Grigore Bajenaru Cismigiu & Comp. CAPITOLUL I GAUDEAMUS IGITUR!

O, cum mai înfioara vîntul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15.20 de ani, cînd rataceam cu colegii, în anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de... plimbareti! Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decît cele înca verzi... Poate unde stiu ca sfîrsitul li-e mai aproape... În umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunzedes prinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un ba sm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii întîrziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene! Lacul tremura la fel ca si atunci; si la fel îsi leagana barcile uitate pe sub sal ciile plîngatoare, ce au surîs cu duiosie la soaptele îndragostitilor care si-au plimbat înfio rarile pe aici. Cinci si jumatate! Pîna la sase, cînd trebuie sa ne-ntîlnim, mai am timp sa-mi odihnesc ochii si gîndurile în gradina aceasta cu amintiri. O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atîta învatatura! Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sînt acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul sa ne cataram în vîrful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, întocmai unor Tarzani în miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor c are fluierau alarmati! De la "morminte", o poteca îngusta duce spre aleea mare, care, la rîndul ei, tescoat e în spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la întîlnire a noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre cole gii mei de-a lungul anilor de scoala. Caci, desi în fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi . pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa T atu . totusi n-am întîrziat o singura data. Eram întîiul sau al doilea, "Macar la atâta lucru sa

fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si întîrzieri în catalog, însa întîrzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvîntat! Cînd prima ora de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "întîrziam", ca sa amîn catastrofalul deznodamînt pe alta data, cînd ma socoteam mai bine pregatit. * Ce bine ca s-a nimerit o zi frumoasa! Ciudat de mult seamana unele zile de toamn a tîrzie cu zilele de primavara timpurie! Întocmai cum uneori" rîsul se aseamana cu plînsul, sau zorile cu amurgul! Aleea ma primeste cu aceeasi caldura ca si acum douazeci de ani; iar grilajul ei marunt, de trestie îndoita în semicercuri ce se-ntretaie, parca îmi surîde ia fel deprie tenos. De dupa o perdea de plopi uriasi se iveste liceul, vechi de trei sferturi de vea c, maiestuos si frumos pentru mine ca nici un alt liceu din tara. Oare nu el mi-a a dapostit opt ani de zile micile griji si necazuri, îndoielile de dargoste, intrigile copila resti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitei cu generozita tea unui print indian? Zugravit alb, iar la ferestrele de sus cu un brîu de caramida aparenta, vopsita în albastru ca cerul . culoarea noastra, a lazaristilor, culoarea draga a sepcilor noastre, culoare de care eram mîndri, blazonul nostru de nobleta scolara, laudat cu ifose d e muschetar; la fiecare prilej, culoare care a stîrnit multe discutii între noi si ele vii altor licee, pe care îi ironizam în primul rînd pentru culoarea liceului lor: cei de la Sfîntu l Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Ba sarab, alb... laptari; Sincai, verde ca prazul... Singura culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru ca se apropia

întrucîtva de a noastra, fara sa o întreaca însa; într-adevar, ce culoare este mai frumoasa ca albastrul cerului? . . . . . . . . . . . . . . . Parca pe atunci nu era banca asta aici, pe poteca?! Mai pot sta singur cîteva clipe în fata liceului: el si cu mine! O, de cîte ori l-am tradat, de cîte ori l-am parasit cu colegii pe furis, ca sa ne ascundem în boschetele Cismi-giului, tovarasul drag si primitor al nostru, ai scol arilorce ne cautam refugiul sub boltile si ghirlandele de flori înmiresmate. Pe vremea aceea, Lazarul era una cu Cismigiul caci, din curtea mica a liceului, intrai direct în gradina... Acum vad ca liceul a fost separat de Cismigiu printr-u n zid înalt, în locul portilor mari de odinioara. A, si cît de rar m-a vazut Cismigiul, dupa ce am terminat liceul!... Si doar de cîte ori nu i-am jurat ca în fiecare ora libera am sa viu sa ma odihnesc sub baldachinele de crengi înflorite, ce mi le oferea cu atîta generozitate! "Ah, de ce nu sînt liber acum?" îmi spuneam de fiecare data cînd treceam spre scoala pe aleile lui. "As sta toata ziua în Cismigiu, atît e de frumos!" De pe banca pe care m-am asezat se vede perfect toata aripa dreapta a liceului, cu "sala de gimnastica", ce era transformata la micile noastre festivitati în "sala d e serbari". Aci am cîntat de-atîtea ori în fata parintilor, cu patos nestavilit . ca sop ran si altist în primii ani de scoala, iar mai tîrziu ca tenor si bas . faimosul imn studen tesc "Gaudeamus igitur"! Ce clase or mai fi acum în partea asta? Pe vremea mea, sus, erau: clasa a VII-a re ala, clasa a V-a moderna, iar jos, sala de muzica, unde faceam repetitii pentru cor, asa-zisul "ansamblu"; apoi clasa a VI-a reala si clasa I-a liceala, visul tuturor absolven tilor de curs primar! CAPITOLUL II "L. GH. L. 33" Parca o mîna de urias îmi apasa umarul si mi-l zguduia, gata-gata sa mi-l scoata din încheietura... Si-n acelasi timp o voce severa se auzi din necunoscut: . Hai, scoal', flacaule, ca-ntîrzii! Am tresarit, tîsnind speriat din somn: . Cît e ceasul? Lînga mine sedea tata, zîmbind: . Nu e tîrziu înca, dar, daca nu veneam eu sa te trezesc, ai fi întîrziat la sigur! N-a cîntat desteptatorul? Ma-nrosii pîna în vîrful urechilor. De cu seara pusesem sa ma trezeasca la timp un

tata. însa cîntase atît de dulce si eu eram atît de obosit din ajun. . ca ma supar. cuvîntarea catre parinti si elevi. Române!" Ceasornicul. Nu. ca n-or sa te-astepte pe tine! Doamne. ca-i f oc! Hai. am scris vorba "parca" fara . fr atilor. cînd tinea directorul. îsi facuse datoria.ceasornic desteptator. ala cu barba mare. s i aritmetica cu geometrie . dar pe tine sa nu te mai aud.. ca eram "baiatu' lu' don' director"! Dar aci. numai din ambitia de a fi licean! Dictare. la cuvîntarea lui "Barba". si le-am îndurat pe toate. A cui zici? .. care. încît nu auzisem nimic. Si aveam însemnatatea mea printre baieti. sa stii! . lasa-i pe ei sa spuna ce vor. Dar nu l-am poreclit eu asa! I-am auzit pe mai mari. meditatie cu patimi. era prapad! Iar cu cîteva zile înainte de examenul de admitere. povestire si analiza gramaticala. Treaba lor. ce bine fusese pîna acum! Ieseam din casa si intram în scoala! Ma sculam tîrziu. dar am adormit foarte tîrziu. cînta la ora hotarîta: "Desteapta-te. cetire. directorul! Bagai de seama ca tata se stapîneste sa nu zîmbeasca. de o precizie matematica.. m-am gîndit la serbarea de ieri de la li ceu. pentru ca nu trebuia sa-mi pierd vremea cu drumul. A lui Barba. Asa ai de gînd sa te scoli în fiecare zi? .. Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul. si ai si-nceput sa-i poreclesti pe profesor i! Sa nu te mai aud. cine o sa ma mai bage în seama printre atîtea sute de baieti?! De pe acum începuse sa ma apese o grija la care nici nu ma gîndisem pîna atunci! Toata vara ma meditase tata. nu din întîmplare. desigur. . la liceu. sa vedeti ca Barba tine aceeasi cuvîntare de-acum un an!" . ca spun: "Ia fiti atenti. vai de maiculita mea! Mîncam bataie în fiecare zi! Daca nu puneam o virgula unde trebuia. rosie. spala-te si-mbraca-te mai repede. .

în afara de patru palme parintesti. sa fim la liceu. pentru ca si el e director de scoala. si mergem! . la deschiderea cursurilor. nu deliceu!". s-a bucurat toata lumea. la o regula de asocia tie. si pe putin faci o jumatate de ora! Gata. dar nu la româna. puteam sa ma uit dupa trecatori si trasuri. la examen.. Dar el e de prima ra. . Hai. la examen am raspuns bine si n-am iesit printre codasi. ca-mi spuse cu severitate: . Dar vorba e. pentru atîta lucru. singura greseala pe ca re o facusem. tata mi-a dat sa scriu. dupa ce ne spusese ca a doua zi. în semn ca asa este tot ce spune Barba! Ba unii aplaudau. dar care aveau acelasi drum cu mine. Nu. unii încruntati. Am cam scrîntit-o eu. ca ai sa te duci singur! Ce.... de 100 de ori. lorli-e teama sa-mi spuna. esti gata. dealtfel. Sa nu cumva sa casti gura la fleacuri pe strada sau sa te-nhaitezi cu cine sti e cine. ce e drept. . la 8 dimineata. oftînd usurata. baiatule. ca ai de mers pe jos. ia-ti ghiozdanul si umbla! Tata credea ca-mi pare nespus de rau ca nu mai merge cu mine. dar n-am cum. ci la aritmetica. Cum oare l-or fi poreclind baietii pe tata? As fi tare curios sa aflu. si dupa ei se luau si cei cîtiva parinti rataciti pe-acolo. si eu abia ma stapîneam sa nu sar în sus de bucurie! În sfîrsit. reusisem! Si astazi trebuia sa încep cursurile! "Hm! ma gîndîi eu. cu apostrof! Cu toate astea. cuvîntul parca.apostrof (cum se scria pe atunci). altii zîmbitori. ma.. si sa vorbesc în toata li bertatea cu ei. sînt gata numaidecît! Fara sa vreau. si mai toti motaia u din cap cu multa bunavointa. îti rup urechile! Bucuria întrezarita o clipa se spulbera. tatii nu-i convine ca-l poreclesc baietii pe directorul nostru Barba. în timp ce ma spalam. Dar tata parca-mi ghicise gîndurile ce ma napadisera înveselitor. Mai ai de gînd sa stai mult? . ca sa-nveti drumul si sa te familiarizezi cu atmosf era liceului: la înscriere. ma gîndesc la Barba si la cuvîntarea lui. unul dupa altul. drept pedeapsa. Ba nu mergem deloc. si daca te prind cu vreo absenta. Cînd a terminat de vorbit.. ca sa nu-i pîrasc! Parca eu de-astea ma tin! . ca-ntîrzii. Ce de profesori erau în jurul directorului! Mai toti batrîni. Ei bine. si ne-a dat drumul acasa. acum puteam sâ privesc în voie la vitrinele care-mi faceau cu ochiul pe drum. te-ai învatat cu guvernanta? Am mers cu tine de cîteva ori.. sa beau laptele. dar n-o sa te conduc tot anul! Asa ca. Aceasta era. puteam sa merg împreuna cu baiet iide la alte licee..

. iar altii se aseaza jos. . sa vada cine mai vine. Uniforma.Îmi iau sapca si ghiozdanul. aproape pline. toate capetele. Toti elevii se ridica automat în picioare. eram convins ca spun: «Asta a reusit la liceu! A intrat la "Lazar"! Vezi ce frumoa sa uniforma are?» Iar celalalt completa: "Si sapca. neagra. negri si plini de rautate. si o pornesc! Asa de scortos cred ca n-am mers niciodata. martor al atîtor zeci de generatii perindate pe sub crengile lui puternice. cu nasul coroia t siochii mici. mai dam un . Nici un cunoscut. pe soptite. cu mustata mica. Buna dimineata. asteptînd "sa sune"! Intru în clasa si ma asez într-o banca la întîmplare. dar absolut toate. Cînd a spus "stati jos". noi-noute! Putin lucru. Fiecare sa scoata cîte un creion si o hîrtie si sa scrie ce am sa dictez! Se aud cîteva murmure nedeslusite. Cei mari stateau d e vorba nepasatori. Vorbe. da!" Numai carti nu aveam înca! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" si un caiet gros. fara sa fie poftiti de cel care intrase cu o hîrtie în mîna. Bancile. În sfîrsit. sapca si ghiozdanul. baieti! Unii mormaie timid ceva. imitasera pe cei cîtiva mai obositi si se asezasera în banci . Daca doi trecatori îsi aruncau vreo privire furisa si neînsemnata asupra mea. usa se deschide larg si intra un domn înalt si slab. la un baiat de 10 ani si jumatate? Mi se parea ca toata lumea se uita la mine. lînga un baiat voinic. fiindca toti. s endreapta spre ea.. si-apoi îsi continuau vorba. botezat "de notite"! Ni se spusese la deschidere c-o sa ne dea lista azi sau mîine. din întîmplare. În curtea mare erau strînsi o sumedenie de elevi în jurul castanului batrîn. si ghiozdanul!" "Da. maimute prin definitie. Cei mici se stergeau grijulii pe încaltaminte si intrau în clasa. Am ajuns la liceu la ora 8 fara un sfert.. ca la o comanda. a facut baietilor o recomandare aproape inutila. toate . cu parul despartit în carare la dreapta si bine pieptanat. trîntind pupitrele surd si tropaind pe scîndurile proaspat spalate si date cu bradolina. De cîte ori se deschide usa. în semn de raspuns. Unul sopteste înfricosat: "Ce.

Cine stie ce învatatura grea Si cum n-avusesem frati mai mari în clasele superioare. însa colegul nostru.. În primul rînd. sa te obisnuiesti sa n u mai vorbesti asa de obraznic. silabisit. De luni. atunci. în nici un caz de la bacanie! (Ah! Eternul si stupidul spirit cu bacania!) Cîtiva începura sa rîda. carte de "Muzica"! De asta data. cine stie ce mi-o mai fi dat sa trag si cu liceul asta! Domnul cu lista mai dicta cîteva carti si încheie recomandîndu-ne sa cumparam si.. În orice caz. doamne. gata! se auzira în trei reprize glasuri timide sau obraznice. ... dar si a învata cît mai o mai fi si asta?! sa aflu de la ei numiri atît de ciudate.. ca sa întelegem mai bine: . ca eu sînt "domnul petagog Pavelescu". "Gradina zoologica". trebuie sa vi le procurati pe toate.. Pe fetele tuturor vedeam uimirea. Ce noima o mai avea si asta? Carte dem uzica?! În primare. Primele titluri de carti cînd am auzit de Zoologie. schimba fara nici un sens hîrtia dintr-o mîna în cealalta si raspunse: . Asta mi-o închipuisem eu.. mai mult s aumai putin pitigaiate. cel mai tîrziu pîna la sfîrsitul saptamînii. da. doamna sau domnul ne cîntau un cîntec. iar Bucurestii naveau. asa ca.. ca alte mari capitale ale Europei. Asa. desi venisem cu un nespus drag de a cunoaste mult. dar voiam sa stiu de la care librarie anume? Ei. stii ca-mi place baiatul?! Bravo.Si Zoologia de Kiritescu si Bîznosanu. ca sa-l întreb.. raspunse întepat: . încep cursurile în mod serios! Despre caiete sau ce v-o mai trebui.. si gata. Sînteti gata? . Geografi e si Franceza. sa ma-ntrebe! Iata ca se scoala un baiat cu parul roscovan si ciufulit: . baiete draga (vorba sa fie ca-i era drag!).. asta e!. fara sa se tulbure. ca nu cumva sa scrieti gresit. Daca are cineva de întrebat ceva. si bagati de seama ca.. ma! Domnul cu lista înghiti un nod. De unde sa cumparam cartile? Domnul cu lista surîse ironic si spuse cu superioritate: . si întelegi. scrieti. si cum nu era nici tata lînga mine. am ramas foarte abatut. mirarea mea fu si mai mare. Da.. trebuia sa fie o materie foarte grea. am ramas foarte nedumeri t. Dar Ciufulitul îi plesni cu întrebarea staruitoare: . bineînteles. . Am sa va dau lista de carti! Fiti atenti. fara nici un fel de carte! Ce naiba ar putea fi scris într-o carte de cînt?! . dupa ce ne dicta rar si apasat titlurile cartilor de Româna. ca le-am înteles noi. vorbiti cu fiecare domn profesor în parte..examen?!" Dar toti se linistesc cînd aud: .. . va rog! Si.. tinînd seama de numirea ei atît de ciudata! Ei.. ne-am cutremurat! Cel putin eu.. De la librarie. noi dupa ei. doamne. Istorie. rosti..

ca sa-l întreb: Atunci poate stii sa-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? . Da! i-am raspuns eu. ceva mai grea! Si apoi. si el! Am ramas foarte surprins. . atît de brav. tot sirul de întrebari ce se pun în astfel de împrejurari. s i asa mai departe. va rog? . eu sînt repetent! .. domnului petagog! Ne-am zbenguit prin clasa vreo ora. nu ma mai dumneatalîci! . Pai. fara sa înteleg prea mare lucru. Iata cum se face popularitatea! În jurul Ciufulitului se strînsera îndata baietii. Avea ochii sireti si vocea impresionant de groasa pentru vîrsta lui. . si pleca cu pasi grabiti. acolo. e supraveghetor de ordine. de la normala sa vina el la "Lazar"! . Auzi dumneata. care a venit de la normala. Si nici nu e macar petagog. un fel de Intuitie. nu de faptul ca subiectul convorbirii noastre nu era petagog. . Întîmplator. Ah! strînse el buzele dispretuitor. dar de întinsele cunostinte ale colegului meu . al cîtelea am iesit la examenul de admitere. roata. E un flet. cu îngaduinta si pe un ton protector: Dar poti s a-mi spui tu. nespus de veseli ca se gasis e unul dintre ei care sa-i tina piept.. acolo.. o nenorocita de materie.. ne-am întrebat unii pe altii cum ne cheama si de la ce scoala am venit. L-ai vazut p-ala care a dai lista de carti? ma întreba el confidential. Dar de unde stii dumneata toate astea? La care el îmi raspunse cu o coplesitoare superioritate: . Am ramas toarte impresionati de aceasta scena de început. Da?! ma mirai eu.. Da? Si repede ma gîndii sa profit de împrejurare. pustiule. curios la culme sa aud ce-o sa urmeze. Admirativ l-am întrebat: .. dar ca sa nu-l supar. De la orice librarie! raspunse el. liberi. ma asezasem în banca lînga un baiat mai voinic decît mine. Iar cartile. . ci supraveghetor de ordine....

. Popescu Ste fan. . . . . ca am fi fost toti trei la un lo c si în catalog! . . Popescu Ion. ca Pedagogia e o stiinta grea. repetentul. Nr. si ca acela care pretindea ca e pedagog habar n-ave a de întelesul adevarat al cuvîntului. începu seria interminabila a popularilor Popesti: Popescu Dumitru. În aceasta vreme. . De. Nr. am trecut în banca I-a din mijloc. Alexandrescu Virgil. a venit din nou "Don' petagog Pavelescu". ci pedagog. cu caiete. ma rog. .. . ati venit la rînd! . Fiind printre cei mai mici din clasa.. domnul de Gimnastica ne-a asezat în banci. ca stam cîte trei într-o banca: Botez Nicolae. ci o ai în sînge! . Nr. Paunescu Matei. 3. Într-adevar. cu bloc de desen. distribuirea numerelor progresa. Ajunsese pe foaia mea. pacat ca nu esti si tu trecut tot la "B". Mi-a parut rau ca am fost nevoit sa-l parasesc pe Luca. Popescu Marin. . de luni au început cursurile în mod serios: cu carti.. 2. cu toate ca nu se prea învata. Popescu Tudor si asa mai departe. . de cîteva ori. ca prea e lung.. 33 . Popesc u Gheorghe. începu: . . 5! Le facui cu cotul colegilor de banca: . .. . Nr. Antonescu Gheorghe. Ben Jules si eu. Nr. care ne-a spus: .. ca strig catalogul si va dau numere de ordine. 4. o pagina întreaga din catalog era ocupata de n . . ma.* La prînz. . . Popescu Mihai. . 1. si apoi. . . Botez Nicolae.. . surubul începuse sa se strînga! Mai întîi de toate. am aflat ca nu se zice petagog. Pop Nicolae. asa ca lasai vorba. Daca tata tine la tot numele!. tusind tremurat. Popescu Mircea. ca sa fiu atent. dupa înaltime. cînd i-am povestit tatii cum am petrecut prima zi de liceu. ca la liceu! Dupa ce fuseseram lasati în voia noastra cîteva zile. Apostolescu Vasile. dupa ce-si drese glasul. pusti. Al doilea era de ajuns! fu de parere Ben. . Nr. 31. ca si mine. care-mi pute a fi de atîta folos prin cunostintele lui. Nr. Notati-le în maculatoare! Si.. . . . . pe care poate am so înteleg si eu mai tîrziu. cu înca doi colegi. dar curînd m-am împrietenit asa de mult cu noii mei colegi de banca. . ... Popescu-Bajenaru Grigore. . Ben Jules. iar nu repetenti! Dupa asezarea în banci si întocmirea catalogului. 32. Nr. Da-l încolo. Auziti. încît l-am uitat! Si-apoi acestia erau boboci. Fiti atenti. .

Dealtfel. cît si colegii. ci ca a sunat si vor sa iasa în rec reatie! Trist a fost faptul ca toti Popestii la un loc. . . Era tot Ciufulitul. 5 pe 5. cum e si culoarea de la sapca. .". nu mi s-a spus niciodata si Popescu. . . bineînteles. . Numarul puteti sa vi-l confectionati la orice ceaprazarie. . mai tîrziu. în acea memorabila zi. Îl veti face pe un pete c patrat de postav albastru ca cerul. . Domnul pedagog terminase de tacut apelul si numerotarea elevilor. asta nu m-a scapat de o faimoasa ascultare la Matematici.oi. initia lele . din diferite parti ale clasei începura sa se ridice o sumedenie de baie ti. .. . Se protapi bin e pe picioarele-i lungi ca de cocostîrc si ne spuse: . . cîndpr ofesorul.Gh. . Dar mai mare? Ochii tuturor se îndreptara încotro se auzise glasul. . bineînteles. . ca cel mai bun Popescu a fost. . . la catalog. Ia sa pofteasca toti Popestii la lectie! Si atunci. .. toti elevii sînt obligati sa vina cu sapca si numar la mîna stînga. Popestii. . a strigat în cele din urma: . . dar nu fara a nuanta de ironie: . asa e reglementar! Stoica Dan raspunse foarte politicos. Va multumesc! si se aseza. . . . decît în catalo g. de n-ai fi zis ca ies la lectie. . . Totusi. pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se facu fete-fete. toti deodata. Peste trei zile. . .L. . de dimensiunea 5 centimetri. tot timpul. . desi eram în numar de zece. care constataram cu vie satisfactie ca-i întrecuseram cu mult pe Ionesti ! Iar mica mea mîngîiere era ca sînt primul dintre Popesti. Nu este permis sa fie mai mic! . îmi spuneau scurt: Bajenaru. în tot cursul liceului. nota 26! Cîtiva se ridicasera la 3! . atît profesorii. Pe acest petec patrat se vor broda cu fir auriu urmatoarele: "L. Dumitru. . am obtinut împreuna. plictisit de atîtea omonime. pe 5. .

. dupa invariabilele: "Comment-t'appelles-tu?". . . . cu raspunsul "Je m'apelle. Grigore Niculescu. . începura lectii din ce în ce mai grele: cu harti si rezumate. Cutare". Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicatie? Si. din diferite motive. . . . Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul. Adica ca te dau afara! îi raspunse ilustrul pedagog si pleca încruntat. toti baietii aveau sepci frumoase.. .. Si. printre care Ramses si Tutmes. . începura sa pice .L". de Româna. .. cu traduceri încurcate si verbe de conjugat. . Brodam numarul si la sapca? Tot Stoica Dan! Hotarît lucru ca voia sa-l scoata din pe pedagog. . CAPITOLUL III TEZA LA ROMÂNA Liceul Gh. . care au înscris o pagina de neui tat în cultura româneasca. . cu reguli de învatat pe dinafara. albastre. . Dimitrie Caracostea. pe c are noi le-ntelegeam foarte putin. dupa primul razboi mondial.. numai patru-cinci au ramas în tot cursul anului: Sterie Enachescu. cu cozor oace stralucitoare de lac. . de Matematici. de Muzica . . . Victor Anastasiu. în frunte. Daca nu va suparati. fara sa mai astepte : Cred c-a înteles toata lumea! Cine vine peste trei zile fara sapca si numar este e liminat! Din nou Stoica: . Spiridon Popescu. Lazar din Bucuresti era în primul sau an de functionare. . . cu exami nari severe. . Dintre toti.Gh. * La trei zile dupa aceasta. .liceului. . dupa numerosi faraoni egipteni. si numere pe care se rasfatau aurite initialele liceului: "L. de Franceza. dupa primele notiuni primite de la profesorii nostri. . . care-i racni sugrumat de iritare: . de Zoologie... ca sa se stie. odata cu primii fulgi de zapada. ce-nsemneaza "eliminat"? . . toti adevarati stîlpi ai liceului. cu înfiora toarele lor mumii. . . . . si numarul fiecaruia dedesubt: iar la sapca. de Istorie si Ion Costescu.. . cu sîcîitoarea problema de a afla pozitia unui oras pe globu l pamîntesc. . Iar pe la începutul lui decembrie.. dupa longitudine a si latitudinea Geografiei. impresionante figuri. pe postavul negr u. . veti broda aceleasi initiale.

A sosit ziua tezei. una dupa alta! Au fost cele mai grele si mai pline de emotii teze din cariera mea scolareasca. La mai toate materiile am obtinut note bunicele: 7 si 8. te rog! Am citit bucata în întregime. Cum te numesti? I-am spus numele. În timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. . Eu. profesorul ne citeste "Cetatea Neamtului" de Dimitrie Bolintineanu si întreaba: . doi suplinitori. Poftim. la limba materna. ca aveam atîtea si atîtea?! Si cum razboiul de-abia se terminase. La Româna. si dupa el. M-am framîntat vreun sfert de ora pîna sa încep. În clasa I-a. între care scriitorul Ca mil Petrescu. ca învatam cu destula constiinciozitate. . Un singur subiect: "O amintire din viata". Ei. Cu vreo saptamîna înainte de teza. Nu mai avea nimeni din clasa 9 la Româna. însa. care era titularul catedrei. a fost ceva la care nu m-asteptam: nici eu si nici colegii mei. am socotit ca n-ar fi tocmai nepotrivit sa povestesc "Întoarcerea tatii din razboiu". desigur si pentru ca au fost primele lucrari scrise date la liceu. M-am ridicat în picioare. M-a cautat în catalog. Multumesc! Ai citit mai bine decît ma asteptam. domnule profesor! . Ce amintire sa scriu.si tezele. . Ti-am pus nota 9! M-am înbujorat de fericire. profesor eminent. cu cele doua de gete ale mîinii drepte întinse: . s-au perindat trei profesori: Dimitrie Caracostea. cine crede ca poate s-o citeasca asa cum am citit-o eu? Stiam sa citesc binisor si cu intonatie.

Visez sau e o gluma?! Ma-ndrept spre catedra. Constantinescu Dumitru. fie mai mult din lene. cînd întîmplarea mi-a aratat calea cea buna. si de un lucru eram sigur: ca o scrisesem cît se poate de corect ca punctuatie si ortografie. Zece! Doamne sfinte!. pe care m-am straduit sa n-o dezm int niciodata în cei opt ani scoala.Am scris doua pagini impresionante si pline de duiosie.. ca s-o cunoasca si colegii tai! Îmi pare nespus de rau ca n-am pastrat-o. cum l-am fericit pe Constantinescu. Bravo.. Du-te l a loc si citeste-o tare. al bancii noastre. de a fi cel mai tare din clasa la Româna.! . Camil Petrescu mi-o da si ma opreste o clipa la catedra: . însa pe care. pîna într-o zi.. A continuat sa-mi ajute astfel si dupa faimoasa teza. Eram multumit de felul cum facusem teza. "noua"! Ah. Dar teza a avut si alte urmari deosebit de însemnate pentru mine. bietul tata îmi facea toate temele la româna: rezumate... cîtiva "cinci". care facea compuneri foarte frumoase. a venit si ziua mult dorita! Cestorul. îi am reprezentarea grafica ciudat de precis! În drum spre banca.. În sfîrsit. împleticindu-ma. cînd am auzit ca aluat noua! Ce bine de el.. în primul rînd. Prezent! . si întind mîna tremuratoare. la unele pasagii.. ca sa iau teza. fie din lip sa de curaj. compuneri. si distribuirea a început. în cîrji. analize gramaticale. mi-au tremurat lacrimi pe gene . a fost chemat la catedra. . Doar în teza mea era vorba de tata. Popescu-Bajenaru Grigore! . Am asteptat aducerea tezelor la Româna cu aceeasi nerabdare cu care asteptasem si rezultatul celorlalte teze. cum era numit monitorul la liceu. pentru ca e cea mai buna din clasa. Am citit-o foarte emotionat si. Într-adins am lasat teza ta la urma. Cîtiva au luat "trei". însa. din punct de vedere scolaresc! Ca sa ma prezint cît mai bine la lectii. nu îndraznisem sa merg. restul "sase" si "sapte" si unul singur. ca sa-i aj ute profesorului. În minte. Profesorul ne daduse sa facem o compunere cu subiectul "Primavara". de pe front. care se-ntorsese ranit. În definitiv era un succes. mi se-ntind mîini prietenoase: . Din aceasta fericita zi mi s-a stabilit faima. Bajenare! Botez si Ben privesc cu mîndrie în jurul lor. pe care eu o cam întrezarisem.

. fara sa vreau. dar nu mai e nevoie sa mi-o faci. Si lumea aceasta se marginea la cîteva strazi din jurul casei! Dar iata ca se face 8. sau daca vine prea tîrziu?. cu toate ca-i pisca uneori. si el tot n-a sosit! 9 noaptea! Doamne... nu fara putina mîndrie ca sînt licean. Cînd am terminat de transcris pe curat. bucata de citire din cursul primar.. fara sa lumin eze. în care un copi l. Am scris despre "Primavara" ce m-am priceput si cum am crezut eu ca este mai bine si mai frumos. pe seama tatii. . dupa alte toate . dupa prînz. Mîine trebuie s-o am. Steaua asculta ruga copilului.. Mai tare ma roade însa gîndul ca nu mi-am facut compunerea. Era 3. aci îmi îngrosai glasul cu imputare . din feri cire. cum n-as fi avut chef sa-mi toarne cineva o galeata cu apa rece în cap. S-a întunecat de-a binelea. da sa ti-o fac. Dac-am vazut ca întîrzii . Pai.... Pîn-atunci. Îmi iau inima-n dinti si ma hotarasc sa-mi fac singur compunerea. ca de obicei.. Despre ce? . spusese ca se-ntoarce pe la 7 seara. Era 10! . si tatal soseste vesel acasa! "Ei. ca sa ma piseze sa-mi fac lectiile la celelalte materii. dar astea-s povesti bune pentru cursul primar!" îmi spun eu. îsi arata dinti isurîzator. Daca tata nu vine. Soarelui îi ardea de gluma cu copiii si. a mea eralumea. nicaieri! În minte-mi vine. ne-a mai dat si o compunere la Româna! . a sosit si tata. si . care. dovada ca totul e numai o joaca! N-aveam pofta sa-mi vad de lectii. daca a patit ceva?! Si ce întuneric este!. Ce faci.Iarna era pe sfîrsite si primavara începuse sa înfloreasca timid prin margini depadure si prin curtile oamenilor. Doar cîteva stele sclipesc în departari. Luna. Despre Primavara. de ce nu te-ai culcat? . ma. Am avut lectii multe... Am lasat compunerea cu "primavara". al carui tata se ratacise si întîrziase.. si tata nu mai vine!.. nu era acasa. ca se poate sa m-asculte. se roaga de-o stea ca sa-i lumineze calea.

Hai. . care noua. din capul meu! . Din ce carte ai luat-o? . hai. bravo. Sarut mîna! . si aici îsi îngrosa glasul. flacaule..atîta... daca-ti spun. "prenomen". Ca sa-ti spun drept. anume. acela de a-si porecli profesorii. Eu. zau asa. Hm. singur? . ce mare lucru e. . ni s-a parut uriasa: . cum ar fi Barosanul! Era cel mai bun povestitor si cel mai spiritual profesor. . iar glumele lui te dis puneau. hm! tusii eu. adica porecla. Noapte buna! CAPITOLUL IV CRACANEL Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri ale scolarilor este. si cel mai drag profesor al nostru. ma bucur de doua ori: întîi ca esti în sta resa faci compuneri bune. purtau trei nume. cred ca nici pîn-acum nu aveam nevoie de ajutor!. Enachescu. ca s-o gasesti tu?! Hai. De nicaieri. Apai. tata. dac-ai facut-o tu.. El începe sa citeasca. de exemplu. la mine. numele de botez. deloc? . romanii. adica Nea Sterica Enachescu. Foarte frumos din partea ta! spuse tata ironic si convins ca am facut o compunere ca vai de lume. Ia s-o citesc si eu! . Poftim! si îi întind caietul cu sfiala.. Sterie . si al doilea ca am scapat de corvoada de a ti le mai f ace eu! Îmi închipui ca esti convins ca de aci încolo nu ma mai amestec în temele tale deRomâna! . Stramosii nostri. trebuie sa se recunoasca deosebitul tale ntal elevilor de a porecli! Nu mica a fost mirarea noastra cînd "Barosanul". Aproape ca nu exista profesor care sa nu fi primit vreo porecla de-a lungul cari erei sale. Si. Ce. însa. care n e-a fost cu adevarat învatator si parinte sufletesc timp de opt ani de zile. treci la culcare! . ne-a spus la una din lectii: . iar dupa o pauza scurta. cum ar fi. Daca-ti spun c-am facut-o eu! La urma-urmei. de nu-ti vine sa crezi? Uiti ca la teza am luat 10? . numele de familie. Eu am facut-o! . am facut-o eu singur! . cum ar fi.si "cognomen". stii ca nu-mi place sa minti! Spune de unde ai copiat-o? . Tu. Si mama-ta nu s-a amestecat deloc. singur! . desigur. Din nici o carte! Am facut-o eu. fara sa-mi convina. îsi strînge buzele si-si ridica sprîncenele cu mirare. dascalul de latineste si frantuzeste. a pierdut cineva recunostinta pe strada. lasînd la o parte orice considerente.. facu el zîmbind: "nomen".

în toata puter ea cuvîntului. Dar daca Barosanul se dovedise atît de întelegator cu micile noastre satisfactii. la o lectie. ma. Lectiile lui. . examinînd o poezie.. pentru ca nu toti erau clasici. ca "Quem Dii oderunt. . . desigur . a elevilor... zis Barba. voi v-ati fi închipuit-o. . . erau o savanta împletire de umor cu stiinta. odata. . De cînd stiu eu ca-mi spuneti Barosanul! Asta e mania voastra. . si. cu deplina convingere. ca el! Singur directorul. la Latina. un om de asemenea superior. avîndu-se în vedere culoarea ros ie ca focul a podoabei lui faciale! Ba.. la rîndul vostru. . Ergo. . am fost si eu elev . . . la rîndul meu. . Costica Ionescu. dar clasa încremenise. I se mai zicea si Barbarossa. nu facea caz de porecla. nu mai fiti ipocriti.oricît de amarît ai fi fost. ca sînteti baieti deste pti. .. cele mai bune lectii pe care le-am primit ca elev. neîntrecuta! I se dusese faima în lumea scolareasca a Bucurestilor. mi-amporeclit si eu profesorii. . . chi ar daca nu v-as fi facut aceasta marturisire. . . Barosanul se astepta sa rîdem. în care era vorba despre vestitul împarat . spuneam noi. iar daca unii dintre voi veti ajunge profes ori.. paedagogum fecerunt" 1. iar pedagogia lui. nu toti profesorii îsi acceptasera cu aceeasi seninatate olimpiana poreclele. Hai. c-asa li-e dat profesorilor si elevilor! 1 Pe cine l-au urît zeii l-au facut profesor (în latineste) Pe fetele noastre înflorise un zîmbet de usurare si de nespusa dragoste pentru Barosanul! . cînd se muta la alt liceu era acolo cel mai bun. porecliti . . . . desi nu v-o doresc. . .. veti fi. si era adevarat ca cel mai slab elev al lui.. .

chiar în fata lui. el se scuza: . toti. iar Barba. iar foarte multi elevi nou-sositi habar nave au care e numele adevarat al profesorului si-l cunosteau sub aceasta încîntatoare denumire. pentru ca nu stiu cum va cheama pe fiecare-n parte. Toata lumea îl stia. a. si m ergea cracanat. Las' ca ni se parea noua ca sîntem mai interesanti în fata parintilor si a fratilor mai . de obicei nu le spuneam pe nume.. de culoare spalacita. a-ntors capul. ci întrebuintam poreclele.! La care Moscu Ionas i-a raspuns odata în surdina: . si mai cu seama din pricina severitatii sale extreme. Mitica Ionescu de Gimnastica era cunoscut în tot liceul sub numele de "Cioc". era supranumit în vreo trei fel uri. cînd vorbeam despre profesori. George Draganescu de Filozofie si Drept. a. care. pe numele lui adevarat Octav Anastasescu. zis Der Etzell. putin bîlbîit. porecla primita din pricina ciocului pe care-l purta cu multa mîndrie. în legatura cu specialit atea lui de naturalist. a. profesorul de Stiinte naturale. a. unul mai îndraznet. ce-i mai atrasese si supranumele de Pelicanul sau Babita.. prefacîndu-se ca vede nu stiu ce lucru interesant pe fereast ra.. pacatosii. însemnau acelasi lucru: Atila. a. Va spun asa. însa. ca sa auda cît trebuie: "Tinere. der Kaiser Frederich!". a nasului turtit si a must atii rare. Era ras complet atît pe fata. dar bun profesor. pentru ca obisnuia sa s e adreseze elevilor cu acest apelativ: "A. Acasa. tinere. cînd i-a recitat-o. în fond. cît si în cap. a. tinere. ca sa nu fie vazut zîmbind. "Der alte Barbarossa. zis Biciul lui Dumneze u. Grigore Niculescu de Istorie.". îti era peste putinta sa nu-i asculti prelegerile cu toata atentia. de Cracanel. fireste. era poreclit pur si simplu Tînarul. ce e drept.german cu acelasi nume. iar cînd noi. oricît de distrat din fire ai fi fost... fusese poreclit astfel din pricina ca era mic. tinere!". cu ochii mici si oblici. Avea o gusa enorma. dar destul de tare. De ce nu-nvatati? În sfîrsit. mai mult sau mai putin pitoresti si potrivite! Dar cu Cracanel era s-o patim lata! Cracanel. cu burta. un batrîior foarte cumsecade. îl imitam în clasa.. în surdina. cîti profesori. a. s-a uitat fix la el si a rostit raspicat: . lectiile lui erau o ad evarata încîntare. gras. A fost cel mai bun profesor de Istorie pe care l-am avut. datorita staturii sale impunatoare si a chipului s au sever. atîtea porecle .

Iar ultimele cuvinte ale frazelor lui erau spuse ca pe note. Si aci vorbea ceva mai repede.. de fapt. Ele-fan-tul e un a-ni-mal de o ma-ri-me. aveau o muzica spec ifica a lor. Vorbea pe nas. elevul motiveaza pentru ce a lipsit. dom-ni-lor. ca sa-si porneasca cuvintele de sus si sa termine coborînd scara muzicala: co-lo-sa-la! Sau: . le-ncepea cu o nota înalta si le rostea gradat. casca gura mare si rotunda si rostea vorbele atît de rar si despartindu-le în silabe . cînd voia ca sa termine clasa fraza începuta de e!: . În ta-be-la a-la-tu-ra-ta pu-teti dum-nea-voa-stra ob-ser-va pa-sa-rea. dar era si un fel de mica si diabolica satisfactie! Cracanel. avea obiceiul sa nu spuna decît primele silabe din ultimul cuvînt. pasarea numita strut. Aceasta roca. . explica foarte frumos. unde erau notati elevii asa-zisi turbulenti sau recalcitranti. ca sa continuam noi în cor. cînd facea.. dar ce zic eu la o lectie. fie dîndu-i arest duminica. iar pr ofesorul scuza absenta! (Teoria asta ne-a facut-o Barosanul mai tîrziu la o ora de-a lui. "motivarea" absentelor. încît puteai sa scrii întocmai toata lectia pe maculator. . la o lectie de Geologie. cum se spune atît de gresit. cu ale carei pene îsi împodobesc cocoanele extravagantele lorpalari i. ultima ora. Cracanel era dirigintele nostru. la toate lect iile lui.. intonîndu-le pîna la o nota joasa . Miercurea. pe acelasi ton si silabisit: . pasarea. si se oprea... face parte din era quater.na-ra! În clasa a II-a. Vorbea cam asa: .. Este dificil sa redau aci felul lui de vorbire. pasarea de bastina din A-fri-ca. Facea morala si pedepsea: fie scazînd nota respectiv ului la purtare. fixase dirigentia. Cînd trebuia sa sfîrseasca fraza. ca sa vada daca toata clasa a fost atenta... ca. Aci facea o pauza.) Tot atunci avea obiceiul sa cerceteze condica. ca finalul sa aiba un efect mai stralucit: de statur a uriasa. urmarita de-unvînator! Iar alta data. ca dealtfel mai toti profesorii nostri. d edirigentie.mici. pentru ca pe cele din urmasa le rostim noi. dupa toane si împrejurari. desi poate un portativ muzical s i cîteva note aruncate cu dibacie ar simplifica situatia si ar da o palida idee de origin alul fel de exprimare al lui Cracanel.

. Ah. se facuse rosu ca. ca sa vada cînd vine respectivul si sa-l anunte. cu spatele la cancelarie. nu ma cheama Cra-ca-nel! (Noi icneam de rîs pe sub banci... la teza . au uitat scopul pentru care sedeau în fata usii. prinsi în focul discutiei. cînd se deschise usa si intra o cuconita tare nostima.. ci cu un cameleon. au mai iesit cîtiva sa-i tina de urît plantonului si s-au asezat la taifas: ba "ca ce credeti c-o sa ne dea ". Ma. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit. ca sa stea de vorba cu ea. Si. îl întrerupse doamna contrariata. Si mai era obiceiul. ba "ca ar fi bine sa ne dea subiectul cutare".. Îi întinse mîna fara manusa. asa dupa cum era obiceiul.Nu stiu ce pozna facuse Marinescu Gheorghe . Obiceiul era ca. pe care profesorul o prinse elegant. îmbratisind întreaga clasa) pezevenghii astia! Ce a urmat nu mai are importanta! * Alta întîmplare. si Cracaneî o poftise pe maica-sa la ora de dirigentie. rotindu-si ochii catre clasa si ezitînd sa sarute degetele fine.. repezit pe cît putea el: Cracanel îmi spun (a ci un gest teatral. spre a le lasa astfel elevilor cît mai mult timp de scris. dar ce naiba e cu Cracanel. Doam-na. La un moment dat. care desigur îl va ruga ceva.. profesorul sa intre în clasa imediat dupa ce suna... cu ochii rotunjiti de placere ca va sta de vorba cu o persoana atît d e draguta. mi se pare ca venise fara numar . sfecla. la fel. da! facu omul scoalei. silabisind ca la lectie: . petrecuta de asta-data în clasa a VI-a reala.. ne facu semn amabil sa ne asezam si se adre sa vizitatoarei: . Mama elevului Mar inescuGheorghe! adauga ea. eleganta si parfumata. . stimata doamna Marinescu. Dirigintele. fara sa mai priveasca în partea de unde trebuia sa soseasca profesorul. facîndu-si de lucru.. iar Cracanel. De-abia terminase de facut apelul si-si mîngîia gusa. de nu mai vine o-data? . Doamna? . Baietii aveau teza la Botanica în ziua aceea cu Cracanel. Cracanel întîrziase. V-am chemat. De data aceasta. Marinescu. Ma surprinde.) Ma cheama Octav A-na-sta-se-scu! si-apoi.. abia putu sa articuleze. atît de nesuferit profesorilor. ca un elev sa stea de planton în fata usii. Ne-am ridicat respectuosi si admirativi în picioare. domnule Cracanel. Spumegînd de indignare. Vazînd ca nu soseste. În clipa aceea nu mai semana cu un pelican. ca sa ma plîng ca fiul dum-nea-voastra nu poarta numar la mî-ne-ca! . unul îsi aminteste de Cracanel si-ntreaba înciudat: .

. sagotier. Ba-je-na-ru-le. . . palmierul evantai. Este o scurta povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are. O lectie foarte frumoasa s i mai ales interesanta despre: bananier. . dom'le! . Si acum vom citi din carte partea aceea scrisa cu litere mici. sa spun ca era chiar Cracanel. . . . Bajenaru. raphie. însa.. deschide Bo-ta-ni-ca la pagina 161 si citeste.La care. . se oprise la cocotier. palmierul de ceara. fara sa vrea. . un glas nasal si sacadat raspunde din spatele lor. palmier ul cu ulei si altii. omul care locuieste în tinuturile lipsite de binefacerile civilizatiei. ... Cracanel n-a facut scandal. bambus. . care venise tipa-tipa. Cracanel ne explicase mai departe despre palmier. . cauciuc. . m-am ridicat linistit în aparenta.. . încît toata clasa a luat pe acel trim estru nota 3 la teza de la Botanica! . vorbindu-ne pe larg despre acest minuna t soi de palmier. si caruia. în schimb. însa nu fara putine zvîcniri de inima. mi-am îndreptat gulerul la tu . tot la o ora de Botanica. . Aceste nevinovate întîmplari.. Eram în clasa a II-a. neauzit de nimeni. Se ascultase lectia: "Plante din regiunea tropicala". îi ajunsese la urechi întrebarea dragala sului sau elev. cum se asteptau îngroziti toti baietii.. cred. . . dar. lea dat o frumusete de subiect. . . si dupa ce ne spusese cîte ceva despre: curmal. nu însemneaza nimica pe lînga ceea ce am patimit eu cu Cracanel din pricina limbutiei mele. . . cu o ironie dîrza si rautacioasa: . . vanilie etc. de pe urma cocotierului. . Uite-l si pe Cra-ca-nel! Nu mai este nevoie. Cine citeste frumos? Aproape toata clasa raspunse în cor: . . Foarte încîntat de reputatia pe care o aveam printre colegii mei. E. care este foarte raspîndit si de cel mai mare folos omului. în asa fel combinat.

Chiar untdelemnul. pînzele. ca sa nu lungesc prea mult povestirea. ca mi sa întiparit în minte. trebuia sa ne-asteptam: "Cocotierii mei" . n-am cetit-o decît pîna la jumatatea ei.. situate sub un cer arzator. o coliba înconjurata de cîtivaarbori cu trunchiul drept. dealtfel. cîte si mai cîte. calatorul popos este în aceasta coliba singuratica. Erau niste cocotieri. sforile si funiile pentru corabii. la care gazda raspunse simplu. Calatorul. înalt. care-i dadeau un aspect placut si elegant''. un indian. Rupt de oboseala. Trebuie sa marturisesc ca povestirea era foarte interesanta si instructiva. cu toata osp italitatea. din lemnul si frunzele acestora. din motivele pe care le voi înfatisa mai la vale. si rogojinile lui. . purtînd în vîrf un buchet de frunze foarte mari. cum. în sfîrsit. pîna sa gasesti o locuinta omeneasca. si probabil îi arata palmierii cu un gest larg! Si. bietul calator zari. ca sa ma exprim astfel. cu care preparase mîncarile. tinea loc de tuica). ca sa-l faca praf pe calatorul care ramasese. si altele. îi mai spune ca dragii lui cocotieri nu-i dau numai: saladele. întreaba cine i le-a procurat. pe unde racoarea si umbra sînt lucruri rare si pe unde trebuie sa umblipo sti întregi. Din pacate. pe care voi a s-o trimita prin bunavointa calatorului îi fusesera procurate tot de acei minunati cocotieri. un vin nemaipomenit de bun.. unde sa-ti poti odihnitrupul. Si. e constr uita din palmieri. si acela pe care-l ardea în lampa. Primele fraze erau urmatoarele: "Un calator strabatea tinuturile calde ale Americii. niste prajituri grozave si un lichior care ar fi put ut sa rivalizeze cu cele mai rafinate produse similare fabricate de catre cele mai ren umitefirme straine. dar n-are nici un rost.. sînt confectionate din fibre de cocotieri. ne-am explicat noi. cu ajutorul carora scrisese o epistola unui prieten. foarte mirat ca se gasesc astfel de delicatese în pustietatea în care se afla. mîncarile si bauturile gustoase. Indianul îl pofteste pe drumetul ratacit la masa si-i ofera pe lînga mîncare tot soiul de bunatati ca: o bautura tare si acrisoara (care. era din nuca de cocos. dar casa lui. pîna si hainele.nica. si am început! As putea sa reproduc întocmai scurta povestire care mi-a facut atîta necaz. în întregime. fiind gazduit de stapînul ei.. Si bucata de lectura se termina cu înca o uimitoare marturisire a gazdei: cerneala sipergamentul. pe care a avut cinstea sa i le ofere. cu gur a cascata.

pentru un elev de clasa a II-a secundara. Repet. cînd avem cuvinte curat românesti . pe vremea aceea. Cracanel. s i altele. ce crezi tu?. dealtfel. continu ai: . Asa.Povestirea rezumata mai sus era tradusa din Bonifas-Guizot care. plin de verva. la care Cracanel ma oprea si-mi cerea sa le explic. îi spuse sotiei s ale: . care ne era si diriginte. ca eu n-am timp!" . Odata. Dar cum ea avea obiceiul sa-mpestriteze limba noastra cu cuvinte frantuzesti. pentru ca cei de azi ne dau zece înainte si au un vocabular cu mu lt superior al unui elev de clasa a II-a din 1920! Astfel. la rîndul lor. cum obisnuia sa vorbeasca: . Ei. Dar. în loc de "aspect"? . el ma întreba rar si apasat. Asa ne lamurea o notita din josul paginii. în loc de "gigantici?" . Încurajat de zîmbetul lui Cracanel si de uimirea provocata de curajosul meu fel de a vorbi cu profesorul. este bine sa întrebuintam cuvinte ca acelea pe care le-am ci tit si le-am explicat. fericit ca mi se da prilejul sa stau ce va mai mult de vorba asupra acestui interesant subiect filologic. ce i s-a întîmplat?! .. facu el amuzat.. sa .. În decursul povesiirii se strecurasera cîteva cuvinte neobisnuite pe vremea aceea. am întîlnit cuvinte ca: monotonia padurilor. dupa ce terminai de explicat nu mai stiu ce cuvînt anume.. "Draga.sau "arbori uriasi". Cum era iarna si tocmai se lasase un ger cumplit. aspectul. draga!" îi raspunse sotia si se apuca sa compuna telegrama care.. Ei. s a-mi retina pentru mîine seara o camera încalzita. adica acum peste o jumatate de secol. si da tu o telegrama la hotelul Metropol din Iasi. sa vedeti ce i s-a întîmplat unui domn. reluai eu firul. cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi! . din pricina ca sotia lui avea prostul obicei de a întrebuinta cuvinte frantuzesti de-a valma cu cele românest i!. arbori gigantici.. "Cu placere. Sa vedeti. Si mai cu seama n u este bine si nici frumos sa întrebuintam în vorbire cuvinte frantuzesti în loc de românesti. fii buna. de exemplu. domnule profesor... asta cam asa e! Dar eu nu terminasem. mormai aprobativ: .. te rog. un domn din Bucuresti trebui a sa plece la Iasi.. cuvinte nu prea întelese de toti. o luasera dupa Coupin: "Les plantes originales".. care pot fi foarte bine puse în locul acestora? Nu era mai frumos si mai limpede s a se spuna "înfatisare".a? . Ei.. crezînd ca voi da un exemplu care sa fie luat drept pilda folositoare de colegi. Ba da. raspunsei eu. era foarte simpla.

Aveam Botanica de doua ori pe saptamîna: martea si joia. asa ca în loc sa spuna limpede "Rog retineti o camera încalzita pentru mîine seara". Pe vremea aceea eram sopran . Griguta. si ma apostrofa: . Ce e ma. Destul! tipa Cracanel înrosindu-se la chip ca o gusa de curcan. Se-nserase si. pornisem catre casa prinCismigiu. De.. cînd peste cîteva ore trebuia sa dau piept cu inamicul.. ce e cu dumneata.. punîndu-i sa stea în genunchi. ca sa te-nveti minte sa nu m ai povestesti profesorilor anecdote d-astea. cu articol enclitic). Parca tu nu stii? Ma gîndesc cum sa fac sa scap de chestia cu biletul pe care-l cere Cracanel de la batrînul! Mîine e marti. si a crezut ca domnul doreste. mai cu seama ca Cracanel e si dirigi nte! Si-i spui diseara? .. dom'le.. ea a scris "Rog retineti o camera s ofata pentru mîine seara".. avem Botanica! Ce ma fac? Auzi ce ide e si la ala. acum abia mi se auzea glasul! Costescu bagase de seama ca "nu-i prea dau concursul". don' profesor! Cred c-am racit! . gasii eu necesar sa explic cu discreta bunavointa pent ru unii dintre colegi. dom'le? Asta se cheama cîntat? . n-ai racit. te elimin. în persoana tatalui meu? Am iesit de la cor tare abatut. ce e drept. ca de obicei. si. daca i-a placut aceasta anecdota deocheata si plina de neobrazare. dar c a sa nu-si murdareasca pantalonii de bradolina data pe scînduri. Aveam repetitie la cor cu Maestrul Costescu zis si Coana Batist a. înainte de a se aseza.. Cum o sandraznesc sa-i spun tatii toata întîmplarea? Ma apuca tremuriciul numai cînd ma gîndeam la ce m-astepta! Era luni. seara. Adica. lipsite de buna-cuviinta! Asta se-ntîmplase joi... asa ca martea viitoare trebuia sa-i aduc lui Cracanel biletul cu pricina! Desi eram fiert. Nu ma simt bine.. de la "chauffer". Lectia viitoare. ai nota 2. dar ti-e gîndul la cai verzi pe pereti. ca hotelierul a înteles telegrama cu totul altfel de cum se gîndise doamna.. pentru ca avea obicei sa-si pedepseasca elevii. tovarasul meu de totdeauna.gîndit sa faca si telegrama cam în acelasi fel. cu tine? . Ce racit. cu cît se apropia ziua fatala. îi ruga frumos sa scoata batista si s-o astearna pe jos. cu atît ma-ntristam mai mult. de unde întotdeauna cîntam cu o mare placere. ma faceam ca putin îmi pasa! Dar. dom'le! Dar ce dispozitie puteam avea.. . Bajenarul (ca asa ma chema el. sa-i spun batrînului anecdota si sa-mi scrie pe un bilet daca i-a placut s au nu! . pe frantuzeste! Si de aici a iesi t o întreaga încurcatura. iar pîna atunci. . e cam albastra chestia. cu Ionas Moscu. Destul! Restul s a faci bine sa i-l povestesti lui tat'tu si sa-i spui ca-l rog sa-mi scrie un bile t. a încalzi. daca nu-mi aduci biletul.

. chiar cînd aveam a doua zi o teza grea.. pentru ca mama si sora-mea dorm si i-ar fi teama sa nu le trezeasca din somn! Dar cum naiba s-a duc vorba? Sa-i spun asa. m-am framîntat si m-am perpelit. Nu... m-am pornit pe un plîns de se zguduia patul! Auzindu-ma. fara de sfîrsit. care lucra în fiecare noapte la cartile lui didactice pîna la ora 1. de ti-era mai mare mila si. ma bate de ma rupe! .. care ma bagase în bucluc. ajunge cît ai citit. . Ei... Numaidecît. aproape 11 si jumatate noaptea! Niciodata. tat a . ma..si. Hai. era tare surprins de acest neobisnuit zel al meu la învatatura. si daca-i spun batrînului. chipurile casa cit esc. hodoronc-trone? Pfui. Tata.. sa-mi fac ghiozdanul! Si-n gînd: "Daca i-as spune acum? N-ar fi scandalul asa de mare. fara bilet.. dar ce. du-te la culcare! .. si gata.. cît povestirea asta cu un calator care. M-am gîndit si eu la asta. dar rîndurile-mi fugeau pe sub ochi cu o iuteala de trenuri minuscule pe o cîmpie alba. gîndurile mele se-ndreptau cu o draceasca staruinta spre afurisita aceea de anecdota.. bea Grigore agheasma! N-am încotro! Daca vin la ora. ce sa vada! Lectia despre cocotieri! . Cracanel e fraier sa-nghita? Si-asa. Se facuse tîrziu. si eu nu întelegeam nimic. culca-te. în cîteva rînduri. ma elimina Cracanel. . nu vrei.. .. ca doar nu vrei sa-nveti toata cartea în tr-o seara?! .. Hai. stii.. bine.. nu atît lectia.. Vrei. cred c-o stii! Nu trebuie nici sa-ti obosesti ochii prea mult.... Zau? Ma faci curios! Ce este asa de interesant. Da!. greu al dracului!" Ma facusem tot numai o apa la gîndul mustruluielii care avea sa vina! Dar n-am îndraznit sa-i spun atunci. tot eu c adprost! Mai bine-i spun batrînului. sa lipsesti mîine la Botanica? . acum las-o. ce mai încolo-încoace?. tata. dar era ceva interesant. N-am dormit toata noaptea.. de te-a captivat atîta? Ia sa va d si eu! Cînd colo. Pai. Ce-ar fi. ma. nu ramasesem peste ora asta. si te intereseaza atît de mult cocotierii? . Aha! Ei. de omorît n-o sa ma omoare! Înnoptase de-a binelea... Am mîncat cu noduri: am luat în mîna o carte.

ma. Da. tata draga.. ca-ntîrzii si poti avea neplaceri! . Nu.. profesorului... Nu. ca e scurta! Tata se-ntrerupe din spalat si holbeaza ochii la mine.a venit îngrijorat în camera mea: . As vrea sa-ti spun o anecdota! . fara "corespondenta catre Cracanel". N u stie ce sa creada.. am visat ceva urît si m-am trezit plîngînd. acuma plec! Tata intrase în baie..a. dar da-mi biletul î Tata lasa spalatul balta si merge cu mine în birou. nu pleci odata? Vrei sa întîrzii?! . spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticente obositoare. fara sa mai zica nimic. Hai...... tata!. te rog. phol. fara nici un rost! Ma-nvîrteam prin casa ca un soarece în cursa. Baia a rasunat deodata de doua palme zdravene! . tata se opreste din scris si îsi îndreapta priviri . Întîrziam! ... Ce. . Ce e.. Pe masa erau însirate diferite corpuri geometrice: cilindri.. Asta ti-ai gasit tu sa-i povestesti lui Cra. Zau. ma uitam la ceas. dar de spus. Ce e. phol. neispravitule! Hai. lasa-ma sa ti-o spun. a dat Dumnezeu de-a venit dimineata! Sapte! Da-te jos. prisme. dar. se asaza la birou. Vezi. Da.. tata. de nu dormi? De ce plîngi? Nu te simti bine? .. secatura? I esi afara si mars la scoala! . Ce sa-mi spui?. nenorocire. i-am spus-o si lui Cracanel la lectia trec uta de Botanica.si.. ma. .. cu tine... Glu. tot nu-drazneam sa-i spun tatii! Se facuse ora de plecare. Dar nu-nteleg de ce-ai gasit tocmai momentul atît de nepotrivit ca sa-mi spui anecdota scurta sau lunga. piramide.. Hai. spala-te. Sa vezi de ce. . si pleaca la scoala. uitasem un caiet si. a .. dupa o noapte alba de chin. sterge-o! ... bea laptele. Încruntat. îmbraca-te. phol.as vrea sa-ti spun ceva! . a venit vorba. Tata!. tot n-ai plecat?! ... culca-te si nu te mai gîndi la nimic! În sfîrsit. spune-mi odata. ... aa . a. Ce e. conuri si sfere. Nu.. iarasi îmi faceam de lucru cu nu mai stiu ce. si el mi-a spus sa ti-o spun si tie si sa-i scrii pe un bilet daca ti-a placut! . Eu. glu.. dupa el. .. tata .. cu tine. pregatite din a jun.. si pleaca! . grabeste-te.uite ce e. ma.. daca poti! Mi-am deschis si mi-am închis ghiozdanul de nu stiu cîte ori.. uite... . nu esti zdravan? O anecdota acum?! Trebuia de mult sa fii pe drum! Hai. .. Sa-i scriu daca mi-a placut? Hm! Aici nu-i lucru curat! Cine stie ce pozna ai mai fi facut. glu. tata.. si. ptiu! Facea gargara cu Odol... i-am spus-o. cum e?! . scoate o carte de vizita si scrie! Respir usurat. aaa..... daca ai stat prea mult? Hai. pentru lectia de Geometrie pe care-o avea la clasa a IV-a. hm.

cu vai. si pleaca mai repede. înfuriat la culme. dar si eu i-am parat-o pe cinste! Ia uita-te. cu chiu. Eu fac o eschiva maiastra. Dar tata. venindu-mi sa rîd si sa plîng în acelasi timp. traiasca C ioc. si conul se-nfige în usa. personal. ca sa vorbesc cu Dumneavoastra. obisnuit de la "oina" . fiind încredintat ca a facut-o din copilarie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi. tata mi-a scris urmatoarele: "Stimate Domnule Profesor. cazînd imediat jos si lasînd o urma adînca în lemn. atît de usurat. Tine. eram atît de linistit. ipocrit. Ce sa-i scriu. si-l repede în capul meu. si pîna la liceu am zburat! N-am întîrziat. va rog. tata! îi raspund eu. asigurarea deosebitei mele consideratiuni. nerusinatule. pune mîna pe un con. Fara sa vreau îmi îndrept privirea spre usa si reflectez: "O fi batrînul ochitor bun. ca-mi vine sa-ti crap capul! I-am smuls plicul. Iarta-ma.le ucigatoare spre mine: . care-i era mai la îndemîna." . Primiti. de parca mi se luase o piatra de moara de pe suflet! . dar chiar daca as fi întîrziat. ce m-astepta!" În sfîrsit. raspunde-mi? Cum o sa-i scriu ca mi-a placutanecd ota necuviincioasa pe care fiu-meu a avut neobrazarea sa i-o povesteasca? Îti dai seama de ce-ai facut? . frate-meu. Am aflat cu destula parere de rau despre necuviinta fiului meu! Va prezintscuzel e mele si va rog sa-l iertati. saracul! .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. Dupa ce a notat absentii, Cracanel si-a îndreptat întrebator spre mine ochii-i bulbucati de cameleon: . Ei, Ba-je-na-ru-le! Bi-le-tul! . Poftiti, don' profesor! si i-l întinsei. M-a întrebat inutil: . L-ai adus! . Da, don' profesor l . Ce a zis tata-tau? I-a placut anecdota? . N-a avut timp sa-mi spuna. . De ce? . Pentru ca era ocupat cu bataia! Cracanel rîse satisfacut: . Ahaha... Si ce-a scris în bilet? . Nu stiu, don' profesor, ca nu l-am citit. . Atîta îti mai trebuia! Stai jos! A desfacut plicul usor, cu o atentie deosebita, de parca s-ar fi asteptat cine s tie ce minunatie sa iasa din el, a luat cartea de vizita delicat, cu doua degete, a cit it-o si a surîs, mormaind: "Foar-te bi-ne!" Apoi si-a îndreptat din nou privirea spre mine: . Na-daj-du-iesc ca te-ai vindecat de a-nec-do-te... hm, cum sa le spun eu... pl i-ne de ma-ga-rii! . Da, don' profesor! facui eu, pocait. . Si acum, sa ne vedem de ora... Mda! Sa pofteasca la lectie: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, si, a, si... Popescu-Bajenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÂNA" În clasa a II-a, la Limba româna, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascal tare bun, de moda veche. Era batrîn, în ultimul sau an de învatamânt, pentru ca în anul urmator a iesit la pensie. Marunt si gras, cu mustati si cioc, cu ceas de aur purtat la vesta, Nea Tomita, cum îi ziceam noi, ne facea lectii frumoase. Era un om de o rara sensibilitate si avea pentru scriitorii nostri clasici un ad evarat cult. Ne-a impresionat în mod deosebit pe toti elevii, fara exceptie, în ziua de marti, 19 noiembrie 1919. A intrat în clasa abatut sî cu ochii scaldati în lacrimi. De obicei, cum se suia pe

catedra, se si aseza pe scaun, pentru ca drumul pe scari, de la Cancelarie pîna la clasa, îl obosea nespus de mult. De data asta, însa, a ramas în picioare, facîndu-ne semn sa ne asezam. Vazîndu-i ochii înlacrimati, ne-am gîndit ca i s-a întîmplat vreo nenorocire în familie. Dar era cu totul altceva. A tacut cîteva clipe, miscîndu-si buzele si parînd ca vrea s a-sialeaga cuvintele. Apoi a rostit încet, ca si cînd ne-ar fi împartasit o mare taina : . Baieti... am sa va dau o veste nespus de trista... Marele nostru poet Alexandr uVlahuta nu mai este în viata! Un freamat se ridica din banci. Vlahuta era pentru noi, elevii, unul dintre cei maimari poeti pe care-i cunosteam. Îl iubeam cu totii si era prietenul nostru înca d in clasele primare, cînd îi învatam poeziile pe dinafara. Toti rezumaseram în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilarie a micului mester zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "România pito-reasca" si toti ne amintiram cu surîsul pe buze întîmplarile pline de haz din via ta istetului scolar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putinta oare ca acest iubit poet sa moara? Nu ne venea sa credem. . Sa nu uitati, copii, vorbi mai departe nea Tomita: Vlahuta a fost prieten si a vietuit ani si ani alaturi de cei mai de seama scriitori români... L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea si Caragiale au fost nedespartitii 1ui prieteni. A tacut cîteva clipe, apoi a adaugat: . M-am gîndit ca ar fi frumos din partea clasei noastre sa trimitem o coroana de flori la înmormîntarea marelui poet. Cine doreste si poate îl rog sa contribuie. Eu va multumesc dinainte si ma înscriu cel dintîi pe lista...

În ochi ne jucau lacrimi greu de stapînit. Traiam pentru prima oara asemenea durere: moartea unui poet. Si n-a fost unul macar care sa nu contribuie la aceas ta o ofranda, renuntînd la toate micile economii. Întîmplarea aceasta ne-a miscat mult si ne-a facut sa ne fie si mai drag decît pîna atunci batrînul nostru dascal de Limba româna, care vadise un suflet ales. * Toma Dicescu nu ne da nici o compunere de facut acasa, fara sa nu ne dictezeplan ul minutios întocmit în clasa, asa ca, oricît de slab ai fi fost la Limba româna, era peste putinta sa nu scrii ceva pe caiet. Izbutisem sa fac cîteva compuneri si teze bunicele, si cu toate ca ma avea în ochi de silitor la materia lui, Nea Tomita nu-mi pusese niciodata mai mult de opt, di n pricina purtarii. Totusi, cînd de la Cancelarie s-a cerut o lista cu cei mai buni din clasa la Româna, ca sa-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Româna", Nea Tomita m-a trecut si p e mine, printre altii, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919.1920, concursurile la "Tinerimea Româna" se tineau pe la sfîrsitul anului scolar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasa si, dupa ce i-a strigat pe cei care a veau sa se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a tinut urmatorul logos: . Bagati-va bine în cap ce am sa va spun! O sa va dea o lucrare... un subiect din acelea pe care le-am facut si rasfacut tot anul... asa ca n-are de ce sa va fie teama! Asta nu însemneaza, însa, ca e o teza obisnuita, trimestriala, asa cum ati dat la li ceu. E ceva mult mai serios... Lucrarea o citeste o comisie compusa din trei profesori de Limba româna! Vi se da timp de scris doua ore, sa tot scrieti! Gînditi-va bine, însa, înainte de aîncepe... Nu va repeziti la scris, ca pe urma sa va poticniti si sa nu stiti înc otro s-o luati. Faceti-va planul cu multa grija, în gînd, bineînteles, fiindca pe hîrtie nu cred sa va d ea voie! Cautati sa scrieti cît mai curat si mai frumos, pentru ca si asta are multa însemnatate... Este primul lucru cu care face cunostinta profesorul, înainte de a st i continutul tezei. Si, pîna sa vezi ca omul e cumsecade, îi observi mai întîi îmbracamintea, desi se mai spune si astazi ca "nu haina face pe om"... Asta are ro st în anumite împrejurari... Mai tîrziu o sa va convingeti voi însiva ca toate proverbele tr ebuie întelese mai adînc; dar nu despre asta e vorba acum... Deci, cautati sa scrieti caligrafic! Tineti seama de punctuatie si de ortografie ! Oricît talent ati avea voi, daca nu scrieti corect, n-ati facut nici o isprava.

s-a suparat si m-a luat peste picior. . . Si acuma. la ora 8 de dimineata. .. . si se da la Facultatea de Litere. .. N-am putut sa-mi concentrez atentia la lectie. Cuvintele profesorului îmi facusera multa placere si-mi strecurasera în suflet un fel de mîndrie . personal. . .. dar ma pusesera pe gînduri. ca aveti sa plecati cu pedagogul. . . . Ce-am avut pentru astazi? Din clasa raspunsera mai multe glasuri aproape în acelasi timp: .. "Portretul unui coleg!" . .. daca vreunul dintre voi va reu si. . Cînd i-am spus tatii ca n-as vrea sa ma prezint la concurs. sau al clasei noastre. gînditi-va tot timpul ca.. .. ci al întregului l iceu! Nu prea-mi vine sa cred c-o sa faceti vreo isprava.. ba gati-va bine în cap ce va mai spun. va doresc din tot sufletul succes! Examenul e mîine. ca aveti de dat piept cu cei ma i buni elevi de la toate liceele din România. Sa nu va impresioneze faptul ca cel de lînga tine scrie de zo r si ca o sa ti-o ia înainte Lasa-l sa scrie! De unde stii ca nu scrie prostii? Si zece pagini proaste nu fac cît un rînd dintr-o pagina buna. ca nu cumva sa ma fac de rîs. Si acum sa ne vedem de lecti a noastra. . daca am fost înscris. . . Cum sa te masori cu elevii tuturor liceelor din România? ! Sialesi dintre cei mai buni la Româna?! Într-adevar ca era o încercare la care parca îmi era teama sa ma înham.. Nici el nu e convins ca am sa fac vreo isprava.. sa ne citeasca. asta e treaba scr iitorilor mari! Nu va grabiti deloc. o clipa macar. Plesoianu Mihail. Si. în amfiteatrul cel mare. ca re nu merit încrederea profesorilor mei. . . trebuie sama duc! Si m-am dus! Concursul s-a dat la Facultatea de Litere. dar în sfîrsit!. . Asa! Foarte bine. care cuprindea . . succesul nu este numai al lui. Voi veniti la liceu la 7 si un sfert. . spunîndu-mi ca sînt un elev de nimic. dar. .Exprimati-va ideile în propozitiuni sî în fraze cît mai limpezi cu putinta. .. Lasati la o parte cuvintele straine de limba noastra si stilul întortocheat..

de-ai fi zis ca te afli într-un urias stup de albine.. si n-as fi avut timp sa termin nici una din ele. si nici nu ar fi avut haz. cum "o poveste"? adica sa facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul. va rog. o poveste frumoasa. sase clase! La ora 8 si 10. cu toata bunavointa. în frunte cu Sfînta Duminica! Nu ma puteam hotarî la nici una dintre cele citite.. satul nostru. Sumedenie! Un zgomot. povesti împestritat e cu versuri cam deocheate.. desi. ca sa le redau fara versurile res pective. Povesti stiam eu. asa ca nu mergeau. Si tot i elevii vorbeau odata.. amuzat. Statu-Palma-Barba-Cot. cu atît mai bine! Nici nu ma gîndeam si nici n-as fi putut. scria de zor!. alaturi de Zmei si Ilene Cosînzene. multe. Constantinescu Dumitru. Dupa ce ne dete cîteva instructiuni. desi as fi dorit din tot sufletul. Iar eu nici nu ma hotarîsem înca ce poves te sa scriu. Stiam de la tusa Dumitra din Caciulati. Daca nu va suparati.8 ori. ci o poves te pe care o stiti de undeva.. iar. lua creta si scrise subiectul pe tabla: O poveste Nedumerirea se zugravea pe fetele tuturor. galagia înceta ca prin farmec! Intrase profesorul. daca vreunul dintre voi e în stare sa scrie o poveste din capul lui. într-o ciudata armonie: FetiFrumosi. toate zilele saptamînii în chip de sfinte.. cu animale. însa mai toate erau lungi. Trecuse un sfert de ora. sau de doua ori pe atîtia ai clasei a II-a. surîse îngaduitor: . Aveam ambitia sa scriu o poveste nu prea cunoscuta. dragul meu. în care timp muiasem tocul în calimara de 7.. Unul dintre noi întreba: . Parca erau strînse la un loc cinci. cîteva povesti poznase. iar coala de hîrtie. ati citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestito cineva. . nu va cer sa-mi scrieti o poveste nascocita de voi. la comanda.. un baiat foarte talentat si cu treiani mai mare ca mine.. Nu.. frumos stampilata în coltul din stînga cu "T inerimea Româna" era tot alba! Si colegul meu de clasa.atîtia elevi. cîte licee erau în tara. sa scornesc atunci.. T rebuia sa scriu una dintre povestile pe cape le auzisem! Începui sa ma nelinistesc. însemna sa le rapesc tot farmecul! În mintea mea începusera sa danseze fantastic..

.. hainele! . Si capetenia lor le spuse ce si cum trebuie sa faca. pentru asta..Si deodata. si intrara. Zis si facut! Cetatea în care se pripasisera ei era mare si frumoasa. cica au fost odata ca niciodata. si-om mai vedea ce. Capetenialor înai nta pîna în mijlocul pravaliei. N-o mai auzisem pîna atunci si nici n-o citisem în vreo carte. domnule negustor! spuse cu toata buna-cuviinta! As dori sacumpar un rînd de haine croite din postavul cel mai bun. Era vorba despre ispravile unor pungasi din cale-afara de isteti. Cautara ei o pravalie. pîna cînd vor gasimijlocul sa pa caleasca pe cineva în asa fel. o ardeleanca. Iata care e planul meu. spre a fi povestita în cazul de fata. într-o zi de toamna rece si tîrzie. Mai întîi. poftiti... nu îmbelsugat. trebuie sa fie macar unul dintre noi bineîmbracat. Da. sa va arat tot ce am mai bun! zise negustorul. mai întîi de toate. pe o strada nu prea. Buna ziua. dar. pe cînd stam la gura sobei si mîncam dovleac copt. iar doi dintre pungasi ramasera lînga usa. va rog. dar care sa-i sature. o camasa. Si dupa asta vom mai sta de vorba. le spuse: . Baieti. cinci pungasi isteti cum nu se mai aflau altii în acea vreme. îi întrecea pe toti în iscusinta siîndrazneala. asa ca o gaseam cea mai potrivita. cum era si firesc. ca duca n-ar fi fost nu s-ar povesti. într-a buna zi. umblata. da.. trebuie sa avem îmbracaminte si încaltaminte buna. Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea scoalei... Si. cu case aratoase si cu pravalii bogate în tot ce ti-ar fi rîvnit inima. Capetenia lor. se gîndira cumar face rost de un prînz.... în sfîrsit. fapte de mne într-adevar de cel mai autentic Till Buhoglinda! "Pai. ca straie le noastre nu prea au darul de a naste încrederea în ochiicelor care ne vad! Asa ca. . trezindu-se ei ca nu mai au de nici unele. Ana Bastea. m-am gîndit cum am putea sa facem rost de un prînz ca sa valingeti pe dege te. ca un fulger îmi spinteca mintea povestea pe care aveam s-o scriu si l a care nu ma gîndisem pîna atunci. spre a-l ajuta sa punamîna pe haine si ghete. ca sa se asigure de merinde pentruvreme mai îndelunga ta. und e era tata director. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungasi isteti" si începui sa scriu cele ce urmeaza. care.

în semn ca i se pare cam scump. ca omul care vrea sa stie pe ce are sadea banii.. Ei. un portofel umflat si-l puse pe masa. îi raspunse cu îndrazneala celalalt pungas. sa vad daca mi se potriveste! . de haine facuram rost. raspunse negustorul. ca sasi ia dreptul lui. caci astea. va rog! Dupa o perdea. care. care asteptau la usa. Cît costa asta? . Apoi veni în fata oglinzii.. neobraza tule? Stai ca te-nvat eu minte! Si. cu placere. negustorul. care de care mai frumoase. Fii bun. si-o potrivi în oglinda cum crezu el maibine... cum vi se pare? Unul din cei doi pungasi se strîmba. Pentru dumneavoastra. acum trebuie sa ne-nvîrtim de-o pereche de ghete ceva mai aratoase.. capeteniaalese unul si întreba: . acum ce mai puteti spune. ca sa-i maguleasca pe musteriii saraci cu duhul.. pentrudumneavoastra . . Ei. . iar capetenia lor.. vazînd canu se mai întoarce pîna la amiaza. îndreptîndu-se catre cei doi prieteni. 1 000 de lei. scoase dinhainele vechi frumusetea si un baston. ca sa scape de bataie. Si îndata începu sa scoata tot felul de costume. asa-zis uitat pemasa. lasîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Ca. ridicînd bastonul. te rog. poftiti. pe care le-avem noi. nu gasesc ca te prind. ma rog. a tot asteptat sa se-ntoarca musteriul: dar... Nu-i sedeau rau deloc! Parca fusesera anume croite pentru el! Se-ntoarsecatre pr ietenii lui. l-a gasit plin cu hîrtii! . spunînd: . Cum nu. l ua bastonul.. ca sa-i pedepseasca pentrunecuviinta l or.. Dupa ce se uita la fiecare în parte. si s-au tot dus. o tulira la sanatoasa! Si asa s-a pornit o fuga nemaipomenita pe strada negutatorilor hainari: ceidoi.. si.. se repezi mânios dupa cei doi. dragii mei? . mai întinse de postav. asa cum spun toti negustorii. le spuse capetenia. Îlmai pipai. ca un boier adevarat si. Ei. de la 1 500.. si adu-mi o palarie frumoasa daca prietenul meu nu ma va gasi pe plac! Si. "Musteriul" îsi puse palaria pe cap. Acum. dar nu pot sa va mai las un leumacar! Capetenia pungasilor strîmba din nas. saracul. cînd colo. vaza boier. de asta data numai doiinsi.. îi întreba din nou: . si un baston! Si-atunci. îl învîrti de cîteva ori pe degete. Cum îndraznesti sa-mi vorbesti astfel. Negustorul aduse numaidecît o palarie de toata care ar fi meritat sa fie purtat de cel mai de capetenia.. sau nu. în loc de buni. si zi se: . ca sa se priveasca daca îisade bine cu ele. cu multa bagare de seama. Sa-l încerc.plecîndu-se pîna la pamînt... . "musteriul" îsi lepada cît ai clipi hainele cele vechi si sembraca îndata cu cele noi. de frica . nu se prea potrivesc cu hainele. vomvedea zicînd asa. zise domnule negustor. poftiti. si-i întreba: . Poate pentru ca n-am si palaria pe cap. vorba vine . a pus mîna pe portofelul.. Se sfatuira ei ce au de facut si pornira la treaba. acum parca ai fi chiar dracul! . Sa-ti spun drept.

mergea cam greu. si se luara dupa un popa.. mai trîntea de pamînt cu piciorul. cauitai sa va spun.. de va certati atît de amarnic? . ce s-a întîmplat între voi.. Pungasilor atîta le-a trebuit! Începura o cearta între ei. îi privea cu multa mirare si nu stia ce sa creada despre ei. deti era mai mare dragul sa-i privesti. cugînd împaciuitor: . Numai ca nu se bateau! Trecura asa. pe unde se gaseau negustorii de încaltaminte. iarasi o pornea la drum. îsi c umparase ghete cu scîrt. Ce e. sa semai odihneasca o clipa. chipurile ca sa i se asezegheata mai bine. la umbra unui salcîm înflori. mai stii. se opri pe marginea drumului. semai oprea în loc. le striga de sub salcîm. Nemairabdîndu-l inima sa-i vada certîndu-se.. scortos nevoie mare. scîrt. cu îmbrîncituri sisuduieli. scîrt. popa. ca apoi s-o porneasca dvn nou. no i si lucitoare de ziceai ca cine stie din ce sînt facute! E.Pîndira la capatul unei ulite. cum era obiceiul sa se poarte pe vremea aceea. popa. Nu dupa multa vreme. fiilor. doua. care tocmai îsi cumparase o pereche de ghete cubizet. pe lîngapopa care. decît de umblet. auzindu-i. ori neînvatat. certîndu-se de mama focului. ori ca-l strîngeau. sîcîit mai mult de pielea si talpa cea noua.

întro cîrciuma dosnica.. se descalta si la stîngul. Cum.. .. nare gust. prietenul meu spuneca sfintia-ta ai la piciorul drept sase degete. Apoi. dintr-o mahala ascunsa la marginea cetatii. . ca sa nu vi se aplece dupa peste! ... cinstite parinte? Mai nimica. Iaca.. ma descalt.. venira lînga popa.. . ca saaducem la în deplinire întocmai cele planuite! Si cum gîndurile bune nu vinniciodata pe burta goa la. cînd capetenia pungasilor se strînsese la un loc cu ceilalticotcari. eu n-am spus ca la dreptul are sase. pîna cînd o luara la fugade-a binelea în lungul soselei. poate ca dorea si el sa mai rasufle si nu gasea prilejul. saracul. Daca-i asa cum va laudati. mîine de dimineata pornitila trea ba toti odata.. Iar eu va dau pîinea... sa se alunge unul pe altul. Iaca. fiilor.. om cumsecade si voitor de bine.. Iaca. fara de care nici o mîncare... ca toti oamenii! M-a ferit Cel-de-Sus de o dracie ca asta.. ca si la stîngul am totcinci deg ete. le vorbi capetenia. Vazusi.. sarira deodata cu totii: . Eu fac rost de peste! spuse întîiul. gata sa sara sa-l ia la bataie. îndraznesti acum sa schimbi vorba?' se rasti pungasul cu cinci.. draga doamne. aceia dintre pungasi care nu facusera nici o isprava de cîndîncepuram povest ea noastra. si ciorapul de la dreptul.... ca sa va încredintati. Eu va aduc untdelemnul în care sa-l prajim! zise al doilea..Pungasii se oprira o clipa din cearta si. . oricît de buna ar fi... de-i sari vinulrosu în sus .... Puse mîna pe cealalta gheata. Cinci am. mai crestine... si eu va fagaduiesc sava dau de baut cît veti voi si ce veti voi. . îsi desfacu siretul din copci si-si scoase gheata... Nici nu se crapase bine de ziua.. Ei. trîntind ulcica pe masa. cinci am si eu. acum v-ati împacat? Dur n-apuca bietul popa sa-si termine bine vorbulita. ... Acum mai ramîne sa ne folosim pe rînd de ele. toata... ca o limba de foc. prima noastra grija trebuie sa fie o masa buna. iar eu îi spun ca nu se poate unaca a sta la o fata bisericeasca. ca mîine seara as vrea nespus de mult sa facem omica petrecere? Atunci. Facuram rost de încaltaminte si îmbracaminte cu adevarat boieresti. ca sa le arate ca are tot cinci degete! . batînd din buze! . cînd întîiul pungas se-mbraca si se-ncaltafrumos cu h ainele si ghetele furate si pleca în piata cetatii. sa-mi vedetidegetele. asta-i buna! rîse popa. Ei... flacailor. e asa dupa cum v-am spun: am numai cinci degete! . sa va vad iscusinta! Cine se-ncumetasa faca rost de mîncare. Ce sa fie. gîfîind. în chip de amarnica bataie. ma... toate bune! începu el vorba. ca unul dintre pungasiîi apu ca o gheata de-o ureche si se napusti pe celalalt! Asta nu era sa sada cumîna-n sîn. o întoarse celalalt.. ridicînd praful de un stat de om în urma lor silasîndu-l pe b ietul popa sub salcîm în picioarele goale.. ci lastîngul! . si ca ai cinci! .. Eu amfacut începutul: ramîne ca voi sa urmati. a dauga: Iata. Se-nserase. Asa e! facu cel cu cinci degete. ca sa avem ce ne trebuie din timp. la iuteala. ca taica parintele are numai cinci? . si unde nu-ncepura. Cum o sa am sase!? Si vazînd ca cei doi îl priveauneîncrezatori. .. Stai...... ca toti mosii si stramosii mei! Poftim de te uita! Si popa.. .. si sa le n umarati! Si popa.

Trage cinci kilograme. e tocmai potrivit pentru masa pe care vreau s-o dau prietenilor mei. Se opri dinaintea unui negustor de peste. ca nam la mine bani potriviti. . înveleste-l în hîrtie si da-mi un baiat sa mi-l duca pîna colea. labiserica Sfîntu l Andrei. îl iau. cu ochii rosii. vînzarea era în toi. taman 150 de lei... Fa bine. boierule! spuse el. Bine. . boierule! . jupîne. si spuse: . de proaspat ceer a. alese din ochi un crap mare cît un miel si auriu. se grabi sa-l serveasca si-ndata apuca frumos coscogea crapul de urechi si-larun ca în balanta ce se legana prinsa de-o grinda.Cînd ajunse el. ca stau la frate-meu... . la 30 de lei kilul. la Popa Petrache. te rog. si pune la cîntar crapul de colo! Pescarul. si ti l-oi platiacasa. cînd vazu cu ce musteriu are de-a face si mai ales ce crap alesese. Bun. Si cît face? . Pai.

Taica parinte. cînd sa-l caute pe pungas. intrara în curte si hotomanul nostru se duse cu baiatulla casa popii. el stie ce spune. nici nu se gîndi sa seîmpotriveasca. Foarte bine. Si. taica parinte! . Vînzare buna! spuse pungasul si porni cu baiatul dupa el. parinte.. Atîta ma costa pe mine! raspunse bacanul suparat. Cu totul. n-ai de cît sa nu iei. sa plec! . taica. Al doilea pungas. lua Evanghelia si iesi în curte sa-l vada pe baiat. acesta îi istorisi toata povestea. taica. avea dreptate frate-sau ca spune vorbe fara nici o noima! În genunchi. saracul. îl torn înapoi. si maipoftiti pe la noi! . cînd îl apuca. ia-l de unde nu-i! S-a-napoiat bietul baiat necajit la stapînu-sau: iar hotul de pagubas i-a tras o chelfaneala buna si a bagat la cap învatatura sa nu mai dea alta data pedatorie. sa-ti citesc! . si astfel de fapte la mine nu se prind. pentru asta am venit eu aici? Da-mi baniidupa peste.. parinte! Cît p-aci sa iasa cearta. ia crapul si du-te cu boierulpîna la dumnealui acasa! Are sa-ti dea 150 de lei.. nepasator.. ce.. parintele. de îndraznesti sa ceri 25 de lei p-un kil deuntdelemn. Se opri in fata usii... Aha! facu popa. . cînd nu-si cunoaste musteriul. taica. în genunchi! . Pai. . vazînd cît de bine este îmbracat musteriul. unde turna cu masura aproape trei litri. Aveti untdelemn? ... 75 de lei.. ca vine frate-meu.. Ei. cu vorbe proaste. . Ajungînd la biserica. Sa traiti.. dupa cum se legase. pe gura caruia îndesa un burete de mare.. si hai labacanie. Chiar te rog! zise pungasul nostru suparat. ca poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa îsi puse patrafirul... Au încaput tocmai trei litri! . Asteapta o clipa. o tine una sibuna. asteapta afara un frate al meu... Te rog sa-mi umpli si mie urciorul asta! Bacanul lua urciorul si se duse la butoiul cu untdelemn. îi spuse el. Ce sa-mi citesti. Cum? Cît ai spus? se prefacu ca se mira pungasul. Asa ceva nu s-a maipomenit! Da r unde ne gasim...Pescarul... Cît ai pus? întreba acesta. oricît de bine îmbracat ar fi! . vorbeste anapoda si. . jupîne. boierule! Mai Ilie... milostiveste-te si citeste-i sfintia-ta o molifta. . îi lua pachetul din mîna si-i spuse: . te rog. Popa vazu ca nu e lucru curat si ca la mijloc trebuiesa fie o siretenie si. Nu pot sa-ti dau mai mult de2 0 de lei! ... care. . Dar... Da-mi banii dupa peste. Cum doriti dumneavoastra. În genunchi.. si gata socoteala! . care astepta la poarta... apoi îl aduse musteriului. . si înca din cel mai bun! . Cum sa nu. care nu es te nici macar de masline! Te cam întreci cu gluma... . nu prea e în toate mintile.. vine pe 25 de lei litrul. întrebîndu-l pe baiatul pescarului ce s-a întîmplat.. ce vînt te-aduse pe la mine? . daca nu-ticonvine. ia spune. si cît costa? .. banii dupa peste. pomi dupa untdelemn. Rogu-te.. boierule. Dete cîtivagologani p-u n urcior.. si-ti da banii îndata! Si intra la popa cu o mutra tare îndurerata.

..... lua urciorul. Jupîne draga. vazînd. de nu le puteai tine rostul. lua un ceaun.. intra în vorba cu brutarul. se duse labutoi si-l rasturna cu gura în jos. spunîndu-i: ..Bacanul. nu stiu daca-ti mai amintesti de mine: acum cîteva zile am .. cu mare bucurie ca avea de gatit pentru treicrapi.. unde se perindau tot felul de musterii. car e. ca nu cumva sa i se dea pe fata sarlatania si sa pateasca cine stie ce! Se duse la hogeacul lor.... nu pentru unul! .. nu se prelinse prea mult.... necajit ca-si pierduse vremea de pomana. Apoi dete urciorul prefacutului musteriu.. asteptînd pîna crezu el ca s-a scurs totuntdelemnul.. Trecu pe acolo si. oprindu-se.. Acesta ochi o brutarie din mijlocul tîrgului.. care o lua la picior cît putu mairepede. Sa vedem acum în ce fel a facut rost de pîine al treilea pungas.. fiind supt de buretele dinauntru.. sparse urciorul si stoarse buretele detot untdelemnul furat.

. Da. pungasul pleca si se mai plimba prin inima tîrgului. Pungasul a plecat multumit cu jimblele si n-a mai dat pe la brutar. cucimbru.cumparat de la dumneata patru pîini si ti-am ramas cinci bani dator. ca n-amavut l a mine cît mi-a trebuit. Iata. am venit sa-mi platesc datoria si totodata sati multumesc pentru bunatatea pe care ai avut-o de a ma lasa pe datorie. Pungasii aveau acum tot ce le trebuia pentru a-si pregati un prînz bun: peste. dupa alte cumparaturi.... nu mai tineam minte de ea. dete în graba bucatarului cele aduse. Negustorul îi lua cu multa mirare si spuse bucuros: . casa-i dea mai mult gust. pînamai colindam p rin tîrg. Dupa asta. apoiasa trebuie sa fie. Dupa ce baura cîte doua-trei drojdioare. bucuros de asa musterii... Asta-i acuma! zise brutarul. . Ai grija si pu ne la gheata si cîteva sticle cu vin din cel mai bun. . mai trecusi pe la mine? . casa mea rga mai bine si sa nu-i fie urît numai cu untdelemnul. si te-ommultumi dupa cum se cuvine si cum sîntem noi obisnuiti! Si plecara.. si nu stiu cum naiba se faceca iara si nu mai am nici un ban la mine. si cu felii de lamîie si rosii pe deasupra. cînd îl vazu. si ca e vremea . masi sfiesc sa-ti spun...... îl bat u pe umar si-i mai ura si pofta mare.. La vremea prînzului vom fi totiaici. mi-ar trebui vreo patru jimble. nici n-am sasaracesc din atîta lucru. si du-tesanatos! Cum mi-ai adus dumneata ai cinci bani. sa nu mai vorbim. De pofta lor de mîncare. iaracesta gati crapul pescareste: cu untdelemn din belsug.. untdelemn si jimble. peste cîtava vreme. jupîn Cutare.. Dar.. Luara deci bunatatile si le dusera unui hangiu vesti tpentru vinul bun care-i zacea de ani în pivnite: . Uite. Ei. de-ti venea sa le manînci dinochi. ai sa-mi aduci si banii pejimble.. zîmbi cu placere brutarul. ca mai facui cîteva tîrguieli.. ca nu ti-ai uitat de datorie. cu sare si piper. pestele se racise cum trebuia si era tocmai bunde mîncat . ca le era o foame înfricosatoare! Se asezara sa manînce singuri. se abatu din nou pe labrutarul cu pri cina. pungasul scoase cinci bani si-i arunca pe taraba brutarului. n-am par încap! Eu nu l e mai tin socoteala. Cîti îmi ramîn mie datori un ban-doi. nici pîna în ziua de azi. . rumene si frumoase. se pusera cu nadejde pe crap si. Ei. Hangiul. am fost prin piata si am cumparat toatecîte le ve zi pentru o masa. Multumesc.. foi de dafin si usturoi tocat... îi spusera ei.. pe care te rugam sa ne-o pregatesti dumneata. ca sa-siplat easca datoria. cascînd gurala cîte ni ci eu nu le mai stiu si. într-o odaita din spatele hanului.. neiculita. ca nici n-am sa ma-mbogatesc. ca doar se vede ca esti om de cuvînt.. vorbind astfel. sa-ti spun drept. Si. Si dîndu-i patru jimble. dar eu. Tine colea jimblele. Cînd se-ntoarsera pungasii... îl udara din belsugcu vin rub iniu. raspunse pungasul cu cea mai cinstita gura ce se putea închipui... daca zici dumneata ca mi-ai ramas dator. dar si masa aceasta nu putea sa dureze cît un praznic! Cînd crezura pungasii ca s-au saturat mai ales de bautura. domnule.

potrivita, se hotarîra sa plece si chemara pe hangiu sa le faca socoteala. Cum se brodi, nu stiu, se vede spre si mai marele noroc al cinstitilor musterii, ca hangiul avea treaba la grajduri, asa ca trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. . Cît face? . Uite atîta si-atîta! . Foarte bine! Si aproape toti pungasii în acelasi timp bagara mîinile înbuzunare, chi purile ca sa scoata bani si sa plateasca fiecare. Atunci, unul din ei spuse: . Eu platesc toata socoteala! . Ba nici nu ma gîndesc! îi raspunse altul. Tu ai mai platit si ieri. Acum erîndul meu ! . Nu va mai certati degeaba, intra al treilea în vorba, pentru ca azi am saplatesc eu! Si de-aci porni gîlceava. Fiecare voia, vorba sa fie, sa plateasca pentru toti, si nu ajungeau la nici o întelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zîmbind si-i astepta sa termine, ca sa le ia banii si sa se duca la treburi, dar ti-ai gasit! Atunci vorbi unul dintre, ei catre tejghetar: . Uite ce e, ma neica, dupa cum vezi, greu sa se hotarasca între noi cine

sa plateasca. Asa, ca sa sfîrsim o data cu cearta, o sa te legam la ochi... si pec ine ai sa pui mîna, ala va trebui sa plateasca pentru toata lumea! Ce zici? . Nici ca se poate mai bun lucru! raspunse tejghetarul. Un fel de "babaoarba" din copilarie! Hai, puneti-mi legatura mai repede, ca m-o fi asteptîndjupînul cu ban ii! Pungasii scoasera o basma groasa de in si-l legara pe tejghetar la ochi, denu pu tea sa zareasca o raza de lumina. Apoi, începura sa faca taraboi si, deschizînd usa odaitei binisor, sestrecurara unul cîte unul afara, iar ultimul striga: . Ei, hai, flacaule, acum ia-te dupa noi! Tejghetarul întinse mîinile si-ncepu sa bîjbiie ca un orbete încoace si încolo, cu grija însa, cu sa nu se loveasca! În aceasta vreme, pungasii fugira prin dos; iar hangiul, vazînd ca tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odaita sa vada ce s-a întîmplat. Intrînd, tejghetarul îl prinse deodata în brate si-i striga: . Aha, tu ai sa platesti! Dar hangiul, foarte mîniat, îi smulse legatura de la ochi, si, cînd auzi cumstau lucru rile, îi sterse doua palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: . N-au platit hotomanii aceia, si nici eu n-am sa platesc, cap de zevzec, ciai s a platesti chiar tu, ca "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungasi isteti s-au tot dus prin cetate, si-or mai fi facut multe sifelurite ispravi pe care, cu voia dumneavoastra, le-oi povesti alta data!" Cînd am sosit acasa de la concurs, i-am gasit pe ai mei la masa, gata sa-nceapa sa manînce. Cum era si firesc, m-au întrebat ce subiect ne-au dat si ce am facut la examen. . Ne-a dat sa scriem o poveste pe care o stim, cu cuvintele noastre. . Ei, si tu ce poveste ai scris? . Pai... ce sa scriu... o poveste pe care o stiam de la Ana... cu niste pungasi isteti! . A, cap sec! scrîsni tata din dinti la mine... Cui ai fi semanînd, nu stiu! Numai pungasi, hoti si haiduci îti umbla prin minte... Numai Iancu Jianu si Ghita Catanu ta! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai stii? Mai citesti tu altfel de carti ? Tata îsi continua rechizitoriul, iar eu îl ascultam mirat ca este atît de furios pe er oii mei, care-mi dadusera atîtea emotii si-mi procurasera atîtea ore de nevinovata placere... . Auzi, nu mai stia dumnealui alte povesti. Cu împarati... cu zîne... cu FetiFrumosi ... cu Zmei, cu... în fine... n-a gasit de scris altceva decît ispravile unor hoti! Numa i hoti si haiduci... N-ai sa faci nici o isprava! Cine stie ce gogomanii ai fi scr is! Crezi ca o sa le placa alora de la "Tinerimea" povesti de astea? Desi ma facusem mic si ma cuprinsese sfiala si-mi parea rau de timpul pierdut în dimineata aceea frumoasa de primavara, totusi cutezai sa-i raspund: . Eu nu-nteleg de ce esti atît de-nversunat? Ce, numai mie îmi plac toate astea? N-a scris si Ghica, în "Scrisorile" lui catre Alecsandri, doua povestiri cu Iancu

Jianu si cu Tunsu? N-a scris si Nicu Gane doua povestiri cu haiduci: "Aliuta", cu haiducu l Bujor, si "Santa" cu Codreanu? N-a scris si N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" si "Iancu Jianu capitan de haiduci"? Si apoi, Bucura Dumbrava romanul "Haiducul", tot cu viata lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toti ha iducii, ca era de neam boieresc si fusese mai înainte zapciu?! . Hm... hm! tusi tata, ca nu prea-i convenea pomelnicul, de care ramase foarte surprins, neasteptîndu-se la aceasta bibliografie haiduceasca . dar de unde le mai stii toate astea? . Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai gasit si "Aventurile celebrului detect iv englez Sherlock Holmes" si "Arsene Lupin"! . Hm! Asa îmi trebuie, daca tin biblioteca descuiata, sa-si bage nasul în ea toti neghiobii! Dumnealui citeste d-astea... Boccaccio si Kikirezul! D-aia mi-am gasi t beleaua cu Cracanel, de mi-a dat peste nas, ca fiu-meu stie anecdote necuviincioase! . Pai, daca nu trebuiesc citite, de ce le tii în biblioteca? Pune-le pe foc! . Obraznicule, acum îmi faci si tu morala? Alea sa le citesti mai tîrziu... Acum sa citesti: "Cuore"... "Micul Lord"... "Singur pe lume"... "Robinson Crusoe"... . "Guliver în tara piticilor"... "Cinci saptamîni în balon"... continuai eu în rîs. Le-am citit si p-astea de cîte doua, trei ori, dar m-am plictisit de ele, mai vrea u si altfel de carti! . Ah, cui ai fi semanînd, nu stiu, ca m-ai scos din pepeni! Dar abia ma lasa tata, ca ma lua mama în primire: . Colegul tau Vasile Velciu mi-a spus ca ai de gînd sa te faci haiduc! E adevarat? . Da, e adevarat ca mi-ar placea sa ma fac haiduc... dar mai tîrziu! . Ai auzit ce-i da prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? . Daca n-a pomenit, o sa pomeneasca cu mine!

. ma. ma. Asa ca.. si ai nostri. d-aia n-ai sa faci nici o isprava la "Tinerime". De ce n-ai fost ieri la "Ateneu". tata! spusei eu. am fost la fel de impresionat ca si cînd as fi aflat ca acceleratul de Timisoara v a pleca din Gara de Nord la 16 si 40... ca ma puteam astepta la cine stie ce binecuvîntare! În ziua aceea am mîncat la masa cu Ana. foarte multi colegi de clasa si de liceu. Ah. ca am concurat si n-am facut nici o isprava! . teatru. exercitii de gimnastica. Iesi afara. ce naiba!? Auzi. e o festivitate foarte interesanta. acu' va cred! . Pe! Zau.. Zau. Sa-l fi vazut pe Barba cum se mai umfla în pene cînd a strigat: "PopescuBajenaru . n-am stiut ce sa cred ca s-a întîmpla t! Am fost primit cu urale si mi s-a facut o manifestatie de simpatie în toata regula . dom'le. ca ai luat premiu! Te-a strigat presedintele Nae Dumitrescu. în ziua cînd s-a anuntat la liceu împartirea premiilor la "Ateneul Român''. caci. pe viitor te trimit sa manînci la bucatarie! . A doua zi de dimineata.. lasati gluma. si iesii cît mai repede. ma? . însa. daca v-ati jurat. Bine. daca-ti spunem. va cred. Uraa!. Bine.. Sa fiti voi afurisiti. în schimb. . felicitarile noastre! . Sa stii ca astia vor sa-si bata joc de mine. era exclus sa ma astept la vre un rezultat frumos... care-mi spusese povestea celor "Cinci pungasi isteti"! * Desigur ca dupa aprecierile prea putin favorabile ale tatii asupra subiectului a les de mine la concursul de Limba româna de la "Tinerime".. Hai. au spus ca lipsesti. cînd am intrat în clasa. Si nu m-am dus sa asist si eu la împartirea premiilor. daca nu ne crezi! . la un moment dat. na. recitari. Si daca mai îndraznesti sa ai atitudinea asta impertinenta fata de tat'tu. daca tu ai nervi?. Cel putin acolo am sa manînc linistit! . ca nu-mi arde de rîs asa de dimineata! . ma apostrofa tata din nou. Ce sînt eu de vina. Bajenarule! . S-au dus. ce mai vrei? Mai întreaba si pe altii. ori foc? . ca ai luat premiu? Eram convins ca e o gluma.. am fost foarte surprins de atitudinea colegilor mei si. Bravo. Sa fim. pretindeau ei . ca-ti umbla prin cap numai blestematii. Pe onoarea voastra. Te poftesc sa fii cuviincios. pe scena .. ma. cu program artistic: muzica. Masa e asta. ma. ca nu ma duceti? . zevzecule. . ca sa te duci la sediul "Tinerimii" si sati iei premiul: niste carti si diploma! . magarule! . accentuînd pe ultimul cuvînt. . Sa traiesti.

ultimele zile de învatamînt ale mele! Anul scolar viitor ma va gasi pensionar. dar a dat rezultat e la care nu ma asteptam! Colegul vostru. ba mai mult decît atît: un succes al liceului vostru! ( Aci ma simtii obligat sa ma ridic în picioare. si-i ure z sa aiba parte în viata de succese cît mai frumoase! Ma bucur cu atît mai mult. as putea spune chiar . timp de un an. acesta este ultimul meu an. Era foarte emotionat si. ci es te un succes al clasei voastre. Bajenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în scoala si nu pierdeam nici un prilej ca sa fac glume. Nea Tomita a venit cum a sunat de intrare. lucru pe care desigur ca voi l-ati facut cu mult înaintea mea. a obtinut premiul al treilea la c oncursul pe tara de. nu numai ca n-a fost zadarnica. adauga el. primul meu gînd nu a fost la bucuria pe care credeam ca am s-o fac parintilor. dupa ce nota grabit absentii. spunînd: .. mai tîrziu. personal. Bajenaru. Sa traiesti. ora a doua aveam Limba româna. cu cît. sînt batrîn. pentru ca ne aflam la sfîrsitul anului scolar . veni în fata bancii mele si -mi puse mîna pe cap a mîngîiere. în ziua aceea.Grigore din clasa a II-a A. Liceul Lazar din Bucuresti. dupa cum cred ca ati aflat cu totii. rautate copilareasca. Colegul vostru mi-a harazit bucuria neaste ptata ca un elev de-al meu sa fie distins cu un premiu de "Tinerimea Româna"! Acum nu întelegeti voi prea mult. la Limba materna. Sa ve dem ce-o sa mai aiba tata ele spus acum? Întîmplator. se dete jos de pe catedra. se ridica. munca mea staruitoare cu voi. N-a mai luat nici unui premiu de la noi. cît mai cu seama ca am sa-i pot lua la vale pe tema subiectului. o sa va dati seama de însemnatatea acestui lucru atît de mic în aparenta. baietii mei dragi. stimulat mai mult de faptul ca-i vedeam pe colegii mei rîzînd cu pofta si dis trîn . de sub directia domnului Constantin Ionescu".. la "Tinerimea Româna"! Nu este numai un succes al lui. Tu esti s ingurul lazarist! Mi-am simtit tot trupul inundat de o fericire necunoscuta pîna atunci si. cu mîna lui pe capul meu!) Eu îl felicit din t oatainima. Baieti.

. Ce su-biect? . . Aflati ca stie fel de fel de povestiri. aveam sa stau din nou în Cancelarie. . Unii dintre ei ma priveau cu aceeasi curiozitate cu care privesti un cîine piperni cit. . . . într-o postura cu totul neasteptata si aproape de necrezut pentru un scolar. De data asta. . . care a scapat de la înec un om în toata firea! Stii ca este asa. N-au dat mîna cu mine decît Barba si Barosanul .du-se mai ceva ca la teatru.. mai bine îmbracat si mai inteligent decît faceam impresia.. . care a fost cel mai vesel de premierea mea. cu nas cu tot.. . felicitîndu-ma calduros. . ca sa-mi iau premiul si diploma. si tu pe care ai scris-o. Tata nu s-a aratat prea impresionat de toata povestea asta. ... . . mama nu stia ce sa-mi mai faca de bucurie! A mers cu mine la sediul "Tinerimii Române". Hm. ochii au început sa ma usture fara de voia mea. . în fata acelorasi profesori.. siac . . .. . . . Bineînteles ca m-au felicitat toti în cor. Si cum se nimerise ca tocmai eu. si m-a întrebat scandînd: . Eram apa de naduseala! . zurbagiul care-l suparasem de atîtea ori. . . Nu mai stiam ce sa fac cu mîinile. Nu ma mir defel ca a luat premiu! a adaugat Cracanel. cu camera.. Cracanel si-a ridicat întrebator buza superioara. . . si totusi parca nu-ti vi ne sa crezi! Se vede ca se asteptau sa fiu ceva mai impunator. . . . ca un Mos Craci un din pozele de un leu de la librarie! . ca sa ma cunoasca toti profesorii. Peste cinci ani. . . . sa-i fa c o bucurie atît de mare pentru cariera lui dascaleasca! Mi se parea ceva cu totul nemaipomenit. . Pe Nea Tomita îl necajisem de multe ori. pe cea pe care mi-ai povestit-o în clasa... si m-au podidit lacrimile! Bietul Nea Tomita Dicescu n u vorbise niciodata atît de patrunzator!. . însa. . . Nea Tomita ne-a cetit mai departe nu mai stiu ce fabula de Grigore Alexandrescu si tot timpul m-a privit surîzator. care de care mai interesante!. . sofata?! M-am facut rosu ca focul. însa. si am plecat. Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie. . de asta data. .. În schimb. O poveste cu cuvintele noastre! . . . Barba a gasit de cuviinta sa-mi adreseze cîteva cuvinte de circumstanta. dar asa era! Ora a continuat în mod obisnuit.. sa simt sageti prin ei. ca elev în clasa a VII-a moderna. .. apoi nu s-a mai ocupat de mine. . nu stiu de ce..

. încît a trebuit sa-i soptesc. mi-a dat o înghetata la "Dobriceanu" si mi-a cumparat pentru acasa un carton mare cu prajitur i de ciocolata. referindu-se plini de ironie la "incapacitatea " noastra. cursul superior! Eram cam grabiti. cu doua scoarte de pînza rosie..olo n-a mai încetat tot timpul . într-adins facute pentru asta.. ce e drept! Nu numai ca nu terminaseram clasa a IV-a. în sus. ce naiba?!" Pe lînga carti si diploma. CAPITOLUL VI ÎN CURSUL SUPERIOR Toti baietii din clasa a IV-a. Si. S-ar parea ciudata dorinta de a se termina mai repede o vacanta.. sau asa-zisa capacitate! Nu mai vorbesc despre teoriile pe care cei mai multi dintre profesori ni le face au asupra denumirii de "capacitate". dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în cursul superior. secretarul "Tinerimii" mi-a daruit si o mapa foarte frumoasa. asa era. în culmea fericirii. ma facusem rosu ca un rac fiert de rusine: "Fiul meu. cu toate astea. nu numai eu. îngusta. pusa la sapca între c ele doua santulete. mama. nu chiar toti aveam sa-l purtam. cu vreo sase coale desu gativa. . ca sa începi scoala din nou. m-a plimbat cu trasura prin tot orasul. o panglicuta neagra. în jos" . caci în clasa a IV-a a tuturor lice elor din Bucuresti se statornicise o traditie: cu de la noi putere arboram un grad pe car e. în forma de caiet. fiul meu. din gura. poate. înauntru. pe care am pastrat-o pîna astazi! Mama. asteptam sa treaca vacanta de primav ara cu o nerabdare care crestea din ce în ce mai mult. cu riscul de a o supara: "Mai taci.

Cu totii. pe Fischer de Germana.. Parca eram cuprinsi de friguri. apoi. În sfîrsit. Aveam de dat lucrari scrise din toata materia cursului inferior la: Româna. Mai cu una. pentru ca multi dintre noi renuntasera si fugisera "in corpore" la Comert. cu destula amaraciune. la Franceza.. nu stiam cum vom iesi la liman... însa.. Eu. ca sa te-ncurce. peste înca trei serii trebuia sa-mi vina rîndul. de cîte ori avea prilejul ne spunea peltic: .. examen oral în fata unei comisii comp use din sase-sapte profesori. Spiridon Popescu ne-a dat o problema de Geometrie combinata c u Algebra. sa-mi scot panglicuta neagra a cursului superior de la sa pca! Tezele au mers cum au mers... într-adins alese.. Dupa calculul facut de mine.parca numai noi am fi fost vinovati de asta! Asa. ca sa marturisesc cinstit. se anunta si examenul de admitere în cursul superior.. La oral.. trebuia sa punem în ecuatie etc. si pe buna dreptate.. Nu era de glumit si ma gîndeam cu groaza ca s-ar putea foarte usor sa fiu nevoit. unul. La Româna ne-a dat nu mai stiu ce compunere. a mers si am intrat cu totii la oral. as fi fost fericit sa trec cu note la limita. iar la Matematici. cam la o saptamîna dupa terminarea cursurilor clasei a IV-a. cînd ne-am facut profesori. France za si Matematici. pe Minciu de Istorie.Poti sa-mi spui tu. Examen de capacitate spuneti ca dati? Poate de incapacitate! Capacitatea am dat-o noi. pe care bunul nostru Barosanul numai ca nu ne-a di ctato. unde nu se cerea examen de admitere în cursul superior. num ai sa scap! Mi-era însa tare teama c-am s-o scrîntesc si asteptam plin de emotie sa-mi vina rîndul la ascultat. Pîn-acum trecusera prin fata comisiei trei serii de elevi. Georgescule. Dar nu mi-a mai venit! Ma gîndeam oarecum amuzat cam ce-am sa raspund la întrebarile iscusite si pline de capcane. pe Frollo de Latina. mai cu alta... Nu stiu cui i-a trasnit prin cap sa numeasc aexamenul asta al vostru: de capacitate! Eu. de unde vine cuvîntul moasa? Se vede ca se citise la Româna vreo bucata de lectura în care era vorba despre moasa! . Minciu de Istorie. daca. pe. cînd deodata auzii ca prin vis glasul profesorului Caracostea punînd urmatoarea întrebare : . si din aceleasi materii. . pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a. pentru ca nu era deloc us or. cei car e nencumetaseram sa dam examenul. o traducere usoara. si priveam distrat: pe Caracostea de Româna.

domnule profesor! a raspuns Georgescu Nicolae. dupa cum si în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legatura cu sotul lor sau cu meseria acestuia: spitereasa. Ti-am pus "foarte bine"! Poti sa pleci. însa. Am raspuns raspicat si îndraznet ca întotdeauna cînd o întrebare de Româna: . Nu stiu. dotata cu un impresionant simt de colegialitate.. ca ai raspunde la fel de frumos! Asa ca.. era foarte firesc ca. .. .. motaiau aprobativ din cap . care era prese dintele comisiei.. morareasa. înainte vreme nu erau ca astazi medici mamosi specialisti. Nu stiu sigur daca este asa cum am sa spun. Cum aceste femei batrîne erau sotiile cîte unui mos. venea sa-i ajute la facere cîte-o batrîna din sat mai priceputa si care mai ajutase sau vazuse si alte nasteri... mi-am întors gîndul cu veacuri înapoi. puteti sa va-nchipuiti. Bajenarule. surîzînd amuzati. pentru ca raspunsul dat te scuteste sa mai fii ascultat si la celelalte materii. Poate ca stie cineva din serie? ! Seria de la catedra. . atunci cînd venea vorba despre ele... nicinu-mi venea sa cred cînd l-am auzit pe profesorul Caracostea. Nu e nimic daca nu stii.. la revedere într-a V-a.. sînt convins. Spune. îi asocie el pe ceilalti. profesorii se facusera numai urechi. Atunci Caracostea s-a adresat clasei: . Eu am rosit tot de placere ca o nimerisem si mi s-au taiat picioarele de bucurie . Care dintre voi poate sa-mi spuna de unde vine cuvîntul moasa?. caci. don' profesor! . îmi închipui însa ca s-ar putea sa fie asa. Chiar daca nu stiti. Cînd nasteavreo femeie. adica sotia mosului. înciudat. ca nu esti obligat. As putea sa spun eu. sa auzim! Foarte curiosi sa auda cam ce voi raspunde . Comisia a facut haz de expunerea mea si toti profesorii mi-au adresat cîte un "bravo" rostit cu impresionanta sinceritate. Ia sa vedem.. înlumea pat riarhala a satelor noastre.. dealtfel ca si domnii pr ofesori din comisie . e în stare cineva sa-mi raspunda la ac easta întrebare? Ca prin farmec mi s-a luminat mintea. si asa mai departe. sa li se spuna pe scurt moasa. a tinu t cu Nae Georgescu si a tacut. poate ca nici multi dintre ei nu cunosteau etimologia cuvîntului . care. pentru ca nici n-am citit undeva s i nici nu mi s-a spus. la toa mna! . si am sarit cu doua degete în sus. spunîndu-mi: . nici scoale de moase si nici maternitati..

în sectiunile: moderna si reala. dupa lungi dezbateri între colegi. era "Sfîntul Sava". aproape jumatate din clasa . Într-a V-a moderna se ivira . la înscrierea în clasa a V-a. probabilitati si presupuneri de tot felul. în acelasi timp.. la France za Aurel Dinu.. pe cînd noi. la Matematici. si primii în clasa a V-a numarul 1282.. Elina. pe atît de pretentios. Singurul liceu din Bucuresti care mai avea o sectiune. Va salut. . ca pentru cursul superior! Ne venise la Româna Gheorghe Chelaru.. cît si cu noii profesori.. Se facu o noua numerotare a elevilor. Se schimbasera si foarte multi profesori . unul dintre cei mai buni la aceasta materie. cît si pe ceilalti colegi ai mei.. la care sa nu mai stiu ce sa raspund! . în locul lui 33! Cred ca pe vremea aceea liceul nostru numara peste 2 000 de elevi. si altii. si. domnilor profesori! am spus eu peste masura de grabit... ca ei scapasera pentru totdeauna de Latina. claie peste gramada. Marin Dumitrescu. În scurta vreme ne-am familiarizat atît cu noii colegi.. Cursul superior era scindat pe atunci. ma rog. iar altii de pe la alte licee. pe cît de tînar. Dar toamna.. tot mai aveam sa dam piept cu Matematicile de doua ori pe saptamîna! M-am despartit cu multa parere de rau de foarte multi dintre colegii în tovarasia carora îmi tocisem coatele patru ani pe bancile cursului inferior. iar la reala.. fapt la care a contribuit într-o foarte mare masura stirea ca Barosanul ne va fi dascal pîna în clasa a VIII-a! Asa ca m-am înscris la sectia moderna. materia principala era Latina. Traian Popp.. La moderna. la Liceul Lazar. unde avea întîietate . pe lînga Latina ... multi ne-am hotarît pentru sectia moderna ... foarte invidios pe "realisti". s-a ivit alta problema didactica foarteser ioasa si care m-a pus într-o mare încurcatura atît pe mine. care în ultimii ani se înmultisera. cea clasica. de frica sa nu se razgîndeasca vreunul dintre ei si sa-i vina chef sa-mi puna cine stie ce întrebare. n-am stiut cum s-o sterg mai repede. Asa am trecut în cursul superior. bagîndu-mi cartile-n ghiozdan.. cu calcule.. si batalia didactica a început mai curînd de cît ne asteptam. si altii... cum de Matematici aveam o groaza ce o depasea pe cea inspirata de Latina. Nu eram elev stralucit la nici una din aceste materii si ma gaseam într-o grea cumpana! Dar... la Istorie. un profesor foarte bun si ciudat: duios si sever. unii veniti de la clasele paralele.. Matematicile. colegi noi.

convinsi ca este cel mai bun element. care aveau sa-si dispute întîietatea la învatatura. Ultimul. si el era tare magul it cînd noi. Mic si vioi ca un spiridus. în tus negru si acuarele. noul nostru diriginte. la Stapînul. tin minte ca într-a V-a chiar. rugîndu-l cum am stiut eu mai frumos. spunîndu-i lingusitor: "Stapîne!" Stapînul avea o foarte mare însemnatate în clasa.. prin aceea ca era fiu de profesor universitar. ajunsese premiant printr-oc iudata vointa a întîmplarii. în primul rînd. odata cu intrarea în superior. mi-a facut la Franceza o harta a Frantei. Ba. cît am fost colegi în cursu l superior. plecase la real. Era un baiat înalt. nu sta o clipa locului. sa scapam chiar fara absenta în catalog. cred. el sa aranjeze în asa fel. Cu mine. ca profesorul sa nu ramîna pe foaia celui interes at. ne interesau în special doua lucruri: Primul: cînd lipseam. cacei mai multi dintre profesori aveau obiceiul sa asculte elevii de pe pagi na catalogului pe care puneau ultimul absent. doi insi: Ciurea Constantin si Marinescu Nicolae. Barosanul. structura noastra sufleteasc a a . cariera catre care ne marturisise ca tinde si e l. dînd impresia profesorilor ca stie totul la perfectie si ca nu-l poate întrece nimeni! Al doilea premiant. care era un coleg foarte bun si neinvidios. sa faca în asa fel ca sa nu se bage de seama si. îl numise cestor pe Ciurea. unul dintre cei mai isteti din clas a. Pe noi. elevii de rînd. pentru ca de el depindeaumulte! Întotd eauna. daca e posibil. se impusese. Ciurea Constantin. Este ciudat faptul ca. cu fata plina de pistrui si cu parul rosu ca morcovul. ca nu tocea niciodata! Avea însa o ascutita inteligenta si era. pe care Aurel Dinu mi-a pus 8. îl ascultau în tot ce spunea. care. Fostul nostru premiant. Ciurea s-a purtat foarte frumos în cei patru ani.Printre tovarasii nostri de munca scolareasca s-au distins foarte repede vreo tr eipatru. ne guduram pe lînga el. care pe noi. ne lasa cu totul indiferenti. Motas Constantin. Al doilea: cînd nu stiam lectia la vreo materie si nici nu aveam posibilitatea sa lipsim. pentru ca el da absentii dupa co ndica clasei. asa-zisul "sef al clasei" a avut cuvînt greu în fata profesorilor. elevii obisnuiti.. slab. Acum dadeau asalt acestui titlu.

iar altii imposibil de dus! Cel mai usor de dus dintre ei. iar el se grabea sa-mi spuna cu mila: . la bufet. am încercat o noua metoda. Aveam diferite trucuri pe care le monopolizasem. întrucît erau inventia mea. de natura "sa-i duca pe profesori".. cel mai folosit. amestecata cu foarte putina cerneala neagra. ridicam brusc degetele si. Ajunsesem la o adevarata virtuozitate în nascocirea motivelor care sa-i împiedice pe profesori sa m-asculte. ca prin farmec. astazi ai ceva liber. mai ales la boale. dupa toane sau simpatie. Mînjeam putin narile.. în sfîrsit. sa-nvat. sufeream mai putin de emotie. Eram mai îndrazneti. realiza adevarate creatiuni în materie! În ce ma priveste. însa. îndata ce pasea pe coridor siave a grija sa-si puna la loc sîngele pierdut.. îi lasam sa se foloseasca de cutare truc. v enea si ma-ntreba: . impresionab ila si compatimitoare. în legatura cu micile trucuri scolare. fara sa spun o vorba. Ma Bajenarule. numai cu cinci minute înainte de a suna! Alt truc. pîna cînd ma hotaram. cerîndu-i voie afara.. si. puneam batista vizibil înrosi ta la nas. era "trucul cu sîngele". era Aurel Dinu de Franceza. în modul urmator: Sacrificam o batista. altii mai greu. Apoi. era acela cu "durerea de masele". du-te repede si stai linistit cu bratele-n sus si cu capul pe spate! Apoi. fara sa fiu ascultat.suferit importante transformari. care tineau lecti i searbade si nu ne acordau nici un fel de consideratie. e hemofil! Hemofilului. Du-te. înapoindu-se în clasa cu o ipocri ta tristeta. pe care picam din abundenta cerneala rosie. pentru ca avea o fire foarte duioasa. . sau credeam eu ca pot obtine un rezultat fericit. ca n-as vrea sa m-asculte la Trigonometri e? Si. ieseam în fata profesorului. Bietul baiat. în timp ce ieseam: . ca sa nu fie ascultat. pe care l-am p acalit de cele mai multe ori. îi înceta hemoragia. Îl faceam pe profesorul respectiv sa creada ca-mi curge sînge din nas. vazînd ca nu mai merge sa lipsesc la anumite obiecte. iar spiritul nostru inventiv. daca vreun coleg voia sa foloseasca vreunul dintre ele. pentru ca nu-ti cerea nici un efori. ca unii erau mai usor. Capatasem naravul acesta de la orele unor profesori ca Minciu. Natural ca si trucurile variau dupa psihicul si perspicacitatea fiecarui profeso r. Fischer de Germana! Unul dintre trucuri si cel mai simplu. aceea de a sta în clasa.

don' profesor. îndurerat si balos: . sau în dreapta. Ah.. "te doare rau". în stînga. po peasca. care trebuiau sa m-aduca în clasa. bietul baiat. Da. Nu stiu. va multumesc! Alt truc era acela cu "cazutul pe gheata".. Daca ma chema la lectie.. pentru ca la realizarea lui erau necesari trei elev i. care cazusem pe gheata si ma lovisem îngrozitor. don' profesor. sau o nevralgie? . si totul se sfîrsea ca bine! Un truc pe care nu l-au facut decît doi insi: Copoiu Matei si cu mine. tinîndu-ma cu grija de subtiori. si asteptam. era "vorbitul ragusit". îmi compuneam o figura plina de suferinta... "trecet i la loc" etc.. De ce nu te duci la dentist? . Of. ne ridicam si spuneam gîjîit.Îmi bagam în gura un ghemotoc de hîrtie. Stam în clasa foarte linistiti si. unul dintre colegi da usa d e perete . ma legam la falci cu o batista mare. mai luam doi colegi. Ai vreo masea cariata. . asa ca. Scopul era sa intram dupa ce profesorul scosese la lectie seria pe care urma s-o examineze. pe lînga mine. eu ma lungeam pe gheata pe care ne daduseram în serie pîna arunci. si ne faceam intrarea! Urmau întrebarile si raspunsurile de rigoare. stiu numai ca ma doare de înnebunesc. sa vii sa te ascult! .. vreun antinevralgic. cam cît ne faceam noi socoteala ca a notat absentii. dar am o durere de masele groaznica! . Pai n-ai luat nimic. În fata usii. N-am avut timp. Cei doi colegi ma luau si ma duceau aproape pe sus pîna la clasa.. c-a trebuit sa-nvat toata dupa-amiaza! .. si unul din ei ma tîra de-o mîna. si durerea de masele e într-adevar groaznica! Cînd ai sa te simti bine. Asteptam în curte. pîna ma murdaream de zapada si de noroi pe un crac al pantalonului. apoi ne puneam planul în aplicare. dar acesta putea fi folosit decît iarna . stai jos! raspundea dascalul. Avea însa cel mai mare succes. ma ridicam în picioare si spuneam fonf. stai jos. dupa pozitia profesorului pe catedra si a mea în banca. ca si cînd am fi avut cea mai autentica laringo-faringita: .. Va rog sa ma scuzati. compatimiri. ceva. daca ne scotea la lectie. pentru ca cerea talent de imitatie.

. nu? Ai fost atent la raspunsurile date de catre colegii dumit ale? .. profesorul. un chiar. si vazînd ca pare în acelasi timp mirat de asa întrebare. bietul nostru coleg afla ca pe lume ex ista o materie de învatamînt care poate da nastere la întrebari atît de încîlcite! Era o placere sa asisti la o examinare a lui. nu te nelinisti. l-a întrebat: . încerca sa-l ajute cu marea luibun avointa. în clasa a V-a.. Va rog sa ma scuzati.... care l-a caracterizat si ni l-a pastrat în amintire ca pe un profesor ale s: .. rotindu-i ca un veritabil cameleon: cînd spre profesor.. Constantineseule. Astepta sa auda un cuvînt macar. care Constantinescu Teodor. Stai. a fost scos la Istorie. casca ochii atît de mari si mai au putin si-i ies din orbite. gîndeste-te bine. Printre colegii de curs inferior. Felul în care Chiorul îsi bolovanea ochii în cap dadea clasei impresia ca atunci. Odata. Spune-mi dumneata. holba ochii confor m obiceiului. Cel mai des folosit dintre toate trucurile si de foarte multi colegi a fost acel a cu "durerea de masele". zis Chiorul. sa nu faci vreo confuzie. Totusi. Aveam "Razboiul troian". de care sa se agate cu dibacie si sa-l dezvolte pîna cînd va receptiona altul. de credeai ca venisera cu noi la modern. dar poreclit astfel pentru ca.. În clasa a VIl-a.. dar care merita osteneala de a ma opri la ele. de cîte îi repezea holbati înainte. cînd spre clasa. nazbîtiile noastre nu prea au excelat. dar nu pot vorbi!. facînd impresia ca poate sa raspunda la întrebare... ajungînd la Chiorul. cine era Ahile si cine era Hector! Chiorul.. nu extraordinare... rezolvînd astfel spinoasa problema a ascultatului pe timp de sase zile! * În clasa a V-a. era si baiat foarte simpatic si cu ochi frumosi ori era ascultat.. pentru prima oara în viata lui scolareasca. care habar n-avea macar ce era cu "Razboiul troian"... dar nu stie cum sa-nceapa. Dar cuvîntul salvator nu mai sosea! Marin Dumitrescu.. . observînd ca Chiorul era nelinistit.. si Marin Dumitrescu.. Vorbeam des pre "Razboiul troian".. tin minte ca am umblat legat la falci timp de o saptamîna la toate materiile.... s-au petrecut cîteva întîmplari. în realitate foarte usoara. cu o întreaga serie de "C"..

ca nu este altceva decît o poveste. de exemplu. n-ar fi venit niciodata.. la ce an s-a urcat pe tron Stefan cel Mare. . adica Ahile Peleianul facea parte din. . tot trebuia s-o stii de la Româna! Anul acesta se studiaza "genul epic" nu? . Da. chiar cînd nu stia ce sa raspunda! Îsi alcatuia o fraza indiferenta din punct de vedere al continutului în doi peri. Ei. Da. . daca n-auzea cumva din banca "1457". .. Ei. Da. în hohotele de rîs ale clasei. Ei. Da! începu Chiorul. însa. si aci. Patima cruda. ca si cînd ar fi stiut la perfectie anul.. Astfel. Da. De data asta. el se repezea. ce-Aheilor. si se pregati sa dea raspunsul. neîntrecuta decît de Ionas Moscu. mînia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. don' profesor! facu Chiorul cu ochii stralucitori... don' profesor! . desi era suficient sa fi fost atent la explicatie sau s-o citesti macar o data.. se poticnea. nu? ... Zeita. "Iliada"! Marin Dumitrescu surîse îngaduitor si spuse: . don' profesor! încuviinta Chiorul foarte putin convins. dealtfel.. . s-a urcat pe tron la anul. nu? . impresionant. don' profesor! afirma cu multa convingere Chiorul. ca întotdeauna începea cu o afirmatie. Ei. raspunsul avea sa fie de alt gen.. cu voce clara si sigura: .. daca era întrebat. limpede. don' profesor! raspunsera tocilarii... Ahile a fost. cred ca prima epopee cu care ati facut cunostinta este "Iliada" lui Homer.. bine. Dar el avea o specialitate a lui. mii de amaruri aduse!" si asa mai departe. Constantinescule. mai repeta de cîteva ori: " la anul. atunci? Dar sa presupunem ca n-ai învatat lectia din cartea de Istorie.. Marin Dumitrescu începu sa ne recite cu glas cald: "Cînta-mi. cum începe "Iliada"? Si fara sa mai astepte raspunsu l lui Chiorul care. vestitul voievod al Moldovei. acum ti-ai amintit cine era Ahile? . E ceva. dar ce vrei sa spui cu asta. pîna cînd avea sa-i soseasca raspunsul din banca. la anul". Da. de ar aspunde: tare.. Stefan cel Mare. ca facea parte din "Iliada"? Ce era "Ilia da"? . si ramînea cu anul în gît. Da.

. . . am auzit! Hector era cîinele lui Ahile! O explozie de rîs. îl prindea de minune. . dupa ce întepase cîteva zile.. si el nu lasa sa-i sca pe prilejul de a-l arata baietilor si de a primi laude. . . . . va da un raspuns bun. . Era iarna. Într-o zi. pe cînd profesoral explica despre "Nava lirea barbarilor'. ce.. însa. .. . . . . "Iliada" era. . Profesorul. însa Chiorul. Clasa n-a stiut sa raspunda. Ba da. ca un fel de cruciada! Ha.. spune atunci! Da. la Visigoti. înveselit ca. cum sa spun. .. Cerul. Ei.. Dar.. izbucni în clasa. . . . a întrebat clasa: . care de care mai mestesugit . continua Chiorul apasat. si frigul nu prea puternic.. . . . desigur. domnule Constantinescu? Da. . Baietii hohoteau în frunte c u profesorul care. o frumusete. Noica Dan îsi pusese tocmai astazi un palton nou. Da.. . Hector. s-a întîmplat una boacana de tot. Alta data. . a ridicat degetele. foarte serios. Si Ahile? Da.. Ostrogotii n-au navalit singuri. de rasunara peretii. cu nasturi mari si negri de os. în cele din urma. tot la Istorie. . . . Chiorul se-nsenina la fata. ne vesteau primii fulgi pe care-i asteptam cu nerabdare sa cada din clipa -n clipa.. .. un bleumarin deschis. . . . Ahile facea parte! Bun. . . au navalit împreuna cu nevestele lor! . si tot Chiorul. . plac ut chiar. . ha. .. în clasa a VI-a moderna. Cum era baiat frumusel si bine facut. Asa! îl întrerupse satisfacut profesorul. . . . . ne-a facut sa ne tavalim de rîs prin raspunsul pe care l-a dat.. . Da. examinînd sumar lectia precedenta. dar nu ninsese pîna atunci. ha! rîse cu pofta profesorul. în sfîrsit. holbîndu-si ochii si mirîndu-se cît putu de tare: Hector? . cu toata sportivitatea pe care o afis au în stil de muschetari la fiecare ocazie. . Ostrogotii au navalit singuri. Baietii venisera de cîteva zile cu paltoane. dar Hector? Da! afirma Chiorul. . n-ai auzit niciodata numele acesta de Hector? accentua profesorul.. don' profesor! Ei.. mai capricioasa decît o fata.. înainte de a o începe pe cea de zi. . . . . . . sau au mai fost însotiti de cineva? El se gîndea. fu nevoit sa-si stearga lacrimile! . . . Stii dumneata. . vremea. însa nu din pricina Chiorului. apoi scutura capul si mai întreba o data. . astazi venise mai dulce ca niciodata pîna atunci.

ar trebui s-o uzi. La iesire mergem la cofetaria "Zamfirescu"! Gata! Dar lucrurile s-au petrecut în asa fel. ca li s-a taiat tuturor cheful de cinste. dar pacat ca are stofa cam aspra. Frumos palton. "sa se joace fara sa se strige si mai ales fara ca jucatorii sa bata din palme.. fara sa fie simti ta. în mijlocul careia se rasfata batrînul castan salbatic. îndata dupa sunarea de intrare în clasa. Bine. În aceasta frumoasa si calduta zi de iarna. a VII-a reala iesise cu pasi usori din sala de gimnastica. însotite de nelipsita fraza în astfel de ocazii: . Cioc era foarte concentrat. pentru a cere ming ea". patrunsese în curte si-ncepuse oina. caci îl preocupa eno rmantrenamentul lui Glagore. juca fara sa se simta. Ca unii baieti nu prea tineau seama de dorinta lui este altceva. Dar clasa a VII -a reala.e. de Gimnastica. care era capitanul echipei lazariste de oina la "me ciurile interscolare!" Cioc avea o ambitie foarte justificata si civilizata în acelasi timp. ca altfel se rupe repede! Trebuie sa faci cinste. dom'le! raspunse Noica Dan încîntat. Nu putea sa sufere zgomotul în timpul jocului si nu admitea sa se auda decît fluierul lui de arbitru. Vremea calduta îl hotarîse pe Ionescu-Cioc. pe Dumitrescu Grigore. care era condusa din punct de vedere sportiv de Glagore. Avea ora cu a VII-a reala. sa-si scoata baietii afara si sa joace oina cu ei în curtea interioara a liceului. Ca sa se-nmoaie putin. . spre marea satisfactie a lui Cioc.. care daruise liceului pe cel mai îndracit campion interscolar de oina. cunoscut în toata lumea scolareasca a Bucurestilor sub numele de Glagore! De cîte ori lucra cu a VII-a reala. ma Dane. ma. ce mai! . si.

Cum se cheama asta. ca-l distrug?! În clasa se facu liniste ca prin farmec. care mi-a taiat nasturii la palton. în clasa se auzi un racnet înfiorator de mînie si Noica Dan iesi în fata bancilor cu paltonul cel nou în mîna. dar cum ar fi îndraznit sa-i spuna lui Noica asta! Vazînd ca nu-l poate afla pe faptuitor. si pe voi la fel! Las' ca v-o fac eu! Dar.. mie de povesti îmi arde acum? Eu joc oina în liniste cu a VIl-a reala. a iesit. ca la o comanda nevazuta! Ce se întîmplase? Fatalitatea. deschise fereastra si.. Noica. foarte amuzat de întîmplarea aceasta neprevazuta . Va mai întreb. aproape ca de-abia se abtinea sa nu izbucneasca-n rîs .. furios la culme. fiinta lui Dumnezeu? Un moment de tacere. leganîndu-si mîinile. Naiba sa-l ia de palton. daca Cioc ar fi avut rab dare sa asiste la aceasta prelungire! . . Cine a-ndraznit sa-mi taie nasturii de la palton. în fata lui Cioc. Era la noi acest obicei stupid de a se taia nasturii la paltoane.. facuse ca paltonul lui Noica sa cada chiar în capul lui Cioc. careia cîteodata îi vine toane de gluma. ma.Noi. asteptam profesorul. flutura pe buzele lui Noica. Spuneti. ca eu nu stiu ce calificativ sa-i dau? Daca-mi sucea gîtul sau ma sufoca? Un bîzîit imperceptibil. va elimin pe toti pe d oua saptamîni si e mai rau! Atunci. spre uimirea gener ala. Noica Dan s-a ridicat tacticos si. . amenintînd din clipa-n clipa sa se transforme într-un rîs zgomotos si de nestapînit. care faceam curs la etaj . pe buna dreptate. dar peste un minut usa clasei se trînt i de perete si Cioc aparu congestionat la fata. strigînd: . însotit de un surîs usor. îl arunca în curte. . fierbînd de mînie si cu paltonul lui N oica în mîna. ma trezesc ca-mi pica din cer un palton în cap. fiinta lui Dumnezeu (asta era expresia peiorativa a lui Cioc). în curte se auzi suieratul nervos al unui fluier înabusit si hohote de rîs care izbucnira în cascade. Ramaseram încremeniti. si i-a spus: . cei dintr-a VI-a moderna . în aceeasi secunda. care si-a batut joc de mi ne. Ce sa-mi povestesti? Ce. facînd paltonul mototol. ca-l fac praf?! Nasturii îi taiase cu o lama de ras Dragu Henry. spumegînd: . ci ne mi-a aruncat paltonul în cap? Daca nu îmi raspundeti imediat. agitati ca de obicei. tocmai cînd acesta fluiera un pu nct! Nimeni nu îndrazni sa priveasca pe fereastra. care s-ar fi prelungit la infinit. dar ca sa tai nasturii unui palton nou era prea de tot! . ma. si cînd sa fluier un punct. Deodata. Dati-mi voie sa va povestesc cum a fost. Cine mi-a aruncat paltonui în cap.

cînd m-am uitat la el. dar nu sa-l arunci pe fereastra! Si. fara sa stiu ca dumneavoastra av etiora în curte. Îi coseai altii. zicînd asa... Si-atunci. dar ce era sa mai fac cu el. l-ai gasit fara nasturi! îl corecta Cioc. Si? . si sa nu te scarpin eu cu palmele! .Atît i-a trebuit lui Cioc.... . Nu putea sa sufere sa te vada zîmbind sau rîzînd: ... Da? Ia vezi sa nu te manînce obrajii.. . . Hm. darde ce sa arunci paltonul pe fereastra? E un gest pe care mintea mea refuza s a-l priceapa! De ce l-ai aruncat pe fereastra? . Sa va spun cum a fost. mai bine zis. Sa-l manînci. si acu' n-am cu ce sa m a închei.. pe care azi l-am îmbracat pentru prima data. Dar de ce sa-l arunci pe fereastra? . dregîndu-si glasul. Bine. sa-l calci în picioare. stiu eu. fiinta lui Dumnezeu? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? La Cioc zîmbetul era admis numai cînd facea el vreun spirit. si acum zece minute. însemna ca la ora lui n-aveai prilejul sa zîmbesti decît o data în opt ani! . De ce zîmbesti. N-am zîmbit. Pai ce era sa mai fac cu el. don' profesor. . Sau. m-au mîncat buzele si m-am scarpinat cu dintii! .. fiinta lui Dumnezeu . Acesta îl lua. ca te-ai necajit e foarte firesc. l-am gasit cu tot i nasturii taiati. . hm! tusi Noica. fiinta! . înfuriat. l-am aruncat pe fereastra. Tot aia-i! Vorba e ca si-au batut joc de paltonul meu... Eu mi-am facut un palton nou.. si-i spuse plin de falsa nevinovatie: . de-abia abtinîndu-se sa nu pufneasca în rîs în nasul lui Cioc. dar în momentele acelea!.. v-am mai spus? .. orice. Bine. fara nasturi?! . si cum asta se-ntîmpla o data într-o generatie scolara. se-nfurie Cioc .. îi întinse lui Noica paltonul.

Va multumesc ca mi l-ati adus!. care ar fi facut mila si celui mai neînduplecat om: . oricare ar fi fost acela. Simulescu era pregatit rareori. în timpul exercitiilor la paralele! * Printre cei mai chiulangii dintre colegii nostri din clasa a VI-a era Simulescu. ne scoteau la catedra. Noica însusi. Cine e fiinta lui Dumnezeu care a taiat nasturii la paltonul colegului vostru? Se ridica Harry Löbel. fiinta! se rasti Cioc la el. domnule profesor. . Cum. Eu.. cînd ne examinau. cred ca au fost mai multi complici. domnule profesor. pentru nimic în lume.. însa. Voia sa-l afle pe autorul "masacrului" savîrsit asupra nasturilor: . un baiat slabut si blond. si cum avusese prilejul sa se convinga ca suflat ul este cu atît mai eficace cu cît este mai aproape de colegul binevoitor. macar la cîteva materii. Vazînd ca-i merge bine si ca fratii îi suflau constiincios. si-au gasit toti nasturii taiat i la paltoane! De-abia atunci ne-am dat seama de ce Noica a facut gestul foarte putin sportiv d e a-si aere voie pîn-afara.. Stai jos. ca sa se-mbrace. în care am avut si noi Gimnastica cu Cioc. nu terminase si cu clasa. a avut absoluta nevoie de binevoitorul meu concurs. s-a complacut în situatia creata. pentru ca era greu sa-i taie sase nasturi atît de repe de! .. profesorii. sa faca în asa fel ca sa fie ascultat numai din banca. se hotarîse ca . . daca l-ar fi cunoscut. daca terminase cu Noica. care avea ora cu noi. protesta el . nu l-ar fi spus. sa cada în ghearele razbunatoare ale "zeilor didactici". va mai întreb pe ntru ultima oara? Este de prisos sa spun ca vinovatul nu s-a ridicat si nici n-a fost tradat de ce i care-l stiau.. voiam numai sa va spun ca eu. care u rma sa dea si pedepsele respective. însa. sa-l lasam pe vreun coleg. cu o mutra de pocait. Cine i-a taiat nasturii. Cio c i-a povestit si lui patania si a ramas ca ancheta sa fie facuta de Barosanul. Dar Cioc. pentru ca orice rafui ala se faceaîn familie si n-am înteles niciodata. cînd baietii s-au dus la vestiar. Nuuu . tu esti? . dupa ultima ora. si aproape doua luni de zile a fost examinat la toate materiile din banc a! Pentru aceasta. Între timp a sosit si profesorul Aurel Dinu de Franceza. La plecarea acasa. care nu stia ce motive sa mai inventeze ca sa fie asculta t din banca! De obicei.

vii la scoala. nu te dibaceste nici Barosanul! Da' acu' hai la bufet.. În spatele tau o sa stea cîtiva care or sa-ti sufle. te faci ca v rei sa te ridici. tu te proptesti în mîini. cu piciorul întins. dom'le.. tu stii ca pe-ntîiul sînt pîrlit la aproape toate materiile si nu stiu cum am so scot la capatîi! D-aia. pentru ca sa zicem.. strîmbîndu-te. . ca sa am motiv sa stau în banca mai multa vreme. ca doctorul mi-a prescris. vreau sa te rog ceva.. Pe urma. si ce vrei sa fac eu? . Bravo. ca eu nu ma-mbat cu apa rece. ca sa iau si eu note ceva mai cumsecade p-al doilea. sa-t i vad cuvîntul. Ei. te misti în voie.. stii. fac cinste! . bine-înteles fiecare cu specialitatea lui! Cînd o fi sa te-asculte si te-o chema la tabla. Lasa-te de barbi. Pai.. m-am gîndit ca n-ar fi rau sa m-asculte din banca. . m-am trezit cu el ca ma cheama deoparte si-mi spune pe un ton mai mult decît confidential: . odata ce-am spus! Numai sa reuseasca si sa nu ma dibaceasca vreunul. îti balabanesti piciorul de colo-colo. caom sti ce sa vorbim pentru tine! .Într-o buna dimineata... sa traiesti! O idee desteapta! Am stiut eu de ce-am venit la tine.. Ma. Asa aud mai bine cînd îmi sufla fratii! . ca m-am nenorocit! . si de cîte ori îl misti. ca tu. Ma Bajenarica. si te dai de gol. Eu m-am gîndit ca n-ar fi rau sa spun ca sînt anemic si ca sufar de inima. Te a sezi în banca întîia.. Bine.. Daca m-asculti pe mine si faci întocmai cum ti-am spus eu. astea-s mofturi! Uite ce sa faci. Fac. dreptul sau stîngul.. ba.. Ai spus ca faci cinste. sa lipsesti vreo doua zi le. ca poate uiti. si p-orma. ma.. dar ai grija sa vii cu piciorul bandajat solid la genunchi. las' pe noi.. asa ca sa nu -l poti misca. daca pot. faci o gr imasa de durere.. esti baiat constiincio s. sa para anchilozat. sa ma-nveti un truc. ma. scos din banca. si dupa aia mai stam de vorba! .. . Nu se prinde.. ca sa ne mai inspiram! * . apoi anunti ca ai alunecat pe gheata si ca ti-ai fracturat sau ca ti-ai luxat picioru l pe care ti-l alegi tu. fac.

Toate mergeau struna. fara sa mai treaca ceva prin prisma judecatii lui. în afara de asta. mai ales dupa piciorul întepenit. si-l ascultau cu cea mai mare indulgenta. aruncat demonstrativ afara din banca. fara sa se astepte la u n raspuns afirmativ si dispusi sa-l examineze cînd va voi el. Profesorul Dinu îsi ridica ochii spre ei si-ntreaba mirat: . Nitescu Va-sile. dupa vechiul sau obicei: . Mai ramasese Istoria si Chimia. Trei dintre cei chemati vin la catedra cu caietele în mîna si se aliniaza. desi bolnav. cup iciorul întins. întrucît aceasta parte a înscenarii ne revenea noua. Pentru el. Simulescu nu mai învata nimic. Parca am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici. Erau însa cît se poate de impresionati cînd aflau ca bietul baiat. Te doare? Ce-ai facut? Cu ce medic te tratezi? La acestea raspundeam mai mult noi decît Simulescu. în legatura cu bufetul. colegul Simulescu Valeriu îsi îndreptase notele aproape la toate materiile. care era prea obosit si plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase. profesorul întrebe. Simulescu si-a jucat rolul de invalid cu o deosebita arta. extenuat. întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotarîse ca nu este ceva prea grav. ne -am hotarît sa-l lasam din brate si sa i-o coacem. ca sa-nceapa examinarea.Ora de Franceza cu Aurel Dinu. ni se si cam acrise sa-l tot vedem în banca. si fratii începusera sa cam murmure. . Asa ca. adica pîna se încheia situatia pe trimestrul al doilea! Toti profesorii îl întrebau pe Simulescu daca este pregatit. iar noi gata sa-i suflam si sa-l scoatem din toate încurcaturile. dar ca va trebui sa stea asa cel putin o luna. ca apoi. Oprea Gheorghe si Simulescu Valeriu. sa-si compuna o privire de vitel care merge la taiere. Sa pofteasca domnii: Negulescu Petre. cel mai milos dintre toti profesorii. orice raspuns venit din sp ate era bun si-i da drumul. în scurta vreme. A facut laudabi le eforturi sa se ridice. iar figura finala i-am facut-o tot . don' profesor! Nu poate sa stea în picioare! culme de starea nenorocita în care se gasea Simulescu. numai ca Simulescu îsi cam uitase de obligatiunile lui cotidiene. Al naibii Simulescu a avut noroc sa-nceapa seria tocmai cu el. A cazut si Înduiosat la ce i-a vazut a început sa-l si-a luxat piciorul. prefacîndus e ca-l asteapta pe al patrulea. raspundea în mod automat tot ce i se sufla. . prefacut. ca era strîns bandajat . fara însa sa spuna ceva. ca sa scape mai repede. acuzîndu-l de ingratitudine! Si cum. a pregatit totusi lectiile. ca sa mai poata raspunde cu suficienta seninatate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Ramasese stabilit ca-si luxase piciorul drept din genunchi.

bazîndu-ma pe faptul ca Simulescu repeta ca un papagal tot ce auzea. ma facusem mic si nevazut ca sa-i pot sufla cît mai bine. fara sa mai cugete daca e bine sau rau.) Si cum Simulescu astepta cu nerabdare raspunsul din spate. domnule? Dar oricît de indulgent as fi. domnule? a întrebat profesorul stupefiat. Îti dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa. Profesorul. fusese elevul lui Iorga. Baiatule. Dupa primele întrebari la care Sirnuleseu a raspuns struna. dar di n nefericire s-a prapadit peste cîtiva ani din pricina surmenajului. Papa nu era crestin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pitigaiat si cu o siguranta de papagal: . Era un tînar foarte cumsecade. ca ne-am saturat de chiulurile si fitele tale. Cine nu era crestin în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu. ce e cu Papa? . Ei.eu. abia stapînindu-mi un rînjet mefistofelic. În spatele lui Simulescu. înainte de a raspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. raspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea.. nevenindu-i sa-si creada urechilor. .. tot din banca. cu atîtasenina na ivitate? Papa nu era crestin?!. bine. ca de mere acre! A-ntarcat balaia! Si i-a prins bine. nu sti u. Papa! . care . ca Simulescu.. la care Simulescu a repetat cu candoare. Si-a întors spre mine o figura plouata si plina de repros: iar eu i-am spus printre dinti: . Cum. Cum. bineînteles.Nu era crestin! Un hohot de rîs a rasunat în clasa. fa-te sanatos urgent. capul crestinatatii apusene. profesorul i-a pus urmatoarea întrebare: . Papa nu era crestin! . de se cutremurau bancile. Alta data sa judeci mai bine. de frica sa nu-i mai suflam cine stie ce trasna i. ca i-am suflat suierator. . ce mi-a venit. Si unu este prea mult. Si l-am facut de basm! Îi venise rîndul sa-l asculte la Istorie. convins ca nu fusese auzit: .. la gîndul celor c eaveau sa urmeze: . domnule Simulescu? Cum poti sa debitezi asemenea ineptii. Costin. dirijat de mine.

Sînt logaritmi. iar acei care predau aceste discipline de învatamînt purtau denumirea de "maestri". si izbucni: . mai intra si prin clase la anumite ore de învatamînt. poate si pe . logaritmi. Si-n cele din urma a scos-o bine la capat. Asta era prea mult! Subdirectorul nu se mai putu abtine în fata acestei impasibilitati a profesorului de Matematici. ca ultima ora de curs. nu? . S-a uitat sever la profeso r. A deschis usa în cet si. mustacind uimit si enervat. cel la care se facea scandal mai mare. A nimerit la clasa a VIl-a reala.. El se ocupa mai mult de administratia liceului. Subiecte de conversatie cu elevii se gaseau dest ule. Odata însa s-a facut de pomina cu aceste mici si nevinovate inspectii pseudodidact ice ale lui. domnule subdirector! . domnule Stoicescu. A mai privit înc a o data la elevii care. înainte de vacanta. îsi vedeau de lucrare înainte: deschideau niste cart i ce le aveau pe masa. Bine. ci numai gimnaziul si o scoala de specialitate. de Germana. Caligrafia si Gimnastica erau socotite "dexteritati". se poate una ca asta?! Nu vedeti ca elevii copiaz a din carti în fata dumneavoastra? Profesorul surîse îngaduitor si raspunse amuzat: . fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastica. slab profesor. * Pe vremea noastra: Muzica. Desenul. si probabil si la alte licee cu profesori cumse cade. cu tropaieli de p icioare si rîsete interminabile. bine. deodata a încremenit. tocmai la o teza de Matematici. chiar în legatura cu materia de învatamînt. logaritmi. numai bunavointa sa fi fost! Dintre toti profesorii. s-a apucat sa citeasca si sa raspunda cum tre buia. însa fara o prea mare cultura generala. ca sa-si arate totusi autoritatea . întrucît foarte multi dintre ei nu aveau la baza lice ul. acesta statea pe catedra linistit si privea pe deasupra bancilor. nu de profesori. Într-un timp. si mai ales numai din capul lui. dar . imperturbabili. se uitau în ele pe îndelete. apoi scriau în caietele de teza.sa-l faca de rîs si la alte materii. Dar bine. sa nu se asculte. era doar subdirector. de reparatii. dar sa-i învete pe dinafara! * Era o traditie la liceul nostru.. curatenie etc. dupa vacanta de iarn a si de primavara. si prima ora de curs. era Carol Fischer. foarte inimos si bun gospodar. cînd si cînd.

pe care însa îl prezentai castorului. mai ales cînd. si nu stiam ma car sa scriem cu litere gotice. sa faca scurta la mîna de atîta "gimnastica'! În mod automat. iar elevii îl duceau cum voiau ei. Cuvintele stiute variau de la ele v la elev. si-l punea sa trad uca bucata. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedra pe vreunul care stia nemteste din familie. sau care venise de la Evanghelica. care ne fusese dascal de nemteste din cursul inferior. Prima ora de Germana dupa vacanta de iarna. respectiv CiureaStapînu l. Chiorul este mort de oboseala si-i vine s-adoarma de-a-npicioarele. de vocabular. prefacîndu-se ca le gusta si se amuza într adevar. stia ca sîntem "clei'' la materia lui. îsi tinea mîna în pozitia indicata deregia cvatei situatii didactice! Asa încît. ace asta muncadidactica o îndeplinea seful clasei. Bineînteles ca rareori se-ntîmpla ca vreunul dintre cuvintele înregistrate pe foaia volanta sa figureze si în bucata de lectura pe care urma s-o traduci! Ca sa nu ne-ncurcam la articole. asa cum s-ar fi cuvenit. conveniseram cu cestorul. Habar n-aveam de gramatica. la "die". la "Wilhelm Tell" de Schiller. Noi scriam traducerea pe maculator si trebuia sa scoatem cuvinte acasa. desi îi pare nespus de rau ca nu va lua parte. Fischer facea spirite slabe. rîdeau cu hohote. pregatiti de rîsete si galagie. cînd rostea cuvîntul în româneste. Ieseai la lectie cu caietul de cuvinte. ca la "der" sa tina mîna pe caiet. A sosit de l a niste rude din Focsani chiar în noaptea trecuta si nu mai poate de somn. pe care le scria pe-o foaie volanta. În asemenea împrejurari. venind în clasa. Se hotara ste sa se culce cu capul pe banca. mai ales cînd era vorb a de traducere. la falca. iar la "das". nu profesorului. întreba cuvinte cam de felul urmatoarelor. Toti asteptam sosirea profesorului c u multa voie buna. numai pentru placerea de a face galagie. Se supara însa deseori. pusa în caiet. . la cap! Ajunsese într-un timp. gasea vreun baiat afara din banca. bietul Ciurea. Fischer. Datorita acestui fapt.ntru ca nu stia prea bine româneste. ajunsesem în clasa a VI-a. cum ar fi trebuit. la rîsetele care se stia ca vor veni. fiecare elev stia bine cam 20. judecata era scurta. dar baietii.30 de cuvinte nemtesti. Fischer se plictisea sa te-asculte cuvinte. pe undeva prin fund. nici pomeneala.

nu învata nici unul. fratele meu cel mic! si. fara sa astepte sa deschizi gura macar.. Profesorul! (mîna pe caiet). nu s-a încurcat: . înainte de a-si pune capul pe banca. pentru ca el stia ca habar n-avem de aceste chestiuni gramatical e. cu un creion "Hardmuth" nr. Palaria mea cea rosie. Der Leopard! . . acuma. articole si adjective. fie ca ti-o suflau b aietii. ascultîndu-ne declinari sau conjugari . Herr Lehrer". de rau. a coace" etc. i-a spus lui Löbel Harry: .. care nu se gîndea niciodata la cuvintele pe care le-asculta cestorul. Amurgul! (mîna ia falca). Pe cel prins afara din banca îl lua de ureche. desi toti stiam exact ce ne da sa declinam sau sa conjuga m. facut iarna p efrig. odata. 3. si la revedere. ca sa se mai odihneasca de drumul greu. ma. se-nfuria si ne pedepsea. ca sa ne pedepseasca pe toti.. spunea: . Ajunge! Traduce. pîna cînd Fischer. Foaia! (mîna la cap). La care se auzea raspunsul sigur. îi punea nota rea si-l trimitea la loc! În aceasta prima ora de Germana.. printre rîndurile de tipar. avînd de fapt o reprezentare grafica în asociatie cu textul german. . calul meu cel alb. de parca ar fi pus aceeasi si aceeasi placa de patefon: .. Leopardul! . le lua de la început si le repeta. Der Lehrer! . automat. de elev care a învatat la Germana toata ziua. mogarule. te punea sa-i declini urmatoarele combinatii de substantive cu pronume. ca un papagal. mogarale! Daca nu te-ntreba verbe. A falfai. la care .. Boghici Constantin i-a raspuns: "Aufwiedersehen. sa-i raspunda cum trebuia pe nemteste "a fîlfîi. cu litere gotice! Curios este faptul ca. îl tragea pîna la catedra. Das Blatt! Si asa mai departe. dupa vacanta de iarna. ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe. îl asculta verbe neregulate sau declinari. cu ciocul ascutit subtire! Cînd gasea însa vreun baiat afara din banca sau îl supara vreunul în cursul lectiei.dintre care. stiind dinainte ca n-ai sa raspun zi: . vot de blam pe c are si-l da singur. Die Dämmerung! .. cele mai multe nu aveau nici o legatura cu textul piesei: . continua: doi. traducerea mergea: fie ca o învatai de-acasa. iar el. De fiecare data întreba în mod invariabil. a germina. toti erau convinsi ca ne vom distra "gras" si ca vom rîde cu lacrimi la ora lui Fischer. a germina. doi si la revedere. a cuace. atunci cînd vrea sa ne încuie. fie ca o scriai în carte. Chiorul s-a aranjat în fund. ci era multumit s-auda ca elevul raspunde la-ntrebare. macar de haz.. si. ce mai astepti? De bine.

ca se rîde în clasa. Constantinescu Teodor. c asa rîd si eu! . Boroianu Ion. în linistea aceea mormîntala. aici. Bine. aici. ca Fischer a si intrat pe usa si. si Dinulesc uStelian! Löbel. n-avea grija. Aha. tobele si trandafirii mîncati de sarbatori. a dat d e Zanescu Stefan afara din banca. mogarilor!" Chiorul dormea sforaind usor si poate visa la caltabosii. Bineînteles ca scena la care ne asteptam s-a repetat si de asta data: l-a luat pe Zanescu de-o ureche si l-a dus la catedra.. în familie. cînd aude ca-l cheama pe Chiorul la lectie.. si mai ales cum pretindea el... Chiorule. a cuace. ghinion. haaaa! Clasa. mogarule. ca nu stia ce sa creada. la Focsani! Fischer continua: . aici. a germina.. înfuriat ca n-a fost asteptat în ordine. Sa mai pufteasca si buierii: Cohn Zalman.. dom'le. ha. si "la revedere. ca-ti fac eu se mn cînd o fi de rîs! Nici n-a atipit bine Chiorul... lasa. cînd o fi haiul mai mare si s-o rîde mai vîrtos. linistit.. asa c um se cuvenea unui profesor. zicîndu-i: . de unul singur: . tu culca-te acolo. se zapaceste si-i face semn cucot ul în coaste: . Chiorule! Chiorul crede. si a-ncep ut sa asculte: . ha. si Condurateanu Vasile! Statistica imediata: 2X3=6 în total. si-odata. Ba. sare-n sus în banca. doi si la revedere! Asta n-ar fi fost nimic. fa-mi si mie cu cotul. aici! A fîlfai. Sa pufteasca buierii: Azimioara Ion. ha. dar Fischer. încremenita o clipa.. ba. bate cu mîinile-n pupitru si-ncepe sa rîda ca un scos din minti. Ha.. izbucneste într-un rîs .. n-a mai tinut seama de t raditia de armistitiu. din prima lectie de dupa vacanta. dupa conventia facuta. între banca si catedra.. Harry.

a venit în clasa cu o lista în mîna si a început sa citeasca un întreg pomelnic de elevi.. Parca acelasi fluid electric a trecut prin inima si creierul nostru. pe care Fischer cît abia poate sa-l stapîneasca. ai înnebunit?! Ia sa puftesti cu mine la Cancelarie. fara dare de mîna.. ca sa-si poata întretine frati mai mici. cu sila. va rog din suflet. a îndra znit sa spuna. si s-a îndreptat încet înspre usa. Barosanul a înteles si a aranjat lucrurile în asa fel ca toata lumea sa fie multumit a. dadea semne de al ienatie mintala! Chiorul. fara nici o exceptie.. alene. ca li se ofera prilejul sa "chiuleasca oficial". cu variantele respective. Domnule subdirector. Avea o haina întoarsa. abia atunci. de unde s-a întors ca sa ne salute. . ca noi.. toti. . . si unuldint re cei mai buni elevi din clasa.. i-a spus adevarul. dupa diagnosticul lui Fischer. mogarule. Si-a strîns cu grija cartile într-un ghiozdan de pînza gri. cu asentimentul directiunii. Printre acestia era si Pîrvu Dumitru. Nu pot uita însa ziua aceea în care noul subdirector. cu glasul întretaiat: . baiat de tîmplar. Si-atunci. altii.nemaipomenit. ci m ai dadea si meditatii. toata întîmplarea a fost povestita Barosanului. roasa si peticita la mîneci si coate si un pulover lucrat din ramasite de lîna. fara sa paraseasca banca. dupa oare a strigat cu aroganta: . la sfîrsitul or ei! Cum era fatal. fiind elevi silitori. am de luat poimîine de la niste meditatii. stiind.. ca dealtfel si noi toti. E pacat sa pierd doua zile de explicatii. va rog. Cei cititi sa paraseasca clasa imediat! Sînt eliminati pîna vor aduce banii de taxa! Si-atunci au început sa se ridice: unii.. toti am fost mai atenti la înfatisarea lui Pîrvu Dumitru. si.. am fost în acelasi gînd exprimat de Ciurea: . dar t oti. Ce. S-a ridicat si. amînati-ma numai doua zile. * Scena ce urmeaza s-a repetat de multe ori de-a lungul celor opt ani de liceu.. ce mina de aur este inima Barosanului.. vadit indispusi. Slabeste-ma cu astfel de milogeli! . însotit de casierul liceului. cu cererea categorica de a-l elimina pe Chiorul care. Lasa discutia si pleaca imediat! mîrîi subdirectorul fericit ca poate sa-si aratea utoritatea macar în astfel de împrejurari. cu figurile radiind de bucurie. pecare nu-l prea bagam în seama si care n-avea numai grija învataturii.

. . Ora a treia. la trigo ane sau lacornuri. dumneata. . . baieti. . . faci si dumneata pe niznaiul? Pentru ca n-a platit taxa! . ridicîndu-si sprîncenele-i stufoase în chip de accent circumflex. .. Atunci. ne-am gîndit ca n-o sa fie prea mare lucru sa renuntam si noi pe ziua de astazi la sandviciuri.. Ce parere aveti? . domnului subdirector chitanta. Cum asa.. doar adineauri. . . .... . domnule subdirector! . ca eu nu stiu nimic. ala cu milogeala. Dar de unde ati strîns atîtia bani pentru taxa lui Pîrvu?! ... . . . Mai baieti. interveni placid: . . dar a platit-o! . De ce sa plece. . dom'le subdirector? . Putin regim nu ne strica. .. la limonada. domnule diriginte. . cînd subdirectorul trecu în inspectie sa vada daca nu cumva vreunul din cei eliminati s-a întors l-a gasit pe Pîrvu stînd linistit în banca si citind.. . Ciurea-Stâpînul. nu e acum! Pîrvule. * La ora de dirigentie ce-o aveam chiar în acea zi. Adineauri. raspunse Ciurea sec si îsi vazu de treaba. Barosanul ne-a spus vadit impresionat: . . . ma scuzati. rata de 500 de lei achitata astazi! . Hei.. . Pai.. Ba da. Asa!. Ma iertati ca va contrazic. Cum asa? facu subdirectorul cu adînca mirare. n-ai înteles ce ti-am spus eu acum doua ore? . arata-i. stiti ce m-am gîndit?. Cînd si-o termina facultatea si-o încasa prima leafa. în rîsetele noastre pline de o nemaipomenita satisfactie. seful clasei.. . te rog... sa stiti ca mi-a placut! Ideea pe care ati avut-o va face cinst e. de ce n-ai plecat? Aci. . . Bravo. Ce. . ... s-a ridicat Ciurea. Poftiti.

nu numa i ca fizic. dar si ca pregatire stiintifica. bunicele chiar.. Niculescu-Brailiteanu. iar Barosanul adauga: . iar regulamentul scolar prevedea ca m . Cu cît dezgust si dispret îl urmaream pe Plopeanu. o profunda antipatie. Un om cu o figura plina de rautate si cu un suflet asemanator. ne cerea sa-i descriem toate experiente le pe care el nici nu se gîndise sa ni le faca macar! Bineînteles ca în aceste conditii sentimentul de capetenie pe care-l aveam pentru acest om era. ceea ce-i atragea nenumarate ironii din partea noastra si aveam impresia ca tot ce spune învatase ca un papagal . pentru ca în anul urmator a fugit de lazaristi. ca atunci multe s-ar fi schimbat si educatia noastra n-ar fi avut de suferit. vorba vine . ce ea ce ne indigna si ni se parea strigator la cer. pentru ca profesorul avea intentia sa ne dea media "rau. Simtea o deosebita placere cînd putea sa ne încondeieze.Pîrvu ne-a fagaduit sa ne invite la o masa la "Buturuga" din Cismigiu! Clasa rîse usor. Cu toate ca nu ne facea lectiile cum trebuia si ca experientele îi reuseau rareori ." pe trimestrul al III-lea. cum se zicea ca fuge dracul de tamîie! Situatia clasei noastre. nu se pricepea sa faca experiente. bieti elevi? Nu aveam libertatea de a ne alege dascalii. ne-a venit un profesor suplinitor înalt si slab.. Explica prost. la Chimie. Admirabil!. si asta. printre altele. Ciudat era faptul ca multi dintre noi aveam note de trecere la toate materiile. a trebuit sa înghitim si l-am suportat pe Plopeanu un an. unul dintre cei mai buni pedagogi în materie. Fizico-Chimicele. se prezenta grava. ci dimpotriva! Asa.. si probabil si a celorlalte clase unde Plopeanu preda . Numai ca va rog sa nu uitati atunci sa ma invitati si pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a. ne pretindea totusi sa-i stim tot ce e în carte si. si mai multi de jumatate din clasa aveam note rele la Fizico-Chimice. de la orele c aruiaplecai cu lectia învatata. dupa uriase eforturi. Nenorocul lui era ca anul trecut îl avuseseram profesor la Fizico-Chimice pe Gh. iar la Fizico-Chimice eram cazuti! Cîtiva eram amenintati chiar cu repetentia. ca elevii din Japonia.. gîndindu-ne la farmecul stiintific al orelor lui Brailiteanu! Dar ce puteam face noi. deacasa.

începura sa mi se depene în mintea chinuita de griji toate nazdravaniile fîcute "Chimistului". . luati dumneavoastra un covrig si înfasurati-l cu sfoara. în aceste zile de mai verde-auriu. . . Si avea bietul om dreptate. spuse el. Ca într-un jurnal cinematografic. cum îl porecliseram noi! Aproape ca nu fusese ora sa nu faca cîte una boacana. . . însa dusmania cea mare a profesorului ne-o atrasesera sotiile nenumarate pe care i le facuseram în d ecurs de un an de zile. indiferent la ce materie. . cît si eu. . . cel mai bun coleg al meu din liceu. covrigul trebuie sa fie simplu sau cu susan? O eruptie de rîs îi acoperi cuvintele pline de observatii pe care mi le adresa. atrage dupa sine repe tentia. (În acel an se dadeau calificative. insuficient pe al doilea. . Cu acel prilej m-a luat la ochi. . . ca nu-i reuseau decît foarte rar.. Ah.. Ca sa pricepeti mai bine înfatisarea acestui inel. în afara de respectiva notare în condica clasei. .) Atît Ionas Moscu. . domn ule Bajenuaru? Ridicasem mîna: m-am sculat foarte cuminte în picioare si l-am întrebat cu cea mai mare seriozitate: . Domnule profesor.. . . pe trimestrul al III-lea. . ce plin de amaraciune priveam Cismigiul pe ferestrele laboratorului. Odata ne explica la Fizica despre Inelul lui Gramm. . si vreo doua trei no tari cu "rau" pe al treilea! Aceste note proaste se datorau în buna parte nestiintei noastre.. . spre marea satisfactie a clasei si spre usurarea sufletului no stru. Veti avea astfel imaginea. si cu cîta duiosie ma autocompatimeam ca nu voi avea fericirea sa ma bucur de odihna unei vacante linistite.. . . nu note. va rog. . Ce doresti. dar cu toate acestea. .edia "rau". Chimistul cauta cu lumînarea ocazia sa scape de experiente. . . eram într-o situatie asemanatoare: insuficient pe întîiul.

. es te numai si numai din pricina timpului urît de afara. . dar si la "magnetism" motiva ca e umed afara. .. ca am îndeplinit toate conditiile necesare pentru ca experienta noastra sa reuseasca pe deplin... . . Sst! Tacere. S-au miscat. Pentru ca experienta sa fie considerata reusita. ne dadu urmatoarele explicari suplimentare: . .. . si nu numai laelectr icitate. baietii bagasera de seama ca profesorul nu stie sa faca experiente si-neepusera sa-l cam ia peste picior. Daca experienta nu ne-a reusit însa. începura sa strige. Ati vazut. trebuia ca foitele de metal sa devieze. . . încerca el o "captatio benevolentiae". Asa a dus-o ilustrul dascal cu experientele mai tot timpul. ca sa se poata vedea scînteile electrice. Taceti. cum se misca! Aaa! Haaaa! . si asteptam sa se stinga lumina. ca sa ramînem în întuneric complet. facuse nu stiu ce experiente la "Electricitatea statica" si. domnilor! se-nfurie el. ba! se apostrofara baietii între ei.... ca daca vorbiti. . nu-i reusisera.. . Ne luaseram de mîini. si d-aia nu-i iese experienta cum trebuie! Azi asa. A frecat el electroscopul. ca de obicei. Dumneavoastra stiti. .. . . baietii.. ca experientele de electricitate nu reusesc atunci cînd afara e umezeala. domnilor.. conform instructiunilor primite de la profesor. La una din lectii. mîine asa. dom'le! Uite. ..Se ferea cînd punea cîte-o substanta în eprubeta.... cu o mutra radioasa. a facut ce s-a priceput. iar el prinsese un necaz înversu nat pe cîtiva dintre noi care nu-i dam pace niciodata.. . . . trebuia sa ne faca o experienta foarte frumoasa si interesant a cu "butelia de Leyda'" În laborator era întuneric. Cum afara era umezeala si burnita. Toti elevii ne ridicaseram în picioare si ne tineam de mîini: prin noi tr ebuia sa treaca un curent electric. se trasesera obloanele. . abia abtinîndu-se de rîs. se impresioneaza electroscopul! . Mult s-a mai rîs si la experienta cu electroscopul... dar zadarnic. prefacîndu-se seriosi: ... . . de parca-i era frica sa nu-i sarpan ochi! Pe trimestrul I. . . foitele ramîneau la loc! Atunci.. el.

ca prin farmec. a strigat: . ca altfel renunt la experienta! .. pentru ca profesorul a aprins lumina s i. ca n-aveam nici noi chef întotdeauna de pozne. si.. Iarasi dumneata? tipa el. si care reusisera pe deplin. . ridicîndu-ma în picioare! Mai ales ca e o vreme splendida. Era un motiv în plus ca sa n-avem nici o stima pentru pregatirea lui stiintifica s i ca . . E pacat sa renuntam si la asta. . .. . Cei cu inima româna" Din pacate. . Am sa va scad nota la toti cu doua puncte si am sa va elimin. din cinci în cinci . scandalizat la culme. Ni se parea tare ciudat si ne uimise grozav faptul ca domnul Eduard. Chimistul nostru facea ce facea si gasea cîte un moti v binecuvîntat ca sa ne spuna: "Luati mai departe cutare lectie. . ca. spre deosebire de profesor. . se auzi un cor care lar fi pus pe gînduri pîna si pe batrînul nostru profesor de muzica Mos Costescu-Coana Batista! "Hai sa dam mîna cu mîna. St ai jos. se pricepe sa execute experientele eu atîta succes. . nu reuseste sau nu poate sa reuseasca. sau iesi afara!. . . din cutare cauza!" Preparatele pentru experiente i le pregatea laborantul liceului. caruia îi reuseau din an în pasti. care ne facuse întîmplator si cîteva experiente laune le lectii .. foarte frumoase. Pentru ca sînteti necuviinciosi. . întrucît experienta. domnul Eduard Slavcovschi. cititi experienta din c arte! .. Chiar daca eram linistiti si-l lasam sa-si predea lectiile nesuparat. nerusinatilor! Stati linistiti.. interesante..Dar nici nu se stinsese bine becul. . un student eminent. deodata. dom' profesor! ripostai eu.. Nu-mi pot face experientele din cauza dumitale.. . corul n-a mai putut continua. . . na reusit. . care aveast ersul rol de a pune la dispozitia profesorului aparatele si substantele necesare pentru Fizico-Chimice. . ..

si-n cele din urma îmi aruncai ochii spre Mos cu. ies. la care noi raspundeam cu surîsur i angelice! . . avem acetilena. îmi privii numarul de ordine de pe mîneca. sinteza acetilenei! Eu luai creta de cap si-ncepui sa-i jupoi hîrtia.. Glasul taios al profesorului ma trezi brusc din reveria în care cazusem. îti mai pun un "rau". Hm! hm! Avem. Stiu!. . Si asta n-arfi fost nimic. mai curînd chiar decît asteptam. Bine. odata! Stii? . Sa-l chemam pe domnul Eduard. în timpul explicatiei mele? ma întreba Chimistul. Si acesta se ivea deseori. Asta.sa-l luam în rîs de cîte ori ne dadea prilejul. don' profesor! El se-nrosea si ne-arunca niste priviri asasine. Hai.! Hm! Carbon hidrogen 6! CH6! . domnule. ca nu mai ramasesem corijent niciodata pîna atunci: dar. cu toate ca aveam note bune la toate celelalte materii! Si slaba speranta de îndreptare cu atîtia "rau" în oral! O palida licarire mi-o mai da viitoarea teza! . 1282. Sinteza acetilenei? . si-ti arde de zîmbit în banca! Poftim la loc! "Rau". Cum? .. . de cîte ori nu-i reusea cîte oexp erienta si se scuza. îi citii cifrele încet.. zic eu. puteam saramîn repetent chiar. . .. domnule.. .. m-ati mai ascultat si lectia trecuta. El eradesperat.. noi îi spuneam. Ce altceva. Daca nu iesi. Poftim la lectie! . De ce zîmbesti. . ci la fotograf. dar. dar n-auzeam nimic. . don' profesor. invocînd diferite motive. .. Da. * Eram sigur si eu. în urma notelor obtinute de mine pe trimestrul al treilea. Îmi aminteam de alte lucruri petrecute tot în clasa.. Îmi sufla. si clasa. . . . Ma cuprinse o toropeala dulce. ce altceva? Dumneata n-ai idee de chimie organica. desi m-ar fi mîhnit foarte mult. dati-mi altceva! . . îi admirai albastrul frumos ca ce rul senin. ..... don' profesor. Ia vorbeste dumneata despre "sinteza acetilenei"! . vream sa zic. . . Atunci ma hotarîi sa ies. Necazul cel mai mare i-l provocam profesorului cînd.. îmi îndreptai gulerul tunicii. . si mi-ati pus "rau". odinioara. din care ma trezi din nou glasul taios al Chimistului: . N-o stiu p-asta. Începui sa tusesc. ca sa-mi treaca timpul si sa-mi pot rascoli amintirile în legatura cu chimia organica si mai ales cu blestemata de "si nteza a acetilenei". rînjind binevoitori: . domnule. . de parca n-as fi fost la lectie. ca profesorul se hotarîse sa ma lase corijent. ...

iam spus cu seninatate: . Mai aveam douasaptamîni pîna la sfîrsitul anului. ca sa-mi îndrept notele. sa ne faca teze le dupa carte si. cu cîtiva dintre colegii nostri. a banuit imediat cam la ce se poate astepta de la noi. pe care nu stiu de ce nu-i învatasem. asa. Ma apucai serios de carte si-nvatai într-o zi si o noapte ce nu-nvatasem în doua lun i de scoala. Dar sfînta mai e vorba românului: "Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din tîrg". "crema" elevilor lui.. Dom'le profesor. imediat îmi mai înmultea seria cu un "rau"! Ce era de facut? Îmi pierise gustul de sotii si nazdravanii. acolo! Printre cei cinci candidati..De ascultat. nu stiam. mutîndu-ne în diferite parti ale salii. Cînd s-a dat teza la Chimie. ne asezaseram toti în prim ele banci din laborator si asteptam în liniste sosirea profesorului si începerea tezei. cu un scop bine determinat. vreo cîtiva am lipsit. daca. Ca niste elevi sîrguinciosi si cu cele mai bune intentii. ci scriem ceva. bineînteles. Lectia urmatoare ne-am prezentat la ora respectiva si. afara de "acizii-alcooli". ca sa vada. si repetentia îmi batea la usa. de ochii profesorului. mai era si Moscu lonas. el ca nu stam degeaba.. nu-mi punea nota. Apoi. cînd a venit profesorul. noi am lipsit la teza si vrem sa dam acum! Aranjaseram din vreme. nici prin cap nu-i trecea Chimistului! Daca mantreba ceva si-i raspundeam frumos. în afara de mine. Chimistul. însa. Asta. însa. sa ni le dea pe sub banca! Pîna atunci noi am fi facut niste teze fictive. acum stiam chimia organica la perfectie. însâ. cu cinci minute înainte de a suna. dupa ce ne-a izolat. lasînd între noi si ceilalti colegi doua rînduri de banci . si ne-a risipit numaidecît..

zîmbind sigur de succesul pe care-l va obtine! Dar sfîrsitul orei a sosit. habar n-avea de subiectul dat. îsi ducea mîna la frunte a gîndire. Asa. din toa ta Chimia. înciudat parca de faptul ca scrie atît de neobosit: . . acolo. se asezase drept în spatele meu! Desi subiectul dat începea cu acizii-alcooli. vazîndu-l atît de activ. si acum. va rog.. a dictat fiecaruia cîte un subiect si s-a asezat în spatele nostru. tratai alco olii.. sa închei! . domnule Moscu.. si pîna la sfîrsit nu ma lasa e i. scrieti. La perfectie. îi spuse: . iar mie. Moscu ce s-a gîndit: "Ma. terminai teza satisfacut (era o teza buna. Trebuia sa trec acum la aciziialcooli. Cu cinci minute înainte de a suna. nici gînd. ca sa sup ravegheze orice miscare.. din nefericire. iar cînd acesta ajunse la el. asa ca terminai repede. asa ca ma hotarîi sa scr iu cum m-oi pricepe! De copiat. dar despre "acizii-alcooli"'. l-a întrebat într-un timp. ca sa-mi dovedeasca simpatia de care ma bucur în ochii lui.goale. don' profesor! i-a raspuns Moscu.. pe care-i stiam la perfectie. îmi cazusera "acizii-alcooli si aminele"! Despre amine stiam. nici pomeneala nu era. îl fac praf! Dar. se apuca sa scrie din nou. Un moment. peste pupaza ! Cum nu putea sa copieze si cum nici subiectul nu-l stia. dar ce sa scriu. cînd habar n-aveam! Atunci ma gîndii sa fac p-ala care n-a înteles subiectul acizii-alcooli. fratii. ce e drept) la gîndul ca.. ca sa creada ca stiu subiectul. iarasi scria. dar acesta a fost. Vazînd ca profesorul începe sa strînga tezele. fara ca odata cu el sa-i soseasca lui Moscu si mult asteptata teza fabricata de colegi! Moscu se oprise din scris. pentru ca profesorul. eu începui teza cu aminele. Ia sa scriu eu. nu face sa ma vada Chimistul ca nu scriu nimic. ceva ce m i-o trasni prin minte.. daca n-o observa ca am schimbat subiectul. nimic! Ca sa mai trag nadejde la teza facuta de colegi. Ei. cu bietul Moscu s-a întîmplat ceva cu totulnep revazut! Moscu tot mai nadajduia în teza facuta de colegi si credea ca-i va sosi ca un cola cde salvare în ultima clipa! De sosit un colac tot i-a sosit. Iarasi mai sta în contemplatie! Profesorul. merge.. va rog. merge? . N-aveam cine stie ce de scris. pe mine!" A scris Moscu de zor toata ora.. cînd a sunat clopotelul de iesire.. domnilor! Bietul Ionas Moscu era disperat. Se mai oprea din cînd în cînd.

îi spuse m ai rugator ca niciodata: . . Îsi ridica sprîncenele. îsi strîmba buzele. va rog! Ce punctuatie?! facu mirat Chimistul. Ei bine.. spuse: .. din Chimia organica. ca sa nu i-o dea. smulse teza din mîna lu i Moscu si se uita sa vada ce a scris.. saracul. De data asta.. o clipa numai! V-o aduc eu la catedra! Banuind ca nu e lucru curat la mijloc. scriemîndata . continua Chimistul..Chimistul îl lasa. ascultati. ca atunci! . ca încep sa va citesc: «Aldehidele.. Moscu.. Duhuladevarului. dar Moscu o apuca si el. lasa ca nu e teza la Româna! Da-oncoace.. care banuia ca s-a petrecut ceva cu totul neobisnuit. încretindu-si fruntea cu adînca mirare si. care face parte. a avut la teza subiectul "Aldehdele". încerca el sa potoleasca hohotele de rîs ale baietilor.. si trecu la altul. care nu voia cu nici un chip sa-i dea teza. începu el. însa fara prea mare graba. va rog. Nu. Cred ca niciodata Chimistul nostru n-a fost ascultat cu mai multa atentie de cat re elevii lui. . Mo scu. sa corectez punctuatia! Lasa. se linisti ca prin farmec. va rog. ci la fond. La teza. .. si stia el. profesorul puse mîna pe teza si voi s-o ia. carele pretutin deni esti si toate le împlinesti"» si asa mai departe. ca nu ma uit eu la punctuatie. la stiinta dumitale! . Doua minute. pentru ca am foarte multe pe cap . pentru ca e foarte interesanta! Clasa. Mîngîietorule. Punctuatia. ca sa va citesc cîteva rînduri din teza la Chimie a colegului dumneavoastra. interesant si mai ales nostimsubiect. Pentru a trata acest original. dupa cîte mai tin si eu minte . de ce. va rog. "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pre . va rog. Apoi.. Apoi veni din nou la Moscu. intrigat si indignat d e atitudinea foarte putin cuviincioasa si nejustificata a elevului sau. iata cum a tratat dînsul acest subiect de Chimie. atunci profesorul. dom'le Moscu! rîse acru profesorul. trebuie mai întîi si mai întîi de toate sastim la pe rfectie urmatoarele: "Împarate ceresc. cu toata atentia. Domnul Moscu.. Ascultati. adresîndu-se clasei. ascultati ce mai scrie: «Daca observam ca tot nu ne-a venit inspiratia.

a scapat cu o sapuneala zdravana si cu "ins" în teza. . . repetentia! Necazul meu era si mai mare ca la toti profesorii aveam numai mediile "foarte bi ne" si "bine". Iar pe teza mea erau scrise urmatoarele: Acesta a fost subiectul dat... . Ca trebuia sa ramîn corijent era acum floare la ureche. pentru Dumnezeu?! Moscu..» si asa mai departe! Dar bine. profesor de Chimie la Universitatea din Cluj. domnule Moscu. Ma.. care era nepotul lui Barba. Nu exista formula pe c are sa n-o stiu.. ai? Nu prea m erge. si sa ramîn din pricina Chimiei?! Profesorul ma ocolea acum si nu mai voia sa m-asculte nici în ruptul capului. . chiar de Chimie organica. ca sa nu ne dea prilej de scandal. don' profesor. unul asa. .. Un singur "suficient" la Latina. . Eu cred. Moscu. confunzi Chimia cu Religia. eu. dar cum o sa vorbesc eu cu el pentru tine? Sa-l rog pentru nepotu-meu.. . se ridica demn în picioare si spuse raspicat: . sau "Acizii-alcooli"? Rau! Si toata teza era taiata. de cunoscut... domnule. pe drept. spuse Moscu netulburat si pe acelasi ton cu profesorul. . l-am întrebat: . * Lectia urmatoare ne aduse tezele. Unchiu-meu. iar profesorul . Unchiule. sa vedeti. . ma îngrozea. . venisel a Bucuresti pentru vreo saptamîna si trasese la noi. cum vorbea.. sa vorbesti cu el. . vazînd ca partida e pierduta. .. însa. stiti.. da' sa vedem si ce parere vor avea ceilalti domni profesori despre teza as ta! . îmi raspunse el nazal. si asa. ca vrea sa ma lase! .. iar eu stiam toata materia cum nu se putea mai bine. . iesi repede. Sa vedeti. Nu. în întregime. Eu. Dan Radulescu. stiind ca este cunoscut d e toti profesorii de Chimie si ca cei mai multi dintre ei i-au fost elevi. pentru ca nu scrisese nimic desp re subiectul dat. . . . . Da. .. nu cumva îl cunosti dumneata pe Plopeanu.. îl cunosc.. mocofane.Tine". am mîndria sa spun ca vreo trei seri la rînd am fost meditat la Chimie de catre un profesor universitar. . decît titlul. cu creion albastru.. ca vor avea o parere cît se poate de ortodoxa! La care clasa izbucni într-un rîs si mai zgomotos ca cel de pîn-atunci. dar. nu exista experienta pe care sa n-o cunosc! Ba.. . . .

a insistat asupra unor formule. ce el nu facuse niciodata. . întîmplator. Ce e. Tata îmi fagadui ca se va duce. tot timpul cît a d urat ora suplimentara. La ora suplimentara pentru îndreptarea notelor.. sa -i spuna ca stiu bine si se ma examineze macar o data. . Daca e greu! . . .. ca esti caraghios! E cea mai usoara si cea ma ifrumoasa stiinta! Ia da cartea încoa'! Adu si maculatorul! Asa.. si se tinu de cuvînt. A stat bietul unchiu-meu trei seri la rînd de capul meu. .tu ce crezi? De ce n-ai învatat? . ca stiam acum atîta carte. sa nu-mi zici mie unchiule! Si asa a fost... fara deosebire. ... Este adevarat. A început sa examineze si. Sa-ti fac eu ni ste rezumate. daca profesorul meu nu voia sa ma maiascu lte? Ma gîndii atunci sa-l rog pe tata sa se duca pe la liceu. zîmbet care nu l-a parasit o clipa. stiti toata materia anului.. ceea. . iar daca.. ma. . . Grea Chimia?! Fugi. . însa. ne-a cerut sa descompunem în valente. . de la prima serie. de s-a facut asa de cumsecade? Nu e d-a buna! Sa stiti ca a intrat în anul mortii! Pe Moscu si pe mine ne-a ascultat ceva mai mult si mai greu decît pe ceilalti. te-ajuta. . te încurcai. . . chestiuni elementare. ma. si daca n-ai sa-nveti tu toata "organica" în trei zile. amîndoi aveti media generala.. . . cu el. si-n sfîrsit nea spus: . Chimistul a intrat în clasa tacut si cu zîmbet ironic în coltul gurii. Întreba usor.. Greu?. . Se vedea bine ca are de gînd sa ne dea drumul. dar m-aînvat at "chimia organica'' la perfectie! Ce folos. . cînd are Chimistul ore. am ramas trasniti de bunavointa pe care ne-o arata tuturor. cu formule-n regula.. În clasa înfiorata de o fericita emotie pluteau soapte de adînca si justificatanedumer ire de la o banca la alta: . . . Era tare îngrijorat si el de fap tul ca puteam ramîne repetent din pricina Chimiei.

teîntîmpin a mirese de basm. ai avut satisfactia deosebita de a-l vedea azi! Asa stau lucrurile. Cînd a auzit Barba cum stau lucrurile s-a facut foc. HIP. privind la bobocii de pe crengi. gradina cu reputatia de a fi cea mai frumoasa si cu cele mai variate specii botanice din Europa. Vestitorii si i-a trimis cu cîteva zile înainte. gradina Cismigiu este rasfatata de sumedenie de flori.. Numele lor atît de fragede si pitoresti.. mixandre. însa. dar ne pretinde. paralute. la fiecare pas. dar nu cred sa existe vre unul mai pitoresc si mai fermecator încadrat ca liceul Lazar. don' profesor! . tara noastra. i-a mai spus ca toata clasa se gaseste într-o sit uatiecritica din cauza asta. dar acum stit i atît de bine. brînduse . ca sa ma exprim "ca la carte". cum îti explici tu transformarea subita a simpaticului nostru chimist? . E. ca pr ea sau facut multe arderi chimice în mine. încremenite de un vrajitor poznas . CAPITOLUL VIII HIP. URRAAA! Nu cunosc asezarea tuturor liceelor din. la Barba. Dar în fiecare anotimp. care este înconjurat din tr ei parti de Cismigiu. unele nascute de pamîntul roditor al tarii noastre.. Ei. nici eu nu stiu ce sa cred! . peste noapte Primavara înfaptuieste minunea: în zori. parasiti sala imediat! Nu de alta. care de-abia se-abtin sa nu-i culeaga. încît s-ar putea sa fiti ispititi sa suflati colegilor de la tabla! Cînd am iesit pe sala. Ma. Va rog staruitor.. sa-ti spun drept. si rezultatul acestei întrevederi. le statorniceste pentru vecie pe covo-rul nomenclaturii horticole: tufanele. craite. cimbnrisor.. se opreste în prima zi în gradina Cismigiu. Pajistile înverzite sînt smaltate cu violete si ghiocei.. deditei. Va multumim. ca nu n e face experiente.dalii. buchete uriase de zapada proaspata îti daruiesc miresme suave si de un farmec înfiorator de dulce. rînji el. baiatule. diplomatice. ce zîmbesc sagalnic si parca fac cu ochiul trecatorilor maturi sau copii. care-i si ea profesoara."suficient"! . si l-aîncondeiat clasa una. pansele. l-a facut de doua parale: ca nu stie sa explice... si pentru ca am terminat si cu a VI-a. stînjenei. Cînd primavara se hotaraste sa-si faca popasul în Bucuresti. Si daca astazi ai trecut pe aleile discrete ale Cismigiului. . tîsnite din seva plaiurilor românesti. hai sa-i tragem o ra ita prin Cismigiu si sa ne racorim la "Buturuga" cu cîte-un lapte batut de la gheata. iar altele aduse de la mari de partari si aclimatizate aci. Moscu m-a tras de mîneca si mi-a spus confidential: . Sa-ti spun eu atunci: s-a dus maica-mea.

artar ilor. albastrele. de parca ai trece pe tarîmul povestilor din "O mie si una de nopti"! Lacul albastru-verzui oglindeste siluetele plopilor înalti. frunze din basmele cu paduri de arama. si mai ale s de a avea o intrare prin aceasta gradina. nu-i este harazit nici unui alt liceu din B ucuresti. zîmbesc înduiosate parca la soaptele de dragoste. rurneneala si cîte altele. cu florile simple sau bogat batute! Boschetele gingase. pe care numai vazîndu-le îti amintesti de ele. cu alte flo ri în fiecare zi. pe care si-ar dori-o toti elevii. ienuperilor. încît foarte putini rezistau isp itei de .romanite. brazilor si molizilor. ulmilor si platanilor uriasi cel strajuiesc de pe maluri. lacramioare. îti atrag atentia bobocii mîndri sau florile învolte ale trandafirilo r de toate soiurile si culorile. peste noapte. de nuante variate la infinit. îsi înalta trufasecrengile. Intri în clasa cu pieptul sagetat de bucurie. Printre acestea. sau te opresc din cale buchetele marete de liliac al b sau mov. mai ales primavara si toamna. ale vîslasilor trecatori! Fara îndoiala ca farmecul imposibil de descris în întregime al Cismîgiului a exercitat o deosebita înrîurire asupra atîtor zeci de generatii ce s-au perindat la liceul Lazar si a contribuit într-o foarte mare masura la dezvoltarea anumitor însusiri de ordin mai m ult sau mai putin didactic. Este o placere. sa treci dimineata. bujori.. întotdeauna aceleasi. pe sub care treci înfiorat de placuta si neobisnuita emotie. împletindu-le în baldachine. de argint si de aur. ciubotica cucului. ce parca ascund taine de nedezlegat. pe aleile înflorite ca prin farmec. Apa lui tremura-n unde la trecerea barcilor pe sub ghirlandele batrînelor salcii plîngatoare. ale stejarilor.. Marele privilegiu de a fi adapostit la marginea unei gradini publice. dar si strabatut de o justificata mîhn ire ca nu te poti bucura din plin de frumusetile daruite acestui pamînt din belsug si aruncate cu nemiluita în Cismigiu! Atîta nostalgie potopea sufletele bietilor lazaristi. castanilor. întocmai unor sentinele înfipte în pâmînt pentru vesnicie. sau cu frunze pale.

volei. aveau foarte des prilej de antrenament la canota j. stiindu-se buni sportivi. decît sa stai pe obanca în inactivitate. sau ca aveau vreo teza serioasa p entru a carei înfaptuire ulterioara era nevoie de o deosebita strategie si tehnica. tragea u la fitîn Cismigiu! Greu sa înfrîngi mirajul acestei gradini. ajunsesera barcagii. daca ai chef! Si cum baietii. nu gluma! Dar antrenamente serioase faceau baietii nostri la toate sporturile: la oina. Poti sa taifasuiesti la fel de bine si pe apa ca si pe uscat. pla cut si mai ales sportiv! Nu cred sa gresesc afirmînd ca dintre toti liceenii Capitalei. dar absolut singuri. cei mai buni barcagii erau lazaristii. albastre ca seninul cerului si culoarea liceului nostru. caruia îi merses e faima ca este mai indulgent cu cei care nu sînt elevi extraordinari. din cînd în cînd. pentru ca aceasta calitate a lor sa dezvoltat normal. dar lucrau cu multa rîvna. prin natura împrejurarilor: era firesc ca mai toti sa canoteze. evadau în tinutul învecinat. care-ti oferea nu numai cel mai minunat refugiu visat de un scolar. sarmanii de ei. aveam elevi care . unde crengile îsi plecau fruntile împodobite de flori si îi primeau c a pe niste Feti-Frumosi autentici. veneau cu duiumul la Lazar. cu Cioc. în special în clasa a VIII-a moderna. si-n spec ial de la Sfîntul Sava. pe lac. Asa s-a facut ca prin 1926. si-n scurta vreme lic eul începu sa geama de sportivi: elevi de pe la toate liceele din Bucuresti. în orele de "l'école buissonièrre" este mai placut sa te plimbi cu barca. dar si posibilitati de a-ti petrece timpul usor. numai si numai din dragoste pentru sport la: fotbal. nu înteleg sa le aduc nici o lauda.a ramîne timp de patru ore încheiate între peretii clasei si. Nu erau supravegheati de nimeni. cu sute de miresme si zîmbete: rosii ca focul dragos tei ce abia le mijea în suflete. Spunînd asa. hochei pe gheata etc. dar pot contr ibui la cucerirea unei cupe. si singuri. galbene ca aurul si violete ca amurgurile tîrzii de toamna! Baietii stateau ca pe ghimpi si. Barba se complacea în postura de proteguitor al sporturilor. rugbi. de pe timpuri. pentru ca îi stimula o justificata ambitie: toate cupele interscolare s a fie ale Lazarului. cînd nu îndrazneau sa dea piept cu inamicii didacti cidin diferite motive: sau ca nu stiau lectia. nu aveau nici macar un antrenor.

zîmbind cu înteles. Si daca Ghita era capitanul echipei de fotbal.. îl joaca galeria. decît sa mergem la sigur si sa ne facem de rîs. de parca aveam sa iau parte efectiva la joc.. cred ca nu mai este nevoie sa va spun ca un rol foarte important în cîstigarea unui meci. "Unirea-Tricolor". Echipa. cum îi spuneam noi.. prin urmare ea dicteaza. la 3. . bineînteles ca nu luau parte numai jucatorii. Era prin mai si-ncepusera meciurile interscolare. i-am raspuns eu cu emfaza.. nu anticipa dinainte! facu el. ai grija de ai tai. Griguta baiete. niciodata barba. Ghita Draghicescu. singurul punct asupra caruia nu se întelegea cu Barba. "Telefon-Club".. care jucau la "Olympia-Club". nu e asta primul meci pe care l-am cîstigat! . dar din cioc. Nea Ghita. Echipa Evanghelicei era compusa mai mult din nemti. cu surpriza! Asa ca. prilej de calambururi si glume nevinovate pentru noi. La meci avea sa vina tot Lazarul. desi foarte tineri. dintr-a VIII-a moderna de la "Clubul Venus". desfasura " o activitate febrila" si era atent sa nu se întîmple nimic care ar putea aduce vreun prejudiciu jocului. chiar daca a facut vreo figura gresita.. care aveau rolul bine determinat de a intimida Evanghelica. cei mai multi dintre ei. ca era cu vreo doi-trei ani mai mare. De cum înflorise primavara. Lazarul batuse la fotbal toate echipele celelalte. Fratilor. ca figura oata vine în repriza a doua. Meciul era deosebit de important.. iar noi ne facuseram socoteala ca. Pîna acum. care juca înaintas. si astazi. dom'le. fiind internationa li de cîteva ori. pentru ca ramaseserîm în finala cu Evanghelica si lupta nu era prea usoara. mai bine sa ne fie teama si sa-l luam. dupa-amia za. "Nea Ghita".jucau fotbal sau rugbi în echipe ca: "Venus". la Federatie unde se jucau toate meciurile pe at unci. La meci. Oho. care ne spuneam ca. "Olympia-Club" . decît daca astepti sî-ti creasca! În dimineata zilei în care avea sa fie meciul. trebuia sa conteze f oarte mult si "galeria". trebui e încurajata. barb a e mai mare decît ciocul. ci toata galeria de scandalagii. ca de-ai mei vad eu! . avea meci cu Evanghelica. indiferent de ce e. ne-a chemat pe toti: . stai. si din barba poti face oricînd cio c. în definitiv.. în afara de jocul maestrit al baietilor nostri. si printre cei de la Evanghelica erau cîtiva internat ionali. care nu admitea alt sport decît oina. sportiv sau nu. eu eram capitanul galeriei. care urma sa contribuie si de asta data la succesul Lazarului. baietii începusera antrenamentul sub conducerea lui Ghita Draghicescu. afara de Cioc.

unul si unul.... si luam cupa. nea Ghita! . trage. Litra. în maiouri galbene. Si vedeti.. numai incorectitudini! Arbitrul. Jocul a început. arbitrul fluiera pre lung. deodata izbucneste galeria Lazarului în strigate de piei-rosii si se aude un zgomot infernal. ce-i dr ept. Ghita Draghicescu zvîrle un ban în sus. hm. * Meciul! Ai nostri. sa nu va cheltuiti toata energia aiurea.. care iarasi nu e fluierata! Ghita îsi musca buzele. care nu-i acorda nici o atentie. Ce mai?! . Ghita e numai ochi si picior. si jocul continua! .. din pricina stat urii lui mici. toata lumea manînca dupa meci. Barba e al nost ru! Jucatorii erau numai arc toti. ca la risca. Litra îl duce. Sînt pe terenul adversarilor. Bine... sa hotarasca norocul pe care parte a terenului urmeaza sa joace Lazarul prima repriza.. S-a înteles? . Un evanghelist se repede. cu guler si mînecute albe. se preface ca nu le observa. de un albastru deschis.. Daca-l cîstigam si pe asta. pe care arbitrul le trece cu vederea! G hita e nemultumit si-i spune ceva arbitrului. Gol! . Unul la zero. . nimeni nu se mai duce la masa acasa. de ti era mai mare dragul sa privesti la ele.. alesi pe sprînceana! Ghita adusese maieurile. Arbitrul fluiera. halal sa-ti fie! . evanghelistii. opreste . Bravo.. zis Litra.. Se joaca strîns. Evanghelistii joaca bine. în maiouri albastre. Hai. si. Mingea e la Traian Paraschivescu.. adversari i nostri au început sa faca incorectitudini. pentru Lazar! .. Asa ca la prînz. care întrece orice imaginatie: sînt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele. da avertisment evanghelistilor. c a safiti în forma la meci. dar lazaristii parca sînt mai tari! Hm. în recreatie stati în banci.. O noua greseala. aproape de poarta acestora.. Ghita nu stiu ce-i striga. nu degeaba au ramas ei în finala. Hai.. Atunci. care se vede ca tin e cu ei. Lazar! Ai nostri se-nfierbînta. Lazar! Evanghelistii îsi fac de cap..

Don' arbitru.jocul si-l da pe Ghita afara de pe teren.. Arbitrul nici nu vrea s-auda.. ca simplu spectator. zice Ghita. Va rog sa ma lasati în pace! Am sa fac cum am sa cred eu de cuviint a. De ce te-a dat afara.. îi spun eu abia înabusindu-mi furia. Lazarul pierde meciul cu siguranta. . Pai. N-o sa vrea! . Fiindca n-am avut de lucru si i-am trîntit una. dati-mi voie sa reiau jocul! . ba. ca tinea cu aia? Ce. cei mai puternici din clasa.. Daca ne iau meciul evanghelistii. printre care: Dinulescu Stelian. .. De. Tu încearca si-om vedea noi! Arbitrul tocmai trecea pe lînga noi cu fluierul în gura. s-a egalat!". .. sa ma tina minte! . Pai.. Ghita se duce în pauza la arbitru si-l roaga din nou sa-i dea voie sa joace macar în repriza a doua.. . De ce a fost necuviincios pe teren? În timpul meciului se joaca. nu-mi mai da voie sa joc. Va rugam. ca nu mi-am tinut gura. va rugam si noi sa-i dati voi e lui Draghicescu sa joace. Condurateanu Vasile si Hinna Constan tin. cu o îndrazneala de care m-am mirat si eu. si dumn eavoastra nu stiti ce consecinte dezastruoase vom avea de suportat din partea domnului director Ionescu. N-ati vazut. Domnu' arbitru. va rog. . Nu se poate! Alta data sa fii cuviincios. . Atunci.... ma fac de rîs. roaga-te de el sa te ierte. Jocul continua agitat. intervenii în fruntea a vreo zece volintiri. turbeaza de necaz si nu stie ce atitudine sa ia. si numai eu sînt de vina.. ce naiba ti-a venit? . Nu admit recalcitranta pe teren! Un fluier scurt! Urlete de bucurie la evanghelisti: "gol. Si-acum?! . îmi cer scuze. nu se parlamenteaza. stiu eu? Toata nadejdea a ramas la Tanasica! . Si ce ne facem noi? . asculta-ma pe mine. Poftim! Ghita spumega de mînie. Ghita vine lînga noi. nea Ghita? . ca fara tine pierde m meciul si ne gasim beleaua cu Barba! .! Ce ma fac cu Barba? Repriza întîia s-a terminat. e în joc situatia noastra scolara. mult era sa mai înghit? . Nea Ghita. Fara el. Ghita îsi f rînge mîinile. . "Unu l a unu"..

cu cît au fost mai grele situatiile pr in care am trecut. s-a afirmat cu atît mai puternic. întîrzîasera la ora si. dimpotriva. chestie de abilitate diplomatica! Dar iata ca i nterventia noastra a prins bine. În repriza a doua.. departe de a fi macar rautacioasa. lasîndu-l numai pe Ghita acolo. si. sa-i mai dea si el cu gura. preferau sa astepte ora urmatoare de de curs. Tanasica. rugbi.. pe lac nu erau decît barci cu baieti de-ai no stri. Ghita s-a întrecut pe sine însusi. 1924. de multe ori.1 pen tru Lazar. în Cis migiu. volei etc.. hip. nu este mai putin adevarat ca si antrenamentul îti asigura biruinta în meciuri. unul. Barba era tare încîntat ca liceul de sub conducerea lui detinea toate cupele la spor t. pentru ca Evanghelica. 1925 si 1926. Pentru Echipa liceului Lazar: hip. cum nu întelegeau sa-l supere pe profesorul respectiv. Sînt fericit ca liceul Gheorghe Lazar s-a clasat în fruntea tuturor liceelor din Bucuresti si regret ca printre concursurile interscolare nu este prevazut si can otajul. urraa..Am plecat. Nu stiu daca au înteles toti ce a voit sa spuna Barba. ura. odata. chipurile. Lazarul a luat cupele interscolare la toate sporturile ce se practicau pe atunci: fotbal. printre altele a spus: . Am convingerea ca în fiecare clasa se gasesc cel putin cîte 20 de campioni posibili! Ca daca "repetitia este mama memoriei". intimidata. ca aluzia. pe la 8 dimineata. tulburîndu-i lectia. Barcagiii erau din diferite clase si de diferite vîrste. care. urraaa! Prin anii 1923. Trebuia sa-i lasam timp pentru mofturile si ez itarile de rigoare în astfel de împrejurari. n-a mai bagat nici un gol. Si. la o serbare de sfîrsit de an. care radia demultumire si încredere. Toti erau de o desavîrsita colegialitate si aceasta facea taria noastra.. Singur bagat doua "goluri". dar multi dintre noi am rîs p e sub mustata. Ba. cînd a vorbit despre succesele sportive al e liceului si a prezentat publicului cupele obtinute. era foarte simpatica si mai ales foarte transparenta! * Cismigiul a fost pentru lazaristi teatrul multor întîmplari vesele. tarie care nu s-a dezmintit niciod ata. .. meciul s-a terminat cu 4. Ne gîndeam ca s-ar putea ca arbitrul sa nu se simta la largul lui sa-i dea voie sa joace lu i Ghita imediat dupa interventia noastra. Din zeci de piepturi a izbucnit strigatul de triumf: . indiferent de sportul pe care-l pract ici!. De asta data. în urletele noastre da izbînda. Ghita a aparut pe teren în fruntea echipei lazariste. ba.

lasîndu-i pe bietii baieti uluiti si spumegînd de mînie. ma. însa. facîndu-l sa bolboroseasca înecat ultimele cuvinte. înca vreo trei-patru lopeti. ca ne-a scos în ca le o barca cu doua fete dragute foc de la Carmen Sylva. n-aveti ora. stropindu-l pe adversar din plin. Al nostru sau nu. si-o lasase piezis în apa. Iete. Costel Manolescu s i Harry Löbel. amarîtilor? Am sa va iau numarul si sa va reclam lui Balaurul (Balaurul era Ion Roman. îi facura pe cei doi "dovlecari" ciuciulete. vreun elev de la alt liceu avea nefericita inspiratie de a se aventura pe lac. Printre altii erau: Ionas Moscu. astia în împaratia noastra? . ca un val de apa îl plesni drept în gura. Ce cauta. Se vede ca naiba a vrut sa-si rîda de noi si sa ne joace o farsa. nu do vleci? Ce-i cu voi pe-aci? . cu maiestrie condu se. adica doi elevi de la liceul Mihai Viteazul. erau adevarate întreceri de canotaj. ca am chiulit?! Da' vo i ce cusur aveti? Parca noi nu putem sa va dam pe mîna lu' Barba! Dar n-apuca sa termine vorba. dupa care isprava ne îndepartam în graba. mai "dovlecarilor". Da' voi ce cautati? . Noi avem ora libera si sîntem la noi acasa. e lacul vostru? . directorul de la M ihai Viteazul. se dadeau chiar serioase lupte navale. Daca. Dragu Henry. una dupa alta. ma. voi raspundeti la ce va întreb eu! Acum. ce destepti! Voi sa ne reclamati lu' Balauru. . Tin minte ca odata ne-am întîlnit pe lac cu doi "dovlecari". în trei barci. Da' ce. Apoi. Ce cauta vor gasi! rosti Ionas Moscu sententios si se pregati sa-i înfrunte: Ia ascultati.Cînd se-ntîlneau pe lac lazaristii din clase diferite. voi nu stiti ca pe lacul asta cresc nuferi.) . ma. ma. ca va ia mama dracului?! . Stefan Zanescu. Alta data ne gaseam pe lac vreo sapte baieti din clasa noastra. da' voi n-aveti nici un rost aici si va rog s-o stergeti cît mai repede! Frumos va sta sa chiuliti. ce cauta ti cu barca-n Cismigiu. repede. Moscu ridicase lopata dreapta. . Îi gaseam intrusului pricina din te miri ce.

Pai.. lopata repede. ne-am strîns mai multi la "Buturuga" . Sistemul meu. au cerut cîtiva tapi de bere. bun lapte. Fetele încep sa tipe. fraiere. în hohotele noastre si mai ales în hazul nemaipomenit al fetelor. spre desperarea lui Costel Manolescu! Noroc ca apa nu era adînca.. caruia. Da-le-n colo de fete. Zanescu ridica un picior în sus. mai cu dare de mîna. dom'le. ajungea pîna la brîu. inspirîn dule frica?! . sistemul meu. Cu noi era si Chiorul. dar barcile împinse de valuri se departeaza pe nesimtite si el calca. ce e drept. si rece de-ti îngheta limba! Ar mai fi baut un pahar. îsi ia avînt. ti-ai gasit! .Zanescu n-are de lucru si-ncepe sa faca figuri cu barca lui. se ridica în picioare si se prefacea ca e gata sa cada -n apa. gros. îmbrac at chiar în ziua aceea cu un costum nou. Într-o ora de Trigonometrie. nici doua.. care nu da gres! Ma fac admirat pentr u "sportivitatea" mea! Acum. ma. de-ar fi baut si lacul Cismigiu! Cum facea parte si el dintre noi. lapte! Repede. Lasa. în apa! Pleosc! sar stropii de doi metri. i se facuse o sete. .. s-a lins pe buze . cu brobo ane de unt. cunostinta e gat a! . mai saracuti. o lipeste si vrea sa sara-n barca lor. racorit o clipa de. la debarcader. Zanescu îsi ia pozitia si o porneste voiniceste înot spre debarcader. bine ma. vreau sa le impresionez! P-orma. Unii. asa întelegi tu sa le faci curte unor fete. . se i zbea în barca fetelor. cîrmeste barca lui spre barca fetelor. ca ne stropesti! îi tipa Costel Manolescu. altii. foarte satisfacute de aceast a întîmplare. Fanica. nici una. se departa. a comandat tot un lapte batut. însa de unde sa mai scoti doi lei? Dar o idee ingenioasa si salvatoare strabatu creierul Chiorului. stai. nepricopsitule. Ma. urmeaza figura hoata! Si. din ce pricina nu stiu. Ca sa nu se faca de rîs prea de tot. ma. mai bau pîna aproape de fundul paharului. ca de un deget. lasînd asa. am lua t cîte un lapte batut. sa luam ceva: mai putin dupa pofta inimii si mai mult dupa posibilitatile fina nciareale fiecaruia. fiti atenti. A sorbit Chiorul din el cu nesat pîna la jumatatea paharului si s-a gîndit ca e bine sa se odihneasca putin. c-o sa cazi în apa! As. el. un mic bufet . la un loc. parca de ele comandata! * Multe si nenumarate au fost poznele facute în Cismigiu. cei cu pungile usoare.

vine! se auzi vocea amabila a chelnerului. te rog. va aducem altul.. Scuzati. Ma rog. daca ma tin de cuvînt? . sa nu mi-l aduci to t p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras. ca e curateni emare. Ce-ati comandat. Chiorule?! . dom'le. lapte cu cadavre de insecte... o musca moarta în lapte. va rog.. necum. E-n regula! zise Chiorul si. Cum.Apoi îsi roti privirile în jurul nostru si spuse: . ... Ce va priveste? Vorba e: ma credeti în stare. puse mîna pe paharul cu musca. Sa te vad! Ochii Chiorului lucira de bucurie. Foarte discret îsi facu mîna dreapta cupa. în ha zul tuturor. sa-l ia. dar Chiorul sari în sus ca ars: .. ca alta data nu se mai întîmpla! Si chelnerul. scuzati. nu? . vara. ca mi s-a facut rau! Sa vina patronul! . Vorba e: cinemi mai face cinste cu unul. lasa-l aici si adu-mi altul! Mi-e frica. Vine... cum. fara sa-l platesc? . dar mai repede! . poate ca de la laptar. eu va spun ca mai. vreti sa vedeti cum mai beau eu înca un lapte batut. Ce sa se-ntîmple.. Si l-a baut si pe al treilea. . din greseala. coane. nu cred ca de la noi. . beau un pahar pe gratis. serviabil.. compunîndu-si o fata de om scîrbit la culme.. s-a-ntîmplat. hei. scuzati. . pe care Chiorul l-a baut cu o pof ta si mai mare decît primul. Mai. Nu va suparati. Chelner. ce sa se-ntîmple? Se poate una ca asta? Sa mambolnavesc de stomac? Vine omul sa ia un lapte si. chelner. s-a întîmplat.. Eu. Pai. ochi o musca ce bîzîia pe lînga pahar. si cît ai clipi o prinse si o arunca în restul de lapte. si dumneata mi-ai adus si o musca. ma! îi raspunse Matei Paunescu. daca ai sa faci vreo smecherie! .. Ti-am comandat un lapte batut. Nu. oferit de Matei Paunescu. batu în masa. strigînd: . va rog? . Musca se zbatu cît se zbatu si-si dete obstescul sfîrsit sub privirile ucigase ale calaului. Ia-l d-aici. ca alte cuvinte. stiti. poftim încoa'.

mai ales. întrucît era elev si la conservator si mult mai talentat decît noi. si-i imitam. personajul principal. dupa multe si interminabile consfatuiri. care avea si rolul cel mai mare. A venit cu piesa si ne-a pus sa citim pe cîtiva dintre noi ca sa ne-aleaga roluril e. unul dintr-a VII-a reala. decît la real. unde banuia Barba ca se gasesc mai usor elemente cu înclinatiuni artistice. Programul fusese alcatuit din cîteva inevitabile discursuri. si Barba planuise o serbare impresionanta. au ales "Prometeu" de Victor Eftimiu. specialisti în "materie". În sfîrsit. cînd lipsea vreun dascal. zeii didactici. porni în cautarea interpretilor. eu. care citea foarte frumos. mai ales . o serie întreaga de actori de la National. exercitii de gimnastica si un fragment dintr-o pi esa de teatru. Stroe. ca putini profesori. din recitari. unde erau. Peste o luna urma sa se sarbatoreasca 65 de ani de la înfiintarea liceului. S-a oprit la clasa a VII-a moderna. Treaba mergea bine: în doua zile stiam rolurile pe dinafara si acum faceam repetitiile fara text. spre marea satisfactie a colegilor certati cu literatura. era si "imitatul". Dar la una din repetitii s-a petrecut un fapt care avea sa-mi sporeasca faima cu m nu ma asteptam. pe Hefaistos. în tot liceul! Printre alte nazbîtii cu care îmi distram colegii în recreatii sau în orele libere. care astfel aveau pril ejui sa scape de lectii si. Imitam. sa nu fie ascultati. Repetitiile au început imediat. unde era dascal. vorba sa fie. profesorul nostru de Româna. chiar în clasa noastra. coruri si orchestra. dupa multe peregrinari si încercari facute în celelalte clase. în special. N. în orele de Limba româna.CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZAR De cîteva zile la liceul Lazar era o forfota neobisnuita. Si s-a hotarît ca pe Zeus sa-l interpreteze Ionas Moscu. delegat de Bar ba cu regia. Avram Todor. iar pe Prometeu. cu . Asupra acestui din urma punct al programului avea sa hotarasca profesorul de Limba româna de la sectia moderna. Dupa ce s-a stabilit sa se joace o scena din actul al III-lea. spirite "ceva mai pozitiviste". asa-zise ocazionale.

însa acum ma simt cam obosit de repetitie. Ma rog. cum ar fi spus Barosanul. cum ar spune un cronicar dramatic . pe Manu. facînd. . glasul lui Nicu Marinescu.. ca striga din banca: .. apoi la rînd pe Demetriade în Hamlet si în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara în Luca Arbore din "Viforul" de Delavrancea si în Batrînul Moor din "Hotii" de Schiller.. si. glasul care . În ce stii? .o verva îndracita . Pe Nottara. si suna! L-am imitat pe Brezeanu în Cetateanul turmentat si pe Manu în Agamita Dandanache. "Imitatiile" constituiau cea mai mare distractie a baietilor... desi ma auzisera de zeci de ori. pe Fintesteanu.. pe scena. Daca tineti neaparat. ca mai avem putin. Interesant! S-auzim! . M-am înclinat surîzator si am multumit întocmai unui actor. Baietii. am sa-i imit în "O scrisoare pierduta" si în "O noapte furtunoasa" de Caragiale.. dar cînd îmi imaginams i cîte o convorbire între doi profesori. stiti. atin geam culmea artistica pentru ei! Într-o zi. pe Baltateanu în nu mai stiu ce. Dar "vae mihi". pe Vraca. despre noi. în ce piese doriti? . bineînteles. Am strîns emotionat mîna pe care mi-a întins-o profesorul si m-am înclinat respectuos si plin de seriozitate. ... dupa o repetitie foarte reusita.. cum doresti dumneata. pe Brezeanu.. Da. dar pentru ca sîntem la Româna.. E adevarat ca-i imiti pe actorii de la "National"? ... domnule profesor.. pe Baltateanu. care l-a multumit pe Avram Todor pe deplin. fasoanele de rigoare s i sporind astfel voiosia clase. dar cel mai bine îi imit pe Brezeanu si pe Manu! . Pe cine stii sa imiti? mi-a taiat el vorba. cum era în clasa o neobisnuita atmosfera de voie-buna. pe Vraca în "Faust" de Goethe. ma rog. În toate. erau parca mai entuziasmati ca nicioda ta si-si manifestara sentimentele printr-un ropot de aplauze. pe Fintesteanu în "Casatoria" de Gogol. facu Todor reverentios.. ce-i vine lui Nicu Marinescu. dar începe. .. Sa-i imite Bajenaru pe artistii de la "National"! Profesorul si-a-ndreptat cu siretenie ochii-i verzui si vioi asupra mea si m-a înt rebat: . prea simpaticii lor elevi. pe profesorii nostri..

Atunci. Pe domnii profesori. nu exagerez. Aha! Si-n fata mea.. Dar daca îti fagaduiesc ca n-am sa spun nimic? . pentru ca voiau sa-si dea seama toti de interpretarea n oastra si sa ne faca eventuale oobservatii. Ma iertati.propusese sa-i imit pe actori. va închipuiti ca numai bine n-o sa-mi mearga! ... Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors catre banci. eu? . se auzi de asta data parca ceva mai imperativ ca adineauri: . dar vezi tu. pîna la serbare! Mai facuseram vreo doua repetitii în clasa. în recreatia mare dint re ora adoua si a treia. . nu stiu cum! Eu . Din entuziasm si din simpatie pentru mine. mi-a fost dat sa trec prin multe si grele încercari. nu va suparati. si cît p-aci sa cada jos! Ce e drept. imperturbabil. pe Chelaru de Româna. Nu va suparati. La serbare ce-o sa facem? . pe Draganescu de Drept si Filosofie. Cine ar putea sa spuna la Cancelarie? . ne anunta ca viitoarea repetitie va avea loc la Cancelaria profesorilor. Alta acum! comentam noi. Asa o fi.. încercai eu sa ma eschivez. "Vox populi. Ce le-a venit sa ne duca-n Cancelarie? Atîtia balauri cu ochelari la un loc.decît. colegul meu nu-si daduse seama ca-mi poate face cel mai mare rau. în fata colegilor.. spuneti-i lui Bajenaru sa-i imite si pe "domnii profesori". Bine! Si i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germana. . . ca ne mai obisnuim cu alt public decît cu colegii nostri! spuse Stroe... de ce nu? . mama. ma. ca a cum. domnule. Cum? .. Lasa. Hai. vox Dei!" . pe Cracanel de Naturale. e mai solemn.. cînd l-am imitat pe Cioc. pe Cioc si pe Cracanel îi imitam la perfectie.. sau mai bine-zis nu mi-am permis sa-i imit. pe Minciu de Istorin! A rîs Avram Todor cu lacrimi. sa nu ne-ncurcam cumva! . dar în nici un caz colegii mei! . mama. nu fara putina emotie. dar s-a tinut cu mîinile de burta.. pe de o parte e mai bine. ai fi zis ca vorbesc chiar ei! Niciodata n-au fost mai tristi colegii mei ca a sunat clopotelul de iesire. Cine stie ce complicatii ar fi putut iesi de aci! Mi-am îndreptat privirea spre profesor. chiar în Cancelarie. cum nu stiu daca mai rîsese vreodata în viata lui. cînd Todor Avram. Zîmbea! . dar daca se aude ceva la Cancelarie. pe Cioc de Gimnastica. Don' profesor. . continuai eu.. dar nu pot. Dar. consternat. ?!? . însa. mai. în urma acestei mici reprezentatii.

.. în "Cancelaria Mare"?!! întrebaram toti odata. ma! . . uimiti la culme. . în decurs de sapte ani. Las' ca eu trec dupa tine. Hai. . Nu este destul ca ne gasim în fata a patruzeci de ochii ai profesorilor în viata. da! . elevi! ... . spiridus ulclasei. . . hai. Intra tu întîi! . . . Unii fumeaza. Hai si tu. . . la Cancelarie cu "Prometeu"! ne anunta pedagogul de serviciu. . nu patrunsesem în "Cancelaria Profesorilor". unul. . . Poftiti. de pe pereti ne privesc înca vreo saizeeci de ochi ai profesorilor decedati. Tocmai voiam eu sa va propun ca n-ar fi fost trupa completa fara sufleur! Al vostru sînt! Pîna atunci. ca tu esti mai gras! . Parca-si soptesc între ei: "Ce-or fi cautînd epigonasii astia în Cancelaria noastra? E un sacrilegiu!" Profesorii sînt asezati pe scaune la masa mare din mijloc. iar altii citesc ziarele sau rasfoiesc cîte-o carte. . Da. n-am sa ma simt la largul meu. . . . cînd usa la "Cancelaria Mare" se deschise si în prag aparu Avram Todor. decît cu cu prilejul premierii la "Tinerimea Româna". Pfiu! Hai. . grabiti-va ca nu e timp! Sîntem înauntru! Brr! Ce atmosfera plina de severitate. . Cum. Pustiule. .. . Domnii Stroe. Moscu si Bajenaru.. . care ne facu semn: . domnilor. Intraram întîi la Secretariat si asteptaram foarte putin. sa ne sufli! i-am strigat eu lui Nicu Marinescu.

. si acesta spuse: . Domnul Moscu si domnul Bajenaru dintr-a VII-a moderna. Am fi curiosi sa te auzim si noi! . Hai. daca nu va suparati.. deoparte. domnule director! Si.. ca-l imiti de-ai zice ca-i chiar el. ciudat. ma. spre marea încîntare si chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. o data. Parca ar fi vrut sa spuna: "Ce isprava or sa faca flacaiasii astia!? Zeus.. Bajenarule. îmi dati voie sa va prezint pe interpretii scenelor din "Prometeu". va rog! Am facut repetitia cu destula emotie. Bajenarule. Prometeu. Cîtiva profesori ne-au întrerupt. Ei. bravo. . Îi facu semn lui Todor. Mi s-a parut ca n-aud bine! . ma.. si domnul Stroe dintr-a VII-a reala. Tocmai intentionam sa ne retragem. ca de obicei. domnule director? facu Avram Todor amabil. Va rog. . mormaira cîtiva. Bravo. gesticulînd. si-acuma. Bajenarule. obse rvatii de care ne-au rugat staruitor sa tinem seama cu sfintenie.. ca sa ne fac a anumite observatii: unele îndreptatite. uite. fara sa fac mofturi.. zîmbi Barba. ca n-am înteles? . Hefaistos?! Ce parodie! Hm! Hm!" Barba statea pe un scaun.La intrarea noastra. asteptam! . daca vrem sa avem succes .. Ia mai fa-i. n-am stiut ca a i asa talent! Ba. domnule profesor!" Dar Barba nu ma lasa deloc: . domnule. Bajenarule. ca-i imiti foarte bine pe actorii "Nationalului". . Ei. de cînd eram la Lazar. lînga fereastra.: adica sa-i imiti pe domnii profeso ri! M-am uitat la Avram Todor. . asupra interpretarii.. "pour la bonne bouche". Putem. În ochii celor mai multi citeam neîncrederea. Cu placere. Am auzit. domnule director. însa. zîmbea mefistofelic lînga usa cancelariei. va rog sa nu va suparati. pe Brezeanu. repetai pentru a nu stiu cîtea oara imitatiile pe care le stiam. Ne pare bine! Îi cunoastem!. numai ce-l vad pe Barba ca-mi spune zîmbind si mai larg (prima oara în timp de sapte ani. altele nu prea. ai înteles tu foarte bine chiar.. Cum adica.. cu degetul mare si cel aratator de la mîna dreapta. Niculescu-Brailiteanu a venit la mine. îmi spuse zîmbind: . Domnule director. începe. l-am vazut atunci rîzînd pe Barba. nu altceva! Dar.. cînd deodata Barba. fa si "galeria profesorilor" ! Am încremenit. dupa ce terminai cu actorii. Domnilor profesori. dar nu-mi permit sa-i imit pe domn . dar rîzînd cu pofta): . toti îsi parasesc ocupatiile si încep sa ne priveas ca plini de curiozitate. m-a luat de barbie si mi-a spus: . Privirea mea i a spus trist: "Mi-ati facut-o. ridicîndu-se de pe scaun. extraordinar.

am avut impresia ca a fost chiar încîntat ca m-am adresat lui! Apoi.. si nu interpretam acest fapt drept o luare în derîdere a domnilor profesori." de o barba imaginara: falfai. Daca nu va suparati. doi... aici. aici. l-am luat de ureche si l-am adus lîng a o presupusa catedra tragîndu-ma cu deosebita satisfactie . în fata domniilor lor. si la revedere! Si acuma sa pufteasca buierii: Cohn sile etc.. directorul liceului Lazar.. va rog din suflet. Gasindu-i pe Nicu Marinescu afara din banca. ascultam cu totii productiile unui talent . fara sa te mai lasi rugat. ba. domnule director. Si cu o nemaipomenita îndrazneala.. Zalman. Domnul profesor Fischer de Germana! Am iesit. . si totusi îti cer sa-i imiti pe domnii profesori! . aici! Ia conjuga tu: "a a cuace. mogarule. care sedea în capul mes ei: . daca spuneti dumneavoastra!. Bajenarule. ducîndu-ma spre pupitrul unde se aflau cataloagele.. "Domnulprofeso Cel mai mare succes de imitatie cu profesorii. la situatia ce mi s-ar crea.. pe care o întelegeti foarte bine! . cu asentimentul domniilor lor. asa cum o facea profesorul însusi. l-am obtinut cu Cracanel si m ai . va rog dati-mi scaunul dumneavoastra putin! Omul s-a ridicat imediat pentru ca i s-a parut foarte fireasca cererea mea. gînditi-va la ce consecinte dezastruoase ar putea sa aiba pentru mine aceste imitatii.. începe! . pentru ca socotim aceasta drept o manifestare artistica.. Ma gasesc întro situatie foarte delicata.. aici. la întîmplare.. asa cum ai spus tu.. Condurateanu Va Naturale". îti cer sa-i im iti pe domnii profesori... am pus mîna pe unul. Bine. eu. A. etc. Constantin Ionescu. Apoi anuntai pe rînd: "Domnul profesor Radian de Stiinte r Draganescu de Drept si Filozofie. parca de cînd lumea as fi avut spectatori atît de selecti. Domnule director... i-am spus unui profesor mai tinerel de la "B". ca sa-mi fac intrarea propriu-zisa în clasa.iiprofesori în fata dumneavoastra si. însa. O înteleg foarte bine. a germina. Asa ca. anuntînd mai înainte: . în fata dumnealor. si am iesit din cancelarie. mai cu seama.

Dar daca izbutisem sa suspend ora a treia de cursuri. . .. . nu însemna ca scapasem de toata ziua. si nu si-a facut vreodata lectia. . . ca scapasera de o ora de curs. a doua la prindere! Moscu. profesorul de Gimnastica. a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-ma-ri-me-co-lo-sa-la!" Si asa mai departe! La Cioc. Îi dadui un pumn scurt lui N icu Marineseu în umar. Deci suspendasem timp de-o ora cursurile la liceul Lazar! Timp de-o ora vorbisem întruna si nu ma simteam del oc obosit! Pe sala.ales cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit! Numai îl anuntasem pe Cracanel. .. de ce rîzi? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? Îti dau o palma de te dau cu capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine. .) Lasa-ma sa respir! Nu pot sa-mi trag sufletul! Toti m-au coplesii ca laude pentru . Moscu? Moscu. tocmai suna de iesire. strigîndu-iasa cum facea Cioc: . . de sase ani bati mingea si nu stii s-o bati! De ce zîmbesti. . . .. si toti se prapadisera de rîs! Dar. ca pentru începerea jocului de oina: . .. Mi-am dus degetele mîinii drepte la gura si am fluierat.. . . cînd am deschis gura si-am dat drumul frazelor lui stereotipe. rostite cu încetinitorul. . . . dupa care începui sa-l împing cu burta în toate partile. . cum facea el cu fluierul. Ce te vîri în mine? (Desi el se vîra în tine. . . . cum spuneau ei "talentul meu exceptional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete: ora a treia de cursuri trecuse si nici un p rofesor nu se-ndurase sa-si ia catalogul si sa se duca în clasa! Nici unul! Cînd am iesit din Cancelarie. si al doilea. . . a fost culmea succesului. Erau fericiti din doua motive: primul ca unul dintre ai lor se distinsese în fata tuturor profesorilor. fiinta lui Dumnezeu. Pentru cine a fost scolar.. . . . Echipa întîia la bataie. nu mai e nevoie de nici o explicatie c a sa înteleaga ce înseamna asta! . . ce faci. baietii strînsi gramada m-au ridicat pe sus si m-au dus în triumf pîna în clasa.. fiinta lui Dumnezeu! Si-apoi începui sa-i imit gesturile repezi si sacadate.

nimic! Nici n-a asteptat sa rostesc doua-trei cuvinte românesti. sa te-nveti s a mai imitezi pe profesorii! Am trecut în banca abatut.. pentru ca ar fi însemnat ca mas culta declinarile. Stoicescu m-a frecat si. dar la traducere. pentru ca avusesem deosebita amabilitate de a-i distra pe . si nu mi-ar fi convenit deloc sa sufar. ca ma cauta în catalog. si poftim la lectie! Am iesit fara pic de emotie. dubitocule (nu mi-a mai spus mogarule). Si-apoi stiam lecti a: în ajun îsi batuse capul cu mine o ora si ceva un bun prieten de la Sava. Ia declina tu. profesor tînar si foarte bin e pregatit. ca n-a mai scos pe nimeni. nu? . contrariu celorlalti profesori. realist si matematician de forta. Stefan Predescu. sari el.. Fischer a venit mai devreme ca de obicei si. asa cum nu-l vazusem niciodata: . Ia pufteste la lectie. fara sa se prefaca cel putin.Ora a patra aveam Trigonometria.. Eram sigur pe mine. Fii bun. îsi lua el seama îndata. cotangente si cosecante. Nu ma temeam atît de Fischer si de Germana. domnule profesor! . dar era foarte posibil sa se napusteasca asupra mea siceilalti profesori ale caror materii erau ceva mai grele si mai importante. mi-a spus satisfacut: . Asta însemna "persecutie didactica". m-a întrebat: . Vad ca te preocupaîntrucît va si Trigonometria. pentru ca retinusem numai cucîtev a minute mai înainte atentia severilor profesori ai Lazarului. nu. cînd procedau la fel cu v reunelev. de ochii nostri. ca ars de foc.. dupa ce a pus absentii. . m-a aratat cu deg etul si mi-a strigat: . Niciodata nu se-nvalmasisera în mintea mea ca pîna atunci sinus si cosinus. care venise la liceul Lazar chiar în acel an. Dumneata te numesti Bajenaru. strigîndu mi furios. adica nu . Cum a intrat în clasa. te rog. asa. asa cum îl imitasem eu . Îti dau 7! A doua zi aveam Germana. Da. ma. citeste si traduce! Habar n-aveam! Cititul a mers bine. ca a sarit în sus. pu Mihail Stoicescu. Doi si treci la loc. buierule! Am iesit singur. Îmi pare bine ca nu te tii numai de pozne si de imitatii.

ca baietii ar fi fost gelosi: si pe noi.. . ca ne vor tine pumnii. Si cu oamenii de soiul asta nu stii niciodata la ce surprize te poti astepte! Si noi. si cronicarul întîmplarii. iar jumatate. Gloria si Moteanu.. alcatuite numai din boboci. cu stimulatoare surîsuri pîine de farmec. de pe scena pareau niste buchete enorme. . . simpatiile lazaristilor . ca Barba n-admite acest "mixium compositum". . nu voi mai suferi nici oneplacere din partea nimanui . om superior si întelegator al situatiei. mai tîrziu cu siretenie. ci îmbracasera cele mai delicate si spumoase rochite. bineînteles! Ce-o dar oare opt.. chiar în vizuina lor! În recreatie m-am dus la Barba si m-am plîns de Fischer. am dat o "rai ta" cu ochii. . a venit si multasteptata zi plina de emotii a faimoasei noastre serbari. Ma. Avuseseram grija sa ne invitam din timp toate simpatiile. m-a asigurat ca. alt sfert. eleve la liceele de fe te: Carmen Sylva. barem sa fie dintre ele cît mai multe spectatoare. culmea curajului . . ne spuneau ele. . ca nis te veritabili actori. . ca sa-i vedem si sa-i apreciem componenta. daca noi n-avem bafta alora de la Sfîntul Sava. . . . . * Toate acestea fusesera pentru mine un fel de "colac peste pupaza". dragutele de ele. . sa stim ca avem în apropiere niste suflete calde care sa ne sustina moralul. Nu respectasera recomandarile profesoarelor de a veni în uniforma scolara. si pe voi. din acel punct de vedere. sa facem serbari cu fetele. cei trei corifei prometeici: Stroe. ca fiecare invitata de-a noastra si-a mai adus cîteva colege. au venii cum nu ne asteptam de multe. s-amai atins nimeni de mine.dascalii nostri . ca nu cumva sa nencurcâm la vreo replica. . începînd din acea clipa. Aruncasera cordelutele ce lesta vileau frumusetea parului lor tînar. Si-au venit. Moscu. capsoarele le respirau în voie. Am invitat numai fete. . Am întocmit statistica respectiva imediat. frati si surori. care ne fagaduisera solemn. pe care îi intereseaza "sala" înainte de spectacol. . si-acum. îsi spuneau baietii nostri cu justificat regret. Barba. supunînd fi nu si ca facut sau ce-o fi vorbit el cu Fischer si cu ceilalti profesori nu stiu. . numai fete! Ce colorit viu si cîta prospetime adusesera ele în sala! În grupe de cîte patru-cinci. iar Fischer m-a ascultat chiar lectia urmat mi-a pus sa-mi îndrepte "doi"-ul! . cînd trebuia sa fiu linistit si sa-mi pregatesc în tihna rolul lui Hefaistos pentru serbarea care bate a la usa! .. . caci numai grija de a iesi cu fata curata din mîinile profesorilor îmi lipsea acum. În sfîrsit. . . . vreun sfert erau colegi si parinti. Centrala.

. cînd or sa ne vada interpretînd roluri lenoastre antice. Se vede ca totusi Moscu a avut o presimtire: s-a bîlbîit la un vers.. da. ca faceam eu rost d e costume adecvate si de nitel decor. de-mi vine sa las totul balta si sa fug în Cismigiu. si mai cu seama ele. eu. parul revarsîndu-se bogat în plete pe umeri. ca a stiut Barba ce face! spuse Moscu. "Cu soarta omenirii ce zeu te-nsarcinase?" Iar el a spus: . mai du-te-vino! Dar asa. dar noroc ca nu s-a cunoscut nimic.. Lasa. ce figura o sa facem noi. Prometeu. . întors sub ceafa gen "paj". puternice si sincere. H ai. ca sînt solid.. acolo. de la teatrul unde-mi fac ucenicia! . care sînteti mici si su btiri. însa. mai mergea.. titan. ba. e mai adecvat în uniforma. Ei. dar voi doi. Si Hefaistos. cu care neau rasplatit colegii nostri. ca sa mai privim o data. în uniforme bleumarin?! Daca Barba n-a vrut. ca. Si mai bine sa lasam discutia si sa mai facem o repetitie. daca s-ar fi anu ntat ca se joaca în parodie. cum au venit îmbracate si coafate? spuse Stroe cu naduf. Zeus trebuia sa-l întrebe pe Prometeu... era.admiratiei noastre cele mai variate pieptanaturi: bretoane frumos retezate. care era înalt si gras. în costum de Zeus. si chiar îsi au farmecul lor. si mai cu seama fetele. Nu ne mai saturam de aceste minunate podoabe vii ale salii noastre. cocu risavant aranjate.. Le vedeti. care întreceau in frumusete si gingasie ghirlandele de flori ce strajuiau balcoanele. cred ca au fost mai furtuno ase decît . da' m -a palit o emotie. fierar! Dar noi? A! conveni el cu bonomie. coafat în inele si bucle ce tremurau la fiece miscare sau strîns simplu în cozi împletite cu multa arta si legate cu funde bogate de matase. stiti. spre a le veni în ajutor: . iar aplauzele calde. ma. ma Stroe. Cu soarta zeilor ce om te-nsarcinase?" Totul. cît sînt eu de Zeus. si înca o data. Nae. Ne faceam de lucru mereu la cortina. si-apoi aceste greseli sînt inerente oricarui spectacol cu actori autentici. asortate la culoarea rochiei. zeu. care furase focul din cer si-l daruise oamenilor. s-a sfîrsit cu bine. pe lac! Serbarea a fost un triumf. ce mutre ati fi avut în Prometeu si Hefaistos! Pai Prometeu.

ca e tot insecta! . sa stiti si dumneavoastra ca furnica contine acid formic. pen poticnit?! delicata.. Domnilor.. prin fundul amfiteatrului. Don' profesor.. Încolo n-a existat dascal sa ne predea în cursul superior si car e sa fi fost scutit de vreo pozna. cum poti sa debitezi astfel de ineptii.. bîzz. pentru experienta.. cum ti-a tinut pumnii iubita ta. Ca sa dovedim aceasta. E mici! Pentru unul ca mine . crezi ca ai sa mai zbori mult? Si deodata: "bîsti. ce-nsemneaza gestul acesta? . Printre altele.. Ce sa-i faci? Ghinion! îmi raspunse fostul Zeus zîmbind. nu?! . asa cum o faci cînd vrei sa prinzi o musca. Domnule. pe cînd realitatea nu era tocmai asa! * Odata.. si acelea de categoria CAPITOLUL X GLUME. mai Ionas. ca te prind eu acuma! Ce. profesorul ne-a spus: . doar tatal lui Hercule se cheama i trebuia o duzina de pumni de zeite. Stai tu.. deodata. GLUME. ca sa fie auzit de noi si mai cu seama de profesor: .. si multi profesori ne credeau chiar prostanaci d e-a binelea.. si înainteaza aplecat cu mîn a dreapta facuta cupa. ca sa facem aceasta interesanta experienta! Dar.. în mijlocul linistii. la Plopeanu. Bine. ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rau ca n-avem o furnica la-ndemîna. Multe si felurite au fost glumele si micile noastre nazbîtii. urmarea o musca si-i soptea acesteia.. de te-ai . te-am prins!" . În lipsa de furnica.. GLUME. în clasa a VI-a. la ora de Chimie. îm grea! . Cel mai mare farmec al vietii noastre scolaresti îl constituiau sotiile si poznele pe care le faceam. n-avem decît sa strivim o furnica într-o hîrtie de turnesol. dar cele mai multe l e faceam sub aspectul naivitatii. e bun a si musca. fara sa spuna un cuvînt. se explica lectia despre ac idul formic. Domnule Constantinescu. are pumnii ca am fost. destul de tare. Hîrtia sen roseste. Într-adevar. am prins o musca.cele primite de multi actori de-a lungul unei cariere chiar! * . Singurii profesori la care n-a îndraznit nimeni sa faca nici o sotie niciodata au fost: Barosanul si Atila. îl vedem pe Chiorul ca se ridica din banca unde sedea... tipa Chimistul exasperat..

pentru ca el vorbea foarte precipitat. iar noi. de Drept si Filozofie! Era un profesor foarte inimos. domnule. Stai jos. Economi e politica sau Filozofie. ca nu esti buna de nimic. a!" Tînarul obisnuia sa-si înceapa fiecare lectie. în l oc sa ne concentram asupra explicatiei. care v-am spus cae xista numai în furnica? Dar Chiorul nu se da batut: .. don' profesor.tru numele lui Dumnezeu?! Cum o sa existe în musca acidul formic. eram atenti si notam cu creioanele pe pupitre de cîte ori se bîl bîie sispune: "a a. spuse. în hohotul de rîs al colegilor. Daca cineva nu întelege ceva sa ma-ntrebe. foarte serios. * Cele mai multe farse le faceam pe-ntrecute la Tînarul. si o sa ne convingem! . fiti atenti. daca n-am facut experienta! De ce sa nu-ncercam? Sa strivim musca în hîrtia de turnesol. adresîndu-i-se acesteia: . Hai. a. si nu stim noi. nici macar pentru o amarîta de experienta! Si se aseza. Poate ca exista. Cînd ne cita date astronomice.. si lasa-ma-n pace! Te rog stai jos! Chiorul si-a ridicat sprîncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul întelesese sa-i aprecieze bunavointa si mai ales interesul ce-l dovedea pentru sti inta si deschizînd pumnul în care tinea. indiferent daca era de Drept. du-te sanatoasa. cam în felul urmator: . (si spunea sub iectul). eram cu totii vorbiti sa ne miram. ca nu ma supar.. cu multa bunavointa. sa-i dau explicatiile c uvenite. a. captiva musca. si ar fi vrut din tot suflet ul ca toti sa plecam de la ora lui cu lectia învatata. va rog: astazi am sa va vorbesc despre. dorinta care nu stim daca i-a fos t realizatade prea multe ori. .. A.

oracaitul s-a auzit din nou în fata! . nu va mirati. sînt 3. . .. dar acesta a continuat. cînd a auzit ca suna a doua oara si a asteptat pîna sa soseasca ceilalti profesori. în fundul clasei. . . în ultima banca. Suna . .. si el nici nu se gîndea sa plece. . oac!" Tînarul s-a oprit din explicatie. . care da în Cismigiu. .785... . iar Dragu. . Profesorul si-a îndreptat cercetarile într-acolo dar. . de la steaua cutare. a. cînd a ajuns în dreptul bancii deu nde i se parea ca aude zgomotul. . a. tot la ora Tînarului s-a întîmplat una boacana de t ot! Tata-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niste broscute de tabla. la steaua cutare. a. am început sa pun în functiune sonora broscuta de tabla: "oac oac.000 de kilometri! Noi: Psss! Tî. iar eu le trecusem în buzunarul meu. A. prin banca a patra. .. . El le pusese pe birou. . De multe ori avea obicei sa ne rapeasca din recreatie. si-a ascutit urechea dincotro se auzea zgomotul suspect si a pornit spre banca mea. . . . a. .000. a. .. nu st iu! . N-am luat decît doua: una am oprit-o eu si una i-am dat-o lui Dragu Henry. cînd s-a vazut singur. a. Atunci unul dintre noi striga: . am pus un ceasornic desteptator sa sune cu zece minute înainte! Ce-o fi facut la Cancelarie. profesorul se sesiza si ne raspundea imediat: . Bineînteles ca la mine a încetat imediat oracait ul... . . tinere.. pe la sfîrsitul iernii. . nu va tin si recreatia: va dau drumul numaidecît! Ba odata. furat de explicatie. . . .. . Într-o zi. pe rîndul din mijloc. . . din acelea pe care le pacani în degete si imita oracaitul broastelor. . tî. Extraordinar! Tînarul: A. nu. tinere. . tî!. Si ce dac-a sunat? Stam si recreatia! De asta data. Pe la jumatatea orei. a.. a. . Stam pe rîndul de la fereastra. ca sa-l scoatem mai devreme din clasa. A sunat! La care altul raspundea: . . . cu gîndul de a le folosi la ora de Filozofie. . cînd vremea dulce ne îngaduia sa deschidem ferestrele clasei noastre. sînt. a.Tînarul: A. date precise! Dragu Henry (cu multa naivitate): Le-ati calculat dumneavoastra? . întocmai unui ecou întîrziat. .

Manevra asta a durat cam de doua-trei ori. De data aceasta. Poate ca este vreo ciocanitoare-n Cismigiu.. . Profesorul îl vazu si înlemni de indignare: . unde? În Cismigiu! Stai jos. . ca sa nu zic prost! Ciocanitoare lasfîrsitul iernii si. spumegînd demînie: . . . care semana mai mult a cîrîit de pasare. t ot la ora de Filozofie. iar multi dintre baieti mai întîrziau pe la bufet. . exasperat. mestecînd de zor. Clasa avea aspectul. cam cît îsi faceau socoteala ca dureaza notarea absentilor. . adresîndu-se baietilor. ca-mi faci mila cu nai vitatea dumitale! . . Löbel mi-a luat-o înciudat. . . . Auziti. Care e bestia care-mi tulbura ora? Atunci m-am ridicat eu si. Tînarul. ne-astrigat: .. . tinerilor. . ma. . i-am spus senin: . aratîndu-i fereastra deschisa. don' profesor! El s-a-nrosit la fata si. cînd usa se deschise încet si intra Chiorul cu gura plina. de teama sa nu fiu prins. spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renuntasem sa mai manevrez broasca. Toata lumea sa ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndata. . încoace! O pun sub talpa si-o apas cu piciorul! Cînd a vazut ca nici asa n-o scoate la capat. tinere. a facut-o Chiorul. original si ciudat în acelasi timp al unei bande de gangsteri în fata unui urias revolver imaginar! Si totusi broscuta si-a continuat oracaitul obsedant. pîna cînd Tînarul. soptindu-mi: . ce naiv e colegul vostru. Tînarul a izbucnit. Da-o. . . Profesorul obisnuia sa intre în clasa foarte devreme. surîzator ca de obicei. dar în acelasi timp spirituala. . pusese absentii si se pregatea san ceapa explicatia noii lectii. . O gluma oarecum impertinenta. imediat ce suna. a strigat: .

Se vorbise despre "lipitoare". mai intri în clasa si mestecînd! Gestul dumitale e incalificabil. de arta si mai ales de sîngele rece cu care opereaza lipitoarea în cazuri urgente. don' profesor! . stai jos.. Atunci cînd o dor picioarele!. si-am ridicat degetele. Din seria scoasa la lectie n-a stiut nimeni. don' profesor!" * Profesorul Simion Radian de Zoologie scosese la lectie o serie de patru. . . ca sa i se puna o lipitoare. Ni se adusese o sticla cu vreo doua-trei lipitori . Stupoare. . . Ca sa mîncati. . ia poftim încoace. Ba. ca sa va plimbati. . . . . unul chiar si-a oferit bratul cu nepasare.. La un moment dat. spre a ne da seama. care se miscau tot timpul încoace si încolo sîcîite cu creionul de baietii curiosi. facu profesorul cu bunavointa. ca de obicei.. Examina "hidra de apa dulce". de-ai naibii. . "la fata locului''. .. nu?. . Hidra de apa dulce merge cu bratele sale.. rîsete. car eia noi.. mai abitir ca un chirurg! La "aplicatie"... Hei. nu stie nimeni sa-mi raspunda cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Atunci am tresarit eu. Asaaa. accentua el. Radian ne-a spus sa facem un rezumat al lectiei. Este nemaipomenit! izbucni Tînarul. fara sa spuna nimic. 3. . A! . îi ziceam "hidmcîynia închinata''. Ei bine. . . Da.. . As spune: "Pofta mare. Ti-ai amintit? Stii dumneata? . Cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Probabil ca erau anumite împrejurari cînd acest animal îsi punea în functiune bratele cu care era înzestrat. Atunci a fost întrebata clasa. De ce va e data recreatia? Ca sa va fa ceti necesitatile fizice. Atunci?! Ce-ai spune dumneata daca m-ai vedea pe mine ca intru-n clasamîncînd? A? Chiorul îsi holba ochii cît putea de tare si raspunse-n hohotul nestapînit de rîs al întregii clase: . . Dupa ce ca vii tîrziu. . . daca esti bun! Elevul înainta cu pasi rari si siguri spre catedra si se opri în fata profesorului. . Putin freamat printre banci. a fost pusa întrebarea: . cum se numeste în Pedagogie lucrarea pe care ti-o da profesorul de facut acasa. Bine. spune? Si am dat un raspuns în genul acelora pe care le obisnuia Chiorul: . tinere.. fara vreun raspuns însa. . a întrebat profesorul cam suparat. în comparatie cu "hidractynia echinata".. don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. . domnilor. ca si cînd mi-as fi adus aminte. . tinere. însa continuînd sa mestece. . magarule etc. Da. exclamînd: . . .

pe cînd eu îi întindeam caietul cu . .. cum s-ar zice. am întrebat cu prefacuta seninat ate: . . . don' profesor? . Desenam si portretul lipitoarei. De fiecare data cînd venea vorba la masa despre alcatuirea racului. De asta data. la Zoologie aveam lectia "Racul". fara nici un tovaras de emotie didactica. anatomia racului din familie. m-am ridicat în picioare si. . stiind. asa cum si ea. balabanindu-mi mîinile si strîngîndu-mi buzele cu multa mirare! . la rîn dul ei. Am fost foarte surprins de aceasta deosebita atentiune din partea magistrului de Naturale si am iesit. scordolea si mai stiu eu cum. pilaf. si am terminat! Cum a notat absentii. el. . ca sa mai fac o gluma. Astfel ca. . mama ne dadea cu multa dragoste si bunavointa explicatiile necesare. . pe care eram convins ca o stiu de la mama. .. m-am multumit sa desenez frumo s pe caietul de zoologie racul. . cum stiam ca de fiecare data ni se da sa facem si cîte un desen-doua din carte . . mi-am aruncat ochii prin carte într-o doara. . Mîncasem doar de-atîtea ori raci gatiti de ea în diferite feluri: rasol cu usturoi. . înotînd într-o apa plina de balarii . le auzise de la maica-sa.Eu. . . Desi asteptam sa m-asculte. care obisnuia sa scoata cîte patru întotdeauna. . . . fara sa m a opresc cu lectura prea mult asupra anatomiei racului. Ce am avut pentru astazi? m-a întrebat el. respectiv bunica. Radian m-a chemat la lectie. pe mine singur. tot asa dupa cum altii pretind ca stiu franceza sau germana din familie. .

broasca si stiuca" de Alexandru Donici. Racul e un animal care traieste în apa si poate tine loc de peste! . priveste at ent sispune ce reprezinta plansa? . Bine.. Nu... vorba aceea. Nici nu m-am gîndit la asta. Reprezinta. Ce stii despre rac? ... Sa nu-mi spui "portretul racului". te pricepi si la felcerie! Bine. Ai? Cum spusesi? Cum poate tine loc de peste? Crezi dumneata ca e suficient ca un animal sa traiasca în apa.. n-ai înteles-o cum trebuie. prin urmare poti compara racul cu ele.. cum ca un fel de fabula? . ca rîndul trecut. Despre "rac"! .. . dar ea poate tine loc de pui de gaina. si racul e peste!" . racul devine rosu. mai sînt si alte anima le de apa. în tablou vad. si ce? tine loc de peste? . ci o zicatoare populara ruseasca spun e: "cînd nu e peste. adica cu sînge. Pentru ca se opareste. a. cum spui dumneata. Hm. Prin urmare.. în afara de rac.. Pielea?! striga scandalizat profesorul. Ai auzit. don' profesor. Un crustaceu. ca sa poata tine loc de peste? Si lipitoarea traiest e în apa.... . aaa! . Descrie-mi anatomia lui! . sa luam alt animal de apa: broasc a tine loc de peste? . eu am spus. printre pietr e.. Ba da. . . te poti gîndi chiar fara ajutorul tabloului sa faci comparatii din memorie. Te pricepi si la folclor. Treci la tablou si spune! Pe tabla era agatat un tablou care reprezenta un rac enorm. relative la pielea. . ca un fel de fabula! . Hm! De ce? . poftim. Foarte frumos!... uite. ma întrerupse profesorul.. te rog. Dar ce. Cînd îl fierbem. hm! Zicatoarea. dar n-ai mîncat! . Cum. n-ai spus chiar dumneata adineauri? .. eu prefer racul! . ce stii despre rac? .desene. Nu. si înconjurat de pestisori de diferite marimi si culori. ca un rac! . . Priveste pe tablou si spune-mi ce vezi! Pe lînga rac. o broasca si o stiuca. a racului si a celorlalte animale de apa care-l înconjoara. asa. si-atunci i se-nroseste pielea! . don' profesor! . însa. Cu atît mai bine! Acum spune. am auzit ca la gust seamana foartem ult cu. si eu stiu de fabula "Racul.. altcev a vrea sa zica ea. dar nu pretind eu. Nu. cati pun 3 si te trec la loc. fara sa te mai ascult! . Cum? Ce vrei sa spui. racul are piele? Din ce famili e face parte racul? Ce este el? ... vegetatii de balta.. A. verde. dar nu despre asta e vorba acum. . dar ea tine loc de ventuza scarificata.. Am facut si eu în caiet. Si cum pretinzi dumneata ca racul poate tine loc de peste? . Pai nu pretind eu! .

domnule. nu cred ca e fabula pe care-o stiu. Ei. La rac capul este lipit direct de trup. . curios sa vada pîna unde va merge nerusinarea ignorantei mele în materie... plescai. scos din fire. daca într-adevar stii ce va. Tocmai ca n-are gît. atunci spune! . domnule? tipa Radian. cum spunem despre animalul care are capul una cu trupul? Ca . face una cu corpul.Acum.. foarte gustoase.. profesorul. Spune-mi ce stii despre rac. nu la ora de Româna! În sfîrsit. probabil la amintirea vreunui pilaf gras de r aci.. Si asta însemneaza ca tabloul ne înfatiseaza subiectul unei fabule? . pentru ca aci actiunea nu se petrece la marginea apei si lipseste sacul cu grîu! .. cînd ma uit mai bine. Gîtul racului.. .. La rac nu exista gît.. este gîtul racului. Fara sa vrea. Foarte prost ca ai crezut! Sîntem la ora de Zoologie. pentru ca este carnos si n-are oase cum are pestele! . Cum se numeste asta. Bine... Racul e folosit în arta culinara la prepararea a diferite mîncaruri alese. domnule. Cum zisesi? sari ca ars profesorul. . don' profesor! . si treci la loc! . continuai eu imperturbabil. bine. dar nu ma întrerupse.. . dar dumneata habar n-ai de rac si de Zoologie! Pai racul are gît. Am crezut ca e vorba despre fabula!. Care e partea cea mai buna de mîncat? . Stiu tot despre rac. el e un animal faragît. e timpul sa terminam. Cea mai buna parte de mîncat la rac. don' profesor! .. dar în acelasi timp indigeste. Ai?! Radiau îsi holbase ochii la mine cu nedumerire crescînda.

.. domnule! Esti atît de slab la materia mea. Mama... domnule. ca stiu toata materia! Clasa. îsi întrerupse justificatele-i invective si-mi spuse: . . sa te angajezi la teatru. Auzi gît la rac! Si-apoi brusc: Ia arata-mi si m ie. Dumneata esti mai tare ca Novelli. mai ales în fata la crimilor. ne desfacea gîtul racului si ni-l dadea sa-lmînca m. solidara ca-ntotdeauna. iar profesorul. Vazînd ca-ncep sa plîng cu sughituri. ca sa-mi spui ca racul are gît si ca gîtul . Nemaipomenit! se scandaliza el.. M-ai exasperat! tipa el. nu mai suge picioarele!" . încît nu pot sa-ti dau nici o nota. . si-ntr-un sfert declipita ma vazu rîzînd si plîngînd.. este. Si zero ar fi prea mult! Cred ca si dumneata esti deacord! Ca sa debiteze cineva astfel de ineptii... este un cefalo.. el se-nduiosa foa rte repede. întinsei degetul aratator înainte. magarule! Esti de o impertinenta nemaipomenita! Eu gasii cu cale sa plîng în surdina si sa rostesc cu frica parca: . "Ia. va rog. M-ai scos din fire cu apucaturile dumitale actoricest i! Plîngi si rîzi. e la coada ! Treci la loc. ca eu. Iertati-l.pod! respirai eu usurat ca am nimerit-o.. care este cea mai mare pasare de prada. si iar plîngi în aceeasi secunda! Eu am uitat de povestea cu imitarea profesorilor din Cancelarie. observîndu-i miscarea. ca acolo e de dumneata! Ce trebuie sa ma faci sa-mi pierd vremea si sa vii aici. spunîndu-ne. chiar atunci cînd era suparat: Hai. unde e gîtul racului? Ma-ntorsei spre tablou. un. începui sa rîd la baieti pe-nfundate: el.. iesindu-si din rabdari: . Gîtul este aici la coada! Clasa chicoti. sa te-ajut eu. izbucni. pentru ca nu exista nici o cifra care sa exprime totala dumitale nestiinta. iertati-l! Dar Radian n-avea nevoie de interventia clasei pentru aceasta.. Ei. domnule! Ce caut i dumneata la liceul Lazar. ca asta e partea cea mai buna.. ce mai stii despre rac? Si se-ntoarse cu spatele la mine.. cea mai frumoasa materie de învatamînt. gîtul. domnule? Dumneata sa faci studii la conservator. dadui drumul iar asi la lacrimi! . si vazînd ca eu tac. nu stiu de ce se-ntoarse brusc. îmi spuse cu bunavointa care-l caracteriz a. pornind catre banci. vulturul. bucuros ca l-am înduiosat cu lacrimile ce-mi veneau în ochi la porunca. cînd ne dadea rasol de raci.. domnule. Clasa hohoti scurt si se opri din condescendenta pentru mine. auzi dumneata . interveni tot ca întotdeauna. prin urmare nici urma de gît! Cine ti-a spus dumitale chestia asta cu gîtul racului? . . descrisei o elipsa imaginara pe trupul racului si spusei cu multa naivitate: . maicuta. poftim. vede cu coada. sau ceva cam în felul ast . în cor: .este. Mai ascultati-ma putin. Mars la loc. facînd disperate apeluri la reminiscentele mele zoologice în legatura cu denumirile de origine greaca ale animalelor.. este ca si cum ar spune c a. pe tablou. Atunci eu. Din pod ai cazut dumneata! Aceste animale sînt cefalo-torace.

dar absolut toti. întelegi dumneata? Nu tot ce zboara se manînca. * Într-una din zile s-a întîmplat sa lipseasca Dragu Henry. Ne-am abtinut din rasputeri si am fost de o cumintenie impresionanta. pentru ca astfel sa ia fiinta gluma harazita luiDragu. întrebau cu multumire-n glas: . gluma pe care au mirosit-o respectivii profesori si au facut haz de e a. La toate orele am pastrat o liniste mormîntala. însa asta e de Bo tanica si nu îndraznesc sa v-o spun la Zoologie!. dar am crezut chestia cu gîtul racului si din alta pricina. Surprinsi peste masura de linistea ce domnea în clasa. ceilalti deocheati ai clasei. în timp ce zîmbetele baietilor. care i-a placut si lui cînd i s-a povestit a doua zi. am sa tin minte cu sfintenie ce mi-ati spus. cu dumneata nu se poate vorbi niciodata serios. Eu am auzit de la niste olteni ca ar fi pe lume si "prune cu gît"! . jucînd însa totdeauna în hora cu noi. magarule. ne-am hotarît sa-i facem o figura. se stingeau usor. Iesi afara... toti profesorii. toata viata mea. pe rînd.. Si lectia continua. Spune-o. sa tii minte de la mine! . ce fluturasera pline de voiosie cîteva clipe pe buzele lor.. Va rog sa ma iertati... mai bine sa mi-o spui. se vede ca era ceva foarte serios... si nu tot ce se manînca are gît... ca altminteri el frecventa cursurile cu multa regularitate. ca singur nu se prea simte a la largul lui! Si cum astazi Dragu lipsea. pe nesimtite. . domnule. nu mai stiu din ce cauza. Aveam tot materii la care Dragu se ilustrase ca mucalit de forta.a. ca sa fii lamurit pe deplin! .

si sa nu care cumva sa te loveasca si sa-mi strici punctele. Moscu cazuse în echipa lui Costache Radulescu. dar ce. trebuie sa joc. o batea în pa mînt! Jocul începuse.. ca e vai de capul tau! Mai b ine nu juca! .. îl linisti Moscu. ca astazi. sînteti atît de linistiti? La care. Mingea o arunca Matei. cînd o încerca sa fuga. care era desperat. pentru ca bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara bine. foarte buni prieteni în particular. si Cioc ne scosese în curtea mare. ca n-o sa ma loveasca nimeni. echipa lui Costache era la bataie si a lui Matei Paunescu. a fost farsa cu oina. sportivi. Lipseste Dragu. Moscule. la prindere. aproape toti. ba Costache. don' profesor! ca si cum bietul Dragu singur facuse tot scanda lul din alte ore! * O farsa grozava pe care a facut-o Moscu la Gimnastica timp de aproape cinci-sase lectii. Costache Radulescu. baieti. De data aceasta. care-si facuse socoteala sa traga în Moscu. amîndoi capitanii. ca omu l lui Wells! . cu un minut m-ai devreme. cînd trebuia sa bata mingea. jumatate din baieti batusera mingea si unii fugisera. sa faci ce-i sti. fara sa stie nimeni. ca sa jucam oina. se gaseau de asta data ca seriosi adversari. contrar obiceiului. care nu poate sa dea gres! . ma. raspundeam foarte seriosi: . ai sa vezi! Am eu metoda mea. de frica sa nu i-o prinda adversarul si sa treaca la mijloc. Foarte abatu . iar dupa alte toate mai era si gra s! . ca doar invizibil n-ai sa te faci. Vezi ca Matei e cu ochii pe tine. Lasa. Costache. si sa-si recruteze elementele pentru "meciurile interscolare". Ehei. eu te-nteleg. facu Moscu. numai sa fie asa cum spui. Stia câ bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara. sa te loveasca si sa-mi strice mie punctele! Ufff! Ce noroc pe mine sa te brodesti tocmai în echipa mea! Nu puteai sa cazi într-a lui? . stie ca fugi ca un hipopotam si te aperi de minge ca de muste! Atîta asteapta.. iar la a doua. Tu îl cunosti doar mai bine decît mine! . oftînd.. e dupa mine? Oricum ar fi. Bine. Ba. Dar cum se face. nu ma priveste. i-a spus Costache foarte serios. "la prindere ". Venise primavara mai repede decît ne asteptam. Ma priveste! Oina se joaca de catre doua echipe: una este "la bataie" si a doua. n-avea nici o grija. Clasa era împartita în doua echipe: la prima era capitan Matei Paunescu. Nu pot scapa de Cioc.

va sa zica! Moscu o stergea prin culoar! P ecinste! Si. Aha! tipa Matei. si a rupt-o de fuga pe culoarul al carui capat. la mijloc! . Las-ca-l agat eu la prima ocazie. Zis si facut! Cînd a venit rîndul lui Moscu sa bata mingea. don' profesor? Dar Cioc o tinea întruna ca un apucat.. Jucatorii ramasera pe loc. care nu mai stia ce sa creada! . da tocmai în barul celalalt! Si-n cîteva clipe. Moscu. la mijloc! Moscu veni în fata lui foarte mirat si-l întreba cu naivitate: . si la a doua. Matei i-a aruncat-o distrat în aparenta. Cum? se-nfurie Cioc. s-a strecurat pe lînga usa coridorului ce da în curte. si la mai mult e ocazii. sa-l ating?! se-ntreba Matei înciudat.. cu usa respectiva. asta era misterul. Matei s-a hotarît sa nu se lase furat de focul jocului si salurmareasca pe Moscu cînd fuge din barul de la bataie în barul din fund si sa-l love asca scurt. imperativ la culme: . Moscu profita de concentrarea lui Matei în alta parte si-si puse planul în aplicare: deodata ne treziram cu el în barul celalalt! Ei. Moscu. ca doar nu zboara?! Si cum de nu se gaseste niciun ul dintre ai nostri sa-l loveasca? Pîna cînd. se duse ia Cioc si-i spuse toata tarasenia! . dar nu l-a slabit o clipa din ochi! Moscu.t. Moscu în bar. dracia dracului! "Ma. cînd naiba a fugit Moscu. veni si Ionas Moscu la rînd. si la a treia ocazie. fara sa stie ca e urmarit de privirile lui Matei. asa cum se gaseau. s uieramai strident ca niciodata. nu-mi mai scapa!" Dar Moscu scapa: si la prima. Cum ajunge. ma. Se auzi glasul lui Cioc. batu mingea în pamînt si trecu lînga baietii care asteptau momentul prielnic sa fuga în celalalt bar. prefacîndu-se si el foarte nepasator. cît era el de gras. fara sa-i dea nici o explicatie: . de nu l-am vazut. a trecut usor pe lînga jucatorii care trebuiau sa fuga. si deodata . într-o buna zi. iata-l pe Moscu în barul visat! . lasînd jocul balta. De ce. de Matei. Asta e lipsa de sportivitate! Si punînd fluierul la gura.

don' profesor. ca nu mi-a prins mingea nimeni?! . si-a pus în gînd sa se salvezec u ajutorul unei juxte lineare. facînd o gluma: . voi scrieti! Vorba lui Heliade Radulescu: "Scrieti . care era de o mare vigilenta. adica o traducere cuvînt cu cuvînt a textului latin. Dupa asta. cînd spre celalalt. Nimeni nu îndraznea sa copieze la acest iscusit profesor. Fiinta lui Dumnezeu. 2. în timp ce eu citesc. l-a desfacut larg. la fus si la inele. l-a pocnit scurt în pulpa. Ca sa nu fie observat cum manevreaza.. daca are de unde. colegul nostru se asezase în fund. care era nepotul lui Barba. Barosanul. cumsecade ca de obicei. la mijloc. . l-a asezat în fata bancilor. la perete. numai scrieti!" Eu mi-as permite sa adaog: "Numai scrieti bine!" Cine se simte în stare poate sa si copieze. care. 3 si 4 si ne-a scris petabl a textul latin respectiv pentru fiecare grupa. Matei. Dupa ce ne-a împartit în patru grape numerotate cu 1. între Matei Paunescu si Traian Paraschivescu. Multi ca mine ati lovit voi cu mingea. numai sa nu-l prind. Vazînd capr ofesorul si-a cam uitat de clasa. Baieti. ma prapaditilor? Omorîti-va voi la oina. Totusi. Ducu Constantin. Ducu l-a furat din ochi pe Barosanul de vreo cîteva ori. ca sa-l vada ce face: cit ea foarte concentrat ziarul.. ca-ti dau o palma de te dau c u capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine! Moscu n-a avut ce face si a trecut la mijloc. Si Ducu venise asortat cu înt reaga opera ciceroniana tradusa în limba materna. întelege odata. Vorba românulu i: "Hotul neprins e negustor cinstit!" Si-acum: succes! . pîna l-au ametit. care nu se pregatise deloc. ca mandea în vremea asta se plimba cu bar ca-n Cismigiu! * Eram în clasa a VI-a si aveam teza la Limba latina cu Barosanul. gasind probabil ceva deosebit de interesant. A scos usurel juxta. la paralele. la trapez. a început sa lucreze. Moscu a gemut si a trecut schiopatînd la loc . si-au batut joc de el într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori.. mormaind furios ca un urs si frecîndu-si piciorul de zor. facîndu-l pe bietul Moscu sa senvîrteasc a cînd spre unul. Dar de ce. don' profesor! mormaira cîtiva de circumstanta si ne apucaram de lucru. baieti. a des chis-o . prinzînd o data mingea vîrtos. si a început lectura. a facut rost de un certificat medi cal ca sufera de nu stiu ce si a fost scutit de Gimnastica. Va multumim. ca sa se razbune. Barosanul si-a luat scaunul de la catedra.. si-a scos din buzunarul hainei ziarul "Unive rsul".. ne anuntase ca ne va da sa traducem cu dictionarul un fragment din "De amicitia" de Cicero.. Moscu.

i-a spus zîmbin d: . Dar pentru ca sînt loial si vreau sa-ti las posibilitatea de a-ti îndrepta nota.. care izbucni de asta data într-un rîs zgomoto s. si copiezi ca un neghiob. pe jumatate. prea curgator. Barosanul a strîns ziarul frumos. "Quod erat demonstrandum!" Acum da-mi teza. spre consternarea lui Ducu. la Geologie. îti dau cincrul meu din oficiu. si asta? Ar fi prea de tot! De cînd ma tot uit la tine prin gaura pe oare am facut-o în ziar! Se poate sa fii atît de nataflet. adica de trecere. Asa. Asa ca scria. care era cufundat în lectura ziarului.. iarasi mai scria. se prefacea ca mai cauta cît e un cuvînt în dictionar. Barosanul apuca usurel cu unghia degetului mare si-aarat atorului foaia. si sa deschizi dictionarul numai în acelasi si acelasi loc? Mi-am dat seama imediat ca ai pus în dictionar foaia unei juxte. Este de prisos sa mai spun ca nici un elev nu se mai ocupa de teza. cauta. trebuie sa iei pe meri tul tau 1. banuind ca avea sa se petreaca ceva deosebit. a rupt foaia cu multa bagare de seama. sa te prefaci ca scoti cuvinte. ne-a venit în inspectie un faimos profesor de Stiinte naturale . Si. si cu unu al tau fac sase. nepricopsitule.. luîndu-i dictionarul. ma. si în timpul care ti-a mai ramas fa o mica plimbare prin Cismigiu! Urît din partea ta ca ai încercat sa copiezi ! Toti elevii mei stiu de nota 5 la mine. Ca sa nu se vada ca scrie prea repede. profesorul. apoi a pus-o în dictionarul latin-român de Nadejde si a pornit sa scrie. iar cauta în dictionar! Pe la jumatatea orei. ca nu cumva sa se auda. nici atîta lucru nu esti în stare. Toti sentors esera catre banca în fata careia se oprise profesorul. însa. sa copiezi?! Sa te înva t eu. Bine. fluturînd-o fata clasei. l-a bagat în buzunar si a pornit cu pasii lui grei direct catre banca lui Ducu. iat a ce facem.. Barosanul i-a luat lui Ducu dictionarul si. se mai uit a si la Barosanul. med ia trei! Salve et i! (Salutare si du-te!) * Odata. iar cauta.la pasajul care-l interesa. . înainte de a-l deschide. .

Cei trei înaintasi. poreclit Basu. în definitiv si eu eram în tr o adevarata baie de transpiratie . dar ceva trebuie sa raspund!" . prin ce fenomen natural din atîtea cîte au fost pe Pamînt de-a lungul milioanelor sale de ani de existenta? Ca straluminat de un fulger. ma chemat si pe mine. Foarte solidari între ei. "E îngrozitor sa taci asa!" mi-am zis eu. A deschis catalogul si. sarmanii. se mai gasesc si terase. înainte de a se trece la explicarea lectiei urmatoare.. pentru ca avea o impresionanta voce de bas profund. nici unui n -a gasit de cuviinta sa scoata o vorba! Basu m-a întrebat atunci pe mine: . printre altii. îmi spuneam eu. tremurîndu-si vibratiile în tacere a de mormînt a clasei care încremenise.. care nu ma prea împacam cu aceasta materie de învatamînt. nu s-a gasit nici unul.. Cum s-au formal terasele din Scandinavia? Ca sa spun cinstit. Basu a pus urmatoarea întrebare primului elev din serie: . spune atunci! mi-a cerut glasul de bas. crezînd ca m-am gîndit prea mult pentru un raspuns care se presupunea ca e cunoscut de mine.care functiona la liceul Sf. ultimul. Trebuia sa raspund ceva neaparat. nu numai ca nu stiam cum se formasera aceste terase. pîna la mine. "Fie ce-o fi. dar ce?! Cum s-au putut forma a ceste terase scandinave. Dumneata stii cum s-au format terasele din Scan-dinavia? Tacerea absoluta a celorlalti dinainte îmi facuse o impresie detestabila. întrucît stia ca nu stiu! Si-atunci cred ca am facut cel mai mare efort de gîndire si imaginatie din viata m ea scolareasca. socotind ca matrans porta în ere mult prea vechi din viata Pamîntului. am strigat în forul meu: "evrika"! Ma alarmasem. se vede ca erau la fel de bine pregatiti ca si mine. La lectie erau patru elevi. gîndeam eu fericit în acele clipe . dar habar n-aveam ca în Scandinavia. mi-a tîsnit ideea formarii teraselor din Scandinavia si. Te rog. culmea ghinionului. si l-am privit pe profesor cu grija. Demetrescu. Cum a intrat în clasa si-a exprimat dorinta de a examina cîtiva elevi. Da. Ramasesem însa linistit ca. Dar. eu. din cei trei colegi s-o gasi macar unul care sa stie ce e cu aceste ciudate terase. în afara de vestitele ei fiorduri. domnule profesor! . întocmai lui Arhimede în baie . asa cum numai marii inventatori si descoperitori ai omenirii au putut fi .. dar el ma astepta fara sa dea semne de nerabdare. Sava: G. Probabil ca totul nu durase mai mult decît o clipa .

convinsa ca stiusem. Ia asculta. "Da. Si cu toate ca profesorul nostru de Limba româna. pleaca apa? Stii. Si iarasi. era foarte bun si avea o vasta cultura generala. Daca sînt destept . Nu stiu. asa trebuie sa fie. si altul la real. n u erau colegi cu mine. de existenta carora pe pamîntul scandinav atunci aflasem! * Doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei. În timpul cît apa statea pe uscat. învatau la liceul Sf.. sînt destept. ce ma tot duci pe mine cu: vine apa. asa cum se spune ca tin visele în care traiesti zile si ani de multe ori! Mi-am auzit glasul raspunzînd limpede si sigur de sine: . apa venea din nou. lua cu sine pamînt. usurata. fara însa sa ne spuna el cum s-au format acel e terase. muia portiuni din te ren si. domnule. cînd pleca ap a. de asta data pe o a lta portiune mai mica sau mai mare decît prima oara. inundînd terenul. la plecare. apa se retragea. ce mai?! Totul în viata e sa ai imaginatie! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?". asa spune! rîse profesorul amuzat. Terasele din Scandinavia s-au format în urma fluxului si refluxului provocate de atractia Lunei! Profesorul a zîmbit aproape imperceptibil si a dat din cap. "Sa stii ca am brodit-o!" mi-am zis eu. dar din nefericire e inexacta! Si a trecut imediat la alta întrebare. lasînd uscatul cu alte adîncituri.. Apai.. cînd se producea noul flux. la reflux. lasînd astfel o adîncitura pe terenul respectiv. În timpul fluxului. totusi îi invidiam întrucîtva pe acesti doi prieteni pentru dascalii lor de limba mate rna: . Avram Todor. lua pamîntul farâmitat. sa u nu stii? . Odatac u refluxul. amîndoi în clasa a VII-a. don' profesor! . eu îi si dadusem drumul la "explicarea fenomenului": . apa oceanului venea mare si inunda o parte din uscat. O fi interesanta teoria dumitale asupra formarii teraselor din Scandinavia. si formînd în felul acesta terasel ! Clasa ofta admirativ. fiind în acelasi timp si bibliotecar la Academia Ro mâna. unul la mod ern. Sava. Dar profesorul se-ncrunta pu tin si spuse cu vocea-i cavernoasa: . A poi. Stefan Predescu si Gica Roznovanu.

.

de cînd au auzit ca i-ai im propriul lor bîrlog! . Abia astept sa-l aud! . îmbratisînd cu privirea parcaîntrea ga clasa si spune: . ... dom'le! itat pe "balauri" în . Ma. . tînar. baieti! Rapaitul uniform de picioare fu raspunsul la salutul profesorului. Numai ce-i auzeai pe cei doi ciraci ai lor: . A f ost publicata mai tîrziu în revista autorului ei. de o rara vioiciune! . . . . Sava se deschise scîrtîind si intra profes orulPompiliu Constantinescu.. ca aveau ore dupaam iaza. . . Ochii. Numai pe Camil Petrescu îl mai auzisem în clasa I-a citind cu aceeasi sensibilitate! . O liniste în cl asa.. va veti convinge imediat ce-i vom face lectura. 1851. "Echilibru între antiteze". Ard de nerabdare sa-l aud pe Pompiliu . spunînd: "Mmm!" Si-ntr-o zi.Roznovanu îl avea profesor pe cunoscutul autor de manuale didactice Gh. prezentabil. . . Buna seara. Vino. E foarte simpatic. stie carte si explica asa de frumos. Baa!. Stt!. Un tînar frumos. cum la noi. . Cum naiba sa-ti mai arda de nazbîtii la un astfel de profesor? Ar fi o impietate! . profesori ve chi. . Vom citi si vom comenta oda "La Schiller". . Pompiliu asta al vostru.. tînar. Heliade a scris aceasta oda în preajma zilei de 28 octombrie. Si Pompiliu începu sa citeasca frumos. la Lazar. cînd colonia germana din Bucuresti a sarbatorit centenarul nasterii marelui poet. Pompiliu îsi roteste ochii. . . numai la orele Barosanului si-ale lui Attila. pe la prînz. Usa clasei a VII-a reala de la liceul Sf. ca nu te-nduri sa pier zi un cuvînt! îmi raspunse Predescu.. .. l-am întrebat pe Predescu: .. la 5. Ultima ora. La ce ora aveti Româna. plin de vibratie "La Schiller". dar vad ca la el s-aude musca! . Fanica? . Am putea spune despre aceasta poezie ca este o oda elegiaca. acu' taci! Dupa notarea absentilor. bine zidit si cu multa prestanta. Sa stii ca astazi aterizez si eu la ora voastra de Româna. cald. . m-am mirat eu admirativ.. Adamescu. se pomenea! . pe tînarul si valorosul critic literar Pompiliu Constantinescu.. . Constantinescu! Tot vor sa te cunoasca baietii nostri. Sa continuam lectia despre Heliade Radulescv. fac astia niste ore! Si-aci îsi strîngeau degetele puica si le sarutau în vîrf. cînd cei doi colegi porneau la scoala. iar Predescu.

iar binele.. Cînd a scris aceste versuri. dreptate.. un intrus! . poate alti domni profesori sa fi amintit.. eram un strain. Renalta-l pîn' la ceruri. te musca ca vipera. calumnia ti-e parte. Heliade s-a gîndit si la suferintele lui. Ia gînditi-va putin! a insistat Pompiliu. Stie cineva sa-mi spuna l a cine face el aluzie? Dar nici unul dintre elevii "savisti" n-a scos o vorba. dar nu îndrazneam. Ma mînca limba ca niciodata! Ce-ar fi sa raspund eu? În definitiv. Te iarta ca-i faci raul. Da-i viitor.."Este o viata moarta..... Stiu ca noi n-am vorbit înca despre aceasta. el vede cîte n-ai. "Avusi de adversariu pe om si-atît ajunge... de viu te-afunda-n iad!" Aci se opri o clipa si spuse: . cum as mai fi raspun s eu. iar numarul de Lazar de pe mîneca pare un numar de Sava ... uniforma noastra scolara e aceeasi. E mut si-l faci cu limba. Ah.. nici mort!" Apoi....'" . viata.. precum s-o moarte vie: Ci este si viata ce nu mai are moarte . dar din alti ani.... ca-ti ia el si trecutul. mai departe: "Da-i adevar. gasind oare care similitudine între atitudinea lui mai mult decît binevoitorare fata de un important poet al nostru si la nerecunostinta de mai tîrziu a acestuia.. E orb si-i dai lumina:.

Face aluzie la Grigore Alexandrescu. O sa lipsesti si tu. co legiilui Predescu. nenorocitule. Foarte bine! Daca stii ceva mai mult. te pui cu bu rta pe carte. nimeni n-a suflat o vorba. n-o luati chiar asa în tragic! interveni Livada.. ma? Tu nu te gîndesti ce situatie mi-ai creat? Pai mai po teu în viata mea sa stiu o data macar. Totul s-a terminat unde începuse: în fami lia clasei! .. Am raspuns. don' profesor! . Fanica. seful clasei lor. În vremea asta. însa. în loc sa-mi multumesti si sa-ti para bine. Profesorul Pompiliu Constantinescu a întrebat binevoitor: .decolorat! N-am mai putut sa ma stapînesc si am tîsnit în sus: . care-mi îndreptam privirea radioasa spre Predescu. faimosul articol critic al lui Titu Maiorescu. iar eu am adus vorba despre "Betia de cuvinte". Cum o sa-mi para bine. ca. Bine. ce ti-a venit sa spui numele meu?! Ai?! . te rog!. Predescule.. ma. mai. însa. rostind limpede numele prietenului meu ce-mi sta în dr eapta: .. Foarte bine! Multumesc! Cum te numesti? Un murmur surd. fericit ca-i obtinusem o nota maxima. ca altminteri te-as cotonogi în bataie! . ma. Cum. nici macar nu s-a povestit întîmplarea celor din alte clase. Dar culmea a fost cînd a sunat de iesire. la Româna. subit inspirat. oprindu-se la cuvintele italieniz ate. pîna i se estompeaza figura l uiBajenaru în minte. auzii ca ma împroasca vehement cu cele mai groaznice invective: . Emotia mea. Mi-era teama ca premiantii clasei.. Aceasta interesanta convorbire dintre un mare dascal si un elev care nu era al s au a durat întreaga ora de curs si i-a interesat nespus pe asistenti. cîteva ore de la Pompiliu. cînd eu. Stati. si-apoi te prezinti la curs. asa de bine. din senin s-a ridicat din banci. dar nu s-a mai întîmplat nimic. Zece! a spus cu placere Pompiliu Constantinescu. . Pompiliu a comentat apoi cu mine lexicul odei. don' profesor! . Ai noroc ca tin la tine. a luat proportii abia dupa aceea. a pus nota în catalog si a plecat surîzînd satisfacut. si sa mai iau un "zec e"?! Ce ma fac eu acu'? Toti colegii lui Predescu izbucnira în hohote de rîs. aducînd în discutie si literatura scrisa de catre ei cu aceasta trista împrejurare.. Dar nici nu se-nchisese bine usa. întocmai unui freamat neasteptat. nu-i de gluma! Cît am stat de vorba cu Pompiliu Constantinescu nu am avut pic de emotie. ar fi putut sa ma reclame pentru aceasta substituire "ad-hoc" . Am povestit cu lux de amanunte conflictul dintre cei doi mari scriitori. tu te superi? . nepremeditata. Predescu Stefan.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . De pedepsit, tot am fost pedepsit, însa; acum, în timpul liber, în loc sa ma plimb sau sa ma duc la vreun spectacol, trebuia sa stau cu Stefan Predescu si sa-l das calesc la Româna. Parca-l vad cum venea si-mi batea în geamul de la subsol, unde locuiam, cîntînd fals un cîntec pe atunci la moda: "Deschide, deschide fereastra, Numai o vorba sa-ti spui..." Si, cînd deschideam, continua: . Ce-ai cautat... ai gasit! Pentru mîine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira sociala a vremii în teatrul lui Alecsandri"... asa ca, tinere, Grigore te cheama, bautura ta preferata e... agheasma... ori ca vrei, ori ca nu vrei, pune mîna pe condei! * Întîmplarea s-a petrecut, de asta data, la colegii nostri dintr-a VII-a reala, iar e roul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realistii erau obligati sa mai învete pe lînga Franceza, si Germana, înca o limba straina, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian îsi alesese Italiana, fiind mai usoara si mai apropiata de limba materna. Profesor de Italiana era Napoleon Cretu, un dascal distins, cu o aleasa culturagenerala si cu multa prestanta. În afara de Italiana, el mai preda la sect ia reala si Româna. Spiritual, ironic, dar foarte binevoitor întotdeauna, cauta sa-si ajute elev ii saobtina note cît mai bune. Cu atît mai mult dorea sa-i dea o nota frumoasa lui Puiu Maximilian, pe al carui t ata îl admirase, pe timpuri, ca stralucit tenor comic în trupa de opereta a celebrului n ostru

Leonard, cît si acum, ca mare actor de comedie. Scotîndu-l la lectie pe Puiu Maximilian, profesorul Napoleon Cretu îi spuse zîmbitor si cu bonomia lui dintotdeauna: . Asculta, draga Maximilian, eu doresc din tot sufletul sa-ti dau o nota buna, d ar pentru asta mai e nevoie si de ajutorul tau... Spune-mi ce bucata de lectura sti i mai bine! Citeste-o frumos, tradu-o si apoi comenteaz-o cu obiectivitate critica. Ei , ce bucata crezi ca stii mai bine din cele studiate? . Cel mai bine, don' profesor, raspunde Puiu Maximilian, cu multa siguranta, cei mai bine stiu "Cinque Maggio" de Manzoni. (Cinci Mai) . Perfect! E o poezie frumoasa, care îmi place si mie foarte mult! Vrei sa-mi spui ce însemneaza "cinque Maggio"? . Da, don' profesor . raspunse Maximilian foarte convins de usurinta întrebarii, p e care o considera cu totul inutila, întrucît traducerea titlului îi parea evidenta . "C inque Maggio''' însemneaza "Cei cinci magi"! Un hohot nestapînit de rîs izbucni în clasa, spre consternarea lui Maximilian, care era convins de justetea raspunsului sau prompt. Napoleon Cretu nu-si putu stapîni nici el rîsul si spuse dînd din cap cu mîhnire: . Apoi, draga Maximilian, daca este bucata de lectura pe care-o stii cel mai bin e si nici titlul nu îl traduci cum trebuie, ce sa mai vorbim despre celelalte pe care l e stii mai putin bine? Poftim la loc, pregateste-te cum trebuie si vino sa te ascult, dar r oaga-l pe tatal tau sa-ti dea cîteva lectii de tehnica a memorizarii! Peste cîteva saptamîni, în care timp Maximilian a tocit vîrtos, colegul nostru a iesit la lectie si a obtinut nota 10, dupa ce Napoleon Cretu l-a trecut prin toata mat eria predata pîna atunci. CAPITOLUL XI FABRICANTUL DE STIHURI "Iubirea e o taina mare, Ce leaga doua inimi, tare!" Asa am decretat într-o buna zi, nostalgica, de primavara, ametit de parfumulputern ic al liliacului batut, ce-si legana buchetele violete în fata ferestrei mele. Eram îndragostit, credeam eu, foarte serios de una din numeroasele mele verisoare, Viorica, eleva într-a III-a la Carmen-Sylva! Gaseam ca sîntem foarte potr iviti, ca eu eram într-a V-a, doar! Bineînteles ca mai tîrziu aveam sa ma însor cu ea, sa fim fericiti, sa facem doi-trei copii, si asa mai departe, cum viseaza orice copilandru în împrejurari asemanatoare.

Toate ar fi mers bine, daca ar fi fost de parerea noastra si "Turcu", adica unch iul Costica, cum era poreclit tatal respectivei Juliete. El, însa, nu prea vedea cu ochi buni desele mele vizite pe la "verisoare", cu toat e ca eu, întotdeauna, eram foarte serios, întrucît veneam în scopul bine determinat de a face lectii cu "fetele" . ca avea trei . si ma multumeam cu cîte-o privire dulce s au cu o scurta strîngere de mîna pe sub caiete! Amarît peste fire de atitudinea mai mult decît turceasca a lui Nea Costica (ce nume caraghios pentru tatal unei iubite!) am lasat "De bello Galilco" la o parte si m -am apucat sa mîzgalesc maculatorul, caligrafiind numele verisoara-mi în toate felurile si-n toate pozitiile: rond, cursiv, batard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplînd o pagina întreaga cu: Viorica, Viorica, Viorica! Apoi, mai convins decît Alecsandri însusi ca "Românul e nascut poet"... si aducîndu-mi aminte ca "în cursul inferior", prin clasa I-a, facusem vreo doua poezii despre: primavara, flori si rîndunele, versurile de-atunci începura sa ma chinuiasca , revenindu-mi în minte cu o draceasca îndaratnicie de muste bîzîitoare: "Primavara a sosit Cîmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sînt foarte-mbatatoare!" Mai departe, era foarte natural sa aduc vorba si despre pasarile calatoare, care senapoiazan tara, vestindu-ne statornicirea primaverii pe plaiurile noastre: "Iata, vad o rîndunica, Vine din tari departate... De-obosita, parca pica! Trebuie sa-i dam dreptate!"

Cu vreun an înainte.. fulgi albi. sub titlul "Din tara basmelor".. cînd i-oi citi-o. praf o fac! Si am continuat pe acelasi ton. de-o sa ramîna Viorica foarte impresionata!" Ma gîndeam ca e bine sf frumos sa dau mai întîi o definitie a iubirii. apoi sa fac unp ortret al iubitei... ca sînt într-a V-a. cu condeiul ridicat."În definitiv". . . gîndeam eu. iar s ora-mi nu îndrazneam. . în cîteva minute. dar acum. . Mai tîrziu am începui sa fac acrostihuri! Ajunsesem la o virtuozitate extraordinara si le confectionam la iuteala. Ce leaga doua inimi. . împrastiind în jurlumina! Afara. cu atît mai mult cu cît si el o cam placea pe verisoaramea ! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste î . iam cetit-o lui Ionas Moscu. si p-orma astea le-am scris cînd eram pusti.. . .. o sa scriu ceva. . e alta poveste. "Iubirea e o taina mare. . îmi spusei eu. . Bineînteles ca a fost încîntat. de frica sa nu ma spuna batrînilor . trosnind. . aveau s-o faca pe Viorica sa. . ci în forma de proza: "E iarna. ce stia ea despre dragoste? . si sînt versuri d espre primavara. tare... Prin clasa a VIII-a. caci în vatra. . "chiar asa de proaste nu sînt. flori si alte elemente poetice. ziua hotarîta de mama pentru o vizita la tanti Marioara. care nu erau asezate pe strofe . tata îmi tiparise o carte de povesti scrise de mine.. numai din partea colegilor mei. . si cum eu tineam s-o citesc cuiva. dar de aceast a pretuire ma bucuram. . . focul usor suspina.. gata sa atac albul hîrtiei. . Nenorocirea era ca nu puteam sa i-o citesc Viorichii pîna duminica. bunicu-n casa povesteste!" E cald si bine. usori.. si-n urma sa-i marturisesc dragostea mea mistuitoare! Asa s-au nascut "sublimele" versuri care. si pe deasu pra îndragostit. . Îi facusem o prefata în versuri. cad în gramada si cresc nametiide zapada.!" Pai. . . cîinii nostri latra!" . indiferent de lungimea numelui iubitei . ger si viscoleste. . din nefericire. eram la mare pret din punct de vedete poetic.

Am terminat cu dragostea! Sa nu mai aud de fete! Am terminat cu ele! Am vazut-o cu altul la Cinema Clasic. dealtfel f oarte firestila vîrsta de 17. fa-mi. iar nu "un simpatiu . si cuvîntul meu în materie de dragoste si al derivatelor acesteia era firesc sa aiba mare greutate! Întotdeauna sfatul meu era cerut cu insistenta magulitoare si corespondenta catre iubite era supusa în prealabil cenzurii mele. cîti aveam noi pe atunci. Cuvîntul "simpatiu" l-au creat mitocancile. . baiat de teatru". Uite asa si asa cu fata. "Simpatie!" l-am corectat eu. Juca "Zigotto. eram eu. doua simpatii". hi!" Am înghetat! Rîsul ei! Am tacut .18 ani. Era între doi: unu l de la Matei si unul de la Mihai! Sa mor. O fi "simpatie" de gen ul feminin. care nu concep ca se poate spune despre un barbat ca e simpatia lor . ca si cînd n-ar fi rulat. nevoit sa ascult pasurile si ofurile de dragoste ale celor mai multi.. confidentul tuturor. Baieti sau fete sînt toti "simpatii" unii pentru altii. mi-am umflat pieptul. hi.Si asa mai departe! Dar odata cu aparitia cartii mele de basme. confidentul general. nenorocit ul. am început sa ma bucur de o mare stima literara în fata colegilor mei.. caci d aca fiecare avea cîte un confident în colegul de banca sau în acela de drum spre casa. si am privit ca din întîmplare. "Marele confident".. Filmul. ci simpatiul lor. Nu exista decît "o simpatie . De ce simpatie? Simpatiu.. doisimpatii"! Am mai auzit eu si pe altii vorbind ca tine. cu floricel e. eram un autor. pauza! M-am ridicat usor. am cunoscut-o dupa rîs. în Cismigiu. aproape ca as fi vrut nici sa nu respir.. ma. . ca-nnebunesc! Sau un alt caz: .. dar se foloseste si la masculin tot asa. Ma rog. ma Griguta. Vorbea cu unu' cu vocea groasa si rîdea . mia spus ca-i place de mine si ca sînt singurul ei simpatiu! . sama-mpac.. n-am în teles nimic din el! Eram atent s-aud cu cine vorbeste. Cînd aud în spate un rîs ascutit: "hi. nauzi? Nu stiu cum am avut rabdare pîna sa se faca lumina! În sfîrsit. dar nu e acum timpul potrivit .. n-auzi? C-un laptar si c-un dovlecar! Pai asa se poarta ea c-un lazarist?! Da' necazul meu cel mai mare e ca duminica. o scrisoare acolo.. care rol cu timpul mi-a adus dupa sine si porecla de "Marele confident''. ca om de condei! Situatia aceasta deosebita mi-a creat în scurta vreme rolul de confident al colegi lor.. ca sînt baiat! .

pe la începutul lui octombrie. Si-acu' ce vrei de la mine? . si. ma... mantelegi. si tu ma iei repede? Ce pot s a vreau? Sa-i torni o scrisoare de despartire. acolo. cu nostalgii înaer . ca pentru mine n-o sa mai existe în viata alta fata. cînd am vazut-o. ca ma mir si eu cum de-am mai fost în stare sa-i dau buna-ziua! . ca mi s-a suit un nod în gît si mi s-a încleiat limba-n g ura.. Griguta. Îmi vîjîie tot capul. în fata zeilor dida ctici ai acelui templu de cultura care era într-adevar liceul Lazar...pentru consideratii filozofice si gramaticale. pe textul de Latina. Bine. m-a secat la inima. Am luat creionul si-am început sa scriu o poezie pe care am botezat-o "Licea n" si din care mai tin minte strofele acestea: «Pun mîna pe "Horatiu". sa scoti cuvinte. dom'le. sau asa c eva. las-ca ti-o fac în ora de Psihologie. asa ca ar fi trebuit sa ma instalez într-o banca separata si s a ma îndeletnicesc numai cu "stilul epistolar de amor"! * Era toamna. amarît. ma. nu stiu cum sa-ti spun. Si ea? . si nu mi-a raspuns! . si. dar o toamna frumoasa. printre altele. Si altii cu altele. spune mai departe! . Eram îndragostit de o fata de la Moteanu. cînd m-a vazut..."Humano capitis!" 1 .. E. si ce te mai pricepi tu. M-apuc sa scot cuvinte. Începusem clasa a VIII-a de vreo doua saptamîni. zîmbind ironic: "Bon-soir. . cu doruri ne-ntelese si cu emotii nejustificate în suflete. în care sa-i spui tu ce crezi ca e ma i potrivit în ocazia asta. Tî! Dar sa-ti spun drept.. si tot nu ma obisnuisem cu gîndulca t rebuie sa vin în fiecare zi si sa stau patru-cinci ore pe banci. si numai la ea îmi zbura gîndul. Geta.. Didi! Cum ti-a p lacut filmul?" . si numai de explicatiile întortocheate ale profesorului n umi ardea. Cum ce vreau de la tine? Pai eu vin fript. s-a facut ca sfecla si a tacut brusc din gura! Eu m-am înclinat foarte respectuos si i-am spus. daca mai poti. din ochi îmi sar scîntei.. Caci se ivesc în fata-mi frumosii ochi ai ei! Si mai încearca.! Hai. asa. daca se poate s-o faci sa plînga si sa regrete! .. care va sa zica nu ti-a raspuns! . Aha! Asa. Îmi fuge gîndu-aiurea si nu fara pricina. de ex emplu ca as vrea sa mor sau sa ma calugaresc la un schit din creierii muntilor. poti sa-i spui ca am terminat cu dragostea. Ea a motait am cap în semn de raspuns. Aveam ora de Psihologie.

cu rime încrucisate si cu picioare. ca va intereseaza forma... . Scriu si eu cînd îmi vine! . ci daca sînt. prin urmare...... vad semne chinezesti. De 14 si 15 silabe. degeaba. Cînd sînt inspirat! . nu te-am întrebat de metrica si prosodia lor. Din punct de vedere al fondului. cînd aud glasul taios al profesorului lînga mine: . . vreau sa spun. dumneata obisnuiesti sa iei notite la Psihologie în versuri? Am tresarit. Nu întelesesem! Eu am crezut. hm.... Hm. Îmi trec mîna pe frunte si ma cufund în vis! Si sînt acum în clasa. în loc sa fii atent la explicatiile mele! De ce nu scrii versuri în ora de Româna?! ... Nu.Ma concentrez. Tocmai începusem strofa urmatoare.» 1 începutul poemei latine "Ars poetica" a lui Horatiu....... de dragoste sau de altceva? .. pe feresti. Si tîmpla îmi zvîcneste de parc-as avea febra! Mi-ndrept atunci privirea afara. domnule profesor! Dealtfel nu luam notite la Psihologie! . Ce fel de versuri? ... Cum adica? . dumneata la ora de Psihologie fa ci versuri. dupa întrebarea dumneavoastra. Dar ce. stapîn nu-s pe-a mea minte. Ba da! . Asadar. Pe marea tabla neagra. Aha!... hm.. Explica la "Algebra". am încercat sa scriu o poezi e lirica. Dar ce mîzgaleai acolo? Nu versuri? . m-am ridicat brusc în picioare si am închis maculatorul cu repeziciune: . ia sa vad.

trebuie sa fii aiurit rau. Am cautat sa fac o aplicatie imediata a celor explicate de dumneavoastra.! Es ti la ora de Psihologie si te crezi la Algebra! Asta e buna! Ia ascultati. asta e cu totul altceva! ..") Ce-ai spus dumneata nu se poate numi o definitie. vaasigur! . ai pretentia ca esti sentimental.. si sa te gîndesti la fete! F aci poezii. mi-l smulse din mîna. te rog.. ma iertati ca -mi permit sa v-o spun. Va rog. esti. Cum? Faci poezii. si cred ca dupa toti colegii mei. are sentiment!" . don' profesor. baieti! Si-ncepu s a citeasca lipsit de cursivitate si fara intonatie. Esti dibaci... dupa dumneata? . don' profesor!. Si dumneata ai simtit în ora mea.. sa vedem si noi cam ce a putut sa-ti inspire ora de Psihologie! . dar la mine n-au trecere! Prin urmare. pe tabla. Da caietul încoace si lasa sofisticariile pentru ora de Logica. Nu ma mai ruga. Definitia. Totusi sînt încîntat ca ora mea te inspira sa scrii poezii. si asa si pe dincolo! F oarte bine! Da-mi atunci.. compatimire. care abia astepta sa auda ce-am sa raspund. sa nu cititi. mînie. Ba stiu. si da-mi caietul! Si cum eu ezitam. . don' profesor! . Sa faci dumneata o carte noua de Psihologie! (Ah! eternul si stupidul spirit didactic cu: "Sa faci dumneata o carte noua de.! Ai replici avocatesti.. sicînd îi întreba: "Ei.. dupa toate regulile ei. cîtiva raspunsera foarte convinsi: " E frumoasa.. dom'le. mila. dumneata sustii ca ai fost atent la explicatiile mele. scurt si cuprinzator. este ceva intim. prin "simtamînt"! . ura. domnule profesor!. dor.. asa cum v-am spus-o eu! . ... ca sa zic asa. ma baiete. nu va suparati. Sa va spun drept. Aha. asociind si clasa. Nu. care si asa lasau destul de dorit! Dar baietii nu reactionara cum se astepta: ascultara într-o tacere impresionanta.. un inspirat? . care te-a facut sa vezi litere chinezesti de Algebra. Si ce e. nu mai stiu unde.. Am citit asta într-o carte. sila. ca esti "sentimental"! . Va rog. si nu stii ce este sentime ntul? . care. n-am retinut-o! . dumneata. însa nu va pot reproduce definitia dumneavoastra plina de termeni abstracti pentru mine si pe care nu prea-i pricep! . . îl deschise si: Ha. ma rog.. si asa m ai departe! Eu as traduce acest cuvînt pur si simplu. . "Este cel mai greu lucru care se poate face si niciodata nu este perfect exact a cu ceea ce e în realitate obiectul pe care vrei sa-l definesti!" l-am întrerupt eu.. ma. Sînt. ce ziceti de poezia asta?". definitia sentimentului.. simpatie. un simtamînt de lene. domnule profesor.. auzi la colegii dumitale.. Dupa mine. sentimentul. stîlcindu-mi versurile. Zau? Din ce în ce mai interesant! Esti sentimental si faci versuri în ora de Psihologie.. care va sa zica. facui eu calm. nu va intereseaza: nici pe dumneavoastra si nici pe colegii mei. sentimentul este ceea ce simti: dragoste... Hm! se-nciudâ el. va rog! .. ha. Vorbeati doar despre "sentiment"! . baiatule.. . Ia da caietul încoace.

mai bine!" îi raspundeam eu în gînd. e ziua ei. .. ma primira cu surîsuri atît de iau înca 3 treiuri. Prea mult nu m-a mîhnit aceasta apreciere putin magulitoare pentru mine. pe lînga o parte placuta.. bineînteles. ca as fi vrut sa mai daduse nota rea. sau o carte. . si una neplacuta! Dintr-o data. numai sa cresc în simpatia lor! Dar fiecare întîmplare cuprinde. stii.. si ce-ar putea s-o impresioneze mai mult ca niste versuri.. . . ma. Ma. . dumneata nu esti capabi l sa-mi dai definitia sentimentului! Pentru asta. Eu cred ca o cutie cu bomboane de ciocolata de la "Zamfirescu"... Dar motivul pentru care îmi r mei si-mi crea o aureola de i de la Moteanu. trei-patru dintre vechii mei clienti de "epistole erotic e" se voira "poeti" si-mi dadura asaltul de rigoare.ai pretentia absurda ca esti sentimental.. care. mai. mai. ma ridica si mai mult în ochii colegilo trubadur neînteles în ochii fetelor de la Carmen Sylva s aceasta aventura poetica... .) Ma. Tî! E banal. si.. .. si p-orma. si unde mai pui ca nu te costa decît plicul si hîrtia... Psihologia o simteam fara s-o învat din manual si eram convins ca am sa-mi îndrept nota mai devreme sau mai tîrziu. . costa! Sa-i trimiti versuri e ceva mai nobil. cum sa-ti spun eu. . . caci fiecare ti nea casecretele lui sa ramîna întrradevar secrete! ... n-auzi.. . nu? . cînd colo.. ("Nu ne-ar fi facu t. ai? . . aflînd de dulci. depinde de persoana! . caci banuiam concluzia acestei introduceri.. un buchet bogat de trandafiri. . mai distins.. . . pe rînd. apelez la tine. fiindca numai tu poti sa ma-ntelegi si sa m-ajuti! Providenta a vrut sa apari în calea mea si ne-a facut colegi. într-un gînd.. Original. . . ti-am pus 3 la Psihologie pe ziua de a zi.

. n-auzi. apoi. Doua vorbe. Nu explica.. mînioasa de asa nemaipomenita îndrazneala. fata. se sm ulse din bratele lui si. Nici una.. Se dusese omul în Cismigiu cu iubita. numai sa te-mpaci cu ea si sa ma lasi în pace! Nici n-apucai sa-ncep sa ma gîndesc bine la cuvintele mestesugite pe care sa lembi n întru împacaciunea celor doi îndragostiti.. luîndu-i mîna si mîngîindu-i-o. Trecu lînga ea. unul voia o poezioara de împacare. e un epitet ornant ceva mai poetic decît celalalt! Bine. . nestudiate! . ma? . Sa-ncerc! Cînd îti trebuie? . om vedea! îi raspunsei eu plictisit. Bine. Sari din barca usoara ca un fulg si pleca fara sa-i spuna o vorba. Dar mai stii cum sa te porti cu ele? Daca esti mai înfipt.. te scot din sarite?! Acu' fa-i ceva de-mpacaciune. puse mîna pe lopeti si-n cinci minute sosi la debarcader .. Tîmpite! . vazînd ca fata nu se împotriveste. ca orice demna tovarasa de plimbare a unui lazarist. îi cuprinse brusc mijlocul si-ncerca s-o sarute! Fata se facu rosie ca focul. ca pica altul. fac fasoane ca le pla c baietii delicati! Daca esti delicat cu ele si faci "pa poetu". Astfel. Da. tocmai gîndul meu. cu variatiile de rigoare. dom'le... ceva "extra" care s-o faca praf "pa persoana". ma.. Luasera o barca "pe-o ora". ca sa nu lungim vorba. ca esti prea moale sau ca nu esti suficient de. ti-o fac. ca asculta toata ora? .. tocmai voiam sa.. nu asa! . cîteva versuri. sportiv! Cum naiba sa mai proc edezi cu ele. . cum stii tu. . începu "s-o vrajeasca". numai sa nu explice Aurel Dinu mai departe "Ruy-Blas". Obosit de canotaj. nici un semn de viata! Sîntdesper at! În definitiv. mai ambitioasa. ma! Si de trei zile. asa ca. Vreau sa te rog ceva..? . Extraordinar! . cam ce-ai pofti? . care-si formulara cam aceleasi pretentii. Exact. care stia sa canoteze. . cum sa le spun eu. Bine. îti iese vorba ca e sti "flet".. nu cine stie ce. daca pot. baiatul trasese barca sub o salci e pletoasa. ca trebuie sa-mi fac rezumatul la Franceza. stiu ca n-ai sa ma refuzi. . ma-ntelegi? . Aha! într-nadevar. În aceeasi recreatie fusei solicitat de înca doi îndragostiti. o poezioara bine adusa din condei. ti-o fac chiar în ora de Franceza. ma.. asa. ca eu tin mult la Victor Hugo! .. acolo. p-onoarea mea.. mai stiu eu cum! Trebuia s-o iei si tu cu încetinitorul. îi ceru s-o duca imediat la mal! El nu voi s-o asculte. .. Poate ca ai fost si tu prea brutal! Te-ai înfipt prea re pede! O fi fata mai delicata. Ma. si cu unsfîrsit din care sa reiasa ca n-am s-o mai supar niciodata cu astfel de gesturi. fara gîfîielile inerente sportului. ce era daca o sarutam? Se darîma cerul? Seca lacul Cismigiu? . Nici macar "la revedere"... nici alta!. si-am terminat. Nu tîmpite. ca. Mie-mi spui? Si. ca sa se odihneasca la umbra si sa-i vorbeasca fetei mai în tihna. nu stii ce-a spus rîndul trecut. Pai poimîine e ziua ei. Esti ocupat.. Bineînteles ca n-avea nici un haz sa stea în fata fetei.

Si cum de ti-a venit ideea sa-i faci o poezie? Nu poti sa-i spui din gura ce a i de spus? . fiindca este chestie de.. în care sa-i spui tot ce ai pe suf let si.. Cum sa-ti fac o poezie. Asa stiu eu. este formidabil. Exact! . însa poate ca m-as intimida si as mai uita cîte ceva.. Da! îsi largi el gura într-un rînjet de satisfactie. ceva care. . uite ce e. sa-ti fac o poezie. nu pot. Sa-ti fac o poezie?! Pai nu ma inspiri deloc! ma prefacui eu a nu pricepe. pe care tu s -o dai unei fete si sa-i spui ca e de tine? . stii.... cum fac fetele! ... De ce crezi tu ca ma rog de tine? Uite ce s-a întîmplat. Un "oracol"? Ce naiba mai e si asta? .. asa. Ma. sigur ca da. pentru ca. or icît as vrea eu. se face. asta. nu mie. mîhnit si jignit în acelasi timp ca nu-l întelesesem. care ia dat un "oracol" d-ala d-al lor.. N-ai decît sa-i torni o scrisoare bine simtita.ca tu esti baiat cumsecade si. Ah! se-ncrunta el. un serviciu imens.. .. hodoronc-tronc? . si e prietena cu una de la Moteanu... ma.. . Ce.... sigur ca n-ar avea nici un rost. Fata învata la Gloria. Ba da. Asa! Pricep acum. Vreau sa-mi faci o poezie pentru o fata. stii. cum sa-ti spun. te-as ruga sa-mi faci o poezie! . ma! . îi raspunsei eu putin iritat. nici atîta lucru nu stii?! Un oracol.... ti-as ramîne recunoscator toata viata mea.. dar vezi ca alta e povestea.. . acu' spune cu ce pot sa te servesc? . Stai o clipa! Da-mi voie sa-nsemnez ceva. în fine. ca uit! Asa. pe cînd asa.. daca ma-ntelegi.

Aha! Înteleg. Fiecare scriitor îs i alege un numar. Dar alte întrebari nu mai stii? .. ce mai încoace-ncolo: "Iubire" de Vlahuta.. E tot ce poate fi mai frumos! Ai face bine s-o citesti... .. e frumoasa asta. vorbeste si ea cu unul de la Spiru. ca sa zic asa. destepte si fine! Mi l-a dat si mie sa-i scri u.. Oracolul de la Delphi? Nu dom'le. e un caiet. . . Da.. Ei. N-are nimic. Pai tocmai ca n-am raspuns nimic. de fapt. Las' c-o citesc eu. sa-ti fac. Pai ce. din ce în ce mai interesant! . Atunci. Exact. Asa ca ora colul are atîtea întrebari cîte pagini sînt. . si ai terminat! .. "Ce roman strain v-a placut mai mult si de ce?" . "S-a dus amorul" de Eminescu... sa-ti spun eu ce poezie de dragoste te-a impresionant mai mul t? . dar. .. si altele!. ce Delphi? Nu e ala cu Preoteasa Pythia? Nu e. si pe urma raspunde în dreptul numarului respectiv! . doamne fereste... devine. Mai sînt si altele cam în genul asta: "Pe cine simpatizati? Faceti-i descrierea! Unde învata si în ce clasa e?" . o cugetare sau . c-am auzit ca azi se face perchezitie la pupitre! .. vream sa te consult mai întîi pe tine. asta e altceva. Da. .. dar vorba e ca i-a facut. Da cum e asta de Vlahuta? E ceva de capul ei.. Pai. Uite ce e.. spune-mi o întrebare pe care ti-o amintesti! . cu întrebari puse "la hotie".. sau. Si tu ce-ai raspuns? .! . i-a scris-o în oracol? . sau "Noapte" de Cerna. Scrie si tu acolo. dar l-am lasat acasa.. nu e cine stie cede ea. ce sa fac?! Ce vrei sa spui în ea? . scurta. care are pe fiecare pagina cîte-o întrebare scrisa de stapîna oracolului. ma... si asta i-a facut o poezie. Ba da. ca nu ti-am spus! Sa vezi cum stau lucrurile: în oracol mai e o întrebare. Cu alte cuvinte. Alta mai potrivita nu stii? . cea mai aiurita care exista. Ce sa fie? Nu e nimic! Întrebarea e scrisa pe primul rînd. ca uitasem sa-ti spun.. Interesant! Si cam ce întrebari a pus stapîna oracolului? . sa ti-l arat! E un "oracol" cl asa una.... îi zice oracol.. ma-ntelegi.. "Si de ce?" îi facui eu completarea. Îmi pare rau ca nu-l am p-al aleia de la Moteanu. dar eu n-as vrea ceva tocmai în genul asta. asta de la Moteanu... dar vorba e: îmi faci ce te-am rugat? . Si asta. si de ce?" sau "Cepoet strai n va place mai mult?" . . sa te-ntrebe respectiva ce ti-a placut mai mult din ea. de exemplu: "Ce poet român va place mai mult. Exact! . ala. nici eu nu stiu de ce naiba i-o fi zicînd asa.. Da. prietena cu simpatia mea . cînd la mine d-abia a venit. . Auzi: "Scrieti o amintire. Sau asta: "Ce poezie de dragoste v-a placut mai mult?" .. dar de unde stii? Hm! Adica da! Sau alta: "Ce roman românesc v-a placut mai mult si de ce?" sau. cu "s-a dus amorul".... Si ce e cu întrebarile astea? . asa e. pune si tu "Sara pe deal" de Eminescu. întelegi? Îmi pare rau ca n-am oracolu l aici sa ti-o citesc! . iar pe rîndurile urmatoare sînt scrise raspunsurile acelora care scriu în oracol. . sa nu ma fac de rîs? . sa nu se-ntîmple... ca de vreo 100 de pagini.. un caiet gros. si tu sa n-ai h abar.

Nu. ca eu la Româna. dar de unde stii? Ai citit oracolul si faci pe nebunu' cu mine. si gata! ... cînd mi-a dat oracolul ca sa-i scriu în el. stii. Nu vreau sa creada o mea ca e mai ceva ca mine un amarît de spirist! Este? . E. ceva cam pe spanioles te. dar nu e sigur. dar am cîteodata momente în care ghicesc. "E". m a-ntelegi.. si ala de la Spiru. Bata-te norocul sa te bata. "Sa te vedem!" mi-a zîmbit ea ironic. i-a scris o poezie. Exact..o poezie scurta". "Asa baiat talentat mi-ar placea si mie!" zice. si a mea. cîteva rîndu ri scurte. cum ai spus c a-i zice. spune drept! .. al naibii. . Mersi de raspuns! Pai tocmai tu ma-nveti sa fac asa ceva Frumos mi-ar sta! Bravo... n-am ce spune de sfat! Si daca fata o stie. i-am raspuns eu. Esti grozav! E. clei! Am izbucnit în rîs: .. . . "Daca nu e cine s tie ce... cum sa ma descurc. ca nostim mai esti! Copiaza si tu una dintr-un vol um de versuri. nu stiu cum naiba-i zice.. "parca e cine stie ce mare lucru sa faci acolo trei-patru rînduri. Poate. asa.. zice: "Sa ci testi ce poezie splendida i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice. Poate ca n-are s-o stie!. asa e ca m-am facut de bafta? . si am rezolvat problema. flegmatic ca un englez. Si acu'. Mai bine îmi faci tu unu' d-ala spaniolesc. ma. ca i-a pus un titlu. acolo. crezi ca nu-ti fac?" . si ce. fa si tu " "Ei. Madrigal? . sînt clarvazator! . un ravas de placinta!" .

Aceasta îl ridicase mult în ochii mei si începusem sa-l stimez . directorul internatului. care sa-i tina de urît. si s-a rarit.. si ea tot la internat.. cu timpul s-a racit.. se-ndragostise de ea si. si atunci numai daca obtinuse note bune în cursul saptamînii. poimîine. Corespondenta asta a durat vreme de cîteva luni si. ceea ce. Fii pe pace.. Cum nu putea sa primeasca corespondenta la internat. concursul prietenesc pe care-l dam îndragostitilor nostri mi-a ad us o mica neplacere.. Mîine. ("Aha!" îl întrerupsei eu în gînd. Pîna atunci.. ca "ochii care nu se vad se uita". îti fac madrigalul. era de la Centrala din Bucuresti. bineînteles. Asa ca m-am mirat foarte mult cînd l-am vazut ca ma cheama discret deoparte si-mi sopteste cu tremur în glas: . Era dintr-o familie înstarita din provincie si fusese dat la internat. ma inundau cu cereri care de care mai pretentioase si mai originale. asa ca nu iesea în oras decît duminica. cunoscuse o fata dintr-a VI-a de la liceul din Iasi. acolo. la despartire. si desigur ca si fosta lui iubita gasise pe altul. cei doi se hotarîsera sa-si scrie. nevoiti de împrejurarile prin care treceau sasi mentina aureola de poeti în fata iubitelor. "sa stii ca si Nea Stelica vrea s-o atace în poezie pe respectiva!") . Vreau sa te rog ceva!. acum. Este! oftai eu. cu toate ca era mai vîrstnic decît mine cu vreo trei ani. * Dar iata ca îndragostitii se-ndulcira la poezie. la "Tinerimea Româna".. cînd veneau în Capitala elevi si eleve de la toate liceele din tara. Dinulescu nu-mi solicitase niciodata. Ma lega multa simpatie de acest coleg. ca sa nu le zic trasnite! Si într-o buna zi.. Cu prilejul concursu rilor de. dar nici macar colaborare a la corespondenta amoroasa. ti-l dau.. pentru încrederea pe care mi-o acordase cîndva. un baiat voinic si foarte cumsecade. Cu toate ca era bun prieten cu mine. În prima recreatie veni la mine Stelian Dinulescu. acceptasem cu multa placere. pîna cînd cei doi îndragostiti s-au potolit si nu s-au mai gîndit unul la altul. caci era cenzurata de Atila . Si de unde la început fiecare nu dorea decît o poezioara. raspunde la celelalte întrebari ale "oracolului". de parca nici nu s-ar fi cunoscut vreodata! Dinulescu îsi gasise o simpatie ceva mai apropiata decît aceea din Iasi.. nu numai poezii pentru iubita lui din trecut sau de-acum. Stii ca vorbesc: c-o fata de la Centrala si ca lucrur ile mergeau foarte bine. junele îndragostit ma rugase sa primesc scrisorile pe adr esa mea. cum bine zice întelepciunea poporului. mai mult decît plictisit..

. o verisoara de-a lui!" . desi eram rece ca gheata . Mi-a placut însa c-a fost sincera si n-a mai cautat s-o ocoleasca: "De la. . E. cam la o saptamîna de la chestia asta. Trebuie sa descopar neaparat ce-i cu asta". ce sa mai lungesc vorba. Ma reped. Eu ma plimbam cu ea prin Cismigiu. erau si ei cu doua fete! Am facut cuno stinta si am luat doua barci... i-am cerut s-o citesc.. observ eu ca Tanti e mai rece cu mine. Cornel.. De amor? . .. Ionescu Cornel sa faca poezii? În sfîrsit.. în persoana lui Ionescu Cornel. "Cum asa?" am sarit eu în sus. zice. Nu-mi mai spune.. c-o stiu: . îsi baga dracul coada.! Asta. pe la "morminte". Povestea în ea cum a vazut-o si cum si-a dat seama ca va fi stapîna lui to ata viata. ca zice ca nu mai are timp sa ne vedem. Cum asa? .. mi-a scris si mi-a trimis-o printr-o colega externa. . În sfîrsit. nici eu nu stiu.. dragute. Nu e lucru curat la mijloc. .. hai la un lapte batut. cînd hop ca ne-ntîlnim cu Ionescu Cornel si cu Chiorul. si alte maruntisu ri! "Hm! mi-am spus. e o poezie!" Haiti! Auzi dumneata. c-ale lor. "Cum a devenit de ti-a scris?" "Bin e. în sfîrsit!... dar nu se comparau cu ea.! De unde. pîna unde. si poet?! Mi-a ven it sannebunesc. sa-ti spun drept. Si cînd îsi scotea batista.. ma rog?" . "Si ce ti-a scris....... ca parca mi se-nclestase limba în gura): "De la cine e?" Ea se facuse rosie ca macul.. Cornel Ionescu". Exact!.. nu ca tin eu la ea. E. Nu era de la mine.. continua el. cazut la Româna. ca face mofturi.. nimic dezis. Ionescu Cornel. . nu stiu cum se face ca-i pica o scrisoare roza.. doua normaliste... si-am cunoscut imediat ca e din fabrica ta de poezii.. o ridic si-ntreb (tremuram si ma facusem tot o ap a. si cînd ma simteam mai bine si credeam ca tine mult la mine.. zice e a. Ca-n romanta pe care-o cînta Violetta Ionescu la "Tanase"! . P-orma.. vedeam eu c-o soarbe pe-a mea din ochi.. acu' ma mir si eu cum de-am mai putut sa articulez un cuvînt. dintr-a V-a. dar asa e! . Uite bine. "Propriu-zis nu e o scrisoare.

puteam sa-l refuz? De unde era sa stiu eu ca-i tocmai pentru iubita ta? . pentru ca. . atît de sfînt fior Si-atîta fericire. asa. si ce te-i mai pricepe si tu. .. În clipa-aceea.. stii c-a mers struna cu poezia aia! Fata a fost mai încîntata decît mas teptam. ca e frumoasa. . ma. acolo! Dar fa ceva.. E-atît de dulce farmec. . cînd se pleaca pe ochii tai de zîna. . . Nimic. . Tu i-ai spus ceva lui Cornel? . Daca m-a rugat omul. sa-ti spun. Nimic! ... casatia. C-o iubesc. As vrea sa-mi simti tot dorul! Cînd tu nu-mi esti aproape.. Simt ca-mi vei fi pe veci. Ai dreptate. vai. dar vorba e ce-i de facut acum? . O. dom'le. îmi pare prea putin. sfînta mea domnita. . fa-te ca nu stii nimic si poarta-te cu el ca si mai-nainte. Te mai rog pentru o poezioara. . esti cel mai de lauda baiat din lume! Ora urmatoare aveam Naturalele. Îîti fac.. . ce ti-a venit sa-i faci si astuia poezii pentru fete? . . . Nici sa nu-i spui. iubita celor doi colegi rivali! "Te-ador. Daca nu s-o întoarce Tanti la tine cu mai mul ta dragoste ca-nainte. stapîna!" . doar tu. iubito. pîna-n clipa în care-o fi sa mor! Inima mea te cere. Peste doua zile de la aceasta convorbire de taina. Ce ai de gînd? . pe veci. ma. .. dar stii ceva mai altfel. sa-mi faci ce vrei! Pe tine te servesc mai presus decît pe ori carealtul.. de ce sa nu-ti fac? Numai sa-mi spui cam ce-ai vrea sa-i spui în ea? . Pai ceva cam în acelasi gen. M-am ghemuit într-o banca-n fund si am compus poezia pentru Tanti. Chiar asa! .. a venit la mine Ionescu Corne l: .... .. mai pe depa rte. da-mi trebuie urgent!. Iubito. cinstit. Griguta. . de-o sa bati în pinteni de bucurie! . nu-mi alina mistuitorul chin! Ti-as da întreaga viata! A tale calde pleoape. la 12 e gata! Poti sa te prezinti s-o iei! . nu-ti place sa tempaunezi cu ce nu-i al tau. . Bine.. Bine. . Tu. esti un om cumsecade. dom'le. Ma. în primul rînd. numai una. mantelegi? . te cauta întruna. I-am facut-o acum trei zile! . c-as vrea sa-mi fii stapîna. Ai sa vezi! N-avea nici o grija. Bravo. . si-n al doilea rînd îmi esti prieten! . si las' ca te razbun eu. ."Desi te-am cunoscut de-o saptamîna. versu-mi ar lua un nou avînt.. alina-mi dorul sfînt! Graieste-mi doar o vorba duioasa.

Ba da! Si te asigur ca-mi voi tine cuvîntul. Ma. odata cu dragostea. ne-ntîlnim la "Socec!" Vine sa-si cumpere un dictionar românlat in. Dupa-amiaza. Bravo tie! Succes! .S-ar preschimba pe data în cel mai dulce cînt! Comoara mea. Asculta-l ce trist suna! Pe veci al tau: Cornel! La 12. îi dau poezia. ba. nu poate sa stea mult. Dar tot e bine ca ne vedem. ma. asculta-l. de. Tu ce-ti închipui? Mi-a cerut o noua poezie! . .. Mersi! Dar abia s-a-ndepartat Cornel. Ei? Ce-a vrut de la tine smecherul? . Pai de ce nu? . I-am citit-o cu inflexiunil e lirice de rigoare în glas. Bine. una vorbim. e drept. Ionescu Cornel s-a prezentat sa-si ia poezia. ca a si aparut Stelian: . si-ncrede-te în el. Pai. asta e mai ceva ca ailalta! . trebuie sa sporeasca si talentulpoe tic. si pleaca. mai mult decît atît. Tot e ceva! . ca mi l-am si tinut! .. m-am gîndit ca. nu? Cînd i-o dai? . schimbam cîteva vorbe. si alta facem? Prietenie se numeste asta? Nu mi-ai fagaduit tu ca-i torni una de-o sa te pomeneasca? . si a ramas încîntat. Si tu i-ai facut-o? . la 5. ce-i drept.

.. te fac arsice. asa da. . acu' tin-te bine... îti bati joc de mine si de dragostea mea? . ce sa-ti spun.. Ce sa-ti explic. dar trebuie s-o fac! Îsi rîde de dumneata într-un mod mai mult decît nerusinat! Daca vrei sa te convingi. Mie nu-mi vorbi pasareste.! Acu'. . Tanti zice c-a m vrut s-o fac de rîsul fetelor de la Centrala. Cornel si-a aruncat servieta în banca si a pornit glont spre banca mea. Mi-o înapoie foarte mirat: . "farmec dulce". n-auzi. Am citit-o si gasesc ca e buna. .. "chin mistuitor". în sfîrsit. ca vine lovitura de gratie. . raspunde-mi! . cum afla ea. Îi faci un bilet. si pe urma sa stam de vorba! Dinulescu citi cu o atentie demna de un scop mai înalt. initialele ultimei p oezii pe care a avut neobrazarea sa ti-o dea! Cu bine. Ba eu sînt. duminica. Ce poezie a fost aia pe ca re mi-ai dat-o. Cum a intrat în clasa. cum sa-ti spun. . Poezia asta e cu cheie. ma. ca nu prea vad?! . "pleoape calde". citeste de sus în jos. A venit c-o falca-n cer si cu una-n pamînt! Mi-a înapoiat poezia s i mi-a aratat ce iese daca citesti literele de la începutul rîndurilor: "Tanti esti o gîsca. ba. acuma înteleg! Dar vorba e. cum afla ea ca poezia e cu acracostih. a fost în culmea fericirii.. sa traiesti. mai întîi citeste poezia. de iese ca fata pe care-o iubesc eu e o gîsca. . . Ce. sa vezi ce-ti da! Înfrigurat. ca mi-ai distrus dragostea. ma. ma. . ca stii tu destul de bine: i-am dat poezia pe care mi-ai facu t-o. . ca sa mergi pe el. . sau cum naiba-i zice? . ce vrea poetul respectiv.. "domnita lui sfînta".. Numai cuvinte frumoase: "te-ador". De obicei se fac acrostihuri cu numele fiintei iubite. e o poezie cu tîlc. .... în asteptarea lui Ionescu Cornel. Cu mine vorbesti?! . Tan-ti-esti-o-gîs-ca! Extraordinar! E o grozavie! Bravo. .. Te omor. . . Dinulescu îmi smulse hîrtia din mîna si silabisi: . ca poate nu se pricepe la smecherii d-astea poe tice. Cum naiba.. Ma. Daca citesti initialele fiecarui rînd de sus în jos.. Dinulescu s-a-nvîrtit tot timpul pe lînga mine . dar trebuie sa-ti arat eu drumul. cu cine vrei sa vorbesc? Sa-mi dai socoteala! Te nenorocesc în bataie. explica-mi ce s-a întîmplat?! . Cu tine. o gîndire. Acrostihul. E o "poezie-acrostih!" . în care-i spui cam urmatoarele: "Sti mata duduie Tanti." M-a . regret ca sînt nevoit sa-ti dezvalui necuviinta iubitului dumitale C ornel. Ia asculta." si te iscalesti! . prin tine. Luni. nu esti în toate mintile?! . ca nu pricep! . a citit-o. Ei. ma. . am avut un succes nebun! Ne-am dat întîlnire pent ruieri. zgîrîie-hîrtie.. ai? . Mai întîi de toate. Ionescu Cornel habar n-are de ce ascunde-n ea poezia asta! Ia citeste initialele de sus în jos. m-ai nenorocit. îti da un nume.. si iarta-ma ca m-am îndoit d e tine! . Foarte simplu. papugiule! Îmi faci poezii cu abtibilduri. cu multa atentie. Poftim. . N-o sa faca decît sa-i sporeasca actiunile lui Cornel în fata lui Tanti. "comoara" etc.. dar tu n-ai fost cînd mi-ai facut poezia.

. înseamna ca am mintit-o. si e rau. se strînsesera în cîteva clipe toti baietii din clasa în jurul celor trei beligeranti... ca Ta nti a spus ca nici nu vrea sa mai auda de mine! . ce te voinicesti asa? Ia spune-mi si mie ce sa întîmplat. Cornelica baiete. . iar e rau: înseamna ca am vrut sa rîd de ea! Oricum o-ntorc. Ai? ce crezi? .. Vorba e ce ma fac eu. ie se tot rau! . indiferent de teatrul unde se desfasoara. de care ma mir si eu! Crezi tu ca alta treaba n-aveam decît sa stau si sa scriu cu litere de porunceala? Asa ceva e foarte greu si nici nu ma pricep! Doar François V illon se pricepea la chestii d-astea. Stai binisor. Lasa-l pe François Villon. numai ca ala le facea asa. Dar nu mi-am batut joc de tine deloc! A fost o coincidenta. ..facut de doua parale. ca ti-a facut-o un coleg si ca... dar eu. . ca nu sînt poet. Ce te bagi unde nu-ti fierbe oala? îi riposta enervat la culme Cornel Ionescu. nici p-asta si nici p-ailalta. ca poate ma intereseaza.. Dragostea mea s-a dus pe apa sîmbetii! Ce t i-a venit sa-ti bati joc de mine. daca o las asa. . ce sa-ti spun. unul dintre cei mai puternici baieti din clasa.. Cum o sa-i spun una ca asta? Se poate? Ea ma crede poet! Daca-i spun ca n-am facut-o eu. ca nici nu te pricepi. cînd este vorba de scandal. e buna de dat exemplu la Logica! . Spune-i ca n-ai facut-o tu. o simpla potrivire de litere. îi puse mîna-n piept si-l dete la o parte ca p-un fulg. Între timp. poet de contrabanda? .! si Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînsi! Dar Dinulescu. ma. asa cum se întîmpla în asemenea împrejurari. ca sa se potriveasca si lasfîrsitul versurilor. ca nu-mi arde de el acu'.. Cînd ti-oi da eu o dilema. Asta se cheama "dilema". te cocosez.

probabil. si sa nu aveti apoi convorbiri literare si critice în contradictoriu cu. . am fosi nevoit sa torn în aceeasi zi vreo zece acrostihuri cu cele mai dragalase nume de fata: Vivi. . . "Lili. ca nu puteti sti ce nabadaî îl mai apuca pe "Pegasul" lui Tyrtheu al nostr u. "nu cine stie ce". Mariana. . îsi roti privirea pe deasupra tuturor si spuse rîzînd cu pofta: .. ma.. de ce nu ne-ai spus pîn-acum ca te pricepi sa faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil. . . . . grasa figura! spuse cu admiratie Dan Noica.. spuneau e i . Anisoara. Ascultati. colegii care au trecut întîmplator prin Cismigiu i-au vazut mergînd strîns la brat si rîzînd fericiti pe. torente de rîs inundara clasa. Desigur ca sînteti curiosi sa stiti care-i motivul discutiei noastre. Cristina. . original! Ia noteaza-ti numele! Tii.. în crucis si-n curmezis. ca altfel. Georgeta. Cornel Ionescu sari ca ars: . Vestea despre acrostihul buclucas s-a întins ca fulgerul în toata clasa.. cerîndu-mi c u insistenta sa mai adaug cîte ceva la numele iubitei .. Bine. cînd o vedea Ga bi ca-i e numele din poezie. . te ador". . Mimi. mai amuzat decît toti. si-n doua recreatii numai am fost asaltat de clientii mei obisnuiti: . . În duminica urmatoare.. la desertaciunea lucrurilor omenesti . . Jenica. reflectînd. îm i esti . a avut un rezultat neasteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. povestea celor doua poezioare si-a pataniei lui Cornel Ionescu. De asta-data. atît de schimbatoare de la o zi la alta! . fratilor! Si le spuse. Dar culmea a fost ca foarte curmei baietii si-au ridicat pretentiile. Tanti cu Stelian Dinulescu! * Dar acest neprevazut episod. . . iar poetul improvizat se strecura cu obrajii-n flacari si cu coada-ntre picioare printre asistenti si se aseza mai cu minte ca niciodata la locul lui. Hm! Bine de mine ca nu recurg la asemenea abtibilduri de cucerire! Dar voi. o sa fie foarte impresionata! Si alte variatii pe aceeasi tema! Si cum nu mai puteam sa scap de ei. Irinel si altele. . dragala sele voastre muze! . ivit în calea neteda a confectionarii de versuri la comanda... te iubesc". .. Te rog sa taci. astia. . Te pomenesti ca ma iei la bataie! îl ironiza Dinulescu. . Grozava.Stelian Dinulescu. fiti de aci înainte circumspecti si cititi-o pe toate par tile. nu? Ascult ati-l dar. ca initialele sa dea: "Valeria. . în hohotele de rîs ale colegilor. c are-atiumblat la poezie. în asa fel. care îi întrecea în înaltime pe toti cu un cap.

sînii învolti si obraznici le tremurau ritmic. îmi zburau versurile naive în chinate acestora. Frumusele.. mergeau cu p asi saltati.. cînd se-ntorceau de la scoala si treceau prin fata portii mele. Nu mai aveam astîmpar. îmbujorate si proaspete ca primavara însasi. ce risipa de dragoste era printre baietii din clasa noastra la începutul aceste i primaveri timpurii! Si eu nu mai puteam sa dorm de mirosul patrunzator si dulce alfiorilor de liliac. care dau piciorului o distinsa eleganta. dintre care însa nici una nu-mi era draga! Si-n sufletul meu navali puternic un dor naprasnic de iubire! As fi voit sa-i fa c versuri frumoase unei fete pe care s-o iubesc. nu mai puteam! Ma saturasem de rolul de "confident" si de "versificator"! Voiam sa am si eu tainele mele de dragoste.draga". gratioase si pline de un farmec pe care numai ele. cu gulerase albe... blonde. cu parul ar anjat în colturi savant pieptanate.. . pe care sa le încre dintez . si sa simt într-adevar ce-i scriu ! Le urmaream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva si de la Moteanu. Prin mintea înfierbîntata de atîtea nume de fete. surîsuri dulci înfloreau pe buze le lorrosii de sanatate. cu ochii negri. fara nici o dragoste pentru dragoste ! Eram un fel de Cyrano modern cu atîtea Roxane.. Facusem zeci de versuri fara nici o rîvna. roscate. fara sa le cunosc! Sufletul îmi era înfiorat de emotii si de nostalgii neîntelese. dezvelind dintii curati si albi ca porumbul crud.. al caror chip gingas cautam sa mi-l imaginez. dupa descrierile facute de iubitii lor. cu pantofi si cio rapi negri.. satene. Muncisem din rasputeri pentru succesele în dragoste ale atîtor colegi fericitipoate.. dragele de scolari te-l au: în sorturile de uniforma pepite sau negre. verzi sau albastri. treceau în grupe de cîte doua trei: brune. si altele cam în acelasi gen! * O. Ma framîntam noptile pe toate partile si-abia izbuteam sa atipesc în zori. caprui.

pe care o iubea Stefan Predescu. dar te rog.. conduse de cei doi Romeo! Ce trist ma uitam la prietenii mei. de ce sa nu ti-o dau. Veturia Petrovici. Ce. sa fac ca un fel dealta r: unde ma uit. Ma. Thaissa. Aveam însa un motiv în plus care contribuia la fericirea mea: pe timp de doua saptamîni scapasem de versuri si scrisori de dragoste pentru colegi! Dar fericirea aceasta a fost de foarte scurta durata. fata farmacistul ui de peste drum de scoala unde era tata director. Ti-o dau. pe la 5.. sa-mi scoata si mie vreo duzina! . Veturia avea o sora. Ma.. sa mio dai s-o duc la fotograf. esti nebun? Ce sa faci c-o duzina? . pentru ca Gica Rosnovanu înt r o zi a apelat la serviciile mele cu prisosinta. ha. O duzina si un tablou. numai tie îti spun. sa vad numai Veturii! . Spune! .. Eram fericit ca luasem vacanta. si plecau pe la 7. asa. Era tare îndragostit de o colega de-a sora-mi. mi-a spus Gica în ziua fatala. ma. ca n u vreau sa am discutii! . Ah. am sa te rog ceva din suflet. sa le pun în camera mea. mi-ar fi fost drag sa fac versuri unei iubite care sa fie a mea! Si-atunci am scris un sonet în care mi-am turnat toata framîntarea si care începea astfel: "Mi-e sete de o dragoste curata! N-am mai iubit de mult si mi-este sete Sa sorb dulceata soaptelor discrete. Ha. si stiu ca sora-ta Nella are o poza de-a Veturiei în costum de balet. "Vederea" se facuse la farmacie.. numai sa n-o tii prea mult si sa se afle.cuiva. stii c-o iubesc pe Veturia. discretie absoluta! . Nu afla! Îmi dai fotografia? . asa cum sînt fericiti toti cei care stiu ca se vor bucura de odihna. care se simteau atît de fericiti ca puteau sasipetreaca iubitele pîna acasa. ha! Sa nu vezi numai stele verzi de la tat-sau. unde Julietele veneau aproape în fiecare dupa amiaza. Foarte frumos din partea ta!. . cum m-as fi plimbat si eu cu o fata în noptile astea albastre de primavara! . Ma. daca afla de povestea asta! . Grig." În aceasta stare sufleteasca m-au gasit vacanta de primavara si vechii mei prieteni: Stefan Predescu si Gica Rosnovanu. spiterul. ca nu vreau sa stie si Fanica. cum nu pot sa-ti spun de mult! ..

" Nu mai stiu ce am scris... dom'le! Veturia. Fii fara nici o grija! Fac o cinste formidabila.. E clasa una! ... fac o cinste copioasa! Fa-mi pentru Veturia un acrostih d-alea de care fac i tu. ca e mai bine! Dar cînd spui nimic? acrostihul de un biletel.Daca pot. L-am terminat! L-am chemat pe Gica. e fain. Si te mai rog ceva. cu mîini subtiri. Pai ce rost mai are biletelul? O sa-nteleaga ea . cu parul castaniu si och ii mari si melancolici.. Daca e fain. cum destul din acrostih! te-apuci de el. ca tot n-am nici o treaba! Tu plimba-te prin curte si lasa-ma lini stitpîna te chem eu. mergem la cofetarie la "Dobriceanu" si manînci cît vrei.. explicativ! . cu corp frumos. . Asculta-l! Pusesem în el tot sufletul meu: îl simtisem! . Nu.... dom'le!. fina.. Însotim sa-ti spun eu. distinsa.. Draguta fata! Bine de Gica! Veturia! Am început sa scriu acrostihul. simplu? Altceva nu-i mai . ca s-o impresioneze ... Nimic! Adica îi spun. fac o cinste nemaipomenita. cum n-ai mai facut pîn-acum. Pa cinste! mi-a raspuns Gica. . . ce mai! Da' acu'. Era o fata de vreo saisprezece a ni. Ma. stii. Veturia. palida.. las-asa. "Visul meu. te mai rog ceva. dar nu în poezie. cu toata placerea! .. dar p romite-mi ca vrei! . Îmi pare bine ca-ti place. da' fa ceva asa.. Uite-acuma. ceva formidabil. ca azi dupa-masa vine la farmacie? .. Bine. . De asta-data o cunosteam bine pe fata careia trebuia sa-i fac versuri de comanda ! O cunosteam de cîtiva ani de zile de la sora-mea.

. . . Gata! Vino sa ti le dau! . . Apoi am compus biletul de prezentare a acrostihului: "Draguta Duduie Veturia. în caderea lor. sauchiar în fata f iintei dragi.. . . pîna la 3 dupa-masa sînt gata si cred ca vei fi multumi tde felul cum se va prezenta corespondenta ta amoroasa! . si nu ies din casa pîna la sase. Am desenat cu cerneala rosie o inima strapunsa de o sageata.. am trîntit-o jos. asa cum am crezut eu ca este mai interesanta. ma... E! .. . din pricina severitatii lui!) .. ca am treaba. prin acrostihul pe care te rog sa-lprivesti cu toata indulgenta! În poezie este permis sa spui mai mult decît într-o scrisoare în proza. . . ca eu scriu urît al naibii si vreau sa -i fac impresie buna. picaturi care. ma? .. lasa ca ti le fac. . bineînteles sageatalu i Cupidon! Din inima picura sînge. De ce. . sa stii ca. . dupa ce am exersat semnatura lui Gica. . stai ca vin acu'! .... M-am straduit sa fac sa semene semnatura de adineauri cu cea de acum. dom'le. Sînt rodulputern icei impresii pe care ai facut-o asupra mea de cînd te-am cunoscut! Desigur ca finetea dumitale sufleteasca a citit de mult în ochii mei ceea ceam cut ezat sa-ti marturisesc abia astazi. asa ca literele de la început i eseau foarte bine în evidenta. . Fa-i si biletul si scrie-le tu pe-amîndoua. Bravo. Daca rîndurile mele te vor supara cumva.. Gata. . . tocmai cînd ma pregateam sa ma duc la Gica. Am scris versurile cît mai caligrafic cu putinta si. Bine. hop si el l a geam: . dar puteam sa-l refuz? . subliniind-o . ca vreau sa-ti spun ceva si ne-aude Satrapul! (Adica Tata. La ora trei fara un sfert. Te rog mult sa-mi ierti îndrazneala de a-ti trimite aceste versuri. formau initialele acrostihului.. . Bine. asa e ra poreclit de baietii din cartier. Ia un plic roz cu o hîrtie mai groasa si tipareste-le cum stii tu ! Eram peste masura de trist si de plictisit.. Vino mai bine tu afara! . a dumitale: Gica". Vino. Restul poeziei era scris cu negru. sa traiesti. . . . te rog înca o data sa ma ierti! Îti saruta mîinile. .

. . . vream sa te rog sa i-o dai tu. dar vreau sa te mai rog ceva. Tocmai relativ la asta. Bine. si pace! Dar daca tii cît deputin la mine. ca nu sînt în stare.. nu te supara. . Nu mai am nici pic de curaj. f ac o cinste sardanapalica! M-a apucat o emotie.. Roaga-ma. rockfelleriana! .. . Ma. ca eu nu-ndraznesc. dar din suflet. . sau ce naiba esti? Cum sa-ti fie fri ca de-o fata. De ce? . Nu fi caraghios. la ven ire sau la plecare? . . .. mi s-au taiat picioarele! . . ma. . .. din aia sînt mai emotionat. ma. dar cînd tu nu faci altceva decît sa-i dai scrisoarea si sa te retragi.. Din ce s-apropie ora cînd trebuie sa dau ochii cu Vetur ia. atunci hai sa ne facem de lucru pe-afara. du-te si da-i fetei scrisoarea! . vine singura. E mai bine pe la 7. Poate sa iasa si bunicul din groapa. o frica nemaipomenita! .. . Cînd ma gîndesc numai. Sa te ia aghiuta cu cinstea ta cu tot! Dar pentru ca starui atîta. . ce mai e si asta? Nu vad motivul! Daca ai vorbi cu ea si ar trebui sa su stii o conversatie mai lunga. i-am spus ca vreau sa-i vorbesc ceva foarte. m-am muiat de tot. da-i-o tu. ci cu totul de altceva! Uite ce te rog. dar îti spun de pe-acum ca astazi nu mai am chef sa scriu un rînd macar. Nu e. si pace. ma. foarte important! . m-apuca tremuriciul! . . . . nu ti-e rusine? Barbat esti tu. Numai de n-ar fi si sora-sa cu ea! . . am sa io dausi am sa-ti pun si-o vorba buna la ea! Cînd trebuie sa-i înmînez mesagiul. fac o cinste. fie.. Bine. Nu e vorba de scris. cînd pleaca de la farmacie! . ca s-o vedem cînd pleaca. . .. pentru nimic în lume! . as mai întelege. de ce? . Stii.

. Gica ar fi dorit sa-ti vorbeasca ceva.. se ocupa cu poezia? . am gasit-o! . ma. îmi pare ca ti-a facut niste versuri! . .. te iubesc! ... a naibii!) . mai putin ca altii. Nu. Ca toti tinerii de vîrsta noastra. Uite-o. prin urmare si dumneata? . O misiune? întreaba ea foarte mirata. mai cu seama din descrierea facuta de Nella! . Daca te deranjez.. Buna-seara. Ca am ajuns acasa. . Daca tii cu tot dinadinsul.. Asteapta-ma aici! .! dumneata. . încep sa-mi pipai buzunarele. Asa de repede? Nici n-am bagat de seama cînd a trecut timpul! . . ce sistem mai e si asta. tot asa cum am vorbit si pîna acum! În definitiv. nu! . Cum. A. si m-a rugat pe mine sa-ti dau acest plic din partea lui. . . . Vorbind. dupa ce am sa-mi îndeplinesc misiunea ce mi-a fost încredintata de prietenul nostru comun Gica! (Draguta e.. foarte important: s-a gîndit însa ca este mai bine sa-ti scrie. Pacat! . Aveam cu totul alta impresie despre dumneata. cum? . surorile sînt întotdeauna gata sa-si flateze fratii! Cu prilejul acesta. Buna-seara. domnule Grig?! . În nici un caz la dumneata! . În definitiv.. ca numai el sa auda: "Veturia . . . prietenie este avansata si au intervenit oarecare neîntelegeri între cele do . Ca a trecut timpul? . a. ... ma retrag imediat.... Te rog. . Ce cuvinte? . Nu stiu precis. ca am ajuns asa de repede! . Veturia. Te asteptai la altcineva? ..... buzele lui soptesc asa. Si eu la fel. a iesit! Da-i drumul! . Asta ca sa nu folosesc alte cuvinte care îi flutura pe buze de fiecare data cînd îti pronunta numele! . .. . din tara romîneasca. Oo. Duduie Veturia.. despre Gica.. duduie Veturia? . Eu. Ce rau îmi pare!. Cred ca de cîte ori îti rosteste numel e sau se gîndeste la dumneata..Imediat. mm.. te iubesc!" . ... Unde Dumnezeu am pus scrisoarea? A.. duduie Veturia! . prefer proza! . . dupa cîte mi-a spus el.. Ti-am spus asa cum mi-am închipuit ca ar spune Gica însusi! . sati trimiti emisari în astfel de chestiuni atît de personale? De obicei. . .... . sa mi le spui dumneata!.. . Multumesc! Despre ce e vorba? . A. Da. Eh. . Ce frumos spui dumneata asta! . . mesagiile îsi au rostul cînd o.. De ce? . daca pot sa-l parafrazez astfel pe Alecsandri! . .. totusi. . Nu pot sa ti le spun eu! ... Ti-ar fi facut placere sa mai vorbim.. . trebu iesa-ti transmit si toata simpatia lui Gica.

. muscîndu-si buzele înfrigurat. . . dar ce-a zis? . Am condus-o pîn-acasa! Doar nu era sa-i dau scrisoarea si s-o las în mijlocul drumului.. si-am sarutat-o lung. ma? Ce-a zis? . . Am prins mîna mica si subtire. strîngînd-o usor. dar cînd totul este abia la început? . . Gica ma astepta în fata scolii Sfintii Voievozi. Noapte buna! Noapte buna. citindu-i rîndurile pe care le-a scri s cu dumneata în gînd. .. . . Bine. Ce naiba ai stat atîta. . . . Vei avea prilejul sa-tipre lungesti placerea de a sta de vorba cu Gica. . . .. lectura placuta! Nu fi rautacios! . . bine. si. . Poate ca ai dreptate! Însa nu trebuie sa-ti para rau.uaparti.. . .. duduie Veturia. . . . care mi se-ntinsese..

S-a suparat? . . spuneti ca declam frumos si rugati-ma sa spun ceva! Stiti. . ne rugase el. a preparat toata dimineata fel de fel de gustari pentru primire a celor doua surori.. Nu era o emotie propriuzisa . . ca sa-si faca despre el o parere si mai buna decît aceea pe care o avea eventual pîna acum! Pe masa mea strajuia pe-atunci bustul în gips al lui Vlahuta de Dimitriu-Bîrlad. . Întîmplator stia si: "La icoana ". N-aveti idee ce nesuferit e s-astepti! A urmat. iubito!" si "Din prag". . . Dar nu-mi gaseam locul. sîmbata. . Le asteptam pe la 5.. . face impresie! Am convenit si am continuat sa asteptam.. . . . . dupa prînz! Te rog.. . . Pe unde-or fi acum? se-ntreba Gica emotionat. A iesit imediat surîzatoare si le-a sarutat. .. pe care le ras foia în aparenta foarte atent. desi cautam sa par foarte putin impresionat de aceastavi zita. constatînd: . stii ce te rog? . . ha. . deranjezi tu! . o serie de consideratiuni asupra punctualitatii la vizite si l a întîlniri. . fara sa se poata stapîni si fara sa primeasca vreun raspuns. . Ma. flegmatic si calm ca un englez. Odata cu apropierea orei 5. Gica si Fanica venisera însa de pe la 4: Gica. "Dormi. . ha! Las' ca e bine si asa! Ma. si cred ca se face. dar. . . ma! Fac o cinste. personal! . iar Fanica. . Nu s-a suparat.. Trebuie sa marturisesc ca ma simteam cam nelinistit. . . Ce sa zica? A primit-o cu placere. i-ar fi facut mai multa placere sa te. fara sa citeasca ceva! Voia sa-l gaseasca Veturia asupra unor preocupari poetice. Nella. . aduceti vorba despre bustul lui Vlahuta. Gica stia multe poezii pe dinafara si recita frumos. Îl invitam atunci si pe Fanica! Adu-ti si aparatul de fotografiat. . în realitate însa. . Lasa-ma odata cu cinstea! Îi spun. vorbeste cu Nella s-o invite pe Veturia si pe sora-sa la voi. Ma. framîntarea punea stapînire din ce în ce mai puternic pe Gica. . desigur. . cu voce tare. Sora-mea le vazuse pe geam. dar a ramas foarte mirata ca nu te-ai dus t u. dulcineele prietenilor nostri.. Se asezase la masa mea si luase "Poeziile" lui Eminescu. Îmi place ca sînteti punctuale. înfrigurat la culme de rezultatul scrisorii. Iar?! . . Ha. dupa cîte am observat. . . sa imortalizam momentul! .. . opera cîstigata la tombola unui bal al artistilor plastici. . dar a asteptat sa auda soneria.. Sora-mea.

domnul Gica e amator de poezie! a remarcat Veturia. O.. iar eu l-am ironizat tot timpul din ochi. în fata bustului încruntat al lui Vlahuta? . Si le recita cu mult talent! . unde era pianul. e potrivit oarecum! am intervenit eu. În sfîrsit. "Ce e amorul?" Foarte interesant! Citesti "Ce e amorul?" de Eminescu. asa.Gica a fost gasit citind "Ce e amorul?" de Eminescu.. Gica a declamat cu mult patos "Din prag". Si ce citeai. Atunci. Da?! Foarte interesant! . care-i urmaream miscarile. Hai. Mai tîrziu. fara nici o intentie. Tinînd seama de faptul ca Vlahuta a fost ciracul lui Eminescu. lasa modestia pentru alta data! Toti trecura în camera sora-mi. zîmbind cu siretenie. a l uat unul din caietele mele de pe masa. Nella. dupa gustarile obisnuite în asemenea împrejurari. ca sa faca ceva. care. avînd-o complice pe Veturia. În afara de mine.. l-a desfacut si a înlemnit cu el în mîna. Dealtfel. la un moment dat. pentru ca le stie aproape pe toate pe dinafara. Vedeam ca vrea neaparat sa-mi vorbeasca.. Am provocat prilejul si m-am adresat sora-mi: . dar cred ca n-ai intentia sa ne gonim musafirii de pe-acum! . A. si asta cît mai curînd. ma rog? Îmi dai voie sa vad? Gica îsi întoarse buza de jos si întinse cartea. . va rog! accepta Gica. E poetul lui preferat! . credem ca ne va face placerea. n-ai vrea sa ne cînti la pian? . fara sa se lase rugat prea mult. ca doar atîta astepta! . hai. . Veturia ramase într-adins la urma . Gica nu mai are de ce sa citeasca poeziile lui Vlahuta. Cum doresti. n-a mai observat-o nimeni. dupa fasoanele de rigoare.

. pe la 10 îti dau un telefon de la tanti Elvira...... În ochii si în gîndul meu: Veturia! Îmi placea. rostind un "allo " nepasator! . am tresarit.. alba. tighelita cu roz Am strîns-o si am sarutat-o toata noaptea. Cine mi-a scris ceea ce mi-ai dat dumneata acum doua zile? . .. . . . Chiar el e la aparat! . dar. Pentru ca ti-am rasfoit un caiet de pe birou si am gasit ca scrisul dumitale d in caiet este acelasi cu scrisul din scrisorile semnate "Gica"! .. sa mergem! Nu putem discuta acum si aci! . placut! Mi-ar pareab ine sa fie ce-mi închipui. Este adevarat ca scrisul nostru cam seamana. . si abia la al patrulea sunat l-am ridicat. . . sau acela al carui nume a fost semnat? . . si ît i spun cînd sa treci sa ma iei. îmi placea mai mult decît mi-as fi putut închipui! Îsi uitase la noi o batista mica. Vreau sa te-ntreb ceva... Acela care le-a semnat cu numele lui Gica. Mi-era teama sa-mi pun diagnosticul. Acela care le-a semnat: "Gica"! . ca ma duc pe-acolo. Nu esti sincer! Cînd am observat asemanarea.. ca sa putem sta de vorba în liniste! . La 10 fix a sunat telefonul. Da! . Ma rog!... Toata noaptea m-am zbuciumat.. l-am lasat sa sune de trei ori... . .. .si-mi sopti: . Dar nu-nteleg de ce ma-ntrebi toate astea? . chinuit de luna care gasise cu cale sa-mi scalde camera într-o lumina feerica... si totusi asa era: ma-ndragostise m! De ce ma temeam acum? Nu dorisem eu oare asta de atîta vreme? Nu ma mistuia dorinta de a scrie versuri unei fete.. cum aveam s-o însel asupra descoperirii facute de ea? . Acelasi?. de aci si pîna l a. ce este probabil în realitate si ce nu vrei sa-mi spui dumneata! .. . facîndu-mi de lucru la biblioteca. dar promite-mi ca-mi vei raspunde sincer! . As minti sa spun ca m-am trezit din somn.... Pot vorbi cu Grig? . . Totusi.... Am vrut sa ma reped sa-l iau imediat. care sa nu mai fie iubita altora? M-am învîrtit tot timpul prin preajma telefonului.. Mîine dimineata esti acasa? ... . Ne asteapta. Ei bine. . pentru ca în realitate nu dormisem o clipa!. .. Nelinistea asta n-o mai avusesem niciodata! Si mai era ceva care nu-mi da pace: ce aveam sa-i spun a doua zi. .. .

Aha. Bine.. esti superstitioasa? .. a sosit Veturia. la cofetaria "Jernoiu". . . asa e. . M-am postat în fata cofetariei si am citit de trei ori. Sînt curioasa. cu emotie! De ce? se prefacu ea mirata. Ma astepti în colt. . à propos. Nu. ... cel putin asta e parerea mea! .. . . Oamenii nu se despart niciodata din pricina unui pete c depînza.. buna dimineata! Ce mai faci? Te asteptam... . . dar de ce? .. ai gasit-o tu? . dar tu? (Hm. Înca o data. . . dar stii. . Si vrei sa-ti spun la telefon? . . îti marturisesc cinstit. as vrea s-o pastrez! . Ti-ai uitat la noi o batista! . . Daca-ti face placere!. Stiu.. si ea la fe l!) . foarte atent în aparenta... ca si cînd ar fi prezentat cine stie ce interes deosebi t pentru mine! Cînd sa-ncep pentru a patra oara aceasta interesanta lectura. Pentru ca ma simt în fata ta ca un scolar. . Nu!. Bine.. . . dar. foarte curioasa. Buna dimineata! . . . te xtul de pe cutiile de bomboane. . Buna dimineata! Stii cine e aici? . . Da. si daca nu esti superstitioasa. A venit surîzînd si cu mîna întinsa: .. multumesc. vino la 11 sa ma iei. sa aflu ce e cu descoperirea de ieri! .. o tutuiam fara nici o reticenta. Ce faci? .

nu este decît o mica si banala escrocherie sentimentala din partea voastra! Atît si nimic mai mult! Am înteles ce trebuia sa înteleg. nu stiam ce atitudine sa adopt fata de aceasta intransigenta Roxan a! În definitiv. L-am scris asa ca si cum l-as fi scris cu adevarat iubitei mele. Ma agatai de ultimele ei vorbe: . nu stiu cum. n-ai mai fi descoperit nimic. Simteam ca trebuie sa-i spun Veturiei tot ce ma-ndemna sufletul si primavara sai spun.. Te-o fi iubind si Gica... Pretinde el. Daca ar fi fost scrisul lui. Dar o spun eu. de ce mi-ai scris si mi-ai vorbit tu..... M-a rugat sa-ti fac un acrostih. de exemplu. Iarasi mi-a prins mîna si .. te rog. Ca.. Dar?. . sfiindu-se sa ti le d ea el. Cel putin asa cred! .. sau acela care ti l-a compus. Este de prisos sa-ncerci sa ma convingi ca autorul scrisorii si-al poeziei este Gica! Hai.. Ce? . Si-apoi. liniste ca într-o zide sarbatoare.. Toata era numai surîs. Mi-a apucat amîndoua mîinile si mi le-a strîns. fara sa se gîndeasca la consecinte.. ce eram eu vinovat ca Gica nu-ncercase sa-si cucereasca iubita prin propriile lui mijloace? Ma ispitea atîta vîrtejul acesta ce se ivise pe neasteptate în calea mea. Eram în grea cumpana. sau cel putin asa pretinde! .. cum se numeste. I-amraspuns putin intimidat: . Gica ma iubeste.... dar.. Care a fost prins ca a facut tema altuia. Eram prin dreptul gradinitei din strada Luigi Cazzavillan. Ti l-am facut si-am pus în el cele mai curatesi mtaminte. Ochii îi erau mai luminosi si mai plini de duiosie ca niciodata... nici un avan s.... . de sa mi le frînga... m-a trimis pe mine. încît n-am mai tinut seama de nimic. . Zici ca ai înteles tot ce trebuia sa întelegi? . de pa rca as fi comis o tradare!.. Cum. fata îmi da a-ntelege ca ma place. Veturio. Mi-a potrivit parul la tîmpla stînga. iar lui Gica nu-i facuse.... personal.. Si. Acum. Spune odata! Întotdeauna te exprimi atît greoi? . . din acrostih? . tot n-ai înteles? . Ce ai înteles. spune-mi.... ma simt asa.. P e urma m-a rugat sa-ti mai scriu si biletul acela explicativ. Greseala a fost ca nu si-a scris cu mîna lui scrisorile.. Pe strazi.. N-am vrut sa spun chiar asta. Ca te iubesc! Ne-am oprit. Eram foarte tînar si-mi era dor de iubire!. în numele lui? Doar Cyrano mai trecuse prin situatii sentimentale oarecum asemanatoare. Buchetele de liliac îsi revarsasera crengile peste gardur i si-mprastiau cu darnicie miresmele ametitor de dulci trecatorilor fericiti ca traiesc o prima vara atît de îmbietoare la viata.. As.

. o floare. elevii. Ce leaga doua inimi. Nu ne scotea din "domnule elev" si ne vorbea întotdeauna la plural. de o revoltatoar e politeta. Asta ne impunea extraordinar.mi-a soptit simplu. cît de frumoasa e viata uneori! Adevarat ca.. pîna la numirea unui nou director. cum obisnuiau Barba si ceil alti profesori.. În anul 1925.. foarte serios si de o severitate extraord inara! Sta vesnic încruntat. Barba a iesit la pensie. Grig!. o creanga sau un petec de cer albastr u! Orice avea farmec în acele clipe binecuvîntata! Doamne.. Si eu. oprindu-ne la fiecare pas sa admiram o frunza. iar Ministerul Instructiunii Publice a dele gat provizoriu. prostii pline de gingasie. si noi ne-nvatas eram cu . cu conducerea liceului. la fel. bineînteles: însa era o atitudine care nu ne convenea deloc. pentru ca ne distanta considerabil de director. Am pornit emotionati. cu voce grava: .. oricît de suparat ar fi fost.. pe Inspecto rul Generat Petre Marinescu. vorbind nimicuri. Sufletul mi-a fost dureros sagetat de-o dulce înfiorare. Noul director era un om foarte corect. vorbea rar si apasat si era cu noi. tare!" CAPITOLUL XII ÎN SERILE DIN LUNA MAI. "Iubirea e o taina mare.. vestit profesor de Matematici. Nu ne spunea niciodata pe nume si nici nu ne tutuia.

mai frageda si m ai frumoasa ca niciodata! Si nicicînd nu ne atrasese Cismigiul mai puternic ca acum. Poate si pentru ca primavara asta avea în ea chemari pline de un farmec necunoscut. nu era demn de un elev de liceu si mai ales de un el ev al liceului Lazar. i-am spus simplu si sugestiv "Tiranul". se redusesera aproape la zero. 1926. Nu era de glumit cu Tiranul. si doresc ca prima noastra întîlnir e sa aiba loc în împrejurari mai placute pentru dumneavoastra! Poftim de te mai roaga sa te ierte. ca e ultima data. Elimina pe capete pentru cea mai mica abatere de la îndatoririle scolare si nu s-ar fi suparat. cu Petre Marinescu asa ceva era imposibil! Cînd rostea o hotarîre. poate pentru ca ne dadeam seama ca este ultima primavara pe care o petreceam ca liceeni pe aleile si pe sub boltile de flori ale Cismigiului. care a dat tarii atîtea si atîtea generatii de oameni de seama etc. nu ti-ar fi strigat. domnule elev. domnule elev. este de la sine înteles ca nazdravaniile noastr escazusera simtitor si. la sfîrsitul careia ne astepta bacalaureatul! Venise primavara în Cismigiu pentru a opta oara de cînd îmi toceam coatele pe bancile liceului Lazar. daca-ti mai da mîna! În astfel de împrejurari dictatoriale. nu ti-ar fi aruncat vreo insulta. cum traditia imp unea sa-i acordam neîntîrziat o porecla. ca nu mai faci. etc. si-n anumite cazuri sa ne permitem sa-i solicitam indulgenta. Ei. si totul ar fi în dauna dumneavoastra. îti demonstra cu tact de matematician caceea ce facusesi nu era frumos. ca asa si pedincolo. Va rog sa comunicati aceasta si parintilor dumneavoastra si sa-mi ad uceti semnata aceasta adresa! Buna ziua. ne-nfiorau si ne tulburau linistea de pe acum . sa îndraznim sa stam de vorba. nu exista nici un mijloc de înduplecare! Acest fel de a fi al lui a avut rasunet în sufletele elevilor si. Nostalgii viitoare. liceu cu traditie. bine. am regretul de a va face cunoscut ca sînteti eliminat pe cinci zile. banuite numai. si parca în acest an. caci s-ar putea sa aveti neplaceri si mai mari. Pîna atunci. pentru nimic în lume! Îti vorbea tot timpul cu duhul blîndetii.Barba: sa fim mai apropiati. simteai ca ea va râmîne definitiva. pe viitor am sa va rog sa va supravegheati atitudinea ma i îndeaproape. era mai tînara. Asa ca. si ne luaseram de gînduri. cu timpul. Dar ceea ce ne mai tinea avîntul în frîu era si faptul ca ne aflam în clasa a VIII-a. si apoi încheia cam în felul urmator: .

asa-zisa "romanta": "În serile din luna mai. Totusi. dar nu ne mai ardea nici noua de asa ceva! Bacalaureatul ne impunea mai multa seriozitate. un grup de vreo patru-cinci colegi. zice: . numai liliac înflorit. Este adevarat ca. paralela cu Bulevardul Schitul Magureanu. pe aleea trandafirilor. aia: "În serile din luna mai"! . pe care o manifestam venind foarte regulat la cursuri. da-i drumul. si cum fiecare dintre noi era cu cîte-o fata-n gînd. Cuvinte ce m-au fermecat!. se chiulea cu foarte mare greutate si cu multa precautie. ca prea e linistita seara asta! . dar destul de puternic. Mergeam agale. facîndu-ne lectiile cu multa constiinciozitate. dar ce sa cînt? . ca pentru noi. Grig. ma. cu sapca pe-o ureche. la gîndul ca poate vom avea vreunul dintre ei în comisia respectiva. fericiti ca a doua zi este sîmbata si se sfîrseste înca o saptamîna de scoala! Si cum atît podoaba de mov si alb a ciorchinilor înfloriti. Ia cînta. pe la sase seara. în falset. tot. dintre car e merita povestita urmatoarea: Primavara. Cînta.. ceva de inima liliachie. vineri. si mai ales cautînd sa ne luam bine cu profesorii.. cev a mai patrunzator. Chiulul îl lasaseram pe seama acelora din clasele mai mici. Cu tine-adesea m-am plimbat Si dulci cuvinte îmi spuneai. Ce-are a face? În asteptarea lui mai. cît si parfumul dulce ne îndemnau la lirism. mai ales ca peste cîtiva pasi. Pai d-abia sîntem la sfîrsitul lui aprilie! ." Si apoi venea un refren pe care am gasit potrivit sa-l cînt cu voce din piept. Rica Stanescu .. Ne-ntorceam de la liceu. unde avusesera m repetitie la cor. odata cu terminarea cîntecului. ca iesim din Cismigiu si nu m ai are nici un farmec! . cîteva mici ispravi s-au petrecut si în timpul domniei Tiranului. Cismigiul era. cel mai îndragostit dintre toti. treb uia sa iesim din Cismigiu: . care locuiam în acelasi cart ier. Sa cînt. Bine! Si-am început sa cînt usor. ma. dinp ricina Tiranului.

Da. unde Esti tu. domnule director! Si Tiranul a trecut repede drumul. a. a. Veniti de la liceu? . Ah.. raspunde? Pe tine te chem. .. Da.. Crezi c-o sa-ti faca ceva? . intrînd în curtea lui. vin-la mine. Unchiul dumneavoastra. Bine dispusi. domnilor elevi! . As. L-am auzit si l-am aplaudat de foarte multe ori. nu stiu daca întelegeti cam ce vrea u sâ spun.. ati imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. hm. Cum va numiti? . însa cu voia.. Sînteti ruda cu tenorul Bajenaru ? . totul s-a ispravit aici! Tiranul e sever. Dumneavoastra. ca la o comanda invizibila. unde. Omul se întorcea acasa si. Sa traiti. ca directorul locuieste pe Schitul Magureanu. aer liber. Am înteles. domnule director.. unde. cunosteam amanuntul! Nu va fac nici o vina din aceasta: dealtfel. domnule director."Ah... simple motaieli din cap. domnule director! . chiar vizavi de Cismigiu. Bajenaru Grigore. Eu. oricît ar . luase parte la prod uctia noastra muzicala în aer liber! . dupa cîte am auzit. Multumesc.... undeeee Esti tu. pocnind calcîiele militareste! Uitaseram toti... domnului director Constantin Iones cu! (era cît p-aci sa gresesc si sa-i zic "Barba"!) . Tiranul. domnilor elevi! Nici un raspuns. care ar putea fi considerat si o calitate. dar la o noua privire a Tiranului. dar e om inteligent si. Cine a cîntat? .. domnule director! raspunseram noi în cor. . . ca pamîntul. mereu. însa. Da. Odorul meu! Ah... si foarte rar în familie sau în. nu cînta decît la opera. dintr-a VIII-a moderna! . domnule director! . avea un pacat. sînt fapte care s-au petrecut înainte de venirea mea.. hm. am facut "drepti". Voi muri fara tine. fara sa vrea. cînd d in capatul aleii se aude o voce groasa si foarte cunoscuta: . Aicea sînt! Si-n fata ochilor nostri îngroziti apare.. mereu... raspundeeeee!" Baietii vor sa m-aplaude si sa ma felicite. nepot! . Buna seara. echivalente cu "mmda"! . . privindu-ne scrutator! Am ramas cu totii "pe loc repaus". dar le-ngheata vorbele pe buze.

. pîna la "baietas" al lui Jujuca. sau Tiranul.. de Latina! Nu se potrivea nici cu Barba si nici cu Tiranul.vrea el sa para de aspru. onoratul Minister a stiut de ce mi-a încredintat mie directia acestui liceu: pentru ca. ne-a spus urmatoarele: . dar nici dracul nu e asa de negru cum îl crede lumea! Într-adevar ca aceasta auditie muzicala în aer liber n-a avut nici o urmare! * Dar abia ne obisnuiseram cu Tiranul si chiar începuse sa ne placa severitatea lui. pe profesori si pe elevi . ca Draganescu. spunîndu-ne frumos si serios pe nume. tuns în cap cu masina nr. dumneata?! se scandalizau baietii. Jujuca ne-a convocat. vesnic agitat si plin de el. dupa multa vorbarie. nici macar "tinere". e de-al nostru. Auzi. facea din noi oameni cumsecade. adevarate personalitati didacti ce si oameni impozanti. indiferent daca era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: . are în fond sensibilitatea lui! N-ati auzit ca se duce la opera? Daca-i place muzica. asadar.. Hei. în sala de Gimnastica. baietas! Pai de la felul cum ni se adresa Barba. cînd ne vine stirea ca a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne asteptam c el mai putin: Andrei Georgescu. "volens-nolens". deoarece. Domnilor profesori si baietasi... fiindca. întrucît. si. si ne vo rbea. face el pe-al naibii. er a o distanta considerabila! .. fiindca ne dam seama ca. cu "domnule elev" si "dumneavoastra".. adresîndu-se invariabil fiecaruia. baietas. 3.. . prin urmare. zis Jujuca. cu prestanta! Jujuca era mic. parc-am fi baieti de pravalie! Îndata ce a luat în primire directia...

pe care o facuse ram pentru ultima oara în clasa a IV-a. . si atît! Nici pomeneala de Geografia Patriei în vr euna din clasele cursului superior! În schimb. cît de mare era ispita de a ne rataci în gradina noastra vrajita de basm! Dar si mai puternica era grija ce ne framînta permanent ca în anul acesta trebuia sa luptam cu doua mari încercari: examenul de clasa a VIII-a si bacalaureatul. Instruct ia civica. carte stiam toti si puteam sa facem fata cu bine la examene. sa ne faca un curs de bacalaureat. a Frantei! Dîndu-ne seama ca numai cu anemicile noastre cunos-tinte la materia respectiva nu ne putem prezenta la examen.Si Jujuca s-a dovedit în scurta vreme a fi un om cu totul lipsit de inima si de întelegere! CAPITOLUL XIII MANOLE. Latina si Franceza. geografia surorii noastre mai mari. care abia se reînfiintase de un an. "cu burta pe carte" si cu programa analitica respectiva în mîna! Cu toate nazdravaniile si aparenta noastra superficialitate. Dar la "Istoria Românilor". Singura materie de învatamînt pe care o uitaseram si pentru a carei cunoastere temeinica ne trebuia o serioasa pregatire era Geografia României. Franceza. ceea ce el aacceptat cu multa placere. cum se spune atît de sugestiv în limbaj scolaresc. dupa ce nu se mai daduse de atîta si atîta vreme! Seriozitatea ne cuprinsese pe toti. l-am rugat pe fostul nostru profesor de Geografi e. un admirabil dascal. pe neasteptate! Si cum mai aveam numai doua luni pîna la "încercarea cea mare". La celelalte obiecte de învatamînt o încropeam noi destul de bine. daca nu obtineam media 6. examenul fiind eliminatoriu. Materiile principale la bacalaureat erau: Limba si literatura româna. în clasa a V-a eram obligati sa stim la perfectie. Filozofia si Stiintele naturale. La oral se examinau: Romana. în 1925! Eram deci a doua generatie scolara care urma sa dam acest dificil examen. Grigore Danescu. Istoria României. Istoria Românilor si Geografia României. si înca în frantuzeste. toata clasa era foarte bine pregatita. toti ne puseseram. MESTERE MANOLE! Parca nici o primavara din cei 18 ani pe care îi traisem nu fusese atît de frumoasa ca aceasta primavara a lui 1926! Ah. Se dadeau lucrari scrise la: Româna. MANOLE. GeografiaRomâniei.

Si nici nu se putea altfel, cînd avuseseram norocul sa ne fie profesor Grigore Niculescu, supranumit Atila! Om rau? Nu! Foarte sever si foarte serios; si un profesor exceptional, de clasam are, de talia Barosanului. Obisnuia sa ne dicteze planul lectiei pe care o facea. Apoi începea sa ne vorbeasc adupa planul stabilit si vorbea asa de frumos, asa de interesant, încît nu te-ai fi saturat sa-l asculti o zi întreaga. Ne captiva pe toti cu darul lui de mester neîntrecut în a ne înfatisa Istoria. Avea, însa, omul un pacat: îti pretindea sa stii ce-ti explicase si, daca nu stiai, nu se supara, ci te-ncondeia în catalog! La orele lui era o liniste mormîntala. Notiunile de "chiul" si "gluma" erau necunoscute, ca dealtfel si la orele Barosanului. Pe Atila îl mai avusesem profesor în clasele I-a si a III-a, asa ca ma cunostea. Pe atunci fusesem unul dintre cei mai buni elevi ai lui. Dar, în clasa a VIII-a, la Istorie, pe trimestul I, obtinusem media 5, si asta cu mare greutate! Binevoitor, Atila m-a scos sa ma mai asculte, ca sa-mi dea o medie cumsecade. Nam stiut bine... si mi-a dat tot cinci. Înainte însa de a-mi pune nota, m-a privit s crutator si mi-a spus cu sincera tristete: . Am avut în cursul inferior un elev foarte bun la Istorie, care facea cinste clas ei lui, unul Bajenaru! Hei, cîta istorie stia ala!... Pe unde-o fi, ca eu nu-l vad... sau, daca-lvad, nu-l mai recunosc!? Cuvintele lui, rostite cu voce calma si duioasa, m-au patruns pîna la lacrimi si a uavut un rasunet atît de puternic în sufletul meu si au stiut sa-mi maguleasca vanit atea în asa masura, încît pe trimestrul al doilea am luat media "noua", ca "zece" nu dadea! Noua nu mai avea nimeni din clasa, nici cei doi premianti, afara de Nae Georgesc u. * Ca sa fim cît mai bine pregatiti la Istorie si ca sa vedem aievea urme pretioase a le

trecutului nostru, Atila a hotarît sa facem o excursie la Curtea de Arges. Ne-am înscris vreo 30 de elevi, din 45, cîti eram cu totii. Ca sa nu întrerupem cursurile, urma sa plecam într-o sîmbata, dupa-amiaza, pe la 2. Dar, cu doua ore numai înaintea plecarii, ni se comunica o veste neplacuta: Atila, retinut de o invitatie neprevazuta la Ministerul Instructiunii Publice, în calitat ea ce o maiavea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie . Atunci, Jujuca l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la I storie, unul Stefan Marinescu, care ne-a si anuntat stirea, dealtfel, spre consternarea noastra. Multi am fi voit sa renuntam, dar ne era teama sa nu-l suparam pe Atila, la care tineam foarte mult. Si am mers, fara prea mare entuziasm. Pe la jumatatea drumului ni se facu foame, asa ca ne hotarîram sa luam masa de seara în tren, din ce ne aduseseram de acasa . avîndu-l în mijlocul nostru pe suplinit orul Marinescu. Acesta fusese tot timpul distant cu noi, gretos chiar, aratîndu-se foarte plin de el, desi pîna atunci nu avusese prilejul sa-si dovedeasca în nici un chip stiinta. "Sa stii, ne gîndeam noi, ca asta o sa ne dea niste explicatii grozave la Curtea d e Arges! Nu degeaba l-a ales Jujuca chiar pe el." Si ca sa mai împrastii putin atmosfera de austeritate ce se lasase, cautînd sa fiu totodata în materie, spre a nu risca vreo... observatie din partea dascalului nost ru improvizat, spusei, uitîndu-ma la ceas: . Nu mai avem mult pîna la Curtea de Arges. Curînd vom poposi în vestita cetate. . Barem o fi frumoasa cum se spune? întreba Dragu. . Ei, cum sa nu, am încercat eu sa ma arat cît mai informat în fata profesorului pe care abia îl cunoscusem. Doar a fost una dintre capitalele Tarii Românesti. . Ca multe capitale a mai avut! intra si Noica în vorba. . Daca nu ma-nsel, patru! intervenii eu, doar i-oi da samînta de vorba suplinitorului. Dar acesta, parînd ca reflecteaza putin, nu scoase o vorba. Surprinsi, baietii începura sa-si dea coate. Ce e cu profesorul asta de se complac e în mutenie absoluta? Foarte înciudat ca se abtine sa participe la interesanta discutie propusa de mine, ma adresai direct însotitorului nostru, doar l-oi face sa spuna ceva: . Au fost mai multe de patru, don' profesor?

Marinescu îsi întoarse nepasator capul catre mine si, în sfîrsit, se hotarî sa-miraspunda totusi, printr-o întrebare: . Gasesti ca este chiar atît de potrivit momentul sa ? . Pai, sa vedeti, don' profesor, îndreptîndu-ne spre accentuai eu . una dintre cetatile de scaun, fara sa celelalte... trei sau mai multe... nu mai stiu cîte, -i provoca un raspuns precis. facem aceasta statistica întren Curtea de Arges, care a fost . vreau mi-a zburat gîndul la ma prefacui eu încurcat, spre a

Baietii, care pîna atunci privisera pe fereastra, plictisiti ca nu se simteau delo c la largul lor, îsi ciulira urechile, presimtind ca se vor amuza pe socoteala lui Mari nescu, vadit în mare încurcatura. Dar raspunsul întîrzia sa vina. Marinescu îsi îndrepta nodul la cravata, îsi împinse apoi maxilarul inferior în afara, scotîndu-si marul lui Adam din guler si spuse stin gherit: . Daca dumneata tii chiar atît de mult..., hai sa le numaram! . Sa le numaram, coane Fanica! nu se putu abtine Dragu, amintindu-ni-l pe faimosul Pristanda. Dupa ce-i arunca o privire scrutatoare, Marinescu mi se adresa acru: . Poftim, începe!... Ridicîndu-mi mîna stînga, începui sa le numar, ajutîn-du-ma de aratatorul dreptei: . Cea dintîi, la Cîmpulung... . Asa, aprqba profesorul... Apoi? . Apoi stiu ca a fost schimbata la Curtea de Arges, unde mergem acum, dar nu stiu care voievod anume a facut aceasta schimbare... . Sa lasam amanuntele. Apoi? . Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Tîrgoviste... si apoi... Bucuresti! . Deci patru! tinu el sa precizeze . Vezi ce bine stie la... Aritmetica?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. . Cine a-ndraznit? striga profesorul iritat la culme. . Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Bajenaru, ca a tinut bine minte numarul capitalelor... . Dar cine-o fi mutat capitala de la Curtea de Arges la Tîrgoviste, don' profesor? cautai eu sa schimb vorba. . Sa spuna cineva dintre dumneavoastra... Doar de-aceea sînteti elevi... Din nou glasul lui Dragu, batjocoritor: . Cutare-Voda al III-lea, din motive de ordin strategic!

vazîndu-l pe Chiorul. o maruntica nostima. asezîndu-se la o fereastra. cei externi. se vede. De cu m nea repartizat. si. mai lasa plimbarile pe culoar si treci în camera! Toata lumea în camere. Noica Dan dadu din cap dispretuitor si spuse: . ca sa evite eventualele comentarii neconvenabi le la adresa. Dupa fagaduielile de rigoare din partea noastra. Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douazeci de elevi de la int ernaturmau sa doarma în vagon. ca sa fim repart izati cu totii în camerele noastre. ca nu se astepta la asa iesiret ocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost gazduiti la etajul I.. smechere! Mult ai sa mai faci pe nebunul cu noi? Si pleca. stiintei lui. îi raspunse scurt: . caci. "domnule pedagog" în jos! El se umfla în pene. baiete. exasperat. nu a uitat sa ne recomande: sa fim linistiti. Si noi care credeam ca-i toba de carte! E si f iresc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Arges pe-nserat. Nu permit asemenea glume! se enerva suplinitorul. însotite de: "Sa n-aveti nici o g . ale carei ferestre dadeau în strada. însa. fratilor. va rog! Si. Numai suplinitorul Marine scu a stat singur într-o camera de la parter. dupa ce vom lu a gustarea respectiva. veni în fata lui si. apoi se ridica si iesi pe culoar. nu mai stiu cum se numea. sa nu care cumva sa parasim hotelul si sa ne sculam a doua zi la ora 6 dimineata. iar noi. Mai înainte. mai repede. s-a închis la el si n-a mai iesit pîna dimineata sa dea ochii cu noi. cîte doi sau trei în camera. ca nici nu se gîndeste sa -i execute ordinul.. chiar sub ochii lui. îi spuse arogant: .Un hohot de rîsete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu. Dar iata ca dupa ce se facuse repartizarea elevilor în camere. la un hotel. Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul. poate chiar se si crezu pedagog. se apuca sa ne apostrofeze în fata cameristei: . la un moment dat. Negulescu Petre. cel mai tîrziu la 7 sa fim în fata primariei. îi spuneam " domnule pedagog" în sus.. uitînd de colegialitatatea ce ne lega. simtind ca fata de serviciu e atenta la ce a re sa se petreaca. ca sa-i crestem actiunile în fata ei. îsi da aere. ne-am dus împreuna cu Stefan Marinescu. Ehei. care-i era bun prieten dealtfel. ca. de fitele lui. de-ai dracului. suplinitorul.. un coleg ceva mai mare ca vîrsta. si-n scurta vreme s-a facut întuneric de-a binelea. iar noi. începu sa-i dea tîrcoale cameristei. lasîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat. de unde urma sa p lecam spre lacasul istorie. Ia las-o mai moale. De la un asemenea specimen credeti voi ca vom primi explicatii la Curtea de Arges? Amara amagire. .

O jumatate. cu ispititoarea invita tie: . împreuna cu Costache Radulescu si Nicu Marinescu. fara tine. am trecut în camere si. Bajenarule. Nici eu nu merg. am început sa ne pregatim de culcare. Ne-am hotarît sa plecam. Las' sa-mi para! Instigatorii plecara. cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decît ne asteptam. în vîrful picioarelor. si hai cu noi la cofetarie. Cum o sa afle. ce. ma. N-are nimic! Cum te-ai culcat. sa merg atunci! Numai sa ma-mbrac! . ca-i foc. Dane? îl întrebai pe colegul meu de camera. am platit si am iesit din cofetarie. daca-i asa.rija. Si peurma. . ca mi-e urît sa ramîn singur în hotelul asta. Eu nu merg. sari Dan Noica. foarte smeriti. mîine la 6 trebuie sa fiu în picioare. sau cel mult trei sferturi de ora. plimbarea n-are nici un haz! . fratilor! E aproape 11. ca sînt obosit! . Am facut socoteala. Scoala. Auzi la aia ca. Dar daca ne afla? . ma. Se facuse tîrziu: 11 si jumatate! Cofetarul ne spuse politicos ca trebuie sa închida . sa nu ne simta. Pai. ati înnebunit? . ma. iar Dan Noica si cu mine ne lungiram sa ne culcam. Nu merg. ma. Iei si tu o prajitura! . începura sa ne deschida usile. . ca bubuituri puternice în usa ne facura sa sarim în sus. Dar n-a apucat sa plece bine suplinitorul. don' profesor". Tu ce zici. ca niciodata nu mai tinuse deschis pîna la acea ora. Ce e. ma? Iesim usurel. o sa-ti para rau! . sa dam o raita prin oras. Treaba ta. si-apoi no sa stam toata noaptea. merg si eu. si sîntem înap oi! . Bine. Dar abi a am atipit. ca ma raguseste! . ca nu se poate altfel! . mai bine ma culc! . ca Ionas Moscu. Hai. asa te scoli! Au spus baietii sa nu venim singu ri înapoi. . m-am si culcat! . ma. la lumina lunii! Pe caldura asta nu face sa stam în casa! Am auzit ca la Curtea de Arges e o înghetata grozava! . frate-meu. mie nu-mi place înghetata. Nu merg.

pusi în fata usii. sa ne calauzeasca pasii cel mai reusit lampion chinezesc pe care l-a imag inat vreodata cineva: Luna. în aceasta noapte de pomina. . Ne-am adunat la cofetarie sa luam ceaiul. aliniati.Afara. propuse Moscu. . Hai. . în aceasta noapte cu o luna asa de minunata. si s-au apucat sa schimbe pant ofii pasagerilor. ma. cu. n-auzi. nenorocire! Scara principala era de lemn si scîrtîia îngrozitor. cînd îsi trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste catre Romeo. N am dormit toata noaptea. . a hotarît c a.. pe care dumneavoast ra îl puteti observa. în aleasa-i marinimie pentru noi. Profesorul a venit si el peste vreo zece minute. si baiet ii. Fara sa ne mai dea buna dimineata. Sa stiti ca purtarea dumneavoastra incalificabila va avea urmarile cuvenite. . în linistea impresiona nta a noptii. ne-a luat în primire: . facu Dan Noica. stînga-mprejur la hotel! Cu cîntec. . m-am dus la un lavoar pacatos. . înainte. ziua. nemaiavînd nici un rost la cofetarie. . ca-ntîrziem si se supara don' suplinitor! Am sarit din pat. Dar ce-am facut.. . Oricît de încet si de atent ai fi mers. .. Sase!. Dar aci. ma. va propun sa vizitam aceasta vestita cetate voivodala. Si acum. ma. V-ati facut de cap! . Asa e. Chiar si pe-ai suplinitorului! . m-am spalat cum am putut si mam îmbracat la iuteala.. cu autocamionul. capata o rezonanta neasteptata! Baietii nu s-au lasat de sotii nici de asta data. parca nu mai scîrtîia atît de înfiorator ca azi-noapte. Stati. lazaristii. care va ramîne probabil înscrisa în letopisetii Curtii de Arges. sarmana bastarda a acestui mosneag cumsecade ca ree Pamîntul! Ei bine. dom'le! aproba Moscu. ca e sase! . cîntînd cu entuziasm frumosul simob ilizatorul imn al lui Ciprian Porumbescu: "Pe-al nostru steag e scris unire!" pîna la hotel. autocamionul de transportat gheata. . . Toti baietii au fost gata într-un sfert de ora si am coborît pe scara de lemn. . don' suplinitor? se trezi Dragu raspunzîndu-i cu nevinovatie. oricît de mic. ca n-are sofer?! . Aaaaaaoh!. încruntat si facut foc. spre a fi lustruiti a doua zi de dimineata. începura sa-si rapaie ghetele pe caldarîm. . cum o sa mergeti. . . Cît ma?! . în sopronul alaturat! .. sub un sopron. . orice zgomot. . Scoala-te. foarte bine dispus si inspirat. mars! comanda Moscu militareste. e pro zaic.. dar trebuie sa recunosc ca zeita Fortuna. cum nu cred sa fi admirat-on ici Julieta. . cum ar spune Cracanel. . care acuma.. . domnilor. se odihnea un autocamion de transportat gheata. nu sînt poet. Uraaa! Bravo! Traiasca Ionas! . . c are sta furisat în umbra. nu se putea sa nu se auda. Prin urmare. Baieti. zapacitilor. dar ma veti ierta.

"Legenda manastirii Curtea de Arges": "Manole. mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporana. pe locul unde a cazui. Trupusoru-tni frînge. Am ajuns întîi la "Fîntîna Mesterului Manole". Manole. O fîntîna obisnuita. sa cînte pe strada în puterea noptii! Siap oi scandalul de la hotel. Cu apa sarata. Ce? Credeti c-am fost surd? Dar despre toate acestea vomv orbi mai amanuntit la Bucuresti. pe soseaua nepavata. În orice caz. Apa curgea limpede si îmbietoare. Zidul rau ma strînge. pot sa va spun de pe acum ca "activitatea dumneavoastra nocturna" va avea urmari serioase! Am plecat la drum. Fara sa vreau. Ne-am oprit impresionati si plini de curiozitate în acelasi timp. elevi. dar ne gîndeam totusi la ce-o sa zica Atila! Copii si femei ieseau la porti si ne priveau cu multa curiozitate. Era o caldura grozava. dumneata. Mai si întrebati?! Auzi. si pasii nostri lasau nori de praf în ur ma. Teama prea mare n-aveam noi de supararea lui.." Iar dupa îngrozitoarea prabusire a ziditorului de biserici. De lacrimi udata!" . Mestere Manole. s-a ivit ca prin farmec: "O fîntîna lina Cu apa putina.. cu troita frumoasa si cu o arhitectura originala..

cu catarame. unde se descoperise de curînd mormîntul lui Basarab-Voda. dar toti am ramas mirati. limpede ca clestarul si dulce cum numai apa de munte este! "Vesnica sa-i fie amintirea Mesterului Manole. reprezentînd un castel medie val. ne-a facut o impresie extraordinara! Am ramas mult în picioare. Mormîntul lui Basarab era lînga un stîlp pe care se aflau picturi maiestrit realizate si suprapuse. însetati de caldura si obositi de drum. adevaratul întemeietor al Tarii Românesti. datorita carora savantul român facuse însemnata descoperire. Hainele. asa cum o faurise imaginatia noastra. cum nu mai vazusem alta. ca prin minune. dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lacas. indiferent de natura ei. barba si mustatile se conservasera foarte bine. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stapînitor ai Tarii Românest i. care se-mbina cu aurul. si am ajuns la mânastire. . îi erau neatinse de vreme. ca de nu era fîntîna asta în drumul nostru. orice opera de arta. du pa ilustratiile din carti! Înauntru. ma. asta român! Dupa ce vizitaram lacasul cu de-amanuntul si ascultaram toate explicatiile ghidu .Am ramas o clipa cu ochii pierduti în zarea albastra. însa. pe un m al frumos!" Am pornit din nou la drum. greu am fi ajuns sa vedem zidirea ridicata de ei "pe Arges în jos. e adevarat. trebuie sa aiba la tem elie sacrificiul! . Avea o tunica rosie ca visina putreda si era încins cu un cordon de aur. tacuti. o minune! În special albastrul. Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab si Despina Doamna. ca ne asteptam sa fie mai mare. O fi apa într-adevar sarata. Ia uitati-va. cum spune legenda? Baietii.. cea mai veche din localitate. Frumoasa pe dinafara. rece ca gheata. care-si daruise toat eodoarele de pret pentru terminarea acestei zidiri! Am facut fotografiile de rigoare si ne-am îndreptat apoi catre biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc". Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozanta: avea aproape doi metri si era foarte spatos! . Descoperirea îi apartinea istoricului Virgil Draghiceanu si sapaturile se facusera sub neîntrerupta lui supraveghere. se si repezisera sa-si astîmpere setea. Am baut si eu: apa . înfiorat de simbolul ce se desprinde din aceasta podoaba a poeziei noastre poporane: ca sa fie realizata si sa dainuiasca. Parul.

care-l sîcîise si-n tre n. dar tot Dragu. desi nu toti se facusera vinovati de indisciplina.. În tren. apasati parca de o mare greutate. desi nu ne apropiam de nici o gara. dati-l naibii de cîntec. profesorul suplinitor încerca totusi sa ne spuna si el cîteva vorbe despre important adescoperirii istoricului Virgil Draghiceanu. Lasati. pîna la Bucuresti. iesiram în curte. N-a mai schimbat nici o vorba cu nici unul dintre noi: nici buna. Toti eram nelinistiti. Ma. nu se stia si nici nu s-a putut afl a în urma scurtei anchete întreprinse. . trenul si-a scrîsnit deodata rotile cu dusmanie si s-a oprit brusc. la umbra unor arbori batrîni si a cîtorva lespezi de piatra. unde. Marinescu s-a retras într-un compartiment si nu ne-a mai dat nici o atentie . ca altminteri murim de urît! Si unde-am început sa-i tragem niste cîntece de veselie. doar ne-a explicat ghidul! * Timpul pîna la ora plecarii înapoi spre Bucuresti s-a scurs foarte greu. Cineva trasese semnalul de alarma! Cine. Ma. nici rea. chiote si strigaturi! Tinmi nte ca printre altele am cîntat si: "Pentru fata de la moara .. Mi-am pierdut un an de scoala!" . n-avu de lucru si spuse: . în mijlocul unei cîmpii. Ramînînd singuri.. sfoara de siguranta era rupta la semnalul aflat în vagonul nostru. si-asa. si-asa. oricum. noi tot prost o sfîrsim cu excursia asta! Barem sa ne distra m în tren. ca pe niste mingii enorme. aruncîndu-ne pe unii într-altii. ca acum le stim bine. don' suplinitor.lui. pentru ca. parca nici n-am fi existat. întocmai unuigi gantic prestidigitator cu capricii umoristice si cu puteri nebanuite. n-am mai apucat sa-l terminam. însa. ce ne-am zis? . Si totusi. sa nu cobiti! Tocmai p-asta v-ati gasit si voi sa-l cîntati? Dar..

scîrtîind plictisit din toate încheieturile. fara lux de amanunte. sa se razbune pe noi!.. era o simpla nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit sa plateasca amenda respectiva. si nici macar o gluma de prost gust. dupa ce ne ceru sa scriem numele în coltul din dreapta. a naibii treaba! . în camera.Aceasta. dar cum naiba sa scrii ca ai parasit hotelul. Nu m-as fi asteptat la o asemenea purtare din partea voastra. Înca putin!.. Dupa ce astepta cîteva minute. * .. "Cine a tras semnalul de alarma?" Am raspuns cinstit la toate întrebarile. luni. ultima întrebare: . caci profesorul. . În sfîrsit. deranjat degeaba de la tabietul lui.. cum a intrat în clasa.. "La ce ora v-ati înapoiat la hotel?" "Ce cîntece ati cîntat pe strada dupa miezul noptii?" "Cine a provocat scandalul de la hotel?" Si. . par ca mustrator si cu drept cuvînt suparat pe elevii certati cu disciplina. la liceu.. ne dicta raspicat urmatoarea întrebare: . În prima ora de Istorie de dupa ancheta. Trenul. Atila. în sfîrsit. Toat a lumea sa scoata cîte un sfert de coala de hîrtie si un creion! Am ridicat din sprîncene cu mirare: "Doar n-o fi vrînd sa ne dea extemporal?! Poatec a vrea sa ne pîrleasca pe toti. nu mai era nici joaca. Va rog sa raspundeti pe scurt. "Lînga cine ati stat la cofetarie?" Mai. fara sa ne mai dea mult ragaz de gîndire: .. veni cu a doua întrebare: . a fost scandal mare de tot! Profesorul Marinescu a re clamat cazul lui Jujuca si s-a instituit imediat o ancheta. pentru ca daca ai fi încercat sa ascunzi adevarul. care ne zapaci complet: . îsi urni rotile alene. cînd profeso rul te lasase cuminte. "La ce ora ati plecat de la hote!?" Nu era greu de raspuns. a spus foarte mîhnit: ... se auzira cîteva glasuri anemice. La noi nici nu s-a mai uitat. te dadea de go l colegul care-ti tinuse tovarasie. pufaind morocanos. * A doua zi. si te rugase sa nu pleci nicaieri?.. "Ce ati consumat?" Apoi. "Ce-ati facut în noaptea de 30 mai?" Apoi ne explica binevoitor: ." Dar lamurirea veni îndata. însa. fara saclipea sca macar. "De cine ati plecat însotiti de la hotel?" A trebuit sa recunoastem ca erau întrebari cu dibacie puse si care te obligau sa raspunzi sincer. Îndata însa Atila ne pocni cu a treia întrebare.. A raspuns toata lumea? .. întocmai unui batrîn cu ciudatenii.

domnule director! Ia gîndeste-te bine. Ce-ai facut la cofetarie? .. la Cancelarie. . Sau poate ca esti cu nota cea mai mare la istorie. cred ca e imposibil sa-mi amintesc. comedie! De ce m-o fi chemînd pe mine cel dintîi?" ma mirai eu. Poate ca te socoteste pe tine cel mai putin vinovat. poate ca-ti aduci anume.La o zi dupâ aceste declaratii în scris. baietas! Din moment ce nu stiu. un pedagog m-a anuntat: . unde aveam sa fim interogati unul cîte unul! Am venit si. dupa cinci minute de asteptare înfrigurata. . La Popesc uBajenaru! . ca tu esti trecut la P. . am cetit declaratia dumitale. oi vedea eu de ce! si am pornit cu inima zvîcnind de emotie catre Cancelarie. Dupa catalog.. la ora 6. la Cancelarie! "Ei. începu el tacticos. Poate!... mi-ar fi convenit sa ma dea în gît vreun coleg binevoitor? Si-apoi habar n-aveam. am fost anuntati ca toti care fuseseram la Curtea de Arges sa venim dupa-amiaza. . în care timp ne-am pus fel de fel de întrebari si am facut sute de presupuneri. În primul rînd as vrea sa-mi spui cine a tras semnalul de alarma? Tiu sa stii ca aceasta marturisire îti usureaza foarte mult situatia! Hm. Nu stiu. smecherie! Dar daca l-as fi tras eu. în nici un caz nu e. .. . Baietas.. . Am fost poftit în biroul lui Jujuca.... Acu'. Domnul Bajenaru. dintre scandalagii.. si d-aia! .! Auzi.

iar la un moment dat. . siropuri. si nu ma gîndesc numai la faptul ca baietii sîn t în clasa a VIII-a si ca-i asteapta bacalaureatul. Si noi. Aha. am mai fost chemati de cîteva ori.. Onoratul Minister. . . ne-a sustinut cu o nema ipomenita dîrzenie. ce. Da! Hm!. dragul nostru Barosanul. cînd mi-a încredintat directia. care sa hotarasca. am rîs si am povestit! . . . în sfîrsit. Doar domnul profesor Marinescu. care eram convinsi ca e întrad evar profesor de istorie!. a batut cu pumnul în masa. . Da. Bine. . domnule. începu Jujuca sa se autotamîieze. Bine. Asta l-a înfuriat pe Barosanul si.. . cine-i dumnealui? . Va salut. . .. Pus de mine. chiar pe Atila.. . La putin timp. am consumat prajituri. . . . . E suplinitorul pus de dumneavoastraîn locul domnului profesor Niculescu. a strigat la Jujuca. Nu s-a revoltat nimeni. prin urmare. don' director.. ca sa hotarasca asupra soartei noastre. eu am cerut ca baietii sa fie pedepsiti. cu Onoratul Minister. podidindu-l lacrimile. adevarat parinte sufletesc. ca le-ati batut în usa. care a spus. Ia mai lasa-ma. n-am fi crezut.. .. Nepotul domnului inspector general. si alte necu viinte în acest gen! . dar recomandat de Minister. bine! Si la hotel ce-ai facut? S-au revoltat pasagerii: ca nu i-ati lasat sa doarma toata noaptea.. l-a facut de doua parale. baietas! . pentru ca sa respectam discipli na. dar ceea ce vrei dumneata.. c are au cheltuit si au facut sacrificii ca sa-i tina în scoala. . . Asaaa?! facui eu atunci cu adînca mirare. sa ramînem repetenti în clasa a VIII-a sau sa ne dea nota "rau" la purtare pe al III-lea. Am auzit ca la conferinta Barosanul. Jujuca. voia sa ne dea cea mai grea pedeapsa posibila. ci ma gîndesc si la parintii lor. proaspat director. . Am stat cu ceilalti colegi ai mei. a trîntit usa si a iesit din cancelarie. . si rezultatul ar fi fost acelasi: repetentia. domnule director! .. în dubla lui calitate de profesor si diriginte. domnule Georgescu (nu i-a spus domnule director) este echivalent cu o pedeapsa capitala.. sa ne elimine pîna la sfîrsitul anului si. crezi ca asta nu-i destul? Pai stiti voi.. Cer eu sa se înainteze actele anchetei Onoratului Minister. va sa zica. . îti permiti obraznicii si în fata mea? Poti pleca! Invita pe baietasul Moscu Ion! . si s-a convocat conferinta tuturor prafesorilor din clasa a VIII-a modern a. raspunsei eu nevinovat. . .. asa-zisa ancheta s-a terminat.. ma rog. pentru ca vad ca noi degeaba ne straduim sa ajungem la un rezultat! În cele din urma s-a cerut avizul Ministerului Instructiunii Publice! . ca ati cîntat. baietas..

. cît si la teza. asteptam cu aceeasi înfrigurare raspunsul Ministerul ui. tocmai acum pe pragul studentiei. cursurile îsi urmau. pentru ca nu ne purtasem în excursie asa ca si cînd ar fi fost e l de fata. a dat dovada de o impresi onanta obiectivitate: atît la oral. care era un om de o cinste exemplara. mai ales ca si noi eram acum de o mare seriozitate. si nu a fost cît de putin influentat de faptul ca ne purtaseram atît de urît în excursie. încît auînc eput sa ne arate toti multa bunavointa. indiferent de materie. frâmîntari nemaipomenite. ca nu mai aveam decît doua-trei zile si se terminau cursuril e. Profesori si elevi. laolalta.. Pîna atunci. care trebuia sa vina. Dar Atila. în asteptarea sentintei ce ova da suprema instanta. Prin aceasta atitudine ne-a impus si mai mult! * Era logic ca povestea scandalului facut la Curtea de Arges sa ne atraga antipati a tuturor profesorilor. i-a impresionat atît de mult pe profesori.Din nou emotii. dar s-a întîmplat contrariul! Îndîrjirea lui Jujuca de a ne pedepsi crunt. înfrigurari. facîndu-ne sa pierdem un an de scoala. Si a venit raspunsul numai cu o zi înainte de a se începe examenul de clasa a VIII-a : toti cei care fuseseram la Curtea de Arges si parasiseram hotelul eram eliminati pîna la sfîrsitul anului scolar (ce ironie!) cu drept de examen particular! CAPITOLUL XIV CLASA A IX-A MODERNA . ne-a dat notele pe care le meritam pent ru stiinta noastra. cursul lor! Chinul cel mare era la orele lui Ati la de care ne era rusine.

toti. a înteles cu totul altfel situatia si ne-a aparat. deci la sfîrsitul cursurilor secundare. zisei eu. . dar grija cea mare era sa nu fim întîmpinati cu ostilitate. . Barosanul si alti profesori de suflet au vorbit cu unii dintre profesorii care aveau sa ne examineze. . cam treizeci de insi. ca veneam cu o trista faima ce stricase reputatia liceului. ca sa ne puna. într-o mare încurcatura si nu stiam cum aveam sa iesim din ea. Ne gaseam.. ca si cum am fi fost proaspat veniti. . si al doilea. cum era si firesc dealtfel. Carte stiam noi. . purtîndu-se cu noi ca un adevarat parinte! .Aceasta severa sentinta ne-a lasat stupefiati: atît pe noi. pe cînd pentru profesorii cei noi eram cu totul necunoscuti.. din oficiu. . Împreuna cu noi dadeau examen particular de clasa a VIII-a moderna. ceea ce a atras indignarea tuturor dascalilor. Iar. . d esifacuseram o data clasa a VIII-a la Lazar cu profesorii nostri. pe de alta parte. . fratilor . . . o lovitura neînchipuit de grea. s-a brodit si bine si rau cu fetiscanele astea. cît si pe profesorii nos tri. ca trebuia sa dam din nou examen la toate materiile. . teze si oral. deci. un profesor cu mult tact si un om foarte cums ecade. care. . cum s-ar zice.. . veninosul de Jujuca a venit la Seminarul Pedagogie. . vreo patruzeci de baieti si fete la un loc. elevii particulari obisnuiti ai seminarul ui. si mai ales pe a lui Ra dulescuPogoneanu. Uite pozna. . privind lucrurile ca un adevarat pedagog. avînd în vedere faptul ca sîntem în clasa a VIII-a. ca lucruri le nu stau chiar asa cum vrea sa le înfatiseze Jujuca. care ne cunost eau si de buni. de mare folos la examenul particular. Primiseram cu totii. "contra-pila". Dar iata ca o întîmplare neasteptata ne-a ridicat moralul si ne-a sporit încrederea în sortii nostri de izbînda. printre altele. Am intrat în examen cu mari emotii. adica sa-i roage pe profesorii examinatori s a ne trînteasca. si mai ales la sfîrsitul anu lui scolar. Eram pu si într-o situatie groaznica din doua puncte de vedere: primul. pentru ca probele începeau chiar de-a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahme i. . si le-au spus. De ce. . ma? . . si de rai. Liceul ne-a înscris urgent la examen.. directorul seminarului. care se asteptau la o pedeapsa ceva mai usoara. De-abia au mai avut timp bietii profesori sa-si ia ramas bun de la noi si sa ne dea cîteva îndrumari.

. Si lazaristii s-au împrietenit repede cu ele. ele stiu carte. . magister!" mi-am permis eu o slaba incursiune în anemicele mele cunostinte de Latina! . vezi.. Dar ce o cu dumneavoastra. asa cum se întîmpla întotdeauna în astfel de împrejurari! Sa trecem deci la lucrarea scrisa si vom mai. . s i anume: doua ode din Horatiu. acestia.... . mai ales la oral! . domnule profesor! .. dupa cîte am vazut. Pai.. Hm. Am fost convins ca s-a cam exagerat. nu gluma.. Cu povestea de la Curtea de Arges? . Am sa va dau subiectele pe doua serii. Gheorghe Lazar. convorbi la "oral" . . ca nu mai facusem o gluma cît de mica de o luna si mai bine. . m-am ridicat si i-am raspuns. . "In arborem". si rau ca. d e poezie. bine e pentru ca. iar noi nu prea. de. profesorul Gheorghe Lazar (ce coincidenta denume!) n e-a întrebat cu vocea lui frumoasa si impresionanta de bas. . bune eleve amîndoua. ca restul a mers ca pe roate. . domnule profesor! El a zîmbit si a adaugat: . ca erau foarte comunicative si spiri tuale! Ni s-a parut mai greu la prima materie si a fost suficient sa ne-ncadram în ritmul sin atmosfera "particularilor". La prima. . Examenul de Latina a mers cum nu se putea mai bine: toti baietii nostri au trecu t. .. vrei. mai schimba atmosfera. iar eu am luat media 7.. dau o nota de veselie. . Cam asa e.. trebuie sa dai examen cu ele! Dintre toate fetele.. si-o sa ne facem de rîs. nemaiputînd sa ma stapînesc. . . . mai frumusele erau vreo doua: Dudu Stelniceanu si Lizica Mateescu-Capetineanu. Da. nu vrei. facu elvadit amuzat de îndrazneala mea. la asta nu ma gîndisem! Dar acuma. si înca din clasa a VIIa.. de la sfîrsitul catalogului?! În prima sesiune parca n-ati fost! Atunci.. . . dupa ce a strigat catalogul: . hm! Ati venit la noi cu o faima nu tocmai.. . Noi sîntem aceia de la. . Cînd am dat examen la Latina. . . "Fama vagatur.. zîmbind si apasînd pe cuvinte: . si la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toti lazaristii îi stiam pe Horatiu la perfectie de la Barosanul. .

. a recurs la urmatoarea stratagema: a venit la Radulescu-Pogoneanu. sa ne dicteze o bucata. . Tii!. iar mai dicteaza patruci nci vorbe. . un profesor extraordinar de bun din punct de vedere pedagogic. . nu gluma.. cine-o fi. si asteptam. . . Ma. Ne examina profesorul Demetru. cînd colo. cum o s-o scoatem la capat cu asta. care nu prea spunea de doua ori acelasi lucru! Dupa ce dicteaza el doua-trei cuvinte. Am dat întîi teza. . Rica? O fi eroul principal din povestire. si i-a cerut sai dea situatia tuturor si sa ne verse la Lazar..În schimb. . Demetru continua cu dictarea. ca sa dam bacalaureatul ca elevi ai li ceului Lazar si sa ne joace el cum o vrea! . Noi. îl auzim: "komma". dar si pe profesorii lazaristi. Las' ca vedem noi la sfîrsit. dar si nemaipomenit de sever. ca sa ne aiba din nou la mîna.. ma. ma. la Germana a fost o catastrofa pentru cei mai multi dintre noi. ca sa nu pierdem sirul. o sa-ntelegem cînd om începe traducerea! . cum era si firesc. Mai spuse cîteva vorbe. cei mai multi am promovat. "komma". s-a terminat si examenul! Iar rezultatul a fost foarte bun. "Ma. La sfîrsitul tezei am aflat ceea ce nu stiusem în opt ani de liceu: ca vorba "komma" însemneaza "virgula"! * În sfîrsit. a început. . Stia carte si-ti cerea carte. . Coman asta. . . repede. apoi iarasi "komma". Noi. de colo. El ar fi dorit sa ramînem toti repetenti. la iuteala. Bajenarule.. în caiete "komma". care jubilau! Atunci Jujuca. ce satisfactie pe noi. Stiu si eu. ma-ntreba în soapta Rica Sta-nescu. noi. . scriam. directorul Seminarului Pedagogic. Dupa formalitatile de rigoare. pe care trebuia s-o traducem. la Germana. . . . iar câtiva au ramas corijenti la Matematici si Franceza. . iar "komma".. eram "clei". ca nu e de glumit?!" Dar trebuia sa lasam gîndurile la o parte si sa fim atenti la dictarea lui Demetru . de ni-l dicteaza mereu? ... în raport cu acela pe care-l astepta "stimabilul Jujuca"..

E. Asa. Sper ca nu m-ati facut de rîs?! Dealtfel. ma? ne-ntreba el. în întregime.. sa stati drepti. cînd am vazut ca nu ramasese nimeni repetent! Dar ne-a impresionat extraordinar cînd l-am vazut intrînd pe poarta seminarului pe Barosanul. Sava. batîndu-ne pe umeri. pîna la urma.. si sa fiti respectuosi cu astia care au dat examen partic ular de a VIII-a aci. Baietii sînt elevii mei si legal sînt absolventi ai Seminarului Pedagogic Universitar! N-au fost eliminati cu drept de examen particular? Prin urmare. l-a apostrofat foarte serios din pun ct de vedere pedagogic si i-a ripostat: . . a reusit sa ne readuca la vechea noastra matca si sa dam examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazar.! * La afisarea listelor la clasa a VIII-a moderna particulara. domnule diriginte? întrebara ei mirati. unde era director faimosul profeso r de Limba româna Stefan Pop. Jujuca. zîmbind: .. în particular! * Totusi. bietii oropsiti. Ma. De ce. mi-a spus omonimul liceului vostru ca ati fost buni la Latina! Si. aci. un om superior din toate punctele de vedere. pe cînd ei au facut noua! Opt la Lazar. pentru ca voi ati facut numai opt clase. la Seminar! . cee a ce vrei dumneata nu se poate.. care ramasesera la Lazar si dadusera examen de-a VIII-a acolo. prin interventii tari la Ministerul Instructiunii. cu pasii lui mari si greoi. si a noua. cum printre noi erau cîtiva dintre colegii de clasa. în semn desimpatie . Sortii ne-au repartizat la Colegiul Sf.Dar Pogoneanu l-a repezit cum i se cuvenea. . ce isprava ati facut. a fost un freamat de bucurie în rîndurile noastre. Fostii lazaristi vor da baca-laureatul acolo unde-l vor da si elevi seminaristi. Barosanul li se adresa. care a inter .

ca si atunci! În anumite parti. . nu e Bajenaru? . nea Constantine. Mai tii minte. îndrazneste! . Pe cine sa astept? Pe voi. Clasa a VIII-a Moderna Aici!. Griguta. intendentul liceului.. si nu numai ca nu ne-a persecutat. pastrate parca neatinse. istorice sau stiintifice. Intra tu întîi: dar fa-ti o intrare demna de un dascal. Liceul. Oreste si Pylade! . Ma. Ce facem noi?! Ce faci tu. cît si sec retarul acesteia. în aripa dreapta dinspre Cismigiu! .. Sa mergem! A trebuit sa iesim din Cismigiu... sa ocolim liceul si sa intram pe poarta princip ala clin bulevard. Tyrtheu?! Hai. în fata liceului. ca-ntîrziem si n-ar fi frumos tocmai astazi! .. cîteva transformari.. din somnul cel de moarte. . dupa cum îl rugase Jujuca.. cînd ne închideai poarta si nu puteam sa chiulim din pricina dumitale? .. ca s-or fi strîns baietii! E sase fara zece! . . ca acum douazeci de ani! .. nu fara emotie. dar chiar ne-a protejat. daca asa era ordinul onor-directiunii?! Am dat mîna cu el. Sa traiti! Poftiti sus.pretat tinereste elanul nostru juvenil. Ne-a întîmpinat tot nea Constantin.. Astepti pe cineva? . si-apoi lipsesc atîtia dintr e noi!. în care te-adîncira atîtea amintiri! Am tresarit ca dintr-un vis placut. aceleasi harti frumos co lorate. care dadeau odinioara în gradina ce facea una cu Lazaru l. ca portile. Tiu. într-o pozitie contemplativa si pitoreasca. Neschimbat. în nici un caz n-aveam de gînd sa chiulesc azi. în ciuda atîtor si atîtor evenimente istorice. ma? Vesnic nedespartiti. care nu ne interesau. CAPITOLUL XV VINGT ANS APRES . Hai. . Nicu si Costache!? Ge faceti. într-o dimineata de primavara timpurie. asta care a-ncremenit pe banca. erau acum închise. Desteapta-te.. dar greu! Nu mai am sufletul de altadata. Pe pereti. ma. desi azi-noapte am visat ca sînt din nou în clasa a VIII-a.. aceleasi tablouri. Hai sa mergem. ca m-asculta Aurel Dinu la Franceza si ca n u stiam nimica!. fiind atît în comisia examinatoare. . sau pe altii ca voi! Astazi am sosit la liceu maide vreme ca niciodata în cariera mea de licean si am mai stat cîteva minute sa-mi desfasor gîndurile pe banca asta din fata scoalei. la fel de curat si de frumos. De chiulit. Sa-ncerc. da' ce era sa fac. .

de ce n-am proceda noi ca pe vremea cînd eram elevi? Dragule. Ce naiba ati chelit asa? Parca v-ati vorbit sa veniti fara par! . Las' ca e mai bine asa.Am deschis larg usa: . dar voi?! .. Dar. Ma. cum s-au schimbat baietii!. plini de vioiciune. Pe mine m-a ros palaria. Hai.. Cui nu-i e dor de el? Tot timpul m-am gîndit cu nostalgie la orele lui! . intrati mai repede. Stati jos si asezati-va în banci.. Cît e ceasul? . Aaaa... ma. în definitiv.. Adevarat! . Ce-nsemneaza zgomotul acesta infernal? Toata lumea în banci! Asa se asteapta un profesor? Din clasa amutita o clipa. ma? riposta Dragu. stralucirea ochilor. asa cum eram în clasa a VIII-a! . Sase! Trebuie sa soseasca dintr-un moment în altul si corpul didactic! . ia du-te tu în capul scarii si da-ne de veste cînd vin profesorii. Unde sînt siluetele atît de frumos îmbracate pe vremuri de tunicile bleumarin?. sa nu mai primim observatii de la profesori ca nu ne-a m tuns! . izbucnira strigate în cor: . de altadata?! . . Unde este parul lor bogat de odinioara? Und e. ca sa ne gaseasca . mi-e dor de Barosanul! ... Cum sa ne gaseasca. Sa ne gaseasca asa cum nu ne-au gasit niciodata?! N-ar avea nici un farmec! . Dar tu ce cusur ai? . ca de cînd v-asteptam! Doamne.

pe scaun. Stati jos. mai bine zis. în care timp de-abi aavuseseram ragaz sa ne dam seama ca anii cei mai frumosi si mai usori ai nostri de pîna atunci se scursesera în cei opt ani de liceu! . Aici! Avocat! .. Barosanul ne face semn cu mîna si spune surîzînd: . Se suie pe catedra.. ne-narmaseram cu condeie. doctor în medicina si chimie. elev. Capitan de cavalerie. ..... Prezent! Avocat! .Se formara îndata grupe. Vadit emotionat. de ce nu-mi dai absentii? .. Dragu Henry! . în timp ce se lasa greoi.. . Atila. în loc de muschete. Lipsesc cam multi. Ciurea Constantin! ...Sper ca lipsesc pentru motive binecuvântate. . Stoiceseu. Dinu... vesti noi.. sa nu aflu cumva ca a chiulit vreunul. Azimioara Ion! . de-ai tacut asa. pe care cu greu îi puteam recunoaste în barbatii mat uri ce se ridicau sa raspunda la apel. sa spuneti la fiecare. ce pr ofesie are sau ce stiti despre el în legatura cu aceasta. .. Deci Stapînul îsi atinsese tinta: cariera universitara.. fost elev.. Prezent. La ce te gîndesti. domnule diriginte! Mai bine faceti dumneavoastra apelul! . Ce-ai mai facut? Ce facultate ai urmat? Cu ce te ocupi? Cum îti merge? Te-ai însurat? Cîti copii ai? Dupa douazeci de ani de la terminarea liceului! Cîte nu se-ntîmplasera în acest timp?! Ca niste veritabili muschetari care. .. a fost grav ranit în razboi.. Bajenarule.. Va rog.. Absent. eram strînsi aci. Boroianu Ion! . dupa douazeci de ani de lupta apriga cu viata.. douazeci de ani! Tacticos ridica usor coperta cartonata a catalogului: . Prezent! Tot avocat! Si numele elevilor de-acum douazeci de ani începura sa se perinde.Todor! Barosanul are în mîna catalogul clasei a VIII-a moderna de-acum douazeci ani. . se adreseaza lui Ciurea-Stapînul: . va rog! Apoi. Si începe apelul: . sau.. marturisiri si glume. Conferentiar universitar... aducîndu-ne în minte pe flacaii de-odini-oara... în gluma. ca pe vremuri nu mai puteam sa scoatem o vorba de gura ta?! * Un rapait uniform de picioare trîntite pe podele saluta intrarea profesorilor în cla sa! Barosanul. iar ceilalti profesori se asaza pe scaunele dinainte pregatite. Radian. Constantinescu Theodor (Chiorul). ca-l elimin pe. dupa prieteniile de acum douazeci de ani! Discutii aprinse. Costache.

Tot avocat. O clipa de liniste dureroasa. . Apelul nominal s-a sfîrsit! Barosanul îsi scoate batiste si-si tamponeaza fruntea inundata de sudoare. . . Absent. . . Moscu V. Ion! .. Prezent! Profesor de Româna! Toti. . domnule diriginte. . parca n-a mai respirat nimeni în aceasta clipa. . de cîte ori se facea apelul. Tebeica Stefan! . Tyrtheu!? . Mort acum cinci ani.. . . Da. . Ne-am amintit de Dragu. niciodata "Prezent" sau "Aici!" Dar de asta data nu mai era cazul de glume! Apelul continua: . mort în razboi. . . dintre toti colegii tai. Absent! Capitan de cavalerie. "D e fata". . . "Acilea". . . . Popescu-Bajenaru Grigore! . care.. profesorii încep sa zîmbeasca. îsi sterge apoi pe furis doua-trei lacrimi si spune încet. Moscu murise! Nu ne venea sa credem. "Prezinte". raspundea: . Barosanul se-ntrerupe o clipa: .. cu t on de .Aicisea".! . . în ciuda nazdravaniilor de pe timpul cînd eram elev! . tu singur ti-ai ales aceasta spinoasa cariera. . Absent! Capitan de cavalerie. Scully Gheorghe! . stai jos.. Multumesc.Pe buzele tuturor a înflorit un zîmbet imposibil de stapînit. m-a atras mai mult decît oricare alta. mort în razboi. în urma unei operatii. . Mi se pare ca. Nici un comentariu.

Sa se gîndeasca serios ca e bine sa stie omul si carte. . . întretaiat: Ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna ceva mai departe de catedra si de zidurile liceului. ca si cînd mi-ar fi fost teama sa nu-mi trezesc amintirile adormite.. Si acum. Si aici. Sa le fie tarîna usoara baietilor nostri care ne-au parasit atît de curînd!. învinge timpurile. avînt si spirit de sacrificiu.. abia stapînindu-si emotia. mai buni sau mai slabi. ti se cere dragoste. asa cum i-am cunoscut: plini d si sa ne limpezim gîndurile privind spre Cismigiu! care a fos cred. care parca pluteau usor. Am plecat cel din urma din clasa.mustrare parinteasca: .. ... ceea ce a fost pentru haiduci codrul. tpentru dumneavoastra. . . . cel mai trist "bun ramas"! . si sa pastram un moment de reculegere pentru cei vesnic în amintirea noastra. .. Profesorii ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna nu numai la materia pe care o predau. parca înfiorate de aceasta duioasa despartire. sînt eroii de mîine ai tarii acesteia. . Aurul rosu al amurgului poleia frunzele ce fosneau nostalgic. prin jertfa lor si-a altora ca ei. . dar si ca... . aidoma unor fantasme din vremuri de poveste. Am închis usa încet-încet. . . atunci cînd te cheama tara pe cîm pul de onoare. oglindindu-se în geamurile sclipitoare si murmurau. .. de acum douazeci de ani. sa ne ridicam disparuti. care. care vor fi e viata si fara de astîmpar. . . ... . .. sa vada ca elevii de azi. ci si la viata de toate zilele a scolarului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful