____ ._ ......... " ....... _ .,v,III.

" N~ll'

3

©MATRIX ROM C.P. 16 . 162 77500 . BUCURE~TI tel. 01.4113617

Pre/alii

:::operta :

Diana Spann

Prezenta lucrare a fost elaboratii pentru studentii din invatamdntul superior.

Lucrarea contine elemente introductive de desen tehnic de constructii. Sunt prezentate constructiile grajice utilizate frecvent in desenul tehnic de constructii, normele si regulile de desenare, reprezentarea elementelor ~i a constructiilor de lemn, beton ~i metal ~i notiuni despre desenul topograjic.

Continutul lucrarii are la baza prevederile standardelor nationale ~i internationale din anul 1998 referitoare la desenul tehnic de constructii.

}

Autorii

ISBN 973 . 9390 . 24 . 2

Desen tehnlc lIB cllnstructll

5

Cuprins

din beton structural 1 0 1

IV3. Scari pentru intocmirea desenelor construcpno-

din beton structural .. · · · · 1 05

IV.4. Linii folosite in desenele construcpilor din beton structural 106

IV 5. Conventii de reprezentare a constructiilor din beton

structural : 1 06

IV.6. Notarea elementelor din beton structural 118

I. Norme generale de desen tehnic ~

I 1 Generalitati .

I· 2' Linii utilizate in desenul de constructii " 8

· . 8

13 Formatele desenelor tehnice ..

· . . 15

1.4. Indicatorul desenelor tehnice ..

I 5 Spatii rezervate pentru desen, text §i indicator pe

· . 16

plansele de desen .

1.6. Plierea planselor 20

1.7. Scrierea in des~nul.~lehn!c.d l .. t hni ic ;;

I 8 Dispunerea proiectii or III esenu e ..

· . \ '1 30

I. 9. Reprezentarea sectiuru or......................................................... 9

1.10. Reprezentarea rupturilor 3

1.11. Cotarea in desenul tehnic de constructii 43

I.12. Scarile utilizate in desenul tehnic de constructii 59

II. Constructii geometrice 62

11.1. Construirea tangentelor la cercuri 6;

II 2 Racordarea dreptelor. 6

" ~

11.3. Racordarea cercurilor .

II 4 Construirea curbelor tehnice 70

. . TI

115 Arce ~i bolti ..

11:6: Muluri 77

V Desen tehnic pentru construqu metalice 121

VI. Introducere 121

V2. Principalele normative §i standarde pentru constructiile

metalice 122

V3. Scari utilizate pentru intocmirea desenelor de constructii

metalice 124

V 4. Linii utilizate la reprezentarea construcpilor metalice 124

V 5. Reprezentarea §i notarea profilelor metalice 124

V6. Reprezentarea §i notarea sudurilor.. 128

V 7. Reprezentarea §i notarea niturilor 13 5

V8. Reprezentarea imbinlirilor prin suruburi §i piulite 138

V 9. Reprezentarea 1mbinlirilor cu prezoane 139

VI O. Reprezentarea, cotarea ~i notarea construcpilor metalice 140

VI. Desen tehnic topograjic 144

VI.l. Introducere 144

VI.2. Principalele normative §i standarde de desen tehnic

topografic 144

VI.3. Idealizarea topografica.. 145

VI. 4. Planuri §i hlirti 155

Bibliograjle 162

III. Desen tehnic pentru constructii din materiale locale 81

111.1. Reprezentarea constructiilor din pamant 81

"I di . t v 82

III.2. Reprezentarea constructu or III pia ra ..

"I di 1 82

III.3. Reprezentarea constructn or m emn .

IV Desen tehnicpentru constructii din beton structural.. l00

. . 100

IV.l. Introducere :: .

IV.2. Principalele normative §i standarde pentru constructiile

Anexa 163

Desen tehnft lie eonstruttfi

7

L Norme generale de desen tehnic

1.1. Generalitiiti

Desenul tehnic este 0 reprezentare grafica a unor idei sau a unor obiecte din spatiu, dupa anumite norme ~i conventii riguros stabilite,

Obiectele din spatiul tridimensional se transpun grafic pe planul hartiei de desen prin intermediul regulilor conventionale de reprezentare ortogonala.

Proiectiile plane pot reda adevarata forma ~i marime a fetelor plane ale obiectelor.

Standardizarea desenelor tehnice. Operatia de sistematizare si unificare a regulilor ~i conventiilor din desenul tehnic este cunoscuta sub numele de standardizare. In urma alinierii standardelor nationale (STAS) la standardele europene (SE) ~i internationale (ISO), desenul tehnic constituie principala forma de transmit ere a informatiilor in toate domeniile ingineresti.

Clasificarea desenelor tehnice. Desenele tehnice se pot clasifica dupa diferite criterii, conform standardului STAS 415 - 80.

Dupa domeniul la care se refera, se disting urmatoarele tipuri de desene tehnice:

- desenul industrial;

- desenul de arhitectura;

- desenul de constructii;

- desenul de instalatii;

- desenul cartografic;

- desenul de sistematizare a teritoriului.

Dupa gradul de detaliere a reprezentarii se disting: - desenul de ansamblu;

- desenul de piesa sau element;

- desenul de detaliu.

Desenulde constructii se refera la reprezentarea cladirilor, a lucrarilor de arta, a cailor de comunicatii, a constructiilor hidrotehnice etc.

8

OeseH tehntc lie constructii

1.2. Linii utilizate'in desenul de constructll

Linia este elementul grafic eel mai utilizat intr-un desen tehnic. Conform standardului STAS 1434 - 83, in desenul de constructii se utilizeaza trei tipuri de

linii:

_ linia continua, cu simbolul C; _ linia Intrerupta, cu simbolul I; _ linia punct, cu simbolul P.

In functie de grosime exista trei tipuri de linii: linia groasa (b),. linia

rnijlocie (b/2) §i linia subtire (b/4). Grosimea de baza b se alege intre 0,4 si 2 mm. Combinatiile posibile ale liniilor din desenul de constructii §i cazurile de utilizare

sunt prezentate in tabelul 1.

Se pot utiliza §i alte tipuri de linii, semnificatiile lor fiind specificata pe

desen. Linia intrerupta are segmente de lungirni constante, cuprinse tntre 2 §i 6 rom. Pentru liniile lntrerupte scurte, segmentele sunt mai scurte iar pentru liniile intrerupte lungi, segmentele sunt mai lungi. Intervalele dintre segmente se iau intre 0,5 si 0,7 rom pentru liniile scurte §i intre 1,5 si 1,2 mm pentru liniile lungi.

Linia punct se reprezinta printr-o succesiune de segmente avand lungirnile intre 3 §i 30 rom. Lungimea segmentelor este propoqionala culungimea liniei punct; liniile scurte au segmente de cel putin 3 rom iar liniile lungi au segmente de

eel mult 30 mm lungime.

Distanta dintre un punct si un segment este de 1 rom la liniile punct scurte

§i de 2 mm la liniile punct lungi.

La trasarea liniilor discontinue (intrerupte sau linii punct) se respecta

urmatoarele reguli:

_ linia discontinua incepe §i se termina cu un segment;

_ intersectarea acestor linii se face segment pe segment.

In cazul suprapunerii unor linii se traseaza cu prioritate liniile mai groase.

1.3 Formatele desenelor tehnice

Pentru folosirea rationale a hartiei §i In scopul uniformizarii desenelor, dimensiunile desenelor tehnice sunt standardizate.

Conform standardului SR ISO 5457 - 94, formatul reprezinta spatiul de

pe coala de desen lirnitat de conturul dreptunghiular de dimensiuni a x b.

Desell teh,de lie construetU

9

Tabelull.

Denurnirea liniei Aspect Cazuri de utilizare
groasa Contururi de sectiuni tabele, chenare
(CI) pentru desene. ' ,
rnijlocie Co~tu~ri §i muchii vazute in vederi si
sectium.
(C2) Curbe de nivel principale.
Continua ( C ) Constructii geometrice.
Linii de cote, linii ajutatoare de cota
subtire ~a~.uri, axe de goluri la usi §i ferestre:
linii de referire sau de indicatie pentru
(C3) cote, notari sau observatii scrise pe
desen, contururi de sectiuni rabatabile·
subtire Curbe de nivel curente. ,
in
zigzag tt- Linii de ruptura §i intreruperi,
(C3)
subtire
ondulata "'- _./'-.-- Linii de ruptura §i 'intreruperi.
(C3)
[ntrerupta (I) mijlocie Contururi §i muchii acoperite de alte
(h) ------
elemente
.. mijlocie Orice fel de axe cu exceptia celor
(P2) _,_,_
.nue-punct indicate la C3 si P3.
P) Axele geometrice ale pieselor
subtire _._.- componente.
(P3) Traseele de sectionare.
Liniile de intrerupere, Formatele sunt grupate In:

- formate de baza (seria A, ISO);

- formate derivate.

)' ~o~matele de baza din seria A au dimensiunile prezentate In tabelul 2

imensiunile formatelor sunt In milimetri. .

. Se po~te utiliza §i formatul AS, cu dimensiunile 148x210 mm

rm~tele de~IVat~ se obtin din f~rmatele de baza; se intalnesc forma~e ungite speciale §I formate alungite exceptionale.

10

Desen teknlt lie t,Ulstruetff

Tabelul2

Simbol Dimensiuni
ax b (mm)
AO 841x1189
Al 594x841
A2 420x594
A3 297x420
A4 210x297 Formatele alungite speciale se obtin prin multiplicarea unei dimensiuni a unui format mic cu un coeficient, ca in exemplele din tabelul 3.

Tabelul3.

A3x3 A3x4 A4x3 A4x4

420x891 420x1189 297x630 297x841

Formatele alungite exceptionale au suprafetele mai mari, ca mexemplele din tabelul 4.

Tabelul4.

AOx2 AOx3 Alx3 Alx4

1189x1682 1189x2523 841x1783 841x2378

Formatele desenelor tehnice trebuie sa contina diverse elemente grafice.

In figura 1 sunt prezentate elementele grafice ale unui desen tehnic, conform

standardului SR ISO 5457 - 94.

Elementele grafice din figura 1 au urmatoarele semnificatii:

1. conturul formatului (a x b);

2. chenarul;

3. Ia~ie de tndosariere;

4. indicator;

5. loc de notare a simbolului forrnatului;

6. reper de centrare (necesar la multiplicari);

7. reper de orientare (necesar la multiplicari);

8. gradatie metrica de referinta;

9. retea de coordonate; 10 nnchi de taiere

o

Dese,. tell,.'t lie tenstruttfl

11

"I

u

01

I

w 1 LLT 0 I o

,.. <{ I

ml

co

12

Desell lekllic de tlJllslrutfff

L62:=D
I 0
~
n
«
0::
0
f---
«
'. u ,
-
0
z
-
n
< 0
N
f-- +- ..q-
II
.o
I
~t
I Desell lekllic de tlJllslrutUi

13

10


I
I
r2,Q_
I-- I--
I
0 A3
N
r-- I--
II
I
INDICATOR
I A3 0
~
0=297 s:

Figura 3.

14

Desen teknit lie eIJnstruttif

Pentru formatele A2, A3 si A4 intre chenar si format se pastreaza 10 mm.

Pentru formatele mai mari, AO ~i AI, distanta dintre chenar ~i format se recomanda sa fie de 20 mm.

Pentru sistemul de coordonate care se amplaseaza intre chenar ~i format se recomanda ca numarul de diviziuni sa fie in functie de complexitatea desenului si divizibil cu 2. Pentru 0 diviziune se recomanda 0 distants intre 25 ~i 75 mm.

Unghiul de decupare formeaza un triunghi isoscel, Iaturile egale avand 10 mm. Taierea formatului se recomanda a se face dupa conturul formatului.

Formatele se pot utiliza avand ca. baza oricare dintre dimensiunile a si b, cu exceptia formatului A4 care are ca baza latura mai scurta.

In figurile 2 ~i 3 sunt prezentate variantele de construire a unui format A3, cu un minim de elemente grafice.

Formatul A4 prezinta unele deosebiri Ia trasarea elementelor grafice. In figura 4 este prezentat formatul A4 cu un minim de elemente grafice.

Fa~ia de indosariere trebuie sa aibe latimea minima de 20 mm.

Chenarul care delimiteaza campul desenului trebuie executat cu linie continua cu 0 grosime de minim 0,5 mm.

Reperele de centrare au rolul facilitarii pozitionarii desenului la multiplicare sau la micrografiere.

Pentru formatele de baza si pentru formatele alungite se prevad patru repere de centrare.

Pentru formatele alungite exceptionale se prevad rep ere de centrare suplimentare situate pe dimensiunile mari ale formatelor ~i pe mijIocul fiecarui segment de inregistrare.

Reperele de orientare au rolul de a indica pozitia de executie, de citire ~i de asezare In dispozitivele de multiplicare.

Indicatorul trebuie sa se amplaseze in partea dreapta inferioara a formatului in sensul de citire a plansei ~i trebuie sa aiba lungimea maxima de 170 mm.

Desenul original trebuie executat pe un suport avand eel mai mic format din sirul standardizat, care permite cIaritatea ~i precizia dorita.

Desen teknit de tonstruttff

15

o

(l) '--

(l)

s; o [j)

o u c

,-

Chenor
/
1/1
10 10

/
V Format (210x
/
VA4
Indicator
V
t.>
-:

20 297)

(l) u

(l) [J)<0 LL

Fgura 4.

1.4. Indicatorul desenelor tehnice

. . Conform recomandarilor din SR ISO 7200 - 94, indicatorul serveste la

IdentIficare.a desenului ~i a obiectului reprezentat.

Indlcatorul se deseneaza In coltul din dreapta jos al desenului Iipit de

chenar pe doua laturi. '

Un indicator trebuie sa contina:

d . - zone de identificare pentru: denumirea desenului, reperul desenului ~i

enUffilrea proprietarului legal;

16

Desen leltnlt de tIInsfruttll

- zone de informatii suplimentare:

• indicative (scars, metoda de proiectare);

• tehnice (material, tolerante, starea suprafetelor),

• administrative (formatul, data, numele celor care au elaborat

desenul). .

Pentru activitatea de desenare sau proiectare (a studentilor) in domemul constructiilor este propus urmatorul indicator (Figura 5).

o LO

Focultoteo .... DESEN TEHNIC
0
N Grupo ... DE CONSTRUCTII
,
Numele Semnoturo Scoro Plonso nr.
,
0 Denumireo
n Desenot desenului
Doto
Verificot
25 30 15 15
170 Figura 5.

1.5. Spatii rezervate pentru desen, text ~i indicator pe plansele de desen

o plansa este impartita de obicei in zone rezervate desenului, textului ~i indicatorului, ca in exemplele din figurile 6 ~i 7 (conform SR ISO 9431).

• Zona rezervata pentru desen

Desenele trebuie aliniate pe orizontala ~i pe verticala. Figura principals, de obicei se amplaseaza in partea superioara din stanga a grupului de desene sau a plansei, Daca este posibil, la dispunerea desenelor trebuie sa se tina seama de plierea plansei de desen la formatul A4.

Desen teknit lie tonsfrutffi

17

• Zona rezervata pentru text

In zona rezervata pe plansa pentru text trebuie sa fie grupate toate informatiile necesare intelegerii cu usurinta a continutului desenului; acestea sunt informatiile care nu trebuie amplasate direct in zona rezervata desenului.

Zona rezervata pentru text trebuie sa fie de obicei situata in partea dreapta a plansei; Iatimea zonei trebuie sa fie egala cu dimensiunea indicatorului (min. 100 - max. 170) ..

Daca un desen se desfasoara pe toata Iatimea plansei, zona rezervata pentru text trebuie sa fie plasata in partea inferioara a plansei; iniiltimea zonei trebuie sa fie aleasa in functie de spatiul necesar.

Zona rezervata pentru text trebuie sa fie impartita in coloane de latimi adecvate; daca este posibil, trebuie sa se tina seama de pliere.

In zona rezervata pentru text se gasesc urmatoarele informatii:

~ explicatii: sub rubrica "EXPLICATII" trebuie date informatiile necesare citirii desenului, explicarea simbolurilor, abrevierilor si unitatile de masura;

~ instrucuuni: sub rubrica "INSTRUCTIUNI" trebuie sa fie date informatiile necesare realizarii a ceea ce este indicat in desen, completand informatiile date in zona rezervata acestuia; daca pe plansa sunt prezentate mai multe obiecte, instructiuniis generale trebuie date in zona destinata pentru text, iar instructiunils specifice trebuie date impreuna cu figurile corespunzatoarte;

~ referinte: sub rubrica "REFERINTE" trebuie prezentate datele sau desenele complementare ~i alte documente referitoare la figura reprezentata, ;

18

Desell fekllft Ie t01lsfJ'lltfif

\ 4 1 5 I 6 I

EXPLICATII A
,
....... '"
.........
INSTRUCTIUNI I---
,
.......... , ,
..........
8
REFERINTE
,
..........
.........
f----
I VIGNETA I

TABEL DE MODIFICARI C

Notare Detaliile modificarii Data Semnaturo f---
D
INDICATOR
\ 4 \ 5 \A3 ( 420X297\ Figura 6.

Dest!lI fek1l't Ie t,nsfJ'lltUl

19
« I IT) I u 0 r-...
r-,
I Q)
N
x
1O 0
.--- N
'¢
'-'
n
«
f----- 1O
I--
~ 0::
W
L() Z 0
o I-
«
5= u L.()
- is
2;
f------
2 -
.2
'0
0: c
<5 E
[;: Q)
~ 0 (/')
0 0
:::;;
+' ~
W 0
0 0 r--:
--'
IoU ~ e
-- ~ >0
~ - - 6b
'U
0 ~
E
~
W
f- :§
n z: Q)
£r; 0
w (j) n
LL
w I.,_
0
0:: +'
I-- 0
Z I--
Z
:::>
i=-
('\J u
:::>
0::
I- ('\J
(fJ
?;
-'----
i=- -
«
u
:::i
0..
~ X
W
..----
I
« I CD I u I 0
~ vigneta trebuie amplasata astfel incat sa ramana vizibila ~i dupa plierea plansei 'in format A4; 'in masura in care este necesar, vigneta trebuie sa

cuprinda:

un plan schematic, cu indicarea nordului cladirii ~1 a anei

aferente,

un plan schematic cu indicarea partii de cladire ~1 a ariei

aferente,

_ 0 sectiune schematics prin cladire cu indicarea etajului ~i

directiei de observare a vederilor.

, ,

~ Tabelul de modificari trebuie utilizat pentru notarea tuturor corecturilor si/sau schimbarilor aduse desenului dupa prima editare.

Tabelele de modificari trebuie sa contina urmatoarele informatii:

_ indicarea modificarii ~i numerotarea locurilor unde au fost

facute modificarile (rubrica notare), - detaliile modificarii,

- data modificarii,

_ semnatura celui care a facut modificarea.

Latimea tabelului de mcdificari trebuie sa fie egala cu:

_ latimea indicatorului daca tabelul de modificari este amplasat

imediat deasupra acestuia;

_ min 100 mm daca tabelul de modificari este plasat 'in stanga

indicatorului.

InaItimea fiecarui rand 'in tabelul cu modificari trebuie sa fie conform cu

regulile date 'in ISO 3098 - 1 / 93 ~i trebuie sa asigure spatiu minim intre liniile

suport ale scrisului.

1.6. Plierea planselor (STAS 74 - 1994)

Plierea planselor se realizeaza sub forma de armonica astfel 'inc at sa se obtina formatul A4. Initial se pliaza plansa pe orizontala la intervale de 190 mm, urmand plierea pe verticala la intervale de 297 mm, ca In figura 8.

J1£sen telln't lie tlnsfrutUf

21

-~-L~6~Z~>f~S~dJ~----------------L~.~~~~XU~----------~

I

L6~

, ,

, ,

I ,

, ,

, ,

, ,

I ,

I ,

_ -----,--- ---- 1 -- - _-=-=-=I-f-~.L_

, I

, ,

, I

, ,

I I

I ,

, ,

I I

~ __ ---4----------~-----------

, ,

, I

, ,

I ,

I I

I I

I I

, ,

, ,

------,----------,-----------

I ,

, I

, I

, ,

, ,

I ,

I I

I I

______ ~________ I

, - - -,- - - - - - - - - -I-f------+-

I I

I ,

I ,

I

0:: o f<I: .S2

o z

, I I

:

o en

o en

x

E

o en

v

+' (f)

IlJ ...

o N

1.7. Scrierea in desenul tehnic

Standardul SR ISO 3098 stabileste tipurile de scriere cu mana libera sau cu sablonul. Principala caracteristica a scrierii este inaltimea literelor mari ~i a cifrelor (notata h).

Aceasta inaltime poate avea valorile: 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14 ~i 20 mm.

In functie de grosimea liniei de trasare a literelor, scrierea poate fi:

- ingusta, de tip A (grosimea de trasare este 1~);

- normala, de tip B (grosimea de trasare este !_).

10

Cea mai utilizata este scrierea normala, de tip B.

Pentru trasarea literelor cu mana, se foloseste 0 retea ajutatoare de lini echidistante orizontale ~i verticale. Liniile orizontale formeaza 16 randuri intn ele; liniile verticale pot fi perpendiculare sau inclinate la 75° fata de liniik

orizontale.

In functie de liniile verticale, scrierea poate fi dreapta sau inclinata. II

figura 9 este prezentat un exemplu de scriere normala dreapta.

In figura 10 este prezentat un exemplu de scriere normals inclinata h

In figura 11 sunt prezentate cateva semne de larga utilizare. In figura 12 sunt prezentate literele alfabetului grecesc.

In figura 13 este prezentat un exemplu de scriere ingustata,

In cazul scrierii normale, liniile orizontale formeaza 16 randuri intre ele scrierea se executa pe cele 10 randuri din mijloc.

In cazul scrierii ingustate, reteaua de linii orizontale formeaza 22 d randuri iar scrierea se executa pe cele 14 randuri din mijloc.

Liniile verticale se traseaza perpendicular sau inclinate la 75° fata de liniil orizontale. Pasul dintre liniile vertic ale este egal cu pasul dintre liniile orizontal ale retelei.

1'1-

-
;
:
,
:
~
Il
f-'
"
~I
OJ
I "' (7J
1/ 'IZ
1/ ..
I-- 1/ UJ 11

Figura 9

In tabelul 5 sunt prezentate caracteristicile scrierilor normale ~i ingustate.

Tabelu15

Scriere normals Scriere 'ingusta
Inaltimea literelor mari si a cifrelor 10 l/lOh 141/14h
inalpmea literelor mici 7 l/lOh 101/14h
Latimea literelor mari 'in afara de literele I, 61/10h 61/14h
1, 1, M ~i W
Latimea literelor mari I ~i f l/lOh 1/14h
Latimea literei mari J , 5 l/lOh 51/14h
Latimea literelor mari M ~i W 91/10h 91/14h
Latimea literelor mici 'in afara de literele f 6 l/lOh 61/14h
i, 1, I, m, r, t, 1, W
Latimea literelor mici i, I, j, I, t ~i 1 l/lOh 1/14h
Latimea literei mici r 3 l/lOh 3 1/14h
Latimea literelor mici m ~i W 9 l/lOh 9 Ilt4h
Latimea cifrelor arabe 'in afara de 1 6 l/lOh 61/14h
Grosimea liniei de trasare 1/10h 1/1~
Distanta dintre doua litere alaturate ale
unui cuvant; intre doua cifre alaturate ale 21/14h
unui numar 21/10h
Distanta minima intre doua cuvinte sau 61/10h 61/14h
numere alaturate
Distanta minima intre doua randuri (intre 16 l/lOh 22 l/l~
liniile de bazal in· tabelul 6 este prezentata grosimea de trasare a literelor §i cifrelor 'in functie de 'inalpmea literelor mario

Tabelu16

Dimensiunea nominala a 2,5 3,5 5 7 10 14 20
scrierii, mm
Grosimea liniei AJ.1/14l.!l 0,18 0,25 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4
I de scriere, mm B(l/1041 0,25 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4 2,0 Pentru obtinerea proiectiilor unui obiect cat ~i a pozitiilor acestor proiectii, se considers obiectul situat 'in interiorul unui cub, denumit cubul de proiectie (fig. 14).

Dupa proiectarea obiectului pe cele 6 fete ale cubului, se desIa§oara

suprafata cubului. Se obtin sase proiectii (vederi) ca in figura 15.

Proiectiile obtinute au urmatoarele denumiri.

1. Vedere din fata;

2. Vedere de sus;

3. Vedere din stanga;

4. Vedere din dreapta;

5. Vedere de jos;

6. Vedere din spate.

2

6

4

5

Figura 14.

1.8. Dispunerea proiectiilor in desenul tehnic In figura 16 este reprezentata 0 constructie in trei vederi .

. Vederileobtinute prin proiectii ortogonale, pe planele de proiectie in desenul tehnic, obiectele se reprezinta prin proiectii (vederi ~i sectiuni), determina forma §i dimensiunile elementelor exterioare ale constructiei.

Dispunerea proiectiilor este reglementata de standardul ST AS 614 - 76. '

30

Desell umllle Illl nnSlfll(;lII

,)1

5
!

4 1 3 6
'.
------ I

2
mom
I I II~___'I I

Figura 15.

Daca unele proiectii (vederi ~i sectiuni) sunt dispuse in alte pozitii decat cele rezultate din figura 15, este necesar sa se noteze deasupra acestora

denumirea proiectiei.

m

Figura 16.

Planurile se definesc prin pozitia lor: plan parter sau plan cota ± 0,00;

Pentru determinarea elementelor interioare ale unei constructii plan etaj cota +2,80 etc.

(compartimentarea interioa:a, gr~si~ea. perepIAor,. a pl~~eelor, pozi~~onarea • In fi~r~ ~ ~ b, este prezentat un exemplu de sectiune orizontala: planul

usilor, a ferestrelor, dimensiunea mcapenlor, adancimea ~l forma fundatiilor) se parter al uner cladiri.

folosesc sectiuni prin constructie. . . . ~ Sectiunea verticals printr-o constructie poate fi transversal a

Sectiunea este reprezentarea obiectului dupa taie~ea l~l imagmara cu ~n (perpendiculara pe dimensiunea mai mare) sau longitudinal a (paralela cu plan de sectionare ~i indepartarea partii dintre ace~t plan ~l ochiul observato~lu~. dim~ns1Unea mat. mare).

Planurile de sectionare se aleg perpendIcular pe planele de proiecpe, Se~unea B-B din figura 17 a, reprezinta 0 sectiune longitudinala.

rezultand sectiuni orizontale sau verticale prin constructie. Sectiunea A-A din figura 17 b, reprezinta 0 sectiune transversala.

Sectiunea orizontala se numeste plan; fiind privita de sus, va cuprinde Urma planului de sectiune pe planul de proiectie se numeste traseu de

elementele ~aracteristice interioare, existente de la nivelul sectiunii in jcs. sec/~onare ~i se reprezinta cu linie punct subtire (P3). Capetele traseului de secponare ~i locurile de schimbare a directiei se reprezinta cu segmente groase (C1).

1.9. Reprezentarea sectiunilor

32

Desen teknit fie t.nsttuttu

I

A--A

.., .,., ., -- ....- .,. -_ .

JJ



L
f- I- ,-- l-
f-
, 0)

c)

A-A

I

~-

I

a) sectiune pr opriu+ziso

Figura 17.

Directia de pnvire se indica prin sageti subtiri, perpendiculare segmentele ingro~ate. in dreptul fiecarei sageti, traseul de sectionare marcheaza cu cifre sau litere.

Traseele de sectionare pot fi rectilinii, deealate sau frante ea In exemplele

din figura 18.

in desenul de constructii se utilizeaza doua tipuri de sectiuni:

_ sectiunea propriu-zisa (fig. 19 a);

_ sectiunea cu vedere (fig. 19 b).

Figura 18.

B-B

b) sectiune cu vedere

pe Figura 19.

se Sectiunile propriu-zise ~i sectiunile cu vedere pot fi la randul Ior:

• sectiuni rectilinii (traseu de sectionare drept);

• sectiuni deealate (traseu de sectionare ca In figura 18b); ~ sectiuni desfasurate (traseu de sectionare eu linie franta).

. In figura 20 este prezentata 0 sectiune decalata. Elementele seetionate se

contureaza eu linie mai groasa. .

34

D£S£JlIf:nnu:: lie (;"nlnlll"'U

8-8

J~

B

Figura 20.

Dupa pozitia planului de sectionare fata de planul de proiectie orizontal,

sectiunile pot fi:

_ sectiuni orizontale (fig. 17 b);

_ sectiuni verticale (fig. 17 a ~i 17 c); - sectiuni'inclinate (fig. 21).

0-0

~

Figura 21.

Elementele de constructie simetrice se pot reprezenta sectionate numai pe

jumatate, ca in exemplul din figura 22.

JleseH tekHle de elJtstrueUl

35

Figura 22.

Sectiunile se aseaza pe desen conform modului de dispunere a proiectiilor (STAS614 -76).

In unele cazuri se intalnesc sectiuni suprapuse peste vedere (figura 23) sau sectiuni intercalate (figura 24).

Figura 23.

Figura 24.

jb

Aceste sectiuni sunt acceptate in scopul economisirii spatiului pe eoala d~

hartie.

La reprezentarea sectiunilor se vor respeeta urmatoarele reguli: _ suprafata sectionata se hasureaza sau se poseaza;

materialele de pe suprafata sectionata se reprezinta pnn

simboluri conventionale;

_ materialele pot fi simbolizate prin eulori conventionale.

Hasurile se executta cu linii subtiri C3, paralele, echidistante ~i inclinate Ie 45° fata de eadrul desenului. Distanta dintre hasuri se alege intre 1 ~i 6 mm, II

, , .. \

functie de seara desenului.

, Sectiunile prin doua obieete alaturate se hasureaza eu linii orientati

deferit (figura 25). .

Daca obiectele alaturate sunt din acelasi material dar de compactitat

diferite, se schimba densitatea liniilor de hasura ea in exemplul din figura 26.

Desimea hasurilor pentru acelasi material trebuie sa fie identic a pe toan desenele reprezentate la aceeasi scara. Daca liniile de contur ale elementulu hasurat au 0 inclinare de 45° fata de cadrul desenului, hasurile se pot reprezent la 60° sau 30° fata de cadrul desenului, figura 27.

Figura 25.

Figura 26.

45'

60'

Figura 27.

Daca suprafata sectionata are dimensiuni mari se admite hasurarea numai pe 0 portiune ingusta (figura 28).

Figura 28.

Daca in sectiune se urmareste evidentierea materialelor, aeestea se reprezinta . p~n simboluri. Simbolurile conventionale se reprezinta in special in cazul sectiunilor vertieale. Liniile simbolurilor se traseaza in general eu linie subtire.

In tabelul 6 sunt prezentate simbolurile pentru reprezentarea materialelor ~i strueturilor.

~aterialel~ .de constructie din sectiuni se pot reprezenta si prin culori conventionale, Utilizarea eulorilor este limitata de faptul ea nu este posibila reproducerea lor in aparatele de eopiat obisnuite.

In tabelul 7 sunt prezentate eulorile utilizate in desenul tehnie de constructii.

38

Desell tekllft lie tlllsU'uttff

.J1'w;G""" .. ., .., .., .

Tabelu16.

Materialul

Re rezentare

Pamfint Standi

Lichide

~ ~

Umplutura

Piatra naturala

Zidarie In general

Zidarie de daramat

Tencuiala

Mozaic

Rabi!

Beton simplu

Materialul Reprezentare
Beton armat
monolit> 1 :50 ~
< 1:50
Beton armat
prefabricat la -
scara > 1 :50
Metal: profile ~i n®O
bare rotunde
I\-
Lemn In sectiune ~
longitudinal a
Lemn In sectiune ~
transversala rmJ
Izolatie termica, ffiillillill
fonica etc. (cu
explicatii)
Izolatie
hidrofuga
Azbociment, !~t·\:;;tl:\~t£~'t~;;J
produse de
IpSOS

Geam

Indiferent de
material pentru ~
dimensiuni mici
ale campului Tabelul7

F elul materialului Culoarea
Lemn Siena
Zidarie de cariimidli Rosu
Zidarie de piatra Cenusiu
'Beton Cenusiu
Material refractar Galben inchis
Sticla Verde deschis galbui
Pamant Cafeniu
Otel Violet inchis in figura 29 este prezentata 0 sectiune (printr-o fundatie), cu 0 reprezentare simbolica a materialelor.

1.10. Reprezentarea rupturilor

In desenul tehnic, rupturile sunt 0 reprezentare conventionala care indica ruperea ~i indepartarea unei portiuni din obiectul reprezentat.

Linia de ruptura nu este necesara atunci cand suprafetele sectionate sunt hasurate sau reprezentate prin simboluri de materiale (figura 30).

Rupturile se reprezinta cu urmatoarele linii:

- linie punct subtire daca sunt evidentiate mai multe elemente din acelasi material sau materiale diferite; ill cazul ementelor intrerupte, indiferent de material, ruptura se indica prin doua linii punct paralele (figura 31 a).

linie continua ondulata subtire, In cazul obiectelor metalice (figura 31 b),

""TV

o

o

Figura 29.

3.20

Figura 30.

- linie continua subtire in forma de bucla in cazul barelor de lemn rotund (figura 32).

- linie continua subtire in zigzag la obiectele din lemn ecarisat (figura 33).

-1,90 ±~~~~~~~

I I I

0)

b)

Figura 31.

Figura 32.

Figura 33.

Daca ruptura trece prin suprafete mari, conturul acesteia se reprezinta cu D linie continua subtire intrerupta, din loc in loe de zigzaguri mici (figura 34).

42

Desen tennlt u nnsmu:m

o N

Glaf tabla z inco l o

25

30

Figura 39.

Liniite ajutatoare depasesc liniile de cot a cu aproximativ 2 mm. In anumite situatii liniile ajutatoare se pot trasa la 45° sau la 60° ca in figura 40.

60 5

15

30

Figura 34.

Figura 40.

In cazul a doua elemente suprapuse din acelasi material, Iiniile de rupturi

se executa decalate (figura 35). Liniile ajutatoare, in cazul supratetelor curbe, se traseaza perpendicular

pe curba sau paralele intre ele ca in figura 41.

45

Dt;a"n U;JIIIII .. "., ......... "' ..............

60'

Figura 4l.

Figura 35.

I. 11. Cotarea in desenul tehnic de constructii

Liniile de contur, axele, liniile jutatoare ~i prelungi~ile l~r nu pot j Cotarea unui desen consta in scrierea dimensiunilor partiale ~i tota1e a1e

utilizate ca linii de cota. Liniile de cota se traseaza paralel cu dimensiunea la carl elementelor reprezentate.

se refera, ca in exemplul din figura 42.

200

Figura 42.

Distantele dintre liniile de cota sau dintre linia de cota ~l contun elementului cotat trebuie sa fie de minim 7 mm.

Liniile de cota se traseaza astfel incat sa se evite:

_ intersectarea liniilor de cota intre ele sau cu liniile ajutatoare (

cota;

_ intersectarea liniilor de indicatie sau de referinta;

_ trecerea liniilor de cota prin goluri;

_ repetarea cotelor pe aceeasi proiectie a desenului.

Cotarea trebuie realizata in asa fel incat pentru deterrninarea dimensiunilor elementelor reprezentate sa nu fie nevoie de ca1cule suplimentare. Elementele cotarii sunt (figura 36):

- linia de cota;

- linia ajutatoare de cot a;

- linia de indicatie;

- cota;

- cota de nivel.

• Linia de cota este linia deasupra careia se inscrie valoarea cotei; linia ~e cota se tr~s~aza cu .linie continua subtire C3 ~i se delimiteaza prin puncte mgrosate sau liniute inclinate la 45° fata de linia cotei ca In figura 37.

10

Figura 36.

44 ., ..... ..,. .......................... _ .... -- ... _-- --- ---
} l
)1 _Q
1 I
I
~

I ~i
I. 6 ... 8b

Figura 37. Jlt;Ifr:R umRII; IIr: to"RIiU N(;Ul

"tl

Liniile de cota ale unghiurilor razelor ~i diametrelor se delimiteaza numai cu sageti ca in figura 43.

37"

Figura 43.

Delimitarea cu sageti este obligatorie ~i in eazul cotarii areelor ~ ~ c~l cercurilor ~ici? sagetil~ se orienteaza spre interior. Daca cercurile

unghiurilor. unt mID man de 6 mm, sagetile se onenteaza spre exterior. Centrele areelor de

Sagetile se executa eu un unghi euprins intre 15° ~i 90°. in eazu:erc se ~ndicii p~ntr-o cruciulita sau un cerculet daca nu sunt determinate de

delimitarii liniilor de cota eu puncte si liniute la 45°, atat linia de cota cat ~i linip.tersecp.a a doua axe. ~ .. "

ajutatoare se prelungese eu 2-3 mm dupa punctullor de intersectie. I~ ca:u1 reprezentaru elemen~elo! simetnce, acestea se pot cota numai

Pentru un desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de code~tru 0 jumatate; cotele generale se indica obligatoriu pe linia de cota generala

L·· . ~ d 1" ~ f di "1 S;a 10 figura 44

• tnta ajutatoare e muteaza gra IC ImenSlUfll e care se coteaza. I .

traseaza cu linie continua subtire C3. Ca linii ajutatoare se pot folosi liniile dl ¥

contur ~i axele ca in figura 38.

A
~
12

-==~ LD ~
c-r- 48

12 6 6 I

Figura 38.

Liniile ajutatoare sunt perpendiculare pe liniile de cota ~i pornesc de I, conturul elementului reprezentat sau de la 0 distanta apropiata de acesta (figur 39).

Figura 44.

'to

La eotarea elementelor simetriee, se admite ea linia de cota sa se termini eu 0 sageata numai la unul din eapete ea In figura 45. Liniile de cota depasesc n aceasta situatie eu 5-10 mm axa de simetrie.

~120

~80

I ~200

Figura 45.

Tot eu 0 singura sageata se traseaza eotele din situatiile prezentate i figura 46.

1 2

1-

6

Figura 46.

Cand eentrul unui arc de cere nu poate fi reprezentat In eadrul desenul linia de cota a razei se traseaza ea In figura 47.

o o

Figura 47.

• Linia de indicatie sau de referinta (liniile frante) se folosese la e t

. al 1 " A 0 area

mterv e or rruci ea in exemplul din figura 48.

75

100

100

Figura 48.

1 Li~a de referinta se utilizeaza ~i pentru alte notatii sau observatii ea In exemp ul din ~fi~ra 49. Liniile de referinta se termina eu un punet cand s~ oprese pe 0 suprafata ~l eu sageti cand se oprese pe linii.

50

Desen tehnir de r9nstrurtii

1

Figura 49.

La cotarea reprezentarilor axonometrice, liniile ajutatoare se traseaza paralele intre ele, urmand directiile rnuchiilor elementului reprezentat (figura 50).

30

Figura 50.

• Cola indica valoarea nominala a dimensiunii elemntului cotat. Con poate fi insotita de simboluri, cuvinte sau prescurtarile necesare pentru

.., .., e .. , 11

precizarea eleroentului cotat. Cotele se scriu. cu cif~e arabe, inattimea minima de scriere fund de 2,5mm (conform standardulm de scnere).

In reprezentarile executate pe 0 plansa, la aceeasi scars, scrirea cotelor se face cu 0 singura inaltime nominala. Cotele se scriu deasupra liniei de cota, la circa 1 mm, §i pe cat posibilla mijlocul liniei de cota.

In cazul desenelor de ansamblu, daca specificul desenului nu are alte reglementari, cotele mai mari sau egale cu 1m se indica in metri, cu doua zecimale iar cele mai mici de 1m se indica In centimetri. Cand trebuie indicati §i milimetri acestia se scriu sub forma de exponent: 125, 75 etc.

In anumite situatii, standardele admit utilizarea unei alte unitati de masurji.

Daca unitaple mama nu sunt standardizate trebuie precizate intr -0 nota pe desen unitatile utilizate §i echivalenta acestora cu cele din SI:

Cotele se scriu astfel incat sa fie citite din fata §i din dreapta. Se evita trasarea liniilor de cota §i inscrierea cotelor cu inclinarile cuprinse in zona hasurata din figura 51.

'~

2 •

=.:

Figura 51.

52.

fn cazul cotarii unghiurilor, scrierea cotei se face ca in exemplul din figura

40'

.JJ

6000

6000

o o

i' 2

I I
I I
I I
I I
I I L0-
r- I I
I I
'80.00
r- .._
80.00 o o

r-,

2

Figura 54.

Cotele pot fi precedate de simboluri:

- ,..., la cotarea unor dimensiuni care nu se pot indica cu precizie;

- . <I> la cotarea diametrelor (nu este obligatoriu la reprezentarile

cu contur circular);

- RIa cotarea razelor (daca centrul arcului nu este indicat).

In desenele de instalatii, se mai intalnesc ~i alte simboluri: - 0 se inscrie la cotarea unui patrat;

- SR se inscrie inaintea cotei care indica raza unei sf ere;

- S<l> se inscrie inaintea cotei care indica diametrul unei sfere.

Pentru suprafetele filetate, simbolul <I> este inlocuit de litere.

Pentru filetul metric, utilizat in tara noastra, se utilizeaza litera M. Pentru alte tipuri de filete se mai intalnesc notatii de tipul E (filet Edison), W (filet Withworth In toli) etc.

Deasupra cotelor pentru lungimi curbilinii se pune semnul de arc (160) ca In figura 42.

• Cola de nivel indica valoarea numerica a diferentei de inaltime dintre un punct al unei constructii ~i un nivel de reper. Cotele de nivel se indica In metri cu doua zecimale. Ca reper se ia deobicei nivelul pardoselii finite de la parterul cladirii (± 0,00).

Cotele de deasupra cotei reper se inscriu precedate de sernnul + iar cele de sub acest nivel se inscriu precedate de semnul-.

Pentru inscrierea cotelor de nivel se utilizeaza simboluri triunghiulare cu inrut.imea triunghiului egala cu Inaltimea cotelor.

~ . ., t 1 alt ~ s ara decat ce Pentru cotele relative raportate la reperul constructiei simbolul . se

Cotele care se refera la dimensiuni reprezenta e a a c . fi r Innegre~te pe jumatate (figura 55a)- pentrucotele raportate la un alt nivel din

. . bl" ~ ceptia elementelor de construcpe IgU . , ~ ,

desenului respectrv se su miaza, cu ex , afara constructiei, triunghiul nu se innegreste (figura 55 b). In proiectiile

intrerupt ca in figura 54. orizontale (planuri) simbolul se incadreaza cu un dreptunghi (figura 55 c).

in anumitecazuri, pentru claritatea desenului, simbolul cotei de nivel

Figura 52. .. . .

Nu se admite intersectarea cotelor cu liniile care pot impiedica cmrea le Hasurile si sernnele conventionale se intrerup in dreptul cotelor ca

figura 53.

Figura 53.

54

JI~liCR lCRRlC Ill: C.,,,311 .. "".

+ 1 ,25

~--- -~

0)

Figura 55.

+2.33

± sb22]

+2.33

±~~

b)

c)

se poate reprezenta pe 0 linie de indicatie ea In figura 56.

-0,30

Figura 56.

in figura 57 este prezentat un exemplu de inscriere a eotelor de nivel

pentru 0 cladire.

.111110..," .. " ......... "I' .... v, • .,,, ..... '"

))

-0.30

Figura 57.

Simbolurile pot fi reprezentate ~i prin jumatati de triunghi, figura 58. Pe acelasi desen notatiile trebuie sa fie unitare.

+2,20

-1,30

-0,50

Figura 58.

• Indicatii de detaliu

Axe1e de trasare a constructiilor se noteaza eu eifre arabe ~i litere mari inscrise In eereuri sau patrate eu latura cuprinsa intre 6 ~i 9 mm, In functie de seara desenului.

Axele transversale sau radiale se noteaza eu eifre iar axele longitudinale sau eireulare cu litere ea In figura 59.

JU

I

©-- -.-------,

I I

I

&J-r::'-.

~-- (

- -£2:3-

I

[[l- -r--------,

I

[6}- _LI-_----- ....

Figura 59.

Dimensiunile ~i pozitiile stalpilor se coteaza ca In figura 60. 2.20

20

L
I I
I I
I I
410 2.20 I4ro o r-,

20

20

20

Figura 60.

Sectiunile elementelor mici (traverse, grinzi, sipci etc.) pot fi cotate cu linie de indicatie ca In figura 61.

In figura 61, prima cota este latura orizontala a elementului.

In cazul unorelemente care se repeta, cotarea se po ate face ca i

exemplul din figura 62.

Golurile verticale In zidarie (cosuri, canale, santuri de conducte) se

15x30

30x15

Figura 61.

coteaza prin Inscriere pe 0 linie de referinta a dimensiunilor sectiunii transversale.

Adancimea unui gol se inscrie sub linia de referinta, precedata de notatia h ca in figura 63.

30

30

2.50

3x2.50=7.50

Figura 62.

58

Desen reknle lie eonslrueUI

25x12

s

1;22 h=27

p

II

12x 12 h=87

Figura 63.

Desen teknfe lie e,nslruetif

59

+1,20

r I

20%

Figura 65.

Simbolurile nivelurilor corespondente golurilor verticale se noteaza cu ~i P pentru subsol sau parter ~i cu cifre romane pentru etaje.

Golurile din placi se reprezinta ca In figura 64. I.12.Scarile utilizate in desenul tehnic de constructii

Figura 64.

Prin scara unui desen se intelege raportul dintre dimensiunile liniare masurate pe desen ~i dimensiunile reale corespondente ale obiectului de desenat.

Desenele de constructii se executa de regula la scari de micsorare ~i numaiunele detalii se fac la scara de marime natural a 1: 1 sau marite.

In standardul ST AS 2-82 sunt prezentate prescriptiile referitoare la mirimea ~i modul de not are a scarilor. In tabelul 8 sunt prezentate scarile standardizate.

Tabelul8

! Scm de rnarire 2:1 20:1
5:1 50:1
10:1 100:1
Scara de marime
n~turaJa 1:1
Scm de micsorare 1:2 1:20 1:200 1:2000
1:20000
1:5 1:50 1:500 1:5000
1:50000
1:10 1: 100 1:1000 1: 10000 Pantele se indica printr-o sageata paralela cu panta ~i avand sensu! urcare pentru scari, rampe de circulatie etc. ~i de coborare pentru pantele

scurgere ca In figura 65.

Scara unui desen se stabileste in functie de marimea obiectului ~i gradl de detaliere necesar la reprezentare. Toate proiectiile unui obiect trebuie sa fie I aceeasi scara. In desenul de constructii se utilizeaza frecvent scarile:

-1:200, 1: 100 ~i 1: 50 pentru desenele de ansamblu ale constructiilor d

cladiri;

- 1 :50 ~i 1 :20 pentru de sene de executie;

- 1: 20, 1: 10, 1: 5, 1: 2 ~i 1: 1 pentru detalii de constructii;

- 1 :5000, 1 :2000, 1: 1000, 1 ;500~i 1 :200 pentru planurile de situatie ~i d La aceeasi scars, gradatiile principale sunt din 5 in 5 em. Distanta dintre

amplasament. doul gradatii sau modulul scarii este: 50/2,5 =20mm. Diviziunile sunt distantate

Scara se indica pe desen numai in indicator, daca toate proiectil la 20mm l~tre ele numerotandu-se de la stanga la dreapta, In ordinea 5, 0, 5, '10, obiectului sunt la aceeasi scara. Daca sunt unele proiectii la alta scara, pe acel~ 15 etc. Ultima gradatie are atasata unitatea de masura reprezentata (em). In

desen, scara se noteaza In felul urmator: intervalu1 5 -. ° numit contrascara se imparte in intervale mai mici.

- in indicator se trece marimea scarii principale (scara proiectiei principal! Cu a~easta scara se lucreaza in felul urmator: daca trebuie trecuta pe urmata de scarile seeundare intre paranteze. De exemplu: 1 :20 (1 :5,1 :2). desen 0 lunglm~ de. 32 em, se pune unul din varfurile eompasului pe diviziunea -pe desen, langa denumirea proiectiei la scara diferita de seara principals, i 30 la dreapta lUI 0, tar celalalt van pe diviziunea 2 de pe contrascara. Lungimea inscrie marimea scarii. De exemplu: Sectiunea A-A Seara 1 :5; Vedere din! misurata intre varfurile eompasului da lungimea de notat pe desen.

Seara 1: 5. Scara progresiva sau seara cu retea se foloseste mai ales in desenul

Daca plansele euprind numai detalii exeeutate la scari diferite, sea topografie. Este 0 scara mult mai precisa decat scara grafica simpla.

fiecarei reprezentari se ins erie in dreptul titlului proiectiei respective, iar i =: triunghiulara universal a permite fata de eelelalte variante, treeerea indicator in eompartimentul scarii, se inscrie 0 linie scurta. Daca plansele euprin de la 0 scara la alta.

scari diferite pentru cele doua axe de reprezentare, cele doua scari se inscriu i

indicator precedate de litera 0 pentru axa orizontala (de exemplu 0 - 1 :50)

de litera V pentru axa verticala (de exemplu V - 1: 100)

• Scari grafice

In cazul unor desene care urmeaza a fi marite sau micsorate, scara I indica ~i grafic.

Scarile grafice permit determinarea dimensiunilor necotate pe dese eliminand ealculele de transformare. Scara grafica se executa de asemenea i cazul desenelor reprezentate la 0 scara nestandardizata ~i in eazul hartilor. SUI utilizate trei tipuri de scari grafice:

- scara grafica simpla;

- seara grafica progresiva sau scara cu retea;

- scara triunghiulara universala.

Scara grafica simpla se caracterizeaza prin gradatii eehidistante. Distan dintre doua gradatii se numeste modulul scarii.

In figura 66 este prezentat un exemplu de scara grafica 1:2,5. Seara ~ doua linii paralele la 0 distanta de 1-1,5 mm, pe care se executa gradatia.

10

15

20

em

50 modulul=x=- =20

2,5

Figura 66.

mrn

62

Besen feltHlt lie t.nSU'lftlll

II. Constructii geometrice

VJ

p

P1

in desenul tehnic de constructii se folosesc numeroase constructii grafic

pentru reprezentarea obiectelor sau a constructiilor civile. Figura 67.

Dintre constructiile grafice mai des intalnite se remarca: Se unesc 0 cu P ~i se determina mijlocul segmentului In M; se traseaza

- construirea tangentelor la cercuri; un cere cu raza MP care permite gasirea punctelor A ~i B, care sunt punctele de

- racordarea dreptelor prin arce de cere; tangent! cautate. Se unesc A cu P ~i B cu P.

- construirea curbelor tehnice; in figura 69 este prezentata construirea tangentelor comune exterioare la

- arce ~i bolti; doua cercuri. Punctele de tangents se pot gasi cu 0 constructie ajutatoare.

- muluri; . Se construieste In O2 un al treilea cere concentric cu cercul mare ~i de

II.t. Construirea tangentelor la cercuri raza R - r. Din punctul 01 se due tangentele la noul cerc ca in exemplul din

. figura 68. Construind razele care tree prin O2 ~i A apoi prin O2 ~i B se obtin

in continuare sunt prezentate cateva exemple de tangente constnnte ~unctele C si D. Se due razele OlE paralela cu 02C ~i 01F paralela cu 02D. Se

diferite cercuri: obtin astfel punctele E ~i F; unind E cu C ~i F cu D se obtin tangentele comune

- construirea tangentei intr-un punct pe cere; exterioare.

- construirea tangentelor la un cere dintr-un punct exterior; infigura 70 este prezentata construirea tangentelor comune interioare la

- construirea tangentelor exterioare la doua cercuri; doua cercuri. in' O2 se construieste un al treilea cere cu raza R + r. Se

- construirea tangentelor interioare la doua cercuri.. . ~onstruiesc In continuare tangentele exterioare la acest cere duse din 01

in figura 67 este prezentata 0 variants de construlre. a t~gentel la UConform modelului din figura 68 obtinandu-se punctele A ~i B. Raza O2 A cerc cu rigla ~i compasul. Se prelungeste mai intai raza OP ~l se ta un ~unct F:ietermina punctul E iar raza 02B determina punctul F; In cercul cu centrul 01 se In asa fel incat OP = P,P1. Se construieste apoi mediatoarea segmentului OPI C:iuc razele 01G paralela cu 02F ~i OlK paralela cu 02E. Tangentele comune

ajutorul compasului, obtinandu-se tangenta cautata. . lllterioare se traseaza intre K si E respectiv F ~i G.

in figura 68 este prezentata construirea tangentelor la un cere dintr-s

punct exterior.

p ,

Figura 68.

11.2 Racordarea dreptelor

Figura 70.

in general, prin racordare se intelege unirea a doua linii (drepte sau curb e) printr-un arc de cere. Racordarile prezentate In continuare se refera la:

- racordarea a doua drepte;

- racordarea unei drepte cu un cere.

Infigura 71 este prezentata racordarea a doua drepte printr-un arc de cere de raza data (R). Figura 71 a prezinta cazul dreptelor care formeaza un unghi ascutit, iar 71 b, cazul dreptelor care formeaza un unghi obtuz.

Figura 69.

Figura 71.

66

Desen lettn.r lie r.nsmu:m

jJ.,..,.. ...., 0'5.. _ .

VI

In figura 73 este prezentata racordarea a doua drepte paralele cu arce de cere egale, fund date extremitatile arcelor de racordare ( A si B). Punctele de racordare A ~i B se unesc; apoi se construieste mediatoarea, obtinandu-s punctul D. Mediatoarea segmentului DB intersecteaza perpendiculara dusa 'in B la D2, 'in 01. Acest punct este un centru de racordare.

Dreapta OlD se prelungeste ~i se intersecteaza cu perpendiculara dusa in

A la Dj; obtinandu-se al doilea centru de racordare, O2. ~e con~truite se intersecteaza In C, centrul de racordare.

In figura 74 este prezentata racordarea unei drepte cu un cere printr _wPxtrenu~tile arc_u1U1 de racordare (E ~i F) se obtin unind 0 cu C ~i ducand

arc de raza data. Cercul este exterior arcului de racordare. ~erpendiculara din C la D.

Daca arcul de racordare are raza R, se construiesc 0 paralela la dreapu . ,In figura 75 este ~rezentat cazul racordiirii unei drepte cu un cere 'in care

D (la distanta RW un arc de cere de raza r + R concentric cu primul cere. "ero:este mtenor arcului de racordare.

, .• tru gasirea centrului de racordare se duce paralela la D la distanta R Se

,0 . ~ un arc de cere cu raza R - r care se intersecteaza cu paralela trasata

Centrul arcului de racordare (C) se gaseste la intersectia a doua paralele duse la cele doua drepte, la distanta R. Extremitatile arcului de racordare (A ~i B) se gasesc ducand din C perpendiculare la dreptele date.

In cazul dreptelor perpendiculare, 'in figura 72 este prezentata 0 metoda de gasire a centrului de racordare ~i a extremitatilor arcului de racordar, utilizand numai compasul.

R

Figura 73.

R

Figura 72.

F

0,

o

Figura 74.

68

».,"' ., -., -.~ - --

anterior in C, centrul de racordare. Se prelungeste CO din colo de cere obtinandu-se B. Din C se coboara perpendiculara la D obtinandu-se E. Areul se traseaza intre B ~i E.

D

Figura 75.

11.3. Racordarea cercurilor

c Figura 76.

In figura 76 este prezentat cazul racordarii a doua eereuri eu un arc, cercurile fiind exterioare racordarii.

Centrul arcului de racordare se gaseste la intersectia a doua arce. Unul dintre arce are centrul In 01 ~i raza RI + R In care R este raza impusa df racordare. Al doilea arc are centrul in O2 ~i raza R2 + R ~i intersecteaza primul arc In C, centrul de racordare. Extremitatile arcului de racordare se gasesc unino C cu 01 ~i C cu O2 (punctele A ~i B).

In figura 77 este prezentat cazul racordarii a doua cercuri cu un arc. Figura 77.

cercurile fiind interioare racordarii. 'In figura 78 este prezentat eazul racordarii a doua cercuri

Centrul arcului de raeordare se gaseste la intersectia unor arce de cere curacordare fiind exterior unui cere si interior celuilalt. '

centrul in 01 si O2 ~i de raze R - RI si R - R2 In care R este raza impusa dl

raeordare. Unind C eu 01 ~i C cu O2 se obtin punetele A ~i Beare constinn

extremitatile arcului de raeordare.

arcul de

inmod similar constructia se repeta ~i pentru eelelalte sferturi ale elipsei.

In figura 80 este prezentata 0 metoda de eonstruire a unui oval, figura care poate aproxima (In axonometrie) elipsa.

Se traseaza mai intfu un cere ajutator, eu diametrul egal eu axa mare a ovalului. Cu ajutorul compasului, se traseaza areul AB eu raza = semiaxa mare.

Ducand doua arce de cere, unul eu raza R + R, si celalalt cu raza R - R2 S¥esc E cu A ~i E cu B, obtinandu-se eentrele CI~i C2. Se unesc apoi Feu C1

se obtine centrul de racordare C. Unind C cu 0, se obtine A; B se obtine unind ,i'cu C2. .

C cu O2 ~i prelungind segmentul.

Figura 78.

II. 4. Construirea curbelor tehnice

Sunt prezentate cateva curbe mai des intalnite in tehnica: - elipsa;

- ovalul;

- hiperbola;

- parabola;

- spirala.

Elipsa se poate construi eu suficienta precizie cand se eunosc axele. in figura 79 se prezinta metoda constructiei elipsei prinpunete.

Elipsa se construieste plecand de la un dreptunghi. Segmentele EC ~i Oc ~, se impart in acelasi numar de parti egale, in functie de preeizia ceruta la ~ .. constructia elipsei.

Prin A si B se due segmente spre diviziunile de pe EC ~i Oc.

Segmentele se intersecteaza obtinandu-se punctele de construire a elipsei.

j" I:~

Besen lennu:: ae t'Jlsrrurm

71

Figura 79.

I IE

I F

Figura 80.

Trasarea ovalului incepe eu areul eu centrul in CI (tangent la cere) apoi eu areul eu eentrul In C2, extremitatile fiind pe liniile care tree prin C1 ~i C2. Pentru inchiderea ovalului se due aree eu eentrele In F ~i E.

In figura 81 este prezentata constructia unei hiperbole prin punete. Se considera eunoseute: distanta dintre varfurile hiperbolei ~i foearele. Pe axa transversals se iau diferite punete K, (In exteriorul segmentului F IF2). Cu eentru! In F I se traseaza un arc de cere eu raza KIAI iar eu centrul in F2 un arc de cere eu raza R2= KIA2.

La interseetia areelor de cere apar punetele HI ~i H2 care sunt puncte ale hiperbolei. Daca ~e pastreaza eentrele, prin inversarea razel?r se d~ter~ina punete simetriee eu primele dar situate pe cealalta ramura a hiperbolei, Luand alte punete K, se determina ~i alte punete ale hiperbolei.

1 210

Figura 81.

1 ~.

In figura 82 este prezentata constructia unei parabole prin punete. Se f'nsidera cunoscuta distanta de la f~e~l par~bolei la.axa direetoare (p).

, Primul punet care se determma este varful 0 situat la p/2. Alte punete se Bsese ducand paralele la d. ireetoare la distante luate arbitrar. Prin punetul B s-a ius 0 paralela la direetoarea D. Cu centrul in foearul F se traseaza un arc de

jere de raza R = EB, care intersecteaza paralela dusa prin B In punetele PI ~i P2 care apartin parabolei.

Figura 82.

In figura 83 este dat un exemplu de eonstruire a unei spirale . Spiralele '" pot eonstrui eu mai multe centre. In exemplul dat, spirala are trei centre.

Se construieste mai lntai triunghiul eehilateral eu latura egala eu 0 treime din marimea pasului spiralei. Varfurile triunghiului sunt centrele areelor de cere care formeaza spirala, iar prelungirea laturilor limiteaza arcele de cere suceesive.

Il, 5. Arce ~i bolti

Areele sunt constructii curbe din earamida, piatra sau beton, destinate sa &cop ere un gol dintr-un zid ~i sa descarce greutatea constructiei aflata deasupra ·lCestora.

74

DeseJl tekJl'e lie elJlsttllttU

e

Figura 83.

Elementele unui arc sunt prezentate in figura 84:

• areada - partea curb a a areului;

• planul de nastere - suprafata pe care se reazema areul;

• desehiderea - distanta dintre punetele de sustinere masurate pe planul de nastere;

• inaIlimea (h) - distanta intre planul de nastere ~i punetul eel mai inalt al areului.

Cheie sou bolter de inchidere

Baltori

Plan de ncstere

Baltar de

ncstere ...c

Impasto

Deschiderea

Figura 84.

DeseJl tekJl'e lie e'Jlstruttf,

75

La eonstruirea unui arc se folosese blocuri de zidarie numite boltari. wtre boltari sunt rosturi inclinate numite asize, care converg spre centrul arcului.

Areele mai des utilizate in constructii sunt: - arcul in plin cintru;

- arcul eliptic;

- arcul ogiva;

- arcul rampant.

In figura 85 este prezentat un exemplu de arc in plin cintru, (eu ina1timea egala cu jumatate din deschidere):

E

Figura 85.

In figura 86 este prezentat un exemplu de arc eliptic. Constructiile geometrice sunt asemanatoare celor intafnite la constructia ovalului. Axa mare AE se imparte in trei paqi egale; se construieste apoi triunghiul echilateral CiC2C3. Varfurile triunghiului sunt folosite ea centre pentru areele de cere.

Figura 86.

In figura 87 este prezentat un exemplu de arc-ogiva. Arcul ogiva este compus din doua arce care pot avea razele egale cu deschiderea arcului (arcogiva echilaterala) sau mai mici (ogiva ascutita).

ell. c 2

deschtdereo

Figura 87.

In figura 88 este prezentat un exemplu de arc rampant. Se considers cunoscute deschiderea ~i inclinarea rampei.

Figura 88.

Pentru construirea arcului rampant se parcurg mai multe etape:

1) se construiesc bisectoarele unghiurilor a ~i ~. Bisectoarea unghiului ~ intersecteaza segmentul D1D2 'in punetul C1

2) din C1 se duce perpendiculara la FE, obtinandu-se C2; perpendiculara construita intersecteaza biseetoarea unghiului a 'in C3

3) se traseaza areul D2C2 cu centrul in C1 ~i arcul PC2 eu centrul -In C3.

Bolta este un element de constructie destinat sa acopere un spatiu intre elementele vertic ale de sustinere (coloane, ziduri etc.). Boltile se pot clasifica, 'in func~e de forma lor, astfel:

- bolti cilindriee (au forma unui semicerc in sectiune);

- bolti inelare (au axa longitudinala arcuita);

- bolti conice (au 'in sectiune forma con sau trunehi de con);

- bolti sferice.

0.6. Muluri

Mulurile sunt elemente ornamentale folosite in decorarea cladirilor.

Profilul mulurilor este format din arce de cerc. Mulurile pot fi formate din arce de cere simple (sfert de eerc, eavet, tor) sau din arce de cere raeordate intre ele (sco~a, dusina, talonul).

In figura 89 sunt prezentate trei tipuri de muluri din arce simple: a - sfert de cere;

b - cavet;

c - tor.

In figura 90 sunt prezentate dona tipuri de muluri din arce racordate: a - dusina cu arce egale, 'in patrat,

b - dusina cu arce egale, in cerc.

Prin inversarea flexiunilor se obtine talonul.

11 '

"

a)

b)

A

Bl...-- ----I.__

c)

Figura 89.

c,

a)

b)

Figura 90.

Aplicatie

in figura 91 este prezentata constructia grafica (scara 1:20), a sectiunii unuicanal colector ovoidal.

Constructia grafica a ovoidului incepe cu trasarea a doua cercuri tangente. Diametrul cercului mare este dublul diametrului cercului mic. Diametrul cercului mare se imparte 'in parti egale obtinandu-se O2 ~i ~'2. Se unesc O2 eu 01 ~i 0'2 eu 01. Se construieste mediatoarea segmentului 0 2 si se obtine prin prelungire, 03. Unind 03 eu 01 ~i prelungind dineolo de eereul mic

It obtin punctele de tangenta 1 ~i 1'. Se traseaza arcul de raeordare i ( eu centrul'in 03 ~i apoi arcul simetric cu eentrul in 0'3. Se construiesc mediatoarele ~entelor 3'4' ~i 34, gasindu-se prin prelungire 05 ~i 0'5 la intersectia cu ,elungirea diametrului 22'. , ,

Areele exterioare 3 4 ~i 34 se eonstruiesc eu centrele 'in 0'5 ~i 05.

Considerand punctul 5' la cota -1,45, se unesc punctele 3' ~i 5' ~i se construieste dlediatoarea segmentului. Mediatoarea permite gasirea punctului 04 ~i a simetricului acestuia, 0'4. Cu centrele in 04 ~i 0'4 se eonstruiesc areele 3'7 ~i 38.

I 91100

~-1,30

~,45

scare acces 020-0837

~,95

tencuiola M10

beton ormat 8c15

~,20 ~,22 ~,50

1.15

Figura 91,

IlL Desen tehnic pentru constructii din materiale locale

UI.1. Reprezentarea constructiilor din pamant

Introducere

Pentru toate tipurile de constructii din materiale terestre, pamantul este un element de baza. Tipuri de constructii de pamfint:

• constructii hidrotehnice: diguri, baraje etc.

• fundatii ~i umpluturi pentru to ate tipurile de cladiri, monumente, drumuri, poduri etc.

In figura 92 este prezentat un baraj de pamant cu simbolizarea materialelor utilizate:

ecran etansare orgilo

N baraj

teren

N opa

corp baraj pietris ~I n ISIP

, ",.

Figura 92.

111.2. Reprezentarea eonstructiilor din piatra

Piatra este un material de constructie cu 0 buna rezistenta mecanica ~i chimica, cu 0 larga utilizare inca de la inceputurile constructiilor realizate de oameni. Tipuri de constructii din piatra:

- constructii hidrotehnice : diguri, epiuri, praguri, baraje, porturi, etc., constructii civile, industriale ~i speciale: cladiri, monumente, ziduri, etc.,

- drumuri ~i poduri.

In functie de calitatea prelucrarii se reprezinta fetele poliedrelor din piatra prin contururi nerectilinii, ca in figura 93.

+2,50

1,25

Figura 93.

111.3. Reprezentarea constructiilor din lemn

Lemnul este 0 resursa regenerabila in limita echilibrului ecologic general, foarte usor de prelucrat ~i utilizat in functie de umiditate ~i caracteristicile mecanice. Speciile materialului lemnos folosite in constructii, in functie de ordinea descrescatoare a rezistentei la compresiune, sunt urmatoarele:

• foioase: salcam, stejar, gorun, garnita, fag, frasin, ulm, arin, plop;

• rasinoase: pin, molid, brad, larice.

I

C,nstructiile ~i elementele de constructii din lemn se clasifica astfel:

• dupa durata: - permanente;

- provizorii.

• dupa conditiile de exploatare:

adapostite;

- neadapostite;

- In apa;

- . supuse altemativ in mediu umed si uscat.

• dupa destinatie:

- constructii civile, industriale, speciale;

- lucrari de arta (poduri, ziduri de sprijin etc.);

- constructii hidrotehnice·

, ,

- speciale (silozuri, buncare, tumuri de racire etc.).

Elementele din lemn utilizate in constructii, trebuie sa corespunda urmatoarelor standarde:

);> lemn brut STAS 435 - 91;

);> lemn ecarisat (semirotund, rotund cu doua fete plane, cioplit cu patru fete, cherestea):

- foioase STAS 8689 - 86;

- rasinoase STAS 942 - 86.

LeJnn prelucrat industrial:

• panel STAS 1575 - 88;

• PAL STAS 6438 - 86(placi aschii lemn);

• placi celulare din lemn (PCL) ST AS 1624 - 92;

• placi din fibre de lemn (PFL) STAS6964 - 88;

• placaje STAS1245 - 90 .

•. Prtncipalele normative §i standarde pentru constructiile din lemn

Normative

P1l3 - 1981

- Instructiuni tehnice pentru proiectare, executarea ~i receptionarea peretilor despartitori din panouri prefabricate pe baza de produse lemnoase (INCERC);

i

~

C46 - 86

C36 - 86

C37 -79

C70 - 86

C39 - 82

C199 - 79

P95 -77

C58 - 86

Standarde

- Instructiuni tehnice pentru prevenirea ~i combaterea buretelui de casa la materialele lemnoase folosite In constructii (ICPIL);

- Indrumator privind utilizarea In constructii a placilor din aschii de lemn ~i a placilor din fibre de lemn (ICPIL);

- Normativ pentru alcatuirea ~i executarea invelitorilor la constructii (INCERC);

- Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu placi emailate sau melaminate din fibre lemnoase (INCERC);

- Normativ pentru alcatuirea ~i executarea pardoselilor (INCERC);

- Instructiuni tehnice privind livrarea, depozitarea, transportul ~i montarea In constructii a tamplariei din lemn (INCERC, ICPIL, IPCT);

- Normativ tehnic de reparatii capitale la cladiri ~i constructii speciale (INCERC);

- Norme tehnice privind ignifugarea materialelor de constructii din lemn ~i textile utilizate In constructii (Comandamentul pompierilor, centrul de studii si experimentari pentru prevenirea ~i stingerea incendiilor).

STAS 856 - 71 - Constructii din lemn. Prescriptii de proiectare.

SR ISO - 857 - 94 - Constructii de lernn. Piese si elemente din lemn pentru constructii. Conditii tehnice de calitate.

ST AS 6224 - 82 - Deseuri tehnice. Produse finite din lemn. Clasificarea

deseurilor si reprezentari conventionale.

STAS 11461 - 80 - Imbinarea lemnului masiv. Imbinari cu dinti trapezoidali.

Prescriptii de executie si verificare.

STAS 1040 - 85 - Lemn rotund de rasinoase pentru constructii. Manele ~i

STAS 3415 - 84 STAS 4342 - 85 STAS 942 - 86 STAS 8689 - 86 STAS 575 - 88 STAS 1624 - 92

prajini,

- Lemn rotund pentru piloti,

- Lemn rotund de foioase pentru constructii.

- Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale.

- Cheresteaua de foioase. Dimensiuni nominale.

- Panel.

- Placi celulare din lemn pentru usi interioare.

·$TAS 6438 - 86

STAS 6964 - 88 ST AS 7004 - 89 STAS 465 - 90

STAS 466 - 92 STAS 469 -79

STAS 470 - 80

STAS 479 - 88 STAS 3366 - 86 ·STAS 4928 - 89 STAS 5333 - 93

'STAS 9317/1,2-87

STAS 9322 - 89 STAS 22811_5 - 89 STAS 3344/12-75 ,STAS 9160 - 93

- Placi din aschii de lemn. Placi de interior presate

perpendicular pe fete.

- Placi din fibre de lemn. Clasificare ~i terminologie.

- Placaj din lemn pentru lucrari de exterior.

- Ferestre ~i usi de balcon din lemn pentru constructii.

Sectiuni.

- Usi din lemn pentru constructii civile. Sectiuni.

- Ferestre din lemn pentru cladiri industriale. Ferestre

simple. Sectiuni.

- Usi de lemn pentru constructii industriale,

agrozootehnice ~i tip M. Usi cu falt. Sectiuni.

- Ferestre ~i usi din lemn. Conditii tehnice generale.

- Obloane rulante. Prescriptii tehnice.

- Glasvanduri din lemn.

- Ferestre, usi de balcon, usi interioare ~i exterioare de

lemn pentru constructii. Formate $i alcatuire.

- Tamplarie pentru constructii civile si industriale. Usi si

ferestre din lemn. Metode de verificare a calitatii

- Usi si ferestre. Clasificare si terminologie. ,.

- Parchet din lemn masiv pentru pardoseIi.

- Pavele din lemn masiv pentru pavaje.

- Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Determinarea

UZUITl.

STAS 1245 - 90 - Placaj de fag pentru lucrari de interior.

> Reprezentarea elementelor de lemn

• Lemn brut rotund, figura 94.

Sc.l >50

L

¢15 L=2.50


-..... -....."
- - - - -.~~ - - - -
~<
~~ Figura 94 a.

L

Figura 94 b.

• Lemn ecarisat.

- Semirotund, figura 95.

SC.1 >50

L


<, <,
- - - - -~.~ - - - -
<~
~~ Figura 95 a.

Sc.1 <50

L

Figura 95 b.

Rotund eu doua fete plane, figura 96.

Sc.l >50

L


---.. <,
- - - - -.,?<? - - - -
«:«:
~~ 1615 L=2.50

116'16 2

L=3.00

L=3.00

D¢20,h=17 L

L=2.50 3

Figura 96 a.

01

D¢20,h=17 L

L=2.50 3

ff-

L

Figura 96 b.

- Cioplit eu patru fete plane, figura 97.

Sc.1 >50

L

s-----

Figura 97 a.

Sc.l~50

O¢25,h=20 <S>

L=4.00 L4

L

Figura 97 b.

D¢25,h=20 L=4.00

D¢25,h=20 L=4.00

- Cherestea (bxh lnaltime dupa directia de incovoiere), figura 98.

Sc.1 >50 L
.c ~~ Figura 98 a.

b

L

Figura 98 e.

L

L=2.00 <:»

15x25 <9 LB L=4.50

Figura 98 d.

Lemn preluerat industrial (Panel, PAL, PFL, Plaeaje, PCl.}, figura 99.

Sc.l>50 Pxl.5 L

L L=2.50 9

Figura 99 a.

--:£

b

.~-{ ~.1

ft

l

b
Figura 98 b.
Sc.1~50 20x28 'Cfj
L=ISO 7
4
I. "J?? .1
L b
Figura 99 b.

or

lmbtnart in lemn

'.' Imbinari prin ehertare

• in dinti trapezoidali, figura 100.

,

s

Figura 100.

• Frontale eu prag

- Prag simplu eomplet inecat, figura 101.

b

- Frontale In genunehi, figura 106.

40"<0:<50'

Figura 106.

• Imbinari eu prag eu chertari laterale

- Frontale ortogonale eu textura rara prag, figura 107.

Figura 107.

De prelungire, figura 108.

c.

i ~

- Transversale, figura 110.

a)

- Laterale, figura 111.

(0.1 -0.15)h

7J

h

(0.1-0.15)h

N

~I

Figura 108.

Figura 110.

b)

7 ....

2(bxh) ~ L

II * II * *

* * *

o

£

2(bxh) ~ L

Figura Ill.

• Imbinari eu pene

- Imbinari eu pene prismatiee, figura 112.

b)

Figura 112.

Deselt teftltlt I"., elltSlruefU 95

- Imbinari eu pene ine1are netede ~i dintate din piese metaliee, figura 113.

Pcno dintoto (rozeto)

Figura 113.

- Imbinari eu tije eilindriee (euie, domuri, suruburi, prezoane), figura 114.

bl xh, I

L LS

0)

b)

Figura 114.

- Imbinari eu pene flexibile (lamele), figura 115.

, Reprezentarea constructiilor de lemn

~ • Scara normala, figura 117 .

. '

I f

..,..

Figura 115.

- Imbinari incleiate cap la cap figura 116 a, tesite figura 116 b.

bxh '-----{L67

L

a)

b)

Figura 116.

• Plansee cu grinzi de lemn. Reprezentarea grinzilor: - simplificat (numai axele);

- obisnuit (contur ~i axe).

• Dusumele, figura 118.

• Plafoane, figura 119.

Plan ±O.OO

JJAen lennu:: lie CBnrlnltltl

99

Desenele de constructii de lemn sunt insotite de un extras de material emnos. Extrasul (prezentat in tabelul 9) are roIuI de a stabili cantitatea ~i orturile de materiallemnos necesar executiei. Fiecare tip de piesa de lemn are ~ numar de identificare numit marca. Piesele de Iemn sunt introduse In tabeI in brdinea marcilor.

TabeIuI 9.

Marca Denumirea Dimensiun Unitate Cantitati Nr. Cantitati Obs.
8x60 piesei i de partiale buc. totale
5.30 bxhxl masura (pe buc.) (col. 5x6)
sau cP xl
1 2 3 4 5 6 7 8
A-A Figura 118.

Plan +2.70

8x60

5.30

8-8

Figura 119.

t

IV. Desen tehnic pentru constructii din beton structural

IV. 1. Introducere

Betonul este materialul compozit (agregate, ciment ~i plastifianti), care datorita raportului intre pretul de cost ~i durabilitate, are In prezent cea mai larga utilizare In constructii,

In functie de solicitarile la care sunt supuse si tehnologia de executie, elementele de constructii din beton sunt urmatoarele:

, 5

a) Beton simplu Bc35 (B 50); Bc5 (B 75); Bc7 (B 100);

b) Beton armat care poate fi pus in opera sub forma de monolit ~i prefabricat.

Principalele clase (marci) de beton sunt:

Bc10 (B 150); Bc15 (B 200); Bc20 (B 250); Bc225 (300); Bc25 (350); Bc30 (B 400); Bc35 (B 450); Bc40 (B 500); Bc50 (B 600); Bc60 (B 700); Bc70 (B 800).

Principalele tipuri de otel utilizate la armaturi sunt: OB 37, PC 52, PC 60, PC 90.

c) Beton precomprimat ~i beton post comprimat.

Principalele clase (marci) de beton sunt: Bc 20 (B 250), Bc 30 (B 400), Bc 35 (B 450).

Principalele tipuri de otel pentru armaturi sunt: PC 90, SBPA1, T.B.P. d) Armatura betonata; se utilizeaza pentru constructii zvelte ("zgarie nori").

Principalele marci de beton sunt: Bc50 (B 600); Bc60 (B 700); Bc70 (B

800).

Profile laminate de otel cornier, profil U, profil T, rotunde etc.

Constructiile de beton se incadreaza in c1ase de importanta, in modul Jtnator:

a)Clasa de importanta I. Constructii de importanta exceptionala a carer avariere are urmari catastrofale ~i exploatarea lor neintrerupta este indispensabila;

b)Clasa de importanta II. Constructii de importanta deosebita a carer avariere are urmari deosebit de grave ~i constructii necesare pentru recuperare tn urma unor evenimente catastrofale precum ~i constructiile de valoare culturala deosebita.

c)Clasa de importanta III. Constructii de importanta medie pentru care nu exist a indicatii de incadrare (majoritatea constructiilor) .

d)Clasa de importanta IV Constructii de importanta secundara a carer avariere implies un peri col redus pentru viata ~i sanatatea oamenilor ~i pagube materiale reduse. e)C/asa de importama V Constructii neimportante, provizorii, valoare redusa a carer avariere nu prezinta peri col

'i.. pentru viata ~i sanatatea oamenilor, constructii

pentru adapostirea temporara a animalelor.

2. Principalele normative ~i standarde pentru constructiile din beton structural

Normative

P120 - 85 - Norme cadru privind utilizarea terenurilor la amplasarea obiectivelor de investitii.

P167 - 67 - Norme privind cuprinsul, modul de intocmire, completare ~i pastrare a cartii tehnice a constructiilor,

P 1 00 -92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice ~i indust;iale.

P2 - 85 - Normativ privind alcatuirea, calculul ~i executarea structurilor de zidarie,

NP 28 - 78 - Norme tehnice, privind stabilirea distantelor intre rosturile de dilatare ale constructiilor.

P73 - 78 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientelor de beton armat ~i beton precomprimat.

102 JI~lI~n l~nRlC; .~ umaUIIHII f -_ .... - ••• _ ........ _., .... V •• I1111 ............... IVj
- Instructiuni tehnice pentru proiectarea elementelor de .. ~ C140 - 86 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton ~i
PI03 - 82 I:
{
beton precomprimat Partial, folosind armaturi NE 00. - '39 beton armat.
pretensionate si nepretensionate complementare. C21 - 85 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton
P78 - 84 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea ~i executarea precomprimat.
elementelor din beton precomprimat, cu armatura t: C206 - 85 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de
preintinsa din sarma tip SI-MA 140/160. precomprimare prin inTa~urare.
P80 -74 - Instructiuni tehnice pentru calculul ~i alcatuirea C212 - 87 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului
elementelor armate cu otel, tehnologic de vacuumare a betonului.
P83 - 81 - Instructiuni tehnice ,pentru calculul ~i alcatuirea C130 -78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a
constructiva a elementelor compuse beton-otel. mortarelor ~i betoanelor.
P85 - 82 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor cu C122 - 81 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea ~i executarea
structura din diafragma de beton. Iucrarilor de construcui din beton aparent cu parament
P119 - 85 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea ~i natural.
exploatarea cailor de rulare pe grinzi de beton armat. NP50 - 87 - Norme tehnice pentru proiectarea ~i executarea
P93 -76 - Indrumator pentru calculul structurilor de hale prinderilor cu ancore pe elemente din beton ~i beton
industriale alcatuite cu stalpi din beton armat. armat.
P126 -86 - Indrumator pentru proiectarea imbinarilor elementelor C41 - 86 -Normativ pentru alcatuirea, executarea ~i folosirea
prefabricate de beton, in acord cu conditiile de cofrajelor glisante.
industrializare a executiei la santier. C162 -73 - Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea
PI0 - 86 - Normativ privind proiectarea ~i executarea lucrarilor de cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton
fundatii directe la constructii. monolit la cladiri.
, , C11 -74
C160 -75 - Normativ privind alcatuirea si executarea pilotilor pentru - Instructiuni tehnice privind alcatuirea ~i folosirea in
fundatii, C14 - 82 construcni a panourilor din placaj pentru cofraje.
P7 -77 - Normativ privind proiectarea ~i executarea constructiilor - Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu
fundate pe terenuri slabe. agregate usoare la lucrari de zidarie.
P70 -79 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea ~i exe4cutarea PI04 - 83 - lnstruc!iuni tehnice pentru proiectarea ~i executarea
constructiilor fund ate pe armaturi cu umflari si ICB. peretilor din beton celular autoclavizat.
PI06 - 85 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea ~i executarea C17 - 82 - Instructiuni tehnice privind compozitia ~i prepararea
baretelor pentru fundarea constructiilor. mortarelor de zidarie ~i tencuiala
PI09 - 80 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea ~i executarea C116 - 82 - Instructiuni tehnice pentru alcatuirea ~i executarea
tirantilor pretensionati ancorati in teren. peretilor din placi ondulate din azbociment.
C155 - 81 - Normativ privind prepararea ~i utilizarea betoanelor cu C193 - 79 - Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din
agregate usoare, piatra bruta.
C211 - 82 - Instructiuni tehnice pentru utilizarea superplastifiantilor C170 - 87 - Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din
la prepararea betoanelor de ciment. beton armat in medii agresive.
P59 -82 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea ~i folosirea P25 - 85 - Normativ pentru proiectarea ~i executarea cladirilor
armarii cu plase sud ate a elementelor de beton. social-culturale.
C28 - 83 - Instructiuni tehnice pentru sud area armaturilor de otel P61 - 71 - Normativ pentru proiectarea terenurilor sportive,
beton. stadioanelor ~i complexelor sportive.
P128 - 86 - Normativ pentru proiectarea caminelor pentru varstnici. P101 - 78 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea cladirilor de locuit cu structura de rezistenta din panouri mario

P102 - 78 - Norme tehnice privind proiectarea ~i executarea adaposturilor de aparare civil a 'in subsolurile cladirilor. noi.

C16 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor

de constructie su a instalatiilor aferente.

C15 - 78 - Normativ pentru proiectarea aparatelor de reazem la poduri.

C22 - 84 - Normativ pentru executarea imbracamintilor din beton

de ciment la drumuri. '

C56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii ~i instalatiilor aferente.

C54 -81 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.

C 117 - 70 - Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei pentru determinarea defectelor din elementele de beton armat.

C200 - 81 - Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingropate prin metoda carotajului sonic.

C 149 - 87 - Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele beton ~i beton annat.

P118 - 83 - Norme tehnice de proiectare ~i realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.

Standarde

STAS 855 - 79 - Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructii din beton ~i beton armat.

STAS 9581 - 87 - Constructii civile, industriale ~i agrozootehnice.

Proiectarea cu ajutorul modelelor. Clasificare, termeni de baza, scan ~i mod de prezentare.

STAS 8530h-92 - Coordonarea modulara in constructii. Reguli de proiectare.

STAS 10101/0-75 - Actiuni in constructii. Clasificarea ~i gruparea actiunilor,

STAS 11100/1-93 - Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.

STAS 10102 - 75 - Constructii din beton, beton armat ~i beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul ~i alcatuirea elementelor.

STAS 10104 - 83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale.

STAS 9791 - 83 - Rosturi la fatadele cladirilor executate cu panouri mari prefabricate. Clasificare, terminologie ~i principii generale de proiectare.

STAS 10107/0-90 - Constructii civile ~i industriale. Calculul ~i alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat ~i beton precomprimat.

ST AS 10107/1-90 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice.

Plansee din beton armat ~i beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare.

S T AS 10107 /z-92 - Constructii civile, industriale ~i agricole. Plansee curente din placi ~i grinzi din beton armat ~i beton precomprimat. Prescriptii de calcul ~i alcatuire.

ST AS 10107/3-90 - Constructii civile, industriale ~i agricole. Plansee cu nervuri dese din beton armat ~i beton precomprimat, Prescriptii de proiectare.

STAS 10107/4-90 - Constructii civile industriale si agricole. Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare.

STAS 10109/1-82 - Constructii civile industriale ~i agrozootehnice.

Lucrari de zidarie. Calculul ~i alcatuirea elementelor.

SR ISO 4066 - 96 - Desene de cladiri ~i constructii civile. Extrase de armaturi ,

SR ISO. 7437 - 96 - D.T.D.C. Reguli generale pentru intocmirea desenelor de executie pentru elementele structurilor prefabricate.

SR ISO 4172 -96 - D.T.D.C. Desene de ansamblu pentru structuri prefabricate.

'i

.3. Sciri pentru intocmirea desenelor constructiilor din beton structural

carile planurilor de cofraj ~i armare: III 00, 1150, (1/25), 1120. carile detaliilor de armare: 1/100, 1/50, (1/25), 1120, 1/10, 115, 1/2 .' carile planurilor de montaj prefabricate: 11100, 1150, (1/25), 1120.

IV. 4. Linii folosite in desenele constructiilor din beton structural

Linia continua groasa (b) pentru trasarea armaturii cuprinse In element sau extrasa ~i pentrutrasarea stalpilor inferiori planseului In planurile de cofraj.

Ltnia continua mijlocie (b/2) pentru trasarea conturului elementelor In orice fel de proiectii (vedere sau sectiune) ~i pentru trasarea constructiilor.

Linia subtire (b/4), pentru trasarea conturului armaturii la scan mai mari sau egale cu 1:10, axe ~i cote conform ISO 129-94 sau STAS 1434 - 83.

IV. 5. Conventii de reprezentare a constructiilor din beton structural

Reprezentareaconstructiilor ~i elementelor din beton se face prin planuri de ansamblu pentru infrastructuri, ca in desenele din anexa carpi.

Planul de fundaui se reprezinta printr-o sectiune, cu vedere de sus, Iacutli prin constructie, cu un plan orizontal deasupra soclurilor stalpilor, Un exemplu este prezentat in figura 120, (plan fund ape, scara 1 :50). In planurile de

fund atii, cotarea se face astfel:

• axele constructiei si pozitiile fundatiilor fata de axe;

• pentru fiecaretalpa seinscrie cota sapaturii In cote relative; In cazul in care aceste cote au alta semnificatie, acestea se precizeaza .prin note pe

plan;

• cotele stalpilor, grinzilor de fundatii, zidurilor, cuzinetilor,

soclurilor, talpilor de fundatii, distantele intre talpile de fundatii ~i cotele generale ale constructiei.

La redactarea planurilor de fundatie se va preciza obligatoriu prin nota:

• nivelul planului de referinta ±O,OO In cote absolute

• nivelul terenului natural In cote relative

• natura ~i caracteristicile terenului de fund are denumirea ~i rezistenta mecanica a stratului pe care se fundeaza, nivelul maxim al apei subterane ~i agresivitatea acesteia.

Planul de cofraj se reprezinta printr-o vedere de sus a elementelor

componente, considerand armaturile montate ~i betonul neturnat, ca In

exemplul din figura 121.

Elementele de beton se reprezinta astfel:

• stalpii se reprezinta In sectiune, hasurand suprafata respectiva,

Desell teftlllt lie t,lIstf1lttff

107

s

s

0 0
0 ~
t N ~ I ~
I, n
;i. a f"-
a N
x
a
L()
I
1;:1
LL
I o a

o 0

o co

n N

s r:t l 1.80 1.80 .1 5i~51
20x20 2.20 I 2.20
~
1
4.90

I
cD 0 0
Figura 120. IVO

o o N

ED Z o IW ED

L[)
L[)
1.O
+
<r:
f-
0;:-
()~ 0 0
'6 0 r-,
,-, cD co .o
~0
~ 0
\(.
~ IX)
ci
w:3.
f- g- tIl
VI " ~
x
W '"
0... "
o
~tIl 0
:=J E~ N
W o
(f}-O .o
Z II r-,
<r:_g- N
_j in 00
0... tIl N 0 LflN
~ .t L[) .t.t
z .t x
<r: 0
_j r<)
0... I 4.00 4.60
3.70 4.30
GJ
Figura 121. J1~II~n limn .. ; A~ I: .. nlill NHII

lU~

• diafragmele (peretii de beton) se scot ln evidenta ln plan prin

posare;

• peretii de zidarie portanta se marcheaza prin hasuri interioare longitudinale Ia distanta de 1 mm, sau prin posare;

• sectiunile verticale in zonele caracteristice prin elementele orizontale rabatate In planul orizontal al cofrajului;

Planurile de cofraj se coteaza respectand urmatoarele recomandari:

;. se inscriu dimensiunile in plan ale elementelor reprezentate, pozitiile in plan fata de axele de trasare ale constructiei ~i distantele intre aceste elemente, precum ~i cotele generale;

• obligatoriu se va cota, in cote relative, nivelul superior al i placii, pozitia ~i marimea denivelarilor, cota de nivel maxima, precum ~i : diferenta de nivel pentru placile ~i grinzile In panta;

• grosimea placilor (hp) se coteaza In centimetri In modul

cand majoritatea panourilor de placa au grosime egala, notatia se inscrie In titlul desenului;

daca grosimea placilor difera notatia se inscrie pe 0 diagonala a suprafetei cu placa de aceeasi grosime;

P lanuri de armare

Cateva exemple sunt prezentate In anexa cartii Modul de armare se indica astfel:

• direct pe planul de cofraj, formand un plan de cofraj ~i armare;

• pe un plan separat daca claritatea nu permite intocmirea unui desen comun cu planul de cofraj;

Reprezentarea ~i cotarea armaturilor In planul de armare:

• se deseneaza cate 0 bara din fiecare tip, considerate rabatate 1n planul . ofrajului; daca cofrajul are mai multe campuri armate identic, tipurile de bare care formeaza armatura placii se deseneaza intr-un singur camp, iar lungimea pe are este valabila armatura respectiva se indica cu 0 linie limitata de sageti;

• cotarea ~i notarea armaturilor se face conform SR ISO 4066-96. In tabelullO, sunt prezentate cateva forme preferentiale de armaturi

- pentru barele cu cD < 12 mm care se traseaza direct nu este obligatoriu

a se coteze lungimile partiale ale elementelor de bara;

- fiecare tip de bara extrasa se coteaza eu toate lungimile partiale serise easupra sau dedesubtul segmentelor cotate tara liniile de cota; lungimile artiale ale segmentelor barelor se masoara pe axa, iar ale etrierilor la fata . terioara (daca unghiul de indoire este 45° nu se mai coteaza distanta fata de extremitatile zonei indoite; lungimea ~i forma ciocurilor se va stabili normelor In vigoare, In functie de otelul utilizat, conform figurii 122.

llUL_ _

.. " .. ~ ... ~ .... ~ ... ~ .... ~. ---

»"" .......... 'II ... a- H~

111

Forma

Exemple

a 33

_j 'L

_j r


U




~\_
( !)

er

1

112

o

77

Alte forme

99

N
L ~
0 L 0
~
n
~I 0 lD
N
II b)
L a)

20

25

1.00

L() N

L() N

c)

d)

Figura 122.

• lungimea totals a unei bare rezulta din suma lungimilor partiale rotunjite la centimetri intregi, plus lungimea ciocurilor, totul rotunjit la multiplu de 5 em eel mai apropiat.

• la aproximativ 1 mm deasupra fiecarui tip de armature se inscriu urmatoarele date:

numarul bucatilor asemenea;

- diametrul in mm, precedat de simbolul <I> ;

- lungimea totals notata cu L.

La armaturile din placi, numarul barelor asemenea se da prin numarul total de bare pe 0 anumita portiune (prin numarul de bare pe metrul liniar de placa sau prin echidistanta dintre bare).

• daca armatura este asezata pe mai multe randuri, pe barele respective se indica randul pe care trebuie montate (randurile se noteaza de la exteriorul spre interiorul elementului);

!!J

t

• in planul de armare placa se coteaza lungimea calaretilor de la arginea reazemului pana la capat ~i distanta de la marginea reazemului parra la nctul de ridicare a armaturii inclinate;

• la placile armate pe doua directii se specifics conventional pe ua axe rectangulare, directiile pe care se monteaza armatura pe fiecare rand; easta specificatie se face in fiecare camp, sau In afara planului daca este abila pentru toate campurile placii;

• armatura de repartitie se deseneaza, fie ca tip de bara rabatuta In anul cofrajului, fie conventional cu 0 linie scurta trasata In sensul lungimii ei ~i terminata cu sageti la ambele capete; pe aceasta linie se inscrie cuvantul epartitii" ~i pozitia unde se monteaza bara (sus, jos, sus ~i jos), iar sub ea se ce marca barei inscrisa intr-un cere, numarul de bare asemenea ~i diametrul r in mm precedat de semnul <I> (numarul de bucati se da pe metru liniar de aca sau numarul total pe 0 anumita portiune), conform figurii 123;

... Rep. jos ~

@4\D6/m 0837

.,Eep. sus $1 IO~ 04\D6/m 0837

Figura 123.

• fiecare plansa de armare se completeaza cu un tabel cuprinzand asul armaturii elementelor reprezentate; dad tabelul cu extrasul de armare e pe 0 plansa separata se specifics atat pe plansa cu extrasul, precum ~i in sele cu planurile ~i detaliile de armare numarul de plansa corespunzator la

e se refera; .

Informatii cuprinse In extrasul de armare:

- identificarea elementului de structura In care se gaseste bara;

- referinta unica a barei;

- tipul otelului;

- diametrul barei in mm;

- lungimea fiecarei bare, in mm;

- numarul de elemente;

- numarul de bare pe element;

- numarul total de bare;

lungimea totals in mm rotunjita la multiplul de 25 mm eel mai apropiat;

- cod forma, conform SR ISO 4066 - 96;

- dimensiunile partilor curbe in mm, rotunjite la multiplu de 5

mm eel mai apropiat;

•

114

litera care indica modificarile (A, B, C etc.); indicator conform SR ISO 7200 - 94.

Detaliile de armare, in vedere ~i sectiune, se reprezinta considerand armatura montata ~i betonul transparent, conform figurii 124 si figurii 125.

50

50

45

.1014/buc.0837 4

L=5.10

Be 10

b)

Figura 124.

in detaliile de armare se reprezinta:

• conturul elementului de beton;

• armatura montata in element;

• armatura extrasa (prin translatie) pentru fiecare tip de bara, in afara elementului, exemplu in figura 126.

La cofarea detaliilor de armare se dau:

• dimensiunile elementului de beton;

• grosimea betonului de acoperire, in sectiunile un de difera de prevederile tehnice de specialitate;

• pozitia de coborare a fiecarei bare inclinate, de la margine a reazemului;

t---- ~ ~-u=.u~ .. =w= ... = . .-~-~--=-.=.-~ .. -=-.= .. ~ ~l~l~

I ~

t n

ro

·w cr:: « 2 cr:: <t

-_j

<t

f-

W 0,-

f-~ <t o

Z :::::J LL

27

30

28

Figura 125.

o t'J

'" II

_,

2

::>

Z Z ;Q 00 _j E ~ ~w;, w W~m m o e

:;

'"

~

x

w

~

o z

llU

30

25

Figura 126.

• lungimea calaretilor $i a segmentelor orizontale a barelor ridicate pe reazem;

• distantele pe care se pun etrierii inchisi sau deschisi marcati pe

desen sau prin nota;

• pozitiile innadirilor barelor de rezistenta;

• lungirnile de petrecere a barelor;

• nivelurile caracteristice in cote relative.

Detaliile de arm are a stdlpilor se pot intocmi ~i sub forma unui tabel in care se reprezinta stalpii in sectiune transversals pentru fiecare nivel, iar barele longitudinale se extrag schematic ~i se coteaza pe tipuri.

Planurile de monta) ale elementelor prefabricate cuprind reprezentarils elementelor prefabricate, montate pe pereti, inainte de monolitizare.

Portiunile tumate monolit se vor evidentia prin hasurare (45°). Desenele de dispunere generala trebuie sa contina:

• notarea elementelor structurale ~i reperele detaliilor;

• pozitiile axelor de trasare a constructiei - caroiajul cladirii;

• pozitiile prefabricatelor prin axele sau conturul lor fata de axele constructiei;

f

Hesen tellnft lie elnsU'HeUf

117

• dimensiunile suprafetelor de acoperit ~i numarul de bucati

asemenea;

• cotele generale.

Detaliile elementelor prefabricate trebuie sa cuprinda:

• notarea elementelor ~i a reperelor ajutatoare, conform figurii

127 a;

• armarea conform ISO 3766;

• conditii referitoare la suprafete indicate in mm, conform

figurii 127 b;

• partile incorporate, gaurile, nisele ~i ~liturile prin trimiteri la fisele de catalog tip;

• masurile prevazute pentru realizarea decofrarii; .dispozitivele de securitate pentru ridicare, manipulare, transport ~i de depozitare indicate In mm, conform figurii 127 c;

• liniile caroiajului;

• dimensiunile rostului cu indicarea tolerantelor necesare:

. ,

• metodele de imbinare (suduri), buloane, monolitozari);

• partile Incorporate si detaliile de prindere inclusiv produsele

utilizate;

o L()

If-I L _j

a) I b)

o

c)

Figura 127.

Fisele elementelor prefabricate trebuie sa cuprinda:

• not area elementelor (referinta unica);

• denumirea elementelor;

• numarul de elemente;

• masa in kg sau tone pe fiecare tip de element;

• dimensiunile fiecarui tip de element;

• masa totala in kg sau tone;

• referinte speciale;

• observatii,

Marcile betoanelor, tipurile de otel utilizate, locul unde se folosesc ~i dupa caz, calitatile cerute betoanelor se inscriu in mod obligatoriu prin una din urmatoarele variante:

- deasupra indicatorului, 0 singura data daca indicatia este

valabila pentru toate elementele continute de plan~a: .' .

- daca se folosesc mai multe marci de beton sau tipun de otel, specificarea acestora se face sub titlul elementului respectiv, sau de la caz la caz prin nota speciala scrisa deasupra indicatorului.

IV.6. Notarea elementelor din beton structural

Elementele de constructii reprezentate in planuri ~i detalii se noteaza cu

litere ~i cifre pentru identificare. .

Fundatiile se noteaza cu litera "F" urmata de un indice care poate fi indicativul stalpului pe care il sustine sau un numar rezultat numerotarea

tipurilor de fundatii. ¥. ¥. • •

Stalpii se noteaza cu litera S urmata de un indice care poate fi una din variantele:

• indicativul celor doua axe la intersectia carora se afia stalpul

• numarul stalpului rezultat din numaratoarea intr-un sistem unitar (exemplu - numerotare de jos in sus ~i de la stanga la dreapta, incepand cu stalpul din stanga jos a planului constructiei);

• numarul rezultat din numerotarea tipurilor de stalpi.

Stalpii i~i vor pastra acelasi indice pe toate nivelele constructiei; nota~a stalpilor se inscrie pe 0 linie de refermta, la numarator, iar la nu~to~ se inscrie dimensiunile sectiunii transversala a stalpului (in cazul unor secpum de forme speciale, indicarea dimensiunilor nu este obligatorie).

Exemplu de notare in figura 128.

,,"en lenlilC u cellrrrutm

119

s

40x30

Figura 128.

Grinzile se noteaza cu litera G urmata de majuscule de la A - Z, care ndica planseul caruia apartin (notarea planseelor se face de jos in sus) ~i un dice numeric care rezulta din numerotarea grinzilor aceluiasi planseu; aceasta otatie este urmata de dimensiunile sectiunii transversale a grinzii scrise in rdinea bxh (la grinzicontinui sau centuri, notatia se scrieintr-un singur camp,

dimensiunile sectiunii transversale in fiecare des chid ere in care difera). otarea se scrie pe proiectie in plan a grinzii saudeasupra liniei sale de contur ara linie de referinta ..

Diafragmele (peretii din beton) se noteaza cu 0 litera (D) urmata de un . dice numeric care rezulta din numerotarea lor in plan. Acest indice este acelasi entru . toate nivelele constructiei. Notarea se scrie pe proiectia in plan a iafragmei, sau deasupra liniei sale de contur fara linie de referinta, ca in figura 29.

07

Figura 129.

Centurile se noteaza cu litera C urmata de un indice numeric pentru erentierea tipurilor in plan ~i de dimensiunile sectiunii transversale scrise in dinea "bxh". Aceasta notatie se scrie pe proiectia orizontala a zidului portant ste care se executa centura respective sau in afara proiectiei zidului pe 0 linie referinta, ca in exemplul din figura 130.

C8 - 2Sx20

Figura 130.

Buiandrugii legati monolit cu placa sau centura se noteaza cu litera B urmata de un indice numeric de diferentiere a tipurilor in plan ~i de dimensiunile sectiunii transversale scrise in ordinea bxh, ca in exemplul din figura '13 1.

82 - 25xSO

Figura 131.

in planurile de manta}, elementele prefabricate reprezentate se noteaza cu litere majuscule urmata de un indice numeric pentru diferentierea tipurilor. Elementele prefabricate cuprinse in cataloage se noteaza cu indicativul de catalog.

Dmltfe,,,tle de tlltsfl'lleUf

121

· Desen tehnic pentru constructil metalice

.1 Introducere

. . Materialele metalice au rezistente mecanice ridicate In comparatie cu alte atenale de constructii, motiv pentru care sunt preferate in urmatoarele

- constructii de cladiri (magazii, acoperisuri, copertine etc.);

- constructii speciale (silozuri, buncare, turnuri de racire, turnuri pentru

relee de radiocomunicatii, poduri, viaducte etc.);

constructii pentru acumularea fluidelor (rezervoare, acumulatoare etc.);

- conducte pentru transportul fluidelor (retelele ~i instalatiile termice, apa - canal, gaz metan, produse petroliere, produse chimice etc.);

- constructia de masini, utilaje si echipamente.

incipalele tipuri de oteluri utilizate in constructii:

• Marcile OL32, OL 34, OL 37, OL 42, OL 44, OL 50, OL 60, OL 70, OLC25, OLC 35, OLC 45, OLC 55 care alcatuiesc tablele pentru constructii mecanice (Tc) STAS 901 - 80;

• Marcile OL32 ~i OL34 pentru tabla zincata (Tz) STAS 2028 - 80;

• Marcile OL 32, OL 34, OL 37 pentru tabla ondulata (To) STAS 2029 - 80;

• Marcile OL 42, OL 44, OL 50, OL 60, OL 70, OLC 35, OLC 45, OLC 55 pentru table groase (Tb) STAS 437 - 80;

• Marcile OCS 44, OCS 52, OCS 55, OCS 58 care tablele pentru constructii sudate (TCS) STAS 9021 - 89;

• Marcile OL32, OL 34, OL 37, OL 44, OL 52 pentru tabla striata (TGS) STAS 3480 - 80;

• Marcile OL 32, OL 34, OL 37, OL 44, OL 52 pentru banda de otel (LT) STAS 908 - 80;

122

JI~a:cn UiIlRI .... '"' ....... ., .. , ....... n

Standarde

• Marcile OL 37, OL 44, OL 52 pentru profile laminate:

• cornier cu aripi egale (L) STAS 424 - 86,

• cornier cu aripi neegale (LL) STAS 4425 - 80,

• otel I STAS 565 - 83,

• otel I economic (IE) STAS 7550 - 66,

• otel U STAS 564 - 83,

• otel U economic (VB) STAS 7551 - 66,

• otel T STAS 566 - 83,

• otel rotund care formeaza suruburile pentru fundatii (cI» STAS 2350 -080.

• Tevi STAS 530/1,2 -90, STAS 404/1,3 - 90, STAS 7656 - 80, STAS 6898/1,2 - 90.

V.2. Principalele normative ~i standarde pentru constructii metalice

P54 - 80

P74 - 81

PI07 - 79

PI08 - 80

PIlO - 81

PIIl-81

P112 - 81

PIl5 - 82

Cl33 - 82

Cl72 - 85

Normative

- Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor din profile de otel cu pereti subtiri formate la rece;

- Instructiuni tehnice pentru proiectarea proiectarea constructiilor metalice din profile cu goluri In inima;

- Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor pentru ~i de rulare metalice;

- Instructiuni tehnice pentru proiectarea grinzilor din otel cu sectiune plina, inima supla, omogene sau hibride;

- Instructiuni tehnice pentru realizarea structurilor usoare cu ferme din cabluri;

- Instructiuni tehnice pentru proiectarea cosurilor de fum metalice pentru centrale termice ~i termoficare ce deservesc

platforme industriale; .

- Instructiuni tehnicepentru proiectarea In solutie destructura

spatiala reticulara; '"

- Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor metalice pretensionate;

- Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii cu suruburi pretensionate de Inalta rezistenta;

- Instructiuni tehnice provizorii pentru prind~rea. ~i m~ntaj~ tablelormetalice profilate la executarea invelitorilor ~l peretilor.

TAS 187 - 80

TAS 395 - 88 TAS 424 - 86 TAS 425 - 80 TAS 437 - 87 TAS 564 - 86 TAS 565 - 86 TAS 566 - 86 TAS 612 - 83 TAS 700 - 81 TAS 735/1 - 87

TAS 797 - 80 TAS 801 - 80 TAS 802 - 80 TAS 2028 - 80 TAS 2029 - 80 TAS 2350 - 80 TAS 7335/2 - 80

AS 10103 - 76 ,AS 10936 - 82 AS 11208 - 89

AS 11516 - 80 AS 11634 - 83

AS 11637 - 83

Duel lekn't de tOnstnltfif

123

- Desene tehnice. Reprezentarea organelor de asamblare

demontabile.

- Otel laminat la cald. Otel lat,

- Otel laminat Ia cald. Otel cornier cu aripi egale.

- Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale.

- Table din otel mijlocii ~i groase. Dimensiuni.

- Otel laminat Ia cald. Otel U.

. .

- Otel laminat Ia cald. Otel 1.

- Otel laminat la cald. Otel T.

. .

- Desen tehnic. Notarea starii suprafetelor.

- Desen tehnic. Reprezentarea conventionalii a filetelor.

- Desen tehnic. Reprezentarea imbinarilor sudate sau

lipite.

- Nituri de otel Nit cu cap semirotund. Dimensiuni.

- Nituri de otel, Nituri cu cap tronconic. Dimensiuni.

- Nituri de otel. Nituri cu cap semilnecat. Dimensiuni.

- Otel laminat la cald. Tabla zincata,

- Otel laminat la cald. Tabla ondulatii.

- Suruburi grosolane. Suruburi pentru fundatii Dimensiuni.

- Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice

Ingropate. Semne conventionals. .

- Desen· tehnic. Notarea tratamentului termic ~i a acoperirilor.

- Organe de asamblare de Inalta rezistenta, folosite cu pretensionare la imbinarea elementelor de otel.

- Constructii metalice. Intocmirea desenelor.

- Desen tehnic. Reprezentarea ~i cotarea simplificata a

gaurilor.

- Constructii din otel, Principiifundamentale de calcul.

- Desen tehnic. Indicarea marcarii produselor

- Surub cu cap hexagonal ~i piulitii hexagonalii, pentru

construqii metalice.

- Profil special T pentru ciii de rulare.

- Desen tehnic. Reprezentarea ~i cotarea structurilor

metalice.

- Organe de asamblare filetate. Lungimile tijei ~i ale parpi filetate.

STAS 12187 - 88 - Table groase de otel pentru elementele principale podurilor ~i viaductelor.

STAS 12279 - 84 - Imbinari sudate In puncte, In relief ~i In linie. Elemente constructive si dimensiuni.

V.3. Sdiri utilizate pentru intocmirea desenelor de constructii metalice

Desenele de ansamblu se intocmesc la scarile: 1120, (1125), 1150, 11100, 11200, 11500.

Desenele de executie ~i de detaliu se intocmesc lascarile: 1/5, 112

(112,5), 111, 1110, 1120.

V.4. Linii utilizate la reprezentarea constructiilor meta lice

La tntocmirea desenelor constructiilor metalice se utilizeaza tipurile ~i grosimile de linii indicate In STAS 1434 - 83, ISO 129 - 94 cu urmatoarele

completari:

a) Linia continua groasa (b) se utilizeaza pentru desenarea schemelor de

trasare aferente desenelor de executie;

b) Linia continua mijlocie (b/2) se utilizeaza pentru reprezentarea In schemele de trasare a tronsoanelor, pentru care nu se dau detalii de executie pe plansa respectiva ~i pentru trasarea muchiilor vazute In vederi ~i sectiuni a contururilor profilelor metalice;

c) Linia continua subtire (b/4) se utilizeaza pentru trasarea axelor geometrice ale barelor componente In desenele de ansamblu ~i de detaliu, precum ~i a traseelor de sectionare.

V.S. Reprezentarea ~i nota rea profilelor metalice

Profilele metalice sectionate se hasureaza. Daca latimea suprafetei sectiunii reprezentata la scara desenului nu depaseste 4 mm, aceasta se tnnegreste. Sectiunile prin profilele laminate innegrite se deseneaza simplificat fara racordari ~i tesituri.

a) Reprezentarea tablei pentru constructii (Tc), figura 132:

Jle.e. felf.ft lie t.lI5'",t"1

125

o

L

1

[g]=[I]=[L]=mm Notore: Tc gxl-L

Ex. Tc 10x500-1.250

b

Figura 132.

b) Reprezentarea tablei ondulate (To), figura 13 3 :

L

Figura 133.

[g]=[I]=[L]=mm Notare; TO gxl-L

Ex. TO 1 x850- 2000

c) Reprezentarea tablei striate (TGS), figura 134:

L

Figura l34.

[g]=[I]=[L]=mm Notare: TGS gxl-L

Ex. TGS 5x350-1.500

d) Banda de otel (LT), figura 13S:

l"'V

g) Otel U, figura 138:

nelSen lennlC lie Cllum'llCtff

127

7
\
L Figura'l3S.

[g]=[h]=[L]=mm Notare:LT -Ixg-L

Ex.LT -20x40-1500

e) Cornier eu aripi egale (L), figura l36:

7
0

L Figura 136.

rl

[a]=[g]=[L]=mm Notare:L -axaxg-L

Ex.L -20x20x3-2000

r,

f) Cornier eu aripi neegale (LL), figura l37:

7 I
0

L Figura 137.

rl [a]=[b]=[g]=[L]=mm Notare:LL -axbxg-L Ex.LL -45x30x5-1500

r 1


)
.c
L

L d

Figura 138.

h) Otel T, figura 139:


J
s:
L Figura 139.

i) Otel I, figura 140:

)
s:
L Figura 140.

R

[L]=mm [h]=cm Notare:Uh-L

r Ex.U8-5000

[LJ=mm [h]=cm Notare:Th-L Ex.T3-1500

[L]=mm [h]=cm Notare:lh-L Ex.IS-6.000

128

V.6. Reprezentarea si notarea sudurilor

Reprezentarea sudurilor se poate face fie detaliat, fie simplificat.

Reprezentarea detaliata reda In vedere ~i sectiune forma ~i dimensiunile rosturilor; aceasta reprezentare se foloseste mai rar.

Reprezentarea simplificata este folosita curent In desenul tehnic si se

bazeaza pe utilizarea unor simboluri ~i notatii conventionale. Pentru notarea sudurilor se utilizeaza urmatoatele elemente:

_ simboluri principale ~i secundare;

- 0 linie de reper;

- 0 linie de referinta;

cote ~i indicatii suplimentare.

in figura 141 este prezentat un exemplu de amplasare a liniei reper ~i a

liniei de referinta:

Linie de reper

Simbolul sudurii

referinta

Figura 141.

Linia de reper se termina cu 0 sageata. Linia de referinta se rraseaza paralel cu chenarul desenului.

Simbolurile principale ale diferitelor tipuri de suduri sunt prezentate in

tabelul 11, iar in tabelul 12 sunt prezentate cateva exemple de utilizare a

simbolurilor principale

Simbolul, in raport cu linia de referinta se poate amplasa deasupra, sub

sau pe linia de referinta. In tabelul 13 sunt date explicatii referitoare la pozitia

simbolului fata de linia de referinta.

Pe langa simbolurile principale se folosesc ~i simboluri secundare care

dau informatii suplimentare cu privire la forma exterioara a sudurii (tabe1ul 14)

~i la prelucrarea sudurii (tabeluI15).

JJ~_n l~nnl" IW " .. nllll N"lIl 12Y
Tabelulll
Denumirea Reprezentarea detaliata Simbol
imbinArii
Imbinare in I
II

Imbinare in v

~ V

Imbinare in V
pentru
otel beton '1( Imbinare in Y

y

Imbinare in U

y

Imbinare de colt

Imbinare in puncte

o

130

Desen leknit fie tonsttlltUi

Tabelul12

Denumirea Reprezentarea Reprezentarea Reprezentarea
imbinarii axonometrica detaliata simplificata
i' 8J ElY
'. ,
Imbinare in I i' 8J Ett
I~ r-*
+ -I- t +-1 +

x V
Imbinare in V J3 8J [5Jr
hnbinare 'in ~ 01 Gllb
col!
~f2 ~ ~+ ~~
»: ~
~,,"\
~ Delen leknit fie t.nllltllttfi 13
,
Tabelul 13
Pozitia simbolului Reprezentarea Reprezentare Reprezentare
axonometrica detaliata simplificata
Deasupra bratnlui .~
liniei de indicatie, a I Ej~
daca suprafata
exterioara a cusaturii ~
se afla pe partea
dinspre linia de
indicl!!!_e.
Sub linia de indicatie, -:
. daca suprafata I~ 8 I Ef~
exterioara a cusaturii
se afla pe partea opusa
liniei de indicatie,
Pe bratulliniei de ~~ -
indicatie, daca ,;~ E;J' ~~
cusatura se afla in ~~0
!planul de imbinare. ~
-
Tabelul14 Tabelu11S
Forma
ruprafetei Simbol Prelucrarea sudurii Simhol
!!!durii
lana fngro~area cusaturii se va indepiirta paua
la nivelul marginilor rostului _Q_

~exa Crestiiturile ~i neregularitanj, cusaturii
se vor prelucra pentru obtinerea unei
r=r>. treceri line de la cusatura Ia metalul de
baza
toncava
\._____/
It 1

lJL

Dellen lennu: Ile nnlllrJICUl

Cotarea sudurilor se face prin indicarea unor cote langa simbol. In stanga simbolului, cota a indica sectiunea transversala a sudurii iar la dreapta simbolului, cota I indica lungimea sudurii ca in figura 142. Simbolul ~i cotele se aseaza sub linia de referinta atunci cand cordonul de sudura este pe partea opusa a suprafetelor imbinate.

/_

/_

Figura 142.

Daca sudura se executa pe tot conturul unei piese, aceasta se simbolizeaza cu un cere amplasat la intersectia liniei de referinta cu linia de reper ca in figura 143 a.

Daca sudura se executa la montaj, acest Iucru se indica cu un stegulet ca in figura 143 b.

~!i1!i!i!!i =:Jim'jjmi))mjJJmo)

b)

c)

Figura 143.

Recomandari la executarea desenelor pentru suduri:

• liniile de reper ~i referinta sunt continue ~i subtiri;

• simbolurile sudurii se traseaza cu linie groasa;

• inaItimea unui simbol este de 1,5 ori inaltimea cifrelor folosite la cotare;

• in sectiune, sudura (cordonul de sudura) se reprezinta innegrit, cu exceptia desenelor care au ca scop prezentarea formei ~i dimensiunilor rosturilor;

• cordoanele de sudura lungi se pot reprezenta simplificat ca in figura 143 c;

• in cazul reprezentarii simplificate, locul sudurii se reprezinta in vedere ~i in sectiune, printr-o linie groasa; in cazul sudurii prin puncte se reprezinta axele portiunilor sudate.

Desell tehll'e lie eOllstl'lletif

133

. Cateva exemple de cotare ~i notare a sudurilor sunt reprezentate ill contmuare, detaliat ~i simplificat.

. . In figura 144 este prezentat cazul sudurii in colt, detaliat ( a) ~i

slmphficat (b):

I

o~1

r-

..., >"@

b)

(b):

Figura 144.

In figura 145 este prezentat cazul sudurii in V, detaliat (a) ~i simplificat

0)

b)

Figura 145.

):

In figura 146 este prezentat cazul sudurii in I, detaliat (a) ~i simplificat

ur;6r;JI 'r;'IIII .... Nt; ...... n""II~l ..

0)

Figura 146.

b)

(b):

In figura 147 este prezentat cazul sudurii in Y, detaliat ( a) ~i simplificat

o

b

a)

Figura 147.

b)

In figura 148 este prezentat cazul sudurii in U, detaliat (a) si simplificat

0:2

Figura 148.

p, xcxh

cx,

;\

CX2

135

. 7. Reprezentarea ~i notarea niturilor

Reprezentarea detaliata §i prin simboluri a niturilor.

Nit eu eapete semirotunde, figura 149, a reprezentare detaliata ~i b reprezentare prin simboluri.

D Nit dxl
~
ex. Nit 8x20


d

1>- -~
0) b)
Figura 149. Nit eu capete seminecate, figura 150, a reprezentare detaliata ~i b reprezentare prin simboluri.

D

0)

Nit dxl

~ ex Nit 8x20

~.

I

+

b)

Figura 150.

Ub

Jll:lilm 11:0011; III: r;IJDIIU IIr;Ul

• Nit cu capete inecate, figura 151; a reprezentare detaliata ~i b reprezentare prin simboluri.

D

Nit dxL

d

ex. Nit 8x20

I

-$-

I

4-

a)

b)

Figura 151.

• Nit eu capete tronconice, figura 152; a reprezentare detaliata ~i b reprezentare prin simboluri.

d

0)

b)

Figura 152.

Din punct de vedere al locului unde se executa, imbinarile nituite se reprezinta astfel:

• imbinari executate in ateliere specializate (figura 153),

• imbinari la care gaurile se executa in ateliere specializate ~i baterea niturilor se face pe santier (figura 154),

+

Figura 153.

Desell teltll't lie tlllstnu:tfl

137

Figura 154.

• imbinari executate pe santier, (figura 155).

Figura 155.

138

Deselt .eftltft lie t.ItSfl'llt.ff

v.s. Reprezentarea imbinarilor prin suruburi ~i piulite

a) Reprezentarea prin simboluri, tabelul 16.

Tabelul 16

Denumirea Reprezentare prin simboluri
Asamblare eu surub , piulita, ~aiba sau ,
inel de siguranta ~i splint, •
r
Asamblare eu prezon, piulita si *
contrapiulita.
*
Suruburi (de toate tipurile). 1<
I
*
Piulite de to ate tipurile. ><
*
Saibe ~i inele de siguranta. - Duelt .eftltft lie t9ltSil'lltfli

139

b) Reprezentarea detaliata, figura 156.

Figura 156.

.9. Reprezentarea Imblnarilor cu prezoane

) Reprezentarea simplificata, figura 157.

Ex. Prezon M8x30 Pilita M8

~aba Grower MN8

Prezon Mdxl

Grower MNd

Figura 157.

140

Bellm feknlt lie tonstrutfU

b) Reprezentarea detaliata, figura 158.

Figura 158.

V.lO Reprezentarea, cotarea ~i notarea constructiilor metalice

Reprezentarea unui ansamblu sectionat, alcatuit din piese alaturate se face prin posarea partiala, pentru separarea sectiunilor pieselor component~: lasand un film de lumina la stanga ~i sus pentru fiecare piesa, conform figurii

159.

b)

a)

Figura 159.

Belen feftnit Ae tonstrutfU

141

Daca reprezentarea se face la scara mai mica (1120, 1150, 11100) pentru separarea sectiunilor pieselor componente se va lasa intre acestea un spatiu ingust.

Fururile se reprezinta In sectiune prin hasurare.

Cotarea ~i notarea constructtilor metalice. .

Liniile de cota se delimiteaza prin sageti sau linioare scurte la 45° fata de liniile cotei.

In cazul intervalelor mici, sagetile se deseneaza In afara liniei ajutatoare, iar cotele se scriu intre liniile ajutatoare sau In afara intervaluIui, deasupra prelungirii liniei de cota. In cazul cotarii intervalelor mici, In lant, In intervalele de cote se folosesc puncte ingrosate, iar cotele se scriu pe linii de indicatie, ca In figura 160.

2 2 2
3 / 3 ~~
+ 1+ 1+
Figura 160. La desenele executate pe aceeasi plansa se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cota (sageti sau linioare la 45°).

Valoarea numerics a dimensiunilor cotate se exprima In mm.

Pe schema de trasare a constructiilor metalice se admite scrierea cotelor deasupra elementelor componente, :tara linii de cota ~i linii ajutatoare.

Cotarea fiecarei piese componente a unui element de constructie se face astfel Incat sa rezulte toate dimensiunile necesare pentru prelucrarea ~i pozitionarea In cadrul elementului.

Desenele elementelor de constructii ~i desenele de ansamblu contin cotele necesare asamblarii pieselor componente In elemente ~i montajul lementelor In constructia respectiva.

In desenele de ansamblu, de executie ~i de detaliu a constructiilor catuite din oteluri laminate la cald sau la rece, profilele se noteaza onventional in conformitate eu standardele de fabricatie, precizand ~i lungimea aeestora. Notarea se inscrie deasupra unei linii de indicatie care se traseaza aralel eu baza desenului sau eu axa elementului notat.

Fieeare piesa componenta a unui element reprezentat In desen se umeroteaza intr-un sistem ordonat printr-un numar de pozitie. In eadrul

142

Helell leHIlU:: lie CIJIlSlrJICIII

aceluiasi proiect nu se ad mite repetarea numerelor de pozrpe, cu exceptia elementelor identice ca dimensiuni de prelucrare, care sunt nume~otate eu acelasi numar de pozitie. Dimensiunile caracteristice se inscriu eel putm 0 data pentru fiecare pozitie. .. . ~

Numerele de pozitie se scriu cu numere arabe de dimensiune nommala egala cu 1,5 ori dimensiunea notarii ~i precedate obligatoriu de ~itera. "P".

Notarea elementelor alcatuite din cate doua profile identice, care se suprapun in proiectie, se face inscriind cifra 2 inaintea simbolului conventional.

Pentru fiecare element de constructie (sau tronson dintr-un element)

reprezentat se intocmeste extrasul de mate~iale: . .

Cotarea unui sir de gauri (pentru mtun sau suruburi) asezate la Intervale egale se face in afara elementului reprezentat, pe 0 linie de cota totala d~ta. prin axa primei gauri paua in axa ultimei gauri ~i scrisa sub ~orma p~odusul~l dmt~e numarul de intervalelor egale ~i distanta dintre doua gauri succesrve .. O?hgatonu se coteaza distanta de la margine a piesei la axa primei gauri ~i unul din Interva~e.

In mod exceptional, cand claritatea desenului nu este afectata, se admite cotarea distantelor dintre nituri prin scrierea cotelor in intervalul acestora, rara liniile de cota.

Pozitia axelor gaurilor de nituri sau suruburi la profilele laminate, se coteaza fata' de 0 singura linie de referinta, rara a completa dimensiunile pana la

fata opusa. .. .

Gaurile date pe talpa profilelor, la distante egale fata de axa de simetne a acestora se coteaza inscriind distanta totala intre axe.

Cotarea gaurilor alungite se face ca in figura 161.

R

o

b L

Figura 161.

Desell teltll't de t,"strucff.

143

Cotarea gaurilor ~i a unor piese decupate din tabla groasa, in desenele de detaliu, se face prin indicarea dimensiunilor de gabarit si tuturor cotelor necesare definirii formelor geometrice.

Axele geometrice ale pieselor care se imbina prin intermediul guseului in nodul respectiv se definesc prin cote de pozitie si directie ce rezulta din triunghiuri asemenea celor din schema de trasare.

Lungimea pieselor curbe se coteaza indicand lungimea desfasurata a fibrei externe, convexe. Deasupra cotei se pune semnul de arc.

Cotele de pozitionare a gaurilor situate pe piesele curbe se inscriu pe Iinii de cota in afara desenului, indicandu-se distantele gaurilor masurate pe axa de simetrie a piesei, precum ~i distantele dintre centrele gaurilor ~i aceasta axa.

Printre piesele nesimetrice, cotele de pozitionare a centrelor gaurilor, se vor raporta la 0 axa stabilita de proiectant.

La cotarea pieselor curbe, pe linia de cota sau pe prelungirea ei se scrie obligatoriu valoarea razei cercului pe care se mascara aceste cote.

Cotele de nivel se exprima in "mm" ~i indica fata superioara sau axa unui profil sau element.

1'"t'"t

VL Desen tehnic topograjic

VI.1. Introducere

Necesitatea practica de a structura ~i transmite informatii concise referitoare la formele de relief ale terenului ~i a amenajarilor aferente au determinat aparitia desenului tehnic topografic.

Reprezentarea la scara a formelor de relief ale terenului ~i a amenajarilor aferente utilizand semnele conventionale specifice reprezentarilor plane defineste desenul tehnic topografic.

VI.2 Principalele normative ~i standarde desen tehnic topografic

a. Normative

C83-75 Indrumator privind executarea trasarii In detaliu in constructii.

b. Standarde

SR 3330-96. Masuratori terestre (M.T.). Semnele pentru punctc

geodezice.

4855-80. M. T. Planuri topografice de baza. Formate.

7488-89. M.T. Geodezie, topografie, fotogrammetrie, cartografie ~i cadastru. Terminologie ~i simboluri.

9824/0,1,2,3,4,5,6,7,8 - 74. M.T. Trasarea pe teren a constructiilor,

Deseft fehftit lie t4Jftstnlttff

145

VI.3 Idealizarea topografidi

Conturul terenului ~i a amenajarilor aferente este delimitat de obicei prin linii sinuoase neregulate. Etapa preliminara realizarii D. T. topografic, este efectuarea masuratorilor topografice pe teren. Elementele topografice masurate pe teren sunt liniare (distante) ~i unghiulare (In plan orizontal azimutul ~i directia, iar in plan vertical panta). Pentru a reda cat mai fidel forma terenului este necesar ca masuratorile topografice sa se faca precis ~i in punctele caracteristice formelor de relief ale terenului. Metode de idealizare topografica:

• Metoda planurilor sau hdrtilor in relief se concretizeaza prin machete sau mnlaje;

• Reprezentarea in plan a forme lor de relief se poate face In

urmatoarele moduri:

- Reprezentarea reliefului prin cote care consta in a reprezenta pe plan punctele ~i cotele determinate prim masuratori topografice ca In exemplul din figura 162.

72,50 o

72,30 o

72,30 o

72,40 o

72,40 o

72,50

o 72,50

o

72,40 o

72,60 o

72,50 o

Figura 162.

Desenul este simplu ~1 rapid, iar acest mod de reprezentare are urmatoarele dezavantaje:

- necesita calcule suplimentare pentru vizualizarea grafica a terenului;

- scrierea cotelor incarca pianul cu multe cifre.

- Metoda curbelor de nivel (orizontalelor) este utilizata pentru

reprezentarea . terenului In planurile ingineresti In conformitate cu exemplul din figura 163.

146

Desen tehnlc Ile e'Jfstl'lleUf

Figura 163.

- Metoda tentelor hipsometrice consta In reprezentarea portiunilor intre curbele de nivel folosind culori conventionale (de exemplu: sepia, verde, albastru), In tonuri diferite incat, cu cat cotele terenului sunt mai mari, tonul de culoare este mai inchis. Aceasta metoda se utilizeaza de obicei pentru harti geografice.

_ Metoda hasurilor . Se bazeaza pe gradul de iluminare al razelor

solare verticale, conform diapazonului hasurilor Lehman, astfel Incat, daca terenul este orizontal se reprezinta mai luminat, iar cu cat terenul este mai inclinat se reprezinta mai intunecat. Hasurile se traseaza echidistant 'intre curbele de nivel de cea mai mare panta. Aceasta metoda se utilizeaza de obicei pentru harti geografice alb-negru.

c).Projilul topograjic al terenului este reprezentarea grafica a intersectiei unui plan vertical cu suprafata terenului, conform exemplului din figura 164.

10

g' 1 o

l' 2' 3' 4'

lO'-2 (02 , l 0,_< (0<-. }OS_6 f 06-7l 07-. to •• lOO-lO}

1 1 _ 1 1

Figura 164.

in desenul tehnic se poate trasa profilul topografic la scari diferite, pe verticala ~i orizontala ca in exemplele urmatoare:

Desert tehrt'e fie eonstl'lletff 147

1) 0 - 1/50; V - 11500
2) 0 - 1/100; V - 111000
Scara de reprezentare pe verticals (V) ~i orizontala (0) se stabileste In
~ctie de raportul intre: diferenta dintre cotele maxime ~i minime, ~i diferenta
htre distantele maxime ~i minime
~prinse In profilul topografic reprezentat. Aceste scari trebuie sa se incadreze In
~rul de scan standardizate, conform STAS 2 - 1982.
• Semnele conventionale utilizate In desenul topografic sunt prezentate
11 tabelul 17.
Tabelul 17.
Descrierea Scara
1:500 1:1000
0 1 2
lunct astronomic 40* 40*
1.7 I~
lunct geodezic de ordinul I D [J
lunct geodezic de ordinul II -¢- -¢-
lunet geodezic de ordinul III @ ~
lunct geodezic de ordinul IV (tr. Locals) © ©
lunct geodezic de ordinul V (intersectie) -¢- -Q-
orna de nivelment fundamental aI tarii 8 8
~cte de detalii (radiate nebomate) 0 0
l4mine de vizitare apa e e

~a de eanalla rigola strazii I I I I ITTI
14~ '''~sell rekllit lie tlJlIsrruttfi Desell rekllit lie tlJlIs,rutUi 149

Gurii de aerisire, canal ~ pe 5trQd4 - Put de pornpa de manii 2.5 ~=O--2.0 2.s::O-~l.Q
~ in curt"
Ciimin de vizitare canal ti • Put cu robinet cismea ~i lantanii publiee t t
Gaze naturale Robinillt COil"'.'", Fiintana eu cumpiinii i
G) -0-- 6) -B-- r
petrotuof pe3trooll
Stiilpi metalici pentru luminii electrica ~i felinare electrice , ~ , ~ Fiintiinii cu roata ~ X
Stiilpi de Iemn pentru lumina electrica if if F iintana arteziana ~ ~
Stalpi de beton pentru lumina electrica ~ ()' Castel de apii • •
Stiilpi de troleibuz a a Rezervor de apii ® ®
Stalpi de radioficare [[[( am( Rezervor subteran ... - .... , , ... ,
r R' '.,B!
I I
\ J
' .... -"
Stalpi pentru telegraf, telefon _Q_ __Q_ Camin vizitare telegraf, telefon ~T ~T
Stiilpi metalici pentru transport de energie electrica (de joasii ... .. --e-- Ciimin vizitare electric G G
tensiune)
Stalpi de lemn pentru transport de energie electricii (de joasa --0- --0-- Adiipost tramvaie in statie /1 II
c
tensiune)

Cladiri:
Stalpi metalici pentru curent de inalta tensiune ----- - A - Cladire cu cadre ~i plansee de beton sau eu schelet metalie
- B - Cladire din eiiriimida sau piatrii (zidarie) eu plansee din lemn ~
C - Cliidiri din lemn (stabile) ~
-CJ- -D- D - Cladiri din piatrii, pamant biitut sau ehirpici
Stalpi de Iemn pentru curent de inaltii tensiune M - Cliidiri declarate monumente istorice
111 - Magazii de zid
gj. - Garaj de zid sau de metal
gr. - Garaj de zid
Pompii distribuire a benzinei :~~t'5 =t, W - Closet
,..
Magazie de Iemn C><J c><J
Cismea cu jet (pe stradii) ~ y

rrerasii pe stalp E _g;j 150

DeBen teknit lie tonBtruttff

Veranda sau prispa (pridvor)

Marchiza (de lemn sau metal)

I 8 I l><J

Ruina

,------,

: r :

I i

,------,

: r :

I I

Cladire in construe tie

,-----~"1

, ,// I

I ..... / I

1,..-"",,/ I

r------:;:.~

t------ i

~opron

.,------,.

I I

I I

• AI

.,------,.

I I

I I

.. ...

Silozuri pentru legume

R

c> <J

Sera

Constructii gen turn

W.C.public

~o ---

\ __ ._r-- 1.0

0---

V-_1.0

Biserica (capela)

Templu (sinagoga)

r=r-l

Monumente

Cosuri de fum pentru cladiri (cu instalatii cazane)

Cimitir crestin

Uzina

DeBen teknfe lie t9nstruttff 151

~onde de petrol 8 B
jBazin (apa, petrol etc.) ~SJ ~EJ
Moara de vant din piatra I I
Cale ferata normala 0 1.0 0 1.0
I I 10~ I I I"J 10.>
0.7
~Ie ferata ingustii =t 1 13.0 1 I I 1,·0 1
70.0 zo.o
"odele din tuburi sub calea ferata I I~ I I I I~I I


Pasaj de nivel ~ I~I
I I
( )
~
Stalp de piatra kilometrica 21.5 ~1.5
3.0
3.0
!cai ferate pe rambleu ~ ~
------- ~
1'1'1' 1'1'1' IfJTlTnrI"
eiii ferate in debleu !!l!I!l!JrImnt= ~
LLD
~ ---- -----
~
Tunel §i intrare in tunel [i~il ~
~ ~ 10:1
10 ::
Viaducte de picior deasupra caii ferate ~ =
fmprejmuire de zid


Imprejmuire de zid cu grilaj de fier
- • • - ••••

Pard piasa de silnnii ~ ~~ ~ ~ ~ ~ * ***** 152 Desen tellnit fie tonsfl'lltfii Desen fellnk fie tDnsfl'lltfii 153
-
Imprejmuire eu siinnii ghimpata 7~ • 7~ • ~.~ ~ , ~ , ~ '* Izvor , ,

lmprejmuire de nuiele • Izvor cu mal rapes l' l'
• • • • I • I • • I • • .-
Imprejrnuire de scandura • • • • • • • • • • • • • L Mina 2.0~ 2.0-'1

5.0
-:',)0
Imprejrnuire eu gard viu , t t H Pestera ~ .rz:
~ ~
Drum national eu indicarea suprastructurii: asfalt, pietris Gradini de zarzavat 8 8
. . . . . . . .

Drum jude lean cu indiearea suprastructurii (de exemplu asfalt, Teren arabil ,"-M~.~- ......... ,..-- .. - ~~
'1 \
pietris etc.) \. Q ,
\ Q ;
'" .... ~ ..... ,'
.... ....... ".
Islazuri ~i pasum
Drum comunal cu indicarea suprastructurii (asfalt, pietris etc.) I~ 1.5 r-; j r..,l.!1....."
10.0 "0.A,.10,Q
~ 10.0
Jill11~'- ~~~ Vii
Poduri rnetalice = = I~o~ ~ ~I ~
l'l'l'T'l' -,---, 1'1'1'1'1 l ? J.o~ "
I~I I~I Gradini cu pomi fructiferi
Poduri mici de cai ferate 1 1 I I 1~8gg8ql CJ 0g 0
i
oog. og
000" 00
-- '----.../ -- -'--'- Vii cu pomi fructiferi
Poduri de piatra I(~~o~ 01.0 0 ~ 1 17ol°1°~1
-r----'I,-- -,----,_-- ojc ~o'''Io
olo?o ~o
Poduri beton armat --~-- -'---'- Arbori izolati §i semnele speciei forestiere ",olid'l i"
-~-- -~-- bn;ld J.5
'.0
'.0
-- '-----./ -- - "------./ -~ Padure taiata
Poduri de lemn LJ
--~-- -,---..,,-~ I L '5 L IL ",~ LI
L LO'. L l L L L

~ ~ Miiri'icini§
Baraj rnetalie I;x X I I~x ~ I
'.0 X
?O
Baraj de pamant mM/,_ ~ Jnepeni 1"20'- ~! ~
-~ ~
~ ~ -c,
'--lG;
~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIII~
Dig deversor ~~nllillmllllnlllllllll~ Iarba sau flinealii I, q q q tl G' • • '~I
q 1.0"0.6 ~.o 5;,0 ~ ',0#0,1 '\,0'
154

DeBell 'dille de e,"Sfl'lleUf

Gazon

Iv v v'·Ov ~I

'.0

v v v v

IV" 'f.."" vi 1 v v v J

Stuf ~i papuris

Mlastini care nu se pot trece:

a - cu iarba; b - cu muschi; c - cu stuf ~i papuris,

I~ ~ ~J

1.8

~ 2.0~

I" .. "I 't u~· !

Nisipuri

a - regulate; b - cu movile

Col] de stancil

! Zagazuri de piatra

DeBell reknle Ie e,nBtl'lletfl

155

Pentru denumirile geografice (munti, dealuri, vai etc.): • batarde (ronde) majuscule ~i minuscule.

Pentru denumirile administrative:

• bloc (romane lapidare) majuscule ~i minuscule.

Pentru cote ~i cifre:

• arabedrepte ~i aplecate inainte;

• romane drepte.

Raportul intreinaltimea literelor mari si mici din acelasi cuvant:

- pentru literele cursive ~i literele rotunde (inclinate inainte, inapoi ~i dreapta) are valoarea 6/4;

- la literele bloc (romane ~i lapidare) si literele batarde este de 9/6.

ctXDOO cxxxxx: ctXDOO cxxxxo VI.4. Planuri ~i hirti

Valcele (trasee) acoperite cu iarba

MaJuri stancoase

~

...........

Sensul de curgere a apei

Rauri, lacuri ~i iazuri care seaca (periodic)

• Scrierea utilizata in desenul topografic este conform ST AS

3098/1234- 93.

, , , Pentru centre populate se utilizeaza caracterele:

• romane capitale, drepte ~i aplecate inainte;

• romane majuscule, drepte si aplecate inainte;

• rotunde drepte si aplecate inainte, majuscule ~1 minuscule;

• cursive aplecate inainte, majuscule ~i minuscule.

Pentru denumiri hidrografice:

• romane aplecate inapoi, majuscule;

• rotunde aplecate inapoi, majuscule ~i minuscule;

• cursive aplecate inapoi, majuscule ~i minuscule.

Planurile ~i hartile topografice se realizeaza prin reprezentarea formelor de relief Ie terenului prin curbe de nivel ~i cote, ~i prin semne conventionale pentru caide comunicatii (trotuare, drumuri, cai ferate, tramvaie, trolee, porturi ~i aeroporturi), retele de utilitati (apa-canal, termice, electrice, telefonice, gaze, combustibili etc.), cladiri ~i alte amenaiari.

Nomenclatura hartilor

• Harta de baza pentru nomenclatura hdrtilor planetei Pamdnt este la scara de 1: 1.000.000 obtinuta prin impartirea in sistemul de proiectie Gauss a suprafetei geoidului care aproximeaza forma Terrei, in fuse numerotate de la 1 Ia 60 de cate 6° pe Iongitudine incepand de la meridianul 180° ~i de cate 4° atitudine incepand de Ia Ecuator, in conformitate cu tabelul nr. 18.

Romania este cuprinsa in foile L-34 ~i L-35 cu meridianele axiale 21°_ 27° ~i paralelele 44°-48°.

• Harta geografica la scara 1:500,000 se obtine din harta de baza (1: 1.000.000) prin divizarea in patru trapeze notate cu A,B,C,D, dimensiunile acestora fiind 3° longitudine ~i 2° Iatitudine.

156

Dese" teh"ic de elJlsttaeti.
0 \0 "'"
0 r- \0 "'" "'"
~ r- "'" .- 0 \0 \0
a- t- "'" a- .-
c:'l ..... N N C'l '" .- C'l
C'l a- N
.- C'l 00
0 "'"
0 \0 "'" \0
~ \0 ..... N "'" \0
00 '" '<t .-
'" \0 N 0 N \0 .-
..... C'l a- .-
0
0 \0 '<t
0 \0 "'" \0
0 .- 0 VI "'" .....
N C'l N \0 .-
.- a- N ,
.-
0
0 "'"
0 ~
.,.; 0 "'" \0 '<t .-
C'l \0 .-
c:'l N '"
.-
0 I-;
0 0
0 \0 '<t \0 -
0 r-- '<t .- '<t .- ',i
'" '" .-
~ ..... ,..!::l
cd
o I-;
en 0 ;:j
0 ~
0
0 '<t -
"'" \0 '<t ..... o
0 ..... C'l &3
.-
..... 8
0
0 Z
0 00
~ ~a- .......
0 .-
0 ~
c:'l I::
..... -
;:j
0 Q)
0 ~
0
0 '<t .- Eo-<
'"
......
0
0
0
0
0 .-
~
......
...... Planuri topograjice

Dese" re'm'e de eo"sttaeUi

157

• Harta geografica la scara 1:200.000 se obtine prin divizarea trapezului hartii de baza (1: 1.000.000) In 36 trapeze, numerotate eu eifre romane de la I la XXXVI, fieeare avand dimensiunile 10 longitudine ~i 40' latitudine.

• Harta topografica la scara 1:100.000 se obtine prin impartirea trapezului de baza (1: 1.000.000) in 144 trapeze notate eu eifre arabe de la 1 la 144, fieeare avand dimensiunile 30' longitudine ~i 20' latitudine.

• Harta topografica la scara 1:50.000 se obtine prin divizarea trapezului la seara 1: 100.000 ln patru trapeze notate eu literele A, B,C,D, fieeare avand 15' longitudine ~i 10' latitudine.

• Harta topografica la scara 1:25.000 se obtine impartind trapezul hartii topografiee la seara 1:50.000 In patru trapeze notate eu literele a, b, e, d, fieeare avand 15' longitudine ~i 10' latitudine.

Planurile topografiee de baza pentru localitatile din Romania se intocmesc in sistemul de proiectie stereografie 1970 pentru originale de teren, originale de editare ~i eopii tiparite in formatele topografiee prezentate in figura 165 ~i tabelul nr. 19.

• Planultopo 1 fa scara 1:10.000 se obtine prin divizarea trapezului hartii topografiee la seara 1:25.000 In patru trapeze care se noteaza eu eifrele 1, 2, 3, 4, fieeare avand dimensiunile 3' 45" longitudine ~i 2'30" latitudine.

• Planul topo 2 la scara 1:5.000 se obtine prin divizarea trapezului topo 1 la seara 1: 10.000 tn patru trapeze fieeare avand dimensiunile 1 '52"5 longitudine ~i l' 15"latitudine.

• Planul topo 3 la scara 1:2.000 se obtine prin divizarea trapezului planului topo 2 la seara 1: 5.000 in patru trapeze, fieeare avand dimensiunile 50"25 longitudine ~i 37"5 latitudine .

I I

158

DeBell lekn't lie tenslrutlff

o

Q)
0
,
d f
b Figura 165.

Tabelul 19.

Scara Coala de Chenarul planului Manseta planului
Tip hartie
format planului a b c d e f
tOQ_o Dimensiuni (mm)
1 1:10.000 580 600 462,8 .. .463,8 463,2 ... 505,0 58,1... 58,6 47,5 ... 68,4
2 1:5.000 580 600 462,8 ... 463,8 463,2 ... 505,0 58,1...58,6 47,5 ... 68,4
3 1:2.000 680 700 578,5 ... 579,7 579,0 ... 631,2 50,1...50,7 34,4 ... 60,5 • Planurile topografice in coord onate locale sunt formate din caroiajuI kilometric In functie de scara la care sunt realizate ca In exemplele din figura 166 ~i figura 167.

- planul topografic In coordonate locale la scara 1: 1.000;

- planul topografic In coordonate locale la scara 1 :500;

- planul topografic In coordonate locale la scara 1 :200 (1 :250);

- planul topografic In coordonate locale la scara 1: 100;

Desell lekn't lie t,mstrutUi

159

1\ N

0)

1 [

[ 1

) 01 0 .n 1

1<).1 m" tOJ [ro, )Q

;;;I;;'i[ 2,50 ~[I~ ):4

Ar,5,OO l5'75L_J..i.2>::ii5.75~-.l.i25

\ \

\

b) \ .»

\""

66~5r~

AL . _J,_

10.50

\"" \~

o

\

66~5~\

_1_-\

38.25

~ - coristructii existente

o - constructii proiectate (G1,G2;G3)

axe de trasa re

o - repere ole rete!ei speciale de trasare (R1 ... R9) ® - punct de nivelment (nr. 101)

±O,OO - cota ± zero a construct.ei

1 ... 12 - numere de ordine ale punctelor caracteristice ale constructiilor

Figura 166. Plan de trasare a unor constructii,

Exemplu de trasare folosind puncte ale retelei geodezice sau opografice, prin metoda coordonatelor rectangulare (a) sau prin metoda oordonatelor polare (b).

160

Desell teflllft de t,lIstruttff

o ~I ~I

, Ul.

"'I ~I ~I

"'Ii _1_Q,00 19,60

9 10

~. G

' 3

19,60 22..:.0~ r'-.~ LD .o

.5 6 CD ai, +0 00 ~

io G ~ 0-' 0

r'-., 2 .o '"1' ~ .;-

nOD r-, OJ, rrJ' 10,00 12 11

,- - 0 +0 00 ~ of - - 19,60

C'!-' .o

7 JL9D_r::-:. 19,60

R9

101

/\ N

R8

R5

88,50

. f9,60 i21_0_0----,

1 I

01

~I

rrJl

LDI Ull io LDI LD 1

o 0 o. ~ Ul,

oil oil oi CD 1 co 1

"'I N ,~~ N I . _ n rrJ

,~19,60~.2~,00 ~O~

R2

R1

E22] - constructii existente

o - coristructii proiectate (G1,G2;G3) - axe de trasare

o - repere ale retele] speciale de trasare (R1 .. ,R9)

o - punct de nivelment (nr. 101) ±O,OO - cota ± zero a coristructiei

1 ... 12 - numere de ordine ale punctelor caracteristice ole construct iii or

Figura 167. Plan de trasare a unor constructii.

Exemplu de trasare folosind reperele retelei speciale de trasare, pnn metoda coordonatelor rectangulare.

Des,m tehllit de tlllstruttff

161

P lanurile cadastrale

• Planurile cadastrale de baza pentru Romania la scara 1: 10.000 pe format (640x650) mm se obtin In proiectii stereografica 1970 prin divizarea sectiunii geodezice In dimensiuni de 8 km pe longitudine ~i 10 km pe latitudine, fiecare foaie fundamentala fiind corespunzatoare unei suprafete de teren de 80 1m?

• Sectiunile cadastrale la scara 1: 5.000 pe format (640x650) mm se obtin din planurile cadastrale de baza prin impartirea fiecaruia In 5 pe directia ongitudinala ~i In 8 pe directia latitudinii, fiecare sectiune avand formatul de (1600x1250) mm ~i 0 suprafata de 200 ha.

• Sectiunile cadastrale locale se intocmesc pentru sistematizarea entrelor populate pe formate (640x650) la una din scarile 1:2500, 1: 1000, 1:500.

162

Desen tehnft de elnsttuttif

Bibliografle

1. GLUKMAN I., BORDEAA.

2. IANCAu V. ~i colab.

3. IONESCU V. ~i colab.

4. MATEI AL. ~i colab.

_ Desenul de arhitecturd; constructii st sistematizare.

Editura Tehnica, Bucuresti, 1957.

_ Reprezentdri geometrice st desen tehnic. Editura didactica ~i pedagogidi, Bucuresti, 1982.

- Desen tehnic de constructii.

Editura didactica si pedagogics, Bucuresti, 197J.

- Desen tehnic industrial.

Editura didactics ~i pedagogica, Bucuresti, 196.

5. PRECUPETU P. ~i colab. - Desen tehnic.

Editura didactics ~i pedagogica, Bucuresti, 1973.

6. SARBU v.

7.

* * *

8.

* * *

9.

* * *

- Desen de constructii si instalatii.

Editura didactica ~i pedagogics, Bucuresti, 19Ri.

_ Colectia de standarde de stat STAS ~i SR IS)

_ Colectia de standarde internationale ISO.

, '

_ Colectia de standarde europene SE.

i

/

--_._._ ..... _._--

. ,;\-,:~~~-.----- ---

~J"'~'"

j,*~:,::.' ... ~i,f~,;·,

- --~------------ .. --- -ea- -~

.......... ""

f ~ -~---~-.:.-~~.:;~-.-. --- -

L.~"" ... ~ .. -.-- .

I '" ~ .2"

i .. -::-~ .

i ! I

,_ .... _--_ ..

i !-

.4.... ,

~l~

~·t.

90

r-- -I " I~ r----;,..

1 / 1

r----.~......... ~ .......

i r---J:~-_;r~~~1/~~/1

I ~,.., I .> ~ I

)'-- . ;.J.... I ... ," I I

(I / of 1 I

1 1 ~ / " , 1

vr

I 1 , '0'0

I I , I

I: I 1

I 1 I 1

I I 1

I I

I I

" . I

r-I-- - -,-

I' ~ I r + --

I "

l: : - -

,bI , ,

,'" I 0

, +-1- --

I I ~ I f-1- ++

I I I

: I I

I !: ;

, I I

Ui'",l i

"t <, I ......... I I

L .l ' ' ~ I

... ,--"i.... I ......... I

'}' ','/ 'l

~----1" r,

• .: I ', ....... I ........

~I::I ~~~---'-~, "',

~j~ ~I~ I ......... I -,

. r; i(f L - - - -"

~ ~'" -, t ........

, ,. . L __ '::

, \

VI

8 CT

., I

C CT

....

<.J1

g~ c
n'"
0'"
",m
I , ." "'Z
m ........
oV>j! :0",
~~» Q~
0'1 ~~iIi =on
=:I:ooi! Z
r:
Ii
~ co

VI 8n

.., ,

~() N

\l ~

l>

o

tD

"'U
r
l>
Z
n
0 El
"'Tl
::0
):>
L-
lfl
» ~

6.25

3.00

3.00

2.75

2.75

8

"'Tl ;:0 ):> L-

Ul

»

_.::o

cii:5: 0» N

::0 rn

G) "'U
::0 r ,
Z ):>
z
~ Ul
rn
=G) C
=, +
. ~
U1 w
a Ul
_. -
;;,):>
0;:0
:5:
):>
35 ::0
'0" IT1
G)
::0
Z
~
Q
......
. U1

»
::0
~
~rn
~Ul
-~
».
r en
"'U
'u:, ."

!!l 0
'"
k1
~ ~ " z
'" , *~
,... ~
~ s i ~~.
n
0 .....
-'0
O'l '" '" »

rn

CJ

i¥;:l "'IS "'''' "", '" ... ..,'" - 0 !
Jli If f~ ~~ ~g I.i- l I r
h ii ~. s
t
'" '" ::l!>J ~~ ;j!; tjo ~ ~~ i-
00
.. . . ~I ~i ~~
~{ ~i ~~ .... ~~~:
g ~s ~~ P'
!>J g
3 W ~J
0
~i ni ~15 ~ iii "
g~ ~~ <><> ... ~ i
Ill", llli!l i~
wo
00 ::l!!l ",i::l -'" '" w "''' W'" lUi
§e i§ ~~ ~~ ~~ 00 0 ii
-g, ~~
~~ ~i!i Ul
bl8e-~ 0; g r
.8;;: ~ ~ £ 0 a· I
i· ~t~ j. i i
~ g, "
~ h~ " a:
... if 0
g ~ ~~ § C> ~
;;: 5 .. !
s, rn

&-

N

()1