Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teoria Generala A Obligatiilor
Teoria Generala A Obligatiilor
CAPITOLUL 1
OBLIGAŢIA CIVILĂ
9
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002,
pag. 3;
10
Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, Ed. Actami, Bucureşti, 1997, pag. 289;
11
Gheorghe Beleiu, Drept civil. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Ed. „ Şansa”, Bucureşti,
1994, pag. 63-64;
4
14
Art. 607 Cod civil prevede că „ nu e iertat a sădi arbori care cresc înalţi, decât la depărtarea hotărâtă de
regulamentele particulare sau de obiceiurile constante şi recunoscute şi în lipsă de regulamente şi de obiceiuri, în
depărtare de doi metri, de la linia despărţitoare a celor două proprietăţi, pentru arborii înalţi şi de o jumătate de
metru pentru celelalte plantaţii şi garduri vii.”
9
17
Art. 1441 Cod civil dispune că „ dacă locatorul vinde lucrul închiriat sau arendat, cumpărătorul este dator să
respecte locaţiunea făcută înainte de vânzare, întrucât afost făcută prin act autentic sau prin act privat, dar cu dată
certă, afară numai când desfiinţarea ei din cauza vânzării s-ar fi prevăzut în însuşi contractul de locaţiune.”
12
20
Art. 86 alin. 1 Codul familiei dispune că „obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, părinţi şi copii, cel care
adoptă şi adoptat, bunici şi nepoţi, străbunici şi strănepoţi, fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane prevăzute
de lege.”
21
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag.19;
15
CAPITOLUL 2
CONTRACTUL
22
Alex Weill, Francois Terre, Droit civil, Les obligations, Dalloz, Paris, 1986, pag. 142;
16
27
C. Hamangiu, I. Rosetti – Bălănescu, Al. Băicoinau, op. cit, pag. 489;
22
28
C. Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit, pag. 29
23
29
Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, pag.140 - 141
30
Brânduşa Ştefănescu, Raluca Dimitriu, Drept civil pentru învăţământul superior economic, Ed. Lumina Lex,
Bucureşti, 2002, pag. 268;
24
34
Paul Mircea Cosmovici, Drept civil, Drepturi reale, Obligaţii, Codul civil, Ed. All Beck, Bucureşti, 1998, pag.
197;
30
Încheierea contractului
36
Eugeniu Safta – Romano, Drept civil, Obligaţii, Ed. Neuron, Focşani, 1994, pag. 53, Constantin Stătescu,
Corneliu Bîrsan, op. cit., pag 43, Florin Ciutacu, Cristian Jora, op. cit., pag.36;
33
37
Pentru dezvoltări a se vedea Gh. Beleiu, Drept civil. Persoanele, Tipografia Universităţii Bucureşti, 1982, pag. 31
– 35; Ion Dogaru, Elementele dreptului civil. Introducere în dreptul civil, Subiectele dreptului civil, ED. Şansa,
Bucureşti, 1993, pag. 482; Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001,
pag. 388;
38
Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice, publicat în B.Of. nr. 8/30.14.1954, modificat prin
Legea nr. 4/1956, publicată în B.Of. nr. 11/4.04.1956;
39
Mircea Mureşan, Capacitatea de a contracta, Dicţionar de drept civil, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1980, pag. 65;
34
40
Doru Cosma, teoria generală a actului juridic civil, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1968, pag. 184 - 185
41
Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contractele speciale, Ed. Actami, Bucureşti, 1996, pag. 29 –33; Dan Chirică,
Drept civil, Contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1997, pag. 36 –40;
35
42
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag.52 – 53;
43
Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op. cit., pag. 63;
44
Veronica Stoica, Nicolae Puşcaş, Petrică Truşcă, Drept civil. Instituţii de drept civil, Edd. Universul Juridic,
Bucureşi, 2003, pag.280;
37
45
Aurelian Ionaşcu, Drept civil. Partea generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1963, pag. 163; Ion
Rucăreanu, Tratat de drept civil, vol. I, Teoria Generală, Ed. Academiei, Bucureşti, 1967, pag. 281; Gh. Beleiu, op.
cit., pag.135;
38
Oferta de a contracta
2.5.1. Noţiune
56
Corinne Renault – Brahinsky, Droit civil. Les obligations, Ed, Gualino, Paris, 1999, pag.43;
45
Promisiunea de vânzare
47
Acceptarea ofertei
2.7.1. Definiţie
64
Liviu Pop, op.cit., pag.50-51;
65
Potrivit art. 1437 Cod civil „ după expirarea termenului stipulat în contractul de locaţiune, dacă locatarul rămâne
şi e lăsat în posesie, atunci se consideră locaţiunea ca reînnoită”;
50
67
Elena Cîrcei, În legătură cu interpretarea legii şi a convenţiilor civile, în „Dreptul” nr. 1/1993, pag. 44 - 47
55
68
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, Tratat de drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Ed. Academiei,
Bucureşti, 1981, pag.71 -72
56
• contractul fictiv;
• contractul deghizat;
• contractul prin care se realizează o interpunere de
persoane.
Simulaţia prin încheierea unui contract fictiv
presupune o disimulare totală a realităţii, în sensul că
actul public este lipsit de orice conţinut juridic, fiind
anihilat de prevederile contraînscrisului.
În acest caz părţile convin, prin contractul secret, că
operaţiunea juridică consemnată în contractul public nu s-
a realizat. De exemplu, vânzarea fictivă a unor bunuri
pentru a evita executarea silită pornită de creditor.
Simulaţia prin deghizarea contractului public este
de două feluri:
1. deghizare totală, când prin contractul public se
urmăreşte să se ascundă natura juridică a
contractului secret. De exemplu, contractul
public este un contract de vânzare – cumpărare,
iar contractul secret este un contract de donaţie.
2. deghizare parţială, dacă prin contractul public
sunt ignorate numai anumite elemente ale
contractului secret, de exemplu preţul din
contractul de vânzare – cumpărare sau scadenţa
reală a obligaţiei de plată a preţului.
Simulaţia prin interpunere de persoane intervine
atunci când contractul public se încheie între anumite
persoane, iar în contractul secret se determină adevăratele
persoane între care s-a încheiat contractul. Această formă
de simulaţie este întâlnită în materia donaţiei prin
65
79
Liviu Pop, op. cit.,pag. 72; Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 83.
68
Definiţia
Excepţia de neexecutare a contractului este un mijloc
de apărare aflat la dispoziţia uneia dintre părţile
contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde
executarea obligaţiei ce-i incumbă, fără ca partea care
pretinde această executare să-şi execute propriile
obligaţii.
Prin invocarea acestei excepţii, partea care o invocă
obţine, fără intervenţia instanţei judecătoreşti, o
suspendare a executării propriilor obligaţii, până în
momentul în care cealaltă parte îşi va executa obligaţiile
ce-i revin. De îndată ce aceste obligaţii vor fi îndeplinite,
efectul suspensiv al excepţiei de neexecutare a
contractului încetează.80
Reglementare
În codul nostru civil nu există un text general care să
reglementeze excepţia de neexecutare a contractului, dar
ea este consacrată în câteva cazuri, în materie de vânzare,
de schimb şi depozit remunerat.
“Vânzătorul nu este dator să predea lucrul, dacă
cumpărătorul nu plăteşte preţul şi nu are dat de vânzător
un termen pentru plată”, dispune art. 1322 Cod civil. Tot
astfel, cumpărătorul are şi el dreptul de a opune excepţia
de neexecutare.
În cazul contractului de schimb, partea ce a primit
lucrul ce i s-a dat în schimb de către cealaltă parte, fără ca
acesta să fi fost proprietarul lucrului respectiv, nu poate fi
constrânsă să predea lucrul pe care, la rândul său, l-a
80
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 84.
69
81
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag. 136.
82
Octavian Ungureanu, Alexandru Bacaci, Corneliu Turianu, Călina Jugastru, Principii şi instituţii de drept civil.
Curs selectiv pentru licenţă 2002- 2003, Ed. Rosetti, Bucureşti, pag. 197; Liviu Pop, op. cit., pag. 73.
83
Dimitrie Gherasim, Buna - credinţă în raporturile juridice civile, Ed. Academiei, Bucureşti, 1981, pag. 82.
70
84
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 86.
71
Definiţia rezoluţiunii
Rezoluţiunea convenţională
Clauzele contractuale exprese prin care părţile
prevăd rezoluţiunea contractului pentru neexecutarea
obligaţiilor uneia din ele se numesc pacte comisorii.
90
Ovidiu Ungureanu, Alexandru Bacaci, Corneliu Turianu, Călina Jugastru, op. cit, p. 199; Liviu Pop, op. cit., p.
79.
75
Rezilierea contractului
Rezilierea contractului este sancţiunea care se aplică
în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu
executare succesivă.
Rezilierea are ca efect desfiinţarea contractului
sinalagmatic, pentru cauză de neexecutare numai pentru
viitor. Prestaţiile executate în trecut, fiind de regulă
ireversibile, rămân definitiv executate.
Contractul de închiriere, de exemplu, este un contract
cu execuţie succesivă, în timp. Dacă la un moment dat
una dintre părţi nu-şi mai execută obligaţia, cealaltă parte
va putea cere rezilierea contractului. Ca efect al rezilierii,
efectele viitoare ale contractului încetează, fără însă ca
aceasta să aibă vreo influenţă asupra a tot ceea ce s-a
executat până atunci.
În doctrină s-a afirmat că, se poate spune că
rezoluţiunea contractelor cu executare succesivă se
numeşte reziliere. De aceea, cu excepţia faptului că
desfiinţează contractul numai pentru viitor, rezilierii i se
aplică, sub toate celelalte aspecte, regimul juridic al
rezoluţiunii.95
94
Liviu Pop, op. cit., pag. 84; Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit. pag. 90.
95
Valeriu Stoica, op. cit., pag. 15; Ion P. Filipescu, op. cit., pag. 87; Liviu Pop, op. cit., pag. 84.
79
100
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag. 134.
86
CAPITOLUL 4
ACTUL JURIDIC UNILATERAL CA IZVOR DE
OBLIGAŢII
4.1. Definiţie
4.2. Reglementare
101
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 95.
87
102
Gh. Beleiu, Drept civil român, Casa de editură şi presă „Şansa” S.R.L, Bucureşti, 1998, pag. 128; Iosif Urs,
Smaranda Angheni, Drept civil, vol. III, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1998, pag. 231-232; Florin Ciutacu, Cristian
Jora, op. cit., pag.125 - 126
88
CAPITOLUL 5
FAPTUL JURIDIC LICIT
5.2.1. Definiţie
103
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2002,
pag.113;
104
Brânduşa Ştefănescu, Raluca Dimitriu, op. cit., pag.295 - 296
90
105
Liviu Pop, op. cit., pag.149
91
5.4.3. Reglementare
CAPITOLUL 6
FAPTA ILICITĂ CAUZATOARE DE PREJUDICII,
IZVOR DE OBLIGAŢII
- RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ -
114
Constantin Stătescu, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor, Răspunderea civilă delictuală, Universitatea din
Bucureşti, Facultatea de drept, 1980, pag.5
103
6.5.1. Reglementare
6.6. Prejudiciul
6.6.1.Definiţie
115
Paul Demetrescu, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1966, pag.
89; Ion M. Anghel, Francisc Deak, Marin F. Popa, op. cit., pag.71
116
Tudor R Popescu, Petre Anca, op. cit., pag.160-161,
117
Constantin Stătescu, op. cit., pag. 32
105
118
Ioan albu, Victor Ursa, Răspunderea civilă pentru daune morale, Ed Dacia, Cluj – Napoca, 1979, pag.29,
119
Constantin Stătescu, op. cit., pag.33
120
Ioan Albu, Victor Ursa, op. cit., pag.29
106
121
Curtea de Apel Ploieşti, Secţia penală, deciziile nr. 475/4.09.1997, 229/30.09.1997 şi 242/14.10.1997, în
Buletinul Jurisprudenţei, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1999, pag.316-320
108
122
Tribunalul Suprem, Secţia penală, decizia nr. 1356/1983, în Culegere de decizii ale T.S. pe anul 1983, pag. 271
110
124
Curtea Supremă de Justiţie, Secţia civilă, decizia nr. 747/1992, idem, pag. 92 - 93
125
Liviu Pop, op. cit., pag.169
112
128
Curtea de Apel Ploieşti, Secţia civilă, decizia nr. 2110/26.09.1995, op. cit., pag. 437 - 438
115
129
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.186
130
Liviu Pop, op. cit., pag.212
131
Veronica Stoica, Nicolae Puşcaş, Petrică Truşcă, Drept civil. Instituţii de drept civil, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2003, pag. 328
132
Curtea de Apel Iaşi, Secţia civilă, decizia nr. 487/5.05.1997, în Culegere de practică judiciară, Iaşi, 1998, pag. 17
116
135
Iosif Urs, Smaranda Angheni, op. cit., pag.254-258; Maria Gaiţă, Drept civil, Obligaţii, Ed. Institutul European,
Iaşi, 1999, pag. 162-170;Dumitru Văduva, Andreea Tabacu, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, Ed. Paralela
45, 2002, pag.110-113,
136
Mihail Eliescu., op. cit., pag.152
118
141
Mihail Eliescu, op. cit., pag 115-1120; Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag.175 - 178
142
Neculaescu Sache, Răspunderea civilă delictuală. Examen critic al condiţiilor şi fundamentării răspunderii civile
delictuale în dreptul civil român, Ed. Casa de editură şi presă „Şansa” SRL, Bucureşti, 1994, pag.99
143
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.200-2002;
144
Ion M. Anghel, Francisc Deak, Marin F. Popa, op. cit., pag.97; Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag.177
122
6.9. Vinovăţia
6.9.1. Noţiune
145
Valeriu Stoica, Relaţia cauzală complexă ca element al răspunderii civile delictuale în procesul penal, în „Revista
Română de Drept” nr. 2/1984, pag. 35; Curtea Supremă de Justiţie, Secţia penală, decizia nr. 765/1990, în „Dreptul”
nr.6/1991, pag.66
146
Mihail Eliescu, op. cit., pag.176; Maria Gaiţă, op. cit., pag.190 –191;Liviu Pop, op. cit., pag. 225
123
147
Vintilă Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica Stănoiu,
Explicaţii teoretice şi practice ale Codului penal român, Partea generală, vol. I, Ed. Academiei, Bucureşti, 1969,
pag.114 - 124
124
148
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.216-219; Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op. cit., pag.250
125
- persoanele fizice.
În situaţia în care persoana juridică a plătit victimei
despăgubiri va avea posibilitatea să intenteze o acţiune în
regres împotriva persoanei fizice care compune organul
de conducere.
CAPITOLUL 7
128
7.1.1. Reglementare
149
Traian Ionaşcu, Modificările aduse Codului civil de principiul constituţional al egalităţii sexelor, în „Justiţia
Nouă” nr. 2/1950, pag.213
150
Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, pag.510 –
517;Gabriel Boroi, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, pag. 375 - 376
130
158
Ion Traian Ştefănescu, Dreptul muncii, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002, pag. 169
159
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag. 216; Aurelian Ionaşcu, Examen teoretic al practicii judiciare privind
repararea prejudiciului cauzat de prepuşi sau de lucruri, în „Revista Română de Drept” nr. 2/1978, pag.29; Liviu
Pop, op. cit., pag.274-279; Maria Gaiţă, op. cit., pag.220-224; Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit.,
pag.265-267; Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, Drept civil. Curs selectiv pentru examenul de licenţă, Ed. All Beck,
Bucureşti, 2002, pag.252-253; Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op. cit., pag.283-291; Florin Ciutacu, Cristian Jora, op.
cit., pag.280-284
138
160
Tribunalul Suprem, Secţia civilă, deciziile nr. 392/14.03.1981 şi 402/17.03.1981,în Culegere de decizii ale T.S.
pe anul 1981, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1983, pag.112-116
139
163
Tribunalul Suprem, Secţia penală, decizia nr. 272/4.02.1982, în Culegere de decizii ale T.S. pe anul 1982, pag.
312
164
Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a III-a civilă, decizia nr. 1673/2000, în Culegere de practică judiciară în materie
civilă pe anul 2000, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2002, pag.173
141
167
Ion M. Anghel, Francisc Deak, Marin F. Popa, op. cit., pag. 161
168
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 252-254; Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag. 210;
Mihail Eliescu, op. cit., pag. 279
169
Mihail Eliescu, op. cit., pag. 279-280
170
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 255
146
173
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 255
149
174
Tribunalul Suprem, Decizia nr. 4/17 ian. 1977; în Culegere de decizii ale T.S. pe anul 1977, pag. 310-313
150
175
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 257
176
Ibidem, op. cit., pag. 257; Liviu Pop, op. cit., pag. 254
151
152
CAPITOLUL 8
RĂSPUNDEREA PENTRU PREJUDICIILE
CAUZATE DE ANIMALE, DE RUINA
EDIFICIULUI ŞI DE LUCRURI ÎN GENERAL
183
Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, op. cit., pag.265-266; Florin Ciutacu, Cristian Jora, op. cit., pag.311-312
156
- forţa majoră.
161
192
Coordonator Ion Dogaru, Drept civil. Contractele speciale, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, pag.125-131
162
194
„Dreptul” nr.21/1907, pag.167-170;
195
„Dreptul” nr.34/1908, pag.273-276;
196
„Pandectele Române” nr. 1/1939, pag.152;
164
208
Publicată în M.Of. nr.59/1.02.2003;
209
Daniela Marinescu, Tratat de dreptul mediului, Editura All Beck, Bucureşti, 2003, pag.396;
210
H.G. nr.1259/7.11.2002 privind aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a domeniului nuclear în România şi a
Planului de acţiune pentru implementarea acestei strategii, publicată în M.Of. nr.851/26.11.2002;
172
7.Sistemul de despăgubire
176
213
D.S.T. înseamnă „ drepturi speciale de tragere”, care constituie unitatea de contabilitate definită şi utilizată de
Fondul Monetar Internaţional;
177
CAPITOLUL 9
EFECTELE OBLIGAŢIILOR
EXECUTAREA DIRECTĂ A OBLIGAŢIILOR
- EXECUTAREA ÎN NATURĂ -
214
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.325; Brînduşa Ştefănescu, Raluca Dimitriu, op. cit., pag. 321
180
9.1. Plata
9.1.1. Noţiune
9.1.2. Reglementare
9.1.3.Condiţiile plăţii
9.1.3.1. Persoana care poate face plata
9.1.3.6.Locul plăţii
218
Constantin Stătescu, Corneliu Bârsan, op. cit., pag.339
219
Curtea de apel ploieşti, Secţia civilă, decizia nr. 285/3.02.1997, în Buletinul Jurisprudenţei….., pag.380-381
191
CAPITOLUL 10
EXECUTAREA INDIRECTĂ A OBLIGAŢIILOR
- EXECUTAREA PRIN ECHIVALENT –
10.1. Noţiune
220
Constantin Stătescu, Corneliu Bârsan, op. cit., pag. 342; Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op. cit., pag.433
192
221
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag.319; Ion M. Anghel, Francisc Deak, Marin F.Popa, op. cit., pag. 303;
Eugeniu Safta – Romano, Drept civil. Obligaţii, Ed. Neuron , Focşani, 1994, pag.266
193
222
Mihail Eliescu, op. cit., pag.7;Ioan Albu, Drept civil. Contractul şi răspunderea civilă, Ed. Dacia, Cluj – Napoca,
1994, pag. 235; Liviu Pop, op. cit., pag.336
194
223
Liviu Pop, op. cit., pag.339
195
224
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.349
225
Florin Ciutacu, Cristian Jora, op. cit., pag.385-386
196
CAPITOLUL 11
DREPTURILE CREDITORULUI ASUPRA
PATRIMONIULUI DEBITORULUI
229
Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, decizia civilă nr. 3154/1999, în Culegere….., pag.43
200
230
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 363
231
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag. 344
232
Eugeniu Safta – Romano, Examen teoretic şi practic refertor la acţiunea oblică şi acţiunea pauliană, în „Revista
Română de Drept” nr. 9-12/1989, pag.97
202
233
Liviu Pop, op. cit., pag.412-413; Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 364-365; Ion Dogaru, Pompil
Drăghici, op. cit., pag.475
234
Tribunalul Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 1405/30.06.1983, în Culegere de decizii ale T.S. pe anul 1983, pag.
39
203
237
Tribunalul Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 257/5.02.1983, în Culegere de decizii ale T.S pe anul 1983, pag. 42
207
CAPITOLUL 12
MODURILE DE TRANSMITERE A
OBLIGAŢIILOR
12.1.1.Definiţie şi reglementare
12.2.1. Definiţie
12.2.2. Reglementare
• subrogaţie legală;
• subrogaţie convenţională, care poate fi de două
feluri:
- subrogaţie convenţională consimţită de
creditor;
- subrogaţie convenţională consimţită de
debitor.
241
Liviu Pop, op. cit., pag. 464
242
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.382
212
CAPITOLUL 13
MODURILE DE TRANSFORMARE A
OBLIGAŢIILOR
13.1. Novaţia
13.1.1. Definiţie
13.2. Delegaţia
13.2.1. Definiţie
243
Tribunalul Suprem, Secţia civilă, decizia nr. 177/11.02.1981, în Ioan Mihuţă, Repertoriu de practică judiciară…,
pag. 81; Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, decizia nr. 1136/11.06.1999, în Buletinul Jurisprudenţei, Ed. Lumina
Lex, Bucureşti, 2000, pag. 127 - 129
244
Liviu Pop, op. cit., pag. 470
245
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.387
217
CAPITOLUL 14
MODURILE DE STINGERE A OBLIGAŢIILOR
246
Liviu Pop, op. cit., pag. 473 -474; Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.393
219
14.1. Compensaţia
14.1.1. Definiţie şi reglementare
248
Liviu Pop, op. cit., pag. 489 – 490; Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.388 - 389
221
14.2. Confuziunea
14.2.1. Definiţie
249
Liviu Pop, op. cit., pag.492
223
250
Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op. cit., pag.509
224
251
Constantin Stătescu, Corneliu Bârsa, op. cit., pag. 4001; Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op. cit., apg. 509; Florin
Ciutacu, Cristian Jora, op. cit., pag. 435
252
Liviu Pop, op. cit., pag. 492
225
253
Liviu Pop, op. cit., pag.494
227
CAPITOLUL 15
OBLIGAŢIILE COMPLEXE
15.1.1.1.Definiţie
254
Gabriel Boroi, op. cit., pag.189;Gh. Beleiu, Drept civil român, Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului
civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2003, pag.182
229
15.1.1.2.Clasificare
15.1.2. Condiţia
15.1.2.1. Definiţie
15.1.2.2. Clasificare
Eveniente conditione
Întrucât condiţia se realizează, obligaţia se desfiinţează
retroactiv, cu următoarele consecinţe juridice:
• părţile trebuie să restituie prestaţiile efectuate;
• drepturile constituite cu privire la un bun
individual determinat se desfiinţează retroactiv.
De la regula retroactivităţii efectelor condiţiei
rezolutorii există următoarele excepţii:
• riscurile produse înainte de îndeplinirea condiţiei
sunt suportate de dobânditorul sub condiţie rezolutorie;
258
Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, op. cit., pag. 256 – 257; Liviu Pop, op. cit., pag. 388; Constantin Stătescu,
Corneliu Bîrsan, op. cit., pag. 413 – 414; Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op. cit., pag. 391
237
259
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag. 371; Renee Sanilevici, op. cit., pag.264; Constantin Stătescu,
Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.415
239
262
Liviu Pop, op. cit., pag. 397
263
Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, op. cit., pag.418
241
Solidaritatea activă
Potrivit art. 1034 Cod civil „ obligaţia este solidară
între mai mulţi creditori, când titlul creanţei dă anume
drept fiecăruia din ei a cere plata în tot a creanţei şi când
plata făcută unuia din creditori liberează pe debitor.”
Din definiţia prezentată rezultă că în cazul solidarităţii
active, existând mai mulţi creditori, fiecare dintre ei este
îndreptăţit să ceară debitorului comun plata întregii
datorii, iar prin plata efectuată numai unuia dintre
creditori, debitorul comun este liberat de datorie faţă de
toţi creditorii săi solidari.
În sistemul Codului civil nu este reglementată
solidaritatea activă, ceea ce înseamnă că solidaritatea
activă îşi are izvorul în convenţia părţilor sau în
testament.
În raporturile dintre creditorii solidari şi debitorul
comun, obligaţia solidară produce următoarele efecte264:
1. fiecare creditor adre dreptul să pretindă şi să
primească plata integrală a creanţei, iar plata făcută unuia
din creditori liberează pe debitor (art. 1034 Cod civil);
2. cât timp debitorul nu a fost chemat în judecată de
un creditor solidar, debitorul poate plăti oricăruia din
creditorii solidari (art. 1035 alin. 1 Cod civil);
3. dacă debitorul a fost chemat în judecată de un
creditor solidar, debitorul nu poate face plata decât
acestuia;
264
Ion P.Filipescu, Andrei I. Filipescu, op. cit., pag. 262
242
265
Tudor R. Popescu, Petre Anca, op. cit., pag. 376-377;
243
Solidaritatea pasivă
Potrivit art.1039 Cod civil, „ obligaţia este solidară din
partea debitorilor când toţi s-au obligat la acelaşi lucru,
astfel că fiecare poate fi constrâns pentru totalitate şi că
plata făcută de unul dintre debitori liberează şi pe ceilalţi
către creditor.”
Din definiţia legală a solidarităţii pasive (între
debitori) rezultă că obligaţia solidară pasivă este acea
obligaţie cu mai mulţi debitori care dă dreptul creditorului
să ceară oricărui codebitor executarea integrală a
prestaţiei care formează obiectul obligaţiei.
Această formă de obligaţie plurală este reglementată în
art. 1039 – 1056 Cod civil, iar izvorul său este voinţa
părţilor şi legea.
Reprezentând o excepţie de la regula divizibilităţii
creanţei, obligaţia solidară, în materie civilă, nu se
prezumă, ci trebuie să fie stipulată expres, conform art.
1041 Cod civil.
Codul civil reglementează următoarele cazuri de
solidaritate pasivă:
1. cei care au cauzat, în comun, prin fapta lor ilicită,
un prejudiciu, răspund solidar faţă de victimă266;
266
Art. 1003 Cod civil prevede: ”când delictul sau cvasidelictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane
sunt ţinute solidar pentru despăgubire”
244
270
Art. 1052 Cod civil prevede că „ obligaţia solidară în privinţa creditorului de împarte de drept între debitori:
fiecare din ei nu este dator unul către altul decât numai pentru partea sa”
271
Ion Dogaru, Pompli Drăghici, op. cit., pag. 406-407
272
Renee Sanilevici, op. cit., pag.272
247
CAPITOLUL 16
GARANTAREA OBLIGAŢIILOR
280
Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op.cit., pag.519
254
16.3.Evoluţia garanţiilor
282
Nelu Anghel, Elena Loredana Anghel, op.cit., pag.79
256
16.5.Clasificarea garanţiilor
283
Legea nr. 99 din 26 mai 1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice a fost publicată în M.
Of. nr. 236 din 27 mai 1999
258
289
"Culegere de decizii pe anul 1999", decizia. nr. 276/ 24.02. 1999, Secţia civilă, Curtea de Apel Iaşi, pag. 21
265
Beneficiul de diviziune
16.7. Gajul
16.7.1.Definiţie şi reglementare
294
Matei B.Cantacuzino, op.cit, 1921, pag.550-551
281
300
Ion Dogaru, Pompil Drăghici, op.cit., pag.549
284
16.8. Ipoteca
16.8.1. Definiţie şi reglementare
303
Liviu Pop, op. cit., pag. 435
292
304
Decretul – Lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie, publicat
în M.Of. nr. 22/8.02.1990
305
Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din
fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, publicată în M.Of. nr. 180/29.06.1992, republicată în M.Of. nr.
264/15.07.1998
294
16.8.4.Publicitatea ipotecii
306
Legea nr. 36/1995 a
no29
429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429
429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429
429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429429
4294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294294
295
16.9. Privilegiile
16.9.1. Definiţie şi reglementare
16.10.2. Aplicaţii
CUPRINS
CAPITOLUL 2 – CONTRACTUL
Definiţia contractului
Voinţa juridică şi limitele acesteia în cadrul
contractului civil
Clasificarea contractelor civile
Importanţa clasificării contractelor civile
Criterii de clasificare a contractelor civile
Clasificarea contractelor după modul de formare
Clasificarea contractelor după conţinutul lor
Clasificarea contractelor după scopul urmărit de
părţi
Clasificarea contractelor după efectele produse
Clasificarea contractelor după modul de executare
Clasificarea contractelor după nominalizarea în
legislaţie
Clasificarea contractelor după corelaţia dintre ele
Clasificarea contractelor după modul în care se
exprimă voinţa părţilor
Încheierea contractului
Capacitatea de a contracta
Consimţământul părţii care se obligă
Obiectul contractului
Cauza contractului
305
Oferta de a contracta
Noţiune
Forma ofertei
Felurile ofertei de a contracta
Condiţiile ofertei
Forţa obligatorie a ofertei
Promisiunea de vânzare
Acceptarea ofertei
Definiţie
Felurile acceptării ofertei
Condiţiile acceptării ofertei
Momentul încheierii contractului
Încheierea contractului între prezenţi
Încheierea contractului prin corespondenţă
Importanţa momentului încheierii contractului
Locul încheierii contractului
Importanţa locului încheierii contractului
Noţiune şi reglementare
Interpretarea contractului
3.2.1.Reguli generale de interpretare a contractului
3.2.2.Reguli speciale de interpretare a contractului
Principiile efectelor contractului
Principiul obligativităţii contractului
3.3.1.1. Excepţiile de la principiul obligativităţii
contractului
Principiul relativităţii efectelor contractului
306
Definiţie
Reglementare
Exemple de acte juridice unilaterale, izvoare de
obligaţii
Noţiune şi reglementare
Gestiunea intereselor altei persoane
Definiţie
Condiţiile gestiunii de afaceri
Efectele gestiunii de afaceri
Obligaţiile gerantului
Obligaţiile geratului
Plata lucrului nedatorat
307
Definiţie
Reglementare legală
Condiţiile plăţii nedatorate
Efectele plăţii nedatorate
Obligaţiile accipiensului de bună – credinţă
Obligaţiile accipiensului de rea – credinţă
Obligaţiile solvensului
Cine poate să ceară restituirea
Acţiunea în restituire
Cazurile în care nu există obligaţia de restituire a
plăţii nedatorate
Îmbogăţirea fără justă cauză
Definiţie
Reglementare
Condiţiile pentru intentarea acţiunii în restituire
5.4.3.1. Condiţiile materiale ale acţiunii în
restituire
5.4.3.2. Condiţiile juridice ale acţiunii în restituire
Efectele îmbogăţirii fără justă cauză
Prescripţia acţiunii
14.3.1. Definiţie
14.3.2. Efectele dării în plată
14.4. Remiterea de datorie
14.4.1. Definiţie şi reglementare
14.4.2. Condiţiile remiterii de datorie
14.4.3. Proba remiterii de datorie
14.4.4. Efectele remiterii de datorie
14.5. Imposibilitatea fortuită de executare
14.5.1. Definiţie şi reglementare
14.5.2. Domeniul de aplicare
14.5.3. Efectele imposibilităţii fortuite de
executare