. clin depozitul ciHdu ~ ~i se exp u /I

an

!Hlllute 18 ger; ceara din faguri devine sfartmicioasa , At:efjti ! llg 11 n

11111 1111(' In Ci!jii longitudinale prin rmijlocul alveo lelor cu p11stura ; sc
f lllfiO/\ tt$iilc Intre palme iar ceara alveolelor se sfa rima ~ i rAminne p;ls-

fllllCttgli. in (onnA de hexagaane care se tree printr-o m a~in1\ de

(!llrn(', Sc nb\ine astfel 0 pastA care este apoi amestecata. Cll (I
1'III i1 ilu le ('gulA de miere semicristalizaUi.. Prepararea se lace ufjo r ~ i
IX~I II,(J I I cx<.."CutnUi cu mult inainte de a ..ti folosita pastura. Aceasta se
Vft,fH.rCllzc) sub lorm<'\. de pasta in barcane mari., avjnd deasupra un strnt
htnln l()r dc mi en~ . Cirl'd. se preparA turti~ele se scoate pasta din borcan,
lit'! !.t'C(."C di n nou prin m ~ina de tocat, picunndu-se peste ea 1 lit r u
, I ~ npfi cllldd In care s-au dizolya.t tn prealabil .20 g s~e de buCAt1i.r ie;
Ilropo'tln de ~A va fi de 1 litru 1a 2 kg de miere cu pastura. Din
ulllla lceu'l [L(.'('sta, pe a bucat1i de tilan de 25/25 em se intinde cantitn lel/I d c I kg pentru a colonie !?i se W}azA repecie peste rame, sub podi. l1r, fnd cpn .. tind a lbine le cu foarte puvn fum. Operapa se repetA din
11} III 10 :dlc pind 6P<'lre polenul pro a~p..t In cantilA\i )pai mari in stup.
P(!nt .. u ca p;'istura astfel ofedt! ar putea in'lseni prin consumul
. 1 . 1 0 fCou eliv"a re a sporilor de n QS_emEI. afla~i in intestinul mij lOciu a l
IIlh\nelor colo nie i, mai ales in cete care"' in anul preceoClent au su:ferit de
~ hltl flt no :r.lI , P,St.c bi ne ca in amestec sA se punA ~i F.u.midil B, un .flacon
III :10 kn RlIx,p, in dazele preset:..ise la bolile .albinelar.
Til cecu ce prive!?te felul d i!erit de folosire a pastu rei in hrana
" lbhIC I(iI' f{ll lt de polenul d in co1ectoare, cereetcitorii au stabilit cli. pastll rll ut-e pr'opdctlili muIt d i:teren~ i ate lata de polenul luat direct di n
rll)I'1I II, n cum 0 spli ne R. Chauvin. PAstura con~ine 0 mu'l \ime de pri n"i l'll pt Cn I'O nlbincle culegatoare Ie transmit grAunciorilQr de polcn
1111111(11 dud rormcuzA ghemotoeul; ele umezesc ace~ i graunciori cu Su IIv" sue inl cst inn l, care co n~il;le muUe diastaze.
In mcd iuJ to ld ~ i umed din stup incepe de indata 0 fermentare
I'/lr" " I)O I' C'~ I:C (ilgeslibi litalea proteinelar din polen. Mu1t1 cerce1.a tori au
t f'lI uWcnt. cl\ po\c tl ul recoltat de stupar nu poate determioa digerarea
IlIpI OI.. I, pc: ('I lld ee l depus in faguri realizeaz8 aceastA lucrare 1n sCLI rt
Itll l])! Mod lfJ('I"C'1l t'O rcspu nde un ei mariti a digestibilitt'it H datorate !.lciII" luI Ineil (' fl i p:\s lll r ii ~i in acela ~i timp ~ i 0 u!?oarA asirpilatie de d ilrc
HI! lltHlll' IOlllJlll nll tollr('. To tu ~ i poleput pr.oaspAt care este depozitat i n rn_Jill I Ni h ' 11I'.. rC' I'lI l 1-It\l)lUI'd, de albin ele stupului , cAd ele nu se prell i mjH"tt'n ('u n(' \(llldl('1I 1U:(~ lt..'Nl iar CI! PQle.nul cresc;. mai mult puiet. De aCCCft
Ihld ,)(.11'11 141 1,1\;111 1"{' II, l'/ul litaleJnare in s tup, alblnele nu mai co nsum1\
" tllll.lI l/I 111 11 1I 1!1 i1 1I'I'( ' lI l.
lI f1lj llll' /l Irtlll h'I'1\ I1 lblnclol' consumatoare 0 longevitllte
deoscbiHI. :
IllIpll ,.111"" . \1 /11 1111' ,I I'Kl'l,.'lelltel(' t'CI'cctatoru}ui e nglez BO tle l', s-a s lahi _
10 I'n hllJl tl oh' (101l 1l 11ll 11 Il IIl U.' til' pfl"l lu r~ trAicsc rna ; m ult d ecit ('l' lc Ie
hUlt i

\n l'm

,I

:M:I

pl'lmase polen adunat in coleetoare. De asemenea ajutA la fonnarea enpentru prelucrarea nectarului ~i la asimilarea lui in cea mai
lllU l'C mlisurA. In schimb, p~'tt!t:aJll ult. inghetatA datA albinelof .,pentru
WIlfllu llire nu d;l rezultate, Pentru a produce 1 kg de albinA 10 cuib, doiI'lio t.rebuie ~ consume de 22 ad mai ll1ulta_~tud_ln,gnetatA-pentru a
I)utetl sli. scoata 0 generatie DOUa ae- albine. La feI, 0 p~sturA. mai veche
du UrI an pieroe muJte din valoroasele sale proprietA~ ; fn scrumb, pAstum prelucrata de stupar 'Ii pusll. in vase ermetic tnchise, avind l1i un
'll'fl t izolator de miere, poate fi folositA fArli. rezerve. PAstrares fagurilor
u pl\s'turA se f ace in eamere Cll temperaturi de la 2 C la + 16C.
~I ", e l or

Controlul de (and
C071trolul de fond 1a stupinele mari se face in colecliv de cel pu~in
11- 6 s tupar,i, dupA ce s-a tenninat controlul vizual .<;i s-au luat taate
mlil urile de indreptare a coloniilor glsite cu deficien\e. In mQd obi~nu.it
('{Hllmlu1 se face dupll. reo z~ zile de dnd a in~put activitatea de
bor. In natura incep zilele mai statarnice ea temperaturA, noplile devin
din ce tn ce mm seurte, iar ziua se mAr~te. Temperatura exterioarA este
petite 14C. Deschiderea stupilor in aceastA perioadA nu mai nelini~te!}te
nll\lcile. tnamte de a tncepe sA ouA mAteile sint foarte sperioase Is aparitIn luminii in stup. unele fncepind ehiar sa fugii pe faguri ; in colonie
IW ~1'eeazA 0 stare de alannA, in care matea este- soeotitA drept a stri1inA
Illtrusli, fiiod prins! in ghemule\ '1t sufoeaUi.. tnceptndu-!}i tosA atn timp
tlctlvltatea ei de ouat, lnaiote de eontrolul de fond, matea i!}i continuA
uuutul in lini~te, dacli. se lucreaza !:ncet, fAra zgomot ~i rpai ales fArA
(urn: zgomotul ~i fumul tulburA toatA activitatea din colonie, iar reh.ltlrea ei incepe abia dupA citeva ore de unde a fast IAsatA. Fol,psintl
tn schimb un pulverizator ell apil. tndulcit3.. colonia nu este tulbUratA de lac.
- -Ne-aU aminUt de multe ori de calanH puterniee., mijlocii ~1
fl lube ! Care sint criteriile dupA care ne putem orienta in stabilirea eelor
ll'Cl eategorii ? intreaM unul dintre apicultorii ineepAtari.
Criteriul principal dupA care se apreciazii potentialul unei colonii
cslc numAruI mai mare sau mai redus al populs?ei sale. Cunascind eA
tntr-un interval dintre faguri complet ocupat Incap 280-300 g albine, pli'tetl stnbili U~Or poten~jalul fiecAreia, In raport desigur !}i de tipul de
stup ce oeupA colonia eercetatA. Trebuie de asemenea sA se tinA seamA
eL\ In toamnA, Is unele colonli, s-a adAugat popula\ia colooiilor ajutil.ti)llre, eu mabci iernate in aMra ghemului. In astfel de situa~ie s1n'l:
fonrtc t""dre C'azurile cind se poate vorbi de colanH slabe. Sint insli. Sji
fltupnri care nu au facut asemenea uniri din toamna ~i deci acolo pot
1I1'ilrc :;>i colonii de dife rite C'dtegorii.
'
Co!o71ii -abe vor 1i acelea care la intrarea to iama ocup~ in
I)(lti fUI L flllmaL ~ interva.le d~ alline sou tn stupul mu1tietajate, 5 lnterVI Jlt' , Etc au cel mUilt 1 200 kg alhinA. Colonii neunite in toamna. care
(Jell pfl G intervale de Dad ant !;i 7 de multi etajflt, slnt colonii mediocre,
nu (l 1)'11.,'(1110' de 2 kg' nlbin{'l ; de aici inninte sint. IIU llltll colonii 1lute rnice

;1<1 I

,I

Joarte puternice. 'Dinlre acesteo care au fost unite in toamllli: pl'irhcle au 3 ~ de aibine ocuplnd zece intervale la Dadant Iji 12- 14 III
un multietajat ~ i une1e chiar foarte puternice eu 3,5 kg al bina.
Poten\ialul ridlest al unei colonii este strins legat de prezen~a unci
HI?ftd prolifice, tinere ~i care intrunete indicii eei mai numero~i de
r
.clec~ie, despre care voi vOl"'bi la " Cre~terea matdlor '.
Alt criteriu dupa care ne eAlAuzim pentru apreeierea unei eolanH
de albine este eantitatea -1i calitat.ea rezervelor de hrana pe care ell Ie
ure la dispozi~ie, impreunli. cu corosnele ce inconjoarA ea un arc elipsele
eu puietul din cuib, cit l1i rezervele din magazinul de reeoltA de deaIl'Upra corpului stupului. In stupii tn care se constata cA hrana este
nclndestuliitoare se adaugA faguri cu miere Sji 1-2 cu pAsturA.
Un rol rnsemnat in ~strarea unui potenUal ridieat al coloniilor it
lire efectivul de faguri gata eHl.di~i mm mult dedt dub1ul lor eu care
cuibul se IArge~te 10 timp potri'Vit in raport de pro1Wcitatea mMeilor ~i
01 grupelor sociale de albine clliditoare.
Cind face~l control de fond, fn primul rind trebuie sA observati situa\ia cuibului eu puiet. Cu <=it slot mai mul~i fagu ri oeupa~i ell puiet capAdt ell elipse mai extinse, f1a\A de stu,pii care au puiet pu\in ~i in eUps~
red use, pute1i stabili ~i vlitoarea putere a coloniei~i In eonsecin~a vatoarea fieclirei mAtci in legAturA eu proli!ieitatea, vtrsta !}i felul de prezcntare : vioaie, lascive, gtrbovite, eu sau farA parazi~ pe ele. Extinderea
clipselor ~i calculul supraietelor. ocupate de pulet U yeti put.ea face u~or,
, Wnd cA 1 dm ll de fagure are 750-830 de alveole. Dar trebuie s;l re~i
lIe~i cii niei 0 matcA nu depune ouA decit in mbura in care !agurii s'1nt
ncoperi~i cu albine. Spiritul de prevedere
a1 albinelor reglementeaz<'i
{\ceasta extindere !}i nu_ar:areori cind 0 matcA, prea prolifica i ~i extinde
ouatul eeva mm mult, albinele n reglemeoteaza. ea suprafa\A, consumlnd
ouAle care prisosese~ Virsba matcilor are 0 m are influentA asupra puterii
coi"oniilor, cAd este sta:b'ilit cA mAtcile de un an depun in-aiote de cules
cu 37% mai multe DuA ~ doicile cresc albine mature ce au produs cu
42 0/ 0 mal multA miere fa\1i de coloniile martore care aveau mAtei de
3 ani.
ColonH puternice sint eele pe care C. L. Farrar le-a verilieat avind
6 kg de albinA ~i care au produs de 2,5 ori mai multa miere diecit patd'u
COlonii ee aveau cite 1,5 ~ a1bina. 0 colonie puternieA numeri c este cea
care are la intrarea 10_iarnA 30 000 albine tinere eu rezervA de hranA de
21 kg -1i 3 faguri cu 'p listura. Colonie puternica este cea care ajunge J<.\ 0
putere maximA 8vind 0 mare rezervA de albine zburatoare tn pragul
marelui cules. In S.U.A. s-au fAcut observa~ij comparative pe patru colonli ce aveau 15, 30, 40 !}i 60 mii albine. Cea de-a treia colonie a dat
produc\ie de 4,4 ori mai mare Ia\! de prima, iar cea de~a patra de (i,1
ad mai mare; decl, in aceasta din uvrna gnq>A slbinele au fOM de 4 ori
mai multe ta\A de prima grupA, jar ele au dat rezultate de 6,1 ori mai
mllri. ,I n Polonia s-au efectuat cercetAri asemanAtoare obserVindu-se efi
w'Upcle de colonii care aveau 3,600 kg albinA au dot produ C'~ii de trci
orl moi mari 'fa~A de grupele de oolonii cu 2,2 kg albina.
til schimb. coloniile ~l abe,-- adicA...cele eu 0 popula~ie de 1- 1,200 kg
",lbln(1, n umoi dllcA tn primAvarA sint ajutate C'U puiet de La colonH PI.I~' 5

t.ernicc1 ell care se face schimb de faguri eu auA ~i pule&. cApAcit, pot sA
tlJungll s!i. devi na mediocre 1a primul ewes ij;i put.ernlce 18 eel urmAtor .
. ~c toOfl doe aplicare a unei asemenea ajutorari este foarte simpl! : mat-1'l le- coloniilor slahe se striIduiesc sA depunaouA mai multe, dar neavind
lli bine clocitoare suficiente. ouMe descoperite nu ajung in stadiul larvar.
III t.'(Jllscci ll Vi se lB un ! agure eu e uA proaspe_te din mijlocul cuibului coIllniei slnbc fara albine acoperitoare ~i se Irece In mijlocul cuibului coIOuiei puternice, care ara muUe clocitoare. Acestea clocesc QuAle, iar
"nicHe h rAoe5C larveJe ptna la cdpg.cite. Atunf i fiagurele se ridicl. tMi.
(.lllma acopecitoare !ji se readucein colonia slaba. Dac~ se repetA aeeast!
'Hx:ru\1e rie cUeva c d nivelul coloniei slabe -ajUnge 18 eel al coloniej pu\cl'llicc C(lte a ajutat-o. Procooind asUel Yeti avea doua ioloase : ridicarea
i'OIOlliei slabe la nivelul celei puternice, iar colonia care a ajutat-o pe cea
atubA sca pa de IriguriJe roitului inaintea culesului mare, bineinteles dad
1-11\1 Inlesnit acesteia spat;iul larg de extinderea euibului ~i aerisirea surlclcnt1i in in terior.
ControluLde...1Dpd trebuie fAcut <Ie indaUi. ce termometrul araW eel
IlUUn '13=14 0 0, 1u1nd mAsuri ca sa nu se risipeasd cAltiura cuibuiuL
Lucrarea 0 veti lace .pe echipe de eel pu\in 5-6 apicultori la 0
AN:Ue, trecind apoi la altele, pentru a nu se pierde timp ~i a profita de
cttcva zile calde. La eoloniile puterniee cArora li s-a l.lisat din toamnA
hrcma care sa Ie ajungli pin! la marele eules, controlul de fond va fi
I'cpede terminat. In- atsr.li de turtitele de psturA puse 18 toti stupii, ~a
cum am ar!tat, inteI:\'.enliiseribMe vor cere doar citeva eoJQnii,,! eare la
con trolul vizuaI dau de...banuit. Aeelea vor !i controlate sub cort protec~tfl', Un timp -mai indelunga~ intervenind in raport de lipsurile od bolile
. cmnalate.
Controlul de fond afarii in natura se face cit mai repede posibil
pentru a nu se pierde dildura culbului. Se ridicli. capacul cu perna ce
cste bine tndesatA in el !;i se ~aza pe sol in pozit;ie riisturnatA ; magazi!lui de recoltil. cu pxiil?orul s.!iu se ri(J.id tncet 'eU mult4 .prudentA, f.!irA
ZfCOillot. 1;apt u~rat de imprejurarea cl m argiQ.ile lui i ale corpului de
cu lb au f ast ume eu vaselinA. ~nsistent! tncl. din toamriA., impiedicind
nlbinele de a ,Ie propoliza. In rprealabil puneli IUD ziar peste perna eapacului !;i apoi 8!;ezati aeolo magazinul de recoltA plin incA cu miere. Este
posibil en ghemul de iarnA sA se ii imta1:at in spatiul dintre mra gazin lji
ool'pul stupului sau cel put;in la periferira lui. De ..aceea desprinderea ma,g uzinu!ui se tace cu prec8u tie, cad poate ea acolo s! fie i?i mltea. Apare
OQUin supra!ava corpului de cuib. Pentru a da albinelor 0 preocupare !;l
~nt ru a nu f olosi !umul puJ.verizati supt'af'a ta superioara a ramelor cu
npl'l induleiUi ell miere lji acoperiti de in'dat.!i suprafata ell 0 bucatA de
postnv gros ca:ptuljit pe partea de dedesubt cu 0 .faaie su'b~i re de plastic.
J\eeasla mA.sura este luata ea nu cumva albinele sA se agate de postav
ljl sli vA dea de lucru ell scuiurarea lor, clnd ve~i t.er.mi na lUcral'ea
tic '(.'(J ntrol.
Pen tru inceperea lucrArilor, stllparul se va a.!;Oeza eu scaunul de
I llcr u in portea s tinga a slu pului, ocolo unde se a rl il\ perna ~i diormgmo,
Ctll'C stnt l'iuicn tc. tn golul l~mllS sc lrag rilllwi c I1l l\ll:ina~c, cure st' ctnlli-

I'esc tn minii pentru a aprecia gre utatea lor in micre. Dad! unele r UIllt!

ragur ii goi , aeeslea se retl'ag de(initiv din stup !;i se pun in Uiditll POI' tllt.ivA.
Pe mAsur~ ce controlul inainteaz6 spre eujb ruIlnd primul POS t.lIV,
I) a doua bucata de postav acoperA fagurii deja contl'ola\i .!;Oi ll'a~ i spr(>
ditlfl'agmA. tn felul acesta fAmine deschis doar un singur inter val, eel ni m ils intre fagurele deja observat ~i cel ce unneazA a Ii scos pentr u ( IbIIcfvalie.
Operalia continua pinA se ajunge la ghemul eu puiel aeolo uncle
e$ te format; se impinge grupul de foaguri ocupat de ghem in golul ramns.
flcoperindu-i. In fel ul -acesta ghemul nu este deranjat deloc ~i e de indnti't
ilCroper it eu eel de-a l donea postav. Cu aceastA ocazje se poate obsel'vJJ
Ul;i0l' pu ie'tul cApA-c it privind pe SUS lntre intervale. ElSte dovacia ev iden til
de prez'Sn\a matcii in sttXp ~i nu trebuie iosistat mai mult. Se ia noLii
de situ8\ia gasHA privind popula\ia ce ocupA un numar de intel"Va le
de apreciere dm mina a hranei existente. Totul se 81'anjeazli in ol'!ii nen care era acolo mai inainte, mal pu~in fagurii goli~ de miere ext.ra!;i
din stup. Deci , de data aceasta, cuibul ..se comprima.. GAcj. oriee Iagure de
prisos 'O cupa un spatiu ce' trebuie sA fie cit mai redus acum, Hrana esle
pres su1icienta sus in magazin, cAd 0 colonie puterniea au consuma in
lorna mai mult de 10-11 kg miere; ori numai in magazin se pun in
toamna aproape 20 kg miere, plus mierea din faguri cuibului. De pe !agurii retr~ i, acopeti~i cu albine, acestea trebuie scuturate. Pentru
tlccasta se ridica inveli.!;ml de postav ~i se a~azA deasupr a corpului de
cuib un corp gol ; apoi ramele se lovesc brusc in speteaza lateralli, iar
los le albinele cad peste eele de pe. suprafa~ ramelbr din cuib. Se
u.$<lZa mdatA magazinul de recolta Is locul sliu, podi ~oru l ~i capaeul, t.erminind asUel controlul de fond. Cind timpul se incAlze~e, statornicin d u.-se cuibul trebu ie Ull'git; stunci se poate observa precis citi faguri
('u puiet existA in cuib lji ce nevoi ar mai aves colonia.
/lU

.,i

R ostul cortului protector

Dat mnd insli c~ Intr-o stupinA mare pot exista intotdeauna !;i stu pi
unele deiicien~e care nu Ie permit 0 dezvoltare normalA !;i suficienta,
C(l ntrolul de fond trebuie sl se faca mai ineet, amlinunlit, fUnd necesn r
lin timp mai tndelungat ~i deci r iscindu-se vista puietului apArind .!;O l a lte
Ilcnjunsuri. Pe de alt~ "p~rte tocmai ace!jti stupi siot atacaJi de aIbincle
hO!1l-e , ceea ce ~It.ae_ter..!J1in.JI: un inceput' d-e- filrti~ag Intre celelalte cotonti. De aceea stupu se veritiCK ~rse ; aiiita ~sub un eort protector, care
IJlnd mobil este 8!;ezat deasupra stupului, controlul putind fi Ucut in
Unl.,te !;i fedt de euren\i !ji de albine hos~e.
CorpuL protector este 0 piesli de mare importan\1i peulru 0 stupinA, deoarece dli posibWtatea apicultor ului sa. lucreze indi!erent de
l'tnreu timpuluL de a~ara. dnd mercurul indicA eel pulin 12QC.
COl'tul eel mai practie este fiicut din patru rame de 1,50X 1,50 III ~i
(' \I ('\ InAl\jme de 1,80 m, din !:,ipci de 3-4 em, ce se prind la eele 4 ('I~ I ~
\\II'l f:U 1\ c1eme ro !ju ruburi co cap patrat, incast.rllte in le n11l, pcntru

fU

317

:1HI

n puteo sli lie strtnse piulitele lArA ca ~urubul s~ se r oteasdi. Ramele

wlOr dol pereti laterali ~ i a eelui din spate au fixate eu pioneze toi
mlu'i Lransparente de polietilen~. Peretele din fata este fonnat dintr-o
I~rdea care in partea de sus este prinsa cu ajutorul unor inele de sus~hlcl'e de 0 vergea metalic/i, Hind astfel mob1l~ 1,>i constituind u~a cortului protector.
Plalonul este format dmtr-un ceareeaf mobil dublu, care este al?e1,111, ct nd stuparul este fn cort, In interior, la eei dOl pereti latel'ali, la
70 em de la bazJ, stn't daua stinghii de-a curmezi~ul, solid fixate de
I'flme, Apucind stinghiile in mtini stuparul ridiea corlul, .!}i-l ~azA peste
IILupul ce trebuie controlat. Oind cantl'olul este terminat la un stup,
:Ol'tut se trece aiAturi peste alt stup, dupa ee au ie~it albinele din inteI'lor, ridicind pla:!onul.
In :elul acesta stuparul este izloat sub aeest cort de protectie avind
ncolo alAturi stupul ce urmeazA a Ii deschis. El are 1,>i un sciiunel de lucru
t U sculeJe necesare: cl~e, diiltitA eioeM, cuie, perie, precum ~ i 0 IA.IJ\A portativA cu capac, unde se pun lagurii cu miere ~i P[SturA ee ur-ll1f!azA sA fie dati coloniei controlate; de asemenea, are 1,> i 0 altA IAdit!
IJnde se pun lagurii care eventual se scot din stup, pin~ se terminii. eonLrolul. Registrul peDtru colonH este prezent pentru notacea situatiei din
colonia respectiv~ Iii cunoB.llterea situatiei respective din toamnA.
Cind se opr,e1,>te brusc un eules In tiropul verH, albinele sint incliriMe d atace stupii mai slabl ; atunci se folos~te iarA!ii cortu} protector,
cnre de data aeeasta are fixat3 pe rame ptnz~ de tilon, cAci altfel ar :!i
pl'eo cald sub 'COrt. Cortul protector este. de asemenea, de mare I olos
ctnd se fa ce un tratament prin pulverizarea unor mediean;Jente, stuparuJ
Izolindu-se pentru ca albinele din altl stu:pi sa nu se infecteze venind la
.tupu~ deschis.
Mai exist! un alt model de cort protector foarte practic: el consta
dintr-o umbreUi de plajA ee se sprijinA. pe un ax din fier ascu~it la capiit
CCi sli poatA fi u1,>0r tnIipt I:n pamlnt. Umbrela are de jur imprejur falduri
Jnrgi din tilon cu plumbl tn partea de jos, din eei ce se folosesc ]a nAvoa<1r:le de pescuit. Tilon ul este prins qe marginea umbrelei cu cleme ce se
Colosesc la perdelele obi~nu ite . Cortul se fixeaza cu axul sAu a1Aturi de
peretele din spate al stupului, unde cu un priboi de tier ,se face ini\ial 0
8 1lurA de 7-9 em pentru ca virful umhrelei sa poata sta fixat In sol;
pcntru int1irue, priboiul se bate atAturi de axul umbrelei mai adine 1,>i se
lcagA de acesta cu 0 slrmA. Se lasA apoi faldurile tiIonului peste stupul
ce rlimtne izolat In interior impreunA eu stuparul, cu l/idi\a poI'ltativA o$i
8CBunui de lucru. DupA terminarea operatiei sau a controlului se trage
prlboiul in sus, se ridicA perdeaua de tilon peste marginile umbrelei, iar
alblnele care ies din stup sint eliberate imeaiat. Apoi umbrela este trecutA In stupul vecill , lucrtndu-se la fel.
Cind vtntul este putemic 1,>i rece, se poate prinde de tifon, co ace
de 8 igu ran\~, a f oaie de polietilena a1,>ezata in partea de unde bate vlntul
Oi astJcl stupul deschis este ferit de rAeeala ciu'entului. Cu ocazia accstui
ron trot de fond, se npropie elt mai strins ramele intre ele, cAci la nE;czsu'cn
In lO(J m m) a coloniei, fagurii sint putin mai distan\ati, pentru en tntr(' 111lCI'v ttlc)c dintre taguri sA tneap.li un numAr m n i rnUJ'O de alhin e. OdnHi I:U
J ~1I

aJ)~'opicr ea ramelor rtimine un

~llrl. Cu cit ramele VOl' fi mai

interval de eel mult 11 mm inlre I tlapropiate, 'CU atit albinele Val' n nevolt.(,
III sc extindA o$i pe fagurii margina~i ; odatA fagurii ocupati de albine l;ll
tllclllzi\i. matea depune auA 1,>i pe ei ~i deci cuibul se extinde in folosu!
coloniei, iar la marele cules albinele VOl' avea 0 rezerva ~i msi mare de
olbin~ zhurcltoare. Daea timpul este eald ~i se luereaza sub adapos\., St '
"ode propolisul de pe rouchiile ramelor de tip Hoffman care se apropic
elt mai mult, astfel inctt dimine un singur rind de albine din interval ui
i ogu rilor care sa. poata incAlzi puietul de pe fetele dintre doi faguri vcolni, In felul acesta se realizeazA 1,>1 a recoltA de propolis ee se rade de
pc marginile ramelor,
Se continuA luerarea pinA la ultimul fagure, ealculindu-se canUta~ea de miere pe care 0 mai are colonia in ramele cuibului, iar linga ultimu! .fagure ell puiet se introduce un !'8gure cu 'R1istur~, seas din depozi l.
Mai insihte acest fagure trebuie. aeris,it vinturindu-l eu mi~cru-i iu~i pen tru a inlAtura mirosul de sulf sau de acid ileeJic .cu care s-au tratnt fagurii Incl din timpul veril precedente, pentru a fi aparati de dauniitori.
DupA aerisire fagurele cu pAstur! se pulverizeazA eu 100 g sirop d e
zhi1r, a~ezindu-l 1ingA ghem in a1,>n fel incit el sa fie incAlzit de acestn.
Totul se aranjeazA in aeeea~i ordlne In care au fost fagurti, pastrlnd asUel forma sfericA a ghemului, mArginit de albinele virstuiee
onate la periferia lui. La stupti orizontali lucri1rile de!ji siat aparent mai
.fmple, ele se complidi prin fap tul c! rondul acestui tip de stup este
fJxat 1,>i una din lucrArile de bazA este curatatul lui. Ele se simplifieA nuInai dacA stuparul are stupi goi de rezervA., dezinfectati. flambati !ji
oolzi. Se ridic~ magazinul de r~coltA 1,> i se pune provizoriu pe partea
opusA eelei in care a iernat colonia. fArA a ridiea podi1,>orul format din
lIelndurele sub~iri. Se tncepe cu primul tagu.re din dreapta cuibului aflat.
UngA peretele stupului mai biDe insorit, fagure care tocA. din toamna 1:1
fost ~~~t_Ia_2 em distant! de-..perete...Aces.!: d~p...92itiv:. tre_b~ie adoptat 11:1
toatetipurile de stupi clnd se fac Et...arnjamentuI cuib.ului in toamnA :
Ipa~iul dintre perete 1,>i primul lagure formeazA un strat de aer izolator,
cu. cel di!lt(e douA ferestre al~ un!!i case, Acest fagure cu miere eApaeitil.
cate trecut in stupul curat ~i apai dna pe-rtnd', In aceea~i ordine, tati C('I1 (l1 ~1 faguri, inclusiv cei co puiet, din mijloc. Cu aceastA oeazie se fac
loutE! observatiile de rigoare inscriindu-le in registru Ia colonia res pecHvli. Dupa terminarea aeestui control de fond, magazinul de recoltii se
II'iazh la locul sau mai ales dare el are lnre 0 cantitate mare de miere.
In caz contrar se r ididi definitiv: albinele de pe f agurii goliti de miere
IIlnt seuturate in golul de Ungl1 diafragmA; se adauga 3-4 faguri rll
mlere din depozit, ridicind pe eei goli~i ch.iar daca mai ? u mici por\iun i
lie miere inca neconsumatA, cAei euibul se stt'imtoresza acum la atHin
rnguri cit pot acoperi albinele, iar mlli ttrziu se va lArgi dupA cerln\e.
PC!lte podi!jOr se pune 0 pernA useata, $i
alta dincolo de dia:(rngmll.
Millen \'rebuie sii aibA tn cuib eel putin IncA doi faguri goi, pulveriza\1 Cll
npi1 m inct'uUi, pentru ,extim:lerea sferei cuibului sprijinita ~i de [tcea hranlrl'. de s timu lare ce se tDCe-pe curind.
:ind tnHgn:.o:inul de rCl'(I\ll\ 1/1 rc[ o lrei tipuri de stupi DmJ unt.
1001 Iji (H17./mtul (>sl.l! llprUII[I!' U\llIt. do miel'e, e l :;c relrogc, s{' mi c!;o-

n"

iJ IIJ


I'CUZl\ s:p<l\iui de indilzire ell 1/ 3, dar Sf' adaugl! in locu1 lu i 0 ramiihl'i'ini101' eu ulucel.

Lu stupii multietajati, care au podI~or-hrllnitor ~i deci nu au rame

dl) hl'tinit, problema aju'torului cu hranll. este u~oara. Cum iosA ~L au
lcrnflt pe dOliA corpuri: jos Ollibul
sus corpul ell miere. dacA ghemul
"'[1 urcat in corpul ell miere, dar periteria inferioarA a ghemuJui mai sCi
In eft pe partea superioarA a corpului de jos ~i in /spatiul de 8 mm dintre
<'clc:- douA 'Corpuri suprapuse. se retrag din corpul de jOs tO~i iagurii
~o li\i .,i se !pun in mijlocul corpului 4-5 faguri cu miere capacita sau
11\ JipsA sirop de zaM.r. Galul rAmas se completeaza cu perne a~ezate
10 dreapta
stinga acestor faguri. Se las!! colonia astfel asiguratA in
/.I cplina lin i!;te pina cind, sus, <cuibul S-8 extins Is 8-9 faguri, ,bineIn\eJes avind deasupra hranitoruJ mare ce face parte integrantA din
z('sll'ea lui.
Trebuie sA fj~i patrun~i de insel'l1nAtatea cOvirljOitoare a acestui
l'i)nl,.rol de fond, di.d dupA cum se vor lace luerArile, dupA o'bservatiile
IHlt01e in registru pentru liecare colonie. lumdu-se ~j mili.surile corespunzatoal'e, a~a se VOr dezvolta coloniile in tot cursul primaverii. Sub
n!c'j un motiv nu /treobui e sa pi erde~i din populatia eoloniilor, menajindu- Ie prin orice m jloace. Cercetarile au aratat cA pierderea a 500-600 g
ulbine in primavara se va rasfringe negativ, inUrziind eel putin trei
st\ptAmini dezvoltarea cuiburilor. Or, fArA albine tinere eclozi onate in
pl'iml'ivarft, care sA inloeuiasca pe cele imbatrinite din toamnA, nu veti
puten recolla din plin marele coles de 1a salcim din luna maL .I n acest
"r(lP t,rebuie facut totuJ, pentru ca in timpul scurt al primAverii pina
!!!Jure cu lesul mijlociu de la salcie, pomii fructi!eri ~i rapita cultivata,
co luni ile sfi-~i extinda ouatul pe un numAr cit mai mare de faguri.
In primu! rind, dacA dupA controlul de fond s-a putut stabili ca in
uulh mAtcile incepuserA pu\in activitatea lor de ouat, depunind z:ilnic
un numAr relativ de ouA, acum, pentru intensificarea activitAtii lor trebu1e
all lie stimulate.

CII', d(l (lju tor la limp. dd de doud ori

.,i

AJ UTORAREA

.,i

~I

AS ISTENTA

COL ON][Lo n
'upitoluJ core urmeazA este deosebit de important pentru vinla
hranirea l or, despre

el)h)n lilcw de a lbine intnlCl"t se va O'Cupa de hrana

C'"re

*i

vorbit principialla anatomia coloniei. In fiecare stupinA, mijloci c

11\\1 mlcll, mni 'Pulin in sectornl socialist, dar mai mult in eel individual.
VOl' uporc dlleri le situatii critice, pe .care stuparii trebuie sa l;itie sa
lit rc1.o\vc.
(1m

llrunirea stimulatorie ,priml'ivara in stup

u ocazla controlului de fond, trebuie fa.cutA 0 lucrare importanl A
de colllplctare a rezervelor de hrana puse la pAstrare din toamna
\t'CK"I llft, Eo va fi urmatA de a hranire stimulativli lichida SQu.- uscatii cu
IJrotulnc. lipide .5i IOlte substan~e, - acidulatA sau nu - dupa situatis de
Itlul1ltml ~ i dupA n eces iUi~ile ce se vor impune de la caz la caz.
Components hranei ce se dA albinelor. trebuie bine studiatA: daea
_I' 1I11\\ prcn multe proteine se poate produce un dezechilibru biologic
tIll IIrl fu1rj grave: din contrA. s10t colonli aparent hune-aar care din cauzs
IIIMul poicnuiui sau a pasturii din cuib, .faC' 0 foame de .p roteine ~i de
\l lIlIln ll ." cc. Sf! WI rlisrringe negativ asupra euibului, care delji avind 0
IllIiWI\ I'rolirlcli (,'C depune numeroase oua, putioe din elc vor treee prin
Itllllllllt' \1I' mll~o{\rc. pinn sA ajunga albine mature.
( 'tlal In stU opure 0 prima genera\ ie, albinele tinere sint altfel
III AlIll13, Mul Urzl\l vor (lpare trintorii tineri care trebuie attic! hrAniti
, j~ Iiolel hl~l\ de t1ncrcle sIbine lucrAtoare pentru a ajunge ap~i la !mi"'l fthurf'l\ tnt\tdlor crescute timpuriu o!ii cu aUt mai mult cind va fi
'1 1)tlHl IIIJ co loll\i pntc rne eu trintori selectiona~i. Concomitent, urmari l) d
'l\lhllllllll nmeliO" l'Il'il ulbinellocale in 1ieoar e stupinA, vom avea de hotnrit
II 1111111 ImL>C'l fll ("oioni ilc crescMoare de ma't.ei de soi, care au un rcgi lll
.. Ihll nlll/lr dlh!r1 L ro\1i d e coloniile de produc\ie.
1.)0..,1 , In (Jrlilnco lu crllril or ce trcbuie [Acute in Ciecare prisadi mure
1111\1 ml l'A .1' Inool>O ell compl c.brcu rczcrvelor de hrom'i . vn ifllllinli' i
"ulill lin 1\ 110 In"'l rlecltrel \'o lonll '/.7 kH dc, mierc, ln tr.. o iarnl'l g l'CU ~i
Illllttitlilj{MtI ,,11 ('on. llmn Clint 1\ k.! hrllofl ; deci p('nlru pr iml!.v nrll coln-

:I fJ 1


nHle or mai avea de consumat 16 kg pinl!. 18 mij locul lunU aprilie, dad
upm'c un cules satisfAcAtor - eel putin de tntre\inere de la saicie, pami
fl'U ct.itel'i ~i apoi de 18 rapita cultivatA. I n acest timp insa de~i in stupi
dn t Beesle rezerve, este neapAret necesarA _0 , hraniTe de stimulaTe. PerI'ollui, fAcind adeseori in toamna clntlriri pentru a veriiiea consumul
do lamA, am constatat d el variazii - dupA cum a decurs 'i aroa - lotre
0-11 kg hraniL Liisind in cuib laguri ell caroane de miere capACit:,
plus magazin'lll de recoltA', ca sa. sjuqgem la citra amintitA mw inainte,
ncum trebuie in tervenit, caci in mod sigur colonia a consumat 0 mare
parte din aceastA hranA de iarna din cuib, hranA ce trebuie completatA
cu ceea ce s-a pus 18 rezerva din toamnA.
en regulA generalA niciodaUl colonia sA nu rAmlnA ell moo pu\in de
10-1 1 krg hra n~, 'Ciki astIel ea [ace 0 ~nom.ie foarle drasticlLka
observat _cii in~ltu a'ia cindeIe au PUlinii hranii, restring cuibul eel,o r
mal prolifice mAtci iConsumindu~le ouin~ i.. in aeeastA situatie nu se va
njunge ca la ramele cules sa. fie in stupi a rezel"VA mare de albine zbur<1tOare : dnd sint prim<1veri timpurii, care determinA Inflorirea saidei din
vrcme, coloniile nu var avea smidente alhine culegAtoare 1;> i nid tinere
nlbine prelucrAtoare -care sA valorifice un astfel de cules. COl!!P.letind
fosA acum stupii eu faguri C'U miere pu~i. din toamnA la pastrare,oolonlile Vor hrAni matcs din be4ug, iar ea depune ouA multe, ajungindu-se
eu in aprilie sa fie deja [armata aceast.! rezervA de albine zburAtoare.
tn a1 doirea rind, tennologia apieoIA modernii permite metode de
expioatare nOi, .~ i de aceea aceastA hrAnire de completare este mwt mai
IH~eesarii.

Cind insA nu s-a lhat In toamnA cantitatea de hrana arli.tatA mal

tnainte, stuparul trebuie sll. intervinA administrind citeva zile, la inceput
o hrAnire masiva, cu 'Cite_ 4-5 kg, la interval de 2-3 zile, ea astfel
Arupul social al prelucrlHoarelar sA "poatA transforma siropul dat 1n miere.
Aparatura necesarA hranirii coloniilor este varia~ oa modele. Cel
mol practic pentru hrAnirea masivA este hrAnitorul-podi.~or cu capacitate
de 5 litri in care se administreaza sirop sau zaM.r. El este coruec\ionat
dclatA eu fabricarea stupului multietajat ~i RA. 1001, iar la cerere ~i
pentru stupii DOOant.
Pentru stupul de tip orizontal fie c! se adapteazA unu1 la fel eu
(:c l de mai sus, deci podi~or-hrAnito r, fie ca se procurli un hrlinitor de
tip Miller care se a~azA exact deasupra fagurHor unde st/i ghemul de
Fig. 54. -

HrAnltor tip Miller de capacitate mare. el Ot.-upA

perimetrul a d ouA sc1ndure1e-podl~or retrase j la mljloc: are
Is fund a deschlide:re longitudlnala pe unde alblnele pAtrun:d
Ja hrana $1 tot pe scola coboara In culb ~I 0 depOZi,tcnzll
10 fagurl.

Inrlli\, retd'igind 1-2 scindurele ce servesc ca po di~ar. Aces!. hn"inltor /ln~

dellSlIprlJ un geum de sti cUi sau plexiglas pentru u vcdea dadi h rrUlll rlfltl\
cstc snit nu COnsllmntA de colonie.

:n2

Foarlc pruetic pentru hdnirile in cantitA~i mal mlCl , cum VI.I tl ('tJII
de stimulare esle hl'iinitorul jgheab - 0 inova~ie proprie - jghellh e lm'
este mobil ili Inlocuie-$le speteaza supe.rioarA a unei rame cU!.ditoarc, filll<i
a~ezat in mijlocul cuibului. Capacitatea jgheabului este de 450- 500 III I
s{rap. Sint ~i modele ca hranttorul tip Doolittle, care este ca 0 rami, ifl!undatA pe ambele [e~e, ell fund hine indheiat, avind a capocitrllC (1 (,
2,5-3 kg sirup. In el se aWi un plu tilM (I i
albinele sa nu se inece in simp; pcre\ii Jll terrui trebuei sa fie din scint!udi negell.lith
~i nu din placaj lucios, pe care albinele nu
s-ar putea prinde cu ventuzele de la gheMc
~f
A
..
ca sA transporte 1n faguri siropul olerit. A tH
Fig. 55 a. - Hr.!i.nlf<lrul
hrAnitorul jgheab, cit ~i eel de tip Doolitll c,
ii'heab.
trebuie spiilate eel putin odatll. pe sa.ptAmlnu,
z
caci - mai ales chlrl se hrane~te cu substante proteice - in special eu drojdic sail
1'O-inA de soia, ele print! un fel de mizgA dii unatoare.
Practjc este hriinitorul tip Hill ; el est"
ca a cotie cili-ndricl: asemAnatoare cu cel"
de conserve de 1 kg, dar av'ind capac etan ~
per1'orat cu orHi'di de 1 mm. Sirppu l Oil
cUI1ge din el oind este intors Cll fum:lul in
Fig. 55 b. - Hr!n!f<lrul
sus, decit pe m~urA ee albinele il sug ~i il
tip DooUtie :
I - rnma de culb: fArt. f.llsu:re
due in fagurii cuibului, caci prin rAsturnm'c
dar tnlundat.ll tn pll1Ue l.Ili.er.ale
se fonneaza in pal"tea superioara un vid cc
ca un ulue adl n e plln eu luanA;
.s - scArtt,a de plod. metall<:lI nu Jngaduie ca liahidul sa curg!\. Bune -51
I)enlrU ca albinele .lI nu fie f nece
In hran.a llctudll .
practi.ce slot I}i borcanele de liti'ClA care
odatA. umplute cu sirop se leaga 18 gud ell
o bu'catA du'bIA de tifon, r3sturnin'clu-1 eu -Cuncul in sus, deci In Iel cu
hranitorul Hill. t n Frenta se rolO'S~e de mulU stu pari un hrlinitor de
urdini$; marA pe s.cindura de zbor stA un bldon de tablA de 2-3 litri
ea cele de ulei auto ell bu~on i acest-a are 4-5 orificii
de cite 1 mm. Bidonul mtors cu fundul in sus se
aprijinA In partea de jos pe a tAvita ce ingliduie siropu- 3
lui sa se scuI1gA pe a plaeA de lemn canelatii., introdusa
pc urdini ~ pinA la 30-"35 om (fig. 56) . Albinele coboarA
1;11 inu siropul din cana1ele acestui di?1X>zitiv. Are neuJunsul ca fiintd a~ezat pe fundul stupului, deei la looul
eel mai rece din interior, albinele nu coboara ci:nrl afara
,---VA
cs te !rig, iar siropul chiar cind este oferit caid, se
dic~te curin'cl. Celelalte modele descrise ma'i sus au
UVllntajul di hrana o[eritii este in partea superloara a
8Lupu illi , in Joeul cel ml8i cald ~i in directA apropiere
Fig. 56. - H rtml.
n gllemu,lu i de iarnA al coloniei.
tor ad~Ator de
,Tn Iipsa opal'afurii descrise mai sus ~i in !ipsa
ur d lnl~.
r'flp,u l'il ol' Cll miere din depozit, se poate oieri aibinelor 1 - pcretele Rt,,!,u .
lui: 2
. IlClIl ""
h rllnll de t'(llnpletare tumaUi. direct in alveolele a 2-3
,trop: , _ 11'I'llA.

-~
,

:l:I

., ....

:153

rnguri gOi, ace~tia riink:! tinu\i inclina\i deasupl'a unei tAvi sau ligheao;
tn fe lu1 acesta se toarnA in alveolele goale ale tagurelui, sioop de za'hAr
!tOU ,~ i mai bine miere diluatA. ell spA 1/3, de preferat a,pA de pioaie
Sou de riu.
Aceste recomandAri vor fi e.plicate ~i valorificate in stupinele mfci,
hcuJO unde permit condi~iile de izolare a vetrelor. [n stupinele de mari
pl'opor\ii, sil'opui sau pasta de zaM!" se preparA centralizat.
Siropul turnat curge tn partea de sus a. fagurilor ale cAror alveole
(lou 0 lo'c Hoare naturalA, de 9-10 0 ~i pAtrunde treptat. in alveolele goe.1e,
eUmlnind aerul din ele; apoi, fagurii plinl se a~aza pe. un stativ ca sA
Sf! acurgA surplusul de siro'p, Ei sint introd~i in apropierea directA a
ghem'Ului, Hrana de completare se face introducln"d In primul rind f-a gurii
CU pAsturA, sco!ji din toamnii lii pbtra~i in depozit cald ; apoi se dau "i
l - 2 faguri cu m1ere descipiicitA in prealabU cu un pieptene descApAcitor.
AccnstA interventie se face imediat du~ tenninarea controlului de fond,
tn conseciptA, pentru a nu mArl cu ei spatiul cuibului, se retrag de acolo
togurii goU\i in timpul iernii, introduclndu-se in locul10r, eel din depozit.
E8te de mare important! ca ace!jti faguti sa fie oferi\i calzi, fiiod \inu~i
24 de ore Intr-o camerA bine IncAlzitA,
Albine1e de pe fagurU ce se retrag, se scutum deasupra celor din
ghcm, Pentru a nu se ImprA!jt.ia albina prin scuturare, apicultorul va
ll$Cza provizoriu peste corpul de stup un corp gol, ce se inlAtura du~ ce
1..{1U seuturat to\i fagurii retr8!ji. Opera\ia de scuturare se face ~irund In
mIna sting!\. rama in pozi~ie verticalA, lovind ell pumnul le.ntetul lateral.
Avlnd in vedere eli multe albine stau cu corpurile adincite tn alveolele
fngurelui gol, IJi ele nu cad 1a PJ"lma lovitura, se lasli pe loe fagurii go1i\i
cIrca un minut, timp in care albine.}e speriate vor ie!ji la suprafatl;
(\cestea se perie 18 rindullor peste albinele ghemului.
Siropul de completare se face cu cealuri _ ~2 kg zah!rJa.-l litru
ceai din plante. medicinale, ob\ie,m ~ .um am ariitat ..mai inaiate. CanLltut:ea. de sirop va il de 500-=600 ml de fiecare interval ocupa(oe
slbinele colonie!, la care se aaaugA -o:"cantitat.e. de zahar cubic a.!jezat la
rtnd pe spetezele superioare ale ramelor co faguri ocupa~ de ghem;
zfl h:irul se acoperA co 0 ihlrtie ceootA. A'V'ind sirop to fagurii oferiti , albinele dizolvA zah1irul cubic care completeazA diferenta de hran.. de care
nre nevoie colonia, Desigur cl intr-o astfel de situa~ie magazinul de
l'ecoltA golit de miere in timpul iernii este r etras, spre a m1C!jora "i mal
mult spa~iul cui-bului.
Hr(imrea de stimulare Incepe imediat dupA cea de completare.
l nai nte de a in lra in amAnunte d-es-pre aeeasUi hrAnire, vii aminti\i eli
ne-am ocupat de ea cu ocazia ex;punerii lucrlrilor ijin toamnA. HrAnirea
de s t.imulore are rostul de a Intensiiica din vreme ouatul mAtcH, care
lnccpe in ritm foarte redus aproximativ la mijlocul lunu ianuarie.
Legea comunitAtii este ca s~ se dezvoUe cuibul numai fn masuTO
tn. care intra In stup 0 krona nouii. Prin interven\iQ noastrA albinele stnt
$Jli te sA ia aceasUi hranA din jgheabul ramei de hrAnit sau din marele
hl'l1 nltor-pod i*or ~ i sli 0 depuna In alveolele fagurilor centrali, tn d ireetu opropiet'c u cu.i bului. Prio prelucrarea acestei hrane albinel c. sc Su p ril ~
~ O'I

'IJimcnt enzA, iar matca este mal abundent hrnita 'li deci depu nt.' UII
l1umAr mare de cua. In cel mult zece zile de la inceperea acestc i hrii nu'l
lI 11m ulative numarul de ou! atinge 500-1000 pe zi.
De~ i sfara este incA frig, sub indemnul acestei hranir! stimulati v(,',
populatia Uniirli apare in stup Inmnte cu mult ca albinele d-in tonn lll:'
lilt Se epuizeze IJi sa disparli. Albinele tinere au inclinarea sa se fivi nt l'
Mllrli in d iutarea apei necesare hranei de combina\ie" a albineio r dClkl
('e este dat.li larvelol' mai mad de trei zile,
In. si'ir!;iit, clnd mugurii piesnesc, clnd florile iIJi etaleazA fru mouse)1"
lor culori cit ~i par!umul neciarului, parfum ce plute~te in atmos rc r.1.
tn cuib se ami deja 1-2 genera~ii de albine tinere care !ormeazJ UJj
mJ c lnceput de sIbine zburAtoare ce a"teaptA vestirea cea mare pe curl'
tntr.-o dimineatA le-o vor aduce neastimpAratele ~i harnicele cerceta';ie.
In luna martie a anului 1947, clnd a inflorit salcia elipreasca stuptnele afiate inca din toamn;\ in balta DunArH, in preajma gildj Ovidi u,
lingA intinsele pAduri de salcie de acolo, au realizat 12 kg mien~ noull
cxtrasli, plus cite 4 fagur i plini cu m1ere IAsa\i in stup, Stimularea 1.1
IQ.cepyLcu...tur.t~lacu~e s~Q!jm1nal-d e-la....u@ruarie , Este drept cA salcimul apare la noi pe 1'8mijloculluni mai, dar pln A afunci pot oricind s5
aparA culesurl de acest !eI de la salcie, alun, arin negru sau alb, ul m,
corn etc. ~i mai ales de la rapi\a cultivatA, realiziodu"'\Se 0 important:1
stimulare naturalA, de pe urma cli.reia se obtioe 0 recolta sabisfAcatoare,
$i contigente noi de aibine t.inere, care VOl' marl acumulArile In stup
pinA la aparitia mareiui cules.
][ariiJlceastA ~timulare nicl coloniile puternice nu VOr putea reaHza
$1 valorifica .....Q!;llesurile de tntre~inere care de mtilte ori aau ~i 0 oarecare
r eooltA:-DeSigur cA in ostfe1 de situa\ie stuPBrii vor lua mAsuri de extin_
dere a cuibul'ilor, in afarA de spatiul de inmagazinare a acestor culesu l'i
timpurii,
AceastA interven~ie in viata coloniei care este hrana de stimulare
pore Ia prima vedere ca 0 exa,gerare, 0 denatUTare. Totu~j, in apicultura
Histematici ea este 0 neces ftate, cerind coloniilor sii-si dez.volte cuiburill'
mult mai devreme deoit 0 fAceau in milioanele de' ani cit au trait in
IIcorburile copacilor seculari. Atunci nimie nu Ie griibea sli iasA din cu lcu ~ul eald al ghemul-ui; ele cuno~teau mersul vegetatiei odatA cu dczmortirea naturalA "i de!jteptarea lor din semisomnoienta hiberna rii.
Acurn noi cream caioniilor posibiJ.lUiti nenaturale Ca sA-~i inmu lteasc~ populapile cu mult 'i nainte
10tr-un ritm._aecelerat ca sa putem
lolosi culesurile mediocre ce a~ar pe--Pal'C'UrS ___Nu trebuie sA uitati C[I
peste pu~in limp trebuie ref8cute coloniile ajutAtoare unite in toamnli cu
cele de baza., cAei tehnica nouA in apicultura sistematica permite C,I
Intr-un stup sA...depunA ouA douA mAtei luindu~se miisurile necesa t'C ca
ell' sA lie despAr\ite prin dispozttiv-e, -pe care Ie vom arAta m ai deparl.c.
Asttel vom 'avea mari Posib1lilAti s~ realiziim PI'Oductii insemoate in or iellre di reC\ie : miere multli sau polen mult, lAptil;ior ori roi pachetc pent ru
comcl'ci ulizare etc,
F'olosind instinctul aLbinelor privUor la culesu l substantelor dul ci
orlunde Ie glisesc, cercetAtorii au dovedit ~ii oferind albinelol' sirop de
I'flltt'l r In toamoli , coloniil e cresc J-2 gen era\ii de nlbine tin et'e, penlru

"i

:Ir,f)

sa fje tinere ~i
r\(-cpuizute. In primAvera, insA, operatia apare ~ i mai iolositoare dlci
rlumni dacli apicultorul t.,i formeazA in Hecare colonie 0 insemnatA rex<'t'v(l de aibine zburAtoare din vreme i o i la timpul oporbun, se pot realiza
l)J'mluc\iile cele marL
Hranirea de stimulare incepe in prima decadli a lunii februarie.
0/11'0 este prima lunl1 din nrimlivoara api.foll1. Dar l a in'Ceput aceasta.
lH'nnjre nu se !'ace co sirop, ci c,u turl:ite de pasturii amestecnta. cu miere
Aonllc!'istalizatA puse pe bu'C.!i~i de- tifon ~i a"~~zate deasupra r amelor unde
"e anti. gihemul. Apoi, incqpind cu ultima decada, se ponte trec~ la hrliniJ'CU cu sirop in Qunt~tAti mid. Astlel colonia are impresia eli atarl1 a
IIlt:Cput un cules dmpilri'U;" mai ales clnd in sirop se ad:a~A substante
proteice.
Interventia aceasta se face tntr-o zi calda, lulnd mAsut'ile necesare
wrlltote la controlul de fond, pentru ca temperatura cU'Lbului sA nu se
r!3Ipcascii.
Hranirea de stimuJare este strins Iegat1i de planul de produClie pe
('twe I-a primit apicultorul din partea conducerii unitAtii socialiste pe care
o I'crvellte. DacA sarcina ce 0 are este ca sa produca. roj timpurii, fie pen,!I'u mArirea electivului stupinei, fie pentru comercializarea lor, stlmuIItI'ea trebuie lAcutA din primele ule ale lui februarie , a~a indt dupA
tl0-60 zile sil dea primul e~alon co mAtci de Ia rezerv1i. P entru roiul al
(lollen apicultorul are timp si1-~i pregAteasdi din timp vutoarele colonU
f 'U m;ltci selectionate. concomitent Cll 1-2 colonli paterne de crelltere a
trtntorilor de soi bun, ce vor imperechea matcile roilor produ~i ~i apol
pll'<ILttl beneficlarilor.
Clnd sarcina de prod.uctie este datA pentru obtinerea unei cit mai
Inllri cantitA\i de polen se adminlstreazA 0 stimulare activA cu sirop de
zuhll r 40 0/ 0 , inceputA eel mal tirziu In 10 februarie, pentru en prime-Ie
~(mcro\ji de albine tin ere sa culeaga bogatul polen al ulunului , arinului
II lb !;Ii negru ctt ~i a1 salek-I, in special al speciei ooprea care inflor~te
tonrte devreme. Ele proiitA ~i de polenul primelor flori prim1ivaratice de
In ghiocei . vio rele, brindu ~e etc. care apar de indabl ce s-a topit z1i.pada..
Hrlinirile cu sirop de zahAr stimuleaza mult albinele la culesu1 polenu lul. tn acest.e douA sltua\ii .hdinirea -de stimulare nu se limiteazA C3
limp, luind m~suri ca albinele sfi~i poatA acumula pfistura. Valoareo
ci este neintrecutA 8tlt pentru viit08rea stimulare de toamnA -0 anulu i
tn curs, cit !Ii pentru primavara vii1.oare.
.
Dadi sarcina de productie se axeazA pe producerea de IApti~or, hrAnirea de stimulare 1ncepe 18 1 manie pentru ca primele dou1i genera~ii de
nlhine t inere s~ lie gata Ia 15 mai clnd se pot incepe lucrarile de
r~ltal"e Q Uipti'l0rului.
Dacii. sarcina daw. este pentru producerea mierii marfa, hrli.nirea trcb-uie Inccputa. 18 10 lebruarie pentru a se putea reface Ia timp colonii1c
ujut5toorc, cAel !olosind metoda cu doua. matci se poate realiza .'j i depil$i
eli mult planul de produc~ie, Hietnd mai tirziu eel pulin doua dcplnsilri III
IIlHslvelc melifere de dupa salcim - Ia snlcimul de altil:urlinc ,o; i Ilpni In
ZtnCU I"(). ~tuplll'ul va uvc-n grijfl si'!. ia miisuri ea ac(>le ~o lonli dcv('"Hu
plIt('l"nitc do1oritti slim lllilrii, sl1 nu ,oluscu .
orl. In viitorul ghe m de iernare majoritatea

:mfi

a~binelor

o bunt\. stim\J lare Qmintilil deja mui inainte. se Iace de asCtnCI1('l\ cu

fflguri cu m iele descApacita., oeri\i colon iilor din 10 in 10 zi1e, plI ni n(JIL- 1
pu~in mai distantati de euib pentru a indemna albinele Sa tran sl.)(wl('
rcpcde mierea in coroanele de deosupra puietului din cuib. Stimullln'll
flu b aceasti'i. lorma se f ace in conditii exeep\ionale cind coJoniiJc si ll 1
Impreuna pe doua corpuri de stup. In aceastA situa\ie fagurii Cll m IL'!'l
t1cset\.pacitA se pun in corpul de jps golit, iar aibinele se gr1ibesc sil ridln
IlIl erea de sus in Jagurii de cuib a"ezind-o in forma de coronne deasupl';I
clipselor cu puiet; se pot da chiar fagu ri co miere cr.istalizati1 cu con ditio ca aUituri, In jgheabul hriinit orului, ele sa gaseascii apa lleC0.>I II'; j
dlznlvarii acesteia. Desigur ca ,din corpul stupului se retrag Iagurii goli\i .
Cine are miere lichida 0 poate oIeri aibinelor ca stimulare eu rc:t.!! 1
Ilite exceptionaie ; se adaug5. mie.rii 1/3 apA -calda care sa nu dcpft~e{l s!': !
32- 35C. Ea este singura cal e pentru a asigura 0 acumulare "i de hidn:l\i
ele carbon naturali, ~t iut fiind SA siropu"J de zaMr nu detine uce~lst;(
cftlitate.
Avind in vedere ca in decursul celor 4-5 luni de iernare in intcstlnul gros !li in punga rectalA 8 albinelor s-au putut acumula diferi\i germeni patogeni, ce stau deocamdatA in JatentA, este bine ea odata cu primele doze de sirop sA se olere coloniilor de trel ori la interval de cin<:'i
zile, un antibiotic. EI este mai intH solubilizat ~ i im rodus in siropul d"tldu~, avind cel mult 3~o ; Ia 0 temperaturA prea ridicata actiunea a ntibjo.
tlcului e:ste anihllatii. EIeclele antibioticelor se maniiesU!. activ in aS81l!lrca traiectului digestiv ~i totodatii determinA 0 actiune de sprijin In int.llrJrea ~i profilaxia coloniilor. Cele mai bune antibiotice sint terami ci n(l
streptomicina, care stnt iet-tine i u"Or de dozat. 'finind seama cll
Intr-un flacon ae streptomiciriii se atli'!. 1 g de-5ubs"tal1jii, se folose~t-e un
r.lacon. la 2 !itri sirop. Acesta se poate administra ea prevent iv, nu CII
Lratament curatTv, in care caz doze va fi dublat1i, folosind un flacon ILl
1 -Utru sirop. EJ.fectul este m8rCant favorabil. Din observatiile proprii .~i
comportarea coloniilor ajutate astfel fatA de eele martor, care n-au primit acest, sprijin, cuibudle sint mult mai extinse, iar productiile cetul.c
de pl an vor fi mult superioare. Acest _adaos~dc-antib iotic se limiteaztl
qumai la cele trei hrAniri indicate ~ i oferCte chiarin prjmele ziIe ale
primaverii, mainte de orice cules, peo.t ru ca sIbineIe sa Ie consume !Ji s:i
n'l.l Ie depouteze. Este interzis de lege ea mierea ce se va ext[age sA con~Jn li in ea antibiotiG'.
.
Atunci ciod coloniile dintr-o stupioA au lost intoxicate in vara preocd\?nt~, datorita apJidrii unuj insecticid in aprQpierea sa, se recomandtl
In primavar& 0 hr1inire cu un antibiotic administrat, de trei ori la in tervol de 5 rile, mai ales la coloniile sIsbe ~i care au foot gray intoxicate.
Trecind in revistA problema hrAn irii eoloniilor de albine, cunosclJtul cercetiitor canadian G. Townsed, scrie in revista "Apiacta" editalii de
Institutul interns\ionai de tehnologle ~i ecqnomie apicoUi oJ APIMONDIA
Cit , it) prim1ivara, coloniile care au 9-10 kg hranA in corpul de cuib, jrcbu ie sl1 primessc1i 3-4 faguri cu sirop dens 8~ezati in preajma cuibulu l,
dcci in total 8 kg. Numai astiel ele pot cr~te puiet la un nivel ricl i<:31.
Mni tirziu, cind afarli timpu l s-a_statornicit, jiiad caId , siropul sc r<l(~c
mll J pll\in dens: 1/1 zaMt cu ceai din plante medicinale. Acest simp l.lrl'

.1

:'il7

InIU'clc uvuntaj eli de data llceasla con~ine ~i substantele natur ale ale
pl llil tclor, en vita mine, substan\e minerale eoo. In lipsa polenului din
NtUP, In MarA de turtitele amintlte, prin ori!iciul de hrAnit al pod.il?orului,
P"cvJ:\zut cu pinza metalicli cu ochiuri de 2 1/2 mm, se poate oieri colontHo!' polen pulverizat amestecat cu 111 zaMr pudra; polenul cade pe 0
l)LI<.'ul[1 de cal'ton asftaltat de 25/25 em, care are marginile intoarse in
vi l1 clu, ca 0 tA.vitA. Personal, pinA apare 0 cantitate mare de polen
I>ronspat in stup, dau din 2 10 2 zile cite 0 lingurA din aceastli compot.I\l c. Polenul este din eel cules co colectoarele in vara 'precedenta. OIel'l ndu-I pulverizat, operatia de mAeinare se face cu citeva zile tnainte de
II- I rolosi, cAci stind pulverizat mm mult timp -grasimile din componenta
lui l'lncezesIC si favorizeazA a serie de madific!1'i chimic.e de nedorit.
Cutlo.dienii dau' pentru stimulare polen cu fiUnA de soia - 0 parte polen
"I 0 parte soia. Ameste:cul se prepara in felul u rmAtor : se amestedi ini\101 1 kg polen pulverizat cu 3 kg fAinA de soia degresatA l?i 12 I sirop
dcns Hictr>t. ~i el din doua p1ir\i zahAr ~i unul spA. Ca amAnunte, se
IMlooiemailntHpolenulcuputinA.apA!.lisetoamAinsiropulca..1d
ItlBestecind mereu. Apoi se pune fAina de soia amesteclnd totul pinii se
()b\ ine un alust eare dac.!i nu este destul de consistent, se mai adaugA
jJu\lnli fAinA de soia. Cu acest am.~t~ se fac turiite groase de 1 em in
(tl'cutate de Q.!!.OOj~, care- se ~azli pe 0 'hirlte cer-ata~ ~i-se pun-direct
dallsupra r amelor cuibului. Se mai poate oleri albinelor presind acest
n!uu~ cu un ~paclu, in al'Veolele goale ale unuj iagure vechi, care are
mnrginile alveolelor tari ~i ingro?ate, Fagurele cu aluat se CLlazli ling!
(u lb. Pentru a face aluatul mai atractiv - caci uneori albinele il conHilmA cu oarecare ezitare. se adaug/i la fril.mintare citeva picli.turi de ulei
tiD melisA sau ulei de coriandru. Apicultorii din Australia, care nu au
flU I'Me prea nogate de polen dedt de la eucalipt, :talosesc ea sU'bstantA
IItrnctlvA pentnJ consumul palenului acidul trienoic,
tn stupi nu trebuie sa lipseasca in special in primAvarA 1-2
Inguri cu pdsturii sau in lipsa lor se pot face turUte a~a cum am arAtat
Il'1ul tnainte...-dar-in- acest caz,-in primul rind trebuie sA se extrag/i pasrura
dIn tagurU ce au stat In depozit la 0 temperabura. de 2-1>2 C, cAci altfel
OH suierA mari modific1iri negative in cazul cind este ataeatAde ger,
Opcratia de extragere a pasturii se face tAind fagurele in Iil1ii inguste
longitudinale prin mijlocul alveolelor. Operatia trebule facuUi din iarnA,
15(' un ti mp rece, tintnd 30 minute fagurele afar!!. in frig. Ceara devine
cfl.'mnta ~i fi~iile tAiate, farimi~ate intre paIme, se pulverizeazi'i ramtn!nd tare mumai pastura ca ni~e corpuri hexagon ale l1i prizmatice, Se
vlnturA apoi ceara, iar pi'istura se trece prin ma~ina de tocat carne. Ea se
flnleslecA C'U mierea semicristalizatA ~i se pune in borcane legate sus co
plasUe. Se pi'istreaza la temperatura indicata moo sus, Cind se rac turti~c Jc se scentc pi'istura din borcane, se lrllmintA bine din nou si intinsA pe
lJuCfl ti de tilon sint oferite in cantitAti de 1 kg odatA pe sltptAminA.
T u rti~e se mai pot face ~i cu polenul ob~inut prin coledare. binc
Ilscat dar nu la 0 temperaturA mal mare de 40C - si pulvcrizst cu
rl~ nitll. electricA cu 1 000 tura~ii pe minut. Acesta a mestecat C l i miere _
o parle polen l?i douA pArti rniere - se pune in borcane !Ii se com plc1t.'llztl densupra cu un strat izolntor de miere lichidA; se pAs lrc::Izll lu 10('

:Ir,f!

U3Cat per11ru 0,.. 1 ferl de (ermentare, Cind se fac turti~e. In llccst [uneatee 5e ada ug1\ ~I Il\lnA de soia cu maximum 5-7'/, grl\sime, rna l'ind lIsUl'I
t:$i cacitatca sti m ll !tl rii. Hr1!.nirea de stimulare cu ncest arneslec se (1 11'1.'
Ul,lor, dacA se adaugA 0 substantA atractivA a?a cum am spus mai ilwintc.
Pentru a epulza problema trurtitelor ca stimulare, mentioni'im ca C. L,
Farrar recomandti unnAtoarea re\etA. : la 60 g polen pulverizat se adauJ-{!'t
150 ml apA ~i apoi 300 g zahlir pudrli care se amestec1i bine pina la completa amogenizare. Apoi se adau~ treptat 150 g fAina de soia degresnUl,
frAminUnd tatul liIj o'b~inind asUel 700 g turti~e care se administrenzri pc
bucatile din tifon, sub podi.l1or. Cu 0 astiel de cantitate autorul spu ne I ','
o colonie crl?te 5000 de albine. Cind polenul nu poate Ii pulverizat din
Upsa ril1ni~ei. el poate :fi muiat inip.a1 lotr-un vas en api! caidA. l1i nUlnlli
dupit aceea 1 se adaug3 siropul gata fAcut.
Dat fHnd cA stupinele mari au un personal redus, trebuie Colosil/!
mijloacele cele mal potrivite pentru ca inteI"'Ven\iile de necesitat' 'ill
hrAnirile cu turtite sA se facA. mm rar, repartizlnd stupina pe loturi de
colanii c! rora Ie vine cindul 18 un anumit interval de timp, atU cil Sl'
eonsiderA cA daza datA este consumatA. In acest seap se folo sel1te $erbeWZ candi - dup1!. G. LEFORT - pentru a di.rul preparare se proceden70A astfel : folosind 0 balantA cu doua tasuri, care poate suparta cel pu~J n
15 kg, pe unu] din tasuri Se' a!;lazA uo vas incli~tor din tablA smAltuilli ,
tarat, in care se pun 10 kg zahAr ~i se ecbilibreazA balanta cu greutiltilc
respect,jve de 10 kg. La aceast! cantitate de zahAr se adaugA exact 1,1 50
IItri apA, de preferat de riu sau de ploaie. In lipsa se pune apA de tintinl!.
neutralizatA prin clocotire 1/2 ora ~i IAsata sa se sedimenteze sW'urlle
minerale din ea. Pe tawl cu greut!~i se adaugli greutatea apei introduse,
tn acest moment vasu l se pune pc foe, adAugind oUta apA, in'd iferent de
cantitate, pentru ca zahArul sA se umezeascii bine. Amestecul se las.7a sil
clocoteascA amesteclndu-l cu 0 lIngurA pinA dnd prin evaporare in masa
ttmestecului ra.m~ne numai ean1itatea initialA de apA de 1,150 1. Pentru :l
stabili momentul cind tn amestec rAmine cantitatea exact! de 1,150 I apll.
8e fac cintAriri repetate ale vasului pinA clnd balan~a se echilibreazll. ,
Atunci vom {l ti di. in amestec au ramas numai cele 1,150 1 apA, Vasul 1If'
da. la 0 parte de pc foe, definitiv, adAugindu-i 2 kg de miere, deja Ino/HzitA. lntreg con~inutul fierbinte al vasului se toarna in altul CUI'ut !;II
uc lasa nemil1cat pinll s-a rAcit astfel fncit vasul sA poa'Ui fi tinut InLrc
polme fi'ira. s3 fri gA, In acel moment se tncepe amestecarea 'c on\inululul
f/,'Umai intr-o 9i.ngura directie, cu ajutorul unui fAc1ilet pina ciod in c(.'pc
11ft se ingrOBliIe ?i sa. se in.!ilbeasca avind un aspect mat. Este tol'tna i timpill ca s1!. fie turnat tn forme. Cele mm bune f'Onne stnt chiar ramel ('
Cl'trd faguri ale unui magazin de recoltA. Ramele goale se a~aza orizontnl
0 masA unde se atlA 0 fOaie de hirtie. $etibetul s~ toarnt. repl'dc,
hllnd sa se rAceascA ptnA a daua zi. Fiecare ramA de magazin va cintlirl
',II kg l1er"bet candi.
Cine nu are 1a In'deminli 0 asemenea balan\! paate face ~erbc LLJ I
Ihlllt mai simplu : se incaWesc 1.750 Lim epa neutrA; se aclauga 10 kg
IIlht1r tos !;Ii sc amestecA pillA 18 fieI'lbere, liisindu-l sa clocoteascli 30 miI)ute liira sli se agUe, dar spumuind siropul pentru a lua toate impuriltl.~1I 1) : opoi, se adin c~te in lichid 0 linguri'ii trecut~ repede tn np!i r{\Ce

)('
1

:t5Cl

dupl1 Cllre se seoate bruse. Dadi siropul se tncheagli ~i are 0 consisten~ti

"utfcicntA peotru a face Intre degete 0 bobi~~, care sA nu fie oid tare ~i
IIkl grousA, este timpul sa se adauge 2 kg miere, cintAriti1 mai dinainte,
II chefiatA In baie de apl, c1ocotind tntregul amestec limp de trei 3 mirHl le. In acest timp mierea se incorporeazA cu siropul, dupa care se las!
"l{ Ae ri1ceasdL Cind temperatura este sub 40C se incepe invirtirea cu
Li n 'f ltdilet Dumw lntr-o singurli directie ; siropul ip.cepe sA se intAreascA
I He toarnA repede '0 forme. Contl'olul se poate face eu un termoll1etru pentru a preciza dnti trebuie luat amestecul de pe foe. Siropul
til' dti de 0 parte clnd atinge temperatura de II7 D C.
$~ rbetul candi este [oarte ,bun pentru hrAnir_
ea albinelor, fie pentru
COlllpletare, fie pentru stimulare. FlA'ciJe de ~ ~erbet candi se orerA 00lonltlo r peste ramele de euib, sub pod1~or. Pentru a fi u~or consumate,
1II.1I h placa de ~e rbet se pun douA fiipci de 5-6 mm. Pe deasupra ~er.be
t1l11l1 rAmine hirtia ceratA gAurH:a, pe care initial ~eI\betu l a fost turnat.
'tnd turtele sint prea groase ~i nu fneap sub podi~or, se adaugA peste
Ilorpul de stup un magazin gol de recoltA; ea sa tinA de cald, se pun 1n
m/lguzinul gol perne, iar deasupra lui 'podi~orui l?i eapacul.
Hr3nirea stimulativa cu proleine alara, in natura
IDupA sfatul prof. M. Haydak care timp de 20 de ani a studiat
dJIcrile compozitti pentru a gasi una care sA constituie 0 'hrans. completA
pentru albine, deei un aliment care sA acopere taate necesitatile lor
I11bll\bolice, a ajuns la solutia urmAtoare : Ia trei pAr1ji de fAins. de soia
dl'~!rl'sata avind cel mult 5-7 o/ e gdisime, sA se adauge 0 parte de lapte
.m1nttnit pulverizat, din cel folosit pentru copili sugari ~i 0 parte drojdie
111.' bl!re uscata ~i pulverizatA. Clnd s-a dat drojdJa pulbere co polen
plllvcrizat, puietul crescot a fost de patru ori mai mult in cuib, :latA
de formula cu fAinA de soia. AeeastA compoz.itie de hranA uscat.li se
otero' aibinelor in atara stupinei !lind pusA inu-un capac de stup r.!istumat. la 0 distan\li de 200 m de stupinA, peotru a da albinelor impresia
era (IU descoperit un coles natural. Albinele descoperA ~or aceasta sursA
dller. se aromatizeaz.!i eu cUeva picAturi dintr-un parCum preferat cum
cslc esen\a de metis... Ete se tAva.lesc in pulbere. apoi inAI\idu-se in
ZOOt planat deasupra, il}i perie inveli~u l paros de pe corp, adunind
pulberea in co~uletele picioarelor ~i 0 due in stup. !In 8ceastA situali~
6C ccre ca intr-o raza de eel pu\in' 3 km sa nu se arIe vreo stupinli
vcc.inli , ale carel albine ar prafita de 0 asemenea hranli. destul de costisi toare. Astfel, din colnpozi\ie se 1ac turtile, prin adau'g area ca Hant
flc u siropului de zahlir, fie - a~ a cum este mai bine - mierii semir::dstaUznte. In acest caz siropul utilizat trebuie sA fie de 1/1 ~i se
introduce treptat, amesteclnd totul ptnA se rormeaz:i Un aluat, ce se
'"tindc in grosime de 1 em pe 0 h1rtie cerata. Cind turti ~ele se a5nzii
pc supratata ramelor hirtia trebuie sa li e deasupra, pAstrind ast[el amcs\'cclII fr:aged ~i u ~o r de consumat. Consistenta aluatului trebuie sf\: rie
Mittel inc:it cl sl\: n'lI cUl'ga printre intervalele iagurilor. POI'\ill C'e Sf' fill
rJc(,l'ir'<.'j <:'010n;; (-"Slc de 0.500 kg. repetindu-se d.in 7 in 7 '.ill!. Oun t\ ('N t,('
~I ffo!'In\ lI n lui (' {d ~ (S.U.A.) : 750 m ini'l de noill (iCJ{rcsnt'l. 2(iO ~ pu l(,11
31111

pulveriz.."lt, 400 g m,iel'e sau sirop dens de zi'iMr. Amestecu\ se di'! co

Lu rti~e de 600 g, clnd in naturA lipse~te polenul sau nectarul, tntl'e~inind
DsHel integral puterea co'loniilor.
Stimulares uscata cu u'inuri, afadi., in naturA, nu da rezultate declt
partial, cAd aibinele le digerti. greu, datoritA griiunciorilor de amidon
(,'0 Ie compun l1i care au 0 membrana protectoare prin care sucul d igestiv
01 albinelor nu poate t rece. Numai dacA sint prAjite, aceste inveli~uri sint
d[~erate . Unele din ele stot chiar dAunatoare CUm sint: fa ina de hri~c[1
IOU din mazlire care provoacA moartea unui procent Jnsemnat de larve.
Dintre fiiinuri paate ii aleasA cea de orzoaicA folositli. Ia prepararea berii. .
In S :U.A. se foIose~ mult tAina fina de soia degresata ~i useaUi. oferitA impreunA co polenui pulverizat.
StimuLarea cu sirop de miere cu substante proteice :!.cuta aIara in
natura, se utilizeaza mult in U.R.8.S., in regiun.ile nordice din taiga.
unde s'tupinele slnt foorle distan~ate '~i deci proiitA numai stupina pe
Ctlre 0 ingrije~te stuparul respectiv. Apicultorul Katoghian obtine p!'oduc~ii foarte mari de miere stimulind stupii tnaintea mare.lui cules de
la zmeurA care se aflli acolo in lntinse masive. Stimularea 0 face cu
sh'Op de miere diltlata la 50'/e, iar substanta proteictl este cea d in drojdia
de bere 5% proaspA.t! sau uscatA; aceasta din urm.li se pune de 4 ori
mai pu\inA ca cea proasp!tA.
Modul de preparare: tntt-un castron mare se pune drojdia neceJlllrA in ra,,Port de eantitatea de siropce se oteri!. albinelor; se calculeaza
liO g drojdie proaspat<'i la 1 litru de sirop sau 12 g '<Irojdie uscatil.. Dro}
dla proaspatli se ireacs. in castron cu citeva linguri de zahar too pina
Ie face ca 0 smlntina; se acOperA eu un prosop punindu-se lingA 0
lobi'! ; fermentlnd i~i mAr~te volumul ~i de aceea est.e bine sA se folo/JI.'lscA un vas mai tnalt. Apei, drojdia fermentatii se amestecA cu siropul
lltcut atunci 1/1 cu apa ; clod siropul clocote~te , se toaroa peste el drojdin termentat..Jt ~i se fierbe impreuna in cloeot 4- 5 minute; ea se
llJhJl;l ~i poate da in ioe dacA vasul nu este 'destul de mal'e. Cind se
101{)s~te 'd rojdie uscatA, ea se inmoaie initial co apa putin induleiUi,
/Imt'stecindu-se bine. Ded la 5 litri sirop se vor adauga 60 g drojdie
UAeatA. Se procedeazA la fel ea ~i cu drojdia proaspa.tA. La inceput se
tin 0 proportie mai mica de drojdie, pentru ea albinele s.. se obi ~n uias di :
110 fncepe co 10 g la btrru. -apa-i 20 g pioa se ajunge 18 maximwn de
00 g In litl\U~ - din drojdia .proasplitA sau 12 g din cea uscatA. Oind
1n loe de zaMr se folos~te miere, rezultatele sint l1i mai bune; t'ati a
1C1l1l1c:11 este de 200-250 ml sirop de zahar sau de miere. Hl'anirea
llth,tdl1 cu zahar nu trebuie fAcut.li in mod abuziv, ci Dumai in ma.sura
In c:nre colonia 0 ~i consum.!i., deci cam 250-300 ml pe zi pentru a nu
.1 depozita; oastrel, In viitoarea extra'c tie a mierii, aceasta va aven in
f"on'titutia ei un procent nenatural de zaharozA jar stu parul va avea d('
'I lportal consec!n~e neplacute, tie prin mi~orarea pre\ului, fi e pri n
HtfllJ!ul dc 1I fi primita mierea la eump.!i. rare.
Sl roplil administrat trebuie acidulat, caci d~ constatarile CCI"CC111 \(lJ'llor 0 hrnnft acidu latA in proportii Dormale asemanMoare cu pll- ul
Ih' :1_4\ III n('i'lnruiui are mare influen\l1 In com'ba tel'ea apari\iel noselill)l<ftt . ArlflllnlCIl lictivi'i r i<'\ icHtt\, nUllt1\ in illleslinul mijlnciu (stolnucul
:16 1

ulbin<:lor), oteritA cu prilejul acestej sUmuluri, JmpiedicA dezvoltarea parmdtului Nosema. apis Zander in oricare stadiu de dezvoltare s-ar gasi
paraz itul : ea meront sau planont ~i chiar in starea de spor. Numai dnd
S(! face h r.l'inirea de stimulare ell lapte, ou se pune aoid, spre a evita
c:oagu]area laptelui.
In hrana de stimulare lichidA trebuie ada.ugat de asemenea, sucul
de legume -5i anume: la un litru de sirop se adauga 25 g suc de cea~
H{lU usturoi, care s-a dovedit timp de zece ani de dnd tl {oloses(
1/\ prisacA propde a !i 0 frinA seri:oas.!i in dezvoltare a nosemozei. Pin1i
utunei am folosit cu rezultate satisfAdtoare tratamentele eu Fumidil .B.
Folosind tnsa sucul de ceapa. nu am avut in aceJ}ti zece ani niei un caz
de nosemoza. Mai mult incA, pri n marcarea unOI' aibine eclozionate in
8tupii in care am dat in hranA 1?i suc de ceapa., am constatat cA aceste
nlbine vietuiesc cel mai pu~n 65 de we; unele au atins -5i 93 zile de
V"iat1i. Se pare cl rezultate se datoresc prezen\ei in aceste legume a
tlboncidelor, substante volatile, en oactiuni bacteriostatice l ) ~i chiar bacteIlclde~. Cum hr!nirea de stimulare cu acest sue vegehal poate fi adminlstratA oriclnd ~i chiar fAra lntrerupere, in comunitate vor fi prezente
vulorile sale binefAcl.toare, care frineaza Ili inlAtura dezvoltarea multor
germeni patogeni.
Modul de preparare: ceapa cojita. de foile periferice se rade pe 0
l'lIzi1toare de 'bucAtarie: razatura se pune intr-o buca~ de WOn ~ i se
sboarce cu 0 presA de min!!.. obtinindu-se un suc IAptos, spumos, cu
mlros caracteristic. Clnd siropu1 este cUdut, nu mai mult de 37C, se
IIdaugA sucul care se combinA cu dulcea~.din zaMr; albinele it consumA
flirt\. reticen~. &leul de usturoi este mai greu de tAcot clCl trebuie
curAtat de coajA, zd.robit Intr-un mojar, adaugindu-i apa ca.ldu ~ ~i tinut
lIcoperit 2-3 ore, dupa care este presst !1i strecurat prin titon.
De asemenea, sucul de morcov care contine ooroten, pigment ro~u
portocaliu, care se gAs~t.e in morcov sub formA de 1pI"0vitamina 8) A,
Ie adauga ~i el tn siropul de zahAr, dar nwnai In cantitatea de 10 g la
lItru ~i numai odata pe saptAmioa. Sueul de ceapA poate fi dat oricind
In afarA de perioada oolesului, pentru a nu i nf l ue n~a cu mirosul sau
persistent rnierea extras!.
Bact~ofagii slot inframicrobi epifi?&) care distrug bacilii, parazt.Urrdu-tl. Ei. siot extrem de mici mAsurind variat intre 0,4 ~i 0,9 milimlcroni') descoperi~ abia cu. mioroscopul electronic. Ei se fi.'Cooza in
int er ioru l bact.eriilor cit ~i la su,prafatA, trliind pe seama lor, Ie slAbesc
organismul pinA sint complet d i stru~i. Stnt ad~i in shup de albinele
culegatoare, care Ii iau de pe corolele florilor. Acol6 (n stup, bacteriofagii
Intilnesc 0 sumedenie de agenti patogeni pc care ii ataeii; ace~ tia se
bnloneaza, devin transparen\i ~i mol'. Pe cadavrele lor apar ni~te corpu sculi care siot bacterioiagii in formare. Prin moartea bacteriilor din
{L lveolcle !agurilor -5i de pe corpul albinelor, din aparatul lor digestiv
'I ""ctCTIOSUltic - esent ce oprette dexvoltarM ba:ct!!rlllor.
') D.IIcterle:ICI _ a sent cu acUune ucl.g41oare a btleterillor.
") ProvllAml nh _ prOCu.nlor al vlt.arnlnelor d.ln care organlamul I~I sl nletizcaza Vl \ollmlliCle,
fI,"1 c t:111.ul cu carotcnl1! din mor.:ov. caze ae poale transfo rms In viUlm inll A.
'I MlltmlCl"on - 1':11:111 eu a mlllaana ~rte din ~ mm.
"I ,~pl fll - caN! tl"1J~te pe au prata\-8 anor plante pc care 1e lolose$1e num al ClI .prIJI,\
:I(l ~

.1111

din eel

III

larvclor. coloni a

SC

3s11nc6zii. Asttel se expJicA vindecll.l'il(

_,>tII'cot mirnculoase lIe unoI' colonii bolnave, care ajung sa lie vindcculc
lin lJllctcr iotngi cu ocazia unui bun cules.
Tn 19390 ,p arte a stu,'pinei proprii s~ ,t mbolniivit de toea, de la 0 !it\! (1111.11. V"eci nA, venitA sA polenizeze 0 mare c ultur! de rapi\a. d ~ Is LucluWurgcnL De!;ii am Iol05it tot ceea ce se ~ia tn lupta impotriva acestei
I)ull, en progresa din ee in ee mai mult ; fiind iosA in preajma unei mar i
l\IIdllrJ de tei, dupa termioorea culesului nici 0 colonie nu mai nVC..l
Illttl 0 simptom de loca, .ba dhiar a dat ~i 0 reeoItii multumitoare. Uneori
Inlll , capacitatea naturalA de r ezistentA a coloniilor nu este s uiicieo t!i..
Ce.r cetitorii s-a~ stri1.duit l?i au gAsit mijloaeele ca sA inmu1teascfl
hlictedofagii contr a di!eri\ilor agenti patogeru in lupta de a-i rapune.
tt'lHel, A. 1. Smirnova a reul?it sa izo leze bacteriotagul specilic penlru
Ilt' l e doua f orme de loca europeanA. ~j americanA - cult ivind in
Iliborator resturi de larve moarte de 4-5 luni, creind bacterio!agul conIf n tocilor.
Sa.. revenim 1a hrana de stimulare propriu-zisA.
Cind mai intervine ~i un acid tn siropul de stimulare, este cu aU t
mill bine, cAd prezenta lul ajutA in operatia aceasta de transformare.
III ucest scop poate .fi folosit acidul citric, acidul acetic, addu! tartric
CA IlI'CO de li1.miie) sau hidrazida. Oricare din ace~ti acizi, adi1.uga\i in
f'l ,tlnn de sUmulare, aj utA 10 ,a melior area starH fiziologice a albioelol"
. lItbite de 0 indelungata: iern are, moo ales in co10niile sIabite ~ i reduse.
LII un sirop prepara t din 3 litri ceai !1i 2 kg zahi'!.r, se poate adAuga
:100 ml acid acetic sau 5 'g acid citric 10 fiecare kg de zahar cu care s-a
rntu t siropul. Acid citric se gase~te ta farmacH ori la depozitele farmal'Ii!utice, iar ~l acetic Ia orlee magazin alimentar, sub denumirea de o\et.
ACt."lSta din urma se adaugA !n,sirop, in cantiti1.~i variate In raport de
@i'ndn\ia lui acid icA . Din otetul de 30/0 se adaugA 80 ml la kg de zahlir;
din ce l de GO/ o se adaugA 40 ml, iar din eel obi~nuit de 90 0 / 0 , se adaugA
m!. Cine nu are posibilitatea sa. dozeze cantitatea de o~et ee trebuie
nltHugaUi. siropului, 0 poate iace cu. 0 lingura de supA, care are un con\Iuut de 15 mi. Cind se utilizeaz! lhidrazida1), se adauga 1 pastilii de
I),M g, la fiecare litru de sirop, preparat 1/ 1.
Hranira de stimulare cu sirop preparat cu Zapte smnttnit tn loc
(Ie ceal sau de apA, spore~te cr~terea puietului cu 100%. De asemenes,
COb/.lllul adAugat in siropul de stimulare in doza de 8 mg la litrul de
,,\rop, mar ~te cu 19% elipsele cu puiet in special la coloniile crescAlunre de ma.tci. Siropul de zahAr 50% primel?te 20% lapte de vaca sminI"d ~. CeI'cetatorii adauga acestui sirop 24 mg c10rurA de cobalt; rezul IIIl.llic stnt uimitoare : laptele mare!;te cu mult valoarea nutriUva a siro1III Iul de zahiir, iar cobaltul stimuleazA secretia IApti~orulu i albinelor
tltll(ll. Zilnic se dau 300-500 m:l fiecl1rei colonli in tot cursul crestcrii
l64l'Vclor viitODreior rnAtel. Cobalt ul !1i manganul, tn concentral !oclrt.e
II ll1i)Q, au in generoa.l 0 ~n fluenta f avorabili1. 'a supra hemolimt oci.telor"l)

an

') IIUJrll l.ldA

1 "'II I ~ r1l1hl!, tlM .

s ubst.a nl A crlst.a11n A Ineolodl.,

aolubUA In

alt>el

apA, cu

a~lul1fl

II l ,hlllucltt' _ v .. rltlele dfl Leucoc1te (alObulc

Cfl m ;iaoarA 11-1
"lIlI l> nll UmlnUCI , I de orsanele llmtoldc. - adle! d e cdc CIIte au un
,.. ,1"1 "" r'iP" f ll "(iI IIm fQCI1elc.

pUI(lrf1ICII

mlcrQnl fIl hrlcll"

\e.ut co nJun euv

:10:1

1II1 '~I' II\I' fI('

nibilH', A('\i(lJl(',1 rouu ltulu l ~w rNlllzcuzll prin stimll1.'\rl'tI 10

U nlOt'(Ui lIccS; Lui f ll[Jt, Or,ltHll!Smlll 1111'
\II.ll1 r 1;11 albiuclOr I)f.' ndnplc!lzft mui )'cptdc In milsurile de cornhnt(.'l'c II
1(.1'11 ('urnpcnc ~i n allot' infec\ ii. Ded cohaltul poole fi rccomnnual
IWIIII' Ii n rnfi ri rczislenta larvelor ~i albineIol' Ia locs european{1,
1'0(1 1(' rc\.elcJe cunoseute recomandA sil DU IipseascA substun\l'iC' PI'\)
kll'p (\in si r(l p, cud s-a eonstatat cA 0 hrAnire cu sirop de znhal' cxCiu !{iv
'1'1'1'/1'1.,1 in c.'olonic ncca ionme de proteine 9i vitmnine amintilfl Il tlll
!lIjlln ll.', ell repcl'clisiunj negative asupra cuibului. In nceastA privin\i'l 11111
l"lIwrlllll'nlul cinei Hni cu rezultatc bune panthotenattil de calci1l. ce Nm
tltl!' In Illnrc masuru acid panthotenic atit de importan t. in Hiptil;iol' ~l
1'oII'i' d(>\lnc primul loc in tabelul vitaminelor din el. Doza res~'{'Uv:l
"NI,' " f mln la 4 Dlri sirop, prepw'at totdeauna ell t"'eaiul"i din pltlnl.'
IlI P tlJl'lnale, asn cum s-a aratat mai In ainte,
o COl"mula buna de hrana st.imulativa este cea fo lositfl mult if!
HIlI.\1I1'1n: la 1 kg de miere se adauga 0,500 litri de zer p roasptl.t din
Il1pll' de vacii. Micreu se inc1\lze~te Ia 30C ~i se amestedi cu zcrul,
tlrr'rIml fl!binelor zilnic 300 ml. Din acest preparat se da insii numni
jlllt ('lL peate Ii consumat in eitevo ore ea sa nu i ermenteze, did fcr
tllt'lL lo \in poate deterrnina aparitia diareii. Aceasta hrAnire nu se prclu n
J.:I'')l l' mui mult de 3 sapUimini, cad altfel coloniile roiesc, In combinu\l41
1I"I'u",I:'l, cu zer, nu trebuie introdus nici un acid, spre a evita en zcl'1I1
1111 lit' ('nnguleze, in cure CllZ hrana nU -'li mai poate atinge scopul.
Dinlre toate aceste stimulen te deserise pina acum nici lI nl1 1111
Irdl"i'r'O pasture. amintitii 18 inceputul acestui capitol: ea este de noul'\
nI'l mnl buna decit orieare inlocuitor de polen ~ i de t.rei ori ma, bunt'i
11",11 pnlcn ul obtinut in cole-ctare.
C'tnd Upse!?te p.."'\stura, colonia lincez~te, mat.cn nu depune Oll;) "I
II 11101'(' parte din albine i.~i pierd prea devreme via\a in p I'i1l1!\Yill"l\,
! 1111 p/knte, stuparii nu-i dau aten\ia cuvenitA.
Polenlll adus in stup este transform at in pastudl., i n decul"!lu l II
~t1p Ll! zile, dntori Ui pl'opriilor !ermen\i In care albi llcle lIdau gli .'1(>{'t'O\!;1
qlnnclclot' salivare, Albineie tinere il bat cu capul in alveole, cHmlnlnd
,,>tlft'! ncrul dintl'c gdi un ciorL F ermenta\ia inceputri este In iimp ()prlt:1
/1(' Pl'(,ZCIl\fl acidului lactic, care nimi ee~te orice rel' nl('nt~\ic PCI'I('u\(JaKf\,
rfl rind ('n J)Astu ra s~ devi na 0 hrnnA. mult mai acccsibiht penlru OI'/,(OIU'U11
~l mlli U ~Ol' de di gerat liind in lcgrnl asimilaUi, Albinclc au dl's(.'(lpf'rll
('I I mllionnc de ani in urmii binef<lccrile hranei tll~l l ()1.(l tl'. Alvl'oli ,1t
hl'XilgOll cllC' :t\e !agul'iI01' con\int nd aeca5tl1 pre\ioasfi h1'l;ltli\ sln l ad('\ iU'flln
lu ,' I\IO'! de s iloz, int.oclllai Ca turnuril e ell poI'um b v(,I'dl:' ,\n\l (' II li lli '
fU I'; Ijl' pI'('zen!.(' til r('rmele mari eLL ('<.lrllc tCI" zoolchlli(',
Sub a('('usltl. formA proC'eu lelc de zahiiI' din polen d t ~t PI'Oh'IHC,!t',
gri l.'l lmll< '$ 1 s ub!{t3 u~cle minel'alc se ml1.l'cse la pastur!'l .
rt('zcrVc impol'tanLc de rog \11'i eu pAsLurt't s(.' fOnlW;l7.;'\ ctwJ In lid
Imil flhun da pol('IllJl. AC'('sH' I'CzerVC l rcbu ic bint' p;1.~ll"at~ ~I fl'llll' , I,
,lIhllltLtur; Il i tnll(:cg11.!r(' ~i ~e duu ric in lonmnll d llt! ('01011111 1,," pi "1 '.1'
I1'111t' )~ l' IICI'U\jj fi t.' 1I1binf' 1(lIlW'V iVl' ('~lI'C l ri\[c ~;I' 200 :1(',0 ztltl rl" \,1 11I11t,
rl't l l\l/II'h' )lI'ntru dl'l',voltlU'f'n din Vl'C' ll1l' n cU\ll\tllli p,'nll'lI (!H'I1\llr"H IJIII"
IIlIlI'l 1('I., ,'Ve dl' 1l1h! \IO' zhllT'f!l o(u'('. N lIl1lHl uq\rl'l Ih' pili Itlll!'"' ('41tl'llit

IIlwllu[

dC' cmbrlOI1 IIle larvc lol' ,

"ll 111'11It'I' 1)1 I"'l'olli' !ntlt't, I! r/ln n pl'O\!.!I("1 {'(!I1s tilu l(' bll ?(1 pmdu ct(vll;!\11
,1I1<'vill" PllHtlll'U (,{) l"I l:Ilitui(' npl'vnpc 5()O/~ d,n mt;a ('Olll)urnul(( til'
Ilh!l"'!!' dolt!.
.l+(timullllc\ +dill \'I'i'IIIC ('o[oniill', inca din pt'imelc zilc ale lu nU rl'
11111 111'11', "\l' VUl' erN}IC te l pli\il1 dou<1 ,(!cll('l'tt\ii de {Ilbine ti uc1'c in urlll .1
\,' ,111'11' 10 zile ; ded pc Itl 10 mat'lie clod pttdu1'ca (J fc t'r\: mnl'c;.) sa h(})~tl \lf'
d. 1',,1"11, 1I11I[lIl.'le ~ Idu (' in slup cal1iit~ t i fOUl'I.e Hluri , i1lcH lllH.'H11
I' h lil l !tlo('h t'nz{I cui bul mi'llcii : fagul'ii <lcc~tia stn L u~Llnci 1'(.~l rn ~1 P J'OIlI
."1111 dill ~t.up; utbillr.?lc v!izi ndu-sc lipsitc pa1'tinl d e potcn i.~1 lllohllt
"'II~'I for-V' le I;>i ucLivil<ll co pcnlru spol'il'ea lui i n cuib. i"nr:ul'li l'l'I)'II~1
1,111\"'Il ll'io slnl \Inuti in clcpo:r.it, fcri\i dc ataeu l gasclni~('i ~nu n ,,It''1"
,1'll1lHllflri. (,lilt! flPtll'C !n(u'cle cules ace~ti faguri eu polen sinl 1'(+IKhl'1 1
I" .. 111 11 ~I {t~cwt! in ('orpul de deaslIpl'a cuibului, d estinnl sll'lllIHlI'1\ ri( '
loll' , I i C'II poZI\ IC, ci se (l.~lZi:i. inspl'c cei doi pc l' e~i latcl'[l1i HI I'o lpuli ll
10 ,1(" lI murfl, C Unt nlbinele cincJ il culeg in p rim~varu nu lIlllpl\( ;dVl'n
'110 pill1i su~, l'l IIJ511 cJeasupra un s pu1iu de 1/3 Ilcocupal, {j('llIll, ('~t1('ii11
1,'1'1' " 1,, 11<.' mit:rc dc,poziteaza in acest s{Xl\iu rlimns gol pl'illll'll' 1);\1'11',
Iff'" ",, 1.( ' n t~ I 'e cons titu ie un barnj impol l"iva di(el'itelOl' micoz(' ('l' Ill' 1~llh'iI
1 "t.I"''. Oupa depunerea acestui skat izolalor al mie.rii, n!hjlH'h' I'J
fL'lI' , "II CClll'i1 f1l vcolele umplutc . Cind recolta de mie1'C" ;.t r(IM pr" l"
itlll! I p t"1l1 ('xlt'[\C\ i[l Iag u l'i1or din col'pul de sldnsUl'~, C<.lgul'l! ell 1).1'1
1'11 '1 "" "COl ~l'P(lt'llt ~i d efi!lWv, puntndu-i la pasl l'llrc, din ,If'l'st fh'pfI",,11
If fl ,111 .. ,;/ ,1 ' fi fI('{J~i pcnll'u cnnS\.11ll in uugust- seplembde, ('IJH I ('(,hIl IHI!
IIJ h 1I.l lll1ulntC' pC'nlru cre ~ tcrell in mare mli.sut'~ n albindol' Unlr(' III
I, ,' ,I It"'IIC1t'ii, lOll' 1"<.'S1ui se ...01' pastra in cmncl'n in cure Trigu l 1111-1
! ~i' (" 'IIIII H(' ~I dcgt'"d(l, ell () lempcl'atura dc 101 +2 la + Hf'C, () 1('111'''1,,11 11 ,I I)(+~ I C 1I(.'Cnsht limiHi, va determina 0 prea murc USCl.Jl'C II Pfi"\ 'II H ,I \'H hl~l'('uil1 cOllsumul ei de catl'e albine,
III Hfllri\ de polen ~i p,1sLul'fi substan ~ele protcice, Irchu ie dute CII
I, ",,,(,It,\ plt~('tl ll~ie ; de~ i cl c stnt. fo artc rolositoil1'C ol'ga n ismu lu i tn d i fl"
.' 1..\, ",,1(' fiil'in\<, (1(' c l'e~ tCl'c, de I'c paratie H cC'lot' mr.uLe, de dczvolLlI'(,
1"",1 ,,1.,\(11'1'1 ('t c" due:t sin t oCC'rite in cuntilt't\i [p1'('11 tnnri , pot clet('I'tIlillli
d., .,." (1I1'l' U lInl'!' p;lrnzl\i ce trrliesc in or~[lnism111 f11hi llC lol' ('tll\1 !':l1\1
'HIII .II""lu l 1)l'otozonl' NMc llta apt..; ZO liller, cnrc se clczvolUi bin I' ('Inri
I i lJI''Inl lll HI'" un sUl'pl us de proteinc I;li pc ctlr{> IE' ro l osC'~1l' pent!'\!
"' !'II( 1'1 '1.1 d l'lVU !lnl'(' t;l; i nl\l.ul~lrc, [)(+ IICCCI.I , In nsttel d(' ~iHIOl\i(' ~l' I"l'f'(j
111'11 .. \ ,\ I'll 1m'f\ tI" III itlt'('pul, 111 hrona (]t' tn lorl1 ire " polcmtlu l Soil !H'
.... +I .. ~ ~I III'! 1)1 "11 .. I) d(I:t.h Pl 'I~\"II I !\lfl d(' FllJ\l 1I1il n cnrcrrilll"'rt'l.h dl'l-
Iu'll' ' I Il n}l~j1.nlilllll l i,

11111

111'(111 i n 'lI IIlt'dh'anwII lun .. ll

till d(I \fI,,t''',r' "rill !.,r"l'Inil(' h,,' ntij lll:t('(' nnlllr,,\C' 1\,1
lmlt d,\ 1"1'''' I~'l fI IIlIn",, I!t, In 'tHtll' u jUlflt(',
~t'!11II11,,1l '\ 11111,11111'111 .. 1+11 I'" 11111 11"1 111'111 ,ldudllf,III" U'C'; ! lIwdklltlWIl
I '~l ,tolll; ill 111";\11.1 l, n,IrIl'I"J", I"IJ 1"111"1' rflt l"llll c1 u ~l rl'l til i)l glllli!lnl pl '
'lli"l ,11,... ",1\1'1 fll .-11 l' q l.lIll1li' CHI'rlli' fill jilIn 11111111 I'l l IlI nn'rltl't1h'll'
Ullh,\lll '; 1;,; 1'1111 IlI' '' lql ,} "ill ( 1'''\1'11, H"'" rl'l iI,. 111"(\1111" ('11111\''''' '111111'111,'
Itt",,'11 tll'l 111 1. IIIIII ... It' II" I" .. ,d"
1I1"I/I"II'IU",,,,,,.11
I 'hili ",1111 111\1"

1111, .t,t . 11(,'/",1,\"

:1111
-: It~

En trebuie facuta cu multa pruden~ in sensu} ci dozele de sub....

SlUn\c .slI fie strict masurate, sA nu depa!?easea normele, ea astlel agen\ii
plltogeni sa nu-~ i poatA crea elemente de rezisten\a, in care caz ar Ii
n('cesara 0 schimbare a materialului folosit la combaterea afectiunii
respective. In al doilea rind, clnd Se dau antibiotlce in sirop, acestea
JlU trehuie sa aiM 0 temperatura. peste 38C pentm ca substantele active
die medicamentului sa nu-~ i mic=;;oreze efectele.
Fieeare din aceste medicamen te au alt specific, in combaterea duer itelor bolL De aceea, inainte de a Ie aplica este bine sa se faca 0 anal.iza
de laborator, stabilindu-se prin compara~j e care antibiotic trebuie folosit
$i in ce dozA aDurne pentru boala respectiva.
Lipsa proteinelor din hranA determina acea foame de proteiDe ~i
de vitamine des.pre care v-am mai amintit, cu .rezultate negative : puietul
nu -se mai dezvoltA deeit in mica mAsura, cad din mWe de oua depuse
de 0 matcA proliiica se nasc numai citeva sute de albine mature ~i
care au !?i ele stigmatele debilitA~ii ~i a scurtei vie~jri.
Siropul de stimulare in toamna trebuie sa aiM neaparat Fumidil B
~ i deci este un sirop medicamentos. In hrana matcHor puse la rezerva
en sa ierneze tn afara ghemului trebuie introdus neaparat acest medicament bun. De asemenea, clnd se lolose~te penicilina - la care un timp
s~a renuntat doza nu trebuie sa depA~easca naua sute de mii U.I. iar
.treptomicinA 1 g. Cind arn1ndouA se dau in acel~i sirop' rezultatele sint
mai bune. Medica1;ia se aplicA !ric prin pulverizarea intregii calanii ell
alrop medicamentos, ca a,poi, albinele lingindu-se reciproc sa. ingereze
medicamentul,
fie oferindu-l direct in hran<l, in hran-itor sau turnat in
,
aiveolele unui fagure gol. Cantitatea de sirop sa fie oferitii in miisura
populatiei din stup; de aceea multi cerceUitori stabilesc cantiUi\ile de
s irop medicamentos ce se ofera. dupA. numlirul de intervale ocupat de
colonie. Un rnijIoc practic in aceasUi. privio~ este turnarea diotr-un
eeainic a siropului medicamentos, in fir subtire peste aibinele diotre
Intervale, in dozA de 100 ml de interval.
In siropul medkamentos nu trebuie sa lipseascA Iii vitaminele, cAci
ele stnt inamicul eel mai sigur contra nosernozei mai ales dod se ofera
sub forma de sucuri vegetale.
Hrana medicamentaasa se repetA la termene anumite ce trebuie
strict respectate, clci efectul antibiotic lucreaza pe etape; clod doza
prima ~i -n terminat eiicacitatea, ea trebuie continuaUi. exact la termeD;
nltrel e!cctlll ei este miqorat, iar microbii au timp sa.-~i creeze mijloacele
lor de rezisten\A.
Fol.osirea bacteriofaguOT - 0 metoda. nouA ~ pu~in cunoscuUl. ciA rC1.u lt.ate bune in combaterea unOI' maladii, dar numai din cei ('(lrc

:Ion

provin din o!ec~ i ull cn oorcspunzl\lotl/c lor. Nu se pot da bacteriofagi

pcntru combal.eren locii, coloniilor care sule rli. de septicemie seu alte
/,J ce\iuni, nespeciHce tratamentelor cu bacterioiagi.
Problema tratamentelor hoUlor la aibine este in permanenta aten~i e
I~ cercetatorilor.
De aceea Slnt necesare toate observa\iile pinA ~i cele rnai amanunUte. ce trebuie comunicate Institutului de cel'cetAri pentm apiculturil.
COI'C dispune de spedali~ti de searna pentru depistarea ~i combaterea
bollJ or. Odata Cll observatiile stuparulw, VOl' fi trirnise probe de faguri
t u lnrve bolnave, bine impachetate in cutii cu ~i pculite, care tin distant,at
p.obele de fagure trirnis, pentru ca ete sa ajunga intacte ~i sa poata Ii
II I.udiate precis ~i concludent. In probele de albine moarte sii se introducA
I din cele muribunde ~i chiar citeva $ arent sAnatoase. Probele trebuie
.4 fie prezeotate personal la laborator ~i nu prin p<:l!jUi., cli:ci se InUrzie
flc\lunea de depistare ~i luarea de masuri urgente pentru combatere.

tul\ulu i SO J,I('t-' t'U 0 ~I pcrt !nobill'! l .'C se pO lriv~te exact in tili ctUl'1I rlll ~

~J

COMPLETAREA
ECHlPMfENTU LUI DE FAGURJ
FOLOSIREA RAMEl C LADITOARE

Completarea echipamentuZui de jaguri trehuie fAcuta tn primul

rind pen1:ru ea albinele fn primAvadi sli. cladeasca Caguri numai ell
nlveole mid de sibine_ lucdi.toare. CUlditea lor corespunde unei necesitAti liziologice, reci glandele ceriere ale albinelor tinere siot scum mult
dezvoltate, ~i alttel ar activa in gol; in al doilea r ind pentru ca schimburea fagurilor invechi\i este obligatoriu sa. se Iaca anual la 0 treime din
totalul de faguri al fiecArei colonii. !?tiut fiind cii cei mai mult agen\i
patogeni a i diferitelor boli se acumuleazii in fagurii vedhi; in al treilea

rind, prin faptul cil orieare stupar imobilize~zil. un numAl' de faguri de

miere dipaciUi sau ell ,pAstura ~i este nevoie ea in looul lor sa se puna
li n numal' egal de laguri gata cUidi\i; in al patrulea rind, 0 hunA !?i
chibzuiU!. exploatare apicolA cere ca iiecare colonie, in siara de numAru l
~c. !aguri cuprin~i in stupi, tr.e.b~ e sa aiba la indemirtii eel putin _cl!. 50%
m;.li mulli :faguri.....Peste efectiv, ca sa, poata face lata uny.i cules cf( ae
liJ.zat:"'" tn s!ir!?it, in al ciocilea rind, Iagurii vechi trebuie iolatura~i ~ i
topiti , cad ei l'eprezinta sub fonna de hlocuri de ceara, 0 materie prima
valoroasa, care cooteaza in Ibilantul exploatArii,
Ramele pentru. fagurii artiliciali siot de douA feluri : pentru fagul'i
care nu au in 'oi sl.rme ingropate de slls l.Jnere ~i deci stuparul trebuie mai
1nUi sA-i inrilmeze !?i pentru fagura inarma\i cu sinne ingropate in
masa lor,
tn primul eaz stuparul are multe ~i migAloase lucdiri de iacut ;
sa gAureascA spetezele laterale, '11 sA tread sirmele prin aceste orificii ;
Iixarea sirmelor sA fie astfel iAcutii ca sa nu intre in \esutul lemnului
~ipcilol' laterale, ceea ce ar cree fagurelui 0 ondu 18 ~ie; apoi sa fixezc
sirmele de fagure eu ajutor ul unw pinten mcAlzit in apA, consolidlndu-l
cu cenra topita prin lipir,e a marginilor de spetezele laterale '1 i de CC1l
!wpe l'ioara. Deci stupar ul are de elechtat 0 munca migaloasa ~i cu [)
mure risipa de timp . De aceea nici nU mai insist 'C U eX!plica\ lile <lC'cs lnl'
luerari , care pot fi a'bandonate, s1.liruind pe stup.:'1ri sa foloseasdl nU li lOl
'rJguri arma~i cu s1rme ~ngropate in masa lor, 8!j8 cum urn SPU )j 111:11
itw in te. Ra ma pentru astrel de Caguri are a constru<!\ie spl'dnl?l : 111
pal'tcn de jos spctcfl7.a supcrioal'A are un ralt adinc de 8 mm; com pll'lm'I'/1
:IUH

tuluL I n s]X'l eaza dl: jos u ranwi este Iii'cuUi 0 tAielura finn , l o n~ il.tJ fli
nOlA, prin mjj locu l sAll. f'agurele armat Cll sirme ingropotc se punc' 11(>
cnlapodul care este exact cit cuprinsu l ramei. Mai intii sc a rilnJC'l lz,'I tp
!nl\ul spe1;ezei superioare capetele ee10r nouA sirme ingropntc III r'[I):UI''-'.
Pentru :!ixarea lor deJinitivl, 'in fait-. se aplid i aeo lo !ji pca mohjJ :'i dp
l.'ompletare a fal~lui, !ix'ind-o eu trei cui~oare; astfe-l capctele C<'l r
Ilouii s'irme ramin prizoniere in fait, Acurn tl'e!buie InlrO'duse in t;1iC'1 1Il'1\
longitudinala a spetezei inferioare capetele opuse ale celor noua st l'111(',
lucrare ce se face W?or, Cin'd taate sirmele a u intrat la locul lor, l>e hal
lut.eral 2-3 cui~oare in !jipca, pentl'u a prinde li'i presa puter nlc ('ap('
tele stnnelor din t.liieturA. Fagurele al'Uficial este asHel perfect !i :mt ti l
ramA, iDcit nu mai este nevoie de nici 0 alta consolidare cu cearA lopitri.
Pentru a termina Hl.murJrUe privitoare la fagurii noi, 'UrrnC';lzii ,'l1\
completez ceea ce a rAmas de expUcat 18 capitolul "Scheletul de $ l l$t L"ere a coloniei ~ gru.pul social al albfnelor cerese". Acolo am aditat <1 0"1/1 1'
cum albinele construiesc tagurii naturali !ji deei nu era cazu] sa vOI'bll n
de felul cum albinele c1.lidesc tagurU artificiali, despre care abin [lcum
luati cuno$tinta..
Fagurii artiticiali smt altfel cladi~ dedt eei natUl'a Ji :;;1 alHlllle :
o parte dintre albinele cerese !ji coDstructoare se r aspindesc pe suprUrll\1I
lUi, pentru ca prin cAldura corpurilor sA determine 0 mai mare malt!II LJi.
IItate cerii din care este confectionst; in felul acesta albinele pot rrli mlnta !ji models particulele lui.
Perdelele de albine care stau suspendate 'in lanturi de trupul'i
vii sint ca un pAienjeni!j pe suprafa\a fagurelui a r tificial, formind l egl\ ~
tu ri tntre albinele cerese ~i cele constru ctoare ; primele stau in nemiljlcore a!}teptiod terminarea procesului de digestie !}i translormare a hrunol in solzi'1ori, pe clnd constructoarele adineesc alveolele, Ie srrc{\ch.'sc.
rkelucrind materialu! brut; U tntind, U subtiaza, iar cu prisosul d(' ('('111'1'1
dc pe fundul gravat incep sa inal\e de 3-6 mm peretii hcxcll{()l11111 1(lt<.' ,
1'111\ ill alveolelor . tn acest timp aibinele ti nere cerese Ie plll i II I dlltl.1t1
~I tl o alti solzi1}Ori, eu care construotoarele prelungesc ace~ t.i pC'I''' ~1 II ii'M
putl eu ceara din rezerva fagurelui avtificiaL
Concomitent ~i exact 'PE: falja opusii a fagurelu i fl r lHi!'!111 HUll lUll \II
(\0 nlbine luereaza Ia l eI. Unghiurile de deschidere a fund \II lIi Lr ll'!1 I'!c III II ~
(\(' 120, iar alveolele in 1aguri au a pozi~ie u!?or inclinnt!1 III ~ II "~ ('II
1\11 so scurgli din ele mlerea. <In felul 8"Ce'sta, in scurt I.il ,. ]), fllt,\tH'h' III
fll'tonz!i primii 2-3 faguri artif.i.oiali $i cu 'aLit mai reped e I'flld I'UI' tlll '~!H
lc mare ~ i condi~iile din stup sint favorabile, Filgur ii ' st' pUll UJ llpH\1
1'11(11 6.';m c Hidesc clbineie roiurilor--L-1isate in voie; conl..'O mit cnl. f)I ' rll~\ lI t' li
,'"dnL nIt gn lp soci al de claditoare fac la leI. Albincle J)t'O(.1.d,,fl'l.l:J IIMUI' I
Uf'mlnd Icgi le eJectuZui de grup, caci adunindu-se mal mu llc Ik llll" l
tlt'CI)8U\ lucnuc. tempel"'d tura lor coporalii se men~jne r;idicnl.ti , r;lvorl ~\tl d 0 Sctl'c tie bogata 6 glandelor ceriere.
:11) (1 rn~ lI!' li ll'l'I,jl iciali sint cHidi~i cam 3/ 4, iar albilleic c1tid ilfl{ll'l'
Inc'vj) ul\ 1I cllll imcd iat tl upropiere, albinele culegAtoare de nectar in eep
It

II ~I

:tm)


81\ depunli In parten de sus a fa'g urilor clAdi~i partial, nectarul adus, iar
malca tncepe sA depun1l. QuA, dacA raiul este primar.
Avind in vedere di in perioada scurtli de prilllAvar.a, in special
clod pomii roditori infloresc, interesul stuparului este sA obtinA cit mai
mult i !aguri nOi, el retrage pe eei deja cUi.diti 3/4 ~i care theA nu au fast
oc upa~i ell nectar saQ cu puiet, punindu-i provizDriu la!l"'eZerv.!i; ei sint
lmediat inlocuifJj. .cu__altJ ..fagurJ. ar1lifj~ci &1i"pulverizati ~ee ambele- rete,
cu sirop de miere diIuet!. Cei @!1l ffi rezervA se vor sooate tn momentul
aparitiei rparelui cutes, dod tntr-o z1- to?, ..1aguriLsinLcom.j5le.t claQ.iti:
dovada evidentli in aceastA privintA 0 dA inalbirea ell cearA nouA, ell
Cllre albinele 1n timpul cu1esului prelungesc alveolele fagurilor vechi din
cuib, in partea lor de sus.
OdatA ell aceastl\. lucrare de completare a fagurilor noi, aIbineIc conBtMl iesc ~n partea supeQioarA a alveolelor un inel oonsolidant de propolis
nn1estecat eu ceara curatA j din '<lceasta albinele VOl' trage cli~celele alveoIclor pline cu miere. Fagurii clAdi\li se 8,eazA acum la marginea stupului
d lci acolo culegll.toarele due miel"ea spre 'Pre1ucrare, maturare ~i cApAcire.
o altA operatje care .nu vine direct in ajutorul albinelor ci mai
dcgrabA in sprij inul stuparului este introducerea tn stupi a ramei clildltoare. Ac~asta s~ face cind se observA eli albinele au inceput sA In11beascli pariea- ae sus a fagurilor cuibulw, ceea ce dovede~e c! In naturA
este ceva cules, iar albinele tinere- secretA solziliori de cearA,
Rama cladttoare (fig. 15) este 0 ramii obi~nuitA. clreia ii lJips~te
'jpetellza superioara, dar mai jos cu 7-8 'e m are 0 ~iJ:>Ca iixatA In ~ie
de spetezeJe laterale. Rama, totu~i . se sprijinii pe faItul de sus al corpului
tJ~ stop prin dou! buciiti de balot intoarse In vinc1u fixate pe partea
de sus a spete:ze1oI' lateraIe, Deasupra spatiului gol se a~a7A 0 ~ipcA
,,"obilli sub care se lipe~te 0 fI.~ie de fagure artificial de 2 em care sA
illdlce aibineIoI' ciaditoare directia de cHidit a f!gur8,i1or. Cum albinele
flU suport! In cuib niei un spatiu gol, ele se VOl' grAbi s!-l completeze.
Ralul acestei rame clAditoare este multiplu. tn primul rind aIbincle clAdesc acolo fAgura~i pe care stuparul dupA 4-5 zUe ii recolteaza,
ITllirind in felul acesta productia de cearA a stupinei ; in a1 doilea...!Ind,
etnd albinele incep ~A clAdeascli pe ace~U !aguri micf'"'- rtReputuri de
botci, este un semn care-avei'tizeazA cA- ,a cea colonie se 'preg!te~te sA
roiascii mal curlnd sau mai Untu, ~i deci trehuie sA se aplice mAsuri
corespunwtoare pentru a preveni frigurUe roitului. Un alt fo10s at
o, csJei r ame clAditoare este cA alhine-Ie nu mat stricA. partea de jos a
tllgurilor artificiali clAdind acolo alveole -de trlntor, rpentru ca, avind la
d lspozl\ie spatiul oferit de rams consti'uctoare, vor cHidi acoto fiiguraliii
cu celule mad de trintari~ pe-c~e stuparul Ii va recolta periodic.
In sbupinele mm cu sure 'de stupi opera\iia de reco1tare n fagurilor
d in ramele construcWare 0 va face un ajutor de stupar care taaU ziua
IIlllnru de aoeastA luc:rare se ocu~. Cind intr-o coloDie albinele nu lu cl'enzl1 la fagura.5i d~ timpul este MvOraoir,apicut1:.orul va ~ti cti tn
occn colonie lipse!;ite matca, ~ut fiir!d_ c! ~ iHe n u c:rAdesc decit dAd!
Il mtclI este pt'CzentA In stup. Decl. rema clAdTtoare indeplin~te -run c~!lI
unui flPiIMt sensi biJ indicind s buparu!ui diferite situ a\lii pc care Ie 1 1'~j('l;I lc
{,Cl lo nl'f1 , I(lindu -i d e vcs te si'i i1l mAsunIe Ide c lI vii nti'l.

REFACEREA COLONlILO"
AruTATOARE
tn ordinea lucrAruor care urmeazA se impune refacerea coloniilor
a;ut5toare, care in toamana precedenUl 'aU fost unite ell cele de bnza ,
tn scopul de a fo rma unitAti roari, reo cu clt ele intra In irum!i cu
o popuiatie mare, cu multA albina. tlnar1i de la ambele colonii, cu nLH.
iernarea se face in conditii mai bune. Multi stupari insA nu fac aceasU'l
unire, de~i conswnul de hrana. e mai mare proportional, dacA cele doui'l
colonii iecneaz1i separat una de alta.
Cele unite in ,t eamn! se reIac, primind inapoi 0 matca. ce a fos t
\inutA in rezerv1i in afar-a ghemului, dup!1 metoda N . F oU ~i deci avem
un

stup cu doua matci.

Sint multe metode de lucru cu asemenea colonii, una care mi-a

dat depline satisfactii a fast cea a lui Snellgrove, despre care am amintit in treaciit 1a descrierea stupuhti Dadant dubIu, Oaracteristicn lui
pr,j ncipalli este fundul stupului cu opt urdini~e, care fac posibile ma nevriiri.le necesare la timpul oportun, care vor indruOla intreaga albion
zburli.toare din ambele un,itAljii sa ia parle la cules !(Ii sa 'realizeze astfcl
marea produc$e.
Mai intti aplicAm fundul Snellgrove, la un corp gol de stup, lOrn.
sa-l fixAm prin cuie -ci daar legat de corp in trei parti cu siI'm1i sub\II'C
in felul urmAtar: se fdxe87A 'cite un holz~urub in partes de j os ;J ('Qt'
pului in pere\ii din dreapta, stln'g a !(Ii spate; aite trei hol~urubllrl sc
tixeaz1i pe exteriorul ramei f-undulu1 Snellgrove in directa apropic rc II
celor trei holz..'~uruburi fixa<te la corp. Cu 0 sinnli sub\ire - d in ct' H
pe care 0 folosim la tagul"ii artii,icinli - se leag!\ impletind 'f il'Cl\fe
perecbe de holZlluruburi iIlItre ele, fdxind asdel perteet fundul S nellgrove de corpul in care se va atla viitoarea colonie ajutat.oare, dar vn
!i w.?or de desCacut clnd va trebui sA se scoata fundul, Apoi in oorplli
nccsta. introduceffi faguri , cu aibina lor aooperitoare, eu care for mlhu
deocomdata nucleul care pe parcurs va deveni colonia a;utatoare In let
de put.ernica cu ceo din corpul de jos.
Cum fundul are la mijlocul du 0 taietura. dreptunghiuInr!\ de
6/4 ~m. prevbuta cu -Q::'.pmzA metalicA, nucieul va ,p rimi pe neolo cal d ll rt\ de 1a colonia de bazli din 'Care provine.
Din eei 6-7 faguri cu puiet cit are colonia de baza st' seoclte
j llm !\ t.ul.c di n n umarul lo r, pre1erlnd pc cci cu puiet ciipac.it.; sc n t!1Ju j:t[1
:l1 1

"70

LIOI !tl.t.:ur-i ell miere, unul e u pAsturA ~ i unul gal de culoare inchisa. ; ei

ae pulvc rizeazA. uljOr ell apa. mierata. Se impacheteazA nueleul intre doua.

d illfl'ngme ~i doua 'Pe:me acopeI'lind suprafata co un podi,r ce are la

IIIljloc un oriCiciu prin care se hriine;;te stimulativ nucleol, in jgheabul
I'lIInei hrii lutor ce corespunde exact ace-lui orifieiu. Tot ocest dispozitiv
lie pune peste 'c olonia de jos, dupa. oe m:ai inti in nucleu s-a 'i ntrodus
Inll'c doi Caguri ell albine 0 colivie automa~ cu matca scoasd din ceLe
tf(~ La rezerVd ; aceasta va fi eliberat! de albinele nucleului in mod
huiOmat. dupA 36-48 de ore ciiei atunci se tenninll de consumat ~er
botul ce .a fost pus in cele douA tubulet;.e ale ooliviei, pe unde matca va
I v~ lltl mi jlocul populatiei. Peste doua zile S'e deschlde nucleului un ut'j;i.ini!j,
tic pre!erat unul din cele laterale cAruia pentru a tn\elege Celul cum se
mnllcvreaza, n notAm cu nr, 1. Sub el se fixeazA a micA scinduricA de
ft lcl'izare, viu color~tA, in contrast cu culoarea stupulul, lata deci cwn
1)I,lL<:m organiza sub acela!ji acoperi~ un stup cu douA mS,tci in corpuri
ICI>llI'flte deocamdata, unde ele vor depune ouA, dubUnd pe parcurs
IIUrl llirul albinelor zbul'lHoare ee vor reaUza viitoarea mare recolta.,
Culesul principal la noi in tarti spare cel mai devreme in prima
huntltate a lunH maL Decl. dacA colonia ajutAtoare sub fonna initialA
1I ncestui nudeu s-a format 18 15 martie, ea va avea un mare sprij in de
In culesuri , cu , oarecaTe tnsemnAtate, ce apare succesiv de la aroorii
pi1dllrii, apoi de la saIde, pApadie, pomi roditori ~i rapi\ll cultivatA, eel
de J3 sa1cim care este considerat eel mai important apare in mod obi.!}nuit
tn Jllrul datei de 15 maL In acest interval de timp, 15 martie - 15 mai ,
Ilu cl euL se transformil in col onie ajutdtoare, cli.ci ambele unitati vor
prlml 0 hian!!. stimulent!!., proteic!, ,I n plus, din 15 in 15 zile ea mai
pl'i rne 9te din colonia de bazA cite un fagure cu puiet cApllcit ftlrA albina
ucoperitoare, pentru ca pe parcurs sA se niveleze puterea amindorur a.
l.uind periodic acest puiet ciipAdt de la colonia de bazA, inst inctut r oituZui nu se va mo.nifesta, a!}a cum s-ar fi intImplat in mod sigur
clu ctt nu faceam acest nucleu, ini\ial Uirgind cuibul. La apari\ia marelui cules toate -albinele zburatoare ale coloniei ajutAtoare va conlucra cu
colonia de bazA alia cum vom arata mai departe,
Ll1rgirea cuibuluj l1i sarcina de productie pentru cvitarca roirii
Fa\li de ac\J unea de stimulare continuA !ji de dezvoltare a cuibului
prin lArgirea elipselor puietului pe faguri, cit i?i fat11 de tnmul\irea faguI'Hol' din cuibul ocupat, se impune operatia de llberalizare a spa\iului
I'n cat'e coloniile au stat pin! acum, Trebuie insa s! se tina seamA de
o SCl' je de conditii legate de 0 popula?e numeroosa, i.n spa\iul euibului :
n) de vinta albinelor tinere ce au inlocuit partial pe we bAtrine din
\ OW IlIIi1 $i carora Ie-a ajuns veleatul; b) de aotivitatee matoii mai int.eos1\.
RUlI mui domoala de sarcina sa de creatie de noi vieti; c) de numlirul
d,) ieilo!' in r nport just !ata de puietul ce-I au de hrAnit; d) de hrana
I'l\mllsii in cu ibu ri a l1\.turi de aceastA hranA care nu trebuie sa scadn
nicincl nUI. s ub 6- 9 k g miere plus polenul 'Proaspat din p MmavariL D cci
Il ll complex de cood itH care s~ pastre'Ze un just ecruJibl'll in villlH
col un i c]. Dtld't ('olo niel .5-<:1 cxlins intr-o 1:1!!t'nWllcn mi'lsul'{l inciL 0 pnr tl:
:t7:!

~i pemo l utcl'ulll , ('9 \"

hnperios nccCS<.lril IWl'I.I S t..1 lu cnll'c de l~ire a cuibului ce se {,ICC f(.'iln'lI ,
In ruport de tipul de S\lIP I olosi t in prisadL
La sttLpii de tip v ertical - <:'1 multietajatul - HirgirciJ cui bu l\H
('C face in primul rind prin marirea spa~iu l u j pe vel'ticaUi.; se Hltn U)(1I
deci un corp cu faguri gala cUiditi, calzi !ii pulveriza\i cu apti O'I 1(' I'l ,I II,
rngori care sa lie egaJi en numar eu eei din col'pul de jos: dl'd . i tl
corpul al doilea, pe acela$i 'plan vertical se p une 0 dialragma ~i pel' liI '
respeetiva, inci! in cele doua corpuri in loc de 20 faguri sa I'l\mitlil
deocamdatA 16, deci 8 sus ~i 8 jOs, .DacA coloniile au Cost nOrn mk' .';0 1
(lU iernat pe doua corpori situa~ia rAmine neschimbaUi, dar in seit h,, !!
Iltrgjrea euibului se face prin inversarea eelor douu corpuri, deci l'l'1
tie la lund este urcat, iar eel de-al doilea coborit pe !undul Sl'UPlt!u !.
DacA timpul este tnsa. racoros i?i Hirgirea efectuatA ar fi prea mill '\.',
corpul a~ ezat deasupra paate sA fie strimtorat cu douA. perne !ji tlcc!
sli aibA numai 6-7 !aguri; peste ]0-12 zile perni\:a, lateral a va n
rldicatA $i inlocuitA cu faguri gata clAdi\i. Se }asa deocamdatA in IJ cC I\~ l fI
pOzi\ie timp de 7 ziZe cad pdpddia i~ fncepe fnflorituL, ceea ce in s('mull!l
cil vegewtia floralii '8 ineeput; dupA 7 zile -vom putea proceda la UI Jl:i ~
l'ea arAtata, Pe Unga completarea corpului de cuib cu cel trci- pntl'u
taguri in locul pernei , se face din nou 0 inversare a cuibului. In Il~ns l /\
,tare nu rilmin mai mult de 0 sAptAmina., cu atit mai mult cu l'i l III
oceast! perioadA de prim!var.l:i albinele incep sA OOud. In stup nectm' lil
mai ales polen proaspAt, UrmlHoarele inversari se :fac tot la 15 zilc, ft.:
data aceasta a~ez1n'd pe cele douA corpuri un al treilea, pentru tl pliSll',i
lnt.egritatea cUibului, Acesta este deja extins pe cele douA corpuri ex iRtente, cu un strat continuu, compact de albine, ce ocupA spa\iul clint.l'(:
c-Ie, iar matea sus ori jos trece peste aceste punti de trupuri, pcntl'u U
phstro intreaga formA sfericA a ouibului, FArli sii-l ex-bi ndA it' S\W II I
corpul adliugat, albinele fac loc mAtcH in direc\ie lateralli urciml lIl ier'ell
din fagurii margin ali in marginea corpului superior. Maten ul'<:fI tlPol
Ineet extinzind cuibul in partea inferioarA. a !aguriIor din corpul ~ llpr
rlor, dupA ce albinele au fAcut i?i acol0, in spatiul dintrc COl"pul'i, a ll'll W\
mllsiv care ing1iduie mAtcii sa urce l;ii sA rAminA deocamdnt:i !I<....llu t'll l\
vl'eme acest spa\iu nu este ocupat dc albine, nu se face nid 0 i n vel'M III'"
n oul!., Stuparul urmare;;te Cormarea acestui sl11'at masiv t'l' III J:thlu lr'
mlitcii urcarea, ridicind u!iOr corpul de sus numai par1ia1 flira n del&('!) ld",
ItupUl. In acest scop el tmpinge cu ci\iva centimetri corpul de :I \r ~1 h,
.pr e peretele frontal, ridlcA partea din fa\A a corpului cu ajutOl"ul dt\ lIl .
\N ~i prive!jte cu atentie situalia dintre ceJe doua corpuri. Dacli sirutul
d~ albine este format, stuparul are 0 certitudine ca matca se oIla 1n ,'n l'_
pul de sus, ceea ce imRune inversa rea corpurilor, Colonia ,'{.m il1 C' in
ilCCtlstci pozi\ie pini'i. apare marele cules, dnd deasupra se adaug;l Inc/\
un corp pentr u strinsura, Acum cuibul este extins pe trci corpuri ('u "
pnpuln\ie mare de albine zbudl.toare care va putea reoliza 0 viilo:II'l'
,'C'colt3 bogut..'I. , dacA condi1iiJe meteorologice VOl' Ji In vorabil e, 'ro t 11(" \1111
r}1I\.e l,impul en Sl.uparul sa determi ne ce drum trebui e :;1 deu c xptnnl l1 !'1t
.111<-, III l'n l)Orl de sarcina de pln n cc 0 urc d e j nde plin iL: d llrA IIl'<'fi lu
J'rlvl'I;I\C prvduc\i a de miere, va ml'l ri s pa\iul st.upului eu ('()rpurl de sl.l'Io-

djn I.llbinc. {Ill (lcupnl. lUl1 bul<.: fl; \C I e dla!ragmei

:17:1

sura tn momentul clnd spare marele eules; dad planul este axat pe
producerca tapti~rului de matcl., incep de indatli. lucrArile necesare
1n acest scop, a~a dupA cum vom arAta mai departe; dad are plan de
fJ1'od uccre in mare a poleoului. urma.re;;:te deschiderea progresiva a norii
IXl h:niCere, ducind stupii la culturile de rapilA. coriandru, zmeurA, tei,
t1oflrea-sQarelui !}i tenninind Cll cele de napi ; dad are plan de producere
dc rai pentru comercializare, ace~tia trebuie facuti pentru ca beneficiarli
1I1I-1 poatA iolosi la reeolta mare, dind roilor mabei de rezervli. In caz
dl Ilu sint matci de rezervA, roii de comercializare se fac dupii culesul
//Iare, cu matci tinere crescute timpuriu, iar l1eneCiciarii Ii folosesc la
culesul din vara, de la tei sau I1oarea-soarellli. completind hrana de
10llmn4 co 0 insemnatii cantitate de sirop din zahlir. La celelalte douA
Upul'i de stupj Dadant R. A, 1001 ce deocamdatA au 0 singura matcA,
Iwfnd rame Cll 7 em mai inaIte fa~ de cele ale stupului muitietajat,
1t'LI'gi l'en spa~iului de cuib se face prin adAugare deasupra a unui magazin
de rccoltA, cu faguri gata clAdi~j, in care aibinele rididl mierea din
c:4wpul cuibului !}i lac loc miH.cH sll-!}i ex,tinda ouatul, pe tot.i eei 10-12
fug uri af1a~i jos o!}i care sint su:licien~i, f~r~ sA se declare in colonii fri"tlrlle roitului.
La stupii orizontali problemalllrg.irii cuibului este mult mai s impill : se trage cuibul spre centrol stupului, formind in locul lui un spa\iu
pcoteu 5---6 Iaguri gats c1adi~i ~i 2-3 artificiali in imediata apropiere
n ul'dini~ului. Strinsura adunatA de albine de la eulesurile mici din
!>I'!ml'i.varA va fi depozitatA aeolo ~i nu va ineurea activitatea matcii, pinA
upnrc marele cules. Cu tipul de stup orizontal flU se poate face lucrerea
I_Ie Inversare pe verticalA. dar se poate totu!}i executa 0 ",inversare" pe
ul'lzontalA. Se mutA !agurii eu miere Unga. fagurii noi pu~i in dreptul
III'dlnio!}ului !?i iropingind cuibul spre partea opusA; peste 10-12 zile
ilchirnbarea se face in sens invers, Albinele siut astfel silite sit mute
mJcrea existentA cit mai departe de urdini*, iar matea are in schimb spatiu
111111 extins pentru dezvoltarea cuibului sAu. Pentru a :!acilita a aerisire
mill netivA, se paate desehide eel de-al doilea urdini!} din stinga -51 asUel
tArli sA prezinte fenomenele cunoscute ale frigurilor roitului, coloniile
tHo stupii orizontali ajung eu lini~te la culesul cel mare, pe care it ofetA
pttdu rile de sa1cim.

E strl m! In CQ$d

,i homiJal"sls fl Int plins l

REPRODUCEREA COLON II-: '

Roirea

~i

prevenirea roituJui

Am vorbjt numai tangen~al de acest important fenomen al rep ru .

duc\iiei calomei care este roirea, 'a'tunci cind 1>8 lnceputul studiului no~ !rll
urn luat ca subiect acel roi secundar pe care I -a~i unnarit cum se df' ", _
voltA pinA a intrat in sezonul de iarnA.
Ati vAzut cum apare in prisaca "un nou nascut", cum estc pl'lli ll
~l introdus in stup sistematic, cum i!?i orin'duieo!}te viata acolo, pinn dl ld
Ie a!}terne neaua .,i toate coloniile intrA in repaosul de iarna.
l ata cA acum este locol ~ timpul sa-l cunoa.,te~i .!?i mai bin(.' com
plettndu-'va cuno~tin~ele cu altel noi deterntinate de deplina mrttlll'itull'
In care colonia a ajuns, pregtAindu-se sa roiascA,
Roirea este actul final de reproductie asexuatA, de imp.:'irlirc, du
dlvizare o!}i rAspindire a speciei albinelor, singura fonnA nalurnlli de
InmuI~ire a acestor insecte,
DupA cum ~ti\i albinele au fost la inceput insecte soli tare tl!}n cum
Ie mai alIA incA clteva sute de specii din cele sAlbatice, care au 1'l\ 1I1 1l~
tn stare primitivA ~i foarte pu~ine din ele cu vagi schi~ri de evo lu~l c
co 'insecte socia Ie.
Raiul a apArut ca un proces necesar de adaptare in perioadele de
rormare a vietuirli in comun, proces care pe baza sele<$ei naturale 05 i
II sutelor de mii de muta~ii s-a perfec~ionat ~ i s-a fixat pe pareursu]
lung al existentei speciei,
R oirea este actul supremului sacrificiu de abandonare totalii. a tu t.uror bunurilor adunate cu enorme sacrificii !}i eforturi, pentru f\ fj
Inslite integral urm8o!}ilor, roiul lulnd la pleeare numai aUt cit sa. POfl ti\
!rnl - cu ceea ce albinele au in ~i - pin! sA~i cUideasdi a nouli
IlfCUlre. Fenomenul apare ctnd colonia-mama: dCi na~tere ro iului, grup
l'IImpact de sIbine ce se desparte de comunitate ea un !ruet copt cc eade
1110 pomul-mamA; el pleae! atunci ca sA-.,i Intemeieze in alUi parle 0
lIouA ~ezare !1i sA largeascl aria de raspindire a speciei. OdaU!. ell ('I
Inatea pleaca co mai mult de jumatate din' progenitura ei, luind din
llccnre grup social atitia indivizi cit it trebuie : slbine culegatoarc pen I.t u 6trtngerea in graba a hranei ; aIbine tinere, mutte, care sA zld enscll
elll flo l1.i ~nrii de ceara minuna ~ii taguri - adiipost pebtru strinsul'a ,~I
IN'f'li n pcntl'u larve ~i oimfe; albine de 11-12 zile care s5 hl'tincllS('rl
01.1 Hlpll ~ r pc mama lor ~i viitorul puiet larval', a popul;\t ie cll re ~d\
37&

IndcpU neascli in casa nauli 0 seama de lucrAri. de aerislre. ventilare,

prciucrnre II nectarului !li polenului etc.
ROlu! plead1 in momentul culminant din via~8 coloniei : clnd
.tupii sint pUni Cll albine tin ere ; cind cuibul nu mai are decit prea
I)u\ine alveole neocupate ; cind bogAtia de miere ~ i polen este asigurata.
pctltl'U cileva generaVii; clod matea este ulloadi ~i rezistentA spre a
put.ell sft. suportc un xbor ci.t mai depaI1:at ; dnd vinturiIe nu sint
I)utenlicc ~i cerceta!;;ele au giisit diferite lacun bune pe care se pare
dl. Le-au tinut tiiinuite . Atunci, ie.'?ind din stup val-virtej, 1'Olu1 umple
Ipu\iul pI'Iid.cii de anumite sunet.e, uitind de primejdii l}i de arma lor
tfC ntac {ii apArare pe care 0-0 folosesc niei chiar impotriva celor ce le-ar
fu oo vreun diu. Am vAzut fotogmf,i, ale unOI' 'Oameni acoperiti de cIte
Un roi gigant, intinzindu-se pe tot corpul gol, fru-a sa ataee,
Dupa un slert de ceas, tumultul se potole~te! Roiul se aduna
In locul unde s-a a5ezat matea, stringindu-se Intr-un ciorehme la umbra
\ln ul porn, Acoto, incep sofatul cerceta~lor care alergind pe suprafata
IIl'Cstui ciorchine, emit anurnit.e sunete in fazele de balansare a dansu lui ce-l executa la leI ca atunci clnd ele vin in stup cu vestirea ca au
"nait mult rivnita sursa de cules, Dar daca. acolo in stup dansul este
ilc scurta duratii, eel pe care U executa acum pe suprafata ciorchinei
th.ll'eazA ore tn :jIir, Fiecare cerceta*a arata 0 alta direc\ie, CercetAtoru
~Cl'mani K , von Frisch ~j M, Lindauer au constatat ca albinele cerce~e
l)U se opresc din aceste dansuri dOOt atunei clnd toate lac acela~i leI
do dans, in acee~i direc\ie ~i ded au clizut de acord asupra aJegerii
loouiui indicat ca eel mai potrivit, unde roiul urmeaza sa se indrepte
f18cA noul cAmm,
n sfir!?it, clod aceas~ zarvA a incetat; iar ciorchinele pare clI. ~i -a
luo t pu\in timp de odihnl1, deodatA ele se desfac *i zburind grupate,
Inu 0 direc~ie sigura eu un zbor strins, in care matca es"te prezent:i,
~burtnd cit mal. depart.e, cAci al}a este legea coloniei pe care 0 p,listreazA
de." milloane de 'Boi, fugind de apropierea rudeniilor care prin consangv!nizare ar pone in primejdie v.i.talitatea specieL
Fenomenul de roire este precedat !?i chlar fortat de unele situatii
de constringere care determinA aparitia instinctuiui prin excltatii pe
care stuparii au denumit-o cu 0 notiune earacteristicli. "friguiile roitututll care atunei dnd apar, au urm!iri negative asupra productiei. Mani
restarea acestui instinct ineepe din vreme, a data cu preg~tirile de cre~
tere n trinlorilor 8 cAror gestatie este mai indelungatii !?i mai cere incA
J 2-14 zile dup! eclozionare, pentru a fl ap? s~ imperecheze m~tcile,
Urmeaz!i apoi clA'ditul acelor potira~e perfect rotunde Ia [und, ea
nj~te cau!?e sau strAchinu~e, Albine1e preferii. sa Ie modeleze din cearA
noul1. aJegind marginHe !agurilor centrali ai corpului al doilea, ferindu-se
de inghesuiala !?i forIota miilor de albine care circula in stup,
\
Factorii care precipita aparitia acestor lriguri ale roitului sint:
tXl)'!l,nerea urdini$elor Ia soore, fapt care determin~ urcarea peste normal
II lC'mper.aturii din stup, mobilizind multe albine pentru ventilarca !ji
I'llcil'c;) nerului; lipsa de spatiu din stup, care stinjene~te mult nctivi tutcu 1Oi\\.<.-ij. cill"C:~ia um?ori. j sc ocupa euibuJ cu strinsura dl' Ill icl'c
crud!\, pc cure clc cnuk1 s5 0 'PUnli pent I'll mnlu l'{ u'e In locul cC'1 nml

,IsA-ii

~ln

('vllp()1'I\I'iI iiUi'plusului de aptt; lipsa Spati1illit lmdc

ulbinele tinere CCl'est' ,o;li pnotli. cllIrU Jaguri noi, in stupul in care ,!Hlll
Illi3Cut : in disperal'e de C[lUW, elc 'ingn'imAdesc ceara prod usa pe unrlt'
f\pud1: sus ope spa~iile superionre ale ramelor; jos pe Lundu! stupul lil
tormind trepte de urcare spre !agllri; dincolo de diairagma pc Cat'l' 0
tlxcnzA de peretele lateral incit eu mari sforl,Ari poate fi desprin s5. ; 1 ('''1~:; 1
tugurii intre ei eu punti de cear~ in partea de sus etc, Un a!t factol' ('V
p<lIlte detennina roitul este 0 suprapopulafie de albine tine1', care Ill!
.lttondele faringiene plice cu lApti$Qr, in raport cu numarul larvelm' dl.'
rltlin.it; de asemena, !ipsa unei suficiente ventUatii in concordan\ti. eu
lXlpuiatia. mare aflaU in stup, fapt ce det~rmina majoritatea albil.lcior
~Incre sli iasa afar! pe peretele frontal a1 stupului sau sa se agate ell
un eiorchine sub sctndurn de zbor a urdini~ului, In general se eonsidl.'l'i\
ell l'Oirea apare atunci c1nd cele trei instincte: cr~terea puietulut, clt'i dtrea fagurilor ~i cel de cutes sint sttnjenite in desfa.!?urarea deplinA n
nctivitiitii lor, de anumi~i factori negativi, prezenti in sinul COh"lld c l,
Intreaga colonie intrli atunei intr-o stare de agitatie, dovecllnc1
(lccasta prin manilesUiri speci!ice : aibinele aleargA pe fagurl in zig-",ag.
lin aripile intinse ~i produc un zumzet eu a tonalitate inalta, In schimb
cele de pe suprafata puietului stau lini~tite, iar 0 parte din culeglHow'c
oduc nectar lji polen in stupi !lirA sA fie influent'a te de agita\ia eclor curl..'
pregatesc de roire, In aceastA situa\ie 'pare cli se uita acea COOpCI'i.tr'l'
IU'lnonioasa intre grupele de functiuni care ar trebui asiguratA in PI.'I'JTlonentA, Orice contrarietate tDtre grupele sociele, creeaza 0 stare de
nclini!?te, de excita~ie, care duC. la declan~area frigurilor roitului.
$i lipsa_ compZet4 de cules poate determina roirea in masa l1 coluniilor unei prisAcl, moo ales cind tn stup nu mai sint rezerve tiC'
hrnnA ; slnt 8!}a-zisele roiTi de foamete, care pot fi remediate prin lijuLOrllrea lor la timp, cu sirop de "zaMr ~ i cu proteine,
Roirea poate sa aparA ~i in situatiL contrarii-: dnd culesul Cfl tc
"lit de imbe~ugat incit albineie. sint nevoite sa ocupe ultimele alvcolc
MUlde !?i apai sA $omeze, Situaia se remediazA adaugind corpuri RllU
l'nllgazine de''''t'ecoltA ell taguri artitl'ciali sau gata eUiditi. In !ipsa accs l:ul
mUlerial de etxindere, extrac\ia unei mari eantitiiti de strinsul'i\ I~.tnd nwnai strictul .necesar - este 0 solu\ie .buM,
o stare de mizene din interioru! stupului, .pe care aibinele nu mfll
Ilovedesc sA-I curete"' !?i care exaleazA mirosuri respingatoare, poate uctefnllnn 0 Toire de salvare, 10 primAvara anului 1949 ohern'a t la 0 stupina (\In
Ullpea, 8m observat zeci de roi care ie:;;eau din stupi *i stAteau aga~ti tn
pomll livelii, tar 0 parte ehiar plecaserli in dUerite directii. Cauza era 0
dtGree infectfuasii. provocatA de un consum mare de miere de manA 16din toamnA la dispozitia albinelor. Schimbind imediat coloniHe in
tlupi curati, pe faguri goi din depozit, ~i hrAnindu-le din beh;ug eu sil'op
din ceaiuri de plante medicinale cu ctte_25 g s~c de eeapa la fiecare lilru
(Ju .Irop, am salvat restul stupiDel care pierouse deja 30% din erecti Vld
III, Tn nstIel de situa\ii albinele inceteaza. sa. hrAneasea suLicient mAt.cil ~.
If' lou tn gUili ultimele rezerve de hrana. ~ i pleaca. in zbor,
$1 pentru cli am atins problema matcilor, trebuie sli retineti ell in
Iliff)!! uncle cle, in majoritate, sint tin ere de un an , procenlul de I'oire
l'ultl tn vede.rCf!

,e

.8"

~71

scade de 18 51/, la 4%. Printr-'o ingrijitA cre!itere de mAtci din colonii

f'ccord iste
neroitoare. stupinile pe Ung/i cA smt mal productive, nu mai
duu de lucru stuparului, care este retinut de Ia lucrAri importante,
pcntru a prinde 1-2 roi pe zi. In lumea stuparilor este cunoscuta. experienw, prelungitl a stuparuhti H. Siebenthal din Franta, care in prisaca
80 de 60 de stupi, nu a avut nici un roi timp de peste 40 de ani; in
flchlmb. aibineIe, prin se1ectie aveau instinctul de a-~i cre~te- mAtci Doi
pdn schimbarea lini$titii anuaZii sall eel mult la doi ani. De asemenea,
I'evistele strAme au pubUcat in 1966 situatia stupinei Miel Carlota din
Mexic ell 10000 de stupi multietaja\1 ; dJnd spalii suficiente oolon.iilor.
fntre anH 1961-1965 abia au roit 5 calonH din stupil orizontali, iar din
('(' i multietajati a fast numai 0 singura colonie.
Apicultorii trebuie &i. renunte sA_dea cqloniilo.r In schimbul mAtci101' bil.trine-botchna1"lfi- ffiIffiOasec J:in stupli care rOiesc, c.1ci aceastA Inclinare s pre roire este eredItid1.- MAsurile ee trebuie luate pentru intimpinarea apari\iei fenomenelor
dc J'oire sint in majoritate solutionate prin aeeste l ucrAri de liirgire a
8pa~iului stupuZui , ci t ~i prin larga deschidere a urdini~ului pe toati!. 14tlmea, pentru a se intensifiea ventilatia.
Stupii mari, extensibili , eorespund cit mai bine pentru oprirea coloniilor de Ia roire, Cuibul ,t rebuie sA fie larg de 16 inceput; mal mult
chiar, in perioadele prea cAlduroase se poate crea un u~or curent de aer
prin lasarea deschisil. a orificiului de hranire prevAzut eu piuza metalicA.
Tn cuib sA DU fie faguri prea vech.i. Matca preferli sA ouA in faguri de
2-3 ani, care slot io acela~i timp ~i mai putin iutedati.
Umbrirea stupilor Ia 0 umbra nu prea deasA sau a~zarea in vara a
8tupilor cu urdirr.iele tndreptate spre nord stnt alte mAsuri impotriva
rol rii, clici hataia razelor solare in urdini~e pe 1ingA faptul ca faeilitea7A
('Oirea. determina l1i 0 productie schuU a colonlilor din cauzA cil. aces tea
stnt nevoit.e sil. mobilizeze pentru ventila\ie un mare numiir de albine,
cure sint retrase de la activitatea de cuIes,
Controlul periodic al aparitiei botcilor in vederea luarii de ml1suri
ltdecvate pentru prevenirea roitului se paate asigura prin introducerea
In corpul superjar al unci rnme cHiditoare goale de ] em sub care, penLl'u tnceput, se lipe~te Q ~V'i~ de fagure artificial. Albinele care nu
8UportA Iocuri goale in srup, se gr~besc sil. clAdeasca Cleolo fagur~ i.
CUidind 180010 mici pot~e, albinele dau un prun semnal ; epai reooltlnd
din 7 in 7 rile tAgur~ii, sruparul i~i poote da U!}OT seama de situape,
pentlr-u <a lua masurile n'E~cesare, In afal'a faptului cA se pot ob~ine in
felul '8cesva 800-900 g cear~ de Ia fiecare stup, de 0 calitate exeep~unalil.,
Un nIt mijloc de control ~te Acladltul f agurHpr arlificiali marl.
A!unci cind alpinele Inceteazil. de aAi luera,. d~i timpul este favorabiJ
pCl1tru 0 asem.enea sarcinA._ este 0 _dovadA ca ele se" pregAtesc de roit,
pI\/itl'tndu-111 rezervele peotru viitoarea W1ezar:e a roitului.
Cu OC<.izia aeestui control. cares e !a~ u~r la stupii multietaja \l,
intrucit este suficient ca corpul al doilea sil. fie tras mai in Ca\iI. ell ci\ivn
(:('Iltimctri , pcnlru a avea sprijin in spate, ~i s;1 fi e ridicat dinr:'l~d ~I

.,i

:l7lJ

IIprl Jlnh acolo pe dol

cl\ lw~ ' , 8('

ob8(!rvd dncA colonia a clAdit sou nu botrl,

l'Me penLru moment. stilt d.lslruse. Prczenfa botcHer in josuL rumelor dill.
/JorpuL at doilea este 0 dovoda. sigura di acele colonii se pregAtes<: ~t\"

l'OluscA.

Distrugerea botcilor nu este sigura solutie, ba din contra, co lOnli lc

Ptll' n ~s c la !ormarea unui numar Jii mai

dCc1t ~e de laobazaJagurilor P-i.n corpul

mare ~i tn locuri mai ascunl(('

al doilea, unde sinb construi t.('
til mod obi!}nuit. Distrugere~ botcilor dil. rezultate numai intr-un singur
"liZ .~j an"ume dod lucrarea este ..:lacutA cu 1-2 zile inainte de apar itiu
1T'I00'elui cules, ocazie care face ca instinctu} de reproducere sA tie dc pflA
fit de eel de acumulare de bunun alimentare, clod chiar colonia Ie disIc'uge pentru ca toate aibinele sA fie mobilizate 1a realizarea strinsuI'ii
Im bel~ugate.

Adeseoli, stuparii, in grija de ~LnJl vedea.. botci inaintea culesuill i,

lu stricA chier .!}L atunci clud ..Yad.J-~ hotei apil.rlnd in cuib ; stricindu - Ic
pc aces tea ei !ae a gr.e~aIA, eA~ stnt botci bu~e din cele de fnlocuir e Ii"'$titii~ botci pe care a lbin.ele Ie cIMesc atunj:i clod simt cil. matca lor
IIU mai corespunde ca pr.oli:ficltate, tiar In special, nu Ie mai oiera su rirlellta substantil. de matcA, aceasts flind baza de coeziune a coloniei. T"
,,~o stA situatie aibinele construiesc botci putine, dar pornesc cr~ te"c;1
vHtoarelor matci din stadiul de ouii ~i Ie hrAnesc abundent. Botci1!,,!
IIccsten slnt .lungi $i frumos cizelate ~i treb~i.e_p<lst~e, Este drept rr,
inLtI:cile tinere din la ceste hotei apar in preajma, In 'timpul, sau imediut.
dupA marele cules. Colonia lnss nu ...{lumai ~a nu r_oie!}t-e, ci la citva
Ilmp _@ pa ecJ9zionarea .!}i lmpereche~a unei _ase!Ilenea matci, in cOlu!lIe pot sA apara a~uA de ~q.. am'b.eJe ID~t.ci - cea b!l.trinil. !}i cea tin!'\r:'l.
, 'UI'.tnO iri"sa ceavirstnica: dispare, iar colonJ.a avind de data aceas ta ('
mAId perCeetA, ia un avtnt deosebit, mai ales dacA dupil. marele c uJ('~
urmcaza sa a para alte culesuri, Slnt ani cin'd instinctyl de roi re eSlc.'
.Ut de accentuat incit toate colonil1-e din,tr-o prisacil. sint cuprin s(.' el l"
H '~ire de excitatie, cu inclinatia pronun\atil. de a roi. A~a am <lV"uL II!
vura anului 1948 un an de mare roj~te inclt de 10 ora 9 pina In um I ~I
1(1 ~lfa U cite 10-12 roimi, iar cu ajutorul a 3-4 persoane abin re U ~Cll lll
~I printlem, de~i luasem acele~i mAsuri de frinere a roitului care IUd
III ,Ir miAau dat rezuitate foarte bune.
Dar de atunci am ales citeva colanH recordiste ca produc\ie ~ i ClH'l'
nu roiau : cresclnd rnAtci de la acestea, variind su~ele din an in an , Illi
..m mai avut nici un roC
In mod obi!lDUit, metodele de prevenire a roitului se aplieti in ru ~
1~lr~ cu situa\ia climaticA. ~i eu timpul de cules, dar mai ales cu timpul
IlIlIponibiI ce-J are stuparul: acestea se pot face intr-o, stupina mitt__
ulIIlc apicultorul diterentin.zA rnAsurile de la caz la eaz, ceea ce nu se
,PHIlo aplica intr-o stupina mare. tn acel an pe care I-am enun\at lIlui
4WI, au lost multe plol zilniee, de scurtA. durat!, cit iji un cules Ja inA
"" put satis!Aditor; aibinele erau stin jenite. clud de ploaie clnd de ti m pill
'.1111110S; e le i e~eau in graba de indatii. ce ploaia ineets, dar se adll nau ell
n ucaa~ 1 grab3 aglomerindu-se in stup ciod ploaia revenea ~i aceasta dc
:.t - ll o r l pe zi. AceaslA hartuialA a ereat starea amintitli. "i (o/ll'lc lHu l l.('
N11nnll Illl I'oit.
3111

PcnLru stupineJe mari di.min valahile trei rna-suri : liirgirea capacij.(il,ji

stl,pului, aerisirea interioara bogata

inlesnirea miitcii

00

sa aiba

liw r cu cuibul degajat pentru ea sa nu fie stinjenita in opera ei

de
p/'ocrcel'c.
Vom mai trece in revista ~i 0 serie de alte masuri pe care stuparii
trQbuie sil. Ie aplice ~i anume :
a) ridicarea periodici! de jaguri cu puiet CQpj!cit ,fArA Illbinel~aoo
pCritoare. din 10 in 10 zile, din co.ihul coI6niilor puternice ce daU semne
ue 1-aire; se pot- Iua chiar -doi faguri, eu care se intAtesc coloniile mai
, lobe. Obi!jDUit, ei se dau coloniei ajutAtoare de deasuprasau eelor Jateru le 10 stupii orizontali. In aceastA situB\ie nu se acumuleazA in stupi
prca multe doici, in raport cu larvele ce au de hrAnit ~i deci se ~streazA
un just echilibru intre puieiUl capacit ~i eel neeApAcit. De ..asemgnea, eu
(ugurii ridicap din colonii puterniee pot Ii intarite ~i alte colonii pehtru
Illvelarea lor in vederea apari\lei marelui cules.
b) schimbarea. miit.cilor vtrstnice mai mari de doi ani este 0 mAsura
bUllA pentru frinarea tendintei de roire, did atunci clnd ele sint tinere,
8~etill substantei de matca de pe corpul lor asigur.!i colonia de vitaIita'teD sa, iar instinctul de roire nu-~ face aparitia. De aceea, c.r-e~terea de
mil.t.ci spre sr~M;>ituJ verii, intr-o colonie cunoscuta ea recordlsiA ~i totodaLa neroitoare, cste 0 m.!lsura bioe venita. Conoomltent, stuparul trebule sa se tngrijeascA sA pregAteasdi din timp 0 colonie paterna selectioMUi care va da trlntori de ealitate superioarA in vederea imperecherii
mlitcHor.
- MAtcile noi se dau gata imperecheate natural sau artificial, ea sa
nu se opreasca ritmul de cre-5t.ere ~i dezvoltare a caloniei tn primAvarA ;
InLroducerea lor se face uliior, lutndu-se mAsurile de precautie ce Ie yom
cxpliea ceva mai departe.
c) scuturarea albinelor coloniei ce s-a pregatit so. roiascii in lafa
lJr!lini~ului siiu. Operatia se face asUel : pe fundul stupului se ~aUi. un
corp nou eu fagurl artiiiciali , cl\iva eu miere, plus mates; peste aeest
corp se pune 0 gratie Hanemann a.!?-ezindu-se peste ea corpul cu pulet ~i
hranA. Apoi, pe rind, loti fagurii de sus se seutur~ de albine acoperiloare,
Jos in fat-a stupului pe 0 foaie de carton punindu-l la locul lor in aceea.!?-i
ardine. Albinele tinere clAdesc ene.rgic fagurii.
formind scolo pentru ma.t.c~ un cuib nou. Cu
ocazia 8Cuturi'irii, botcile se observi'i ~r ~i se
striell
ilU' pentJru ca aibinele sA nu cUi.z deascA toate,
din
larve
Mnere alte botei, operatia de
,i;{
'Y.
strioare.a aoestora se repeta dupa 7-8 zite.
Atunc:i, anolo sus, nu se mal ,ana nid 0 larvi'!. po_
3
trivitli de a cr~ vreo matcl.
Fig, n. -Slmulacru! de
d) Simulacr~oire (fig. 57) este 0 mAro\re:
surA oe se-::tpliCl- tn stupinele mici, cAd (.'ere un
I - $tupul ce dll .emne
Oat"eOSre timp stllparului ~i se face numai In <..'0 _
ell vre. IItI rota.el; 2 _
Q I.1l/1nf"UI II. 30 em d epAr_
loniile ciirora. miisurile eplicate pint\; atunci, rlt'
111"" lie ac.lndunl Oe zbor
Irinare a instinotului de roire, nu Illl dnt N:!wl III IMlI".,l"l "I ; 3 - I'bl.
""t" ~':\'\lI ... t lt 1>0 plan,c1.e tate. En va d a impresin coloniei '(.:11 tl r oil. dejll.
II(l
" 'rlnll In dVfl; h.J na 10
'11IHw ln .. , I Null J')\(''' ~''I(I ,
asth~l cit se \In'i ~ k.~ t,c. ~ I I)()rne'itc In Ill Cl"U r~ rfi

~
.
"
'
W

:160

I'ztwu'e. 111 l\CeSt ~f")P Sl.' lI!~uztt in rata slu pului 18 nivel.ul seindUl'ii de zbul"
un tel de masA rtkutu dinu'-o toaie dubla de carton asfallDt, Iix<)t}\ 1)(.'
1\ rnrntl de 1/1 m 2. MasH, 18 aceIa~i nivel cu scindul"a de !tbor, se a~aZrl pc
lloun picioare metal ice pliante la 0 distantA de 20-30 em de urdinll;l .
l'IIre este 'CIesehis tpe toatA 1Atimea lui; colonia se afuma bine penlm {'U
htdt~ nlbinele ~-{:ii umple gu~ cu miere. ciocAnjnd in 'a cela.5i timp 111
p"t'c\li stupului cu douli. brate. Pe rind, loti fagurji stupului sin t 1ll1ltIIMti de albinele acoper>itoare, cu 0 perie pe mass de oar\x)n, :inclu siv
JIIOlcu, punindu-'i provizoriu intr-un cor-p gol de stup pinA se termill!\
I(IIIUl operatia de scuturare. Pe I,m na fagurii se iau Ia control, Ii se str i f' ~
lUI1Le botcile ~i sint pu~i. in stupuI lor io aceea~ ordine. Pen l-ru <.':1
!Ii/OOamdaUi au a-amas fAra oalbioa acoperitoare !ii fa'ra matdl., urdini:;;ul
4" mi~oreazA muit 'Ca sA se rp.1istre-ze 'C~Udu.ra cuibului. Albinele IlIil ~ I II' Qte pe tTl6S6 de carton iau de indata dJrectJa spre urruni.!5u1 .!?-titlt, d :u('un1 masa este la distanta de 30 em pina la SC1ndura de zbor, marl'.1
ItIIlJol'itate a alhinelor se string in ciordhine ,s ub mal1ginea mesei CIJ
In l'Oire. Se lasa asti-el ciorohinele 0 orA dupii care se deschide hll"L:
Ul-ll!ni~ ul. se inloaroe brusc ell dosul in sus masa de carton ~i se li pc~l('
htuxHat de scindura de zbor 'a s!tupului lli.rgind urdini!iul. Ciorchi ncl('
1M! dcslace ul1or, iar alblnele, in'Clusiv rnatoo, 1~ ocupA l}ocul intre fagm ii
11(1 cuib, !iecare grup social oontinuindu-~i activitatea. Considerflld c;j
II I(lit !}i nemaievind nici 0 bo'tdi., colon.ia r.enWlVi defenitiv la roirL'.
e) Mai slnt t?i alte metode ca aceea a spargerii de cuib intercallnd
InLre fagurii acestuia un grup de faguri eu miere ~i stricind concomit'lI~ t?i botcile. Operatia reu~te dacii colonia veri.ficatA dupii alte S--tJ
110" nu !ii-a clA9it aite hotel. In eaz afinnativ colonia se reconstitui c,
tit' losA sA roiasdi, stupul nou cu roiul se a~azA in l ocul coloniei mallli'l
r{llth, iar acesta se ,pune la 0 jumAtate metru lateral cu urdini ~ul inve rsl1t.
Iltllul stringe astfel toate albinele zburiitoare ce mai ramasesera col on icl
1i'Ullt'lli, cUidind r~e to~i fagurii artif-iciali pU-5i la dispozitie. Oml
ftlJlu'e marele cOles, ambele. unitiiti se unesc puntnd deasupra doua corjJl11"
IIU fuguri goi gala clli.dj~ll in care vor a~una-marea recolta.
1) Preschimbarea stupilor puternici cu cei slabL este 0 metoda ilulI l\
II, rrtnare a rOitului, dad se stricA toate botcile. Co19nia ce s-a prcgtl llt
If. 1'Olt pierdl'! toatA albina zburAtoare, de aceea trebuie ajutnta :t-- ~
;1I(t eu -apa pentru doieile {:e. hrAne~e 'puietul; ea t!i~ va distrugc si)lg ll r.~
\1)01(' botcile riimase neobservate ~i va intra in normal, iar la cu iC'slil
""Ire urmeazA sA fie unilieate ambele unitati.
De asemenea, dacA intr-o sAvtamlnli inainte de apar..i\Ja ma rc-Ill!
flulos ~i formarea coloniei ajutAtoare stolonate, a~ezate sus peste cn1n
nJlt~ de rbaza., despArtite. eu cite un fund provizoriu, se vor na.!5te m;\ lri
I,t roIoniile nOll formate, ele i~i v or efectua zborul de imperecherc, t'l
'tlll'J, tnlocuind fundul cu 0 gratie, aibinele ambelor unitAti sa se unCflSC,.
Itl munen de cules, adunind miere intr-un COrp intercalat Cll fagu r i
,1(11111 t'll\di~i.

I n stupinele mad unde nu se pot aptica taate masuril e mcnUI)lIIilu ptllll acum, care cer multA mund ~i prea mult timp stuparului, Sl!
1\J)U ,'n .u!1suro. u~oara l?i sigura. de inversare a corpur'itor de f'uib. I~n
Mo O(OO!UCllzil eu anticipa\ie, la inflorirea papAdiei. Corpul de HUS CII
311 1

matca - cAci ea st.! acolo obi~uit - se coboarA pe lundu! stupului ,

U1'ci ndu -se deasuprs corpul ce fusese pina atunci dedesuht. In felul acesta
Be dA albinelor 0 preocupare de rnutare a rnierii din fsgurii cuibu]ui
fn cei goi de deasupra, iacind lac liber rnatcii penku extinderea cuibului.
AceastA importantA lucrare se repetA, la inceput din 10 in 10 zHe, iar mai
tirziu din 7 tn 7 zile, pinA. apare marele cules. Clnd acest cules are 0
pondere mai scazuUi ~i se prelun~te. inversarea se impune chiar In
timpul culesului. Pentru acumularea lui stuparul a avut grija sA adauge
cOl'puri goBle cu faguri gata cladi~i ~i din eei artificiali; ace~tia din
unnA slnt a!;>ezati tn grup, spre a fi mai bine ~i mai repede clArliti de
ulbine. In aceasta situa\ie corpul de pe fund se a~azii peste eel nou,
ce ramtne intercalat, Iacindu-se rotirea corpurilor de jos-sus /1i invers,
In tirnp ce corpul intercalat rarnine la locul lui. Albinele se gra.besc sa
urce mierea sus, degaj ind cuibul matcii. Nu este prea bine sa. se extinda
pl-ea mult ctlIbul in preajma marelui cules, cAci se retine scolo un numA'r
prea mare de albine, care slnt mai de folos la cules. Totll!;i, dacA inainte
,de apari~ia marelui cules fenomenele roitului apar in stup, 0 masurA
buna. de frlnare a lui este_ fiirl:mitarea unitatii cuibului, luind ci~iva
(uguri cu puiet eApeicit, .feirA aibine acoperitoare ~i ajuttnd Cll ei coloniile
mai sHibute, inlocuind-u-i in stup cu- faguri artificial!. Se pot face chisI'
citeva nuclee proyizorii, care pu\in mai tirziu pot sa. fie unite cu coJonHIe mai slabe, in momentul apari~iei marelui cules, binetnteles nimicind botcile aflate pe fagurii mutati, pentru a ou tulbura viata coloniei
gazdei. rIn asemenea situa~ti tn cuib se Is sei numai /1apte faguri cu puiet.
eu aeeastA ocazie controlul botcilor se face mai sigur, cAd observlnd
prezen\<l lor, putem sA lu!m mAsuri de InUiturarea roitului. In mod obi~
nuit ele slnt \ngra.mAdite in corpul al dollea unde - du~ cum am aditat
- ele se pot observa !ji strica mai uJr, fa.ra a mai deschide stupul.
g) Stricarea botcHor nu este 0 solutie prin ea insA{ii impotriva
l'oitului, clici multe botd ,pot fi clAdite mai sus sau pe marginile fagurilor.
Apoi, - pardi tntradins - a doua z.i albinele porn esc airele. ~'l;!. pe
aceasta cale se poate frina instiDctul roitu!ui, ci prin. mAsuri mai drastice
j ormind nuclei temporari cu. faguri cu puiet eapacit ~i C1L mateo respeetiva, striclnd -apoi ~i _botc.ile. COloma-mamA se muta - a{>a cum am
spus - la 1/ 1 m, cu urdini~ul inversat de 180 0 Toata aibioa zbura.toare
va intr a in nudeul DOU format pe locul unde a stat colonia-mamA unde
este ~i matea. Cind sose!jte marele cules, nucleul se un~te cu colonia
mama primind doua corpuri de strlnsurA.
h) Blocarea cu.ibului este ~i ea 0 masurA de prevenire a roituluf
recomandatA de cuno5Cutul cercetlitor francez A. Caillas ~i G. Taranov .
En consUl. din izolarea matcii eu 15-20 zile inaintea marelui cules in
(.'o rpul de la fund acoperit cu 0 grati,e Hanemann, Deci nurnai in masura
tn care ea mai gAse~te alveole goale in iagurii de acolo, poate sa depuna
o u~ {;i ocupA de Indatii pe acelea din care au eclozionat 0 serie de albine
njunsc la maturitate. Aplicind metoda la timpul indicat, pinA 18 inceperclI
cuJ csuiui , din . fagurii de cuib ce sint in corpul de deasupra gratiei. cclnzioneaza majoritatea puietului. Prin aceasta devine dispon ibi l \1Il spn\iu
Inr~ pentru depozitaroo strlnsurii, iar pe de o.ltli pnrte Dumel'O(lsc lc l,llhirH'
do iel nellvlnd puie1 de hriinit, vor mATi nll ml\ rul culegtlt llllr elol' ~i pc' r d

3Ul

111 grupului socio l III prcl u(;l'iHoul'I)lor de miere erudcl. Pdn accl.lslA OjJl' ~
l'fl~l e se urmfl resc d(."C1 t.rci scopuri : 1) sA se redudi 'extinderea Pll iCtli lul
tlw'C daeA ou avem pel'Spectiva uoui aIt cules urmAtOi', puieLul ujll rltl
hi muturitate a r consuma mari eantitati din strinsura adunatA, deci \"'<'11 tl orn isirea unei Insemnat.e cantitA\i de m.iere din rezervele ad un a tc; ::!)
lie 5uprimli. roitul ~i 3) se mar~te numarul culegAtoarelor In c lll('~u J
j'Capcctiv. In special acest din urmA tel prezinta importan ta deost' bili.
pent.ru cli dintr-o ~alculatie likuta. de a utorul citat m.ai sus rczultft d\
dllc~ in prima zi de blocaj in ooion.ie se aOA 10000 de doici l1i ~j 5 0011
rulcgAtoare, dupA opt zile VOr fi numai 1000 de doic.i !;ii 44. 000 cu tc~!!l .
wurc; dupa nouA zile - zice el - nu va mat i i nici 0 doica in colon ll'
flLr numa.rul euleg.litoarelor va fi de 45000.
Tabloul este numai schematic; el nu reprezintA 0 experien ti1 l'c ull"
pontI'll di autoI'llI nu tine seama. de mortalitatea zilnic.li; ~tiut Wnd h'\
ulblnele in timpul culesului se uzeaz! foarte mutt ~i pier ill numttr
Inure, iar mates nu reW}~te sA completeze cu ouatul ei golur Jl~ 111
!'Illdul acestei. populatii din cauzA c! fUnd bolcata jos dispune de PI'C, j
vu~in spatiu pentru ouat. CercetAtorul a iacut totu ~i 0 expericn\1'I (: 11
doult colonU - una cu rnatea. IblocatA fji a doua cu ma'tC'd liberiL C ('I I
dilltii a realizat din prima zi 2 'k g de nectar mai multo Culesul du l'i lHI
trel s.liptAmini, s-a reaUzat pina. la 20 kg strinsur!l. neconsumatA . Auwnrl
'Ultlne cA recolta se dubleazA in acest timp falA de colonia cu mulcll
U~rA. Dar Caillas ia in considerare numai un anumit tip de cules : (;(~ J
bognt, Ce se poate intimpla in fata unei stagna.ri bru~te a culesului, clnd
. Iuparul trebuie sa !ac.lipastoral tn continuare, 8.'?8 cum trebuie sA prooadeze oricine vrea sa. realizeze 0 bunA productie de miere ? Faptul crt
II IBlea blocata a ouat putin, Albina culegAtoare s-a u zat, iar alta serl e de
Alhlne va apare mult dupA ridicarea blacajului, abia Is un al treilea
trunsport in pastoral, dad va 'a vea noroc de un cules bun, stuparul VI.!
l . u~1 sA realizeze 0 produC\ie buna.. Toate aeestea ajung sa se soldczl'
'U multe eheltuieli ~i foarte mari etorturi in gol ale stuparului. E mult
mill bine ca in loc de blocaj sA se adopte metoda Snellgrove expusA pc
Inl'g mai tnainte, clod aUt in cazul unui cules bogat, cit ~i pen tru c8zul
III~ul cules mai slab, colonia ~i pastreazii rezervs de culeg.litoarc din
11\iI'Pu] de sus, ipe care 0 i'Olose,;te ell rezultate mai bune 1a un u rml'l In(, cules.
Rezultate mai bune se obtin cu b10cajul cuibului prin :f.ixarea mAtcH
til corpul de jOs, unde se las! doi faguri eu puiet larvar, iar restul numai
'."uri artificiali. Restul de puiet eu albina acoperitoare se trece tntr-un
(t)rp gol intercalat, despAr~'it cu graUe. 0 serie de albine din corpul de
II.. aeoperA bine puietul ~i iau parte ~i la cules. Colonia aflatA aCllnl
IlIt,r...o stare de roire, matca ou! jos in faguri noi, deasupra eclozioneazl\
pulatul acopent de albinele coloniei ajuUi.toare, iar acumularea de mi ere
... to mult mai mare fa\! de stupii la care nu a fost aplicat4 metoda bloH1J uilli aratatA aiel.
t n SllIlit cercetli:torU care se ocupA de problema electronicii nu
Invcntllt un dispozitiv de ascultare special, care .indica coloniil e til cure
rui rull cstc aproope, datoritA unui trU emis de vibrn\i ile uripilol" CU 0
,'10 :1

utlumilii rrecvcn\ii specif ied apropierii roitului. $tiind precis care anume
1'01 urmeazA sA iasA tn ziua respectivA, .f)ot Ii luate mAsuri pentru prior.lel'eo l'oiuiu i din zOOr cu ajutorul unor r.oini1e cu miros atragAtor, unde
rol ul se va 6!1eta curind

Prinderea 'Ii folasirea raiulu;

Folosirea roiului prins in v"ederea realizarii unei prod uc~ii a fost

nU ns<'\. oal"eOUm in cele spusemaiinmnte~ianume:ll.O!.ul v.a !.i ~ezat
\ pc locul 'COloniei roite CBre va fi mutata in alt loc din 'PrisacA; stupu!
In cilre va ij depus r oiul va Ii um-pTutCu fagur1i3i!tiliciali, dar ~i cu doi
ruguri gata c1Adlti , pentru ca matea sa I1i in~apa sA depunA ouA; el va
primi 'toatii al.bina zburAt.oare a coloniei ~i astfel va da a productie 58tiSr6d itoare. Colonia roit4 se orga.n..i zead C'U 0 mat.d nouA, j'!j.iUl. din OOtcn
{IICasA de a lbine cUstrug'indu-se toate cele de prisos. DacA '8 vem botei de
r~.leO\'vA putem sA dAm una roloniei l"Oite, pusa in oolivie automatA nimlrind eventualele botd, Colonia se mai verificli peste cUeva tile, jar dacl.
!!l1sim aIte botci ~ostruile sint distruse ~i arelea,
Prinderea Toiului se fa ce cu 0 romitA u~ ara dio papura ridicat!
1n mi jlocul valurilor de albine aflate in zOOr ;roinita trebuie sA fie
fl'('cala in interior co I.runze de melisa , plant! pe ~e fi~are stupar treouie sa 0 aiM in cuprinsul stupinei. Cind roiul a in"brat in roinitA, aeeasta
$e JasA incet pe sol, se pune un ciUu ~ pe margine ca sa fie ~ i nuta pu~in
mni sus, ~i cu.rind roiul _este turn at intr-un stup nou, eurat:, cu fagur i
ortificirui , m;ezat tn prisaca intr-un loe mai depl1rtat de locul coloni eimarne,

Dad!. dis pun em de un pulver izator de capacitate de eel putin 5

lItt-i, din eel folosit de zugravi, este bine ca roiu} ie~it sA fie pulverizat
In aer, determintndu-l prin aceasta sa se aciueze clt mai repede sub
creanga u nui arOOre - nu prea sus de unde va fi u ~or de scuturat tn
rolnita $i apoi introdus intr-un stup gata pregatit.
U!l mijloc practic ~ i uPr de pri~ roii afla? tnca tn ~bo!, leste
construirea un!:I i dispozitiv alcltuit din 3-4 rame cu faguri pulverizate
cu apli mineral.!!., fix a\i unB de al~ii cu ajufurul a douA ~ipci Iji cule ;
18 mi jlocul lor se f ace 0 bratar.!i din sirma impletita. care intd, bine pe
vidul unei lungi prAjini. Cind roiul zOOar! tn prisaca, stuparul !naltA
fI(:cs t dispozitiv In mijlocul val urilor de albine; ele se prind de !ndatA,
sc aduna in ciorchine ~ i mnd cobortt i ncet co prAjina, roiul este scuturat
pc un cearceaf sau pe un carton mare a~ezat in fata stupu lui gata pre~atit cu u l"d ilti!j.ul larg deschis ~i plin cu faguri artificiali I1i doi fagu ri
gata clAditi. Roiul va intra de tndatA, ocupind stupul.
Multi stupal'i, de teamA sA D U se piard! roli ie;i\i dod lipsesc din
pl'isadi, a~aza prin preajmA prin pomi, la umbrA - citeva roini\c d c
!)tlpur!I, bine legate ~ i freeate in in terior co propolis sau cu Olc list\, cur"
l!Ll"ag roii prj n mil'Osul lor. S-a observ,a t di roii ie;i\i, pre/era sfl ~c 111'iu _
l'ZC~ in !ncurj und c S-.:lU mai strins roi i precedenti. Aool0, in :'lIXY'illl I'll '
r i x(>m~(' l)('c8te roi1lite ('(lpctllle de atractie.
:lit"

DupA cum ijti li ulblne lc l'CI'{'ctU-tlc aleg din vteme }ocuri pcntru il
,-,l! lOnre w,;ezare tI ooiJOI' eolonlcl lor !;Ii duca stuparut are grijli sli pu tU'\.
j lll~re l de roinite de atracl.i c, e lc di.lduzesc aoolo roii care sta1t In .~/(Jf
II. tahla in ciorchine Ii deliberind aleg locul pe care se hotariisc $(;- t
Of'IIp<! ; stuparul are grija ca de doua: ori pe zi sA treacii pc un dl' f!
/I1:1tlZut roini~ele-c..apcane ca sA tidice eventualii roi $"i sa-i duca in pl'i lI!.It 1l.. A~ezarea acestor roi se face in preajma eoloniei care a J'oit :;;i
fruru poate fj u~or reeunoscutA proeedlnd astfel: se prind intl'-o c\lli l'
'Mld de chi'brite 20-30 albine luate deodatA din ciorchine; sc (ill
uc:j)lsc 30 minu te; apoi deschizin'd putin cutia se toarna in intcr iOI'
I l u~lnl'l fiHnA albA; se inchide apoi cutia d in nou, scuturind-o bine, ( ' / 1
Il lhlnele sa se pudreze; dupA cUeva minute ele se elibereaza, urma ri nd
IJln ochi directia lor de zOOr; ele se due direct la stupul d in cm'c til l
1l1e<::at, observindu-le cum vin pe rind pe scindura de zbot ~i intra til
.tup,
Al~i stupari de teama ca roll sA nu se i na1~e prea sus ~ i sl'l fie
Altrel greu de prins, obiljnuiesc sA scurteze in curmezi~ una d in IIripill'
'I,Otcii. Cind roi ul iese ~i mates vrea sA zboare, ea se dezechilibrenzll If!
ithde pe sol in "fa\a stupului, unde albinele 0 mlA I1i acolo se f ace (',I
lin mu~uroi. Stuparul aduce un stup curat, Cll urd ini~u l larg dCS(:'h i~
, I. plin cu faguri artificiali !ii doi faguri gata cUiditi, it ~aza in dil'('c1a
.propier e a alhinelor r oiului. Cu pu~jn fum Ie indruma spre urdini'iul
I tupului, pe unde toate intra, simtind mirosul fagurilor.
Metoda tAierii aripii in eunnezilj determinA adeseori albinele stH;;
chhnbe mates. De curind fnd S- a gAsit ca taind 0 aripa pe axa e i IOn"ltudinalA matea ee iese cu roiul poate zbura 10-15 m departe de StllP,
UI'lllJlndu-se sa se ~eze pe vre-un arbust din apropiere. F iind ~i marca lli,
o. t ~ U!iOr observatA.
Unirea roilor mid care ies deodata in zbor se face astfel : se a$<Jzll
IJ I prisaca un stup curat co faguri artificiali ~i doi faguri gata cltld i\i ;
.A u$terne in fata urdiniljului un cearceat pe care se scutura l" o iJ' l ~tI
" U (itbinele roite, pulveriz.ind albinele in trecerea lor spre stop; !\C
(lh~crvA atent trecerea mAtcii, pentru a fi siguri ca. a intrat cu lfOiul.
f'lnd mai sint ultimele albine gata sA treaca 1'n stup: pe ace1al?i loc, ~c
tMtuturi1 roiul al doilea, pulverizindu-l ~ i pe el Cl\ acel~ sioop cu 'I,><'l rtw"h: matea a doua prinsii in colivie se pAstreaza. Ambele roiuri Be
"'U.'/JC toarte u~or.
Despdrtirea Toilor uniti In zbor. Ciod doi rol au ie~it deodata, con.Utu lnd acela.5i ciorchioe, este bine 511 fie lasa\i ast!el, caci cu cit rolul
"111 mai pulemic cu atit va .fi mai productiv. Dadi. totul1i stuparul vrcn
~ I despartii , rastoarna roinita pe un cearceaf pe care s-au a~ez"t itt
.,tt'u IQbiJ d oua roini\e la distantfi d e 2 m una de alta. Stuparul imP.' lrlt'
.,lhd tn dout! par \i Cll a perie ~i eu putin tum, indrumindu-le in d irce ~ i l
rltrCl'iLC. Un am de ajutor urmar~te dacA n u cumva siot doua miH<'i
III hCCCIll}i jumlHate, prinzin d una in tubul de sticla tAra a 0 aticge C: lI
1I111\n 1;1 1 (IIn d ..o coloniei urmAtoare. Apoi roini\ele sint scuturate de albi.
nnl~ h)l' , fi ecnre in alt stu p.

...

365

Oprirea coloniei din roit

Oprirea. colonid Toite sa mai roiascd inca adam se face astfel:

sluparul a~ roiu! primar prins In apropierea coloniei-mamli, eu urCllni~ul pu\in oblie. Urmlireliite zil.n:i~ cu tubul acustie dacli in coloniallIumA se aude obi~nuitul tnginat al mAtcilor gata sA eclozioneze ; atunci,
tn plina xi de zOOr colonia-'mamA se mut:! Ia dtiva metri row departe
de roiu} primar, a!}~zind in IOcul sAu sLupul cu roi; toatA albina zburlitOllre din coloma-mama va intra in fostul 1'Oi pe eare-l populeaza bine,
ujutind aUt la clAditul rapid al tuturar fagurilor cft ~i la eules. ColoniamamA plerzinti toatA albina zburAtoare, rAmine cu a matcA nouA; prima
JC.!1itA din ,OOtcile care apa.! sint distruse de aibinele rAmase .
Cum se prezinta 0 colonie roitii? Ea st! lini{ititA, vll.zihdu-'ii mm
departe de activitatea ei, dar vizibil mult mai redusA. De pikUl. daca. se
deschide stupul care are magazin de recol'tA acesta este aproape gol,
ctl.ci cea mai mare parte din culegAtoare au plecat cu roiul. "Lini~tea
domneliite acolo ind 7-8 zile cind 0 primA bote.!i eclozioneazA ~i din
en apare 0 matcA ttnlirA, rozind cApAoelul ootcii. Eia este in curind capabUll. de zOOr, cAoi con'brar albinelor luorAtnare care se nese eu aripile
moi ~i abia dup3 2-3 zile JX)t sA zboare, cele ale mAtcH slnt tan chiar
din primul moment al eclozionAnii sale.
Simllnd cli in jurul ei sint alte pre1lendente care scot sunete de
nerAbdare de a i~i -tli ele, prima matcA ie~itA se n;lpuste~te asupra
acestor hotel ataclndu-Ie lateral impUntindu- ~i acul cu venin prin
peretele botcilor; prizonierele din interior slnt imediat ucise, lar albine[e Ie eliminli eadavrele 1'Ozlnd lateral botclle .$i consum!nd cu avidi-
rote la~rul de Ia fundul fiecarei boteL Dadi coloni..a-mam<l ~ine sa
m~'i roiasdi inca 0 data, aIbinele nu lasS. prima matcli i~i<Ui sol atace
ccJelalte botci , ci Ie apars, indepJintind-o de ele. AceastA matcA emite
ucele sunete argoase pe care le-a~ auzit ~i voi, iar ,a dOll'a zi colonia
roi~te a dQua oarA, plecind cu ma'tca tinAra i~tA cu 1-2 rile mainte.
Slot cazuri rare clnd colonia roiUi nu se potoIe~te, raind pentru
Ii treia oara in ziua unnAtoare eu una sau mai muIte mAtci eclozionate
deodatA. In aceastA situa~i e colonia-mamA rAmine sleita ~i . niei roiul nu
este prea viabil f?i este tAra valoare.
R oii secundari ~i tet1:iari avind mAtel zvelte, zboarA prelung tn
prisIld ~i ob~nuit se al}a7A spre virtul copacilor. Numai clnd sint bine
pulveriza~i din wor ~ i speriati de aceast! ploaie ce nu au prevAzut.-o,
ei se aciulaza mai jos !ii pot !i recolta\i.
Valorifi carea roilor

prin~i

Pentru vaLoriftcarea roilor ie~til mai ales tnaintea marelui eules, se

ll$azil roiuI totdeaUDa in 'a propierea coloniei-mame, cu urdlni ~ul in
uughi pu\in inelinat ca dir~ie de zbor. Pro'cedind astfel, dupa 4-5 zile
stupul eu 'r ei se apropie ~ i rom mult de stupul"mamA i:ntorcindu-i UIdini.!juJ in aoee~i dirce\ie de zbor. Stupul-mamA este depArtat 'In ct\ivl.l
IllCbl'! lnteral; albine!e sale zburlttoare vcr intra in stupu! cu roJ, tlll l\))/1

I'!lldu- l bine. In sLupul-mmn rdmtn n ll mui alb ~oele Itinere. nezburdtool'c,

nu mai 'POt r oi. Mbinele ri!.1ll8Se stricl botcile, las1nd numai 1X'
l'~'n lOui nrAtoasi1 dintre ele. DacA eulesul mare este incli. depar'tc, cell'
(loud unit:Ati pot fi un.i1Iieate. dupii ce matca tin~ra a inceput sil depul1 ll
uul'i In C'Uibul vechi. Pentru unjrea celor doua colonii stupat'Ul punt' I II
tiCX:l lre cite 'Un tampon de vata imbibat eu un parIum, de preferat L'{']
lI~ Itimlit1!.; lntre cele douA colonii, se intinde un ziar cu J1l.uJte perrll.
rn~II,-.illl ambele unjta~ se var uni fonnind 0 colonie puternjd't pe-nlnl
CU 1{'8UI apropiat.
In prima parte a studiului nostru am atins, - tineri apicultori, pm1>]011'10 roitului secundar, ca sA vA 1amiUar iza~i cu viata .!1i eompol'tal'cn
IIncl colonH. Aici am intr-a t in fondul problemei r oihllui analizind aeest
III,b lcct tn toate amolnuntele pentru ea sa euno~te~i citA grija ~i mune(.
te l' colonlile seA pate de supraveghere, dupA ce au intrat in frig urile roilulul, impunind 0 sene de lucr.!iri ~i molsuri necesare pentru indreptnrrn lor.
Tn prima parte a stuXliului nastru am atins, tineri apieultori, prodyeti! eu metoda a doua mAtci tn acela'ii stup repudiazA roirea naturnl11 ,
eve, pe lin-gA greutA\ile ce Ie impune stuparului detemrina riscuri ~ i I)
,onslbilA reducere a produetiei !ii utilizeazA in loeul ei roirea artifieiaUL
Oespre aceasta. nu mai este nevoie sA mai vorbim deoarece apli/tnrC(l ei const! in taste masurile ~i interven~iile ce s-au ara:tat In legl'lturtl eu roirea naturalA, interventii care se lae ori de cite ori colonlO
lUnge gradul maxim !ii intrA in frigurile rojtulul.
C'rIl'O

APICULTURA PASTORALA
Sarcinile de plan pe care Ie aveti de indeplinit _ tined apicultori
- pol rareori sA fie indeplinite lAclnd apkulturA stationariL La noi in
tll'ri\ , agricultura primeaza, in special cea cerealierA, nu se gAsesc locaIItli.\i care sA poat! oteri colopiilor culesuri bogate in tot cursu! sezonului '8ctiv. Numai in fermele marl sau in cooperativele de produc~ie cu
CQllflCter agro-zootehnic, cu intinse culturi de planre furajere se poate
(lUnge ~t scop, a.5B cum am aratat la capitolul .,Baza meZ,i jerli". De
uccea stupinele trebuie deplasate din loe in loc, colo unde spare un nOll
clIies de la 0 nou~ sursA de nectar or! polen, pe mil.surA 'c e s-au epuizat
cclc .care pina stunoci au dat s'a tis't actie.
Acum e timpul potrivit, cind coloniUe sint preg.tite pentru viitoruJ
mare cules, s1i. -lua~i cuno~?n~ de felul cum acest pastoral trebuie fAcut
In rele mai bune condiii.
Apicultura pastoraUI. este 0 veche fonnA de exploat-are apicolA, tn
special la noi, unde avem documente care aratA 'cl. prin 1645 stuparii din
'I'ranailvania transportau stupii pITimitivi mveliyi in saoi l?i eulcati in
cl1 ru~e, eu faguri stind pe muchie; ei se ridicau din valea Mu~ului
IIPI'e muntn unde bogAtna iinetelor de acolo Ie asigureu rerolte bune.
Dincoace de Carpati, pe atunei, intreaga economie ruralA se baza
pC! 2ootehnie; cimpiile erau pline de miliarde de flori bogate in nectar
~i polen, ~a cA nu era nevoie sa se mai facA ~i pastoral. PAdurile imense
d in Moldova cu 'COdrii Bohotinulul, Tighedului l?i din Bucovina avenu
poieni minunate, unde mii de prid,ei furni2au 0 miere vestitA to toata
lumea ~i Q ceara par~~, phltlitA cu bani grei, in special in Austria ~i
Nordul Italiei.
A'gricultura secoIuIui nostr-u a ocupat insa aproape tot ce este teren
urabil !Ii deci caIaniHe, ca sa poatil da 0 producpe insemnata, trebuie
traosportate dupA !ioare, pe masurtl infloririi acestora.
La noi primAvara este obi!jnuit timpurie, iar schimbarea vremii
trt.'CC repede de Ia se20nul de iarnA spre primAvarA, cu resurse mellIel'c
Inl~ial recluse. AdevArntul cules apare in jumatatea lui mai, dod sute de
mil de stupi sint transportati la piidurile de salcim ; cind acest cules ('SIc
nPl'Oupe terminat, apicultorii transporUi stupii 1a salcimul ai (loiiclJ, In
ultltudinc mai marc, De 1a acesta sint doua drumuri de luat : 011 Rf'
Itt CI'gc III mun te \mde iocepind din prim[t dC(:odii a lunii iun le ill)t1rC,>
=IHII

' .mcur'u, OCt se mCl'gc 111 fot't\, In pll d uI'lI e de tei sau cele din Pill' t(!O d ~lu
ronI'll 11 Mold ovc i, Uf\(..! C Jnml l vul de In CondrA che~ tj ~ i Rachitonsu-'l'L'C uci,
uri eel de la Birn ovu- la!;'i po t da 'Un cules preJungit ca re in un ii ani dllrfll tzll chiar 0 lunA, dind produ c\ii insemnate. Curind dupa cui cslli dc III
tt11 1nccpc eei de In fioal'ea-soarelu i. Un alt drum bun este spre ptltl Ul'i1t:
IIf~ ItOj d in regiunea Isaccea Babadag, combinat eu eel din Delta Du nilrii.
'rlI'C se prelunge~ te pina Urziu in octombrie. Localnicii de acolo sint ('CV I I
JIIIII .rl1voriza~i : ei au in martie-aprilie un lung ~ i bogat cules de polell ~ i
l11il'.l'e de In marile p~duri de salcie, urmat de 0 !lorA bogata .'? i Vt:il' b ll,1
(Itt ba lle) cu mult polen, ,I n regiunile de deal ale Moldovei ~i Mun t.cniei
HVCIll un bun cules de In mule de 'h ectare de pomi ~ru ctife ri, carc 111111
UIt'8 In ultimele decenii ar putea sa constituie recolUi. bogata de micrc ,~ I
POiNt, CercetAtorul roman N. Foti a r ealizat culesuri bune in pl'imflvtH';t
UO In Iive2iIe de prun din regiunile muscelene, Personal, de plas ind slll n)IIJ1c in valea Dunarii Ia pAdurile de salde, am reali2at 0 recoll;j dl'
II kg miere maria de stup, plus ce a ramas in faguri !?i cel pu\:in 2-:1
fllKuri plini cu polen, pe care aJbincle I-au transiormat curind in p;-\Sl Uri l,
Apicultorii hotAriti sA facl\ pastoral trebuie ca sa cunoasCi.'\ d ill
Urop posibHitatile bn2ei meJiIere aleasa ca sA nu se limite2e doar In
f) Il ng urA. tiara locaIa, ci sA cunoasca 0 suprafa\! mai intinsa i.lllr-o IJlZ:1
dc 4 km, pe care este bine sa gAseasdi ~i alte resurse, in aiara de S U I'S
()rlncipalA la care face deplassrea.
Recunoa~ terile sint obligatorii, dici este posibil ca in veein5ta lc s,1\
10 une ~i alte nurneroase stu,'pine, ~i deci 0 aglomerare de stupi pc 0
lupru{uta detC'rminatii, risca sa dudi la 0 recal!! mai slaM, care sti. 1111
lII'opere nid cheltuielile i~cute. Media acestor chel1ruieli este des tu l dl'
mllre, dici repa rti2ate pe numa rul de stupi ea se cifreaza In 6 kg dc
rHlore de colonie pentru compensarea arestor .cheltuieli ~i numai C('t'fI "\,.'
pl'laose$te peste arest minim poate reprezenta 0 product-Ie rentahiH'I.
Recuno.'?terea este obJigator ie !ji pentru n aIla dacA in apl'op lct'I'1\
Ir') cului ales se gAsesc suikiente resurse de apA, drumuri de (Ieee!>, pnd ul"I
wilde, a..,ezAri omene!jti 'precum !ji posihihtAti de aprovizi onlll'c IX'o l l'u
ullmuntntia personaluhU,
EsLe necesar ca stuparul sa. ~tie dad in regiunea respecti vf'I 1-11"11'''''
Ilhl;'lllc de stat, cooperativele de produc\ie sau brigazile sil vicc 11\1 /'U III
1111 un plan de tratamente contra an um i~lor dliunAtori, ci n.ll, Cl.lllJ , ~ I
t1\j CC nnume subs ta n~e.
~n mod obi~nuit transportui in primavara se face in pl"cnjlllll pl\ ..
,'"rHor, de preferat cele care au 0 110ra cit mai timpurie OUm ('s Ic Bi ll"
Ji\lll nrinul, cornu l, iar, sub acestea, inai'nte de aparitia frunzi ~ului, fI~ In.'
a f orl1 IllcliCcI"i'i bun a, cu nectar dar mai ales cu polen cum sinL : vio
,,.Itile, ghtuccii. dUcrite varietli\i de brlndu!je, pretioasn Ul'Zjcu ~l1 !nO/lit O,
.'tlfO poL Mig\ll'll un cules bun, premer.gator celui de la salclm. Chinr dftcfi
IltJ IJ(' oh\ illc 0 rL'C oltu de necLar de la flora timpurie, culesul dc pfl I(' 11
l)rl)hll ]1!H dl't("inill/'i (, 11);II'C ('x Ll ndc l'(;' a cuiburilor !ji iormarea unl'i 11l1I1'I
H.'l,l'IVl' de ulbill (.' zblll'iHonre, care vor valori!ica culesuriJe bognte cw~
11 Il jl U}1! zl\
t il Urll l'fl d(' m:cst.c.w , p,i dul"c{I prCzinUi un lldapos t minUrlut contr/!
111\11\ dnu lll'Itll,.t! ul vln t, C(U'C tn pl"i ml'lv("'i lc rcd loc co mullc colottH 8~
:lllfl

pjar-tlil culegAtoarele care rebegesc aCari. 1n pAdure, chiar daca

bat~
vfnl-ul peste vir!uri, alhinele zburind pe sub arbori gAsesc cu ce sA-~1
SOUsraci'i nevoile cuibul ui, aducind in stup pre~iosul polen , elementuJ
('scntial de cre.'}tere ~ i dezvoltare a coloniilor in primavara.
Culturi agricole primilva.ratice slnt destul de pu~ine, dar acolo und e
IW aIlA pe supratete mari, cruar dacii sint mai departe merita. sA se
(lld i un transport la ele; este yorba de rapi\a cultivatA {it coriandrul
cm'e dau recolte bune de miere ~i polen .
Pii.durile 'de tc'i oferA obi~nuit un cules bun, mai ales clnd in
IOllmna- precedenta. au di2Ut ploi a'bumiente, e:eea ce detennina 0 acull1 ulare de mult amidon in ~esuturile arborilor; florile oCerA nu numal
nectar foarte bogat ci ~ polen. !lin neIeti~re, in ultimii ani, 0 afec(:iune
de. ordin digestiv slabe~ colonLi~e_ to. mare m.sw:ii dupA arest eules.
Om' el este unnat foarte curlnd de culesul de la f)oarea-soarelui, cultiVIIUl. la noi in tarA pe tntinderi mari de sute de mii de hectare. Este
dl'ept cli acum citiva ani in unna varietatea nou introdusA nu era melircril, dar situa(:ia s-a schimbat ~i aeum exist! soiuri bune meliIere, care
rue ea pestoralul la floarea-soarelui sll fie rAsplAtit ell prisosint.!i, ajutind
uSHel prin polenizarea lIorHor cu ajutorul albinelor sa se obtinil 0 produetie sporita de seminte mult mai bogate in grasimi.
DupA acest cules, pastoralul nu mai oierA stupinelor nici 0 renlllbilitate. Daca la noi s-ar lua mAsuri ca in U.R.S.S., sA se eultive
hrl05ca, plnnta foarte siguri1 ~i 0 SUrsa. buni1 aIimentari1 pentru oameni
rlur mai cu seamA pentru pAsAri, s-ar putea ca stupinele sA mai realize2e
o nOuA producpe de miere. Un drum de intoarcere spre munti ar da
ric llSemena un cules in luna august de la bradul alb ~i de la molid Cat'e,
dotoritA alidelor, a cArol' viat! IXlate ti prelungftA in unB ani pmA
1I1',du , pot .da 0 'l'ecoltA de miere de mana. uneor,f lo"arU! bogata.
Cine face apkulturli pastoralA trebuie sa ~ini1 seam4 de anumite
reguli stabilite de Mlnisterul Agriculturii, Industriei Alimentare ~i
Apelor ~i de Asoclatia CreseAtorHor de Albine din R. S. Romania. care
1'1I berea2A 8utorizatii de pastoral cu anumite obligatii, ce nu trebuie
tne<'11cate in detrimentul altar stupari vecini, dind Joe la conflicte reflretabile.

Stuparii trebuie sa posede un certifieat de sti.nAt-ate a cololliilor,

i:!lnis de medicul veterinar de circ.umscrJptie; loa SOSil', apicultorul este
Ohligat s.!I. se pre2inte autorit.!l.plor locale pentru a indica precis vatra
Ocupat4, ca sA poata: Ii anuntat la limp in C82 de tratamente cu insecti_
cide. tn ved~ea lua.rii masurilor de aparare. De asemenea, stuparul este
ol;li,gat sa. tinA seam.!!. de dispozitiile legale ale organelor silvice : sa nu
rllcit foc tn pAdure, si1 nu strice plantatiile not, sA nu doboare arboz'i etc.
Dat fiind ca albinele se nelinl~tesc mult in momentu! cind sin l
Inchise, iar agitatia lor face ca in interior s.'i. se ridice temperatura, se
Impune aplicarea a douA mil.suri imediate: coloniile sA aib.l1 0 acrisil'c
lIC'iivn ~i un spatiu de refugiu. tn fel'lll acesta bioxidul de carbon pflillc>
rl uliminat Uljor prin acel triunghi de aerisire. inovatie proprie, pu s In
un llz l1$ suu prin alte dispozitive cu care stupii trebuie sft fie in7.c>stra lz
In ncf"!'ll. seop. Pe de altA parte, deasupra r amelor. sub Cfl PI1(,. l ..el,lII i,.
fl1l l~IJJ'n l un "pn (lu l[lI'g. lIncle nlbinele se pot, I',rIJ1(ia, fOZ'lnindll -$1) 1)('1)10

un clorchine l"1l III rulre; slIb lonna accasla ele stau Iini!}titu rthntnlnd
jos lntre CllgUl'ii culbuiui numai doicile $1 c1oeitoarele, Prin aeesl e. lI1 nsuri sint Inli1turate pagubele care in mod sigur Val' Ii determin ate de
IIpsa unei aerisiri active ~i de cr~terea temperaturii in interiorul .'>tll.
pilor, pina la as:fucierea totalA sau Partiali1 a coloniilor de albine t nui !>
pOrtate 18 intimplare,
Cu stupii de tip vertical - multietajati, R.A. 1001 nu se pleudi til
pastoral fArA suficiente corpuri de rezervA, pe care inbercalindu-Ie, dllpl\
necesjta~i, sA poatA. fi asigurat in spa~iu corespunzAtor tn care colonin iIfI
Ie. poatA. rlisiira, spre a putea sa suporte greutAtile drumului, care ad~('n
ponte Ii lung :;;i cu intimpl.!l.ri neprevAzute.
In lunga experienta a noastra ~i a altara s-au inttlnit eazuri I \~
noroeite care justinc.!!. luares din timp a mAsurllor menite sa in l fl tu l'('
pngubele care pot fi provocate de oriee neaten\ie sau lipsA de r, rlJ II,
ce AT surveni eu ocazia deplasArHor stupinilor la pastoral.
Credem util s~ expunem, pentru 1n'VA~;1mintele ce Ie ponte lill,
urlnatorul caz petrecut tn prlmavara anuJui 1974,
Doi apicultori din judetul Bistrita Nc'!.sAud deplasati eu stupllld c
In pastoral la primul salcim din Oltenia, dupA ce au reali2at LWIl ('
recolte la saucimul I in sudul Oiteniei, au trecut la salcimul .I [ ill ZOII !1
dealurilor subcarpati ce.
Apoi s-au im:lrep1lat ou stupinele spre masive.le de tei din Do brn~WI,
eu stupii inciirca~i in autocamioane. Unul din stupari avea albinclc . ill
.tupi orizontali, prevbuti cu aerisire aetivA sub toate raporturilc ~ ; ('u
"pa~i u de refugiu satisfAcAtor pentru colonlile de albine oricit de putcrnice, CeUilalt stupar avea albinele in s tupi multietajati ~i Dadan t dispunlnd de sistemul de aerisire pe care U pot realiza deschiderile cu ~il/l.
mctalicli, afIate sub capacul stupilor, tArA sA aibA nid 0 alta amen<ljllro
pentru eliminarea bioxidului de carbon la fundul stupilor.
Pe de alta parte, este de mentionat cli cele doua culesuri boglltc de:
In salcim au dat un av1nt deosebit dezvoltArii co lonli1or, incrt relc In,!!
rorpuri cu care au fost deplasate ini~ial nu mai satis!aceau nevoil o d('
'Pll~lu ale populatiei aflata: in fjecare stup. Cu cotomile supl'apopulllllc'.
pontru care era nevoie sA tie interealat incA un numAr de "(H'PIII'I
MOille, pentru a fi asigurat spa\iul tn care sA Be rasfire mal'Ca I\glonwru\le a albinelor din ele, stuparul cu stupi multietajati ~i Da<kIllL !;II-I}
Inctitcat stUpll in carnion, unnind sA parcurg/i un drum lung, de np l'Q~
xlmativ 150 km, pinA tn Dobrogea.
Dintr-o lipsA 'de grija sau din lipsa s pa~iului disponibil in cflmlonu l
ru tore a plecat initial, stuparul nu a luat un numar suficie nt de corp"ri
,.. rezervi1, astfel cA la sistemu l de aerisiTe deficient s-a ada ugat !/ I
tlpss de eorpuri, care intercalate ar fi asigurat coloniilor extrelll de
putc('nice un spatiu mai larg pentru adApostire in cursu! transpor tulu l
La toate acestea s-a adA"ugat ne~ansa cli transportul s-a efectllHI, ( '11
I'epeta te opriri, din cauza deselor reparatil ~i intervent.ii ce trebuilllz In:ule In motorul plin de defecte a1 camionului , astiel cA distant.1 e1 e.
km a tost e!ectuata In peste 20 ore, care au .cuprins toattl d'uJ'Hlu
unfll zile torlde, cu temperatura de peste ,30C.

'" 0

:IHU
:tfIl

Opril'i1e l'Cpetate ~j indelungate uneori, pe 0 asemenea caldudi 18

e/1!'! s-a adltugat durata lungii a transportului. au determlnat 0 paguM
cvulU[ltil la 50000 lei, datoritli mortalitAtii de 100% la 46 familii de aIblne supra populate i?i a unei mortalitiiti medii de aproximativ 50'10 la
I'cstul de 94 familil de aibille.
La aceastii. paguM s-au adliugat lucrArile i?i masurile de asanare
cu re au trebuit sa. fie luate cu mare iutealA dupA descar.carea stupilor.
Tuuloul acestor lucrl1ri a umplut de jale pe to\! stuparii care au luat cun (!~ tin\i!!. de aceasUi nenorocire; unii din acefitia au parlicipat ell ajutorul
('e I-au putut da la cura\area tutu['()r stupilor, la topirea fagurilor cu
puiet aslixiat. la extrac\ia mieI'll din fagurii topiti i?i cbu\i din rarne
pc {undul stupilor in timpul transportu lui, la ingroparea a peste 400 kg
ulhine moarte, lucrari care au tinut aproape douA saptam1ni. Norocul In
nccst tirnp au tost florile de tei cu parfumul lor care au prevesUt un int'cput de cules promitAtor, descreti-nd treptat fruntile lngrijorate ale
litllparilor, ~i picur!nd in inimi sperantele unoI' reeuperAri pe care albi nt-Ie cu harnicia lor au rem;;it sa Ie adudi peste aceste pierderi.
lar acel stupar, ca ~i to\i stuparii care au ajuns ~i vor ajunge sA
cunoasca acest caz, vor trage 1nvi1tam1ntele ce se impun. ~tiind pe linga
cdo spuse rnai sus, ea stupaI'UI cu stupi orizontali, care Q avul de
, uportat exact acelea~i conditii de transport, eu durata dHAtoriei ~i
louLe opririle care au avut loc, la sosire nu a inregistrat nici un iel de
pngubA, Spa\iul asigurat coloniilor extinse pinA la 20 rame complet oouplJte in cuib, plus cele aflate In caturi, la care s-a adAugat ae"isirea asielll'ota, nu numai la nivelul capacelor oi !iii la tundul stupilor, au fAcut ea
{IRlomeratia mare a coloniilor oricit de puternice, sa suporte toate incercl1"rile pe care le-a ocazionat transportul 'descris,

Lucrarile premergAtoare incardirii stupilor impun fixarea ramelor

rlt!cll.rui corp, strtngindu-le solid pe toate oi prinzind in doua cuie sau cu
pene, ramele margin~e, 'Tn felul acesta se procedeazi1 pentru ea ramele
lift nu maj aibi1 nici un joc lateral, iar distan~atoare le HoUman vor pastra
$' lIsigura spatiul nonnal de circulatie a albinelor, In rama margin~
IJ,tupllrul toarna pe ambele fete apli. pentru ca albinele sa nu sufere de
_e te in timput transporbului.
La stupii multietaja\i pe deasupra corpurilor se 8!):sza rama cu
pfnzi\ metalica care stind cu 4 cm mai sus prezint1i ~i Un spatiu de refugl u, dar mai ales asigurA 0 circulat.e activA a aerului de jos In sus, daca
atupii slnt prev.lizuti la fund cu triunghiul de aerislre, Capacul sta in suspCl'Isie ~i deciel !er~te colonia de transport de lumina soIarA -"I de even t\ll1lele nverse de ploaie,
Fixarea corpurilor intre ele la stupul multietajat se tace cu aju torul cclor doua vergele de ote1 cu filet la capAtul de sus ~ piulitA in forma
de Iiuture, iar jos, 1a fund, cu ron'dela cu oplint; a.!ja cum am descris 1a
alci\tu irea stupilor, vergelele pAtrund printr-un orificiu vertical ce strabutc de sus in jos grosimea sclnduril ; vergelele tHnd mai subtlri fa\a de
dlnmctrul acestor oriiicH, introdueerea $i scoaterea lor se iace cu u!lurin\lL
Stupii de tip Dadant ~i R,A. 1001 cu capace inalte de 20 em !;ii Cll
vl'n\.lllllollt'c IlI l'gi latcI'l11e prevazute cu pinzi:l de ~lI 'm l\, oCeri'!. c'olon iilol-

:lu2

lin sprl\iu larg de l'c[ugiu, Legarea cOl'pulul sau chia r a cOl'!)uri!(JI' c'(I
r'undul .!}i cnpacul stupului se face prin diferite dispozitive : zaVO (lI ' C'
loterale, or_i vincluri din tier balot aplicate la cele 4 C01\11I'i, tlXl.lt.c C'II
2 piulite incastrat.e in interiorul peretilor corpurilor prinse in !;> ur ulHl I'I
eo cap te~it .!}i eu 0 tAietlura eunnezi~a pentru a putea fi iO.!jul' uhaLI'
en oriee ~b, Al\i stupari folosesc holz:;;uruburi perechl legate cu sir'olt\
lutre ele, ce \:in corpurile, tundul Iii capacul ea un Ib loc etc,
La toate modelele de stupi verticali urdin i~le stnt scmiriesclw.il',
In sensul cl. introducindu-se pe fund acel triunghi de gerisire, so jncilitie
Orlee de.!jire a albinelor marA din stu'p ; in sdhimb aerul cirt:ula din bcL~Il, !
'lC toata latimea 1irontaJa a stupului ~i asigurti un U~l' cUrent, oorc cs!.~~
\ nai!. constant de jos in sus; albinele nu se nelini?tesc deloc, chiar d nc:\
~ransportul este prins -de lumina zile1. Co aeest dispozitiv coloniile PilI.
:i'iUitori oricrnd, caci au ael' suiicient, iar sus, sub capac, colonia sc !'\t ahll~te sub lormi!!. de ciarchine ca un roi natural.
Daca limpul este rece nu trebuie exagerat cu aceasta aeris ire UO~
Wllta, tnchizindu-se 0 parte din la~imea triunghiului cu hirtie de ziar, Ill ,
f,lUrent rece printre fagurii astIel expu.!}i, afecteaza procesele de mctabu
lIam, mai ales clod el nu este oumai periferic, ci patruode adine pi n,1 III
eentrul cuibului, Tn cazul acesta, la sosirea tn noua vatra colonia trcbll tt'
Jtllmtii tn totaHi stare de lini~te ctreva ore pentru oa sa se rest"lb ilc111'wl"i
_turea normal&, 10 schimb, in timpul iernii, coloniile inchise nu su rt'l'
deloc; am transportat de la Birlad pina la Tandarei-lalomi\a, pe C,!", \! "
H'(! i vagoane cu stupi complet tnchi~i, lasind deschis numai orifiriul (i
hdlnire a podi.!}orului. Toate coloniile au ajuns in perfectA stare,
Vara insa, mai ales daca coloniile au to faguri miere cruda, chi lli'
tlilcli au ae. suficient ~i lac de refugiu, vor pieri multe albine niicli\ilc dl'
n!Jerea ce sare din alveole. De aceea 0 conditie principal! Ia trnnspOl'1
til ucel sezon este extractia mierii crude mai inainte de a impachctfl
_tupH, chia. daca ea va !i retrocedata sub formA de miere diluatA, imp(II'lH~ t\lturOr colaniilor in ramele hranitor in urmatoarele 2-3 zile dll ~tl
,j,lIirea la destinatie, In l e lul acesta albinele sint ~i mai stimulate penl.ru
I -U 105U1 nou, Daca nu s-ar proceda astfel mierea cruda va umple gU!joilc
Itlhlnelor ceea ce va mari mult cantitatea de I8pa din corpul lor ~i m(d
IIh," tn intestinul gros ce va fi suprasaturat; in aceastA situatie, in stup
il' HcumuleazA 0 mare eantitate de vapori de apa, care inunda t.raheclc,
t..~ la supraiatli, strlibatin'd in'Veli~ul chitinos al albinelor, ce sin t CU
'I~.rl le !ji mOl' prin suIocare; acelBoi 'proces il sufera ~i puietul cap,lcil
din faguri, care moare as:fixiat din cauza
ullctUrii, a vaporilor de spli din stup .!}i a
,1.. llldrlltarii organioe,
Tl'(lIls)X>rtul poote fi facut in condi\oii
tJ,Jltm e CtL tLTuini$Ul deschis, cu condiVia ca
jM l illn plt.'<!nt, oomionu l sa nu se nwi opreasca
1~IlA III hx.'U i dest:i nat, eAei albinele refu~llll(! 1lC! ~I'ctel ~ lrol~ tal aJe fieeu('ui stup
Fi !/, 58, _ ll(>ll1()C'C"i\ 1;" I'Ilupl
111(.1\11) till Z!Jro;II'C ljl se J'< IUicesc,
Iro{'t'~tll (1-.: 'lin mlolocc\Ob!.1 .

a\j: I

Lucrarea se face astfel : se dil. pu~in fum pe urdin i~ pentrll a sili

1I1binele de pe scindura de zbor siI. trundA in interior; apoi, doi lucrA10!'i imbraca\i in satopeUi cu fermoare de sus ~i pina. jOs, cu cizme, cu
muscti. pe ia~ ~i mAnu~, ridicll. stupul ~i il duce 1a carnion uooe este 1uat
de al\i doi lucr!tori care-I duc in fatA, cu urdini~ul spre cabinA. Dac! motorul camionului este activat la maximum ca si! provoace trepidatii, albjnele inspaimintaie de aoeste mi~Ari tremurlnde s1lau agAlate pe pereti ,
ou ies din stu pi ~ i Bstiel se pot indrca stivuindu-se cite 2-3 rlnduri,
cit incap in vehicul. Penh"U ca in caz de pana de motor sa u cauciuc sA
nu iasA slbinele {>i sa. se rAtAceasc!, intreaga incArclituri1 este acoperitA
de ore\ea de capron prin care aerul pAtrunde u i}Or, dar albinele nu
pot Ii eliberate.
La tocul destinat, vehiculul stind pe loc, motorul este ambalat
pentru a provoca trepidatii, in care timp cei patTU lucrAtori descarcA
Atupii din cam ion ; dac! ei se pun tn linie, se a~aza la distan\A de 2 m
stup de stup ~i 4 m rind de rind.
eei desciircati sint imed.iat Dulverizati bine cu apa la urdini~ pentru
fl da albinelor tnsetate apA, cit ~i 0 preocupare ca sA nu ataee.
In S,U,A. operatia de IncArcare !1i desdrcare se f ace mecanic cu
dispozitive de prlndere pe grupe de cite 7 stupi ridioo.\i ~i a~exati in
stiva pe platfonna carndonulul cu un -singur manipularut. Tot ~s se
descarcA. Stuparii din Bistrita-Nasaud , Is sugestia srlJuparului I. Pupeza
uu in tocm:it un mijloc de incarcare ingenios ~i anume : aU facut 0 scara
lunga de 6,5 ro, care este sprijinitA pe partea din spate a platformei
camionului ; -scam 'tire daua. ~ine metalice :pc care cireulA un clirucior cu
rotile din rubnenti. P e -acesta se ~a stupul adus la carnian ell un tel
de roaM ~i r idicat co clruciorul sus pe platform!; de aoolo cArucioI'U1
cste impins pinA spre cabina carnianului unde doi lucra1x>ri stivuiesc
stupii pe 3-4 rinduri, co lpozitia ramelor paralele
au direct-ia de mel'S a camionului (fig. 59).
Incarcarea se face astfel ca stupii sa stea
perfect sprijiniti din trei ?hti : spate fji taterale
Stupii pot SM ~i in mono bloc dad in spatele
fiecArui oorp smt iixatJ. doi cau~i de 874 em ~i
~i de 4 em; in telul acesta ei au spa\iu de
circulat-ie 'a aerulu.-i pentru fiecare stup. Cei care
au scindura de zOOr fonnatA din p relu ngirea
Pig, 59. - CArucioruJ de
!undului stupului cu 5 em, se sprijina. de cei d io
transpo.rtat stu.pil la 00- 'finta, avind un spa~iu mm lung cu 1 em.
m!onul ce urmeazA 58-1
ducd 1n paS'toral.
Stupii indreati in stive sint apoi bloe legl"l\i
co l ringhia in lung !1i in curmezi!1.
Stupani care au muite bagaje cit ~i cabana, incarcA stupii puninll
pCI' e~ii demonta ~ i ai cabanei rezema\i pe partes interioarA a c"lr O sel"i ~~1
Clnnlonu lui. to t elul acesta cabana este ca 0 cotie intre ai clirei p!"'I'e\1
rnobi li se sLivuiesc stupii pe 2-3 rinduri, cit tncap in camionu l \rH, til ,
:l It I l,i i h mg de 3,5 m; perepi lungi ai cabanei sint <:I~",<lti l>t ptl rtill'
In-l<'-,""It., inr cei 1ngu~ti cc au 2 m HI.\;im c - unu{ li ng~ oab-in n, hu' HI
JI)II C-II t Il flpu'l,c.

