Grigore Bajenaru Cismigiu & Comp. CAPITOLUL I GAUDEAMUS IGITUR!

O, cum mai înfioara vîntul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15.20 de ani, cînd rataceam cu colegii, în anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de... plimbareti! Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decît cele înca verzi... Poate unde stiu ca sfîrsitul li-e mai aproape... În umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunzedes prinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un ba sm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii întîrziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene! Lacul tremura la fel ca si atunci; si la fel îsi leagana barcile uitate pe sub sal ciile plîngatoare, ce au surîs cu duiosie la soaptele îndragostitilor care si-au plimbat înfio rarile pe aici. Cinci si jumatate! Pîna la sase, cînd trebuie sa ne-ntîlnim, mai am timp sa-mi odihnesc ochii si gîndurile în gradina aceasta cu amintiri. O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atîta învatatura! Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sînt acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul sa ne cataram în vîrful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, întocmai unor Tarzani în miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor c are fluierau alarmati! De la "morminte", o poteca îngusta duce spre aleea mare, care, la rîndul ei, tescoat e în spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la întîlnire a noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre cole gii mei de-a lungul anilor de scoala. Caci, desi în fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi . pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa T atu . totusi n-am întîrziat o singura data. Eram întîiul sau al doilea, "Macar la atâta lucru sa

fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si întîrzieri în catalog, însa întîrzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvîntat! Cînd prima ora de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "întîrziam", ca sa amîn catastrofalul deznodamînt pe alta data, cînd ma socoteam mai bine pregatit. * Ce bine ca s-a nimerit o zi frumoasa! Ciudat de mult seamana unele zile de toamn a tîrzie cu zilele de primavara timpurie! Întocmai cum uneori" rîsul se aseamana cu plînsul, sau zorile cu amurgul! Aleea ma primeste cu aceeasi caldura ca si acum douazeci de ani; iar grilajul ei marunt, de trestie îndoita în semicercuri ce se-ntretaie, parca îmi surîde ia fel deprie tenos. De dupa o perdea de plopi uriasi se iveste liceul, vechi de trei sferturi de vea c, maiestuos si frumos pentru mine ca nici un alt liceu din tara. Oare nu el mi-a a dapostit opt ani de zile micile griji si necazuri, îndoielile de dargoste, intrigile copila resti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitei cu generozita tea unui print indian? Zugravit alb, iar la ferestrele de sus cu un brîu de caramida aparenta, vopsita în albastru ca cerul . culoarea noastra, a lazaristilor, culoarea draga a sepcilor noastre, culoare de care eram mîndri, blazonul nostru de nobleta scolara, laudat cu ifose d e muschetar; la fiecare prilej, culoare care a stîrnit multe discutii între noi si ele vii altor licee, pe care îi ironizam în primul rînd pentru culoarea liceului lor: cei de la Sfîntu l Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Ba sarab, alb... laptari; Sincai, verde ca prazul... Singura culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru ca se apropia

întrucîtva de a noastra, fara sa o întreaca însa; într-adevar, ce culoare este mai frumoasa ca albastrul cerului? . . . . . . . . . . . . . . . Parca pe atunci nu era banca asta aici, pe poteca?! Mai pot sta singur cîteva clipe în fata liceului: el si cu mine! O, de cîte ori l-am tradat, de cîte ori l-am parasit cu colegii pe furis, ca sa ne ascundem în boschetele Cismi-giului, tovarasul drag si primitor al nostru, ai scol arilorce ne cautam refugiul sub boltile si ghirlandele de flori înmiresmate. Pe vremea aceea, Lazarul era una cu Cismigiul caci, din curtea mica a liceului, intrai direct în gradina... Acum vad ca liceul a fost separat de Cismigiu printr-u n zid înalt, în locul portilor mari de odinioara. A, si cît de rar m-a vazut Cismigiul, dupa ce am terminat liceul!... Si doar de cîte ori nu i-am jurat ca în fiecare ora libera am sa viu sa ma odihnesc sub baldachinele de crengi înflorite, ce mi le oferea cu atîta generozitate! "Ah, de ce nu sînt liber acum?" îmi spuneam de fiecare data cînd treceam spre scoala pe aleile lui. "As sta toata ziua în Cismigiu, atît e de frumos!" De pe banca pe care m-am asezat se vede perfect toata aripa dreapta a liceului, cu "sala de gimnastica", ce era transformata la micile noastre festivitati în "sala d e serbari". Aci am cîntat de-atîtea ori în fata parintilor, cu patos nestavilit . ca sop ran si altist în primii ani de scoala, iar mai tîrziu ca tenor si bas . faimosul imn studen tesc "Gaudeamus igitur"! Ce clase or mai fi acum în partea asta? Pe vremea mea, sus, erau: clasa a VII-a re ala, clasa a V-a moderna, iar jos, sala de muzica, unde faceam repetitii pentru cor, asa-zisul "ansamblu"; apoi clasa a VI-a reala si clasa I-a liceala, visul tuturor absolven tilor de curs primar! CAPITOLUL II "L. GH. L. 33" Parca o mîna de urias îmi apasa umarul si mi-l zguduia, gata-gata sa mi-l scoata din încheietura... Si-n acelasi timp o voce severa se auzi din necunoscut: . Hai, scoal', flacaule, ca-ntîrzii! Am tresarit, tîsnind speriat din somn: . Cît e ceasul? Lînga mine sedea tata, zîmbind: . Nu e tîrziu înca, dar, daca nu veneam eu sa te trezesc, ai fi întîrziat la sigur! N-a cîntat desteptatorul? Ma-nrosii pîna în vîrful urechilor. De cu seara pusesem sa ma trezeasca la timp un

s i aritmetica cu geometrie . Române!" Ceasornicul. numai din ambitia de a fi licean! Dictare. ca n-or sa te-astepte pe tine! Doamne. am scris vorba "parca" fara .ceasornic desteptator.. nu din întîmplare. cine o sa ma mai bage în seama printre atîtea sute de baieti?! De pe acum începuse sa ma apese o grija la care nici nu ma gîndisem pîna atunci! Toata vara ma meditase tata. ca-i f oc! Hai. si ai si-nceput sa-i poreclesti pe profesor i! Sa nu te mai aud. de o precizie matematica. Asa ai de gînd sa te scoli în fiecare zi? . . ala cu barba mare. cînd tinea directorul. dar am adormit foarte tîrziu. Treaba lor. . m-am gîndit la serbarea de ieri de la li ceu. ca spun: "Ia fiti atenti. Nu. Dar nu l-am poreclit eu asa! I-am auzit pe mai mari. însa cîntase atît de dulce si eu eram atît de obosit din ajun. cetire. era prapad! Iar cu cîteva zile înainte de examenul de admitere. pentru ca nu trebuia sa-mi pierd vremea cu drumul. fr atilor. Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul. si le-am îndurat pe toate. vai de maiculita mea! Mîncam bataie în fiecare zi! Daca nu puneam o virgula unde trebuia. A lui Barba.. ca ma supar. îsi facuse datoria. directorul! Bagai de seama ca tata se stapîneste sa nu zîmbeasca. meditatie cu patimi... Si aveam însemnatatea mea printre baieti. . lasa-i pe ei sa spuna ce vor. cînta la ora hotarîta: "Desteapta-te. povestire si analiza gramaticala. la liceu. rosie. tata. ce bine fusese pîna acum! Ieseam din casa si intram în scoala! Ma sculam tîrziu. desigur. cuvîntarea catre parinti si elevi. sa vedeti ca Barba tine aceeasi cuvîntare de-acum un an!" . încît nu auzisem nimic. care. spala-te si-mbraca-te mai repede. A cui zici? . dar pe tine sa nu te mai aud. la cuvîntarea lui "Barba". sa stii! . ca eram "baiatu' lu' don' director"! Dar aci.

la o regula de asocia tie. în timp ce ma spalam. ca-ntîrzii. la 8 dimineata. te-ai învatat cu guvernanta? Am mers cu tine de cîteva ori. si sa vorbesc în toata li bertatea cu ei. si ne-a dat drumul acasa. puteam sa ma uit dupa trecatori si trasuri. singura greseala pe ca re o facusem.. Sa nu cumva sa casti gura la fleacuri pe strada sau sa te-nhaitezi cu cine sti e cine.. la deschiderea cursurilor. Aceasta era.. sînt gata numaidecît! Fara sa vreau. si pe putin faci o jumatate de ora! Gata. dealtfel. Cum oare l-or fi poreclind baietii pe tata? As fi tare curios sa aflu. dupa ce ne spusese ca a doua zi.. si dupa ei se luau si cei cîtiva parinti rataciti pe-acolo. cu apostrof! Cu toate astea. si eu abia ma stapîneam sa nu sar în sus de bucurie! În sfîrsit. Dar tata parca-mi ghicise gîndurile ce ma napadisera înveselitor... sa fim la liceu. ci la aritmetica. baiatule. altii zîmbitori.. pentru ca si el e director de scoala. dar n-o sa te conduc tot anul! Asa ca. Cînd a terminat de vorbit. la examen am raspuns bine si n-am iesit printre codasi. ma gîndesc la Barba si la cuvîntarea lui. tatii nu-i convine ca-l poreclesc baietii pe directorul nostru Barba. dar care aveau acelasi drum cu mine. oftînd usurata. ma. Mai ai de gînd sa stai mult? . Dar vorba e. ca sa-nveti drumul si sa te familiarizezi cu atmosf era liceului: la înscriere. dar n-am cum. ca-mi spuse cu severitate: . drept pedeapsa. si mai toti motaia u din cap cu multa bunavointa. . Nu. Ce de profesori erau în jurul directorului! Mai toti batrîni. Dar el e de prima ra. ia-ti ghiozdanul si umbla! Tata credea ca-mi pare nespus de rau ca nu mai merge cu mine. ca ai sa te duci singur! Ce. Hai. esti gata. . la examen. tata mi-a dat sa scriu. dar nu la româna. si daca te prind cu vreo absenta. Ei bine. ca sa nu-i pîrasc! Parca eu de-astea ma tin! . unii încruntati. de 100 de ori. sa beau laptele. s-a bucurat toata lumea. îti rup urechile! Bucuria întrezarita o clipa se spulbera. în afara de patru palme parintesti..apostrof (cum se scria pe atunci). în semn ca asa este tot ce spune Barba! Ba unii aplaudau. acum puteam sâ privesc în voie la vitrinele care-mi faceau cu ochiul pe drum. pentru atîta lucru. lorli-e teama sa-mi spuna. puteam sa merg împreuna cu baiet iide la alte licee. Am cam scrîntit-o eu. Ba nu mergem deloc. nu deliceu!". si mergem! . cuvîntul parca. ca ai de mers pe jos. unul dupa altul. reusisem! Si astazi trebuia sa încep cursurile! "Hm! ma gîndîi eu. ce e drept.

. sapca si ghiozdanul. De cîte ori se deschide usa. baieti! Unii mormaie timid ceva. Cînd a spus "stati jos". noi-noute! Putin lucru. În sfîrsit. Fiecare sa scoata cîte un creion si o hîrtie si sa scrie ce am sa dictez! Se aud cîteva murmure nedeslusite. mai dam un . cu parul despartit în carare la dreapta si bine pieptanat. maimute prin definitie. botezat "de notite"! Ni se spusese la deschidere c-o sa ne dea lista azi sau mîine. lînga un baiat voinic. s endreapta spre ea. asteptînd "sa sune"! Intru în clasa si ma asez într-o banca la întîmplare. Am ajuns la liceu la ora 8 fara un sfert. toate . si o pornesc! Asa de scortos cred ca n-am mers niciodata. martor al atîtor zeci de generatii perindate pe sub crengile lui puternice. si-apoi îsi continuau vorba. pe soptite. si ghiozdanul!" "Da. fara sa fie poftiti de cel care intrase cu o hîrtie în mîna. aproape pline. cu nasul coroia t siochii mici. eram convins ca spun: «Asta a reusit la liceu! A intrat la "Lazar"! Vezi ce frumoa sa uniforma are?» Iar celalalt completa: "Si sapca. usa se deschide larg si intra un domn înalt si slab. dar absolut toate. imitasera pe cei cîtiva mai obositi si se asezasera în banci . în semn de raspuns. la un baiat de 10 ani si jumatate? Mi se parea ca toata lumea se uita la mine. iar altii se aseaza jos. ca la o comanda. negri si plini de rautate. Buna dimineata. din întîmplare. În curtea mare erau strînsi o sumedenie de elevi în jurul castanului batrîn. Vorbe. Toti elevii se ridica automat în picioare. Bancile..Îmi iau sapca si ghiozdanul. Daca doi trecatori îsi aruncau vreo privire furisa si neînsemnata asupra mea. fiindca toti. a facut baietilor o recomandare aproape inutila. .. Unul sopteste înfricosat: "Ce. Cei mici se stergeau grijulii pe încaltaminte si intrau în clasa. sa vada cine mai vine. cu mustata mica. Uniforma. Nici un cunoscut. toate capetele. Cei mari stateau d e vorba nepasatori. neagra. da!" Numai carti nu aveam înca! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" si un caiet gros. trîntind pupitrele surd si tropaind pe scîndurile proaspat spalate si date cu bradolina.

"Gradina zoologica". carte de "Muzica"! De asta data. gata! se auzira în trei reprize glasuri timide sau obraznice. Am sa va dau lista de carti! Fiti atenti. ca eu sînt "domnul petagog Pavelescu". ca le-am înteles noi. Daca are cineva de întrebat ceva. doamne. . dupa ce ne dicta rar si apasat titlurile cartilor de Româna. ca alte mari capitale ale Europei... cine stie ce mi-o mai fi dat sa trag si cu liceul asta! Domnul cu lista mai dicta cîteva carti si încheie recomandîndu-ne sa cumparam si. desi venisem cu un nespus drag de a cunoaste mult. Geografi e si Franceza. asta e!. schimba fara nici un sens hîrtia dintr-o mîna în cealalta si raspunse: .. va rog! Si. trebuia sa fie o materie foarte grea. raspunse întepat: . scrieti.. si gata. Ce noima o mai avea si asta? Carte dem uzica?! În primare. dar voiam sa stiu de la care librarie anume? Ei.. silabisit. da... Da. De unde sa cumparam cartile? Domnul cu lista surîse ironic si spuse cu superioritate: . ..examen?!" Dar toti se linistesc cînd aud: . ca sa-l întreb.. trebuie sa vi le procurati pe toate. În primul rînd.Si Zoologia de Kiritescu si Bîznosanu. doamna sau domnul ne cîntau un cîntec. sa ma-ntrebe! Iata ca se scoala un baiat cu parul roscovan si ciufulit: . Primele titluri de carti cînd am auzit de Zoologie. fara sa se tulbure. . în nici un caz de la bacanie! (Ah! Eternul si stupidul spirit cu bacania!) Cîtiva începura sa rîda. Dar Ciufulitul îi plesni cu întrebarea staruitoare: . iar Bucurestii naveau. asa ca. rosti.. tinînd seama de numirea ei atît de ciudata! Ei. ca nu cumva sa scrieti gresit. sa te obisnuiesti sa n u mai vorbesti asa de obraznic. atunci. stii ca-mi place baiatul?! Bravo.. ma! Domnul cu lista înghiti un nod. încep cursurile în mod serios! Despre caiete sau ce v-o mai trebui.. Pe fetele tuturor vedeam uimirea. Asa. Asta mi-o închipuisem eu. baiete draga (vorba sa fie ca-i era drag!). si bagati de seama ca.. De la librarie. vorbiti cu fiecare domn profesor în parte.. doamne. noi dupa ei.. mirarea mea fu si mai mare. fara nici un fel de carte! Ce naiba ar putea fi scris într-o carte de cînt?! . mai mult s aumai putin pitigaiate. În orice caz. am ramas foarte nedumeri t. De luni. si întelegi. Sînteti gata? . Istorie. dar si a învata cît mai o mai fi si asta?! sa aflu de la ei numiri atît de ciudate. ca sa întelegem mai bine: .. însa colegul nostru. cel mai tîrziu pîna la sfîrsitul saptamînii.. si cum nu era nici tata lînga mine. am ramas foarte abatut.. Cine stie ce învatatura grea Si cum n-avusesem frati mai mari în clasele superioare. bineînteles.. ne-am cutremurat! Cel putin eu.

Iata cum se face popularitatea! În jurul Ciufulitului se strînsera îndata baietii.. Avea ochii sireti si vocea impresionant de groasa pentru vîrsta lui. L-ai vazut p-ala care a dai lista de carti? ma întreba el confidential. Dar de unde stii dumneata toate astea? La care el îmi raspunse cu o coplesitoare superioritate: . Iar cartile. liberi. curios la culme sa aud ce-o sa urmeze.. nespus de veseli ca se gasis e unul dintre ei care sa-i tina piept. e supraveghetor de ordine. Da?! ma mirai eu. care a venit de la normala. acolo.. . roata. Da? Si repede ma gîndii sa profit de împrejurare. . eu sînt repetent! . un fel de Intuitie. dar de întinsele cunostinte ale colegului meu . ne-am întrebat unii pe altii cum ne cheama si de la ce scoala am venit. Ah! strînse el buzele dispretuitor. Pai.. fara sa înteleg prea mare lucru. va rog? . pustiule. Da! i-am raspuns eu.. E un flet. de la normala sa vina el la "Lazar"! . dar ca sa nu-l supar. ca sa-l întreb: Atunci poate stii sa-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? . atît de brav. . tot sirul de întrebari ce se pun în astfel de împrejurari. Si nici nu e macar petagog.. si el! Am ramas foarte surprins. o nenorocita de materie. ceva mai grea! Si apoi. Întîmplator. nu ma mai dumneatalîci! . al cîtelea am iesit la examenul de admitere. De la orice librarie! raspunse el. . Auzi dumneata. ma asezasem în banca lînga un baiat mai voinic decît mine. si pleca cu pasi grabiti. domnului petagog! Ne-am zbenguit prin clasa vreo ora. s i asa mai departe.. nu de faptul ca subiectul convorbirii noastre nu era petagog. ci supraveghetor de ordine. Admirativ l-am întrebat: . Am ramas toarte impresionati de aceasta scena de început.. acolo. cu îngaduinta si pe un ton protector: Dar poti s a-mi spui tu..

repetentul. . Popescu Mircea. ma rog. . . De. . Popescu Marin. 2. Nr. . 5! Le facui cu cotul colegilor de banca: . ca Pedagogia e o stiinta grea. iar nu repetenti! Dupa asezarea în banci si întocmirea catalogului. Nr. Ajunsese pe foaia mea.. Nr. Nr. Nr. pe care poate am so înteleg si eu mai tîrziu. Ben Jules. . a venit din nou "Don' petagog Pavelescu". . 4. Mi-a parut rau ca am fost nevoit sa-l parasesc pe Luca. În aceasta vreme.. Popescu Ion. Popescu-Bajenaru Grigore. Paunescu Matei. Pop Nicolae. .. surubul începuse sa se strînga! Mai întîi de toate.. . dupa ce-si drese glasul. Nr. ca si mine. Popescu Ste fan... cu toate ca nu se prea învata. . am aflat ca nu se zice petagog. 32. ca am fi fost toti trei la un lo c si în catalog! . dupa înaltime. . Nr. Popescu Tudor si asa mai departe. Antonescu Gheorghe. Botez Nicolae. dar curînd m-am împrietenit asa de mult cu noii mei colegi de banca. ca stam cîte trei într-o banca: Botez Nicolae. cu caiete. pusti. pacat ca nu esti si tu trecut tot la "B". Fiti atenti. . . încît l-am uitat! Si-apoi acestia erau boboci. . Apostolescu Vasile. începu: . . . ca sa fiu atent. Popesc u Gheorghe. ci o ai în sînge! .. Într-adevar. .. . . . . 3.* La prînz. 1. ca strig catalogul si va dau numere de ordine. domnul de Gimnastica ne-a asezat în banci. Da-l încolo. ci pedagog. Ben Jules si eu. Auziti. ma. . Fiind printre cei mai mici din clasa. asa ca lasai vorba. o pagina întreaga din catalog era ocupata de n . cu bloc de desen. Nr. ca la liceu! Dupa ce fuseseram lasati în voia noastra cîteva zile. Daca tata tine la tot numele!. 33 . de luni au început cursurile în mod serios: cu carti. . 31. si ca acela care pretindea ca e pedagog habar n-ave a de întelesul adevarat al cuvîntului. . . Popescu Mihai. de cîteva ori. distribuirea numerelor progresa. . am trecut în banca I-a din mijloc. care-mi pute a fi de atîta folos prin cunostintele lui. . Notati-le în maculatoare! Si. cu înca doi colegi.. tusind tremurat. Al doilea era de ajuns! fu de parere Ben. . începu seria interminabila a popularilor Popesti: Popescu Dumitru. ca prea e lung. . Alexandrescu Virgil. .. cînd i-am povestit tatii cum am petrecut prima zi de liceu. care ne-a spus: . si apoi. ati venit la rînd! .

. desi eram în numar de zece. am obtinut împreuna. . tot timpul. Pe acest petec patrat se vor broda cu fir auriu urmatoarele: "L. asta nu m-a scapat de o faimoasa ascultare la Matematici. Totusi. nu mi s-a spus niciodata si Popescu. . . .L. a strigat în cele din urma: . din diferite parti ale clasei începura sa se ridice o sumedenie de baie ti. de dimensiunea 5 centimetri. Ia sa pofteasca toti Popestii la lectie! Si atunci. . . îmi spuneau scurt: Bajenaru. . Va multumesc! si se aseza. Domnul pedagog terminase de tacut apelul si numerotarea elevilor. . Popestii. . Dar mai mare? Ochii tuturor se îndreptara încotro se auzise glasul. . dar nu fara a nuanta de ironie: .Gh. de n-ai fi zis ca ies la lectie. pe 5.". Îl veti face pe un pete c patrat de postav albastru ca cerul. . . bineînteles. în acea memorabila zi. .. atît profesorii.. . . decît în catalo g. . . . plictisit de atîtea omonime. .oi. Peste trei zile. Numarul puteti sa vi-l confectionati la orice ceaprazarie. . bineînteles. 5 pe 5. initia lele . mai tîrziu. . . Se protapi bin e pe picioarele-i lungi ca de cocostîrc si ne spuse: . asa e reglementar! Stoica Dan raspunse foarte politicos. care constataram cu vie satisfactie ca-i întrecuseram cu mult pe Ionesti ! Iar mica mea mîngîiere era ca sînt primul dintre Popesti. cîndpr ofesorul. la catalog. Era tot Ciufulitul. . . Dealtfel. în tot cursul liceului. cum e si culoarea de la sapca. cît si colegii. ci ca a sunat si vor sa iasa în rec reatie! Trist a fost faptul ca toti Popestii la un loc. nota 26! Cîtiva se ridicasera la 3! . Nu este permis sa fie mai mic! . . Dumitru. . ca cel mai bun Popescu a fost. toti elevii sînt obligati sa vina cu sapca si numar la mîna stînga. . . toti deodata. . pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se facu fete-fete.

.. . . si numere pe care se rasfatau aurite initialele liceului: "L. . cu sîcîitoarea problema de a afla pozitia unui oras pe globu l pamîntesc. . fara sa mai astepte : Cred c-a înteles toata lumea! Cine vine peste trei zile fara sapca si numar este e liminat! Din nou Stoica: .. cu cozor oace stralucitoare de lac.liceului. . Spiridon Popescu. * La trei zile dupa aceasta. Dimitrie Caracostea. . odata cu primii fulgi de zapada. toti baietii aveau sepci frumoase. în frunte. numai patru-cinci au ramas în tot cursul anului: Sterie Enachescu. dupa longitudine a si latitudinea Geografiei. veti broda aceleasi initiale.L". Iar pe la începutul lui decembrie. . . cu raspunsul "Je m'apelle. cu traduceri încurcate si verbe de conjugat. dupa invariabilele: "Comment-t'appelles-tu?". Victor Anastasiu. . Grigore Niculescu. Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul.. toti adevarati stîlpi ai liceului. . albastre. începura sa pice . . . cu exami nari severe. de Matematici. Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicatie? Si. . impresionante figuri.. dupa primele notiuni primite de la profesorii nostri. începura lectii din ce în ce mai grele: cu harti si rezumate. . . ca sa se stie. . de Româna. de Franceza. . cu înfiora toarele lor mumii. . . care-i racni sugrumat de iritare: . . . . . Brodam numarul si la sapca? Tot Stoica Dan! Hotarît lucru ca voia sa-l scoata din pe pedagog. . de Muzica . Lazar din Bucuresti era în primul sau an de functionare. . si numarul fiecaruia dedesubt: iar la sapca. cu reguli de învatat pe dinafara. . . . din diferite motive. . Daca nu va suparati. ce-nsemneaza "eliminat"? . CAPITOLUL III TEZA LA ROMÂNA Liceul Gh. Cutare".Gh. printre care Ramses si Tutmes. pe c are noi le-ntelegeam foarte putin. de Zoologie. care au înscris o pagina de neui tat în cultura româneasca. de Istorie si Ion Costescu. .. dupa primul razboi mondial. .. . pe postavul negr u. Adica ca te dau afara! îi raspunse ilustrul pedagog si pleca încruntat. Si. . Dintre toti. dupa numerosi faraoni egipteni.. .

ca aveam atîtea si atîtea?! Si cum razboiul de-abia se terminase. Cu vreo saptamîna înainte de teza. desigur si pentru ca au fost primele lucrari scrise date la liceu. însa. La Româna. În timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. care era titularul catedrei. M-am ridicat în picioare. a fost ceva la care nu m-asteptam: nici eu si nici colegii mei. M-am framîntat vreun sfert de ora pîna sa încep. te rog! Am citit bucata în întregime. Poftim. Cum te numesti? I-am spus numele. . una dupa alta! Au fost cele mai grele si mai pline de emotii teze din cariera mea scolareasca. am socotit ca n-ar fi tocmai nepotrivit sa povestesc "Întoarcerea tatii din razboiu". . cu cele doua de gete ale mîinii drepte întinse: . M-a cautat în catalog. ca învatam cu destula constiinciozitate. Multumesc! Ai citit mai bine decît ma asteptam.si tezele. În clasa I-a. domnule profesor! . cine crede ca poate s-o citeasca asa cum am citit-o eu? Stiam sa citesc binisor si cu intonatie. s-au perindat trei profesori: Dimitrie Caracostea. A sosit ziua tezei. profesorul ne citeste "Cetatea Neamtului" de Dimitrie Bolintineanu si întreaba: . doi suplinitori. între care scriitorul Ca mil Petrescu. Nu mai avea nimeni din clasa 9 la Româna. si dupa el. Un singur subiect: "O amintire din viata". Ei. profesor eminent. Ti-am pus nota 9! M-am înbujorat de fericire. Eu. La mai toate materiile am obtinut note bunicele: 7 si 8. la limba materna. Ce amintire sa scriu. .

Prezent! . Am citit-o foarte emotionat si.. ca s-o cunoasca si colegii tai! Îmi pare nespus de rau ca n-am pastrat-o. ca sa-i aj ute profesorului. nu îndraznisem sa merg. cînd am auzit ca aluat noua! Ce bine de el. din punct de vedere scolaresc! Ca sa ma prezint cît mai bine la lectii. Profesorul ne daduse sa facem o compunere cu subiectul "Primavara". cum era numit monitorul la liceu.. ca sa iau teza. pentru ca e cea mai buna din clasa. împleticindu-ma. a venit si ziua mult dorita! Cestorul.. Bajenare! Botez si Ben privesc cu mîndrie în jurul lor... care facea compuneri foarte frumoase. Într-adins am lasat teza ta la urma. Zece! Doamne sfinte!. Am asteptat aducerea tezelor la Româna cu aceeasi nerabdare cu care asteptasem si rezultatul celorlalte teze.. În sfîrsit. în cîrji. Cîtiva au luat "trei".! . însa pe care. Eram multumit de felul cum facusem teza. bietul tata îmi facea toate temele la româna: rezumate. fie mai mult din lene. cîtiva "cinci". al bancii noastre. la unele pasagii. mi-au tremurat lacrimi pe gene . care se-ntorsese ranit. fie din lip sa de curaj. .Am scris doua pagini impresionante si pline de duiosie. Bravo. pe care eu o cam întrezarisem. Din aceasta fericita zi mi s-a stabilit faima. În minte. Constantinescu Dumitru. cum l-am fericit pe Constantinescu. însa. "noua"! Ah.. si întind mîna tremuratoare. si distribuirea a început. a fost chemat la catedra. analize gramaticale. Popescu-Bajenaru Grigore! . Camil Petrescu mi-o da si ma opreste o clipa la catedra: .. pîna într-o zi. A continuat sa-mi ajute astfel si dupa faimoasa teza. cînd întîmplarea mi-a aratat calea cea buna. restul "sase" si "sapte" si unul singur. în primul rînd. Du-te l a loc si citeste-o tare. compuneri. de pe front. si de un lucru eram sigur: ca o scrisesem cît se poate de corect ca punctuatie si ortografie. de a fi cel mai tare din clasa la Româna. Doar în teza mea era vorba de tata. îi am reprezentarea grafica ciudat de precis! În drum spre banca. mi se-ntind mîini prietenoase: . În definitiv era un succes. pe care m-am straduit sa n-o dezm int niciodata în cei opt ani scoala. Dar teza a avut si alte urmari deosebit de însemnate pentru mine. Visez sau e o gluma?! Ma-ndrept spre catedra.

în care un copi l.. aci îmi îngrosai glasul cu imputare . Luna. dar astea-s povesti bune pentru cursul primar!" îmi spun eu. Mai tare ma roade însa gîndul ca nu mi-am facut compunerea. fara sa lumin eze. ca sa ma piseze sa-mi fac lectiile la celelalte materii. Doar cîteva stele sclipesc în departari.. Am avut lectii multe. nicaieri! În minte-mi vine. daca a patit ceva?! Si ce întuneric este!. si tata nu mai vine!. cu toate ca-i pisca uneori. al carui tata se ratacise si întîrziase. Soarelui îi ardea de gluma cu copiii si. Pai. Si lumea aceasta se marginea la cîteva strazi din jurul casei! Dar iata ca se face 8. Daca tata nu vine.. ca se poate sa m-asculte. si el tot n-a sosit! 9 noaptea! Doamne. Era 10! . Despre Primavara. si tatal soseste vesel acasa! "Ei. nu fara putina mîndrie ca sînt licean. Cînd am terminat de transcris pe curat. Ce faci. Am lasat compunerea cu "primavara". nu era acasa. îsi arata dinti isurîzator. dar nu mai e nevoie sa mi-o faci. se roaga de-o stea ca sa-i lumineze calea. care. Mîine trebuie s-o am. ma. ca de obicei. spusese ca se-ntoarce pe la 7 seara. Despre ce? .. Era 3. Steaua asculta ruga copilului. a sosit si tata. Am scris despre "Primavara" ce m-am priceput si cum am crezut eu ca este mai bine si mai frumos.. dovada ca totul e numai o joaca! N-aveam pofta sa-mi vad de lectii. bucata de citire din cursul primar. S-a întunecat de-a binelea. de ce nu te-ai culcat? . pe seama tatii. Îmi iau inima-n dinti si ma hotarasc sa-mi fac singur compunerea... ne-a mai dat si o compunere la Româna! . cum n-as fi avut chef sa-mi toarne cineva o galeata cu apa rece în cap.... si . sau daca vine prea tîrziu?. Pîn-atunci. .. a mea eralumea. din feri cire. dupa prînz.. Dac-am vazut ca întîrzii . da sa ti-o fac. fara sa vreau.Iarna era pe sfîrsite si primavara începuse sa înfloreasca timid prin margini depadure si prin curtile oamenilor. dupa alte toate ..

ne-a spus la una din lectii: . Stramosii nostri. El începe sa citeasca. singur! . numele de familie. daca-ti spun. care n e-a fost cu adevarat învatator si parinte sufletesc timp de opt ani de zile. ca s-o gasesti tu?! Hai. . Hai. numele de botez. care noua. Sarut mîna! .. ma bucur de doua ori: întîi ca esti în sta resa faci compuneri bune.si "cognomen". si aici îsi îngrosa glasul. din capul meu! . Ia s-o citesc si eu! .. Eu. iar dupa o pauza scurta. Ca sa-ti spun drept. purtau trei nume.. hm! tusii eu. adica Nea Sterica Enachescu. dascalul de latineste si frantuzeste. De nicaieri. cred ca nici pîn-acum nu aveam nevoie de ajutor!. bravo. cum ar fi. am facut-o eu singur! . dac-ai facut-o tu. trebuie sa se recunoasca deosebitul tale ntal elevilor de a porecli! Nu mica a fost mirarea noastra cînd "Barosanul". tata. deloc? . fara sa-mi convina. iar glumele lui te dis puneau. romanii. Si mama-ta nu s-a amestecat deloc. zau asa. Ce. lasînd la o parte orice considerente. de exemplu. flacaule. Enachescu. desigur. îsi strînge buzele si-si ridica sprîncenele cu mirare. ce mare lucru e. stii ca nu-mi place sa minti! Spune de unde ai copiat-o? . Din ce carte ai luat-o? . Daca-ti spun c-am facut-o eu! La urma-urmei. Aproape ca nu exista profesor care sa nu fi primit vreo porecla de-a lungul cari erei sale. Foarte frumos din partea ta! spuse tata ironic si convins ca am facut o compunere ca vai de lume. Sterie . ni s-a parut uriasa: . Apai. cum ar fi.. anume. Hm. adica porecla. acela de a-si porecli profesorii. facu el zîmbind: "nomen". de nu-ti vine sa crezi? Uiti ca la teza am luat 10? .. cum ar fi Barosanul! Era cel mai bun povestitor si cel mai spiritual profesor. la mine. "prenomen". Poftim! si îi întind caietul cu sfiala. Tu. treci la culcare! . si cel mai drag profesor al nostru. . si al doilea ca am scapat de corvoada de a ti le mai f ace eu! Îmi închipui ca esti convins ca de aci încolo nu ma mai amestec în temele tale deRomâna! . a pierdut cineva recunostinta pe strada. hai. Noapte buna! CAPITOLUL IV CRACANEL Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri ale scolarilor este. Si. Din nici o carte! Am facut-o eu. . însa. Eu am facut-o! . singur? ..atîta.

la rîndul meu. iar pedagogia lui. . De cînd stiu eu ca-mi spuneti Barosanul! Asta e mania voastra. nu facea caz de porecla. neîntrecuta! I se dusese faima în lumea scolareasca a Bucurestilor. . avîndu-se în vedere culoarea ros ie ca focul a podoabei lui faciale! Ba.. spuneam noi. cele mai bune lectii pe care le-am primit ca elev.oricît de amarît ai fi fost. . nu mai fiti ipocriti. . . c-asa li-e dat profesorilor si elevilor! 1 Pe cine l-au urît zeii l-au facut profesor (în latineste) Pe fetele noastre înflorise un zîmbet de usurare si de nespusa dragoste pentru Barosanul! . în toata puter ea cuvîntului. erau o savanta împletire de umor cu stiinta. ca "Quem Dii oderunt. desigur .. . . cînd se muta la alt liceu era acolo cel mai bun. un om de asemenea superior. . . . .. pentru ca nu toti erau clasici. ma. dar clasa încremenise. ca sînteti baieti deste pti. . nu toti profesorii îsi acceptasera cu aceeasi seninatate olimpiana poreclele. zis Barba. la Latina. si. desi nu v-o doresc. Hai. . Dar daca Barosanul se dovedise atît de întelegator cu micile noastre satisfactii. . odata. Lectiile lui. ca el! Singur directorul. si era adevarat ca cel mai slab elev al lui. . porecliti . . .. Barosanul se astepta sa rîdem.. examinînd o poezie. la rîndul vostru. la o lectie. Costica Ionescu. . I se mai zicea si Barbarossa.. a elevilor. . iar daca unii dintre voi veti ajunge profes ori. Ergo. . mi-amporeclit si eu profesorii. în care era vorba despre vestitul împarat . . am fost si eu elev . . . chi ar daca nu v-as fi facut aceasta marturisire. veti fi.. voi v-ati fi închipuit-o. cu deplina convingere. paedagogum fecerunt" 1..

a. însa. de culoare spalacita. a. zis Biciul lui Dumneze u. De ce nu-nvatati? În sfîrsit. ce e drept. a. fireste. pacatosii. un batrîior foarte cumsecade. a-ntors capul. Grigore Niculescu de Istorie. cîti profesori. iar Barba. mai mult sau mai putin pitoresti si potrivite! Dar cu Cracanel era s-o patim lata! Cracanel. Mitica Ionescu de Gimnastica era cunoscut în tot liceul sub numele de "Cioc". Avea o gusa enorma.. îti era peste putinta sa nu-i asculti prelegerile cu toata atentia. der Kaiser Frederich!". Acasa. care. era supranumit în vreo trei fel uri. George Draganescu de Filozofie si Drept. si mai cu seama din pricina severitatii sale extreme. ca sa nu fie vazut zîmbind. Va spun asa. s-a uitat fix la el si a rostit raspicat: .. a.". chiar în fata lui. îl imitam în clasa. el se scuza: . Toata lumea îl stia. în legatura cu specialit atea lui de naturalist. era poreclit pur si simplu Tînarul. iar foarte multi elevi nou-sositi habar nave au care e numele adevarat al profesorului si-l cunosteau sub aceasta încîntatoare denumire.. iar cînd noi. toti. Era ras complet atît pe fata. pentru ca obisnuia sa s e adreseze elevilor cu acest apelativ: "A. ca sa auda cît trebuie: "Tinere. "Der alte Barbarossa. oricît de distrat din fire ai fi fost. profesorul de Stiinte naturale. gras. lectiile lui erau o ad evarata încîntare. Las' ca ni se parea noua ca sîntem mai interesanti în fata parintilor si a fratilor mai . tinere. fusese poreclit astfel din pricina ca era mic..! La care Moscu Ionas i-a raspuns odata în surdina: . porecla primita din pricina ciocului pe care-l purta cu multa mîndrie. cînd i-a recitat-o. tinere. de Cracanel.. atîtea porecle .german cu acelasi nume. a. A fost cel mai bun profesor de Istorie pe care l-am avut. de obicei nu le spuneam pe nume. a. pe numele lui adevarat Octav Anastasescu. datorita staturii sale impunatoare si a chipului s au sever. ce-i mai atrasese si supranumele de Pelicanul sau Babita.. dar bun profesor. si m ergea cracanat. zis Der Etzell. unul mai îndraznet. a. prefacîndu-se ca vede nu stiu ce lucru interesant pe fereast ra. putin bîlbîit. cînd vorbeam despre profesori. în fond. dar destul de tare. cu burta. cît si în cap. însemnau acelasi lucru: Atila. pentru ca nu stiu cum va cheama pe fiecare-n parte. tinere!". cu ochii mici si oblici. a nasului turtit si a must atii rare. în surdina. ci întrebuintam poreclele.

pasarea de bastina din A-fri-ca. pasarea. fixase dirigentia. avea obiceiul sa nu spuna decît primele silabe din ultimul cuvînt. dom-ni-lor. la o lectie de Geologie. ultima ora.mici. pentru ca pe cele din urmasa le rostim noi... . d edirigentie. Este dificil sa redau aci felul lui de vorbire. pe acelasi ton si silabisit: . iar pr ofesorul scuza absenta! (Teoria asta ne-a facut-o Barosanul mai tîrziu la o ora de-a lui.. le-ncepea cu o nota înalta si le rostea gradat. cum se spune atît de gresit. pasarea numita strut. Cînd trebuia sa sfîrseasca fraza. la toate lect iile lui. Aci facea o pauza. cînd voia ca sa termine clasa fraza începuta de e!: . Cracanel era dirigintele nostru. Ele-fan-tul e un a-ni-mal de o ma-ri-me. explica foarte frumos. ca sa continuam noi în cor. "motivarea" absentelor.. Iar ultimele cuvinte ale frazelor lui erau spuse ca pe note. ca dealtfel mai toti profesorii nostri.na-ra! În clasa a II-a.) Tot atunci avea obiceiul sa cerceteze condica. ca finalul sa aiba un efect mai stralucit: de statur a uriasa. Facea morala si pedepsea: fie scazînd nota respectiv ului la purtare. ca sa vada daca toata clasa a fost atenta. elevul motiveaza pentru ce a lipsit... dupa toane si împrejurari. urmarita de-unvînator! Iar alta data. desi poate un portativ muzical s i cîteva note aruncate cu dibacie ar simplifica situatia si ar da o palida idee de origin alul fel de exprimare al lui Cracanel. casca gura mare si rotunda si rostea vorbele atît de rar si despartindu-le în silabe . . dar era si un fel de mica si diabolica satisfactie! Cracanel. cu ale carei pene îsi împodobesc cocoanele extravagantele lorpalari i. Vorbea cam asa: . intonîndu-le pîna la o nota joasa . Miercurea. ca. fie dîndu-i arest duminica.. ca sa-si porneasca cuvintele de sus si sa termine coborînd scara muzicala: co-lo-sa-la! Sau: . unde erau notati elevii asa-zisi turbulenti sau recalcitranti. face parte din era quater. si se oprea. Si aci vorbea ceva mai repede. Aceasta roca. încît puteai sa scrii întocmai toata lectia pe maculator. Vorbea pe nas. dar ce zic eu la o lectie. În ta-be-la a-la-tu-ra-ta pu-teti dum-nea-voa-stra ob-ser-va pa-sa-rea. de fapt. cînd facea. aveau o muzica spec ifica a lor..

îl întrerupse doamna contrariata. mi se pare ca venise fara numar . fara sa mai priveasca în partea de unde trebuia sa soseasca profesorul. În clipa aceea nu mai semana cu un pelican. cu spatele la cancelarie. domnule Cracanel. Si. îmbratisind întreaga clasa) pezevenghii astia! Ce a urmat nu mai are importanta! * Alta întîmplare. cînd se deschise usa si intra o cuconita tare nostima. la fel.. spre a le lasa astfel elevilor cît mai mult timp de scris. De-abia terminase de facut apelul si-si mîngîia gusa. ba "ca ar fi bine sa ne dea subiectul cutare". V-am chemat. . La un moment dat..) Ma cheama Octav A-na-sta-se-scu! si-apoi. ca un elev sa stea de planton în fata usii. petrecuta de asta-data în clasa a VI-a reala. Vazînd ca nu soseste..Nu stiu ce pozna facuse Marinescu Gheorghe . Ne-am ridicat respectuosi si admirativi în picioare. facîndu-si de lucru. Cracanel întîrziase. asa dupa cum era obiceiul. au mai iesit cîtiva sa-i tina de urît plantonului si s-au asezat la taifas: ba "ca ce credeti c-o sa ne dea ". eleganta si parfumata. cu ochii rotunjiti de placere ca va sta de vorba cu o persoana atît d e draguta. prinsi în focul discutiei. Doam-na. nu ma cheama Cra-ca-nel! (Noi icneam de rîs pe sub banci.. Baietii aveau teza la Botanica în ziua aceea cu Cracanel. ca sa ma plîng ca fiul dum-nea-voastra nu poarta numar la mî-ne-ca! . de nu mai vine o-data? . Si mai era obiceiul.. unul îsi aminteste de Cracanel si-ntreaba înciudat: . atît de nesuferit profesorilor. Doamna? . da! facu omul scoalei. stimata doamna Marinescu.. Îi întinse mîna fara manusa. profesorul sa intre în clasa imediat dupa ce suna.. repezit pe cît putea el: Cracanel îmi spun (a ci un gest teatral. Dirigintele. ne facu semn amabil sa ne asezam si se adre sa vizitatoarei: . Mama elevului Mar inescuGheorghe! adauga ea. ci cu un cameleon. au uitat scopul pentru care sedeau în fata usii. ca sa vada cînd vine respectivul si sa-l anunte.. se facuse rosu ca. De data aceasta. ca sa stea de vorba cu ea. sfecla. pe care profesorul o prinse elegant. Ma surprinde. silabisind ca la lectie: . abia putu sa articuleze. si Cracaneî o poftise pe maica-sa la ora de dirigentie. Spumegînd de indignare.. Obiceiul era ca.. iar Cracanel. Ma.. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit. rotindu-si ochii catre clasa si ezitînd sa sarute degetele fine.. Ah. Marinescu. care desigur îl va ruga ceva. la teza . dar ce naiba e cu Cracanel.

cred. . palmier ul cu ulei si altii. . cum se asteptau îngroziti toti baietii. Ba-je-na-ru-le. Si acum vom citi din carte partea aceea scrisa cu litere mici. palmierul evantai. . care venise tipa-tipa. sagotier. . însa. m-am ridicat linistit în aparenta. bambus. încît toata clasa a luat pe acel trim estru nota 3 la teza de la Botanica! . Eram în clasa a II-a. în asa fel combinat. deschide Bo-ta-ni-ca la pagina 161 si citeste. . omul care locuieste în tinuturile lipsite de binefacerile civilizatiei. Cracanel ne explicase mai departe despre palmier. . . vanilie etc... Cine citeste frumos? Aproape toata clasa raspunse în cor: . Aceste nevinovate întîmplari. însa nu fara putine zvîcniri de inima.La care. raphie. de pe urma cocotierului. .. . . . . îi ajunsese la urechi întrebarea dragala sului sau elev. O lectie foarte frumoasa s i mai ales interesanta despre: bananier. si caruia. neauzit de nimeni. fara sa vrea. .. . dom'le! . . E. Se ascultase lectia: "Plante din regiunea tropicala". si dupa ce ne spusese cîte ceva despre: curmal. . sa spun ca era chiar Cracanel. vorbindu-ne pe larg despre acest minuna t soi de palmier. . cu o ironie dîrza si rautacioasa: .. . Este o scurta povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are. Cracanel n-a facut scandal. . tot la o ora de Botanica. se oprise la cocotier. . Bajenaru. nu însemneaza nimica pe lînga ceea ce am patimit eu cu Cracanel din pricina limbutiei mele. mi-am îndreptat gulerul la tu . cauciuc. Foarte încîntat de reputatia pe care o aveam printre colegii mei.. un glas nasal si sacadat raspunde din spatele lor. . dar. . în schimb. . Uite-l si pe Cra-ca-nel! Nu mai este nevoie. care este foarte raspîndit si de cel mai mare folos omului. palmierul de ceara. lea dat o frumusete de subiect. .

. Si bucata de lectura se termina cu înca o uimitoare marturisire a gazdei: cerneala sipergamentul. întreaba cine i le-a procurat. pîna sa gasesti o locuinta omeneasca. si probabil îi arata palmierii cu un gest larg! Si. din motivele pe care le voi înfatisa mai la vale.. pîna si hainele. pe care a avut cinstea sa i le ofere. Din pacate. ca sa ma exprim astfel. si rogojinile lui. trebuia sa ne-asteptam: "Cocotierii mei" . pînzele. cu care preparase mîncarile. unde sa-ti poti odihnitrupul.nica. bietul calator zari. cu ajutorul carora scrisese o epistola unui prieten. în întregime. e constr uita din palmieri. fiind gazduit de stapînul ei.. cîte si mai cîte. o coliba înconjurata de cîtivaarbori cu trunchiul drept. din lemnul si frunzele acestora. foarte mirat ca se gasesc astfel de delicatese în pustietatea în care se afla. n-am cetit-o decît pîna la jumatatea ei. Chiar untdelemnul. un indian. cu toata osp italitatea. purtînd în vîrf un buchet de frunze foarte mari.. Si. sforile si funiile pentru corabii. dealtfel. si am început! As putea sa reproduc întocmai scurta povestire care mi-a facut atîta necaz. la care gazda raspunse simplu. un vin nemaipomenit de bun. tinea loc de tuica). ne-am explicat noi. situate sub un cer arzator. Trebuie sa marturisesc ca povestirea era foarte interesanta si instructiva. pe unde racoarea si umbra sînt lucruri rare si pe unde trebuie sa umblipo sti întregi. si altele. dar casa lui. Calatorul. Primele fraze erau urmatoarele: "Un calator strabatea tinuturile calde ale Americii. înalt. pe care voi a s-o trimita prin bunavointa calatorului îi fusesera procurate tot de acei minunati cocotieri. mîncarile si bauturile gustoase. calatorul popos este în aceasta coliba singuratica. niste prajituri grozave si un lichior care ar fi put ut sa rivalizeze cu cele mai rafinate produse similare fabricate de catre cele mai ren umitefirme straine. era din nuca de cocos. ca sa-l faca praf pe calatorul care ramasese. în sfîrsit. Rupt de oboseala. Erau niste cocotieri. si acela pe care-l ardea în lampa. cum. dar n-are nici un rost.. Indianul îl pofteste pe drumetul ratacit la masa si-i ofera pe lînga mîncare tot soiul de bunatati ca: o bautura tare si acrisoara (care. sînt confectionate din fibre de cocotieri. îi mai spune ca dragii lui cocotieri nu-i dau numai: saladele. ca sa nu lungesc prea mult povestirea. ca mi sa întiparit în minte. cu gur a cascata. care-i dadeau un aspect placut si elegant''.

. Ei.. Odata. cuvinte nu prea întelese de toti. draga!" îi raspunse sotia si se apuca sa compuna telegrama care. "Cu placere. asta cam asa e! Dar eu nu terminasem.. Dar. În decursul povesiirii se strecurasera cîteva cuvinte neobisnuite pe vremea aceea.Povestirea rezumata mai sus era tradusa din Bonifas-Guizot care. pe vremea aceea. facu el amuzat. "Draga.a? . Ei. fii buna. raspunsei eu. cînd avem cuvinte curat românesti . la rîndul lor. arbori gigantici. în loc de "aspect"? . domnule profesor. ca eu n-am timp!" . în loc de "gigantici?" . Cracanel. dealtfel. Ba da.. Încurajat de zîmbetul lui Cracanel si de uimirea provocata de curajosul meu fel de a vorbi cu profesorul. plin de verva. reluai eu firul. din pricina ca sotia lui avea prostul obicei de a întrebuinta cuvinte frantuzesti de-a valma cu cele românest i!. fericit ca mi se da prilejul sa stau ce va mai mult de vorba asupra acestui interesant subiect filologic. la care Cracanel ma oprea si-mi cerea sa le explic. continu ai: .. Sa vedeti. crezînd ca voi da un exemplu care sa fie luat drept pilda folositoare de colegi. aspectul. am întîlnit cuvinte ca: monotonia padurilor. Cum era iarna si tocmai se lasase un ger cumplit.sau "arbori uriasi". te rog. care ne era si diriginte. Ei.. care pot fi foarte bine puse în locul acestora? Nu era mai frumos si mai limpede s a se spuna "înfatisare". s i altele. Asa. este bine sa întrebuintam cuvinte ca acelea pe care le-am ci tit si le-am explicat. Repet. mormai aprobativ: .. pentru ca cei de azi ne dau zece înainte si au un vocabular cu mu lt superior al unui elev de clasa a II-a din 1920! Astfel. cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi! . sa .. de exemplu. adica acum peste o jumatate de secol. Asa ne lamurea o notita din josul paginii. el ma întreba rar si apasat. sa vedeti ce i s-a întîmplat unui domn. cum obisnuia sa vorbeasca: . Si mai cu seama n u este bine si nici frumos sa întrebuintam în vorbire cuvinte frantuzesti în loc de românesti. ce crezi tu?. pentru un elev de clasa a II-a secundara. Dar cum ea avea obiceiul sa-mpestriteze limba noastra cu cuvinte frantuzesti. si da tu o telegrama la hotelul Metropol din Iasi.. îi spuse sotiei s ale: . ce i s-a întîmplat?! ... era foarte simpla.. dupa ce terminai de explicat nu mai stiu ce cuvînt anume. un domn din Bucuresti trebui a sa plece la Iasi. s a-mi retina pentru mîine seara o camera încalzita. o luasera dupa Coupin: "Les plantes originales".

în persoana tatalui meu? Am iesit de la cor tare abatut. cu tine? . asa ca în loc sa spuna limpede "Rog retineti o camera încalzita pentru mîine seara". dom'le... iar pîna atunci. ca de obicei. pe frantuzeste! Si de aici a iesi t o întreaga încurcatura. ce e cu dumneata. Parca tu nu stii? Ma gîndesc cum sa fac sa scap de chestia cu biletul pe care-l cere Cracanel de la batrînul! Mîine e marti. De. ma faceam ca putin îmi pasa! Dar.. lipsite de buna-cuviinta! Asta se-ntîmplase joi. Ce racit. ai nota 2. te elimin.. Griguta. dom'le! Dar ce dispozitie puteam avea. dom'le? Asta se cheama cîntat? . îi ruga frumos sa scoata batista si s-o astearna pe jos... n-ai racit. pornisem catre casa prinCismigiu. înainte de a se aseza.. Se-nserase si. sa-i spun batrînului anecdota si sa-mi scrie pe un bilet daca i-a placut s au nu! . si a crezut ca domnul doreste. dar c a sa nu-si murdareasca pantalonii de bradolina data pe scînduri. dar ti-e gîndul la cai verzi pe pereti. asa ca martea viitoare trebuia sa-i aduc lui Cracanel biletul cu pricina! Desi eram fiert. ca hotelierul a înteles telegrama cu totul altfel de cum se gîndise doamna. a încalzi. cu articol enclitic). cu Ionas Moscu.. seara. daca nu-mi aduci biletul. pentru ca avea obicei sa-si pedepseasca elevii. . Cum o sandraznesc sa-i spun tatii toata întîmplarea? Ma apuca tremuriciul numai cînd ma gîndeam la ce m-astepta! Era luni.. Ce e ma. mai cu seama ca Cracanel e si dirigi nte! Si-i spui diseara? .. si. ce e drept. Nu ma simt bine. tovarasul meu de totdeauna. cînd peste cîteva ore trebuia sa dau piept cu inamicul. daca i-a placut aceasta anecdota deocheata si plina de neobrazare.. don' profesor! Cred c-am racit! . de unde întotdeauna cîntam cu o mare placere. Pe vremea aceea eram sopran . ca sa te-nveti minte sa nu m ai povestesti profesorilor anecdote d-astea. Adica.. gasii eu necesar sa explic cu discreta bunavointa pent ru unii dintre colegi. ea a scris "Rog retineti o camera s ofata pentru mîine seara". Destul! tipa Cracanel înrosindu-se la chip ca o gusa de curcan. Bajenarul (ca asa ma chema el.gîndit sa faca si telegrama cam în acelasi fel. Destul! Restul s a faci bine sa i-l povestesti lui tat'tu si sa-i spui ca-l rog sa-mi scrie un bile t. Lectia viitoare. Aveam repetitie la cor cu Maestrul Costescu zis si Coana Batist a. acum abia mi se auzea glasul! Costescu bagase de seama ca "nu-i prea dau concursul". cu cît se apropia ziua fatala. Aveam Botanica de doua ori pe saptamîna: martea si joia. cu atît ma-ntristam mai mult. e cam albastra chestia. de la "chauffer". si ma apostrofa: . punîndu-i sa stea în genunchi. avem Botanica! Ce ma fac? Auzi ce ide e si la ala. .

de te-a captivat atîta? Ia sa va d si eu! Cînd colo.. cît povestirea asta cu un calator care. bea Grigore agheasma! N-am încotro! Daca vin la ora.. Am mîncat cu noduri: am luat în mîna o carte. Ce-ar fi. greu al dracului!" Ma facusem tot numai o apa la gîndul mustruluielii care avea sa vina! Dar n-am îndraznit sa-i spun atunci. ce mai încolo-încoace?. fara de sfîrsit. tata. cred c-o stii! Nu trebuie nici sa-ti obosesti ochii prea mult. sa-mi fac ghiozdanul! Si-n gînd: "Daca i-as spune acum? N-ar fi scandalul asa de mare. Pai.. ma.. ma bate de ma rupe! . . M-am gîndit si eu la asta. Ei.. nu vrei. si eu nu întelegeam nimic.. du-te la culcare! . Nu. m-am pornit pe un plîns de se zguduia patul! Auzindu-ma. m-am framîntat si m-am perpelit. Tata... care lucra în fiecare noapte la cartile lui didactice pîna la ora 1. Aha! Ei. de ti-era mai mare mila si.si. era tare surprins de acest neobisnuit zel al meu la învatatura. chipurile casa cit esc.. Vrei. nu atît lectia. dar rîndurile-mi fugeau pe sub ochi cu o iuteala de trenuri minuscule pe o cîmpie alba.. si daca-i spun batrînului. Se facuse tîrziu. Hai. ca doar nu vrei sa-nveti toata cartea în tr-o seara?! . Numaidecît. bine.. Zau? Ma faci curios! Ce este asa de interesant. în cîteva rînduri. si te intereseaza atît de mult cocotierii? . hodoronc-trone? Pfui. tot eu c adprost! Mai bine-i spun batrînului. fara bilet. ma elimina Cracanel.. Da!. ce sa vada! Lectia despre cocotieri! . ajunge cît ai citit.. nu ramasesem peste ora asta.. dar era ceva interesant.. si gata. N-am dormit toata noaptea.. care ma bagase în bucluc.. . culca-te. Cracanel e fraier sa-nghita? Si-asa. ma..... aproape 11 si jumatate noaptea! Niciodata.. Hai. dar ce. chiar cînd aveam a doua zi o teza grea. de omorît n-o sa ma omoare! Înnoptase de-a binelea.. sa lipsesti mîine la Botanica? . stii. tat a . gîndurile mele se-ndreptau cu o draceasca staruinta spre afurisita aceea de anecdota.. . acum las-o. pentru ca mama si sora-mea dorm si i-ar fi teama sa nu le trezeasca din somn! Dar cum naiba s-a duc vorba? Sa-i spun asa..

uite ce e.... fara sa mai zica nimic.. N u stie ce sa creada. fara "corespondenta catre Cracanel". ca e scurta! Tata se-ntrerupe din spalat si holbeaza ochii la mine.. Dar nu-nteleg de ce-ai gasit tocmai momentul atît de nepotrivit ca sa-mi spui anecdota scurta sau lunga. culca-te si nu te mai gîndi la nimic! În sfîrsit. Întîrziam! .. îmbraca-te. Pe masa erau însirate diferite corpuri geometrice: cilindri. Glu. acuma plec! Tata intrase în baie..a venit îngrijorat în camera mea: .. si. ma uitam la ceas. dar de spus.a. Nu..... Baia a rasunat deodata de doua palme zdravene! . tot n-ai plecat?! . ma.. dupa o noapte alba de chin.. secatura? I esi afara si mars la scoala! .. hm. scoate o carte de vizita si scrie! Respir usurat.. am visat ceva urît si m-am trezit plîngînd. spala-te. spune-mi odata.. ma.. aaa. uitasem un caiet si. Eu. nenorocire.. Da. Zau. i-am spus-o si lui Cracanel la lectia trec uta de Botanica. a. de nu dormi? De ce plîngi? Nu te simti bine? . cu tine. prisme. tot nu-drazneam sa-i spun tatii! Se facuse ora de plecare. bea laptele. a venit vorba... tata . .. phol. cum e?! . . profesorului. i-am spus-o. daca ai stat prea mult? Hai.. Sa-i scriu daca mi-a placut? Hm! Aici nu-i lucru curat! Cine stie ce pozna ai mai fi facut. pentru lectia de Geometrie pe care-o avea la clasa a IV-a. fara nici un rost! Ma-nvîrteam prin casa ca un soarece în cursa... Nu. Ce e. dupa el. Hai. pregatite din a jun. .. ca-ntîrzii si poti avea neplaceri! . spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticente obositoare. tata. si pleaca! . Sa vezi de ce. lasa-ma sa ti-o spun.as vrea sa-ti spun ceva! . grabeste-te. conuri si sfere. Tata!.si.. . dar da-mi biletul î Tata lasa spalatul balta si merge cu mine în birou.... Încruntat. Hai.. phol. tata. a .. tata draga. cu tine.. Ce e. tata se opreste din scris si îsi îndreapta priviri .. Asta ti-ai gasit tu sa-i povestesti lui Cra.. Nu. Vezi.. nu pleci odata? Vrei sa întîrzii?! . Ce e. se asaza la birou. daca poti! Mi-am deschis si mi-am închis ghiozdanul de nu stiu cîte ori... Ce. glu. As vrea sa-ti spun o anecdota! . ptiu! Facea gargara cu Odol.. ma. tata!. Ce sa-mi spui?. nu esti zdravan? O anecdota acum?! Trebuia de mult sa fii pe drum! Hai. Da. neispravitule! Hai. phol. te rog. glu. dar.. sterge-o! . . aa . piramide.... .. iarasi îmi faceam de lucru cu nu mai stiu ce. uite. .. si el mi-a spus sa ti-o spun si tie si sa-i scrii pe un bilet daca ti-a placut! . a dat Dumnezeu de-a venit dimineata! Sapte! Da-te jos.. si pleaca la scoala.

ca sa vorbesc cu Dumneavoastra. Eu fac o eschiva maiastra. tata! îi raspund eu. traiasca C ioc. Primiti. frate-meu. cazînd imediat jos si lasînd o urma adînca în lemn. ce m-astepta!" În sfîrsit." . care-i era mai la îndemîna. Am aflat cu destula parere de rau despre necuviinta fiului meu! Va prezintscuzel e mele si va rog sa-l iertati. de parca mi se luase o piatra de moara de pe suflet! . si pleaca mai repede. Dar tata. pune mîna pe un con. ipocrit. si pîna la liceu am zburat! N-am întîrziat. dar si eu i-am parat-o pe cinste! Ia uita-te. Fara sa vreau îmi îndrept privirea spre usa si reflectez: "O fi batrînul ochitor bun. va rog. si-l repede în capul meu. Tine. Ce sa-i scriu. dar chiar daca as fi întîrziat. nerusinatule. si conul se-nfige în usa.le ucigatoare spre mine: . venindu-mi sa rîd si sa plîng în acelasi timp. înfuriat la culme. tata mi-a scris urmatoarele: "Stimate Domnule Profesor. personal. obisnuit de la "oina" . asigurarea deosebitei mele consideratiuni. ca-mi vine sa-ti crap capul! I-am smuls plicul. cu vai. Iarta-ma. eram atît de linistit. raspunde-mi? Cum o sa-i scriu ca mi-a placutanecd ota necuviincioasa pe care fiu-meu a avut neobrazarea sa i-o povesteasca? Îti dai seama de ce-ai facut? . saracul! . atît de usurat. cu chiu. fiind încredintat ca a facut-o din copilarie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. Dupa ce a notat absentii, Cracanel si-a îndreptat întrebator spre mine ochii-i bulbucati de cameleon: . Ei, Ba-je-na-ru-le! Bi-le-tul! . Poftiti, don' profesor! si i-l întinsei. M-a întrebat inutil: . L-ai adus! . Da, don' profesor l . Ce a zis tata-tau? I-a placut anecdota? . N-a avut timp sa-mi spuna. . De ce? . Pentru ca era ocupat cu bataia! Cracanel rîse satisfacut: . Ahaha... Si ce-a scris în bilet? . Nu stiu, don' profesor, ca nu l-am citit. . Atîta îti mai trebuia! Stai jos! A desfacut plicul usor, cu o atentie deosebita, de parca s-ar fi asteptat cine s tie ce minunatie sa iasa din el, a luat cartea de vizita delicat, cu doua degete, a cit it-o si a surîs, mormaind: "Foar-te bi-ne!" Apoi si-a îndreptat din nou privirea spre mine: . Na-daj-du-iesc ca te-ai vindecat de a-nec-do-te... hm, cum sa le spun eu... pl i-ne de ma-ga-rii! . Da, don' profesor! facui eu, pocait. . Si acum, sa ne vedem de ora... Mda! Sa pofteasca la lectie: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, si, a, si... Popescu-Bajenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÂNA" În clasa a II-a, la Limba româna, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascal tare bun, de moda veche. Era batrîn, în ultimul sau an de învatamânt, pentru ca în anul urmator a iesit la pensie. Marunt si gras, cu mustati si cioc, cu ceas de aur purtat la vesta, Nea Tomita, cum îi ziceam noi, ne facea lectii frumoase. Era un om de o rara sensibilitate si avea pentru scriitorii nostri clasici un ad evarat cult. Ne-a impresionat în mod deosebit pe toti elevii, fara exceptie, în ziua de marti, 19 noiembrie 1919. A intrat în clasa abatut sî cu ochii scaldati în lacrimi. De obicei, cum se suia pe

catedra, se si aseza pe scaun, pentru ca drumul pe scari, de la Cancelarie pîna la clasa, îl obosea nespus de mult. De data asta, însa, a ramas în picioare, facîndu-ne semn sa ne asezam. Vazîndu-i ochii înlacrimati, ne-am gîndit ca i s-a întîmplat vreo nenorocire în familie. Dar era cu totul altceva. A tacut cîteva clipe, miscîndu-si buzele si parînd ca vrea s a-sialeaga cuvintele. Apoi a rostit încet, ca si cînd ne-ar fi împartasit o mare taina : . Baieti... am sa va dau o veste nespus de trista... Marele nostru poet Alexandr uVlahuta nu mai este în viata! Un freamat se ridica din banci. Vlahuta era pentru noi, elevii, unul dintre cei maimari poeti pe care-i cunosteam. Îl iubeam cu totii si era prietenul nostru înca d in clasele primare, cînd îi învatam poeziile pe dinafara. Toti rezumaseram în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilarie a micului mester zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "România pito-reasca" si toti ne amintiram cu surîsul pe buze întîmplarile pline de haz din via ta istetului scolar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putinta oare ca acest iubit poet sa moara? Nu ne venea sa credem. . Sa nu uitati, copii, vorbi mai departe nea Tomita: Vlahuta a fost prieten si a vietuit ani si ani alaturi de cei mai de seama scriitori români... L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea si Caragiale au fost nedespartitii 1ui prieteni. A tacut cîteva clipe, apoi a adaugat: . M-am gîndit ca ar fi frumos din partea clasei noastre sa trimitem o coroana de flori la înmormîntarea marelui poet. Cine doreste si poate îl rog sa contribuie. Eu va multumesc dinainte si ma înscriu cel dintîi pe lista...

În ochi ne jucau lacrimi greu de stapînit. Traiam pentru prima oara asemenea durere: moartea unui poet. Si n-a fost unul macar care sa nu contribuie la aceas ta o ofranda, renuntînd la toate micile economii. Întîmplarea aceasta ne-a miscat mult si ne-a facut sa ne fie si mai drag decît pîna atunci batrînul nostru dascal de Limba româna, care vadise un suflet ales. * Toma Dicescu nu ne da nici o compunere de facut acasa, fara sa nu ne dictezeplan ul minutios întocmit în clasa, asa ca, oricît de slab ai fi fost la Limba româna, era peste putinta sa nu scrii ceva pe caiet. Izbutisem sa fac cîteva compuneri si teze bunicele, si cu toate ca ma avea în ochi de silitor la materia lui, Nea Tomita nu-mi pusese niciodata mai mult de opt, di n pricina purtarii. Totusi, cînd de la Cancelarie s-a cerut o lista cu cei mai buni din clasa la Româna, ca sa-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Româna", Nea Tomita m-a trecut si p e mine, printre altii, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919.1920, concursurile la "Tinerimea Româna" se tineau pe la sfîrsitul anului scolar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasa si, dupa ce i-a strigat pe cei care a veau sa se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a tinut urmatorul logos: . Bagati-va bine în cap ce am sa va spun! O sa va dea o lucrare... un subiect din acelea pe care le-am facut si rasfacut tot anul... asa ca n-are de ce sa va fie teama! Asta nu însemneaza, însa, ca e o teza obisnuita, trimestriala, asa cum ati dat la li ceu. E ceva mult mai serios... Lucrarea o citeste o comisie compusa din trei profesori de Limba româna! Vi se da timp de scris doua ore, sa tot scrieti! Gînditi-va bine, însa, înainte de aîncepe... Nu va repeziti la scris, ca pe urma sa va poticniti si sa nu stiti înc otro s-o luati. Faceti-va planul cu multa grija, în gînd, bineînteles, fiindca pe hîrtie nu cred sa va d ea voie! Cautati sa scrieti cît mai curat si mai frumos, pentru ca si asta are multa însemnatate... Este primul lucru cu care face cunostinta profesorul, înainte de a st i continutul tezei. Si, pîna sa vezi ca omul e cumsecade, îi observi mai întîi îmbracamintea, desi se mai spune si astazi ca "nu haina face pe om"... Asta are ro st în anumite împrejurari... Mai tîrziu o sa va convingeti voi însiva ca toate proverbele tr ebuie întelese mai adînc; dar nu despre asta e vorba acum... Deci, cautati sa scrieti caligrafic! Tineti seama de punctuatie si de ortografie ! Oricît talent ati avea voi, daca nu scrieti corect, n-ati facut nici o isprava.

dar în sfîrsit!. . s-a suparat si m-a luat peste picior. Cum sa te masori cu elevii tuturor liceelor din România? ! Sialesi dintre cei mai buni la Româna?! Într-adevar ca era o încercare la care parca îmi era teama sa ma înham. . Ce-am avut pentru astazi? Din clasa raspunsera mai multe glasuri aproape în acelasi timp: . N-am putut sa-mi concentrez atentia la lectie. asta e treaba scr iitorilor mari! Nu va grabiti deloc. sau al clasei noastre. trebuie sama duc! Si m-am dus! Concursul s-a dat la Facultatea de Litere. Nici el nu e convins ca am sa fac vreo isprava.. . . ca aveti de dat piept cu cei ma i buni elevi de la toate liceele din România. . . spunîndu-mi ca sînt un elev de nimic.Exprimati-va ideile în propozitiuni sî în fraze cît mai limpezi cu putinta. .. va doresc din tot sufletul succes! Examenul e mîine. si se da la Facultatea de Litere. . . daca am fost înscris. dar. care cuprindea . . Si acum sa ne vedem de lecti a noastra. .. . . . personal. sa ne citeasca. ci al întregului l iceu! Nu prea-mi vine sa cred c-o sa faceti vreo isprava. . . . o clipa macar. ca nu cumva sa ma fac de rîs. "Portretul unui coleg!" .. ca re nu merit încrederea profesorilor mei. Sa nu va impresioneze faptul ca cel de lînga tine scrie de zo r si ca o sa ti-o ia înainte Lasa-l sa scrie! De unde stii ca nu scrie prostii? Si zece pagini proaste nu fac cît un rînd dintr-o pagina buna. .. ca aveti sa plecati cu pedagogul. Lasati la o parte cuvintele straine de limba noastra si stilul întortocheat. Si acuma. gînditi-va tot timpul ca. . la ora 8 de dimineata.. daca vreunul dintre voi va reu si. .. . dar ma pusesera pe gînduri.. . Cuvintele profesorului îmi facusera multa placere si-mi strecurasera în suflet un fel de mîndrie . în amfiteatrul cel mare. Asa! Foarte bine. Si.. Cînd i-am spus tatii ca n-as vrea sa ma prezint la concurs. . succesul nu este numai al lui.. ba gati-va bine în cap ce va mai spun... Plesoianu Mihail. Voi veniti la liceu la 7 si un sfert.

frumos stampilata în coltul din stînga cu "T inerimea Româna" era tot alba! Si colegul meu de clasa. Daca nu va suparati.8 ori.. Si tot i elevii vorbeau odata. cum "o poveste"? adica sa facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul. ca sa le redau fara versurile res pective. daca vreunul dintre voi e în stare sa scrie o poveste din capul lui. însemna sa le rapesc tot farmecul! În mintea mea începusera sa danseze fantastic. cu animale. în frunte cu Sfînta Duminica! Nu ma puteam hotarî la nici una dintre cele citite. cu atît mai bine! Nici nu ma gîndeam si nici n-as fi putut. Sumedenie! Un zgomot. si nici nu ar fi avut haz. alaturi de Zmei si Ilene Cosînzene. multe. iar coala de hîrtie. . cîteva povesti poznase. însa mai toate erau lungi. satul nostru.. scria de zor!. Parca erau strînse la un loc cinci. iar. Stiam de la tusa Dumitra din Caciulati. va rog. Trecuse un sfert de ora. Statu-Palma-Barba-Cot. o poveste frumoasa. Unul dintre noi întreba: . ci o poves te pe care o stiti de undeva.... dragul meu. într-o ciudata armonie: FetiFrumosi..atîtia elevi. ati citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestito cineva. la comanda. surîse îngaduitor: . sau de doua ori pe atîtia ai clasei a II-a. nu va cer sa-mi scrieti o poveste nascocita de voi. cu toata bunavointa.... asa ca nu mergeau. desi. sa scornesc atunci. cîte licee erau în tara.. în care timp muiasem tocul în calimara de 7. Povesti stiam eu. povesti împestritat e cu versuri cam deocheate. Nu. amuzat. lua creta si scrise subiectul pe tabla: O poveste Nedumerirea se zugravea pe fetele tuturor. si n-as fi avut timp sa termin nici una din ele. Iar eu nici nu ma hotarîsem înca ce poves te sa scriu. un baiat foarte talentat si cu treiani mai mare ca mine. Constantinescu Dumitru. desi as fi dorit din tot sufletul. Aveam ambitia sa scriu o poveste nu prea cunoscuta.. toate zilele saptamînii în chip de sfinte.. de-ai fi zis ca te afli într-un urias stup de albine. Dupa ce ne dete cîteva instructiuni. T rebuia sa scriu una dintre povestile pe cape le auzisem! Începui sa ma nelinistesc. galagia înceta ca prin farmec! Intrase profesorul. sase clase! La ora 8 si 10.

Buna ziua. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungasi isteti" si începui sa scriu cele ce urmeaza. se gîndira cumar face rost de un prînz. Cautara ei o pravalie. iar doi dintre pungasi ramasera lînga usa. si intrara. si-om mai vedea ce. Da. pe o strada nu prea. ca duca n-ar fi fost nu s-ar povesti. cu case aratoase si cu pravalii bogate în tot ce ti-ar fi rîvnit inima.. care. Mai întîi. . îi întrecea pe toti în iscusinta siîndrazneala. pe cînd stam la gura sobei si mîncam dovleac copt. domnule negustor! spuse cu toata buna-cuviinta! As dori sacumpar un rînd de haine croite din postavul cel mai bun.. într-a buna zi. m-am gîndit cum am putea sa facem rost de un prînz ca sa valingeti pe dege te. und e era tata director. ca sa se asigure de merinde pentruvreme mai îndelunga ta. Si. spre a fi povestita în cazul de fata. Capetenialor înai nta pîna în mijlocul pravaliei. Zis si facut! Cetatea în care se pripasisera ei era mare si frumoasa. va rog. trezindu-se ei ca nu mai au de nici unele. trebuie sa avem îmbracaminte si încaltaminte buna. cica au fost odata ca niciodata. Ana Bastea.. ca straie le noastre nu prea au darul de a naste încrederea în ochiicelor care ne vad! Asa ca. cinci pungasi isteti cum nu se mai aflau altii în acea vreme.. sa va arat tot ce am mai bun! zise negustorul. Baieti. .. dar. hainele! . o ardeleanca.. cum era si firesc.Si deodata. spre a-l ajuta sa punamîna pe haine si ghete.. Iata care e planul meu.. Capetenia lor.. pentru asta. ca un fulger îmi spinteca mintea povestea pe care aveam s-o scriu si l a care nu ma gîndisem pîna atunci. N-o mai auzisem pîna atunci si nici n-o citisem în vreo carte. Si capetenia lor le spuse ce si cum trebuie sa faca. le spuse: . fapte de mne într-adevar de cel mai autentic Till Buhoglinda! "Pai. în sfîrsit. Era vorba despre ispravile unor pungasi din cale-afara de isteti. Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea scoalei. asa ca o gaseam cea mai potrivita. poftiti. dar care sa-i sature. nu îmbelsugat. Si dupa asta vom mai sta de vorba.. într-o zi de toamna rece si tîrzie. umblata. o camasa. trebuie sa fie macar unul dintre noi bineîmbracat. pîna cînd vor gasimijlocul sa pa caleasca pe cineva în asa fel. mai întîi de toate. da.

ca sa se priveasca daca îisade bine cu ele. ca sa-i maguleasca pe musteriii saraci cu duhul. poftiti. scoase dinhainele vechi frumusetea si un baston. care asteptau la usa. te rog. de la 1 500. în semn ca i se pare cam scump. ca omul care vrea sa stie pe ce are sadea banii.. le spuse capetenia. vaza boier. raspunse negustorul.. se repezi mânios dupa cei doi. nu gasesc ca te prind. sa vad daca mi se potriveste! . "musteriul" îsi lepada cît ai clipi hainele cele vechi si sembraca îndata cu cele noi. l-a gasit plin cu hîrtii! . în loc de buni. si adu-mi o palarie frumoasa daca prietenul meu nu ma va gasi pe plac! Si. Cum nu. si-o potrivi în oglinda cum crezu el maibine. ridicînd bastonul. Sa-l încerc.. 1 000 de lei. negustorul. Acum. Negustorul aduse numaidecît o palarie de toata care ar fi meritat sa fie purtat de cel mai de capetenia. si un baston! Si-atunci. vomvedea zicînd asa. cum vi se pare? Unul din cei doi pungasi se strîmba. si-i întreba: . de frica . cu placere. . ca un boier adevarat si. acum trebuie sa ne-nvîrtim de-o pereche de ghete ceva mai aratoase. sau nu. asa-zis uitat pemasa. o tulira la sanatoasa! Si asa s-a pornit o fuga nemaipomenita pe strada negutatorilor hainari: ceidoi. îi raspunse cu îndrazneala celalalt pungas. iar capetenia lor. Si îndata începu sa scoata tot felul de costume. ca sasi ia dreptul lui.. . Ei. asa cum spun toti negustorii.. îndreptîndu-se catre cei doi prieteni. ca sa scape de bataie.plecîndu-se pîna la pamînt. Sa-ti spun drept.. caci astea. zise domnule negustor. ma rog. Poate pentru ca n-am si palaria pe cap. cînd colo. dragii mei? . nu se prea potrivesc cu hainele.. .. a tot asteptat sa se-ntoarca musteriul: dar. l ua bastonul. Dupa ce se uita la fiecare în parte. dar nu pot sa va mai las un leumacar! Capetenia pungasilor strîmba din nas. îl învîrti de cîteva ori pe degete.. acum ce mai puteti spune... ca sa-i pedepseasca pentrunecuviinta l or. capeteniaalese unul si întreba: . Ei. spunînd: . saracul.. si zi se: .. vazînd canu se mai întoarce pîna la amiaza. Nu-i sedeau rau deloc! Parca fusesera anume croite pentru el! Se-ntoarsecatre pr ietenii lui... un portofel umflat si-l puse pe masa. care de care mai frumoase. "Musteriul" îsi puse palaria pe cap. Pentru dumneavoastra. pentrudumneavoastra . poftiti. Cum îndraznesti sa-mi vorbesti astfel. neobraza tule? Stai ca te-nvat eu minte! Si. îi întreba din nou: . cu multa bagare de seama. de asta data numai doiinsi. mai întinse de postav. si s-au tot dus.. Ei.. Fii bun. vorba vine . acum parca ai fi chiar dracul! . a pus mîna pe portofelul. Cît costa asta? . Se sfatuira ei ce au de facut si pornira la treaba. si.. Îlmai pipai. Apoi veni în fata oglinzii. care. de haine facuram rost. lasîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Ca. va rog! Dupa o perdea.. pe care le-avem noi.

se opri pe marginea drumului. cauitai sa va spun.Pîndira la capatul unei ulite. iarasi o pornea la drum. Pungasilor atîta le-a trebuit! Începura o cearta între ei.. chipurile ca sa i se asezegheata mai bine. la umbra unui salcîm înflori. Nu dupa multa vreme. cum era obiceiul sa se poarte pe vremea aceea. semai oprea în loc. le striga de sub salcîm. scortos nevoie mare. mai stii. ca apoi s-o porneasca dvn nou. pe lîngapopa care. sîcîit mai mult de pielea si talpa cea noua. sa semai odihneasca o clipa. Numai ca nu se bateau! Trecura asa. si se luara dupa un popa. Ce e. certîndu-se de mama focului. cu îmbrîncituri sisuduieli. de va certati atît de amarnic? . ori ca-l strîngeau. popa. popa. mai trîntea de pamînt cu piciorul. scîrt. Nemairabdîndu-l inima sa-i vada certîndu-se. îi privea cu multa mirare si nu stia ce sa creada despre ei. scîrt. auzindu-i. mergea cam greu. cugînd împaciuitor: .. ori neînvatat... care tocmai îsi cumparase o pereche de ghete cubizet. doua. pe unde se gaseau negustorii de încaltaminte. îsi c umparase ghete cu scîrt. deti era mai mare dragul sa-i privesti. fiilor. no i si lucitoare de ziceai ca cine stie din ce sînt facute! E. decît de umblet. ce s-a întîmplat între voi.

. Facuram rost de încaltaminte si îmbracaminte cu adevarat boieresti...... draga doamne. sa va vad iscusinta! Cine se-ncumetasa faca rost de mîncare. Eu va aduc untdelemnul în care sa-l prajim! zise al doilea. Ce sa fie.. gîfîind. ca taica parintele are numai cinci? . . Ei. a dauga: Iata. batînd din buze! . ca sa nu vi se aplece dupa peste! . întro cîrciuma dosnica. ca sa avem ce ne trebuie din timp. Se-nserase.... fiilor.. saracul. Cum. toata. Iaca.. ridicînd praful de un stat de om în urma lor silasîndu-l pe b ietul popa sub salcîm în picioarele goale. Stai... ... si ciorapul de la dreptul.. Vazusi.. gata sa sara sa-l ia la bataie.. mai crestine. Iaca. Nici nu se crapase bine de ziua. Cum o sa am sase!? Si vazînd ca cei doi îl priveauneîncrezatori.. Daca-i asa cum va laudati. Asa e! facu cel cu cinci degete. si unde nu-ncepura. mîine de dimineata pornitila trea ba toti odata. Iaca. ca si la stîngul am totcinci deg ete.... cinci am si eu. ci lastîngul! ... îsi desfacu siretul din copci si-si scoase gheata.. ca unul dintre pungasiîi apu ca o gheata de-o ureche si se napusti pe celalalt! Asta nu era sa sada cumîna-n sîn. ca sa va încredintati.. nare gust. le vorbi capetenia. toate bune! începu el vorba. cinstite parinte? Mai nimica. ma descalt. sa-mi vedetidegetele.. . Acum mai ramîne sa ne folosim pe rînd de ele. ca saaducem la în deplinire întocmai cele planuite! Si cum gîndurile bune nu vinniciodata pe burta goa la. Iar eu va dau pîinea. .. iar eu îi spun ca nu se poate unaca a sta la o fata bisericeasca.. Puse mîna pe cealalta gheata. eu n-am spus ca la dreptul are sase.. la iuteala. poate ca dorea si el sa mai rasufle si nu gasea prilejul.. în chip de amarnica bataie. prima noastra grija trebuie sa fie o masa buna. pîna cînd o luara la fugade-a binelea în lungul soselei... ca mîine seara as vrea nespus de mult sa facem omica petrecere? Atunci. cînd capetenia pungasilor se strînsese la un loc cu ceilalticotcari. o întoarse celalalt. si sa le n umarati! Si popa. aceia dintre pungasi care nu facusera nici o isprava de cîndîncepuram povest ea noastra. se descalta si la stîngul. e asa dupa cum v-am spun: am numai cinci degete! .. Apoi. ca sa le arate ca are tot cinci degete! .. Eu amfacut începutul: ramîne ca voi sa urmati. Ei. ca o limba de foc. fara de care nici o mîncare. prietenul meu spuneca sfintia-ta ai la piciorul drept sase degete. Cinci am.. Eu fac rost de peste! spuse întîiul.. venira lînga popa.. cînd întîiul pungas se-mbraca si se-ncaltafrumos cu h ainele si ghetele furate si pleca în piata cetatii. acum v-ati împacat? Dur n-apuca bietul popa sa-si termine bine vorbulita.. om cumsecade si voitor de bine.Pungasii se oprira o clipa din cearta si.. . asta-i buna! rîse popa. de-i sari vinulrosu în sus ... ma. ca toti oamenii! M-a ferit Cel-de-Sus de o dracie ca asta. sarira deodata cu totii: . si ca ai cinci! . dintr-o mahala ascunsa la marginea cetatii... .. ..... îndraznesti acum sa schimbi vorba?' se rasti pungasul cu cinci. oricît de buna ar fi. trîntind ulcica pe masa.. ca toti mosii si stramosii mei! Poftim de te uita! Si popa. . flacailor. si eu va fagaduiesc sava dau de baut cît veti voi si ce veti voi. sa se alunge unul pe altul.

e tocmai potrivit pentru masa pe care vreau s-o dau prietenilor mei. Bine. . îl iau. cu ochii rosii. te rog. taman 150 de lei. înveleste-l în hîrtie si da-mi un baiat sa mi-l duca pîna colea.Cînd ajunse el. Fa bine. Bun. Trage cinci kilograme. Se opri dinaintea unui negustor de peste. cînd vazu cu ce musteriu are de-a face si mai ales ce crap alesese. jupîne. se grabi sa-l serveasca si-ndata apuca frumos coscogea crapul de urechi si-larun ca în balanta ce se legana prinsa de-o grinda. si pune la cîntar crapul de colo! Pescarul. de proaspat ceer a. alese din ochi un crap mare cît un miel si auriu. labiserica Sfîntu l Andrei. si ti l-oi platiacasa. boierule! spuse el. boierule! . si spuse: . . ca nam la mine bani potriviti. ca stau la frate-meu. vînzarea era în toi. la 30 de lei kilul.. la Popa Petrache.. Si cît face? . Pai.. ..

pentru asta am venit eu aici? Da-mi baniidupa peste. în genunchi! . asteapta afara un frate al meu. Au încaput tocmai trei litri! . de îndraznesti sa ceri 25 de lei p-un kil deuntdelemn.Pescarul. îi lua pachetul din mîna si-i spuse: . Foarte bine. Aha! facu popa. Popa vazu ca nu e lucru curat si ca la mijloc trebuiesa fie o siretenie si.. Ajungînd la biserica.. Sa traiti. boierule. cînd nu-si cunoaste musteriul... Dete cîtivagologani p-u n urcior.. Si.. taica. Rogu-te. nici nu se gîndi sa seîmpotriveasca. . ce. sa plec! .. Cum doriti dumneavoastra. si gata socoteala! . unde turna cu masura aproape trei litri. Ei. care astepta la poarta.. Atîta ma costa pe mine! raspunse bacanul suparat. pomi dupa untdelemn. Se opri in fata usii. taica. nepasator. ia crapul si du-te cu boierulpîna la dumnealui acasa! Are sa-ti dea 150 de lei... . ia spune. cînd îl apuca. parintele. ca vine frate-meu. dupa cum se legase. intrara în curte si hotomanul nostru se duse cu baiatulla casa popii.. banii dupa peste... si astfel de fapte la mine nu se prind. Vînzare buna! spuse pungasul si porni cu baiatul dupa el.. si hai labacanie.. cu vorbe proaste. Da-mi banii dupa peste.. Aveti untdelemn? . îi spuse el... . ia-l de unde nu-i! S-a-napoiat bietul baiat necajit la stapînu-sau: iar hotul de pagubas i-a tras o chelfaneala buna si a bagat la cap învatatura sa nu mai dea alta data pedatorie. Cît ai pus? întreba acesta. te rog.. Cum sa nu. Pai. ce vînt te-aduse pe la mine? .. vine pe 25 de lei litrul. ca poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa îsi puse patrafirul.. taica parinte! . si-ti da banii îndata! Si intra la popa cu o mutra tare îndurerata.. jupîne. îl torn înapoi. Dar.. Asteapta o clipa. saracul.. sa-ti citesc! . . daca nu-ticonvine.. Asa ceva nu s-a maipomenit! Da r unde ne gasim.. întrebîndu-l pe baiatul pescarului ce s-a întîmplat. . lua Evanghelia si iesi în curte sa-l vada pe baiat. parinte! Cît p-aci sa iasa cearta. Cum? Cît ai spus? se prefacu ca se mira pungasul. oricît de bine îmbracat ar fi! . boierule! Mai Ilie. si maipoftiti pe la noi! . milostiveste-te si citeste-i sfintia-ta o molifta. avea dreptate frate-sau ca spune vorbe fara nici o noima! În genunchi.. vazînd cît de bine este îmbracat musteriul... . care nu es te nici macar de masline! Te cam întreci cu gluma.. Chiar te rog! zise pungasul nostru suparat. Ce sa-mi citesti. care. 75 de lei. acesta îi istorisi toata povestea.. În genunchi.. si cît costa? . . Te rog sa-mi umpli si mie urciorul asta! Bacanul lua urciorul si se duse la butoiul cu untdelemn. si înca din cel mai bun! . n-ai de cît sa nu iei. el stie ce spune. nu prea e în toate mintile. vorbeste anapoda si.. Al doilea pungas. Cu totul. cînd sa-l caute pe pungas.. Taica parinte. o tine una sibuna.. taica. apoi îl aduse musteriului.. parinte. pe gura caruia îndesa un burete de mare. Nu pot sa-ti dau mai mult de2 0 de lei! .. .

.. Trecu pe acolo si. ca nu cumva sa i se dea pe fata sarlatania si sa pateasca cine stie ce! Se duse la hogeacul lor...... necajit ca-si pierduse vremea de pomana. asteptînd pîna crezu el ca s-a scurs totuntdelemnul. se duse labutoi si-l rasturna cu gura în jos. spunîndu-i: .... vazînd... car e. Sa vedem acum în ce fel a facut rost de pîine al treilea pungas. lua un ceaun. oprindu-se.. care o lua la picior cît putu mairepede... nu pentru unul! . fiind supt de buretele dinauntru..... de nu le puteai tine rostul.Bacanul. Jupîne draga.. Apoi dete urciorul prefacutului musteriu. nu se prelinse prea mult. lua urciorul.. unde se perindau tot felul de musterii. cu mare bucurie ca avea de gatit pentru treicrapi. intra în vorba cu brutarul.. sparse urciorul si stoarse buretele detot untdelemnul furat. Acesta ochi o brutarie din mijlocul tîrgului. nu stiu daca-ti mai amintesti de mine: acum cîteva zile am .

Cîti îmi ramîn mie datori un ban-doi.. Da. am fost prin piata si am cumparat toatecîte le ve zi pentru o masa.. apoiasa trebuie sa fie. ca sa-siplat easca datoria. Iata.. pungasul scoase cinci bani si-i arunca pe taraba brutarului. bucuros de asa musterii. neiculita.. masi sfiesc sa-ti spun. peste cîtava vreme. si du-tesanatos! Cum mi-ai adus dumneata ai cinci bani.... iaracesta gati crapul pescareste: cu untdelemn din belsug. casa mea rga mai bine si sa nu-i fie urît numai cu untdelemnul. Cînd se-ntoarsera pungasii. am venit sa-mi platesc datoria si totodata sati multumesc pentru bunatatea pe care ai avut-o de a ma lasa pe datorie. raspunse pungasul cu cea mai cinstita gura ce se putea închipui. dete în graba bucatarului cele aduse. îl bat u pe umar si-i mai ura si pofta mare. nu mai tineam minte de ea. ca n-amavut l a mine cît mi-a trebuit. Ei. casa-i dea mai mult gust... si cu felii de lamîie si rosii pe deasupra. dar eu.. n-am par încap! Eu nu l e mai tin socoteala.. Uite.. cu sare si piper. foi de dafin si usturoi tocat. dupa alte cumparaturi. si ca e vremea .. ca nu ti-ai uitat de datorie. Ai grija si pu ne la gheata si cîteva sticle cu vin din cel mai bun.. . de-ti venea sa le manînci dinochi. si te-ommultumi dupa cum se cuvine si cum sîntem noi obisnuiti! Si plecara. La vremea prînzului vom fi totiaici. nici n-am sasaracesc din atîta lucru. pe care te rugam sa ne-o pregatesti dumneata. mai trecusi pe la mine? . De pofta lor de mîncare. untdelemn si jimble. se pusera cu nadejde pe crap si. pînamai colindam p rin tîrg.. cascînd gurala cîte ni ci eu nu le mai stiu si. Dar.. Hangiul.. pestele se racise cum trebuia si era tocmai bunde mîncat . Ei. sa nu mai vorbim. ca nici n-am sa ma-mbogatesc. pungasul pleca si se mai plimba prin inima tîrgului. Asta-i acuma! zise brutarul.cumparat de la dumneata patru pîini si ti-am ramas cinci bani dator. într-o odaita din spatele hanului. mi-ar trebui vreo patru jimble.. . Pungasul a plecat multumit cu jimblele si n-a mai dat pe la brutar... sa-ti spun drept. Dupa ce baura cîte doua-trei drojdioare. . daca zici dumneata ca mi-ai ramas dator. Multumesc. Dupa asta... îl udara din belsugcu vin rub iniu. jupîn Cutare... cucimbru. Tine colea jimblele. Pungasii aveau acum tot ce le trebuia pentru a-si pregati un prînz bun: peste. Si dîndu-i patru jimble. dar si masa aceasta nu putea sa dureze cît un praznic! Cînd crezura pungasii ca s-au saturat mai ales de bautura. ca le era o foame înfricosatoare! Se asezara sa manînce singuri. Luara deci bunatatile si le dusera unui hangiu vesti tpentru vinul bun care-i zacea de ani în pivnite: . zîmbi cu placere brutarul. Si. se abatu din nou pe labrutarul cu pri cina. si nu stiu cum naiba se faceca iara si nu mai am nici un ban la mine. ai sa-mi aduci si banii pejimble. cînd îl vazu.. vorbind astfel.. îi spusera ei.. ca doar se vede ca esti om de cuvînt. nici pîna în ziua de azi.. rumene si frumoase. domnule. ca mai facui cîteva tîrguieli. Negustorul îi lua cu multa mirare si spuse bucuros: .

potrivita, se hotarîra sa plece si chemara pe hangiu sa le faca socoteala. Cum se brodi, nu stiu, se vede spre si mai marele noroc al cinstitilor musterii, ca hangiul avea treaba la grajduri, asa ca trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. . Cît face? . Uite atîta si-atîta! . Foarte bine! Si aproape toti pungasii în acelasi timp bagara mîinile înbuzunare, chi purile ca sa scoata bani si sa plateasca fiecare. Atunci, unul din ei spuse: . Eu platesc toata socoteala! . Ba nici nu ma gîndesc! îi raspunse altul. Tu ai mai platit si ieri. Acum erîndul meu ! . Nu va mai certati degeaba, intra al treilea în vorba, pentru ca azi am saplatesc eu! Si de-aci porni gîlceava. Fiecare voia, vorba sa fie, sa plateasca pentru toti, si nu ajungeau la nici o întelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zîmbind si-i astepta sa termine, ca sa le ia banii si sa se duca la treburi, dar ti-ai gasit! Atunci vorbi unul dintre, ei catre tejghetar: . Uite ce e, ma neica, dupa cum vezi, greu sa se hotarasca între noi cine

sa plateasca. Asa, ca sa sfîrsim o data cu cearta, o sa te legam la ochi... si pec ine ai sa pui mîna, ala va trebui sa plateasca pentru toata lumea! Ce zici? . Nici ca se poate mai bun lucru! raspunse tejghetarul. Un fel de "babaoarba" din copilarie! Hai, puneti-mi legatura mai repede, ca m-o fi asteptîndjupînul cu ban ii! Pungasii scoasera o basma groasa de in si-l legara pe tejghetar la ochi, denu pu tea sa zareasca o raza de lumina. Apoi, începura sa faca taraboi si, deschizînd usa odaitei binisor, sestrecurara unul cîte unul afara, iar ultimul striga: . Ei, hai, flacaule, acum ia-te dupa noi! Tejghetarul întinse mîinile si-ncepu sa bîjbiie ca un orbete încoace si încolo, cu grija însa, cu sa nu se loveasca! În aceasta vreme, pungasii fugira prin dos; iar hangiul, vazînd ca tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odaita sa vada ce s-a întîmplat. Intrînd, tejghetarul îl prinse deodata în brate si-i striga: . Aha, tu ai sa platesti! Dar hangiul, foarte mîniat, îi smulse legatura de la ochi, si, cînd auzi cumstau lucru rile, îi sterse doua palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: . N-au platit hotomanii aceia, si nici eu n-am sa platesc, cap de zevzec, ciai s a platesti chiar tu, ca "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungasi isteti s-au tot dus prin cetate, si-or mai fi facut multe sifelurite ispravi pe care, cu voia dumneavoastra, le-oi povesti alta data!" Cînd am sosit acasa de la concurs, i-am gasit pe ai mei la masa, gata sa-nceapa sa manînce. Cum era si firesc, m-au întrebat ce subiect ne-au dat si ce am facut la examen. . Ne-a dat sa scriem o poveste pe care o stim, cu cuvintele noastre. . Ei, si tu ce poveste ai scris? . Pai... ce sa scriu... o poveste pe care o stiam de la Ana... cu niste pungasi isteti! . A, cap sec! scrîsni tata din dinti la mine... Cui ai fi semanînd, nu stiu! Numai pungasi, hoti si haiduci îti umbla prin minte... Numai Iancu Jianu si Ghita Catanu ta! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai stii? Mai citesti tu altfel de carti ? Tata îsi continua rechizitoriul, iar eu îl ascultam mirat ca este atît de furios pe er oii mei, care-mi dadusera atîtea emotii si-mi procurasera atîtea ore de nevinovata placere... . Auzi, nu mai stia dumnealui alte povesti. Cu împarati... cu zîne... cu FetiFrumosi ... cu Zmei, cu... în fine... n-a gasit de scris altceva decît ispravile unor hoti! Numa i hoti si haiduci... N-ai sa faci nici o isprava! Cine stie ce gogomanii ai fi scr is! Crezi ca o sa le placa alora de la "Tinerimea" povesti de astea? Desi ma facusem mic si ma cuprinsese sfiala si-mi parea rau de timpul pierdut în dimineata aceea frumoasa de primavara, totusi cutezai sa-i raspund: . Eu nu-nteleg de ce esti atît de-nversunat? Ce, numai mie îmi plac toate astea? N-a scris si Ghica, în "Scrisorile" lui catre Alecsandri, doua povestiri cu Iancu

Jianu si cu Tunsu? N-a scris si Nicu Gane doua povestiri cu haiduci: "Aliuta", cu haiducu l Bujor, si "Santa" cu Codreanu? N-a scris si N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" si "Iancu Jianu capitan de haiduci"? Si apoi, Bucura Dumbrava romanul "Haiducul", tot cu viata lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toti ha iducii, ca era de neam boieresc si fusese mai înainte zapciu?! . Hm... hm! tusi tata, ca nu prea-i convenea pomelnicul, de care ramase foarte surprins, neasteptîndu-se la aceasta bibliografie haiduceasca . dar de unde le mai stii toate astea? . Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai gasit si "Aventurile celebrului detect iv englez Sherlock Holmes" si "Arsene Lupin"! . Hm! Asa îmi trebuie, daca tin biblioteca descuiata, sa-si bage nasul în ea toti neghiobii! Dumnealui citeste d-astea... Boccaccio si Kikirezul! D-aia mi-am gasi t beleaua cu Cracanel, de mi-a dat peste nas, ca fiu-meu stie anecdote necuviincioase! . Pai, daca nu trebuiesc citite, de ce le tii în biblioteca? Pune-le pe foc! . Obraznicule, acum îmi faci si tu morala? Alea sa le citesti mai tîrziu... Acum sa citesti: "Cuore"... "Micul Lord"... "Singur pe lume"... "Robinson Crusoe"... . "Guliver în tara piticilor"... "Cinci saptamîni în balon"... continuai eu în rîs. Le-am citit si p-astea de cîte doua, trei ori, dar m-am plictisit de ele, mai vrea u si altfel de carti! . Ah, cui ai fi semanînd, nu stiu, ca m-ai scos din pepeni! Dar abia ma lasa tata, ca ma lua mama în primire: . Colegul tau Vasile Velciu mi-a spus ca ai de gînd sa te faci haiduc! E adevarat? . Da, e adevarat ca mi-ar placea sa ma fac haiduc... dar mai tîrziu! . Ai auzit ce-i da prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? . Daca n-a pomenit, o sa pomeneasca cu mine!

d-aia n-ai sa faci nici o isprava la "Tinerime". Cel putin acolo am sa manînc linistit! . zevzecule. Hai. cu program artistic: muzica. ma. ce naiba!? Auzi. Sa-l fi vazut pe Barba cum se mai umfla în pene cînd a strigat: "PopescuBajenaru . caci. Iesi afara. ma? . Si nu m-am dus sa asist si eu la împartirea premiilor. daca v-ati jurat.. daca tu ai nervi?. Ce sînt eu de vina. am fost la fel de impresionat ca si cînd as fi aflat ca acceleratul de Timisoara v a pleca din Gara de Nord la 16 si 40. Si daca mai îndraznesti sa ai atitudinea asta impertinenta fata de tat'tu. în ziua cînd s-a anuntat la liceu împartirea premiilor la "Ateneul Român''. va cred. Asa ca.. ma. Bine. Pe onoarea voastra. daca nu ne crezi! .. ca am concurat si n-am facut nici o isprava! .. . ma.. Uraa!. era exclus sa ma astept la vre un rezultat frumos. . în schimb. ce mai vrei? Mai întreaba si pe altii. foarte multi colegi de clasa si de liceu. ca sa te duci la sediul "Tinerimii" si sati iei premiul: niste carti si diploma! . Sa fim. ca ai luat premiu? Eram convins ca e o gluma. recitari. tata! spusei eu... lasati gluma. ca nu ma duceti? . felicitarile noastre! . n-am stiut ce sa cred ca s-a întîmpla t! Am fost primit cu urale si mi s-a facut o manifestatie de simpatie în toata regula . Bine. ori foc? .. Bajenarule! . S-au dus.. însa. si iesii cît mai repede. . pe viitor te trimit sa manînci la bucatarie! . ma. na. daca-ti spunem. ca nu-mi arde de rîs asa de dimineata! . ca-ti umbla prin cap numai blestematii. ma apostrofa tata din nou. Sa stii ca astia vor sa-si bata joc de mine. acu' va cred! . cînd am intrat în clasa. dom'le. e o festivitate foarte interesanta.. ca ma puteam astepta la cine stie ce binecuvîntare! În ziua aceea am mîncat la masa cu Ana. De ce n-ai fost ieri la "Ateneu". Bravo. am fost foarte surprins de atitudinea colegilor mei si. teatru. Te poftesc sa fii cuviincios. Masa e asta. accentuînd pe ultimul cuvînt. exercitii de gimnastica. Ah. Sa fiti voi afurisiti. si ai nostri. care-mi spusese povestea celor "Cinci pungasi isteti"! * Desigur ca dupa aprecierile prea putin favorabile ale tatii asupra subiectului a les de mine la concursul de Limba româna de la "Tinerime". pretindeau ei . magarule! . ca ai luat premiu! Te-a strigat presedintele Nae Dumitrescu.. au spus ca lipsesti. Zau. la un moment dat. Sa traiesti. A doua zi de dimineata. Pe! Zau.. pe scena .

primul meu gînd nu a fost la bucuria pe care credeam ca am s-o fac parintilor. sînt batrîn. Nea Tomita a venit cum a sunat de intrare. Sa traiesti. adauga el. mai tîrziu. a obtinut premiul al treilea la c oncursul pe tara de. dupa ce nota grabit absentii. ba mai mult decît atît: un succes al liceului vostru! ( Aci ma simtii obligat sa ma ridic în picioare. cu cît. de sub directia domnului Constantin Ionescu". la "Tinerimea Româna"! Nu este numai un succes al lui. dar a dat rezultat e la care nu ma asteptam! Colegul vostru. Colegul vostru mi-a harazit bucuria neaste ptata ca un elev de-al meu sa fie distins cu un premiu de "Tinerimea Româna"! Acum nu întelegeti voi prea mult. baietii mei dragi. Era foarte emotionat si.. se ridica. pentru ca ne aflam la sfîrsitul anului scolar . se dete jos de pe catedra. la Limba materna. veni în fata bancii mele si -mi puse mîna pe cap a mîngîiere. în ziua aceea.. dupa cum cred ca ati aflat cu totii. Tu esti s ingurul lazarist! Mi-am simtit tot trupul inundat de o fericire necunoscuta pîna atunci si. nu numai ca n-a fost zadarnica. stimulat mai mult de faptul ca-i vedeam pe colegii mei rîzînd cu pofta si dis trîn . cu mîna lui pe capul meu!) Eu îl felicit din t oatainima. N-a mai luat nici unui premiu de la noi. Liceul Lazar din Bucuresti. acesta este ultimul meu an. lucru pe care desigur ca voi l-ati facut cu mult înaintea mea.Grigore din clasa a II-a A. spunînd: . Baieti. munca mea staruitoare cu voi. cît mai cu seama ca am sa-i pot lua la vale pe tema subiectului. as putea spune chiar . Bajenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în scoala si nu pierdeam nici un prilej ca sa fac glume. timp de un an. o sa va dati seama de însemnatatea acestui lucru atît de mic în aparenta. ultimele zile de învatamînt ale mele! Anul scolar viitor ma va gasi pensionar. ci es te un succes al clasei voastre. personal. Sa ve dem ce-o sa mai aiba tata ele spus acum? Întîmplator. si-i ure z sa aiba parte în viata de succese cît mai frumoase! Ma bucur cu atît mai mult. rautate copilareasca. Bajenaru. ora a doua aveam Limba româna.

.. .. si m-a întrebat scandînd: . sa-i fa c o bucurie atît de mare pentru cariera lui dascaleasca! Mi se parea ceva cu totul nemaipomenit. dar asa era! Ora a continuat în mod obisnuit.. . . O poveste cu cuvintele noastre! . . . de asta data. . . . si tu pe care ai scris-o. . . pe cea pe care mi-ai povestit-o în clasa. ochii au început sa ma usture fara de voia mea. care a scapat de la înec un om în toata firea! Stii ca este asa. .. Aflati ca stie fel de fel de povestiri. . . Si cum se nimerise ca tocmai eu. siac .. Ce su-biect? . .du-se mai ceva ca la teatru. Barba a gasit de cuviinta sa-mi adreseze cîteva cuvinte de circumstanta. Nu mai stiam ce sa fac cu mîinile. . . care a fost cel mai vesel de premierea mea. . Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie. . cu camera. si totusi parca nu-ti vi ne sa crezi! Se vede ca se asteptau sa fiu ceva mai impunator.... . Nu ma mir defel ca a luat premiu! a adaugat Cracanel. sofata?! M-am facut rosu ca focul. într-o postura cu totul neasteptata si aproape de necrezut pentru un scolar. .. . felicitîndu-ma calduros. . Nea Tomita ne-a cetit mai departe nu mai stiu ce fabula de Grigore Alexandrescu si tot timpul m-a privit surîzator. Eram apa de naduseala! . . . . apoi nu s-a mai ocupat de mine. . . N-au dat mîna cu mine decît Barba si Barosanul . mai bine îmbracat si mai inteligent decît faceam impresia. zurbagiul care-l suparasem de atîtea ori. însa. mama nu stia ce sa-mi mai faca de bucurie! A mers cu mine la sediul "Tinerimii Române". . . . În schimb. . Pe Nea Tomita îl necajisem de multe ori. cu nas cu tot. Hm. . Tata nu s-a aratat prea impresionat de toata povestea asta. . .. ca elev în clasa a VII-a moderna. Unii dintre ei ma priveau cu aceeasi curiozitate cu care privesti un cîine piperni cit. ca sa ma cunoasca toti profesorii. . Bineînteles ca m-au felicitat toti în cor. . ca un Mos Craci un din pozele de un leu de la librarie! . în fata acelorasi profesori. ca sa-mi iau premiul si diploma.. . aveam sa stau din nou în Cancelarie. si m-au podidit lacrimile! Bietul Nea Tomita Dicescu n u vorbise niciodata atît de patrunzator!. Cracanel si-a ridicat întrebator buza superioara. Peste cinci ani... sa simt sageti prin ei.. si am plecat. . însa. nu stiu de ce. care de care mai interesante!. . De data asta. .

caci în clasa a IV-a a tuturor lice elor din Bucuresti se statornicise o traditie: cu de la noi putere arboram un grad pe car e. cursul superior! Eram cam grabiti.. mama. cu riscul de a o supara: "Mai taci. nu numai eu. încît a trebuit sa-i soptesc. fiul meu. într-adins facute pentru asta. asteptam sa treaca vacanta de primav ara cu o nerabdare care crestea din ce în ce mai mult. ma facusem rosu ca un rac fiert de rusine: "Fiul meu. pusa la sapca între c ele doua santulete. referindu-se plini de ironie la "incapacitatea " noastra. mi-a dat o înghetata la "Dobriceanu" si mi-a cumparat pentru acasa un carton mare cu prajitur i de ciocolata. în jos" . îngusta. înauntru. cu doua scoarte de pînza rosie. din gura.. cu vreo sase coale desu gativa. în forma de caiet.. cu toate astea. Si.. . asa era. o panglicuta neagra. sau asa-zisa capacitate! Nu mai vorbesc despre teoriile pe care cei mai multi dintre profesori ni le face au asupra denumirii de "capacitate". secretarul "Tinerimii" mi-a daruit si o mapa foarte frumoasa. poate. ce e drept! Nu numai ca nu terminaseram clasa a IV-a. ca sa începi scoala din nou. CAPITOLUL VI ÎN CURSUL SUPERIOR Toti baietii din clasa a IV-a. în culmea fericirii. ce naiba?!" Pe lînga carti si diploma. m-a plimbat cu trasura prin tot orasul. nu chiar toti aveam sa-l purtam. în sus. pe care am pastrat-o pîna astazi! Mama.olo n-a mai încetat tot timpul . dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în cursul superior. S-ar parea ciudata dorinta de a se termina mai repede o vacanta.

as fi fost fericit sa trec cu note la limita. În sfîrsit. de unde vine cuvîntul moasa? Se vede ca se citise la Româna vreo bucata de lectura în care era vorba despre moasa! . France za si Matematici. Parca eram cuprinsi de friguri. Nu stiu cui i-a trasnit prin cap sa numeasc aexamenul asta al vostru: de capacitate! Eu. nu stiam cum vom iesi la liman. de cîte ori avea prilejul ne spunea peltic: . Cu totii. trebuia sa punem în ecuatie etc. si priveam distrat: pe Caracostea de Româna. cînd ne-am facut profesori. si pe buna dreptate. peste înca trei serii trebuia sa-mi vina rîndul. examen oral în fata unei comisii comp use din sase-sapte profesori. Dupa calculul facut de mine. cei car e nencumetaseram sa dam examenul. num ai sa scap! Mi-era însa tare teama c-am s-o scrîntesc si asteptam plin de emotie sa-mi vina rîndul la ascultat. ca sa marturisesc cinstit. pe care bunul nostru Barosanul numai ca nu ne-a di ctato. Georgescule.. unul. Eu. La Româna ne-a dat nu mai stiu ce compunere.. pentru ca multi dintre noi renuntasera si fugisera "in corpore" la Comert. sa-mi scot panglicuta neagra a cursului superior de la sa pca! Tezele au mers cum au mers. pe Frollo de Latina. Pîn-acum trecusera prin fata comisiei trei serii de elevi.. la Franceza. cînd deodata auzii ca prin vis glasul profesorului Caracostea punînd urmatoarea întrebare : .. Minciu de Istorie. apoi. si din aceleasi materii.. ca sa te-ncurce.. cam la o saptamîna dupa terminarea cursurilor clasei a IV-a. .Poti sa-mi spui tu. o traducere usoara. La oral.... mai cu alta. Spiridon Popescu ne-a dat o problema de Geometrie combinata c u Algebra. se anunta si examenul de admitere în cursul superior... pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a. pentru ca nu era deloc us or. Examen de capacitate spuneti ca dati? Poate de incapacitate! Capacitatea am dat-o noi.parca numai noi am fi fost vinovati de asta! Asa. pe Minciu de Istorie.. într-adins alese. Aveam de dat lucrari scrise din toata materia cursului inferior la: Româna. pe Fischer de Germana. Nu era de glumit si ma gîndeam cu groaza ca s-ar putea foarte usor sa fiu nevoit. unde nu se cerea examen de admitere în cursul superior.. daca. Dar nu mi-a mai venit! Ma gîndeam oarecum amuzat cam ce-am sa raspund la întrebarile iscusite si pline de capcane. însa.. Mai cu una. pe. iar la Matematici. a mers si am intrat cu totii la oral. cu destula amaraciune.

profesorii se facusera numai urechi.. însa. pentru ca nici n-am citit undeva s i nici nu mi s-a spus. nicinu-mi venea sa cred cînd l-am auzit pe profesorul Caracostea. motaiau aprobativ din cap . dealtfel ca si domnii pr ofesori din comisie .. la revedere într-a V-a. morareasa. înlumea pat riarhala a satelor noastre. la toa mna! . Nu e nimic daca nu stii. Chiar daca nu stiti. Nu stiu sigur daca este asa cum am sa spun.. mi-am întors gîndul cu veacuri înapoi. atunci cînd venea vorba despre ele.. domnule profesor! a raspuns Georgescu Nicolae. era foarte firesc ca. Ia sa vedem. Bajenarule.. caci. Care dintre voi poate sa-mi spuna de unde vine cuvîntul moasa?. Cînd nasteavreo femeie.. înainte vreme nu erau ca astazi medici mamosi specialisti. a tinu t cu Nae Georgescu si a tacut. nici scoale de moase si nici maternitati. . ca ai raspunde la fel de frumos! Asa ca. dotata cu un impresionant simt de colegialitate.. spunîndu-mi: . . . Comisia a facut haz de expunerea mea si toti profesorii mi-au adresat cîte un "bravo" rostit cu impresionanta sinceritate. don' profesor! . care era prese dintele comisiei. Poate ca stie cineva din serie? ! Seria de la catedra. As putea sa spun eu. care.. dupa cum si în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legatura cu sotul lor sau cu meseria acestuia: spitereasa. pentru ca raspunsul dat te scuteste sa mai fii ascultat si la celelalte materii. si am sarit cu doua degete în sus. Nu stiu. Cum aceste femei batrîne erau sotiile cîte unui mos. Ti-am pus "foarte bine"! Poti sa pleci. puteti sa va-nchipuiti. sa auzim! Foarte curiosi sa auda cam ce voi raspunde . îmi închipui însa ca s-ar putea sa fie asa... e în stare cineva sa-mi raspunda la ac easta întrebare? Ca prin farmec mi s-a luminat mintea. venea sa-i ajute la facere cîte-o batrîna din sat mai priceputa si care mai ajutase sau vazuse si alte nasteri.. înciudat.. Atunci Caracostea s-a adresat clasei: . sa li se spuna pe scurt moasa.. ca nu esti obligat. Spune. si asa mai departe. poate ca nici multi dintre ei nu cunosteau etimologia cuvîntului . surîzînd amuzati. Eu am rosit tot de placere ca o nimerisem si mi s-au taiat picioarele de bucurie . adica sotia mosului. îi asocie el pe ceilalti. Am raspuns raspicat si îndraznet ca întotdeauna cînd o întrebare de Româna: .. sînt convins.

si altii. si primii în clasa a V-a numarul 1282. Se facu o noua numerotare a elevilor. unul dintre cei mai buni la aceasta materie. tot mai aveam sa dam piept cu Matematicile de doua ori pe saptamîna! M-am despartit cu multa parere de rau de foarte multi dintre colegii în tovarasia carora îmi tocisem coatele patru ani pe bancile cursului inferior. unii veniti de la clasele paralele. ca pentru cursul superior! Ne venise la Româna Gheorghe Chelaru. cea clasica.. . Marin Dumitrescu. aproape jumatate din clasa .... probabilitati si presupuneri de tot felul. unde avea întîietate . Nu eram elev stralucit la nici una din aceste materii si ma gaseam într-o grea cumpana! Dar. dupa lungi dezbateri între colegi.. care în ultimii ani se înmultisera. la care sa nu mai stiu ce sa raspund! . în acelasi timp. cît si pe ceilalti colegi ai mei. cît si cu noii profesori. la France za Aurel Dinu.. la Liceul Lazar... colegi noi. Matematicile. pe lînga Latina . Traian Popp. Se schimbasera si foarte multi profesori ... Într-a V-a moderna se ivira .... Va salut. claie peste gramada. si batalia didactica a început mai curînd de cît ne asteptam... ca ei scapasera pentru totdeauna de Latina. bagîndu-mi cartile-n ghiozdan. si. de frica sa nu se razgîndeasca vreunul dintre ei si sa-i vina chef sa-mi puna cine stie ce întrebare... si altii. La moderna. multi ne-am hotarît pentru sectia moderna . iar la reala. era "Sfîntul Sava". materia principala era Latina. în sectiunile: moderna si reala. Singurul liceu din Bucuresti care mai avea o sectiune. fapt la care a contribuit într-o foarte mare masura stirea ca Barosanul ne va fi dascal pîna în clasa a VIII-a! Asa ca m-am înscris la sectia moderna.. Cursul superior era scindat pe atunci. un profesor foarte bun si ciudat: duios si sever. foarte invidios pe "realisti". cu calcule. la înscrierea în clasa a V-a. pe cît de tînar. în locul lui 33! Cred ca pe vremea aceea liceul nostru numara peste 2 000 de elevi. iar altii de pe la alte licee... domnilor profesori! am spus eu peste masura de grabit. la Istorie. cum de Matematici aveam o groaza ce o depasea pe cea inspirata de Latina. Asa am trecut în cursul superior. pe atît de pretentios. pe cînd noi. ma rog. În scurta vreme ne-am familiarizat atît cu noii colegi.. s-a ivit alta problema didactica foarteser ioasa si care m-a pus într-o mare încurcatura atît pe mine. la Matematici... n-am stiut cum s-o sterg mai repede. Dar toamna. Elina.

se impusese.. Ultimul. spunîndu-i lingusitor: "Stapîne!" Stapînul avea o foarte mare însemnatate în clasa. elevii obisnuiti. plecase la real. în primul rînd. tin minte ca într-a V-a chiar. slab. convinsi ca este cel mai bun element. Era un baiat înalt. nu sta o clipa locului. cît am fost colegi în cursu l superior. prin aceea ca era fiu de profesor universitar. rugîndu-l cum am stiut eu mai frumos. asa-zisul "sef al clasei" a avut cuvînt greu în fata profesorilor. pe care Aurel Dinu mi-a pus 8. Al doilea: cînd nu stiam lectia la vreo materie si nici nu aveam posibilitatea sa lipsim. sa faca în asa fel ca sa nu se bage de seama si. dînd impresia profesorilor ca stie totul la perfectie si ca nu-l poate întrece nimeni! Al doilea premiant. pentru ca de el depindeaumulte! Întotd eauna. ne interesau în special doua lucruri: Primul: cînd lipseam. îl numise cestor pe Ciurea. Fostul nostru premiant. noul nostru diriginte. ca nu tocea niciodata! Avea însa o ascutita inteligenta si era. si el era tare magul it cînd noi. Pe noi. Ba. Ciurea s-a purtat foarte frumos în cei patru ani. Ciurea Constantin. ne guduram pe lînga el. daca e posibil. ca profesorul sa nu ramîna pe foaia celui interes at. Mic si vioi ca un spiridus.Printre tovarasii nostri de munca scolareasca s-au distins foarte repede vreo tr eipatru. Este ciudat faptul ca. el sa aranjeze în asa fel. elevii de rînd. sa scapam chiar fara absenta în catalog. unul dintre cei mai isteti din clas a. doi insi: Ciurea Constantin si Marinescu Nicolae. la Stapînul. cacei mai multi dintre profesori aveau obiceiul sa asculte elevii de pe pagi na catalogului pe care puneau ultimul absent. mi-a facut la Franceza o harta a Frantei. care aveau sa-si dispute întîietatea la învatatura. pentru ca el da absentii dupa co ndica clasei. care era un coleg foarte bun si neinvidios. care pe noi. Motas Constantin. ajunsese premiant printr-oc iudata vointa a întîmplarii. îl ascultau în tot ce spunea. Barosanul. cu fata plina de pistrui si cu parul rosu ca morcovul. cred. Acum dadeau asalt acestui titlu. ne lasa cu totul indiferenti. în tus negru si acuarele.. cariera catre care ne marturisise ca tinde si e l. odata cu intrarea în superior. Cu mine. structura noastra sufleteasc a a . care.

întrucît erau inventia mea. Bietul baiat. realiza adevarate creatiuni în materie! În ce ma priveste. Aveam diferite trucuri pe care le monopolizasem.. fara sa spun o vorba. Du-te. Îl faceam pe profesorul respectiv sa creada ca-mi curge sînge din nas. cerîndu-i voie afara. numai cu cinci minute înainte de a suna! Alt truc. pe care picam din abundenta cerneala rosie. e hemofil! Hemofilului. Natural ca si trucurile variau dupa psihicul si perspicacitatea fiecarui profeso r. iar el se grabea sa-mi spuna cu mila: . . în modul urmator: Sacrificam o batista. dupa toane sau simpatie. astazi ai ceva liber. Ma Bajenarule. ridicam brusc degetele si. Capatasem naravul acesta de la orele unor profesori ca Minciu. ieseam în fata profesorului. sau credeam eu ca pot obtine un rezultat fericit. sa-nvat. v enea si ma-ntreba: . înapoindu-se în clasa cu o ipocri ta tristeta. era acela cu "durerea de masele". pîna cînd ma hotaram. însa. ca prin farmec.. iar altii imposibil de dus! Cel mai usor de dus dintre ei. vazînd ca nu mai merge sa lipsesc la anumite obiecte. ca sa nu fie ascultat. în sfîrsit. pe care l-am p acalit de cele mai multe ori. amestecata cu foarte putina cerneala neagra. pentru ca nu-ti cerea nici un efori. impresionab ila si compatimitoare. mai ales la boale. Ajunsesem la o adevarata virtuozitate în nascocirea motivelor care sa-i împiedice pe profesori sa m-asculte.. care tineau lecti i searbade si nu ne acordau nici un fel de consideratie. îi lasam sa se foloseasca de cutare truc. Mînjeam putin narile. Fischer de Germana! Unul dintre trucuri si cel mai simplu. cel mai folosit. de natura "sa-i duca pe profesori". în legatura cu micile trucuri scolare. era Aurel Dinu de Franceza. Eram mai îndrazneti. am încercat o noua metoda. îndata ce pasea pe coridor siave a grija sa-si puna la loc sîngele pierdut. iar spiritul nostru inventiv.suferit importante transformari. pentru ca avea o fire foarte duioasa. du-te repede si stai linistit cu bratele-n sus si cu capul pe spate! Apoi. ca n-as vrea sa m-asculte la Trigonometri e? Si. daca vreun coleg voia sa foloseasca vreunul dintre ele. îi înceta hemoragia. Apoi. si. fara sa fiu ascultat. ca unii erau mai usor. era "trucul cu sîngele".. la bufet. puneam batista vizibil înrosi ta la nas. altii mai greu. sufeream mai putin de emotie. în timp ce ieseam: . aceea de a sta în clasa.

Da. Va rog sa ma scuzati. Asteptam în curte. N-am avut timp. don' profesor. Scopul era sa intram dupa ce profesorul scosese la lectie seria pe care urma s-o examineze. stiu numai ca ma doare de înnebunesc. Avea însa cel mai mare succes. bietul baiat. mai luam doi colegi. pentru ca cerea talent de imitatie.. daca ne scotea la lectie.. si unul din ei ma tîra de-o mîna. va multumesc! Alt truc era acela cu "cazutul pe gheata". care trebuiau sa m-aduca în clasa. si durerea de masele e într-adevar groaznica! Cînd ai sa te simti bine. Ah. Cei doi colegi ma luau si ma duceau aproape pe sus pîna la clasa.. asa ca. ma legam la falci cu o batista mare. vreun antinevralgic. Stam în clasa foarte linistiti si. si asteptam. sa vii sa te ascult! ... apoi ne puneam planul în aplicare. po peasca. cam cît ne faceam noi socoteala ca a notat absentii. sau o nevralgie? . Nu stiu.. pîna ma murdaream de zapada si de noroi pe un crac al pantalonului.. îndurerat si balos: . De ce nu te duci la dentist? . Ai vreo masea cariata. tinîndu-ma cu grija de subtiori. "trecet i la loc" etc. si totul se sfîrsea ca bine! Un truc pe care nu l-au facut decît doi insi: Copoiu Matei si cu mine. Of. unul dintre colegi da usa d e perete . .Îmi bagam în gura un ghemotoc de hîrtie. Pai n-ai luat nimic. dar acesta putea fi folosit decît iarna . pe lînga mine. stai jos! raspundea dascalul. stai jos. în stînga. ne ridicam si spuneam gîjîit.. "te doare rau". compatimiri. don' profesor. ma ridicam în picioare si spuneam fonf. În fata usii. eu ma lungeam pe gheata pe care ne daduseram în serie pîna arunci. îmi compuneam o figura plina de suferinta. ca si cînd am fi avut cea mai autentica laringo-faringita: . ceva. pentru ca la realizarea lui erau necesari trei elev i. care cazusem pe gheata si ma lovisem îngrozitor. Daca ma chema la lectie. era "vorbitul ragusit". dar am o durere de masele groaznica! .. dupa pozitia profesorului pe catedra si a mea în banca.. c-a trebuit sa-nvat toata dupa-amiaza! . sau în dreapta. si ne faceam intrarea! Urmau întrebarile si raspunsurile de rigoare.

zis Chiorul. l-a întrebat: . a fost scos la Istorie. dar nu stie cum sa-nceapa. care Constantinescu Teodor.. Odata. casca ochii atît de mari si mai au putin si-i ies din orbite.. nu extraordinare. Va rog sa ma scuzati. cu o întreaga serie de "C". În clasa a VIl-a.. pentru prima oara în viata lui scolareasca. care l-a caracterizat si ni l-a pastrat în amintire ca pe un profesor ale s: .. era si baiat foarte simpatic si cu ochi frumosi ori era ascultat..... nu? Ai fost atent la raspunsurile date de catre colegii dumit ale? ... Dar cuvîntul salvator nu mai sosea! Marin Dumitrescu.. Cel mai des folosit dintre toate trucurile si de foarte multi colegi a fost acel a cu "durerea de masele". rezolvînd astfel spinoasa problema a ascultatului pe timp de sase zile! * În clasa a V-a... cînd spre clasa. rotindu-i ca un veritabil cameleon: cînd spre profesor. nu te nelinisti. ajungînd la Chiorul. Astepta sa auda un cuvînt macar.. dar poreclit astfel pentru ca.. Aveam "Razboiul troian".... Totusi. observînd ca Chiorul era nelinistit. dar care merita osteneala de a ma opri la ele. Vorbeam des pre "Razboiul troian". profesorul. tin minte ca am umblat legat la falci timp de o saptamîna la toate materiile.. care habar n-avea macar ce era cu "Razboiul troian". si Marin Dumitrescu. încerca sa-l ajute cu marea luibun avointa. Felul în care Chiorul îsi bolovanea ochii în cap dadea clasei impresia ca atunci. Spune-mi dumneata... bietul nostru coleg afla ca pe lume ex ista o materie de învatamînt care poate da nastere la întrebari atît de încîlcite! Era o placere sa asisti la o examinare a lui.. cine era Ahile si cine era Hector! Chiorul. .. de care sa se agate cu dibacie si sa-l dezvolte pîna cînd va receptiona altul. un chiar. Stai. Constantineseule. facînd impresia ca poate sa raspunda la întrebare. de cîte îi repezea holbati înainte. gîndeste-te bine. si vazînd ca pare în acelasi timp mirat de asa întrebare. nazbîtiile noastre nu prea au excelat. de credeai ca venisera cu noi la modern.. s-au petrecut cîteva întîmplari. în realitate foarte usoara.. sa nu faci vreo confuzie. Printre colegii de curs inferior.. în clasa a V-a. dar nu pot vorbi!. holba ochii confor m obiceiului.

.... ca întotdeauna începea cu o afirmatie. Marin Dumitrescu începu sa ne recite cu glas cald: "Cînta-mi. el se repezea. .. Ei... si ramînea cu anul în gît. don' profesor! raspunsera tocilarii. . si se pregati sa dea raspunsul. se poticnea. chiar cînd nu stia ce sa raspunda! Îsi alcatuia o fraza indiferenta din punct de vedere al continutului în doi peri. E ceva. impresionant. . Ei. de exemplu. Da. daca era întrebat.. pîna cînd avea sa-i soseasca raspunsul din banca. limpede. Stefan cel Mare. . Ei.. adica Ahile Peleianul facea parte din. Da. cred ca prima epopee cu care ati facut cunostinta este "Iliada" lui Homer. cum începe "Iliada"? Si fara sa mai astepte raspunsu l lui Chiorul care. vestitul voievod al Moldovei. don' profesor! încuviinta Chiorul foarte putin convins. don' profesor! . acum ti-ai amintit cine era Ahile? . ca facea parte din "Iliada"? Ce era "Ilia da"? . don' profesor! afirma cu multa convingere Chiorul. Ahile a fost. desi era suficient sa fi fost atent la explicatie sau s-o citesti macar o data. De data asta. cu voce clara si sigura: . "Iliada"! Marin Dumitrescu surîse îngaduitor si spuse: . Ei.. Astfel. de ar aspunde: tare.. Dar el avea o specialitate a lui. raspunsul avea sa fie de alt gen. în hohotele de rîs ale clasei. mii de amaruri aduse!" si asa mai departe. însa. Da! începu Chiorul. dar ce vrei sa spui cu asta. dealtfel. Da. Patima cruda. mai repeta de cîteva ori: " la anul.. Zeita. n-ar fi venit niciodata. atunci? Dar sa presupunem ca n-ai învatat lectia din cartea de Istorie. . nu? . Constantinescule.. ca nu este altceva decît o poveste. la ce an s-a urcat pe tron Stefan cel Mare. la anul". tot trebuia s-o stii de la Româna! Anul acesta se studiaza "genul epic" nu? . bine. ce-Aheilor. Da.. ca si cînd ar fi stiut la perfectie anul. don' profesor! facu Chiorul cu ochii stralucitori. mînia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. s-a urcat pe tron la anul. si aci. neîntrecuta decît de Ionas Moscu. Da.. Da. nu? . daca n-auzea cumva din banca "1457"..

. ne-a facut sa ne tavalim de rîs prin raspunsul pe care l-a dat. Ba da. . . Într-o zi. examinînd sumar lectia precedenta. . un bleumarin deschis. a întrebat clasa: . vremea. Si Ahile? Da. în clasa a VI-a moderna. Ei. .. în sfîrsit. am auzit! Hector era cîinele lui Ahile! O explozie de rîs... . . apoi scutura capul si mai întreba o data. . Era iarna. Ostrogotii n-au navalit singuri. . ha. .. cu nasturi mari si negri de os. holbîndu-si ochii si mirîndu-se cît putu de tare: Hector? . .. . în cele din urma. .. dupa ce întepase cîteva zile.. cum sa spun. . Ahile facea parte! Bun. însa Chiorul. s-a întîmplat una boacana de tot.. Profesorul. . spune atunci! Da... . Dar. Cerul. Baietii hohoteau în frunte c u profesorul care. . foarte serios. ce.. . dar nu ninsese pîna atunci. . ha! rîse cu pofta profesorul. . de rasunara peretii. ne vesteau primii fulgi pe care-i asteptam cu nerabdare sa cada din clipa -n clipa. domnule Constantinescu? Da. . . înveselit ca. "Iliada" era. desigur. . . Cum era baiat frumusel si bine facut. . dar Hector? Da! afirma Chiorul. . . însa.. Asa! îl întrerupse satisfacut profesorul. Alta data. . . va da un raspuns bun. . astazi venise mai dulce ca niciodata pîna atunci. si tot Chiorul. . au navalit împreuna cu nevestele lor! . însa nu din pricina Chiorului. . don' profesor! Ei. . a ridicat degetele. . mai capricioasa decît o fata.. . Clasa n-a stiut sa raspunda. . fu nevoit sa-si stearga lacrimile! . . Noica Dan îsi pusese tocmai astazi un palton nou. . n-ai auzit niciodata numele acesta de Hector? accentua profesorul. sau au mai fost însotiti de cineva? El se gîndea. . . . la Visigoti. . . si el nu lasa sa-i sca pe prilejul de a-l arata baietilor si de a primi laude. cu toata sportivitatea pe care o afis au în stil de muschetari la fiecare ocazie. Da. Da. pe cînd profesoral explica despre "Nava lirea barbarilor'. . si frigul nu prea puternic. Chiorul se-nsenina la fata. tot la Istorie. izbucni în clasa.. Baietii venisera de cîteva zile cu paltoane. . îl prindea de minune. Hector. . . ca un fel de cruciada! Ha. plac ut chiar. o frumusete. continua Chiorul apasat. . . . . . Ostrogotii au navalit singuri. înainte de a o începe pe cea de zi.. Stii dumneata. . . . care de care mai mestesugit ..

Frumos palton. dom'le! raspunse Noica Dan încîntat. îndata dupa sunarea de intrare în clasa. pe Dumitrescu Grigore.. de Gimnastica. Vremea calduta îl hotarîse pe Ionescu-Cioc. însotite de nelipsita fraza în astfel de ocazii: . ma. care daruise liceului pe cel mai îndracit campion interscolar de oina. a VII-a reala iesise cu pasi usori din sala de gimnastica. spre marea satisfactie a lui Cioc. dar pacat ca are stofa cam aspra. Dar clasa a VII -a reala. Bine. ma Dane. "sa se joace fara sa se strige si mai ales fara ca jucatorii sa bata din palme. Nu putea sa sufere zgomotul în timpul jocului si nu admitea sa se auda decît fluierul lui de arbitru. . care era condusa din punct de vedere sportiv de Glagore. care era capitanul echipei lazariste de oina la "me ciurile interscolare!" Cioc avea o ambitie foarte justificata si civilizata în acelasi timp. ca altfel se rupe repede! Trebuie sa faci cinste. patrunsese în curte si-ncepuse oina.e. ce mai! . Avea ora cu a VII-a reala. Ca unii baieti nu prea tineau seama de dorinta lui este altceva. În aceasta frumoasa si calduta zi de iarna. pentru a cere ming ea". cunoscut în toata lumea scolareasca a Bucurestilor sub numele de Glagore! De cîte ori lucra cu a VII-a reala. caci îl preocupa eno rmantrenamentul lui Glagore. si. La iesire mergem la cofetaria "Zamfirescu"! Gata! Dar lucrurile s-au petrecut în asa fel. sa-si scoata baietii afara si sa joace oina cu ei în curtea interioara a liceului. fara sa fie simti ta. Ca sa se-nmoaie putin. juca fara sa se simta. în mijlocul careia se rasfata batrînul castan salbatic.. Cioc era foarte concentrat. ca li s-a taiat tuturor cheful de cinste. ar trebui s-o uzi.

facuse ca paltonul lui Noica sa cada chiar în capul lui Cioc. fiinta lui Dumnezeu (asta era expresia peiorativa a lui Cioc).. a iesit. fiinta lui Dumnezeu? Un moment de tacere. Noica Dan s-a ridicat tacticos si. flutura pe buzele lui Noica. si i-a spus: . Va mai întreb. dar ca sa tai nasturii unui palton nou era prea de tot! . Cine mi-a aruncat paltonui în cap. care faceam curs la etaj . care mi-a taiat nasturii la palton. foarte amuzat de întîmplarea aceasta neprevazuta .. . . va elimin pe toti pe d oua saptamîni si e mai rau! Atunci. facînd paltonul mototol. si pe voi la fel! Las' ca v-o fac eu! Dar. Noica. tocmai cînd acesta fluiera un pu nct! Nimeni nu îndrazni sa priveasca pe fereastra. Spuneti. care si-a batut joc de mi ne. Cum se cheama asta.. ca eu nu stiu ce calificativ sa-i dau? Daca-mi sucea gîtul sau ma sufoca? Un bîzîit imperceptibil. Ce sa-mi povestesti? Ce. ma. în aceeasi secunda. Dati-mi voie sa va povestesc cum a fost. strigînd: . asteptam profesorul. furios la culme. mie de povesti îmi arde acum? Eu joc oina în liniste cu a VIl-a reala. aproape ca de-abia se abtinea sa nu izbucneasca-n rîs . în curte se auzi suieratul nervos al unui fluier înabusit si hohote de rîs care izbucnira în cascade. în fata lui Cioc. ca la o comanda nevazuta! Ce se întîmplase? Fatalitatea. deschise fereastra si. în clasa se auzi un racnet înfiorator de mînie si Noica Dan iesi în fata bancilor cu paltonul cel nou în mîna. ca-l fac praf?! Nasturii îi taiase cu o lama de ras Dragu Henry. ma trezesc ca-mi pica din cer un palton în cap. ma. Naiba sa-l ia de palton. dar peste un minut usa clasei se trînt i de perete si Cioc aparu congestionat la fata. careia cîteodata îi vine toane de gluma. ci ne mi-a aruncat paltonul în cap? Daca nu îmi raspundeti imediat. spumegînd: . pe buna dreptate. îl arunca în curte. ca-l distrug?! În clasa se facu liniste ca prin farmec. Ramaseram încremeniti. leganîndu-si mîinile. Era la noi acest obicei stupid de a se taia nasturii la paltoane.. si cînd sa fluier un punct. Deodata. amenintînd din clipa-n clipa sa se transforme într-un rîs zgomotos si de nestapînit. fierbînd de mînie si cu paltonul lui N oica în mîna. spre uimirea gener ala. agitati ca de obicei.Noi. Cine a-ndraznit sa-mi taie nasturii de la palton. însotit de un surîs usor. care s-ar fi prelungit la infinit. dar cum ar fi îndraznit sa-i spuna lui Noica asta! Vazînd ca nu-l poate afla pe faptuitor. cei dintr-a VI-a moderna . . daca Cioc ar fi avut rab dare sa asiste la aceasta prelungire! .

orice. Eu mi-am facut un palton nou. Dar de ce sa-l arunci pe fereastra? .. zicînd asa.. dar în momentele acelea!.. stiu eu. si acu' n-am cu ce sa m a închei. N-am zîmbit. Tot aia-i! Vorba e ca si-au batut joc de paltonul meu. Acesta îl lua. se-nfurie Cioc . Si-atunci. Hm. dar ce era sa mai fac cu el.. .. darde ce sa arunci paltonul pe fereastra? E un gest pe care mintea mea refuza s a-l priceapa! De ce l-ai aruncat pe fereastra? . mai bine zis. si sa nu te scarpin eu cu palmele! . hm! tusi Noica. . dar nu sa-l arunci pe fereastra! Si. De ce zîmbesti. si acum zece minute. Nu putea sa sufere sa te vada zîmbind sau rîzînd: . dregîndu-si glasul. . însemna ca la ora lui n-aveai prilejul sa zîmbesti decît o data în opt ani! . sa-l calci în picioare. fara sa stiu ca dumneavoastra av etiora în curte. fiinta! . .. înfuriat.. Si? .Atît i-a trebuit lui Cioc.. si cum asta se-ntîmpla o data într-o generatie scolara. Da? Ia vezi sa nu te manînce obrajii. Sau... fara nasturi?! . l-ai gasit fara nasturi! îl corecta Cioc. fiinta lui Dumnezeu .. don' profesor. Bine. v-am mai spus? . Sa-l manînci.. cînd m-am uitat la el.. . m-au mîncat buzele si m-am scarpinat cu dintii! . pe care azi l-am îmbracat pentru prima data. de-abia abtinîndu-se sa nu pufneasca în rîs în nasul lui Cioc. Sa va spun cum a fost. Pai ce era sa mai fac cu el. îi întinse lui Noica paltonul.. ca te-ai necajit e foarte firesc.. Îi coseai altii. l-am aruncat pe fereastra. Bine. l-am gasit cu tot i nasturii taiati. si-i spuse plin de falsa nevinovatie: .. fiinta lui Dumnezeu? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? La Cioc zîmbetul era admis numai cînd facea el vreun spirit.

cred ca au fost mai multi complici. Cine i-a taiat nasturii. ne scoteau la catedra. Între timp a sosit si profesorul Aurel Dinu de Franceza. oricare ar fi fost acela. pentru ca orice rafui ala se faceaîn familie si n-am înteles niciodata.. care avea ora cu noi. pentru ca era greu sa-i taie sase nasturi atît de repe de! . însa. sa-l lasam pe vreun coleg. Voia sa-l afle pe autorul "masacrului" savîrsit asupra nasturilor: . cînd baietii s-au dus la vestiar. ca sa se-mbrace. tu esti? . sa faca în asa fel ca sa fie ascultat numai din banca. cînd ne examinau. voiam numai sa va spun ca eu. cu o mutra de pocait. macar la cîteva materii. însa. în timpul exercitiilor la paralele! * Printre cei mai chiulangii dintre colegii nostri din clasa a VI-a era Simulescu. . protesta el . a avut absoluta nevoie de binevoitorul meu concurs. va mai întreb pe ntru ultima oara? Este de prisos sa spun ca vinovatul nu s-a ridicat si nici n-a fost tradat de ce i care-l stiau. Va multumesc ca mi l-ati adus!. Dar Cioc. . nu l-ar fi spus. un baiat slabut si blond. Cum. nu terminase si cu clasa.. Simulescu era pregatit rareori. s-a complacut în situatia creata. profesorii. daca l-ar fi cunoscut. daca terminase cu Noica. se hotarîse ca . fiinta! se rasti Cioc la el.. Cio c i-a povestit si lui patania si a ramas ca ancheta sa fie facuta de Barosanul. domnule profesor. si-au gasit toti nasturii taiat i la paltoane! De-abia atunci ne-am dat seama de ce Noica a facut gestul foarte putin sportiv d e a-si aere voie pîn-afara. Cine e fiinta lui Dumnezeu care a taiat nasturii la paltonul colegului vostru? Se ridica Harry Löbel. Vazînd ca-i merge bine si ca fratii îi suflau constiincios. sa cada în ghearele razbunatoare ale "zeilor didactici". domnule profesor. Nuuu . dupa ultima ora. Eu. Stai jos. si cum avusese prilejul sa se convinga ca suflat ul este cu atît mai eficace cu cît este mai aproape de colegul binevoitor. Noica însusi. pentru nimic în lume. La plecarea acasa.. si aproape doua luni de zile a fost examinat la toate materiile din banc a! Pentru aceasta.. care nu stia ce motive sa mai inventeze ca sa fie asculta t din banca! De obicei. care ar fi facut mila si celui mai neînduplecat om: . care u rma sa dea si pedepsele respective. în care am avut si noi Gimnastica cu Cioc.

si dupa aia mai stam de vorba! .... bine-înteles fiecare cu specialitatea lui! Cînd o fi sa te-asculte si te-o chema la tabla.. Ma Bajenarica. esti baiat constiincio s.. Pai. pentru ca sa zicem.. te misti în voie.. ca tu. Ma. Asa aud mai bine cînd îmi sufla fratii! . vreau sa te rog ceva. cu piciorul întins. Daca m-asculti pe mine si faci întocmai cum ti-am spus eu.. Ei. caom sti ce sa vorbim pentru tine! .. . Nu se prinde. fac cinste! . astea-s mofturi! Uite ce sa faci. daca pot. strîmbîndu-te. si de cîte ori îl misti.. ma. fac. ba.. sa traiesti! O idee desteapta! Am stiut eu de ce-am venit la tine. ca sa iau si eu note ceva mai cumsecade p-al doilea. ca eu nu ma-mbat cu apa rece. scos din banca. sa lipsesti vreo doua zi le. Fac. Pe urma. apoi anunti ca ai alunecat pe gheata si ca ti-ai fracturat sau ca ti-ai luxat picioru l pe care ti-l alegi tu. Te a sezi în banca întîia... În spatele tau o sa stea cîtiva care or sa-ti sufle. m-am gîndit ca n-ar fi rau sa m-asculte din banca. m-am trezit cu el ca ma cheama deoparte si-mi spune pe un ton mai mult decît confidential: . dom'le. sa para anchilozat. ca m-am nenorocit! . Bravo. tu te proptesti în mîini.. si p-orma. stii.. ma. nu te dibaceste nici Barosanul! Da' acu' hai la bufet. si ce vrei sa fac eu? . Eu m-am gîndit ca n-ar fi rau sa spun ca sînt anemic si ca sufar de inima. îti balabanesti piciorul de colo-colo. . asa ca sa nu -l poti misca. faci o gr imasa de durere... vii la scoala. te faci ca v rei sa te ridici. ca sa am motiv sa stau în banca mai multa vreme.Într-o buna dimineata. dar ai grija sa vii cu piciorul bandajat solid la genunchi. ca sa ne mai inspiram! * . ca doctorul mi-a prescris. Lasa-te de barbi. tu stii ca pe-ntîiul sînt pîrlit la aproape toate materiile si nu stiu cum am so scot la capatîi! D-aia. Bine. ca poate uiti. . Ai spus ca faci cinste. odata ce-am spus! Numai sa reuseasca si sa nu ma dibaceasca vreunul.. sa-t i vad cuvîntul. las' pe noi. sa ma-nveti un truc. dreptul sau stîngul. si te dai de gol.

extenuat. întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotarîse ca nu este ceva prea grav. iar noi gata sa-i suflam si sa-l scoatem din toate încurcaturile. colegul Simulescu Valeriu îsi îndreptase notele aproape la toate materiile. Trei dintre cei chemati vin la catedra cu caietele în mîna si se aliniaza. ni se si cam acrise sa-l tot vedem în banca. dupa vechiul sau obicei: . si-l ascultau cu cea mai mare indulgenta. fara însa sa spuna ceva. Parca am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici. care era prea obosit si plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase. întrucît aceasta parte a înscenarii ne revenea noua. iar figura finala i-am facut-o tot . în scurta vreme. prefacîndus e ca-l asteapta pe al patrulea. Al naibii Simulescu a avut noroc sa-nceapa seria tocmai cu el. sa-si compuna o privire de vitel care merge la taiere. ne -am hotarît sa-l lasam din brate si sa i-o coacem. Profesorul Dinu îsi ridica ochii spre ei si-ntreaba mirat: . A cazut si Înduiosat la ce i-a vazut a început sa-l si-a luxat piciorul. ca sa scape mai repede. acuzîndu-l de ingratitudine! Si cum. don' profesor! Nu poate sa stea în picioare! culme de starea nenorocita în care se gasea Simulescu. fara sa se astepte la u n raspuns afirmativ si dispusi sa-l examineze cînd va voi el. mai ales dupa piciorul întepenit. ca sa mai poata raspunde cu suficienta seninatate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Ramasese stabilit ca-si luxase piciorul drept din genunchi. Simulescu si-a jucat rolul de invalid cu o deosebita arta. fara sa mai treaca ceva prin prisma judecatii lui. Toate mergeau struna. prefacut. în afara de asta. raspundea în mod automat tot ce i se sufla. si fratii începusera sa cam murmure. dar ca va trebui sa stea asa cel putin o luna. Mai ramasese Istoria si Chimia. ca sa-nceapa examinarea. Nitescu Va-sile. numai ca Simulescu îsi cam uitase de obligatiunile lui cotidiene. profesorul întrebe. ca era strîns bandajat . Asa ca. A facut laudabi le eforturi sa se ridice. Oprea Gheorghe si Simulescu Valeriu. ca apoi. . Te doare? Ce-ai facut? Cu ce medic te tratezi? La acestea raspundeam mai mult noi decît Simulescu. Erau însa cît se poate de impresionati cînd aflau ca bietul baiat. desi bolnav. aruncat demonstrativ afara din banca. adica pîna se încheia situatia pe trimestrul al doilea! Toti profesorii îl întrebau pe Simulescu daca este pregatit. Sa pofteasca domnii: Negulescu Petre. a pregatit totusi lectiile. Simulescu nu mai învata nimic.Ora de Franceza cu Aurel Dinu. Pentru el. în legatura cu bufetul. cup iciorul întins. cel mai milos dintre toti profesorii. . orice raspuns venit din sp ate era bun si-i da drumul.

înainte de a raspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. bazîndu-ma pe faptul ca Simulescu repeta ca un papagal tot ce auzea. Cine nu era crestin în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu. .. domnule Simulescu? Cum poti sa debitezi asemenea ineptii. Era un tînar foarte cumsecade. ce e cu Papa? . . care . dar di n nefericire s-a prapadit peste cîtiva ani din pricina surmenajului. ca i-am suflat suierator. bineînteles. fara sa mai cugete daca e bine sau rau. ce mi-a venit. de se cutremurau bancile. Costin. În spatele lui Simulescu.eu.. Profesorul. nu sti u. raspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. dirijat de mine. cu atîtasenina na ivitate? Papa nu era crestin?!.Nu era crestin! Un hohot de rîs a rasunat în clasa. fa-te sanatos urgent. fusese elevul lui Iorga.. ca ne-am saturat de chiulurile si fitele tale. Cum. ca de mere acre! A-ntarcat balaia! Si i-a prins bine. tot din banca. Si-a întors spre mine o figura plouata si plina de repros: iar eu i-am spus printre dinti: . Papa nu era crestin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pitigaiat si cu o siguranta de papagal: . Îti dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa. ma facusem mic si nevazut ca sa-i pot sufla cît mai bine. domnule? Dar oricît de indulgent as fi. Ei. bine. Papa nu era crestin! . la gîndul celor c eaveau sa urmeze: . abia stapînindu-mi un rînjet mefistofelic. convins ca nu fusese auzit: . Dupa primele întrebari la care Sirnuleseu a raspuns struna. profesorul i-a pus urmatoarea întrebare: . capul crestinatatii apusene.. Alta data sa judeci mai bine. ca Simulescu. nevenindu-i sa-si creada urechilor. domnule? a întrebat profesorul stupefiat. Si unu este prea mult. la care Simulescu a repetat cu candoare.) Si cum Simulescu astepta cu nerabdare raspunsul din spate. de frica sa nu-i mai suflam cine stie ce trasna i. Cum. Baiatule. Si l-am facut de basm! Îi venise rîndul sa-l asculte la Istorie. Papa! .

domnule subdirector! . si izbucni: . deodata a încremenit.. logaritmi. ca sa-si arate totusi autoritatea . fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastica. îsi vedeau de lucrare înainte: deschideau niste cart i ce le aveau pe masa. A deschis usa în cet si. tocmai la o teza de Matematici. s-a apucat sa citeasca si sa raspunda cum tre buia. apoi scriau în caietele de teza. S-a uitat sever la profeso r. de Germana. se poate una ca asta?! Nu vedeti ca elevii copiaz a din carti în fata dumneavoastra? Profesorul surîse îngaduitor si raspunse amuzat: . imperturbabili. dar . si prima ora de curs. chiar în legatura cu materia de învatamînt. de reparatii. era doar subdirector. cînd si cînd. înainte de vacanta. * Pe vremea noastra: Muzica. cel la care se facea scandal mai mare. A nimerit la clasa a VIl-a reala. întrucît foarte multi dintre ei nu aveau la baza lice ul. foarte inimos si bun gospodar. nu? . Asta era prea mult! Subdirectorul nu se mai putu abtine în fata acestei impasibilitati a profesorului de Matematici. acesta statea pe catedra linistit si privea pe deasupra bancilor. si mai ales numai din capul lui. Subiecte de conversatie cu elevii se gaseau dest ule. Bine. era Carol Fischer. ci numai gimnaziul si o scoala de specialitate. numai bunavointa sa fi fost! Dintre toti profesorii. Si-n cele din urma a scos-o bine la capat. nu de profesori. Caligrafia si Gimnastica erau socotite "dexteritati". dupa vacanta de iarn a si de primavara. cu tropaieli de p icioare si rîsete interminabile. Într-un timp. si probabil si la alte licee cu profesori cumse cade. curatenie etc. poate si pe . domnule Stoicescu. El se ocupa mai mult de administratia liceului. dar sa-i învete pe dinafara! * Era o traditie la liceul nostru. logaritmi. se uitau în ele pe îndelete. ca ultima ora de curs. Sînt logaritmi. Desenul. A mai privit înc a o data la elevii care. sa nu se asculte. mai intra si prin clase la anumite ore de învatamînt. însa fara o prea mare cultura generala. slab profesor.sa-l faca de rîs si la alte materii.. mustacind uimit si enervat. Odata însa s-a facut de pomina cu aceste mici si nevinovate inspectii pseudodidact ice ale lui. bine. iar acei care predau aceste discipline de învatamînt purtau denumirea de "maestri". Dar bine.

pe undeva prin fund. Se hotara ste sa se culce cu capul pe banca. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedra pe vreunul care stia nemteste din familie. Fischer. A sosit de l a niste rude din Focsani chiar în noaptea trecuta si nu mai poate de somn. Fischer facea spirite slabe. rîdeau cu hohote. iar elevii îl duceau cum voiau ei. Noi scriam traducerea pe maculator si trebuia sa scoatem cuvinte acasa. În asemenea împrejurari. nici pomeneala. sau care venise de la Evanghelica. conveniseram cu cestorul. Toti asteptam sosirea profesorului c u multa voie buna. Prima ora de Germana dupa vacanta de iarna.30 de cuvinte nemtesti. pusa în caiet. sa faca scurta la mîna de atîta "gimnastica'! În mod automat. venind în clasa. ajunsesem în clasa a VI-a. numai pentru placerea de a face galagie. cînd rostea cuvîntul în româneste. la cap! Ajunsese într-un timp. desi îi pare nespus de rau ca nu va lua parte. mai ales cînd. întreba cuvinte cam de felul urmatoarelor. judecata era scurta. gasea vreun baiat afara din banca. care ne fusese dascal de nemteste din cursul inferior. si nu stiam ma car sa scriem cu litere gotice. asa cum s-ar fi cuvenit. cum ar fi trebuit. Chiorul este mort de oboseala si-i vine s-adoarma de-a-npicioarele. dar baietii. iar la "das". Bineînteles ca rareori se-ntîmpla ca vreunul dintre cuvintele înregistrate pe foaia volanta sa figureze si în bucata de lectura pe care urma s-o traduci! Ca sa nu ne-ncurcam la articole.ntru ca nu stia prea bine româneste. mai ales cînd era vorb a de traducere. fiecare elev stia bine cam 20. ca la "der" sa tina mîna pe caiet. Cuvintele stiute variau de la ele v la elev. Habar n-aveam de gramatica. respectiv CiureaStapînu l. îsi tinea mîna în pozitia indicata deregia cvatei situatii didactice! Asa încît. la rîsetele care se stia ca vor veni. si-l punea sa trad uca bucata. la "Wilhelm Tell" de Schiller. de vocabular. nu profesorului. Datorita acestui fapt. pe care le scria pe-o foaie volanta. la "die". la falca. pe care însa îl prezentai castorului. Se supara însa deseori. ace asta muncadidactica o îndeplinea seful clasei. Ieseai la lectie cu caietul de cuvinte. . pregatiti de rîsete si galagie. bietul Ciurea. Fischer se plictisea sa te-asculte cuvinte. prefacîndu-se ca le gusta si se amuza într adevar. stia ca sîntem "clei'' la materia lui.

îl asculta verbe neregulate sau declinari. vot de blam pe c are si-l da singur. cele mai multe nu aveau nici o legatura cu textul piesei: . Leopardul! . articole si adjective. te punea sa-i declini urmatoarele combinatii de substantive cu pronume... mogarale! Daca nu te-ntreba verbe. fie ca o scriai în carte. ce mai astepti? De bine. înainte de a-si pune capul pe banca. continua: doi. pentru ca el stia ca habar n-avem de aceste chestiuni gramatical e. macar de haz. Der Leopard! . de rau. Foaia! (mîna la cap). ma.. Amurgul! (mîna ia falca). i-a spus lui Löbel Harry: . a germina. Herr Lehrer". îl tragea pîna la catedra. calul meu cel alb. si. ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe. fara sa astepte sa deschizi gura macar.. Ajunge! Traduce. dupa vacanta de iarna. ca sa ne pedepseasca pe toti. atunci cînd vrea sa ne încuie. care nu se gîndea niciodata la cuvintele pe care le-asculta cestorul. cu ciocul ascutit subtire! Cînd gasea însa vreun baiat afara din banca sau îl supara vreunul în cursul lectiei. la care . spunea: . a cuace.dintre care. printre rîndurile de tipar.. Der Lehrer! . cu litere gotice! Curios este faptul ca. ci era multumit s-auda ca elevul raspunde la-ntrebare. si la revedere. Palaria mea cea rosie. odata. A falfai. desi toti stiam exact ce ne da sa declinam sau sa conjuga m. iar el. ca un papagal. acuma. cu un creion "Hardmuth" nr. le lua de la început si le repeta. de elev care a învatat la Germana toata ziua. Boghici Constantin i-a raspuns: "Aufwiedersehen. facut iarna p efrig. a coace" etc. doi si la revedere. îi punea nota rea si-l trimitea la loc! În aceasta prima ora de Germana. ca sa se mai odihneasca de drumul greu. automat.. pîna cînd Fischer. de parca ar fi pus aceeasi si aceeasi placa de patefon: . fie ca ti-o suflau b aietii. La care se auzea raspunsul sigur. ascultîndu-ne declinari sau conjugari . sa-i raspunda cum trebuia pe nemteste "a fîlfîi. Profesorul! (mîna pe caiet). nu s-a încurcat: . De fiecare data întreba în mod invariabil. toti erau convinsi ca ne vom distra "gras" si ca vom rîde cu lacrimi la ora lui Fischer. Chiorul s-a aranjat în fund. nu învata nici unul. Pe cel prins afara din banca îl lua de ureche. stiind dinainte ca n-ai sa raspun zi: . fratele meu cel mic! si. . traducerea mergea: fie ca o învatai de-acasa. 3. a germina... avînd de fapt o reprezentare grafica în asociatie cu textul german. Das Blatt! Si asa mai departe. Die Dämmerung! . mogarule. se-nfuria si ne pedepsea. .

zicîndu-i: . aici. ghinion. tobele si trandafirii mîncati de sarbatori. Chiorule.. de unul singur: . ba.. Sa mai pufteasca si buierii: Cohn Zalman. haaaa! Clasa. ha. lasa. si-odata. si Condurateanu Vasile! Statistica imediata: 2X3=6 în total. ca-ti fac eu se mn cînd o fi de rîs! Nici n-a atipit bine Chiorul. încremenita o clipa. bate cu mîinile-n pupitru si-ncepe sa rîda ca un scos din minti. ha. si "la revedere. Aha. din prima lectie de dupa vacanta. între banca si catedra. cînd aude ca-l cheama pe Chiorul la lectie.. n-a mai tinut seama de t raditia de armistitiu. c asa rîd si eu! . si mai ales cum pretindea el. Ha. Harry. Bine. dom'le. ha.. dar Fischer. a dat d e Zanescu Stefan afara din banca. aici.. mogarule. n-avea grija. ca Fischer a si intrat pe usa si. înfuriat ca n-a fost asteptat în ordine. tu culca-te acolo. cînd o fi haiul mai mare si s-o rîde mai vîrtos. ca nu stia ce sa creada... aici! A fîlfai. si Dinulesc uStelian! Löbel. la Focsani! Fischer continua: .. asa c um se cuvenea unui profesor. a germina. dupa conventia facuta. fa-mi si mie cu cotul. linistit.. se zapaceste si-i face semn cucot ul în coaste: .. ca se rîde în clasa. a cuace. Sa pufteasca buierii: Azimioara Ion.. doi si la revedere! Asta n-ar fi fost nimic. izbucneste într-un rîs . sare-n sus în banca. aici. în familie. Bineînteles ca scena la care ne asteptam s-a repetat si de asta data: l-a luat pe Zanescu de-o ureche si l-a dus la catedra. Chiorule! Chiorul crede. Ba.. Boroianu Ion. si a-ncep ut sa asculte: . mogarilor!" Chiorul dormea sforaind usor si poate visa la caltabosii. Constantinescu Teodor. în linistea aceea mormîntala..

* Scena ce urmeaza s-a repetat de multe ori de-a lungul celor opt ani de liceu. Ce. vadit indispusi. toata întîmplarea a fost povestita Barosanului.. ce mina de aur este inima Barosanului. Avea o haina întoarsa. dupa oare a strigat cu aroganta: . am fost în acelasi gînd exprimat de Ciurea: . dupa diagnosticul lui Fischer. . la sfîrsitul or ei! Cum era fatal. de unde s-a întors ca sa ne salute. Parca acelasi fluid electric a trecut prin inima si creierul nostru. si. cu cererea categorica de a-l elimina pe Chiorul care. . fiind elevi silitori. stiind.. fara sa paraseasca banca. pecare nu-l prea bagam în seama si care n-avea numai grija învataturii.nemaipomenit. am de luat poimîine de la niste meditatii. Slabeste-ma cu astfel de milogeli! . Nu pot uita însa ziua aceea în care noul subdirector. baiat de tîmplar. Barosanul a înteles si a aranjat lucrurile în asa fel ca toata lumea sa fie multumit a. fara dare de mîna. E pacat sa pierd doua zile de explicatii.. cu glasul întretaiat: . amînati-ma numai doua zile. Si-a strîns cu grija cartile într-un ghiozdan de pînza gri.. mogarule. a venit în clasa cu o lista în mîna si a început sa citeasca un întreg pomelnic de elevi. Domnule subdirector. însotit de casierul liceului. cu variantele respective. si unuldint re cei mai buni elevi din clasa.. a îndra znit sa spuna. ci m ai dadea si meditatii. abia atunci. va rog. fara nici o exceptie. cu asentimentul directiunii. cu figurile radiind de bucurie. Si-atunci. cu sila. i-a spus adevarul.. si s-a îndreptat încet înspre usa... Lasa discutia si pleaca imediat! mîrîi subdirectorul fericit ca poate sa-si aratea utoritatea macar în astfel de împrejurari. ca dealtfel si noi toti. va rog din suflet. roasa si peticita la mîneci si coate si un pulover lucrat din ramasite de lîna. toti. S-a ridicat si. dar t oti. ca sa-si poata întretine frati mai mici. . dadea semne de al ienatie mintala! Chiorul.. ai înnebunit?! Ia sa puftesti cu mine la Cancelarie. altii. toti am fost mai atenti la înfatisarea lui Pîrvu Dumitru. alene. pe care Fischer cît abia poate sa-l stapîneasca. ca noi. ca li se ofera prilejul sa "chiuleasca oficial". Cei cititi sa paraseasca clasa imediat! Sînt eliminati pîna vor aduce banii de taxa! Si-atunci au început sa se ridice: unii.. Printre acestia era si Pîrvu Dumitru.

De ce sa plece. .. Cînd si-o termina facultatea si-o încasa prima leafa. . la trigo ane sau lacornuri. Atunci. Ora a treia. seful clasei. sa stiti ca mi-a placut! Ideea pe care ati avut-o va face cinst e. de ce n-ai plecat? Aci. doar adineauri. la limonada. .. . te rog. . .. Pai.. raspunse Ciurea sec si îsi vazu de treaba. . Ma iertati ca va contrazic. .. Dar de unde ati strîns atîtia bani pentru taxa lui Pîrvu?! . . Cum asa.. Ciurea-Stâpînul. Ba da. . .. . cînd subdirectorul trecu în inspectie sa vada daca nu cumva vreunul din cei eliminati s-a întors l-a gasit pe Pîrvu stînd linistit în banca si citind. dom'le subdirector? ... arata-i. stiti ce m-am gîndit?. Mai baieti. Ce parere aveti? .. . Bravo. Putin regim nu ne strica. domnule subdirector! .. . în rîsetele noastre pline de o nemaipomenita satisfactie. Hei. * La ora de dirigentie ce-o aveam chiar în acea zi. dar a platit-o! .. ne-am gîndit ca n-o sa fie prea mare lucru sa renuntam si noi pe ziua de astazi la sandviciuri. dumneata. . rata de 500 de lei achitata astazi! . ma scuzati.. Ce. Poftiti. ridicîndu-si sprîncenele-i stufoase în chip de accent circumflex. Adineauri. . Asa!.. . . . ala cu milogeala. ca eu nu stiu nimic. . baieti. interveni placid: .. . .. . domnule diriginte. .. nu e acum! Pîrvule. faci si dumneata pe niznaiul? Pentru ca n-a platit taxa! . . n-ai înteles ce ti-am spus eu acum doua ore? .. Cum asa? facu subdirectorul cu adînca mirare. Barosanul ne-a spus vadit impresionat: . s-a ridicat Ciurea. . domnului subdirector chitanta.

Simtea o deosebita placere cînd putea sa ne încondeieze. ce ea ce ne indigna si ni se parea strigator la cer. Explica prost. Niculescu-Brailiteanu.. o profunda antipatie. nu numa i ca fizic. si probabil si a celorlalte clase unde Plopeanu preda . pentru ca în anul urmator a fugit de lazaristi. iar regulamentul scolar prevedea ca m . ca atunci multe s-ar fi schimbat si educatia noastra n-ar fi avut de suferit. Admirabil!. dupa uriase eforturi.Pîrvu ne-a fagaduit sa ne invite la o masa la "Buturuga" din Cismigiu! Clasa rîse usor. se prezenta grava. iar Barosanul adauga: . bieti elevi? Nu aveam libertatea de a ne alege dascalii. iar la Fizico-Chimice eram cazuti! Cîtiva eram amenintati chiar cu repetentia. deacasa.. cum se zicea ca fuge dracul de tamîie! Situatia clasei noastre. gîndindu-ne la farmecul stiintific al orelor lui Brailiteanu! Dar ce puteam face noi." pe trimestrul al III-lea. Cu toate ca nu ne facea lectiile cum trebuia si ca experientele îi reuseau rareori . Numai ca va rog sa nu uitati atunci sa ma invitati si pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a. nu se pricepea sa faca experiente. ne cerea sa-i descriem toate experiente le pe care el nici nu se gîndise sa ni le faca macar! Bineînteles ca în aceste conditii sentimentul de capetenie pe care-l aveam pentru acest om era. dar si ca pregatire stiintifica. Nenorocul lui era ca anul trecut îl avuseseram profesor la Fizico-Chimice pe Gh. si asta. Cu cît dezgust si dispret îl urmaream pe Plopeanu. ceea ce-i atragea nenumarate ironii din partea noastra si aveam impresia ca tot ce spune învatase ca un papagal . Fizico-Chimicele. ne pretindea totusi sa-i stim tot ce e în carte si. Un om cu o figura plina de rautate si cu un suflet asemanator.. vorba vine . si mai multi de jumatate din clasa aveam note rele la Fizico-Chimice. pentru ca profesorul avea intentia sa ne dea media "rau.. bunicele chiar. la Chimie. ne-a venit un profesor suplinitor înalt si slab. printre altele. Ciudat era faptul ca multi dintre noi aveam note de trecere la toate materiile. ca elevii din Japonia. de la orele c aruiaplecai cu lectia învatata. ci dimpotriva! Asa. a trebuit sa înghitim si l-am suportat pe Plopeanu un an. unul dintre cei mai buni pedagogi în materie.

ca nu-i reuseau decît foarte rar. cum îl porecliseram noi! Aproape ca nu fusese ora sa nu faca cîte una boacana. pe trimestrul al III-lea. cel mai bun coleg al meu din liceu. Ce doresti. . .. covrigul trebuie sa fie simplu sau cu susan? O eruptie de rîs îi acoperi cuvintele pline de observatii pe care mi le adresa.edia "rau". . . în afara de respectiva notare în condica clasei. ce plin de amaraciune priveam Cismigiul pe ferestrele laboratorului. . dar cu toate acestea. . Veti avea astfel imaginea. în aceste zile de mai verde-auriu. (În acel an se dadeau calificative. luati dumneavoastra un covrig si înfasurati-l cu sfoara. însa dusmania cea mare a profesorului ne-o atrasesera sotiile nenumarate pe care i le facuseram în d ecurs de un an de zile.. nu note. si cu cîta duiosie ma autocompatimeam ca nu voi avea fericirea sa ma bucur de odihna unei vacante linistite. Ca într-un jurnal cinematografic. . . eram într-o situatie asemanatoare: insuficient pe întîiul. indiferent la ce materie. . insuficient pe al doilea. . ... Ah. începura sa mi se depene în mintea chinuita de griji toate nazdravaniile fîcute "Chimistului". Si avea bietul om dreptate. . atrage dupa sine repe tentia. va rog. . . . spuse el. cît si eu. Ca sa pricepeti mai bine înfatisarea acestui inel.. Chimistul cauta cu lumînarea ocazia sa scape de experiente. . domn ule Bajenuaru? Ridicasem mîna: m-am sculat foarte cuminte în picioare si l-am întrebat cu cea mai mare seriozitate: . Domnule profesor. . Cu acel prilej m-a luat la ochi. si vreo doua trei no tari cu "rau" pe al treilea! Aceste note proaste se datorau în buna parte nestiintei noastre. Odata ne explica la Fizica despre Inelul lui Gramm. .) Atît Ionas Moscu. . . spre marea satisfactie a clasei si spre usurarea sufletului no stru. . . . .

. dar zadarnic. .. . ca am îndeplinit toate conditiile necesare pentru ca experienta noastra sa reuseasca pe deplin. de parca-i era frica sa nu-i sarpan ochi! Pe trimestrul I. domnilor. ca experientele de electricitate nu reusesc atunci cînd afara e umezeala... Dumneavoastra stiti... es te numai si numai din pricina timpului urît de afara.. ca de obicei. dom'le! Uite. Daca experienta nu ne-a reusit însa. . ne dadu urmatoarele explicari suplimentare: . . mîine asa. ... iar el prinsese un necaz înversu nat pe cîtiva dintre noi care nu-i dam pace niciodata... ba! se apostrofara baietii între ei. .Se ferea cînd punea cîte-o substanta în eprubeta.. conform instructiunilor primite de la profesor. A frecat el electroscopul. Taceti. si asteptam sa se stinga lumina. cum se misca! Aaa! Haaaa! . . si nu numai laelectr icitate. La una din lectii. prefacîndu-se seriosi: . a facut ce s-a priceput. trebuia ca foitele de metal sa devieze. Ne luaseram de mîini. Mult s-a mai rîs si la experienta cu electroscopul. ca sa ramînem în întuneric complet. . se impresioneaza electroscopul! . cu o mutra radioasa. .. .. Pentru ca experienta sa fie considerata reusita. S-au miscat. abia abtinîndu-se de rîs.. baietii bagasera de seama ca profesorul nu stie sa faca experiente si-neepusera sa-l cam ia peste picior. încerca el o "captatio benevolentiae". . el... Sst! Tacere.. ca daca vorbiti. . începura sa strige. Asa a dus-o ilustrul dascal cu experientele mai tot timpul. .. nu-i reusisera. . baietii. se trasesera obloanele... dar si la "magnetism" motiva ca e umed afara. Cum afara era umezeala si burnita. . si d-aia nu-i iese experienta cum trebuie! Azi asa. . . Toti elevii ne ridicaseram în picioare si ne tineam de mîini: prin noi tr ebuia sa treaca un curent electric. domnilor! se-nfurie el. foitele ramîneau la loc! Atunci. .. . ca sa se poata vedea scînteile electrice. . Ati vazut. trebuia sa ne faca o experienta foarte frumoasa si interesant a cu "butelia de Leyda'" În laborator era întuneric. . facuse nu stiu ce experiente la "Electricitatea statica" si..

si care reusisera pe deplin.. un student eminent. Cei cu inima româna" Din pacate. domnul Eduard Slavcovschi. Am sa va scad nota la toti cu doua puncte si am sa va elimin. . pentru ca profesorul a aprins lumina s i. ca n-aveam nici noi chef întotdeauna de pozne. ... care aveast ersul rol de a pune la dispozitia profesorului aparatele si substantele necesare pentru Fizico-Chimice. . . . întrucît experienta.Dar nici nu se stinsese bine becul. Ni se parea tare ciudat si ne uimise grozav faptul ca domnul Eduard. ridicîndu-ma în picioare! Mai ales ca e o vreme splendida.. ... deodata. nu reuseste sau nu poate sa reuseasca. . a strigat: . spre deosebire de profesor. cititi experienta din c arte! . nerusinatilor! Stati linistiti. . care ne facuse întîmplator si cîteva experiente laune le lectii .. . din cutare cauza!" Preparatele pentru experiente i le pregatea laborantul liceului. Chimistul nostru facea ce facea si gasea cîte un moti v binecuvîntat ca sa ne spuna: "Luati mai departe cutare lectie. . .. se auzi un cor care lar fi pus pe gînduri pîna si pe batrînul nostru profesor de muzica Mos Costescu-Coana Batista! "Hai sa dam mîna cu mîna. . . dom' profesor! ripostai eu. ca. na reusit. ca altfel renunt la experienta! . scandalizat la culme. .. Era un motiv în plus ca sa n-avem nici o stima pentru pregatirea lui stiintifica s i ca . St ai jos. sau iesi afara!. caruia îi reuseau din an în pasti. . . din cinci în cinci . .. si. foarte frumoase. interesante. Chiar daca eram linistiti si-l lasam sa-si predea lectiile nesuparat. corul n-a mai putut continua. E pacat sa renuntam si la asta. Nu-mi pot face experientele din cauza dumitale. Pentru ca sînteti necuviinciosi. . Iarasi dumneata? tipa el. . ca prin farmec. se pricepe sa execute experientele eu atîta succes.

. Îmi sufla. dati-mi altceva! .sa-l luam în rîs de cîte ori ne dadea prilejul. odata! Stii? . ce altceva? Dumneata n-ai idee de chimie organica. de parca n-as fi fost la lectie. . Glasul taios al profesorului ma trezi brusc din reveria în care cazusem. si mi-ati pus "rau". ca profesorul se hotarîse sa ma lase corijent. De ce zîmbesti. Începui sa tusesc. . N-o stiu p-asta.. îmi îndreptai gulerul tunicii. Hai. . mai curînd chiar decît asteptam. de cîte ori nu-i reusea cîte oexp erienta si se scuza. don' profesor! El se-nrosea si ne-arunca niste priviri asasine. Necazul cel mai mare i-l provocam profesorului cînd. . îi admirai albastrul frumos ca ce rul senin. . ca nu mai ramasesem corijent niciodata pîna atunci: dar. desi m-ar fi mîhnit foarte mult. Atunci ma hotarîi sa ies. . . cu toate ca aveam note bune la toate celelalte materii! Si slaba speranta de îndreptare cu atîtia "rau" în oral! O palida licarire mi-o mai da viitoarea teza! . .. . din care ma trezi din nou glasul taios al Chimistului: ... avem acetilena.. sinteza acetilenei! Eu luai creta de cap si-ncepui sa-i jupoi hîrtia. invocînd diferite motive.! Hm! Carbon hidrogen 6! CH6! . . Ma cuprinse o toropeala dulce. îi citii cifrele încet. Da. Îmi aminteam de alte lucruri petrecute tot în clasa. Si acesta se ivea deseori.. îmi privii numarul de ordine de pe mîneca. dar. Sa-l chemam pe domnul Eduard.. . ci la fotograf. domnule. Asta. odinioara. în urma notelor obtinute de mine pe trimestrul al treilea. ca sa-mi treaca timpul si sa-mi pot rascoli amintirile în legatura cu chimia organica si mai ales cu blestemata de "si nteza a acetilenei". Sinteza acetilenei? . . noi îi spuneam.. si clasa... Hm! hm! Avem. la care noi raspundeam cu surîsur i angelice! . Si asta n-arfi fost nimic. El eradesperat. domnule. Cum? . Ce altceva. si-ti arde de zîmbit în banca! Poftim la loc! "Rau". în timpul explicatiei mele? ma întreba Chimistul. îti mai pun un "rau". Stiu!. ies. . Daca nu iesi. domnule. don' profesor. rînjind binevoitori: .. si-n cele din urma îmi aruncai ochii spre Mos cu. . dar n-auzeam nimic.. . . . * Eram sigur si eu. zic eu.. m-ati mai ascultat si lectia trecuta. puteam saramîn repetent chiar. Bine.. Poftim la lectie! .. vream sa zic. don' profesor. . 1282. . Ia vorbeste dumneata despre "sinteza acetilenei"! .

cu cinci minute înainte de a suna. Asta. Ma apucai serios de carte si-nvatai într-o zi si o noapte ce nu-nvatasem în doua lun i de scoala. Apoi. dupa ce ne-a izolat. noi am lipsit la teza si vrem sa dam acum! Aranjaseram din vreme. Lectia urmatoare ne-am prezentat la ora respectiva si. "crema" elevilor lui. însâ. cînd a venit profesorul. Dar sfînta mai e vorba românului: "Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din tîrg". cu un scop bine determinat. mutîndu-ne în diferite parti ale salii. sa ne faca teze le dupa carte si. acum stiam chimia organica la perfectie. imediat îmi mai înmultea seria cu un "rau"! Ce era de facut? Îmi pierise gustul de sotii si nazdravanii. Dom'le profesor. Cînd s-a dat teza la Chimie. cu cîtiva dintre colegii nostri.De ascultat. bineînteles. acolo! Printre cei cinci candidati. mai era si Moscu lonas. lasînd între noi si ceilalti colegi doua rînduri de banci . daca. Mai aveam douasaptamîni pîna la sfîrsitul anului. pe care nu stiu de ce nu-i învatasem. nu-mi punea nota. ca sa vada. asa. sa ni le dea pe sub banca! Pîna atunci noi am fi facut niste teze fictive. a banuit imediat cam la ce se poate astepta de la noi. ci scriem ceva. Ca niste elevi sîrguinciosi si cu cele mai bune intentii. nu stiam. în afara de mine. însa. însa. nici prin cap nu-i trecea Chimistului! Daca mantreba ceva si-i raspundeam frumos. el ca nu stam degeaba. ca sa-mi îndrept notele. afara de "acizii-alcooli".. vreo cîtiva am lipsit... si repetentia îmi batea la usa.. de ochii profesorului. Chimistul. iam spus cu seninatate: . ne asezaseram toti în prim ele banci din laborator si asteptam în liniste sosirea profesorului si începerea tezei. si ne-a risipit numaidecît.

dar despre "acizii-alcooli"'. . a dictat fiecaruia cîte un subiect si s-a asezat în spatele nostru. peste pupaza ! Cum nu putea sa copieze si cum nici subiectul nu-l stia.. terminai teza satisfacut (era o teza buna. vazîndu-l atît de activ. Ia sa scriu eu. pentru ca profesorul. si pîna la sfîrsit nu ma lasa e i. îi spuse: .. Cu cinci minute înainte de a suna. îl fac praf! Dar. pe care-i stiam la perfectie. nici gînd.. Vazînd ca profesorul începe sa strînga tezele. ca sa sup ravegheze orice miscare. cînd habar n-aveam! Atunci ma gîndii sa fac p-ala care n-a înteles subiectul acizii-alcooli. cînd a sunat clopotelul de iesire. Un moment. din nefericire. îsi ducea mîna la frunte a gîndire. Se mai oprea din cînd în cînd. Asa. nu face sa ma vada Chimistul ca nu scriu nimic. fratii.. Moscu ce s-a gîndit: "Ma. va rog. daca n-o observa ca am schimbat subiectul. nici pomeneala nu era. fara ca odata cu el sa-i soseasca lui Moscu si mult asteptata teza fabricata de colegi! Moscu se oprise din scris. asa ca ma hotarîi sa scr iu cum m-oi pricepe! De copiat. ca sa-mi dovedeasca simpatia de care ma bucur în ochii lui. Ei. La perfectie. se asezase drept în spatele meu! Desi subiectul dat începea cu acizii-alcooli. merge? .. va rog. habar n-avea de subiectul dat. ceva ce m i-o trasni prin minte. N-aveam cine stie ce de scris. domnule Moscu. tratai alco olii. merge. iar mie. eu începui teza cu aminele.. înciudat parca de faptul ca scrie atît de neobosit: . acolo. ce e drept) la gîndul ca. dar acesta a fost. asa ca terminai repede. Trebuia sa trec acum la aciziialcooli. scrieti. cu bietul Moscu s-a întîmplat ceva cu totulnep revazut! Moscu tot mai nadajduia în teza facuta de colegi si credea ca-i va sosi ca un cola cde salvare în ultima clipa! De sosit un colac tot i-a sosit. iar cînd acesta ajunse la el.. domnilor! Bietul Ionas Moscu era disperat.. ca sa creada ca stiu subiectul. sa închei! . nimic! Ca sa mai trag nadejde la teza facuta de colegi.goale. îmi cazusera "acizii-alcooli si aminele"! Despre amine stiam.. don' profesor! i-a raspuns Moscu. Iarasi mai sta în contemplatie! Profesorul.. pe mine!" A scris Moscu de zor toata ora. se apuca sa scrie din nou. l-a întrebat într-un timp. si acum. din toa ta Chimia. zîmbind sigur de succesul pe care-l va obtine! Dar sfîrsitul orei a sosit. dar ce sa scriu. iarasi scria.

.. care banuia ca s-a petrecut ceva cu totul neobisnuit. ca nu ma uit eu la punctuatie.. va rog. adresîndu-se clasei. din Chimia organica. Punctuatia. .. Moscu. ascultati ce mai scrie: «Daca observam ca tot nu ne-a venit inspiratia. smulse teza din mîna lu i Moscu si se uita sa vada ce a scris. . ca încep sa va citesc: «Aldehidele. Duhuladevarului. va rog! Ce punctuatie?! facu mirat Chimistul. a avut la teza subiectul "Aldehdele". încretindu-si fruntea cu adînca mirare si. se linisti ca prin farmec. intrigat si indignat d e atitudinea foarte putin cuviincioasa si nejustificata a elevului sau. încerca el sa potoleasca hohotele de rîs ale baietilor.. Domnul Moscu. Nu. saracul. Mo scu. dupa cîte mai tin si eu minte . continua Chimistul. îsi strîmba buzele. La teza. Mîngîietorule. începu el.. lasa ca nu e teza la Româna! Da-oncoace. de ce. Apoi. ca atunci! . interesant si mai ales nostimsubiect.. ci la fond.. spuse: . Apoi veni din nou la Moscu. ca sa nu i-o dea. carele pretutin deni esti si toate le împlinesti"» si asa mai departe.. ascultati.. la stiinta dumitale! . va rog. dom'le Moscu! rîse acru profesorul. va rog. atunci profesorul.Chimistul îl lasa. Doua minute. însa fara prea mare graba. trebuie mai întîi si mai întîi de toate sastim la pe rfectie urmatoarele: "Împarate ceresc. care face parte. cu toata atentia. pentru ca am foarte multe pe cap . scriemîndata . sa corectez punctuatia! Lasa. va rog. Cred ca niciodata Chimistul nostru n-a fost ascultat cu mai multa atentie de cat re elevii lui. Îsi ridica sprîncenele. îi spuse m ai rugator ca niciodata: . Ei bine. "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pre .. o clipa numai! V-o aduc eu la catedra! Banuind ca nu e lucru curat la mijloc. si stia el. ca sa va citesc cîteva rînduri din teza la Chimie a colegului dumneavoastra. De data asta.. . profesorul puse mîna pe teza si voi s-o ia. dar Moscu o apuca si el. Ascultati. si trecu la altul. iata cum a tratat dînsul acest subiect de Chimie. care nu voia cu nici un chip sa-i dea teza. Pentru a trata acest original. pentru ca e foarte interesanta! Clasa.

. Unchiu-meu. stiti. Eu.. spuse Moscu netulburat si pe acelasi ton cu profesorul. l-am întrebat: .. în întregime. Eu cred. . nu exista experienta pe care sa n-o cunosc! Ba. . Moscu. Nu. . . Ma. don' profesor. iar eu stiam toata materia cum nu se putea mai bine. pentru ca nu scrisese nimic desp re subiectul dat. . confunzi Chimia cu Religia. sau "Acizii-alcooli"? Rau! Si toata teza era taiata. da' sa vedem si ce parere vor avea ceilalti domni profesori despre teza as ta! . profesor de Chimie la Universitatea din Cluj. nu cumva îl cunosti dumneata pe Plopeanu. se ridica demn în picioare si spuse raspicat: .. dar. sa vorbesti cu el.. . .. ca sa nu ne dea prilej de scandal... am mîndria sa spun ca vreo trei seri la rînd am fost meditat la Chimie de catre un profesor universitar. cum vorbea.. si sa ramîn din pricina Chimiei?! Profesorul ma ocolea acum si nu mai voia sa m-asculte nici în ruptul capului.. Unchiule. ma îngrozea. însa. cu creion albastru. stiind ca este cunoscut d e toti profesorii de Chimie si ca cei mai multi dintre ei i-au fost elevi. .. * Lectia urmatoare ne aduse tezele.. . chiar de Chimie organica. pe drept.» si asa mai departe! Dar bine. unul asa. repetentia! Necazul meu era si mai mare ca la toti profesorii aveam numai mediile "foarte bi ne" si "bine". ca vrea sa ma lase! . . Ca trebuia sa ramîn corijent era acum floare la ureche.. . care era nepotul lui Barba. Dan Radulescu. eu.. . . iar profesorul . .. . de cunoscut. Sa vedeti. domnule.. si asa. Un singur "suficient" la Latina. . venisel a Bucuresti pentru vreo saptamîna si trasese la noi. iesi repede. domnule Moscu. dar cum o sa vorbesc eu cu el pentru tine? Sa-l rog pentru nepotu-meu. pentru Dumnezeu?! Moscu. . vazînd ca partida e pierduta. .Tine". decît titlul. ca vor avea o parere cît se poate de ortodoxa! La care clasa izbucni într-un rîs si mai zgomotos ca cel de pîn-atunci. . . Da.. îl cunosc.. . îmi raspunse el nazal. sa vedeti. mocofane. ai? Nu prea m erge. a scapat cu o sapuneala zdravana si cu "ins" în teza. Iar pe teza mea erau scrise urmatoarele: Acesta a fost subiectul dat. . Nu exista formula pe c are sa n-o stiu.

. ca esti caraghios! E cea mai usoara si cea ma ifrumoasa stiinta! Ia da cartea încoa'! Adu si maculatorul! Asa.tu ce crezi? De ce n-ai învatat? . Era tare îngrijorat si el de fap tul ca puteam ramîne repetent din pricina Chimiei.. zîmbet care nu l-a parasit o clipa.. . de la prima serie. si daca n-ai sa-nveti tu toata "organica" în trei zile.. stiti toata materia anului. Este adevarat. însa. iar daca. . . . A stat bietul unchiu-meu trei seri la rînd de capul meu. fara deosebire. ne-a cerut sa descompunem în valente.. . sa -i spuna ca stiu bine si se ma examineze macar o data. amîndoi aveti media generala. . întîmplator. .. si-n sfîrsit nea spus: . ce el nu facuse niciodata. . .. chestiuni elementare. te-ajuta. tot timpul cît a d urat ora suplimentara.. . te încurcai. de s-a facut asa de cumsecade? Nu e d-a buna! Sa stiti ca a intrat în anul mortii! Pe Moscu si pe mine ne-a ascultat ceva mai mult si mai greu decît pe ceilalti. Grea Chimia?! Fugi.. ma. Tata îmi fagadui ca se va duce. . .. . Daca e greu! . . . a insistat asupra unor formule. ma. Greu?. Chimistul a intrat în clasa tacut si cu zîmbet ironic în coltul gurii. ca stiam acum atîta carte. . Întreba usor. dar m-aînvat at "chimia organica'' la perfectie! Ce folos. La ora suplimentara pentru îndreptarea notelor. si se tinu de cuvînt.. am ramas trasniti de bunavointa pe care ne-o arata tuturor. A început sa examineze si. cu el. Se vedea bine ca are de gînd sa ne dea drumul. sa nu-mi zici mie unchiule! Si asa a fost. . Sa-ti fac eu ni ste rezumate. cu formule-n regula. cînd are Chimistul ore. Ce e. . . ceea. daca profesorul meu nu voia sa ma maiascu lte? Ma gîndii atunci sa-l rog pe tata sa se duca pe la liceu. . În clasa înfiorata de o fericita emotie pluteau soapte de adînca si justificatanedumer ire de la o banca la alta: ..

sa-ti spun drept. . Vestitorii si i-a trimis cu cîteva zile înainte. însa.. E. craite. la Barba. Va rog staruitor. mixandre. unele nascute de pamîntul roditor al tarii noastre. Ma. si rezultatul acestei întrevederi. privind la bobocii de pe crengi. Va multumim. care-i si ea profesoara. cimbnrisor. ca pr ea sau facut multe arderi chimice în mine.. tara noastra. don' profesor! .. iar altele aduse de la mari de partari si aclimatizate aci. dar ne pretinde. buchete uriase de zapada proaspata îti daruiesc miresme suave si de un farmec înfiorator de dulce."suficient"! . Sa-ti spun eu atunci: s-a dus maica-mea. Cînd primavara se hotaraste sa-si faca popasul în Bucuresti. gradina cu reputatia de a fi cea mai frumoasa si cu cele mai variate specii botanice din Europa. Moscu m-a tras de mîneca si mi-a spus confidential: . Cînd a auzit Barba cum stau lucrurile s-a facut foc. gradina Cismigiu este rasfatata de sumedenie de flori. hai sa-i tragem o ra ita prin Cismigiu si sa ne racorim la "Buturuga" cu cîte-un lapte batut de la gheata. încît s-ar putea sa fiti ispititi sa suflati colegilor de la tabla! Cînd am iesit pe sala. dar nu cred sa existe vre unul mai pitoresc si mai fermecator încadrat ca liceul Lazar.. l-a facut de doua parale: ca nu stie sa explice. CAPITOLUL VIII HIP. ce zîmbesc sagalnic si parca fac cu ochiul trecatorilor maturi sau copii. brînduse . baiatule.dalii. HIP. Si daca astazi ai trecut pe aleile discrete ale Cismigiului. Dar în fiecare anotimp. Numele lor atît de fragede si pitoresti. diplomatice. paralute. peste noapte Primavara înfaptuieste minunea: în zori. parasiti sala imediat! Nu de alta. Pajistile înverzite sînt smaltate cu violete si ghiocei.. i-a mai spus ca toata clasa se gaseste într-o sit uatiecritica din cauza asta. le statorniceste pentru vecie pe covo-rul nomenclaturii horticole: tufanele. tîsnite din seva plaiurilor românesti. teîntîmpin a mirese de basm. si l-aîncondeiat clasa una. stînjenei. care este înconjurat din tr ei parti de Cismigiu. nici eu nu stiu ce sa cred! . care de-abia se-abtin sa nu-i culeaga. dar acum stit i atît de bine. se opreste în prima zi în gradina Cismigiu. cum îti explici tu transformarea subita a simpaticului nostru chimist? . si pentru ca am terminat si cu a VI-a. rînji el. la fiecare pas. ca sa ma exprim "ca la carte". ai avut satisfactia deosebita de a-l vedea azi! Asa stau lucrurile. încremenite de un vrajitor poznas . URRAAA! Nu cunosc asezarea tuturor liceelor din.. deditei. Ei. ca nu n e face experiente. pansele...

împletindu-le în baldachine. Marele privilegiu de a fi adapostit la marginea unei gradini publice. zîmbesc înduiosate parca la soaptele de dragoste. Apa lui tremura-n unde la trecerea barcilor pe sub ghirlandele batrînelor salcii plîngatoare. îti atrag atentia bobocii mîndri sau florile învolte ale trandafirilo r de toate soiurile si culorile. si mai ale s de a avea o intrare prin aceasta gradina. ulmilor si platanilor uriasi cel strajuiesc de pe maluri. de argint si de aur. pe aleile înflorite ca prin farmec. rurneneala si cîte altele. albastrele. frunze din basmele cu paduri de arama. Printre acestea.romanite. peste noapte.. brazilor si molizilor. încît foarte putini rezistau isp itei de . ienuperilor.. artar ilor. pe sub care treci înfiorat de placuta si neobisnuita emotie. bujori. sau te opresc din cale buchetele marete de liliac al b sau mov. îsi înalta trufasecrengile. ale stejarilor. Este o placere. Intri în clasa cu pieptul sagetat de bucurie. dar si strabatut de o justificata mîhn ire ca nu te poti bucura din plin de frumusetile daruite acestui pamînt din belsug si aruncate cu nemiluita în Cismigiu! Atîta nostalgie potopea sufletele bietilor lazaristi. cu alte flo ri în fiecare zi. lacramioare. întocmai unor sentinele înfipte în pâmînt pentru vesnicie. ciubotica cucului. de nuante variate la infinit. castanilor. ce parca ascund taine de nedezlegat. sa treci dimineata. cu florile simple sau bogat batute! Boschetele gingase. nu-i este harazit nici unui alt liceu din B ucuresti. mai ales primavara si toamna. sau cu frunze pale. pe care si-ar dori-o toti elevii. de parca ai trece pe tarîmul povestilor din "O mie si una de nopti"! Lacul albastru-verzui oglindeste siluetele plopilor înalti. pe care numai vazîndu-le îti amintesti de ele. ale vîslasilor trecatori! Fara îndoiala ca farmecul imposibil de descris în întregime al Cismîgiului a exercitat o deosebita înrîurire asupra atîtor zeci de generatii ce s-au perindat la liceul Lazar si a contribuit într-o foarte mare masura la dezvoltarea anumitor însusiri de ordin mai m ult sau mai putin didactic. întotdeauna aceleasi.

Nu erau supravegheati de nimeni. pla cut si mai ales sportiv! Nu cred sa gresesc afirmînd ca dintre toti liceenii Capitalei. daca ai chef! Si cum baietii. cei mai buni barcagii erau lazaristii. veneau cu duiumul la Lazar. pentru ca îi stimula o justificata ambitie: toate cupele interscolare s a fie ale Lazarului. pe lac. decît sa stai pe obanca în inactivitate. din cînd în cînd. Asa s-a facut ca prin 1926. volei. Spunînd asa. dar si posibilitati de a-ti petrece timpul usor. ajunsesera barcagii. nu înteleg sa le aduc nici o lauda. nu aveau nici macar un antrenor. cu Cioc. prin natura împrejurarilor: era firesc ca mai toti sa canoteze. sarmanii de ei. dar lucrau cu multa rîvna. în special în clasa a VIII-a moderna. caruia îi merses e faima ca este mai indulgent cu cei care nu sînt elevi extraordinari. tragea u la fitîn Cismigiu! Greu sa înfrîngi mirajul acestei gradini. aveau foarte des prilej de antrenament la canota j. dar absolut singuri. dar pot contr ibui la cucerirea unei cupe. galbene ca aurul si violete ca amurgurile tîrzii de toamna! Baietii stateau ca pe ghimpi si. hochei pe gheata etc. sau ca aveau vreo teza serioasa p entru a carei înfaptuire ulterioara era nevoie de o deosebita strategie si tehnica. si singuri. Barba se complacea în postura de proteguitor al sporturilor.a ramîne timp de patru ore încheiate între peretii clasei si. aveam elevi care . unde crengile îsi plecau fruntile împodobite de flori si îi primeau c a pe niste Feti-Frumosi autentici. si-n scurta vreme lic eul începu sa geama de sportivi: elevi de pe la toate liceele din Bucuresti. cu sute de miresme si zîmbete: rosii ca focul dragos tei ce abia le mijea în suflete. Poti sa taifasuiesti la fel de bine si pe apa ca si pe uscat. numai si numai din dragoste pentru sport la: fotbal. albastre ca seninul cerului si culoarea liceului nostru. care-ti oferea nu numai cel mai minunat refugiu visat de un scolar. nu gluma! Dar antrenamente serioase faceau baietii nostri la toate sporturile: la oina. cînd nu îndrazneau sa dea piept cu inamicii didacti cidin diferite motive: sau ca nu stiau lectia. stiindu-se buni sportivi. de pe timpuri. evadau în tinutul învecinat. în orele de "l'école buissonièrre" este mai placut sa te plimbi cu barca. rugbi. si-n spec ial de la Sfîntul Sava. pentru ca aceasta calitate a lor sa dezvoltat normal.

"Unirea-Tricolor". Echipa. Fratilor. Si daca Ghita era capitanul echipei de fotbal. dintr-a VIII-a moderna de la "Clubul Venus". ca figura oata vine în repriza a doua.jucau fotbal sau rugbi în echipe ca: "Venus". trebui e încurajata.. Griguta baiete. care ne spuneam ca. . la 3. cu surpriza! Asa ca. Era prin mai si-ncepusera meciurile interscolare. barb a e mai mare decît ciocul. Lazarul batuse la fotbal toate echipele celelalte. si din barba poti face oricînd cio c. desi foarte tineri.. niciodata barba. Meciul era deosebit de important. în definitiv. care aveau rolul bine determinat de a intimida Evanghelica. dom'le. si printre cei de la Evanghelica erau cîtiva internat ionali. decît sa mergem la sigur si sa ne facem de rîs.. bineînteles ca nu luau parte numai jucatorii. "Olympia-Club" . dar din cioc. fiind internationa li de cîteva ori. nu e asta primul meci pe care l-am cîstigat! . baietii începusera antrenamentul sub conducerea lui Ghita Draghicescu. Nea Ghita. prin urmare ea dicteaza. i-am raspuns eu cu emfaza. cum îi spuneam noi. Echipa Evanghelicei era compusa mai mult din nemti.. în afara de jocul maestrit al baietilor nostri. nu anticipa dinainte! facu el. singurul punct asupra caruia nu se întelegea cu Barba.. avea meci cu Evanghelica. iar noi ne facuseram socoteala ca. trebuia sa conteze f oarte mult si "galeria". "Nea Ghita". care juca înaintas. stai. care urma sa contribuie si de asta data la succesul Lazarului.. pentru ca ramaseserîm în finala cu Evanghelica si lupta nu era prea usoara. "Telefon-Club". ne-a chemat pe toti: . La meci avea sa vina tot Lazarul.. ca de-ai mei vad eu! . eu eram capitanul galeriei. ai grija de ai tai. Ghita Draghicescu. cei mai multi dintre ei. De cum înflorise primavara. indiferent de ce e.. Oho. care jucau la "Olympia-Club". ca era cu vreo doi-trei ani mai mare. sportiv sau nu. afara de Cioc. îl joaca galeria. ci toata galeria de scandalagii. mai bine sa ne fie teama si sa-l luam. cred ca nu mai este nevoie sa va spun ca un rol foarte important în cîstigarea unui meci. chiar daca a facut vreo figura gresita. care nu admitea alt sport decît oina. prilej de calambururi si glume nevinovate pentru noi. decît daca astepti sî-ti creasca! În dimineata zilei în care avea sa fie meciul. Pîna acum. si astazi. La meci. de parca aveam sa iau parte efectiva la joc. la Federatie unde se jucau toate meciurile pe at unci. zîmbind cu înteles. desfasura " o activitate febrila" si era atent sa nu se întîmple nimic care ar putea aduce vreun prejudiciu jocului. dupa-amia za.

toata lumea manînca dupa meci.. care iarasi nu e fluierata! Ghita îsi musca buzele. în maiouri albastre. ce-i dr ept. dar lazaristii parca sînt mai tari! Hm. Litra îl duce.. Evanghelistii joaca bine. nea Ghita! .... sa nu va cheltuiti toata energia aiurea. Asa ca la prînz. Ce mai?! . Gol! . * Meciul! Ai nostri. Atunci.. O noua greseala. nu degeaba au ramas ei în finala. c a safiti în forma la meci. alesi pe sprînceana! Ghita adusese maieurile. Hai. deodata izbucneste galeria Lazarului în strigate de piei-rosii si se aude un zgomot infernal... Arbitrul fluiera. Bine. care nu-i acorda nici o atentie.. nimeni nu se mai duce la masa acasa. Si vedeti. Jocul a început. care se vede ca tin e cu ei. pentru Lazar! . Un evanghelist se repede. în recreatie stati în banci. unul si unul. Ghita nu stiu ce-i striga. trage. si. numai incorectitudini! Arbitrul. Ghita Draghicescu zvîrle un ban în sus. si luam cupa. Hai. care întrece orice imaginatie: sînt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele. Mingea e la Traian Paraschivescu. Lazar! Evanghelistii îsi fac de cap. si jocul continua! . Barba e al nost ru! Jucatorii erau numai arc toti. Daca-l cîstigam si pe asta. halal sa-ti fie! . pe care arbitrul le trece cu vederea! G hita e nemultumit si-i spune ceva arbitrului.. de ti era mai mare dragul sa privesti la ele. da avertisment evanghelistilor. zis Litra. din pricina stat urii lui mici. Litra.. Bravo. cu guler si mînecute albe. Se joaca strîns. Sînt pe terenul adversarilor. Lazar! Ai nostri se-nfierbînta. ca la risca.. Ghita e numai ochi si picior. adversari i nostri au început sa faca incorectitudini. Unul la zero.. . se preface ca nu le observa. aproape de poarta acestora. sa hotarasca norocul pe care parte a terenului urmeaza sa joace Lazarul prima repriza. hm.. în maiouri galbene. arbitrul fluiera pre lung. S-a înteles? .. de un albastru deschis.. evanghelistii. opreste ....

. stiu eu? Toata nadejdea a ramas la Tanasica! . Si ce ne facem noi? . sa ma tina minte! . . Va rugam. ba. roaga-te de el sa te ierte. N-o sa vrea! . nu-mi mai da voie sa joc... . Va rog sa ma lasati în pace! Am sa fac cum am sa cred eu de cuviint a. . îmi cer scuze. zice Ghita. Condurateanu Vasile si Hinna Constan tin. dati-mi voie sa reiau jocul! . va rog. ma fac de rîs. Fiindca n-am avut de lucru si i-am trîntit una. turbeaza de necaz si nu stie ce atitudine sa ia. De ce a fost necuviincios pe teren? În timpul meciului se joaca. Fara el. si numai eu sînt de vina.. . ce naiba ti-a venit? ...jocul si-l da pe Ghita afara de pe teren. ca nu mi-am tinut gura.. Pai. Ghita îsi f rînge mîinile. Nea Ghita. ca simplu spectator. Pai. De. Jocul continua agitat. Ghita vine lînga noi. mult era sa mai înghit? .. Domnu' arbitru. cu o îndrazneala de care m-am mirat si eu. De ce te-a dat afara. Arbitrul nici nu vrea s-auda. ca fara tine pierde m meciul si ne gasim beleaua cu Barba! .. e în joc situatia noastra scolara. ca tinea cu aia? Ce.. . cei mai puternici din clasa. Tu încearca si-om vedea noi! Arbitrul tocmai trecea pe lînga noi cu fluierul în gura. intervenii în fruntea a vreo zece volintiri. nu se parlamenteaza. . Atunci. . Don' arbitru. Nu se poate! Alta data sa fii cuviincios. Daca ne iau meciul evanghelistii. Ghita se duce în pauza la arbitru si-l roaga din nou sa-i dea voie sa joace macar în repriza a doua. Si-acum?! . Lazarul pierde meciul cu siguranta. Poftim! Ghita spumega de mînie.! Ce ma fac cu Barba? Repriza întîia s-a terminat. si dumn eavoastra nu stiti ce consecinte dezastruoase vom avea de suportat din partea domnului director Ionescu. Nu admit recalcitranta pe teren! Un fluier scurt! Urlete de bucurie la evanghelisti: "gol. s-a egalat!".. printre care: Dinulescu Stelian. nea Ghita? . "Unu l a unu". va rugam si noi sa-i dati voi e lui Draghicescu sa joace.. asculta-ma pe mine. N-ati vazut. îi spun eu abia înabusindu-mi furia..

în urletele noastre da izbînda. dimpotriva. dar multi dintre noi am rîs p e sub mustata.. indiferent de sportul pe care-l pract ici!. cu cît au fost mai grele situatiile pr in care am trecut. . în Cis migiu.. care radia demultumire si încredere. Tanasica. ba. 1925 si 1926. ura.. s-a afirmat cu atît mai puternic. cînd a vorbit despre succesele sportive al e liceului si a prezentat publicului cupele obtinute. Lazarul a luat cupele interscolare la toate sporturile ce se practicau pe atunci: fotbal. În repriza a doua.Am plecat.. Nu stiu daca au înteles toti ce a voit sa spuna Barba. lasîndu-l numai pe Ghita acolo. sa-i mai dea si el cu gura. printre altele a spus: . ca aluzia. odata. Pentru Echipa liceului Lazar: hip. Trebuia sa-i lasam timp pentru mofturile si ez itarile de rigoare în astfel de împrejurari. tulburîndu-i lectia. întîrzîasera la ora si. departe de a fi macar rautacioasa. la o serbare de sfîrsit de an. cum nu întelegeau sa-l supere pe profesorul respectiv. Singur bagat doua "goluri". Barcagiii erau din diferite clase si de diferite vîrste. Am convingerea ca în fiecare clasa se gasesc cel putin cîte 20 de campioni posibili! Ca daca "repetitia este mama memoriei". intimidata. nu este mai putin adevarat ca si antrenamentul îti asigura biruinta în meciuri. Din zeci de piepturi a izbucnit strigatul de triumf: . Si. urraaa! Prin anii 1923. Ghita a aparut pe teren în fruntea echipei lazariste.. care. chestie de abilitate diplomatica! Dar iata ca i nterventia noastra a prins bine. Ne gîndeam ca s-ar putea ca arbitrul sa nu se simta la largul lui sa-i dea voie sa joace lu i Ghita imediat dupa interventia noastra. Toti erau de o desavîrsita colegialitate si aceasta facea taria noastra. meciul s-a terminat cu 4.1 pen tru Lazar. n-a mai bagat nici un gol.. pe la 8 dimineata. pentru ca Evanghelica. Sînt fericit ca liceul Gheorghe Lazar s-a clasat în fruntea tuturor liceelor din Bucuresti si regret ca printre concursurile interscolare nu este prevazut si can otajul. hip. Barba era tare încîntat ca liceul de sub conducerea lui detinea toate cupele la spor t. Ba. de multe ori. era foarte simpatica si mai ales foarte transparenta! * Cismigiul a fost pentru lazaristi teatrul multor întîmplari vesele. urraa. 1924. volei etc. si. rugbi. chipurile. tarie care nu s-a dezmintit niciod ata. Ghita s-a întrecut pe sine însusi. preferau sa astepte ora urmatoare de de curs. De asta data. unul. pe lac nu erau decît barci cu baieti de-ai no stri.

. lasîndu-i pe bietii baieti uluiti si spumegînd de mînie. repede. îi facura pe cei doi "dovlecari" ciuciulete. Apoi. ca va ia mama dracului?! . Daca. astia în împaratia noastra? . stropindu-l pe adversar din plin. însa.) . una dupa alta. ce destepti! Voi sa ne reclamati lu' Balauru. ca am chiulit?! Da' vo i ce cusur aveti? Parca noi nu putem sa va dam pe mîna lu' Barba! Dar n-apuca sa termine vorba. n-aveti ora. Stefan Zanescu. Dragu Henry. Îi gaseam intrusului pricina din te miri ce. Iete. voi raspundeti la ce va întreb eu! Acum. în trei barci. mai "dovlecarilor". erau adevarate întreceri de canotaj. si-o lasase piezis în apa.Cînd se-ntîlneau pe lac lazaristii din clase diferite. se dadeau chiar serioase lupte navale. Al nostru sau nu. Se vede ca naiba a vrut sa-si rîda de noi si sa ne joace o farsa. ma. voi nu stiti ca pe lacul asta cresc nuferi. ca ne-a scos în ca le o barca cu doua fete dragute foc de la Carmen Sylva. Da' ce. adica doi elevi de la liceul Mihai Viteazul. da' voi n-aveti nici un rost aici si va rog s-o stergeti cît mai repede! Frumos va sta sa chiuliti. facîndu-l sa bolboroseasca înecat ultimele cuvinte. Moscu ridicase lopata dreapta. ce cauta ti cu barca-n Cismigiu. Ce cauta vor gasi! rosti Ionas Moscu sententios si se pregati sa-i înfrunte: Ia ascultati. ma. vreun elev de la alt liceu avea nefericita inspiratie de a se aventura pe lac. Da' voi ce cautati? . înca vreo trei-patru lopeti. e lacul vostru? . dupa care isprava ne îndepartam în graba. Ce cauta. amarîtilor? Am sa va iau numarul si sa va reclam lui Balaurul (Balaurul era Ion Roman. ma. Tin minte ca odata ne-am întîlnit pe lac cu doi "dovlecari". Printre altii erau: Ionas Moscu. Noi avem ora libera si sîntem la noi acasa. . nu do vleci? Ce-i cu voi pe-aci? . directorul de la M ihai Viteazul. ca un val de apa îl plesni drept în gura. Alta data ne gaseam pe lac vreo sapte baieti din clasa noastra. Costel Manolescu s i Harry Löbel. cu maiestrie condu se. ma.

nici doua. au cerut cîtiva tapi de bere. bun lapte. vreau sa le impresionez! P-orma. o lipeste si vrea sa sara-n barca lor. Lasa. cunostinta e gat a! . Zanescu îsi ia pozitia si o porneste voiniceste înot spre debarcader. gros. cu brobo ane de unt. stai. ne-am strîns mai multi la "Buturuga" . Sistemul meu. fiti atenti. A sorbit Chiorul din el cu nesat pîna la jumatatea paharului si s-a gîndit ca e bine sa se odihneasca putin. nici una. Fetele încep sa tipe. Ca sa nu se faca de rîs prea de tot. dom'le. ce e drept. însa de unde sa mai scoti doi lei? Dar o idee ingenioasa si salvatoare strabatu creierul Chiorului. cîrmeste barca lui spre barca fetelor. . Da-le-n colo de fete. nepricopsitule. foarte satisfacute de aceast a întîmplare. care nu da gres! Ma fac admirat pentr u "sportivitatea" mea! Acum. din ce pricina nu stiu. Fanica. si rece de-ti îngheta limba! Ar mai fi baut un pahar. îsi ia avînt. ma. Zanescu ridica un picior în sus. la un loc. se departa. parca de ele comandata! * Multe si nenumarate au fost poznele facute în Cismigiu. lapte! Repede.. în hohotele noastre si mai ales în hazul nemaipomenit al fetelor. mai saracuti. urmeaza figura hoata! Si.. un mic bufet .. ti-ai gasit! . am lua t cîte un lapte batut. asa întelegi tu sa le faci curte unor fete. fraiere. dar barcile împinse de valuri se departeaza pe nesimtite si el calca. el. Într-o ora de Trigonometrie. ca de un deget. mai cu dare de mîna. în apa! Pleosc! sar stropii de doi metri. se i zbea în barca fetelor. s-a lins pe buze . lasînd asa. sistemul meu. caruia. Pai. spre desperarea lui Costel Manolescu! Noroc ca apa nu era adînca. i se facuse o sete. c-o sa cazi în apa! As. sa luam ceva: mai putin dupa pofta inimii si mai mult dupa posibilitatile fina nciareale fiecaruia. mai bau pîna aproape de fundul paharului. îmbrac at chiar în ziua aceea cu un costum nou. Unii. racorit o clipa de. inspirîn dule frica?! . cei cu pungile usoare. ajungea pîna la brîu. a comandat tot un lapte batut. ma. altii. la debarcader. Cu noi era si Chiorul. Ma. ca ne stropesti! îi tipa Costel Manolescu. de-ar fi baut si lacul Cismigiu! Cum facea parte si el dintre noi.Zanescu n-are de lucru si-ncepe sa faca figuri cu barca lui. . lopata repede. bine ma.. se ridica în picioare si se prefacea ca e gata sa cada -n apa.

nu cred ca de la noi.. te rog. Musca se zbatu cît se zbatu si-si dete obstescul sfîrsit sub privirile ucigase ale calaului. Ia-l d-aici. pe care Chiorul l-a baut cu o pof ta si mai mare decît primul. Vorba e: cinemi mai face cinste cu unul. s-a întîmplat. daca ai sa faci vreo smecherie! . nu? .. va aducem altul. dom'le. lasa-l aici si adu-mi altul! Mi-e frica. Ce sa se-ntîmple. o musca moarta în lapte. vara. ca alte cuvinte. . vine! se auzi vocea amabila a chelnerului.. Si l-a baut si pe al treilea. ca mi s-a facut rau! Sa vina patronul! . fara sa-l platesc? . oferit de Matei Paunescu. dar mai repede! . Ti-am comandat un lapte batut. Nu. Scuzati. din greseala. Cum. si cît ai clipi o prinse si o arunca în restul de lapte.. hei. . Sa te vad! Ochii Chiorului lucira de bucurie. Vine. Mai.. Ce va priveste? Vorba e: ma credeti în stare. scuzati. dar Chiorul sari în sus ca ars: . Eu. beau un pahar pe gratis. puse mîna pe paharul cu musca. lapte cu cadavre de insecte. strigînd: . cum. va rog. Ce-ati comandat. Foarte discret îsi facu mîna dreapta cupa. compunîndu-si o fata de om scîrbit la culme. eu va spun ca mai. ce sa se-ntîmple? Se poate una ca asta? Sa mambolnavesc de stomac? Vine omul sa ia un lapte si. în ha zul tuturor. sa-l ia. chelner. daca ma tin de cuvînt? . s-a-ntîmplat. Chiorule?! . va rog? . ma! îi raspunse Matei Paunescu... sa nu mi-l aduci to t p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras... necum.Apoi îsi roti privirile în jurul nostru si spuse: . scuzati. . poate ca de la laptar. ochi o musca ce bîzîia pe lînga pahar. ca alta data nu se mai întîmpla! Si chelnerul. Chelner. stiti... .. serviabil. Nu va suparati. Pai. vreti sa vedeti cum mai beau eu înca un lapte batut.. Ma rog. E-n regula! zise Chiorul si. batu în masa. si dumneata mi-ai adus si o musca. coane. ca e curateni emare.. poftim încoa'.

Si s-a hotarît ca pe Zeus sa-l interpreteze Ionas Moscu. era si "imitatul". si Barba planuise o serbare impresionanta. Dupa ce s-a stabilit sa se joace o scena din actul al III-lea. Asupra acestui din urma punct al programului avea sa hotarasca profesorul de Limba româna de la sectia moderna. vorba sa fie. din recitari. o serie întreaga de actori de la National. unul dintr-a VII-a reala. mai ales. dupa multe peregrinari si încercari facute în celelalte clase. chiar în clasa noastra. A venit cu piesa si ne-a pus sa citim pe cîtiva dintre noi ca sa ne-aleaga roluril e. Stroe. care citea foarte frumos. specialisti în "materie". eu. zeii didactici. spre marea satisfactie a colegilor certati cu literatura. Treaba mergea bine: în doua zile stiam rolurile pe dinafara si acum faceam repetitiile fara text. spirite "ceva mai pozitiviste". sa nu fie ascultati. decît la real. Peste o luna urma sa se sarbatoreasca 65 de ani de la înfiintarea liceului. N. în orele de Limba româna. care avea si rolul cel mai mare. ca putini profesori. Avram Todor. Dar la una din repetitii s-a petrecut un fapt care avea sa-mi sporeasca faima cu m nu ma asteptam. coruri si orchestra. profesorul nostru de Româna. Repetitiile au început imediat. unde erau. porni în cautarea interpretilor. S-a oprit la clasa a VII-a moderna. au ales "Prometeu" de Victor Eftimiu. Imitam. În sfîrsit. unde banuia Barba ca se gasesc mai usor elemente cu înclinatiuni artistice. Programul fusese alcatuit din cîteva inevitabile discursuri. în special. care astfel aveau pril ejui sa scape de lectii si. în tot liceul! Printre alte nazbîtii cu care îmi distram colegii în recreatii sau în orele libere. pe Hefaistos. cu . exercitii de gimnastica si un fragment dintr-o pi esa de teatru. personajul principal. si-i imitam. cînd lipsea vreun dascal.CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZAR De cîteva zile la liceul Lazar era o forfota neobisnuita. mai ales . asa-zise ocazionale. întrucît era elev si la conservator si mult mai talentat decît noi. dupa multe si interminabile consfatuiri. delegat de Bar ba cu regia. iar pe Prometeu. unde era dascal.

ca striga din banca: .. dar începe. dar pentru ca sîntem la Româna. pe profesorii nostri..o verva îndracita .. cum ar fi spus Barosanul. ma rog. . glasul care . Am strîns emotionat mîna pe care mi-a întins-o profesorul si m-am înclinat respectuos si plin de seriozitate. domnule profesor. Sa-i imite Bajenaru pe artistii de la "National"! Profesorul si-a-ndreptat cu siretenie ochii-i verzui si vioi asupra mea si m-a înt rebat: . stiti. pe scena. care l-a multumit pe Avram Todor pe deplin. dar cel mai bine îi imit pe Brezeanu si pe Manu! . Pe Nottara. dupa o repetitie foarte reusita.. despre noi. cum ar spune un cronicar dramatic . Pe cine stii sa imiti? mi-a taiat el vorba. Dar "vae mihi". pe Fintesteanu în "Casatoria" de Gogol. glasul lui Nicu Marinescu.. pe Fintesteanu.. "Imitatiile" constituiau cea mai mare distractie a baietilor. fasoanele de rigoare s i sporind astfel voiosia clase. am sa-i imit în "O scrisoare pierduta" si în "O noapte furtunoasa" de Caragiale. pe Baltateanu în nu mai stiu ce.. Daca tineti neaparat. desi ma auzisera de zeci de ori.. Interesant! S-auzim! . pe Vraca. erau parca mai entuziasmati ca nicioda ta si-si manifestara sentimentele printr-un ropot de aplauze... În ce stii? . Da. cum doresti dumneata... pe Vraca în "Faust" de Goethe. bineînteles. pe Manu. M-am înclinat surîzator si am multumit întocmai unui actor. în ce piese doriti? . . pe Baltateanu.. si suna! L-am imitat pe Brezeanu în Cetateanul turmentat si pe Manu în Agamita Dandanache.. Baietii. . pe Brezeanu. cum era în clasa o neobisnuita atmosfera de voie-buna.. În toate... facu Todor reverentios. apoi la rînd pe Demetriade în Hamlet si în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara în Luca Arbore din "Viforul" de Delavrancea si în Batrînul Moor din "Hotii" de Schiller. E adevarat ca-i imiti pe actorii de la "National"? . ce-i vine lui Nicu Marinescu. atin geam culmea artistica pentru ei! Într-o zi. facînd. însa acum ma simt cam obosit de repetitie. prea simpaticii lor elevi. Ma rog. ca mai avem putin.. dar cînd îmi imaginams i cîte o convorbire între doi profesori. si.

în recreatia mare dint re ora adoua si a treia. dar în nici un caz colegii mei! .decît. pe Cioc si pe Cracanel îi imitam la perfectie. si cît p-aci sa cada jos! Ce e drept. ai fi zis ca vorbesc chiar ei! Niciodata n-au fost mai tristi colegii mei ca a sunat clopotelul de iesire. Lasa. chiar în Cancelarie. ca a cum. Cine stie ce complicatii ar fi putut iesi de aci! Mi-am îndreptat privirea spre profesor. . dar s-a tinut cu mîinile de burta. mai. Don' profesor.. . ?!? . Din entuziasm si din simpatie pentru mine. ca ne mai obisnuim cu alt public decît cu colegii nostri! spuse Stroe. Alta acum! comentam noi. Pe domnii profesori. ne anunta ca viitoarea repetitie va avea loc la Cancelaria profesorilor.. colegul meu nu-si daduse seama ca-mi poate face cel mai mare rau. dar vezi tu. Ce le-a venit sa ne duca-n Cancelarie? Atîtia balauri cu ochelari la un loc. . se auzi de asta data parca ceva mai imperativ ca adineauri: . Bine! Si i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germana. Nu va suparati. Zîmbea! . Dar daca îti fagaduiesc ca n-am sa spun nimic? . nu exagerez. e mai solemn. imperturbabil.. Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors catre banci. pe Minciu de Istorin! A rîs Avram Todor cu lacrimi. Dar. consternat. însa. Ma iertati. pe Draganescu de Drept si Filosofie. încercai eu sa ma eschivez. pentru ca voiau sa-si dea seama toti de interpretarea n oastra si sa ne faca eventuale oobservatii. ma.. nu fara putina emotie.. de ce nu? .. eu? . Aha! Si-n fata mea. mama. pe Cracanel de Naturale. . sau mai bine-zis nu mi-am permis sa-i imit.. va închipuiti ca numai bine n-o sa-mi mearga! . sa nu ne-ncurcam cumva! . în urma acestei mici reprezentatii. în fata colegilor. dar daca se aude ceva la Cancelarie.. La serbare ce-o sa facem? . dar nu pot. cînd Todor Avram. cum nu stiu daca mai rîsese vreodata în viata lui. vox Dei!" . nu stiu cum! Eu . pe de o parte e mai bine. "Vox populi. domnule.. pe Cioc de Gimnastica. Asa o fi..propusese sa-i imit pe actori. spuneti-i lui Bajenaru sa-i imite si pe "domnii profesori". continuai eu. Cum? . Hai. Cine ar putea sa spuna la Cancelarie? . Atunci. mama.. pîna la serbare! Mai facuseram vreo doua repetitii în clasa.. pe Chelaru de Româna. mi-a fost dat sa trec prin multe si grele încercari. cînd l-am imitat pe Cioc. nu va suparati.

Cum. Pfiu! Hai. . . . care ne facu semn: . Unii fumeaza. . uimiti la culme. iar altii citesc ziarele sau rasfoiesc cîte-o carte.. . Intra tu întîi! . . Domnii Stroe. nu patrunsesem în "Cancelaria Profesorilor". Pustiule.. . da! . . . Hai si tu.. Las' ca eu trec dupa tine.. . spiridus ulclasei. elevi! . . . de pe pereti ne privesc înca vreo saizeeci de ochi ai profesorilor decedati. cînd usa la "Cancelaria Mare" se deschise si în prag aparu Avram Todor. unul. . . . Moscu si Bajenaru. n-am sa ma simt la largul meu. .. hai. Intraram întîi la Secretariat si asteptaram foarte putin. . sa ne sufli! i-am strigat eu lui Nicu Marinescu. . decît cu cu prilejul premierii la "Tinerimea Româna". la Cancelarie cu "Prometeu"! ne anunta pedagogul de serviciu. în "Cancelaria Mare"?!! întrebaram toti odata. Tocmai voiam eu sa va propun ca n-ar fi fost trupa completa fara sufleur! Al vostru sînt! Pîna atunci. Nu este destul ca ne gasim în fata a patruzeci de ochii ai profesorilor în viata. Hai. . ma! . Da. ca tu esti mai gras! . . Poftiti. . grabiti-va ca nu e timp! Sîntem înauntru! Brr! Ce atmosfera plina de severitate. . Parca-si soptesc între ei: "Ce-or fi cautînd epigonasii astia în Cancelaria noastra? E un sacrilegiu!" Profesorii sînt asezati pe scaune la masa mare din mijloc. domnilor. . în decurs de sapte ani.

bravo.. fa si "galeria profesorilor" ! Am încremenit. Domnule director. ca de obicei. fara sa fac mofturi. În ochii celor mai multi citeam neîncrederea. îmi dati voie sa va prezint pe interpretii scenelor din "Prometeu". Cu placere. va rog! Am facut repetitia cu destula emotie. ca-i imiti foarte bine pe actorii "Nationalului". zîmbi Barba. ca sa ne fac a anumite observatii: unele îndreptatite. ciudat. . Am auzit. domnule director. ca-l imiti de-ai zice ca-i chiar el. Hefaistos?! Ce parodie! Hm! Hm!" Barba statea pe un scaun. dar nu-mi permit sa-i imit pe domn .. gesticulînd. dupa ce terminai cu actorii. asteptam! . ai înteles tu foarte bine chiar. Am fi curiosi sa te auzim si noi! . Bajenarule. Cîtiva profesori ne-au întrerupt.. va rog sa nu va suparati. Hai.. zîmbea mefistofelic lînga usa cancelariei. . domnule profesor!" Dar Barba nu ma lasa deloc: . pe Brezeanu. si-acuma. Prometeu. . Îi facu semn lui Todor. cu degetul mare si cel aratator de la mîna dreapta. Ia mai fa-i. spre marea încîntare si chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. si acesta spuse: . domnule director! Si. asupra interpretarii. repetai pentru a nu stiu cîtea oara imitatiile pe care le stiam. numai ce-l vad pe Barba ca-mi spune zîmbind si mai larg (prima oara în timp de sapte ani.: adica sa-i imiti pe domnii profeso ri! M-am uitat la Avram Todor. Parca ar fi vrut sa spuna: "Ce isprava or sa faca flacaiasii astia!? Zeus.. n-am stiut ca a i asa talent! Ba. . Bajenarule. Putem. Ei. Ei. de cînd eram la Lazar. Ne pare bine! Îi cunoastem!. m-a luat de barbie si mi-a spus: . Mi s-a parut ca n-aud bine! . "pour la bonne bouche". daca nu va suparati. daca vrem sa avem succes .La intrarea noastra.. ma.. Privirea mea i a spus trist: "Mi-ati facut-o. însa. uite. Domnul Moscu si domnul Bajenaru dintr-a VII-a moderna. ma. lînga fereastra. Cum adica. domnule director? facu Avram Todor amabil. Bajenarule. ca n-am înteles? . Tocmai intentionam sa ne retragem. Domnilor profesori. cînd deodata Barba. Niculescu-Brailiteanu a venit la mine. începe. nu altceva! Dar. îmi spuse zîmbind: .. obse rvatii de care ne-au rugat staruitor sa tinem seama cu sfintenie. Bravo. extraordinar. l-am vazut atunci rîzînd pe Barba. dar rîzînd cu pofta): . ridicîndu-se de pe scaun.. si domnul Stroe dintr-a VII-a reala. o data. altele nu prea. domnule. deoparte. mormaira cîtiva... toti îsi parasesc ocupatiile si încep sa ne priveas ca plini de curiozitate. Bajenarule.. Va rog.

ascultam cu totii productiile unui talent . ducîndu-ma spre pupitrul unde se aflau cataloagele. O înteleg foarte bine. etc. A. Asa ca..." de o barba imaginara: falfai. Constantin Ionescu. l-am luat de ureche si l-am adus lîng a o presupusa catedra tragîndu-ma cu deosebita satisfactie . directorul liceului Lazar. cu asentimentul domniilor lor. daca spuneti dumneavoastra!.. si totusi îti cer sa-i imiti pe domnii profesori! .. gînditi-va la ce consecinte dezastruoase ar putea sa aiba pentru mine aceste imitatii. Gasindu-i pe Nicu Marinescu afara din banca. eu. Domnul profesor Fischer de Germana! Am iesit. în fata dumnealor. începe! . domnule director. pe care o întelegeti foarte bine! . însa.. ba.. si am iesit din cancelarie. ca sa-mi fac intrarea propriu-zisa în clasa. Bine... am pus mîna pe unul. în fata domniilor lor. Bajenarule. anuntînd mai înainte: .. mogarule. am avut impresia ca a fost chiar încîntat ca m-am adresat lui! Apoi.. fara sa te mai lasi rugat.. care sedea în capul mes ei: .. Condurateanu Va Naturale"... aici! Ia conjuga tu: "a a cuace. l-am obtinut cu Cracanel si m ai . aici. va rog din suflet. a germina. va rog dati-mi scaunul dumneavoastra putin! Omul s-a ridicat imediat pentru ca i s-a parut foarte fireasca cererea mea. si nu interpretam acest fapt drept o luare în derîdere a domnilor profesori. Zalman. Si cu o nemaipomenita îndrazneala. doi.. la situatia ce mi s-ar crea. asa cum o facea profesorul însusi. i-am spus unui profesor mai tinerel de la "B". . aici. asa cum ai spus tu. la întîmplare. Daca nu va suparati. "Domnulprofeso Cel mai mare succes de imitatie cu profesorii. Apoi anuntai pe rînd: "Domnul profesor Radian de Stiinte r Draganescu de Drept si Filozofie.. Domnule director. pentru ca socotim aceasta drept o manifestare artistica. mai cu seama. îti cer sa-i im iti pe domnii profesori. Ma gasesc întro situatie foarte delicata.iiprofesori în fata dumneavoastra si.. si la revedere! Si acuma sa pufteasca buierii: Cohn sile etc. parca de cînd lumea as fi avut spectatori atît de selecti. aici.

. cînd am deschis gura si-am dat drumul frazelor lui stereotipe. Mi-am dus degetele mîinii drepte la gura si am fluierat. fiinta lui Dumnezeu. a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-ma-ri-me-co-lo-sa-la!" Si asa mai departe! La Cioc. . cum facea el cu fluierul. . . a doua la prindere! Moscu. ce faci.. . .. .. Pentru cine a fost scolar.. . Echipa întîia la bataie. de sase ani bati mingea si nu stii s-o bati! De ce zîmbesti. . . de ce rîzi? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? Îti dau o palma de te dau cu capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine. si nu si-a facut vreodata lectia. . . strigîndu-iasa cum facea Cioc: . a fost culmea succesului. cum spuneau ei "talentul meu exceptional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete: ora a treia de cursuri trecuse si nici un p rofesor nu se-ndurase sa-si ia catalogul si sa se duca în clasa! Nici unul! Cînd am iesit din Cancelarie. .. si toti se prapadisera de rîs! Dar. . .. tocmai suna de iesire. Erau fericiti din doua motive: primul ca unul dintre ai lor se distinsese în fata tuturor profesorilor. fiinta lui Dumnezeu! Si-apoi începui sa-i imit gesturile repezi si sacadate. . . Deci suspendasem timp de-o ora cursurile la liceul Lazar! Timp de-o ora vorbisem întruna si nu ma simteam del oc obosit! Pe sala. Îi dadui un pumn scurt lui N icu Marineseu în umar. . . profesorul de Gimnastica. dupa care începui sa-l împing cu burta în toate partile. ca pentru începerea jocului de oina: . rostite cu încetinitorul. . . si al doilea.ales cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit! Numai îl anuntasem pe Cracanel. ca scapasera de o ora de curs. . baietii strînsi gramada m-au ridicat pe sus si m-au dus în triumf pîna în clasa. nu mai e nevoie de nici o explicatie c a sa înteleaga ce înseamna asta! . .) Lasa-ma sa respir! Nu pot sa-mi trag sufletul! Toti m-au coplesii ca laude pentru . . Ce te vîri în mine? (Desi el se vîra în tine. Dar daca izbutisem sa suspend ora a treia de cursuri. .. . . nu însemna ca scapasem de toata ziua. Moscu? Moscu.

pentru ca retinusem numai cucîtev a minute mai înainte atentia severilor profesori ai Lazarului. Doi si treci la loc. Ia pufteste la lectie.. m-a aratat cu deg etul si mi-a strigat: . . nu. realist si matematician de forta. contrariu celorlalti profesori. Eram sigur pe mine. nimic! Nici n-a asteptat sa rostesc doua-trei cuvinte românesti. ca a sarit în sus. de ochii nostri.. profesor tînar si foarte bin e pregatit. Stefan Predescu. adica nu . fara sa se prefaca cel putin. nu? . asa. ca ars de foc.. Îmi pare bine ca nu te tii numai de pozne si de imitatii. cînd procedau la fel cu v reunelev. sari el. mi-a spus satisfacut: . dar era foarte posibil sa se napusteasca asupra mea siceilalti profesori ale caror materii erau ceva mai grele si mai importante. asa cum îl imitasem eu . si nu mi-ar fi convenit deloc sa sufar. dar la traducere. pentru ca ar fi însemnat ca mas culta declinarile.. buierule! Am iesit singur. strigîndu mi furios. Îti dau 7! A doua zi aveam Germana. Da. Cum a intrat în clasa. sa te-nveti s a mai imitezi pe profesorii! Am trecut în banca abatut. si poftim la lectie! Am iesit fara pic de emotie. dubitocule (nu mi-a mai spus mogarule). te rog.Ora a patra aveam Trigonometria. ca ma cauta în catalog. domnule profesor! . Fii bun. pu Mihail Stoicescu. citeste si traduce! Habar n-aveam! Cititul a mers bine. Si-apoi stiam lecti a: în ajun îsi batuse capul cu mine o ora si ceva un bun prieten de la Sava. cotangente si cosecante. Asta însemna "persecutie didactica". pentru ca avusesem deosebita amabilitate de a-i distra pe . ca n-a mai scos pe nimeni. Ia declina tu. asa cum nu-l vazusem niciodata: . îsi lua el seama îndata. Stoicescu m-a frecat si. dupa ce a pus absentii. ma. Vad ca te preocupaîntrucît va si Trigonometria. Dumneata te numesti Bajenaru. Nu ma temeam atît de Fischer si de Germana. care venise la liceul Lazar chiar în acel an. m-a întrebat: . Fischer a venit mai devreme ca de obicei si. Niciodata nu se-nvalmasisera în mintea mea ca pîna atunci sinus si cosinus.

. . supunînd fi nu si ca facut sau ce-o fi vorbit el cu Fischer si cu ceilalti profesori nu stiu. . simpatiile lazaristilor . iar jumatate. Am invitat numai fete. culmea curajului .. ca nis te veritabili actori. daca noi n-avem bafta alora de la Sfîntul Sava. si cronicarul întîmplarii. îsi spuneau baietii nostri cu justificat regret. frati si surori. Si cu oamenii de soiul asta nu stii niciodata la ce surprize te poti astepte! Si noi. din acel punct de vedere. ca fiecare invitata de-a noastra si-a mai adus cîteva colege. ne spuneau ele. ca Barba n-admite acest "mixium compositum". am dat o "rai ta" cu ochii. . dragutele de ele. . om superior si întelegator al situatiei. . ca ne vor tine pumnii. ca sa-i vedem si sa-i apreciem componenta. . m-a asigurat ca. numai fete! Ce colorit viu si cîta prospetime adusesera ele în sala! În grupe de cîte patru-cinci. ci îmbracasera cele mai delicate si spumoase rochite. s-amai atins nimeni de mine. ca baietii ar fi fost gelosi: si pe noi. . . În sfîrsit. . Ma. . Moscu. eleve la liceele de fe te: Carmen Sylva. nu voi mai suferi nici oneplacere din partea nimanui . * Toate acestea fusesera pentru mine un fel de "colac peste pupaza". au venii cum nu ne asteptam de multe. alcatuite numai din boboci. Aruncasera cordelutele ce lesta vileau frumusetea parului lor tînar. vreun sfert erau colegi si parinti. Si-au venit.. de pe scena pareau niste buchete enorme.. caci numai grija de a iesi cu fata curata din mîinile profesorilor îmi lipsea acum. capsoarele le respirau în voie. si pe voi. si-acum. . Barba. pe care îi intereseaza "sala" înainte de spectacol. . barem sa fie dintre ele cît mai multe spectatoare. Am întocmit statistica respectiva imediat. . Gloria si Moteanu. . cei trei corifei prometeici: Stroe. ca nu cumva sa nencurcâm la vreo replica. . sa stim ca avem în apropiere niste suflete calde care sa ne sustina moralul. . Centrala. cînd trebuia sa fiu linistit si sa-mi pregatesc în tihna rolul lui Hefaistos pentru serbarea care bate a la usa! .dascalii nostri . chiar în vizuina lor! În recreatie m-am dus la Barba si m-am plîns de Fischer. sa facem serbari cu fetele. a venit si multasteptata zi plina de emotii a faimoasei noastre serbari. .. care ne fagaduisera solemn. cu stimulatoare surîsuri pîine de farmec. mai tîrziu cu siretenie. Avuseseram grija sa ne invitam din timp toate simpatiile. . iar Fischer m-a ascultat chiar lectia urmat mi-a pus sa-mi îndrepte "doi"-ul! . bineînteles! Ce-o dar oare opt. Nu respectasera recomandarile profesoarelor de a veni în uniforma scolara. . începînd din acea clipa. alt sfert. .

care sînteti mici si su btiri. mai mergea. stiti. dar noroc ca nu s-a cunoscut nimic. pe lac! Serbarea a fost un triumf. ce mutre ati fi avut în Prometeu si Hefaistos! Pai Prometeu. care furase focul din cer si-l daruise oamenilor. cînd or sa ne vada interpretînd roluri lenoastre antice. Si Hefaistos. daca s-ar fi anu ntat ca se joaca în parodie. iar aplauzele calde. cred ca au fost mai furtuno ase decît . parul revarsîndu-se bogat în plete pe umeri. Prometeu. ca sa mai privim o data. Cu soarta zeilor ce om te-nsarcinase?" Totul. ca a stiut Barba ce face! spuse Moscu. puternice si sincere. si înca o data.. eu. în uniforme bleumarin?! Daca Barba n-a vrut. ma Stroe.. în costum de Zeus. . da. cu care neau rasplatit colegii nostri. de-mi vine sa las totul balta si sa fug în Cismigiu. ma. Nae. si chiar îsi au farmecul lor.. ca sînt solid. Lasa. acolo. dar voi doi. Si mai bine sa lasam discutia si sa mai facem o repetitie. era. Ne faceam de lucru mereu la cortina.. si-apoi aceste greseli sînt inerente oricarui spectacol cu actori autentici. s-a sfîrsit cu bine. de la teatrul unde-mi fac ucenicia! . ba. cum au venit îmbracate si coafate? spuse Stroe cu naduf.. coafat în inele si bucle ce tremurau la fiece miscare sau strîns simplu în cozi împletite cu multa arta si legate cu funde bogate de matase. ca faceam eu rost d e costume adecvate si de nitel decor.. "Cu soarta omenirii ce zeu te-nsarcinase?" Iar el a spus: . însa.. zeu. Se vede ca totusi Moscu a avut o presimtire: s-a bîlbîit la un vers. cocu risavant aranjate. mai du-te-vino! Dar asa. Zeus trebuia sa-l întrebe pe Prometeu. asortate la culoarea rochiei. Nu ne mai saturam de aceste minunate podoabe vii ale salii noastre. spre a le veni în ajutor: . H ai. fierar! Dar noi? A! conveni el cu bonomie. care întreceau in frumusete si gingasie ghirlandele de flori ce strajuiau balcoanele. Ei. si mai cu seama ele.admiratiei noastre cele mai variate pieptanaturi: bretoane frumos retezate. Le vedeti. titan. ce figura o sa facem noi. care era înalt si gras. e mai adecvat în uniforma. întors sub ceafa gen "paj". si mai cu seama fetele.. cît sînt eu de Zeus. da' m -a palit o emotie. ca.

. si înainteaza aplecat cu mîn a dreapta facuta cupa. îl vedem pe Chiorul ca se ridica din banca unde sedea. e bun a si musca.. Hîrtia sen roseste. deodata. cum poti sa debitezi astfel de ineptii. Printre altele.. profesorul ne-a spus: . fara sa spuna un cuvînt. ca te prind eu acuma! Ce. Într-adevar.. se explica lectia despre ac idul formic. prin fundul amfiteatrului. asa cum o faci cînd vrei sa prinzi o musca.. Singurii profesori la care n-a îndraznit nimeni sa faca nici o sotie niciodata au fost: Barosanul si Atila. si acelea de categoria CAPITOLUL X GLUME.. la Plopeanu. în mijlocul linistii. te-am prins!" . în clasa a VI-a. Încolo n-a existat dascal sa ne predea în cursul superior si car e sa fi fost scutit de vreo pozna. ca sa facem aceasta interesanta experienta! Dar. pe cînd realitatea nu era tocmai asa! * Odata. pen poticnit?! delicata.. tipa Chimistul exasperat.. Domnilor. GLUME. am prins o musca. urmarea o musca si-i soptea acesteia. destul de tare. Ce sa-i faci? Ghinion! îmi raspunse fostul Zeus zîmbind. ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rau ca n-avem o furnica la-ndemîna. Domnule. ce-nsemneaza gestul acesta? . de te-ai . are pumnii ca am fost. doar tatal lui Hercule se cheama i trebuia o duzina de pumni de zeite. Don' profesor. ca e tot insecta! . si multi profesori ne credeau chiar prostanaci d e-a binelea. dar cele mai multe l e faceam sub aspectul naivitatii. nu?! . sa stiti si dumneavoastra ca furnica contine acid formic. Cel mai mare farmec al vietii noastre scolaresti îl constituiau sotiile si poznele pe care le faceam.. pentru experienta. mai Ionas.cele primite de multi actori de-a lungul unei cariere chiar! * . În lipsa de furnica. E mici! Pentru unul ca mine . Domnule Constantinescu. n-avem decît sa strivim o furnica într-o hîrtie de turnesol. crezi ca ai sa mai zbori mult? Si deodata: "bîsti...... la ora de Chimie. Bine. cum ti-a tinut pumnii iubita ta. Multe si felurite au fost glumele si micile noastre nazbîtii. Stai tu.. Ca sa dovedim aceasta. bîzz. ca sa fie auzit de noi si mai cu seama de profesor: . îm grea! .. GLUME.

ca nu ma supar. daca n-am facut experienta! De ce sa nu-ncercam? Sa strivim musca în hîrtia de turnesol. nici macar pentru o amarîta de experienta! Si se aseza. care v-am spus cae xista numai în furnica? Dar Chiorul nu se da batut: . a!" Tînarul obisnuia sa-si înceapa fiecare lectie. indiferent daca era de Drept. în hohotul de rîs al colegilor. Poate ca exista. si o sa ne convingem! .tru numele lui Dumnezeu?! Cum o sa existe în musca acidul formic. du-te sanatoasa. cam în felul urmator: .. a. a. dorinta care nu stim daca i-a fos t realizatade prea multe ori. si ar fi vrut din tot suflet ul ca toti sa plecam de la ora lui cu lectia învatata. ca nu esti buna de nimic. cu multa bunavointa. sa-i dau explicatiile c uvenite. fiti atenti. * Cele mai multe farse le faceam pe-ntrecute la Tînarul.. A. spuse. de Drept si Filozofie! Era un profesor foarte inimos. Hai. si nu stim noi. domnule. (si spunea sub iectul). captiva musca.. adresîndu-i-se acesteia: . iar noi. va rog: astazi am sa va vorbesc despre. Daca cineva nu întelege ceva sa ma-ntrebe. în l oc sa ne concentram asupra explicatiei. Cînd ne cita date astronomice. don' profesor. Stai jos. Economi e politica sau Filozofie.. eram atenti si notam cu creioanele pe pupitre de cîte ori se bîl bîie sispune: "a a. foarte serios. pentru ca el vorbea foarte precipitat. eram cu totii vorbiti sa ne miram. si lasa-ma-n pace! Te rog stai jos! Chiorul si-a ridicat sprîncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul întelesese sa-i aprecieze bunavointa si mai ales interesul ce-l dovedea pentru sti inta si deschizînd pumnul în care tinea. .

am pus un ceasornic desteptator sa sune cu zece minute înainte! Ce-o fi facut la Cancelarie. . . .. a. . oracaitul s-a auzit din nou în fata! . . cînd vremea dulce ne îngaduia sa deschidem ferestrele clasei noastre. iar eu le trecusem în buzunarul meu. a.000 de kilometri! Noi: Psss! Tî.785. tot la ora Tînarului s-a întîmplat una boacana de t ot! Tata-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niste broscute de tabla. a. a. . . . prin banca a patra. a.. A. cînd a auzit ca suna a doua oara si a asteptat pîna sa soseasca ceilalti profesori. . . .. . cînd a ajuns în dreptul bancii deu nde i se parea ca aude zgomotul. N-am luat decît doua: una am oprit-o eu si una i-am dat-o lui Dragu Henry.. cu gîndul de a le folosi la ora de Filozofie.. întocmai unui ecou întîrziat. profesorul se sesiza si ne raspundea imediat: . . . . de la steaua cutare. si el nici nu se gîndea sa plece. Profesorul si-a îndreptat cercetarile într-acolo dar.. am început sa pun în functiune sonora broscuta de tabla: "oac oac.. a. sînt 3. . din acelea pe care le pacani în degete si imita oracaitul broastelor. . . nu. cînd s-a vazut singur. . . . tinere. tî!. A sunat! La care altul raspundea: . Atunci unul dintre noi striga: . a. care da în Cismigiu. furat de explicatie. oac!" Tînarul s-a oprit din explicatie. Pe la jumatatea orei.. .000. Si ce dac-a sunat? Stam si recreatia! De asta data. date precise! Dragu Henry (cu multa naivitate): Le-ati calculat dumneavoastra? .. si-a ascutit urechea dincotro se auzea zgomotul suspect si a pornit spre banca mea. în ultima banca. . la steaua cutare. nu va tin si recreatia: va dau drumul numaidecît! Ba odata. Extraordinar! Tînarul: A. . . ca sa-l scoatem mai devreme din clasa. El le pusese pe birou. în fundul clasei.. Într-o zi. tinere. a. . . Stam pe rîndul de la fereastra. pe rîndul din mijloc. pe la sfîrsitul iernii.. De multe ori avea obicei sa ne rapeasca din recreatie. Suna . a. Bineînteles ca la mine a încetat imediat oracait ul. dar acesta a continuat. . . tî. . nu va mirati. . . . .Tînarul: A. . . iar Dragu. sînt. nu st iu! .

ce naiv e colegul vostru. soptindu-mi: . De data aceasta. Toata lumea sa ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndata. pîna cînd Tînarul. .. . care semana mai mult a cîrîit de pasare. a strigat: . Care e bestia care-mi tulbura ora? Atunci m-am ridicat eu si. . dar în acelasi timp spirituala. Löbel mi-a luat-o înciudat. original si ciudat în acelasi timp al unei bande de gangsteri în fata unui urias revolver imaginar! Si totusi broscuta si-a continuat oracaitul obsedant. de teama sa nu fiu prins. Clasa avea aspectul. i-am spus senin: . spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renuntasem sa mai manevrez broasca. pusese absentii si se pregatea san ceapa explicatia noii lectii. iar multi dintre baieti mai întîrziau pe la bufet. Profesorul obisnuia sa intre în clasa foarte devreme. . . mestecînd de zor. Da-o. cînd usa se deschise încet si intra Chiorul cu gura plina. ne-astrigat: . . ma. .Manevra asta a durat cam de doua-trei ori. . t ot la ora de Filozofie. . aratîndu-i fereastra deschisa. Poate ca este vreo ciocanitoare-n Cismigiu. imediat ce suna. Profesorul îl vazu si înlemni de indignare: . spumegînd demînie: . Tînarul a izbucnit. don' profesor! El s-a-nrosit la fata si. . . ca-mi faci mila cu nai vitatea dumitale! . . tinere. Tînarul. cam cît îsi faceau socoteala ca dureaza notarea absentilor. .. exasperat. Auziti. încoace! O pun sub talpa si-o apas cu piciorul! Cînd a vazut ca nici asa n-o scoate la capat. adresîndu-se baietilor. . O gluma oarecum impertinenta. . . tinerilor. surîzator ca de obicei. ca sa nu zic prost! Ciocanitoare lasfîrsitul iernii si. . unde? În Cismigiu! Stai jos. a facut-o Chiorul. .

Hidra de apa dulce merge cu bratele sale. magarule etc.. Este nemaipomenit! izbucni Tînarul. Ni se adusese o sticla cu vreo doua-trei lipitori .. de arta si mai ales de sîngele rece cu care opereaza lipitoarea în cazuri urgente. ia poftim încoace. Atunci cînd o dor picioarele!. Ba. . Ca sa mîncati. . Stupoare. unul chiar si-a oferit bratul cu nepasare. daca esti bun! Elevul înainta cu pasi rari si siguri spre catedra si se opri în fata profesorului. . Din seria scoasa la lectie n-a stiut nimeni. fara sa spuna nimic. însa continuînd sa mestece. . . tinere. Atunci a fost întrebata clasa. Ei bine.. . . . Bine. don' profesor! . nu?. De ce va e data recreatia? Ca sa va fa ceti necesitatile fizice. Cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Probabil ca erau anumite împrejurari cînd acest animal îsi punea în functiune bratele cu care era înzestrat. .. . . .. don' profesor!" * Profesorul Simion Radian de Zoologie scosese la lectie o serie de patru. Se vorbise despre "lipitoare". . care se miscau tot timpul încoace si încolo sîcîite cu creionul de baietii curiosi. facu profesorul cu bunavointa. Hei. don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. As spune: "Pofta mare. "la fata locului''. Asaaa. Radian ne-a spus sa facem un rezumat al lectiei. rîsete. spune? Si am dat un raspuns în genul acelora pe care le obisnuia Chiorul: . accentua el. . ca sa i se puna o lipitoare. A! . . . . fara vreun raspuns însa... Dupa ce ca vii tîrziu. tinere. ca sa va plimbati. îi ziceam "hidmcîynia închinata''. . La un moment dat. .. . . . . stai jos. . 3. Examina "hidra de apa dulce". spre a ne da seama. mai intri în clasa si mestecînd! Gestul dumitale e incalificabil. Da... . a fost pusa întrebarea: . Putin freamat printre banci. nu stie nimeni sa-mi raspunda cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Atunci am tresarit eu. ca si cînd mi-as fi adus aminte. domnilor. a întrebat profesorul cam suparat.. . exclamînd: . cum se numeste în Pedagogie lucrarea pe care ti-o da profesorul de facut acasa. Atunci?! Ce-ai spune dumneata daca m-ai vedea pe mine ca intru-n clasamîncînd? A? Chiorul îsi holba ochii cît putea de tare si raspunse-n hohotul nestapînit de rîs al întregii clase: . în comparatie cu "hidractynia echinata". Da. si-am ridicat degetele. mai abitir ca un chirurg! La "aplicatie". Ti-ai amintit? Stii dumneata? . ca de obicei. car eia noi. de-ai naibii.

ca sa mai fac o gluma. . asa cum si ea. mama ne dadea cu multa dragoste si bunavointa explicatiile necesare. . . . . . m-am multumit sa desenez frumo s pe caietul de zoologie racul. balabanindu-mi mîinile si strîngîndu-mi buzele cu multa mirare! . . respectiv bunica. tot asa dupa cum altii pretind ca stiu franceza sau germana din familie. la rîn dul ei. cum s-ar zice. . pilaf. . . . Am fost foarte surprins de aceasta deosebita atentiune din partea magistrului de Naturale si am iesit. anatomia racului din familie. la Zoologie aveam lectia "Racul". fara nici un tovaras de emotie didactica. cum stiam ca de fiecare data ni se da sa facem si cîte un desen-doua din carte . .Eu. . . Desi asteptam sa m-asculte. don' profesor? . De fiecare data cînd venea vorba la masa despre alcatuirea racului. stiind. el. . am întrebat cu prefacuta seninat ate: . si am terminat! Cum a notat absentii. Radian m-a chemat la lectie.. scordolea si mai stiu eu cum. . pe mine singur. mi-am aruncat ochii prin carte într-o doara. care obisnuia sa scoata cîte patru întotdeauna. De asta data. pe care eram convins ca o stiu de la mama. Desenam si portretul lipitoarei. Ce am avut pentru astazi? m-a întrebat el. . pe cînd eu îi întindeam caietul cu . fara sa m a opresc cu lectura prea mult asupra anatomiei racului. le auzise de la maica-sa. m-am ridicat în picioare si. Astfel ca.. Mîncasem doar de-atîtea ori raci gatiti de ea în diferite feluri: rasol cu usturoi. înotînd într-o apa plina de balarii . .

... hm! Zicatoarea. Nu. am auzit ca la gust seamana foartem ult cu. broasca si stiuca" de Alexandru Donici. don' profesor. Si cum pretinzi dumneata ca racul poate tine loc de peste? . ma întrerupse profesorul.. Cu atît mai bine! Acum spune. Pielea?! striga scandalizat profesorul. prin urmare poti compara racul cu ele. a. don' profesor! . Am facut si eu în caiet.. ca un fel de fabula! . Cînd îl fierbem. racul devine rosu. Treci la tablou si spune! Pe tabla era agatat un tablou care reprezenta un rac enorm. cum ca un fel de fabula? . Hm! De ce? . n-ai spus chiar dumneata adineauri? .. Nu. ce stii despre rac? . ca sa poata tine loc de peste? Si lipitoarea traiest e în apa. altcev a vrea sa zica ea.. asa. A. dar n-ai mîncat! . ci o zicatoare populara ruseasca spun e: "cînd nu e peste. dar ea tine loc de ventuza scarificata. Prin urmare. dar ea poate tine loc de pui de gaina. Pai nu pretind eu! . dar nu pretind eu. ca rîndul trecut. cum spui dumneata. însa.... . Racul e un animal care traieste în apa si poate tine loc de peste! . aaa! . Bine. ca un rac! . Ce stii despre rac? .. si eu stiu de fabula "Racul. poftim. . . Despre "rac"! . Sa nu-mi spui "portretul racului". si înconjurat de pestisori de diferite marimi si culori. priveste at ent sispune ce reprezinta plansa? . Dar ce.. Cum. si-atunci i se-nroseste pielea! . . Pentru ca se opareste. mai sînt si alte anima le de apa. Ai? Cum spusesi? Cum poate tine loc de peste? Crezi dumneata ca e suficient ca un animal sa traiasca în apa. eu am spus. în afara de rac. vegetatii de balta.desene. Priveste pe tablou si spune-mi ce vezi! Pe lînga rac.. a racului si a celorlalte animale de apa care-l înconjoara.. te rog. Ba da. . Nici nu m-am gîndit la asta. uite. în tablou vad. cati pun 3 si te trec la loc. te poti gîndi chiar fara ajutorul tabloului sa faci comparatii din memorie. Hm. sa luam alt animal de apa: broasc a tine loc de peste? . racul are piele? Din ce famili e face parte racul? Ce este el? .... Nu. Ai auzit. n-ai înteles-o cum trebuie. Foarte frumos!. .. relative la pielea. te pricepi si la felcerie! Bine. printre pietr e. . vorba aceea. Descrie-mi anatomia lui! . verde.. fara sa te mai ascult! . eu prefer racul! . Un crustaceu.. Te pricepi si la folclor. Cum? Ce vrei sa spui. Reprezinta. adica cu sînge... si racul e peste!" . si ce? tine loc de peste? . o broasca si o stiuca.. dar nu despre asta e vorba acum.

. este gîtul racului. don' profesor! . Ai?! Radiau îsi holbase ochii la mine cu nedumerire crescînda... pentru ca aci actiunea nu se petrece la marginea apei si lipseste sacul cu grîu! . dar în acelasi timp indigeste. . foarte gustoase... dar dumneata habar n-ai de rac si de Zoologie! Pai racul are gît. Spune-mi ce stii despre rac. don' profesor! .. bine. profesorul.. Care e partea cea mai buna de mîncat? . La rac capul este lipit direct de trup. Tocmai ca n-are gît. Foarte prost ca ai crezut! Sîntem la ora de Zoologie. dar nu ma întrerupse. Racul e folosit în arta culinara la prepararea a diferite mîncaruri alese. . Si asta însemneaza ca tabloul ne înfatiseaza subiectul unei fabule? . plescai. Cea mai buna parte de mîncat la rac. Stiu tot despre rac. si treci la loc! . e timpul sa terminam. Cum zisesi? sari ca ars profesorul. cînd ma uit mai bine. continuai eu imperturbabil. La rac nu exista gît. nu cred ca e fabula pe care-o stiu. Bine.. curios sa vada pîna unde va merge nerusinarea ignorantei mele în materie. domnule. . scos din fire.. cum spunem despre animalul care are capul una cu trupul? Ca . face una cu corpul.... daca într-adevar stii ce va. probabil la amintirea vreunui pilaf gras de r aci. Ei. domnule? tipa Radian. pentru ca este carnos si n-are oase cum are pestele! . Fara sa vrea. atunci spune! .Acum. . Gîtul racului. Am crezut ca e vorba despre fabula!. nu la ora de Româna! În sfîrsit. domnule.. el e un animal faragît. Cum se numeste asta.

ce mai stii despre rac? Si se-ntoarse cu spatele la mine. mai ales în fata la crimilor.. si vazînd ca eu tac. este un cefalo. domnule. îsi întrerupse justificatele-i invective si-mi spuse: . Atunci eu. Auzi gît la rac! Si-apoi brusc: Ia arata-mi si m ie. un. izbucni. Clasa hohoti scurt si se opri din condescendenta pentru mine. si-ntr-un sfert declipita ma vazu rîzînd si plîngînd.. cînd ne dadea rasol de raci. iertati-l! Dar Radian n-avea nevoie de interventia clasei pentru aceasta. facînd disperate apeluri la reminiscentele mele zoologice în legatura cu denumirile de origine greaca ale animalelor. Din pod ai cazut dumneata! Aceste animale sînt cefalo-torace. spunîndu-ne... Mars la loc. nu stiu de ce se-ntoarse brusc. poftim. domnule! Esti atît de slab la materia mea.este. pornind catre banci. ne desfacea gîtul racului si ni-l dadea sa-lmînca m. ca acolo e de dumneata! Ce trebuie sa ma faci sa-mi pierd vremea si sa vii aici. Dumneata esti mai tare ca Novelli. si iar plîngi în aceeasi secunda! Eu am uitat de povestea cu imitarea profesorilor din Cancelarie. Vazînd ca-ncep sa plîng cu sughituri.. încît nu pot sa-ti dau nici o nota. este.pod! respirai eu usurat ca am nimerit-o. Ei. ca sa-mi spui ca racul are gît si ca gîtul . interveni tot ca întotdeauna. va rog. pe tablou. magarule! Esti de o impertinenta nemaipomenita! Eu gasii cu cale sa plîng în surdina si sa rostesc cu frica parca: . maicuta.. sau ceva cam în felul ast . în cor: . vede cu coada. chiar atunci cînd era suparat: Hai. domnule! Ce caut i dumneata la liceul Lazar. Si zero ar fi prea mult! Cred ca si dumneata esti deacord! Ca sa debiteze cineva astfel de ineptii. prin urmare nici urma de gît! Cine ti-a spus dumitale chestia asta cu gîtul racului? . sa te-ajut eu. este ca si cum ar spune c a. Iertati-l. M-ai scos din fire cu apucaturile dumitale actoricest i! Plîngi si rîzi. M-ai exasperat! tipa el. descrisei o elipsa imaginara pe trupul racului si spusei cu multa naivitate: .. cea mai frumoasa materie de învatamînt... Gîtul este aici la coada! Clasa chicoti.. domnule? Dumneata sa faci studii la conservator. . iar profesorul. domnule. ca asta e partea cea mai buna. unde e gîtul racului? Ma-ntorsei spre tablou.. . Mama. "Ia.. solidara ca-ntotdeauna. dadui drumul iar asi la lacrimi! . auzi dumneata . Mai ascultati-ma putin. ca eu. îmi spuse cu bunavointa care-l caracteriz a. care este cea mai mare pasare de prada. sa te angajezi la teatru. ca stiu toata materia! Clasa.. Nemaipomenit! se scandaliza el. observîndu-i miscarea. .. vulturul. bucuros ca l-am înduiosat cu lacrimile ce-mi veneau în ochi la porunca. gîtul. începui sa rîd la baieti pe-nfundate: el. pentru ca nu exista nici o cifra care sa exprime totala dumitale nestiinta. iesindu-si din rabdari: . el se-nduiosa foa rte repede. nu mai suge picioarele!" .. întinsei degetul aratator înainte. e la coada ! Treci la loc..

La toate orele am pastrat o liniste mormîntala. Ne-am abtinut din rasputeri si am fost de o cumintenie impresionanta. toti profesorii. . dar am crezut chestia cu gîtul racului si din alta pricina.a.. jucînd însa totdeauna în hora cu noi. pe rînd. Spune-o. ca altminteri el frecventa cursurile cu multa regularitate. si nu tot ce se manînca are gît. domnule. în timp ce zîmbetele baietilor..... nu mai stiu din ce cauza. dar absolut toti. Iesi afara. am sa tin minte cu sfintenie ce mi-ati spus. mai bine sa mi-o spui.. care i-a placut si lui cînd i s-a povestit a doua zi. sa tii minte de la mine! . * Într-una din zile s-a întîmplat sa lipseasca Dragu Henry.. Aveam tot materii la care Dragu se ilustrase ca mucalit de forta. pentru ca astfel sa ia fiinta gluma harazita luiDragu. Eu am auzit de la niste olteni ca ar fi pe lume si "prune cu gît"! . cu dumneata nu se poate vorbi niciodata serios. pe nesimtite.. gluma pe care au mirosit-o respectivii profesori si au facut haz de e a. Va rog sa ma iertati. ceilalti deocheati ai clasei. magarule. Surprinsi peste masura de linistea ce domnea în clasa. ca singur nu se prea simte a la largul lui! Si cum astazi Dragu lipsea. se stingeau usor.. toata viata mea. ne-am hotarît sa-i facem o figura. se vede ca era ceva foarte serios. întelegi dumneata? Nu tot ce zboara se manînca.. însa asta e de Bo tanica si nu îndraznesc sa v-o spun la Zoologie!. Si lectia continua. întrebau cu multumire-n glas: . ca sa fii lamurit pe deplin! . ce fluturasera pline de voiosie cîteva clipe pe buzele lor.

Ma priveste! Oina se joaca de catre doua echipe: una este "la bataie" si a doua. Moscu cazuse în echipa lui Costache Radulescu. Dar cum se face. pentru ca bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara bine. Costache. Lasa. Ehei.. sa te loveasca si sa-mi strice mie punctele! Ufff! Ce noroc pe mine sa te brodesti tocmai în echipa mea! Nu puteai sa cazi într-a lui? . ca n-o sa ma loveasca nimeni. ma. ai sa vezi! Am eu metoda mea. Clasa era împartita în doua echipe: la prima era capitan Matei Paunescu. facu Moscu. Costache Radulescu. ca astazi. Mingea o arunca Matei. amîndoi capitanii. aproape toti. care era desperat. oftînd. fara sa stie nimeni. se gaseau de asta data ca seriosi adversari. iar la a doua. dar ce. baieti. e dupa mine? Oricum ar fi. la prindere. cînd trebuia sa bata mingea. contrar obiceiului. numai sa fie asa cum spui. o batea în pa mînt! Jocul începuse. stie ca fugi ca un hipopotam si te aperi de minge ca de muste! Atîta asteapta. Venise primavara mai repede decît ne asteptam. sînteti atît de linistiti? La care. cu un minut m-ai devreme. ca sa jucam oina. echipa lui Costache era la bataie si a lui Matei Paunescu. don' profesor! ca si cum bietul Dragu singur facuse tot scanda lul din alte ore! * O farsa grozava pe care a facut-o Moscu la Gimnastica timp de aproape cinci-sase lectii. foarte buni prieteni în particular. nu ma priveste. ca omu l lui Wells! . Vezi ca Matei e cu ochii pe tine. jumatate din baieti batusera mingea si unii fugisera. ca doar invizibil n-ai sa te faci. Foarte abatu . n-avea nici o grija. Nu pot scapa de Cioc. care-si facuse socoteala sa traga în Moscu. si sa nu care cumva sa te loveasca si sa-mi strici punctele. de frica sa nu i-o prinda adversarul si sa treaca la mijloc. cînd o încerca sa fuga. sportivi. trebuie sa joc. Moscule. De data aceasta. Lipseste Dragu. Ba. sa faci ce-i sti. i-a spus Costache foarte serios. eu te-nteleg. a fost farsa cu oina. iar dupa alte toate mai era si gra s! .. Bine.. ba Costache. "la prindere ". si Cioc ne scosese în curtea mare. care nu poate sa dea gres! .. Stia câ bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara. ca e vai de capul tau! Mai b ine nu juca! . Tu îl cunosti doar mai bine decît mine! . îl linisti Moscu. raspundeam foarte seriosi: . si sa-si recruteze elementele pentru "meciurile interscolare".

Se auzi glasul lui Cioc. Zis si facut! Cînd a venit rîndul lui Moscu sa bata mingea. si la mai mult e ocazii. asta era misterul. ma. asa cum se gaseau.. iata-l pe Moscu în barul visat! . Moscu profita de concentrarea lui Matei în alta parte si-si puse planul în aplicare: deodata ne treziram cu el în barul celalalt! Ei. nu-mi mai scapa!" Dar Moscu scapa: si la prima.. la mijloc! . cu usa respectiva. lasînd jocul balta. ca doar nu zboara?! Si cum de nu se gaseste niciun ul dintre ai nostri sa-l loveasca? Pîna cînd. veni si Ionas Moscu la rînd.t. Aha! tipa Matei. fara sa-i dea nici o explicatie: . si a rupt-o de fuga pe culoarul al carui capat. si la a doua. si deodata . s-a strecurat pe lînga usa coridorului ce da în curte. care nu mai stia ce sa creada! . de nu l-am vazut. Moscu. cît era el de gras. Matei s-a hotarît sa nu se lase furat de focul jocului si salurmareasca pe Moscu cînd fuge din barul de la bataie în barul din fund si sa-l love asca scurt. fara sa stie ca e urmarit de privirile lui Matei. Moscu în bar. Cum ajunge. Matei i-a aruncat-o distrat în aparenta. cînd naiba a fugit Moscu. da tocmai în barul celalalt! Si-n cîteva clipe. într-o buna zi. imperativ la culme: . sa-l ating?! se-ntreba Matei înciudat. a trecut usor pe lînga jucatorii care trebuiau sa fuga. don' profesor? Dar Cioc o tinea întruna ca un apucat. Asta e lipsa de sportivitate! Si punînd fluierul la gura. se duse ia Cioc si-i spuse toata tarasenia! . Las-ca-l agat eu la prima ocazie. Jucatorii ramasera pe loc. la mijloc! Moscu veni în fata lui foarte mirat si-l întreba cu naivitate: . Cum? se-nfurie Cioc. dar nu l-a slabit o clipa din ochi! Moscu. Moscu. va sa zica! Moscu o stergea prin culoar! P ecinste! Si. de Matei. dracia dracului! "Ma. prefacîndu-se si el foarte nepasator. si la a treia ocazie. s uieramai strident ca niciodata. De ce. batu mingea în pamînt si trecu lînga baietii care asteptau momentul prielnic sa fuga în celalalt bar.

la perete. Dupa asta. si-a scos din buzunarul hainei ziarul "Unive rsul". A scos usurel juxta. ca-ti dau o palma de te dau c u capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine! Moscu n-a avut ce face si a trecut la mijloc. Vazînd capr ofesorul si-a cam uitat de clasa. gasind probabil ceva deosebit de interesant. întelege odata. Matei. . ca mandea în vremea asta se plimba cu bar ca-n Cismigiu! * Eram în clasa a VI-a si aveam teza la Limba latina cu Barosanul. Dupa ce ne-a împartit în patru grape numerotate cu 1. numai scrieti!" Eu mi-as permite sa adaog: "Numai scrieti bine!" Cine se simte în stare poate sa si copieze. Vorba românulu i: "Hotul neprins e negustor cinstit!" Si-acum: succes! ... daca are de unde. Ca sa nu fie observat cum manevreaza. l-a desfacut larg. baieti. colegul nostru se asezase în fund. Si Ducu venise asortat cu înt reaga opera ciceroniana tradusa în limba materna. Ducu Constantin. don' profesor! mormaira cîtiva de circumstanta si ne apucaram de lucru. facînd o gluma: . cînd spre celalalt. ma prapaditilor? Omorîti-va voi la oina. la trapez. Moscu. a facut rost de un certificat medi cal ca sufera de nu stiu ce si a fost scutit de Gimnastica. cumsecade ca de obicei. la paralele. adica o traducere cuvînt cu cuvînt a textului latin. mormaind furios ca un urs si frecîndu-si piciorul de zor. si-a pus în gînd sa se salvezec u ajutorul unei juxte lineare. Nimeni nu îndraznea sa copieze la acest iscusit profesor. în timp ce eu citesc. a început sa lucreze. don' profesor. si a început lectura. 3 si 4 si ne-a scris petabl a textul latin respectiv pentru fiecare grupa. Baieti. ne anuntase ca ne va da sa traducem cu dictionarul un fragment din "De amicitia" de Cicero. la fus si la inele. prinzînd o data mingea vîrtos. Barosanul si-a luat scaunul de la catedra. Ducu l-a furat din ochi pe Barosanul de vreo cîteva ori. Barosanul. între Matei Paunescu si Traian Paraschivescu. care. a des chis-o .. pîna l-au ametit. si-au batut joc de el într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori. numai sa nu-l prind. l-a asezat în fata bancilor. care era de o mare vigilenta. care era nepotul lui Barba. care nu se pregatise deloc.. l-a pocnit scurt în pulpa. facîndu-l pe bietul Moscu sa senvîrteasc a cînd spre unul. voi scrieti! Vorba lui Heliade Radulescu: "Scrieti ... Totusi. ca nu mi-a prins mingea nimeni?! . Moscu a gemut si a trecut schiopatînd la loc . la mijloc. Fiinta lui Dumnezeu. Va multumim. Dar de ce. ca sa se razbune. Multi ca mine ati lovit voi cu mingea. ca sa-l vada ce face: cit ea foarte concentrat ziarul. 2.

. înainte de a-l deschide. spre consternarea lui Ducu. nepricopsitule. însa. si în timpul care ti-a mai ramas fa o mica plimbare prin Cismigiu! Urît din partea ta ca ai încercat sa copiezi ! Toti elevii mei stiu de nota 5 la mine. pe jumatate. nici atîta lucru nu esti în stare.la pasajul care-l interesa. i-a spus zîmbin d: . si copiezi ca un neghiob. iar cauta în dictionar! Pe la jumatatea orei. ne-a venit în inspectie un faimos profesor de Stiinte naturale . Barosanul i-a luat lui Ducu dictionarul si. prea curgator. ma. care era cufundat în lectura ziarului. l-a bagat în buzunar si a pornit cu pasii lui grei direct catre banca lui Ducu. . Asa ca scria. si cu unu al tau fac sase. fluturînd-o fata clasei. "Quod erat demonstrandum!" Acum da-mi teza. se mai uit a si la Barosanul. Toti sentors esera catre banca în fata careia se oprise profesorul. Si. iarasi mai scria. banuind ca avea sa se petreaca ceva deosebit. luîndu-i dictionarul. Barosanul apuca usurel cu unghia degetului mare si-aarat atorului foaia. adica de trecere. si sa deschizi dictionarul numai în acelasi si acelasi loc? Mi-am dat seama imediat ca ai pus în dictionar foaia unei juxte. Este de prisos sa mai spun ca nici un elev nu se mai ocupa de teza. ca nu cumva sa se auda. sa te prefaci ca scoti cuvinte. Asa. apoi a pus-o în dictionarul latin-român de Nadejde si a pornit sa scrie. Dar pentru ca sînt loial si vreau sa-ti las posibilitatea de a-ti îndrepta nota. . Barosanul a strîns ziarul frumos. profesorul.. iar cauta. care izbucni de asta data într-un rîs zgomoto s. iat a ce facem. se prefacea ca mai cauta cît e un cuvînt în dictionar. med ia trei! Salve et i! (Salutare si du-te!) * Odata. Bine. trebuie sa iei pe meri tul tau 1. Ca sa nu se vada ca scrie prea repede. cauta... îti dau cincrul meu din oficiu. si asta? Ar fi prea de tot! De cînd ma tot uit la tine prin gaura pe oare am facut-o în ziar! Se poate sa fii atît de nataflet. la Geologie. sa copiezi?! Sa te înva t eu. a rupt foaia cu multa bagare de seama.

socotind ca matrans porta în ere mult prea vechi din viata Pamîntului. eu. Dumneata stii cum s-au format terasele din Scan-dinavia? Tacerea absoluta a celorlalti dinainte îmi facuse o impresie detestabila. se mai gasesc si terase. în afara de vestitele ei fiorduri.. nu s-a gasit nici unul. Sava: G. nici unui n -a gasit de cuviinta sa scoata o vorba! Basu m-a întrebat atunci pe mine: . Cei trei înaintasi. Basu a pus urmatoarea întrebare primului elev din serie: . îmi spuneam eu.. dar ceva trebuie sa raspund!" . dar habar n-aveam ca în Scandinavia. tremurîndu-si vibratiile în tacere a de mormînt a clasei care încremenise. nu numai ca nu stiam cum se formasera aceste terase. printre altii. Da. "E îngrozitor sa taci asa!" mi-am zis eu. Trebuia sa raspund ceva neaparat. asa cum numai marii inventatori si descoperitori ai omenirii au putut fi . Foarte solidari între ei. înainte de a se trece la explicarea lectiei urmatoare. domnule profesor! . crezînd ca m-am gîndit prea mult pentru un raspuns care se presupunea ca e cunoscut de mine. culmea ghinionului. Cum a intrat în clasa si-a exprimat dorinta de a examina cîtiva elevi. pîna la mine. Ramasesem însa linistit ca. se vede ca erau la fel de bine pregatiti ca si mine. dar el ma astepta fara sa dea semne de nerabdare. poreclit Basu. care nu ma prea împacam cu aceasta materie de învatamînt. A deschis catalogul si. Dar. spune atunci! mi-a cerut glasul de bas. gîndeam eu fericit în acele clipe . mi-a tîsnit ideea formarii teraselor din Scandinavia si. prin ce fenomen natural din atîtea cîte au fost pe Pamînt de-a lungul milioanelor sale de ani de existenta? Ca straluminat de un fulger. Cum s-au formal terasele din Scandinavia? Ca sa spun cinstit. sarmanii. ma chemat si pe mine. întocmai lui Arhimede în baie .. am strigat în forul meu: "evrika"! Ma alarmasem. întrucît stia ca nu stiu! Si-atunci cred ca am facut cel mai mare efort de gîndire si imaginatie din viata m ea scolareasca. Probabil ca totul nu durase mai mult decît o clipa .. pentru ca avea o impresionanta voce de bas profund. La lectie erau patru elevi. "Fie ce-o fi. dar ce?! Cum s-au putut forma a ceste terase scandinave. si l-am privit pe profesor cu grija.care functiona la liceul Sf. Demetrescu. în definitiv si eu eram în tr o adevarata baie de transpiratie . din cei trei colegi s-o gasi macar unul care sa stie ce e cu aceste ciudate terase. Te rog. ultimul.

don' profesor! . Apai. Ia asculta. ce mai?! Totul în viata e sa ai imaginatie! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?". domnule. În timpul cît apa statea pe uscat. la plecare. În timpul fluxului. inundînd terenul. convinsa ca stiusem. ce ma tot duci pe mine cu: vine apa. Odatac u refluxul. Nu stiu. lasînd astfel o adîncitura pe terenul respectiv. Dar profesorul se-ncrunta pu tin si spuse cu vocea-i cavernoasa: . O fi interesanta teoria dumitale asupra formarii teraselor din Scandinavia. asa trebuie sa fie.. Avram Todor. A poi. asa cum se spune ca tin visele în care traiesti zile si ani de multe ori! Mi-am auzit glasul raspunzînd limpede si sigur de sine: . de asta data pe o a lta portiune mai mica sau mai mare decît prima oara. lua cu sine pamînt. unul la mod ern. sînt destept. învatau la liceul Sf. sa u nu stii? . eu îi si dadusem drumul la "explicarea fenomenului": . si formînd în felul acesta terasel ! Clasa ofta admirativ. n u erau colegi cu mine.. "Sa stii ca am brodit-o!" mi-am zis eu. apa se retragea. Daca sînt destept . apa venea din nou. la reflux. pleaca apa? Stii. muia portiuni din te ren si. Terasele din Scandinavia s-au format în urma fluxului si refluxului provocate de atractia Lunei! Profesorul a zîmbit aproape imperceptibil si a dat din cap. Si iarasi.. apa oceanului venea mare si inunda o parte din uscat. amîndoi în clasa a VII-a. fara însa sa ne spuna el cum s-au format acel e terase. totusi îi invidiam întrucîtva pe acesti doi prieteni pentru dascalii lor de limba mate rna: . asa spune! rîse profesorul amuzat. lua pamîntul farâmitat. de existenta carora pe pamîntul scandinav atunci aflasem! * Doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei. "Da. Sava. si altul la real. lasînd uscatul cu alte adîncituri. dar din nefericire e inexacta! Si a trecut imediat la alta întrebare. Si cu toate ca profesorul nostru de Limba româna. fiind în acelasi timp si bibliotecar la Academia Ro mâna. Stefan Predescu si Gica Roznovanu. cînd pleca ap a. cînd se producea noul flux. era foarte bun si avea o vasta cultura generala. usurata.

.

Vino. Constantinescu! Tot vor sa te cunoasca baietii nostri. Ma.. Ultima ora. A f ost publicata mai tîrziu în revista autorului ei. Heliade a scris aceasta oda în preajma zilei de 28 octombrie. Buna seara. Usa clasei a VII-a reala de la liceul Sf.. Pompiliu asta al vostru. la Lazar. fac astia niste ore! Si-aci îsi strîngeau degetele puica si le sarutau în vîrf. . ... . . Vom citi si vom comenta oda "La Schiller". . Pompiliu îsi roteste ochii. dar vad ca la el s-aude musca! . bine zidit si cu multa prestanta. tînar. Ochii. .. .. . prezentabil. ca aveau ore dupaam iaza. spunînd: "Mmm!" Si-ntr-o zi. Abia astept sa-l aud! . acu' taci! Dupa notarea absentilor. plin de vibratie "La Schiller". . va veti convinge imediat ce-i vom face lectura. Am putea spune despre aceasta poezie ca este o oda elegiaca. profesori ve chi. cînd colonia germana din Bucuresti a sarbatorit centenarul nasterii marelui poet. Numai ce-i auzeai pe cei doi ciraci ai lor: . 1851. "Echilibru între antiteze". Sa continuam lectia despre Heliade Radulescv. m-am mirat eu admirativ. baieti! Rapaitul uniform de picioare fu raspunsul la salutul profesorului. Adamescu. . cînd cei doi colegi porneau la scoala. . Numai pe Camil Petrescu îl mai auzisem în clasa I-a citind cu aceeasi sensibilitate! . de cînd au auzit ca i-ai im propriul lor bîrlog! . pe tînarul si valorosul critic literar Pompiliu Constantinescu. Sava se deschise scîrtîind si intra profes orulPompiliu Constantinescu. se pomenea! . pe la prînz.. Un tînar frumos. La ce ora aveti Româna. stie carte si explica asa de frumos. de o rara vioiciune! . tînar. numai la orele Barosanului si-ale lui Attila. .. Fanica? . ca nu te-nduri sa pier zi un cuvînt! îmi raspunse Predescu. Cum naiba sa-ti mai arda de nazbîtii la un astfel de profesor? Ar fi o impietate! . E foarte simpatic. . Stt!. cum la noi. iar Predescu. . l-am întrebat pe Predescu: . . dom'le! itat pe "balauri" în . îmbratisînd cu privirea parcaîntrea ga clasa si spune: .. Sa stii ca astazi aterizez si eu la ora voastra de Româna. la 5. Ard de nerabdare sa-l aud pe Pompiliu ..Roznovanu îl avea profesor pe cunoscutul autor de manuale didactice Gh. . . Si Pompiliu începu sa citeasca frumos. Baa!. cald. O liniste în cl asa.

Heliade s-a gîndit si la suferintele lui. mai departe: "Da-i adevar. Da-i viitor. nici mort!" Apoi. Ma mînca limba ca niciodata! Ce-ar fi sa raspund eu? În definitiv.. ca-ti ia el si trecutul.. Ia gînditi-va putin! a insistat Pompiliu. calumnia ti-e parte.. iar numarul de Lazar de pe mîneca pare un numar de Sava ... uniforma noastra scolara e aceeasi. un intrus! ... Stie cineva sa-mi spuna l a cine face el aluzie? Dar nici unul dintre elevii "savisti" n-a scos o vorba.....'" .. precum s-o moarte vie: Ci este si viata ce nu mai are moarte .. "Avusi de adversariu pe om si-atît ajunge. dar din alti ani. el vede cîte n-ai. eram un strain.. Te iarta ca-i faci raul.."Este o viata moarta. viata.. dar nu îndrazneam. Stiu ca noi n-am vorbit înca despre aceasta. te musca ca vipera. E orb si-i dai lumina:... iar binele. de viu te-afunda-n iad!" Aci se opri o clipa si spuse: . Renalta-l pîn' la ceruri. E mut si-l faci cu limba.. gasind oare care similitudine între atitudinea lui mai mult decît binevoitorare fata de un important poet al nostru si la nerecunostinta de mai tîrziu a acestuia.. poate alti domni profesori sa fi amintit. dreptate. Ah. cum as mai fi raspun s eu.. Cînd a scris aceste versuri.

ma? Tu nu te gîndesti ce situatie mi-ai creat? Pai mai po teu în viata mea sa stiu o data macar. si sa mai iau un "zec e"?! Ce ma fac eu acu'? Toti colegii lui Predescu izbucnira în hohote de rîs. rostind limpede numele prietenului meu ce-mi sta în dr eapta: . a luat proportii abia dupa aceea. auzii ca ma împroasca vehement cu cele mai groaznice invective: . Cum o sa-mi para bine. nenorocitule. ma. tu te superi? . ca. însa. însa. Dar nici nu se-nchisese bine usa. subit inspirat.. Face aluzie la Grigore Alexandrescu. te rog!. nepremeditata. în loc sa-mi multumesti si sa-ti para bine. Am povestit cu lux de amanunte conflictul dintre cei doi mari scriitori. Ai noroc ca tin la tine. Predescule. pîna i se estompeaza figura l uiBajenaru în minte. a pus nota în catalog si a plecat surîzînd satisfacut. Aceasta interesanta convorbire dintre un mare dascal si un elev care nu era al s au a durat întreaga ora de curs si i-a interesat nespus pe asistenti. Am raspuns.. Zece! a spus cu placere Pompiliu Constantinescu. Totul s-a terminat unde începuse: în fami lia clasei! . mai. n-o luati chiar asa în tragic! interveni Livada. nici macar nu s-a povestit întîmplarea celor din alte clase. te pui cu bu rta pe carte. care-mi îndreptam privirea radioasa spre Predescu. nu-i de gluma! Cît am stat de vorba cu Pompiliu Constantinescu nu am avut pic de emotie. aducînd în discutie si literatura scrisa de catre ei cu aceasta trista împrejurare. co legiilui Predescu. nimeni n-a suflat o vorba. cîteva ore de la Pompiliu. faimosul articol critic al lui Titu Maiorescu. ce ti-a venit sa spui numele meu?! Ai?! . Emotia mea. Dar culmea a fost cînd a sunat de iesire. dar nu s-a mai întîmplat nimic. ar fi putut sa ma reclame pentru aceasta substituire "ad-hoc" . din senin s-a ridicat din banci. Foarte bine! Multumesc! Cum te numesti? Un murmur surd. ma. Pompiliu a comentat apoi cu mine lexicul odei. Predescu Stefan.decolorat! N-am mai putut sa ma stapînesc si am tîsnit în sus: . asa de bine. seful clasei lor. si-apoi te prezinti la curs. Bine... O sa lipsesti si tu. . Cum. oprindu-se la cuvintele italieniz ate. la Româna. întocmai unui freamat neasteptat.. iar eu am adus vorba despre "Betia de cuvinte". cînd eu. Profesorul Pompiliu Constantinescu a întrebat binevoitor: . Mi-era teama ca premiantii clasei. don' profesor! .. În vremea asta. Foarte bine! Daca stii ceva mai mult. fericit ca-i obtinusem o nota maxima. Stati. Fanica. ca altminteri te-as cotonogi în bataie! . don' profesor! .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . De pedepsit, tot am fost pedepsit, însa; acum, în timpul liber, în loc sa ma plimb sau sa ma duc la vreun spectacol, trebuia sa stau cu Stefan Predescu si sa-l das calesc la Româna. Parca-l vad cum venea si-mi batea în geamul de la subsol, unde locuiam, cîntînd fals un cîntec pe atunci la moda: "Deschide, deschide fereastra, Numai o vorba sa-ti spui..." Si, cînd deschideam, continua: . Ce-ai cautat... ai gasit! Pentru mîine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira sociala a vremii în teatrul lui Alecsandri"... asa ca, tinere, Grigore te cheama, bautura ta preferata e... agheasma... ori ca vrei, ori ca nu vrei, pune mîna pe condei! * Întîmplarea s-a petrecut, de asta data, la colegii nostri dintr-a VII-a reala, iar e roul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realistii erau obligati sa mai învete pe lînga Franceza, si Germana, înca o limba straina, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian îsi alesese Italiana, fiind mai usoara si mai apropiata de limba materna. Profesor de Italiana era Napoleon Cretu, un dascal distins, cu o aleasa culturagenerala si cu multa prestanta. În afara de Italiana, el mai preda la sect ia reala si Româna. Spiritual, ironic, dar foarte binevoitor întotdeauna, cauta sa-si ajute elev ii saobtina note cît mai bune. Cu atît mai mult dorea sa-i dea o nota frumoasa lui Puiu Maximilian, pe al carui t ata îl admirase, pe timpuri, ca stralucit tenor comic în trupa de opereta a celebrului n ostru

Leonard, cît si acum, ca mare actor de comedie. Scotîndu-l la lectie pe Puiu Maximilian, profesorul Napoleon Cretu îi spuse zîmbitor si cu bonomia lui dintotdeauna: . Asculta, draga Maximilian, eu doresc din tot sufletul sa-ti dau o nota buna, d ar pentru asta mai e nevoie si de ajutorul tau... Spune-mi ce bucata de lectura sti i mai bine! Citeste-o frumos, tradu-o si apoi comenteaz-o cu obiectivitate critica. Ei , ce bucata crezi ca stii mai bine din cele studiate? . Cel mai bine, don' profesor, raspunde Puiu Maximilian, cu multa siguranta, cei mai bine stiu "Cinque Maggio" de Manzoni. (Cinci Mai) . Perfect! E o poezie frumoasa, care îmi place si mie foarte mult! Vrei sa-mi spui ce însemneaza "cinque Maggio"? . Da, don' profesor . raspunse Maximilian foarte convins de usurinta întrebarii, p e care o considera cu totul inutila, întrucît traducerea titlului îi parea evidenta . "C inque Maggio''' însemneaza "Cei cinci magi"! Un hohot nestapînit de rîs izbucni în clasa, spre consternarea lui Maximilian, care era convins de justetea raspunsului sau prompt. Napoleon Cretu nu-si putu stapîni nici el rîsul si spuse dînd din cap cu mîhnire: . Apoi, draga Maximilian, daca este bucata de lectura pe care-o stii cel mai bin e si nici titlul nu îl traduci cum trebuie, ce sa mai vorbim despre celelalte pe care l e stii mai putin bine? Poftim la loc, pregateste-te cum trebuie si vino sa te ascult, dar r oaga-l pe tatal tau sa-ti dea cîteva lectii de tehnica a memorizarii! Peste cîteva saptamîni, în care timp Maximilian a tocit vîrtos, colegul nostru a iesit la lectie si a obtinut nota 10, dupa ce Napoleon Cretu l-a trecut prin toata mat eria predata pîna atunci. CAPITOLUL XI FABRICANTUL DE STIHURI "Iubirea e o taina mare, Ce leaga doua inimi, tare!" Asa am decretat într-o buna zi, nostalgica, de primavara, ametit de parfumulputern ic al liliacului batut, ce-si legana buchetele violete în fata ferestrei mele. Eram îndragostit, credeam eu, foarte serios de una din numeroasele mele verisoare, Viorica, eleva într-a III-a la Carmen-Sylva! Gaseam ca sîntem foarte potr iviti, ca eu eram într-a V-a, doar! Bineînteles ca mai tîrziu aveam sa ma însor cu ea, sa fim fericiti, sa facem doi-trei copii, si asa mai departe, cum viseaza orice copilandru în împrejurari asemanatoare.

Toate ar fi mers bine, daca ar fi fost de parerea noastra si "Turcu", adica unch iul Costica, cum era poreclit tatal respectivei Juliete. El, însa, nu prea vedea cu ochi buni desele mele vizite pe la "verisoare", cu toat e ca eu, întotdeauna, eram foarte serios, întrucît veneam în scopul bine determinat de a face lectii cu "fetele" . ca avea trei . si ma multumeam cu cîte-o privire dulce s au cu o scurta strîngere de mîna pe sub caiete! Amarît peste fire de atitudinea mai mult decît turceasca a lui Nea Costica (ce nume caraghios pentru tatal unei iubite!) am lasat "De bello Galilco" la o parte si m -am apucat sa mîzgalesc maculatorul, caligrafiind numele verisoara-mi în toate felurile si-n toate pozitiile: rond, cursiv, batard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplînd o pagina întreaga cu: Viorica, Viorica, Viorica! Apoi, mai convins decît Alecsandri însusi ca "Românul e nascut poet"... si aducîndu-mi aminte ca "în cursul inferior", prin clasa I-a, facusem vreo doua poezii despre: primavara, flori si rîndunele, versurile de-atunci începura sa ma chinuiasca , revenindu-mi în minte cu o draceasca îndaratnicie de muste bîzîitoare: "Primavara a sosit Cîmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sînt foarte-mbatatoare!" Mai departe, era foarte natural sa aduc vorba si despre pasarile calatoare, care senapoiazan tara, vestindu-ne statornicirea primaverii pe plaiurile noastre: "Iata, vad o rîndunica, Vine din tari departate... De-obosita, parca pica! Trebuie sa-i dam dreptate!"

ce stia ea despre dragoste? . tata îmi tiparise o carte de povesti scrise de mine. indiferent de lungimea numelui iubitei . sub titlul "Din tara basmelor". . Prin clasa a VIII-a. . Bineînteles ca a fost încîntat. cad în gramada si cresc nametiide zapada... "Iubirea e o taina mare. îmi spusei eu. cînd i-oi citi-o.. iar s ora-mi nu îndrazneam.. trosnind. si-n urma sa-i marturisesc dragostea mea mistuitoare! Asa s-au nascut "sublimele" versuri care. . tare. ca sînt într-a V-a. apoi sa fac unp ortret al iubitei. si pe deasu pra îndragostit. . Cu vreun an înainte. usori. . . dar de aceast a pretuire ma bucuram. . . de-o sa ramîna Viorica foarte impresionata!" Ma gîndeam ca e bine sf frumos sa dau mai întîi o definitie a iubirii.. bunicu-n casa povesteste!" E cald si bine. din nefericire. ci în forma de proza: "E iarna. . fulgi albi. .. . cu condeiul ridicat. împrastiind în jurlumina! Afara. cu atît mai mult cu cît si el o cam placea pe verisoaramea ! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste î . iam cetit-o lui Ionas Moscu. e alta poveste. caci în vatra. .. . . . ger si viscoleste. în cîteva minute. aveau s-o faca pe Viorica sa.!" Pai. care nu erau asezate pe strofe . . . Mai tîrziu am începui sa fac acrostihuri! Ajunsesem la o virtuozitate extraordinara si le confectionam la iuteala. "chiar asa de proaste nu sînt."În definitiv". flori si alte elemente poetice. o sa scriu ceva. gata sa atac albul hîrtiei. eram la mare pret din punct de vedete poetic. focul usor suspina.. si sînt versuri d espre primavara. dar acum.. ziua hotarîta de mama pentru o vizita la tanti Marioara. . si cum eu tineam s-o citesc cuiva. cîinii nostri latra!" . de frica sa nu ma spuna batrînilor . praf o fac! Si am continuat pe acelasi ton. Îi facusem o prefata în versuri. . .. numai din partea colegilor mei. Ce leaga doua inimi. Nenorocirea era ca nu puteam sa i-o citesc Viorichii pîna duminica.. si p-orma astea le-am scris cînd eram pusti. gîndeam eu. .

Ma rog. Uite asa si asa cu fata. am cunoscut-o dupa rîs. n-auzi? C-un laptar si c-un dovlecar! Pai asa se poarta ea c-un lazarist?! Da' necazul meu cel mai mare e ca duminica. Baieti sau fete sînt toti "simpatii" unii pentru altii. în Cismigiu.. ca sînt baiat! . sama-mpac. confidentul general. ca om de condei! Situatia aceasta deosebita mi-a creat în scurta vreme rolul de confident al colegi lor. ca si cînd n-ar fi rulat. "Simpatie!" l-am corectat eu. hi!" Am înghetat! Rîsul ei! Am tacut . si cuvîntul meu în materie de dragoste si al derivatelor acesteia era firesc sa aiba mare greutate! Întotdeauna sfatul meu era cerut cu insistenta magulitoare si corespondenta catre iubite era supusa în prealabil cenzurii mele. iar nu "un simpatiu . . De ce simpatie? Simpatiu. ca-nnebunesc! Sau un alt caz: . Filmul.. Nu exista decît "o simpatie . dealtfel f oarte firestila vîrsta de 17. Era între doi: unu l de la Matei si unul de la Mihai! Sa mor. confidentul tuturor. care nu concep ca se poate spune despre un barbat ca e simpatia lor . dar se foloseste si la masculin tot asa. ma Griguta. Cuvîntul "simpatiu" l-au creat mitocancile.. Vorbea cu unu' cu vocea groasa si rîdea .. ma. nenorocit ul. doua simpatii". baiat de teatru". "Marele confident". Juca "Zigotto. o scrisoare acolo. eram un autor. Am terminat cu dragostea! Sa nu mai aud de fete! Am terminat cu ele! Am vazut-o cu altul la Cinema Clasic. aproape ca as fi vrut nici sa nu respir... si am privit ca din întîmplare. pauza! M-am ridicat usor. O fi "simpatie" de gen ul feminin. am început sa ma bucur de o mare stima literara în fata colegilor mei. cîti aveam noi pe atunci. nauzi? Nu stiu cum am avut rabdare pîna sa se faca lumina! În sfîrsit. mi-am umflat pieptul. Cînd aud în spate un rîs ascutit: "hi. dar nu e acum timpul potrivit . . n-am în teles nimic din el! Eram atent s-aud cu cine vorbeste.. doisimpatii"! Am mai auzit eu si pe altii vorbind ca tine.Si asa mai departe! Dar odata cu aparitia cartii mele de basme. eram eu. ci simpatiul lor. cu floricel e. caci d aca fiecare avea cîte un confident în colegul de banca sau în acela de drum spre casa. nevoit sa ascult pasurile si ofurile de dragoste ale celor mai multi. care rol cu timpul mi-a adus dupa sine si porecla de "Marele confident''..18 ani.. mia spus ca-i place de mine si ca sînt singurul ei simpatiu! .. fa-mi. hi.

si numai de explicatiile întortocheate ale profesorului n umi ardea.. Didi! Cum ti-a p lacut filmul?" .. daca se poate s-o faci sa plînga si sa regrete! .. nu stiu cum sa-ti spun. ma."Humano capitis!" 1 . si ce te mai pricepi tu. Tî! Dar sa-ti spun drept. s-a facut ca sfecla si a tacut brusc din gura! Eu m-am înclinat foarte respectuos si i-am spus. asa ca ar fi trebuit sa ma instalez într-o banca separata si s a ma îndeletnicesc numai cu "stilul epistolar de amor"! * Era toamna. m-a secat la inima.. dom'le. asa. Geta. cînd am vazut-o. spune mai departe! . ma. si.. din ochi îmi sar scîntei. Ea a motait am cap în semn de raspuns. ca mi s-a suit un nod în gît si mi s-a încleiat limba-n g ura. mantelegi. sau asa c eva. pe la începutul lui octombrie.! Hai. în care sa-i spui tu ce crezi ca e ma i potrivit în ocazia asta. M-apuc sa scot cuvinte. cu nostalgii înaer . Aha! Asa. si. acolo... Îmi vîjîie tot capul. amarît. în fata zeilor dida ctici ai acelui templu de cultura care era într-adevar liceul Lazar. de ex emplu ca as vrea sa mor sau sa ma calugaresc la un schit din creierii muntilor. zîmbind ironic: "Bon-soir. poti sa-i spui ca am terminat cu dragostea.. . Caci se ivesc în fata-mi frumosii ochi ai ei! Si mai încearca. E. si nu mi-a raspuns! . Cum ce vreau de la tine? Pai eu vin fript. Si ea? . Aveam ora de Psihologie. Eram îndragostit de o fata de la Moteanu. sa scoti cuvinte. cu doruri ne-ntelese si cu emotii nejustificate în suflete... ca ma mir si eu cum de-am mai fost în stare sa-i dau buna-ziua! . care va sa zica nu ti-a raspuns! . Îmi fuge gîndu-aiurea si nu fara pricina. si numai la ea îmi zbura gîndul. dar o toamna frumoasa. las-ca ti-o fac în ora de Psihologie. pe textul de Latina. daca mai poti.. si tot nu ma obisnuisem cu gîndulca t rebuie sa vin în fiecare zi si sa stau patru-cinci ore pe banci. ca pentru mine n-o sa mai existe în viata alta fata. printre altele. Griguta. Bine. Si-acu' ce vrei de la mine? . Începusem clasa a VIII-a de vreo doua saptamîni.. cînd m-a vazut. Si altii cu altele.pentru consideratii filozofice si gramaticale. si tu ma iei repede? Ce pot s a vreau? Sa-i torni o scrisoare de despartire. Am luat creionul si-am început sa scriu o poezie pe care am botezat-o "Licea n" si din care mai tin minte strofele acestea: «Pun mîna pe "Horatiu".

. Din punct de vedere al fondului. Tocmai începusem strofa urmatoare.. Pe marea tabla neagra... stapîn nu-s pe-a mea minte... ci daca sînt.. vad semne chinezesti. Dar ce. De 14 si 15 silabe. domnule profesor! Dealtfel nu luam notite la Psihologie! .. în loc sa fii atent la explicatiile mele! De ce nu scrii versuri în ora de Româna?! .Ma concentrez. Cînd sînt inspirat! . Ba da! .. pe feresti.. Asadar.. m-am ridicat brusc în picioare si am închis maculatorul cu repeziciune: . Nu întelesesem! Eu am crezut. . ca va intereseaza forma. ia sa vad.» 1 începutul poemei latine "Ars poetica" a lui Horatiu. de dragoste sau de altceva? . Explica la "Algebra". cînd aud glasul taios al profesorului lînga mine: .. Dar ce mîzgaleai acolo? Nu versuri? . Cum adica? .... hm. dupa întrebarea dumneavoastra. vreau sa spun. Aha!. nu te-am întrebat de metrica si prosodia lor. hm. Ce fel de versuri? . Îmi trec mîna pe frunte si ma cufund în vis! Si sînt acum în clasa. cu rime încrucisate si cu picioare.. Hm. am încercat sa scriu o poezi e lirica. degeaba.... Nu. prin urmare.... Si tîmpla îmi zvîcneste de parc-as avea febra! Mi-ndrept atunci privirea afara. Scriu si eu cînd îmi vine! .. dumneata obisnuiesti sa iei notite la Psihologie în versuri? Am tresarit.. . dumneata la ora de Psihologie fa ci versuri.

dom'le. sila. este ceva intim.. sentimentul.. Nu ma mai ruga. te rog. Definitia. si nu stii ce este sentime ntul? . trebuie sa fii aiurit rau. domnule profesor!. sa nu cititi. dupa toate regulile ei. si asa si pe dincolo! F oarte bine! Da-mi atunci. .. n-am retinut-o! .. dor. mi-l smulse din mîna. Zau? Din ce în ce mai interesant! Esti sentimental si faci versuri în ora de Psihologie... dupa dumneata? . prin "simtamînt"! . un simtamînt de lene. ma baiete. Ba stiu. nu va intereseaza: nici pe dumneavoastra si nici pe colegii mei. don' profesor. baiatule. ca esti "sentimental"! . esti. nu mai stiu unde. Nu. asa cum v-am spus-o eu! .. va rog! . mînie. definitia sentimentului. ai pretentia ca esti sentimental. baieti! Si-ncepu s a citeasca lipsit de cursivitate si fara intonatie. Aha. Am cautat sa fac o aplicatie imediata a celor explicate de dumneavoastra.. Va rog. sa vedem si noi cam ce a putut sa-ti inspire ora de Psihologie! .. Si ce e. un inspirat? . ca sa zic asa.. si cred ca dupa toti colegii mei. Vorbeati doar despre "sentiment"! . Sa va spun drept. îl deschise si: Ha. care te-a facut sa vezi litere chinezesti de Algebra. don' profesor! . Totusi sînt încîntat ca ora mea te inspira sa scrii poezii. . ma rog. dar la mine n-au trecere! Prin urmare.. si da-mi caietul! Si cum eu ezitam. care.. ce ziceti de poezia asta?". dumneata. facui eu calm.! Es ti la ora de Psihologie si te crezi la Algebra! Asta e buna! Ia ascultati. care si asa lasau destul de dorit! Dar baietii nu reactionara cum se astepta: ascultara într-o tacere impresionanta.. asociind si clasa. ura. . Am citit asta într-o carte. . care abia astepta sa auda ce-am sa raspund. nu va suparati.. don' profesor!.. sicînd îi întreba: "Ei. "Este cel mai greu lucru care se poate face si niciodata nu este perfect exact a cu ceea ce e în realitate obiectul pe care vrei sa-l definesti!" l-am întrerupt eu. simpatie.. sentimentul este ceea ce simti: dragoste. Ia da caietul încoace. Esti dibaci. cîtiva raspunsera foarte convinsi: " E frumoasa. si sa te gîndesti la fete! F aci poezii.. compatimire. vaasigur! . auzi la colegii dumitale. Cum? Faci poezii. dumneata sustii ca ai fost atent la explicatiile mele. .! Ai replici avocatesti..") Ce-ai spus dumneata nu se poate numi o definitie. stîlcindu-mi versurile.. Va rog. Hm! se-nciudâ el. Da caietul încoace si lasa sofisticariile pentru ora de Logica. care va sa zica. Sa faci dumneata o carte noua de Psihologie! (Ah! eternul si stupidul spirit didactic cu: "Sa faci dumneata o carte noua de.. asta e cu totul altceva! .. si asa m ai departe! Eu as traduce acest cuvînt pur si simplu. Si dumneata ai simtit în ora mea.. ma.. ma iertati ca -mi permit sa v-o spun. Dupa mine. mila. Sînt. scurt si cuprinzator.. pe tabla. ha. însa nu va pot reproduce definitia dumneavoastra plina de termeni abstracti pentru mine si pe care nu prea-i pricep! . domnule profesor. are sentiment!" ..

... aflînd de dulci. . . într-un gînd. . Original. ai? . dumneata nu esti capabi l sa-mi dai definitia sentimentului! Pentru asta. . pe rînd. costa! Sa-i trimiti versuri e ceva mai nobil.. ma primira cu surîsuri atît de iau înca 3 treiuri.. ca as fi vrut sa mai daduse nota rea. mai distins. caci banuiam concluzia acestei introduceri. . . . Dar motivul pentru care îmi r mei si-mi crea o aureola de i de la Moteanu. numai sa cresc în simpatia lor! Dar fiecare întîmplare cuprinde. bineînteles. ma. mai. n-auzi. apelez la tine.. si ce-ar putea s-o impresioneze mai mult ca niste versuri. . si. cînd colo. ("Nu ne-ar fi facu t.. Prea mult nu m-a mîhnit aceasta apreciere putin magulitoare pentru mine. cum sa-ti spun eu. .. . mai.... Ma. sau o carte. pe lînga o parte placuta. Psihologia o simteam fara s-o învat din manual si eram convins ca am sa-mi îndrept nota mai devreme sau mai tîrziu... nu? .) Ma.. stii. e ziua ei. fiindca numai tu poti sa ma-ntelegi si sa m-ajuti! Providenta a vrut sa apari în calea mea si ne-a facut colegi. un buchet bogat de trandafiri. ma ridica si mai mult în ochii colegilo trubadur neînteles în ochii fetelor de la Carmen Sylva s aceasta aventura poetica.. . care.. .. mai bine!" îi raspundeam eu în gînd. . si una neplacuta! Dintr-o data. si unde mai pui ca nu te costa decît plicul si hîrtia. . Eu cred ca o cutie cu bomboane de ciocolata de la "Zamfirescu". .. ti-am pus 3 la Psihologie pe ziua de a zi. trei-patru dintre vechii mei clienti de "epistole erotic e" se voira "poeti" si-mi dadura asaltul de rigoare. Tî! E banal. caci fiecare ti nea casecretele lui sa ramîna întrradevar secrete! . si p-orma.ai pretentia absurda ca esti sentimental. . depinde de persoana! ....

puse mîna pe lopeti si-n cinci minute sosi la debarcader . mai stiu eu cum! Trebuia s-o iei si tu cu încetinitorul. ti-o fac chiar în ora de Franceza. îti iese vorba ca e sti "flet". Tîmpite! . Ma. nici un semn de viata! Sîntdesper at! În definitiv. si cu unsfîrsit din care sa reiasa ca n-am s-o mai supar niciodata cu astfel de gesturi. Extraordinar! .. mînioasa de asa nemaipomenita îndrazneala. . . cum sa le spun eu. începu "s-o vrajeasca".. te scot din sarite?! Acu' fa-i ceva de-mpacaciune. Exact. ca trebuie sa-mi fac rezumatul la Franceza. îi ceru s-o duca imediat la mal! El nu voi s-o asculte. Pai poimîine e ziua ei.. vazînd ca fata nu se împotriveste. care-si formulara cam aceleasi pretentii... ca esti prea moale sau ca nu esti suficient de. Doua vorbe. Nici una. mai ambitioasa. Trecu lînga ea. acolo. p-onoarea mea. ti-o fac. fac fasoane ca le pla c baietii delicati! Daca esti delicat cu ele si faci "pa poetu". ceva "extra" care s-o faca praf "pa persoana"... ca asculta toata ora? . tocmai voiam sa. . luîndu-i mîna si mîngîindu-i-o. stiu ca n-ai sa ma refuzi. se sm ulse din bratele lui si. si-am terminat. Da.. Dar mai stii cum sa te porti cu ele? Daca esti mai înfipt. Obosit de canotaj. fara gîfîielile inerente sportului.. nici alta!. numai sa te-mpaci cu ea si sa ma lasi în pace! Nici n-apucai sa-ncep sa ma gîndesc bine la cuvintele mestesugite pe care sa lembi n întru împacaciunea celor doi îndragostiti. nu asa! .. ca sa se odihneasca la umbra si sa-i vorbeasca fetei mai în tihna. Sa-ncerc! Cînd îti trebuie? . Bine.. îi cuprinse brusc mijlocul si-ncerca s-o sarute! Fata se facu rosie ca focul.. În aceeasi recreatie fusei solicitat de înca doi îndragostiti. Luasera o barca "pe-o ora". apoi. ma. asa. numai sa nu explice Aurel Dinu mai departe "Ruy-Blas".. asa ca. om vedea! îi raspunsei eu plictisit. Nu tîmpite. ma-ntelegi? . ma. o poezioara bine adusa din condei. Esti ocupat. Astfel. sportiv! Cum naiba sa mai proc edezi cu ele. tocmai gîndul meu. dom'le. ce era daca o sarutam? Se darîma cerul? Seca lacul Cismigiu? . Nu explica... cam ce-ai pofti? .. . nu stii ce-a spus rîndul trecut. care stia sa canoteze. n-auzi. ca eu tin mult la Victor Hugo! . Nici macar "la revedere". Mie-mi spui? Si. . ca pica altul. Aha! într-nadevar.? . e un epitet ornant ceva mai poetic decît celalalt! Bine. ma? . Bineînteles ca n-avea nici un haz sa stea în fata fetei. Bine. Se dusese omul în Cismigiu cu iubita. fata. nu cine stie ce. daca pot. ca sa nu lungim vorba. ca orice demna tovarasa de plimbare a unui lazarist. Sari din barca usoara ca un fulg si pleca fara sa-i spuna o vorba.. ca. unul voia o poezioara de împacare. ma! Si de trei zile. cîteva versuri.. cu variatiile de rigoare.. nestudiate! . baiatul trasese barca sub o salci e pletoasa. Poate ca ai fost si tu prea brutal! Te-ai înfipt prea re pede! O fi fata mai delicata. Vreau sa te rog ceva.. . cum stii tu.

. ma. nu pot. Asa stiu eu. .. nici atîta lucru nu stii?! Un oracol. în care sa-i spui tot ce ai pe suf let si. cum fac fetele! .. cum sa-ti spun. si e prietena cu una de la Moteanu... care ia dat un "oracol" d-ala d-al lor. or icît as vrea eu. un serviciu imens.. se face. Ba da. stii. Vreau sa-mi faci o poezie pentru o fata.ca tu esti baiat cumsecade si. te-as ruga sa-mi faci o poezie! .. ti-as ramîne recunoscator toata viata mea.. îi raspunsei eu putin iritat. daca ma-ntelegi. fiindca este chestie de. acu' spune cu ce pot sa te servesc? . ceva care. hodoronc-tronc? .. Ah! se-ncrunta el. N-ai decît sa-i torni o scrisoare bine simtita. este formidabil. .. . ca uit! Asa... sa-ti fac o poezie.. însa poate ca m-as intimida si as mai uita cîte ceva.. sigur ca n-ar avea nici un rost... Si cum de ti-a venit ideea sa-i faci o poezie? Nu poti sa-i spui din gura ce a i de spus? ... sigur ca da. pe care tu s -o dai unei fete si sa-i spui ca e de tine? .. Ce. dar vezi ca alta e povestea. nu mie. Sa-ti fac o poezie?! Pai nu ma inspiri deloc! ma prefacui eu a nu pricepe.. Asa! Pricep acum. Da! îsi largi el gura într-un rînjet de satisfactie. uite ce e. . asa. mîhnit si jignit în acelasi timp ca nu-l întelesesem. stii. Fata învata la Gloria. Ma. Exact! . Stai o clipa! Da-mi voie sa-nsemnez ceva. Un "oracol"? Ce naiba mai e si asta? . pentru ca... Cum sa-ti fac o poezie. ma! .. în fine.. De ce crezi tu ca ma rog de tine? Uite ce s-a întîmplat. pe cînd asa. asta.

Sau asta: "Ce poezie de dragoste v-a placut mai mult?" . prietena cu simpatia mea . din ce în ce mai interesant! . un caiet gros. si tu sa n-ai h abar. scurta. .. si altele!. si de ce?" sau "Cepoet strai n va place mai mult?" . ce mai încoace-ncolo: "Iubire" de Vlahuta. Aha! Înteleg. de fapt. Si asta. sau. Pai. si asta i-a facut o poezie. Exact! . care are pe fiecare pagina cîte-o întrebare scrisa de stapîna oracolului.. dar... Da.. de exemplu: "Ce poet român va place mai mult. Interesant! Si cam ce întrebari a pus stapîna oracolului? . îi zice oracol... dar de unde stii? Hm! Adica da! Sau alta: "Ce roman românesc v-a placut mai mult si de ce?" sau. vream sa te consult mai întîi pe tine. ala. cu întrebari puse "la hotie". dar eu n-as vrea ceva tocmai în genul asta.. cea mai aiurita care exista..... ... ma. cu "s-a dus amorul". sa ti-l arat! E un "oracol" cl asa una.. Las' c-o citesc eu. "S-a dus amorul" de Eminescu. ce Delphi? Nu e ala cu Preoteasa Pythia? Nu e. Mai sînt si altele cam în genul asta: "Pe cine simpatizati? Faceti-i descrierea! Unde învata si în ce clasa e?" . Exact. Auzi: "Scrieti o amintire. sa nu ma fac de rîs? .. pune si tu "Sara pe deal" de Eminescu. Asa ca ora colul are atîtea întrebari cîte pagini sînt. c-am auzit ca azi se face perchezitie la pupitre! . ca de vreo 100 de pagini. asta e altceva. dar vorba e: îmi faci ce te-am rugat? . întelegi? Îmi pare rau ca n-am oracolu l aici sa ti-o citesc! . Ba da. Da. sa te-ntrebe respectiva ce ti-a placut mai mult din ea. Îmi pare rau ca nu-l am p-al aleia de la Moteanu.. . i-a scris-o în oracol? . e frumoasa asta. sau "Noapte" de Cerna. Si tu ce-ai raspuns? . . N-are nimic... Atunci. sa nu se-ntîmple. devine.. sa-ti spun eu ce poezie de dragoste te-a impresionant mai mul t? .. asa e. Si ce e cu întrebarile astea? . "Ce roman strain v-a placut mai mult si de ce?" . Oracolul de la Delphi? Nu dom'le. Da cum e asta de Vlahuta? E ceva de capul ei. Dar alte întrebari nu mai stii? .. ca nu ti-am spus! Sa vezi cum stau lucrurile: în oracol mai e o întrebare. Scrie si tu acolo. . ca uitasem sa-ti spun. destepte si fine! Mi l-a dat si mie sa-i scri u.. cînd la mine d-abia a venit. o cugetare sau . Pai ce. . ca sa zic asa. . dar vorba e ca i-a facut. Ei. Uite ce e. sa-ti fac.. nu e cine stie cede ea. Da. ce sa fac?! Ce vrei sa spui în ea? ... asta de la Moteanu. si ai terminat! . Pai tocmai ca n-am raspuns nimic.. nici eu nu stiu de ce naiba i-o fi zicînd asa. . doamne fereste. spune-mi o întrebare pe care ti-o amintesti! ... Cu alte cuvinte. "Si de ce?" îi facui eu completarea... Fiecare scriitor îs i alege un numar. dar l-am lasat acasa. E tot ce poate fi mai frumos! Ai face bine s-o citesti.. si pe urma raspunde în dreptul numarului respectiv! ... iar pe rîndurile urmatoare sînt scrise raspunsurile acelora care scriu în oracol. Alta mai potrivita nu stii? . Ce sa fie? Nu e nimic! Întrebarea e scrisa pe primul rînd. vorbeste si ea cu unul de la Spiru. . ma-ntelegi. e un caiet.! ....

spune drept! . ca eu la Româna. cum sa ma descurc. un ravas de placinta!" . stii. Poate. "Daca nu e cine s tie ce. fa si tu " "Ei. ca nostim mai esti! Copiaza si tu una dintr-un vol um de versuri. i-a scris o poezie. Bata-te norocul sa te bata. dar am cîteodata momente în care ghicesc.. Nu vreau sa creada o mea ca e mai ceva ca mine un amarît de spirist! Este? . asa e ca m-am facut de bafta? . Mai bine îmi faci tu unu' d-ala spaniolesc..o poezie scurta". Nu. Exact. ceva cam pe spanioles te. ca i-a pus un titlu. acolo.. cum ai spus c a-i zice. dar nu e sigur. "E". "Asa baiat talentat mi-ar placea si mie!" zice. . al naibii. cînd mi-a dat oracolul ca sa-i scriu în el.. si a mea. si ala de la Spiru. "parca e cine stie ce mare lucru sa faci acolo trei-patru rînduri. "Sa te vedem!" mi-a zîmbit ea ironic.. asa. zice: "Sa ci testi ce poezie splendida i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice.. Poate ca n-are s-o stie!. m a-ntelegi. si am rezolvat problema.. flegmatic ca un englez. ma.. . Madrigal? . sînt clarvazator! .. si ce. cîteva rîndu ri scurte.. crezi ca nu-ti fac?" . Si acu'. si gata! . Esti grozav! E. nu stiu cum naiba-i zice. dar de unde stii? Ai citit oracolul si faci pe nebunu' cu mine. Mersi de raspuns! Pai tocmai tu ma-nveti sa fac asa ceva Frumos mi-ar sta! Bravo. . n-am ce spune de sfat! Si daca fata o stie.. E. i-am raspuns eu.. clei! Am izbucnit în rîs: .

Cum nu putea sa primeasca corespondenta la internat. nu numai poezii pentru iubita lui din trecut sau de-acum. ceea ce. "sa stii ca si Nea Stelica vrea s-o atace în poezie pe respectiva!") . de parca nici nu s-ar fi cunoscut vreodata! Dinulescu îsi gasise o simpatie ceva mai apropiata decît aceea din Iasi. ti-l dau. un baiat voinic si foarte cumsecade. Dinulescu nu-mi solicitase niciodata. dar nici macar colaborare a la corespondenta amoroasa. pentru încrederea pe care mi-o acordase cîndva. si desigur ca si fosta lui iubita gasise pe altul. asa ca nu iesea în oras decît duminica.. cei doi se hotarîsera sa-si scrie.. la despartire. ca "ochii care nu se vad se uita". Si de unde la început fiecare nu dorea decît o poezioara. cum bine zice întelepciunea poporului.. mai mult decît plictisit. nevoiti de împrejurarile prin care treceau sasi mentina aureola de poeti în fata iubitelor. Vreau sa te rog ceva!. la "Tinerimea Româna". Aceasta îl ridicase mult în ochii mei si începusem sa-l stimez . pîna cînd cei doi îndragostiti s-au potolit si nu s-au mai gîndit unul la altul. acolo. Era dintr-o familie înstarita din provincie si fusese dat la internat. acceptasem cu multa placere. În prima recreatie veni la mine Stelian Dinulescu. se-ndragostise de ea si. Mîine.. Stii ca vorbesc: c-o fata de la Centrala si ca lucrur ile mergeau foarte bine. concursul prietenesc pe care-l dam îndragostitilor nostri mi-a ad us o mica neplacere.. care sa-i tina de urît. Corespondenta asta a durat vreme de cîteva luni si. Cu prilejul concursu rilor de. ca sa nu le zic trasnite! Si într-o buna zi. si atunci numai daca obtinuse note bune în cursul saptamînii.. Cu toate ca era bun prieten cu mine. si ea tot la internat. cu toate ca era mai vîrstnic decît mine cu vreo trei ani. cunoscuse o fata dintr-a VI-a de la liceul din Iasi... Ma lega multa simpatie de acest coleg. ma inundau cu cereri care de care mai pretentioase si mai originale. directorul internatului. junele îndragostit ma rugase sa primesc scrisorile pe adr esa mea. poimîine. raspunde la celelalte întrebari ale "oracolului".. era de la Centrala din Bucuresti. Asa ca m-am mirat foarte mult cînd l-am vazut ca ma cheama discret deoparte si-mi sopteste cu tremur în glas: . Fii pe pace. ("Aha!" îl întrerupsei eu în gînd.. bineînteles. caci era cenzurata de Atila . * Dar iata ca îndragostitii se-ndulcira la poezie. Pîna atunci.. acum. Este! oftai eu. cînd veneau în Capitala elevi si eleve de la toate liceele din tara. cu timpul s-a racit. si s-a rarit. îti fac madrigalul.

zice.. E... . Nu era de la mine. c-o stiu: .. ma rog?" . nu stiu cum se face ca-i pica o scrisoare roza. Nu e lucru curat la mijloc. îsi baga dracul coada. . Exact!.. P-orma. si poet?! Mi-a ven it sannebunesc. ce sa mai lungesc vorba. i-am cerut s-o citesc. Cornel.. În sfîrsit.! Asta. De amor? .. ca zice ca nu mai are timp sa ne vedem.. o ridic si-ntreb (tremuram si ma facusem tot o ap a. si cînd ma simteam mai bine si credeam ca tine mult la mine. Eu ma plimbam cu ea prin Cismigiu. Ionescu Cornel sa faca poezii? În sfîrsit.... si-am cunoscut imediat ca e din fabrica ta de poezii. nu ca tin eu la ea. e o poezie!" Haiti! Auzi dumneata. dintr-a V-a... Nu-mi mai spune.. erau si ei cu doua fete! Am facut cuno stinta si am luat doua barci. . zice e a. "Si ce ti-a scris. . Cum asa? . acu' ma mir si eu cum de-am mai putut sa articulez un cuvînt.. si alte maruntisu ri! "Hm! mi-am spus... continua el. sa-ti spun drept. hai la un lapte batut. Povestea în ea cum a vazut-o si cum si-a dat seama ca va fi stapîna lui to ata viata.. ca parca mi se-nclestase limba în gura): "De la cine e?" Ea se facuse rosie ca macul. Trebuie sa descopar neaparat ce-i cu asta". desi eram rece ca gheata . pîna unde. dragute. mi-a scris si mi-a trimis-o printr-o colega externa... . în persoana lui Ionescu Cornel. nici eu nu stiu.. Ma reped. vedeam eu c-o soarbe pe-a mea din ochi. Uite bine. o verisoara de-a lui!" .. "Cum asa?" am sarit eu în sus. Si cînd îsi scotea batista... c-ale lor. observ eu ca Tanti e mai rece cu mine. Ca-n romanta pe care-o cînta Violetta Ionescu la "Tanase"! .. Mi-a placut însa c-a fost sincera si n-a mai cautat s-o ocoleasca: "De la.. "Cum a devenit de ti-a scris?" "Bin e.. cazut la Româna. nimic dezis. dar nu se comparau cu ea. . Cornel Ionescu". doua normaliste.. dar asa e! . E. "Propriu-zis nu e o scrisoare.. ca face mofturi. pe la "morminte".! De unde.. în sfîrsit!. cam la o saptamîna de la chestia asta. cînd hop ca ne-ntîlnim cu Ionescu Cornel si cu Chiorul. Ionescu Cornel.

Te mai rog pentru o poezioara. stapîna!" .. Ai dreptate.. As vrea sa-mi simti tot dorul! Cînd tu nu-mi esti aproape. versu-mi ar lua un nou avînt. ... ma.. ca e frumoasa. pentru ca. atît de sfînt fior Si-atîta fericire. . . . . Ai sa vezi! N-avea nici o grija. Tu. mantelegi? . ce ti-a venit sa-i faci si astuia poezii pentru fete? . sfînta mea domnita. Nici sa nu-i spui. si las' ca te razbun eu. asa.. cînd se pleaca pe ochii tai de zîna. dar vorba e ce-i de facut acum? . de ce sa nu-ti fac? Numai sa-mi spui cam ce-ai vrea sa-i spui în ea? .. la 12 e gata! Poti sa te prezinti s-o iei! . dom'le. mai pe depa rte. si ce te-i mai pricepe si tu.. stii c-a mers struna cu poezia aia! Fata a fost mai încîntata decît mas teptam. sa-ti spun. Nimic.. În clipa-aceea. Ma. . puteam sa-l refuz? De unde era sa stiu eu ca-i tocmai pentru iubita ta? . Îîti fac. c-as vrea sa-mi fii stapîna. Pai ceva cam în acelasi gen. . M-am ghemuit într-o banca-n fund si am compus poezia pentru Tanti. . îmi pare prea putin. I-am facut-o acum trei zile! . nu-ti place sa tempaunezi cu ce nu-i al tau. sa-mi faci ce vrei! Pe tine te servesc mai presus decît pe ori carealtul. nu-mi alina mistuitorul chin! Ti-as da întreaga viata! A tale calde pleoape. Daca nu s-o întoarce Tanti la tine cu mai mul ta dragoste ca-nainte. dom'le. esti un om cumsecade. da-mi trebuie urgent!. Tu i-ai spus ceva lui Cornel? . Ce ai de gînd? . Bine. . .. alina-mi dorul sfînt! Graieste-mi doar o vorba duioasa. O. a venit la mine Ionescu Corne l: . Chiar asa! . E-atît de dulce farmec. în primul rînd.. casatia. fa-te ca nu stii nimic si poarta-te cu el ca si mai-nainte. vai. Griguta. de-o sa bati în pinteni de bucurie! . . .. iubita celor doi colegi rivali! "Te-ador. ."Desi te-am cunoscut de-o saptamîna. dar stii ceva mai altfel. Peste doua zile de la aceasta convorbire de taina. pe veci. . pîna-n clipa în care-o fi sa mor! Inima mea te cere. . .. si-n al doilea rînd îmi esti prieten! . Daca m-a rugat omul. Bine.. Iubito. numai una. Simt ca-mi vei fi pe veci. . doar tu. Nimic! . cinstit. te cauta întruna. . C-o iubesc. Bravo. ma. acolo! Dar fa ceva.. . iubito.. esti cel mai de lauda baiat din lume! Ora urmatoare aveam Naturalele.

de. trebuie sa sporeasca si talentulpoe tic.. ca mi l-am si tinut! . ca a si aparut Stelian: . Pai. asta e mai ceva ca ailalta! . Tu ce-ti închipui? Mi-a cerut o noua poezie! . Tot e ceva! . nu? Cînd i-o dai? .. si pleaca. odata cu dragostea. Dupa-amiaza. schimbam cîteva vorbe. si a ramas încîntat. ba. una vorbim. e drept. Ei? Ce-a vrut de la tine smecherul? . Dar tot e bine ca ne vedem. si alta facem? Prietenie se numeste asta? Nu mi-ai fagaduit tu ca-i torni una de-o sa te pomeneasca? . nu poate sa stea mult. la 5. asculta-l. Bravo tie! Succes! . Bine. mai mult decît atît. ma. Asculta-l ce trist suna! Pe veci al tau: Cornel! La 12. Si tu i-ai facut-o? . Ba da! Si te asigur ca-mi voi tine cuvîntul. Ma. m-am gîndit ca. . Mersi! Dar abia s-a-ndepartat Cornel. si-ncrede-te în el. Pai de ce nu? . I-am citit-o cu inflexiunil e lirice de rigoare în glas. ce-i drept. ne-ntîlnim la "Socec!" Vine sa-si cumpere un dictionar românlat in. îi dau poezia.S-ar preschimba pe data în cel mai dulce cînt! Comoara mea. Ionescu Cornel s-a prezentat sa-si ia poezia.

. . si iarta-ma ca m-am îndoit d e tine! . ca sa mergi pe el. Ce sa-ti explic. Acrostihul. ma. în care-i spui cam urmatoarele: "Sti mata duduie Tanti. ce vrea poetul respectiv. explica-mi ce s-a întîmplat?! . Te omor. ai? .. De obicei se fac acrostihuri cu numele fiintei iubite. Foarte simplu. sau cum naiba-i zice? . ma. duminica. . Poftim.. acu' tin-te bine.. e o poezie cu tîlc. Ba eu sînt. . cu cine vrei sa vorbesc? Sa-mi dai socoteala! Te nenorocesc în bataie. mai întîi citeste poezia. Îi faci un bilet. îti bati joc de mine si de dragostea mea? . Luni. Dinulescu s-a-nvîrtit tot timpul pe lînga mine . Tanti zice c-a m vrut s-o fac de rîsul fetelor de la Centrala. dar trebuie sa-ti arat eu drumul. "comoara" etc. Ia asculta.. te fac arsice. Daca citesti initialele fiecarui rînd de sus în jos. Ei. . "farmec dulce". . Ma. dar trebuie s-o fac! Îsi rîde de dumneata într-un mod mai mult decît nerusinat! Daca vrei sa te convingi. . am avut un succes nebun! Ne-am dat întîlnire pent ruieri.. n-auzi. . Cornel si-a aruncat servieta în banca si a pornit glont spre banca mea. raspunde-mi! . a fost în culmea fericirii. ca poate nu se pricepe la smecherii d-astea poe tice. . m-ai nenorocit. si pe urma sa stam de vorba! Dinulescu citi cu o atentie demna de un scop mai înalt. de iese ca fata pe care-o iubesc eu e o gîsca. . ca nu prea vad?! .. ce sa-ti spun. N-o sa faca decît sa-i sporeasca actiunile lui Cornel în fata lui Tanti.. .. Cu tine. regret ca sînt nevoit sa-ti dezvalui necuviinta iubitului dumitale C ornel. sa traiesti." M-a . .. Ionescu Cornel habar n-are de ce ascunde-n ea poezia asta! Ia citeste initialele de sus în jos. ca mi-ai distrus dragostea. cum sa-ti spun. ca nu pricep! . în sfîrsit. Ce poezie a fost aia pe ca re mi-ai dat-o. . sa vezi ce-ti da! Înfrigurat. Am citit-o si gasesc ca e buna. Tan-ti-esti-o-gîs-ca! Extraordinar! E o grozavie! Bravo. zgîrîie-hîrtie. E o "poezie-acrostih!" . Cu mine vorbesti?! . initialele ultimei p oezii pe care a avut neobrazarea sa ti-o dea! Cu bine. asa da.. "domnita lui sfînta". ba. "pleoape calde". cum afla ea ca poezia e cu acracostih. citeste de sus în jos. ca vine lovitura de gratie. dar tu n-ai fost cînd mi-ai facut poezia. cum afla ea. o gîndire. Poezia asta e cu cheie.. Ce. Cum naiba. Dinulescu îmi smulse hîrtia din mîna si silabisi: . . . Mai întîi de toate. Numai cuvinte frumoase: "te-ador". Cum a intrat în clasa... ma. Mi-o înapoie foarte mirat: . Mie nu-mi vorbi pasareste. acuma înteleg! Dar vorba e. în asteptarea lui Ionescu Cornel. îti da un nume. ca stii tu destul de bine: i-am dat poezia pe care mi-ai facu t-o." si te iscalesti! . cu multa atentie. prin tine.! Acu'. .. . nu esti în toate mintile?! . "chin mistuitor". ma.. . papugiule! Îmi faci poezii cu abtibilduri.. A venit c-o falca-n cer si cu una-n pamînt! Mi-a înapoiat poezia s i mi-a aratat ce iese daca citesti literele de la începutul rîndurilor: "Tanti esti o gîsca. a citit-o.

ce sa-ti spun. dar eu. Lasa-l pe François Villon. ma.! si Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînsi! Dar Dinulescu. . si e rau. nici p-asta si nici p-ailalta. Între timp. ca poate ma intereseaza. Spune-i ca n-ai facut-o tu. daca o las asa. Cum o sa-i spun una ca asta? Se poate? Ea ma crede poet! Daca-i spun ca n-am facut-o eu. Stai binisor. cînd este vorba de scandal.facut de doua parale. . te cocosez. indiferent de teatrul unde se desfasoara. de care ma mir si eu! Crezi tu ca alta treaba n-aveam decît sa stau si sa scriu cu litere de porunceala? Asa ceva e foarte greu si nici nu ma pricep! Doar François V illon se pricepea la chestii d-astea. ca sa se potriveasca si lasfîrsitul versurilor. e buna de dat exemplu la Logica! . Ce te bagi unde nu-ti fierbe oala? îi riposta enervat la culme Cornel Ionescu... îi puse mîna-n piept si-l dete la o parte ca p-un fulg.. ie se tot rau! . Ai? ce crezi? .. Dragostea mea s-a dus pe apa sîmbetii! Ce t i-a venit sa-ti bati joc de mine. . Cînd ti-oi da eu o dilema. Vorba e ce ma fac eu. iar e rau: înseamna ca am vrut sa rîd de ea! Oricum o-ntorc. numai ca ala le facea asa.. asa cum se întîmpla în asemenea împrejurari. o simpla potrivire de litere. ca Ta nti a spus ca nici nu vrea sa mai auda de mine! .. se strînsesera în cîteva clipe toti baietii din clasa în jurul celor trei beligeranti. Dar nu mi-am batut joc de tine deloc! A fost o coincidenta. Asta se cheama "dilema".. ca ti-a facut-o un coleg si ca.. Cornelica baiete.. . ca nici nu te pricepi. înseamna ca am mintit-o. poet de contrabanda? .. unul dintre cei mai puternici baieti din clasa. ce te voinicesti asa? Ia spune-mi si mie ce sa întîmplat. ca nu sînt poet. ca nu-mi arde de el acu'.

iar poetul improvizat se strecura cu obrajii-n flacari si cu coada-ntre picioare printre asistenti si se aseza mai cu minte ca niciodata la locul lui. Jenica. . Ascultati. torente de rîs inundara clasa. te iubesc". grasa figura! spuse cu admiratie Dan Noica. Mimi. în hohotele de rîs ale colegilor. mai amuzat decît toti. Desigur ca sînteti curiosi sa stiti care-i motivul discutiei noastre. spuneau e i . îm i esti .. care îi întrecea în înaltime pe toti cu un cap.. îsi roti privirea pe deasupra tuturor si spuse rîzînd cu pofta: . Te pomenesti ca ma iei la bataie! îl ironiza Dinulescu. si sa nu aveti apoi convorbiri literare si critice în contradictoriu cu. . . reflectînd. Anisoara. original! Ia noteaza-ti numele! Tii. Grozava. . De asta-data. . ivit în calea neteda a confectionarii de versuri la comanda. . dragala sele voastre muze! . .. "Lili. astia. Georgeta. Bine. Dar culmea a fost ca foarte curmei baietii si-au ridicat pretentiile. . Mariana. a avut un rezultat neasteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. am fosi nevoit sa torn în aceeasi zi vreo zece acrostihuri cu cele mai dragalase nume de fata: Vivi. te ador". . cînd o vedea Ga bi ca-i e numele din poezie. la desertaciunea lucrurilor omenesti . atît de schimbatoare de la o zi la alta! . În duminica urmatoare. colegii care au trecut întîmplator prin Cismigiu i-au vazut mergînd strîns la brat si rîzînd fericiti pe. Cristina.. ... . "nu cine stie ce". nu? Ascult ati-l dar.. de ce nu ne-ai spus pîn-acum ca te pricepi sa faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil. . . fiti de aci înainte circumspecti si cititi-o pe toate par tile. Irinel si altele. ca altfel. fratilor! Si le spuse. . ma. probabil. cerîndu-mi c u insistenta sa mai adaug cîte ceva la numele iubitei . . si-n doua recreatii numai am fost asaltat de clientii mei obisnuiti: .. Tanti cu Stelian Dinulescu! * Dar acest neprevazut episod. povestea celor doua poezioare si-a pataniei lui Cornel Ionescu. ca initialele sa dea: "Valeria. c are-atiumblat la poezie.. . . Vestea despre acrostihul buclucas s-a întins ca fulgerul în toata clasa. în crucis si-n curmezis. o sa fie foarte impresionata! Si alte variatii pe aceeasi tema! Si cum nu mai puteam sa scap de ei. Te rog sa taci. ca nu puteti sti ce nabadaî îl mai apuca pe "Pegasul" lui Tyrtheu al nostr u. . Hm! Bine de mine ca nu recurg la asemenea abtibilduri de cucerire! Dar voi. în asa fel.Stelian Dinulescu. .. Cornel Ionescu sari ca ars: . .

îmi zburau versurile naive în chinate acestora. dupa descrierile facute de iubitii lor. satene. surîsuri dulci înfloreau pe buze le lorrosii de sanatate. cînd se-ntorceau de la scoala si treceau prin fata portii mele.. sînii învolti si obraznici le tremurau ritmic. nu mai puteam! Ma saturasem de rolul de "confident" si de "versificator"! Voiam sa am si eu tainele mele de dragoste. îmbujorate si proaspete ca primavara însasi. caprui. Facusem zeci de versuri fara nici o rîvna. Ma framîntam noptile pe toate partile si-abia izbuteam sa atipesc în zori. cu gulerase albe. cu pantofi si cio rapi negri. Muncisem din rasputeri pentru succesele în dragoste ale atîtor colegi fericitipoate. verzi sau albastri. .draga"... pe care sa le încre dintez . blonde. treceau în grupe de cîte doua trei: brune. Nu mai aveam astîmpar. si altele cam în acelasi gen! * O... fara sa le cunosc! Sufletul îmi era înfiorat de emotii si de nostalgii neîntelese. dezvelind dintii curati si albi ca porumbul crud. si sa simt într-adevar ce-i scriu ! Le urmaream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva si de la Moteanu. cu parul ar anjat în colturi savant pieptanate. roscate.. ce risipa de dragoste era printre baietii din clasa noastra la începutul aceste i primaveri timpurii! Si eu nu mai puteam sa dorm de mirosul patrunzator si dulce alfiorilor de liliac. mergeau cu p asi saltati. Frumusele. care dau piciorului o distinsa eleganta. fara nici o dragoste pentru dragoste ! Eram un fel de Cyrano modern cu atîtea Roxane.. dragele de scolari te-l au: în sorturile de uniforma pepite sau negre. dintre care însa nici una nu-mi era draga! Si-n sufletul meu navali puternic un dor naprasnic de iubire! As fi voit sa-i fa c versuri frumoase unei fete pe care s-o iubesc. al caror chip gingas cautam sa mi-l imaginez. cu ochii negri. gratioase si pline de un farmec pe care numai ele.. Prin mintea înfierbîntata de atîtea nume de fete..

" În aceasta stare sufleteasca m-au gasit vacanta de primavara si vechii mei prieteni: Stefan Predescu si Gica Rosnovanu. stii c-o iubesc pe Veturia. pe care o iubea Stefan Predescu.. ha. numai tie îti spun. O duzina si un tablou. Aveam însa un motiv în plus care contribuia la fericirea mea: pe timp de doua saptamîni scapasem de versuri si scrisori de dragoste pentru colegi! Dar fericirea aceasta a fost de foarte scurta durata. sa le pun în camera mea. sa fac ca un fel dealta r: unde ma uit. si stiu ca sora-ta Nella are o poza de-a Veturiei în costum de balet... Ma.. am sa te rog ceva din suflet. ma. esti nebun? Ce sa faci c-o duzina? . Spune! . asa. mi-ar fi fost drag sa fac versuri unei iubite care sa fie a mea! Si-atunci am scris un sonet în care mi-am turnat toata framîntarea si care începea astfel: "Mi-e sete de o dragoste curata! N-am mai iubit de mult si mi-este sete Sa sorb dulceata soaptelor discrete.. Era tare îndragostit de o colega de-a sora-mi. cum nu pot sa-ti spun de mult! .cuiva. Ma. sa vad numai Veturii! . cum m-as fi plimbat si eu cu o fata în noptile astea albastre de primavara! . sa-mi scoata si mie vreo duzina! . Veturia Petrovici. ca nu vreau sa stie si Fanica. "Vederea" se facuse la farmacie. si plecau pe la 7. Ti-o dau. pentru ca Gica Rosnovanu înt r o zi a apelat la serviciile mele cu prisosinta. ca n u vreau sa am discutii! . dar te rog. Grig. pe la 5. numai sa n-o tii prea mult si sa se afle. unde Julietele veneau aproape în fiecare dupa amiaza. asa cum sînt fericiti toti cei care stiu ca se vor bucura de odihna. ha! Sa nu vezi numai stele verzi de la tat-sau. Ah. Nu afla! Îmi dai fotografia? . Thaissa. Foarte frumos din partea ta!. Ma. conduse de cei doi Romeo! Ce trist ma uitam la prietenii mei. care se simteau atît de fericiti ca puteau sasipetreaca iubitele pîna acasa. sa mio dai s-o duc la fotograf. Veturia avea o sora. . de ce sa nu ti-o dau. spiterul. mi-a spus Gica în ziua fatala. discretie absoluta! . fata farmacistul ui de peste drum de scoala unde era tata director. Ce. Eram fericit ca luasem vacanta. Ha. daca afla de povestea asta! ..

stii. ca tot n-am nici o treaba! Tu plimba-te prin curte si lasa-ma lini stitpîna te chem eu. ca s-o impresioneze . . Bine. Draguta fata! Bine de Gica! Veturia! Am început sa scriu acrostihul. cu toata placerea! . mergem la cofetarie la "Dobriceanu" si manînci cît vrei. palida. distinsa.. dom'le!.. dar p romite-mi ca vrei! . . las-asa. Nu. da' fa ceva asa. Ma. ceva formidabil... fac o cinste copioasa! Fa-mi pentru Veturia un acrostih d-alea de care fac i tu. dom'le! Veturia. fac o cinste nemaipomenita. cum n-ai mai facut pîn-acum. . Însotim sa-ti spun eu. De asta-data o cunosteam bine pe fata careia trebuia sa-i fac versuri de comanda ! O cunosteam de cîtiva ani de zile de la sora-mea. dar nu în poezie." Nu mai stiu ce am scris. Pai ce rost mai are biletelul? O sa-nteleaga ea ..Daca pot. Daca e fain.. Si te mai rog ceva. fina.. Îmi pare bine ca-ti place.. Veturia. cu mîini subtiri. e fain... ca azi dupa-masa vine la farmacie? . te mai rog ceva. Fii fara nici o grija! Fac o cinste formidabila.. . Uite-acuma... Pa cinste! mi-a raspuns Gica.. cu corp frumos.. explicativ! . ce mai! Da' acu'. E clasa una! . Era o fata de vreo saisprezece a ni. L-am terminat! L-am chemat pe Gica.. cum destul din acrostih! te-apuci de el. Asculta-l! Pusesem în el tot sufletul meu: îl simtisem! .. simplu? Altceva nu-i mai . cu parul castaniu si och ii mari si melancolici. Nimic! Adica îi spun. ca e mai bine! Dar cînd spui nimic? acrostihul de un biletel. "Visul meu..

bineînteles sageatalu i Cupidon! Din inima picura sînge. . ma. Vino mai bine tu afara! . ma? . . Bine.. tocmai cînd ma pregateam sa ma duc la Gica. dar puteam sa-l refuz? . dupa ce am exersat semnatura lui Gica. M-am straduit sa fac sa semene semnatura de adineauri cu cea de acum. Gata! Vino sa ti le dau! . asa e ra poreclit de baietii din cartier. Apoi am compus biletul de prezentare a acrostihului: "Draguta Duduie Veturia. Sînt rodulputern icei impresii pe care ai facut-o asupra mea de cînd te-am cunoscut! Desigur ca finetea dumitale sufleteasca a citit de mult în ochii mei ceea ceam cut ezat sa-ti marturisesc abia astazi. . pîna la 3 dupa-masa sînt gata si cred ca vei fi multumi tde felul cum se va prezenta corespondenta ta amoroasa! . formau initialele acrostihului. . în caderea lor. hop si el l a geam: . .. De ce. sa traiesti. . din pricina severitatii lui!) . . stai ca vin acu'! . Daca rîndurile mele te vor supara cumva... . E! . Gata. ca vreau sa-ti spun ceva si ne-aude Satrapul! (Adica Tata. asa cum am crezut eu ca este mai interesanta. ca am treaba. . lasa ca ti le fac. Am scris versurile cît mai caligrafic cu putinta si.. picaturi care. am trîntit-o jos. Ia un plic roz cu o hîrtie mai groasa si tipareste-le cum stii tu ! Eram peste masura de trist si de plictisit. . sa stii ca.. si nu ies din casa pîna la sase. Restul poeziei era scris cu negru. . La ora trei fara un sfert. Vino. asa ca literele de la început i eseau foarte bine în evidenta. . a dumitale: Gica". . . ca eu scriu urît al naibii si vreau sa -i fac impresie buna. dom'le. Fa-i si biletul si scrie-le tu pe-amîndoua. te rog înca o data sa ma ierti! Îti saruta mîinile.. . . subliniind-o . Bine... Bravo.. .. prin acrostihul pe care te rog sa-lprivesti cu toata indulgenta! În poezie este permis sa spui mai mult decît într-o scrisoare în proza. sauchiar în fata f iintei dragi. .. Te rog mult sa-mi ierti îndrazneala de a-ti trimite aceste versuri. . Am desenat cu cerneala rosie o inima strapunsa de o sageata. .. .

. Numai de n-ar fi si sora-sa cu ea! . Nu fi caraghios. . . fac o cinste. rockfelleriana! . ca nu sînt în stare. .. pentru nimic în lume! . am sa io dausi am sa-ti pun si-o vorba buna la ea! Cînd trebuie sa-i înmînez mesagiul. vream sa te rog sa i-o dai tu. ci cu totul de altceva! Uite ce te rog. cînd pleaca de la farmacie! . Poate sa iasa si bunicul din groapa. Cînd ma gîndesc numai. Nu e vorba de scris. . dar cînd tu nu faci altceva decît sa-i dai scrisoarea si sa te retragi. foarte important! . Tocmai relativ la asta. Bine. nu te supara. . . nu ti-e rusine? Barbat esti tu. de ce? . Nu e. as mai întelege. . mi s-au taiat picioarele! .. si pace! Dar daca tii cît deputin la mine. atunci hai sa ne facem de lucru pe-afara. De ce? .. dar îti spun de pe-acum ca astazi nu mai am chef sa scriu un rînd macar. da-i-o tu. m-am muiat de tot. dar din suflet. . ma. sau ce naiba esti? Cum sa-ti fie fri ca de-o fata.. ca eu nu-ndraznesc. si pace. f ac o cinste sardanapalica! M-a apucat o emotie. . o frica nemaipomenita! . m-apuca tremuriciul! . . . . i-am spus ca vreau sa-i vorbesc ceva foarte. . ca s-o vedem cînd pleaca. . ... . Sa te ia aghiuta cu cinstea ta cu tot! Dar pentru ca starui atîta.. ma. . dar vreau sa te mai rog ceva. din aia sînt mai emotionat. ce mai e si asta? Nu vad motivul! Daca ai vorbi cu ea si ar trebui sa su stii o conversatie mai lunga. Stii. E mai bine pe la 7. la ven ire sau la plecare? . . ma. Ma. Nu mai am nici pic de curaj. Bine. fie. Roaga-ma.. . du-te si da-i fetei scrisoarea! . Din ce s-apropie ora cînd trebuie sa dau ochii cu Vetur ia. vine singura.

! dumneata. . Ti-ar fi facut placere sa mai vorbim.. trebu iesa-ti transmit si toata simpatia lui Gica. Gica ar fi dorit sa-ti vorbeasca ceva.. totusi. A. Ti-am spus asa cum mi-am închipuit ca ar spune Gica însusi! .. Ca a trecut timpul? . te iubesc! . În nici un caz la dumneata! . mai putin ca altii. Te rog.. Daca te deranjez. a iesit! Da-i drumul! .. Nu. Buna-seara. ca numai el sa auda: "Veturia . Ce frumos spui dumneata asta! . mesagiile îsi au rostul cînd o. despre Gica..... Unde Dumnezeu am pus scrisoarea? A. ... Nu stiu precis.. Ca am ajuns acasa. foarte important: s-a gîndit însa ca este mai bine sa-ti scrie.. De ce? . Ce cuvinte? .. încep sa-mi pipai buzunarele. . . cum? . dupa ce am sa-mi îndeplinesc misiunea ce mi-a fost încredintata de prietenul nostru comun Gica! (Draguta e. Multumesc! Despre ce e vorba? . a. am gasit-o! . Daca tii cu tot dinadinsul. duduie Veturia! .. . . . Cum. prietenie este avansata si au intervenit oarecare neîntelegeri între cele do . Da. . Uite-o..Imediat. sa mi le spui dumneata!. ... . Cred ca de cîte ori îti rosteste numel e sau se gîndeste la dumneata. A.... . . Buna-seara. Si eu la fel. mm. . daca pot sa-l parafrazez astfel pe Alecsandri! .. Pacat! ... . În definitiv. Vorbind. Ce rau îmi pare!. prin urmare si dumneata? . duduie Veturia? . Oo.. .. Nu pot sa ti le spun eu! . . . Eh. dupa cîte mi-a spus el... a naibii!) . Aveam cu totul alta impresie despre dumneata. ce sistem mai e si asta. . Asa de repede? Nici n-am bagat de seama cînd a trecut timpul! . tot asa cum am vorbit si pîna acum! În definitiv. Asta ca sa nu folosesc alte cuvinte care îi flutura pe buze de fiecare data cînd îti pronunta numele! .. mai cu seama din descrierea facuta de Nella! ... din tara romîneasca. Asteapta-ma aici! . . ma retrag imediat.. Ca toti tinerii de vîrsta noastra. . domnule Grig?! . Veturia.. Eu. . prefer proza! .. sati trimiti emisari în astfel de chestiuni atît de personale? De obicei. Te asteptai la altcineva? . se ocupa cu poezia? . nu! . Duduie Veturia. buzele lui soptesc asa. O misiune? întreaba ea foarte mirata.. ma. . ca am ajuns asa de repede! . . . te iubesc!" . si m-a rugat pe mine sa-ti dau acest plic din partea lui. surorile sînt întotdeauna gata sa-si flateze fratii! Cu prilejul acesta. îmi pare ca ti-a facut niste versuri! ..

. .. . Bine. citindu-i rîndurile pe care le-a scri s cu dumneata în gînd. . . .uaparti. duduie Veturia. . . . . ... . .. lectura placuta! Nu fi rautacios! . Vei avea prilejul sa-tipre lungesti placerea de a sta de vorba cu Gica. . . Am condus-o pîn-acasa! Doar nu era sa-i dau scrisoarea si s-o las în mijlocul drumului. strîngînd-o usor. Noapte buna! Noapte buna. care mi se-ntinsese. si-am sarutat-o lung. bine. Am prins mîna mica si subtire. . si. ma? Ce-a zis? . .. Gica ma astepta în fata scolii Sfintii Voievozi. dar ce-a zis? . dar cînd totul este abia la început? . . muscîndu-si buzele înfrigurat. . . Ce naiba ai stat atîta. . Poate ca ai dreptate! Însa nu trebuie sa-ti para rau. .

"Dormi. Ma. . . . Gica si Fanica venisera însa de pe la 4: Gica. dupa cîte am observat. . . ha! Las' ca e bine si asa! Ma. . sa imortalizam momentul! . Gica stia multe poezii pe dinafara si recita frumos.. .. ma! Fac o cinste. Trebuie sa marturisesc ca ma simteam cam nelinistit. . Sora-mea.. vorbeste cu Nella s-o invite pe Veturia si pe sora-sa la voi. Le asteptam pe la 5. S-a suparat? . o serie de consideratiuni asupra punctualitatii la vizite si l a întîlniri. Întîmplator stia si: "La icoana ". Ha. fara sa citeasca ceva! Voia sa-l gaseasca Veturia asupra unor preocupari poetice. înfrigurat la culme de rezultatul scrisorii. dulcineele prietenilor nostri. A iesit imediat surîzatoare si le-a sarutat. Dar nu-mi gaseam locul. dar a ramas foarte mirata ca nu te-ai dus t u.. Ma. sîmbata. Iar?! . Îl invitam atunci si pe Fanica! Adu-ti si aparatul de fotografiat. dar.. în realitate însa. face impresie! Am convenit si am continuat sa asteptam. spuneti ca declam frumos si rugati-ma sa spun ceva! Stiti. Pe unde-or fi acum? se-ntreba Gica emotionat. Nu era o emotie propriuzisa . . personal! . ha.. . . desi cautam sa par foarte putin impresionat de aceastavi zita. Lasa-ma odata cu cinstea! Îi spun. Îmi place ca sînteti punctuale. . dupa prînz! Te rog. i-ar fi facut mai multa placere sa te. aduceti vorba despre bustul lui Vlahuta. . Nu s-a suparat. . framîntarea punea stapînire din ce în ce mai puternic pe Gica. deranjezi tu! . fara sa se poata stapîni si fara sa primeasca vreun raspuns. . cu voce tare. . . Sora-mea le vazuse pe geam. . . flegmatic si calm ca un englez. . opera cîstigata la tombola unui bal al artistilor plastici. ca sa-si faca despre el o parere si mai buna decît aceea pe care o avea eventual pîna acum! Pe masa mea strajuia pe-atunci bustul în gips al lui Vlahuta de Dimitriu-Bîrlad. . Odata cu apropierea orei 5. Se asezase la masa mea si luase "Poeziile" lui Eminescu. iubito!" si "Din prag". ne rugase el. . . . Ce sa zica? A primit-o cu placere. . . . . Nella. iar Fanica.. constatînd: . . si cred ca se face.. . . stii ce te rog? . . . N-aveti idee ce nesuferit e s-astepti! A urmat. pe care le ras foia în aparenta foarte atent. a preparat toata dimineata fel de fel de gustari pentru primire a celor doua surori. .. dar a asteptat sa auda soneria. desigur. .

Hai. credem ca ne va face placerea. a l uat unul din caietele mele de pe masa. pentru ca le stie aproape pe toate pe dinafara. A. si asta cît mai curînd. Da?! Foarte interesant! . în fata bustului încruntat al lui Vlahuta? . dupa gustarile obisnuite în asemenea împrejurari. care-i urmaream miscarile. Nella. În afara de mine. "Ce e amorul?" Foarte interesant! Citesti "Ce e amorul?" de Eminescu.. Tinînd seama de faptul ca Vlahuta a fost ciracul lui Eminescu. l-a desfacut si a înlemnit cu el în mîna. n-a mai observat-o nimeni. care. iar eu l-am ironizat tot timpul din ochi. Veturia ramase într-adins la urma . avînd-o complice pe Veturia. Dealtfel. Mai tîrziu. Gica a declamat cu mult patos "Din prag". Gica nu mai are de ce sa citeasca poeziile lui Vlahuta. ma rog? Îmi dai voie sa vad? Gica îsi întoarse buza de jos si întinse cartea. unde era pianul... ca sa faca ceva. Atunci. fara nici o intentie. fara sa se lase rugat prea mult. dupa fasoanele de rigoare. . lasa modestia pentru alta data! Toti trecura în camera sora-mi. la un moment dat. n-ai vrea sa ne cînti la pian? .Gica a fost gasit citind "Ce e amorul?" de Eminescu. Am provocat prilejul si m-am adresat sora-mi: . Si le recita cu mult talent! . E poetul lui preferat! . ca doar atîta astepta! . . e potrivit oarecum! am intervenit eu. Vedeam ca vrea neaparat sa-mi vorbeasca. va rog! accepta Gica. asa.. domnul Gica e amator de poezie! a remarcat Veturia. O. dar cred ca n-ai intentia sa ne gonim musafirii de pe-acum! . Cum doresti. Si ce citeai. zîmbind cu siretenie. În sfîrsit. hai.

Acelasi?.. ca sa putem sta de vorba în liniste! . Am vrut sa ma reped sa-l iau imediat. .si-mi sopti: . ce este probabil în realitate si ce nu vrei sa-mi spui dumneata! . .. . am tresarit.. .. facîndu-mi de lucru la biblioteca. Mi-era teama sa-mi pun diagnosticul. de aci si pîna l a. Acela care le-a semnat: "Gica"! .. îmi placea mai mult decît mi-as fi putut închipui! Îsi uitase la noi o batista mica. . Da! . . placut! Mi-ar pareab ine sa fie ce-mi închipui. La 10 fix a sunat telefonul. . si ît i spun cînd sa treci sa ma iei.. sa mergem! Nu putem discuta acum si aci! . Nelinistea asta n-o mai avusesem niciodata! Si mai era ceva care nu-mi da pace: ce aveam sa-i spun a doua zi... Este adevarat ca scrisul nostru cam seamana.. rostind un "allo " nepasator! .... Nu esti sincer! Cînd am observat asemanarea. si totusi asa era: ma-ndragostise m! De ce ma temeam acum? Nu dorisem eu oare asta de atîta vreme? Nu ma mistuia dorinta de a scrie versuri unei fete. pe la 10 îti dau un telefon de la tanti Elvira.. Acela care le-a semnat cu numele lui Gica.. În ochii si în gîndul meu: Veturia! Îmi placea. alba. Vreau sa te-ntreb ceva. Dar nu-nteleg de ce ma-ntrebi toate astea? ....... pentru ca în realitate nu dormisem o clipa!. Ma rog!... si abia la al patrulea sunat l-am ridicat. . Mîine dimineata esti acasa? . Pot vorbi cu Grig? . Ne asteapta. Chiar el e la aparat! . . . sau acela al carui nume a fost semnat? .. . . l-am lasat sa sune de trei ori. Pentru ca ti-am rasfoit un caiet de pe birou si am gasit ca scrisul dumitale d in caiet este acelasi cu scrisul din scrisorile semnate "Gica"! . . Toata noaptea m-am zbuciumat. ca ma duc pe-acolo. care sa nu mai fie iubita altora? M-am învîrtit tot timpul prin preajma telefonului.. .. tighelita cu roz Am strîns-o si am sarutat-o toata noaptea... cum aveam s-o însel asupra descoperirii facute de ea? . chinuit de luna care gasise cu cale sa-mi scalde camera într-o lumina feerica. dar. Ei bine. .. . As minti sa spun ca m-am trezit din somn. Cine mi-a scris ceea ce mi-ai dat dumneata acum doua zile? .... . Totusi. dar promite-mi ca-mi vei raspunde sincer! . .. .

.. . . o tutuiam fara nici o reticenta. . îti marturisesc cinstit. Ti-ai uitat la noi o batista! . vino la 11 sa ma iei. Aha. . ... . . ca si cînd ar fi prezentat cine stie ce interes deosebi t pentru mine! Cînd sa-ncep pentru a patra oara aceasta interesanta lectura. Bine.. . sa aflu ce e cu descoperirea de ieri! .. . . Buna dimineata! . Sînt curioasa.. . Nu!. . Oamenii nu se despart niciodata din pricina unui pete c depînza. Stiu. . . . esti superstitioasa? . buna dimineata! Ce mai faci? Te asteptam. cel putin asta e parerea mea! . Pentru ca ma simt în fata ta ca un scolar. cu emotie! De ce? se prefacu ea mirata.. foarte atent în aparenta. . foarte curioasa.. . ai gasit-o tu? . dar tu? (Hm. si ea la fe l!) . Înca o data. Si vrei sa-ti spun la telefon? . si daca nu esti superstitioasa. à propos.. Daca-ti face placere!.. dar stii. .. Bine. as vrea s-o pastrez! . a sosit Veturia. A venit surîzînd si cu mîna întinsa: . . Ma astepti în colt. . dar de ce? . Da. Ce faci? .. dar.. la cofetaria "Jernoiu". Buna dimineata! Stii cine e aici? . . multumesc. te xtul de pe cutiile de bomboane. asa e. Nu.. M-am postat în fata cofetariei si am citit de trei ori.

tot n-ai înteles? .... . . de pa rca as fi comis o tradare!. Zici ca ai înteles tot ce trebuia sa întelegi? . sau acela care ti l-a compus. Toata era numai surîs. Cum. Buchetele de liliac îsi revarsasera crengile peste gardur i si-mprastiau cu darnicie miresmele ametitor de dulci trecatorilor fericiti ca traiesc o prima vara atît de îmbietoare la viata. Si. Ca. M-a rugat sa-ti fac un acrostih. m-a trimis pe mine. nu stiu cum.. N-am vrut sa spun chiar asta. în numele lui? Doar Cyrano mai trecuse prin situatii sentimentale oarecum asemanatoare... Pe strazi. fata îmi da a-ntelege ca ma place. Veturio. Care a fost prins ca a facut tema altuia. Dar o spun eu.. L-am scris asa ca si cum l-as fi scris cu adevarat iubitei mele. ce eram eu vinovat ca Gica nu-ncercase sa-si cucereasca iubita prin propriile lui mijloace? Ma ispitea atîta vîrtejul acesta ce se ivise pe neasteptate în calea mea. de ce mi-ai scris si mi-ai vorbit tu. Ti l-am facut si-am pus în el cele mai curatesi mtaminte.... Dar?. Te-o fi iubind si Gica... de sa mi le frînga. Ce ai înteles. Ochii îi erau mai luminosi si mai plini de duiosie ca niciodata. Eram foarte tînar si-mi era dor de iubire!... sau cel putin asa pretinde! . nu stiam ce atitudine sa adopt fata de aceasta intransigenta Roxan a! În definitiv... te rog... nici un avan s. Eram în grea cumpana. cum se numeste.. Mi-a apucat amîndoua mîinile si mi le-a strîns. Cel putin asa cred! .. Mi-a potrivit parul la tîmpla stînga. Ce? ... Este de prisos sa-ncerci sa ma convingi ca autorul scrisorii si-al poeziei este Gica! Hai. n-ai mai fi descoperit nimic. spune-mi. încît n-am mai tinut seama de nimic. P e urma m-a rugat sa-ti mai scriu si biletul acela explicativ.. din acrostih? . I-amraspuns putin intimidat: . ma simt asa.. nu este decît o mica si banala escrocherie sentimentala din partea voastra! Atît si nimic mai mult! Am înteles ce trebuia sa înteleg. Pretinde el. Gica ma iubeste.. Greseala a fost ca nu si-a scris cu mîna lui scrisorile. sfiindu-se sa ti le d ea el. de exemplu.. Si-apoi.. As.... . Spune odata! Întotdeauna te exprimi atît greoi? .. iar lui Gica nu-i facuse... Simteam ca trebuie sa-i spun Veturiei tot ce ma-ndemna sufletul si primavara sai spun. personal. Daca ar fi fost scrisul lui.. Ca te iubesc! Ne-am oprit.. . fara sa se gîndeasca la consecinte. Acum. dar. Ma agatai de ultimele ei vorbe: . liniste ca într-o zide sarbatoare.. Eram prin dreptul gradinitei din strada Luigi Cazzavillan. Iarasi mi-a prins mîna si ..

. o creanga sau un petec de cer albastr u! Orice avea farmec în acele clipe binecuvîntata! Doamne. cît de frumoasa e viata uneori! Adevarat ca. prostii pline de gingasie. elevii. foarte serios si de o severitate extraord inara! Sta vesnic încruntat.... o floare. Nu ne scotea din "domnule elev" si ne vorbea întotdeauna la plural. În anul 1925. oricît de suparat ar fi fost. cum obisnuiau Barba si ceil alti profesori.. Noul director era un om foarte corect. vorbind nimicuri. cu voce grava: .. pîna la numirea unui nou director. Barba a iesit la pensie.. la fel. de o revoltatoar e politeta. oprindu-ne la fiecare pas sa admiram o frunza. pentru ca ne distanta considerabil de director. Am pornit emotionati. cu conducerea liceului. pe Inspecto rul Generat Petre Marinescu. Asta ne impunea extraordinar. "Iubirea e o taina mare. Si eu. Grig!. Sufletul mi-a fost dureros sagetat de-o dulce înfiorare. tare!" CAPITOLUL XII ÎN SERILE DIN LUNA MAI. vorbea rar si apasat si era cu noi. iar Ministerul Instructiunii Publice a dele gat provizoriu. si noi ne-nvatas eram cu . Nu ne spunea niciodata pe nume si nici nu ne tutuia.mi-a soptit simplu.. Ce leaga doua inimi. vestit profesor de Matematici. bineînteles: însa era o atitudine care nu ne convenea deloc.

nu era demn de un elev de liceu si mai ales de un el ev al liceului Lazar. Va rog sa comunicati aceasta si parintilor dumneavoastra si sa-mi ad uceti semnata aceasta adresa! Buna ziua. Dar ceea ce ne mai tinea avîntul în frîu era si faptul ca ne aflam în clasa a VIII-a. si-n anumite cazuri sa ne permitem sa-i solicitam indulgenta. Ei. era mai tînara. care a dat tarii atîtea si atîtea generatii de oameni de seama etc. cum traditia imp unea sa-i acordam neîntîrziat o porecla. banuite numai. Pîna atunci. liceu cu traditie.Barba: sa fim mai apropiati. ne-nfiorau si ne tulburau linistea de pe acum . pentru nimic în lume! Îti vorbea tot timpul cu duhul blîndetii. poate pentru ca ne dadeam seama ca este ultima primavara pe care o petreceam ca liceeni pe aleile si pe sub boltile de flori ale Cismigiului. sa îndraznim sa stam de vorba. domnule elev. Asa ca. Nostalgii viitoare. îti demonstra cu tact de matematician caceea ce facusesi nu era frumos. pe viitor am sa va rog sa va supravegheati atitudinea ma i îndeaproape. si totul ar fi în dauna dumneavoastra. etc. i-am spus simplu si sugestiv "Tiranul". Poate si pentru ca primavara asta avea în ea chemari pline de un farmec necunoscut. ca asa si pedincolo. mai frageda si m ai frumoasa ca niciodata! Si nicicînd nu ne atrasese Cismigiul mai puternic ca acum. este de la sine înteles ca nazdravaniile noastr escazusera simtitor si. 1926. caci s-ar putea sa aveti neplaceri si mai mari. nu exista nici un mijloc de înduplecare! Acest fel de a fi al lui a avut rasunet în sufletele elevilor si. si ne luaseram de gînduri. si parca în acest an. Nu era de glumit cu Tiranul. simteai ca ea va râmîne definitiva. cu timpul. Elimina pe capete pentru cea mai mica abatere de la îndatoririle scolare si nu s-ar fi suparat. cu Petre Marinescu asa ceva era imposibil! Cînd rostea o hotarîre. nu ti-ar fi aruncat vreo insulta. ca nu mai faci. ca e ultima data. nu ti-ar fi strigat. bine. am regretul de a va face cunoscut ca sînteti eliminat pe cinci zile. si apoi încheia cam în felul urmator: . se redusesera aproape la zero. si doresc ca prima noastra întîlnir e sa aiba loc în împrejurari mai placute pentru dumneavoastra! Poftim de te mai roaga sa te ierte. la sfîrsitul careia ne astepta bacalaureatul! Venise primavara în Cismigiu pentru a opta oara de cînd îmi toceam coatele pe bancile liceului Lazar. domnule elev. daca-ti mai da mîna! În astfel de împrejurari dictatoriale.

dar ce sa cînt? . Chiulul îl lasaseram pe seama acelora din clasele mai mici. la gîndul ca poate vom avea vreunul dintre ei în comisia respectiva. ca iesim din Cismigiu si nu m ai are nici un farmec! . facîndu-ne lectiile cu multa constiinciozitate. Mergeam agale. odata cu terminarea cîntecului. fericiti ca a doua zi este sîmbata si se sfîrseste înca o saptamîna de scoala! Si cum atît podoaba de mov si alb a ciorchinilor înfloriti. si cum fiecare dintre noi era cu cîte-o fata-n gînd. dinp ricina Tiranului. Ia cînta.. pe aleea trandafirilor. Bine! Si-am început sa cînt usor. cev a mai patrunzator. Ne-ntorceam de la liceu. mai ales ca peste cîtiva pasi. ma. cel mai îndragostit dintre toti. cîteva mici ispravi s-au petrecut si în timpul domniei Tiranului. un grup de vreo patru-cinci colegi. vineri. treb uia sa iesim din Cismigiu: . tot. Pai d-abia sîntem la sfîrsitul lui aprilie! . pe care o manifestam venind foarte regulat la cursuri. Totusi. aia: "În serile din luna mai"! . da-i drumul. ma. dintre car e merita povestita urmatoarea: Primavara. dar nu ne mai ardea nici noua de asa ceva! Bacalaureatul ne impunea mai multa seriozitate. Este adevarat ca. Cuvinte ce m-au fermecat!. Sa cînt. dar destul de puternic. în falset. ceva de inima liliachie. zice: . Rica Stanescu . care locuiam în acelasi cart ier. numai liliac înflorit. asa-zisa "romanta": "În serile din luna mai. Ce-are a face? În asteptarea lui mai.. Cînta. pe la sase seara. cît si parfumul dulce ne îndemnau la lirism. cu sapca pe-o ureche. Cismigiul era.. ca pentru noi." Si apoi venea un refren pe care am gasit potrivit sa-l cînt cu voce din piept. unde avusesera m repetitie la cor. se chiulea cu foarte mare greutate si cu multa precautie. ca prea e linistita seara asta! . paralela cu Bulevardul Schitul Magureanu. Cu tine-adesea m-am plimbat Si dulci cuvinte îmi spuneai. Grig. si mai ales cautînd sa ne luam bine cu profesorii.

Cum va numiti? . cunosteam amanuntul! Nu va fac nici o vina din aceasta: dealtfel. ca directorul locuieste pe Schitul Magureanu. Bajenaru Grigore. am facut "drepti". nepot! . Buna seara.. oricît ar . dar le-ngheata vorbele pe buze.. ca pamîntul. ati imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. domnilor elevi! . domnule director. Tiranul. a.. dar e om inteligent si.. L-am auzit si l-am aplaudat de foarte multe ori. care ar putea fi considerat si o calitate. totul s-a ispravit aici! Tiranul e sever. simple motaieli din cap. Multumesc. unde Esti tu. As.. domnule director! . Da. Unchiul dumneavoastra.. raspundeeeee!" Baietii vor sa m-aplaude si sa ma felicite. . . fara sa vrea. Sînteti ruda cu tenorul Bajenaru ? .. si foarte rar în familie sau în. hm. mereu. domnilor elevi! Nici un raspuns. dupa cîte am auzit. Bine dispusi. dar la o noua privire a Tiranului.. echivalente cu "mmda"! . Veniti de la liceu? . .. dintr-a VIII-a moderna! . Omul se întorcea acasa si. domnule director! Si Tiranul a trecut repede drumul. Odorul meu! Ah.. nu cînta decît la opera. domnule director. hm.. Eu. domnului director Constantin Iones cu! (era cît p-aci sa gresesc si sa-i zic "Barba"!) . raspunde? Pe tine te chem."Ah.. domnule director! .. pocnind calcîiele militareste! Uitaseram toti. Cine a cîntat? . vin-la mine. Aicea sînt! Si-n fata ochilor nostri îngroziti apare. unde. Da. cînd d in capatul aleii se aude o voce groasa si foarte cunoscuta: . a. Crezi c-o sa-ti faca ceva? . însa cu voia. privindu-ne scrutator! Am ramas cu totii "pe loc repaus". mereu. . domnule director! raspunseram noi în cor. nu stiu daca întelegeti cam ce vrea u sâ spun. ca la o comanda invizibila.. aer liber. Dumneavoastra. avea un pacat. Am înteles.. chiar vizavi de Cismigiu.. unde. intrînd în curtea lui. Sa traiti. luase parte la prod uctia noastra muzicala în aer liber! . Ah.. însa.. Da... Voi muri fara tine. undeeee Esti tu. sînt fapte care s-au petrecut înainte de venirea mea.

. pe profesori si pe elevi . deoarece. cu prestanta! Jujuca era mic. fiindca. dar nici dracul nu e asa de negru cum îl crede lumea! Într-adevar ca aceasta auditie muzicala în aer liber n-a avut nici o urmare! * Dar abia ne obisnuiseram cu Tiranul si chiar începuse sa ne placa severitatea lui... ne-a spus urmatoarele: .vrea el sa para de aspru. Hei. tuns în cap cu masina nr. onoratul Minister a stiut de ce mi-a încredintat mie directia acestui liceu: pentru ca. sau Tiranul. dupa multa vorbarie. de Latina! Nu se potrivea nici cu Barba si nici cu Tiranul.. fiindca ne dam seama ca. cînd ne vine stirea ca a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne asteptam c el mai putin: Andrei Georgescu. asadar.. Domnilor profesori si baietasi. adevarate personalitati didacti ce si oameni impozanti. e de-al nostru.. dumneata?! se scandalizau baietii. adresîndu-se invariabil fiecaruia. vesnic agitat si plin de el. si. parc-am fi baieti de pravalie! Îndata ce a luat în primire directia. spunîndu-ne frumos si serios pe nume. nici macar "tinere". cu "domnule elev" si "dumneavoastra". baietas. 3. face el pe-al naibii. "volens-nolens". pîna la "baietas" al lui Jujuca. Auzi. în sala de Gimnastica. întrucît. indiferent daca era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: .. prin urmare. facea din noi oameni cumsecade. are în fond sensibilitatea lui! N-ati auzit ca se duce la opera? Daca-i place muzica. ca Draganescu. er a o distanta considerabila! . zis Jujuca. .. si ne vo rbea... Jujuca ne-a convocat. baietas! Pai de la felul cum ni se adresa Barba.

sa ne faca un curs de bacalaureat.Si Jujuca s-a dovedit în scurta vreme a fi un om cu totul lipsit de inima si de întelegere! CAPITOLUL XIII MANOLE. care abia se reînfiintase de un an. examenul fiind eliminatoriu. si înca în frantuzeste. Instruct ia civica. Dar la "Istoria Românilor". Istoria Românilor si Geografia României. daca nu obtineam media 6. "cu burta pe carte" si cu programa analitica respectiva în mîna! Cu toate nazdravaniile si aparenta noastra superficialitate. Franceza. La oral se examinau: Romana. . un admirabil dascal. în clasa a V-a eram obligati sa stim la perfectie. în 1925! Eram deci a doua generatie scolara care urma sa dam acest dificil examen. pe neasteptate! Si cum mai aveam numai doua luni pîna la "încercarea cea mare". l-am rugat pe fostul nostru profesor de Geografi e. Filozofia si Stiintele naturale. Se dadeau lucrari scrise la: Româna. carte stiam toti si puteam sa facem fata cu bine la examene. GeografiaRomâniei. a Frantei! Dîndu-ne seama ca numai cu anemicile noastre cunos-tinte la materia respectiva nu ne putem prezenta la examen. Istoria României. Latina si Franceza. geografia surorii noastre mai mari. toata clasa era foarte bine pregatita. si atît! Nici pomeneala de Geografia Patriei în vr euna din clasele cursului superior! În schimb. dupa ce nu se mai daduse de atîta si atîta vreme! Seriozitatea ne cuprinsese pe toti. Materiile principale la bacalaureat erau: Limba si literatura româna. cît de mare era ispita de a ne rataci în gradina noastra vrajita de basm! Dar si mai puternica era grija ce ne framînta permanent ca în anul acesta trebuia sa luptam cu doua mari încercari: examenul de clasa a VIII-a si bacalaureatul. Grigore Danescu. pe care o facuse ram pentru ultima oara în clasa a IV-a. ceea ce el aacceptat cu multa placere. cum se spune atît de sugestiv în limbaj scolaresc. MESTERE MANOLE! Parca nici o primavara din cei 18 ani pe care îi traisem nu fusese atît de frumoasa ca aceasta primavara a lui 1926! Ah. MANOLE. La celelalte obiecte de învatamînt o încropeam noi destul de bine. Singura materie de învatamînt pe care o uitaseram si pentru a carei cunoastere temeinica ne trebuia o serioasa pregatire era Geografia României. toti ne puseseram.

Si nici nu se putea altfel, cînd avuseseram norocul sa ne fie profesor Grigore Niculescu, supranumit Atila! Om rau? Nu! Foarte sever si foarte serios; si un profesor exceptional, de clasam are, de talia Barosanului. Obisnuia sa ne dicteze planul lectiei pe care o facea. Apoi începea sa ne vorbeasc adupa planul stabilit si vorbea asa de frumos, asa de interesant, încît nu te-ai fi saturat sa-l asculti o zi întreaga. Ne captiva pe toti cu darul lui de mester neîntrecut în a ne înfatisa Istoria. Avea, însa, omul un pacat: îti pretindea sa stii ce-ti explicase si, daca nu stiai, nu se supara, ci te-ncondeia în catalog! La orele lui era o liniste mormîntala. Notiunile de "chiul" si "gluma" erau necunoscute, ca dealtfel si la orele Barosanului. Pe Atila îl mai avusesem profesor în clasele I-a si a III-a, asa ca ma cunostea. Pe atunci fusesem unul dintre cei mai buni elevi ai lui. Dar, în clasa a VIII-a, la Istorie, pe trimestul I, obtinusem media 5, si asta cu mare greutate! Binevoitor, Atila m-a scos sa ma mai asculte, ca sa-mi dea o medie cumsecade. Nam stiut bine... si mi-a dat tot cinci. Înainte însa de a-mi pune nota, m-a privit s crutator si mi-a spus cu sincera tristete: . Am avut în cursul inferior un elev foarte bun la Istorie, care facea cinste clas ei lui, unul Bajenaru! Hei, cîta istorie stia ala!... Pe unde-o fi, ca eu nu-l vad... sau, daca-lvad, nu-l mai recunosc!? Cuvintele lui, rostite cu voce calma si duioasa, m-au patruns pîna la lacrimi si a uavut un rasunet atît de puternic în sufletul meu si au stiut sa-mi maguleasca vanit atea în asa masura, încît pe trimestrul al doilea am luat media "noua", ca "zece" nu dadea! Noua nu mai avea nimeni din clasa, nici cei doi premianti, afara de Nae Georgesc u. * Ca sa fim cît mai bine pregatiti la Istorie si ca sa vedem aievea urme pretioase a le

trecutului nostru, Atila a hotarît sa facem o excursie la Curtea de Arges. Ne-am înscris vreo 30 de elevi, din 45, cîti eram cu totii. Ca sa nu întrerupem cursurile, urma sa plecam într-o sîmbata, dupa-amiaza, pe la 2. Dar, cu doua ore numai înaintea plecarii, ni se comunica o veste neplacuta: Atila, retinut de o invitatie neprevazuta la Ministerul Instructiunii Publice, în calitat ea ce o maiavea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie . Atunci, Jujuca l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la I storie, unul Stefan Marinescu, care ne-a si anuntat stirea, dealtfel, spre consternarea noastra. Multi am fi voit sa renuntam, dar ne era teama sa nu-l suparam pe Atila, la care tineam foarte mult. Si am mers, fara prea mare entuziasm. Pe la jumatatea drumului ni se facu foame, asa ca ne hotarîram sa luam masa de seara în tren, din ce ne aduseseram de acasa . avîndu-l în mijlocul nostru pe suplinit orul Marinescu. Acesta fusese tot timpul distant cu noi, gretos chiar, aratîndu-se foarte plin de el, desi pîna atunci nu avusese prilejul sa-si dovedeasca în nici un chip stiinta. "Sa stii, ne gîndeam noi, ca asta o sa ne dea niste explicatii grozave la Curtea d e Arges! Nu degeaba l-a ales Jujuca chiar pe el." Si ca sa mai împrastii putin atmosfera de austeritate ce se lasase, cautînd sa fiu totodata în materie, spre a nu risca vreo... observatie din partea dascalului nost ru improvizat, spusei, uitîndu-ma la ceas: . Nu mai avem mult pîna la Curtea de Arges. Curînd vom poposi în vestita cetate. . Barem o fi frumoasa cum se spune? întreba Dragu. . Ei, cum sa nu, am încercat eu sa ma arat cît mai informat în fata profesorului pe care abia îl cunoscusem. Doar a fost una dintre capitalele Tarii Românesti. . Ca multe capitale a mai avut! intra si Noica în vorba. . Daca nu ma-nsel, patru! intervenii eu, doar i-oi da samînta de vorba suplinitorului. Dar acesta, parînd ca reflecteaza putin, nu scoase o vorba. Surprinsi, baietii începura sa-si dea coate. Ce e cu profesorul asta de se complac e în mutenie absoluta? Foarte înciudat ca se abtine sa participe la interesanta discutie propusa de mine, ma adresai direct însotitorului nostru, doar l-oi face sa spuna ceva: . Au fost mai multe de patru, don' profesor?

Marinescu îsi întoarse nepasator capul catre mine si, în sfîrsit, se hotarî sa-miraspunda totusi, printr-o întrebare: . Gasesti ca este chiar atît de potrivit momentul sa ? . Pai, sa vedeti, don' profesor, îndreptîndu-ne spre accentuai eu . una dintre cetatile de scaun, fara sa celelalte... trei sau mai multe... nu mai stiu cîte, -i provoca un raspuns precis. facem aceasta statistica întren Curtea de Arges, care a fost . vreau mi-a zburat gîndul la ma prefacui eu încurcat, spre a

Baietii, care pîna atunci privisera pe fereastra, plictisiti ca nu se simteau delo c la largul lor, îsi ciulira urechile, presimtind ca se vor amuza pe socoteala lui Mari nescu, vadit în mare încurcatura. Dar raspunsul întîrzia sa vina. Marinescu îsi îndrepta nodul la cravata, îsi împinse apoi maxilarul inferior în afara, scotîndu-si marul lui Adam din guler si spuse stin gherit: . Daca dumneata tii chiar atît de mult..., hai sa le numaram! . Sa le numaram, coane Fanica! nu se putu abtine Dragu, amintindu-ni-l pe faimosul Pristanda. Dupa ce-i arunca o privire scrutatoare, Marinescu mi se adresa acru: . Poftim, începe!... Ridicîndu-mi mîna stînga, începui sa le numar, ajutîn-du-ma de aratatorul dreptei: . Cea dintîi, la Cîmpulung... . Asa, aprqba profesorul... Apoi? . Apoi stiu ca a fost schimbata la Curtea de Arges, unde mergem acum, dar nu stiu care voievod anume a facut aceasta schimbare... . Sa lasam amanuntele. Apoi? . Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Tîrgoviste... si apoi... Bucuresti! . Deci patru! tinu el sa precizeze . Vezi ce bine stie la... Aritmetica?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. . Cine a-ndraznit? striga profesorul iritat la culme. . Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Bajenaru, ca a tinut bine minte numarul capitalelor... . Dar cine-o fi mutat capitala de la Curtea de Arges la Tîrgoviste, don' profesor? cautai eu sa schimb vorba. . Sa spuna cineva dintre dumneavoastra... Doar de-aceea sînteti elevi... Din nou glasul lui Dragu, batjocoritor: . Cutare-Voda al III-lea, din motive de ordin strategic!

ca nici nu se gîndeste sa -i execute ordinul. cîte doi sau trei în camera. simtind ca fata de serviciu e atenta la ce a re sa se petreaca. Dar iata ca dupa ce se facuse repartizarea elevilor în camere. si-n scurta vreme s-a facut întuneric de-a binelea. poate chiar se si crezu pedagog. vazîndu-l pe Chiorul. o maruntica nostima. la un moment dat. se apuca sa ne apostrofeze în fata cameristei: . însa. iar noi. ca. sa nu care cumva sa parasim hotelul si sa ne sculam a doua zi la ora 6 dimineata. de unde urma sa p lecam spre lacasul istorie. caci. un coleg ceva mai mare ca vîrsta. Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douazeci de elevi de la int ernaturmau sa doarma în vagon. la un hotel. de-ai dracului. Nu permit asemenea glume! se enerva suplinitorul. îsi da aere. va rog! Si. îi spuse arogant: . nu a uitat sa ne recomande: sa fim linistiti.. ca sa fim repart izati cu totii în camerele noastre. exasperat. însotite de: "Sa n-aveti nici o g .. chiar sub ochii lui. ca sa evite eventualele comentarii neconvenabi le la adresa. mai repede. nu mai stiu cum se numea. De la un asemenea specimen credeti voi ca vom primi explicatii la Curtea de Arges? Amara amagire. ne-am dus împreuna cu Stefan Marinescu. asezîndu-se la o fereastra. ale carei ferestre dadeau în strada. lasîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat. baiete. începu sa-i dea tîrcoale cameristei. Negulescu Petre. s-a închis la el si n-a mai iesit pîna dimineata sa dea ochii cu noi. Si noi care credeam ca-i toba de carte! E si f iresc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Arges pe-nserat. stiintei lui. care-i era bun prieten dealtfel. îi raspunse scurt: . Dupa fagaduielile de rigoare din partea noastra. dupa ce vom lu a gustarea respectiva. Noica Dan dadu din cap dispretuitor si spuse: . iar noi. de fitele lui. apoi se ridica si iesi pe culoar. si. Ehei. "domnule pedagog" în jos! El se umfla în pene.. uitînd de colegialitatatea ce ne lega. ca sa-i crestem actiunile în fata ei. suplinitorul. Ia las-o mai moale. Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul. mai lasa plimbarile pe culoar si treci în camera! Toata lumea în camere. . Numai suplinitorul Marine scu a stat singur într-o camera de la parter. ca nu se astepta la asa iesiret ocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost gazduiti la etajul I. Mai înainte. cel mai tîrziu la 7 sa fim în fata primariei. smechere! Mult ai sa mai faci pe nebunul cu noi? Si pleca. veni în fata lui si.. De cu m nea repartizat. fratilor. cei externi. se vede. îi spuneam " domnule pedagog" în sus.Un hohot de rîsete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu.

ca ma raguseste! . Pai. Bine. sa merg atunci! Numai sa ma-mbrac! . Dar daca ne afla? . Scoala. ca niciodata nu mai tinuse deschis pîna la acea ora. la lumina lunii! Pe caldura asta nu face sa stam în casa! Am auzit ca la Curtea de Arges e o înghetata grozava! . Nu merg. ca mi-e urît sa ramîn singur în hotelul asta. Nu merg. ma? Iesim usurel. sa dam o raita prin oras. sari Dan Noica. . Se facuse tîrziu: 11 si jumatate! Cofetarul ne spuse politicos ca trebuie sa închida . ma. O jumatate. Bajenarule. fara tine. fratilor! E aproape 11. ma.rija. don' profesor". Eu nu merg. sa nu ne simta. . ca Ionas Moscu. ati înnebunit? . cu ispititoarea invita tie: . Am facut socoteala. N-are nimic! Cum te-ai culcat. o sa-ti para rau! . ma. m-am si culcat! . Ce e. începura sa ne deschida usile. asa te scoli! Au spus baietii sa nu venim singu ri înapoi. cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decît ne asteptam. mîine la 6 trebuie sa fiu în picioare. ma. ca sînt obosit! . merg si eu. Iei si tu o prajitura! . Dar n-a apucat sa plece bine suplinitorul. Treaba ta. Las' sa-mi para! Instigatorii plecara. am platit si am iesit din cofetarie. Cum o sa afle. sau cel mult trei sferturi de ora. mai bine ma culc! . în vîrful picioarelor. si-apoi no sa stam toata noaptea. ma. daca-i asa. si sîntem înap oi! . Dar abi a am atipit. ce. ca bubuituri puternice în usa ne facura sa sarim în sus. am început sa ne pregatim de culcare. Auzi la aia ca. si hai cu noi la cofetarie. foarte smeriti. mie nu-mi place înghetata. Nici eu nu merg. Si peurma. Hai. Dane? îl întrebai pe colegul meu de camera. plimbarea n-are nici un haz! . am trecut în camere si. Tu ce zici. Ne-am hotarît sa plecam. împreuna cu Costache Radulescu si Nicu Marinescu. ca nu se poate altfel! . . iar Dan Noica si cu mine ne lungiram sa ne culcam. frate-meu. ca-i foc.

Afara. pe care dumneavoast ra îl puteti observa. capata o rezonanta neasteptata! Baietii nu s-au lasat de sotii nici de asta data. . e pro zaic. parca nu mai scîrtîia atît de înfiorator ca azi-noapte. Cît ma?! . . orice zgomot. Scoala-te. cum ar spune Cracanel. . înainte. foarte bine dispus si inspirat. mars! comanda Moscu militareste. Profesorul a venit si el peste vreo zece minute. . Baieti. Oricît de încet si de atent ai fi mers. . nemaiavînd nici un rost la cofetarie. . dom'le! aproba Moscu. cum nu cred sa fi admirat-on ici Julieta. ma. încruntat si facut foc. Dar aci. si baiet ii. în aleasa-i marinimie pentru noi. cîntînd cu entuziasm frumosul simob ilizatorul imn al lui Ciprian Porumbescu: "Pe-al nostru steag e scris unire!" pîna la hotel. în aceasta noapte cu o luna asa de minunata. Dar ce-am facut. în linistea impresiona nta a noptii. Aaaaaaoh!.. m-am spalat cum am putut si mam îmbracat la iuteala. ma. zapacitilor. cînd îsi trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste catre Romeo. Asa e. . dar ma veti ierta. Si acum. care va ramîne probabil înscrisa în letopisetii Curtii de Arges. ca n-are sofer?! . sarmana bastarda a acestui mosneag cumsecade ca ree Pamîntul! Ei bine. a hotarît c a. nu sînt poet. va propun sa vizitam aceasta vestita cetate voivodala. ne-a luat în primire: . . Hai. cu autocamionul. .. ca-ntîrziem si se supara don' suplinitor! Am sarit din pat. N am dormit toata noaptea. . . aliniati. m-am dus la un lavoar pacatos. stînga-mprejur la hotel! Cu cîntec. Chiar si pe-ai suplinitorului! . ma. autocamionul de transportat gheata. ca e sase! . V-ati facut de cap! . domnilor.. pusi în fata usii. . c are sta furisat în umbra. oricît de mic. Sase!. cu. Stati. se odihnea un autocamion de transportat gheata. . si s-au apucat sa schimbe pant ofii pasagerilor. . . . Fara sa ne mai dea buna dimineata. în aceasta noapte de pomina. . lazaristii. Uraaa! Bravo! Traiasca Ionas! . facu Dan Noica. Sa stiti ca purtarea dumneavoastra incalificabila va avea urmarile cuvenite. . don' suplinitor? se trezi Dragu raspunzîndu-i cu nevinovatie.. n-auzi. Prin urmare. care acuma. . Toti baietii au fost gata într-un sfert de ora si am coborît pe scara de lemn.. spre a fi lustruiti a doua zi de dimineata. nenorocire! Scara principala era de lemn si scîrtîia îngrozitor.. cum o sa mergeti. nu se putea sa nu se auda. . Ne-am adunat la cofetarie sa luam ceaiul. . în sopronul alaturat! . .. propuse Moscu. ziua. sub un sopron. dar trebuie sa recunosc ca zeita Fortuna. sa ne calauzeasca pasii cel mai reusit lampion chinezesc pe care l-a imag inat vreodata cineva: Luna. începura sa-si rapaie ghetele pe caldarîm.

Apa curgea limpede si îmbietoare. pot sa va spun de pe acum ca "activitatea dumneavoastra nocturna" va avea urmari serioase! Am plecat la drum. Am ajuns întîi la "Fîntîna Mesterului Manole". O fîntîna obisnuita.. Trupusoru-tni frînge. "Legenda manastirii Curtea de Arges": "Manole. Mestere Manole.. pe soseaua nepavata. Manole. dar ne gîndeam totusi la ce-o sa zica Atila! Copii si femei ieseau la porti si ne priveau cu multa curiozitate. În orice caz. Ce? Credeti c-am fost surd? Dar despre toate acestea vomv orbi mai amanuntit la Bucuresti. pe locul unde a cazui. De lacrimi udata!" . Era o caldura grozava. s-a ivit ca prin farmec: "O fîntîna lina Cu apa putina. Fara sa vreau. dumneata. mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporana." Iar dupa îngrozitoarea prabusire a ziditorului de biserici. elevi. Ne-am oprit impresionati si plini de curiozitate în acelasi timp. Cu apa sarata. Zidul rau ma strînge. cu troita frumoasa si cu o arhitectura originala. Mai si întrebati?! Auzi. si pasii nostri lasau nori de praf în ur ma. sa cînte pe strada în puterea noptii! Siap oi scandalul de la hotel.. Teama prea mare n-aveam noi de supararea lui.

Descoperirea îi apartinea istoricului Virgil Draghiceanu si sapaturile se facusera sub neîntrerupta lui supraveghere. cu catarame. îi erau neatinse de vreme.. înfiorat de simbolul ce se desprinde din aceasta podoaba a poeziei noastre poporane: ca sa fie realizata si sa dainuiasca. cum spune legenda? Baietii. pe un m al frumos!" Am pornit din nou la drum. ca de nu era fîntîna asta în drumul nostru. ca prin minune. unde se descoperise de curînd mormîntul lui Basarab-Voda. datorita carora savantul român facuse însemnata descoperire. Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab si Despina Doamna. care-si daruise toat eodoarele de pret pentru terminarea acestei zidiri! Am facut fotografiile de rigoare si ne-am îndreptat apoi catre biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc". reprezentînd un castel medie val. asa cum o faurise imaginatia noastra. o minune! În special albastrul. cea mai veche din localitate.Am ramas o clipa cu ochii pierduti în zarea albastra. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stapînitor ai Tarii Românest i. Avea o tunica rosie ca visina putreda si era încins cu un cordon de aur. ca ne asteptam sa fie mai mare. limpede ca clestarul si dulce cum numai apa de munte este! "Vesnica sa-i fie amintirea Mesterului Manole. rece ca gheata. dar toti am ramas mirati. si am ajuns la mânastire. . se si repezisera sa-si astîmpere setea. asta român! Dupa ce vizitaram lacasul cu de-amanuntul si ascultaram toate explicatiile ghidu . indiferent de natura ei. Ia uitati-va. tacuti. însetati de caldura si obositi de drum. Hainele. greu am fi ajuns sa vedem zidirea ridicata de ei "pe Arges în jos. barba si mustatile se conservasera foarte bine. trebuie sa aiba la tem elie sacrificiul! . orice opera de arta. cum nu mai vazusem alta. du pa ilustratiile din carti! Înauntru. Parul. e adevarat. Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozanta: avea aproape doi metri si era foarte spatos! . care se-mbina cu aurul. ma. ne-a facut o impresie extraordinara! Am ramas mult în picioare. însa. Frumoasa pe dinafara. dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lacas. Am baut si eu: apa . adevaratul întemeietor al Tarii Românesti. O fi apa într-adevar sarata. Mormîntul lui Basarab era lînga un stîlp pe care se aflau picturi maiestrit realizate si suprapuse.

pentru ca.. ca altminteri murim de urît! Si unde-am început sa-i tragem niste cîntece de veselie. aruncîndu-ne pe unii într-altii. care-l sîcîise si-n tre n. dar tot Dragu. desi nu ne apropiam de nici o gara. pîna la Bucuresti. n-avu de lucru si spuse: .. Toti eram nelinistiti. . întocmai unuigi gantic prestidigitator cu capricii umoristice si cu puteri nebanuite.lui. n-am mai apucat sa-l terminam. Cineva trasese semnalul de alarma! Cine.. si-asa. ca acum le stim bine. nu se stia si nici nu s-a putut afl a în urma scurtei anchete întreprinse. însa. parca nici n-am fi existat. trenul si-a scrîsnit deodata rotile cu dusmanie si s-a oprit brusc. noi tot prost o sfîrsim cu excursia asta! Barem sa ne distra m în tren. Ma.. oricum. don' suplinitor. În tren. Lasati. Si totusi. desi nu toti se facusera vinovati de indisciplina. N-a mai schimbat nici o vorba cu nici unul dintre noi: nici buna. apasati parca de o mare greutate. în mijlocul unei cîmpii. Ma. Mi-am pierdut un an de scoala!" . dati-l naibii de cîntec. ca pe niste mingii enorme. nici rea. profesorul suplinitor încerca totusi sa ne spuna si el cîteva vorbe despre important adescoperirii istoricului Virgil Draghiceanu. Ramînînd singuri. Marinescu s-a retras într-un compartiment si nu ne-a mai dat nici o atentie . doar ne-a explicat ghidul! * Timpul pîna la ora plecarii înapoi spre Bucuresti s-a scurs foarte greu. la umbra unor arbori batrîni si a cîtorva lespezi de piatra. chiote si strigaturi! Tinmi nte ca printre altele am cîntat si: "Pentru fata de la moara . sa nu cobiti! Tocmai p-asta v-ati gasit si voi sa-l cîntati? Dar. si-asa. ce ne-am zis? . sfoara de siguranta era rupta la semnalul aflat în vagonul nostru. iesiram în curte. unde.

ne dicta raspicat urmatoarea întrebare: . se auzira cîteva glasuri anemice. Trenul. pentru ca daca ai fi încercat sa ascunzi adevarul. dupa ce ne ceru sa scriem numele în coltul din dreapta. a spus foarte mîhnit: ." Dar lamurirea veni îndata. îsi urni rotile alene. fara sa ne mai dea mult ragaz de gîndire: . la liceu. te dadea de go l colegul care-ti tinuse tovarasie.. . si nici macar o gluma de prost gust. cînd profeso rul te lasase cuminte. Dupa ce astepta cîteva minute. "Cine a tras semnalul de alarma?" Am raspuns cinstit la toate întrebarile. fara lux de amanunte. deranjat degeaba de la tabietul lui.. "La ce ora v-ati înapoiat la hotel?" "Ce cîntece ati cîntat pe strada dupa miezul noptii?" "Cine a provocat scandalul de la hotel?" Si.. veni cu a doua întrebare: . Toat a lumea sa scoata cîte un sfert de coala de hîrtie si un creion! Am ridicat din sprîncene cu mirare: "Doar n-o fi vrînd sa ne dea extemporal?! Poatec a vrea sa ne pîrleasca pe toti..... "De cine ati plecat însotiti de la hotel?" A trebuit sa recunoastem ca erau întrebari cu dibacie puse si care te obligau sa raspunzi sincer. dar cum naiba sa scrii ca ai parasit hotelul. era o simpla nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit sa plateasca amenda respectiva. "Lînga cine ati stat la cofetarie?" Mai. Nu m-as fi asteptat la o asemenea purtare din partea voastra. care ne zapaci complet: . Îndata însa Atila ne pocni cu a treia întrebare. "La ce ora ati plecat de la hote!?" Nu era greu de raspuns. La noi nici nu s-a mai uitat. sa se razbune pe noi!. scîrtîind plictisit din toate încheieturile. pufaind morocanos. "Ce-ati facut în noaptea de 30 mai?" Apoi ne explica binevoitor: . În sfîrsit.. "Ce ati consumat?" Apoi. * . nu mai era nici joaca. Atila. A raspuns toata lumea? . Va rog sa raspundeti pe scurt. În prima ora de Istorie de dupa ancheta.. fara saclipea sca macar. însa. a fost scandal mare de tot! Profesorul Marinescu a re clamat cazul lui Jujuca si s-a instituit imediat o ancheta. în sfîrsit. cum a intrat în clasa.Aceasta. * A doua zi. .. par ca mustrator si cu drept cuvînt suparat pe elevii certati cu disciplina. ultima întrebare: .. în camera. caci profesorul. si te rugase sa nu pleci nicaieri?. a naibii treaba! . întocmai unui batrîn cu ciudatenii. luni. Înca putin!..

.! Auzi. dupa cinci minute de asteptare înfrigurata.. la Cancelarie.. Dupa catalog.. începu el tacticos. la Cancelarie! "Ei. .. în care timp ne-am pus fel de fel de întrebari si am facut sute de presupuneri. Nu stiu.. . Poate!. am cetit declaratia dumitale. Sau poate ca esti cu nota cea mai mare la istorie. un pedagog m-a anuntat: . comedie! De ce m-o fi chemînd pe mine cel dintîi?" ma mirai eu. la ora 6. cred ca e imposibil sa-mi amintesc. unde aveam sa fim interogati unul cîte unul! Am venit si.. .. În primul rînd as vrea sa-mi spui cine a tras semnalul de alarma? Tiu sa stii ca aceasta marturisire îti usureaza foarte mult situatia! Hm. în nici un caz nu e. mi-ar fi convenit sa ma dea în gît vreun coleg binevoitor? Si-apoi habar n-aveam. ca tu esti trecut la P. smecherie! Dar daca l-as fi tras eu. Acu'. La Popesc uBajenaru! . . ..La o zi dupâ aceste declaratii în scris. oi vedea eu de ce! si am pornit cu inima zvîcnind de emotie catre Cancelarie. Am fost poftit în biroul lui Jujuca.. dintre scandalagii. baietas! Din moment ce nu stiu. si d-aia! . Domnul Bajenaru. poate ca-ti aduci anume. . domnule director! Ia gîndeste-te bine. Ce-ai facut la cofetarie? . . Baietas. am fost anuntati ca toti care fuseseram la Curtea de Arges sa venim dupa-amiaza. Poate ca te socoteste pe tine cel mai putin vinovat.

va sa zica. . Da! Hm!. asa-zisa ancheta s-a terminat. Si noi. La putin timp. dragul nostru Barosanul. bine! Si la hotel ce-ai facut? S-au revoltat pasagerii: ca nu i-ati lasat sa doarma toata noaptea. Am auzit ca la conferinta Barosanul. care eram convinsi ca e întrad evar profesor de istorie!.. crezi ca asta nu-i destul? Pai stiti voi. am rîs si am povestit! . ca ati cîntat. . c are au cheltuit si au facut sacrificii ca sa-i tina în scoala. îti permiti obraznicii si în fata mea? Poti pleca! Invita pe baietasul Moscu Ion! . Ia mai lasa-ma. domnule director! . . . sa ne elimine pîna la sfîrsitul anului si. ca le-ati batut în usa. . care sa hotarasca.. . n-am fi crezut.. raspunsei eu nevinovat. . a strigat la Jujuca. ce. . si rezultatul ar fi fost acelasi: repetentia. . Va salut.. care a spus. Onoratul Minister. în dubla lui calitate de profesor si diriginte. ne-a sustinut cu o nema ipomenita dîrzenie. pentru ca sa respectam discipli na. Nepotul domnului inspector general. am mai fost chemati de cîteva ori.. ma rog. l-a facut de doua parale. . . don' director. si s-a convocat conferinta tuturor prafesorilor din clasa a VIII-a modern a. a batut cu pumnul în masa. . Am stat cu ceilalti colegi ai mei.. baietas! . . .. Bine. . . cînd mi-a încredintat directia. Da. în sfîrsit. a trîntit usa si a iesit din cancelarie. si alte necu viinte în acest gen! . eu am cerut ca baietii sa fie pedepsiti.... voia sa ne dea cea mai grea pedeapsa posibila. Doar domnul profesor Marinescu. E suplinitorul pus de dumneavoastraîn locul domnului profesor Niculescu. Jujuca.. . Asta l-a înfuriat pe Barosanul si. Pus de mine. Nu s-a revoltat nimeni. proaspat director.. iar la un moment dat. . adevarat parinte sufletesc. domnule Georgescu (nu i-a spus domnule director) este echivalent cu o pedeapsa capitala. Aha. prin urmare. pentru ca vad ca noi degeaba ne straduim sa ajungem la un rezultat! În cele din urma s-a cerut avizul Ministerului Instructiunii Publice! . am consumat prajituri.. începu Jujuca sa se autotamîieze. . Asaaa?! facui eu atunci cu adînca mirare.. Cer eu sa se înainteze actele anchetei Onoratului Minister. sa ramînem repetenti în clasa a VIII-a sau sa ne dea nota "rau" la purtare pe al III-lea. si nu ma gîndesc numai la faptul ca baietii sîn t în clasa a VIII-a si ca-i asteapta bacalaureatul. podidindu-l lacrimile. dar recomandat de Minister. chiar pe Atila. siropuri. baietas. dar ceea ce vrei dumneata. . cu Onoratul Minister. cine-i dumnealui? . Bine. .. ca sa hotarasca asupra soartei noastre. domnule. . . ci ma gîndesc si la parintii lor.

care era un om de o cinste exemplara...Din nou emotii. cursul lor! Chinul cel mare era la orele lui Ati la de care ne era rusine. înfrigurari. Pîna atunci. ne-a dat notele pe care le meritam pent ru stiinta noastra. a dat dovada de o impresi onanta obiectivitate: atît la oral. încît auînc eput sa ne arate toti multa bunavointa. Profesori si elevi. Prin aceasta atitudine ne-a impus si mai mult! * Era logic ca povestea scandalului facut la Curtea de Arges sa ne atraga antipati a tuturor profesorilor. frâmîntari nemaipomenite. indiferent de materie. cît si la teza. Si a venit raspunsul numai cu o zi înainte de a se începe examenul de clasa a VIII-a : toti cei care fuseseram la Curtea de Arges si parasiseram hotelul eram eliminati pîna la sfîrsitul anului scolar (ce ironie!) cu drept de examen particular! CAPITOLUL XIV CLASA A IX-A MODERNA . dar s-a întîmplat contrariul! Îndîrjirea lui Jujuca de a ne pedepsi crunt. Dar Atila. cursurile îsi urmau. care trebuia sa vina. tocmai acum pe pragul studentiei. i-a impresionat atît de mult pe profesori. ca nu mai aveam decît doua-trei zile si se terminau cursuril e. mai ales ca si noi eram acum de o mare seriozitate. pentru ca nu ne purtasem în excursie asa ca si cînd ar fi fost e l de fata. facîndu-ne sa pierdem un an de scoala. în asteptarea sentintei ce ova da suprema instanta. si nu a fost cît de putin influentat de faptul ca ne purtaseram atît de urît în excursie. laolalta. asteptam cu aceeasi înfrigurare raspunsul Ministerul ui.

. de mare folos la examenul particular. . . . De-abia au mai avut timp bietii profesori sa-si ia ramas bun de la noi si sa ne dea cîteva îndrumari. ..Aceasta severa sentinta ne-a lasat stupefiati: atît pe noi. pe de alta parte. ca trebuia sa dam din nou examen la toate materiile. Dar iata ca o întîmplare neasteptata ne-a ridicat moralul si ne-a sporit încrederea în sortii nostri de izbînda. a înteles cu totul altfel situatia si ne-a aparat. toti. cam treizeci de insi. Primiseram cu totii. si de rai. din oficiu. veninosul de Jujuca a venit la Seminarul Pedagogie. si mai ales la sfîrsitul anu lui scolar. ca si cum am fi fost proaspat veniti. . care se asteptau la o pedeapsa ceva mai usoara. si le-au spus. elevii particulari obisnuiti ai seminarul ui. Am intrat în examen cu mari emotii. . Barosanul si alti profesori de suflet au vorbit cu unii dintre profesorii care aveau sa ne examineze. zisei eu. . . cît si pe profesorii nos tri. directorul seminarului. De ce. pentru ca probele începeau chiar de-a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahme i. Carte stiam noi. si al doilea. ca lucruri le nu stau chiar asa cum vrea sa le înfatiseze Jujuca. pe cînd pentru profesorii cei noi eram cu totul necunoscuti. care ne cunost eau si de buni. vreo patruzeci de baieti si fete la un loc. Iar. purtîndu-se cu noi ca un adevarat parinte! . adica sa-i roage pe profesorii examinatori s a ne trînteasca. . . . si mai ales pe a lui Ra dulescuPogoneanu. un profesor cu mult tact si un om foarte cums ecade. avînd în vedere faptul ca sîntem în clasa a VIII-a. Ne gaseam. s-a brodit si bine si rau cu fetiscanele astea. care. privind lucrurile ca un adevarat pedagog. ma? . . . . Liceul ne-a înscris urgent la examen. într-o mare încurcatura si nu stiam cum aveam sa iesim din ea.. o lovitura neînchipuit de grea. deci la sfîrsitul cursurilor secundare.. ca veneam cu o trista faima ce stricase reputatia liceului. cum era si firesc dealtfel.. Împreuna cu noi dadeau examen particular de clasa a VIII-a moderna. . printre altele. d esifacuseram o data clasa a VIII-a la Lazar cu profesorii nostri. ceea ce a atras indignarea tuturor dascalilor. dar grija cea mare era sa nu fim întîmpinati cu ostilitate. fratilor . teze si oral. ca sa ne puna. deci. "contra-pila". . Uite pozna. . Eram pu si într-o situatie groaznica din doua puncte de vedere: primul. cum s-ar zice.

. m-am ridicat si i-am raspuns. . nemaiputînd sa ma stapînesc. Da. nu vrei... nu gluma. ele stiu carte. s i anume: doua ode din Horatiu. bune eleve amîndoua. bine e pentru ca. acestia. . . . magister!" mi-am permis eu o slaba incursiune în anemicele mele cunostinte de Latina! . Am fost convins ca s-a cam exagerat. si rau ca. . Am sa va dau subiectele pe doua serii. Gheorghe Lazar. d e poezie. . mai schimba atmosfera. . Noi sîntem aceia de la.. .. "Fama vagatur.. Hm.. Si lazaristii s-au împrietenit repede cu ele. si înca din clasa a VIIa.. iar eu am luat media 7. . La prima. trebuie sa dai examen cu ele! Dintre toate fetele. . vezi. ca erau foarte comunicative si spiri tuale! Ni s-a parut mai greu la prima materie si a fost suficient sa ne-ncadram în ritmul sin atmosfera "particularilor". asa cum se întîmpla întotdeauna în astfel de împrejurari! Sa trecem deci la lucrarea scrisa si vom mai. zîmbind si apasînd pe cuvinte: .. si-o sa ne facem de rîs. hm! Ati venit la noi cu o faima nu tocmai.. ca nu mai facusem o gluma cît de mica de o luna si mai bine. dau o nota de veselie. dupa cîte am vazut. Dar ce o cu dumneavoastra. . . dupa ce a strigat catalogul: . . . ca restul a mers ca pe roate. .. domnule profesor! El a zîmbit si a adaugat: .. la asta nu ma gîndisem! Dar acuma. . de la sfîrsitul catalogului?! În prima sesiune parca n-ati fost! Atunci. "In arborem". Cam asa e. profesorul Gheorghe Lazar (ce coincidenta denume!) n e-a întrebat cu vocea lui frumoasa si impresionanta de bas. convorbi la "oral" . mai frumusele erau vreo doua: Dudu Stelniceanu si Lizica Mateescu-Capetineanu. domnule profesor! . . si la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toti lazaristii îi stiam pe Horatiu la perfectie de la Barosanul.. . . facu elvadit amuzat de îndrazneala mea.. Cînd am dat examen la Latina. mai ales la oral! . Examenul de Latina a mers cum nu se putea mai bine: toti baietii nostri au trecu t.. Cu povestea de la Curtea de Arges? . . de. iar noi nu prea. . vrei. Pai. .

ca nu e de glumit?!" Dar trebuia sa lasam gîndurile la o parte si sa fim atenti la dictarea lui Demetru . Coman asta. . Bajenarule. . ce satisfactie pe noi. directorul Seminarului Pedagogic. . "komma". Las' ca vedem noi la sfîrsit. ma. iar "komma". cum o s-o scoatem la capat cu asta. nu gluma. . ca sa ne aiba din nou la mîna. . la iuteala. . noi. apoi iarasi "komma". cine-o fi. cum era si firesc. scriam.. dar si pe profesorii lazaristi. El ar fi dorit sa ramînem toti repetenti. iar câtiva au ramas corijenti la Matematici si Franceza.. Rica? O fi eroul principal din povestire. Ne examina profesorul Demetru. Stia carte si-ti cerea carte. de ni-l dicteaza mereu? . la Germana a fost o catastrofa pentru cei mai multi dintre noi. . si i-a cerut sai dea situatia tuturor si sa ne verse la Lazar.. . Dupa formalitatile de rigoare. în caiete "komma". Stiu si eu. Mai spuse cîteva vorbe. dar si nemaipomenit de sever. . .. cînd colo. a recurs la urmatoarea stratagema: a venit la Radulescu-Pogoneanu. Ma. a început.. Demetru continua cu dictarea. si asteptam.. ca sa dam bacalaureatul ca elevi ai li ceului Lazar si sa ne joace el cum o vrea! . Tii!. s-a terminat si examenul! Iar rezultatul a fost foarte bun. . îl auzim: "komma". . . La sfîrsitul tezei am aflat ceea ce nu stiusem în opt ani de liceu: ca vorba "komma" însemneaza "virgula"! * În sfîrsit.În schimb. în raport cu acela pe care-l astepta "stimabilul Jujuca". ca sa nu pierdem sirul. cei mai multi am promovat. care nu prea spunea de doua ori acelasi lucru! Dupa ce dicteaza el doua-trei cuvinte. pe care trebuia s-o traducem. repede. ma-ntreba în soapta Rica Sta-nescu.. . "Ma. de colo. un profesor extraordinar de bun din punct de vedere pedagogic.. . sa ne dicteze o bucata. Noi. la Germana. . Noi. Am dat întîi teza. eram "clei". iar mai dicteaza patruci nci vorbe. ma. o sa-ntelegem cînd om începe traducerea! .. care jubilau! Atunci Jujuca.

care a inter . domnule diriginte? întrebara ei mirati. Jujuca. pentru ca voi ati facut numai opt clase. E. . l-a apostrofat foarte serios din pun ct de vedere pedagogic si i-a ripostat: . la Seminar! . Barosanul li se adresa. a reusit sa ne readuca la vechea noastra matca si sa dam examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazar. unde era director faimosul profeso r de Limba româna Stefan Pop. pe cînd ei au facut noua! Opt la Lazar. si a noua. cu pasii lui mari si greoi. De ce.. . bietii oropsiti. mi-a spus omonimul liceului vostru ca ati fost buni la Latina! Si.! * La afisarea listelor la clasa a VIII-a moderna particulara. cînd am vazut ca nu ramasese nimeni repetent! Dar ne-a impresionat extraordinar cînd l-am vazut intrînd pe poarta seminarului pe Barosanul. aci. în semn desimpatie . zîmbind: . Asa. cee a ce vrei dumneata nu se poate. în particular! * Totusi. cum printre noi erau cîtiva dintre colegii de clasa. Sava. Fostii lazaristi vor da baca-laureatul acolo unde-l vor da si elevi seminaristi. care ramasesera la Lazar si dadusera examen de-a VIII-a acolo. pîna la urma. ce isprava ati facut. si sa fiti respectuosi cu astia care au dat examen partic ular de a VIII-a aci.. în întregime. Sortii ne-au repartizat la Colegiul Sf. Baietii sînt elevii mei si legal sînt absolventi ai Seminarului Pedagogic Universitar! N-au fost eliminati cu drept de examen particular? Prin urmare. ma? ne-ntreba el. sa stati drepti... Sper ca nu m-ati facut de rîs?! Dealtfel. a fost un freamat de bucurie în rîndurile noastre.Dar Pogoneanu l-a repezit cum i se cuvenea. Ma. prin interventii tari la Ministerul Instructiunii. batîndu-ne pe umeri. un om superior din toate punctele de vedere.

ma? Vesnic nedespartiti. nu e Bajenaru? . Clasa a VIII-a Moderna Aici!... .. Neschimbat. în care te-adîncira atîtea amintiri! Am tresarit ca dintr-un vis placut. ma. Ce facem noi?! Ce faci tu. . ca portile. CAPITOLUL XV VINGT ANS APRES . dar greu! Nu mai am sufletul de altadata.. nu fara emotie. dupa cum îl rugase Jujuca. . . aceleasi harti frumos co lorate. din somnul cel de moarte.. pastrate parca neatinse. erau acum închise... Liceul. Sa mergem! A trebuit sa iesim din Cismigiu. îndrazneste! . cînd ne închideai poarta si nu puteam sa chiulim din pricina dumitale? . Nicu si Costache!? Ge faceti. Hai. care dadeau odinioara în gradina ce facea una cu Lazaru l. ca acum douazeci de ani! . De chiulit. sau pe altii ca voi! Astazi am sosit la liceu maide vreme ca niciodata în cariera mea de licean si am mai stat cîteva minute sa-mi desfasor gîndurile pe banca asta din fata scoalei. Tyrtheu?! Hai. ca m-asculta Aurel Dinu la Franceza si ca n u stiam nimica!. si nu numai ca nu ne-a persecutat. Sa-ncerc. în ciuda atîtor si atîtor evenimente istorice. Hai sa mergem. dar chiar ne-a protejat. Sa traiti! Poftiti sus. Griguta. daca asa era ordinul onor-directiunii?! Am dat mîna cu el. sa ocolim liceul si sa intram pe poarta princip ala clin bulevard. Tiu. ca-ntîrziem si n-ar fi frumos tocmai astazi! . nea Constantine... aceleasi tablouri. care nu ne interesau. la fel de curat si de frumos. într-o pozitie contemplativa si pitoreasca. intendentul liceului. ca s-or fi strîns baietii! E sase fara zece! . . fiind atît în comisia examinatoare.. cît si sec retarul acesteia.. Ne-a întîmpinat tot nea Constantin. în nici un caz n-aveam de gînd sa chiulesc azi. Ma. Mai tii minte. Desteapta-te. si-apoi lipsesc atîtia dintr e noi!. istorice sau stiintifice.. Pe cine sa astept? Pe voi. Pe pereti. într-o dimineata de primavara timpurie. Oreste si Pylade! . ca si atunci! În anumite parti. Astepti pe cineva? . da' ce era sa fac. asta care a-ncremenit pe banca.pretat tinereste elanul nostru juvenil. cîteva transformari. Intra tu întîi: dar fa-ti o intrare demna de un dascal. . desi azi-noapte am visat ca sînt din nou în clasa a VIII-a. în fata liceului. în aripa dreapta dinspre Cismigiu! .

Sa ne gaseasca asa cum nu ne-au gasit niciodata?! N-ar avea nici un farmec! . mi-e dor de Barosanul! . cum s-au schimbat baietii!. Stati jos si asezati-va în banci. ca de cînd v-asteptam! Doamne.. ma? riposta Dragu. ca sa ne gaseasca ... Aaaa. de ce n-am proceda noi ca pe vremea cînd eram elevi? Dragule. Las' ca e mai bine asa.. ma. plini de vioiciune.Am deschis larg usa: . Dar. Cît e ceasul? . sa nu mai primim observatii de la profesori ca nu ne-a m tuns! .. Adevarat! . . Ce naiba ati chelit asa? Parca v-ati vorbit sa veniti fara par! . asa cum eram în clasa a VIII-a! . Hai. Ce-nsemneaza zgomotul acesta infernal? Toata lumea în banci! Asa se asteapta un profesor? Din clasa amutita o clipa.. Sase! Trebuie sa soseasca dintr-un moment în altul si corpul didactic! . Pe mine m-a ros palaria. Unde este parul lor bogat de odinioara? Und e. izbucnira strigate în cor: . de altadata?! . Unde sînt siluetele atît de frumos îmbracate pe vremuri de tunicile bleumarin?. Dar tu ce cusur ai? . dar voi?! . în definitiv. stralucirea ochilor.. ia du-te tu în capul scarii si da-ne de veste cînd vin profesorii. Ma.. Cum sa ne gaseasca. intrati mai repede. Cui nu-i e dor de el? Tot timpul m-am gîndit cu nostalgie la orele lui! .

ne-narmaseram cu condeie.. Costache. în timp ce se lasa greoi. Prezent! Avocat! . Radian. Capitan de cavalerie. Atila. a fost grav ranit în razboi. sau. La ce te gîndesti. se adreseaza lui Ciurea-Stapînul: . .. Conferentiar universitar. sa spuneti la fiecare.. Aici! Avocat! . Ciurea Constantin! . ca-l elimin pe.. Vadit emotionat. Se suie pe catedra. Stati jos.. Azimioara Ion! . Dragu Henry! ... de-ai tacut asa. . elev. Si începe apelul: .. aducîndu-ne în minte pe flacaii de-odini-oara.. vesti noi. mai bine zis. Dinu. ... în loc de muschete. Prezent! Tot avocat! Si numele elevilor de-acum douazeci de ani începura sa se perinde.Sper ca lipsesc pentru motive binecuvântate. Prezent.. marturisiri si glume. Bajenarule.. eram strînsi aci.. ce pr ofesie are sau ce stiti despre el în legatura cu aceasta. fost elev.. în care timp de-abi aavuseseram ragaz sa ne dam seama ca anii cei mai frumosi si mai usori ai nostri de pîna atunci se scursesera în cei opt ani de liceu! . Ce-ai mai facut? Ce facultate ai urmat? Cu ce te ocupi? Cum îti merge? Te-ai însurat? Cîti copii ai? Dupa douazeci de ani de la terminarea liceului! Cîte nu se-ntîmplasera în acest timp?! Ca niste veritabili muschetari care. Stoiceseu.. Barosanul ne face semn cu mîna si spune surîzînd: . Constantinescu Theodor (Chiorul).. Lipsesc cam multi. ca pe vremuri nu mai puteam sa scoatem o vorba de gura ta?! * Un rapait uniform de picioare trîntite pe podele saluta intrarea profesorilor în cla sa! Barosanul. sa nu aflu cumva ca a chiulit vreunul. de ce nu-mi dai absentii? . dupa prieteniile de acum douazeci de ani! Discutii aprinse. .Todor! Barosanul are în mîna catalogul clasei a VIII-a moderna de-acum douazeci ani. Deci Stapînul îsi atinsese tinta: cariera universitara... Boroianu Ion! . douazeci de ani! Tacticos ridica usor coperta cartonata a catalogului: . Absent.. . .. pe scaun. în gluma..... va rog! Apoi. Va rog. dupa douazeci de ani de lupta apriga cu viata. doctor în medicina si chimie. pe care cu greu îi puteam recunoaste în barbatii mat uri ce se ridicau sa raspunda la apel.. iar ceilalti profesori se asaza pe scaunele dinainte pregatite.Se formara îndata grupe. domnule diriginte! Mai bine faceti dumneavoastra apelul! .

profesorii încep sa zîmbeasca. parca n-a mai respirat nimeni în aceasta clipa. Moscu murise! Nu ne venea sa credem.. . îsi sterge apoi pe furis doua-trei lacrimi si spune încet. O clipa de liniste dureroasa. . . . . "D e fata". Mi se pare ca. Ne-am amintit de Dragu. dintre toti colegii tai. Scully Gheorghe! . . tu singur ti-ai ales aceasta spinoasa cariera.. Moscu V. m-a atras mai mult decît oricare alta. în ciuda nazdravaniilor de pe timpul cînd eram elev! . Tebeica Stefan! . Barosanul se-ntrerupe o clipa: . . mort în razboi. . mort în razboi. cu t on de . de cîte ori se facea apelul. "Acilea". . . . Absent! Capitan de cavalerie. . . în urma unei operatii. Absent.! . . Multumesc. Nici un comentariu. "Prezinte".. Ion! . Tot avocat. . stai jos. Popescu-Bajenaru Grigore! .. Da. Mort acum cinci ani. niciodata "Prezent" sau "Aici!" Dar de asta data nu mai era cazul de glume! Apelul continua: . raspundea: .Aicisea".. Prezent! Profesor de Româna! Toti. . . . Absent! Capitan de cavalerie. Apelul nominal s-a sfîrsit! Barosanul îsi scoate batiste si-si tamponeaza fruntea inundata de sudoare.Pe buzele tuturor a înflorit un zîmbet imposibil de stapînit. care. Tyrtheu!? . . domnule diriginte. . .

atunci cînd te cheama tara pe cîm pul de onoare. si sa pastram un moment de reculegere pentru cei vesnic în amintirea noastra. oglindindu-se în geamurile sclipitoare si murmurau. învinge timpurile. aidoma unor fantasme din vremuri de poveste. asa cum i-am cunoscut: plini d si sa ne limpezim gîndurile privind spre Cismigiu! care a fos cred. .....mustrare parinteasca: . Sa se gîndeasca serios ca e bine sa stie omul si carte.. sînt eroii de mîine ai tarii acesteia.. Am închis usa încet-încet. . . abia stapînindu-si emotia.. care. . Si aici. ca si cînd mi-ar fi fost teama sa nu-mi trezesc amintirile adormite.. de acum douazeci de ani.. ci si la viata de toate zilele a scolarului. . . . .. Si acum. Profesorii ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna nu numai la materia pe care o predau. Aurul rosu al amurgului poleia frunzele ce fosneau nostalgic. parca înfiorate de aceasta duioasa despartire. . sa ne ridicam disparuti. . Am plecat cel din urma din clasa. . Sa le fie tarîna usoara baietilor nostri care ne-au parasit atît de curînd!. dar si ca. care vor fi e viata si fara de astîmpar. prin jertfa lor si-a altora ca ei. . care parca pluteau usor. .. . . . ti se cere dragoste. mai buni sau mai slabi. tpentru dumneavoastra.. . ceea ce a fost pentru haiduci codrul. întretaiat: Ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna ceva mai departe de catedra si de zidurile liceului. . sa vada ca elevii de azi. cel mai trist "bun ramas"! . avînt si spirit de sacrificiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful