Grigore Bajenaru Cismigiu & Comp. CAPITOLUL I GAUDEAMUS IGITUR!

O, cum mai înfioara vîntul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15.20 de ani, cînd rataceam cu colegii, în anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de... plimbareti! Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decît cele înca verzi... Poate unde stiu ca sfîrsitul li-e mai aproape... În umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunzedes prinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un ba sm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii întîrziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene! Lacul tremura la fel ca si atunci; si la fel îsi leagana barcile uitate pe sub sal ciile plîngatoare, ce au surîs cu duiosie la soaptele îndragostitilor care si-au plimbat înfio rarile pe aici. Cinci si jumatate! Pîna la sase, cînd trebuie sa ne-ntîlnim, mai am timp sa-mi odihnesc ochii si gîndurile în gradina aceasta cu amintiri. O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atîta învatatura! Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sînt acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul sa ne cataram în vîrful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, întocmai unor Tarzani în miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor c are fluierau alarmati! De la "morminte", o poteca îngusta duce spre aleea mare, care, la rîndul ei, tescoat e în spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la întîlnire a noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre cole gii mei de-a lungul anilor de scoala. Caci, desi în fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi . pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa T atu . totusi n-am întîrziat o singura data. Eram întîiul sau al doilea, "Macar la atâta lucru sa

fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si întîrzieri în catalog, însa întîrzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvîntat! Cînd prima ora de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "întîrziam", ca sa amîn catastrofalul deznodamînt pe alta data, cînd ma socoteam mai bine pregatit. * Ce bine ca s-a nimerit o zi frumoasa! Ciudat de mult seamana unele zile de toamn a tîrzie cu zilele de primavara timpurie! Întocmai cum uneori" rîsul se aseamana cu plînsul, sau zorile cu amurgul! Aleea ma primeste cu aceeasi caldura ca si acum douazeci de ani; iar grilajul ei marunt, de trestie îndoita în semicercuri ce se-ntretaie, parca îmi surîde ia fel deprie tenos. De dupa o perdea de plopi uriasi se iveste liceul, vechi de trei sferturi de vea c, maiestuos si frumos pentru mine ca nici un alt liceu din tara. Oare nu el mi-a a dapostit opt ani de zile micile griji si necazuri, îndoielile de dargoste, intrigile copila resti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitei cu generozita tea unui print indian? Zugravit alb, iar la ferestrele de sus cu un brîu de caramida aparenta, vopsita în albastru ca cerul . culoarea noastra, a lazaristilor, culoarea draga a sepcilor noastre, culoare de care eram mîndri, blazonul nostru de nobleta scolara, laudat cu ifose d e muschetar; la fiecare prilej, culoare care a stîrnit multe discutii între noi si ele vii altor licee, pe care îi ironizam în primul rînd pentru culoarea liceului lor: cei de la Sfîntu l Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Ba sarab, alb... laptari; Sincai, verde ca prazul... Singura culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru ca se apropia

întrucîtva de a noastra, fara sa o întreaca însa; într-adevar, ce culoare este mai frumoasa ca albastrul cerului? . . . . . . . . . . . . . . . Parca pe atunci nu era banca asta aici, pe poteca?! Mai pot sta singur cîteva clipe în fata liceului: el si cu mine! O, de cîte ori l-am tradat, de cîte ori l-am parasit cu colegii pe furis, ca sa ne ascundem în boschetele Cismi-giului, tovarasul drag si primitor al nostru, ai scol arilorce ne cautam refugiul sub boltile si ghirlandele de flori înmiresmate. Pe vremea aceea, Lazarul era una cu Cismigiul caci, din curtea mica a liceului, intrai direct în gradina... Acum vad ca liceul a fost separat de Cismigiu printr-u n zid înalt, în locul portilor mari de odinioara. A, si cît de rar m-a vazut Cismigiul, dupa ce am terminat liceul!... Si doar de cîte ori nu i-am jurat ca în fiecare ora libera am sa viu sa ma odihnesc sub baldachinele de crengi înflorite, ce mi le oferea cu atîta generozitate! "Ah, de ce nu sînt liber acum?" îmi spuneam de fiecare data cînd treceam spre scoala pe aleile lui. "As sta toata ziua în Cismigiu, atît e de frumos!" De pe banca pe care m-am asezat se vede perfect toata aripa dreapta a liceului, cu "sala de gimnastica", ce era transformata la micile noastre festivitati în "sala d e serbari". Aci am cîntat de-atîtea ori în fata parintilor, cu patos nestavilit . ca sop ran si altist în primii ani de scoala, iar mai tîrziu ca tenor si bas . faimosul imn studen tesc "Gaudeamus igitur"! Ce clase or mai fi acum în partea asta? Pe vremea mea, sus, erau: clasa a VII-a re ala, clasa a V-a moderna, iar jos, sala de muzica, unde faceam repetitii pentru cor, asa-zisul "ansamblu"; apoi clasa a VI-a reala si clasa I-a liceala, visul tuturor absolven tilor de curs primar! CAPITOLUL II "L. GH. L. 33" Parca o mîna de urias îmi apasa umarul si mi-l zguduia, gata-gata sa mi-l scoata din încheietura... Si-n acelasi timp o voce severa se auzi din necunoscut: . Hai, scoal', flacaule, ca-ntîrzii! Am tresarit, tîsnind speriat din somn: . Cît e ceasul? Lînga mine sedea tata, zîmbind: . Nu e tîrziu înca, dar, daca nu veneam eu sa te trezesc, ai fi întîrziat la sigur! N-a cîntat desteptatorul? Ma-nrosii pîna în vîrful urechilor. De cu seara pusesem sa ma trezeasca la timp un

ca ma supar. tata. povestire si analiza gramaticala. ca-i f oc! Hai. ca spun: "Ia fiti atenti. A lui Barba. lasa-i pe ei sa spuna ce vor. nu din întîmplare. meditatie cu patimi. si ai si-nceput sa-i poreclesti pe profesor i! Sa nu te mai aud. dar am adormit foarte tîrziu. ca n-or sa te-astepte pe tine! Doamne. însa cîntase atît de dulce si eu eram atît de obosit din ajun.. dar pe tine sa nu te mai aud. sa vedeti ca Barba tine aceeasi cuvîntare de-acum un an!" .. cînd tinea directorul. îsi facuse datoria..ceasornic desteptator. Treaba lor. Dar nu l-am poreclit eu asa! I-am auzit pe mai mari. pentru ca nu trebuia sa-mi pierd vremea cu drumul. cetire. am scris vorba "parca" fara . Asa ai de gînd sa te scoli în fiecare zi? . la cuvîntarea lui "Barba". era prapad! Iar cu cîteva zile înainte de examenul de admitere. si le-am îndurat pe toate. rosie. ce bine fusese pîna acum! Ieseam din casa si intram în scoala! Ma sculam tîrziu. sa stii! . de o precizie matematica. s i aritmetica cu geometrie . m-am gîndit la serbarea de ieri de la li ceu. cine o sa ma mai bage în seama printre atîtea sute de baieti?! De pe acum începuse sa ma apese o grija la care nici nu ma gîndisem pîna atunci! Toata vara ma meditase tata. încît nu auzisem nimic. Române!" Ceasornicul. cuvîntarea catre parinti si elevi. Nu.. A cui zici? . numai din ambitia de a fi licean! Dictare. ca eram "baiatu' lu' don' director"! Dar aci. . cînta la ora hotarîta: "Desteapta-te. spala-te si-mbraca-te mai repede. vai de maiculita mea! Mîncam bataie în fiecare zi! Daca nu puneam o virgula unde trebuia. la liceu. . Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul. . Si aveam însemnatatea mea printre baieti. directorul! Bagai de seama ca tata se stapîneste sa nu zîmbeasca. desigur. ala cu barba mare. fr atilor. care.

ca sa nu-i pîrasc! Parca eu de-astea ma tin! . Ba nu mergem deloc. ce e drept. si sa vorbesc în toata li bertatea cu ei. în timp ce ma spalam. Sa nu cumva sa casti gura la fleacuri pe strada sau sa te-nhaitezi cu cine sti e cine. puteam sa ma uit dupa trecatori si trasuri. si dupa ei se luau si cei cîtiva parinti rataciti pe-acolo.. la 8 dimineata. ca-mi spuse cu severitate: . . Ei bine. acum puteam sâ privesc în voie la vitrinele care-mi faceau cu ochiul pe drum.. s-a bucurat toata lumea. dealtfel. dar n-o sa te conduc tot anul! Asa ca.apostrof (cum se scria pe atunci). Am cam scrîntit-o eu. cuvîntul parca. altii zîmbitori. îti rup urechile! Bucuria întrezarita o clipa se spulbera.. cu apostrof! Cu toate astea. la examen am raspuns bine si n-am iesit printre codasi. ca-ntîrzii. Nu. Cum oare l-or fi poreclind baietii pe tata? As fi tare curios sa aflu. si mai toti motaia u din cap cu multa bunavointa. baiatule. Dar vorba e.. dar care aveau acelasi drum cu mine. Ce de profesori erau în jurul directorului! Mai toti batrîni. dar n-am cum. ci la aritmetica. ia-ti ghiozdanul si umbla! Tata credea ca-mi pare nespus de rau ca nu mai merge cu mine. Dar tata parca-mi ghicise gîndurile ce ma napadisera înveselitor. dar nu la româna. si mergem! . Aceasta era. ... ca sa-nveti drumul si sa te familiarizezi cu atmosf era liceului: la înscriere. si daca te prind cu vreo absenta. la examen. ca ai de mers pe jos. ca ai sa te duci singur! Ce. Mai ai de gînd sa stai mult? . esti gata. ma gîndesc la Barba si la cuvîntarea lui. te-ai învatat cu guvernanta? Am mers cu tine de cîteva ori. Dar el e de prima ra. Cînd a terminat de vorbit. tata mi-a dat sa scriu.. pentru atîta lucru. sa fim la liceu. Hai. puteam sa merg împreuna cu baiet iide la alte licee. nu deliceu!". la deschiderea cursurilor. sînt gata numaidecît! Fara sa vreau. unul dupa altul. dupa ce ne spusese ca a doua zi. reusisem! Si astazi trebuia sa încep cursurile! "Hm! ma gîndîi eu. singura greseala pe ca re o facusem.. si pe putin faci o jumatate de ora! Gata. la o regula de asocia tie. ma. si eu abia ma stapîneam sa nu sar în sus de bucurie! În sfîrsit. oftînd usurata. în afara de patru palme parintesti. lorli-e teama sa-mi spuna. pentru ca si el e director de scoala. de 100 de ori. drept pedeapsa. tatii nu-i convine ca-l poreclesc baietii pe directorul nostru Barba. în semn ca asa este tot ce spune Barba! Ba unii aplaudau. unii încruntati. si ne-a dat drumul acasa. sa beau laptele.

sapca si ghiozdanul. mai dam un . pe soptite. din întîmplare. noi-noute! Putin lucru. cu nasul coroia t siochii mici. si o pornesc! Asa de scortos cred ca n-am mers niciodata. aproape pline. usa se deschide larg si intra un domn înalt si slab. . si ghiozdanul!" "Da. Bancile.. Daca doi trecatori îsi aruncau vreo privire furisa si neînsemnata asupra mea. ca la o comanda. Buna dimineata. negri si plini de rautate. Fiecare sa scoata cîte un creion si o hîrtie si sa scrie ce am sa dictez! Se aud cîteva murmure nedeslusite. toate capetele. si-apoi îsi continuau vorba. la un baiat de 10 ani si jumatate? Mi se parea ca toata lumea se uita la mine. martor al atîtor zeci de generatii perindate pe sub crengile lui puternice. maimute prin definitie.Îmi iau sapca si ghiozdanul. Unul sopteste înfricosat: "Ce. Am ajuns la liceu la ora 8 fara un sfert. cu mustata mica. toate . Uniforma.. cu parul despartit în carare la dreapta si bine pieptanat. Cei mari stateau d e vorba nepasatori. în semn de raspuns. . Vorbe. dar absolut toate. lînga un baiat voinic. imitasera pe cei cîtiva mai obositi si se asezasera în banci . trîntind pupitrele surd si tropaind pe scîndurile proaspat spalate si date cu bradolina. De cîte ori se deschide usa. Toti elevii se ridica automat în picioare. Nici un cunoscut. neagra. asteptînd "sa sune"! Intru în clasa si ma asez într-o banca la întîmplare. iar altii se aseaza jos. s endreapta spre ea. eram convins ca spun: «Asta a reusit la liceu! A intrat la "Lazar"! Vezi ce frumoa sa uniforma are?» Iar celalalt completa: "Si sapca. fara sa fie poftiti de cel care intrase cu o hîrtie în mîna. baieti! Unii mormaie timid ceva. fiindca toti. În sfîrsit. În curtea mare erau strînsi o sumedenie de elevi în jurul castanului batrîn. Cei mici se stergeau grijulii pe încaltaminte si intrau în clasa. Cînd a spus "stati jos". sa vada cine mai vine. botezat "de notite"! Ni se spusese la deschidere c-o sa ne dea lista azi sau mîine. da!" Numai carti nu aveam înca! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" si un caiet gros. a facut baietilor o recomandare aproape inutila.

ca eu sînt "domnul petagog Pavelescu". iar Bucurestii naveau. trebuie sa vi le procurati pe toate. ca sa întelegem mai bine: . si gata.. Pe fetele tuturor vedeam uimirea. Daca are cineva de întrebat ceva. si bagati de seama ca. tinînd seama de numirea ei atît de ciudata! Ei.. stii ca-mi place baiatul?! Bravo.. asta e!... Am sa va dau lista de carti! Fiti atenti. . fara nici un fel de carte! Ce naiba ar putea fi scris într-o carte de cînt?! . doamna sau domnul ne cîntau un cîntec. cine stie ce mi-o mai fi dat sa trag si cu liceul asta! Domnul cu lista mai dicta cîteva carti si încheie recomandîndu-ne sa cumparam si. cel mai tîrziu pîna la sfîrsitul saptamînii. Cine stie ce învatatura grea Si cum n-avusesem frati mai mari în clasele superioare. doamne. dar si a învata cît mai o mai fi si asta?! sa aflu de la ei numiri atît de ciudate. Geografi e si Franceza. sa te obisnuiesti sa n u mai vorbesti asa de obraznic. În orice caz. De unde sa cumparam cartile? Domnul cu lista surîse ironic si spuse cu superioritate: . bineînteles. desi venisem cu un nespus drag de a cunoaste mult. rosti. si cum nu era nici tata lînga mine. am ramas foarte abatut. mai mult s aumai putin pitigaiate. asa ca.. da. însa colegul nostru.. Sînteti gata? . De luni.. în nici un caz de la bacanie! (Ah! Eternul si stupidul spirit cu bacania!) Cîtiva începura sa rîda... schimba fara nici un sens hîrtia dintr-o mîna în cealalta si raspunse: . Asa. baiete draga (vorba sa fie ca-i era drag!). încep cursurile în mod serios! Despre caiete sau ce v-o mai trebui. Asta mi-o închipuisem eu.. scrieti.. noi dupa ei. ca sa-l întreb. . raspunse întepat: . Da. De la librarie. ca nu cumva sa scrieti gresit. Primele titluri de carti cînd am auzit de Zoologie. dar voiam sa stiu de la care librarie anume? Ei. dupa ce ne dicta rar si apasat titlurile cartilor de Româna.Si Zoologia de Kiritescu si Bîznosanu. am ramas foarte nedumeri t. ne-am cutremurat! Cel putin eu. fara sa se tulbure. Istorie. va rog! Si. ma! Domnul cu lista înghiti un nod. carte de "Muzica"! De asta data. vorbiti cu fiecare domn profesor în parte.. trebuia sa fie o materie foarte grea. mirarea mea fu si mai mare. ca le-am înteles noi. "Gradina zoologica". În primul rînd. si întelegi. atunci. silabisit. sa ma-ntrebe! Iata ca se scoala un baiat cu parul roscovan si ciufulit: .examen?!" Dar toti se linistesc cînd aud: .. Ce noima o mai avea si asta? Carte dem uzica?! În primare. ca alte mari capitale ale Europei. Dar Ciufulitul îi plesni cu întrebarea staruitoare: . gata! se auzira în trei reprize glasuri timide sau obraznice.... . doamne...

liberi. . roata. va rog? . Pai.. pustiule..... dar de întinsele cunostinte ale colegului meu . ne-am întrebat unii pe altii cum ne cheama si de la ce scoala am venit. al cîtelea am iesit la examenul de admitere. ma asezasem în banca lînga un baiat mai voinic decît mine. dar ca sa nu-l supar. domnului petagog! Ne-am zbenguit prin clasa vreo ora.. de la normala sa vina el la "Lazar"! . .. Dar de unde stii dumneata toate astea? La care el îmi raspunse cu o coplesitoare superioritate: . nu de faptul ca subiectul convorbirii noastre nu era petagog. e supraveghetor de ordine. Auzi dumneata. tot sirul de întrebari ce se pun în astfel de împrejurari. Am ramas toarte impresionati de aceasta scena de început. nu ma mai dumneatalîci! . Ah! strînse el buzele dispretuitor. curios la culme sa aud ce-o sa urmeze. Întîmplator. E un flet. un fel de Intuitie. Iar cartile. eu sînt repetent! . Da?! ma mirai eu. si pleca cu pasi grabiti. ceva mai grea! Si apoi. ca sa-l întreb: Atunci poate stii sa-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? . Si nici nu e macar petagog. . s i asa mai departe. Da! i-am raspuns eu. o nenorocita de materie. Da? Si repede ma gîndii sa profit de împrejurare. L-ai vazut p-ala care a dai lista de carti? ma întreba el confidential. acolo.. . nespus de veseli ca se gasis e unul dintre ei care sa-i tina piept. acolo. De la orice librarie! raspunse el. atît de brav.. si el! Am ramas foarte surprins. care a venit de la normala. ci supraveghetor de ordine. Admirativ l-am întrebat: . fara sa înteleg prea mare lucru. cu îngaduinta si pe un ton protector: Dar poti s a-mi spui tu. Iata cum se face popularitatea! În jurul Ciufulitului se strînsera îndata baietii. Avea ochii sireti si vocea impresionant de groasa pentru vîrsta lui.

cu bloc de desen. iar nu repetenti! Dupa asezarea în banci si întocmirea catalogului. 1. cu caiete. Nr. Alexandrescu Virgil. . si ca acela care pretindea ca e pedagog habar n-ave a de întelesul adevarat al cuvîntului.. 2. Într-adevar. care-mi pute a fi de atîta folos prin cunostintele lui. Popescu Mircea. Auziti.. . .. si apoi. Popescu Ste fan. cu înca doi colegi.. Al doilea era de ajuns! fu de parere Ben. surubul începuse sa se strînga! Mai întîi de toate. ca stam cîte trei într-o banca: Botez Nicolae. Fiind printre cei mai mici din clasa.. dupa ce-si drese glasul. Antonescu Gheorghe. . Popescu Mihai. Nr. . Ajunsese pe foaia mea. . ca strig catalogul si va dau numere de ordine. Nr. ca sa fiu atent. 4. . . distribuirea numerelor progresa. . o pagina întreaga din catalog era ocupata de n . încît l-am uitat! Si-apoi acestia erau boboci. În aceasta vreme. Notati-le în maculatoare! Si. Popescu Marin. ati venit la rînd! . Apostolescu Vasile. Botez Nicolae. a venit din nou "Don' petagog Pavelescu". Popescu Ion.. Mi-a parut rau ca am fost nevoit sa-l parasesc pe Luca. Nr. . începu: . . De. Paunescu Matei. Nr. asa ca lasai vorba. . Ben Jules. . tusind tremurat. dupa înaltime. 31. ma. Da-l încolo. . am aflat ca nu se zice petagog. am trecut în banca I-a din mijloc. . ca Pedagogia e o stiinta grea. începu seria interminabila a popularilor Popesti: Popescu Dumitru. . domnul de Gimnastica ne-a asezat în banci. ci pedagog. 5! Le facui cu cotul colegilor de banca: ..* La prînz. Ben Jules si eu. dar curînd m-am împrietenit asa de mult cu noii mei colegi de banca. Nr. ca prea e lung. . . Daca tata tine la tot numele!. . . Pop Nicolae. ca la liceu! Dupa ce fuseseram lasati în voia noastra cîteva zile. de cîteva ori. Nr. . Popescu-Bajenaru Grigore. ma rog. ca am fi fost toti trei la un lo c si în catalog! . Popescu Tudor si asa mai departe. Nr. pusti. . . pe care poate am so înteleg si eu mai tîrziu. ca si mine. . cu toate ca nu se prea învata. . 32. 33 .. repetentul. de luni au început cursurile în mod serios: cu carti. 3. . care ne-a spus: . .. . ci o ai în sînge! . Popesc u Gheorghe. . . cînd i-am povestit tatii cum am petrecut prima zi de liceu.. pacat ca nu esti si tu trecut tot la "B". Fiti atenti.

Îl veti face pe un pete c patrat de postav albastru ca cerul. . tot timpul.Gh. Totusi. desi eram în numar de zece. toti deodata. . Popestii. Domnul pedagog terminase de tacut apelul si numerotarea elevilor. . bineînteles. dar nu fara a nuanta de ironie: . Numarul puteti sa vi-l confectionati la orice ceaprazarie. . Peste trei zile. am obtinut împreuna. . la catalog. din diferite parti ale clasei începura sa se ridice o sumedenie de baie ti. . Nu este permis sa fie mai mic! . . . în acea memorabila zi. de dimensiunea 5 centimetri. . cum e si culoarea de la sapca. . . Dumitru. . plictisit de atîtea omonime. . . bineînteles. . . atît profesorii. . . . Se protapi bin e pe picioarele-i lungi ca de cocostîrc si ne spuse: . Va multumesc! si se aseza. .. . Dealtfel.. de n-ai fi zis ca ies la lectie. care constataram cu vie satisfactie ca-i întrecuseram cu mult pe Ionesti ! Iar mica mea mîngîiere era ca sînt primul dintre Popesti. . pe 5. asa e reglementar! Stoica Dan raspunse foarte politicos. nota 26! Cîtiva se ridicasera la 3! .oi. decît în catalo g. cît si colegii. . pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se facu fete-fete. toti elevii sînt obligati sa vina cu sapca si numar la mîna stînga. . Ia sa pofteasca toti Popestii la lectie! Si atunci. îmi spuneau scurt: Bajenaru. . ca cel mai bun Popescu a fost. a strigat în cele din urma: . . . initia lele . . mai tîrziu. . cîndpr ofesorul. asta nu m-a scapat de o faimoasa ascultare la Matematici. în tot cursul liceului. Dar mai mare? Ochii tuturor se îndreptara încotro se auzise glasul. ci ca a sunat si vor sa iasa în rec reatie! Trist a fost faptul ca toti Popestii la un loc. 5 pe 5. Pe acest petec patrat se vor broda cu fir auriu urmatoarele: "L.L.". Era tot Ciufulitul. . nu mi s-a spus niciodata si Popescu.

. . de Zoologie. cu traduceri încurcate si verbe de conjugat. Brodam numarul si la sapca? Tot Stoica Dan! Hotarît lucru ca voia sa-l scoata din pe pedagog. Spiridon Popescu. începura sa pice . Cutare". în frunte. . . CAPITOLUL III TEZA LA ROMÂNA Liceul Gh. cu raspunsul "Je m'apelle. cu înfiora toarele lor mumii. de Matematici. . Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicatie? Si. . . si numarul fiecaruia dedesubt: iar la sapca. . albastre. de Româna. Si. toti adevarati stîlpi ai liceului.L". Daca nu va suparati.Gh. . de Muzica . . de Istorie si Ion Costescu. . începura lectii din ce în ce mai grele: cu harti si rezumate. Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul. .. odata cu primii fulgi de zapada. . . .. . si numere pe care se rasfatau aurite initialele liceului: "L. pe c are noi le-ntelegeam foarte putin. . Lazar din Bucuresti era în primul sau an de functionare. Grigore Niculescu. . . . . din diferite motive. . cu sîcîitoarea problema de a afla pozitia unui oras pe globu l pamîntesc.. cu reguli de învatat pe dinafara. cu cozor oace stralucitoare de lac. . Adica ca te dau afara! îi raspunse ilustrul pedagog si pleca încruntat. dupa primele notiuni primite de la profesorii nostri. . Dimitrie Caracostea..liceului.. ca sa se stie. . cu exami nari severe. . . dupa primul razboi mondial. . . care-i racni sugrumat de iritare: . impresionante figuri. . dupa numerosi faraoni egipteni. de Franceza. numai patru-cinci au ramas în tot cursul anului: Sterie Enachescu.. fara sa mai astepte : Cred c-a înteles toata lumea! Cine vine peste trei zile fara sapca si numar este e liminat! Din nou Stoica: . veti broda aceleasi initiale. dupa longitudine a si latitudinea Geografiei. toti baietii aveau sepci frumoase.. dupa invariabilele: "Comment-t'appelles-tu?". printre care Ramses si Tutmes. ce-nsemneaza "eliminat"? . Iar pe la începutul lui decembrie. Dintre toti. . care au înscris o pagina de neui tat în cultura româneasca. Victor Anastasiu. pe postavul negr u. . . * La trei zile dupa aceasta.. .

. ca aveam atîtea si atîtea?! Si cum razboiul de-abia se terminase. la limba materna. doi suplinitori. Eu. care era titularul catedrei. ca învatam cu destula constiinciozitate. Cum te numesti? I-am spus numele. am socotit ca n-ar fi tocmai nepotrivit sa povestesc "Întoarcerea tatii din razboiu". profesor eminent. Ce amintire sa scriu. Cu vreo saptamîna înainte de teza. În timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. s-au perindat trei profesori: Dimitrie Caracostea. Ei. însa. M-am framîntat vreun sfert de ora pîna sa încep. cine crede ca poate s-o citeasca asa cum am citit-o eu? Stiam sa citesc binisor si cu intonatie. cu cele doua de gete ale mîinii drepte întinse: . a fost ceva la care nu m-asteptam: nici eu si nici colegii mei. La mai toate materiile am obtinut note bunicele: 7 si 8. si dupa el. între care scriitorul Ca mil Petrescu. una dupa alta! Au fost cele mai grele si mai pline de emotii teze din cariera mea scolareasca. A sosit ziua tezei. Un singur subiect: "O amintire din viata". M-am ridicat în picioare. În clasa I-a. te rog! Am citit bucata în întregime. La Româna. domnule profesor! . Nu mai avea nimeni din clasa 9 la Româna. Ti-am pus nota 9! M-am înbujorat de fericire. profesorul ne citeste "Cetatea Neamtului" de Dimitrie Bolintineanu si întreaba: .si tezele. . M-a cautat în catalog. Multumesc! Ai citit mai bine decît ma asteptam. . Poftim. desigur si pentru ca au fost primele lucrari scrise date la liceu.

împleticindu-ma. ca s-o cunoasca si colegii tai! Îmi pare nespus de rau ca n-am pastrat-o. nu îndraznisem sa merg. cum era numit monitorul la liceu.. Dar teza a avut si alte urmari deosebit de însemnate pentru mine. Du-te l a loc si citeste-o tare. cînd întîmplarea mi-a aratat calea cea buna. compuneri. cum l-am fericit pe Constantinescu. îi am reprezentarea grafica ciudat de precis! În drum spre banca..Am scris doua pagini impresionante si pline de duiosie. Eram multumit de felul cum facusem teza. Cîtiva au luat "trei". Doar în teza mea era vorba de tata. si întind mîna tremuratoare. pîna într-o zi. a venit si ziua mult dorita! Cestorul. în primul rînd. al bancii noastre. din punct de vedere scolaresc! Ca sa ma prezint cît mai bine la lectii.! . Într-adins am lasat teza ta la urma. Popescu-Bajenaru Grigore! . . A continuat sa-mi ajute astfel si dupa faimoasa teza. pe care m-am straduit sa n-o dezm int niciodata în cei opt ani scoala.. la unele pasagii.. Bajenare! Botez si Ben privesc cu mîndrie în jurul lor.. însa. Zece! Doamne sfinte!. în cîrji. care se-ntorsese ranit. de pe front. Am asteptat aducerea tezelor la Româna cu aceeasi nerabdare cu care asteptasem si rezultatul celorlalte teze.. si de un lucru eram sigur: ca o scrisesem cît se poate de corect ca punctuatie si ortografie. restul "sase" si "sapte" si unul singur. si distribuirea a început. Bravo. bietul tata îmi facea toate temele la româna: rezumate. Prezent! . În sfîrsit. Visez sau e o gluma?! Ma-ndrept spre catedra. Camil Petrescu mi-o da si ma opreste o clipa la catedra: . cînd am auzit ca aluat noua! Ce bine de el. "noua"! Ah. mi-au tremurat lacrimi pe gene .. analize gramaticale. Din aceasta fericita zi mi s-a stabilit faima. însa pe care. Am citit-o foarte emotionat si. pe care eu o cam întrezarisem. Profesorul ne daduse sa facem o compunere cu subiectul "Primavara". fie din lip sa de curaj. pentru ca e cea mai buna din clasa. Constantinescu Dumitru.. fie mai mult din lene. ca sa iau teza. care facea compuneri foarte frumoase. ca sa-i aj ute profesorului. În definitiv era un succes. cîtiva "cinci". a fost chemat la catedra. mi se-ntind mîini prietenoase: . de a fi cel mai tare din clasa la Româna. În minte.

.Iarna era pe sfîrsite si primavara începuse sa înfloreasca timid prin margini depadure si prin curtile oamenilor. Despre Primavara. Îmi iau inima-n dinti si ma hotarasc sa-mi fac singur compunerea. Doar cîteva stele sclipesc în departari. nu fara putina mîndrie ca sînt licean. se roaga de-o stea ca sa-i lumineze calea. a mea eralumea. Mîine trebuie s-o am. care. S-a întunecat de-a binelea. Steaua asculta ruga copilului. dupa alte toate . bucata de citire din cursul primar. în care un copi l. . cum n-as fi avut chef sa-mi toarne cineva o galeata cu apa rece în cap. si tata nu mai vine!. Dac-am vazut ca întîrzii . da sa ti-o fac.. din feri cire. Era 3. ne-a mai dat si o compunere la Româna! . ca de obicei. Luna. Am scris despre "Primavara" ce m-am priceput si cum am crezut eu ca este mai bine si mai frumos. si .. dar nu mai e nevoie sa mi-o faci. Pîn-atunci. ca se poate sa m-asculte.. al carui tata se ratacise si întîrziase. Si lumea aceasta se marginea la cîteva strazi din jurul casei! Dar iata ca se face 8. Mai tare ma roade însa gîndul ca nu mi-am facut compunerea.. si tatal soseste vesel acasa! "Ei. dovada ca totul e numai o joaca! N-aveam pofta sa-mi vad de lectii. fara sa vreau. cu toate ca-i pisca uneori.. Despre ce? . pe seama tatii. aci îmi îngrosai glasul cu imputare . dupa prînz.. spusese ca se-ntoarce pe la 7 seara.. Cînd am terminat de transcris pe curat.. Am lasat compunerea cu "primavara". Daca tata nu vine. Era 10! . nicaieri! În minte-mi vine. sau daca vine prea tîrziu?. fara sa lumin eze. daca a patit ceva?! Si ce întuneric este!. de ce nu te-ai culcat? . nu era acasa.. Ce faci. ma. a sosit si tata.. ca sa ma piseze sa-mi fac lectiile la celelalte materii.. îsi arata dinti isurîzator.. Soarelui îi ardea de gluma cu copiii si. Am avut lectii multe. dar astea-s povesti bune pentru cursul primar!" îmi spun eu. Pai. si el tot n-a sosit! 9 noaptea! Doamne.

singur? . îsi strînge buzele si-si ridica sprîncenele cu mirare. adica porecla. Daca-ti spun c-am facut-o eu! La urma-urmei. Din ce carte ai luat-o? . iar glumele lui te dis puneau. iar dupa o pauza scurta. Enachescu. desigur. din capul meu! . tata. purtau trei nume. fara sa-mi convina. cum ar fi. De nicaieri. însa. Foarte frumos din partea ta! spuse tata ironic si convins ca am facut o compunere ca vai de lume. zau asa. am facut-o eu singur! . Ce. Apai.. numele de familie.. Sarut mîna! . Si. "prenomen". si cel mai drag profesor al nostru. Si mama-ta nu s-a amestecat deloc. Eu. Din nici o carte! Am facut-o eu. ma bucur de doua ori: întîi ca esti în sta resa faci compuneri bune. romanii.si "cognomen". acela de a-si porecli profesorii. Sterie . de nu-ti vine sa crezi? Uiti ca la teza am luat 10? . cum ar fi Barosanul! Era cel mai bun povestitor si cel mai spiritual profesor. Stramosii nostri. de exemplu. bravo. . Noapte buna! CAPITOLUL IV CRACANEL Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri ale scolarilor este.. si al doilea ca am scapat de corvoada de a ti le mai f ace eu! Îmi închipui ca esti convins ca de aci încolo nu ma mai amestec în temele tale deRomâna! . Ia s-o citesc si eu! . facu el zîmbind: "nomen". Hai. Poftim! si îi întind caietul cu sfiala.. ce mare lucru e. singur! . ne-a spus la una din lectii: . care n e-a fost cu adevarat învatator si parinte sufletesc timp de opt ani de zile. . si aici îsi îngrosa glasul. . hm! tusii eu. cred ca nici pîn-acum nu aveam nevoie de ajutor!. anume. Tu. ni s-a parut uriasa: . Hm. dascalul de latineste si frantuzeste. Aproape ca nu exista profesor care sa nu fi primit vreo porecla de-a lungul cari erei sale. stii ca nu-mi place sa minti! Spune de unde ai copiat-o? . a pierdut cineva recunostinta pe strada. trebuie sa se recunoasca deosebitul tale ntal elevilor de a porecli! Nu mica a fost mirarea noastra cînd "Barosanul". numele de botez. lasînd la o parte orice considerente. deloc? . cum ar fi. El începe sa citeasca. treci la culcare! . la mine. Ca sa-ti spun drept. ca s-o gasesti tu?! Hai. adica Nea Sterica Enachescu.. care noua. Eu am facut-o! . flacaule.atîta. hai.. dac-ai facut-o tu. daca-ti spun.

. Ergo. si. . examinînd o poezie. si era adevarat ca cel mai slab elev al lui. . Dar daca Barosanul se dovedise atît de întelegator cu micile noastre satisfactii. Barosanul se astepta sa rîdem. . . un om de asemenea superior.. dar clasa încremenise. .oricît de amarît ai fi fost. chi ar daca nu v-as fi facut aceasta marturisire.. am fost si eu elev . cele mai bune lectii pe care le-am primit ca elev. I se mai zicea si Barbarossa. . . în toata puter ea cuvîntului. Lectiile lui. în care era vorba despre vestitul împarat .. . ca "Quem Dii oderunt. ca sînteti baieti deste pti. nu facea caz de porecla. veti fi. voi v-ati fi închipuit-o.. . . . nu mai fiti ipocriti. mi-amporeclit si eu profesorii. . . neîntrecuta! I se dusese faima în lumea scolareasca a Bucurestilor. la rîndul vostru. la rîndul meu. . nu toti profesorii îsi acceptasera cu aceeasi seninatate olimpiana poreclele. a elevilor. . desigur . . De cînd stiu eu ca-mi spuneti Barosanul! Asta e mania voastra.. desi nu v-o doresc. . porecliti . la Latina. .. . . ca el! Singur directorul. paedagogum fecerunt" 1. ma. iar pedagogia lui. spuneam noi. la o lectie. cînd se muta la alt liceu era acolo cel mai bun. erau o savanta împletire de umor cu stiinta. Hai. . avîndu-se în vedere culoarea ros ie ca focul a podoabei lui faciale! Ba.. iar daca unii dintre voi veti ajunge profes ori. c-asa li-e dat profesorilor si elevilor! 1 Pe cine l-au urît zeii l-au facut profesor (în latineste) Pe fetele noastre înflorise un zîmbet de usurare si de nespusa dragoste pentru Barosanul! . pentru ca nu toti erau clasici. Costica Ionescu. . . zis Barba. odata. cu deplina convingere.

a. prefacîndu-se ca vede nu stiu ce lucru interesant pe fereast ra. Acasa. cu burta. toti. "Der alte Barbarossa.german cu acelasi nume. a-ntors capul.. mai mult sau mai putin pitoresti si potrivite! Dar cu Cracanel era s-o patim lata! Cracanel. care. unul mai îndraznet. A fost cel mai bun profesor de Istorie pe care l-am avut. Era ras complet atît pe fata. însemnau acelasi lucru: Atila. zis Der Etzell. lectiile lui erau o ad evarata încîntare. ca sa auda cît trebuie: "Tinere. si mai cu seama din pricina severitatii sale extreme. atîtea porecle . si m ergea cracanat. însa. a nasului turtit si a must atii rare. cînd i-a recitat-o. porecla primita din pricina ciocului pe care-l purta cu multa mîndrie. der Kaiser Frederich!". cu ochii mici si oblici. Grigore Niculescu de Istorie. ce-i mai atrasese si supranumele de Pelicanul sau Babita. îl imitam în clasa. el se scuza: . Las' ca ni se parea noua ca sîntem mai interesanti în fata parintilor si a fratilor mai . a. în legatura cu specialit atea lui de naturalist. Toata lumea îl stia. fireste. a. tinere. fusese poreclit astfel din pricina ca era mic.! La care Moscu Ionas i-a raspuns odata în surdina: . Avea o gusa enorma. cît si în cap. pacatosii. ca sa nu fie vazut zîmbind. pentru ca nu stiu cum va cheama pe fiecare-n parte. iar cînd noi. în fond.. profesorul de Stiinte naturale. cîti profesori. de Cracanel. dar bun profesor. gras. zis Biciul lui Dumneze u. ce e drept. chiar în fata lui. putin bîlbîit. s-a uitat fix la el si a rostit raspicat: . a. Va spun asa. era supranumit în vreo trei fel uri. Mitica Ionescu de Gimnastica era cunoscut în tot liceul sub numele de "Cioc". De ce nu-nvatati? În sfîrsit. tinere. iar foarte multi elevi nou-sositi habar nave au care e numele adevarat al profesorului si-l cunosteau sub aceasta încîntatoare denumire.. de obicei nu le spuneam pe nume. îti era peste putinta sa nu-i asculti prelegerile cu toata atentia.. datorita staturii sale impunatoare si a chipului s au sever. de culoare spalacita. a. iar Barba. tinere!".".. cînd vorbeam despre profesori. pe numele lui adevarat Octav Anastasescu. George Draganescu de Filozofie si Drept. a. a. un batrîior foarte cumsecade. oricît de distrat din fire ai fi fost. ci întrebuintam poreclele. pentru ca obisnuia sa s e adreseze elevilor cu acest apelativ: "A.. era poreclit pur si simplu Tînarul. dar destul de tare. în surdina.

ca. si se oprea. ca sa vada daca toata clasa a fost atenta. aveau o muzica spec ifica a lor. unde erau notati elevii asa-zisi turbulenti sau recalcitranti. ca finalul sa aiba un efect mai stralucit: de statur a uriasa. Cracanel era dirigintele nostru. pentru ca pe cele din urmasa le rostim noi. . iar pr ofesorul scuza absenta! (Teoria asta ne-a facut-o Barosanul mai tîrziu la o ora de-a lui. Miercurea. dar ce zic eu la o lectie. d edirigentie... desi poate un portativ muzical s i cîteva note aruncate cu dibacie ar simplifica situatia si ar da o palida idee de origin alul fel de exprimare al lui Cracanel.... ca sa-si porneasca cuvintele de sus si sa termine coborînd scara muzicala: co-lo-sa-la! Sau: . cu ale carei pene îsi împodobesc cocoanele extravagantele lorpalari i.na-ra! În clasa a II-a. avea obiceiul sa nu spuna decît primele silabe din ultimul cuvînt. la o lectie de Geologie. cum se spune atît de gresit. pasarea. Aci facea o pauza. pasarea de bastina din A-fri-ca. le-ncepea cu o nota înalta si le rostea gradat. fixase dirigentia. Ele-fan-tul e un a-ni-mal de o ma-ri-me. pe acelasi ton si silabisit: . Este dificil sa redau aci felul lui de vorbire. Aceasta roca. cînd voia ca sa termine clasa fraza începuta de e!: . Cînd trebuia sa sfîrseasca fraza. casca gura mare si rotunda si rostea vorbele atît de rar si despartindu-le în silabe . ca sa continuam noi în cor. "motivarea" absentelor. fie dîndu-i arest duminica. dar era si un fel de mica si diabolica satisfactie! Cracanel. încît puteai sa scrii întocmai toata lectia pe maculator. . Vorbea cam asa: . elevul motiveaza pentru ce a lipsit. Vorbea pe nas. intonîndu-le pîna la o nota joasa . dom-ni-lor.. ca dealtfel mai toti profesorii nostri. cînd facea. În ta-be-la a-la-tu-ra-ta pu-teti dum-nea-voa-stra ob-ser-va pa-sa-rea. pasarea numita strut. Iar ultimele cuvinte ale frazelor lui erau spuse ca pe note.. de fapt. urmarita de-unvînator! Iar alta data. ultima ora. la toate lect iile lui. Si aci vorbea ceva mai repede. face parte din era quater. dupa toane si împrejurari.. Facea morala si pedepsea: fie scazînd nota respectiv ului la purtare.mici.) Tot atunci avea obiceiul sa cerceteze condica. explica foarte frumos.

unul îsi aminteste de Cracanel si-ntreaba înciudat: . mi se pare ca venise fara numar . Doam-na. abia putu sa articuleze.. Dirigintele. V-am chemat. pe care profesorul o prinse elegant. Baietii aveau teza la Botanica în ziua aceea cu Cracanel.. nu ma cheama Cra-ca-nel! (Noi icneam de rîs pe sub banci. Îi întinse mîna fara manusa. au uitat scopul pentru care sedeau în fata usii. se facuse rosu ca. ba "ca ar fi bine sa ne dea subiectul cutare". Doamna? . Mama elevului Mar inescuGheorghe! adauga ea. ca sa vada cînd vine respectivul si sa-l anunte. îl întrerupse doamna contrariata. la teza . În clipa aceea nu mai semana cu un pelican.. cu ochii rotunjiti de placere ca va sta de vorba cu o persoana atît d e draguta. silabisind ca la lectie: . cînd se deschise usa si intra o cuconita tare nostima.. domnule Cracanel. facîndu-si de lucru. Obiceiul era ca. ci cu un cameleon. Ne-am ridicat respectuosi si admirativi în picioare. si Cracaneî o poftise pe maica-sa la ora de dirigentie.. ca un elev sa stea de planton în fata usii.. Cracanel întîrziase. care desigur îl va ruga ceva. ca sa stea de vorba cu ea. la fel. cu spatele la cancelarie. Ma surprinde. dar ce naiba e cu Cracanel. Vazînd ca nu soseste. Si mai era obiceiul. Si. repezit pe cît putea el: Cracanel îmi spun (a ci un gest teatral.. Ma. sfecla. De data aceasta. prinsi în focul discutiei. Ah. de nu mai vine o-data? . îmbratisind întreaga clasa) pezevenghii astia! Ce a urmat nu mai are importanta! * Alta întîmplare. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit. Spumegînd de indignare. . Marinescu. petrecuta de asta-data în clasa a VI-a reala. au mai iesit cîtiva sa-i tina de urît plantonului si s-au asezat la taifas: ba "ca ce credeti c-o sa ne dea ". stimata doamna Marinescu..) Ma cheama Octav A-na-sta-se-scu! si-apoi. rotindu-si ochii catre clasa si ezitînd sa sarute degetele fine.... profesorul sa intre în clasa imediat dupa ce suna. atît de nesuferit profesorilor. eleganta si parfumata.Nu stiu ce pozna facuse Marinescu Gheorghe . spre a le lasa astfel elevilor cît mai mult timp de scris. fara sa mai priveasca în partea de unde trebuia sa soseasca profesorul. La un moment dat. iar Cracanel. De-abia terminase de facut apelul si-si mîngîia gusa. ca sa ma plîng ca fiul dum-nea-voastra nu poarta numar la mî-ne-ca! . asa dupa cum era obiceiul. ne facu semn amabil sa ne asezam si se adre sa vizitatoarei: . da! facu omul scoalei..

Foarte încîntat de reputatia pe care o aveam printre colegii mei. bambus. un glas nasal si sacadat raspunde din spatele lor. deschide Bo-ta-ni-ca la pagina 161 si citeste. vorbindu-ne pe larg despre acest minuna t soi de palmier. care este foarte raspîndit si de cel mai mare folos omului. cu o ironie dîrza si rautacioasa: . . . însa nu fara putine zvîcniri de inima. Bajenaru. ..La care. neauzit de nimeni. . . . de pe urma cocotierului. . . si dupa ce ne spusese cîte ceva despre: curmal. încît toata clasa a luat pe acel trim estru nota 3 la teza de la Botanica! . . . dom'le! . . raphie. fara sa vrea. Este o scurta povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are. în schimb. în asa fel combinat. dar. . si caruia. Uite-l si pe Cra-ca-nel! Nu mai este nevoie. îi ajunsese la urechi întrebarea dragala sului sau elev. Cracanel ne explicase mai departe despre palmier. . E.. Se ascultase lectia: "Plante din regiunea tropicala".. cauciuc. palmierul evantai.. Cracanel n-a facut scandal. Cine citeste frumos? Aproape toata clasa raspunse în cor: . omul care locuieste în tinuturile lipsite de binefacerile civilizatiei. Aceste nevinovate întîmplari. Eram în clasa a II-a. palmier ul cu ulei si altii. . . m-am ridicat linistit în aparenta. . . . Ba-je-na-ru-le. tot la o ora de Botanica. . se oprise la cocotier. nu însemneaza nimica pe lînga ceea ce am patimit eu cu Cracanel din pricina limbutiei mele. sagotier. palmierul de ceara. lea dat o frumusete de subiect. Si acum vom citi din carte partea aceea scrisa cu litere mici. vanilie etc. . . sa spun ca era chiar Cracanel. cum se asteptau îngroziti toti baietii. care venise tipa-tipa. cred. . însa. . . mi-am îndreptat gulerul la tu .. O lectie foarte frumoasa s i mai ales interesanta despre: bananier..

cu ajutorul carora scrisese o epistola unui prieten. cu care preparase mîncarile. Calatorul. n-am cetit-o decît pîna la jumatatea ei. pîna si hainele. si am început! As putea sa reproduc întocmai scurta povestire care mi-a facut atîta necaz. pînzele. . Erau niste cocotieri. sînt confectionate din fibre de cocotieri. situate sub un cer arzator. dar n-are nici un rost.. si probabil îi arata palmierii cu un gest larg! Si. Din pacate.. cîte si mai cîte. era din nuca de cocos. pîna sa gasesti o locuinta omeneasca. Si. Trebuie sa marturisesc ca povestirea era foarte interesanta si instructiva. si rogojinile lui. calatorul popos este în aceasta coliba singuratica. mîncarile si bauturile gustoase. pe care voi a s-o trimita prin bunavointa calatorului îi fusesera procurate tot de acei minunati cocotieri. purtînd în vîrf un buchet de frunze foarte mari. care-i dadeau un aspect placut si elegant''. dar casa lui. înalt... trebuia sa ne-asteptam: "Cocotierii mei" . Chiar untdelemnul. întreaba cine i le-a procurat. tinea loc de tuica). ca sa ma exprim astfel. cu gur a cascata. pe care a avut cinstea sa i le ofere. în sfîrsit.nica. unde sa-ti poti odihnitrupul. un indian. cum. si altele. dealtfel. în întregime. Indianul îl pofteste pe drumetul ratacit la masa si-i ofera pe lînga mîncare tot soiul de bunatati ca: o bautura tare si acrisoara (care. la care gazda raspunse simplu. un vin nemaipomenit de bun. ne-am explicat noi. ca mi sa întiparit în minte. ca sa-l faca praf pe calatorul care ramasese. îi mai spune ca dragii lui cocotieri nu-i dau numai: saladele. o coliba înconjurata de cîtivaarbori cu trunchiul drept. Primele fraze erau urmatoarele: "Un calator strabatea tinuturile calde ale Americii. si acela pe care-l ardea în lampa. fiind gazduit de stapînul ei. bietul calator zari. niste prajituri grozave si un lichior care ar fi put ut sa rivalizeze cu cele mai rafinate produse similare fabricate de catre cele mai ren umitefirme straine. din lemnul si frunzele acestora. Rupt de oboseala. e constr uita din palmieri. ca sa nu lungesc prea mult povestirea. din motivele pe care le voi înfatisa mai la vale. sforile si funiile pentru corabii. Si bucata de lectura se termina cu înca o uimitoare marturisire a gazdei: cerneala sipergamentul. foarte mirat ca se gasesc astfel de delicatese în pustietatea în care se afla. pe unde racoarea si umbra sînt lucruri rare si pe unde trebuie sa umblipo sti întregi. cu toata osp italitatea.

Si mai cu seama n u este bine si nici frumos sa întrebuintam în vorbire cuvinte frantuzesti în loc de românesti. s i altele. îi spuse sotiei s ale: . aspectul.. care pot fi foarte bine puse în locul acestora? Nu era mai frumos si mai limpede s a se spuna "înfatisare". la care Cracanel ma oprea si-mi cerea sa le explic. reluai eu firul. fericit ca mi se da prilejul sa stau ce va mai mult de vorba asupra acestui interesant subiect filologic. sa vedeti ce i s-a întîmplat unui domn.. "Cu placere.. "Draga.Povestirea rezumata mai sus era tradusa din Bonifas-Guizot care. sa . am întîlnit cuvinte ca: monotonia padurilor. ce i s-a întîmplat?! . la rîndul lor. dealtfel. si da tu o telegrama la hotelul Metropol din Iasi. Sa vedeti. ca eu n-am timp!" . domnule profesor... cum obisnuia sa vorbeasca: . este bine sa întrebuintam cuvinte ca acelea pe care le-am ci tit si le-am explicat. Asa ne lamurea o notita din josul paginii.. În decursul povesiirii se strecurasera cîteva cuvinte neobisnuite pe vremea aceea. crezînd ca voi da un exemplu care sa fie luat drept pilda folositoare de colegi.. ce crezi tu?. adica acum peste o jumatate de secol... Ei. asta cam asa e! Dar eu nu terminasem. cînd avem cuvinte curat românesti . dupa ce terminai de explicat nu mai stiu ce cuvînt anume.. Cum era iarna si tocmai se lasase un ger cumplit. fii buna. te rog. raspunsei eu.. Dar.a? . Ei. în loc de "gigantici?" .. cuvinte nu prea întelese de toti. cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi! . în loc de "aspect"? . el ma întreba rar si apasat. draga!" îi raspunse sotia si se apuca sa compuna telegrama care. Dar cum ea avea obiceiul sa-mpestriteze limba noastra cu cuvinte frantuzesti. Ba da. un domn din Bucuresti trebui a sa plece la Iasi. mormai aprobativ: . Cracanel. s a-mi retina pentru mîine seara o camera încalzita. facu el amuzat. din pricina ca sotia lui avea prostul obicei de a întrebuinta cuvinte frantuzesti de-a valma cu cele românest i!. arbori gigantici. Odata. era foarte simpla. Ei. o luasera dupa Coupin: "Les plantes originales". pentru ca cei de azi ne dau zece înainte si au un vocabular cu mu lt superior al unui elev de clasa a II-a din 1920! Astfel. Asa. plin de verva. Încurajat de zîmbetul lui Cracanel si de uimirea provocata de curajosul meu fel de a vorbi cu profesorul. continu ai: . de exemplu. Repet. pentru un elev de clasa a II-a secundara.sau "arbori uriasi". pe vremea aceea. care ne era si diriginte.

.gîndit sa faca si telegrama cam în acelasi fel. în persoana tatalui meu? Am iesit de la cor tare abatut. lipsite de buna-cuviinta! Asta se-ntîmplase joi. iar pîna atunci. pentru ca avea obicei sa-si pedepseasca elevii. si a crezut ca domnul doreste. de unde întotdeauna cîntam cu o mare placere. pornisem catre casa prinCismigiu. Ce e ma. pe frantuzeste! Si de aici a iesi t o întreaga încurcatura. te elimin. Destul! tipa Cracanel înrosindu-se la chip ca o gusa de curcan. asa ca în loc sa spuna limpede "Rog retineti o camera încalzita pentru mîine seara". dar c a sa nu-si murdareasca pantalonii de bradolina data pe scînduri... . ca de obicei. ce e drept. de la "chauffer". Adica. punîndu-i sa stea în genunchi. De.. Se-nserase si. Aveam repetitie la cor cu Maestrul Costescu zis si Coana Batist a. mai cu seama ca Cracanel e si dirigi nte! Si-i spui diseara? . cu cît se apropia ziua fatala. ma faceam ca putin îmi pasa! Dar. cu Ionas Moscu. sa-i spun batrînului anecdota si sa-mi scrie pe un bilet daca i-a placut s au nu! . gasii eu necesar sa explic cu discreta bunavointa pent ru unii dintre colegi. dom'le. Aveam Botanica de doua ori pe saptamîna: martea si joia. ai nota 2. n-ai racit. Griguta. Nu ma simt bine. daca nu-mi aduci biletul. Parca tu nu stii? Ma gîndesc cum sa fac sa scap de chestia cu biletul pe care-l cere Cracanel de la batrînul! Mîine e marti. don' profesor! Cred c-am racit! . .. avem Botanica! Ce ma fac? Auzi ce ide e si la ala. Cum o sandraznesc sa-i spun tatii toata întîmplarea? Ma apuca tremuriciul numai cînd ma gîndeam la ce m-astepta! Era luni. dar ti-e gîndul la cai verzi pe pereti. si ma apostrofa: . a încalzi.. asa ca martea viitoare trebuia sa-i aduc lui Cracanel biletul cu pricina! Desi eram fiert... tovarasul meu de totdeauna. Lectia viitoare. cînd peste cîteva ore trebuia sa dau piept cu inamicul. Bajenarul (ca asa ma chema el. ca sa te-nveti minte sa nu m ai povestesti profesorilor anecdote d-astea. Pe vremea aceea eram sopran .. îi ruga frumos sa scoata batista si s-o astearna pe jos. acum abia mi se auzea glasul! Costescu bagase de seama ca "nu-i prea dau concursul".. si.. cu atît ma-ntristam mai mult. înainte de a se aseza.. seara. e cam albastra chestia. ce e cu dumneata. dom'le! Dar ce dispozitie puteam avea. Ce racit. Destul! Restul s a faci bine sa i-l povestesti lui tat'tu si sa-i spui ca-l rog sa-mi scrie un bile t. daca i-a placut aceasta anecdota deocheata si plina de neobrazare. ea a scris "Rog retineti o camera s ofata pentru mîine seara". cu articol enclitic). dom'le? Asta se cheama cîntat? . cu tine? . ca hotelierul a înteles telegrama cu totul altfel de cum se gîndise doamna.

. tata. hodoronc-trone? Pfui. ce sa vada! Lectia despre cocotieri! .. ajunge cît ai citit.. chipurile casa cit esc. tat a . cît povestirea asta cu un calator care. m-am framîntat si m-am perpelit.. ma. sa lipsesti mîine la Botanica? . chiar cînd aveam a doua zi o teza grea. si te intereseaza atît de mult cocotierii? . nu vrei. dar era ceva interesant. ma.. Da!.. gîndurile mele se-ndreptau cu o draceasca staruinta spre afurisita aceea de anecdota. Ce-ar fi. fara bilet. ma bate de ma rupe! . stii. N-am dormit toata noaptea. Pai. bine. greu al dracului!" Ma facusem tot numai o apa la gîndul mustruluielii care avea sa vina! Dar n-am îndraznit sa-i spun atunci. nu atît lectia.. de te-a captivat atîta? Ia sa va d si eu! Cînd colo. Am mîncat cu noduri: am luat în mîna o carte.. Numaidecît. m-am pornit pe un plîns de se zguduia patul! Auzindu-ma. dar ce. culca-te.. în cîteva rînduri. Ei. cred c-o stii! Nu trebuie nici sa-ti obosesti ochii prea mult.... . M-am gîndit si eu la asta. ca doar nu vrei sa-nveti toata cartea în tr-o seara?! . ce mai încolo-încoace?. care lucra în fiecare noapte la cartile lui didactice pîna la ora 1. aproape 11 si jumatate noaptea! Niciodata.. acum las-o. ma elimina Cracanel... si eu nu întelegeam nimic. fara de sfîrsit. . si daca-i spun batrînului.. Nu.. bea Grigore agheasma! N-am încotro! Daca vin la ora. . era tare surprins de acest neobisnuit zel al meu la învatatura. Hai. Vrei. sa-mi fac ghiozdanul! Si-n gînd: "Daca i-as spune acum? N-ar fi scandalul asa de mare..si. Se facuse tîrziu. Hai. pentru ca mama si sora-mea dorm si i-ar fi teama sa nu le trezeasca din somn! Dar cum naiba s-a duc vorba? Sa-i spun asa. nu ramasesem peste ora asta. du-te la culcare! ..... Tata. de omorît n-o sa ma omoare! Înnoptase de-a binelea. dar rîndurile-mi fugeau pe sub ochi cu o iuteala de trenuri minuscule pe o cîmpie alba. Aha! Ei. tot eu c adprost! Mai bine-i spun batrînului... Zau? Ma faci curios! Ce este asa de interesant. si gata. de ti-era mai mare mila si.. Cracanel e fraier sa-nghita? Si-asa. care ma bagase în bucluc.

.. cu tine. Vezi. i-am spus-o si lui Cracanel la lectia trec uta de Botanica... Nu. tata.. scoate o carte de vizita si scrie! Respir usurat.. te rog. daca poti! Mi-am deschis si mi-am închis ghiozdanul de nu stiu cîte ori. a venit vorba. lasa-ma sa ti-o spun. Încruntat.. .. am visat ceva urît si m-am trezit plîngînd. nenorocire. piramide. . tata se opreste din scris si îsi îndreapta priviri . aaa.. Ce sa-mi spui?. dupa el.. aa .. Hai. fara nici un rost! Ma-nvîrteam prin casa ca un soarece în cursa.. ... dar da-mi biletul î Tata lasa spalatul balta si merge cu mine în birou. Asta ti-ai gasit tu sa-i povestesti lui Cra. a. a dat Dumnezeu de-a venit dimineata! Sapte! Da-te jos.. uite.a venit îngrijorat în camera mea: . Întîrziam! ....... ca e scurta! Tata se-ntrerupe din spalat si holbeaza ochii la mine. tot nu-drazneam sa-i spun tatii! Se facuse ora de plecare. Ce e. Ce e. neispravitule! Hai. si pleaca! . nu esti zdravan? O anecdota acum?! Trebuia de mult sa fii pe drum! Hai.. iarasi îmi faceam de lucru cu nu mai stiu ce. dar. culca-te si nu te mai gîndi la nimic! În sfîrsit. Baia a rasunat deodata de doua palme zdravene! . Ce. pentru lectia de Geometrie pe care-o avea la clasa a IV-a. Pe masa erau însirate diferite corpuri geometrice: cilindri. Glu.. phol. tata draga. i-am spus-o. Sa vezi de ce... sterge-o! .. grabeste-te. Tata!. Ce e. N u stie ce sa creada. spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticente obositoare. dupa o noapte alba de chin. a .uite ce e. si el mi-a spus sa ti-o spun si tie si sa-i scrii pe un bilet daca ti-a placut! . ma..as vrea sa-ti spun ceva! . tata!.. .. Zau. acuma plec! Tata intrase în baie. dar de spus. tot n-ai plecat?! . Nu..... conuri si sfere. fara "corespondenta catre Cracanel".a. phol.. Hai. pregatite din a jun. Eu. ma... Sa-i scriu daca mi-a placut? Hm! Aici nu-i lucru curat! Cine stie ce pozna ai mai fi facut. Dar nu-nteleg de ce-ai gasit tocmai momentul atît de nepotrivit ca sa-mi spui anecdota scurta sau lunga. îmbraca-te. bea laptele. As vrea sa-ti spun o anecdota! . Da. spala-te. Nu. si. glu.. .. uitasem un caiet si. si pleaca la scoala. daca ai stat prea mult? Hai. profesorului. tata .. ca-ntîrzii si poti avea neplaceri! . ptiu! Facea gargara cu Odol.. phol. ma uitam la ceas. spune-mi odata.si. . fara sa mai zica nimic. hm.. ma. de nu dormi? De ce plîngi? Nu te simti bine? . nu pleci odata? Vrei sa întîrzii?! .. tata... glu.. .. secatura? I esi afara si mars la scoala! . cum e?! . Da. se asaza la birou. prisme. cu tine.

venindu-mi sa rîd si sa plîng în acelasi timp. ce m-astepta!" În sfîrsit. traiasca C ioc. personal.le ucigatoare spre mine: . dar si eu i-am parat-o pe cinste! Ia uita-te." . Eu fac o eschiva maiastra. saracul! . atît de usurat. cu vai. tata! îi raspund eu. si conul se-nfige în usa. nerusinatule. Primiti. Tine. raspunde-mi? Cum o sa-i scriu ca mi-a placutanecd ota necuviincioasa pe care fiu-meu a avut neobrazarea sa i-o povesteasca? Îti dai seama de ce-ai facut? . pune mîna pe un con. tata mi-a scris urmatoarele: "Stimate Domnule Profesor. dar chiar daca as fi întîrziat. va rog. ipocrit. ca-mi vine sa-ti crap capul! I-am smuls plicul. Dar tata. care-i era mai la îndemîna. Fara sa vreau îmi îndrept privirea spre usa si reflectez: "O fi batrînul ochitor bun. si pîna la liceu am zburat! N-am întîrziat. înfuriat la culme. eram atît de linistit. Am aflat cu destula parere de rau despre necuviinta fiului meu! Va prezintscuzel e mele si va rog sa-l iertati. ca sa vorbesc cu Dumneavoastra. Iarta-ma. cu chiu. asigurarea deosebitei mele consideratiuni. si pleaca mai repede. frate-meu. cazînd imediat jos si lasînd o urma adînca în lemn. obisnuit de la "oina" . si-l repede în capul meu. fiind încredintat ca a facut-o din copilarie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi. Ce sa-i scriu. de parca mi se luase o piatra de moara de pe suflet! .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. Dupa ce a notat absentii, Cracanel si-a îndreptat întrebator spre mine ochii-i bulbucati de cameleon: . Ei, Ba-je-na-ru-le! Bi-le-tul! . Poftiti, don' profesor! si i-l întinsei. M-a întrebat inutil: . L-ai adus! . Da, don' profesor l . Ce a zis tata-tau? I-a placut anecdota? . N-a avut timp sa-mi spuna. . De ce? . Pentru ca era ocupat cu bataia! Cracanel rîse satisfacut: . Ahaha... Si ce-a scris în bilet? . Nu stiu, don' profesor, ca nu l-am citit. . Atîta îti mai trebuia! Stai jos! A desfacut plicul usor, cu o atentie deosebita, de parca s-ar fi asteptat cine s tie ce minunatie sa iasa din el, a luat cartea de vizita delicat, cu doua degete, a cit it-o si a surîs, mormaind: "Foar-te bi-ne!" Apoi si-a îndreptat din nou privirea spre mine: . Na-daj-du-iesc ca te-ai vindecat de a-nec-do-te... hm, cum sa le spun eu... pl i-ne de ma-ga-rii! . Da, don' profesor! facui eu, pocait. . Si acum, sa ne vedem de ora... Mda! Sa pofteasca la lectie: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, si, a, si... Popescu-Bajenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÂNA" În clasa a II-a, la Limba româna, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascal tare bun, de moda veche. Era batrîn, în ultimul sau an de învatamânt, pentru ca în anul urmator a iesit la pensie. Marunt si gras, cu mustati si cioc, cu ceas de aur purtat la vesta, Nea Tomita, cum îi ziceam noi, ne facea lectii frumoase. Era un om de o rara sensibilitate si avea pentru scriitorii nostri clasici un ad evarat cult. Ne-a impresionat în mod deosebit pe toti elevii, fara exceptie, în ziua de marti, 19 noiembrie 1919. A intrat în clasa abatut sî cu ochii scaldati în lacrimi. De obicei, cum se suia pe

catedra, se si aseza pe scaun, pentru ca drumul pe scari, de la Cancelarie pîna la clasa, îl obosea nespus de mult. De data asta, însa, a ramas în picioare, facîndu-ne semn sa ne asezam. Vazîndu-i ochii înlacrimati, ne-am gîndit ca i s-a întîmplat vreo nenorocire în familie. Dar era cu totul altceva. A tacut cîteva clipe, miscîndu-si buzele si parînd ca vrea s a-sialeaga cuvintele. Apoi a rostit încet, ca si cînd ne-ar fi împartasit o mare taina : . Baieti... am sa va dau o veste nespus de trista... Marele nostru poet Alexandr uVlahuta nu mai este în viata! Un freamat se ridica din banci. Vlahuta era pentru noi, elevii, unul dintre cei maimari poeti pe care-i cunosteam. Îl iubeam cu totii si era prietenul nostru înca d in clasele primare, cînd îi învatam poeziile pe dinafara. Toti rezumaseram în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilarie a micului mester zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "România pito-reasca" si toti ne amintiram cu surîsul pe buze întîmplarile pline de haz din via ta istetului scolar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putinta oare ca acest iubit poet sa moara? Nu ne venea sa credem. . Sa nu uitati, copii, vorbi mai departe nea Tomita: Vlahuta a fost prieten si a vietuit ani si ani alaturi de cei mai de seama scriitori români... L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea si Caragiale au fost nedespartitii 1ui prieteni. A tacut cîteva clipe, apoi a adaugat: . M-am gîndit ca ar fi frumos din partea clasei noastre sa trimitem o coroana de flori la înmormîntarea marelui poet. Cine doreste si poate îl rog sa contribuie. Eu va multumesc dinainte si ma înscriu cel dintîi pe lista...

În ochi ne jucau lacrimi greu de stapînit. Traiam pentru prima oara asemenea durere: moartea unui poet. Si n-a fost unul macar care sa nu contribuie la aceas ta o ofranda, renuntînd la toate micile economii. Întîmplarea aceasta ne-a miscat mult si ne-a facut sa ne fie si mai drag decît pîna atunci batrînul nostru dascal de Limba româna, care vadise un suflet ales. * Toma Dicescu nu ne da nici o compunere de facut acasa, fara sa nu ne dictezeplan ul minutios întocmit în clasa, asa ca, oricît de slab ai fi fost la Limba româna, era peste putinta sa nu scrii ceva pe caiet. Izbutisem sa fac cîteva compuneri si teze bunicele, si cu toate ca ma avea în ochi de silitor la materia lui, Nea Tomita nu-mi pusese niciodata mai mult de opt, di n pricina purtarii. Totusi, cînd de la Cancelarie s-a cerut o lista cu cei mai buni din clasa la Româna, ca sa-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Româna", Nea Tomita m-a trecut si p e mine, printre altii, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919.1920, concursurile la "Tinerimea Româna" se tineau pe la sfîrsitul anului scolar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasa si, dupa ce i-a strigat pe cei care a veau sa se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a tinut urmatorul logos: . Bagati-va bine în cap ce am sa va spun! O sa va dea o lucrare... un subiect din acelea pe care le-am facut si rasfacut tot anul... asa ca n-are de ce sa va fie teama! Asta nu însemneaza, însa, ca e o teza obisnuita, trimestriala, asa cum ati dat la li ceu. E ceva mult mai serios... Lucrarea o citeste o comisie compusa din trei profesori de Limba româna! Vi se da timp de scris doua ore, sa tot scrieti! Gînditi-va bine, însa, înainte de aîncepe... Nu va repeziti la scris, ca pe urma sa va poticniti si sa nu stiti înc otro s-o luati. Faceti-va planul cu multa grija, în gînd, bineînteles, fiindca pe hîrtie nu cred sa va d ea voie! Cautati sa scrieti cît mai curat si mai frumos, pentru ca si asta are multa însemnatate... Este primul lucru cu care face cunostinta profesorul, înainte de a st i continutul tezei. Si, pîna sa vezi ca omul e cumsecade, îi observi mai întîi îmbracamintea, desi se mai spune si astazi ca "nu haina face pe om"... Asta are ro st în anumite împrejurari... Mai tîrziu o sa va convingeti voi însiva ca toate proverbele tr ebuie întelese mai adînc; dar nu despre asta e vorba acum... Deci, cautati sa scrieti caligrafic! Tineti seama de punctuatie si de ortografie ! Oricît talent ati avea voi, daca nu scrieti corect, n-ati facut nici o isprava.

. . Si acuma. . gînditi-va tot timpul ca. la ora 8 de dimineata. ba gati-va bine în cap ce va mai spun. Ce-am avut pentru astazi? Din clasa raspunsera mai multe glasuri aproape în acelasi timp: . .. . Cum sa te masori cu elevii tuturor liceelor din România? ! Sialesi dintre cei mai buni la Româna?! Într-adevar ca era o încercare la care parca îmi era teama sa ma înham. . . . Asa! Foarte bine. trebuie sama duc! Si m-am dus! Concursul s-a dat la Facultatea de Litere. . . asta e treaba scr iitorilor mari! Nu va grabiti deloc. ca re nu merit încrederea profesorilor mei.. s-a suparat si m-a luat peste picior. . . N-am putut sa-mi concentrez atentia la lectie. ca nu cumva sa ma fac de rîs.. ca aveti sa plecati cu pedagogul. Nici el nu e convins ca am sa fac vreo isprava.. .Exprimati-va ideile în propozitiuni sî în fraze cît mai limpezi cu putinta. . daca am fost înscris. daca vreunul dintre voi va reu si. . dar în sfîrsit!. .. ca aveti de dat piept cu cei ma i buni elevi de la toate liceele din România. dar ma pusesera pe gînduri. dar.. . Si. Plesoianu Mihail. care cuprindea . spunîndu-mi ca sînt un elev de nimic. în amfiteatrul cel mare. succesul nu este numai al lui. Cuvintele profesorului îmi facusera multa placere si-mi strecurasera în suflet un fel de mîndrie . Lasati la o parte cuvintele straine de limba noastra si stilul întortocheat. ci al întregului l iceu! Nu prea-mi vine sa cred c-o sa faceti vreo isprava. .. sa ne citeasca. . . o clipa macar. sau al clasei noastre. va doresc din tot sufletul succes! Examenul e mîine. personal. . Cînd i-am spus tatii ca n-as vrea sa ma prezint la concurs.. "Portretul unui coleg!" .. . .. . Voi veniti la liceu la 7 si un sfert. si se da la Facultatea de Litere. Sa nu va impresioneze faptul ca cel de lînga tine scrie de zo r si ca o sa ti-o ia înainte Lasa-l sa scrie! De unde stii ca nu scrie prostii? Si zece pagini proaste nu fac cît un rînd dintr-o pagina buna.. Si acum sa ne vedem de lecti a noastra.

Trecuse un sfert de ora.. Stiam de la tusa Dumitra din Caciulati. povesti împestritat e cu versuri cam deocheate.. si nici nu ar fi avut haz. Statu-Palma-Barba-Cot. Iar eu nici nu ma hotarîsem înca ce poves te sa scriu. cîte licee erau în tara. lua creta si scrise subiectul pe tabla: O poveste Nedumerirea se zugravea pe fetele tuturor. toate zilele saptamînii în chip de sfinte. frumos stampilata în coltul din stînga cu "T inerimea Româna" era tot alba! Si colegul meu de clasa. un baiat foarte talentat si cu treiani mai mare ca mine. desi..8 ori. cum "o poveste"? adica sa facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul. o poveste frumoasa. T rebuia sa scriu una dintre povestile pe cape le auzisem! Începui sa ma nelinistesc. sau de doua ori pe atîtia ai clasei a II-a. Dupa ce ne dete cîteva instructiuni. însa mai toate erau lungi. Sumedenie! Un zgomot.atîtia elevi.. va rog. ati citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestito cineva. sa scornesc atunci. însemna sa le rapesc tot farmecul! În mintea mea începusera sa danseze fantastic. daca vreunul dintre voi e în stare sa scrie o poveste din capul lui. nu va cer sa-mi scrieti o poveste nascocita de voi. scria de zor!. în frunte cu Sfînta Duminica! Nu ma puteam hotarî la nici una dintre cele citite. cu atît mai bine! Nici nu ma gîndeam si nici n-as fi putut. Daca nu va suparati. alaturi de Zmei si Ilene Cosînzene. Unul dintre noi întreba: . surîse îngaduitor: . Parca erau strînse la un loc cinci. cu animale. .. si n-as fi avut timp sa termin nici una din ele. sase clase! La ora 8 si 10. Aveam ambitia sa scriu o poveste nu prea cunoscuta. ci o poves te pe care o stiti de undeva. desi as fi dorit din tot sufletul. de-ai fi zis ca te afli într-un urias stup de albine.. iar. Constantinescu Dumitru. asa ca nu mergeau. într-o ciudata armonie: FetiFrumosi. dragul meu.. cîteva povesti poznase. Si tot i elevii vorbeau odata. Nu. galagia înceta ca prin farmec! Intrase profesorul.. cu toata bunavointa.. în care timp muiasem tocul în calimara de 7. Povesti stiam eu.. ca sa le redau fara versurile res pective.. amuzat.. iar coala de hîrtie. la comanda. multe. satul nostru.

Capetenia lor. se gîndira cumar face rost de un prînz. Si. Buna ziua. Si dupa asta vom mai sta de vorba.. Si capetenia lor le spuse ce si cum trebuie sa faca.. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungasi isteti" si începui sa scriu cele ce urmeaza. da. cinci pungasi isteti cum nu se mai aflau altii în acea vreme. Era vorba despre ispravile unor pungasi din cale-afara de isteti. fapte de mne într-adevar de cel mai autentic Till Buhoglinda! "Pai. pe o strada nu prea.. îi întrecea pe toti în iscusinta siîndrazneala. spre a-l ajuta sa punamîna pe haine si ghete. Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea scoalei. cica au fost odata ca niciodata. si intrara. cu case aratoase si cu pravalii bogate în tot ce ti-ar fi rîvnit inima. N-o mai auzisem pîna atunci si nici n-o citisem în vreo carte. o camasa. trebuie sa fie macar unul dintre noi bineîmbracat. ca sa se asigure de merinde pentruvreme mai îndelunga ta. Baieti. va rog. hainele! . poftiti. le spuse: . . si-om mai vedea ce... pe cînd stam la gura sobei si mîncam dovleac copt. Ana Bastea.. o ardeleanca.. dar care sa-i sature. Zis si facut! Cetatea în care se pripasisera ei era mare si frumoasa.. care.Si deodata. iar doi dintre pungasi ramasera lînga usa. asa ca o gaseam cea mai potrivita. într-a buna zi. într-o zi de toamna rece si tîrzie. mai întîi de toate. Mai întîi. ca duca n-ar fi fost nu s-ar povesti. ca straie le noastre nu prea au darul de a naste încrederea în ochiicelor care ne vad! Asa ca. Da. und e era tata director. spre a fi povestita în cazul de fata. trebuie sa avem îmbracaminte si încaltaminte buna. Cautara ei o pravalie. ca un fulger îmi spinteca mintea povestea pe care aveam s-o scriu si l a care nu ma gîndisem pîna atunci. dar. sa va arat tot ce am mai bun! zise negustorul. domnule negustor! spuse cu toata buna-cuviinta! As dori sacumpar un rînd de haine croite din postavul cel mai bun. umblata. în sfîrsit. . m-am gîndit cum am putea sa facem rost de un prînz ca sa valingeti pe dege te. Iata care e planul meu. Capetenialor înai nta pîna în mijlocul pravaliei. trezindu-se ei ca nu mai au de nici unele. nu îmbelsugat. pîna cînd vor gasimijlocul sa pa caleasca pe cineva în asa fel. pentru asta. cum era si firesc...

Cît costa asta? . vazînd canu se mai întoarce pîna la amiaza.. saracul. dragii mei? .. a pus mîna pe portofelul. se repezi mânios dupa cei doi. l-a gasit plin cu hîrtii! . ca sa se priveasca daca îisade bine cu ele.. te rog.. asa cum spun toti negustorii. ca omul care vrea sa stie pe ce are sadea banii. cum vi se pare? Unul din cei doi pungasi se strîmba. Îlmai pipai. în loc de buni.plecîndu-se pîna la pamînt. Apoi veni în fata oglinzii. de asta data numai doiinsi. vorba vine . spunînd: .. poftiti. Ei. care asteptau la usa.. lasîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Ca. ca un boier adevarat si. Sa-ti spun drept. iar capetenia lor. mai întinse de postav.. si adu-mi o palarie frumoasa daca prietenul meu nu ma va gasi pe plac! Si. a tot asteptat sa se-ntoarca musteriul: dar. ma rog. Sa-l încerc. îi raspunse cu îndrazneala celalalt pungas. si-i întreba: . de haine facuram rost... Se sfatuira ei ce au de facut si pornira la treaba. îndreptîndu-se catre cei doi prieteni.. zise domnule negustor. le spuse capetenia. Acum.. asa-zis uitat pemasa.. în semn ca i se pare cam scump. Ei. . nu se prea potrivesc cu hainele. si-o potrivi în oglinda cum crezu el maibine. si. Nu-i sedeau rau deloc! Parca fusesera anume croite pentru el! Se-ntoarsecatre pr ietenii lui. acum trebuie sa ne-nvîrtim de-o pereche de ghete ceva mai aratoase. Fii bun. capeteniaalese unul si întreba: .. cu multa bagare de seama. caci astea. vaza boier. cînd colo. sau nu. ca sasi ia dreptul lui. scoase dinhainele vechi frumusetea si un baston. vomvedea zicînd asa.. Cum îndraznesti sa-mi vorbesti astfel. ridicînd bastonul.. Negustorul aduse numaidecît o palarie de toata care ar fi meritat sa fie purtat de cel mai de capetenia. acum parca ai fi chiar dracul! . ca sa scape de bataie.. acum ce mai puteti spune. care. ca sa-i maguleasca pe musteriii saraci cu duhul. Dupa ce se uita la fiecare în parte.. neobraza tule? Stai ca te-nvat eu minte! Si. . si un baston! Si-atunci. sa vad daca mi se potriveste! . . poftiti. îi întreba din nou: . l ua bastonul. un portofel umflat si-l puse pe masa. o tulira la sanatoasa! Si asa s-a pornit o fuga nemaipomenita pe strada negutatorilor hainari: ceidoi. îl învîrti de cîteva ori pe degete. dar nu pot sa va mai las un leumacar! Capetenia pungasilor strîmba din nas. "musteriul" îsi lepada cît ai clipi hainele cele vechi si sembraca îndata cu cele noi.. ca sa-i pedepseasca pentrunecuviinta l or. Ei. pe care le-avem noi. si zi se: . negustorul. Cum nu. de frica . Poate pentru ca n-am si palaria pe cap. care de care mai frumoase. Si îndata începu sa scoata tot felul de costume. "Musteriul" îsi puse palaria pe cap. va rog! Dupa o perdea. 1 000 de lei. cu placere. pentrudumneavoastra . nu gasesc ca te prind. de la 1 500. si s-au tot dus. raspunse negustorul.. Pentru dumneavoastra.

decît de umblet. se opri pe marginea drumului. cum era obiceiul sa se poarte pe vremea aceea. pe lîngapopa care. ca apoi s-o porneasca dvn nou.. popa. deti era mai mare dragul sa-i privesti. sîcîit mai mult de pielea si talpa cea noua. cugînd împaciuitor: . certîndu-se de mama focului. doua. si se luara dupa un popa.. scîrt. Pungasilor atîta le-a trebuit! Începura o cearta între ei. ori ca-l strîngeau. la umbra unui salcîm înflori. chipurile ca sa i se asezegheata mai bine. îsi c umparase ghete cu scîrt. de va certati atît de amarnic? . auzindu-i. scîrt. fiilor. Ce e. ori neînvatat. Nu dupa multa vreme. Numai ca nu se bateau! Trecura asa. iarasi o pornea la drum. cauitai sa va spun. semai oprea în loc. sa semai odihneasca o clipa. pe unde se gaseau negustorii de încaltaminte. scortos nevoie mare. no i si lucitoare de ziceai ca cine stie din ce sînt facute! E. cu îmbrîncituri sisuduieli. le striga de sub salcîm. mai trîntea de pamînt cu piciorul. îi privea cu multa mirare si nu stia ce sa creada despre ei.. ce s-a întîmplat între voi. care tocmai îsi cumparase o pereche de ghete cubizet.. Nemairabdîndu-l inima sa-i vada certîndu-se. popa. mergea cam greu.Pîndira la capatul unei ulite. mai stii.

cînd capetenia pungasilor se strînsese la un loc cu ceilalticotcari. . si ciorapul de la dreptul. sarira deodata cu totii: .. venira lînga popa. Iaca.. Facuram rost de încaltaminte si îmbracaminte cu adevarat boieresti. Iaca. acum v-ati împacat? Dur n-apuca bietul popa sa-si termine bine vorbulita. întro cîrciuma dosnica.. ca toti oamenii! M-a ferit Cel-de-Sus de o dracie ca asta. Stai... dintr-o mahala ascunsa la marginea cetatii. sa se alunge unul pe altul.. ca toti mosii si stramosii mei! Poftim de te uita! Si popa..... se descalta si la stîngul. nare gust. trîntind ulcica pe masa. oricît de buna ar fi. si sa le n umarati! Si popa. ca taica parintele are numai cinci? .. .. draga doamne. ma descalt. ca si la stîngul am totcinci deg ete.... îsi desfacu siretul din copci si-si scoase gheata. iar eu îi spun ca nu se poate unaca a sta la o fata bisericeasca.. de-i sari vinulrosu în sus . toata. ca sa le arate ca are tot cinci degete! . Ei. Eu fac rost de peste! spuse întîiul.. toate bune! începu el vorba. . mai crestine... ca sa va încredintati. si eu va fagaduiesc sava dau de baut cît veti voi si ce veti voi. le vorbi capetenia.. ridicînd praful de un stat de om în urma lor silasîndu-l pe b ietul popa sub salcîm în picioarele goale. Eu amfacut începutul: ramîne ca voi sa urmati. ma. eu n-am spus ca la dreptul are sase... ci lastîngul! . si unde nu-ncepura. Ei.. sa va vad iscusinta! Cine se-ncumetasa faca rost de mîncare.. si ca ai cinci! .. ca mîine seara as vrea nespus de mult sa facem omica petrecere? Atunci. aceia dintre pungasi care nu facusera nici o isprava de cîndîncepuram povest ea noastra.. la iuteala... ca sa avem ce ne trebuie din timp... Daca-i asa cum va laudati.. Puse mîna pe cealalta gheata. a dauga: Iata. Acum mai ramîne sa ne folosim pe rînd de ele..... prima noastra grija trebuie sa fie o masa buna. Iar eu va dau pîinea. cinci am si eu. Iaca... ca o limba de foc. Cinci am. e asa dupa cum v-am spun: am numai cinci degete! ... Apoi. Ce sa fie. flacailor. .. ca sa nu vi se aplece dupa peste! . Asa e! facu cel cu cinci degete.. în chip de amarnica bataie. .. batînd din buze! . sa-mi vedetidegetele. om cumsecade si voitor de bine. saracul. gata sa sara sa-l ia la bataie. . Vazusi.Pungasii se oprira o clipa din cearta si. pîna cînd o luara la fugade-a binelea în lungul soselei. fara de care nici o mîncare.. fiilor. asta-i buna! rîse popa. cinstite parinte? Mai nimica.. Cum o sa am sase!? Si vazînd ca cei doi îl priveauneîncrezatori. Se-nserase. prietenul meu spuneca sfintia-ta ai la piciorul drept sase degete. îndraznesti acum sa schimbi vorba?' se rasti pungasul cu cinci. o întoarse celalalt. mîine de dimineata pornitila trea ba toti odata... ca unul dintre pungasiîi apu ca o gheata de-o ureche si se napusti pe celalalt! Asta nu era sa sada cumîna-n sîn. Eu va aduc untdelemnul în care sa-l prajim! zise al doilea.. poate ca dorea si el sa mai rasufle si nu gasea prilejul. ca saaducem la în deplinire întocmai cele planuite! Si cum gîndurile bune nu vinniciodata pe burta goa la. cînd întîiul pungas se-mbraca si se-ncaltafrumos cu h ainele si ghetele furate si pleca în piata cetatii. .. gîfîind. .. Cum. Nici nu se crapase bine de ziua...

.Cînd ajunse el. Bun. Trage cinci kilograme. . Bine. la Popa Petrache. jupîne. si pune la cîntar crapul de colo! Pescarul. taman 150 de lei.. vînzarea era în toi. ca nam la mine bani potriviti. Se opri dinaintea unui negustor de peste. ca stau la frate-meu. te rog. . de proaspat ceer a. alese din ochi un crap mare cît un miel si auriu. cînd vazu cu ce musteriu are de-a face si mai ales ce crap alesese.. boierule! spuse el. se grabi sa-l serveasca si-ndata apuca frumos coscogea crapul de urechi si-larun ca în balanta ce se legana prinsa de-o grinda. si ti l-oi platiacasa. boierule! . Si cît face? . la 30 de lei kilul. . înveleste-l în hîrtie si da-mi un baiat sa mi-l duca pîna colea. e tocmai potrivit pentru masa pe care vreau s-o dau prietenilor mei. si spuse: . labiserica Sfîntu l Andrei.. îl iau. Pai. cu ochii rosii. Fa bine.

. Aha! facu popa.. nici nu se gîndi sa seîmpotriveasca. Cum? Cît ai spus? se prefacu ca se mira pungasul. si cît costa? . Si. apoi îl aduse musteriului.. Cît ai pus? întreba acesta. . Asa ceva nu s-a maipomenit! Da r unde ne gasim. taica parinte! .. . taica. care nu es te nici macar de masline! Te cam întreci cu gluma. cu vorbe proaste. boierule! Mai Ilie. Cum doriti dumneavoastra. asteapta afara un frate al meu.. Al doilea pungas.. si hai labacanie.. Pai.. parinte! Cît p-aci sa iasa cearta.. Au încaput tocmai trei litri! . Ce sa-mi citesti... o tine una sibuna. îl torn înapoi.. Popa vazu ca nu e lucru curat si ca la mijloc trebuiesa fie o siretenie si. Vînzare buna! spuse pungasul si porni cu baiatul dupa el. ce. taica.. de îndraznesti sa ceri 25 de lei p-un kil deuntdelemn. ca vine frate-meu.. . Ei. si gata socoteala! . care. . saracul.. acesta îi istorisi toata povestea. nu prea e în toate mintile. îi spuse el. în genunchi! . boierule. nepasator... Da-mi banii dupa peste. vazînd cît de bine este îmbracat musteriul. parinte. cînd îl apuca. . vine pe 25 de lei litrul. si înca din cel mai bun! ... milostiveste-te si citeste-i sfintia-ta o molifta.. Taica parinte. Cu totul. unde turna cu masura aproape trei litri.. taica.. pentru asta am venit eu aici? Da-mi baniidupa peste. si-ti da banii îndata! Si intra la popa cu o mutra tare îndurerata.. Foarte bine.. ia crapul si du-te cu boierulpîna la dumnealui acasa! Are sa-ti dea 150 de lei. îi lua pachetul din mîna si-i spuse: ... Dete cîtivagologani p-u n urcior. ia-l de unde nu-i! S-a-napoiat bietul baiat necajit la stapînu-sau: iar hotul de pagubas i-a tras o chelfaneala buna si a bagat la cap învatatura sa nu mai dea alta data pedatorie. cînd sa-l caute pe pungas. si astfel de fapte la mine nu se prind. Sa traiti.. cînd nu-si cunoaste musteriul. banii dupa peste.. sa-ti citesc! .. În genunchi. Ajungînd la biserica. .. 75 de lei. si maipoftiti pe la noi! . ce vînt te-aduse pe la mine? . Rogu-te. întrebîndu-l pe baiatul pescarului ce s-a întîmplat. . jupîne.... Se opri in fata usii. care astepta la poarta. Chiar te rog! zise pungasul nostru suparat. sa plec! . lua Evanghelia si iesi în curte sa-l vada pe baiat. dupa cum se legase.. ia spune. . n-ai de cît sa nu iei. Dar. Cum sa nu. pomi dupa untdelemn. intrara în curte si hotomanul nostru se duse cu baiatulla casa popii.Pescarul. Te rog sa-mi umpli si mie urciorul asta! Bacanul lua urciorul si se duse la butoiul cu untdelemn. el stie ce spune. daca nu-ticonvine. Atîta ma costa pe mine! raspunse bacanul suparat. oricît de bine îmbracat ar fi! . Asteapta o clipa.. ca poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa îsi puse patrafirul. parintele. Aveti untdelemn? .. avea dreptate frate-sau ca spune vorbe fara nici o noima! În genunchi. te rog. vorbeste anapoda si. Nu pot sa-ti dau mai mult de2 0 de lei! .. pe gura caruia îndesa un burete de mare.

Acesta ochi o brutarie din mijlocul tîrgului.. se duse labutoi si-l rasturna cu gura în jos.. oprindu-se..... nu pentru unul! .. intra în vorba cu brutarul..Bacanul. Trecu pe acolo si. vazînd.. unde se perindau tot felul de musterii. Apoi dete urciorul prefacutului musteriu. nu stiu daca-ti mai amintesti de mine: acum cîteva zile am . Jupîne draga. necajit ca-si pierduse vremea de pomana. lua un ceaun.. car e... spunîndu-i: .... fiind supt de buretele dinauntru. lua urciorul.. ca nu cumva sa i se dea pe fata sarlatania si sa pateasca cine stie ce! Se duse la hogeacul lor. nu se prelinse prea mult.. cu mare bucurie ca avea de gatit pentru treicrapi.. de nu le puteai tine rostul. sparse urciorul si stoarse buretele detot untdelemnul furat. care o lua la picior cît putu mairepede. Sa vedem acum în ce fel a facut rost de pîine al treilea pungas... asteptînd pîna crezu el ca s-a scurs totuntdelemnul...

De pofta lor de mîncare. Pungasii aveau acum tot ce le trebuia pentru a-si pregati un prînz bun: peste. jupîn Cutare. ca nici n-am sa ma-mbogatesc. de-ti venea sa le manînci dinochi. Ei... nu mai tineam minte de ea. pungasul pleca si se mai plimba prin inima tîrgului. mai trecusi pe la mine? . casa mea rga mai bine si sa nu-i fie urît numai cu untdelemnul.. Cîti îmi ramîn mie datori un ban-doi... îl bat u pe umar si-i mai ura si pofta mare. bucuros de asa musterii.. Asta-i acuma! zise brutarul. dupa alte cumparaturi. daca zici dumneata ca mi-ai ramas dator. masi sfiesc sa-ti spun. se pusera cu nadejde pe crap si. într-o odaita din spatele hanului. am venit sa-mi platesc datoria si totodata sati multumesc pentru bunatatea pe care ai avut-o de a ma lasa pe datorie. pestele se racise cum trebuia si era tocmai bunde mîncat . foi de dafin si usturoi tocat. îi spusera ei.. ca mai facui cîteva tîrguieli. domnule... ai sa-mi aduci si banii pejimble..cumparat de la dumneata patru pîini si ti-am ramas cinci bani dator. rumene si frumoase. Ei. si cu felii de lamîie si rosii pe deasupra. cucimbru. am fost prin piata si am cumparat toatecîte le ve zi pentru o masa. Dupa ce baura cîte doua-trei drojdioare. pungasul scoase cinci bani si-i arunca pe taraba brutarului. dar eu. pe care te rugam sa ne-o pregatesti dumneata.. Dar. Multumesc.. La vremea prînzului vom fi totiaici. ca nu ti-ai uitat de datorie. si ca e vremea . Luara deci bunatatile si le dusera unui hangiu vesti tpentru vinul bun care-i zacea de ani în pivnite: . sa-ti spun drept.. si nu stiu cum naiba se faceca iara si nu mai am nici un ban la mine. dar si masa aceasta nu putea sa dureze cît un praznic! Cînd crezura pungasii ca s-au saturat mai ales de bautura. ca sa-siplat easca datoria. apoiasa trebuie sa fie. Ai grija si pu ne la gheata si cîteva sticle cu vin din cel mai bun. nici n-am sasaracesc din atîta lucru. peste cîtava vreme. dete în graba bucatarului cele aduse. Da.. .. Iata. nici pîna în ziua de azi. Negustorul îi lua cu multa mirare si spuse bucuros: . Dupa asta. Hangiul. raspunse pungasul cu cea mai cinstita gura ce se putea închipui. Pungasul a plecat multumit cu jimblele si n-a mai dat pe la brutar. cascînd gurala cîte ni ci eu nu le mai stiu si. sa nu mai vorbim.. cînd îl vazu.. si te-ommultumi dupa cum se cuvine si cum sîntem noi obisnuiti! Si plecara... Si. untdelemn si jimble. neiculita.. îl udara din belsugcu vin rub iniu. Tine colea jimblele.. ca doar se vede ca esti om de cuvînt.. .. Cînd se-ntoarsera pungasii.. Si dîndu-i patru jimble.. . pînamai colindam p rin tîrg. si du-tesanatos! Cum mi-ai adus dumneata ai cinci bani. cu sare si piper. mi-ar trebui vreo patru jimble. se abatu din nou pe labrutarul cu pri cina. n-am par încap! Eu nu l e mai tin socoteala.. zîmbi cu placere brutarul. iaracesta gati crapul pescareste: cu untdelemn din belsug.. Uite. vorbind astfel. casa-i dea mai mult gust.. ca le era o foame înfricosatoare! Se asezara sa manînce singuri. ca n-amavut l a mine cît mi-a trebuit.

potrivita, se hotarîra sa plece si chemara pe hangiu sa le faca socoteala. Cum se brodi, nu stiu, se vede spre si mai marele noroc al cinstitilor musterii, ca hangiul avea treaba la grajduri, asa ca trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. . Cît face? . Uite atîta si-atîta! . Foarte bine! Si aproape toti pungasii în acelasi timp bagara mîinile înbuzunare, chi purile ca sa scoata bani si sa plateasca fiecare. Atunci, unul din ei spuse: . Eu platesc toata socoteala! . Ba nici nu ma gîndesc! îi raspunse altul. Tu ai mai platit si ieri. Acum erîndul meu ! . Nu va mai certati degeaba, intra al treilea în vorba, pentru ca azi am saplatesc eu! Si de-aci porni gîlceava. Fiecare voia, vorba sa fie, sa plateasca pentru toti, si nu ajungeau la nici o întelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zîmbind si-i astepta sa termine, ca sa le ia banii si sa se duca la treburi, dar ti-ai gasit! Atunci vorbi unul dintre, ei catre tejghetar: . Uite ce e, ma neica, dupa cum vezi, greu sa se hotarasca între noi cine

sa plateasca. Asa, ca sa sfîrsim o data cu cearta, o sa te legam la ochi... si pec ine ai sa pui mîna, ala va trebui sa plateasca pentru toata lumea! Ce zici? . Nici ca se poate mai bun lucru! raspunse tejghetarul. Un fel de "babaoarba" din copilarie! Hai, puneti-mi legatura mai repede, ca m-o fi asteptîndjupînul cu ban ii! Pungasii scoasera o basma groasa de in si-l legara pe tejghetar la ochi, denu pu tea sa zareasca o raza de lumina. Apoi, începura sa faca taraboi si, deschizînd usa odaitei binisor, sestrecurara unul cîte unul afara, iar ultimul striga: . Ei, hai, flacaule, acum ia-te dupa noi! Tejghetarul întinse mîinile si-ncepu sa bîjbiie ca un orbete încoace si încolo, cu grija însa, cu sa nu se loveasca! În aceasta vreme, pungasii fugira prin dos; iar hangiul, vazînd ca tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odaita sa vada ce s-a întîmplat. Intrînd, tejghetarul îl prinse deodata în brate si-i striga: . Aha, tu ai sa platesti! Dar hangiul, foarte mîniat, îi smulse legatura de la ochi, si, cînd auzi cumstau lucru rile, îi sterse doua palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: . N-au platit hotomanii aceia, si nici eu n-am sa platesc, cap de zevzec, ciai s a platesti chiar tu, ca "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungasi isteti s-au tot dus prin cetate, si-or mai fi facut multe sifelurite ispravi pe care, cu voia dumneavoastra, le-oi povesti alta data!" Cînd am sosit acasa de la concurs, i-am gasit pe ai mei la masa, gata sa-nceapa sa manînce. Cum era si firesc, m-au întrebat ce subiect ne-au dat si ce am facut la examen. . Ne-a dat sa scriem o poveste pe care o stim, cu cuvintele noastre. . Ei, si tu ce poveste ai scris? . Pai... ce sa scriu... o poveste pe care o stiam de la Ana... cu niste pungasi isteti! . A, cap sec! scrîsni tata din dinti la mine... Cui ai fi semanînd, nu stiu! Numai pungasi, hoti si haiduci îti umbla prin minte... Numai Iancu Jianu si Ghita Catanu ta! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai stii? Mai citesti tu altfel de carti ? Tata îsi continua rechizitoriul, iar eu îl ascultam mirat ca este atît de furios pe er oii mei, care-mi dadusera atîtea emotii si-mi procurasera atîtea ore de nevinovata placere... . Auzi, nu mai stia dumnealui alte povesti. Cu împarati... cu zîne... cu FetiFrumosi ... cu Zmei, cu... în fine... n-a gasit de scris altceva decît ispravile unor hoti! Numa i hoti si haiduci... N-ai sa faci nici o isprava! Cine stie ce gogomanii ai fi scr is! Crezi ca o sa le placa alora de la "Tinerimea" povesti de astea? Desi ma facusem mic si ma cuprinsese sfiala si-mi parea rau de timpul pierdut în dimineata aceea frumoasa de primavara, totusi cutezai sa-i raspund: . Eu nu-nteleg de ce esti atît de-nversunat? Ce, numai mie îmi plac toate astea? N-a scris si Ghica, în "Scrisorile" lui catre Alecsandri, doua povestiri cu Iancu

Jianu si cu Tunsu? N-a scris si Nicu Gane doua povestiri cu haiduci: "Aliuta", cu haiducu l Bujor, si "Santa" cu Codreanu? N-a scris si N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" si "Iancu Jianu capitan de haiduci"? Si apoi, Bucura Dumbrava romanul "Haiducul", tot cu viata lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toti ha iducii, ca era de neam boieresc si fusese mai înainte zapciu?! . Hm... hm! tusi tata, ca nu prea-i convenea pomelnicul, de care ramase foarte surprins, neasteptîndu-se la aceasta bibliografie haiduceasca . dar de unde le mai stii toate astea? . Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai gasit si "Aventurile celebrului detect iv englez Sherlock Holmes" si "Arsene Lupin"! . Hm! Asa îmi trebuie, daca tin biblioteca descuiata, sa-si bage nasul în ea toti neghiobii! Dumnealui citeste d-astea... Boccaccio si Kikirezul! D-aia mi-am gasi t beleaua cu Cracanel, de mi-a dat peste nas, ca fiu-meu stie anecdote necuviincioase! . Pai, daca nu trebuiesc citite, de ce le tii în biblioteca? Pune-le pe foc! . Obraznicule, acum îmi faci si tu morala? Alea sa le citesti mai tîrziu... Acum sa citesti: "Cuore"... "Micul Lord"... "Singur pe lume"... "Robinson Crusoe"... . "Guliver în tara piticilor"... "Cinci saptamîni în balon"... continuai eu în rîs. Le-am citit si p-astea de cîte doua, trei ori, dar m-am plictisit de ele, mai vrea u si altfel de carti! . Ah, cui ai fi semanînd, nu stiu, ca m-ai scos din pepeni! Dar abia ma lasa tata, ca ma lua mama în primire: . Colegul tau Vasile Velciu mi-a spus ca ai de gînd sa te faci haiduc! E adevarat? . Da, e adevarat ca mi-ar placea sa ma fac haiduc... dar mai tîrziu! . Ai auzit ce-i da prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? . Daca n-a pomenit, o sa pomeneasca cu mine!

n-am stiut ce sa cred ca s-a întîmpla t! Am fost primit cu urale si mi s-a facut o manifestatie de simpatie în toata regula . Sa traiesti. exercitii de gimnastica. dom'le.. Sa fim. A doua zi de dimineata. care-mi spusese povestea celor "Cinci pungasi isteti"! * Desigur ca dupa aprecierile prea putin favorabile ale tatii asupra subiectului a les de mine la concursul de Limba româna de la "Tinerime". daca v-ati jurat. Sa stii ca astia vor sa-si bata joc de mine. daca nu ne crezi! . am fost foarte surprins de atitudinea colegilor mei si. Pe! Zau. pretindeau ei . ma.. Ah. Cel putin acolo am sa manînc linistit! .. era exclus sa ma astept la vre un rezultat frumos. felicitarile noastre! . recitari. S-au dus. . Si nu m-am dus sa asist si eu la împartirea premiilor... ca ai luat premiu! Te-a strigat presedintele Nae Dumitrescu. ca am concurat si n-am facut nici o isprava! .. Bravo. Masa e asta. . acu' va cred! . Zau. tata! spusei eu. ca sa te duci la sediul "Tinerimii" si sati iei premiul: niste carti si diploma! . Bine. . daca-ti spunem. Uraa!. magarule! . au spus ca lipsesti. cînd am intrat în clasa. ma. Sa fiti voi afurisiti. ma. ca nu-mi arde de rîs asa de dimineata! . ca ma puteam astepta la cine stie ce binecuvîntare! În ziua aceea am mîncat la masa cu Ana. De ce n-ai fost ieri la "Ateneu".. daca tu ai nervi?. accentuînd pe ultimul cuvînt. Asa ca. ca ai luat premiu? Eram convins ca e o gluma.. si iesii cît mai repede. Sa-l fi vazut pe Barba cum se mai umfla în pene cînd a strigat: "PopescuBajenaru . Bine. va cred. caci. ca-ti umbla prin cap numai blestematii. Iesi afara. pe viitor te trimit sa manînci la bucatarie! . foarte multi colegi de clasa si de liceu... în ziua cînd s-a anuntat la liceu împartirea premiilor la "Ateneul Român''. Te poftesc sa fii cuviincios. ce naiba!? Auzi. zevzecule. d-aia n-ai sa faci nici o isprava la "Tinerime". am fost la fel de impresionat ca si cînd as fi aflat ca acceleratul de Timisoara v a pleca din Gara de Nord la 16 si 40. lasati gluma. si ai nostri. ori foc? . Si daca mai îndraznesti sa ai atitudinea asta impertinenta fata de tat'tu. Bajenarule! . Ce sînt eu de vina. în schimb. Hai. ma. la un moment dat. ma? . na. e o festivitate foarte interesanta. cu program artistic: muzica. însa.. ca nu ma duceti? . Pe onoarea voastra.. ma apostrofa tata din nou. pe scena . ce mai vrei? Mai întreaba si pe altii. teatru.

primul meu gînd nu a fost la bucuria pe care credeam ca am s-o fac parintilor. rautate copilareasca. sînt batrîn. Bajenaru. si-i ure z sa aiba parte în viata de succese cît mai frumoase! Ma bucur cu atît mai mult. Era foarte emotionat si. munca mea staruitoare cu voi. dar a dat rezultat e la care nu ma asteptam! Colegul vostru. Baieti. Bajenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în scoala si nu pierdeam nici un prilej ca sa fac glume. cu mîna lui pe capul meu!) Eu îl felicit din t oatainima. ba mai mult decît atît: un succes al liceului vostru! ( Aci ma simtii obligat sa ma ridic în picioare. la "Tinerimea Româna"! Nu este numai un succes al lui. timp de un an. spunînd: . N-a mai luat nici unui premiu de la noi. personal. ora a doua aveam Limba româna. nu numai ca n-a fost zadarnica. o sa va dati seama de însemnatatea acestui lucru atît de mic în aparenta. Sa traiesti. se ridica. la Limba materna. veni în fata bancii mele si -mi puse mîna pe cap a mîngîiere. ci es te un succes al clasei voastre. Tu esti s ingurul lazarist! Mi-am simtit tot trupul inundat de o fericire necunoscuta pîna atunci si. Liceul Lazar din Bucuresti. lucru pe care desigur ca voi l-ati facut cu mult înaintea mea. acesta este ultimul meu an. pentru ca ne aflam la sfîrsitul anului scolar . ultimele zile de învatamînt ale mele! Anul scolar viitor ma va gasi pensionar. în ziua aceea. de sub directia domnului Constantin Ionescu". dupa cum cred ca ati aflat cu totii. as putea spune chiar . adauga el. dupa ce nota grabit absentii.. Colegul vostru mi-a harazit bucuria neaste ptata ca un elev de-al meu sa fie distins cu un premiu de "Tinerimea Româna"! Acum nu întelegeti voi prea mult. a obtinut premiul al treilea la c oncursul pe tara de.. Sa ve dem ce-o sa mai aiba tata ele spus acum? Întîmplator.Grigore din clasa a II-a A. cu cît. stimulat mai mult de faptul ca-i vedeam pe colegii mei rîzînd cu pofta si dis trîn . baietii mei dragi. se dete jos de pe catedra. cît mai cu seama ca am sa-i pot lua la vale pe tema subiectului. mai tîrziu. Nea Tomita a venit cum a sunat de intrare.

Cracanel si-a ridicat întrebator buza superioara. . Unii dintre ei ma priveau cu aceeasi curiozitate cu care privesti un cîine piperni cit. . . ochii au început sa ma usture fara de voia mea. . . Peste cinci ani.du-se mai ceva ca la teatru. Aflati ca stie fel de fel de povestiri. . . Tata nu s-a aratat prea impresionat de toata povestea asta.. însa. . . în fata acelorasi profesori. si am plecat. cu camera. . pe cea pe care mi-ai povestit-o în clasa.... O poveste cu cuvintele noastre! . Bineînteles ca m-au felicitat toti în cor. . . mama nu stia ce sa-mi mai faca de bucurie! A mers cu mine la sediul "Tinerimii Române". Pe Nea Tomita îl necajisem de multe ori. N-au dat mîna cu mine decît Barba si Barosanul . . . . . . . . Eram apa de naduseala! . si m-au podidit lacrimile! Bietul Nea Tomita Dicescu n u vorbise niciodata atît de patrunzator!. sofata?! M-am facut rosu ca focul.. . mai bine îmbracat si mai inteligent decît faceam impresia. într-o postura cu totul neasteptata si aproape de necrezut pentru un scolar. Nu mai stiam ce sa fac cu mîinile. . Hm. de asta data.. . si tu pe care ai scris-o. ca un Mos Craci un din pozele de un leu de la librarie! .. . care a fost cel mai vesel de premierea mea. felicitîndu-ma calduros. De data asta. . sa-i fa c o bucurie atît de mare pentru cariera lui dascaleasca! Mi se parea ceva cu totul nemaipomenit. . . aveam sa stau din nou în Cancelarie.. nu stiu de ce. În schimb. . . . . ca elev în clasa a VII-a moderna. însa.. .. zurbagiul care-l suparasem de atîtea ori. ca sa ma cunoasca toti profesorii. Si cum se nimerise ca tocmai eu. sa simt sageti prin ei.. . Nu ma mir defel ca a luat premiu! a adaugat Cracanel.. apoi nu s-a mai ocupat de mine. cu nas cu tot. siac . ca sa-mi iau premiul si diploma. care a scapat de la înec un om în toata firea! Stii ca este asa. . . . dar asa era! Ora a continuat în mod obisnuit. . Barba a gasit de cuviinta sa-mi adreseze cîteva cuvinte de circumstanta. .. Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie. Nea Tomita ne-a cetit mai departe nu mai stiu ce fabula de Grigore Alexandrescu si tot timpul m-a privit surîzator. Ce su-biect? . . care de care mai interesante!.. . . si m-a întrebat scandînd: . si totusi parca nu-ti vi ne sa crezi! Se vede ca se asteptau sa fiu ceva mai impunator. .

. din gura. dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în cursul superior. caci în clasa a IV-a a tuturor lice elor din Bucuresti se statornicise o traditie: cu de la noi putere arboram un grad pe car e. cu vreo sase coale desu gativa. asa era. m-a plimbat cu trasura prin tot orasul. cu toate astea. CAPITOLUL VI ÎN CURSUL SUPERIOR Toti baietii din clasa a IV-a. în sus. ce naiba?!" Pe lînga carti si diploma. îngusta.. secretarul "Tinerimii" mi-a daruit si o mapa foarte frumoasa. pusa la sapca între c ele doua santulete. asteptam sa treaca vacanta de primav ara cu o nerabdare care crestea din ce în ce mai mult. înauntru. în jos" . ma facusem rosu ca un rac fiert de rusine: "Fiul meu. poate. S-ar parea ciudata dorinta de a se termina mai repede o vacanta. o panglicuta neagra. în forma de caiet. în culmea fericirii. sau asa-zisa capacitate! Nu mai vorbesc despre teoriile pe care cei mai multi dintre profesori ni le face au asupra denumirii de "capacitate". cursul superior! Eram cam grabiti. referindu-se plini de ironie la "incapacitatea " noastra. într-adins facute pentru asta. nu chiar toti aveam sa-l purtam. cu doua scoarte de pînza rosie. cu riscul de a o supara: "Mai taci. ca sa începi scoala din nou. ce e drept! Nu numai ca nu terminaseram clasa a IV-a. încît a trebuit sa-i soptesc.olo n-a mai încetat tot timpul . mama. Si.. nu numai eu. mi-a dat o înghetata la "Dobriceanu" si mi-a cumparat pentru acasa un carton mare cu prajitur i de ciocolata.. fiul meu.. pe care am pastrat-o pîna astazi! Mama.

apoi. pe care bunul nostru Barosanul numai ca nu ne-a di ctato. Spiridon Popescu ne-a dat o problema de Geometrie combinata c u Algebra. unul. pe Minciu de Istorie.. si din aceleasi materii. pe. la Franceza.. nu stiam cum vom iesi la liman.. Parca eram cuprinsi de friguri. într-adins alese. Georgescule. se anunta si examenul de admitere în cursul superior.parca numai noi am fi fost vinovati de asta! Asa. France za si Matematici. sa-mi scot panglicuta neagra a cursului superior de la sa pca! Tezele au mers cum au mers. Minciu de Istorie. si priveam distrat: pe Caracostea de Româna.. daca. pentru ca multi dintre noi renuntasera si fugisera "in corpore" la Comert.. La Româna ne-a dat nu mai stiu ce compunere. pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a. pe Frollo de Latina. cînd deodata auzii ca prin vis glasul profesorului Caracostea punînd urmatoarea întrebare : . ca sa te-ncurce. peste înca trei serii trebuia sa-mi vina rîndul. pe Fischer de Germana. o traducere usoara. de unde vine cuvîntul moasa? Se vede ca se citise la Româna vreo bucata de lectura în care era vorba despre moasa! . num ai sa scap! Mi-era însa tare teama c-am s-o scrîntesc si asteptam plin de emotie sa-mi vina rîndul la ascultat. Nu era de glumit si ma gîndeam cu groaza ca s-ar putea foarte usor sa fiu nevoit. . Examen de capacitate spuneti ca dati? Poate de incapacitate! Capacitatea am dat-o noi. unde nu se cerea examen de admitere în cursul superior. cînd ne-am facut profesori. cam la o saptamîna dupa terminarea cursurilor clasei a IV-a. de cîte ori avea prilejul ne spunea peltic: ....Poti sa-mi spui tu. Aveam de dat lucrari scrise din toata materia cursului inferior la: Româna. trebuia sa punem în ecuatie etc. examen oral în fata unei comisii comp use din sase-sapte profesori. cei car e nencumetaseram sa dam examenul. pentru ca nu era deloc us or. însa. Dar nu mi-a mai venit! Ma gîndeam oarecum amuzat cam ce-am sa raspund la întrebarile iscusite si pline de capcane. as fi fost fericit sa trec cu note la limita. Cu totii. iar la Matematici. La oral.. ca sa marturisesc cinstit. cu destula amaraciune.. Pîn-acum trecusera prin fata comisiei trei serii de elevi.. Nu stiu cui i-a trasnit prin cap sa numeasc aexamenul asta al vostru: de capacitate! Eu.. mai cu alta. si pe buna dreptate. În sfîrsit.. Dupa calculul facut de mine. Eu. a mers si am intrat cu totii la oral.. Mai cu una.

morareasa... care era prese dintele comisiei. don' profesor! . profesorii se facusera numai urechi. îi asocie el pe ceilalti.. surîzînd amuzati.. Am raspuns raspicat si îndraznet ca întotdeauna cînd o întrebare de Româna: . nici scoale de moase si nici maternitati. înainte vreme nu erau ca astazi medici mamosi specialisti. caci. însa. a tinu t cu Nae Georgescu si a tacut. dotata cu un impresionant simt de colegialitate. domnule profesor! a raspuns Georgescu Nicolae. si asa mai departe. spunîndu-mi: . Nu stiu. la toa mna! . Nu stiu sigur daca este asa cum am sa spun. poate ca nici multi dintre ei nu cunosteau etimologia cuvîntului . puteti sa va-nchipuiti.. la revedere într-a V-a. Ia sa vedem. . si am sarit cu doua degete în sus. sînt convins. Comisia a facut haz de expunerea mea si toti profesorii mi-au adresat cîte un "bravo" rostit cu impresionanta sinceritate. venea sa-i ajute la facere cîte-o batrîna din sat mai priceputa si care mai ajutase sau vazuse si alte nasteri. înciudat. nicinu-mi venea sa cred cînd l-am auzit pe profesorul Caracostea. Care dintre voi poate sa-mi spuna de unde vine cuvîntul moasa?. înlumea pat riarhala a satelor noastre.. . Ti-am pus "foarte bine"! Poti sa pleci. motaiau aprobativ din cap .. dealtfel ca si domnii pr ofesori din comisie ... As putea sa spun eu. sa auzim! Foarte curiosi sa auda cam ce voi raspunde . Bajenarule. dupa cum si în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legatura cu sotul lor sau cu meseria acestuia: spitereasa. Eu am rosit tot de placere ca o nimerisem si mi s-au taiat picioarele de bucurie . e în stare cineva sa-mi raspunda la ac easta întrebare? Ca prin farmec mi s-a luminat mintea. care.. era foarte firesc ca.. Spune. mi-am întors gîndul cu veacuri înapoi. Cînd nasteavreo femeie. Nu e nimic daca nu stii. sa li se spuna pe scurt moasa. pentru ca nici n-am citit undeva s i nici nu mi s-a spus. ca nu esti obligat... Poate ca stie cineva din serie? ! Seria de la catedra. atunci cînd venea vorba despre ele. Cum aceste femei batrîne erau sotiile cîte unui mos. . Atunci Caracostea s-a adresat clasei: . Chiar daca nu stiti. pentru ca raspunsul dat te scuteste sa mai fii ascultat si la celelalte materii. ca ai raspunde la fel de frumos! Asa ca. îmi închipui însa ca s-ar putea sa fie asa.. adica sotia mosului.

. Traian Popp.. pe lînga Latina . În scurta vreme ne-am familiarizat atît cu noii colegi. tot mai aveam sa dam piept cu Matematicile de doua ori pe saptamîna! M-am despartit cu multa parere de rau de foarte multi dintre colegii în tovarasia carora îmi tocisem coatele patru ani pe bancile cursului inferior. la care sa nu mai stiu ce sa raspund! . care în ultimii ani se înmultisera. în acelasi timp. cît si pe ceilalti colegi ai mei. ca pentru cursul superior! Ne venise la Româna Gheorghe Chelaru.. în sectiunile: moderna si reala. probabilitati si presupuneri de tot felul. Într-a V-a moderna se ivira . un profesor foarte bun si ciudat: duios si sever. pe cînd noi. cea clasica. Nu eram elev stralucit la nici una din aceste materii si ma gaseam într-o grea cumpana! Dar. Singurul liceu din Bucuresti care mai avea o sectiune. cît si cu noii profesori.... unde avea întîietate . dupa lungi dezbateri între colegi. si altii. la Istorie. Marin Dumitrescu. ma rog. n-am stiut cum s-o sterg mai repede. la înscrierea în clasa a V-a. fapt la care a contribuit într-o foarte mare masura stirea ca Barosanul ne va fi dascal pîna în clasa a VIII-a! Asa ca m-am înscris la sectia moderna. La moderna. foarte invidios pe "realisti". Va salut. s-a ivit alta problema didactica foarteser ioasa si care m-a pus într-o mare încurcatura atît pe mine. iar la reala. si. cu calcule. unii veniti de la clasele paralele. bagîndu-mi cartile-n ghiozdan. Dar toamna. în locul lui 33! Cred ca pe vremea aceea liceul nostru numara peste 2 000 de elevi. iar altii de pe la alte licee. la Matematici. si altii. multi ne-am hotarît pentru sectia moderna .... Se facu o noua numerotare a elevilor. domnilor profesori! am spus eu peste masura de grabit... si batalia didactica a început mai curînd de cît ne asteptam. de frica sa nu se razgîndeasca vreunul dintre ei si sa-i vina chef sa-mi puna cine stie ce întrebare..... claie peste gramada.. colegi noi. ca ei scapasera pentru totdeauna de Latina.. Asa am trecut în cursul superior.. unul dintre cei mai buni la aceasta materie. Se schimbasera si foarte multi profesori . si primii în clasa a V-a numarul 1282. Cursul superior era scindat pe atunci. aproape jumatate din clasa . Elina.. la France za Aurel Dinu. era "Sfîntul Sava". pe cît de tînar.... materia principala era Latina. . Matematicile.. la Liceul Lazar. cum de Matematici aveam o groaza ce o depasea pe cea inspirata de Latina. pe atît de pretentios.

Barosanul. care pe noi. mi-a facut la Franceza o harta a Frantei. ne lasa cu totul indiferenti. structura noastra sufleteasc a a . ajunsese premiant printr-oc iudata vointa a întîmplarii. pentru ca el da absentii dupa co ndica clasei. cariera catre care ne marturisise ca tinde si e l. noul nostru diriginte. pentru ca de el depindeaumulte! Întotd eauna. care aveau sa-si dispute întîietatea la învatatura. Ciurea s-a purtat foarte frumos în cei patru ani.. el sa aranjeze în asa fel. Ciurea Constantin. Acum dadeau asalt acestui titlu.. care. odata cu intrarea în superior. dînd impresia profesorilor ca stie totul la perfectie si ca nu-l poate întrece nimeni! Al doilea premiant. ne guduram pe lînga el. îl numise cestor pe Ciurea. rugîndu-l cum am stiut eu mai frumos. ne interesau în special doua lucruri: Primul: cînd lipseam. cu fata plina de pistrui si cu parul rosu ca morcovul. si el era tare magul it cînd noi. tin minte ca într-a V-a chiar. spunîndu-i lingusitor: "Stapîne!" Stapînul avea o foarte mare însemnatate în clasa. nu sta o clipa locului. cacei mai multi dintre profesori aveau obiceiul sa asculte elevii de pe pagi na catalogului pe care puneau ultimul absent. convinsi ca este cel mai bun element. Cu mine. pe care Aurel Dinu mi-a pus 8. sa scapam chiar fara absenta în catalog. în primul rînd. Al doilea: cînd nu stiam lectia la vreo materie si nici nu aveam posibilitatea sa lipsim. Este ciudat faptul ca. unul dintre cei mai isteti din clas a. slab. elevii obisnuiti. Era un baiat înalt. Ultimul. Pe noi. prin aceea ca era fiu de profesor universitar. asa-zisul "sef al clasei" a avut cuvînt greu în fata profesorilor. daca e posibil. Fostul nostru premiant. la Stapînul. Mic si vioi ca un spiridus. plecase la real. Ba. doi insi: Ciurea Constantin si Marinescu Nicolae. care era un coleg foarte bun si neinvidios. sa faca în asa fel ca sa nu se bage de seama si. cît am fost colegi în cursu l superior.Printre tovarasii nostri de munca scolareasca s-au distins foarte repede vreo tr eipatru. îl ascultau în tot ce spunea. cred. ca nu tocea niciodata! Avea însa o ascutita inteligenta si era. în tus negru si acuarele. elevii de rînd. Motas Constantin. ca profesorul sa nu ramîna pe foaia celui interes at. se impusese.

. Du-te. Capatasem naravul acesta de la orele unor profesori ca Minciu. îi lasam sa se foloseasca de cutare truc. cel mai folosit. daca vreun coleg voia sa foloseasca vreunul dintre ele.suferit importante transformari. sau credeam eu ca pot obtine un rezultat fericit. sa-nvat. v enea si ma-ntreba: .. ieseam în fata profesorului. ca prin farmec. sufeream mai putin de emotie.. impresionab ila si compatimitoare. fara sa spun o vorba. mai ales la boale. ca sa nu fie ascultat. ca unii erau mai usor. am încercat o noua metoda. Natural ca si trucurile variau dupa psihicul si perspicacitatea fiecarui profeso r. pe care picam din abundenta cerneala rosie. în modul urmator: Sacrificam o batista. îndata ce pasea pe coridor siave a grija sa-si puna la loc sîngele pierdut. Îl faceam pe profesorul respectiv sa creada ca-mi curge sînge din nas. realiza adevarate creatiuni în materie! În ce ma priveste. în legatura cu micile trucuri scolare. vazînd ca nu mai merge sa lipsesc la anumite obiecte. pîna cînd ma hotaram. pentru ca nu-ti cerea nici un efori. în timp ce ieseam: . în sfîrsit. amestecata cu foarte putina cerneala neagra. Apoi. pe care l-am p acalit de cele mai multe ori. Eram mai îndrazneti. astazi ai ceva liber. e hemofil! Hemofilului. iar spiritul nostru inventiv. iar altii imposibil de dus! Cel mai usor de dus dintre ei. la bufet. ridicam brusc degetele si. cerîndu-i voie afara. si. Ajunsesem la o adevarata virtuozitate în nascocirea motivelor care sa-i împiedice pe profesori sa m-asculte. altii mai greu. fara sa fiu ascultat. era Aurel Dinu de Franceza. Aveam diferite trucuri pe care le monopolizasem. care tineau lecti i searbade si nu ne acordau nici un fel de consideratie. pentru ca avea o fire foarte duioasa. . îi înceta hemoragia. aceea de a sta în clasa. de natura "sa-i duca pe profesori". du-te repede si stai linistit cu bratele-n sus si cu capul pe spate! Apoi. Bietul baiat. puneam batista vizibil înrosi ta la nas. înapoindu-se în clasa cu o ipocri ta tristeta. Mînjeam putin narile.. întrucît erau inventia mea. ca n-as vrea sa m-asculte la Trigonometri e? Si. era acela cu "durerea de masele". Fischer de Germana! Unul dintre trucuri si cel mai simplu. Ma Bajenarule. era "trucul cu sîngele". dupa toane sau simpatie. numai cu cinci minute înainte de a suna! Alt truc. însa. iar el se grabea sa-mi spuna cu mila: .

Asteptam în curte.. ma ridicam în picioare si spuneam fonf. po peasca. don' profesor.. pîna ma murdaream de zapada si de noroi pe un crac al pantalonului. sau o nevralgie? . Of. De ce nu te duci la dentist? . compatimiri. dar acesta putea fi folosit decît iarna . era "vorbitul ragusit". În fata usii. tinîndu-ma cu grija de subtiori. si asteptam. dupa pozitia profesorului pe catedra si a mea în banca. Stam în clasa foarte linistiti si. dar am o durere de masele groaznica! . asa ca. Pai n-ai luat nimic. cam cît ne faceam noi socoteala ca a notat absentii. în stînga..Îmi bagam în gura un ghemotoc de hîrtie. sau în dreapta. ceva. pentru ca la realizarea lui erau necesari trei elev i. stai jos! raspundea dascalul. apoi ne puneam planul în aplicare. care cazusem pe gheata si ma lovisem îngrozitor. Da. don' profesor. si ne faceam intrarea! Urmau întrebarile si raspunsurile de rigoare. ca si cînd am fi avut cea mai autentica laringo-faringita: . c-a trebuit sa-nvat toata dupa-amiaza! . Scopul era sa intram dupa ce profesorul scosese la lectie seria pe care urma s-o examineze.. Va rog sa ma scuzati. "te doare rau". mai luam doi colegi.. Avea însa cel mai mare succes.. N-am avut timp. si durerea de masele e într-adevar groaznica! Cînd ai sa te simti bine. va multumesc! Alt truc era acela cu "cazutul pe gheata". Cei doi colegi ma luau si ma duceau aproape pe sus pîna la clasa. bietul baiat. pe lînga mine. vreun antinevralgic. îmi compuneam o figura plina de suferinta. care trebuiau sa m-aduca în clasa. stai jos. . pentru ca cerea talent de imitatie.. stiu numai ca ma doare de înnebunesc. ne ridicam si spuneam gîjîit. îndurerat si balos: . Daca ma chema la lectie. eu ma lungeam pe gheata pe care ne daduseram în serie pîna arunci. si totul se sfîrsea ca bine! Un truc pe care nu l-au facut decît doi insi: Copoiu Matei si cu mine.. unul dintre colegi da usa d e perete . Ai vreo masea cariata.. daca ne scotea la lectie.. Nu stiu. ma legam la falci cu o batista mare. "trecet i la loc" etc. si unul din ei ma tîra de-o mîna. Ah. sa vii sa te ascult! .

nu te nelinisti. pentru prima oara în viata lui scolareasca. s-au petrecut cîteva întîmplari. Constantineseule. care habar n-avea macar ce era cu "Razboiul troian"... Totusi... care l-a caracterizat si ni l-a pastrat în amintire ca pe un profesor ale s: . gîndeste-te bine. Cel mai des folosit dintre toate trucurile si de foarte multi colegi a fost acel a cu "durerea de masele"... un chiar. cine era Ahile si cine era Hector! Chiorul... l-a întrebat: . Felul în care Chiorul îsi bolovanea ochii în cap dadea clasei impresia ca atunci. cu o întreaga serie de "C". Printre colegii de curs inferior.. tin minte ca am umblat legat la falci timp de o saptamîna la toate materiile.. si Marin Dumitrescu. de care sa se agate cu dibacie si sa-l dezvolte pîna cînd va receptiona altul. dar nu stie cum sa-nceapa. dar poreclit astfel pentru ca.. Va rog sa ma scuzati.. holba ochii confor m obiceiului. Dar cuvîntul salvator nu mai sosea! Marin Dumitrescu. Odata.. Vorbeam des pre "Razboiul troian".. sa nu faci vreo confuzie. nazbîtiile noastre nu prea au excelat.. nu extraordinare. rotindu-i ca un veritabil cameleon: cînd spre profesor. în realitate foarte usoara.. Stai. bietul nostru coleg afla ca pe lume ex ista o materie de învatamînt care poate da nastere la întrebari atît de încîlcite! Era o placere sa asisti la o examinare a lui. cînd spre clasa. În clasa a VIl-a... dar nu pot vorbi!.. si vazînd ca pare în acelasi timp mirat de asa întrebare. Aveam "Razboiul troian". rezolvînd astfel spinoasa problema a ascultatului pe timp de sase zile! * În clasa a V-a. nu? Ai fost atent la raspunsurile date de catre colegii dumit ale? .. în clasa a V-a. a fost scos la Istorie. era si baiat foarte simpatic si cu ochi frumosi ori era ascultat. facînd impresia ca poate sa raspunda la întrebare.. profesorul. Astepta sa auda un cuvînt macar. casca ochii atît de mari si mai au putin si-i ies din orbite.. ajungînd la Chiorul... . care Constantinescu Teodor... de cîte îi repezea holbati înainte. observînd ca Chiorul era nelinistit. Spune-mi dumneata. dar care merita osteneala de a ma opri la ele. zis Chiorul. încerca sa-l ajute cu marea luibun avointa. de credeai ca venisera cu noi la modern.

Ei. ca facea parte din "Iliada"? Ce era "Ilia da"? . Da. . ca si cînd ar fi stiut la perfectie anul. raspunsul avea sa fie de alt gen. nu? . don' profesor! .. don' profesor! facu Chiorul cu ochii stralucitori. Da. daca era întrebat. ce-Aheilor. mai repeta de cîteva ori: " la anul. de exemplu. Da. Patima cruda. cred ca prima epopee cu care ati facut cunostinta este "Iliada" lui Homer. si aci.. ca nu este altceva decît o poveste.. De data asta. atunci? Dar sa presupunem ca n-ai învatat lectia din cartea de Istorie. Constantinescule. don' profesor! afirma cu multa convingere Chiorul. la ce an s-a urcat pe tron Stefan cel Mare. cum începe "Iliada"? Si fara sa mai astepte raspunsu l lui Chiorul care. acum ti-ai amintit cine era Ahile? . Astfel. daca n-auzea cumva din banca "1457". vestitul voievod al Moldovei. Ei. don' profesor! încuviinta Chiorul foarte putin convins.. desi era suficient sa fi fost atent la explicatie sau s-o citesti macar o data. s-a urcat pe tron la anul. Da. Marin Dumitrescu începu sa ne recite cu glas cald: "Cînta-mi.. mii de amaruri aduse!" si asa mai departe. în hohotele de rîs ale clasei. pîna cînd avea sa-i soseasca raspunsul din banca. . el se repezea.. mînia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul.. Da! începu Chiorul. bine. "Iliada"! Marin Dumitrescu surîse îngaduitor si spuse: . neîntrecuta decît de Ionas Moscu. . nu? . n-ar fi venit niciodata. Stefan cel Mare.. si se pregati sa dea raspunsul.. chiar cînd nu stia ce sa raspunda! Îsi alcatuia o fraza indiferenta din punct de vedere al continutului în doi peri. Da. adica Ahile Peleianul facea parte din. Zeita. Ahile a fost. însa. dealtfel. Dar el avea o specialitate a lui. Ei. don' profesor! raspunsera tocilarii.... . impresionant. si ramînea cu anul în gît. la anul".. . cu voce clara si sigura: ... E ceva. dar ce vrei sa spui cu asta. de ar aspunde: tare. Da.. limpede. se poticnea. ca întotdeauna începea cu o afirmatie. tot trebuia s-o stii de la Româna! Anul acesta se studiaza "genul epic" nu? . Ei.

Asa! îl întrerupse satisfacut profesorul. . .. Stii dumneata. dar nu ninsese pîna atunci. în clasa a VI-a moderna. . . . va da un raspuns bun. . ha! rîse cu pofta profesorul. izbucni în clasa. . . cu toata sportivitatea pe care o afis au în stil de muschetari la fiecare ocazie. Ei. .. Da.. astazi venise mai dulce ca niciodata pîna atunci. spune atunci! Da. Noica Dan îsi pusese tocmai astazi un palton nou. la Visigoti.. . însa. tot la Istorie. a ridicat degetele. domnule Constantinescu? Da. . sau au mai fost însotiti de cineva? El se gîndea. dar Hector? Da! afirma Chiorul. Alta data. . . . . ... "Iliada" era. .. . . . Baietii hohoteau în frunte c u profesorul care. . . Dar. dupa ce întepase cîteva zile. plac ut chiar. .. a întrebat clasa: . don' profesor! Ei. înainte de a o începe pe cea de zi. vremea. . . în cele din urma. si el nu lasa sa-i sca pe prilejul de a-l arata baietilor si de a primi laude. . examinînd sumar lectia precedenta. ce.. . fu nevoit sa-si stearga lacrimile! . Într-o zi. ha. . pe cînd profesoral explica despre "Nava lirea barbarilor'. ca un fel de cruciada! Ha. . . . desigur. Cum era baiat frumusel si bine facut. îl prindea de minune. . Ostrogotii n-au navalit singuri.. de rasunara peretii. s-a întîmplat una boacana de tot. Si Ahile? Da. . . ne-a facut sa ne tavalim de rîs prin raspunsul pe care l-a dat. n-ai auzit niciodata numele acesta de Hector? accentua profesorul. Chiorul se-nsenina la fata. cum sa spun. un bleumarin deschis. Cerul. Clasa n-a stiut sa raspunda. însa nu din pricina Chiorului.. . . . . apoi scutura capul si mai întreba o data. foarte serios. . Ahile facea parte! Bun. . au navalit împreuna cu nevestele lor! . însa Chiorul. . Hector. . . înveselit ca. holbîndu-si ochii si mirîndu-se cît putu de tare: Hector? .. Da. . si frigul nu prea puternic. . continua Chiorul apasat. ne vesteau primii fulgi pe care-i asteptam cu nerabdare sa cada din clipa -n clipa. în sfîrsit.. . .. . . . . Ba da... Profesorul. Ostrogotii au navalit singuri. . cu nasturi mari si negri de os. . Baietii venisera de cîteva zile cu paltoane. am auzit! Hector era cîinele lui Ahile! O explozie de rîs. Era iarna. o frumusete. . mai capricioasa decît o fata. si tot Chiorul.. care de care mai mestesugit .

sa-si scoata baietii afara si sa joace oina cu ei în curtea interioara a liceului. Avea ora cu a VII-a reala. pentru a cere ming ea". caci îl preocupa eno rmantrenamentul lui Glagore. spre marea satisfactie a lui Cioc. dar pacat ca are stofa cam aspra. dom'le! raspunse Noica Dan încîntat. Cioc era foarte concentrat. si. "sa se joace fara sa se strige si mai ales fara ca jucatorii sa bata din palme. La iesire mergem la cofetaria "Zamfirescu"! Gata! Dar lucrurile s-au petrecut în asa fel. Vremea calduta îl hotarîse pe Ionescu-Cioc. Frumos palton. a VII-a reala iesise cu pasi usori din sala de gimnastica. Nu putea sa sufere zgomotul în timpul jocului si nu admitea sa se auda decît fluierul lui de arbitru..e. În aceasta frumoasa si calduta zi de iarna. ca li s-a taiat tuturor cheful de cinste. îndata dupa sunarea de intrare în clasa. care daruise liceului pe cel mai îndracit campion interscolar de oina. în mijlocul careia se rasfata batrînul castan salbatic. ar trebui s-o uzi. juca fara sa se simta. Bine. Dar clasa a VII -a reala. patrunsese în curte si-ncepuse oina. ma Dane. Ca sa se-nmoaie putin. însotite de nelipsita fraza în astfel de ocazii: . ca altfel se rupe repede! Trebuie sa faci cinste. care era capitanul echipei lazariste de oina la "me ciurile interscolare!" Cioc avea o ambitie foarte justificata si civilizata în acelasi timp. cunoscut în toata lumea scolareasca a Bucurestilor sub numele de Glagore! De cîte ori lucra cu a VII-a reala. pe Dumitrescu Grigore. care era condusa din punct de vedere sportiv de Glagore. de Gimnastica. ma. fara sa fie simti ta. ce mai! . .. Ca unii baieti nu prea tineau seama de dorinta lui este altceva.

Spuneti. ca la o comanda nevazuta! Ce se întîmplase? Fatalitatea. aproape ca de-abia se abtinea sa nu izbucneasca-n rîs . Naiba sa-l ia de palton. în aceeasi secunda. . însotit de un surîs usor. a iesit. îl arunca în curte. fierbînd de mînie si cu paltonul lui N oica în mîna. Noica Dan s-a ridicat tacticos si. fiinta lui Dumnezeu (asta era expresia peiorativa a lui Cioc). careia cîteodata îi vine toane de gluma. Ramaseram încremeniti. Noica. pe buna dreptate. foarte amuzat de întîmplarea aceasta neprevazuta . în fata lui Cioc. dar peste un minut usa clasei se trînt i de perete si Cioc aparu congestionat la fata. Va mai întreb. deschise fereastra si. spre uimirea gener ala. mie de povesti îmi arde acum? Eu joc oina în liniste cu a VIl-a reala. Era la noi acest obicei stupid de a se taia nasturii la paltoane. . agitati ca de obicei. ci ne mi-a aruncat paltonul în cap? Daca nu îmi raspundeti imediat. facînd paltonul mototol.. spumegînd: . Deodata.. în clasa se auzi un racnet înfiorator de mînie si Noica Dan iesi în fata bancilor cu paltonul cel nou în mîna. Cum se cheama asta. în curte se auzi suieratul nervos al unui fluier înabusit si hohote de rîs care izbucnira în cascade. fiinta lui Dumnezeu? Un moment de tacere. tocmai cînd acesta fluiera un pu nct! Nimeni nu îndrazni sa priveasca pe fereastra. . Dati-mi voie sa va povestesc cum a fost. ma. furios la culme. si i-a spus: . dar ca sa tai nasturii unui palton nou era prea de tot! . cei dintr-a VI-a moderna . dar cum ar fi îndraznit sa-i spuna lui Noica asta! Vazînd ca nu-l poate afla pe faptuitor. daca Cioc ar fi avut rab dare sa asiste la aceasta prelungire! . si pe voi la fel! Las' ca v-o fac eu! Dar. care s-ar fi prelungit la infinit. si cînd sa fluier un punct. care mi-a taiat nasturii la palton.. ca-l fac praf?! Nasturii îi taiase cu o lama de ras Dragu Henry. ma trezesc ca-mi pica din cer un palton în cap. care si-a batut joc de mi ne. flutura pe buzele lui Noica. facuse ca paltonul lui Noica sa cada chiar în capul lui Cioc. ca eu nu stiu ce calificativ sa-i dau? Daca-mi sucea gîtul sau ma sufoca? Un bîzîit imperceptibil. care faceam curs la etaj . Cine a-ndraznit sa-mi taie nasturii de la palton. leganîndu-si mîinile. Ce sa-mi povestesti? Ce. ma..Noi. amenintînd din clipa-n clipa sa se transforme într-un rîs zgomotos si de nestapînit. asteptam profesorul. Cine mi-a aruncat paltonui în cap. ca-l distrug?! În clasa se facu liniste ca prin farmec. va elimin pe toti pe d oua saptamîni si e mai rau! Atunci. strigînd: .

înfuriat. se-nfurie Cioc ... Tot aia-i! Vorba e ca si-au batut joc de paltonul meu. Sa va spun cum a fost.. . . însemna ca la ora lui n-aveai prilejul sa zîmbesti decît o data în opt ani! . . pe care azi l-am îmbracat pentru prima data.. cînd m-am uitat la el. Pai ce era sa mai fac cu el. Îi coseai altii. darde ce sa arunci paltonul pe fereastra? E un gest pe care mintea mea refuza s a-l priceapa! De ce l-ai aruncat pe fereastra? . îi întinse lui Noica paltonul. v-am mai spus? . fara sa stiu ca dumneavoastra av etiora în curte. ... sa-l calci în picioare. Dar de ce sa-l arunci pe fereastra? . ca te-ai necajit e foarte firesc. mai bine zis. dar în momentele acelea!. dregîndu-si glasul. N-am zîmbit. si-i spuse plin de falsa nevinovatie: . Nu putea sa sufere sa te vada zîmbind sau rîzînd: . si cum asta se-ntîmpla o data într-o generatie scolara. l-am aruncat pe fereastra.... fara nasturi?! . stiu eu. Sau. . Eu mi-am facut un palton nou. Da? Ia vezi sa nu te manînce obrajii. si sa nu te scarpin eu cu palmele! . fiinta! . fiinta lui Dumnezeu? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? La Cioc zîmbetul era admis numai cînd facea el vreun spirit.. si acum zece minute. Bine. fiinta lui Dumnezeu . Si-atunci.. Hm. hm! tusi Noica. Sa-l manînci... Acesta îl lua. De ce zîmbesti. dar ce era sa mai fac cu el. l-ai gasit fara nasturi! îl corecta Cioc. don' profesor. zicînd asa. de-abia abtinîndu-se sa nu pufneasca în rîs în nasul lui Cioc.. si acu' n-am cu ce sa m a închei. dar nu sa-l arunci pe fereastra! Si..Atît i-a trebuit lui Cioc. orice. Bine. l-am gasit cu tot i nasturii taiati. m-au mîncat buzele si m-am scarpinat cu dintii! .. Si? .

daca l-ar fi cunoscut. sa-l lasam pe vreun coleg. daca terminase cu Noica.. protesta el . în care am avut si noi Gimnastica cu Cioc. tu esti? . care ar fi facut mila si celui mai neînduplecat om: .. va mai întreb pe ntru ultima oara? Este de prisos sa spun ca vinovatul nu s-a ridicat si nici n-a fost tradat de ce i care-l stiau. oricare ar fi fost acela. cînd baietii s-au dus la vestiar. Stai jos. Noica însusi.. Nuuu . Cum. domnule profesor. s-a complacut în situatia creata. Simulescu era pregatit rareori. un baiat slabut si blond. nu terminase si cu clasa. Vazînd ca-i merge bine si ca fratii îi suflau constiincios. Eu. cînd ne examinau. cred ca au fost mai multi complici. ne scoteau la catedra. ca sa se-mbrace. Cio c i-a povestit si lui patania si a ramas ca ancheta sa fie facuta de Barosanul. si aproape doua luni de zile a fost examinat la toate materiile din banc a! Pentru aceasta. Va multumesc ca mi l-ati adus!. pentru ca era greu sa-i taie sase nasturi atît de repe de! .. domnule profesor. pentru ca orice rafui ala se faceaîn familie si n-am înteles niciodata. Între timp a sosit si profesorul Aurel Dinu de Franceza. care nu stia ce motive sa mai inventeze ca sa fie asculta t din banca! De obicei. sa cada în ghearele razbunatoare ale "zeilor didactici". voiam numai sa va spun ca eu. . Cine e fiinta lui Dumnezeu care a taiat nasturii la paltonul colegului vostru? Se ridica Harry Löbel. însa. si cum avusese prilejul sa se convinga ca suflat ul este cu atît mai eficace cu cît este mai aproape de colegul binevoitor. care avea ora cu noi. si-au gasit toti nasturii taiat i la paltoane! De-abia atunci ne-am dat seama de ce Noica a facut gestul foarte putin sportiv d e a-si aere voie pîn-afara. Dar Cioc. profesorii.. nu l-ar fi spus. Voia sa-l afle pe autorul "masacrului" savîrsit asupra nasturilor: . La plecarea acasa. pentru nimic în lume. în timpul exercitiilor la paralele! * Printre cei mai chiulangii dintre colegii nostri din clasa a VI-a era Simulescu. Cine i-a taiat nasturii. fiinta! se rasti Cioc la el. care u rma sa dea si pedepsele respective. sa faca în asa fel ca sa fie ascultat numai din banca. se hotarîse ca . . cu o mutra de pocait. macar la cîteva materii. dupa ultima ora. a avut absoluta nevoie de binevoitorul meu concurs. însa.

strîmbîndu-te. sa ma-nveti un truc.. . ba. stii. Daca m-asculti pe mine si faci întocmai cum ti-am spus eu. daca pot. las' pe noi.. apoi anunti ca ai alunecat pe gheata si ca ti-ai fracturat sau ca ti-ai luxat picioru l pe care ti-l alegi tu. ca doctorul mi-a prescris. dar ai grija sa vii cu piciorul bandajat solid la genunchi. caom sti ce sa vorbim pentru tine! . ca tu. asa ca sa nu -l poti misca. pentru ca sa zicem. faci o gr imasa de durere. .. tu stii ca pe-ntîiul sînt pîrlit la aproape toate materiile si nu stiu cum am so scot la capatîi! D-aia. scos din banca.. m-am gîndit ca n-ar fi rau sa m-asculte din banca. Ai spus ca faci cinste. dreptul sau stîngul. Asa aud mai bine cînd îmi sufla fratii! .. Lasa-te de barbi. astea-s mofturi! Uite ce sa faci.. si ce vrei sa fac eu? . m-am trezit cu el ca ma cheama deoparte si-mi spune pe un ton mai mult decît confidential: . Te a sezi în banca întîia. ca poate uiti. ma. dom'le. cu piciorul întins. bine-înteles fiecare cu specialitatea lui! Cînd o fi sa te-asculte si te-o chema la tabla. fac cinste! . . Eu m-am gîndit ca n-ar fi rau sa spun ca sînt anemic si ca sufar de inima... Ei.. ca sa am motiv sa stau în banca mai multa vreme. si te dai de gol. Bravo. sa-t i vad cuvîntul.. Pe urma. te misti în voie. si dupa aia mai stam de vorba! . îti balabanesti piciorul de colo-colo. Ma. sa lipsesti vreo doua zi le. nu te dibaceste nici Barosanul! Da' acu' hai la bufet. ca m-am nenorocit! . ca sa ne mai inspiram! * .. Pai. sa para anchilozat.Într-o buna dimineata. În spatele tau o sa stea cîtiva care or sa-ti sufle.. Ma Bajenarica.. ca eu nu ma-mbat cu apa rece.. tu te proptesti în mîini. si de cîte ori îl misti. Nu se prinde.. te faci ca v rei sa te ridici. vreau sa te rog ceva.. vii la scoala. fac. ma. Fac. odata ce-am spus! Numai sa reuseasca si sa nu ma dibaceasca vreunul.. ca sa iau si eu note ceva mai cumsecade p-al doilea. si p-orma. esti baiat constiincio s. Bine.. sa traiesti! O idee desteapta! Am stiut eu de ce-am venit la tine.

Nitescu Va-sile. fara sa mai treaca ceva prin prisma judecatii lui. adica pîna se încheia situatia pe trimestrul al doilea! Toti profesorii îl întrebau pe Simulescu daca este pregatit. Pentru el. Asa ca. aruncat demonstrativ afara din banca. Simulescu nu mai învata nimic. a pregatit totusi lectiile. si fratii începusera sa cam murmure. ne -am hotarît sa-l lasam din brate si sa i-o coacem. ca sa mai poata raspunde cu suficienta seninatate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Ramasese stabilit ca-si luxase piciorul drept din genunchi. ca era strîns bandajat . desi bolnav. fara sa se astepte la u n raspuns afirmativ si dispusi sa-l examineze cînd va voi el.Ora de Franceza cu Aurel Dinu. Oprea Gheorghe si Simulescu Valeriu. în afara de asta. ca sa scape mai repede. . ca apoi. Erau însa cît se poate de impresionati cînd aflau ca bietul baiat. Toate mergeau struna. dupa vechiul sau obicei: . A cazut si Înduiosat la ce i-a vazut a început sa-l si-a luxat piciorul. ca sa-nceapa examinarea. Mai ramasese Istoria si Chimia. raspundea în mod automat tot ce i se sufla. iar figura finala i-am facut-o tot . iar noi gata sa-i suflam si sa-l scoatem din toate încurcaturile. profesorul întrebe. Profesorul Dinu îsi ridica ochii spre ei si-ntreaba mirat: . în scurta vreme. Parca am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici. dar ca va trebui sa stea asa cel putin o luna. si-l ascultau cu cea mai mare indulgenta. sa-si compuna o privire de vitel care merge la taiere. cup iciorul întins. care era prea obosit si plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase. Trei dintre cei chemati vin la catedra cu caietele în mîna si se aliniaza. extenuat. întrucît aceasta parte a înscenarii ne revenea noua. acuzîndu-l de ingratitudine! Si cum. întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotarîse ca nu este ceva prea grav. Simulescu si-a jucat rolul de invalid cu o deosebita arta. prefacut. ni se si cam acrise sa-l tot vedem în banca. A facut laudabi le eforturi sa se ridice. don' profesor! Nu poate sa stea în picioare! culme de starea nenorocita în care se gasea Simulescu. Te doare? Ce-ai facut? Cu ce medic te tratezi? La acestea raspundeam mai mult noi decît Simulescu. cel mai milos dintre toti profesorii. fara însa sa spuna ceva. în legatura cu bufetul. . Al naibii Simulescu a avut noroc sa-nceapa seria tocmai cu el. mai ales dupa piciorul întepenit. prefacîndus e ca-l asteapta pe al patrulea. Sa pofteasca domnii: Negulescu Petre. colegul Simulescu Valeriu îsi îndreptase notele aproape la toate materiile. orice raspuns venit din sp ate era bun si-i da drumul. numai ca Simulescu îsi cam uitase de obligatiunile lui cotidiene.

Cum. bine. Costin. Îti dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa. convins ca nu fusese auzit: . la care Simulescu a repetat cu candoare. fusese elevul lui Iorga. ca i-am suflat suierator. Alta data sa judeci mai bine. Profesorul. . fa-te sanatos urgent. Si unu este prea mult. la gîndul celor c eaveau sa urmeze: . Cum. raspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. capul crestinatatii apusene. nevenindu-i sa-si creada urechilor. ma facusem mic si nevazut ca sa-i pot sufla cît mai bine. abia stapînindu-mi un rînjet mefistofelic. ce e cu Papa? . dirijat de mine. cu atîtasenina na ivitate? Papa nu era crestin?!. Baiatule. domnule? a întrebat profesorul stupefiat.. ca de mere acre! A-ntarcat balaia! Si i-a prins bine. bazîndu-ma pe faptul ca Simulescu repeta ca un papagal tot ce auzea. Si l-am facut de basm! Îi venise rîndul sa-l asculte la Istorie. Papa nu era crestin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pitigaiat si cu o siguranta de papagal: . . Dupa primele întrebari la care Sirnuleseu a raspuns struna. bineînteles. de se cutremurau bancile.) Si cum Simulescu astepta cu nerabdare raspunsul din spate. Papa! . tot din banca. nu sti u. Papa nu era crestin! . domnule Simulescu? Cum poti sa debitezi asemenea ineptii. Era un tînar foarte cumsecade. ca ne-am saturat de chiulurile si fitele tale.Nu era crestin! Un hohot de rîs a rasunat în clasa. ce mi-a venit. înainte de a raspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. Cine nu era crestin în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu. În spatele lui Simulescu. de frica sa nu-i mai suflam cine stie ce trasna i. domnule? Dar oricît de indulgent as fi. Si-a întors spre mine o figura plouata si plina de repros: iar eu i-am spus printre dinti: . care . profesorul i-a pus urmatoarea întrebare: . Ei.... fara sa mai cugete daca e bine sau rau.eu. dar di n nefericire s-a prapadit peste cîtiva ani din pricina surmenajului. ca Simulescu.

sa nu se asculte. chiar în legatura cu materia de învatamînt. întrucît foarte multi dintre ei nu aveau la baza lice ul. mai intra si prin clase la anumite ore de învatamînt. Într-un timp. poate si pe . si mai ales numai din capul lui. A mai privit înc a o data la elevii care. si prima ora de curs. logaritmi. dupa vacanta de iarn a si de primavara. slab profesor. si probabil si la alte licee cu profesori cumse cade. ca ultima ora de curs. deodata a încremenit. era Carol Fischer. se uitau în ele pe îndelete. A nimerit la clasa a VIl-a reala. Dar bine. fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastica. acesta statea pe catedra linistit si privea pe deasupra bancilor. apoi scriau în caietele de teza. bine. si izbucni: . nu de profesori. logaritmi. Odata însa s-a facut de pomina cu aceste mici si nevinovate inspectii pseudodidact ice ale lui. El se ocupa mai mult de administratia liceului. înainte de vacanta.sa-l faca de rîs si la alte materii. s-a apucat sa citeasca si sa raspunda cum tre buia. Sînt logaritmi. Subiecte de conversatie cu elevii se gaseau dest ule. A deschis usa în cet si. tocmai la o teza de Matematici. dar . S-a uitat sever la profeso r. însa fara o prea mare cultura generala. dar sa-i învete pe dinafara! * Era o traditie la liceul nostru. Asta era prea mult! Subdirectorul nu se mai putu abtine în fata acestei impasibilitati a profesorului de Matematici. Si-n cele din urma a scos-o bine la capat. Caligrafia si Gimnastica erau socotite "dexteritati". domnule subdirector! . era doar subdirector. cînd si cînd. mustacind uimit si enervat.. de reparatii. imperturbabili.. * Pe vremea noastra: Muzica. se poate una ca asta?! Nu vedeti ca elevii copiaz a din carti în fata dumneavoastra? Profesorul surîse îngaduitor si raspunse amuzat: . cu tropaieli de p icioare si rîsete interminabile. de Germana. ca sa-si arate totusi autoritatea . curatenie etc. ci numai gimnaziul si o scoala de specialitate. iar acei care predau aceste discipline de învatamînt purtau denumirea de "maestri". îsi vedeau de lucrare înainte: deschideau niste cart i ce le aveau pe masa. Desenul. Bine. numai bunavointa sa fi fost! Dintre toti profesorii. nu? . cel la care se facea scandal mai mare. domnule Stoicescu. foarte inimos si bun gospodar.

de vocabular. conveniseram cu cestorul. la "die". stia ca sîntem "clei'' la materia lui. pe care le scria pe-o foaie volanta. În asemenea împrejurari. pe undeva prin fund. si nu stiam ma car sa scriem cu litere gotice. cum ar fi trebuit. Habar n-aveam de gramatica. Noi scriam traducerea pe maculator si trebuia sa scoatem cuvinte acasa. numai pentru placerea de a face galagie. Cuvintele stiute variau de la ele v la elev. A sosit de l a niste rude din Focsani chiar în noaptea trecuta si nu mai poate de somn. mai ales cînd era vorb a de traducere. la rîsetele care se stia ca vor veni. asa cum s-ar fi cuvenit. fiecare elev stia bine cam 20.ntru ca nu stia prea bine româneste. Bineînteles ca rareori se-ntîmpla ca vreunul dintre cuvintele înregistrate pe foaia volanta sa figureze si în bucata de lectura pe care urma s-o traduci! Ca sa nu ne-ncurcam la articole. Ieseai la lectie cu caietul de cuvinte. Datorita acestui fapt. pusa în caiet. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedra pe vreunul care stia nemteste din familie. nu profesorului. rîdeau cu hohote. dar baietii. care ne fusese dascal de nemteste din cursul inferior. întreba cuvinte cam de felul urmatoarelor. desi îi pare nespus de rau ca nu va lua parte. Prima ora de Germana dupa vacanta de iarna. sau care venise de la Evanghelica. ace asta muncadidactica o îndeplinea seful clasei. respectiv CiureaStapînu l. ajunsesem în clasa a VI-a. . Chiorul este mort de oboseala si-i vine s-adoarma de-a-npicioarele. bietul Ciurea. venind în clasa. la "Wilhelm Tell" de Schiller. pe care însa îl prezentai castorului. Fischer facea spirite slabe. îsi tinea mîna în pozitia indicata deregia cvatei situatii didactice! Asa încît. judecata era scurta. pregatiti de rîsete si galagie.30 de cuvinte nemtesti. si-l punea sa trad uca bucata. cînd rostea cuvîntul în româneste. ca la "der" sa tina mîna pe caiet. mai ales cînd. gasea vreun baiat afara din banca. iar la "das". Fischer. Fischer se plictisea sa te-asculte cuvinte. iar elevii îl duceau cum voiau ei. prefacîndu-se ca le gusta si se amuza într adevar. Se supara însa deseori. nici pomeneala. sa faca scurta la mîna de atîta "gimnastica'! În mod automat. Se hotara ste sa se culce cu capul pe banca. la falca. Toti asteptam sosirea profesorului c u multa voie buna. la cap! Ajunsese într-un timp.

desi toti stiam exact ce ne da sa declinam sau sa conjuga m. a germina. ca un papagal. fie ca ti-o suflau b aietii. continua: doi. macar de haz. Ajunge! Traduce. Pe cel prins afara din banca îl lua de ureche. fara sa astepte sa deschizi gura macar. îl asculta verbe neregulate sau declinari. stiind dinainte ca n-ai sa raspun zi: . la care . fie ca o scriai în carte. Leopardul! . a coace" etc. doi si la revedere. avînd de fapt o reprezentare grafica în asociatie cu textul german. fratele meu cel mic! si. toti erau convinsi ca ne vom distra "gras" si ca vom rîde cu lacrimi la ora lui Fischer. si. de elev care a învatat la Germana toata ziua. Der Leopard! . articole si adjective. De fiecare data întreba în mod invariabil. traducerea mergea: fie ca o învatai de-acasa. sa-i raspunda cum trebuia pe nemteste "a fîlfîi. ci era multumit s-auda ca elevul raspunde la-ntrebare.. le lua de la început si le repeta. Amurgul! (mîna ia falca). Foaia! (mîna la cap). care nu se gîndea niciodata la cuvintele pe care le-asculta cestorul. vot de blam pe c are si-l da singur. a cuace. pîna cînd Fischer.. atunci cînd vrea sa ne încuie. La care se auzea raspunsul sigur. îl tragea pîna la catedra. de rau. automat. mogarale! Daca nu te-ntreba verbe. se-nfuria si ne pedepsea. cu ciocul ascutit subtire! Cînd gasea însa vreun baiat afara din banca sau îl supara vreunul în cursul lectiei.. a germina. spunea: . 3. si la revedere. cu un creion "Hardmuth" nr. te punea sa-i declini urmatoarele combinatii de substantive cu pronume. ma. . odata. . printre rîndurile de tipar.. cele mai multe nu aveau nici o legatura cu textul piesei: . Palaria mea cea rosie. de parca ar fi pus aceeasi si aceeasi placa de patefon: . Das Blatt! Si asa mai departe.. acuma.. Chiorul s-a aranjat în fund. înainte de a-si pune capul pe banca. îi punea nota rea si-l trimitea la loc! În aceasta prima ora de Germana. ascultîndu-ne declinari sau conjugari . iar el. Die Dämmerung! . facut iarna p efrig. ca sa se mai odihneasca de drumul greu. ce mai astepti? De bine. Profesorul! (mîna pe caiet). A falfai.. dupa vacanta de iarna. calul meu cel alb. Der Lehrer! . mogarule. ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe.dintre care. nu învata nici unul. pentru ca el stia ca habar n-avem de aceste chestiuni gramatical e. Herr Lehrer".. i-a spus lui Löbel Harry: . cu litere gotice! Curios este faptul ca. nu s-a încurcat: . Boghici Constantin i-a raspuns: "Aufwiedersehen. ca sa ne pedepseasca pe toti.

a germina. aici! A fîlfai. Bineînteles ca scena la care ne asteptam s-a repetat si de asta data: l-a luat pe Zanescu de-o ureche si l-a dus la catedra. ca nu stia ce sa creada. dom'le.. Chiorule.. tu culca-te acolo. si mai ales cum pretindea el. aici. n-a mai tinut seama de t raditia de armistitiu. ca Fischer a si intrat pe usa si. linistit.. ca-ti fac eu se mn cînd o fi de rîs! Nici n-a atipit bine Chiorul. izbucneste într-un rîs . fa-mi si mie cu cotul. între banca si catedra.. a dat d e Zanescu Stefan afara din banca. asa c um se cuvenea unui profesor. Aha. haaaa! Clasa. a cuace. încremenita o clipa. ca se rîde în clasa. înfuriat ca n-a fost asteptat în ordine.. ghinion. bate cu mîinile-n pupitru si-ncepe sa rîda ca un scos din minti. si Condurateanu Vasile! Statistica imediata: 2X3=6 în total.. ba.. dar Fischer.. în linistea aceea mormîntala. Constantinescu Teodor.. Sa pufteasca buierii: Azimioara Ion. ha. cînd o fi haiul mai mare si s-o rîde mai vîrtos. Bine. la Focsani! Fischer continua: . n-avea grija. si a-ncep ut sa asculte: . din prima lectie de dupa vacanta. tobele si trandafirii mîncati de sarbatori. c asa rîd si eu! . mogarule. dupa conventia facuta. zicîndu-i: . Chiorule! Chiorul crede. si Dinulesc uStelian! Löbel. Ha. ha. si-odata. în familie.. Sa mai pufteasca si buierii: Cohn Zalman. aici. sare-n sus în banca. Boroianu Ion. si "la revedere. aici. Ba. se zapaceste si-i face semn cucot ul în coaste: . ha. mogarilor!" Chiorul dormea sforaind usor si poate visa la caltabosii. doi si la revedere! Asta n-ar fi fost nimic. cînd aude ca-l cheama pe Chiorul la lectie. Harry. de unul singur: . lasa....

toti am fost mai atenti la înfatisarea lui Pîrvu Dumitru. vadit indispusi. Domnule subdirector. roasa si peticita la mîneci si coate si un pulover lucrat din ramasite de lîna. a îndra znit sa spuna. * Scena ce urmeaza s-a repetat de multe ori de-a lungul celor opt ani de liceu. Slabeste-ma cu astfel de milogeli! . ca dealtfel si noi toti.. fara nici o exceptie. a venit în clasa cu o lista în mîna si a început sa citeasca un întreg pomelnic de elevi... stiind. Parca acelasi fluid electric a trecut prin inima si creierul nostru. cu cererea categorica de a-l elimina pe Chiorul care. cu figurile radiind de bucurie. Ce. la sfîrsitul or ei! Cum era fatal. amînati-ma numai doua zile. mogarule.. de unde s-a întors ca sa ne salute. Si-a strîns cu grija cartile într-un ghiozdan de pînza gri.. dupa diagnosticul lui Fischer. . toata întîmplarea a fost povestita Barosanului. si. cu glasul întretaiat: . dupa oare a strigat cu aroganta: .. va rog din suflet. abia atunci. ca sa-si poata întretine frati mai mici. Avea o haina întoarsa. cu variantele respective. si unuldint re cei mai buni elevi din clasa.nemaipomenit.. dar t oti. .. Cei cititi sa paraseasca clasa imediat! Sînt eliminati pîna vor aduce banii de taxa! Si-atunci au început sa se ridice: unii. baiat de tîmplar. pecare nu-l prea bagam în seama si care n-avea numai grija învataturii. ca li se ofera prilejul sa "chiuleasca oficial". fara sa paraseasca banca. Barosanul a înteles si a aranjat lucrurile în asa fel ca toata lumea sa fie multumit a. E pacat sa pierd doua zile de explicatii. i-a spus adevarul. Printre acestia era si Pîrvu Dumitru. pe care Fischer cît abia poate sa-l stapîneasca.. toti. cu asentimentul directiunii. Lasa discutia si pleaca imediat! mîrîi subdirectorul fericit ca poate sa-si aratea utoritatea macar în astfel de împrejurari. însotit de casierul liceului. fiind elevi silitori. fara dare de mîna. am de luat poimîine de la niste meditatii. am fost în acelasi gînd exprimat de Ciurea: . cu sila. alene. Si-atunci. ci m ai dadea si meditatii. si s-a îndreptat încet înspre usa.. ca noi. S-a ridicat si. Nu pot uita însa ziua aceea în care noul subdirector. va rog. dadea semne de al ienatie mintala! Chiorul. ai înnebunit?! Ia sa puftesti cu mine la Cancelarie. . altii. ce mina de aur este inima Barosanului.