:1\1 1

Cine ou w'e stu pi prea multi ~i tn aceastc'i culle nlai cste 10("

.~I

~nLI'U aIte bagaje ale stupinei, completeaZ<1 spatiul liber cu aceslc l>u ~flJC : col'puei cu faguri goi gate claditi , magazine de reco lta cu t{lgllr!

RO I, podi~oare sroase de Ia stupi ~i flicuti pachete, gratH Haneman n 111

fal tmpachetate, fu nduei de rezervli Snellgrove pentru viitorii roi, C Xl l'll1'
ttlJ"ul , desclip..citorul, adAplitoruI, toate bidoanele pentru miereJ plin e ( 'II
1\1)/\ pentru a 0 avea la locul de sosire, picioarele pliante ale stupilor elr'.
Trltl'- un lac a numit, se pun pentru a Ie avea 18 indemina : 0 lopatll., I'
jt/lZma, un topor, cle~te, doua felinare de vint, 0 scindurli mai gl"oa.';1'1
Ittn lru a 0 pune sub rOli cin'd acestea derapeazii plus toate bagaje1e I)(>r.nll llle ale stuparului, l~zi cu vase de bucAtA rie, aragaz, a~ternuturi, l.ullll'
ttl li1zi. Dac~ stupii ocup!!. tot spatiul veruculului ei se stivuiesc, se le;lgl1
hlne cu frl nghii , iar cabana se amenajeaz4 pentru bagaje tntr-o remor('A,
lu,l:{oUi ~i trasa dupEi cam ionul eu stupi. Este recomanda'hil ea anvel opcl r
l'llmionului sA fie ~ 0 presiune ceva mai micA, pentru ca in Celul acestn
"ft Be amortizeze >COrile drumurilor nepavllte ; aItiel multe <li n albine lc
Uncl'e cad pe lundul stupului, nu se mai pot ridica; iar Ia deschidcn.!a
urdlni~elor, la sosire, multe ies, se tirHe pe jos !1i se rlitacesc, cAci cl e
Inttl. nu pot zbura.
Dupli 10-15 minute de la pornire camionul cu stupi se opre~te un
'(ell' t de or~, tn care timp aIbineIe se re!ugiaza io spatiul de sub CUPtlC,
chcmindu-se intr-acolo fji prinzindu-se in ciorchine. 10 felul acesta diJl\Inrln reluata este (a sigurata cl1 va ajunge co bine la locul destin at ~i fUr"
"lrrderi de albine. Desclircarea se' face mult mai u~or ~ mai lotH se dc'sIt/algA fuDiile, se lasS. tn jos oblonul' din spate al caroseriei camionulu i
..recum $i peretele din spate al cabanei, se descarcA -bagajele taate pc
Iftt'ul ales unde se va monta cabana, ceVa maj tirziu; apai desUicind
"nlll din peretii laterali ai caroseriei ~i coborin"d unul din pere\ii JOn MII,lldinali ai cabanei, stupii se descarcli toart.e ~or de clitre 4 hl l'ril \VI'I, l1,ezfndu-i pe f iecare la locu! stabilit tn prisa~.
In fa~ primului rInd, Ia 'loc luminat, se' a,azA ad~patorul. CU}\08(' 01
It.. (llblne dupA culoarea lui; el se umple cu apa. adusli in bidoanc d,. III
pltollrea de la fosta vatr~. Albinele sint avide de apA. De aceea, od(lli\ I'll
d... C'h Jder~a urdinl~elor prin retragerea triunghiurilor de aerisire, un lu"LOr varsli 0 cana cu apa asupra urdinifjului deschis ~i alta pc so.lul de
unde albinele vor i~i deocamdata. pinA ce stupii vor fi ridic.:'l\.j n
tlaua z.i dimineata, pe picioarele pliante desfl!.cute. Abia atunci perSOIl (l.
lui 4,1 la rligaz de citeva ore de somn ~i de alimentare, dupa clll~e se distribute iiecArui stup piesele ce au fost SCO"ase inainte de inchidel'e : pod i_
IMnl~ scindurelele de zbor . gratiUe Hanemann etc. Pentru a nu 1i COIl "'"dMe, fiecare are numArul corespunZ<1tor, al stupului iar stuparul no"AX'" p e un caiet pozitia stupHor pe noua vatra, 1nscriind in ordine nu luAl' ul Iiedirui stup pent ru fiecare rind ocupat ; tn felul acesta 8Ct'CSO.lIln . tut repede repartizate. La amiaZ<1, clnd albinele sint lini.,tite. sc
IIlI t'lX! tI~czarea podi~oarelor la locul lor, Cum insA la multi stupj albi" ul" IIlou tn capac strinse in ciorchine, se procedeazc'1 III scuturarea lor .
I" IIi!CtlL Sl'O P sc a~azA pe sol. in fa ta a 5-6 slupi, cite 0 Coale de cal'llln

'.\&1

3VG

J/I m, prinsii de scindu1'8 de zoor eu doua pioneze. Pe e(1rl('I n se a~azti douA lerone in curmezi!j; abia atunci se ridica capacul !ji se
tI~uzli podi~orul peste corpul deschis, iar albinele din capac sint scuturate

gllth'onflt de

iovi ud brusc capaeul de cele doua bete de pe carton, Toate albinele

gcuturale se trag spre urdini!j sim\ind mirosul specific al coloniilor din
cm" fae parte. Cele care mai dim!n in capac se perie peste cele deja seuLurC1t", jar espacul golit de albine se s$azA peste podifjOr 18 locul s~u .
Oricit de bine ar fi indeplinite toate regulile transportului in pastol'al, llc?-unea comporta unele riscuri care se r!Sfring in special asupra
puieiuIui, care rAmine in mare parte nehranji. CerceUitorul Orosi PaU a
(;(l icula t ca j/~ din puiet lltimjDze~te ceea ce va in1luen~ negativ evolutiu lui morfologicA. De asemenea, multe larve val' Ii deplasate de pe eulcu ~ul lor. iar cele din botd VOl' !i $i mai zdruncinate, datorita pozitiei lor
pe vCl'ticalA. Toate aeestea tnsa se uita, impreunA cu multe alte necazuri,
duel! recolta este buna. ~i stupii se umplu cu miere, "<lin flora local!!.. unde
a-a ! ticut deplasarea.
In pastoral, posibilit!\ile de a~ezare a stupinei sint mai largi ea spa\i u, eu condit,ia sa nu se plaseze in vecinatatea alter prisa.ci, respeclind u-se dispozi\iile legale de distantA Jntre stupine. Aitiel .resursele meurel'e se epuizeazA eurind ~i ded recoIta se injumata\~te. Numai la maRivele de ptidure de sute de hectare, dist8ntele nu au importan\a, ~tiut
mod ca un hectar de salctm da 1 500 kg miere sau unul de tei 1 000 kg.
l'otu Si 0 distan\ii. de eel putin 300 m fntre stupini 18 aceste masive, trebuie respectatA.
Problema apei in pastoral este primordiaill. ; de aceea stuparul trebuie_sa-~i aleaga un loe nu pres departe de sursa cu apa; altfel va trehui eu mari eforturi sa 0 aduca eu un butoi , sa 0 depoziteze si sA 0 ofere
nlbinelor in adapatoare. Apa ce curge pe scindura adapatorului nu se recupereaza, cad poote fi inIectatA., E drept cA la un eules bogat in nectar
olbinele consurna. mw putina apA, dar sint zile in care nectarul st..agneaUi, iar cuibul nu suporta lipsa apei pentru consurn.
Stupinele duse tn pastoral la floarea-soarelui se VOl' a$eza in acea
porte a-Ianului unde floarea inc!!.. nu este desehisa, pentru a sili culegatourele ea sA cuIeag!!.. la tnceput de pe prim ele parce:ie insami'ntate ~ j
n dror lnnorire porne!jte mw cur:ind. Pe aceeasi vatrA nu se pun mai
mult d e 40-50 de stupi, in~irind vetrele la distan'te de citeva sute de
1lleiri. Tn felul aeesta ~ i polenizarea lanului se va face maj bine ~i recolta
de miere va fi roai mare.
La pastoral pentru polenizarea livezilor, stupina se descompune ~ i
se asaza, pe grupe de cite 5 stupi la fiecare ha, distantind grupeIc Iii
120 m una de alta.
Stuparii care vin putin mai tirziu pe 0 vatra apropiata de cea [I
prcdccesorului, Sa-"51 a!}cze stupiDa la eel putin 1 500 m dispu nind stupion sn pel'pendicular pe -Ctirectia de zbor a stupinei vecine. Altre1, albiI",-"Ic, avind aceea~i direc\ie de zbor, muite din cele nou sosile vQr ri
lUIlI !.! in eurentul de zbor al culegatoarelor primei stupine, incit con 11011
II0Sil;'\ va picrde mare parte din albinele sale culegatoare, diUlcind u-sf',
l)i l'CI!\iu vintoului dominant are ~i ea 0 inriuen\!'l ncgativli penL.'u s\Iq")lIuI
hOU fl08 ilfi, did in s pecial In prima zi - p'ill:i ('Ie rne 0 l"ecullflfl.';'l IC ~'(, 111111\aUti

lHUl\lta a impl'l'j urimiior - vlntul aduce dinspre pl'ima zvu nul z!.JUJ' UdlOL" active de ncoto, ceea ee atrage pe noile sosite.
Apropierea de SUI"$a de cules are de asemenea irnportantA m{li nIl'''
('lnd este adApostiti1 de vint. CercetAtorul cunoscut Ribbands a rrl(llt
comparativ constatarea cli 0 stupinii adapostit!!.. a dat in medic II kl:
mlcre, iati\. de. cea faril adApost care a dat Dumai 5 kg rCOtta.
Cind stupinele se a~aza de-a lungul acelei8!}i perdele de proll'('\ it" ,
distants intre ele sa iie mai mare, clei pe pl aoie Si iurtuDli albine\ ' C'l'
t i)()ar:i la adApostul perdelei se opresc la primele sbupini afJate in (al e-,
La culesul de mana de la con.ifere stupina se a{lazA acolo untie !'Iinl
Inlll multe mu~uroaie de furnici ro~ii de pAdure, cad in mod sigut" n,-~!I(I
"rn't mai muite afide, ce au fost protejate de fumid in timpu l rcec III
1('I'nii ~i primaverii.
Afidele sint puriei mid de plante care se hri'i.nes'c cu seva IlCl'fll.MU,
Iwtnd nevoie de cantita~i mid de proteine pe care Ie cuprinde sevn , Til
4Ichimb, CUm seva este in ci'i.reat! eu substante zaharoase de care ins('('tclc
ll-ll U nevoie, Ie elimina pe acestea pe 0 cale ocolitA a digcstiei;
/1('('>1 1
produs elirninat este a~a-zisa m an!!.., despre care vom vorbi mai ci ~P (lI'l l:
la miere, ~i pe care albinele 0 ej.lIeg trans!onnind-o in mieLc htwl1 (\1 '
consum uman.
Fiecare stupina, fie stationara fie organizaU1 pentru 'Pastornl, tI~
bulc sa posede 0 cabana de 2,5x3,5 m pentru adApostul stuparului , pi'l.'t.
IrJ:\rea u tilajelor $i raminerea aoolo peste nospte,

MiBrBO psntru oJ6ins J;nB loc de soars ,i !Jori ;

flO flS te un f e' d9 r i a/d cU"9tItoare ..

I/oput de La urdinirul nr. 3, sub care pune

(M. Maeterlinck)

PRODUCTIA DE MlERE
tncepe marele cules
La aparipa rnarelui cules, intre -rete dollA corpUri eu oouA mAtci.
despAr\it.e cu fundul Snellgrove, se intercaleazA un corp cu faguri goi
gats clAdi\i !ji 2-3 iaguri artiticiali pu!ji Ia rnijloc. Pentru ca matca
coloniei de bazA sa. nu se u roe acolo, in 'cortPul de stclnsurA. dci acesta
ore destinava de a colecta in el reeoits de miere, se 8!jazA peste colonia
<.Ie baza. 0 gratie Hanernann prin zAbrelele dreia culegAtoarele pot
trece ulJor, dar mates ~iind mai voluminoasA tlu reu~~te sa treacA.
Folosirea podi~orului Snellgrove in stupul cu douA m.1itci
- Cwn .poate participa la eu1es populatia din eorpul de sus
tmpreunA cu rea de jos ? lntreabA unul din cursan\i I
- Du~ cum .,Uti, colonia ajutltoare drcu.J.A la inceput prin urdiol.,ul numAI'ul 1, eu scindurica de zbor viu coloraU1 ~n contrast cu Dea
o corpului de stup. Pentru a in\elege funcponarea fundului Snellgrove,
VOm da fiecArui urdini!j un numar. eel care este deschis are nr. I, sutel 18 a distantA de 4 mm se a:fHi dopul nr. 2; tn partea lateralA, opusA
urdinilJului actual, se atIa tldpurile de la urdini~ele 3 !ji 4; in partea
di n spate s1nt dopurile de la urdin~ele 5 S;i 6, iar tn fata, urdini/iele 7 -!iii 8.
La aparitia marelui rules, dup1i ce s- a intercalat oorpul DOU, cu
I aguri gata cHi.di~i , in plin cules, laamiaza , se inchide urdlni~u l numArul 1 pe -care albinele au circulat pinA atund ; tn schimb se retTage din
locsi?ul sAu dopul numArul 2 coborind imediat ou 4 nun sctndurica de
zbor. Acest urdini~ nou corespunde fn partea superioara a nouLui corp
de strinsurii C1L jagurii goi. Cind sosesc cu gu~ile pline, culegAtoarele se
duc In looul 'Cunoscut, und~ 'g besc 1nchis fostul lor urdini~ nr. 1. Ele
VOl' intra atunci 'Prin urdinls;ul nr. 2 care este des-chis In imediata apropiere de sub el; intrlnd prin acest 'Urdini~ in noul corp, albinele culegfttoare, pentru moment, sint dezorientate. Aeolo se gasesc deja sosite
cu lega tonrele de la colonia de ibazA de jOs, <:are, trecind pri n gratie, /Ill
l;i i tnceput sA puna mierea crudA in tagurii centrali, unde tinerelc: prclucrtHonre a u luat-o in primire. lrufd\ite in muneli, mai ales cd au
IIcc l ~ i m iros cu albinele din colonia de bazA, mi ros ce n tl'ccul BU S
prill Ui il'tlll'n de 1a mljlocu! tundulul S nellg ro ve, ele dcpun ru:x.: LIItul
ntlu:! 11\ pl t'tll'i\ I;:l (!ulcs in continuarc.

:tOH

In acesL tholl, pentru cUeva minute, albinele colon lei IljutlltO[ll'C'

. tnt Inchise ou dopul de la nr. 1, iar s!ll1parul scoate din

l oca\~'ttL Sti1l.

alta scindurid de 7)bol",

vopslta variat fa~ de cealalta. Albinele din colonia ajutBtoare vrw.tnd
(.Icolo luminA, ie'S S;i plead grAbite la cules prill aeest nou urdi n i~ f(tr;,
All obser:ve schimbarea. La tnapoiere fusA ele se due tot la veehiul loc;
Htisesc ~i ele deschis urdini~ul nr. 2, intrA prin el ~i depun in fagur i l
~ol strinsura . In felul acesta toata albin(1 culegtaoore a coloniei (1111.t4toare este absorbitiJ in corpul gol intercalat, pe care se vor grlibi
.5-1 umple. In unji ani excepponali. de pildA in vara anului 1957, cind
Avcam stupina Ia Lehliu Unga via gospodAriei, intr-o singura zi cinlnrul de control a tnregistrat 12 kg; deci oind el va indica d in stup
I-OU adunat 18-20 kg de strtnsurA ~i toti fagurli sint cel puli n IX'
JurnAtaie plini cu miere se 6!je'32a deasupra acestui corp intercal:at un
Al doilea corp pUn eu faguri gata cladi\i ~ i 3-4 arti1iciali a~ a\ i tn
rr~ la mijloc. tn felul acesta spatiuI de depozitare se mAres;te, albinele nu !?OmeazA stind afarA "in barbcl u deci sub fOIVTlAde c.iorchine, ci
l'llieg din plin pina se rIlerminA 'CUJ.e~;u1 salclmului, care uneori tine 10 zilc.
Sint tnsA S;i culesuri care durealJ. !ji 0 lunA, CUm a fost ee l d in
.oul 1933 de la teiul din padurea Rachi10asa Tecuci ~i eel de la lsaccen
Mlnl1stirea CocoS;, ori la zmeurA , f loarea-soarelui sau izma de baltA carl'
\111 3-4 sAptAmini. In timpul primei silptamini de cules clnd toutll
alblna zburiltoare de la colonia ajuUitoare a fost absor,bitA prin urd lI~ul nr. 2, serii intregi de albine au ie~jt din colonia ajuta.toare in
-.bor initial de recunoas;tere prin urdi..n4:ul nr. 3, singurul cunoscut de
. le. Culesul continuind, noile aibine zburAtoare Val' fi absorbite ~i c Ia
dupll 7 zile de la prima ab sorb\ie S;i BOurne : se tnchide urdini~ ul nr. 3,
(lUnoscut de ete, se deschide urd i~ nr, 4 de sub Dr. 3, .,i toaUi a lbinu
nouA culegAtoare ies;itA la zbor 1n cele 7 zile intrA prin urdini~ ul nr, 4,
d.rpun[nd miere In cele doua sau chiar trei corpuri de strlnsur A de 8Ull
c,'I)lonia ajutatoare. Concomitent elibereazA albina tnchisa s us, <1 est' hl ~
.tJld de data aceasta urdini~ul Dr. 5 din partea opusA.
De ;fiecare data clod 0 serie de albine sint absorbite, colooin Ilju ~
'I\.o(lre ramine sus far! wbine zburAtoare; stuparul tns! 0 st.imul(''tlzli 1)1'.'nlll flCnt, chiar de douA ori pe zi cu cite 250- 300 ml hrand (sh'op C'lI
pruleinli) sa'bisfacind ta stfel nevoia de epa pentru hrans lal"velo r tJ/lltl.
Llnerele doici r amase in cuibul lor. Numai ast1'el matea, de uco lo.
'Und hrAni1A de dOici, ou-~i va mi~o ra ritmul de ouat.
latA, tineri apicultori, cum prin aceasta metodA simplll 1\ Ilil
AII'lIgrove se paate realiza 0 mare recollA de rniere la care particlptf
..... t aLbinele a daM ,matci ce depu.n oua in cuibul lor.
Pentru trecerea de la sistemul veclU de intre?oere a ooloniilor
R\lnlltl cu 0 singurA matcA la slstemul nou cu douA mAtci sub ace lll~i
"' 1)Crl~ . colonia ajutiitoare trebuie so. fie formata Inca de La sjir~i t1tL
trecute. dupa ultimul cules: In acest scop pentru fi ec.1 re colonic
If nlllJunizeazli. cite un Ducleu ajutAtor, cu 2-3 faguri cu pu iet cA~ cit,
,"I "ll)lno lor acoperitoare plus doi fagora cu hranA !ji unul gal. Stiml.l.
"tid (lat colonia de bazii cit # nucLeul, dam fiecArui nucleu cIte 0 boten
tllitn do cc]ozlonare din propria cresditorie de m atci sau pl'ocurind ml1t.ci
0

'It

ta.r'

3\10

selcctlonate de 1a 0 cresciitorie oficiaHi. In felul acesta nuc1eul ajunge

III s!i r~ itul lui octombne eu -eel pu~in 1,200-1,500 kg albinli in majori\'nle tin lirli. El ierneazli deasupra coloniei de ba:di., bine lmpachetat
~ i p1'imind dldurA de la colonia-mamA prin taietura pOdi~orulUi Snellgl'ove. Toamna i se va eompleta hrana necesarli eu jaguri plini eu miere
!(co~ i de Is depozit ~i un fagure eu pAstura, pus ind roai tnspre interior,
111 preajma vHtorului ghem de iernare. Bine impachetat nucleul iernCl.lza deasupra ooloniei de halli. In primavarli, dupa controlul de fond
~ I s ltimularea activli, ambele uniUl.ti .se <l.ezvolta; colonia de bazA 'ajutA
I~ U puiet pe <:ea ajutlitoare de sus. Cind puterea lor s-a egalat se simte
nc voia de extindere peotru a nu roL Lucrind izolat fiecare prime~te cite
un corp cu faguri gata claditi ~i 2-3 artuiciali; in total slnt patru
corpuri. Atunci se unificA aibinele de 1a ambele uni~ti de~legind jundul
Snellgrove $i fnl ocuindtL-l cu 0 gratie Hanemann, prin care aIblneIe pot
circula in vole de sus In jos ~i invers; miitcile in-ro riim!nind izolate,
dc-pun oua fiecare tn cuiburHe lor. Fiecare u nitate ocupl!. scum ctte
lrei corpuri ~i este necesarli actiunea de inversare pentru prevenirea
r(li tului.

1"IA!. flO. InvcnKlrea C01"{l\lrilor cu pulet; c: puiet,u1 larvar care cslc ~ I r Ol11lui ,\,1
&:I'CU: d : t)u1 l'lul etl,p:1cl l, corp mal t~r; II : I(r3ti.Q c are irn,ploolclt cnll lrlh:
h... llCd d lntr- o coli"'.'" In ul t.a .

Prin accos lA metodA de inversal'ea cuiburilor se ,pel'mite mCltcl1o:'

/il'l-.<;i extindA ouatul in corpul superior a1 fiecarui corp din eele dOI Ii\
calonji. Schema de mai sus reprez,intA stupul in care fiecare colonie an '
trei corpuri cu puiet j clnd se inverseaza earpul 1 Cll 3. In CU7.ul 1'111d
colonia de sus pare sa tie blocatl cu miere, se inverseaza -coloniile inll'l}
ele, A cu B. Gratia 'I'limine la locul s<1u despartind cele doua un it.ti\i
pinl se face recoltarea, iar dod culesul s-a terminat ele se COlltdjX'!I('.
Se poate folosi inca 0 gratie, dnd deasupra se a~aza 1-2 corpul'i supl irnentare peotru strlnsura de miere, spre a o.pri matca sA treacu in n('('s\('
(:Orpuri noC Acolo sus se la-sa 0 hotel selec\-ionsta, iar matca r.c VII
ccloziona va ramine in unitatca ei. Avind in vedere .<;i strinsura, t:o'
ramele slnt totdeauna g.rele, C. L. Farrar folose~te pentru coles nUln af
magazine de recoWi cu rame de 15,87 em, ce nu au <l.ecit 20 kg g t'CU A
tote fiecare putind deci sa fie minuite cu u~urinta rata de un co,'p plin
eu miere, de tip R.A.1001 sau Dadant, care cintare~te 56 kg.
Sint multe metod.e de a organiza lli aplica nO'Ul sistem de ('xpli'llllll.re pentru producerea mierii , a stu;pilor ou douA matci. C. L. F IU" 'l tl',
Mi1ll~r, Harp, Loubet de L'Hoste ~i altH, tiecare au contribuit sf! r:11;)indeascA aceste metode care ~i-au doved.it e!icienta in marea pl'odu!'\it,.
n unele tAd CO surse melifere permanente -5i bogate, cu aces! rei <l1~
exploatare a albinelor s- au aUns productii de cite 315 kg miel'e, pc d lld
eei siropli cu 0 singurA matcii. ajung sA prod'Ud 160-180 kg la I) UII'iJi
mell!era bogatA lji ell cules mult prelungit.
Rezumind In citeva rind uri, putem spune cl toate se bazenzi'l IX'
principiul descris mai inainte : primAvara sUmulare activA, colonH pUl(~I'
nice, adaugarea deasupra a cite unui corp gal cu faguri gata eHid i\.i ~ i
Ilrtificiali, pentrn ca mAteile sA extindli cit mai mult puietu!. Cu dout\
luni' inainte de marele cules colonia puternicti se_divide, izoilnd pe ceo
de sus u un..iund de placaj. Atunci se introduce 0 matca ibuna 8colQ,
~ u masuri de siguraniA ce Ie Yom arAts la "CJ;e~terea mAtcilor\\ ~i ltisinrl
tlrdini~uJ de darn~ deschis pentr,u cea de-a doua colonie. ,oupu doud
.OpW,mini fundul de placaj se inlocuiel?te cu 0 gratie Hanemann ; sc
pun deasupra cor:puri cu faguri gata eH1di~i ~i artificiali sau 3--4 mngatine de recoltat. DupB. recoltarea mierii se inlaturli matca mai virsLnk1\
ri1minind numai Wl8, se retrage gratia lli se stimuleaza toamna pe.n lrll
II intra in iarn~ eu cit mai multa AlbinA Un!!'rA ~i cu multa miere I,> i
1- 2 faguri cu pasturl1.
Opera\ille se pot face co oriCBre stup. _vertical: Dadant dublu,
lOultietajat ~i -R.A.~ 1001. Multietajatul se preteaza mai bine, la aceste
nperatii, caci avind rame scunde, este mai u~r ~l se paate utiUza ~ i In
produc\ii de miere in sect-june. CercetAtorul E. Kornell - amintit mlli
Innln te - spune eli intr-un m.ultietajat cu doua matci lli eu magazin('
tlc recotta, intr-o zi s-au I'ealizat 18 kg de strlnsura .
Si stupul orizontal se preteam la fol osirea metodei cu doul!. mlitci .
t4rA sn poata face acea inversal'e a corpurilor care sli previna l'o lt.u1.
'1\hn k>.:1 se bazeazA ~i aci pe vechiul principiu cli f amiliile putern ic(',
II vlnd de ere'scut puiet de la doui!. matci, ajung sa realizeze prodll cl,il
U\ult moi mari decit cete cu 0 singurA matd\, atingind normal l;ii chinl'
1101'1 1\1;1111(\ dubl ll . Ucrainienii care au 'Un stup orizontaJ cu lG f agurl,

1100

16

Metodele E. KomeU
Pentr.u aoeast!!. operatie de extindere a spatiului cuibului lli prevenirea l'oitului eelor dollA uniUiti sint doua metode recomandate de
CCI"CetAtorul E. Korneli : oea mai simplA metodli cere ca noile corpuri
co rame sa se a~eze deasupra stupului ; toate albineie din am'bele uni~ti
vor depozita acolo micrea adunaUi. Cea de-a doua metodA care este mai
complicata cere cn Intre ceie douA unitA\i de cuib sa se intercaleze unuL
sau. douli corpuri, cu core ocazie se face $i inverSOTea corpuriLOT in mod
periodic, din 7 in 7 zile sau chiar din 10 in 10 zile, pinl!. se terminA
lOarele cules. Schema intocmiUi. de cercetator este llimuritoare.
fnaInte ck

;,..,.".,.

61'r.sae:

3
2

,
0

""""-:<

lIl-il !

.... J'~--

--

J g~
~

- ---

I... ...

..... ......

J'....

' '

~-

"

"

.... ................... .......

-- ......-

...............

.... ~

... ........... ........

",.

1
2

- ...

...- ......

.... 3

",i

\I,

OttO

" 0'

tmpftrlind colonia in cite 8 laguri in doua compartimente, eu 0 diatrllgmli. in pozipe verticalc1, fi1cuta din pinza duhli1 metalica, realizeazA
PI'O'duc\ii aproape dubie, Ond apare marele cules rid icii. diafragma, a~
pes te suprafata ramelor 0 gratie H anemann in , pozitie or;izontali1, iar
deasu,'Pra un corp de stup Dadant sau 4-5 magazine de recolti1, Suprafe\ele latera1e ramase descoperite deocamdatA, se acopera cu sclndurele
sa u capace de mArime corespunza.toare,
Metoda de mare produc1ie a lui Loubert de l'H05te
Francezul Loubet de l'Hoste, in lucrarea sa La Biruche deserie pe
Inrg metoda marHor producPi cu doua matci Intr-un stup (rig, 61)
cnlculind co precizie matematica foloasele ob~ute , In tIimp ce 0
mntca bunA depune Intr-o colonie aflaUi in stup Dadant eu 12 ! aguri
cca 200 000 oua in decursul sezoanelor active, ea se epuizeaza aproape
compJet.. ~i trebuie tnlocuitA, in stupul sAu dublu, matcile depun ma j

Lm de s/icJi--

m ...

"'f""""'---&;;;;;

G&

Capu/~

Colon;,

F<rd.i

&",-

- - - - - - - _____ _ J .

'--------- __

rdi'!r-'_-

__ 2

,--------~ - ~

)8bi8
a-JZOntaI8

uniinie'P'"
..t
t.Ij.; .."..,.

~ ----- -----~

Stupul - Biruche-Loubet ell schema de funcl ionare .pentN productla ma.re'de mlere,

Fig, 61 , -

rn ult de 75000 oua fiecare fiin'd active eel putin doi ani, EI atl'i bu ic
bunele rezultate ce Ie ob~ine faplului ca in stupul sAu Dadant imbunrltl!.\it d o mne~te 0 temperaturA ce nu oscileaza niciodatA, chiar clnd nfarf\
tcmperatura este mult scazuta, Intr-a'devAr, perePi stupului snu sl lli
acopc rl\1 eu vatli de sticH1 peste care se aJI d 0 dublu rti de sci nd ul'f\:
urdl ni!;;cle st nt plllsa tc in pAr\i1e iaterCl lc, un ltl s prc cst iar III doll",,,

402

la vest, !ormlnd pe sub faguri un curent biDe!ac~to r de (lCI' mcr('u

proaspat, ..A.sttel, stupul infruntA nu numai !rigul iernii ci {i i ciUUun.
mare a verii ; aerisirea est.e aetivatA vara printr-o tAieturA la lu nd, 1-11'('vA.zutA cu pinzA metalica, lI n interiorul stupuluifaguri stau in put rec(',
impartit in doua compartimente a cite 6 !aguri fiecare cu 0 diafz'l.Igmu
din a luminium ce aluneca In douA taieturi !Acute in peretele d in (/lV'
~ i eel din spate. In fiecare' compartiment ouA cite 0 matcii, D Cmlilpl"Il
fngurilor se afl A 0 gratie Hanemann prin zilbrelele careia albi nele p'll
tTece, Ea acoperA tot pedmebrul stupului inchizind ~i golul de deasupl'l'
diairagmei. pentru ca mAtcile sA nu poatA trece de la un comparLirlwnl
la eel vecin, P as1rarea cal'durii int.erioare este ajutatA ~i de 0 plaC'/\ eli:
aluminiu ee lasA un gol marginal de 6 em de jur imprejurul grali<.>i. 1'(>
acolo albinele ambelor colonH se strecoarA infratindu-se in munC',1
avind aceJa~i mir~s.
Peste acest dispozitiv se inal~ 1-2 corpuri de stup Dadunl i 'll
faguri gata clAditi, ce au in col"pul al doilea un grup de faguri a rtHlcilll!
la mijloc, dispozitiv care corespunde perfect. condi~ilor 10 care a lbln(:h.
in mod obi!inuit clAdesc fagun,
Deasupra col'lpului superior se aila un podi~r dintr-o tesi1turti (':Irl'
acopera cu un strat de vata. de sticI., suprafala superioara a ramctor 1;11
nu ingaduie cAldurii toride din verA sa influenteze negativ (.'O Jonll le
surori, evitind !lomajul aIbinelor care in felul acesta nu ajung Cll sa atell
"tn barM", ca 18 alti stupi simpli, In timpul marelui cules, tabla de uluminiu ce acopera supratata gratiei este ridicatA. pentru a inlesni c1 rcuIa~ia aerului !Ii evapora~ia apei din miere,
,Productia mieni este constanta ~i mare ~ i ea se realizeaza ch inr tn
nnH foarte slabi clnd in stupii simpli cu 0 matd. albinele aduna fO lCU:
pu~ina miere ~i uneori chiar deloc. Statistica pe cinci ani QratA cli productia este de 3-4 ori mai mare lata de stupii simpli, aflati in priS[l(':)
intretinu\i cu aee1eal1,i mijloace.
In schimb in regiunile bogst melifere cum este regiunea Lande (li n
Franta in preajma Oceanului Atlantic, producpa depa~e!l te 150 kg. Roircil
nu apare, cli.oi corpul superior o1'i magazinele de recolta. sint sulicient.<' .
Stimularea de primAvarA ineepe la 15 !ebruarie, numai Cll -5C1'bC>L
cnodi, ce se of era in plAci pose deasupra gratiei Hanemann ~i avind llCces la ele aIbinele din marele ghem ee se formeaza tinga diafragma de
nl um'iniu, Peste ~erbet se a~terne un ziar ce acoperli totul. Stimular cn S('
COmpletea:za cu faguri descApaci\i in rame de magazin, aooperite eu cluut.
t oi de tablA din aluminiu, peste care se a:)azA cuvertura de vat! de sticld,
plus capacul. Se fo los~te un hrlinitor de urdini ~ ; afarn se a~azli. 0 st,iclll
plinA cu sirop. al cli.rei dop are citeva orWell prin care lichidul se scurge
lutr-o placA eu 4-5 canale ce pa:truude adinc pe sub ramele stu pulu i ;
Uecare compariment are hrAnitorul sau, Pentru ea siropul sa nu curgu
nUlturi, stupii stau perfect 'Orizontal, verificat cu 0 cumpam'i de nivt'.1.
Inainte cu nouA zile de aparitia marelui cules se blocheazA partinl
ountu1 din compartimentu-l mAtcH virstnice, care se orfanizeazA, Opel'u\ io
8e race astIel : se soot to~i fagurii din acel compartiment !Ii se scuLu rrt
IOniA albina inclusiv rnat.ca peste albina din comparimentul vecin. l'l(U ~
",Ind provizoriu gratia pentrn ca sa fie sigor cA acolo se -a:fUi nm:t.cu s('uLu-

'I'

.,i

,1O :j

ralli. Nu se obsetwA niej 0 reae\ie a mAtcH~r; ele ouA. in timp ee In com par_
Llmentul golit provizoriu sint doar doicile care ingrijesc puietul in timpul
oolor noud tile, clnd sint cApAciti fagurH. Deci albinele daici de acolo rAnlln <'lisponibile pentru culesul mare, 18- care particip~ ~ i ele. Cu timpul
Illol.ca mai virstnieA dispare, dar in schimb, in partea orlanizatA albinele
cilidese botd immoase. Fagurii eu miere se pun sus in corpul pentru
!JLI'insurA. F!"gurele cu" bQ.~~t~_J=!YLdepar.te, 18 margdne;--izoltifdu-l Cll
rl.1gudi cu miere, pentru ea al~inele ce le ingrljes....~fie-nel.ini$lite
de prezen~ celeilalte mAtei <;till compartimentul vecin. Ca 0 mAsurn de
prcicautie jumatatea- destup odanA este acoperit! etan~ cu 0 tablA ~i 0
cuverturel de postav. In anul urmator se procedeazA Ia fel cu cealaltA
rn'utdi.. Astlel, din 2 in 2 ani lieeare compartiment i:~i reinn oiellte matea.
Am insistat mai mult cu descrierea acestui stup deoarece unanimiLutea literaturii apicole din Franta, In frunte eu A. Caillas, it considera
ell pe deplin satisfAcc1tor.
Incontestabil ea metoda cu douA mAtci intr-un stup, initiata. de marcle cercetAtor C. L. Farrar, indUerent eu ce tip de stup este folosita., asiRur:!. in primavara., din vreme, 0 dezvoltare mult mai accentuata, 0 cantilute mai mare de puie~ care dupa rtoti cercet!torii de~e~te co 66%
pt'oductia coloniilor simple, in locuLi eu un coles slab ~i cu peste 100%
I.lcol0 unde se dispune de 0 baZa mellier& acceptabila.
Recolta r ca mier ij

In ainte de a fa ce orice operatie de extractie a mierH, stuparul va

r(lce un sondaj .pentru a stabili eu oarecaTe aproximatie _ in aCara
tic datele cintarului - situatia acumulArilor de miere in corpurile de
HIrtnsura ~i daci\ ea a ajuns sau nu incll. ,in stadiul de maturitate.
Odat! ce aceastA situat}e este stabilitA, apicultorul pune la rezervA
un numAr de laguri cApaciti, atitia citi vor. fj necesari coloniilor in
loamna, pentru asigurarea unei bune iernAri cu miere de cea mai buna
cllitate, suCicienta pinA in luna aprilie. Proceruntl astfel apicultorul este
prevAzator l1i chibzui~te viitorul caloniilor sale in rele mai bune cooditii.
Tot ce prisose!?te peste eeea ce lasA colonii/or pina. in toamna estl;'
dcstinat extractiei.
Desigur cli in calculele sale intra la socotealA in primul rind situatin bazei melilere din jurul s.tupinei : dadi pe 0 razii de 3 km mai ore
(l/lre sau nu posibilitAti de cules in continuare; dad stupina va fi dusii
811U nu fn pastoral la 1-2 cru..\esuri urmi1toare ; dadi. a fAeut sau nu euvenita recunoa~tere a locului respectiv ,pentru a n oareeum sigur cel
ttora respectivA oCerA ~ansa unei ooi recolte? Bine fac stuparii care au
posibilitatea sa transporte intr-o m~inA mica un stup puternic impreunA
eu cintaru l de control, care a~ezat in regiunea vizatA, sa. rAmina pc loc
:!- 3 zile; asUe1 el paate sa~i dea seams de posibilitatile meJife.rc 111('
I'CgiUDii respective !}i sa hotara!1CA in deplinA euno!}tintii de Cllllzi'i. tI(I('1I
~te bine sau nu sa ducli. stupina acolo. E1 nu trebuie sA se mul\lI1llt:113cl\
nUl1lni Cll 0 npreclere vizuaHi. care poate oferi un tablou [rumOS de (1 111'11,
penLI'u c~ IHH' putel.l s~ nu dea nectar; Sau s~ se bazcze pe infflrnHl\I I1"
HI I

Inten\ionut cr(mutc date de multe ori de sLuparH a~ezat i mai dlnui,ltc ft l

zona respectiva, pentru a stApa de un concurent ee le-ar mic!jora ~HtI S l'II '
de a realiza singuI'li 0 reoolUL
Orieare ar Ii situatia stuparul trebuie sA lase in stupi hranh SUr lcienta in faguri, 1-:5. lag!Jj."'i. mSI-ginalj .Qlini cu miece !}i po.'stura. 1 \ 11
extFagc deei numai ceea ce rAmine disponibil dupA re~ervi1 pusa clL'-U
parte !}i cea- l1lsat1l. tf:i-"{:Ontinuare~ coI.Onii1or ea hranA. Sint cazur; eil1d
uIbmele au adunat in stupf in majorHate miere de mana., care nu es t '
buna pentru iernare. El 0 lastl. pc loe pinA in pragul toamnei , cind 0 c,,"
trage in intregime ~i, fie di dA oolonillor fagtmi cu miere eApAcit.:~, fI(' la
rezerva, fie cA face () branjre masivA in Cl"teva. zile, asigurJnd hnlHI I !I(,
iarnA pinA in aprilie. In aceealli situatie.. va fi ~i 0 stupina in eare bil1lu it,
nosemoza, cAci este de pre.ferat atunei sA se extragl toatA mier'eu, CI.lIt
desigur c!" este...in!estslA l;ii sa se la~o hrarure masiva, cu sirop de ZtlMr ru adaos de. Fumidil B. In primavaMl coloniile vor Ii ajutalc ell
2-3 faguri cu miere de cal:!tate ~i neioLestatii. de sporii acestei pt' it l1c J ~
dioase bali. Dupa ace-ste mllsuri se paate trece Is recoltarea propriu- ziHn
n mierii.
E:rtrilc}ia mierii se face cln'd ea este maturatA l1i ciod inlorcl l1d lItI
ragure cu speteaza in!erioarA in sus, mierea nu urge din alveQlc; in L'UZ
conlrar-tecoltarea se mer 'anl1ria citeva ZiIe. $i totu~i sint cazud dlld rccolt-area trebuie lAcutii ehiar olnd mierea nti este pc depl.in COupl f"l ~ I
nnume clod stuparul s-abO'Hirit sa. pIece in pastoral la salcimul al doile:1
care inflore.!?te in zonele de altitudine mai mari. Este foarte IX'r i ('\do~
pentru eXistents coloniei sA se pIece la drum eu miere apoasa. ciici (I ndia
lIcrisire at' fJ organiznta in stup pentru transpo.tt., mierea crudu n l"l('I I\IE!"$te albinele colonlilor; aeesteu pie>rd. posibilitatea de a respit'a n Ol"l11111
cfici li se umezesc stigmele respiratorii ~i multe vor muri as!ixi atc. Dr'
nceea, de~i este nevoie de 2-3 zile de intirziere a pleearii. este de prcferat. sa. se extraga mierea insuficient maturizata, care poate fi matul'ol~
,I artificial - W?a eum vorn arAta mai departe. Cine msa poate Ll"HtISporta stupii cu ut'd ini~ele deschise, poale sa. pIece 1a drum Ili cu 0 micl"('
l1lai putin matura, clici atunci 0 mare parte dih albine ies pe peretelt.
frontal al stupului ~i scapa de pericolul asfixier.ii.
Recol't area rriierii in stupinele mati. nu se face in prisacA, ci COl1)Urile sau mngazinele de recolta. sint ridicale de pc stu pi, fArA albina 11l.'Ope.ritoare ~i . transportate la 0 central~ (ng. 62). Aici slnt amenajate
(!(Imere speciale cu 0 temperaturA constantA de 40C unde corpurile cu
Inlere pot sta oricit fAd ca rnierea sA cristalizeze ~i sA fie destu l dL'
rlu i"dA pentru a fi scoasb. ~or. Aparatura modernA in asemenCa centnd t
Ingfiduie extragel'ea mieni din magaz.inele de recoltA a..'jOa cum au f(l"t
uduse. Desc<lpacirea se face cu dispozitive speciale.
La noi stupinele in'dustniale sint inzestrate cu extractoare Ilw t'i
rtldiale in care incap deadata 48 de rame ce stau pe muche, iill' pt' in
pllLcrea eentriiugArU, mierea este extrasA deodatA pe ambele re~e u up:t
('(.I rnl"rurii au fost desclpAciti.
Relerindu-ne Ia feluI cum se ridid corpurile ~i ITIilgnz.inelc ric
l'(\OOllil pline cu ntiere, vechea metoda, a fumului bog.a t daL pes t.e tllbitl'~ll~
IIC\lpcriloare ~i .p eriatul lor de pe faguri , este inloCllil[i ce metoda Colu-

<lor,

treaza stivui1c In clilnerA, iar seara, cind slbinele nu mal zboni'li" ('ie Ill'
retrocedeaza s Lup'llor de Ia care au fost ridicate, pentru ea sIbincic M
hnga resturile de mlere. Nu este 'bine sa. s~Jase fagurii nelif4ti de illiCit',
cld aeeste resturi ~vQt..c rlstru1za ~nll'e n m'p ~i VOl' fonna celllrc tk
cnstali"zare pe~mierea din anul viltor,

Extraetw.. mimi in tim,pul noptii

"'Ig, 62. -

Instala~ia modern& pentru extractia

mlerii la

ComblnatuJ. a.pIroI

B4neasa.

Kirti unor substan~ repulsive care tndepa:rteaza automat albinele de pe

luguri, iar COrpurue sint ridicate ~i duse 16. extrac\.ia mier:iL Mai
tnainte eu douA decenii se folosea in aeest soop acidul fen ic, cu care se
tlll'Opea 0 ramii cu plnzA, care se a$eza deasupra corpului deschis, iar
olbinele se refugiau spre cuib. S-a dovedit cll pe linga cA substanta este
(:Ol'osivA ~i greu de manipulat, uneori mirosul acidului fenic era luat
de miere cat'e devenea invanda'bUii. S-a renun~at Ia el, folosind ben~k
dehtda, substa n t1!. lichida cu miros de migdale smare !}i cu
usturlitor,
ce se obtine prin antrenarea eu vapori a turtelor de migdale amare; i
,;e mai ziee in cromie aldehidA benzoicA.
Operatia se face astiel : 0 plac! de scindura negeluit4 de marimea
suprafetei stupului este pulverizatA eu aceasta substantA ; se dA pu~
fum peste sibine pentru a Ie sill sA cobc)are in cUlb; apoi placa se
l.I~oz1!. peste rame $i se lasa cinci minute, timp in care taate albinele parasesc !.agunU, refugiindu-se in jos spre cuib.
Un alt mijloc mai practie f'Olosit in str&inAtate este eel al unui
compt'esol' care sufla albillele din etajele de sus in rele de jos. Albinele
Sf,lCl'ifite $i fan'!. sa inceN:.'e a tntepa se refugia.i~ aoolo, iar corpurile sint
I'Ic\icnte ~i 'transpor:tate intr-o camera ealda, bine jzolatA, uncle se stivll'i ese in vederea extmctuei.
Ridicares ~i coborirea corpurilor pline se face co ni~te mici elevlllO{lre Cll platformA ca cele ee se [olosesc in gad la transpol'tul bngnjelor,
COI'put'He ridieate cu ajutorul acestor elevatoare stnt a'}ezatc pe r;J IHi 'ln
,i du.sc 10 ccntraHi pen tl'u extraetie. Corpul'ilr cu ragur ii cxl.rH~i lie p!l...-

gusr

Dar nu toate stupinele au posibilitatea unor carnere speciale in

vederea extractiei miedi - mai 'ales ctnd stuparul s-a deplasat cu s tupina in pastoral slintl. 'Pon p.!!.<luri sau linga tarlale eu culturi. e.ntomuflh .
In ace.ste situatii extractia mlerll se faee noaptea. In consecin\{I, ~ II
eUl'Sul zilei se aleg din prisacl. citiva stupi cu colonii putemice, cnrc rll!
$i 0 stabilitate serioasA pe scaunele lor, calonii drora Ii se ridicl\ podi ~
~orul a.c;ezindu-se peste corpul de stup 0 ramA cu plazA metal idi.: pc
acesta se stivuiesc 5-6 corpuri pline cu faguri de pe care s-au mtiLuI'lIl
in preala:bU, 1ri stupul lor, toata aibina culegi\toare. Nu este ncvj ,h ' IO f,
se caute matca, dict -'li ea va cadea in stupul golit, odam ell ;lihll.,.II'
m.!!.turate. Fagurii stau asttel la caldura degajata. de corpuril c ( ' 11 ('lI lh
ale colonillor puternice gazde, pina seara, eind lucrarea incepc, iill' rdl d
nele s-au adunat in stupii lor. Trebuie Iuate masuri ca, ZiU'8, ol'lcc rislld
totre aeeste corpuri sa fie bine astllpate cu hirtie sau ~i mai bin!..', '1('
lipesc Is locul lor de imbinare fi~H de 'h!rtie eu pap din nUnA d c ,:(1'111
eu apa, care sears, se dez1ipesc u~r ~i se spalA. cu 0 perie de dll:;;~lII wll,!
~i apa cald.!!..
Extractia se face aUituri de stupinA 18 10-15 m unde se lixCII?ll
cxtractorul pe un postament solid de lemn, flicind in dreptul canelci til"
scurgere 0 groap! tn care stcl caldarea pentru miere. Acolo se all:i IlHi~u1'8te ~i bidoanele curatepentru depozitat mierea extrasa ~i 0 masa p t'
care sta. tava de deseapacire ~i 0 lamp..!i. de buc4tArie ell petrol, pc c.ure
o oaHi Cll api\ iierbinte indHze!?te cutitele de desc'!!'pAcire. Un lighean c'u
apa se e!la alatun pentru ca apicultorul ~ i personalul de ajutor sil 1)('
apele deseori pe miini, caci altfel s-ar murd.!!.ri corpurile eu Umle de
tniere, care a doua zi pot sa indemne albinel~ In furt~ag.
Opera~ia de desdpa:cire se face cu un cutit desciipiicitor Incal7:H
tn apa !ierbinte sau electric, ca.piicelile !hnd strinse in tava de dcs-

cdpdcit (tig. 63).

Fiecare !agure descApA.cit este pus imedint in extractorul radi al o~

dndu-l pe muche ; astrel incap 24-48 de rame din care se poate eXll'lIgc
,niecea deodatA. lncarcarea extraatorului trebuie echilibratii alteLnind
1'IIJl1eJe pline cu altele mai PUtin pline. Altfel extractorul s-at' dezcchi libra, Viteza de e~\i e la oinsep& este midi, mierea fUnd expulzl.lti\
,J\n alveole-fAciii'd un sunet ca plosia pe un acoperil? Cind sunetuj nu
., mai aude se mAre~te_vJte.!-a. _pip.a cindJ.oata mierea din alveole cslc
rxpulzat:l. Ea se las.!!. aoolo pe fund~ grel!!a~a sa da extractol'lllu i (,
_LnbUitnte ~i mai mare: cind rotorul a inceput sA aUng!" suprafata micl'iI
" 'tJ)e fund, se deschide caneaua ~i:-mier.ea ~e scurge intr-<> cAldnre; dnd'i
~rf)fipn este destul de adinc'!!' tncit iDcape bidoDul direct sub cnnen, :;c

400

-107

pune acest...') noolo pinA se umple. Bidoancle trebuie umplute pinii sus 10
dupii care se lusa thnp de 24 de ore, dod orice corp strAin din

gUI'~,

\ mtlsa miel'iJ inc1usiv bulele de aer, polenul, cApAcelele de ceara etc. se

ddicu la suprafata; ell 0 lingura acestea sint sboase intr-un vas, iar
mierea ramine perfect llinpede.
Stuparli care au extractoare gen paner, io care tncap 3-4 oome
exb'ag incet mierea de pe una din IeteIe Ingurilor fiirii a 0 scoate total;
npoi oprind rotarul, intoarce fagurele ell parten plinii neextrasA ; 1a inceput rotoru\ se invirte mai incet l1i apoi cu viteza mult mAritA pen-tru ca
toom mierea de pe aceasta a douB fa~ sA fie expulzata ; avind in vedere
cA prima fa\li mai are in alveole miere, se mai iotarc tnc1l. odata Iagurii
pe prima fatA ~i dind 0 vitez~ mai mare mierea din acele alveole este
expu\zatA efecUv.

Cristalizarea untoas(i $i lichefierea mierii cristalizate

~v
!!I~

....

an

~,---===~

Fig. 63. a -

Aparatura de ext'ra6 miere In stupinl mlcl :

de&cAp4citorUi ; b -

cutlt de deacApAcire ; c _

eX\.I'llctoru!

ra4iaL

Spre dimineata operatia se opr~te; se spaHi tot ce este atins de

miere; extractorul se invele~te cu un cearceaf legat sus ~ jos, iar la
canea se leagA de jur-Imprejur 0 bucatA de plastic, Persooalul se odihnCl1te pina Ia amiaza; apoi rein-cepe lot programul adltat mai sus. D~i
cuiesul este terminat, oici 0 albina nu d.1i. semne de furtil1ag. Cind lucrarea s-a termioat definitiv, tot utilajul folosit se spal.1i. bine ~i este pus
In pastrare pin.1i. Ie extrac~ia urmlitoare.

Maturarea mierii n ecoapta

,
Maturarea mierii extrasii, !nca "'necoapta, se face in camera caldli
de 30 avind deasupra maturatoarelor 0 Ioaie de titon. La cAldur.1i. apa din
miere se evapora, iar mierea se coace in cUeva zile, Cu cit maLuralorul
cslc mai larg la suprafata, cu aUt mierea se coace mai repede maturinc1u-se. Procentul de apA. din ea nu trebuie sa depii~ascA 20%, ceca ce
sc constat:i. eu un refractometru. Mierea trebuie feri ta de lwnina so lari!.,
en.d i ~i pierde enzimele.
PiisL'l'area fagurilor goliti de miere se race prin 8ljezl)l'eU Ill r pe
stcilljc tn enmcl'e sau pod, pu\in distl'ln\uti , ~l1tl'U a put.co cil'{.,"Ui a c llI'('n\,

'Ion

de ser prinln.' el. Cil'i seini\a nu poate triii intr-o atmosferA eu c url II~ 1.
Fagurii cu pt'tslurll. se pun la p.1i.slrare in corpuri gOelie de stu,,!. e u fund
lii capac e~, fund sUvuite cite 5-6 corpuri, intre caI:e - Ii.! Cit'C/lI' l '
(:()rp, se pune 0 bucata de va1;4 udatA bin~ cu 100-120 m! ocid ghJ(jll!
sau tehnic; pentru ca vaporii sA nu se risipeasca prinire spatijJc di ntrl'
co-rpuri peste acest:ea se npese fi~ti unse cu pap. Vapodi at:ild'i flUill l'lI ,
IBrvele lor i}i chiar ouAle, ~ i totodatA fac 0 asanare contra spori1(II' Il l '
nosema care pot Ii prezenti in alveolele fagurilor. 0 condilie {Ie bllll l l
reu~it;a este ins.1i ca atmosfera de-..afarli. sa fie de cel pu\in 18C, {' 5 1"
nitfel Ilcidur acetic 'ntrSevo1atiliz~~zlI. -:- Aciaiir atacind pielea, stupflrlil
se va feri sa lucreze farA m~nu~i. Fagurii ~se mal pot dezin!ecta in sp<.'cia! contra g'~seln11ei cu fum de pucioasa, dar clod in unii din CUI!lIl'i
se mat gAsCi}te miElre descapAcitA !?i mai ales nematurata, se produc:e till
praces de moldiIicare a suliului- tn aCid sulfuros, .care este toxic.

Sint multe tAri unde mierea este cerutA la corisum sub [ Ol',,.!!
cristalizata, deoare<:."e sub 6ceasta formA prezihtli. 0 garan\-ie a pH I'1UI \I.
sale $i pentl'u cli. <8,Stfel poate id 'COnsumata pe piine ca untuI, Il VilH1 11 11
nspect ~i gust atrAgAtor .
Procedeul de ob\inere a ei in astfel de &tare este urmatorul : in LI'-IIJI
luborator unde se face opera~ia aceasta, trebuie -ea temperaturu ~r. rll'
de 5_15C. In masa mierii se introduc 5% miere cristalizatA tin. Cli n
spatulA de lemn care trebuie sA ajungA pina lafundul vasulu.i , micI'('tt
Ie nmest:.ecl. de dou~ on pe zi, dimineata ~i seara, cite 5 minute. !je Vu
observa -curind ca. mierea incepe sA se ingroo~e l}i sA se formeze in 1n1.(..'1(1
el cristale fine. Atunci se toarnA imediat in bidoone de celuloid, de
LabIA cositoritA sau chiar in saci de polietilena, unde ea i!?i va desav'in,;L
cristalizarea. Ill- principiu 0 miere care granuleazA .r:epede va avea granu le
tIne, n~ Y.B-h:rments: ~i Va Ii mai _m~t apreciatA. MW-ell.crist alizala lrebUTe lerHA-de umiditatea relativli. a aerului mai mare de 60%. En Se
\tne ermetic inchisA, de preferat in bidoane pentru -lapte care au capnc
cu garnitura de cU"ciuc, cAci altfel avind oller 41 supraiatli, absoarbe Upll
din ner ~ i incepe sA Iermenteze depreciind mierea,
Lichefierea mierii cristalizate este 0 opera~ie care se face n.UIlWl
IIlunoi d nd este cerutc1 de pia\a de desfacere Ia consum ca mere lich idt!..
In srupinli. sau in gospodiiria stuparuluj, ea se face a deseori in mod
Ill'COrespunzator, depreci'ind par~ial componenta acestui desavir$it ali IIhmJ, cad lichefiind mi'e rea tn b:idoane l111ezate in contact direct. cu SUI'SII
lie cl\ltlurA, masa ei se incll..ze1;t.e neuniJorm, Astle} la fun'd temperat.ura
mtcrli depa~Cl?te 60-70OC. iar straturile superioare sint debenninalc sl'i
... Uehefieze ~i ele. Cind operatia este temlinata mierea nu numal eil i}i- n
I'J,rdut pl'etioasele sale enzime -eu indlcele diastazic coresponden.t, .1~lme care mor la 0 temperatura d'e peste 3BoC, dar produsul l:\(>
h..l4\rd!. cu hidroxi-rnetyl-':!'Urfurol (H.M.F.) - care mArit 'peste pl'opo"~i ll
11ft 2"1, devine chiar .toxic; mierea i~i pierde aroma, se inchide lu ClLiOlll'C,
Jnr pl'odu8l11 cstc '(loar 0 glucidU oarecare. De aceea, masa stupariloz' csl<:
hlllu ali nu se OCllpe de problema lichefierii mierii cristalizat.e; ea ~c

wt)

(oce. tn schimb in laboratoare spedalizat.e cum este eel de la Comhinatul

up\(.'ol din Bucure!?ti-Biineasa al Asocia~iei CrescArorilor de Albine care
este ulilat cu 0 aparatilra speciala moderna. Liche!ierea ori cristalizarea
voitA se face in condi~ii periecte.
t..Dadl totu~i unii producAtori tin neapArat sA lichefieze mierea in
gospodAria pro-prie eu conditia e8 sA ofere consumatorilor 0 miere licherlat..1 care sa nU-l1i piarda bunele sa1e proprietati, 0 POt face astfe! : pun
bidonul de miere fotr-un cazan ind~tor Cll apA caldA; fundul bidonulu i sA slea in cazan pe doua corniere de fier de 3-4 om ea sA nu fie
In contact direct Cll fundul c8zsnullui, iar apa sa poat~ drcula agitind-o
mereu Urli ea temperatura ei sA dep8.~ascl. 45C, Folosind un tennometru el verificA mereu temperatura. In ielul acesta mierea se licheriazA incet avtnd 0 temperaturA ,d e 30-35 u C. ceea ce se face in 24 de
ore, 10 plus, uu trebuie sa. ra.minA in masa mierii HcheI-iate -nici un cristal ;
mai curinrl sau mai tirziu in jurul lui vor >palariza altele .,i mierea se
rccristalizeaza din nou, dacA nu este pastrati1 intr-o earned. eu temperatura totdeauna de eel pu~in 14C, Opera~ia este dect .,i mi~loasA ~i
de durata, ceea ce nu-i de dodt,
Bine ar fi dadi s-ar rol001 toate mijloacele de publicitate pentru
a statui pe consumatori sa foloseascA mierea cristalizatA, care este J?i
mai pHicu11i clnd se prezinta cu 0 c ristelizare untoasa ~ cum am arlitat mai ine.inte, dectt s3 consume 0 rniere lichefiata in oonditil neco.respunzAtoare ce este departe de ceea ce a fost cindva in alveolele fagurilor.
Pentru di. am vorbit de Combinatul apiool B3neasa, procesul tehnologi'c pentl"U prelucrare-a mierii, in:dUerent de destina~ia el, este in arest
mare complex, destul de simplu; cu aparatura ce 0 oposedA, liclle1iazli
mierea cristalizatA in bidoane 8.18 cum 0 achizitioneaU, prezenttnd un
pr'Odus eXact a.,a cum a fost produs de Hoare ~i transformat de aibine
dIn nectar in miere.
Acolo mierea recep~ionata este verificata din punet de vedere organoleptic J?i chimic .,i daca corespunde stasului este trecutl in procesul
de 'lichefiere, filtrare ~i lmooteliere in cele mai pelifecte conditiuni,
DupA receptie, mierea oorespunzitoare slasului este sorta11i pe calitl1\i,i, .!i i apoi, bidoanele, spaJate bine, sint in'troduse cu gura in jos
Intr~ camera de preincAlzire, ell 0 oopacitate de 40-50 bidoane
0
t.e mperatura -oonstaruta. de 48-50 oC. Aici mierea este IichefJarta ~i se
scurge treptat din bidoane.
Tempemwra :int.erioara a rrtierH este de n\lmai 30-35 c C. Timpul
necesar Uche1ierii unel ~rje este 24-48 are, in oamera de preindilzire
aerul cald este vehi:culat in permanentA de douA ventilatoare,
Mierea lichefla11i trece apal intr-o cuva unde este U,$Or omogeni:GaU'i, Aiel mierea stagneaza 4-5 ore, timp in care 0 parte din impUI'itiW
*i bulele de ser se ridica la suprafat;l, Restul de impuritati sint aplite
Ja iiltrare. astfel ca mierea rezultatli care ajunge In madlc rezerVOtu'('
(:ste curaUi. Capac.itatea rezervoarelor este de 20-25 tone. I)(! a(.'olo
micrcn .se im\Yul.eliaza in borcane sau butoaie de 150-200 kg. ACl''1 h.'[l
din unnU, doc;'! sin.t din fi cr sau zinc se parafineazi'i in pl":-:IIt:lhil \! LI

.,i

I]{I

pal'8ofina topitil 18 70"C, rostogolind butoaie'ie pen.tru. a prinde un sLrnl

Itolator pe pet'e\i lji f'Und, astfe1 ca mierea sA nu vinti in contact dit'ec't
cU peretfi acestora, Butoaiele-3in tabla inoXiidabiiA nu se paraUneaUi,
- Mierea astfel cOndi~ionata ~i oferitil consumatorilor este un prouu:;
natural care i!?i p!istreazli'"nealterate toate calitA~ile.
Producerea mierii in sectiuni

Prod!!cerea_tnierij in secjiu11,i se face numai in colonii putcro i(:(',

Este 0 specialitate care daca. cere albiiielor ~i stuparu1ui 0 muncli. d C11lIebitA !}i atentA, in schimb este raspli1titA cu un pre~ dublu, produsul
fUnd considerat ca 0 delicatesa. Sectiunile sint ni~te ragur~i incnd n1\1
1n cite 0 ramA sub\ire de 2,5 mm fi!cute din fi!?ii tie lemn de tei moak'
$1 maleabile, cu lungimea fi~iilor de 420 nun ~i H1rgimea de 48 III II I.
F'tljiile puse in apA cAldut;l timp de 20-30 minute se pot indoi ~i inchc l, '.
lu ce1e doua capete, forrriind fie:care cite un dreptuO'ghi ou margin lie tk,
102/129 mm, Fi!?iile au la mijloc, in partea interioarA. 0 ~ietura lon~ 1
tudinala in care, atunci cind extremitatile fi~iei sint adunate ~i p.'illfl"
In tincuri, se prinde 0 foaie de fagure artificial sub~ire, flicut din ('l'lI rll
de calita'te superioara, din clip~cele ,
Inzestrarea sec~iunilor ell ace~ti faguri se face astfel: in pl'iHlul
rind se taie exact iagurii ca sa incapa in perimetrul sec~iunilor ~i /J~
poata intra marginile lor in tAietura mediana a liecarei s~iunL PCIlII'l I
rlxarea Ugura~ilor se folos~ tn primul rind un calapad de lent n II
cArui grosime este exact cit jumatatea unei sect-iuni; pe acest calupud
lie pune iAgura~ul; se scoate clin apA fi~ia de sectiune, se indoa ic III
ool~uri dupii forma 'c alapoclului incheind~ in tincurile celor doua ex h'efnltA~i, care se apropie ~i se string; cind s~iunea se usucA, tincudle
.0 strtng automat IIi deci nu este nevoie sa fie prinse in eui~oare. P entru
*llJurantl. C\l un ~paclu cald tinut in apA fierbinte. se apropie laturs lui
lie marginile fAgurru;;ului, care topindu-se ul1Or, ceara se solidificA ~i
lII:Illel sint gata s~iuoile spre a fi date albinelor sA Ie cladeascA ll'i apoi
. !'lle umpl.e cu miere care va fi cApAcitl dupa maturarea ei.
OdatA terminatA inzestrarea sec~unilor eu :f'Agur~i ele se incntll'CQzA in rame obi.,nuite spre a fi gats eHidite dud apare marele clI les.
ll1br~ ramA de 435x300 mm incap B sec~iuni 'puse pe 2 'I'induri !;ii sprijJn.ite jos pe 0 .,ipcA cAci dedesubtul lor mai rAmine un spatiu libel' de
& em pe care albinele U completeazA C\l faguri obi~nui\i. Rama ell rele
II lX:\iuni se a~azA Hngl cuib intre 2 faguri eu miere; albinele unui stup
putcrnic Ie clAdesc tn 2-3 zile cind rama este ridicatA din stup, sec\iunHe cllidite sint scoase 1]i puse la depozlt, iar in locul lor se pune b
dlldit 0 alta ramlt C\l 8 sec\iuni eu faguri ar.tifidali (fig, 64. ).
Cind apare marele cules de 180 salcim, tei sau zmeurA. sec\iunil C'
f>lIldil.c se 8!?azA intr-un magazin special inalt cit inlU~imea sectilm ilor.
floc! de ] 3 om, io care incap pinA la 24 sectiuni Bgezate uncle lin r,!\
Illl('le : in partea de jos sec?unile se sprijinA pe Dj~te traverse de L;ihl t1
In fOnnH I~terei T (fig, 64 , b).
DueL\ Illbinele care au clMit sec~iunile au pus ceWt miel'e in tli}(uI'll'll I1<'UI1I 1a 8!?e'Zarea lor tn magazin ele se vor pone In. mnrg iO(M
4 11

lIlogllzinului, iar 'eei complet goi, la centru. Pe rnAsurA ce albinele cApAparte din secFUni ele sin.t scoase, puse la depozit ~i in loeul lor
5(! mutA sec\.iunile din centro spre margine, iar eele noi in locul lor.
sectJ.unile au fost eApAcite,
Nu lrebuie IAsate prea mult timp dup.!i
d!.ci aIbinele eirculind mult pe suprafa~ lor Ie p.!iteazA au propolis, jar
eu loarea cedi se mai ingtHben~.
Pentm en matca stupului sa nu urce sus intre sectiuni, peste euib
sc (l~azA a gratie Hanemann fAcuta din sirmA inoxidabilA. Pentru ea
albineie sa aiba acces IJ.a foile de faguri ar:titiciali 1?i d.-i ciAideascA, margio Be fiecArei secl-iuni au cite 0 scobitllrA de 5 mm adlncli. ~i lung!
dc 70 nun.
l'(.'SC 0

ce

a I -

Fig. 6" - Sec\luni 'OU miere '8nlnjate :

in n.me ; b - trI magulne de recoltA apectali ;
maga:r.inul; J -

IITAtar; , -

nrc de Hxare.

!ntre pere~ii sectiunilor trebuie sA nu raminA oid un gol pentru

11 nu da prilej aIbineJor sA Ie lipeascli. cu propalis ~i sA tadi diiicil ~ scoaterea lor din magazin clod vor fi plioe c.u miere cApAcitA. De asemenea,
pentru ea albinele sli nu cladeascl!. faguri tn spatUle de eireulatie, se
a~!:lZA tntre douA rinduri de sec~iuni un separator fAcut din tabla, ori din
scindurele f owte subtiri din lemn de f'ng fiert, IAsind strict numa'i spa\iul necesar de circula~ie.
Daca la una din marginile magazinului s-a crest vreun gol care
nu ar pne fixate sec~iunile intre ele, se introduc acolo ni.c;te arcuri lntre
o margine a magazinu]ui !?i ultimul separator.
Stuparii cu stupi orizoritali care urmaresc obtinerea de miere in
secti uni 0 pot face in doua moduri :
a) construiese rame late de 48 mm. Sec\iunile stau in aceste rame
tn pozitie vel'tiealA, dar trebuie sA fie cu laturiJe perfect egale de lq5 mm
peotru ea sa ineapa pe douA rin'duri suprapuse in lumina interloara
Ii I'tunei STAS de 420X270 nun. Jos mal ramine dupA cum am amintit
deja un spatiu de 50 mm unde se fixeazii. 0 ~ipcA latA pe care se spriji ni!. ce le doua rlnduri de sectiuni vecine.
tn momentul aparitiei marelui cules se desparte cuibul Cll fl gt.n t ie
HllnClnflnn, a~ezata vertical, iar tn partea opusa se a.c;aza 3- 4 rome elf
.'I('cti uni. Albinele n-au alta alternativa. decit sA ocupe aceste dil:lpUi';i tl VI..',
sl\ It.' d:ide.;'ll:lcu. ~i s:i depunA mieren ac1un,'ltlL Distan\a inttC' rll tlw lp (' U
11 :f

sectiuni va Ci numoi de a mm, cAci nitre! a'lbinele prelungesc inC'gal pel'e\i!

ulveblelor .<;i Ie strica. lorma.
b) se lac magazine de recoltA exact cum sint eele deserise pentru
Itupii verticali; deasupra euibuIui strimtorat .!j:i mArginit ell 0 diafrllgll1h
se a.c;azA 0 graLie Hanemann in pozi\ie culeatA, linind magazinul Cn\ii de
cuibul de jos Ia 0 distantA de 8 mm,. Culegatoarele slnt silite sA oeupC'
astfel secliunile, eAci n-au alt loc sA depoziteze miereB.
Neajunsul acestui mod de a obtine miere in s~iuni, consUl in
Captul di stuparul are nevaie de mult mmp ~i mundi.. iar aibinele hlCI'Cl\zil
Cll ezitare in ele ~i uneori roiesc. Pentru a Ie sill sA oeupe sectiunil e I,t
stupu de tip verticali, se face un aranjament special ~i anume : se ,:'\dUtl:)
tn cuibul de jos toti fagurii cu puiet eApAcit, Hisind acolo $i matca ; s('
Il~aza d'easupl'a eulbului () gratieHanemann peste care se pune maguzinlll
cu sec\iuni ; deasupra lui se a~aza eel de aI doilea corp de cuib eu I"cs Lul
de puiet necApAeit ~j fagurii cu pAsturA. DacA acolo smt .<;i Caguri ine:i
necompletati cu miere, ei se retrag ~i in locul lor se punfaguri (.\1
miere capacitA, sco?i de 18 rezervA. Este absolut necesar sa se organiz{"Z(
tn stup 0 ventila~ie mai activA, cAd altfel co.1onia roi~te, Dad!. cuJesul
este bogat, peste 'COrpul al doilea eu puietul necApAcit se adauga un II I
d6ilea magazin ell sectiuni. Cind primu} a tost complet ocupat eu f11 i('\'v
dlpacitA se ridicA, coborind in loeul lui pe eel de-al doilea, iar SIIS ,'W
lI-\islA eel plin. Inte.resul stuparului este ca sec\iunile sa fie pline p....
loatA suprafata lor cu miere cl.pAcitA. Cum in mod obi.c;nuit ele itH!CP
so. lucreze la sectiunile din mijloc pe care Ie ci'i.pAcese inaintea celor din
lIlargini, stuparul 1e ridica pe cele pline, faee loe ]a mijIoe .c;i Ie pune pc
cele mai pu~in pline, jar Ia margini Ie ~azA pe cele cli.pacite complel.
In cazul ca. se termina eulesul ?i au ramas 0 serie de see~iuni neterminate, stuparul oiera aIbinelor in hrAnitorul mare tip podi?or miNe
de prima ea1itate diluatA cu 1/ 4 apA, pe care aIbincie se grAbesc sa 0
coboare in sectiunile goale pe eace Ie umpIu, iar dupA matul"arc Ie d l.p:lccsc. La un ewes de duratii. lungA. se paate adAuga coloniilor pu ternicc
chiar ~i un al treilea magazin eu sec\iuni, dar acesta va fi 8!?ezat n ~a
ptirat jos sub cele doul1 deja pline, deci deasupra gratiei Hanemann ,
Piistrurea fagwT'ilor cu miere

tn mod obi~nujt fagurii eu miere se pun Ia plistrare penh'll a fi

dllti coloniilor, 0 parte in toamnA pentru com pletarea hranei de bun a
'lili tate pentru consumuI de iarnA, iar 0 altA parte pentru a !i daO in
prlmlivara urmAtoare. Ei vor Ii opriti din cei de la culesul princip.;'ll.
,I~ I eu miere de salcim care nu se cristaUzeam. Dad. nu s-au pu tut
)'(l~{fle "Caguri din ace~tia, se vor pune la pastrare din cei de In fl of\l'cl!tlnrweluj care la trig au tendinta de cristalizare. De aeeea ei trebuie 8:1 rte
p/h:ltrfl \i la 0 temperaturA de HOC sUnd In corpuri stivuite ~ i reli~i d(>
""He'll I gliseln itei. In arest seap se poate folosi past.ile de Ga /cf.'id p<!nlnl
II(lt:ul'c slivA de -corpuri cu faguri. repetindu-se lra tam'.nlU1 d e <11101'
II :'

ori. Pentru Cft vaporii de Galeeid sA nu se ris~peascA, se lipesc fi~ii de

hh'Lie peste locul de imbinare a corpurJIor eu faguri. Pe suprafata ' corpului superior al stivei cu faguri, ca !]i la fundul acesteia se fixeazA cite
o foaie de carton asialtat prinsli tn ~ipci de jur-inprejllr.
r E de mare importan~ ea fagurii cu miere sa nu .fie atin!;i de ger,
clici S-a constatat cA la inghe~ v,olumul eerii din faguri se miC!1oreazA
i eu 2,225%, iar volumul mierrii din interiorui alveolelor numai cu 1,362%.
Prio contractarea rnAritA a cerii din faguri fatA de mierea din alveolele
lor, peretti acestora se sfliriml!., iar mierea curge.
~.trare trebuie sA _fie_u's..catA._ caci altIel mierea fiind
o substantA hidroscopid absoarbe
chiar cApAdtA fiind - 0 parte din
umiditatea mediului inconjurAtor '?i asUel se dilueazA ~i poate fennenta.
DacA s-ar da in felul aeesta albinelor pentru 'Consum s-ar produce
diIerit.e afecpuni de ordin digestiv. F agurii cu miere fennentaUi. in alveolele lor au pe supraiat! picAturi de apA ea a transpiratie. Sint bule miel
de ser de acid carbonic produs de procesul iennenUirU.

POLENUI.
PRODUqlJ\ LUI

Concomitent cu formarea rezervelor necesare coloniilor in toamnii . . L

1n prima perioadA 's pmmAverii, albinele recolteazA polen care ponte ri
ridieat de apicultor din stup. AceastA opeJatieJnceQ.e dupA 8-10 zil{'
timp in care coloniile sint lasate sA-~i compl~eze nevoile de polen
pNas~t:

-- PinA aeum douA decenii in urmA singurul obiectiv al reaJizari i !HI 1'selor de venituri in stupinli era mierea. In 1945 s-a descoperi t inMlI ('Ii
polenul )oLosit~in terapeutica umanA, dA rezultate spectaeulare. In FrllLI\1I
~i 'BeJgIa polenul- se- Vaiorificaprin farmacii, iar lsboratoarele IHl''llL1 Lceutice
cosmetice solicitA ~i folosese zeci ~i zeei de . tone de pol en.
De citlva ani ~i in tara noastrn stnt marl cereri de polen. S-a ridicn L
problema dacA in cazul clnd se ia polenul coloniilor nu se miC!1OI'cllzi:i
posibi1itAtile acestora de dezvo1tare. ~~ientele comp.J!l"ative facute el f'
muJli...cercetAtw..L~ st~1it di-.!ocmaLoolOniile- carara Ii s -au pus nnu mite dispozi~ _ }a urdini~, pentru a li se Jua_o.,parte din poienul ~
ea~~inele il _aqucea in stupi, aveau mai mari cantitA~i de rezerVl!
de JX11en !]i de .;pastura~fa1li de stJupii martori, la care albinele au rnsL
IAsafFlloer sa adueA tot -polenul in stup:Coloniile cu colectoere Is urdi ni~
/lctiveazA mai mult pentruaducerea po1enului -lji pentru formarea rezCr velor. Chiar dad s-ar Iua udet coIQn..!L.~~ klg de cpolen pe an , nu con ..
teazl!. pentru ea, cisi s-a calcrulat d ea aduna ~i CO'DSUma 23-25 kg.
In consecinti, stupinele socialiste au primit sarcin1 -ca unele din
sectiile lor sA fie proWate pentru productia mare de .polen, spre valorilicarea ~i rimcarea rentrabi"l~tAtii lor.
DatoriUi aetiunii hranirii stimulative ell sirop de zahAr l,ii proteinc
.e ajun'ge curind ca odatA cu apari\ia poienului proaspat in natur:J si\
Ie poatA a~eza la stupi, tn intlm;pinarea a lhinelor ce vin eu co~uleV~ l c
pline, coleetoarele de polen, care Ie silesc sA treacA printr-o plac~ e LL
trei rinduri de orificii cu diametrul de 4,9-5 mm. Cum impedimentul
nccsta Ie determinA sA descarce inainte de a intra in stup eel pu ~ jn unlit
clln ce1e douA ghemotoace de polen, acesta cade pe 0 pinzA metallcfL
eu ochiuri de 2,5 mm !}i se aduna dedesupt: intr-un sertar sau 0 pungA
din titon.
Dispozitivele se Jlplici!. Ia inee-put numai la coloniile puterni ce CIIL'C
11" un cuib de;yolfat in elipse ce totalizeaz~ eel putin 60-65 dill! dc

*i

4 15

plilct <;l\p~cit, Este :;;,tiut di suprafa\a ocupaUi. cu puiet mai ales necipaclt
dctenninli. albinele la 0 activare mai mare de eules polenul. au cit
puletu l nedlpAeit este mai intins pe fagurii euibulu.i, cu atir mobilizarea
tllbinelor eulegt'!.toare de 'polen este mai mare, iar produc\ia de polen
cste mai 'llrcatA,
Coloniile mediocre Ie urmea~ la putin timp, cind stuparul Ie
ajutA nu numru 'Cu stimulative ci ~i cu 1-2 lagul'i au puiet cApAcit
n\ra, albina aco:peritosre scol?i din colonia ajut4toare de sus sau de al!'lturi.
Aceslea din urma au permanent destinatia de a sprijini coloniile de bazA,
/lluoci dnd stupina este axatA pe produccrea mare de polen.
Dupt'i observa\iile cerceUitorilor ~i ale tuturpr prac;Picieni!os hranirea
eu sirop d~ zah_t'ir determinA 0 mare_ activitat~ la cwe_sul polenului.
Ounos'cuml cercetAtor eng!ez Free serie: "hranirea al'binelor cu sirop
mAr~te capacitatea de recoltare a polenuluil.l. Experien~le Iacute Ctl
acenstl1 stimulare la unele colonii cu oolectoare de polen, fa~A de altele~
flirti. aceste dispozitive, au fost conving!'!.toare. "Albinele - sCrie cerretatorul - care duc siropul in stup au a'Ceea!1i virstA 'Ca cele care ,primesc
nectarul de la albinele culegAtoare ce se intorc cu gUlji1e pline. *lQat~rea
ocestui g rup ..~ irstal l ~_alt;} activitate - 4eci culegerea siropului rnce ca aJbineIe culegAtoare eliber~~ d~ _ sarcina cwesului de nectar sa
lreacA l a 0 alta ocupa~ie, cuZisuT polenului.
Desigur cil sbuparul, pentru atingerea ~elu1ui propus, va cAuta
locurile cele mai bogate in polen. In aceastA priv.intA pajiljtile lji tin~etele
de la munte sint foaete bogate pinA Is coasA, dar ele infloresc ceva mai
Urziu, inoeptnd din aprilie-mai. Pin!'!. atunci padurile :;;,i livezile din regiunile deluroase dau mult polen; alunul, arinul alb lji ,negru, cornu} :,;i
loatA flora de sub arbor i, oIera 0 mare bogii\ie de polen. A'Cest cules
cste. in curind urmat de 'un cules lji mal bogat I}i mai valoros pe care it
()terA ~durile de salcie, ce slm r!'!.spindite pc toate riurile
piraiele
\~rii. Cele mai intinse !}i care tormeaza masive sint inUInite pe tot
cursul Dunarii, dar mai cu seama in DeltA. Sint sule de varietAti -:de preferat cele cu fIori mascule foarte bogate in polen I;i nectar. Durata
infloririi lor este lungA, deoarece iiecare varietate are alte termene de
1nflo rit: in-oepe mai tntH salda cApreascA - Salix eaprea - sau iovul,
pc care albinele se ~aza 1n adevArate roiuri; apoi salda pUngAtoare SaUx babylonioa. Salix manda, SaUx f.ro.gillis, Salix pentnrrdina, Salix
vi minalls, Salix 8ucita, Salix cinerea etc. Pe maluri eresc in tufe dese
pur rumarele dune ~ii - TamarJx - !oarte dutate de albine, avtnd
un polen ~ bogat in azot.
A,'pOi flora din deltA este nesfiI9itA ~ i !oarte variatA terminind in
loonm11 au izma de balta, sulfina galbena. pui'llli\:8, rAscoazele - Chamaoneria angustifolium care detine primatul. Ferma ap:coll1 de la Tulcea
o reril anuat mutte tone de polen din Delta DunarH.
Dispozitivele de colectare a polenului sint diferite, dar tOBte bflznte
pe acelea-$i principii arAtate mai inainte, deosebindu-se mal muit: p dt)
pozitia pe care Ie ocupA la stupi. Sint coleetoare a~ezate inaintoo lirdilll_
~lll ui ca un prid'Vor; aibineIe coborind din zOOr pe sdndura de olcri1.nl"C
,it,u imed int de placa intinsA trecind cu greu pr.in cele trei l"indwr de
ol'Weil tile plli cii active ; ele se cliznesc 5(1 Ie strahatA ~i du~' Ourl'('I\I' C'

*i

410

tl\til'1.i<:!I'C izbu t('sc sf! ptitl"unda in stup, cele mai multe Ilistnd eel pLI\lil
11ItlilCitt'Uf.a \lnu! (..""f)~Ll le\ din cele doua (rig. 65, a).
Cu acest coleclor rezultatele ob\inute siot bune, diei in arnr~ d (!
Nlntitatea ob\inuta de polen, acesta este corat, !;}ra restul'j de iri n lilri
t'l,l mar in stupi, daei\ apicultorul nu face in peretele d in s pate un oriril'iu
I,do .care ei tree cu \l-$uI'inta ~ i pe unde se ~i intoI'C in stu-p. In fchd
II!'C"sla ei nu mal stinjenesc cuJegiitoarele in strAdaniile lor de a piitnllltk
In stup cu cit mai mult polen . Acest tip de colector are lji unele mid
In('Qnven iente. Aerisirea este ingreli'ia~ ~i de laptul cli. oriii ciilc sill l
I)(:rmanent ocupat~ de al<binele care ies l?i intrl1. Dadi se lasa orHicii mill
,nllneroase nu se ob~in rezuItat"e bune. Cercetli.tol'ii a u Incercat ~i pla c-i
1'\1 l?ase ~ i nou~ ori licii; comparativ, cel .mai mult polen s-a ob\inU L
I'Ind placo activA nre nUlTIai 3 oriiicii. ,D e aceea se creeazA un CUIC'II!,
lu,tWcial pe Iundul sti.Jpului; se pun doua pene de tier de 2 mm gl'osiJlw
j'ure in alta stupul in partea lui din spate cu 2 nun pe unde se va reall "l.H
1, /lcrisire corespunzatoare.
Apicultorii francezi rolosesc un colector de polen a~ez at sub ( 1'1'111"
(fig, 65, b). ~i in acest caz -polen'lll .ecoltat este !oarte cumt, iar c51durtl
de jos a cuibului desh idl"lat('I11.:'i
u~r polenul chi'ar duca e l 110
este recoltat decit la 4-5 "1.111-,
'Caci set'iU1ra~ul este destul <1(' Ill
capAtor. Are neajunsul (,:1\ 111,, binele se obi ~ nuiesc cu gl't.'1.1 s1\
, circule. ,pe sus, mal <ales in pri,,
,{
mavaru pina spar generatiilc
,
' I
noi care nu cunosc decit flccsl
~ ____ ~ ___ J/'
uroini!? pentrn circula~ie. In al
'
,
doilea
rind ru;;e:zarea mai sus
I
'
b
'
flavorizooza pierderea unei importante pur~ i din dildura cuiFig. 65 - ColectoaTe de polen:
bului,
care pentru a Ii comn -< &~eUll \a urdlnLi ; b _ .~ez;at sub capac
pensat.a. 'a lbinele t:rebuie su
1'1,IUlume mai mult din rezervele de hrana din !aguri. Jnainte de monlilt." intregul stup se intoarce C\l 180 0 mascind cu ziare locul unde a
t,)~t vechiul urdini-$ la care albinele bnt cHeva. ore pina se obu;mu.iesc

i 'l l 114)UO ~re,

,tn timpul dod trintorii incep sl1 ias3 la zbor apicultoI'ul f ace un
III'Jl n1~ rotund in spatele stupului pe unde ei ies !;O i intra; albinele nu- I

fl 'll1~se ele fiind obi~nuite sa circule prin urdin l~ul de sus. Francezil
,rN ln d c[\ au ob\inut cu acest eoleclor pin!i la 5 k g de polen de stup.
\ ., lli.)i nu se Iolose~le inca..
Un alt model de cole ctor este eel construit de colectivul Fermel
",,](loie de III Tulcea. Colectorul este in acela~i tim.p $i fundltL Stlt}nt.hll,
.!Vlml dunr 0 j)rocm inen\A a scindurii din Ia\l, care serve!}te pcntru ater:.,utI; (undu] tire 0 1aieLura de 35/ 20 em in m.ijlocu l c[11"Cifl csl(' <L.~ew lli
In pO"l. i\ie n bli cLl phl()a nct.iva cure inchi de Latal slx lt,.iut d in (n\fl $1
11110""1, Im'i! 'll uillC'l(' slut sUi t.e sA l.rcoaca !;ii sil iasn pl'ill uc<.'aMlJ pl rwli .

jl1 7

Sub pluct\ se atlA 0 pinza metalicA zineatA Cll ochiu'I'i de 2,5 mm, iar
sub ell se jnLroduce un sAcuiet de titon fixat pe 0 piacA de lund ce
g llacl.ll.A inuinte sau inspoL Recoltarea se face la 2-3 zile, pentru ca
sflcu le\.ul este indpAtor, dar mai ales pentru ca polenul stind complet
sub fu nd, este ell totul !erit de intemperii. Neajunsul acestui tip est.e
Cn in s6c ulet cad ~i re"li'duuri din ship, dar ele pot :!i eliminate ,prin
vi nLurare sau ",i mai 'bine prin cer nerea lui ell 0 sitA mai rarA.
to lumea Iilpicultorilor strain:i mai ciorcuHI. un colector de polen
CUlllldilin a~e zat dedesubt, constitu.ind fundul stupului. Acesla este crea~ia
pro!. G. Townsend ~i da rezultate bune.
Cind stuparul are sarcina de a obtine produe1ii mari de polen, va
proccda la tel oa ~i e picultorH care produc miere fAdnd apicult'urii pasLorala. CAd oridt de bun ar fi locul ales, florile se tree, polenul se
Imputineaza, in ,limp ce in alte par\i ~i la alte altitudini !lora de abia
1ncepe sA inIloreascA. De piJdA flora montana incepe hruse cu doua. plante
l>ogate in polen, zmeurul, !;ii af-i ou! urmate de Iinetele bogate in lloare.
DescArcarea coleetoarelor este bioe sa se fad ziloie la colectoarele
de u.rtlini~ did pol~nul este foarte higroscopie !}i inceptnd d~ la ora 16
olm.9sfera se ume~e. CDlectorul de slib copae. se paate IAsa 4-5 zlle
cAci polenul este terit de umezealA !';i ehiar se deshidrateazA parti'iil,
ceca ee faciliteazA apoi uscarea lui mecanidi. De asemenea, polenul
co leetat eu colector de fund, fie cA este de tipul Fennei apicole Tulcea,
lie d este de tip canadian, poate ti recoltat Ia doua zile, did !ji in acest
cnz polenul nu va 1i umezit de intemperii !';i este oarecum aerisit prin
sli.culet.ul de tHon ee stA in suspensie.
Colectorul de polen poate iii lasat in pennaneni,ii la stup in sezonul
activ o La inceput dintr-un sentiment. excesiv de grija. ca au cumva s1i
rumina coloniile farA polen in cuib, [ntre orele 12 !ji 16 ridicom pu\in
pUicile active de Is urdin.i!';e; in acest interval de timp temperatura
otmosferidi mare determ'inA exodul albinelor aiarn din stup 9i mai sint
toarie putlne ,[lori care 'i1?i d'es<1hid corolele intte aceste ore. Am constatat,
iusA en destu) de repede albinele memorizind ~este ore ae oarecare
libcrtate de circula\ie, stAteau pe scindura d.e aterizare a!iteptind dCsehidel'en totalA a urdini1?ului. Am rgnuntat apoi la acest procedeu clnd am
observat di mul~i '<:Hntre stuparii de la noi care se Ocupau cu produc,la
mndA de polen nu ridicau colectoarele din primavarA 1?i pinA in august.
I::i t"('U1.izau nu numai 0 cantitate mal mare de ,p olen, dar 'Oveau in
stupH cu colectoare pennanente rezerve mai importante de polen deeil
In eel In care nu pusesera deloe colectoarele.
Experien\a a fost. IAcutA !it in U.R.S.s. cu acelea~i rezultate. I n
I1sUel de imprejurAri .coloniile mo'bilizeazA un numAr mai mare de albin :cu\(ogatou re pent.ru culesul de polen !)oi se ajunge la acela~i rczultal.
tn concluz ie, pHicutele active se lasa perunanent ia urdinil; ~ i numn!
ntunei clnd este nevoie sA se cure~ !undurile de trintorii mor\i, elc 80
pot l"idica pen1lrU 1-2 are pentrn a inlesni 0 aerisire mtli uctivlt um
t-idi('ul ( .' \1 pcne de 2 mm oorpul de pe f1und.
PfliP))ul retraS din colecware trebuie pus In U5care penku ('Jiminll1'1'11 cC'l nr' 1I.1- 29 1/e api:\: pc care 0 rontine, care trebuie- su ty(,; .dn plut'! 111
;~G /6, cIrrd deville dc-stul de elastic .o;;i pUllle ri consul'l'Iul f\(' IIlbilll'.
1111

Formarea re1,cr ve)or de polen

Avind in vedere cA am axat intreaga tehnologie pe stupi eu d()u;~
mlitd, vorn !olosi acest tel de exploatare co atit mai mult la prodUf:CI'C'11
polenului in mare cantitate. tn primul rind, pentl'll di cine fuce polr..'1!
flnilt va realiza ~j 0 oarecare product,i e de miere ~i dupa cum ati Viit:ll~
di n cele spuse in privinta ucestei pl'oduc\ii suplimentare, este nevoie nil
n UJnai ca fieeare colonie sl1 aiba 0 populatie mare ~i puiet mult, dar ~ I
ilpaOu Jarg pentru depunerea ouillor.
Pentru inreput colonia are nucleul sau ajUlt.Ator care stimuillt ell
Hirop determin ~ un cutes activ de polen ~i apoi colonia ajutAto81'e- VII
sprijini permanent pe ('ea de baza eu puiet pentru a dubla populH\ liI
cuiegAtoarelor. Ointi ambele unltAF sint egalate ca putere, se inlcre:lICfiZii intre ele primul corp c u Iaguri gata c18.diti din cei de culoa t'('
hl<:i!isa, in care ,<'llbinele culcgatoare de polen pun cu preferin tli po/e.mil
lI~czaf fa ambele marg.ini ale corpulu.i de stup_ Pentru era. ma\.ca de jo:;
80 nu se 'llr'Ce in 'COI1p, ci sa ram-inA in coriJuJ ei - mal ales dae! eslc:.(I(> tip Dadant sau cu doua c<:trpuri ,de cuib dacA este de tip multielajm
- se pune <leasupra cuibului 0 gratie Hanemann. CO.ncomitE"nt se dcsIcngil !unduI coloniei ajutAtoare; ~j aiei, pentru ca matca de sus s,)
IIU coboare jOs jn corpul inter calat se pune in locul !undului 0 a doull
~Mtie Hanemann. Albinele ambelor unitA~i avind acel~ i m ir~s, c~ki
In'flinte de a face -aceste opl'a\iuni s-a ,pus cite un tampon de vat:1 t'U
parIum, acum se inirAtese in mundi., iar mAtcile rimin in continu,II','
M(1)arate. La nevoie se ,peate pune ~i al -doilea corp eu faguri pc-utl'lI
IlIllen, dar in mijIocul lIar se introduc In grup 3-4 !aguri artHi <'iILIt,
prcferati mult de albinele eulegAtoare de nectar.
Un.ii stu pari ered eli 'UsucA poJenul dacl il intind intI:-O camerA ('.\ 1
"iH'fH!L~ aer., dar se in~eala cAd dupA tl''i luni polenul muceg[li (o~t.I.',
Uscarea polenului este 0 problemli care are foarte mare inSC'lllll l\ ~
Inle ~i am impresia Cel stuparij nu-i dau importanta cuvenitii.
In iU'crarea "Produseie aJbinelor in sprijinul sanata\ii omuiu i"
'(!I'isA in colaborare eu dr. M. Ia)()miteanu, sint date 0 serie de indicI'I\il
u",up"a felulu i cum trebuie sa procedeze apicultorii in aceasta direc\il'.
lJlI polen_ u_mezit de ploaie sau de rouA, \inut inchis citeva ore lntra in
"'t' ll1erlta\ie, dezvoltindu-se 0 serie de e-iuperci primejdioase sau translor"lI nd unele substan\e pl'e\ioase In der iva~i toxid. Este cHat cazul unei
Irllfmplari ell consecin\e grave, petrecut int.r-o lamilie de stu pari -fran 1'''11, producatod !';i consumatori de polen 'Pe care este bine sa-I eunoa~te\i.
111 I)reajma stupinei era muWi sullina - Melilotus albus - bogatil in
.. llcn. A survenit insa 0 ploaie, palenu! lin .corectoare s-a umezil, dar u
\ fillt totuili pus 18 U500t <lupA citeva ore; fAra sA J?tie consecinv,'le, all ('011 'UlmH din el <\.'';8 c um faccau in ll1'Od dbiJ?nuil 9i intreaga familie a lre-buit
It flc inler nali.i de urgen\li in spital, de abia reuJ?ind sa !-'ie salvatii. Car't tlJlll CH lIza'! Polc nuI de- sulfina contine cumarina, un produs cristalin
"11 mlr'()s fO<lI'Ic- pl1icUl pc cfll'e- I au unele planbe cum este in spec;illl
1I111rlll/I: dUII)J' iti'i mil'osul ui sAu ,pHicut. este !olosit pentru eSCn\l', ])111'rU lnll1'i ~ i 1I!'Olllnli:t.:.lI'cu tU lunului; polenu l de sulfinA esle CO<ll'tc bUll
. ! ))11'1('11 1 Itl gust. DuC'tl ('sic SlI PI.JSti unui pr-oces de rCl'melHal'c, {'wl'lIlI'ino
411)

pe trol ori eu un l'~ou electri"c. Temperatura de lIscare nu Lre-bui('

transCormfi in dku.1ntlTOt, 0 substan~~ anticoD.gulanta .care in doze

rn/ll'i provoae,ii hemoragii interne grave. Memlbrii familiei stuparului
cll-at , eonsumind polen olterat in urma ploU, s-au intox.icat !?i ou greu
lIU putut ri salvati.
Cum polenul a intrat adinc in terapeutica umana, stuparii care
iI coleeteaz:\. au mari rAspundel'i, riscind viata ollmenilor !?i totodata !?i
n albineiot:, carora Ii s-ar administra polen alterat in hrana de stimulare.
De aeeea polenill ori este uscat; ~a cum YOm arata de indatA, ori
dacii cineva vrea sa-l pastreze proas}Xi.t, trebuie sa-I tina in congelatoare
10 _2 D C; in !ipsa congelatorui1,li se .poate pAstra in amestec cu doua
par\i zahar tos, in vase ermetic iochise .~L eonsumat integral 1n uIihaloarele ore cup!\. desehidere. Unele lucrAri recomandA sa fie amestecat Cll
miere. S-a eonstatat jnsa ca mierea Jiind in mod normal higroscopica
nbsoarbe apa din polen ~i se dilueaza, Chiar dadi este cristaiizata. Ori
- este .!1tiut - di. 0 miere diluatli. este expusa fermentatie i, caci daca
ea are Un procent de apa mai mare de 17%, in masa ei se dezvolta. eJemente fermentative care, incorporate polenului, ;pot dUDe la intoxicatii
sau eel pu~in In moditidiri digestive serioase, ce afecteaza .!1i ficntul.
PericoJul mate de l11teni!'e a polenului sau a pasturii dio Iaguri,
opare atunci clnd ace~tia sint expu~i umiditA~ii. Atunei pe supraIa\a
fllveolelor se iOrmeaza. un mucegai, produs al ciupercii Pericystis alvei .
Agentul patogen al polenului este format dintr-un filament micelian
eare evolueazA pina la starea de spori in timp'lll iernH, pAstora este
ataeata de spori care se dezvolUi. pe supraiata sa ",i In interiorul masei
di n alveole. tn coloniile puterniee unde se men\in-e 0 tempet1atura potrivita .!1i nu existi1 umezealA, sporii IlU pot. ac\iona. !mpachetarea colouiilor la iernare se impune.
trsC81'ea polenului se "face cu anumite dispozitive fiind intins in
straturi de 1 em grosime pe rame cu sita deasa, a~ezate unele deasupra
euibul ui coloniei puternice, ddicind podil}orul s;i acoperind suprafa\o
poienului cu un tiron; din capac se ridicli perna pentru ea in timpul
zilei, tabla acopet1itoare a capaculU'i, care se inclnge l-a raz-ele solare, sA
transmitA cAldura ~i asupra tHonu lui !?i a stratului de polen. Cum iotr-o
ramA incape 1,5 kg polen, deci productia de la 8-10 colectoare, iar
lIscarea dureaza citevs zile, vor trebui alese citeva calomi puternice
pentnl aceastA oper atie; rama Cll polen pus Is uscat deasupra euibului
serve~te i ea podi>r, iar polenu! fiind di.u condudtor de clildura, cuibul
de jos este avantajat procedintl asUel; noaptea insA ventilatorul de In
capac trebuie inchis, mai ales dacA timpul este noros ~i baromelrul scade.
F ac. foarte If~ stuparii care usuca. polenul Is lumina soarelui. Proteinele din el, aeci un,a din cele mar impbr tante componente ale polenului suferA degradari importaiJ.te, ca ;;i enzimelre de altre!. Polenul
din orice fel de useator se tntoarce u:,;or ell 0 lopa~ic5 odatA pc zi ~i
numai in orele calde, c1i.ci altfel el :!Hod higroscopie pina se punc de
acord eu temperatura de aCara absoarbe umiditatea in graunciori I:li usCUrea se prelung~te.
Miirimea uscatoruJ ui va fi in raport de numarul stupilor de III
cUl'e sc rccolleaza polenu!. Pentru stupinele mid estc guli ci{'IIi. Uti
ShL P un SCl'kLi' cu fun d de tab15 eu nisip inclilzit Oll (l 1, IIIIpfl II!'
M .'

S:L

depA~E'asca. 40--45 D C, did polenul !?i-ar pierde din pre~ioasele sale COIllponente. Pen1..ru a controla permanent temperatura, in m ljlocu l Cu pll ~
euiui se introduce un tennometru care are grada\Hle la vedCJc. Mct Vtill
nu este insa sigurA caci stuparu1, datoriUi multipleJor lucrAl'i in p1"l sadi, ponte uits sa supravegheze temperatura in mod reguln t. Ik

arees, un bun usditor l-am injghebat dintr-o dodtoare a1'tiJiciul;"i !k

pui in:ealzita au petrol, dar care are un termoregulator ee nu pcrn,lIt
ridicarea temperaturii interioare mai mult de 40 C. In interior mn anwnajat 0 serie de site pe care sint iotinse buca~i de titan pc cure C~:I ('
8~ezat polenul in strst de 1,5-2 cm grosime; cum sita de sus eslC l'U
polen'll} eel mal useat, pc masura oe sila se retrage, toate eelelaltc ~p
rldieil cu 0 treapta, iar jos se intinde 0 sita cu polenul PI'08Spfl\..; 111
(elu l acesta se pot usca zilnio circa 2 kg polen.
Un ,U5'CAtOl' de 'polen bun (fig. 66) pentru 0 stupina mica est~ ('.. 1
01 lui Lalal (Fran~a) alcAtuit dintr-o cune de 0,45/0,45 m ~ i i nu\t.1i lie
0,54 m, montat.A pe patru picioare de 14 em. UscA.torul
fire douB. sel'bare ~ezate in partea superioara sub eapacul pI'ins in doua balemale. Fe mal'ginele later ale ale
capacului se raW1 0 serJe de orrif'icii para"lele de ve.ntilare, pentru e'V6ouarea umidita1,ii din interior. In partea
de jos se alIA. un reflector ell bee electric avind !ilameotul de dirbune de 32 lumini (42 wa\i) la 110 sau 220
volli ~i care radiaza ealduNl de jOs in sus. ReflectO'ruI
are -un cordon de 2 m lungime! eu care se face legatrul"8
}-o priz-a de .eontact. UscatCIrul are numai dou~ sertare
Cll ratrui de 3 em inaWi; la fund se ana scrtare mobile cu oite 0 pinzA metatieii. galvanizatA pentru a nu
rugini sub actiunea vaporilor de ap~, eUmina\i de polen. Fig. ti6 - Us'
Sertarele se sprijinA pe cite doi suportJ. 1iixa~ in cdtor de p()J CII
pel'e~ii laterali. Primu1 sertru' eu polen sta 1a 8 em dea- tip I...al al CU
tluprn refleotorulul, ,i ar al -doilea Ia 10 em. Sbmt\.ll de po- un bee l'il'( .
len pe fjecare sita cu rama est.e numai de 1 em, adidi tric de 40 wa\i.
SilO g ,pe iiecare din ele. OdatA intins polenul pe aceste
lite, cordonul se leaga.. la prim! de contact unde sUi ~ase ore, dup..1. cat'e
lie seoate din prizii, iar dulapul ramine inchis incA 0 ora. Apoi se gol e~ lc
ric polen prima ramA de jos, realizindu-se din cele 800 g polen llm ed
!Hunul 600 g polen us"Cat; de data aceasta rrona de sus se cdbonrfl uealupra re!lectorului, iar sus se pune rama goliUi umplutA. aeum eu poler'
proaspat. in aeeea~i cantitate ; de data aceasta desehiderea useatorulu i cu
1>oIen se faee dupa 4 ore, di.ci polenul de pe f'8ma coborita era dC'j .. r
In parte useat. Opera\ia se repetA dup<l aIte 4 ore, adieu se sconti.'
f;ordonul din priza, se lasa useatorul inehis 0 ora, se retrage rama de
Jos cu polenul de pe ea, se gole!;ite, se in-carca din nOll , a~ezind-o sus.
t't'OCed ind astJel in 24 de ore se pot usca 3 kg polen, adicA aUt cit :;t'
r(!colteaza normal pe zi de la cele 50 de eolonii care calecteaza pole n.
k"olosul mare 81 acestui tip de uscAoor este ca rel1ectorul ell lampil lu i
llicctl'ica nu ridica niciodaUI. temperatura peste 45C. Cu ~as~ asemen(':1
IIlIcl\ lom-e t li.ll'll l se usucA intr-un sezQn 600 kg polen.

=
=

;::--c

4~1

'I:':U

Polcnui .!IC considel'a uscat atund clnd strins intre degete nu sc

flll'iml\ellza. produclnd un sunet de grAunte useate dud este vinturat
cUn tl'-Q mind pe cealalU1.
Un bun usc!tor la expJoatAri mari - pe cale industrial! - este
unul eu v id 'Care ,usud polenul sub actiunes uoui dis,POzitiv cu IAmpi
( nrl'nr~ii dcasupra unei bande ruIante; polenul sUi intins instrat de
10m, harrda est'e actio nata de un mi'C motor electric, ce ,parcurge ineet
dl'umul de la alimentatia bandei .'?i pina Is terminarea uscarii polenului, in 24 de ore; temperatura de uscal'C nu depa.~e.'?te 45C.
TndiCerent cum ar Ii conceput apal"atul cit 1j:i metoda de lucru
pentru useare, polenul cald nu va fd scos dintr-un aparat inchis declt
dupA ce polenul ~i-a eoborit temperatura la nivelul celui din camerA,
~l deci el trebuie sA se rAcoreascA acolo pe loc, oprind cit:cuitul electric
pinA atund ; polenul seas alara cald va absor.bi vaporii din aerul inconjur<'itor, iar mai tirziu mU"cegaie~te. Uscarea lasoare este interzisa, po_
leo'UJ suferind pier-deri de suJb stan\'e valoroase .
Dupa uscare polenul se cerne, se pune in saci de material plastic
~I i se aplicl un tratament contra ddunatorilor. In aoest scop apicultorui
florin H engan u introduce [pinl!. Ie fundu} sacului un tub de cauciuc
' egat In 0 butelie eu bioxid de cal,bon din cel ce se folose~te la umplerea
sitoanelor ; se desehi'de robinetul "de trei ori cIte 30 de secunde. P 1'Qba
eli sacul me plin cu gazul respectiv se lace prin aprinderea unui chibrit
!tus la gura ,sacului, Urn .a aprqpia chibritul prea mult, Gaci polenuL
u$cat este in!lamabil. Dadi chibrilul se sNnge este dovada ca sacul este
umplut cu gaz. Atunci se -retrage 'bubul de cauciuc !;ii se leagi!i. sacul eu
polen strins la gudi. Un astfel de tratament este suf.icient sa se faca
ItdiltA in vara ~i se repet.a. in toamnl!..
Polenul useat poate Ii dat in hrana albinelor numai pulveriza't
rOBrte !in eu 0 ri~nitA eleetriea au a turatie de 1 000 ture pc minut :
IMruclt contine grSsimi ri~nita poate sa fie !rlnata, imbi~indu-se eu
putbere ; de aceea el se amestecti mai inainte cu 0 cantitate egalA de
zllh8.r t os. Polenul nu se pulvenizeaza declt pentru 2-3 zile de eoosum,
dici ri!i.mioind mai mult timp sub aceastli formA grasimile din polen
rlncezese !;ii polenul este in parte alterat !;ii reiuzat de albine pentru a-I
consuma, pierztodu-l;ii 0 parte din proteine. Poleaul destinat comercialI1.Arii se predli aumai sub forma de grauncioni, W?a cum Ie-au preparat
olbinele, prin prelucrarea polenului proaspat. EI se pastreaza b ine in
Vijse metalice, de preferat bidoane mari din cele de lapte, ee se inchid
c.rmetic sau In boreane de sticla incasabilii , de culoare inchisa verde
suu maronie, pentru ea lumina sa O'll inlluen\eze negativ valorile po
cli re Ie con\ine polenul; borcanele sint perfect inchise ell \ipUI..
Polenul n-etratat este atacat, pulverizat .'?i distrus de dOi daunatori
p1"iculo$i : coleopterul Silvanis siri1lamensis, mie de 1,5-2 mm l;ii de
Carpoglyphus lactis. Ei sint combatu~i prin metoda dcscrisii mai sus cu
~/IZ carbonic, sau to lipsa, se poate Colosi tetraclor ura de carbon punind
(teU$upl"a polenu:lui din sad sau din boreane, pc 0 CarIurioal'A sau cil pfteel d e Labi a 0 mica cantitate din acm produs chimic, care in contucl. l'U
neru! se volatilizcaza repede. D e aeeca, imediat ce se pun 25- :10 g ill
df pikc!, slIeul sau bidonui se inchlde cnnebic, iar gazu! cc s(, dcglljt\
,I :!:.:

fiind mai grcu dccl'L aeru1, strabate intreaga masA de polen din amhnInj ~i udde d~:unatorii. Substan\'a di5truge chiar ~i ouale, UuA sA n1t('reze sau sa. sehimbe eontinu1Ju\ polenului. Dupa 24 de ore polenul 8(tntinde pe 0 masA aeoperitB. cu hirtie curat8. pentru a se aer isi, CH apu1
dupa 10- 15 minute sa fie pus din nou in sad sau borcane.
P listI'{lrea polenului se face in camere ierit de ger, 'c are-i da url C'i l"t.Ii .
Geru l cruar numai de _3-4C aCeateazA valoarea polenului care Wllt1
o[el"'it albinelor Ql. hrana nu est.e digerat bine, iar colonia poole l>1\
prezinte fenomene de W?OBt"A tintoxica1,ie.
Analiw potenului nu tre-buie sA se limiteze num ai 18 procedcclc
organoleptice, pentr.u cl.. este posibil ca u nii stu pari sA usuce polclHl1
mtr&t deja in fermentare, transforrnidd dueri'i produ~i din componen\u
lu i in al\ii toxid, .sub actiunea umiditatii . De aceea laboratorul Va t rcbui
s4 analizeze nu numai procen.tul de apa, ci sa facA ~i teste bi'Ologicc ~l
llnume : '1 8 un numAr de cobai sau larve de g.reier li se servesc zjlrric tlmw
mid de polen, timp de 10-12 zile, din fi ecare cantitate de polen adus III
analiza. Un polen care a fost iermentat urnde aceste animale ~i Inrvc <1 (.'
greier. Deci , partida de polen din aceastil calegorie trebuie n u 011 11111'
reluzati la achizi~ie, ci l;ii _ pe loe - denaturata cu petrol, pent I'll H
nu mai Ii pusa in circula\ie, puUnd constitui pentru consumatol'i 111 1
perkol gra/V.

PASTURA - L OCALIZAIIFA
POLENULUJ I N FAG URI

Stuparii care au sarcina de a realiza cantita~i mai mari de polen

pl'in aplicarea 'Unei tehnologii anumite, pe linga reez.rva de 'Pcf1en ei
trebuie sa. asigur~ ~i 0 rezerva de p8.sturA atit de necesara Ia sfirliitul
iernii, dnd in ianuarie cuibul incepe sa se infiripe. Apoi, .pina 1a apari\ia
polenului proaspat. d u pA ef-ectuarea controlului de fond, in prima parte
a primaverii cind cui'bul trebwe ajutat sA se dezvolte cit mai mult !ji
mai repede, In stup treb'Uie introdu11i taguri ell pastura, hrana care este
de trei ofi mai valoroasa decit polenul. De asemenea, prezen\a pasturii
In primele douA luni de toamna august l?i septem'brie ajutii enorm cuibul,
tncit coJonHle intra in iarna ell multe albine tinere.
T~hnica pe care stupaI"Ui trehuie sa 0 aplice oonstA in aceea ca
in~jnte~ ..de apari~la marelui cU'les, In mod periodic, sa retragA din stup
faguri i plini eu polen ~i s~- i punA provizoriu in corpuri goale de stup
stiyuIte, lipite la incheieturi ~i sulfurate pentru a nu Ii atacate de gaselni@.. Opera\ia se repetA Inca odaM dupa 10 zile de la prima sul1urare,
pentru a ucide ~i larvele de gAselni\ii ce ar Ii aparut in acest limp din
ouille depuse de dl1uni1tor,
Retn'i.gindu-i din stupi, dar liisinti aeolo totdeauna 1-2 Iaguri.
,."}Ibinele se intrec a aduna polen ~i mai mult; in al doilea rind, cttioul
nu va Ii blocat; in locul fagurilol" cu polen retra.!;ii, stuparut pune altii
10t de culoare inehisA, prelerati de albine pentru depozitarea polenului.
In momentui dnd apare un cules mai abundent in natura, iar stupului eu douA matei i s-a intercalat corpul ~i gratiile Hanemann, a~a
cum am arAtat, in eor pul al doilea de cuib se aduc fagurii cu polen sco~i
mai Inainte, ~i pu ~i -spre peretii 1aterali ai corpulu.i ; atbinele prelucrat.oare pun peste polenul ttans(ormal in piisburA un strat de mier-e cruda.
Ceea ce se in,timplii acolo am a rAtat cino am vor:bit des pre pol en ~ i pl\sLurA, fara a vA deserie te'tmica de a obtine acest pretios produs in cl:lntitii~i mai mari, pe care 0 YOm face in continuare. Dupa ce micl'ea (~U
care este acoperita piistura se coace sub actiunea grupului socilll II I Vl'!"ttilatoarelor, albinele 0 capAcesc !?i astlel pastura este izolata ntit dc stl'lltul de micre ce sUi. deasupra, cit 'I,'i de capacelul de ceara. Cind c'ulf'sul
tncctenzli, fagurii ou pastura sint definitiv retrs!ji din eorpul III doilL'll ,
\1I1(1C sint inlocuil i cu al~ii goi, gata cla.dj~i, fi e pentru Ca m<.Ij,C'a sit (I('IHLI HI
oun acoi(l, fie pentru a n <lepozitatri mi('I'l';l cl(.' 1..1 lin cull,s lIl' IlHiI"I',
4:.!1

tn slupii Ortzontilli :formarea rezervei de Iagul'i eu pastUI'U S(, fl1" ('

lu fel , puninrl insa iagurii eu ,Polen la ma~inea cu j'bului, unde obi~Il1Ii1.
Ctlbinele depo",iieaza mierea; aJ?ezati acol.o, albinele oom pleronz1\ &1'111 111
lor eu miere !joi ap(H odatA clp~ei\i , fagurii 'C U pAstura s int pu ~i la
pas-il'are,
Pentru orice colonie rezerva de pclshura trebuie ~ lie de pCll1'u
Iaguri. Pc1strarea fagurilor cu pastura cere 0 aten~ie deosebiti\, rik,
printre ei se mai pot 'afla din cei rama{ii nedipaciti ~i chiar lara stl';)\..1I1
o('operitor au miere. Pe a~tia spicultorul ii aeapedi eu zaMr pudrfl ,';0 1
tt depoziteaza feriti de '8.t6cul gaselnitei - a,s cum am arahlt lnnl
toain-te. TotodaUi pastun~ mai are un inamie care atacii in masii. I~"il'"
dAuni1torui CZycop /tagust domesticus apis care se inmul\e~te in Ir\zi le sou
dulapurile eu lagun linuti in camere I\.lmede,
Pro!' E, Zander scrie despre acest daunator, cii intr-o jarn. i-u dI s
tl"llS 250 faguri eu pAstun'i., P entrucomhaterea lui se a~a z! Iagll1'ii III
&t.upi verticali in stive de 5-6 stupj inchizind spatiile eventuale (lint I'"
corpuri prin Hpirea de fi~ii de hirtie cu pap: peste striva cu corpul'i Itl'
pune un magazin gal, iar in interiorul lui, deci pe suprafntfl r:tlnclnl'
aorpuri proin lipirea de 'fi~iri de hh1t..ie cu pap: peste sbiV'a eu ('ol'pur'j :11'
concen-trat de 30%, ~inind seama eli. form'Olul are un ti traj mll)(i l1 1 fll '
~O%; deci .la 3 litri Lormol se adauga 1 litru apA. Nu ,trebuie mXritl\ I1ld
dOZ.B, nici con~entratia cli.ci atund piistura se inneg~te, Sc il1 t O l'C~I{,
mult, incit albinele abia 0 pot digera ell mare gl"eutate. Deasupt'll ml\~ln
tlnului se pune un podi~or etan~ ~i capa~ul stupulu i. Opera\ia SC 1'C' pCII\
ociata la trei tuni pina in primavara, dnd loti fagunii cu paSH1l'i1 ~ ('
t1istribuie la stupi, u rmtnd a-i foiosi ~i in aeel an,
Camera unde se depoziteaza stivele de faguri cu pastura trebuic s!\
ric 'perfect u scatA, caci mierea ce acopera pastura !lind higroscopid~
II'bsoarbe a parte din umiditatea mediului ~i astCel se alt.ereazil, 'rempt.'l'atura rea rnai 4ndicata.: intre -2 ~i + 16, Fagurii care 1IU c i lC V'l l
IIlveole ataeate. pot fi iolooiti, eliminind pastura de acol0 ~i expun'inrl
rugllrii 1a soare, care este cel mm bun dezin(ectant contra tutural' mi(t()zclor. In august, se dau coloniiloc cite doi faguni ell p3stma, Albinetle i ~ i formeazA astfel rorpul gras.
o pAstura care este invadatc1 de mucegai poate fi eliminate. ('omplet,
din ragureie care apoi poate fi foIos'it, dad se scu'funda aeel Jagurc' in\..l'-o
(tvlutie de 2 ,g 'bicarbonat de sod iu 1a litrul de api\, ufllde ramine J 2 orc ;
\.'lIle ~i mai biue dad jnain.te de a !i scufundat se strope~te cu nccasli'i
Aijlu\ie supra'Ca\a lui ca sa. patrunda in adin cu1 tuturor alveolelor umpltndll-1e cu solu~ia respectiva.
So l u~ i a provoaca 0 vie e(ervescen\a a 'pAsturii care i~i mUl'e~t('
V01Ulrtul ~i lese din alveoie, jar pentru eliminare, fagurii se centrHu~!hcnz;' in extractor. Goli\i de pastura infectaUi. ei se umplu cu ap.1\ CU1'lI li\
Inl f'U un pulverizatm', se spala bine la un robincL ~i apoi uS<:<1\I, pol, rl
rOlllollt.i 1n Cflntin ll are pent!'11 accluf)i scop.

'1"5

FaguI'lii cu pAst.urli siot loarle sensibHi 18 .1rig ~j umezeaUi.; coi

S~ \'in iIllbr-o oomerA 113 0 t'eJl1p'ratura inwcatii ~j cu 0 umiditate
uLmosferi'CA de 60-80%. 'penfu.'u <a nu inghe\a. cAd a1binele doici nu
pot cr~te puiet cu a astfel de pa,sbura ce a lost tinuta in gel', Cind ea
sc ,pune in stupi trebuie s~ fie acoperitli de aibinele ghemului, atit in
iuma , cit ~i in primaverile reci dod uneori termometrul mai roboara
su~b zero grade. De aceea, st.uparii canadieni, pentru a nu aVea surpr.j ze
nepUi:cut.e ca pflstura sa fie distrusa deger, scot pastura din depozit
Inbr-o zi rece, dar flU C'U gel' aspru; .eear:a !agurilor devine casanta 13
!'ece. FUnd apoi du!?i in laborator, fagurii sint taiali in H",ii longitudinale
cu un cutit ce t['ece drept prin mijlocul alveo1eior; fi!?ille cu ceara
d\citii se freaca intre palme; ea cade In Iarime, jar pastura ramine
Intacta ea ni ",te prizme exagonale. DupA <Ce se vinturA rbucA\.elele de cearA,
pt\stur a se trece prin ma!?ina de tocat carne, se pune in borcane de sticlA
colorate, fill' deasup~a se toarnA un strat g ros de miere liohida care izo':'
icaza. perIect aceasta IpastUrii tocatiL tn primAvara. ea este scaasA din borcanele care au- fest Dine pastrate in camera - a",a cum am arlitat ~i se
umestedi. cu miere semicristalizata facindu-S1e turtife care se afera albiHeLOT pe pa.tr~tele de tiIon puse peste rame deasUipra ghemului ~j deci
sub podi~or. Cind temperatura de madi este peste 12_14 C, se pot pune
Caguri cu p4sturii li:nga cuib. Acesta va lua 0 extindere mnl'e -5i curind
vor apare genera\ii noi de albine ce vor realiza marea produc~ie de polen.
Rezerve mari de polen de porumb
Observind cli toamna aIbineIe culeg polen de porumb din oulturHe
pentru furaj, doi apieultori romani E. Constanda ~i D. Stoiculescu au scuturat paniculii porumbu:}u'i $i I-au oferit albinelar in IAzi
Inalte ; ele I- au consumat eu aviditate.
Luerarea a dat rezultate !}i mai bune adunind panieulii in momenluI clnd vinul flarU a inceput sA-~ deschldc1 sacii polinici. Atunci numerO$i lucratori intrA tn tarla ~i aplecind U$or paniculu} intr-un sac de hlrlie pur.tat alAturi, il rupe de sub inflorescent.it Intr-un sac intrA 150-160
puniculL Lega\i la gurA sacii sint transporta,i in gospodarie, urca~i
tntr-un pod al ,unei magazii aooperitA cu tabla unde se pun clnci-iase rinduri de paniculi into~ i cu virful in jos, pe ni~te sbelaje fAcute din sirme
fntlnse. Sub stelaj slnt puse mari folii de material plastic, DatoritA tempcratu rii delicate din pod, paniculii i~i deschid anterele ~i polenul cade
Ie 0 mica lovitura data sirmelor. Se lasa acolo 4-5 zite in timp ()('
lu-crarea in cimp trebuie grabita, cad toatA tarlaua tnfiore~te repedc, iur
unterele panioulilor se desChid pe rind tn inflorescenta, incit in 10 zOe
nu mai rAmine in antere nici urm! de JXllen . Se obtin cantitii.\i impol'tnnte de acest pre\.ios polen daca se 101osese lueriitori mai mul\i in z\lek
cit tine in:rlo1'iren p'lOiouHlor. Intr-o zi un lucrator abia nhli.,(' ~;I f)
:100 f,!. 1;;1 l'stc fO(ll'l{' u ~o r. ciici porum'hul flll'C' parle din pillfltd c uO C' IlI!1
'ns~mintate

" ~O

iIe a carol' pOlen este pUI'tat de vtnt ~i !ecundeazA m~tasa clclI)asi'i n

invAluiti io irun2e (fig. 67, 6a, 69).
Cind toti pan'iculii s-au uscat deplin , ci sint strin~ i de pe sil'ln('l('
stelajelor !?i bAtuti in pod pe Joe. tot pe fo Uile de plasttic, obtinlndu-sI'
astfel inc! 0 cantitate de polen din pleava rAmasa jos. Polenul din SCtllurare 'pr'Oprie este eel mai valoros ~ i de aceea el se stringe inaint.e d,l'
n bate paniculii uscati. S-a observat eli ",i pleava oIeritA in hmna 11111 malelor din ourte - piisAri ~i puroei - determinA 0 deosebitA crc.'jh.!I'c
In comparattie cu aUe animale ce nu primesc asUel
de hrana.
~
Uscarea acestui polen scuturat se face in
l/ivi de tablA lpuse sub capa'c ele stupilor; el
clfte intins in strat 'de 1 em grosime ~i deschizind
ccle doua ventilatoo.re de la oapace se formeaza
neolo un cu.rent de aer caJd care elimlnli uJTridita4
lea din e1. Se poate uSC'a !?i in pod, liisindu-l in
;..-IHrat .s~b\lir~ pe foliile pe .eare s-a scuturet ~ i
tlesch:iZIOO ~ I geamul podulul.
Cind el nu mai are decit 6- 7 gmde de umi5'
tlitnte se pune in borcane oolorate sau din oele
~
-i
()bi!?nuite pe suprafaWt cArom se ll~te hirtie al2.
bu&tra, caci po l'enUI surera mOOlLidl.ri imporbante
dacA este expus luminii.
Flg. 67 - P,micu!u! til:
Polenul de porumb se of era in sped-al toamna
porumb :
I - sec\!une.ll. ; 2 - t " un~" ,
IJtJfd albinele nu-I mai gAsesc in natwrA. El se pune
oolecloar e : 3 - fI(lIl n.~ :
In stNlt de 1- 2 em pe !undul unei lazi mai inslte
4 - panlculul ; , - \lJ ...
l)Cntru ca albinele sa-l ia trecintl prin el. RidiC1lndu-se apoi in zbor plana't ~a 0 fTli.ca inlA~ime de la supl'aIat,a stratului, ele il cu riiVi '<ie pe inveli~l pAros al corpului eu periu\ele de
Iii picioarele antenosre ~i mijlocii , indesindu-l in co~ule\e. P olen ul fHnd
fonrtc fin ~i ~r s-.ar risipi dacA s-ar da a lara in natura. De aceeil
jI('1 mai bun loe pentru 'l ade cu polen este cabana cu u~a Larg deschis.!i
llndc albinele slnt atr>ase cu 1-2 Iaguri ell miere neclipacitA. Odata cc
~ tiul e\i1o r

9 f:
:::=:::
,~

1-

I? <~

~[;"

I~

~I~' 1, 1
[/

...

fl r/. 68, r~1I

I -

Stelaje pentMl usca

'panicUJelor :

~H I~ .lul ; 2 -

tI, III II ;

---..

fulle

wl~NMl'll

pan lcul1 alcUl t! pe

POIIet\len
pentru
p<)lenUI UL .

~".

I~!
.. 4".

Fig, 69 -

-t

<101M ... -

Magazie custelaj(' .

I , II. ill stelaje e.aJale : I _

Cl.l10&" tnu-e sielaje: 2 KIl!I'.' j ul
"" Ill'me: J fOliC p<lUL'1.II ,'., .,
pc!nlry cQlectarc ll 110Iol., ... 1... ,

'1:.l7

o pnma serie de ",Ibine a u dat de lada 'CU polen , acti-vitatea ",borulu i

1m att'age ",colo ~i pe celelalte culegatoare din stupii prisacii, care se
inh'eC in a-I culege cit mai mult ~i cit mal repede.
EI mai poate fi oferit albinelor ~i in stup deasupr a ramelor sub
podi~or u nde Be pune 0 bueata de carton gudronat .pe care se ofera
zilnic albinelor 1-2 linguri de polen; in eel mult 2 ore nu mai riimine
niei un grauncior. Sub aceasti'i forma el este dat albinelor in primavar a eind timpul este mai rlicoros ~i albinele nu ies d in stup. Valoarea
polenulu i, dupii trecer"", celor 6--7 luni de la recoltare, i~i mai pierde
din pretioasele lui componente; de aceea hranirea eu pole n de porumb
dil rezultate ~i mai bune toamna, diei ehiar dacil atull'ci albinele nu- I
consuma integral, prisosul il transformli in ,piistura care e de 3--4 ori
mai valoroasa decit orice lpolen oot sub ;forma degrliuneiori.
De areea, in primavara, pastura din polenul porumbulu i este oferWi
albinelor sub forma de tur tite care se fac dupa urmatoarea formula stabilitii de cercetatorii de la Insfututul agronomic. Re\cla este pentru cinci
coloni i carora Ii se otera turtite de cite 450 g. Se umezesc 180 g polen
cu 100 ml apa rec~ ~se d iz9lYa 900 Lza:J\ar-ln 450 mLapa- ca1da.
Polenul umezit se lTiianinti'i bine au apa rece cu 0 Iingur a de lemn,
adaugindu-se 540 g faina de s oia impreuna cu siropul de zahar, amestecind totul pina se obline 0 pasta omogena. Pasta se intinde pe 0 plan~eta de bucatarie in strat de 1 ern, trund din 'a buca~i. Cine are polen
mai mult poate mari cal1titatea lui cu 500;. i n care caz se reduce pu~in
can titatea de simp. Tuvta de 400-450 g se ofe ra coloniilor puternice
a~ezind-o sus peste ramele cuibulul pe 0 bucata de 1ifon ceva mai mme
ca turt"" pentru ca sa fie acoperita pulin eu marginlle tifonului. Peste
ea vine pod:i~oI'llI ~i "'poi capacul. Se controle-aza consumuI ei care trebuie facut in 10 zile, dupii c are se da 0 <llta dozii daca prima este aproape
gala consumata . Ooloniile mediocre ~i nu cleele vor primi turte mai reduse, ca sa fie ~i eIe integral consumate; nu este bine sa riiminii prea
mul t timp in stup, caci poate incepe un proces de fermentare nedorit .
Unii apicu ltor, - cum sint cei din jurul Devei, unde muntele de
sub Cetate acopent primavara de aIun ~i corn, ofe ra 0 priveli~te, incintatoare - We crengute cu fIor; ce au anterele gata sa se deschidii, Ie
du:c in casa Ia caIdura, Ie pun in vase cu apa sub care ~zii cite 0 coala
de hirtie. Amentii ~i florlle de corn se deschid, i~i revarsa polenuI p e
hl rtie, de unde este luat ~i pus l a uscat dindu-I apoi albinelor in stup,
cAci in timpul infloririi acestor ar!bori vremea este adeseori rece, iar
albine!e nu ies la eulesul lui. Procedind astle!, coloniile sint mult aj utate
iar cuiburile lor se dezvolta deosebit de bine.

$(J privim jocul combinat in chip a~a

de minunat al plantei. impreunarea ~i

Impletirea matematicd a poliniilor...
(M. MaeteTlinckj

POLENUL :?I POLENIZAREJ\

IN SPRIJINUL AGRICULTUJUI ,
POMICULTURII :?I VITICULTURLI
De-a lungul mhlioaneIor de aiti S-'8 fOI'llat ~i s~a Intar it in natur"
aceastii infratire, intr-ajutorarea lntre floare 'ii albina. Acolo unde el po.lenu! - nu este p rezent, rodnicia nu poate ft . Ciod primii coloni~li
englezi au aj uns in Australia eu ctteva secoIe in unna, in livezile plantate ]jnga a~ezarea lor, au sadit int re ilite soiuri de pomi r oditori ~i peri.
ca re spre rlezamagirea )or cre~teau fara sa rodeasca, cad acolo al1ll1('
- dnd uatorita fr!>minta rilor p iiminbului s- a rupt acest continent dill
bl ocul asIatic ~i antarctic - n - a lu at cu el IIi .aIbinele. Abia dnd coloni~tii au im'Portat cit'va st u pi iar abinele au inceput sa a ju!e In po lenizarea perilor, abi a atunei a aparut ~ i mdul in acel colt de lume, frumoasele ~i sucuIentele pere, cum .erau eel'e din fosta lor pa trie.
Aceasta opera de completare a naturli acoIo unde procesul nu al'e
loc sau se face insufieient se denume~te polenizare dirijata . Luerarea de
transportare a elementu'lui mascul de Ia 0 floare a logama I) la alta, de
preferat pe a It por t dedt aI pomului respectiv, venit din afara coronamentului sau, poleni=e care se face de catre albine ~i alte insecte, este
dcnumitii polenizare entomojila. P oIen izarea se m ai face ~i pe aIte cai
In "Ite plante a caror polen este ~ d e w;or incit vintul il ia, il inalt1l
.1 II duce ca sa polenizeze flori Ia mari departarJ. Este pol enizare a~-zisa
onemofilil. J\!poi apa ~i piisiirile ajuta ~i ele la fe'CUnaarea incruc i~ata a
tiorilor altor plante . Insectele, insa, def;in primul Ioe in aceasta operii,
(Ad 82% din plante sint fecundate cu a ju1lorul lor, ia r dintre ele, 3/. si n l
rl'prezenlate de a:lbine, care p<!rtiQipa ~a pdlenizare in mare masura.
Odati'i "CU ilorile rp lantelor fanerogame au aparut pe p1imint ~i insec"Ie; ~i unele ~i eslelelte in decursul m illioanelor de ani s-au adaptat
811 re rind modificiiri structur ale. D e exemplu, la .plantele dio;ee ') une!'e
flOArtii flori femele ~i altele flori mascule - cum este saleia. lntre flori
, I albine S-'8U creat legaturi strinse de existent1l : floare<l ofera n ecta rul
flcnlru brana aIbinelor ~i polenul pentru brana puietului a intregii
t')m'llnitii~i, iar a:lbinele ii da ajutorul sau tla pdlenizare deci la pro,hWcrea sem inteior ee asigurii p lantei perpetuar ea ~i raspindirea .
.) tlLogamtc _ polenizarea 1ncruc1$atA in cadrul acele1a~i specli.
't aiQlce - plante unisexate care au florue mascule ~i femeie pe lndlvl:tl dCosebl\l Ai

"'fllI,...,,1
4~ A

II ~JI .

'12\.1

liltil. {led eli freest polen pe care l-am dleScris ma'i inainte int.er:v:ine
nu n\Jmai in productia sliupinei noastre, dar ~i in agricultura, legumlcl.ll turA , vWcultura etc. etc. In productia vegetala exemplele sint multe,
dnr aiel Vom da cUeva mai caracterlstice: in planta?:ile marl de mAr de
la noi ~i de portocali -din ltalia, acolo und.e se due stupi pentru poleoi~1'E', pl'oductia se mAre~te au 31,17%. fructele cresc ca volum cu 15,40%,
ilu' z.:1hiiiUI din ele se mAre!jte <:U 15,200/0, In Maroc un man'darin dA:
40 kg Crude ciod Jipse's c stupH din imprejurlmi, in Urnp ce Un mand urin care are in apropiere al-bine dA 100 kg mandarlne. Migdalul dA
fourte pu~in, abia 1,500 kg de tiecare arbore, dar dud p>omii au albine
I:>cntru polen izare pl'oduc\:ia este de 10,5 ,kg <Ie fiecare porn.
Vit:a de vie se pdleruzeazA cu a.juborul vintll.llflli, dar peJ"SOnal am
Jxwtioipat Is organizarea la podgoria din Dd'ga~ani a unui transport de
stupi lingA parcelele care aveau varietatea "Crrm'Mieil., foarte pretioasil
din pune t de vedere a cali1A~ii '\finwul, cu care intreprinderea cupajeaza
celclalte vinuri pentm a Ie mAri aroma, Din nefericire varietatea dadea
o minima cantilat'e ,de 400 kg struguri 18 ha. Fa,clod dresaj ell flori dE'
Ii I cit,iva butuci, .puse in sirop de zahal' J?i dino cIte 100 mIla liecare
stup, albinele au opolenizat ~a de bine varietatea incit a iozecit prodU'c \ia pini\ la 4000 kg struguri 18 ha. In 1939 la Luciu-Giurgenj am
tns~min~t 700 ha de rapitl idin cele doua varietlW : colta J? i naveta.
Am adus acolo in afara de s'tu.pina proprie, doua mari stupine de qa
Ca'la~i ; 'Prdd u'C1;ia de miere 8 fast de 22 kg mal"IA de stup, iar plantele
ilU legat atit de bine incit au dot a proouC\:ie de 1 950 kg la ha, clnd in
fl l\i ani bunj 1ik~ a'1bine, abia atingea 1 000 ,k g 10 ha.
La f1oarea-soareluiaoolo unde nu intervi.n albineIe pentl'>U pole-nillW e rnm1n semin~e secl, in. 9(X'Cial eele din mijlocul calat.idiului. A'CE.'ISt
te-nomen se dato~te f\aptului ca florile cu stamine cu polen ajung la
muturitate inainte ca cele cu :pistil ~a fie apte pentru fectmrlal'e, Interveninld insa a lbinele, aproape toate florile de 'pe calati'diu sint polenizate
1$ 1 protluc oseminte. La noi 'in 'ara ,pe -cele 550000 ha de cuItun de floo~ea
soarelui ale gospodl1riilor agricole de stat ~i ale coaperativelor agricole de
'protiuc \ie, rprodU'ctia s-a mirit 'CO 200-600 kg, deci cu 0 medie de 422 kg
la ha. Desigur cA in acea.sta opera de polen.i.zare inilra anumiti factori
vnri-abiJi in raporl co rasa de a'l bine, putereoa. odloni ilor ca populatie ,
tx-ydltiHe meteoro.Jogioe, secretia de nectar a plantelor, a~ stu pin(!\or pe suprafetelle de polenizat. Dinl:re rase, de pildii, cea oauC8oziana
(,lile mai acti,va decit (''e8 din Care'lia, iar italians Gte rea care in t:oamn~
po le-nizeaza mai bine cu'lwrile de napi, fata de alte !'BoSe, Tn privlnta
c\ ~'l.lirii stupine1or, cu cit eIe sint mai ra&piruliJe pe tarlalek lntinsc
f,.'U nut polenizorea se 'r ace mai 'bine. Canpatin'a noastra (pOlel'lizeilZrl activ
rIO<ln.-a-ooa rcJul .
Se impune stabilirea mai judicioas~ a normelor de " til pi In
hC'Cll.lr d i ei s-a observat, de ditre cerceUitoarea sovietic."i P OII01ll1 ll'nVn,
el\ 00010 unde 0 cullura este supr asaturatA cu stupi ipe nnu nli tc par('<"h~
produc\tn realiznta '101 nectar este mai mare ean ti tnliv. d ill' s~mi tl ((' I ;,'
fl flU I'odul I) I'lLnHIS mni 401'c. De asemeneu, HlIn novll i l t'l lll~IHt l lt ';l i i'H
d \ 10 ~ illP i III 1111 Jlcclm' (Ic f]()al'en-:';flw,\':1II I ull rn~l PI'! '1 1 111 111 \1. till'
lI. .... ln tlltf'l c> I til n'l 1l11 1!\ mi('L ,>:; ~ all rtlt-u t s ll1d il l'O rnptlt'uliv(: pt' h'-\',U'(I
'I II

2
observat c~ 18 0 polenizare numai cu '1 albine la 100 1m pr{)(hJ('~lll 1\
losl de 3,1-4,5 c'hintale la heetar, cu 40-62 aibine pe u s lIpl'u fu\ (,
similar!l. produc\la s-a dublat la 6,3-7,6 chinlaie In hediu' ; (! U HU
nlbine 18 100 m! productia a fost de 19,5-24 chintale la hecl/lr : 10
vi~in , Ia 1000 :!lori ell 1,5 atbine -pentrou polenizare, pl'o:du c\i u n f (1 lil
de 3--Q kg de )pam; cu 2,3 aibine la 1 000 nod produe\ia a rosl d~'
1)-11 kg de polO eu 4,5-9,7 alb-ine, productia a lost de I S- It; kl',
de porn.
Experien~ tacuta la un colhoz din Ueraina care a Hisat loL /Illlli
30 oolonii de aLbioe in sera Cll castrave~i, polenizarea s-a Hicut in 1I1j H
mAsura incit pc 1 m 2 de suprafat~ eultivata produc\ia a fost de I!) lt g,
In Argentina pepenii verzj tioga care s-au transportat stU'pi p(>!1ll'u
poienizare, au marit producVa cu 44% ,
La culturile de ceapl de samintA facuta 'Ia unele unitA~ en Pc l'i q l
lalomita !j,a" in 1959 in tarlalele cu stupi apropia\i, produc\iu de 50m ill \1'
v. lost de 609 kg 1a ha, fata de 244 acolo unde .sibinele au JipsH , A{'" II'
ceapa s-a au topoienizat dind ,28 semin\e la 0 capsula . La ce lc ll u lll pu
lenizate proba de germina,ie a lost de 5]0/0 seminte bune, ra~;1 tit' '1 11,1 ,.
la ce!e polenizate de a'i bine.
In anul 1974 pdn Ordinul dat de Ministeru! Agricultu l'ii, JUdl lH
triei Alimentare !ji Apelor 8 fast aprabat programul de a'c \iu lll,.' ~1 {'Oil
tractul privind polenizarea diri jaUi a culturilor agncole e nlOil lofik, I'll
o.jutorul albinelor. UnitA\ile agricole socialiste beoe!iciare al (,' 11I'\lu II!I
de poleniz8roe cu al'binele slnt obligate sA pUiteascA taxe le slllb ill ll.' In
Ordin pentr,u polenizarea culturilo r respective,
Foloasele ,jndirecte aduse de albine in sprijinul agrieultu rl i, h Ol'll culturii, pomiculturii ~i viticulturii slot de zeoi de ori mai pl'e~iOHSl!
pentru avu\ia nationaHi, rata <le prqduC\:ia dirijata. de miere lii cell l't!,
Peniru areasta cei .pe care ft'Picultol'U ii ajuta in opera 10 1' de m5.r irl'
tl proou c\iei planurHor de produc~i e, trebuie sa menajeze. albinele, sa Ie
Inlesneasca posibilita\ile de inmulUre l?l s3 nu Ie distruga tl'attnd cui
lUl'i!e conlra dl1unator ilor clnd plantele slnt in plina inf.lOl'ire, Aces l~
lratamente se pot lace cu ant.icipa\ie. toamna, iarna ~i cruar primlLvl\l'"
Inw nte de inIlorire, cunosclnd ce substan\a trebuie data pentru cn I ~I
(\pm'i~ia d~:unatorilor cuo06CUlji, ei sa f ie distru~i, iar aibinele sa p1)UUl
culege nectarul .!?i polenul iara risc, dar in 1010sul celar ce Ie-fl u reri t
~c calamitatea insecticidelor.
_ A~i amintit in treadt despre un dresaj al albinelor in O !lCI'1!
tIc polenizfl re _ ~ntervine un tinar ap icullor, Ce este ~i cum sc fat'(.' '!
_ Sint unele plante cultivate care d~i fac parte d in cnt.e~ori a
(It!lur entolHoCile slnt mai pu\in fr ecventat e d e 'a1bi ne, care n\l un (' u l(>,>
de 'la alte plante care n u intereseaza pe agronom ; ded, trcbui e PI'O('C~
dIll in n~;.jI reI, incit intreaga popula\ie a stupilor adu.!?i pentru pill('ld ~
'Cllro s~ sC ind rcpte rl1Hlla i spre cuitu ra res pectiva, !?i dcci po lcniznn"l
111\ ri c !Hni (l1.'U Vn, Are:)!>\,;) s(> paale f ace cu ajutol'ul dresajuhli, ear(' 1\(>
hhZCllzA pI.' l_pllcaI'ell d ircl'itclor !1lct rKle cc (Tceazi'l. i n maSl ,,1I;i ll('l ul'
UI1 r crl j'x ell' m h'o~ ~ i gusl jX" C'li"(.' ulhil\ (>!c Nl- I i Jl~p!\ I'tl\~csc ':Oi tHe d un

1:.1 l
I!III

sul'ile cunonscule de mobillzare, spre cultura respectivl1. cultur<1 care

pfJlcn izlltli mai bine d. roade mai bogate.
Operu1ia se face astfel : se _prega~te de cu sear. un sirop in pro1>OI"\ie de 2 1 apa la 1 kg zaMr in care se adincesc fieri proaspat culese
rfira frunze, sepale sau codile pin. cin'd' vasul cu sirop are in el 3/4 din
capacitate ocupaUi. cu !Iorile respective. Vasul sUi acoperit, iar dimineata
in zori se pulverizeaz. albinele cu siropul par!umat, ri'dicind podi~oru1
riecal"ui stu'P ~ i dind 100-150 m1 de strop peste albinele de pe SUpl'aru\a superioal". a ramelor ; podi~ol"Ul se a$azA de indat. In Ioc - fiirii
sci se den f um - ci lnl'butind u~ or albina cu 0 ,perie sau mi!;'ICare vibrat O UI"(~ a podj~oJ:ului. AlJbinele ~i bn;p.rta~esc siropul primit cu mirosul
flol'ii tncorpoI'at ~i lAc1nrlu-~i rerI'exul contli\ionat de miros, toate albinele culega.toare se due la tarlaua respectivA, culeg !}i adue nectarul in
s hJ'p. OdatA obi'inuite, ele ,PArasesc alt cules de pe alte plante din vecinutate ~i polenizeaza astfel cultura, ob\ininld ~i 0 pl"oductie de miere
mai mare . .
Reflexul de miros apoi este completat ~i cu unul de vedere l1i
unume: pe tarlaua ou cultura pentro polenizare se a~ aza plAci de aluminiu ~Iefuite, care strA'lucesc la soare; lingl\ ele stuparul pune citeva
hr.1'i.nitoare ell sirop ell mirosul plantei cultivate pc tarla. Alhinele it
iuu. observA e~ locul cu nectar este marcat eu aceste pUici slralueitoare
~ I i~i creeazA un reClex vi:rual. DacA de 2-3 'Ori se proceid.eazA astle,J,
tOnte aIbineJe stupine i se obi$nuiesc sa cu leaga nectarul de acolo, chiar
dllca ele sint silile sa faca eforWri roai mari pentru a lua dulceata fiorllor, d'Ci siot !?i din ace-stea, cum este de pilda triIoiul incarnat I.sat pentru siimin\.. Nectarul din !IorHe acestei plante, de~i foarte bogat $i du lce,
cste greu de recoltat, cad nectarul din potirul lor sta 1a prea mare
nd\ndme ; ca .sa-l culeagA albineJ.e sint nevoite sA faci mari eforturi !,ii
c,lc aceea ouleg nectar de la alte flori mai sArace, dar cu nectar mai U$or
de absorbit. Fiicind in.sA drcsaj, l1i dina de gustul nectaruIul, continuA
culesul piOA Ia epulzare.
Siropu l pentru triroi se face diIninea\-a, c.ci altfel eteruriJe lui
volatile se descompun foarte repede. La litrul de sirop peotru trilo)
lie pun 200-300 flori lAra caliciu, numal cu inflorescenta lui stind aIun
date in sirop numw 2-3 ore.
La iel se procedeazA .'1 i in d'resajul de polenizare II vitei de vie, al
C'''rei miros se volatilizeazA rEU>ede, iar siropul aromatic cu florile respectIve se face numai co 30 minute inainte Ili oumai cu sirop rece. Pentru
riecare stup se {olosesc cite 4 inflorescen\e adincite in 400 g sirop dat
I'e- pede, dici mirosul s.u ar putea determina iTUrti~ag intre colonii. CanlItatea 'de sirop este aceea~i. Cine n-are ipulverizator stro])e~te re-perle
cu s irop albinele aflate ;pc intervalele dintre Jaguri. Durata refle-x eIO!'
pcntl'u culesu1 respec'tiv tine 5 zile, dupl care dresajul se repetii..
Uneori dresajul dA rezultate mai slabe ciod in preajma stupinii Rin\.
/lIte resurse de cules la care albinele erau obi'in.u ite inainte de inrt ori .....u
cclei cc trebui e polenizata. De data aceasta se procedeaza .in ver.. ; Sl'
l' i'CCIlZii uluinelol' un r erIex conditionat de rep~ll s i e penku ou! es1I1 lit' !II
rt ow'ell 1;1 "W'e ell! culegeau pin el atunci. Opl"'a\in se rnee as trc t : Sl' 1'11' ....
Ut

porA un sirop de dresaj cu acea noare preferatii, dar in care se OdOll.u:~,

tlluinte de a-I servi albinelor 0 cantitate de 50 % clorurtl de calciu. Alblnele ~i fac de indatA un reflex conditionat de respingere pentru ctllcsul
ftorii preferate pfna atunci.
Dresajul pentru culesul de la 0 plantA coltivata. ~i iolosirca subIItantelor care sA indeplrteze albinele de la 0 plantA nedoritii intr- ull
moment sau altul al sezonului sint metode bune, dar se pot pracl i CIl
numai pentru stupini mid l1i mai ales numai de stuparii care au timplil
necesar.
Mai sigur l1 i mai simplu este sA se deplaseze stupina la un clll c!t
nlci mai departe !/-i niei mai tirziu decit momentul optim; acestfl cstc
. lubiHt cu precizie de catre cercet.tori pentru unele specii numai dllpt1
e xperien~a anilor. Pentru ca, de bunli seamA, aducind% coloniile In lllllll !
de floarea-soarelui dod aceasta nu a in!lo.rit nici 5 , albinele se VOl"
orienta ditre sur.se de nectar aflate prin preajrnA sau chiar mai d ep~\I l.e ,
de la care cu greu pot fi apoi intoarse in momentul infloririi. AI}:1tlnr,
lrebuie retinut ca fiecare plan~, fiecare culturA. are 0 particularitotc ~ I
.ub acest aspect.

u -

r ",

CaliitI/iis miraculoaso 010 IdpU,orului

poniru st.fndiateo omulu; ou introt
,.(Jpede pe la,.go poort4 a clinicilor
II la6orotoarelor.
(A. Caillas)

PRODUqlA
DE LAPTV>OR DE MATCA
Obtinerea J!pti~rulu i de mate! este una din posiblitltile de exploahire I'entabil! a stupinei, care adeseori este .superioar! ftltA de cea de
mlel'c !?i polen. Se !jtie ce insemniitate imensii, cavir~itoare, are matea
In colonie. Ea reprezintA viitarul coloniei, ducind mai departe tn timp
~I spa~i u vie~uirea speciei, ce dureaza de milioane de ani, din urma!?!
In utma!jiA.
"Mates, - a~a cum 0 spune M. Maeterlinck - nu este in realitate
d~t un simbal, care, ca taste simbolurile tntrupeaza. un principiu mai
fnflre .';ii mai nevAzut, !CAei ele nu se .iw;;eaIA !ji nu pierd din vedere din
co lo de matca lor cea v!zuU !ji vremelnicA, matea lor cen adevAraUi,
\l e~n l ca. ~i nevtizut! care este ideea lor fixa !
Un singur exem'plu intruchipeaza ocele <Ie mai sus: Upsind numa:
tl-ei zile a colonie de matca <Ili puietul ei, ~i deci orfanizat! !lind total !?i
f/'lr" speranta, de indatA ce-i dAm citeva sute de larve ele nu aleg nwnai
1- 10 din ele ca s~Hj re~inii pina Is urm ~ numai una, ci cresc La teZ
&"tde de larve ce le glisesc puse de noi in dispozitive adecvate, numai
~J numai in nadejdea cii in sfir~t scapa de obsesia cO. nearnul lor ar
putea sa piaril !
Pe aceast! tema. se spd jina. !?i tehniea noua. de producere a lapti$orului de mateA care a progresat in sensul cA fArA sA se mai fad orIaulz{ll'ea 1C0ianiilor ca 18 celelalte metode apli'eate de noi ~i ,publicate ~i in
ABC-ul apicol, noua metodA izoleazA doar par\ial matea sa in acela!?i
s lup. In el se oiera albinelor un numar mai mie de larve in botci, elbinele
Ie crese, de~i ~tiu eli matca este prezenta. In telul acesta din 3 in 3 zile,
po patcursul a 3-4 luni se extrage Hipti~orul incep!nd de la 1 mai _
1 septembrie, farA oprjre. Metoda nouA a fost stabiliUi de N. llie~iu ~i
F1. Hanganu '). Fe parcurs insA metoda s-a mai imbunAt!tit, iar noi 0
pl'c'lcntAm in forma sa actuala.
Produe\ia de Iapti~or la noi a f ost inceputa cu aproape doua. decenii
In lJl'nlii de Butor, care izoUndu-se cu dou! stupine a izbutit sa gAseasca
t(o il nica de a-I produce tn cantHate mare, .intrucit niei 0 pu,blicatie strain<l
Illi volil sa den amanunte, pastrind secret felul cum se poate ob\in e.
Principiile tie baza ale oricarei metode - din multele carP all f1pi1ru ~
In lumeu stuparilor - sint aproape acelea~i ca in cre~terea mlitcilor,
'~

II:joI

1'.1('IOdli IlubUcruA tn .revl$lII Aj)!cullurll n r . Mt?:.

1ns11 aeolo cre!?terea se limiteazil in raport de eerintele mrnime ale unCI

stupini, iar prace's ul de cre;;tere este Idus pin!i la sfin;iit odal~ au rCC ll lI ~
darea lor. In prdduc\ia de Uipti~ormartA, de'C.i pentru rentebilizarc, pro.
cesul de cre~tere se opr~te in a treia zi deci dupa 72 de orc de viu\t\
a larvei transvazate in botci artlliciale !?i se reincepc eu 0 aWl serio de
larve care Ie rindul lor sint sact'if.icate. Atunei stuparul, elimintnd 1/11'vele din botcile cu lapti~r, n colecteazA, il depoziteaza provizariu, ::;1
n pt:'eda bene!ieiarului in condi\ii optime de pastrare.
lata deci - tined apieultori - in linii mari, ce este ~i C'U Il1 sc
realizeazA produc~ia de lApti~or.
Pentru indeplinirea QcestJuj scop stnt anumite reguli de care s tu~
parul trebuie sa tinA seam1i., dadi. vrea sa niba eu adevarat un !olos
material iosemnat.
In primul rind se face un plan de !elul cum unneazA sA se exccut.e
toata. ae\iunea de pl'oducerc a Hipti~rului in raport de numllrul de stupi
destinat- acesui scop, impar\indu-i in trei serii egale. De pUda , d:1c!1
sint afecta\i 100 stupi pentru produc\ia de lApti~or, numru-ul de COIQuH
ce se vor recolta in fiecare zi va fi de 33, pentru ca in urmAtoorele dOll rl
zile sa fie luate pe rind restuJ de 66 calomi. In felul acesta !iccnr('
colonie este recoltat! la 3 zile dupa insAmin\8rea eu larve a botcilor din
ramele respec'tive; (Ciecare rama portbotci este DtUnerotatii Cl"l nU11 1t ll1I1
care-l are colonia, pentru a nu se face mutAri ce 'POt aduce mari ncplhceri mai ales dadi intr-o colonie a aparut vreo boaU!', care va trebu t eli
minatA din grup ~i tratat! serios).
Coloniile trebuie sa fie puternice, siinAtoase, eu matci prolifi cc , t'li
mult lPuiet capacit "i necApacit to cuib. De asemenea ele trebu ie )Ii i
posede insemnate rezerve de pastura ~i miere !.Ii stimulate activ In lei
cum am fikut-o la .cele fdlosite 10 'prdduc\ia de miere sau pole-no
Dat dacA acelea au fost astfel pregatite pentru a putea sa se ajungA
la 0 tehnica 'cu douA matci intr-un stup, de data aceasta coloniile sinL
pregl1tite pentru 'CO sa ajunga la mijlocul lui aprilie a!?a de popu late
lncit sA fi e aproape Sa treaca prag-ul spre roire, dar flirA. sa pa~ascA
la infaptuirea lui. Starea de preroire favorizeaz:'i a produc\:ie mliriUi
de lapti!;mr, caci biologic, colonme atunci au capacitatea cea mai mare
~i sint dispuse sa tngrijeasea un numar lnsemnaL de la,ve, carora sa Ie
reverse din plin secretia glandelor faringiene.
~A..sura a~i moment propice s~ in mina stuparului daca dupa
cum ~b\l - in flecare stup se aflA aeea ramO: cliiditoare care este barometrul indicator al preroirii. Cind acoIo, in mici fagurBlji pe care elc ii
cllrd~sc inc~p sa apara mieile potira!}e, premergaioare ale viitoa;relol'
b.otel' este tlmpul Sa se ineeapa actiunea de (jb\inere a lapul10rului <:ontIllUU. Deci lucrarile in aeeastli directie ineep la mijlocu.l lui aprilie
o1:l.ata cu inflarirea pApadiei ~i a pomilor roditori. 10 ielul acesta culcsul
de l1ectar ~ mai ales de polen proaspat este foarte stimulent pentru dczvoltarea glandelor ial'ingiene spre folosul apieultorului, care atunci dnd
t'tnt~ rul de control arata. un cules natural de 0,500 g zilnic, el cs le
!l;cutlt sa. mai faca !ji a 's timulare artificiala. Asta nu !oseamna insa eli
,\upa .ce a trecut acest prilej, coloniile sa nu mai fie stimulate. o.pero~in
de sttmulare unneaza. atlta "reme cit se face IApW;arul dad'i alara nu

4:15

(..'sle un cules, ~i nu se opr~te decit spre mijlocul lunii august. Atund

tnsA sLimuIarea va continua cu aIt seap: acela de a determlna noile
mAtci sli creaseli 2-3 genera\:,ii de puiet de toamnli, atit de necesar
pentru continuitatea existen\ei colonillor peste iarnA, pInA apare culesul
bun din anul unnAtor,
Inainte de a tncepe lucrArile pentru producerea I.apti~orului apicultorul trebuie sA se hotArascA asupra metodel ce urmeazA sa 0 aplice.
Aceea pe care am stabilit-o cu 20 de ani in urmA Cll orfanizarea totalA
11 coloniilor, imbunAtAtitA de apicultorul Fl. HangaDu ~i publicatA in
ABC-ul apicoLl!u mai este actual!, d~i coloniile erau reIAcute du
(j zile cu mAtcile colonHlor ce urmau sA Ie vinA rlndul la producerea
lApti~orlllui. P roduc\ia de lA;pti~or era mai mare dar cerea 0 munca
$i mai mare. De a'ceea vom expune 0 noua. metoda, aceea de producerea la'pti~orului cu matca in stupuZ ei, ini\iata de N. llie~iu ~i Fl. Hanganu ~i care este folostia. mai ales in stupinile marL
I ndHeren,t de metdda folositA, este necesar ca apicultorul sA-$i pregAteascA materialul, in special botcile artifidale in care viitoarele larve
VOl' ii transvazate.
Pentru confec\ionarea lor se intrebuinteazA 0 cearA de calitate
superioariL Se prefer1i ceara ob\inutA prin topirea cApAceIelor dimase de
la extoogerea mierii. Se pare ell albinele refuzct sA ia tn ~tere larvele
din bofcile confectionate din ceara cu urme de propolis :;;i tratata cu
aeizi dupa. topire, Se observA cli a lbinele, dnd se pregAtese de roit, fac
ineeputuri de botei pe fligur~ii din rama c1Aditoare, care au 0 cearA
alba, maleabilA, pe care 0 pot modela U$or.
Botcile artificiale se iac eu ajutoru1 unoI' $abloane sau modelatoare de botei , de formA. eilindricA coniectionate din lemn tare, de pre~
(erat paltin sau nue, care nu se umflA la apa . EI are lungimea de 8 em.
Capatlul inferior este rotunjit pentru ca botea sa lie la fund CD un po'tir.
Cel folosit de '8.utori are diametrul pu~in mai mie la fund, numai
de 7,8 mm, Ul.rgindu-se Itn partea de sus, astiel indt desehiderea lui
are un diametru de 9,8 mm.
Se folosese cife 6--10 ~abloane, fixate pe aceea:;;i bara de lemn cu
cite un eui~r bAtut in capUul opus. Astfel se ob~in deoda"tl mw muite
botd la iiecare afundare [n cearA.
Separat se to~ ceara intr-un vas, care sUi eufundat in altul
eu spA incAlzit.a. pinA Ia 70-80"C pe un rC!;iou cu flaelrA micA.
Ceara topitA nu trebuie sA. fie pres fierbinte caci se lipe~te pe
~abl oane :;;i dA stuparului mult de 'lucru la cura\ire. Cete 'mai bunc
bold se executA dnd ceara din vas tncepe YU?n sA se infueasdi pe margiuile vasului. Bara cu $abloane se tine mai inainte un timp in opa
I'cee; apoi l?abloanele se scufundA in ceara topitA ptnA. In 8- 9 mm .
Opera\ia de scufundare a lor in cearA se repetA de 5-6 ori. retrAgtnd
llproape imediat ~abloanele din ceara topitA :;;i de fieeal'e dattt ud1ncirca se race la 0 mAsurA din ce in ce mai micA; tn felul uccs Lu l>old le
lcs sub\iALC la gudi !;'i mai groase la fu nd 8$8 cum Ie cons l.l'u k'sc ol bl..
130

nele pe cele naturale. Botcile se scot de pe :;;abloane printr-o UOOI'l'1

opAsnre pe fund !iii 0 micA r1isucire.
Lipirea botcUor se face pe ~ipcile ramei speciale tn felul urmlttor :
luerind numai cu un singur !lablon el se introduce intr-o botcA gu\.o
IAcutA inmuin:d in ceara topitA fundul ei ; imediat botca se fix caztf pI!
~I pc;\; in ielul acesta se lipese 12 hotci de iiecare ~ipcA ; pentru conso ~
IIdnre se ia 0 linguri~ cu ceara topitA ~i \inlnd :;;ipca cu botoi U$or 'n ~
cUnaUi., ceara se scurge pe ltngA. botcile deja lipite !}i sleindu-se Ie
eonsolideazA.
Imprimarea -mirosului ealooiei io botcile fixate pe pci din ramO
portbotci este necesarA. In acest scap rama cu botci se introduce ~ j $C'
lasA limp de 1-2 ore tn stupul care u nneazA sli dea lApti~or. Acc!lsU\.
Interven\ie se face numai 0 singurA datA la inceputul lucrArilor, dei tlpOl
rllma portbotcl rAmine aceea~i pinli la terminarea produc\iei de JAI)-Ii~or. AlbioelecurA\a aceste botei oo_i ~ i Ie sclivisesc in interior eu
Iceretii salivate.
Inainte de a incepe lucrArile propriu-zise stJuparul trebuie sa-$i
pregAteasc!1 inventarul necesar $i aourne !
lnventarul mic (;fig, 70) este compus din: un vas pentru topit cl!(lrll.
cum am arAtat mai sus , 0 lantetii pentru mutat larvele din celuJe in hot~
"ile artificiale ; un clItit subtire, din alamA, pentru seurtarea botcil or ; n
.patulii de Ie-mn tare, la un eapat ascu~itA, ,peotru a ridica l&r velc d in
botciJe cu IApti>r, iar Ia ceUilalt capAt rotunjitA spre '8 indipeo til
botcA, tAra sa. 0 rup! cind se va extrage laptii?Orul. In stupinile murl
'0 folose~te un aparat C1L vid care d upA ce a eliminat larvele, absoal'bc
Inpti!jarul. De asemenea sint necesate : un pulverizator fin 'folos it lu
I tropirea eoloniei clnd este amenin\ata de vreo boali1 ; un stanv pentru
Ipl'ljinul ramei eu larve, conCectionat dintr-o ramA goalli, care are in
pnrtea tie jos 0 ~ipca de 2 em pe care se reazemA fagureJe cu ]arvc,
~lllt.ivu1 se sprijina in spate pe 0 ~pcA prinsA in speteaza lui supcrioarll.
1"\1 0 micA halama. Stativul se a~azA pe masa de 'I ucru dinduj incliMrea doriUi., pentru a pAtrunde lumina pint'i
la fu ndul alvealelor cu larve. Piciorul di n
spate al stativului are in partea de jos
un cui, cu care se !ixeazA. in masA.
Mai stnt necesare citeva borcAnele ,
de. prefera't din bachelita CO capac ce se
+ in!}urubeaza. 1n ele se depoziteazA provi20riu la.pti~o rul extras pina se umplu ~ i
"
'
5
apoi se toarna. in borcane man de 1 kg,
de culoare tnchisA, cArora Ii se parafinea7.A
+--" dopul $i se pastreaza. la lrigider la 0 temrill. 1() _ UtUa.je pent N produ
peraturA. de 2_3C.
(t-rea lflpl~rului de m :lt.cA :
lnventarul mare este reprezentnt tn
( _ Ibtleul eu dublA dma,a p entru
primul rind de stupi. P entru produc\i n
'IJlt
cu r" : 2 ,. 4 - tabloanele peni IIOnl(lCll ona r CIt botcU or .. nlLlclllle:
de Hi.pt:i:;;ar se pot fol osi orieare din ce le
_ ,.vl\1I en CC'.llMl topltA In care
, (ltn ~ ...... u ,n bIOlln tle ; S _ , pa.lllIe
trei tipuri de stupi verticali Sfl,U eel ori
'I 1.1"'rvbrtl;
- , plIlULe de deLar
1 _ 1'1l.II.tclrUI ptm tru dUe,lle
zontaI, C'U a singurA eonditie : spa\iul de
,,"rArt.

'-U=-( :fit;
-r-- 'ifflifrr=='J

)--- '

437

dezvoltare a coloniei in sbup sil. nu depa~easca 8-9 rame, plus

dla-

fl'lIgmii l1 i 0 rama port-bobei. Dadi stupul este moo mare, va Ii miC!}orat

in intel'ior ell 0 diafragmil "oanbl1" , 'Care inch ide eomplet orlCe treeere,

pc jos, pe sus sau lat-eral.

Stupul va Ci ap.<irat. de sehim:blirile bnl~ d,e temperatura, izolind
pere~ii Ia exterior eu plAci spong,i oase groase de 1-1,5 em sau, in lipsa,
cu carton gudronat, prins sus ~i jos eu cite doua ~ipci de 1/1 em.
In int.erior, stupul se despaDte in douA 'COmpartimente neegale
printr-o dia!ragmA eta~a (rig. 71) prevB.zutA sus cu 0 fi~ie ingustil de
gratie Han:emann cu bare de sinnil care lasii numai 2-3 s,pa~ii prin care
eircolil albinele. La partea de sus a diatragroei lantetu1 t rebuie sA fie cu
8 mm mai inalt deCJ."'t ramele vecine pentru a wdhide perfect spa~iuI de sub podi~or. Gratia trebuie sa aiba eel mult 15 ~ lungime, Diaf.ragma
l'1ii! Ii III
- dupa cum am spus - imparte stupul in doua
eompart-imente : eel mk de douii rame este COttlpartimentul rezerva't matcH iar eel din stinga, mai
mare, va avea eel mult 7 rame, plus spapul rezervat ramei port-boteL
Fig. 71 Oiafragma
Pod4orul-hranitor al stupului aeaperA toatA
elall.$A pentru s~rat supra[a\a acestuia; el are r ol ~i de hranitor. Are
cele douA compartimente cu gratle m!ea de urmatoarele dimensiuni : Iungimea 49 em, IAtimea
35,2 em ~i iniiI~imea 4 em. El poate cuprinde in
treoerea albine'lor de 13
,I !i!Pre mateo coioniei spal,iul anterior pina la (} 1 sirop cind coloniile
ce produce lAp~or.
sint hriinite pentru complet;area rezervelor de
hranA.
Accesul albinelor in acest 'Po~or-hrilnitor se faoe prin partes lateraUi unde se ana un ulucel despArtit la mijloc ~i longitudinal, asHel eA
tntr-o jumiitate a lui sa se alimenteze 'a ibinele din compartimentul mic,
iar in eealaltil jumiitate de ulucel se alimenteazii albinele din cuib. In
felul acesta albinele acelefa~i colonU nu au contact d irect la hrilnitor, ci
numai prin spa~iul ingust al midi gratil Hanemann din partea de sus a
diafragmei sau pe la ambele urdini~e ale eelor douA compartimente.
Siropul insa. trece pe sub l1ipca de separa~[e a ulueelului care este la 1 mm
pu~in mm sus fatA de fundul podi~orului,
Alimentarea hrliniterului se face pe Ia unul din oapetele aeestui
; bazlndu-se 'Pe principiul vaselor eomunicante siropul trece pe
Bub bara de separare a celor douA ulucele 'Pl'intr-un spa~iu foacte ingust
de 1 mm. Deasupra hranitorului se ailli un geam de sticlA de 31,5 em
,prin car.e se poate observa, farA a deschide hr.!i.nitoruI, dadi albin ele sc
alimenteazA ~i dadl au sau nu hranA in el. Partea supel'ioar~ a hranltoI'ului este inchisA cu 0 pIaeA din P,F.L. care constitue eapaeul lu i. 81 cuIiseazli pe douii Dutun.
Avind in vedere coniec~ionarea compHeata n -aces Lui pf~l l~ul '- h l'ltlll .
trtl' ('ste bine en stuparul sti proCUI'e until de 10. magazi ne-II.! fillfll c l! ll' 111 6pa~iu

~j8

det-ene ale Asoci atiei CrescAtorilor de Alblne adaptat la tipul d ~ :nujt

din prisacA.
Rmna po7't-botci a stupului destinat sil facA IApti~or este de IlIIi"/"
importanta.; ea are 0 construc\ie originala ~ i anume: speteoZ-:.\ dl' :: lI ti
are lungimea ~i lilllmea originalA obifDuitA a ramei STAS, dar spt.'I('z~' I('
laterale numai slnt iixate la eapetele ei ea orice rama, ei sint in (':I~:L p , t p
In dou!1 tAieturi fAcute in partea inferioarA a s:petezei 'd e sus; cole Silll
d istantate la 21 'CITl una de alta ~nctt rAmine un gol inspre cape ll' dl"
cHe 10 om fi ~are. Spetezele laterale au inAltimea de 30,5 em Irl\inwil
de 2 em; pe partea lor interioadi au cind cresUituri In care inlrJ. ClipI'
tele a 5 ~ipci port-eotei groase Ide 8 rom, late Ide 5 m:m ~i lungJ de 21 (')U,
iii'PCi PC: eare se vor lipi'18 timpul oportun cite 12 hotei anUic!n l('. I I!
felul acesta rarna pof't...1bottci are 0 suprafatA mult red usA ea I ~tilll e '/ '
tnlU~ime tatA de cea obi~nuitA a ramelor vecine; se ereeazA aeolo U ll Rul
unde se vor concentra albinele doici ale coloanei.
Orga.nizarea interioara a fied,rui stup ee va intra in produ c~ic M,)
face astfel :
- se desChi'de stupul eAutindu-se matca coloniei care va li pl'I II ""
eu tu'bul de sticlii pen'tru a nu 0 atJinge cu degetele; tuibul sc iJll'll ldl'
10. 'a mbele eapete cu douA dopuri de hirtie ~iniodu-se in buzun orul holllf'1
la d ldur-a corpului pinA eintl se amenajeazA interiorul stupu lui . Diu
cuibul aeestuia se aleg dOi faguri: '\.Inul ell ,puiet cl.pA'cit !;'i (,I <.I fll l/,tt
goUt de puietul ecluzionat. Ei slot ,p~i provizoriu in lAdi ~a porlllUvrt III
tinutj. 8'0010 im::lhi~ i. 10 tStup a rAmas euibul ~i fsgurii ell hranft , cul h
care este izolat de 0 diafragmA eta~A eu 0 mrca gratie Hanemann 111
partea sa superioarA. S-a ereat deri tn stup doua eompartimente ulllillUte mai inainte: unul mic .numai ell doi faguri - care sint dejo In
Iltdi~ portativA - ~i al doilea compartimen't mare de cuib in care VOl'
tneape eel mult ~apte faguri cu puiet .'1i hranA. Acolo a mai r!1ll1as un
gol unde unneaz!i a se introduce rama cu 'botci. Daeii rAmin tagurl de.
prisos ei slnt SCQ~i ~ i dali alter stu pi.
OdatA terminat acest aranjament se scot din ladita portativa ee l
doi ~aguri - unul'CU puiet cApiicit ~i eel de al doilea cu multe alveolc
J:oale - ~i se introduc tn rompartimentul rn:ic, eliberind mates din tubu l
de sticlA., in intervalul dititre cei doi faguri. Ambele compartimente sc
Indhid 'CU podll$orul 'COmun !?i capacw stupului , ramtaind deschise jos
ccle douA urdini~e ce sin't vecine, avind acee~i scindurii de zbor; eel
at compartimentului rnic va fi redus la 2-3 em. Albinele deei ,pot intfll
)rln orieare din cele douA urdini?e, Se las!i coloniile ,ast-Iel organizfl l.c
n deplinli lin.i ~te teei zile, in eare tim(p matea ocupA ell aua fatl'\lrc'Ic'
cu alveolele goale. Pentru stimularea ouatului s.l\u se face 0 hdini re
IInieA cu 2-300 mt 'hr.anii, dad afar.l\ in naturA nu es'te un 'eules C'iL
de mi'c. In cea de a patea m se in'cepe lucrarea propriu-zisa dc ob\incl'*a lapti~orului in flux continuu.
Dat Ciind eli in stupinele mari se lucreazii zilnie co un mare num!!. I'
de stu pi, e absoluta nevoie ea douA persoane sA indeplineasdi tontc 5<11"etoile ce IncumbA metoda folosiUi. Una din e1c des:chide stupul ,~ i Cl lc~c
dIn <:omplll'timent\ll mare un fngure 'din care au cclozionat ulbi nc ~ [ dcd

'I !In

lire olveole goale; el e pus pr ovizoriu in IArlita ,por'tativa. A'poi, scoate din
tOlll partimentul roie fagurele tn care matea '8 ouat tn cele trei zile ; In 10cui lui se introduce fag:urele cu alveolele goale din lAdWi. DaeA matea se
IItl/\ rntTe albinele fagurelui cu larve, ea se ,prince cu douli pene apropiate
l;Ii sc trece In intervalul dintre faguri tn compartimentul sAu . InlAtur.ind
cu 'peria aibinele ce aeopereau fagurele cu larve, 'a cesta lovelit Intr-un ~er
vet c dus in laborator untie este 0 temperatura de 2D-22 C, precum ~i un
v ns cu s pa Iier-binte ~i un ceareeaf ,u d intins pe 0 sirma spre a men tine 0
umlditate atmosferid potrivitA.
Fagurele cu larve este ~ezat lpe un stativ inclinat astlel co lumina
din 5patele operatorului sa b atA piuA 18 f undul alveolelor, spre a se vedea
IIhnurit Iarvele eeluzionate, Allituri se atHi. 1ji rama ,po~tci cu cele clnd
f lpci .p e care au fast din timp lipit e cite 12 botd artificiale. Pentru ca larvcle ce vor f.i transvazate sA se lipeascli. u 1?or de lundul botcHor, e hiDe sa
S~ puna acolo putin lapti~or amestecat 'Cu ap! distilatA.
Cu a.jutorul lansetei din sirma inoxidabiIa lunga de 10 em .putln tn(,lI nIlU\ la vir! in uughi obtuz ~i putin lAtitA de 1 mm se scoate larva de pe
rundllI alveolei prinZin'Ci-o pe dedesuobt ~i se introduce in botea artiiiciulii, In felul acesta, toate cele 60 de botci de pe 5 ~iPCi s'int ocupate cu
Im've loart.e tinere. 10 timpul acestei operatii ~ipcile cu larve stau tnvelite
C'U un tifon dU'b lu pe m asa de lucru. Olod aceastii. operatie este terminaUi.
$lpcile cu botci se pun la loeul lor in rama port-botci, ea este Invelita
tntr-uo prosop uscat, dusA tn prisacA ~i intrddusA in euibul compartimentul'lli mare in locul dimas gol. TotodatA se duce ~i se a~eazA a('010 ~i fagurele din care s-au scos cele 60 de larve. Lucrarea se re-peta la fiecare
~ tup ce intrA in prima serie, ~ i la fel se procedeaza in a doua ~i a treia zi ,
cu stupii din urmAtoarele douA serii.
1n ziua a patra se Sn'Cepe recoltarea U1pti~orului 'ii reinsamintarea cu
lu!'ve Ia :prima serie, dar de data aceasta se rididi din com,partimentul mlc
rogurele cu larve tinere 1?i se pune in locul lui ait fagure cu aiveole goale
seas din cuib dupA eclooarea puietului din el. Daca matca se stU\. pe fagurelc sees ea se ridica cu douA pene, 1?i se elibereazA lntre cei dol faguri al
com partimentului sau. Totodatii se ridjcA din cuib ~i rama porl-bote! eu
h'..pti~or. Ambele se peTie de albinele ce Ie aCQpera ~ i se due apel tn laborator,

De data $.Iceasta botcile cu larve sint pu~in scurtate cu un cu ~it cald,

~ i cu vlr[ul aseutit al spatulei de lemn ce serv~te 1a recoltarea U\pti~o ru
lui sc eliminli din botd larvele, jar cu eapatul opus, ce este lat ~i rotund,
se ex t.ragc Hipt.i1jorul din botei. Pe masura ce aeesta este extras, cea de a
d onn perso1mi'1 pune in botcile golite alte larve loarte tinere, La terminaI'en a{'cstci din urma hredlri fagurele cu larve ramase neJolosile, cit ~i
I'nlno port-butci Cll ian'e slnt tri-mise in prisaca ~i pusc in ('om pu rLimcntul
IUIlIC de cllib 1.1 1 stupului din seria respectivA. t n ziua a dout! :;Ii 11 trei(\
Sl' repctl1 open1\ill In unnu toarcle da ul'! sedi de stupi. "~!l sc pl'OccdclIzii
ll1lrC::Of,(/l pcriond!l de pl'od uccre ~ i rccoJt,nrc 11 la pti.'}Qrulul (Ie ma le1\.,
Oiu :1 111 :1 ..:i11.' 5t.! cOli lro lt'u1,A ('(In1pW' l hll{' ld Il1 li"lUre p"IIII1I " :Ilt\cn
('\'Cu l uul!"1C' 110\('1 nnt tlrnl e pc {'nrc IIlhlml .. 1"~ lIr !lull''' f'ft'{oll' din 1111'\'(1\0

t inere. In felul acesLa se evitA surpriza neplAcutA a aparit iei unei mAtci
tinere care ar compremite intreaga opera~ie.
Recoltarea Uipti~orului se face mal ~or 1?i mai spornic cu un aparat
aspirator ell vid, ac\ionat de 'Un mic motora~ electric de la 0 baterie de
4- 5 V, 0 inovatie a ceboslov8'C'Ului Dond iski din Bratislava.
LucrArile care se rac in cazul stupilor muHietaja\i
Descriind produe\ia de Hi.pti~or de matd de la cele doua tipuri de
stupi Dadant !ii R.A. 1001, clt ~i de la eel orizontal s-ar parea ca tehnica
de ~alizare cu tipul multietajat ar fi mai mult sau mai pu\in protluctiva.
Iotr-auevAr el solicitii oareeari elorturi, dar modul de obtinere a lApti-,
~o rului este asemAnator.
Coloniile din -a~ti stupi trebuie sa fie ~i mai puternica pentru a
ocupa in intregime doua corpuri in mementul inceperii lucrar ilor. In
corpul superior se ana gr osul popula\iei formiD'd acolo cuibul colonic i
unde sta ~i rama port-botd !?i Iaguri cu puiet de toate virstele cit 'ii hrilllt"1
suncienta. COl'lpul interior este rezel'vat mAtcii care este semiizclat1'i. Ol('('olo,
introducindu-,se lotre col'puri 0 gratie Hanemann cu s1rme ce cupdndc Int
perimetruJ superIor al corpului ; cum nu este nevoie de un spU\ ill :t~a d c'
exagerat pentru trecerea albinelor de la un corp 1a altul, pestc ~'H I it' Ill'
a~eazli 0 foa ie de carton gudronat, lasino deschisa numai partl!a dins]>!'!'
.'
f1
peretele din spate , ~i oumai spatiul a 3-4 sirme de circula\ie II Hlljilwl r
intl'e corpuri. Matca semiizolata, are jOs la dispozi\ie eel mulL [rei rll""II I'1.
iar goluri1~ laterale slut m<1.rglnite ell doua. diafragme ~i pcroc bl1lc lndcsate in goluri, spre a pastra in acel corp 0 temperatura no rml1V\ de : , ~, :! P c.;,
Pentru hrfmirea de stimulare unul din eei trei faguri arc lU I jgh L'lIh III
care se toarnti zilnic priotr-un orificiu in care intra un tub dc lr l'ill lnr nl
cArui capa't debu1?eazii in jgheab, iar ee1B.I alt sta a rnr~l ; :Jlil1ll'tl ll'ltlll "e flU '!'
printr-o pilnie ce se introdu'c e in capatul de la cxlC'l'i('I'; h rtlllit l' lI IIlhllll1

lor din corpul de sus se face normal pri n pudi.~(\I'u\ II dl n !!!)1 111111 11.1',11
Avind in vedere ca cOf'pul de sus est! ridk,11 111' 1 (1, 1 1'111 ' HII . "
extrage lapti!;orul din hotei ~i se hwvt'i.I'!.!t ~I'\<' 11l1'V I' ". 11
1\., ,11,11
cam grea _ se. folose:}te un dispoziliv dlll 1411 \111 r l 1l "l h l l I'~I ,'1\11
alcAtuit din douA. articula\ii : prim a - l'eU 1.,'1'1,0111111111
1 IIplll'" 11\
spatele stupului intro'ductnd int!e cO IT" lri Vh,rUI'\II' I'ulll l' d,wn l ill I " /II
suportului, iar articula\ia a doua st u tn pU'l,I ~l l' h ll'III\I\\I\ dl l 1111 1'1 11111 \,1\1
cele douA virfuri iniipte in pi'lrnln l. tn rc\ul I\rl'~ th 0'1 1'\,'111\ MU)).rlal' ""
se mai ridicli manual ci se tragc pc url inl\;I\\o ,,1'1'111111 1111\, {'11/\ Vl'ulllU III'
lucreaza ,p entru recoltarea l 1'l.pti~olulu i ~i rt'pIUlltUI't'lI 1111'0.1,","1', l'11 I II~\
d fie retras dupa ce corpul este impins illl, ln h.' UC pc,! IHlv{,rlu l I"obll til
locul sau peste cor,pul inferior.
Celelal'te lucrAri se i'a c la reI ca cele dcscris<' m ni inuinle
Metoda p roducerii lipti~orului prin orfanizarca totali'i

Avind tn vedere eli la noi in \ara cei mai mul\i stUP"!'1 nu eolo"tt
putine ~i deci metoda ob\inerii Uipti~orului de maten in "flux conU Ill'"
estc greu de realizHt, di.ci ea rla. rezult ate sutis:Hl.cr,toare numrll ci nd sc
HI

41111

lu erctlz8 Cll eel putin 30 colonii pe serie, f:vin ,aSUpl'8 meta'dei producerii
hl pliljorului prin orIanizarea, tatalA, ~ar~ Implid un numAr de ]-3-5
Slupi pe zi in raport tie efecbvul stupmel.
.
.
Mun'Ca esle mai migAloasa, e nevoie iosa. de 0 smgurii persoana, lSI'
l'cz ulta tele obtinute cantitativ destu] de mar~1 chiar 50 g d~ la~tI~or
de Iiecare stup la zi, dad\ coloni9. este puterrudi Cll multe albtne tlOere

.,i pLLiet numeros.

.
Cu ott numarul coloniilor din prjsatc~ este mai. mI'~, se ya lu'Cra
cu 1-3 stupi pe Z1 pentru ea rAstimpul dmtTe oI'lfamzAn. sA lie destul
de mare - 10-18 zile - astfel ea fiecare colonie reorgamza,tii {iupA ce
n iel;iit din productie sa se poata re"face ell puiet tinAr, clod Va lntra mtr-o
nalla serie.
Se foloses<:: aceleasi utilaje ea 'Ia metoda deseris! mai sus fosa diferii
rams por't...booci, care este de marimea STAlS I;>revAzutA eu, pat~ ~ipci.
Pe fiecare Jiiipcii se lipeJiite un nUInAr de 25 botCl, La 0 colome or_:lolzata
Sc (olose$'c doua asemenea rame port-botei, d-eci 8 Jiiipci cu hotei arti.!iciale,
Coloniile 'Care intrli in primele trei serii se ol'fanizeazA totat Cu
I'ama pe care se gAse!}te matca, au albioa acoperitoare, plus 0 ramA cu
pu\in !pulet eapa:cit ~i 0 ral!lii-'hrat,litor 1~dl al?'ine, s~ . for.ne~zAc1te
un mie nu'Cleu. Nudeele se tm inchlse 5 zlle, av:md aerlSlre pe la fund.
Tn felul acesta albinele nucleului nu se mai intorc da stupuJ de bazA
dnd nucleele se desdhid.
,I n acest timp ele sint hranite in uluce!. Restul de 'Puiet se imparte
Is stupii mai slabl din prisaca care var intra in prodU'ctie mat tlrziu
tnsemnind .p e eei 'Care au laIlVe abis eclozionate.
'In stupul de bad rAm'in doua rame, una au miere ~i polen, plus
una ramii..JhrArutor la mijloe; intre eIe, se lasA doua goluri pentru cete
doua rame port"'botci. A~t dispozitiv este ineadrat intre dou~ dialragme
~i dou!1 saltelute.
AsUel orianizate coloniile din ziua respectivA se lasA 2 are du~
care se scoate fagurele cu larve abia eclozionate din stupul care
I-a gazduit. Ele se duc In l'a borator !?i se procedeazA la tranzvazarea
larvelor in botei in acela~i mod ca la metoda preceden'tA. Ramele din
care s-au seas larvele se Inapoiaza coloniHor care Ie-au furnizat. A..!,;a Se
lucreazA -eu roloniile din primele trei serH,
A patra zi incepe recoltarea ~a.ptiJiioI'lllUi ~i re1nsAm~ntarea botcllor
golite cu aIte }arve tiO'ere, 1a prima serie, 'I.lrrmlnd apoi a doua ~i a treia.
D~i t imp de 6 zite fieca.re colonie este recoltata. de doua. ori. In ziua
a 7-a, a 8-a ~i a 9-a, dupA recoltarea l~i~orului se r eoI'lg'aruzeazil colonlile care au fost in prdductie. Lucrarea se face astfel: se scot ramele
port-botci cu l!1pli~r ~i se perie albinele farl!. a se scutura, trimi~in
du-Ie la 1aborator pentru extr'a gerea 1ilpti!1orului '~i reinsilmintarea lor cu
l Ite. larve tinere. Se ridicl din stupi saltelu~ele laterale !;it dia(.ragmele,
iar eei doi faguri eu hrana sunt tra~i la ambele laturi ale stupului; in
'goiul dimas se aduc fagurii cu puiet tArA albina aeoperitoare de In stup'11
cc uJ'me.aza sA fie orlanizat ~i sa in'tre ~i el in pro<iLrctja de iti l)"t i~o l'. Se
(ormcnzi't astfel cuibul coloniei ee fllSCSC J>inA atunci orruniz(l L," ; rHs~u ril (:
Cll O'1IlI..cIl ~ i albino acoperltoare din It'1di \{1 de 111<:1"u sc ll'~f!C In mlJ IOCUl

,,2

acestui cuib, Se pune podi~orul ~ j ca;paoul stupu1ui liisind colon ia sil tie
organizeze in lini~te .
DupA trei zite, coloniile organizate sint CQntrolate dacA au af-ceptat.
matca ~i se stri"CA eventu'a lele botei naturale ce eventual au l ost cHh:li 1.1".'
de albine pe ramele cu puiet tinAr. Cu no.ile serH de stupi organizu\[ t;I.'
procedeam tn ace1lLli fel ca la primele,
La terminarea perioa'dei de prod.ue~ie a lilpti~orului ulWmii stUPI
se vor organiza cu puietul ~i matcile celor 9 nuclee initiate, dacu s-a
lucrat cu trei colonii pe zi.
Unirea coloniei orfane cu nucleu se .face prin unificarea mirosulu l
ambe10r unitati pU'lverizin'du-1e cu sirop foarte diluat !?i au 0 Su:bstWl \t'I
mirositoare, Pentnl 24 de ore, intre cele doul!. unitAti ce se unesc 51.'
pune cite 0 diakagma obi~nuita. pentru ca albinele sa. treaca la maLe..\
prin ,g olul de sub ea.
In tot timpul produ"Cerii IApt~oru.1ui, dacA nu este cules in naturj
coloniile sunt stimulate en hrana proteid in sirop de zahAr.
Lapti~orul recoUat, prin orieare din cele "doua. metooe, se colcctcnzti
In borc.lin8.!1e mici de 50-60 grame de culoare inchisA, se parafineazA. :;>1
se tin la rfrigider. Cinld continutul lor <totalizeaza un kg slnt d e~ rtul c
intr-un borcan special ~i se pastreazA 1n frigider pina la prednl"Cl.l lu
benebeiar.

FORMAREA REZERVELOR DE PROPOLIS

PENTRU NEVOILE STUPINEI
Propolisul are un tnsemnat rol In vista coloniei prin proprietA~ile
lUi bactericide ~i bacteriostatice. Albinele n acumuleaz! in stup oricind
II gAsesc in natur~ ~i-l pun 18 rezervA 8colo un de g~sesc mici spatH
libere. Ulter ior tl folosesc la: fix ares ramelor; Is completare .~ spa\iilor
dintre umera~ele Hoffmann ale r amelor pentru a impiedica producerea
curentilor; la miC!,iorarea urdini~ulu i in toamnA pentru a reglementa
aerisir ea interioarA in raport de mArirea coloniei fi puterea ei de a:
produce ~i plistra clildura; 18 spoirea peretilor stupului pentro ca izolIndu-i aslfel ei s11 U'll absoarbA umiditatea din interior creatA de respiratia zecilor de mii de albine ce formeaza colonia etc. In afaeA de
aceste foloase directe pe care propolisul Ie dA coloniei, el este utilizat
~i in terapia umanA. Pentru ob\inerea propolisului in cantitA~i mai mari
se folosesc 0 serie de ,procedee, indicate mai jos :
Cunoscuta fiind inc1inatia a'lbinelor de a inch-ide spa~iile goale din
stu pi, apieultorul mAre~ cu 3-4 mm distan~a dintre scindurile pod i ~o
I'ului la stupii orizontali. La cei verticali, pentru 'eA !POdi~oru l este format
dintr-o plaea etan!jA, a lbinele pot sa. depunA ceva propolis doar pe m arginea acesteia. In 'schimb, tn toamna, ramele se 89a:re pu~in mai distan\at
cu 3 mm, caci tntr-un spatiu mai marit incape un numAr roai mare de
nlbine din ghemul tn care stau iarna ; albinele completeazA acest spatiu
cu propolis. La controlul de fond in primAvara urmlitoare, interesul
mare penttu pastrarea caldurii coloniei este ea ramele sa fie elt mai
apropiate 91 daca se poate chiar in lac de 11-12 mm spa~iul sa fie de
9 mm ; apicuitoru'l atunei rade cu dAltit&. mu'chiile de contact ale ramelor,
InHilurind propolisul de acolo depus de albine din toamnA. Tot atunci se
rade propolisul !ji de pe fa1tul pe care stau 8!jezate r amele.
Un mijloc practic de a obtine in t ot cUI"Sul verii 0 cantitatc mai
marc de propolis este a~ezarea in tre podi!jor !ji suprafata r amelo r de cuib
[I ullui iniiitator. Ei este fAcut din patru 9iPCi subtjri, c u l!\\imcn de
4-5 em, inC:heinle in cuie ~i clei. P c pC'rc\1i aces luiin1il\ti lol' 'Sc rnc

4H

numeroase orificii eu un burghiu de 1 em. La exteriorul pere~i101' IIC'

fixeazA 'c u pioneze fl~ii de pinza metalica latA cit inla\Atol'ul eu ochlun
de 2 mm, Acest dispozitiv nu se aplicA dedt atunci clnd a!arA timpul M- H
statornicit, tiind caId, iar euibul nu mai ,poate fi influentat ncgativ d e
acest spa~iu creat intre podi90r !?i rame. Albinele care nu suporl1\ III
stup nid un fel de curent ori spatH goale se grAbesc sA complelezc 01'1 ficiile cu propolis, acoperind apoi ~i fi~iile de pIasA metalica.
Recoltarea propolisului se face astfel din acest dispozitiv : sc- SClit
pionezele ~i se dezlipesc pl'asele de plnzA metalie! prin scufundare intr-o
baie de aeeton! care dizolvli propolisul. Acesta se depune pc Iundul
cutiei cu seetona. Propolisul depus in orificiile inaltAtorWui se rml ('\1
lama unui briceag. Odata recoltat, dispozitivul se a~A din nou 1'1
locu1 du ljii albinele continuA lucrul lor pinl!. tirziu in toamna, <:Ind
inAl1A toru l se scoate definitiv 9i coloniile se pregAtesc pentru iel'nlll.
Plistrarea propolisului. Fiind maleabil Is eald, dupa recoltarc p l'Upolisul se lasA putin la soare ~i se fac c0c01oage ce se invelesc In sll\nl.,1
iau material plastic, p1l.strindu-se ferit de lumina. Datorita vn lo!'('111or
sAi componenti. propolisul este folosit, pe scarA mare in cm ed ll' 11'/1 ..
tamente ale bolilor umane !?i anima1e.

2-3 faguri mai vechi, dar inlocuindu-i cu altH artiIiciali pe CIII't', pr'O~
iiUnd de "impulsuJ natural de cules in zilele primaverii, tlUlllCIOI.l!lt'lt'
albine tinere ii cUidesc. iar matca if OCUp8 farA intirziere ;
_ un ral insemnat il are !?i indicele de selectie urmintI sil tic
relizat in masudi. cit mai mare, caci sint colonii care comparativ C' U u\lpi('
dovedesc ca. au 0 incHnare accentuatA in a clAdi repede 15i binc ~ I (' \I

C,ara 6 ca un SUBur tainic seas la

lumind. co 0 amintir6 a origin;; sal6
06 ut6 mi6r60 .
(M. Maeterlinck)

PRODUCTIA DE CEARA
OdiliA ell intrareil din plin in primavara ~i aparitia nectarului ~i a
rpolenului proaspAt, dar mai {)U seama eu inflorirea pomilor roditori,
glandele eeriere ale albinelor tinere se dezvoltA, iar secretia lOr_ abundentA ineitA albinele la ciaditul fagurilor.
Ded a primA realizare a producpei mai mare de cearA se indepline~te oferind atunci albinelor numero.,i faguri artificiali a~ezati in grupe
de 3-4 llngA cu1b - doi in dreapta ~i dOi tn stinga acestuia - mArginiti la e>..-terior de cite un !agure eu p~stllra . .In mod obi~nuit eel putin 1/3 din ' numArul !agurilor din iiecare stup trebuie schimbati anual.
lntr-o stupina bine organizatA efeotivul de faguri gata clAditi trebuie sa
rie cu 50% mai mare fatA de numarul fagur ilor pe care il cuprind stupii .
Se cer anumite conditii pentru reaHzarea unor productii mari de
ceara;
- colonia sa fie puterniea 91 eu un mare nwnar de albille tinere
eclozionate in 'primavarA ;
- eAldura in cuib sa fje bine ~stratii, iar acolo unde este necesur se pun perne ca materi-al tennoizolator ; cAldura la exterior trebuie
sA fie de 20 C; sporirea productiei de ceara va sporl, dnd intre spatiile
c1intre rame se pun ~ipci care inchid complet partea superioara a ramelor, pastrind in felul acesta ~i mai bine ciiIdura; urdini9ul se mi~
reaza mult in timpul nop?lor. ci~ vreme limpul nu s-a incAlzit;
- culesul natural sau hranirea stimulenta slot factori determinnnti in marirea produetiei de cearA. T aranov a stabilit 0 strinsa corei(l\ie 'intre cantitatea de puiet ~i aceasta. protduc\ie de ceara. EI a constatat
ell 1 kg albine, in cursul vietii lor, pot da 0,500 g de ceara crescind totodata 26000 de Iarve, bine hranlte ~i stimulate. Raportul de productie
fo \lI de hranirea de s1imulare a fost stabilit de acest cerceUitor de
SCfllnu 13 35 g cearA pentru 200 g hrana Cll proteine 9i hidrat[ de carbon;
- spa\iile goale din stup favorizeaza secretia glandelor ceriere.
Albinele de .cum gasesc un spatiu libel' il ocupA cu !Agura~i iie in partea
8uperioarA sub podi~r ~i intre rame cl-nd e mai mare de 8 mm, tie inbl'e
peretii interiori ai stupului l1i diafragm'a mArgina!?a ;
- pl'olificitatea matcH, care depune multe oua, impll n(' C'U ~i'i p x i 'i tl '
Sll pr'l.'l te(c de faguri in euib, rctr.!igtnd c1C'o ('amduta ~i punind In r'{' 'l.CI\l1'I

cit mai pu~ine alveole mari de trintori ;

_ polenul are un rol determinant in productia cel'ii. Ccn:l'iJill 'r'lIl
Fraudenstein hrAnind ell polen t imp de zece zile albine batl'inc e ll ginn
dele ceriere epuizate a readivat aceste glande, intit albinclc resperl i .... t,
au clAdit tot atU de bine ca ~i cele din stu;pul martor Cll multc "Ibitl!'
tinere. K. Slanski 1Acind biosinteza coloniei a stabilit ~i el l'ollli ]l1nr(' I~ '
care il are polenul consumat in masurA mare in produc~ia tic ('<:111':) "
o colonie bunA paate da intr-un sezan pinii Ie 1 800 k, ~ ('rlll'l\ IOtil
ales cind se folosesc in stup rome cliiditoore cel pu\in d clll f\ III fW"1l1"l'
stup. Rama claditoare sau 0 ramA goa'la .pentru reco!lnl ('( ' :11"11 /Ii' 4t , h 'J.n
intre cuib !}i fagurele ell polen, iar ngura~ii nou cU'rdi~1 ~\j' j'11( ' p Il I' It"/f\
din 5 in 5 zile sco\ind ~i pca mobila a ramei cHl.dit o/Uc, ,'('1 t'1.I1 Id rl lj{IU'1i
cla:diti, dar IAs"ind cam 1 em 0 fi!?ie sub ~~pca, pe titre c'ut'lHd ulhltwll'
o -completeazil.. Modul cum aibinele clAdesc fClgur'ii II rOK\ ptl th1lllh r
lAmu r it la capitol,u1 "Anatomla coloniei ....
Valorificarea cerii produsa in prisaci csl e 11 -;;01' tI( (n, II I I lUl l 1I111irr
se glise$te un topitor solar in care ,se punc Ol'i('l' rrrdllll'\ clr' ('rlUn \14.111,\
de albine, cit ~i fagurii intregi. Ceara mal pO:III' fI (lh\lnI1 IK ~I pllti tit
pires 1agurilor vechi in direrite dispozit.i v{' ('IIIH (~1(1 t ' tfi \IHili 11\ II
ajutorul vaporilor fler:binti (fig, 73) care sc lIhthi III lilt nil tlPltt ,,\,,1 )~, .. II'
un aragaz sau plitA; vaporii strabat m<lSll d~' rll l\lll' t r, nlllhllu\1 ,I 1101\1,,\1
In prealabil, iar el. topesc aceastil ma~!'\, I'fH rllllt,c(1 Ill" fumlld VIII IIIIII
reziduuri cu muWi.. cearA. De aeeea [fio lsh'CIi IH'I'1Il11UI' rol l" nUll 1,,,>tIl,UII I
dabitA: fagurru;;ii spalati in 2-3 Hpt: Il L' 1'1111
rI, I," : d\o 11'"/1111\11 \ I(
fierlrura ceara topita este pusA inl,'-un sl\l'if ';llli' rill' . 11111111 IlII' III\III \\ nl\
lernke. Totu!?i ~i a-cest procedeu Im;i\ in III Ir!HI I'r:r. ldulu \lor /l1ull/\ M)/lr" .
Tn ultimii ani ins1i Combinatul apicol U i\I\('/iRn II prlmiL fliRllrl vcch l
.pre prelucrare, dind apicultorilor dt, ficclln~ fll..rUI'C vcchl diu un rn~(U r('
nrtifici-al eu sirme deja in-gropale in el, ceca L"C cstc mull mui cOllvcllllbii

'It

pentru stupari.
In relul "a eesta cea mai mare cantitate de ceara. se reintoarcc hr
I)CQnomia apicolA sub formA de faguri artificiali. In aCarf! de uceastl'r
tolosinlA. ceara opita ~i turnata in blocuri de 15-20 kg este distribuilli
In cel'ere In; industria apticA, feroviarA, me-talurgicii. , ele-ctrotehnic5 ~ i
4'17

1'6

tn <,-lectricitate, in partumerie ~i cosmetid, arte grafice, industria de stlcUh'le, textile, stomatologie (pentru mulaje dentare), prod use farmaceu Lice etc.
In Combinatul apicol Baneasa ceara este achizitionaUi de la api cultori prill filialele teritoriale ale Asociatiei Crescatorilor de Albine sub
forma fagurilor vechi.
Acolo, fagurii, inainte de a fi inh'odu~i tn topitorul ell aburi, stut
tlhimi\ati bioe, se scot sinnele, ~i apoi sint spalati In apa dedurizata pinA
clnd apa ramine !impede. Pu~i in topitor cu ahur la 100C ceara se
8terilizeaza de orice agenU patogeni ce s-'a r mai aila in inveli~urile nimtale. Ea trece prin diferite dispozitive de purificare .,1 inn'o bilare fie prin
metode fizice, fj e prin cele chimice in raport de felul cum va f1 folositA.
De pildA, la confectionar,e a de iaguri a rtificiali nu se folose!}te nid 0
su bstantA chimica, ci num ai rele fizice de filtrare eu filtre speciale,
spAlare, decantare etc.
Fagurii artijiciali se
obtin prin douc\ procedee:
primul este eel de turnare
a cerH f:Juide pe dol tamburi.
prin interiorul cArora trece
un curent eu apA rece ce
solidifidi. c~ara de pe e1;
prin rotire, imping foaia de
cearA groasa intre slti dOi
tamburi cilindrici de presare
in foaie subtire ce se in!~
~oarA
in suluri de cite
15-20 kg fie care Sulurile
tree apai la pres~ cilindricA
de imprimare a alveolelor
ie~in'd 0 fi.J;ie lungA, care este
apoi sectionatA de' un cutit
automat, ce 0 taie la masura
eerutA dupa ramcle STAS
ale celor trei tipuri de stup.
Fagurii astiel obtinu\i
slnt buni ~i maleabili, dar
pentru montarea lo r hi l"nlllC
S cer 0 serie de IUcrtiri mi,"'IV. 72 -;- ;\gregatul de taguri artificlali de 1<1
COl11blon lU l Hpi<:ol Udneasa : sc obserwi slivclc gAloase din pUl'tca Ilplculloeu (ng- url ar titiCia1i .
ril or core fH'O ncvuie de mull

418

timp pentru gaurirea ramelor, Intin'derea slrmelor de sustinere a f agu relui artificial, sinll'e care de multe ori se intin'<i, iar Iagurele cl&dit iC$1.'
cu ondule unde aibinele cladesc celule de trintori; apoi a picultol'uJ

trebuie sa implinte sinnele in masa fagurelui cu un dispozitiY denum i~

pinten.
Toate aceste lu:crAri pot fi evitak! dacA se folos esc f aguri artilici all
'c are au deja sirmele tmplintate 10 mass lor, chiar in momentui Ia bricArii. Siot .ru;a-zi~ti faguri arma\'i, pe care Combinatul apical de III
Baneasa ii lucreaz ~i Ii ofera stupar.ilor, in schimbul fagu rilor vee hl
reformatL
A:c~'ti faguri armap se lucrea?J. la pl'esA l olosind un aIt procedeu.
Ceara fluid~ carle direct pe tamburii gr avati care prin rotire imprim i\
foil de iagure form'a hexagonalA prinzinrl in maSa lor nouA sirrne ondWate ce dau fagurilor 0 deose-bit! triHnicie. Pozitia sirmelor pe fagurelc
gats imprimat este verticaia, iar. e1 nu se mai onduleazA din caUZ;J
greutAtii albinelor ce stau pe suprafata, lor atunei cind clAdcs(' alveolele ;
albinele construiesc in ei prea putine alveole mari de tIintot1, iar montarea lor in rame se fa'cc f'Carte repede ~i u~or; sinnele ondulate all
ccwctele ie~ite de 2 em in pArtite de sus !ji de jos ale fagurelui. Ell'
sint prinse .,i fixate sus cu
.,ipc mobilA ce intrA. intr-ur, fal\ suh
speteazA superioara a ramei, iar jos, ele jntr~ t.n tr~ t /1ietura longitudinaIl a spetezel inferioare care Ie stringe c!n'd truetura es'te comprimilU't
prin baterea cunnezi~ a 2-3 cui!jOare.
Combinatul apicol valorificA in conditii superioare ~i bo~tina I'dmasA de la topir ea fagurilor vechi din 'gospodAria aplcultorilo r ,amatol'i,
~i In care se af.lA eel putin 25-30% cearA. Prin prelucrare in i nstala~il
speciale cu solventi organici 'ii spAIAri repetate se extrage total cearu
rAm asa in bo~tina, fiind IolositA in diverse industrii in combina tie ctl
paraiina, in r aport de cerintele beneficiar:ilor.
TOpirea jagur il.or vechi. D~i explicatiile date recomanuA api'c ultarilor sA nu se mai ocupe de topirea fagurilor in propria lor gospodArie
cAci este mal economic sA se schimbe aee~tia eu faguri artificiali 1/1 u~a cum se procedeaza obu,nuit, totu.,i voi da citeva tndrumari petru
oci care fiind departe de Wiala A.C.A. jude~eanA , trebuie sa topeascli.
.!oguri iagurii. FAte de re\inut tnsA cli. oriee mijloace 8-ar iolosi in acest
/toop rAmine tn reziduuri 0 insemnatA eantitate de ceadi, care se urdl
uproape la 25-55%.
Topirea fArA cheltuieli .,i ipierderi de timp se face U'i0r ell topitorul
lolar, in care se paate pune oridnd orice fArimA de ceara ar exista in

prisadL
U -,,NP

1\10

"par atul acesta este a lcatuit dintr-o cutie de scindud cu fund ~i

Ctl un capac cu balamale, P ozi1ia lui este inclinaUi. pentru ca astfel capICI.l:t.t\ moi u ~ar razele salare, care trec prin douA geamuri de sticHl ~e
:cate unul .fs\,a de ahul la 5 em distan\A; in felul acesta in cutie se
concent.reaza a mai mare cantitate de clldura,
Fagurii farima~i ~i sp!lati in prealabil se a.,azA pe 0 tabla mobUA
I'IndulatA din aluminiu, ~ti ut Rind ca acesta retine cea mai mare cantitate de cAldurA, T abla de fier sau de zinc nu se recomandA, cAci acestea
til contact cu acizii din cear.!i, determinli eel pu~i n schimbarea culorH cerii
prin oxidare.
Cine se aflA cu stupina in apropierea une i retele electrice poate
!June pe fundul cutiei sub tabla de aluminiu, un r~u electric, Cino siut
zile reci !?i .fAra soare,
Ceara odatA topitA sub acllunea solara sau cea a r~oului se scurge
u~or de pe tabla InclinatA ~i este coiectatA intr-un jgheab de t ab lA in
formA prizmatica. Cind aceasta s-a umplut, ceara se scoate ~ordin jgheab
unde s-a solldificat, In reziduurile rarnase se aila un mare procent de
cearA de 50-60 GIe.
Topitorul C1L aburi este com pus dintr~n vas cilinciric co diametrut de 45 em ~i inal\imea de 65 em . In partea de jos, fundul este dubIu,
o parte fHnd W;or oonicA la 0 in!H\ime de 12 em; spa\iul dintre cele
douA funduri serve~te ca depozit de apA care se toarnA printr-un orificiu
me-=H'an eu diametrul de 4,5 em, prevazut cu un tub ce se incheie ell
un capac in lormA de ciupercA, care are sub ea orificii de ie~ire a vaporilor de epA , lntre faguri. Aparatul se ~eaza pe 0 sursA de clHdurA ca:
aragaz, re~ou 'electric sau pUta de buditArie,
care detenninA fie!'1bere a apei ce se trans
formA in va pori (fig. 73) .
Fagurii fArimati in por\iuni mki, tArA
J
sirmele de care ei au lost fixa\i, se introduc
cu 48 de ore tnainte jntr-un vas eu ap! de
ploaie sau de riu, invi:rtindu-i de 2-3 ori
pe zi, schimb1nd. apa dupl1 24 de C'!'e.
Rostul aces-tei spalAri este nu numai
ca ei sa f ie cura\a\i de reziduuri, ci, mai
ales, pentru ca in v eli ~uri1e nimla le aderente
~' Ig. 13 1'opi1orul de cearA
In stupinele mid :
pe pere~ii alveolelor sa se imhib( eu apa.
1-3 ,I - ,urubu.l de ~ cu
Daca nu s-ar lace a~a , aces te in ve liljuri ar
Ul illcrul .tu ; S - peretele exte
rlnT III ''IItilnullll ; S _ caMnu l
absorbi
0 mare parte din cea ra topit5 din
hlLC! ,'IQr e n orltlcll p cnlru I CUTj;CI't'lI rcHI toplte ,I pru atA; 6 laguri, eauzind 0 picl'Ciere de ('l!d l'Ct t'tll'l' s('
," n<'11l ,10 eVClc " are ; 1 - eaul\o!
urcl!. pil1.''i III GO--Ga% tl i n 11 1,IS1.l ('I .
tlo 1M funCi nl "IN! tkrbln to.

Ciod apa este !impede, !agurii se scot d in vasul eu apa ~ i se p li ll in

topitorul Cll abud; acolo, jos, se afHi 0 sitA d e pinza metaHe5 eu dO I I,'\
toane, Pe ml!.surA ce vBporii de ap1:\ topesc fagurii din apa rat, ceara sa
scurge printr-un oriitciu lateral tnchis provizoriu -ell un .'e ep. RC"l. idu urllt'
l'amaSe dupa tqpire se adunA pe sita, iar la terminarea o pe r a~iei si t... ~ {'
trage in sus eu doi cle~ti apucind cele doua toarte later ale, turnind n,! 'I i dUUl'He intr-un lighean cu apa re<:e spre solidUicarea lor.
In timpul fierberii apei din aparat ~i a cosumului 'de vapori , nivelll!
sAu in depozit scade. De aceea stuparul are grijA sa realimenteze depnzitul cu altA apa clocotitA Iuata dintr-un vas aparte.
La terminarea topirii tuturor fagurilor pu~i in vasul Cll a p?\ se
deschide oeapacuI, se scoate situ cu reziduuri, iar interiorul topitorn.liu i sc
~teI'ge bine de ceara inca fierbinte ramasa pe peretii vasului, f olosi nd
ghemotoace de hlrtie din ziare care abso8flbe 'bine ceara calda ~ i vasuJ
ramine curat pentru a f i Iolosit pentru alte ~arje viHoare.
La Combinatul apjcal Baneasa sint instalatii speciale (fig. 74) ell
solven~i orgaruci (benzina) ~ i spAlari repetate, extrngindu-se aproa pe l o l nl
ceara din bo~tina, Eia este cearA industri ala Iolosita numai in uct'fl ll'
scopuri, in amestec co parwina, in r apert cu cerin~e le benefi cimi! OI.

,
,

,
,

oI :'iO

Fig. 74 -

Instala\ia de extr.act1e a ceare1 prin solve nta rc lo Qombinotu l IJ,pk'OJ

Binea.s8.

'Hil

P RODUC'I'IA
VENINULU I DE ALBINE

In mod obi~nuit pentru producerea veninului -sint solicit ate mal

mu lt colonlile care au destinatia de a Ii desfiintate in ultima parote a
verii dnd resursele de nectar Iii !Polen sint epuizate. nesigur cA in primAvara ur-mAtoare e!ectivul lor este completat prin nuclee f~cute din
vreme ell matcA seoase de la rezervA. lzolarea acestor stu pine se impune
cAei albinele care stnt SllpUse la produqia veninului r eacponeazili. !oarte
llgresiv impotriva oricarei fiinte care se alIa in apr opierea prisAcii respective. De aceea, personalul trebuie inzestrat cu costume de prote~e
contra intepAturilor albinelor : combinezoane ell fermoare perfect inchise,
masca, mAnu~i mu~chetar, cizme etc. Cu taate riscurile. totu~i, tn U,R.S.S.
I,>i R.s. Cehos!ov,acii productia de venin se obtJne tn oarecare proporpi,
lolosindu_l in preparate farmaceutice sub forma de injectii subcutante,
administrate sub directa intirumare a me'Ci'icilor de speciaHtate.
Pentru recoltarea veninulUi se folosesc dlferite apa'r ate in S.U.A.,
n.s. Cehoslovaca ~i R.D,G. Dup& Bahram intr-o senie de experiente s-a
roooitat veninul Ia urdini~ ~i in stup eu ajutorul ~ocului electric.
Recoltarea veninului se foace prin excltarea albinelor la urdini~l
stupului sau in interiorul lui, cu oajutorul unui aparat electric car.e
din 3 in 3 secuntIe produce cite un {loc; experien~ dureaza in total
60 de min'ute.
Aparatul este compus dintr-o ~ama pe care slnt intinse sinne de
aramli. sau de atel Ura izolatie a~ezate la 0 distanta de 3,2 mm intre
cle, tHnd legate de 0 sursa de :energie electrica, cu 0 aparatura necesara
pentru reglarea impulsurilar. Albinele excitate de aceste ~ocuri, mai ales
eele tlnere, se napustesc asupra aparatului, iar culegatoarele de pdlen
chiar pierd 0 'parte din ghematoacele 'CO~uletelor. Fiind intr-o stare de
cxcitatie, alhinele 'SCOtinthl-~i acul, inteapa 'a numite piese din aparat care
I'elin veninul, fara a rapi ~i aeuI. In acest scop se utilizeaza un anumit
material care captu-,?e-'?te aparatul pentru obtinerea veninului expulzot.
Cercetatorul P almer a folosit in acest seop agarul I) preocum ~i Un al~
produs cu mai muIte calWiti silicronu1 2) ; albi-nele S'c uturutc in 3/XlL-D.t,
Celre are in interior un strat de silicron se a-,?aza pe el ; cum substHn tu estl.'
') IlUllr - $ubstanll ge.laUnoa8A extrasA din unele alge murine , .fol()$l\tj In m lo,\I'(I\)I"lol/ l..
.) t$\lJew
$lltcrunblolug
- material
mal pu~ln sCnll bU decU "sal'lll din rl\.mc~ de Ye<l ura ,II "'''''u,'.
vnrll eIIU
lce ale venlnulW.

