Academia de Studii Economice Bucureti

Facultatea de Administraie i Management Public

Specializarea Administraie Public

Organizarea, amenajarea i dezvoltarea durabil a

localitii Tia Mare, judeul Olt

Student: Rdu Anca

An: I
Grupa: 212

Bucureti, 2016
1

Cuprins:
1.

Pozitie geografica................................................................................................. 4

2.

Istoric................................................................................................................ 4

3.

Administrarea comunei......................................................................................... 6

4.

Demografie......................................................................................................... 8

5.

Cadrul natural.................................................................................................... 8

6.

Dezvoltarea durabil.......................................................................................... 10

7.

Economia......................................................................................................... 11

8.

Concluzii.......................................................................................................... 12

9.

Bibliografie....................................................................................................... 13

Tia Mare este o comun n judeul Olt, Oltenia, Romnia.

Tia Mare, din punct de vedere istoric, a fost dav roman purtnd numele de Antonina, apoi,
Antonia. Mai trziu, ea a fost moia lui Mihai Viteazul, purtnd numele de Tiha, Tia Mare,
apoi a devenit moia lui Preda Brncoveanu (vezi Constantin Brncoveanu). Oamenii acestei
comune sunt nstrii datorit faptului c se ocup cu grdinaritul, i pstreaz cu strictee
datinile motenite de la strmoii lor. Satul Tia Mare mpreun cu satele Potlogeni (sau
Damuri) i Doanca (mpreun cu Ordoreanca) alctuiesc comuna Tia Mare.

1. Pozitie geografica
Comuna Tia Mare formata din cele 3 sate, Tia Mare la mijloc, Potlogeni la nord, si Doanca la
sud, este situata pe malul drept al raului Olt, in Campia Romanatiului, in coltul de sud-est al
fostului judet Romanati, inclus din anul 1968 in judetul Olt, pe drumul judetean modernizat
DJ642 nord, Stoienesti-Izlaz, la km48+300 (in centrul satului Tia Mare), avand latitudinea
nordica 43050I longitudine estica 24037I altitudine maxima de 63,5m la Magura Mare (vest
Potlogeni) si altitudine minima de 36, 0m la oglinda apei raului Olt (sud Doanca). Fata de
capitala ratii, comuna este situata la sud-vest, la distanta de 165km pe drumurile nationale
modernizate DN6 si DN52 si drumurile judetene modernizate DJ546 si DJ642, adica pe
traseul Bucuresti-Alexandria-Turnu Magurele-Lunca-Izbiceni-Tia Mare. La nord se
invecineaza cu comuna Cilieni, la est cu raul Olt cu lunca sa, dupa care urmeaza satele Uda
Clocociov, Uda Paciurea si satele din judetul Teleorman, la sud comuna Izbiceni iar la vest
mosiile orasului Corabia cu satul Tudor Vladimirescu si mosia comunei Visina. Comuna are o
suprafata de 16,7km2 . Locuitorii au ca principala ocupatie agricultura cu ramurile ei: cultura
cerealelor, legumicultura si cresterea animalelor. Relieful comunei este format dintr-un camp
relativ neted, se inclina usor spre est si spre sud. Mosiile celor trei sate sunt strabatute de noua
vai putin adanci, cea mai pronuntata fiind Valea Crusovului care strabate mosia Potlogeni de
la n-v la s-e si face confluenta cu valea Oltului. Valea Pudnei, cunoscuta la Tia Mare sub
numele de Valea Fantanitei, strabate mosiile Potlogeni si Tia Mare de la nord-vest la sud-est si
face confluenta cu valea Oltului la limita de est a satului Tia Mare. Este singura vale de pe
cele trei mosii ale comunei care apa in tot cursul anului. Solul este format din cernoziomuri
dar in lunca Oltului predomina cernoziomurile argilo-iluviale. Clima este continentala cu ierni
reci si veri calduroase si secetoase. Temperatura maxima depaseste 400C. Temperatura
minima scade chiar sub 300C. Precipitatiile atmosferice sunt mai abundente primavara si
toamna, cantitatea de apa ajungand chiar la 60-80l/m2 . Verile sunt caracterizate prin seceta
care nu de putine ori se prelungeste pana la caderea zapezii. Iarna stratul de zapada are o
durabilitate de 60-70 de zile si o grosime medie de 15-20cm.

2. Istoric
Inceputirle asezarilor omenesti in Tia Mare din judetul Olt se pierd in istorie, dar chiar daca
nu dispunem de dovezi certe, putem sustine fara riscul de a gresi, ca viata umana a existat inca
din epoca neolitica. Dovezi certe din zona Tia Mare lipsesc pentru ca zona fiind considerata
ca lipsita de importanta arheologica nu a fost cercetata iar eventualele urme de viata veche
4

descoperite accidental nu au fost nici pastrate, nici studiate. Si totusi, in anul 1977, col. dr. in
istorie Cristian Vladescu si arheologul Neculai Moghior de la Muzeul Militar National au
facut investigatii sumare in scopul de a depista o fortificatie romana presupusa a fi existenta
pe raza comunei Tia Mare, fortificatie care este mentionata in lucrari, atat de catre istoricii
nostri precum si de catre unii istorici straini. Cu aceasta ocazie s-a u facut sapaturi in trei
puncte in care informatiile localnicilor indicau prezenta multor fragmente de ceramica in
stratul arabil. Primul punct a fost in zona fantana de sub coasta unde s-au gasit fragmente
de ceramica romane in special cele de buza de oala si un fragment de ulcica, apreciindu-se de
catre cei doi specialisti ca sunt cele cunoscute pentru tipul de ceramica romana din secolul II
dupa Cristos. Investigatiile fiind foarte sumare, specialistii nu s-au putut pronunta asupra
existentei unei asezari umane in acesta zona. Un alt punct cercetat este situat in zona fantana
de rezerva unde intr-un perimetru de aproximativ 2ha apar la suprafata numeroase
fragmente ceramice, tigle romane si bucati de calcar. Un al treilea sondaj a fost efectuat pe un
damb situat in vechea lunca inundabila de pe malul stang actual al raului Olt in punctul numit
saliste sau la cetate, punct care dupa cum rezulta din studiul hartilor vechi a fost situat pe
malul drept al Oltului. La sapaturi au aparut caramizi, tigle sparte si fragmente de ceramica
romana din secolul al II-lea dupa Cristos, iar la mijlocul unei sectiuni a aparut o groapa lata de
1,50m si adanca de 2,00m cu multe lupe metalice si alte resturi provenind probabil de la un
atelier de fierarie.

3. Administrarea comunei
Nu stim cum a fost administrata comuna in trecutul mai indepartat, dar apreciem ca acesta se
facea mai mult de catre baoierul, stapan al satului si mosiei, care formau si comuna. Perioada
interbeica, perioada recunoscuta prin democratia care se instaurase in intreaga tara,
cuprinzand toate domeniile vietii, primarul ales de sateni inafara de salariatii permanenti ai
primariei, notar, secretar, casier, mai aveau un consiliul comunal ales si el prin voturi.
Impreuna cu consilierii, primarul hotara principalele probleme ale comunei si stabilea
metodele de ducere la indeplinire a dispozitiunilor primite de la pretura (plasa) si de la
prefectura (judet). La primarie era un post telefonic, de altfel singurul telefon existent in
comuna. Pentru comunicarea unor ordine speciale la anumiti cetateni din comuna, primaria
mai avea angajat un om de serviciu. Pentru difuzarea la intreaga comuna a unor hotarari
locale sau superioare, primaria avea o goarna pe care o folosea un satean. Unul dintre ei, Ion
Capac (Bolea) parcurgea soseaua din sat, sufla in goarna si la intersectiile de ulite sau cand
era nevoie se oprea si transmitea, folosind expresia: sa stie tot satul.... In timpul
razboiului gornistul, fiind concentrat in armata, a plecat luand cu el si goarna primariei. Din
acest motiv s-a recurs la toba pe care o batea Marin Stanca (Bocartea), un tigan hatru care
interpreta si rolul mutului la calus. Tot batand-o, toba s-a spart si a fost inlocuita cu o bucata
de tabla. El, tobosarul, imbolnavindu-se de picioare, se deplasa prin sat cu toba sau tinicheaua,
calare pe un cal al sau, atragandu-I pe copii, nu atat pentru a asculta ceea ce transmitea, ci mai
ales pentru a numara preamultele coaste ale calului sau, pe care numai pielea le tine adunate.
Intr-o noapte de sfarsit de vara, lasandu-l pe valea Oltului langa zavoi pentru pascut, o haita
de lupi i-au sfasiat oasele prin zavoi, din care cauza crainicul Benevol al comunei si-a incetat
activitatea. Daca in comuna vor fi lipsit multe in acea perioada, trebuie sa evidentiem ca
ordinea si curatenia erau instaurate. De doua ori pe an satenii erau obligati sa-si intretina
santurile, sa-si picheteze partea carosabila din dreptul curtilor si sa-si varuiasca gardurile,
podetele si pomii. Primavara si spre sfarsitul verii satul avea un aspect sarbatoresc. Pentru
gospodarirea satului, cetatenii erau obligati sa presteze o serie de munci gratuite, in deosebi
transportarea si imprastierea balastului pe soseaua principala care atunci nu era asfaltata pe
toate ulitele satului, pe soseaua Izbiceni-Corabia si pe soseaua Gurita-Tudorica Dabuleanu.
Aceste prestari numite corvezi erau totusi pentru binele satului si al oamenilor. Tot
primaria se ocupa cu mult succes de intretinerea fantanilor publice din sat si din camp, la
acesta contribuia si serviciul sanitar, asa slab cum era. Mentinerea ordinei si disciplinei, a
linistii satului, lupta impotriva hotiei constituiau sarcini de prim ordin pe care si le asuma

