Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 2 - Bilant Contabil
Capitolul 2 - Bilant Contabil
BILANŢUL CONTABIL
OBIECTIVE DE STUDIU
53
• Înţelegerea elementelor legate de conţinutul şi funcţiile bilanţului în contextul
administraţiei.
• Înţelegerea, explicarea şi utilizarea corectă a terminologiei pentru fundamentarea
obiectivităţii, relevanţei, clarităţii şi materialităţii informaţiilor pentru utilizatori.
• Înţelegerea procesuală a etapelor de întocmire, certificare, analiză şi publicare a
datelor de bilanţ.
• Justificarea operaţională a criteriilor de clasificare a structurilor de bilanţ, analiza
patrimonială a tipurilor de modificări, influenţa modificărilor de bilanţ şi verificarea
echilibrelor cu argumente de calcul, pe baza aplicării principiilor contabilităţii.
Bilanţul este:
1. document legal şi registru obligatoriu de gestiune a patrimoniului;
2. instrument de calcul în mărimi statice a situaţiei patrimoniului la un moment dat;
3. procedeu de verificare cu argument de calcul matematic a relaţiilor funcţionale,
structurale şi relaţionale dintre valorile separate patrimonial şi sursele de finanţare a
acestora;
4. document legal obligatoriu prin care se certifică, se verifică şi se controlează
concordanţa cifrică privind situaţia patrimoniului.
CONDIŢIILE BILANŢULUI
În bilanţ se identifică:
1. activul şi pasivul;
2. angajamente de creanţe şi datorii;
3. bunurile, mijloacele şi sursele de formare a acestora;
4. disponibiltăţile şi fondurile;
5. decontările reciproce privind deschiderea finanţării, utilizarea creditului bugetar,
procurarea bunurilor şi mijloacelor;
6. cheltuielile şi veniturile.
54
În bilanţ se clasifică şi se grupează posturi şi capitole şi se specifică în expresie
bănească (sume certe) toate structurile evidenţiate mai sus.
(II) COMPLETITUDINE
55
BILANT
Incheiat la data de …….
COD 01 MII LEI
NR. DENUMIRE INDICATOR Sold la Sold la
CRT. inceput sfarsit
an an
I. Stocuri
(ct.301+302+303+304+305+307+309+331+
332+341+345+346+347+349+351+354+356+357
+358+359+361+371+381+/-348+/-378-391-392-
393-394-395-396-397-398)
56
(ct.511+512+513+514+515+516+520+521+
522+523+524+525+526+527+528+529+531+532
+541+542+550+551+552+553+554+555+556+557
+560+561+571+574)
C. Cheltuieli in avans
(ct.471)
F. PROVIZIOANE
(ct.151)
G. VENITURI IN AVANS
(ct.472
H. CAPITALURI (rd.28+29+30)
I. Rezerve, fonduri
(ct.100+101+102+103+104+105+131+132+
57
133+134+135+136)
I. mijloace de lucru
1. mijloace fixe;
2. terenuri.
58
10. obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată.
În pasiv se identifică:
I. fonduri
1. fond pentru mijloace fixe;
2. fond pentru obiecte de inventar.
III. venituri
1. veniturile instituţiei;
2. venituri din activităţi autofinanţate;
3. venituri anticipate;
4. venituri din anii precedenţi;
5. venituri din alte surse;
6. venituri de realizat.
59
tipul 3: modificările corelate opuse ca semn afectează numai activul creşte şi scade
cu aceeaşi sumă activul patrimonial iar pasivul rămâne neschimbat;
tipul 4: modificările afectează numai pasivul concomitent cu aceeaşi sumă dar de
sens contrar
creşte şi scade pasivul patrimonial, activul rămâne neschimbat.
Exemple:
Tipul 1
Exemplul 1
• achiziţie stocuri de materiale 1.000.000 lei;
• la recepţia primirii bunurilor achiziţionate se identifică realitatea concret materială a
stocurilor (majorare în inventarul activ de stocuri cu 1.000.000 lei);
• simultan şi cu aceeaşi sumă se recunoaşte obligaţia faţă de furnizorul de stocuri de
unde acestea au fost procurate (se majorează pasivul cu 1.000.000 lei în structura
“datorii furnizori”);
• rezultă că se poate scrie:
A = P
A+X = P+X
Activ + stocuri = Pasiv + datorii
Exemplul 2
• se deschide finanţare 5.000.000 lei pentru aprobarea procurării unui fond de carte;
• deschiderea finanţării implică recunoaşterea dreptului real de utilizare a sumei de bani
disponibile într-un cont distinct la trezoreria publică (se alimentează contul cu
disponibil, se constituie dreptul de utilizare a banilor potrivit clasificaţiei bugetare);
• simultan se recunoaşte sursa de provenienţă a finanţării, creditul bugetar aprobat cu
scop determinat pentru procurarea fondului de carte;
• se poate scrie:
A = P
A+X = P+X
Activ + disponibil din activităţile finan-
= Pasiv + finanţare bugetară pentru anul curent
ţate de la bugetul public
Tipul 2
60
Exemplul 1
• presupunem că am cumpărat colecţia de carte şi suntem datori faţă de compania de
librării “Cultura Naţională” să achităm valoarea titlurilor de carte cumpărate;
• vom face plata către furnizori; prin plata disponibilului de trezorerie utilizat se va
micşora (scade disponibilul);
• simultan plata se face cu destinaţie pentru lichidarea datoriei către furnizori (datoria
faţă de furnizor se va micşora;
• se poate scrie:
A = P
A-X = P-X
Activ – disponibil trezorerie = Pasiv – furnizori de carte
A – 5.000.000 = P – 5.000.000
Exemplul 2
• se scoate din folosinţă un mijloc fix (dulap arhivă) cu valoare de inventar 300.000;
• prin scoaterea din folosinţă se reduce inventarul activ de mijloace fixe;
• simultan şi acu aceeaşi sumă se rectifică prin scădere sursa proprie de finanţare
fondul mijloacelor fixe;
• putem scrie:
A = P
A-X = P-X
Activ – mijloace fixe = Pasiv – fondul mijloacelor fixe
Tipul 3
A = P
A+X-X = P
Activ + disponibil – casa în lei = Pasiv
Tipul 4
Activ = Pasiv + X - X
Exemple de operaţii:
61
1. transfer de active fixe corporale între instituţii publice care depind administrativ de
acelaşi minister (transfer de mobilier şcolar între universităţi, transfer de tehnică de
calcul între şcoli, licee şi universităţi);
2. transfer de fonduri de finanţare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru acoperirea
financiară a cheltuielilor de transport la Metrorex şi RATB;
3. transfer de fonduri calculate şi reţinute din datoriile faţă de salariaţi către bugetele de
asigurări sociale, protecţie specială pentru şomaj şi asigurări prin Casa Naţională de
Sănătate;
4. transfer de valori din fondul de finanţare a mijloacelor fixe în fonduri pentru obiecte de
inventar în situaţia schimbării destinaţiei de folosinţă a acestora sau pentru bunuri şi
valori rezultate în urma dezmembrării activelor fixe.
Specifică pentru instituţiile publice este finanţarea prin execuţia bugetului în care se
detaliază destinaţiile pentru cheltuieli şi sursele financiare de acoperire a veniturilor după
natura lor printr-o clasificaţie bugetară unică.
Bilanţul ca model de echilibru a situaţiei patrimoniului poate fi folosit ca procedeu de
calcul şi fundamentare a principiilor pe care se bazează sistemul de contabilitate.
Considerând o situaţie de patrimoniu la un moment dat, vom ilustra natura, sensul
şi valoarea operaţiilor patrimoniale, cu titlu de exemplu, pentru o perioadă de gestiune
determinată.
Analiza permanentă urmăreşte relaţia cauzală dintre:
a) natura operaţiilor;
b) elementele patrimoniale care se modifică;
c) sensul de modificare patrimonială (creştere sau scădere);
d) încadrarea modificărilor patrimoniale prin raporturile cantitative şi valorice de
structură sau de volum din masa patrimoniului.
Pornind de la relaţia fundamentală:
A=P
justificăm cu argumente de calcul că oricare ar fi expresia statică a structurilor de
patrimoniu, pe baza operaţiilor economice şi financiare – acestea produc modificări
patrimoniale de volum sau de structură ce antrenează totdeauna un echilibru stabil, în aşa
fel încât, în orice condiţii, relaţia fundamentală A = P rămâne totdeauna verificată.
Argumentele de justificare a operaţiilor patrimoniale a temei prin calcule
matematice.
Pentru fiecare element patrimonial din bilanţ vom verifica relaţia de echilibru stabil:
Existent Existent
+ Creşteri = + Micşorări
iniţial final
Pentru fiecare operaţie vom afecta separat sensurile de modificare (creştere sau
scădere).
La nivel sintetic, concordanţa şi valoarea modificărilor pe bază de bilanţ se verifică
prin totalizare.
62
CONŢINUTUL MODELULUI OPERAŢIONAL DE ANALIZĂ PATRIMONIALĂ
ELEMENTELE
NATURA OPERAŢIEI TIPUL DE MODIFICARE
PATRIMONIALE CARE SE SENS SUMA
PATRIMONIALE RELAŢIA DE ECHILIBRU STABIL
MODIFICĂ
a) angajarea salariaţilor
1) Conform clasificaţiei reprezintă cheltuieli bugetare, A+X=P+X
+A
bugetare, înregistrarea conform clasificaţiei bugetare,
salarii, brut 10.000.000 lei majorare de cheltuieli; A + Cheltuieli = P + Datorii faţă de salariaţi 10.000.000 lei
conform state şi acte b) prin contract se recunoaşte
justificative. obligaţia instituţiei de a plăti; se
+P
majorează datoriile faţă de
salariaţi
a) Se rectifică prin scădere sursa
proprie de finanţare, fondul -P P–X=A–X 8.000.000 lei
2) Se scoate din folosinţă un
mijloacelor fixe P – fondul mijloacelor fixe = A – mijloace fixe
mijloc fix la valoarea de
b) Inventarul activ al mijloacelor
inventar de 8.000.000 lei
fixe, aflate la dispoziţia instituţiei -A
se reduce
a) majorare disponibil la
3) Cu foaie de vărsământ şi trezorerie, disponibil al +A
chitanţă se depune la instituţiilor publice A+X–X=P
Trezoreria publică b) inventarul activ de 5.000.000 lei
numerar din casierie, numerar din casierie se reduce A + Disponibil – Casa în lei = P
5.000.000 lei -A
cu valoarea depunerii pe bază
de monetar
a) cu reţinerile pentru impozit
4) Se calculează şi se -P
datoriilor faţă de angajaţi se A=P–X+X
înregistrează impozit pe
diminuează 2.500.000 lei
salariile datorate
angajaţilor 2.500.000 lei b) se constituie obligaţii de plată A = P – Datorii faţă de salariaţi + impozit pe salarii
+P
pentru impozit pe salarii
63
MODIFICĂRI PATRIMONIALE / BILANŢ MOBIL
+ - + - + - + -
MIJLOACE FIXE 45.000.000 8.000.000 37.000.000
CHELTUIELI CU
10.000.000 10.000.000
SALARII
64
CONCLUZII:
Rezumat :
Termeni cheie :
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
65
1.Oprea Călin, Mihai Ristea – Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, 2003.
2. P. H. Colllin, David York, Adrian Joliffe – Dictionary of accounting, Peter
Collin Publishing, Second Edition, 2001.
1.Definiţi bilanţul.
2.Explicaţi care sunt condiţiile bilanţului.
3.Enumeraţi şi definiţi principalele elemente structurale ale activului şi
pasivului.
4.Explicaţi ce presupune analiza patrimonială a operaţiilor.
5.Explicaţi ce determină încadrarea modificărilor patrimoniale în bilanţ şi cum
se justifică logica verificării echilibrelor dintre activ şi pasiv.
66