452

buna con'ducatoare de electricitate, la dedan~area unui s'Curt !j:oc clc(:tI'lc

albinele scot acul, elimin3 veninul ~i apoi U retrag. Ven inul se udunll sull
stratul de silicron sub forma de 'Pic~turi nrici, care dupa 20 mi nute lW
cristalizeazli., pierzindu-!j:i partea apoasa. Aceast3 evaporare a Ii chidu lu l
este tocmai substanta repulsiva A car e excita albinele prisaeii ~i Ie d ('tc l'mina sa devina agresive, atacind pe orieine din prisaea sau din i lllpl't:JU rimi.
Aparatul de recoltat veninul albinelor este campus dintr-o (;ul ll'
de placaj in care se scutura 'Cite a ramA cu albine!e acoperito8rc, fI1 1'1'
matca respectiva; cutia are 20 de 'urdinii';'e de cite ) 'c m 2, deci cite !i ii i
fiecare din cei 4 peret,j ai ei. UrdiniJ?ele au cite un culoar; 'fiecnl'e m'l!
o midi trapa 'c are ealcata de albinele care vor sA iasa, se inchide in 5Pll tU
~i declan~eaza un slab cutent electric care produce a zguduitudl. o l'J~; ll df"f\
~i sile{'te astfel eliminarea unei pieaturi de venin, Pentru a atrIJg(' Idll l
nele oumai dj,tre un perete, pentru ea veninul din celelalte culOMC ""
se usuce, se Iolose~te un dispozitiv rotor de aprindere a un ol" 1)" 1' 111'1,
lumina <.:are atrage albinele din cutie, Veninul se recolteaza pri n SPi\ lurl'll
culoarelor.
Luerarea se face in camer~ iO'ch'isa ~i inbun-ecoasii; albillcl(' Ceo I.)"
din cutie se due la geamul camerei unde se lucream, eare se rl cs(lhllll' dltl
dnd in dnd -,?i Ie elibereazA,
Avintl. in vooere ea in componenla veninu1ui proteine iu slll t i!du
mai numeroase, se impuoe ca acele 'Coloni i care sint destinull.' sfl orOru
venin, sa fie bine hranite cad dupa eliberarea lor din aparat unuc /i l-lill
lasat veninul, ele se l'epetd in primul dnd la fagurii cu hrand din :l tlI p,
di,ci pienderea de venin Ie produce 0 mare foame,
lIn S,U.A, se :folo5e!1te un aparat eu 0 re~ea de sirma p rin CHI'l'
circuHi un eurent eledric eu tensiune joasli.. Aparatul se ~aza 10 'lmlill i!;l ,
iar clud albinele in~a sau ies din stup ~ocul electric Ie determin;\ s;'\ t:!Imine veninul, caI:e se aduna pe 0 pinza fina de nylon, a~ezata su b s iJ'mr i('
electrice ; sub pinza se ,gas~te un geam unde se acumuleazii. pi dHud l(.'
fine ale veninului. Cu 0 singura pinzA de nylon se poate ex lruge \'C,'JJ in lll
de la 1O~20 stupi. OintI aparatul se opre-'?te se lasa lp e loc 21- :10 !It:
ore in care timp veninuol se cristalizeaza ~i este r azujt ~i depozilfl lln tr- ll n
vas etan~, pentru ca mnd higroscopic, ar absol"bi apa di n mcd iul tfl'(~I J\J IJ ..
rator. Procedin'd. in felul a'r esta de la 20 colonli abin se POHtC 1'(:<:1)11..(1 odlll,i'I
1 g de venin. Extractia veninului se mai face I?i rPrin folosirea de suooton \c
chimice excitante ca: eterul, cloroformul Sau alcoolul, care va pot'izt\\J ,
narcotizeaza albinele, iar ele filnd' scuturate intr-uo bol'Clln sco t neul ~ i
elimina veninul. Vasul sp..lat .apoi in apli. distilatii coleeteazA vcninlll , Inr
in urma evaporarii apei ramin cristale de venin, Metoda 1)ceasta cste
u~ara dar io schimb produsul este impur din cauzii ea narcozar ea ulbinelar produce -,?i fenomene de vom~, eliminind odata cu veninul !;ii nCl:tarul din gu~ile lor.
Intepaturile de albine pot da loc la accidente grave de care apicul torH pot fi responsabili in fata justiliei, daca nu se iau masul'i imed ia LI.'
de a parare a persoanelor straine !?i neobi~nuite cu veninu l albin (.'IO I\
Clnd ati studiat anatomia albinei a~i laut cuno~tln~a de aparulul
vulnerant, aratind ca el cuprinde substante toxice Ioarte periculonse pen-

453

mente indreptate impotriva apitoxinei, cu ajutorul d1reia bolnavul esic

tru unele persoane ell 0 anumitA sensibilitate. Desigur ca nu vi 5e paate
pl'Ni nde sli. acorda\i interven\ii medicate, dar apliclnd totu!?i unele masuri
cc vti sta u u!?or la dispozi\ie puteti evita neplacerile ~i urmArile mai grave
pl' care Ie pot suferi 'Cei accidenta\i cum este de piIdA ; !?ocul aoa:filactic
foot'l.e periculos.
ea masura de prevenire se impune ea oriee persoana strain! ce viDe
In stupina sA primeasdi 0 mascA, intrucit in\epAtura in oehi primejduie~te
vcdcrea. In astlel de situatii dad un medic oculist chirurg nu intervine
de urgenta ca sa extraga Beul din scleroticl, ochiul este pierout.
Pentru intepAturile obi!?Duite este sulicient sa 5e ret1raga acul cit mai
curind, ridicindu-l cu unghia sau eu lama unui hriceag actionind de jOs
In 8US, ea sa-I scoateti din tesutullezat. La extractia unui oc nu se apuea
de veziea spre a-I retrage, dci delli astfel Bcul este scas repede, in schimb
prill presiunea ce a face\i asupra vezicii, injectati in tesut intreaga cantitote de venin existenta in veZicii., Locul intepat se lamponeazA cu tineturd de arnicA, ori se l.'reaea cu putirt atet sau amoniac, aceste substan\e
ncutralizind partial efectele veninului. De asemenea, poate Ii utilizat dupA cum v-am mal spus - ell bune efeete uleiul de cuil;oare (Eugenia
r.nryophyllata), cartofii tAiati felli ~i stropiti cu o\et, fric tiuni cu lrunze
de patrunjel. Pe locuri mai sensibile Ili dureraase se aplica un tampon Cll
novocaina., ori apA de Javel sau perclorura oficinala.
Pentru evitarea tnte'pAturilor la miini cind se lucreazA Ia stupi sE'
tol;osesc anumite solu\H denumite "aptruge" cu care apicuItoru1 incepatol'
$ C unge ope miini inainte de a incepe lucrarile.
Un, bun apilug se gA5e'!?te la farmacie: .ftalat de metyI, pe care
vtno.torii i pescarii il folosesc peniru gorurea tintarilor. 0 reteHi. buna.
pcntru 0 astfel de solu\ie de u-lUrare a durerilor ~i indepArtarea albinelor
C'n all.. nu in~epe. se ob\ine introducind 1ntr-o stieHl cu alcool de 40 0 0
cantitate de flari de soc pina ce ete ocupa 1/. din volumul sticlei. Ea se
Insl\ la soare 15 zile !li apoi se strecoara. ob\inindu-se 0 esen'tA cu elect
up!tug, demn ~i eficace.
Urmari grave - cu !laC anafilactic - '?Date avea in\epatura limbli,
clnd cineva mW?CA un fagure fArA s1i fi observat cel pe el era 0 albina,
chlnr strivitli.. De indatA survine 0 inflamare a limbii ~i laringelui care
poate duce la sufocare !li doar 0 incizie a unui medic otorinoJaringolog
chlrurg ponte restabili respiratia. Inainte de 0 asemenea interventie bolIlllvul este bine sA fael gargarA cu 0 salupa: de amoniac 10-15 picAturi
III Ull pahar cu apa sau sA amestece 0 linguri\a de sare de buca.tarie neutrnl1zind astfel partial efecrul veninului.
SiAtuiti pe eei care nu suportA tntepaturile albinelor - dar toru~i
vor sa. fadi apiculturli , ca. trebuie sa. roloseasd mai inai nte un tratament
~ c desensibilizrare la venin prin injec\ii subcutanate tn prog resie cu prepnrotul Forapin. Se in'Cepe co particule foarte mici, pina spare 0 prim:'
I'cllctie, 0 m idi. inllama~je sau 0 reacpe a pielei. Nu se mar e~te d O?Il. du!
flC continua cUeva zile pentru ca organismul sa se obi.!';i llUiascii
nu mill
upllre nici 0 manilestare Is acea doza. Apoi .doza se ma re~ te pu \in ('o ntl Ilutllrl Cll en pina ce iar apare reactia. Se continua asHei .';iiL$C' sl\ ptll nli ll l dl'
rloll /\ ori pc sapt<l mina. Este fo arte Ibine cind in cepiHon d hl ec n t I u n :.; rll zll~
de singe {' U un 1l1>lcu ltor ul ci'l rui si nge ~(' po ~ I'i\' ('$ tc ~ i ('01I\111l' In c l ('1(."-

restabilit.
_ Dar ce este !?i cum se manifestA acel !loc anafilactic 8.!'ja de pcri culas ? _ Intreab! unul dintre tinerii apicultori.
_ Este denumirea ee se dl'l fenomenului incercat de unele persoanc
care au sensibilitA.\i de naturA alergicl1), 0 hipersensibilitate la veninul de
albine. Dup! K irov. fenomenul se mani1estA de cele mai multe ori prill
erup~ii pe pielea corvului, urmate .de greutate in respirai;.ie, puls nccclerat dar slab ca intensitate, vl'lrsa.turi, fatA pa1idA, transpira\ie rece, l~in
uneori chiar moarte. Ele se dat'OreazA unei sensibilitli.\i anormale privind
proteinele din venin intrate in circuitul saoguin, aiacind sisterrul nervOS
*i circulator, oprind par~ial sau total procesele biologice naturale.
eelor ce prezintA fenomenele ocului aoafilactic li se spUd:\. do.:
medic ajutorul necessr . pina. arunei ins! ,b olnavul stA culcat pent"u n
solicita cit ma'i putin ioima, i se fac frictiunl puternice pentru actiVllrc 'l
circu1at . Respiratia artitficiaUi este interzisa. Consumul unei canti t~\1
iei
mici de a1ooo1 este recoma ndat.

*i

*i

454

') (lier gle _

A
crqt.eTeD. patoiOIIct. a BenlibllUIi\U !IllII r e aeUvl.lAt ll organlsJt\ullll 13t (10
(OSJt\oUce r Cl plrlllorle .

.,llIlI'Ille I \lbstan\e IU'Mne, Intr'Od\Ule In OI'lanlsm poe cal variate

Cl le I.nJecl.abllQ. etc.).

I)~

prin folosirea rasei noastre Cll calitAti deosebitc, In aceast..~ clirccUe lro..
buie sA lucreze marea masA. a apicultorilor no~tri. Un distins stupllr' tJl ll
~ara noastrA care timp de 20 de ani face selcc\ie in propri ll 811 s LlIplntl
a ajuns sA aiba. 0 productie medie de 60 kg de stup, EI a r limn'! 1)(' lor
27 de ani tn regiunea inundabila a Duna rii, bogaUi In fi o rd rnc lirtI'!\, 111
special in cea de toamnli , In ulti'mul deceniu insa regiuneo u (IJlIt. Ill dl
guit<\ ~i aiectatA exclusiv agrieulturii; totu11i, de~j aria Ilol'aln cs t' ('x ll'('Jr I
de redusa ratA de ceca ce a fost, tar albinele 0 gasesc doar pc d l.(LJ I'1.
canale, rambleuri etc, registrele cu e videnta a nuaHi ar ;J\,i\ nu IllI llI/l l
cA produc\ia stupinei nu a scAzut, ci ea'" s-a mArit num ai l;ii rHlIlin l rOd n.!
o stricta selectie, elimin1nd orice colonie care a dat recOIlt, lill \) 111('11 11
11i -crescind mAtci numai din cele recordiste, EI este sala ria!., fl ed 'I t ' tllI (',
la prisaca numai duminica, in singura zi liberA !?i t o tu ~ i P I'''t't' (lrHI! 1I ~ l t
el are satislactia de a vedea 0 creatie de seama, La t e l'mi IHu 't'lI l WPiitUl
ca;pitol important, voi arAta cum in acest scurt limp el 1:;;1 pHlj,tI /1101'111/1
lucrArile de seletiie de-a lungul acestei zile de dum inic 'l. h I ("! l r"lIl eNIl
nului activ,

CRE$TEREA MATCILOR

Intram tiner! apicultori - intr-un sector faarte important a1 tehnologiei ~icole privind cre~terea mi1 tciJor unde Se reflecti:i permanent
"xisten~a acestui element de baza. pe care se sprijina. colonia !iii care este
mates,
Acurn, tn deplina cuno!1tint,i 'd e cauza, puteti Cll U!iiurinta. sa pa.,iti
cu competintA, veti avea

~I in acest pasionant domeniu, in care lUcrind

sstislactia de a va sim~i adevilrati creatori.

Cum trebuie sA fi e 0 m atel bunA ~ i cu m ::;0 ert), h'

tmbunAt!pnld metotlele de lucru in ameliorare !iii selectie, veti

vedea cum 0 stupiDa nerentabiUi. devine in 2-3 ani 0 stupina. cu 0 mare
producpe numa i datorita cr~terti de mAtei valoroase. AtUDci veti In~elege.
axioma enuntata. cu cinci decenii tn urma de DoolitUe tind spunea:
,.datimi 0 mated buna ~i vd dau 0 recoltif bogata",
Urmtnd !iii I:n aceastA directie "noul" nu ne vom m,a! ocupa de ceea
ce au facut Alley. Pratt. Heyrani. Maisonneuve ~i multi a'ltri. arAtate pe
Jorg In lucrarea .. Sflupliritul" apArutA In 1935. ci doar vom aminti de
ej In chip de condescendentA, iar acum sll. vedem Ce este nou ~i in aceasUi
directie. Cre~terea de mll.tci se bazeazA in primul rind pe lucrArile de
sele'ctie. urmiirind ,penn anent indidi principali ai zQotehniei privitor
In: productivitate mare; rezistentB la boli ~i intemperH; prolWcitate,
hArnicie, blinde\e; 0 Inc1inatie cit mai reclus.. Spre roire; 0 inclinape
eft mai accentual! in clldirea fagurilor, la recoltatul polenului $i 10rlIlarea marH rezerve de pAstura; s'tl"1ngerea nectarului ~i din fIOrile
eu potir adinc, deci avind albine cu trompa mai lunga, alblne care se
odapteaza. u~Or conditiilor unui alt med.iu fnconjurlitor ~i in s!ir~it, albine
care sa aiba a longevitate cit mai indelungat, tn aceasta din UMna
cerintA un mare crescAtor de matci din S,U.A" SchmJtt, a pAstr at 0
matca de selectie opt ani, clnd incA dAdea rezultate satisfAcatoare.
l ata - tineri apicuHori - conditiile de selectie ce trebuie urmarlte, formind un prim grup restrins de colonii care se eviden~iflza. eli minfnd pe cele care cedeaza ~i tind sA se reintoarcA ia obir~ie. inl oclli n_
d u-Je C ll altele nou aparute ~i care meritll sa li se dea cuven1ta atent ie,
Nu tre bu ie sa uitati ca noi avem 0 rasA de albine carpatinii ell exceptioua le cali ta\i ce trebuie ~i mai mull imbunatAtite, MAtcile nOastre Sill I
din ce in ce mai mu lt cerute la export. De curind dOi speci<l1i~t' romClll 1
fl U lost soiicitati sa faca 0 mare crescu tnri " de nll'itci in 'l'U ll j'~(II . p<mlr u
U tmbun 5t ll \i u lbina iocalri care esle rllllr'h! c'O l l O/lt'C l;i i slnll prutiu ('Uvll,

156

In primul rind lurArile de c;,re!]terL a m ii Lci l('1J' JIll "I' hw lilli' I

inceputul sezonului de pr'm ~varK $i nid spre s Cir~l lu ! 1111111111,,1, 1" " 111111
bun timp este intre douA...2fincil::J:ale culesuri, uulrfl IIIUlIf.1 dill! "Ilillyl
cl1tes -~stFaPrQa'Pe terminat dar
da posibillt./J lt.>, j SllIu l 11\1,.
III
1ntre~inere, iar urm8.torul este gata s.. in-cellpl1, IJ\ pli ll I.ul" .,.1111.111
slnt cople'}ite qe !Jl.t1n ctu1 de acumulare a Im illd. ('lild 1"1I1I'lIh, .Id.'
cWar botcile pentru ea 0 parte din doici s-A 11\ p/U'l ,' III ('II I .. , IHI fill
suri ~i in special dupa ce culesul de varA dl: 1/1 11111'1," '''MI,IIII 1" '-1
sa scada. In intensitate dar tot mai da ceva, (I~ tu lI UI\lII) l11t Il lijl 1.. 1',ldl
sA se indi cre~terea de mAtci. Atunci se pol 11111 til 11\_ lit "'IIi'I,1I IiIh
matci tinere, abia imperecheate, care tncepll irl (11), 1111,,"., II"I'"" lUll
!lUmeroase din care se va iorma contigentuJ lI u If" II~ I
e, ,",",!Iil ..
Is trig ~i intemperii ~i care va 'poeni impetuf'l III Ilill1lbHt.1 tllllltl
Pentru aceasl! ;realizare este nevoie dv dr l U ~ .. 1" llItlul .. 11' ",,,,,,,,1111
colonie de selec1jie care da laI"Ve, denumiU'I "IIImlltl I'. "'"~"Ij
tot artt de valoroasii care este colonia cre .s~'~ (()' I "H
t.. hU ll! h' l" I'i III
hrana oferitA 11i iugrijirea larvelor calitAtil ~ 111.1 .. tltllihldlhl, .-(.. hll lui
CoL. Farrar ~i observa\iile lui in aceasta. pri Ylnl" , !Il l V.,'('p\h'lIl1l, I pU
nlnd: "D._matre 'p'roveni~ dintr-un material t lo fllollt) ill'1 l.llAl l14 ' U.u~t101.
dars rescut tn conditiuni prQast~ v a Ii inlt" 'lllill'/'t (/IInl I1IMtl ~)ruvt)nl l n
dintr-tyLma,.terial de prAsiUi obh:;,nun:-dar Ct'('tu;ul, In cUl1dl\H bune",
CrescAtorul de mAtci facintl selec~ie mul\1 1.\111 In lIl'nln, t r c b ll ie Ill)
1nUiture de!ectele unei llnii pe .care 0 inloc u l c.~ t(! ell 0 n lLU n ou ll, (:1I
Indici superiori, .in special de mare productie ~ i rczisten\a la lxlii. M nl t'-o
rialul bun ereditar va fi Im'buniHA\it ~i mai mult pdn ca1itli~i1e alese iSle
colonie:i cresciitoare, ca~e Ie tran'Smite prin doieile ei larvelor selectutl'
~1 deci viitoarelor miitci.
Condi~iile de mediu din ,j nteriorul stupului au ~i ele imp0l'hwh.
lor; temperatura cuibului nu trebuie sA varieze, cAci botciie cu ia rve ~I

'''Ih."

row

.,".ut ..

,t

,I lUI"

157

nlm[e in formatie sint Ioarte sensibile; nu degeaba natura a inva\at albinc!c sa c!iideascA aeeste ginecee cu atita cearA la 0 'botcA cit folosesc
nlbinele la construirea a 40 de alveole, cu reliefuri hexagonale 'Pentru

IrAtnicis ~i rezisteota puiului din interior la schimbari nea~teptate ale

mediului.
De asemenea, tehnlca aplicatA trebuie fiicuta Cll 0 aten\ie ~i 0 gingli. ~je deo~i~ ca.Lp.!.Apind~e larve P9t fi u~or ranite, ,iar_ doicile pe
{Ices tea nu Ie lolosesc. De aceea noua metoda. in aceastA operatie de
tl'ansvazare a larvelor se face acum in doi timpi : 0 pdma trans,v azare
ell larve intimpliitoare care pot 1i t;;i ceva mai marl de 24 de ore, urmatA
(Ie a doua transvazare dupA 16-24 are cind se pun peste IApti!jorui deja
[lcumuJat in botei larve foarte tinere de 12 ore, selectate ~i bine hrAnite,
(uate din colonia 'de prisadl.; ea tntrunellte - duipA cum am spus lOllte insu!;)irile deosebite care Ie-a dovedit cu mult inainte. Proeedind
llstfel se inl.liturA "timpul mort" a1 primelor ore dupA transvazare clnd
uoicite mai intirzie pu\in cu cizelarea botcilor, iar hrana nu este absorbita. tn continuare de larvA, <Wa cum este normal. tn schimb, larvele noi
/J ute in looul ector eliminate fadnd 0 dubl! transvazare, sint a~eza te pe
masa de IAptiior acu'lllulati 8col0, iar noile '<$osite tncep din prima clipA,
dupA aceastA dubUi opera tie, sA se hrAneascA din plin.
Colonia crescAtoare nu trebwe sA tie agiOOleratl cu prea multe
botci, cAd atunci doicile sint nevoite sa impart.li dozele de Hi.pti~or frac~iontndu- le pentru a Ie hrAni pe t{)ate, La eclozionare aceste matci VOr
U mai pu\in valoroase.
Cine face selec\ie va trebui sii evite IPAstrarea mAtcilor nAscute din
botci de salvare, cAd pc acestea colonia Ie or~te in disperare de cauzA,
lutnd adesea tn cre~tere larve cu 0 virstA mal mare, care initial au fast
hltinite nu ca matdi, ci ca larve de albine lucrAtoare, ceea ce nu-i totuna.
E;le salveazA pentru moment colonia ca sa treacA impasul. dar slnt schimbate curind, aibinele cresdnd alte botei mari, largi, spa\ioase, cu larve
Ingrijite chiar din stadiul embrionar. Stnt mAtei ~a-zise de !k:himbare
Uni$tita, ce dau satis;fac\ie deplinA,
,
Trebuie evit-ate coloniile care in anul precedent aU fost bolnav~ de
nosemoza., cAci d~i aparent ele sint slinAtoase, adeseori boala este io
stare de laten\A: jar mAtcUe crescute sint fArA ,valoare ~i mpr in timpu!
primei iernAri. Deasemenea :
- C re'lterea sa nu se facA in co!oQ.U care au jotrat repede in fri~
gurile roitului, de~i ele ~i -a u revenit dupA li nterven\ia stuparului, cAei
mli'tcile--rezultate vor avea imprimat instinctul accentuat spre roire,
cCca ce nu este de dorit.
- Cre~terea sli se facA numai din larve cit mw tinere, ~i niciodatfi
mni mari de 24 de ore; cele mai bune Sint cele de 12 ore de la apnt'j\in din oua.
- Cele douA coloniL:_ cea de prl1siHi ~i cea cresc!toare s5 nlbii
hrllll~ multA ~ i de calitate ~i mm ales pAstura care spore~ te car'lLitntCfl
de Ui.pti~or din glnndcle ra1:ingi~ne ale doicilor. E mult mui binc CII p~
ltngll. hnUla ex istenta stuparul to tu~i sa hrAneascli ambe le r nlonii r ll till
8uplimc nl sub Cormfi de llll'tite din pi'i slur(t cu m i ('rc~ sl'nt i('I' i~l l tlll 1. nl l\ ;
OTllcfi l('(;ul poilt(l fi pU!"l c.h ia! Inde!! nl , Til Ill v('(llcle f.(ou lc ole 111111 1 rl l ~\II'
'IrlU

lingli cuib. Hr.linirea stirnulentA a ce10r dous. colonii se incepe d in VI'C'IIl('

tn primAvarA, 'Ii nu se intrerupe; dnd se dau larvele in bold, D.drn i n i~
traroo hranei se !ace'-chi'8I' de douA ori ve zi.
_ 1n crescAtortile mari tu laboratoare ~i aparaturil. specia lD SC
merge cu controlul pina acolo cA se diseca matci t inere !?i se masOlW:'1
organete de reproduc~ie. !?tiut {lind cl1 0 mate!\. este cu atit mai prolifl c'; \
C'U cit numarul tubule\elor ovigene este mai mare. Orosi Pall a seler t,ionat matc! care au atins cifra de 300 tubule\e ovigene, In afarli dC'
oval'e mari, mlitcile de selec\ie au ~i vezica spennatidi volumil'OIlSii
pentru a se stratifiea 8colo 7--8 milioane de spermatozoizi cit ar n ("('l'
!lita pentru 4-5 ani. Cu aceasta ocazie se face -11 0 cintArire a lor, I! li uL
[lind c! cele mal grele sint cele mal bune ljl mai ~r acceptate de coloniile cArora Ii se scilimbs. mAtcile,
_ Trgbuie e.vitaLe iroperecherite intre rude apropiate, cAd /:l it r('\
mult.e larve nu ajung Ia v1rsta adulUL -Ounoa!lTe\i experienta cercet.ito rului american O. Mackensen care imperechind mAtci strins inrud i\(' ,
dupli cinci genera~ii coloniile au dispi1rut. 0 consangvinlzare con lrol ntli
se .f\dmite dar numai de ,g eneticieni speciali~ti. singurii care dau gnrlln\ia unui succes cu hibrizi, dar numal din prima genera\ie a matcilo r res
pective. De indatA ce se incearca sa se creasc! din e.le 0 a doua ser iL' d!!
matd, rezultatele bune sint anulate.
_ Trebuie evitat! iernarea cu miere de mana a coloniei de pr1i!\il~
$(" u celei crescAtoare, caci s-a constatat de cercetAtori cli tuburile ovl gene se modificA, 'tlOele din ele capAtA 0 colora\ie mal tnchls.<l, ingli.l benimiu-se, devenind cenu~ii, jar altele ajung aproape negre. In consC'cintA productia de ouA. sca'de mult In ,detrimentul bunei dezvoltati "
co\oniei.

_ Apicultorul crescAtor trebuie 88_ \i[l.~L 0 evtde.o.\-A strictA privit Clr

10 productia ob\inuta de arobele t;Olonti - tea de prAsilA ~i cea cresdi toare _ care- sa aiba. un ritm de dezvoltare nQr.mala a cuibului, iar
olbine1e sa Il}.I aiM un cjlr act~r C!gresiv,
_ Trebuie evitata stricarea integritA\ii biologice a coloni.ilor de
prlisiia 'Ii crescAtoare...Jie J)r.in orfanizarea lor.. de ...matcA sa\.Lpuiet. Nu se
vor lua din ele faguri cu p uiet peatru' a ajuta alte- colonii mai slabe sau
.Ii iaca din ele nuclee. Din contdi, cin'd timpul este potrivnic ~i ele se
dtzvollA prea incet vor Ii sprijinite eu puiet Hin colonii sanAtoase ~i care
{uce parte din grupul de selec\ie.
Inceperea Iucrarilor pregatitoare pentru cr~erea mAtcilor este bine
,,1\ coincida co perioada in care coloniile prisAcii mani1esta. dorinf.a de
t'I'PJ'odu...c\i, fad sli se atinga nivelul riscant de a intra in fL"igurHe roi.
lulu!. lArgirea spatiului cuibu!u i 'Ii 0 ventilare interioara mai activit
tr\ncazA astfel de tendin,e, J\pari\ia potiraJ?elor este. _u n scmn de ala nlla
, I trcbuie luate mAsurile ad\tate 1'8 rolre.
e u mult in Ul'mA, incA d in toamna, trebuie sa va fixa~i - ti ncl' i
~1J1~lIltorl - asupra a 2- 3 t'Oionii din grupeJe de selec\ie ncinrutiit<'
,ujI'I' s:'\ dea masculi f ecund atori cit rna i devreme, cu eel putin 2- 3 s..'\ p.
Ifln,lni inaintc de tncepcrea !ucrarilol' de cre!1tere a matci lor. Ei au ncvoit.!
I h t In"" 11'(li zile pina lil. ccloziontll'e "Ca\a de slbinelc lu c6H(larc ~j a pol
. Itl' 20- :N tift zile pinA devin maturi s('xual 'Ii deci virili. In llel'st SCOI)

,eu

ve~i introd uce in cuibul de iama al coloniilor paterne 1-2 faguri cu

cclule mari care nu mulUi. miere cl1p,!icitii pus,!i la rezerva din recolta de
sn1cim. Cind ea va !i consumata., niatca va incepe s<'i depune. ~i in ei ouli
pu\in mai tirziu, fai-A de pUletul de lucriHoare pentru care ea are preferlntA.
Ambele colonii vor fi stimulate Cll miere diluatA 1/3 CO apa, ca sa
niba impresia ell. hrana data este nectar proaspli.t, iar inlagurii mArgina~i ai eui bului, albinele gasesc destulA pAstur,!i.
Ouibu l se mentine strimtorat, Uirgindu-I cu prec8utie in m!Lsurn
.slrjcta a cerintelor, iar ;urdini~ul este redus pentru buna pAstrare a c..ldurii. Coloniile de cre!}ter~!} i de.. PI:A_sila nu :v:o.t..,.prim..i fE!,gUri ...d.e.SlAcli,t
pentruJLQl1 chd.t;J..Li...,a energie..de ca.r:e ele au nevoie.. in direclia pe care
floi 0 urmarlm:. puiet, _pe elipse cit mal mari, !Ar~ goluri, sanalos !}i
rezistent la intemperii.
Amin tim ca 0 datorie de onoare pe inainta!}ii care prin munca lor
devotatii au creat etape progresive in acest me,;te!}ug al cre!}terii de
mAtci: DoolitUe, Aley, Pratt, P~chez, Selmar, Miller, Heyrand, Pridghen ~i mai cu seama franrezul Maisonneuve to~l, intr-o mund de emula\ie, au fost adevlira~ii desdhizAtori de drumuri noi. Doolittle a Ince:Put
cu ni1?te dispozitive in fonnA de degetare mobile in care erau fixate
botci artificiale in care transvaza Iarve tinere. A urmat metoda dr, Miller cu botci crescute pe marginile unui fagure tAiat in trei triunghiuri
pc ale carui latluri cre~teau botci natuI"ale ce erau decuplate ~i altoite,
Apoi Alley a tAiat 1i!}i1 dintr-un fagure cu larve tinere, rlirite .din 3 in 3,
n !}ii lipite sub un fagure sec\.ionat la 1/3 din cuprinsul ramei, iar albinele orlanizate cre~ teau numeroase botci naturale ,f olosite tot prin metoda altoirii lor in iaguri cu puiet, GreutAtile intimpinate prin aiier-ea
lI(:estor botci care adesea se deiormau, a determinat pe belgianul Heyrand sA loloseasdi. alveole cu larve abia eciozionate, alveole seoase dintr-un
fagure co un dispozitiv tAios in formA de rub; in felul acesta alveolele
scurtate erau lipite pe mici bucatele de lemn 1?i infipte pe supnd'a\i8 unui
fagure port-bob:::i; era un progres, dar cre!}terea larvelor in botcile ce
aIbineIe Ie form au prelungind pere\ii alveolelor, se baza tot pe orfanizarea de matcll a eoloniei crescAtoare, Maisonneuve imbunatAte~te metoda lui Heyrand prin ni!}te di$Ozitive ce fereau alveola de atacuI albi[lelor, cu rezultate mm bune, inovind stupul pepinier cu unele amAnun te pretioase. Dar ~i el CTe!}tea matcile in. colonii orfanizate, 10 lumina acestor stradanii meritoase, to\i uidi.m marele principiu in cre~erea
de mAtci 1?i anume : ca 0 colonie orjanizCltd suJerii un grav dezechilibm
biologic lipsindu-le matca, L'll'crind astrel ei puneau colonia in state de
spuimli similar.!!.. co aceea clad colOnia in disperare de c/luzA cUidea uccll'
botci de salvare cu mAtci nevaloroase, Iulnd in grabfl. !}i larvc mai m~ri
de lrci zile numai ca sa fie in stup hotci l}i sa scape de sin,'cn nlnrmanUt l}i perspectiva bezmeticirii.
Odntlt eu aparitin metodelor noi, toate cete de m ui au!; It II l,'C(;1l1
1n !sto!'ie ~i nimeni nu Ie mai folose!}te, caci acum c,"(~tC L'(!1l dc mt'l!i
so fllce tn prezenla miitcii coloniei. crcsclitoore) im IMvc\c !lC l,'MIlVHZI~U7.11 uC dOUli ori In t! ccnrc bOlcn: rnloslnd m eLodn dublci ll 'UII ... , 'uzfl l'l ,
tI,' u rn Sc ou\lu rnntc.l de 0 mOl'C viih,w'c tn \c(,II\/i1 stU!), ro,'/\ VI'CO f:jJIl

400

trarielate, Ea este ilustratA de cerceUitori de seam A ea Hast.ings, .I , 1( ~I1.

Grunmav !}i in special de R. Jordan din Austria ~i fra~ii RuLLII !.!r dIll
R. F. Germania. 'Ei au sLabilit reguli de planificare a luerlirilor, IIl"tnt\
rindu-se tn acee8l1i masurA !}i trtntorii fecundatori selectiOnt'lti, r('plI
diin'd materia'l ul biologic din coloniile sla:be au produc\ii mici , fAri1 r f!7.IS tent li la bali, inclinate spre roire l1i agresivitate mi1ritA.
1
"Acest me$te1U9 - spune F. Ruttner - de c~tere a mfitcilor nllI poate face oricine; el cere CUD.O!}tin\e temeinice, bazate pe expericlI\11
fndeluogata. care bine apJicata. poate mereu ameliora ~i ob~ine re7.U lt.uic
L deosebite" .

Formarea stupulu1 pomitor

Cre!}terea de ml1tci selec\ionate are nevoie de pregatirea nHJtel'ltl lului bQlogie, jucrare ce se tm::l.epline!}te Cll cele douA colonii : primo {'Ofl'
e colonia de prasiHi, produce larve de virstA egaU\ de cea mni bU ll"
calItate, dup! ce1e mai alese criterii de selec\ie; cea de a doua crcscatoMelt
prin hrana QatA de doicile selec\ionate, mAre~te zestrea e rcdit.art\ n
ambelor surse. Hastings, amintindu-!}i de inxlruml!.rlle eruditului ~(,'nf!'
tician dr, Philips care folosea cu 40 de ani in urma un stup porn ltl)!' pc
care I-a adoptat. punea liipcile cu degetare ~i botci ale lui OoolilLlc 1"
el, iar aibinele orfene de acolo vlirsau deasupra Iarvelor IlipLi~or etl,)
'he1~ug. Se !}tia co mu1t ioainte c1i a larvA IuatA tn cre~tere st\,.d til
botc8 oedipAcitA !}i ofer,itA. oricArei colonli, albinele 0 cresc pioi'l tI
cl1paeesc. Abla atunci mates coloniei observl cA are acolo 0 viitourC ri~
vala, eru-eia, pInl!. atunci nu-i dMea nid 0 insemnl1tate, Hastings, a... l,
folose~te aeest stup pomitor al lui PhUips simpli1idnd organiz81"ea lu i
~i anume: intr-un stup.de capacitate redusa ca eel in care noi fOI'el1'
Ducleele de imperecilere, pe al
1
cArui rundfbceaza in cui!}oare un
postav gros, introduce un fagur e
eu miere neca.pacitfi !}i un al doilea
co pasturl . Intre ele lasi'!. un spa~iu
--~~
gol tn care se va introduce rama
port--botc~ cu 3 ri:nduri de ~ipci a
cUe 15-20 botei cu larve luate In
tntimplare.
lI n acest stup porDitor, Hastings perie 1,200-1,600 kg albin~
tInlrA luata de pe cltiva faguri cu
puiet nedipaeit sco!}i din diferi~i
ItuPi din prisacA, avind grijA ca
nu cumva sa pe'r ie acolo !}i vre-o
rn.atcA, -care pe linga eli 0 colonie
at rAmine orfanA, s-ar compromite
lucrarea ce se a!}teaptA sA. 0 1DFig. 75 _ SlUplil 'pornitor Phi !Ips t
deplineflsdi albinele d in stupul I _ cap3<!I1\ portboi.l.; 11 - ~"rv ...' : ~ - r ..,
rod e CIl tnaUl"\.
porni tor, P entru a da 0 pre-

~~-

4tll

Ocupare de -IDorne11t ace:ste fllbine se pulverjzeaza. abundent cu rniere

dil uutil eu apa 50% ; se pune eapaettl
se duce "wrnitorul" In
nkoare.
de ore stupul pornitor se deschide, se pulveri.
zeflzii fl lbina din nou, mai putin . ca prima data, dar sUficient pentru ca
a lbina din mnterjor sil nu Inceap:i sa zboare, introduciodu_se rin spatiuI
gol dintre cei doi iaguri cu hran~ rama portbotci cu larve pe care a lbi.
nele - orfane Wn'd - Ie primesc cu viiditii bucltrie: toste bat din
ari pi, se eheama, se aduna., ca:.;l clnd Ie-ar fj venit 0 solvare din greaua
silu8tie .in care s-au anat in timpul acestei perioade de 24 de ore. Dupa.
trecerea altor 24 de ore toatA albina stupului pOInitor este retroeedata
co1oniilor din care au fast periate, jar rama portbobcj este dus4 in
laborator.

etan~ ~i

1)upa~20--24

Concomitent, din colonia de prilsiHi se scoate fagurele care fuses~

pus eu patru zile inainte tn mijlocul cuibului, tagure cal'd, de culoare
brunil-desch'is, .pulverizat
insemnat pe lantePll superior ziua cind el
a l ost introd us, fagure e'a re B'Cum are larve ce au ie$it din coaja oului de
12 ore. De acesta are acum nevoie stuparul cercetAtor. Mturind albi_
nele aflllte pe el. este lerit de lumina solarA
curen't, in veli l; intr-un
prosop ~i dus tn laborator; se elimim'1 larvele ce au stat in botcile din
pornitor, iar in acelea.5i botci Se introduc de data aceasta larve selec.
~ionate scoase cu grijii din fagurele luat din colonia de priisild, larve
care gAsesc seolo 0 mare cantitate de Il~pti~or, hrAnintiu_se din prima
clipA clnd au fost tranSV8Zate, tArA nici 0 pierdere de timp. Aceastli lucr are este dubla transvazare. Anticiptnd cu explieaWle privitoare la
[elul cum se pregte~te lagureJ.e eu larve pentru transvanrea a doua
din colOnia de prAsilA, am ramas In urmA cu explica1ia lUCtArilor ce trebUie Iii:cute cu colonia ereseAtoare, inainte de a veni cu rama portJbotci
cu larvele deja transvazate.

~i

~i

FAr-A sA mai VOl'lbim de pregAtiriJe pentru stimularea din primilVerA ce continuil in fiecare zi, de ceielalte obi~nuite de Hirgirea cuibului
etc., de cele privitoare 'l a confection'a rea 'boteilor artificiale .,i lipirea lor
pe .,ipci etc., pe care 'Ie cunoa.,te~i cAd sint la leI ca cele ce le-ati -v:izut
clnd coloniile au produs lilpti-5orul. trecem direct la colonia crescutoare.
Cu douA zile tnainte de a-j da rama portbotci cu larve
din
trans'V'azarea ceJei de-'a doua colonn, colonia cresditoare se restructu_
l'eazA in l elul urma.tor: dadi ea ocu~ un stup multietajat CU doui1 corpuri se scoate in primul rind lagurele cu matca .,i se pUne provizoriu
in IAdita de lucru; apoi se amenajeazil. corpul superior unde urmeaza
s<1 se Iecn cre~terea matcilor urcind in. el fagurii cu puiet necApiicit, eel
pulin patru, care se a!}au la mijlocul corpului; fntre ei, la mijloc se
Ius" un spatiu gol re;;servat pentru rama portbotci cu larve dublu trans_
vElzate, cInld ea 'Va ifi gata tnzestratA cu larve; fagurii CU pUict se incad,'eaz& CU un fagure cu miere necApAcitA intr-o parte .,i unrul cu Pi'istudi
in .partea CIPlls.!i; dadi mai rAmine loe llber, se va compJeta cu fagur'
gata clAdj~i, in care albinele culega.toare Vor depune nectar ~i pol en,
t n corpul de jos de pe lund se pune la mijloc fagu,clc CU mate.a
~ el scos din liidita portativA; ea este incadrat<'1 cu tagt.U.j ell pu lN
f'tlplici t, eei cu miere !}i pAstuta, plus doi faguri gOi guta clclditi In CRr!;'
1l111t.cn urmeazA s contin ue ouatul.

selec~ionate

"62

Deasupra acestui corp cu mnte~ se a~az.!i in pozj~ie ol'izonlulit /I

gratie Hanemnnn cAreia i s-a lilsat deschis ca loc de trecerc n ulblll\'ll lt
dintr-un corp in celalalt un spal:iu de 8 X 15 am, iar restul S I IIW ll r l ~" t
gratiei va fi acoperit cu 0 foaie de carton gudronat legat cu sinlln ~ !lI,
\ire de zAbrelele gratiei. In felul acesta colonia cresdHo<ln.' ' In' lI~ i lh ', 1
prezentl1 in stuP. iar prin spatiul de 8 X 15 em se face scbimblll <1 (' !;III)
stantl1 de matca I;i deci acolo albine1e nu vor c1adi botd natur:ll e JlI' I I
prii din puietul ne'Ci1pacit ailat sus.
Dad colonia creseAtoare ocupa un stup de tip orizontal, OIlH:IJll jll
rea coloniei cresclitoare se fa<;e aproape la fel; ea stA in dreptul u rdi rd ~
~ului din dreapta unde se afla matea cu acela~i dispozitiv ca 1<1 Inili tl
etajat - deci cu to\i !agurii cu IP uiet c!\pilcit, brana ~i dOi fag Ul'1 i!'11
gata cHi.diti pentru ouatuI mAtcH; apoi se a~azA 0 gratie Han emullll til
pozi1,ie verticalli cu aceea~i deschidere de 8 X 15 cm in partea ci Sli PI'
rioara, iar restul B('operit cu carton gudronat, separlnd oarecum CQiou lu
in doua pAr1;i pe acela~i plan: una cu matca, lar a doau cu eei pab"
faguri eu puiet necApAcit cu spa\iu liber la mijloc pentru rama IXI I'i.botei Cll larve transvazate.
LuerArile de cre11tere continuil la tel cu cele ce l e~am indeplil1 ll ('II
ocazia productiei de lAptil;;or, cu deosebirea eli. de data aceastn PI'i lll"l ..
larve sint eliminate din botci ~i in!ocuite cu larve toarte tin c,c IUlI t!"
din coloO'ia de prAsilil, efectuin'd opera de dubl! transvazare AlIl i" tlt fl
mai tnainte.
Colonia crescA.toare are aeum la dispozitie in botci a rLitld lll"
nUJIiai larve de se1ec?e din colonia de prAsil, bine hri\nite did au llip ..
ti~or mult rAmas de la [arvele eliminate. Cunoscut fiind cA botciIe nl' I.'i\ ~
p!cite cu larve luate deja in Ct!j:tere slnt bine primite, iar dolci lC' I"
branesc din bell;ug p1na. la ci1pacire, aibinele din corpul supcri (w (' IJ
puiet cApl1cit - del1i in fagurii afJati acolo sr 1,j putut sa fad botct -avind acum aeolo in rama portbotci lar;ve eu mult IApti~r, prelungc~ e
peretii botcHor ~i hrAnese din plin aproape taate larvele gfuiite o.eol o,
obtinind viitoare mAtci de mare valoare.
" tn felul acesta - spune F. Ruttner - a1binele din campc:'lI'tlmentul de cre1iitere sud - UrA sa. se nelinil;teasca - semnele mAtcH ric
jos dar slab, ca ~i clnd at veni de foarte de:parte\(.
Toate aceste pregAtiri vor fi fiicute pentru obtinerea unui mLUt'
numlir de mlitci. Autorul spune ca. luc rind ,permanent din mai pini1 Iii
15 august, Cll cinci colonU crescltoare a obtinut 1 000 de mAtci. SlupjLcat~_ au nevoie_de _uD, nwnat. r.edus _dEL m! tci pot f.ace 0 buni'\. creo\ite~e mAtci In_stupii normali, farA inte~en\ii _complicate I1l fArn prCIl
mutte pregAtiri. Dadi. stupina este mare 11i are nevoie de un numtu' nwi
m~are ae mli't ci - dupA 48 de ore - botcile cApiicite se retrag din l.'olo ~
nia cresditoare Uicind loc la 0 a doua serie de botci cu larve, ill:>ll CU II l
s-a ariltat.
- Ce tacem cu botcile capilcite retrase dupa fiecare 48 de O I'C?
tntr.eahA un tinAr apicultor.
- Boteile odatA cApacite sint ridicate din colonia crescA.lourc 'it
izolate fiecare in cite 0 cu~cii de eclozionare, untie se adauga cite cinti
.. 6:1

ulblne It.inere luate de rpe botci care vor avea gr.ijA de tinerele matci. dod
ele vor pArAiii botcile natale; cum in interioru} fiecarei cu:;;ti se atHl.
In1.r-o scobitura pasta de miere cu zaha.r, cele cinci albine se VOl' hrAru
!jl VOl' secreta l ~pt~r ell care mAtcile tinere abia nAscute VOl' fi alimcntOile pinA clnd ele VOl' fi trecute in nucleele de fecundare. Botclle
ce se pun In aceste ~i de izolare. se deSpri.nd au aten?e de pe ~ipci :;;i
~e- introduc pe un ofiliciu destul de laIlg aflat in partea superioarli a
cu~tii, avind grijii sa nu fie lavite sau turtite. Opera'tia se face in labo,'alor unde este cald, cAci in aceastA stare larvele abia cApAcite sint
Cuarte sensihile :;;i riicind , se VOl' n~te ell aripi neformate complet :;;i
nu VOl' putea zbura dod VO l' trehul s1i se imperecheze.
C~tile se a~A ala.turate intr-o ramli speciaiA denumitA ram.a 1'Ortcu~ti (fig. 76) ce se sprijinA pe 0 !;iipc! ce b'ascu1eazA ca sA poatA Ii ll!;ior
scoase de acolo !;ii folosite untie este
nevoie, dupA ce mMcile din ele au eclozionat. Rama port-<:u!;iti Se introduce in
oricare stup puterni"c din prisaca, a!;iezata lotre doi fag .. ri cu puiet capAcit,
care sA-i pastreze dldul"a necesara.
2
A'rolo, la cl1ldwA, nimfele din botci ~i
des!viq;esc maturarea, ajutate de cele
clnci aibine din fiecare !:U~cA ce Ie
lngrijesc.
1
Aceast.A izolare dureazli numai
Fig, 76 - Rama port-ell$tI
pinA se considerA eli mlitcile din ~ti
J t\-pca boascu1anUi; 1 - eolovla de
,pAatnU'e a mlltdlor .
s-au maturat !;ii pot I i date nucleelor
de imperechere. In caiul cind acestea
mnl Intirzie sA. lie organizate, cele clnd aIbine din fiecare CU!;icA sint
eliminate !;il inlocuite cu alte cioci a"lbioe noi luate de pe botcile din
colonia crescl:toare.
10 ere'seAtorme mati aceste ulUme lucrirl de pastrare a cu~tiI or
simplificA , folosind 0 clocitoare mecanica eu regulator electric eu
tcmperaturi normale. unde CU!;itile stot pastrate cit este nevoie pinA la
maturarea sexualli a fieclrei mAtci, avind insA oeaparat cele clod albine
fnso\itoare.
Clnd sint r etrase a doua serie de botci din colonia crescAtoare, se
[uce 0 insemnatA scrumbare acolo, cAci tn compartimentul de jos eu
malea, au eclozionat multe aibine tinere dio faguri cu puiet cApiicit; in
consccinVi, se mutA matea sus unrle fostul puiet nedipAcit este SCUm
cl\pticit, jar coT1Pul de jos este eel in care se lace in continuare cr~terea,
cAci neolo se anA -eel moo mare numar de albine tinere.
Folosinid acea'StA metoda, de cre!)'tere permanentli a mAtcllor tn
prczenta mAtcH in acela!;ii s'tup. este m~voie ea acolo sa se ga&easca mai
Il1l111J albinA tim1ra care va 1010si ~i Ia viitorii nuclei de impel"echcrc <l
mfl tcilor tinere ajunse la rnaturitnte sexuall:i.
"Tn 11"-0 stupina intre\inuta dupli taate regulile - scric F'. fiutlnc,
- nu vor lipsi niciod'atl1 albine tinere ce sc iflu din oricflrc shIP din prill/l eA\!, Operu~in 80 -fn re inir- un s tup go t ('u (und ~ i eu u nliuh"lll IlLdlj ~

"c

care serve~te acum ea 0 roini\8.; el are 0 gratie la 0 laturA u lui u llill'

se peTie albina tinru-a. de pe fagur i eu puiet necApacit; acesla SI.: s t.recoarA prin gratii !;ii se adunA dincolo de ea, in limp ce sibincIc b rt tr1I11!
zboarA ~i se inapoici 1a stu,pH l or. Cu aceasta aI binA tinArA sc vo
obi!;inui nu numai colonia cresciitoare dar ~i viitorii nuclei de fN'tln
dare ce se var forma euronid, Cu timpul colonia crescatoare, alimenlnt5

Fig. 17 _

stupu~ru1 de feCund are

tip OrOsi Pall :

Fig. 78

Stu~rul de fecundllrl'

tl.p Zander.

1 _ !undul stupulul; 1 - colonie pentru

eclOUOntlrea mllteUor.

mereu ell hrana !;il cu aIbine tinere, af putea da semoe de r oire. Pcn \.rll
a evita plecarea unui anume roi, se scurtealA longitudinal una din /ll"lpile mAtcii ; roiul ce se formeaz!, datorita mlitcii, care nu poate ZUlII 'f1,
se a~azA la 1-2 ro~tri in ta\l8 stu.pului creseAtor, fUnd ' astfel u!;ior rCcoItat; \inut 1-2 ore in aceastA. stare de ciorchine, roiul este rClld u."
in stupul sAu .pentru a-!;ii continua activitatea de a cre~te mai dep[lrl.c
serli tntregi de mAtei selectiooate (fig. 77 ~i 18).
Formarea nucleelor de imperechere

Formarea nuc!eelor de tmperech.ere se face - tiner!. apicultori in r:1port de Devolie de roat.ci ale stupinei sau - in crescAtoriile mad
_ to raport de cerlo'\ele altar beneficiari ce aU com'andat din timp
nuroilrul de matci fecun<1ate pentru care se formeazli nucleele.
Cele roai bune nuclee sint cele mari flicute cu famA normal~, care
d~i eer 0 insemnatA cantitate de albine, miere, pAsturil !li doi fagur i cu
puiet dipAclt, in ele se pot fecunda la rind 4-5 matci, l~sind pc 10<'
ultima mat~ ~i formind astfel citeva colonii ajutAtoare pentru cel c de
bazA, care se vor dezvolta bine pinli la toamn!1. Nuc1eul poate fi [[\Cut
chiar in stupul respectiv la o margine cind este vorba de un stup de lip
Oadant sau orizontal sau iotr-un corp superior gol la multietajat. Gm'"
poate ada,posti dhiar trei nuclei a cite tTei rame cu urdini ~e SCPiJrUl.c,
Ciecare Cll .pu let ~i hrana preeum ~i spa\iu pentru ouat. Stupul orizonlilt
465

4111

30 -

c. )&1

fUlld lu ng ponte [i translormat in stup pepinier, ad.!i.postind ~a se nuclee

cite tre! rame liecare ell urdin~e in fata, spate ~i lateral, cu scindura
lOr de zbor, variat colorata, pentru orientarea matcilor 18 inapoierea
din zbonll de imperechere. In aceste nuclee eu rame lntregi mAtcile se
slfllt illtr-un mediu natural, bine hranite, maturarea sexual! se face maj
curind, ovulatia la fel, deci existA cerin~ bologice adecvate. Popular ea
lor nu cere niei un e:f.orl deosebit deeit diutlarea m.!!.tcii coloniei pus;'i
ell fagurele pe care stA ~i a~ezata provizoriu In l adi~a de lucru pin.!!. se
aleg eei trei fagur!, cind se introduce ~i diafragma etan~; dupA 1-2
ore aibinele nucleu~ui orfan pr'imesc ari 0 h ote.. gata sA eclozioneze ori
o matdi pentru imper echere, introdus.!i. in prealabil intr-o colivie 8Uto_
nllltA, u~r admlsA de albinele nucleuIul, ~a cum Yom arata de tn'data.
NucZeele de Jecundare mijlocii sin't cele dintr-un mag-stin de recoltA RA 101 irnpArtit in douA, Iieeare ell <fie !?ase deroicadre, Cu 1520 zile inainte de inceperea lucradlor de cr~tere, asemenea magazin cu
"lIme goale se ~azA deasupra unui stup puternic; albinele coloniei protectoare ocupA faguri w miere ~i pAsturi'!.; clod apare nevoia de a-i
(olosi CIa nuc1ee de imperechere, se intr'Olduce diafoogma etan!?A, se restru:ctureazA continutul impArtind rame1e ell miere ~i pAsturA E,;i la alti
nuclei in Ionnatie, aducintiu-se Bcolo aibine tinere de pe doi fagurl cu
puiet necapclcit; dacel matca coloniei protectoare s-a urcat SUs ~i a
depus puiet in citiva faguri de magazin , ei se impart cite dOl la fieeare
nucleu eu albina lor acoperitoare. DupA douA ore se introduce ori 0
ooten, ori 0 matcA neimpereeheatA; urdini!}eIe sint situate la eei doi
pere\i laterali cu directia de zOOr potitional opusa. Desigur cA hr:ana de
stimulare la orieare fel de nucleu de fecundare trebuie datA de doua
or! pe zi pinA ce ei {li-au terminat misiunea. Stind dessupra stupului
protector, nucleii din magazinul de recoltA folosesc c.aldura acestuia !?i
Se. dezvoltA bine, puUnd sA se fecundeze in 1iecare din ei la rind cite
4-5 m4tci.
Pentru stupinele marl sau crescti.toriile special amenajate pentru
C'!r~terea matcilor in numAr insemnat, se folosesc, la fecundare, stupU{lori mici cu trei r ame, fi ecare de madmea a ] /3 din 0 ramA norma 1ft
ST,A S. A'c esta este tipul de stu'pi{lor al Institutului nostrru de cercetAri
pentru apicultura. Ei se 'POpuleazA eu 300-350 g albine tinere, f iil1(l
cite dOi, pereche, intr-o casetA care ii adaposte~te de racealA ori caldura prea mare. Pozitia urdini!}elor este opusA. Ace~ ti stupu!}ori au r;i
foloase ~i neajunsuri.
Din primele men\ion!i.m ; folosesc un num!!'r redus de nlbine, con sumu pu\in4 hrana, iar matcile sint u~r $i repede 'pr1nse: cn nenjunsud
omintim ca nosemOZ8 face ravagii in ei. De aceea in hruno o tc.'riU' sc
pUne i"umidil B.
[i'liguru~ii se taie din fugu rii mari gata cladi\i di ndu- i sl h illelt)!, gli~ i
consolldczc. Se introd uc bolci gll.t.n de clcozionare intl'e dol rl\gllr<l$i 11111_
Int(' de a perin olbindc tillere pCSI.c el, folosind 0 pi ln ll' d r,I\I'Ci d('.,('III _
d(' I'(' de jOll CS!,C ett. !l UPI'Hrtl~U su.pcrlol.lrl\ u st.upl1 ~f)t' ulll l ; ft!hlnl'l l: !-(.1h:('!H'
hl'lutll 1I11!:! Inll'-un JU IWllb, 1:(' f l'lt:t.' ('OI\P ('j1tnun C'U fl tll~lI 'l!! t' u l . ull/ le IIlhl_
lic it,., /III (i<'t'CH pl'intr"'o n udrld u Iu Ullll! rll\ mrll'gl n1\(! lnj.\UlI lf' Itl(! It(-e. .

twa. Se dA ca hranA simp de zah~r eu p.Jot.einc;Jl,u se (uJuscl;>lc llL!tJllfll

c~ci 1fiiro.slll eLau:age 91bineIe Iioa\~ care atadi. ~i distrug mka c'uhHd"
La u.r\iini!} are 0 micA gratie prin care albinele tree, dar mah'u nil.
gratia stA ridicatA ptnA se :[ecun!deaza matea apoi se lasa in j('!'>, P" '!
tru C<1 altfel in zilele cli.lduro8Se matea eu mica popula~ie de It(,(,ltl

f1

inn

roj~e.

Reparti~ia stupu~rilor' se face pe 0 suprafa~A mai mare de I.e"i' t"

sprijini\i pe cite un pilon de fier fixat in beton .!ii aga.\ati dc Ul) cltl
Stupu~orul are pe dosul eapacului 0 fi$A in care se noteaz4 taaUI cvolu
tia Tl}idi colonH .!ii data fecurui arii l'e:petatA a matcilor.
Schimbar ea anuaUi a 11Ultcitor se~ce_ ei~ sezonul de vani IIw l
rare un cul~ mic de intre~inere. Se organizeaza nueleul a~a cum &o.u
aralat; in cursUI -priffiei- zi1e sili inchis pinA seara tirziu, cind d('sehlzindu-l se h rane~te cu 500 g sirop cu proteine. A doua zi dilltillCtl\1I
albina Mtrina. pleac!!., rAmtnind numai cea tinArA. In aceea.!ji scm'A St'
\ ~ntroleaza nucleele mari pentru a vedea dacA rama cu pu ict are ,'j uri
( cienta slbinA acoperiroare; in caz negaliv sc perie aIbina tinari'l rtf' 1)1'
un fagure cu pulet neeApAcit. Atunei ori se del 0 botca selectali"i g,lIin Ih'
) ie.!jit pusA lntre doi fAgur~i cu puiet sau se introduce 0 matcti. TwTuilJI'
recheata oferita. intr- o colivie automatel de introducere. Pentru Si!~ \I" l l! j\ ' 1
acceptiirii, se observ4 zilnic oglinda stupului din tata urdini:;;ului , clw 'lI
nu se ariel acolo mateo moartA; in eaz afirmativ se verilieA nud r ill en."
..o1'i !1re botci proprii ON vreo matcA,
Cind matea tinAra s-a impereeheat !?i a inlceput sii. depun rl ()un, III'
eliminA scara matea veohe a coloniei de baza. rididnd pu\in diarrllgmll III
] em; albinele sim\ind ca dincolo este 0 matcA feeundata tree pc J(I"
~i se face unirea.
!
"La stupii verticali se procedeazli. la fel, deci formlnd nuciclil orCnn
I '" sus; eorpul ell botea se separa de colonia de jos cu un jurnnl dublu
Se lasA deschis urdini~ul de iarna al nucleului , dar opus direc\;ci ill'
zbe1'7 aalcA in spatele stupului, iar clnd tcitur"decurge in ordine !;ii mall'll
de-stls a inceput sii. depunA .puiet, jur nalul se gelure.!jte cu un CU I HI
7-8 10cur1, albinele trec sus, unindu-se. Cind eele doua matci sc lrnllnese, cea virstnidi cade totdeauna victimA, caci aeu l ei nu mai <lrc " cn in.
Jurnalul stA pe loc 15 zile cind se ridicA, iar colonia are matc<i nou/i .

Introducerea matcilor
Desigur, introduce-rea unei mAtci sub formA de boteA comport..'\ u
8erie de riscu ri, cAci se poate intrmpla ca albinele coloniei sa 1'001.1,1 ..,1
npol sa elimiDe cadavrul, matea sa piara cu ocazia zhorului de impel'\.'chere, sau albinele bAtrtne din colonie sa 0 moiesteze, sA-i roadi'"! aI'1 1>1lc.'
$i astfel sA nu mai poata zbura pentru imperechere etc,
Este mai buna l1i mai sigunl introdueerea mAtcH eu un dis~OZ I II ...
spccial denumit cotivie unde matea este fcrita de agresivitateu II!binl'liJr
biHrine, pintl dnd ea t~i tnsu ~e!;i te Inirosul !:>pt'Cific nl coloniei gU7.tk . ::;11.1 purul. mal inmnt(', veriIdcA utent l iecllre fng ure (\ac.~ ulbhielc II- UU clttd \1
CUJUVii bold proprli, pt. cllre Ie !l lr icfl.

407

~ea

mai bu nA este coUvia automata din care matca se elibereaza

t rtrA in terventia stuparului dupa 36-48 de ore. In acest timp
Alblnele eolonie.i gazda consumA l1erbetul ce oeupA 2 tubulel;e pline; din
primu), eel mai mic, {jel1hetul este eonsumat in 12 ore, ingiiduind albineIOl' sil pout.a intra in colivie, s! se frece de matca, sa 0 ling&, sA se obi~
nulasell. cu mirosul substantei sale hormonaJe, substaoti!. ee 0 transmit
c;clor de alara. Prin acest tubulet m atea nu ponte ie'ji cACi acolo el este
bllrat Cll 0 micA gratie Hanemann. Abia dl.q)! ce albinele consumA dupA
nile 24 de ore $erbetul din tubuletul lung care nu are gratie, matea poate
trece in colonie :f ijnd deja obi~ouita. cu albine1e
respective, iar ele cu mirosul ei propriu.
Fig. 79 CoHvla
Cu st upii verticali se procedeazl Ie fel, 8{ietip Dadant pentru
zlnd nudeul deasupra corpului de cuib cu matea
Introducerea m.1tnoul1 tnchisl1 In oolivie, despA.rt:ind cele douA unieli tn collvie ptn4
prlnde mlrosul a \tA~i cu un jurnal.
cesteia ~i 0 aco ma tcll. fecundata paate fi introdusi!. crusr
"",ti.
in colivia in care a sosit, c1n'd aeeasta este procurat! de la 0 crescAtorie. Cum m atea este insotitA
de citeva albine, mai intfi se eliminA aeestea, deschizind tAbHta ee acoperA m ica gratie de aoolo; albinele trag la luminA
{ii ies alarA, orifidul de ie{iire se um'ple cu !ie!'lbet. iar mst.ca rAmtne
sin~rA. Stupul nu se desch:ide 5-6 2ile, dupa. care matea DOUa. nu se
mal sperie de lumina. ~i zgomotul ridicArii padi::;orului ~i se observa. eli
{l Inceput chiar sA oua. Nu se dA lum niciodaU c1nd se veriticA 0 matcli
cQ'ci se sperie, f'llge pe fagori, albinele bAtrlne 0 urmAresc, 0 prind in
ghemule~ {ii 0 sufod. Friea decl an~eazA un fenomen eare-i schimbA propriu1 sau mires, inett atoiileleolltnne, foarte banuitoare~ 0 ataeA ca pe
o strAinr.'
Un alt tip bun de colivie este cea care fixeazA matca pe un fagure;
coli via este dr~ptunghiularA de 10/6 cm, fAcutA din pin2A metalicA eu
oehiuri de 3 mm; marg.inile sale sint zimtate ~i rlsfrinte to jos in unghi
drcpt. Sub ea matea a re un spa~iu de mi{ieare; eind se fixeaza cu zimti l pe fagure apasind !ii avind matca sub ea, albinele 0 hrAn ese prin
znbrele le pinzei metalice. Cum la una din Iatur j se afll1 0 deschidere cu
o micA gratie acoperitA, dupA ce mates a stat acolo 12-16 ore, se inlclturA tAblita acoperitoare de Ia gratie, aibinele pol:' intra la matccl, f ac
_dhimb de su'bstan\A {ii 0 acceptA. Colivia se retrage dupa eel PUtlll
2-3 zile.
Sint zeci de metode de introducere directa. a matcilor Url1 proLCcHc, dar atunci colonia trebuie sa fie pusa in situatii critice, alarmante,
(ltnd nlbinele nu mai sint preocupate dacA iDtre ele se anA sau nu 0
tHole!!. strAinA. In timpul aceste! alerte ea fHnd introdusA, .prinde mi l'O_
sui co loniei {ii a stupului, iar albinele nu mal disting dacJi estc sau nu
mateo lor. De pilda, se orfanizeazl1 0 colonie de matea ei ; pe masurt\. cc
~e verilicl1 fiecare Iagure dad. nu (:umva se vAd hotci, elc se strid' In
c:uz oCirmativ ; f ftgurii se pun .rari~i in douA corpuri goalc; se lnsil w:llte j
(';oloni a 15 minute sA se aeriseaseA, du~ care co li via eu mat(':i se !I'1n1.fl
pc scinrlura de 2bor a stupului perii nd a('olo bl'use tontl\ nlhlnn de Ill'
e. Jngu fl~

4GB

faguri ; !!lbipele. speriate, elimina substao\a volatiU\ odor anta fl gl ll Utl.'1

hirNassanof. care se imPr~tie pe colivie 9i pe matca din ea, tncil nll)1
nele 0-0 m'ai disting dad. este sau nu straina ; se elibereaza atund nUlL.'1
deschizind colivia, iar ea it;!tr..! odat,n cu....albinele uItimulu i f<lg urc j)\'I'IUI
o altA metodA de introducere directA este folosirea IUOl ll luj (~III'''
se dA abundent prin urdini{i, Inchizindu-l {ii deschizindu-L Du pa 15 IIl l
( nule se mai da 0 reprlzA de 10-12 puiAituri cind se elibereazfi mll l ('~1
pe scindura de zOOr de 1a urdini{i, iar ea pAtrunde in stup 9i est.e
\ acceptata.
lndilerent de metoda folositcl pentru.J,ntroducerea unei mAtci, sWparul este obligat ea inalo"te d~ ii 0 aplica, sa _$e convingl1 di in slll JJ
albinele Jlu. in.'C~put sA crea:scl botci ,d\.pacit e sau nu, pe oare Ie sLriCll.
On aIt proCeQeu bun constA tn : Inchiderea io coli vie a matcii vi r:;\.nice suspendind colivia inchisA in mij locul cuibului cUeva ore; U POI
matea este suprimat! de in'data. ce iese din colivie 91 imediat in loclil d
se introduce matea nouA; colivia se pune totre faguri in acelll~i I,ll'
unde a fost mm inainte, dar unglnd-o eu ' miere strJiin!, nu cu cea din
ace! stup; Iucrarea se f ace seara, iar dimlneata. dad se observl'l .g llil
colivie cA albinele au clAdit un mic 11i.gura{i este dovadA c11 aibinclC 0
accep~; orifieiul de ie{iire este acoperit ell 0 mid. foi\A de fagure vr ll .
ficial gl1urit cu un cui; albinele rod foita curiOd {ii elibereazi!. mall'lI .
Cea_mai _efieace !ii noua metod!!., s,implA {ii rJ!Plda, de introdu.<.wcu
mAtcH este cea lAcuta. cu ajutorul alcoolului etilic pur denumit etullo l.
o inovatie a cercetAtorului ceh V. Zaplata. Caotitatea de alcool I uIO!~IlI\
este in raport de volumul stupului !ii de numl1rul fagurilor oeupll~1 do
albine; la un stup Dadant co 12 rame se fo1osesc 8 ml alcool chhnlc
pur eu un titraj de 98010. La un nucleu cu 6 faguri se Yor folosi 4 mJ -deci foarte pu~in. lnainte de a folos1 al<.'OOlul matea se introduce in co Uvie a c!i.rei deschidere este Inchis! cu pu~inA pasta. de zahclr cu mt('r{,
semittistalizatA. Pe 0 sugativl1 mai subtire se toarnti oantitatea de alcool
corespunzatoare pentru volumul stupului respectiv. Sugativa stropi tA
, ell alcoa! se introduce sub ramele cuibuhti cit mai r epede posibH, pentru
\ cA alcoolul se evapoream Ioarte repede. Partea nestropitA a sugativcl
rAmine pulin afarA peotru a 0 putea retrage U{ior dupA 30 minute.
Cantitatea de alcool trebuie ml1suratA eu ajutorul unei pipete de
laborator ce are grada\ii de la 0,1 m1. Imediat dupA introducerea sugn.tivei se a{iaza sus pe Ieaturile superioare 8 ramelor colivia cu mates ~ i
se inchide stupul; vaporii degaja~i din sugat iva. sa nu baUi direct in
eolivia cu matre ce stA putin mal spre partea din spate a stupului. Cind
atapul este cu rame a.,ezate in pat cald colivia se a{iazA la a 3-a rama
din spre fund, lar sugativa este sub rarnele din spre urdini~.
Imediat ce aleoolul tncepe sa se evapore, privind urdini~ul , se
observA 0 agitatie ~i un zumzet alarmant. Lini9iea {ii activitatea normalb.
I. coloniei reincepe dupA 15 minute. Sugativa va fi retrssa dupa ce lin~
tea s-a restabUit complet cam 18 30 minute. Colonia uu se veriiicti deci t
dupA 4-6 zile. cind colivia goala este retrasJi, fAcindu -se atun ci {ii controlul ; se va constata cu siguran\1 ca mates 8 depus deja oua. din prima
2:1. I)lcoolul etilic se ga~te la !annacie, sau poste fi tnlocuit eu voteu,
cu 0 coneentratie de 40 dar atunei doza este de 10 m1 pentru Ull corp
1I0U

d e s Lu p RA. 1001 sau Dadan t de 12 rame: cind stupu l are ~ i magazin de

r~col li' , doza va Ii de 19 ml. Este interzisa fol osirea a!coo lu lui denaturat
suu nu:.'<Hcinal. Cind se folos~te alcoalul etHic sa nu se !umeze, Did sa

ou se npdntia ch'ibrit rprin apropiere cl.ci este f-oarte inflamabil Iii aprinz1nd u-se poate sa distru-g A colania.
Marcarea mltcilor
Operatia de marcare a matcilar cu 0 anumi tA culaare aplicata pe
t.orace, inlesne.!1te abservarea ei !oarte repede clnd se desehide stupul .!1i
!I(' V/"riii di fagurii. Sint 5 eulari fal-osite in aeest seap aprobate de con_
ven\ii1e interna~ianaIe, culari care dUer! de Ia an 11 an. In felul acesta
se va ~ti tatdeauna anul in care matca a intrat in serviciu l ei. Aeeste
culari slnt : alb, galben, ro~u, verde ~i albastru. Cularile se r epeta dup,1i
llecare 5 ani in aeeeal;'i ardine.
Miltcile se marcheazA fHnd inca neimpereeheate, in momentul d nd
stau in eU.!1 tile de ~s trare eu cele 5 albine insatitaare. Atunci matca
tin~ ra se elibereaza pe a pernl1J1 de burete din cauciuc, Intins pe masa ;
eu daua degete de 18 mina stings matca e prinsA 9i fhatA pe burete, in
timp ce eu mina dreapU. se spUd 0 pidturA de .!1erlac pe mraee, care sa
nu se intinrla niei spre eea:f.!i.. niei spre articula~ia e ripilar. Imed.iat se i~
o rondel~ de opaEt oolarata: cu cu10area anului respe'Ctiv .!1i se a.!1aza peste
p icatura de adeziv, sufiind 20-30 seeunde penttu co aeeasta sA se intA_
,.eascA. A,poi se pune in fata mAt cH eu~ de pAstrare eu ariliciuJ deschis,
iar matea eliberata pAttunde in interior unde sint cele 5 albine inso\i_
tos re.
Cind se mareheaza a mateA deja Ieeund ata !Ii acceptata de 0 colo_
nie, proeedeul de mareare este la fel, cu deasebire eli. in lac de eUI?Cll

de pdstrare a matcii se pune ln aintea ei a colivie de introdueere tilra

ca paeul de acoperire. DupA ce matca eliberatA intrA In coIl vie, in lacul
8'ee5tuia se aplid. a foita de f agure artificial drept capac, eAr:uia is-au
(l1eut 3-4 orificii CU un cui . COlivia se introduce intre 2 l aguti cu puiet.
Albinele IArgese ori!ieiile. intrA la matea !ii a elibereazA. Atunei laeuj
adeziv es te camplet uscat, mirosul lu i a disparut, iar matea h}i reia mai
depar te activitatea sa, fAra a Ii stinjenitA de aibine.
Un bun adeziv este eel Cacut cu acetonA in Ielul urmator : in 20 g
acetonil se pun 2 g celuloid de lilm taiat maroat. SticJ uta se inehide l1 i
timp de 24 de are se agitA de cUeva ari . Acetona dizolvA celu loidu l, iar
t n so lu tie se adaugA puti na aruH n! de cul oare dor itA.
Salutia de fierlae se face dizolvind cristalele i n 114 din (;lIp<H:.it:'l tCfI
l'I Licl ei ell re se eo mpleteaza apoi eu aleool de 40 , (voteli.).
Terminind aeest capital (oarte important ~ i pasioll tl. l'l t nl eJ'c$tet'ii
nHHcilor scleq ionate. v-am !!1gAd ui t - ti neri apieultori _ ell urn nCi v~
desc.ri u metoda de lu cru a u nui dis ti ns lJii tenaee crcsc,h or, ~'n l'(' _ Cu ne_
\IOlHlr fillld - nu se ponte oClipa de s tuptnu dceit d umlrlicil. T fltll)'1.
d ll pti 2G d (' nni in mU nI:a de sclcc~lc Il reu ~ it sli Ili hn 01 p l-nei lll' tll' 1IlN'lIp
de UO k ~ de S ill p , cn:.' Sdnd IIn nnl mil l el rJlII C(' i" (c 1111 11 "lIOI", ( .. 101I;1IIrl
tllHl tlii di n (,(.!t- ll'I'O I'd I8!f'. Til ri~'cu rl' JIl l ~(\h l nlhn m l'l t tl l,.. I" G/)&Ie ri l ll
4711

stupii sAj, ded urmareljite rezultatele lar timp de 2 ani ft ecare; aeeus!ll
aperatie 0 face la sf1~itul luini iulie pentru ea tinerele m ~ tci sA incCllp,'\
aetivitatea Ia inceputul Iunii august; tn felul aeesta colaniUe eu ml'l.L( t
tinere intra in iarnA eu un mare numAr de albine rezistente.
Cre'te~ mAtcil~r

in duminicUe libere,

IaU. programul sau de lucru in ee priveljite creljiterea selec~i o n ilt.lI.

de mAtei in duminicile libere: simbiitil dupa masa ajuoge 1a stupin1\. in
jurul orei 15 ; scoate batcile arti!iciale di n dulapul in care Ie plistreaz;1
9i se 1i~te pc .!1ipci lngus'te de 111 ~ndu- Ie In doua rame portbobci.
La orele 16 organizeazA in 30 minute colonia pornitoore asUe! '
seaate top faguru cu puie!, inc1usiv p! eel cu matea pe el, punindu- I
intr-un corp gol, 8l1ezat deasupra unei ealonli puternice. PeotTu sepJrarea eelor dauA unitA\i pune peste corpul coloniei gazdA 0 gratie HaIlCmann acoperitA co doua ziare suprapuse; deschide in carpul de sus
urdini.!1uI de iarna, care are direetia de zbor in spateie stupuluj gazda :
in corpul fArA mateA au rAmas 5--6 faguri cu ntiere ~i pu~in polen eu
albina acoperitaare.
La orele 17 transvazeaza in botcile artiliciale larve dintr-a colonie
vecina; ele pot fi .!1i de vinrta variatA. cAd V'Or fi ~liminate a daua z i.
Duminica (prima pentro cre.!1tere) la ora 9 elimina larvele puse
simblitA .!1i replranteazA in acelealjii botd care au pe fund mult ollipti.!1or,
larve cit mai t inere luate din colonia de prAsila recortiistA.
lntre orele 10-12 formeazii 5-6 colonli crescAtoare ell matea prezentA, rele mai bune din prisaci, recoroi'Ste ca prorlu'ct;ie de miere
~i care var transmite prin doi'ci bunele lor calitati.
La ora 17 se scot .!1ipci le eu larvele aceeptate din ealonia porn itoare, introducind cite a lJipd. -eu larve in iiecare colonie ereseatoarc
flicute anteriar.
Duminica a doUG sose9te la stupinA Ie ora 9 j verificA. de tndaU\
ootcile aoceptate, izoHndu-le in eu~i de eclozionare. Fieoare COljie! are
pe SCobitura de la fund pasta de miere au za'hAr putir! plus cincI slbine
tinere luate de pe hoteL
Duminica a treia formeazA nueleele ,i introduce in ele mAtci1e eclazionate in ~tile de eclazionare tredndu-Ie 10 colivii de inttoducere
automata, previizute eu 9Crbet la eele douA ori!icii de ie.!1ire sau pune
acolo a fai tA de fagure artificial.
MAteile nefalosite se tree in alte collvii ell hrana ~i alte cinci sIbine
t mere .praaspete.
Dumin1ca a patra foloseljite materialul ramas acoia unde este nevai e
prin suplinirea pierderilar constatate.
Duminica a cincca: face contralul nuc1eeiar, campIeteazA eu matci
colaniile arlane din ceie rAmase din dominiea precedentiL
Duminico a ~ea. Matcile rAmase nefalosile Ie pune in colivii nai
eu hrana nouA .!1i alte cloel albine t inere praaspete.
Este de a mare importanla ca matcile lQ;unse La edozionare sci a iM
1n ;lITU.l lor oce/.c cinci albine tinere din grupul ecLor ce ingrijesc nuitcilc.
171

Dup.:l cum vede\i - tineri apicultori - nu trebuie sA crede\i cA

este cu n eputin~ pentru un salariat, care nu se poate
l.Iuce In stupinil dectt duminica. Se pot obtine chiar matci selec\ionate
care unual dou produc~ii crescinde.
'l'rebllie sA {iti\i cli stupins acestui crescAtor tenace nu 0 f ast depia811 li\ in alt loe timp de 27 de ani. Cu 12 ani in urmA baz.a melilerA era
bogatA, cad terenurile inundate ale Dunarii avesu in special de la 15
fu ll e pin a in ' octombrie 0 bogatA sursA meJifez;a de la dilerite varietl1ti
de izmd de baltA.
De ct\iva ani DunArea s-a indiguit" iar !ostele bAlti siot redate cultUl'itor agricole; baza meliferA este !oarte redusa, numru pe diguri,
cunllle, rambieuri {ii debleuri ~i totU!]oi in cluda acestei greie situatii,
fdcfnd selec~ie ~i cresclnd mAtci numai din colonii recordisteJ S-a aj uns
Cll recoltele actuale sa fie stlperioo.re celor care se obtineau fnaint e de pe
tllttnsele terenuri inundabile {ii cind nu se faceau asemenea lucrari de
sciectie.
Terminind descrierea acestei pasionante activitati in care cresc.!toru! simte bucuria succeselor sale de creatie, pot sa va spun cA acel tenace
crescator de mAlci este cercetAtorul ing. N, FotL
tJ crcl;ite m~tci

lnsAmin1area artificiala a mAtcllor

Problema instimlntArii mAtcHor este cunoscuta in lumea apieultorilor de peste douA decenii :;.i ea ind nu s ' intrat tn uzul tCurent allucrArilor
ce ar putea fi fAcute de simp1i tehnicieni, ci apartine deocamdata geneticienilor, De asemenea n id a paratur a nu e delinitivli !]oi ,u niversalA, cAci
oproape liecare ~rli cu 0 ap iculturll mai avansaUi. posedA laboratoare
speciale cu 0 aparatura dileritA.
I n linii mari se procedeazA astlel : matea anesteziata cu bioxid de
ca rbon (C0 2) este a:;.ezatA pe un dispozitiv de tixare; cu douA pense
I ool'te line, se Iavge~te camera acului, apoi cu 0 seringA hipodermica
ultra sublire. ajutat ~i de 0 lupli biocularli, se introduce 0 cantitate de
IipcrmA obtin uta. de la trin tori cu citva timp inainte, dar bine plistratA
10 lrigider.
Cantitatea de sperma trebuie sA fie astfe! gra'd'a~ incit vezica spermaticli. sA poatA fi complet umplutA. De aeeea, adeseori, operatia de insa~
mln\are cu spermatozoizi se repetA. peste 2 zile.
Dupli observatiile profesoru!ui Huttner, citat de Windhan , clnd dotele de bioxid de csIlbon sint dub!e sau triple matcile insaminlate artificia l fneep sa depunA oua fo arte curind dupa operatie. Cu aceasUi metodA Butorul citat spune ea a ob\inut mAtci fecundale in propor~ie de
nO- 90 0/ 0
P 3strarea malcilor in afara ghemului
Metoda a aplirut acum aproximativ 20 de ani ,?i ~i-a dovc.'<iiL cJIcicn\n tn cit se poate spune lAra 0 modestie exageraUi cli. a rev(ll u~l onnl
ilpiculttlra dill \Arile ca l'e tree pri n sezonuJ de inroti, cu lOll tc rJ.'1 CUI'lIl'
(!orcspu nUi. loil l'c,

172

eu mlndrie justiIi ca~ - tineri apicultori - putem spun c eli. ilt l ' toda a f ast creat! de un colectiv de eercetAtori romani indruma \i de il1l: ,
N, Foli. Pe par cursul anilor metoda s-a im'bu n~tA\it continuu, inci t nt' um
n intrat in u:zul micHor stupari care pot pAstra peste im'nil iu pl"}pdu
lor 10cuintA un numAr necesar de mtAci. Cu ele, in primul rind sc pOL
inlocu.i matdle care din anumite motive au murH in iarna, asHel 1m'lI,
coloniile gbite orfane Ia primul control de prlma vara au fast rcJiit u ~L'
~i pot s8.-.!?i continue activitatea cu mAtcile date de la rezerva..
In al doilea rind, stuparii pot sii.-{ii r econstituie foarte curine! it ~
primavara coloniile unite in toamna, formind nuclee ajutcltoare aslfL'\
incit, in acela{ii stup, sA poata depune oUa doua matd concomitenL Asupra folosului acestei noi metode recomsnds te cu dildura de renum il ul
cercetAtor american C. L . Farrar nu mai insistam; pe ea se bazeUUI
obtinerea. unor rezultate deosebite de bune la diterite produse apicol ..,
a:;.a cum am amintit mai fnainte.
lntr-adevar, mlHci tinere nu se puteau obtine la noi curind du pn
ie,?irea din iarna, iar calomite orIane aflate Is controlul de l ond trclJU iuu
desfiint.ate, 10 ce prive~te organlzarea nucleelor ajutAtoare ele se (t1 c'(' III
tirziu ~i nu puteau ajuta -ia realizarea mal'Iii ,produ(:\:ii clnd a sosit mitre l!!
cules, in acee~i masurA eu coloniile care aveau douA mAlci.
10 schimb, avlnd matci Is rezervA pastrate in aIara ghemulu i loa le
aceste delidente slnt inlAturate.

Metoda este simp!a ~i pentru a putea ob\ine rezultatele scontl.lte

este nevoie de un inventar redUs ~i anurne: pentru f iecare matcti :sf '
foIose~te 0 cu~A specialA. CU,?tile cu mAtcile ~ i aibinele ce 0 intrt\ in
sint puse lntr-un duill.pjor Ia ealdura unei camere iocuite a carei t.e nlperaturA nu coboad nosptes sub 16C Iii wei nu depA~te 23C.
Ca aCNsorii se folosesc urmatoareie piese ~i materiale : drept h l'u ~
nit~r al cu:;.tii de .pastrare se folose~te 0 micA eprubetA de stic.lA in c" r
ineap 20 g de miere j un tub de s'ticlA deschis la am'b ele capete este
necesar pentru a prinde matca rArA 0 0 lua intre degete j ei~iva !aguri
vechi in care s-au perindat cel putin trei generatii de puiet, din care se
taie faguM~i1 care in.eap in cu~ tile de pAstrare. Pentru a fi sterili fagurii
mari slot supu/?i preliminar vaporilor de acid acetic industri al, dupti
care sint ~nu~i in stup ermeti'C in chi~i timp de 2-3 zile ,,?i apoi sinl
bine aerisi\i. Cu.!,;tile trebuie sA tie spAlate anticipat ~ i dezinlectate cu
deter.genti, evitindu-se ast:1'el contaminarea albine10r insotitoare ~i ell ial'
a m3tcilor pastrate. Ca hr<anA de I.ntretinere a acestor micronucle i sc
101ose~e numat mierea de salcim care nu cristalizeazA ~i care a (ost
amestecata. cu 1 g de Fumildil B la 1 kg de miere, spre a inUitura pericolul
de infectare co Nosema apis Zander.
Pentru preschlmbarea aibinelor insoptoare care se uzeazA m u,IL
datoritA conditiilor ce ies din obi:;.nuinta, lor, este nevoie de 1-2 colonii
puternice care din toamnA au intrat in iarnA cu multa. albina UnlirA,
colonU pastrate intr-un ad3post ferite de rigorile iernii. dar care Ii s-u
Inga'duit sA facA de 2-3 ori zboruri active de coratire intestinala ; ,?i
ele au primit in toamnA 0 hranA cu Fumidil 8 ~ i deci nu s-au pUl1.lt
dezvolta parazi\ii de nosema.
1J7~

Ca explicatii oomplimentare amlntim !

- cU$tiI e de pastr are trebuie [Acute din material plastic, cAci cele
din ta bla, chiar oosi toritii., sub actiunea acidlUitii mierii lonneazA pe
!pCl'el i un skat de oxida~ie periculos pentru sanAtatea albinelor insotitoare. Cele din material plastic stnt din polisteron-$oc, ce pAstreazl 0
temperatu rA normaHI. micii colectivit4ti din interior.
Capacita tea cUl1tilor este calculatA pentru 50--60 aibine ~f are dimensiunile de 70 mm inaltime, 50 mm latime ~i 43 mm adincime, Ele
au un capac mobil glisant prevAzut 1n ,partea superioara cu 0 serie de
orifi cii pentru ventilare; asemenea orificii se gAsesc ~i pe partea de jos
a cu ~ tii, fn ac el ~ soop,
In in teriorul cu~tii se fixeazli un fagur~ de 40/ 60 mm decupat cu
un ~ahlon tAioo dintr-un fagure sterU sau Wat mai fntti In fi~ii Iongitudinale cu un cutit cald, decupind din ffi?ia talalA un numAr de fAgura-$i
mjci dupa miisura indicatA mai sus. Fagur~ilor Ii se taie alveole de pe
un a din suprafete plna la baza lor medianii, Ca scl fie apoi fixati In interior. se toarncl putina ceara topita pe pere'tele din spate a1 CU-l?"tii. Cu~a
fHnd eulcata pe masa co desdhiderea in sus, ceari pe care se aplid
l<'lgur~ul taiat se solik:fificl. ~i prinde aoolo !Agur~l; el se mm reazimi
eu partea lui infenoaril pe un prag la 15 mm de la funldul c~tii, un'de
ra mine jos un spatiu de aenske.
Albinele din interior sfnt alimentate de 18 exterIor cu miere de
cea mai buna cnlitat e, (de salclm) in micile eprubete hriinitor amintite.
.(i'iecare stii intr-o duUe fix-atA Ia exterIor pe platonu1 ~tii ; pe plaion se
afJ ~ un orificiu de 2 mm diametru prin care albine1e J~i introdue trompa
~i sug mierea din eprubeta intoarsA cu gurs in jos; 0 parte din mierea
datA albinelor este depozitaUi in alveolele fagureIul, jar alta 0 tin In
gU$! ~i 0 consumA fncet_ Sub actiunea acestei hdniri glande1e farin_
giene ale tinerelor albine insoptoare produc lApti!}or, co care ele hrAnesc
ma tea.
Popularea CU$tiLor cu albine tinere se face Intr-o zi ea1<iii ~i tnso_
rltii Spre &f.i~itul toamnei. Prima serie Ide aibine care atunci sint tntr-adevAr'l1umai din cele tinere, se obtine astfel : se alege 0 colonie puternidi care are cel mai mult pulet foel neclipAcit ; se cauU mai inUi matea
~ I odatA aflata pe unul din fagurjj s'tu.pului, ea se ridicA cu fagure cu
tot ~i se treee 'ntt-un stup gol, avfnd. toatA albina acoperitoare; stupu.l
go l ia locol coloniei orfanizalA Provizoriu; stupul se trage inapoi la
2 m. ToatA albina tbur4toare af'latA la cimp, la inapoiere intrA in stupul
gol cu matca -$i dot faguri mArgin~i. Timp de douA ore din colonia de
bnzA les la zbor de cules albinele mai virstnice care la fnapoiere se du c
tot In stupul cu malcA; in felul acesta in stupul r etras ramin e peste
pui etul necapacit numai Albina tinar!, eu care se populeazti multe CII /iti ,
ell cite 40-50 a lbine ce unneazA sA primeascli curtnd mAtei tinerC'". Od nt!l
lc r-minatA actiunea de populare a cu~lilor, colonia ce a da t a lb inn li nliri1
sc reconstitu ie, stupul se aduce In Iocu l <.'e 1-8 ocupat to tdei!llIln, I 8e
IrHr'oduce Jagurele cu mntca la locu! lui, cit ~i eel dni rUUllrl 1lI1l.-g\ lI/t$1
fnei l IJcolo totul Intrh ' n nonn al.
:lll;l tiI c ~'1I 111 1-.in(' sl ll t din:" ill r{II) If'!"!\ (-I t ,,:'1 11 <;(> d(>" :nf\id J(> r'C8_
!ll,,.li vr. 1~l c "f ilL ,w i tllu ,'(.lflnH lc l'(II'\' IIlI r' )S l plnn utUtl l.'t IIJUII\ I01;II'''' .,1
'17"

care acurn s-au unit cu cea de bazA formind colonii foarte putcrnice S lit!
mAtcile se scot din s tup~o rii de Imperechere gata imperecheate $i cm-c
au avut la urdinill, dupti fecundare, un mic grAtA:I'a!} Hanemann, ca maOCa
s~ nu piece eumva co m icul nucleol. MAtci tinere fecun date pot fi _':'1
din lCele care au stat in teJlmDstat ,pinA atu.rooi in oolivii cu un mie numil r
de alblne tinere, !?j acum scoase pentru a fi introduse in cu~il e d ~'
iernare.
Pentru controlul lor acum, - $i oricinid pe viitor - 3e folose;;t.c
un geam mobil de 8/10 em Cll care se impinge de sus in jos obIonn$u l
cu!}tii care euliseazA !}i se paate vedea cum se comportA albinele in in ter ior ; dam s-au luat prea mutte oda Ui cu operatia de populare a c u~ t ji
se lasA putin geamul in jos iar albinele zbom 18 stupullor. Albinele d i n
eu!}li sint n e lini ~tite pina Ii se dA 0 matcli tinAra, Ea se prinde mai inti i
in tubul de stic1A, ce se inchide provizoriu cu douA dopuri ; apoi , coho-r1nd obioDuI ce gliseazA tn jos se introduce capiitul tubului de stieHi cu
matca, se sufla tn tub prin capatul opus iar matca respectivA cade ill
grupul albinelor care se liDi~tesc de indat4.
Cind opera\ia de introducere a matcilor in cu~ti este tenninatA,
in fiecare dulie a CW?tii s:e introduce eprubeta-hraniwr ,pUnA eu 20 g
miere de saldm, miere sterilA, cad mai inainte tn ea s-a pus 1 g de
Fumi'dil B la 1 kg miere pentru a ,p reveni tmboln.1vi.rea de nosemozA_ A~e
zarea eprubetei se face asUel: cul10a r asturnatA eu duBa in jos prim ~te
tubul-eprubetA plin care stA la inceput perfect ver:tical; apoi co ~ca se
aduce in politia norniala, aerul din eprubeta-hrlnitor iese pe sus; peste
mierea din el se formeaza un vid, care nu ingAduie mierii sA curgl1 pr ill
orificiul de la plaion deeit In mAsur~ in care albmele 0 sug cu trompa
~i 0 consuma sau 0 depoziteaza. in Iagurru;;ul din interior . Rea limentarea
tubului hrAnitor se face la intervale regulate - In mod obi!}nuit din 7
in 7 zile. Daeii insa se observA cA fAgur~ul din cu~ci! este plin eu miere,
r ealimentarea se mai aminA 2-3 zile.
Pentru siguranta apicultorului t-iecare eu.!}CA cu albine !}i matca
respectivA este verificatA cu geamul de sticlA al cArui rost I-am arAtat
mai tnainte. Numai in cu ~tile in care se observA cA matea este tnghemuitA se scoate din dulie tubul-hrAnitor cu miere, se deschide obionul
cUl1tii -}i se 6CUtura toate albinele tntr-o farrurie co apA; cu~ se inch ide
imediat, matea este despresuraUi. cAci albinele spe-riate de inee, nu se
mai ocupA. de matcA; aceasta se prinde u~r ell tubul de stieHi ~i est.e
~inuta timp de 0 orA la cAldura buzunarului de Ie piept, lin acest timp
albinele sint inlocuite cu altele cArera Ii se dA aceea!ii matcA dupil 15- 20
minute, care va f-i sigur acceptatA.
VA amint esc ~i co aceastB. ocazie - tined apicu1tori - sA evita~i si'i
prinde~i miltcile cu degetele, clci dac! din ~a1A este prins! de abdomen ea suferA un ~ nervos ~i intra intr-o stare de le!}in unnatA uneor i
de moartea ei, Folosi~i totdeauna tubu! de sticla pent ru prins matca
fara sa 0 prindeti intre degete, Daca totu-$i 0 prindeti, 0 tineti nu mai de
torace ; aitfel miitcile s'int atacate de albine1e fn-conjuratoare av1nd pe e1<.'
mioosul degetelor stupatului. crnd totu!}i el este nevoit sa l ael ace[lstt'l
operatie, est.e bine ca inamte de a introduce mates in cu.$ea de pastrare.
sa. fie unsli eu miere; albinele 0 vor linge, vor lua contact eu m ieren :;i

115

ccvo dIn subs llan\a de mateii de pe capul ei, ~ i astfel mate!! respectiva
elite occeptaUi. lara excep\ie.
C u ~ti1e de mAtci sint apoi B.$ezate in dulApior care are difer ite
t.llmcllsl uni in raport. eu numarul de 20-1.20 c~ti cu matci.
Dula pul de ~strare pentru 20 ma tei - spune autorul metodei,
Ing. N. Fot i - se conIee\ioneaz! din scindura geluiUi. de brad sau i.ei
de 10- 20 mm grosime, avind in interior 330 mm Hitime ojIi 250 nun
(ldloCime. La 50 mm inaltime pe pere~ii laterali este fixata cite 0 ~ipcA pe
CO IC se sprijinA un sertlira~ dest inat amplasilrii cu~ilor de pAstrare.
Sc rtl!. l'oa ~ul consla dintr-() r<;lma oon1ectionata din lea~uri de 28/8 mm
Iwlnd in partea de jos un grilaj realizat din ~ipci cu sectiuni de 8 X 10 mm.
Lu 35 mm de la tavanul dulapuIui, pe pArt:ile larerale se flixeaza citl;o
douCt ,:>ipci pe care se sprijina 0 rama prevlrzuta cu p inza de sac. Pe
unul din peretii laterali at1t in parte'a in.ferioarA, corespunzind spatiului
dc sub sertare, cit ~i in partea superioara, deasupra ramei cu pinz! de
Inc, se aiM. cite un orificiu de ventilatie de 100 X 15 mm, reglabil, cu
tnchizAtor metalic.
.
Dulapul se inchide cu 0 u~ de lemn fixatA in balamale sau gU8anta pe nuturi, mnd previizut eu pere\i laterali ~ vertieali.
Dulapul cu capacitatea de 120 m~ tci are aceea.!}i cons'b rue\ie cu
dcosc birea c~ este oompart.imenat, UecaTe avind dimensiunile arAtate
Illni s us.
Cercetatorul a oalculat di pentru fiecare matre iernatA se oonsum~
200 g miere ,:>i 24-30 g aibine, deci 240-300 albine lucratoare.
Perioada optima pentru trecerea mAtcilor din Ducleul de imperedlcre sau din familii nonnale corespunde decadei a II-a a lunii octom1Ji'lc. I n anumite situa\ii trecerea poate fi tacutii mai timpuriu (septembr le) sau chiar ~i mai tirziu in lunile de iarnA, avind in vedere eA aceastA
IICriC de wbine din CWitile de lernare sintem siguri ca ele, in ma joritate,
stnt tinere, ele POt fi lasate tarA schimbare 40-60 zile,> eind trebuie
n<,upAro t inloouite. DecA ele dau semne de uzurA se pot schimba .!}i ma i
curtnd .
Jn aceast! si tuatie se deschide cu~ea de pAstrare, se prinde matca
.$1 lie pune f.iecare provi:zm-iu in'tr-o colivie, n'UmerotatA ~i dusi1 la
clUd url'i.
Nu este nevoie sa se sehimbe cu~tile ei ele sA f ie bine eurAtate de
pct.ele de diaree, iar fAgura~ii patati se inlocuiesc cu altH gata pregatiti
cure se upek In in teriorul cw;;tii in locul celor elirnin'a ~ i.
Albina uzatA din cu~i se scutura intr-() lAdi~a de lucru ~i apoi
8C sncriCica. In locul lor se pun in cu~ti 0 alta serie de aibine neuzate
lu o tc d in coloniile IAsate anume pentru aceasta lucrare. In acest scop
unul d in stupi este trecut Intr-o camerA rece pentru cA la deschidere
IIlbi ncle. se string ~i nu se tmpra~ie. Opera\ia poate fi IAcutA ~i a fatA
In prisacn . Ea se face a stIel : se tnlAtura cu precau~ie pernele marginute
$1 2-3 fag un de aoolo; dnd se '8junge 18 gbem ramele se trl.lg u ~or
lutern\ ~ I rididndu -le !neet, oblic, pentru co sli se dcsprindli u ~o r olblnc l('
l...... stall Icgute cu ghill relc d e In pi oiOl.ll'c. rii r A sri ci,d li pc rlinorllll stu pulUt
dc pc ghcn'I. Se CtllI t..'\ tnlli l moteu colonic! C{l1'C !SC dcoschc1;Itc fIIrHI
m rll'en l1\ IX" 1.0,.11('(' I' U 0 cu lo nr c dllllllw\1\ : cen ol b h

<76

('8 \A '

e('n 11'1111 lII;ol'

vizibilii, folositA speeial pentru aceastA colonie lurn:izoare de nlbinC tincr~\,

OdatA aflata, rama cu matea ei albina acoperitoo.re se pune inLr'- n
lAi:iita de luttu , dupa .care este dusA in camera caldli ~i lnohisli cu cup!.w .
$tiut CHnd eA aIbineIe tinere din ghem stall in mijloc, de acolo VO l" rr
luate cele cu care se populeazA cuojltile a~a cum am arlitat. Apoi colonl cl
i se restituie rama cu matca, ~eztnd totul tn ac~i oroine. Avind In
vedere di gbemul s-a deranjat lucrind astfeI, stupul este dus ~n can)c,':,
caId! 3-4 ore, cind ghemul se reorganizeazA ~i apoi stupul este dus I: ,
locul de iernare.
Asemenea operatii de sc'himbare a albinelor uzate se fa~ in lun ne
octom'brie-januarie la 3-4 sAptAmlni sau ~i mai C\lfind dad se obscl'vil
cA albinel e sint prea uzate; in luna februarie -martie se face 10 dou;",
sAptAmini. Ou.!}tile cu albineIe noi sint aduse in camer a calda , iar dupr,
15-20 minute se intr09uc ma tcile in cu.jltile lor proprii numerotate iO'i \i 31,
dici m Atcile au acoIo fiecare mirosul lor earacieri'Stic. Daca 0 f'Ost \11SI\
nevoie sA se schimbe vreo ew}cli cu aita nouli, matea se otera albinclor
unsa ecu m iere.
Ciod se ierneaz.!i un numar mare de mAtci, temperatura din carne r:'!
trebuie strict urmArit! to limite1e ara tate mai Inainte; d ulapurilc ('u
mc'1lci sint depi1rtate de la percte la 30 am .!}i puse pe postamente hi ('('.
70 em de la podea. Primul control se face dupA 24 de ore , iar ceIl\ln ll
ad'a ta pe sA'ptAminA eu aeel geam mobil de sticiA care se minui e~ te <t':Hl
eum s-a arAtat mm Inainte.
In concluzie, autorol terminA cu recomandlirile u rmlitoare:
- inlocuirea albinelor uzate sa se fadi numai eu albine proven ile
din familii puternke, dispunlnd de rezerve bagate de pAsturA, de mAtci
tinere ~i de albine in majoritatea lor crescute tn sewnul de toamnA ;
_ in eazul nostru la mliteile provenite din nuc1ee de imperechere
10arte slabe (100- 200 albine) sA se foloseasca chiar l'8 prima populare
,numai sibine din familii puternice, intruclt albinele din nucIeu sint In
general farA valoare ~i deseori infectate cu nosema sau aite bali :
_ in spatiile uode se desIa.$oarA iernarea temperatura sA nu seada
sub 16C, conditli optime realizindu-se intre 20-23C ;
- sa se foloseasca numai mierea de rea mai bunA calitate cu 1 g
Fumidil B Is 1 kg miere pentru prevenirea nosemozei ;
_ s-a dovedit de-a lungul anilor la noi .,i in strainAtate, ca sub
raportul proliCicit!\ii calitatea mAtcilor ~i longevitatea lor nu se deose
be.,re fatA de matci1e iernate tn familii normale.

INDUSTRlALIZAREA
P RODUSELOR P RISACU

AceastA problemA este importantli pentru ea produsele apicole in

afara de con:sumul lor in tara ~i la export su'b forma. de materii prime.
mai sint folosite 'ii Ia producerea unOI' preparate ~i deriva~i apicoli, fo'arle
mult aprecia\i pentru ealiUitilor lor deosebit de valoroase. De pilda, mierea
- ell matecie prima - se consumli ca atare in toata lumea - dar
ramine totu~i 0 parte din produC\:ie nev1nduta, care este folositA Ia prepararea vinului de miere - hid.,'omel - aUt de_ apreciat. De exemplu.
in Franta, - care este una din ~rile cu cele mai mari podgoni ~J un
consum ridicat de vin, hidromelul este mult apreciat pe pialfl. El este
,i mai bun cind este lAsat sA se fnvooheasca eel putin doi ani; este mult
mai ieItin decit vinul obi~nuit. Podgoria cere 0 investitie Ioarte mare
mai iotH a planta\iei, iotretinerli ~i doiani tara rod; apoi rJscurilor
meteorologiei, cheltuieliie culesului 'ii a preparatiilor multiple ptna ajunge
un vin de calitate, In prepararea hidl'Omelului se cere doar materia
prima mierea eu micile adaugil'li de t ennenti sele<:\ionati, eitleva stiruri
nutritive, iar restul constituie probleme minore de faeton fizici : temperatura, aer, apA, lumina etc. ~i factorl chimic procura\i cu 0 cllelruialA
roarte redus~ ,
Hidromelul
Hidromelul, bautura zeil~r cum 0 denumeau strA.mOii nof1;ri roman I,
este vinul fA'cut cu miere ~i apa plus citiva fermenti ~i saruri nutritive.
E1 are ace1a!ji PrOces de Iermentare e8 ~i vinul din struguri, cu deosebirea ea. fennentll vinului anati pe bobit.e1e lor nu exist! in miere. Totu$i,
introdu{ii in mustu1 de miere {ii 8pa, tacu't initial ea 0 maia, denumil1i
.,murs!", preparata cu fennenti selectionati din vin, se obtine 0 bauturii
plaeutli. la gust, cu un buchet rninunat provenit din aroma mierii ~i
parfumul florilor, cu 0 culoare ambrie frumoasli {ii a tarie alooolica ioscmnata.
o buna preparatie eere insA neapArat sa. se ia cele mai st.ricte m~sufi
ea in masa amestecului sA nu pAtrundA bacterii noeive, in carc s<.'OP
t.oula aparatura ~i inventarul folosit Ia fabricarea vin ului din mlcl'c trcbuie sA fie sterilizate, eu mijloace simple dar aplieate eu i1 t el1~ie :ji ncU\
~to d III a parte amiinuntcle, cAei ooes('()li " lmil/rugCl micll, rlt~ l ()cn>1I1f
C(lrtI L 1wlre" ,

""

LocaL1tl unrle urmeazA sa se prepare hirlromelul, va Ii d czililcetut

prin pulverizare de fonnol, eu u~ile 'ii ferestrele incruse limp de ZL'(,'C..'
zile inainte. PeretH trebuie varui~i proaspAt.
Butoaiele _ fara miros - dupA spalarea eu apA c!ocotiUi., razuln:'11
unnelor de drojdie ~i a altar elemente n<>cive, sint dezinfectate eu (l
solu\ie de 10/0 clarura de calciu seu bisulfat - 10 g la 10 li1ri apra. Cn
sigurant9. , pentru a nu fi ramas prin tncheietura dosgelor diferite bac
terii, butoaiele se trateaza ell sulf: un filil de 12 em este suf,icient Ju
un butoi de 450 litri. Fii'tilul sA fie din eel cu 0 tlivitl sub el , pentru en
sulfrul aprins sa nu cada in butoi i altfel sub aC\:iunea fennen tilor suHu l
se transform.!\. in hidrogen sulf,urat !ji d~ hidromelului un mires de ou:l
dacite.
Damigenele in care se preparii mursa de miere sA rie perle'C l
curate i aparatul de 'a malgamare a mUTSei dezinfectat, dopucile de !crmentate de la v rana butoaielor sau damingenelor oparite in prealabil,
'ii tot ce se iolose'ite ca inventar opArite ~i dezinfectate.
Apa folositA la prepararea hidromeh.ilui sa nu fie varoasli, sAlcie,
feruginoaslL Pentru siguranta,. ea se clocote!jte 30 minute, se I~ vasui
acoperit tot atit timp; toate sarurlle mineoole $i impuriHi\i.le se sedimenteazA pc fun'd ~i apa este trasA ell furtunul deziO'fectat in ait vas perlect
curat. Apa de ploaie nu este bun!.
Mierea sa fie din cea cu 0 savoare deosebilA, guatul pHicut 'ii euloarea frumoasa, elementele care sint transmise viitorului vin din miere.
Ea este ~inutA in vase care nu ooclesc, de preierat in bidoane inox, inlaturind complet pc cele de tablA de tier sau de zinc neparaiin'a te.
Fennenpi sint baza pe care se sprijinA lntregul proces de fenn entare a hidromelului. Ei stot selectionati in laboratoarele marUor podgorii
de 1a Cotnari, Valea CAlugAreasca, Murlatlar etc. fiecare cu specificul
lor de Feteasc!, Otonel, M'tlscat, Cri:mpo'iie, Riesling etc,
Fennentatia - dupA Vouloir, ale clrui staturi Ie unn lirim - irebuie sA He apropiata. de IelulJ. hidromeIulu'i IPreferat "Femnentul lucre<lzft
aup! originea sa ~i este cu atit mai activ ~i viguros cu cit masa lichidului pc care 0 are de transfonnat se aseamAnA mai mult prin constitu\ia
sa eu vinul din care el se trage".
Daca hidromelul se t ace intr-un sezon rece, se vor cere de la labol'atorul respectiv fermenti care provoaca. fennentatia ~i la temperaturi
exterioare sciizute. FermentH trebuie sa fie proaspe\i comandati ell eel
mult doua saptam1ni inainte de prepararea hidromeluIui. Stiela cu 'rermenti se tine la lac ~a.coros, eurat, ~i sa. nu se deschidA declt in momen.tul
folosirii lor, Fel'lTlentii trebuie introdu'ii inainte de a fi inceput oricc
fe1 de fermentatie in masa llchidul'tli :des'tinat sa. fie un viiOOr hidramel.
DrojdiUe de vin pot ii folosite dac! nu se gasesc fermenti selec\ion a\i, dar numai dintr-o podgonie renumitA eare nu numai cA are soiuri
de vinuri alese, dar personalul este fonnat dirt vinilieatori buni. Estc
de mare importan~ ca drojdiile sa fje luate din vinuri sanatoase care
au ferment:at in vase care nu au avut mirosuri ~i au sjuns la matul'itate
dupa. wate regulile unei bune Vinificatii. Aeeste drojdii sint puse in
sticle perfect curate, bine lnchise cu dopuri !?i ceara, plistratc in dulapurl
in pivnitA la dcoare, lntunerie, ~i eu 0 temperatura. constanta.

470

Factorul alcool-acid tire cea mai mare insemnatate. La alegerea

f('rmentului trebuie tinut searna de sensihilitatea lui la al~ool, la acid
~ i la totalitatea gradelor acestui alcool-acjrl , la care trebuie sa tinda
vhtol'ul hidromel.
Pentru buna desla~ulare a procesuiui de formal'e a hauturH, tresa
bUle
mentatia.se tina Seama de agentH fiziei ~i chimici in care are loe ferAgentii Jizici slnt: t't~mperat'ura ~i lUmi1UJ. care d adi depa.!?ese anumite limite opresc $i ehiar distrug viata ferrnentilor. Temperatura cea

mai potrivita pentru buna dezvoltare a fermentil or este cuprinsa intre

18 ~i 25C; lumina este un agent fizilc ac'tiv care distruge majoritatea
microorganismele.
Agentii chimici sint : alcoolul .!?i acizii, elemente care intr-o anumiUl
masura favorizeaza dezvoltarea fennentilor buni; a1ja este de pilda
acidu! tartrie care de!?i pentru moment mare!?te aciditatea n'a turala, ajuta
hidromelul; alocolul este eel care miqioreaza Ia weeput actiunea de
dezvolbare a fennentilor. Tow:;;i sint fennen~i speciali pregatiti care
urca taria alC'OOUcl a hildromenului pina la ]8 alcooIice.
ZaharuriLe au un rol oovil'ljlitor in lermentatia alcoolica, Fermentii
actioneaz! U~r asupra gluc:ozei, a fruclozei !?i galactozei din miere, pe
clnd zaharoza fermenteaza abia dupa ce se dublea2ii. ~i se invert.e?te In
prealabil. Aceast~ dedublare se face cu ajutorul invertazei care ea ins~~i
este un ferment. 0 diastaza. 0 miere eu un procent mare de zaharoz~
abia dupa ce se inveche.!?te poate Ii folosita la hidromel.
AeruL cu COrnponentii lui ohimioi are un rdl indirect in fermentarea
vinului din miere; la inceput fermentH au nevoie de oxigenul din aer
pentru inmu1tirea lor. Clnd fermentatia este in plin; fermentii hnprumuta oxigenul Jor zaharuriJor din must, pentru a Ie descompune ~i a Ie
transforma in alcool. Din aerob - cind are nevoie de oxigen, lermentul
se
schim:ba in anaerob, dcci imprumuta oxigenul sau me<iiulu i ineonjurator.
Siirurile nutritive care se adaug~ in masa liehidului au un rol deosebit in prepararea hidromelulUi bun dici hranesc ferm entii sau drojdiile ell elemente ce ronstituie insa~i componenta lor, deci Ie prelun_
ge~te viata {li Ie stimuleaza activitatea pentru a-~i continu'a opera de
transformare a zaMr.ului in alcoa!.

o formula
care se utilizeaza la CQmbinatul viticoI Toharu
urmatoarea
;
Bitartrat de potasiu
Tartrat neutru de amon,i u --..
Acid tartric
Fosfat baz-ic de amoniu
Fosfat de calciu
ClOrIJl'a de sodiu
-.
Clorllrli de magneziu

.----- .

_- -..

----.._---.-

--_._..._--..___._-_._ _ -._....

......

---._._-------.._--_._----

este

g
g
g
g
50 g
8 g
] 40 g
500
350
250
100

l.:mn kg
1UO

Aceasta formula este ioloslt8. la prepara-rea maielii 'Cermcn\l! or

seleetionati. Se adauga cite 5 g din ea la fiecare 1itru de must.
Prepararea rosnicii

De.!?i in aeest capitol noi tratam problema industrialiwrii prod usc lor
stupinei, ered potrivit ca sa d~m posibHi1late ~i mici'lor stupul'i Cilre
VOl" sa-~i prepare singuri pentru uz ,p ropriu un hidromel bun , dup1\ ()
metoda a prepararii casnice a acestu-i yin din miere.
Metoda es.te foarte simpHi, obtininrlu...se un hi'dromel tn doua sc1 p ~
tamini, dar trebuie sa fie oonsumat repede elid nu-~i pastreaza calita\i! ('.
Deci se VOl' prepara eantitati mici de 50-1 00 1 care se pot COnSlllll (l
in doua luni.
Pentru 100 I hidromel - dupa Layens - se pre.para ferm enlu l
eu citeva' zile mai inainte. Tn arest scop se dizolva 20 g drojdie presll tn
de here ~'i 20 g a'ci'Ci tartric intr-un litru de must de miere (apa ~i m iel'i).
Se ~in 1a dIdum de 30C pinA se obsez,va ca a ~nceput fermentnr'CII.
Atund se adoauga f,enne.ntul in butoiul eu 100 litri must /A-c ut pl"oasp;H
cu pu\in mai in-ain'te cu 25 1 miere ~ deci 37 kg - turnind peste en
74 litri apa. Vasul trebuie sa fie de 0 capacitate eu 1-2 litri mai mmc
pentru ca prin fermentare lichidul i~i ma~ volumul. Se adauga upoi
in butQi 50 g 'acid rtartrie pentru activarea fennentilor ~i 10 g de subn itrat de bismut pentru a impie!iica iermentatiile secundare, ceea ee estc
!'Oarte (im.portant.
Dintr-un stup se ia un fagure cu ,p olen din aceI an , din care fie
scot 50 g, avind grija sa se amestece polenul cu pu\in lichid din V (lS
(se poate 10I'Osi l1i polen din eolectoare). Pdlenul serve~e ea sa se den
fermentatiei un element azotat nutritiv. Cu ajutorul unui bat deziniectal
introdus prin vrana butoiului, se amesteca bine liehiduL La vranA se pu nt!
o cirpa imbibata eu apa ~i pe deasupra nisip ud bine tn'd esat.
Cind ferment:atia a ineetat, ceea ce" se cuno~te punind urechea
pe doaga butoiului, se inlocuieJ?te nisipul eu un dop ce inchide vrana.
Fermentatia e5te mai mult sau mai putin lenta. in raport de temperatura
came-rei, dac~ este. mai ureata su nu. Hidromelul .preparat in acest fel
trebuie consuma~ intr-un interval mai scurt felra a mai deschide Vl!:'ln U
pentru a nu se infecta eu diierite bacterii. El se seoate numai pc jus
prin cep sau oanea, evitJindu-se to'bdeauDIa extragerea lUi eu furtunu l.
o metoda buna de folosire a hidromelului cu fermenti de pe S t.I \I ~
guri este cea a lui Godon ~i anume : se fievb impreunli 30 kg miere t:1I
100 litri apA sterilizata; aceastl apa se ob!ine printr-o prelungitA elO'OOlirc
30 minute ~i lasata sa se sedimenteze sarurile ee Ie cuprinde. Fierberea
31 -

c. u ,

181

mustului de miere cu apA timp de 15 minute se face intr- un cazan mare

dn BrBmc'i cositorit, spumuind mereu amestecul. Capacitatea butoiului
lrcbuie sa fie cu lIt mai mare decit continutul h idromelului ce s.e preparA.
Din mursa fierbinte se oPrelite cam II" litri tntr-o cratit;A In care
80 djzolvA sArurile nutritive pentru fireare litru deamestec, apa: ell
miere, aflat in butoi. Dadi se preparll. 200 litri h idromel dupi\ aceasti\
lllotodA, se Vor folosi 1 kg de saruri nutritive care odata dizolvate in
cra1.itd se toarnA peste mUtSa cea iierbinte din butoi. Vasul se astupa
uLunc.i cu un dop curat model Noiet Totul se lasA in li~te, pinA cin'd
Lemperatura mursei din butoi ajunge la 20C.
Atunci se aleg din vie cite 7 kg de struguri proaspeti, biDe coPti
1;11 partumati pentru fiecare 100 litri de mursA de miere Cll epA. Ei se
zdro besc intr-un vas sm~Hvuit, fara sa f i e spiilati cAci altrel s- ar indepilrta de pe bobitA terment'ii naturali. Mustul acestor struguri se strecoarA printr-un tilon dublu, oparit mai inainte, ca sA nu aibA microbi
dli unAtori lIi apoi se toarnA in butoi. P ilnia prin care se rourn!!. mustul
de struguri, sa tie de asemenea desinfectatA.
In eel mult ]5 zile fermentarea se tenninA in care timp vasul are
In vrana un fierMtor. Dupa cUeva zile de Ia oprirea ferrnentarii, intrucit
fn masa lichidului a mai rAmas zahi!.r care incA nu este tr ans!onnat in
aicool, iar fermentH s-au depus pe !undul butoiului, trebuie :f acuta a
Mrsre - deei 0 pritocire - a amestecuJui. In acest scop ink-un vas
dezinfectat ~j oJ)!rit se scoate ]/3 din cantitatea lichidului din butoi,
Hl.slndu-1 sA curgA pe cep spre a se aera; apai se toarnA din nou in vas
pentru ca intreaga masa a lichidului sA primeascA oXigenul atit de necesur . Alti stuparl f olosesc pentru amestecarea lichidului din butoi un agitator, Iant de tipul cel{)r intrebuintate la fennen"barea vinului.
Hidromelul se trage duJ)! ce s-a limpezit complet intr-un alt vas
nbsolut curst ~i putin mai roic decit eel in -care s-s fAcut !errnentarea.
Noul butoi va fj sproape pHn, Hisindu-i totu~i pu\in Joe pentru 0 fermen tare lenta. Dopul NoiEH Va sta permanent pe vrama; dnd gustul
dulceag al hidrornelului a dispi1rut vasul se paate umple turnind pe
vranA vin curat. Pentru a-I tine in perrnanenta pUn, se inlocui~te dopul
Noicl, plmind la vrana paharul de control, care trebuie sA stea totdeauns
plin, f<'!.ra a ingAdui aerului sA intre in butoi.
Prepararea industriald

eu 10-]5 zile inainte de a incepe lucrarile de preparare, tl'ehuie

CAcuttl analiza chimidi a mierii, dici in raport de proportiile lInor componcnLe ale ei, in specia l Ll ztlhllrnri!ur ron t in ule, se vor 1ncc sn u nu
i nt('rvenl,.ii de cnrct:lul"c.
4n~

Mustul de miere se obtine prin amestecarea mierii propri u-zise ell

apa la care se adaugA celelalte substante chimice eu care se amclio(c(lzll
mustul in vederea obtinerii prin fermentat ie a unui hidromel de culltate.
Apa foiositA pentru dilutie trebuie sA Ue potabilA, de preieral chiur
dis\J:ilata . Cu sce1a~i rezultat poate fi folositA spa fiartA !?i apai rAcorilii
la 20-22C dupB. care se filtreazA pdn placi de azbest ~i celulozll. slcr llizate. Fierberea apei se face cu scopul de a-i mi~ra densitaten tempo
rara ~j a-i distruge microorganismele.
Pentru p.repararea mustului, dupA inrlicatiile d ate de Ing. 1. Zamri r
~i V. Safer, concentratia de miere se stabilee to f UDctie de procentul
de alcool dor,it, de concentra~ia de zahAr nefermentat ce trebuie sa aib.'!
hidromelul ~i de cantitatea de 2"aharuri fennentabile din miere.
Se ~ tie form ula cA ]7 g zahAr .prin fenn entatie alcoolidl produc('
]% vol. alcool pur, deci 13% vol. alcool X 17 - 221 g zahAr. 0 canti tat.e
de 1 kg miere are un continut de 740 g zahAr fermentegcibil. Pentru 1 000
litri must de miere eu cootinut de 221 g zahAr la litm de must slnt
Decesare 221 kg zahAr (1000 1 must X 221 g zahAr per litru ". 221 000 g
- 221 kg zahAr).
Cantitatea de miere DecesarA este de 297,4 kg (221 kg X 0,740 k g
- 297,4 kg).
Aceasta cantitate de miere - adicA 0,297 g miere/litru de apA se introduce lntr-un vas de capacitate corespunzatoare la care se adaugii
spA pina la completarea amtitAtii de must ce vrem s!i 0 obtinem. Omoge-nizarea amestecului se face eu a pomp!!. puternicA chiar in vasul de cupajare. DupA omogenizare timp de 30-40 minute se introdue in amestec
substantele de corectie :
15-20 gil 000 1
6-6,5
"
acid tartric
sAruri de azot _____ 4,5--6,5 "
bioxid de sulf _ _ __
40-60 "

tanin

Pentru mustul destinat maielii de fermenti selectionati , se adaugA

la fiecare litru de must 5 g din urmAtorul amestec :
600 g
Bitartrat de K
350 g
Tartrat neutru de N:Ht
250 g
Acid atartie
50 g
Fosfat de Ca
100
g
}'osfat bazic de NH4
a
g
Clorura. de sodiu
40 g
ClorurA de Mg

483

oc(."St ameslec de saruri ser~te la hrana !ermen\ilor stimulind procel uI de fermentare al'COolidl !?i creind un mediu prielnie inmultirii {li acttvH3\ii fermenWor.
Se con.tinua omogenizarea timp de 30 minute dupA care se adauga
mUl'>tu'lui de miere 40-60 mg S02 (bisulfit de sodiu) la litru de must,
ell 1-01 de antioxitlant !}i totodata pentru a impiediea fermenta\iile slabe
H(.'C und-are.
Dupa pregUirea mustlilui, se trece la (ermentarea propriu-zisa care
!ole (ace in vase de 250-500 litri capacitate. lnainte de a trece la !ermer,tl UI'C, amesteoul se adu'ce la temperatura de 18-22 clnd se jnsaminteazil;
cu maiaua de fer;nen\i selectionati ce s-au inmultit 'pe ruediul zaharat
ob\inut din miere, !ermenti ce s-a u adaptat compozitiei chimice a mustului de miere. Maiaua se 'Pregate!}te Cll 10- 15 zile inainte in felul
urmator: cultura de drojdie se inmlll\~te progresiv in 3-4 etape pina
In cantitatea corespunmtoare necesara.
Prima datA cultura se introduce in 5 Utd de must. Numai dupA
ce tennentatia se desfa90aril norm.a:l, cantitatea se mAr~te pina la 20 liti!
de must. In etapa a treia cei 20 litri de must in iennentare se irunu1tesc
hi 100 litri. Se vor aidauga cite 5 litri mai'U pentru tiecare 100 I de must
- ooiccl miere di1uata in coQocenb'atie 511/11. Deci pen.'tru 10000 litri mus~
flint n'e cesari 500 litri maia pentu ea fel"lnenta\ia sa se desta,aare in con tli\H normale. Maiaua astfel pregUita se introduce in mustul de miere
tn momentul cind a ajuns in timpul iennenta\iei zgomotoase. DupA adAugarea maielii cu fennen,\ i selectionati, se omogenizeaz! bine, se lasA spa\iul de !ermentare gtll cam 20-300/11 din oapacitatea vasului, se pune
ptlnia de iennentare ~i amestecul se lasa lini~tit.
In timp de 1-2 zile drojdiile incep sa se inmulteascA 9i are asUe}
loc fennenta1ia alcoolica. In timpul acestei iennenta\ii se unnare~te
Jndcaproape temperatura 'c are nu trebu ie sA depA~cA 10-20C. S-a
constatat d. cea mai buna temperatura la care fermenla\ia alcooli cA are
IOc cu maximum de rezultate este de 18C, caz in care iel'mentarea este
lenta, nu se distrug substantele aromatice, iar calitatea hidromelului este
net supenioara. De retinut ca 0 !ennentare la 0 temperatura de peste
18_ 20C degradeazii. aromele ~i iavorizeazA dezvoltarea fennentilor dflUnti lori.
Dupa term inarea -(ennenta\iei zgomot'Oase continua rerment<l\ia
lentil.
Dupa 6- 9 zile, dup<1 ce nu se mai observa degajarea de CO =. (biox !d de carbon) d in mass hidl'omelului, se procede/.lza la ln lgerca de pc
(kojdic, a.':Hl 'llilnit l)ritQc lJremat-ur pcntl'll U sc inrlcpi\l'til drojtl1u ill care
ti l' put e; 1 : lV l~ U ttl{' re I' IIIL'Jl IJI\i i 1I('r1 t1ril<' (!H'(, tlildan'). t ri (Ii'oll u: I,11 Nt;' tl " II~C
~tll

de pc drojdie in vase, unde se lasa piua se limpeze~te .c,;i apoi sc Lrn{(c

din nou pe drojdie.
DupA lirnpezirea compleUi hidromelul poate !i jmbuteliat in nl.idC'
sterilizate de diIerite mArimi ~i !orme.
O(etul de miere
Un aU produs care valoriIi~ mierea disponibila in bune condi~lUlii
de, rentabilitate esle otetul de miere 10arte silnAtos, igienic, bun 11 guat
l}i apreciat de consumatori.
EI are 0 aroma deosebitA, este mai bogat in vitamine decit o\ctul
din vin, avind un gust u~or dulceag.
Se prepara numai din hidromel care are sub 14 alcoal. Cele cu
gradat-ie superioara trebu ie diluate 18 proporpa indicati aici pentru n
pulea 1i transIonnale in o\:et. Peste limita de 14 trans!ormarea in o\et
a hidromelului nu poate aves loc, dci elementul principal care njut.J\
la aceastii transfonnare, adicA MicodeT1'1Ul aceti nu suporta un g rad
alcooHc mai mare. Micoderma este un microorgnisrn, 0 eiupercA asem1'inatoare 'Cu alga, care trai~te cu ajutorul oxigenului din aero Ba se
dezvolta in mediu lichid {ii se hrAne~te pe supra:f'ata celor mai sarocc
in alcool. Micoderma se intinde pe toatA supratata lichiduluidin vas ul
in care se face fermenta\ia, ca 0 pinzA sub~ire Ili foarte Iragila Is incepllt.
Cu timpul aceast! ,,'Cfuna.!}A" se ingroa~ ~i ajunge ca 0 pie1i\A compacill..
Micoderma fol os~e zaharul din hidromel cit !}i substan\ele nzotoase, sarurile bazice "i substantele aromati'ce allate in proport;ii ml Iigramice.
Ea tra.ie}te co oxigenul pe eare-l fi:x:eaza pe alcoolul etHic din
hidromel, transformindu-l printr-un proces de oxjdare cu ajutorul unci
enzime - , oxidaza, Ia in~put intr-o aIde-hida 9i apoi in acid aceU o
~

apa.

Micoderma are nevoie de un mediu propice de dezvoltare - JichidUI sa aib~ 0 concentra\ie alcoolicA potrivitA, 89a cum am arAtat (14) ;
de asemenea 'a re nevoie de 0 temperatura de 20--30 oC dar in nici un
caz sa nu depA~easc4 35 c C. La inceput localul se incAlze9te, dar odatli.
inceput procesul de o)Oi"dare, temperatura lichidului se urca a utom"lt.
Oxigenul trebuie s3 fie prezent, necesar micodennei pentru !crmentarea acetic8, fiind Consumat in mare mbura; otrebuie sA nu lipseasca niciodata caci aItfel sa frineaza !ermentatia, ceea ce ponte cauzn
distrugerea culturii cu bacili acetici.
Incaperea unde are Ioc i ermentarea trebuie sa fie bine aeris itll .
11 1i~,

Lumin a solarA dAuncazli , ca ~ i folos irea diIerirelor antiseptice cum

l'stc de piidA bisulIitul. Micoqerma trebuie feritli de un surplus de acidilute; peste limita de 125 g acid acetic la litru, fermentul este distrus
t rr-pt;ut.
Micoderma se ia

dintr~un

vas untie s-a mai tlieut t)\et sau se

PI'OcUrA fermenti selectionati de la intreprinderi mari unde se fabrid

o\cl.
In cazut cind nu se gAsesc fermenti selcc\iona\i penlru un o\et
rnbI'1ioat in casA se fol'Os~te un mAr strivit, storcindu-se sucul din el care
sc ilmestecA cu 0 egalli cantitate de otet de calitate superioarA de 5-6 0
AmesLecul se lasli la aer sA fermenteze 2-3 zile, dupA care poate fi
l olosi t. Se insAmin\eazA hidromelul din vasul respectiv a clirui titrare
ulcooUc! nu trebuie sa dept\!;eascA limita arAtata mai innainte. Ca ingrijire, pentru otetul de miere, se cere ca 0 data pe lunA fermentii acetici
pU.!ii sA fie reinnoi\i, pentru a tnlAtura 0 eventualA oont:aminare a lor
cu bacterii contraindicate.
El trebuie ferit sa nu apara in masa lui paraziti care sA-i dliuneze
cum sint Micodenna vini, adiccl floarea vinului; de asemenea musculita
o\etului ~i viennii otetului ce apar din ouAle musculitei Celeris.
Micoderma vini apare in o\etul \inut la peste 35C dar care 18
aceasta temperaturA nu mai transformA alcoolul in apA ~i acid acetic
cum 0 face Mieoderma .aceti, ci prescrumbA alcoolul in apA ~i acid
carbonic, ceea ce atacA otetul. Trebuie deci ev:itat.a. aparitia acestei ciuperci care trAie!jte numai pe otetul care are 1'/0 acid acetic.
Musca Celeris depune oua pe cAm~a microdermicA. Larvele ei
absorb 0 parte din aerul necesar bacteriiilor !ji mio;;oreaza m ult actditatea !?i randamentul iermentatiei acetice. Cind larvele .!ii musculitele
tldulte mor, ele putrezesc ~i dau un miros neplacut otetuluL Vrana butoiului trebuie acoperita cu 0 pinza metalica deasa.
Butoaiele de otet sA nu fie din lemn de stejar Intruclt acesta contine
tanin care in contact ou aerul innegre~e otetul. Se va evita contactul
o~etului ou metale ca fier sau m'a i ales aramA, cAci in o\et sc formeaza
acetat de fier sau de cupru, substan~e otravitoare,
Alte produse ale prisucii, pot Ii valorificate mai rentabil prin dUcrite preparatii. De pHdA mierea serve!jte foarte bine la prepararea turtei
dulci pe care 0 tine proaspatA !ji fraged ii sAptAmini intregi. Combin a Llil
upiool de 18 Bl1noosa are difcrite so rLimente de du lchllj prcPtll'(lLC eu
In !e n~' , Iourt.e mutt flPI ~j;:I LC' de (:OnSUmrllorl.

41'<;

De asemenea, liipti~orul de mateO: in a[ara Iolosidi lui til Ln lWH-e tl

multor afectiuni umane, se intrebuinteaza in propo r~ii de 00'/, 1n fW.'
parate cosmetice de mare e!icacitate in laboratoarele Combinatul ul upk "l
Biineasa.
Polenul . propolisul in alarA de folosirea lor in nevoile p l1Jsrirll,
sint industrializate prin preparate medicale !ji cosmetic<! sub dlrc['itc
forme, folosite de marele public in sprijinul sAnAtAtii lui.
V eninul de albine pina in prezent nu a intrat la noi in pre!,>a!"t!C!U
s'e cundare.

INCIlEIEHE

Incheiem aci, tineri apicultori, prelegerile noastre, prin ca re - 5Pl"('

deosebire de cele din lucrarea mea "Stuparitul" editata acum 40 de nni
- m-am strilduit sa va prezint nouUitile atit din viat;a coloniei de albin('
cit !li pe cele din tehnologia apioolli.
Desigur eli in anii vii tori vor apare aIte *i multe alte noutAti, cl't(' ;
~tiinta a luat in zilele noastre un avint deosebit de mare ~i important in
viata polX'areJor lumii.
Dupli anii ce se tot adunli !ji cu care sHibe~te ~i puterea mea de
mundi, voi sinteti in primul rJnd cei care prin observatiile voastre de
pe teren, din prisaca sau laboratoare Va trebui sa imbunatli\i'i viitoarclc
editH ale acestei dirti, fiecare eu numele lui, pentru dezvoltarea continuH
a apiculturii in patria noastra.

TABLA DE MA1'F.HII
~

Pasiune .!;I experlentl apicoll implrtl1jlte cu generozitate tuturor

Plan ul lucrlrU

Intl'Oducerea in aplcultl1l'l
Alblnele in lumea iosedelor himenoptere
Is torla oaturaJiIi a albinelor m elifere

,
"
19

Rasele de slblne

:!J

Roiul cu cele trel caste ate colonie!

21

Orgsnlzare8 stuputui de obsecvs(le

31

Cele trei feluri de botel

3J

Matea. Casta (emele! (ecund.te

'""

SolUe mAtcii
Moartea mAtcH
Trintol'li. Casta maseuJilor feeundatorl
MAcelul trintorilor
Alblnele luerilitoare. casta femelelor nefecundate
Stadiile de dezvoltare .o.le wbinei lucra.toore
De la ou hl eJ.bina moturA
Anatomia exterioarA a alblnei luerAtoare
Alllltomia interna a alblnei
Aparatul digestiv
Aparotul circulator
Aparatul respirator
Aparatul de excre\ie
Aparatul reproducator
Sistemul de '8utoaplirare a sanAtAtii albinei
Sistemul nervoo al albi~i
Creierul

41

"
"

51

58

G2
65
10
10
16
79

82

"",,'

.""

19 1

l.an \ul ganglionat'

Hcflcx , inst.incte, hornumi
Memorie :!Ii instruire
Si&t('mul glandular
Glandele ceriere :!Ii ceara
Aparatul vulnerant ~i glanda cu venin
Ap<lNlLul musculAr

87
00
96
98
102

104

, .~"

:n-I

Polenul -

:11 .\

PAs(ura

t 'Ollill ill de albine

l OS

BAutoarele de rouA

l lnltntc biofiziolog:iCl'i complexil

,'I ll' ll"lilnircstAri de caracter ale coIoniei
llt"\'cl'Su] n~~.Jlei: fuI'Lil;ag\B
( 'iclul ' biologic 'at coloniei

III
))6
119

1\lIuto lliia coloniei cu slstemele

Invt'lI~ul protector al coloniei -

~i

organeJe saJe luncUonale

StupuJ

Il rupul social al c)lidiloarelor

~kh(']ctul

de sus\inere at coloniei -

(" u ib ul

~i

124

127

fagurii

(: ru/lul social al pazei colonici

Si~ l cl1lul

123

proacator al colonici : matca

127

134
~i

cuibul sA u

136

mcdiul sau ambiant

140

SIj\lcmul respirator aJ colonie!

149

(:, upul ventiJatoarelor

149

SI"h:l11ul digestiv, circulator !ti excretor al coloniei

153
];;3
156

(:,'II.I[)u l social al albinelor doici

Hol ul lilpti~orului 1n villj.a coloniei
l 'hiouislIlul coloniei
I\ lImCllla\ia
l~ wdlll('lc

~i

~i

castrarea nutrlU vA a )arvelor de lucrAtoare

metabolismul colonid

!ti metabollsmuJ

Slslemul n ervos cA).!i u zitor al coloniei : m emoric, dcprinderi, invli1are

f:ru lllli

social al

ce rceta~elor

Ultm ~i caden1A

Pofti1i la hal in 5.1la de dans!

('u les ul n edarului. Grupu) social a l culcglitoar elor

N('(' t'lI"ul

~i

dinamlca lui

161

J6\
161

17!)

179

183

1"

IOH
107

(;rullul socia l al a lbinclor prelu crltoare a nedarulu! in micre

II njulurul cn:dmclor

I !11

l'IIicrcn

Iflol

('/\ pClcln.'; 1 mj('t'i;

:](I ~

4(12

!llUt

Piinea cea de toatc zilcle a colonlel

106

108

.'(1,

Micrea de manA
Mierca cristalizalA
Mierea fl't'l1lentata

2:: I
~I

burdurele cu apa

Propolis ul

:: ;~I)

!IS:':
~I

dliunlHarH ei

;I:tH

Boli bacterienc
Loca european/!.
Looa americana
Paratifoza
Boli virotice
Paralizia virotica
Boaia neagrA de p1idure
Puietul in sac
Micozele
AspergiJoza (puietul pietrificat)
Ascophaera apis (puietuJ v1iros )
BoHle parazil.8l'c
Noscmoza
Boala de m ai
AmeobJoza
V.aroatl'oza
Acarioza
Senotoinioza
Boli accidc nlale n('COntagioase
Pllietu] radl
Dia~ albinelor
Intoxicatiilc
PasO!'i insectivore. insecte ~i plante dAuniltoare
DezinfE."C'uhea fagurilor

:HII
211\

Dolile coloniei

~ Il

~"

:'."

:': 11
~I 1

2 111

2 11\

2H
:UU
:!.IU
~, .\(1

2.H

2.iI
:,:".1

2;,6
2,,(\
2~'7

2.17
2;;7
2;:;7

25!l
26::

PreglUirile d e toamnA ale coloniei ill \'eder ea iernlirii

2li3

HrAnil'ile masive de con\pletare

Limit.area spatiului
HrAnil'ca de stimulal''C
Analiza hranei pcntru iernarea coloniei
Unirea colonHlor slabe

26;)

l ernarea coloniilor

271i

8Atrine le coloniei

210

Tehnologie apico)A

2R~1

207
271
27::
27:,

I ~"

Pail.

J' lll/ lIreD !j:i crganil:arca unel stupine

286

SI IlVITlD IJDy lUcnarA mobilA sau staUonarA

295

I.I!(l uilJlll IlIbinclor : stupii sistematici

296

ClIrflcte.nstioiie unul stup bun

Hulul urdlnl$ului in viata coloniei
I)lferite. t[puri de stupi Iji folosirea lor
Stupul vertical muitiete.jat
S1upul verblcal R.A. 1001
Stupul OrTIzontal STAS 4170/ 1953
Slupul de observatie

299

UU /II

meHferA a stupinel

('Omporta rea s tuparului e u albinele

I ,uulld in prisacil

Controiul auditiv
Controlul v.izual
Port-area zboruIul de curatire
Asigurarea coIonillor cu apa caldli.
Unl.rea C'dlonHlor slAbite
Schlmbarca fundului stupilor
tnlOturorea fagul1ilor mucegAiti
Pt!.strarea cAldurii c uibului
1l1iroduceroo pAsturei
Controlul de. fo nd
Ro.stu..l cortului prote-ctor
J\Jutorarca

~i

asistcnla colonillor

lIJ'lInire:l stimula10rie primilVara in stup

I tdmirca stimulativA eu proteine afarl1, tn naturl1
ilrllnirc.1 medicament0a..s4

305
308

308
316

316
318

325

Plis tura _

331
332
333
334
335
336
338

340
340
342
3<4
347

351
351
360

:165

I"Idaccrea coioniilor ajutiHoare

:171
:m

ItelU"(Jducerca colonld

37i'J

Holrt'D .!j i prevcniren roilului

l'rlndcl"('o I?i /0105iI'&1 roiului

:!7!i
36 1

1\1111""111111'" II n "ln rlllfl

.111.1

Polenu!. Product\a lui

Formarea rezervelor de polen

3G1l

OprlrCo,'\ colonic! din roil

VnIOtif1cul'(>f\ 1"0\101" plinl1i

de miere
Incepe marele cules
Folosirea pod~rului Snellgrove in stu pul cu douA mAtei
Metodele E. Korneli
Metoda de mare produc\ie 'a lui Loubet de I'Hoste
Recollarea mieril
Extractia mierli 10 limpuJ nop~ii
Maturarea mien! necoaptA
Cris1a1izarea untoasii Iji lIche.fierea mierii eristalizale
Producerea mierii in sec\iuni
Pastraroa fagurilor eu miere

320

(;(jlllpic tarea echipamcntului de faguri $i folosil"ea rame! cUidltoare

L,.'1rglrea cuibului !ii sarcina de productie pentru cvHarea roirii

--.!:!~.
Produe~ia

; lIl! ~

~i

Localizarea polenulul in fagori

:I! .t!
~nll

~ IJ~

4tH

401
~ tH!

,11)11

.11
,I L;I

.1:;:"
4211

polenh.a rca in spriJinul agrlculturli, pomieulturii -$1 yjUeulturii

Produelia de

;11'11

'I Hl
U IJ

Rezervc mar.i de polen de porumb

Polcnul

:I!IH

4:U

de mated

43-1

LUcrarile care se fac in cazul stupilor multiet.ajati

Metoda producerii liipti!iO'rului prin orfanizarea totalii

'HI
411

Fo rma rea rezer velor de propoUs pentru Devoile slupinei

'Hoi

Produelia de cear A

H i)

Produclia veninului de albine

'I.)~

Uipti~or

Crc~terca

mAtellor
Cum trebuie sA fie 0 mateii bunA -$1 cum se
Formarea .stupului pornitor
Formarea nucleelor de imperechere
lntroducerea mutcilor
Marcarea miitcilor
CI"C.!jtcrea miitcilor in dumlnicile libere
tnsAmintaree. artificial! a mAtcilor
P Astrarea miitcilor In afara ghemului

~.)o

Crejte

437
46 1
4(l5
'167
<70
<71
<12
- 0
'

Industrializarea produseior prisAcli

Hidromelul
Prepararca casnicii
Preparorea !ndustrialA
0ietul de miere

'"

476

'"
481

46'.!

,165

:UIH

Incheie re

<IS!)

;IHII

Tabla de malcrii

4!H

,1"1"

DE

A CELA~I

AUTOR

STlJl'l1 S ISTEMATICI,
rC!:lti, 1933 (epuizat).

Biblioteca agricola "Univcl'sl1l u

11(.

CI( E$'1'EREA REGINELOR, Biblioteca agricola " Uni VC I'MJI",

a II-a, nr. 6 .<;;i 39, Bucure.<;;ti, J934 (epuizat).
CRFl>TEREA ALBINELOR, Biblioteca agricolA "Univcrslil "
Bucure.<;;ti, 1935 (epu izo t),

II.

111 11 ' 11

1),It'lI'1 1

U/"

I '/1

Jl I ';01 H:!.

S'fliP ARITUL. Btrlad, 1936; (lucrare premiatA de Academia ll omflllh,

Bucure.<;;ti. 1937 .<;;i distinsa cu medalia de aUI', fran~a. 19:111) ~I
reeditaUi de "Cartea Romaneasc.!'i(\ Bucure.<;;li , 1942 !:li 1947 (eplll z(rl) .
INDRUMATOR APICOL P ENTRU STUPINELE G.A.S., Edilu nl
trala feITllelor alimenlare, Bucure!ili, 1949 (epuizat).

("'II

CRE,5TEREA ALBINELOR (in colaborare) Editura agrosilvicii, BU CUI'l':;.ti,

1955 (epuizat); reeditata. Bucure.'1ti, 1957 (epu izat),
i\1A.!'l VALUL APICULTORULUI. (In colaborare). Editura Asociatiei Crl'scatori:or de albine, Bucure!iti, 1957; reeditaUi. 1975.
PRODUSELE ALBINELOR IN SPRIJINUL SANATATII OMULUI, (ill
colaborare) Editura Asociatiei Cresditorilor de Albine din n, S
Rcmania, Bucuf'!iti, 1966, reedilata in 1968 !ii 1971.
A.B.C.-UL APICOL (2 volume) Bucure!iti, 1967,

in colaborare -

Edilura agrosilvin 'l,

BOALA IN PRISACA. Editu ra Asociatiei CrescatoriJor de Albinc dill

R. S, Romania, Bucure!iti, 1971.
TlpAr1t in at.eUereJe poUemllce ale
EDlTURIl INS'!lITUTULU I
INTERNATIONAL DE TEHNOLOG(f;
~ I ECONOMIE APICOLA
AL APIMONDIA
lJ ucul'Cljll I,
\

fI~r,

P IWlI'

Mo~

Ilr, 20

-----~-----

intepaturile de insecte pot fi foarte periculoase

InSlaJarea ~zonuluJ tald
aparitia a 101 SOiul de
insecte care, de obicd, folosesc ca
mijloc de apirare impotriva OOlulul,
i~ ~

F nu

numal, in\etura ell venin,

lntruclt nu este pcrsoa.m care ~

nu fj fost in!epa~, eel PUlin 0 dat~
de a insecU, lendinta ~ esle
ca aceste inlep1turi slI. Be U2t:l.le cu
supcrflcialir3tt'!. Nimic mal grqit,

dad tInem cont de IttornancUrile

medidlor, care spun d 0 simpR
inle~turi poate docc, in anumite
wuri, ehiar Ia decesul vicdmei.ln
mod normal, 0 in!e~tur! de
insect! provood 0 durere de ~
durau $I de micl fntensitale. Dar
aceast! regula Ole va.lalil1 doar in
cttuI oameniIor saJdto, in schimb,
pemcu persoaneJe aJergice, in]epa.
tura peate provoca a2-numitu! ~
anafllactic. Aces! ~ se rccul103jte
dupa. urmatoarele simptome: 0
ap1sare in piepI:, urticarle, gretuti,
rirslituri, respirape greoak, arne
{eli, Iim~ sau tap umfbtJ, Iqin,

ragtqeaI1. to actstc oonditll, pre-

wuarea de ursenl11a medic esle

absolut obIigaWrie, mal ales dad.
~e simptome se manifestl ime
dial dup;1 inletuli. Este de ase
menea fcarte important ca slI. puteti
indica cu exactitate ce rei de insecta
v-a inlcpat astfe! ind! medicul sa
poatJ presaie lratamerllul ado:val

<,

Metode de acordare
a primului ajutor
tnlep~turik de albine ~i viespi
sunt cele mal [rmente, de aceta
este bine de ~iut d. aceste inSec!e
eliberem in tlmpuJ intep.lurii un

venin care provoad Ia Jtivdul pieIii

duren, inrorea ~ umf1area zonei

afeoate. Mal mult exIsd posl
bilitatea ca xul lnsectel sa r~rruJ.nl
in piele.ln acea5t~ situalle, primul
ajutor, pe care vi1 puteli acorda ~
singuri, cow in extt2gerea acuJui
din piele ~ acoperirea rinil cu 0
pung! cu ghea\i". In fclul acesu
miqorap umfU[Uf2 prevenip
lispindirea veniJlului. Medicii mal

reromand~ ca
~ se apllce 0

pest.e rana umezita

tabletA de asptrtn~,
care are drept $Cop neutraJizarea
djver~or 3genli inflamatorl din
venin. Pentru dirnlnuarea durerii

provocate de intepltud se poote

pres1t2 amoniac peste ~ sau

locul poole Ii uns cu 0 pastl din

bicarbonat de s(Xliu a~. Trebuie
menlionat faptul dI loote aceste
melode de prim-ajutor nu va vor
sdlpa de 0 vizit~ Ia medic, ~ asta
cit mal repede du~ ce ali fost
intepap. -

PagiIU reolizatl de Alina Dimo!le