P. 1
123419-Bajenaru-Grigore-Cismigiu-Comp

123419-Bajenaru-Grigore-Cismigiu-Comp

|Views: 353|Likes:
Published by Maria Gabriela Popa

More info:

Published by: Maria Gabriela Popa on Jan 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/22/2012

pdf

text

original

Sections

  • CAPITOLUL I
  • CAPITOLUL II
  • CAPITOLUL III
  • CAPITOLUL V
  • CAPITOLUL VI
  • CAPITOLUL VIII
  • CAPITOLUL IX
  • CAPITOLUL XI
  • CAPITOLUL XII
  • CAPITOLUL XIII
  • CAPITOLUL XIV
  • CAPITOLUL XV

Grigore Bajenaru Cismigiu & Comp. CAPITOLUL I GAUDEAMUS IGITUR!

O, cum mai înfioara vîntul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15.20 de ani, cînd rataceam cu colegii, în anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de... plimbareti! Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decît cele înca verzi... Poate unde stiu ca sfîrsitul li-e mai aproape... În umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunzedes prinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un ba sm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii întîrziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene! Lacul tremura la fel ca si atunci; si la fel îsi leagana barcile uitate pe sub sal ciile plîngatoare, ce au surîs cu duiosie la soaptele îndragostitilor care si-au plimbat înfio rarile pe aici. Cinci si jumatate! Pîna la sase, cînd trebuie sa ne-ntîlnim, mai am timp sa-mi odihnesc ochii si gîndurile în gradina aceasta cu amintiri. O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atîta învatatura! Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sînt acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul sa ne cataram în vîrful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, întocmai unor Tarzani în miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor c are fluierau alarmati! De la "morminte", o poteca îngusta duce spre aleea mare, care, la rîndul ei, tescoat e în spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la întîlnire a noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre cole gii mei de-a lungul anilor de scoala. Caci, desi în fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi . pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa T atu . totusi n-am întîrziat o singura data. Eram întîiul sau al doilea, "Macar la atâta lucru sa

fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si întîrzieri în catalog, însa întîrzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvîntat! Cînd prima ora de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "întîrziam", ca sa amîn catastrofalul deznodamînt pe alta data, cînd ma socoteam mai bine pregatit. * Ce bine ca s-a nimerit o zi frumoasa! Ciudat de mult seamana unele zile de toamn a tîrzie cu zilele de primavara timpurie! Întocmai cum uneori" rîsul se aseamana cu plînsul, sau zorile cu amurgul! Aleea ma primeste cu aceeasi caldura ca si acum douazeci de ani; iar grilajul ei marunt, de trestie îndoita în semicercuri ce se-ntretaie, parca îmi surîde ia fel deprie tenos. De dupa o perdea de plopi uriasi se iveste liceul, vechi de trei sferturi de vea c, maiestuos si frumos pentru mine ca nici un alt liceu din tara. Oare nu el mi-a a dapostit opt ani de zile micile griji si necazuri, îndoielile de dargoste, intrigile copila resti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitei cu generozita tea unui print indian? Zugravit alb, iar la ferestrele de sus cu un brîu de caramida aparenta, vopsita în albastru ca cerul . culoarea noastra, a lazaristilor, culoarea draga a sepcilor noastre, culoare de care eram mîndri, blazonul nostru de nobleta scolara, laudat cu ifose d e muschetar; la fiecare prilej, culoare care a stîrnit multe discutii între noi si ele vii altor licee, pe care îi ironizam în primul rînd pentru culoarea liceului lor: cei de la Sfîntu l Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Ba sarab, alb... laptari; Sincai, verde ca prazul... Singura culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru ca se apropia

întrucîtva de a noastra, fara sa o întreaca însa; într-adevar, ce culoare este mai frumoasa ca albastrul cerului? . . . . . . . . . . . . . . . Parca pe atunci nu era banca asta aici, pe poteca?! Mai pot sta singur cîteva clipe în fata liceului: el si cu mine! O, de cîte ori l-am tradat, de cîte ori l-am parasit cu colegii pe furis, ca sa ne ascundem în boschetele Cismi-giului, tovarasul drag si primitor al nostru, ai scol arilorce ne cautam refugiul sub boltile si ghirlandele de flori înmiresmate. Pe vremea aceea, Lazarul era una cu Cismigiul caci, din curtea mica a liceului, intrai direct în gradina... Acum vad ca liceul a fost separat de Cismigiu printr-u n zid înalt, în locul portilor mari de odinioara. A, si cît de rar m-a vazut Cismigiul, dupa ce am terminat liceul!... Si doar de cîte ori nu i-am jurat ca în fiecare ora libera am sa viu sa ma odihnesc sub baldachinele de crengi înflorite, ce mi le oferea cu atîta generozitate! "Ah, de ce nu sînt liber acum?" îmi spuneam de fiecare data cînd treceam spre scoala pe aleile lui. "As sta toata ziua în Cismigiu, atît e de frumos!" De pe banca pe care m-am asezat se vede perfect toata aripa dreapta a liceului, cu "sala de gimnastica", ce era transformata la micile noastre festivitati în "sala d e serbari". Aci am cîntat de-atîtea ori în fata parintilor, cu patos nestavilit . ca sop ran si altist în primii ani de scoala, iar mai tîrziu ca tenor si bas . faimosul imn studen tesc "Gaudeamus igitur"! Ce clase or mai fi acum în partea asta? Pe vremea mea, sus, erau: clasa a VII-a re ala, clasa a V-a moderna, iar jos, sala de muzica, unde faceam repetitii pentru cor, asa-zisul "ansamblu"; apoi clasa a VI-a reala si clasa I-a liceala, visul tuturor absolven tilor de curs primar! CAPITOLUL II "L. GH. L. 33" Parca o mîna de urias îmi apasa umarul si mi-l zguduia, gata-gata sa mi-l scoata din încheietura... Si-n acelasi timp o voce severa se auzi din necunoscut: . Hai, scoal', flacaule, ca-ntîrzii! Am tresarit, tîsnind speriat din somn: . Cît e ceasul? Lînga mine sedea tata, zîmbind: . Nu e tîrziu înca, dar, daca nu veneam eu sa te trezesc, ai fi întîrziat la sigur! N-a cîntat desteptatorul? Ma-nrosii pîna în vîrful urechilor. De cu seara pusesem sa ma trezeasca la timp un

s i aritmetica cu geometrie . . povestire si analiza gramaticala. directorul! Bagai de seama ca tata se stapîneste sa nu zîmbeasca. Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul. dar am adormit foarte tîrziu. ca spun: "Ia fiti atenti. rosie. am scris vorba "parca" fara .. sa vedeti ca Barba tine aceeasi cuvîntare de-acum un an!" . încît nu auzisem nimic. nu din întîmplare. desigur. sa stii! . spala-te si-mbraca-te mai repede. Si aveam însemnatatea mea printre baieti. meditatie cu patimi. fr atilor. si ai si-nceput sa-i poreclesti pe profesor i! Sa nu te mai aud. .. pentru ca nu trebuia sa-mi pierd vremea cu drumul. vai de maiculita mea! Mîncam bataie în fiecare zi! Daca nu puneam o virgula unde trebuia. cuvîntarea catre parinti si elevi. cînd tinea directorul. m-am gîndit la serbarea de ieri de la li ceu.. îsi facuse datoria. lasa-i pe ei sa spuna ce vor. Dar nu l-am poreclit eu asa! I-am auzit pe mai mari. care. cetire. Treaba lor. si le-am îndurat pe toate. cine o sa ma mai bage în seama printre atîtea sute de baieti?! De pe acum începuse sa ma apese o grija la care nici nu ma gîndisem pîna atunci! Toata vara ma meditase tata. . ca-i f oc! Hai. Române!" Ceasornicul. Asa ai de gînd sa te scoli în fiecare zi? . însa cîntase atît de dulce si eu eram atît de obosit din ajun.. ca n-or sa te-astepte pe tine! Doamne. numai din ambitia de a fi licean! Dictare. tata. ca eram "baiatu' lu' don' director"! Dar aci. la cuvîntarea lui "Barba". A lui Barba. A cui zici? . ce bine fusese pîna acum! Ieseam din casa si intram în scoala! Ma sculam tîrziu. de o precizie matematica.ceasornic desteptator. cînta la ora hotarîta: "Desteapta-te. ala cu barba mare. la liceu. Nu. era prapad! Iar cu cîteva zile înainte de examenul de admitere. dar pe tine sa nu te mai aud. ca ma supar.

pentru atîta lucru. s-a bucurat toata lumea. si mergem! . sa beau laptele. tata mi-a dat sa scriu. si pe putin faci o jumatate de ora! Gata. Am cam scrîntit-o eu. ca ai sa te duci singur! Ce. de 100 de ori. si daca te prind cu vreo absenta. ma. sînt gata numaidecît! Fara sa vreau. ma gîndesc la Barba si la cuvîntarea lui. drept pedeapsa.. si ne-a dat drumul acasa. puteam sa merg împreuna cu baiet iide la alte licee. esti gata. îti rup urechile! Bucuria întrezarita o clipa se spulbera. oftînd usurata. la examen.. dar care aveau acelasi drum cu mine. cuvîntul parca. dar n-o sa te conduc tot anul! Asa ca. puteam sa ma uit dupa trecatori si trasuri. baiatule. Dar vorba e. Ce de profesori erau în jurul directorului! Mai toti batrîni.. pentru ca si el e director de scoala. dupa ce ne spusese ca a doua zi. în semn ca asa este tot ce spune Barba! Ba unii aplaudau. la examen am raspuns bine si n-am iesit printre codasi. ca-ntîrzii. ca sa-nveti drumul si sa te familiarizezi cu atmosf era liceului: la înscriere. ia-ti ghiozdanul si umbla! Tata credea ca-mi pare nespus de rau ca nu mai merge cu mine. la o regula de asocia tie. nu deliceu!". în timp ce ma spalam. Cum oare l-or fi poreclind baietii pe tata? As fi tare curios sa aflu. Ba nu mergem deloc. singura greseala pe ca re o facusem.. tatii nu-i convine ca-l poreclesc baietii pe directorul nostru Barba. si sa vorbesc în toata li bertatea cu ei.apostrof (cum se scria pe atunci). reusisem! Si astazi trebuia sa încep cursurile! "Hm! ma gîndîi eu. Hai. . cu apostrof! Cu toate astea. unii încruntati.. te-ai învatat cu guvernanta? Am mers cu tine de cîteva ori. Aceasta era.. ca-mi spuse cu severitate: . Ei bine. dar nu la româna. altii zîmbitori. ci la aritmetica. Cînd a terminat de vorbit. Dar tata parca-mi ghicise gîndurile ce ma napadisera înveselitor. ca sa nu-i pîrasc! Parca eu de-astea ma tin! . Dar el e de prima ra.. dar n-am cum. dealtfel. unul dupa altul. ce e drept. Mai ai de gînd sa stai mult? . si dupa ei se luau si cei cîtiva parinti rataciti pe-acolo. Sa nu cumva sa casti gura la fleacuri pe strada sau sa te-nhaitezi cu cine sti e cine. în afara de patru palme parintesti. sa fim la liceu. la 8 dimineata. Nu.. la deschiderea cursurilor. acum puteam sâ privesc în voie la vitrinele care-mi faceau cu ochiul pe drum. si mai toti motaia u din cap cu multa bunavointa. ca ai de mers pe jos. lorli-e teama sa-mi spuna. . si eu abia ma stapîneam sa nu sar în sus de bucurie! În sfîrsit.

Bancile. a facut baietilor o recomandare aproape inutila. ca la o comanda. Cînd a spus "stati jos". neagra. eram convins ca spun: «Asta a reusit la liceu! A intrat la "Lazar"! Vezi ce frumoa sa uniforma are?» Iar celalalt completa: "Si sapca. De cîte ori se deschide usa. Vorbe.. Uniforma. Fiecare sa scoata cîte un creion si o hîrtie si sa scrie ce am sa dictez! Se aud cîteva murmure nedeslusite. asteptînd "sa sune"! Intru în clasa si ma asez într-o banca la întîmplare. cu nasul coroia t siochii mici. maimute prin definitie. noi-noute! Putin lucru. Unul sopteste înfricosat: "Ce. sa vada cine mai vine. si-apoi îsi continuau vorba. sapca si ghiozdanul. si ghiozdanul!" "Da. lînga un baiat voinic. din întîmplare. toate capetele. Cei mici se stergeau grijulii pe încaltaminte si intrau în clasa. iar altii se aseaza jos. da!" Numai carti nu aveam înca! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" si un caiet gros. toate . aproape pline. trîntind pupitrele surd si tropaind pe scîndurile proaspat spalate si date cu bradolina. fara sa fie poftiti de cel care intrase cu o hîrtie în mîna. s endreapta spre ea. Cei mari stateau d e vorba nepasatori.Îmi iau sapca si ghiozdanul. Daca doi trecatori îsi aruncau vreo privire furisa si neînsemnata asupra mea. fiindca toti. baieti! Unii mormaie timid ceva. în semn de raspuns. la un baiat de 10 ani si jumatate? Mi se parea ca toata lumea se uita la mine. Buna dimineata. botezat "de notite"! Ni se spusese la deschidere c-o sa ne dea lista azi sau mîine.. mai dam un . Nici un cunoscut. dar absolut toate. În curtea mare erau strînsi o sumedenie de elevi în jurul castanului batrîn. cu mustata mica. cu parul despartit în carare la dreapta si bine pieptanat. . usa se deschide larg si intra un domn înalt si slab. . Am ajuns la liceu la ora 8 fara un sfert. si o pornesc! Asa de scortos cred ca n-am mers niciodata. imitasera pe cei cîtiva mai obositi si se asezasera în banci . Toti elevii se ridica automat în picioare. martor al atîtor zeci de generatii perindate pe sub crengile lui puternice. negri si plini de rautate. În sfîrsit. pe soptite.

sa te obisnuiesti sa n u mai vorbesti asa de obraznic. asta e!. . ca sa întelegem mai bine: . Daca are cineva de întrebat ceva.. De unde sa cumparam cartile? Domnul cu lista surîse ironic si spuse cu superioritate: . doamna sau domnul ne cîntau un cîntec. . În orice caz.. silabisit. ca nu cumva sa scrieti gresit. trebuia sa fie o materie foarte grea. dupa ce ne dicta rar si apasat titlurile cartilor de Româna. Asta mi-o închipuisem eu. atunci. Geografi e si Franceza. dar si a învata cît mai o mai fi si asta?! sa aflu de la ei numiri atît de ciudate.. sa ma-ntrebe! Iata ca se scoala un baiat cu parul roscovan si ciufulit: .. gata! se auzira în trei reprize glasuri timide sau obraznice. ca eu sînt "domnul petagog Pavelescu".. în nici un caz de la bacanie! (Ah! Eternul si stupidul spirit cu bacania!) Cîtiva începura sa rîda. .. schimba fara nici un sens hîrtia dintr-o mîna în cealalta si raspunse: . fara sa se tulbure. am ramas foarte abatut. doamne... Sînteti gata? . noi dupa ei. mai mult s aumai putin pitigaiate. iar Bucurestii naveau. Dar Ciufulitul îi plesni cu întrebarea staruitoare: . Am sa va dau lista de carti! Fiti atenti. baiete draga (vorba sa fie ca-i era drag!). Cine stie ce învatatura grea Si cum n-avusesem frati mai mari în clasele superioare.. dar voiam sa stiu de la care librarie anume? Ei. si întelegi. cine stie ce mi-o mai fi dat sa trag si cu liceul asta! Domnul cu lista mai dicta cîteva carti si încheie recomandîndu-ne sa cumparam si. am ramas foarte nedumeri t. ne-am cutremurat! Cel putin eu. rosti. ca sa-l întreb.. carte de "Muzica"! De asta data. ma! Domnul cu lista înghiti un nod. În primul rînd.examen?!" Dar toti se linistesc cînd aud: . Pe fetele tuturor vedeam uimirea. Istorie.... ca alte mari capitale ale Europei. tinînd seama de numirea ei atît de ciudata! Ei. "Gradina zoologica". si gata.. stii ca-mi place baiatul?! Bravo. cel mai tîrziu pîna la sfîrsitul saptamînii.. De la librarie. raspunse întepat: . mirarea mea fu si mai mare. Da.. trebuie sa vi le procurati pe toate. încep cursurile în mod serios! Despre caiete sau ce v-o mai trebui. bineînteles. Primele titluri de carti cînd am auzit de Zoologie. desi venisem cu un nespus drag de a cunoaste mult. da. si cum nu era nici tata lînga mine.. fara nici un fel de carte! Ce naiba ar putea fi scris într-o carte de cînt?! . Asa. scrieti. si bagati de seama ca. vorbiti cu fiecare domn profesor în parte. De luni..Si Zoologia de Kiritescu si Bîznosanu. Ce noima o mai avea si asta? Carte dem uzica?! În primare. ca le-am înteles noi.. asa ca. însa colegul nostru. va rog! Si. doamne.

Da! i-am raspuns eu. cu îngaduinta si pe un ton protector: Dar poti s a-mi spui tu. Ah! strînse el buzele dispretuitor. nu ma mai dumneatalîci! . atît de brav. liberi. Da?! ma mirai eu. . ci supraveghetor de ordine. Da? Si repede ma gîndii sa profit de împrejurare. Avea ochii sireti si vocea impresionant de groasa pentru vîrsta lui. si pleca cu pasi grabiti. Auzi dumneata. Întîmplator.. Pai.. .. De la orice librarie! raspunse el. Admirativ l-am întrebat: . . roata. Dar de unde stii dumneata toate astea? La care el îmi raspunse cu o coplesitoare superioritate: .. Iar cartile. al cîtelea am iesit la examenul de admitere. de la normala sa vina el la "Lazar"! .. o nenorocita de materie. Iata cum se face popularitatea! În jurul Ciufulitului se strînsera îndata baietii. tot sirul de întrebari ce se pun în astfel de împrejurari. dar ca sa nu-l supar.. e supraveghetor de ordine. ca sa-l întreb: Atunci poate stii sa-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? . acolo. s i asa mai departe. eu sînt repetent! . E un flet. nespus de veseli ca se gasis e unul dintre ei care sa-i tina piept. ceva mai grea! Si apoi... care a venit de la normala. va rog? . pustiule. si el! Am ramas foarte surprins. Si nici nu e macar petagog. un fel de Intuitie. curios la culme sa aud ce-o sa urmeze. fara sa înteleg prea mare lucru. dar de întinsele cunostinte ale colegului meu .. Am ramas toarte impresionati de aceasta scena de început. ma asezasem în banca lînga un baiat mai voinic decît mine. . domnului petagog! Ne-am zbenguit prin clasa vreo ora. nu de faptul ca subiectul convorbirii noastre nu era petagog. L-ai vazut p-ala care a dai lista de carti? ma întreba el confidential. acolo. ne-am întrebat unii pe altii cum ne cheama si de la ce scoala am venit.

Într-adevar. Popescu Marin. Fiti atenti. Nr. si apoi. de cîteva ori. cu înca doi colegi. De. repetentul. 33 . Al doilea era de ajuns! fu de parere Ben. ca prea e lung. si ca acela care pretindea ca e pedagog habar n-ave a de întelesul adevarat al cuvîntului. . am trecut în banca I-a din mijloc. . Nr. . ca strig catalogul si va dau numere de ordine. . Botez Nicolae. Paunescu Matei. de luni au început cursurile în mod serios: cu carti. 31. . cu bloc de desen. tusind tremurat.. pe care poate am so înteleg si eu mai tîrziu. Popescu Ste fan. ati venit la rînd! . . Popescu-Bajenaru Grigore. distribuirea numerelor progresa. Daca tata tine la tot numele!. . dupa înaltime. . . . Ben Jules. cu caiete. Popescu Ion. ci pedagog. În aceasta vreme. . Nr. 3. ca stam cîte trei într-o banca: Botez Nicolae. . ci o ai în sînge! .. Popescu Mircea. ma.. Notati-le în maculatoare! Si. Nr. . cu toate ca nu se prea învata. 1. Antonescu Gheorghe. Alexandrescu Virgil.. Pop Nicolae.. . Nr. Nr. începu seria interminabila a popularilor Popesti: Popescu Dumitru. . . Fiind printre cei mai mici din clasa.. 2.* La prînz. . ca sa fiu atent. 5! Le facui cu cotul colegilor de banca: . pusti. ca la liceu! Dupa ce fuseseram lasati în voia noastra cîteva zile. pacat ca nu esti si tu trecut tot la "B".. . Mi-a parut rau ca am fost nevoit sa-l parasesc pe Luca. 32. Da-l încolo. ca am fi fost toti trei la un lo c si în catalog! . domnul de Gimnastica ne-a asezat în banci. dupa ce-si drese glasul. . . Ajunsese pe foaia mea. Popesc u Gheorghe. . care-mi pute a fi de atîta folos prin cunostintele lui. asa ca lasai vorba. iar nu repetenti! Dupa asezarea în banci si întocmirea catalogului. cînd i-am povestit tatii cum am petrecut prima zi de liceu. ma rog.. a venit din nou "Don' petagog Pavelescu".. Nr. . . ca Pedagogia e o stiinta grea. . . am aflat ca nu se zice petagog. o pagina întreaga din catalog era ocupata de n . Apostolescu Vasile. Popescu Mihai. .. care ne-a spus: . începu: . Auziti. 4. Ben Jules si eu. Popescu Tudor si asa mai departe. Nr. dar curînd m-am împrietenit asa de mult cu noii mei colegi de banca. . . . ca si mine. surubul începuse sa se strînga! Mai întîi de toate. . încît l-am uitat! Si-apoi acestia erau boboci.

Popestii. mai tîrziu. bineînteles. din diferite parti ale clasei începura sa se ridice o sumedenie de baie ti. de n-ai fi zis ca ies la lectie. care constataram cu vie satisfactie ca-i întrecuseram cu mult pe Ionesti ! Iar mica mea mîngîiere era ca sînt primul dintre Popesti. .oi. . Nu este permis sa fie mai mic! . . Dumitru. .". am obtinut împreuna. Se protapi bin e pe picioarele-i lungi ca de cocostîrc si ne spuse: .L. . . atît profesorii. pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se facu fete-fete. asta nu m-a scapat de o faimoasa ascultare la Matematici. . desi eram în numar de zece. toti elevii sînt obligati sa vina cu sapca si numar la mîna stînga. cîndpr ofesorul. plictisit de atîtea omonime. . . . nota 26! Cîtiva se ridicasera la 3! . ca cel mai bun Popescu a fost. pe 5. . ci ca a sunat si vor sa iasa în rec reatie! Trist a fost faptul ca toti Popestii la un loc. .Gh.. Îl veti face pe un pete c patrat de postav albastru ca cerul. Ia sa pofteasca toti Popestii la lectie! Si atunci. . Dar mai mare? Ochii tuturor se îndreptara încotro se auzise glasul. . Pe acest petec patrat se vor broda cu fir auriu urmatoarele: "L. dar nu fara a nuanta de ironie: . cît si colegii. . . tot timpul. îmi spuneau scurt: Bajenaru. Numarul puteti sa vi-l confectionati la orice ceaprazarie. în acea memorabila zi. initia lele . 5 pe 5. . asa e reglementar! Stoica Dan raspunse foarte politicos. Domnul pedagog terminase de tacut apelul si numerotarea elevilor. de dimensiunea 5 centimetri. . . . . .. Dealtfel. . în tot cursul liceului. Totusi. . . cum e si culoarea de la sapca. Peste trei zile. . la catalog. . bineînteles. . . toti deodata. Va multumesc! si se aseza. decît în catalo g. a strigat în cele din urma: . Era tot Ciufulitul. nu mi s-a spus niciodata si Popescu. .

. dupa primele notiuni primite de la profesorii nostri. . * La trei zile dupa aceasta. de Istorie si Ion Costescu. cu raspunsul "Je m'apelle. ..liceului. Si. de Zoologie. Dintre toti. . . Spiridon Popescu. .. în frunte.. Adica ca te dau afara! îi raspunse ilustrul pedagog si pleca încruntat. si numere pe care se rasfatau aurite initialele liceului: "L.. cu cozor oace stralucitoare de lac. Brodam numarul si la sapca? Tot Stoica Dan! Hotarît lucru ca voia sa-l scoata din pe pedagog. . cu exami nari severe. . dupa invariabilele: "Comment-t'appelles-tu?". . . . CAPITOLUL III TEZA LA ROMÂNA Liceul Gh.. . . cu înfiora toarele lor mumii. veti broda aceleasi initiale. de Matematici. si numarul fiecaruia dedesubt: iar la sapca. cu reguli de învatat pe dinafara. . Daca nu va suparati. dupa longitudine a si latitudinea Geografiei. Victor Anastasiu. . .Gh. . care-i racni sugrumat de iritare: . . toti baietii aveau sepci frumoase. . odata cu primii fulgi de zapada. pe postavul negr u. . . Grigore Niculescu. de Muzica . albastre. Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicatie? Si. începura sa pice . .. . dupa numerosi faraoni egipteni. . . de Româna.L". . Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul. . . începura lectii din ce în ce mai grele: cu harti si rezumate. dupa primul razboi mondial. . . pe c are noi le-ntelegeam foarte putin. impresionante figuri. numai patru-cinci au ramas în tot cursul anului: Sterie Enachescu. de Franceza. fara sa mai astepte : Cred c-a înteles toata lumea! Cine vine peste trei zile fara sapca si numar este e liminat! Din nou Stoica: . ca sa se stie. . care au înscris o pagina de neui tat în cultura româneasca. ce-nsemneaza "eliminat"? . printre care Ramses si Tutmes. Iar pe la începutul lui decembrie. . din diferite motive. Cutare". Lazar din Bucuresti era în primul sau an de functionare... cu sîcîitoarea problema de a afla pozitia unui oras pe globu l pamîntesc. toti adevarati stîlpi ai liceului. . . cu traduceri încurcate si verbe de conjugat. Dimitrie Caracostea.

Nu mai avea nimeni din clasa 9 la Româna. cine crede ca poate s-o citeasca asa cum am citit-o eu? Stiam sa citesc binisor si cu intonatie. doi suplinitori. între care scriitorul Ca mil Petrescu. am socotit ca n-ar fi tocmai nepotrivit sa povestesc "Întoarcerea tatii din razboiu". La Româna. Ti-am pus nota 9! M-am înbujorat de fericire. Poftim. M-am ridicat în picioare. Eu. s-au perindat trei profesori: Dimitrie Caracostea. ca aveam atîtea si atîtea?! Si cum razboiul de-abia se terminase. a fost ceva la care nu m-asteptam: nici eu si nici colegii mei. . una dupa alta! Au fost cele mai grele si mai pline de emotii teze din cariera mea scolareasca. Multumesc! Ai citit mai bine decît ma asteptam. Cum te numesti? I-am spus numele. Ei. . ca învatam cu destula constiinciozitate. însa. la limba materna. desigur si pentru ca au fost primele lucrari scrise date la liceu. Ce amintire sa scriu. În clasa I-a. În timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. cu cele doua de gete ale mîinii drepte întinse: . . care era titularul catedrei. La mai toate materiile am obtinut note bunicele: 7 si 8. si dupa el.si tezele. profesorul ne citeste "Cetatea Neamtului" de Dimitrie Bolintineanu si întreaba: . A sosit ziua tezei. M-am framîntat vreun sfert de ora pîna sa încep. Cu vreo saptamîna înainte de teza. M-a cautat în catalog. Un singur subiect: "O amintire din viata". domnule profesor! . profesor eminent. te rog! Am citit bucata în întregime.

Am asteptat aducerea tezelor la Româna cu aceeasi nerabdare cu care asteptasem si rezultatul celorlalte teze. În minte. Bravo. de pe front. în cîrji. pîna într-o zi. Bajenare! Botez si Ben privesc cu mîndrie în jurul lor.. . cum l-am fericit pe Constantinescu. si distribuirea a început. bietul tata îmi facea toate temele la româna: rezumate. nu îndraznisem sa merg. Cîtiva au luat "trei". îi am reprezentarea grafica ciudat de precis! În drum spre banca.. "noua"! Ah. împleticindu-ma..! . al bancii noastre. Eram multumit de felul cum facusem teza. însa. si de un lucru eram sigur: ca o scrisesem cît se poate de corect ca punctuatie si ortografie. Constantinescu Dumitru. cîtiva "cinci". cînd am auzit ca aluat noua! Ce bine de el. ca sa iau teza. pe care m-am straduit sa n-o dezm int niciodata în cei opt ani scoala. de a fi cel mai tare din clasa la Româna. pentru ca e cea mai buna din clasa. din punct de vedere scolaresc! Ca sa ma prezint cît mai bine la lectii. În sfîrsit. mi-au tremurat lacrimi pe gene . care se-ntorsese ranit. compuneri. restul "sase" si "sapte" si unul singur. Doar în teza mea era vorba de tata.. cînd întîmplarea mi-a aratat calea cea buna. Zece! Doamne sfinte!. însa pe care. în primul rînd. Visez sau e o gluma?! Ma-ndrept spre catedra. Popescu-Bajenaru Grigore! . fie mai mult din lene. Dar teza a avut si alte urmari deosebit de însemnate pentru mine.. Du-te l a loc si citeste-o tare.. fie din lip sa de curaj. Profesorul ne daduse sa facem o compunere cu subiectul "Primavara". Prezent! . În definitiv era un succes. A continuat sa-mi ajute astfel si dupa faimoasa teza. ca s-o cunoasca si colegii tai! Îmi pare nespus de rau ca n-am pastrat-o. Din aceasta fericita zi mi s-a stabilit faima. Am citit-o foarte emotionat si. a venit si ziua mult dorita! Cestorul. si întind mîna tremuratoare. ca sa-i aj ute profesorului. mi se-ntind mîini prietenoase: . Într-adins am lasat teza ta la urma. cum era numit monitorul la liceu. a fost chemat la catedra. analize gramaticale. care facea compuneri foarte frumoase. la unele pasagii. Camil Petrescu mi-o da si ma opreste o clipa la catedra: . pe care eu o cam întrezarisem...Am scris doua pagini impresionante si pline de duiosie.

dovada ca totul e numai o joaca! N-aveam pofta sa-mi vad de lectii. Mai tare ma roade însa gîndul ca nu mi-am facut compunerea. Despre Primavara... Îmi iau inima-n dinti si ma hotarasc sa-mi fac singur compunerea. ca de obicei.. Am avut lectii multe.. daca a patit ceva?! Si ce întuneric este!. nicaieri! În minte-mi vine. si tata nu mai vine!. de ce nu te-ai culcat? . . Ce faci. ca sa ma piseze sa-mi fac lectiile la celelalte materii. din feri cire. si el tot n-a sosit! 9 noaptea! Doamne. Mîine trebuie s-o am. bucata de citire din cursul primar. fara sa vreau. dar astea-s povesti bune pentru cursul primar!" îmi spun eu. Luna. îsi arata dinti isurîzator. în care un copi l. S-a întunecat de-a binelea. nu era acasa. dupa prînz. se roaga de-o stea ca sa-i lumineze calea.. si .Iarna era pe sfîrsite si primavara începuse sa înfloreasca timid prin margini depadure si prin curtile oamenilor. Era 3. da sa ti-o fac. ca se poate sa m-asculte.. a sosit si tata. Dac-am vazut ca întîrzii . Pai. cu toate ca-i pisca uneori. Steaua asculta ruga copilului. Si lumea aceasta se marginea la cîteva strazi din jurul casei! Dar iata ca se face 8.. Am scris despre "Primavara" ce m-am priceput si cum am crezut eu ca este mai bine si mai frumos. Daca tata nu vine. dupa alte toate . Soarelui îi ardea de gluma cu copiii si. sau daca vine prea tîrziu?. ma. dar nu mai e nevoie sa mi-o faci.. Era 10! . si tatal soseste vesel acasa! "Ei. Doar cîteva stele sclipesc în departari. a mea eralumea. nu fara putina mîndrie ca sînt licean. spusese ca se-ntoarce pe la 7 seara. aci îmi îngrosai glasul cu imputare .. ne-a mai dat si o compunere la Româna! .. Pîn-atunci. care... Am lasat compunerea cu "primavara". al carui tata se ratacise si întîrziase. fara sa lumin eze. cum n-as fi avut chef sa-mi toarne cineva o galeata cu apa rece în cap. Despre ce? . Cînd am terminat de transcris pe curat. pe seama tatii..

si aici îsi îngrosa glasul. cred ca nici pîn-acum nu aveam nevoie de ajutor!. numele de familie. Ca sa-ti spun drept. flacaule.. ca s-o gasesti tu?! Hai. Din ce carte ai luat-o? . daca-ti spun. Stramosii nostri. . la mine. Eu. Si. desigur. singur? . . de exemplu. "prenomen". romanii. ce mare lucru e. deloc? . Sterie . facu el zîmbind: "nomen". anume.. fara sa-mi convina. adica porecla. Sarut mîna! . din capul meu! . Foarte frumos din partea ta! spuse tata ironic si convins ca am facut o compunere ca vai de lume. De nicaieri. Noapte buna! CAPITOLUL IV CRACANEL Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri ale scolarilor este. tata.. si cel mai drag profesor al nostru. cum ar fi. lasînd la o parte orice considerente. Din nici o carte! Am facut-o eu. treci la culcare! . dascalul de latineste si frantuzeste. El începe sa citeasca. zau asa. dac-ai facut-o tu. de nu-ti vine sa crezi? Uiti ca la teza am luat 10? . . Ia s-o citesc si eu! . hai. ne-a spus la una din lectii: . adica Nea Sterica Enachescu. ni s-a parut uriasa: . Ce. singur! . Daca-ti spun c-am facut-o eu! La urma-urmei. numele de botez. Apai. îsi strînge buzele si-si ridica sprîncenele cu mirare. Hm. Poftim! si îi întind caietul cu sfiala. cum ar fi Barosanul! Era cel mai bun povestitor si cel mai spiritual profesor. Tu. Hai.atîta.si "cognomen".. si al doilea ca am scapat de corvoada de a ti le mai f ace eu! Îmi închipui ca esti convins ca de aci încolo nu ma mai amestec în temele tale deRomâna! . care noua. iar dupa o pauza scurta. iar glumele lui te dis puneau. bravo. trebuie sa se recunoasca deosebitul tale ntal elevilor de a porecli! Nu mica a fost mirarea noastra cînd "Barosanul". cum ar fi. care n e-a fost cu adevarat învatator si parinte sufletesc timp de opt ani de zile. purtau trei nume. Aproape ca nu exista profesor care sa nu fi primit vreo porecla de-a lungul cari erei sale. Enachescu. ma bucur de doua ori: întîi ca esti în sta resa faci compuneri bune. Eu am facut-o! . a pierdut cineva recunostinta pe strada. Si mama-ta nu s-a amestecat deloc. hm! tusii eu. am facut-o eu singur! . însa. acela de a-si porecli profesorii... stii ca nu-mi place sa minti! Spune de unde ai copiat-o? .

. . spuneam noi. Costica Ionescu. în toata puter ea cuvîntului. la Latina. la rîndul vostru. . nu facea caz de porecla. la o lectie. chi ar daca nu v-as fi facut aceasta marturisire. examinînd o poezie. . . . .. desi nu v-o doresc. ma. nu toti profesorii îsi acceptasera cu aceeasi seninatate olimpiana poreclele. ca "Quem Dii oderunt.. . . Dar daca Barosanul se dovedise atît de întelegator cu micile noastre satisfactii.. neîntrecuta! I se dusese faima în lumea scolareasca a Bucurestilor. porecliti . . Hai. c-asa li-e dat profesorilor si elevilor! 1 Pe cine l-au urît zeii l-au facut profesor (în latineste) Pe fetele noastre înflorise un zîmbet de usurare si de nespusa dragoste pentru Barosanul! . . voi v-ati fi închipuit-o... si. avîndu-se în vedere culoarea ros ie ca focul a podoabei lui faciale! Ba. De cînd stiu eu ca-mi spuneti Barosanul! Asta e mania voastra. a elevilor. . erau o savanta împletire de umor cu stiinta.oricît de amarît ai fi fost. iar pedagogia lui. odata. paedagogum fecerunt" 1. veti fi. .. la rîndul meu. . Barosanul se astepta sa rîdem. I se mai zicea si Barbarossa. . iar daca unii dintre voi veti ajunge profes ori. desigur . . Ergo. mi-amporeclit si eu profesorii. si era adevarat ca cel mai slab elev al lui. un om de asemenea superior. în care era vorba despre vestitul împarat . pentru ca nu toti erau clasici. am fost si eu elev . . . ca sînteti baieti deste pti.. zis Barba. . . ca el! Singur directorul. Lectiile lui. nu mai fiti ipocriti. cu deplina convingere. cînd se muta la alt liceu era acolo cel mai bun. . dar clasa încremenise. . cele mai bune lectii pe care le-am primit ca elev. ..

si m ergea cracanat. fusese poreclit astfel din pricina ca era mic. de obicei nu le spuneam pe nume. ca sa nu fie vazut zîmbind. gras. pe numele lui adevarat Octav Anastasescu. Toata lumea îl stia. însa. a... atîtea porecle . iar Barba. s-a uitat fix la el si a rostit raspicat: . cu ochii mici si oblici.! La care Moscu Ionas i-a raspuns odata în surdina: . de culoare spalacita. Era ras complet atît pe fata. pentru ca obisnuia sa s e adreseze elevilor cu acest apelativ: "A. în legatura cu specialit atea lui de naturalist. lectiile lui erau o ad evarata încîntare. în fond. a. Mitica Ionescu de Gimnastica era cunoscut în tot liceul sub numele de "Cioc". Las' ca ni se parea noua ca sîntem mai interesanti în fata parintilor si a fratilor mai . de Cracanel. oricît de distrat din fire ai fi fost. zis Der Etzell.".. De ce nu-nvatati? În sfîrsit. însemnau acelasi lucru: Atila. "Der alte Barbarossa. datorita staturii sale impunatoare si a chipului s au sever. a. si mai cu seama din pricina severitatii sale extreme. cînd vorbeam despre profesori. a-ntors capul. în surdina. a. cîti profesori. a. prefacîndu-se ca vede nu stiu ce lucru interesant pe fereast ra. Grigore Niculescu de Istorie. cînd i-a recitat-o.. dar bun profesor. pacatosii. iar foarte multi elevi nou-sositi habar nave au care e numele adevarat al profesorului si-l cunosteau sub aceasta încîntatoare denumire. el se scuza: . tinere. putin bîlbîit. cu burta. Avea o gusa enorma. ce-i mai atrasese si supranumele de Pelicanul sau Babita. a. tinere!". toti. ce e drept. a nasului turtit si a must atii rare. mai mult sau mai putin pitoresti si potrivite! Dar cu Cracanel era s-o patim lata! Cracanel. era poreclit pur si simplu Tînarul. Acasa. ca sa auda cît trebuie: "Tinere. porecla primita din pricina ciocului pe care-l purta cu multa mîndrie. unul mai îndraznet. a. zis Biciul lui Dumneze u.german cu acelasi nume.. Va spun asa. care. der Kaiser Frederich!". tinere. chiar în fata lui. iar cînd noi. era supranumit în vreo trei fel uri. cît si în cap. pentru ca nu stiu cum va cheama pe fiecare-n parte. fireste. îl imitam în clasa. A fost cel mai bun profesor de Istorie pe care l-am avut. dar destul de tare. îti era peste putinta sa nu-i asculti prelegerile cu toata atentia. un batrîior foarte cumsecade. profesorul de Stiinte naturale. ci întrebuintam poreclele.. George Draganescu de Filozofie si Drept.

la toate lect iile lui. Miercurea. desi poate un portativ muzical s i cîteva note aruncate cu dibacie ar simplifica situatia si ar da o palida idee de origin alul fel de exprimare al lui Cracanel. Iar ultimele cuvinte ale frazelor lui erau spuse ca pe note. "motivarea" absentelor. Cînd trebuia sa sfîrseasca fraza. ca. cînd voia ca sa termine clasa fraza începuta de e!: .) Tot atunci avea obiceiul sa cerceteze condica. elevul motiveaza pentru ce a lipsit. aveau o muzica spec ifica a lor. pasarea. pasarea numita strut. ca finalul sa aiba un efect mai stralucit: de statur a uriasa. iar pr ofesorul scuza absenta! (Teoria asta ne-a facut-o Barosanul mai tîrziu la o ora de-a lui. încît puteai sa scrii întocmai toata lectia pe maculator. . dar ce zic eu la o lectie. Ele-fan-tul e un a-ni-mal de o ma-ri-me. la o lectie de Geologie. ultima ora. ca sa vada daca toata clasa a fost atenta.na-ra! În clasa a II-a. pentru ca pe cele din urmasa le rostim noi. cum se spune atît de gresit. Aceasta roca.. Facea morala si pedepsea: fie scazînd nota respectiv ului la purtare.. pasarea de bastina din A-fri-ca. Vorbea pe nas. Si aci vorbea ceva mai repede. de fapt. casca gura mare si rotunda si rostea vorbele atît de rar si despartindu-le în silabe .. face parte din era quater. fixase dirigentia. pe acelasi ton si silabisit: . Este dificil sa redau aci felul lui de vorbire. dar era si un fel de mica si diabolica satisfactie! Cracanel. ca sa-si porneasca cuvintele de sus si sa termine coborînd scara muzicala: co-lo-sa-la! Sau: . unde erau notati elevii asa-zisi turbulenti sau recalcitranti. dom-ni-lor.. Cracanel era dirigintele nostru. Vorbea cam asa: .....mici. cînd facea. urmarita de-unvînator! Iar alta data. Aci facea o pauza. intonîndu-le pîna la o nota joasa . si se oprea. În ta-be-la a-la-tu-ra-ta pu-teti dum-nea-voa-stra ob-ser-va pa-sa-rea. le-ncepea cu o nota înalta si le rostea gradat. cu ale carei pene îsi împodobesc cocoanele extravagantele lorpalari i. fie dîndu-i arest duminica. ca dealtfel mai toti profesorii nostri. explica foarte frumos. avea obiceiul sa nu spuna decît primele silabe din ultimul cuvînt. dupa toane si împrejurari. . d edirigentie. ca sa continuam noi în cor.

Ma surprinde. prinsi în focul discutiei. În clipa aceea nu mai semana cu un pelican. cu spatele la cancelarie. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit. cu ochii rotunjiti de placere ca va sta de vorba cu o persoana atît d e draguta.. De-abia terminase de facut apelul si-si mîngîia gusa.. facîndu-si de lucru. au uitat scopul pentru care sedeau în fata usii. Si. sfecla. stimata doamna Marinescu. Marinescu... mi se pare ca venise fara numar . spre a le lasa astfel elevilor cît mai mult timp de scris. Obiceiul era ca. unul îsi aminteste de Cracanel si-ntreaba înciudat: . pe care profesorul o prinse elegant. care desigur îl va ruga ceva. Si mai era obiceiul. Dirigintele. ne facu semn amabil sa ne asezam si se adre sa vizitatoarei: . si Cracaneî o poftise pe maica-sa la ora de dirigentie. Spumegînd de indignare. petrecuta de asta-data în clasa a VI-a reala. da! facu omul scoalei... ba "ca ar fi bine sa ne dea subiectul cutare". Ah. ca sa ma plîng ca fiul dum-nea-voastra nu poarta numar la mî-ne-ca! . atît de nesuferit profesorilor. Ma. au mai iesit cîtiva sa-i tina de urît plantonului si s-au asezat la taifas: ba "ca ce credeti c-o sa ne dea ". dar ce naiba e cu Cracanel. rotindu-si ochii catre clasa si ezitînd sa sarute degetele fine. asa dupa cum era obiceiul. de nu mai vine o-data? . îmbratisind întreaga clasa) pezevenghii astia! Ce a urmat nu mai are importanta! * Alta întîmplare..Nu stiu ce pozna facuse Marinescu Gheorghe . se facuse rosu ca. la teza . nu ma cheama Cra-ca-nel! (Noi icneam de rîs pe sub banci. Doamna? . V-am chemat. fara sa mai priveasca în partea de unde trebuia sa soseasca profesorul. silabisind ca la lectie: . ca sa stea de vorba cu ea. îl întrerupse doamna contrariata. profesorul sa intre în clasa imediat dupa ce suna. domnule Cracanel.) Ma cheama Octav A-na-sta-se-scu! si-apoi. Cracanel întîrziase.. .. ca sa vada cînd vine respectivul si sa-l anunte. Mama elevului Mar inescuGheorghe! adauga ea. Îi întinse mîna fara manusa. Doam-na. De data aceasta. ci cu un cameleon. la fel. Baietii aveau teza la Botanica în ziua aceea cu Cracanel. Ne-am ridicat respectuosi si admirativi în picioare. abia putu sa articuleze. eleganta si parfumata.. iar Cracanel.. repezit pe cît putea el: Cracanel îmi spun (a ci un gest teatral. ca un elev sa stea de planton în fata usii. La un moment dat. cînd se deschise usa si intra o cuconita tare nostima.. Vazînd ca nu soseste.

. . dom'le! .. . lea dat o frumusete de subiect. . nu însemneaza nimica pe lînga ceea ce am patimit eu cu Cracanel din pricina limbutiei mele. palmierul evantai. însa. raphie. Se ascultase lectia: "Plante din regiunea tropicala". m-am ridicat linistit în aparenta. . în schimb. un glas nasal si sacadat raspunde din spatele lor. cu o ironie dîrza si rautacioasa: .. Ba-je-na-ru-le. Uite-l si pe Cra-ca-nel! Nu mai este nevoie. . si dupa ce ne spusese cîte ceva despre: curmal. cum se asteptau îngroziti toti baietii. O lectie foarte frumoasa s i mai ales interesanta despre: bananier. ... Bajenaru. . .La care. care venise tipa-tipa. Cine citeste frumos? Aproape toata clasa raspunse în cor: . cred. mi-am îndreptat gulerul la tu . Cracanel ne explicase mai departe despre palmier. neauzit de nimeni. bambus. se oprise la cocotier. fara sa vrea. . care este foarte raspîndit si de cel mai mare folos omului. ... tot la o ora de Botanica. E. . . omul care locuieste în tinuturile lipsite de binefacerile civilizatiei. . . si caruia. Este o scurta povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are. sagotier. încît toata clasa a luat pe acel trim estru nota 3 la teza de la Botanica! . vorbindu-ne pe larg despre acest minuna t soi de palmier. Aceste nevinovate întîmplari. vanilie etc. . Eram în clasa a II-a. . dar. Cracanel n-a facut scandal. deschide Bo-ta-ni-ca la pagina 161 si citeste. . de pe urma cocotierului. cauciuc. . palmierul de ceara. sa spun ca era chiar Cracanel. . însa nu fara putine zvîcniri de inima. îi ajunsese la urechi întrebarea dragala sului sau elev. Foarte încîntat de reputatia pe care o aveam printre colegii mei. . palmier ul cu ulei si altii. Si acum vom citi din carte partea aceea scrisa cu litere mici. în asa fel combinat. . . .

si rogojinile lui. Trebuie sa marturisesc ca povestirea era foarte interesanta si instructiva. un indian.. ca sa-l faca praf pe calatorul care ramasese. dar n-are nici un rost. calatorul popos este în aceasta coliba singuratica. pe care a avut cinstea sa i le ofere. tinea loc de tuica). cum. întreaba cine i le-a procurat. era din nuca de cocos. purtînd în vîrf un buchet de frunze foarte mari. Calatorul. ca mi sa întiparit în minte. e constr uita din palmieri. cu gur a cascata. Indianul îl pofteste pe drumetul ratacit la masa si-i ofera pe lînga mîncare tot soiul de bunatati ca: o bautura tare si acrisoara (care. cu care preparase mîncarile.. cu ajutorul carora scrisese o epistola unui prieten. pe unde racoarea si umbra sînt lucruri rare si pe unde trebuie sa umblipo sti întregi. cu toata osp italitatea.. foarte mirat ca se gasesc astfel de delicatese în pustietatea în care se afla. Primele fraze erau urmatoarele: "Un calator strabatea tinuturile calde ale Americii. dar casa lui. Si bucata de lectura se termina cu înca o uimitoare marturisire a gazdei: cerneala sipergamentul. n-am cetit-o decît pîna la jumatatea ei. ca sa nu lungesc prea mult povestirea. si am început! As putea sa reproduc întocmai scurta povestire care mi-a facut atîta necaz. pînzele. Rupt de oboseala. sforile si funiile pentru corabii. si altele. Din pacate. pîna sa gasesti o locuinta omeneasca. unde sa-ti poti odihnitrupul. în sfîrsit. înalt. bietul calator zari. pîna si hainele. . în întregime. Si. îi mai spune ca dragii lui cocotieri nu-i dau numai: saladele. la care gazda raspunse simplu. fiind gazduit de stapînul ei. Erau niste cocotieri. sînt confectionate din fibre de cocotieri.. niste prajituri grozave si un lichior care ar fi put ut sa rivalizeze cu cele mai rafinate produse similare fabricate de catre cele mai ren umitefirme straine. din lemnul si frunzele acestora. care-i dadeau un aspect placut si elegant''. trebuia sa ne-asteptam: "Cocotierii mei" . un vin nemaipomenit de bun. o coliba înconjurata de cîtivaarbori cu trunchiul drept. si probabil îi arata palmierii cu un gest larg! Si. si acela pe care-l ardea în lampa. pe care voi a s-o trimita prin bunavointa calatorului îi fusesera procurate tot de acei minunati cocotieri. din motivele pe care le voi înfatisa mai la vale. dealtfel. ne-am explicat noi. Chiar untdelemnul.nica. cîte si mai cîte. ca sa ma exprim astfel. mîncarile si bauturile gustoase. situate sub un cer arzator.

continu ai: . care ne era si diriginte. sa vedeti ce i s-a întîmplat unui domn. sa . aspectul.Povestirea rezumata mai sus era tradusa din Bonifas-Guizot care. si da tu o telegrama la hotelul Metropol din Iasi. el ma întreba rar si apasat. crezînd ca voi da un exemplu care sa fie luat drept pilda folositoare de colegi. În decursul povesiirii se strecurasera cîteva cuvinte neobisnuite pe vremea aceea.. s i altele. Sa vedeti. Si mai cu seama n u este bine si nici frumos sa întrebuintam în vorbire cuvinte frantuzesti în loc de românesti. fii buna. din pricina ca sotia lui avea prostul obicei de a întrebuinta cuvinte frantuzesti de-a valma cu cele românest i!. mormai aprobativ: . Cum era iarna si tocmai se lasase un ger cumplit.. fericit ca mi se da prilejul sa stau ce va mai mult de vorba asupra acestui interesant subiect filologic. Ei. la rîndul lor.. la care Cracanel ma oprea si-mi cerea sa le explic. domnule profesor. Ba da. Dar cum ea avea obiceiul sa-mpestriteze limba noastra cu cuvinte frantuzesti. te rog. Dar. Cracanel. pe vremea aceea.. "Cu placere. Odata.. plin de verva.a? . s a-mi retina pentru mîine seara o camera încalzita. îi spuse sotiei s ale: . am întîlnit cuvinte ca: monotonia padurilor. este bine sa întrebuintam cuvinte ca acelea pe care le-am ci tit si le-am explicat.. de exemplu. reluai eu firul. arbori gigantici.. Asa. Asa ne lamurea o notita din josul paginii. Ei. cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi! . pentru un elev de clasa a II-a secundara. Încurajat de zîmbetul lui Cracanel si de uimirea provocata de curajosul meu fel de a vorbi cu profesorul. Ei. facu el amuzat.. ce crezi tu?. "Draga. dealtfel. o luasera dupa Coupin: "Les plantes originales". asta cam asa e! Dar eu nu terminasem. care pot fi foarte bine puse în locul acestora? Nu era mai frumos si mai limpede s a se spuna "înfatisare". un domn din Bucuresti trebui a sa plece la Iasi. cuvinte nu prea întelese de toti.. era foarte simpla. pentru ca cei de azi ne dau zece înainte si au un vocabular cu mu lt superior al unui elev de clasa a II-a din 1920! Astfel. Repet. adica acum peste o jumatate de secol. raspunsei eu.. ca eu n-am timp!" . cum obisnuia sa vorbeasca: . în loc de "aspect"? ..sau "arbori uriasi". draga!" îi raspunse sotia si se apuca sa compuna telegrama care. ce i s-a întîmplat?! .. cînd avem cuvinte curat românesti . dupa ce terminai de explicat nu mai stiu ce cuvînt anume. în loc de "gigantici?" .

seara.. si.. dom'le? Asta se cheama cîntat? . si ma apostrofa: . Ce racit. Griguta. don' profesor! Cred c-am racit! . de unde întotdeauna cîntam cu o mare placere. Destul! tipa Cracanel înrosindu-se la chip ca o gusa de curcan. Destul! Restul s a faci bine sa i-l povestesti lui tat'tu si sa-i spui ca-l rog sa-mi scrie un bile t. acum abia mi se auzea glasul! Costescu bagase de seama ca "nu-i prea dau concursul". în persoana tatalui meu? Am iesit de la cor tare abatut. cu Ionas Moscu.. pornisem catre casa prinCismigiu. si a crezut ca domnul doreste. Se-nserase si. tovarasul meu de totdeauna. cu cît se apropia ziua fatala. Lectia viitoare. cînd peste cîteva ore trebuia sa dau piept cu inamicul. dar ti-e gîndul la cai verzi pe pereti. Cum o sandraznesc sa-i spun tatii toata întîmplarea? Ma apuca tremuriciul numai cînd ma gîndeam la ce m-astepta! Era luni.. cu articol enclitic). ma faceam ca putin îmi pasa! Dar.. ai nota 2.. Adica. ca sa te-nveti minte sa nu m ai povestesti profesorilor anecdote d-astea. te elimin.. dar c a sa nu-si murdareasca pantalonii de bradolina data pe scînduri. ca de obicei.. îi ruga frumos sa scoata batista si s-o astearna pe jos.. Bajenarul (ca asa ma chema el. Parca tu nu stii? Ma gîndesc cum sa fac sa scap de chestia cu biletul pe care-l cere Cracanel de la batrînul! Mîine e marti. asa ca în loc sa spuna limpede "Rog retineti o camera încalzita pentru mîine seara". Aveam repetitie la cor cu Maestrul Costescu zis si Coana Batist a.. daca nu-mi aduci biletul. asa ca martea viitoare trebuia sa-i aduc lui Cracanel biletul cu pricina! Desi eram fiert. Aveam Botanica de doua ori pe saptamîna: martea si joia. de la "chauffer". n-ai racit. lipsite de buna-cuviinta! Asta se-ntîmplase joi. pentru ca avea obicei sa-si pedepseasca elevii. ca hotelierul a înteles telegrama cu totul altfel de cum se gîndise doamna. Nu ma simt bine. .. ea a scris "Rog retineti o camera s ofata pentru mîine seara". ce e drept. avem Botanica! Ce ma fac? Auzi ce ide e si la ala. iar pîna atunci. De. sa-i spun batrînului anecdota si sa-mi scrie pe un bilet daca i-a placut s au nu! . Ce e ma. Pe vremea aceea eram sopran .. mai cu seama ca Cracanel e si dirigi nte! Si-i spui diseara? . dom'le! Dar ce dispozitie puteam avea. cu atît ma-ntristam mai mult. dom'le. a încalzi. înainte de a se aseza. ce e cu dumneata.gîndit sa faca si telegrama cam în acelasi fel. cu tine? . daca i-a placut aceasta anecdota deocheata si plina de neobrazare. gasii eu necesar sa explic cu discreta bunavointa pent ru unii dintre colegi. e cam albastra chestia. punîndu-i sa stea în genunchi. pe frantuzeste! Si de aici a iesi t o întreaga încurcatura. .

.. în cîteva rînduri... Zau? Ma faci curios! Ce este asa de interesant. Da!. si eu nu întelegeam nimic.. stii... Am mîncat cu noduri: am luat în mîna o carte. tata. bea Grigore agheasma! N-am încotro! Daca vin la ora.. sa lipsesti mîine la Botanica? . fara bilet. Cracanel e fraier sa-nghita? Si-asa.. hodoronc-trone? Pfui. Hai. m-am framîntat si m-am perpelit. M-am gîndit si eu la asta. care ma bagase în bucluc. ... Aha! Ei. nu vrei. de te-a captivat atîta? Ia sa va d si eu! Cînd colo. sa-mi fac ghiozdanul! Si-n gînd: "Daca i-as spune acum? N-ar fi scandalul asa de mare.. aproape 11 si jumatate noaptea! Niciodata. si gata. ma bate de ma rupe! .. ajunge cît ai citit. Numaidecît. dar rîndurile-mi fugeau pe sub ochi cu o iuteala de trenuri minuscule pe o cîmpie alba. culca-te. Ei. du-te la culcare! . dar ce. Nu. si daca-i spun batrînului.. nu ramasesem peste ora asta. de ti-era mai mare mila si. Tata. bine. dar era ceva interesant. si te intereseaza atît de mult cocotierii? . care lucra în fiecare noapte la cartile lui didactice pîna la ora 1. Hai.. acum las-o. gîndurile mele se-ndreptau cu o draceasca staruinta spre afurisita aceea de anecdota... tot eu c adprost! Mai bine-i spun batrînului. greu al dracului!" Ma facusem tot numai o apa la gîndul mustruluielii care avea sa vina! Dar n-am îndraznit sa-i spun atunci. ma elimina Cracanel. Ce-ar fi. cît povestirea asta cu un calator care. ca doar nu vrei sa-nveti toata cartea în tr-o seara?! . de omorît n-o sa ma omoare! Înnoptase de-a binelea.. chiar cînd aveam a doua zi o teza grea. . fara de sfîrsit. chipurile casa cit esc. era tare surprins de acest neobisnuit zel al meu la învatatura... N-am dormit toata noaptea. Pai.. cred c-o stii! Nu trebuie nici sa-ti obosesti ochii prea mult. tat a .. ce mai încolo-încoace?. Se facuse tîrziu.si.. . Vrei. ce sa vada! Lectia despre cocotieri! .. nu atît lectia.. ma. ma. m-am pornit pe un plîns de se zguduia patul! Auzindu-ma. pentru ca mama si sora-mea dorm si i-ar fi teama sa nu le trezeasca din somn! Dar cum naiba s-a duc vorba? Sa-i spun asa.

. hm. acuma plec! Tata intrase în baie.. Da. nu esti zdravan? O anecdota acum?! Trebuia de mult sa fii pe drum! Hai. Întîrziam! .. te rog.si.. iarasi îmi faceam de lucru cu nu mai stiu ce. tata .. de nu dormi? De ce plîngi? Nu te simti bine? .. Sa-i scriu daca mi-a placut? Hm! Aici nu-i lucru curat! Cine stie ce pozna ai mai fi facut. Pe masa erau însirate diferite corpuri geometrice: cilindri. pregatite din a jun. lasa-ma sa ti-o spun. cu tine.. N u stie ce sa creada... i-am spus-o si lui Cracanel la lectia trec uta de Botanica. si el mi-a spus sa ti-o spun si tie si sa-i scrii pe un bilet daca ti-a placut! . Glu. phol.. ma.. pentru lectia de Geometrie pe care-o avea la clasa a IV-a. Ce e. Hai. aaa. nenorocire.. ma. ca e scurta! Tata se-ntrerupe din spalat si holbeaza ochii la mine. spune-mi odata. se asaza la birou. tot nu-drazneam sa-i spun tatii! Se facuse ora de plecare. si pleaca! . . dar da-mi biletul î Tata lasa spalatul balta si merge cu mine în birou. Ce e.. Dar nu-nteleg de ce-ai gasit tocmai momentul atît de nepotrivit ca sa-mi spui anecdota scurta sau lunga. ptiu! Facea gargara cu Odol. .. tot n-ai plecat?! . spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticente obositoare. nu pleci odata? Vrei sa întîrzii?! . glu. piramide. conuri si sfere. cum e?! . ma uitam la ceas. culca-te si nu te mai gîndi la nimic! În sfîrsit. Nu. profesorului. a. Nu. Ce.. . Hai. grabeste-te. dar de spus. si..a.. uite.. tata se opreste din scris si îsi îndreapta priviri . tata!.. spala-te.. Sa vezi de ce. ... cu tine. fara sa mai zica nimic. a dat Dumnezeu de-a venit dimineata! Sapte! Da-te jos. Vezi. tata. glu.. Nu.. Baia a rasunat deodata de doua palme zdravene! . daca ai stat prea mult? Hai.... îmbraca-te. ma. a .. Asta ti-ai gasit tu sa-i povestesti lui Cra. fara "corespondenta catre Cracanel". aa . dupa o noapte alba de chin. a venit vorba... As vrea sa-ti spun o anecdota! .a venit îngrijorat în camera mea: .. uitasem un caiet si. si pleaca la scoala. . tata. Eu.. scoate o carte de vizita si scrie! Respir usurat. prisme.. i-am spus-o. bea laptele... Da. Tata!.. secatura? I esi afara si mars la scoala! .. dupa el. neispravitule! Hai. Zau... dar. Ce e. daca poti! Mi-am deschis si mi-am închis ghiozdanul de nu stiu cîte ori... .uite ce e.. fara nici un rost! Ma-nvîrteam prin casa ca un soarece în cursa. phol. Ce sa-mi spui?... phol... Încruntat. am visat ceva urît si m-am trezit plîngînd. sterge-o! . tata draga.as vrea sa-ti spun ceva! .. ca-ntîrzii si poti avea neplaceri! .

frate-meu. tata mi-a scris urmatoarele: "Stimate Domnule Profesor. si pîna la liceu am zburat! N-am întîrziat. Tine. Fara sa vreau îmi îndrept privirea spre usa si reflectez: "O fi batrînul ochitor bun. care-i era mai la îndemîna. Am aflat cu destula parere de rau despre necuviinta fiului meu! Va prezintscuzel e mele si va rog sa-l iertati. Eu fac o eschiva maiastra. pune mîna pe un con." . Iarta-ma. raspunde-mi? Cum o sa-i scriu ca mi-a placutanecd ota necuviincioasa pe care fiu-meu a avut neobrazarea sa i-o povesteasca? Îti dai seama de ce-ai facut? . cu chiu. nerusinatule. cu vai. Ce sa-i scriu. si pleaca mai repede. înfuriat la culme. Dar tata. dar si eu i-am parat-o pe cinste! Ia uita-te. si conul se-nfige în usa.le ucigatoare spre mine: . de parca mi se luase o piatra de moara de pe suflet! . ipocrit. obisnuit de la "oina" . personal. cazînd imediat jos si lasînd o urma adînca în lemn. si-l repede în capul meu. tata! îi raspund eu. saracul! . dar chiar daca as fi întîrziat. ca sa vorbesc cu Dumneavoastra. ca-mi vine sa-ti crap capul! I-am smuls plicul. atît de usurat. venindu-mi sa rîd si sa plîng în acelasi timp. fiind încredintat ca a facut-o din copilarie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi. ce m-astepta!" În sfîrsit. traiasca C ioc. asigurarea deosebitei mele consideratiuni. va rog. eram atît de linistit. Primiti.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. Dupa ce a notat absentii, Cracanel si-a îndreptat întrebator spre mine ochii-i bulbucati de cameleon: . Ei, Ba-je-na-ru-le! Bi-le-tul! . Poftiti, don' profesor! si i-l întinsei. M-a întrebat inutil: . L-ai adus! . Da, don' profesor l . Ce a zis tata-tau? I-a placut anecdota? . N-a avut timp sa-mi spuna. . De ce? . Pentru ca era ocupat cu bataia! Cracanel rîse satisfacut: . Ahaha... Si ce-a scris în bilet? . Nu stiu, don' profesor, ca nu l-am citit. . Atîta îti mai trebuia! Stai jos! A desfacut plicul usor, cu o atentie deosebita, de parca s-ar fi asteptat cine s tie ce minunatie sa iasa din el, a luat cartea de vizita delicat, cu doua degete, a cit it-o si a surîs, mormaind: "Foar-te bi-ne!" Apoi si-a îndreptat din nou privirea spre mine: . Na-daj-du-iesc ca te-ai vindecat de a-nec-do-te... hm, cum sa le spun eu... pl i-ne de ma-ga-rii! . Da, don' profesor! facui eu, pocait. . Si acum, sa ne vedem de ora... Mda! Sa pofteasca la lectie: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, si, a, si... Popescu-Bajenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÂNA" În clasa a II-a, la Limba româna, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascal tare bun, de moda veche. Era batrîn, în ultimul sau an de învatamânt, pentru ca în anul urmator a iesit la pensie. Marunt si gras, cu mustati si cioc, cu ceas de aur purtat la vesta, Nea Tomita, cum îi ziceam noi, ne facea lectii frumoase. Era un om de o rara sensibilitate si avea pentru scriitorii nostri clasici un ad evarat cult. Ne-a impresionat în mod deosebit pe toti elevii, fara exceptie, în ziua de marti, 19 noiembrie 1919. A intrat în clasa abatut sî cu ochii scaldati în lacrimi. De obicei, cum se suia pe

catedra, se si aseza pe scaun, pentru ca drumul pe scari, de la Cancelarie pîna la clasa, îl obosea nespus de mult. De data asta, însa, a ramas în picioare, facîndu-ne semn sa ne asezam. Vazîndu-i ochii înlacrimati, ne-am gîndit ca i s-a întîmplat vreo nenorocire în familie. Dar era cu totul altceva. A tacut cîteva clipe, miscîndu-si buzele si parînd ca vrea s a-sialeaga cuvintele. Apoi a rostit încet, ca si cînd ne-ar fi împartasit o mare taina : . Baieti... am sa va dau o veste nespus de trista... Marele nostru poet Alexandr uVlahuta nu mai este în viata! Un freamat se ridica din banci. Vlahuta era pentru noi, elevii, unul dintre cei maimari poeti pe care-i cunosteam. Îl iubeam cu totii si era prietenul nostru înca d in clasele primare, cînd îi învatam poeziile pe dinafara. Toti rezumaseram în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilarie a micului mester zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "România pito-reasca" si toti ne amintiram cu surîsul pe buze întîmplarile pline de haz din via ta istetului scolar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putinta oare ca acest iubit poet sa moara? Nu ne venea sa credem. . Sa nu uitati, copii, vorbi mai departe nea Tomita: Vlahuta a fost prieten si a vietuit ani si ani alaturi de cei mai de seama scriitori români... L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea si Caragiale au fost nedespartitii 1ui prieteni. A tacut cîteva clipe, apoi a adaugat: . M-am gîndit ca ar fi frumos din partea clasei noastre sa trimitem o coroana de flori la înmormîntarea marelui poet. Cine doreste si poate îl rog sa contribuie. Eu va multumesc dinainte si ma înscriu cel dintîi pe lista...

În ochi ne jucau lacrimi greu de stapînit. Traiam pentru prima oara asemenea durere: moartea unui poet. Si n-a fost unul macar care sa nu contribuie la aceas ta o ofranda, renuntînd la toate micile economii. Întîmplarea aceasta ne-a miscat mult si ne-a facut sa ne fie si mai drag decît pîna atunci batrînul nostru dascal de Limba româna, care vadise un suflet ales. * Toma Dicescu nu ne da nici o compunere de facut acasa, fara sa nu ne dictezeplan ul minutios întocmit în clasa, asa ca, oricît de slab ai fi fost la Limba româna, era peste putinta sa nu scrii ceva pe caiet. Izbutisem sa fac cîteva compuneri si teze bunicele, si cu toate ca ma avea în ochi de silitor la materia lui, Nea Tomita nu-mi pusese niciodata mai mult de opt, di n pricina purtarii. Totusi, cînd de la Cancelarie s-a cerut o lista cu cei mai buni din clasa la Româna, ca sa-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Româna", Nea Tomita m-a trecut si p e mine, printre altii, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919.1920, concursurile la "Tinerimea Româna" se tineau pe la sfîrsitul anului scolar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasa si, dupa ce i-a strigat pe cei care a veau sa se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a tinut urmatorul logos: . Bagati-va bine în cap ce am sa va spun! O sa va dea o lucrare... un subiect din acelea pe care le-am facut si rasfacut tot anul... asa ca n-are de ce sa va fie teama! Asta nu însemneaza, însa, ca e o teza obisnuita, trimestriala, asa cum ati dat la li ceu. E ceva mult mai serios... Lucrarea o citeste o comisie compusa din trei profesori de Limba româna! Vi se da timp de scris doua ore, sa tot scrieti! Gînditi-va bine, însa, înainte de aîncepe... Nu va repeziti la scris, ca pe urma sa va poticniti si sa nu stiti înc otro s-o luati. Faceti-va planul cu multa grija, în gînd, bineînteles, fiindca pe hîrtie nu cred sa va d ea voie! Cautati sa scrieti cît mai curat si mai frumos, pentru ca si asta are multa însemnatate... Este primul lucru cu care face cunostinta profesorul, înainte de a st i continutul tezei. Si, pîna sa vezi ca omul e cumsecade, îi observi mai întîi îmbracamintea, desi se mai spune si astazi ca "nu haina face pe om"... Asta are ro st în anumite împrejurari... Mai tîrziu o sa va convingeti voi însiva ca toate proverbele tr ebuie întelese mai adînc; dar nu despre asta e vorba acum... Deci, cautati sa scrieti caligrafic! Tineti seama de punctuatie si de ortografie ! Oricît talent ati avea voi, daca nu scrieti corect, n-ati facut nici o isprava.

. Cum sa te masori cu elevii tuturor liceelor din România? ! Sialesi dintre cei mai buni la Româna?! Într-adevar ca era o încercare la care parca îmi era teama sa ma înham. Cînd i-am spus tatii ca n-as vrea sa ma prezint la concurs. . ca re nu merit încrederea profesorilor mei. dar ma pusesera pe gînduri. dar. la ora 8 de dimineata... ca aveti de dat piept cu cei ma i buni elevi de la toate liceele din România. Cuvintele profesorului îmi facusera multa placere si-mi strecurasera în suflet un fel de mîndrie . va doresc din tot sufletul succes! Examenul e mîine. asta e treaba scr iitorilor mari! Nu va grabiti deloc. . în amfiteatrul cel mare. ca nu cumva sa ma fac de rîs. personal. . daca am fost înscris. . Nici el nu e convins ca am sa fac vreo isprava. daca vreunul dintre voi va reu si.. . ba gati-va bine în cap ce va mai spun. dar în sfîrsit!. succesul nu este numai al lui. . N-am putut sa-mi concentrez atentia la lectie. "Portretul unui coleg!" .. sau al clasei noastre. . ci al întregului l iceu! Nu prea-mi vine sa cred c-o sa faceti vreo isprava. . care cuprindea . s-a suparat si m-a luat peste picior. spunîndu-mi ca sînt un elev de nimic. sa ne citeasca. . .. Sa nu va impresioneze faptul ca cel de lînga tine scrie de zo r si ca o sa ti-o ia înainte Lasa-l sa scrie! De unde stii ca nu scrie prostii? Si zece pagini proaste nu fac cît un rînd dintr-o pagina buna.. Si. . Asa! Foarte bine. . . . Ce-am avut pentru astazi? Din clasa raspunsera mai multe glasuri aproape în acelasi timp: . . Plesoianu Mihail. . Si acum sa ne vedem de lecti a noastra. .Exprimati-va ideile în propozitiuni sî în fraze cît mai limpezi cu putinta. si se da la Facultatea de Litere... . Lasati la o parte cuvintele straine de limba noastra si stilul întortocheat. . . ca aveti sa plecati cu pedagogul... trebuie sama duc! Si m-am dus! Concursul s-a dat la Facultatea de Litere. gînditi-va tot timpul ca. Voi veniti la liceu la 7 si un sfert. Si acuma. o clipa macar.. .. .

. galagia înceta ca prin farmec! Intrase profesorul. frumos stampilata în coltul din stînga cu "T inerimea Româna" era tot alba! Si colegul meu de clasa. toate zilele saptamînii în chip de sfinte. cum "o poveste"? adica sa facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul. Si tot i elevii vorbeau odata. în frunte cu Sfînta Duminica! Nu ma puteam hotarî la nici una dintre cele citite. o poveste frumoasa. iar. povesti împestritat e cu versuri cam deocheate. însa mai toate erau lungi. Sumedenie! Un zgomot. în care timp muiasem tocul în calimara de 7. .. însemna sa le rapesc tot farmecul! În mintea mea începusera sa danseze fantastic.. dragul meu.. lua creta si scrise subiectul pe tabla: O poveste Nedumerirea se zugravea pe fetele tuturor. Stiam de la tusa Dumitra din Caciulati. sau de doua ori pe atîtia ai clasei a II-a.. un baiat foarte talentat si cu treiani mai mare ca mine. ci o poves te pe care o stiti de undeva.. Parca erau strînse la un loc cinci. cîte licee erau în tara. la comanda.. amuzat. si n-as fi avut timp sa termin nici una din ele. T rebuia sa scriu una dintre povestile pe cape le auzisem! Începui sa ma nelinistesc.. Statu-Palma-Barba-Cot. ca sa le redau fara versurile res pective.. Dupa ce ne dete cîteva instructiuni. va rog. sase clase! La ora 8 si 10. alaturi de Zmei si Ilene Cosînzene. Iar eu nici nu ma hotarîsem înca ce poves te sa scriu. satul nostru. Aveam ambitia sa scriu o poveste nu prea cunoscuta. desi as fi dorit din tot sufletul. nu va cer sa-mi scrieti o poveste nascocita de voi. iar coala de hîrtie.. cu atît mai bine! Nici nu ma gîndeam si nici n-as fi putut. cu toata bunavointa.. Trecuse un sfert de ora. Daca nu va suparati. daca vreunul dintre voi e în stare sa scrie o poveste din capul lui. cu animale. de-ai fi zis ca te afli într-un urias stup de albine. desi. asa ca nu mergeau. Nu. într-o ciudata armonie: FetiFrumosi.8 ori. sa scornesc atunci. Unul dintre noi întreba: . si nici nu ar fi avut haz. multe. Povesti stiam eu.. cîteva povesti poznase.atîtia elevi. surîse îngaduitor: . ati citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestito cineva. Constantinescu Dumitru. scria de zor!.

cum era si firesc. trebuie sa avem îmbracaminte si încaltaminte buna. si-om mai vedea ce. Si dupa asta vom mai sta de vorba. Mai întîi. dar care sa-i sature. N-o mai auzisem pîna atunci si nici n-o citisem în vreo carte. domnule negustor! spuse cu toata buna-cuviinta! As dori sacumpar un rînd de haine croite din postavul cel mai bun. nu îmbelsugat. Buna ziua. Da. Capetenia lor. ca sa se asigure de merinde pentruvreme mai îndelunga ta. care. fapte de mne într-adevar de cel mai autentic Till Buhoglinda! "Pai.. hainele! . . le spuse: . Si capetenia lor le spuse ce si cum trebuie sa faca.. Iata care e planul meu. Zis si facut! Cetatea în care se pripasisera ei era mare si frumoasa. spre a fi povestita în cazul de fata.. pentru asta. umblata. pe o strada nu prea. cu case aratoase si cu pravalii bogate în tot ce ti-ar fi rîvnit inima.Si deodata. Capetenialor înai nta pîna în mijlocul pravaliei. pe cînd stam la gura sobei si mîncam dovleac copt. pîna cînd vor gasimijlocul sa pa caleasca pe cineva în asa fel. în sfîrsit. Cautara ei o pravalie. und e era tata director. si intrara.. ca duca n-ar fi fost nu s-ar povesti. spre a-l ajuta sa punamîna pe haine si ghete.. Ana Bastea. îi întrecea pe toti în iscusinta siîndrazneala. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungasi isteti" si începui sa scriu cele ce urmeaza. poftiti. mai întîi de toate. m-am gîndit cum am putea sa facem rost de un prînz ca sa valingeti pe dege te. Si. cica au fost odata ca niciodata. da. trebuie sa fie macar unul dintre noi bineîmbracat. dar. într-o zi de toamna rece si tîrzie.. cinci pungasi isteti cum nu se mai aflau altii în acea vreme. o ardeleanca. . trezindu-se ei ca nu mai au de nici unele. într-a buna zi. asa ca o gaseam cea mai potrivita.. iar doi dintre pungasi ramasera lînga usa. Baieti.. Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea scoalei.. ca straie le noastre nu prea au darul de a naste încrederea în ochiicelor care ne vad! Asa ca. Era vorba despre ispravile unor pungasi din cale-afara de isteti. ca un fulger îmi spinteca mintea povestea pe care aveam s-o scriu si l a care nu ma gîndisem pîna atunci. va rog.. o camasa. se gîndira cumar face rost de un prînz. sa va arat tot ce am mai bun! zise negustorul.

si-o potrivi în oglinda cum crezu el maibine. care asteptau la usa. Acum. saracul. si un baston! Si-atunci.. Poate pentru ca n-am si palaria pe cap. si adu-mi o palarie frumoasa daca prietenul meu nu ma va gasi pe plac! Si.. Ei. cu placere.. . sa vad daca mi se potriveste! . "musteriul" îsi lepada cît ai clipi hainele cele vechi si sembraca îndata cu cele noi. ca sa-i maguleasca pe musteriii saraci cu duhul.... Apoi veni în fata oglinzii. de asta data numai doiinsi. Îlmai pipai. . de la 1 500. "Musteriul" îsi puse palaria pe cap.. ca sasi ia dreptul lui. Ei. acum ce mai puteti spune. poftiti. vorba vine . pentrudumneavoastra . l-a gasit plin cu hîrtii! .. asa cum spun toti negustorii. si-i întreba: . cînd colo. vaza boier. l ua bastonul. dragii mei? . va rog! Dupa o perdea.. în loc de buni. capeteniaalese unul si întreba: . pe care le-avem noi.. Pentru dumneavoastra. îl învîrti de cîteva ori pe degete.. zise domnule negustor. vomvedea zicînd asa. Nu-i sedeau rau deloc! Parca fusesera anume croite pentru el! Se-ntoarsecatre pr ietenii lui. Fii bun. le spuse capetenia. si.plecîndu-se pîna la pamînt. lasîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Ca. Sa-ti spun drept. asa-zis uitat pemasa. ridicînd bastonul. 1 000 de lei. neobraza tule? Stai ca te-nvat eu minte! Si. sau nu. ca sa scape de bataie. îi raspunse cu îndrazneala celalalt pungas. îndreptîndu-se catre cei doi prieteni. Sa-l încerc. spunînd: .. de frica . ca omul care vrea sa stie pe ce are sadea banii. ... nu se prea potrivesc cu hainele. care de care mai frumoase. ma rog. Ei. cum vi se pare? Unul din cei doi pungasi se strîmba. a tot asteptat sa se-ntoarca musteriul: dar. ca un boier adevarat si. în semn ca i se pare cam scump. si s-au tot dus.. Cît costa asta? . iar capetenia lor. ca sa-i pedepseasca pentrunecuviinta l or. se repezi mânios dupa cei doi. o tulira la sanatoasa! Si asa s-a pornit o fuga nemaipomenita pe strada negutatorilor hainari: ceidoi. vazînd canu se mai întoarce pîna la amiaza.. acum parca ai fi chiar dracul! . care. Cum îndraznesti sa-mi vorbesti astfel. de haine facuram rost. te rog. Si îndata începu sa scoata tot felul de costume.. un portofel umflat si-l puse pe masa. nu gasesc ca te prind. Cum nu. caci astea. a pus mîna pe portofelul. Se sfatuira ei ce au de facut si pornira la treaba. scoase dinhainele vechi frumusetea si un baston. cu multa bagare de seama. dar nu pot sa va mai las un leumacar! Capetenia pungasilor strîmba din nas. poftiti.. mai întinse de postav.. si zi se: . Dupa ce se uita la fiecare în parte. ca sa se priveasca daca îisade bine cu ele. acum trebuie sa ne-nvîrtim de-o pereche de ghete ceva mai aratoase. îi întreba din nou: . Negustorul aduse numaidecît o palarie de toata care ar fi meritat sa fie purtat de cel mai de capetenia. raspunse negustorul. negustorul.

cauitai sa va spun. pe lîngapopa care. ori ca-l strîngeau. popa. Ce e. Nemairabdîndu-l inima sa-i vada certîndu-se. pe unde se gaseau negustorii de încaltaminte. si se luara dupa un popa. la umbra unui salcîm înflori.. ori neînvatat.. deti era mai mare dragul sa-i privesti. cugînd împaciuitor: . cu îmbrîncituri sisuduieli. Nu dupa multa vreme. certîndu-se de mama focului.. îsi c umparase ghete cu scîrt. popa. decît de umblet. mai stii. ce s-a întîmplat între voi. mai trîntea de pamînt cu piciorul.Pîndira la capatul unei ulite.. fiilor. sa semai odihneasca o clipa. sîcîit mai mult de pielea si talpa cea noua. Pungasilor atîta le-a trebuit! Începura o cearta între ei. cum era obiceiul sa se poarte pe vremea aceea. Numai ca nu se bateau! Trecura asa. chipurile ca sa i se asezegheata mai bine. le striga de sub salcîm. ca apoi s-o porneasca dvn nou. scîrt. iarasi o pornea la drum. scîrt. scortos nevoie mare. auzindu-i. doua. semai oprea în loc. care tocmai îsi cumparase o pereche de ghete cubizet. mergea cam greu. no i si lucitoare de ziceai ca cine stie din ce sînt facute! E. îi privea cu multa mirare si nu stia ce sa creada despre ei. de va certati atît de amarnic? . se opri pe marginea drumului.

. ca sa le arate ca are tot cinci degete! .. Iar eu va dau pîinea. ... prietenul meu spuneca sfintia-ta ai la piciorul drept sase degete. sa se alunge unul pe altul.. pîna cînd o luara la fugade-a binelea în lungul soselei.. cînd capetenia pungasilor se strînsese la un loc cu ceilalticotcari. Eu fac rost de peste! spuse întîiul. acum v-ati împacat? Dur n-apuca bietul popa sa-si termine bine vorbulita. si eu va fagaduiesc sava dau de baut cît veti voi si ce veti voi. Eu va aduc untdelemnul în care sa-l prajim! zise al doilea.. si sa le n umarati! Si popa. ca saaducem la în deplinire întocmai cele planuite! Si cum gîndurile bune nu vinniciodata pe burta goa la. a dauga: Iata. poate ca dorea si el sa mai rasufle si nu gasea prilejul. Vazusi.. sa-mi vedetidegetele. batînd din buze! .. iar eu îi spun ca nu se poate unaca a sta la o fata bisericeasca.. .... asta-i buna! rîse popa. ca unul dintre pungasiîi apu ca o gheata de-o ureche si se napusti pe celalalt! Asta nu era sa sada cumîna-n sîn.. gîfîind. draga doamne. Ei. Eu amfacut începutul: ramîne ca voi sa urmati. întro cîrciuma dosnica. oricît de buna ar fi. si ca ai cinci! ... îsi desfacu siretul din copci si-si scoase gheata. Nici nu se crapase bine de ziua. Iaca. Daca-i asa cum va laudati... . fiilor. se descalta si la stîngul. gata sa sara sa-l ia la bataie.. sarira deodata cu totii: .Pungasii se oprira o clipa din cearta si. . si unde nu-ncepura.. Iaca. trîntind ulcica pe masa. la iuteala.. aceia dintre pungasi care nu facusera nici o isprava de cîndîncepuram povest ea noastra. mîine de dimineata pornitila trea ba toti odata. ca toti mosii si stramosii mei! Poftim de te uita! Si popa.. toata. ca sa avem ce ne trebuie din timp. cinstite parinte? Mai nimica. Acum mai ramîne sa ne folosim pe rînd de ele. cinci am si eu. prima noastra grija trebuie sa fie o masa buna. îndraznesti acum sa schimbi vorba?' se rasti pungasul cu cinci.. ci lastîngul! . Facuram rost de încaltaminte si îmbracaminte cu adevarat boieresti.. eu n-am spus ca la dreptul are sase. flacailor. .. ca taica parintele are numai cinci? . cînd întîiul pungas se-mbraca si se-ncaltafrumos cu h ainele si ghetele furate si pleca în piata cetatii. toate bune! începu el vorba.. în chip de amarnica bataie. saracul. le vorbi capetenia.. venira lînga popa.. ca toti oamenii! M-a ferit Cel-de-Sus de o dracie ca asta. ca si la stîngul am totcinci deg ete... om cumsecade si voitor de bine. Puse mîna pe cealalta gheata. mai crestine. ca sa va încredintati. de-i sari vinulrosu în sus ... dintr-o mahala ascunsa la marginea cetatii. Stai.. si ciorapul de la dreptul.. ca mîine seara as vrea nespus de mult sa facem omica petrecere? Atunci.. Iaca. Se-nserase. nare gust. ca sa nu vi se aplece dupa peste! . fara de care nici o mîncare.. Apoi. Cum o sa am sase!? Si vazînd ca cei doi îl priveauneîncrezatori. ma descalt. o întoarse celalalt. ca o limba de foc.... Cum. ... e asa dupa cum v-am spun: am numai cinci degete! .. .. sa va vad iscusinta! Cine se-ncumetasa faca rost de mîncare. ma.... Ei.... Asa e! facu cel cu cinci degete. Cinci am. ridicînd praful de un stat de om în urma lor silasîndu-l pe b ietul popa sub salcîm în picioarele goale.. Ce sa fie.. .

cînd vazu cu ce musteriu are de-a face si mai ales ce crap alesese. . vînzarea era în toi. cu ochii rosii... de proaspat ceer a. Bine. Trage cinci kilograme. ca stau la frate-meu. labiserica Sfîntu l Andrei. alese din ochi un crap mare cît un miel si auriu. .Cînd ajunse el.. Pai. si spuse: . înveleste-l în hîrtie si da-mi un baiat sa mi-l duca pîna colea. si pune la cîntar crapul de colo! Pescarul. . se grabi sa-l serveasca si-ndata apuca frumos coscogea crapul de urechi si-larun ca în balanta ce se legana prinsa de-o grinda.. te rog. Bun. taman 150 de lei. boierule! spuse el. boierule! . Se opri dinaintea unui negustor de peste. e tocmai potrivit pentru masa pe care vreau s-o dau prietenilor mei. la 30 de lei kilul. îl iau. Si cît face? . ca nam la mine bani potriviti. la Popa Petrache. jupîne. Fa bine. si ti l-oi platiacasa.

Ei. Da-mi banii dupa peste. Ce sa-mi citesti.. boierule! Mai Ilie. Se opri in fata usii. în genunchi! . Aha! facu popa.. pomi dupa untdelemn. Asteapta o clipa. n-ai de cît sa nu iei... Cum sa nu. Au încaput tocmai trei litri! . daca nu-ticonvine. ia-l de unde nu-i! S-a-napoiat bietul baiat necajit la stapînu-sau: iar hotul de pagubas i-a tras o chelfaneala buna si a bagat la cap învatatura sa nu mai dea alta data pedatorie. ia spune. cu vorbe proaste. . . . ca poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa îsi puse patrafirul. te rog.. Vînzare buna! spuse pungasul si porni cu baiatul dupa el... taica. si-ti da banii îndata! Si intra la popa cu o mutra tare îndurerata. . care. . o tine una sibuna. dupa cum se legase. jupîne. Cît ai pus? întreba acesta. cînd sa-l caute pe pungas. Popa vazu ca nu e lucru curat si ca la mijloc trebuiesa fie o siretenie si.. asteapta afara un frate al meu. parinte. ca vine frate-meu..... care nu es te nici macar de masline! Te cam întreci cu gluma. taica parinte! ... Dete cîtivagologani p-u n urcior. nici nu se gîndi sa seîmpotriveasca.. sa-ti citesc! . cînd nu-si cunoaste musteriul... 75 de lei. Foarte bine. Chiar te rog! zise pungasul nostru suparat.. Taica parinte. îi lua pachetul din mîna si-i spuse: . Atîta ma costa pe mine! raspunse bacanul suparat. taica. apoi îl aduse musteriului. milostiveste-te si citeste-i sfintia-ta o molifta. Aveti untdelemn? . parinte! Cît p-aci sa iasa cearta. pe gura caruia îndesa un burete de mare.. vine pe 25 de lei litrul.. ce. avea dreptate frate-sau ca spune vorbe fara nici o noima! În genunchi... . si înca din cel mai bun! .. de îndraznesti sa ceri 25 de lei p-un kil deuntdelemn. Pai. Dar. îi spuse el. Cum? Cît ai spus? se prefacu ca se mira pungasul. boierule... vorbeste anapoda si. ce vînt te-aduse pe la mine? . . si gata socoteala! . Al doilea pungas. îl torn înapoi. acesta îi istorisi toata povestea. taica.Pescarul. lua Evanghelia si iesi în curte sa-l vada pe baiat.. sa plec! .. unde turna cu masura aproape trei litri.. si maipoftiti pe la noi! . saracul. banii dupa peste. Rogu-te. parintele.. Si.. nepasator. În genunchi. oricît de bine îmbracat ar fi! .. nu prea e în toate mintile.. ia crapul si du-te cu boierulpîna la dumnealui acasa! Are sa-ti dea 150 de lei. Sa traiti. pentru asta am venit eu aici? Da-mi baniidupa peste. Asa ceva nu s-a maipomenit! Da r unde ne gasim. si astfel de fapte la mine nu se prind. Te rog sa-mi umpli si mie urciorul asta! Bacanul lua urciorul si se duse la butoiul cu untdelemn. Ajungînd la biserica. întrebîndu-l pe baiatul pescarului ce s-a întîmplat... Cum doriti dumneavoastra.. el stie ce spune. si hai labacanie. . cînd îl apuca. si cît costa? .. Cu totul. intrara în curte si hotomanul nostru se duse cu baiatulla casa popii. Nu pot sa-ti dau mai mult de2 0 de lei! . vazînd cît de bine este îmbracat musteriul.. care astepta la poarta.

Apoi dete urciorul prefacutului musteriu. intra în vorba cu brutarul. lua urciorul... Sa vedem acum în ce fel a facut rost de pîine al treilea pungas.. nu pentru unul! . unde se perindau tot felul de musterii....Bacanul... vazînd. sparse urciorul si stoarse buretele detot untdelemnul furat.... Jupîne draga..... care o lua la picior cît putu mairepede. se duse labutoi si-l rasturna cu gura în jos. nu stiu daca-ti mai amintesti de mine: acum cîteva zile am .. fiind supt de buretele dinauntru. Trecu pe acolo si. Acesta ochi o brutarie din mijlocul tîrgului.. spunîndu-i: . asteptînd pîna crezu el ca s-a scurs totuntdelemnul.... car e. cu mare bucurie ca avea de gatit pentru treicrapi. necajit ca-si pierduse vremea de pomana.. lua un ceaun.. oprindu-se. ca nu cumva sa i se dea pe fata sarlatania si sa pateasca cine stie ce! Se duse la hogeacul lor. nu se prelinse prea mult. de nu le puteai tine rostul.

neiculita.. Iata.. sa-ti spun drept. cucimbru. untdelemn si jimble.. jupîn Cutare. pungasul pleca si se mai plimba prin inima tîrgului. se abatu din nou pe labrutarul cu pri cina. cascînd gurala cîte ni ci eu nu le mai stiu si. Si. . cînd îl vazu. sa nu mai vorbim.. bucuros de asa musterii. ca le era o foame înfricosatoare! Se asezara sa manînce singuri. se pusera cu nadejde pe crap si. Negustorul îi lua cu multa mirare si spuse bucuros: . ca n-amavut l a mine cît mi-a trebuit. cu sare si piper. Multumesc..cumparat de la dumneata patru pîini si ti-am ramas cinci bani dator.. dete în graba bucatarului cele aduse. apoiasa trebuie sa fie. dar si masa aceasta nu putea sa dureze cît un praznic! Cînd crezura pungasii ca s-au saturat mai ales de bautura.. mi-ar trebui vreo patru jimble. pînamai colindam p rin tîrg. ca nici n-am sa ma-mbogatesc. Si dîndu-i patru jimble. îi spusera ei.. peste cîtava vreme.. nici pîna în ziua de azi. si cu felii de lamîie si rosii pe deasupra... casa mea rga mai bine si sa nu-i fie urît numai cu untdelemnul.. îl bat u pe umar si-i mai ura si pofta mare.. casa-i dea mai mult gust.. daca zici dumneata ca mi-ai ramas dator.. Tine colea jimblele. am fost prin piata si am cumparat toatecîte le ve zi pentru o masa. De pofta lor de mîncare. iaracesta gati crapul pescareste: cu untdelemn din belsug. si nu stiu cum naiba se faceca iara si nu mai am nici un ban la mine. La vremea prînzului vom fi totiaici. pestele se racise cum trebuia si era tocmai bunde mîncat . n-am par încap! Eu nu l e mai tin socoteala... Luara deci bunatatile si le dusera unui hangiu vesti tpentru vinul bun care-i zacea de ani în pivnite: . într-o odaita din spatele hanului. pe care te rugam sa ne-o pregatesti dumneata. si ca e vremea . si te-ommultumi dupa cum se cuvine si cum sîntem noi obisnuiti! Si plecara. de-ti venea sa le manînci dinochi. Ei. vorbind astfel. pungasul scoase cinci bani si-i arunca pe taraba brutarului. Ei. si du-tesanatos! Cum mi-ai adus dumneata ai cinci bani... ca nu ti-ai uitat de datorie. Dupa asta. Dupa ce baura cîte doua-trei drojdioare. Pungasul a plecat multumit cu jimblele si n-a mai dat pe la brutar. ai sa-mi aduci si banii pejimble. raspunse pungasul cu cea mai cinstita gura ce se putea închipui. Cînd se-ntoarsera pungasii. rumene si frumoase. Asta-i acuma! zise brutarul. dar eu. nici n-am sasaracesc din atîta lucru. am venit sa-mi platesc datoria si totodata sati multumesc pentru bunatatea pe care ai avut-o de a ma lasa pe datorie.. Uite. Ai grija si pu ne la gheata si cîteva sticle cu vin din cel mai bun. masi sfiesc sa-ti spun.. .. foi de dafin si usturoi tocat.. zîmbi cu placere brutarul.. nu mai tineam minte de ea. Dar. Cîti îmi ramîn mie datori un ban-doi. dupa alte cumparaturi. mai trecusi pe la mine? . ca sa-siplat easca datoria. ca mai facui cîteva tîrguieli. Hangiul. ca doar se vede ca esti om de cuvînt. . Pungasii aveau acum tot ce le trebuia pentru a-si pregati un prînz bun: peste. domnule. îl udara din belsugcu vin rub iniu..... Da.

potrivita, se hotarîra sa plece si chemara pe hangiu sa le faca socoteala. Cum se brodi, nu stiu, se vede spre si mai marele noroc al cinstitilor musterii, ca hangiul avea treaba la grajduri, asa ca trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. . Cît face? . Uite atîta si-atîta! . Foarte bine! Si aproape toti pungasii în acelasi timp bagara mîinile înbuzunare, chi purile ca sa scoata bani si sa plateasca fiecare. Atunci, unul din ei spuse: . Eu platesc toata socoteala! . Ba nici nu ma gîndesc! îi raspunse altul. Tu ai mai platit si ieri. Acum erîndul meu ! . Nu va mai certati degeaba, intra al treilea în vorba, pentru ca azi am saplatesc eu! Si de-aci porni gîlceava. Fiecare voia, vorba sa fie, sa plateasca pentru toti, si nu ajungeau la nici o întelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zîmbind si-i astepta sa termine, ca sa le ia banii si sa se duca la treburi, dar ti-ai gasit! Atunci vorbi unul dintre, ei catre tejghetar: . Uite ce e, ma neica, dupa cum vezi, greu sa se hotarasca între noi cine

sa plateasca. Asa, ca sa sfîrsim o data cu cearta, o sa te legam la ochi... si pec ine ai sa pui mîna, ala va trebui sa plateasca pentru toata lumea! Ce zici? . Nici ca se poate mai bun lucru! raspunse tejghetarul. Un fel de "babaoarba" din copilarie! Hai, puneti-mi legatura mai repede, ca m-o fi asteptîndjupînul cu ban ii! Pungasii scoasera o basma groasa de in si-l legara pe tejghetar la ochi, denu pu tea sa zareasca o raza de lumina. Apoi, începura sa faca taraboi si, deschizînd usa odaitei binisor, sestrecurara unul cîte unul afara, iar ultimul striga: . Ei, hai, flacaule, acum ia-te dupa noi! Tejghetarul întinse mîinile si-ncepu sa bîjbiie ca un orbete încoace si încolo, cu grija însa, cu sa nu se loveasca! În aceasta vreme, pungasii fugira prin dos; iar hangiul, vazînd ca tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odaita sa vada ce s-a întîmplat. Intrînd, tejghetarul îl prinse deodata în brate si-i striga: . Aha, tu ai sa platesti! Dar hangiul, foarte mîniat, îi smulse legatura de la ochi, si, cînd auzi cumstau lucru rile, îi sterse doua palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: . N-au platit hotomanii aceia, si nici eu n-am sa platesc, cap de zevzec, ciai s a platesti chiar tu, ca "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungasi isteti s-au tot dus prin cetate, si-or mai fi facut multe sifelurite ispravi pe care, cu voia dumneavoastra, le-oi povesti alta data!" Cînd am sosit acasa de la concurs, i-am gasit pe ai mei la masa, gata sa-nceapa sa manînce. Cum era si firesc, m-au întrebat ce subiect ne-au dat si ce am facut la examen. . Ne-a dat sa scriem o poveste pe care o stim, cu cuvintele noastre. . Ei, si tu ce poveste ai scris? . Pai... ce sa scriu... o poveste pe care o stiam de la Ana... cu niste pungasi isteti! . A, cap sec! scrîsni tata din dinti la mine... Cui ai fi semanînd, nu stiu! Numai pungasi, hoti si haiduci îti umbla prin minte... Numai Iancu Jianu si Ghita Catanu ta! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai stii? Mai citesti tu altfel de carti ? Tata îsi continua rechizitoriul, iar eu îl ascultam mirat ca este atît de furios pe er oii mei, care-mi dadusera atîtea emotii si-mi procurasera atîtea ore de nevinovata placere... . Auzi, nu mai stia dumnealui alte povesti. Cu împarati... cu zîne... cu FetiFrumosi ... cu Zmei, cu... în fine... n-a gasit de scris altceva decît ispravile unor hoti! Numa i hoti si haiduci... N-ai sa faci nici o isprava! Cine stie ce gogomanii ai fi scr is! Crezi ca o sa le placa alora de la "Tinerimea" povesti de astea? Desi ma facusem mic si ma cuprinsese sfiala si-mi parea rau de timpul pierdut în dimineata aceea frumoasa de primavara, totusi cutezai sa-i raspund: . Eu nu-nteleg de ce esti atît de-nversunat? Ce, numai mie îmi plac toate astea? N-a scris si Ghica, în "Scrisorile" lui catre Alecsandri, doua povestiri cu Iancu

Jianu si cu Tunsu? N-a scris si Nicu Gane doua povestiri cu haiduci: "Aliuta", cu haiducu l Bujor, si "Santa" cu Codreanu? N-a scris si N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" si "Iancu Jianu capitan de haiduci"? Si apoi, Bucura Dumbrava romanul "Haiducul", tot cu viata lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toti ha iducii, ca era de neam boieresc si fusese mai înainte zapciu?! . Hm... hm! tusi tata, ca nu prea-i convenea pomelnicul, de care ramase foarte surprins, neasteptîndu-se la aceasta bibliografie haiduceasca . dar de unde le mai stii toate astea? . Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai gasit si "Aventurile celebrului detect iv englez Sherlock Holmes" si "Arsene Lupin"! . Hm! Asa îmi trebuie, daca tin biblioteca descuiata, sa-si bage nasul în ea toti neghiobii! Dumnealui citeste d-astea... Boccaccio si Kikirezul! D-aia mi-am gasi t beleaua cu Cracanel, de mi-a dat peste nas, ca fiu-meu stie anecdote necuviincioase! . Pai, daca nu trebuiesc citite, de ce le tii în biblioteca? Pune-le pe foc! . Obraznicule, acum îmi faci si tu morala? Alea sa le citesti mai tîrziu... Acum sa citesti: "Cuore"... "Micul Lord"... "Singur pe lume"... "Robinson Crusoe"... . "Guliver în tara piticilor"... "Cinci saptamîni în balon"... continuai eu în rîs. Le-am citit si p-astea de cîte doua, trei ori, dar m-am plictisit de ele, mai vrea u si altfel de carti! . Ah, cui ai fi semanînd, nu stiu, ca m-ai scos din pepeni! Dar abia ma lasa tata, ca ma lua mama în primire: . Colegul tau Vasile Velciu mi-a spus ca ai de gînd sa te faci haiduc! E adevarat? . Da, e adevarat ca mi-ar placea sa ma fac haiduc... dar mai tîrziu! . Ai auzit ce-i da prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? . Daca n-a pomenit, o sa pomeneasca cu mine!

recitari. Sa stii ca astia vor sa-si bata joc de mine. Te poftesc sa fii cuviincios. Iesi afara. ma. foarte multi colegi de clasa si de liceu. cînd am intrat în clasa. d-aia n-ai sa faci nici o isprava la "Tinerime". Ce sînt eu de vina. daca nu ne crezi! . Pe! Zau. cu program artistic: muzica. . Zau. Masa e asta. am fost foarte surprins de atitudinea colegilor mei si. ma. pe scena . în schimb.. Hai. accentuînd pe ultimul cuvînt. tata! spusei eu. teatru. Bajenarule! . va cred. dom'le. daca-ti spunem. era exclus sa ma astept la vre un rezultat frumos.. si iesii cît mai repede. daca tu ai nervi?. Asa ca. Bravo.. au spus ca lipsesti. ca-ti umbla prin cap numai blestematii. daca v-ati jurat. exercitii de gimnastica. na. ca sa te duci la sediul "Tinerimii" si sati iei premiul: niste carti si diploma! . ce mai vrei? Mai întreaba si pe altii.. Sa fiti voi afurisiti. ori foc? . care-mi spusese povestea celor "Cinci pungasi isteti"! * Desigur ca dupa aprecierile prea putin favorabile ale tatii asupra subiectului a les de mine la concursul de Limba româna de la "Tinerime". în ziua cînd s-a anuntat la liceu împartirea premiilor la "Ateneul Român''. A doua zi de dimineata. ca nu ma duceti? . caci.. lasati gluma. felicitarile noastre! . . Bine. ma apostrofa tata din nou. ma. Si nu m-am dus sa asist si eu la împartirea premiilor. magarule! . ca nu-mi arde de rîs asa de dimineata! . ce naiba!? Auzi. ca am concurat si n-am facut nici o isprava! ... ca ai luat premiu? Eram convins ca e o gluma.. S-au dus. la un moment dat. Bine. ma. însa. Uraa!. ma? . zevzecule. Ah.. De ce n-ai fost ieri la "Ateneu".. e o festivitate foarte interesanta. n-am stiut ce sa cred ca s-a întîmpla t! Am fost primit cu urale si mi s-a facut o manifestatie de simpatie în toata regula . Si daca mai îndraznesti sa ai atitudinea asta impertinenta fata de tat'tu. Sa fim. acu' va cred! . .. ca ai luat premiu! Te-a strigat presedintele Nae Dumitrescu. am fost la fel de impresionat ca si cînd as fi aflat ca acceleratul de Timisoara v a pleca din Gara de Nord la 16 si 40. Pe onoarea voastra. pretindeau ei . Sa-l fi vazut pe Barba cum se mai umfla în pene cînd a strigat: "PopescuBajenaru .. pe viitor te trimit sa manînci la bucatarie! . si ai nostri. ca ma puteam astepta la cine stie ce binecuvîntare! În ziua aceea am mîncat la masa cu Ana. Sa traiesti. Cel putin acolo am sa manînc linistit! .

ultimele zile de învatamînt ale mele! Anul scolar viitor ma va gasi pensionar. la Limba materna. baietii mei dragi. Tu esti s ingurul lazarist! Mi-am simtit tot trupul inundat de o fericire necunoscuta pîna atunci si. primul meu gînd nu a fost la bucuria pe care credeam ca am s-o fac parintilor. Era foarte emotionat si. cu cît. Bajenaru. se ridica. timp de un an. adauga el. as putea spune chiar . Nea Tomita a venit cum a sunat de intrare. ci es te un succes al clasei voastre. Bajenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în scoala si nu pierdeam nici un prilej ca sa fac glume. cu mîna lui pe capul meu!) Eu îl felicit din t oatainima. dupa ce nota grabit absentii. personal. Sa traiesti. dupa cum cred ca ati aflat cu totii. Sa ve dem ce-o sa mai aiba tata ele spus acum? Întîmplator. în ziua aceea. la "Tinerimea Româna"! Nu este numai un succes al lui. dar a dat rezultat e la care nu ma asteptam! Colegul vostru. Colegul vostru mi-a harazit bucuria neaste ptata ca un elev de-al meu sa fie distins cu un premiu de "Tinerimea Româna"! Acum nu întelegeti voi prea mult.. o sa va dati seama de însemnatatea acestui lucru atît de mic în aparenta. acesta este ultimul meu an. a obtinut premiul al treilea la c oncursul pe tara de. stimulat mai mult de faptul ca-i vedeam pe colegii mei rîzînd cu pofta si dis trîn . si-i ure z sa aiba parte în viata de succese cît mai frumoase! Ma bucur cu atît mai mult. sînt batrîn. lucru pe care desigur ca voi l-ati facut cu mult înaintea mea. de sub directia domnului Constantin Ionescu". munca mea staruitoare cu voi. ora a doua aveam Limba româna. Baieti. spunînd: . se dete jos de pe catedra. pentru ca ne aflam la sfîrsitul anului scolar . Liceul Lazar din Bucuresti. ba mai mult decît atît: un succes al liceului vostru! ( Aci ma simtii obligat sa ma ridic în picioare. N-a mai luat nici unui premiu de la noi. mai tîrziu. cît mai cu seama ca am sa-i pot lua la vale pe tema subiectului.. nu numai ca n-a fost zadarnica. rautate copilareasca. veni în fata bancii mele si -mi puse mîna pe cap a mîngîiere.Grigore din clasa a II-a A.

. . . siac .. Peste cinci ani. În schimb. . . . . sa simt sageti prin ei. . . care de care mai interesante!. Cracanel si-a ridicat întrebator buza superioara.du-se mai ceva ca la teatru. care a fost cel mai vesel de premierea mea. si totusi parca nu-ti vi ne sa crezi! Se vede ca se asteptau sa fiu ceva mai impunator. . si tu pe care ai scris-o. . felicitîndu-ma calduros. ochii au început sa ma usture fara de voia mea. . Eram apa de naduseala! . Aflati ca stie fel de fel de povestiri. .. . . . Bineînteles ca m-au felicitat toti în cor. Unii dintre ei ma priveau cu aceeasi curiozitate cu care privesti un cîine piperni cit. Nu mai stiam ce sa fac cu mîinile. . . ca sa ma cunoasca toti profesorii. O poveste cu cuvintele noastre! . N-au dat mîna cu mine decît Barba si Barosanul . ca elev în clasa a VII-a moderna. .. ... . . . de asta data. Pe Nea Tomita îl necajisem de multe ori. . nu stiu de ce. aveam sa stau din nou în Cancelarie. mama nu stia ce sa-mi mai faca de bucurie! A mers cu mine la sediul "Tinerimii Române". zurbagiul care-l suparasem de atîtea ori. . si m-au podidit lacrimile! Bietul Nea Tomita Dicescu n u vorbise niciodata atît de patrunzator!. însa. Barba a gasit de cuviinta sa-mi adreseze cîteva cuvinte de circumstanta. . ca sa-mi iau premiul si diploma. Ce su-biect? . . sofata?! M-am facut rosu ca focul. . .. care a scapat de la înec un om în toata firea! Stii ca este asa. Nea Tomita ne-a cetit mai departe nu mai stiu ce fabula de Grigore Alexandrescu si tot timpul m-a privit surîzator. Nu ma mir defel ca a luat premiu! a adaugat Cracanel. . Hm. pe cea pe care mi-ai povestit-o în clasa... .. .. . sa-i fa c o bucurie atît de mare pentru cariera lui dascaleasca! Mi se parea ceva cu totul nemaipomenit. dar asa era! Ora a continuat în mod obisnuit. . cu nas cu tot. si am plecat. apoi nu s-a mai ocupat de mine. . mai bine îmbracat si mai inteligent decît faceam impresia. . Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie. De data asta. . . în fata acelorasi profesori. ca un Mos Craci un din pozele de un leu de la librarie! . Si cum se nimerise ca tocmai eu. cu camera. într-o postura cu totul neasteptata si aproape de necrezut pentru un scolar.. . . si m-a întrebat scandînd: .. . . Tata nu s-a aratat prea impresionat de toata povestea asta. însa..

m-a plimbat cu trasura prin tot orasul. poate. cu toate astea. în sus. nu numai eu.. caci în clasa a IV-a a tuturor lice elor din Bucuresti se statornicise o traditie: cu de la noi putere arboram un grad pe car e. cu vreo sase coale desu gativa. pusa la sapca între c ele doua santulete. înauntru. cursul superior! Eram cam grabiti. din gura. secretarul "Tinerimii" mi-a daruit si o mapa foarte frumoasa. pe care am pastrat-o pîna astazi! Mama. mi-a dat o înghetata la "Dobriceanu" si mi-a cumparat pentru acasa un carton mare cu prajitur i de ciocolata. cu doua scoarte de pînza rosie.. în forma de caiet. CAPITOLUL VI ÎN CURSUL SUPERIOR Toti baietii din clasa a IV-a. S-ar parea ciudata dorinta de a se termina mai repede o vacanta. încît a trebuit sa-i soptesc. dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în cursul superior. sau asa-zisa capacitate! Nu mai vorbesc despre teoriile pe care cei mai multi dintre profesori ni le face au asupra denumirii de "capacitate". referindu-se plini de ironie la "incapacitatea " noastra. în jos" . fiul meu.. Si. în culmea fericirii. ce naiba?!" Pe lînga carti si diploma. .. într-adins facute pentru asta.olo n-a mai încetat tot timpul . asa era. asteptam sa treaca vacanta de primav ara cu o nerabdare care crestea din ce în ce mai mult. ma facusem rosu ca un rac fiert de rusine: "Fiul meu. îngusta. ca sa începi scoala din nou. mama. cu riscul de a o supara: "Mai taci. o panglicuta neagra. nu chiar toti aveam sa-l purtam. ce e drept! Nu numai ca nu terminaseram clasa a IV-a.

unde nu se cerea examen de admitere în cursul superior. pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a. o traducere usoara. pentru ca nu era deloc us or. pentru ca multi dintre noi renuntasera si fugisera "in corpore" la Comert. ca sa marturisesc cinstit. Spiridon Popescu ne-a dat o problema de Geometrie combinata c u Algebra. la Franceza. sa-mi scot panglicuta neagra a cursului superior de la sa pca! Tezele au mers cum au mers. de unde vine cuvîntul moasa? Se vede ca se citise la Româna vreo bucata de lectura în care era vorba despre moasa! . La Româna ne-a dat nu mai stiu ce compunere. France za si Matematici. cam la o saptamîna dupa terminarea cursurilor clasei a IV-a. cei car e nencumetaseram sa dam examenul. însa.. trebuia sa punem în ecuatie etc. cînd ne-am facut profesori. Minciu de Istorie. Nu stiu cui i-a trasnit prin cap sa numeasc aexamenul asta al vostru: de capacitate! Eu.. pe Frollo de Latina. . a mers si am intrat cu totii la oral. ca sa te-ncurce. num ai sa scap! Mi-era însa tare teama c-am s-o scrîntesc si asteptam plin de emotie sa-mi vina rîndul la ascultat.. Aveam de dat lucrari scrise din toata materia cursului inferior la: Româna. peste înca trei serii trebuia sa-mi vina rîndul. se anunta si examenul de admitere în cursul superior. Pîn-acum trecusera prin fata comisiei trei serii de elevi. cu destula amaraciune... examen oral în fata unei comisii comp use din sase-sapte profesori. si din aceleasi materii.. Cu totii. Dupa calculul facut de mine.. si pe buna dreptate. Georgescule. Nu era de glumit si ma gîndeam cu groaza ca s-ar putea foarte usor sa fiu nevoit. daca.. pe Minciu de Istorie. apoi. unul. pe. as fi fost fericit sa trec cu note la limita.. Dar nu mi-a mai venit! Ma gîndeam oarecum amuzat cam ce-am sa raspund la întrebarile iscusite si pline de capcane. Eu. iar la Matematici. într-adins alese.Poti sa-mi spui tu... În sfîrsit.. Parca eram cuprinsi de friguri. de cîte ori avea prilejul ne spunea peltic: . Examen de capacitate spuneti ca dati? Poate de incapacitate! Capacitatea am dat-o noi. si priveam distrat: pe Caracostea de Româna. nu stiam cum vom iesi la liman..parca numai noi am fi fost vinovati de asta! Asa. La oral.. mai cu alta. pe Fischer de Germana. cînd deodata auzii ca prin vis glasul profesorului Caracostea punînd urmatoarea întrebare : . Mai cu una. pe care bunul nostru Barosanul numai ca nu ne-a di ctato.

. puteti sa va-nchipuiti. As putea sa spun eu. Nu stiu. si asa mai departe. Care dintre voi poate sa-mi spuna de unde vine cuvîntul moasa?.. Spune.. motaiau aprobativ din cap .. Chiar daca nu stiti. care. . morareasa. însa. dealtfel ca si domnii pr ofesori din comisie .. sa li se spuna pe scurt moasa. Ia sa vedem. Am raspuns raspicat si îndraznet ca întotdeauna cînd o întrebare de Româna: . Nu e nimic daca nu stii. Poate ca stie cineva din serie? ! Seria de la catedra. don' profesor! . ca ai raspunde la fel de frumos! Asa ca. nicinu-mi venea sa cred cînd l-am auzit pe profesorul Caracostea. înainte vreme nu erau ca astazi medici mamosi specialisti.. a tinu t cu Nae Georgescu si a tacut. atunci cînd venea vorba despre ele. înlumea pat riarhala a satelor noastre... Bajenarule. domnule profesor! a raspuns Georgescu Nicolae. înciudat. . nici scoale de moase si nici maternitati.. surîzînd amuzati. venea sa-i ajute la facere cîte-o batrîna din sat mai priceputa si care mai ajutase sau vazuse si alte nasteri. era foarte firesc ca. Comisia a facut haz de expunerea mea si toti profesorii mi-au adresat cîte un "bravo" rostit cu impresionanta sinceritate. Atunci Caracostea s-a adresat clasei: . Nu stiu sigur daca este asa cum am sa spun. dotata cu un impresionant simt de colegialitate. si am sarit cu doua degete în sus.. sînt convins.. pentru ca raspunsul dat te scuteste sa mai fii ascultat si la celelalte materii. Cum aceste femei batrîne erau sotiile cîte unui mos. poate ca nici multi dintre ei nu cunosteau etimologia cuvîntului . ca nu esti obligat. spunîndu-mi: . pentru ca nici n-am citit undeva s i nici nu mi s-a spus. dupa cum si în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legatura cu sotul lor sau cu meseria acestuia: spitereasa. Eu am rosit tot de placere ca o nimerisem si mi s-au taiat picioarele de bucurie . Ti-am pus "foarte bine"! Poti sa pleci. e în stare cineva sa-mi raspunda la ac easta întrebare? Ca prin farmec mi s-a luminat mintea. care era prese dintele comisiei. mi-am întors gîndul cu veacuri înapoi.. adica sotia mosului. la toa mna! . caci. profesorii se facusera numai urechi. îmi închipui însa ca s-ar putea sa fie asa. sa auzim! Foarte curiosi sa auda cam ce voi raspunde . ... Cînd nasteavreo femeie. la revedere într-a V-a. îi asocie el pe ceilalti.

... n-am stiut cum s-o sterg mai repede. unde avea întîietate . pe cînd noi. probabilitati si presupuneri de tot felul. bagîndu-mi cartile-n ghiozdan. Singurul liceu din Bucuresti care mai avea o sectiune. Traian Popp.... claie peste gramada. Marin Dumitrescu. cît si pe ceilalti colegi ai mei. si altii. cît si cu noii profesori.. fapt la care a contribuit într-o foarte mare masura stirea ca Barosanul ne va fi dascal pîna în clasa a VIII-a! Asa ca m-am înscris la sectia moderna.. aproape jumatate din clasa . Va salut. foarte invidios pe "realisti". un profesor foarte bun si ciudat: duios si sever. colegi noi.. pe atît de pretentios. Se schimbasera si foarte multi profesori . era "Sfîntul Sava". Cursul superior era scindat pe atunci. iar la reala.. dupa lungi dezbateri între colegi... în acelasi timp... s-a ivit alta problema didactica foarteser ioasa si care m-a pus într-o mare încurcatura atît pe mine. Se facu o noua numerotare a elevilor... Nu eram elev stralucit la nici una din aceste materii si ma gaseam într-o grea cumpana! Dar. tot mai aveam sa dam piept cu Matematicile de doua ori pe saptamîna! M-am despartit cu multa parere de rau de foarte multi dintre colegii în tovarasia carora îmi tocisem coatele patru ani pe bancile cursului inferior. la France za Aurel Dinu. Matematicile. cum de Matematici aveam o groaza ce o depasea pe cea inspirata de Latina. si altii.. la care sa nu mai stiu ce sa raspund! .. multi ne-am hotarît pentru sectia moderna . pe cît de tînar. unul dintre cei mai buni la aceasta materie. în sectiunile: moderna si reala. si. domnilor profesori! am spus eu peste masura de grabit. la înscrierea în clasa a V-a. care în ultimii ani se înmultisera. ca pentru cursul superior! Ne venise la Româna Gheorghe Chelaru. unii veniti de la clasele paralele. cu calcule. la Liceul Lazar. La moderna. si primii în clasa a V-a numarul 1282. în locul lui 33! Cred ca pe vremea aceea liceul nostru numara peste 2 000 de elevi. cea clasica.. Dar toamna. si batalia didactica a început mai curînd de cît ne asteptam. Într-a V-a moderna se ivira . la Matematici. pe lînga Latina .. Asa am trecut în cursul superior.. Elina. la Istorie. În scurta vreme ne-am familiarizat atît cu noii colegi. ca ei scapasera pentru totdeauna de Latina. ma rog. de frica sa nu se razgîndeasca vreunul dintre ei si sa-i vina chef sa-mi puna cine stie ce întrebare... materia principala era Latina. . iar altii de pe la alte licee.

cu fata plina de pistrui si cu parul rosu ca morcovul. plecase la real. cît am fost colegi în cursu l superior. mi-a facut la Franceza o harta a Frantei. spunîndu-i lingusitor: "Stapîne!" Stapînul avea o foarte mare însemnatate în clasa. Ciurea s-a purtat foarte frumos în cei patru ani. unul dintre cei mai isteti din clas a. rugîndu-l cum am stiut eu mai frumos. pentru ca de el depindeaumulte! Întotd eauna. ca profesorul sa nu ramîna pe foaia celui interes at. slab. Mic si vioi ca un spiridus. tin minte ca într-a V-a chiar. ne interesau în special doua lucruri: Primul: cînd lipseam. ajunsese premiant printr-oc iudata vointa a întîmplarii. ne lasa cu totul indiferenti. Barosanul. ca nu tocea niciodata! Avea însa o ascutita inteligenta si era. elevii de rînd. care. sa scapam chiar fara absenta în catalog. odata cu intrarea în superior. pentru ca el da absentii dupa co ndica clasei. sa faca în asa fel ca sa nu se bage de seama si. Fostul nostru premiant. structura noastra sufleteasc a a . el sa aranjeze în asa fel. în tus negru si acuarele. Ciurea Constantin. în primul rînd. Motas Constantin. Ba. la Stapînul. îl numise cestor pe Ciurea. doi insi: Ciurea Constantin si Marinescu Nicolae. Acum dadeau asalt acestui titlu. Este ciudat faptul ca. Al doilea: cînd nu stiam lectia la vreo materie si nici nu aveam posibilitatea sa lipsim. Cu mine. Ultimul. prin aceea ca era fiu de profesor universitar. care pe noi. dînd impresia profesorilor ca stie totul la perfectie si ca nu-l poate întrece nimeni! Al doilea premiant.Printre tovarasii nostri de munca scolareasca s-au distins foarte repede vreo tr eipatru. care era un coleg foarte bun si neinvidios. nu sta o clipa locului. pe care Aurel Dinu mi-a pus 8. convinsi ca este cel mai bun element. Era un baiat înalt. cacei mai multi dintre profesori aveau obiceiul sa asculte elevii de pe pagi na catalogului pe care puneau ultimul absent. si el era tare magul it cînd noi. Pe noi... cariera catre care ne marturisise ca tinde si e l. ne guduram pe lînga el. cred. noul nostru diriginte. care aveau sa-si dispute întîietatea la învatatura. se impusese. îl ascultau în tot ce spunea. asa-zisul "sef al clasei" a avut cuvînt greu în fata profesorilor. daca e posibil. elevii obisnuiti.

Natural ca si trucurile variau dupa psihicul si perspicacitatea fiecarui profeso r. întrucît erau inventia mea. Du-te. sufeream mai putin de emotie. de natura "sa-i duca pe profesori". îndata ce pasea pe coridor siave a grija sa-si puna la loc sîngele pierdut. altii mai greu. fara sa fiu ascultat. pentru ca nu-ti cerea nici un efori. sau credeam eu ca pot obtine un rezultat fericit. realiza adevarate creatiuni în materie! În ce ma priveste. Aveam diferite trucuri pe care le monopolizasem. mai ales la boale. ridicam brusc degetele si. impresionab ila si compatimitoare. iar altii imposibil de dus! Cel mai usor de dus dintre ei. . iar el se grabea sa-mi spuna cu mila: . sa-nvat.. astazi ai ceva liber. am încercat o noua metoda. în legatura cu micile trucuri scolare. la bufet. dupa toane sau simpatie. cerîndu-i voie afara. îi înceta hemoragia. Ma Bajenarule. du-te repede si stai linistit cu bratele-n sus si cu capul pe spate! Apoi. pentru ca avea o fire foarte duioasa. era acela cu "durerea de masele". ieseam în fata profesorului. Bietul baiat. care tineau lecti i searbade si nu ne acordau nici un fel de consideratie. în modul urmator: Sacrificam o batista. si. Fischer de Germana! Unul dintre trucuri si cel mai simplu. în timp ce ieseam: . pîna cînd ma hotaram. cel mai folosit. ca sa nu fie ascultat. daca vreun coleg voia sa foloseasca vreunul dintre ele. iar spiritul nostru inventiv. pe care l-am p acalit de cele mai multe ori. vazînd ca nu mai merge sa lipsesc la anumite obiecte. Eram mai îndrazneti. Capatasem naravul acesta de la orele unor profesori ca Minciu. v enea si ma-ntreba: . ca unii erau mai usor. Ajunsesem la o adevarata virtuozitate în nascocirea motivelor care sa-i împiedice pe profesori sa m-asculte. aceea de a sta în clasa. Mînjeam putin narile.. puneam batista vizibil înrosi ta la nas. e hemofil! Hemofilului. Îl faceam pe profesorul respectiv sa creada ca-mi curge sînge din nas. era Aurel Dinu de Franceza.suferit importante transformari. ca prin farmec. era "trucul cu sîngele". Apoi. însa. amestecata cu foarte putina cerneala neagra. fara sa spun o vorba. numai cu cinci minute înainte de a suna! Alt truc. înapoindu-se în clasa cu o ipocri ta tristeta. pe care picam din abundenta cerneala rosie... îi lasam sa se foloseasca de cutare truc. în sfîrsit. ca n-as vrea sa m-asculte la Trigonometri e? Si.

compatimiri. Daca ma chema la lectie. ma ridicam în picioare si spuneam fonf. care trebuiau sa m-aduca în clasa. Of. dar am o durere de masele groaznica! . Da. daca ne scotea la lectie. don' profesor.. N-am avut timp. ne ridicam si spuneam gîjîit... asa ca.. si asteptam. "te doare rau". unul dintre colegi da usa d e perete . De ce nu te duci la dentist? . po peasca. ceva. pentru ca cerea talent de imitatie.. îndurerat si balos: . pe lînga mine.. c-a trebuit sa-nvat toata dupa-amiaza! . eu ma lungeam pe gheata pe care ne daduseram în serie pîna arunci. don' profesor. sa vii sa te ascult! . tinîndu-ma cu grija de subtiori. Ai vreo masea cariata. Nu stiu. mai luam doi colegi. Va rog sa ma scuzati. cam cît ne faceam noi socoteala ca a notat absentii.. Cei doi colegi ma luau si ma duceau aproape pe sus pîna la clasa. dupa pozitia profesorului pe catedra si a mea în banca. Stam în clasa foarte linistiti si. Ah. bietul baiat. "trecet i la loc" etc. si ne faceam intrarea! Urmau întrebarile si raspunsurile de rigoare. . Asteptam în curte.. îmi compuneam o figura plina de suferinta. era "vorbitul ragusit". si durerea de masele e într-adevar groaznica! Cînd ai sa te simti bine. pentru ca la realizarea lui erau necesari trei elev i. va multumesc! Alt truc era acela cu "cazutul pe gheata". sau o nevralgie? . ca si cînd am fi avut cea mai autentica laringo-faringita: . în stînga. sau în dreapta.Îmi bagam în gura un ghemotoc de hîrtie.. stai jos! raspundea dascalul. si totul se sfîrsea ca bine! Un truc pe care nu l-au facut decît doi insi: Copoiu Matei si cu mine. Scopul era sa intram dupa ce profesorul scosese la lectie seria pe care urma s-o examineze. dar acesta putea fi folosit decît iarna . ma legam la falci cu o batista mare. stiu numai ca ma doare de înnebunesc. care cazusem pe gheata si ma lovisem îngrozitor. stai jos. si unul din ei ma tîra de-o mîna.. pîna ma murdaream de zapada si de noroi pe un crac al pantalonului. Pai n-ai luat nimic. vreun antinevralgic. apoi ne puneam planul în aplicare. Avea însa cel mai mare succes. În fata usii.

. un chiar. care l-a caracterizat si ni l-a pastrat în amintire ca pe un profesor ale s: . nu te nelinisti. bietul nostru coleg afla ca pe lume ex ista o materie de învatamînt care poate da nastere la întrebari atît de încîlcite! Era o placere sa asisti la o examinare a lui. cu o întreaga serie de "C". . rotindu-i ca un veritabil cameleon: cînd spre profesor. care habar n-avea macar ce era cu "Razboiul troian"... Astepta sa auda un cuvînt macar... rezolvînd astfel spinoasa problema a ascultatului pe timp de sase zile! * În clasa a V-a.. l-a întrebat: . În clasa a VIl-a. în realitate foarte usoara. Stai. s-au petrecut cîteva întîmplari. nu? Ai fost atent la raspunsurile date de catre colegii dumit ale? .. Cel mai des folosit dintre toate trucurile si de foarte multi colegi a fost acel a cu "durerea de masele". profesorul. holba ochii confor m obiceiului. pentru prima oara în viata lui scolareasca.. Odata.. nu extraordinare.. a fost scos la Istorie. zis Chiorul. gîndeste-te bine..... cine era Ahile si cine era Hector! Chiorul. Constantineseule. dar nu stie cum sa-nceapa. facînd impresia ca poate sa raspunda la întrebare. încerca sa-l ajute cu marea luibun avointa. dar nu pot vorbi!. ajungînd la Chiorul. sa nu faci vreo confuzie..... Felul în care Chiorul îsi bolovanea ochii în cap dadea clasei impresia ca atunci. Printre colegii de curs inferior.. de credeai ca venisera cu noi la modern. tin minte ca am umblat legat la falci timp de o saptamîna la toate materiile..... casca ochii atît de mari si mai au putin si-i ies din orbite. si vazînd ca pare în acelasi timp mirat de asa întrebare. dar poreclit astfel pentru ca. observînd ca Chiorul era nelinistit. de cîte îi repezea holbati înainte. care Constantinescu Teodor. Spune-mi dumneata. Va rog sa ma scuzati.. nazbîtiile noastre nu prea au excelat. de care sa se agate cu dibacie si sa-l dezvolte pîna cînd va receptiona altul. cînd spre clasa. Totusi. era si baiat foarte simpatic si cu ochi frumosi ori era ascultat. si Marin Dumitrescu. Vorbeam des pre "Razboiul troian".. Dar cuvîntul salvator nu mai sosea! Marin Dumitrescu. în clasa a V-a.. Aveam "Razboiul troian". dar care merita osteneala de a ma opri la ele.

de exemplu. ca si cînd ar fi stiut la perfectie anul. . mînia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. si aci. Astfel.. acum ti-ai amintit cine era Ahile? . don' profesor! încuviinta Chiorul foarte putin convins. Stefan cel Mare. tot trebuia s-o stii de la Româna! Anul acesta se studiaza "genul epic" nu? . impresionant. vestitul voievod al Moldovei. în hohotele de rîs ale clasei.. don' profesor! . Ahile a fost. si ramînea cu anul în gît. Da. don' profesor! facu Chiorul cu ochii stralucitori.. don' profesor! afirma cu multa convingere Chiorul. Ei. mai repeta de cîteva ori: " la anul. ce-Aheilor. E ceva. daca era întrebat. ca întotdeauna începea cu o afirmatie. atunci? Dar sa presupunem ca n-ai învatat lectia din cartea de Istorie. bine. Ei. de ar aspunde: tare.. Marin Dumitrescu începu sa ne recite cu glas cald: "Cînta-mi. el se repezea. ca facea parte din "Iliada"? Ce era "Ilia da"? . . dealtfel.. limpede. mii de amaruri aduse!" si asa mai departe. pîna cînd avea sa-i soseasca raspunsul din banca. ca nu este altceva decît o poveste.. nu? . la anul". Da! începu Chiorul. însa. daca n-auzea cumva din banca "1457". Constantinescule. Zeita. se poticnea.. dar ce vrei sa spui cu asta. Dar el avea o specialitate a lui. adica Ahile Peleianul facea parte din. Da. desi era suficient sa fi fost atent la explicatie sau s-o citesti macar o data.. Da. don' profesor! raspunsera tocilarii. Da. n-ar fi venit niciodata. raspunsul avea sa fie de alt gen. cu voce clara si sigura: . Da. neîntrecuta decît de Ionas Moscu. Da.. De data asta. cred ca prima epopee cu care ati facut cunostinta este "Iliada" lui Homer. Patima cruda. si se pregati sa dea raspunsul. Ei. chiar cînd nu stia ce sa raspunda! Îsi alcatuia o fraza indiferenta din punct de vedere al continutului în doi peri. . s-a urcat pe tron la anul. cum începe "Iliada"? Si fara sa mai astepte raspunsu l lui Chiorul care.... "Iliada"! Marin Dumitrescu surîse îngaduitor si spuse: .. la ce an s-a urcat pe tron Stefan cel Mare.. Ei. .. nu? . ..

ha.. fu nevoit sa-si stearga lacrimile! . domnule Constantinescu? Da. . Cerul. însa nu din pricina Chiorului. . . ca un fel de cruciada! Ha. . holbîndu-si ochii si mirîndu-se cît putu de tare: Hector? . Ostrogotii n-au navalit singuri. examinînd sumar lectia precedenta. . Ba da. .. dar Hector? Da! afirma Chiorul. . . Si Ahile? Da. .. Baietii venisera de cîteva zile cu paltoane. . sau au mai fost însotiti de cineva? El se gîndea. si frigul nu prea puternic. Da. Stii dumneata. . . . . izbucni în clasa. . . .. foarte serios. s-a întîmplat una boacana de tot. . o frumusete. desigur. . . Într-o zi. .. însa. n-ai auzit niciodata numele acesta de Hector? accentua profesorul. au navalit împreuna cu nevestele lor! . Dar. . în clasa a VI-a moderna.. . . .. . . Noica Dan îsi pusese tocmai astazi un palton nou. . continua Chiorul apasat. Baietii hohoteau în frunte c u profesorul care. vremea.. un bleumarin deschis. a întrebat clasa: . . astazi venise mai dulce ca niciodata pîna atunci. Da. . don' profesor! Ei. Profesorul. dar nu ninsese pîna atunci. . pe cînd profesoral explica despre "Nava lirea barbarilor'. însa Chiorul.. tot la Istorie. va da un raspuns bun. dupa ce întepase cîteva zile. . . . Ahile facea parte! Bun. înveselit ca. Cum era baiat frumusel si bine facut. . . în cele din urma. Hector.. . ce. ha! rîse cu pofta profesorul. Era iarna. a ridicat degetele. .. . . . . . Ostrogotii au navalit singuri.. . cu toata sportivitatea pe care o afis au în stil de muschetari la fiecare ocazie. Ei. mai capricioasa decît o fata. plac ut chiar. ne vesteau primii fulgi pe care-i asteptam cu nerabdare sa cada din clipa -n clipa. . în sfîrsit. la Visigoti. spune atunci! Da. .. "Iliada" era. apoi scutura capul si mai întreba o data. . si el nu lasa sa-i sca pe prilejul de a-l arata baietilor si de a primi laude.. . Clasa n-a stiut sa raspunda. . Chiorul se-nsenina la fata. cu nasturi mari si negri de os... de rasunara peretii. Asa! îl întrerupse satisfacut profesorul. ne-a facut sa ne tavalim de rîs prin raspunsul pe care l-a dat. . care de care mai mestesugit . îl prindea de minune. . . . cum sa spun. si tot Chiorul. am auzit! Hector era cîinele lui Ahile! O explozie de rîs. înainte de a o începe pe cea de zi. Alta data. ..

. fara sa fie simti ta. care era condusa din punct de vedere sportiv de Glagore. "sa se joace fara sa se strige si mai ales fara ca jucatorii sa bata din palme. sa-si scoata baietii afara si sa joace oina cu ei în curtea interioara a liceului. Ca unii baieti nu prea tineau seama de dorinta lui este altceva. ce mai! . ma. în mijlocul careia se rasfata batrînul castan salbatic. Vremea calduta îl hotarîse pe Ionescu-Cioc. însotite de nelipsita fraza în astfel de ocazii: . ar trebui s-o uzi. Bine. ca altfel se rupe repede! Trebuie sa faci cinste. Frumos palton. spre marea satisfactie a lui Cioc. cunoscut în toata lumea scolareasca a Bucurestilor sub numele de Glagore! De cîte ori lucra cu a VII-a reala. Cioc era foarte concentrat. dar pacat ca are stofa cam aspra. ca li s-a taiat tuturor cheful de cinste. Ca sa se-nmoaie putin. În aceasta frumoasa si calduta zi de iarna. Nu putea sa sufere zgomotul în timpul jocului si nu admitea sa se auda decît fluierul lui de arbitru. Dar clasa a VII -a reala. care daruise liceului pe cel mai îndracit campion interscolar de oina. îndata dupa sunarea de intrare în clasa. si.. juca fara sa se simta. care era capitanul echipei lazariste de oina la "me ciurile interscolare!" Cioc avea o ambitie foarte justificata si civilizata în acelasi timp. a VII-a reala iesise cu pasi usori din sala de gimnastica.. caci îl preocupa eno rmantrenamentul lui Glagore. Avea ora cu a VII-a reala. de Gimnastica. patrunsese în curte si-ncepuse oina. La iesire mergem la cofetaria "Zamfirescu"! Gata! Dar lucrurile s-au petrecut în asa fel. dom'le! raspunse Noica Dan încîntat. pe Dumitrescu Grigore. ma Dane.e. pentru a cere ming ea".

Naiba sa-l ia de palton. mie de povesti îmi arde acum? Eu joc oina în liniste cu a VIl-a reala. ma trezesc ca-mi pica din cer un palton în cap. . leganîndu-si mîinile. Cine mi-a aruncat paltonui în cap. ca la o comanda nevazuta! Ce se întîmplase? Fatalitatea. daca Cioc ar fi avut rab dare sa asiste la aceasta prelungire! . Noica. fiinta lui Dumnezeu? Un moment de tacere. si pe voi la fel! Las' ca v-o fac eu! Dar. îl arunca în curte. dar ca sa tai nasturii unui palton nou era prea de tot! . Ce sa-mi povestesti? Ce. careia cîteodata îi vine toane de gluma. agitati ca de obicei. amenintînd din clipa-n clipa sa se transforme într-un rîs zgomotos si de nestapînit. spre uimirea gener ala. . în curte se auzi suieratul nervos al unui fluier înabusit si hohote de rîs care izbucnira în cascade. spumegînd: . Noica Dan s-a ridicat tacticos si. va elimin pe toti pe d oua saptamîni si e mai rau! Atunci. . în clasa se auzi un racnet înfiorator de mînie si Noica Dan iesi în fata bancilor cu paltonul cel nou în mîna. facînd paltonul mototol..Noi. a iesit. Era la noi acest obicei stupid de a se taia nasturii la paltoane.. ca-l distrug?! În clasa se facu liniste ca prin farmec. foarte amuzat de întîmplarea aceasta neprevazuta . ci ne mi-a aruncat paltonul în cap? Daca nu îmi raspundeti imediat. care mi-a taiat nasturii la palton. cei dintr-a VI-a moderna . dar peste un minut usa clasei se trînt i de perete si Cioc aparu congestionat la fata. ca eu nu stiu ce calificativ sa-i dau? Daca-mi sucea gîtul sau ma sufoca? Un bîzîit imperceptibil. asteptam profesorul.. si i-a spus: . tocmai cînd acesta fluiera un pu nct! Nimeni nu îndrazni sa priveasca pe fereastra. furios la culme. strigînd: . însotit de un surîs usor. Dati-mi voie sa va povestesc cum a fost. Cum se cheama asta. fierbînd de mînie si cu paltonul lui N oica în mîna. în aceeasi secunda. care faceam curs la etaj . Deodata. care s-ar fi prelungit la infinit. deschise fereastra si. flutura pe buzele lui Noica. Spuneti. pe buna dreptate. dar cum ar fi îndraznit sa-i spuna lui Noica asta! Vazînd ca nu-l poate afla pe faptuitor. Ramaseram încremeniti.. facuse ca paltonul lui Noica sa cada chiar în capul lui Cioc. ma. care si-a batut joc de mi ne. Va mai întreb. în fata lui Cioc. si cînd sa fluier un punct. Cine a-ndraznit sa-mi taie nasturii de la palton. fiinta lui Dumnezeu (asta era expresia peiorativa a lui Cioc). ca-l fac praf?! Nasturii îi taiase cu o lama de ras Dragu Henry. aproape ca de-abia se abtinea sa nu izbucneasca-n rîs . ma.

. v-am mai spus? . de-abia abtinîndu-se sa nu pufneasca în rîs în nasul lui Cioc. m-au mîncat buzele si m-am scarpinat cu dintii! . Pai ce era sa mai fac cu el. stiu eu. si-i spuse plin de falsa nevinovatie: . fiinta lui Dumnezeu? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? La Cioc zîmbetul era admis numai cînd facea el vreun spirit. pe care azi l-am îmbracat pentru prima data... Nu putea sa sufere sa te vada zîmbind sau rîzînd: .. fiinta lui Dumnezeu . l-am gasit cu tot i nasturii taiati. sa-l calci în picioare. dar în momentele acelea!. Hm... . Sau. N-am zîmbit. l-ai gasit fara nasturi! îl corecta Cioc. Dar de ce sa-l arunci pe fereastra? . fiinta! .. De ce zîmbesti. fara sa stiu ca dumneavoastra av etiora în curte.. Îi coseai altii. Sa-l manînci.Atît i-a trebuit lui Cioc. mai bine zis. dregîndu-si glasul. . Si? . se-nfurie Cioc . si sa nu te scarpin eu cu palmele! . zicînd asa. Acesta îl lua. Bine. si acu' n-am cu ce sa m a închei.. Eu mi-am facut un palton nou.. fara nasturi?! . Bine.. orice.. ca te-ai necajit e foarte firesc. dar nu sa-l arunci pe fereastra! Si. înfuriat. don' profesor. l-am aruncat pe fereastra. darde ce sa arunci paltonul pe fereastra? E un gest pe care mintea mea refuza s a-l priceapa! De ce l-ai aruncat pe fereastra? . Da? Ia vezi sa nu te manînce obrajii. însemna ca la ora lui n-aveai prilejul sa zîmbesti decît o data în opt ani! . hm! tusi Noica.. cînd m-am uitat la el. Tot aia-i! Vorba e ca si-au batut joc de paltonul meu. si cum asta se-ntîmpla o data într-o generatie scolara. si acum zece minute.. .. îi întinse lui Noica paltonul. Sa va spun cum a fost. dar ce era sa mai fac cu el.. Si-atunci.. .

Între timp a sosit si profesorul Aurel Dinu de Franceza.. nu l-ar fi spus. Voia sa-l afle pe autorul "masacrului" savîrsit asupra nasturilor: . a avut absoluta nevoie de binevoitorul meu concurs. care nu stia ce motive sa mai inventeze ca sa fie asculta t din banca! De obicei. sa cada în ghearele razbunatoare ale "zeilor didactici". dupa ultima ora. ne scoteau la catedra. . Nuuu . macar la cîteva materii. Vazînd ca-i merge bine si ca fratii îi suflau constiincios. Simulescu era pregatit rareori. Cine i-a taiat nasturii. un baiat slabut si blond. voiam numai sa va spun ca eu. Cine e fiinta lui Dumnezeu care a taiat nasturii la paltonul colegului vostru? Se ridica Harry Löbel. Stai jos. Cio c i-a povestit si lui patania si a ramas ca ancheta sa fie facuta de Barosanul. care ar fi facut mila si celui mai neînduplecat om: . tu esti? . si aproape doua luni de zile a fost examinat la toate materiile din banc a! Pentru aceasta. daca l-ar fi cunoscut. fiinta! se rasti Cioc la el.. Eu.. si cum avusese prilejul sa se convinga ca suflat ul este cu atît mai eficace cu cît este mai aproape de colegul binevoitor. profesorii. domnule profesor. daca terminase cu Noica. domnule profesor. cînd ne examinau. cu o mutra de pocait. nu terminase si cu clasa. în care am avut si noi Gimnastica cu Cioc. se hotarîse ca . însa. La plecarea acasa. Cum. pentru ca era greu sa-i taie sase nasturi atît de repe de! . care avea ora cu noi. protesta el . si-au gasit toti nasturii taiat i la paltoane! De-abia atunci ne-am dat seama de ce Noica a facut gestul foarte putin sportiv d e a-si aere voie pîn-afara. va mai întreb pe ntru ultima oara? Este de prisos sa spun ca vinovatul nu s-a ridicat si nici n-a fost tradat de ce i care-l stiau.. sa faca în asa fel ca sa fie ascultat numai din banca. sa-l lasam pe vreun coleg. ca sa se-mbrace. Va multumesc ca mi l-ati adus!. oricare ar fi fost acela. pentru nimic în lume. s-a complacut în situatia creata. care u rma sa dea si pedepsele respective. în timpul exercitiilor la paralele! * Printre cei mai chiulangii dintre colegii nostri din clasa a VI-a era Simulescu. cred ca au fost mai multi complici. cînd baietii s-au dus la vestiar. Dar Cioc. pentru ca orice rafui ala se faceaîn familie si n-am înteles niciodata. însa. Noica însusi.. .

daca pot. Ma Bajenarica... ca sa ne mai inspiram! * .. . nu te dibaceste nici Barosanul! Da' acu' hai la bufet. asa ca sa nu -l poti misca.. faci o gr imasa de durere. si dupa aia mai stam de vorba! . si de cîte ori îl misti. astea-s mofturi! Uite ce sa faci. ca sa iau si eu note ceva mai cumsecade p-al doilea. sa traiesti! O idee desteapta! Am stiut eu de ce-am venit la tine. Te a sezi în banca întîia. ma. tu te proptesti în mîini. sa-t i vad cuvîntul.. si ce vrei sa fac eu? . bine-înteles fiecare cu specialitatea lui! Cînd o fi sa te-asculte si te-o chema la tabla. tu stii ca pe-ntîiul sînt pîrlit la aproape toate materiile si nu stiu cum am so scot la capatîi! D-aia. Asa aud mai bine cînd îmi sufla fratii! .. Pai.. dar ai grija sa vii cu piciorul bandajat solid la genunchi. Pe urma. îti balabanesti piciorul de colo-colo. Ei. strîmbîndu-te. scos din banca. ma. fac. si p-orma. Fac.. ca tu. sa para anchilozat. si te dai de gol. ca sa am motiv sa stau în banca mai multa vreme. pentru ca sa zicem. apoi anunti ca ai alunecat pe gheata si ca ti-ai fracturat sau ca ti-ai luxat picioru l pe care ti-l alegi tu. Ai spus ca faci cinste. stii. ca poate uiti... te faci ca v rei sa te ridici. caom sti ce sa vorbim pentru tine! . ca doctorul mi-a prescris. fac cinste! . sa ma-nveti un truc. te misti în voie. vii la scoala. m-am trezit cu el ca ma cheama deoparte si-mi spune pe un ton mai mult decît confidential: . vreau sa te rog ceva. m-am gîndit ca n-ar fi rau sa m-asculte din banca.. ca eu nu ma-mbat cu apa rece. . Ma. ca m-am nenorocit! . sa lipsesti vreo doua zi le.. esti baiat constiincio s. ba.. Eu m-am gîndit ca n-ar fi rau sa spun ca sînt anemic si ca sufar de inima. În spatele tau o sa stea cîtiva care or sa-ti sufle. Bine. Lasa-te de barbi. dom'le. Nu se prinde. ..Într-o buna dimineata. dreptul sau stîngul. las' pe noi.. odata ce-am spus! Numai sa reuseasca si sa nu ma dibaceasca vreunul... cu piciorul întins. Bravo.. Daca m-asculti pe mine si faci întocmai cum ti-am spus eu.

A cazut si Înduiosat la ce i-a vazut a început sa-l si-a luxat piciorul. ca apoi. dupa vechiul sau obicei: . Asa ca. fara sa mai treaca ceva prin prisma judecatii lui. Toate mergeau struna. Sa pofteasca domnii: Negulescu Petre. iar figura finala i-am facut-o tot . mai ales dupa piciorul întepenit. fara însa sa spuna ceva. prefacut. Parca am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici. Erau însa cît se poate de impresionati cînd aflau ca bietul baiat. în legatura cu bufetul.Ora de Franceza cu Aurel Dinu. si fratii începusera sa cam murmure. Al naibii Simulescu a avut noroc sa-nceapa seria tocmai cu el. a pregatit totusi lectiile. ca sa-nceapa examinarea. adica pîna se încheia situatia pe trimestrul al doilea! Toti profesorii îl întrebau pe Simulescu daca este pregatit. colegul Simulescu Valeriu îsi îndreptase notele aproape la toate materiile. acuzîndu-l de ingratitudine! Si cum. aruncat demonstrativ afara din banca. Profesorul Dinu îsi ridica ochii spre ei si-ntreaba mirat: . cel mai milos dintre toti profesorii. Trei dintre cei chemati vin la catedra cu caietele în mîna si se aliniaza. extenuat. Pentru el. . Mai ramasese Istoria si Chimia. Nitescu Va-sile. desi bolnav. . întrucît aceasta parte a înscenarii ne revenea noua. profesorul întrebe. cup iciorul întins. raspundea în mod automat tot ce i se sufla. ca era strîns bandajat . prefacîndus e ca-l asteapta pe al patrulea. A facut laudabi le eforturi sa se ridice. Simulescu nu mai învata nimic. orice raspuns venit din sp ate era bun si-i da drumul. si-l ascultau cu cea mai mare indulgenta. întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotarîse ca nu este ceva prea grav. don' profesor! Nu poate sa stea în picioare! culme de starea nenorocita în care se gasea Simulescu. sa-si compuna o privire de vitel care merge la taiere. dar ca va trebui sa stea asa cel putin o luna. numai ca Simulescu îsi cam uitase de obligatiunile lui cotidiene. iar noi gata sa-i suflam si sa-l scoatem din toate încurcaturile. în afara de asta. care era prea obosit si plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase. fara sa se astepte la u n raspuns afirmativ si dispusi sa-l examineze cînd va voi el. Simulescu si-a jucat rolul de invalid cu o deosebita arta. Oprea Gheorghe si Simulescu Valeriu. ca sa mai poata raspunde cu suficienta seninatate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Ramasese stabilit ca-si luxase piciorul drept din genunchi. Te doare? Ce-ai facut? Cu ce medic te tratezi? La acestea raspundeam mai mult noi decît Simulescu. ne -am hotarît sa-l lasam din brate si sa i-o coacem. ca sa scape mai repede. în scurta vreme. ni se si cam acrise sa-l tot vedem în banca.

eu. fusese elevul lui Iorga. Baiatule. ca ne-am saturat de chiulurile si fitele tale. ma facusem mic si nevazut ca sa-i pot sufla cît mai bine.. de se cutremurau bancile. fara sa mai cugete daca e bine sau rau. ce mi-a venit. profesorul i-a pus urmatoarea întrebare: . domnule? Dar oricît de indulgent as fi. dar di n nefericire s-a prapadit peste cîtiva ani din pricina surmenajului. înainte de a raspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. nu sti u. ce e cu Papa? . fa-te sanatos urgent.. abia stapînindu-mi un rînjet mefistofelic. tot din banca. Si l-am facut de basm! Îi venise rîndul sa-l asculte la Istorie.Nu era crestin! Un hohot de rîs a rasunat în clasa.. ca de mere acre! A-ntarcat balaia! Si i-a prins bine. bazîndu-ma pe faptul ca Simulescu repeta ca un papagal tot ce auzea. raspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. Alta data sa judeci mai bine. . la care Simulescu a repetat cu candoare. dirijat de mine. domnule? a întrebat profesorul stupefiat. ca Simulescu. nevenindu-i sa-si creada urechilor. care . Ei.. . Era un tînar foarte cumsecade. Cum. Dupa primele întrebari la care Sirnuleseu a raspuns struna. ca i-am suflat suierator. Îti dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa. Papa nu era crestin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pitigaiat si cu o siguranta de papagal: . Cum. bine. Cine nu era crestin în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu. domnule Simulescu? Cum poti sa debitezi asemenea ineptii. Costin. la gîndul celor c eaveau sa urmeze: . Papa! . bineînteles.) Si cum Simulescu astepta cu nerabdare raspunsul din spate. capul crestinatatii apusene. Si unu este prea mult. convins ca nu fusese auzit: . Papa nu era crestin! . În spatele lui Simulescu. de frica sa nu-i mai suflam cine stie ce trasna i. Si-a întors spre mine o figura plouata si plina de repros: iar eu i-am spus printre dinti: . Profesorul. cu atîtasenina na ivitate? Papa nu era crestin?!.

de reparatii. nu? . Odata însa s-a facut de pomina cu aceste mici si nevinovate inspectii pseudodidact ice ale lui. imperturbabili. Bine. acesta statea pe catedra linistit si privea pe deasupra bancilor. S-a uitat sever la profeso r.sa-l faca de rîs si la alte materii. îsi vedeau de lucrare înainte: deschideau niste cart i ce le aveau pe masa. si izbucni: . Desenul. A deschis usa în cet si. El se ocupa mai mult de administratia liceului. s-a apucat sa citeasca si sa raspunda cum tre buia. logaritmi. Asta era prea mult! Subdirectorul nu se mai putu abtine în fata acestei impasibilitati a profesorului de Matematici. slab profesor. curatenie etc. A mai privit înc a o data la elevii care. fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastica. * Pe vremea noastra: Muzica. si probabil si la alte licee cu profesori cumse cade. si prima ora de curs. si mai ales numai din capul lui. A nimerit la clasa a VIl-a reala.. Si-n cele din urma a scos-o bine la capat. cînd si cînd. bine. logaritmi. sa nu se asculte. de Germana. mai intra si prin clase la anumite ore de învatamînt. dupa vacanta de iarn a si de primavara. mustacind uimit si enervat. cel la care se facea scandal mai mare. Subiecte de conversatie cu elevii se gaseau dest ule.. Caligrafia si Gimnastica erau socotite "dexteritati". poate si pe . întrucît foarte multi dintre ei nu aveau la baza lice ul. deodata a încremenit. foarte inimos si bun gospodar. apoi scriau în caietele de teza. Într-un timp. domnule subdirector! . se uitau în ele pe îndelete. înainte de vacanta. dar . tocmai la o teza de Matematici. domnule Stoicescu. chiar în legatura cu materia de învatamînt. iar acei care predau aceste discipline de învatamînt purtau denumirea de "maestri". dar sa-i învete pe dinafara! * Era o traditie la liceul nostru. numai bunavointa sa fi fost! Dintre toti profesorii. era Carol Fischer. ca ultima ora de curs. era doar subdirector. nu de profesori. ci numai gimnaziul si o scoala de specialitate. se poate una ca asta?! Nu vedeti ca elevii copiaz a din carti în fata dumneavoastra? Profesorul surîse îngaduitor si raspunse amuzat: . ca sa-si arate totusi autoritatea . Sînt logaritmi. Dar bine. cu tropaieli de p icioare si rîsete interminabile. însa fara o prea mare cultura generala.

si nu stiam ma car sa scriem cu litere gotice. pe undeva prin fund. pusa în caiet. la cap! Ajunsese într-un timp. la falca. Chiorul este mort de oboseala si-i vine s-adoarma de-a-npicioarele. Fischer facea spirite slabe. si-l punea sa trad uca bucata. Bineînteles ca rareori se-ntîmpla ca vreunul dintre cuvintele înregistrate pe foaia volanta sa figureze si în bucata de lectura pe care urma s-o traduci! Ca sa nu ne-ncurcam la articole. gasea vreun baiat afara din banca. nici pomeneala. pregatiti de rîsete si galagie. cînd rostea cuvîntul în româneste. Datorita acestui fapt. iar elevii îl duceau cum voiau ei. sau care venise de la Evanghelica. cum ar fi trebuit. mai ales cînd era vorb a de traducere. Noi scriam traducerea pe maculator si trebuia sa scoatem cuvinte acasa. ajunsesem în clasa a VI-a. îsi tinea mîna în pozitia indicata deregia cvatei situatii didactice! Asa încît. la "die". numai pentru placerea de a face galagie. de vocabular. A sosit de l a niste rude din Focsani chiar în noaptea trecuta si nu mai poate de somn. bietul Ciurea. Cuvintele stiute variau de la ele v la elev.30 de cuvinte nemtesti. Habar n-aveam de gramatica. la rîsetele care se stia ca vor veni. În asemenea împrejurari. pe care le scria pe-o foaie volanta. Fischer se plictisea sa te-asculte cuvinte. iar la "das". Prima ora de Germana dupa vacanta de iarna. dar baietii. stia ca sîntem "clei'' la materia lui. Fischer. nu profesorului. prefacîndu-se ca le gusta si se amuza într adevar. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedra pe vreunul care stia nemteste din familie. pe care însa îl prezentai castorului. judecata era scurta. mai ales cînd. venind în clasa. respectiv CiureaStapînu l. care ne fusese dascal de nemteste din cursul inferior.ntru ca nu stia prea bine româneste. desi îi pare nespus de rau ca nu va lua parte. fiecare elev stia bine cam 20. . conveniseram cu cestorul. ca la "der" sa tina mîna pe caiet. Ieseai la lectie cu caietul de cuvinte. Se supara însa deseori. Se hotara ste sa se culce cu capul pe banca. la "Wilhelm Tell" de Schiller. sa faca scurta la mîna de atîta "gimnastica'! În mod automat. asa cum s-ar fi cuvenit. ace asta muncadidactica o îndeplinea seful clasei. Toti asteptam sosirea profesorului c u multa voie buna. rîdeau cu hohote. întreba cuvinte cam de felul urmatoarelor.

la care . 3. automat. de parca ar fi pus aceeasi si aceeasi placa de patefon: . pîna cînd Fischer.. printre rîndurile de tipar. fie ca ti-o suflau b aietii. a cuace. pentru ca el stia ca habar n-avem de aceste chestiuni gramatical e. fara sa astepte sa deschizi gura macar. stiind dinainte ca n-ai sa raspun zi: . ascultîndu-ne declinari sau conjugari . doi si la revedere. ca sa ne pedepseasca pe toti. cu ciocul ascutit subtire! Cînd gasea însa vreun baiat afara din banca sau îl supara vreunul în cursul lectiei.. Leopardul! . a germina. traducerea mergea: fie ca o învatai de-acasa. de rau. spunea: . acuma. ca sa se mai odihneasca de drumul greu. Ajunge! Traduce. Chiorul s-a aranjat în fund. Der Lehrer! . mogarule. cu litere gotice! Curios este faptul ca. îl tragea pîna la catedra.. continua: doi.. . ca un papagal. Profesorul! (mîna pe caiet). fratele meu cel mic! si. si la revedere. îl asculta verbe neregulate sau declinari. Palaria mea cea rosie. iar el. ce mai astepti? De bine. mogarale! Daca nu te-ntreba verbe. articole si adjective. De fiecare data întreba în mod invariabil. Die Dämmerung! . avînd de fapt o reprezentare grafica în asociatie cu textul german. macar de haz.. nu s-a încurcat: . Amurgul! (mîna ia falca). Der Leopard! . te punea sa-i declini urmatoarele combinatii de substantive cu pronume. odata.. desi toti stiam exact ce ne da sa declinam sau sa conjuga m. Pe cel prins afara din banca îl lua de ureche. ci era multumit s-auda ca elevul raspunde la-ntrebare.. de elev care a învatat la Germana toata ziua. Foaia! (mîna la cap). a germina. cu un creion "Hardmuth" nr. Herr Lehrer". calul meu cel alb. Boghici Constantin i-a raspuns: "Aufwiedersehen. La care se auzea raspunsul sigur. sa-i raspunda cum trebuia pe nemteste "a fîlfîi. înainte de a-si pune capul pe banca. A falfai. vot de blam pe c are si-l da singur. facut iarna p efrig. care nu se gîndea niciodata la cuvintele pe care le-asculta cestorul.dintre care.. fie ca o scriai în carte. atunci cînd vrea sa ne încuie. a coace" etc. ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe. dupa vacanta de iarna. Das Blatt! Si asa mai departe. toti erau convinsi ca ne vom distra "gras" si ca vom rîde cu lacrimi la ora lui Fischer. ma. se-nfuria si ne pedepsea. . le lua de la început si le repeta. i-a spus lui Löbel Harry: . nu învata nici unul. îi punea nota rea si-l trimitea la loc! În aceasta prima ora de Germana. cele mai multe nu aveau nici o legatura cu textul piesei: . si.

aici. a dat d e Zanescu Stefan afara din banca. aici. aici! A fîlfai. mogarule. ha. între banca si catedra. lasa. si Dinulesc uStelian! Löbel. ba. la Focsani! Fischer continua: .. Bineînteles ca scena la care ne asteptam s-a repetat si de asta data: l-a luat pe Zanescu de-o ureche si l-a dus la catedra... tobele si trandafirii mîncati de sarbatori. ghinion. înfuriat ca n-a fost asteptat în ordine. zicîndu-i: . si-odata. ha. a germina. Sa pufteasca buierii: Azimioara Ion. n-avea grija.. Chiorule! Chiorul crede.. din prima lectie de dupa vacanta. Constantinescu Teodor.. ha. sare-n sus în banca.. bate cu mîinile-n pupitru si-ncepe sa rîda ca un scos din minti. c asa rîd si eu! . izbucneste într-un rîs . dom'le. dupa conventia facuta. ca Fischer a si intrat pe usa si. Aha. se zapaceste si-i face semn cucot ul în coaste: . n-a mai tinut seama de t raditia de armistitiu. si mai ales cum pretindea el. linistit... Ha.. Boroianu Ion. ca nu stia ce sa creada. si a-ncep ut sa asculte: . Sa mai pufteasca si buierii: Cohn Zalman. mogarilor!" Chiorul dormea sforaind usor si poate visa la caltabosii. fa-mi si mie cu cotul. aici. cînd o fi haiul mai mare si s-o rîde mai vîrtos. Ba. Harry. si Condurateanu Vasile! Statistica imediata: 2X3=6 în total. Chiorule. ca-ti fac eu se mn cînd o fi de rîs! Nici n-a atipit bine Chiorul. Bine. asa c um se cuvenea unui profesor. încremenita o clipa. de unul singur: . dar Fischer. tu culca-te acolo. ca se rîde în clasa. doi si la revedere! Asta n-ar fi fost nimic. în linistea aceea mormîntala. în familie. a cuace.. haaaa! Clasa. cînd aude ca-l cheama pe Chiorul la lectie.. si "la revedere..

ci m ai dadea si meditatii.. de unde s-a întors ca sa ne salute. Cei cititi sa paraseasca clasa imediat! Sînt eliminati pîna vor aduce banii de taxa! Si-atunci au început sa se ridice: unii. ca dealtfel si noi toti.nemaipomenit. am de luat poimîine de la niste meditatii. si unuldint re cei mai buni elevi din clasa. Si-a strîns cu grija cartile într-un ghiozdan de pînza gri.. Avea o haina întoarsa... pe care Fischer cît abia poate sa-l stapîneasca. cu glasul întretaiat: . ai înnebunit?! Ia sa puftesti cu mine la Cancelarie. dupa diagnosticul lui Fischer. ca li se ofera prilejul sa "chiuleasca oficial". Ce. fara nici o exceptie. cu cererea categorica de a-l elimina pe Chiorul care.. amînati-ma numai doua zile. alene. toti. Barosanul a înteles si a aranjat lucrurile în asa fel ca toata lumea sa fie multumit a. toti am fost mai atenti la înfatisarea lui Pîrvu Dumitru. va rog. Si-atunci. Printre acestia era si Pîrvu Dumitru. fara sa paraseasca banca. baiat de tîmplar. Lasa discutia si pleaca imediat! mîrîi subdirectorul fericit ca poate sa-si aratea utoritatea macar în astfel de împrejurari. i-a spus adevarul. la sfîrsitul or ei! Cum era fatal. abia atunci. toata întîmplarea a fost povestita Barosanului. Slabeste-ma cu astfel de milogeli! . .. Domnule subdirector. Nu pot uita însa ziua aceea în care noul subdirector. ca sa-si poata întretine frati mai mici. si s-a îndreptat încet înspre usa. a venit în clasa cu o lista în mîna si a început sa citeasca un întreg pomelnic de elevi. Parca acelasi fluid electric a trecut prin inima si creierul nostru. dar t oti. dadea semne de al ienatie mintala! Chiorul. am fost în acelasi gînd exprimat de Ciurea: . ca noi. * Scena ce urmeaza s-a repetat de multe ori de-a lungul celor opt ani de liceu. vadit indispusi. cu figurile radiind de bucurie. stiind.. pecare nu-l prea bagam în seama si care n-avea numai grija învataturii. cu asentimentul directiunii. mogarule. roasa si peticita la mîneci si coate si un pulover lucrat din ramasite de lîna. cu variantele respective. însotit de casierul liceului. dupa oare a strigat cu aroganta: . E pacat sa pierd doua zile de explicatii.. .. cu sila. va rog din suflet. S-a ridicat si. fara dare de mîna. fiind elevi silitori. altii. . si. ce mina de aur este inima Barosanului. a îndra znit sa spuna..

Cum asa. .. . Mai baieti... domnului subdirector chitanta. dom'le subdirector? .. Pai... n-ai înteles ce ti-am spus eu acum doua ore? . . interveni placid: . domnule diriginte. dar a platit-o! .. ca eu nu stiu nimic. . în rîsetele noastre pline de o nemaipomenita satisfactie. . te rog. .. * La ora de dirigentie ce-o aveam chiar în acea zi. la limonada. la trigo ane sau lacornuri. . arata-i. raspunse Ciurea sec si îsi vazu de treaba. Poftiti. Ce parere aveti? .. ma scuzati.. faci si dumneata pe niznaiul? Pentru ca n-a platit taxa! . doar adineauri. . nu e acum! Pîrvule. Atunci. De ce sa plece. . . . ridicîndu-si sprîncenele-i stufoase în chip de accent circumflex. Cînd si-o termina facultatea si-o încasa prima leafa. . Adineauri. domnule subdirector! . stiti ce m-am gîndit?.. Cum asa? facu subdirectorul cu adînca mirare. .. Dar de unde ati strîns atîtia bani pentru taxa lui Pîrvu?! . Ba da. . . .. . . Ma iertati ca va contrazic... . Ciurea-Stâpînul. . seful clasei. baieti. Asa!. dumneata.. Bravo. . Hei. Ora a treia. . . . . Ce. cînd subdirectorul trecu în inspectie sa vada daca nu cumva vreunul din cei eliminati s-a întors l-a gasit pe Pîrvu stînd linistit în banca si citind. Putin regim nu ne strica. Barosanul ne-a spus vadit impresionat: . s-a ridicat Ciurea. sa stiti ca mi-a placut! Ideea pe care ati avut-o va face cinst e. . de ce n-ai plecat? Aci.. ne-am gîndit ca n-o sa fie prea mare lucru sa renuntam si noi pe ziua de astazi la sandviciuri. ala cu milogeala.. rata de 500 de lei achitata astazi! .

Admirabil!. pentru ca profesorul avea intentia sa ne dea media "rau. ci dimpotriva! Asa. Fizico-Chimicele. nu se pricepea sa faca experiente. deacasa. vorba vine . Nenorocul lui era ca anul trecut îl avuseseram profesor la Fizico-Chimice pe Gh. iar la Fizico-Chimice eram cazuti! Cîtiva eram amenintati chiar cu repetentia. ce ea ce ne indigna si ni se parea strigator la cer. a trebuit sa înghitim si l-am suportat pe Plopeanu un an. printre altele.Pîrvu ne-a fagaduit sa ne invite la o masa la "Buturuga" din Cismigiu! Clasa rîse usor. bunicele chiar. Numai ca va rog sa nu uitati atunci sa ma invitati si pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a. Un om cu o figura plina de rautate si cu un suflet asemanator. ne-a venit un profesor suplinitor înalt si slab. ca elevii din Japonia. Niculescu-Brailiteanu. la Chimie. dar si ca pregatire stiintifica. ne pretindea totusi sa-i stim tot ce e în carte si. pentru ca în anul urmator a fugit de lazaristi. bieti elevi? Nu aveam libertatea de a ne alege dascalii. Cu toate ca nu ne facea lectiile cum trebuia si ca experientele îi reuseau rareori . Cu cît dezgust si dispret îl urmaream pe Plopeanu.. Simtea o deosebita placere cînd putea sa ne încondeieze. gîndindu-ne la farmecul stiintific al orelor lui Brailiteanu! Dar ce puteam face noi. si asta. dupa uriase eforturi. cum se zicea ca fuge dracul de tamîie! Situatia clasei noastre. o profunda antipatie.. si mai multi de jumatate din clasa aveam note rele la Fizico-Chimice. iar Barosanul adauga: . ceea ce-i atragea nenumarate ironii din partea noastra si aveam impresia ca tot ce spune învatase ca un papagal .. de la orele c aruiaplecai cu lectia învatata." pe trimestrul al III-lea. se prezenta grava. ca atunci multe s-ar fi schimbat si educatia noastra n-ar fi avut de suferit. nu numa i ca fizic. iar regulamentul scolar prevedea ca m . si probabil si a celorlalte clase unde Plopeanu preda . ne cerea sa-i descriem toate experiente le pe care el nici nu se gîndise sa ni le faca macar! Bineînteles ca în aceste conditii sentimentul de capetenie pe care-l aveam pentru acest om era. Explica prost. unul dintre cei mai buni pedagogi în materie. Ciudat era faptul ca multi dintre noi aveam note de trecere la toate materiile..

Ca sa pricepeti mai bine înfatisarea acestui inel. ca nu-i reuseau decît foarte rar. spuse el. .. . . . pe trimestrul al III-lea. . . în afara de respectiva notare în condica clasei. începura sa mi se depene în mintea chinuita de griji toate nazdravaniile fîcute "Chimistului".. . . si vreo doua trei no tari cu "rau" pe al treilea! Aceste note proaste se datorau în buna parte nestiintei noastre. Ca într-un jurnal cinematografic. în aceste zile de mai verde-auriu. . cît si eu. însa dusmania cea mare a profesorului ne-o atrasesera sotiile nenumarate pe care i le facuseram în d ecurs de un an de zile. atrage dupa sine repe tentia. ce plin de amaraciune priveam Cismigiul pe ferestrele laboratorului. cum îl porecliseram noi! Aproape ca nu fusese ora sa nu faca cîte una boacana. eram într-o situatie asemanatoare: insuficient pe întîiul. covrigul trebuie sa fie simplu sau cu susan? O eruptie de rîs îi acoperi cuvintele pline de observatii pe care mi le adresa. .. Domnule profesor. . spre marea satisfactie a clasei si spre usurarea sufletului no stru. si cu cîta duiosie ma autocompatimeam ca nu voi avea fericirea sa ma bucur de odihna unei vacante linistite. . . Si avea bietul om dreptate. Cu acel prilej m-a luat la ochi. Chimistul cauta cu lumînarea ocazia sa scape de experiente. (În acel an se dadeau calificative. . . . Ce doresti. domn ule Bajenuaru? Ridicasem mîna: m-am sculat foarte cuminte în picioare si l-am întrebat cu cea mai mare seriozitate: . Odata ne explica la Fizica despre Inelul lui Gramm. nu note.. indiferent la ce materie. . .) Atît Ionas Moscu. .. . cel mai bun coleg al meu din liceu. .edia "rau". insuficient pe al doilea. Veti avea astfel imaginea. . dar cu toate acestea. . . va rog. Ah. luati dumneavoastra un covrig si înfasurati-l cu sfoara.

. încerca el o "captatio benevolentiae". Asa a dus-o ilustrul dascal cu experientele mai tot timpul. ca sa se poata vedea scînteile electrice. dar si la "magnetism" motiva ca e umed afara... domnilor! se-nfurie el. se trasesera obloanele.Se ferea cînd punea cîte-o substanta în eprubeta. cu o mutra radioasa. dar zadarnic. . trebuia ca foitele de metal sa devieze. baietii.. si asteptam sa se stinga lumina. . Taceti.. A frecat el electroscopul.. . . ne dadu urmatoarele explicari suplimentare: . . ca sa ramînem în întuneric complet. conform instructiunilor primite de la profesor. iar el prinsese un necaz înversu nat pe cîtiva dintre noi care nu-i dam pace niciodata. . . trebuia sa ne faca o experienta foarte frumoasa si interesant a cu "butelia de Leyda'" În laborator era întuneric. ca de obicei. .. ... Ne luaseram de mîini.. si d-aia nu-i iese experienta cum trebuie! Azi asa. . . Cum afara era umezeala si burnita.. . Mult s-a mai rîs si la experienta cu electroscopul. La una din lectii. ba! se apostrofara baietii între ei.. abia abtinîndu-se de rîs. Pentru ca experienta sa fie considerata reusita.. dom'le! Uite. ca am îndeplinit toate conditiile necesare pentru ca experienta noastra sa reuseasca pe deplin. ca daca vorbiti. si nu numai laelectr icitate.. foitele ramîneau la loc! Atunci... se impresioneaza electroscopul! . baietii bagasera de seama ca profesorul nu stie sa faca experiente si-neepusera sa-l cam ia peste picior. el. S-au miscat. nu-i reusisera. Ati vazut... .. prefacîndu-se seriosi: .. a facut ce s-a priceput. . . .. cum se misca! Aaa! Haaaa! . Daca experienta nu ne-a reusit însa. es te numai si numai din pricina timpului urît de afara. mîine asa.. domnilor. . . . de parca-i era frica sa nu-i sarpan ochi! Pe trimestrul I. Sst! Tacere. ca experientele de electricitate nu reusesc atunci cînd afara e umezeala. . Toti elevii ne ridicaseram în picioare si ne tineam de mîini: prin noi tr ebuia sa treaca un curent electric. . . începura sa strige. Dumneavoastra stiti. facuse nu stiu ce experiente la "Electricitatea statica" si.

Ni se parea tare ciudat si ne uimise grozav faptul ca domnul Eduard. domnul Eduard Slavcovschi. ca.. .. Era un motiv în plus ca sa n-avem nici o stima pentru pregatirea lui stiintifica s i ca . . corul n-a mai putut continua. pentru ca profesorul a aprins lumina s i.. întrucît experienta. deodata.. . din cinci în cinci . Am sa va scad nota la toti cu doua puncte si am sa va elimin. sau iesi afara!. E pacat sa renuntam si la asta. care aveast ersul rol de a pune la dispozitia profesorului aparatele si substantele necesare pentru Fizico-Chimice. caruia îi reuseau din an în pasti. . interesante. . .. a strigat: . cititi experienta din c arte! . care ne facuse întîmplator si cîteva experiente laune le lectii . .. un student eminent. . . nu reuseste sau nu poate sa reuseasca. spre deosebire de profesor. ridicîndu-ma în picioare! Mai ales ca e o vreme splendida. foarte frumoase. ca prin farmec. . si care reusisera pe deplin. . Pentru ca sînteti necuviinciosi. . Chiar daca eram linistiti si-l lasam sa-si predea lectiile nesuparat. . se auzi un cor care lar fi pus pe gînduri pîna si pe batrînul nostru profesor de muzica Mos Costescu-Coana Batista! "Hai sa dam mîna cu mîna. . dom' profesor! ripostai eu. scandalizat la culme.Dar nici nu se stinsese bine becul. si. ca altfel renunt la experienta! . .. . nerusinatilor! Stati linistiti. se pricepe sa execute experientele eu atîta succes. Chimistul nostru facea ce facea si gasea cîte un moti v binecuvîntat ca sa ne spuna: "Luati mai departe cutare lectie. . Iarasi dumneata? tipa el.. .. . ca n-aveam nici noi chef întotdeauna de pozne. Cei cu inima româna" Din pacate. Nu-mi pot face experientele din cauza dumitale. na reusit. St ai jos. din cutare cauza!" Preparatele pentru experiente i le pregatea laborantul liceului..

. Ce altceva.. si mi-ati pus "rau". . don' profesor. Atunci ma hotarîi sa ies. din care ma trezi din nou glasul taios al Chimistului: . domnule..! Hm! Carbon hidrogen 6! CH6! . . domnule. avem acetilena. Ia vorbeste dumneata despre "sinteza acetilenei"! . . Si acesta se ivea deseori.. . îmi privii numarul de ordine de pe mîneca. . don' profesor. Începui sa tusesc. . invocînd diferite motive. Daca nu iesi. ies. domnule. mai curînd chiar decît asteptam. * Eram sigur si eu. îti mai pun un "rau". Poftim la lectie! ... m-ati mai ascultat si lectia trecuta. don' profesor! El se-nrosea si ne-arunca niste priviri asasine.. ci la fotograf.. dati-mi altceva! . ce altceva? Dumneata n-ai idee de chimie organica. Îmi sufla. Bine.. Glasul taios al profesorului ma trezi brusc din reveria în care cazusem. . dar. în urma notelor obtinute de mine pe trimestrul al treilea. Asta. si-n cele din urma îmi aruncai ochii spre Mos cu. si-ti arde de zîmbit în banca! Poftim la loc! "Rau".. si clasa. Sinteza acetilenei? . la care noi raspundeam cu surîsur i angelice! . sinteza acetilenei! Eu luai creta de cap si-ncepui sa-i jupoi hîrtia. de parca n-as fi fost la lectie. îmi îndreptai gulerul tunicii. . noi îi spuneam. zic eu. . îi citii cifrele încet.. Da.. El eradesperat. N-o stiu p-asta.. 1282. Sa-l chemam pe domnul Eduard... desi m-ar fi mîhnit foarte mult. . îi admirai albastrul frumos ca ce rul senin. Îmi aminteam de alte lucruri petrecute tot în clasa. Ma cuprinse o toropeala dulce. Necazul cel mai mare i-l provocam profesorului cînd. ca nu mai ramasesem corijent niciodata pîna atunci: dar. Cum? . . în timpul explicatiei mele? ma întreba Chimistul. Si asta n-arfi fost nimic. .. De ce zîmbesti.sa-l luam în rîs de cîte ori ne dadea prilejul. rînjind binevoitori: . cu toate ca aveam note bune la toate celelalte materii! Si slaba speranta de îndreptare cu atîtia "rau" în oral! O palida licarire mi-o mai da viitoarea teza! . ca sa-mi treaca timpul si sa-mi pot rascoli amintirile în legatura cu chimia organica si mai ales cu blestemata de "si nteza a acetilenei". de cîte ori nu-i reusea cîte oexp erienta si se scuza. . ca profesorul se hotarîse sa ma lase corijent. . Hai. dar n-auzeam nimic. odata! Stii? . puteam saramîn repetent chiar. vream sa zic. . . Stiu!. . Hm! hm! Avem. odinioara.. .

si ne-a risipit numaidecît. mai era si Moscu lonas. sa ni le dea pe sub banca! Pîna atunci noi am fi facut niste teze fictive. ci scriem ceva. de ochii profesorului. Chimistul. sa ne faca teze le dupa carte si. iam spus cu seninatate: . pe care nu stiu de ce nu-i învatasem.. însâ. Dom'le profesor. ca sa-mi îndrept notele. bineînteles.De ascultat. asa. cînd a venit profesorul. lasînd între noi si ceilalti colegi doua rînduri de banci . Lectia urmatoare ne-am prezentat la ora respectiva si. acum stiam chimia organica la perfectie. nu stiam. ne asezaseram toti în prim ele banci din laborator si asteptam în liniste sosirea profesorului si începerea tezei. el ca nu stam degeaba. Dar sfînta mai e vorba românului: "Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din tîrg". noi am lipsit la teza si vrem sa dam acum! Aranjaseram din vreme. si repetentia îmi batea la usa. acolo! Printre cei cinci candidati. afara de "acizii-alcooli". însa. cu cinci minute înainte de a suna. însa. cu un scop bine determinat. a banuit imediat cam la ce se poate astepta de la noi. Asta. Apoi. Ca niste elevi sîrguinciosi si cu cele mai bune intentii.. ca sa vada. nu-mi punea nota. daca. Cînd s-a dat teza la Chimie. mutîndu-ne în diferite parti ale salii. Ma apucai serios de carte si-nvatai într-o zi si o noapte ce nu-nvatasem în doua lun i de scoala. "crema" elevilor lui... în afara de mine. Mai aveam douasaptamîni pîna la sfîrsitul anului. nici prin cap nu-i trecea Chimistului! Daca mantreba ceva si-i raspundeam frumos. vreo cîtiva am lipsit. cu cîtiva dintre colegii nostri. dupa ce ne-a izolat. imediat îmi mai înmultea seria cu un "rau"! Ce era de facut? Îmi pierise gustul de sotii si nazdravanii.

eu începui teza cu aminele.. asa ca ma hotarîi sa scr iu cum m-oi pricepe! De copiat. sa închei! . Ia sa scriu eu. va rog. si pîna la sfîrsit nu ma lasa e i. vazîndu-l atît de activ. nici pomeneala nu era. ca sa creada ca stiu subiectul. dar acesta a fost.. Moscu ce s-a gîndit: "Ma. se asezase drept în spatele meu! Desi subiectul dat începea cu acizii-alcooli. din toa ta Chimia.. va rog... ceva ce m i-o trasni prin minte. Ei. Iarasi mai sta în contemplatie! Profesorul. îi spuse: . N-aveam cine stie ce de scris. ce e drept) la gîndul ca. Se mai oprea din cînd în cînd. daca n-o observa ca am schimbat subiectul. asa ca terminai repede. Vazînd ca profesorul începe sa strînga tezele. cu bietul Moscu s-a întîmplat ceva cu totulnep revazut! Moscu tot mai nadajduia în teza facuta de colegi si credea ca-i va sosi ca un cola cde salvare în ultima clipa! De sosit un colac tot i-a sosit. zîmbind sigur de succesul pe care-l va obtine! Dar sfîrsitul orei a sosit. merge. iarasi scria. se apuca sa scrie din nou. don' profesor! i-a raspuns Moscu. La perfectie. iar cînd acesta ajunse la el. scrieti. Un moment. Asa. pentru ca profesorul. peste pupaza ! Cum nu putea sa copieze si cum nici subiectul nu-l stia. fratii. terminai teza satisfacut (era o teza buna. ca sa sup ravegheze orice miscare.. ca sa-mi dovedeasca simpatia de care ma bucur în ochii lui. dar despre "acizii-alcooli"'. cînd habar n-aveam! Atunci ma gîndii sa fac p-ala care n-a înteles subiectul acizii-alcooli. . îl fac praf! Dar. dar ce sa scriu. domnilor! Bietul Ionas Moscu era disperat. l-a întrebat într-un timp. nici gînd. nimic! Ca sa mai trag nadejde la teza facuta de colegi. îsi ducea mîna la frunte a gîndire. Trebuia sa trec acum la aciziialcooli.. habar n-avea de subiectul dat. a dictat fiecaruia cîte un subiect si s-a asezat în spatele nostru. Cu cinci minute înainte de a suna.. din nefericire. îmi cazusera "acizii-alcooli si aminele"! Despre amine stiam... înciudat parca de faptul ca scrie atît de neobosit: . cînd a sunat clopotelul de iesire. pe care-i stiam la perfectie. acolo. merge? . nu face sa ma vada Chimistul ca nu scriu nimic. iar mie.goale. tratai alco olii. pe mine!" A scris Moscu de zor toata ora. fara ca odata cu el sa-i soseasca lui Moscu si mult asteptata teza fabricata de colegi! Moscu se oprise din scris. si acum. domnule Moscu.

va rog! Ce punctuatie?! facu mirat Chimistul. se linisti ca prin farmec. va rog. Doua minute. încretindu-si fruntea cu adînca mirare si. care face parte. îi spuse m ai rugator ca niciodata: . dupa cîte mai tin si eu minte . spuse: ..Chimistul îl lasa. scriemîndata . ci la fond.. însa fara prea mare graba. care banuia ca s-a petrecut ceva cu totul neobisnuit. ca sa nu i-o dea.. Domnul Moscu. carele pretutin deni esti si toate le împlinesti"» si asa mai departe. De data asta. Apoi. intrigat si indignat d e atitudinea foarte putin cuviincioasa si nejustificata a elevului sau. Ei bine. Ascultati. ca atunci! . care nu voia cu nici un chip sa-i dea teza.. La teza.. si trecu la altul. "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pre . pentru ca e foarte interesanta! Clasa. începu el. . va rog. saracul. iata cum a tratat dînsul acest subiect de Chimie.. Nu. pentru ca am foarte multe pe cap . cu toata atentia. trebuie mai întîi si mai întîi de toate sastim la pe rfectie urmatoarele: "Împarate ceresc. a avut la teza subiectul "Aldehdele". Mo scu.. Moscu. din Chimia organica. Duhuladevarului. ca nu ma uit eu la punctuatie. dar Moscu o apuca si el.. continua Chimistul.. atunci profesorul. interesant si mai ales nostimsubiect. adresîndu-se clasei. o clipa numai! V-o aduc eu la catedra! Banuind ca nu e lucru curat la mijloc. Pentru a trata acest original. încerca el sa potoleasca hohotele de rîs ale baietilor. dom'le Moscu! rîse acru profesorul. ascultati. profesorul puse mîna pe teza si voi s-o ia. Cred ca niciodata Chimistul nostru n-a fost ascultat cu mai multa atentie de cat re elevii lui. de ce. ca încep sa va citesc: «Aldehidele.. Mîngîietorule. Apoi veni din nou la Moscu. Punctuatia. ca sa va citesc cîteva rînduri din teza la Chimie a colegului dumneavoastra.. lasa ca nu e teza la Româna! Da-oncoace. . îsi strîmba buzele. Îsi ridica sprîncenele. sa corectez punctuatia! Lasa. smulse teza din mîna lu i Moscu si se uita sa vada ce a scris. . ascultati ce mai scrie: «Daca observam ca tot nu ne-a venit inspiratia. si stia el. va rog. la stiinta dumitale! . va rog..

Nu. Moscu. stiti. stiind ca este cunoscut d e toti profesorii de Chimie si ca cei mai multi dintre ei i-au fost elevi. vazînd ca partida e pierduta.. pentru Dumnezeu?! Moscu. Sa vedeti. dar cum o sa vorbesc eu cu el pentru tine? Sa-l rog pentru nepotu-meu. pe drept. unul asa. iar profesorul . sa vedeti. venisel a Bucuresti pentru vreo saptamîna si trasese la noi. . . Da. .. profesor de Chimie la Universitatea din Cluj... ca vrea sa ma lase! . nu cumva îl cunosti dumneata pe Plopeanu. . . Eu cred. si asa. . repetentia! Necazul meu era si mai mare ca la toti profesorii aveam numai mediile "foarte bi ne" si "bine". decît titlul. Eu. domnule Moscu. mocofane.. ca vor avea o parere cît se poate de ortodoxa! La care clasa izbucni într-un rîs si mai zgomotos ca cel de pîn-atunci. Nu exista formula pe c are sa n-o stiu.. spuse Moscu netulburat si pe acelasi ton cu profesorul. . . ca sa nu ne dea prilej de scandal. . domnule.. care era nepotul lui Barba. . Iar pe teza mea erau scrise urmatoarele: Acesta a fost subiectul dat. însa. confunzi Chimia cu Religia. eu. . cu creion albastru.Tine". iar eu stiam toata materia cum nu se putea mai bine. a scapat cu o sapuneala zdravana si cu "ins" în teza. . îl cunosc.. . Unchiule. Unchiu-meu. . cum vorbea. sau "Acizii-alcooli"? Rau! Si toata teza era taiata. se ridica demn în picioare si spuse raspicat: . Un singur "suficient" la Latina. ma îngrozea. don' profesor. .. Ca trebuia sa ramîn corijent era acum floare la ureche. . pentru ca nu scrisese nimic desp re subiectul dat.. Dan Radulescu.. nu exista experienta pe care sa n-o cunosc! Ba. . dar. sa vorbesti cu el.. de cunoscut. .. Ma.. * Lectia urmatoare ne aduse tezele.. . . .. îmi raspunse el nazal.. si sa ramîn din pricina Chimiei?! Profesorul ma ocolea acum si nu mai voia sa m-asculte nici în ruptul capului. . da' sa vedem si ce parere vor avea ceilalti domni profesori despre teza as ta! .» si asa mai departe! Dar bine. am mîndria sa spun ca vreo trei seri la rînd am fost meditat la Chimie de catre un profesor universitar. l-am întrebat: .. ai? Nu prea m erge. chiar de Chimie organica. iesi repede. în întregime.

. întîmplator. . daca profesorul meu nu voia sa ma maiascu lte? Ma gîndii atunci sa-l rog pe tata sa se duca pe la liceu. ceea. te-ajuta. iar daca. cînd are Chimistul ore. . . La ora suplimentara pentru îndreptarea notelor. Grea Chimia?! Fugi. A stat bietul unchiu-meu trei seri la rînd de capul meu. Era tare îngrijorat si el de fap tul ca puteam ramîne repetent din pricina Chimiei. Întreba usor.. cu el. . dar m-aînvat at "chimia organica'' la perfectie! Ce folos. Tata îmi fagadui ca se va duce. zîmbet care nu l-a parasit o clipa. Daca e greu! .. În clasa înfiorata de o fericita emotie pluteau soapte de adînca si justificatanedumer ire de la o banca la alta: . am ramas trasniti de bunavointa pe care ne-o arata tuturor. fara deosebire. si-n sfîrsit nea spus: . .. si daca n-ai sa-nveti tu toata "organica" în trei zile.. ma. . Greu?. Este adevarat. A început sa examineze si. de la prima serie. ma. Ce e. ca stiam acum atîta carte. . si se tinu de cuvînt. chestiuni elementare.. te încurcai. Se vedea bine ca are de gînd sa ne dea drumul. . .tu ce crezi? De ce n-ai învatat? . . de s-a facut asa de cumsecade? Nu e d-a buna! Sa stiti ca a intrat în anul mortii! Pe Moscu si pe mine ne-a ascultat ceva mai mult si mai greu decît pe ceilalti. sa -i spuna ca stiu bine si se ma examineze macar o data. . a insistat asupra unor formule. Sa-ti fac eu ni ste rezumate. . . cu formule-n regula. ... însa. tot timpul cît a d urat ora suplimentara. Chimistul a intrat în clasa tacut si cu zîmbet ironic în coltul gurii. sa nu-mi zici mie unchiule! Si asa a fost. . stiti toata materia anului. ce el nu facuse niciodata. . . amîndoi aveti media generala... ca esti caraghios! E cea mai usoara si cea ma ifrumoasa stiinta! Ia da cartea încoa'! Adu si maculatorul! Asa.. .. . ne-a cerut sa descompunem în valente..

ca nu n e face experiente. ce zîmbesc sagalnic si parca fac cu ochiul trecatorilor maturi sau copii. si pentru ca am terminat si cu a VI-a.. brînduse . Dar în fiecare anotimp. hai sa-i tragem o ra ita prin Cismigiu si sa ne racorim la "Buturuga" cu cîte-un lapte batut de la gheata. privind la bobocii de pe crengi. dar nu cred sa existe vre unul mai pitoresc si mai fermecator încadrat ca liceul Lazar. teîntîmpin a mirese de basm. încît s-ar putea sa fiti ispititi sa suflati colegilor de la tabla! Cînd am iesit pe sala. i-a mai spus ca toata clasa se gaseste într-o sit uatiecritica din cauza asta. iar altele aduse de la mari de partari si aclimatizate aci. stînjenei. pansele. care de-abia se-abtin sa nu-i culeaga. sa-ti spun drept.dalii. gradina Cismigiu este rasfatata de sumedenie de flori. Ei. HIP. Vestitorii si i-a trimis cu cîteva zile înainte. Sa-ti spun eu atunci: s-a dus maica-mea. cum îti explici tu transformarea subita a simpaticului nostru chimist? ... care este înconjurat din tr ei parti de Cismigiu. Cînd a auzit Barba cum stau lucrurile s-a facut foc. dar ne pretinde."suficient"! .. le statorniceste pentru vecie pe covo-rul nomenclaturii horticole: tufanele. .. URRAAA! Nu cunosc asezarea tuturor liceelor din. la fiecare pas. ai avut satisfactia deosebita de a-l vedea azi! Asa stau lucrurile. Si daca astazi ai trecut pe aleile discrete ale Cismigiului.. don' profesor! . încremenite de un vrajitor poznas . l-a facut de doua parale: ca nu stie sa explice. ca pr ea sau facut multe arderi chimice în mine. paralute. rînji el.. tara noastra. cimbnrisor. tîsnite din seva plaiurilor românesti. Moscu m-a tras de mîneca si mi-a spus confidential: . si rezultatul acestei întrevederi. deditei. parasiti sala imediat! Nu de alta. diplomatice. Va rog staruitor. CAPITOLUL VIII HIP. peste noapte Primavara înfaptuieste minunea: în zori. Ma. dar acum stit i atît de bine. E. Va multumim. gradina cu reputatia de a fi cea mai frumoasa si cu cele mai variate specii botanice din Europa. Cînd primavara se hotaraste sa-si faca popasul în Bucuresti. mixandre.. buchete uriase de zapada proaspata îti daruiesc miresme suave si de un farmec înfiorator de dulce. însa. craite. Numele lor atît de fragede si pitoresti. care-i si ea profesoara. si l-aîncondeiat clasa una. se opreste în prima zi în gradina Cismigiu. nici eu nu stiu ce sa cred! . Pajistile înverzite sînt smaltate cu violete si ghiocei. baiatule. la Barba. ca sa ma exprim "ca la carte". unele nascute de pamîntul roditor al tarii noastre.

de nuante variate la infinit. artar ilor. Printre acestea. ale vîslasilor trecatori! Fara îndoiala ca farmecul imposibil de descris în întregime al Cismîgiului a exercitat o deosebita înrîurire asupra atîtor zeci de generatii ce s-au perindat la liceul Lazar si a contribuit într-o foarte mare masura la dezvoltarea anumitor însusiri de ordin mai m ult sau mai putin didactic. castanilor. împletindu-le în baldachine.romanite. bujori. ienuperilor. de argint si de aur. întocmai unor sentinele înfipte în pâmînt pentru vesnicie. peste noapte. sa treci dimineata. întotdeauna aceleasi. sau cu frunze pale. pe care numai vazîndu-le îti amintesti de ele. rurneneala si cîte altele. pe care si-ar dori-o toti elevii. de parca ai trece pe tarîmul povestilor din "O mie si una de nopti"! Lacul albastru-verzui oglindeste siluetele plopilor înalti.. zîmbesc înduiosate parca la soaptele de dragoste. pe aleile înflorite ca prin farmec. albastrele. cu florile simple sau bogat batute! Boschetele gingase. brazilor si molizilor. ale stejarilor. Marele privilegiu de a fi adapostit la marginea unei gradini publice. pe sub care treci înfiorat de placuta si neobisnuita emotie. Intri în clasa cu pieptul sagetat de bucurie. ciubotica cucului. lacramioare. sau te opresc din cale buchetele marete de liliac al b sau mov. ulmilor si platanilor uriasi cel strajuiesc de pe maluri. ce parca ascund taine de nedezlegat. îti atrag atentia bobocii mîndri sau florile învolte ale trandafirilo r de toate soiurile si culorile. frunze din basmele cu paduri de arama. si mai ale s de a avea o intrare prin aceasta gradina. dar si strabatut de o justificata mîhn ire ca nu te poti bucura din plin de frumusetile daruite acestui pamînt din belsug si aruncate cu nemiluita în Cismigiu! Atîta nostalgie potopea sufletele bietilor lazaristi. încît foarte putini rezistau isp itei de . Apa lui tremura-n unde la trecerea barcilor pe sub ghirlandele batrînelor salcii plîngatoare. nu-i este harazit nici unui alt liceu din B ucuresti. îsi înalta trufasecrengile. cu alte flo ri în fiecare zi. mai ales primavara si toamna.. Este o placere.

Asa s-a facut ca prin 1926. dar lucrau cu multa rîvna. care-ti oferea nu numai cel mai minunat refugiu visat de un scolar. tragea u la fitîn Cismigiu! Greu sa înfrîngi mirajul acestei gradini. pe lac. cu sute de miresme si zîmbete: rosii ca focul dragos tei ce abia le mijea în suflete. unde crengile îsi plecau fruntile împodobite de flori si îi primeau c a pe niste Feti-Frumosi autentici. Barba se complacea în postura de proteguitor al sporturilor. Nu erau supravegheati de nimeni. volei. dar si posibilitati de a-ti petrece timpul usor. pentru ca îi stimula o justificata ambitie: toate cupele interscolare s a fie ale Lazarului. numai si numai din dragoste pentru sport la: fotbal. pentru ca aceasta calitate a lor sa dezvoltat normal. evadau în tinutul învecinat. pla cut si mai ales sportiv! Nu cred sa gresesc afirmînd ca dintre toti liceenii Capitalei. albastre ca seninul cerului si culoarea liceului nostru. dar absolut singuri. sau ca aveau vreo teza serioasa p entru a carei înfaptuire ulterioara era nevoie de o deosebita strategie si tehnica. si-n spec ial de la Sfîntul Sava.a ramîne timp de patru ore încheiate între peretii clasei si. aveam elevi care . galbene ca aurul si violete ca amurgurile tîrzii de toamna! Baietii stateau ca pe ghimpi si. caruia îi merses e faima ca este mai indulgent cu cei care nu sînt elevi extraordinari. aveau foarte des prilej de antrenament la canota j. cu Cioc. veneau cu duiumul la Lazar. Poti sa taifasuiesti la fel de bine si pe apa ca si pe uscat. nu gluma! Dar antrenamente serioase faceau baietii nostri la toate sporturile: la oina. sarmanii de ei. cînd nu îndrazneau sa dea piept cu inamicii didacti cidin diferite motive: sau ca nu stiau lectia. rugbi. în orele de "l'école buissonièrre" este mai placut sa te plimbi cu barca. si singuri. cei mai buni barcagii erau lazaristii. nu aveau nici macar un antrenor. în special în clasa a VIII-a moderna. si-n scurta vreme lic eul începu sa geama de sportivi: elevi de pe la toate liceele din Bucuresti. ajunsesera barcagii. stiindu-se buni sportivi. din cînd în cînd. hochei pe gheata etc. decît sa stai pe obanca în inactivitate. nu înteleg sa le aduc nici o lauda. dar pot contr ibui la cucerirea unei cupe. Spunînd asa. de pe timpuri. prin natura împrejurarilor: era firesc ca mai toti sa canoteze. daca ai chef! Si cum baietii.

Echipa. decît daca astepti sî-ti creasca! În dimineata zilei în care avea sa fie meciul. desfasura " o activitate febrila" si era atent sa nu se întîmple nimic care ar putea aduce vreun prejudiciu jocului. prilej de calambururi si glume nevinovate pentru noi. cei mai multi dintre ei. si din barba poti face oricînd cio c.. eu eram capitanul galeriei.jucau fotbal sau rugbi în echipe ca: "Venus". trebuia sa conteze f oarte mult si "galeria". mai bine sa ne fie teama si sa-l luam. dintr-a VIII-a moderna de la "Clubul Venus". ca figura oata vine în repriza a doua. în afara de jocul maestrit al baietilor nostri. Nea Ghita. de parca aveam sa iau parte efectiva la joc. Fratilor. ai grija de ai tai.. Ghita Draghicescu. care nu admitea alt sport decît oina. decît sa mergem la sigur si sa ne facem de rîs. care aveau rolul bine determinat de a intimida Evanghelica. "Nea Ghita". desi foarte tineri. Griguta baiete. în definitiv. pentru ca ramaseserîm în finala cu Evanghelica si lupta nu era prea usoara. la Federatie unde se jucau toate meciurile pe at unci. La meci avea sa vina tot Lazarul. dar din cioc. singurul punct asupra caruia nu se întelegea cu Barba. barb a e mai mare decît ciocul. i-am raspuns eu cu emfaza. îl joaca galeria. prin urmare ea dicteaza. baietii începusera antrenamentul sub conducerea lui Ghita Draghicescu. cu surpriza! Asa ca. la 3. "Telefon-Club". bineînteles ca nu luau parte numai jucatorii. care juca înaintas. Lazarul batuse la fotbal toate echipele celelalte. Si daca Ghita era capitanul echipei de fotbal.. si astazi. dupa-amia za. cum îi spuneam noi. care urma sa contribuie si de asta data la succesul Lazarului. afara de Cioc. . nu e asta primul meci pe care l-am cîstigat! . Echipa Evanghelicei era compusa mai mult din nemti. ne-a chemat pe toti: .. niciodata barba. chiar daca a facut vreo figura gresita. dom'le. La meci. avea meci cu Evanghelica. iar noi ne facuseram socoteala ca. Oho. Era prin mai si-ncepusera meciurile interscolare. ci toata galeria de scandalagii. Meciul era deosebit de important. zîmbind cu înteles.. De cum înflorise primavara.. cred ca nu mai este nevoie sa va spun ca un rol foarte important în cîstigarea unui meci. si printre cei de la Evanghelica erau cîtiva internat ionali. nu anticipa dinainte! facu el. Pîna acum.. trebui e încurajata. care ne spuneam ca. stai. ca era cu vreo doi-trei ani mai mare. "Olympia-Club" . "Unirea-Tricolor". care jucau la "Olympia-Club". indiferent de ce e. sportiv sau nu. ca de-ai mei vad eu! . fiind internationa li de cîteva ori..

nu degeaba au ramas ei în finala.. alesi pe sprînceana! Ghita adusese maieurile. ce-i dr ept. ca la risca. cu guler si mînecute albe. deodata izbucneste galeria Lazarului în strigate de piei-rosii si se aude un zgomot infernal. arbitrul fluiera pre lung... Gol! . Evanghelistii joaca bine. unul si unul. Bine. Litra îl duce.. Sînt pe terenul adversarilor. O noua greseala. S-a înteles? . care întrece orice imaginatie: sînt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele.. Lazar! Evanghelistii îsi fac de cap. care iarasi nu e fluierata! Ghita îsi musca buzele. sa hotarasca norocul pe care parte a terenului urmeaza sa joace Lazarul prima repriza. dar lazaristii parca sînt mai tari! Hm... Lazar! Ai nostri se-nfierbînta. . Ghita e numai ochi si picior. halal sa-ti fie! ... opreste .. trage. în recreatie stati în banci. toata lumea manînca dupa meci.. Asa ca la prînz. sa nu va cheltuiti toata energia aiurea. si jocul continua! . Barba e al nost ru! Jucatorii erau numai arc toti.. aproape de poarta acestora.. Jocul a început. si. si luam cupa. nimeni nu se mai duce la masa acasa.. adversari i nostri au început sa faca incorectitudini.. Unul la zero. în maiouri galbene. Hai. Arbitrul fluiera. se preface ca nu le observa. c a safiti în forma la meci. zis Litra. nea Ghita! . Un evanghelist se repede. Bravo. Se joaca strîns.. de ti era mai mare dragul sa privesti la ele. care nu-i acorda nici o atentie. pe care arbitrul le trece cu vederea! G hita e nemultumit si-i spune ceva arbitrului. în maiouri albastre. pentru Lazar! . da avertisment evanghelistilor. Si vedeti... hm. numai incorectitudini! Arbitrul. evanghelistii. Ce mai?! . de un albastru deschis. Daca-l cîstigam si pe asta. Litra. care se vede ca tin e cu ei. Hai. Ghita Draghicescu zvîrle un ban în sus. * Meciul! Ai nostri.. Mingea e la Traian Paraschivescu. Ghita nu stiu ce-i striga. din pricina stat urii lui mici. Atunci.

"Unu l a unu". îmi cer scuze. ca fara tine pierde m meciul si ne gasim beleaua cu Barba! . Daca ne iau meciul evanghelistii..! Ce ma fac cu Barba? Repriza întîia s-a terminat. roaga-te de el sa te ierte. Ghita se duce în pauza la arbitru si-l roaga din nou sa-i dea voie sa joace macar în repriza a doua. dati-mi voie sa reiau jocul! . e în joc situatia noastra scolara. nu se parlamenteaza. printre care: Dinulescu Stelian. N-o sa vrea! . Jocul continua agitat.. Fara el.. turbeaza de necaz si nu stie ce atitudine sa ia. Ghita îsi f rînge mîinile.. ba. s-a egalat!". Don' arbitru. Domnu' arbitru. Pai... Atunci. Nu admit recalcitranta pe teren! Un fluier scurt! Urlete de bucurie la evanghelisti: "gol. Nu se poate! Alta data sa fii cuviincios. Si ce ne facem noi? . cu o îndrazneala de care m-am mirat si eu. ca tinea cu aia? Ce. nea Ghita? . Si-acum?! . De ce a fost necuviincios pe teren? În timpul meciului se joaca. si numai eu sînt de vina.. De. Poftim! Ghita spumega de mînie.. Lazarul pierde meciul cu siguranta. va rugam si noi sa-i dati voi e lui Draghicescu sa joace. N-ati vazut. va rog.. ce naiba ti-a venit? . . cei mai puternici din clasa. . De ce te-a dat afara. stiu eu? Toata nadejdea a ramas la Tanasica! . . Arbitrul nici nu vrea s-auda. . ma fac de rîs. ca nu mi-am tinut gura. Fiindca n-am avut de lucru si i-am trîntit una. zice Ghita. Tu încearca si-om vedea noi! Arbitrul tocmai trecea pe lînga noi cu fluierul în gura.jocul si-l da pe Ghita afara de pe teren. ca simplu spectator. Condurateanu Vasile si Hinna Constan tin.. mult era sa mai înghit? . Va rog sa ma lasati în pace! Am sa fac cum am sa cred eu de cuviint a. nu-mi mai da voie sa joc. .. Ghita vine lînga noi. asculta-ma pe mine. îi spun eu abia înabusindu-mi furia... intervenii în fruntea a vreo zece volintiri. si dumn eavoastra nu stiti ce consecinte dezastruoase vom avea de suportat din partea domnului director Ionescu. Pai. . . Va rugam. sa ma tina minte! . Nea Ghita.

departe de a fi macar rautacioasa. Barba era tare încîntat ca liceul de sub conducerea lui detinea toate cupele la spor t. Nu stiu daca au înteles toti ce a voit sa spuna Barba.. Lazarul a luat cupele interscolare la toate sporturile ce se practicau pe atunci: fotbal. Ghita s-a întrecut pe sine însusi. 1925 si 1926. meciul s-a terminat cu 4. ca aluzia. cu cît au fost mai grele situatiile pr in care am trecut. indiferent de sportul pe care-l pract ici!. intimidata. nu este mai putin adevarat ca si antrenamentul îti asigura biruinta în meciuri. Pentru Echipa liceului Lazar: hip. la o serbare de sfîrsit de an. întîrzîasera la ora si. volei etc. în Cis migiu. chipurile.. Barcagiii erau din diferite clase si de diferite vîrste. unul. Sînt fericit ca liceul Gheorghe Lazar s-a clasat în fruntea tuturor liceelor din Bucuresti si regret ca printre concursurile interscolare nu este prevazut si can otajul. preferau sa astepte ora urmatoare de de curs. cînd a vorbit despre succesele sportive al e liceului si a prezentat publicului cupele obtinute. În repriza a doua. ba.. dar multi dintre noi am rîs p e sub mustata. rugbi. dimpotriva. tarie care nu s-a dezmintit niciod ata. Si. ura. . n-a mai bagat nici un gol. Trebuia sa-i lasam timp pentru mofturile si ez itarile de rigoare în astfel de împrejurari. Am convingerea ca în fiecare clasa se gasesc cel putin cîte 20 de campioni posibili! Ca daca "repetitia este mama memoriei". Ghita a aparut pe teren în fruntea echipei lazariste. Singur bagat doua "goluri".Am plecat. în urletele noastre da izbînda. si. odata... printre altele a spus: . pe lac nu erau decît barci cu baieti de-ai no stri. Tanasica.1 pen tru Lazar. de multe ori. Ne gîndeam ca s-ar putea ca arbitrul sa nu se simta la largul lui sa-i dea voie sa joace lu i Ghita imediat dupa interventia noastra. Toti erau de o desavîrsita colegialitate si aceasta facea taria noastra. Ba. pe la 8 dimineata. De asta data. urraaa! Prin anii 1923.. s-a afirmat cu atît mai puternic. 1924. era foarte simpatica si mai ales foarte transparenta! * Cismigiul a fost pentru lazaristi teatrul multor întîmplari vesele. pentru ca Evanghelica. care radia demultumire si încredere. hip. tulburîndu-i lectia. Din zeci de piepturi a izbucnit strigatul de triumf: . urraa. cum nu întelegeau sa-l supere pe profesorul respectiv. care. lasîndu-l numai pe Ghita acolo. sa-i mai dea si el cu gura. chestie de abilitate diplomatica! Dar iata ca i nterventia noastra a prins bine.

se dadeau chiar serioase lupte navale. vreun elev de la alt liceu avea nefericita inspiratie de a se aventura pe lac. stropindu-l pe adversar din plin. directorul de la M ihai Viteazul. voi raspundeti la ce va întreb eu! Acum. Stefan Zanescu. ca un val de apa îl plesni drept în gura. erau adevarate întreceri de canotaj. ma. una dupa alta. Se vede ca naiba a vrut sa-si rîda de noi si sa ne joace o farsa. Ce cauta vor gasi! rosti Ionas Moscu sententios si se pregati sa-i înfrunte: Ia ascultati. ma. Moscu ridicase lopata dreapta. Apoi. nu do vleci? Ce-i cu voi pe-aci? . Da' voi ce cautati? . Alta data ne gaseam pe lac vreo sapte baieti din clasa noastra. mai "dovlecarilor". ma. ca va ia mama dracului?! .) . însa. facîndu-l sa bolboroseasca înecat ultimele cuvinte.Cînd se-ntîlneau pe lac lazaristii din clase diferite. adica doi elevi de la liceul Mihai Viteazul. îi facura pe cei doi "dovlecari" ciuciulete. Noi avem ora libera si sîntem la noi acasa. Al nostru sau nu. în trei barci. . înca vreo trei-patru lopeti. cu maiestrie condu se. Îi gaseam intrusului pricina din te miri ce. ma. . Dragu Henry. si-o lasase piezis în apa. Tin minte ca odata ne-am întîlnit pe lac cu doi "dovlecari". repede. ce destepti! Voi sa ne reclamati lu' Balauru. Daca. da' voi n-aveti nici un rost aici si va rog s-o stergeti cît mai repede! Frumos va sta sa chiuliti. amarîtilor? Am sa va iau numarul si sa va reclam lui Balaurul (Balaurul era Ion Roman. ca am chiulit?! Da' vo i ce cusur aveti? Parca noi nu putem sa va dam pe mîna lu' Barba! Dar n-apuca sa termine vorba. Da' ce. voi nu stiti ca pe lacul asta cresc nuferi. astia în împaratia noastra? . ce cauta ti cu barca-n Cismigiu. Printre altii erau: Ionas Moscu. Iete. lasîndu-i pe bietii baieti uluiti si spumegînd de mînie. ca ne-a scos în ca le o barca cu doua fete dragute foc de la Carmen Sylva. Costel Manolescu s i Harry Löbel. n-aveti ora. Ce cauta. dupa care isprava ne îndepartam în graba. e lacul vostru? .

ca de un deget. Zanescu îsi ia pozitia si o porneste voiniceste înot spre debarcader. urmeaza figura hoata! Si. lapte! Repede. stai. ma. vreau sa le impresionez! P-orma. Zanescu ridica un picior în sus. cîrmeste barca lui spre barca fetelor. se i zbea în barca fetelor. însa de unde sa mai scoti doi lei? Dar o idee ingenioasa si salvatoare strabatu creierul Chiorului. în apa! Pleosc! sar stropii de doi metri. caruia. parca de ele comandata! * Multe si nenumarate au fost poznele facute în Cismigiu.Zanescu n-are de lucru si-ncepe sa faca figuri cu barca lui.. la debarcader. îmbrac at chiar în ziua aceea cu un costum nou. îsi ia avînt. ti-ai gasit! . mai cu dare de mîna. s-a lins pe buze . Ca sa nu se faca de rîs prea de tot. cunostinta e gat a! .. Ma. racorit o clipa de. altii. sistemul meu. c-o sa cazi în apa! As. Unii. ma. inspirîn dule frica?! . Pai. a comandat tot un lapte batut. mai bau pîna aproape de fundul paharului. sa luam ceva: mai putin dupa pofta inimii si mai mult dupa posibilitatile fina nciareale fiecaruia. Sistemul meu. ne-am strîns mai multi la "Buturuga" . fraiere. Cu noi era si Chiorul. bun lapte. gros. lasînd asa. nepricopsitule. ajungea pîna la brîu. spre desperarea lui Costel Manolescu! Noroc ca apa nu era adînca. . . în hohotele noastre si mai ales în hazul nemaipomenit al fetelor. ca ne stropesti! îi tipa Costel Manolescu. care nu da gres! Ma fac admirat pentr u "sportivitatea" mea! Acum. cei cu pungile usoare. la un loc. Da-le-n colo de fete. Fetele încep sa tipe. mai saracuti. bine ma. cu brobo ane de unt. se ridica în picioare si se prefacea ca e gata sa cada -n apa. dom'le. si rece de-ti îngheta limba! Ar mai fi baut un pahar. dar barcile împinse de valuri se departeaza pe nesimtite si el calca. de-ar fi baut si lacul Cismigiu! Cum facea parte si el dintre noi. se departa. i se facuse o sete. Lasa. un mic bufet . foarte satisfacute de aceast a întîmplare. Într-o ora de Trigonometrie. din ce pricina nu stiu. A sorbit Chiorul din el cu nesat pîna la jumatatea paharului si s-a gîndit ca e bine sa se odihneasca putin. nici doua. au cerut cîtiva tapi de bere. am lua t cîte un lapte batut. asa întelegi tu sa le faci curte unor fete. el. ce e drept. fiti atenti. o lipeste si vrea sa sara-n barca lor. Fanica. lopata repede... nici una.

. te rog. si cît ai clipi o prinse si o arunca în restul de lapte. si dumneata mi-ai adus si o musca. . va aducem altul. stiti. ca mi s-a facut rau! Sa vina patronul! . puse mîna pe paharul cu musca.. Musca se zbatu cît se zbatu si-si dete obstescul sfîrsit sub privirile ucigase ale calaului. E-n regula! zise Chiorul si. . Nu. scuzati. Mai. din greseala.. Cum. . Ce va priveste? Vorba e: ma credeti în stare. Ti-am comandat un lapte batut. în ha zul tuturor. Chiorule?! .... nu? . Ce sa se-ntîmple. nu cred ca de la noi. vreti sa vedeti cum mai beau eu înca un lapte batut. ce sa se-ntîmple? Se poate una ca asta? Sa mambolnavesc de stomac? Vine omul sa ia un lapte si. Ia-l d-aici. o musca moarta în lapte. compunîndu-si o fata de om scîrbit la culme. fara sa-l platesc? .. beau un pahar pe gratis... Vorba e: cinemi mai face cinste cu unul. serviabil. poate ca de la laptar. Si l-a baut si pe al treilea. vara. va rog? . necum. cum. eu va spun ca mai. dar mai repede! .Apoi îsi roti privirile în jurul nostru si spuse: . daca ai sa faci vreo smecherie! . Scuzati. . dar Chiorul sari în sus ca ars: . hei. strigînd: . ma! îi raspunse Matei Paunescu. sa nu mi-l aduci to t p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras. ca alte cuvinte. lapte cu cadavre de insecte.. s-a întîmplat. Pai. ochi o musca ce bîzîia pe lînga pahar. batu în masa. Sa te vad! Ochii Chiorului lucira de bucurie. ca alta data nu se mai întîmpla! Si chelnerul.. Nu va suparati. vine! se auzi vocea amabila a chelnerului.. Chelner. Eu. poftim încoa'. sa-l ia. Ma rog. dom'le. lasa-l aici si adu-mi altul! Mi-e frica. Vine. pe care Chiorul l-a baut cu o pof ta si mai mare decît primul. s-a-ntîmplat. daca ma tin de cuvînt? . va rog.. Foarte discret îsi facu mîna dreapta cupa. scuzati. ca e curateni emare. coane. chelner. Ce-ati comandat. oferit de Matei Paunescu..

Stroe. profesorul nostru de Româna. A venit cu piesa si ne-a pus sa citim pe cîtiva dintre noi ca sa ne-aleaga roluril e. cu . personajul principal. Repetitiile au început imediat. decît la real. în tot liceul! Printre alte nazbîtii cu care îmi distram colegii în recreatii sau în orele libere. care avea si rolul cel mai mare. era si "imitatul". Si s-a hotarît ca pe Zeus sa-l interpreteze Ionas Moscu. în special. sa nu fie ascultati. chiar în clasa noastra. Treaba mergea bine: în doua zile stiam rolurile pe dinafara si acum faceam repetitiile fara text. zeii didactici. porni în cautarea interpretilor. S-a oprit la clasa a VII-a moderna. În sfîrsit. din recitari. Programul fusese alcatuit din cîteva inevitabile discursuri. unde banuia Barba ca se gasesc mai usor elemente cu înclinatiuni artistice.CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZAR De cîteva zile la liceul Lazar era o forfota neobisnuita. delegat de Bar ba cu regia. Dupa ce s-a stabilit sa se joace o scena din actul al III-lea. mai ales . spre marea satisfactie a colegilor certati cu literatura. unul dintr-a VII-a reala. exercitii de gimnastica si un fragment dintr-o pi esa de teatru. Peste o luna urma sa se sarbatoreasca 65 de ani de la înfiintarea liceului. eu. specialisti în "materie". ca putini profesori. iar pe Prometeu. întrucît era elev si la conservator si mult mai talentat decît noi. si Barba planuise o serbare impresionanta. coruri si orchestra. Asupra acestui din urma punct al programului avea sa hotarasca profesorul de Limba româna de la sectia moderna. mai ales. unde era dascal. care citea foarte frumos. cînd lipsea vreun dascal. Dar la una din repetitii s-a petrecut un fapt care avea sa-mi sporeasca faima cu m nu ma asteptam. au ales "Prometeu" de Victor Eftimiu. asa-zise ocazionale. care astfel aveau pril ejui sa scape de lectii si. dupa multe peregrinari si încercari facute în celelalte clase. dupa multe si interminabile consfatuiri. în orele de Limba româna. spirite "ceva mai pozitiviste". pe Hefaistos. si-i imitam. unde erau. vorba sa fie. o serie întreaga de actori de la National. Imitam. N. Avram Todor.

fasoanele de rigoare s i sporind astfel voiosia clase.. pe Fintesteanu în "Casatoria" de Gogol. cum era în clasa o neobisnuita atmosfera de voie-buna. ma rog. dupa o repetitie foarte reusita. dar pentru ca sîntem la Româna.. în ce piese doriti? .. cum ar fi spus Barosanul.. În ce stii? . Pe Nottara. ca striga din banca: . glasul lui Nicu Marinescu. pe Baltateanu în nu mai stiu ce. am sa-i imit în "O scrisoare pierduta" si în "O noapte furtunoasa" de Caragiale. glasul care . pe Manu. M-am înclinat surîzator si am multumit întocmai unui actor.. Sa-i imite Bajenaru pe artistii de la "National"! Profesorul si-a-ndreptat cu siretenie ochii-i verzui si vioi asupra mea si m-a înt rebat: . . si. E adevarat ca-i imiti pe actorii de la "National"? . stiti. bineînteles. pe Fintesteanu. apoi la rînd pe Demetriade în Hamlet si în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara în Luca Arbore din "Viforul" de Delavrancea si în Batrînul Moor din "Hotii" de Schiller. si suna! L-am imitat pe Brezeanu în Cetateanul turmentat si pe Manu în Agamita Dandanache. facînd. prea simpaticii lor elevi. însa acum ma simt cam obosit de repetitie. cum ar spune un cronicar dramatic . Daca tineti neaparat. În toate. pe Brezeanu. dar cînd îmi imaginams i cîte o convorbire între doi profesori. .o verva îndracita . pe Vraca în "Faust" de Goethe.. pe profesorii nostri.. ca mai avem putin.. pe Vraca. Pe cine stii sa imiti? mi-a taiat el vorba. Dar "vae mihi". dar începe.. pe Baltateanu.. facu Todor reverentios.. care l-a multumit pe Avram Todor pe deplin. erau parca mai entuziasmati ca nicioda ta si-si manifestara sentimentele printr-un ropot de aplauze... Da.... cum doresti dumneata. desi ma auzisera de zeci de ori. Interesant! S-auzim! . . "Imitatiile" constituiau cea mai mare distractie a baietilor. Ma rog. atin geam culmea artistica pentru ei! Într-o zi.. ce-i vine lui Nicu Marinescu.. domnule profesor. Baietii. dar cel mai bine îi imit pe Brezeanu si pe Manu! . Am strîns emotionat mîna pe care mi-a întins-o profesorul si m-am înclinat respectuos si plin de seriozitate. despre noi. pe scena.

pentru ca voiau sa-si dea seama toti de interpretarea n oastra si sa ne faca eventuale oobservatii. Asa o fi. e mai solemn. Ma iertati. cînd Todor Avram. Dar... Cum? . mama. nu exagerez. pe Chelaru de Româna. în fata colegilor.. pe Draganescu de Drept si Filosofie.. . ma. pe Cracanel de Naturale. pe Cioc si pe Cracanel îi imitam la perfectie. dar s-a tinut cu mîinile de burta. în recreatia mare dint re ora adoua si a treia. Nu va suparati.. Dar daca îti fagaduiesc ca n-am sa spun nimic? .. continuai eu. Lasa. dar daca se aude ceva la Cancelarie. domnule. si cît p-aci sa cada jos! Ce e drept. colegul meu nu-si daduse seama ca-mi poate face cel mai mare rau. însa. sau mai bine-zis nu mi-am permis sa-i imit. Pe domnii profesori. cînd l-am imitat pe Cioc.. dar în nici un caz colegii mei! . consternat.. Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors catre banci. încercai eu sa ma eschivez. mai. Bine! Si i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germana.. dar vezi tu. Cine ar putea sa spuna la Cancelarie? . în urma acestei mici reprezentatii. Cine stie ce complicatii ar fi putut iesi de aci! Mi-am îndreptat privirea spre profesor. eu? . imperturbabil. . sa nu ne-ncurcam cumva! . Ce le-a venit sa ne duca-n Cancelarie? Atîtia balauri cu ochelari la un loc. vox Dei!" . spuneti-i lui Bajenaru sa-i imite si pe "domnii profesori". nu va suparati.. va închipuiti ca numai bine n-o sa-mi mearga! . . mama. ne anunta ca viitoarea repetitie va avea loc la Cancelaria profesorilor. nu fara putina emotie. nu stiu cum! Eu . Din entuziasm si din simpatie pentru mine.propusese sa-i imit pe actori. pe de o parte e mai bine. Hai. pe Minciu de Istorin! A rîs Avram Todor cu lacrimi. "Vox populi. Alta acum! comentam noi. se auzi de asta data parca ceva mai imperativ ca adineauri: . de ce nu? . Don' profesor. La serbare ce-o sa facem? . mi-a fost dat sa trec prin multe si grele încercari. Atunci. Aha! Si-n fata mea. ca ne mai obisnuim cu alt public decît cu colegii nostri! spuse Stroe. pe Cioc de Gimnastica.. cum nu stiu daca mai rîsese vreodata în viata lui.. ai fi zis ca vorbesc chiar ei! Niciodata n-au fost mai tristi colegii mei ca a sunat clopotelul de iesire.decît. ?!? . chiar în Cancelarie. dar nu pot. ca a cum. Zîmbea! . . pîna la serbare! Mai facuseram vreo doua repetitii în clasa.

. Intra tu întîi! . . decît cu cu prilejul premierii la "Tinerimea Româna". hai. . Poftiti. uimiti la culme. Domnii Stroe. . . spiridus ulclasei. . la Cancelarie cu "Prometeu"! ne anunta pedagogul de serviciu. Intraram întîi la Secretariat si asteptaram foarte putin. Cum. . ca tu esti mai gras! . elevi! . Hai si tu. . . . .. . Nu este destul ca ne gasim în fata a patruzeci de ochii ai profesorilor în viata. în decurs de sapte ani. domnilor. . iar altii citesc ziarele sau rasfoiesc cîte-o carte. . . Unii fumeaza. în "Cancelaria Mare"?!! întrebaram toti odata. Las' ca eu trec dupa tine. . grabiti-va ca nu e timp! Sîntem înauntru! Brr! Ce atmosfera plina de severitate. .. . nu patrunsesem în "Cancelaria Profesorilor". sa ne sufli! i-am strigat eu lui Nicu Marinescu. Pfiu! Hai. cînd usa la "Cancelaria Mare" se deschise si în prag aparu Avram Todor. . . Tocmai voiam eu sa va propun ca n-ar fi fost trupa completa fara sufleur! Al vostru sînt! Pîna atunci. Parca-si soptesc între ei: "Ce-or fi cautînd epigonasii astia în Cancelaria noastra? E un sacrilegiu!" Profesorii sînt asezati pe scaune la masa mare din mijloc. . da! ... unul. Da. . Pustiule. ma! . . n-am sa ma simt la largul meu. Moscu si Bajenaru. care ne facu semn: . de pe pereti ne privesc înca vreo saizeeci de ochi ai profesorilor decedati. Hai. .

dar rîzînd cu pofta): . Îi facu semn lui Todor. domnule.. domnule director. . În ochii celor mai multi citeam neîncrederea. ca-i imiti foarte bine pe actorii "Nationalului". Ei. Bajenarule. ai înteles tu foarte bine chiar. ca-l imiti de-ai zice ca-i chiar el. nu altceva! Dar. ciudat. îmi spuse zîmbind: . si domnul Stroe dintr-a VII-a reala. ridicîndu-se de pe scaun. Tocmai intentionam sa ne retragem. . Domnul Moscu si domnul Bajenaru dintr-a VII-a moderna. n-am stiut ca a i asa talent! Ba. Cum adica. cînd deodata Barba. domnule director? facu Avram Todor amabil. numai ce-l vad pe Barba ca-mi spune zîmbind si mai larg (prima oara în timp de sapte ani. dupa ce terminai cu actorii. Bajenarule. . lînga fereastra. toti îsi parasesc ocupatiile si încep sa ne priveas ca plini de curiozitate. m-a luat de barbie si mi-a spus: . Mi s-a parut ca n-aud bine! . bravo. Niculescu-Brailiteanu a venit la mine. Am fi curiosi sa te auzim si noi! . Ia mai fa-i. Bajenarule. "pour la bonne bouche". si-acuma. Am auzit. asteptam! . Cu placere. domnule director! Si. fara sa fac mofturi. daca nu va suparati.. . asupra interpretarii. Hefaistos?! Ce parodie! Hm! Hm!" Barba statea pe un scaun.La intrarea noastra.: adica sa-i imiti pe domnii profeso ri! M-am uitat la Avram Todor.. va rog! Am facut repetitia cu destula emotie. Ei. Privirea mea i a spus trist: "Mi-ati facut-o.. cu degetul mare si cel aratator de la mîna dreapta. Parca ar fi vrut sa spuna: "Ce isprava or sa faca flacaiasii astia!? Zeus. spre marea încîntare si chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. pe Brezeanu. însa. zîmbi Barba. ca n-am înteles? . domnule profesor!" Dar Barba nu ma lasa deloc: . gesticulînd.. extraordinar.. daca vrem sa avem succes .. îmi dati voie sa va prezint pe interpretii scenelor din "Prometeu". ca sa ne fac a anumite observatii: unele îndreptatite.. Va rog. deoparte.. altele nu prea. Putem.. dar nu-mi permit sa-i imit pe domn . ma. repetai pentru a nu stiu cîtea oara imitatiile pe care le stiam.. o data. Ne pare bine! Îi cunoastem!. Domnilor profesori. uite. l-am vazut atunci rîzînd pe Barba. ca de obicei. ma. obse rvatii de care ne-au rugat staruitor sa tinem seama cu sfintenie. Cîtiva profesori ne-au întrerupt. va rog sa nu va suparati. începe. Bajenarule. mormaira cîtiva. Hai. fa si "galeria profesorilor" ! Am încremenit. si acesta spuse: . Bravo. Prometeu. zîmbea mefistofelic lînga usa cancelariei. de cînd eram la Lazar. Domnule director..

Asa ca. Constantin Ionescu.. anuntînd mai înainte: . va rog din suflet. aici. gînditi-va la ce consecinte dezastruoase ar putea sa aiba pentru mine aceste imitatii. eu. domnule director.. va rog dati-mi scaunul dumneavoastra putin! Omul s-a ridicat imediat pentru ca i s-a parut foarte fireasca cererea mea.. ba. pentru ca socotim aceasta drept o manifestare artistica. ducîndu-ma spre pupitrul unde se aflau cataloagele... Gasindu-i pe Nicu Marinescu afara din banca. am avut impresia ca a fost chiar încîntat ca m-am adresat lui! Apoi.. mai cu seama. O înteleg foarte bine. Zalman.. parca de cînd lumea as fi avut spectatori atît de selecti. l-am luat de ureche si l-am adus lîng a o presupusa catedra tragîndu-ma cu deosebita satisfactie . aici! Ia conjuga tu: "a a cuace. directorul liceului Lazar. asa cum ai spus tu. asa cum o facea profesorul însusi. Bine.. . Domnule director. doi. ca sa-mi fac intrarea propriu-zisa în clasa. în fata dumnealor. la situatia ce mi s-ar crea. a germina. si la revedere! Si acuma sa pufteasca buierii: Cohn sile etc. aici. si am iesit din cancelarie. l-am obtinut cu Cracanel si m ai ..iiprofesori în fata dumneavoastra si. mogarule.." de o barba imaginara: falfai... "Domnulprofeso Cel mai mare succes de imitatie cu profesorii. aici. cu asentimentul domniilor lor. fara sa te mai lasi rugat.. etc.. daca spuneti dumneavoastra!. i-am spus unui profesor mai tinerel de la "B". Condurateanu Va Naturale".. am pus mîna pe unul. Daca nu va suparati. la întîmplare. însa.. Bajenarule. Domnul profesor Fischer de Germana! Am iesit. Si cu o nemaipomenita îndrazneala. în fata domniilor lor. si totusi îti cer sa-i imiti pe domnii profesori! . Apoi anuntai pe rînd: "Domnul profesor Radian de Stiinte r Draganescu de Drept si Filozofie. Ma gasesc întro situatie foarte delicata. si nu interpretam acest fapt drept o luare în derîdere a domnilor profesori. care sedea în capul mes ei: .. începe! . A. pe care o întelegeti foarte bine! . îti cer sa-i im iti pe domnii profesori. ascultam cu totii productiile unui talent .

. .) Lasa-ma sa respir! Nu pot sa-mi trag sufletul! Toti m-au coplesii ca laude pentru .. . . strigîndu-iasa cum facea Cioc: . Erau fericiti din doua motive: primul ca unul dintre ai lor se distinsese în fata tuturor profesorilor. si al doilea. nu însemna ca scapasem de toata ziua. rostite cu încetinitorul. . . . cum facea el cu fluierul. nu mai e nevoie de nici o explicatie c a sa înteleaga ce înseamna asta! . . ca pentru începerea jocului de oina: . cînd am deschis gura si-am dat drumul frazelor lui stereotipe. Echipa întîia la bataie. de ce rîzi? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? Îti dau o palma de te dau cu capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine. . profesorul de Gimnastica. . a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-ma-ri-me-co-lo-sa-la!" Si asa mai departe! La Cioc.. . Moscu? Moscu. Ce te vîri în mine? (Desi el se vîra în tine. . a fost culmea succesului. . Îi dadui un pumn scurt lui N icu Marineseu în umar. . . . baietii strînsi gramada m-au ridicat pe sus si m-au dus în triumf pîna în clasa. Pentru cine a fost scolar. . si toti se prapadisera de rîs! Dar. . Dar daca izbutisem sa suspend ora a treia de cursuri. Mi-am dus degetele mîinii drepte la gura si am fluierat. . a doua la prindere! Moscu.. .. . .. ca scapasera de o ora de curs. Deci suspendasem timp de-o ora cursurile la liceul Lazar! Timp de-o ora vorbisem întruna si nu ma simteam del oc obosit! Pe sala. fiinta lui Dumnezeu. . ce faci. . fiinta lui Dumnezeu! Si-apoi începui sa-i imit gesturile repezi si sacadate. cum spuneau ei "talentul meu exceptional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete: ora a treia de cursuri trecuse si nici un p rofesor nu se-ndurase sa-si ia catalogul si sa se duca în clasa! Nici unul! Cînd am iesit din Cancelarie. tocmai suna de iesire. ... de sase ani bati mingea si nu stii s-o bati! De ce zîmbesti. . si nu si-a facut vreodata lectia.ales cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit! Numai îl anuntasem pe Cracanel. dupa care începui sa-l împing cu burta în toate partile. .

profesor tînar si foarte bin e pregatit. Ia pufteste la lectie. Cum a intrat în clasa. nimic! Nici n-a asteptat sa rostesc doua-trei cuvinte românesti. asa cum nu-l vazusem niciodata: . m-a întrebat: . nu? . Niciodata nu se-nvalmasisera în mintea mea ca pîna atunci sinus si cosinus. te rog. si nu mi-ar fi convenit deloc sa sufar. cotangente si cosecante. dupa ce a pus absentii. ca a sarit în sus. de ochii nostri. citeste si traduce! Habar n-aveam! Cititul a mers bine. Eram sigur pe mine. ca n-a mai scos pe nimeni. pu Mihail Stoicescu.. fara sa se prefaca cel putin. . Dumneata te numesti Bajenaru. asa.. buierule! Am iesit singur. cînd procedau la fel cu v reunelev. sa te-nveti s a mai imitezi pe profesorii! Am trecut în banca abatut. Vad ca te preocupaîntrucît va si Trigonometria. Asta însemna "persecutie didactica". pentru ca ar fi însemnat ca mas culta declinarile. Fischer a venit mai devreme ca de obicei si. realist si matematician de forta. domnule profesor! . pentru ca avusesem deosebita amabilitate de a-i distra pe . Nu ma temeam atît de Fischer si de Germana. Îmi pare bine ca nu te tii numai de pozne si de imitatii. ma. Stoicescu m-a frecat si. dar era foarte posibil sa se napusteasca asupra mea siceilalti profesori ale caror materii erau ceva mai grele si mai importante. asa cum îl imitasem eu .Ora a patra aveam Trigonometria. strigîndu mi furios. îsi lua el seama îndata. si poftim la lectie! Am iesit fara pic de emotie. Îti dau 7! A doua zi aveam Germana. ca ma cauta în catalog. adica nu ... Si-apoi stiam lecti a: în ajun îsi batuse capul cu mine o ora si ceva un bun prieten de la Sava. ca ars de foc. Doi si treci la loc. care venise la liceul Lazar chiar în acel an. sari el. mi-a spus satisfacut: . pentru ca retinusem numai cucîtev a minute mai înainte atentia severilor profesori ai Lazarului. Stefan Predescu. nu. Da. dar la traducere. m-a aratat cu deg etul si mi-a strigat: . Ia declina tu. contrariu celorlalti profesori. Fii bun. dubitocule (nu mi-a mai spus mogarule).

. Am întocmit statistica respectiva imediat. si pe voi. vreun sfert erau colegi si parinti. care ne fagaduisera solemn. frati si surori. nu voi mai suferi nici oneplacere din partea nimanui . dragutele de ele.dascalii nostri . . . . . numai fete! Ce colorit viu si cîta prospetime adusesera ele în sala! În grupe de cîte patru-cinci. bineînteles! Ce-o dar oare opt. . sa stim ca avem în apropiere niste suflete calde care sa ne sustina moralul. daca noi n-avem bafta alora de la Sfîntul Sava. iar Fischer m-a ascultat chiar lectia urmat mi-a pus sa-mi îndrepte "doi"-ul! . ca sa-i vedem si sa-i apreciem componenta. Gloria si Moteanu. . pe care îi intereseaza "sala" înainte de spectacol. au venii cum nu ne asteptam de multe. Avuseseram grija sa ne invitam din timp toate simpatiile. Nu respectasera recomandarile profesoarelor de a veni în uniforma scolara. îsi spuneau baietii nostri cu justificat regret. caci numai grija de a iesi cu fata curata din mîinile profesorilor îmi lipsea acum. cu stimulatoare surîsuri pîine de farmec. * Toate acestea fusesera pentru mine un fel de "colac peste pupaza". s-amai atins nimeni de mine. ca nu cumva sa nencurcâm la vreo replica. sa facem serbari cu fetele.. si-acum. capsoarele le respirau în voie. iar jumatate. eleve la liceele de fe te: Carmen Sylva. ne spuneau ele. cei trei corifei prometeici: Stroe. În sfîrsit. alcatuite numai din boboci. .. Si-au venit. . alt sfert. ca Barba n-admite acest "mixium compositum". cînd trebuia sa fiu linistit si sa-mi pregatesc în tihna rolul lui Hefaistos pentru serbarea care bate a la usa! . ca nis te veritabili actori. . . . culmea curajului . de pe scena pareau niste buchete enorme. Barba. a venit si multasteptata zi plina de emotii a faimoasei noastre serbari. . simpatiile lazaristilor . m-a asigurat ca. din acel punct de vedere. supunînd fi nu si ca facut sau ce-o fi vorbit el cu Fischer si cu ceilalti profesori nu stiu. si cronicarul întîmplarii. am dat o "rai ta" cu ochii. barem sa fie dintre ele cît mai multe spectatoare. începînd din acea clipa. Moscu.. Centrala. om superior si întelegator al situatiei. ca fiecare invitata de-a noastra si-a mai adus cîteva colege.. Ma. Am invitat numai fete. . mai tîrziu cu siretenie. ci îmbracasera cele mai delicate si spumoase rochite. Si cu oamenii de soiul asta nu stii niciodata la ce surprize te poti astepte! Si noi. Aruncasera cordelutele ce lesta vileau frumusetea parului lor tînar. . . ca ne vor tine pumnii. chiar în vizuina lor! În recreatie m-am dus la Barba si m-am plîns de Fischer. . . . ca baietii ar fi fost gelosi: si pe noi. . .

. Si mai bine sa lasam discutia si sa mai facem o repetitie. si înca o data. care era înalt si gras. Prometeu.. care întreceau in frumusete si gingasie ghirlandele de flori ce strajuiau balcoanele. si mai cu seama fetele. dar noroc ca nu s-a cunoscut nimic. da. în costum de Zeus. spre a le veni în ajutor: . e mai adecvat în uniforma. ba. ma Stroe. acolo. zeu. Se vede ca totusi Moscu a avut o presimtire: s-a bîlbîit la un vers. coafat în inele si bucle ce tremurau la fiece miscare sau strîns simplu în cozi împletite cu multa arta si legate cu funde bogate de matase. care furase focul din cer si-l daruise oamenilor. ca faceam eu rost d e costume adecvate si de nitel decor. fierar! Dar noi? A! conveni el cu bonomie. Nu ne mai saturam de aceste minunate podoabe vii ale salii noastre. în uniforme bleumarin?! Daca Barba n-a vrut. Ei. de la teatrul unde-mi fac ucenicia! .. cocu risavant aranjate.. eu. cred ca au fost mai furtuno ase decît . da' m -a palit o emotie. puternice si sincere. cînd or sa ne vada interpretînd roluri lenoastre antice.. cum au venit îmbracate si coafate? spuse Stroe cu naduf. "Cu soarta omenirii ce zeu te-nsarcinase?" Iar el a spus: . Cu soarta zeilor ce om te-nsarcinase?" Totul. parul revarsîndu-se bogat în plete pe umeri. si chiar îsi au farmecul lor. Ne faceam de lucru mereu la cortina. s-a sfîrsit cu bine. Zeus trebuia sa-l întrebe pe Prometeu. iar aplauzele calde. si-apoi aceste greseli sînt inerente oricarui spectacol cu actori autentici. întors sub ceafa gen "paj". care sînteti mici si su btiri... Nae. ce figura o sa facem noi. stiti. de-mi vine sa las totul balta si sa fug în Cismigiu. ca sa mai privim o data. ma. titan. Le vedeti. ca sînt solid. pe lac! Serbarea a fost un triumf.admiratiei noastre cele mai variate pieptanaturi: bretoane frumos retezate. însa. daca s-ar fi anu ntat ca se joaca în parodie. cît sînt eu de Zeus. asortate la culoarea rochiei. Si Hefaistos. dar voi doi. ce mutre ati fi avut în Prometeu si Hefaistos! Pai Prometeu. ca. era. ca a stiut Barba ce face! spuse Moscu. H ai.. Lasa. si mai cu seama ele. cu care neau rasplatit colegii nostri. mai mergea. mai du-te-vino! Dar asa. .

are pumnii ca am fost..cele primite de multi actori de-a lungul unei cariere chiar! * .... Domnule. Domnilor.. Încolo n-a existat dascal sa ne predea în cursul superior si car e sa fi fost scutit de vreo pozna. si înainteaza aplecat cu mîn a dreapta facuta cupa.. Bine.. pentru experienta. si acelea de categoria CAPITOLUL X GLUME. Domnule Constantinescu. în clasa a VI-a. am prins o musca. îm grea! . Hîrtia sen roseste. se explica lectia despre ac idul formic. de te-ai . Ca sa dovedim aceasta. ce-nsemneaza gestul acesta? . cum poti sa debitezi astfel de ineptii. crezi ca ai sa mai zbori mult? Si deodata: "bîsti. deodata. în mijlocul linistii. dar cele mai multe l e faceam sub aspectul naivitatii. pe cînd realitatea nu era tocmai asa! * Odata. E mici! Pentru unul ca mine . Don' profesor. Cel mai mare farmec al vietii noastre scolaresti îl constituiau sotiile si poznele pe care le faceam. nu?! . te-am prins!" . doar tatal lui Hercule se cheama i trebuia o duzina de pumni de zeite.. la ora de Chimie. Ce sa-i faci? Ghinion! îmi raspunse fostul Zeus zîmbind.. destul de tare. GLUME. si multi profesori ne credeau chiar prostanaci d e-a binelea. ca te prind eu acuma! Ce. profesorul ne-a spus: . cum ti-a tinut pumnii iubita ta.. la Plopeanu.. asa cum o faci cînd vrei sa prinzi o musca. bîzz. ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rau ca n-avem o furnica la-ndemîna. îl vedem pe Chiorul ca se ridica din banca unde sedea. Stai tu. fara sa spuna un cuvînt. În lipsa de furnica. urmarea o musca si-i soptea acesteia.. sa stiti si dumneavoastra ca furnica contine acid formic. mai Ionas... tipa Chimistul exasperat. Singurii profesori la care n-a îndraznit nimeni sa faca nici o sotie niciodata au fost: Barosanul si Atila. ca sa fie auzit de noi si mai cu seama de profesor: . ca sa facem aceasta interesanta experienta! Dar. Într-adevar. Printre altele. GLUME. n-avem decît sa strivim o furnica într-o hîrtie de turnesol. prin fundul amfiteatrului. e bun a si musca.. pen poticnit?! delicata.. ca e tot insecta! . Multe si felurite au fost glumele si micile noastre nazbîtii.

a. în hohotul de rîs al colegilor. Hai. Economi e politica sau Filozofie. daca n-am facut experienta! De ce sa nu-ncercam? Sa strivim musca în hîrtia de turnesol.. cu multa bunavointa. dorinta care nu stim daca i-a fos t realizatade prea multe ori. * Cele mai multe farse le faceam pe-ntrecute la Tînarul. si ar fi vrut din tot suflet ul ca toti sa plecam de la ora lui cu lectia învatata. de Drept si Filozofie! Era un profesor foarte inimos. A.. în l oc sa ne concentram asupra explicatiei. fiti atenti. domnule.tru numele lui Dumnezeu?! Cum o sa existe în musca acidul formic. si lasa-ma-n pace! Te rog stai jos! Chiorul si-a ridicat sprîncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul întelesese sa-i aprecieze bunavointa si mai ales interesul ce-l dovedea pentru sti inta si deschizînd pumnul în care tinea.. ca nu esti buna de nimic. va rog: astazi am sa va vorbesc despre. eram cu totii vorbiti sa ne miram.. du-te sanatoasa. sa-i dau explicatiile c uvenite. eram atenti si notam cu creioanele pe pupitre de cîte ori se bîl bîie sispune: "a a. Poate ca exista. a!" Tînarul obisnuia sa-si înceapa fiecare lectie. ca nu ma supar. captiva musca. don' profesor. nici macar pentru o amarîta de experienta! Si se aseza. indiferent daca era de Drept. spuse. . (si spunea sub iectul). a. cam în felul urmator: . si nu stim noi. care v-am spus cae xista numai în furnica? Dar Chiorul nu se da batut: . pentru ca el vorbea foarte precipitat. iar noi. Daca cineva nu întelege ceva sa ma-ntrebe. Stai jos. si o sa ne convingem! . adresîndu-i-se acesteia: . foarte serios. Cînd ne cita date astronomice.

. . . tinere. si el nici nu se gîndea sa plece. . N-am luat decît doua: una am oprit-o eu si una i-am dat-o lui Dragu Henry.. Pe la jumatatea orei. . . furat de explicatie. . . A.. . . a. pe la sfîrsitul iernii. . .. nu. am pus un ceasornic desteptator sa sune cu zece minute înainte! Ce-o fi facut la Cancelarie.. El le pusese pe birou. pe rîndul din mijloc. . de la steaua cutare. iar Dragu. . tî. si-a ascutit urechea dincotro se auzea zgomotul suspect si a pornit spre banca mea. nu va mirati. nu st iu! . tî!...785. .. . ca sa-l scoatem mai devreme din clasa. a. oracaitul s-a auzit din nou în fata! . date precise! Dragu Henry (cu multa naivitate): Le-ati calculat dumneavoastra? .Tînarul: A. iar eu le trecusem în buzunarul meu. De multe ori avea obicei sa ne rapeasca din recreatie. nu va tin si recreatia: va dau drumul numaidecît! Ba odata. . oac!" Tînarul s-a oprit din explicatie. A sunat! La care altul raspundea: . . a. cînd a auzit ca suna a doua oara si a asteptat pîna sa soseasca ceilalti profesori. .. Într-o zi. .. sînt. . a. .. Bineînteles ca la mine a încetat imediat oracait ul. din acelea pe care le pacani în degete si imita oracaitul broastelor. Stam pe rîndul de la fereastra. am început sa pun în functiune sonora broscuta de tabla: "oac oac. cu gîndul de a le folosi la ora de Filozofie. . care da în Cismigiu..000 de kilometri! Noi: Psss! Tî. . . . a. Si ce dac-a sunat? Stam si recreatia! De asta data. . . a. .000. cînd vremea dulce ne îngaduia sa deschidem ferestrele clasei noastre. . la steaua cutare. . Suna . tot la ora Tînarului s-a întîmplat una boacana de t ot! Tata-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niste broscute de tabla. Extraordinar! Tînarul: A. . în fundul clasei. cînd s-a vazut singur. profesorul se sesiza si ne raspundea imediat: . tinere. . sînt 3. dar acesta a continuat. a. . Atunci unul dintre noi striga: . în ultima banca. Profesorul si-a îndreptat cercetarile într-acolo dar. a. . prin banca a patra. . a. cînd a ajuns în dreptul bancii deu nde i se parea ca aude zgomotul. întocmai unui ecou întîrziat.

. spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renuntasem sa mai manevrez broasca. O gluma oarecum impertinenta. adresîndu-se baietilor. surîzator ca de obicei. Profesorul îl vazu si înlemni de indignare: . ne-astrigat: . Profesorul obisnuia sa intre în clasa foarte devreme. De data aceasta. tinere. . Löbel mi-a luat-o înciudat.Manevra asta a durat cam de doua-trei ori. care semana mai mult a cîrîit de pasare. . soptindu-mi: . Auziti. i-am spus senin: . dar în acelasi timp spirituala. pîna cînd Tînarul.. Tînarul. ca-mi faci mila cu nai vitatea dumitale! . tinerilor. don' profesor! El s-a-nrosit la fata si. . . cînd usa se deschise încet si intra Chiorul cu gura plina. . . unde? În Cismigiu! Stai jos. exasperat. . cam cît îsi faceau socoteala ca dureaza notarea absentilor. . pusese absentii si se pregatea san ceapa explicatia noii lectii. de teama sa nu fiu prins. iar multi dintre baieti mai întîrziau pe la bufet. Tînarul a izbucnit. . Da-o. a facut-o Chiorul. . .. original si ciudat în acelasi timp al unei bande de gangsteri în fata unui urias revolver imaginar! Si totusi broscuta si-a continuat oracaitul obsedant. . Clasa avea aspectul. a strigat: . . Toata lumea sa ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndata. t ot la ora de Filozofie. Poate ca este vreo ciocanitoare-n Cismigiu. ca sa nu zic prost! Ciocanitoare lasfîrsitul iernii si. încoace! O pun sub talpa si-o apas cu piciorul! Cînd a vazut ca nici asa n-o scoate la capat. Care e bestia care-mi tulbura ora? Atunci m-am ridicat eu si. . . ce naiv e colegul vostru. . aratîndu-i fereastra deschisa. ma. mestecînd de zor. imediat ce suna. spumegînd demînie: . .

. si-am ridicat degetele. stai jos. . .. Hei. spre a ne da seama. accentua el. tinere. mai abitir ca un chirurg! La "aplicatie". ca si cînd mi-as fi adus aminte. Hidra de apa dulce merge cu bratele sale. de arta si mai ales de sîngele rece cu care opereaza lipitoarea în cazuri urgente. .. daca esti bun! Elevul înainta cu pasi rari si siguri spre catedra si se opri în fata profesorului. .. Examina "hidra de apa dulce". spune? Si am dat un raspuns în genul acelora pe care le obisnuia Chiorul: . . . ia poftim încoace. . Stupoare. Ca sa mîncati. . .. de-ai naibii. nu stie nimeni sa-mi raspunda cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Atunci am tresarit eu. . As spune: "Pofta mare. . unul chiar si-a oferit bratul cu nepasare. cum se numeste în Pedagogie lucrarea pe care ti-o da profesorul de facut acasa. Atunci cînd o dor picioarele!. . Da. ca de obicei. exclamînd: . . De ce va e data recreatia? Ca sa va fa ceti necesitatile fizice. a întrebat profesorul cam suparat. a fost pusa întrebarea: . Radian ne-a spus sa facem un rezumat al lectiei. . . Se vorbise despre "lipitoare". Din seria scoasa la lectie n-a stiut nimeni. în comparatie cu "hidractynia echinata". . "la fata locului''. rîsete. Atunci?! Ce-ai spune dumneata daca m-ai vedea pe mine ca intru-n clasamîncînd? A? Chiorul îsi holba ochii cît putea de tare si raspunse-n hohotul nestapînit de rîs al întregii clase: . . fara vreun raspuns însa. Putin freamat printre banci. . Ei bine.. mai intri în clasa si mestecînd! Gestul dumitale e incalificabil. . Ti-ai amintit? Stii dumneata? . . . Dupa ce ca vii tîrziu.. don' profesor!" * Profesorul Simion Radian de Zoologie scosese la lectie o serie de patru. don' profesor! . Este nemaipomenit! izbucni Tînarul. tinere. A! . Bine.. Asaaa. . La un moment dat. nu?.. magarule etc. fara sa spuna nimic. Da. .. . ca sa va plimbati. car eia noi. don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. Ni se adusese o sticla cu vreo doua-trei lipitori . . Atunci a fost întrebata clasa. Ba. facu profesorul cu bunavointa... care se miscau tot timpul încoace si încolo sîcîite cu creionul de baietii curiosi. ca sa i se puna o lipitoare. Cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Probabil ca erau anumite împrejurari cînd acest animal îsi punea în functiune bratele cu care era înzestrat. însa continuînd sa mestece. 3. îi ziceam "hidmcîynia închinata''. domnilor.

si am terminat! Cum a notat absentii. . scordolea si mai stiu eu cum. fara nici un tovaras de emotie didactica. De fiecare data cînd venea vorba la masa despre alcatuirea racului. stiind. . don' profesor? . . care obisnuia sa scoata cîte patru întotdeauna. . Desenam si portretul lipitoarei. balabanindu-mi mîinile si strîngîndu-mi buzele cu multa mirare! . Astfel ca. Am fost foarte surprins de aceasta deosebita atentiune din partea magistrului de Naturale si am iesit. fara sa m a opresc cu lectura prea mult asupra anatomiei racului. m-am multumit sa desenez frumo s pe caietul de zoologie racul. Radian m-a chemat la lectie. pe cînd eu îi întindeam caietul cu . respectiv bunica. înotînd într-o apa plina de balarii . la Zoologie aveam lectia "Racul".Eu. . asa cum si ea. mama ne dadea cu multa dragoste si bunavointa explicatiile necesare. . pe mine singur. el.. cum s-ar zice. ca sa mai fac o gluma. . . le auzise de la maica-sa. . Ce am avut pentru astazi? m-a întrebat el. cum stiam ca de fiecare data ni se da sa facem si cîte un desen-doua din carte . . Desi asteptam sa m-asculte. pe care eram convins ca o stiu de la mama. m-am ridicat în picioare si. . De asta data. anatomia racului din familie. tot asa dupa cum altii pretind ca stiu franceza sau germana din familie. . . mi-am aruncat ochii prin carte într-o doara. am întrebat cu prefacuta seninat ate: . . la rîn dul ei. . . Mîncasem doar de-atîtea ori raci gatiti de ea în diferite feluri: rasol cu usturoi.. pilaf. . .

Ce stii despre rac? . Bine. prin urmare poti compara racul cu ele. în afara de rac.. Cu atît mai bine! Acum spune. te pricepi si la felcerie! Bine. Nu. Nici nu m-am gîndit la asta. . Reprezinta. însa. . ci o zicatoare populara ruseasca spun e: "cînd nu e peste. si-atunci i se-nroseste pielea! .. don' profesor. Priveste pe tablou si spune-mi ce vezi! Pe lînga rac. ca un fel de fabula! . dar ea tine loc de ventuza scarificata. . dar ea poate tine loc de pui de gaina. don' profesor! . poftim. Pielea?! striga scandalizat profesorul. Am facut si eu în caiet. .. cum spui dumneata. printre pietr e. Te pricepi si la folclor... ma întrerupse profesorul.. Descrie-mi anatomia lui! . Ai auzit. racul devine rosu. Prin urmare.. Hm! De ce? .. Dar ce.. Despre "rac"! . broasca si stiuca" de Alexandru Donici. eu prefer racul! .. si ce? tine loc de peste? . ca un rac! . dar n-ai mîncat! . sa luam alt animal de apa: broasc a tine loc de peste? . Cînd îl fierbem. Treci la tablou si spune! Pe tabla era agatat un tablou care reprezenta un rac enorm.. verde. priveste at ent sispune ce reprezinta plansa? . Ba da.. racul are piele? Din ce famili e face parte racul? Ce este el? . Nu. Pentru ca se opareste. te rog. o broasca si o stiuca. Sa nu-mi spui "portretul racului". eu am spus. am auzit ca la gust seamana foartem ult cu.. Nu.. dar nu pretind eu. dar nu despre asta e vorba acum. adica cu sînge. n-ai spus chiar dumneata adineauri? . ca sa poata tine loc de peste? Si lipitoarea traiest e în apa. ca rîndul trecut. uite. asa. Racul e un animal care traieste în apa si poate tine loc de peste! . Cum. relative la pielea. Cum? Ce vrei sa spui.. te poti gîndi chiar fara ajutorul tabloului sa faci comparatii din memorie. vorba aceea. si eu stiu de fabula "Racul. . Hm. ce stii despre rac? . n-ai înteles-o cum trebuie. si înconjurat de pestisori de diferite marimi si culori. Ai? Cum spusesi? Cum poate tine loc de peste? Crezi dumneata ca e suficient ca un animal sa traiasca în apa.. cum ca un fel de fabula? .. Si cum pretinzi dumneata ca racul poate tine loc de peste? .desene.. A. în tablou vad.. fara sa te mai ascult! . vegetatii de balta. ... hm! Zicatoarea. cati pun 3 si te trec la loc. a racului si a celorlalte animale de apa care-l înconjoara. . altcev a vrea sa zica ea. Pai nu pretind eu! . mai sînt si alte anima le de apa. aaa! . Un crustaceu. si racul e peste!" . a.. Foarte frumos!..

Cum zisesi? sari ca ars profesorul. Gîtul racului. pentru ca este carnos si n-are oase cum are pestele! . pentru ca aci actiunea nu se petrece la marginea apei si lipseste sacul cu grîu! . e timpul sa terminam. Ai?! Radiau îsi holbase ochii la mine cu nedumerire crescînda.Acum. .. Am crezut ca e vorba despre fabula!.. Ei... daca într-adevar stii ce va. . scos din fire. cînd ma uit mai bine. probabil la amintirea vreunui pilaf gras de r aci. este gîtul racului. . Foarte prost ca ai crezut! Sîntem la ora de Zoologie. Fara sa vrea.. dar dumneata habar n-ai de rac si de Zoologie! Pai racul are gît. Care e partea cea mai buna de mîncat? . foarte gustoase.. Cea mai buna parte de mîncat la rac.. plescai. bine.. si treci la loc! . nu la ora de Româna! În sfîrsit.. dar în acelasi timp indigeste. don' profesor! . La rac nu exista gît.. atunci spune! . dar nu ma întrerupse.. Si asta însemneaza ca tabloul ne înfatiseaza subiectul unei fabule? . Bine. domnule? tipa Radian. nu cred ca e fabula pe care-o stiu. profesorul. cum spunem despre animalul care are capul una cu trupul? Ca . Cum se numeste asta. Tocmai ca n-are gît. Racul e folosit în arta culinara la prepararea a diferite mîncaruri alese.. Spune-mi ce stii despre rac. curios sa vada pîna unde va merge nerusinarea ignorantei mele în materie. don' profesor! . domnule. Stiu tot despre rac.. continuai eu imperturbabil. domnule. . face una cu corpul. el e un animal faragît. La rac capul este lipit direct de trup.

. începui sa rîd la baieti pe-nfundate: el. domnule! Ce caut i dumneata la liceul Lazar. Dumneata esti mai tare ca Novelli. Din pod ai cazut dumneata! Aceste animale sînt cefalo-torace. sa te-ajut eu. . .. pornind catre banci. întinsei degetul aratator înainte. iesindu-si din rabdari: . ca sa-mi spui ca racul are gît si ca gîtul . observîndu-i miscarea. îsi întrerupse justificatele-i invective si-mi spuse: . poftim. Clasa hohoti scurt si se opri din condescendenta pentru mine. vulturul.. ca acolo e de dumneata! Ce trebuie sa ma faci sa-mi pierd vremea si sa vii aici. maicuta. cea mai frumoasa materie de învatamînt. auzi dumneata . Atunci eu. ce mai stii despre rac? Si se-ntoarse cu spatele la mine. mai ales în fata la crimilor. ca asta e partea cea mai buna.este.. în cor: . Vazînd ca-ncep sa plîng cu sughituri.. Si zero ar fi prea mult! Cred ca si dumneata esti deacord! Ca sa debiteze cineva astfel de ineptii. Nemaipomenit! se scandaliza el.. cînd ne dadea rasol de raci. descrisei o elipsa imaginara pe trupul racului si spusei cu multa naivitate: . M-ai exasperat! tipa el. M-ai scos din fire cu apucaturile dumitale actoricest i! Plîngi si rîzi. iertati-l! Dar Radian n-avea nevoie de interventia clasei pentru aceasta. Mars la loc.. dadui drumul iar asi la lacrimi! . magarule! Esti de o impertinenta nemaipomenita! Eu gasii cu cale sa plîng în surdina si sa rostesc cu frica parca: . este un cefalo. e la coada ! Treci la loc. Mama. chiar atunci cînd era suparat: Hai. solidara ca-ntotdeauna.. un. îmi spuse cu bunavointa care-l caracteriz a. domnule! Esti atît de slab la materia mea. nu mai suge picioarele!" .. încît nu pot sa-ti dau nici o nota. Auzi gît la rac! Si-apoi brusc: Ia arata-mi si m ie. care este cea mai mare pasare de prada. ne desfacea gîtul racului si ni-l dadea sa-lmînca m. Iertati-l. izbucni. domnule? Dumneata sa faci studii la conservator. bucuros ca l-am înduiosat cu lacrimile ce-mi veneau în ochi la porunca. domnule. facînd disperate apeluri la reminiscentele mele zoologice în legatura cu denumirile de origine greaca ale animalelor..pod! respirai eu usurat ca am nimerit-o.. iar profesorul. Mai ascultati-ma putin.. pentru ca nu exista nici o cifra care sa exprime totala dumitale nestiinta. gîtul. sa te angajezi la teatru. domnule.. Gîtul este aici la coada! Clasa chicoti. spunîndu-ne. nu stiu de ce se-ntoarse brusc. si vazînd ca eu tac. prin urmare nici urma de gît! Cine ti-a spus dumitale chestia asta cu gîtul racului? . interveni tot ca întotdeauna. este.. ca eu. el se-nduiosa foa rte repede. si-ntr-un sfert declipita ma vazu rîzînd si plîngînd. pe tablou. sau ceva cam în felul ast .. "Ia.. unde e gîtul racului? Ma-ntorsei spre tablou. va rog. ca stiu toata materia! Clasa. si iar plîngi în aceeasi secunda! Eu am uitat de povestea cu imitarea profesorilor din Cancelarie. vede cu coada. Ei. . este ca si cum ar spune c a.

. însa asta e de Bo tanica si nu îndraznesc sa v-o spun la Zoologie!. Aveam tot materii la care Dragu se ilustrase ca mucalit de forta. Iesi afara. ce fluturasera pline de voiosie cîteva clipe pe buzele lor. Ne-am abtinut din rasputeri si am fost de o cumintenie impresionanta. dar absolut toti. toata viata mea. domnule.a. întrebau cu multumire-n glas: .. pentru ca astfel sa ia fiinta gluma harazita luiDragu. si nu tot ce se manînca are gît. care i-a placut si lui cînd i s-a povestit a doua zi. ceilalti deocheati ai clasei. toti profesorii. se stingeau usor. cu dumneata nu se poate vorbi niciodata serios.. Spune-o. am sa tin minte cu sfintenie ce mi-ati spus.. Si lectia continua. în timp ce zîmbetele baietilor. ne-am hotarît sa-i facem o figura. sa tii minte de la mine! . nu mai stiu din ce cauza.. întelegi dumneata? Nu tot ce zboara se manînca. jucînd însa totdeauna în hora cu noi. ca altminteri el frecventa cursurile cu multa regularitate. dar am crezut chestia cu gîtul racului si din alta pricina.. Eu am auzit de la niste olteni ca ar fi pe lume si "prune cu gît"! . mai bine sa mi-o spui. pe rînd. Va rog sa ma iertati. se vede ca era ceva foarte serios. pe nesimtite. La toate orele am pastrat o liniste mormîntala. Surprinsi peste masura de linistea ce domnea în clasa. ... magarule. ca singur nu se prea simte a la largul lui! Si cum astazi Dragu lipsea. gluma pe care au mirosit-o respectivii profesori si au facut haz de e a.. * Într-una din zile s-a întîmplat sa lipseasca Dragu Henry.. ca sa fii lamurit pe deplin! .

ba Costache. si Cioc ne scosese în curtea mare. fara sa stie nimeni. si sa-si recruteze elementele pentru "meciurile interscolare".. o batea în pa mînt! Jocul începuse. Nu pot scapa de Cioc. e dupa mine? Oricum ar fi. se gaseau de asta data ca seriosi adversari. Dar cum se face. care nu poate sa dea gres! .. Lipseste Dragu. ca omu l lui Wells! . jumatate din baieti batusera mingea si unii fugisera. ca astazi. Tu îl cunosti doar mai bine decît mine! . Ma priveste! Oina se joaca de catre doua echipe: una este "la bataie" si a doua. oftînd. raspundeam foarte seriosi: . Moscule. sînteti atît de linistiti? La care. cu un minut m-ai devreme.. eu te-nteleg. De data aceasta. amîndoi capitanii. ca e vai de capul tau! Mai b ine nu juca! . sa te loveasca si sa-mi strice mie punctele! Ufff! Ce noroc pe mine sa te brodesti tocmai în echipa mea! Nu puteai sa cazi într-a lui? . care era desperat. Costache. Stia câ bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara. si sa nu care cumva sa te loveasca si sa-mi strici punctele. dar ce. nu ma priveste. de frica sa nu i-o prinda adversarul si sa treaca la mijloc. ai sa vezi! Am eu metoda mea. foarte buni prieteni în particular. ma. n-avea nici o grija. contrar obiceiului. don' profesor! ca si cum bietul Dragu singur facuse tot scanda lul din alte ore! * O farsa grozava pe care a facut-o Moscu la Gimnastica timp de aproape cinci-sase lectii. îl linisti Moscu. Mingea o arunca Matei. stie ca fugi ca un hipopotam si te aperi de minge ca de muste! Atîta asteapta. Ba. echipa lui Costache era la bataie si a lui Matei Paunescu. Clasa era împartita în doua echipe: la prima era capitan Matei Paunescu. sa faci ce-i sti. iar dupa alte toate mai era si gra s! . Moscu cazuse în echipa lui Costache Radulescu. facu Moscu. Vezi ca Matei e cu ochii pe tine. la prindere. ca sa jucam oina.. Costache Radulescu. aproape toti. care-si facuse socoteala sa traga în Moscu. sportivi. Ehei. baieti. cînd trebuia sa bata mingea. Venise primavara mai repede decît ne asteptam. pentru ca bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara bine. iar la a doua. trebuie sa joc. "la prindere ". a fost farsa cu oina. Foarte abatu . ca doar invizibil n-ai sa te faci. Lasa. ca n-o sa ma loveasca nimeni. i-a spus Costache foarte serios. Bine. numai sa fie asa cum spui. cînd o încerca sa fuga.

Moscu. la mijloc! . cu usa respectiva. asa cum se gaseau. Asta e lipsa de sportivitate! Si punînd fluierul la gura. lasînd jocul balta. Cum ajunge. asta era misterul. Jucatorii ramasera pe loc. si la a treia ocazie. Matei s-a hotarît sa nu se lase furat de focul jocului si salurmareasca pe Moscu cînd fuge din barul de la bataie în barul din fund si sa-l love asca scurt. De ce. Zis si facut! Cînd a venit rîndul lui Moscu sa bata mingea. Cum? se-nfurie Cioc. de nu l-am vazut. si la a doua. va sa zica! Moscu o stergea prin culoar! P ecinste! Si.. ma. veni si Ionas Moscu la rînd. Las-ca-l agat eu la prima ocazie.. s uieramai strident ca niciodata. cînd naiba a fugit Moscu. si la mai mult e ocazii. dracia dracului! "Ma. care nu mai stia ce sa creada! . batu mingea în pamînt si trecu lînga baietii care asteptau momentul prielnic sa fuga în celalalt bar. don' profesor? Dar Cioc o tinea întruna ca un apucat.t. si a rupt-o de fuga pe culoarul al carui capat. fara sa stie ca e urmarit de privirile lui Matei. prefacîndu-se si el foarte nepasator. da tocmai în barul celalalt! Si-n cîteva clipe. s-a strecurat pe lînga usa coridorului ce da în curte. se duse ia Cioc si-i spuse toata tarasenia! . nu-mi mai scapa!" Dar Moscu scapa: si la prima. cît era el de gras. Moscu în bar. a trecut usor pe lînga jucatorii care trebuiau sa fuga. si deodata . sa-l ating?! se-ntreba Matei înciudat. Moscu profita de concentrarea lui Matei în alta parte si-si puse planul în aplicare: deodata ne treziram cu el în barul celalalt! Ei. într-o buna zi. de Matei. Moscu. Matei i-a aruncat-o distrat în aparenta. imperativ la culme: . Se auzi glasul lui Cioc. iata-l pe Moscu în barul visat! . Aha! tipa Matei. la mijloc! Moscu veni în fata lui foarte mirat si-l întreba cu naivitate: . ca doar nu zboara?! Si cum de nu se gaseste niciun ul dintre ai nostri sa-l loveasca? Pîna cînd. fara sa-i dea nici o explicatie: . dar nu l-a slabit o clipa din ochi! Moscu.

ca sa se razbune. la perete.. baieti. Totusi. Barosanul si-a luat scaunul de la catedra. si a început lectura. numai sa nu-l prind. si-au batut joc de el într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori. Ducu l-a furat din ochi pe Barosanul de vreo cîteva ori. care era de o mare vigilenta. 3 si 4 si ne-a scris petabl a textul latin respectiv pentru fiecare grupa. Multi ca mine ati lovit voi cu mingea. ma prapaditilor? Omorîti-va voi la oina. Va multumim. gasind probabil ceva deosebit de interesant. la paralele. Ca sa nu fie observat cum manevreaza. Barosanul.. prinzînd o data mingea vîrtos. la fus si la inele. care. care nu se pregatise deloc. ca mandea în vremea asta se plimba cu bar ca-n Cismigiu! * Eram în clasa a VI-a si aveam teza la Limba latina cu Barosanul.. si-a scos din buzunarul hainei ziarul "Unive rsul". facîndu-l pe bietul Moscu sa senvîrteasc a cînd spre unul. facînd o gluma: . cumsecade ca de obicei.. Nimeni nu îndraznea sa copieze la acest iscusit profesor. mormaind furios ca un urs si frecîndu-si piciorul de zor. Baieti. ca-ti dau o palma de te dau c u capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine! Moscu n-a avut ce face si a trecut la mijloc. ca nu mi-a prins mingea nimeni?! . între Matei Paunescu si Traian Paraschivescu. a facut rost de un certificat medi cal ca sufera de nu stiu ce si a fost scutit de Gimnastica... Fiinta lui Dumnezeu. don' profesor! mormaira cîtiva de circumstanta si ne apucaram de lucru. adica o traducere cuvînt cu cuvînt a textului latin. la mijloc. . Si Ducu venise asortat cu înt reaga opera ciceroniana tradusa în limba materna. ne anuntase ca ne va da sa traducem cu dictionarul un fragment din "De amicitia" de Cicero. ca sa-l vada ce face: cit ea foarte concentrat ziarul. Dupa asta. don' profesor. Moscu. l-a asezat în fata bancilor. Moscu a gemut si a trecut schiopatînd la loc . colegul nostru se asezase în fund. în timp ce eu citesc. Matei. numai scrieti!" Eu mi-as permite sa adaog: "Numai scrieti bine!" Cine se simte în stare poate sa si copieze. voi scrieti! Vorba lui Heliade Radulescu: "Scrieti . l-a desfacut larg. Vazînd capr ofesorul si-a cam uitat de clasa. si-a pus în gînd sa se salvezec u ajutorul unei juxte lineare. l-a pocnit scurt în pulpa. a început sa lucreze. Vorba românulu i: "Hotul neprins e negustor cinstit!" Si-acum: succes! . pîna l-au ametit. Dupa ce ne-a împartit în patru grape numerotate cu 1. 2. întelege odata. cînd spre celalalt. daca are de unde. Ducu Constantin. Dar de ce. care era nepotul lui Barba. A scos usurel juxta. a des chis-o . la trapez.

. nepricopsitule. si copiezi ca un neghiob. Asa. se mai uit a si la Barosanul. Si. . luîndu-i dictionarul. banuind ca avea sa se petreaca ceva deosebit. ma. Barosanul apuca usurel cu unghia degetului mare si-aarat atorului foaia. i-a spus zîmbin d: . Este de prisos sa mai spun ca nici un elev nu se mai ocupa de teza. Bine. fluturînd-o fata clasei. Dar pentru ca sînt loial si vreau sa-ti las posibilitatea de a-ti îndrepta nota. sa copiezi?! Sa te înva t eu. înainte de a-l deschide. pe jumatate. iat a ce facem. Toti sentors esera catre banca în fata careia se oprise profesorul. med ia trei! Salve et i! (Salutare si du-te!) * Odata. cauta. spre consternarea lui Ducu. însa. profesorul. a rupt foaia cu multa bagare de seama. prea curgator. Asa ca scria. iar cauta în dictionar! Pe la jumatatea orei.... Ca sa nu se vada ca scrie prea repede. Barosanul a strîns ziarul frumos. sa te prefaci ca scoti cuvinte. nici atîta lucru nu esti în stare. ne-a venit în inspectie un faimos profesor de Stiinte naturale .. iarasi mai scria. ca nu cumva sa se auda.la pasajul care-l interesa. si cu unu al tau fac sase. "Quod erat demonstrandum!" Acum da-mi teza. trebuie sa iei pe meri tul tau 1. Barosanul i-a luat lui Ducu dictionarul si. l-a bagat în buzunar si a pornit cu pasii lui grei direct catre banca lui Ducu. si în timpul care ti-a mai ramas fa o mica plimbare prin Cismigiu! Urît din partea ta ca ai încercat sa copiezi ! Toti elevii mei stiu de nota 5 la mine. apoi a pus-o în dictionarul latin-român de Nadejde si a pornit sa scrie. si sa deschizi dictionarul numai în acelasi si acelasi loc? Mi-am dat seama imediat ca ai pus în dictionar foaia unei juxte. la Geologie. care izbucni de asta data într-un rîs zgomoto s. îti dau cincrul meu din oficiu. adica de trecere. si asta? Ar fi prea de tot! De cînd ma tot uit la tine prin gaura pe oare am facut-o în ziar! Se poate sa fii atît de nataflet. iar cauta. care era cufundat în lectura ziarului. se prefacea ca mai cauta cît e un cuvînt în dictionar.

Foarte solidari între ei. întocmai lui Arhimede în baie . în definitiv si eu eram în tr o adevarata baie de transpiratie . domnule profesor! . Cum s-au formal terasele din Scandinavia? Ca sa spun cinstit. Sava: G.. crezînd ca m-am gîndit prea mult pentru un raspuns care se presupunea ca e cunoscut de mine. pîna la mine. dar el ma astepta fara sa dea semne de nerabdare. La lectie erau patru elevi. poreclit Basu. printre altii. dar ce?! Cum s-au putut forma a ceste terase scandinave. în afara de vestitele ei fiorduri. gîndeam eu fericit în acele clipe .. pentru ca avea o impresionanta voce de bas profund.. eu. îmi spuneam eu. tremurîndu-si vibratiile în tacere a de mormînt a clasei care încremenise. "E îngrozitor sa taci asa!" mi-am zis eu. înainte de a se trece la explicarea lectiei urmatoare. Demetrescu. dar habar n-aveam ca în Scandinavia. nici unui n -a gasit de cuviinta sa scoata o vorba! Basu m-a întrebat atunci pe mine: . am strigat în forul meu: "evrika"! Ma alarmasem. "Fie ce-o fi. dar ceva trebuie sa raspund!" . nu s-a gasit nici unul. A deschis catalogul si. mi-a tîsnit ideea formarii teraselor din Scandinavia si. asa cum numai marii inventatori si descoperitori ai omenirii au putut fi . se vede ca erau la fel de bine pregatiti ca si mine. Da. Dar. Te rog.care functiona la liceul Sf. Basu a pus urmatoarea întrebare primului elev din serie: . ultimul. nu numai ca nu stiam cum se formasera aceste terase. care nu ma prea împacam cu aceasta materie de învatamînt.. Dumneata stii cum s-au format terasele din Scan-dinavia? Tacerea absoluta a celorlalti dinainte îmi facuse o impresie detestabila. spune atunci! mi-a cerut glasul de bas. socotind ca matrans porta în ere mult prea vechi din viata Pamîntului. Ramasesem însa linistit ca. prin ce fenomen natural din atîtea cîte au fost pe Pamînt de-a lungul milioanelor sale de ani de existenta? Ca straluminat de un fulger. culmea ghinionului. Probabil ca totul nu durase mai mult decît o clipa . Trebuia sa raspund ceva neaparat. Cei trei înaintasi. Cum a intrat în clasa si-a exprimat dorinta de a examina cîtiva elevi. întrucît stia ca nu stiu! Si-atunci cred ca am facut cel mai mare efort de gîndire si imaginatie din viata m ea scolareasca. din cei trei colegi s-o gasi macar unul care sa stie ce e cu aceste ciudate terase. ma chemat si pe mine. sarmanii. se mai gasesc si terase. si l-am privit pe profesor cu grija.

Avram Todor. ce mai?! Totul în viata e sa ai imaginatie! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?". Si cu toate ca profesorul nostru de Limba româna. fiind în acelasi timp si bibliotecar la Academia Ro mâna. muia portiuni din te ren si. lua cu sine pamînt. si altul la real. A poi. apa oceanului venea mare si inunda o parte din uscat. don' profesor! . învatau la liceul Sf. de asta data pe o a lta portiune mai mica sau mai mare decît prima oara. În timpul cît apa statea pe uscat. Nu stiu.. de existenta carora pe pamîntul scandinav atunci aflasem! * Doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei. pleaca apa? Stii. dar din nefericire e inexacta! Si a trecut imediat la alta întrebare. inundînd terenul. sînt destept. sa u nu stii? . Terasele din Scandinavia s-au format în urma fluxului si refluxului provocate de atractia Lunei! Profesorul a zîmbit aproape imperceptibil si a dat din cap. Daca sînt destept . ce ma tot duci pe mine cu: vine apa. la reflux. "Sa stii ca am brodit-o!" mi-am zis eu. era foarte bun si avea o vasta cultura generala. fara însa sa ne spuna el cum s-au format acel e terase. apa se retragea. apa venea din nou. asa spune! rîse profesorul amuzat. unul la mod ern. amîndoi în clasa a VII-a. usurata. lasînd uscatul cu alte adîncituri. Sava. eu îi si dadusem drumul la "explicarea fenomenului": . asa trebuie sa fie. O fi interesanta teoria dumitale asupra formarii teraselor din Scandinavia. lua pamîntul farâmitat. lasînd astfel o adîncitura pe terenul respectiv. si formînd în felul acesta terasel ! Clasa ofta admirativ. Si iarasi. domnule. Stefan Predescu si Gica Roznovanu. convinsa ca stiusem. n u erau colegi cu mine. Apai. cînd se producea noul flux. Dar profesorul se-ncrunta pu tin si spuse cu vocea-i cavernoasa: . cînd pleca ap a. În timpul fluxului. totusi îi invidiam întrucîtva pe acesti doi prieteni pentru dascalii lor de limba mate rna: . la plecare. asa cum se spune ca tin visele în care traiesti zile si ani de multe ori! Mi-am auzit glasul raspunzînd limpede si sigur de sine: . Ia asculta. Odatac u refluxul.. "Da..

.

Stt!. La ce ora aveti Româna. Numai ce-i auzeai pe cei doi ciraci ai lor: . stie carte si explica asa de frumos.Roznovanu îl avea profesor pe cunoscutul autor de manuale didactice Gh. pe la prînz. Usa clasei a VII-a reala de la liceul Sf. bine zidit si cu multa prestanta. "Echilibru între antiteze".. de o rara vioiciune! .. dom'le! itat pe "balauri" în .. Pompiliu îsi roteste ochii. Ochii. plin de vibratie "La Schiller". Cum naiba sa-ti mai arda de nazbîtii la un astfel de profesor? Ar fi o impietate! .. Sa continuam lectia despre Heliade Radulescv.. Sava se deschise scîrtîind si intra profes orulPompiliu Constantinescu. Vino. . îmbratisînd cu privirea parcaîntrea ga clasa si spune: . Adamescu. cînd cei doi colegi porneau la scoala. pe tînarul si valorosul critic literar Pompiliu Constantinescu. .. Baa!. Pompiliu asta al vostru. . Am putea spune despre aceasta poezie ca este o oda elegiaca. O liniste în cl asa. Numai pe Camil Petrescu îl mai auzisem în clasa I-a citind cu aceeasi sensibilitate! . va veti convinge imediat ce-i vom face lectura. . A f ost publicata mai tîrziu în revista autorului ei. ca aveau ore dupaam iaza. spunînd: "Mmm!" Si-ntr-o zi. Un tînar frumos. Ultima ora. 1851. cald. .. se pomenea! ... tînar. Abia astept sa-l aud! . . prezentabil. . Ard de nerabdare sa-l aud pe Pompiliu . . baieti! Rapaitul uniform de picioare fu raspunsul la salutul profesorului. profesori ve chi. . fac astia niste ore! Si-aci îsi strîngeau degetele puica si le sarutau în vîrf. . acu' taci! Dupa notarea absentilor.. ca nu te-nduri sa pier zi un cuvînt! îmi raspunse Predescu. E foarte simpatic. la Lazar. Ma. . Constantinescu! Tot vor sa te cunoasca baietii nostri. Buna seara. tînar. Heliade a scris aceasta oda în preajma zilei de 28 octombrie. l-am întrebat pe Predescu: . Sa stii ca astazi aterizez si eu la ora voastra de Româna. m-am mirat eu admirativ. . . . Fanica? . iar Predescu. . numai la orele Barosanului si-ale lui Attila. cînd colonia germana din Bucuresti a sarbatorit centenarul nasterii marelui poet. la 5. Vom citi si vom comenta oda "La Schiller". dar vad ca la el s-aude musca! . Si Pompiliu începu sa citeasca frumos. . cum la noi. de cînd au auzit ca i-ai im propriul lor bîrlog! . .

eram un strain. Ma mînca limba ca niciodata! Ce-ar fi sa raspund eu? În definitiv. el vede cîte n-ai. "Avusi de adversariu pe om si-atît ajunge. dreptate. Te iarta ca-i faci raul.. Heliade s-a gîndit si la suferintele lui.... un intrus! . E orb si-i dai lumina:.. nici mort!" Apoi.. Stie cineva sa-mi spuna l a cine face el aluzie? Dar nici unul dintre elevii "savisti" n-a scos o vorba..... iar numarul de Lazar de pe mîneca pare un numar de Sava ... poate alti domni profesori sa fi amintit. precum s-o moarte vie: Ci este si viata ce nu mai are moarte . cum as mai fi raspun s eu. te musca ca vipera.. uniforma noastra scolara e aceeasi. mai departe: "Da-i adevar.. calumnia ti-e parte. Ia gînditi-va putin! a insistat Pompiliu. de viu te-afunda-n iad!" Aci se opri o clipa si spuse: . Ah. Stiu ca noi n-am vorbit înca despre aceasta... iar binele. viata. gasind oare care similitudine între atitudinea lui mai mult decît binevoitorare fata de un important poet al nostru si la nerecunostinta de mai tîrziu a acestuia.. Renalta-l pîn' la ceruri. ca-ti ia el si trecutul.. dar nu îndrazneam. Cînd a scris aceste versuri. Da-i viitor..'" . E mut si-l faci cu limba... dar din alti ani."Este o viata moarta.

dar nu s-a mai întîmplat nimic. co legiilui Predescu. Face aluzie la Grigore Alexandrescu. Am raspuns. din senin s-a ridicat din banci. ma. Predescule. Mi-era teama ca premiantii clasei. faimosul articol critic al lui Titu Maiorescu. Predescu Stefan. Am povestit cu lux de amanunte conflictul dintre cei doi mari scriitori. Zece! a spus cu placere Pompiliu Constantinescu. cînd eu. nenorocitule. ma. ar fi putut sa ma reclame pentru aceasta substituire "ad-hoc" . si-apoi te prezinti la curs. Pompiliu a comentat apoi cu mine lexicul odei. Bine. Emotia mea. tu te superi? . Dar culmea a fost cînd a sunat de iesire.. pîna i se estompeaza figura l uiBajenaru în minte. Stati. rostind limpede numele prietenului meu ce-mi sta în dr eapta: . în loc sa-mi multumesti si sa-ti para bine. Ai noroc ca tin la tine. întocmai unui freamat neasteptat. a pus nota în catalog si a plecat surîzînd satisfacut. te rog!. În vremea asta. . aducînd în discutie si literatura scrisa de catre ei cu aceasta trista împrejurare.. n-o luati chiar asa în tragic! interveni Livada. la Româna. Foarte bine! Multumesc! Cum te numesti? Un murmur surd. mai. oprindu-se la cuvintele italieniz ate. însa. Fanica. Cum o sa-mi para bine. te pui cu bu rta pe carte. a luat proportii abia dupa aceea. nimeni n-a suflat o vorba. don' profesor! . Totul s-a terminat unde începuse: în fami lia clasei! . auzii ca ma împroasca vehement cu cele mai groaznice invective: . don' profesor! . Cum. asa de bine.. Aceasta interesanta convorbire dintre un mare dascal si un elev care nu era al s au a durat întreaga ora de curs si i-a interesat nespus pe asistenti. cîteva ore de la Pompiliu. iar eu am adus vorba despre "Betia de cuvinte".. subit inspirat. nepremeditata..decolorat! N-am mai putut sa ma stapînesc si am tîsnit în sus: . ce ti-a venit sa spui numele meu?! Ai?! . fericit ca-i obtinusem o nota maxima. O sa lipsesti si tu. seful clasei lor. nici macar nu s-a povestit întîmplarea celor din alte clase. Dar nici nu se-nchisese bine usa. ca.. Foarte bine! Daca stii ceva mai mult. care-mi îndreptam privirea radioasa spre Predescu. însa. ca altminteri te-as cotonogi în bataie! . si sa mai iau un "zec e"?! Ce ma fac eu acu'? Toti colegii lui Predescu izbucnira în hohote de rîs. ma? Tu nu te gîndesti ce situatie mi-ai creat? Pai mai po teu în viata mea sa stiu o data macar. nu-i de gluma! Cît am stat de vorba cu Pompiliu Constantinescu nu am avut pic de emotie. Profesorul Pompiliu Constantinescu a întrebat binevoitor: .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . De pedepsit, tot am fost pedepsit, însa; acum, în timpul liber, în loc sa ma plimb sau sa ma duc la vreun spectacol, trebuia sa stau cu Stefan Predescu si sa-l das calesc la Româna. Parca-l vad cum venea si-mi batea în geamul de la subsol, unde locuiam, cîntînd fals un cîntec pe atunci la moda: "Deschide, deschide fereastra, Numai o vorba sa-ti spui..." Si, cînd deschideam, continua: . Ce-ai cautat... ai gasit! Pentru mîine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira sociala a vremii în teatrul lui Alecsandri"... asa ca, tinere, Grigore te cheama, bautura ta preferata e... agheasma... ori ca vrei, ori ca nu vrei, pune mîna pe condei! * Întîmplarea s-a petrecut, de asta data, la colegii nostri dintr-a VII-a reala, iar e roul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realistii erau obligati sa mai învete pe lînga Franceza, si Germana, înca o limba straina, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian îsi alesese Italiana, fiind mai usoara si mai apropiata de limba materna. Profesor de Italiana era Napoleon Cretu, un dascal distins, cu o aleasa culturagenerala si cu multa prestanta. În afara de Italiana, el mai preda la sect ia reala si Româna. Spiritual, ironic, dar foarte binevoitor întotdeauna, cauta sa-si ajute elev ii saobtina note cît mai bune. Cu atît mai mult dorea sa-i dea o nota frumoasa lui Puiu Maximilian, pe al carui t ata îl admirase, pe timpuri, ca stralucit tenor comic în trupa de opereta a celebrului n ostru

Leonard, cît si acum, ca mare actor de comedie. Scotîndu-l la lectie pe Puiu Maximilian, profesorul Napoleon Cretu îi spuse zîmbitor si cu bonomia lui dintotdeauna: . Asculta, draga Maximilian, eu doresc din tot sufletul sa-ti dau o nota buna, d ar pentru asta mai e nevoie si de ajutorul tau... Spune-mi ce bucata de lectura sti i mai bine! Citeste-o frumos, tradu-o si apoi comenteaz-o cu obiectivitate critica. Ei , ce bucata crezi ca stii mai bine din cele studiate? . Cel mai bine, don' profesor, raspunde Puiu Maximilian, cu multa siguranta, cei mai bine stiu "Cinque Maggio" de Manzoni. (Cinci Mai) . Perfect! E o poezie frumoasa, care îmi place si mie foarte mult! Vrei sa-mi spui ce însemneaza "cinque Maggio"? . Da, don' profesor . raspunse Maximilian foarte convins de usurinta întrebarii, p e care o considera cu totul inutila, întrucît traducerea titlului îi parea evidenta . "C inque Maggio''' însemneaza "Cei cinci magi"! Un hohot nestapînit de rîs izbucni în clasa, spre consternarea lui Maximilian, care era convins de justetea raspunsului sau prompt. Napoleon Cretu nu-si putu stapîni nici el rîsul si spuse dînd din cap cu mîhnire: . Apoi, draga Maximilian, daca este bucata de lectura pe care-o stii cel mai bin e si nici titlul nu îl traduci cum trebuie, ce sa mai vorbim despre celelalte pe care l e stii mai putin bine? Poftim la loc, pregateste-te cum trebuie si vino sa te ascult, dar r oaga-l pe tatal tau sa-ti dea cîteva lectii de tehnica a memorizarii! Peste cîteva saptamîni, în care timp Maximilian a tocit vîrtos, colegul nostru a iesit la lectie si a obtinut nota 10, dupa ce Napoleon Cretu l-a trecut prin toata mat eria predata pîna atunci. CAPITOLUL XI FABRICANTUL DE STIHURI "Iubirea e o taina mare, Ce leaga doua inimi, tare!" Asa am decretat într-o buna zi, nostalgica, de primavara, ametit de parfumulputern ic al liliacului batut, ce-si legana buchetele violete în fata ferestrei mele. Eram îndragostit, credeam eu, foarte serios de una din numeroasele mele verisoare, Viorica, eleva într-a III-a la Carmen-Sylva! Gaseam ca sîntem foarte potr iviti, ca eu eram într-a V-a, doar! Bineînteles ca mai tîrziu aveam sa ma însor cu ea, sa fim fericiti, sa facem doi-trei copii, si asa mai departe, cum viseaza orice copilandru în împrejurari asemanatoare.

Toate ar fi mers bine, daca ar fi fost de parerea noastra si "Turcu", adica unch iul Costica, cum era poreclit tatal respectivei Juliete. El, însa, nu prea vedea cu ochi buni desele mele vizite pe la "verisoare", cu toat e ca eu, întotdeauna, eram foarte serios, întrucît veneam în scopul bine determinat de a face lectii cu "fetele" . ca avea trei . si ma multumeam cu cîte-o privire dulce s au cu o scurta strîngere de mîna pe sub caiete! Amarît peste fire de atitudinea mai mult decît turceasca a lui Nea Costica (ce nume caraghios pentru tatal unei iubite!) am lasat "De bello Galilco" la o parte si m -am apucat sa mîzgalesc maculatorul, caligrafiind numele verisoara-mi în toate felurile si-n toate pozitiile: rond, cursiv, batard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplînd o pagina întreaga cu: Viorica, Viorica, Viorica! Apoi, mai convins decît Alecsandri însusi ca "Românul e nascut poet"... si aducîndu-mi aminte ca "în cursul inferior", prin clasa I-a, facusem vreo doua poezii despre: primavara, flori si rîndunele, versurile de-atunci începura sa ma chinuiasca , revenindu-mi în minte cu o draceasca îndaratnicie de muste bîzîitoare: "Primavara a sosit Cîmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sînt foarte-mbatatoare!" Mai departe, era foarte natural sa aduc vorba si despre pasarile calatoare, care senapoiazan tara, vestindu-ne statornicirea primaverii pe plaiurile noastre: "Iata, vad o rîndunica, Vine din tari departate... De-obosita, parca pica! Trebuie sa-i dam dreptate!"

usori. . Nenorocirea era ca nu puteam sa i-o citesc Viorichii pîna duminica.. de-o sa ramîna Viorica foarte impresionata!" Ma gîndeam ca e bine sf frumos sa dau mai întîi o definitie a iubirii. aveau s-o faca pe Viorica sa. împrastiind în jurlumina! Afara. "chiar asa de proaste nu sînt. . . . de frica sa nu ma spuna batrînilor . ... care nu erau asezate pe strofe . . cu atît mai mult cu cît si el o cam placea pe verisoaramea ! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste î . Bineînteles ca a fost încîntat. si sînt versuri d espre primavara. cad în gramada si cresc nametiide zapada. . flori si alte elemente poetice. focul usor suspina.. ci în forma de proza: "E iarna."În definitiv". din nefericire. în cîteva minute.. caci în vatra. trosnind. ce stia ea despre dragoste? . Cu vreun an înainte. apoi sa fac unp ortret al iubitei. indiferent de lungimea numelui iubitei . . iar s ora-mi nu îndrazneam. . tare. . o sa scriu ceva. cu condeiul ridicat.. bunicu-n casa povesteste!" E cald si bine. . Mai tîrziu am începui sa fac acrostihuri! Ajunsesem la o virtuozitate extraordinara si le confectionam la iuteala. . Ce leaga doua inimi. tata îmi tiparise o carte de povesti scrise de mine.. .. praf o fac! Si am continuat pe acelasi ton. si p-orma astea le-am scris cînd eram pusti. .. . dar acum. . sub titlul "Din tara basmelor". . ziua hotarîta de mama pentru o vizita la tanti Marioara. gata sa atac albul hîrtiei. e alta poveste. Îi facusem o prefata în versuri. si pe deasu pra îndragostit. Prin clasa a VIII-a. cînd i-oi citi-o. îmi spusei eu. eram la mare pret din punct de vedete poetic. iam cetit-o lui Ionas Moscu.. fulgi albi. dar de aceast a pretuire ma bucuram. . . ger si viscoleste.!" Pai. si cum eu tineam s-o citesc cuiva. "Iubirea e o taina mare. gîndeam eu. si-n urma sa-i marturisesc dragostea mea mistuitoare! Asa s-au nascut "sublimele" versuri care. . cîinii nostri latra!" . ca sînt într-a V-a. numai din partea colegilor mei.. .

dealtfel f oarte firestila vîrsta de 17.. Uite asa si asa cu fata. Vorbea cu unu' cu vocea groasa si rîdea . n-am în teles nimic din el! Eram atent s-aud cu cine vorbeste.. si am privit ca din întîmplare. ca si cînd n-ar fi rulat.. O fi "simpatie" de gen ul feminin. fa-mi.. cu floricel e. Era între doi: unu l de la Matei si unul de la Mihai! Sa mor. ca om de condei! Situatia aceasta deosebita mi-a creat în scurta vreme rolul de confident al colegi lor. nevoit sa ascult pasurile si ofurile de dragoste ale celor mai multi. nauzi? Nu stiu cum am avut rabdare pîna sa se faca lumina! În sfîrsit. eram eu. n-auzi? C-un laptar si c-un dovlecar! Pai asa se poarta ea c-un lazarist?! Da' necazul meu cel mai mare e ca duminica. hi!" Am înghetat! Rîsul ei! Am tacut . mi-am umflat pieptul. Nu exista decît "o simpatie . dar nu e acum timpul potrivit . hi. doisimpatii"! Am mai auzit eu si pe altii vorbind ca tine.Si asa mai departe! Dar odata cu aparitia cartii mele de basme. care nu concep ca se poate spune despre un barbat ca e simpatia lor . Juca "Zigotto. am început sa ma bucur de o mare stima literara în fata colegilor mei. care rol cu timpul mi-a adus dupa sine si porecla de "Marele confident''. Baieti sau fete sînt toti "simpatii" unii pentru altii. confidentul tuturor.. în Cismigiu. iar nu "un simpatiu . ma. sama-mpac. ma Griguta. ca-nnebunesc! Sau un alt caz: . Filmul. doua simpatii". eram un autor. "Simpatie!" l-am corectat eu.. nenorocit ul. ci simpatiul lor. am cunoscut-o dupa rîs. cîti aveam noi pe atunci. De ce simpatie? Simpatiu. "Marele confident". pauza! M-am ridicat usor.. dar se foloseste si la masculin tot asa. baiat de teatru". Ma rog. aproape ca as fi vrut nici sa nu respir.. .18 ani.. mia spus ca-i place de mine si ca sînt singurul ei simpatiu! . Am terminat cu dragostea! Sa nu mai aud de fete! Am terminat cu ele! Am vazut-o cu altul la Cinema Clasic. confidentul general. caci d aca fiecare avea cîte un confident în colegul de banca sau în acela de drum spre casa. ca sînt baiat! . Cînd aud în spate un rîs ascutit: "hi. o scrisoare acolo. . si cuvîntul meu în materie de dragoste si al derivatelor acesteia era firesc sa aiba mare greutate! Întotdeauna sfatul meu era cerut cu insistenta magulitoare si corespondenta catre iubite era supusa în prealabil cenzurii mele.. Cuvîntul "simpatiu" l-au creat mitocancile.

Tî! Dar sa-ti spun drept. care va sa zica nu ti-a raspuns! . ca pentru mine n-o sa mai existe în viata alta fata.. ca mi s-a suit un nod în gît si mi s-a încleiat limba-n g ura. Griguta. din ochi îmi sar scîntei. pe textul de Latina. dom'le. Cum ce vreau de la tine? Pai eu vin fript. . m-a secat la inima.. las-ca ti-o fac în ora de Psihologie. sau asa c eva. acolo. Începusem clasa a VIII-a de vreo doua saptamîni. poti sa-i spui ca am terminat cu dragostea. si numai la ea îmi zbura gîndul.. ma."Humano capitis!" 1 . printre altele. în fata zeilor dida ctici ai acelui templu de cultura care era într-adevar liceul Lazar. M-apuc sa scot cuvinte. si numai de explicatiile întortocheate ale profesorului n umi ardea. Îmi vîjîie tot capul. ma. pe la începutul lui octombrie. amarît.pentru consideratii filozofice si gramaticale. asa ca ar fi trebuit sa ma instalez într-o banca separata si s a ma îndeletnicesc numai cu "stilul epistolar de amor"! * Era toamna. Aha! Asa.. E. s-a facut ca sfecla si a tacut brusc din gura! Eu m-am înclinat foarte respectuos si i-am spus. si. spune mai departe! . cînd m-a vazut. ca ma mir si eu cum de-am mai fost în stare sa-i dau buna-ziua! .. în care sa-i spui tu ce crezi ca e ma i potrivit în ocazia asta. Am luat creionul si-am început sa scriu o poezie pe care am botezat-o "Licea n" si din care mai tin minte strofele acestea: «Pun mîna pe "Horatiu". Bine. Aveam ora de Psihologie. Si-acu' ce vrei de la mine? . dar o toamna frumoasa... nu stiu cum sa-ti spun. zîmbind ironic: "Bon-soir. Didi! Cum ti-a p lacut filmul?" . cu nostalgii înaer . cu doruri ne-ntelese si cu emotii nejustificate în suflete.. Si ea? . si tot nu ma obisnuisem cu gîndulca t rebuie sa vin în fiecare zi si sa stau patru-cinci ore pe banci.. si.. si ce te mai pricepi tu. daca mai poti. Si altii cu altele. asa. mantelegi. Geta. Ea a motait am cap în semn de raspuns. si tu ma iei repede? Ce pot s a vreau? Sa-i torni o scrisoare de despartire.! Hai.. cînd am vazut-o. Caci se ivesc în fata-mi frumosii ochi ai ei! Si mai încearca. Îmi fuge gîndu-aiurea si nu fara pricina. daca se poate s-o faci sa plînga si sa regrete! . de ex emplu ca as vrea sa mor sau sa ma calugaresc la un schit din creierii muntilor. Eram îndragostit de o fata de la Moteanu.. sa scoti cuvinte. si nu mi-a raspuns! .

. Îmi trec mîna pe frunte si ma cufund în vis! Si sînt acum în clasa. Hm. dumneata obisnuiesti sa iei notite la Psihologie în versuri? Am tresarit. ia sa vad.. Si tîmpla îmi zvîcneste de parc-as avea febra! Mi-ndrept atunci privirea afara. Cum adica? ... Din punct de vedere al fondului.. Asadar. de dragoste sau de altceva? . prin urmare. Cînd sînt inspirat! . Dar ce mîzgaleai acolo? Nu versuri? .. vreau sa spun. Ce fel de versuri? .... Aha!.Ma concentrez. . hm. stapîn nu-s pe-a mea minte.» 1 începutul poemei latine "Ars poetica" a lui Horatiu. dumneata la ora de Psihologie fa ci versuri.... pe feresti. hm... nu te-am întrebat de metrica si prosodia lor. domnule profesor! Dealtfel nu luam notite la Psihologie! .... m-am ridicat brusc în picioare si am închis maculatorul cu repeziciune: . în loc sa fii atent la explicatiile mele! De ce nu scrii versuri în ora de Româna?! . De 14 si 15 silabe. cînd aud glasul taios al profesorului lînga mine: . Nu întelesesem! Eu am crezut.. vad semne chinezesti. ca va intereseaza forma... Explica la "Algebra". cu rime încrucisate si cu picioare. am încercat sa scriu o poezi e lirica.. Dar ce. degeaba. Nu. . ci daca sînt. Ba da! . dupa întrebarea dumneavoastra.. Pe marea tabla neagra.. Scriu si eu cînd îmi vine! .. Tocmai începusem strofa urmatoare.

nu va intereseaza: nici pe dumneavoastra si nici pe colegii mei. dar la mine n-au trecere! Prin urmare..! Ai replici avocatesti.! Es ti la ora de Psihologie si te crezi la Algebra! Asta e buna! Ia ascultati. care va sa zica. si cred ca dupa toti colegii mei. ma baiete. "Este cel mai greu lucru care se poate face si niciodata nu este perfect exact a cu ceea ce e în realitate obiectul pe care vrei sa-l definesti!" l-am întrerupt eu.. si nu stii ce este sentime ntul? .. mi-l smulse din mîna. sila. si da-mi caietul! Si cum eu ezitam.. simpatie... si asa m ai departe! Eu as traduce acest cuvînt pur si simplu. dumneata sustii ca ai fost atent la explicatiile mele. dumneata. nu mai stiu unde.. dupa toate regulile ei. . care abia astepta sa auda ce-am sa raspund. .") Ce-ai spus dumneata nu se poate numi o definitie. don' profesor. Aha. mila. stîlcindu-mi versurile.. definitia sentimentului. domnule profesor!. pe tabla. Hm! se-nciudâ el.. Si dumneata ai simtit în ora mea. ce ziceti de poezia asta?". Va rog.. Definitia. compatimire. si sa te gîndesti la fete! F aci poezii. ca esti "sentimental"! . dom'le. si asa si pe dincolo! F oarte bine! Da-mi atunci. esti. cîtiva raspunsera foarte convinsi: " E frumoasa. Vorbeati doar despre "sentiment"! . sentimentul. însa nu va pot reproduce definitia dumneavoastra plina de termeni abstracti pentru mine si pe care nu prea-i pricep! . Zau? Din ce în ce mai interesant! Esti sentimental si faci versuri în ora de Psihologie. care te-a facut sa vezi litere chinezesti de Algebra... ha. don' profesor! . Am cautat sa fac o aplicatie imediata a celor explicate de dumneavoastra. care si asa lasau destul de dorit! Dar baietii nu reactionara cum se astepta: ascultara într-o tacere impresionanta. ca sa zic asa.. ma rog. îl deschise si: Ha... este ceva intim. sicînd îi întreba: "Ei.. ma iertati ca -mi permit sa v-o spun. sa nu cititi. ma. va rog! . asta e cu totul altceva! . Ia da caietul încoace. Va rog. ai pretentia ca esti sentimental. facui eu calm. auzi la colegii dumitale. are sentiment!" . n-am retinut-o! . un inspirat? . don' profesor!.. un simtamînt de lene. vaasigur! ... dupa dumneata? . Nu. asociind si clasa.. Sînt. Cum? Faci poezii. care. sa vedem si noi cam ce a putut sa-ti inspire ora de Psihologie! . Nu ma mai ruga. ura... domnule profesor. sentimentul este ceea ce simti: dragoste. Sa faci dumneata o carte noua de Psihologie! (Ah! eternul si stupidul spirit didactic cu: "Sa faci dumneata o carte noua de. asa cum v-am spus-o eu! . baieti! Si-ncepu s a citeasca lipsit de cursivitate si fara intonatie. Esti dibaci. te rog. trebuie sa fii aiurit rau. baiatule. . Si ce e. Ba stiu.. Am citit asta într-o carte.. mînie. scurt si cuprinzator. . . Sa va spun drept.. Da caietul încoace si lasa sofisticariile pentru ora de Logica. Totusi sînt încîntat ca ora mea te inspira sa scrii poezii. prin "simtamînt"! . nu va suparati. dor. Dupa mine.

.... si. . ma ridica si mai mult în ochii colegilo trubadur neînteles în ochii fetelor de la Carmen Sylva s aceasta aventura poetica. . n-auzi. aflînd de dulci. ma. ai? . sau o carte. nu? . Ma. numai sa cresc în simpatia lor! Dar fiecare întîmplare cuprinde. bineînteles. caci fiecare ti nea casecretele lui sa ramîna întrradevar secrete! .. ("Nu ne-ar fi facu t.. ca as fi vrut sa mai daduse nota rea. costa! Sa-i trimiti versuri e ceva mai nobil. un buchet bogat de trandafiri. . cînd colo. mai. si unde mai pui ca nu te costa decît plicul si hîrtia. mai distins... ma primira cu surîsuri atît de iau înca 3 treiuri. . . dumneata nu esti capabi l sa-mi dai definitia sentimentului! Pentru asta. stii..) Ma.. . Eu cred ca o cutie cu bomboane de ciocolata de la "Zamfirescu". Prea mult nu m-a mîhnit aceasta apreciere putin magulitoare pentru mine. . trei-patru dintre vechii mei clienti de "epistole erotic e" se voira "poeti" si-mi dadura asaltul de rigoare... si ce-ar putea s-o impresioneze mai mult ca niste versuri.. pe lînga o parte placuta. e ziua ei. Psihologia o simteam fara s-o învat din manual si eram convins ca am sa-mi îndrept nota mai devreme sau mai tîrziu..ai pretentia absurda ca esti sentimental.. apelez la tine. . .. Tî! E banal. .. mai. cum sa-ti spun eu. Dar motivul pentru care îmi r mei si-mi crea o aureola de i de la Moteanu. Original. pe rînd. . . . si una neplacuta! Dintr-o data.. într-un gînd.. caci banuiam concluzia acestei introduceri. ti-am pus 3 la Psihologie pe ziua de a zi. depinde de persoana! . . . care.. si p-orma.. . mai bine!" îi raspundeam eu în gînd. fiindca numai tu poti sa ma-ntelegi si sa m-ajuti! Providenta a vrut sa apari în calea mea si ne-a facut colegi.

? .. te scot din sarite?! Acu' fa-i ceva de-mpacaciune. mai stiu eu cum! Trebuia s-o iei si tu cu încetinitorul.. Esti ocupat. baiatul trasese barca sub o salci e pletoasa. asa ca. fac fasoane ca le pla c baietii delicati! Daca esti delicat cu ele si faci "pa poetu". asa. ti-o fac chiar în ora de Franceza. unul voia o poezioara de împacare. Exact. . îi ceru s-o duca imediat la mal! El nu voi s-o asculte. mînioasa de asa nemaipomenita îndrazneala. cam ce-ai pofti? .. care stia sa canoteze. nestudiate! . nu stii ce-a spus rîndul trecut. Ma. tocmai gîndul meu. ca eu tin mult la Victor Hugo! .. n-auzi. Nici macar "la revedere". acolo. tocmai voiam sa. ma? . si-am terminat. îti iese vorba ca e sti "flet". Nici una.. Se dusese omul în Cismigiu cu iubita. e un epitet ornant ceva mai poetic decît celalalt! Bine. .. dom'le. si cu unsfîrsit din care sa reiasa ca n-am s-o mai supar niciodata cu astfel de gesturi. ca asculta toata ora? .. Sari din barca usoara ca un fulg si pleca fara sa-i spuna o vorba. stiu ca n-ai sa ma refuzi. Extraordinar! . ma-ntelegi? . se sm ulse din bratele lui si... Poate ca ai fost si tu prea brutal! Te-ai înfipt prea re pede! O fi fata mai delicata. Mie-mi spui? Si. cîteva versuri. apoi. care-si formulara cam aceleasi pretentii. numai sa nu explice Aurel Dinu mai departe "Ruy-Blas". Nu explica.. . nici alta!. p-onoarea mea. ca esti prea moale sau ca nu esti suficient de.. îi cuprinse brusc mijlocul si-ncerca s-o sarute! Fata se facu rosie ca focul. Obosit de canotaj. cu variatiile de rigoare. Trecu lînga ea.. ma. ceva "extra" care s-o faca praf "pa persoana". Bineînteles ca n-avea nici un haz sa stea în fata fetei. Nu tîmpite. ma! Si de trei zile.. . Dar mai stii cum sa te porti cu ele? Daca esti mai înfipt. mai ambitioasa. ce era daca o sarutam? Se darîma cerul? Seca lacul Cismigiu? . ca pica altul. .. nu asa! . vazînd ca fata nu se împotriveste. luîndu-i mîna si mîngîindu-i-o. . Bine. ca orice demna tovarasa de plimbare a unui lazarist. În aceeasi recreatie fusei solicitat de înca doi îndragostiti.. Tîmpite! .. om vedea! îi raspunsei eu plictisit. o poezioara bine adusa din condei. începu "s-o vrajeasca". Da. cum stii tu. sportiv! Cum naiba sa mai proc edezi cu ele. ca sa se odihneasca la umbra si sa-i vorbeasca fetei mai în tihna. Astfel.. Doua vorbe. Pai poimîine e ziua ei. puse mîna pe lopeti si-n cinci minute sosi la debarcader . fata.. ca sa nu lungim vorba. ca. numai sa te-mpaci cu ea si sa ma lasi în pace! Nici n-apucai sa-ncep sa ma gîndesc bine la cuvintele mestesugite pe care sa lembi n întru împacaciunea celor doi îndragostiti. ti-o fac.. ca trebuie sa-mi fac rezumatul la Franceza. Vreau sa te rog ceva. fara gîfîielile inerente sportului. nu cine stie ce. Luasera o barca "pe-o ora". Bine. Aha! într-nadevar. daca pot. ma. Sa-ncerc! Cînd îti trebuie? . nici un semn de viata! Sîntdesper at! În definitiv.. cum sa le spun eu.

. ti-as ramîne recunoscator toata viata mea. uite ce e. N-ai decît sa-i torni o scrisoare bine simtita.. care ia dat un "oracol" d-ala d-al lor. De ce crezi tu ca ma rog de tine? Uite ce s-a întîmplat. ceva care. Da! îsi largi el gura într-un rînjet de satisfactie. or icît as vrea eu.. însa poate ca m-as intimida si as mai uita cîte ceva. stii. dar vezi ca alta e povestea.. Stai o clipa! Da-mi voie sa-nsemnez ceva. stii... Vreau sa-mi faci o poezie pentru o fata. .. Fata învata la Gloria. nu pot. ... Si cum de ti-a venit ideea sa-i faci o poezie? Nu poti sa-i spui din gura ce a i de spus? . Asa! Pricep acum. ca uit! Asa.. este formidabil. Asa stiu eu... pe care tu s -o dai unei fete si sa-i spui ca e de tine? .ca tu esti baiat cumsecade si. pe cînd asa. daca ma-ntelegi. si e prietena cu una de la Moteanu. te-as ruga sa-mi faci o poezie! . un serviciu imens. Cum sa-ti fac o poezie. îi raspunsei eu putin iritat.. Ah! se-ncrunta el. mîhnit si jignit în acelasi timp ca nu-l întelesesem.. pentru ca.. ma.. Ma.. nu mie. sigur ca da. Ce. asa. acu' spune cu ce pot sa te servesc? . asta. Sa-ti fac o poezie?! Pai nu ma inspiri deloc! ma prefacui eu a nu pricepe. ma! .. sa-ti fac o poezie. cum fac fetele! ... sigur ca n-ar avea nici un rost. .. Ba da. Un "oracol"? Ce naiba mai e si asta? . în care sa-i spui tot ce ai pe suf let si... în fine. hodoronc-tronc? . Exact! .. cum sa-ti spun. fiindca este chestie de. se face.. nici atîta lucru nu stii?! Un oracol.

Las' c-o citesc eu. vream sa te consult mai întîi pe tine. îi zice oracol. . nu e cine stie cede ea. Mai sînt si altele cam în genul asta: "Pe cine simpatizati? Faceti-i descrierea! Unde învata si în ce clasa e?" .. sa nu ma fac de rîs? . spune-mi o întrebare pe care ti-o amintesti! . din ce în ce mai interesant! . ma-ntelegi. sa-ti spun eu ce poezie de dragoste te-a impresionant mai mul t? . si de ce?" sau "Cepoet strai n va place mai mult?" . sa te-ntrebe respectiva ce ti-a placut mai mult din ea. Pai tocmai ca n-am raspuns nimic. si tu sa n-ai h abar. e frumoasa asta.. c-am auzit ca azi se face perchezitie la pupitre! . Ce sa fie? Nu e nimic! Întrebarea e scrisa pe primul rînd. si pe urma raspunde în dreptul numarului respectiv! . si ai terminat! .. Alta mai potrivita nu stii? ... care are pe fiecare pagina cîte-o întrebare scrisa de stapîna oracolului. ma. Da.. ca uitasem sa-ti spun.. dar.. "S-a dus amorul" de Eminescu.... . dar vorba e ca i-a facut. Cu alte cuvinte. o cugetare sau . . Atunci. dar l-am lasat acasa. vorbeste si ea cu unul de la Spiru.. Dar alte întrebari nu mai stii? .. de fapt. Si tu ce-ai raspuns? . "Si de ce?" îi facui eu completarea. asa e. Interesant! Si cam ce întrebari a pus stapîna oracolului? . asta e altceva.. nici eu nu stiu de ce naiba i-o fi zicînd asa. cu întrebari puse "la hotie".. ce mai încoace-ncolo: "Iubire" de Vlahuta. asta de la Moteanu.. iar pe rîndurile urmatoare sînt scrise raspunsurile acelora care scriu în oracol. Auzi: "Scrieti o amintire. Uite ce e. pune si tu "Sara pe deal" de Eminescu. Si asta. întelegi? Îmi pare rau ca n-am oracolu l aici sa ti-o citesc! .. dar vorba e: îmi faci ce te-am rugat? .. . E tot ce poate fi mai frumos! Ai face bine s-o citesti. sa nu se-ntîmple. cu "s-a dus amorul". si asta i-a facut o poezie. Asa ca ora colul are atîtea întrebari cîte pagini sînt. "Ce roman strain v-a placut mai mult si de ce?" . ce sa fac?! Ce vrei sa spui în ea? . Pai. ca de vreo 100 de pagini. .. ce Delphi? Nu e ala cu Preoteasa Pythia? Nu e.. sa ti-l arat! E un "oracol" cl asa una. un caiet gros. . e un caiet. ca sa zic asa. ala. Ba da.. Scrie si tu acolo. sau. prietena cu simpatia mea . cînd la mine d-abia a venit.. N-are nimic.. Exact! . cea mai aiurita care exista. .. Îmi pare rau ca nu-l am p-al aleia de la Moteanu. destepte si fine! Mi l-a dat si mie sa-i scri u. Da cum e asta de Vlahuta? E ceva de capul ei. dar de unde stii? Hm! Adica da! Sau alta: "Ce roman românesc v-a placut mai mult si de ce?" sau. scurta. de exemplu: "Ce poet român va place mai mult.! .. Aha! Înteleg. Fiecare scriitor îs i alege un numar. Sau asta: "Ce poezie de dragoste v-a placut mai mult?" ... Da. sa-ti fac. Pai ce. Oracolul de la Delphi? Nu dom'le.. Da. Si ce e cu întrebarile astea? . ca nu ti-am spus! Sa vezi cum stau lucrurile: în oracol mai e o întrebare... si altele!. devine..... doamne fereste. . . Exact.. i-a scris-o în oracol? .. dar eu n-as vrea ceva tocmai în genul asta.. Ei. sau "Noapte" de Cerna.

stii. flegmatic ca un englez. asa e ca m-am facut de bafta? .. cînd mi-a dat oracolul ca sa-i scriu în el. cum ai spus c a-i zice. crezi ca nu-ti fac?" . Poate. Exact. m a-ntelegi. Bata-te norocul sa te bata. zice: "Sa ci testi ce poezie splendida i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice.. "parca e cine stie ce mare lucru sa faci acolo trei-patru rînduri. Mersi de raspuns! Pai tocmai tu ma-nveti sa fac asa ceva Frumos mi-ar sta! Bravo. al naibii. Madrigal? . cum sa ma descurc. clei! Am izbucnit în rîs: . Si acu'. cîteva rîndu ri scurte.. dar de unde stii? Ai citit oracolul si faci pe nebunu' cu mine.. ma. ca eu la Româna. ceva cam pe spanioles te. . si ala de la Spiru.... .. acolo.. "Asa baiat talentat mi-ar placea si mie!" zice. . i-am raspuns eu. dar nu e sigur.. si gata! . un ravas de placinta!" . Nu. "Sa te vedem!" mi-a zîmbit ea ironic. nu stiu cum naiba-i zice. E. ca nostim mai esti! Copiaza si tu una dintr-un vol um de versuri. Poate ca n-are s-o stie!. si ce. spune drept! . "E".. dar am cîteodata momente în care ghicesc. fa si tu " "Ei. n-am ce spune de sfat! Si daca fata o stie. Esti grozav! E. sînt clarvazator! .. si a mea. asa. "Daca nu e cine s tie ce. Mai bine îmi faci tu unu' d-ala spaniolesc. ca i-a pus un titlu. i-a scris o poezie. si am rezolvat problema. Nu vreau sa creada o mea ca e mai ceva ca mine un amarît de spirist! Este? .o poezie scurta".

. În prima recreatie veni la mine Stelian Dinulescu.. Dinulescu nu-mi solicitase niciodata. si atunci numai daca obtinuse note bune în cursul saptamînii. ceea ce. cu toate ca era mai vîrstnic decît mine cu vreo trei ani. acceptasem cu multa placere. ("Aha!" îl întrerupsei eu în gînd. Stii ca vorbesc: c-o fata de la Centrala si ca lucrur ile mergeau foarte bine. cînd veneau în Capitala elevi si eleve de la toate liceele din tara. nu numai poezii pentru iubita lui din trecut sau de-acum. Si de unde la început fiecare nu dorea decît o poezioara. Corespondenta asta a durat vreme de cîteva luni si. Ma lega multa simpatie de acest coleg. la "Tinerimea Româna". "sa stii ca si Nea Stelica vrea s-o atace în poezie pe respectiva!") . ca "ochii care nu se vad se uita". acolo. concursul prietenesc pe care-l dam îndragostitilor nostri mi-a ad us o mica neplacere. dar nici macar colaborare a la corespondenta amoroasa.. era de la Centrala din Bucuresti. cunoscuse o fata dintr-a VI-a de la liceul din Iasi. cei doi se hotarîsera sa-si scrie. cu timpul s-a racit. Fii pe pace. Vreau sa te rog ceva!. un baiat voinic si foarte cumsecade.. ti-l dau. pîna cînd cei doi îndragostiti s-au potolit si nu s-au mai gîndit unul la altul. poimîine. * Dar iata ca îndragostitii se-ndulcira la poezie. caci era cenzurata de Atila . Era dintr-o familie înstarita din provincie si fusese dat la internat. Asa ca m-am mirat foarte mult cînd l-am vazut ca ma cheama discret deoparte si-mi sopteste cu tremur în glas: . directorul internatului. Este! oftai eu. ma inundau cu cereri care de care mai pretentioase si mai originale. si desigur ca si fosta lui iubita gasise pe altul. si ea tot la internat. îti fac madrigalul. care sa-i tina de urît.. la despartire.. de parca nici nu s-ar fi cunoscut vreodata! Dinulescu îsi gasise o simpatie ceva mai apropiata decît aceea din Iasi. Mîine. ca sa nu le zic trasnite! Si într-o buna zi... raspunde la celelalte întrebari ale "oracolului". acum. Aceasta îl ridicase mult în ochii mei si începusem sa-l stimez . pentru încrederea pe care mi-o acordase cîndva. bineînteles. Pîna atunci.. mai mult decît plictisit. Cum nu putea sa primeasca corespondenta la internat.. cum bine zice întelepciunea poporului. asa ca nu iesea în oras decît duminica. Cu prilejul concursu rilor de. Cu toate ca era bun prieten cu mine.. si s-a rarit. junele îndragostit ma rugase sa primesc scrisorile pe adr esa mea. se-ndragostise de ea si. nevoiti de împrejurarile prin care treceau sasi mentina aureola de poeti în fata iubitelor.

dar asa e! . c-o stiu: . si cînd ma simteam mai bine si credeam ca tine mult la mine. si poet?! Mi-a ven it sannebunesc. Cornel Ionescu". Nu era de la mine. continua el... pîna unde.! De unde.! Asta.. zice e a. . desi eram rece ca gheata . "Si ce ti-a scris... .. ma rog?" . Ca-n romanta pe care-o cînta Violetta Ionescu la "Tanase"! . .. Ma reped. Uite bine. observ eu ca Tanti e mai rece cu mine. nu stiu cum se face ca-i pica o scrisoare roza. "Propriu-zis nu e o scrisoare. E. . nimic dezis. Cum asa? . Nu e lucru curat la mijloc.. Mi-a placut însa c-a fost sincera si n-a mai cautat s-o ocoleasca: "De la.. dintr-a V-a. în persoana lui Ionescu Cornel. dragute. e o poezie!" Haiti! Auzi dumneata.. Ionescu Cornel.. cazut la Româna... cînd hop ca ne-ntîlnim cu Ionescu Cornel si cu Chiorul. Eu ma plimbam cu ea prin Cismigiu. doua normaliste.. P-orma. hai la un lapte batut. pe la "morminte". "Cum a devenit de ti-a scris?" "Bin e. Si cînd îsi scotea batista. Ionescu Cornel sa faca poezii? În sfîrsit. . nu ca tin eu la ea.. zice..... Nu-mi mai spune. ca parca mi se-nclestase limba în gura): "De la cine e?" Ea se facuse rosie ca macul. mi-a scris si mi-a trimis-o printr-o colega externa. E. De amor? . dar nu se comparau cu ea. ce sa mai lungesc vorba. acu' ma mir si eu cum de-am mai putut sa articulez un cuvînt.. cam la o saptamîna de la chestia asta. Trebuie sa descopar neaparat ce-i cu asta". ca face mofturi. Povestea în ea cum a vazut-o si cum si-a dat seama ca va fi stapîna lui to ata viata. .. "Cum asa?" am sarit eu în sus. Exact!. ca zice ca nu mai are timp sa ne vedem. si alte maruntisu ri! "Hm! mi-am spus. i-am cerut s-o citesc..... erau si ei cu doua fete! Am facut cuno stinta si am luat doua barci.. c-ale lor. în sfîrsit!. o verisoara de-a lui!" . Cornel. vedeam eu c-o soarbe pe-a mea din ochi. sa-ti spun drept.. În sfîrsit.. nici eu nu stiu.. îsi baga dracul coada.. si-am cunoscut imediat ca e din fabrica ta de poezii. o ridic si-ntreb (tremuram si ma facusem tot o ap a.

Te mai rog pentru o poezioara. în primul rînd. mai pe depa rte. mantelegi? . asa."Desi te-am cunoscut de-o saptamîna. ca e frumoasa. Ma. . puteam sa-l refuz? De unde era sa stiu eu ca-i tocmai pentru iubita ta? . dar stii ceva mai altfel. Nimic.. Griguta. iubito. c-as vrea sa-mi fii stapîna. pîna-n clipa în care-o fi sa mor! Inima mea te cere. As vrea sa-mi simti tot dorul! Cînd tu nu-mi esti aproape. casatia. Nimic! ... numai una.. . Ai dreptate. . versu-mi ar lua un nou avînt. . M-am ghemuit într-o banca-n fund si am compus poezia pentru Tanti. dar vorba e ce-i de facut acum? . nu-ti place sa tempaunezi cu ce nu-i al tau. dom'le. Bravo. si-n al doilea rînd îmi esti prieten! . Tu. pe veci.. Daca m-a rugat omul. te cauta întruna.. . sfînta mea domnita. I-am facut-o acum trei zile! . C-o iubesc. sa-mi faci ce vrei! Pe tine te servesc mai presus decît pe ori carealtul. . . . . Simt ca-mi vei fi pe veci. si las' ca te razbun eu. . Peste doua zile de la aceasta convorbire de taina.. de-o sa bati în pinteni de bucurie! . fa-te ca nu stii nimic si poarta-te cu el ca si mai-nainte. Bine. ma. doar tu. cinstit. îmi pare prea putin. . .. de ce sa nu-ti fac? Numai sa-mi spui cam ce-ai vrea sa-i spui în ea? . esti un om cumsecade. a venit la mine Ionescu Corne l: . atît de sfînt fior Si-atîta fericire.. . la 12 e gata! Poti sa te prezinti s-o iei! . Tu i-ai spus ceva lui Cornel? . esti cel mai de lauda baiat din lume! Ora urmatoare aveam Naturalele. Iubito. ma.. cînd se pleaca pe ochii tai de zîna. . da-mi trebuie urgent!... O. În clipa-aceea. Ai sa vezi! N-avea nici o grija. Daca nu s-o întoarce Tanti la tine cu mai mul ta dragoste ca-nainte. Ce ai de gînd? . . . pentru ca. dom'le. stii c-a mers struna cu poezia aia! Fata a fost mai încîntata decît mas teptam. iubita celor doi colegi rivali! "Te-ador. alina-mi dorul sfînt! Graieste-mi doar o vorba duioasa. . Chiar asa! .. ce ti-a venit sa-i faci si astuia poezii pentru fete? . . si ce te-i mai pricepe si tu. Nici sa nu-i spui. . acolo! Dar fa ceva. Bine. Îîti fac. Pai ceva cam în acelasi gen.. stapîna!" . sa-ti spun. nu-mi alina mistuitorul chin! Ti-as da întreaga viata! A tale calde pleoape. E-atît de dulce farmec. vai...

îi dau poezia. Ionescu Cornel s-a prezentat sa-si ia poezia. e drept. ca a si aparut Stelian: . Ma. Bravo tie! Succes! . Pai. mai mult decît atît. Asculta-l ce trist suna! Pe veci al tau: Cornel! La 12.S-ar preschimba pe data în cel mai dulce cînt! Comoara mea. si alta facem? Prietenie se numeste asta? Nu mi-ai fagaduit tu ca-i torni una de-o sa te pomeneasca? . ne-ntîlnim la "Socec!" Vine sa-si cumpere un dictionar românlat in. Mersi! Dar abia s-a-ndepartat Cornel. Tot e ceva! . schimbam cîteva vorbe. nu poate sa stea mult. una vorbim. ca mi l-am si tinut! . odata cu dragostea. Dar tot e bine ca ne vedem. Bine. si pleaca. ma. . si-ncrede-te în el. nu? Cînd i-o dai? . Pai de ce nu? . Si tu i-ai facut-o? . Ei? Ce-a vrut de la tine smecherul? . Tu ce-ti închipui? Mi-a cerut o noua poezie! .. ce-i drept. m-am gîndit ca. de. la 5.. ba. Dupa-amiaza. trebuie sa sporeasca si talentulpoe tic. asculta-l. I-am citit-o cu inflexiunil e lirice de rigoare în glas. Ba da! Si te asigur ca-mi voi tine cuvîntul. asta e mai ceva ca ailalta! . si a ramas încîntat.

a citit-o. ma.. . si pe urma sa stam de vorba! Dinulescu citi cu o atentie demna de un scop mai înalt. Îi faci un bilet.. Mi-o înapoie foarte mirat: .. Ionescu Cornel habar n-are de ce ascunde-n ea poezia asta! Ia citeste initialele de sus în jos. în asteptarea lui Ionescu Cornel. A venit c-o falca-n cer si cu una-n pamînt! Mi-a înapoiat poezia s i mi-a aratat ce iese daca citesti literele de la începutul rîndurilor: "Tanti esti o gîsca. ca vine lovitura de gratie. a fost în culmea fericirii. ca stii tu destul de bine: i-am dat poezia pe care mi-ai facu t-o. .. cu cine vrei sa vorbesc? Sa-mi dai socoteala! Te nenorocesc în bataie. Te omor. Acrostihul. si iarta-ma ca m-am îndoit d e tine! . cum sa-ti spun. "pleoape calde". dar trebuie s-o fac! Îsi rîde de dumneata într-un mod mai mult decît nerusinat! Daca vrei sa te convingi. cum afla ea. . E o "poezie-acrostih!" . . Ce. . m-ai nenorocit. raspunde-mi! . Poezia asta e cu cheie. Poftim. nu esti în toate mintile?! . . ai? . n-auzi. Daca citesti initialele fiecarui rînd de sus în jos. sa vezi ce-ti da! Înfrigurat. asa da. acu' tin-te bine.. . . "chin mistuitor". De obicei se fac acrostihuri cu numele fiintei iubite.. o gîndire. ca sa mergi pe el." si te iscalesti! . Ba eu sînt. dar trebuie sa-ti arat eu drumul. Am citit-o si gasesc ca e buna. sa traiesti. .. cu multa atentie.. Tan-ti-esti-o-gîs-ca! Extraordinar! E o grozavie! Bravo. în care-i spui cam urmatoarele: "Sti mata duduie Tanti. Numai cuvinte frumoase: "te-ador".. ca mi-ai distrus dragostea. Cum naiba. . te fac arsice. zgîrîie-hîrtie. îti da un nume. Ce sa-ti explic. Ei. Mai întîi de toate... . am avut un succes nebun! Ne-am dat întîlnire pent ruieri. Cu tine. de iese ca fata pe care-o iubesc eu e o gîsca.. mai întîi citeste poezia. . ma. citeste de sus în jos.! Acu'. Cum a intrat în clasa. Ia asculta. papugiule! Îmi faci poezii cu abtibilduri. e o poezie cu tîlc... dar tu n-ai fost cînd mi-ai facut poezia. Ce poezie a fost aia pe ca re mi-ai dat-o. în sfîrsit. sau cum naiba-i zice? . Mie nu-mi vorbi pasareste." M-a . Cu mine vorbesti?! . ba. ca poate nu se pricepe la smecherii d-astea poe tice. Tanti zice c-a m vrut s-o fac de rîsul fetelor de la Centrala. regret ca sînt nevoit sa-ti dezvalui necuviinta iubitului dumitale C ornel. ca nu pricep! . duminica. . prin tine. ma. . Dinulescu s-a-nvîrtit tot timpul pe lînga mine . Cornel si-a aruncat servieta în banca si a pornit glont spre banca mea. ca nu prea vad?! . îti bati joc de mine si de dragostea mea? . .. initialele ultimei p oezii pe care a avut neobrazarea sa ti-o dea! Cu bine. . Foarte simplu. Luni. explica-mi ce s-a întîmplat?! . ce sa-ti spun. N-o sa faca decît sa-i sporeasca actiunile lui Cornel în fata lui Tanti. . Dinulescu îmi smulse hîrtia din mîna si silabisi: . "comoara" etc. ce vrea poetul respectiv. "domnita lui sfînta".. ma. acuma înteleg! Dar vorba e. Ma. cum afla ea ca poezia e cu acracostih. "farmec dulce"..

cînd este vorba de scandal.. iar e rau: înseamna ca am vrut sa rîd de ea! Oricum o-ntorc. Dragostea mea s-a dus pe apa sîmbetii! Ce t i-a venit sa-ti bati joc de mine. ca nu-mi arde de el acu'. nici p-asta si nici p-ailalta. . te cocosez... . Vorba e ce ma fac eu. ca poate ma intereseaza. Ai? ce crezi? . se strînsesera în cîteva clipe toti baietii din clasa în jurul celor trei beligeranti. dar eu. ie se tot rau! . ca nu sînt poet.. ce sa-ti spun.! si Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînsi! Dar Dinulescu. unul dintre cei mai puternici baieti din clasa.. o simpla potrivire de litere. Cînd ti-oi da eu o dilema. ca ti-a facut-o un coleg si ca. indiferent de teatrul unde se desfasoara.facut de doua parale.. si e rau. îi puse mîna-n piept si-l dete la o parte ca p-un fulg. ca nici nu te pricepi. e buna de dat exemplu la Logica! . . ma. de care ma mir si eu! Crezi tu ca alta treaba n-aveam decît sa stau si sa scriu cu litere de porunceala? Asa ceva e foarte greu si nici nu ma pricep! Doar François V illon se pricepea la chestii d-astea. Stai binisor. ca sa se potriveasca si lasfîrsitul versurilor. Dar nu mi-am batut joc de tine deloc! A fost o coincidenta.. asa cum se întîmpla în asemenea împrejurari. numai ca ala le facea asa.. Lasa-l pe François Villon. Cum o sa-i spun una ca asta? Se poate? Ea ma crede poet! Daca-i spun ca n-am facut-o eu. înseamna ca am mintit-o. daca o las asa. ce te voinicesti asa? Ia spune-mi si mie ce sa întîmplat. Cornelica baiete. poet de contrabanda? . . Spune-i ca n-ai facut-o tu. Ce te bagi unde nu-ti fierbe oala? îi riposta enervat la culme Cornel Ionescu. Asta se cheama "dilema". Între timp.. ca Ta nti a spus ca nici nu vrea sa mai auda de mine! ..

Irinel si altele. povestea celor doua poezioare si-a pataniei lui Cornel Ionescu. Bine. . . atît de schimbatoare de la o zi la alta! . . .. . cerîndu-mi c u insistenta sa mai adaug cîte ceva la numele iubitei . Mariana. mai amuzat decît toti. am fosi nevoit sa torn în aceeasi zi vreo zece acrostihuri cu cele mai dragalase nume de fata: Vivi. Georgeta. Tanti cu Stelian Dinulescu! * Dar acest neprevazut episod. te ador". nu? Ascult ati-l dar. reflectînd. Anisoara. De asta-data. .. îm i esti . si-n doua recreatii numai am fost asaltat de clientii mei obisnuiti: . . . fiti de aci înainte circumspecti si cititi-o pe toate par tile. Mimi. . Grozava. . si sa nu aveti apoi convorbiri literare si critice în contradictoriu cu. Te pomenesti ca ma iei la bataie! îl ironiza Dinulescu. Dar culmea a fost ca foarte curmei baietii si-au ridicat pretentiile. . torente de rîs inundara clasa. ca altfel. "nu cine stie ce". ca initialele sa dea: "Valeria. În duminica urmatoare. la desertaciunea lucrurilor omenesti . ivit în calea neteda a confectionarii de versuri la comanda. ... Te rog sa taci. îsi roti privirea pe deasupra tuturor si spuse rîzînd cu pofta: . în asa fel. . fratilor! Si le spuse. . iar poetul improvizat se strecura cu obrajii-n flacari si cu coada-ntre picioare printre asistenti si se aseza mai cu minte ca niciodata la locul lui. spuneau e i . Cristina.. cînd o vedea Ga bi ca-i e numele din poezie. Vestea despre acrostihul buclucas s-a întins ca fulgerul în toata clasa.. Cornel Ionescu sari ca ars: . a avut un rezultat neasteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. original! Ia noteaza-ti numele! Tii. "Lili. . astia. probabil. o sa fie foarte impresionata! Si alte variatii pe aceeasi tema! Si cum nu mai puteam sa scap de ei. ca nu puteti sti ce nabadaî îl mai apuca pe "Pegasul" lui Tyrtheu al nostr u. ma. de ce nu ne-ai spus pîn-acum ca te pricepi sa faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil. .. în crucis si-n curmezis. te iubesc". .. . în hohotele de rîs ale colegilor. care îi întrecea în înaltime pe toti cu un cap..Stelian Dinulescu. c are-atiumblat la poezie. grasa figura! spuse cu admiratie Dan Noica. Hm! Bine de mine ca nu recurg la asemenea abtibilduri de cucerire! Dar voi. colegii care au trecut întîmplator prin Cismigiu i-au vazut mergînd strîns la brat si rîzînd fericiti pe. dragala sele voastre muze! . Jenica.. Desigur ca sînteti curiosi sa stiti care-i motivul discutiei noastre. Ascultati. . .

treceau în grupe de cîte doua trei: brune.. surîsuri dulci înfloreau pe buze le lorrosii de sanatate. Frumusele. cu pantofi si cio rapi negri. cu gulerase albe. Muncisem din rasputeri pentru succesele în dragoste ale atîtor colegi fericitipoate.draga". dragele de scolari te-l au: în sorturile de uniforma pepite sau negre. si sa simt într-adevar ce-i scriu ! Le urmaream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva si de la Moteanu. dezvelind dintii curati si albi ca porumbul crud. verzi sau albastri. Nu mai aveam astîmpar. dupa descrierile facute de iubitii lor. care dau piciorului o distinsa eleganta. satene. Facusem zeci de versuri fara nici o rîvna. cu parul ar anjat în colturi savant pieptanate. blonde. roscate. mergeau cu p asi saltati.. caprui.. cînd se-ntorceau de la scoala si treceau prin fata portii mele. sînii învolti si obraznici le tremurau ritmic. gratioase si pline de un farmec pe care numai ele. nu mai puteam! Ma saturasem de rolul de "confident" si de "versificator"! Voiam sa am si eu tainele mele de dragoste. . dintre care însa nici una nu-mi era draga! Si-n sufletul meu navali puternic un dor naprasnic de iubire! As fi voit sa-i fa c versuri frumoase unei fete pe care s-o iubesc.. îmbujorate si proaspete ca primavara însasi. Prin mintea înfierbîntata de atîtea nume de fete. si altele cam în acelasi gen! * O. îmi zburau versurile naive în chinate acestora... cu ochii negri. Ma framîntam noptile pe toate partile si-abia izbuteam sa atipesc în zori. fara sa le cunosc! Sufletul îmi era înfiorat de emotii si de nostalgii neîntelese.. pe care sa le încre dintez . ce risipa de dragoste era printre baietii din clasa noastra la începutul aceste i primaveri timpurii! Si eu nu mai puteam sa dorm de mirosul patrunzator si dulce alfiorilor de liliac.. al caror chip gingas cautam sa mi-l imaginez. fara nici o dragoste pentru dragoste ! Eram un fel de Cyrano modern cu atîtea Roxane..

Eram fericit ca luasem vacanta. fata farmacistul ui de peste drum de scoala unde era tata director. asa cum sînt fericiti toti cei care stiu ca se vor bucura de odihna. dar te rog. Thaissa. stii c-o iubesc pe Veturia. Ah. am sa te rog ceva din suflet. Nu afla! Îmi dai fotografia? . daca afla de povestea asta! . spiterul. cum m-as fi plimbat si eu cu o fata în noptile astea albastre de primavara! . care se simteau atît de fericiti ca puteau sasipetreaca iubitele pîna acasa. O duzina si un tablou... Veturia Petrovici. ca n u vreau sa am discutii! . ca nu vreau sa stie si Fanica. cum nu pot sa-ti spun de mult! . pe la 5. sa vad numai Veturii! . "Vederea" se facuse la farmacie. si plecau pe la 7.. numai tie îti spun. ma. sa fac ca un fel dealta r: unde ma uit.. de ce sa nu ti-o dau. mi-a spus Gica în ziua fatala. sa le pun în camera mea. ha. esti nebun? Ce sa faci c-o duzina? . Aveam însa un motiv în plus care contribuia la fericirea mea: pe timp de doua saptamîni scapasem de versuri si scrisori de dragoste pentru colegi! Dar fericirea aceasta a fost de foarte scurta durata. Ce." În aceasta stare sufleteasca m-au gasit vacanta de primavara si vechii mei prieteni: Stefan Predescu si Gica Rosnovanu. discretie absoluta! .. mi-ar fi fost drag sa fac versuri unei iubite care sa fie a mea! Si-atunci am scris un sonet în care mi-am turnat toata framîntarea si care începea astfel: "Mi-e sete de o dragoste curata! N-am mai iubit de mult si mi-este sete Sa sorb dulceata soaptelor discrete. sa mio dai s-o duc la fotograf. Ti-o dau. Veturia avea o sora.. Ma. conduse de cei doi Romeo! Ce trist ma uitam la prietenii mei. ha! Sa nu vezi numai stele verzi de la tat-sau. Era tare îndragostit de o colega de-a sora-mi. pe care o iubea Stefan Predescu. pentru ca Gica Rosnovanu înt r o zi a apelat la serviciile mele cu prisosinta. unde Julietele veneau aproape în fiecare dupa amiaza. Spune! . sa-mi scoata si mie vreo duzina! . Ma. . si stiu ca sora-ta Nella are o poza de-a Veturiei în costum de balet. Grig. Ma. Ha. asa. Foarte frumos din partea ta!. numai sa n-o tii prea mult si sa se afle.cuiva.

. Bine. Veturia. e fain.. las-asa. distinsa." Nu mai stiu ce am scris. Draguta fata! Bine de Gica! Veturia! Am început sa scriu acrostihul.. Uite-acuma. Nimic! Adica îi spun. cu corp frumos. cu toata placerea! . . cum destul din acrostih! te-apuci de el.. Fii fara nici o grija! Fac o cinste formidabila... dar p romite-mi ca vrei! . stii. Nu.. dom'le! Veturia. simplu? Altceva nu-i mai . te mai rog ceva. Era o fata de vreo saisprezece a ni.. Pai ce rost mai are biletelul? O sa-nteleaga ea . Ma. E clasa una! . mergem la cofetarie la "Dobriceanu" si manînci cît vrei. cu parul castaniu si och ii mari si melancolici.. fina. ca e mai bine! Dar cînd spui nimic? acrostihul de un biletel. palida. dom'le!. Îmi pare bine ca-ti place. fac o cinste copioasa! Fa-mi pentru Veturia un acrostih d-alea de care fac i tu. . da' fa ceva asa. fac o cinste nemaipomenita. cu mîini subtiri. Si te mai rog ceva..... cum n-ai mai facut pîn-acum.Daca pot. explicativ! . . .. ca tot n-am nici o treaba! Tu plimba-te prin curte si lasa-ma lini stitpîna te chem eu. ca s-o impresioneze .. ceva formidabil. dar nu în poezie. "Visul meu.. Pa cinste! mi-a raspuns Gica. L-am terminat! L-am chemat pe Gica. Însotim sa-ti spun eu.. De asta-data o cunosteam bine pe fata careia trebuia sa-i fac versuri de comanda ! O cunosteam de cîtiva ani de zile de la sora-mea. Asculta-l! Pusesem în el tot sufletul meu: îl simtisem! . ca azi dupa-masa vine la farmacie? . ce mai! Da' acu'.. Daca e fain.

. . Gata! Vino sa ti le dau! . Fa-i si biletul si scrie-le tu pe-amîndoua. Bine. . Bine. Ia un plic roz cu o hîrtie mai groasa si tipareste-le cum stii tu ! Eram peste masura de trist si de plictisit. . asa ca literele de la început i eseau foarte bine în evidenta. prin acrostihul pe care te rog sa-lprivesti cu toata indulgenta! În poezie este permis sa spui mai mult decît într-o scrisoare în proza. . Te rog mult sa-mi ierti îndrazneala de a-ti trimite aceste versuri. M-am straduit sa fac sa semene semnatura de adineauri cu cea de acum. ca am treaba. ... hop si el l a geam: . Am scris versurile cît mai caligrafic cu putinta si. . ma? . picaturi care. ca eu scriu urît al naibii si vreau sa -i fac impresie buna.. . subliniind-o . . . Sînt rodulputern icei impresii pe care ai facut-o asupra mea de cînd te-am cunoscut! Desigur ca finetea dumitale sufleteasca a citit de mult în ochii mei ceea ceam cut ezat sa-ti marturisesc abia astazi.. Restul poeziei era scris cu negru.. . stai ca vin acu'! . pîna la 3 dupa-masa sînt gata si cred ca vei fi multumi tde felul cum se va prezenta corespondenta ta amoroasa! . Bravo. lasa ca ti le fac. .. Daca rîndurile mele te vor supara cumva. . te rog înca o data sa ma ierti! Îti saruta mîinile. . asa e ra poreclit de baietii din cartier. a dumitale: Gica". ca vreau sa-ti spun ceva si ne-aude Satrapul! (Adica Tata. sauchiar în fata f iintei dragi. bineînteles sageatalu i Cupidon! Din inima picura sînge.. dupa ce am exersat semnatura lui Gica. . asa cum am crezut eu ca este mai interesanta. E! . sa stii ca. Apoi am compus biletul de prezentare a acrostihului: "Draguta Duduie Veturia.. dom'le. dar puteam sa-l refuz? . . Gata. din pricina severitatii lui!) . Am desenat cu cerneala rosie o inima strapunsa de o sageata. De ce.. si nu ies din casa pîna la sase. . . sa traiesti. ma.. . formau initialele acrostihului. tocmai cînd ma pregateam sa ma duc la Gica. La ora trei fara un sfert... în caderea lor. Vino. . . am trîntit-o jos. Vino mai bine tu afara! ..

. . . f ac o cinste sardanapalica! M-a apucat o emotie.. da-i-o tu.. ma. Tocmai relativ la asta. ca s-o vedem cînd pleaca. . Numai de n-ar fi si sora-sa cu ea! . vream sa te rog sa i-o dai tu. Stii. Ma. . . la ven ire sau la plecare? . ci cu totul de altceva! Uite ce te rog. sau ce naiba esti? Cum sa-ti fie fri ca de-o fata. pentru nimic în lume! . dar îti spun de pe-acum ca astazi nu mai am chef sa scriu un rînd macar. De ce? . . . ce mai e si asta? Nu vad motivul! Daca ai vorbi cu ea si ar trebui sa su stii o conversatie mai lunga. m-apuca tremuriciul! . dar vreau sa te mai rog ceva. Nu fi caraghios. Nu e. rockfelleriana! . . . si pace! Dar daca tii cît deputin la mine. . nu ti-e rusine? Barbat esti tu. o frica nemaipomenita! . Bine. ca eu nu-ndraznesc. du-te si da-i fetei scrisoarea! . si pace... am sa io dausi am sa-ti pun si-o vorba buna la ea! Cînd trebuie sa-i înmînez mesagiul. fie. . Cînd ma gîndesc numai. nu te supara. mi s-au taiat picioarele! . Poate sa iasa si bunicul din groapa.. Nu mai am nici pic de curaj. .. .. de ce? . . foarte important! . ca nu sînt în stare. dar cînd tu nu faci altceva decît sa-i dai scrisoarea si sa te retragi. ma. . vine singura. . . as mai întelege. Roaga-ma. dar din suflet. din aia sînt mai emotionat. m-am muiat de tot. cînd pleaca de la farmacie! . . atunci hai sa ne facem de lucru pe-afara. .. fac o cinste. ma. Nu e vorba de scris. i-am spus ca vreau sa-i vorbesc ceva foarte. Sa te ia aghiuta cu cinstea ta cu tot! Dar pentru ca starui atîta. Din ce s-apropie ora cînd trebuie sa dau ochii cu Vetur ia. E mai bine pe la 7. Bine.

Asteapta-ma aici! . Multumesc! Despre ce e vorba? . . domnule Grig?! . a iesit! Da-i drumul! .. Da. .. ca numai el sa auda: "Veturia . Aveam cu totul alta impresie despre dumneata. . . prietenie este avansata si au intervenit oarecare neîntelegeri între cele do . Uite-o.. A. Nu stiu precis..! dumneata. Nu. a naibii!) .. despre Gica. A. Nu pot sa ti le spun eu! . . Ca am ajuns acasa.. încep sa-mi pipai buzunarele. Daca te deranjez. . Cum.. Daca tii cu tot dinadinsul. ... .. ca am ajuns asa de repede! .. Eu.. Asta ca sa nu folosesc alte cuvinte care îi flutura pe buze de fiecare data cînd îti pronunta numele! . Vorbind.. mai putin ca altii. . . Cred ca de cîte ori îti rosteste numel e sau se gîndeste la dumneata.. . . din tara romîneasca. am gasit-o! . foarte important: s-a gîndit însa ca este mai bine sa-ti scrie. Ti-ar fi facut placere sa mai vorbim. Ce cuvinte? .. . . Ti-am spus asa cum mi-am închipuit ca ar spune Gica însusi! . . prin urmare si dumneata? .. totusi. De ce? . Oo. Ca a trecut timpul? . . Eh. Ca toti tinerii de vîrsta noastra. duduie Veturia? ... dupa ce am sa-mi îndeplinesc misiunea ce mi-a fost încredintata de prietenul nostru comun Gica! (Draguta e. Ce rau îmi pare!. te iubesc! . . îmi pare ca ti-a facut niste versuri! ... Buna-seara... a. duduie Veturia! .. Unde Dumnezeu am pus scrisoarea? A. . . ma. si m-a rugat pe mine sa-ti dau acest plic din partea lui. O misiune? întreaba ea foarte mirata. surorile sînt întotdeauna gata sa-si flateze fratii! Cu prilejul acesta. . Ce frumos spui dumneata asta! . ma retrag imediat.. Te asteptai la altcineva? . Si eu la fel. Buna-seara. . te iubesc!" . se ocupa cu poezia? . Pacat! ... prefer proza! ... .. mm. În definitiv. daca pot sa-l parafrazez astfel pe Alecsandri! .. sati trimiti emisari în astfel de chestiuni atît de personale? De obicei.. buzele lui soptesc asa. dupa cîte mi-a spus el. Duduie Veturia.. mesagiile îsi au rostul cînd o. sa mi le spui dumneata!. tot asa cum am vorbit si pîna acum! În definitiv. .. trebu iesa-ti transmit si toata simpatia lui Gica. Asa de repede? Nici n-am bagat de seama cînd a trecut timpul! . cum? . . mai cu seama din descrierea facuta de Nella! . În nici un caz la dumneata! .. ce sistem mai e si asta.Imediat.. Te rog. nu! .. Veturia. Gica ar fi dorit sa-ti vorbeasca ceva.

. . Gica ma astepta în fata scolii Sfintii Voievozi.. Am condus-o pîn-acasa! Doar nu era sa-i dau scrisoarea si s-o las în mijlocul drumului. .. si. . . ma? Ce-a zis? . . . citindu-i rîndurile pe care le-a scri s cu dumneata în gînd. dar cînd totul este abia la început? . .. . . . Poate ca ai dreptate! Însa nu trebuie sa-ti para rau. care mi se-ntinsese. . . . Bine. Noapte buna! Noapte buna.uaparti. . . strîngînd-o usor. duduie Veturia. dar ce-a zis? . Ce naiba ai stat atîta. bine. . .. Vei avea prilejul sa-tipre lungesti placerea de a sta de vorba cu Gica. . lectura placuta! Nu fi rautacios! . . muscîndu-si buzele înfrigurat. Am prins mîna mica si subtire. .. . si-am sarutat-o lung.

. . . S-a suparat? . . dulcineele prietenilor nostri. .. Sora-mea le vazuse pe geam. . . spuneti ca declam frumos si rugati-ma sa spun ceva! Stiti. . Se asezase la masa mea si luase "Poeziile" lui Eminescu. . . a preparat toata dimineata fel de fel de gustari pentru primire a celor doua surori.. . . dupa prînz! Te rog. face impresie! Am convenit si am continuat sa asteptam. . fara sa se poata stapîni si fara sa primeasca vreun raspuns. deranjezi tu! . . dupa cîte am observat. cu voce tare. Lasa-ma odata cu cinstea! Îi spun. . înfrigurat la culme de rezultatul scrisorii. Îmi place ca sînteti punctuale. fara sa citeasca ceva! Voia sa-l gaseasca Veturia asupra unor preocupari poetice.. . Gica si Fanica venisera însa de pe la 4: Gica. . sa imortalizam momentul! .. ma! Fac o cinste. Iar?! . . . flegmatic si calm ca un englez. desigur. dar a asteptat sa auda soneria. . ca sa-si faca despre el o parere si mai buna decît aceea pe care o avea eventual pîna acum! Pe masa mea strajuia pe-atunci bustul în gips al lui Vlahuta de Dimitriu-Bîrlad. vorbeste cu Nella s-o invite pe Veturia si pe sora-sa la voi. Ha. . . . ha. . . Nu era o emotie propriuzisa . . dar. . framîntarea punea stapînire din ce în ce mai puternic pe Gica. ha! Las' ca e bine si asa! Ma. . . sîmbata. ne rugase el. iubito!" si "Din prag". Ma. si cred ca se face. . pe care le ras foia în aparenta foarte atent. .. A iesit imediat surîzatoare si le-a sarutat. . Trebuie sa marturisesc ca ma simteam cam nelinistit. Nella. .. "Dormi. N-aveti idee ce nesuferit e s-astepti! A urmat. o serie de consideratiuni asupra punctualitatii la vizite si l a întîlniri.. iar Fanica. Nu s-a suparat. dar a ramas foarte mirata ca nu te-ai dus t u. Întîmplator stia si: "La icoana ". personal! . Ce sa zica? A primit-o cu placere. Odata cu apropierea orei 5. Le asteptam pe la 5. Sora-mea. . desi cautam sa par foarte putin impresionat de aceastavi zita. în realitate însa. Îl invitam atunci si pe Fanica! Adu-ti si aparatul de fotografiat. . i-ar fi facut mai multa placere sa te. aduceti vorba despre bustul lui Vlahuta. . stii ce te rog? .. opera cîstigata la tombola unui bal al artistilor plastici. Ma. Dar nu-mi gaseam locul. Gica stia multe poezii pe dinafara si recita frumos. Pe unde-or fi acum? se-ntreba Gica emotionat. constatînd: .

Atunci. Vedeam ca vrea neaparat sa-mi vorbeasca. e potrivit oarecum! am intervenit eu. si asta cît mai curînd. n-a mai observat-o nimeni. l-a desfacut si a înlemnit cu el în mîna. ca sa faca ceva. Cum doresti. dar cred ca n-ai intentia sa ne gonim musafirii de pe-acum! . Veturia ramase într-adins la urma . fara nici o intentie. dupa fasoanele de rigoare.. care-i urmaream miscarile.. A. Nella. Si le recita cu mult talent! . Tinînd seama de faptul ca Vlahuta a fost ciracul lui Eminescu. . . E poetul lui preferat! . lasa modestia pentru alta data! Toti trecura în camera sora-mi. unde era pianul. hai. credem ca ne va face placerea. Gica a declamat cu mult patos "Din prag". avînd-o complice pe Veturia. Hai. a l uat unul din caietele mele de pe masa. Am provocat prilejul si m-am adresat sora-mi: . ca doar atîta astepta! . în fata bustului încruntat al lui Vlahuta? . Gica nu mai are de ce sa citeasca poeziile lui Vlahuta. Dealtfel. ma rog? Îmi dai voie sa vad? Gica îsi întoarse buza de jos si întinse cartea. va rog! accepta Gica. În afara de mine. domnul Gica e amator de poezie! a remarcat Veturia. asa. iar eu l-am ironizat tot timpul din ochi. n-ai vrea sa ne cînti la pian? . care. zîmbind cu siretenie. dupa gustarile obisnuite în asemenea împrejurari. "Ce e amorul?" Foarte interesant! Citesti "Ce e amorul?" de Eminescu. Mai tîrziu.Gica a fost gasit citind "Ce e amorul?" de Eminescu. pentru ca le stie aproape pe toate pe dinafara. Si ce citeai. Da?! Foarte interesant! . În sfîrsit.. fara sa se lase rugat prea mult. O. la un moment dat..

si-mi sopti: .. . Ma rog!. . rostind un "allo " nepasator! . Toata noaptea m-am zbuciumat. Cine mi-a scris ceea ce mi-ai dat dumneata acum doua zile? . Vreau sa te-ntreb ceva. Acela care le-a semnat cu numele lui Gica.. sau acela al carui nume a fost semnat? .... Ne asteapta.. As minti sa spun ca m-am trezit din somn... . .. . sa mergem! Nu putem discuta acum si aci! . Pot vorbi cu Grig? .. dar promite-mi ca-mi vei raspunde sincer! . . facîndu-mi de lucru la biblioteca. ... Totusi. cum aveam s-o însel asupra descoperirii facute de ea? . si ît i spun cînd sa treci sa ma iei. Nu esti sincer! Cînd am observat asemanarea. Mi-era teama sa-mi pun diagnosticul. ... Acela care le-a semnat: "Gica"! . Nelinistea asta n-o mai avusesem niciodata! Si mai era ceva care nu-mi da pace: ce aveam sa-i spun a doua zi. La 10 fix a sunat telefonul. . . pe la 10 îti dau un telefon de la tanti Elvira.. Da! .. îmi placea mai mult decît mi-as fi putut închipui! Îsi uitase la noi o batista mica.. tighelita cu roz Am strîns-o si am sarutat-o toata noaptea. .. Pentru ca ti-am rasfoit un caiet de pe birou si am gasit ca scrisul dumitale d in caiet este acelasi cu scrisul din scrisorile semnate "Gica"! . chinuit de luna care gasise cu cale sa-mi scalde camera într-o lumina feerica... ca sa putem sta de vorba în liniste! . pentru ca în realitate nu dormisem o clipa!. . si abia la al patrulea sunat l-am ridicat. Ei bine.. . În ochii si în gîndul meu: Veturia! Îmi placea. Am vrut sa ma reped sa-l iau imediat. am tresarit. .. . dar. Chiar el e la aparat! . Acelasi?. Mîine dimineata esti acasa? .. si totusi asa era: ma-ndragostise m! De ce ma temeam acum? Nu dorisem eu oare asta de atîta vreme? Nu ma mistuia dorinta de a scrie versuri unei fete. ..... alba. de aci si pîna l a.. ce este probabil în realitate si ce nu vrei sa-mi spui dumneata! . placut! Mi-ar pareab ine sa fie ce-mi închipui. . . . care sa nu mai fie iubita altora? M-am învîrtit tot timpul prin preajma telefonului... ca ma duc pe-acolo.. Dar nu-nteleg de ce ma-ntrebi toate astea? .. l-am lasat sa sune de trei ori. Este adevarat ca scrisul nostru cam seamana.

foarte atent în aparenta.. o tutuiam fara nici o reticenta. à propos. buna dimineata! Ce mai faci? Te asteptam. multumesc. . asa e. .. ai gasit-o tu? .. Buna dimineata! . Bine.. . Nu. la cofetaria "Jernoiu". cu emotie! De ce? se prefacu ea mirata. cel putin asta e parerea mea! . Oamenii nu se despart niciodata din pricina unui pete c depînza. vino la 11 sa ma iei. Pentru ca ma simt în fata ta ca un scolar. îti marturisesc cinstit. . Daca-ti face placere!. dar de ce? . Si vrei sa-ti spun la telefon? . .. ... .. dar. . . Aha. A venit surîzînd si cu mîna întinsa: . Sînt curioasa. Ma astepti în colt. . te xtul de pe cutiile de bomboane.. . ca si cînd ar fi prezentat cine stie ce interes deosebi t pentru mine! Cînd sa-ncep pentru a patra oara aceasta interesanta lectura.. . . Înca o data.. si ea la fe l!) . M-am postat în fata cofetariei si am citit de trei ori. . . Stiu. Da. Ce faci? . esti superstitioasa? . dar tu? (Hm. Bine. . . Nu!.. .. sa aflu ce e cu descoperirea de ieri! . si daca nu esti superstitioasa. Ti-ai uitat la noi o batista! . foarte curioasa. . as vrea s-o pastrez! . Buna dimineata! Stii cine e aici? .. dar stii. . .. a sosit Veturia.

Eram prin dreptul gradinitei din strada Luigi Cazzavillan. L-am scris asa ca si cum l-as fi scris cu adevarat iubitei mele. liniste ca într-o zide sarbatoare. iar lui Gica nu-i facuse. Buchetele de liliac îsi revarsasera crengile peste gardur i si-mprastiau cu darnicie miresmele ametitor de dulci trecatorilor fericiti ca traiesc o prima vara atît de îmbietoare la viata.. As. Simteam ca trebuie sa-i spun Veturiei tot ce ma-ndemna sufletul si primavara sai spun. Spune odata! Întotdeauna te exprimi atît greoi? .. tot n-ai înteles? . Ce? .. încît n-am mai tinut seama de nimic. fata îmi da a-ntelege ca ma place. Gica ma iubeste.. nu stiu cum.... Zici ca ai înteles tot ce trebuia sa întelegi? .... de exemplu... Ca te iubesc! Ne-am oprit. P e urma m-a rugat sa-ti mai scriu si biletul acela explicativ.. Este de prisos sa-ncerci sa ma convingi ca autorul scrisorii si-al poeziei este Gica! Hai. . nici un avan s. Mi-a potrivit parul la tîmpla stînga. de sa mi le frînga... personal... dar.. în numele lui? Doar Cyrano mai trecuse prin situatii sentimentale oarecum asemanatoare..... de ce mi-ai scris si mi-ai vorbit tu. N-am vrut sa spun chiar asta. Si. Si-apoi. de pa rca as fi comis o tradare!. ma simt asa.. din acrostih? .. Acum. Eram în grea cumpana. M-a rugat sa-ti fac un acrostih.. Te-o fi iubind si Gica. Ti l-am facut si-am pus în el cele mai curatesi mtaminte. Iarasi mi-a prins mîna si . Ochii îi erau mai luminosi si mai plini de duiosie ca niciodata. . sfiindu-se sa ti le d ea el.... spune-mi. Ce ai înteles.. . Mi-a apucat amîndoua mîinile si mi le-a strîns. cum se numeste. Cel putin asa cred! . sau cel putin asa pretinde! . n-ai mai fi descoperit nimic. Cum. nu stiam ce atitudine sa adopt fata de aceasta intransigenta Roxan a! În definitiv.. Dar?.. Eram foarte tînar si-mi era dor de iubire!. Care a fost prins ca a facut tema altuia.. m-a trimis pe mine. Daca ar fi fost scrisul lui. . nu este decît o mica si banala escrocherie sentimentala din partea voastra! Atît si nimic mai mult! Am înteles ce trebuia sa înteleg. ce eram eu vinovat ca Gica nu-ncercase sa-si cucereasca iubita prin propriile lui mijloace? Ma ispitea atîta vîrtejul acesta ce se ivise pe neasteptate în calea mea. Pretinde el. Ca. I-amraspuns putin intimidat: . Ma agatai de ultimele ei vorbe: . Dar o spun eu. Greseala a fost ca nu si-a scris cu mîna lui scrisorile.... Toata era numai surîs. Veturio. Pe strazi. te rog... fara sa se gîndeasca la consecinte. sau acela care ti l-a compus.

pentru ca ne distanta considerabil de director. Nu ne spunea niciodata pe nume si nici nu ne tutuia. o floare.. o creanga sau un petec de cer albastr u! Orice avea farmec în acele clipe binecuvîntata! Doamne.. cu conducerea liceului. de o revoltatoar e politeta. Grig!. prostii pline de gingasie..mi-a soptit simplu. oricît de suparat ar fi fost. oprindu-ne la fiecare pas sa admiram o frunza. si noi ne-nvatas eram cu . În anul 1925. Nu ne scotea din "domnule elev" si ne vorbea întotdeauna la plural. cum obisnuiau Barba si ceil alti profesori. Asta ne impunea extraordinar. "Iubirea e o taina mare. iar Ministerul Instructiunii Publice a dele gat provizoriu. elevii.. Noul director era un om foarte corect. cu voce grava: . Am pornit emotionati. vorbind nimicuri. bineînteles: însa era o atitudine care nu ne convenea deloc. Barba a iesit la pensie.. Si eu. cît de frumoasa e viata uneori! Adevarat ca. tare!" CAPITOLUL XII ÎN SERILE DIN LUNA MAI.. foarte serios si de o severitate extraord inara! Sta vesnic încruntat. vorbea rar si apasat si era cu noi. la fel. vestit profesor de Matematici. pe Inspecto rul Generat Petre Marinescu... Sufletul mi-a fost dureros sagetat de-o dulce înfiorare. Ce leaga doua inimi. pîna la numirea unui nou director.

domnule elev. mai frageda si m ai frumoasa ca niciodata! Si nicicînd nu ne atrasese Cismigiul mai puternic ca acum. simteai ca ea va râmîne definitiva. etc. nu ti-ar fi aruncat vreo insulta. banuite numai. daca-ti mai da mîna! În astfel de împrejurari dictatoriale. Nostalgii viitoare.Barba: sa fim mai apropiati. poate pentru ca ne dadeam seama ca este ultima primavara pe care o petreceam ca liceeni pe aleile si pe sub boltile de flori ale Cismigiului. si apoi încheia cam în felul urmator: . este de la sine înteles ca nazdravaniile noastr escazusera simtitor si. Elimina pe capete pentru cea mai mica abatere de la îndatoririle scolare si nu s-ar fi suparat. Pîna atunci. care a dat tarii atîtea si atîtea generatii de oameni de seama etc. 1926. ca nu mai faci. Poate si pentru ca primavara asta avea în ea chemari pline de un farmec necunoscut. domnule elev. nu ti-ar fi strigat. Dar ceea ce ne mai tinea avîntul în frîu era si faptul ca ne aflam în clasa a VIII-a. nu era demn de un elev de liceu si mai ales de un el ev al liceului Lazar. îti demonstra cu tact de matematician caceea ce facusesi nu era frumos. si parca în acest an. caci s-ar putea sa aveti neplaceri si mai mari. Va rog sa comunicati aceasta si parintilor dumneavoastra si sa-mi ad uceti semnata aceasta adresa! Buna ziua. sa îndraznim sa stam de vorba. era mai tînara. ca asa si pedincolo. cum traditia imp unea sa-i acordam neîntîrziat o porecla. nu exista nici un mijloc de înduplecare! Acest fel de a fi al lui a avut rasunet în sufletele elevilor si. pe viitor am sa va rog sa va supravegheati atitudinea ma i îndeaproape. Nu era de glumit cu Tiranul. se redusesera aproape la zero. cu timpul. la sfîrsitul careia ne astepta bacalaureatul! Venise primavara în Cismigiu pentru a opta oara de cînd îmi toceam coatele pe bancile liceului Lazar. Asa ca. bine. Ei. i-am spus simplu si sugestiv "Tiranul". si doresc ca prima noastra întîlnir e sa aiba loc în împrejurari mai placute pentru dumneavoastra! Poftim de te mai roaga sa te ierte. ca e ultima data. ne-nfiorau si ne tulburau linistea de pe acum . cu Petre Marinescu asa ceva era imposibil! Cînd rostea o hotarîre. si-n anumite cazuri sa ne permitem sa-i solicitam indulgenta. si totul ar fi în dauna dumneavoastra. pentru nimic în lume! Îti vorbea tot timpul cu duhul blîndetii. liceu cu traditie. am regretul de a va face cunoscut ca sînteti eliminat pe cinci zile. si ne luaseram de gînduri.

treb uia sa iesim din Cismigiu: . un grup de vreo patru-cinci colegi. si mai ales cautînd sa ne luam bine cu profesorii. cel mai îndragostit dintre toti. Cismigiul era. pe care o manifestam venind foarte regulat la cursuri. tot. cîteva mici ispravi s-au petrecut si în timpul domniei Tiranului. care locuiam în acelasi cart ier. Cuvinte ce m-au fermecat!. pe aleea trandafirilor. odata cu terminarea cîntecului. Totusi. dar ce sa cînt? . Chiulul îl lasaseram pe seama acelora din clasele mai mici. Este adevarat ca. la gîndul ca poate vom avea vreunul dintre ei în comisia respectiva.. vineri. dintre car e merita povestita urmatoarea: Primavara. Ia cînta. ma. ca iesim din Cismigiu si nu m ai are nici un farmec! . Cînta. Bine! Si-am început sa cînt usor. ceva de inima liliachie. ma. numai liliac înflorit. Ne-ntorceam de la liceu." Si apoi venea un refren pe care am gasit potrivit sa-l cînt cu voce din piept. Grig. asa-zisa "romanta": "În serile din luna mai. pe la sase seara. se chiulea cu foarte mare greutate si cu multa precautie. cu sapca pe-o ureche. cev a mai patrunzator. zice: . Ce-are a face? În asteptarea lui mai. facîndu-ne lectiile cu multa constiinciozitate. ca prea e linistita seara asta! . dinp ricina Tiranului. Cu tine-adesea m-am plimbat Si dulci cuvinte îmi spuneai. unde avusesera m repetitie la cor. în falset. paralela cu Bulevardul Schitul Magureanu. Mergeam agale.. dar nu ne mai ardea nici noua de asa ceva! Bacalaureatul ne impunea mai multa seriozitate. aia: "În serile din luna mai"! . Sa cînt. si cum fiecare dintre noi era cu cîte-o fata-n gînd. Rica Stanescu . Pai d-abia sîntem la sfîrsitul lui aprilie! .. mai ales ca peste cîtiva pasi. cît si parfumul dulce ne îndemnau la lirism. ca pentru noi. dar destul de puternic. fericiti ca a doua zi este sîmbata si se sfîrseste înca o saptamîna de scoala! Si cum atît podoaba de mov si alb a ciorchinilor înfloriti. da-i drumul.

. dintr-a VIII-a moderna! . Da..... a. domnule director. . Buna seara. Sa traiti. privindu-ne scrutator! Am ramas cu totii "pe loc repaus". domnilor elevi! Nici un raspuns. unde. . hm.. Dumneavoastra. dar le-ngheata vorbele pe buze.. intrînd în curtea lui. ca directorul locuieste pe Schitul Magureanu. totul s-a ispravit aici! Tiranul e sever. domnilor elevi! . domnule director. As. Omul se întorcea acasa si. Cum va numiti? . Ah.. nu stiu daca întelegeti cam ce vrea u sâ spun. Da. avea un pacat. dar e om inteligent si. simple motaieli din cap.. însa cu voia. fara sa vrea.. raspundeeeee!" Baietii vor sa m-aplaude si sa ma felicite. ca la o comanda invizibila... unde Esti tu. domnule director! raspunseram noi în cor. nepot! . Voi muri fara tine. Multumesc.. sînt fapte care s-au petrecut înainte de venirea mea. domnului director Constantin Iones cu! (era cît p-aci sa gresesc si sa-i zic "Barba"!) . mereu. Cine a cîntat? . Aicea sînt! Si-n fata ochilor nostri îngroziti apare.. Eu. domnule director! . dar la o noua privire a Tiranului. dupa cîte am auzit. Bajenaru Grigore. raspunde? Pe tine te chem. care ar putea fi considerat si o calitate. si foarte rar în familie sau în. Veniti de la liceu? ."Ah. domnule director! . aer liber. Unchiul dumneavoastra. a. ati imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. luase parte la prod uctia noastra muzicala în aer liber! . domnule director! Si Tiranul a trecut repede drumul. vin-la mine. Da.. nu cînta decît la opera. ca pamîntul. cunosteam amanuntul! Nu va fac nici o vina din aceasta: dealtfel. Am înteles... L-am auzit si l-am aplaudat de foarte multe ori. Tiranul. . Crezi c-o sa-ti faca ceva? . hm. Bine dispusi. însa. cînd d in capatul aleii se aude o voce groasa si foarte cunoscuta: .. Sînteti ruda cu tenorul Bajenaru ? . mereu. .. am facut "drepti". echivalente cu "mmda"! . oricît ar . pocnind calcîiele militareste! Uitaseram toti. unde.. undeeee Esti tu. chiar vizavi de Cismigiu. Odorul meu! Ah.

si. "volens-nolens". cu "domnule elev" si "dumneavoastra". tuns în cap cu masina nr. Auzi. zis Jujuca. Hei... e de-al nostru. întrucît. er a o distanta considerabila! .. dar nici dracul nu e asa de negru cum îl crede lumea! Într-adevar ca aceasta auditie muzicala în aer liber n-a avut nici o urmare! * Dar abia ne obisnuiseram cu Tiranul si chiar începuse sa ne placa severitatea lui. în sala de Gimnastica.. dumneata?! se scandalizau baietii. Jujuca ne-a convocat. vesnic agitat si plin de el. nici macar "tinere". baietas! Pai de la felul cum ni se adresa Barba... 3.. cu prestanta! Jujuca era mic. Domnilor profesori si baietasi. fiindca ne dam seama ca. pîna la "baietas" al lui Jujuca. asadar. ca Draganescu. baietas. ne-a spus urmatoarele: . adevarate personalitati didacti ce si oameni impozanti. indiferent daca era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: . si ne vo rbea. cînd ne vine stirea ca a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne asteptam c el mai putin: Andrei Georgescu. dupa multa vorbarie. facea din noi oameni cumsecade.. sau Tiranul.vrea el sa para de aspru. face el pe-al naibii. . pe profesori si pe elevi .. are în fond sensibilitatea lui! N-ati auzit ca se duce la opera? Daca-i place muzica. prin urmare. parc-am fi baieti de pravalie! Îndata ce a luat în primire directia. spunîndu-ne frumos si serios pe nume. fiindca.. deoarece. adresîndu-se invariabil fiecaruia. de Latina! Nu se potrivea nici cu Barba si nici cu Tiranul. onoratul Minister a stiut de ce mi-a încredintat mie directia acestui liceu: pentru ca.

Instruct ia civica. în 1925! Eram deci a doua generatie scolara care urma sa dam acest dificil examen. "cu burta pe carte" si cu programa analitica respectiva în mîna! Cu toate nazdravaniile si aparenta noastra superficialitate. cît de mare era ispita de a ne rataci în gradina noastra vrajita de basm! Dar si mai puternica era grija ce ne framînta permanent ca în anul acesta trebuia sa luptam cu doua mari încercari: examenul de clasa a VIII-a si bacalaureatul. ceea ce el aacceptat cu multa placere. Franceza. pe care o facuse ram pentru ultima oara în clasa a IV-a. examenul fiind eliminatoriu. . un admirabil dascal. Grigore Danescu. Istoria României. carte stiam toti si puteam sa facem fata cu bine la examene. Materiile principale la bacalaureat erau: Limba si literatura româna. geografia surorii noastre mai mari. La celelalte obiecte de învatamînt o încropeam noi destul de bine. GeografiaRomâniei. a Frantei! Dîndu-ne seama ca numai cu anemicile noastre cunos-tinte la materia respectiva nu ne putem prezenta la examen. toata clasa era foarte bine pregatita. daca nu obtineam media 6. Singura materie de învatamînt pe care o uitaseram si pentru a carei cunoastere temeinica ne trebuia o serioasa pregatire era Geografia României. La oral se examinau: Romana. cum se spune atît de sugestiv în limbaj scolaresc. Se dadeau lucrari scrise la: Româna. Filozofia si Stiintele naturale. MESTERE MANOLE! Parca nici o primavara din cei 18 ani pe care îi traisem nu fusese atît de frumoasa ca aceasta primavara a lui 1926! Ah. Latina si Franceza.Si Jujuca s-a dovedit în scurta vreme a fi un om cu totul lipsit de inima si de întelegere! CAPITOLUL XIII MANOLE. si atît! Nici pomeneala de Geografia Patriei în vr euna din clasele cursului superior! În schimb. în clasa a V-a eram obligati sa stim la perfectie. pe neasteptate! Si cum mai aveam numai doua luni pîna la "încercarea cea mare". toti ne puseseram. Istoria Românilor si Geografia României. MANOLE. l-am rugat pe fostul nostru profesor de Geografi e. Dar la "Istoria Românilor". care abia se reînfiintase de un an. si înca în frantuzeste. dupa ce nu se mai daduse de atîta si atîta vreme! Seriozitatea ne cuprinsese pe toti. sa ne faca un curs de bacalaureat.

Si nici nu se putea altfel, cînd avuseseram norocul sa ne fie profesor Grigore Niculescu, supranumit Atila! Om rau? Nu! Foarte sever si foarte serios; si un profesor exceptional, de clasam are, de talia Barosanului. Obisnuia sa ne dicteze planul lectiei pe care o facea. Apoi începea sa ne vorbeasc adupa planul stabilit si vorbea asa de frumos, asa de interesant, încît nu te-ai fi saturat sa-l asculti o zi întreaga. Ne captiva pe toti cu darul lui de mester neîntrecut în a ne înfatisa Istoria. Avea, însa, omul un pacat: îti pretindea sa stii ce-ti explicase si, daca nu stiai, nu se supara, ci te-ncondeia în catalog! La orele lui era o liniste mormîntala. Notiunile de "chiul" si "gluma" erau necunoscute, ca dealtfel si la orele Barosanului. Pe Atila îl mai avusesem profesor în clasele I-a si a III-a, asa ca ma cunostea. Pe atunci fusesem unul dintre cei mai buni elevi ai lui. Dar, în clasa a VIII-a, la Istorie, pe trimestul I, obtinusem media 5, si asta cu mare greutate! Binevoitor, Atila m-a scos sa ma mai asculte, ca sa-mi dea o medie cumsecade. Nam stiut bine... si mi-a dat tot cinci. Înainte însa de a-mi pune nota, m-a privit s crutator si mi-a spus cu sincera tristete: . Am avut în cursul inferior un elev foarte bun la Istorie, care facea cinste clas ei lui, unul Bajenaru! Hei, cîta istorie stia ala!... Pe unde-o fi, ca eu nu-l vad... sau, daca-lvad, nu-l mai recunosc!? Cuvintele lui, rostite cu voce calma si duioasa, m-au patruns pîna la lacrimi si a uavut un rasunet atît de puternic în sufletul meu si au stiut sa-mi maguleasca vanit atea în asa masura, încît pe trimestrul al doilea am luat media "noua", ca "zece" nu dadea! Noua nu mai avea nimeni din clasa, nici cei doi premianti, afara de Nae Georgesc u. * Ca sa fim cît mai bine pregatiti la Istorie si ca sa vedem aievea urme pretioase a le

trecutului nostru, Atila a hotarît sa facem o excursie la Curtea de Arges. Ne-am înscris vreo 30 de elevi, din 45, cîti eram cu totii. Ca sa nu întrerupem cursurile, urma sa plecam într-o sîmbata, dupa-amiaza, pe la 2. Dar, cu doua ore numai înaintea plecarii, ni se comunica o veste neplacuta: Atila, retinut de o invitatie neprevazuta la Ministerul Instructiunii Publice, în calitat ea ce o maiavea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie . Atunci, Jujuca l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la I storie, unul Stefan Marinescu, care ne-a si anuntat stirea, dealtfel, spre consternarea noastra. Multi am fi voit sa renuntam, dar ne era teama sa nu-l suparam pe Atila, la care tineam foarte mult. Si am mers, fara prea mare entuziasm. Pe la jumatatea drumului ni se facu foame, asa ca ne hotarîram sa luam masa de seara în tren, din ce ne aduseseram de acasa . avîndu-l în mijlocul nostru pe suplinit orul Marinescu. Acesta fusese tot timpul distant cu noi, gretos chiar, aratîndu-se foarte plin de el, desi pîna atunci nu avusese prilejul sa-si dovedeasca în nici un chip stiinta. "Sa stii, ne gîndeam noi, ca asta o sa ne dea niste explicatii grozave la Curtea d e Arges! Nu degeaba l-a ales Jujuca chiar pe el." Si ca sa mai împrastii putin atmosfera de austeritate ce se lasase, cautînd sa fiu totodata în materie, spre a nu risca vreo... observatie din partea dascalului nost ru improvizat, spusei, uitîndu-ma la ceas: . Nu mai avem mult pîna la Curtea de Arges. Curînd vom poposi în vestita cetate. . Barem o fi frumoasa cum se spune? întreba Dragu. . Ei, cum sa nu, am încercat eu sa ma arat cît mai informat în fata profesorului pe care abia îl cunoscusem. Doar a fost una dintre capitalele Tarii Românesti. . Ca multe capitale a mai avut! intra si Noica în vorba. . Daca nu ma-nsel, patru! intervenii eu, doar i-oi da samînta de vorba suplinitorului. Dar acesta, parînd ca reflecteaza putin, nu scoase o vorba. Surprinsi, baietii începura sa-si dea coate. Ce e cu profesorul asta de se complac e în mutenie absoluta? Foarte înciudat ca se abtine sa participe la interesanta discutie propusa de mine, ma adresai direct însotitorului nostru, doar l-oi face sa spuna ceva: . Au fost mai multe de patru, don' profesor?

Marinescu îsi întoarse nepasator capul catre mine si, în sfîrsit, se hotarî sa-miraspunda totusi, printr-o întrebare: . Gasesti ca este chiar atît de potrivit momentul sa ? . Pai, sa vedeti, don' profesor, îndreptîndu-ne spre accentuai eu . una dintre cetatile de scaun, fara sa celelalte... trei sau mai multe... nu mai stiu cîte, -i provoca un raspuns precis. facem aceasta statistica întren Curtea de Arges, care a fost . vreau mi-a zburat gîndul la ma prefacui eu încurcat, spre a

Baietii, care pîna atunci privisera pe fereastra, plictisiti ca nu se simteau delo c la largul lor, îsi ciulira urechile, presimtind ca se vor amuza pe socoteala lui Mari nescu, vadit în mare încurcatura. Dar raspunsul întîrzia sa vina. Marinescu îsi îndrepta nodul la cravata, îsi împinse apoi maxilarul inferior în afara, scotîndu-si marul lui Adam din guler si spuse stin gherit: . Daca dumneata tii chiar atît de mult..., hai sa le numaram! . Sa le numaram, coane Fanica! nu se putu abtine Dragu, amintindu-ni-l pe faimosul Pristanda. Dupa ce-i arunca o privire scrutatoare, Marinescu mi se adresa acru: . Poftim, începe!... Ridicîndu-mi mîna stînga, începui sa le numar, ajutîn-du-ma de aratatorul dreptei: . Cea dintîi, la Cîmpulung... . Asa, aprqba profesorul... Apoi? . Apoi stiu ca a fost schimbata la Curtea de Arges, unde mergem acum, dar nu stiu care voievod anume a facut aceasta schimbare... . Sa lasam amanuntele. Apoi? . Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Tîrgoviste... si apoi... Bucuresti! . Deci patru! tinu el sa precizeze . Vezi ce bine stie la... Aritmetica?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. . Cine a-ndraznit? striga profesorul iritat la culme. . Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Bajenaru, ca a tinut bine minte numarul capitalelor... . Dar cine-o fi mutat capitala de la Curtea de Arges la Tîrgoviste, don' profesor? cautai eu sa schimb vorba. . Sa spuna cineva dintre dumneavoastra... Doar de-aceea sînteti elevi... Din nou glasul lui Dragu, batjocoritor: . Cutare-Voda al III-lea, din motive de ordin strategic!

iar noi. Numai suplinitorul Marine scu a stat singur într-o camera de la parter.. la un hotel. sa nu care cumva sa parasim hotelul si sa ne sculam a doua zi la ora 6 dimineata. ale carei ferestre dadeau în strada. care-i era bun prieten dealtfel. nu a uitat sa ne recomande: sa fim linistiti. apoi se ridica si iesi pe culoar. un coleg ceva mai mare ca vîrsta. "domnule pedagog" în jos! El se umfla în pene. asezîndu-se la o fereastra. mai lasa plimbarile pe culoar si treci în camera! Toata lumea în camere. Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul. de unde urma sa p lecam spre lacasul istorie. simtind ca fata de serviciu e atenta la ce a re sa se petreaca.Un hohot de rîsete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu. de fitele lui.. stiintei lui. Negulescu Petre. cîte doi sau trei în camera. s-a închis la el si n-a mai iesit pîna dimineata sa dea ochii cu noi. de-ai dracului. iar noi. îi spuse arogant: . nu mai stiu cum se numea. chiar sub ochii lui. dupa ce vom lu a gustarea respectiva. Si noi care credeam ca-i toba de carte! E si f iresc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Arges pe-nserat. smechere! Mult ai sa mai faci pe nebunul cu noi? Si pleca. si-n scurta vreme s-a facut întuneric de-a binelea. Nu permit asemenea glume! se enerva suplinitorul. Mai înainte. se vede. vazîndu-l pe Chiorul. îsi da aere. Noica Dan dadu din cap dispretuitor si spuse: . mai repede. însa. De cu m nea repartizat. cei externi.. ca sa fim repart izati cu totii în camerele noastre. ca nici nu se gîndeste sa -i execute ordinul. Dar iata ca dupa ce se facuse repartizarea elevilor în camere. lasîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat. suplinitorul. poate chiar se si crezu pedagog. se apuca sa ne apostrofeze în fata cameristei: . îi spuneam " domnule pedagog" în sus. fratilor. începu sa-i dea tîrcoale cameristei. si. caci. însotite de: "Sa n-aveti nici o g . la un moment dat. îi raspunse scurt: . cel mai tîrziu la 7 sa fim în fata primariei. baiete. ca sa-i crestem actiunile în fata ei. exasperat. . Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douazeci de elevi de la int ernaturmau sa doarma în vagon. ca nu se astepta la asa iesiret ocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost gazduiti la etajul I. o maruntica nostima. ca sa evite eventualele comentarii neconvenabi le la adresa.. ca. Dupa fagaduielile de rigoare din partea noastra. Ehei. De la un asemenea specimen credeti voi ca vom primi explicatii la Curtea de Arges? Amara amagire. Ia las-o mai moale. uitînd de colegialitatatea ce ne lega. veni în fata lui si. ne-am dus împreuna cu Stefan Marinescu. va rog! Si.

. Nici eu nu merg. frate-meu. cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decît ne asteptam. ca-i foc. Eu nu merg. ca niciodata nu mai tinuse deschis pîna la acea ora. ma. fratilor! E aproape 11. foarte smeriti. Las' sa-mi para! Instigatorii plecara. Iei si tu o prajitura! . ca sînt obosit! . m-am si culcat! . . Tu ce zici. ma. Dar daca ne afla? . asa te scoli! Au spus baietii sa nu venim singu ri înapoi. Scoala. ca ma raguseste! . si-apoi no sa stam toata noaptea. si sîntem înap oi! . . ma? Iesim usurel. Dar n-a apucat sa plece bine suplinitorul. mîine la 6 trebuie sa fiu în picioare. Dane? îl întrebai pe colegul meu de camera. Si peurma. Se facuse tîrziu: 11 si jumatate! Cofetarul ne spuse politicos ca trebuie sa închida . Nu merg. N-are nimic! Cum te-ai culcat. împreuna cu Costache Radulescu si Nicu Marinescu. am început sa ne pregatim de culcare. la lumina lunii! Pe caldura asta nu face sa stam în casa! Am auzit ca la Curtea de Arges e o înghetata grozava! . plimbarea n-are nici un haz! . ma. ca nu se poate altfel! . o sa-ti para rau! . cu ispititoarea invita tie: . începura sa ne deschida usile.rija. Bajenarule. mai bine ma culc! . sa merg atunci! Numai sa ma-mbrac! . mie nu-mi place înghetata. am trecut în camere si. sau cel mult trei sferturi de ora. Cum o sa afle. Nu merg. ca bubuituri puternice în usa ne facura sa sarim în sus. Dar abi a am atipit. Ce e. O jumatate. sari Dan Noica. am platit si am iesit din cofetarie. Am facut socoteala. ce. si hai cu noi la cofetarie. sa nu ne simta. sa dam o raita prin oras. iar Dan Noica si cu mine ne lungiram sa ne culcam. Hai. ma. Auzi la aia ca. don' profesor". Ne-am hotarît sa plecam. Pai. ca Ionas Moscu. ati înnebunit? . ma. daca-i asa. merg si eu. fara tine. ca mi-e urît sa ramîn singur în hotelul asta. în vîrful picioarelor. Bine. Treaba ta.

foarte bine dispus si inspirat. Toti baietii au fost gata într-un sfert de ora si am coborît pe scara de lemn. . domnilor. nu sînt poet. don' suplinitor? se trezi Dragu raspunzîndu-i cu nevinovatie. m-am dus la un lavoar pacatos.. Stati. ne-a luat în primire: . sa ne calauzeasca pasii cel mai reusit lampion chinezesc pe care l-a imag inat vreodata cineva: Luna. ca e sase! . ziua. Scoala-te.. Baieti. si baiet ii. în aceasta noapte de pomina. m-am spalat cum am putut si mam îmbracat la iuteala. care acuma. pusi în fata usii. Fara sa ne mai dea buna dimineata.. .. stînga-mprejur la hotel! Cu cîntec. si s-au apucat sa schimbe pant ofii pasagerilor. . cu autocamionul. zapacitilor. . V-ati facut de cap! . începura sa-si rapaie ghetele pe caldarîm. încruntat si facut foc. se odihnea un autocamion de transportat gheata. autocamionul de transportat gheata. ca-ntîrziem si se supara don' suplinitor! Am sarit din pat. va propun sa vizitam aceasta vestita cetate voivodala. sarmana bastarda a acestui mosneag cumsecade ca ree Pamîntul! Ei bine. . în sopronul alaturat! . Chiar si pe-ai suplinitorului! . dar ma veti ierta. . . nenorocire! Scara principala era de lemn si scîrtîia îngrozitor. c are sta furisat în umbra. . Oricît de încet si de atent ai fi mers. ca n-are sofer?! . a hotarît c a. Si acum. mars! comanda Moscu militareste. Ne-am adunat la cofetarie sa luam ceaiul. nemaiavînd nici un rost la cofetarie. e pro zaic. nu se putea sa nu se auda. Profesorul a venit si el peste vreo zece minute. Aaaaaaoh!. în linistea impresiona nta a noptii. Prin urmare. . care va ramîne probabil înscrisa în letopisetii Curtii de Arges. . parca nu mai scîrtîia atît de înfiorator ca azi-noapte. cum nu cred sa fi admirat-on ici Julieta. Sa stiti ca purtarea dumneavoastra incalificabila va avea urmarile cuvenite. . . înainte. dar trebuie sa recunosc ca zeita Fortuna. . . Sase!. Dar ce-am facut. Asa e. n-auzi. în aleasa-i marinimie pentru noi. propuse Moscu. aliniati. în aceasta noapte cu o luna asa de minunata. facu Dan Noica. lazaristii. . orice zgomot. Cît ma?! . . ma. ma. Hai. . N am dormit toata noaptea. spre a fi lustruiti a doua zi de dimineata. .. sub un sopron. ... capata o rezonanta neasteptata! Baietii nu s-au lasat de sotii nici de asta data. cînd îsi trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste catre Romeo. ma. Uraaa! Bravo! Traiasca Ionas! . Dar aci.Afara. cum o sa mergeti. . pe care dumneavoast ra îl puteti observa. . cum ar spune Cracanel. cîntînd cu entuziasm frumosul simob ilizatorul imn al lui Ciprian Porumbescu: "Pe-al nostru steag e scris unire!" pîna la hotel. oricît de mic. dom'le! aproba Moscu. . cu.

dar ne gîndeam totusi la ce-o sa zica Atila! Copii si femei ieseau la porti si ne priveau cu multa curiozitate. Ne-am oprit impresionati si plini de curiozitate în acelasi timp. mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporana. Fara sa vreau. si pasii nostri lasau nori de praf în ur ma. Zidul rau ma strînge. Ce? Credeti c-am fost surd? Dar despre toate acestea vomv orbi mai amanuntit la Bucuresti. sa cînte pe strada în puterea noptii! Siap oi scandalul de la hotel. Mestere Manole. Mai si întrebati?! Auzi. pe locul unde a cazui. Teama prea mare n-aveam noi de supararea lui. Cu apa sarata. "Legenda manastirii Curtea de Arges": "Manole. dumneata. Era o caldura grozava. Apa curgea limpede si îmbietoare." Iar dupa îngrozitoarea prabusire a ziditorului de biserici.. Am ajuns întîi la "Fîntîna Mesterului Manole". cu troita frumoasa si cu o arhitectura originala.. Manole. pe soseaua nepavata. elevi. În orice caz. Trupusoru-tni frînge.. pot sa va spun de pe acum ca "activitatea dumneavoastra nocturna" va avea urmari serioase! Am plecat la drum. De lacrimi udata!" . s-a ivit ca prin farmec: "O fîntîna lina Cu apa putina. O fîntîna obisnuita.

ma. cum nu mai vazusem alta. cum spune legenda? Baietii. o minune! În special albastrul.Am ramas o clipa cu ochii pierduti în zarea albastra. si am ajuns la mânastire. trebuie sa aiba la tem elie sacrificiul! . cu catarame. . înfiorat de simbolul ce se desprinde din aceasta podoaba a poeziei noastre poporane: ca sa fie realizata si sa dainuiasca. asa cum o faurise imaginatia noastra. indiferent de natura ei. care se-mbina cu aurul. ca prin minune. datorita carora savantul român facuse însemnata descoperire. e adevarat. tacuti. însa. reprezentînd un castel medie val. pe un m al frumos!" Am pornit din nou la drum. Parul. Hainele. Descoperirea îi apartinea istoricului Virgil Draghiceanu si sapaturile se facusera sub neîntrerupta lui supraveghere. Mormîntul lui Basarab era lînga un stîlp pe care se aflau picturi maiestrit realizate si suprapuse. Avea o tunica rosie ca visina putreda si era încins cu un cordon de aur. ne-a facut o impresie extraordinara! Am ramas mult în picioare. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stapînitor ai Tarii Românest i. limpede ca clestarul si dulce cum numai apa de munte este! "Vesnica sa-i fie amintirea Mesterului Manole. O fi apa într-adevar sarata. rece ca gheata. însetati de caldura si obositi de drum.. Am baut si eu: apa . îi erau neatinse de vreme. orice opera de arta. care-si daruise toat eodoarele de pret pentru terminarea acestei zidiri! Am facut fotografiile de rigoare si ne-am îndreptat apoi catre biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc". Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozanta: avea aproape doi metri si era foarte spatos! . adevaratul întemeietor al Tarii Românesti. dar toti am ramas mirati. barba si mustatile se conservasera foarte bine. asta român! Dupa ce vizitaram lacasul cu de-amanuntul si ascultaram toate explicatiile ghidu . ca ne asteptam sa fie mai mare. cea mai veche din localitate. du pa ilustratiile din carti! Înauntru. Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab si Despina Doamna. Ia uitati-va. Frumoasa pe dinafara. greu am fi ajuns sa vedem zidirea ridicata de ei "pe Arges în jos. se si repezisera sa-si astîmpere setea. dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lacas. unde se descoperise de curînd mormîntul lui Basarab-Voda. ca de nu era fîntîna asta în drumul nostru.

si-asa. sa nu cobiti! Tocmai p-asta v-ati gasit si voi sa-l cîntati? Dar...lui. Toti eram nelinistiti. întocmai unuigi gantic prestidigitator cu capricii umoristice si cu puteri nebanuite. si-asa. Ma. la umbra unor arbori batrîni si a cîtorva lespezi de piatra. care-l sîcîise si-n tre n. aruncîndu-ne pe unii într-altii. dar tot Dragu. doar ne-a explicat ghidul! * Timpul pîna la ora plecarii înapoi spre Bucuresti s-a scurs foarte greu. Lasati.. pîna la Bucuresti. profesorul suplinitor încerca totusi sa ne spuna si el cîteva vorbe despre important adescoperirii istoricului Virgil Draghiceanu. Si totusi.. în mijlocul unei cîmpii. unde. însa. noi tot prost o sfîrsim cu excursia asta! Barem sa ne distra m în tren. n-am mai apucat sa-l terminam. chiote si strigaturi! Tinmi nte ca printre altele am cîntat si: "Pentru fata de la moara . ca altminteri murim de urît! Si unde-am început sa-i tragem niste cîntece de veselie. parca nici n-am fi existat. don' suplinitor. iesiram în curte. Cineva trasese semnalul de alarma! Cine. desi nu toti se facusera vinovati de indisciplina. N-a mai schimbat nici o vorba cu nici unul dintre noi: nici buna. ca acum le stim bine. Ramînînd singuri. nici rea. trenul si-a scrîsnit deodata rotile cu dusmanie si s-a oprit brusc. . pentru ca. ce ne-am zis? . nu se stia si nici nu s-a putut afl a în urma scurtei anchete întreprinse. În tren. Mi-am pierdut un an de scoala!" . sfoara de siguranta era rupta la semnalul aflat în vagonul nostru. ca pe niste mingii enorme. n-avu de lucru si spuse: . Marinescu s-a retras într-un compartiment si nu ne-a mai dat nici o atentie . apasati parca de o mare greutate. dati-l naibii de cîntec. Ma. desi nu ne apropiam de nici o gara. oricum.

a fost scandal mare de tot! Profesorul Marinescu a re clamat cazul lui Jujuca si s-a instituit imediat o ancheta. "La ce ora v-ati înapoiat la hotel?" "Ce cîntece ati cîntat pe strada dupa miezul noptii?" "Cine a provocat scandalul de la hotel?" Si. se auzira cîteva glasuri anemice. fara saclipea sca macar. veni cu a doua întrebare: . . Îndata însa Atila ne pocni cu a treia întrebare. Trenul. La noi nici nu s-a mai uitat. "Lînga cine ati stat la cofetarie?" Mai. cînd profeso rul te lasase cuminte.. par ca mustrator si cu drept cuvînt suparat pe elevii certati cu disciplina.. îsi urni rotile alene... "Ce ati consumat?" Apoi. a spus foarte mîhnit: . Va rog sa raspundeti pe scurt. si te rugase sa nu pleci nicaieri?. luni. a naibii treaba! .Aceasta. A raspuns toata lumea? . "La ce ora ati plecat de la hote!?" Nu era greu de raspuns. în camera. întocmai unui batrîn cu ciudatenii. însa. "De cine ati plecat însotiti de la hotel?" A trebuit sa recunoastem ca erau întrebari cu dibacie puse si care te obligau sa raspunzi sincer. dar cum naiba sa scrii ca ai parasit hotelul. în sfîrsit. te dadea de go l colegul care-ti tinuse tovarasie. "Cine a tras semnalul de alarma?" Am raspuns cinstit la toate întrebarile.. dupa ce ne ceru sa scriem numele în coltul din dreapta. care ne zapaci complet: . fara lux de amanunte.. la liceu. Atila. caci profesorul. ultima întrebare: .. Toat a lumea sa scoata cîte un sfert de coala de hîrtie si un creion! Am ridicat din sprîncene cu mirare: "Doar n-o fi vrînd sa ne dea extemporal?! Poatec a vrea sa ne pîrleasca pe toti. cum a intrat în clasa. ne dicta raspicat urmatoarea întrebare: . sa se razbune pe noi!. Înca putin!... Nu m-as fi asteptat la o asemenea purtare din partea voastra. scîrtîind plictisit din toate încheieturile. era o simpla nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit sa plateasca amenda respectiva. În sfîrsit. deranjat degeaba de la tabietul lui. Dupa ce astepta cîteva minute. * A doua zi. În prima ora de Istorie de dupa ancheta. pentru ca daca ai fi încercat sa ascunzi adevarul.. si nici macar o gluma de prost gust. fara sa ne mai dea mult ragaz de gîndire: . * .." Dar lamurirea veni îndata. pufaind morocanos. . "Ce-ati facut în noaptea de 30 mai?" Apoi ne explica binevoitor: . nu mai era nici joaca..

si d-aia! . . La Popesc uBajenaru! .! Auzi. Sau poate ca esti cu nota cea mai mare la istorie. Ce-ai facut la cofetarie? . oi vedea eu de ce! si am pornit cu inima zvîcnind de emotie catre Cancelarie.. cred ca e imposibil sa-mi amintesc. Baietas. ca tu esti trecut la P. dupa cinci minute de asteptare înfrigurata.. smecherie! Dar daca l-as fi tras eu. unde aveam sa fim interogati unul cîte unul! Am venit si. comedie! De ce m-o fi chemînd pe mine cel dintîi?" ma mirai eu. Poate!. la ora 6.. . la Cancelarie.La o zi dupâ aceste declaratii în scris. un pedagog m-a anuntat: . . domnule director! Ia gîndeste-te bine. în nici un caz nu e.. mi-ar fi convenit sa ma dea în gît vreun coleg binevoitor? Si-apoi habar n-aveam.. am cetit declaratia dumitale. Acu'. . baietas! Din moment ce nu stiu. dintre scandalagii. . Dupa catalog. În primul rînd as vrea sa-mi spui cine a tras semnalul de alarma? Tiu sa stii ca aceasta marturisire îti usureaza foarte mult situatia! Hm.. am fost anuntati ca toti care fuseseram la Curtea de Arges sa venim dupa-amiaza. Am fost poftit în biroul lui Jujuca. . Poate ca te socoteste pe tine cel mai putin vinovat. începu el tacticos. Domnul Bajenaru. .. la Cancelarie! "Ei.. poate ca-ti aduci anume.. Nu stiu. în care timp ne-am pus fel de fel de întrebari si am facut sute de presupuneri..

. Doar domnul profesor Marinescu. . n-am fi crezut. am consumat prajituri. a trîntit usa si a iesit din cancelarie.. . începu Jujuca sa se autotamîieze. l-a facut de doua parale. Da. asa-zisa ancheta s-a terminat.. don' director. în sfîrsit. domnule. Bine. . cînd mi-a încredintat directia. Da! Hm!.. ne-a sustinut cu o nema ipomenita dîrzenie. Onoratul Minister. dar recomandat de Minister. ca sa hotarasca asupra soartei noastre.. . . domnule Georgescu (nu i-a spus domnule director) este echivalent cu o pedeapsa capitala. voia sa ne dea cea mai grea pedeapsa posibila.. dragul nostru Barosanul. podidindu-l lacrimile. care a spus. . . adevarat parinte sufletesc. Am auzit ca la conferinta Barosanul. . siropuri. în dubla lui calitate de profesor si diriginte. proaspat director. si alte necu viinte în acest gen! . . . Nu s-a revoltat nimeni. .. cu Onoratul Minister. ma rog. Ia mai lasa-ma. va sa zica. crezi ca asta nu-i destul? Pai stiti voi. . Cer eu sa se înainteze actele anchetei Onoratului Minister. pentru ca vad ca noi degeaba ne straduim sa ajungem la un rezultat! În cele din urma s-a cerut avizul Ministerului Instructiunii Publice! . ca ati cîntat. domnule director! . .. La putin timp. am mai fost chemati de cîteva ori.. Va salut. prin urmare. .. baietas. care eram convinsi ca e întrad evar profesor de istorie!. Pus de mine. am rîs si am povestit! . eu am cerut ca baietii sa fie pedepsiti. .. pentru ca sa respectam discipli na. Si noi. îti permiti obraznicii si în fata mea? Poti pleca! Invita pe baietasul Moscu Ion! . . dar ceea ce vrei dumneata. raspunsei eu nevinovat. . Nepotul domnului inspector general. care sa hotarasca. bine! Si la hotel ce-ai facut? S-au revoltat pasagerii: ca nu i-ati lasat sa doarma toata noaptea. Aha.. Asta l-a înfuriat pe Barosanul si. chiar pe Atila. baietas! . E suplinitorul pus de dumneavoastraîn locul domnului profesor Niculescu. si rezultatul ar fi fost acelasi: repetentia. ... . c are au cheltuit si au facut sacrificii ca sa-i tina în scoala. cine-i dumnealui? .. ci ma gîndesc si la parintii lor. a batut cu pumnul în masa. Jujuca. Asaaa?! facui eu atunci cu adînca mirare. . si s-a convocat conferinta tuturor prafesorilor din clasa a VIII-a modern a. iar la un moment dat. ca le-ati batut în usa. . sa ramînem repetenti în clasa a VIII-a sau sa ne dea nota "rau" la purtare pe al III-lea.. Bine. . si nu ma gîndesc numai la faptul ca baietii sîn t în clasa a VIII-a si ca-i asteapta bacalaureatul. sa ne elimine pîna la sfîrsitul anului si. a strigat la Jujuca. ce. Am stat cu ceilalti colegi ai mei.

. cît si la teza.. frâmîntari nemaipomenite. care era un om de o cinste exemplara. si nu a fost cît de putin influentat de faptul ca ne purtaseram atît de urît în excursie. asteptam cu aceeasi înfrigurare raspunsul Ministerul ui. care trebuia sa vina. ca nu mai aveam decît doua-trei zile si se terminau cursuril e. în asteptarea sentintei ce ova da suprema instanta. facîndu-ne sa pierdem un an de scoala. indiferent de materie. tocmai acum pe pragul studentiei. a dat dovada de o impresi onanta obiectivitate: atît la oral. Si a venit raspunsul numai cu o zi înainte de a se începe examenul de clasa a VIII-a : toti cei care fuseseram la Curtea de Arges si parasiseram hotelul eram eliminati pîna la sfîrsitul anului scolar (ce ironie!) cu drept de examen particular! CAPITOLUL XIV CLASA A IX-A MODERNA . i-a impresionat atît de mult pe profesori. mai ales ca si noi eram acum de o mare seriozitate. Dar Atila.Din nou emotii. pentru ca nu ne purtasem în excursie asa ca si cînd ar fi fost e l de fata. încît auînc eput sa ne arate toti multa bunavointa. Prin aceasta atitudine ne-a impus si mai mult! * Era logic ca povestea scandalului facut la Curtea de Arges sa ne atraga antipati a tuturor profesorilor. laolalta. cursul lor! Chinul cel mare era la orele lui Ati la de care ne era rusine. Profesori si elevi. înfrigurari. ne-a dat notele pe care le meritam pent ru stiinta noastra. Pîna atunci. cursurile îsi urmau. dar s-a întîmplat contrariul! Îndîrjirea lui Jujuca de a ne pedepsi crunt.

cam treizeci de insi. Carte stiam noi. privind lucrurile ca un adevarat pedagog. elevii particulari obisnuiti ai seminarul ui. cum era si firesc dealtfel. . Ne gaseam. ca lucruri le nu stau chiar asa cum vrea sa le înfatiseze Jujuca. dar grija cea mare era sa nu fim întîmpinati cu ostilitate. "contra-pila". Barosanul si alti profesori de suflet au vorbit cu unii dintre profesorii care aveau sa ne examineze. ca trebuia sa dam din nou examen la toate materiile. Liceul ne-a înscris urgent la examen.. . deci la sfîrsitul cursurilor secundare. . De ce. si de rai.Aceasta severa sentinta ne-a lasat stupefiati: atît pe noi. si le-au spus. Iar. Uite pozna. s-a brodit si bine si rau cu fetiscanele astea... Am intrat în examen cu mari emotii. veninosul de Jujuca a venit la Seminarul Pedagogie. care se asteptau la o pedeapsa ceva mai usoara. . si mai ales la sfîrsitul anu lui scolar. vreo patruzeci de baieti si fete la un loc. si mai ales pe a lui Ra dulescuPogoneanu. a înteles cu totul altfel situatia si ne-a aparat. . De-abia au mai avut timp bietii profesori sa-si ia ramas bun de la noi si sa ne dea cîteva îndrumari. . . pe de alta parte. . . din oficiu. . ceea ce a atras indignarea tuturor dascalilor. . d esifacuseram o data clasa a VIII-a la Lazar cu profesorii nostri. . un profesor cu mult tact si un om foarte cums ecade. . . Împreuna cu noi dadeau examen particular de clasa a VIII-a moderna. . printre altele. . si al doilea. Eram pu si într-o situatie groaznica din doua puncte de vedere: primul. adica sa-i roage pe profesorii examinatori s a ne trînteasca. deci. de mare folos la examenul particular.. o lovitura neînchipuit de grea. ma? . toti. Primiseram cu totii. care ne cunost eau si de buni. Dar iata ca o întîmplare neasteptata ne-a ridicat moralul si ne-a sporit încrederea în sortii nostri de izbînda. zisei eu. cum s-ar zice. ca sa ne puna. într-o mare încurcatura si nu stiam cum aveam sa iesim din ea. fratilor . . purtîndu-se cu noi ca un adevarat parinte! . directorul seminarului. ca si cum am fi fost proaspat veniti. cît si pe profesorii nos tri. avînd în vedere faptul ca sîntem în clasa a VIII-a. teze si oral. ca veneam cu o trista faima ce stricase reputatia liceului. pentru ca probele începeau chiar de-a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahme i. . care. pe cînd pentru profesorii cei noi eram cu totul necunoscuti.

Da. dupa ce a strigat catalogul: . . . si rau ca.. bine e pentru ca. vezi. si-o sa ne facem de rîs. Noi sîntem aceia de la.. de.. iar eu am luat media 7. . . m-am ridicat si i-am raspuns. Cam asa e. zîmbind si apasînd pe cuvinte: .. convorbi la "oral" . de la sfîrsitul catalogului?! În prima sesiune parca n-ati fost! Atunci. s i anume: doua ode din Horatiu. asa cum se întîmpla întotdeauna în astfel de împrejurari! Sa trecem deci la lucrarea scrisa si vom mai. Cînd am dat examen la Latina. . . mai ales la oral! . . acestia. . . bune eleve amîndoua. La prima. .. facu elvadit amuzat de îndrazneala mea. Hm. nemaiputînd sa ma stapînesc. dau o nota de veselie. dupa cîte am vazut. trebuie sa dai examen cu ele! Dintre toate fetele. "Fama vagatur... hm! Ati venit la noi cu o faima nu tocmai. ele stiu carte.. .. Dar ce o cu dumneavoastra. . profesorul Gheorghe Lazar (ce coincidenta denume!) n e-a întrebat cu vocea lui frumoasa si impresionanta de bas. . Pai.. . ca nu mai facusem o gluma cît de mica de o luna si mai bine. magister!" mi-am permis eu o slaba incursiune în anemicele mele cunostinte de Latina! . domnule profesor! El a zîmbit si a adaugat: . . . ca restul a mers ca pe roate. "In arborem". Si lazaristii s-au împrietenit repede cu ele. mai schimba atmosfera.. . nu vrei. domnule profesor! . .. iar noi nu prea. vrei. Am fost convins ca s-a cam exagerat. Cu povestea de la Curtea de Arges? . ca erau foarte comunicative si spiri tuale! Ni s-a parut mai greu la prima materie si a fost suficient sa ne-ncadram în ritmul sin atmosfera "particularilor". ... . si înca din clasa a VIIa. si la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toti lazaristii îi stiam pe Horatiu la perfectie de la Barosanul. . nu gluma. mai frumusele erau vreo doua: Dudu Stelniceanu si Lizica Mateescu-Capetineanu.. d e poezie. Examenul de Latina a mers cum nu se putea mai bine: toti baietii nostri au trecu t. Gheorghe Lazar. la asta nu ma gîndisem! Dar acuma. Am sa va dau subiectele pe doua serii. .

. în caiete "komma". o sa-ntelegem cînd om începe traducerea! .. Noi. Mai spuse cîteva vorbe. de colo. si asteptam. "Ma. dar si nemaipomenit de sever. Stiu si eu. ma. . la Germana a fost o catastrofa pentru cei mai multi dintre noi. Las' ca vedem noi la sfîrsit. ce satisfactie pe noi. sa ne dicteze o bucata. . ma-ntreba în soapta Rica Sta-nescu. a început. . . ca sa ne aiba din nou la mîna. . . . îl auzim: "komma". la iuteala... cum o s-o scoatem la capat cu asta. . eram "clei". scriam.. La sfîrsitul tezei am aflat ceea ce nu stiusem în opt ani de liceu: ca vorba "komma" însemneaza "virgula"! * În sfîrsit. de ni-l dicteaza mereu? .. ma. Ma. Stia carte si-ti cerea carte. . directorul Seminarului Pedagogic. . Coman asta.. Bajenarule. Noi. iar "komma". Dupa formalitatile de rigoare. a recurs la urmatoarea stratagema: a venit la Radulescu-Pogoneanu. pe care trebuia s-o traducem. cine-o fi. . repede. . . . ca sa nu pierdem sirul. s-a terminat si examenul! Iar rezultatul a fost foarte bun. . ca sa dam bacalaureatul ca elevi ai li ceului Lazar si sa ne joace el cum o vrea! . noi. un profesor extraordinar de bun din punct de vedere pedagogic. care nu prea spunea de doua ori acelasi lucru! Dupa ce dicteaza el doua-trei cuvinte. iar mai dicteaza patruci nci vorbe. cum era si firesc. cînd colo. cei mai multi am promovat.. "komma". Rica? O fi eroul principal din povestire. ca nu e de glumit?!" Dar trebuia sa lasam gîndurile la o parte si sa fim atenti la dictarea lui Demetru . si i-a cerut sai dea situatia tuturor si sa ne verse la Lazar. dar si pe profesorii lazaristi. în raport cu acela pe care-l astepta "stimabilul Jujuca". nu gluma. care jubilau! Atunci Jujuca. iar câtiva au ramas corijenti la Matematici si Franceza. Demetru continua cu dictarea.În schimb. la Germana. apoi iarasi "komma".. El ar fi dorit sa ramînem toti repetenti. Tii!. Ne examina profesorul Demetru. . Am dat întîi teza.

în semn desimpatie . prin interventii tari la Ministerul Instructiunii. mi-a spus omonimul liceului vostru ca ati fost buni la Latina! Si. Barosanul li se adresa. a fost un freamat de bucurie în rîndurile noastre. l-a apostrofat foarte serios din pun ct de vedere pedagogic si i-a ripostat: . . batîndu-ne pe umeri.Dar Pogoneanu l-a repezit cum i se cuvenea. De ce. aci. cee a ce vrei dumneata nu se poate. a reusit sa ne readuca la vechea noastra matca si sa dam examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazar. ce isprava ati facut. sa stati drepti.. cînd am vazut ca nu ramasese nimeni repetent! Dar ne-a impresionat extraordinar cînd l-am vazut intrînd pe poarta seminarului pe Barosanul. un om superior din toate punctele de vedere. pentru ca voi ati facut numai opt clase. E. la Seminar! . Ma. Fostii lazaristi vor da baca-laureatul acolo unde-l vor da si elevi seminaristi. care ramasesera la Lazar si dadusera examen de-a VIII-a acolo.. unde era director faimosul profeso r de Limba româna Stefan Pop. Baietii sînt elevii mei si legal sînt absolventi ai Seminarului Pedagogic Universitar! N-au fost eliminati cu drept de examen particular? Prin urmare. pe cînd ei au facut noua! Opt la Lazar. Sortii ne-au repartizat la Colegiul Sf. Sper ca nu m-ati facut de rîs?! Dealtfel. si sa fiti respectuosi cu astia care au dat examen partic ular de a VIII-a aci. Asa. Sava. domnule diriginte? întrebara ei mirati. . cu pasii lui mari si greoi.. cum printre noi erau cîtiva dintre colegii de clasa. si a noua.! * La afisarea listelor la clasa a VIII-a moderna particulara. ma? ne-ntreba el.. în particular! * Totusi. care a inter . pîna la urma. bietii oropsiti. zîmbind: . Jujuca. în întregime.

cînd ne închideai poarta si nu puteam sa chiulim din pricina dumitale? . Ma.. erau acum închise. Sa traiti! Poftiti sus. nu fara emotie. .. dupa cum îl rugase Jujuca. De chiulit. în care te-adîncira atîtea amintiri! Am tresarit ca dintr-un vis placut. într-o dimineata de primavara timpurie. .. aceleasi tablouri. istorice sau stiintifice. Sa mergem! A trebuit sa iesim din Cismigiu.. Desteapta-te. ca m-asculta Aurel Dinu la Franceza si ca n u stiam nimica!. . si-apoi lipsesc atîtia dintr e noi!. la fel de curat si de frumos. îndrazneste! .. Astepti pe cineva? .. intendentul liceului. dar chiar ne-a protejat.. nea Constantine. sau pe altii ca voi! Astazi am sosit la liceu maide vreme ca niciodata în cariera mea de licean si am mai stat cîteva minute sa-mi desfasor gîndurile pe banca asta din fata scoalei. . Hai. daca asa era ordinul onor-directiunii?! Am dat mîna cu el. care nu ne interesau. sa ocolim liceul si sa intram pe poarta princip ala clin bulevard. nu e Bajenaru? . ca s-or fi strîns baietii! E sase fara zece! . Hai sa mergem.. cîteva transformari. Oreste si Pylade! . Neschimbat.. Intra tu întîi: dar fa-ti o intrare demna de un dascal. în ciuda atîtor si atîtor evenimente istorice. într-o pozitie contemplativa si pitoreasca. aceleasi harti frumos co lorate. si nu numai ca nu ne-a persecutat. Nicu si Costache!? Ge faceti.pretat tinereste elanul nostru juvenil. Tyrtheu?! Hai. în fata liceului. Pe cine sa astept? Pe voi. asta care a-ncremenit pe banca. Tiu. ca-ntîrziem si n-ar fi frumos tocmai astazi! . ma. în aripa dreapta dinspre Cismigiu! . ca si atunci! În anumite parti. Ne-a întîmpinat tot nea Constantin. în nici un caz n-aveam de gînd sa chiulesc azi. fiind atît în comisia examinatoare. Sa-ncerc. desi azi-noapte am visat ca sînt din nou în clasa a VIII-a. Griguta. ma? Vesnic nedespartiti. .. ca acum douazeci de ani! .. CAPITOLUL XV VINGT ANS APRES . din somnul cel de moarte. . ca portile. Clasa a VIII-a Moderna Aici!. Mai tii minte. Ce facem noi?! Ce faci tu. care dadeau odinioara în gradina ce facea una cu Lazaru l. dar greu! Nu mai am sufletul de altadata. Liceul. Pe pereti. cît si sec retarul acesteia.. pastrate parca neatinse. da' ce era sa fac.

Adevarat! . stralucirea ochilor. ma. de altadata?! . Aaaa. asa cum eram în clasa a VIII-a! . ca de cînd v-asteptam! Doamne. plini de vioiciune.... Unde este parul lor bogat de odinioara? Und e. . Sa ne gaseasca asa cum nu ne-au gasit niciodata?! N-ar avea nici un farmec! . cum s-au schimbat baietii!. Stati jos si asezati-va în banci. Ce naiba ati chelit asa? Parca v-ati vorbit sa veniti fara par! . sa nu mai primim observatii de la profesori ca nu ne-a m tuns! . Ce-nsemneaza zgomotul acesta infernal? Toata lumea în banci! Asa se asteapta un profesor? Din clasa amutita o clipa. mi-e dor de Barosanul! . izbucnira strigate în cor: . Cum sa ne gaseasca. ca sa ne gaseasca . ma? riposta Dragu. Cui nu-i e dor de el? Tot timpul m-am gîndit cu nostalgie la orele lui! . intrati mai repede. în definitiv. Dar tu ce cusur ai? . ia du-te tu în capul scarii si da-ne de veste cînd vin profesorii.. Unde sînt siluetele atît de frumos îmbracate pe vremuri de tunicile bleumarin?. Las' ca e mai bine asa.Am deschis larg usa: . de ce n-am proceda noi ca pe vremea cînd eram elevi? Dragule. Sase! Trebuie sa soseasca dintr-un moment în altul si corpul didactic! . Pe mine m-a ros palaria. Cît e ceasul? .. Hai... Dar.. dar voi?! . Ma.

dupa douazeci de ani de lupta apriga cu viata.. Se suie pe catedra... Radian. în timp ce se lasa greoi... .Se formara îndata grupe. .. Va rog.. Atila.. ca pe vremuri nu mai puteam sa scoatem o vorba de gura ta?! * Un rapait uniform de picioare trîntite pe podele saluta intrarea profesorilor în cla sa! Barosanul. sau. vesti noi. domnule diriginte! Mai bine faceti dumneavoastra apelul! . Stoiceseu.. Ciurea Constantin! . a fost grav ranit în razboi..Todor! Barosanul are în mîna catalogul clasei a VIII-a moderna de-acum douazeci ani. în loc de muschete.. Si începe apelul: . Aici! Avocat! . se adreseaza lui Ciurea-Stapînul: .. iar ceilalti profesori se asaza pe scaunele dinainte pregatite. Capitan de cavalerie. douazeci de ani! Tacticos ridica usor coperta cartonata a catalogului: .. Prezent! Avocat! . Deci Stapînul îsi atinsese tinta: cariera universitara... elev. Prezent! Tot avocat! Si numele elevilor de-acum douazeci de ani începura sa se perinde. aducîndu-ne în minte pe flacaii de-odini-oara. Dragu Henry! . Constantinescu Theodor (Chiorul). fost elev. de ce nu-mi dai absentii? . Azimioara Ion! . în care timp de-abi aavuseseram ragaz sa ne dam seama ca anii cei mai frumosi si mai usori ai nostri de pîna atunci se scursesera în cei opt ani de liceu! .. de-ai tacut asa. Vadit emotionat. Absent. sa nu aflu cumva ca a chiulit vreunul. .. La ce te gîndesti. doctor în medicina si chimie. va rog! Apoi. ne-narmaseram cu condeie. Stati jos.. ca-l elimin pe. Lipsesc cam multi.. Conferentiar universitar. Dinu. Boroianu Ion! . . marturisiri si glume. . dupa prieteniile de acum douazeci de ani! Discutii aprinse.. pe scaun. eram strînsi aci.. pe care cu greu îi puteam recunoaste în barbatii mat uri ce se ridicau sa raspunda la apel... Barosanul ne face semn cu mîna si spune surîzînd: . sa spuneti la fiecare. Prezent. în gluma. Costache.. . mai bine zis. Bajenarule. Ce-ai mai facut? Ce facultate ai urmat? Cu ce te ocupi? Cum îti merge? Te-ai însurat? Cîti copii ai? Dupa douazeci de ani de la terminarea liceului! Cîte nu se-ntîmplasera în acest timp?! Ca niste veritabili muschetari care.. ce pr ofesie are sau ce stiti despre el în legatura cu aceasta..Sper ca lipsesc pentru motive binecuvântate.

. Mort acum cinci ani. . parca n-a mai respirat nimeni în aceasta clipa. . . . Da. . Apelul nominal s-a sfîrsit! Barosanul îsi scoate batiste si-si tamponeaza fruntea inundata de sudoare.. . cu t on de . "Acilea". . . . Tot avocat. Ion! . mort în razboi. . "Prezinte". O clipa de liniste dureroasa. m-a atras mai mult decît oricare alta. care. . Prezent! Profesor de Româna! Toti. .. în urma unei operatii. Moscu murise! Nu ne venea sa credem. profesorii încep sa zîmbeasca. "D e fata". Popescu-Bajenaru Grigore! . Tebeica Stefan! .. dintre toti colegii tai. niciodata "Prezent" sau "Aici!" Dar de asta data nu mai era cazul de glume! Apelul continua: . tu singur ti-ai ales aceasta spinoasa cariera. . . Absent! Capitan de cavalerie. de cîte ori se facea apelul.Aicisea". Mi se pare ca. Absent. stai jos. Barosanul se-ntrerupe o clipa: .Pe buzele tuturor a înflorit un zîmbet imposibil de stapînit. mort în razboi. Ne-am amintit de Dragu. . . în ciuda nazdravaniilor de pe timpul cînd eram elev! . raspundea: . Nici un comentariu.. . . . Absent! Capitan de cavalerie. îsi sterge apoi pe furis doua-trei lacrimi si spune încet. Multumesc. Moscu V.! . . Scully Gheorghe! . Tyrtheu!? . domnule diriginte. .

care parca pluteau usor. . . avînt si spirit de sacrificiu. oglindindu-se în geamurile sclipitoare si murmurau. . . .. . .. Am închis usa încet-încet. Si aici. . parca înfiorate de aceasta duioasa despartire. . abia stapînindu-si emotia.. Am plecat cel din urma din clasa.. . . atunci cînd te cheama tara pe cîm pul de onoare. care. . învinge timpurile. . sa vada ca elevii de azi. Sa le fie tarîna usoara baietilor nostri care ne-au parasit atît de curînd!. ti se cere dragoste. întretaiat: Ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna ceva mai departe de catedra si de zidurile liceului. ... ca si cînd mi-ar fi fost teama sa nu-mi trezesc amintirile adormite. dar si ca. Sa se gîndeasca serios ca e bine sa stie omul si carte. .. mai buni sau mai slabi. asa cum i-am cunoscut: plini d si sa ne limpezim gîndurile privind spre Cismigiu! care a fos cred.. ceea ce a fost pentru haiduci codrul. cel mai trist "bun ramas"! . Si acum. tpentru dumneavoastra. ci si la viata de toate zilele a scolarului. . si sa pastram un moment de reculegere pentru cei vesnic în amintirea noastra.mustrare parinteasca: .. sa ne ridicam disparuti.. aidoma unor fantasme din vremuri de poveste. Profesorii ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna nu numai la materia pe care o predau. . care vor fi e viata si fara de astîmpar. sînt eroii de mîine ai tarii acesteia... Aurul rosu al amurgului poleia frunzele ce fosneau nostalgic. prin jertfa lor si-a altora ca ei. de acum douazeci de ani. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->