LUCRAREA 1

Fereastra de aplicaţie constă din întregul ecran AutoCAD şi include:

• Bara de titlu - afişează numele programului AutoCAD, urmat de numele fişierului deschis;
• Bara cu meniuri - oferă acces la meniurile derulante;
• Bara cu instrumente Standard - permite accesarea rapidă şi uşoară la comenzile cele mai des folosite;
• Bara cu instrumente pentru proprietăţile obiectelor - permite gestiunea straturilor, culorilor, tipurilor de linie, …;
• Barele mobile cu instrumente - accesul rapid la grupe de comenzi specifice;
• Fereastra de desenare - este similară colii de desen;
• Barele de defilare pe orizontală şi pe verticală - permit vizualizarea zonei dorite a desenului;
• Meniul ecran (opţional) - cuprinde toate comenzile AutoCAD grupate în file de meniu distincte;
• Fereastra de comandă (interfaţa liniei de comandă) - care vizualizează dialogul AutoCAD – utilizator;
• Bara (linia) de stare - afişează coordonatele cursorului, starea diferitelor moduri operaţionale AutoCAD (SNAP,
GRID, ORTHO, PAPER SPACE, …) şi mesaje de asistenţă soft.

Taste – funcţii
Tastele funcţii sunt utilizate pentru prescurtarea comenzilor, executarea modificărilor şi afişarea meniului Help.
Toate aceste operaţii pot fi apelate de asemenea de la prompter-ul de comandă, din bara cu instrumente sau din meniu.
Funcţiile pe taste sunt următoarele:
F1 – Afişează caseta de dialog F5 – Comută comanda ISOPLANE stânga, sus sau
AutoCAD Help Topics; dreapta;
F2 – Afişează şi ascunde fereastra de text F6 – Comută afişarea coordonatelor on şi off;
AutoCAD; F7 – Comută reţeaua de puncte (grid) on şi off;
F3 – Afişează caseta de dialog Osnap Settings sau F8 – Comută modul ortho on şi off;
comută modurile object snap active on şi off; F9 – Comută modul snap on şi off.
F4 – Comută modul tablet on şi off;
 LUCRAREA 1

Exercitii de realizare a formatelor

a) Marimea formatelor (comanda LIMITS)

A5 (210,148) (auxiliare grafice varianta I)

A4 (297,210) Tip X
A4 (210,297) Tip Y
A3 (420,297) (auxiliare grafice varianta II)

b) Auxiliare grafice (pentru usurarea pozitionarii cursorului)

I - distanta dintre punctele grilei: 10 mm (comanda GRID)

- distanta dintre punctele de blocare: 5 mm (comanda SNAP)
II - distanta dintre punctele grilei: 20 mm (comanda DSETTINGS)
- distanta dintre punctele de blocare: 10 mm (comanda DSETTINGS)

Indicatie: - Formatele se obtin utilizand comanda LIMITS care permite stabilirea limitelor desenului. Se
specifica coordonatele pentru coltul din stanga jos si coordonatele pentru coltul din dreapta sus al formatului.
Comanda LIMITS este urmata de comanda ZOOM optiunea ALL pentru afisarea intregului format pe ecran.

Exemplu pentru A5:

LIMITS <E> 0,0 <E> 210, 148 <E>
ZOOM <E> A <E>
GRID <E> 10 <E> <E> ON <E>
SNAP <E> 5 <E> <E> ON <E>

Se obtine situatia din figura. Activati afisarea dinamica a coordonatelor cursorului cu <F6>. Miscati cursorul in zona de
desenare si observati concordanta dintre coordonatele afisate si pozitia cursorului.

Indicatie: - Comanda ‘DSETTINGS permite vizualizarea si modificarea setarilor din desenul curent ( GRID,
SNAP etc.) utilizand caseta de dialog. Pe ecran se afiseaza un meniu tabelar. Cursorul, de forma unei sageti, trebuie
pozitionat pe caseta dorita, urmand o selectie.

Sintaxa Meniul ecran Bara de meniu

‘DSETTINGS / ‘DS, ‘SE ASSIST - Ddrmodes Tools - Drafting Settings ...

‘GRID TOOLS 2 - Grid Tools - Drafting Settings ...
‘LIMITS FORMAT - Limits Format - Drawing Limits
‘SNAP / ‘SN TOOLS 2 - Grid Tools - Drafting Settings ...
‘ZOOM / ‘Z VIEW 1 - Zoom View - Zoom - ►
 LUCRAREA 1

Introducerea coordonatelor
Introducerea pozitiei unui punct se face utilizand:
a) coordonate carteziene absolute: X,Y.
b) coordonate carteziene relative: @ ∆X, ∆Y.
c) coordonate polare : @ D<A (D - raza polara, A - unghi).
Obs. : - coordonatele absolute se masoara fata de origine (0,0)
- coordonatele relative se masoara fata de ultimul punct introdus
- separarea zecimalelor de intreg se realizeaza cu punct
Exemple de utilizare:
Exercitiile care urmeaza se realizeaza pe format A5 (210, 148), deoarece pe un monitor de 14”, desenul este
aproximativ la scara naturala (1:1).Se fixeaza auxiliarele grafice: SNAP 5, GRID 10.
pct.1 pct.2 pct.3 pct.4 pct.1
a) LINE <E> 30, 30 <E> 60, 30 <E> 60, 120 <E> 30, 120 <E> 30, 30 <E> <E>
b) LINE <E> 30, 30 <E> @ 30, 0 <E> @ 0, 90 <E> @ -30, 0 <E> @ 0, -90 <E> <E>
c) LINE <E> 30, 30 <E> @ 30 <0 <E> @ 90<90 <E> @ 30<180 <E> @ 90<-90 <E> <E>
Obs. : Figura se poate realiza si cu mouse-ul, indicand punctele marcate cu X pe figura.
Indicatie: stergerea figurii realizate se face utilizand comanda ERASE, urmata de comanda REDRAW (sau dezactivarea
si activarea grilei cu tasta <F7>).
Pentru o stergere mai eficienta se foloseste optiunea W (Window). Se deschide o fereastra prin doua puncte diagonale.
Toate elementele care se afla integral in fereastra sunt preluate in setul selectat.

Sintaxa Meniu ecran Bara de meniu

LINE / L DRAW 1 - Line Draw - Line
ERASE / E MODIFY 1 - Erase Modify - Erase
‘REDRAW / ‘R VIEW 1 - Redraw View - Redraw
 LUCRAREA 1

Utilizarea tipurilor de coordonate

Alegerea unui tip de coordonate se face functie de scopul urmarit. Spre exemplu, patratul din fig. 4 se poate
desena astfel:
a) daca se cunoaste diagonala ( 50mm ), se prefera coordonatele carteziene relative (nu sunt recomandate cele absolute):

LINE <E> 40, 20 <E> @ 25, 25 <E> @ -25, 25 <E> @ -25, -25 <E> C <E>

b) daca se cunoaste latura ( 40mm ) se prefera coordonatele relative polare:

LINE <E> 40, 20 <E> @ 40 < 45 <E> @ 40 < 135 <E> @ 40 < 225 <E> C <E>

Observatii:
1. In timpul utilizarii comenzii LINE, daca la solicitarea To point: se raspunde cu:
- c ( Close ), se inchide succesiunea de linii formand un poligon;
- u ( Undo ), se sterge ultimul segment desenat .
2. Dupa folosirea comenzii ERASE, refacerea entitatilor sterse accidental, se face cu comanda OOPS sau U.
3. Executia unei comenzi poate fi intrerupta cu <Esc> ( Cancel ).

Sintaxa Meniu ecran Bara de meniu

OOPS MODIFY 1 - Erase - Oops:

U EDIT - Undo Edit - Undo