Grigore Bajenaru Cismigiu & Comp. CAPITOLUL I GAUDEAMUS IGITUR!

O, cum mai înfioara vîntul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15.20 de ani, cînd rataceam cu colegii, în anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de... plimbareti! Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decît cele înca verzi... Poate unde stiu ca sfîrsitul li-e mai aproape... În umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunzedes prinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un ba sm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii întîrziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene! Lacul tremura la fel ca si atunci; si la fel îsi leagana barcile uitate pe sub sal ciile plîngatoare, ce au surîs cu duiosie la soaptele îndragostitilor care si-au plimbat înfio rarile pe aici. Cinci si jumatate! Pîna la sase, cînd trebuie sa ne-ntîlnim, mai am timp sa-mi odihnesc ochii si gîndurile în gradina aceasta cu amintiri. O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atîta învatatura! Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sînt acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul sa ne cataram în vîrful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, întocmai unor Tarzani în miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor c are fluierau alarmati! De la "morminte", o poteca îngusta duce spre aleea mare, care, la rîndul ei, tescoat e în spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la întîlnire a noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre cole gii mei de-a lungul anilor de scoala. Caci, desi în fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi . pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa T atu . totusi n-am întîrziat o singura data. Eram întîiul sau al doilea, "Macar la atâta lucru sa

fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si întîrzieri în catalog, însa întîrzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvîntat! Cînd prima ora de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "întîrziam", ca sa amîn catastrofalul deznodamînt pe alta data, cînd ma socoteam mai bine pregatit. * Ce bine ca s-a nimerit o zi frumoasa! Ciudat de mult seamana unele zile de toamn a tîrzie cu zilele de primavara timpurie! Întocmai cum uneori" rîsul se aseamana cu plînsul, sau zorile cu amurgul! Aleea ma primeste cu aceeasi caldura ca si acum douazeci de ani; iar grilajul ei marunt, de trestie îndoita în semicercuri ce se-ntretaie, parca îmi surîde ia fel deprie tenos. De dupa o perdea de plopi uriasi se iveste liceul, vechi de trei sferturi de vea c, maiestuos si frumos pentru mine ca nici un alt liceu din tara. Oare nu el mi-a a dapostit opt ani de zile micile griji si necazuri, îndoielile de dargoste, intrigile copila resti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitei cu generozita tea unui print indian? Zugravit alb, iar la ferestrele de sus cu un brîu de caramida aparenta, vopsita în albastru ca cerul . culoarea noastra, a lazaristilor, culoarea draga a sepcilor noastre, culoare de care eram mîndri, blazonul nostru de nobleta scolara, laudat cu ifose d e muschetar; la fiecare prilej, culoare care a stîrnit multe discutii între noi si ele vii altor licee, pe care îi ironizam în primul rînd pentru culoarea liceului lor: cei de la Sfîntu l Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Ba sarab, alb... laptari; Sincai, verde ca prazul... Singura culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru ca se apropia

întrucîtva de a noastra, fara sa o întreaca însa; într-adevar, ce culoare este mai frumoasa ca albastrul cerului? . . . . . . . . . . . . . . . Parca pe atunci nu era banca asta aici, pe poteca?! Mai pot sta singur cîteva clipe în fata liceului: el si cu mine! O, de cîte ori l-am tradat, de cîte ori l-am parasit cu colegii pe furis, ca sa ne ascundem în boschetele Cismi-giului, tovarasul drag si primitor al nostru, ai scol arilorce ne cautam refugiul sub boltile si ghirlandele de flori înmiresmate. Pe vremea aceea, Lazarul era una cu Cismigiul caci, din curtea mica a liceului, intrai direct în gradina... Acum vad ca liceul a fost separat de Cismigiu printr-u n zid înalt, în locul portilor mari de odinioara. A, si cît de rar m-a vazut Cismigiul, dupa ce am terminat liceul!... Si doar de cîte ori nu i-am jurat ca în fiecare ora libera am sa viu sa ma odihnesc sub baldachinele de crengi înflorite, ce mi le oferea cu atîta generozitate! "Ah, de ce nu sînt liber acum?" îmi spuneam de fiecare data cînd treceam spre scoala pe aleile lui. "As sta toata ziua în Cismigiu, atît e de frumos!" De pe banca pe care m-am asezat se vede perfect toata aripa dreapta a liceului, cu "sala de gimnastica", ce era transformata la micile noastre festivitati în "sala d e serbari". Aci am cîntat de-atîtea ori în fata parintilor, cu patos nestavilit . ca sop ran si altist în primii ani de scoala, iar mai tîrziu ca tenor si bas . faimosul imn studen tesc "Gaudeamus igitur"! Ce clase or mai fi acum în partea asta? Pe vremea mea, sus, erau: clasa a VII-a re ala, clasa a V-a moderna, iar jos, sala de muzica, unde faceam repetitii pentru cor, asa-zisul "ansamblu"; apoi clasa a VI-a reala si clasa I-a liceala, visul tuturor absolven tilor de curs primar! CAPITOLUL II "L. GH. L. 33" Parca o mîna de urias îmi apasa umarul si mi-l zguduia, gata-gata sa mi-l scoata din încheietura... Si-n acelasi timp o voce severa se auzi din necunoscut: . Hai, scoal', flacaule, ca-ntîrzii! Am tresarit, tîsnind speriat din somn: . Cît e ceasul? Lînga mine sedea tata, zîmbind: . Nu e tîrziu înca, dar, daca nu veneam eu sa te trezesc, ai fi întîrziat la sigur! N-a cîntat desteptatorul? Ma-nrosii pîna în vîrful urechilor. De cu seara pusesem sa ma trezeasca la timp un

era prapad! Iar cu cîteva zile înainte de examenul de admitere. cînd tinea directorul.. m-am gîndit la serbarea de ieri de la li ceu. dar am adormit foarte tîrziu. Asa ai de gînd sa te scoli în fiecare zi? . Si aveam însemnatatea mea printre baieti. cine o sa ma mai bage în seama printre atîtea sute de baieti?! De pe acum începuse sa ma apese o grija la care nici nu ma gîndisem pîna atunci! Toata vara ma meditase tata. încît nu auzisem nimic. spala-te si-mbraca-te mai repede. vai de maiculita mea! Mîncam bataie în fiecare zi! Daca nu puneam o virgula unde trebuia. A lui Barba. Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul. fr atilor. cuvîntarea catre parinti si elevi. îsi facuse datoria. ce bine fusese pîna acum! Ieseam din casa si intram în scoala! Ma sculam tîrziu. de o precizie matematica. însa cîntase atît de dulce si eu eram atît de obosit din ajun. pentru ca nu trebuia sa-mi pierd vremea cu drumul. . ca eram "baiatu' lu' don' director"! Dar aci. Nu... sa stii! . s i aritmetica cu geometrie . Dar nu l-am poreclit eu asa! I-am auzit pe mai mari.. ca spun: "Ia fiti atenti. meditatie cu patimi. la liceu. si ai si-nceput sa-i poreclesti pe profesor i! Sa nu te mai aud. si le-am îndurat pe toate. desigur. Române!" Ceasornicul. A cui zici? . . rosie. cetire. . lasa-i pe ei sa spuna ce vor. care. povestire si analiza gramaticala. numai din ambitia de a fi licean! Dictare. tata. ca n-or sa te-astepte pe tine! Doamne. sa vedeti ca Barba tine aceeasi cuvîntare de-acum un an!" . Treaba lor. nu din întîmplare. directorul! Bagai de seama ca tata se stapîneste sa nu zîmbeasca. ala cu barba mare. dar pe tine sa nu te mai aud. am scris vorba "parca" fara . ca ma supar.ceasornic desteptator. la cuvîntarea lui "Barba". cînta la ora hotarîta: "Desteapta-te. ca-i f oc! Hai.

în afara de patru palme parintesti. lorli-e teama sa-mi spuna. ca-ntîrzii.. puteam sa merg împreuna cu baiet iide la alte licee. dupa ce ne spusese ca a doua zi. Hai. de 100 de ori. Am cam scrîntit-o eu. te-ai învatat cu guvernanta? Am mers cu tine de cîteva ori. în timp ce ma spalam. s-a bucurat toata lumea. Ba nu mergem deloc. Ei bine. la examen am raspuns bine si n-am iesit printre codasi. dar n-am cum. sa beau laptele.. tatii nu-i convine ca-l poreclesc baietii pe directorul nostru Barba. si sa vorbesc în toata li bertatea cu ei. si daca te prind cu vreo absenta. singura greseala pe ca re o facusem. ci la aritmetica. . ca-mi spuse cu severitate: . dar nu la româna. ma gîndesc la Barba si la cuvîntarea lui. baiatule. ma. pentru ca si el e director de scoala. îti rup urechile! Bucuria întrezarita o clipa se spulbera.. Mai ai de gînd sa stai mult? . sînt gata numaidecît! Fara sa vreau. Ce de profesori erau în jurul directorului! Mai toti batrîni. ia-ti ghiozdanul si umbla! Tata credea ca-mi pare nespus de rau ca nu mai merge cu mine. Cum oare l-or fi poreclind baietii pe tata? As fi tare curios sa aflu. Cînd a terminat de vorbit.apostrof (cum se scria pe atunci). esti gata. si ne-a dat drumul acasa.. ca ai sa te duci singur! Ce. nu deliceu!".. ca sa nu-i pîrasc! Parca eu de-astea ma tin! . ca sa-nveti drumul si sa te familiarizezi cu atmosf era liceului: la înscriere. dar care aveau acelasi drum cu mine.. altii zîmbitori. ca ai de mers pe jos. puteam sa ma uit dupa trecatori si trasuri. tata mi-a dat sa scriu. la o regula de asocia tie. la 8 dimineata. în semn ca asa este tot ce spune Barba! Ba unii aplaudau. Dar vorba e. si mergem! . sa fim la liceu.. dar n-o sa te conduc tot anul! Asa ca. dealtfel. si mai toti motaia u din cap cu multa bunavointa. cu apostrof! Cu toate astea. unii încruntati. la deschiderea cursurilor. Aceasta era. oftînd usurata. cuvîntul parca. reusisem! Si astazi trebuia sa încep cursurile! "Hm! ma gîndîi eu. Dar tata parca-mi ghicise gîndurile ce ma napadisera înveselitor. acum puteam sâ privesc în voie la vitrinele care-mi faceau cu ochiul pe drum. Sa nu cumva sa casti gura la fleacuri pe strada sau sa te-nhaitezi cu cine sti e cine. si eu abia ma stapîneam sa nu sar în sus de bucurie! În sfîrsit. drept pedeapsa. Nu. pentru atîta lucru. .. ce e drept. si pe putin faci o jumatate de ora! Gata. Dar el e de prima ra. la examen. unul dupa altul. si dupa ei se luau si cei cîtiva parinti rataciti pe-acolo.

Buna dimineata. din întîmplare. Vorbe. cu nasul coroia t siochii mici. Cei mari stateau d e vorba nepasatori. imitasera pe cei cîtiva mai obositi si se asezasera în banci . Fiecare sa scoata cîte un creion si o hîrtie si sa scrie ce am sa dictez! Se aud cîteva murmure nedeslusite. la un baiat de 10 ani si jumatate? Mi se parea ca toata lumea se uita la mine. În sfîrsit. Nici un cunoscut. fiindca toti. eram convins ca spun: «Asta a reusit la liceu! A intrat la "Lazar"! Vezi ce frumoa sa uniforma are?» Iar celalalt completa: "Si sapca. a facut baietilor o recomandare aproape inutila.. sapca si ghiozdanul. cu mustata mica. neagra. trîntind pupitrele surd si tropaind pe scîndurile proaspat spalate si date cu bradolina. botezat "de notite"! Ni se spusese la deschidere c-o sa ne dea lista azi sau mîine. mai dam un . De cîte ori se deschide usa.. . si o pornesc! Asa de scortos cred ca n-am mers niciodata. . toate . Cei mici se stergeau grijulii pe încaltaminte si intrau în clasa. Am ajuns la liceu la ora 8 fara un sfert. noi-noute! Putin lucru. toate capetele. dar absolut toate. lînga un baiat voinic. negri si plini de rautate. Bancile. Unul sopteste înfricosat: "Ce. s endreapta spre ea.Îmi iau sapca si ghiozdanul. asteptînd "sa sune"! Intru în clasa si ma asez într-o banca la întîmplare. În curtea mare erau strînsi o sumedenie de elevi în jurul castanului batrîn. ca la o comanda. aproape pline. iar altii se aseaza jos. usa se deschide larg si intra un domn înalt si slab. martor al atîtor zeci de generatii perindate pe sub crengile lui puternice. maimute prin definitie. fara sa fie poftiti de cel care intrase cu o hîrtie în mîna. Daca doi trecatori îsi aruncau vreo privire furisa si neînsemnata asupra mea. sa vada cine mai vine. pe soptite. si ghiozdanul!" "Da. în semn de raspuns. Uniforma. da!" Numai carti nu aveam înca! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" si un caiet gros. Toti elevii se ridica automat în picioare. si-apoi îsi continuau vorba. cu parul despartit în carare la dreapta si bine pieptanat. Cînd a spus "stati jos". baieti! Unii mormaie timid ceva.

iar Bucurestii naveau. si gata. În primul rînd. si cum nu era nici tata lînga mine. însa colegul nostru. Pe fetele tuturor vedeam uimirea. încep cursurile în mod serios! Despre caiete sau ce v-o mai trebui.. Ce noima o mai avea si asta? Carte dem uzica?! În primare.. dupa ce ne dicta rar si apasat titlurile cartilor de Româna. ma! Domnul cu lista înghiti un nod. mai mult s aumai putin pitigaiate. bineînteles.. asa ca. Cine stie ce învatatura grea Si cum n-avusesem frati mai mari în clasele superioare. si bagati de seama ca. în nici un caz de la bacanie! (Ah! Eternul si stupidul spirit cu bacania!) Cîtiva începura sa rîda. fara nici un fel de carte! Ce naiba ar putea fi scris într-o carte de cînt?! . dar voiam sa stiu de la care librarie anume? Ei.. rosti. baiete draga (vorba sa fie ca-i era drag!). De la librarie.... ca sa-l întreb.. . În orice caz. Geografi e si Franceza. doamne....examen?!" Dar toti se linistesc cînd aud: . cine stie ce mi-o mai fi dat sa trag si cu liceul asta! Domnul cu lista mai dicta cîteva carti si încheie recomandîndu-ne sa cumparam si. Am sa va dau lista de carti! Fiti atenti. Primele titluri de carti cînd am auzit de Zoologie. doamna sau domnul ne cîntau un cîntec. va rog! Si. "Gradina zoologica".. am ramas foarte abatut. stii ca-mi place baiatul?! Bravo. De unde sa cumparam cartile? Domnul cu lista surîse ironic si spuse cu superioritate: . Da. asta e!. sa te obisnuiesti sa n u mai vorbesti asa de obraznic. da.. Asta mi-o închipuisem eu. sa ma-ntrebe! Iata ca se scoala un baiat cu parul roscovan si ciufulit: . tinînd seama de numirea ei atît de ciudata! Ei. Istorie. atunci. Dar Ciufulitul îi plesni cu întrebarea staruitoare: . noi dupa ei.. Asa.Si Zoologia de Kiritescu si Bîznosanu. ca le-am înteles noi. carte de "Muzica"! De asta data.. si întelegi. doamne. silabisit. trebuie sa vi le procurati pe toate. ca alte mari capitale ale Europei. raspunse întepat: . cel mai tîrziu pîna la sfîrsitul saptamînii.. ca nu cumva sa scrieti gresit. . Sînteti gata? . scrieti. am ramas foarte nedumeri t. trebuia sa fie o materie foarte grea. vorbiti cu fiecare domn profesor în parte. ne-am cutremurat! Cel putin eu. fara sa se tulbure. desi venisem cu un nespus drag de a cunoaste mult. De luni. ca eu sînt "domnul petagog Pavelescu". mirarea mea fu si mai mare.. schimba fara nici un sens hîrtia dintr-o mîna în cealalta si raspunse: . ca sa întelegem mai bine: . Daca are cineva de întrebat ceva. gata! se auzira în trei reprize glasuri timide sau obraznice... dar si a învata cît mai o mai fi si asta?! sa aflu de la ei numiri atît de ciudate. .

Si nici nu e macar petagog. dar de întinsele cunostinte ale colegului meu . ca sa-l întreb: Atunci poate stii sa-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? .. tot sirul de întrebari ce se pun în astfel de împrejurari. ci supraveghetor de ordine.. E un flet. Pai. un fel de Intuitie. Ah! strînse el buzele dispretuitor. o nenorocita de materie. roata. e supraveghetor de ordine. acolo. . atît de brav.. nu ma mai dumneatalîci! . .. . Iata cum se face popularitatea! În jurul Ciufulitului se strînsera îndata baietii.. Da! i-am raspuns eu. Întîmplator. va rog? . dar ca sa nu-l supar. ne-am întrebat unii pe altii cum ne cheama si de la ce scoala am venit. Am ramas toarte impresionati de aceasta scena de început. domnului petagog! Ne-am zbenguit prin clasa vreo ora. s i asa mai departe. si pleca cu pasi grabiti. care a venit de la normala. Dar de unde stii dumneata toate astea? La care el îmi raspunse cu o coplesitoare superioritate: . Admirativ l-am întrebat: . cu îngaduinta si pe un ton protector: Dar poti s a-mi spui tu. curios la culme sa aud ce-o sa urmeze... nespus de veseli ca se gasis e unul dintre ei care sa-i tina piept. pustiule. Auzi dumneata. Da?! ma mirai eu. L-ai vazut p-ala care a dai lista de carti? ma întreba el confidential. acolo. si el! Am ramas foarte surprins. eu sînt repetent! . liberi. nu de faptul ca subiectul convorbirii noastre nu era petagog. De la orice librarie! raspunse el. Avea ochii sireti si vocea impresionant de groasa pentru vîrsta lui. Da? Si repede ma gîndii sa profit de împrejurare. al cîtelea am iesit la examenul de admitere. de la normala sa vina el la "Lazar"! . fara sa înteleg prea mare lucru. ma asezasem în banca lînga un baiat mai voinic decît mine... . Iar cartile. ceva mai grea! Si apoi.

Popescu Tudor si asa mai departe. Nr. am aflat ca nu se zice petagog. . dupa ce-si drese glasul. Popesc u Gheorghe. tusind tremurat.. Popescu Marin. Nr. . Popescu-Bajenaru Grigore. . cu bloc de desen. pe care poate am so înteleg si eu mai tîrziu. Ben Jules si eu. 31. Nr. ca la liceu! Dupa ce fuseseram lasati în voia noastra cîteva zile. cu caiete.. . . dupa înaltime. . domnul de Gimnastica ne-a asezat în banci. Botez Nicolae. ca si mine. ca sa fiu atent. 2. În aceasta vreme.. Apostolescu Vasile. ci pedagog. cu toate ca nu se prea învata. . ca stam cîte trei într-o banca: Botez Nicolae. 32. cînd i-am povestit tatii cum am petrecut prima zi de liceu. care-mi pute a fi de atîta folos prin cunostintele lui. surubul începuse sa se strînga! Mai întîi de toate. . dar curînd m-am împrietenit asa de mult cu noii mei colegi de banca. o pagina întreaga din catalog era ocupata de n . . 1. Nr. . Daca tata tine la tot numele!. cu înca doi colegi. ma. Nr. ma rog. Popescu Mihai. asa ca lasai vorba.. care ne-a spus: . ati venit la rînd! . .. Al doilea era de ajuns! fu de parere Ben. . Într-adevar. Alexandrescu Virgil. ca am fi fost toti trei la un lo c si în catalog! . . ca prea e lung. . Popescu Mircea.* La prînz. Notati-le în maculatoare! Si. Ben Jules. . Fiind printre cei mai mici din clasa. Popescu Ste fan. 3. . începu seria interminabila a popularilor Popesti: Popescu Dumitru. Nr. Fiti atenti. ci o ai în sînge! . . . iar nu repetenti! Dupa asezarea în banci si întocmirea catalogului. . . . . distribuirea numerelor progresa. a venit din nou "Don' petagog Pavelescu". de cîteva ori. 33 . si ca acela care pretindea ca e pedagog habar n-ave a de întelesul adevarat al cuvîntului. Da-l încolo. încît l-am uitat! Si-apoi acestia erau boboci.. .. de luni au început cursurile în mod serios: cu carti. . Mi-a parut rau ca am fost nevoit sa-l parasesc pe Luca. repetentul. Ajunsese pe foaia mea. 4. De. 5! Le facui cu cotul colegilor de banca: . pacat ca nu esti si tu trecut tot la "B". . Nr. Antonescu Gheorghe.. . Nr.. ca strig catalogul si va dau numere de ordine. . si apoi. pusti. . Popescu Ion.. . Auziti. am trecut în banca I-a din mijloc. începu: . . Paunescu Matei. Pop Nicolae. ca Pedagogia e o stiinta grea.

Gh. tot timpul. Popestii. . în acea memorabila zi. îmi spuneau scurt: Bajenaru. din diferite parti ale clasei începura sa se ridice o sumedenie de baie ti. . cum e si culoarea de la sapca. toti deodata. .. . Dumitru. Peste trei zile. Nu este permis sa fie mai mic! . . la catalog. nota 26! Cîtiva se ridicasera la 3! . . toti elevii sînt obligati sa vina cu sapca si numar la mîna stînga. Dealtfel. asta nu m-a scapat de o faimoasa ascultare la Matematici. ca cel mai bun Popescu a fost. . desi eram în numar de zece. . . . pe 5. de dimensiunea 5 centimetri. Se protapi bin e pe picioarele-i lungi ca de cocostîrc si ne spuse: . . . mai tîrziu. bineînteles. . 5 pe 5. . care constataram cu vie satisfactie ca-i întrecuseram cu mult pe Ionesti ! Iar mica mea mîngîiere era ca sînt primul dintre Popesti. cîndpr ofesorul. . am obtinut împreuna. . . ci ca a sunat si vor sa iasa în rec reatie! Trist a fost faptul ca toti Popestii la un loc. Ia sa pofteasca toti Popestii la lectie! Si atunci. Va multumesc! si se aseza. decît în catalo g. atît profesorii. dar nu fara a nuanta de ironie: . . Îl veti face pe un pete c patrat de postav albastru ca cerul. . pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se facu fete-fete. de n-ai fi zis ca ies la lectie. nu mi s-a spus niciodata si Popescu. în tot cursul liceului. plictisit de atîtea omonime. a strigat în cele din urma: . asa e reglementar! Stoica Dan raspunse foarte politicos. bineînteles. Domnul pedagog terminase de tacut apelul si numerotarea elevilor. . .L. . Numarul puteti sa vi-l confectionati la orice ceaprazarie.. Dar mai mare? Ochii tuturor se îndreptara încotro se auzise glasul. . . . . Era tot Ciufulitul. Totusi. . initia lele . . cît si colegii. .". Pe acest petec patrat se vor broda cu fir auriu urmatoarele: "L. .oi.

. pe c are noi le-ntelegeam foarte putin. . impresionante figuri. si numere pe care se rasfatau aurite initialele liceului: "L. începura sa pice . Spiridon Popescu. . Daca nu va suparati. . de Muzica . de Româna. . * La trei zile dupa aceasta. pe postavul negr u. . .. .. dupa primul razboi mondial. . . toti baietii aveau sepci frumoase. numai patru-cinci au ramas în tot cursul anului: Sterie Enachescu. cu raspunsul "Je m'apelle. . . Lazar din Bucuresti era în primul sau an de functionare. . dupa invariabilele: "Comment-t'appelles-tu?". cu sîcîitoarea problema de a afla pozitia unui oras pe globu l pamîntesc. cu înfiora toarele lor mumii. . Dimitrie Caracostea. si numarul fiecaruia dedesubt: iar la sapca. ce-nsemneaza "eliminat"? . cu cozor oace stralucitoare de lac. care-i racni sugrumat de iritare: .. cu exami nari severe. cu traduceri încurcate si verbe de conjugat... de Zoologie. dupa longitudine a si latitudinea Geografiei. albastre. . Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicatie? Si. din diferite motive. care au înscris o pagina de neui tat în cultura româneasca. de Franceza. Victor Anastasiu. . . dupa numerosi faraoni egipteni. . Iar pe la începutul lui decembrie. . Brodam numarul si la sapca? Tot Stoica Dan! Hotarît lucru ca voia sa-l scoata din pe pedagog. de Istorie si Ion Costescu. odata cu primii fulgi de zapada. Grigore Niculescu. . . dupa primele notiuni primite de la profesorii nostri. veti broda aceleasi initiale. . . toti adevarati stîlpi ai liceului. Si. . Adica ca te dau afara! îi raspunse ilustrul pedagog si pleca încruntat. Dintre toti. începura lectii din ce în ce mai grele: cu harti si rezumate. printre care Ramses si Tutmes.L". Cutare". . . Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul. . fara sa mai astepte : Cred c-a înteles toata lumea! Cine vine peste trei zile fara sapca si numar este e liminat! Din nou Stoica: . . de Matematici. CAPITOLUL III TEZA LA ROMÂNA Liceul Gh. . . în frunte.Gh. cu reguli de învatat pe dinafara. .. ..liceului. . . . ca sa se stie.

La Româna. . . cine crede ca poate s-o citeasca asa cum am citit-o eu? Stiam sa citesc binisor si cu intonatie. Eu. desigur si pentru ca au fost primele lucrari scrise date la liceu. la limba materna. Poftim. care era titularul catedrei. domnule profesor! . te rog! Am citit bucata în întregime. M-am ridicat în picioare. M-a cautat în catalog. A sosit ziua tezei.si tezele. În timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. si dupa el. profesorul ne citeste "Cetatea Neamtului" de Dimitrie Bolintineanu si întreaba: . La mai toate materiile am obtinut note bunicele: 7 si 8. ca învatam cu destula constiinciozitate. însa. Nu mai avea nimeni din clasa 9 la Româna. ca aveam atîtea si atîtea?! Si cum razboiul de-abia se terminase. Ei. am socotit ca n-ar fi tocmai nepotrivit sa povestesc "Întoarcerea tatii din razboiu". Cum te numesti? I-am spus numele. a fost ceva la care nu m-asteptam: nici eu si nici colegii mei. Cu vreo saptamîna înainte de teza. profesor eminent. s-au perindat trei profesori: Dimitrie Caracostea. În clasa I-a. cu cele doua de gete ale mîinii drepte întinse: . . M-am framîntat vreun sfert de ora pîna sa încep. între care scriitorul Ca mil Petrescu. Un singur subiect: "O amintire din viata". Ce amintire sa scriu. una dupa alta! Au fost cele mai grele si mai pline de emotii teze din cariera mea scolareasca. Ti-am pus nota 9! M-am înbujorat de fericire. doi suplinitori. Multumesc! Ai citit mai bine decît ma asteptam.

nu îndraznisem sa merg... de pe front. Bajenare! Botez si Ben privesc cu mîndrie în jurul lor. Am asteptat aducerea tezelor la Româna cu aceeasi nerabdare cu care asteptasem si rezultatul celorlalte teze. ca s-o cunoasca si colegii tai! Îmi pare nespus de rau ca n-am pastrat-o.. a venit si ziua mult dorita! Cestorul. analize gramaticale.. În minte. mi se-ntind mîini prietenoase: . de a fi cel mai tare din clasa la Româna. pe care eu o cam întrezarisem. Du-te l a loc si citeste-o tare. bietul tata îmi facea toate temele la româna: rezumate. la unele pasagii. Popescu-Bajenaru Grigore! . cum l-am fericit pe Constantinescu. fie mai mult din lene. În sfîrsit. restul "sase" si "sapte" si unul singur. Camil Petrescu mi-o da si ma opreste o clipa la catedra: . Constantinescu Dumitru. în cîrji. Visez sau e o gluma?! Ma-ndrept spre catedra. Cîtiva au luat "trei". îi am reprezentarea grafica ciudat de precis! În drum spre banca. Din aceasta fericita zi mi s-a stabilit faima.. cîtiva "cinci". al bancii noastre. pe care m-am straduit sa n-o dezm int niciodata în cei opt ani scoala. ca sa-i aj ute profesorului. însa pe care. care se-ntorsese ranit. ca sa iau teza.! .. . compuneri. mi-au tremurat lacrimi pe gene . A continuat sa-mi ajute astfel si dupa faimoasa teza. si de un lucru eram sigur: ca o scrisesem cît se poate de corect ca punctuatie si ortografie. cînd întîmplarea mi-a aratat calea cea buna.. Zece! Doamne sfinte!. Am citit-o foarte emotionat si. si întind mîna tremuratoare. si distribuirea a început.Am scris doua pagini impresionante si pline de duiosie. Dar teza a avut si alte urmari deosebit de însemnate pentru mine. Doar în teza mea era vorba de tata. "noua"! Ah. Prezent! . din punct de vedere scolaresc! Ca sa ma prezint cît mai bine la lectii. însa. împleticindu-ma.. în primul rînd. cum era numit monitorul la liceu. Bravo. Într-adins am lasat teza ta la urma. fie din lip sa de curaj. cînd am auzit ca aluat noua! Ce bine de el. Profesorul ne daduse sa facem o compunere cu subiectul "Primavara". pîna într-o zi. a fost chemat la catedra. care facea compuneri foarte frumoase. În definitiv era un succes. Eram multumit de felul cum facusem teza. pentru ca e cea mai buna din clasa.

si el tot n-a sosit! 9 noaptea! Doamne. fara sa vreau.. Luna. Si lumea aceasta se marginea la cîteva strazi din jurul casei! Dar iata ca se face 8. care... Doar cîteva stele sclipesc în departari. Era 3. dovada ca totul e numai o joaca! N-aveam pofta sa-mi vad de lectii. Era 10! .. ne-a mai dat si o compunere la Româna! . a mea eralumea. . ma. dupa alte toate . fara sa lumin eze. Despre ce? . ca se poate sa m-asculte. Daca tata nu vine. al carui tata se ratacise si întîrziase. de ce nu te-ai culcat? . dupa prînz. îsi arata dinti isurîzator. Cînd am terminat de transcris pe curat. ca sa ma piseze sa-mi fac lectiile la celelalte materii.. nu fara putina mîndrie ca sînt licean. Pai. pe seama tatii. Ce faci. în care un copi l. sau daca vine prea tîrziu?.Iarna era pe sfîrsite si primavara începuse sa înfloreasca timid prin margini depadure si prin curtile oamenilor.. se roaga de-o stea ca sa-i lumineze calea.. Mai tare ma roade însa gîndul ca nu mi-am facut compunerea. daca a patit ceva?! Si ce întuneric este!. si . si tatal soseste vesel acasa! "Ei. cu toate ca-i pisca uneori. a sosit si tata. din feri cire. Steaua asculta ruga copilului. Despre Primavara. aci îmi îngrosai glasul cu imputare . Am avut lectii multe. Am lasat compunerea cu "primavara". bucata de citire din cursul primar. dar nu mai e nevoie sa mi-o faci. spusese ca se-ntoarce pe la 7 seara.. si tata nu mai vine!.. dar astea-s povesti bune pentru cursul primar!" îmi spun eu. cum n-as fi avut chef sa-mi toarne cineva o galeata cu apa rece în cap. Îmi iau inima-n dinti si ma hotarasc sa-mi fac singur compunerea. nu era acasa. nicaieri! În minte-mi vine. Mîine trebuie s-o am. Am scris despre "Primavara" ce m-am priceput si cum am crezut eu ca este mai bine si mai frumos. Soarelui îi ardea de gluma cu copiii si. S-a întunecat de-a binelea... Pîn-atunci. Dac-am vazut ca întîrzii .. da sa ti-o fac. ca de obicei..

Ia s-o citesc si eu! . Si. ne-a spus la una din lectii: . bravo. Eu am facut-o! .. Sterie . si aici îsi îngrosa glasul. de exemplu.atîta. Noapte buna! CAPITOLUL IV CRACANEL Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri ale scolarilor este. numele de familie. Tu. trebuie sa se recunoasca deosebitul tale ntal elevilor de a porecli! Nu mica a fost mirarea noastra cînd "Barosanul". Aproape ca nu exista profesor care sa nu fi primit vreo porecla de-a lungul cari erei sale. Si mama-ta nu s-a amestecat deloc.. hm! tusii eu. Din nici o carte! Am facut-o eu. zau asa. desigur. "prenomen". ni s-a parut uriasa: . singur? . El începe sa citeasca. Daca-ti spun c-am facut-o eu! La urma-urmei. cum ar fi. numele de botez. stii ca nu-mi place sa minti! Spune de unde ai copiat-o? . lasînd la o parte orice considerente. deloc? . Eu. care noua. îsi strînge buzele si-si ridica sprîncenele cu mirare.. Sarut mîna! . adica porecla. Stramosii nostri. iar dupa o pauza scurta. Hai. cum ar fi. acela de a-si porecli profesorii.si "cognomen". fara sa-mi convina. cred ca nici pîn-acum nu aveam nevoie de ajutor!. Hm. singur! . purtau trei nume. tata. . adica Nea Sterica Enachescu. Foarte frumos din partea ta! spuse tata ironic si convins ca am facut o compunere ca vai de lume. însa. din capul meu! . dac-ai facut-o tu. Ca sa-ti spun drept. cum ar fi Barosanul! Era cel mai bun povestitor si cel mai spiritual profesor. si cel mai drag profesor al nostru. romanii. iar glumele lui te dis puneau.. anume. a pierdut cineva recunostinta pe strada. care n e-a fost cu adevarat învatator si parinte sufletesc timp de opt ani de zile.. daca-ti spun. treci la culcare! . de nu-ti vine sa crezi? Uiti ca la teza am luat 10? . am facut-o eu singur! . la mine. ce mare lucru e. hai. . Ce. facu el zîmbind: "nomen". Poftim! si îi întind caietul cu sfiala. flacaule. Apai. De nicaieri. Enachescu.. si al doilea ca am scapat de corvoada de a ti le mai f ace eu! Îmi închipui ca esti convins ca de aci încolo nu ma mai amestec în temele tale deRomâna! . ca s-o gasesti tu?! Hai. . ma bucur de doua ori: întîi ca esti în sta resa faci compuneri bune. dascalul de latineste si frantuzeste. Din ce carte ai luat-o? .

paedagogum fecerunt" 1. Barosanul se astepta sa rîdem. cele mai bune lectii pe care le-am primit ca elev. . un om de asemenea superior.. la rîndul meu. Lectiile lui.. la Latina. ca "Quem Dii oderunt. De cînd stiu eu ca-mi spuneti Barosanul! Asta e mania voastra. veti fi. dar clasa încremenise. voi v-ati fi închipuit-o. . . . nu facea caz de porecla. Hai. spuneam noi. si. Dar daca Barosanul se dovedise atît de întelegator cu micile noastre satisfactii. I se mai zicea si Barbarossa. . . avîndu-se în vedere culoarea ros ie ca focul a podoabei lui faciale! Ba. desi nu v-o doresc. neîntrecuta! I se dusese faima în lumea scolareasca a Bucurestilor. . chi ar daca nu v-as fi facut aceasta marturisire. ma. c-asa li-e dat profesorilor si elevilor! 1 Pe cine l-au urît zeii l-au facut profesor (în latineste) Pe fetele noastre înflorise un zîmbet de usurare si de nespusa dragoste pentru Barosanul! .. pentru ca nu toti erau clasici.. . . . . zis Barba. erau o savanta împletire de umor cu stiinta. la o lectie. . Costica Ionescu. a elevilor. iar daca unii dintre voi veti ajunge profes ori.. ca el! Singur directorul. Ergo. . ca sînteti baieti deste pti. . . în toata puter ea cuvîntului. nu mai fiti ipocriti. iar pedagogia lui. în care era vorba despre vestitul împarat . nu toti profesorii îsi acceptasera cu aceeasi seninatate olimpiana poreclele.oricît de amarît ai fi fost. . desigur . si era adevarat ca cel mai slab elev al lui. cu deplina convingere. . odata. mi-amporeclit si eu profesorii. porecliti . . . .. cînd se muta la alt liceu era acolo cel mai bun.. la rîndul vostru. .. am fost si eu elev . . examinînd o poezie. .

atîtea porecle . a. ca sa auda cît trebuie: "Tinere. el se scuza: . iar foarte multi elevi nou-sositi habar nave au care e numele adevarat al profesorului si-l cunosteau sub aceasta încîntatoare denumire. fusese poreclit astfel din pricina ca era mic. a. George Draganescu de Filozofie si Drept. toti. în fond. zis Der Etzell. ce e drept. a. Avea o gusa enorma. Va spun asa. a-ntors capul. pe numele lui adevarat Octav Anastasescu. cînd vorbeam despre profesori. cît si în cap. cu burta.! La care Moscu Ionas i-a raspuns odata în surdina: . mai mult sau mai putin pitoresti si potrivite! Dar cu Cracanel era s-o patim lata! Cracanel. cîti profesori... a. unul mai îndraznet. a. Toata lumea îl stia.. tinere!". A fost cel mai bun profesor de Istorie pe care l-am avut.. "Der alte Barbarossa. Grigore Niculescu de Istorie. ce-i mai atrasese si supranumele de Pelicanul sau Babita. în surdina.". cu ochii mici si oblici. iar Barba. dar bun profesor. oricît de distrat din fire ai fi fost. îl imitam în clasa. iar cînd noi. der Kaiser Frederich!". profesorul de Stiinte naturale. Mitica Ionescu de Gimnastica era cunoscut în tot liceul sub numele de "Cioc". un batrîior foarte cumsecade. a nasului turtit si a must atii rare. gras. si mai cu seama din pricina severitatii sale extreme. Acasa. tinere. De ce nu-nvatati? În sfîrsit. dar destul de tare. fireste. cînd i-a recitat-o. pacatosii. ci întrebuintam poreclele. însemnau acelasi lucru: Atila. si m ergea cracanat. pentru ca nu stiu cum va cheama pe fiecare-n parte. s-a uitat fix la el si a rostit raspicat: . putin bîlbîit. a. de obicei nu le spuneam pe nume. de Cracanel. pentru ca obisnuia sa s e adreseze elevilor cu acest apelativ: "A. datorita staturii sale impunatoare si a chipului s au sever. de culoare spalacita. zis Biciul lui Dumneze u. în legatura cu specialit atea lui de naturalist.. era supranumit în vreo trei fel uri. era poreclit pur si simplu Tînarul. Las' ca ni se parea noua ca sîntem mai interesanti în fata parintilor si a fratilor mai .. lectiile lui erau o ad evarata încîntare. ca sa nu fie vazut zîmbind. tinere. porecla primita din pricina ciocului pe care-l purta cu multa mîndrie. Era ras complet atît pe fata. însa. care. prefacîndu-se ca vede nu stiu ce lucru interesant pe fereast ra.german cu acelasi nume. chiar în fata lui. îti era peste putinta sa nu-i asculti prelegerile cu toata atentia. a.

Este dificil sa redau aci felul lui de vorbire. urmarita de-unvînator! Iar alta data. ultima ora. Facea morala si pedepsea: fie scazînd nota respectiv ului la purtare.. cu ale carei pene îsi împodobesc cocoanele extravagantele lorpalari i.. Ele-fan-tul e un a-ni-mal de o ma-ri-me. fie dîndu-i arest duminica. Iar ultimele cuvinte ale frazelor lui erau spuse ca pe note. "motivarea" absentelor. pasarea de bastina din A-fri-ca. ca. Vorbea pe nas. iar pr ofesorul scuza absenta! (Teoria asta ne-a facut-o Barosanul mai tîrziu la o ora de-a lui. dar ce zic eu la o lectie. casca gura mare si rotunda si rostea vorbele atît de rar si despartindu-le în silabe . Aceasta roca. desi poate un portativ muzical s i cîteva note aruncate cu dibacie ar simplifica situatia si ar da o palida idee de origin alul fel de exprimare al lui Cracanel. aveau o muzica spec ifica a lor. ca sa vada daca toata clasa a fost atenta. Vorbea cam asa: . elevul motiveaza pentru ce a lipsit. Cînd trebuia sa sfîrseasca fraza. dar era si un fel de mica si diabolica satisfactie! Cracanel. dupa toane si împrejurari. încît puteai sa scrii întocmai toata lectia pe maculator.. .na-ra! În clasa a II-a. ca sa-si porneasca cuvintele de sus si sa termine coborînd scara muzicala: co-lo-sa-la! Sau: . ca finalul sa aiba un efect mai stralucit: de statur a uriasa. d edirigentie.. Miercurea. cînd voia ca sa termine clasa fraza începuta de e!: . pasarea. fixase dirigentia.. ca dealtfel mai toti profesorii nostri. . Aci facea o pauza. ca sa continuam noi în cor. Cracanel era dirigintele nostru. la o lectie de Geologie. cînd facea. unde erau notati elevii asa-zisi turbulenti sau recalcitranti.. de fapt. pe acelasi ton si silabisit: . Si aci vorbea ceva mai repede.. dom-ni-lor. la toate lect iile lui. intonîndu-le pîna la o nota joasa . si se oprea.) Tot atunci avea obiceiul sa cerceteze condica. În ta-be-la a-la-tu-ra-ta pu-teti dum-nea-voa-stra ob-ser-va pa-sa-rea.. face parte din era quater. avea obiceiul sa nu spuna decît primele silabe din ultimul cuvînt. pasarea numita strut. pentru ca pe cele din urmasa le rostim noi.mici. explica foarte frumos. le-ncepea cu o nota înalta si le rostea gradat. cum se spune atît de gresit.

abia putu sa articuleze. . unul îsi aminteste de Cracanel si-ntreaba înciudat: .. dar ce naiba e cu Cracanel.. care desigur îl va ruga ceva. Baietii aveau teza la Botanica în ziua aceea cu Cracanel. de nu mai vine o-data? . facîndu-si de lucru. Doam-na. silabisind ca la lectie: . repezit pe cît putea el: Cracanel îmi spun (a ci un gest teatral. Ah. ca sa stea de vorba cu ea... Mama elevului Mar inescuGheorghe! adauga ea. Si mai era obiceiul. da! facu omul scoalei. se facuse rosu ca. au mai iesit cîtiva sa-i tina de urît plantonului si s-au asezat la taifas: ba "ca ce credeti c-o sa ne dea ". nu ma cheama Cra-ca-nel! (Noi icneam de rîs pe sub banci.. Si. fara sa mai priveasca în partea de unde trebuia sa soseasca profesorul.. Spumegînd de indignare. Vazînd ca nu soseste. ca un elev sa stea de planton în fata usii. îl întrerupse doamna contrariata. spre a le lasa astfel elevilor cît mai mult timp de scris. V-am chemat. mi se pare ca venise fara numar . rotindu-si ochii catre clasa si ezitînd sa sarute degetele fine. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit. petrecuta de asta-data în clasa a VI-a reala. Marinescu. sfecla. cu ochii rotunjiti de placere ca va sta de vorba cu o persoana atît d e draguta. profesorul sa intre în clasa imediat dupa ce suna. În clipa aceea nu mai semana cu un pelican. domnule Cracanel. stimata doamna Marinescu.. De data aceasta. iar Cracanel. pe care profesorul o prinse elegant. prinsi în focul discutiei. cu spatele la cancelarie. De-abia terminase de facut apelul si-si mîngîia gusa. cînd se deschise usa si intra o cuconita tare nostima. ba "ca ar fi bine sa ne dea subiectul cutare". ci cu un cameleon.) Ma cheama Octav A-na-sta-se-scu! si-apoi. la teza . Dirigintele. au uitat scopul pentru care sedeau în fata usii. asa dupa cum era obiceiul.. Obiceiul era ca. Doamna? . ca sa vada cînd vine respectivul si sa-l anunte. ne facu semn amabil sa ne asezam si se adre sa vizitatoarei: . Cracanel întîrziase. si Cracaneî o poftise pe maica-sa la ora de dirigentie.Nu stiu ce pozna facuse Marinescu Gheorghe . la fel.. atît de nesuferit profesorilor. Îi întinse mîna fara manusa... Ma surprinde. eleganta si parfumata. îmbratisind întreaga clasa) pezevenghii astia! Ce a urmat nu mai are importanta! * Alta întîmplare. Ne-am ridicat respectuosi si admirativi în picioare. Ma. ca sa ma plîng ca fiul dum-nea-voastra nu poarta numar la mî-ne-ca! . La un moment dat..

. .. se oprise la cocotier.. . .. lea dat o frumusete de subiect. Cracanel ne explicase mai departe despre palmier. . . Ba-je-na-ru-le. . palmierul de ceara. cauciuc. cum se asteptau îngroziti toti baietii. O lectie foarte frumoasa s i mai ales interesanta despre: bananier. dom'le! . ... Aceste nevinovate întîmplari. . Eram în clasa a II-a. cred. Foarte încîntat de reputatia pe care o aveam printre colegii mei. mi-am îndreptat gulerul la tu . în asa fel combinat. neauzit de nimeni. palmier ul cu ulei si altii. îi ajunsese la urechi întrebarea dragala sului sau elev. . . de pe urma cocotierului. Bajenaru. sa spun ca era chiar Cracanel. si caruia. un glas nasal si sacadat raspunde din spatele lor. . sagotier. vanilie etc. . Cracanel n-a facut scandal. . Este o scurta povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are. care venise tipa-tipa. nu însemneaza nimica pe lînga ceea ce am patimit eu cu Cracanel din pricina limbutiei mele. si dupa ce ne spusese cîte ceva despre: curmal. bambus. . .La care. . . Cine citeste frumos? Aproape toata clasa raspunse în cor: . . dar. m-am ridicat linistit în aparenta. . care este foarte raspîndit si de cel mai mare folos omului. în schimb. vorbindu-ne pe larg despre acest minuna t soi de palmier. . tot la o ora de Botanica. fara sa vrea. însa.. cu o ironie dîrza si rautacioasa: . E. . deschide Bo-ta-ni-ca la pagina 161 si citeste. Se ascultase lectia: "Plante din regiunea tropicala". însa nu fara putine zvîcniri de inima. omul care locuieste în tinuturile lipsite de binefacerile civilizatiei. . raphie. Si acum vom citi din carte partea aceea scrisa cu litere mici. Uite-l si pe Cra-ca-nel! Nu mai este nevoie. încît toata clasa a luat pe acel trim estru nota 3 la teza de la Botanica! . palmierul evantai. .

Din pacate. în întregime. Si bucata de lectura se termina cu înca o uimitoare marturisire a gazdei: cerneala sipergamentul. Erau niste cocotieri. era din nuca de cocos. si probabil îi arata palmierii cu un gest larg! Si. si rogojinile lui. pe care a avut cinstea sa i le ofere. din lemnul si frunzele acestora. întreaba cine i le-a procurat. Rupt de oboseala. si am început! As putea sa reproduc întocmai scurta povestire care mi-a facut atîta necaz. niste prajituri grozave si un lichior care ar fi put ut sa rivalizeze cu cele mai rafinate produse similare fabricate de catre cele mai ren umitefirme straine. un vin nemaipomenit de bun. în sfîrsit. calatorul popos este în aceasta coliba singuratica. dar n-are nici un rost. fiind gazduit de stapînul ei. si altele. Indianul îl pofteste pe drumetul ratacit la masa si-i ofera pe lînga mîncare tot soiul de bunatati ca: o bautura tare si acrisoara (care. ca sa-l faca praf pe calatorul care ramasese. îi mai spune ca dragii lui cocotieri nu-i dau numai: saladele. Chiar untdelemnul. o coliba înconjurata de cîtivaarbori cu trunchiul drept. pe care voi a s-o trimita prin bunavointa calatorului îi fusesera procurate tot de acei minunati cocotieri. sforile si funiile pentru corabii. bietul calator zari. situate sub un cer arzator.. e constr uita din palmieri. Si. foarte mirat ca se gasesc astfel de delicatese în pustietatea în care se afla. ca sa ma exprim astfel. cu gur a cascata. care-i dadeau un aspect placut si elegant''. ca sa nu lungesc prea mult povestirea.. cum.. Primele fraze erau urmatoarele: "Un calator strabatea tinuturile calde ale Americii. la care gazda raspunse simplu. dar casa lui. pînzele. mîncarile si bauturile gustoase. Trebuie sa marturisesc ca povestirea era foarte interesanta si instructiva. tinea loc de tuica). cu ajutorul carora scrisese o epistola unui prieten. un indian. pîna si hainele. pe unde racoarea si umbra sînt lucruri rare si pe unde trebuie sa umblipo sti întregi.nica. si acela pe care-l ardea în lampa. Calatorul. trebuia sa ne-asteptam: "Cocotierii mei" . cu care preparase mîncarile. . din motivele pe care le voi înfatisa mai la vale. cîte si mai cîte.. pîna sa gasesti o locuinta omeneasca. dealtfel. ne-am explicat noi. înalt. n-am cetit-o decît pîna la jumatatea ei. sînt confectionate din fibre de cocotieri. ca mi sa întiparit în minte. cu toata osp italitatea. unde sa-ti poti odihnitrupul. purtînd în vîrf un buchet de frunze foarte mari.

cuvinte nu prea întelese de toti. Asa. în loc de "gigantici?" . pe vremea aceea.. domnule profesor. "Cu placere.. reluai eu firul. continu ai: . era foarte simpla. Ei. o luasera dupa Coupin: "Les plantes originales". îi spuse sotiei s ale: . Sa vedeti. adica acum peste o jumatate de secol. cînd avem cuvinte curat românesti . Ei. cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi! . Încurajat de zîmbetul lui Cracanel si de uimirea provocata de curajosul meu fel de a vorbi cu profesorul.. mormai aprobativ: . draga!" îi raspunse sotia si se apuca sa compuna telegrama care. fericit ca mi se da prilejul sa stau ce va mai mult de vorba asupra acestui interesant subiect filologic.a? . Dar. care ne era si diriginte. la rîndul lor.. Ei. pentru un elev de clasa a II-a secundara. dupa ce terminai de explicat nu mai stiu ce cuvînt anume. în loc de "aspect"? . raspunsei eu.Povestirea rezumata mai sus era tradusa din Bonifas-Guizot care. te rog. Odata. Asa ne lamurea o notita din josul paginii. crezînd ca voi da un exemplu care sa fie luat drept pilda folositoare de colegi... "Draga. ce i s-a întîmplat?! . În decursul povesiirii se strecurasera cîteva cuvinte neobisnuite pe vremea aceea. un domn din Bucuresti trebui a sa plece la Iasi. facu el amuzat. Si mai cu seama n u este bine si nici frumos sa întrebuintam în vorbire cuvinte frantuzesti în loc de românesti. fii buna. ce crezi tu?. arbori gigantici. Dar cum ea avea obiceiul sa-mpestriteze limba noastra cu cuvinte frantuzesti. dealtfel. s i altele. sa . pentru ca cei de azi ne dau zece înainte si au un vocabular cu mu lt superior al unui elev de clasa a II-a din 1920! Astfel.. am întîlnit cuvinte ca: monotonia padurilor. asta cam asa e! Dar eu nu terminasem. Ba da. la care Cracanel ma oprea si-mi cerea sa le explic. cum obisnuia sa vorbeasca: . de exemplu. el ma întreba rar si apasat. aspectul. s a-mi retina pentru mîine seara o camera încalzita. sa vedeti ce i s-a întîmplat unui domn. si da tu o telegrama la hotelul Metropol din Iasi. care pot fi foarte bine puse în locul acestora? Nu era mai frumos si mai limpede s a se spuna "înfatisare".. plin de verva. ca eu n-am timp!" .. este bine sa întrebuintam cuvinte ca acelea pe care le-am ci tit si le-am explicat.. Cracanel. din pricina ca sotia lui avea prostul obicei de a întrebuinta cuvinte frantuzesti de-a valma cu cele românest i!.. Repet..sau "arbori uriasi". Cum era iarna si tocmai se lasase un ger cumplit.

gasii eu necesar sa explic cu discreta bunavointa pent ru unii dintre colegi.gîndit sa faca si telegrama cam în acelasi fel. îi ruga frumos sa scoata batista si s-o astearna pe jos. e cam albastra chestia. pentru ca avea obicei sa-si pedepseasca elevii. De. don' profesor! Cred c-am racit! . ca hotelierul a înteles telegrama cu totul altfel de cum se gîndise doamna. dar ti-e gîndul la cai verzi pe pereti. sa-i spun batrînului anecdota si sa-mi scrie pe un bilet daca i-a placut s au nu! . Lectia viitoare. cu cît se apropia ziua fatala. Aveam repetitie la cor cu Maestrul Costescu zis si Coana Batist a. Ce e ma.. ca de obicei. Aveam Botanica de doua ori pe saptamîna: martea si joia. . punîndu-i sa stea în genunchi. mai cu seama ca Cracanel e si dirigi nte! Si-i spui diseara? . iar pîna atunci. a încalzi. si. de la "chauffer". seara. ce e cu dumneata.. pornisem catre casa prinCismigiu... în persoana tatalui meu? Am iesit de la cor tare abatut. pe frantuzeste! Si de aici a iesi t o întreaga încurcatura.. Nu ma simt bine. si a crezut ca domnul doreste. ai nota 2. cînd peste cîteva ore trebuia sa dau piept cu inamicul. lipsite de buna-cuviinta! Asta se-ntîmplase joi. ce e drept. ma faceam ca putin îmi pasa! Dar. Se-nserase si. Adica. daca nu-mi aduci biletul. dom'le! Dar ce dispozitie puteam avea.. înainte de a se aseza. ca sa te-nveti minte sa nu m ai povestesti profesorilor anecdote d-astea. dar c a sa nu-si murdareasca pantalonii de bradolina data pe scînduri.. de unde întotdeauna cîntam cu o mare placere. daca i-a placut aceasta anecdota deocheata si plina de neobrazare.. asa ca martea viitoare trebuia sa-i aduc lui Cracanel biletul cu pricina! Desi eram fiert.. cu articol enclitic). asa ca în loc sa spuna limpede "Rog retineti o camera încalzita pentru mîine seara".. si ma apostrofa: . Cum o sandraznesc sa-i spun tatii toata întîmplarea? Ma apuca tremuriciul numai cînd ma gîndeam la ce m-astepta! Era luni. cu Ionas Moscu. cu tine? . dom'le? Asta se cheama cîntat? . Destul! Restul s a faci bine sa i-l povestesti lui tat'tu si sa-i spui ca-l rog sa-mi scrie un bile t. te elimin. Pe vremea aceea eram sopran .. acum abia mi se auzea glasul! Costescu bagase de seama ca "nu-i prea dau concursul". n-ai racit. Destul! tipa Cracanel înrosindu-se la chip ca o gusa de curcan. avem Botanica! Ce ma fac? Auzi ce ide e si la ala. Bajenarul (ca asa ma chema el. tovarasul meu de totdeauna. . dom'le.. cu atît ma-ntristam mai mult. Griguta. ea a scris "Rog retineti o camera s ofata pentru mîine seara". Parca tu nu stii? Ma gîndesc cum sa fac sa scap de chestia cu biletul pe care-l cere Cracanel de la batrînul! Mîine e marti. Ce racit.

Nu. ce sa vada! Lectia despre cocotieri! .. dar rîndurile-mi fugeau pe sub ochi cu o iuteala de trenuri minuscule pe o cîmpie alba. Aha! Ei. dar era ceva interesant. si te intereseaza atît de mult cocotierii? .. nu atît lectia. si gata. fara bilet.. Tata. ma... Am mîncat cu noduri: am luat în mîna o carte.... bea Grigore agheasma! N-am încotro! Daca vin la ora.. tot eu c adprost! Mai bine-i spun batrînului. acum las-o.. Numaidecît. chiar cînd aveam a doua zi o teza grea. chipurile casa cit esc. fara de sfîrsit. gîndurile mele se-ndreptau cu o draceasca staruinta spre afurisita aceea de anecdota. M-am gîndit si eu la asta. care ma bagase în bucluc. Hai.. Cracanel e fraier sa-nghita? Si-asa. cît povestirea asta cu un calator care.. culca-te. . sa lipsesti mîine la Botanica? . .. ce mai încolo-încoace?.. si eu nu întelegeam nimic. pentru ca mama si sora-mea dorm si i-ar fi teama sa nu le trezeasca din somn! Dar cum naiba s-a duc vorba? Sa-i spun asa.. tat a . Ei. ca doar nu vrei sa-nveti toata cartea în tr-o seara?! . N-am dormit toata noaptea. du-te la culcare! . dar ce. de ti-era mai mare mila si.. m-am framîntat si m-am perpelit. Hai. Pai. Se facuse tîrziu. cred c-o stii! Nu trebuie nici sa-ti obosesti ochii prea mult...si. în cîteva rînduri. . hodoronc-trone? Pfui. tata. ma bate de ma rupe! . stii. bine. ma elimina Cracanel.. sa-mi fac ghiozdanul! Si-n gînd: "Daca i-as spune acum? N-ar fi scandalul asa de mare. greu al dracului!" Ma facusem tot numai o apa la gîndul mustruluielii care avea sa vina! Dar n-am îndraznit sa-i spun atunci.. si daca-i spun batrînului.. m-am pornit pe un plîns de se zguduia patul! Auzindu-ma. nu ramasesem peste ora asta. ajunge cît ai citit. aproape 11 si jumatate noaptea! Niciodata. era tare surprins de acest neobisnuit zel al meu la învatatura. de omorît n-o sa ma omoare! Înnoptase de-a binelea.. Zau? Ma faci curios! Ce este asa de interesant. de te-a captivat atîta? Ia sa va d si eu! Cînd colo. Ce-ar fi. ma.. care lucra în fiecare noapte la cartile lui didactice pîna la ora 1. nu vrei.. Da!.. Vrei.

Pe masa erau însirate diferite corpuri geometrice: cilindri. te rog. Nu.. glu. ptiu! Facea gargara cu Odol. tot n-ai plecat?! . dupa o noapte alba de chin.. phol. Sa vezi de ce. sterge-o! . . spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticente obositoare... grabeste-te. Ce sa-mi spui?. a. ca e scurta! Tata se-ntrerupe din spalat si holbeaza ochii la mine.. ma.. îmbraca-te... uite... pregatite din a jun. Hai. Vezi. Sa-i scriu daca mi-a placut? Hm! Aici nu-i lucru curat! Cine stie ce pozna ai mai fi facut. dupa el.uite ce e. a . ca-ntîrzii si poti avea neplaceri! . secatura? I esi afara si mars la scoala! . neispravitule! Hai.. ma. spala-te. pentru lectia de Geometrie pe care-o avea la clasa a IV-a. Baia a rasunat deodata de doua palme zdravene! . . dar da-mi biletul î Tata lasa spalatul balta si merge cu mine în birou.. Asta ti-ai gasit tu sa-i povestesti lui Cra.. Tata!. culca-te si nu te mai gîndi la nimic! În sfîrsit. Ce e. Da. si. glu.. a dat Dumnezeu de-a venit dimineata! Sapte! Da-te jos. . se asaza la birou.. . aa . As vrea sa-ti spun o anecdota! . de nu dormi? De ce plîngi? Nu te simti bine? ....a venit îngrijorat în camera mea: .. N u stie ce sa creada. nu esti zdravan? O anecdota acum?! Trebuia de mult sa fii pe drum! Hai. Nu.. tata!. fara nici un rost! Ma-nvîrteam prin casa ca un soarece în cursa. .. cum e?! . Nu. si pleaca! .. Încruntat. fara sa mai zica nimic. iarasi îmi faceam de lucru cu nu mai stiu ce. ma uitam la ceas. tata .. scoate o carte de vizita si scrie! Respir usurat.. spune-mi odata.... si pleaca la scoala.. dar de spus.. conuri si sfere.a.. Glu. daca ai stat prea mult? Hai. . tata. ma... Zau. dar. fara "corespondenta catre Cracanel"... phol. bea laptele. cu tine.. . cu tine. lasa-ma sa ti-o spun.. i-am spus-o. phol.si. si el mi-a spus sa ti-o spun si tie si sa-i scrii pe un bilet daca ti-a placut! . nenorocire. Ce e. aaa. daca poti! Mi-am deschis si mi-am închis ghiozdanul de nu stiu cîte ori.. prisme.. a venit vorba.. Întîrziam! . hm.. Ce. acuma plec! Tata intrase în baie. uitasem un caiet si. nu pleci odata? Vrei sa întîrzii?! .. am visat ceva urît si m-am trezit plîngînd.as vrea sa-ti spun ceva! .. i-am spus-o si lui Cracanel la lectia trec uta de Botanica... profesorului. tata se opreste din scris si îsi îndreapta priviri . tata draga. tot nu-drazneam sa-i spun tatii! Se facuse ora de plecare. Eu. Hai. piramide... tata. Da. Dar nu-nteleg de ce-ai gasit tocmai momentul atît de nepotrivit ca sa-mi spui anecdota scurta sau lunga. Ce e.

cu vai. ca sa vorbesc cu Dumneavoastra. nerusinatule. si pîna la liceu am zburat! N-am întîrziat. fiind încredintat ca a facut-o din copilarie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi. cazînd imediat jos si lasînd o urma adînca în lemn. tata! îi raspund eu. care-i era mai la îndemîna. Iarta-ma." . Tine. raspunde-mi? Cum o sa-i scriu ca mi-a placutanecd ota necuviincioasa pe care fiu-meu a avut neobrazarea sa i-o povesteasca? Îti dai seama de ce-ai facut? . traiasca C ioc. personal. saracul! . Fara sa vreau îmi îndrept privirea spre usa si reflectez: "O fi batrînul ochitor bun. atît de usurat. obisnuit de la "oina" . asigurarea deosebitei mele consideratiuni. ca-mi vine sa-ti crap capul! I-am smuls plicul. si pleaca mai repede. Ce sa-i scriu. ce m-astepta!" În sfîrsit. tata mi-a scris urmatoarele: "Stimate Domnule Profesor. cu chiu. ipocrit. eram atît de linistit. si-l repede în capul meu. dar chiar daca as fi întîrziat. Eu fac o eschiva maiastra. pune mîna pe un con. Primiti. si conul se-nfige în usa. înfuriat la culme.le ucigatoare spre mine: . venindu-mi sa rîd si sa plîng în acelasi timp. de parca mi se luase o piatra de moara de pe suflet! . frate-meu. Dar tata. Am aflat cu destula parere de rau despre necuviinta fiului meu! Va prezintscuzel e mele si va rog sa-l iertati. dar si eu i-am parat-o pe cinste! Ia uita-te. va rog.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. Dupa ce a notat absentii, Cracanel si-a îndreptat întrebator spre mine ochii-i bulbucati de cameleon: . Ei, Ba-je-na-ru-le! Bi-le-tul! . Poftiti, don' profesor! si i-l întinsei. M-a întrebat inutil: . L-ai adus! . Da, don' profesor l . Ce a zis tata-tau? I-a placut anecdota? . N-a avut timp sa-mi spuna. . De ce? . Pentru ca era ocupat cu bataia! Cracanel rîse satisfacut: . Ahaha... Si ce-a scris în bilet? . Nu stiu, don' profesor, ca nu l-am citit. . Atîta îti mai trebuia! Stai jos! A desfacut plicul usor, cu o atentie deosebita, de parca s-ar fi asteptat cine s tie ce minunatie sa iasa din el, a luat cartea de vizita delicat, cu doua degete, a cit it-o si a surîs, mormaind: "Foar-te bi-ne!" Apoi si-a îndreptat din nou privirea spre mine: . Na-daj-du-iesc ca te-ai vindecat de a-nec-do-te... hm, cum sa le spun eu... pl i-ne de ma-ga-rii! . Da, don' profesor! facui eu, pocait. . Si acum, sa ne vedem de ora... Mda! Sa pofteasca la lectie: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, si, a, si... Popescu-Bajenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÂNA" În clasa a II-a, la Limba româna, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascal tare bun, de moda veche. Era batrîn, în ultimul sau an de învatamânt, pentru ca în anul urmator a iesit la pensie. Marunt si gras, cu mustati si cioc, cu ceas de aur purtat la vesta, Nea Tomita, cum îi ziceam noi, ne facea lectii frumoase. Era un om de o rara sensibilitate si avea pentru scriitorii nostri clasici un ad evarat cult. Ne-a impresionat în mod deosebit pe toti elevii, fara exceptie, în ziua de marti, 19 noiembrie 1919. A intrat în clasa abatut sî cu ochii scaldati în lacrimi. De obicei, cum se suia pe

catedra, se si aseza pe scaun, pentru ca drumul pe scari, de la Cancelarie pîna la clasa, îl obosea nespus de mult. De data asta, însa, a ramas în picioare, facîndu-ne semn sa ne asezam. Vazîndu-i ochii înlacrimati, ne-am gîndit ca i s-a întîmplat vreo nenorocire în familie. Dar era cu totul altceva. A tacut cîteva clipe, miscîndu-si buzele si parînd ca vrea s a-sialeaga cuvintele. Apoi a rostit încet, ca si cînd ne-ar fi împartasit o mare taina : . Baieti... am sa va dau o veste nespus de trista... Marele nostru poet Alexandr uVlahuta nu mai este în viata! Un freamat se ridica din banci. Vlahuta era pentru noi, elevii, unul dintre cei maimari poeti pe care-i cunosteam. Îl iubeam cu totii si era prietenul nostru înca d in clasele primare, cînd îi învatam poeziile pe dinafara. Toti rezumaseram în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilarie a micului mester zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "România pito-reasca" si toti ne amintiram cu surîsul pe buze întîmplarile pline de haz din via ta istetului scolar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putinta oare ca acest iubit poet sa moara? Nu ne venea sa credem. . Sa nu uitati, copii, vorbi mai departe nea Tomita: Vlahuta a fost prieten si a vietuit ani si ani alaturi de cei mai de seama scriitori români... L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea si Caragiale au fost nedespartitii 1ui prieteni. A tacut cîteva clipe, apoi a adaugat: . M-am gîndit ca ar fi frumos din partea clasei noastre sa trimitem o coroana de flori la înmormîntarea marelui poet. Cine doreste si poate îl rog sa contribuie. Eu va multumesc dinainte si ma înscriu cel dintîi pe lista...

În ochi ne jucau lacrimi greu de stapînit. Traiam pentru prima oara asemenea durere: moartea unui poet. Si n-a fost unul macar care sa nu contribuie la aceas ta o ofranda, renuntînd la toate micile economii. Întîmplarea aceasta ne-a miscat mult si ne-a facut sa ne fie si mai drag decît pîna atunci batrînul nostru dascal de Limba româna, care vadise un suflet ales. * Toma Dicescu nu ne da nici o compunere de facut acasa, fara sa nu ne dictezeplan ul minutios întocmit în clasa, asa ca, oricît de slab ai fi fost la Limba româna, era peste putinta sa nu scrii ceva pe caiet. Izbutisem sa fac cîteva compuneri si teze bunicele, si cu toate ca ma avea în ochi de silitor la materia lui, Nea Tomita nu-mi pusese niciodata mai mult de opt, di n pricina purtarii. Totusi, cînd de la Cancelarie s-a cerut o lista cu cei mai buni din clasa la Româna, ca sa-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Româna", Nea Tomita m-a trecut si p e mine, printre altii, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919.1920, concursurile la "Tinerimea Româna" se tineau pe la sfîrsitul anului scolar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasa si, dupa ce i-a strigat pe cei care a veau sa se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a tinut urmatorul logos: . Bagati-va bine în cap ce am sa va spun! O sa va dea o lucrare... un subiect din acelea pe care le-am facut si rasfacut tot anul... asa ca n-are de ce sa va fie teama! Asta nu însemneaza, însa, ca e o teza obisnuita, trimestriala, asa cum ati dat la li ceu. E ceva mult mai serios... Lucrarea o citeste o comisie compusa din trei profesori de Limba româna! Vi se da timp de scris doua ore, sa tot scrieti! Gînditi-va bine, însa, înainte de aîncepe... Nu va repeziti la scris, ca pe urma sa va poticniti si sa nu stiti înc otro s-o luati. Faceti-va planul cu multa grija, în gînd, bineînteles, fiindca pe hîrtie nu cred sa va d ea voie! Cautati sa scrieti cît mai curat si mai frumos, pentru ca si asta are multa însemnatate... Este primul lucru cu care face cunostinta profesorul, înainte de a st i continutul tezei. Si, pîna sa vezi ca omul e cumsecade, îi observi mai întîi îmbracamintea, desi se mai spune si astazi ca "nu haina face pe om"... Asta are ro st în anumite împrejurari... Mai tîrziu o sa va convingeti voi însiva ca toate proverbele tr ebuie întelese mai adînc; dar nu despre asta e vorba acum... Deci, cautati sa scrieti caligrafic! Tineti seama de punctuatie si de ortografie ! Oricît talent ati avea voi, daca nu scrieti corect, n-ati facut nici o isprava.

. Cînd i-am spus tatii ca n-as vrea sa ma prezint la concurs. Voi veniti la liceu la 7 si un sfert. . .... va doresc din tot sufletul succes! Examenul e mîine. Plesoianu Mihail. ca aveti de dat piept cu cei ma i buni elevi de la toate liceele din România. . spunîndu-mi ca sînt un elev de nimic. Cum sa te masori cu elevii tuturor liceelor din România? ! Sialesi dintre cei mai buni la Româna?! Într-adevar ca era o încercare la care parca îmi era teama sa ma înham. Si acuma. . sau al clasei noastre.. .. si se da la Facultatea de Litere. Ce-am avut pentru astazi? Din clasa raspunsera mai multe glasuri aproape în acelasi timp: . ca re nu merit încrederea profesorilor mei. Cuvintele profesorului îmi facusera multa placere si-mi strecurasera în suflet un fel de mîndrie . daca am fost înscris. ca nu cumva sa ma fac de rîs. . s-a suparat si m-a luat peste picior. . succesul nu este numai al lui. dar în sfîrsit!. Sa nu va impresioneze faptul ca cel de lînga tine scrie de zo r si ca o sa ti-o ia înainte Lasa-l sa scrie! De unde stii ca nu scrie prostii? Si zece pagini proaste nu fac cît un rînd dintr-o pagina buna.Exprimati-va ideile în propozitiuni sî în fraze cît mai limpezi cu putinta. . . . ci al întregului l iceu! Nu prea-mi vine sa cred c-o sa faceti vreo isprava. asta e treaba scr iitorilor mari! Nu va grabiti deloc. . care cuprindea .. . . . . trebuie sama duc! Si m-am dus! Concursul s-a dat la Facultatea de Litere. ca aveti sa plecati cu pedagogul. Asa! Foarte bine. gînditi-va tot timpul ca. . la ora 8 de dimineata. Si. . o clipa macar.. Si acum sa ne vedem de lecti a noastra. în amfiteatrul cel mare. .. . daca vreunul dintre voi va reu si. ba gati-va bine în cap ce va mai spun. dar ma pusesera pe gînduri. N-am putut sa-mi concentrez atentia la lectie. Lasati la o parte cuvintele straine de limba noastra si stilul întortocheat. . sa ne citeasca. .... personal. Nici el nu e convins ca am sa fac vreo isprava. . dar.. "Portretul unui coleg!" .

satul nostru.atîtia elevi.. Stiam de la tusa Dumitra din Caciulati.. Povesti stiam eu. Sumedenie! Un zgomot. desi. daca vreunul dintre voi e în stare sa scrie o poveste din capul lui. frumos stampilata în coltul din stînga cu "T inerimea Româna" era tot alba! Si colegul meu de clasa.. ci o poves te pe care o stiti de undeva.. Unul dintre noi întreba: .. si nici nu ar fi avut haz. sase clase! La ora 8 si 10.. Nu. surîse îngaduitor: . . iar coala de hîrtie. Aveam ambitia sa scriu o poveste nu prea cunoscuta. într-o ciudata armonie: FetiFrumosi. o poveste frumoasa. însemna sa le rapesc tot farmecul! În mintea mea începusera sa danseze fantastic. Statu-Palma-Barba-Cot. sau de doua ori pe atîtia ai clasei a II-a. cu animale. Iar eu nici nu ma hotarîsem înca ce poves te sa scriu. nu va cer sa-mi scrieti o poveste nascocita de voi. asa ca nu mergeau. cu toata bunavointa. cîteva povesti poznase. însa mai toate erau lungi.. amuzat. în care timp muiasem tocul în calimara de 7. toate zilele saptamînii în chip de sfinte..8 ori. Trecuse un sfert de ora. dragul meu. iar. Parca erau strînse la un loc cinci. desi as fi dorit din tot sufletul. scria de zor!. ca sa le redau fara versurile res pective. de-ai fi zis ca te afli într-un urias stup de albine. multe.. un baiat foarte talentat si cu treiani mai mare ca mine. ati citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestito cineva. sa scornesc atunci. alaturi de Zmei si Ilene Cosînzene. Daca nu va suparati. galagia înceta ca prin farmec! Intrase profesorul. lua creta si scrise subiectul pe tabla: O poveste Nedumerirea se zugravea pe fetele tuturor. si n-as fi avut timp sa termin nici una din ele.. povesti împestritat e cu versuri cam deocheate. va rog. T rebuia sa scriu una dintre povestile pe cape le auzisem! Începui sa ma nelinistesc. în frunte cu Sfînta Duminica! Nu ma puteam hotarî la nici una dintre cele citite.. Si tot i elevii vorbeau odata. Constantinescu Dumitru. Dupa ce ne dete cîteva instructiuni. cîte licee erau în tara. cu atît mai bine! Nici nu ma gîndeam si nici n-as fi putut. la comanda.. cum "o poveste"? adica sa facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul.

. si-om mai vedea ce. Capetenialor înai nta pîna în mijlocul pravaliei.. Si. ca un fulger îmi spinteca mintea povestea pe care aveam s-o scriu si l a care nu ma gîndisem pîna atunci. care. Capetenia lor. le spuse: .. trebuie sa fie macar unul dintre noi bineîmbracat. cum era si firesc. nu îmbelsugat. Era vorba despre ispravile unor pungasi din cale-afara de isteti. o camasa. hainele! . îi întrecea pe toti în iscusinta siîndrazneala. Da. pe cînd stam la gura sobei si mîncam dovleac copt. . dar care sa-i sature. und e era tata director. într-a buna zi. cinci pungasi isteti cum nu se mai aflau altii în acea vreme. spre a fi povestita în cazul de fata. Si dupa asta vom mai sta de vorba.Si deodata. într-o zi de toamna rece si tîrzie.. cica au fost odata ca niciodata. trebuie sa avem îmbracaminte si încaltaminte buna. umblata... trezindu-se ei ca nu mai au de nici unele. pîna cînd vor gasimijlocul sa pa caleasca pe cineva în asa fel.. Buna ziua. N-o mai auzisem pîna atunci si nici n-o citisem în vreo carte. va rog. . o ardeleanca. sa va arat tot ce am mai bun! zise negustorul. Si capetenia lor le spuse ce si cum trebuie sa faca. fapte de mne într-adevar de cel mai autentic Till Buhoglinda! "Pai. Zis si facut! Cetatea în care se pripasisera ei era mare si frumoasa. ca sa se asigure de merinde pentruvreme mai îndelunga ta.. da. iar doi dintre pungasi ramasera lînga usa. Cautara ei o pravalie. domnule negustor! spuse cu toata buna-cuviinta! As dori sacumpar un rînd de haine croite din postavul cel mai bun. Iata care e planul meu. asa ca o gaseam cea mai potrivita. Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea scoalei. se gîndira cumar face rost de un prînz. mai întîi de toate. pentru asta. ca straie le noastre nu prea au darul de a naste încrederea în ochiicelor care ne vad! Asa ca. Mai întîi. m-am gîndit cum am putea sa facem rost de un prînz ca sa valingeti pe dege te.. Ana Bastea. pe o strada nu prea. în sfîrsit. poftiti. dar. ca duca n-ar fi fost nu s-ar povesti. Baieti. cu case aratoase si cu pravalii bogate în tot ce ti-ar fi rîvnit inima. spre a-l ajuta sa punamîna pe haine si ghete. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungasi isteti" si începui sa scriu cele ce urmeaza.. si intrara.

îi întreba din nou: . nu se prea potrivesc cu hainele. Dupa ce se uita la fiecare în parte. spunînd: . "musteriul" îsi lepada cît ai clipi hainele cele vechi si sembraca îndata cu cele noi.. se repezi mânios dupa cei doi. Sa-l încerc. care. îndreptîndu-se catre cei doi prieteni. ca sa-i maguleasca pe musteriii saraci cu duhul. îi raspunse cu îndrazneala celalalt pungas. Si îndata începu sa scoata tot felul de costume. Negustorul aduse numaidecît o palarie de toata care ar fi meritat sa fie purtat de cel mai de capetenia.. . si adu-mi o palarie frumoasa daca prietenul meu nu ma va gasi pe plac! Si. ca sasi ia dreptul lui. si un baston! Si-atunci. cînd colo. 1 000 de lei. Fii bun. o tulira la sanatoasa! Si asa s-a pornit o fuga nemaipomenita pe strada negutatorilor hainari: ceidoi. pe care le-avem noi. nu gasesc ca te prind. în loc de buni. "Musteriul" îsi puse palaria pe cap. si zi se: . dragii mei? . vazînd canu se mai întoarce pîna la amiaza. Poate pentru ca n-am si palaria pe cap. mai întinse de postav. vaza boier. ma rog. te rog.. . a pus mîna pe portofelul.. de la 1 500. si-i întreba: . ca sa se priveasca daca îisade bine cu ele... si s-au tot dus. poftiti. Acum. vomvedea zicînd asa. cum vi se pare? Unul din cei doi pungasi se strîmba.plecîndu-se pîna la pamînt.. zise domnule negustor. Nu-i sedeau rau deloc! Parca fusesera anume croite pentru el! Se-ntoarsecatre pr ietenii lui. raspunse negustorul. ca un boier adevarat si. vorba vine . Cum nu. Pentru dumneavoastra. sa vad daca mi se potriveste! .. si. ridicînd bastonul. ca sa scape de bataie. Cum îndraznesti sa-mi vorbesti astfel.. ca omul care vrea sa stie pe ce are sadea banii. scoase dinhainele vechi frumusetea si un baston. iar capetenia lor.. cu placere. Se sfatuira ei ce au de facut si pornira la treaba. poftiti. . Îlmai pipai. îl învîrti de cîteva ori pe degete. de haine facuram rost. l ua bastonul. Cît costa asta? . acum ce mai puteti spune. acum trebuie sa ne-nvîrtim de-o pereche de ghete ceva mai aratoase. asa cum spun toti negustorii..... Ei. si-o potrivi în oglinda cum crezu el maibine. caci astea. care de care mai frumoase. lasîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Ca. a tot asteptat sa se-ntoarca musteriul: dar. Ei. în semn ca i se pare cam scump. capeteniaalese unul si întreba: . Sa-ti spun drept. de asta data numai doiinsi.. ca sa-i pedepseasca pentrunecuviinta l or. saracul. negustorul. dar nu pot sa va mai las un leumacar! Capetenia pungasilor strîmba din nas. Ei. neobraza tule? Stai ca te-nvat eu minte! Si. de frica . un portofel umflat si-l puse pe masa. asa-zis uitat pemasa... le spuse capetenia. Apoi veni în fata oglinzii.. l-a gasit plin cu hîrtii! . acum parca ai fi chiar dracul! . care asteptau la usa. pentrudumneavoastra . va rog! Dupa o perdea.. cu multa bagare de seama. sau nu.

iarasi o pornea la drum. decît de umblet. certîndu-se de mama focului. îsi c umparase ghete cu scîrt. popa. ce s-a întîmplat între voi. cu îmbrîncituri sisuduieli. Numai ca nu se bateau! Trecura asa. doua. Nemairabdîndu-l inima sa-i vada certîndu-se.. Pungasilor atîta le-a trebuit! Începura o cearta între ei. scîrt. cauitai sa va spun. mai trîntea de pamînt cu piciorul.. pe lîngapopa care. auzindu-i. îi privea cu multa mirare si nu stia ce sa creada despre ei. si se luara dupa un popa. care tocmai îsi cumparase o pereche de ghete cubizet. ori ca-l strîngeau. la umbra unui salcîm înflori. ori neînvatat. sîcîit mai mult de pielea si talpa cea noua. semai oprea în loc.Pîndira la capatul unei ulite. scîrt. le striga de sub salcîm. ca apoi s-o porneasca dvn nou. cugînd împaciuitor: . de va certati atît de amarnic? . mai stii.. Ce e. mergea cam greu. se opri pe marginea drumului.. cum era obiceiul sa se poarte pe vremea aceea. popa. sa semai odihneasca o clipa. Nu dupa multa vreme. deti era mai mare dragul sa-i privesti. no i si lucitoare de ziceai ca cine stie din ce sînt facute! E. pe unde se gaseau negustorii de încaltaminte. fiilor. chipurile ca sa i se asezegheata mai bine. scortos nevoie mare.

sarira deodata cu totii: . ca toti mosii si stramosii mei! Poftim de te uita! Si popa. îndraznesti acum sa schimbi vorba?' se rasti pungasul cu cinci.. ...... se descalta si la stîngul.. a dauga: Iata.. Ce sa fie. Cum o sa am sase!? Si vazînd ca cei doi îl priveauneîncrezatori. de-i sari vinulrosu în sus . cinci am si eu. Eu va aduc untdelemnul în care sa-l prajim! zise al doilea. toate bune! începu el vorba.. ca toti oamenii! M-a ferit Cel-de-Sus de o dracie ca asta.. ca saaducem la în deplinire întocmai cele planuite! Si cum gîndurile bune nu vinniciodata pe burta goa la. mai crestine.Pungasii se oprira o clipa din cearta si. prietenul meu spuneca sfintia-ta ai la piciorul drept sase degete. cînd întîiul pungas se-mbraca si se-ncaltafrumos cu h ainele si ghetele furate si pleca în piata cetatii. ca unul dintre pungasiîi apu ca o gheata de-o ureche si se napusti pe celalalt! Asta nu era sa sada cumîna-n sîn. Iar eu va dau pîinea. Apoi. Eu amfacut începutul: ramîne ca voi sa urmati. gata sa sara sa-l ia la bataie... venira lînga popa.. si eu va fagaduiesc sava dau de baut cît veti voi si ce veti voi. mîine de dimineata pornitila trea ba toti odata. poate ca dorea si el sa mai rasufle si nu gasea prilejul. Stai. dintr-o mahala ascunsa la marginea cetatii. si ciorapul de la dreptul. ... Ei.. asta-i buna! rîse popa.. o întoarse celalalt. cînd capetenia pungasilor se strînsese la un loc cu ceilalticotcari.. ridicînd praful de un stat de om în urma lor silasîndu-l pe b ietul popa sub salcîm în picioarele goale.. ca taica parintele are numai cinci? . e asa dupa cum v-am spun: am numai cinci degete! .. cinstite parinte? Mai nimica. sa va vad iscusinta! Cine se-ncumetasa faca rost de mîncare. ma descalt. ca sa va încredintati. iar eu îi spun ca nu se poate unaca a sta la o fata bisericeasca....... batînd din buze! . .. nare gust. sa-mi vedetidegetele.. gîfîind. si unde nu-ncepura. Ei. saracul. acum v-ati împacat? Dur n-apuca bietul popa sa-si termine bine vorbulita. la iuteala.. flacailor. Asa e! facu cel cu cinci degete. ca o limba de foc. . Acum mai ramîne sa ne folosim pe rînd de ele.. ca sa le arate ca are tot cinci degete! ... întro cîrciuma dosnica. . aceia dintre pungasi care nu facusera nici o isprava de cîndîncepuram povest ea noastra.. si sa le n umarati! Si popa.. fiilor. .. fara de care nici o mîncare. prima noastra grija trebuie sa fie o masa buna. sa se alunge unul pe altul.. Iaca.. pîna cînd o luara la fugade-a binelea în lungul soselei.. Cinci am.... Puse mîna pe cealalta gheata. ca sa nu vi se aplece dupa peste! . ca si la stîngul am totcinci deg ete.. oricît de buna ar fi. Iaca. Cum.. si ca ai cinci! . ca sa avem ce ne trebuie din timp. ca mîine seara as vrea nespus de mult sa facem omica petrecere? Atunci. Vazusi.. le vorbi capetenia.. om cumsecade si voitor de bine. toata. eu n-am spus ca la dreptul are sase... . draga doamne. Eu fac rost de peste! spuse întîiul.. Nici nu se crapase bine de ziua. Daca-i asa cum va laudati.. Facuram rost de încaltaminte si îmbracaminte cu adevarat boieresti. în chip de amarnica bataie. îsi desfacu siretul din copci si-si scoase gheata. trîntind ulcica pe masa.. Iaca. Se-nserase.. ma. . ci lastîngul! .

Si cît face? . alese din ochi un crap mare cît un miel si auriu. si pune la cîntar crapul de colo! Pescarul. . ca nam la mine bani potriviti. jupîne. la Popa Petrache. si spuse: . cînd vazu cu ce musteriu are de-a face si mai ales ce crap alesese.Cînd ajunse el. boierule! spuse el. înveleste-l în hîrtie si da-mi un baiat sa mi-l duca pîna colea. îl iau. si ti l-oi platiacasa. Pai. Fa bine. Bine.... boierule! . e tocmai potrivit pentru masa pe care vreau s-o dau prietenilor mei. se grabi sa-l serveasca si-ndata apuca frumos coscogea crapul de urechi si-larun ca în balanta ce se legana prinsa de-o grinda. ca stau la frate-meu. cu ochii rosii.. taman 150 de lei. la 30 de lei kilul. vînzarea era în toi. Trage cinci kilograme. . te rog. Se opri dinaintea unui negustor de peste. labiserica Sfîntu l Andrei. de proaspat ceer a. . Bun.

vine pe 25 de lei litrul. Vînzare buna! spuse pungasul si porni cu baiatul dupa el... te rog. Da-mi banii dupa peste. jupîne. parinte! Cît p-aci sa iasa cearta. taica. banii dupa peste.. . întrebîndu-l pe baiatul pescarului ce s-a întîmplat. pomi dupa untdelemn. de îndraznesti sa ceri 25 de lei p-un kil deuntdelemn. îi lua pachetul din mîna si-i spuse: . intrara în curte si hotomanul nostru se duse cu baiatulla casa popii.. boierule. îl torn înapoi. si înca din cel mai bun! . pe gura caruia îndesa un burete de mare. Au încaput tocmai trei litri! . si-ti da banii îndata! Si intra la popa cu o mutra tare îndurerata. ce. Dar. si astfel de fapte la mine nu se prind. Cum? Cît ai spus? se prefacu ca se mira pungasul. si cît costa? . Taica parinte. .. ia-l de unde nu-i! S-a-napoiat bietul baiat necajit la stapînu-sau: iar hotul de pagubas i-a tras o chelfaneala buna si a bagat la cap învatatura sa nu mai dea alta data pedatorie.. Ajungînd la biserica. . ca vine frate-meu.... avea dreptate frate-sau ca spune vorbe fara nici o noima! În genunchi.Pescarul.. cînd nu-si cunoaste musteriul. Cu totul... . . Aveti untdelemn? . ia spune. acesta îi istorisi toata povestea. Chiar te rog! zise pungasul nostru suparat. Te rog sa-mi umpli si mie urciorul asta! Bacanul lua urciorul si se duse la butoiul cu untdelemn. daca nu-ticonvine... . Si. Cît ai pus? întreba acesta.. Foarte bine.. oricît de bine îmbracat ar fi! . unde turna cu masura aproape trei litri. .. taica.. Cum sa nu. boierule! Mai Ilie. nici nu se gîndi sa seîmpotriveasca.. Rogu-te. în genunchi! . Al doilea pungas. Popa vazu ca nu e lucru curat si ca la mijloc trebuiesa fie o siretenie si. Nu pot sa-ti dau mai mult de2 0 de lei! . milostiveste-te si citeste-i sfintia-ta o molifta. Cum doriti dumneavoastra. Asteapta o clipa.. Sa traiti. si maipoftiti pe la noi! . taica parinte! ..... cînd sa-l caute pe pungas. care nu es te nici macar de masline! Te cam întreci cu gluma. În genunchi. pentru asta am venit eu aici? Da-mi baniidupa peste. sa-ti citesc! . asteapta afara un frate al meu. nepasator. Se opri in fata usii. saracul. cînd îl apuca. dupa cum se legase.. Ce sa-mi citesti. vorbeste anapoda si.. taica.. ca poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa îsi puse patrafirul. lua Evanghelia si iesi în curte sa-l vada pe baiat. nu prea e în toate mintile. Pai. Dete cîtivagologani p-u n urcior. si gata socoteala! . cu vorbe proaste.. ce vînt te-aduse pe la mine? . .. Asa ceva nu s-a maipomenit! Da r unde ne gasim. el stie ce spune.. parinte.. Ei.. 75 de lei. n-ai de cît sa nu iei. care astepta la poarta. Atîta ma costa pe mine! raspunse bacanul suparat.. o tine una sibuna.. si hai labacanie. îi spuse el. sa plec! .. care... Aha! facu popa. ia crapul si du-te cu boierulpîna la dumnealui acasa! Are sa-ti dea 150 de lei. apoi îl aduse musteriului. parintele. vazînd cît de bine este îmbracat musteriul.

... spunîndu-i: ... Apoi dete urciorul prefacutului musteriu. asteptînd pîna crezu el ca s-a scurs totuntdelemnul.. fiind supt de buretele dinauntru... Trecu pe acolo si. nu se prelinse prea mult. ca nu cumva sa i se dea pe fata sarlatania si sa pateasca cine stie ce! Se duse la hogeacul lor. lua urciorul.... se duse labutoi si-l rasturna cu gura în jos. lua un ceaun.. unde se perindau tot felul de musterii..Bacanul.... intra în vorba cu brutarul.. sparse urciorul si stoarse buretele detot untdelemnul furat. cu mare bucurie ca avea de gatit pentru treicrapi.. nu pentru unul! . car e. de nu le puteai tine rostul... Jupîne draga. Sa vedem acum în ce fel a facut rost de pîine al treilea pungas.. Acesta ochi o brutarie din mijlocul tîrgului. care o lua la picior cît putu mairepede. vazînd. necajit ca-si pierduse vremea de pomana. oprindu-se.. nu stiu daca-ti mai amintesti de mine: acum cîteva zile am .

Negustorul îi lua cu multa mirare si spuse bucuros: . rumene si frumoase. Multumesc.. si nu stiu cum naiba se faceca iara si nu mai am nici un ban la mine. ai sa-mi aduci si banii pejimble... bucuros de asa musterii. dar eu... ca n-amavut l a mine cît mi-a trebuit. cucimbru. îl udara din belsugcu vin rub iniu.. ca nu ti-ai uitat de datorie. si du-tesanatos! Cum mi-ai adus dumneata ai cinci bani... Ai grija si pu ne la gheata si cîteva sticle cu vin din cel mai bun. neiculita. domnule. Si dîndu-i patru jimble. ca mai facui cîteva tîrguieli.. sa-ti spun drept. Hangiul. ca sa-siplat easca datoria. mai trecusi pe la mine? . ca doar se vede ca esti om de cuvînt. jupîn Cutare. Uite.. nici pîna în ziua de azi.. mi-ar trebui vreo patru jimble. nici n-am sasaracesc din atîta lucru.. vorbind astfel. foi de dafin si usturoi tocat. Iata. De pofta lor de mîncare. casa-i dea mai mult gust. îl bat u pe umar si-i mai ura si pofta mare.. sa nu mai vorbim. dar si masa aceasta nu putea sa dureze cît un praznic! Cînd crezura pungasii ca s-au saturat mai ales de bautura... pînamai colindam p rin tîrg.. pungasul scoase cinci bani si-i arunca pe taraba brutarului. Luara deci bunatatile si le dusera unui hangiu vesti tpentru vinul bun care-i zacea de ani în pivnite: . nu mai tineam minte de ea. daca zici dumneata ca mi-ai ramas dator. Dar. untdelemn si jimble. dete în graba bucatarului cele aduse. ca nici n-am sa ma-mbogatesc. .cumparat de la dumneata patru pîini si ti-am ramas cinci bani dator... îi spusera ei. pungasul pleca si se mai plimba prin inima tîrgului. n-am par încap! Eu nu l e mai tin socoteala... Pungasii aveau acum tot ce le trebuia pentru a-si pregati un prînz bun: peste. pe care te rugam sa ne-o pregatesti dumneata. Da. Tine colea jimblele. cînd îl vazu. Ei. . se pusera cu nadejde pe crap si. Dupa asta. raspunse pungasul cu cea mai cinstita gura ce se putea închipui. se abatu din nou pe labrutarul cu pri cina. Pungasul a plecat multumit cu jimblele si n-a mai dat pe la brutar... zîmbi cu placere brutarul. dupa alte cumparaturi. Cîti îmi ramîn mie datori un ban-doi. Ei. ca le era o foame înfricosatoare! Se asezara sa manînce singuri.. Asta-i acuma! zise brutarul. cu sare si piper.. cascînd gurala cîte ni ci eu nu le mai stiu si. si te-ommultumi dupa cum se cuvine si cum sîntem noi obisnuiti! Si plecara. am venit sa-mi platesc datoria si totodata sati multumesc pentru bunatatea pe care ai avut-o de a ma lasa pe datorie. casa mea rga mai bine si sa nu-i fie urît numai cu untdelemnul. pestele se racise cum trebuia si era tocmai bunde mîncat . peste cîtava vreme. apoiasa trebuie sa fie. si cu felii de lamîie si rosii pe deasupra.... am fost prin piata si am cumparat toatecîte le ve zi pentru o masa. . de-ti venea sa le manînci dinochi. si ca e vremea . La vremea prînzului vom fi totiaici. iaracesta gati crapul pescareste: cu untdelemn din belsug. Dupa ce baura cîte doua-trei drojdioare.. masi sfiesc sa-ti spun. într-o odaita din spatele hanului. Cînd se-ntoarsera pungasii. Si.

potrivita, se hotarîra sa plece si chemara pe hangiu sa le faca socoteala. Cum se brodi, nu stiu, se vede spre si mai marele noroc al cinstitilor musterii, ca hangiul avea treaba la grajduri, asa ca trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. . Cît face? . Uite atîta si-atîta! . Foarte bine! Si aproape toti pungasii în acelasi timp bagara mîinile înbuzunare, chi purile ca sa scoata bani si sa plateasca fiecare. Atunci, unul din ei spuse: . Eu platesc toata socoteala! . Ba nici nu ma gîndesc! îi raspunse altul. Tu ai mai platit si ieri. Acum erîndul meu ! . Nu va mai certati degeaba, intra al treilea în vorba, pentru ca azi am saplatesc eu! Si de-aci porni gîlceava. Fiecare voia, vorba sa fie, sa plateasca pentru toti, si nu ajungeau la nici o întelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zîmbind si-i astepta sa termine, ca sa le ia banii si sa se duca la treburi, dar ti-ai gasit! Atunci vorbi unul dintre, ei catre tejghetar: . Uite ce e, ma neica, dupa cum vezi, greu sa se hotarasca între noi cine

sa plateasca. Asa, ca sa sfîrsim o data cu cearta, o sa te legam la ochi... si pec ine ai sa pui mîna, ala va trebui sa plateasca pentru toata lumea! Ce zici? . Nici ca se poate mai bun lucru! raspunse tejghetarul. Un fel de "babaoarba" din copilarie! Hai, puneti-mi legatura mai repede, ca m-o fi asteptîndjupînul cu ban ii! Pungasii scoasera o basma groasa de in si-l legara pe tejghetar la ochi, denu pu tea sa zareasca o raza de lumina. Apoi, începura sa faca taraboi si, deschizînd usa odaitei binisor, sestrecurara unul cîte unul afara, iar ultimul striga: . Ei, hai, flacaule, acum ia-te dupa noi! Tejghetarul întinse mîinile si-ncepu sa bîjbiie ca un orbete încoace si încolo, cu grija însa, cu sa nu se loveasca! În aceasta vreme, pungasii fugira prin dos; iar hangiul, vazînd ca tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odaita sa vada ce s-a întîmplat. Intrînd, tejghetarul îl prinse deodata în brate si-i striga: . Aha, tu ai sa platesti! Dar hangiul, foarte mîniat, îi smulse legatura de la ochi, si, cînd auzi cumstau lucru rile, îi sterse doua palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: . N-au platit hotomanii aceia, si nici eu n-am sa platesc, cap de zevzec, ciai s a platesti chiar tu, ca "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungasi isteti s-au tot dus prin cetate, si-or mai fi facut multe sifelurite ispravi pe care, cu voia dumneavoastra, le-oi povesti alta data!" Cînd am sosit acasa de la concurs, i-am gasit pe ai mei la masa, gata sa-nceapa sa manînce. Cum era si firesc, m-au întrebat ce subiect ne-au dat si ce am facut la examen. . Ne-a dat sa scriem o poveste pe care o stim, cu cuvintele noastre. . Ei, si tu ce poveste ai scris? . Pai... ce sa scriu... o poveste pe care o stiam de la Ana... cu niste pungasi isteti! . A, cap sec! scrîsni tata din dinti la mine... Cui ai fi semanînd, nu stiu! Numai pungasi, hoti si haiduci îti umbla prin minte... Numai Iancu Jianu si Ghita Catanu ta! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai stii? Mai citesti tu altfel de carti ? Tata îsi continua rechizitoriul, iar eu îl ascultam mirat ca este atît de furios pe er oii mei, care-mi dadusera atîtea emotii si-mi procurasera atîtea ore de nevinovata placere... . Auzi, nu mai stia dumnealui alte povesti. Cu împarati... cu zîne... cu FetiFrumosi ... cu Zmei, cu... în fine... n-a gasit de scris altceva decît ispravile unor hoti! Numa i hoti si haiduci... N-ai sa faci nici o isprava! Cine stie ce gogomanii ai fi scr is! Crezi ca o sa le placa alora de la "Tinerimea" povesti de astea? Desi ma facusem mic si ma cuprinsese sfiala si-mi parea rau de timpul pierdut în dimineata aceea frumoasa de primavara, totusi cutezai sa-i raspund: . Eu nu-nteleg de ce esti atît de-nversunat? Ce, numai mie îmi plac toate astea? N-a scris si Ghica, în "Scrisorile" lui catre Alecsandri, doua povestiri cu Iancu

Jianu si cu Tunsu? N-a scris si Nicu Gane doua povestiri cu haiduci: "Aliuta", cu haiducu l Bujor, si "Santa" cu Codreanu? N-a scris si N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" si "Iancu Jianu capitan de haiduci"? Si apoi, Bucura Dumbrava romanul "Haiducul", tot cu viata lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toti ha iducii, ca era de neam boieresc si fusese mai înainte zapciu?! . Hm... hm! tusi tata, ca nu prea-i convenea pomelnicul, de care ramase foarte surprins, neasteptîndu-se la aceasta bibliografie haiduceasca . dar de unde le mai stii toate astea? . Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai gasit si "Aventurile celebrului detect iv englez Sherlock Holmes" si "Arsene Lupin"! . Hm! Asa îmi trebuie, daca tin biblioteca descuiata, sa-si bage nasul în ea toti neghiobii! Dumnealui citeste d-astea... Boccaccio si Kikirezul! D-aia mi-am gasi t beleaua cu Cracanel, de mi-a dat peste nas, ca fiu-meu stie anecdote necuviincioase! . Pai, daca nu trebuiesc citite, de ce le tii în biblioteca? Pune-le pe foc! . Obraznicule, acum îmi faci si tu morala? Alea sa le citesti mai tîrziu... Acum sa citesti: "Cuore"... "Micul Lord"... "Singur pe lume"... "Robinson Crusoe"... . "Guliver în tara piticilor"... "Cinci saptamîni în balon"... continuai eu în rîs. Le-am citit si p-astea de cîte doua, trei ori, dar m-am plictisit de ele, mai vrea u si altfel de carti! . Ah, cui ai fi semanînd, nu stiu, ca m-ai scos din pepeni! Dar abia ma lasa tata, ca ma lua mama în primire: . Colegul tau Vasile Velciu mi-a spus ca ai de gînd sa te faci haiduc! E adevarat? . Da, e adevarat ca mi-ar placea sa ma fac haiduc... dar mai tîrziu! . Ai auzit ce-i da prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? . Daca n-a pomenit, o sa pomeneasca cu mine!

Bine. Iesi afara.. care-mi spusese povestea celor "Cinci pungasi isteti"! * Desigur ca dupa aprecierile prea putin favorabile ale tatii asupra subiectului a les de mine la concursul de Limba româna de la "Tinerime". Sa stii ca astia vor sa-si bata joc de mine. . Sa fim. am fost foarte surprins de atitudinea colegilor mei si. ma. ca sa te duci la sediul "Tinerimii" si sati iei premiul: niste carti si diploma! . na. ca ai luat premiu! Te-a strigat presedintele Nae Dumitrescu. tata! spusei eu. teatru. ma.. . Si daca mai îndraznesti sa ai atitudinea asta impertinenta fata de tat'tu. pe viitor te trimit sa manînci la bucatarie! . ma apostrofa tata din nou. De ce n-ai fost ieri la "Ateneu". au spus ca lipsesti. si ai nostri. Sa-l fi vazut pe Barba cum se mai umfla în pene cînd a strigat: "PopescuBajenaru . ca ai luat premiu? Eram convins ca e o gluma. la un moment dat. felicitarile noastre! .. dom'le.... daca tu ai nervi?. ca am concurat si n-am facut nici o isprava! . A doua zi de dimineata. ca nu-mi arde de rîs asa de dimineata! . ori foc? . va cred. Zau. ca-ti umbla prin cap numai blestematii. si iesii cît mai repede. era exclus sa ma astept la vre un rezultat frumos. Te poftesc sa fii cuviincios. Uraa!. Ce sînt eu de vina. Ah. în ziua cînd s-a anuntat la liceu împartirea premiilor la "Ateneul Român''... lasati gluma.. ma? . Asa ca. Hai. Masa e asta. Pe onoarea voastra. Sa fiti voi afurisiti. caci. am fost la fel de impresionat ca si cînd as fi aflat ca acceleratul de Timisoara v a pleca din Gara de Nord la 16 si 40.. foarte multi colegi de clasa si de liceu. ma. pretindeau ei . în schimb. ma. zevzecule. d-aia n-ai sa faci nici o isprava la "Tinerime". ca nu ma duceti? . magarule! .. pe scena . ce naiba!? Auzi. recitari. acu' va cred! . . e o festivitate foarte interesanta. accentuînd pe ultimul cuvînt. Si nu m-am dus sa asist si eu la împartirea premiilor. S-au dus. daca nu ne crezi! . cînd am intrat în clasa. daca v-ati jurat. Sa traiesti. însa. daca-ti spunem. ce mai vrei? Mai întreaba si pe altii. Bine. n-am stiut ce sa cred ca s-a întîmpla t! Am fost primit cu urale si mi s-a facut o manifestatie de simpatie în toata regula .. Bravo. exercitii de gimnastica. cu program artistic: muzica. Pe! Zau. ca ma puteam astepta la cine stie ce binecuvîntare! În ziua aceea am mîncat la masa cu Ana. Bajenarule! . Cel putin acolo am sa manînc linistit! .

se dete jos de pe catedra. Tu esti s ingurul lazarist! Mi-am simtit tot trupul inundat de o fericire necunoscuta pîna atunci si. Era foarte emotionat si. ci es te un succes al clasei voastre. dupa cum cred ca ati aflat cu totii. spunînd: . primul meu gînd nu a fost la bucuria pe care credeam ca am s-o fac parintilor..Grigore din clasa a II-a A. pentru ca ne aflam la sfîrsitul anului scolar . rautate copilareasca. Baieti. la Limba materna. Bajenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în scoala si nu pierdeam nici un prilej ca sa fac glume. timp de un an. personal. baietii mei dragi. cu cît. se ridica. Nea Tomita a venit cum a sunat de intrare. Liceul Lazar din Bucuresti. cît mai cu seama ca am sa-i pot lua la vale pe tema subiectului. ora a doua aveam Limba româna. o sa va dati seama de însemnatatea acestui lucru atît de mic în aparenta. dupa ce nota grabit absentii. în ziua aceea. adauga el. cu mîna lui pe capul meu!) Eu îl felicit din t oatainima. as putea spune chiar . dar a dat rezultat e la care nu ma asteptam! Colegul vostru. Bajenaru.. Colegul vostru mi-a harazit bucuria neaste ptata ca un elev de-al meu sa fie distins cu un premiu de "Tinerimea Româna"! Acum nu întelegeti voi prea mult. Sa ve dem ce-o sa mai aiba tata ele spus acum? Întîmplator. Sa traiesti. ultimele zile de învatamînt ale mele! Anul scolar viitor ma va gasi pensionar. N-a mai luat nici unui premiu de la noi. mai tîrziu. lucru pe care desigur ca voi l-ati facut cu mult înaintea mea. stimulat mai mult de faptul ca-i vedeam pe colegii mei rîzînd cu pofta si dis trîn . nu numai ca n-a fost zadarnica. a obtinut premiul al treilea la c oncursul pe tara de. munca mea staruitoare cu voi. de sub directia domnului Constantin Ionescu". la "Tinerimea Româna"! Nu este numai un succes al lui. acesta este ultimul meu an. ba mai mult decît atît: un succes al liceului vostru! ( Aci ma simtii obligat sa ma ridic în picioare. veni în fata bancii mele si -mi puse mîna pe cap a mîngîiere. si-i ure z sa aiba parte în viata de succese cît mai frumoase! Ma bucur cu atît mai mult. sînt batrîn.

. N-au dat mîna cu mine decît Barba si Barosanul . Peste cinci ani. . . cu nas cu tot.. . însa. Bineînteles ca m-au felicitat toti în cor. . care a fost cel mai vesel de premierea mea. . . apoi nu s-a mai ocupat de mine. . Cracanel si-a ridicat întrebator buza superioara. . Pe Nea Tomita îl necajisem de multe ori.du-se mai ceva ca la teatru... . siac . ca sa ma cunoasca toti profesorii. în fata acelorasi profesori. si totusi parca nu-ti vi ne sa crezi! Se vede ca se asteptau sa fiu ceva mai impunator. Unii dintre ei ma priveau cu aceeasi curiozitate cu care privesti un cîine piperni cit. . si am plecat.. Nu mai stiam ce sa fac cu mîinile... . . Barba a gasit de cuviinta sa-mi adreseze cîteva cuvinte de circumstanta. care a scapat de la înec un om în toata firea! Stii ca este asa. sofata?! M-am facut rosu ca focul. ca un Mos Craci un din pozele de un leu de la librarie! . . .. Hm. . într-o postura cu totul neasteptata si aproape de necrezut pentru un scolar.. si m-au podidit lacrimile! Bietul Nea Tomita Dicescu n u vorbise niciodata atît de patrunzator!. În schimb. . . felicitîndu-ma calduros. însa. De data asta. ca elev în clasa a VII-a moderna. . . . Si cum se nimerise ca tocmai eu. Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie. Tata nu s-a aratat prea impresionat de toata povestea asta. . si tu pe care ai scris-o. . pe cea pe care mi-ai povestit-o în clasa. mai bine îmbracat si mai inteligent decît faceam impresia. .. dar asa era! Ora a continuat în mod obisnuit. Ce su-biect? . ochii au început sa ma usture fara de voia mea. . aveam sa stau din nou în Cancelarie. cu camera. . sa-i fa c o bucurie atît de mare pentru cariera lui dascaleasca! Mi se parea ceva cu totul nemaipomenit. . Nu ma mir defel ca a luat premiu! a adaugat Cracanel. sa simt sageti prin ei. . Aflati ca stie fel de fel de povestiri. . ca sa-mi iau premiul si diploma. de asta data. . .. si m-a întrebat scandînd: . . . . Eram apa de naduseala! . . mama nu stia ce sa-mi mai faca de bucurie! A mers cu mine la sediul "Tinerimii Române".. Nea Tomita ne-a cetit mai departe nu mai stiu ce fabula de Grigore Alexandrescu si tot timpul m-a privit surîzator... nu stiu de ce. . O poveste cu cuvintele noastre! . . zurbagiul care-l suparasem de atîtea ori. . . . . care de care mai interesante!. .

dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în cursul superior. Si. asa era. în forma de caiet. înauntru. . CAPITOLUL VI ÎN CURSUL SUPERIOR Toti baietii din clasa a IV-a. secretarul "Tinerimii" mi-a daruit si o mapa foarte frumoasa. ce naiba?!" Pe lînga carti si diploma. m-a plimbat cu trasura prin tot orasul. pusa la sapca între c ele doua santulete.. ce e drept! Nu numai ca nu terminaseram clasa a IV-a. asteptam sa treaca vacanta de primav ara cu o nerabdare care crestea din ce în ce mai mult. S-ar parea ciudata dorinta de a se termina mai repede o vacanta. îngusta.olo n-a mai încetat tot timpul . cu riscul de a o supara: "Mai taci.. nu chiar toti aveam sa-l purtam. în sus. cursul superior! Eram cam grabiti. poate. pe care am pastrat-o pîna astazi! Mama.. într-adins facute pentru asta. caci în clasa a IV-a a tuturor lice elor din Bucuresti se statornicise o traditie: cu de la noi putere arboram un grad pe car e. ca sa începi scoala din nou. din gura. mama. cu doua scoarte de pînza rosie. nu numai eu.. o panglicuta neagra. în culmea fericirii. referindu-se plini de ironie la "incapacitatea " noastra. mi-a dat o înghetata la "Dobriceanu" si mi-a cumparat pentru acasa un carton mare cu prajitur i de ciocolata. în jos" . cu toate astea. încît a trebuit sa-i soptesc. ma facusem rosu ca un rac fiert de rusine: "Fiul meu. sau asa-zisa capacitate! Nu mai vorbesc despre teoriile pe care cei mai multi dintre profesori ni le face au asupra denumirii de "capacitate". cu vreo sase coale desu gativa. fiul meu.

examen oral în fata unei comisii comp use din sase-sapte profesori. Nu stiu cui i-a trasnit prin cap sa numeasc aexamenul asta al vostru: de capacitate! Eu.. În sfîrsit. Mai cu una. Georgescule. Parca eram cuprinsi de friguri. cam la o saptamîna dupa terminarea cursurilor clasei a IV-a. num ai sa scap! Mi-era însa tare teama c-am s-o scrîntesc si asteptam plin de emotie sa-mi vina rîndul la ascultat. Aveam de dat lucrari scrise din toata materia cursului inferior la: Româna. însa. sa-mi scot panglicuta neagra a cursului superior de la sa pca! Tezele au mers cum au mers.Poti sa-mi spui tu. mai cu alta. Dupa calculul facut de mine. Spiridon Popescu ne-a dat o problema de Geometrie combinata c u Algebra.. si pe buna dreptate. . Eu. apoi. Pîn-acum trecusera prin fata comisiei trei serii de elevi. cînd ne-am facut profesori. de cîte ori avea prilejul ne spunea peltic: . la Franceza. La oral. La Româna ne-a dat nu mai stiu ce compunere. Cu totii.parca numai noi am fi fost vinovati de asta! Asa. as fi fost fericit sa trec cu note la limita. pe Minciu de Istorie. peste înca trei serii trebuia sa-mi vina rîndul. pentru ca multi dintre noi renuntasera si fugisera "in corpore" la Comert. si din aceleasi materii. de unde vine cuvîntul moasa? Se vede ca se citise la Româna vreo bucata de lectura în care era vorba despre moasa! . pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a. ca sa marturisesc cinstit. Examen de capacitate spuneti ca dati? Poate de incapacitate! Capacitatea am dat-o noi. pe Frollo de Latina. trebuia sa punem în ecuatie etc.. cînd deodata auzii ca prin vis glasul profesorului Caracostea punînd urmatoarea întrebare : . pe Fischer de Germana. nu stiam cum vom iesi la liman. pentru ca nu era deloc us or. cei car e nencumetaseram sa dam examenul.. cu destula amaraciune... Minciu de Istorie.. se anunta si examenul de admitere în cursul superior.. daca. ca sa te-ncurce. unde nu se cerea examen de admitere în cursul superior. a mers si am intrat cu totii la oral. si priveam distrat: pe Caracostea de Româna. o traducere usoara.. într-adins alese.. Nu era de glumit si ma gîndeam cu groaza ca s-ar putea foarte usor sa fiu nevoit. iar la Matematici. France za si Matematici. unul... Dar nu mi-a mai venit! Ma gîndeam oarecum amuzat cam ce-am sa raspund la întrebarile iscusite si pline de capcane. pe. pe care bunul nostru Barosanul numai ca nu ne-a di ctato...

. puteti sa va-nchipuiti. caci. Ti-am pus "foarte bine"! Poti sa pleci. îmi închipui însa ca s-ar putea sa fie asa. sa auzim! Foarte curiosi sa auda cam ce voi raspunde . Nu e nimic daca nu stii.. Cum aceste femei batrîne erau sotiile cîte unui mos. a tinu t cu Nae Georgescu si a tacut. venea sa-i ajute la facere cîte-o batrîna din sat mai priceputa si care mai ajutase sau vazuse si alte nasteri. profesorii se facusera numai urechi.. Poate ca stie cineva din serie? ! Seria de la catedra. îi asocie el pe ceilalti. Cînd nasteavreo femeie. la toa mna! ... era foarte firesc ca. înlumea pat riarhala a satelor noastre. ca ai raspunde la fel de frumos! Asa ca. dupa cum si în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legatura cu sotul lor sau cu meseria acestuia: spitereasa. înciudat. atunci cînd venea vorba despre ele. Chiar daca nu stiti... si asa mai departe.. nici scoale de moase si nici maternitati. nicinu-mi venea sa cred cînd l-am auzit pe profesorul Caracostea... la revedere într-a V-a. Atunci Caracostea s-a adresat clasei: . si am sarit cu doua degete în sus.. poate ca nici multi dintre ei nu cunosteau etimologia cuvîntului . surîzînd amuzati. e în stare cineva sa-mi raspunda la ac easta întrebare? Ca prin farmec mi s-a luminat mintea. care. As putea sa spun eu.. Nu stiu sigur daca este asa cum am sa spun. ca nu esti obligat. Spune. care era prese dintele comisiei. înainte vreme nu erau ca astazi medici mamosi specialisti. pentru ca nici n-am citit undeva s i nici nu mi s-a spus. dotata cu un impresionant simt de colegialitate. dealtfel ca si domnii pr ofesori din comisie . sînt convins. domnule profesor! a raspuns Georgescu Nicolae. don' profesor! . adica sotia mosului. . Bajenarule. morareasa. sa li se spuna pe scurt moasa. spunîndu-mi: . Eu am rosit tot de placere ca o nimerisem si mi s-au taiat picioarele de bucurie . mi-am întors gîndul cu veacuri înapoi. însa. . Ia sa vedem.. Am raspuns raspicat si îndraznet ca întotdeauna cînd o întrebare de Româna: . motaiau aprobativ din cap . .. pentru ca raspunsul dat te scuteste sa mai fii ascultat si la celelalte materii. Comisia a facut haz de expunerea mea si toti profesorii mi-au adresat cîte un "bravo" rostit cu impresionanta sinceritate. Care dintre voi poate sa-mi spuna de unde vine cuvîntul moasa?. Nu stiu.

cît si cu noii profesori. în locul lui 33! Cred ca pe vremea aceea liceul nostru numara peste 2 000 de elevi. aproape jumatate din clasa .. pe cînd noi.. iar altii de pe la alte licee.. bagîndu-mi cartile-n ghiozdan. Se facu o noua numerotare a elevilor. Elina. la înscrierea în clasa a V-a. era "Sfîntul Sava". de frica sa nu se razgîndeasca vreunul dintre ei si sa-i vina chef sa-mi puna cine stie ce întrebare.... ca pentru cursul superior! Ne venise la Româna Gheorghe Chelaru. . La moderna. Asa am trecut în cursul superior. Traian Popp.... Într-a V-a moderna se ivira . Va salut.. Dar toamna.. pe lînga Latina . si batalia didactica a început mai curînd de cît ne asteptam.. la Istorie. si primii în clasa a V-a numarul 1282. cum de Matematici aveam o groaza ce o depasea pe cea inspirata de Latina. ma rog. cît si pe ceilalti colegi ai mei. la care sa nu mai stiu ce sa raspund! . n-am stiut cum s-o sterg mai repede. probabilitati si presupuneri de tot felul. colegi noi. domnilor profesori! am spus eu peste masura de grabit. si altii. si. în acelasi timp.. Matematicile.. tot mai aveam sa dam piept cu Matematicile de doua ori pe saptamîna! M-am despartit cu multa parere de rau de foarte multi dintre colegii în tovarasia carora îmi tocisem coatele patru ani pe bancile cursului inferior. unde avea întîietate . unii veniti de la clasele paralele. cu calcule.. Singurul liceu din Bucuresti care mai avea o sectiune. materia principala era Latina. iar la reala. ca ei scapasera pentru totdeauna de Latina.. la Liceul Lazar. care în ultimii ani se înmultisera. În scurta vreme ne-am familiarizat atît cu noii colegi. si altii. Se schimbasera si foarte multi profesori .. s-a ivit alta problema didactica foarteser ioasa si care m-a pus într-o mare încurcatura atît pe mine. Cursul superior era scindat pe atunci. pe atît de pretentios. Nu eram elev stralucit la nici una din aceste materii si ma gaseam într-o grea cumpana! Dar. unul dintre cei mai buni la aceasta materie. un profesor foarte bun si ciudat: duios si sever.. cea clasica. dupa lungi dezbateri între colegi.. pe cît de tînar.. foarte invidios pe "realisti". în sectiunile: moderna si reala. Marin Dumitrescu.. la Matematici. multi ne-am hotarît pentru sectia moderna . la France za Aurel Dinu. claie peste gramada. fapt la care a contribuit într-o foarte mare masura stirea ca Barosanul ne va fi dascal pîna în clasa a VIII-a! Asa ca m-am înscris la sectia moderna...

Motas Constantin. care aveau sa-si dispute întîietatea la învatatura. cacei mai multi dintre profesori aveau obiceiul sa asculte elevii de pe pagi na catalogului pe care puneau ultimul absent. pentru ca de el depindeaumulte! Întotd eauna. ne lasa cu totul indiferenti. tin minte ca într-a V-a chiar. care. pe care Aurel Dinu mi-a pus 8. în tus negru si acuarele. Pe noi. doi insi: Ciurea Constantin si Marinescu Nicolae. ca profesorul sa nu ramîna pe foaia celui interes at. structura noastra sufleteasc a a . prin aceea ca era fiu de profesor universitar. mi-a facut la Franceza o harta a Frantei. cred. ne guduram pe lînga el. rugîndu-l cum am stiut eu mai frumos. daca e posibil.. care pe noi. cît am fost colegi în cursu l superior. unul dintre cei mai isteti din clas a. ca nu tocea niciodata! Avea însa o ascutita inteligenta si era. asa-zisul "sef al clasei" a avut cuvînt greu în fata profesorilor. si el era tare magul it cînd noi. odata cu intrarea în superior. ne interesau în special doua lucruri: Primul: cînd lipseam. cariera catre care ne marturisise ca tinde si e l. la Stapînul. cu fata plina de pistrui si cu parul rosu ca morcovul. Cu mine. Acum dadeau asalt acestui titlu. convinsi ca este cel mai bun element. Al doilea: cînd nu stiam lectia la vreo materie si nici nu aveam posibilitatea sa lipsim. Era un baiat înalt. sa scapam chiar fara absenta în catalog. noul nostru diriginte. Ba. Ciurea Constantin.Printre tovarasii nostri de munca scolareasca s-au distins foarte repede vreo tr eipatru. Fostul nostru premiant. elevii de rînd. îl numise cestor pe Ciurea. elevii obisnuiti. se impusese. plecase la real. Este ciudat faptul ca. Ciurea s-a purtat foarte frumos în cei patru ani. în primul rînd. îl ascultau în tot ce spunea. Barosanul. Ultimul. slab. pentru ca el da absentii dupa co ndica clasei. care era un coleg foarte bun si neinvidios. dînd impresia profesorilor ca stie totul la perfectie si ca nu-l poate întrece nimeni! Al doilea premiant. Mic si vioi ca un spiridus. nu sta o clipa locului.. el sa aranjeze în asa fel. sa faca în asa fel ca sa nu se bage de seama si. ajunsese premiant printr-oc iudata vointa a întîmplarii. spunîndu-i lingusitor: "Stapîne!" Stapînul avea o foarte mare însemnatate în clasa.

. Du-te. ca n-as vrea sa m-asculte la Trigonometri e? Si. înapoindu-se în clasa cu o ipocri ta tristeta. Eram mai îndrazneti. iar altii imposibil de dus! Cel mai usor de dus dintre ei. sa-nvat. era "trucul cu sîngele". du-te repede si stai linistit cu bratele-n sus si cu capul pe spate! Apoi. Mînjeam putin narile. pe care picam din abundenta cerneala rosie. cerîndu-i voie afara. v enea si ma-ntreba: . iar el se grabea sa-mi spuna cu mila: . e hemofil! Hemofilului. care tineau lecti i searbade si nu ne acordau nici un fel de consideratie. impresionab ila si compatimitoare. îi înceta hemoragia. în modul urmator: Sacrificam o batista. Ajunsesem la o adevarata virtuozitate în nascocirea motivelor care sa-i împiedice pe profesori sa m-asculte.. în timp ce ieseam: . si. în sfîrsit. am încercat o noua metoda. în legatura cu micile trucuri scolare. la bufet. pentru ca nu-ti cerea nici un efori.. iar spiritul nostru inventiv. aceea de a sta în clasa. întrucît erau inventia mea. pentru ca avea o fire foarte duioasa. era acela cu "durerea de masele". pîna cînd ma hotaram. Îl faceam pe profesorul respectiv sa creada ca-mi curge sînge din nas. numai cu cinci minute înainte de a suna! Alt truc. Natural ca si trucurile variau dupa psihicul si perspicacitatea fiecarui profeso r. era Aurel Dinu de Franceza. Bietul baiat. fara sa spun o vorba. ridicam brusc degetele si. amestecata cu foarte putina cerneala neagra. sau credeam eu ca pot obtine un rezultat fericit. pe care l-am p acalit de cele mai multe ori. Aveam diferite trucuri pe care le monopolizasem. ca sa nu fie ascultat. mai ales la boale. însa. vazînd ca nu mai merge sa lipsesc la anumite obiecte. realiza adevarate creatiuni în materie! În ce ma priveste. ca unii erau mai usor. dupa toane sau simpatie.suferit importante transformari. cel mai folosit. fara sa fiu ascultat. îndata ce pasea pe coridor siave a grija sa-si puna la loc sîngele pierdut. Fischer de Germana! Unul dintre trucuri si cel mai simplu. altii mai greu. îi lasam sa se foloseasca de cutare truc. Ma Bajenarule. puneam batista vizibil înrosi ta la nas. Apoi. sufeream mai putin de emotie.. Capatasem naravul acesta de la orele unor profesori ca Minciu. de natura "sa-i duca pe profesori". ca prin farmec. daca vreun coleg voia sa foloseasca vreunul dintre ele. ieseam în fata profesorului.. astazi ai ceva liber.

Ah. În fata usii. c-a trebuit sa-nvat toata dupa-amiaza! . si asteptam. don' profesor. Stam în clasa foarte linistiti si. apoi ne puneam planul în aplicare. mai luam doi colegi. sau o nevralgie? . ma legam la falci cu o batista mare. Nu stiu. compatimiri. va multumesc! Alt truc era acela cu "cazutul pe gheata". daca ne scotea la lectie. pentru ca cerea talent de imitatie. ma ridicam în picioare si spuneam fonf. îndurerat si balos: . dar acesta putea fi folosit decît iarna . pe lînga mine. care trebuiau sa m-aduca în clasa. Daca ma chema la lectie. pentru ca la realizarea lui erau necesari trei elev i. asa ca... bietul baiat. unul dintre colegi da usa d e perete . Asteptam în curte. N-am avut timp. Da. si totul se sfîrsea ca bine! Un truc pe care nu l-au facut decît doi insi: Copoiu Matei si cu mine.. care cazusem pe gheata si ma lovisem îngrozitor. vreun antinevralgic. în stînga. Pai n-ai luat nimic. Va rog sa ma scuzati. tinîndu-ma cu grija de subtiori.... dar am o durere de masele groaznica! . stai jos! raspundea dascalul. era "vorbitul ragusit".. stiu numai ca ma doare de înnebunesc.Îmi bagam în gura un ghemotoc de hîrtie. . don' profesor. pîna ma murdaream de zapada si de noroi pe un crac al pantalonului. sa vii sa te ascult! . Of. si durerea de masele e într-adevar groaznica! Cînd ai sa te simti bine. dupa pozitia profesorului pe catedra si a mea în banca. Cei doi colegi ma luau si ma duceau aproape pe sus pîna la clasa. Avea însa cel mai mare succes. stai jos. si unul din ei ma tîra de-o mîna. si ne faceam intrarea! Urmau întrebarile si raspunsurile de rigoare. cam cît ne faceam noi socoteala ca a notat absentii. Ai vreo masea cariata.. eu ma lungeam pe gheata pe care ne daduseram în serie pîna arunci. Scopul era sa intram dupa ce profesorul scosese la lectie seria pe care urma s-o examineze.. "trecet i la loc" etc. sau în dreapta. "te doare rau". po peasca. De ce nu te duci la dentist? . ca si cînd am fi avut cea mai autentica laringo-faringita: . îmi compuneam o figura plina de suferinta. ceva.. ne ridicam si spuneam gîjîit.

Spune-mi dumneata. în clasa a V-a. dar poreclit astfel pentru ca. Odata.... nazbîtiile noastre nu prea au excelat. gîndeste-te bine. facînd impresia ca poate sa raspunda la întrebare. rezolvînd astfel spinoasa problema a ascultatului pe timp de sase zile! * În clasa a V-a. Constantineseule. rotindu-i ca un veritabil cameleon: cînd spre profesor. care l-a caracterizat si ni l-a pastrat în amintire ca pe un profesor ale s: . care habar n-avea macar ce era cu "Razboiul troian".. de care sa se agate cu dibacie si sa-l dezvolte pîna cînd va receptiona altul.. dar nu pot vorbi!. în realitate foarte usoara. dar care merita osteneala de a ma opri la ele.... Astepta sa auda un cuvînt macar. încerca sa-l ajute cu marea luibun avointa... l-a întrebat: . Printre colegii de curs inferior.. Va rog sa ma scuzati. Felul în care Chiorul îsi bolovanea ochii în cap dadea clasei impresia ca atunci. bietul nostru coleg afla ca pe lume ex ista o materie de învatamînt care poate da nastere la întrebari atît de încîlcite! Era o placere sa asisti la o examinare a lui.. dar nu stie cum sa-nceapa. si vazînd ca pare în acelasi timp mirat de asa întrebare.. nu extraordinare. nu te nelinisti. care Constantinescu Teodor. ajungînd la Chiorul.. era si baiat foarte simpatic si cu ochi frumosi ori era ascultat.. Aveam "Razboiul troian". zis Chiorul. holba ochii confor m obiceiului. .. Cel mai des folosit dintre toate trucurile si de foarte multi colegi a fost acel a cu "durerea de masele"... de cîte îi repezea holbati înainte. un chiar. tin minte ca am umblat legat la falci timp de o saptamîna la toate materiile. pentru prima oara în viata lui scolareasca. Dar cuvîntul salvator nu mai sosea! Marin Dumitrescu.. Totusi. Vorbeam des pre "Razboiul troian".. În clasa a VIl-a. cine era Ahile si cine era Hector! Chiorul.. profesorul. cînd spre clasa. a fost scos la Istorie. nu? Ai fost atent la raspunsurile date de catre colegii dumit ale? . casca ochii atît de mari si mai au putin si-i ies din orbite. cu o întreaga serie de "C". de credeai ca venisera cu noi la modern.. s-au petrecut cîteva întîmplari.. sa nu faci vreo confuzie... observînd ca Chiorul era nelinistit. si Marin Dumitrescu. Stai..

. Ahile a fost.. Ei. don' profesor! afirma cu multa convingere Chiorul. don' profesor! . mai repeta de cîteva ori: " la anul. ca întotdeauna începea cu o afirmatie. nu? . chiar cînd nu stia ce sa raspunda! Îsi alcatuia o fraza indiferenta din punct de vedere al continutului în doi peri. De data asta... de ar aspunde: tare. la ce an s-a urcat pe tron Stefan cel Mare. Ei. cum începe "Iliada"? Si fara sa mai astepte raspunsu l lui Chiorul care. Da. Patima cruda. cu voce clara si sigura: . si aci. Da. Ei. ca nu este altceva decît o poveste. si se pregati sa dea raspunsul.. .. Da.. . ca si cînd ar fi stiut la perfectie anul. impresionant. Da. Constantinescule. se poticnea. atunci? Dar sa presupunem ca n-ai învatat lectia din cartea de Istorie. s-a urcat pe tron la anul.. Da. . tot trebuia s-o stii de la Româna! Anul acesta se studiaza "genul epic" nu? . în hohotele de rîs ale clasei. neîntrecuta decît de Ionas Moscu. dealtfel. Ei. pîna cînd avea sa-i soseasca raspunsul din banca. mînia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. Astfel. Da! începu Chiorul. adica Ahile Peleianul facea parte din. raspunsul avea sa fie de alt gen. acum ti-ai amintit cine era Ahile? . vestitul voievod al Moldovei. dar ce vrei sa spui cu asta. daca era întrebat. el se repezea. bine. E ceva. mii de amaruri aduse!" si asa mai departe... don' profesor! încuviinta Chiorul foarte putin convins.. limpede. desi era suficient sa fi fost atent la explicatie sau s-o citesti macar o data. n-ar fi venit niciodata. Da. cred ca prima epopee cu care ati facut cunostinta este "Iliada" lui Homer... Marin Dumitrescu începu sa ne recite cu glas cald: "Cînta-mi. don' profesor! raspunsera tocilarii. nu? . ce-Aheilor. însa. la anul". Dar el avea o specialitate a lui.. daca n-auzea cumva din banca "1457"... don' profesor! facu Chiorul cu ochii stralucitori. si ramînea cu anul în gît. ca facea parte din "Iliada"? Ce era "Ilia da"? . Zeita. "Iliada"! Marin Dumitrescu surîse îngaduitor si spuse: . Stefan cel Mare. de exemplu. . .

Dar. Ei. la Visigoti. ca un fel de cruciada! Ha. cu nasturi mari si negri de os. ne-a facut sa ne tavalim de rîs prin raspunsul pe care l-a dat. în sfîrsit. dar Hector? Da! afirma Chiorul. Clasa n-a stiut sa raspunda. . astazi venise mai dulce ca niciodata pîna atunci.. . . . "Iliada" era. . au navalit împreuna cu nevestele lor! . Da. Era iarna. . Într-o zi. . izbucni în clasa. s-a întîmplat una boacana de tot.. . Baietii venisera de cîteva zile cu paltoane. spune atunci! Da. Hector. . . . . Ostrogotii au navalit singuri. care de care mai mestesugit . . sau au mai fost însotiti de cineva? El se gîndea. un bleumarin deschis. Da. n-ai auzit niciodata numele acesta de Hector? accentua profesorul. . . . . . .. mai capricioasa decît o fata. în clasa a VI-a moderna. Asa! îl întrerupse satisfacut profesorul. a ridicat degetele. Ba da. si frigul nu prea puternic. înainte de a o începe pe cea de zi. Cum era baiat frumusel si bine facut.. ha! rîse cu pofta profesorul. . domnule Constantinescu? Da. ha. însa. . . . . Alta data. . însa nu din pricina Chiorului. continua Chiorul apasat.. în cele din urma.. .. o frumusete. . . . Ostrogotii n-au navalit singuri... Si Ahile? Da. înveselit ca. Noica Dan îsi pusese tocmai astazi un palton nou. examinînd sumar lectia precedenta. Baietii hohoteau în frunte c u profesorul care. holbîndu-si ochii si mirîndu-se cît putu de tare: Hector? . . . Stii dumneata. . ce. . foarte serios. . de rasunara peretii.... desigur. . .. îl prindea de minune. . pe cînd profesoral explica despre "Nava lirea barbarilor'. Chiorul se-nsenina la fata. .. va da un raspuns bun. . dar nu ninsese pîna atunci. tot la Istorie. Cerul. . si el nu lasa sa-i sca pe prilejul de a-l arata baietilor si de a primi laude. . vremea. . cu toata sportivitatea pe care o afis au în stil de muschetari la fiecare ocazie. . . . . . am auzit! Hector era cîinele lui Ahile! O explozie de rîs. cum sa spun.. apoi scutura capul si mai întreba o data. si tot Chiorul. . fu nevoit sa-si stearga lacrimile! . don' profesor! Ei. dupa ce întepase cîteva zile. . . . plac ut chiar. . a întrebat clasa: . Ahile facea parte! Bun. . ne vesteau primii fulgi pe care-i asteptam cu nerabdare sa cada din clipa -n clipa.. .. Profesorul. însa Chiorul.

ma Dane. cunoscut în toata lumea scolareasca a Bucurestilor sub numele de Glagore! De cîte ori lucra cu a VII-a reala. Frumos palton. spre marea satisfactie a lui Cioc. fara sa fie simti ta. îndata dupa sunarea de intrare în clasa. ce mai! . juca fara sa se simta.. ar trebui s-o uzi. Bine. si. La iesire mergem la cofetaria "Zamfirescu"! Gata! Dar lucrurile s-au petrecut în asa fel. În aceasta frumoasa si calduta zi de iarna. ca altfel se rupe repede! Trebuie sa faci cinste. care daruise liceului pe cel mai îndracit campion interscolar de oina. dar pacat ca are stofa cam aspra. Avea ora cu a VII-a reala. caci îl preocupa eno rmantrenamentul lui Glagore. Cioc era foarte concentrat. Nu putea sa sufere zgomotul în timpul jocului si nu admitea sa se auda decît fluierul lui de arbitru. dom'le! raspunse Noica Dan încîntat. Ca sa se-nmoaie putin. însotite de nelipsita fraza în astfel de ocazii: . "sa se joace fara sa se strige si mai ales fara ca jucatorii sa bata din palme. sa-si scoata baietii afara si sa joace oina cu ei în curtea interioara a liceului. ma. pe Dumitrescu Grigore.. a VII-a reala iesise cu pasi usori din sala de gimnastica. ca li s-a taiat tuturor cheful de cinste. care era condusa din punct de vedere sportiv de Glagore. Dar clasa a VII -a reala. patrunsese în curte si-ncepuse oina. în mijlocul careia se rasfata batrînul castan salbatic. pentru a cere ming ea". de Gimnastica. Vremea calduta îl hotarîse pe Ionescu-Cioc. care era capitanul echipei lazariste de oina la "me ciurile interscolare!" Cioc avea o ambitie foarte justificata si civilizata în acelasi timp.e. Ca unii baieti nu prea tineau seama de dorinta lui este altceva. .

asteptam profesorul. Noica.Noi. însotit de un surîs usor. spre uimirea gener ala. ma. care s-ar fi prelungit la infinit. Cine mi-a aruncat paltonui în cap. ci ne mi-a aruncat paltonul în cap? Daca nu îmi raspundeti imediat. flutura pe buzele lui Noica. deschise fereastra si. în curte se auzi suieratul nervos al unui fluier înabusit si hohote de rîs care izbucnira în cascade. amenintînd din clipa-n clipa sa se transforme într-un rîs zgomotos si de nestapînit. Spuneti. ma. fiinta lui Dumnezeu? Un moment de tacere. ca-l fac praf?! Nasturii îi taiase cu o lama de ras Dragu Henry. . Va mai întreb. . ca la o comanda nevazuta! Ce se întîmplase? Fatalitatea. tocmai cînd acesta fluiera un pu nct! Nimeni nu îndrazni sa priveasca pe fereastra. care faceam curs la etaj .. furios la culme. care mi-a taiat nasturii la palton. si cînd sa fluier un punct. pe buna dreptate. în aceeasi secunda. Dati-mi voie sa va povestesc cum a fost. Deodata.. foarte amuzat de întîmplarea aceasta neprevazuta .. a iesit.. cei dintr-a VI-a moderna . va elimin pe toti pe d oua saptamîni si e mai rau! Atunci. fiinta lui Dumnezeu (asta era expresia peiorativa a lui Cioc). si pe voi la fel! Las' ca v-o fac eu! Dar. Ramaseram încremeniti. strigînd: . ca-l distrug?! În clasa se facu liniste ca prin farmec. dar ca sa tai nasturii unui palton nou era prea de tot! . facînd paltonul mototol. care si-a batut joc de mi ne. aproape ca de-abia se abtinea sa nu izbucneasca-n rîs . si i-a spus: . Noica Dan s-a ridicat tacticos si. Cine a-ndraznit sa-mi taie nasturii de la palton. spumegînd: . ma trezesc ca-mi pica din cer un palton în cap. îl arunca în curte. Era la noi acest obicei stupid de a se taia nasturii la paltoane. leganîndu-si mîinile. fierbînd de mînie si cu paltonul lui N oica în mîna. facuse ca paltonul lui Noica sa cada chiar în capul lui Cioc. Ce sa-mi povestesti? Ce. dar peste un minut usa clasei se trînt i de perete si Cioc aparu congestionat la fata. careia cîteodata îi vine toane de gluma. Naiba sa-l ia de palton. . agitati ca de obicei. ca eu nu stiu ce calificativ sa-i dau? Daca-mi sucea gîtul sau ma sufoca? Un bîzîit imperceptibil. mie de povesti îmi arde acum? Eu joc oina în liniste cu a VIl-a reala. dar cum ar fi îndraznit sa-i spuna lui Noica asta! Vazînd ca nu-l poate afla pe faptuitor. în clasa se auzi un racnet înfiorator de mînie si Noica Dan iesi în fata bancilor cu paltonul cel nou în mîna. daca Cioc ar fi avut rab dare sa asiste la aceasta prelungire! . Cum se cheama asta. în fata lui Cioc.

. de-abia abtinîndu-se sa nu pufneasca în rîs în nasul lui Cioc. De ce zîmbesti. zicînd asa. Sa va spun cum a fost. fara nasturi?! . . Nu putea sa sufere sa te vada zîmbind sau rîzînd: . sa-l calci în picioare.. . si sa nu te scarpin eu cu palmele! . pe care azi l-am îmbracat pentru prima data.. stiu eu. si cum asta se-ntîmpla o data într-o generatie scolara. darde ce sa arunci paltonul pe fereastra? E un gest pe care mintea mea refuza s a-l priceapa! De ce l-ai aruncat pe fereastra? ... . v-am mai spus? . m-au mîncat buzele si m-am scarpinat cu dintii! . dar nu sa-l arunci pe fereastra! Si. Pai ce era sa mai fac cu el. Bine. si acu' n-am cu ce sa m a închei. don' profesor. Hm.. Îi coseai altii... Si? ... . . fiinta lui Dumnezeu . Dar de ce sa-l arunci pe fereastra? . fiinta! . hm! tusi Noica.. îi întinse lui Noica paltonul. Tot aia-i! Vorba e ca si-au batut joc de paltonul meu. Si-atunci. mai bine zis. înfuriat.... Eu mi-am facut un palton nou. Bine.. dregîndu-si glasul. dar în momentele acelea!. Sau. Sa-l manînci. l-am aruncat pe fereastra. orice. fara sa stiu ca dumneavoastra av etiora în curte. fiinta lui Dumnezeu? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? La Cioc zîmbetul era admis numai cînd facea el vreun spirit. si-i spuse plin de falsa nevinovatie: . cînd m-am uitat la el. l-am gasit cu tot i nasturii taiati. si acum zece minute.. dar ce era sa mai fac cu el. Da? Ia vezi sa nu te manînce obrajii. ca te-ai necajit e foarte firesc. însemna ca la ora lui n-aveai prilejul sa zîmbesti decît o data în opt ani! . Acesta îl lua. l-ai gasit fara nasturi! îl corecta Cioc.Atît i-a trebuit lui Cioc. N-am zîmbit. se-nfurie Cioc .

care avea ora cu noi.. daca l-ar fi cunoscut. si cum avusese prilejul sa se convinga ca suflat ul este cu atît mai eficace cu cît este mai aproape de colegul binevoitor. Nuuu . cu o mutra de pocait. Vazînd ca-i merge bine si ca fratii îi suflau constiincios.. domnule profesor. cînd ne examinau. ca sa se-mbrace. fiinta! se rasti Cioc la el. care ar fi facut mila si celui mai neînduplecat om: . macar la cîteva materii. tu esti? . Cine i-a taiat nasturii. în care am avut si noi Gimnastica cu Cioc. daca terminase cu Noica. cînd baietii s-au dus la vestiar. nu terminase si cu clasa. Eu. Va multumesc ca mi l-ati adus!. Simulescu era pregatit rareori.. Cine e fiinta lui Dumnezeu care a taiat nasturii la paltonul colegului vostru? Se ridica Harry Löbel. a avut absoluta nevoie de binevoitorul meu concurs. nu l-ar fi spus. voiam numai sa va spun ca eu. Cio c i-a povestit si lui patania si a ramas ca ancheta sa fie facuta de Barosanul. Stai jos. sa cada în ghearele razbunatoare ale "zeilor didactici"... Dar Cioc. ne scoteau la catedra. sa-l lasam pe vreun coleg. Voia sa-l afle pe autorul "masacrului" savîrsit asupra nasturilor: . s-a complacut în situatia creata. pentru ca era greu sa-i taie sase nasturi atît de repe de! . care u rma sa dea si pedepsele respective. însa. Noica însusi. sa faca în asa fel ca sa fie ascultat numai din banca. . protesta el . si-au gasit toti nasturii taiat i la paltoane! De-abia atunci ne-am dat seama de ce Noica a facut gestul foarte putin sportiv d e a-si aere voie pîn-afara. în timpul exercitiilor la paralele! * Printre cei mai chiulangii dintre colegii nostri din clasa a VI-a era Simulescu. domnule profesor. care nu stia ce motive sa mai inventeze ca sa fie asculta t din banca! De obicei. . însa. Între timp a sosit si profesorul Aurel Dinu de Franceza. pentru ca orice rafui ala se faceaîn familie si n-am înteles niciodata. Cum. se hotarîse ca . si aproape doua luni de zile a fost examinat la toate materiile din banc a! Pentru aceasta. profesorii. pentru nimic în lume. La plecarea acasa. oricare ar fi fost acela. va mai întreb pe ntru ultima oara? Este de prisos sa spun ca vinovatul nu s-a ridicat si nici n-a fost tradat de ce i care-l stiau. un baiat slabut si blond. dupa ultima ora. cred ca au fost mai multi complici.

ca sa iau si eu note ceva mai cumsecade p-al doilea. daca pot. scos din banca. Bine. si p-orma. faci o gr imasa de durere. ca tu. Fac. pentru ca sa zicem. tu te proptesti în mîini. . fac cinste! .. astea-s mofturi! Uite ce sa faci. ba. Nu se prinde.. dom'le. ca sa am motiv sa stau în banca mai multa vreme. m-am gîndit ca n-ar fi rau sa m-asculte din banca. În spatele tau o sa stea cîtiva care or sa-ti sufle. strîmbîndu-te. ma..... Ei. .. si te dai de gol. vii la scoala.. ma.. nu te dibaceste nici Barosanul! Da' acu' hai la bufet. si de cîte ori îl misti. tu stii ca pe-ntîiul sînt pîrlit la aproape toate materiile si nu stiu cum am so scot la capatîi! D-aia. Bravo.. sa traiesti! O idee desteapta! Am stiut eu de ce-am venit la tine. Daca m-asculti pe mine si faci întocmai cum ti-am spus eu. sa lipsesti vreo doua zi le. vreau sa te rog ceva... Ai spus ca faci cinste. Lasa-te de barbi. sa ma-nveti un truc.. Pai. esti baiat constiincio s.. Pe urma. sa para anchilozat. dreptul sau stîngul. Te a sezi în banca întîia. stii. asa ca sa nu -l poti misca. bine-înteles fiecare cu specialitatea lui! Cînd o fi sa te-asculte si te-o chema la tabla.Într-o buna dimineata. cu piciorul întins. si dupa aia mai stam de vorba! . las' pe noi. te faci ca v rei sa te ridici. odata ce-am spus! Numai sa reuseasca si sa nu ma dibaceasca vreunul. m-am trezit cu el ca ma cheama deoparte si-mi spune pe un ton mai mult decît confidential: . sa-t i vad cuvîntul. dar ai grija sa vii cu piciorul bandajat solid la genunchi. ca m-am nenorocit! . si ce vrei sa fac eu? .. fac. apoi anunti ca ai alunecat pe gheata si ca ti-ai fracturat sau ca ti-ai luxat picioru l pe care ti-l alegi tu. Ma. îti balabanesti piciorul de colo-colo. te misti în voie... ca eu nu ma-mbat cu apa rece. Eu m-am gîndit ca n-ar fi rau sa spun ca sînt anemic si ca sufar de inima. ca doctorul mi-a prescris. Ma Bajenarica. ca poate uiti. Asa aud mai bine cînd îmi sufla fratii! . ca sa ne mai inspiram! * . caom sti ce sa vorbim pentru tine! .. .

acuzîndu-l de ingratitudine! Si cum. si-l ascultau cu cea mai mare indulgenta. ni se si cam acrise sa-l tot vedem în banca. iar figura finala i-am facut-o tot . sa-si compuna o privire de vitel care merge la taiere. extenuat. în legatura cu bufetul. prefacîndus e ca-l asteapta pe al patrulea. fara sa se astepte la u n raspuns afirmativ si dispusi sa-l examineze cînd va voi el. Simulescu si-a jucat rolul de invalid cu o deosebita arta. dupa vechiul sau obicei: . prefacut. Profesorul Dinu îsi ridica ochii spre ei si-ntreaba mirat: . numai ca Simulescu îsi cam uitase de obligatiunile lui cotidiene. care era prea obosit si plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase. ca sa scape mai repede. adica pîna se încheia situatia pe trimestrul al doilea! Toti profesorii îl întrebau pe Simulescu daca este pregatit. Erau însa cît se poate de impresionati cînd aflau ca bietul baiat. . iar noi gata sa-i suflam si sa-l scoatem din toate încurcaturile. si fratii începusera sa cam murmure. . cel mai milos dintre toti profesorii. cup iciorul întins. aruncat demonstrativ afara din banca. Simulescu nu mai învata nimic. raspundea în mod automat tot ce i se sufla. don' profesor! Nu poate sa stea în picioare! culme de starea nenorocita în care se gasea Simulescu. orice raspuns venit din sp ate era bun si-i da drumul. în afara de asta. ne -am hotarît sa-l lasam din brate si sa i-o coacem. Asa ca. întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotarîse ca nu este ceva prea grav. colegul Simulescu Valeriu îsi îndreptase notele aproape la toate materiile. ca era strîns bandajat . desi bolnav. Parca am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici. profesorul întrebe. ca sa-nceapa examinarea. Oprea Gheorghe si Simulescu Valeriu. fara sa mai treaca ceva prin prisma judecatii lui.Ora de Franceza cu Aurel Dinu. Te doare? Ce-ai facut? Cu ce medic te tratezi? La acestea raspundeam mai mult noi decît Simulescu. Trei dintre cei chemati vin la catedra cu caietele în mîna si se aliniaza. A facut laudabi le eforturi sa se ridice. ca apoi. în scurta vreme. Mai ramasese Istoria si Chimia. dar ca va trebui sa stea asa cel putin o luna. mai ales dupa piciorul întepenit. Pentru el. fara însa sa spuna ceva. Sa pofteasca domnii: Negulescu Petre. a pregatit totusi lectiile. ca sa mai poata raspunde cu suficienta seninatate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Ramasese stabilit ca-si luxase piciorul drept din genunchi. Toate mergeau struna. întrucît aceasta parte a înscenarii ne revenea noua. Nitescu Va-sile. Al naibii Simulescu a avut noroc sa-nceapa seria tocmai cu el. A cazut si Înduiosat la ce i-a vazut a început sa-l si-a luxat piciorul.

Profesorul. dar di n nefericire s-a prapadit peste cîtiva ani din pricina surmenajului. domnule Simulescu? Cum poti sa debitezi asemenea ineptii. Si l-am facut de basm! Îi venise rîndul sa-l asculte la Istorie. Ei. Cine nu era crestin în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu.. fusese elevul lui Iorga. domnule? Dar oricît de indulgent as fi. ca i-am suflat suierator. . profesorul i-a pus urmatoarea întrebare: .. tot din banca. la gîndul celor c eaveau sa urmeze: . de frica sa nu-i mai suflam cine stie ce trasna i. Costin.Nu era crestin! Un hohot de rîs a rasunat în clasa. bine. Papa nu era crestin! . bineînteles. abia stapînindu-mi un rînjet mefistofelic. Era un tînar foarte cumsecade. ca de mere acre! A-ntarcat balaia! Si i-a prins bine. cu atîtasenina na ivitate? Papa nu era crestin?!. ce e cu Papa? . În spatele lui Simulescu. dirijat de mine. ma facusem mic si nevazut ca sa-i pot sufla cît mai bine.eu. care . Cum. Papa! . fa-te sanatos urgent. Si-a întors spre mine o figura plouata si plina de repros: iar eu i-am spus printre dinti: . ca ne-am saturat de chiulurile si fitele tale. la care Simulescu a repetat cu candoare. Si unu este prea mult. domnule? a întrebat profesorul stupefiat. bazîndu-ma pe faptul ca Simulescu repeta ca un papagal tot ce auzea. de se cutremurau bancile. nevenindu-i sa-si creada urechilor. Îti dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa. ce mi-a venit. Papa nu era crestin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pitigaiat si cu o siguranta de papagal: . ca Simulescu. raspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. înainte de a raspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. capul crestinatatii apusene. Cum.. Baiatule. Alta data sa judeci mai bine. Dupa primele întrebari la care Sirnuleseu a raspuns struna. fara sa mai cugete daca e bine sau rau. nu sti u.) Si cum Simulescu astepta cu nerabdare raspunsul din spate. . convins ca nu fusese auzit: ..

se uitau în ele pe îndelete. dar sa-i învete pe dinafara! * Era o traditie la liceul nostru. chiar în legatura cu materia de învatamînt. nu? . Sînt logaritmi. domnule subdirector! . cel la care se facea scandal mai mare. acesta statea pe catedra linistit si privea pe deasupra bancilor. * Pe vremea noastra: Muzica. întrucît foarte multi dintre ei nu aveau la baza lice ul. si izbucni: . de reparatii. se poate una ca asta?! Nu vedeti ca elevii copiaz a din carti în fata dumneavoastra? Profesorul surîse îngaduitor si raspunse amuzat: . Subiecte de conversatie cu elevii se gaseau dest ule. S-a uitat sever la profeso r.sa-l faca de rîs si la alte materii. însa fara o prea mare cultura generala. Desenul. apoi scriau în caietele de teza. curatenie etc. A deschis usa în cet si. dupa vacanta de iarn a si de primavara. domnule Stoicescu. ca ultima ora de curs. poate si pe . era doar subdirector. logaritmi. Bine. deodata a încremenit. foarte inimos si bun gospodar. Într-un timp. El se ocupa mai mult de administratia liceului. bine. îsi vedeau de lucrare înainte: deschideau niste cart i ce le aveau pe masa. era Carol Fischer. Odata însa s-a facut de pomina cu aceste mici si nevinovate inspectii pseudodidact ice ale lui. slab profesor. tocmai la o teza de Matematici.. ci numai gimnaziul si o scoala de specialitate. A mai privit înc a o data la elevii care. mustacind uimit si enervat. cînd si cînd.. fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastica. de Germana. Caligrafia si Gimnastica erau socotite "dexteritati". dar . s-a apucat sa citeasca si sa raspunda cum tre buia. sa nu se asculte. numai bunavointa sa fi fost! Dintre toti profesorii. Asta era prea mult! Subdirectorul nu se mai putu abtine în fata acestei impasibilitati a profesorului de Matematici. logaritmi. mai intra si prin clase la anumite ore de învatamînt. A nimerit la clasa a VIl-a reala. cu tropaieli de p icioare si rîsete interminabile. nu de profesori. Si-n cele din urma a scos-o bine la capat. si prima ora de curs. si mai ales numai din capul lui. Dar bine. si probabil si la alte licee cu profesori cumse cade. imperturbabili. ca sa-si arate totusi autoritatea . înainte de vacanta. iar acei care predau aceste discipline de învatamînt purtau denumirea de "maestri".

rîdeau cu hohote. Prima ora de Germana dupa vacanta de iarna. cînd rostea cuvîntul în româneste. Chiorul este mort de oboseala si-i vine s-adoarma de-a-npicioarele. Bineînteles ca rareori se-ntîmpla ca vreunul dintre cuvintele înregistrate pe foaia volanta sa figureze si în bucata de lectura pe care urma s-o traduci! Ca sa nu ne-ncurcam la articole. gasea vreun baiat afara din banca. judecata era scurta. fiecare elev stia bine cam 20. Fischer. Cuvintele stiute variau de la ele v la elev. la rîsetele care se stia ca vor veni. respectiv CiureaStapînu l. ca la "der" sa tina mîna pe caiet. de vocabular. la "die". la cap! Ajunsese într-un timp. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedra pe vreunul care stia nemteste din familie. la "Wilhelm Tell" de Schiller. pregatiti de rîsete si galagie. iar la "das". pe care le scria pe-o foaie volanta. la falca. si-l punea sa trad uca bucata. dar baietii. asa cum s-ar fi cuvenit. îsi tinea mîna în pozitia indicata deregia cvatei situatii didactice! Asa încît. sa faca scurta la mîna de atîta "gimnastica'! În mod automat. numai pentru placerea de a face galagie. A sosit de l a niste rude din Focsani chiar în noaptea trecuta si nu mai poate de somn. În asemenea împrejurari. desi îi pare nespus de rau ca nu va lua parte. mai ales cînd. prefacîndu-se ca le gusta si se amuza într adevar. cum ar fi trebuit. pusa în caiet. conveniseram cu cestorul. sau care venise de la Evanghelica. Noi scriam traducerea pe maculator si trebuia sa scoatem cuvinte acasa. Datorita acestui fapt. venind în clasa. Se hotara ste sa se culce cu capul pe banca. si nu stiam ma car sa scriem cu litere gotice. Ieseai la lectie cu caietul de cuvinte. iar elevii îl duceau cum voiau ei. pe care însa îl prezentai castorului. nu profesorului. ajunsesem în clasa a VI-a. nici pomeneala. mai ales cînd era vorb a de traducere. Fischer se plictisea sa te-asculte cuvinte. Toti asteptam sosirea profesorului c u multa voie buna. întreba cuvinte cam de felul urmatoarelor. care ne fusese dascal de nemteste din cursul inferior. bietul Ciurea.ntru ca nu stia prea bine româneste. Habar n-aveam de gramatica. . Fischer facea spirite slabe.30 de cuvinte nemtesti. ace asta muncadidactica o îndeplinea seful clasei. Se supara însa deseori. stia ca sîntem "clei'' la materia lui. pe undeva prin fund.

articole si adjective. fie ca o scriai în carte. pentru ca el stia ca habar n-avem de aceste chestiuni gramatical e.. de elev care a învatat la Germana toata ziua. te punea sa-i declini urmatoarele combinatii de substantive cu pronume. si. ascultîndu-ne declinari sau conjugari . fara sa astepte sa deschizi gura macar. îl asculta verbe neregulate sau declinari. îl tragea pîna la catedra. Profesorul! (mîna pe caiet). traducerea mergea: fie ca o învatai de-acasa. ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe. ca un papagal. odata. Die Dämmerung! . ce mai astepti? De bine. se-nfuria si ne pedepsea. pîna cînd Fischer. dupa vacanta de iarna. printre rîndurile de tipar. ma. a germina. doi si la revedere. a cuace. care nu se gîndea niciodata la cuvintele pe care le-asculta cestorul. mogarale! Daca nu te-ntreba verbe.. ca sa ne pedepseasca pe toti. ci era multumit s-auda ca elevul raspunde la-ntrebare. le lua de la început si le repeta. Foaia! (mîna la cap). vot de blam pe c are si-l da singur. . facut iarna p efrig. avînd de fapt o reprezentare grafica în asociatie cu textul german. cu ciocul ascutit subtire! Cînd gasea însa vreun baiat afara din banca sau îl supara vreunul în cursul lectiei. Chiorul s-a aranjat în fund. înainte de a-si pune capul pe banca. nu învata nici unul. de parca ar fi pus aceeasi si aceeasi placa de patefon: ... Boghici Constantin i-a raspuns: "Aufwiedersehen. A falfai. Herr Lehrer". . Der Leopard! . nu s-a încurcat: . automat. macar de haz. La care se auzea raspunsul sigur. mogarule. desi toti stiam exact ce ne da sa declinam sau sa conjuga m. sa-i raspunda cum trebuia pe nemteste "a fîlfîi. continua: doi. Das Blatt! Si asa mai departe. spunea: .. cu litere gotice! Curios este faptul ca. la care .. De fiecare data întreba în mod invariabil. a germina.dintre care. Amurgul! (mîna ia falca). 3. de rau. fie ca ti-o suflau b aietii. i-a spus lui Löbel Harry: . stiind dinainte ca n-ai sa raspun zi: . iar el. calul meu cel alb. îi punea nota rea si-l trimitea la loc! În aceasta prima ora de Germana. atunci cînd vrea sa ne încuie. Leopardul! . Pe cel prins afara din banca îl lua de ureche. cu un creion "Hardmuth" nr. ca sa se mai odihneasca de drumul greu. a coace" etc. acuma. cele mai multe nu aveau nici o legatura cu textul piesei: . si la revedere. Ajunge! Traduce.. fratele meu cel mic! si. Palaria mea cea rosie. toti erau convinsi ca ne vom distra "gras" si ca vom rîde cu lacrimi la ora lui Fischer. Der Lehrer! ..

Harry. ca se rîde în clasa. ba. doi si la revedere! Asta n-ar fi fost nimic.. a cuace. Constantinescu Teodor. Bine. fa-mi si mie cu cotul. si "la revedere. ca nu stia ce sa creada. ha. Boroianu Ion. ha. Aha.. Bineînteles ca scena la care ne asteptam s-a repetat si de asta data: l-a luat pe Zanescu de-o ureche si l-a dus la catedra. ha. n-a mai tinut seama de t raditia de armistitiu.. Ha. n-avea grija. la Focsani! Fischer continua: . haaaa! Clasa. Ba. în linistea aceea mormîntala. înfuriat ca n-a fost asteptat în ordine.. izbucneste într-un rîs ... Sa pufteasca buierii: Azimioara Ion. si mai ales cum pretindea el. dupa conventia facuta. aici. din prima lectie de dupa vacanta. aici. linistit. cînd aude ca-l cheama pe Chiorul la lectie. si Dinulesc uStelian! Löbel. a germina. dar Fischer.... tu culca-te acolo.. si a-ncep ut sa asculte: . zicîndu-i: . între banca si catedra. si-odata.. Chiorule. aici. c asa rîd si eu! . tobele si trandafirii mîncati de sarbatori. lasa. sare-n sus în banca. în familie.. cînd o fi haiul mai mare si s-o rîde mai vîrtos.. mogarule. Sa mai pufteasca si buierii: Cohn Zalman. se zapaceste si-i face semn cucot ul în coaste: . si Condurateanu Vasile! Statistica imediata: 2X3=6 în total. Chiorule! Chiorul crede. asa c um se cuvenea unui profesor. a dat d e Zanescu Stefan afara din banca. de unul singur: . bate cu mîinile-n pupitru si-ncepe sa rîda ca un scos din minti. ca Fischer a si intrat pe usa si. aici! A fîlfai. ghinion. mogarilor!" Chiorul dormea sforaind usor si poate visa la caltabosii. dom'le. încremenita o clipa. ca-ti fac eu se mn cînd o fi de rîs! Nici n-a atipit bine Chiorul.

Lasa discutia si pleaca imediat! mîrîi subdirectorul fericit ca poate sa-si aratea utoritatea macar în astfel de împrejurari. toti am fost mai atenti la înfatisarea lui Pîrvu Dumitru. însotit de casierul liceului. dar t oti. Si-a strîns cu grija cartile într-un ghiozdan de pînza gri. stiind. amînati-ma numai doua zile. dadea semne de al ienatie mintala! Chiorul. mogarule. fara nici o exceptie.. si. toata întîmplarea a fost povestita Barosanului. de unde s-a întors ca sa ne salute. am de luat poimîine de la niste meditatii. S-a ridicat si. va rog din suflet. alene. si s-a îndreptat încet înspre usa. Domnule subdirector. ci m ai dadea si meditatii. Barosanul a înteles si a aranjat lucrurile în asa fel ca toata lumea sa fie multumit a. abia atunci. dupa oare a strigat cu aroganta: . i-a spus adevarul. . am fost în acelasi gînd exprimat de Ciurea: . dupa diagnosticul lui Fischer. cu glasul întretaiat: . cu variantele respective. si unuldint re cei mai buni elevi din clasa. ai înnebunit?! Ia sa puftesti cu mine la Cancelarie. baiat de tîmplar.. Avea o haina întoarsa.. a îndra znit sa spuna. E pacat sa pierd doua zile de explicatii.. cu cererea categorica de a-l elimina pe Chiorul care. ce mina de aur este inima Barosanului. cu sila. ca dealtfel si noi toti. ca li se ofera prilejul sa "chiuleasca oficial".. cu asentimentul directiunii. a venit în clasa cu o lista în mîna si a început sa citeasca un întreg pomelnic de elevi. Nu pot uita însa ziua aceea în care noul subdirector. ca noi.. fara sa paraseasca banca. . Parca acelasi fluid electric a trecut prin inima si creierul nostru. Ce. * Scena ce urmeaza s-a repetat de multe ori de-a lungul celor opt ani de liceu. . fara dare de mîna. pe care Fischer cît abia poate sa-l stapîneasca. ca sa-si poata întretine frati mai mici. Si-atunci.. la sfîrsitul or ei! Cum era fatal.. fiind elevi silitori.nemaipomenit. pecare nu-l prea bagam în seama si care n-avea numai grija învataturii. toti. va rog.. Slabeste-ma cu astfel de milogeli! .. altii. roasa si peticita la mîneci si coate si un pulover lucrat din ramasite de lîna. Printre acestia era si Pîrvu Dumitru. vadit indispusi. cu figurile radiind de bucurie. Cei cititi sa paraseasca clasa imediat! Sînt eliminati pîna vor aduce banii de taxa! Si-atunci au început sa se ridice: unii.

Cum asa. . doar adineauri. ridicîndu-si sprîncenele-i stufoase în chip de accent circumflex. domnule diriginte. . * La ora de dirigentie ce-o aveam chiar în acea zi. stiti ce m-am gîndit?. . . cînd subdirectorul trecu în inspectie sa vada daca nu cumva vreunul din cei eliminati s-a întors l-a gasit pe Pîrvu stînd linistit în banca si citind. dom'le subdirector? . Dar de unde ati strîns atîtia bani pentru taxa lui Pîrvu?! ... faci si dumneata pe niznaiul? Pentru ca n-a platit taxa! . sa stiti ca mi-a placut! Ideea pe care ati avut-o va face cinst e. la limonada. . . Atunci.. . . . . Asa!. Adineauri. Hei. de ce n-ai plecat? Aci. . raspunse Ciurea sec si îsi vazu de treaba.. Pai. . . Bravo. Poftiti. dar a platit-o! . s-a ridicat Ciurea.. Putin regim nu ne strica. Ora a treia. arata-i.. te rog.. .. Mai baieti. . dumneata.. Ba da. Barosanul ne-a spus vadit impresionat: .. domnului subdirector chitanta. Cum asa? facu subdirectorul cu adînca mirare. . seful clasei.. Ce.. în rîsetele noastre pline de o nemaipomenita satisfactie.. la trigo ane sau lacornuri. .. ma scuzati. n-ai înteles ce ti-am spus eu acum doua ore? . .. Ma iertati ca va contrazic. . . Ciurea-Stâpînul. .. . . domnule subdirector! .. Cînd si-o termina facultatea si-o încasa prima leafa. De ce sa plece. ca eu nu stiu nimic. rata de 500 de lei achitata astazi! . . . ne-am gîndit ca n-o sa fie prea mare lucru sa renuntam si noi pe ziua de astazi la sandviciuri. interveni placid: .. . Ce parere aveti? . nu e acum! Pîrvule. baieti. ala cu milogeala.

la Chimie. iar regulamentul scolar prevedea ca m . deacasa. a trebuit sa înghitim si l-am suportat pe Plopeanu un an. ne-a venit un profesor suplinitor înalt si slab. Fizico-Chimicele. ceea ce-i atragea nenumarate ironii din partea noastra si aveam impresia ca tot ce spune învatase ca un papagal . si probabil si a celorlalte clase unde Plopeanu preda . Admirabil!. iar Barosanul adauga: . si asta.. pentru ca profesorul avea intentia sa ne dea media "rau. nu se pricepea sa faca experiente. Ciudat era faptul ca multi dintre noi aveam note de trecere la toate materiile. bieti elevi? Nu aveam libertatea de a ne alege dascalii. Un om cu o figura plina de rautate si cu un suflet asemanator. unul dintre cei mai buni pedagogi în materie. dar si ca pregatire stiintifica. ci dimpotriva! Asa. Nenorocul lui era ca anul trecut îl avuseseram profesor la Fizico-Chimice pe Gh. ne pretindea totusi sa-i stim tot ce e în carte si. pentru ca în anul urmator a fugit de lazaristi. nu numa i ca fizic. Explica prost. Numai ca va rog sa nu uitati atunci sa ma invitati si pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a. gîndindu-ne la farmecul stiintific al orelor lui Brailiteanu! Dar ce puteam face noi. Cu toate ca nu ne facea lectiile cum trebuia si ca experientele îi reuseau rareori .Pîrvu ne-a fagaduit sa ne invite la o masa la "Buturuga" din Cismigiu! Clasa rîse usor. Simtea o deosebita placere cînd putea sa ne încondeieze. si mai multi de jumatate din clasa aveam note rele la Fizico-Chimice. se prezenta grava. vorba vine . Niculescu-Brailiteanu. bunicele chiar.. Cu cît dezgust si dispret îl urmaream pe Plopeanu. de la orele c aruiaplecai cu lectia învatata. iar la Fizico-Chimice eram cazuti! Cîtiva eram amenintati chiar cu repetentia. o profunda antipatie." pe trimestrul al III-lea. printre altele.. ca elevii din Japonia. ca atunci multe s-ar fi schimbat si educatia noastra n-ar fi avut de suferit. cum se zicea ca fuge dracul de tamîie! Situatia clasei noastre. ne cerea sa-i descriem toate experiente le pe care el nici nu se gîndise sa ni le faca macar! Bineînteles ca în aceste conditii sentimentul de capetenie pe care-l aveam pentru acest om era. ce ea ce ne indigna si ni se parea strigator la cer.. dupa uriase eforturi.

. ce plin de amaraciune priveam Cismigiul pe ferestrele laboratorului. spre marea satisfactie a clasei si spre usurarea sufletului no stru. Ca într-un jurnal cinematografic. începura sa mi se depene în mintea chinuita de griji toate nazdravaniile fîcute "Chimistului".. în aceste zile de mai verde-auriu. atrage dupa sine repe tentia. Ce doresti. . dar cu toate acestea. Domnule profesor. .. nu note. . Veti avea astfel imaginea.. ca nu-i reuseau decît foarte rar. Odata ne explica la Fizica despre Inelul lui Gramm. si cu cîta duiosie ma autocompatimeam ca nu voi avea fericirea sa ma bucur de odihna unei vacante linistite. luati dumneavoastra un covrig si înfasurati-l cu sfoara. . .) Atît Ionas Moscu. cît si eu. si vreo doua trei no tari cu "rau" pe al treilea! Aceste note proaste se datorau în buna parte nestiintei noastre. . Cu acel prilej m-a luat la ochi. . (În acel an se dadeau calificative. . . . . domn ule Bajenuaru? Ridicasem mîna: m-am sculat foarte cuminte în picioare si l-am întrebat cu cea mai mare seriozitate: . . ..edia "rau".. . . insuficient pe al doilea. . . eram într-o situatie asemanatoare: insuficient pe întîiul. cum îl porecliseram noi! Aproape ca nu fusese ora sa nu faca cîte una boacana. spuse el. pe trimestrul al III-lea. va rog. în afara de respectiva notare în condica clasei. Chimistul cauta cu lumînarea ocazia sa scape de experiente. Ca sa pricepeti mai bine înfatisarea acestui inel. Si avea bietul om dreptate. . Ah. . . indiferent la ce materie. . . însa dusmania cea mare a profesorului ne-o atrasesera sotiile nenumarate pe care i le facuseram în d ecurs de un an de zile. . cel mai bun coleg al meu din liceu. covrigul trebuie sa fie simplu sau cu susan? O eruptie de rîs îi acoperi cuvintele pline de observatii pe care mi le adresa.

. . . . Ati vazut. ca sa se poata vedea scînteile electrice... iar el prinsese un necaz înversu nat pe cîtiva dintre noi care nu-i dam pace niciodata. Toti elevii ne ridicaseram în picioare si ne tineam de mîini: prin noi tr ebuia sa treaca un curent electric. . .. . ca de obicei. domnilor! se-nfurie el. de parca-i era frica sa nu-i sarpan ochi! Pe trimestrul I.. trebuia sa ne faca o experienta foarte frumoasa si interesant a cu "butelia de Leyda'" În laborator era întuneric... facuse nu stiu ce experiente la "Electricitatea statica" si. . ca am îndeplinit toate conditiile necesare pentru ca experienta noastra sa reuseasca pe deplin.. Daca experienta nu ne-a reusit însa..Se ferea cînd punea cîte-o substanta în eprubeta. . . foitele ramîneau la loc! Atunci. se impresioneaza electroscopul! . baietii... . . si d-aia nu-i iese experienta cum trebuie! Azi asa. ca experientele de electricitate nu reusesc atunci cînd afara e umezeala. . nu-i reusisera. a facut ce s-a priceput. trebuia ca foitele de metal sa devieze. Sst! Tacere. . .. Cum afara era umezeala si burnita. cu o mutra radioasa. Ne luaseram de mîini. el. cum se misca! Aaa! Haaaa! .. ba! se apostrofara baietii între ei.. . dar si la "magnetism" motiva ca e umed afara. Dumneavoastra stiti. si nu numai laelectr icitate. . La una din lectii. ca sa ramînem în întuneric complet. .. baietii bagasera de seama ca profesorul nu stie sa faca experiente si-neepusera sa-l cam ia peste picior. si asteptam sa se stinga lumina. conform instructiunilor primite de la profesor.. domnilor. ne dadu urmatoarele explicari suplimentare: .. . S-au miscat. . . prefacîndu-se seriosi: . es te numai si numai din pricina timpului urît de afara. . ca daca vorbiti. . mîine asa. începura sa strige. Asa a dus-o ilustrul dascal cu experientele mai tot timpul.. Pentru ca experienta sa fie considerata reusita. Taceti... încerca el o "captatio benevolentiae". se trasesera obloanele.. dar zadarnic. Mult s-a mai rîs si la experienta cu electroscopul.. abia abtinîndu-se de rîs. A frecat el electroscopul. dom'le! Uite.

si. deodata. se pricepe sa execute experientele eu atîta succes. Chiar daca eram linistiti si-l lasam sa-si predea lectiile nesuparat. din cutare cauza!" Preparatele pentru experiente i le pregatea laborantul liceului. . ca altfel renunt la experienta! . . dom' profesor! ripostai eu.. ridicîndu-ma în picioare! Mai ales ca e o vreme splendida. se auzi un cor care lar fi pus pe gînduri pîna si pe batrînul nostru profesor de muzica Mos Costescu-Coana Batista! "Hai sa dam mîna cu mîna. foarte frumoase. na reusit. .. nu reuseste sau nu poate sa reuseasca. si care reusisera pe deplin. interesante. Am sa va scad nota la toti cu doua puncte si am sa va elimin. cititi experienta din c arte! . nerusinatilor! Stati linistiti. care aveast ersul rol de a pune la dispozitia profesorului aparatele si substantele necesare pentru Fizico-Chimice. . . corul n-a mai putut continua. Ni se parea tare ciudat si ne uimise grozav faptul ca domnul Eduard. scandalizat la culme. .. ca. a strigat: .. caruia îi reuseau din an în pasti. Cei cu inima româna" Din pacate.Dar nici nu se stinsese bine becul. un student eminent... E pacat sa renuntam si la asta. . . .. domnul Eduard Slavcovschi. spre deosebire de profesor. . . Era un motiv în plus ca sa n-avem nici o stima pentru pregatirea lui stiintifica s i ca . . care ne facuse întîmplator si cîteva experiente laune le lectii . pentru ca profesorul a aprins lumina s i. sau iesi afara!. . Chimistul nostru facea ce facea si gasea cîte un moti v binecuvîntat ca sa ne spuna: "Luati mai departe cutare lectie.. întrucît experienta. St ai jos. . Iarasi dumneata? tipa el. ca n-aveam nici noi chef întotdeauna de pozne. din cinci în cinci . . . . Pentru ca sînteti necuviinciosi.. . . ca prin farmec. Nu-mi pot face experientele din cauza dumitale..

. odinioara.. Asta. El eradesperat. don' profesor. Si acesta se ivea deseori. la care noi raspundeam cu surîsur i angelice! . din care ma trezi din nou glasul taios al Chimistului: ... dati-mi altceva! . . . don' profesor. Ia vorbeste dumneata despre "sinteza acetilenei"! . si-ti arde de zîmbit în banca! Poftim la loc! "Rau".. de parca n-as fi fost la lectie. Ce altceva. invocînd diferite motive. Daca nu iesi. ci la fotograf. domnule. de cîte ori nu-i reusea cîte oexp erienta si se scuza. 1282. si mi-ati pus "rau". Atunci ma hotarîi sa ies. . zic eu. îmi îndreptai gulerul tunicii.. Îmi sufla. desi m-ar fi mîhnit foarte mult. Necazul cel mai mare i-l provocam profesorului cînd.. . mai curînd chiar decît asteptam.. Ma cuprinse o toropeala dulce.. Bine. Sa-l chemam pe domnul Eduard. . si clasa.! Hm! Carbon hidrogen 6! CH6! .. De ce zîmbesti. N-o stiu p-asta. . Cum? . ca profesorul se hotarîse sa ma lase corijent. Hm! hm! Avem. ca sa-mi treaca timpul si sa-mi pot rascoli amintirile în legatura cu chimia organica si mai ales cu blestemata de "si nteza a acetilenei". dar. îi citii cifrele încet. sinteza acetilenei! Eu luai creta de cap si-ncepui sa-i jupoi hîrtia. . noi îi spuneam. . dar n-auzeam nimic. si-n cele din urma îmi aruncai ochii spre Mos cu.sa-l luam în rîs de cîte ori ne dadea prilejul. Începui sa tusesc. îi admirai albastrul frumos ca ce rul senin. * Eram sigur si eu. . îmi privii numarul de ordine de pe mîneca. în urma notelor obtinute de mine pe trimestrul al treilea. .. . Da. vream sa zic. . domnule. . avem acetilena. Stiu!. Îmi aminteam de alte lucruri petrecute tot în clasa. . Si asta n-arfi fost nimic. don' profesor! El se-nrosea si ne-arunca niste priviri asasine. Glasul taios al profesorului ma trezi brusc din reveria în care cazusem. ca nu mai ramasesem corijent niciodata pîna atunci: dar. domnule. îti mai pun un "rau".. Hai. odata! Stii? .. ce altceva? Dumneata n-ai idee de chimie organica. . cu toate ca aveam note bune la toate celelalte materii! Si slaba speranta de îndreptare cu atîtia "rau" în oral! O palida licarire mi-o mai da viitoarea teza! ... .. puteam saramîn repetent chiar. . Sinteza acetilenei? . ies. m-ati mai ascultat si lectia trecuta. .. rînjind binevoitori: . în timpul explicatiei mele? ma întreba Chimistul. Poftim la lectie! .

ca sa vada. în afara de mine. si ne-a risipit numaidecît. însâ. asa. noi am lipsit la teza si vrem sa dam acum! Aranjaseram din vreme. Mai aveam douasaptamîni pîna la sfîrsitul anului. acum stiam chimia organica la perfectie. dupa ce ne-a izolat. Dar sfînta mai e vorba românului: "Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din tîrg".De ascultat. cînd a venit profesorul. Asta. bineînteles. de ochii profesorului. sa ni le dea pe sub banca! Pîna atunci noi am fi facut niste teze fictive. nu stiam. sa ne faca teze le dupa carte si. "crema" elevilor lui. Lectia urmatoare ne-am prezentat la ora respectiva si. cu cîtiva dintre colegii nostri. pe care nu stiu de ce nu-i învatasem.. lasînd între noi si ceilalti colegi doua rînduri de banci . mutîndu-ne în diferite parti ale salii. imediat îmi mai înmultea seria cu un "rau"! Ce era de facut? Îmi pierise gustul de sotii si nazdravanii. Ca niste elevi sîrguinciosi si cu cele mai bune intentii. Dom'le profesor. daca. nu-mi punea nota. Ma apucai serios de carte si-nvatai într-o zi si o noapte ce nu-nvatasem în doua lun i de scoala. cu cinci minute înainte de a suna.. a banuit imediat cam la ce se poate astepta de la noi. nici prin cap nu-i trecea Chimistului! Daca mantreba ceva si-i raspundeam frumos. însa. iam spus cu seninatate: . ca sa-mi îndrept notele. si repetentia îmi batea la usa. Apoi. mai era si Moscu lonas. acolo! Printre cei cinci candidati. Chimistul. ci scriem ceva. cu un scop bine determinat.. însa. Cînd s-a dat teza la Chimie.. vreo cîtiva am lipsit. el ca nu stam degeaba. ne asezaseram toti în prim ele banci din laborator si asteptam în liniste sosirea profesorului si începerea tezei. afara de "acizii-alcooli".

nici pomeneala nu era.goale. Moscu ce s-a gîndit: "Ma. si acum. fratii. ceva ce m i-o trasni prin minte. Se mai oprea din cînd în cînd. acolo.. îi spuse: . don' profesor! i-a raspuns Moscu. cu bietul Moscu s-a întîmplat ceva cu totulnep revazut! Moscu tot mai nadajduia în teza facuta de colegi si credea ca-i va sosi ca un cola cde salvare în ultima clipa! De sosit un colac tot i-a sosit... dar despre "acizii-alcooli"'. Asa. Vazînd ca profesorul începe sa strînga tezele. Cu cinci minute înainte de a suna. cînd a sunat clopotelul de iesire. domnule Moscu. ca sa-mi dovedeasca simpatia de care ma bucur în ochii lui.. daca n-o observa ca am schimbat subiectul. dar ce sa scriu. cînd habar n-aveam! Atunci ma gîndii sa fac p-ala care n-a înteles subiectul acizii-alcooli. zîmbind sigur de succesul pe care-l va obtine! Dar sfîrsitul orei a sosit. Un moment. asa ca terminai repede. ce e drept) la gîndul ca. Ia sa scriu eu. din toa ta Chimia. se apuca sa scrie din nou. La perfectie.. nici gînd. va rog. pe mine!" A scris Moscu de zor toata ora. terminai teza satisfacut (era o teza buna. pe care-i stiam la perfectie. l-a întrebat într-un timp. . îmi cazusera "acizii-alcooli si aminele"! Despre amine stiam. va rog. înciudat parca de faptul ca scrie atît de neobosit: . merge. îsi ducea mîna la frunte a gîndire. scrieti. nu face sa ma vada Chimistul ca nu scriu nimic. dar acesta a fost. fara ca odata cu el sa-i soseasca lui Moscu si mult asteptata teza fabricata de colegi! Moscu se oprise din scris. se asezase drept în spatele meu! Desi subiectul dat începea cu acizii-alcooli. sa închei! . a dictat fiecaruia cîte un subiect si s-a asezat în spatele nostru. eu începui teza cu aminele. Ei. din nefericire. Iarasi mai sta în contemplatie! Profesorul. habar n-avea de subiectul dat. N-aveam cine stie ce de scris. si pîna la sfîrsit nu ma lasa e i. merge? . Trebuia sa trec acum la aciziialcooli.... asa ca ma hotarîi sa scr iu cum m-oi pricepe! De copiat. vazîndu-l atît de activ. ca sa creada ca stiu subiectul. iar cînd acesta ajunse la el. nimic! Ca sa mai trag nadejde la teza facuta de colegi. iarasi scria. iar mie.. domnilor! Bietul Ionas Moscu era disperat. ca sa sup ravegheze orice miscare. pentru ca profesorul. peste pupaza ! Cum nu putea sa copieze si cum nici subiectul nu-l stia.. îl fac praf! Dar. tratai alco olii.

continua Chimistul. ca nu ma uit eu la punctuatie. adresîndu-se clasei. încerca el sa potoleasca hohotele de rîs ale baietilor. pentru ca e foarte interesanta! Clasa. Pentru a trata acest original. ascultati ce mai scrie: «Daca observam ca tot nu ne-a venit inspiratia. smulse teza din mîna lu i Moscu si se uita sa vada ce a scris.. lasa ca nu e teza la Româna! Da-oncoace. începu el. Mîngîietorule. Cred ca niciodata Chimistul nostru n-a fost ascultat cu mai multa atentie de cat re elevii lui. care face parte. trebuie mai întîi si mai întîi de toate sastim la pe rfectie urmatoarele: "Împarate ceresc. Mo scu. sa corectez punctuatia! Lasa... . va rog. saracul. . Ascultati.. care nu voia cu nici un chip sa-i dea teza. ca atunci! . spuse: . Duhuladevarului. a avut la teza subiectul "Aldehdele". Doua minute.. va rog! Ce punctuatie?! facu mirat Chimistul.. La teza. intrigat si indignat d e atitudinea foarte putin cuviincioasa si nejustificata a elevului sau. va rog. Nu. ascultati. ca sa nu i-o dea. îsi strîmba buzele. atunci profesorul. . din Chimia organica. se linisti ca prin farmec. Moscu. o clipa numai! V-o aduc eu la catedra! Banuind ca nu e lucru curat la mijloc. Punctuatia. Apoi.Chimistul îl lasa. Domnul Moscu. Apoi veni din nou la Moscu. ca sa va citesc cîteva rînduri din teza la Chimie a colegului dumneavoastra. încretindu-si fruntea cu adînca mirare si.. "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pre . si trecu la altul. la stiinta dumitale! .. însa fara prea mare graba. va rog. Ei bine. iata cum a tratat dînsul acest subiect de Chimie.. îi spuse m ai rugator ca niciodata: . dar Moscu o apuca si el. ca încep sa va citesc: «Aldehidele.. dom'le Moscu! rîse acru profesorul. ci la fond. Îsi ridica sprîncenele. interesant si mai ales nostimsubiect. cu toata atentia. care banuia ca s-a petrecut ceva cu totul neobisnuit. scriemîndata . si stia el.. dupa cîte mai tin si eu minte . carele pretutin deni esti si toate le împlinesti"» si asa mai departe. de ce. profesorul puse mîna pe teza si voi s-o ia. De data asta. pentru ca am foarte multe pe cap . va rog..

iar eu stiam toata materia cum nu se putea mai bine. . de cunoscut.Tine". . . ca vrea sa ma lase! . .. repetentia! Necazul meu era si mai mare ca la toti profesorii aveam numai mediile "foarte bi ne" si "bine". vazînd ca partida e pierduta.. îmi raspunse el nazal. iar profesorul . chiar de Chimie organica. mocofane. dar cum o sa vorbesc eu cu el pentru tine? Sa-l rog pentru nepotu-meu.. ca sa nu ne dea prilej de scandal. Moscu. sa vorbesti cu el. Da. . dar.. unul asa. l-am întrebat: .. în întregime.. stiind ca este cunoscut d e toti profesorii de Chimie si ca cei mai multi dintre ei i-au fost elevi. însa. Unchiu-meu. Iar pe teza mea erau scrise urmatoarele: Acesta a fost subiectul dat. . pentru Dumnezeu?! Moscu.. . .. Unchiule. Eu cred.. da' sa vedem si ce parere vor avea ceilalti domni profesori despre teza as ta! . Eu. decît titlul. Dan Radulescu... a scapat cu o sapuneala zdravana si cu "ins" în teza.. pe drept. Sa vedeti. * Lectia urmatoare ne aduse tezele. . cum vorbea. nu exista experienta pe care sa n-o cunosc! Ba. domnule. . . eu. Nu. . domnule Moscu. iesi repede. nu cumva îl cunosti dumneata pe Plopeanu.. . cu creion albastru. Ca trebuia sa ramîn corijent era acum floare la ureche. sau "Acizii-alcooli"? Rau! Si toata teza era taiata. . îl cunosc. . si asa.» si asa mai departe! Dar bine. Ma. sa vedeti. confunzi Chimia cu Religia. ai? Nu prea m erge.. care era nepotul lui Barba. se ridica demn în picioare si spuse raspicat: . . pentru ca nu scrisese nimic desp re subiectul dat. si sa ramîn din pricina Chimiei?! Profesorul ma ocolea acum si nu mai voia sa m-asculte nici în ruptul capului.. Un singur "suficient" la Latina. ca vor avea o parere cît se poate de ortodoxa! La care clasa izbucni într-un rîs si mai zgomotos ca cel de pîn-atunci.. Nu exista formula pe c are sa n-o stiu. ma îngrozea. . am mîndria sa spun ca vreo trei seri la rînd am fost meditat la Chimie de catre un profesor universitar.. . . profesor de Chimie la Universitatea din Cluj. .. don' profesor. . . stiti. spuse Moscu netulburat si pe acelasi ton cu profesorul. venisel a Bucuresti pentru vreo saptamîna si trasese la noi.

Greu?. fara deosebire. si-n sfîrsit nea spus: . . cu formule-n regula. . cu el. Sa-ti fac eu ni ste rezumate.. Ce e. de la prima serie. . ma.. . La ora suplimentara pentru îndreptarea notelor. si daca n-ai sa-nveti tu toata "organica" în trei zile. de s-a facut asa de cumsecade? Nu e d-a buna! Sa stiti ca a intrat în anul mortii! Pe Moscu si pe mine ne-a ascultat ceva mai mult si mai greu decît pe ceilalti. Întreba usor. sa nu-mi zici mie unchiule! Si asa a fost.. te încurcai.. ... . am ramas trasniti de bunavointa pe care ne-o arata tuturor. .. Se vedea bine ca are de gînd sa ne dea drumul. ce el nu facuse niciodata. . Tata îmi fagadui ca se va duce. stiti toata materia anului. ne-a cerut sa descompunem în valente. A stat bietul unchiu-meu trei seri la rînd de capul meu. întîmplator. Era tare îngrijorat si el de fap tul ca puteam ramîne repetent din pricina Chimiei... ca esti caraghios! E cea mai usoara si cea ma ifrumoasa stiinta! Ia da cartea încoa'! Adu si maculatorul! Asa. . cînd are Chimistul ore. . zîmbet care nu l-a parasit o clipa. iar daca.. . dar m-aînvat at "chimia organica'' la perfectie! Ce folos. a insistat asupra unor formule. Grea Chimia?! Fugi. . tot timpul cît a d urat ora suplimentara. . daca profesorul meu nu voia sa ma maiascu lte? Ma gîndii atunci sa-l rog pe tata sa se duca pe la liceu. te-ajuta. Este adevarat. . ca stiam acum atîta carte... chestiuni elementare. Daca e greu! .tu ce crezi? De ce n-ai învatat? . . A început sa examineze si. . amîndoi aveti media generala. ceea. . si se tinu de cuvînt. . În clasa înfiorata de o fericita emotie pluteau soapte de adînca si justificatanedumer ire de la o banca la alta: . sa -i spuna ca stiu bine si se ma examineze macar o data. ma. însa. . . Chimistul a intrat în clasa tacut si cu zîmbet ironic în coltul gurii.

.. ca sa ma exprim "ca la carte". Numele lor atît de fragede si pitoresti. teîntîmpin a mirese de basm. baiatule. don' profesor! . E. la fiecare pas. Dar în fiecare anotimp. Va multumim. iar altele aduse de la mari de partari si aclimatizate aci. brînduse . Pajistile înverzite sînt smaltate cu violete si ghiocei. Cînd primavara se hotaraste sa-si faca popasul în Bucuresti. ca nu n e face experiente. dar nu cred sa existe vre unul mai pitoresc si mai fermecator încadrat ca liceul Lazar. diplomatice. Ei.. Moscu m-a tras de mîneca si mi-a spus confidential: .. HIP. parasiti sala imediat! Nu de alta.dalii. Sa-ti spun eu atunci: s-a dus maica-mea.. si pentru ca am terminat si cu a VI-a. URRAAA! Nu cunosc asezarea tuturor liceelor din. le statorniceste pentru vecie pe covo-rul nomenclaturii horticole: tufanele. care este înconjurat din tr ei parti de Cismigiu. Va rog staruitor. se opreste în prima zi în gradina Cismigiu.. care-i si ea profesoara."suficient"! . cum îti explici tu transformarea subita a simpaticului nostru chimist? .. tîsnite din seva plaiurilor românesti. Ma. rînji el. cimbnrisor.. stînjenei. privind la bobocii de pe crengi. însa. ai avut satisfactia deosebita de a-l vedea azi! Asa stau lucrurile. gradina cu reputatia de a fi cea mai frumoasa si cu cele mai variate specii botanice din Europa. si l-aîncondeiat clasa una. Cînd a auzit Barba cum stau lucrurile s-a facut foc. încremenite de un vrajitor poznas . craite. mixandre. Si daca astazi ai trecut pe aleile discrete ale Cismigiului. i-a mai spus ca toata clasa se gaseste într-o sit uatiecritica din cauza asta. unele nascute de pamîntul roditor al tarii noastre. care de-abia se-abtin sa nu-i culeaga. dar ne pretinde. încît s-ar putea sa fiti ispititi sa suflati colegilor de la tabla! Cînd am iesit pe sala. la Barba. ca pr ea sau facut multe arderi chimice în mine. ce zîmbesc sagalnic si parca fac cu ochiul trecatorilor maturi sau copii. deditei. paralute. nici eu nu stiu ce sa cred! . gradina Cismigiu este rasfatata de sumedenie de flori. sa-ti spun drept. l-a facut de doua parale: ca nu stie sa explice. tara noastra. si rezultatul acestei întrevederi. dar acum stit i atît de bine.. Vestitorii si i-a trimis cu cîteva zile înainte. CAPITOLUL VIII HIP. hai sa-i tragem o ra ita prin Cismigiu si sa ne racorim la "Buturuga" cu cîte-un lapte batut de la gheata. peste noapte Primavara înfaptuieste minunea: în zori. buchete uriase de zapada proaspata îti daruiesc miresme suave si de un farmec înfiorator de dulce. pansele.

rurneneala si cîte altele. ienuperilor. ulmilor si platanilor uriasi cel strajuiesc de pe maluri. pe sub care treci înfiorat de placuta si neobisnuita emotie. de argint si de aur. de nuante variate la infinit.. zîmbesc înduiosate parca la soaptele de dragoste. de parca ai trece pe tarîmul povestilor din "O mie si una de nopti"! Lacul albastru-verzui oglindeste siluetele plopilor înalti. nu-i este harazit nici unui alt liceu din B ucuresti. artar ilor. împletindu-le în baldachine. mai ales primavara si toamna. Este o placere. brazilor si molizilor. sau te opresc din cale buchetele marete de liliac al b sau mov. Printre acestea. dar si strabatut de o justificata mîhn ire ca nu te poti bucura din plin de frumusetile daruite acestui pamînt din belsug si aruncate cu nemiluita în Cismigiu! Atîta nostalgie potopea sufletele bietilor lazaristi. ce parca ascund taine de nedezlegat. frunze din basmele cu paduri de arama. îsi înalta trufasecrengile. sa treci dimineata. pe care numai vazîndu-le îti amintesti de ele. bujori. Apa lui tremura-n unde la trecerea barcilor pe sub ghirlandele batrînelor salcii plîngatoare. întotdeauna aceleasi. albastrele. peste noapte. Marele privilegiu de a fi adapostit la marginea unei gradini publice. pe aleile înflorite ca prin farmec. ale vîslasilor trecatori! Fara îndoiala ca farmecul imposibil de descris în întregime al Cismîgiului a exercitat o deosebita înrîurire asupra atîtor zeci de generatii ce s-au perindat la liceul Lazar si a contribuit într-o foarte mare masura la dezvoltarea anumitor însusiri de ordin mai m ult sau mai putin didactic. întocmai unor sentinele înfipte în pâmînt pentru vesnicie. castanilor. sau cu frunze pale. si mai ale s de a avea o intrare prin aceasta gradina. pe care si-ar dori-o toti elevii. ciubotica cucului.romanite. cu florile simple sau bogat batute! Boschetele gingase. cu alte flo ri în fiecare zi. îti atrag atentia bobocii mîndri sau florile învolte ale trandafirilo r de toate soiurile si culorile. încît foarte putini rezistau isp itei de . ale stejarilor. Intri în clasa cu pieptul sagetat de bucurie.. lacramioare.

cei mai buni barcagii erau lazaristii. dar lucrau cu multa rîvna. în special în clasa a VIII-a moderna. pentru ca aceasta calitate a lor sa dezvoltat normal. dar pot contr ibui la cucerirea unei cupe. aveam elevi care . galbene ca aurul si violete ca amurgurile tîrzii de toamna! Baietii stateau ca pe ghimpi si. de pe timpuri. nu înteleg sa le aduc nici o lauda. pentru ca îi stimula o justificata ambitie: toate cupele interscolare s a fie ale Lazarului. numai si numai din dragoste pentru sport la: fotbal. Nu erau supravegheati de nimeni. Barba se complacea în postura de proteguitor al sporturilor. sarmanii de ei. dar absolut singuri. veneau cu duiumul la Lazar. ajunsesera barcagii. si-n scurta vreme lic eul începu sa geama de sportivi: elevi de pe la toate liceele din Bucuresti. Asa s-a facut ca prin 1926. cu sute de miresme si zîmbete: rosii ca focul dragos tei ce abia le mijea în suflete. nu gluma! Dar antrenamente serioase faceau baietii nostri la toate sporturile: la oina. Spunînd asa. cînd nu îndrazneau sa dea piept cu inamicii didacti cidin diferite motive: sau ca nu stiau lectia. sau ca aveau vreo teza serioasa p entru a carei înfaptuire ulterioara era nevoie de o deosebita strategie si tehnica. decît sa stai pe obanca în inactivitate. stiindu-se buni sportivi. care-ti oferea nu numai cel mai minunat refugiu visat de un scolar. caruia îi merses e faima ca este mai indulgent cu cei care nu sînt elevi extraordinari. si singuri. aveau foarte des prilej de antrenament la canota j. unde crengile îsi plecau fruntile împodobite de flori si îi primeau c a pe niste Feti-Frumosi autentici. si-n spec ial de la Sfîntul Sava. Poti sa taifasuiesti la fel de bine si pe apa ca si pe uscat. albastre ca seninul cerului si culoarea liceului nostru. rugbi. evadau în tinutul învecinat. dar si posibilitati de a-ti petrece timpul usor. tragea u la fitîn Cismigiu! Greu sa înfrîngi mirajul acestei gradini. hochei pe gheata etc. din cînd în cînd. cu Cioc. pla cut si mai ales sportiv! Nu cred sa gresesc afirmînd ca dintre toti liceenii Capitalei. volei. nu aveau nici macar un antrenor. daca ai chef! Si cum baietii. în orele de "l'école buissonièrre" este mai placut sa te plimbi cu barca.a ramîne timp de patru ore încheiate între peretii clasei si. pe lac. prin natura împrejurarilor: era firesc ca mai toti sa canoteze.

Era prin mai si-ncepusera meciurile interscolare. avea meci cu Evanghelica. stai.. îl joaca galeria. si astazi. Fratilor. Oho. trebui e încurajata. la 3.. ai grija de ai tai. ca era cu vreo doi-trei ani mai mare. cum îi spuneam noi. desfasura " o activitate febrila" si era atent sa nu se întîmple nimic care ar putea aduce vreun prejudiciu jocului. dintr-a VIII-a moderna de la "Clubul Venus". care urma sa contribuie si de asta data la succesul Lazarului. bineînteles ca nu luau parte numai jucatorii. "Unirea-Tricolor". sportiv sau nu. "Nea Ghita". la Federatie unde se jucau toate meciurile pe at unci. Lazarul batuse la fotbal toate echipele celelalte. dom'le.. barb a e mai mare decît ciocul. afara de Cioc. iar noi ne facuseram socoteala ca. "Olympia-Club" . indiferent de ce e. care aveau rolul bine determinat de a intimida Evanghelica. cei mai multi dintre ei. Ghita Draghicescu. Echipa. Pîna acum. care ne spuneam ca. care juca înaintas. nu e asta primul meci pe care l-am cîstigat! . care jucau la "Olympia-Club". eu eram capitanul galeriei. desi foarte tineri.. în definitiv. de parca aveam sa iau parte efectiva la joc. cu surpriza! Asa ca. decît daca astepti sî-ti creasca! În dimineata zilei în care avea sa fie meciul. mai bine sa ne fie teama si sa-l luam. în afara de jocul maestrit al baietilor nostri. Echipa Evanghelicei era compusa mai mult din nemti. pentru ca ramaseserîm în finala cu Evanghelica si lupta nu era prea usoara. si printre cei de la Evanghelica erau cîtiva internat ionali. Nea Ghita. zîmbind cu înteles. Griguta baiete. ca figura oata vine în repriza a doua. prilej de calambururi si glume nevinovate pentru noi. ca de-ai mei vad eu! . prin urmare ea dicteaza. dar din cioc..jucau fotbal sau rugbi în echipe ca: "Venus". fiind internationa li de cîteva ori. niciodata barba. ci toata galeria de scandalagii. "Telefon-Club". trebuia sa conteze f oarte mult si "galeria". De cum înflorise primavara. chiar daca a facut vreo figura gresita.. . La meci avea sa vina tot Lazarul. i-am raspuns eu cu emfaza. decît sa mergem la sigur si sa ne facem de rîs.. Meciul era deosebit de important. ne-a chemat pe toti: . nu anticipa dinainte! facu el. singurul punct asupra caruia nu se întelegea cu Barba. baietii începusera antrenamentul sub conducerea lui Ghita Draghicescu. La meci. cred ca nu mai este nevoie sa va spun ca un rol foarte important în cîstigarea unui meci.. Si daca Ghita era capitanul echipei de fotbal. care nu admitea alt sport decît oina. si din barba poti face oricînd cio c. dupa-amia za.

numai incorectitudini! Arbitrul. unul si unul. Mingea e la Traian Paraschivescu. în maiouri galbene. O noua greseala.. cu guler si mînecute albe. dar lazaristii parca sînt mai tari! Hm. trage. în recreatie stati în banci... halal sa-ti fie! . c a safiti în forma la meci. de ti era mai mare dragul sa privesti la ele. Lazar! Ai nostri se-nfierbînta. Gol! ... aproape de poarta acestora. pe care arbitrul le trece cu vederea! G hita e nemultumit si-i spune ceva arbitrului. toata lumea manînca dupa meci. Daca-l cîstigam si pe asta. si. adversari i nostri au început sa faca incorectitudini. si jocul continua! ... ca la risca. care iarasi nu e fluierata! Ghita îsi musca buzele.. opreste .. S-a înteles? . Asa ca la prînz.. Un evanghelist se repede.. se preface ca nu le observa. Ghita e numai ochi si picior. pentru Lazar! . nimeni nu se mai duce la masa acasa. nu degeaba au ramas ei în finala.. Jocul a început. care se vede ca tin e cu ei. care întrece orice imaginatie: sînt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele. Litra. Hai. care nu-i acorda nici o atentie. Ghita Draghicescu zvîrle un ban în sus. Unul la zero. Se joaca strîns. Barba e al nost ru! Jucatorii erau numai arc toti. . sa hotarasca norocul pe care parte a terenului urmeaza sa joace Lazarul prima repriza. Hai. din pricina stat urii lui mici. * Meciul! Ai nostri. Arbitrul fluiera. Evanghelistii joaca bine. ce-i dr ept. hm. da avertisment evanghelistilor.. alesi pe sprînceana! Ghita adusese maieurile.. zis Litra. Bravo. Atunci. Lazar! Evanghelistii îsi fac de cap. Ce mai?! . în maiouri albastre. deodata izbucneste galeria Lazarului în strigate de piei-rosii si se aude un zgomot infernal.. si luam cupa. Si vedeti.. Sînt pe terenul adversarilor. Litra îl duce. de un albastru deschis. sa nu va cheltuiti toata energia aiurea... arbitrul fluiera pre lung. evanghelistii. nea Ghita! . Ghita nu stiu ce-i striga.. Bine.

asculta-ma pe mine. ce naiba ti-a venit? . Jocul continua agitat. Si-acum?! . .. Arbitrul nici nu vrea s-auda. ca tinea cu aia? Ce. . dati-mi voie sa reiau jocul! . nu se parlamenteaza.. Tu încearca si-om vedea noi! Arbitrul tocmai trecea pe lînga noi cu fluierul în gura. roaga-te de el sa te ierte. De. e în joc situatia noastra scolara.jocul si-l da pe Ghita afara de pe teren. Va rog sa ma lasati în pace! Am sa fac cum am sa cred eu de cuviint a. Poftim! Ghita spumega de mînie. Lazarul pierde meciul cu siguranta. Daca ne iau meciul evanghelistii. De ce a fost necuviincios pe teren? În timpul meciului se joaca. ca nu mi-am tinut gura. . Fiindca n-am avut de lucru si i-am trîntit una. Pai. Nea Ghita.. Nu se poate! Alta data sa fii cuviincios. Condurateanu Vasile si Hinna Constan tin. "Unu l a unu". Nu admit recalcitranta pe teren! Un fluier scurt! Urlete de bucurie la evanghelisti: "gol. N-o sa vrea! .! Ce ma fac cu Barba? Repriza întîia s-a terminat. . stiu eu? Toata nadejdea a ramas la Tanasica! . ba. s-a egalat!". intervenii în fruntea a vreo zece volintiri. mult era sa mai înghit? .. va rugam si noi sa-i dati voi e lui Draghicescu sa joace. cei mai puternici din clasa. sa ma tina minte! .. De ce te-a dat afara.. nu-mi mai da voie sa joc.. Pai. ca simplu spectator. Va rugam... nea Ghita? .. îi spun eu abia înabusindu-mi furia. ca fara tine pierde m meciul si ne gasim beleaua cu Barba! . Atunci. ma fac de rîs. si numai eu sînt de vina. Ghita se duce în pauza la arbitru si-l roaga din nou sa-i dea voie sa joace macar în repriza a doua. turbeaza de necaz si nu stie ce atitudine sa ia. cu o îndrazneala de care m-am mirat si eu. Don' arbitru. .. Ghita îsi f rînge mîinile.. Si ce ne facem noi? . . zice Ghita.. Domnu' arbitru. Fara el. îmi cer scuze. . va rog. si dumn eavoastra nu stiti ce consecinte dezastruoase vom avea de suportat din partea domnului director Ionescu. Ghita vine lînga noi. N-ati vazut. printre care: Dinulescu Stelian.

preferau sa astepte ora urmatoare de de curs. de multe ori. Pentru Echipa liceului Lazar: hip. care. 1925 si 1926. Am convingerea ca în fiecare clasa se gasesc cel putin cîte 20 de campioni posibili! Ca daca "repetitia este mama memoriei". Ne gîndeam ca s-ar putea ca arbitrul sa nu se simta la largul lui sa-i dea voie sa joace lu i Ghita imediat dupa interventia noastra. Ba. Lazarul a luat cupele interscolare la toate sporturile ce se practicau pe atunci: fotbal. volei etc. Barcagiii erau din diferite clase si de diferite vîrste. dimpotriva. în urletele noastre da izbînda. printre altele a spus: . n-a mai bagat nici un gol. intimidata. Trebuia sa-i lasam timp pentru mofturile si ez itarile de rigoare în astfel de împrejurari. cînd a vorbit despre succesele sportive al e liceului si a prezentat publicului cupele obtinute. pentru ca Evanghelica. la o serbare de sfîrsit de an.. departe de a fi macar rautacioasa. sa-i mai dea si el cu gura. Barba era tare încîntat ca liceul de sub conducerea lui detinea toate cupele la spor t.. . În repriza a doua. odata. întîrzîasera la ora si. lasîndu-l numai pe Ghita acolo. cum nu întelegeau sa-l supere pe profesorul respectiv.. pe lac nu erau decît barci cu baieti de-ai no stri. urraaa! Prin anii 1923.. cu cît au fost mai grele situatiile pr in care am trecut. Singur bagat doua "goluri". Ghita a aparut pe teren în fruntea echipei lazariste. Din zeci de piepturi a izbucnit strigatul de triumf: . chestie de abilitate diplomatica! Dar iata ca i nterventia noastra a prins bine. dar multi dintre noi am rîs p e sub mustata. urraa. rugbi. Tanasica. nu este mai putin adevarat ca si antrenamentul îti asigura biruinta în meciuri. Toti erau de o desavîrsita colegialitate si aceasta facea taria noastra. era foarte simpatica si mai ales foarte transparenta! * Cismigiul a fost pentru lazaristi teatrul multor întîmplari vesele. s-a afirmat cu atît mai puternic.Am plecat. unul. ca aluzia. Si. indiferent de sportul pe care-l pract ici!. si. tulburîndu-i lectia. Ghita s-a întrecut pe sine însusi.1 pen tru Lazar. în Cis migiu. Sînt fericit ca liceul Gheorghe Lazar s-a clasat în fruntea tuturor liceelor din Bucuresti si regret ca printre concursurile interscolare nu este prevazut si can otajul. Nu stiu daca au înteles toti ce a voit sa spuna Barba.. ba. hip.. care radia demultumire si încredere. De asta data. 1924. pe la 8 dimineata. chipurile. tarie care nu s-a dezmintit niciod ata. ura. meciul s-a terminat cu 4.

vreun elev de la alt liceu avea nefericita inspiratie de a se aventura pe lac. Stefan Zanescu. voi nu stiti ca pe lacul asta cresc nuferi. însa. astia în împaratia noastra? . e lacul vostru? . Daca. una dupa alta. Ce cauta vor gasi! rosti Ionas Moscu sententios si se pregati sa-i înfrunte: Ia ascultati.) . . ce cauta ti cu barca-n Cismigiu. voi raspundeti la ce va întreb eu! Acum. stropindu-l pe adversar din plin. si-o lasase piezis în apa. nu do vleci? Ce-i cu voi pe-aci? . directorul de la M ihai Viteazul. ca un val de apa îl plesni drept în gura. Apoi. Îi gaseam intrusului pricina din te miri ce. Dragu Henry. lasîndu-i pe bietii baieti uluiti si spumegînd de mînie. ca va ia mama dracului?! . Da' ce. Printre altii erau: Ionas Moscu. da' voi n-aveti nici un rost aici si va rog s-o stergeti cît mai repede! Frumos va sta sa chiuliti.Cînd se-ntîlneau pe lac lazaristii din clase diferite. . ma. amarîtilor? Am sa va iau numarul si sa va reclam lui Balaurul (Balaurul era Ion Roman. Alta data ne gaseam pe lac vreo sapte baieti din clasa noastra. cu maiestrie condu se. Moscu ridicase lopata dreapta. mai "dovlecarilor". ma. repede. ca ne-a scos în ca le o barca cu doua fete dragute foc de la Carmen Sylva. ma. Al nostru sau nu. ma. adica doi elevi de la liceul Mihai Viteazul. n-aveti ora. facîndu-l sa bolboroseasca înecat ultimele cuvinte. dupa care isprava ne îndepartam în graba. Se vede ca naiba a vrut sa-si rîda de noi si sa ne joace o farsa. înca vreo trei-patru lopeti. se dadeau chiar serioase lupte navale. în trei barci. Costel Manolescu s i Harry Löbel. îi facura pe cei doi "dovlecari" ciuciulete. erau adevarate întreceri de canotaj. Ce cauta. ca am chiulit?! Da' vo i ce cusur aveti? Parca noi nu putem sa va dam pe mîna lu' Barba! Dar n-apuca sa termine vorba. Tin minte ca odata ne-am întîlnit pe lac cu doi "dovlecari". Da' voi ce cautati? . ce destepti! Voi sa ne reclamati lu' Balauru. Iete. Noi avem ora libera si sîntem la noi acasa.

am lua t cîte un lapte batut. . Ca sa nu se faca de rîs prea de tot. Da-le-n colo de fete. Cu noi era si Chiorul. i se facuse o sete. o lipeste si vrea sa sara-n barca lor. gros. s-a lins pe buze . asa întelegi tu sa le faci curte unor fete.. la un loc. lopata repede. în hohotele noastre si mai ales în hazul nemaipomenit al fetelor. ca ne stropesti! îi tipa Costel Manolescu. bun lapte. Fanica. dom'le. Ma. altii. nici doua. Fetele încep sa tipe. ma. bine ma. spre desperarea lui Costel Manolescu! Noroc ca apa nu era adînca. în apa! Pleosc! sar stropii de doi metri. foarte satisfacute de aceast a întîmplare. nici una. A sorbit Chiorul din el cu nesat pîna la jumatatea paharului si s-a gîndit ca e bine sa se odihneasca putin. se departa. ma. Sistemul meu. caruia. parca de ele comandata! * Multe si nenumarate au fost poznele facute în Cismigiu. vreau sa le impresionez! P-orma. nepricopsitule. ne-am strîns mai multi la "Buturuga" . sa luam ceva: mai putin dupa pofta inimii si mai mult dupa posibilitatile fina nciareale fiecaruia. cei cu pungile usoare. mai cu dare de mîna. Lasa. însa de unde sa mai scoti doi lei? Dar o idee ingenioasa si salvatoare strabatu creierul Chiorului. Unii. de-ar fi baut si lacul Cismigiu! Cum facea parte si el dintre noi. Într-o ora de Trigonometrie. Pai. c-o sa cazi în apa! As. la debarcader. cu brobo ane de unt. din ce pricina nu stiu. mai bau pîna aproape de fundul paharului. Zanescu îsi ia pozitia si o porneste voiniceste înot spre debarcader. mai saracuti. ajungea pîna la brîu. lasînd asa. îmbrac at chiar în ziua aceea cu un costum nou. el. au cerut cîtiva tapi de bere. cîrmeste barca lui spre barca fetelor. care nu da gres! Ma fac admirat pentr u "sportivitatea" mea! Acum. ti-ai gasit! . ce e drept. si rece de-ti îngheta limba! Ar mai fi baut un pahar.Zanescu n-are de lucru si-ncepe sa faca figuri cu barca lui. ca de un deget. fraiere. a comandat tot un lapte batut. inspirîn dule frica?! .. fiti atenti. Zanescu ridica un picior în sus. cunostinta e gat a! . racorit o clipa de. se ridica în picioare si se prefacea ca e gata sa cada -n apa. stai.. se i zbea în barca fetelor. . dar barcile împinse de valuri se departeaza pe nesimtite si el calca. sistemul meu. îsi ia avînt.. un mic bufet . lapte! Repede. urmeaza figura hoata! Si.

ce sa se-ntîmple? Se poate una ca asta? Sa mambolnavesc de stomac? Vine omul sa ia un lapte si. compunîndu-si o fata de om scîrbit la culme.. Vine. Eu. Foarte discret îsi facu mîna dreapta cupa. în ha zul tuturor. ma! îi raspunse Matei Paunescu. batu în masa. Chiorule?! . fara sa-l platesc? . Vorba e: cinemi mai face cinste cu unul. serviabil.. lapte cu cadavre de insecte. Si l-a baut si pe al treilea. va rog. lasa-l aici si adu-mi altul! Mi-e frica.Apoi îsi roti privirile în jurul nostru si spuse: . cum. Ia-l d-aici. vine! se auzi vocea amabila a chelnerului. ca e curateni emare. Ti-am comandat un lapte batut. scuzati. . oferit de Matei Paunescu. ca mi s-a facut rau! Sa vina patronul! . te rog.. hei. ca alte cuvinte. . Cum. strigînd: . din greseala. dom'le. necum. stiti. Mai. si cît ai clipi o prinse si o arunca în restul de lapte. Chelner. dar mai repede! . Musca se zbatu cît se zbatu si-si dete obstescul sfîrsit sub privirile ucigase ale calaului. vara. daca ai sa faci vreo smecherie! . s-a întîmplat. nu? . daca ma tin de cuvînt? . eu va spun ca mai. E-n regula! zise Chiorul si.. va rog? . Pai. poate ca de la laptar. ochi o musca ce bîzîia pe lînga pahar.. Sa te vad! Ochii Chiorului lucira de bucurie.. si dumneata mi-ai adus si o musca. chelner. scuzati. nu cred ca de la noi. . Ce sa se-ntîmple. dar Chiorul sari în sus ca ars: . sa nu mi-l aduci to t p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras... pe care Chiorul l-a baut cu o pof ta si mai mare decît primul. sa-l ia.. poftim încoa'.. . beau un pahar pe gratis. coane. vreti sa vedeti cum mai beau eu înca un lapte batut. o musca moarta în lapte. Nu va suparati. va aducem altul.. Nu.. Scuzati. Ce va priveste? Vorba e: ma credeti în stare. s-a-ntîmplat. Ma rog. puse mîna pe paharul cu musca.. ca alta data nu se mai întîmpla! Si chelnerul. Ce-ati comandat..

Avram Todor. si Barba planuise o serbare impresionanta. zeii didactici. pe Hefaistos. Dar la una din repetitii s-a petrecut un fapt care avea sa-mi sporeasca faima cu m nu ma asteptam. Programul fusese alcatuit din cîteva inevitabile discursuri. în special. delegat de Bar ba cu regia. exercitii de gimnastica si un fragment dintr-o pi esa de teatru. spre marea satisfactie a colegilor certati cu literatura. unde erau. coruri si orchestra. care astfel aveau pril ejui sa scape de lectii si. sa nu fie ascultati. cu . decît la real. au ales "Prometeu" de Victor Eftimiu. Repetitiile au început imediat. si-i imitam. Treaba mergea bine: în doua zile stiam rolurile pe dinafara si acum faceam repetitiile fara text. era si "imitatul". porni în cautarea interpretilor. mai ales . Imitam. vorba sa fie. personajul principal. spirite "ceva mai pozitiviste". o serie întreaga de actori de la National. cînd lipsea vreun dascal. profesorul nostru de Româna. dupa multe si interminabile consfatuiri. mai ales. iar pe Prometeu. în tot liceul! Printre alte nazbîtii cu care îmi distram colegii în recreatii sau în orele libere. Peste o luna urma sa se sarbatoreasca 65 de ani de la înfiintarea liceului. unde banuia Barba ca se gasesc mai usor elemente cu înclinatiuni artistice.CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZAR De cîteva zile la liceul Lazar era o forfota neobisnuita. asa-zise ocazionale. N. Stroe. întrucît era elev si la conservator si mult mai talentat decît noi. care citea foarte frumos. În sfîrsit. dupa multe peregrinari si încercari facute în celelalte clase. specialisti în "materie". Asupra acestui din urma punct al programului avea sa hotarasca profesorul de Limba româna de la sectia moderna. S-a oprit la clasa a VII-a moderna. care avea si rolul cel mai mare. unde era dascal. Dupa ce s-a stabilit sa se joace o scena din actul al III-lea. Si s-a hotarît ca pe Zeus sa-l interpreteze Ionas Moscu. eu. chiar în clasa noastra. din recitari. în orele de Limba româna. unul dintr-a VII-a reala. ca putini profesori. A venit cu piesa si ne-a pus sa citim pe cîtiva dintre noi ca sa ne-aleaga roluril e.

. pe Vraca. pe scena. În ce stii? .. dupa o repetitie foarte reusita.o verva îndracita . cum ar fi spus Barosanul. care l-a multumit pe Avram Todor pe deplin. cum era în clasa o neobisnuita atmosfera de voie-buna.. Daca tineti neaparat.. Da... cum ar spune un cronicar dramatic .. glasul care . pe profesorii nostri. pe Fintesteanu. am sa-i imit în "O scrisoare pierduta" si în "O noapte furtunoasa" de Caragiale. . glasul lui Nicu Marinescu.. dar cel mai bine îi imit pe Brezeanu si pe Manu! . În toate. ca mai avem putin. Sa-i imite Bajenaru pe artistii de la "National"! Profesorul si-a-ndreptat cu siretenie ochii-i verzui si vioi asupra mea si m-a înt rebat: . fasoanele de rigoare s i sporind astfel voiosia clase. dar cînd îmi imaginams i cîte o convorbire între doi profesori.. însa acum ma simt cam obosit de repetitie. ca striga din banca: . pe Baltateanu. ma rog. dar începe.. pe Manu. Dar "vae mihi". Ma rog. atin geam culmea artistica pentru ei! Într-o zi. . "Imitatiile" constituiau cea mai mare distractie a baietilor. Baietii. E adevarat ca-i imiti pe actorii de la "National"? . pe Fintesteanu în "Casatoria" de Gogol.. în ce piese doriti? . ce-i vine lui Nicu Marinescu.. Am strîns emotionat mîna pe care mi-a întins-o profesorul si m-am înclinat respectuos si plin de seriozitate. pe Brezeanu. erau parca mai entuziasmati ca nicioda ta si-si manifestara sentimentele printr-un ropot de aplauze. si suna! L-am imitat pe Brezeanu în Cetateanul turmentat si pe Manu în Agamita Dandanache. prea simpaticii lor elevi. domnule profesor.. Interesant! S-auzim! . apoi la rînd pe Demetriade în Hamlet si în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara în Luca Arbore din "Viforul" de Delavrancea si în Batrînul Moor din "Hotii" de Schiller. M-am înclinat surîzator si am multumit întocmai unui actor. facînd. facu Todor reverentios. pe Baltateanu în nu mai stiu ce. despre noi. Pe cine stii sa imiti? mi-a taiat el vorba. cum doresti dumneata. stiti... pe Vraca în "Faust" de Goethe. dar pentru ca sîntem la Româna... bineînteles. Pe Nottara. desi ma auzisera de zeci de ori. . si..

mama. pe Cioc de Gimnastica. va închipuiti ca numai bine n-o sa-mi mearga! . imperturbabil. dar în nici un caz colegii mei! . domnule. Zîmbea! . Bine! Si i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germana. mama. spuneti-i lui Bajenaru sa-i imite si pe "domnii profesori". cum nu stiu daca mai rîsese vreodata în viata lui.. pe Draganescu de Drept si Filosofie. . ?!? . .. . pe Cioc si pe Cracanel îi imitam la perfectie. dar vezi tu. mai. ai fi zis ca vorbesc chiar ei! Niciodata n-au fost mai tristi colegii mei ca a sunat clopotelul de iesire.. Alta acum! comentam noi.. si cît p-aci sa cada jos! Ce e drept. dar nu pot. cînd Todor Avram. se auzi de asta data parca ceva mai imperativ ca adineauri: .propusese sa-i imit pe actori. în urma acestei mici reprezentatii. vox Dei!" . Lasa. Ma iertati. Din entuziasm si din simpatie pentru mine. însa. "Vox populi. Cine stie ce complicatii ar fi putut iesi de aci! Mi-am îndreptat privirea spre profesor.decît. în fata colegilor. mi-a fost dat sa trec prin multe si grele încercari. eu? . Atunci.. La serbare ce-o sa facem? . nu fara putina emotie. ma.. Dar.. pîna la serbare! Mai facuseram vreo doua repetitii în clasa. continuai eu. chiar în Cancelarie. dar daca se aude ceva la Cancelarie. Aha! Si-n fata mea. încercai eu sa ma eschivez. colegul meu nu-si daduse seama ca-mi poate face cel mai mare rau. Hai. nu va suparati. pentru ca voiau sa-si dea seama toti de interpretarea n oastra si sa ne faca eventuale oobservatii. în recreatia mare dint re ora adoua si a treia. pe Chelaru de Româna. . nu stiu cum! Eu ... Dar daca îti fagaduiesc ca n-am sa spun nimic? . Pe domnii profesori. cînd l-am imitat pe Cioc. ca ne mai obisnuim cu alt public decît cu colegii nostri! spuse Stroe.. Cine ar putea sa spuna la Cancelarie? . dar s-a tinut cu mîinile de burta. pe de o parte e mai bine. Nu va suparati. consternat.. e mai solemn. nu exagerez. Ce le-a venit sa ne duca-n Cancelarie? Atîtia balauri cu ochelari la un loc. Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors catre banci. Cum? . Don' profesor. pe Minciu de Istorin! A rîs Avram Todor cu lacrimi. Asa o fi. sa nu ne-ncurcam cumva! .. de ce nu? . ne anunta ca viitoarea repetitie va avea loc la Cancelaria profesorilor. ca a cum. sau mai bine-zis nu mi-am permis sa-i imit. pe Cracanel de Naturale.

Unii fumeaza. cînd usa la "Cancelaria Mare" se deschise si în prag aparu Avram Todor. Hai si tu.. domnilor.. . în decurs de sapte ani. . nu patrunsesem în "Cancelaria Profesorilor". . Da.. Pustiule. . Intraram întîi la Secretariat si asteptaram foarte putin. hai. Hai. . ma! . . Poftiti. da! . în "Cancelaria Mare"?!! întrebaram toti odata. Tocmai voiam eu sa va propun ca n-ar fi fost trupa completa fara sufleur! Al vostru sînt! Pîna atunci. decît cu cu prilejul premierii la "Tinerimea Româna". iar altii citesc ziarele sau rasfoiesc cîte-o carte. uimiti la culme. . sa ne sufli! i-am strigat eu lui Nicu Marinescu. Domnii Stroe. . . . . Parca-si soptesc între ei: "Ce-or fi cautînd epigonasii astia în Cancelaria noastra? E un sacrilegiu!" Profesorii sînt asezati pe scaune la masa mare din mijloc.. . . elevi! . . n-am sa ma simt la largul meu. . . . Cum. . Moscu si Bajenaru. Intra tu întîi! . care ne facu semn: . ca tu esti mai gras! . grabiti-va ca nu e timp! Sîntem înauntru! Brr! Ce atmosfera plina de severitate.. . spiridus ulclasei. . de pe pereti ne privesc înca vreo saizeeci de ochi ai profesorilor decedati. . unul. Pfiu! Hai. . la Cancelarie cu "Prometeu"! ne anunta pedagogul de serviciu. Las' ca eu trec dupa tine. . Nu este destul ca ne gasim în fata a patruzeci de ochii ai profesorilor în viata.

Cu placere.La intrarea noastra.. Bajenarule. bravo. îmi dati voie sa va prezint pe interpretii scenelor din "Prometeu". fa si "galeria profesorilor" ! Am încremenit.. uite. daca vrem sa avem succes .. În ochii celor mai multi citeam neîncrederea. domnule. va rog! Am facut repetitia cu destula emotie. ma. ca n-am înteles? . îmi spuse zîmbind: . dar rîzînd cu pofta): . Cum adica. Bravo.. ca-i imiti foarte bine pe actorii "Nationalului". domnule director? facu Avram Todor amabil. Parca ar fi vrut sa spuna: "Ce isprava or sa faca flacaiasii astia!? Zeus. si domnul Stroe dintr-a VII-a reala. însa. domnule profesor!" Dar Barba nu ma lasa deloc: . "pour la bonne bouche". deoparte. l-am vazut atunci rîzînd pe Barba. ca-l imiti de-ai zice ca-i chiar el. ridicîndu-se de pe scaun. ma. ca sa ne fac a anumite observatii: unele îndreptatite. Bajenarule. domnule director! Si. numai ce-l vad pe Barba ca-mi spune zîmbind si mai larg (prima oara în timp de sapte ani.. Domnule director. . ciudat. Hefaistos?! Ce parodie! Hm! Hm!" Barba statea pe un scaun. zîmbea mefistofelic lînga usa cancelariei. Putem. Cîtiva profesori ne-au întrerupt. o data. .. de cînd eram la Lazar. Ne pare bine! Îi cunoastem!. Privirea mea i a spus trist: "Mi-ati facut-o. . m-a luat de barbie si mi-a spus: . ca de obicei.. ai înteles tu foarte bine chiar. va rog sa nu va suparati. obse rvatii de care ne-au rugat staruitor sa tinem seama cu sfintenie. dar nu-mi permit sa-i imit pe domn . pe Brezeanu. Îi facu semn lui Todor. daca nu va suparati.. Hai. cînd deodata Barba. Tocmai intentionam sa ne retragem. toti îsi parasesc ocupatiile si încep sa ne priveas ca plini de curiozitate.. dupa ce terminai cu actorii.. Am auzit. Ei. nu altceva! Dar. n-am stiut ca a i asa talent! Ba. mormaira cîtiva. lînga fereastra. Ei. spre marea încîntare si chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. . altele nu prea. Niculescu-Brailiteanu a venit la mine. începe. Domnilor profesori. Mi s-a parut ca n-aud bine! . domnule director.. fara sa fac mofturi. Ia mai fa-i. gesticulînd. repetai pentru a nu stiu cîtea oara imitatiile pe care le stiam. extraordinar. Prometeu. Va rog. si-acuma. asteptam! .. zîmbi Barba. Domnul Moscu si domnul Bajenaru dintr-a VII-a moderna. cu degetul mare si cel aratator de la mîna dreapta. si acesta spuse: . Am fi curiosi sa te auzim si noi! . asupra interpretarii. Bajenarule.: adica sa-i imiti pe domnii profeso ri! M-am uitat la Avram Todor. Bajenarule.

Daca nu va suparati. va rog din suflet. anuntînd mai înainte: . Asa ca.. "Domnulprofeso Cel mai mare succes de imitatie cu profesorii. ca sa-mi fac intrarea propriu-zisa în clasa. Domnule director.. asa cum o facea profesorul însusi. aici.. Constantin Ionescu. începe! . si totusi îti cer sa-i imiti pe domnii profesori! . va rog dati-mi scaunul dumneavoastra putin! Omul s-a ridicat imediat pentru ca i s-a parut foarte fireasca cererea mea. însa. în fata dumnealor. care sedea în capul mes ei: . la întîmplare... îti cer sa-i im iti pe domnii profesori. Ma gasesc întro situatie foarte delicata. A. aici. Domnul profesor Fischer de Germana! Am iesit. si nu interpretam acest fapt drept o luare în derîdere a domnilor profesori. gînditi-va la ce consecinte dezastruoase ar putea sa aiba pentru mine aceste imitatii. ascultam cu totii productiile unui talent . parca de cînd lumea as fi avut spectatori atît de selecti. domnule director." de o barba imaginara: falfai. directorul liceului Lazar. Zalman.. am avut impresia ca a fost chiar încîntat ca m-am adresat lui! Apoi. l-am luat de ureche si l-am adus lîng a o presupusa catedra tragîndu-ma cu deosebita satisfactie . eu. si la revedere! Si acuma sa pufteasca buierii: Cohn sile etc.. a germina. aici.. Bine. aici! Ia conjuga tu: "a a cuace. pentru ca socotim aceasta drept o manifestare artistica. si am iesit din cancelarie.. fara sa te mai lasi rugat. Bajenarule. asa cum ai spus tu...iiprofesori în fata dumneavoastra si. Condurateanu Va Naturale".. mai cu seama. la situatia ce mi s-ar crea.. O înteleg foarte bine. etc.. mogarule. ba.. daca spuneti dumneavoastra!. am pus mîna pe unul. cu asentimentul domniilor lor. în fata domniilor lor. pe care o întelegeti foarte bine! . Gasindu-i pe Nicu Marinescu afara din banca.. Apoi anuntai pe rînd: "Domnul profesor Radian de Stiinte r Draganescu de Drept si Filozofie. l-am obtinut cu Cracanel si m ai . Si cu o nemaipomenita îndrazneala. ducîndu-ma spre pupitrul unde se aflau cataloagele. . i-am spus unui profesor mai tinerel de la "B".. doi.

. . strigîndu-iasa cum facea Cioc: . . Mi-am dus degetele mîinii drepte la gura si am fluierat.. rostite cu încetinitorul.ales cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit! Numai îl anuntasem pe Cracanel. . fiinta lui Dumnezeu. . nu mai e nevoie de nici o explicatie c a sa înteleaga ce înseamna asta! . a doua la prindere! Moscu. dupa care începui sa-l împing cu burta în toate partile. de ce rîzi? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? Îti dau o palma de te dau cu capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine. Dar daca izbutisem sa suspend ora a treia de cursuri. ca pentru începerea jocului de oina: . . a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-ma-ri-me-co-lo-sa-la!" Si asa mai departe! La Cioc. tocmai suna de iesire.. . Echipa întîia la bataie. nu însemna ca scapasem de toata ziua. ca scapasera de o ora de curs. . . cum facea el cu fluierul. Moscu? Moscu. . . de sase ani bati mingea si nu stii s-o bati! De ce zîmbesti. Erau fericiti din doua motive: primul ca unul dintre ai lor se distinsese în fata tuturor profesorilor. . si al doilea. . . si toti se prapadisera de rîs! Dar. Pentru cine a fost scolar.. . Deci suspendasem timp de-o ora cursurile la liceul Lazar! Timp de-o ora vorbisem întruna si nu ma simteam del oc obosit! Pe sala.. .. fiinta lui Dumnezeu! Si-apoi începui sa-i imit gesturile repezi si sacadate.. . cum spuneau ei "talentul meu exceptional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete: ora a treia de cursuri trecuse si nici un p rofesor nu se-ndurase sa-si ia catalogul si sa se duca în clasa! Nici unul! Cînd am iesit din Cancelarie. Ce te vîri în mine? (Desi el se vîra în tine. si nu si-a facut vreodata lectia.. ce faci. profesorul de Gimnastica. cînd am deschis gura si-am dat drumul frazelor lui stereotipe. . . . a fost culmea succesului. . Îi dadui un pumn scurt lui N icu Marineseu în umar. . .) Lasa-ma sa respir! Nu pot sa-mi trag sufletul! Toti m-au coplesii ca laude pentru . . . baietii strînsi gramada m-au ridicat pe sus si m-au dus în triumf pîna în clasa. . .

contrariu celorlalti profesori.Ora a patra aveam Trigonometria. m-a aratat cu deg etul si mi-a strigat: . dar era foarte posibil sa se napusteasca asupra mea siceilalti profesori ale caror materii erau ceva mai grele si mai importante. pu Mihail Stoicescu. nu. dubitocule (nu mi-a mai spus mogarule). ca n-a mai scos pe nimeni. Nu ma temeam atît de Fischer si de Germana. strigîndu mi furios. Ia pufteste la lectie. realist si matematician de forta. Vad ca te preocupaîntrucît va si Trigonometria. asa cum nu-l vazusem niciodata: . nimic! Nici n-a asteptat sa rostesc doua-trei cuvinte românesti. Cum a intrat în clasa. si poftim la lectie! Am iesit fara pic de emotie. cotangente si cosecante. pentru ca ar fi însemnat ca mas culta declinarile. pentru ca avusesem deosebita amabilitate de a-i distra pe . Eram sigur pe mine. Da. nu? . ma. m-a întrebat: . asa. ca ars de foc. Ia declina tu. ca ma cauta în catalog. sa te-nveti s a mai imitezi pe profesorii! Am trecut în banca abatut.. Doi si treci la loc. te rog. dupa ce a pus absentii. si nu mi-ar fi convenit deloc sa sufar. ca a sarit în sus. Stoicescu m-a frecat si. mi-a spus satisfacut: . Îti dau 7! A doua zi aveam Germana. Stefan Predescu. Fii bun. Îmi pare bine ca nu te tii numai de pozne si de imitatii. care venise la liceul Lazar chiar în acel an. adica nu . pentru ca retinusem numai cucîtev a minute mai înainte atentia severilor profesori ai Lazarului. asa cum îl imitasem eu .. îsi lua el seama îndata. domnule profesor! . Asta însemna "persecutie didactica". sari el. buierule! Am iesit singur. de ochii nostri. fara sa se prefaca cel putin. dar la traducere. Fischer a venit mai devreme ca de obicei si.. . Si-apoi stiam lecti a: în ajun îsi batuse capul cu mine o ora si ceva un bun prieten de la Sava. cînd procedau la fel cu v reunelev. Dumneata te numesti Bajenaru. citeste si traduce! Habar n-aveam! Cititul a mers bine. profesor tînar si foarte bin e pregatit.. Niciodata nu se-nvalmasisera în mintea mea ca pîna atunci sinus si cosinus.

. iar Fischer m-a ascultat chiar lectia urmat mi-a pus sa-mi îndrepte "doi"-ul! .. . . s-amai atins nimeni de mine. iar jumatate. de pe scena pareau niste buchete enorme. . . barem sa fie dintre ele cît mai multe spectatoare. ci îmbracasera cele mai delicate si spumoase rochite. daca noi n-avem bafta alora de la Sfîntul Sava. ca baietii ar fi fost gelosi: si pe noi. culmea curajului . . Ma. alcatuite numai din boboci. începînd din acea clipa. . si-acum. Barba. bineînteles! Ce-o dar oare opt. cu stimulatoare surîsuri pîine de farmec. . . Si cu oamenii de soiul asta nu stii niciodata la ce surprize te poti astepte! Si noi. simpatiile lazaristilor . chiar în vizuina lor! În recreatie m-am dus la Barba si m-am plîns de Fischer. . . m-a asigurat ca. .. În sfîrsit. om superior si întelegator al situatiei. ca fiecare invitata de-a noastra si-a mai adus cîteva colege. ne spuneau ele. ca ne vor tine pumnii. Avuseseram grija sa ne invitam din timp toate simpatiile. Nu respectasera recomandarile profesoarelor de a veni în uniforma scolara. am dat o "rai ta" cu ochii. vreun sfert erau colegi si parinti. * Toate acestea fusesera pentru mine un fel de "colac peste pupaza". supunînd fi nu si ca facut sau ce-o fi vorbit el cu Fischer si cu ceilalti profesori nu stiu. Moscu. sa facem serbari cu fetele. cei trei corifei prometeici: Stroe. .dascalii nostri . ca nis te veritabili actori. care ne fagaduisera solemn. ca Barba n-admite acest "mixium compositum". îsi spuneau baietii nostri cu justificat regret. si cronicarul întîmplarii. si pe voi. . . mai tîrziu cu siretenie. ca nu cumva sa nencurcâm la vreo replica. .. cînd trebuia sa fiu linistit si sa-mi pregatesc în tihna rolul lui Hefaistos pentru serbarea care bate a la usa! . Centrala. dragutele de ele. Am întocmit statistica respectiva imediat. . ca sa-i vedem si sa-i apreciem componenta. nu voi mai suferi nici oneplacere din partea nimanui . Am invitat numai fete. alt sfert. capsoarele le respirau în voie. . eleve la liceele de fe te: Carmen Sylva. .. frati si surori. Si-au venit. pe care îi intereseaza "sala" înainte de spectacol. numai fete! Ce colorit viu si cîta prospetime adusesera ele în sala! În grupe de cîte patru-cinci. sa stim ca avem în apropiere niste suflete calde care sa ne sustina moralul. din acel punct de vedere. . au venii cum nu ne asteptam de multe. caci numai grija de a iesi cu fata curata din mîinile profesorilor îmi lipsea acum. Gloria si Moteanu. a venit si multasteptata zi plina de emotii a faimoasei noastre serbari. Aruncasera cordelutele ce lesta vileau frumusetea parului lor tînar. .

si-apoi aceste greseli sînt inerente oricarui spectacol cu actori autentici. dar noroc ca nu s-a cunoscut nimic. Cu soarta zeilor ce om te-nsarcinase?" Totul. asortate la culoarea rochiei. Se vede ca totusi Moscu a avut o presimtire: s-a bîlbîit la un vers. care sînteti mici si su btiri. Nu ne mai saturam de aceste minunate podoabe vii ale salii noastre. ce mutre ati fi avut în Prometeu si Hefaistos! Pai Prometeu. coafat în inele si bucle ce tremurau la fiece miscare sau strîns simplu în cozi împletite cu multa arta si legate cu funde bogate de matase. H ai. "Cu soarta omenirii ce zeu te-nsarcinase?" Iar el a spus: . Ne faceam de lucru mereu la cortina. si înca o data. stiti. daca s-ar fi anu ntat ca se joaca în parodie. ce figura o sa facem noi. în costum de Zeus. Lasa.. ma Stroe. Zeus trebuia sa-l întrebe pe Prometeu. Ei. acolo. . fierar! Dar noi? A! conveni el cu bonomie. care întreceau in frumusete si gingasie ghirlandele de flori ce strajuiau balcoanele.. s-a sfîrsit cu bine. ba. cu care neau rasplatit colegii nostri. ca a stiut Barba ce face! spuse Moscu. ma. Si mai bine sa lasam discutia si sa mai facem o repetitie. ca sînt solid. ca. mai mergea. Nae.. cum au venit îmbracate si coafate? spuse Stroe cu naduf.. cocu risavant aranjate.. puternice si sincere. cred ca au fost mai furtuno ase decît . e mai adecvat în uniforma.. iar aplauzele calde. întors sub ceafa gen "paj". pe lac! Serbarea a fost un triumf. si mai cu seama ele. era. ca faceam eu rost d e costume adecvate si de nitel decor. Si Hefaistos. cînd or sa ne vada interpretînd roluri lenoastre antice. care era înalt si gras. titan. da' m -a palit o emotie. parul revarsîndu-se bogat în plete pe umeri. de-mi vine sa las totul balta si sa fug în Cismigiu. de la teatrul unde-mi fac ucenicia! . spre a le veni în ajutor: . eu. în uniforme bleumarin?! Daca Barba n-a vrut. dar voi doi. si chiar îsi au farmecul lor. si mai cu seama fetele.. însa. mai du-te-vino! Dar asa. cît sînt eu de Zeus. da. zeu. Le vedeti. ca sa mai privim o data. care furase focul din cer si-l daruise oamenilor..admiratiei noastre cele mai variate pieptanaturi: bretoane frumos retezate. Prometeu.

Bine. bîzz. GLUME. profesorul ne-a spus: . urmarea o musca si-i soptea acesteia. Singurii profesori la care n-a îndraznit nimeni sa faca nici o sotie niciodata au fost: Barosanul si Atila.. asa cum o faci cînd vrei sa prinzi o musca. în clasa a VI-a.. ca sa facem aceasta interesanta experienta! Dar. si acelea de categoria CAPITOLUL X GLUME. Ca sa dovedim aceasta. fara sa spuna un cuvînt. Încolo n-a existat dascal sa ne predea în cursul superior si car e sa fi fost scutit de vreo pozna... Într-adevar. cum ti-a tinut pumnii iubita ta. Cel mai mare farmec al vietii noastre scolaresti îl constituiau sotiile si poznele pe care le faceam. destul de tare. sa stiti si dumneavoastra ca furnica contine acid formic. de te-ai . ce-nsemneaza gestul acesta? . doar tatal lui Hercule se cheama i trebuia o duzina de pumni de zeite. Domnule. îm grea! .. Domnule Constantinescu. deodata. Don' profesor.. ca te prind eu acuma! Ce. Ce sa-i faci? Ghinion! îmi raspunse fostul Zeus zîmbind.. nu?! . îl vedem pe Chiorul ca se ridica din banca unde sedea... Stai tu.. am prins o musca. pe cînd realitatea nu era tocmai asa! * Odata. pen poticnit?! delicata. crezi ca ai sa mai zbori mult? Si deodata: "bîsti. si multi profesori ne credeau chiar prostanaci d e-a binelea. la ora de Chimie. Printre altele. GLUME. Domnilor... E mici! Pentru unul ca mine . la Plopeanu.. dar cele mai multe l e faceam sub aspectul naivitatii. în mijlocul linistii. cum poti sa debitezi astfel de ineptii. Hîrtia sen roseste. Multe si felurite au fost glumele si micile noastre nazbîtii. te-am prins!" . În lipsa de furnica. si înainteaza aplecat cu mîn a dreapta facuta cupa.. are pumnii ca am fost. tipa Chimistul exasperat.. pentru experienta. e bun a si musca. mai Ionas. n-avem decît sa strivim o furnica într-o hîrtie de turnesol. ca sa fie auzit de noi si mai cu seama de profesor: . ca e tot insecta! . se explica lectia despre ac idul formic.cele primite de multi actori de-a lungul unei cariere chiar! * . prin fundul amfiteatrului.. ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rau ca n-avem o furnica la-ndemîna.

sa-i dau explicatiile c uvenite. cam în felul urmator: . si ar fi vrut din tot suflet ul ca toti sa plecam de la ora lui cu lectia învatata. a!" Tînarul obisnuia sa-si înceapa fiecare lectie. domnule. adresîndu-i-se acesteia: . Economi e politica sau Filozofie. Hai. Poate ca exista. în hohotul de rîs al colegilor. si nu stim noi. pentru ca el vorbea foarte precipitat. don' profesor. a. ca nu esti buna de nimic. Daca cineva nu întelege ceva sa ma-ntrebe. A. eram atenti si notam cu creioanele pe pupitre de cîte ori se bîl bîie sispune: "a a. (si spunea sub iectul). * Cele mai multe farse le faceam pe-ntrecute la Tînarul. spuse..tru numele lui Dumnezeu?! Cum o sa existe în musca acidul formic. dorinta care nu stim daca i-a fos t realizatade prea multe ori. a. va rog: astazi am sa va vorbesc despre. iar noi. Stai jos. ca nu ma supar.. de Drept si Filozofie! Era un profesor foarte inimos. indiferent daca era de Drept. Cînd ne cita date astronomice. si lasa-ma-n pace! Te rog stai jos! Chiorul si-a ridicat sprîncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul întelesese sa-i aprecieze bunavointa si mai ales interesul ce-l dovedea pentru sti inta si deschizînd pumnul în care tinea.. în l oc sa ne concentram asupra explicatiei. daca n-am facut experienta! De ce sa nu-ncercam? Sa strivim musca în hîrtia de turnesol. nici macar pentru o amarîta de experienta! Si se aseza. eram cu totii vorbiti sa ne miram. foarte serios. si o sa ne convingem! . care v-am spus cae xista numai în furnica? Dar Chiorul nu se da batut: . .. captiva musca. fiti atenti. cu multa bunavointa. du-te sanatoasa.

. oac!" Tînarul s-a oprit din explicatie. . profesorul se sesiza si ne raspundea imediat: . în fundul clasei. tot la ora Tînarului s-a întîmplat una boacana de t ot! Tata-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niste broscute de tabla. . nu va tin si recreatia: va dau drumul numaidecît! Ba odata. ca sa-l scoatem mai devreme din clasa. . dar acesta a continuat. . . furat de explicatie. cu gîndul de a le folosi la ora de Filozofie. a. nu. cînd s-a vazut singur.. a. oracaitul s-a auzit din nou în fata! . A.785. .. sînt. prin banca a patra. . Si ce dac-a sunat? Stam si recreatia! De asta data. date precise! Dragu Henry (cu multa naivitate): Le-ati calculat dumneavoastra? . .. N-am luat decît doua: una am oprit-o eu si una i-am dat-o lui Dragu Henry. . care da în Cismigiu. . . tinere.. din acelea pe care le pacani în degete si imita oracaitul broastelor. pe la sfîrsitul iernii. cînd a auzit ca suna a doua oara si a asteptat pîna sa soseasca ceilalti profesori. a. . a. tî. întocmai unui ecou întîrziat. . . .. Într-o zi. . iar eu le trecusem în buzunarul meu. De multe ori avea obicei sa ne rapeasca din recreatie. . a. nu st iu! . a. . am pus un ceasornic desteptator sa sune cu zece minute înainte! Ce-o fi facut la Cancelarie. .000. Profesorul si-a îndreptat cercetarile într-acolo dar. . A sunat! La care altul raspundea: . si el nici nu se gîndea sa plece. . Suna . tinere. în ultima banca. Stam pe rîndul de la fereastra. . la steaua cutare.. . a. a. . Pe la jumatatea orei. a. Extraordinar! Tînarul: A. Bineînteles ca la mine a încetat imediat oracait ul.. nu va mirati. . sînt 3. pe rîndul din mijloc. . si-a ascutit urechea dincotro se auzea zgomotul suspect si a pornit spre banca mea. am început sa pun în functiune sonora broscuta de tabla: "oac oac. . .. cînd vremea dulce ne îngaduia sa deschidem ferestrele clasei noastre. cînd a ajuns în dreptul bancii deu nde i se parea ca aude zgomotul.. Atunci unul dintre noi striga: . iar Dragu.. . . . .Tînarul: A.000 de kilometri! Noi: Psss! Tî.. El le pusese pe birou. . . de la steaua cutare. . tî!.

ce naiv e colegul vostru. . surîzator ca de obicei. ne-astrigat: . soptindu-mi: . unde? În Cismigiu! Stai jos. Poate ca este vreo ciocanitoare-n Cismigiu. . a strigat: . . . Care e bestia care-mi tulbura ora? Atunci m-am ridicat eu si. adresîndu-se baietilor. ca sa nu zic prost! Ciocanitoare lasfîrsitul iernii si. spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renuntasem sa mai manevrez broasca. i-am spus senin: .. dar în acelasi timp spirituala. Da-o. . Löbel mi-a luat-o înciudat. mestecînd de zor. Tînarul. exasperat. cînd usa se deschise încet si intra Chiorul cu gura plina. . cam cît îsi faceau socoteala ca dureaza notarea absentilor. . iar multi dintre baieti mai întîrziau pe la bufet. . Clasa avea aspectul. t ot la ora de Filozofie. a facut-o Chiorul. . care semana mai mult a cîrîit de pasare. Profesorul îl vazu si înlemni de indignare: . . . imediat ce suna. De data aceasta. Auziti. spumegînd demînie: . . . Toata lumea sa ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndata. . ca-mi faci mila cu nai vitatea dumitale! . pusese absentii si se pregatea san ceapa explicatia noii lectii. O gluma oarecum impertinenta. don' profesor! El s-a-nrosit la fata si. Tînarul a izbucnit. tinere. tinerilor. încoace! O pun sub talpa si-o apas cu piciorul! Cînd a vazut ca nici asa n-o scoate la capat.. de teama sa nu fiu prins. aratîndu-i fereastra deschisa. pîna cînd Tînarul.Manevra asta a durat cam de doua-trei ori. original si ciudat în acelasi timp al unei bande de gangsteri în fata unui urias revolver imaginar! Si totusi broscuta si-a continuat oracaitul obsedant. . ma. . . . Profesorul obisnuia sa intre în clasa foarte devreme.

. mai intri în clasa si mestecînd! Gestul dumitale e incalificabil. tinere. Atunci a fost întrebata clasa. si-am ridicat degetele. . de-ai naibii. unul chiar si-a oferit bratul cu nepasare. Din seria scoasa la lectie n-a stiut nimeni. a întrebat profesorul cam suparat. . . mai abitir ca un chirurg! La "aplicatie". Ba. De ce va e data recreatia? Ca sa va fa ceti necesitatile fizice. 3.. . a fost pusa întrebarea: . Atunci cînd o dor picioarele!. . Radian ne-a spus sa facem un rezumat al lectiei. .... . As spune: "Pofta mare. însa continuînd sa mestece.. spune? Si am dat un raspuns în genul acelora pe care le obisnuia Chiorul: . "la fata locului''. Da. Cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Probabil ca erau anumite împrejurari cînd acest animal îsi punea în functiune bratele cu care era înzestrat. . . . îi ziceam "hidmcîynia închinata''. Ni se adusese o sticla cu vreo doua-trei lipitori . stai jos. domnilor. Stupoare. Ti-ai amintit? Stii dumneata? . . Atunci?! Ce-ai spune dumneata daca m-ai vedea pe mine ca intru-n clasamîncînd? A? Chiorul îsi holba ochii cît putea de tare si raspunse-n hohotul nestapînit de rîs al întregii clase: . Putin freamat printre banci. nu?. Ca sa mîncati. . Examina "hidra de apa dulce". . în comparatie cu "hidractynia echinata". nu stie nimeni sa-mi raspunda cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Atunci am tresarit eu... care se miscau tot timpul încoace si încolo sîcîite cu creionul de baietii curiosi. facu profesorul cu bunavointa.. magarule etc. . ca si cînd mi-as fi adus aminte. accentua el. don' profesor! . Da. cum se numeste în Pedagogie lucrarea pe care ti-o da profesorul de facut acasa. exclamînd: . tinere. Bine. A! . . fara sa spuna nimic. Este nemaipomenit! izbucni Tînarul. . daca esti bun! Elevul înainta cu pasi rari si siguri spre catedra si se opri în fata profesorului. fara vreun raspuns însa. . Ei bine. . La un moment dat. . . . . rîsete. spre a ne da seama. Dupa ce ca vii tîrziu.. Hidra de apa dulce merge cu bratele sale. ca de obicei. . . Asaaa. ca sa i se puna o lipitoare.. . de arta si mai ales de sîngele rece cu care opereaza lipitoarea în cazuri urgente. don' profesor!" * Profesorul Simion Radian de Zoologie scosese la lectie o serie de patru. don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. Se vorbise despre "lipitoare". ia poftim încoace.. Hei. car eia noi. ca sa va plimbati.

. . asa cum si ea. balabanindu-mi mîinile si strîngîndu-mi buzele cu multa mirare! . . cum stiam ca de fiecare data ni se da sa facem si cîte un desen-doua din carte . mi-am aruncat ochii prin carte într-o doara. si am terminat! Cum a notat absentii. care obisnuia sa scoata cîte patru întotdeauna. . . la rîn dul ei. înotînd într-o apa plina de balarii . m-am ridicat în picioare si. De asta data. le auzise de la maica-sa. tot asa dupa cum altii pretind ca stiu franceza sau germana din familie. .Eu. Desi asteptam sa m-asculte. . . Am fost foarte surprins de aceasta deosebita atentiune din partea magistrului de Naturale si am iesit. pe mine singur. fara nici un tovaras de emotie didactica. stiind.. el. . Mîncasem doar de-atîtea ori raci gatiti de ea în diferite feluri: rasol cu usturoi. Ce am avut pentru astazi? m-a întrebat el. respectiv bunica. la Zoologie aveam lectia "Racul". . Radian m-a chemat la lectie. m-am multumit sa desenez frumo s pe caietul de zoologie racul. pe cînd eu îi întindeam caietul cu .. . Astfel ca. . mama ne dadea cu multa dragoste si bunavointa explicatiile necesare. don' profesor? . pe care eram convins ca o stiu de la mama. . . . . cum s-ar zice. De fiecare data cînd venea vorba la masa despre alcatuirea racului. fara sa m a opresc cu lectura prea mult asupra anatomiei racului. . pilaf. . ca sa mai fac o gluma. scordolea si mai stiu eu cum. Desenam si portretul lipitoarei. anatomia racului din familie. am întrebat cu prefacuta seninat ate: .

don' profesor. Racul e un animal care traieste în apa si poate tine loc de peste! . racul are piele? Din ce famili e face parte racul? Ce este el? . Un crustaceu. a. ca un fel de fabula! . relative la pielea. ce stii despre rac? . . te poti gîndi chiar fara ajutorul tabloului sa faci comparatii din memorie... Pentru ca se opareste. dar nu despre asta e vorba acum. Te pricepi si la folclor. ma întrerupse profesorul. printre pietr e. . ci o zicatoare populara ruseasca spun e: "cînd nu e peste. Ai auzit. Pai nu pretind eu! . te rog. cum ca un fel de fabula? . dar ea poate tine loc de pui de gaina. n-ai înteles-o cum trebuie.. Reprezinta. adica cu sînge. n-ai spus chiar dumneata adineauri? . Cum.. A.. am auzit ca la gust seamana foartem ult cu. te pricepi si la felcerie! Bine. cum spui dumneata.. aaa! . însa. dar n-ai mîncat! . Si cum pretinzi dumneata ca racul poate tine loc de peste? . uite. . Hm. în afara de rac. eu prefer racul! . Prin urmare. Cînd îl fierbem. ca rîndul trecut. Bine. hm! Zicatoarea. Dar ce. racul devine rosu. si eu stiu de fabula "Racul.. o broasca si o stiuca. vegetatii de balta. si racul e peste!" . si înconjurat de pestisori de diferite marimi si culori. altcev a vrea sa zica ea. priveste at ent sispune ce reprezinta plansa? .. Nici nu m-am gîndit la asta.. Cu atît mai bine! Acum spune. . Cum? Ce vrei sa spui. Ba da. . Sa nu-mi spui "portretul racului". Descrie-mi anatomia lui! . Am facut si eu în caiet.. Despre "rac"! ... ca sa poata tine loc de peste? Si lipitoarea traiest e în apa. sa luam alt animal de apa: broasc a tine loc de peste? . fara sa te mai ascult! .. eu am spus. cati pun 3 si te trec la loc. .. Treci la tablou si spune! Pe tabla era agatat un tablou care reprezenta un rac enorm. Ce stii despre rac? .. Foarte frumos!. Hm! De ce? .. si-atunci i se-nroseste pielea! ... si ce? tine loc de peste? . mai sînt si alte anima le de apa. în tablou vad. Nu.. don' profesor! .desene. Pielea?! striga scandalizat profesorul. vorba aceea.. poftim. Priveste pe tablou si spune-mi ce vezi! Pe lînga rac. . Nu.. broasca si stiuca" de Alexandru Donici. dar nu pretind eu. a racului si a celorlalte animale de apa care-l înconjoara. verde. asa.. ca un rac! . Nu. dar ea tine loc de ventuza scarificata.. prin urmare poti compara racul cu ele. Ai? Cum spusesi? Cum poate tine loc de peste? Crezi dumneata ca e suficient ca un animal sa traiasca în apa.

Si asta însemneaza ca tabloul ne înfatiseaza subiectul unei fabule? .. Stiu tot despre rac. Ai?! Radiau îsi holbase ochii la mine cu nedumerire crescînda. nu la ora de Româna! În sfîrsit. Gîtul racului. atunci spune! . nu cred ca e fabula pe care-o stiu. dar în acelasi timp indigeste. probabil la amintirea vreunui pilaf gras de r aci.. domnule. curios sa vada pîna unde va merge nerusinarea ignorantei mele în materie.. . La rac capul este lipit direct de trup. bine.. dar dumneata habar n-ai de rac si de Zoologie! Pai racul are gît. e timpul sa terminam.. pentru ca aci actiunea nu se petrece la marginea apei si lipseste sacul cu grîu! . Foarte prost ca ai crezut! Sîntem la ora de Zoologie. don' profesor! . cum spunem despre animalul care are capul una cu trupul? Ca . domnule. el e un animal faragît. si treci la loc! . scos din fire.. Cum zisesi? sari ca ars profesorul. face una cu corpul.. Ei.. este gîtul racului. Fara sa vrea. Tocmai ca n-are gît. foarte gustoase.. pentru ca este carnos si n-are oase cum are pestele! . Spune-mi ce stii despre rac. Am crezut ca e vorba despre fabula!. Cum se numeste asta.. Bine.. daca într-adevar stii ce va. continuai eu imperturbabil. don' profesor! . . . plescai. . cînd ma uit mai bine. Cea mai buna parte de mîncat la rac..Acum. profesorul. Racul e folosit în arta culinara la prepararea a diferite mîncaruri alese.. Care e partea cea mai buna de mîncat? . domnule? tipa Radian. La rac nu exista gît. dar nu ma întrerupse.

pe tablou. poftim. Si zero ar fi prea mult! Cred ca si dumneata esti deacord! Ca sa debiteze cineva astfel de ineptii.. bucuros ca l-am înduiosat cu lacrimile ce-mi veneau în ochi la porunca. descrisei o elipsa imaginara pe trupul racului si spusei cu multa naivitate: . Mai ascultati-ma putin.. Iertati-l. . un. observîndu-i miscarea. auzi dumneata .. în cor: ... chiar atunci cînd era suparat: Hai.. este. cea mai frumoasa materie de învatamînt. Clasa hohoti scurt si se opri din condescendenta pentru mine. Auzi gît la rac! Si-apoi brusc: Ia arata-mi si m ie. interveni tot ca întotdeauna. sau ceva cam în felul ast . ca eu. domnule. Nemaipomenit! se scandaliza el. este ca si cum ar spune c a. facînd disperate apeluri la reminiscentele mele zoologice în legatura cu denumirile de origine greaca ale animalelor. Din pod ai cazut dumneata! Aceste animale sînt cefalo-torace. iertati-l! Dar Radian n-avea nevoie de interventia clasei pentru aceasta. dadui drumul iar asi la lacrimi! . Gîtul este aici la coada! Clasa chicoti. domnule? Dumneata sa faci studii la conservator. si-ntr-un sfert declipita ma vazu rîzînd si plîngînd. magarule! Esti de o impertinenta nemaipomenita! Eu gasii cu cale sa plîng în surdina si sa rostesc cu frica parca: .. încît nu pot sa-ti dau nici o nota. întinsei degetul aratator înainte. domnule.. si vazînd ca eu tac.. spunîndu-ne. "Ia. iesindu-si din rabdari: . si iar plîngi în aceeasi secunda! Eu am uitat de povestea cu imitarea profesorilor din Cancelarie. vede cu coada.pod! respirai eu usurat ca am nimerit-o. îmi spuse cu bunavointa care-l caracteriz a. pornind catre banci. solidara ca-ntotdeauna. nu mai suge picioarele!" . M-ai scos din fire cu apucaturile dumitale actoricest i! Plîngi si rîzi. M-ai exasperat! tipa el. ca asta e partea cea mai buna. va rog. iar profesorul. ca stiu toata materia! Clasa. maicuta. Atunci eu. ca acolo e de dumneata! Ce trebuie sa ma faci sa-mi pierd vremea si sa vii aici. izbucni. domnule! Esti atît de slab la materia mea. ca sa-mi spui ca racul are gît si ca gîtul . pentru ca nu exista nici o cifra care sa exprime totala dumitale nestiinta. . îsi întrerupse justificatele-i invective si-mi spuse: . Ei. ne desfacea gîtul racului si ni-l dadea sa-lmînca m. domnule! Ce caut i dumneata la liceul Lazar. unde e gîtul racului? Ma-ntorsei spre tablou. prin urmare nici urma de gît! Cine ti-a spus dumitale chestia asta cu gîtul racului? . cînd ne dadea rasol de raci. . Mama. sa te-ajut eu. este un cefalo.este. Vazînd ca-ncep sa plîng cu sughituri. sa te angajezi la teatru. gîtul. nu stiu de ce se-ntoarse brusc. Dumneata esti mai tare ca Novelli.. vulturul. Mars la loc.. ce mai stii despre rac? Si se-ntoarse cu spatele la mine... e la coada ! Treci la loc... care este cea mai mare pasare de prada. începui sa rîd la baieti pe-nfundate: el.. el se-nduiosa foa rte repede. mai ales în fata la crimilor.

toata viata mea. ne-am hotarît sa-i facem o figura.. Va rog sa ma iertati.a. Aveam tot materii la care Dragu se ilustrase ca mucalit de forta. La toate orele am pastrat o liniste mormîntala. cu dumneata nu se poate vorbi niciodata serios. si nu tot ce se manînca are gît. magarule. ce fluturasera pline de voiosie cîteva clipe pe buzele lor. .. dar am crezut chestia cu gîtul racului si din alta pricina. Si lectia continua. întelegi dumneata? Nu tot ce zboara se manînca. întrebau cu multumire-n glas: . se vede ca era ceva foarte serios. jucînd însa totdeauna în hora cu noi. mai bine sa mi-o spui. dar absolut toti.. sa tii minte de la mine! . pe rînd. pe nesimtite. care i-a placut si lui cînd i s-a povestit a doua zi. în timp ce zîmbetele baietilor. am sa tin minte cu sfintenie ce mi-ati spus... gluma pe care au mirosit-o respectivii profesori si au facut haz de e a.. Eu am auzit de la niste olteni ca ar fi pe lume si "prune cu gît"! . domnule.. însa asta e de Bo tanica si nu îndraznesc sa v-o spun la Zoologie!... Iesi afara. Surprinsi peste masura de linistea ce domnea în clasa. nu mai stiu din ce cauza. pentru ca astfel sa ia fiinta gluma harazita luiDragu. * Într-una din zile s-a întîmplat sa lipseasca Dragu Henry. Ne-am abtinut din rasputeri si am fost de o cumintenie impresionanta.. ca singur nu se prea simte a la largul lui! Si cum astazi Dragu lipsea. toti profesorii. Spune-o. ca sa fii lamurit pe deplin! . ceilalti deocheati ai clasei. se stingeau usor. ca altminteri el frecventa cursurile cu multa regularitate.

ai sa vezi! Am eu metoda mea. se gaseau de asta data ca seriosi adversari. care nu poate sa dea gres! . Venise primavara mai repede decît ne asteptam. Moscule. si sa nu care cumva sa te loveasca si sa-mi strici punctele.. e dupa mine? Oricum ar fi.. Bine. sa te loveasca si sa-mi strice mie punctele! Ufff! Ce noroc pe mine sa te brodesti tocmai în echipa mea! Nu puteai sa cazi într-a lui? . Lipseste Dragu. cînd o încerca sa fuga. ba Costache. stie ca fugi ca un hipopotam si te aperi de minge ca de muste! Atîta asteapta. ca e vai de capul tau! Mai b ine nu juca! . aproape toti. îl linisti Moscu. contrar obiceiului. si Cioc ne scosese în curtea mare. iar dupa alte toate mai era si gra s! . Mingea o arunca Matei. Tu îl cunosti doar mai bine decît mine! . ca sa jucam oina. Stia câ bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara. Clasa era împartita în doua echipe: la prima era capitan Matei Paunescu. care-si facuse socoteala sa traga în Moscu. De data aceasta. ca omu l lui Wells! .. Foarte abatu . foarte buni prieteni în particular. cînd trebuia sa bata mingea. Moscu cazuse în echipa lui Costache Radulescu. baieti. dar ce. raspundeam foarte seriosi: . ca astazi. Ba. amîndoi capitanii. o batea în pa mînt! Jocul începuse. eu te-nteleg. cu un minut m-ai devreme. iar la a doua. sportivi. pentru ca bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara bine. echipa lui Costache era la bataie si a lui Matei Paunescu. "la prindere ". n-avea nici o grija. ca n-o sa ma loveasca nimeni. Nu pot scapa de Cioc. si sa-si recruteze elementele pentru "meciurile interscolare". trebuie sa joc. care era desperat. jumatate din baieti batusera mingea si unii fugisera. a fost farsa cu oina. ma. de frica sa nu i-o prinda adversarul si sa treaca la mijloc. sa faci ce-i sti. Costache. Dar cum se face. numai sa fie asa cum spui. oftînd. Vezi ca Matei e cu ochii pe tine. facu Moscu. Lasa. Ma priveste! Oina se joaca de catre doua echipe: una este "la bataie" si a doua.. la prindere. sînteti atît de linistiti? La care. Costache Radulescu. fara sa stie nimeni. Ehei. ca doar invizibil n-ai sa te faci. i-a spus Costache foarte serios. don' profesor! ca si cum bietul Dragu singur facuse tot scanda lul din alte ore! * O farsa grozava pe care a facut-o Moscu la Gimnastica timp de aproape cinci-sase lectii. nu ma priveste.

lasînd jocul balta. imperativ la culme: . Moscu. si la mai mult e ocazii. prefacîndu-se si el foarte nepasator. dracia dracului! "Ma. iata-l pe Moscu în barul visat! . Cum ajunge. se duse ia Cioc si-i spuse toata tarasenia! . ca doar nu zboara?! Si cum de nu se gaseste niciun ul dintre ai nostri sa-l loveasca? Pîna cînd. Moscu în bar. De ce. de nu l-am vazut. va sa zica! Moscu o stergea prin culoar! P ecinste! Si. s uieramai strident ca niciodata. Moscu. de Matei. fara sa stie ca e urmarit de privirile lui Matei. si la a doua. cu usa respectiva. Cum? se-nfurie Cioc. fara sa-i dea nici o explicatie: . Las-ca-l agat eu la prima ocazie.. sa-l ating?! se-ntreba Matei înciudat. într-o buna zi. a trecut usor pe lînga jucatorii care trebuiau sa fuga. cît era el de gras.. si la a treia ocazie. Matei i-a aruncat-o distrat în aparenta. Zis si facut! Cînd a venit rîndul lui Moscu sa bata mingea. da tocmai în barul celalalt! Si-n cîteva clipe. don' profesor? Dar Cioc o tinea întruna ca un apucat.t. cînd naiba a fugit Moscu. si a rupt-o de fuga pe culoarul al carui capat. ma. la mijloc! . Jucatorii ramasera pe loc. la mijloc! Moscu veni în fata lui foarte mirat si-l întreba cu naivitate: . veni si Ionas Moscu la rînd. nu-mi mai scapa!" Dar Moscu scapa: si la prima. s-a strecurat pe lînga usa coridorului ce da în curte. Se auzi glasul lui Cioc. asta era misterul. Asta e lipsa de sportivitate! Si punînd fluierul la gura. Moscu profita de concentrarea lui Matei în alta parte si-si puse planul în aplicare: deodata ne treziram cu el în barul celalalt! Ei. batu mingea în pamînt si trecu lînga baietii care asteptau momentul prielnic sa fuga în celalalt bar. dar nu l-a slabit o clipa din ochi! Moscu. Aha! tipa Matei. care nu mai stia ce sa creada! . asa cum se gaseau. Matei s-a hotarît sa nu se lase furat de focul jocului si salurmareasca pe Moscu cînd fuge din barul de la bataie în barul din fund si sa-l love asca scurt. si deodata .

Vorba românulu i: "Hotul neprins e negustor cinstit!" Si-acum: succes! . don' profesor! mormaira cîtiva de circumstanta si ne apucaram de lucru. Nimeni nu îndraznea sa copieze la acest iscusit profesor. ne anuntase ca ne va da sa traducem cu dictionarul un fragment din "De amicitia" de Cicero.. Vazînd capr ofesorul si-a cam uitat de clasa. baieti. 2. Ca sa nu fie observat cum manevreaza. Dupa ce ne-a împartit în patru grape numerotate cu 1. întelege odata. Barosanul.. Moscu. voi scrieti! Vorba lui Heliade Radulescu: "Scrieti . Ducu Constantin. Fiinta lui Dumnezeu. adica o traducere cuvînt cu cuvînt a textului latin. colegul nostru se asezase în fund. si-a scos din buzunarul hainei ziarul "Unive rsul". prinzînd o data mingea vîrtos.. a început sa lucreze. numai sa nu-l prind. Moscu a gemut si a trecut schiopatînd la loc .. la fus si la inele. si-a pus în gînd sa se salvezec u ajutorul unei juxte lineare. Si Ducu venise asortat cu înt reaga opera ciceroniana tradusa în limba materna. Multi ca mine ati lovit voi cu mingea. care. don' profesor. ma prapaditilor? Omorîti-va voi la oina. l-a pocnit scurt în pulpa. la paralele. Va multumim. pîna l-au ametit. la mijloc. Totusi. a des chis-o . la trapez. si a început lectura. ca sa se razbune. cumsecade ca de obicei. A scos usurel juxta. . si-au batut joc de el într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori. între Matei Paunescu si Traian Paraschivescu. facînd o gluma: . l-a asezat în fata bancilor. Dupa asta. care era nepotul lui Barba. ca sa-l vada ce face: cit ea foarte concentrat ziarul. ca mandea în vremea asta se plimba cu bar ca-n Cismigiu! * Eram în clasa a VI-a si aveam teza la Limba latina cu Barosanul. care era de o mare vigilenta. la perete. ca nu mi-a prins mingea nimeni?! . Barosanul si-a luat scaunul de la catedra. care nu se pregatise deloc. 3 si 4 si ne-a scris petabl a textul latin respectiv pentru fiecare grupa. mormaind furios ca un urs si frecîndu-si piciorul de zor. a facut rost de un certificat medi cal ca sufera de nu stiu ce si a fost scutit de Gimnastica. Dar de ce. l-a desfacut larg. gasind probabil ceva deosebit de interesant. ca-ti dau o palma de te dau c u capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine! Moscu n-a avut ce face si a trecut la mijloc. Ducu l-a furat din ochi pe Barosanul de vreo cîteva ori.. facîndu-l pe bietul Moscu sa senvîrteasc a cînd spre unul. Baieti. daca are de unde.. numai scrieti!" Eu mi-as permite sa adaog: "Numai scrieti bine!" Cine se simte în stare poate sa si copieze. Matei. în timp ce eu citesc. cînd spre celalalt.

nici atîta lucru nu esti în stare. sa te prefaci ca scoti cuvinte. . Barosanul apuca usurel cu unghia degetului mare si-aarat atorului foaia.. îti dau cincrul meu din oficiu. si copiezi ca un neghiob. Ca sa nu se vada ca scrie prea repede. profesorul. si sa deschizi dictionarul numai în acelasi si acelasi loc? Mi-am dat seama imediat ca ai pus în dictionar foaia unei juxte. si în timpul care ti-a mai ramas fa o mica plimbare prin Cismigiu! Urît din partea ta ca ai încercat sa copiezi ! Toti elevii mei stiu de nota 5 la mine. sa copiezi?! Sa te înva t eu. l-a bagat în buzunar si a pornit cu pasii lui grei direct catre banca lui Ducu. Dar pentru ca sînt loial si vreau sa-ti las posibilitatea de a-ti îndrepta nota. nepricopsitule. spre consternarea lui Ducu. "Quod erat demonstrandum!" Acum da-mi teza. care izbucni de asta data într-un rîs zgomoto s. Asa ca scria. cauta..la pasajul care-l interesa. însa. Barosanul a strîns ziarul frumos. fluturînd-o fata clasei. Barosanul i-a luat lui Ducu dictionarul si. ca nu cumva sa se auda. apoi a pus-o în dictionarul latin-român de Nadejde si a pornit sa scrie. se mai uit a si la Barosanul. iat a ce facem. prea curgator. se prefacea ca mai cauta cît e un cuvînt în dictionar. ma. Asa. ne-a venit în inspectie un faimos profesor de Stiinte naturale . luîndu-i dictionarul. iar cauta. înainte de a-l deschide. adica de trecere. la Geologie. Bine. si cu unu al tau fac sase. care era cufundat în lectura ziarului. si asta? Ar fi prea de tot! De cînd ma tot uit la tine prin gaura pe oare am facut-o în ziar! Se poate sa fii atît de nataflet. i-a spus zîmbin d: . iarasi mai scria. Este de prisos sa mai spun ca nici un elev nu se mai ocupa de teza. Toti sentors esera catre banca în fata careia se oprise profesorul. Si. a rupt foaia cu multa bagare de seama. iar cauta în dictionar! Pe la jumatatea orei. pe jumatate.. trebuie sa iei pe meri tul tau 1. med ia trei! Salve et i! (Salutare si du-te!) * Odata.. banuind ca avea sa se petreaca ceva deosebit. .

crezînd ca m-am gîndit prea mult pentru un raspuns care se presupunea ca e cunoscut de mine. domnule profesor! . Dumneata stii cum s-au format terasele din Scan-dinavia? Tacerea absoluta a celorlalti dinainte îmi facuse o impresie detestabila. ultimul. nu s-a gasit nici unul. "E îngrozitor sa taci asa!" mi-am zis eu. Cum s-au formal terasele din Scandinavia? Ca sa spun cinstit. Basu a pus urmatoarea întrebare primului elev din serie: . Trebuia sa raspund ceva neaparat. întocmai lui Arhimede în baie . prin ce fenomen natural din atîtea cîte au fost pe Pamînt de-a lungul milioanelor sale de ani de existenta? Ca straluminat de un fulger. dar habar n-aveam ca în Scandinavia.care functiona la liceul Sf. poreclit Basu. tremurîndu-si vibratiile în tacere a de mormînt a clasei care încremenise. printre altii. ma chemat si pe mine. dar ce?! Cum s-au putut forma a ceste terase scandinave. Sava: G. Te rog. Demetrescu. si l-am privit pe profesor cu grija.. Foarte solidari între ei. în definitiv si eu eram în tr o adevarata baie de transpiratie .. nu numai ca nu stiam cum se formasera aceste terase.. spune atunci! mi-a cerut glasul de bas. Dar. pîna la mine. socotind ca matrans porta în ere mult prea vechi din viata Pamîntului. se mai gasesc si terase. mi-a tîsnit ideea formarii teraselor din Scandinavia si. Probabil ca totul nu durase mai mult decît o clipa . "Fie ce-o fi. asa cum numai marii inventatori si descoperitori ai omenirii au putut fi . am strigat în forul meu: "evrika"! Ma alarmasem. se vede ca erau la fel de bine pregatiti ca si mine. dar ceva trebuie sa raspund!" . gîndeam eu fericit în acele clipe . dar el ma astepta fara sa dea semne de nerabdare. înainte de a se trece la explicarea lectiei urmatoare. culmea ghinionului. în afara de vestitele ei fiorduri. Da. sarmanii. La lectie erau patru elevi. îmi spuneam eu. pentru ca avea o impresionanta voce de bas profund. care nu ma prea împacam cu aceasta materie de învatamînt. eu. A deschis catalogul si. nici unui n -a gasit de cuviinta sa scoata o vorba! Basu m-a întrebat atunci pe mine: . Ramasesem însa linistit ca. din cei trei colegi s-o gasi macar unul care sa stie ce e cu aceste ciudate terase. întrucît stia ca nu stiu! Si-atunci cred ca am facut cel mai mare efort de gîndire si imaginatie din viata m ea scolareasca. Cum a intrat în clasa si-a exprimat dorinta de a examina cîtiva elevi. Cei trei înaintasi..

ce ma tot duci pe mine cu: vine apa. usurata. domnule. de asta data pe o a lta portiune mai mica sau mai mare decît prima oara. Avram Todor. Terasele din Scandinavia s-au format în urma fluxului si refluxului provocate de atractia Lunei! Profesorul a zîmbit aproape imperceptibil si a dat din cap. amîndoi în clasa a VII-a. "Sa stii ca am brodit-o!" mi-am zis eu. si altul la real. O fi interesanta teoria dumitale asupra formarii teraselor din Scandinavia. Si cu toate ca profesorul nostru de Limba româna. lasînd uscatul cu alte adîncituri. apa se retragea. fara însa sa ne spuna el cum s-au format acel e terase.. apa venea din nou. Apai. pleaca apa? Stii. lasînd astfel o adîncitura pe terenul respectiv. eu îi si dadusem drumul la "explicarea fenomenului": . convinsa ca stiusem.. A poi. Dar profesorul se-ncrunta pu tin si spuse cu vocea-i cavernoasa: . unul la mod ern. lua pamîntul farâmitat. Sava. În timpul fluxului. sa u nu stii? . asa trebuie sa fie. si formînd în felul acesta terasel ! Clasa ofta admirativ. învatau la liceul Sf. n u erau colegi cu mine. fiind în acelasi timp si bibliotecar la Academia Ro mâna. cînd se producea noul flux. Nu stiu. asa cum se spune ca tin visele în care traiesti zile si ani de multe ori! Mi-am auzit glasul raspunzînd limpede si sigur de sine: . ce mai?! Totul în viata e sa ai imaginatie! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?". asa spune! rîse profesorul amuzat. Ia asculta. la reflux. cînd pleca ap a. "Da. la plecare. inundînd terenul. dar din nefericire e inexacta! Si a trecut imediat la alta întrebare. lua cu sine pamînt. totusi îi invidiam întrucîtva pe acesti doi prieteni pentru dascalii lor de limba mate rna: . de existenta carora pe pamîntul scandinav atunci aflasem! * Doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei. În timpul cît apa statea pe uscat. Odatac u refluxul. Daca sînt destept . don' profesor! . muia portiuni din te ren si. Si iarasi.. apa oceanului venea mare si inunda o parte din uscat. sînt destept. era foarte bun si avea o vasta cultura generala. Stefan Predescu si Gica Roznovanu.

.

. pe la prînz. Baa!. va veti convinge imediat ce-i vom face lectura. Ma. Sava se deschise scîrtîind si intra profes orulPompiliu Constantinescu. bine zidit si cu multa prestanta. Ultima ora. m-am mirat eu admirativ. ... l-am întrebat pe Predescu: . . .. . dar vad ca la el s-aude musca! . La ce ora aveti Româna.. cînd colonia germana din Bucuresti a sarbatorit centenarul nasterii marelui poet. profesori ve chi. . Heliade a scris aceasta oda în preajma zilei de 28 octombrie. "Echilibru între antiteze". . 1851. Ochii. acu' taci! Dupa notarea absentilor. Cum naiba sa-ti mai arda de nazbîtii la un astfel de profesor? Ar fi o impietate! . Sa stii ca astazi aterizez si eu la ora voastra de Româna. plin de vibratie "La Schiller". . Numai ce-i auzeai pe cei doi ciraci ai lor: . iar Predescu.Roznovanu îl avea profesor pe cunoscutul autor de manuale didactice Gh. Constantinescu! Tot vor sa te cunoasca baietii nostri.. de cînd au auzit ca i-ai im propriul lor bîrlog! . ca nu te-nduri sa pier zi un cuvînt! îmi raspunse Predescu. E foarte simpatic. . cînd cei doi colegi porneau la scoala. . Vom citi si vom comenta oda "La Schiller". Fanica? . Vino. cum la noi. Usa clasei a VII-a reala de la liceul Sf. . Ard de nerabdare sa-l aud pe Pompiliu . la 5. tînar. fac astia niste ore! Si-aci îsi strîngeau degetele puica si le sarutau în vîrf. ca aveau ore dupaam iaza. cald. numai la orele Barosanului si-ale lui Attila. Stt!.. baieti! Rapaitul uniform de picioare fu raspunsul la salutul profesorului. . . de o rara vioiciune! . dom'le! itat pe "balauri" în . . Un tînar frumos. A f ost publicata mai tîrziu în revista autorului ei. Adamescu.. Abia astept sa-l aud! . Numai pe Camil Petrescu îl mai auzisem în clasa I-a citind cu aceeasi sensibilitate! . pe tînarul si valorosul critic literar Pompiliu Constantinescu. la Lazar. . prezentabil. Pompiliu îsi roteste ochii.. Sa continuam lectia despre Heliade Radulescv. stie carte si explica asa de frumos.. O liniste în cl asa.. Am putea spune despre aceasta poezie ca este o oda elegiaca. Si Pompiliu începu sa citeasca frumos. . . tînar. se pomenea! . Buna seara. Pompiliu asta al vostru. îmbratisînd cu privirea parcaîntrea ga clasa si spune: . spunînd: "Mmm!" Si-ntr-o zi.

Da-i viitor."Este o viata moarta.. E mut si-l faci cu limba.... Cînd a scris aceste versuri. viata.. Heliade s-a gîndit si la suferintele lui. de viu te-afunda-n iad!" Aci se opri o clipa si spuse: . "Avusi de adversariu pe om si-atît ajunge. ca-ti ia el si trecutul... iar binele.. Renalta-l pîn' la ceruri.. Ah. dreptate.. un intrus! . eram un strain. Ia gînditi-va putin! a insistat Pompiliu... dar din alti ani. Stie cineva sa-mi spuna l a cine face el aluzie? Dar nici unul dintre elevii "savisti" n-a scos o vorba. cum as mai fi raspun s eu.'" ... el vede cîte n-ai. Stiu ca noi n-am vorbit înca despre aceasta. nici mort!" Apoi.... poate alti domni profesori sa fi amintit. precum s-o moarte vie: Ci este si viata ce nu mai are moarte . uniforma noastra scolara e aceeasi.. gasind oare care similitudine între atitudinea lui mai mult decît binevoitorare fata de un important poet al nostru si la nerecunostinta de mai tîrziu a acestuia. iar numarul de Lazar de pe mîneca pare un numar de Sava .. te musca ca vipera. Ma mînca limba ca niciodata! Ce-ar fi sa raspund eu? În definitiv... calumnia ti-e parte. E orb si-i dai lumina:. mai departe: "Da-i adevar. Te iarta ca-i faci raul. dar nu îndrazneam.

din senin s-a ridicat din banci. ma.decolorat! N-am mai putut sa ma stapînesc si am tîsnit în sus: . Fanica. asa de bine. nici macar nu s-a povestit întîmplarea celor din alte clase. Predescule. te rog!. si-apoi te prezinti la curs. faimosul articol critic al lui Titu Maiorescu. fericit ca-i obtinusem o nota maxima. Cum o sa-mi para bine. dar nu s-a mai întîmplat nimic. Dar culmea a fost cînd a sunat de iesire. a pus nota în catalog si a plecat surîzînd satisfacut. iar eu am adus vorba despre "Betia de cuvinte". Emotia mea. Cum. la Româna. Profesorul Pompiliu Constantinescu a întrebat binevoitor: . ce ti-a venit sa spui numele meu?! Ai?! . Pompiliu a comentat apoi cu mine lexicul odei. O sa lipsesti si tu. subit inspirat.. Totul s-a terminat unde începuse: în fami lia clasei! . aducînd în discutie si literatura scrisa de catre ei cu aceasta trista împrejurare.. nu-i de gluma! Cît am stat de vorba cu Pompiliu Constantinescu nu am avut pic de emotie. Foarte bine! Daca stii ceva mai mult. ma? Tu nu te gîndesti ce situatie mi-ai creat? Pai mai po teu în viata mea sa stiu o data macar. a luat proportii abia dupa aceea. mai. si sa mai iau un "zec e"?! Ce ma fac eu acu'? Toti colegii lui Predescu izbucnira în hohote de rîs. Bine. ar fi putut sa ma reclame pentru aceasta substituire "ad-hoc" . seful clasei lor. însa. don' profesor! . co legiilui Predescu. Mi-era teama ca premiantii clasei. însa. Foarte bine! Multumesc! Cum te numesti? Un murmur surd. pîna i se estompeaza figura l uiBajenaru în minte. ca altminteri te-as cotonogi în bataie! . În vremea asta. ma. Am raspuns. oprindu-se la cuvintele italieniz ate. Stati. rostind limpede numele prietenului meu ce-mi sta în dr eapta: . care-mi îndreptam privirea radioasa spre Predescu. Aceasta interesanta convorbire dintre un mare dascal si un elev care nu era al s au a durat întreaga ora de curs si i-a interesat nespus pe asistenti. tu te superi? . auzii ca ma împroasca vehement cu cele mai groaznice invective: .. cîteva ore de la Pompiliu.. Am povestit cu lux de amanunte conflictul dintre cei doi mari scriitori. .. n-o luati chiar asa în tragic! interveni Livada. ca. Zece! a spus cu placere Pompiliu Constantinescu. în loc sa-mi multumesti si sa-ti para bine. don' profesor! . Face aluzie la Grigore Alexandrescu. Dar nici nu se-nchisese bine usa. cînd eu. nimeni n-a suflat o vorba. nenorocitule.. Ai noroc ca tin la tine. Predescu Stefan. te pui cu bu rta pe carte. nepremeditata. întocmai unui freamat neasteptat.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . De pedepsit, tot am fost pedepsit, însa; acum, în timpul liber, în loc sa ma plimb sau sa ma duc la vreun spectacol, trebuia sa stau cu Stefan Predescu si sa-l das calesc la Româna. Parca-l vad cum venea si-mi batea în geamul de la subsol, unde locuiam, cîntînd fals un cîntec pe atunci la moda: "Deschide, deschide fereastra, Numai o vorba sa-ti spui..." Si, cînd deschideam, continua: . Ce-ai cautat... ai gasit! Pentru mîine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira sociala a vremii în teatrul lui Alecsandri"... asa ca, tinere, Grigore te cheama, bautura ta preferata e... agheasma... ori ca vrei, ori ca nu vrei, pune mîna pe condei! * Întîmplarea s-a petrecut, de asta data, la colegii nostri dintr-a VII-a reala, iar e roul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realistii erau obligati sa mai învete pe lînga Franceza, si Germana, înca o limba straina, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian îsi alesese Italiana, fiind mai usoara si mai apropiata de limba materna. Profesor de Italiana era Napoleon Cretu, un dascal distins, cu o aleasa culturagenerala si cu multa prestanta. În afara de Italiana, el mai preda la sect ia reala si Româna. Spiritual, ironic, dar foarte binevoitor întotdeauna, cauta sa-si ajute elev ii saobtina note cît mai bune. Cu atît mai mult dorea sa-i dea o nota frumoasa lui Puiu Maximilian, pe al carui t ata îl admirase, pe timpuri, ca stralucit tenor comic în trupa de opereta a celebrului n ostru

Leonard, cît si acum, ca mare actor de comedie. Scotîndu-l la lectie pe Puiu Maximilian, profesorul Napoleon Cretu îi spuse zîmbitor si cu bonomia lui dintotdeauna: . Asculta, draga Maximilian, eu doresc din tot sufletul sa-ti dau o nota buna, d ar pentru asta mai e nevoie si de ajutorul tau... Spune-mi ce bucata de lectura sti i mai bine! Citeste-o frumos, tradu-o si apoi comenteaz-o cu obiectivitate critica. Ei , ce bucata crezi ca stii mai bine din cele studiate? . Cel mai bine, don' profesor, raspunde Puiu Maximilian, cu multa siguranta, cei mai bine stiu "Cinque Maggio" de Manzoni. (Cinci Mai) . Perfect! E o poezie frumoasa, care îmi place si mie foarte mult! Vrei sa-mi spui ce însemneaza "cinque Maggio"? . Da, don' profesor . raspunse Maximilian foarte convins de usurinta întrebarii, p e care o considera cu totul inutila, întrucît traducerea titlului îi parea evidenta . "C inque Maggio''' însemneaza "Cei cinci magi"! Un hohot nestapînit de rîs izbucni în clasa, spre consternarea lui Maximilian, care era convins de justetea raspunsului sau prompt. Napoleon Cretu nu-si putu stapîni nici el rîsul si spuse dînd din cap cu mîhnire: . Apoi, draga Maximilian, daca este bucata de lectura pe care-o stii cel mai bin e si nici titlul nu îl traduci cum trebuie, ce sa mai vorbim despre celelalte pe care l e stii mai putin bine? Poftim la loc, pregateste-te cum trebuie si vino sa te ascult, dar r oaga-l pe tatal tau sa-ti dea cîteva lectii de tehnica a memorizarii! Peste cîteva saptamîni, în care timp Maximilian a tocit vîrtos, colegul nostru a iesit la lectie si a obtinut nota 10, dupa ce Napoleon Cretu l-a trecut prin toata mat eria predata pîna atunci. CAPITOLUL XI FABRICANTUL DE STIHURI "Iubirea e o taina mare, Ce leaga doua inimi, tare!" Asa am decretat într-o buna zi, nostalgica, de primavara, ametit de parfumulputern ic al liliacului batut, ce-si legana buchetele violete în fata ferestrei mele. Eram îndragostit, credeam eu, foarte serios de una din numeroasele mele verisoare, Viorica, eleva într-a III-a la Carmen-Sylva! Gaseam ca sîntem foarte potr iviti, ca eu eram într-a V-a, doar! Bineînteles ca mai tîrziu aveam sa ma însor cu ea, sa fim fericiti, sa facem doi-trei copii, si asa mai departe, cum viseaza orice copilandru în împrejurari asemanatoare.

Toate ar fi mers bine, daca ar fi fost de parerea noastra si "Turcu", adica unch iul Costica, cum era poreclit tatal respectivei Juliete. El, însa, nu prea vedea cu ochi buni desele mele vizite pe la "verisoare", cu toat e ca eu, întotdeauna, eram foarte serios, întrucît veneam în scopul bine determinat de a face lectii cu "fetele" . ca avea trei . si ma multumeam cu cîte-o privire dulce s au cu o scurta strîngere de mîna pe sub caiete! Amarît peste fire de atitudinea mai mult decît turceasca a lui Nea Costica (ce nume caraghios pentru tatal unei iubite!) am lasat "De bello Galilco" la o parte si m -am apucat sa mîzgalesc maculatorul, caligrafiind numele verisoara-mi în toate felurile si-n toate pozitiile: rond, cursiv, batard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplînd o pagina întreaga cu: Viorica, Viorica, Viorica! Apoi, mai convins decît Alecsandri însusi ca "Românul e nascut poet"... si aducîndu-mi aminte ca "în cursul inferior", prin clasa I-a, facusem vreo doua poezii despre: primavara, flori si rîndunele, versurile de-atunci începura sa ma chinuiasca , revenindu-mi în minte cu o draceasca îndaratnicie de muste bîzîitoare: "Primavara a sosit Cîmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sînt foarte-mbatatoare!" Mai departe, era foarte natural sa aduc vorba si despre pasarile calatoare, care senapoiazan tara, vestindu-ne statornicirea primaverii pe plaiurile noastre: "Iata, vad o rîndunica, Vine din tari departate... De-obosita, parca pica! Trebuie sa-i dam dreptate!"

din nefericire. tata îmi tiparise o carte de povesti scrise de mine. Bineînteles ca a fost încîntat. . gata sa atac albul hîrtiei. iam cetit-o lui Ionas Moscu. ."În definitiv". caci în vatra. . focul usor suspina. Îi facusem o prefata în versuri. o sa scriu ceva. . Mai tîrziu am începui sa fac acrostihuri! Ajunsesem la o virtuozitate extraordinara si le confectionam la iuteala. si pe deasu pra îndragostit. "Iubirea e o taina mare. si-n urma sa-i marturisesc dragostea mea mistuitoare! Asa s-au nascut "sublimele" versuri care.. dar acum.. . în cîteva minute. dar de aceast a pretuire ma bucuram. ci în forma de proza: "E iarna. Nenorocirea era ca nu puteam sa i-o citesc Viorichii pîna duminica. cu atît mai mult cu cît si el o cam placea pe verisoaramea ! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste î . de frica sa nu ma spuna batrînilor .. ger si viscoleste. tare. . eram la mare pret din punct de vedete poetic. Cu vreun an înainte. fulgi albi.. cu condeiul ridicat.. . .. cîinii nostri latra!" . aveau s-o faca pe Viorica sa. si p-orma astea le-am scris cînd eram pusti. . . bunicu-n casa povesteste!" E cald si bine. ziua hotarîta de mama pentru o vizita la tanti Marioara. împrastiind în jurlumina! Afara. de-o sa ramîna Viorica foarte impresionata!" Ma gîndeam ca e bine sf frumos sa dau mai întîi o definitie a iubirii. . numai din partea colegilor mei. si sînt versuri d espre primavara. . cînd i-oi citi-o. apoi sa fac unp ortret al iubitei. Prin clasa a VIII-a. "chiar asa de proaste nu sînt. ce stia ea despre dragoste? . flori si alte elemente poetice. usori. . îmi spusei eu..!" Pai. Ce leaga doua inimi. . gîndeam eu. ca sînt într-a V-a. . . care nu erau asezate pe strofe . cad în gramada si cresc nametiide zapada.. e alta poveste... praf o fac! Si am continuat pe acelasi ton. . iar s ora-mi nu îndrazneam.. . indiferent de lungimea numelui iubitei . trosnind. sub titlul "Din tara basmelor". si cum eu tineam s-o citesc cuiva. . . .

în Cismigiu. care nu concep ca se poate spune despre un barbat ca e simpatia lor . ca si cînd n-ar fi rulat. nenorocit ul. caci d aca fiecare avea cîte un confident în colegul de banca sau în acela de drum spre casa. ca-nnebunesc! Sau un alt caz: . si cuvîntul meu în materie de dragoste si al derivatelor acesteia era firesc sa aiba mare greutate! Întotdeauna sfatul meu era cerut cu insistenta magulitoare si corespondenta catre iubite era supusa în prealabil cenzurii mele. ma Griguta. dealtfel f oarte firestila vîrsta de 17.18 ani. sama-mpac. care rol cu timpul mi-a adus dupa sine si porecla de "Marele confident''.. De ce simpatie? Simpatiu. mi-am umflat pieptul. Baieti sau fete sînt toti "simpatii" unii pentru altii. si am privit ca din întîmplare.. confidentul general. doisimpatii"! Am mai auzit eu si pe altii vorbind ca tine. ma. dar nu e acum timpul potrivit . Filmul.. Uite asa si asa cu fata. O fi "simpatie" de gen ul feminin. n-auzi? C-un laptar si c-un dovlecar! Pai asa se poarta ea c-un lazarist?! Da' necazul meu cel mai mare e ca duminica. fa-mi.. mia spus ca-i place de mine si ca sînt singurul ei simpatiu! . o scrisoare acolo... Ma rog. Juca "Zigotto. Cuvîntul "simpatiu" l-au creat mitocancile. ci simpatiul lor. nevoit sa ascult pasurile si ofurile de dragoste ale celor mai multi.. doua simpatii". cîti aveam noi pe atunci. aproape ca as fi vrut nici sa nu respir. Cînd aud în spate un rîs ascutit: "hi. ca sînt baiat! . eram un autor. n-am în teles nimic din el! Eram atent s-aud cu cine vorbeste. Nu exista decît "o simpatie . am cunoscut-o dupa rîs. Am terminat cu dragostea! Sa nu mai aud de fete! Am terminat cu ele! Am vazut-o cu altul la Cinema Clasic. am început sa ma bucur de o mare stima literara în fata colegilor mei.. "Simpatie!" l-am corectat eu. hi!" Am înghetat! Rîsul ei! Am tacut . cu floricel e. eram eu. confidentul tuturor. nauzi? Nu stiu cum am avut rabdare pîna sa se faca lumina! În sfîrsit. Vorbea cu unu' cu vocea groasa si rîdea . iar nu "un simpatiu . . ca om de condei! Situatia aceasta deosebita mi-a creat în scurta vreme rolul de confident al colegi lor. hi. baiat de teatru".. Era între doi: unu l de la Matei si unul de la Mihai! Sa mor. pauza! M-am ridicat usor.Si asa mai departe! Dar odata cu aparitia cartii mele de basme. dar se foloseste si la masculin tot asa. "Marele confident".. .

m-a secat la inima.. Tî! Dar sa-ti spun drept. daca mai poti. pe textul de Latina. mantelegi. cu nostalgii înaer .. dom'le. Aha! Asa. . sau asa c eva. Îmi fuge gîndu-aiurea si nu fara pricina.! Hai. si numai de explicatiile întortocheate ale profesorului n umi ardea. zîmbind ironic: "Bon-soir. care va sa zica nu ti-a raspuns! . ca ma mir si eu cum de-am mai fost în stare sa-i dau buna-ziua! .. si.. si numai la ea îmi zbura gîndul. Griguta. poti sa-i spui ca am terminat cu dragostea.. Si ea? . sa scoti cuvinte.. Am luat creionul si-am început sa scriu o poezie pe care am botezat-o "Licea n" si din care mai tin minte strofele acestea: «Pun mîna pe "Horatiu". cu doruri ne-ntelese si cu emotii nejustificate în suflete. ca pentru mine n-o sa mai existe în viata alta fata. cînd m-a vazut. cînd am vazut-o. acolo.. Începusem clasa a VIII-a de vreo doua saptamîni. din ochi îmi sar scîntei.. Si-acu' ce vrei de la mine? . Geta. amarît. de ex emplu ca as vrea sa mor sau sa ma calugaresc la un schit din creierii muntilor. s-a facut ca sfecla si a tacut brusc din gura! Eu m-am înclinat foarte respectuos si i-am spus. ca mi s-a suit un nod în gît si mi s-a încleiat limba-n g ura. ma. în care sa-i spui tu ce crezi ca e ma i potrivit în ocazia asta. spune mai departe! . Si altii cu altele. las-ca ti-o fac în ora de Psihologie.. Bine. pe la începutul lui octombrie. si. nu stiu cum sa-ti spun. daca se poate s-o faci sa plînga si sa regrete! . Îmi vîjîie tot capul. dar o toamna frumoasa..pentru consideratii filozofice si gramaticale. Eram îndragostit de o fata de la Moteanu. Aveam ora de Psihologie. si ce te mai pricepi tu.. Ea a motait am cap în semn de raspuns. M-apuc sa scot cuvinte. asa ca ar fi trebuit sa ma instalez într-o banca separata si s a ma îndeletnicesc numai cu "stilul epistolar de amor"! * Era toamna. printre altele. ma.. si tu ma iei repede? Ce pot s a vreau? Sa-i torni o scrisoare de despartire."Humano capitis!" 1 . Didi! Cum ti-a p lacut filmul?" . în fata zeilor dida ctici ai acelui templu de cultura care era într-adevar liceul Lazar. Cum ce vreau de la tine? Pai eu vin fript. si nu mi-a raspuns! . asa. si tot nu ma obisnuisem cu gîndulca t rebuie sa vin în fiecare zi si sa stau patru-cinci ore pe banci. Caci se ivesc în fata-mi frumosii ochi ai ei! Si mai încearca. E.

stapîn nu-s pe-a mea minte. . am încercat sa scriu o poezi e lirica.. degeaba.. de dragoste sau de altceva? .. dupa întrebarea dumneavoastra. hm. Tocmai începusem strofa urmatoare. Îmi trec mîna pe frunte si ma cufund în vis! Si sînt acum în clasa.Ma concentrez. De 14 si 15 silabe. vreau sa spun. cînd aud glasul taios al profesorului lînga mine: . . Cum adica? . Ba da! . Nu întelesesem! Eu am crezut....... pe feresti.. Aha!. Nu. vad semne chinezesti.» 1 începutul poemei latine "Ars poetica" a lui Horatiu. Hm.... Dar ce. Si tîmpla îmi zvîcneste de parc-as avea febra! Mi-ndrept atunci privirea afara. Ce fel de versuri? . m-am ridicat brusc în picioare si am închis maculatorul cu repeziciune: . cu rime încrucisate si cu picioare..... Pe marea tabla neagra. prin urmare. ci daca sînt. Cînd sînt inspirat! . hm.. dumneata la ora de Psihologie fa ci versuri.. Din punct de vedere al fondului. domnule profesor! Dealtfel nu luam notite la Psihologie! .. Asadar.. nu te-am întrebat de metrica si prosodia lor. Scriu si eu cînd îmi vine! .... ia sa vad. în loc sa fii atent la explicatiile mele! De ce nu scrii versuri în ora de Româna?! . Explica la "Algebra". ca va intereseaza forma. dumneata obisnuiesti sa iei notite la Psihologie în versuri? Am tresarit. Dar ce mîzgaleai acolo? Nu versuri? .

. te rog.. dor. . . si nu stii ce este sentime ntul? . ha.. ca sa zic asa. si asa m ai departe! Eu as traduce acest cuvînt pur si simplu. are sentiment!" . Totusi sînt încîntat ca ora mea te inspira sa scrii poezii.. ce ziceti de poezia asta?"... stîlcindu-mi versurile. cîtiva raspunsera foarte convinsi: " E frumoasa.. baiatule. compatimire... care si asa lasau destul de dorit! Dar baietii nu reactionara cum se astepta: ascultara într-o tacere impresionanta. facui eu calm. care te-a facut sa vezi litere chinezesti de Algebra. sa nu cititi. esti. nu mai stiu unde. Ba stiu. dupa dumneata? . Vorbeati doar despre "sentiment"! . un simtamînt de lene. nu va suparati.. don' profesor. "Este cel mai greu lucru care se poate face si niciodata nu este perfect exact a cu ceea ce e în realitate obiectul pe care vrei sa-l definesti!" l-am întrerupt eu. dumneata sustii ca ai fost atent la explicatiile mele. si sa te gîndesti la fete! F aci poezii. Cum? Faci poezii. . este ceva intim. domnule profesor. sicînd îi întreba: "Ei. n-am retinut-o! . Si ce e. pe tabla.. sila. dupa toate regulile ei. . Zau? Din ce în ce mai interesant! Esti sentimental si faci versuri în ora de Psihologie. Da caietul încoace si lasa sofisticariile pentru ora de Logica. Sînt. Va rog. don' profesor! .... ma iertati ca -mi permit sa v-o spun. trebuie sa fii aiurit rau. simpatie. don' profesor!.. îl deschise si: Ha. Va rog. ai pretentia ca esti sentimental. ma baiete. ura.. Nu. Sa va spun drept. Definitia. ma rog. un inspirat? . asta e cu totul altceva! . Esti dibaci. sa vedem si noi cam ce a putut sa-ti inspire ora de Psihologie! . mi-l smulse din mîna. care. ca esti "sentimental"! . dar la mine n-au trecere! Prin urmare.. mila. vaasigur! . Am citit asta într-o carte. ma. însa nu va pot reproduce definitia dumneavoastra plina de termeni abstracti pentru mine si pe care nu prea-i pricep! .. Dupa mine. mînie. Nu ma mai ruga. Sa faci dumneata o carte noua de Psihologie! (Ah! eternul si stupidul spirit didactic cu: "Sa faci dumneata o carte noua de. dumneata..! Ai replici avocatesti. Si dumneata ai simtit în ora mea. si asa si pe dincolo! F oarte bine! Da-mi atunci. sentimentul este ceea ce simti: dragoste. Hm! se-nciudâ el. prin "simtamînt"! .! Es ti la ora de Psihologie si te crezi la Algebra! Asta e buna! Ia ascultati.. Am cautat sa fac o aplicatie imediata a celor explicate de dumneavoastra.. asa cum v-am spus-o eu! .") Ce-ai spus dumneata nu se poate numi o definitie. asociind si clasa. domnule profesor!. .. sentimentul. nu va intereseaza: nici pe dumneavoastra si nici pe colegii mei. care abia astepta sa auda ce-am sa raspund.. scurt si cuprinzator. Ia da caietul încoace. dom'le. si da-mi caietul! Si cum eu ezitam... si cred ca dupa toti colegii mei. baieti! Si-ncepu s a citeasca lipsit de cursivitate si fara intonatie. va rog! . auzi la colegii dumitale. definitia sentimentului. Aha. care va sa zica.

. . fiindca numai tu poti sa ma-ntelegi si sa m-ajuti! Providenta a vrut sa apari în calea mea si ne-a facut colegi. nu? . si una neplacuta! Dintr-o data. depinde de persoana! . ca as fi vrut sa mai daduse nota rea. si unde mai pui ca nu te costa decît plicul si hîrtia. . trei-patru dintre vechii mei clienti de "epistole erotic e" se voira "poeti" si-mi dadura asaltul de rigoare.. ma primira cu surîsuri atît de iau înca 3 treiuri. n-auzi.. ti-am pus 3 la Psihologie pe ziua de a zi. caci banuiam concluzia acestei introduceri... apelez la tine. ai? . într-un gînd. e ziua ei. . Prea mult nu m-a mîhnit aceasta apreciere putin magulitoare pentru mine. care... pe rînd. ma ridica si mai mult în ochii colegilo trubadur neînteles în ochii fetelor de la Carmen Sylva s aceasta aventura poetica. aflînd de dulci. Psihologia o simteam fara s-o învat din manual si eram convins ca am sa-mi îndrept nota mai devreme sau mai tîrziu. ma. un buchet bogat de trandafiri. mai distins.) Ma. Tî! E banal. dumneata nu esti capabi l sa-mi dai definitia sentimentului! Pentru asta. pe lînga o parte placuta. Eu cred ca o cutie cu bomboane de ciocolata de la "Zamfirescu". . Dar motivul pentru care îmi r mei si-mi crea o aureola de i de la Moteanu. .. mai.. cînd colo.. mai bine!" îi raspundeam eu în gînd. Ma... si ce-ar putea s-o impresioneze mai mult ca niste versuri. .. . . caci fiecare ti nea casecretele lui sa ramîna întrradevar secrete! . numai sa cresc în simpatia lor! Dar fiecare întîmplare cuprinde. . si p-orma. costa! Sa-i trimiti versuri e ceva mai nobil.. mai. si. . .ai pretentia absurda ca esti sentimental. Original. ("Nu ne-ar fi facu t.. sau o carte.. .. stii.. cum sa-ti spun eu. .. .. . bineînteles. ..

om vedea! îi raspunsei eu plictisit. . ti-o fac. vazînd ca fata nu se împotriveste. . sportiv! Cum naiba sa mai proc edezi cu ele. Nu tîmpite. ca asculta toata ora? ... În aceeasi recreatie fusei solicitat de înca doi îndragostiti. Luasera o barca "pe-o ora". fara gîfîielile inerente sportului. tocmai gîndul meu. Vreau sa te rog ceva. Nici una. numai sa te-mpaci cu ea si sa ma lasi în pace! Nici n-apucai sa-ncep sa ma gîndesc bine la cuvintele mestesugite pe care sa lembi n întru împacaciunea celor doi îndragostiti. ca pica altul.. Exact. . Obosit de canotaj. Ma... puse mîna pe lopeti si-n cinci minute sosi la debarcader . Se dusese omul în Cismigiu cu iubita.. nestudiate! . si-am terminat. Pai poimîine e ziua ei..? . fac fasoane ca le pla c baietii delicati! Daca esti delicat cu ele si faci "pa poetu". se sm ulse din bratele lui si. te scot din sarite?! Acu' fa-i ceva de-mpacaciune.. cam ce-ai pofti? . asa... Trecu lînga ea. mai stiu eu cum! Trebuia s-o iei si tu cu încetinitorul.. ca eu tin mult la Victor Hugo! .. ca sa nu lungim vorba. ma? . Nici macar "la revedere".. . Aha! într-nadevar.. . unul voia o poezioara de împacare. ca sa se odihneasca la umbra si sa-i vorbeasca fetei mai în tihna. dom'le. ca trebuie sa-mi fac rezumatul la Franceza. Tîmpite! . n-auzi.. ca. cu variatiile de rigoare. Bine. îi ceru s-o duca imediat la mal! El nu voi s-o asculte. ce era daca o sarutam? Se darîma cerul? Seca lacul Cismigiu? . acolo. Sari din barca usoara ca un fulg si pleca fara sa-i spuna o vorba. îti iese vorba ca e sti "flet". care stia sa canoteze. Nu explica. nici un semn de viata! Sîntdesper at! În definitiv. ca esti prea moale sau ca nu esti suficient de. ceva "extra" care s-o faca praf "pa persoana".. stiu ca n-ai sa ma refuzi.. asa ca. Poate ca ai fost si tu prea brutal! Te-ai înfipt prea re pede! O fi fata mai delicata. o poezioara bine adusa din condei. nu asa! . fata. îi cuprinse brusc mijlocul si-ncerca s-o sarute! Fata se facu rosie ca focul. Sa-ncerc! Cînd îti trebuie? . începu "s-o vrajeasca". nici alta!. e un epitet ornant ceva mai poetic decît celalalt! Bine.. numai sa nu explice Aurel Dinu mai departe "Ruy-Blas". mînioasa de asa nemaipomenita îndrazneala. ma. cum sa le spun eu. cum stii tu. nu stii ce-a spus rîndul trecut. ca orice demna tovarasa de plimbare a unui lazarist. Astfel. mai ambitioasa. cîteva versuri. ti-o fac chiar în ora de Franceza. daca pot. apoi.. care-si formulara cam aceleasi pretentii. ma. Esti ocupat. Doua vorbe. nu cine stie ce. . si cu unsfîrsit din care sa reiasa ca n-am s-o mai supar niciodata cu astfel de gesturi. tocmai voiam sa. ma! Si de trei zile. Da. p-onoarea mea. Dar mai stii cum sa te porti cu ele? Daca esti mai înfipt.. Bine. luîndu-i mîna si mîngîindu-i-o. Mie-mi spui? Si. ma-ntelegi? . Extraordinar! . Bineînteles ca n-avea nici un haz sa stea în fata fetei. baiatul trasese barca sub o salci e pletoasa.

acu' spune cu ce pot sa te servesc? . în care sa-i spui tot ce ai pe suf let si.. Ma. pe care tu s -o dai unei fete si sa-i spui ca e de tine? ... hodoronc-tronc? .. cum fac fetele! . Cum sa-ti fac o poezie.. . De ce crezi tu ca ma rog de tine? Uite ce s-a întîmplat. Ba da.ca tu esti baiat cumsecade si. Sa-ti fac o poezie?! Pai nu ma inspiri deloc! ma prefacui eu a nu pricepe. cum sa-ti spun. Ah! se-ncrunta el.. sigur ca da.. N-ai decît sa-i torni o scrisoare bine simtita. . Stai o clipa! Da-mi voie sa-nsemnez ceva. care ia dat un "oracol" d-ala d-al lor.. Fata învata la Gloria. stii. Asa! Pricep acum. Da! îsi largi el gura într-un rînjet de satisfactie. fiindca este chestie de. însa poate ca m-as intimida si as mai uita cîte ceva. Un "oracol"? Ce naiba mai e si asta? . pe cînd asa. nici atîta lucru nu stii?! Un oracol.. asta. sa-ti fac o poezie. daca ma-ntelegi.. Asa stiu eu. Si cum de ti-a venit ideea sa-i faci o poezie? Nu poti sa-i spui din gura ce a i de spus? . sigur ca n-ar avea nici un rost. si e prietena cu una de la Moteanu.. pentru ca. dar vezi ca alta e povestea. Vreau sa-mi faci o poezie pentru o fata. nu pot. îi raspunsei eu putin iritat. mîhnit si jignit în acelasi timp ca nu-l întelesesem... ceva care. stii. Exact! ... în fine.. or icît as vrea eu. te-as ruga sa-mi faci o poezie! ... este formidabil.. uite ce e.... ca uit! Asa. Ce. ma. se face. asa. un serviciu imens. ma! .. nu mie. ti-as ramîne recunoscator toata viata mea.. . .

nu e cine stie cede ea. .. vream sa te consult mai întîi pe tine. sa nu se-ntîmple. asta e altceva. asa e. si de ce?" sau "Cepoet strai n va place mai mult?" . Pai ce. ... Îmi pare rau ca nu-l am p-al aleia de la Moteanu. vorbeste si ea cu unul de la Spiru. pune si tu "Sara pe deal" de Eminescu. e un caiet... cu "s-a dus amorul". Sau asta: "Ce poezie de dragoste v-a placut mai mult?" . i-a scris-o în oracol? . Scrie si tu acolo. ma-ntelegi. dar eu n-as vrea ceva tocmai în genul asta. ce Delphi? Nu e ala cu Preoteasa Pythia? Nu e. Las' c-o citesc eu. "S-a dus amorul" de Eminescu. întelegi? Îmi pare rau ca n-am oracolu l aici sa ti-o citesc! . Da. Si tu ce-ai raspuns? . sau "Noapte" de Cerna. dar vorba e: îmi faci ce te-am rugat? .. Ei. ... Interesant! Si cam ce întrebari a pus stapîna oracolului? . dar vorba e ca i-a facut. un caiet gros. Ce sa fie? Nu e nimic! Întrebarea e scrisa pe primul rînd. doamne fereste. "Ce roman strain v-a placut mai mult si de ce?" .. Exact. sa nu ma fac de rîs? ... îi zice oracol. "Si de ce?" îi facui eu completarea. .. spune-mi o întrebare pe care ti-o amintesti! . Si ce e cu întrebarile astea? . dar. ca sa zic asa. de exemplu: "Ce poet român va place mai mult. scurta. ca uitasem sa-ti spun... sa ti-l arat! E un "oracol" cl asa una. si ai terminat! .. Da cum e asta de Vlahuta? E ceva de capul ei.... sa-ti spun eu ce poezie de dragoste te-a impresionant mai mul t? . .! .. destepte si fine! Mi l-a dat si mie sa-i scri u. Ba da. cînd la mine d-abia a venit. Pai. prietena cu simpatia mea . E tot ce poate fi mai frumos! Ai face bine s-o citesti. devine. Alta mai potrivita nu stii? . ce sa fac?! Ce vrei sa spui în ea? . iar pe rîndurile urmatoare sînt scrise raspunsurile acelora care scriu în oracol. dar de unde stii? Hm! Adica da! Sau alta: "Ce roman românesc v-a placut mai mult si de ce?" sau... ca nu ti-am spus! Sa vezi cum stau lucrurile: în oracol mai e o întrebare. e frumoasa asta. Fiecare scriitor îs i alege un numar. ala.. Cu alte cuvinte. sau. Mai sînt si altele cam în genul asta: "Pe cine simpatizati? Faceti-i descrierea! Unde învata si în ce clasa e?" . cu întrebari puse "la hotie". ca de vreo 100 de pagini.... Exact! . N-are nimic. . Da.. o cugetare sau . Dar alte întrebari nu mai stii? .. de fapt. si asta i-a facut o poezie. Uite ce e.. . cea mai aiurita care exista. Asa ca ora colul are atîtea întrebari cîte pagini sînt. din ce în ce mai interesant! . ma. ce mai încoace-ncolo: "Iubire" de Vlahuta. Oracolul de la Delphi? Nu dom'le. care are pe fiecare pagina cîte-o întrebare scrisa de stapîna oracolului. . Aha! Înteleg. c-am auzit ca azi se face perchezitie la pupitre! .. . si pe urma raspunde în dreptul numarului respectiv! ... sa-ti fac... si tu sa n-ai h abar.. asta de la Moteanu. Pai tocmai ca n-am raspuns nimic.. sa te-ntrebe respectiva ce ti-a placut mai mult din ea.. si altele!. Si asta. nici eu nu stiu de ce naiba i-o fi zicînd asa. Atunci. Da. dar l-am lasat acasa.. Auzi: "Scrieti o amintire.

"Sa te vedem!" mi-a zîmbit ea ironic. si ala de la Spiru. dar am cîteodata momente în care ghicesc.. ca i-a pus un titlu. "Daca nu e cine s tie ce.. sînt clarvazator! . .. Exact. Nu vreau sa creada o mea ca e mai ceva ca mine un amarît de spirist! Este? .. E. i-am raspuns eu. Esti grozav! E. dar de unde stii? Ai citit oracolul si faci pe nebunu' cu mine. asa e ca m-am facut de bafta? . flegmatic ca un englez. Madrigal? .. si am rezolvat problema.. n-am ce spune de sfat! Si daca fata o stie. "parca e cine stie ce mare lucru sa faci acolo trei-patru rînduri.. ca nostim mai esti! Copiaza si tu una dintr-un vol um de versuri. fa si tu " "Ei. ca eu la Româna. dar nu e sigur. cîteva rîndu ri scurte. un ravas de placinta!" . ma. si ce. cînd mi-a dat oracolul ca sa-i scriu în el. Nu..o poezie scurta". Poate ca n-are s-o stie!. stii. crezi ca nu-ti fac?" .. clei! Am izbucnit în rîs: . m a-ntelegi. "Asa baiat talentat mi-ar placea si mie!" zice. nu stiu cum naiba-i zice. Si acu'. cum sa ma descurc. "E". acolo. Poate. spune drept! . . zice: "Sa ci testi ce poezie splendida i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice. cum ai spus c a-i zice. i-a scris o poezie.. Bata-te norocul sa te bata. Mai bine îmi faci tu unu' d-ala spaniolesc. Mersi de raspuns! Pai tocmai tu ma-nveti sa fac asa ceva Frumos mi-ar sta! Bravo. asa. si gata! . . ceva cam pe spanioles te. al naibii... si a mea.

Pîna atunci. cei doi se hotarîsera sa-si scrie. ca sa nu le zic trasnite! Si într-o buna zi. poimîine. Dinulescu nu-mi solicitase niciodata. acceptasem cu multa placere.. îti fac madrigalul... ceea ce.. bineînteles. Era dintr-o familie înstarita din provincie si fusese dat la internat. mai mult decît plictisit. Aceasta îl ridicase mult în ochii mei si începusem sa-l stimez . concursul prietenesc pe care-l dam îndragostitilor nostri mi-a ad us o mica neplacere. acolo.. directorul internatului. si ea tot la internat. se-ndragostise de ea si. la "Tinerimea Româna".. era de la Centrala din Bucuresti.. Mîine. Este! oftai eu. Cum nu putea sa primeasca corespondenta la internat. Corespondenta asta a durat vreme de cîteva luni si. nu numai poezii pentru iubita lui din trecut sau de-acum. caci era cenzurata de Atila . cunoscuse o fata dintr-a VI-a de la liceul din Iasi. si s-a rarit. pîna cînd cei doi îndragostiti s-au potolit si nu s-au mai gîndit unul la altul. ("Aha!" îl întrerupsei eu în gînd. pentru încrederea pe care mi-o acordase cîndva. Cu prilejul concursu rilor de.. Fii pe pace. un baiat voinic si foarte cumsecade. de parca nici nu s-ar fi cunoscut vreodata! Dinulescu îsi gasise o simpatie ceva mai apropiata decît aceea din Iasi. Ma lega multa simpatie de acest coleg. junele îndragostit ma rugase sa primesc scrisorile pe adr esa mea. raspunde la celelalte întrebari ale "oracolului". În prima recreatie veni la mine Stelian Dinulescu. acum. asa ca nu iesea în oras decît duminica. cu timpul s-a racit. care sa-i tina de urît. cînd veneau în Capitala elevi si eleve de la toate liceele din tara.. dar nici macar colaborare a la corespondenta amoroasa. Vreau sa te rog ceva!. cum bine zice întelepciunea poporului. Stii ca vorbesc: c-o fata de la Centrala si ca lucrur ile mergeau foarte bine. cu toate ca era mai vîrstnic decît mine cu vreo trei ani. Cu toate ca era bun prieten cu mine. "sa stii ca si Nea Stelica vrea s-o atace în poezie pe respectiva!") . ca "ochii care nu se vad se uita". ma inundau cu cereri care de care mai pretentioase si mai originale. si desigur ca si fosta lui iubita gasise pe altul.. nevoiti de împrejurarile prin care treceau sasi mentina aureola de poeti în fata iubitelor. ti-l dau. Asa ca m-am mirat foarte mult cînd l-am vazut ca ma cheama discret deoparte si-mi sopteste cu tremur în glas: . * Dar iata ca îndragostitii se-ndulcira la poezie. Si de unde la început fiecare nu dorea decît o poezioara. si atunci numai daca obtinuse note bune în cursul saptamînii. la despartire..

. pîna unde.. sa-ti spun drept.. si-am cunoscut imediat ca e din fabrica ta de poezii. De amor? . . .. nu stiu cum se face ca-i pica o scrisoare roza. si alte maruntisu ri! "Hm! mi-am spus... Nu era de la mine. îsi baga dracul coada. Ionescu Cornel. ca parca mi se-nclestase limba în gura): "De la cine e?" Ea se facuse rosie ca macul.. dar nu se comparau cu ea.. Exact!. o ridic si-ntreb (tremuram si ma facusem tot o ap a. i-am cerut s-o citesc. e o poezie!" Haiti! Auzi dumneata. "Cum a devenit de ti-a scris?" "Bin e. Cornel. dragute. ma rog?" . dar asa e! . zice e a..! Asta.. Trebuie sa descopar neaparat ce-i cu asta".. continua el.. .... Nu e lucru curat la mijloc. cam la o saptamîna de la chestia asta. P-orma. ca face mofturi. Ionescu Cornel sa faca poezii? În sfîrsit. hai la un lapte batut.... nici eu nu stiu. E. ce sa mai lungesc vorba. "Cum asa?" am sarit eu în sus. în sfîrsit!. Cornel Ionescu". Uite bine.. mi-a scris si mi-a trimis-o printr-o colega externa. Nu-mi mai spune. acu' ma mir si eu cum de-am mai putut sa articulez un cuvînt. nu ca tin eu la ea. Eu ma plimbam cu ea prin Cismigiu. ca zice ca nu mai are timp sa ne vedem. pe la "morminte".. în persoana lui Ionescu Cornel... c-ale lor. În sfîrsit. c-o stiu: . o verisoara de-a lui!" .. doua normaliste.. . "Si ce ti-a scris. "Propriu-zis nu e o scrisoare. Si cînd îsi scotea batista. .. erau si ei cu doua fete! Am facut cuno stinta si am luat doua barci.. nimic dezis. .! De unde. Ma reped. observ eu ca Tanti e mai rece cu mine. Povestea în ea cum a vazut-o si cum si-a dat seama ca va fi stapîna lui to ata viata. cazut la Româna.. si poet?! Mi-a ven it sannebunesc. si cînd ma simteam mai bine si credeam ca tine mult la mine. desi eram rece ca gheata . cînd hop ca ne-ntîlnim cu Ionescu Cornel si cu Chiorul.. Ca-n romanta pe care-o cînta Violetta Ionescu la "Tanase"! . E. dintr-a V-a.. Mi-a placut însa c-a fost sincera si n-a mai cautat s-o ocoleasca: "De la. vedeam eu c-o soarbe pe-a mea din ochi.. Cum asa? . zice.

si-n al doilea rînd îmi esti prieten! . de ce sa nu-ti fac? Numai sa-mi spui cam ce-ai vrea sa-i spui în ea? . puteam sa-l refuz? De unde era sa stiu eu ca-i tocmai pentru iubita ta? . Nici sa nu-i spui. Te mai rog pentru o poezioara. vai. Ce ai de gînd? .. Îîti fac. nu-ti place sa tempaunezi cu ce nu-i al tau. iubita celor doi colegi rivali! "Te-ador. Tu i-ai spus ceva lui Cornel? . dar stii ceva mai altfel. cinstit. dar vorba e ce-i de facut acum? . . .. pe veci. . sa-mi faci ce vrei! Pe tine te servesc mai presus decît pe ori carealtul. si ce te-i mai pricepe si tu. .. fa-te ca nu stii nimic si poarta-te cu el ca si mai-nainte.. Nimic. îmi pare prea putin. da-mi trebuie urgent!. M-am ghemuit într-o banca-n fund si am compus poezia pentru Tanti. Iubito. ca e frumoasa. Tu. . . asa. ma. E-atît de dulce farmec. c-as vrea sa-mi fii stapîna. . pentru ca. mai pe depa rte. iubito. alina-mi dorul sfînt! Graieste-mi doar o vorba duioasa. Ai dreptate. versu-mi ar lua un nou avînt.. sfînta mea domnita. în primul rînd. . Bravo. dom'le. nu-mi alina mistuitorul chin! Ti-as da întreaga viata! A tale calde pleoape. . . . În clipa-aceea. esti cel mai de lauda baiat din lume! Ora urmatoare aveam Naturalele.. te cauta întruna.. . ma.. atît de sfînt fior Si-atîta fericire. .. dom'le. Bine. . Chiar asa! . casatia. esti un om cumsecade. Ai sa vezi! N-avea nici o grija.. Nimic! . I-am facut-o acum trei zile! . la 12 e gata! Poti sa te prezinti s-o iei! . Simt ca-mi vei fi pe veci. Pai ceva cam în acelasi gen... mantelegi? . Peste doua zile de la aceasta convorbire de taina. cînd se pleaca pe ochii tai de zîna. acolo! Dar fa ceva. a venit la mine Ionescu Corne l: . . de-o sa bati în pinteni de bucurie! . O. sa-ti spun. numai una. pîna-n clipa în care-o fi sa mor! Inima mea te cere. C-o iubesc. . ce ti-a venit sa-i faci si astuia poezii pentru fete? . doar tu. stapîna!" . Griguta. stii c-a mers struna cu poezia aia! Fata a fost mai încîntata decît mas teptam. ... Daca nu s-o întoarce Tanti la tine cu mai mul ta dragoste ca-nainte. Ma.. . . As vrea sa-mi simti tot dorul! Cînd tu nu-mi esti aproape.. si las' ca te razbun eu."Desi te-am cunoscut de-o saptamîna. Daca m-a rugat omul. Bine.

Tu ce-ti închipui? Mi-a cerut o noua poezie! . m-am gîndit ca. Tot e ceva! . ma. ne-ntîlnim la "Socec!" Vine sa-si cumpere un dictionar românlat in. de. Bravo tie! Succes! .. si-ncrede-te în el. I-am citit-o cu inflexiunil e lirice de rigoare în glas.S-ar preschimba pe data în cel mai dulce cînt! Comoara mea. nu poate sa stea mult. schimbam cîteva vorbe. ba.. Bine. asculta-l. e drept. si alta facem? Prietenie se numeste asta? Nu mi-ai fagaduit tu ca-i torni una de-o sa te pomeneasca? . Dupa-amiaza. la 5. Si tu i-ai facut-o? . . Ei? Ce-a vrut de la tine smecherul? . ca mi l-am si tinut! . nu? Cînd i-o dai? . Ba da! Si te asigur ca-mi voi tine cuvîntul. Ma. si a ramas încîntat. Ionescu Cornel s-a prezentat sa-si ia poezia. asta e mai ceva ca ailalta! . trebuie sa sporeasca si talentulpoe tic. una vorbim. Asculta-l ce trist suna! Pe veci al tau: Cornel! La 12. Pai. îi dau poezia. Pai de ce nu? . odata cu dragostea. ce-i drept. mai mult decît atît. Mersi! Dar abia s-a-ndepartat Cornel. Dar tot e bine ca ne vedem. ca a si aparut Stelian: . si pleaca.

Tanti zice c-a m vrut s-o fac de rîsul fetelor de la Centrala. ca poate nu se pricepe la smecherii d-astea poe tice. . . . "pleoape calde". în care-i spui cam urmatoarele: "Sti mata duduie Tanti. Acrostihul. prin tine.. ca mi-ai distrus dragostea. Dinulescu îmi smulse hîrtia din mîna si silabisi: . îti da un nume. . Ia asculta. a citit-o. De obicei se fac acrostihuri cu numele fiintei iubite. "comoara" etc. ca sa mergi pe el. ca vine lovitura de gratie. asa da... . cu cine vrei sa vorbesc? Sa-mi dai socoteala! Te nenorocesc în bataie. Poftim. si iarta-ma ca m-am îndoit d e tine! . ce sa-ti spun. N-o sa faca decît sa-i sporeasca actiunile lui Cornel în fata lui Tanti. Cu tine. ca stii tu destul de bine: i-am dat poezia pe care mi-ai facu t-o. initialele ultimei p oezii pe care a avut neobrazarea sa ti-o dea! Cu bine. acu' tin-te bine. Mai întîi de toate. de iese ca fata pe care-o iubesc eu e o gîsca. te fac arsice. .. Ma. regret ca sînt nevoit sa-ti dezvalui necuviinta iubitului dumitale C ornel. zgîrîie-hîrtie. ma.! Acu'. cu multa atentie. . cum sa-ti spun. E o "poezie-acrostih!" . ... mai întîi citeste poezia. Cornel si-a aruncat servieta în banca si a pornit glont spre banca mea. .. Îi faci un bilet. . . Te omor. dar trebuie s-o fac! Îsi rîde de dumneata într-un mod mai mult decît nerusinat! Daca vrei sa te convingi. ce vrea poetul respectiv. îti bati joc de mine si de dragostea mea? . ma. Ce. raspunde-mi! . Ce sa-ti explic. în sfîrsit. A venit c-o falca-n cer si cu una-n pamînt! Mi-a înapoiat poezia s i mi-a aratat ce iese daca citesti literele de la începutul rîndurilor: "Tanti esti o gîsca... Mi-o înapoie foarte mirat: . Ba eu sînt. Dinulescu s-a-nvîrtit tot timpul pe lînga mine . "domnita lui sfînta". Ionescu Cornel habar n-are de ce ascunde-n ea poezia asta! Ia citeste initialele de sus în jos. ma. citeste de sus în jos. m-ai nenorocit. explica-mi ce s-a întîmplat?! . "chin mistuitor". n-auzi. Foarte simplu. Cum naiba. Ce poezie a fost aia pe ca re mi-ai dat-o. cum afla ea.. "farmec dulce"." M-a . acuma înteleg! Dar vorba e. cum afla ea ca poezia e cu acracostih. o gîndire. ba. sa vezi ce-ti da! Înfrigurat. e o poezie cu tîlc.. . Am citit-o si gasesc ca e buna. . duminica. Cum a intrat în clasa. dar trebuie sa-ti arat eu drumul.. . nu esti în toate mintile?! . Cu mine vorbesti?! . .. a fost în culmea fericirii. în asteptarea lui Ionescu Cornel. am avut un succes nebun! Ne-am dat întîlnire pent ruieri... ma. dar tu n-ai fost cînd mi-ai facut poezia. sa traiesti. . Daca citesti initialele fiecarui rînd de sus în jos. Tan-ti-esti-o-gîs-ca! Extraordinar! E o grozavie! Bravo. si pe urma sa stam de vorba! Dinulescu citi cu o atentie demna de un scop mai înalt. papugiule! Îmi faci poezii cu abtibilduri. Mie nu-mi vorbi pasareste. Ei. Luni. ca nu pricep! . sau cum naiba-i zice? ." si te iscalesti! . Numai cuvinte frumoase: "te-ador".. Poezia asta e cu cheie. ca nu prea vad?! .. ai? . .

. Dragostea mea s-a dus pe apa sîmbetii! Ce t i-a venit sa-ti bati joc de mine. cînd este vorba de scandal. . te cocosez. ca sa se potriveasca si lasfîrsitul versurilor. Cum o sa-i spun una ca asta? Se poate? Ea ma crede poet! Daca-i spun ca n-am facut-o eu.. ca nici nu te pricepi. indiferent de teatrul unde se desfasoara. Stai binisor... ie se tot rau! .facut de doua parale.. înseamna ca am mintit-o. Ce te bagi unde nu-ti fierbe oala? îi riposta enervat la culme Cornel Ionescu. Lasa-l pe François Villon.. Vorba e ce ma fac eu. iar e rau: înseamna ca am vrut sa rîd de ea! Oricum o-ntorc. . ce te voinicesti asa? Ia spune-mi si mie ce sa întîmplat. ca ti-a facut-o un coleg si ca. ca nu-mi arde de el acu'. Dar nu mi-am batut joc de tine deloc! A fost o coincidenta. de care ma mir si eu! Crezi tu ca alta treaba n-aveam decît sa stau si sa scriu cu litere de porunceala? Asa ceva e foarte greu si nici nu ma pricep! Doar François V illon se pricepea la chestii d-astea..! si Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînsi! Dar Dinulescu. Între timp... ca poate ma intereseaza. . nici p-asta si nici p-ailalta. o simpla potrivire de litere. îi puse mîna-n piept si-l dete la o parte ca p-un fulg. se strînsesera în cîteva clipe toti baietii din clasa în jurul celor trei beligeranti. ca Ta nti a spus ca nici nu vrea sa mai auda de mine! . e buna de dat exemplu la Logica! . daca o las asa. numai ca ala le facea asa. ma. poet de contrabanda? . asa cum se întîmpla în asemenea împrejurari. unul dintre cei mai puternici baieti din clasa. ce sa-ti spun. dar eu. Spune-i ca n-ai facut-o tu.. Cornelica baiete. ca nu sînt poet. si e rau. Ai? ce crezi? . Asta se cheama "dilema". Cînd ti-oi da eu o dilema. .

Jenica. am fosi nevoit sa torn în aceeasi zi vreo zece acrostihuri cu cele mai dragalase nume de fata: Vivi. Mariana. atît de schimbatoare de la o zi la alta! .Stelian Dinulescu. c are-atiumblat la poezie.. De asta-data. Grozava. ivit în calea neteda a confectionarii de versuri la comanda.. iar poetul improvizat se strecura cu obrajii-n flacari si cu coada-ntre picioare printre asistenti si se aseza mai cu minte ca niciodata la locul lui. te iubesc". . Dar culmea a fost ca foarte curmei baietii si-au ridicat pretentiile. la desertaciunea lucrurilor omenesti . Georgeta. cerîndu-mi c u insistenta sa mai adaug cîte ceva la numele iubitei .. nu? Ascult ati-l dar. Ascultati. Hm! Bine de mine ca nu recurg la asemenea abtibilduri de cucerire! Dar voi. În duminica urmatoare. Cornel Ionescu sari ca ars: .. . Desigur ca sînteti curiosi sa stiti care-i motivul discutiei noastre. fratilor! Si le spuse. . ca nu puteti sti ce nabadaî îl mai apuca pe "Pegasul" lui Tyrtheu al nostr u. Mimi. astia.. de ce nu ne-ai spus pîn-acum ca te pricepi sa faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil. îm i esti . reflectînd. "nu cine stie ce". . colegii care au trecut întîmplator prin Cismigiu i-au vazut mergînd strîns la brat si rîzînd fericiti pe. în crucis si-n curmezis. Irinel si altele. original! Ia noteaza-ti numele! Tii. . cînd o vedea Ga bi ca-i e numele din poezie. .. . Cristina. Te rog sa taci. Vestea despre acrostihul buclucas s-a întins ca fulgerul în toata clasa. . o sa fie foarte impresionata! Si alte variatii pe aceeasi tema! Si cum nu mai puteam sa scap de ei. . . Bine.. si sa nu aveti apoi convorbiri literare si critice în contradictoriu cu. a avut un rezultat neasteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. torente de rîs inundara clasa. Tanti cu Stelian Dinulescu! * Dar acest neprevazut episod. în hohotele de rîs ale colegilor. Te pomenesti ca ma iei la bataie! îl ironiza Dinulescu.. probabil. povestea celor doua poezioare si-a pataniei lui Cornel Ionescu. spuneau e i . grasa figura! spuse cu admiratie Dan Noica. ca altfel. ma. în asa fel. Anisoara. . si-n doua recreatii numai am fost asaltat de clientii mei obisnuiti: . . . . . . care îi întrecea în înaltime pe toti cu un cap. dragala sele voastre muze! . îsi roti privirea pe deasupra tuturor si spuse rîzînd cu pofta: . . ca initialele sa dea: "Valeria. te ador". .. . fiti de aci înainte circumspecti si cititi-o pe toate par tile.. mai amuzat decît toti. . "Lili.

al caror chip gingas cautam sa mi-l imaginez. si altele cam în acelasi gen! * O.. îmi zburau versurile naive în chinate acestora. gratioase si pline de un farmec pe care numai ele.. pe care sa le încre dintez . îmbujorate si proaspete ca primavara însasi. care dau piciorului o distinsa eleganta.draga".. ce risipa de dragoste era printre baietii din clasa noastra la începutul aceste i primaveri timpurii! Si eu nu mai puteam sa dorm de mirosul patrunzator si dulce alfiorilor de liliac. mergeau cu p asi saltati. fara sa le cunosc! Sufletul îmi era înfiorat de emotii si de nostalgii neîntelese. roscate. sînii învolti si obraznici le tremurau ritmic. verzi sau albastri. satene.. cu pantofi si cio rapi negri.. Frumusele. Nu mai aveam astîmpar. Facusem zeci de versuri fara nici o rîvna. dezvelind dintii curati si albi ca porumbul crud. dintre care însa nici una nu-mi era draga! Si-n sufletul meu navali puternic un dor naprasnic de iubire! As fi voit sa-i fa c versuri frumoase unei fete pe care s-o iubesc. nu mai puteam! Ma saturasem de rolul de "confident" si de "versificator"! Voiam sa am si eu tainele mele de dragoste. cu ochii negri. dupa descrierile facute de iubitii lor. blonde. .. Prin mintea înfierbîntata de atîtea nume de fete.. Ma framîntam noptile pe toate partile si-abia izbuteam sa atipesc în zori. cu parul ar anjat în colturi savant pieptanate. cu gulerase albe. si sa simt într-adevar ce-i scriu ! Le urmaream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva si de la Moteanu. Muncisem din rasputeri pentru succesele în dragoste ale atîtor colegi fericitipoate. cînd se-ntorceau de la scoala si treceau prin fata portii mele. caprui. treceau în grupe de cîte doua trei: brune. surîsuri dulci înfloreau pe buze le lorrosii de sanatate... dragele de scolari te-l au: în sorturile de uniforma pepite sau negre. fara nici o dragoste pentru dragoste ! Eram un fel de Cyrano modern cu atîtea Roxane.

Ha. ca nu vreau sa stie si Fanica. pentru ca Gica Rosnovanu înt r o zi a apelat la serviciile mele cu prisosinta. Nu afla! Îmi dai fotografia? . asa. numai sa n-o tii prea mult si sa se afle. Grig. de ce sa nu ti-o dau. Era tare îndragostit de o colega de-a sora-mi.. conduse de cei doi Romeo! Ce trist ma uitam la prietenii mei. Foarte frumos din partea ta!. Ma. Ma. Veturia avea o sora. ha. dar te rog. O duzina si un tablou. Aveam însa un motiv în plus care contribuia la fericirea mea: pe timp de doua saptamîni scapasem de versuri si scrisori de dragoste pentru colegi! Dar fericirea aceasta a fost de foarte scurta durata. mi-ar fi fost drag sa fac versuri unei iubite care sa fie a mea! Si-atunci am scris un sonet în care mi-am turnat toata framîntarea si care începea astfel: "Mi-e sete de o dragoste curata! N-am mai iubit de mult si mi-este sete Sa sorb dulceata soaptelor discrete. Ma. sa-mi scoata si mie vreo duzina! . unde Julietele veneau aproape în fiecare dupa amiaza. sa fac ca un fel dealta r: unde ma uit. sa mio dai s-o duc la fotograf. . pe la 5. si plecau pe la 7... cum m-as fi plimbat si eu cu o fata în noptile astea albastre de primavara! . Ti-o dau. esti nebun? Ce sa faci c-o duzina? . mi-a spus Gica în ziua fatala. discretie absoluta! . daca afla de povestea asta! . care se simteau atît de fericiti ca puteau sasipetreaca iubitele pîna acasa. stii c-o iubesc pe Veturia. Veturia Petrovici. ca n u vreau sa am discutii! . spiterul. si stiu ca sora-ta Nella are o poza de-a Veturiei în costum de balet." În aceasta stare sufleteasca m-au gasit vacanta de primavara si vechii mei prieteni: Stefan Predescu si Gica Rosnovanu.. cum nu pot sa-ti spun de mult! . Ah.cuiva. Eram fericit ca luasem vacanta.. numai tie îti spun. fata farmacistul ui de peste drum de scoala unde era tata director. asa cum sînt fericiti toti cei care stiu ca se vor bucura de odihna. ha! Sa nu vezi numai stele verzi de la tat-sau. Thaissa. am sa te rog ceva din suflet. sa vad numai Veturii! . Spune! . ma. Ce. pe care o iubea Stefan Predescu. "Vederea" se facuse la farmacie. sa le pun în camera mea..

. palida. dom'le!.. Pa cinste! mi-a raspuns Gica. Ma. ca azi dupa-masa vine la farmacie? . Draguta fata! Bine de Gica! Veturia! Am început sa scriu acrostihul. distinsa. stii.. Nu... Uite-acuma. Fii fara nici o grija! Fac o cinste formidabila. cu mîini subtiri. las-asa. . ca e mai bine! Dar cînd spui nimic? acrostihul de un biletel.. "Visul meu. cum n-ai mai facut pîn-acum.. L-am terminat! L-am chemat pe Gica. E clasa una! .Daca pot. cu parul castaniu si och ii mari si melancolici... Pai ce rost mai are biletelul? O sa-nteleaga ea . Însotim sa-ti spun eu. simplu? Altceva nu-i mai . cum destul din acrostih! te-apuci de el. fina. Nimic! Adica îi spun. Daca e fain. Veturia.. Îmi pare bine ca-ti place. . ca s-o impresioneze . Asculta-l! Pusesem în el tot sufletul meu: îl simtisem! . ce mai! Da' acu'.. ca tot n-am nici o treaba! Tu plimba-te prin curte si lasa-ma lini stitpîna te chem eu. Si te mai rog ceva. e fain. Bine. te mai rog ceva. fac o cinste copioasa! Fa-mi pentru Veturia un acrostih d-alea de care fac i tu.. mergem la cofetarie la "Dobriceanu" si manînci cît vrei. dar nu în poezie. da' fa ceva asa. De asta-data o cunosteam bine pe fata careia trebuia sa-i fac versuri de comanda ! O cunosteam de cîtiva ani de zile de la sora-mea. .. cu corp frumos.. Era o fata de vreo saisprezece a ni." Nu mai stiu ce am scris. dar p romite-mi ca vrei! . ceva formidabil..... cu toata placerea! . fac o cinste nemaipomenita. explicativ! . dom'le! Veturia. .

bineînteles sageatalu i Cupidon! Din inima picura sînge. . Vino mai bine tu afara! . La ora trei fara un sfert. Bravo.. Gata. . a dumitale: Gica". . .. lasa ca ti le fac. . Bine. . asa e ra poreclit de baietii din cartier. în caderea lor. si nu ies din casa pîna la sase. ma? . dar puteam sa-l refuz? . formau initialele acrostihului. . asa cum am crezut eu ca este mai interesanta. Am desenat cu cerneala rosie o inima strapunsa de o sageata. Bine. . Ia un plic roz cu o hîrtie mai groasa si tipareste-le cum stii tu ! Eram peste masura de trist si de plictisit. sauchiar în fata f iintei dragi. . sa stii ca. sa traiesti. pîna la 3 dupa-masa sînt gata si cred ca vei fi multumi tde felul cum se va prezenta corespondenta ta amoroasa! . hop si el l a geam: .. asa ca literele de la început i eseau foarte bine în evidenta.. Sînt rodulputern icei impresii pe care ai facut-o asupra mea de cînd te-am cunoscut! Desigur ca finetea dumitale sufleteasca a citit de mult în ochii mei ceea ceam cut ezat sa-ti marturisesc abia astazi. am trîntit-o jos. ca eu scriu urît al naibii si vreau sa -i fac impresie buna. stai ca vin acu'! . . . picaturi care.. te rog înca o data sa ma ierti! Îti saruta mîinile.. .. tocmai cînd ma pregateam sa ma duc la Gica. Fa-i si biletul si scrie-le tu pe-amîndoua. .. . Apoi am compus biletul de prezentare a acrostihului: "Draguta Duduie Veturia.. M-am straduit sa fac sa semene semnatura de adineauri cu cea de acum. ma. ca am treaba. Am scris versurile cît mai caligrafic cu putinta si.. Restul poeziei era scris cu negru. ca vreau sa-ti spun ceva si ne-aude Satrapul! (Adica Tata. prin acrostihul pe care te rog sa-lprivesti cu toata indulgenta! În poezie este permis sa spui mai mult decît într-o scrisoare în proza. subliniind-o . dom'le. . dupa ce am exersat semnatura lui Gica. . Vino. Gata! Vino sa ti le dau! . Daca rîndurile mele te vor supara cumva. Te rog mult sa-mi ierti îndrazneala de a-ti trimite aceste versuri.. De ce. .. . din pricina severitatii lui!) . .. E! . . .

Cînd ma gîndesc numai. rockfelleriana! . Poate sa iasa si bunicul din groapa. Nu e vorba de scris. ... . foarte important! . E mai bine pe la 7. Numai de n-ar fi si sora-sa cu ea! . mi s-au taiat picioarele! . De ce? .. . . Stii. .. . . . Nu e. . . din aia sînt mai emotionat. cînd pleaca de la farmacie! . ca s-o vedem cînd pleaca. ci cu totul de altceva! Uite ce te rog. Nu mai am nici pic de curaj. nu te supara. de ce? .. dar îti spun de pe-acum ca astazi nu mai am chef sa scriu un rînd macar. dar vreau sa te mai rog ceva. du-te si da-i fetei scrisoarea! . sau ce naiba esti? Cum sa-ti fie fri ca de-o fata. ma. .. . Bine. Nu fi caraghios. Ma. fie. pentru nimic în lume! . Din ce s-apropie ora cînd trebuie sa dau ochii cu Vetur ia.. ca eu nu-ndraznesc. Tocmai relativ la asta. m-apuca tremuriciul! .. . vine singura. am sa io dausi am sa-ti pun si-o vorba buna la ea! Cînd trebuie sa-i înmînez mesagiul. ca nu sînt în stare. Roaga-ma. . o frica nemaipomenita! . Sa te ia aghiuta cu cinstea ta cu tot! Dar pentru ca starui atîta. Bine. i-am spus ca vreau sa-i vorbesc ceva foarte. ma. la ven ire sau la plecare? . dar cînd tu nu faci altceva decît sa-i dai scrisoarea si sa te retragi. ma. ce mai e si asta? Nu vad motivul! Daca ai vorbi cu ea si ar trebui sa su stii o conversatie mai lunga.. . . da-i-o tu. f ac o cinste sardanapalica! M-a apucat o emotie. . si pace! Dar daca tii cît deputin la mine. dar din suflet. fac o cinste. . atunci hai sa ne facem de lucru pe-afara. m-am muiat de tot. . vream sa te rog sa i-o dai tu. as mai întelege. nu ti-e rusine? Barbat esti tu. si pace.

! dumneata. a naibii!) .. încep sa-mi pipai buzunarele. mai putin ca altii. . Multumesc! Despre ce e vorba? . Nu pot sa ti le spun eu! . te iubesc!" .. . . am gasit-o! . . . duduie Veturia? . Eh.. totusi.. cum? . ma.. îmi pare ca ti-a facut niste versuri! . În definitiv. . Asteapta-ma aici! . Duduie Veturia. În nici un caz la dumneata! . . duduie Veturia! . . daca pot sa-l parafrazez astfel pe Alecsandri! . tot asa cum am vorbit si pîna acum! În definitiv. dupa cîte mi-a spus el. Uite-o. O misiune? întreaba ea foarte mirata. trebu iesa-ti transmit si toata simpatia lui Gica. . ca am ajuns asa de repede! . prin urmare si dumneata? ... prietenie este avansata si au intervenit oarecare neîntelegeri între cele do . A. .. surorile sînt întotdeauna gata sa-si flateze fratii! Cu prilejul acesta.. Vorbind. Da.. .. si m-a rugat pe mine sa-ti dau acest plic din partea lui. .. Ce frumos spui dumneata asta! . sati trimiti emisari în astfel de chestiuni atît de personale? De obicei. . a iesit! Da-i drumul! ... Ca a trecut timpul? . Ti-ar fi facut placere sa mai vorbim. a. foarte important: s-a gîndit însa ca este mai bine sa-ti scrie. Ce rau îmi pare!.. A. ce sistem mai e si asta. Nu. . Ca am ajuns acasa. ca numai el sa auda: "Veturia . . din tara romîneasca.. domnule Grig?! . buzele lui soptesc asa. Eu... ... De ce? . Ca toti tinerii de vîrsta noastra. Daca tii cu tot dinadinsul. Aveam cu totul alta impresie despre dumneata. Nu stiu precis. Unde Dumnezeu am pus scrisoarea? A. despre Gica. .. Ce cuvinte? . te iubesc! . . Asa de repede? Nici n-am bagat de seama cînd a trecut timpul! .. Veturia.... . Pacat! . Buna-seara. . dupa ce am sa-mi îndeplinesc misiunea ce mi-a fost încredintata de prietenul nostru comun Gica! (Draguta e. se ocupa cu poezia? . . Gica ar fi dorit sa-ti vorbeasca ceva.. prefer proza! . Buna-seara.. ma retrag imediat. Oo.... Te asteptai la altcineva? . .. mesagiile îsi au rostul cînd o. sa mi le spui dumneata!. mai cu seama din descrierea facuta de Nella! . ..Imediat.. nu! .. Asta ca sa nu folosesc alte cuvinte care îi flutura pe buze de fiecare data cînd îti pronunta numele! . mm.. Te rog. Ti-am spus asa cum mi-am închipuit ca ar spune Gica însusi! . Si eu la fel. Cum. . Cred ca de cîte ori îti rosteste numel e sau se gîndeste la dumneata.. Daca te deranjez.

dar cînd totul este abia la început? . . . .. Am prins mîna mica si subtire. . . . Ce naiba ai stat atîta.. muscîndu-si buzele înfrigurat. care mi se-ntinsese. .. .. lectura placuta! Nu fi rautacios! . . si-am sarutat-o lung. . Poate ca ai dreptate! Însa nu trebuie sa-ti para rau. . . . strîngînd-o usor. ma? Ce-a zis? . duduie Veturia.uaparti. . Vei avea prilejul sa-tipre lungesti placerea de a sta de vorba cu Gica. Am condus-o pîn-acasa! Doar nu era sa-i dau scrisoarea si s-o las în mijlocul drumului. . Gica ma astepta în fata scolii Sfintii Voievozi. . citindu-i rîndurile pe care le-a scri s cu dumneata în gînd. .. bine. . . Noapte buna! Noapte buna. . dar ce-a zis? . si.. . Bine.

. Se asezase la masa mea si luase "Poeziile" lui Eminescu. în realitate însa. . Ma. . Nella. iar Fanica. ca sa-si faca despre el o parere si mai buna decît aceea pe care o avea eventual pîna acum! Pe masa mea strajuia pe-atunci bustul în gips al lui Vlahuta de Dimitriu-Bîrlad. . . Dar nu-mi gaseam locul. spuneti ca declam frumos si rugati-ma sa spun ceva! Stiti. dupa prînz! Te rog. sîmbata. . . stii ce te rog? . deranjezi tu! . . dar. Întîmplator stia si: "La icoana ". Trebuie sa marturisesc ca ma simteam cam nelinistit. Pe unde-or fi acum? se-ntreba Gica emotionat. . Gica stia multe poezii pe dinafara si recita frumos... Lasa-ma odata cu cinstea! Îi spun. A iesit imediat surîzatoare si le-a sarutat. . Odata cu apropierea orei 5. dupa cîte am observat. flegmatic si calm ca un englez. si cred ca se face. Nu s-a suparat. Ce sa zica? A primit-o cu placere.. . cu voce tare. Îmi place ca sînteti punctuale. . .. i-ar fi facut mai multa placere sa te. ha! Las' ca e bine si asa! Ma. vorbeste cu Nella s-o invite pe Veturia si pe sora-sa la voi. desi cautam sa par foarte putin impresionat de aceastavi zita. . . Ma. face impresie! Am convenit si am continuat sa asteptam. . . constatînd: . dar a ramas foarte mirata ca nu te-ai dus t u. Le asteptam pe la 5. înfrigurat la culme de rezultatul scrisorii. Sora-mea le vazuse pe geam. a preparat toata dimineata fel de fel de gustari pentru primire a celor doua surori. Ha. .. iubito!" si "Din prag". framîntarea punea stapînire din ce în ce mai puternic pe Gica. dar a asteptat sa auda soneria. . ma! Fac o cinste. pe care le ras foia în aparenta foarte atent.. Iar?! . sa imortalizam momentul! . personal! . desigur. ha. o serie de consideratiuni asupra punctualitatii la vizite si l a întîlniri. aduceti vorba despre bustul lui Vlahuta. . dulcineele prietenilor nostri. . . fara sa citeasca ceva! Voia sa-l gaseasca Veturia asupra unor preocupari poetice. . S-a suparat? . .. . . ne rugase el. . . Gica si Fanica venisera însa de pe la 4: Gica. . . . Îl invitam atunci si pe Fanica! Adu-ti si aparatul de fotografiat. Sora-mea.. . fara sa se poata stapîni si fara sa primeasca vreun raspuns. "Dormi. Nu era o emotie propriuzisa . .. . . opera cîstigata la tombola unui bal al artistilor plastici. N-aveti idee ce nesuferit e s-astepti! A urmat.

Si le recita cu mult talent! . dar cred ca n-ai intentia sa ne gonim musafirii de pe-acum! . Dealtfel. care. unde era pianul. ca doar atîta astepta! . dupa fasoanele de rigoare. Tinînd seama de faptul ca Vlahuta a fost ciracul lui Eminescu. "Ce e amorul?" Foarte interesant! Citesti "Ce e amorul?" de Eminescu. . Da?! Foarte interesant! . O. Gica nu mai are de ce sa citeasca poeziile lui Vlahuta. la un moment dat. Nella. E poetul lui preferat! . va rog! accepta Gica. Cum doresti. fara sa se lase rugat prea mult. n-ai vrea sa ne cînti la pian? . e potrivit oarecum! am intervenit eu. l-a desfacut si a înlemnit cu el în mîna. Vedeam ca vrea neaparat sa-mi vorbeasca. iar eu l-am ironizat tot timpul din ochi. Atunci. dupa gustarile obisnuite în asemenea împrejurari. lasa modestia pentru alta data! Toti trecura în camera sora-mi.Gica a fost gasit citind "Ce e amorul?" de Eminescu. pentru ca le stie aproape pe toate pe dinafara. hai. asa.. în fata bustului încruntat al lui Vlahuta? . A. a l uat unul din caietele mele de pe masa. domnul Gica e amator de poezie! a remarcat Veturia. avînd-o complice pe Veturia. În sfîrsit. si asta cît mai curînd. Si ce citeai. Gica a declamat cu mult patos "Din prag". În afara de mine.. zîmbind cu siretenie. Veturia ramase într-adins la urma . credem ca ne va face placerea. Hai.. . Am provocat prilejul si m-am adresat sora-mi: . n-a mai observat-o nimeni. Mai tîrziu. fara nici o intentie. ma rog? Îmi dai voie sa vad? Gica îsi întoarse buza de jos si întinse cartea.. ca sa faca ceva. care-i urmaream miscarile.

. si totusi asa era: ma-ndragostise m! De ce ma temeam acum? Nu dorisem eu oare asta de atîta vreme? Nu ma mistuia dorinta de a scrie versuri unei fete. Dar nu-nteleg de ce ma-ntrebi toate astea? . . Pentru ca ti-am rasfoit un caiet de pe birou si am gasit ca scrisul dumitale d in caiet este acelasi cu scrisul din scrisorile semnate "Gica"! . Toata noaptea m-am zbuciumat. cum aveam s-o însel asupra descoperirii facute de ea? .. pe la 10 îti dau un telefon de la tanti Elvira. As minti sa spun ca m-am trezit din somn.. ... si ît i spun cînd sa treci sa ma iei. dar promite-mi ca-mi vei raspunde sincer! . Ma rog!.... care sa nu mai fie iubita altora? M-am învîrtit tot timpul prin preajma telefonului. . Acelasi?. alba. ce este probabil în realitate si ce nu vrei sa-mi spui dumneata! . chinuit de luna care gasise cu cale sa-mi scalde camera într-o lumina feerica.. Totusi.. Da! . ca sa putem sta de vorba în liniste! .. Acela care le-a semnat cu numele lui Gica. îmi placea mai mult decît mi-as fi putut închipui! Îsi uitase la noi o batista mica... .. ... . de aci si pîna l a.. Vreau sa te-ntreb ceva. Pot vorbi cu Grig? .. dar. rostind un "allo " nepasator! ... facîndu-mi de lucru la biblioteca.... ca ma duc pe-acolo. . Este adevarat ca scrisul nostru cam seamana.. . Nu esti sincer! Cînd am observat asemanarea. sa mergem! Nu putem discuta acum si aci! . Ne asteapta. . Chiar el e la aparat! . . Cine mi-a scris ceea ce mi-ai dat dumneata acum doua zile? .. l-am lasat sa sune de trei ori. Am vrut sa ma reped sa-l iau imediat... Mîine dimineata esti acasa? . . . Acela care le-a semnat: "Gica"! .. În ochii si în gîndul meu: Veturia! Îmi placea. Ei bine. am tresarit.. sau acela al carui nume a fost semnat? . .. si abia la al patrulea sunat l-am ridicat. Nelinistea asta n-o mai avusesem niciodata! Si mai era ceva care nu-mi da pace: ce aveam sa-i spun a doua zi..si-mi sopti: .. pentru ca în realitate nu dormisem o clipa!. . . placut! Mi-ar pareab ine sa fie ce-mi închipui.. . . tighelita cu roz Am strîns-o si am sarutat-o toata noaptea. Mi-era teama sa-mi pun diagnosticul. . La 10 fix a sunat telefonul.

Nu!.. . . . . buna dimineata! Ce mai faci? Te asteptam. multumesc.. Nu.. Buna dimineata! Stii cine e aici? . .. dar.. Aha. dar tu? (Hm. M-am postat în fata cofetariei si am citit de trei ori.. . . .. . ca si cînd ar fi prezentat cine stie ce interes deosebi t pentru mine! Cînd sa-ncep pentru a patra oara aceasta interesanta lectura. Si vrei sa-ti spun la telefon? . . Oamenii nu se despart niciodata din pricina unui pete c depînza. . Bine.. . Da. îti marturisesc cinstit. . as vrea s-o pastrez! .. Pentru ca ma simt în fata ta ca un scolar. o tutuiam fara nici o reticenta. . Buna dimineata! . si ea la fe l!) . Sînt curioasa. si daca nu esti superstitioasa. Ti-ai uitat la noi o batista! . . foarte atent în aparenta. esti superstitioasa? . dar de ce? .. Daca-ti face placere!. vino la 11 sa ma iei. Înca o data. sa aflu ce e cu descoperirea de ieri! . dar stii. a sosit Veturia. Ce faci? . asa e. foarte curioasa... A venit surîzînd si cu mîna întinsa: . Ma astepti în colt. cel putin asta e parerea mea! . Bine. te xtul de pe cutiile de bomboane.. . . . à propos. .. cu emotie! De ce? se prefacu ea mirata. . ai gasit-o tu? . la cofetaria "Jernoiu". Stiu. ..

.... personal. liniste ca într-o zide sarbatoare. sfiindu-se sa ti le d ea el. . încît n-am mai tinut seama de nimic.. Ochii îi erau mai luminosi si mai plini de duiosie ca niciodata. Pretinde el.... ce eram eu vinovat ca Gica nu-ncercase sa-si cucereasca iubita prin propriile lui mijloace? Ma ispitea atîta vîrtejul acesta ce se ivise pe neasteptate în calea mea. Eram prin dreptul gradinitei din strada Luigi Cazzavillan.. spune-mi. nu este decît o mica si banala escrocherie sentimentala din partea voastra! Atît si nimic mai mult! Am înteles ce trebuia sa înteleg. Zici ca ai înteles tot ce trebuia sa întelegi? .... iar lui Gica nu-i facuse. m-a trimis pe mine. Dar o spun eu.. Cel putin asa cred! . Eram foarte tînar si-mi era dor de iubire!. Si. Ti l-am facut si-am pus în el cele mai curatesi mtaminte.... fara sa se gîndeasca la consecinte.. ma simt asa. de pa rca as fi comis o tradare!. . Acum. Toata era numai surîs.. M-a rugat sa-ti fac un acrostih.. Ca te iubesc! Ne-am oprit. nici un avan s. Spune odata! Întotdeauna te exprimi atît greoi? . Mi-a apucat amîndoua mîinile si mi le-a strîns.. Cum. Te-o fi iubind si Gica. nu stiam ce atitudine sa adopt fata de aceasta intransigenta Roxan a! În definitiv. n-ai mai fi descoperit nimic. te rog.. dar. Ce ai înteles. sau acela care ti l-a compus.. Ca. de exemplu. Simteam ca trebuie sa-i spun Veturiei tot ce ma-ndemna sufletul si primavara sai spun.. Este de prisos sa-ncerci sa ma convingi ca autorul scrisorii si-al poeziei este Gica! Hai. . nu stiu cum. Pe strazi. Gica ma iubeste. N-am vrut sa spun chiar asta...... .. Si-apoi. As. fata îmi da a-ntelege ca ma place.. Veturio. Ce? . Daca ar fi fost scrisul lui. Care a fost prins ca a facut tema altuia. tot n-ai înteles? ... I-amraspuns putin intimidat: .. de ce mi-ai scris si mi-ai vorbit tu. Eram în grea cumpana. Iarasi mi-a prins mîna si . Dar?. Ma agatai de ultimele ei vorbe: . de sa mi le frînga. L-am scris asa ca si cum l-as fi scris cu adevarat iubitei mele. cum se numeste. P e urma m-a rugat sa-ti mai scriu si biletul acela explicativ. în numele lui? Doar Cyrano mai trecuse prin situatii sentimentale oarecum asemanatoare.. din acrostih? . Mi-a potrivit parul la tîmpla stînga... Buchetele de liliac îsi revarsasera crengile peste gardur i si-mprastiau cu darnicie miresmele ametitor de dulci trecatorilor fericiti ca traiesc o prima vara atît de îmbietoare la viata.. sau cel putin asa pretinde! . Greseala a fost ca nu si-a scris cu mîna lui scrisorile.

. Ce leaga doua inimi. În anul 1925. pe Inspecto rul Generat Petre Marinescu. la fel. iar Ministerul Instructiunii Publice a dele gat provizoriu. de o revoltatoar e politeta..mi-a soptit simplu.. tare!" CAPITOLUL XII ÎN SERILE DIN LUNA MAI. Nu ne scotea din "domnule elev" si ne vorbea întotdeauna la plural. pîna la numirea unui nou director. cum obisnuiau Barba si ceil alti profesori. vestit profesor de Matematici. foarte serios si de o severitate extraord inara! Sta vesnic încruntat. oprindu-ne la fiecare pas sa admiram o frunza. Noul director era un om foarte corect. oricît de suparat ar fi fost. o creanga sau un petec de cer albastr u! Orice avea farmec în acele clipe binecuvîntata! Doamne. cu voce grava: . si noi ne-nvatas eram cu . Sufletul mi-a fost dureros sagetat de-o dulce înfiorare. bineînteles: însa era o atitudine care nu ne convenea deloc. "Iubirea e o taina mare.. cît de frumoasa e viata uneori! Adevarat ca. vorbind nimicuri. Asta ne impunea extraordinar.. pentru ca ne distanta considerabil de director. prostii pline de gingasie.. Am pornit emotionati.. o floare. elevii. Si eu.. Barba a iesit la pensie. vorbea rar si apasat si era cu noi. cu conducerea liceului. Grig!. Nu ne spunea niciodata pe nume si nici nu ne tutuia.

domnule elev. Nostalgii viitoare. banuite numai.Barba: sa fim mai apropiati. la sfîrsitul careia ne astepta bacalaureatul! Venise primavara în Cismigiu pentru a opta oara de cînd îmi toceam coatele pe bancile liceului Lazar. ca asa si pedincolo. poate pentru ca ne dadeam seama ca este ultima primavara pe care o petreceam ca liceeni pe aleile si pe sub boltile de flori ale Cismigiului. era mai tînara. nu era demn de un elev de liceu si mai ales de un el ev al liceului Lazar. si doresc ca prima noastra întîlnir e sa aiba loc în împrejurari mai placute pentru dumneavoastra! Poftim de te mai roaga sa te ierte. am regretul de a va face cunoscut ca sînteti eliminat pe cinci zile. Poate si pentru ca primavara asta avea în ea chemari pline de un farmec necunoscut. si-n anumite cazuri sa ne permitem sa-i solicitam indulgenta. si parca în acest an. îti demonstra cu tact de matematician caceea ce facusesi nu era frumos. sa îndraznim sa stam de vorba. liceu cu traditie. cum traditia imp unea sa-i acordam neîntîrziat o porecla. pentru nimic în lume! Îti vorbea tot timpul cu duhul blîndetii. nu ti-ar fi aruncat vreo insulta. cu Petre Marinescu asa ceva era imposibil! Cînd rostea o hotarîre. 1926. i-am spus simplu si sugestiv "Tiranul". bine. si totul ar fi în dauna dumneavoastra. si apoi încheia cam în felul urmator: . simteai ca ea va râmîne definitiva. este de la sine înteles ca nazdravaniile noastr escazusera simtitor si. Dar ceea ce ne mai tinea avîntul în frîu era si faptul ca ne aflam în clasa a VIII-a. Pîna atunci. nu exista nici un mijloc de înduplecare! Acest fel de a fi al lui a avut rasunet în sufletele elevilor si. ca e ultima data. Elimina pe capete pentru cea mai mica abatere de la îndatoririle scolare si nu s-ar fi suparat. pe viitor am sa va rog sa va supravegheati atitudinea ma i îndeaproape. si ne luaseram de gînduri. Nu era de glumit cu Tiranul. Asa ca. care a dat tarii atîtea si atîtea generatii de oameni de seama etc. ne-nfiorau si ne tulburau linistea de pe acum . Ei. daca-ti mai da mîna! În astfel de împrejurari dictatoriale. se redusesera aproape la zero. mai frageda si m ai frumoasa ca niciodata! Si nicicînd nu ne atrasese Cismigiul mai puternic ca acum. nu ti-ar fi strigat. etc. caci s-ar putea sa aveti neplaceri si mai mari. cu timpul. ca nu mai faci. Va rog sa comunicati aceasta si parintilor dumneavoastra si sa-mi ad uceti semnata aceasta adresa! Buna ziua. domnule elev.

Cu tine-adesea m-am plimbat Si dulci cuvinte îmi spuneai. Ia cînta. si cum fiecare dintre noi era cu cîte-o fata-n gînd. asa-zisa "romanta": "În serile din luna mai. Cismigiul era. la gîndul ca poate vom avea vreunul dintre ei în comisia respectiva. Este adevarat ca.. dar nu ne mai ardea nici noua de asa ceva! Bacalaureatul ne impunea mai multa seriozitate. fericiti ca a doua zi este sîmbata si se sfîrseste înca o saptamîna de scoala! Si cum atît podoaba de mov si alb a ciorchinilor înfloriti. ca prea e linistita seara asta! . paralela cu Bulevardul Schitul Magureanu. Totusi. ma. odata cu terminarea cîntecului. unde avusesera m repetitie la cor. în falset. cev a mai patrunzator. dar ce sa cînt? . ca pentru noi. dinp ricina Tiranului. tot. pe care o manifestam venind foarte regulat la cursuri. dintre car e merita povestita urmatoarea: Primavara. Ce-are a face? În asteptarea lui mai. Ne-ntorceam de la liceu. se chiulea cu foarte mare greutate si cu multa precautie." Si apoi venea un refren pe care am gasit potrivit sa-l cînt cu voce din piept. Pai d-abia sîntem la sfîrsitul lui aprilie! . Chiulul îl lasaseram pe seama acelora din clasele mai mici. pe la sase seara. Bine! Si-am început sa cînt usor. mai ales ca peste cîtiva pasi. cîteva mici ispravi s-au petrecut si în timpul domniei Tiranului. un grup de vreo patru-cinci colegi. care locuiam în acelasi cart ier. Cuvinte ce m-au fermecat!. zice: .. Cînta. facîndu-ne lectiile cu multa constiinciozitate. ca iesim din Cismigiu si nu m ai are nici un farmec! . ceva de inima liliachie. numai liliac înflorit. cît si parfumul dulce ne îndemnau la lirism. Mergeam agale. Rica Stanescu . Grig. aia: "În serile din luna mai"! . vineri. ma. dar destul de puternic. cu sapca pe-o ureche. si mai ales cautînd sa ne luam bine cu profesorii. Sa cînt.. cel mai îndragostit dintre toti. da-i drumul. pe aleea trandafirilor. treb uia sa iesim din Cismigiu: .

totul s-a ispravit aici! Tiranul e sever. dintr-a VIII-a moderna! . Buna seara. Bajenaru Grigore. aer liber. Dumneavoastra. chiar vizavi de Cismigiu. ca la o comanda invizibila. raspundeeeee!" Baietii vor sa m-aplaude si sa ma felicite. cunosteam amanuntul! Nu va fac nici o vina din aceasta: dealtfel. dar e om inteligent si. Crezi c-o sa-ti faca ceva? . însa. echivalente cu "mmda"! . Am înteles. am facut "drepti". Cum va numiti? . intrînd în curtea lui. nu stiu daca întelegeti cam ce vrea u sâ spun.. vin-la mine. domnule director! raspunseram noi în cor. însa cu voia.. Eu. domnilor elevi! . . . unde Esti tu. dar la o noua privire a Tiranului. avea un pacat.. privindu-ne scrutator! Am ramas cu totii "pe loc repaus". Odorul meu! Ah. sînt fapte care s-au petrecut înainte de venirea mea. dar le-ngheata vorbele pe buze... domnule director. a.. unde. ca directorul locuieste pe Schitul Magureanu. luase parte la prod uctia noastra muzicala în aer liber! .. pocnind calcîiele militareste! Uitaseram toti. Ah. domnului director Constantin Iones cu! (era cît p-aci sa gresesc si sa-i zic "Barba"!) . Omul se întorcea acasa si. fara sa vrea. Da. raspunde? Pe tine te chem.. oricît ar . Aicea sînt! Si-n fata ochilor nostri îngroziti apare. ca pamîntul.. L-am auzit si l-am aplaudat de foarte multe ori. hm. dupa cîte am auzit. . Voi muri fara tine.. domnule director! . Unchiul dumneavoastra. domnilor elevi! Nici un raspuns. Tiranul. domnule director! . nepot! . mereu. domnule director. si foarte rar în familie sau în. As. Sînteti ruda cu tenorul Bajenaru ? . ati imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. Multumesc. . Sa traiti.. unde.. mereu. hm. a. Cine a cîntat? ... Da.. simple motaieli din cap. nu cînta decît la opera. cînd d in capatul aleii se aude o voce groasa si foarte cunoscuta: . Bine dispusi.. care ar putea fi considerat si o calitate."Ah.. Da. domnule director! Si Tiranul a trecut repede drumul... Veniti de la liceu? .. undeeee Esti tu.

si ne vo rbea. nici macar "tinere". pe profesori si pe elevi . cu "domnule elev" si "dumneavoastra".. Auzi. pîna la "baietas" al lui Jujuca. indiferent daca era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: . onoratul Minister a stiut de ce mi-a încredintat mie directia acestui liceu: pentru ca. întrucît. baietas! Pai de la felul cum ni se adresa Barba. în sala de Gimnastica. dar nici dracul nu e asa de negru cum îl crede lumea! Într-adevar ca aceasta auditie muzicala în aer liber n-a avut nici o urmare! * Dar abia ne obisnuiseram cu Tiranul si chiar începuse sa ne placa severitatea lui.. "volens-nolens".. 3. are în fond sensibilitatea lui! N-ati auzit ca se duce la opera? Daca-i place muzica... e de-al nostru. adresîndu-se invariabil fiecaruia. Domnilor profesori si baietasi. ca Draganescu. Hei.. parc-am fi baieti de pravalie! Îndata ce a luat în primire directia. facea din noi oameni cumsecade. prin urmare. cînd ne vine stirea ca a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne asteptam c el mai putin: Andrei Georgescu. spunîndu-ne frumos si serios pe nume. de Latina! Nu se potrivea nici cu Barba si nici cu Tiranul. cu prestanta! Jujuca era mic.. face el pe-al naibii. fiindca. er a o distanta considerabila! . ne-a spus urmatoarele: . tuns în cap cu masina nr. deoarece. sau Tiranul. dupa multa vorbarie. . adevarate personalitati didacti ce si oameni impozanti..vrea el sa para de aspru.. dumneata?! se scandalizau baietii. Jujuca ne-a convocat. si. fiindca ne dam seama ca. zis Jujuca.. vesnic agitat si plin de el. asadar. baietas.

examenul fiind eliminatoriu. Singura materie de învatamînt pe care o uitaseram si pentru a carei cunoastere temeinica ne trebuia o serioasa pregatire era Geografia României.Si Jujuca s-a dovedit în scurta vreme a fi un om cu totul lipsit de inima si de întelegere! CAPITOLUL XIII MANOLE. La celelalte obiecte de învatamînt o încropeam noi destul de bine. toata clasa era foarte bine pregatita. MESTERE MANOLE! Parca nici o primavara din cei 18 ani pe care îi traisem nu fusese atît de frumoasa ca aceasta primavara a lui 1926! Ah. sa ne faca un curs de bacalaureat. dupa ce nu se mai daduse de atîta si atîta vreme! Seriozitatea ne cuprinsese pe toti. si înca în frantuzeste. Se dadeau lucrari scrise la: Româna. Grigore Danescu. Materiile principale la bacalaureat erau: Limba si literatura româna. cum se spune atît de sugestiv în limbaj scolaresc. si atît! Nici pomeneala de Geografia Patriei în vr euna din clasele cursului superior! În schimb. Latina si Franceza. Filozofia si Stiintele naturale. un admirabil dascal. carte stiam toti si puteam sa facem fata cu bine la examene. în 1925! Eram deci a doua generatie scolara care urma sa dam acest dificil examen. l-am rugat pe fostul nostru profesor de Geografi e. a Frantei! Dîndu-ne seama ca numai cu anemicile noastre cunos-tinte la materia respectiva nu ne putem prezenta la examen. GeografiaRomâniei. geografia surorii noastre mai mari. pe neasteptate! Si cum mai aveam numai doua luni pîna la "încercarea cea mare". Istoria Românilor si Geografia României. Franceza. . Instruct ia civica. La oral se examinau: Romana. daca nu obtineam media 6. pe care o facuse ram pentru ultima oara în clasa a IV-a. Dar la "Istoria Românilor". care abia se reînfiintase de un an. cît de mare era ispita de a ne rataci în gradina noastra vrajita de basm! Dar si mai puternica era grija ce ne framînta permanent ca în anul acesta trebuia sa luptam cu doua mari încercari: examenul de clasa a VIII-a si bacalaureatul. MANOLE. toti ne puseseram. "cu burta pe carte" si cu programa analitica respectiva în mîna! Cu toate nazdravaniile si aparenta noastra superficialitate. în clasa a V-a eram obligati sa stim la perfectie. ceea ce el aacceptat cu multa placere. Istoria României.

Si nici nu se putea altfel, cînd avuseseram norocul sa ne fie profesor Grigore Niculescu, supranumit Atila! Om rau? Nu! Foarte sever si foarte serios; si un profesor exceptional, de clasam are, de talia Barosanului. Obisnuia sa ne dicteze planul lectiei pe care o facea. Apoi începea sa ne vorbeasc adupa planul stabilit si vorbea asa de frumos, asa de interesant, încît nu te-ai fi saturat sa-l asculti o zi întreaga. Ne captiva pe toti cu darul lui de mester neîntrecut în a ne înfatisa Istoria. Avea, însa, omul un pacat: îti pretindea sa stii ce-ti explicase si, daca nu stiai, nu se supara, ci te-ncondeia în catalog! La orele lui era o liniste mormîntala. Notiunile de "chiul" si "gluma" erau necunoscute, ca dealtfel si la orele Barosanului. Pe Atila îl mai avusesem profesor în clasele I-a si a III-a, asa ca ma cunostea. Pe atunci fusesem unul dintre cei mai buni elevi ai lui. Dar, în clasa a VIII-a, la Istorie, pe trimestul I, obtinusem media 5, si asta cu mare greutate! Binevoitor, Atila m-a scos sa ma mai asculte, ca sa-mi dea o medie cumsecade. Nam stiut bine... si mi-a dat tot cinci. Înainte însa de a-mi pune nota, m-a privit s crutator si mi-a spus cu sincera tristete: . Am avut în cursul inferior un elev foarte bun la Istorie, care facea cinste clas ei lui, unul Bajenaru! Hei, cîta istorie stia ala!... Pe unde-o fi, ca eu nu-l vad... sau, daca-lvad, nu-l mai recunosc!? Cuvintele lui, rostite cu voce calma si duioasa, m-au patruns pîna la lacrimi si a uavut un rasunet atît de puternic în sufletul meu si au stiut sa-mi maguleasca vanit atea în asa masura, încît pe trimestrul al doilea am luat media "noua", ca "zece" nu dadea! Noua nu mai avea nimeni din clasa, nici cei doi premianti, afara de Nae Georgesc u. * Ca sa fim cît mai bine pregatiti la Istorie si ca sa vedem aievea urme pretioase a le

trecutului nostru, Atila a hotarît sa facem o excursie la Curtea de Arges. Ne-am înscris vreo 30 de elevi, din 45, cîti eram cu totii. Ca sa nu întrerupem cursurile, urma sa plecam într-o sîmbata, dupa-amiaza, pe la 2. Dar, cu doua ore numai înaintea plecarii, ni se comunica o veste neplacuta: Atila, retinut de o invitatie neprevazuta la Ministerul Instructiunii Publice, în calitat ea ce o maiavea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie . Atunci, Jujuca l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la I storie, unul Stefan Marinescu, care ne-a si anuntat stirea, dealtfel, spre consternarea noastra. Multi am fi voit sa renuntam, dar ne era teama sa nu-l suparam pe Atila, la care tineam foarte mult. Si am mers, fara prea mare entuziasm. Pe la jumatatea drumului ni se facu foame, asa ca ne hotarîram sa luam masa de seara în tren, din ce ne aduseseram de acasa . avîndu-l în mijlocul nostru pe suplinit orul Marinescu. Acesta fusese tot timpul distant cu noi, gretos chiar, aratîndu-se foarte plin de el, desi pîna atunci nu avusese prilejul sa-si dovedeasca în nici un chip stiinta. "Sa stii, ne gîndeam noi, ca asta o sa ne dea niste explicatii grozave la Curtea d e Arges! Nu degeaba l-a ales Jujuca chiar pe el." Si ca sa mai împrastii putin atmosfera de austeritate ce se lasase, cautînd sa fiu totodata în materie, spre a nu risca vreo... observatie din partea dascalului nost ru improvizat, spusei, uitîndu-ma la ceas: . Nu mai avem mult pîna la Curtea de Arges. Curînd vom poposi în vestita cetate. . Barem o fi frumoasa cum se spune? întreba Dragu. . Ei, cum sa nu, am încercat eu sa ma arat cît mai informat în fata profesorului pe care abia îl cunoscusem. Doar a fost una dintre capitalele Tarii Românesti. . Ca multe capitale a mai avut! intra si Noica în vorba. . Daca nu ma-nsel, patru! intervenii eu, doar i-oi da samînta de vorba suplinitorului. Dar acesta, parînd ca reflecteaza putin, nu scoase o vorba. Surprinsi, baietii începura sa-si dea coate. Ce e cu profesorul asta de se complac e în mutenie absoluta? Foarte înciudat ca se abtine sa participe la interesanta discutie propusa de mine, ma adresai direct însotitorului nostru, doar l-oi face sa spuna ceva: . Au fost mai multe de patru, don' profesor?

Marinescu îsi întoarse nepasator capul catre mine si, în sfîrsit, se hotarî sa-miraspunda totusi, printr-o întrebare: . Gasesti ca este chiar atît de potrivit momentul sa ? . Pai, sa vedeti, don' profesor, îndreptîndu-ne spre accentuai eu . una dintre cetatile de scaun, fara sa celelalte... trei sau mai multe... nu mai stiu cîte, -i provoca un raspuns precis. facem aceasta statistica întren Curtea de Arges, care a fost . vreau mi-a zburat gîndul la ma prefacui eu încurcat, spre a

Baietii, care pîna atunci privisera pe fereastra, plictisiti ca nu se simteau delo c la largul lor, îsi ciulira urechile, presimtind ca se vor amuza pe socoteala lui Mari nescu, vadit în mare încurcatura. Dar raspunsul întîrzia sa vina. Marinescu îsi îndrepta nodul la cravata, îsi împinse apoi maxilarul inferior în afara, scotîndu-si marul lui Adam din guler si spuse stin gherit: . Daca dumneata tii chiar atît de mult..., hai sa le numaram! . Sa le numaram, coane Fanica! nu se putu abtine Dragu, amintindu-ni-l pe faimosul Pristanda. Dupa ce-i arunca o privire scrutatoare, Marinescu mi se adresa acru: . Poftim, începe!... Ridicîndu-mi mîna stînga, începui sa le numar, ajutîn-du-ma de aratatorul dreptei: . Cea dintîi, la Cîmpulung... . Asa, aprqba profesorul... Apoi? . Apoi stiu ca a fost schimbata la Curtea de Arges, unde mergem acum, dar nu stiu care voievod anume a facut aceasta schimbare... . Sa lasam amanuntele. Apoi? . Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Tîrgoviste... si apoi... Bucuresti! . Deci patru! tinu el sa precizeze . Vezi ce bine stie la... Aritmetica?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. . Cine a-ndraznit? striga profesorul iritat la culme. . Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Bajenaru, ca a tinut bine minte numarul capitalelor... . Dar cine-o fi mutat capitala de la Curtea de Arges la Tîrgoviste, don' profesor? cautai eu sa schimb vorba. . Sa spuna cineva dintre dumneavoastra... Doar de-aceea sînteti elevi... Din nou glasul lui Dragu, batjocoritor: . Cutare-Voda al III-lea, din motive de ordin strategic!

dupa ce vom lu a gustarea respectiva. cei externi. Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul. asezîndu-se la o fereastra. o maruntica nostima. cel mai tîrziu la 7 sa fim în fata primariei. mai lasa plimbarile pe culoar si treci în camera! Toata lumea în camere. si-n scurta vreme s-a facut întuneric de-a binelea. de unde urma sa p lecam spre lacasul istorie. De cu m nea repartizat. s-a închis la el si n-a mai iesit pîna dimineata sa dea ochii cu noi. baiete. Negulescu Petre. iar noi.. chiar sub ochii lui. ne-am dus împreuna cu Stefan Marinescu. începu sa-i dea tîrcoale cameristei. la un hotel. Mai înainte. de-ai dracului. ca nu se astepta la asa iesiret ocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost gazduiti la etajul I. care-i era bun prieten dealtfel. însotite de: "Sa n-aveti nici o g . îsi da aere. De la un asemenea specimen credeti voi ca vom primi explicatii la Curtea de Arges? Amara amagire. Numai suplinitorul Marine scu a stat singur într-o camera de la parter. Dar iata ca dupa ce se facuse repartizarea elevilor în camere. uitînd de colegialitatatea ce ne lega. suplinitorul. de fitele lui. nu a uitat sa ne recomande: sa fim linistiti. Nu permit asemenea glume! se enerva suplinitorul..Un hohot de rîsete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu. un coleg ceva mai mare ca vîrsta. ca sa evite eventualele comentarii neconvenabi le la adresa. si. îi spuneam " domnule pedagog" în sus. nu mai stiu cum se numea. smechere! Mult ai sa mai faci pe nebunul cu noi? Si pleca. "domnule pedagog" în jos! El se umfla în pene. simtind ca fata de serviciu e atenta la ce a re sa se petreaca. mai repede. ale carei ferestre dadeau în strada. la un moment dat. vazîndu-l pe Chiorul. apoi se ridica si iesi pe culoar. sa nu care cumva sa parasim hotelul si sa ne sculam a doua zi la ora 6 dimineata.. veni în fata lui si. se vede. Noica Dan dadu din cap dispretuitor si spuse: . ca nici nu se gîndeste sa -i execute ordinul. Si noi care credeam ca-i toba de carte! E si f iresc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Arges pe-nserat. . stiintei lui. va rog! Si. îi spuse arogant: . ca sa fim repart izati cu totii în camerele noastre. Dupa fagaduielile de rigoare din partea noastra. Ia las-o mai moale. fratilor. însa. cîte doi sau trei în camera. iar noi. ca. se apuca sa ne apostrofeze în fata cameristei: . Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douazeci de elevi de la int ernaturmau sa doarma în vagon.. poate chiar se si crezu pedagog. exasperat. lasîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat. caci. ca sa-i crestem actiunile în fata ei. îi raspunse scurt: . Ehei.

Treaba ta. foarte smeriti. sa nu ne simta. Scoala. Tu ce zici. o sa-ti para rau! . ca ma raguseste! . Bajenarule. sau cel mult trei sferturi de ora. ca niciodata nu mai tinuse deschis pîna la acea ora. ati înnebunit? . Las' sa-mi para! Instigatorii plecara. ce. mai bine ma culc! . Auzi la aia ca. Se facuse tîrziu: 11 si jumatate! Cofetarul ne spuse politicos ca trebuie sa închida . m-am si culcat! . si sîntem înap oi! . ca nu se poate altfel! . frate-meu. ma. merg si eu. Nu merg. cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decît ne asteptam. ma. plimbarea n-are nici un haz! . ca bubuituri puternice în usa ne facura sa sarim în sus. daca-i asa. ma. cu ispititoarea invita tie: . si hai cu noi la cofetarie. ca sînt obosit! . în vîrful picioarelor. . la lumina lunii! Pe caldura asta nu face sa stam în casa! Am auzit ca la Curtea de Arges e o înghetata grozava! .rija. Cum o sa afle. Dane? îl întrebai pe colegul meu de camera. N-are nimic! Cum te-ai culcat. am început sa ne pregatim de culcare. Am facut socoteala. Bine. don' profesor". am platit si am iesit din cofetarie. Dar abi a am atipit. am trecut în camere si. Nici eu nu merg. Iei si tu o prajitura! . ca Ionas Moscu. Ce e. Si peurma. . ca-i foc. asa te scoli! Au spus baietii sa nu venim singu ri înapoi. ca mi-e urît sa ramîn singur în hotelul asta. sari Dan Noica. Nu merg. Hai. O jumatate. sa merg atunci! Numai sa ma-mbrac! . Pai. . iar Dan Noica si cu mine ne lungiram sa ne culcam. împreuna cu Costache Radulescu si Nicu Marinescu. Dar n-a apucat sa plece bine suplinitorul. Ne-am hotarît sa plecam. ma. sa dam o raita prin oras. mîine la 6 trebuie sa fiu în picioare. începura sa ne deschida usile. Eu nu merg. ma? Iesim usurel. mie nu-mi place înghetata. fratilor! E aproape 11. ma. Dar daca ne afla? . si-apoi no sa stam toata noaptea. fara tine.

. N am dormit toata noaptea. ne-a luat în primire: . încruntat si facut foc. . m-am dus la un lavoar pacatos. Asa e. nu sînt poet. pe care dumneavoast ra îl puteti observa. Sase!. Profesorul a venit si el peste vreo zece minute. începura sa-si rapaie ghetele pe caldarîm. ma. Hai. . . . Sa stiti ca purtarea dumneavoastra incalificabila va avea urmarile cuvenite. domnilor.. cu autocamionul. Dar aci. ma. . Dar ce-am facut. . Scoala-te. Toti baietii au fost gata într-un sfert de ora si am coborît pe scara de lemn. parca nu mai scîrtîia atît de înfiorator ca azi-noapte. Prin urmare. a hotarît c a. stînga-mprejur la hotel! Cu cîntec. . cum o sa mergeti. cînd îsi trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste catre Romeo. c are sta furisat în umbra. în aceasta noapte de pomina. dom'le! aproba Moscu. nu se putea sa nu se auda. foarte bine dispus si inspirat. propuse Moscu. facu Dan Noica. zapacitilor. autocamionul de transportat gheata. cum ar spune Cracanel. dar ma veti ierta. . Oricît de încet si de atent ai fi mers. în sopronul alaturat! . . cu. e pro zaic. mars! comanda Moscu militareste. Si acum. în aleasa-i marinimie pentru noi. în linistea impresiona nta a noptii. ca e sase! .. Stati. n-auzi. . ca-ntîrziem si se supara don' suplinitor! Am sarit din pat. Uraaa! Bravo! Traiasca Ionas! . si baiet ii. . nenorocire! Scara principala era de lemn si scîrtîia îngrozitor. în aceasta noapte cu o luna asa de minunata. don' suplinitor? se trezi Dragu raspunzîndu-i cu nevinovatie. oricît de mic. orice zgomot. . . . capata o rezonanta neasteptata! Baietii nu s-au lasat de sotii nici de asta data. cum nu cred sa fi admirat-on ici Julieta. .. . sarmana bastarda a acestui mosneag cumsecade ca ree Pamîntul! Ei bine. înainte. sub un sopron. va propun sa vizitam aceasta vestita cetate voivodala.Afara. ca n-are sofer?! . spre a fi lustruiti a doua zi de dimineata.. dar trebuie sa recunosc ca zeita Fortuna. ziua. lazaristii. aliniati.. sa ne calauzeasca pasii cel mai reusit lampion chinezesc pe care l-a imag inat vreodata cineva: Luna. care va ramîne probabil înscrisa în letopisetii Curtii de Arges. . Chiar si pe-ai suplinitorului! . se odihnea un autocamion de transportat gheata. ma. Cît ma?! . V-ati facut de cap! . Baieti.. .. Ne-am adunat la cofetarie sa luam ceaiul. . pusi în fata usii. care acuma. si s-au apucat sa schimbe pant ofii pasagerilor. Fara sa ne mai dea buna dimineata. Aaaaaaoh!. nemaiavînd nici un rost la cofetarie. . cîntînd cu entuziasm frumosul simob ilizatorul imn al lui Ciprian Porumbescu: "Pe-al nostru steag e scris unire!" pîna la hotel. m-am spalat cum am putut si mam îmbracat la iuteala. .

De lacrimi udata!" . Am ajuns întîi la "Fîntîna Mesterului Manole". Fara sa vreau. Trupusoru-tni frînge. În orice caz. Ce? Credeti c-am fost surd? Dar despre toate acestea vomv orbi mai amanuntit la Bucuresti. pe locul unde a cazui. sa cînte pe strada în puterea noptii! Siap oi scandalul de la hotel. pot sa va spun de pe acum ca "activitatea dumneavoastra nocturna" va avea urmari serioase! Am plecat la drum. dar ne gîndeam totusi la ce-o sa zica Atila! Copii si femei ieseau la porti si ne priveau cu multa curiozitate. Mestere Manole. O fîntîna obisnuita. Teama prea mare n-aveam noi de supararea lui. cu troita frumoasa si cu o arhitectura originala. Mai si întrebati?! Auzi.. Cu apa sarata. si pasii nostri lasau nori de praf în ur ma. elevi. dumneata. Era o caldura grozava." Iar dupa îngrozitoarea prabusire a ziditorului de biserici.. pe soseaua nepavata.. s-a ivit ca prin farmec: "O fîntîna lina Cu apa putina. "Legenda manastirii Curtea de Arges": "Manole. mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporana. Apa curgea limpede si îmbietoare. Manole. Ne-am oprit impresionati si plini de curiozitate în acelasi timp. Zidul rau ma strînge.

Mormîntul lui Basarab era lînga un stîlp pe care se aflau picturi maiestrit realizate si suprapuse.. înfiorat de simbolul ce se desprinde din aceasta podoaba a poeziei noastre poporane: ca sa fie realizata si sa dainuiasca. Ia uitati-va. rece ca gheata. trebuie sa aiba la tem elie sacrificiul! . Hainele. asta român! Dupa ce vizitaram lacasul cu de-amanuntul si ascultaram toate explicatiile ghidu . cum spune legenda? Baietii. dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lacas. unde se descoperise de curînd mormîntul lui Basarab-Voda. Parul. o minune! În special albastrul. Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozanta: avea aproape doi metri si era foarte spatos! .Am ramas o clipa cu ochii pierduti în zarea albastra. datorita carora savantul român facuse însemnata descoperire. care-si daruise toat eodoarele de pret pentru terminarea acestei zidiri! Am facut fotografiile de rigoare si ne-am îndreptat apoi catre biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc". se si repezisera sa-si astîmpere setea. care se-mbina cu aurul. e adevarat. limpede ca clestarul si dulce cum numai apa de munte este! "Vesnica sa-i fie amintirea Mesterului Manole. cum nu mai vazusem alta. ca prin minune. indiferent de natura ei. . orice opera de arta. îi erau neatinse de vreme. si am ajuns la mânastire. tacuti. Descoperirea îi apartinea istoricului Virgil Draghiceanu si sapaturile se facusera sub neîntrerupta lui supraveghere. Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab si Despina Doamna. ne-a facut o impresie extraordinara! Am ramas mult în picioare. barba si mustatile se conservasera foarte bine. ca de nu era fîntîna asta în drumul nostru. ma. Frumoasa pe dinafara. adevaratul întemeietor al Tarii Românesti. O fi apa într-adevar sarata. Avea o tunica rosie ca visina putreda si era încins cu un cordon de aur. Am baut si eu: apa . însetati de caldura si obositi de drum. greu am fi ajuns sa vedem zidirea ridicata de ei "pe Arges în jos. ca ne asteptam sa fie mai mare. cu catarame. pe un m al frumos!" Am pornit din nou la drum. însa. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stapînitor ai Tarii Românest i. reprezentînd un castel medie val. dar toti am ramas mirati. cea mai veche din localitate. asa cum o faurise imaginatia noastra. du pa ilustratiile din carti! Înauntru.

Lasati.. chiote si strigaturi! Tinmi nte ca printre altele am cîntat si: "Pentru fata de la moara . pîna la Bucuresti.. ca pe niste mingii enorme. parca nici n-am fi existat. aruncîndu-ne pe unii într-altii. Si totusi. sa nu cobiti! Tocmai p-asta v-ati gasit si voi sa-l cîntati? Dar. întocmai unuigi gantic prestidigitator cu capricii umoristice si cu puteri nebanuite. desi nu ne apropiam de nici o gara. care-l sîcîise si-n tre n. Ma. oricum. si-asa. în mijlocul unei cîmpii. noi tot prost o sfîrsim cu excursia asta! Barem sa ne distra m în tren. însa. nu se stia si nici nu s-a putut afl a în urma scurtei anchete întreprinse. ce ne-am zis? . desi nu toti se facusera vinovati de indisciplina. doar ne-a explicat ghidul! * Timpul pîna la ora plecarii înapoi spre Bucuresti s-a scurs foarte greu. apasati parca de o mare greutate. si-asa. Cineva trasese semnalul de alarma! Cine. trenul si-a scrîsnit deodata rotile cu dusmanie si s-a oprit brusc. .. don' suplinitor. ca acum le stim bine. dati-l naibii de cîntec.lui. În tren. nici rea. sfoara de siguranta era rupta la semnalul aflat în vagonul nostru. dar tot Dragu. Mi-am pierdut un an de scoala!" . profesorul suplinitor încerca totusi sa ne spuna si el cîteva vorbe despre important adescoperirii istoricului Virgil Draghiceanu. pentru ca. Ma. n-avu de lucru si spuse: . Marinescu s-a retras într-un compartiment si nu ne-a mai dat nici o atentie . Toti eram nelinistiti.. unde. la umbra unor arbori batrîni si a cîtorva lespezi de piatra. Ramînînd singuri. N-a mai schimbat nici o vorba cu nici unul dintre noi: nici buna. n-am mai apucat sa-l terminam. iesiram în curte. ca altminteri murim de urît! Si unde-am început sa-i tragem niste cîntece de veselie.

si nici macar o gluma de prost gust. fara lux de amanunte. Trenul. "Cine a tras semnalul de alarma?" Am raspuns cinstit la toate întrebarile. În sfîrsit. ne dicta raspicat urmatoarea întrebare: . Înca putin!. si te rugase sa nu pleci nicaieri?. Va rog sa raspundeti pe scurt.. în sfîrsit. dar cum naiba sa scrii ca ai parasit hotelul. însa. veni cu a doua întrebare: .. pentru ca daca ai fi încercat sa ascunzi adevarul. cînd profeso rul te lasase cuminte.." Dar lamurirea veni îndata. . Toat a lumea sa scoata cîte un sfert de coala de hîrtie si un creion! Am ridicat din sprîncene cu mirare: "Doar n-o fi vrînd sa ne dea extemporal?! Poatec a vrea sa ne pîrleasca pe toti. Nu m-as fi asteptat la o asemenea purtare din partea voastra. fara sa ne mai dea mult ragaz de gîndire: . În prima ora de Istorie de dupa ancheta. nu mai era nici joaca. care ne zapaci complet: . dupa ce ne ceru sa scriem numele în coltul din dreapta.. ultima întrebare: .Aceasta. în camera. "Lînga cine ati stat la cofetarie?" Mai. a fost scandal mare de tot! Profesorul Marinescu a re clamat cazul lui Jujuca si s-a instituit imediat o ancheta. fara saclipea sca macar. a spus foarte mîhnit: ... Îndata însa Atila ne pocni cu a treia întrebare. La noi nici nu s-a mai uitat. par ca mustrator si cu drept cuvînt suparat pe elevii certati cu disciplina. . "Ce ati consumat?" Apoi. luni. se auzira cîteva glasuri anemice.. * . te dadea de go l colegul care-ti tinuse tovarasie. caci profesorul. a naibii treaba! .. A raspuns toata lumea? . la liceu. Atila.. îsi urni rotile alene. scîrtîind plictisit din toate încheieturile.. deranjat degeaba de la tabietul lui. "La ce ora v-ati înapoiat la hotel?" "Ce cîntece ati cîntat pe strada dupa miezul noptii?" "Cine a provocat scandalul de la hotel?" Si. întocmai unui batrîn cu ciudatenii. pufaind morocanos. era o simpla nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit sa plateasca amenda respectiva... Dupa ce astepta cîteva minute. cum a intrat în clasa. * A doua zi. sa se razbune pe noi!. "De cine ati plecat însotiti de la hotel?" A trebuit sa recunoastem ca erau întrebari cu dibacie puse si care te obligau sa raspunzi sincer. "La ce ora ati plecat de la hote!?" Nu era greu de raspuns. "Ce-ati facut în noaptea de 30 mai?" Apoi ne explica binevoitor: .

Dupa catalog. dupa cinci minute de asteptare înfrigurata. în nici un caz nu e.La o zi dupâ aceste declaratii în scris. Am fost poftit în biroul lui Jujuca.. În primul rînd as vrea sa-mi spui cine a tras semnalul de alarma? Tiu sa stii ca aceasta marturisire îti usureaza foarte mult situatia! Hm. ca tu esti trecut la P. Poate ca te socoteste pe tine cel mai putin vinovat. Nu stiu. . comedie! De ce m-o fi chemînd pe mine cel dintîi?" ma mirai eu. unde aveam sa fim interogati unul cîte unul! Am venit si. cred ca e imposibil sa-mi amintesc. . . Sau poate ca esti cu nota cea mai mare la istorie. Baietas. un pedagog m-a anuntat: .. am fost anuntati ca toti care fuseseram la Curtea de Arges sa venim dupa-amiaza.! Auzi. . Poate!. . începu el tacticos.. . la ora 6.. la Cancelarie! "Ei.. poate ca-ti aduci anume. smecherie! Dar daca l-as fi tras eu. Domnul Bajenaru.. la Cancelarie. baietas! Din moment ce nu stiu. am cetit declaratia dumitale.. . mi-ar fi convenit sa ma dea în gît vreun coleg binevoitor? Si-apoi habar n-aveam. domnule director! Ia gîndeste-te bine. La Popesc uBajenaru! . si d-aia! . oi vedea eu de ce! si am pornit cu inima zvîcnind de emotie catre Cancelarie. Acu'. Ce-ai facut la cofetarie? .. în care timp ne-am pus fel de fel de întrebari si am facut sute de presupuneri... dintre scandalagii.

. Aha. pentru ca vad ca noi degeaba ne straduim sa ajungem la un rezultat! În cele din urma s-a cerut avizul Ministerului Instructiunii Publice! . cînd mi-a încredintat directia. . . ne-a sustinut cu o nema ipomenita dîrzenie. Va salut. baietas. . adevarat parinte sufletesc.. am rîs si am povestit! . voia sa ne dea cea mai grea pedeapsa posibila. Asaaa?! facui eu atunci cu adînca mirare. pentru ca sa respectam discipli na. raspunsei eu nevinovat. . . . l-a facut de doua parale. am mai fost chemati de cîteva ori. începu Jujuca sa se autotamîieze. . Nu s-a revoltat nimeni. n-am fi crezut. c are au cheltuit si au facut sacrificii ca sa-i tina în scoala. Am stat cu ceilalti colegi ai mei. eu am cerut ca baietii sa fie pedepsiti. în dubla lui calitate de profesor si diriginte. care eram convinsi ca e întrad evar profesor de istorie!. si alte necu viinte în acest gen! . Si noi. bine! Si la hotel ce-ai facut? S-au revoltat pasagerii: ca nu i-ati lasat sa doarma toata noaptea.. baietas! . si s-a convocat conferinta tuturor prafesorilor din clasa a VIII-a modern a. . . domnule. . . La putin timp. . si rezultatul ar fi fost acelasi: repetentia.. . dar recomandat de Minister. . Onoratul Minister. prin urmare. .. Asta l-a înfuriat pe Barosanul si. iar la un moment dat. don' director. . ca ati cîntat.. domnule director! . domnule Georgescu (nu i-a spus domnule director) este echivalent cu o pedeapsa capitala. Jujuca. ma rog. am consumat prajituri. .. . . în sfîrsit. Doar domnul profesor Marinescu. a strigat la Jujuca. ci ma gîndesc si la parintii lor. Nepotul domnului inspector general. îti permiti obraznicii si în fata mea? Poti pleca! Invita pe baietasul Moscu Ion! . chiar pe Atila. cu Onoratul Minister. Cer eu sa se înainteze actele anchetei Onoratului Minister. va sa zica. care sa hotarasca. ca sa hotarasca asupra soartei noastre. ce. sa ramînem repetenti în clasa a VIII-a sau sa ne dea nota "rau" la purtare pe al III-lea. ca le-ati batut în usa.. proaspat director.. care a spus. asa-zisa ancheta s-a terminat.. siropuri. sa ne elimine pîna la sfîrsitul anului si. dragul nostru Barosanul. Da! Hm!. dar ceea ce vrei dumneata. crezi ca asta nu-i destul? Pai stiti voi. Pus de mine. .. Bine. . Da.. Am auzit ca la conferinta Barosanul. Ia mai lasa-ma.. si nu ma gîndesc numai la faptul ca baietii sîn t în clasa a VIII-a si ca-i asteapta bacalaureatul. a batut cu pumnul în masa. Bine.. podidindu-l lacrimile. a trîntit usa si a iesit din cancelarie.. E suplinitorul pus de dumneavoastraîn locul domnului profesor Niculescu. cine-i dumnealui? . ..

Prin aceasta atitudine ne-a impus si mai mult! * Era logic ca povestea scandalului facut la Curtea de Arges sa ne atraga antipati a tuturor profesorilor.. i-a impresionat atît de mult pe profesori. cursurile îsi urmau. Si a venit raspunsul numai cu o zi înainte de a se începe examenul de clasa a VIII-a : toti cei care fuseseram la Curtea de Arges si parasiseram hotelul eram eliminati pîna la sfîrsitul anului scolar (ce ironie!) cu drept de examen particular! CAPITOLUL XIV CLASA A IX-A MODERNA . indiferent de materie. cît si la teza.. laolalta.Din nou emotii. pentru ca nu ne purtasem în excursie asa ca si cînd ar fi fost e l de fata. Dar Atila. ne-a dat notele pe care le meritam pent ru stiinta noastra. încît auînc eput sa ne arate toti multa bunavointa. a dat dovada de o impresi onanta obiectivitate: atît la oral. asteptam cu aceeasi înfrigurare raspunsul Ministerul ui. în asteptarea sentintei ce ova da suprema instanta. tocmai acum pe pragul studentiei. înfrigurari. cursul lor! Chinul cel mare era la orele lui Ati la de care ne era rusine. ca nu mai aveam decît doua-trei zile si se terminau cursuril e. dar s-a întîmplat contrariul! Îndîrjirea lui Jujuca de a ne pedepsi crunt. frâmîntari nemaipomenite. facîndu-ne sa pierdem un an de scoala. mai ales ca si noi eram acum de o mare seriozitate. Profesori si elevi. care era un om de o cinste exemplara. Pîna atunci. si nu a fost cît de putin influentat de faptul ca ne purtaseram atît de urît în excursie. care trebuia sa vina.

. De ce. privind lucrurile ca un adevarat pedagog. cum s-ar zice. Am intrat în examen cu mari emotii. elevii particulari obisnuiti ai seminarul ui. ma? . o lovitura neînchipuit de grea. toti. vreo patruzeci de baieti si fete la un loc. . ca lucruri le nu stau chiar asa cum vrea sa le înfatiseze Jujuca. si de rai. Eram pu si într-o situatie groaznica din doua puncte de vedere: primul. si le-au spus. deci.. ca trebuia sa dam din nou examen la toate materiile. veninosul de Jujuca a venit la Seminarul Pedagogie. adica sa-i roage pe profesorii examinatori s a ne trînteasca. . . d esifacuseram o data clasa a VIII-a la Lazar cu profesorii nostri. s-a brodit si bine si rau cu fetiscanele astea. . pentru ca probele începeau chiar de-a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahme i. care se asteptau la o pedeapsa ceva mai usoara. si mai ales pe a lui Ra dulescuPogoneanu. cît si pe profesorii nos tri. . . într-o mare încurcatura si nu stiam cum aveam sa iesim din ea. Barosanul si alti profesori de suflet au vorbit cu unii dintre profesorii care aveau sa ne examineze. cum era si firesc dealtfel. ceea ce a atras indignarea tuturor dascalilor.Aceasta severa sentinta ne-a lasat stupefiati: atît pe noi.. care ne cunost eau si de buni. directorul seminarului. Dar iata ca o întîmplare neasteptata ne-a ridicat moralul si ne-a sporit încrederea în sortii nostri de izbînda. printre altele. un profesor cu mult tact si un om foarte cums ecade. . pe de alta parte. . De-abia au mai avut timp bietii profesori sa-si ia ramas bun de la noi si sa ne dea cîteva îndrumari. Ne gaseam. . Primiseram cu totii. a înteles cu totul altfel situatia si ne-a aparat. cam treizeci de insi. de mare folos la examenul particular. deci la sfîrsitul cursurilor secundare. . din oficiu. care. ca sa ne puna. si mai ales la sfîrsitul anu lui scolar. avînd în vedere faptul ca sîntem în clasa a VIII-a. . Carte stiam noi. . ca veneam cu o trista faima ce stricase reputatia liceului. . "contra-pila". teze si oral. dar grija cea mare era sa nu fim întîmpinati cu ostilitate.. fratilor . purtîndu-se cu noi ca un adevarat parinte! . ca si cum am fi fost proaspat veniti. zisei eu.. Împreuna cu noi dadeau examen particular de clasa a VIII-a moderna. . . pe cînd pentru profesorii cei noi eram cu totul necunoscuti. Iar. . . Liceul ne-a înscris urgent la examen. Uite pozna. si al doilea.

facu elvadit amuzat de îndrazneala mea. Hm. Noi sîntem aceia de la. si-o sa ne facem de rîs. ca erau foarte comunicative si spiri tuale! Ni s-a parut mai greu la prima materie si a fost suficient sa ne-ncadram în ritmul sin atmosfera "particularilor". . . Si lazaristii s-au împrietenit repede cu ele.. .. domnule profesor! El a zîmbit si a adaugat: . . Dar ce o cu dumneavoastra.. vrei.. . . si rau ca. Am sa va dau subiectele pe doua serii. "In arborem". la asta nu ma gîndisem! Dar acuma.. Pai. si la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toti lazaristii îi stiam pe Horatiu la perfectie de la Barosanul. dupa cîte am vazut. . mai frumusele erau vreo doua: Dudu Stelniceanu si Lizica Mateescu-Capetineanu. mai ales la oral! . dau o nota de veselie. de. ca restul a mers ca pe roate. Cînd am dat examen la Latina.. .. ele stiu carte. dupa ce a strigat catalogul: . ca nu mai facusem o gluma cît de mica de o luna si mai bine. s i anume: doua ode din Horatiu.. magister!" mi-am permis eu o slaba incursiune în anemicele mele cunostinte de Latina! . convorbi la "oral" . . domnule profesor! . hm! Ati venit la noi cu o faima nu tocmai. . . profesorul Gheorghe Lazar (ce coincidenta denume!) n e-a întrebat cu vocea lui frumoasa si impresionanta de bas. . m-am ridicat si i-am raspuns. si înca din clasa a VIIa. "Fama vagatur. nu gluma. vezi. acestia. trebuie sa dai examen cu ele! Dintre toate fetele. . . iar eu am luat media 7... iar noi nu prea. mai schimba atmosfera. Examenul de Latina a mers cum nu se putea mai bine: toti baietii nostri au trecu t.. zîmbind si apasînd pe cuvinte: . nu vrei. nemaiputînd sa ma stapînesc.. . La prima. . . . Gheorghe Lazar.. bine e pentru ca. Am fost convins ca s-a cam exagerat. Cu povestea de la Curtea de Arges? . d e poezie. . ... bune eleve amîndoua. . . de la sfîrsitul catalogului?! În prima sesiune parca n-ati fost! Atunci. Da. asa cum se întîmpla întotdeauna în astfel de împrejurari! Sa trecem deci la lucrarea scrisa si vom mai. Cam asa e.

. s-a terminat si examenul! Iar rezultatul a fost foarte bun. Las' ca vedem noi la sfîrsit. . Rica? O fi eroul principal din povestire. scriam. noi. dar si pe profesorii lazaristi. . cînd colo. . . cine-o fi.. eram "clei". Demetru continua cu dictarea.. la Germana a fost o catastrofa pentru cei mai multi dintre noi. cum era si firesc.. o sa-ntelegem cînd om începe traducerea! . a început. Mai spuse cîteva vorbe. de colo. Noi. ca sa nu pierdem sirul.. îl auzim: "komma". de ni-l dicteaza mereu? . Am dat întîi teza. nu gluma. Noi. Tii!. cum o s-o scoatem la capat cu asta. . . directorul Seminarului Pedagogic. sa ne dicteze o bucata. ... ce satisfactie pe noi. în raport cu acela pe care-l astepta "stimabilul Jujuca". . ca sa dam bacalaureatul ca elevi ai li ceului Lazar si sa ne joace el cum o vrea! . iar mai dicteaza patruci nci vorbe. ma. a recurs la urmatoarea stratagema: a venit la Radulescu-Pogoneanu. Stiu si eu. . ma-ntreba în soapta Rica Sta-nescu. în caiete "komma". la iuteala.. repede. la Germana. Ne examina profesorul Demetru. . care nu prea spunea de doua ori acelasi lucru! Dupa ce dicteaza el doua-trei cuvinte. si asteptam. ma..În schimb. Coman asta. iar câtiva au ramas corijenti la Matematici si Franceza. . apoi iarasi "komma". pe care trebuia s-o traducem. Dupa formalitatile de rigoare. . "komma". . El ar fi dorit sa ramînem toti repetenti. . "Ma. . iar "komma".. Stia carte si-ti cerea carte. un profesor extraordinar de bun din punct de vedere pedagogic. si i-a cerut sai dea situatia tuturor si sa ne verse la Lazar. dar si nemaipomenit de sever. ca nu e de glumit?!" Dar trebuia sa lasam gîndurile la o parte si sa fim atenti la dictarea lui Demetru . Ma. La sfîrsitul tezei am aflat ceea ce nu stiusem în opt ani de liceu: ca vorba "komma" însemneaza "virgula"! * În sfîrsit. care jubilau! Atunci Jujuca. Bajenarule. cei mai multi am promovat. ca sa ne aiba din nou la mîna.

E. . care ramasesera la Lazar si dadusera examen de-a VIII-a acolo. si a noua. cee a ce vrei dumneata nu se poate. Barosanul li se adresa.Dar Pogoneanu l-a repezit cum i se cuvenea. De ce. bietii oropsiti. pe cînd ei au facut noua! Opt la Lazar. zîmbind: . un om superior din toate punctele de vedere. Asa. batîndu-ne pe umeri. l-a apostrofat foarte serios din pun ct de vedere pedagogic si i-a ripostat: . Ma. domnule diriginte? întrebara ei mirati. sa stati drepti. Fostii lazaristi vor da baca-laureatul acolo unde-l vor da si elevi seminaristi. în particular! * Totusi. a fost un freamat de bucurie în rîndurile noastre. pîna la urma. cu pasii lui mari si greoi. mi-a spus omonimul liceului vostru ca ati fost buni la Latina! Si.. cum printre noi erau cîtiva dintre colegii de clasa. a reusit sa ne readuca la vechea noastra matca si sa dam examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazar. aci. . si sa fiti respectuosi cu astia care au dat examen partic ular de a VIII-a aci. ce isprava ati facut. Sper ca nu m-ati facut de rîs?! Dealtfel.! * La afisarea listelor la clasa a VIII-a moderna particulara.. în întregime. la Seminar! . ma? ne-ntreba el. Sava. Sortii ne-au repartizat la Colegiul Sf. cînd am vazut ca nu ramasese nimeni repetent! Dar ne-a impresionat extraordinar cînd l-am vazut intrînd pe poarta seminarului pe Barosanul. Baietii sînt elevii mei si legal sînt absolventi ai Seminarului Pedagogic Universitar! N-au fost eliminati cu drept de examen particular? Prin urmare. în semn desimpatie . care a inter . unde era director faimosul profeso r de Limba româna Stefan Pop. prin interventii tari la Ministerul Instructiunii. pentru ca voi ati facut numai opt clase.. Jujuca..

care nu ne interesau. dar chiar ne-a protejat. ca-ntîrziem si n-ar fi frumos tocmai astazi! . nea Constantine. ca acum douazeci de ani! . într-o pozitie contemplativa si pitoreasca. Griguta. intendentul liceului. .. Oreste si Pylade! . . Hai sa mergem. Ne-a întîmpinat tot nea Constantin. din somnul cel de moarte. ma. si nu numai ca nu ne-a persecutat.. . Hai. Pe pereti. într-o dimineata de primavara timpurie. în care te-adîncira atîtea amintiri! Am tresarit ca dintr-un vis placut.. în fata liceului. Nicu si Costache!? Ge faceti. Sa traiti! Poftiti sus.. . cîteva transformari.. Neschimbat. erau acum închise. . Sa mergem! A trebuit sa iesim din Cismigiu.. în ciuda atîtor si atîtor evenimente istorice. ca m-asculta Aurel Dinu la Franceza si ca n u stiam nimica!. CAPITOLUL XV VINGT ANS APRES . De chiulit. Pe cine sa astept? Pe voi. Ma.. aceleasi harti frumos co lorate. asta care a-ncremenit pe banca. în nici un caz n-aveam de gînd sa chiulesc azi. pastrate parca neatinse. Ce facem noi?! Ce faci tu. Tyrtheu?! Hai.. în aripa dreapta dinspre Cismigiu! .pretat tinereste elanul nostru juvenil. Liceul. Intra tu întîi: dar fa-ti o intrare demna de un dascal. sau pe altii ca voi! Astazi am sosit la liceu maide vreme ca niciodata în cariera mea de licean si am mai stat cîteva minute sa-mi desfasor gîndurile pe banca asta din fata scoalei. cînd ne închideai poarta si nu puteam sa chiulim din pricina dumitale? . la fel de curat si de frumos. ca portile. Sa-ncerc. care dadeau odinioara în gradina ce facea una cu Lazaru l. cît si sec retarul acesteia. istorice sau stiintifice. îndrazneste! . Mai tii minte. da' ce era sa fac. ma? Vesnic nedespartiti. nu fara emotie. fiind atît în comisia examinatoare. sa ocolim liceul si sa intram pe poarta princip ala clin bulevard. ca si atunci! În anumite parti. Astepti pe cineva? . aceleasi tablouri. ca s-or fi strîns baietii! E sase fara zece! . nu e Bajenaru? . dar greu! Nu mai am sufletul de altadata. desi azi-noapte am visat ca sînt din nou în clasa a VIII-a. ... Desteapta-te. dupa cum îl rugase Jujuca. Clasa a VIII-a Moderna Aici!.. Tiu.. daca asa era ordinul onor-directiunii?! Am dat mîna cu el. si-apoi lipsesc atîtia dintr e noi!.

Aaaa. Stati jos si asezati-va în banci. asa cum eram în clasa a VIII-a! . plini de vioiciune. Pe mine m-a ros palaria. ma. Hai. Ce-nsemneaza zgomotul acesta infernal? Toata lumea în banci! Asa se asteapta un profesor? Din clasa amutita o clipa. ca de cînd v-asteptam! Doamne. sa nu mai primim observatii de la profesori ca nu ne-a m tuns! .. Cît e ceasul? . Dar.Am deschis larg usa: . Unde sînt siluetele atît de frumos îmbracate pe vremuri de tunicile bleumarin?. în definitiv. Ce naiba ati chelit asa? Parca v-ati vorbit sa veniti fara par! . Cum sa ne gaseasca. Ma.. Unde este parul lor bogat de odinioara? Und e.. mi-e dor de Barosanul! . Adevarat! . Cui nu-i e dor de el? Tot timpul m-am gîndit cu nostalgie la orele lui! . ma? riposta Dragu. Sase! Trebuie sa soseasca dintr-un moment în altul si corpul didactic! . de altadata?! . de ce n-am proceda noi ca pe vremea cînd eram elevi? Dragule.. ca sa ne gaseasca . .. cum s-au schimbat baietii!.. Dar tu ce cusur ai? .. ia du-te tu în capul scarii si da-ne de veste cînd vin profesorii. Sa ne gaseasca asa cum nu ne-au gasit niciodata?! N-ar avea nici un farmec! . intrati mai repede.. dar voi?! . stralucirea ochilor. izbucnira strigate în cor: . Las' ca e mai bine asa.

Vadit emotionat. în care timp de-abi aavuseseram ragaz sa ne dam seama ca anii cei mai frumosi si mai usori ai nostri de pîna atunci se scursesera în cei opt ani de liceu! .. în timp ce se lasa greoi. . va rog! Apoi. Stoiceseu.. dupa douazeci de ani de lupta apriga cu viata. fost elev. pe care cu greu îi puteam recunoaste în barbatii mat uri ce se ridicau sa raspunda la apel.... Costache. La ce te gîndesti. Prezent! Tot avocat! Si numele elevilor de-acum douazeci de ani începura sa se perinde.. Bajenarule.. . dupa prieteniile de acum douazeci de ani! Discutii aprinse. Dragu Henry! . Conferentiar universitar..... se adreseaza lui Ciurea-Stapînul: . Barosanul ne face semn cu mîna si spune surîzînd: . Azimioara Ion! . sa nu aflu cumva ca a chiulit vreunul. Se suie pe catedra. Ce-ai mai facut? Ce facultate ai urmat? Cu ce te ocupi? Cum îti merge? Te-ai însurat? Cîti copii ai? Dupa douazeci de ani de la terminarea liceului! Cîte nu se-ntîmplasera în acest timp?! Ca niste veritabili muschetari care.. . Ciurea Constantin! ...Sper ca lipsesc pentru motive binecuvântate. ce pr ofesie are sau ce stiti despre el în legatura cu aceasta. sau. de-ai tacut asa.. Capitan de cavalerie. Si începe apelul: . Stati jos. domnule diriginte! Mai bine faceti dumneavoastra apelul! . .Todor! Barosanul are în mîna catalogul clasei a VIII-a moderna de-acum douazeci ani.. Absent.. Deci Stapînul îsi atinsese tinta: cariera universitara.. de ce nu-mi dai absentii? . aducîndu-ne în minte pe flacaii de-odini-oara. . Prezent! Avocat! . marturisiri si glume. eram strînsi aci. Va rog. Constantinescu Theodor (Chiorul).Se formara îndata grupe. Lipsesc cam multi. ca-l elimin pe. Dinu. iar ceilalti profesori se asaza pe scaunele dinainte pregatite. pe scaun.. ne-narmaseram cu condeie.. Radian. mai bine zis. a fost grav ranit în razboi.. Atila.. în loc de muschete. douazeci de ani! Tacticos ridica usor coperta cartonata a catalogului: ... ca pe vremuri nu mai puteam sa scoatem o vorba de gura ta?! * Un rapait uniform de picioare trîntite pe podele saluta intrarea profesorilor în cla sa! Barosanul. . Prezent. în gluma. vesti noi.. Boroianu Ion! . sa spuneti la fiecare. doctor în medicina si chimie. elev.. Aici! Avocat! .

Mort acum cinci ani.Pe buzele tuturor a înflorit un zîmbet imposibil de stapînit. tu singur ti-ai ales aceasta spinoasa cariera.! . Tebeica Stefan! . în ciuda nazdravaniilor de pe timpul cînd eram elev! . Scully Gheorghe! . parca n-a mai respirat nimeni în aceasta clipa. Mi se pare ca. în urma unei operatii. .Aicisea".. . m-a atras mai mult decît oricare alta. Absent. . profesorii încep sa zîmbeasca. Tot avocat.. . . Nici un comentariu. . Moscu murise! Nu ne venea sa credem. . Da. . . O clipa de liniste dureroasa.. raspundea: . .. . Tyrtheu!? . mort în razboi. Multumesc. Prezent! Profesor de Româna! Toti. Apelul nominal s-a sfîrsit! Barosanul îsi scoate batiste si-si tamponeaza fruntea inundata de sudoare. stai jos. "D e fata". de cîte ori se facea apelul. Popescu-Bajenaru Grigore! . îsi sterge apoi pe furis doua-trei lacrimi si spune încet. . care. "Acilea". niciodata "Prezent" sau "Aici!" Dar de asta data nu mai era cazul de glume! Apelul continua: . . . Barosanul se-ntrerupe o clipa: . cu t on de . dintre toti colegii tai. . Moscu V. . . mort în razboi. Ion! . . Ne-am amintit de Dragu. domnule diriginte. . . . Absent! Capitan de cavalerie. "Prezinte".. Absent! Capitan de cavalerie.

de acum douazeci de ani. Am plecat cel din urma din clasa.. asa cum i-am cunoscut: plini d si sa ne limpezim gîndurile privind spre Cismigiu! care a fos cred. învinge timpurile. oglindindu-se în geamurile sclipitoare si murmurau. ci si la viata de toate zilele a scolarului. Si aici. ca si cînd mi-ar fi fost teama sa nu-mi trezesc amintirile adormite. abia stapînindu-si emotia.. . prin jertfa lor si-a altora ca ei. parca înfiorate de aceasta duioasa despartire. întretaiat: Ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna ceva mai departe de catedra si de zidurile liceului. si sa pastram un moment de reculegere pentru cei vesnic în amintirea noastra. . Si acum. sînt eroii de mîine ai tarii acesteia. . . . mai buni sau mai slabi. . . dar si ca. Sa se gîndeasca serios ca e bine sa stie omul si carte. .. sa ne ridicam disparuti.mustrare parinteasca: . atunci cînd te cheama tara pe cîm pul de onoare. Aurul rosu al amurgului poleia frunzele ce fosneau nostalgic. care parca pluteau usor.... .. avînt si spirit de sacrificiu. . . . ceea ce a fost pentru haiduci codrul.. cel mai trist "bun ramas"! . Am închis usa încet-încet. tpentru dumneavoastra. . care vor fi e viata si fara de astîmpar. .. care. .. sa vada ca elevii de azi. Sa le fie tarîna usoara baietilor nostri care ne-au parasit atît de curînd!. ... Profesorii ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna nu numai la materia pe care o predau. aidoma unor fantasme din vremuri de poveste. . ti se cere dragoste. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful