Principalii adsorbanti folosii n CSS

Adsorbanii utilizai n CSS nu sunt n numr foarte mare, dar printr-o tratare
prealabil potrivit se pot obine trepte de activare cu puteri de adsorbie
diferite.
Pentru ca un adsorbant s poat fi utilizat n CSS trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
S nu reacioneze cu substanele de separat sau cu developanii;
S nu reacioneze cu reactivul de identificare;
S reziste la t> 100 C la care trebuie uneori nclzite plcile;
S aib suprafaa specific mare, respectiv granulaia fin (sub 100
m) i numr mare de pori de diametru mic.
Adsorbanii cei mai folosii sunt:
a) Silicagelul
b) Oxidul de aluminiu;
c) Kieselgurul;
d) Hidroxidul de magneziu;
e) Celuloza;
f) Poliamide;
g) Sefadex;
h) Rini schimbtoare de ioni;
i) Silicat de magneziu.
a) Silicagelul este cel mai utilizat adsorbant, care ntrunete cele mai multe
caliti de adsorbant general. Ca structur chimic, este un produs de
policondensare a acidului ortosilicic monomer , cu o suprafa ce prezint
grupri OH libere. n CSS se utilizeaz particule cu dimensiuni cuprinse
ntre 1-60 m.
b) Oxidul de aluminiu utilizat in cromatagrafie se obine plecnd de la
hidroxizii naturali: hidrargilit, bayrit, diaspor. Dintre acestia, hidrargilitul
(hidroxidul de aluminiu cu reea cristalin stratificat) este cel mal uzual. In
procesul de deshidratare termic a hidrargilitulul se obin diferite stri
intermediare cu diferite structuri pn cnd la 1200C se obine forma
stabil Al2O3. Pentru CSS intereseaz formele intermdiare ce conin gruparea
OH. S-a constatat c deshidratarea hidrargilitului la 300C conduce la un
amestec de oxizi i hidroxizi de aluminiu optim pentru CSS. Orice
modificare a raportului intre varietile de oxizi din amestec, a apei legate de
adsorbant, duce la deosebiri in comportamentul cromatografic.

c) Kieselgurul (pmant de infuzorii) este un dioxid de siliciu hidratat, un

adsorbant inactiv, cu suprafaa specific foarte mic utilizat la separarea
unor produse fitochimice;
d) Hidroxidul de magneziu se aseamn, ca adsorbant, cu Al2O3 fa de
care prezint o suprafa de adsorbie mai mare, este mai puin sensibil la
activare, are o rezisten mecanic mai bun, n schimb reactioneaz cu
iodul, impiedicnd identificarea substantelor pe acest cale i este solubil in
etanol. Se folosete pentru separarea compuilor cu duble legturi C= C;
e) Celuloza se caracterizeaz printr-un numar redus de grupe OH libere
precum i printr-un numr mare de canale i goluri in care se pot adsorbi
dizolvanii polari. Este uti1izat cu succes la separarea aminoacizilor.

Analiza chimic prin cromatografia planar

RF =xi/x0 = v/v0 = t0/t=1/(K+1)

K=CS/CM
K = 1/RF -1
Analiza cantitativ se face prin compararea valorilor Rf ale
spoturilor obinute pentru etaloane cu cele ale substanelor din proba de
analizat. Aceasta este cea mai utila aplicaie a metodei CP. Se pot identifica
pesticide din ape, sol , alimente etc. Sensibilitatea atins este inferioar celei
obinute prin din HPLC. De aceea, in aplicatiile analitice de performan, cu
toat simplitatea i preul de cost sczut, CP nu poate nlocui ntotdeauna
HPLC.
Cromatografia bidimensional
Tot n scopul realizrii analizei calitative se poate practica i
cromatografia bidimensionala. In aceast variant (fig. 5), se utilizeaz o
placa ptrat, iar spotul (unul singur) se aplic ntr-unul dintre coluri, de
exemplu n dreapta-jos.
Se elueaz cu un amestec de solveni 1, avnd loc o prim separare.
Apoi, dupa oprire se usuc placa. Se rotete placa cu 90 0 i se ncepe o nou
irigare a acesteia folosind un alt amestec de solveni, 2. Doar apoi placa se

vizualizeaz i se compar cu o plac etalon pe care avem un amestec

similar dar cunoscut.

Fig. 5. Modul de executare a cromatogramei bidimensionale

Analiza cantitativ poate ncepe dup efectuarea unei msurtori
asupra unui parametru proporional cu concentraia substanei din spotul
de interes analitic. Metodele practicate sunt densitometria prin transmisie
sau reflexie a spotului (spoturilor), respectiv scanarea. Acest lucru se poate
realiza n lumina vizibila sau UV, in ultimul caz fiind posibil i msurarea
radiaiei de fluorescen.
Semnalul msurat servete la construirea unei curbe de etalonare din
semnalele msurate pentru diferitele spoturi, coninnd cantiti cresctoare
de component, aplicate, alturi de proba necunoscut, pe aceeai plac. Se
prefer metoda curbei de etalonare in reflexie (adic prin msurarea
reflectanei) deoarece domeniul liniar al metodei este destul de ngust i
adesea curba de etalonare este neliniar. Motivul principal pentru care
rezultatele analizei cantitative prin CP sunt inferioare HPLC sunt
neuniformitile stratului subire care contribuie in mod hotrtor la mrirea
raportului semnal/zgomot, notat S/Z.

Fig 6. Ilustrarea mrimilor care afecteaz raportul semnal /zgomot

Raportul semnal /zgomot se calculeaz conform relaiei:
S H 2H

Z hz
hz
2

Unde H este nlimea semnalului (picului) analitului, iar hz este domeniul n

care variaz zgomotul de fond (intervalul 2).
O varianta mai simpla dar mai laborioas de analiz cantitativ const
n ,,splarea zonei corespunztoare analitului de pe suport ntr-un pahar,
folosind un solvent adecvat i apoi determinarea, cu o alt metod
instrumental, a concentraiei soluiei rezultate.
Evaluarea cu ajutorul fotodensitometrelor este pn n prezent cea mai
utilizat metod. n aceste instrumente, placa se deplaseaz odat cu suportul
(de regula n direcia developrii), pun faa fantelor sistemului optic de
iluminare, respectiv de msurare a intensitii luminii reflectate. Schema
unui astfel de dispozitiv se poate observa n fig. 7.

Fig. 7. Reprezentarea schematic a unui densitometru

I nregistrator
F fotomultiplicator
P- placa cu strat subire
O oglind
MC monocromator
W lamp cu incandescen cu halogen
D lamp cu deuteriu
Hg lamp cu xenon sau cu vapori de Hg
Pe aceast figur se poate remarca posibilitatea de utilizare a unei
lmpi cu incandescen - cu halogen - (W), pentru determinri n domeniul
vizibil (400 800 nm), a unei lampi cu deuteriu (D) pentru spoturile care
absorb in UV (190 400 nm) sau a unei lmpi UV cu intensitate mai
ridicat (cu xenon sau cu vapori de mercur), notat Hg, pentru spoturile
fluorescente. Lumina monocromatic care prsete monocromatorul MC se
reflect pe oglinda O, se reflecta pe placa cu strat subire P iar lumina
reflectat este receptat pe fotomultiplicatorul F. Semnalul obinut este
nregistrat de nregistratorul I, care poate fi chiar un calculator.
Dup nregistrare, densitogramele se evalueaz cantitativ, fie prin
msurarea nlimii picurilor, fie a suprafeei acestora. Oricare dintre
mrimile msurate poate constitui semnalul analitic. Trasarea graficului
semnalului analitic n funcie de cantitatea de substan din spot, duce la o
curba de etalonare. n cazul determinrilor de fluorescen acest grafic este
liniar.

Aplicatii ale cromatografiei in strat subtire la analiza produselor

alimentare
CSS are numeroase aplicatii la analiza amestecurilor de anioni si cationi, a
unor grupe de produse organice: glucide, lipide, protide si derivati ai
acestora , la analiza vitaminelor, hormonilor , a antibioticelor ,a pesticidelor
etc.