primaria. Primarii Ion (Nita) Dulea si Nicu Dabuleanu (Gurita) au ramas in amintirea
oamenilor pentru intransigenta lor impotriva hotiei si pentru mentinerea unei discipline
cetatenesti in sat. Munca acestora era completata de preot care prin slujbele saptamanale reusa
sa imprime oamenilor trasaturile moralei crestine, facand din ei oameni corecti. La fiecare
slujba de la biserica primarul era nelipsit si nu de putine ori predica preotului era completata
de cuvantul sau. La mentinerea ordinei si disciplinei in sat un rol deosebit il avea postul de
jandarm intr-o componenta foarte redusa, 1-2 persoane. Programul lor de lucru era mai mult
pe timp de noapte pentru a asigura linistea satului si pentru a preveni eventualele tentative de
furt. Putinii sateni care s-au dedat la furt au fost depistati la timp si au primit atat pedeapsa
prevazuta de lege cat si oprobiul consatenilor. Proprietatea oamenilor era aparata de primarie.
Atunci cand unele culturi erau degradate de animalele unor cetateni, acestea erau aduse la
primarie. Proprietarul culturii nu era despagubit, decat in urma unei hotarari judecatoresti sau
prin intelegere cu detinatorul animalelor in cauza in schimb primaria nu elibera animalele
decat dupa ce proprietarul lor achita unele taxe care intrau in venitul comunei. Toate aceste
masuri au determinat o ordine, respect si corectitudine intre oameni, in conditiile unei
democratii statale recunoscute in lume.

4. Demografie
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia comunei Tia Mare se ridic la 4.496
de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser
4.937 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (97,4%). Pentru 2,6% din populaie,
apartenena etnic nu este cunoscut. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodoci (97,31%). Pentru 2,6% din populaie, nu este cunoscut apartenena
confesional.

5. Cadrul natural
Relieful este de mica naltime si particularizat printr-o proportie armonioasa a formelor sale.
Se disting doua forme de relief: zona de dealuri si zona de cmpie.
De la hotarul de nord si pna aproape de Slatina se desfasoara zona de dealuri, alcatuita din
ultimele prelungiri ale Piemontului Getic (Piemontul Cotmeana si Piemontul Oltetului).
Aceasta zona acopera 33% din teritoriul judetului. De la Slatina si pna la Dunare se
desfasoara o parte a Cmpiei Romne (Cmpia Boianu si Romanati), care acopera 67% din
teritoriu, de o parte si de alta a cursului inferior al Oltului.
Solurile au origini diferite si sunt de doua categorii: zonale si interzonale.
Solurile zonale cuprind urmatoarele tipuri: cernoziomuri n sud, ocupnd 36% din uscatul
judetului, sunt bogate n humus si au fertilitate ridicata; brun-roscate, au o raspndire mai

redusa dect cernoziomurile si se ntind catre nord; brune si podzoluri se ntind n zona de
nord.
Solurile interzonale sunt: soluri negre argiloase se gasesc la est, soluri nisipoase sunt
raspndite n sud-vestul judetului.
Clima judetului Olt este temperat-continentala moderata cu nuante mai umede n nord si mai
uscate n sud.
In ultimul timp se constata o perturbare a limitelor anotimpurilor, determinata de modificarile
climei globale.
Temperatura are o medie anuala de 11,2C, la Corabia, 11,3C la Caracal, 10,9C la Slatina si
9,8C n nordul judetului.
Precipitatiile, n cea mai mare parte, cad sub forma de ploi si au o distributie neuniforma pe
teritoriul judetului. Media precipitatiilor anu 333f58d ale este 500-550 mm.
Vnturile dominante sunt crivatul si austrul, avnd o viteza medie de 2-5 m/s.
Reteaua hidrografica are doua ape principale: Dunarea si Oltul. Lor li se adauga si rul
Vedea pe o mica distanta si cursul superior al rului Calmatui.
Dunarea pe teritoriul judetului Olt formeaza pe o lungime de 47 km frontiera cu Bulgaria
colectnd toate apele din reteaua hidrografica a judetului.
Oltul este cel mai mare si mai important ru al judetului pe care l strabate de la nord la sud pe
o lungime de 145 km varsndu-se n Dunare.
n ariile protejate, viata si urmeaza cursul normal, se mentin procesele ecologice si
biodiversitatea si se previn perturbarile ireversibile. In judetul Olt sunt constituite ca arii
protejate mai multe ecosisteme de padure, dar si parcuri si gradini.

6. Dezvoltarea durabil
Printre investiiile care sunt prioritare n Tia Mare este alimentarea cu ap a localitii
De asemenea, exist reea stradal n lungime de 44 km n toate cele trei sate i s-a nfiinat un
parc n satul Doanca.
Dispensar renovat
Dispensarul din localitate a fost renovat din toate punctele de vedere. Dispensarul a fost
renovat att pe interior, ct i pe exterior cu toalet interioar, iar n acest an urmeaz s se
aranjeze curtea i gardul din fa. Exist doi medici de familie i unul veterinar.

Sport la Tia Mare

n acest moment exist o echip de fotbal nscris n campionatul judeean - nainte Tia Mare.
n ultimii trei ani a terminat pe primul loc.

10

Pensionarii, atenie sporit

Nici pensionarii nu sunt lsai la urm de primarul Virgil Gulie. A realizat trei cluburi de
pensionari i tineret dotate cu table, ah, televizor i nclzire. Una dintre prioriti este
extinderea reelei electrice n extravilan pentru c oamenii cultiv legume. Exist n dotare o
main de pompieri cu personal, iar iluminatul public este realizat n proporie de 95 la sut.

Problema legumelor
Ocupaia de baz a locuitorilor comunei o reprezint cultivarea legumelor, a cerealelor i
creterea animalelor. Principalul sector de activitate l reprezint agricultura datorit
potenialului legumicol, fiind baza de dezvoltare a comunei.
Se produc foarte multe legume, nu exist ns o piaa foarte bine organizat i de aceea
biniarii au un ctig dublu sau chiar triplu fa de productori. Ar trebui o mai mare
implicare din partea celor de la Ministerul Agriculturii. Trebuie fcut ceva n acest sens.

7. Economia
Economia comunei se afl n plin proces de restructurare, traversnd i momente dificile din
cauza unor fenomene economice i sociale stpnite cu greu.

11

8. Concluzii
n concluzie, comuna Tia Mare se afl n curs de dezvoltare datorit potenialului agricol
ridicat i dorinei localnicilor de a-i creea un prestigiu de care s fie mndri.

9. Bibliografie
www.primariatiamare.ro
12

www.gazetaoltului.ro
Florina, Bran, Model de dezvoltare economic i social a oraelor romneti riverane
Dunrii, Editura ASE, Bucureti, 2007

13