.. . . . .. Ce parere aveti? . domnule diriginte. . . . Putin regim nu ne strica. dom'le subdirector? . ridicîndu-si sprîncenele-i stufoase în chip de accent circumflex.. arata-i. rata de 500 de lei achitata astazi! . la limonada. . Ba da. Atunci. . s-a ridicat Ciurea. Poftiti. Bravo.... .. seful clasei. ne-am gîndit ca n-o sa fie prea mare lucru sa renuntam si noi pe ziua de astazi la sandviciuri. . Pai. ca eu nu stiu nimic. ala cu milogeala... De ce sa plece... . sa stiti ca mi-a placut! Ideea pe care ati avut-o va face cinst e. de ce n-ai plecat? Aci. doar adineauri. domnului subdirector chitanta. Mai baieti. Hei. Cum asa? facu subdirectorul cu adînca mirare.. . Ma iertati ca va contrazic. . Ce. la trigo ane sau lacornuri. .. Adineauri. interveni placid: . . Ciurea-Stâpînul. ma scuzati. Cînd si-o termina facultatea si-o încasa prima leafa. . te rog. . în rîsetele noastre pline de o nemaipomenita satisfactie. . Dar de unde ati strîns atîtia bani pentru taxa lui Pîrvu?! . . baieti. . dumneata. . raspunse Ciurea sec si îsi vazu de treaba. faci si dumneata pe niznaiul? Pentru ca n-a platit taxa! .. cînd subdirectorul trecu în inspectie sa vada daca nu cumva vreunul din cei eliminati s-a întors l-a gasit pe Pîrvu stînd linistit în banca si citind. .. dar a platit-o! . Ora a treia. stiti ce m-am gîndit?. Asa!. domnule subdirector! .. n-ai înteles ce ti-am spus eu acum doua ore? . Cum asa. . * La ora de dirigentie ce-o aveam chiar în acea zi. nu e acum! Pîrvule. . Barosanul ne-a spus vadit impresionat: ...

Niculescu-Brailiteanu. nu numa i ca fizic. ceea ce-i atragea nenumarate ironii din partea noastra si aveam impresia ca tot ce spune învatase ca un papagal . la Chimie. si probabil si a celorlalte clase unde Plopeanu preda .Pîrvu ne-a fagaduit sa ne invite la o masa la "Buturuga" din Cismigiu! Clasa rîse usor.... Ciudat era faptul ca multi dintre noi aveam note de trecere la toate materiile. cum se zicea ca fuge dracul de tamîie! Situatia clasei noastre. ci dimpotriva! Asa. dupa uriase eforturi. ne cerea sa-i descriem toate experiente le pe care el nici nu se gîndise sa ni le faca macar! Bineînteles ca în aceste conditii sentimentul de capetenie pe care-l aveam pentru acest om era. iar regulamentul scolar prevedea ca m . a trebuit sa înghitim si l-am suportat pe Plopeanu un an. pentru ca în anul urmator a fugit de lazaristi. Nenorocul lui era ca anul trecut îl avuseseram profesor la Fizico-Chimice pe Gh. Cu cît dezgust si dispret îl urmaream pe Plopeanu. se prezenta grava.. bieti elevi? Nu aveam libertatea de a ne alege dascalii. ne pretindea totusi sa-i stim tot ce e în carte si. deacasa. Simtea o deosebita placere cînd putea sa ne încondeieze. unul dintre cei mai buni pedagogi în materie. si asta. Cu toate ca nu ne facea lectiile cum trebuia si ca experientele îi reuseau rareori . dar si ca pregatire stiintifica. Un om cu o figura plina de rautate si cu un suflet asemanator. Numai ca va rog sa nu uitati atunci sa ma invitati si pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a. de la orele c aruiaplecai cu lectia învatata. o profunda antipatie. printre altele. pentru ca profesorul avea intentia sa ne dea media "rau. vorba vine . nu se pricepea sa faca experiente. iar Barosanul adauga: . ne-a venit un profesor suplinitor înalt si slab. bunicele chiar. gîndindu-ne la farmecul stiintific al orelor lui Brailiteanu! Dar ce puteam face noi. iar la Fizico-Chimice eram cazuti! Cîtiva eram amenintati chiar cu repetentia. si mai multi de jumatate din clasa aveam note rele la Fizico-Chimice. Explica prost. ca elevii din Japonia. Fizico-Chimicele." pe trimestrul al III-lea. Admirabil!. ce ea ce ne indigna si ni se parea strigator la cer. ca atunci multe s-ar fi schimbat si educatia noastra n-ar fi avut de suferit.

nu note. Ca sa pricepeti mai bine înfatisarea acestui inel. . . cum îl porecliseram noi! Aproape ca nu fusese ora sa nu faca cîte una boacana. cel mai bun coleg al meu din liceu. . ce plin de amaraciune priveam Cismigiul pe ferestrele laboratorului. . însa dusmania cea mare a profesorului ne-o atrasesera sotiile nenumarate pe care i le facuseram în d ecurs de un an de zile. Ca într-un jurnal cinematografic.. insuficient pe al doilea. . . si cu cîta duiosie ma autocompatimeam ca nu voi avea fericirea sa ma bucur de odihna unei vacante linistite.. . . . domn ule Bajenuaru? Ridicasem mîna: m-am sculat foarte cuminte în picioare si l-am întrebat cu cea mai mare seriozitate: . covrigul trebuie sa fie simplu sau cu susan? O eruptie de rîs îi acoperi cuvintele pline de observatii pe care mi le adresa. Ah. . Ce doresti. . Si avea bietul om dreptate. eram într-o situatie asemanatoare: insuficient pe întîiul. cît si eu. spre marea satisfactie a clasei si spre usurarea sufletului no stru. . . pe trimestrul al III-lea. (În acel an se dadeau calificative... ca nu-i reuseau decît foarte rar. . . Veti avea astfel imaginea. dar cu toate acestea. indiferent la ce materie. . . Odata ne explica la Fizica despre Inelul lui Gramm. începura sa mi se depene în mintea chinuita de griji toate nazdravaniile fîcute "Chimistului". în afara de respectiva notare în condica clasei. Domnule profesor. . spuse el. atrage dupa sine repe tentia. Cu acel prilej m-a luat la ochi. în aceste zile de mai verde-auriu.) Atît Ionas Moscu.. si vreo doua trei no tari cu "rau" pe al treilea! Aceste note proaste se datorau în buna parte nestiintei noastre. . luati dumneavoastra un covrig si înfasurati-l cu sfoara. Chimistul cauta cu lumînarea ocazia sa scape de experiente.edia "rau". va rog. . . . . .

. . Ne luaseram de mîini. abia abtinîndu-se de rîs.. ca daca vorbiti. prefacîndu-se seriosi: . . ca de obicei. se trasesera obloanele... începura sa strige. . .. .. nu-i reusisera. . si d-aia nu-i iese experienta cum trebuie! Azi asa. si nu numai laelectr icitate. A frecat el electroscopul.. mîine asa. dom'le! Uite.. Daca experienta nu ne-a reusit însa. . baietii.. trebuia ca foitele de metal sa devieze. Toti elevii ne ridicaseram în picioare si ne tineam de mîini: prin noi tr ebuia sa treaca un curent electric. ba! se apostrofara baietii între ei. La una din lectii. se impresioneaza electroscopul! . . dar zadarnic. ca sa se poata vedea scînteile electrice. Ati vazut..Se ferea cînd punea cîte-o substanta în eprubeta. . facuse nu stiu ce experiente la "Electricitatea statica" si. .. el. ne dadu urmatoarele explicari suplimentare: ... . de parca-i era frica sa nu-i sarpan ochi! Pe trimestrul I. . . conform instructiunilor primite de la profesor. dar si la "magnetism" motiva ca e umed afara.. Sst! Tacere. .. încerca el o "captatio benevolentiae". . .. Pentru ca experienta sa fie considerata reusita. Mult s-a mai rîs si la experienta cu electroscopul. Dumneavoastra stiti.. ca am îndeplinit toate conditiile necesare pentru ca experienta noastra sa reuseasca pe deplin. ca sa ramînem în întuneric complet. foitele ramîneau la loc! Atunci. baietii bagasera de seama ca profesorul nu stie sa faca experiente si-neepusera sa-l cam ia peste picior. S-au miscat. a facut ce s-a priceput. Taceti. iar el prinsese un necaz înversu nat pe cîtiva dintre noi care nu-i dam pace niciodata. cu o mutra radioasa. . si asteptam sa se stinga lumina. domnilor. cum se misca! Aaa! Haaaa! .. .. . trebuia sa ne faca o experienta foarte frumoasa si interesant a cu "butelia de Leyda'" În laborator era întuneric. Asa a dus-o ilustrul dascal cu experientele mai tot timpul. . . ca experientele de electricitate nu reusesc atunci cînd afara e umezeala. domnilor! se-nfurie el.. es te numai si numai din pricina timpului urît de afara. Cum afara era umezeala si burnita. ...

. . ca prin farmec. din cutare cauza!" Preparatele pentru experiente i le pregatea laborantul liceului. St ai jos. . nerusinatilor! Stati linistiti.. Ni se parea tare ciudat si ne uimise grozav faptul ca domnul Eduard. . Chiar daca eram linistiti si-l lasam sa-si predea lectiile nesuparat. Pentru ca sînteti necuviinciosi. si... . . . . . E pacat sa renuntam si la asta. Chimistul nostru facea ce facea si gasea cîte un moti v binecuvîntat ca sa ne spuna: "Luati mai departe cutare lectie. . ridicîndu-ma în picioare! Mai ales ca e o vreme splendida. .. scandalizat la culme. se auzi un cor care lar fi pus pe gînduri pîna si pe batrînul nostru profesor de muzica Mos Costescu-Coana Batista! "Hai sa dam mîna cu mîna. ca. din cinci în cinci . . . nu reuseste sau nu poate sa reuseasca.. a strigat: .. domnul Eduard Slavcovschi. . deodata. care ne facuse întîmplator si cîteva experiente laune le lectii . ca n-aveam nici noi chef întotdeauna de pozne. sau iesi afara!.. dom' profesor! ripostai eu. întrucît experienta. un student eminent. spre deosebire de profesor. cititi experienta din c arte! .. caruia îi reuseau din an în pasti. care aveast ersul rol de a pune la dispozitia profesorului aparatele si substantele necesare pentru Fizico-Chimice. Am sa va scad nota la toti cu doua puncte si am sa va elimin. ca altfel renunt la experienta! . .. . Cei cu inima româna" Din pacate. . . na reusit.. interesante. si care reusisera pe deplin. foarte frumoase. Iarasi dumneata? tipa el. Era un motiv în plus ca sa n-avem nici o stima pentru pregatirea lui stiintifica s i ca . corul n-a mai putut continua. pentru ca profesorul a aprins lumina s i.Dar nici nu se stinsese bine becul. Nu-mi pot face experientele din cauza dumitale. . se pricepe sa execute experientele eu atîta succes.

ca profesorul se hotarîse sa ma lase corijent. îti mai pun un "rau". îi admirai albastrul frumos ca ce rul senin. El eradesperat. . don' profesor! El se-nrosea si ne-arunca niste priviri asasine. . don' profesor.sa-l luam în rîs de cîte ori ne dadea prilejul. cu toate ca aveam note bune la toate celelalte materii! Si slaba speranta de îndreptare cu atîtia "rau" în oral! O palida licarire mi-o mai da viitoarea teza! . Hm! hm! Avem. din care ma trezi din nou glasul taios al Chimistului: . * Eram sigur si eu. mai curînd chiar decît asteptam. Îmi sufla. Stiu!. si clasa. Atunci ma hotarîi sa ies. Glasul taios al profesorului ma trezi brusc din reveria în care cazusem.. Cum? . îmi privii numarul de ordine de pe mîneca. ies. Îmi aminteam de alte lucruri petrecute tot în clasa. Sinteza acetilenei? ..! Hm! Carbon hidrogen 6! CH6! . N-o stiu p-asta. De ce zîmbesti. sinteza acetilenei! Eu luai creta de cap si-ncepui sa-i jupoi hîrtia. dar n-auzeam nimic. odata! Stii? . Bine. în urma notelor obtinute de mine pe trimestrul al treilea. Daca nu iesi. la care noi raspundeam cu surîsur i angelice! . si-ti arde de zîmbit în banca! Poftim la loc! "Rau". Da. . .. avem acetilena.. . îmi îndreptai gulerul tunicii.. vream sa zic. . . desi m-ar fi mîhnit foarte mult.. . Începui sa tusesc. si mi-ati pus "rau". odinioara. ca sa-mi treaca timpul si sa-mi pot rascoli amintirile în legatura cu chimia organica si mai ales cu blestemata de "si nteza a acetilenei". ce altceva? Dumneata n-ai idee de chimie organica. de cîte ori nu-i reusea cîte oexp erienta si se scuza. Hai. domnule.. Poftim la lectie! .. îi citii cifrele încet.. Si acesta se ivea deseori.. Necazul cel mai mare i-l provocam profesorului cînd.. dar.. noi îi spuneam. domnule. . . invocînd diferite motive. .. rînjind binevoitori: . . . .. Sa-l chemam pe domnul Eduard. zic eu. puteam saramîn repetent chiar. . Si asta n-arfi fost nimic. Ce altceva. 1282. Asta. Ma cuprinse o toropeala dulce. . . .. ci la fotograf. m-ati mai ascultat si lectia trecuta. don' profesor. dati-mi altceva! . ca nu mai ramasesem corijent niciodata pîna atunci: dar.. de parca n-as fi fost la lectie. domnule. . Ia vorbeste dumneata despre "sinteza acetilenei"! . si-n cele din urma îmi aruncai ochii spre Mos cu. în timpul explicatiei mele? ma întreba Chimistul.

Ma apucai serios de carte si-nvatai într-o zi si o noapte ce nu-nvatasem în doua lun i de scoala. a banuit imediat cam la ce se poate astepta de la noi.. Dar sfînta mai e vorba românului: "Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din tîrg". nu stiam. însa. ca sa-mi îndrept notele. sa ni le dea pe sub banca! Pîna atunci noi am fi facut niste teze fictive. cu un scop bine determinat. în afara de mine. Cînd s-a dat teza la Chimie. sa ne faca teze le dupa carte si. noi am lipsit la teza si vrem sa dam acum! Aranjaseram din vreme. iam spus cu seninatate: . nu-mi punea nota. Ca niste elevi sîrguinciosi si cu cele mai bune intentii. ca sa vada. nici prin cap nu-i trecea Chimistului! Daca mantreba ceva si-i raspundeam frumos.. însa. Chimistul. Apoi. daca.De ascultat. ci scriem ceva. Lectia urmatoare ne-am prezentat la ora respectiva si. si repetentia îmi batea la usa. vreo cîtiva am lipsit. afara de "acizii-alcooli". dupa ce ne-a izolat. cu cinci minute înainte de a suna.. însâ. Asta. de ochii profesorului. el ca nu stam degeaba. Dom'le profesor.. cu cîtiva dintre colegii nostri. acolo! Printre cei cinci candidati. ne asezaseram toti în prim ele banci din laborator si asteptam în liniste sosirea profesorului si începerea tezei. mutîndu-ne în diferite parti ale salii. pe care nu stiu de ce nu-i învatasem. cînd a venit profesorul. asa. lasînd între noi si ceilalti colegi doua rînduri de banci . Mai aveam douasaptamîni pîna la sfîrsitul anului. "crema" elevilor lui. si ne-a risipit numaidecît. imediat îmi mai înmultea seria cu un "rau"! Ce era de facut? Îmi pierise gustul de sotii si nazdravanii. bineînteles. mai era si Moscu lonas. acum stiam chimia organica la perfectie.

asa ca terminai repede. va rog. Iarasi mai sta în contemplatie! Profesorul. îsi ducea mîna la frunte a gîndire. acolo. Vazînd ca profesorul începe sa strînga tezele.. si pîna la sfîrsit nu ma lasa e i. din nefericire... N-aveam cine stie ce de scris. daca n-o observa ca am schimbat subiectul. iarasi scria. iar mie. domnilor! Bietul Ionas Moscu era disperat. nimic! Ca sa mai trag nadejde la teza facuta de colegi. din toa ta Chimia. ceva ce m i-o trasni prin minte. sa închei! .. Trebuia sa trec acum la aciziialcooli. îmi cazusera "acizii-alcooli si aminele"! Despre amine stiam. peste pupaza ! Cum nu putea sa copieze si cum nici subiectul nu-l stia. ca sa sup ravegheze orice miscare. dar ce sa scriu. eu începui teza cu aminele. don' profesor! i-a raspuns Moscu. La perfectie. cu bietul Moscu s-a întîmplat ceva cu totulnep revazut! Moscu tot mai nadajduia în teza facuta de colegi si credea ca-i va sosi ca un cola cde salvare în ultima clipa! De sosit un colac tot i-a sosit. nu face sa ma vada Chimistul ca nu scriu nimic..goale. pe care-i stiam la perfectie. Asa. înciudat parca de faptul ca scrie atît de neobosit: . l-a întrebat într-un timp. merge. merge? ... scrieti. zîmbind sigur de succesul pe care-l va obtine! Dar sfîrsitul orei a sosit. cînd a sunat clopotelul de iesire. vazîndu-l atît de activ. nici pomeneala nu era. ca sa creada ca stiu subiectul. domnule Moscu. dar despre "acizii-alcooli"'. Se mai oprea din cînd în cînd. nici gînd. îl fac praf! Dar. va rog. se apuca sa scrie din nou. cînd habar n-aveam! Atunci ma gîndii sa fac p-ala care n-a înteles subiectul acizii-alcooli. dar acesta a fost. ca sa-mi dovedeasca simpatia de care ma bucur în ochii lui. se asezase drept în spatele meu! Desi subiectul dat începea cu acizii-alcooli. fratii. pentru ca profesorul. Ia sa scriu eu. tratai alco olii. a dictat fiecaruia cîte un subiect si s-a asezat în spatele nostru. .. fara ca odata cu el sa-i soseasca lui Moscu si mult asteptata teza fabricata de colegi! Moscu se oprise din scris. Moscu ce s-a gîndit: "Ma. iar cînd acesta ajunse la el. si acum. îi spuse: . habar n-avea de subiectul dat. pe mine!" A scris Moscu de zor toata ora. Cu cinci minute înainte de a suna. Ei. Un moment. terminai teza satisfacut (era o teza buna... asa ca ma hotarîi sa scr iu cum m-oi pricepe! De copiat. ce e drept) la gîndul ca.

Punctuatia. interesant si mai ales nostimsubiect. încerca el sa potoleasca hohotele de rîs ale baietilor. Nu. se linisti ca prin farmec. si trecu la altul. lasa ca nu e teza la Româna! Da-oncoace. iata cum a tratat dînsul acest subiect de Chimie.. care banuia ca s-a petrecut ceva cu totul neobisnuit. îi spuse m ai rugator ca niciodata: . atunci profesorul. carele pretutin deni esti si toate le împlinesti"» si asa mai departe. încretindu-si fruntea cu adînca mirare si. va rog. profesorul puse mîna pe teza si voi s-o ia. Pentru a trata acest original.. pentru ca am foarte multe pe cap . ci la fond. îsi strîmba buzele. va rog. continua Chimistul. dupa cîte mai tin si eu minte . o clipa numai! V-o aduc eu la catedra! Banuind ca nu e lucru curat la mijloc. cu toata atentia. si stia el. Domnul Moscu. va rog. de ce. ca încep sa va citesc: «Aldehidele.. a avut la teza subiectul "Aldehdele". . începu el. Apoi. Ei bine.. ascultati ce mai scrie: «Daca observam ca tot nu ne-a venit inspiratia. Duhuladevarului. dom'le Moscu! rîse acru profesorul. adresîndu-se clasei. ca atunci! . va rog! Ce punctuatie?! facu mirat Chimistul. ca nu ma uit eu la punctuatie. Apoi veni din nou la Moscu.. spuse: . Mo scu. din Chimia organica.. ca sa nu i-o dea. sa corectez punctuatia! Lasa. . la stiinta dumitale! .. care nu voia cu nici un chip sa-i dea teza. care face parte.. De data asta.Chimistul îl lasa. "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pre . Îsi ridica sprîncenele.. va rog. Doua minute.. Cred ca niciodata Chimistul nostru n-a fost ascultat cu mai multa atentie de cat re elevii lui. Ascultati. Moscu. trebuie mai întîi si mai întîi de toate sastim la pe rfectie urmatoarele: "Împarate ceresc. pentru ca e foarte interesanta! Clasa. smulse teza din mîna lu i Moscu si se uita sa vada ce a scris. scriemîndata . ascultati. însa fara prea mare graba.. ca sa va citesc cîteva rînduri din teza la Chimie a colegului dumneavoastra. dar Moscu o apuca si el. La teza. saracul. Mîngîietorule. intrigat si indignat d e atitudinea foarte putin cuviincioasa si nejustificata a elevului sau.. .

si sa ramîn din pricina Chimiei?! Profesorul ma ocolea acum si nu mai voia sa m-asculte nici în ruptul capului.. don' profesor.. sa vorbesti cu el.Tine". confunzi Chimia cu Religia. . l-am întrebat: .. Ca trebuia sa ramîn corijent era acum floare la ureche. . pentru Dumnezeu?! Moscu. Nu exista formula pe c are sa n-o stiu.. chiar de Chimie organica. . dar cum o sa vorbesc eu cu el pentru tine? Sa-l rog pentru nepotu-meu.. unul asa. .. Ma. profesor de Chimie la Universitatea din Cluj. stiti. nu exista experienta pe care sa n-o cunosc! Ba. cu creion albastru. Unchiule. si asa. Dan Radulescu. sa vedeti. mocofane. Da. . eu. . domnule Moscu. .. ca sa nu ne dea prilej de scandal.. însa. Eu. ca vrea sa ma lase! . iesi repede. . de cunoscut. Eu cred. repetentia! Necazul meu era si mai mare ca la toti profesorii aveam numai mediile "foarte bi ne" si "bine". .» si asa mai departe! Dar bine. Moscu. .. pe drept. a scapat cu o sapuneala zdravana si cu "ins" în teza. iar eu stiam toata materia cum nu se putea mai bine.. . . . Iar pe teza mea erau scrise urmatoarele: Acesta a fost subiectul dat. domnule.. am mîndria sa spun ca vreo trei seri la rînd am fost meditat la Chimie de catre un profesor universitar.. spuse Moscu netulburat si pe acelasi ton cu profesorul. . stiind ca este cunoscut d e toti profesorii de Chimie si ca cei mai multi dintre ei i-au fost elevi. Nu. . da' sa vedem si ce parere vor avea ceilalti domni profesori despre teza as ta! . vazînd ca partida e pierduta. nu cumva îl cunosti dumneata pe Plopeanu. . în întregime. Un singur "suficient" la Latina. Unchiu-meu. venisel a Bucuresti pentru vreo saptamîna si trasese la noi.. ca vor avea o parere cît se poate de ortodoxa! La care clasa izbucni într-un rîs si mai zgomotos ca cel de pîn-atunci. * Lectia urmatoare ne aduse tezele. . .. . ma îngrozea. . dar. cum vorbea. ai? Nu prea m erge.. se ridica demn în picioare si spuse raspicat: . ... decît titlul. pentru ca nu scrisese nimic desp re subiectul dat. . care era nepotul lui Barba. îmi raspunse el nazal. sau "Acizii-alcooli"? Rau! Si toata teza era taiata. îl cunosc. iar profesorul .. Sa vedeti.

ceea. Întreba usor. de la prima serie. Era tare îngrijorat si el de fap tul ca puteam ramîne repetent din pricina Chimiei... cu formule-n regula. si-n sfîrsit nea spus: . însa. ca stiam acum atîta carte. . A început sa examineze si. . ... te încurcai. . . Daca e greu! . . ca esti caraghios! E cea mai usoara si cea ma ifrumoasa stiinta! Ia da cartea încoa'! Adu si maculatorul! Asa. La ora suplimentara pentru îndreptarea notelor. . ce el nu facuse niciodata. . zîmbet care nu l-a parasit o clipa. întîmplator.. de s-a facut asa de cumsecade? Nu e d-a buna! Sa stiti ca a intrat în anul mortii! Pe Moscu si pe mine ne-a ascultat ceva mai mult si mai greu decît pe ceilalti. .. Ce e. te-ajuta. daca profesorul meu nu voia sa ma maiascu lte? Ma gîndii atunci sa-l rog pe tata sa se duca pe la liceu. În clasa înfiorata de o fericita emotie pluteau soapte de adînca si justificatanedumer ire de la o banca la alta: . a insistat asupra unor formule. A stat bietul unchiu-meu trei seri la rînd de capul meu. Greu?. am ramas trasniti de bunavointa pe care ne-o arata tuturor. iar daca. ... .. . tot timpul cît a d urat ora suplimentara. . Chimistul a intrat în clasa tacut si cu zîmbet ironic în coltul gurii. cînd are Chimistul ore. Tata îmi fagadui ca se va duce. . Este adevarat. fara deosebire. sa -i spuna ca stiu bine si se ma examineze macar o data. . Grea Chimia?! Fugi.tu ce crezi? De ce n-ai învatat? . . amîndoi aveti media generala. . chestiuni elementare. stiti toata materia anului. cu el. si se tinu de cuvînt. .. ma. dar m-aînvat at "chimia organica'' la perfectie! Ce folos. Sa-ti fac eu ni ste rezumate. Se vedea bine ca are de gînd sa ne dea drumul. ma. ne-a cerut sa descompunem în valente. . . sa nu-mi zici mie unchiule! Si asa a fost.. si daca n-ai sa-nveti tu toata "organica" în trei zile..

la fiecare pas. ai avut satisfactia deosebita de a-l vedea azi! Asa stau lucrurile... nici eu nu stiu ce sa cred! . dar ne pretinde. Numele lor atît de fragede si pitoresti. rînji el. iar altele aduse de la mari de partari si aclimatizate aci. Cînd a auzit Barba cum stau lucrurile s-a facut foc.dalii. Vestitorii si i-a trimis cu cîteva zile înainte. Ei. ca nu n e face experiente. gradina cu reputatia de a fi cea mai frumoasa si cu cele mai variate specii botanice din Europa. care-i si ea profesoara. ce zîmbesc sagalnic si parca fac cu ochiul trecatorilor maturi sau copii. si l-aîncondeiat clasa una.. Dar în fiecare anotimp. craite. deditei. si pentru ca am terminat si cu a VI-a. dar nu cred sa existe vre unul mai pitoresc si mai fermecator încadrat ca liceul Lazar. Va rog staruitor. sa-ti spun drept. care este înconjurat din tr ei parti de Cismigiu. gradina Cismigiu este rasfatata de sumedenie de flori.. HIP. i-a mai spus ca toata clasa se gaseste într-o sit uatiecritica din cauza asta. stînjenei."suficient"! . ca sa ma exprim "ca la carte".. Cînd primavara se hotaraste sa-si faca popasul în Bucuresti. Sa-ti spun eu atunci: s-a dus maica-mea. l-a facut de doua parale: ca nu stie sa explice. E. încît s-ar putea sa fiti ispititi sa suflati colegilor de la tabla! Cînd am iesit pe sala. peste noapte Primavara înfaptuieste minunea: în zori. hai sa-i tragem o ra ita prin Cismigiu si sa ne racorim la "Buturuga" cu cîte-un lapte batut de la gheata. baiatule. diplomatice. cum îti explici tu transformarea subita a simpaticului nostru chimist? . CAPITOLUL VIII HIP. la Barba. si rezultatul acestei întrevederi. brînduse . tara noastra. mixandre. Pajistile înverzite sînt smaltate cu violete si ghiocei.. Va multumim. parasiti sala imediat! Nu de alta. pansele. care de-abia se-abtin sa nu-i culeaga. se opreste în prima zi în gradina Cismigiu. cimbnrisor. URRAAA! Nu cunosc asezarea tuturor liceelor din. Si daca astazi ai trecut pe aleile discrete ale Cismigiului. unele nascute de pamîntul roditor al tarii noastre. Moscu m-a tras de mîneca si mi-a spus confidential: . teîntîmpin a mirese de basm. Ma. încremenite de un vrajitor poznas ... dar acum stit i atît de bine. don' profesor! . . însa. ca pr ea sau facut multe arderi chimice în mine. tîsnite din seva plaiurilor românesti. paralute. buchete uriase de zapada proaspata îti daruiesc miresme suave si de un farmec înfiorator de dulce. privind la bobocii de pe crengi. le statorniceste pentru vecie pe covo-rul nomenclaturii horticole: tufanele.

pe care numai vazîndu-le îti amintesti de ele. frunze din basmele cu paduri de arama. ale stejarilor. albastrele. de parca ai trece pe tarîmul povestilor din "O mie si una de nopti"! Lacul albastru-verzui oglindeste siluetele plopilor înalti. dar si strabatut de o justificata mîhn ire ca nu te poti bucura din plin de frumusetile daruite acestui pamînt din belsug si aruncate cu nemiluita în Cismigiu! Atîta nostalgie potopea sufletele bietilor lazaristi. sa treci dimineata. ciubotica cucului. si mai ale s de a avea o intrare prin aceasta gradina. ce parca ascund taine de nedezlegat. îsi înalta trufasecrengile. mai ales primavara si toamna. Marele privilegiu de a fi adapostit la marginea unei gradini publice. peste noapte. ulmilor si platanilor uriasi cel strajuiesc de pe maluri. Printre acestea. pe sub care treci înfiorat de placuta si neobisnuita emotie. cu florile simple sau bogat batute! Boschetele gingase. întocmai unor sentinele înfipte în pâmînt pentru vesnicie. castanilor. încît foarte putini rezistau isp itei de . artar ilor.. Este o placere. lacramioare. sau cu frunze pale. bujori. de argint si de aur.. pe care si-ar dori-o toti elevii. zîmbesc înduiosate parca la soaptele de dragoste. îti atrag atentia bobocii mîndri sau florile învolte ale trandafirilo r de toate soiurile si culorile. Intri în clasa cu pieptul sagetat de bucurie. de nuante variate la infinit. ale vîslasilor trecatori! Fara îndoiala ca farmecul imposibil de descris în întregime al Cismîgiului a exercitat o deosebita înrîurire asupra atîtor zeci de generatii ce s-au perindat la liceul Lazar si a contribuit într-o foarte mare masura la dezvoltarea anumitor însusiri de ordin mai m ult sau mai putin didactic. sau te opresc din cale buchetele marete de liliac al b sau mov. Apa lui tremura-n unde la trecerea barcilor pe sub ghirlandele batrînelor salcii plîngatoare. nu-i este harazit nici unui alt liceu din B ucuresti.romanite. întotdeauna aceleasi. rurneneala si cîte altele. cu alte flo ri în fiecare zi. ienuperilor. împletindu-le în baldachine. brazilor si molizilor. pe aleile înflorite ca prin farmec.

cu Cioc. prin natura împrejurarilor: era firesc ca mai toti sa canoteze. sarmanii de ei. cînd nu îndrazneau sa dea piept cu inamicii didacti cidin diferite motive: sau ca nu stiau lectia. si-n scurta vreme lic eul începu sa geama de sportivi: elevi de pe la toate liceele din Bucuresti. pla cut si mai ales sportiv! Nu cred sa gresesc afirmînd ca dintre toti liceenii Capitalei.a ramîne timp de patru ore încheiate între peretii clasei si. Barba se complacea în postura de proteguitor al sporturilor. pentru ca aceasta calitate a lor sa dezvoltat normal. nu gluma! Dar antrenamente serioase faceau baietii nostri la toate sporturile: la oina. Poti sa taifasuiesti la fel de bine si pe apa ca si pe uscat. nu aveau nici macar un antrenor. care-ti oferea nu numai cel mai minunat refugiu visat de un scolar. Nu erau supravegheati de nimeni. rugbi. aveam elevi care . galbene ca aurul si violete ca amurgurile tîrzii de toamna! Baietii stateau ca pe ghimpi si. sau ca aveau vreo teza serioasa p entru a carei înfaptuire ulterioara era nevoie de o deosebita strategie si tehnica. dar si posibilitati de a-ti petrece timpul usor. pe lac. dar absolut singuri. numai si numai din dragoste pentru sport la: fotbal. hochei pe gheata etc. si singuri. pentru ca îi stimula o justificata ambitie: toate cupele interscolare s a fie ale Lazarului. în special în clasa a VIII-a moderna. decît sa stai pe obanca în inactivitate. dar pot contr ibui la cucerirea unei cupe. în orele de "l'école buissonièrre" este mai placut sa te plimbi cu barca. Asa s-a facut ca prin 1926. volei. nu înteleg sa le aduc nici o lauda. evadau în tinutul învecinat. cu sute de miresme si zîmbete: rosii ca focul dragos tei ce abia le mijea în suflete. Spunînd asa. ajunsesera barcagii. de pe timpuri. din cînd în cînd. cei mai buni barcagii erau lazaristii. albastre ca seninul cerului si culoarea liceului nostru. veneau cu duiumul la Lazar. unde crengile îsi plecau fruntile împodobite de flori si îi primeau c a pe niste Feti-Frumosi autentici. si-n spec ial de la Sfîntul Sava. daca ai chef! Si cum baietii. dar lucrau cu multa rîvna. tragea u la fitîn Cismigiu! Greu sa înfrîngi mirajul acestei gradini. aveau foarte des prilej de antrenament la canota j. caruia îi merses e faima ca este mai indulgent cu cei care nu sînt elevi extraordinari. stiindu-se buni sportivi.

Nea Ghita. prilej de calambururi si glume nevinovate pentru noi. la 3. desi foarte tineri.. ai grija de ai tai. desfasura " o activitate febrila" si era atent sa nu se întîmple nimic care ar putea aduce vreun prejudiciu jocului. care juca înaintas. stai. decît daca astepti sî-ti creasca! În dimineata zilei în care avea sa fie meciul.. i-am raspuns eu cu emfaza.. Meciul era deosebit de important. dar din cioc. nu e asta primul meci pe care l-am cîstigat! . îl joaca galeria. Echipa. care ne spuneam ca. si din barba poti face oricînd cio c. zîmbind cu înteles. dintr-a VIII-a moderna de la "Clubul Venus". de parca aveam sa iau parte efectiva la joc. prin urmare ea dicteaza. cu surpriza! Asa ca. Si daca Ghita era capitanul echipei de fotbal. Echipa Evanghelicei era compusa mai mult din nemti. iar noi ne facuseram socoteala ca. indiferent de ce e. pentru ca ramaseserîm în finala cu Evanghelica si lupta nu era prea usoara. dupa-amia za. chiar daca a facut vreo figura gresita. care urma sa contribuie si de asta data la succesul Lazarului. "Unirea-Tricolor". Fratilor.. baietii începusera antrenamentul sub conducerea lui Ghita Draghicescu.. Ghita Draghicescu. decît sa mergem la sigur si sa ne facem de rîs. singurul punct asupra caruia nu se întelegea cu Barba. ne-a chemat pe toti: . care aveau rolul bine determinat de a intimida Evanghelica.. nu anticipa dinainte! facu el. în afara de jocul maestrit al baietilor nostri. bineînteles ca nu luau parte numai jucatorii. ci toata galeria de scandalagii. si printre cei de la Evanghelica erau cîtiva internat ionali. La meci avea sa vina tot Lazarul. "Olympia-Club" . Oho.. avea meci cu Evanghelica. mai bine sa ne fie teama si sa-l luam. afara de Cioc. ca de-ai mei vad eu! . ca figura oata vine în repriza a doua. sportiv sau nu. în definitiv. cum îi spuneam noi. dom'le. Era prin mai si-ncepusera meciurile interscolare. barb a e mai mare decît ciocul. care jucau la "Olympia-Club". De cum înflorise primavara. cred ca nu mai este nevoie sa va spun ca un rol foarte important în cîstigarea unui meci. cei mai multi dintre ei. fiind internationa li de cîteva ori.. eu eram capitanul galeriei. si astazi. . "Telefon-Club". care nu admitea alt sport decît oina. Griguta baiete. La meci. Pîna acum. ca era cu vreo doi-trei ani mai mare. Lazarul batuse la fotbal toate echipele celelalte. la Federatie unde se jucau toate meciurile pe at unci. trebuia sa conteze f oarte mult si "galeria". niciodata barba. "Nea Ghita".jucau fotbal sau rugbi în echipe ca: "Venus". trebui e încurajata.

. Atunci. da avertisment evanghelistilor. ce-i dr ept. Litra îl duce. hm.. Asa ca la prînz. în recreatie stati în banci. numai incorectitudini! Arbitrul.. Ghita nu stiu ce-i striga.. . Ce mai?! . în maiouri albastre. Mingea e la Traian Paraschivescu. Ghita Draghicescu zvîrle un ban în sus. de ti era mai mare dragul sa privesti la ele. toata lumea manînca dupa meci..... si. din pricina stat urii lui mici.. nea Ghita! . adversari i nostri au început sa faca incorectitudini.. care nu-i acorda nici o atentie.. Unul la zero. S-a înteles? . Evanghelistii joaca bine. pentru Lazar! . si luam cupa. trage.. sa hotarasca norocul pe care parte a terenului urmeaza sa joace Lazarul prima repriza. Daca-l cîstigam si pe asta. opreste . ca la risca. nu degeaba au ramas ei în finala.. halal sa-ti fie! .. zis Litra. deodata izbucneste galeria Lazarului în strigate de piei-rosii si se aude un zgomot infernal. Gol! .. Hai.. Se joaca strîns. dar lazaristii parca sînt mai tari! Hm. care iarasi nu e fluierata! Ghita îsi musca buzele. pe care arbitrul le trece cu vederea! G hita e nemultumit si-i spune ceva arbitrului. Jocul a început.. Sînt pe terenul adversarilor. în maiouri galbene. de un albastru deschis. evanghelistii. c a safiti în forma la meci. Arbitrul fluiera.. Si vedeti. Lazar! Evanghelistii îsi fac de cap. alesi pe sprînceana! Ghita adusese maieurile. Lazar! Ai nostri se-nfierbînta. O noua greseala.. se preface ca nu le observa. si jocul continua! . Barba e al nost ru! Jucatorii erau numai arc toti. Litra. Ghita e numai ochi si picior. arbitrul fluiera pre lung. nimeni nu se mai duce la masa acasa. care întrece orice imaginatie: sînt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele. Hai. unul si unul. sa nu va cheltuiti toata energia aiurea. Un evanghelist se repede. * Meciul! Ai nostri. Bine. Bravo. care se vede ca tin e cu ei. aproape de poarta acestora. cu guler si mînecute albe.

si numai eu sînt de vina. Arbitrul nici nu vrea s-auda. intervenii în fruntea a vreo zece volintiri. . . Ghita vine lînga noi. Daca ne iau meciul evanghelistii. printre care: Dinulescu Stelian. . e în joc situatia noastra scolara. zice Ghita.. ca tinea cu aia? Ce. nea Ghita? . asculta-ma pe mine.. . mult era sa mai înghit? . îi spun eu abia înabusindu-mi furia. si dumn eavoastra nu stiti ce consecinte dezastruoase vom avea de suportat din partea domnului director Ionescu. sa ma tina minte! . Atunci..! Ce ma fac cu Barba? Repriza întîia s-a terminat. Domnu' arbitru...jocul si-l da pe Ghita afara de pe teren. ba. ca nu mi-am tinut gura.. ca fara tine pierde m meciul si ne gasim beleaua cu Barba! . Nu admit recalcitranta pe teren! Un fluier scurt! Urlete de bucurie la evanghelisti: "gol. Nea Ghita. . nu se parlamenteaza. stiu eu? Toata nadejdea a ramas la Tanasica! . turbeaza de necaz si nu stie ce atitudine sa ia. Lazarul pierde meciul cu siguranta.. Nu se poate! Alta data sa fii cuviincios. va rugam si noi sa-i dati voi e lui Draghicescu sa joace.. ca simplu spectator.. Va rugam. îmi cer scuze. De ce te-a dat afara. Pai. ce naiba ti-a venit? . Si ce ne facem noi? . . cu o îndrazneala de care m-am mirat si eu.. Tu încearca si-om vedea noi! Arbitrul tocmai trecea pe lînga noi cu fluierul în gura. nu-mi mai da voie sa joc. N-ati vazut. cei mai puternici din clasa. s-a egalat!". N-o sa vrea! . Don' arbitru.. roaga-te de el sa te ierte. Fara el. Condurateanu Vasile si Hinna Constan tin. . dati-mi voie sa reiau jocul! . Va rog sa ma lasati în pace! Am sa fac cum am sa cred eu de cuviint a. De ce a fost necuviincios pe teren? În timpul meciului se joaca. va rog. ma fac de rîs. Fiindca n-am avut de lucru si i-am trîntit una. Jocul continua agitat. Si-acum?! . "Unu l a unu".. Ghita îsi f rînge mîinile. Pai.. De. Ghita se duce în pauza la arbitru si-l roaga din nou sa-i dea voie sa joace macar în repriza a doua. Poftim! Ghita spumega de mînie.

s-a afirmat cu atît mai puternic. de multe ori. hip. Tanasica. Ghita a aparut pe teren în fruntea echipei lazariste. meciul s-a terminat cu 4. ura. Trebuia sa-i lasam timp pentru mofturile si ez itarile de rigoare în astfel de împrejurari.Am plecat. era foarte simpatica si mai ales foarte transparenta! * Cismigiul a fost pentru lazaristi teatrul multor întîmplari vesele. . Toti erau de o desavîrsita colegialitate si aceasta facea taria noastra. si. cînd a vorbit despre succesele sportive al e liceului si a prezentat publicului cupele obtinute. în Cis migiu. Sînt fericit ca liceul Gheorghe Lazar s-a clasat în fruntea tuturor liceelor din Bucuresti si regret ca printre concursurile interscolare nu este prevazut si can otajul. ba. Barba era tare încîntat ca liceul de sub conducerea lui detinea toate cupele la spor t. Pentru Echipa liceului Lazar: hip. În repriza a doua.. departe de a fi macar rautacioasa. Ne gîndeam ca s-ar putea ca arbitrul sa nu se simta la largul lui sa-i dea voie sa joace lu i Ghita imediat dupa interventia noastra. printre altele a spus: . urraaa! Prin anii 1923. cum nu întelegeau sa-l supere pe profesorul respectiv. 1924. Am convingerea ca în fiecare clasa se gasesc cel putin cîte 20 de campioni posibili! Ca daca "repetitia este mama memoriei". pe la 8 dimineata. dimpotriva.. Din zeci de piepturi a izbucnit strigatul de triumf: . dar multi dintre noi am rîs p e sub mustata. urraa. la o serbare de sfîrsit de an. Ba. odata. unul. chestie de abilitate diplomatica! Dar iata ca i nterventia noastra a prins bine. Nu stiu daca au înteles toti ce a voit sa spuna Barba. sa-i mai dea si el cu gura. pe lac nu erau decît barci cu baieti de-ai no stri. tarie care nu s-a dezmintit niciod ata. lasîndu-l numai pe Ghita acolo. întîrzîasera la ora si. ca aluzia. Barcagiii erau din diferite clase si de diferite vîrste. De asta data. cu cît au fost mai grele situatiile pr in care am trecut. 1925 si 1926. rugbi. Singur bagat doua "goluri". chipurile. care radia demultumire si încredere..1 pen tru Lazar. indiferent de sportul pe care-l pract ici!... volei etc.. Ghita s-a întrecut pe sine însusi. intimidata. n-a mai bagat nici un gol. care. preferau sa astepte ora urmatoare de de curs. în urletele noastre da izbînda. nu este mai putin adevarat ca si antrenamentul îti asigura biruinta în meciuri. Lazarul a luat cupele interscolare la toate sporturile ce se practicau pe atunci: fotbal. Si. tulburîndu-i lectia. pentru ca Evanghelica.

. Alta data ne gaseam pe lac vreo sapte baieti din clasa noastra. amarîtilor? Am sa va iau numarul si sa va reclam lui Balaurul (Balaurul era Ion Roman. mai "dovlecarilor". însa. Daca. în trei barci. ca am chiulit?! Da' vo i ce cusur aveti? Parca noi nu putem sa va dam pe mîna lu' Barba! Dar n-apuca sa termine vorba. ma. Noi avem ora libera si sîntem la noi acasa. Îi gaseam intrusului pricina din te miri ce. Tin minte ca odata ne-am întîlnit pe lac cu doi "dovlecari". ca ne-a scos în ca le o barca cu doua fete dragute foc de la Carmen Sylva. Stefan Zanescu. Da' voi ce cautati? . Se vede ca naiba a vrut sa-si rîda de noi si sa ne joace o farsa. n-aveti ora. voi nu stiti ca pe lacul asta cresc nuferi. una dupa alta. ce destepti! Voi sa ne reclamati lu' Balauru. înca vreo trei-patru lopeti. îi facura pe cei doi "dovlecari" ciuciulete. Dragu Henry. ce cauta ti cu barca-n Cismigiu. erau adevarate întreceri de canotaj. Ce cauta vor gasi! rosti Ionas Moscu sententios si se pregati sa-i înfrunte: Ia ascultati.) . ma. ma. si-o lasase piezis în apa. ma. ca un val de apa îl plesni drept în gura. repede. Al nostru sau nu. dupa care isprava ne îndepartam în graba. lasîndu-i pe bietii baieti uluiti si spumegînd de mînie.Cînd se-ntîlneau pe lac lazaristii din clase diferite. directorul de la M ihai Viteazul. Apoi. adica doi elevi de la liceul Mihai Viteazul. vreun elev de la alt liceu avea nefericita inspiratie de a se aventura pe lac. Ce cauta. cu maiestrie condu se. se dadeau chiar serioase lupte navale. Moscu ridicase lopata dreapta. Iete. Printre altii erau: Ionas Moscu. e lacul vostru? . Costel Manolescu s i Harry Löbel. ca va ia mama dracului?! . Da' ce. astia în împaratia noastra? . da' voi n-aveti nici un rost aici si va rog s-o stergeti cît mai repede! Frumos va sta sa chiuliti. nu do vleci? Ce-i cu voi pe-aci? . voi raspundeti la ce va întreb eu! Acum. facîndu-l sa bolboroseasca înecat ultimele cuvinte. . stropindu-l pe adversar din plin.

bine ma. inspirîn dule frica?! . fraiere. parca de ele comandata! * Multe si nenumarate au fost poznele facute în Cismigiu. el. cunostinta e gat a! . c-o sa cazi în apa! As. racorit o clipa de. în apa! Pleosc! sar stropii de doi metri. sa luam ceva: mai putin dupa pofta inimii si mai mult dupa posibilitatile fina nciareale fiecaruia. spre desperarea lui Costel Manolescu! Noroc ca apa nu era adînca. nici doua. un mic bufet . si rece de-ti îngheta limba! Ar mai fi baut un pahar. a comandat tot un lapte batut. ce e drept. am lua t cîte un lapte batut. sistemul meu. mai cu dare de mîna. cîrmeste barca lui spre barca fetelor. i se facuse o sete. în hohotele noastre si mai ales în hazul nemaipomenit al fetelor. gros. asa întelegi tu sa le faci curte unor fete. nepricopsitule. Zanescu ridica un picior în sus. însa de unde sa mai scoti doi lei? Dar o idee ingenioasa si salvatoare strabatu creierul Chiorului. altii. de-ar fi baut si lacul Cismigiu! Cum facea parte si el dintre noi. ajungea pîna la brîu. Da-le-n colo de fete. Lasa. foarte satisfacute de aceast a întîmplare. . nici una. Fetele încep sa tipe. mai bau pîna aproape de fundul paharului. dom'le. se departa. urmeaza figura hoata! Si. o lipeste si vrea sa sara-n barca lor. Fanica.. au cerut cîtiva tapi de bere.Zanescu n-are de lucru si-ncepe sa faca figuri cu barca lui.. ti-ai gasit! . caruia. Zanescu îsi ia pozitia si o porneste voiniceste înot spre debarcader. stai. Sistemul meu.. care nu da gres! Ma fac admirat pentr u "sportivitatea" mea! Acum. Unii. se ridica în picioare si se prefacea ca e gata sa cada -n apa. ca ne stropesti! îi tipa Costel Manolescu. bun lapte. lopata repede. se i zbea în barca fetelor. Pai. cei cu pungile usoare. s-a lins pe buze . Ca sa nu se faca de rîs prea de tot. A sorbit Chiorul din el cu nesat pîna la jumatatea paharului si s-a gîndit ca e bine sa se odihneasca putin. mai saracuti. lapte! Repede. ca de un deget. îmbrac at chiar în ziua aceea cu un costum nou. Ma.. la un loc. cu brobo ane de unt. din ce pricina nu stiu. ma. dar barcile împinse de valuri se departeaza pe nesimtite si el calca. . ma. ne-am strîns mai multi la "Buturuga" . la debarcader. Într-o ora de Trigonometrie. Cu noi era si Chiorul. vreau sa le impresionez! P-orma. fiti atenti. îsi ia avînt. lasînd asa.

si dumneata mi-ai adus si o musca. Eu. oferit de Matei Paunescu. Ia-l d-aici. coane. Ti-am comandat un lapte batut.. ochi o musca ce bîzîia pe lînga pahar.. .. cum. beau un pahar pe gratis. va rog? .Apoi îsi roti privirile în jurul nostru si spuse: . va aducem altul. dar Chiorul sari în sus ca ars: . fara sa-l platesc? . pe care Chiorul l-a baut cu o pof ta si mai mare decît primul. te rog. s-a-ntîmplat. Musca se zbatu cît se zbatu si-si dete obstescul sfîrsit sub privirile ucigase ale calaului. în ha zul tuturor.. Nu. Chiorule?! . poate ca de la laptar. ca e curateni emare. Vine. Ce-ati comandat. lasa-l aici si adu-mi altul! Mi-e frica. din greseala. poftim încoa'. vreti sa vedeti cum mai beau eu înca un lapte batut. . sa nu mi-l aduci to t p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras. Cum. ca mi s-a facut rau! Sa vina patronul! ... .. s-a întîmplat. stiti.. Foarte discret îsi facu mîna dreapta cupa. necum. ce sa se-ntîmple? Se poate una ca asta? Sa mambolnavesc de stomac? Vine omul sa ia un lapte si... nu? . scuzati. Pai. vara. sa-l ia. dom'le. Sa te vad! Ochii Chiorului lucira de bucurie. puse mîna pe paharul cu musca. hei. ca alta data nu se mai întîmpla! Si chelnerul. . ca alte cuvinte. scuzati. eu va spun ca mai. Nu va suparati. batu în masa. Ce va priveste? Vorba e: ma credeti în stare. compunîndu-si o fata de om scîrbit la culme. daca ma tin de cuvînt? . E-n regula! zise Chiorul si.. lapte cu cadavre de insecte. Scuzati. Mai. dar mai repede! .. Si l-a baut si pe al treilea. nu cred ca de la noi. Chelner. vine! se auzi vocea amabila a chelnerului.. o musca moarta în lapte. chelner. si cît ai clipi o prinse si o arunca în restul de lapte. daca ai sa faci vreo smecherie! . ma! îi raspunse Matei Paunescu. va rog. Ce sa se-ntîmple.. serviabil. Ma rog. Vorba e: cinemi mai face cinste cu unul. strigînd: .

iar pe Prometeu. era si "imitatul". zeii didactici. sa nu fie ascultati. cu . Dar la una din repetitii s-a petrecut un fapt care avea sa-mi sporeasca faima cu m nu ma asteptam. eu. porni în cautarea interpretilor. care avea si rolul cel mai mare. mai ales. din recitari. specialisti în "materie". spirite "ceva mai pozitiviste". Stroe. care astfel aveau pril ejui sa scape de lectii si. cînd lipsea vreun dascal. în orele de Limba româna. si Barba planuise o serbare impresionanta. S-a oprit la clasa a VII-a moderna. unde era dascal. si-i imitam. În sfîrsit. exercitii de gimnastica si un fragment dintr-o pi esa de teatru. delegat de Bar ba cu regia. pe Hefaistos. decît la real. Avram Todor.CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZAR De cîteva zile la liceul Lazar era o forfota neobisnuita. întrucît era elev si la conservator si mult mai talentat decît noi. Si s-a hotarît ca pe Zeus sa-l interpreteze Ionas Moscu. Peste o luna urma sa se sarbatoreasca 65 de ani de la înfiintarea liceului. chiar în clasa noastra. Asupra acestui din urma punct al programului avea sa hotarasca profesorul de Limba româna de la sectia moderna. coruri si orchestra. N. dupa multe peregrinari si încercari facute în celelalte clase. Dupa ce s-a stabilit sa se joace o scena din actul al III-lea. vorba sa fie. unde erau. Imitam. o serie întreaga de actori de la National. Treaba mergea bine: în doua zile stiam rolurile pe dinafara si acum faceam repetitiile fara text. personajul principal. spre marea satisfactie a colegilor certati cu literatura. dupa multe si interminabile consfatuiri. A venit cu piesa si ne-a pus sa citim pe cîtiva dintre noi ca sa ne-aleaga roluril e. mai ales . unde banuia Barba ca se gasesc mai usor elemente cu înclinatiuni artistice. profesorul nostru de Româna. au ales "Prometeu" de Victor Eftimiu. care citea foarte frumos. Repetitiile au început imediat. asa-zise ocazionale. Programul fusese alcatuit din cîteva inevitabile discursuri. în special. în tot liceul! Printre alte nazbîtii cu care îmi distram colegii în recreatii sau în orele libere. ca putini profesori. unul dintr-a VII-a reala.

cum ar fi spus Barosanul. dar cel mai bine îi imit pe Brezeanu si pe Manu! . pe Baltateanu în nu mai stiu ce.. si suna! L-am imitat pe Brezeanu în Cetateanul turmentat si pe Manu în Agamita Dandanache. .. apoi la rînd pe Demetriade în Hamlet si în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara în Luca Arbore din "Viforul" de Delavrancea si în Batrînul Moor din "Hotii" de Schiller. erau parca mai entuziasmati ca nicioda ta si-si manifestara sentimentele printr-un ropot de aplauze..o verva îndracita .. stiti. bineînteles.. În ce stii? . prea simpaticii lor elevi. dar începe. pe Brezeanu. si. dar cînd îmi imaginams i cîte o convorbire între doi profesori. "Imitatiile" constituiau cea mai mare distractie a baietilor.. dupa o repetitie foarte reusita. pe Vraca în "Faust" de Goethe.. însa acum ma simt cam obosit de repetitie. Pe Nottara. pe scena. ca mai avem putin. Dar "vae mihi"... pe Fintesteanu în "Casatoria" de Gogol. am sa-i imit în "O scrisoare pierduta" si în "O noapte furtunoasa" de Caragiale... pe profesorii nostri. E adevarat ca-i imiti pe actorii de la "National"? . atin geam culmea artistica pentru ei! Într-o zi. Pe cine stii sa imiti? mi-a taiat el vorba. glasul care . Sa-i imite Bajenaru pe artistii de la "National"! Profesorul si-a-ndreptat cu siretenie ochii-i verzui si vioi asupra mea si m-a înt rebat: . pe Baltateanu. .. pe Vraca. fasoanele de rigoare s i sporind astfel voiosia clase.... dar pentru ca sîntem la Româna.. ca striga din banca: . pe Fintesteanu. ma rog. cum ar spune un cronicar dramatic . facînd. Da. În toate. Daca tineti neaparat. domnule profesor.. în ce piese doriti? . pe Manu. desi ma auzisera de zeci de ori.. Baietii. . glasul lui Nicu Marinescu. facu Todor reverentios. M-am înclinat surîzator si am multumit întocmai unui actor. cum doresti dumneata. Am strîns emotionat mîna pe care mi-a întins-o profesorul si m-am înclinat respectuos si plin de seriozitate. cum era în clasa o neobisnuita atmosfera de voie-buna. ce-i vine lui Nicu Marinescu. Ma rog. despre noi. Interesant! S-auzim! . care l-a multumit pe Avram Todor pe deplin.

Pe domnii profesori. sau mai bine-zis nu mi-am permis sa-i imit. "Vox populi. Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors catre banci. pe Chelaru de Româna. Dar daca îti fagaduiesc ca n-am sa spun nimic? . nu va suparati. dar în nici un caz colegii mei! . dar daca se aude ceva la Cancelarie. Cine ar putea sa spuna la Cancelarie? . dar vezi tu.. va închipuiti ca numai bine n-o sa-mi mearga! . Atunci. Hai. Zîmbea! . ca a cum. ?!? . Nu va suparati. Ma iertati.. ai fi zis ca vorbesc chiar ei! Niciodata n-au fost mai tristi colegii mei ca a sunat clopotelul de iesire. cum nu stiu daca mai rîsese vreodata în viata lui. mi-a fost dat sa trec prin multe si grele încercari. nu exagerez. pe de o parte e mai bine. ne anunta ca viitoarea repetitie va avea loc la Cancelaria profesorilor. domnule. ma. La serbare ce-o sa facem? .. e mai solemn. Cum? . colegul meu nu-si daduse seama ca-mi poate face cel mai mare rau. consternat. pe Cioc de Gimnastica.. Din entuziasm si din simpatie pentru mine. continuai eu. chiar în Cancelarie. cînd l-am imitat pe Cioc.. se auzi de asta data parca ceva mai imperativ ca adineauri: . . eu? . Dar. sa nu ne-ncurcam cumva! .. încercai eu sa ma eschivez.. vox Dei!" . Asa o fi. pe Cracanel de Naturale. .. si cît p-aci sa cada jos! Ce e drept. . cînd Todor Avram. în fata colegilor. mai. Aha! Si-n fata mea.. pe Draganescu de Drept si Filosofie. pe Cioc si pe Cracanel îi imitam la perfectie. Don' profesor. mama. . Lasa. spuneti-i lui Bajenaru sa-i imite si pe "domnii profesori". în recreatia mare dint re ora adoua si a treia.. mama. Ce le-a venit sa ne duca-n Cancelarie? Atîtia balauri cu ochelari la un loc. pentru ca voiau sa-si dea seama toti de interpretarea n oastra si sa ne faca eventuale oobservatii. Cine stie ce complicatii ar fi putut iesi de aci! Mi-am îndreptat privirea spre profesor. nu stiu cum! Eu .propusese sa-i imit pe actori. imperturbabil. dar nu pot.. însa. nu fara putina emotie. în urma acestei mici reprezentatii. pîna la serbare! Mai facuseram vreo doua repetitii în clasa. Alta acum! comentam noi. de ce nu? .decît. pe Minciu de Istorin! A rîs Avram Todor cu lacrimi. Bine! Si i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germana. ca ne mai obisnuim cu alt public decît cu colegii nostri! spuse Stroe.. dar s-a tinut cu mîinile de burta.

Domnii Stroe. ca tu esti mai gras! . da! . . . domnilor. decît cu cu prilejul premierii la "Tinerimea Româna". uimiti la culme. Poftiti. . . Hai. Moscu si Bajenaru. Intraram întîi la Secretariat si asteptaram foarte putin. . cînd usa la "Cancelaria Mare" se deschise si în prag aparu Avram Todor. . Unii fumeaza. . . care ne facu semn: . . Cum. . la Cancelarie cu "Prometeu"! ne anunta pedagogul de serviciu. Intra tu întîi! . Pustiule... Tocmai voiam eu sa va propun ca n-ar fi fost trupa completa fara sufleur! Al vostru sînt! Pîna atunci. Pfiu! Hai. . elevi! . de pe pereti ne privesc înca vreo saizeeci de ochi ai profesorilor decedati. grabiti-va ca nu e timp! Sîntem înauntru! Brr! Ce atmosfera plina de severitate. hai. ma! . . Hai si tu. n-am sa ma simt la largul meu. . Las' ca eu trec dupa tine. spiridus ulclasei. în decurs de sapte ani. .. Parca-si soptesc între ei: "Ce-or fi cautînd epigonasii astia în Cancelaria noastra? E un sacrilegiu!" Profesorii sînt asezati pe scaune la masa mare din mijloc. . Nu este destul ca ne gasim în fata a patruzeci de ochii ai profesorilor în viata.. nu patrunsesem în "Cancelaria Profesorilor". sa ne sufli! i-am strigat eu lui Nicu Marinescu. . . . . . .. . unul. Da. iar altii citesc ziarele sau rasfoiesc cîte-o carte. . în "Cancelaria Mare"?!! întrebaram toti odata.

domnule director! Si. extraordinar. m-a luat de barbie si mi-a spus: . . Niculescu-Brailiteanu a venit la mine. zîmbea mefistofelic lînga usa cancelariei. daca nu va suparati. va rog! Am facut repetitia cu destula emotie. cînd deodata Barba. "pour la bonne bouche". începe. Parca ar fi vrut sa spuna: "Ce isprava or sa faca flacaiasii astia!? Zeus. Bajenarule. . altele nu prea. ca-l imiti de-ai zice ca-i chiar el. ciudat. va rog sa nu va suparati. ai înteles tu foarte bine chiar. ca n-am înteles? . lînga fereastra. Hai. si-acuma. ridicîndu-se de pe scaun.. Va rog. asteptam! . ma. l-am vazut atunci rîzînd pe Barba. repetai pentru a nu stiu cîtea oara imitatiile pe care le stiam.La intrarea noastra. ca sa ne fac a anumite observatii: unele îndreptatite. daca vrem sa avem succes . însa.. ca-i imiti foarte bine pe actorii "Nationalului". domnule. pe Brezeanu. Domnilor profesori.: adica sa-i imiti pe domnii profeso ri! M-am uitat la Avram Todor. În ochii celor mai multi citeam neîncrederea. Domnul Moscu si domnul Bajenaru dintr-a VII-a moderna.. Cîtiva profesori ne-au întrerupt. Domnule director. de cînd eram la Lazar. asupra interpretarii. Ei. Îi facu semn lui Todor. mormaira cîtiva.. ma. si domnul Stroe dintr-a VII-a reala.. dar rîzînd cu pofta): . fa si "galeria profesorilor" ! Am încremenit. domnule profesor!" Dar Barba nu ma lasa deloc: . Ia mai fa-i. bravo. gesticulînd.. îmi spuse zîmbind: . Cum adica. Cu placere.. îmi dati voie sa va prezint pe interpretii scenelor din "Prometeu".. zîmbi Barba. Ne pare bine! Îi cunoastem!. Bajenarule. o data. si acesta spuse: . dupa ce terminai cu actorii. Mi s-a parut ca n-aud bine! .. Bajenarule. Tocmai intentionam sa ne retragem. cu degetul mare si cel aratator de la mîna dreapta. Ei. deoparte. Am fi curiosi sa te auzim si noi! . Putem. Am auzit. spre marea încîntare si chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. ca de obicei. Bravo. Prometeu. toti îsi parasesc ocupatiile si încep sa ne priveas ca plini de curiozitate. n-am stiut ca a i asa talent! Ba.. nu altceva! Dar.. obse rvatii de care ne-au rugat staruitor sa tinem seama cu sfintenie. uite.. dar nu-mi permit sa-i imit pe domn . domnule director. Bajenarule. domnule director? facu Avram Todor amabil. Privirea mea i a spus trist: "Mi-ati facut-o. . . numai ce-l vad pe Barba ca-mi spune zîmbind si mai larg (prima oara în timp de sapte ani. Hefaistos?! Ce parodie! Hm! Hm!" Barba statea pe un scaun. fara sa fac mofturi.

. va rog din suflet. asa cum ai spus tu. însa. aici.iiprofesori în fata dumneavoastra si. fara sa te mai lasi rugat.... Condurateanu Va Naturale". eu... va rog dati-mi scaunul dumneavoastra putin! Omul s-a ridicat imediat pentru ca i s-a parut foarte fireasca cererea mea. Daca nu va suparati. îti cer sa-i im iti pe domnii profesori. si totusi îti cer sa-i imiti pe domnii profesori! . Si cu o nemaipomenita îndrazneala... domnule director. l-am obtinut cu Cracanel si m ai . Gasindu-i pe Nicu Marinescu afara din banca. în fata domniilor lor.. i-am spus unui profesor mai tinerel de la "B". etc. a germina. Domnule director. pe care o întelegeti foarte bine! . am pus mîna pe unul. la situatia ce mi s-ar crea. Constantin Ionescu. doi. Bine. am avut impresia ca a fost chiar încîntat ca m-am adresat lui! Apoi.. l-am luat de ureche si l-am adus lîng a o presupusa catedra tragîndu-ma cu deosebita satisfactie . mogarule. A... Bajenarule. directorul liceului Lazar. ducîndu-ma spre pupitrul unde se aflau cataloagele. anuntînd mai înainte: . Ma gasesc întro situatie foarte delicata. Asa ca. aici. si nu interpretam acest fapt drept o luare în derîdere a domnilor profesori. aici! Ia conjuga tu: "a a cuace. la întîmplare. gînditi-va la ce consecinte dezastruoase ar putea sa aiba pentru mine aceste imitatii. . Apoi anuntai pe rînd: "Domnul profesor Radian de Stiinte r Draganescu de Drept si Filozofie. începe! .. asa cum o facea profesorul însusi.. parca de cînd lumea as fi avut spectatori atît de selecti. ascultam cu totii productiile unui talent .. mai cu seama. în fata dumnealor. ca sa-mi fac intrarea propriu-zisa în clasa. si la revedere! Si acuma sa pufteasca buierii: Cohn sile etc. O înteleg foarte bine.. care sedea în capul mes ei: . Zalman. si am iesit din cancelarie. cu asentimentul domniilor lor.." de o barba imaginara: falfai. "Domnulprofeso Cel mai mare succes de imitatie cu profesorii. aici. pentru ca socotim aceasta drept o manifestare artistica. ba. daca spuneti dumneavoastra!. Domnul profesor Fischer de Germana! Am iesit.

. .. . . . si nu si-a facut vreodata lectia. tocmai suna de iesire. . . ca scapasera de o ora de curs. . .) Lasa-ma sa respir! Nu pot sa-mi trag sufletul! Toti m-au coplesii ca laude pentru . a doua la prindere! Moscu. Erau fericiti din doua motive: primul ca unul dintre ai lor se distinsese în fata tuturor profesorilor.. Dar daca izbutisem sa suspend ora a treia de cursuri. Mi-am dus degetele mîinii drepte la gura si am fluierat. Pentru cine a fost scolar. . . . nu mai e nevoie de nici o explicatie c a sa înteleaga ce înseamna asta! . . a fost culmea succesului. profesorul de Gimnastica. . dupa care începui sa-l împing cu burta în toate partile. . Moscu? Moscu. a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-ma-ri-me-co-lo-sa-la!" Si asa mai departe! La Cioc. Îi dadui un pumn scurt lui N icu Marineseu în umar. si toti se prapadisera de rîs! Dar.. ca pentru începerea jocului de oina: . rostite cu încetinitorul. Ce te vîri în mine? (Desi el se vîra în tine. . ce faci.. strigîndu-iasa cum facea Cioc: . fiinta lui Dumnezeu! Si-apoi începui sa-i imit gesturile repezi si sacadate. Deci suspendasem timp de-o ora cursurile la liceul Lazar! Timp de-o ora vorbisem întruna si nu ma simteam del oc obosit! Pe sala. . cînd am deschis gura si-am dat drumul frazelor lui stereotipe. . . . Echipa întîia la bataie.. . si al doilea. . cum spuneau ei "talentul meu exceptional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete: ora a treia de cursuri trecuse si nici un p rofesor nu se-ndurase sa-si ia catalogul si sa se duca în clasa! Nici unul! Cînd am iesit din Cancelarie. . cum facea el cu fluierul.. de sase ani bati mingea si nu stii s-o bati! De ce zîmbesti.. . . . fiinta lui Dumnezeu. baietii strînsi gramada m-au ridicat pe sus si m-au dus în triumf pîna în clasa. nu însemna ca scapasem de toata ziua.ales cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit! Numai îl anuntasem pe Cracanel. . de ce rîzi? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? Îti dau o palma de te dau cu capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine.

domnule profesor! . Cum a intrat în clasa. Îti dau 7! A doua zi aveam Germana. sa te-nveti s a mai imitezi pe profesorii! Am trecut în banca abatut. m-a întrebat: . dupa ce a pus absentii. sari el. ca n-a mai scos pe nimeni. Stefan Predescu. ca ars de foc.Ora a patra aveam Trigonometria. Da. Vad ca te preocupaîntrucît va si Trigonometria. ca ma cauta în catalog. si nu mi-ar fi convenit deloc sa sufar. Ia declina tu. asa cum îl imitasem eu . nimic! Nici n-a asteptat sa rostesc doua-trei cuvinte românesti. . dar la traducere. asa. pentru ca avusesem deosebita amabilitate de a-i distra pe . cînd procedau la fel cu v reunelev.. si poftim la lectie! Am iesit fara pic de emotie. ca a sarit în sus. contrariu celorlalti profesori. buierule! Am iesit singur.. Asta însemna "persecutie didactica". Eram sigur pe mine. mi-a spus satisfacut: . dubitocule (nu mi-a mai spus mogarule).. realist si matematician de forta. Si-apoi stiam lecti a: în ajun îsi batuse capul cu mine o ora si ceva un bun prieten de la Sava. Niciodata nu se-nvalmasisera în mintea mea ca pîna atunci sinus si cosinus. nu. îsi lua el seama îndata.. Fii bun. Doi si treci la loc. de ochii nostri. cotangente si cosecante. profesor tînar si foarte bin e pregatit. ma. adica nu . Nu ma temeam atît de Fischer si de Germana. Stoicescu m-a frecat si. Fischer a venit mai devreme ca de obicei si. nu? . pu Mihail Stoicescu. pentru ca retinusem numai cucîtev a minute mai înainte atentia severilor profesori ai Lazarului. citeste si traduce! Habar n-aveam! Cititul a mers bine. strigîndu mi furios. Îmi pare bine ca nu te tii numai de pozne si de imitatii. Ia pufteste la lectie. pentru ca ar fi însemnat ca mas culta declinarile. Dumneata te numesti Bajenaru. m-a aratat cu deg etul si mi-a strigat: . dar era foarte posibil sa se napusteasca asupra mea siceilalti profesori ale caror materii erau ceva mai grele si mai importante. te rog. asa cum nu-l vazusem niciodata: . care venise la liceul Lazar chiar în acel an. fara sa se prefaca cel putin.

În sfîrsit. iar jumatate. nu voi mai suferi nici oneplacere din partea nimanui . chiar în vizuina lor! În recreatie m-am dus la Barba si m-am plîns de Fischer. iar Fischer m-a ascultat chiar lectia urmat mi-a pus sa-mi îndrepte "doi"-ul! . . . Si-au venit. din acel punct de vedere. au venii cum nu ne asteptam de multe. . pe care îi intereseaza "sala" înainte de spectacol. . ca nis te veritabili actori... . . vreun sfert erau colegi si parinti. si cronicarul întîmplarii. Ma. Gloria si Moteanu. . alcatuite numai din boboci. . mai tîrziu cu siretenie. îsi spuneau baietii nostri cu justificat regret. . care ne fagaduisera solemn. . începînd din acea clipa. sa facem serbari cu fetele. ne spuneau ele. * Toate acestea fusesera pentru mine un fel de "colac peste pupaza". capsoarele le respirau în voie. ca fiecare invitata de-a noastra si-a mai adus cîteva colege. ca nu cumva sa nencurcâm la vreo replica. si-acum. frati si surori. . m-a asigurat ca. . de pe scena pareau niste buchete enorme. Centrala.. ca ne vor tine pumnii. daca noi n-avem bafta alora de la Sfîntul Sava. Avuseseram grija sa ne invitam din timp toate simpatiile. ci îmbracasera cele mai delicate si spumoase rochite. alt sfert. . simpatiile lazaristilor . Am întocmit statistica respectiva imediat. dragutele de ele. s-amai atins nimeni de mine. numai fete! Ce colorit viu si cîta prospetime adusesera ele în sala! În grupe de cîte patru-cinci. Si cu oamenii de soiul asta nu stii niciodata la ce surprize te poti astepte! Si noi. eleve la liceele de fe te: Carmen Sylva. ca baietii ar fi fost gelosi: si pe noi. si pe voi. supunînd fi nu si ca facut sau ce-o fi vorbit el cu Fischer si cu ceilalti profesori nu stiu. Nu respectasera recomandarile profesoarelor de a veni în uniforma scolara. om superior si întelegator al situatiei.dascalii nostri . . Barba. . am dat o "rai ta" cu ochii. . Am invitat numai fete. caci numai grija de a iesi cu fata curata din mîinile profesorilor îmi lipsea acum. sa stim ca avem în apropiere niste suflete calde care sa ne sustina moralul. ca sa-i vedem si sa-i apreciem componenta. Aruncasera cordelutele ce lesta vileau frumusetea parului lor tînar. .. cei trei corifei prometeici: Stroe. barem sa fie dintre ele cît mai multe spectatoare. a venit si multasteptata zi plina de emotii a faimoasei noastre serbari. ca Barba n-admite acest "mixium compositum". Moscu. . . . bineînteles! Ce-o dar oare opt. . cu stimulatoare surîsuri pîine de farmec. cînd trebuia sa fiu linistit si sa-mi pregatesc în tihna rolul lui Hefaistos pentru serbarea care bate a la usa! . culmea curajului .

s-a sfîrsit cu bine. eu. Prometeu. Cu soarta zeilor ce om te-nsarcinase?" Totul..admiratiei noastre cele mai variate pieptanaturi: bretoane frumos retezate. cred ca au fost mai furtuno ase decît ... întors sub ceafa gen "paj". da. ca a stiut Barba ce face! spuse Moscu. coafat în inele si bucle ce tremurau la fiece miscare sau strîns simplu în cozi împletite cu multa arta si legate cu funde bogate de matase. în costum de Zeus. titan. acolo. mai mergea. ba. ce mutre ati fi avut în Prometeu si Hefaistos! Pai Prometeu. Se vede ca totusi Moscu a avut o presimtire: s-a bîlbîit la un vers. ca sa mai privim o data. Nae. însa. ma. cînd or sa ne vada interpretînd roluri lenoastre antice. si mai cu seama ele. si-apoi aceste greseli sînt inerente oricarui spectacol cu actori autentici. ca sînt solid. Si mai bine sa lasam discutia si sa mai facem o repetitie. Zeus trebuia sa-l întrebe pe Prometeu. care furase focul din cer si-l daruise oamenilor. H ai. fierar! Dar noi? A! conveni el cu bonomie. e mai adecvat în uniforma. Le vedeti. daca s-ar fi anu ntat ca se joaca în parodie. cum au venit îmbracate si coafate? spuse Stroe cu naduf. si mai cu seama fetele. zeu. Si Hefaistos. . pe lac! Serbarea a fost un triumf. ma Stroe. spre a le veni în ajutor: . de la teatrul unde-mi fac ucenicia! . care întreceau in frumusete si gingasie ghirlandele de flori ce strajuiau balcoanele. asortate la culoarea rochiei. cocu risavant aranjate. parul revarsîndu-se bogat în plete pe umeri. si chiar îsi au farmecul lor. care era înalt si gras. si înca o data. care sînteti mici si su btiri... Nu ne mai saturam de aceste minunate podoabe vii ale salii noastre. ca faceam eu rost d e costume adecvate si de nitel decor. de-mi vine sa las totul balta si sa fug în Cismigiu. "Cu soarta omenirii ce zeu te-nsarcinase?" Iar el a spus: . ca. dar noroc ca nu s-a cunoscut nimic.. cît sînt eu de Zeus. dar voi doi. stiti. Ne faceam de lucru mereu la cortina. Ei. era. Lasa. ce figura o sa facem noi. da' m -a palit o emotie.. mai du-te-vino! Dar asa. cu care neau rasplatit colegii nostri. iar aplauzele calde. în uniforme bleumarin?! Daca Barba n-a vrut. puternice si sincere..

fara sa spuna un cuvînt. pe cînd realitatea nu era tocmai asa! * Odata. bîzz.. la ora de Chimie. cum ti-a tinut pumnii iubita ta. Domnilor.. pen poticnit?! delicata. crezi ca ai sa mai zbori mult? Si deodata: "bîsti.. are pumnii ca am fost.. nu?! .. tipa Chimistul exasperat.. cum poti sa debitezi astfel de ineptii. Bine. În lipsa de furnica. GLUME. mai Ionas. E mici! Pentru unul ca mine . Într-adevar. profesorul ne-a spus: . am prins o musca. Multe si felurite au fost glumele si micile noastre nazbîtii. sa stiti si dumneavoastra ca furnica contine acid formic. Încolo n-a existat dascal sa ne predea în cursul superior si car e sa fi fost scutit de vreo pozna. Singurii profesori la care n-a îndraznit nimeni sa faca nici o sotie niciodata au fost: Barosanul si Atila. urmarea o musca si-i soptea acesteia. Ce sa-i faci? Ghinion! îmi raspunse fostul Zeus zîmbind. se explica lectia despre ac idul formic. pentru experienta. Cel mai mare farmec al vietii noastre scolaresti îl constituiau sotiile si poznele pe care le faceam.. e bun a si musca. ce-nsemneaza gestul acesta? . dar cele mai multe l e faceam sub aspectul naivitatii. si acelea de categoria CAPITOLUL X GLUME. Don' profesor. GLUME. în clasa a VI-a. prin fundul amfiteatrului. îm grea! . destul de tare.. Domnule. Domnule Constantinescu. si multi profesori ne credeau chiar prostanaci d e-a binelea.. ca sa fie auzit de noi si mai cu seama de profesor: .. ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rau ca n-avem o furnica la-ndemîna.. n-avem decît sa strivim o furnica într-o hîrtie de turnesol. ca e tot insecta! .. asa cum o faci cînd vrei sa prinzi o musca.. te-am prins!" . ca te prind eu acuma! Ce... Printre altele. deodata. doar tatal lui Hercule se cheama i trebuia o duzina de pumni de zeite.. îl vedem pe Chiorul ca se ridica din banca unde sedea. Hîrtia sen roseste. Stai tu. în mijlocul linistii. Ca sa dovedim aceasta. la Plopeanu. de te-ai .cele primite de multi actori de-a lungul unei cariere chiar! * . si înainteaza aplecat cu mîn a dreapta facuta cupa. ca sa facem aceasta interesanta experienta! Dar.

dorinta care nu stim daca i-a fos t realizatade prea multe ori. a. cam în felul urmator: . cu multa bunavointa. în hohotul de rîs al colegilor. de Drept si Filozofie! Era un profesor foarte inimos. ca nu esti buna de nimic. în l oc sa ne concentram asupra explicatiei.. iar noi. fiti atenti. Poate ca exista. a. adresîndu-i-se acesteia: . eram atenti si notam cu creioanele pe pupitre de cîte ori se bîl bîie sispune: "a a. Economi e politica sau Filozofie. eram cu totii vorbiti sa ne miram. Cînd ne cita date astronomice. si ar fi vrut din tot suflet ul ca toti sa plecam de la ora lui cu lectia învatata. captiva musca. nici macar pentru o amarîta de experienta! Si se aseza. sa-i dau explicatiile c uvenite. daca n-am facut experienta! De ce sa nu-ncercam? Sa strivim musca în hîrtia de turnesol. va rog: astazi am sa va vorbesc despre. (si spunea sub iectul).. du-te sanatoasa. care v-am spus cae xista numai în furnica? Dar Chiorul nu se da batut: . foarte serios.. ca nu ma supar. si o sa ne convingem! . * Cele mai multe farse le faceam pe-ntrecute la Tînarul.tru numele lui Dumnezeu?! Cum o sa existe în musca acidul formic. Daca cineva nu întelege ceva sa ma-ntrebe. A. don' profesor. si lasa-ma-n pace! Te rog stai jos! Chiorul si-a ridicat sprîncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul întelesese sa-i aprecieze bunavointa si mai ales interesul ce-l dovedea pentru sti inta si deschizînd pumnul în care tinea.. spuse. indiferent daca era de Drept. a!" Tînarul obisnuia sa-si înceapa fiecare lectie. . pentru ca el vorbea foarte precipitat. Hai. domnule. Stai jos. si nu stim noi.

furat de explicatie. oac!" Tînarul s-a oprit din explicatie. A. cînd vremea dulce ne îngaduia sa deschidem ferestrele clasei noastre. El le pusese pe birou. . ca sa-l scoatem mai devreme din clasa. . a. . De multe ori avea obicei sa ne rapeasca din recreatie. am început sa pun în functiune sonora broscuta de tabla: "oac oac. tinere. . . a. în fundul clasei. a. Stam pe rîndul de la fereastra. tot la ora Tînarului s-a întîmplat una boacana de t ot! Tata-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niste broscute de tabla. . . care da în Cismigiu.. cînd a ajuns în dreptul bancii deu nde i se parea ca aude zgomotul. . tî!. . din acelea pe care le pacani în degete si imita oracaitul broastelor. întocmai unui ecou întîrziat. . . pe rîndul din mijloc. a. . Profesorul si-a îndreptat cercetarile într-acolo dar. . nu va tin si recreatia: va dau drumul numaidecît! Ba odata. a. . . . . . nu.. Bineînteles ca la mine a încetat imediat oracait ul. sînt 3. .000 de kilometri! Noi: Psss! Tî. date precise! Dragu Henry (cu multa naivitate): Le-ati calculat dumneavoastra? . .785. tî. . si-a ascutit urechea dincotro se auzea zgomotul suspect si a pornit spre banca mea.. a. profesorul se sesiza si ne raspundea imediat: .. Si ce dac-a sunat? Stam si recreatia! De asta data. tinere.. A sunat! La care altul raspundea: . la steaua cutare. . de la steaua cutare. iar Dragu. sînt. am pus un ceasornic desteptator sa sune cu zece minute înainte! Ce-o fi facut la Cancelarie. . . pe la sfîrsitul iernii. . Pe la jumatatea orei... nu va mirati. cînd s-a vazut singur.. cînd a auzit ca suna a doua oara si a asteptat pîna sa soseasca ceilalti profesori. a. . . nu st iu! . Într-o zi.. prin banca a patra. . . si el nici nu se gîndea sa plece. . Atunci unul dintre noi striga: . iar eu le trecusem în buzunarul meu.. în ultima banca. . . a.Tînarul: A. N-am luat decît doua: una am oprit-o eu si una i-am dat-o lui Dragu Henry. . .. . a. oracaitul s-a auzit din nou în fata! . cu gîndul de a le folosi la ora de Filozofie. Suna . . Extraordinar! Tînarul: A. dar acesta a continuat.000.

. ne-astrigat: . Da-o. Löbel mi-a luat-o înciudat. dar în acelasi timp spirituala. . original si ciudat în acelasi timp al unei bande de gangsteri în fata unui urias revolver imaginar! Si totusi broscuta si-a continuat oracaitul obsedant. . . . spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renuntasem sa mai manevrez broasca. imediat ce suna. soptindu-mi: . i-am spus senin: . spumegînd demînie: . exasperat. . a facut-o Chiorul. ma. Tînarul. cam cît îsi faceau socoteala ca dureaza notarea absentilor.Manevra asta a durat cam de doua-trei ori. unde? În Cismigiu! Stai jos. Toata lumea sa ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndata. ce naiv e colegul vostru. Tînarul a izbucnit. încoace! O pun sub talpa si-o apas cu piciorul! Cînd a vazut ca nici asa n-o scoate la capat. . care semana mai mult a cîrîit de pasare. . pîna cînd Tînarul. surîzator ca de obicei. . O gluma oarecum impertinenta. de teama sa nu fiu prins. . cînd usa se deschise încet si intra Chiorul cu gura plina. Profesorul obisnuia sa intre în clasa foarte devreme. pusese absentii si se pregatea san ceapa explicatia noii lectii. mestecînd de zor. . Poate ca este vreo ciocanitoare-n Cismigiu. De data aceasta. . tinerilor. . . a strigat: . iar multi dintre baieti mai întîrziau pe la bufet. Clasa avea aspectul.. t ot la ora de Filozofie. Care e bestia care-mi tulbura ora? Atunci m-am ridicat eu si. aratîndu-i fereastra deschisa. . tinere. don' profesor! El s-a-nrosit la fata si. . . ca-mi faci mila cu nai vitatea dumitale! . . ca sa nu zic prost! Ciocanitoare lasfîrsitul iernii si. Auziti. Profesorul îl vazu si înlemni de indignare: . adresîndu-se baietilor..

de-ai naibii. Bine. Dupa ce ca vii tîrziu. . Radian ne-a spus sa facem un rezumat al lectiei. a fost pusa întrebarea: . facu profesorul cu bunavointa. car eia noi. mai abitir ca un chirurg! La "aplicatie". îi ziceam "hidmcîynia închinata''.. . don' profesor! . . tinere. Asaaa. . si-am ridicat degetele. Da. ia poftim încoace. . Hei. ca si cînd mi-as fi adus aminte. Putin freamat printre banci. . De ce va e data recreatia? Ca sa va fa ceti necesitatile fizice. Din seria scoasa la lectie n-a stiut nimeni. în comparatie cu "hidractynia echinata". cum se numeste în Pedagogie lucrarea pe care ti-o da profesorul de facut acasa.. exclamînd: . ca sa i se puna o lipitoare. stai jos. don' profesor!" * Profesorul Simion Radian de Zoologie scosese la lectie o serie de patru.. Ba.. . ca de obicei. de arta si mai ales de sîngele rece cu care opereaza lipitoarea în cazuri urgente. Cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Probabil ca erau anumite împrejurari cînd acest animal îsi punea în functiune bratele cu care era înzestrat. Este nemaipomenit! izbucni Tînarul. As spune: "Pofta mare. . A! . 3. . . Examina "hidra de apa dulce". . . La un moment dat. nu stie nimeni sa-mi raspunda cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Atunci am tresarit eu.. Ti-ai amintit? Stii dumneata? . . mai intri în clasa si mestecînd! Gestul dumitale e incalificabil.. Atunci?! Ce-ai spune dumneata daca m-ai vedea pe mine ca intru-n clasamîncînd? A? Chiorul îsi holba ochii cît putea de tare si raspunse-n hohotul nestapînit de rîs al întregii clase: . . Hidra de apa dulce merge cu bratele sale.. magarule etc. Ni se adusese o sticla cu vreo doua-trei lipitori . fara sa spuna nimic. .. . . Ca sa mîncati. . accentua el.. .. ca sa va plimbati. care se miscau tot timpul încoace si încolo sîcîite cu creionul de baietii curiosi. . "la fata locului''. Atunci a fost întrebata clasa. . . . tinere.. a întrebat profesorul cam suparat. don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. Stupoare. spre a ne da seama. însa continuînd sa mestece. Se vorbise despre "lipitoare". unul chiar si-a oferit bratul cu nepasare. domnilor. . daca esti bun! Elevul înainta cu pasi rari si siguri spre catedra si se opri în fata profesorului. nu?. . Da. . Ei bine. fara vreun raspuns însa. Atunci cînd o dor picioarele!. rîsete. spune? Si am dat un raspuns în genul acelora pe care le obisnuia Chiorul: .

stiind. mi-am aruncat ochii prin carte într-o doara. Desi asteptam sa m-asculte. Astfel ca. care obisnuia sa scoata cîte patru întotdeauna. . pilaf. pe cînd eu îi întindeam caietul cu . scordolea si mai stiu eu cum. fara nici un tovaras de emotie didactica. Radian m-a chemat la lectie.Eu. . . . le auzise de la maica-sa. asa cum si ea. . m-am ridicat în picioare si. Desenam si portretul lipitoarei. balabanindu-mi mîinile si strîngîndu-mi buzele cu multa mirare! . De fiecare data cînd venea vorba la masa despre alcatuirea racului. don' profesor? . . Ce am avut pentru astazi? m-a întrebat el. . anatomia racului din familie. pe care eram convins ca o stiu de la mama. .. Mîncasem doar de-atîtea ori raci gatiti de ea în diferite feluri: rasol cu usturoi. . . la rîn dul ei. la Zoologie aveam lectia "Racul". . . . . cum stiam ca de fiecare data ni se da sa facem si cîte un desen-doua din carte . pe mine singur. înotînd într-o apa plina de balarii . De asta data. ca sa mai fac o gluma. . tot asa dupa cum altii pretind ca stiu franceza sau germana din familie. mama ne dadea cu multa dragoste si bunavointa explicatiile necesare.. am întrebat cu prefacuta seninat ate: . si am terminat! Cum a notat absentii. respectiv bunica. . . . m-am multumit sa desenez frumo s pe caietul de zoologie racul. Am fost foarte surprins de aceasta deosebita atentiune din partea magistrului de Naturale si am iesit. cum s-ar zice. fara sa m a opresc cu lectura prea mult asupra anatomiei racului. el.

don' profesor.. n-ai spus chiar dumneata adineauri? . . Te pricepi si la folclor.. ca un rac! . prin urmare poti compara racul cu ele. relative la pielea. Priveste pe tablou si spune-mi ce vezi! Pe lînga rac. dar nu despre asta e vorba acum. eu am spus. Nu. te poti gîndi chiar fara ajutorul tabloului sa faci comparatii din memorie. te rog. . cum spui dumneata. aaa! ... cum ca un fel de fabula? . Prin urmare. racul are piele? Din ce famili e face parte racul? Ce este el? . Hm.. Am facut si eu în caiet. Cu atît mai bine! Acum spune. uite. Pai nu pretind eu! . verde. printre pietr e. . priveste at ent sispune ce reprezinta plansa? . Descrie-mi anatomia lui! .. sa luam alt animal de apa: broasc a tine loc de peste? . Bine. Si cum pretinzi dumneata ca racul poate tine loc de peste? . . Ai auzit.. . si eu stiu de fabula "Racul.. am auzit ca la gust seamana foartem ult cu. Nu. . mai sînt si alte anima le de apa.. si racul e peste!" . don' profesor! . si-atunci i se-nroseste pielea! . dar ea tine loc de ventuza scarificata. o broasca si o stiuca. ce stii despre rac? . însa. ci o zicatoare populara ruseasca spun e: "cînd nu e peste.. a racului si a celorlalte animale de apa care-l înconjoara. si ce? tine loc de peste? . fara sa te mai ascult! . vegetatii de balta.desene. poftim. vorba aceea. ca sa poata tine loc de peste? Si lipitoarea traiest e în apa. altcev a vrea sa zica ea.. n-ai înteles-o cum trebuie.. si înconjurat de pestisori de diferite marimi si culori. Hm! De ce? . dar ea poate tine loc de pui de gaina. Nu.. ca rîndul trecut. dar nu pretind eu. Racul e un animal care traieste în apa si poate tine loc de peste! .. Pentru ca se opareste. a. Ba da. Ai? Cum spusesi? Cum poate tine loc de peste? Crezi dumneata ca e suficient ca un animal sa traiasca în apa.. Cînd îl fierbem. Un crustaceu.. cati pun 3 si te trec la loc.. ca un fel de fabula! . Pielea?! striga scandalizat profesorul. în tablou vad... Cum. eu prefer racul! . broasca si stiuca" de Alexandru Donici. Reprezinta. Despre "rac"! . Nici nu m-am gîndit la asta. Ce stii despre rac? . racul devine rosu. asa. A. Cum? Ce vrei sa spui.. Foarte frumos!... adica cu sînge. hm! Zicatoarea. în afara de rac. te pricepi si la felcerie! Bine. . Dar ce. Sa nu-mi spui "portretul racului". dar n-ai mîncat! .. Treci la tablou si spune! Pe tabla era agatat un tablou care reprezenta un rac enorm. ma întrerupse profesorul.

plescai. dar nu ma întrerupse.. Si asta însemneaza ca tabloul ne înfatiseaza subiectul unei fabule? . daca într-adevar stii ce va. este gîtul racului. Racul e folosit în arta culinara la prepararea a diferite mîncaruri alese.... . don' profesor! . dar în acelasi timp indigeste.. Spune-mi ce stii despre rac. don' profesor! . La rac nu exista gît. scos din fire. . domnule. si treci la loc! . cum spunem despre animalul care are capul una cu trupul? Ca . continuai eu imperturbabil. Cea mai buna parte de mîncat la rac.. domnule. La rac capul este lipit direct de trup. face una cu corpul. e timpul sa terminam. atunci spune! . Cum se numeste asta. nu cred ca e fabula pe care-o stiu. .. pentru ca este carnos si n-are oase cum are pestele! . Foarte prost ca ai crezut! Sîntem la ora de Zoologie. Gîtul racului. pentru ca aci actiunea nu se petrece la marginea apei si lipseste sacul cu grîu! . Ai?! Radiau îsi holbase ochii la mine cu nedumerire crescînda. Tocmai ca n-are gît. profesorul.. Cum zisesi? sari ca ars profesorul. Care e partea cea mai buna de mîncat? . cînd ma uit mai bine. curios sa vada pîna unde va merge nerusinarea ignorantei mele în materie. probabil la amintirea vreunui pilaf gras de r aci. Ei.. dar dumneata habar n-ai de rac si de Zoologie! Pai racul are gît.. Fara sa vrea.. foarte gustoase. domnule? tipa Radian. el e un animal faragît. Bine. nu la ora de Româna! În sfîrsit.. bine.. Stiu tot despre rac. Am crezut ca e vorba despre fabula!. .Acum.

unde e gîtul racului? Ma-ntorsei spre tablou. care este cea mai mare pasare de prada.. sau ceva cam în felul ast .. Mai ascultati-ma putin. iesindu-si din rabdari: . .. si vazînd ca eu tac.pod! respirai eu usurat ca am nimerit-o. ca stiu toata materia! Clasa. auzi dumneata . iertati-l! Dar Radian n-avea nevoie de interventia clasei pentru aceasta. nu mai suge picioarele!" . ce mai stii despre rac? Si se-ntoarse cu spatele la mine. pentru ca nu exista nici o cifra care sa exprime totala dumitale nestiinta. Ei. prin urmare nici urma de gît! Cine ti-a spus dumitale chestia asta cu gîtul racului? . Auzi gît la rac! Si-apoi brusc: Ia arata-mi si m ie. în cor: . Atunci eu. domnule. sa te angajezi la teatru. pornind catre banci. chiar atunci cînd era suparat: Hai. începui sa rîd la baieti pe-nfundate: el. . gîtul. domnule! Ce caut i dumneata la liceul Lazar. observîndu-i miscarea. este un cefalo. iar profesorul. Din pod ai cazut dumneata! Aceste animale sînt cefalo-torace. Nemaipomenit! se scandaliza el. ca asta e partea cea mai buna... el se-nduiosa foa rte repede. ca acolo e de dumneata! Ce trebuie sa ma faci sa-mi pierd vremea si sa vii aici.. domnule. îmi spuse cu bunavointa care-l caracteriz a. este. un. solidara ca-ntotdeauna. domnule? Dumneata sa faci studii la conservator. M-ai scos din fire cu apucaturile dumitale actoricest i! Plîngi si rîzi. este ca si cum ar spune c a.. domnule! Esti atît de slab la materia mea. maicuta. mai ales în fata la crimilor. spunîndu-ne.. poftim. e la coada ! Treci la loc.. va rog.este. descrisei o elipsa imaginara pe trupul racului si spusei cu multa naivitate: . interveni tot ca întotdeauna. sa te-ajut eu. încît nu pot sa-ti dau nici o nota. pe tablou. Dumneata esti mai tare ca Novelli. magarule! Esti de o impertinenta nemaipomenita! Eu gasii cu cale sa plîng în surdina si sa rostesc cu frica parca: . cînd ne dadea rasol de raci. nu stiu de ce se-ntoarse brusc. izbucni.. "Ia. întinsei degetul aratator înainte. ne desfacea gîtul racului si ni-l dadea sa-lmînca m. îsi întrerupse justificatele-i invective si-mi spuse: . M-ai exasperat! tipa el. Si zero ar fi prea mult! Cred ca si dumneata esti deacord! Ca sa debiteze cineva astfel de ineptii. si iar plîngi în aceeasi secunda! Eu am uitat de povestea cu imitarea profesorilor din Cancelarie. vulturul. Iertati-l. dadui drumul iar asi la lacrimi! . vede cu coada. Clasa hohoti scurt si se opri din condescendenta pentru mine. Mama. ca sa-mi spui ca racul are gît si ca gîtul .. facînd disperate apeluri la reminiscentele mele zoologice în legatura cu denumirile de origine greaca ale animalelor. Mars la loc. . cea mai frumoasa materie de învatamînt. bucuros ca l-am înduiosat cu lacrimile ce-mi veneau în ochi la porunca. ca eu. Vazînd ca-ncep sa plîng cu sughituri... si-ntr-un sfert declipita ma vazu rîzînd si plîngînd.. Gîtul este aici la coada! Clasa chicoti...

ne-am hotarît sa-i facem o figura. Spune-o.. ca sa fii lamurit pe deplin! . însa asta e de Bo tanica si nu îndraznesc sa v-o spun la Zoologie!... La toate orele am pastrat o liniste mormîntala.. cu dumneata nu se poate vorbi niciodata serios. nu mai stiu din ce cauza. care i-a placut si lui cînd i s-a povestit a doua zi. toti profesorii.. mai bine sa mi-o spui. Va rog sa ma iertati. ca altminteri el frecventa cursurile cu multa regularitate. si nu tot ce se manînca are gît. ceilalti deocheati ai clasei. ca singur nu se prea simte a la largul lui! Si cum astazi Dragu lipsea. pe rînd. jucînd însa totdeauna în hora cu noi. în timp ce zîmbetele baietilor. dar am crezut chestia cu gîtul racului si din alta pricina.. . domnule. Aveam tot materii la care Dragu se ilustrase ca mucalit de forta. pentru ca astfel sa ia fiinta gluma harazita luiDragu... Surprinsi peste masura de linistea ce domnea în clasa. toata viata mea.. gluma pe care au mirosit-o respectivii profesori si au facut haz de e a. sa tii minte de la mine! . dar absolut toti.a. întrebau cu multumire-n glas: . Si lectia continua.. Iesi afara. ce fluturasera pline de voiosie cîteva clipe pe buzele lor. se vede ca era ceva foarte serios. * Într-una din zile s-a întîmplat sa lipseasca Dragu Henry. magarule. pe nesimtite. se stingeau usor. Eu am auzit de la niste olteni ca ar fi pe lume si "prune cu gît"! . am sa tin minte cu sfintenie ce mi-ati spus. întelegi dumneata? Nu tot ce zboara se manînca. Ne-am abtinut din rasputeri si am fost de o cumintenie impresionanta.

Foarte abatu . nu ma priveste. care nu poate sa dea gres! . Moscu cazuse în echipa lui Costache Radulescu. Bine.. Dar cum se face.. iar la a doua. se gaseau de asta data ca seriosi adversari. foarte buni prieteni în particular. Costache Radulescu. pentru ca bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara bine. "la prindere ". care era desperat. baieti. care-si facuse socoteala sa traga în Moscu. eu te-nteleg. contrar obiceiului. cu un minut m-ai devreme. si sa nu care cumva sa te loveasca si sa-mi strici punctele. Tu îl cunosti doar mai bine decît mine! . numai sa fie asa cum spui. trebuie sa joc. Lasa. ca doar invizibil n-ai sa te faci. Ba. si sa-si recruteze elementele pentru "meciurile interscolare". Stia câ bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara. Venise primavara mai repede decît ne asteptam. a fost farsa cu oina. aproape toti. sa faci ce-i sti. e dupa mine? Oricum ar fi. echipa lui Costache era la bataie si a lui Matei Paunescu. amîndoi capitanii. Vezi ca Matei e cu ochii pe tine. Ehei. si Cioc ne scosese în curtea mare.. stie ca fugi ca un hipopotam si te aperi de minge ca de muste! Atîta asteapta. ca n-o sa ma loveasca nimeni. ca sa jucam oina. iar dupa alte toate mai era si gra s! . raspundeam foarte seriosi: . Ma priveste! Oina se joaca de catre doua echipe: una este "la bataie" si a doua. dar ce. îl linisti Moscu. facu Moscu. jumatate din baieti batusera mingea si unii fugisera. n-avea nici o grija. Clasa era împartita în doua echipe: la prima era capitan Matei Paunescu. sînteti atît de linistiti? La care. ca e vai de capul tau! Mai b ine nu juca! . Costache. De data aceasta. fara sa stie nimeni.. ca astazi. oftînd. Moscule. cînd trebuia sa bata mingea. ai sa vezi! Am eu metoda mea. sa te loveasca si sa-mi strice mie punctele! Ufff! Ce noroc pe mine sa te brodesti tocmai în echipa mea! Nu puteai sa cazi într-a lui? . sportivi. o batea în pa mînt! Jocul începuse. ca omu l lui Wells! . Mingea o arunca Matei. de frica sa nu i-o prinda adversarul si sa treaca la mijloc. Nu pot scapa de Cioc. la prindere. don' profesor! ca si cum bietul Dragu singur facuse tot scanda lul din alte ore! * O farsa grozava pe care a facut-o Moscu la Gimnastica timp de aproape cinci-sase lectii. ma. cînd o încerca sa fuga. i-a spus Costache foarte serios. Lipseste Dragu. ba Costache.

la mijloc! . si la a treia ocazie. cît era el de gras. dar nu l-a slabit o clipa din ochi! Moscu. ma. va sa zica! Moscu o stergea prin culoar! P ecinste! Si. Asta e lipsa de sportivitate! Si punînd fluierul la gura. dracia dracului! "Ma. Moscu profita de concentrarea lui Matei în alta parte si-si puse planul în aplicare: deodata ne treziram cu el în barul celalalt! Ei. si la mai mult e ocazii. Cum? se-nfurie Cioc. nu-mi mai scapa!" Dar Moscu scapa: si la prima. Se auzi glasul lui Cioc. de Matei. Aha! tipa Matei. Jucatorii ramasera pe loc. sa-l ating?! se-ntreba Matei înciudat. Matei i-a aruncat-o distrat în aparenta. care nu mai stia ce sa creada! . fara sa stie ca e urmarit de privirile lui Matei. veni si Ionas Moscu la rînd. prefacîndu-se si el foarte nepasator. asa cum se gaseau. Zis si facut! Cînd a venit rîndul lui Moscu sa bata mingea. iata-l pe Moscu în barul visat! . se duse ia Cioc si-i spuse toata tarasenia! . da tocmai în barul celalalt! Si-n cîteva clipe. Moscu. si a rupt-o de fuga pe culoarul al carui capat. Moscu în bar. cu usa respectiva. asta era misterul. a trecut usor pe lînga jucatorii care trebuiau sa fuga.. s uieramai strident ca niciodata. Matei s-a hotarît sa nu se lase furat de focul jocului si salurmareasca pe Moscu cînd fuge din barul de la bataie în barul din fund si sa-l love asca scurt. don' profesor? Dar Cioc o tinea întruna ca un apucat. si la a doua. cînd naiba a fugit Moscu. s-a strecurat pe lînga usa coridorului ce da în curte. De ce. la mijloc! Moscu veni în fata lui foarte mirat si-l întreba cu naivitate: .t. Las-ca-l agat eu la prima ocazie. imperativ la culme: . fara sa-i dea nici o explicatie: . batu mingea în pamînt si trecu lînga baietii care asteptau momentul prielnic sa fuga în celalalt bar. si deodata . Moscu.. Cum ajunge. de nu l-am vazut. într-o buna zi. lasînd jocul balta. ca doar nu zboara?! Si cum de nu se gaseste niciun ul dintre ai nostri sa-l loveasca? Pîna cînd.

. Barosanul. la fus si la inele.. Nimeni nu îndraznea sa copieze la acest iscusit profesor. pîna l-au ametit. Si Ducu venise asortat cu înt reaga opera ciceroniana tradusa în limba materna. numai sa nu-l prind. a facut rost de un certificat medi cal ca sufera de nu stiu ce si a fost scutit de Gimnastica. Fiinta lui Dumnezeu. gasind probabil ceva deosebit de interesant. A scos usurel juxta. baieti. Ducu l-a furat din ochi pe Barosanul de vreo cîteva ori. Dar de ce.. Vazînd capr ofesorul si-a cam uitat de clasa. Moscu. Va multumim. la mijloc. în timp ce eu citesc. si-a scos din buzunarul hainei ziarul "Unive rsul". facînd o gluma: . Baieti. la perete. ca nu mi-a prins mingea nimeni?! . Ca sa nu fie observat cum manevreaza. adica o traducere cuvînt cu cuvînt a textului latin. l-a desfacut larg. Ducu Constantin. si a început lectura. la trapez. Totusi. care. Moscu a gemut si a trecut schiopatînd la loc . ca mandea în vremea asta se plimba cu bar ca-n Cismigiu! * Eram în clasa a VI-a si aveam teza la Limba latina cu Barosanul.. si-a pus în gînd sa se salvezec u ajutorul unei juxte lineare. între Matei Paunescu si Traian Paraschivescu. care era nepotul lui Barba. mormaind furios ca un urs si frecîndu-si piciorul de zor. prinzînd o data mingea vîrtos. colegul nostru se asezase în fund. Matei.. Dupa ce ne-a împartit în patru grape numerotate cu 1. numai scrieti!" Eu mi-as permite sa adaog: "Numai scrieti bine!" Cine se simte în stare poate sa si copieze. facîndu-l pe bietul Moscu sa senvîrteasc a cînd spre unul. care nu se pregatise deloc. Dupa asta. cumsecade ca de obicei. Vorba românulu i: "Hotul neprins e negustor cinstit!" Si-acum: succes! . a des chis-o . care era de o mare vigilenta. ne anuntase ca ne va da sa traducem cu dictionarul un fragment din "De amicitia" de Cicero. întelege odata. ca sa se razbune. 3 si 4 si ne-a scris petabl a textul latin respectiv pentru fiecare grupa. si-au batut joc de el într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori. Multi ca mine ati lovit voi cu mingea. ca-ti dau o palma de te dau c u capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine! Moscu n-a avut ce face si a trecut la mijloc. l-a pocnit scurt în pulpa. cînd spre celalalt. la paralele. don' profesor. don' profesor! mormaira cîtiva de circumstanta si ne apucaram de lucru. Barosanul si-a luat scaunul de la catedra. ma prapaditilor? Omorîti-va voi la oina. ca sa-l vada ce face: cit ea foarte concentrat ziarul. a început sa lucreze. l-a asezat în fata bancilor.. 2. voi scrieti! Vorba lui Heliade Radulescu: "Scrieti .. daca are de unde.

Dar pentru ca sînt loial si vreau sa-ti las posibilitatea de a-ti îndrepta nota. . ca nu cumva sa se auda. si cu unu al tau fac sase. "Quod erat demonstrandum!" Acum da-mi teza. adica de trecere. se prefacea ca mai cauta cît e un cuvînt în dictionar. fluturînd-o fata clasei. ma. si în timpul care ti-a mai ramas fa o mica plimbare prin Cismigiu! Urît din partea ta ca ai încercat sa copiezi ! Toti elevii mei stiu de nota 5 la mine. prea curgator. Asa ca scria. se mai uit a si la Barosanul.. la Geologie. si copiezi ca un neghiob. Barosanul i-a luat lui Ducu dictionarul si. si asta? Ar fi prea de tot! De cînd ma tot uit la tine prin gaura pe oare am facut-o în ziar! Se poate sa fii atît de nataflet. iat a ce facem. iar cauta. Este de prisos sa mai spun ca nici un elev nu se mai ocupa de teza. profesorul. cauta.. spre consternarea lui Ducu.. pe jumatate. care izbucni de asta data într-un rîs zgomoto s. trebuie sa iei pe meri tul tau 1. care era cufundat în lectura ziarului. Toti sentors esera catre banca în fata careia se oprise profesorul. înainte de a-l deschide. sa copiezi?! Sa te înva t eu. banuind ca avea sa se petreaca ceva deosebit. Bine. med ia trei! Salve et i! (Salutare si du-te!) * Odata. apoi a pus-o în dictionarul latin-român de Nadejde si a pornit sa scrie. Asa.. Barosanul apuca usurel cu unghia degetului mare si-aarat atorului foaia. Barosanul a strîns ziarul frumos.la pasajul care-l interesa. nici atîta lucru nu esti în stare. luîndu-i dictionarul. si sa deschizi dictionarul numai în acelasi si acelasi loc? Mi-am dat seama imediat ca ai pus în dictionar foaia unei juxte. însa. sa te prefaci ca scoti cuvinte. ne-a venit în inspectie un faimos profesor de Stiinte naturale . a rupt foaia cu multa bagare de seama. . nepricopsitule. iar cauta în dictionar! Pe la jumatatea orei. i-a spus zîmbin d: . iarasi mai scria. l-a bagat în buzunar si a pornit cu pasii lui grei direct catre banca lui Ducu. Ca sa nu se vada ca scrie prea repede. Si. îti dau cincrul meu din oficiu.

. se mai gasesc si terase. pentru ca avea o impresionanta voce de bas profund. Cei trei înaintasi. am strigat în forul meu: "evrika"! Ma alarmasem. "Fie ce-o fi. mi-a tîsnit ideea formarii teraselor din Scandinavia si. sarmanii. eu. tremurîndu-si vibratiile în tacere a de mormînt a clasei care încremenise. spune atunci! mi-a cerut glasul de bas. întrucît stia ca nu stiu! Si-atunci cred ca am facut cel mai mare efort de gîndire si imaginatie din viata m ea scolareasca. Dar. dar el ma astepta fara sa dea semne de nerabdare. nu numai ca nu stiam cum se formasera aceste terase.care functiona la liceul Sf. Ramasesem însa linistit ca. Demetrescu. dar ceva trebuie sa raspund!" . printre altii. asa cum numai marii inventatori si descoperitori ai omenirii au putut fi . dar habar n-aveam ca în Scandinavia. La lectie erau patru elevi. din cei trei colegi s-o gasi macar unul care sa stie ce e cu aceste ciudate terase. în definitiv si eu eram în tr o adevarata baie de transpiratie . Cum a intrat în clasa si-a exprimat dorinta de a examina cîtiva elevi. Basu a pus urmatoarea întrebare primului elev din serie: .. poreclit Basu. Te rog. Probabil ca totul nu durase mai mult decît o clipa . dar ce?! Cum s-au putut forma a ceste terase scandinave. Foarte solidari între ei.. gîndeam eu fericit în acele clipe . în afara de vestitele ei fiorduri. ultimul. îmi spuneam eu. nici unui n -a gasit de cuviinta sa scoata o vorba! Basu m-a întrebat atunci pe mine: .. "E îngrozitor sa taci asa!" mi-am zis eu. Cum s-au formal terasele din Scandinavia? Ca sa spun cinstit. A deschis catalogul si. pîna la mine. întocmai lui Arhimede în baie . crezînd ca m-am gîndit prea mult pentru un raspuns care se presupunea ca e cunoscut de mine. Sava: G. prin ce fenomen natural din atîtea cîte au fost pe Pamînt de-a lungul milioanelor sale de ani de existenta? Ca straluminat de un fulger. culmea ghinionului. Da. nu s-a gasit nici unul. care nu ma prea împacam cu aceasta materie de învatamînt. Trebuia sa raspund ceva neaparat. Dumneata stii cum s-au format terasele din Scan-dinavia? Tacerea absoluta a celorlalti dinainte îmi facuse o impresie detestabila. ma chemat si pe mine. domnule profesor! . si l-am privit pe profesor cu grija. socotind ca matrans porta în ere mult prea vechi din viata Pamîntului. înainte de a se trece la explicarea lectiei urmatoare. se vede ca erau la fel de bine pregatiti ca si mine.

la reflux. apa venea din nou. Daca sînt destept . Si iarasi. don' profesor! . cînd se producea noul flux. era foarte bun si avea o vasta cultura generala. învatau la liceul Sf. la plecare. Avram Todor.. asa spune! rîse profesorul amuzat. fara însa sa ne spuna el cum s-au format acel e terase. domnule. unul la mod ern. cînd pleca ap a. Odatac u refluxul. sa u nu stii? . "Sa stii ca am brodit-o!" mi-am zis eu. amîndoi în clasa a VII-a. lasînd astfel o adîncitura pe terenul respectiv. Apai. A poi. n u erau colegi cu mine. lua pamîntul farâmitat. asa trebuie sa fie. În timpul fluxului. eu îi si dadusem drumul la "explicarea fenomenului": . de existenta carora pe pamîntul scandinav atunci aflasem! * Doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei. lasînd uscatul cu alte adîncituri. Dar profesorul se-ncrunta pu tin si spuse cu vocea-i cavernoasa: . sînt destept. pleaca apa? Stii. ce ma tot duci pe mine cu: vine apa.. usurata. de asta data pe o a lta portiune mai mica sau mai mare decît prima oara. muia portiuni din te ren si. lua cu sine pamînt. si altul la real. În timpul cît apa statea pe uscat. Terasele din Scandinavia s-au format în urma fluxului si refluxului provocate de atractia Lunei! Profesorul a zîmbit aproape imperceptibil si a dat din cap. Nu stiu. asa cum se spune ca tin visele în care traiesti zile si ani de multe ori! Mi-am auzit glasul raspunzînd limpede si sigur de sine: . O fi interesanta teoria dumitale asupra formarii teraselor din Scandinavia. apa se retragea. dar din nefericire e inexacta! Si a trecut imediat la alta întrebare.. Ia asculta. Stefan Predescu si Gica Roznovanu. ce mai?! Totul în viata e sa ai imaginatie! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?". apa oceanului venea mare si inunda o parte din uscat. fiind în acelasi timp si bibliotecar la Academia Ro mâna. si formînd în felul acesta terasel ! Clasa ofta admirativ. totusi îi invidiam întrucîtva pe acesti doi prieteni pentru dascalii lor de limba mate rna: . Sava. Si cu toate ca profesorul nostru de Limba româna. inundînd terenul. convinsa ca stiusem. "Da.

.

spunînd: "Mmm!" Si-ntr-o zi. La ce ora aveti Româna. Pompiliu îsi roteste ochii. Numai pe Camil Petrescu îl mai auzisem în clasa I-a citind cu aceeasi sensibilitate! .. . . . la 5. Am putea spune despre aceasta poezie ca este o oda elegiaca. Buna seara. . se pomenea! .. .. cum la noi. Numai ce-i auzeai pe cei doi ciraci ai lor: . Sava se deschise scîrtîind si intra profes orulPompiliu Constantinescu. .. tînar. de cînd au auzit ca i-ai im propriul lor bîrlog! . . prezentabil. Ochii. acu' taci! Dupa notarea absentilor. . profesori ve chi. O liniste în cl asa. pe la prînz.. cald. la Lazar... cînd cei doi colegi porneau la scoala. Abia astept sa-l aud! . bine zidit si cu multa prestanta. Baa!. . . Stt!. . . Si Pompiliu începu sa citeasca frumos. E foarte simpatic. baieti! Rapaitul uniform de picioare fu raspunsul la salutul profesorului. Vom citi si vom comenta oda "La Schiller". pe tînarul si valorosul critic literar Pompiliu Constantinescu. stie carte si explica asa de frumos.. dom'le! itat pe "balauri" în . Pompiliu asta al vostru. Constantinescu! Tot vor sa te cunoasca baietii nostri. Cum naiba sa-ti mai arda de nazbîtii la un astfel de profesor? Ar fi o impietate! . dar vad ca la el s-aude musca! . m-am mirat eu admirativ. . Usa clasei a VII-a reala de la liceul Sf.. Sa stii ca astazi aterizez si eu la ora voastra de Româna. Sa continuam lectia despre Heliade Radulescv. de o rara vioiciune! . l-am întrebat pe Predescu: . . ca nu te-nduri sa pier zi un cuvînt! îmi raspunse Predescu. Heliade a scris aceasta oda în preajma zilei de 28 octombrie. Ultima ora. va veti convinge imediat ce-i vom face lectura. îmbratisînd cu privirea parcaîntrea ga clasa si spune: . .Roznovanu îl avea profesor pe cunoscutul autor de manuale didactice Gh. Un tînar frumos. . 1851. cînd colonia germana din Bucuresti a sarbatorit centenarul nasterii marelui poet. numai la orele Barosanului si-ale lui Attila. fac astia niste ore! Si-aci îsi strîngeau degetele puica si le sarutau în vîrf. Vino. A f ost publicata mai tîrziu în revista autorului ei. "Echilibru între antiteze". Adamescu.. Ard de nerabdare sa-l aud pe Pompiliu . iar Predescu. plin de vibratie "La Schiller". Fanica? . tînar. Ma. . ca aveau ore dupaam iaza.

E mut si-l faci cu limba. Renalta-l pîn' la ceruri. Cînd a scris aceste versuri.. mai departe: "Da-i adevar.. Stiu ca noi n-am vorbit înca despre aceasta. Te iarta ca-i faci raul.. "Avusi de adversariu pe om si-atît ajunge.. un intrus! .... uniforma noastra scolara e aceeasi.. iar numarul de Lazar de pe mîneca pare un numar de Sava . Da-i viitor. viata. gasind oare care similitudine între atitudinea lui mai mult decît binevoitorare fata de un important poet al nostru si la nerecunostinta de mai tîrziu a acestuia."Este o viata moarta. calumnia ti-e parte... dreptate. precum s-o moarte vie: Ci este si viata ce nu mai are moarte . cum as mai fi raspun s eu.. dar din alti ani. te musca ca vipera.. de viu te-afunda-n iad!" Aci se opri o clipa si spuse: . ca-ti ia el si trecutul.. Ah. Stie cineva sa-mi spuna l a cine face el aluzie? Dar nici unul dintre elevii "savisti" n-a scos o vorba. poate alti domni profesori sa fi amintit. Ma mînca limba ca niciodata! Ce-ar fi sa raspund eu? În definitiv. el vede cîte n-ai..... Heliade s-a gîndit si la suferintele lui. eram un strain.'" .. Ia gînditi-va putin! a insistat Pompiliu. iar binele. dar nu îndrazneam.. E orb si-i dai lumina:.. nici mort!" Apoi..

ce ti-a venit sa spui numele meu?! Ai?! .. iar eu am adus vorba despre "Betia de cuvinte".. Fanica. te rog!. Totul s-a terminat unde începuse: în fami lia clasei! . Dar culmea a fost cînd a sunat de iesire. însa.. Pompiliu a comentat apoi cu mine lexicul odei. Cum o sa-mi para bine. Am raspuns. Face aluzie la Grigore Alexandrescu. Dar nici nu se-nchisese bine usa. Cum. Predescule. În vremea asta. Zece! a spus cu placere Pompiliu Constantinescu. cînd eu. co legiilui Predescu. nu-i de gluma! Cît am stat de vorba cu Pompiliu Constantinescu nu am avut pic de emotie. ca. Stati. la Româna. don' profesor! . aducînd în discutie si literatura scrisa de catre ei cu aceasta trista împrejurare. ma? Tu nu te gîndesti ce situatie mi-ai creat? Pai mai po teu în viata mea sa stiu o data macar. Bine. însa.decolorat! N-am mai putut sa ma stapînesc si am tîsnit în sus: . oprindu-se la cuvintele italieniz ate. Foarte bine! Multumesc! Cum te numesti? Un murmur surd. Profesorul Pompiliu Constantinescu a întrebat binevoitor: . si sa mai iau un "zec e"?! Ce ma fac eu acu'? Toti colegii lui Predescu izbucnira în hohote de rîs. a luat proportii abia dupa aceea. . don' profesor! .. întocmai unui freamat neasteptat. auzii ca ma împroasca vehement cu cele mai groaznice invective: . te pui cu bu rta pe carte.. faimosul articol critic al lui Titu Maiorescu. Emotia mea. n-o luati chiar asa în tragic! interveni Livada. Ai noroc ca tin la tine. cîteva ore de la Pompiliu. tu te superi? . care-mi îndreptam privirea radioasa spre Predescu. O sa lipsesti si tu. si-apoi te prezinti la curs. Aceasta interesanta convorbire dintre un mare dascal si un elev care nu era al s au a durat întreaga ora de curs si i-a interesat nespus pe asistenti. ar fi putut sa ma reclame pentru aceasta substituire "ad-hoc" . dar nu s-a mai întîmplat nimic. nimeni n-a suflat o vorba.. ma. Mi-era teama ca premiantii clasei. subit inspirat. Foarte bine! Daca stii ceva mai mult. ca altminteri te-as cotonogi în bataie! . pîna i se estompeaza figura l uiBajenaru în minte. nepremeditata. asa de bine. Predescu Stefan. din senin s-a ridicat din banci. Am povestit cu lux de amanunte conflictul dintre cei doi mari scriitori. mai. nenorocitule. fericit ca-i obtinusem o nota maxima. nici macar nu s-a povestit întîmplarea celor din alte clase. seful clasei lor. în loc sa-mi multumesti si sa-ti para bine. rostind limpede numele prietenului meu ce-mi sta în dr eapta: . a pus nota în catalog si a plecat surîzînd satisfacut. ma.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . De pedepsit, tot am fost pedepsit, însa; acum, în timpul liber, în loc sa ma plimb sau sa ma duc la vreun spectacol, trebuia sa stau cu Stefan Predescu si sa-l das calesc la Româna. Parca-l vad cum venea si-mi batea în geamul de la subsol, unde locuiam, cîntînd fals un cîntec pe atunci la moda: "Deschide, deschide fereastra, Numai o vorba sa-ti spui..." Si, cînd deschideam, continua: . Ce-ai cautat... ai gasit! Pentru mîine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira sociala a vremii în teatrul lui Alecsandri"... asa ca, tinere, Grigore te cheama, bautura ta preferata e... agheasma... ori ca vrei, ori ca nu vrei, pune mîna pe condei! * Întîmplarea s-a petrecut, de asta data, la colegii nostri dintr-a VII-a reala, iar e roul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realistii erau obligati sa mai învete pe lînga Franceza, si Germana, înca o limba straina, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian îsi alesese Italiana, fiind mai usoara si mai apropiata de limba materna. Profesor de Italiana era Napoleon Cretu, un dascal distins, cu o aleasa culturagenerala si cu multa prestanta. În afara de Italiana, el mai preda la sect ia reala si Româna. Spiritual, ironic, dar foarte binevoitor întotdeauna, cauta sa-si ajute elev ii saobtina note cît mai bune. Cu atît mai mult dorea sa-i dea o nota frumoasa lui Puiu Maximilian, pe al carui t ata îl admirase, pe timpuri, ca stralucit tenor comic în trupa de opereta a celebrului n ostru

Leonard, cît si acum, ca mare actor de comedie. Scotîndu-l la lectie pe Puiu Maximilian, profesorul Napoleon Cretu îi spuse zîmbitor si cu bonomia lui dintotdeauna: . Asculta, draga Maximilian, eu doresc din tot sufletul sa-ti dau o nota buna, d ar pentru asta mai e nevoie si de ajutorul tau... Spune-mi ce bucata de lectura sti i mai bine! Citeste-o frumos, tradu-o si apoi comenteaz-o cu obiectivitate critica. Ei , ce bucata crezi ca stii mai bine din cele studiate? . Cel mai bine, don' profesor, raspunde Puiu Maximilian, cu multa siguranta, cei mai bine stiu "Cinque Maggio" de Manzoni. (Cinci Mai) . Perfect! E o poezie frumoasa, care îmi place si mie foarte mult! Vrei sa-mi spui ce însemneaza "cinque Maggio"? . Da, don' profesor . raspunse Maximilian foarte convins de usurinta întrebarii, p e care o considera cu totul inutila, întrucît traducerea titlului îi parea evidenta . "C inque Maggio''' însemneaza "Cei cinci magi"! Un hohot nestapînit de rîs izbucni în clasa, spre consternarea lui Maximilian, care era convins de justetea raspunsului sau prompt. Napoleon Cretu nu-si putu stapîni nici el rîsul si spuse dînd din cap cu mîhnire: . Apoi, draga Maximilian, daca este bucata de lectura pe care-o stii cel mai bin e si nici titlul nu îl traduci cum trebuie, ce sa mai vorbim despre celelalte pe care l e stii mai putin bine? Poftim la loc, pregateste-te cum trebuie si vino sa te ascult, dar r oaga-l pe tatal tau sa-ti dea cîteva lectii de tehnica a memorizarii! Peste cîteva saptamîni, în care timp Maximilian a tocit vîrtos, colegul nostru a iesit la lectie si a obtinut nota 10, dupa ce Napoleon Cretu l-a trecut prin toata mat eria predata pîna atunci. CAPITOLUL XI FABRICANTUL DE STIHURI "Iubirea e o taina mare, Ce leaga doua inimi, tare!" Asa am decretat într-o buna zi, nostalgica, de primavara, ametit de parfumulputern ic al liliacului batut, ce-si legana buchetele violete în fata ferestrei mele. Eram îndragostit, credeam eu, foarte serios de una din numeroasele mele verisoare, Viorica, eleva într-a III-a la Carmen-Sylva! Gaseam ca sîntem foarte potr iviti, ca eu eram într-a V-a, doar! Bineînteles ca mai tîrziu aveam sa ma însor cu ea, sa fim fericiti, sa facem doi-trei copii, si asa mai departe, cum viseaza orice copilandru în împrejurari asemanatoare.

Toate ar fi mers bine, daca ar fi fost de parerea noastra si "Turcu", adica unch iul Costica, cum era poreclit tatal respectivei Juliete. El, însa, nu prea vedea cu ochi buni desele mele vizite pe la "verisoare", cu toat e ca eu, întotdeauna, eram foarte serios, întrucît veneam în scopul bine determinat de a face lectii cu "fetele" . ca avea trei . si ma multumeam cu cîte-o privire dulce s au cu o scurta strîngere de mîna pe sub caiete! Amarît peste fire de atitudinea mai mult decît turceasca a lui Nea Costica (ce nume caraghios pentru tatal unei iubite!) am lasat "De bello Galilco" la o parte si m -am apucat sa mîzgalesc maculatorul, caligrafiind numele verisoara-mi în toate felurile si-n toate pozitiile: rond, cursiv, batard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplînd o pagina întreaga cu: Viorica, Viorica, Viorica! Apoi, mai convins decît Alecsandri însusi ca "Românul e nascut poet"... si aducîndu-mi aminte ca "în cursul inferior", prin clasa I-a, facusem vreo doua poezii despre: primavara, flori si rîndunele, versurile de-atunci începura sa ma chinuiasca , revenindu-mi în minte cu o draceasca îndaratnicie de muste bîzîitoare: "Primavara a sosit Cîmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sînt foarte-mbatatoare!" Mai departe, era foarte natural sa aduc vorba si despre pasarile calatoare, care senapoiazan tara, vestindu-ne statornicirea primaverii pe plaiurile noastre: "Iata, vad o rîndunica, Vine din tari departate... De-obosita, parca pica! Trebuie sa-i dam dreptate!"

"chiar asa de proaste nu sînt. bunicu-n casa povesteste!" E cald si bine. . "Iubirea e o taina mare. .. de frica sa nu ma spuna batrînilor . dar acum. flori si alte elemente poetice. o sa scriu ceva. Prin clasa a VIII-a. cu atît mai mult cu cît si el o cam placea pe verisoaramea ! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste î . fulgi albi. . indiferent de lungimea numelui iubitei . Ce leaga doua inimi."În definitiv". numai din partea colegilor mei. si cum eu tineam s-o citesc cuiva.. . . . ziua hotarîta de mama pentru o vizita la tanti Marioara. iam cetit-o lui Ionas Moscu. focul usor suspina. . cîinii nostri latra!" . cad în gramada si cresc nametiide zapada. ci în forma de proza: "E iarna. eram la mare pret din punct de vedete poetic.. din nefericire.. . cu condeiul ridicat. . . Cu vreun an înainte. în cîteva minute. Bineînteles ca a fost încîntat. . . e alta poveste. ce stia ea despre dragoste? . usori. tata îmi tiparise o carte de povesti scrise de mine. si pe deasu pra îndragostit.. gîndeam eu. aveau s-o faca pe Viorica sa. . ger si viscoleste. caci în vatra. .. . Mai tîrziu am începui sa fac acrostihuri! Ajunsesem la o virtuozitate extraordinara si le confectionam la iuteala... si sînt versuri d espre primavara... si-n urma sa-i marturisesc dragostea mea mistuitoare! Asa s-au nascut "sublimele" versuri care. . sub titlul "Din tara basmelor". trosnind. Îi facusem o prefata în versuri.!" Pai. . care nu erau asezate pe strofe . . dar de aceast a pretuire ma bucuram. gata sa atac albul hîrtiei.. si p-orma astea le-am scris cînd eram pusti. . ca sînt într-a V-a. iar s ora-mi nu îndrazneam. Nenorocirea era ca nu puteam sa i-o citesc Viorichii pîna duminica. de-o sa ramîna Viorica foarte impresionata!" Ma gîndeam ca e bine sf frumos sa dau mai întîi o definitie a iubirii. apoi sa fac unp ortret al iubitei. . . tare. cînd i-oi citi-o. împrastiind în jurlumina! Afara. îmi spusei eu. praf o fac! Si am continuat pe acelasi ton.

. O fi "simpatie" de gen ul feminin. mi-am umflat pieptul. sama-mpac. nevoit sa ascult pasurile si ofurile de dragoste ale celor mai multi. pauza! M-am ridicat usor. ca om de condei! Situatia aceasta deosebita mi-a creat în scurta vreme rolul de confident al colegi lor.. confidentul general. dar se foloseste si la masculin tot asa. "Simpatie!" l-am corectat eu. . eram un autor. n-am în teles nimic din el! Eram atent s-aud cu cine vorbeste.. ma. Am terminat cu dragostea! Sa nu mai aud de fete! Am terminat cu ele! Am vazut-o cu altul la Cinema Clasic. eram eu. care rol cu timpul mi-a adus dupa sine si porecla de "Marele confident''..Si asa mai departe! Dar odata cu aparitia cartii mele de basme. o scrisoare acolo. ma Griguta. care nu concep ca se poate spune despre un barbat ca e simpatia lor .. Filmul. în Cismigiu. aproape ca as fi vrut nici sa nu respir.. baiat de teatru". si am privit ca din întîmplare. dar nu e acum timpul potrivit . Uite asa si asa cu fata. Baieti sau fete sînt toti "simpatii" unii pentru altii. Cînd aud în spate un rîs ascutit: "hi. De ce simpatie? Simpatiu. Era între doi: unu l de la Matei si unul de la Mihai! Sa mor. iar nu "un simpatiu . si cuvîntul meu în materie de dragoste si al derivatelor acesteia era firesc sa aiba mare greutate! Întotdeauna sfatul meu era cerut cu insistenta magulitoare si corespondenta catre iubite era supusa în prealabil cenzurii mele. Juca "Zigotto. n-auzi? C-un laptar si c-un dovlecar! Pai asa se poarta ea c-un lazarist?! Da' necazul meu cel mai mare e ca duminica.18 ani... hi. Nu exista decît "o simpatie . hi!" Am înghetat! Rîsul ei! Am tacut . confidentul tuturor. doua simpatii". mia spus ca-i place de mine si ca sînt singurul ei simpatiu! . doisimpatii"! Am mai auzit eu si pe altii vorbind ca tine. Cuvîntul "simpatiu" l-au creat mitocancile. "Marele confident". Vorbea cu unu' cu vocea groasa si rîdea . nauzi? Nu stiu cum am avut rabdare pîna sa se faca lumina! În sfîrsit. cu floricel e. caci d aca fiecare avea cîte un confident în colegul de banca sau în acela de drum spre casa. am cunoscut-o dupa rîs. ca si cînd n-ar fi rulat. ca sînt baiat! . nenorocit ul. Ma rog.. ca-nnebunesc! Sau un alt caz: . am început sa ma bucur de o mare stima literara în fata colegilor mei. dealtfel f oarte firestila vîrsta de 17.. fa-mi. cîti aveam noi pe atunci. ci simpatiul lor. .

ca pentru mine n-o sa mai existe în viata alta fata. Cum ce vreau de la tine? Pai eu vin fript. si tot nu ma obisnuisem cu gîndulca t rebuie sa vin în fiecare zi si sa stau patru-cinci ore pe banci. cu doruri ne-ntelese si cu emotii nejustificate în suflete. sau asa c eva. daca mai poti."Humano capitis!" 1 . Didi! Cum ti-a p lacut filmul?" . amarît. si. Ea a motait am cap în semn de raspuns. si tu ma iei repede? Ce pot s a vreau? Sa-i torni o scrisoare de despartire. pe la începutul lui octombrie. sa scoti cuvinte. ca mi s-a suit un nod în gît si mi s-a încleiat limba-n g ura. daca se poate s-o faci sa plînga si sa regrete! . Geta. Aha! Asa. si numai la ea îmi zbura gîndul. din ochi îmi sar scîntei. mantelegi. asa ca ar fi trebuit sa ma instalez într-o banca separata si s a ma îndeletnicesc numai cu "stilul epistolar de amor"! * Era toamna. Caci se ivesc în fata-mi frumosii ochi ai ei! Si mai încearca. care va sa zica nu ti-a raspuns! .. Si ea? .. în care sa-i spui tu ce crezi ca e ma i potrivit în ocazia asta. nu stiu cum sa-ti spun. ma. Eram îndragostit de o fata de la Moteanu. cînd m-a vazut.. . M-apuc sa scot cuvinte. pe textul de Latina. Bine. Si-acu' ce vrei de la mine? . dar o toamna frumoasa. printre altele.. de ex emplu ca as vrea sa mor sau sa ma calugaresc la un schit din creierii muntilor. ma. s-a facut ca sfecla si a tacut brusc din gura! Eu m-am înclinat foarte respectuos si i-am spus. în fata zeilor dida ctici ai acelui templu de cultura care era într-adevar liceul Lazar. asa. E. las-ca ti-o fac în ora de Psihologie. Griguta. Începusem clasa a VIII-a de vreo doua saptamîni... spune mai departe! . Îmi fuge gîndu-aiurea si nu fara pricina... Aveam ora de Psihologie. cînd am vazut-o. poti sa-i spui ca am terminat cu dragostea. m-a secat la inima. si nu mi-a raspuns! . Am luat creionul si-am început sa scriu o poezie pe care am botezat-o "Licea n" si din care mai tin minte strofele acestea: «Pun mîna pe "Horatiu". si numai de explicatiile întortocheate ale profesorului n umi ardea. zîmbind ironic: "Bon-soir... Îmi vîjîie tot capul. acolo.. ca ma mir si eu cum de-am mai fost în stare sa-i dau buna-ziua! . si ce te mai pricepi tu. Tî! Dar sa-ti spun drept.pentru consideratii filozofice si gramaticale.. cu nostalgii înaer . Si altii cu altele.! Hai. si. dom'le.

cu rime încrucisate si cu picioare... ia sa vad.. dumneata la ora de Psihologie fa ci versuri. dupa întrebarea dumneavoastra.. Cînd sînt inspirat! . am încercat sa scriu o poezi e lirica... dumneata obisnuiesti sa iei notite la Psihologie în versuri? Am tresarit. ... Cum adica? .. hm. . vad semne chinezesti. de dragoste sau de altceva? . Asadar. Hm. degeaba. Îmi trec mîna pe frunte si ma cufund în vis! Si sînt acum în clasa. nu te-am întrebat de metrica si prosodia lor. Ba da! . ci daca sînt. Din punct de vedere al fondului... stapîn nu-s pe-a mea minte. De 14 si 15 silabe. Explica la "Algebra". prin urmare. m-am ridicat brusc în picioare si am închis maculatorul cu repeziciune: . Tocmai începusem strofa urmatoare.» 1 începutul poemei latine "Ars poetica" a lui Horatiu.. Scriu si eu cînd îmi vine! . ca va intereseaza forma. în loc sa fii atent la explicatiile mele! De ce nu scrii versuri în ora de Româna?! ... Pe marea tabla neagra. Nu. pe feresti.Ma concentrez. hm.. domnule profesor! Dealtfel nu luam notite la Psihologie! .. Dar ce mîzgaleai acolo? Nu versuri? . Ce fel de versuri? ... Dar ce. Nu întelesesem! Eu am crezut.. Aha!. cînd aud glasul taios al profesorului lînga mine: . Si tîmpla îmi zvîcneste de parc-as avea febra! Mi-ndrept atunci privirea afara...... vreau sa spun.

Da caietul încoace si lasa sofisticariile pentru ora de Logica. dor. don' profesor! . trebuie sa fii aiurit rau. auzi la colegii dumitale. care va sa zica. Zau? Din ce în ce mai interesant! Esti sentimental si faci versuri în ora de Psihologie. stîlcindu-mi versurile.. Am citit asta într-o carte. domnule profesor. don' profesor.") Ce-ai spus dumneata nu se poate numi o definitie. vaasigur! . Nu ma mai ruga. . Sa faci dumneata o carte noua de Psihologie! (Ah! eternul si stupidul spirit didactic cu: "Sa faci dumneata o carte noua de. ca esti "sentimental"! . ma rog. cîtiva raspunsera foarte convinsi: " E frumoasa.. Totusi sînt încîntat ca ora mea te inspira sa scrii poezii. care si asa lasau destul de dorit! Dar baietii nu reactionara cum se astepta: ascultara într-o tacere impresionanta.. sentimentul este ceea ce simti: dragoste.. Vorbeati doar despre "sentiment"! . baiatule.. si da-mi caietul! Si cum eu ezitam. Nu. sa nu cititi. facui eu calm. definitia sentimentului. ma. Hm! se-nciudâ el. un simtamînt de lene. dom'le.. ce ziceti de poezia asta?". prin "simtamînt"! . îl deschise si: Ha. te rog. si cred ca dupa toti colegii mei. si nu stii ce este sentime ntul? . dumneata. "Este cel mai greu lucru care se poate face si niciodata nu este perfect exact a cu ceea ce e în realitate obiectul pe care vrei sa-l definesti!" l-am întrerupt eu.! Ai replici avocatesti. Va rog... pe tabla. domnule profesor!. dumneata sustii ca ai fost atent la explicatiile mele. don' profesor!. sentimentul. . . asa cum v-am spus-o eu! .... Esti dibaci. ma baiete. baieti! Si-ncepu s a citeasca lipsit de cursivitate si fara intonatie. sicînd îi întreba: "Ei. asta e cu totul altceva! . Aha. Ia da caietul încoace.. ura. scurt si cuprinzator. sila.. are sentiment!" . . dupa toate regulile ei. mila. Va rog. mi-l smulse din mîna.. . Am cautat sa fac o aplicatie imediata a celor explicate de dumneavoastra. este ceva intim. un inspirat? ... si asa si pe dincolo! F oarte bine! Da-mi atunci.. care te-a facut sa vezi litere chinezesti de Algebra. nu mai stiu unde. însa nu va pot reproduce definitia dumneavoastra plina de termeni abstracti pentru mine si pe care nu prea-i pricep! . si asa m ai departe! Eu as traduce acest cuvînt pur si simplu.... n-am retinut-o! . esti. Ba stiu. care. dupa dumneata? . Si dumneata ai simtit în ora mea.. Sînt.! Es ti la ora de Psihologie si te crezi la Algebra! Asta e buna! Ia ascultati... sa vedem si noi cam ce a putut sa-ti inspire ora de Psihologie! . Si ce e.. asociind si clasa. mînie. compatimire. ha. ai pretentia ca esti sentimental. simpatie. va rog! . Definitia.. dar la mine n-au trecere! Prin urmare. care abia astepta sa auda ce-am sa raspund. Cum? Faci poezii. ma iertati ca -mi permit sa v-o spun. Dupa mine. nu va suparati. ca sa zic asa. Sa va spun drept. nu va intereseaza: nici pe dumneavoastra si nici pe colegii mei. si sa te gîndesti la fete! F aci poezii.

. si.. caci fiecare ti nea casecretele lui sa ramîna întrradevar secrete! .. costa! Sa-i trimiti versuri e ceva mai nobil. . e ziua ei.. . ma primira cu surîsuri atît de iau înca 3 treiuri. sau o carte. .. apelez la tine. cum sa-ti spun eu. . . numai sa cresc în simpatia lor! Dar fiecare întîmplare cuprinde. Dar motivul pentru care îmi r mei si-mi crea o aureola de i de la Moteanu. un buchet bogat de trandafiri. mai bine!" îi raspundeam eu în gînd. care.. si ce-ar putea s-o impresioneze mai mult ca niste versuri.. .. nu? . ca as fi vrut sa mai daduse nota rea... . fiindca numai tu poti sa ma-ntelegi si sa m-ajuti! Providenta a vrut sa apari în calea mea si ne-a facut colegi. . ai? . aflînd de dulci.. Tî! E banal.. dumneata nu esti capabi l sa-mi dai definitia sentimentului! Pentru asta. bineînteles. stii.. . n-auzi. mai distins. trei-patru dintre vechii mei clienti de "epistole erotic e" se voira "poeti" si-mi dadura asaltul de rigoare. într-un gînd.. ma ridica si mai mult în ochii colegilo trubadur neînteles în ochii fetelor de la Carmen Sylva s aceasta aventura poetica. ma. .. . depinde de persoana! . si una neplacuta! Dintr-o data.) Ma. Prea mult nu m-a mîhnit aceasta apreciere putin magulitoare pentru mine. . mai. Ma.. ("Nu ne-ar fi facu t. Psihologia o simteam fara s-o învat din manual si eram convins ca am sa-mi îndrept nota mai devreme sau mai tîrziu. .. pe lînga o parte placuta. . cînd colo.... pe rînd. . . si unde mai pui ca nu te costa decît plicul si hîrtia. ti-am pus 3 la Psihologie pe ziua de a zi. mai. Eu cred ca o cutie cu bomboane de ciocolata de la "Zamfirescu". caci banuiam concluzia acestei introduceri. . si p-orma.ai pretentia absurda ca esti sentimental. Original.

ma. ma! Si de trei zile. Bine. o poezioara bine adusa din condei... Nici macar "la revedere". . puse mîna pe lopeti si-n cinci minute sosi la debarcader . . Aha! într-nadevar. În aceeasi recreatie fusei solicitat de înca doi îndragostiti.. Obosit de canotaj. începu "s-o vrajeasca". Esti ocupat.. Astfel. numai sa te-mpaci cu ea si sa ma lasi în pace! Nici n-apucai sa-ncep sa ma gîndesc bine la cuvintele mestesugite pe care sa lembi n întru împacaciunea celor doi îndragostiti. . care stia sa canoteze.. fara gîfîielile inerente sportului. . baiatul trasese barca sub o salci e pletoasa. numai sa nu explice Aurel Dinu mai departe "Ruy-Blas". Ma. Da. ca. Poate ca ai fost si tu prea brutal! Te-ai înfipt prea re pede! O fi fata mai delicata. luîndu-i mîna si mîngîindu-i-o. ca pica altul.. ca eu tin mult la Victor Hugo! . Extraordinar! . daca pot.. fac fasoane ca le pla c baietii delicati! Daca esti delicat cu ele si faci "pa poetu". Dar mai stii cum sa te porti cu ele? Daca esti mai înfipt. ma-ntelegi? . mînioasa de asa nemaipomenita îndrazneala. Trecu lînga ea. Exact. dom'le... Luasera o barca "pe-o ora". Vreau sa te rog ceva. ca trebuie sa-mi fac rezumatul la Franceza. ca esti prea moale sau ca nu esti suficient de. ti-o fac. ca asculta toata ora? . ma? . nici alta!. stiu ca n-ai sa ma refuzi.. nu stii ce-a spus rîndul trecut. cîteva versuri. Pai poimîine e ziua ei. nu asa! . Se dusese omul în Cismigiu cu iubita. ma. nu cine stie ce. nestudiate! . care-si formulara cam aceleasi pretentii.. p-onoarea mea. ca sa nu lungim vorba.? . mai stiu eu cum! Trebuia s-o iei si tu cu încetinitorul. ti-o fac chiar în ora de Franceza. îi ceru s-o duca imediat la mal! El nu voi s-o asculte. cum sa le spun eu. . Doua vorbe. Nu tîmpite.. Bineînteles ca n-avea nici un haz sa stea în fata fetei.. unul voia o poezioara de împacare.. Nici una. Bine.. Tîmpite! . Sari din barca usoara ca un fulg si pleca fara sa-i spuna o vorba. si cu unsfîrsit din care sa reiasa ca n-am s-o mai supar niciodata cu astfel de gesturi.. tocmai voiam sa. cum stii tu. tocmai gîndul meu. acolo. nici un semn de viata! Sîntdesper at! În definitiv. vazînd ca fata nu se împotriveste. e un epitet ornant ceva mai poetic decît celalalt! Bine. n-auzi. si-am terminat... . se sm ulse din bratele lui si. ceva "extra" care s-o faca praf "pa persoana". cu variatiile de rigoare. om vedea! îi raspunsei eu plictisit. îti iese vorba ca e sti "flet". mai ambitioasa. asa ca. sportiv! Cum naiba sa mai proc edezi cu ele. Mie-mi spui? Si. Nu explica. ca sa se odihneasca la umbra si sa-i vorbeasca fetei mai în tihna.. asa. ca orice demna tovarasa de plimbare a unui lazarist. ce era daca o sarutam? Se darîma cerul? Seca lacul Cismigiu? . îi cuprinse brusc mijlocul si-ncerca s-o sarute! Fata se facu rosie ca focul. cam ce-ai pofti? . fata.. te scot din sarite?! Acu' fa-i ceva de-mpacaciune. apoi. Sa-ncerc! Cînd îti trebuie? .

... nici atîta lucru nu stii?! Un oracol. si e prietena cu una de la Moteanu... fiindca este chestie de. Fata învata la Gloria. asa. Exact! . este formidabil.. dar vezi ca alta e povestea. pe care tu s -o dai unei fete si sa-i spui ca e de tine? .. sigur ca n-ar avea nici un rost.. în fine. Cum sa-ti fac o poezie. Da! îsi largi el gura într-un rînjet de satisfactie. sigur ca da. . hodoronc-tronc? . se face.. nu pot. ca uit! Asa. ma. Asa! Pricep acum.. Ba da.. uite ce e.. Asa stiu eu. care ia dat un "oracol" d-ala d-al lor... . însa poate ca m-as intimida si as mai uita cîte ceva. Si cum de ti-a venit ideea sa-i faci o poezie? Nu poti sa-i spui din gura ce a i de spus? ... acu' spune cu ce pot sa te servesc? . cum fac fetele! . .. N-ai decît sa-i torni o scrisoare bine simtita. De ce crezi tu ca ma rog de tine? Uite ce s-a întîmplat. . Ma.. pentru ca. sa-ti fac o poezie. ceva care.. daca ma-ntelegi...ca tu esti baiat cumsecade si. un serviciu imens. Vreau sa-mi faci o poezie pentru o fata. Ah! se-ncrunta el. asta. or icît as vrea eu.. stii. cum sa-ti spun. stii. ti-as ramîne recunoscator toata viata mea. pe cînd asa. îi raspunsei eu putin iritat.. nu mie. în care sa-i spui tot ce ai pe suf let si.. Ce. te-as ruga sa-mi faci o poezie! . mîhnit si jignit în acelasi timp ca nu-l întelesesem. ma! . Stai o clipa! Da-mi voie sa-nsemnez ceva. Un "oracol"? Ce naiba mai e si asta? . Sa-ti fac o poezie?! Pai nu ma inspiri deloc! ma prefacui eu a nu pricepe.

cînd la mine d-abia a venit. "S-a dus amorul" de Eminescu. Îmi pare rau ca nu-l am p-al aleia de la Moteanu. .. Da. Cu alte cuvinte. . "Ce roman strain v-a placut mai mult si de ce?" . Pai tocmai ca n-am raspuns nimic.. dar eu n-as vrea ceva tocmai în genul asta.. Ba da. Uite ce e. asa e. sa-ti spun eu ce poezie de dragoste te-a impresionant mai mul t? . si de ce?" sau "Cepoet strai n va place mai mult?" ... si ai terminat! . îi zice oracol. de fapt.. ce sa fac?! Ce vrei sa spui în ea? . cea mai aiurita care exista. sa te-ntrebe respectiva ce ti-a placut mai mult din ea. sau... ca sa zic asa. Exact! . Sau asta: "Ce poezie de dragoste v-a placut mai mult?" . dar vorba e: îmi faci ce te-am rugat? . Ce sa fie? Nu e nimic! Întrebarea e scrisa pe primul rînd. Interesant! Si cam ce întrebari a pus stapîna oracolului? . i-a scris-o în oracol? .. sau "Noapte" de Cerna. vream sa te consult mai întîi pe tine. Si ce e cu întrebarile astea? . Scrie si tu acolo.. ma. . Las' c-o citesc eu.. .. sa nu se-ntîmple. Asa ca ora colul are atîtea întrebari cîte pagini sînt.. ma-ntelegi. Da.. e un caiet. de exemplu: "Ce poet român va place mai mult... Oracolul de la Delphi? Nu dom'le. iar pe rîndurile urmatoare sînt scrise raspunsurile acelora care scriu în oracol. devine.. Aha! Înteleg. si tu sa n-ai h abar.. . Ei. sa nu ma fac de rîs? . destepte si fine! Mi l-a dat si mie sa-i scri u. Dar alte întrebari nu mai stii? . doamne fereste. care are pe fiecare pagina cîte-o întrebare scrisa de stapîna oracolului. nici eu nu stiu de ce naiba i-o fi zicînd asa.. E tot ce poate fi mai frumos! Ai face bine s-o citesti. vorbeste si ea cu unul de la Spiru. Da cum e asta de Vlahuta? E ceva de capul ei.... dar de unde stii? Hm! Adica da! Sau alta: "Ce roman românesc v-a placut mai mult si de ce?" sau. N-are nimic.. Atunci. "Si de ce?" îi facui eu completarea. Si asta. cu întrebari puse "la hotie". dar vorba e ca i-a facut. Pai. întelegi? Îmi pare rau ca n-am oracolu l aici sa ti-o citesc! . .. ce mai încoace-ncolo: "Iubire" de Vlahuta. c-am auzit ca azi se face perchezitie la pupitre! . asta de la Moteanu. e frumoasa asta.. si pe urma raspunde în dreptul numarului respectiv! . nu e cine stie cede ea. si asta i-a facut o poezie.. ca nu ti-am spus! Sa vezi cum stau lucrurile: în oracol mai e o întrebare. un caiet gros. Mai sînt si altele cam în genul asta: "Pe cine simpatizati? Faceti-i descrierea! Unde învata si în ce clasa e?" . ca de vreo 100 de pagini. sa ti-l arat! E un "oracol" cl asa una. Da.... spune-mi o întrebare pe care ti-o amintesti! .. . ala. Si tu ce-ai raspuns? . prietena cu simpatia mea . Pai ce.! . . asta e altceva. . pune si tu "Sara pe deal" de Eminescu. cu "s-a dus amorul". dar.. sa-ti fac.. ce Delphi? Nu e ala cu Preoteasa Pythia? Nu e. Exact. Auzi: "Scrieti o amintire.. si altele!.. ca uitasem sa-ti spun. Fiecare scriitor îs i alege un numar. dar l-am lasat acasa. Alta mai potrivita nu stii? ... din ce în ce mai interesant! . o cugetare sau . scurta..

ca i-a pus un titlu. i-a scris o poezie. . m a-ntelegi. acolo. cînd mi-a dat oracolul ca sa-i scriu în el. si ala de la Spiru. Poate ca n-are s-o stie!. crezi ca nu-ti fac?" . "Asa baiat talentat mi-ar placea si mie!" zice... cum ai spus c a-i zice. si gata! . si am rezolvat problema. si ce. ca eu la Româna. . zice: "Sa ci testi ce poezie splendida i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice.. clei! Am izbucnit în rîs: . Mai bine îmi faci tu unu' d-ala spaniolesc..o poezie scurta". asa.. "Daca nu e cine s tie ce. cum sa ma descurc. "parca e cine stie ce mare lucru sa faci acolo trei-patru rînduri. fa si tu " "Ei. "Sa te vedem!" mi-a zîmbit ea ironic. Esti grozav! E. E. cîteva rîndu ri scurte. ma. nu stiu cum naiba-i zice. "E". ca nostim mai esti! Copiaza si tu una dintr-un vol um de versuri. Poate.. Bata-te norocul sa te bata. ceva cam pe spanioles te. asa e ca m-am facut de bafta? . al naibii. dar am cîteodata momente în care ghicesc.. un ravas de placinta!" . . stii.. si a mea. flegmatic ca un englez. spune drept! .. dar de unde stii? Ai citit oracolul si faci pe nebunu' cu mine.. n-am ce spune de sfat! Si daca fata o stie. Exact. i-am raspuns eu. sînt clarvazator! .. Nu. Nu vreau sa creada o mea ca e mai ceva ca mine un amarît de spirist! Este? . Si acu'. Mersi de raspuns! Pai tocmai tu ma-nveti sa fac asa ceva Frumos mi-ar sta! Bravo. Madrigal? .. dar nu e sigur.

* Dar iata ca îndragostitii se-ndulcira la poezie. pîna cînd cei doi îndragostiti s-au potolit si nu s-au mai gîndit unul la altul.. Cu toate ca era bun prieten cu mine.. nu numai poezii pentru iubita lui din trecut sau de-acum.. cunoscuse o fata dintr-a VI-a de la liceul din Iasi. ma inundau cu cereri care de care mai pretentioase si mai originale. si atunci numai daca obtinuse note bune în cursul saptamînii. se-ndragostise de ea si. pentru încrederea pe care mi-o acordase cîndva. Pîna atunci. acceptasem cu multa placere. caci era cenzurata de Atila . care sa-i tina de urît. Este! oftai eu.. de parca nici nu s-ar fi cunoscut vreodata! Dinulescu îsi gasise o simpatie ceva mai apropiata decît aceea din Iasi.. Fii pe pace. îti fac madrigalul. Corespondenta asta a durat vreme de cîteva luni si. si desigur ca si fosta lui iubita gasise pe altul. cu toate ca era mai vîrstnic decît mine cu vreo trei ani. cînd veneau în Capitala elevi si eleve de la toate liceele din tara. directorul internatului. acum. Mîine. cei doi se hotarîsera sa-si scrie. ceea ce. ca "ochii care nu se vad se uita". la "Tinerimea Româna". Vreau sa te rog ceva!. Stii ca vorbesc: c-o fata de la Centrala si ca lucrur ile mergeau foarte bine. la despartire.. poimîine. dar nici macar colaborare a la corespondenta amoroasa... Aceasta îl ridicase mult în ochii mei si începusem sa-l stimez . "sa stii ca si Nea Stelica vrea s-o atace în poezie pe respectiva!") . era de la Centrala din Bucuresti. Era dintr-o familie înstarita din provincie si fusese dat la internat. bineînteles. ti-l dau. Dinulescu nu-mi solicitase niciodata. Asa ca m-am mirat foarte mult cînd l-am vazut ca ma cheama discret deoparte si-mi sopteste cu tremur în glas: .. junele îndragostit ma rugase sa primesc scrisorile pe adr esa mea. si ea tot la internat. Cum nu putea sa primeasca corespondenta la internat. cu timpul s-a racit. ("Aha!" îl întrerupsei eu în gînd. raspunde la celelalte întrebari ale "oracolului". Cu prilejul concursu rilor de. În prima recreatie veni la mine Stelian Dinulescu. mai mult decît plictisit. un baiat voinic si foarte cumsecade.. cum bine zice întelepciunea poporului. nevoiti de împrejurarile prin care treceau sasi mentina aureola de poeti în fata iubitelor. Ma lega multa simpatie de acest coleg. acolo. asa ca nu iesea în oras decît duminica. ca sa nu le zic trasnite! Si într-o buna zi. Si de unde la început fiecare nu dorea decît o poezioara.. si s-a rarit. concursul prietenesc pe care-l dam îndragostitilor nostri mi-a ad us o mica neplacere.

. Mi-a placut însa c-a fost sincera si n-a mai cautat s-o ocoleasca: "De la.. dintr-a V-a. ma rog?" . dar asa e! . Ionescu Cornel. Povestea în ea cum a vazut-o si cum si-a dat seama ca va fi stapîna lui to ata viata. o ridic si-ntreb (tremuram si ma facusem tot o ap a. doua normaliste.. P-orma. Uite bine. "Propriu-zis nu e o scrisoare.. Ma reped.. zice. i-am cerut s-o citesc. . si poet?! Mi-a ven it sannebunesc... si-am cunoscut imediat ca e din fabrica ta de poezii...! De unde... .. si alte maruntisu ri! "Hm! mi-am spus. îsi baga dracul coada. "Si ce ti-a scris... Ionescu Cornel sa faca poezii? În sfîrsit. Nu e lucru curat la mijloc. Cum asa? . nici eu nu stiu... Nu era de la mine.. mi-a scris si mi-a trimis-o printr-o colega externa.. vedeam eu c-o soarbe pe-a mea din ochi. erau si ei cu doua fete! Am facut cuno stinta si am luat doua barci. De amor? . acu' ma mir si eu cum de-am mai putut sa articulez un cuvînt. cazut la Româna. Cornel. hai la un lapte batut. . . desi eram rece ca gheata . dragute. si cînd ma simteam mai bine si credeam ca tine mult la mine.. c-o stiu: .. Exact!.. pe la "morminte".. Eu ma plimbam cu ea prin Cismigiu. continua el. "Cum asa?" am sarit eu în sus. zice e a.! Asta. Ca-n romanta pe care-o cînta Violetta Ionescu la "Tanase"! . în sfîrsit!. sa-ti spun drept. c-ale lor.. o verisoara de-a lui!" .. Trebuie sa descopar neaparat ce-i cu asta". cînd hop ca ne-ntîlnim cu Ionescu Cornel si cu Chiorul. Cornel Ionescu". Si cînd îsi scotea batista. în persoana lui Ionescu Cornel. În sfîrsit. cam la o saptamîna de la chestia asta. ca zice ca nu mai are timp sa ne vedem. . "Cum a devenit de ti-a scris?" "Bin e. E. nimic dezis. Nu-mi mai spune. ca face mofturi... nu stiu cum se face ca-i pica o scrisoare roza. e o poezie!" Haiti! Auzi dumneata. ca parca mi se-nclestase limba în gura): "De la cine e?" Ea se facuse rosie ca macul. dar nu se comparau cu ea. nu ca tin eu la ea. observ eu ca Tanti e mai rece cu mine. .. E. pîna unde. ce sa mai lungesc vorba....

. ma. stapîna!" . În clipa-aceea. de-o sa bati în pinteni de bucurie! . . în primul rînd. . cinstit. pentru ca. E-atît de dulce farmec.. Pai ceva cam în acelasi gen. fa-te ca nu stii nimic si poarta-te cu el ca si mai-nainte. ma. acolo! Dar fa ceva. Îîti fac. dom'le. iubito. Ai dreptate. . la 12 e gata! Poti sa te prezinti s-o iei! . . pe veci. sa-ti spun. Tu i-ai spus ceva lui Cornel? . Nimic. mai pe depa rte. Tu. da-mi trebuie urgent!. atît de sfînt fior Si-atîta fericire. Daca nu s-o întoarce Tanti la tine cu mai mul ta dragoste ca-nainte. Te mai rog pentru o poezioara. te cauta întruna.. Daca m-a rugat omul. iubita celor doi colegi rivali! "Te-ador. a venit la mine Ionescu Corne l: . Griguta. M-am ghemuit într-o banca-n fund si am compus poezia pentru Tanti. As vrea sa-mi simti tot dorul! Cînd tu nu-mi esti aproape... ca e frumoasa."Desi te-am cunoscut de-o saptamîna. dar vorba e ce-i de facut acum? . asa. sa-mi faci ce vrei! Pe tine te servesc mai presus decît pe ori carealtul. Peste doua zile de la aceasta convorbire de taina. si ce te-i mai pricepe si tu. sfînta mea domnita... dom'le.. vai.. . pîna-n clipa în care-o fi sa mor! Inima mea te cere. Ce ai de gînd? . de ce sa nu-ti fac? Numai sa-mi spui cam ce-ai vrea sa-i spui în ea? . Ai sa vezi! N-avea nici o grija. stii c-a mers struna cu poezia aia! Fata a fost mai încîntata decît mas teptam.. doar tu. . I-am facut-o acum trei zile! .. . îmi pare prea putin. Nici sa nu-i spui. si-n al doilea rînd îmi esti prieten! . .. mantelegi? .. alina-mi dorul sfînt! Graieste-mi doar o vorba duioasa. Simt ca-mi vei fi pe veci. Chiar asa! . . nu-mi alina mistuitorul chin! Ti-as da întreaga viata! A tale calde pleoape. esti cel mai de lauda baiat din lume! Ora urmatoare aveam Naturalele.. . .. O. . . Bine. c-as vrea sa-mi fii stapîna.. nu-ti place sa tempaunezi cu ce nu-i al tau. Nimic! . numai una. si las' ca te razbun eu. puteam sa-l refuz? De unde era sa stiu eu ca-i tocmai pentru iubita ta? . . casatia. cînd se pleaca pe ochii tai de zîna. . ce ti-a venit sa-i faci si astuia poezii pentru fete? . dar stii ceva mai altfel. Bravo. Iubito. . . Bine. Ma. versu-mi ar lua un nou avînt. . esti un om cumsecade. C-o iubesc. .

Pai. ma. I-am citit-o cu inflexiunil e lirice de rigoare în glas. ca a si aparut Stelian: . Ba da! Si te asigur ca-mi voi tine cuvîntul. Ei? Ce-a vrut de la tine smecherul? .. . ne-ntîlnim la "Socec!" Vine sa-si cumpere un dictionar românlat in. si alta facem? Prietenie se numeste asta? Nu mi-ai fagaduit tu ca-i torni una de-o sa te pomeneasca? . Si tu i-ai facut-o? . Tot e ceva! . ba. ce-i drept. Bravo tie! Succes! . îi dau poezia. schimbam cîteva vorbe. asculta-l.S-ar preschimba pe data în cel mai dulce cînt! Comoara mea. m-am gîndit ca. la 5. Tu ce-ti închipui? Mi-a cerut o noua poezie! . Ionescu Cornel s-a prezentat sa-si ia poezia. Dupa-amiaza. si pleaca. nu poate sa stea mult. Mersi! Dar abia s-a-ndepartat Cornel. asta e mai ceva ca ailalta! . Pai de ce nu? . una vorbim. odata cu dragostea. Asculta-l ce trist suna! Pe veci al tau: Cornel! La 12. si a ramas încîntat. si-ncrede-te în el. de.. e drept. ca mi l-am si tinut! . mai mult decît atît. Dar tot e bine ca ne vedem. trebuie sa sporeasca si talentulpoe tic. nu? Cînd i-o dai? . Bine. Ma.

Mi-o înapoie foarte mirat: . ma.. Luni. Poezia asta e cu cheie. regret ca sînt nevoit sa-ti dezvalui necuviinta iubitului dumitale C ornel. De obicei se fac acrostihuri cu numele fiintei iubite. . de iese ca fata pe care-o iubesc eu e o gîsca. m-ai nenorocit. îti da un nume. dar trebuie sa-ti arat eu drumul. am avut un succes nebun! Ne-am dat întîlnire pent ruieri. acu' tin-te bine. nu esti în toate mintile?! . . Ei. Te omor. asa da. . . Acrostihul. Ce poezie a fost aia pe ca re mi-ai dat-o. Ce sa-ti explic. Ce. ca mi-ai distrus dragostea.. sa vezi ce-ti da! Înfrigurat. "comoara" etc. cum afla ea. si pe urma sa stam de vorba! Dinulescu citi cu o atentie demna de un scop mai înalt. papugiule! Îmi faci poezii cu abtibilduri. prin tine. Tanti zice c-a m vrut s-o fac de rîsul fetelor de la Centrala.. si iarta-ma ca m-am îndoit d e tine! . . a fost în culmea fericirii... ca nu pricep! . cum afla ea ca poezia e cu acracostih. . dar tu n-ai fost cînd mi-ai facut poezia. Am citit-o si gasesc ca e buna. Îi faci un bilet.." si te iscalesti! .. cum sa-ti spun. zgîrîie-hîrtie. în asteptarea lui Ionescu Cornel. "farmec dulce". Dinulescu îmi smulse hîrtia din mîna si silabisi: . duminica. Dinulescu s-a-nvîrtit tot timpul pe lînga mine .. Foarte simplu. o gîndire. cu cine vrei sa vorbesc? Sa-mi dai socoteala! Te nenorocesc în bataie. "chin mistuitor". în sfîrsit. Mai întîi de toate. Mie nu-mi vorbi pasareste.. . ca sa mergi pe el. ai? .. . initialele ultimei p oezii pe care a avut neobrazarea sa ti-o dea! Cu bine.. . Cu tine. ma. . explica-mi ce s-a întîmplat?! . ca poate nu se pricepe la smecherii d-astea poe tice. Ia asculta. E o "poezie-acrostih!" .. "pleoape calde". citeste de sus în jos.. . sa traiesti. Ionescu Cornel habar n-are de ce ascunde-n ea poezia asta! Ia citeste initialele de sus în jos. în care-i spui cam urmatoarele: "Sti mata duduie Tanti. Cum naiba. A venit c-o falca-n cer si cu una-n pamînt! Mi-a înapoiat poezia s i mi-a aratat ce iese daca citesti literele de la începutul rîndurilor: "Tanti esti o gîsca. .! Acu'. ba. e o poezie cu tîlc. ce vrea poetul respectiv. . N-o sa faca decît sa-i sporeasca actiunile lui Cornel în fata lui Tanti. raspunde-mi! . Daca citesti initialele fiecarui rînd de sus în jos.. Cornel si-a aruncat servieta în banca si a pornit glont spre banca mea. cu multa atentie. "domnita lui sfînta". te fac arsice. Tan-ti-esti-o-gîs-ca! Extraordinar! E o grozavie! Bravo. acuma înteleg! Dar vorba e. ca nu prea vad?! ." M-a . ma. îti bati joc de mine si de dragostea mea? . mai întîi citeste poezia. ... sau cum naiba-i zice? . Ba eu sînt. Poftim. . dar trebuie s-o fac! Îsi rîde de dumneata într-un mod mai mult decît nerusinat! Daca vrei sa te convingi. a citit-o. Numai cuvinte frumoase: "te-ador". n-auzi. ca vine lovitura de gratie. ce sa-ti spun. Cum a intrat în clasa. . . Ma. ma.. ca stii tu destul de bine: i-am dat poezia pe care mi-ai facu t-o. Cu mine vorbesti?! .

ca nici nu te pricepi. ca nu-mi arde de el acu'. ca sa se potriveasca si lasfîrsitul versurilor. Cum o sa-i spun una ca asta? Se poate? Ea ma crede poet! Daca-i spun ca n-am facut-o eu. . poet de contrabanda? . Lasa-l pe François Villon. Cornelica baiete... ie se tot rau! . Stai binisor. Cînd ti-oi da eu o dilema. cînd este vorba de scandal. . numai ca ala le facea asa. asa cum se întîmpla în asemenea împrejurari.. Între timp. daca o las asa. si e rau. .. o simpla potrivire de litere. înseamna ca am mintit-o. ce sa-ti spun. indiferent de teatrul unde se desfasoara... de care ma mir si eu! Crezi tu ca alta treaba n-aveam decît sa stau si sa scriu cu litere de porunceala? Asa ceva e foarte greu si nici nu ma pricep! Doar François V illon se pricepea la chestii d-astea. Ai? ce crezi? . Ce te bagi unde nu-ti fierbe oala? îi riposta enervat la culme Cornel Ionescu. iar e rau: înseamna ca am vrut sa rîd de ea! Oricum o-ntorc. . Vorba e ce ma fac eu. ce te voinicesti asa? Ia spune-mi si mie ce sa întîmplat.. ca nu sînt poet. Dar nu mi-am batut joc de tine deloc! A fost o coincidenta. ca ti-a facut-o un coleg si ca. ma. ca Ta nti a spus ca nici nu vrea sa mai auda de mine! . Dragostea mea s-a dus pe apa sîmbetii! Ce t i-a venit sa-ti bati joc de mine. nici p-asta si nici p-ailalta.. e buna de dat exemplu la Logica! . unul dintre cei mai puternici baieti din clasa.! si Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînsi! Dar Dinulescu.. ca poate ma intereseaza.facut de doua parale. îi puse mîna-n piept si-l dete la o parte ca p-un fulg. Spune-i ca n-ai facut-o tu. Asta se cheama "dilema".. te cocosez. se strînsesera în cîteva clipe toti baietii din clasa în jurul celor trei beligeranti. dar eu.

"Lili. . . nu? Ascult ati-l dar. spuneau e i . . torente de rîs inundara clasa. Anisoara. De asta-data. ivit în calea neteda a confectionarii de versuri la comanda. Bine. "nu cine stie ce". . . astia. . . atît de schimbatoare de la o zi la alta! . care îi întrecea în înaltime pe toti cu un cap. colegii care au trecut întîmplator prin Cismigiu i-au vazut mergînd strîns la brat si rîzînd fericiti pe. Grozava. Ascultati. original! Ia noteaza-ti numele! Tii. Mimi.. reflectînd.. . în asa fel. În duminica urmatoare. Jenica. . a avut un rezultat neasteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. . fiti de aci înainte circumspecti si cititi-o pe toate par tile. iar poetul improvizat se strecura cu obrajii-n flacari si cu coada-ntre picioare printre asistenti si se aseza mai cu minte ca niciodata la locul lui. povestea celor doua poezioare si-a pataniei lui Cornel Ionescu. . . .. . Irinel si altele. grasa figura! spuse cu admiratie Dan Noica. cînd o vedea Ga bi ca-i e numele din poezie. am fosi nevoit sa torn în aceeasi zi vreo zece acrostihuri cu cele mai dragalase nume de fata: Vivi. si-n doua recreatii numai am fost asaltat de clientii mei obisnuiti: . cerîndu-mi c u insistenta sa mai adaug cîte ceva la numele iubitei . Te pomenesti ca ma iei la bataie! îl ironiza Dinulescu. Te rog sa taci. la desertaciunea lucrurilor omenesti .. în crucis si-n curmezis. Hm! Bine de mine ca nu recurg la asemenea abtibilduri de cucerire! Dar voi. . te iubesc".. ca altfel. Cristina. mai amuzat decît toti.Stelian Dinulescu.. ma. de ce nu ne-ai spus pîn-acum ca te pricepi sa faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil.. Cornel Ionescu sari ca ars: .. Mariana. . . Georgeta. ca nu puteti sti ce nabadaî îl mai apuca pe "Pegasul" lui Tyrtheu al nostr u.. Desigur ca sînteti curiosi sa stiti care-i motivul discutiei noastre. îm i esti .. îsi roti privirea pe deasupra tuturor si spuse rîzînd cu pofta: . Dar culmea a fost ca foarte curmei baietii si-au ridicat pretentiile. Vestea despre acrostihul buclucas s-a întins ca fulgerul în toata clasa. fratilor! Si le spuse. Tanti cu Stelian Dinulescu! * Dar acest neprevazut episod. în hohotele de rîs ale colegilor. . ca initialele sa dea: "Valeria. si sa nu aveti apoi convorbiri literare si critice în contradictoriu cu. o sa fie foarte impresionata! Si alte variatii pe aceeasi tema! Si cum nu mai puteam sa scap de ei. probabil. te ador". c are-atiumblat la poezie. dragala sele voastre muze! . . .

surîsuri dulci înfloreau pe buze le lorrosii de sanatate. dezvelind dintii curati si albi ca porumbul crud. blonde. îmbujorate si proaspete ca primavara însasi. cu gulerase albe. fara sa le cunosc! Sufletul îmi era înfiorat de emotii si de nostalgii neîntelese. Prin mintea înfierbîntata de atîtea nume de fete. mergeau cu p asi saltati. satene. pe care sa le încre dintez . roscate. dintre care însa nici una nu-mi era draga! Si-n sufletul meu navali puternic un dor naprasnic de iubire! As fi voit sa-i fa c versuri frumoase unei fete pe care s-o iubesc. Muncisem din rasputeri pentru succesele în dragoste ale atîtor colegi fericitipoate. caprui. fara nici o dragoste pentru dragoste ! Eram un fel de Cyrano modern cu atîtea Roxane. cu parul ar anjat în colturi savant pieptanate. cu pantofi si cio rapi negri. dupa descrierile facute de iubitii lor... Frumusele. si sa simt într-adevar ce-i scriu ! Le urmaream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva si de la Moteanu. Ma framîntam noptile pe toate partile si-abia izbuteam sa atipesc în zori.. care dau piciorului o distinsa eleganta. ce risipa de dragoste era printre baietii din clasa noastra la începutul aceste i primaveri timpurii! Si eu nu mai puteam sa dorm de mirosul patrunzator si dulce alfiorilor de liliac... nu mai puteam! Ma saturasem de rolul de "confident" si de "versificator"! Voiam sa am si eu tainele mele de dragoste.. îmi zburau versurile naive în chinate acestora. verzi sau albastri. Nu mai aveam astîmpar.. dragele de scolari te-l au: în sorturile de uniforma pepite sau negre... cînd se-ntorceau de la scoala si treceau prin fata portii mele. cu ochii negri. al caror chip gingas cautam sa mi-l imaginez. treceau în grupe de cîte doua trei: brune. si altele cam în acelasi gen! * O. Facusem zeci de versuri fara nici o rîvna. .draga". gratioase si pline de un farmec pe care numai ele. sînii învolti si obraznici le tremurau ritmic.

Veturia avea o sora. sa fac ca un fel dealta r: unde ma uit. Foarte frumos din partea ta!... asa. spiterul. mi-a spus Gica în ziua fatala. ha! Sa nu vezi numai stele verzi de la tat-sau. cum nu pot sa-ti spun de mult! . esti nebun? Ce sa faci c-o duzina? . sa le pun în camera mea. O duzina si un tablou. dar te rog. Ah. stii c-o iubesc pe Veturia. ca n u vreau sa am discutii! . de ce sa nu ti-o dau. Ma. ha. unde Julietele veneau aproape în fiecare dupa amiaza. Era tare îndragostit de o colega de-a sora-mi.. Ma. Thaissa. discretie absoluta! . "Vederea" se facuse la farmacie. sa vad numai Veturii! . ma. si stiu ca sora-ta Nella are o poza de-a Veturiei în costum de balet.cuiva. Grig. am sa te rog ceva din suflet. care se simteau atît de fericiti ca puteau sasipetreaca iubitele pîna acasa. pe la 5. ca nu vreau sa stie si Fanica.. Nu afla! Îmi dai fotografia? . numai sa n-o tii prea mult si sa se afle. mi-ar fi fost drag sa fac versuri unei iubite care sa fie a mea! Si-atunci am scris un sonet în care mi-am turnat toata framîntarea si care începea astfel: "Mi-e sete de o dragoste curata! N-am mai iubit de mult si mi-este sete Sa sorb dulceata soaptelor discrete. sa-mi scoata si mie vreo duzina! . Veturia Petrovici. sa mio dai s-o duc la fotograf. Ma. conduse de cei doi Romeo! Ce trist ma uitam la prietenii mei. fata farmacistul ui de peste drum de scoala unde era tata director. . Eram fericit ca luasem vacanta. daca afla de povestea asta! . Aveam însa un motiv în plus care contribuia la fericirea mea: pe timp de doua saptamîni scapasem de versuri si scrisori de dragoste pentru colegi! Dar fericirea aceasta a fost de foarte scurta durata. Ha. asa cum sînt fericiti toti cei care stiu ca se vor bucura de odihna. Ce. Ti-o dau.. numai tie îti spun." În aceasta stare sufleteasca m-au gasit vacanta de primavara si vechii mei prieteni: Stefan Predescu si Gica Rosnovanu. cum m-as fi plimbat si eu cu o fata în noptile astea albastre de primavara! . pe care o iubea Stefan Predescu. Spune! . pentru ca Gica Rosnovanu înt r o zi a apelat la serviciile mele cu prisosinta. si plecau pe la 7..

e fain. explicativ! . simplu? Altceva nu-i mai . Fii fara nici o grija! Fac o cinste formidabila. cu parul castaniu si och ii mari si melancolici." Nu mai stiu ce am scris. Îmi pare bine ca-ti place. te mai rog ceva.. Însotim sa-ti spun eu. dar nu în poezie.. "Visul meu. fac o cinste copioasa! Fa-mi pentru Veturia un acrostih d-alea de care fac i tu.Daca pot. Nimic! Adica îi spun. las-asa. palida. Draguta fata! Bine de Gica! Veturia! Am început sa scriu acrostihul. ceva formidabil. Bine. Uite-acuma. ca azi dupa-masa vine la farmacie? ... Pai ce rost mai are biletelul? O sa-nteleaga ea . Daca e fain. . .. .. fina. Si te mai rog ceva. .. ce mai! Da' acu'. Pa cinste! mi-a raspuns Gica.. Asculta-l! Pusesem în el tot sufletul meu: îl simtisem! . cu corp frumos. cum destul din acrostih! te-apuci de el... ca tot n-am nici o treaba! Tu plimba-te prin curte si lasa-ma lini stitpîna te chem eu. fac o cinste nemaipomenita. Veturia. dom'le! Veturia. dar p romite-mi ca vrei! . ca s-o impresioneze . distinsa.. cum n-ai mai facut pîn-acum. dom'le!. stii... Nu. cu toata placerea! . da' fa ceva asa. Era o fata de vreo saisprezece a ni. mergem la cofetarie la "Dobriceanu" si manînci cît vrei. cu mîini subtiri. De asta-data o cunosteam bine pe fata careia trebuia sa-i fac versuri de comanda ! O cunosteam de cîtiva ani de zile de la sora-mea... L-am terminat! L-am chemat pe Gica.. E clasa una! . Ma.. ca e mai bine! Dar cînd spui nimic? acrostihul de un biletel..

. . . E! . Bine. a dumitale: Gica". sauchiar în fata f iintei dragi. pîna la 3 dupa-masa sînt gata si cred ca vei fi multumi tde felul cum se va prezenta corespondenta ta amoroasa! .. . . asa e ra poreclit de baietii din cartier.. ca eu scriu urît al naibii si vreau sa -i fac impresie buna. ma? . stai ca vin acu'! . . Ia un plic roz cu o hîrtie mai groasa si tipareste-le cum stii tu ! Eram peste masura de trist si de plictisit. .. am trîntit-o jos. . Gata! Vino sa ti le dau! . sa traiesti. Restul poeziei era scris cu negru. De ce. . .. asa ca literele de la început i eseau foarte bine în evidenta. Bine. . . asa cum am crezut eu ca este mai interesanta. în caderea lor. . . hop si el l a geam: . La ora trei fara un sfert. Te rog mult sa-mi ierti îndrazneala de a-ti trimite aceste versuri. . sa stii ca. picaturi care. Vino. Daca rîndurile mele te vor supara cumva. subliniind-o . prin acrostihul pe care te rog sa-lprivesti cu toata indulgenta! În poezie este permis sa spui mai mult decît într-o scrisoare în proza. Bravo. ca vreau sa-ti spun ceva si ne-aude Satrapul! (Adica Tata. dar puteam sa-l refuz? .. . ca am treaba. Apoi am compus biletul de prezentare a acrostihului: "Draguta Duduie Veturia. si nu ies din casa pîna la sase. din pricina severitatii lui!) . . Sînt rodulputern icei impresii pe care ai facut-o asupra mea de cînd te-am cunoscut! Desigur ca finetea dumitale sufleteasca a citit de mult în ochii mei ceea ceam cut ezat sa-ti marturisesc abia astazi. Fa-i si biletul si scrie-le tu pe-amîndoua. . formau initialele acrostihului.. lasa ca ti le fac. Gata. Am scris versurile cît mai caligrafic cu putinta si.... M-am straduit sa fac sa semene semnatura de adineauri cu cea de acum. ... . bineînteles sageatalu i Cupidon! Din inima picura sînge.. tocmai cînd ma pregateam sa ma duc la Gica. .. Am desenat cu cerneala rosie o inima strapunsa de o sageata. te rog înca o data sa ma ierti! Îti saruta mîinile. ma. dom'le. Vino mai bine tu afara! . dupa ce am exersat semnatura lui Gica.

ca eu nu-ndraznesc. . din aia sînt mai emotionat. cînd pleaca de la farmacie! . . mi s-au taiat picioarele! . Tocmai relativ la asta. De ce? . as mai întelege. i-am spus ca vreau sa-i vorbesc ceva foarte. . la ven ire sau la plecare? . Stii.. dar vreau sa te mai rog ceva. si pace. atunci hai sa ne facem de lucru pe-afara. Nu e. fie. dar îti spun de pe-acum ca astazi nu mai am chef sa scriu un rînd macar. Nu mai am nici pic de curaj. . . du-te si da-i fetei scrisoarea! . am sa io dausi am sa-ti pun si-o vorba buna la ea! Cînd trebuie sa-i înmînez mesagiul. vream sa te rog sa i-o dai tu. ma. f ac o cinste sardanapalica! M-a apucat o emotie. . Din ce s-apropie ora cînd trebuie sa dau ochii cu Vetur ia. Poate sa iasa si bunicul din groapa. E mai bine pe la 7... . nu te supara. . dar din suflet. ca s-o vedem cînd pleaca. fac o cinste. . pentru nimic în lume! . de ce? . rockfelleriana! . vine singura.. o frica nemaipomenita! . dar cînd tu nu faci altceva decît sa-i dai scrisoarea si sa te retragi. si pace! Dar daca tii cît deputin la mine. nu ti-e rusine? Barbat esti tu. ce mai e si asta? Nu vad motivul! Daca ai vorbi cu ea si ar trebui sa su stii o conversatie mai lunga. Bine. ma. Nu e vorba de scris. . . .. da-i-o tu. Roaga-ma. Numai de n-ar fi si sora-sa cu ea! . ma. m-apuca tremuriciul! . . ... .. sau ce naiba esti? Cum sa-ti fie fri ca de-o fata. . Sa te ia aghiuta cu cinstea ta cu tot! Dar pentru ca starui atîta. foarte important! . m-am muiat de tot. Nu fi caraghios. Bine. Cînd ma gîndesc numai. . . ci cu totul de altceva! Uite ce te rog. .. ca nu sînt în stare. Ma.

Ti-am spus asa cum mi-am închipuit ca ar spune Gica însusi! .. Uite-o. Asteapta-ma aici! . . Pacat! . Buna-seara.. . În nici un caz la dumneata! . . . Unde Dumnezeu am pus scrisoarea? A.... trebu iesa-ti transmit si toata simpatia lui Gica. . ma. Ca toti tinerii de vîrsta noastra. domnule Grig?! . Asta ca sa nu folosesc alte cuvinte care îi flutura pe buze de fiecare data cînd îti pronunta numele! ... Te asteptai la altcineva? . . despre Gica. . surorile sînt întotdeauna gata sa-si flateze fratii! Cu prilejul acesta.... foarte important: s-a gîndit însa ca este mai bine sa-ti scrie.. a.. cum? . Cum. În definitiv. Ti-ar fi facut placere sa mai vorbim. Ca am ajuns acasa. . . sati trimiti emisari în astfel de chestiuni atît de personale? De obicei. Ce rau îmi pare!. a naibii!) ... A. .. duduie Veturia? . Nu stiu precis. încep sa-mi pipai buzunarele. daca pot sa-l parafrazez astfel pe Alecsandri! . Eu.. te iubesc! . A. duduie Veturia! . ... prin urmare si dumneata? .. ca am ajuns asa de repede! . Nu pot sa ti le spun eu! . mesagiile îsi au rostul cînd o. . nu! . si m-a rugat pe mine sa-ti dau acest plic din partea lui. se ocupa cu poezia? . Te rog.. Cred ca de cîte ori îti rosteste numel e sau se gîndeste la dumneata... din tara romîneasca.. O misiune? întreaba ea foarte mirata.. prefer proza! .. Eh. Da.! dumneata.. mm... . ma retrag imediat. prietenie este avansata si au intervenit oarecare neîntelegeri între cele do . Ca a trecut timpul? .. tot asa cum am vorbit si pîna acum! În definitiv. . mai putin ca altii... Ce frumos spui dumneata asta! . Multumesc! Despre ce e vorba? . Oo. . Buna-seara... ce sistem mai e si asta. am gasit-o! . totusi. . a iesit! Da-i drumul! . Aveam cu totul alta impresie despre dumneata. dupa cîte mi-a spus el. . . Si eu la fel. sa mi le spui dumneata!. Asa de repede? Nici n-am bagat de seama cînd a trecut timpul! . . . te iubesc!" .. îmi pare ca ti-a facut niste versuri! . Nu. Duduie Veturia.. mai cu seama din descrierea facuta de Nella! . . . Vorbind. dupa ce am sa-mi îndeplinesc misiunea ce mi-a fost încredintata de prietenul nostru comun Gica! (Draguta e..Imediat. Daca te deranjez. De ce? . . Daca tii cu tot dinadinsul. Veturia. . Ce cuvinte? . buzele lui soptesc asa. Gica ar fi dorit sa-ti vorbeasca ceva. ca numai el sa auda: "Veturia .

. Vei avea prilejul sa-tipre lungesti placerea de a sta de vorba cu Gica. Am condus-o pîn-acasa! Doar nu era sa-i dau scrisoarea si s-o las în mijlocul drumului. Poate ca ai dreptate! Însa nu trebuie sa-ti para rau. . Gica ma astepta în fata scolii Sfintii Voievozi. Ce naiba ai stat atîta. care mi se-ntinsese.. dar cînd totul este abia la început? . . duduie Veturia.. . bine.. . Am prins mîna mica si subtire. strîngînd-o usor. . Noapte buna! Noapte buna. si. si-am sarutat-o lung.. . .. . . . . .. ma? Ce-a zis? . . Bine. citindu-i rîndurile pe care le-a scri s cu dumneata în gînd. . muscîndu-si buzele înfrigurat. . lectura placuta! Nu fi rautacios! .uaparti. . . . dar ce-a zis? . . .

Sora-mea. ha. . i-ar fi facut mai multa placere sa te. . . personal! . dar. Îl invitam atunci si pe Fanica! Adu-ti si aparatul de fotografiat. desigur. a preparat toata dimineata fel de fel de gustari pentru primire a celor doua surori. ne rugase el. .. dar a asteptat sa auda soneria. Îmi place ca sînteti punctuale. N-aveti idee ce nesuferit e s-astepti! A urmat. . pe care le ras foia în aparenta foarte atent. . Nella. Gica stia multe poezii pe dinafara si recita frumos. flegmatic si calm ca un englez. iubito!" si "Din prag". . . . Trebuie sa marturisesc ca ma simteam cam nelinistit.. stii ce te rog? . framîntarea punea stapînire din ce în ce mai puternic pe Gica. si cred ca se face. vorbeste cu Nella s-o invite pe Veturia si pe sora-sa la voi. . . iar Fanica. Sora-mea le vazuse pe geam. Dar nu-mi gaseam locul. sîmbata. . . dupa cîte am observat. Lasa-ma odata cu cinstea! Îi spun. Nu s-a suparat. Întîmplator stia si: "La icoana ". ma! Fac o cinste. . "Dormi. fara sa se poata stapîni si fara sa primeasca vreun raspuns. . Le asteptam pe la 5. Pe unde-or fi acum? se-ntreba Gica emotionat. dulcineele prietenilor nostri. . ca sa-si faca despre el o parere si mai buna decît aceea pe care o avea eventual pîna acum! Pe masa mea strajuia pe-atunci bustul în gips al lui Vlahuta de Dimitriu-Bîrlad. . sa imortalizam momentul! . .. .. dupa prînz! Te rog. deranjezi tu! .. . . . . spuneti ca declam frumos si rugati-ma sa spun ceva! Stiti. Ce sa zica? A primit-o cu placere. . S-a suparat? . dar a ramas foarte mirata ca nu te-ai dus t u. . . face impresie! Am convenit si am continuat sa asteptam. . A iesit imediat surîzatoare si le-a sarutat. înfrigurat la culme de rezultatul scrisorii. Ma. Gica si Fanica venisera însa de pe la 4: Gica. în realitate însa. constatînd: .. Iar?! . .. . desi cautam sa par foarte putin impresionat de aceastavi zita.. . aduceti vorba despre bustul lui Vlahuta. . Odata cu apropierea orei 5.. Ma. . cu voce tare. ha! Las' ca e bine si asa! Ma. . . . Se asezase la masa mea si luase "Poeziile" lui Eminescu. o serie de consideratiuni asupra punctualitatii la vizite si l a întîlniri. Nu era o emotie propriuzisa . Ha. fara sa citeasca ceva! Voia sa-l gaseasca Veturia asupra unor preocupari poetice. opera cîstigata la tombola unui bal al artistilor plastici.

si asta cît mai curînd. va rog! accepta Gica. Dealtfel.. .. Atunci. "Ce e amorul?" Foarte interesant! Citesti "Ce e amorul?" de Eminescu. la un moment dat. Veturia ramase într-adins la urma . Mai tîrziu. Am provocat prilejul si m-am adresat sora-mi: . care-i urmaream miscarile. Si le recita cu mult talent! . care. E poetul lui preferat! . fara nici o intentie.Gica a fost gasit citind "Ce e amorul?" de Eminescu. O. e potrivit oarecum! am intervenit eu. ma rog? Îmi dai voie sa vad? Gica îsi întoarse buza de jos si întinse cartea. lasa modestia pentru alta data! Toti trecura în camera sora-mi. n-a mai observat-o nimeni. A. unde era pianul. Nella. În sfîrsit. Hai.. hai. Da?! Foarte interesant! . credem ca ne va face placerea. domnul Gica e amator de poezie! a remarcat Veturia. Gica nu mai are de ce sa citeasca poeziile lui Vlahuta. Tinînd seama de faptul ca Vlahuta a fost ciracul lui Eminescu. ca doar atîta astepta! . Gica a declamat cu mult patos "Din prag". Cum doresti. pentru ca le stie aproape pe toate pe dinafara. Vedeam ca vrea neaparat sa-mi vorbeasca. a l uat unul din caietele mele de pe masa. l-a desfacut si a înlemnit cu el în mîna. avînd-o complice pe Veturia. . asa. iar eu l-am ironizat tot timpul din ochi. fara sa se lase rugat prea mult. dupa gustarile obisnuite în asemenea împrejurari. dar cred ca n-ai intentia sa ne gonim musafirii de pe-acum! . n-ai vrea sa ne cînti la pian? . Si ce citeai.. zîmbind cu siretenie. În afara de mine. ca sa faca ceva. în fata bustului încruntat al lui Vlahuta? . dupa fasoanele de rigoare.

. Ne asteapta... pe la 10 îti dau un telefon de la tanti Elvira.. rostind un "allo " nepasator! . chinuit de luna care gasise cu cale sa-mi scalde camera într-o lumina feerica. . .si-mi sopti: . pentru ca în realitate nu dormisem o clipa!. Cine mi-a scris ceea ce mi-ai dat dumneata acum doua zile? . Totusi. Acelasi?.. . dar. ca sa putem sta de vorba în liniste! .. Este adevarat ca scrisul nostru cam seamana. . si ît i spun cînd sa treci sa ma iei... . .. si abia la al patrulea sunat l-am ridicat. tighelita cu roz Am strîns-o si am sarutat-o toata noaptea. facîndu-mi de lucru la biblioteca. ce este probabil în realitate si ce nu vrei sa-mi spui dumneata! . . sau acela al carui nume a fost semnat? . Am vrut sa ma reped sa-l iau imediat. de aci si pîna l a. Da! . Toata noaptea m-am zbuciumat... care sa nu mai fie iubita altora? M-am învîrtit tot timpul prin preajma telefonului. As minti sa spun ca m-am trezit din somn. .. . .. alba. Mi-era teama sa-mi pun diagnosticul. .. . ca ma duc pe-acolo.... îmi placea mai mult decît mi-as fi putut închipui! Îsi uitase la noi o batista mica.. ..... sa mergem! Nu putem discuta acum si aci! ..... . Nelinistea asta n-o mai avusesem niciodata! Si mai era ceva care nu-mi da pace: ce aveam sa-i spun a doua zi. Ma rog!.. Ei bine. dar promite-mi ca-mi vei raspunde sincer! . Pentru ca ti-am rasfoit un caiet de pe birou si am gasit ca scrisul dumitale d in caiet este acelasi cu scrisul din scrisorile semnate "Gica"! . placut! Mi-ar pareab ine sa fie ce-mi închipui. l-am lasat sa sune de trei ori. . Pot vorbi cu Grig? . .. Acela care le-a semnat: "Gica"! . Vreau sa te-ntreb ceva.. Chiar el e la aparat! . Acela care le-a semnat cu numele lui Gica. . si totusi asa era: ma-ndragostise m! De ce ma temeam acum? Nu dorisem eu oare asta de atîta vreme? Nu ma mistuia dorinta de a scrie versuri unei fete. cum aveam s-o însel asupra descoperirii facute de ea? . În ochii si în gîndul meu: Veturia! Îmi placea.. .. La 10 fix a sunat telefonul. am tresarit.. Nu esti sincer! Cînd am observat asemanarea. Mîine dimineata esti acasa? . Dar nu-nteleg de ce ma-ntrebi toate astea? . .

dar. .. a sosit Veturia. Bine.. ca si cînd ar fi prezentat cine stie ce interes deosebi t pentru mine! Cînd sa-ncep pentru a patra oara aceasta interesanta lectura. . . esti superstitioasa? . . A venit surîzînd si cu mîna întinsa: .. . Stiu. Oamenii nu se despart niciodata din pricina unui pete c depînza. Buna dimineata! Stii cine e aici? .. . à propos. ai gasit-o tu? . Bine.. Înca o data. Ma astepti în colt. Nu!. as vrea s-o pastrez! . buna dimineata! Ce mai faci? Te asteptam. te xtul de pe cutiile de bomboane. dar stii. si daca nu esti superstitioasa. . foarte atent în aparenta. . . M-am postat în fata cofetariei si am citit de trei ori. vino la 11 sa ma iei. . asa e. . Si vrei sa-ti spun la telefon? . foarte curioasa. . . . dar tu? (Hm. Pentru ca ma simt în fata ta ca un scolar.. la cofetaria "Jernoiu".. . dar de ce? .. cel putin asta e parerea mea! . cu emotie! De ce? se prefacu ea mirata... Da. o tutuiam fara nici o reticenta. Buna dimineata! . Daca-ti face placere!. si ea la fe l!) . Nu. . Ce faci? . ... multumesc. . .. Aha. Ti-ai uitat la noi o batista! .. îti marturisesc cinstit. Sînt curioasa. . sa aflu ce e cu descoperirea de ieri! . ..

te rog. Ti l-am facut si-am pus în el cele mai curatesi mtaminte.. n-ai mai fi descoperit nimic. Pretinde el. sau cel putin asa pretinde! .. de ce mi-ai scris si mi-ai vorbit tu.. Te-o fi iubind si Gica.. în numele lui? Doar Cyrano mai trecuse prin situatii sentimentale oarecum asemanatoare. Greseala a fost ca nu si-a scris cu mîna lui scrisorile. . încît n-am mai tinut seama de nimic.. M-a rugat sa-ti fac un acrostih.. ma simt asa. Eram prin dreptul gradinitei din strada Luigi Cazzavillan.. L-am scris asa ca si cum l-as fi scris cu adevarat iubitei mele. I-amraspuns putin intimidat: . Mi-a apucat amîndoua mîinile si mi le-a strîns.. Eram foarte tînar si-mi era dor de iubire!... Eram în grea cumpana.. Este de prisos sa-ncerci sa ma convingi ca autorul scrisorii si-al poeziei este Gica! Hai.. Pe strazi. nu stiu cum..... . Acum. Veturio.. Ce? . cum se numeste. ce eram eu vinovat ca Gica nu-ncercase sa-si cucereasca iubita prin propriile lui mijloace? Ma ispitea atîta vîrtejul acesta ce se ivise pe neasteptate în calea mea.. Ca. . sfiindu-se sa ti le d ea el. N-am vrut sa spun chiar asta... Si. Cum. P e urma m-a rugat sa-ti mai scriu si biletul acela explicativ.. Buchetele de liliac îsi revarsasera crengile peste gardur i si-mprastiau cu darnicie miresmele ametitor de dulci trecatorilor fericiti ca traiesc o prima vara atît de îmbietoare la viata.... Cel putin asa cred! . Dar?. Ce ai înteles. tot n-ai înteles? . Simteam ca trebuie sa-i spun Veturiei tot ce ma-ndemna sufletul si primavara sai spun.. de sa mi le frînga. spune-mi. . de exemplu. Ochii îi erau mai luminosi si mai plini de duiosie ca niciodata. liniste ca într-o zide sarbatoare.. din acrostih? .. sau acela care ti l-a compus.. Spune odata! Întotdeauna te exprimi atît greoi? . fata îmi da a-ntelege ca ma place... Ma agatai de ultimele ei vorbe: . iar lui Gica nu-i facuse... Daca ar fi fost scrisul lui. Iarasi mi-a prins mîna si .. As. Care a fost prins ca a facut tema altuia. nu stiam ce atitudine sa adopt fata de aceasta intransigenta Roxan a! În definitiv. dar. Gica ma iubeste. fara sa se gîndeasca la consecinte. Toata era numai surîs. Mi-a potrivit parul la tîmpla stînga. m-a trimis pe mine. Ca te iubesc! Ne-am oprit.. Zici ca ai înteles tot ce trebuia sa întelegi? . personal.. nu este decît o mica si banala escrocherie sentimentala din partea voastra! Atît si nimic mai mult! Am înteles ce trebuia sa înteleg.. Si-apoi. Dar o spun eu. nici un avan s. de pa rca as fi comis o tradare!..

foarte serios si de o severitate extraord inara! Sta vesnic încruntat. iar Ministerul Instructiunii Publice a dele gat provizoriu. Barba a iesit la pensie. si noi ne-nvatas eram cu . În anul 1925.. Noul director era un om foarte corect. Nu ne scotea din "domnule elev" si ne vorbea întotdeauna la plural. vorbea rar si apasat si era cu noi. pentru ca ne distanta considerabil de director. Sufletul mi-a fost dureros sagetat de-o dulce înfiorare.. o creanga sau un petec de cer albastr u! Orice avea farmec în acele clipe binecuvîntata! Doamne.. Grig!. vestit profesor de Matematici.. vorbind nimicuri. cu conducerea liceului. Asta ne impunea extraordinar. prostii pline de gingasie.. pe Inspecto rul Generat Petre Marinescu. o floare. "Iubirea e o taina mare. Si eu.mi-a soptit simplu.. oprindu-ne la fiecare pas sa admiram o frunza.. pîna la numirea unui nou director. la fel. bineînteles: însa era o atitudine care nu ne convenea deloc. tare!" CAPITOLUL XII ÎN SERILE DIN LUNA MAI. de o revoltatoar e politeta. Ce leaga doua inimi. cum obisnuiau Barba si ceil alti profesori. elevii. oricît de suparat ar fi fost. cît de frumoasa e viata uneori! Adevarat ca. Am pornit emotionati.. Nu ne spunea niciodata pe nume si nici nu ne tutuia. cu voce grava: .

Elimina pe capete pentru cea mai mica abatere de la îndatoririle scolare si nu s-ar fi suparat. pentru nimic în lume! Îti vorbea tot timpul cu duhul blîndetii. domnule elev. nu ti-ar fi aruncat vreo insulta. si-n anumite cazuri sa ne permitem sa-i solicitam indulgenta. Ei.Barba: sa fim mai apropiati. mai frageda si m ai frumoasa ca niciodata! Si nicicînd nu ne atrasese Cismigiul mai puternic ca acum. am regretul de a va face cunoscut ca sînteti eliminat pe cinci zile. simteai ca ea va râmîne definitiva. este de la sine înteles ca nazdravaniile noastr escazusera simtitor si. cu timpul. care a dat tarii atîtea si atîtea generatii de oameni de seama etc. si parca în acest an. Nostalgii viitoare. si ne luaseram de gînduri. bine. Asa ca. si apoi încheia cam în felul urmator: . liceu cu traditie. Pîna atunci. ne-nfiorau si ne tulburau linistea de pe acum . etc. i-am spus simplu si sugestiv "Tiranul". se redusesera aproape la zero. si doresc ca prima noastra întîlnir e sa aiba loc în împrejurari mai placute pentru dumneavoastra! Poftim de te mai roaga sa te ierte. ca asa si pedincolo. poate pentru ca ne dadeam seama ca este ultima primavara pe care o petreceam ca liceeni pe aleile si pe sub boltile de flori ale Cismigiului. ca nu mai faci. era mai tînara. si totul ar fi în dauna dumneavoastra. cu Petre Marinescu asa ceva era imposibil! Cînd rostea o hotarîre. pe viitor am sa va rog sa va supravegheati atitudinea ma i îndeaproape. domnule elev. banuite numai. Nu era de glumit cu Tiranul. ca e ultima data. Poate si pentru ca primavara asta avea în ea chemari pline de un farmec necunoscut. sa îndraznim sa stam de vorba. nu ti-ar fi strigat. nu era demn de un elev de liceu si mai ales de un el ev al liceului Lazar. îti demonstra cu tact de matematician caceea ce facusesi nu era frumos. cum traditia imp unea sa-i acordam neîntîrziat o porecla. daca-ti mai da mîna! În astfel de împrejurari dictatoriale. caci s-ar putea sa aveti neplaceri si mai mari. Va rog sa comunicati aceasta si parintilor dumneavoastra si sa-mi ad uceti semnata aceasta adresa! Buna ziua. 1926. nu exista nici un mijloc de înduplecare! Acest fel de a fi al lui a avut rasunet în sufletele elevilor si. la sfîrsitul careia ne astepta bacalaureatul! Venise primavara în Cismigiu pentru a opta oara de cînd îmi toceam coatele pe bancile liceului Lazar. Dar ceea ce ne mai tinea avîntul în frîu era si faptul ca ne aflam în clasa a VIII-a.

ma. mai ales ca peste cîtiva pasi. se chiulea cu foarte mare greutate si cu multa precautie. Cismigiul era. numai liliac înflorit. dar ce sa cînt? . un grup de vreo patru-cinci colegi.. dar destul de puternic. Ce-are a face? În asteptarea lui mai. la gîndul ca poate vom avea vreunul dintre ei în comisia respectiva. în falset. facîndu-ne lectiile cu multa constiinciozitate." Si apoi venea un refren pe care am gasit potrivit sa-l cînt cu voce din piept. cît si parfumul dulce ne îndemnau la lirism. asa-zisa "romanta": "În serile din luna mai. ceva de inima liliachie. Ne-ntorceam de la liceu. Cu tine-adesea m-am plimbat Si dulci cuvinte îmi spuneai... cu sapca pe-o ureche. paralela cu Bulevardul Schitul Magureanu. dinp ricina Tiranului. ma. odata cu terminarea cîntecului. cev a mai patrunzator. ca iesim din Cismigiu si nu m ai are nici un farmec! . Cînta. zice: . Pai d-abia sîntem la sfîrsitul lui aprilie! . Este adevarat ca. aia: "În serile din luna mai"! . Ia cînta. unde avusesera m repetitie la cor. Mergeam agale. pe aleea trandafirilor. cîteva mici ispravi s-au petrecut si în timpul domniei Tiranului. pe care o manifestam venind foarte regulat la cursuri. pe la sase seara. tot. treb uia sa iesim din Cismigiu: . cel mai îndragostit dintre toti. ca prea e linistita seara asta! . care locuiam în acelasi cart ier. Sa cînt. Rica Stanescu . vineri. fericiti ca a doua zi este sîmbata si se sfîrseste înca o saptamîna de scoala! Si cum atît podoaba de mov si alb a ciorchinilor înfloriti. Grig. dintre car e merita povestita urmatoarea: Primavara. Bine! Si-am început sa cînt usor. da-i drumul. dar nu ne mai ardea nici noua de asa ceva! Bacalaureatul ne impunea mai multa seriozitate. si mai ales cautînd sa ne luam bine cu profesorii. si cum fiecare dintre noi era cu cîte-o fata-n gînd. Totusi. Chiulul îl lasaseram pe seama acelora din clasele mai mici. Cuvinte ce m-au fermecat!. ca pentru noi.

simple motaieli din cap.. undeeee Esti tu.. Da. domnule director. Crezi c-o sa-ti faca ceva? . Unchiul dumneavoastra. domnule director! . chiar vizavi de Cismigiu. nu stiu daca întelegeti cam ce vrea u sâ spun. Tiranul. ca la o comanda invizibila.. Omul se întorcea acasa si. hm. . sînt fapte care s-au petrecut înainte de venirea mea. dupa cîte am auzit. Bine dispusi. cunosteam amanuntul! Nu va fac nici o vina din aceasta: dealtfel. raspunde? Pe tine te chem.. domnilor elevi! .. Aicea sînt! Si-n fata ochilor nostri îngroziti apare. intrînd în curtea lui. însa. domnilor elevi! Nici un raspuns. . aer liber. Da. dintr-a VIII-a moderna! .. dar le-ngheata vorbele pe buze. echivalente cu "mmda"! . am facut "drepti". Odorul meu! Ah..... domnule director! Si Tiranul a trecut repede drumul. pocnind calcîiele militareste! Uitaseram toti. Sînteti ruda cu tenorul Bajenaru ? . Eu.. Multumesc. domnule director. avea un pacat. domnule director! raspunseram noi în cor. unde. dar la o noua privire a Tiranului. ati imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. nu cînta decît la opera.. Ah. unde. Sa traiti."Ah.. totul s-a ispravit aici! Tiranul e sever. mereu. Dumneavoastra.. fara sa vrea.. cînd d in capatul aleii se aude o voce groasa si foarte cunoscuta: . dar e om inteligent si. L-am auzit si l-am aplaudat de foarte multe ori. a. Bajenaru Grigore. care ar putea fi considerat si o calitate. hm. . a. nepot! . unde Esti tu. Veniti de la liceu? .. luase parte la prod uctia noastra muzicala în aer liber! . însa cu voia. Cine a cîntat? . Voi muri fara tine. vin-la mine. mereu.. raspundeeeee!" Baietii vor sa m-aplaude si sa ma felicite. si foarte rar în familie sau în. .. domnului director Constantin Iones cu! (era cît p-aci sa gresesc si sa-i zic "Barba"!) . privindu-ne scrutator! Am ramas cu totii "pe loc repaus". Buna seara. ca directorul locuieste pe Schitul Magureanu. Da.. oricît ar . Cum va numiti? .. Am înteles. domnule director! . As. ca pamîntul.

. tuns în cap cu masina nr. spunîndu-ne frumos si serios pe nume. vesnic agitat si plin de el. de Latina! Nu se potrivea nici cu Barba si nici cu Tiranul. baietas! Pai de la felul cum ni se adresa Barba.vrea el sa para de aspru. în sala de Gimnastica. indiferent daca era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: . . cu "domnule elev" si "dumneavoastra"... dumneata?! se scandalizau baietii. cînd ne vine stirea ca a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne asteptam c el mai putin: Andrei Georgescu. pîna la "baietas" al lui Jujuca. si ne vo rbea. fiindca. adresîndu-se invariabil fiecaruia.. facea din noi oameni cumsecade.. 3. onoratul Minister a stiut de ce mi-a încredintat mie directia acestui liceu: pentru ca. prin urmare. er a o distanta considerabila! . are în fond sensibilitatea lui! N-ati auzit ca se duce la opera? Daca-i place muzica. "volens-nolens". pe profesori si pe elevi . deoarece. e de-al nostru.. si... adevarate personalitati didacti ce si oameni impozanti. dar nici dracul nu e asa de negru cum îl crede lumea! Într-adevar ca aceasta auditie muzicala în aer liber n-a avut nici o urmare! * Dar abia ne obisnuiseram cu Tiranul si chiar începuse sa ne placa severitatea lui. cu prestanta! Jujuca era mic. Jujuca ne-a convocat. sau Tiranul. Domnilor profesori si baietasi. baietas. zis Jujuca. face el pe-al naibii. ne-a spus urmatoarele: .. întrucît. nici macar "tinere". Hei. ca Draganescu.. dupa multa vorbarie. asadar. Auzi. parc-am fi baieti de pravalie! Îndata ce a luat în primire directia. fiindca ne dam seama ca.

toti ne puseseram. Se dadeau lucrari scrise la: Româna. La celelalte obiecte de învatamînt o încropeam noi destul de bine. Filozofia si Stiintele naturale. Latina si Franceza. si atît! Nici pomeneala de Geografia Patriei în vr euna din clasele cursului superior! În schimb. La oral se examinau: Romana. . si înca în frantuzeste. ceea ce el aacceptat cu multa placere. Singura materie de învatamînt pe care o uitaseram si pentru a carei cunoastere temeinica ne trebuia o serioasa pregatire era Geografia României. Materiile principale la bacalaureat erau: Limba si literatura româna. care abia se reînfiintase de un an. examenul fiind eliminatoriu. Istoria Românilor si Geografia României. în 1925! Eram deci a doua generatie scolara care urma sa dam acest dificil examen. Grigore Danescu. MESTERE MANOLE! Parca nici o primavara din cei 18 ani pe care îi traisem nu fusese atît de frumoasa ca aceasta primavara a lui 1926! Ah. sa ne faca un curs de bacalaureat. Instruct ia civica. carte stiam toti si puteam sa facem fata cu bine la examene. toata clasa era foarte bine pregatita. MANOLE. "cu burta pe carte" si cu programa analitica respectiva în mîna! Cu toate nazdravaniile si aparenta noastra superficialitate.Si Jujuca s-a dovedit în scurta vreme a fi un om cu totul lipsit de inima si de întelegere! CAPITOLUL XIII MANOLE. geografia surorii noastre mai mari. pe care o facuse ram pentru ultima oara în clasa a IV-a. pe neasteptate! Si cum mai aveam numai doua luni pîna la "încercarea cea mare". cum se spune atît de sugestiv în limbaj scolaresc. l-am rugat pe fostul nostru profesor de Geografi e. Franceza. cît de mare era ispita de a ne rataci în gradina noastra vrajita de basm! Dar si mai puternica era grija ce ne framînta permanent ca în anul acesta trebuia sa luptam cu doua mari încercari: examenul de clasa a VIII-a si bacalaureatul. Istoria României. dupa ce nu se mai daduse de atîta si atîta vreme! Seriozitatea ne cuprinsese pe toti. GeografiaRomâniei. în clasa a V-a eram obligati sa stim la perfectie. un admirabil dascal. Dar la "Istoria Românilor". a Frantei! Dîndu-ne seama ca numai cu anemicile noastre cunos-tinte la materia respectiva nu ne putem prezenta la examen. daca nu obtineam media 6.

Si nici nu se putea altfel, cînd avuseseram norocul sa ne fie profesor Grigore Niculescu, supranumit Atila! Om rau? Nu! Foarte sever si foarte serios; si un profesor exceptional, de clasam are, de talia Barosanului. Obisnuia sa ne dicteze planul lectiei pe care o facea. Apoi începea sa ne vorbeasc adupa planul stabilit si vorbea asa de frumos, asa de interesant, încît nu te-ai fi saturat sa-l asculti o zi întreaga. Ne captiva pe toti cu darul lui de mester neîntrecut în a ne înfatisa Istoria. Avea, însa, omul un pacat: îti pretindea sa stii ce-ti explicase si, daca nu stiai, nu se supara, ci te-ncondeia în catalog! La orele lui era o liniste mormîntala. Notiunile de "chiul" si "gluma" erau necunoscute, ca dealtfel si la orele Barosanului. Pe Atila îl mai avusesem profesor în clasele I-a si a III-a, asa ca ma cunostea. Pe atunci fusesem unul dintre cei mai buni elevi ai lui. Dar, în clasa a VIII-a, la Istorie, pe trimestul I, obtinusem media 5, si asta cu mare greutate! Binevoitor, Atila m-a scos sa ma mai asculte, ca sa-mi dea o medie cumsecade. Nam stiut bine... si mi-a dat tot cinci. Înainte însa de a-mi pune nota, m-a privit s crutator si mi-a spus cu sincera tristete: . Am avut în cursul inferior un elev foarte bun la Istorie, care facea cinste clas ei lui, unul Bajenaru! Hei, cîta istorie stia ala!... Pe unde-o fi, ca eu nu-l vad... sau, daca-lvad, nu-l mai recunosc!? Cuvintele lui, rostite cu voce calma si duioasa, m-au patruns pîna la lacrimi si a uavut un rasunet atît de puternic în sufletul meu si au stiut sa-mi maguleasca vanit atea în asa masura, încît pe trimestrul al doilea am luat media "noua", ca "zece" nu dadea! Noua nu mai avea nimeni din clasa, nici cei doi premianti, afara de Nae Georgesc u. * Ca sa fim cît mai bine pregatiti la Istorie si ca sa vedem aievea urme pretioase a le

trecutului nostru, Atila a hotarît sa facem o excursie la Curtea de Arges. Ne-am înscris vreo 30 de elevi, din 45, cîti eram cu totii. Ca sa nu întrerupem cursurile, urma sa plecam într-o sîmbata, dupa-amiaza, pe la 2. Dar, cu doua ore numai înaintea plecarii, ni se comunica o veste neplacuta: Atila, retinut de o invitatie neprevazuta la Ministerul Instructiunii Publice, în calitat ea ce o maiavea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie . Atunci, Jujuca l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la I storie, unul Stefan Marinescu, care ne-a si anuntat stirea, dealtfel, spre consternarea noastra. Multi am fi voit sa renuntam, dar ne era teama sa nu-l suparam pe Atila, la care tineam foarte mult. Si am mers, fara prea mare entuziasm. Pe la jumatatea drumului ni se facu foame, asa ca ne hotarîram sa luam masa de seara în tren, din ce ne aduseseram de acasa . avîndu-l în mijlocul nostru pe suplinit orul Marinescu. Acesta fusese tot timpul distant cu noi, gretos chiar, aratîndu-se foarte plin de el, desi pîna atunci nu avusese prilejul sa-si dovedeasca în nici un chip stiinta. "Sa stii, ne gîndeam noi, ca asta o sa ne dea niste explicatii grozave la Curtea d e Arges! Nu degeaba l-a ales Jujuca chiar pe el." Si ca sa mai împrastii putin atmosfera de austeritate ce se lasase, cautînd sa fiu totodata în materie, spre a nu risca vreo... observatie din partea dascalului nost ru improvizat, spusei, uitîndu-ma la ceas: . Nu mai avem mult pîna la Curtea de Arges. Curînd vom poposi în vestita cetate. . Barem o fi frumoasa cum se spune? întreba Dragu. . Ei, cum sa nu, am încercat eu sa ma arat cît mai informat în fata profesorului pe care abia îl cunoscusem. Doar a fost una dintre capitalele Tarii Românesti. . Ca multe capitale a mai avut! intra si Noica în vorba. . Daca nu ma-nsel, patru! intervenii eu, doar i-oi da samînta de vorba suplinitorului. Dar acesta, parînd ca reflecteaza putin, nu scoase o vorba. Surprinsi, baietii începura sa-si dea coate. Ce e cu profesorul asta de se complac e în mutenie absoluta? Foarte înciudat ca se abtine sa participe la interesanta discutie propusa de mine, ma adresai direct însotitorului nostru, doar l-oi face sa spuna ceva: . Au fost mai multe de patru, don' profesor?

Marinescu îsi întoarse nepasator capul catre mine si, în sfîrsit, se hotarî sa-miraspunda totusi, printr-o întrebare: . Gasesti ca este chiar atît de potrivit momentul sa ? . Pai, sa vedeti, don' profesor, îndreptîndu-ne spre accentuai eu . una dintre cetatile de scaun, fara sa celelalte... trei sau mai multe... nu mai stiu cîte, -i provoca un raspuns precis. facem aceasta statistica întren Curtea de Arges, care a fost . vreau mi-a zburat gîndul la ma prefacui eu încurcat, spre a

Baietii, care pîna atunci privisera pe fereastra, plictisiti ca nu se simteau delo c la largul lor, îsi ciulira urechile, presimtind ca se vor amuza pe socoteala lui Mari nescu, vadit în mare încurcatura. Dar raspunsul întîrzia sa vina. Marinescu îsi îndrepta nodul la cravata, îsi împinse apoi maxilarul inferior în afara, scotîndu-si marul lui Adam din guler si spuse stin gherit: . Daca dumneata tii chiar atît de mult..., hai sa le numaram! . Sa le numaram, coane Fanica! nu se putu abtine Dragu, amintindu-ni-l pe faimosul Pristanda. Dupa ce-i arunca o privire scrutatoare, Marinescu mi se adresa acru: . Poftim, începe!... Ridicîndu-mi mîna stînga, începui sa le numar, ajutîn-du-ma de aratatorul dreptei: . Cea dintîi, la Cîmpulung... . Asa, aprqba profesorul... Apoi? . Apoi stiu ca a fost schimbata la Curtea de Arges, unde mergem acum, dar nu stiu care voievod anume a facut aceasta schimbare... . Sa lasam amanuntele. Apoi? . Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Tîrgoviste... si apoi... Bucuresti! . Deci patru! tinu el sa precizeze . Vezi ce bine stie la... Aritmetica?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. . Cine a-ndraznit? striga profesorul iritat la culme. . Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Bajenaru, ca a tinut bine minte numarul capitalelor... . Dar cine-o fi mutat capitala de la Curtea de Arges la Tîrgoviste, don' profesor? cautai eu sa schimb vorba. . Sa spuna cineva dintre dumneavoastra... Doar de-aceea sînteti elevi... Din nou glasul lui Dragu, batjocoritor: . Cutare-Voda al III-lea, din motive de ordin strategic!

ca nu se astepta la asa iesiret ocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost gazduiti la etajul I. Numai suplinitorul Marine scu a stat singur într-o camera de la parter. vazîndu-l pe Chiorul. îi spuse arogant: . caci. cîte doi sau trei în camera. un coleg ceva mai mare ca vîrsta. exasperat. s-a închis la el si n-a mai iesit pîna dimineata sa dea ochii cu noi. se apuca sa ne apostrofeze în fata cameristei: . de unde urma sa p lecam spre lacasul istorie. veni în fata lui si.Un hohot de rîsete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu. iar noi. la un moment dat. o maruntica nostima. cel mai tîrziu la 7 sa fim în fata primariei. stiintei lui.. De cu m nea repartizat. mai lasa plimbarile pe culoar si treci în camera! Toata lumea în camere. ne-am dus împreuna cu Stefan Marinescu. Si noi care credeam ca-i toba de carte! E si f iresc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Arges pe-nserat. si. poate chiar se si crezu pedagog. De la un asemenea specimen credeti voi ca vom primi explicatii la Curtea de Arges? Amara amagire. Noica Dan dadu din cap dispretuitor si spuse: . Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul. Nu permit asemenea glume! se enerva suplinitorul. Ia las-o mai moale. ca sa evite eventualele comentarii neconvenabi le la adresa. iar noi. sa nu care cumva sa parasim hotelul si sa ne sculam a doua zi la ora 6 dimineata. Dupa fagaduielile de rigoare din partea noastra. ca. simtind ca fata de serviciu e atenta la ce a re sa se petreaca. nu mai stiu cum se numea. fratilor. dupa ce vom lu a gustarea respectiva. cei externi. începu sa-i dea tîrcoale cameristei. apoi se ridica si iesi pe culoar. ca nici nu se gîndeste sa -i execute ordinul. se vede. îsi da aere. chiar sub ochii lui. de-ai dracului. baiete. . îi spuneam " domnule pedagog" în sus. la un hotel. ca sa-i crestem actiunile în fata ei. nu a uitat sa ne recomande: sa fim linistiti. îi raspunse scurt: . Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douazeci de elevi de la int ernaturmau sa doarma în vagon. care-i era bun prieten dealtfel. "domnule pedagog" în jos! El se umfla în pene. smechere! Mult ai sa mai faci pe nebunul cu noi? Si pleca. ca sa fim repart izati cu totii în camerele noastre. lasîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat. ale carei ferestre dadeau în strada. asezîndu-se la o fereastra. suplinitorul. Mai înainte. Dar iata ca dupa ce se facuse repartizarea elevilor în camere. Ehei. mai repede. Negulescu Petre. si-n scurta vreme s-a facut întuneric de-a binelea... însa. însotite de: "Sa n-aveti nici o g . de fitele lui. uitînd de colegialitatatea ce ne lega. va rog! Si..

începura sa ne deschida usile. ma. sa dam o raita prin oras. o sa-ti para rau! . Si peurma. Am facut socoteala. don' profesor". ce. plimbarea n-are nici un haz! . mie nu-mi place înghetata. împreuna cu Costache Radulescu si Nicu Marinescu. Dane? îl întrebai pe colegul meu de camera. Hai. Eu nu merg. . Scoala. fara tine. iar Dan Noica si cu mine ne lungiram sa ne culcam. . ma. Nu merg. Pai. m-am si culcat! . sau cel mult trei sferturi de ora. foarte smeriti. am început sa ne pregatim de culcare. mîine la 6 trebuie sa fiu în picioare. ati înnebunit? .rija. cu ispititoarea invita tie: . merg si eu. ca mi-e urît sa ramîn singur în hotelul asta. ca sînt obosit! . ma. ca ma raguseste! . Iei si tu o prajitura! . ma. ca niciodata nu mai tinuse deschis pîna la acea ora. ca Ionas Moscu. si sîntem înap oi! . am platit si am iesit din cofetarie. si hai cu noi la cofetarie. ma. ma? Iesim usurel. ca nu se poate altfel! . Tu ce zici. Bajenarule. mai bine ma culc! . fratilor! E aproape 11. am trecut în camere si. Bine. în vîrful picioarelor. Treaba ta. Dar daca ne afla? . Auzi la aia ca. ca bubuituri puternice în usa ne facura sa sarim în sus. . ca-i foc. asa te scoli! Au spus baietii sa nu venim singu ri înapoi. Se facuse tîrziu: 11 si jumatate! Cofetarul ne spuse politicos ca trebuie sa închida . sa merg atunci! Numai sa ma-mbrac! . Nu merg. sari Dan Noica. sa nu ne simta. O jumatate. cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decît ne asteptam. N-are nimic! Cum te-ai culcat. daca-i asa. Cum o sa afle. Nici eu nu merg. Dar n-a apucat sa plece bine suplinitorul. Dar abi a am atipit. si-apoi no sa stam toata noaptea. la lumina lunii! Pe caldura asta nu face sa stam în casa! Am auzit ca la Curtea de Arges e o înghetata grozava! . Las' sa-mi para! Instigatorii plecara. Ce e. frate-meu. Ne-am hotarît sa plecam.

nu sînt poet. Prin urmare. cu.. Uraaa! Bravo! Traiasca Ionas! . orice zgomot. . cum nu cred sa fi admirat-on ici Julieta. ... mars! comanda Moscu militareste.. e pro zaic. cînd îsi trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste catre Romeo. care acuma. înainte. zapacitilor. dom'le! aproba Moscu. . dar ma veti ierta. Dar aci. foarte bine dispus si inspirat. Dar ce-am facut. cum ar spune Cracanel. . ca n-are sofer?! . . Cît ma?! . ca-ntîrziem si se supara don' suplinitor! Am sarit din pat. ma. . . sarmana bastarda a acestui mosneag cumsecade ca ree Pamîntul! Ei bine. nu se putea sa nu se auda. se odihnea un autocamion de transportat gheata. c are sta furisat în umbra. Chiar si pe-ai suplinitorului! . Sa stiti ca purtarea dumneavoastra incalificabila va avea urmarile cuvenite. cîntînd cu entuziasm frumosul simob ilizatorul imn al lui Ciprian Porumbescu: "Pe-al nostru steag e scris unire!" pîna la hotel. ca e sase! . V-ati facut de cap! . ziua. si baiet ii.. . ne-a luat în primire: . domnilor. Stati. capata o rezonanta neasteptata! Baietii nu s-au lasat de sotii nici de asta data. stînga-mprejur la hotel! Cu cîntec. m-am spalat cum am putut si mam îmbracat la iuteala. Aaaaaaoh!. N am dormit toata noaptea. . propuse Moscu. nenorocire! Scara principala era de lemn si scîrtîia îngrozitor. autocamionul de transportat gheata. . cum o sa mergeti.. cu autocamionul. . si s-au apucat sa schimbe pant ofii pasagerilor. pe care dumneavoast ra îl puteti observa. m-am dus la un lavoar pacatos. Toti baietii au fost gata într-un sfert de ora si am coborît pe scara de lemn. pusi în fata usii. Baieti. dar trebuie sa recunosc ca zeita Fortuna. spre a fi lustruiti a doua zi de dimineata. . . în aleasa-i marinimie pentru noi. Profesorul a venit si el peste vreo zece minute. în aceasta noapte de pomina. Asa e. facu Dan Noica. Si acum. Scoala-te. lazaristii. . oricît de mic. Fara sa ne mai dea buna dimineata. care va ramîne probabil înscrisa în letopisetii Curtii de Arges. . . va propun sa vizitam aceasta vestita cetate voivodala. ma. . don' suplinitor? se trezi Dragu raspunzîndu-i cu nevinovatie. începura sa-si rapaie ghetele pe caldarîm.. Oricît de încet si de atent ai fi mers. în sopronul alaturat! . . în linistea impresiona nta a noptii. n-auzi. Hai. . sub un sopron. în aceasta noapte cu o luna asa de minunata. . Ne-am adunat la cofetarie sa luam ceaiul. parca nu mai scîrtîia atît de înfiorator ca azi-noapte. nemaiavînd nici un rost la cofetarie. . ma. sa ne calauzeasca pasii cel mai reusit lampion chinezesc pe care l-a imag inat vreodata cineva: Luna. Sase!. aliniati.Afara. încruntat si facut foc. . a hotarît c a.

Era o caldura grozava. Zidul rau ma strînge. "Legenda manastirii Curtea de Arges": "Manole. În orice caz. O fîntîna obisnuita. sa cînte pe strada în puterea noptii! Siap oi scandalul de la hotel. Am ajuns întîi la "Fîntîna Mesterului Manole". Cu apa sarata. pot sa va spun de pe acum ca "activitatea dumneavoastra nocturna" va avea urmari serioase! Am plecat la drum. Manole." Iar dupa îngrozitoarea prabusire a ziditorului de biserici. dumneata.. pe soseaua nepavata. De lacrimi udata!" . Ne-am oprit impresionati si plini de curiozitate în acelasi timp. mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporana. cu troita frumoasa si cu o arhitectura originala. Mestere Manole. Trupusoru-tni frînge. Ce? Credeti c-am fost surd? Dar despre toate acestea vomv orbi mai amanuntit la Bucuresti.. elevi. dar ne gîndeam totusi la ce-o sa zica Atila! Copii si femei ieseau la porti si ne priveau cu multa curiozitate. s-a ivit ca prin farmec: "O fîntîna lina Cu apa putina. si pasii nostri lasau nori de praf în ur ma. Fara sa vreau. Teama prea mare n-aveam noi de supararea lui.. pe locul unde a cazui. Mai si întrebati?! Auzi. Apa curgea limpede si îmbietoare.

dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lacas. ca de nu era fîntîna asta în drumul nostru. datorita carora savantul român facuse însemnata descoperire. O fi apa într-adevar sarata. Frumoasa pe dinafara. Parul. Am baut si eu: apa . se si repezisera sa-si astîmpere setea. asta român! Dupa ce vizitaram lacasul cu de-amanuntul si ascultaram toate explicatiile ghidu . Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stapînitor ai Tarii Românest i. o minune! În special albastrul.. Avea o tunica rosie ca visina putreda si era încins cu un cordon de aur. si am ajuns la mânastire. ca prin minune. înfiorat de simbolul ce se desprinde din aceasta podoaba a poeziei noastre poporane: ca sa fie realizata si sa dainuiasca. rece ca gheata. cum spune legenda? Baietii. orice opera de arta. adevaratul întemeietor al Tarii Românesti. barba si mustatile se conservasera foarte bine. du pa ilustratiile din carti! Înauntru. e adevarat. însa. ma. Hainele. cea mai veche din localitate. cu catarame. cum nu mai vazusem alta. care-si daruise toat eodoarele de pret pentru terminarea acestei zidiri! Am facut fotografiile de rigoare si ne-am îndreptat apoi catre biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc". însetati de caldura si obositi de drum. trebuie sa aiba la tem elie sacrificiul! . unde se descoperise de curînd mormîntul lui Basarab-Voda. ne-a facut o impresie extraordinara! Am ramas mult în picioare. Mormîntul lui Basarab era lînga un stîlp pe care se aflau picturi maiestrit realizate si suprapuse. Ia uitati-va. care se-mbina cu aurul. ca ne asteptam sa fie mai mare. Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozanta: avea aproape doi metri si era foarte spatos! . dar toti am ramas mirati. indiferent de natura ei. Descoperirea îi apartinea istoricului Virgil Draghiceanu si sapaturile se facusera sub neîntrerupta lui supraveghere. asa cum o faurise imaginatia noastra. pe un m al frumos!" Am pornit din nou la drum. îi erau neatinse de vreme. reprezentînd un castel medie val. Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab si Despina Doamna. limpede ca clestarul si dulce cum numai apa de munte este! "Vesnica sa-i fie amintirea Mesterului Manole.Am ramas o clipa cu ochii pierduti în zarea albastra. greu am fi ajuns sa vedem zidirea ridicata de ei "pe Arges în jos. . tacuti.

întocmai unuigi gantic prestidigitator cu capricii umoristice si cu puteri nebanuite. dati-l naibii de cîntec. desi nu ne apropiam de nici o gara. Ma. nu se stia si nici nu s-a putut afl a în urma scurtei anchete întreprinse. sfoara de siguranta era rupta la semnalul aflat în vagonul nostru. ca acum le stim bine. chiote si strigaturi! Tinmi nte ca printre altele am cîntat si: "Pentru fata de la moara .. desi nu toti se facusera vinovati de indisciplina. doar ne-a explicat ghidul! * Timpul pîna la ora plecarii înapoi spre Bucuresti s-a scurs foarte greu. parca nici n-am fi existat. don' suplinitor. Si totusi.. Toti eram nelinistiti. Cineva trasese semnalul de alarma! Cine. Lasati. si-asa. trenul si-a scrîsnit deodata rotile cu dusmanie si s-a oprit brusc. N-a mai schimbat nici o vorba cu nici unul dintre noi: nici buna. profesorul suplinitor încerca totusi sa ne spuna si el cîteva vorbe despre important adescoperirii istoricului Virgil Draghiceanu. iesiram în curte. nici rea..lui. oricum. pîna la Bucuresti. sa nu cobiti! Tocmai p-asta v-ati gasit si voi sa-l cîntati? Dar. Ma. noi tot prost o sfîrsim cu excursia asta! Barem sa ne distra m în tren. ca pe niste mingii enorme. la umbra unor arbori batrîni si a cîtorva lespezi de piatra. . în mijlocul unei cîmpii.. si-asa. În tren. apasati parca de o mare greutate. aruncîndu-ne pe unii într-altii. ca altminteri murim de urît! Si unde-am început sa-i tragem niste cîntece de veselie. n-avu de lucru si spuse: . dar tot Dragu. Ramînînd singuri. ce ne-am zis? . unde. care-l sîcîise si-n tre n. pentru ca. însa. n-am mai apucat sa-l terminam. Marinescu s-a retras într-un compartiment si nu ne-a mai dat nici o atentie . Mi-am pierdut un an de scoala!" .

* A doua zi... în camera.. "Ce-ati facut în noaptea de 30 mai?" Apoi ne explica binevoitor: . si nici macar o gluma de prost gust. dar cum naiba sa scrii ca ai parasit hotelul. "La ce ora ati plecat de la hote!?" Nu era greu de raspuns. În sfîrsit. . îsi urni rotile alene. fara lux de amanunte. "La ce ora v-ati înapoiat la hotel?" "Ce cîntece ati cîntat pe strada dupa miezul noptii?" "Cine a provocat scandalul de la hotel?" Si. dupa ce ne ceru sa scriem numele în coltul din dreapta. pentru ca daca ai fi încercat sa ascunzi adevarul. În prima ora de Istorie de dupa ancheta." Dar lamurirea veni îndata. Toat a lumea sa scoata cîte un sfert de coala de hîrtie si un creion! Am ridicat din sprîncene cu mirare: "Doar n-o fi vrînd sa ne dea extemporal?! Poatec a vrea sa ne pîrleasca pe toti. Va rog sa raspundeti pe scurt. par ca mustrator si cu drept cuvînt suparat pe elevii certati cu disciplina. în sfîrsit. luni. veni cu a doua întrebare: .. te dadea de go l colegul care-ti tinuse tovarasie. Nu m-as fi asteptat la o asemenea purtare din partea voastra. ne dicta raspicat urmatoarea întrebare: . însa.. "Cine a tras semnalul de alarma?" Am raspuns cinstit la toate întrebarile. a naibii treaba! . si te rugase sa nu pleci nicaieri?. . a fost scandal mare de tot! Profesorul Marinescu a re clamat cazul lui Jujuca si s-a instituit imediat o ancheta. a spus foarte mîhnit: .. se auzira cîteva glasuri anemice. Îndata însa Atila ne pocni cu a treia întrebare. sa se razbune pe noi!. A raspuns toata lumea? .. era o simpla nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit sa plateasca amenda respectiva. caci profesorul. "Ce ati consumat?" Apoi.. Trenul. scîrtîind plictisit din toate încheieturile. Atila.. La noi nici nu s-a mai uitat.Aceasta. ultima întrebare: . nu mai era nici joaca. Înca putin!. "Lînga cine ati stat la cofetarie?" Mai.. fara saclipea sca macar. Dupa ce astepta cîteva minute. deranjat degeaba de la tabietul lui. cînd profeso rul te lasase cuminte. la liceu. cum a intrat în clasa.. * .. fara sa ne mai dea mult ragaz de gîndire: . "De cine ati plecat însotiti de la hotel?" A trebuit sa recunoastem ca erau întrebari cu dibacie puse si care te obligau sa raspunzi sincer. care ne zapaci complet: . întocmai unui batrîn cu ciudatenii. pufaind morocanos.

. am fost anuntati ca toti care fuseseram la Curtea de Arges sa venim dupa-amiaza. începu el tacticos. În primul rînd as vrea sa-mi spui cine a tras semnalul de alarma? Tiu sa stii ca aceasta marturisire îti usureaza foarte mult situatia! Hm. mi-ar fi convenit sa ma dea în gît vreun coleg binevoitor? Si-apoi habar n-aveam.. Domnul Bajenaru.. Poate ca te socoteste pe tine cel mai putin vinovat. . dintre scandalagii.. .. poate ca-ti aduci anume.. . la Cancelarie. .La o zi dupâ aceste declaratii în scris. . baietas! Din moment ce nu stiu.. Sau poate ca esti cu nota cea mai mare la istorie. domnule director! Ia gîndeste-te bine. . si d-aia! . un pedagog m-a anuntat: . Ce-ai facut la cofetarie? . ca tu esti trecut la P. unde aveam sa fim interogati unul cîte unul! Am venit si. . Am fost poftit în biroul lui Jujuca. Acu'. dupa cinci minute de asteptare înfrigurata. smecherie! Dar daca l-as fi tras eu. oi vedea eu de ce! si am pornit cu inima zvîcnind de emotie catre Cancelarie. Poate!. am cetit declaratia dumitale. în care timp ne-am pus fel de fel de întrebari si am facut sute de presupuneri. comedie! De ce m-o fi chemînd pe mine cel dintîi?" ma mirai eu.! Auzi. Nu stiu. cred ca e imposibil sa-mi amintesc... la ora 6. la Cancelarie! "Ei. Baietas. Dupa catalog. în nici un caz nu e.. La Popesc uBajenaru! .

. . domnule. Va salut. .. ca le-ati batut în usa. am consumat prajituri. . . în dubla lui calitate de profesor si diriginte. care a spus. .. va sa zica. a trîntit usa si a iesit din cancelarie. Aha. îti permiti obraznicii si în fata mea? Poti pleca! Invita pe baietasul Moscu Ion! . . ca sa hotarasca asupra soartei noastre. bine! Si la hotel ce-ai facut? S-au revoltat pasagerii: ca nu i-ati lasat sa doarma toata noaptea. eu am cerut ca baietii sa fie pedepsiti. Bine. . raspunsei eu nevinovat. crezi ca asta nu-i destul? Pai stiti voi... si alte necu viinte în acest gen! . cînd mi-a încredintat directia.. am mai fost chemati de cîteva ori. . . proaspat director. în sfîrsit. ne-a sustinut cu o nema ipomenita dîrzenie. Ia mai lasa-ma. asa-zisa ancheta s-a terminat. a batut cu pumnul în masa... baietas. sa ramînem repetenti în clasa a VIII-a sau sa ne dea nota "rau" la purtare pe al III-lea. Si noi. începu Jujuca sa se autotamîieze. . voia sa ne dea cea mai grea pedeapsa posibila. podidindu-l lacrimile. si rezultatul ar fi fost acelasi: repetentia. ce. iar la un moment dat. Pus de mine. . baietas! . Da. . pentru ca sa respectam discipli na. domnule director! . . La putin timp.. Bine.. siropuri. . prin urmare.. Nepotul domnului inspector general. cine-i dumnealui? . domnule Georgescu (nu i-a spus domnule director) este echivalent cu o pedeapsa capitala. dar ceea ce vrei dumneata. Asaaa?! facui eu atunci cu adînca mirare. Am auzit ca la conferinta Barosanul. n-am fi crezut. don' director. si s-a convocat conferinta tuturor prafesorilor din clasa a VIII-a modern a. E suplinitorul pus de dumneavoastraîn locul domnului profesor Niculescu. care sa hotarasca. . Cer eu sa se înainteze actele anchetei Onoratului Minister. chiar pe Atila. . dar recomandat de Minister. Am stat cu ceilalti colegi ai mei. ci ma gîndesc si la parintii lor. pentru ca vad ca noi degeaba ne straduim sa ajungem la un rezultat! În cele din urma s-a cerut avizul Ministerului Instructiunii Publice! . . dragul nostru Barosanul. a strigat la Jujuca. Onoratul Minister. ca ati cîntat.. Doar domnul profesor Marinescu. . sa ne elimine pîna la sfîrsitul anului si. . Jujuca.. . am rîs si am povestit! . Asta l-a înfuriat pe Barosanul si. ma rog. . l-a facut de doua parale.. si nu ma gîndesc numai la faptul ca baietii sîn t în clasa a VIII-a si ca-i asteapta bacalaureatul. cu Onoratul Minister. c are au cheltuit si au facut sacrificii ca sa-i tina în scoala. Da! Hm!.. Nu s-a revoltat nimeni. adevarat parinte sufletesc. care eram convinsi ca e întrad evar profesor de istorie!. ..

indiferent de materie. si nu a fost cît de putin influentat de faptul ca ne purtaseram atît de urît în excursie. cursurile îsi urmau. frâmîntari nemaipomenite. tocmai acum pe pragul studentiei. facîndu-ne sa pierdem un an de scoala. cît si la teza.Din nou emotii. asteptam cu aceeasi înfrigurare raspunsul Ministerul ui.. în asteptarea sentintei ce ova da suprema instanta. ca nu mai aveam decît doua-trei zile si se terminau cursuril e. cursul lor! Chinul cel mare era la orele lui Ati la de care ne era rusine. dar s-a întîmplat contrariul! Îndîrjirea lui Jujuca de a ne pedepsi crunt. Prin aceasta atitudine ne-a impus si mai mult! * Era logic ca povestea scandalului facut la Curtea de Arges sa ne atraga antipati a tuturor profesorilor. încît auînc eput sa ne arate toti multa bunavointa.. i-a impresionat atît de mult pe profesori. pentru ca nu ne purtasem în excursie asa ca si cînd ar fi fost e l de fata. Profesori si elevi. care era un om de o cinste exemplara. care trebuia sa vina. Si a venit raspunsul numai cu o zi înainte de a se începe examenul de clasa a VIII-a : toti cei care fuseseram la Curtea de Arges si parasiseram hotelul eram eliminati pîna la sfîrsitul anului scolar (ce ironie!) cu drept de examen particular! CAPITOLUL XIV CLASA A IX-A MODERNA . Dar Atila. laolalta. a dat dovada de o impresi onanta obiectivitate: atît la oral. ne-a dat notele pe care le meritam pent ru stiinta noastra. Pîna atunci. mai ales ca si noi eram acum de o mare seriozitate. înfrigurari.

Ne gaseam. zisei eu. pe de alta parte. pentru ca probele începeau chiar de-a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahme i. Iar. ceea ce a atras indignarea tuturor dascalilor. deci. si le-au spus. Barosanul si alti profesori de suflet au vorbit cu unii dintre profesorii care aveau sa ne examineze. Primiseram cu totii. d esifacuseram o data clasa a VIII-a la Lazar cu profesorii nostri. deci la sfîrsitul cursurilor secundare. De-abia au mai avut timp bietii profesori sa-si ia ramas bun de la noi si sa ne dea cîteva îndrumari. si mai ales la sfîrsitul anu lui scolar.. o lovitura neînchipuit de grea. teze si oral. . Liceul ne-a înscris urgent la examen. dar grija cea mare era sa nu fim întîmpinati cu ostilitate. ca trebuia sa dam din nou examen la toate materiile. elevii particulari obisnuiti ai seminarul ui. De ce. . cum s-ar zice.Aceasta severa sentinta ne-a lasat stupefiati: atît pe noi. privind lucrurile ca un adevarat pedagog. si de rai. . toti. Împreuna cu noi dadeau examen particular de clasa a VIII-a moderna. . ma? . adica sa-i roage pe profesorii examinatori s a ne trînteasca. . si mai ales pe a lui Ra dulescuPogoneanu. pe cînd pentru profesorii cei noi eram cu totul necunoscuti. Dar iata ca o întîmplare neasteptata ne-a ridicat moralul si ne-a sporit încrederea în sortii nostri de izbînda. cît si pe profesorii nos tri. Am intrat în examen cu mari emotii. . Carte stiam noi. de mare folos la examenul particular. ca si cum am fi fost proaspat veniti. avînd în vedere faptul ca sîntem în clasa a VIII-a. . . . . fratilor . un profesor cu mult tact si un om foarte cums ecade. s-a brodit si bine si rau cu fetiscanele astea. a înteles cu totul altfel situatia si ne-a aparat. din oficiu. Eram pu si într-o situatie groaznica din doua puncte de vedere: primul. într-o mare încurcatura si nu stiam cum aveam sa iesim din ea. . purtîndu-se cu noi ca un adevarat parinte! . . .. cum era si firesc dealtfel. veninosul de Jujuca a venit la Seminarul Pedagogie. si al doilea. directorul seminarului. Uite pozna.. . . ca veneam cu o trista faima ce stricase reputatia liceului. "contra-pila". care. care se asteptau la o pedeapsa ceva mai usoara. ca sa ne puna. .. . . cam treizeci de insi. vreo patruzeci de baieti si fete la un loc. care ne cunost eau si de buni. printre altele. ca lucruri le nu stau chiar asa cum vrea sa le înfatiseze Jujuca.

. si-o sa ne facem de rîs. si la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toti lazaristii îi stiam pe Horatiu la perfectie de la Barosanul. d e poezie. dau o nota de veselie. .. la asta nu ma gîndisem! Dar acuma. nemaiputînd sa ma stapînesc. Da. iar noi nu prea. nu vrei. vrei. facu elvadit amuzat de îndrazneala mea. acestia. .. trebuie sa dai examen cu ele! Dintre toate fetele. Gheorghe Lazar. Pai. mai frumusele erau vreo doua: Dudu Stelniceanu si Lizica Mateescu-Capetineanu. . . . profesorul Gheorghe Lazar (ce coincidenta denume!) n e-a întrebat cu vocea lui frumoasa si impresionanta de bas. Examenul de Latina a mers cum nu se putea mai bine: toti baietii nostri au trecu t. ca restul a mers ca pe roate. .. Am fost convins ca s-a cam exagerat.. . hm! Ati venit la noi cu o faima nu tocmai. . .. . . . ca nu mai facusem o gluma cît de mica de o luna si mai bine. . . Dar ce o cu dumneavoastra. . dupa ce a strigat catalogul: . . mai ales la oral! . dupa cîte am vazut. de. La prima. m-am ridicat si i-am raspuns. Cam asa e. bine e pentru ca. Noi sîntem aceia de la.... Hm. . vezi. . Am sa va dau subiectele pe doua serii.. domnule profesor! El a zîmbit si a adaugat: . mai schimba atmosfera.. ele stiu carte. . asa cum se întîmpla întotdeauna în astfel de împrejurari! Sa trecem deci la lucrarea scrisa si vom mai. ca erau foarte comunicative si spiri tuale! Ni s-a parut mai greu la prima materie si a fost suficient sa ne-ncadram în ritmul sin atmosfera "particularilor". convorbi la "oral" . domnule profesor! .. Cu povestea de la Curtea de Arges? . Cînd am dat examen la Latina. magister!" mi-am permis eu o slaba incursiune în anemicele mele cunostinte de Latina! . Si lazaristii s-au împrietenit repede cu ele. iar eu am luat media 7.. . si rau ca. "In arborem". . s i anume: doua ode din Horatiu. . si înca din clasa a VIIa.. zîmbind si apasînd pe cuvinte: .. nu gluma. bune eleve amîndoua. "Fama vagatur. de la sfîrsitul catalogului?! În prima sesiune parca n-ati fost! Atunci.

repede. Bajenarule. iar "komma".. "Ma. Ma. Demetru continua cu dictarea. Mai spuse cîteva vorbe. Dupa formalitatile de rigoare. de ni-l dicteaza mereu? . . care nu prea spunea de doua ori acelasi lucru! Dupa ce dicteaza el doua-trei cuvinte. iar câtiva au ramas corijenti la Matematici si Franceza. Tii!. . . îl auzim: "komma". s-a terminat si examenul! Iar rezultatul a fost foarte bun.. un profesor extraordinar de bun din punct de vedere pedagogic. care jubilau! Atunci Jujuca. în raport cu acela pe care-l astepta "stimabilul Jujuca". directorul Seminarului Pedagogic.. La sfîrsitul tezei am aflat ceea ce nu stiusem în opt ani de liceu: ca vorba "komma" însemneaza "virgula"! * În sfîrsit. Ne examina profesorul Demetru. ca sa nu pierdem sirul. . ce satisfactie pe noi. ma. a început. ma-ntreba în soapta Rica Sta-nescu. nu gluma... la Germana. iar mai dicteaza patruci nci vorbe.. ca sa ne aiba din nou la mîna. cei mai multi am promovat. Noi. ca sa dam bacalaureatul ca elevi ai li ceului Lazar si sa ne joace el cum o vrea! .. dar si pe profesorii lazaristi. scriam. . pe care trebuia s-o traducem. apoi iarasi "komma". . Stiu si eu.În schimb. a recurs la urmatoarea stratagema: a venit la Radulescu-Pogoneanu.. . Rica? O fi eroul principal din povestire. eram "clei". . . Coman asta. . . "komma". El ar fi dorit sa ramînem toti repetenti. Stia carte si-ti cerea carte. cine-o fi. si asteptam. Noi. .. ma. sa ne dicteze o bucata. ca nu e de glumit?!" Dar trebuia sa lasam gîndurile la o parte si sa fim atenti la dictarea lui Demetru . cum o s-o scoatem la capat cu asta. de colo. Las' ca vedem noi la sfîrsit. la Germana a fost o catastrofa pentru cei mai multi dintre noi. dar si nemaipomenit de sever. în caiete "komma". cum era si firesc. . cînd colo. o sa-ntelegem cînd om începe traducerea! . noi. Am dat întîi teza. la iuteala. . . si i-a cerut sai dea situatia tuturor si sa ne verse la Lazar. .

pîna la urma. Sper ca nu m-ati facut de rîs?! Dealtfel.. în întregime. a reusit sa ne readuca la vechea noastra matca si sa dam examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazar. Jujuca. . batîndu-ne pe umeri. si sa fiti respectuosi cu astia care au dat examen partic ular de a VIII-a aci. la Seminar! . care a inter . pe cînd ei au facut noua! Opt la Lazar. Asa. care ramasesera la Lazar si dadusera examen de-a VIII-a acolo. Sortii ne-au repartizat la Colegiul Sf.. în semn desimpatie . domnule diriginte? întrebara ei mirati. Ma. ma? ne-ntreba el. Baietii sînt elevii mei si legal sînt absolventi ai Seminarului Pedagogic Universitar! N-au fost eliminati cu drept de examen particular? Prin urmare. prin interventii tari la Ministerul Instructiunii.. zîmbind: . De ce. l-a apostrofat foarte serios din pun ct de vedere pedagogic si i-a ripostat: . mi-a spus omonimul liceului vostru ca ati fost buni la Latina! Si. aci. sa stati drepti. . E. ce isprava ati facut. un om superior din toate punctele de vedere. si a noua.! * La afisarea listelor la clasa a VIII-a moderna particulara. unde era director faimosul profeso r de Limba româna Stefan Pop. cum printre noi erau cîtiva dintre colegii de clasa..Dar Pogoneanu l-a repezit cum i se cuvenea. în particular! * Totusi. cee a ce vrei dumneata nu se poate. pentru ca voi ati facut numai opt clase. a fost un freamat de bucurie în rîndurile noastre. Barosanul li se adresa. bietii oropsiti. cu pasii lui mari si greoi. Fostii lazaristi vor da baca-laureatul acolo unde-l vor da si elevi seminaristi. cînd am vazut ca nu ramasese nimeni repetent! Dar ne-a impresionat extraordinar cînd l-am vazut intrînd pe poarta seminarului pe Barosanul. Sava.

dupa cum îl rugase Jujuca. nea Constantine. asta care a-ncremenit pe banca. si-apoi lipsesc atîtia dintr e noi!. în ciuda atîtor si atîtor evenimente istorice. sa ocolim liceul si sa intram pe poarta princip ala clin bulevard. Ma. Oreste si Pylade! . erau acum închise. Griguta. la fel de curat si de frumos. si nu numai ca nu ne-a persecutat. .. . ma. De chiulit. Hai. cînd ne închideai poarta si nu puteam sa chiulim din pricina dumitale? .. Intra tu întîi: dar fa-ti o intrare demna de un dascal. Tyrtheu?! Hai. ca-ntîrziem si n-ar fi frumos tocmai astazi! . . sau pe altii ca voi! Astazi am sosit la liceu maide vreme ca niciodata în cariera mea de licean si am mai stat cîteva minute sa-mi desfasor gîndurile pe banca asta din fata scoalei. cît si sec retarul acesteia. Sa-ncerc. pastrate parca neatinse. . aceleasi tablouri.. fiind atît în comisia examinatoare. dar greu! Nu mai am sufletul de altadata. Mai tii minte. Pe pereti.. CAPITOLUL XV VINGT ANS APRES . care nu ne interesau. într-o pozitie contemplativa si pitoreasca. Ce facem noi?! Ce faci tu. istorice sau stiintifice. ca s-or fi strîns baietii! E sase fara zece! . Clasa a VIII-a Moderna Aici!.. în nici un caz n-aveam de gînd sa chiulesc azi.pretat tinereste elanul nostru juvenil. Pe cine sa astept? Pe voi. ca m-asculta Aurel Dinu la Franceza si ca n u stiam nimica!. ca acum douazeci de ani! .. Sa traiti! Poftiti sus. într-o dimineata de primavara timpurie.. Liceul.. da' ce era sa fac. nu fara emotie. în care te-adîncira atîtea amintiri! Am tresarit ca dintr-un vis placut. ca portile. îndrazneste! .. în fata liceului. Astepti pe cineva? . daca asa era ordinul onor-directiunii?! Am dat mîna cu el. Desteapta-te. aceleasi harti frumos co lorate. ma? Vesnic nedespartiti. . ca si atunci! În anumite parti. care dadeau odinioara în gradina ce facea una cu Lazaru l.. Tiu.. din somnul cel de moarte. desi azi-noapte am visat ca sînt din nou în clasa a VIII-a. Nicu si Costache!? Ge faceti. Sa mergem! A trebuit sa iesim din Cismigiu. în aripa dreapta dinspre Cismigiu! . dar chiar ne-a protejat. Ne-a întîmpinat tot nea Constantin. . Neschimbat. nu e Bajenaru? . cîteva transformari. Hai sa mergem. intendentul liceului..

ca sa ne gaseasca . de ce n-am proceda noi ca pe vremea cînd eram elevi? Dragule. .. ia du-te tu în capul scarii si da-ne de veste cînd vin profesorii.. Dar tu ce cusur ai? . mi-e dor de Barosanul! . în definitiv. Ma. Hai. Aaaa. asa cum eram în clasa a VIII-a! . de altadata?! . ma. Ce-nsemneaza zgomotul acesta infernal? Toata lumea în banci! Asa se asteapta un profesor? Din clasa amutita o clipa.Am deschis larg usa: . Pe mine m-a ros palaria. cum s-au schimbat baietii!. izbucnira strigate în cor: .. Cui nu-i e dor de el? Tot timpul m-am gîndit cu nostalgie la orele lui! . Dar. Unde sînt siluetele atît de frumos îmbracate pe vremuri de tunicile bleumarin?. Las' ca e mai bine asa... plini de vioiciune. Ce naiba ati chelit asa? Parca v-ati vorbit sa veniti fara par! . Cît e ceasul? . Sa ne gaseasca asa cum nu ne-au gasit niciodata?! N-ar avea nici un farmec! . Sase! Trebuie sa soseasca dintr-un moment în altul si corpul didactic! .. Adevarat! . intrati mai repede. stralucirea ochilor. Unde este parul lor bogat de odinioara? Und e. dar voi?! . sa nu mai primim observatii de la profesori ca nu ne-a m tuns! . Cum sa ne gaseasca.. Stati jos si asezati-va în banci. ca de cînd v-asteptam! Doamne. ma? riposta Dragu..

. Constantinescu Theodor (Chiorul). Dinu...Todor! Barosanul are în mîna catalogul clasei a VIII-a moderna de-acum douazeci ani. marturisiri si glume. de ce nu-mi dai absentii? . Si începe apelul: . ne-narmaseram cu condeie. a fost grav ranit în razboi. ca-l elimin pe. ca pe vremuri nu mai puteam sa scoatem o vorba de gura ta?! * Un rapait uniform de picioare trîntite pe podele saluta intrarea profesorilor în cla sa! Barosanul. va rog! Apoi. iar ceilalti profesori se asaza pe scaunele dinainte pregatite... în care timp de-abi aavuseseram ragaz sa ne dam seama ca anii cei mai frumosi si mai usori ai nostri de pîna atunci se scursesera în cei opt ani de liceu! . Prezent. elev. Stati jos. sau. de-ai tacut asa. fost elev. La ce te gîndesti. sa spuneti la fiecare. se adreseaza lui Ciurea-Stapînul: . Ce-ai mai facut? Ce facultate ai urmat? Cu ce te ocupi? Cum îti merge? Te-ai însurat? Cîti copii ai? Dupa douazeci de ani de la terminarea liceului! Cîte nu se-ntîmplasera în acest timp?! Ca niste veritabili muschetari care. Prezent! Tot avocat! Si numele elevilor de-acum douazeci de ani începura sa se perinde. în loc de muschete. Lipsesc cam multi. Barosanul ne face semn cu mîna si spune surîzînd: .. .... în timp ce se lasa greoi. Bajenarule. Ciurea Constantin! . dupa douazeci de ani de lupta apriga cu viata. doctor în medicina si chimie. .. Atila... . dupa prieteniile de acum douazeci de ani! Discutii aprinse. Dragu Henry! . Prezent! Avocat! .Sper ca lipsesc pentru motive binecuvântate.... ... Capitan de cavalerie. aducîndu-ne în minte pe flacaii de-odini-oara. sa nu aflu cumva ca a chiulit vreunul. ce pr ofesie are sau ce stiti despre el în legatura cu aceasta.. Vadit emotionat.. Costache. Stoiceseu. Azimioara Ion! . vesti noi.. Conferentiar universitar.. eram strînsi aci. în gluma. pe care cu greu îi puteam recunoaste în barbatii mat uri ce se ridicau sa raspunda la apel. Se suie pe catedra. Boroianu Ion! .. mai bine zis. . domnule diriginte! Mai bine faceti dumneavoastra apelul! . Va rog.. Aici! Avocat! . pe scaun. Deci Stapînul îsi atinsese tinta: cariera universitara. douazeci de ani! Tacticos ridica usor coperta cartonata a catalogului: .. Radian.Se formara îndata grupe.. .. Absent.

.! . . .. Moscu murise! Nu ne venea sa credem. .Aicisea". m-a atras mai mult decît oricare alta. Ion! . de cîte ori se facea apelul. care.. . Absent. Da.. . mort în razboi. . . "Prezinte". domnule diriginte. . . Apelul nominal s-a sfîrsit! Barosanul îsi scoate batiste si-si tamponeaza fruntea inundata de sudoare. . Multumesc. . Moscu V. Prezent! Profesor de Româna! Toti. Barosanul se-ntrerupe o clipa: . Tebeica Stefan! . în ciuda nazdravaniilor de pe timpul cînd eram elev! . . .. . Ne-am amintit de Dragu. . stai jos.. în urma unei operatii. . . îsi sterge apoi pe furis doua-trei lacrimi si spune încet. mort în razboi. Scully Gheorghe! . Nici un comentariu. O clipa de liniste dureroasa. dintre toti colegii tai. Mi se pare ca. parca n-a mai respirat nimeni în aceasta clipa. profesorii încep sa zîmbeasca. "D e fata". . . cu t on de . . Mort acum cinci ani. tu singur ti-ai ales aceasta spinoasa cariera. Popescu-Bajenaru Grigore! .Pe buzele tuturor a înflorit un zîmbet imposibil de stapînit. niciodata "Prezent" sau "Aici!" Dar de asta data nu mai era cazul de glume! Apelul continua: . Tyrtheu!? . raspundea: . Absent! Capitan de cavalerie. Absent! Capitan de cavalerie. Tot avocat. "Acilea".

. abia stapînindu-si emotia. sa vada ca elevii de azi. parca înfiorate de aceasta duioasa despartire. ti se cere dragoste. ceea ce a fost pentru haiduci codrul... Aurul rosu al amurgului poleia frunzele ce fosneau nostalgic. . . care vor fi e viata si fara de astîmpar.. . Sa le fie tarîna usoara baietilor nostri care ne-au parasit atît de curînd!.. . aidoma unor fantasme din vremuri de poveste. . . . avînt si spirit de sacrificiu. . învinge timpurile. întretaiat: Ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna ceva mai departe de catedra si de zidurile liceului. sînt eroii de mîine ai tarii acesteia. asa cum i-am cunoscut: plini d si sa ne limpezim gîndurile privind spre Cismigiu! care a fos cred. Profesorii ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna nu numai la materia pe care o predau. oglindindu-se în geamurile sclipitoare si murmurau. . atunci cînd te cheama tara pe cîm pul de onoare. Am închis usa încet-încet. si sa pastram un moment de reculegere pentru cei vesnic în amintirea noastra. prin jertfa lor si-a altora ca ei. Am plecat cel din urma din clasa. Si acum.. dar si ca.. de acum douazeci de ani. Si aici. . Sa se gîndeasca serios ca e bine sa stie omul si carte. cel mai trist "bun ramas"! . mai buni sau mai slabi.. care. . .. . . ca si cînd mi-ar fi fost teama sa nu-mi trezesc amintirile adormite. .mustrare parinteasca: .. .. sa ne ridicam disparuti. care parca pluteau usor.. tpentru dumneavoastra. ci si la viata de toate zilele a scolarului. ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful