Grigore Bajenaru Cismigiu & Comp. CAPITOLUL I GAUDEAMUS IGITUR!

O, cum mai înfioara vîntul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15.20 de ani, cînd rataceam cu colegii, în anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de... plimbareti! Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decît cele înca verzi... Poate unde stiu ca sfîrsitul li-e mai aproape... În umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunzedes prinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un ba sm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii întîrziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene! Lacul tremura la fel ca si atunci; si la fel îsi leagana barcile uitate pe sub sal ciile plîngatoare, ce au surîs cu duiosie la soaptele îndragostitilor care si-au plimbat înfio rarile pe aici. Cinci si jumatate! Pîna la sase, cînd trebuie sa ne-ntîlnim, mai am timp sa-mi odihnesc ochii si gîndurile în gradina aceasta cu amintiri. O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atîta învatatura! Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sînt acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul sa ne cataram în vîrful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, întocmai unor Tarzani în miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor c are fluierau alarmati! De la "morminte", o poteca îngusta duce spre aleea mare, care, la rîndul ei, tescoat e în spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la întîlnire a noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre cole gii mei de-a lungul anilor de scoala. Caci, desi în fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi . pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa T atu . totusi n-am întîrziat o singura data. Eram întîiul sau al doilea, "Macar la atâta lucru sa

fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si întîrzieri în catalog, însa întîrzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvîntat! Cînd prima ora de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "întîrziam", ca sa amîn catastrofalul deznodamînt pe alta data, cînd ma socoteam mai bine pregatit. * Ce bine ca s-a nimerit o zi frumoasa! Ciudat de mult seamana unele zile de toamn a tîrzie cu zilele de primavara timpurie! Întocmai cum uneori" rîsul se aseamana cu plînsul, sau zorile cu amurgul! Aleea ma primeste cu aceeasi caldura ca si acum douazeci de ani; iar grilajul ei marunt, de trestie îndoita în semicercuri ce se-ntretaie, parca îmi surîde ia fel deprie tenos. De dupa o perdea de plopi uriasi se iveste liceul, vechi de trei sferturi de vea c, maiestuos si frumos pentru mine ca nici un alt liceu din tara. Oare nu el mi-a a dapostit opt ani de zile micile griji si necazuri, îndoielile de dargoste, intrigile copila resti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitei cu generozita tea unui print indian? Zugravit alb, iar la ferestrele de sus cu un brîu de caramida aparenta, vopsita în albastru ca cerul . culoarea noastra, a lazaristilor, culoarea draga a sepcilor noastre, culoare de care eram mîndri, blazonul nostru de nobleta scolara, laudat cu ifose d e muschetar; la fiecare prilej, culoare care a stîrnit multe discutii între noi si ele vii altor licee, pe care îi ironizam în primul rînd pentru culoarea liceului lor: cei de la Sfîntu l Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Ba sarab, alb... laptari; Sincai, verde ca prazul... Singura culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru ca se apropia

întrucîtva de a noastra, fara sa o întreaca însa; într-adevar, ce culoare este mai frumoasa ca albastrul cerului? . . . . . . . . . . . . . . . Parca pe atunci nu era banca asta aici, pe poteca?! Mai pot sta singur cîteva clipe în fata liceului: el si cu mine! O, de cîte ori l-am tradat, de cîte ori l-am parasit cu colegii pe furis, ca sa ne ascundem în boschetele Cismi-giului, tovarasul drag si primitor al nostru, ai scol arilorce ne cautam refugiul sub boltile si ghirlandele de flori înmiresmate. Pe vremea aceea, Lazarul era una cu Cismigiul caci, din curtea mica a liceului, intrai direct în gradina... Acum vad ca liceul a fost separat de Cismigiu printr-u n zid înalt, în locul portilor mari de odinioara. A, si cît de rar m-a vazut Cismigiul, dupa ce am terminat liceul!... Si doar de cîte ori nu i-am jurat ca în fiecare ora libera am sa viu sa ma odihnesc sub baldachinele de crengi înflorite, ce mi le oferea cu atîta generozitate! "Ah, de ce nu sînt liber acum?" îmi spuneam de fiecare data cînd treceam spre scoala pe aleile lui. "As sta toata ziua în Cismigiu, atît e de frumos!" De pe banca pe care m-am asezat se vede perfect toata aripa dreapta a liceului, cu "sala de gimnastica", ce era transformata la micile noastre festivitati în "sala d e serbari". Aci am cîntat de-atîtea ori în fata parintilor, cu patos nestavilit . ca sop ran si altist în primii ani de scoala, iar mai tîrziu ca tenor si bas . faimosul imn studen tesc "Gaudeamus igitur"! Ce clase or mai fi acum în partea asta? Pe vremea mea, sus, erau: clasa a VII-a re ala, clasa a V-a moderna, iar jos, sala de muzica, unde faceam repetitii pentru cor, asa-zisul "ansamblu"; apoi clasa a VI-a reala si clasa I-a liceala, visul tuturor absolven tilor de curs primar! CAPITOLUL II "L. GH. L. 33" Parca o mîna de urias îmi apasa umarul si mi-l zguduia, gata-gata sa mi-l scoata din încheietura... Si-n acelasi timp o voce severa se auzi din necunoscut: . Hai, scoal', flacaule, ca-ntîrzii! Am tresarit, tîsnind speriat din somn: . Cît e ceasul? Lînga mine sedea tata, zîmbind: . Nu e tîrziu înca, dar, daca nu veneam eu sa te trezesc, ai fi întîrziat la sigur! N-a cîntat desteptatorul? Ma-nrosii pîna în vîrful urechilor. De cu seara pusesem sa ma trezeasca la timp un

dar am adormit foarte tîrziu. îsi facuse datoria. povestire si analiza gramaticala. care. rosie. sa stii! . de o precizie matematica.. cuvîntarea catre parinti si elevi.ceasornic desteptator. nu din întîmplare. ca ma supar. Asa ai de gînd sa te scoli în fiecare zi? . la cuvîntarea lui "Barba". ca spun: "Ia fiti atenti. ca n-or sa te-astepte pe tine! Doamne. tata. lasa-i pe ei sa spuna ce vor. pentru ca nu trebuia sa-mi pierd vremea cu drumul. spala-te si-mbraca-te mai repede. însa cîntase atît de dulce si eu eram atît de obosit din ajun. am scris vorba "parca" fara . si ai si-nceput sa-i poreclesti pe profesor i! Sa nu te mai aud. sa vedeti ca Barba tine aceeasi cuvîntare de-acum un an!" . s i aritmetica cu geometrie . Si aveam însemnatatea mea printre baieti. ca-i f oc! Hai. meditatie cu patimi. Române!" Ceasornicul. . Treaba lor. cetire. desigur. m-am gîndit la serbarea de ieri de la li ceu. Nu. cine o sa ma mai bage în seama printre atîtea sute de baieti?! De pe acum începuse sa ma apese o grija la care nici nu ma gîndisem pîna atunci! Toata vara ma meditase tata. fr atilor. ... încît nu auzisem nimic. A cui zici? . . numai din ambitia de a fi licean! Dictare. cînta la ora hotarîta: "Desteapta-te.. ca eram "baiatu' lu' don' director"! Dar aci. ala cu barba mare. la liceu. vai de maiculita mea! Mîncam bataie în fiecare zi! Daca nu puneam o virgula unde trebuia. ce bine fusese pîna acum! Ieseam din casa si intram în scoala! Ma sculam tîrziu. A lui Barba. si le-am îndurat pe toate. era prapad! Iar cu cîteva zile înainte de examenul de admitere. directorul! Bagai de seama ca tata se stapîneste sa nu zîmbeasca. dar pe tine sa nu te mai aud. cînd tinea directorul. Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul. Dar nu l-am poreclit eu asa! I-am auzit pe mai mari.

ca-ntîrzii. dar care aveau acelasi drum cu mine. sînt gata numaidecît! Fara sa vreau. si mai toti motaia u din cap cu multa bunavointa. altii zîmbitori.. ci la aritmetica. îti rup urechile! Bucuria întrezarita o clipa se spulbera.. dar nu la româna. ca sa nu-i pîrasc! Parca eu de-astea ma tin! . pentru atîta lucru. pentru ca si el e director de scoala. si daca te prind cu vreo absenta. Cum oare l-or fi poreclind baietii pe tata? As fi tare curios sa aflu. lorli-e teama sa-mi spuna. . sa fim la liceu. singura greseala pe ca re o facusem. sa beau laptele. dupa ce ne spusese ca a doua zi. Aceasta era. Cînd a terminat de vorbit... la 8 dimineata. tatii nu-i convine ca-l poreclesc baietii pe directorul nostru Barba. reusisem! Si astazi trebuia sa încep cursurile! "Hm! ma gîndîi eu. în afara de patru palme parintesti. la deschiderea cursurilor. ca sa-nveti drumul si sa te familiarizezi cu atmosf era liceului: la înscriere. unul dupa altul. puteam sa merg împreuna cu baiet iide la alte licee. ia-ti ghiozdanul si umbla! Tata credea ca-mi pare nespus de rau ca nu mai merge cu mine. dar n-o sa te conduc tot anul! Asa ca. acum puteam sâ privesc în voie la vitrinele care-mi faceau cu ochiul pe drum. ma. Mai ai de gînd sa stai mult? . Nu. si dupa ei se luau si cei cîtiva parinti rataciti pe-acolo. Am cam scrîntit-o eu. oftînd usurata. în semn ca asa este tot ce spune Barba! Ba unii aplaudau. unii încruntati.. Ce de profesori erau în jurul directorului! Mai toti batrîni. . si ne-a dat drumul acasa. Ei bine. Dar el e de prima ra. în timp ce ma spalam. Hai. la o regula de asocia tie. Sa nu cumva sa casti gura la fleacuri pe strada sau sa te-nhaitezi cu cine sti e cine. ca ai de mers pe jos. si sa vorbesc în toata li bertatea cu ei. ma gîndesc la Barba si la cuvîntarea lui. nu deliceu!". ce e drept. Ba nu mergem deloc. s-a bucurat toata lumea. cu apostrof! Cu toate astea. la examen am raspuns bine si n-am iesit printre codasi. drept pedeapsa. si eu abia ma stapîneam sa nu sar în sus de bucurie! În sfîrsit. te-ai învatat cu guvernanta? Am mers cu tine de cîteva ori.. tata mi-a dat sa scriu. cuvîntul parca. Dar tata parca-mi ghicise gîndurile ce ma napadisera înveselitor. dar n-am cum. de 100 de ori. baiatule. ca ai sa te duci singur! Ce.apostrof (cum se scria pe atunci). si mergem! . esti gata. puteam sa ma uit dupa trecatori si trasuri. Dar vorba e. dealtfel.. la examen. ca-mi spuse cu severitate: .. si pe putin faci o jumatate de ora! Gata.

neagra. toate .. Cînd a spus "stati jos". Daca doi trecatori îsi aruncau vreo privire furisa si neînsemnata asupra mea. pe soptite. dar absolut toate. În sfîrsit. baieti! Unii mormaie timid ceva.. eram convins ca spun: «Asta a reusit la liceu! A intrat la "Lazar"! Vezi ce frumoa sa uniforma are?» Iar celalalt completa: "Si sapca. . fiindca toti. cu nasul coroia t siochii mici. s endreapta spre ea. Unul sopteste înfricosat: "Ce. toate capetele. din întîmplare. . sapca si ghiozdanul. noi-noute! Putin lucru. Am ajuns la liceu la ora 8 fara un sfert. da!" Numai carti nu aveam înca! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" si un caiet gros. Nici un cunoscut. asteptînd "sa sune"! Intru în clasa si ma asez într-o banca la întîmplare. si o pornesc! Asa de scortos cred ca n-am mers niciodata. Vorbe. si ghiozdanul!" "Da. cu mustata mica. maimute prin definitie. cu parul despartit în carare la dreapta si bine pieptanat. Bancile. în semn de raspuns. Fiecare sa scoata cîte un creion si o hîrtie si sa scrie ce am sa dictez! Se aud cîteva murmure nedeslusite. mai dam un . martor al atîtor zeci de generatii perindate pe sub crengile lui puternice. negri si plini de rautate. Buna dimineata. ca la o comanda. De cîte ori se deschide usa. În curtea mare erau strînsi o sumedenie de elevi în jurul castanului batrîn. Cei mari stateau d e vorba nepasatori. sa vada cine mai vine. lînga un baiat voinic. aproape pline. a facut baietilor o recomandare aproape inutila. Toti elevii se ridica automat în picioare. botezat "de notite"! Ni se spusese la deschidere c-o sa ne dea lista azi sau mîine. trîntind pupitrele surd si tropaind pe scîndurile proaspat spalate si date cu bradolina. la un baiat de 10 ani si jumatate? Mi se parea ca toata lumea se uita la mine. iar altii se aseaza jos. Cei mici se stergeau grijulii pe încaltaminte si intrau în clasa. imitasera pe cei cîtiva mai obositi si se asezasera în banci . si-apoi îsi continuau vorba.Îmi iau sapca si ghiozdanul. usa se deschide larg si intra un domn înalt si slab. Uniforma. fara sa fie poftiti de cel care intrase cu o hîrtie în mîna.

în nici un caz de la bacanie! (Ah! Eternul si stupidul spirit cu bacania!) Cîtiva începura sa rîda. gata! se auzira în trei reprize glasuri timide sau obraznice. trebuia sa fie o materie foarte grea. Asa. Pe fetele tuturor vedeam uimirea.. am ramas foarte abatut. ca sa întelegem mai bine: . baiete draga (vorba sa fie ca-i era drag!). schimba fara nici un sens hîrtia dintr-o mîna în cealalta si raspunse: . raspunse întepat: ... doamna sau domnul ne cîntau un cîntec. cine stie ce mi-o mai fi dat sa trag si cu liceul asta! Domnul cu lista mai dicta cîteva carti si încheie recomandîndu-ne sa cumparam si.. Da. În orice caz. si întelegi.. fara sa se tulbure. Istorie. De la librarie. însa colegul nostru. dupa ce ne dicta rar si apasat titlurile cartilor de Româna. si gata. . ma! Domnul cu lista înghiti un nod.. .. ca le-am înteles noi. iar Bucurestii naveau. De luni. carte de "Muzica"! De asta data. asta e!. mirarea mea fu si mai mare. stii ca-mi place baiatul?! Bravo. Am sa va dau lista de carti! Fiti atenti.. atunci. ca eu sînt "domnul petagog Pavelescu". "Gradina zoologica". Primele titluri de carti cînd am auzit de Zoologie.examen?!" Dar toti se linistesc cînd aud: . si bagati de seama ca. asa ca. noi dupa ei. Ce noima o mai avea si asta? Carte dem uzica?! În primare. Daca are cineva de întrebat ceva. doamne. sa te obisnuiesti sa n u mai vorbesti asa de obraznic.... am ramas foarte nedumeri t. De unde sa cumparam cartile? Domnul cu lista surîse ironic si spuse cu superioritate: . bineînteles. În primul rînd. desi venisem cu un nespus drag de a cunoaste mult. silabisit. ne-am cutremurat! Cel putin eu. Geografi e si Franceza. Cine stie ce învatatura grea Si cum n-avusesem frati mai mari în clasele superioare. mai mult s aumai putin pitigaiate... scrieti. dar voiam sa stiu de la care librarie anume? Ei..Si Zoologia de Kiritescu si Bîznosanu. rosti. vorbiti cu fiecare domn profesor în parte. Asta mi-o închipuisem eu. . ca nu cumva sa scrieti gresit. tinînd seama de numirea ei atît de ciudata! Ei.. Sînteti gata? . ca sa-l întreb. va rog! Si. fara nici un fel de carte! Ce naiba ar putea fi scris într-o carte de cînt?! .... cel mai tîrziu pîna la sfîrsitul saptamînii. sa ma-ntrebe! Iata ca se scoala un baiat cu parul roscovan si ciufulit: . dar si a învata cît mai o mai fi si asta?! sa aflu de la ei numiri atît de ciudate.. ca alte mari capitale ale Europei. trebuie sa vi le procurati pe toate. doamne. încep cursurile în mod serios! Despre caiete sau ce v-o mai trebui. Dar Ciufulitul îi plesni cu întrebarea staruitoare: . da. si cum nu era nici tata lînga mine.

acolo.. de la normala sa vina el la "Lazar"! . L-ai vazut p-ala care a dai lista de carti? ma întreba el confidential. E un flet. Iata cum se face popularitatea! În jurul Ciufulitului se strînsera îndata baietii. al cîtelea am iesit la examenul de admitere. fara sa înteleg prea mare lucru. Auzi dumneata. Avea ochii sireti si vocea impresionant de groasa pentru vîrsta lui. s i asa mai departe. Dar de unde stii dumneata toate astea? La care el îmi raspunse cu o coplesitoare superioritate: . pustiule. eu sînt repetent! .. Pai. care a venit de la normala.. Admirativ l-am întrebat: .. Iar cartile. Da? Si repede ma gîndii sa profit de împrejurare. e supraveghetor de ordine. ca sa-l întreb: Atunci poate stii sa-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? . va rog? . atît de brav. . . Am ramas toarte impresionati de aceasta scena de început. un fel de Intuitie. si pleca cu pasi grabiti. De la orice librarie! raspunse el. roata. tot sirul de întrebari ce se pun în astfel de împrejurari.. curios la culme sa aud ce-o sa urmeze. dar de întinsele cunostinte ale colegului meu . Da! i-am raspuns eu.. domnului petagog! Ne-am zbenguit prin clasa vreo ora. ceva mai grea! Si apoi. . .. dar ca sa nu-l supar. nu ma mai dumneatalîci! . liberi. nespus de veseli ca se gasis e unul dintre ei care sa-i tina piept. ci supraveghetor de ordine. o nenorocita de materie. ne-am întrebat unii pe altii cum ne cheama si de la ce scoala am venit. Da?! ma mirai eu. si el! Am ramas foarte surprins. Ah! strînse el buzele dispretuitor. Si nici nu e macar petagog. Întîmplator.. cu îngaduinta si pe un ton protector: Dar poti s a-mi spui tu.. nu de faptul ca subiectul convorbirii noastre nu era petagog. acolo. ma asezasem în banca lînga un baiat mai voinic decît mine.

. surubul începuse sa se strînga! Mai întîi de toate.. pacat ca nu esti si tu trecut tot la "B". .. dupa ce-si drese glasul. Nr. . 32. . În aceasta vreme. Popescu-Bajenaru Grigore. ca si mine. repetentul. Antonescu Gheorghe. ma. Nr. 3. ca sa fiu atent. . . Auziti. am trecut în banca I-a din mijloc. Popescu Mihai.. ca stam cîte trei într-o banca: Botez Nicolae. .. Ben Jules si eu. încît l-am uitat! Si-apoi acestia erau boboci. Popescu Ste fan. . de luni au început cursurile în mod serios: cu carti. care-mi pute a fi de atîta folos prin cunostintele lui. Fiind printre cei mai mici din clasa. Nr. domnul de Gimnastica ne-a asezat în banci. care ne-a spus: . ca strig catalogul si va dau numere de ordine. dar curînd m-am împrietenit asa de mult cu noii mei colegi de banca. ca la liceu! Dupa ce fuseseram lasati în voia noastra cîteva zile.. Popescu Mircea. .* La prînz. . Într-adevar. . Nr. ca am fi fost toti trei la un lo c si în catalog! . cu caiete. cu toate ca nu se prea învata. ca Pedagogia e o stiinta grea. Nr. iar nu repetenti! Dupa asezarea în banci si întocmirea catalogului. Popesc u Gheorghe. Botez Nicolae. distribuirea numerelor progresa. Popescu Tudor si asa mai departe.. Alexandrescu Virgil. a venit din nou "Don' petagog Pavelescu". cînd i-am povestit tatii cum am petrecut prima zi de liceu. . Nr. Mi-a parut rau ca am fost nevoit sa-l parasesc pe Luca. Fiti atenti. ci pedagog. 5! Le facui cu cotul colegilor de banca: . . Nr. . . ca prea e lung. ma rog. . 1. Paunescu Matei. Popescu Ion. . Al doilea era de ajuns! fu de parere Ben. 4. pe care poate am so înteleg si eu mai tîrziu. . Popescu Marin. . 2. 33 . Ben Jules. am aflat ca nu se zice petagog. Da-l încolo. . ci o ai în sînge! . Pop Nicolae.. . cu bloc de desen.. De. Nr. . dupa înaltime. 31. . . . începu seria interminabila a popularilor Popesti: Popescu Dumitru. . ati venit la rînd! . . începu: . cu înca doi colegi.. . . Ajunsese pe foaia mea. Daca tata tine la tot numele!. asa ca lasai vorba. o pagina întreaga din catalog era ocupata de n . de cîteva ori. pusti. Apostolescu Vasile. . si apoi. si ca acela care pretindea ca e pedagog habar n-ave a de întelesul adevarat al cuvîntului. Notati-le în maculatoare! Si. tusind tremurat..

ca cel mai bun Popescu a fost. Pe acest petec patrat se vor broda cu fir auriu urmatoarele: "L. Nu este permis sa fie mai mic! . în tot cursul liceului. în acea memorabila zi. . Peste trei zile. asta nu m-a scapat de o faimoasa ascultare la Matematici. Se protapi bin e pe picioarele-i lungi ca de cocostîrc si ne spuse: . . Popestii. . atît profesorii. . . . cum e si culoarea de la sapca. . . . nu mi s-a spus niciodata si Popescu. decît în catalo g. toti elevii sînt obligati sa vina cu sapca si numar la mîna stînga. Totusi. Îl veti face pe un pete c patrat de postav albastru ca cerul. . bineînteles. . . îmi spuneau scurt: Bajenaru.. 5 pe 5. . desi eram în numar de zece. . initia lele . Dumitru. . . bineînteles. am obtinut împreuna. . cîndpr ofesorul. .". care constataram cu vie satisfactie ca-i întrecuseram cu mult pe Ionesti ! Iar mica mea mîngîiere era ca sînt primul dintre Popesti. Era tot Ciufulitul. . . dar nu fara a nuanta de ironie: . toti deodata. . la catalog. tot timpul.oi. Domnul pedagog terminase de tacut apelul si numerotarea elevilor. de n-ai fi zis ca ies la lectie. . . . Dealtfel. . pe 5. ci ca a sunat si vor sa iasa în rec reatie! Trist a fost faptul ca toti Popestii la un loc. . .Gh. asa e reglementar! Stoica Dan raspunse foarte politicos.. pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se facu fete-fete. cît si colegii. Dar mai mare? Ochii tuturor se îndreptara încotro se auzise glasul. . a strigat în cele din urma: . din diferite parti ale clasei începura sa se ridice o sumedenie de baie ti. nota 26! Cîtiva se ridicasera la 3! . Ia sa pofteasca toti Popestii la lectie! Si atunci. . Numarul puteti sa vi-l confectionati la orice ceaprazarie. . plictisit de atîtea omonime.L. mai tîrziu. de dimensiunea 5 centimetri. Va multumesc! si se aseza.

dupa longitudine a si latitudinea Geografiei. . . dupa primul razboi mondial. de Franceza. .. fara sa mai astepte : Cred c-a înteles toata lumea! Cine vine peste trei zile fara sapca si numar este e liminat! Din nou Stoica: . . de Româna. . începura lectii din ce în ce mai grele: cu harti si rezumate.. . dupa invariabilele: "Comment-t'appelles-tu?". si numere pe care se rasfatau aurite initialele liceului: "L. pe postavul negr u. Si. odata cu primii fulgi de zapada. . printre care Ramses si Tutmes.L". din diferite motive.liceului. . . . . Adica ca te dau afara! îi raspunse ilustrul pedagog si pleca încruntat.Gh. de Muzica . toti baietii aveau sepci frumoase. dupa primele notiuni primite de la profesorii nostri. cu traduceri încurcate si verbe de conjugat. . . * La trei zile dupa aceasta. Iar pe la începutul lui decembrie. .. Daca nu va suparati. cu cozor oace stralucitoare de lac. de Istorie si Ion Costescu. . toti adevarati stîlpi ai liceului. Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul. Lazar din Bucuresti era în primul sau an de functionare. de Matematici.. CAPITOLUL III TEZA LA ROMÂNA Liceul Gh. . . . cu raspunsul "Je m'apelle. . . albastre. . începura sa pice . . Spiridon Popescu. cu reguli de învatat pe dinafara.. si numarul fiecaruia dedesubt: iar la sapca. . . cu exami nari severe. . care-i racni sugrumat de iritare: . . care au înscris o pagina de neui tat în cultura româneasca. în frunte. Brodam numarul si la sapca? Tot Stoica Dan! Hotarît lucru ca voia sa-l scoata din pe pedagog.. pe c are noi le-ntelegeam foarte putin. . cu înfiora toarele lor mumii. dupa numerosi faraoni egipteni. . impresionante figuri. . . veti broda aceleasi initiale. ca sa se stie. numai patru-cinci au ramas în tot cursul anului: Sterie Enachescu.. Grigore Niculescu. cu sîcîitoarea problema de a afla pozitia unui oras pe globu l pamîntesc. Victor Anastasiu.. de Zoologie. ce-nsemneaza "eliminat"? . Dintre toti. . . Cutare". Dimitrie Caracostea. . Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicatie? Si. .

am socotit ca n-ar fi tocmai nepotrivit sa povestesc "Întoarcerea tatii din razboiu". La Româna. desigur si pentru ca au fost primele lucrari scrise date la liceu. s-au perindat trei profesori: Dimitrie Caracostea. doi suplinitori. la limba materna. M-am framîntat vreun sfert de ora pîna sa încep. Ce amintire sa scriu. ca învatam cu destula constiinciozitate. care era titularul catedrei. A sosit ziua tezei.si tezele. Eu. însa. Multumesc! Ai citit mai bine decît ma asteptam. una dupa alta! Au fost cele mai grele si mai pline de emotii teze din cariera mea scolareasca. a fost ceva la care nu m-asteptam: nici eu si nici colegii mei. domnule profesor! . La mai toate materiile am obtinut note bunicele: 7 si 8. Cu vreo saptamîna înainte de teza. ca aveam atîtea si atîtea?! Si cum razboiul de-abia se terminase. între care scriitorul Ca mil Petrescu. . Poftim. M-a cautat în catalog. Un singur subiect: "O amintire din viata". profesor eminent. cine crede ca poate s-o citeasca asa cum am citit-o eu? Stiam sa citesc binisor si cu intonatie. si dupa el. În timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. cu cele doua de gete ale mîinii drepte întinse: . Ti-am pus nota 9! M-am înbujorat de fericire. Ei. M-am ridicat în picioare. te rog! Am citit bucata în întregime. . . Nu mai avea nimeni din clasa 9 la Româna. În clasa I-a. profesorul ne citeste "Cetatea Neamtului" de Dimitrie Bolintineanu si întreaba: . Cum te numesti? I-am spus numele.

Eram multumit de felul cum facusem teza. nu îndraznisem sa merg. cum l-am fericit pe Constantinescu.. Bravo. . si distribuirea a început.Am scris doua pagini impresionante si pline de duiosie. analize gramaticale. ca sa iau teza. Doar în teza mea era vorba de tata. Camil Petrescu mi-o da si ma opreste o clipa la catedra: . cînd am auzit ca aluat noua! Ce bine de el. ca s-o cunoasca si colegii tai! Îmi pare nespus de rau ca n-am pastrat-o. pe care eu o cam întrezarisem. al bancii noastre. si întind mîna tremuratoare. bietul tata îmi facea toate temele la româna: rezumate. de a fi cel mai tare din clasa la Româna.! . În sfîrsit. împleticindu-ma. A continuat sa-mi ajute astfel si dupa faimoasa teza. a fost chemat la catedra. Du-te l a loc si citeste-o tare. îi am reprezentarea grafica ciudat de precis! În drum spre banca. care facea compuneri foarte frumoase. Am asteptat aducerea tezelor la Româna cu aceeasi nerabdare cu care asteptasem si rezultatul celorlalte teze. Constantinescu Dumitru. cînd întîmplarea mi-a aratat calea cea buna.. mi se-ntind mîini prietenoase: . în cîrji. a venit si ziua mult dorita! Cestorul. la unele pasagii. Zece! Doamne sfinte!. cum era numit monitorul la liceu. fie mai mult din lene. compuneri.... mi-au tremurat lacrimi pe gene . pentru ca e cea mai buna din clasa. Din aceasta fericita zi mi s-a stabilit faima. Popescu-Bajenaru Grigore! . Dar teza a avut si alte urmari deosebit de însemnate pentru mine. restul "sase" si "sapte" si unul singur. Într-adins am lasat teza ta la urma. "noua"! Ah. În definitiv era un succes. pîna într-o zi. pe care m-am straduit sa n-o dezm int niciodata în cei opt ani scoala. ca sa-i aj ute profesorului. Prezent! . cîtiva "cinci". în primul rînd. Bajenare! Botez si Ben privesc cu mîndrie în jurul lor. din punct de vedere scolaresc! Ca sa ma prezint cît mai bine la lectii. însa... si de un lucru eram sigur: ca o scrisesem cît se poate de corect ca punctuatie si ortografie.. Profesorul ne daduse sa facem o compunere cu subiectul "Primavara". Am citit-o foarte emotionat si. însa pe care. fie din lip sa de curaj. Cîtiva au luat "trei". de pe front. În minte. care se-ntorsese ranit. Visez sau e o gluma?! Ma-ndrept spre catedra.

Doar cîteva stele sclipesc în departari. daca a patit ceva?! Si ce întuneric este!. în care un copi l. ma. nicaieri! În minte-mi vine. S-a întunecat de-a binelea.. al carui tata se ratacise si întîrziase. da sa ti-o fac. Mai tare ma roade însa gîndul ca nu mi-am facut compunerea.. ca se poate sa m-asculte. ca de obicei. Luna. nu fara putina mîndrie ca sînt licean. dupa prînz. Daca tata nu vine. se roaga de-o stea ca sa-i lumineze calea. bucata de citire din cursul primar.. Si lumea aceasta se marginea la cîteva strazi din jurul casei! Dar iata ca se face 8.. sau daca vine prea tîrziu?.. Despre Primavara. fara sa lumin eze.Iarna era pe sfîrsite si primavara începuse sa înfloreasca timid prin margini depadure si prin curtile oamenilor.. Soarelui îi ardea de gluma cu copiii si. de ce nu te-ai culcat? . îsi arata dinti isurîzator. cu toate ca-i pisca uneori. spusese ca se-ntoarce pe la 7 seara. si el tot n-a sosit! 9 noaptea! Doamne.. ca sa ma piseze sa-mi fac lectiile la celelalte materii. Îmi iau inima-n dinti si ma hotarasc sa-mi fac singur compunerea. Mîine trebuie s-o am. aci îmi îngrosai glasul cu imputare . din feri cire. Despre ce? . ne-a mai dat si o compunere la Româna! ... Steaua asculta ruga copilului. Am scris despre "Primavara" ce m-am priceput si cum am crezut eu ca este mai bine si mai frumos. a sosit si tata. si tata nu mai vine!. si tatal soseste vesel acasa! "Ei. cum n-as fi avut chef sa-mi toarne cineva o galeata cu apa rece în cap. pe seama tatii. dar astea-s povesti bune pentru cursul primar!" îmi spun eu. a mea eralumea. Era 3. nu era acasa. fara sa vreau. Am lasat compunerea cu "primavara". dovada ca totul e numai o joaca! N-aveam pofta sa-mi vad de lectii. Pîn-atunci. Cînd am terminat de transcris pe curat... . Am avut lectii multe. si .. Era 10! . Pai. dupa alte toate . Dac-am vazut ca întîrzii . care. Ce faci. dar nu mai e nevoie sa mi-o faci..

ma bucur de doua ori: întîi ca esti în sta resa faci compuneri bune.. Aproape ca nu exista profesor care sa nu fi primit vreo porecla de-a lungul cari erei sale. îsi strînge buzele si-si ridica sprîncenele cu mirare. Tu. de nu-ti vine sa crezi? Uiti ca la teza am luat 10? . Hai. Hm. ca s-o gasesti tu?! Hai. Si mama-ta nu s-a amestecat deloc. singur! . lasînd la o parte orice considerente. ce mare lucru e. daca-ti spun. iar dupa o pauza scurta. cum ar fi Barosanul! Era cel mai bun povestitor si cel mai spiritual profesor. ne-a spus la una din lectii: .atîta. la mine. numele de botez. "prenomen". care noua. din capul meu! . Eu. si al doilea ca am scapat de corvoada de a ti le mai f ace eu! Îmi închipui ca esti convins ca de aci încolo nu ma mai amestec în temele tale deRomâna! . De nicaieri. Apai. . fara sa-mi convina. facu el zîmbind: "nomen".. Din ce carte ai luat-o? . si aici îsi îngrosa glasul. Ca sa-ti spun drept. flacaule. dac-ai facut-o tu. a pierdut cineva recunostinta pe strada.. stii ca nu-mi place sa minti! Spune de unde ai copiat-o? . care n e-a fost cu adevarat învatator si parinte sufletesc timp de opt ani de zile. cum ar fi. Foarte frumos din partea ta! spuse tata ironic si convins ca am facut o compunere ca vai de lume. . Enachescu. cum ar fi. Sterie . deloc? . Ce. trebuie sa se recunoasca deosebitul tale ntal elevilor de a porecli! Nu mica a fost mirarea noastra cînd "Barosanul". iar glumele lui te dis puneau. El începe sa citeasca. hm! tusii eu. hai. am facut-o eu singur! . cred ca nici pîn-acum nu aveam nevoie de ajutor!. Si. numele de familie. Ia s-o citesc si eu! . adica Nea Sterica Enachescu. Poftim! si îi întind caietul cu sfiala. Noapte buna! CAPITOLUL IV CRACANEL Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri ale scolarilor este. bravo. treci la culcare! . si cel mai drag profesor al nostru. de exemplu. Sarut mîna! . desigur. dascalul de latineste si frantuzeste. însa. zau asa. acela de a-si porecli profesorii. Daca-ti spun c-am facut-o eu! La urma-urmei.si "cognomen". Stramosii nostri. purtau trei nume.. singur? . . anume. adica porecla.. tata.. Eu am facut-o! . romanii. Din nici o carte! Am facut-o eu. ni s-a parut uriasa: .

I se mai zicea si Barbarossa. . voi v-ati fi închipuit-o. un om de asemenea superior. si era adevarat ca cel mai slab elev al lui. Hai. . Costica Ionescu. . examinînd o poezie. nu mai fiti ipocriti. la o lectie. a elevilor. dar clasa încremenise. odata. porecliti . . . Dar daca Barosanul se dovedise atît de întelegator cu micile noastre satisfactii. la rîndul vostru. . cele mai bune lectii pe care le-am primit ca elev.. în care era vorba despre vestitul împarat . . chi ar daca nu v-as fi facut aceasta marturisire.. erau o savanta împletire de umor cu stiinta. . Lectiile lui. . . zis Barba.. si. desi nu v-o doresc. . în toata puter ea cuvîntului.oricît de amarît ai fi fost. De cînd stiu eu ca-mi spuneti Barosanul! Asta e mania voastra. cînd se muta la alt liceu era acolo cel mai bun. . avîndu-se în vedere culoarea ros ie ca focul a podoabei lui faciale! Ba. ma. paedagogum fecerunt" 1. . spuneam noi.. . . . veti fi. nu toti profesorii îsi acceptasera cu aceeasi seninatate olimpiana poreclele. desigur . Ergo. iar pedagogia lui. la rîndul meu. . cu deplina convingere. ca sînteti baieti deste pti. am fost si eu elev . . la Latina. . iar daca unii dintre voi veti ajunge profes ori. . Barosanul se astepta sa rîdem. mi-amporeclit si eu profesorii. ... . c-asa li-e dat profesorilor si elevilor! 1 Pe cine l-au urît zeii l-au facut profesor (în latineste) Pe fetele noastre înflorise un zîmbet de usurare si de nespusa dragoste pentru Barosanul! . ca "Quem Dii oderunt.. neîntrecuta! I se dusese faima în lumea scolareasca a Bucurestilor. nu facea caz de porecla. . pentru ca nu toti erau clasici. ca el! Singur directorul..

s-a uitat fix la el si a rostit raspicat: . pe numele lui adevarat Octav Anastasescu. lectiile lui erau o ad evarata încîntare. chiar în fata lui. de obicei nu le spuneam pe nume. Las' ca ni se parea noua ca sîntem mai interesanti în fata parintilor si a fratilor mai . Mitica Ionescu de Gimnastica era cunoscut în tot liceul sub numele de "Cioc". cît si în cap. era supranumit în vreo trei fel uri. si mai cu seama din pricina severitatii sale extreme.. si m ergea cracanat. a. iar foarte multi elevi nou-sositi habar nave au care e numele adevarat al profesorului si-l cunosteau sub aceasta încîntatoare denumire. zis Biciul lui Dumneze u. de Cracanel. cu ochii mici si oblici.! La care Moscu Ionas i-a raspuns odata în surdina: .german cu acelasi nume. mai mult sau mai putin pitoresti si potrivite! Dar cu Cracanel era s-o patim lata! Cracanel. toti. A fost cel mai bun profesor de Istorie pe care l-am avut. pentru ca nu stiu cum va cheama pe fiecare-n parte. putin bîlbîit. George Draganescu de Filozofie si Drept. însemnau acelasi lucru: Atila. ca sa nu fie vazut zîmbind. pentru ca obisnuia sa s e adreseze elevilor cu acest apelativ: "A. unul mai îndraznet. prefacîndu-se ca vede nu stiu ce lucru interesant pe fereast ra. de culoare spalacita. fusese poreclit astfel din pricina ca era mic.. ce-i mai atrasese si supranumele de Pelicanul sau Babita.. profesorul de Stiinte naturale. în surdina. a-ntors capul. iar Barba. cu burta. iar cînd noi. atîtea porecle . în legatura cu specialit atea lui de naturalist. datorita staturii sale impunatoare si a chipului s au sever. a. în fond. el se scuza: . tinere. cîti profesori. tinere. un batrîior foarte cumsecade. der Kaiser Frederich!". a nasului turtit si a must atii rare. Grigore Niculescu de Istorie. cînd i-a recitat-o. însa. "Der alte Barbarossa. a. tinere!". Era ras complet atît pe fata. ca sa auda cît trebuie: "Tinere. pacatosii. îti era peste putinta sa nu-i asculti prelegerile cu toata atentia. Toata lumea îl stia. porecla primita din pricina ciocului pe care-l purta cu multa mîndrie. cînd vorbeam despre profesori. a. ce e drept. a.. ci întrebuintam poreclele. a.". De ce nu-nvatati? În sfîrsit.. gras.. zis Der Etzell. dar destul de tare. dar bun profesor. oricît de distrat din fire ai fi fost. a. era poreclit pur si simplu Tînarul. care. Acasa. îl imitam în clasa. fireste. Va spun asa. Avea o gusa enorma.

dar ce zic eu la o lectie. În ta-be-la a-la-tu-ra-ta pu-teti dum-nea-voa-stra ob-ser-va pa-sa-rea. Iar ultimele cuvinte ale frazelor lui erau spuse ca pe note.. cum se spune atît de gresit. cu ale carei pene îsi împodobesc cocoanele extravagantele lorpalari i. urmarita de-unvînator! Iar alta data. de fapt. ca sa continuam noi în cor. pasarea. elevul motiveaza pentru ce a lipsit. ca sa vada daca toata clasa a fost atenta. Miercurea. dom-ni-lor. casca gura mare si rotunda si rostea vorbele atît de rar si despartindu-le în silabe .. Cracanel era dirigintele nostru. si se oprea. . ultima ora. intonîndu-le pîna la o nota joasa ... . Vorbea pe nas. la toate lect iile lui. ca dealtfel mai toti profesorii nostri. la o lectie de Geologie. pentru ca pe cele din urmasa le rostim noi. cînd voia ca sa termine clasa fraza începuta de e!: . Este dificil sa redau aci felul lui de vorbire. Facea morala si pedepsea: fie scazînd nota respectiv ului la purtare. "motivarea" absentelor. încît puteai sa scrii întocmai toata lectia pe maculator.mici. Cînd trebuia sa sfîrseasca fraza. pe acelasi ton si silabisit: . Ele-fan-tul e un a-ni-mal de o ma-ri-me. explica foarte frumos.na-ra! În clasa a II-a. ca sa-si porneasca cuvintele de sus si sa termine coborînd scara muzicala: co-lo-sa-la! Sau: . Vorbea cam asa: . aveau o muzica spec ifica a lor. Si aci vorbea ceva mai repede.. pasarea numita strut. face parte din era quater. dupa toane si împrejurari. fie dîndu-i arest duminica.) Tot atunci avea obiceiul sa cerceteze condica. cînd facea. iar pr ofesorul scuza absenta! (Teoria asta ne-a facut-o Barosanul mai tîrziu la o ora de-a lui.. desi poate un portativ muzical s i cîteva note aruncate cu dibacie ar simplifica situatia si ar da o palida idee de origin alul fel de exprimare al lui Cracanel. le-ncepea cu o nota înalta si le rostea gradat. ca. Aci facea o pauza. unde erau notati elevii asa-zisi turbulenti sau recalcitranti. dar era si un fel de mica si diabolica satisfactie! Cracanel. fixase dirigentia... Aceasta roca. pasarea de bastina din A-fri-ca. d edirigentie. ca finalul sa aiba un efect mai stralucit: de statur a uriasa. avea obiceiul sa nu spuna decît primele silabe din ultimul cuvînt.

îmbratisind întreaga clasa) pezevenghii astia! Ce a urmat nu mai are importanta! * Alta întîmplare.. De data aceasta. îl întrerupse doamna contrariata. Obiceiul era ca. stimata doamna Marinescu. Mama elevului Mar inescuGheorghe! adauga ea... unul îsi aminteste de Cracanel si-ntreaba înciudat: . au mai iesit cîtiva sa-i tina de urît plantonului si s-au asezat la taifas: ba "ca ce credeti c-o sa ne dea ". Cracanel întîrziase. ca sa ma plîng ca fiul dum-nea-voastra nu poarta numar la mî-ne-ca! ... petrecuta de asta-data în clasa a VI-a reala. La un moment dat..Nu stiu ce pozna facuse Marinescu Gheorghe . cu spatele la cancelarie. Îi întinse mîna fara manusa. facîndu-si de lucru. iar Cracanel.. ca sa stea de vorba cu ea. cînd se deschise usa si intra o cuconita tare nostima. ne facu semn amabil sa ne asezam si se adre sa vizitatoarei: . la fel. Ne-am ridicat respectuosi si admirativi în picioare.. În clipa aceea nu mai semana cu un pelican. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit. spre a le lasa astfel elevilor cît mai mult timp de scris. Spumegînd de indignare. Ah. Doamna? . fara sa mai priveasca în partea de unde trebuia sa soseasca profesorul. care desigur îl va ruga ceva. Si mai era obiceiul.) Ma cheama Octav A-na-sta-se-scu! si-apoi. nu ma cheama Cra-ca-nel! (Noi icneam de rîs pe sub banci. mi se pare ca venise fara numar . Ma. cu ochii rotunjiti de placere ca va sta de vorba cu o persoana atît d e draguta. asa dupa cum era obiceiul. repezit pe cît putea el: Cracanel îmi spun (a ci un gest teatral. De-abia terminase de facut apelul si-si mîngîia gusa. la teza . ba "ca ar fi bine sa ne dea subiectul cutare". atît de nesuferit profesorilor. Marinescu. ca sa vada cînd vine respectivul si sa-l anunte. Ma surprinde. pe care profesorul o prinse elegant. au uitat scopul pentru care sedeau în fata usii. de nu mai vine o-data? . Dirigintele.. prinsi în focul discutiei. .. profesorul sa intre în clasa imediat dupa ce suna. domnule Cracanel. da! facu omul scoalei. abia putu sa articuleze. Doam-na. Vazînd ca nu soseste. eleganta si parfumata. Baietii aveau teza la Botanica în ziua aceea cu Cracanel. ci cu un cameleon. silabisind ca la lectie: . se facuse rosu ca. sfecla. dar ce naiba e cu Cracanel.. ca un elev sa stea de planton în fata usii. V-am chemat.. si Cracaneî o poftise pe maica-sa la ora de dirigentie. rotindu-si ochii catre clasa si ezitînd sa sarute degetele fine. Si.

în schimb. dom'le! . însa nu fara putine zvîcniri de inima. palmier ul cu ulei si altii. . .. . raphie. . Si acum vom citi din carte partea aceea scrisa cu litere mici.. . . Foarte încîntat de reputatia pe care o aveam printre colegii mei. . omul care locuieste în tinuturile lipsite de binefacerile civilizatiei. de pe urma cocotierului. . Se ascultase lectia: "Plante din regiunea tropicala". bambus. palmierul evantai. tot la o ora de Botanica. Cracanel n-a facut scandal. Bajenaru. Aceste nevinovate întîmplari. lea dat o frumusete de subiect. si dupa ce ne spusese cîte ceva despre: curmal. . . cu o ironie dîrza si rautacioasa: . nu însemneaza nimica pe lînga ceea ce am patimit eu cu Cracanel din pricina limbutiei mele.. cred. O lectie foarte frumoasa s i mai ales interesanta despre: bananier. neauzit de nimeni. . palmierul de ceara. mi-am îndreptat gulerul la tu . . E. îi ajunsese la urechi întrebarea dragala sului sau elev. . Cracanel ne explicase mai departe despre palmier.. . . în asa fel combinat. un glas nasal si sacadat raspunde din spatele lor. . care venise tipa-tipa. vorbindu-ne pe larg despre acest minuna t soi de palmier. sagotier. însa.. dar. fara sa vrea. cauciuc.La care. Este o scurta povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are. Eram în clasa a II-a. sa spun ca era chiar Cracanel. . . cum se asteptau îngroziti toti baietii. . si caruia. încît toata clasa a luat pe acel trim estru nota 3 la teza de la Botanica! . . . vanilie etc. m-am ridicat linistit în aparenta. deschide Bo-ta-ni-ca la pagina 161 si citeste. Uite-l si pe Cra-ca-nel! Nu mai este nevoie. se oprise la cocotier.. care este foarte raspîndit si de cel mai mare folos omului. . Ba-je-na-ru-le. . Cine citeste frumos? Aproape toata clasa raspunse în cor: . .

pe care voi a s-o trimita prin bunavointa calatorului îi fusesera procurate tot de acei minunati cocotieri.. calatorul popos este în aceasta coliba singuratica. Si. cîte si mai cîte. dar n-are nici un rost. pîna sa gasesti o locuinta omeneasca. Chiar untdelemnul. ca sa ma exprim astfel. bietul calator zari. sforile si funiile pentru corabii. n-am cetit-o decît pîna la jumatatea ei. la care gazda raspunse simplu. si rogojinile lui. cu toata osp italitatea. era din nuca de cocos. un vin nemaipomenit de bun. dealtfel. tinea loc de tuica). Trebuie sa marturisesc ca povestirea era foarte interesanta si instructiva. e constr uita din palmieri. foarte mirat ca se gasesc astfel de delicatese în pustietatea în care se afla.nica. Rupt de oboseala. sînt confectionate din fibre de cocotieri. pînzele. si acela pe care-l ardea în lampa. întreaba cine i le-a procurat. Si bucata de lectura se termina cu înca o uimitoare marturisire a gazdei: cerneala sipergamentul. si am început! As putea sa reproduc întocmai scurta povestire care mi-a facut atîta necaz.. ca sa-l faca praf pe calatorul care ramasese. ca sa nu lungesc prea mult povestirea. trebuia sa ne-asteptam: "Cocotierii mei" . . niste prajituri grozave si un lichior care ar fi put ut sa rivalizeze cu cele mai rafinate produse similare fabricate de catre cele mai ren umitefirme straine. Indianul îl pofteste pe drumetul ratacit la masa si-i ofera pe lînga mîncare tot soiul de bunatati ca: o bautura tare si acrisoara (care.. în întregime. un indian. Erau niste cocotieri. o coliba înconjurata de cîtivaarbori cu trunchiul drept. pe unde racoarea si umbra sînt lucruri rare si pe unde trebuie sa umblipo sti întregi. care-i dadeau un aspect placut si elegant''. si probabil îi arata palmierii cu un gest larg! Si. în sfîrsit. unde sa-ti poti odihnitrupul. fiind gazduit de stapînul ei. din motivele pe care le voi înfatisa mai la vale. situate sub un cer arzator. ca mi sa întiparit în minte. înalt. cu gur a cascata. cu ajutorul carora scrisese o epistola unui prieten. îi mai spune ca dragii lui cocotieri nu-i dau numai: saladele.. Primele fraze erau urmatoarele: "Un calator strabatea tinuturile calde ale Americii. mîncarile si bauturile gustoase. purtînd în vîrf un buchet de frunze foarte mari. pîna si hainele. si altele. cu care preparase mîncarile. Calatorul. Din pacate. din lemnul si frunzele acestora. pe care a avut cinstea sa i le ofere. cum. dar casa lui. ne-am explicat noi.

"Cu placere. Si mai cu seama n u este bine si nici frumos sa întrebuintam în vorbire cuvinte frantuzesti în loc de românesti. pentru ca cei de azi ne dau zece înainte si au un vocabular cu mu lt superior al unui elev de clasa a II-a din 1920! Astfel.. draga!" îi raspunse sotia si se apuca sa compuna telegrama care. facu el amuzat. Cracanel. pentru un elev de clasa a II-a secundara. în loc de "aspect"? . în loc de "gigantici?" .a? . cuvinte nu prea întelese de toti. este bine sa întrebuintam cuvinte ca acelea pe care le-am ci tit si le-am explicat. s a-mi retina pentru mîine seara o camera încalzita. În decursul povesiirii se strecurasera cîteva cuvinte neobisnuite pe vremea aceea. Dar cum ea avea obiceiul sa-mpestriteze limba noastra cu cuvinte frantuzesti. Încurajat de zîmbetul lui Cracanel si de uimirea provocata de curajosul meu fel de a vorbi cu profesorul. Ba da. domnule profesor. cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi! . te rog. sa .. raspunsei eu. la care Cracanel ma oprea si-mi cerea sa le explic. Cum era iarna si tocmai se lasase un ger cumplit. Ei. adica acum peste o jumatate de secol. crezînd ca voi da un exemplu care sa fie luat drept pilda folositoare de colegi. fii buna. ca eu n-am timp!" . un domn din Bucuresti trebui a sa plece la Iasi. sa vedeti ce i s-a întîmplat unui domn. Asa ne lamurea o notita din josul paginii. o luasera dupa Coupin: "Les plantes originales". din pricina ca sotia lui avea prostul obicei de a întrebuinta cuvinte frantuzesti de-a valma cu cele românest i!.. îi spuse sotiei s ale: . asta cam asa e! Dar eu nu terminasem. mormai aprobativ: . ce crezi tu?. pe vremea aceea. aspectul. era foarte simpla. Repet. Asa. reluai eu firul. si da tu o telegrama la hotelul Metropol din Iasi. Ei... Sa vedeti.. Ei.. Dar.Povestirea rezumata mai sus era tradusa din Bonifas-Guizot care. care pot fi foarte bine puse în locul acestora? Nu era mai frumos si mai limpede s a se spuna "înfatisare".. arbori gigantici... de exemplu. la rîndul lor. s i altele. ce i s-a întîmplat?! . "Draga. dealtfel. continu ai: . Odata. fericit ca mi se da prilejul sa stau ce va mai mult de vorba asupra acestui interesant subiect filologic. care ne era si diriginte. dupa ce terminai de explicat nu mai stiu ce cuvînt anume. el ma întreba rar si apasat. am întîlnit cuvinte ca: monotonia padurilor.. cînd avem cuvinte curat românesti .sau "arbori uriasi". cum obisnuia sa vorbeasca: . plin de verva..

.gîndit sa faca si telegrama cam în acelasi fel. pornisem catre casa prinCismigiu.. lipsite de buna-cuviinta! Asta se-ntîmplase joi. Bajenarul (ca asa ma chema el. ca de obicei. Parca tu nu stii? Ma gîndesc cum sa fac sa scap de chestia cu biletul pe care-l cere Cracanel de la batrînul! Mîine e marti. acum abia mi se auzea glasul! Costescu bagase de seama ca "nu-i prea dau concursul". Ce racit.. ca sa te-nveti minte sa nu m ai povestesti profesorilor anecdote d-astea. te elimin. si a crezut ca domnul doreste. cu Ionas Moscu. dar ti-e gîndul la cai verzi pe pereti. înainte de a se aseza. ce e drept. cu articol enclitic). si. asa ca martea viitoare trebuia sa-i aduc lui Cracanel biletul cu pricina! Desi eram fiert. si ma apostrofa: . în persoana tatalui meu? Am iesit de la cor tare abatut.. pentru ca avea obicei sa-si pedepseasca elevii. ea a scris "Rog retineti o camera s ofata pentru mîine seara". Aveam repetitie la cor cu Maestrul Costescu zis si Coana Batist a. n-ai racit. dom'le? Asta se cheama cîntat? . ma faceam ca putin îmi pasa! Dar.. gasii eu necesar sa explic cu discreta bunavointa pent ru unii dintre colegi. sa-i spun batrînului anecdota si sa-mi scrie pe un bilet daca i-a placut s au nu! . Aveam Botanica de doua ori pe saptamîna: martea si joia. punîndu-i sa stea în genunchi.. don' profesor! Cred c-am racit! . e cam albastra chestia. Nu ma simt bine. Cum o sandraznesc sa-i spun tatii toata întîmplarea? Ma apuca tremuriciul numai cînd ma gîndeam la ce m-astepta! Era luni. de la "chauffer". asa ca în loc sa spuna limpede "Rog retineti o camera încalzita pentru mîine seara". îi ruga frumos sa scoata batista si s-o astearna pe jos.. avem Botanica! Ce ma fac? Auzi ce ide e si la ala. Ce e ma. pe frantuzeste! Si de aici a iesi t o întreaga încurcatura. ca hotelierul a înteles telegrama cu totul altfel de cum se gîndise doamna. ai nota 2. a încalzi. Griguta.. iar pîna atunci. daca i-a placut aceasta anecdota deocheata si plina de neobrazare. . dar c a sa nu-si murdareasca pantalonii de bradolina data pe scînduri. ce e cu dumneata. cînd peste cîteva ore trebuia sa dau piept cu inamicul. dom'le. cu tine? . Destul! Restul s a faci bine sa i-l povestesti lui tat'tu si sa-i spui ca-l rog sa-mi scrie un bile t.. mai cu seama ca Cracanel e si dirigi nte! Si-i spui diseara? . cu cît se apropia ziua fatala.. Pe vremea aceea eram sopran . seara. Destul! tipa Cracanel înrosindu-se la chip ca o gusa de curcan. Se-nserase si.. De. daca nu-mi aduci biletul. . de unde întotdeauna cîntam cu o mare placere.. tovarasul meu de totdeauna. dom'le! Dar ce dispozitie puteam avea. Adica. cu atît ma-ntristam mai mult. Lectia viitoare.

ajunge cît ai citit. stii. si gata... Aha! Ei. M-am gîndit si eu la asta. m-am framîntat si m-am perpelit. Hai. Hai. du-te la culcare! . ce mai încolo-încoace?. acum las-o. de te-a captivat atîta? Ia sa va d si eu! Cînd colo.. . Tata. aproape 11 si jumatate noaptea! Niciodata.. greu al dracului!" Ma facusem tot numai o apa la gîndul mustruluielii care avea sa vina! Dar n-am îndraznit sa-i spun atunci... Se facuse tîrziu.. dar rîndurile-mi fugeau pe sub ochi cu o iuteala de trenuri minuscule pe o cîmpie alba. fara de sfîrsit. bea Grigore agheasma! N-am încotro! Daca vin la ora. Ce-ar fi. nu vrei.. N-am dormit toata noaptea. chiar cînd aveam a doua zi o teza grea.. ma.. în cîteva rînduri.. cît povestirea asta cu un calator care. Vrei.. fara bilet.. tat a . sa-mi fac ghiozdanul! Si-n gînd: "Daca i-as spune acum? N-ar fi scandalul asa de mare.... ma. Am mîncat cu noduri: am luat în mîna o carte. dar era ceva interesant. si eu nu întelegeam nimic. Da!. Numaidecît. culca-te.. cred c-o stii! Nu trebuie nici sa-ti obosesti ochii prea mult.. ca doar nu vrei sa-nveti toata cartea în tr-o seara?! . de ti-era mai mare mila si. m-am pornit pe un plîns de se zguduia patul! Auzindu-ma. de omorît n-o sa ma omoare! Înnoptase de-a binelea... sa lipsesti mîine la Botanica? . tot eu c adprost! Mai bine-i spun batrînului. nu atît lectia. tata. ma elimina Cracanel. Zau? Ma faci curios! Ce este asa de interesant.. era tare surprins de acest neobisnuit zel al meu la învatatura. . pentru ca mama si sora-mea dorm si i-ar fi teama sa nu le trezeasca din somn! Dar cum naiba s-a duc vorba? Sa-i spun asa. dar ce. nu ramasesem peste ora asta. ce sa vada! Lectia despre cocotieri! .. Nu. care lucra în fiecare noapte la cartile lui didactice pîna la ora 1. Ei. hodoronc-trone? Pfui. ma bate de ma rupe! . .. care ma bagase în bucluc. si te intereseaza atît de mult cocotierii? . chipurile casa cit esc. gîndurile mele se-ndreptau cu o draceasca staruinta spre afurisita aceea de anecdota. si daca-i spun batrînului.si. Pai. Cracanel e fraier sa-nghita? Si-asa. bine...

te rog... si. Da. . îmbraca-te.. dupa o noapte alba de chin. secatura? I esi afara si mars la scoala! . tata!. Baia a rasunat deodata de doua palme zdravene! . Ce e. acuma plec! Tata intrase în baie. fara nici un rost! Ma-nvîrteam prin casa ca un soarece în cursa. Ce sa-mi spui?.. fara "corespondenta catre Cracanel". cum e?! . se asaza la birou. uite. Vezi. a dat Dumnezeu de-a venit dimineata! Sapte! Da-te jos.. aa . phol. N u stie ce sa creada.. daca ai stat prea mult? Hai. sterge-o! . ma. ca-ntîrzii si poti avea neplaceri! . dupa el. Sa-i scriu daca mi-a placut? Hm! Aici nu-i lucru curat! Cine stie ce pozna ai mai fi facut. ma. spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticente obositoare. aaa. tata. iarasi îmi faceam de lucru cu nu mai stiu ce. si el mi-a spus sa ti-o spun si tie si sa-i scrii pe un bilet daca ti-a placut! . nu pleci odata? Vrei sa întîrzii?! .. conuri si sfere. daca poti! Mi-am deschis si mi-am închis ghiozdanul de nu stiu cîte ori..... spune-mi odata...uite ce e. Hai. nu esti zdravan? O anecdota acum?! Trebuia de mult sa fii pe drum! Hai. Pe masa erau însirate diferite corpuri geometrice: cilindri. am visat ceva urît si m-am trezit plîngînd. si pleaca! .a.. dar da-mi biletul î Tata lasa spalatul balta si merge cu mine în birou. spala-te. prisme. Încruntat. bea laptele... .. Nu. Sa vezi de ce. .. cu tine. tot nu-drazneam sa-i spun tatii! Se facuse ora de plecare.. hm. ma uitam la ceas. uitasem un caiet si. dar de spus... glu. tot n-ai plecat?! . de nu dormi? De ce plîngi? Nu te simti bine? . tata.. . scoate o carte de vizita si scrie! Respir usurat. Eu..... As vrea sa-ti spun o anecdota! .. pentru lectia de Geometrie pe care-o avea la clasa a IV-a. tata ..... a. tata se opreste din scris si îsi îndreapta priviri . ...a venit îngrijorat în camera mea: . tata draga.. phol.. a venit vorba.. ca e scurta! Tata se-ntrerupe din spalat si holbeaza ochii la mine. Glu. .... neispravitule! Hai. Ce e.as vrea sa-ti spun ceva! . glu. cu tine. dar. ptiu! Facea gargara cu Odol.si. Nu. Ce. lasa-ma sa ti-o spun.. Da. Nu.. . Hai. Dar nu-nteleg de ce-ai gasit tocmai momentul atît de nepotrivit ca sa-mi spui anecdota scurta sau lunga.. Tata!. profesorului. si pleaca la scoala. ma. Zau.... phol. fara sa mai zica nimic. pregatite din a jun. piramide.. i-am spus-o si lui Cracanel la lectia trec uta de Botanica. Întîrziam! . culca-te si nu te mai gîndi la nimic! În sfîrsit. Asta ti-ai gasit tu sa-i povestesti lui Cra. nenorocire. a . Ce e. i-am spus-o. grabeste-te.

tata! îi raspund eu. cazînd imediat jos si lasînd o urma adînca în lemn. ipocrit. obisnuit de la "oina" . cu chiu. cu vai. Eu fac o eschiva maiastra. ca-mi vine sa-ti crap capul! I-am smuls plicul. de parca mi se luase o piatra de moara de pe suflet! . dar si eu i-am parat-o pe cinste! Ia uita-te. si conul se-nfige în usa. atît de usurat. ca sa vorbesc cu Dumneavoastra. care-i era mai la îndemîna.le ucigatoare spre mine: . venindu-mi sa rîd si sa plîng în acelasi timp. personal. dar chiar daca as fi întîrziat. Primiti. si-l repede în capul meu. si pîna la liceu am zburat! N-am întîrziat. nerusinatule. traiasca C ioc. Ce sa-i scriu. Tine. saracul! ." . Fara sa vreau îmi îndrept privirea spre usa si reflectez: "O fi batrînul ochitor bun. pune mîna pe un con. înfuriat la culme. Iarta-ma. Dar tata. ce m-astepta!" În sfîrsit. frate-meu. eram atît de linistit. va rog. si pleaca mai repede. raspunde-mi? Cum o sa-i scriu ca mi-a placutanecd ota necuviincioasa pe care fiu-meu a avut neobrazarea sa i-o povesteasca? Îti dai seama de ce-ai facut? . tata mi-a scris urmatoarele: "Stimate Domnule Profesor. asigurarea deosebitei mele consideratiuni. Am aflat cu destula parere de rau despre necuviinta fiului meu! Va prezintscuzel e mele si va rog sa-l iertati. fiind încredintat ca a facut-o din copilarie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. Dupa ce a notat absentii, Cracanel si-a îndreptat întrebator spre mine ochii-i bulbucati de cameleon: . Ei, Ba-je-na-ru-le! Bi-le-tul! . Poftiti, don' profesor! si i-l întinsei. M-a întrebat inutil: . L-ai adus! . Da, don' profesor l . Ce a zis tata-tau? I-a placut anecdota? . N-a avut timp sa-mi spuna. . De ce? . Pentru ca era ocupat cu bataia! Cracanel rîse satisfacut: . Ahaha... Si ce-a scris în bilet? . Nu stiu, don' profesor, ca nu l-am citit. . Atîta îti mai trebuia! Stai jos! A desfacut plicul usor, cu o atentie deosebita, de parca s-ar fi asteptat cine s tie ce minunatie sa iasa din el, a luat cartea de vizita delicat, cu doua degete, a cit it-o si a surîs, mormaind: "Foar-te bi-ne!" Apoi si-a îndreptat din nou privirea spre mine: . Na-daj-du-iesc ca te-ai vindecat de a-nec-do-te... hm, cum sa le spun eu... pl i-ne de ma-ga-rii! . Da, don' profesor! facui eu, pocait. . Si acum, sa ne vedem de ora... Mda! Sa pofteasca la lectie: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, si, a, si... Popescu-Bajenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÂNA" În clasa a II-a, la Limba româna, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascal tare bun, de moda veche. Era batrîn, în ultimul sau an de învatamânt, pentru ca în anul urmator a iesit la pensie. Marunt si gras, cu mustati si cioc, cu ceas de aur purtat la vesta, Nea Tomita, cum îi ziceam noi, ne facea lectii frumoase. Era un om de o rara sensibilitate si avea pentru scriitorii nostri clasici un ad evarat cult. Ne-a impresionat în mod deosebit pe toti elevii, fara exceptie, în ziua de marti, 19 noiembrie 1919. A intrat în clasa abatut sî cu ochii scaldati în lacrimi. De obicei, cum se suia pe

catedra, se si aseza pe scaun, pentru ca drumul pe scari, de la Cancelarie pîna la clasa, îl obosea nespus de mult. De data asta, însa, a ramas în picioare, facîndu-ne semn sa ne asezam. Vazîndu-i ochii înlacrimati, ne-am gîndit ca i s-a întîmplat vreo nenorocire în familie. Dar era cu totul altceva. A tacut cîteva clipe, miscîndu-si buzele si parînd ca vrea s a-sialeaga cuvintele. Apoi a rostit încet, ca si cînd ne-ar fi împartasit o mare taina : . Baieti... am sa va dau o veste nespus de trista... Marele nostru poet Alexandr uVlahuta nu mai este în viata! Un freamat se ridica din banci. Vlahuta era pentru noi, elevii, unul dintre cei maimari poeti pe care-i cunosteam. Îl iubeam cu totii si era prietenul nostru înca d in clasele primare, cînd îi învatam poeziile pe dinafara. Toti rezumaseram în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilarie a micului mester zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "România pito-reasca" si toti ne amintiram cu surîsul pe buze întîmplarile pline de haz din via ta istetului scolar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putinta oare ca acest iubit poet sa moara? Nu ne venea sa credem. . Sa nu uitati, copii, vorbi mai departe nea Tomita: Vlahuta a fost prieten si a vietuit ani si ani alaturi de cei mai de seama scriitori români... L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea si Caragiale au fost nedespartitii 1ui prieteni. A tacut cîteva clipe, apoi a adaugat: . M-am gîndit ca ar fi frumos din partea clasei noastre sa trimitem o coroana de flori la înmormîntarea marelui poet. Cine doreste si poate îl rog sa contribuie. Eu va multumesc dinainte si ma înscriu cel dintîi pe lista...

În ochi ne jucau lacrimi greu de stapînit. Traiam pentru prima oara asemenea durere: moartea unui poet. Si n-a fost unul macar care sa nu contribuie la aceas ta o ofranda, renuntînd la toate micile economii. Întîmplarea aceasta ne-a miscat mult si ne-a facut sa ne fie si mai drag decît pîna atunci batrînul nostru dascal de Limba româna, care vadise un suflet ales. * Toma Dicescu nu ne da nici o compunere de facut acasa, fara sa nu ne dictezeplan ul minutios întocmit în clasa, asa ca, oricît de slab ai fi fost la Limba româna, era peste putinta sa nu scrii ceva pe caiet. Izbutisem sa fac cîteva compuneri si teze bunicele, si cu toate ca ma avea în ochi de silitor la materia lui, Nea Tomita nu-mi pusese niciodata mai mult de opt, di n pricina purtarii. Totusi, cînd de la Cancelarie s-a cerut o lista cu cei mai buni din clasa la Româna, ca sa-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Româna", Nea Tomita m-a trecut si p e mine, printre altii, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919.1920, concursurile la "Tinerimea Româna" se tineau pe la sfîrsitul anului scolar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasa si, dupa ce i-a strigat pe cei care a veau sa se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a tinut urmatorul logos: . Bagati-va bine în cap ce am sa va spun! O sa va dea o lucrare... un subiect din acelea pe care le-am facut si rasfacut tot anul... asa ca n-are de ce sa va fie teama! Asta nu însemneaza, însa, ca e o teza obisnuita, trimestriala, asa cum ati dat la li ceu. E ceva mult mai serios... Lucrarea o citeste o comisie compusa din trei profesori de Limba româna! Vi se da timp de scris doua ore, sa tot scrieti! Gînditi-va bine, însa, înainte de aîncepe... Nu va repeziti la scris, ca pe urma sa va poticniti si sa nu stiti înc otro s-o luati. Faceti-va planul cu multa grija, în gînd, bineînteles, fiindca pe hîrtie nu cred sa va d ea voie! Cautati sa scrieti cît mai curat si mai frumos, pentru ca si asta are multa însemnatate... Este primul lucru cu care face cunostinta profesorul, înainte de a st i continutul tezei. Si, pîna sa vezi ca omul e cumsecade, îi observi mai întîi îmbracamintea, desi se mai spune si astazi ca "nu haina face pe om"... Asta are ro st în anumite împrejurari... Mai tîrziu o sa va convingeti voi însiva ca toate proverbele tr ebuie întelese mai adînc; dar nu despre asta e vorba acum... Deci, cautati sa scrieti caligrafic! Tineti seama de punctuatie si de ortografie ! Oricît talent ati avea voi, daca nu scrieti corect, n-ati facut nici o isprava.

ba gati-va bine în cap ce va mai spun. sa ne citeasca. Cuvintele profesorului îmi facusera multa placere si-mi strecurasera în suflet un fel de mîndrie . . dar. . . si se da la Facultatea de Litere. "Portretul unui coleg!" . Asa! Foarte bine. . personal. . succesul nu este numai al lui. care cuprindea .. la ora 8 de dimineata. o clipa macar. Si... Nici el nu e convins ca am sa fac vreo isprava. ca aveti de dat piept cu cei ma i buni elevi de la toate liceele din România. va doresc din tot sufletul succes! Examenul e mîine... . daca vreunul dintre voi va reu si. . Si acuma. . . Si acum sa ne vedem de lecti a noastra. ca aveti sa plecati cu pedagogul. Plesoianu Mihail. trebuie sama duc! Si m-am dus! Concursul s-a dat la Facultatea de Litere.. dar în sfîrsit!.. .. . . .. Ce-am avut pentru astazi? Din clasa raspunsera mai multe glasuri aproape în acelasi timp: . N-am putut sa-mi concentrez atentia la lectie.. daca am fost înscris. în amfiteatrul cel mare. .Exprimati-va ideile în propozitiuni sî în fraze cît mai limpezi cu putinta. ca nu cumva sa ma fac de rîs. dar ma pusesera pe gînduri. s-a suparat si m-a luat peste picior. spunîndu-mi ca sînt un elev de nimic. Voi veniti la liceu la 7 si un sfert. . Lasati la o parte cuvintele straine de limba noastra si stilul întortocheat. gînditi-va tot timpul ca. Cum sa te masori cu elevii tuturor liceelor din România? ! Sialesi dintre cei mai buni la Româna?! Într-adevar ca era o încercare la care parca îmi era teama sa ma înham... sau al clasei noastre. . . . Sa nu va impresioneze faptul ca cel de lînga tine scrie de zo r si ca o sa ti-o ia înainte Lasa-l sa scrie! De unde stii ca nu scrie prostii? Si zece pagini proaste nu fac cît un rînd dintr-o pagina buna. . ca re nu merit încrederea profesorilor mei. . ci al întregului l iceu! Nu prea-mi vine sa cred c-o sa faceti vreo isprava. . . Cînd i-am spus tatii ca n-as vrea sa ma prezint la concurs. . asta e treaba scr iitorilor mari! Nu va grabiti deloc.

Si tot i elevii vorbeau odata.. Sumedenie! Un zgomot.. toate zilele saptamînii în chip de sfinte. amuzat. asa ca nu mergeau. satul nostru. cu toata bunavointa. Aveam ambitia sa scriu o poveste nu prea cunoscuta. multe.8 ori. T rebuia sa scriu una dintre povestile pe cape le auzisem! Începui sa ma nelinistesc. cu animale. Trecuse un sfert de ora. surîse îngaduitor: . ati citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestito cineva.. Povesti stiam eu. cîte licee erau în tara. galagia înceta ca prin farmec! Intrase profesorul. Dupa ce ne dete cîteva instructiuni. Constantinescu Dumitru. cîteva povesti poznase. lua creta si scrise subiectul pe tabla: O poveste Nedumerirea se zugravea pe fetele tuturor. o poveste frumoasa. sase clase! La ora 8 si 10. Stiam de la tusa Dumitra din Caciulati. în frunte cu Sfînta Duminica! Nu ma puteam hotarî la nici una dintre cele citite. povesti împestritat e cu versuri cam deocheate. în care timp muiasem tocul în calimara de 7. scria de zor!. Unul dintre noi întreba: . si n-as fi avut timp sa termin nici una din ele. însemna sa le rapesc tot farmecul! În mintea mea începusera sa danseze fantastic. Nu. dragul meu. un baiat foarte talentat si cu treiani mai mare ca mine. Parca erau strînse la un loc cinci.. ci o poves te pe care o stiti de undeva. Iar eu nici nu ma hotarîsem înca ce poves te sa scriu. . va rog. daca vreunul dintre voi e în stare sa scrie o poveste din capul lui.. cum "o poveste"? adica sa facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul. iar coala de hîrtie. de-ai fi zis ca te afli într-un urias stup de albine.... sa scornesc atunci. Daca nu va suparati. desi. Statu-Palma-Barba-Cot. cu atît mai bine! Nici nu ma gîndeam si nici n-as fi putut. însa mai toate erau lungi. la comanda.. nu va cer sa-mi scrieti o poveste nascocita de voi. si nici nu ar fi avut haz. sau de doua ori pe atîtia ai clasei a II-a. iar..atîtia elevi.. frumos stampilata în coltul din stînga cu "T inerimea Româna" era tot alba! Si colegul meu de clasa. alaturi de Zmei si Ilene Cosînzene. desi as fi dorit din tot sufletul.. într-o ciudata armonie: FetiFrumosi. ca sa le redau fara versurile res pective.

fapte de mne într-adevar de cel mai autentic Till Buhoglinda! "Pai.. care. da. Zis si facut! Cetatea în care se pripasisera ei era mare si frumoasa. ca duca n-ar fi fost nu s-ar povesti. m-am gîndit cum am putea sa facem rost de un prînz ca sa valingeti pe dege te.. îi întrecea pe toti în iscusinta siîndrazneala. hainele! . pîna cînd vor gasimijlocul sa pa caleasca pe cineva în asa fel. Si dupa asta vom mai sta de vorba. Si. o camasa. domnule negustor! spuse cu toata buna-cuviinta! As dori sacumpar un rînd de haine croite din postavul cel mai bun. o ardeleanca. Mai întîi. trezindu-se ei ca nu mai au de nici unele. Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea scoalei. Capetenia lor. si intrara. ca straie le noastre nu prea au darul de a naste încrederea în ochiicelor care ne vad! Asa ca.Si deodata.. iar doi dintre pungasi ramasera lînga usa. dar. si-om mai vedea ce. . într-a buna zi. ca un fulger îmi spinteca mintea povestea pe care aveam s-o scriu si l a care nu ma gîndisem pîna atunci. Da. umblata. poftiti. trebuie sa avem îmbracaminte si încaltaminte buna. Cautara ei o pravalie. dar care sa-i sature.. Era vorba despre ispravile unor pungasi din cale-afara de isteti. Ana Bastea. Iata care e planul meu. nu îmbelsugat.. spre a-l ajuta sa punamîna pe haine si ghete. pe o strada nu prea. ca sa se asigure de merinde pentruvreme mai îndelunga ta.. spre a fi povestita în cazul de fata. Capetenialor înai nta pîna în mijlocul pravaliei.. und e era tata director.. cum era si firesc. asa ca o gaseam cea mai potrivita. va rog. trebuie sa fie macar unul dintre noi bineîmbracat. pe cînd stam la gura sobei si mîncam dovleac copt. Baieti. cinci pungasi isteti cum nu se mai aflau altii în acea vreme. le spuse: . N-o mai auzisem pîna atunci si nici n-o citisem în vreo carte. Buna ziua. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungasi isteti" si începui sa scriu cele ce urmeaza. într-o zi de toamna rece si tîrzie. se gîndira cumar face rost de un prînz. pentru asta. în sfîrsit... cu case aratoase si cu pravalii bogate în tot ce ti-ar fi rîvnit inima. Si capetenia lor le spuse ce si cum trebuie sa faca. mai întîi de toate. . cica au fost odata ca niciodata. sa va arat tot ce am mai bun! zise negustorul.

si adu-mi o palarie frumoasa daca prietenul meu nu ma va gasi pe plac! Si. ma rog. pentrudumneavoastra . vaza boier. un portofel umflat si-l puse pe masa. asa cum spun toti negustorii. Ei. Apoi veni în fata oglinzii. si un baston! Si-atunci. Sa-ti spun drept.. ca sa-i maguleasca pe musteriii saraci cu duhul. capeteniaalese unul si întreba: . acum trebuie sa ne-nvîrtim de-o pereche de ghete ceva mai aratoase. si zi se: .. saracul. Se sfatuira ei ce au de facut si pornira la treaba. Si îndata începu sa scoata tot felul de costume. spunînd: . a tot asteptat sa se-ntoarca musteriul: dar. îi raspunse cu îndrazneala celalalt pungas.. si s-au tot dus. îndreptîndu-se catre cei doi prieteni. si-i întreba: .. Nu-i sedeau rau deloc! Parca fusesera anume croite pentru el! Se-ntoarsecatre pr ietenii lui. sau nu.. ca sasi ia dreptul lui. dragii mei? . nu gasesc ca te prind. Cît costa asta? . ca un boier adevarat si. caci astea. de haine facuram rost. care asteptau la usa.. vorba vine .. "Musteriul" îsi puse palaria pe cap. te rog. ca sa scape de bataie. sa vad daca mi se potriveste! . a pus mîna pe portofelul.. Îlmai pipai. de frica . l ua bastonul. cum vi se pare? Unul din cei doi pungasi se strîmba.. dar nu pot sa va mai las un leumacar! Capetenia pungasilor strîmba din nas. raspunse negustorul. nu se prea potrivesc cu hainele.plecîndu-se pîna la pamînt. Sa-l încerc. Dupa ce se uita la fiecare în parte. cînd colo. acum parca ai fi chiar dracul! . ridicînd bastonul. vomvedea zicînd asa. le spuse capetenia. care de care mai frumoase.. cu placere. de la 1 500. îi întreba din nou: .. o tulira la sanatoasa! Si asa s-a pornit o fuga nemaipomenita pe strada negutatorilor hainari: ceidoi. Ei. acum ce mai puteti spune. scoase dinhainele vechi frumusetea si un baston. Fii bun. si-o potrivi în oglinda cum crezu el maibine. se repezi mânios dupa cei doi.. ca omul care vrea sa stie pe ce are sadea banii.. Acum. pe care le-avem noi. poftiti. în semn ca i se pare cam scump. ca sa-i pedepseasca pentrunecuviinta l or.. . poftiti. îl învîrti de cîteva ori pe degete.. asa-zis uitat pemasa. Cum nu. care. neobraza tule? Stai ca te-nvat eu minte! Si. si. . ca sa se priveasca daca îisade bine cu ele. 1 000 de lei. lasîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Ca. cu multa bagare de seama.. Pentru dumneavoastra. Cum îndraznesti sa-mi vorbesti astfel. .. Ei. zise domnule negustor. l-a gasit plin cu hîrtii! . Negustorul aduse numaidecît o palarie de toata care ar fi meritat sa fie purtat de cel mai de capetenia.. Poate pentru ca n-am si palaria pe cap. în loc de buni. negustorul. de asta data numai doiinsi.. iar capetenia lor. "musteriul" îsi lepada cît ai clipi hainele cele vechi si sembraca îndata cu cele noi. va rog! Dupa o perdea. mai întinse de postav. vazînd canu se mai întoarce pîna la amiaza.

fiilor. îi privea cu multa mirare si nu stia ce sa creada despre ei. decît de umblet.. ori ca-l strîngeau. pe unde se gaseau negustorii de încaltaminte. ce s-a întîmplat între voi. pe lîngapopa care. îsi c umparase ghete cu scîrt. no i si lucitoare de ziceai ca cine stie din ce sînt facute! E. mai trîntea de pamînt cu piciorul. popa. semai oprea în loc. mai stii. scîrt. se opri pe marginea drumului. de va certati atît de amarnic? . Nu dupa multa vreme. scortos nevoie mare. Numai ca nu se bateau! Trecura asa.... le striga de sub salcîm. iarasi o pornea la drum. cauitai sa va spun. ori neînvatat. auzindu-i. Pungasilor atîta le-a trebuit! Începura o cearta între ei. popa. certîndu-se de mama focului. Ce e. doua. la umbra unui salcîm înflori. cum era obiceiul sa se poarte pe vremea aceea. deti era mai mare dragul sa-i privesti. Nemairabdîndu-l inima sa-i vada certîndu-se. cu îmbrîncituri sisuduieli. cugînd împaciuitor: . scîrt. sîcîit mai mult de pielea si talpa cea noua. ca apoi s-o porneasca dvn nou.Pîndira la capatul unei ulite. sa semai odihneasca o clipa. si se luara dupa un popa. care tocmai îsi cumparase o pereche de ghete cubizet. mergea cam greu. chipurile ca sa i se asezegheata mai bine.

.. a dauga: Iata.. Se-nserase. ridicînd praful de un stat de om în urma lor silasîndu-l pe b ietul popa sub salcîm în picioarele goale.. mai crestine. ca taica parintele are numai cinci? .. si unde nu-ncepura. draga doamne. Iar eu va dau pîinea... întro cîrciuma dosnica. oricît de buna ar fi. iar eu îi spun ca nu se poate unaca a sta la o fata bisericeasca. venira lînga popa. e asa dupa cum v-am spun: am numai cinci degete! . gîfîind.. în chip de amarnica bataie. cînd întîiul pungas se-mbraca si se-ncaltafrumos cu h ainele si ghetele furate si pleca în piata cetatii. Vazusi. ma.. acum v-ati împacat? Dur n-apuca bietul popa sa-si termine bine vorbulita.... . fara de care nici o mîncare. Apoi. Nici nu se crapase bine de ziua.. Puse mîna pe cealalta gheata... . Iaca. prietenul meu spuneca sfintia-ta ai la piciorul drept sase degete. Eu fac rost de peste! spuse întîiul. fiilor... Cum. ca unul dintre pungasiîi apu ca o gheata de-o ureche si se napusti pe celalalt! Asta nu era sa sada cumîna-n sîn. Asa e! facu cel cu cinci degete.. pîna cînd o luara la fugade-a binelea în lungul soselei.... cinci am si eu... ca sa nu vi se aplece dupa peste! . îsi desfacu siretul din copci si-si scoase gheata.. ca toti mosii si stramosii mei! Poftim de te uita! Si popa.. Ei. ... gata sa sara sa-l ia la bataie. ca si la stîngul am totcinci deg ete. si ca ai cinci! .. Ce sa fie. Eu amfacut începutul: ramîne ca voi sa urmati. . sa se alunge unul pe altul. Facuram rost de încaltaminte si îmbracaminte cu adevarat boieresti. nare gust.. Acum mai ramîne sa ne folosim pe rînd de ele. ma descalt. eu n-am spus ca la dreptul are sase. Eu va aduc untdelemnul în care sa-l prajim! zise al doilea. ca toti oamenii! M-a ferit Cel-de-Sus de o dracie ca asta. saracul. sa-mi vedetidegetele. .. sa va vad iscusinta! Cine se-ncumetasa faca rost de mîncare. Iaca. poate ca dorea si el sa mai rasufle si nu gasea prilejul. la iuteala. ca saaducem la în deplinire întocmai cele planuite! Si cum gîndurile bune nu vinniciodata pe burta goa la. si eu va fagaduiesc sava dau de baut cît veti voi si ce veti voi. ca sa va încredintati. ca o limba de foc. asta-i buna! rîse popa. si ciorapul de la dreptul..... si sa le n umarati! Si popa. toate bune! începu el vorba. de-i sari vinulrosu în sus .. le vorbi capetenia. Ei.... batînd din buze! . ca mîine seara as vrea nespus de mult sa facem omica petrecere? Atunci.. cinstite parinte? Mai nimica... prima noastra grija trebuie sa fie o masa buna..Pungasii se oprira o clipa din cearta si.. Daca-i asa cum va laudati. trîntind ulcica pe masa. . flacailor. om cumsecade si voitor de bine. se descalta si la stîngul. Cinci am.. toata.. o întoarse celalalt. dintr-o mahala ascunsa la marginea cetatii. sarira deodata cu totii: . cînd capetenia pungasilor se strînsese la un loc cu ceilalticotcari... ci lastîngul! .. îndraznesti acum sa schimbi vorba?' se rasti pungasul cu cinci... ca sa avem ce ne trebuie din timp. ca sa le arate ca are tot cinci degete! . Cum o sa am sase!? Si vazînd ca cei doi îl priveauneîncrezatori.. Stai. mîine de dimineata pornitila trea ba toti odata. . aceia dintre pungasi care nu facusera nici o isprava de cîndîncepuram povest ea noastra. Iaca..

. si ti l-oi platiacasa. Fa bine. îl iau. vînzarea era în toi. boierule! . Bine. cu ochii rosii. taman 150 de lei. Trage cinci kilograme.. alese din ochi un crap mare cît un miel si auriu. la 30 de lei kilul.Cînd ajunse el. se grabi sa-l serveasca si-ndata apuca frumos coscogea crapul de urechi si-larun ca în balanta ce se legana prinsa de-o grinda. cînd vazu cu ce musteriu are de-a face si mai ales ce crap alesese. . si pune la cîntar crapul de colo! Pescarul. Si cît face? . de proaspat ceer a. jupîne. . Se opri dinaintea unui negustor de peste. ca nam la mine bani potriviti. înveleste-l în hîrtie si da-mi un baiat sa mi-l duca pîna colea. Pai. Bun. . boierule! spuse el... te rog. la Popa Petrache. labiserica Sfîntu l Andrei. ca stau la frate-meu. e tocmai potrivit pentru masa pe care vreau s-o dau prietenilor mei. si spuse: .

care.. Atîta ma costa pe mine! raspunse bacanul suparat..Pescarul. Asteapta o clipa. el stie ce spune.. Al doilea pungas. Foarte bine. si gata socoteala! . o tine una sibuna.. te rog. Cum sa nu. taica. ia crapul si du-te cu boierulpîna la dumnealui acasa! Are sa-ti dea 150 de lei. Aveti untdelemn? . si astfel de fapte la mine nu se prind. n-ai de cît sa nu iei. Chiar te rog! zise pungasul nostru suparat. si cît costa? . acesta îi istorisi toata povestea.. Cu totul.. îi lua pachetul din mîna si-i spuse: . ce vînt te-aduse pe la mine? .. cînd nu-si cunoaste musteriul. îi spuse el. intrara în curte si hotomanul nostru se duse cu baiatulla casa popii.. în genunchi! . si înca din cel mai bun! . nepasator. Au încaput tocmai trei litri! . . Dete cîtivagologani p-u n urcior. boierule. parinte. . întrebîndu-l pe baiatul pescarului ce s-a întîmplat.. cînd sa-l caute pe pungas. lua Evanghelia si iesi în curte sa-l vada pe baiat. pentru asta am venit eu aici? Da-mi baniidupa peste. Da-mi banii dupa peste. Ce sa-mi citesti. cu vorbe proaste. Aha! facu popa.. 75 de lei. si-ti da banii îndata! Si intra la popa cu o mutra tare îndurerata. În genunchi. Asa ceva nu s-a maipomenit! Da r unde ne gasim.. Pai.. care astepta la poarta. ce. sa-ti citesc! .. Ajungînd la biserica. Popa vazu ca nu e lucru curat si ca la mijloc trebuiesa fie o siretenie si. vine pe 25 de lei litrul.. si maipoftiti pe la noi! . . nici nu se gîndi sa seîmpotriveasca. oricît de bine îmbracat ar fi! .. Dar.... sa plec! . . asteapta afara un frate al meu. . care nu es te nici macar de masline! Te cam întreci cu gluma. apoi îl aduse musteriului. boierule! Mai Ilie.. saracul.. Taica parinte.. banii dupa peste... dupa cum se legase.. Te rog sa-mi umpli si mie urciorul asta! Bacanul lua urciorul si se duse la butoiul cu untdelemn. jupîne.. Cum doriti dumneavoastra. cînd îl apuca.. si hai labacanie. Si. nu prea e în toate mintile. vorbeste anapoda si. pomi dupa untdelemn. Rogu-te. milostiveste-te si citeste-i sfintia-ta o molifta. vazînd cît de bine este îmbracat musteriul.. Cît ai pus? întreba acesta.. ia spune. .. . taica... Cum? Cît ai spus? se prefacu ca se mira pungasul. Nu pot sa-ti dau mai mult de2 0 de lei! . parinte! Cît p-aci sa iasa cearta. îl torn înapoi. unde turna cu masura aproape trei litri. Se opri in fata usii. daca nu-ticonvine. . avea dreptate frate-sau ca spune vorbe fara nici o noima! În genunchi. de îndraznesti sa ceri 25 de lei p-un kil deuntdelemn.. parintele. ia-l de unde nu-i! S-a-napoiat bietul baiat necajit la stapînu-sau: iar hotul de pagubas i-a tras o chelfaneala buna si a bagat la cap învatatura sa nu mai dea alta data pedatorie. taica. ca poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa îsi puse patrafirul.. Sa traiti. taica parinte! .. pe gura caruia îndesa un burete de mare.. ca vine frate-meu. Vînzare buna! spuse pungasul si porni cu baiatul dupa el.. Ei..

.. nu stiu daca-ti mai amintesti de mine: acum cîteva zile am .Bacanul. se duse labutoi si-l rasturna cu gura în jos.... nu se prelinse prea mult. care o lua la picior cît putu mairepede. spunîndu-i: ... unde se perindau tot felul de musterii. ca nu cumva sa i se dea pe fata sarlatania si sa pateasca cine stie ce! Se duse la hogeacul lor. car e.. oprindu-se.... necajit ca-si pierduse vremea de pomana.. Trecu pe acolo si... lua un ceaun. sparse urciorul si stoarse buretele detot untdelemnul furat... lua urciorul. cu mare bucurie ca avea de gatit pentru treicrapi. intra în vorba cu brutarul.... asteptînd pîna crezu el ca s-a scurs totuntdelemnul... fiind supt de buretele dinauntru. de nu le puteai tine rostul. Apoi dete urciorul prefacutului musteriu. Acesta ochi o brutarie din mijlocul tîrgului.. vazînd. Sa vedem acum în ce fel a facut rost de pîine al treilea pungas. Jupîne draga. nu pentru unul! .

. zîmbi cu placere brutarul. am fost prin piata si am cumparat toatecîte le ve zi pentru o masa. si te-ommultumi dupa cum se cuvine si cum sîntem noi obisnuiti! Si plecara... jupîn Cutare. si nu stiu cum naiba se faceca iara si nu mai am nici un ban la mine. Negustorul îi lua cu multa mirare si spuse bucuros: .cumparat de la dumneata patru pîini si ti-am ramas cinci bani dator.. cucimbru. Da. am venit sa-mi platesc datoria si totodata sati multumesc pentru bunatatea pe care ai avut-o de a ma lasa pe datorie.. cu sare si piper. masi sfiesc sa-ti spun. Pungasul a plecat multumit cu jimblele si n-a mai dat pe la brutar. apoiasa trebuie sa fie. nici n-am sasaracesc din atîta lucru. Ai grija si pu ne la gheata si cîteva sticle cu vin din cel mai bun. îi spusera ei. si cu felii de lamîie si rosii pe deasupra. bucuros de asa musterii. ca sa-siplat easca datoria. raspunse pungasul cu cea mai cinstita gura ce se putea închipui. Cîti îmi ramîn mie datori un ban-doi.. Si. casa-i dea mai mult gust... si ca e vremea . Multumesc. Asta-i acuma! zise brutarul. pînamai colindam p rin tîrg. dar eu. ca nici n-am sa ma-mbogatesc. Cînd se-ntoarsera pungasii. Hangiul. pestele se racise cum trebuia si era tocmai bunde mîncat . sa-ti spun drept. ai sa-mi aduci si banii pejimble. mi-ar trebui vreo patru jimble. . si du-tesanatos! Cum mi-ai adus dumneata ai cinci bani. dupa alte cumparaturi.. Dar.. ca mai facui cîteva tîrguieli. domnule. îl bat u pe umar si-i mai ura si pofta mare. iaracesta gati crapul pescareste: cu untdelemn din belsug. dete în graba bucatarului cele aduse. rumene si frumoase.. vorbind astfel. Tine colea jimblele. pe care te rugam sa ne-o pregatesti dumneata.. . se pusera cu nadejde pe crap si. mai trecusi pe la mine? . sa nu mai vorbim... nu mai tineam minte de ea. Luara deci bunatatile si le dusera unui hangiu vesti tpentru vinul bun care-i zacea de ani în pivnite: . La vremea prînzului vom fi totiaici.. dar si masa aceasta nu putea sa dureze cît un praznic! Cînd crezura pungasii ca s-au saturat mai ales de bautura. Iata. Uite. Dupa asta. ca n-amavut l a mine cît mi-a trebuit. peste cîtava vreme. neiculita.. foi de dafin si usturoi tocat. ca nu ti-ai uitat de datorie.. Si dîndu-i patru jimble. n-am par încap! Eu nu l e mai tin socoteala.... Ei. cascînd gurala cîte ni ci eu nu le mai stiu si. untdelemn si jimble.. pungasul scoase cinci bani si-i arunca pe taraba brutarului... casa mea rga mai bine si sa nu-i fie urît numai cu untdelemnul. se abatu din nou pe labrutarul cu pri cina. îl udara din belsugcu vin rub iniu. ca le era o foame înfricosatoare! Se asezara sa manînce singuri. ca doar se vede ca esti om de cuvînt. Dupa ce baura cîte doua-trei drojdioare. cînd îl vazu. pungasul pleca si se mai plimba prin inima tîrgului. . Pungasii aveau acum tot ce le trebuia pentru a-si pregati un prînz bun: peste. nici pîna în ziua de azi... daca zici dumneata ca mi-ai ramas dator. Ei. într-o odaita din spatele hanului. de-ti venea sa le manînci dinochi.. De pofta lor de mîncare...

potrivita, se hotarîra sa plece si chemara pe hangiu sa le faca socoteala. Cum se brodi, nu stiu, se vede spre si mai marele noroc al cinstitilor musterii, ca hangiul avea treaba la grajduri, asa ca trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. . Cît face? . Uite atîta si-atîta! . Foarte bine! Si aproape toti pungasii în acelasi timp bagara mîinile înbuzunare, chi purile ca sa scoata bani si sa plateasca fiecare. Atunci, unul din ei spuse: . Eu platesc toata socoteala! . Ba nici nu ma gîndesc! îi raspunse altul. Tu ai mai platit si ieri. Acum erîndul meu ! . Nu va mai certati degeaba, intra al treilea în vorba, pentru ca azi am saplatesc eu! Si de-aci porni gîlceava. Fiecare voia, vorba sa fie, sa plateasca pentru toti, si nu ajungeau la nici o întelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zîmbind si-i astepta sa termine, ca sa le ia banii si sa se duca la treburi, dar ti-ai gasit! Atunci vorbi unul dintre, ei catre tejghetar: . Uite ce e, ma neica, dupa cum vezi, greu sa se hotarasca între noi cine

sa plateasca. Asa, ca sa sfîrsim o data cu cearta, o sa te legam la ochi... si pec ine ai sa pui mîna, ala va trebui sa plateasca pentru toata lumea! Ce zici? . Nici ca se poate mai bun lucru! raspunse tejghetarul. Un fel de "babaoarba" din copilarie! Hai, puneti-mi legatura mai repede, ca m-o fi asteptîndjupînul cu ban ii! Pungasii scoasera o basma groasa de in si-l legara pe tejghetar la ochi, denu pu tea sa zareasca o raza de lumina. Apoi, începura sa faca taraboi si, deschizînd usa odaitei binisor, sestrecurara unul cîte unul afara, iar ultimul striga: . Ei, hai, flacaule, acum ia-te dupa noi! Tejghetarul întinse mîinile si-ncepu sa bîjbiie ca un orbete încoace si încolo, cu grija însa, cu sa nu se loveasca! În aceasta vreme, pungasii fugira prin dos; iar hangiul, vazînd ca tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odaita sa vada ce s-a întîmplat. Intrînd, tejghetarul îl prinse deodata în brate si-i striga: . Aha, tu ai sa platesti! Dar hangiul, foarte mîniat, îi smulse legatura de la ochi, si, cînd auzi cumstau lucru rile, îi sterse doua palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: . N-au platit hotomanii aceia, si nici eu n-am sa platesc, cap de zevzec, ciai s a platesti chiar tu, ca "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungasi isteti s-au tot dus prin cetate, si-or mai fi facut multe sifelurite ispravi pe care, cu voia dumneavoastra, le-oi povesti alta data!" Cînd am sosit acasa de la concurs, i-am gasit pe ai mei la masa, gata sa-nceapa sa manînce. Cum era si firesc, m-au întrebat ce subiect ne-au dat si ce am facut la examen. . Ne-a dat sa scriem o poveste pe care o stim, cu cuvintele noastre. . Ei, si tu ce poveste ai scris? . Pai... ce sa scriu... o poveste pe care o stiam de la Ana... cu niste pungasi isteti! . A, cap sec! scrîsni tata din dinti la mine... Cui ai fi semanînd, nu stiu! Numai pungasi, hoti si haiduci îti umbla prin minte... Numai Iancu Jianu si Ghita Catanu ta! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai stii? Mai citesti tu altfel de carti ? Tata îsi continua rechizitoriul, iar eu îl ascultam mirat ca este atît de furios pe er oii mei, care-mi dadusera atîtea emotii si-mi procurasera atîtea ore de nevinovata placere... . Auzi, nu mai stia dumnealui alte povesti. Cu împarati... cu zîne... cu FetiFrumosi ... cu Zmei, cu... în fine... n-a gasit de scris altceva decît ispravile unor hoti! Numa i hoti si haiduci... N-ai sa faci nici o isprava! Cine stie ce gogomanii ai fi scr is! Crezi ca o sa le placa alora de la "Tinerimea" povesti de astea? Desi ma facusem mic si ma cuprinsese sfiala si-mi parea rau de timpul pierdut în dimineata aceea frumoasa de primavara, totusi cutezai sa-i raspund: . Eu nu-nteleg de ce esti atît de-nversunat? Ce, numai mie îmi plac toate astea? N-a scris si Ghica, în "Scrisorile" lui catre Alecsandri, doua povestiri cu Iancu

Jianu si cu Tunsu? N-a scris si Nicu Gane doua povestiri cu haiduci: "Aliuta", cu haiducu l Bujor, si "Santa" cu Codreanu? N-a scris si N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" si "Iancu Jianu capitan de haiduci"? Si apoi, Bucura Dumbrava romanul "Haiducul", tot cu viata lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toti ha iducii, ca era de neam boieresc si fusese mai înainte zapciu?! . Hm... hm! tusi tata, ca nu prea-i convenea pomelnicul, de care ramase foarte surprins, neasteptîndu-se la aceasta bibliografie haiduceasca . dar de unde le mai stii toate astea? . Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai gasit si "Aventurile celebrului detect iv englez Sherlock Holmes" si "Arsene Lupin"! . Hm! Asa îmi trebuie, daca tin biblioteca descuiata, sa-si bage nasul în ea toti neghiobii! Dumnealui citeste d-astea... Boccaccio si Kikirezul! D-aia mi-am gasi t beleaua cu Cracanel, de mi-a dat peste nas, ca fiu-meu stie anecdote necuviincioase! . Pai, daca nu trebuiesc citite, de ce le tii în biblioteca? Pune-le pe foc! . Obraznicule, acum îmi faci si tu morala? Alea sa le citesti mai tîrziu... Acum sa citesti: "Cuore"... "Micul Lord"... "Singur pe lume"... "Robinson Crusoe"... . "Guliver în tara piticilor"... "Cinci saptamîni în balon"... continuai eu în rîs. Le-am citit si p-astea de cîte doua, trei ori, dar m-am plictisit de ele, mai vrea u si altfel de carti! . Ah, cui ai fi semanînd, nu stiu, ca m-ai scos din pepeni! Dar abia ma lasa tata, ca ma lua mama în primire: . Colegul tau Vasile Velciu mi-a spus ca ai de gînd sa te faci haiduc! E adevarat? . Da, e adevarat ca mi-ar placea sa ma fac haiduc... dar mai tîrziu! . Ai auzit ce-i da prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? . Daca n-a pomenit, o sa pomeneasca cu mine!

daca nu ne crezi! . caci. pe scena . Sa fiti voi afurisiti. Bine. si ai nostri. ma. Pe onoarea voastra. care-mi spusese povestea celor "Cinci pungasi isteti"! * Desigur ca dupa aprecierile prea putin favorabile ale tatii asupra subiectului a les de mine la concursul de Limba româna de la "Tinerime". ca nu ma duceti? . Ce sînt eu de vina. pe viitor te trimit sa manînci la bucatarie! . Iesi afara.. în ziua cînd s-a anuntat la liceu împartirea premiilor la "Ateneul Român''. ca sa te duci la sediul "Tinerimii" si sati iei premiul: niste carti si diploma! . în schimb.. magarule! .. Si nu m-am dus sa asist si eu la împartirea premiilor. d-aia n-ai sa faci nici o isprava la "Tinerime". .. Te poftesc sa fii cuviincios. am fost foarte surprins de atitudinea colegilor mei si. ma. ma apostrofa tata din nou.. Bajenarule! . ori foc? . era exclus sa ma astept la vre un rezultat frumos. însa.. A doua zi de dimineata. Sa-l fi vazut pe Barba cum se mai umfla în pene cînd a strigat: "PopescuBajenaru . Zau. teatru. va cred. pretindeau ei . cînd am intrat în clasa. au spus ca lipsesti. ca ai luat premiu! Te-a strigat presedintele Nae Dumitrescu. exercitii de gimnastica. Masa e asta. acu' va cred! . n-am stiut ce sa cred ca s-a întîmpla t! Am fost primit cu urale si mi s-a facut o manifestatie de simpatie în toata regula . . daca tu ai nervi?. ma? .. Hai. ca am concurat si n-am facut nici o isprava! . lasati gluma. zevzecule. Si daca mai îndraznesti sa ai atitudinea asta impertinenta fata de tat'tu. ca ma puteam astepta la cine stie ce binecuvîntare! În ziua aceea am mîncat la masa cu Ana. Asa ca. si iesii cît mai repede. am fost la fel de impresionat ca si cînd as fi aflat ca acceleratul de Timisoara v a pleca din Gara de Nord la 16 si 40.. Uraa!. na. daca v-ati jurat.. dom'le... ce mai vrei? Mai întreaba si pe altii.. Bine. ca-ti umbla prin cap numai blestematii. Pe! Zau. la un moment dat. Bravo. ma. foarte multi colegi de clasa si de liceu. daca-ti spunem. S-au dus. ce naiba!? Auzi. ca nu-mi arde de rîs asa de dimineata! . Cel putin acolo am sa manînc linistit! . accentuînd pe ultimul cuvînt. felicitarile noastre! . recitari. e o festivitate foarte interesanta. Sa traiesti. cu program artistic: muzica. tata! spusei eu. Ah. Sa stii ca astia vor sa-si bata joc de mine. Sa fim. . ma. ca ai luat premiu? Eram convins ca e o gluma. De ce n-ai fost ieri la "Ateneu".

ci es te un succes al clasei voastre. cu mîna lui pe capul meu!) Eu îl felicit din t oatainima. o sa va dati seama de însemnatatea acestui lucru atît de mic în aparenta. Nea Tomita a venit cum a sunat de intrare. as putea spune chiar . Bajenaru. munca mea staruitoare cu voi. se dete jos de pe catedra. nu numai ca n-a fost zadarnica. Sa ve dem ce-o sa mai aiba tata ele spus acum? Întîmplator.. si-i ure z sa aiba parte în viata de succese cît mai frumoase! Ma bucur cu atît mai mult. Era foarte emotionat si. lucru pe care desigur ca voi l-ati facut cu mult înaintea mea. se ridica. Tu esti s ingurul lazarist! Mi-am simtit tot trupul inundat de o fericire necunoscuta pîna atunci si. dar a dat rezultat e la care nu ma asteptam! Colegul vostru. sînt batrîn. N-a mai luat nici unui premiu de la noi. în ziua aceea. personal. Sa traiesti. rautate copilareasca. pentru ca ne aflam la sfîrsitul anului scolar . a obtinut premiul al treilea la c oncursul pe tara de. la Limba materna. Colegul vostru mi-a harazit bucuria neaste ptata ca un elev de-al meu sa fie distins cu un premiu de "Tinerimea Româna"! Acum nu întelegeti voi prea mult. timp de un an. dupa ce nota grabit absentii. cu cît. ora a doua aveam Limba româna. ultimele zile de învatamînt ale mele! Anul scolar viitor ma va gasi pensionar. stimulat mai mult de faptul ca-i vedeam pe colegii mei rîzînd cu pofta si dis trîn . spunînd: . dupa cum cred ca ati aflat cu totii. acesta este ultimul meu an. mai tîrziu. Liceul Lazar din Bucuresti. adauga el. cît mai cu seama ca am sa-i pot lua la vale pe tema subiectului. baietii mei dragi.Grigore din clasa a II-a A.. Baieti. Bajenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în scoala si nu pierdeam nici un prilej ca sa fac glume. veni în fata bancii mele si -mi puse mîna pe cap a mîngîiere. primul meu gînd nu a fost la bucuria pe care credeam ca am s-o fac parintilor. ba mai mult decît atît: un succes al liceului vostru! ( Aci ma simtii obligat sa ma ridic în picioare. de sub directia domnului Constantin Ionescu". la "Tinerimea Româna"! Nu este numai un succes al lui.

. si m-a întrebat scandînd: . ca sa-mi iau premiul si diploma.du-se mai ceva ca la teatru... însa. ca elev în clasa a VII-a moderna. . nu stiu de ce. . însa. si totusi parca nu-ti vi ne sa crezi! Se vede ca se asteptau sa fiu ceva mai impunator. . ochii au început sa ma usture fara de voia mea. . Unii dintre ei ma priveau cu aceeasi curiozitate cu care privesti un cîine piperni cit.. . . Aflati ca stie fel de fel de povestiri. care a fost cel mai vesel de premierea mea. . în fata acelorasi profesori. . Pe Nea Tomita îl necajisem de multe ori. Eram apa de naduseala! . si am plecat. Peste cinci ani. Barba a gasit de cuviinta sa-mi adreseze cîteva cuvinte de circumstanta. . . . Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie. O poveste cu cuvintele noastre! . N-au dat mîna cu mine decît Barba si Barosanul . si m-au podidit lacrimile! Bietul Nea Tomita Dicescu n u vorbise niciodata atît de patrunzator!.. apoi nu s-a mai ocupat de mine. siac .. . . ca sa ma cunoasca toti profesorii.. .. De data asta. . . . dar asa era! Ora a continuat în mod obisnuit. . sofata?! M-am facut rosu ca focul. . Nu ma mir defel ca a luat premiu! a adaugat Cracanel. . . Bineînteles ca m-au felicitat toti în cor. Nea Tomita ne-a cetit mai departe nu mai stiu ce fabula de Grigore Alexandrescu si tot timpul m-a privit surîzator. În schimb. . . . de asta data. . care de care mai interesante!.... sa-i fa c o bucurie atît de mare pentru cariera lui dascaleasca! Mi se parea ceva cu totul nemaipomenit. Tata nu s-a aratat prea impresionat de toata povestea asta. . sa simt sageti prin ei. care a scapat de la înec un om în toata firea! Stii ca este asa. într-o postura cu totul neasteptata si aproape de necrezut pentru un scolar. zurbagiul care-l suparasem de atîtea ori. si tu pe care ai scris-o. . . . ca un Mos Craci un din pozele de un leu de la librarie! . pe cea pe care mi-ai povestit-o în clasa. Cracanel si-a ridicat întrebator buza superioara.. . mama nu stia ce sa-mi mai faca de bucurie! A mers cu mine la sediul "Tinerimii Române". Ce su-biect? . . . .. . . cu nas cu tot. . aveam sa stau din nou în Cancelarie. . Hm.. . mai bine îmbracat si mai inteligent decît faceam impresia. felicitîndu-ma calduros. Nu mai stiam ce sa fac cu mîinile. Si cum se nimerise ca tocmai eu. . . . cu camera.

în culmea fericirii. o panglicuta neagra. . ma facusem rosu ca un rac fiert de rusine: "Fiul meu. Si. cu riscul de a o supara: "Mai taci. fiul meu. ce naiba?!" Pe lînga carti si diploma. în sus. pe care am pastrat-o pîna astazi! Mama.. într-adins facute pentru asta.. ce e drept! Nu numai ca nu terminaseram clasa a IV-a. sau asa-zisa capacitate! Nu mai vorbesc despre teoriile pe care cei mai multi dintre profesori ni le face au asupra denumirii de "capacitate".. ca sa începi scoala din nou. încît a trebuit sa-i soptesc. cu doua scoarte de pînza rosie.olo n-a mai încetat tot timpul . dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în cursul superior. m-a plimbat cu trasura prin tot orasul. înauntru. din gura. cu toate astea. pusa la sapca între c ele doua santulete. referindu-se plini de ironie la "incapacitatea " noastra. CAPITOLUL VI ÎN CURSUL SUPERIOR Toti baietii din clasa a IV-a.. caci în clasa a IV-a a tuturor lice elor din Bucuresti se statornicise o traditie: cu de la noi putere arboram un grad pe car e. poate. secretarul "Tinerimii" mi-a daruit si o mapa foarte frumoasa. mama. cursul superior! Eram cam grabiti. îngusta. asa era. nu numai eu. asteptam sa treaca vacanta de primav ara cu o nerabdare care crestea din ce în ce mai mult. în forma de caiet. în jos" . cu vreo sase coale desu gativa. mi-a dat o înghetata la "Dobriceanu" si mi-a cumparat pentru acasa un carton mare cu prajitur i de ciocolata. nu chiar toti aveam sa-l purtam. S-ar parea ciudata dorinta de a se termina mai repede o vacanta.

de unde vine cuvîntul moasa? Se vede ca se citise la Româna vreo bucata de lectura în care era vorba despre moasa! . însa. si pe buna dreptate.. o traducere usoara. examen oral în fata unei comisii comp use din sase-sapte profesori. nu stiam cum vom iesi la liman.. Aveam de dat lucrari scrise din toata materia cursului inferior la: Româna.. Parca eram cuprinsi de friguri. sa-mi scot panglicuta neagra a cursului superior de la sa pca! Tezele au mers cum au mers. trebuia sa punem în ecuatie etc. mai cu alta. Pîn-acum trecusera prin fata comisiei trei serii de elevi. Eu. si priveam distrat: pe Caracostea de Româna. Examen de capacitate spuneti ca dati? Poate de incapacitate! Capacitatea am dat-o noi.Poti sa-mi spui tu. pentru ca nu era deloc us or. num ai sa scap! Mi-era însa tare teama c-am s-o scrîntesc si asteptam plin de emotie sa-mi vina rîndul la ascultat. Nu stiu cui i-a trasnit prin cap sa numeasc aexamenul asta al vostru: de capacitate! Eu. de cîte ori avea prilejul ne spunea peltic: . unul. Mai cu una. cei car e nencumetaseram sa dam examenul..parca numai noi am fi fost vinovati de asta! Asa. Dupa calculul facut de mine. Dar nu mi-a mai venit! Ma gîndeam oarecum amuzat cam ce-am sa raspund la întrebarile iscusite si pline de capcane.. La oral. peste înca trei serii trebuia sa-mi vina rîndul. ca sa te-ncurce. cu destula amaraciune. Georgescule. iar la Matematici. pentru ca multi dintre noi renuntasera si fugisera "in corpore" la Comert. ca sa marturisesc cinstit. as fi fost fericit sa trec cu note la limita. apoi. pe care bunul nostru Barosanul numai ca nu ne-a di ctato. ... La Româna ne-a dat nu mai stiu ce compunere. într-adins alese. si din aceleasi materii. se anunta si examenul de admitere în cursul superior. Cu totii.. cînd deodata auzii ca prin vis glasul profesorului Caracostea punînd urmatoarea întrebare : . pe Frollo de Latina... la Franceza. France za si Matematici. Nu era de glumit si ma gîndeam cu groaza ca s-ar putea foarte usor sa fiu nevoit. Minciu de Istorie. daca.. pe... În sfîrsit. pe Minciu de Istorie. cam la o saptamîna dupa terminarea cursurilor clasei a IV-a. pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a.. unde nu se cerea examen de admitere în cursul superior. cînd ne-am facut profesori. a mers si am intrat cu totii la oral. pe Fischer de Germana. Spiridon Popescu ne-a dat o problema de Geometrie combinata c u Algebra.

As putea sa spun eu.. la toa mna! . dupa cum si în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legatura cu sotul lor sau cu meseria acestuia: spitereasa. Nu stiu sigur daca este asa cum am sa spun. si asa mai departe. sa auzim! Foarte curiosi sa auda cam ce voi raspunde . Cînd nasteavreo femeie. poate ca nici multi dintre ei nu cunosteau etimologia cuvîntului . Am raspuns raspicat si îndraznet ca întotdeauna cînd o întrebare de Româna: .. îmi închipui însa ca s-ar putea sa fie asa... si am sarit cu doua degete în sus. Atunci Caracostea s-a adresat clasei: . înciudat. domnule profesor! a raspuns Georgescu Nicolae. Ia sa vedem. nicinu-mi venea sa cred cînd l-am auzit pe profesorul Caracostea. puteti sa va-nchipuiti.. Bajenarule. Comisia a facut haz de expunerea mea si toti profesorii mi-au adresat cîte un "bravo" rostit cu impresionanta sinceritate. Nu e nimic daca nu stii. pentru ca raspunsul dat te scuteste sa mai fii ascultat si la celelalte materii. care. dotata cu un impresionant simt de colegialitate. Chiar daca nu stiti.. Eu am rosit tot de placere ca o nimerisem si mi s-au taiat picioarele de bucurie . morareasa. e în stare cineva sa-mi raspunda la ac easta întrebare? Ca prin farmec mi s-a luminat mintea. . înainte vreme nu erau ca astazi medici mamosi specialisti. Cum aceste femei batrîne erau sotiile cîte unui mos.. Ti-am pus "foarte bine"! Poti sa pleci. sa li se spuna pe scurt moasa. ca ai raspunde la fel de frumos! Asa ca. ca nu esti obligat.. Spune.. însa. înlumea pat riarhala a satelor noastre. caci. venea sa-i ajute la facere cîte-o batrîna din sat mai priceputa si care mai ajutase sau vazuse si alte nasteri. mi-am întors gîndul cu veacuri înapoi. nici scoale de moase si nici maternitati. .. la revedere într-a V-a. Care dintre voi poate sa-mi spuna de unde vine cuvîntul moasa?.. adica sotia mosului.. dealtfel ca si domnii pr ofesori din comisie . surîzînd amuzati.. îi asocie el pe ceilalti. atunci cînd venea vorba despre ele. sînt convins. Nu stiu. spunîndu-mi: . Poate ca stie cineva din serie? ! Seria de la catedra. a tinu t cu Nae Georgescu si a tacut. pentru ca nici n-am citit undeva s i nici nu mi s-a spus. profesorii se facusera numai urechi. care era prese dintele comisiei. don' profesor! . motaiau aprobativ din cap . era foarte firesc ca. ..

. iar altii de pe la alte licee. Traian Popp. Într-a V-a moderna se ivira . un profesor foarte bun si ciudat: duios si sever. la France za Aurel Dinu. pe atît de pretentios. pe cînd noi. la Istorie. cît si pe ceilalti colegi ai mei. în locul lui 33! Cred ca pe vremea aceea liceul nostru numara peste 2 000 de elevi..... Singurul liceu din Bucuresti care mai avea o sectiune. claie peste gramada. iar la reala. aproape jumatate din clasa . Matematicile. s-a ivit alta problema didactica foarteser ioasa si care m-a pus într-o mare încurcatura atît pe mine.. Se schimbasera si foarte multi profesori . . multi ne-am hotarît pentru sectia moderna . unii veniti de la clasele paralele. Cursul superior era scindat pe atunci.. Asa am trecut în cursul superior. cum de Matematici aveam o groaza ce o depasea pe cea inspirata de Latina. dupa lungi dezbateri între colegi. de frica sa nu se razgîndeasca vreunul dintre ei si sa-i vina chef sa-mi puna cine stie ce întrebare.. în acelasi timp.. cît si cu noii profesori. si primii în clasa a V-a numarul 1282... la Liceul Lazar. foarte invidios pe "realisti". La moderna. si altii. si. Marin Dumitrescu... probabilitati si presupuneri de tot felul.. unul dintre cei mai buni la aceasta materie. era "Sfîntul Sava". în sectiunile: moderna si reala. tot mai aveam sa dam piept cu Matematicile de doua ori pe saptamîna! M-am despartit cu multa parere de rau de foarte multi dintre colegii în tovarasia carora îmi tocisem coatele patru ani pe bancile cursului inferior. Se facu o noua numerotare a elevilor.. si batalia didactica a început mai curînd de cît ne asteptam. Elina. unde avea întîietate . la Matematici. Dar toamna. cu calcule. bagîndu-mi cartile-n ghiozdan.. ca ei scapasera pentru totdeauna de Latina. la înscrierea în clasa a V-a.. pe lînga Latina . ca pentru cursul superior! Ne venise la Româna Gheorghe Chelaru. n-am stiut cum s-o sterg mai repede. si altii. cea clasica. care în ultimii ani se înmultisera. materia principala era Latina... colegi noi. pe cît de tînar.. ma rog.. Nu eram elev stralucit la nici una din aceste materii si ma gaseam într-o grea cumpana! Dar.. fapt la care a contribuit într-o foarte mare masura stirea ca Barosanul ne va fi dascal pîna în clasa a VIII-a! Asa ca m-am înscris la sectia moderna. Va salut. domnilor profesori! am spus eu peste masura de grabit. la care sa nu mai stiu ce sa raspund! .. În scurta vreme ne-am familiarizat atît cu noii colegi.

pentru ca el da absentii dupa co ndica clasei. rugîndu-l cum am stiut eu mai frumos. ne guduram pe lînga el. prin aceea ca era fiu de profesor universitar. asa-zisul "sef al clasei" a avut cuvînt greu în fata profesorilor. Ultimul. cu fata plina de pistrui si cu parul rosu ca morcovul. îl ascultau în tot ce spunea. care. ne lasa cu totul indiferenti. îl numise cestor pe Ciurea. convinsi ca este cel mai bun element. în primul rînd. Este ciudat faptul ca. ca profesorul sa nu ramîna pe foaia celui interes at. la Stapînul. noul nostru diriginte.Printre tovarasii nostri de munca scolareasca s-au distins foarte repede vreo tr eipatru. se impusese. Ciurea Constantin. Barosanul. daca e posibil.. ne interesau în special doua lucruri: Primul: cînd lipseam. structura noastra sufleteasc a a . odata cu intrarea în superior. ajunsese premiant printr-oc iudata vointa a întîmplarii. sa scapam chiar fara absenta în catalog. Al doilea: cînd nu stiam lectia la vreo materie si nici nu aveam posibilitatea sa lipsim. sa faca în asa fel ca sa nu se bage de seama si. elevii de rînd. slab. unul dintre cei mai isteti din clas a. elevii obisnuiti. nu sta o clipa locului. Pe noi. în tus negru si acuarele. cariera catre care ne marturisise ca tinde si e l. care pe noi. cît am fost colegi în cursu l superior. Era un baiat înalt. care aveau sa-si dispute întîietatea la învatatura. cacei mai multi dintre profesori aveau obiceiul sa asculte elevii de pe pagi na catalogului pe care puneau ultimul absent. Fostul nostru premiant. Ciurea s-a purtat foarte frumos în cei patru ani. Ba. mi-a facut la Franceza o harta a Frantei. tin minte ca într-a V-a chiar. pentru ca de el depindeaumulte! Întotd eauna.. pe care Aurel Dinu mi-a pus 8. si el era tare magul it cînd noi. cred. ca nu tocea niciodata! Avea însa o ascutita inteligenta si era. spunîndu-i lingusitor: "Stapîne!" Stapînul avea o foarte mare însemnatate în clasa. plecase la real. care era un coleg foarte bun si neinvidios. Mic si vioi ca un spiridus. Acum dadeau asalt acestui titlu. doi insi: Ciurea Constantin si Marinescu Nicolae. dînd impresia profesorilor ca stie totul la perfectie si ca nu-l poate întrece nimeni! Al doilea premiant. Motas Constantin. el sa aranjeze în asa fel. Cu mine.

întrucît erau inventia mea. Aveam diferite trucuri pe care le monopolizasem. si. era Aurel Dinu de Franceza. sau credeam eu ca pot obtine un rezultat fericit. dupa toane sau simpatie. .. sa-nvat. Du-te. Bietul baiat. astazi ai ceva liber. sufeream mai putin de emotie. fara sa spun o vorba. în modul urmator: Sacrificam o batista.suferit importante transformari. ca sa nu fie ascultat. aceea de a sta în clasa. îi înceta hemoragia. vazînd ca nu mai merge sa lipsesc la anumite obiecte. Apoi. Natural ca si trucurile variau dupa psihicul si perspicacitatea fiecarui profeso r. realiza adevarate creatiuni în materie! În ce ma priveste. însa. numai cu cinci minute înainte de a suna! Alt truc. pîna cînd ma hotaram. în sfîrsit. îndata ce pasea pe coridor siave a grija sa-si puna la loc sîngele pierdut. Ajunsesem la o adevarata virtuozitate în nascocirea motivelor care sa-i împiedice pe profesori sa m-asculte. am încercat o noua metoda. Fischer de Germana! Unul dintre trucuri si cel mai simplu. impresionab ila si compatimitoare. mai ales la boale. ridicam brusc degetele si. Îl faceam pe profesorul respectiv sa creada ca-mi curge sînge din nas. ieseam în fata profesorului. amestecata cu foarte putina cerneala neagra.. altii mai greu. de natura "sa-i duca pe profesori". puneam batista vizibil înrosi ta la nas. pentru ca avea o fire foarte duioasa. fara sa fiu ascultat. du-te repede si stai linistit cu bratele-n sus si cu capul pe spate! Apoi. înapoindu-se în clasa cu o ipocri ta tristeta. Eram mai îndrazneti.. era acela cu "durerea de masele". iar altii imposibil de dus! Cel mai usor de dus dintre ei. ca unii erau mai usor. v enea si ma-ntreba: . era "trucul cu sîngele". care tineau lecti i searbade si nu ne acordau nici un fel de consideratie. îi lasam sa se foloseasca de cutare truc. în legatura cu micile trucuri scolare. pe care l-am p acalit de cele mai multe ori. pe care picam din abundenta cerneala rosie. ca prin farmec.. în timp ce ieseam: . Capatasem naravul acesta de la orele unor profesori ca Minciu. pentru ca nu-ti cerea nici un efori. iar spiritul nostru inventiv. Ma Bajenarule. daca vreun coleg voia sa foloseasca vreunul dintre ele. cel mai folosit. cerîndu-i voie afara. ca n-as vrea sa m-asculte la Trigonometri e? Si. iar el se grabea sa-mi spuna cu mila: . la bufet. Mînjeam putin narile. e hemofil! Hemofilului.

. care trebuiau sa m-aduca în clasa. vreun antinevralgic. pîna ma murdaream de zapada si de noroi pe un crac al pantalonului. asa ca. compatimiri. apoi ne puneam planul în aplicare. bietul baiat. Va rog sa ma scuzati.. unul dintre colegi da usa d e perete . ceva.. ne ridicam si spuneam gîjîit. Pai n-ai luat nimic. De ce nu te duci la dentist? . dar acesta putea fi folosit decît iarna . ma ridicam în picioare si spuneam fonf.. daca ne scotea la lectie. stai jos! raspundea dascalul.. eu ma lungeam pe gheata pe care ne daduseram în serie pîna arunci. Of. ma legam la falci cu o batista mare.. pentru ca la realizarea lui erau necesari trei elev i. dar am o durere de masele groaznica! . "trecet i la loc" etc. stiu numai ca ma doare de înnebunesc. ca si cînd am fi avut cea mai autentica laringo-faringita: .. si totul se sfîrsea ca bine! Un truc pe care nu l-au facut decît doi insi: Copoiu Matei si cu mine. si ne faceam intrarea! Urmau întrebarile si raspunsurile de rigoare. don' profesor. si unul din ei ma tîra de-o mîna. era "vorbitul ragusit". "te doare rau". sau o nevralgie? . Cei doi colegi ma luau si ma duceau aproape pe sus pîna la clasa. sau în dreapta.. mai luam doi colegi. . pentru ca cerea talent de imitatie. Ah. si asteptam... îmi compuneam o figura plina de suferinta. pe lînga mine. don' profesor. va multumesc! Alt truc era acela cu "cazutul pe gheata". Daca ma chema la lectie. N-am avut timp. Stam în clasa foarte linistiti si. Nu stiu. stai jos. care cazusem pe gheata si ma lovisem îngrozitor. Asteptam în curte. Ai vreo masea cariata. Scopul era sa intram dupa ce profesorul scosese la lectie seria pe care urma s-o examineze. În fata usii. sa vii sa te ascult! . cam cît ne faceam noi socoteala ca a notat absentii. Avea însa cel mai mare succes. dupa pozitia profesorului pe catedra si a mea în banca. în stînga. c-a trebuit sa-nvat toata dupa-amiaza! . si durerea de masele e într-adevar groaznica! Cînd ai sa te simti bine. tinîndu-ma cu grija de subtiori.Îmi bagam în gura un ghemotoc de hîrtie. îndurerat si balos: . Da. po peasca.

holba ochii confor m obiceiului. Felul în care Chiorul îsi bolovanea ochii în cap dadea clasei impresia ca atunci.. Totusi. în realitate foarte usoara... care habar n-avea macar ce era cu "Razboiul troian".. l-a întrebat: . nu te nelinisti. nazbîtiile noastre nu prea au excelat.. era si baiat foarte simpatic si cu ochi frumosi ori era ascultat. În clasa a VIl-a. de care sa se agate cu dibacie si sa-l dezvolte pîna cînd va receptiona altul. dar care merita osteneala de a ma opri la ele. casca ochii atît de mari si mai au putin si-i ies din orbite.. observînd ca Chiorul era nelinistit. facînd impresia ca poate sa raspunda la întrebare. Vorbeam des pre "Razboiul troian". cine era Ahile si cine era Hector! Chiorul... în clasa a V-a... rezolvînd astfel spinoasa problema a ascultatului pe timp de sase zile! * În clasa a V-a... a fost scos la Istorie.. profesorul... bietul nostru coleg afla ca pe lume ex ista o materie de învatamînt care poate da nastere la întrebari atît de încîlcite! Era o placere sa asisti la o examinare a lui. Astepta sa auda un cuvînt macar. zis Chiorul. rotindu-i ca un veritabil cameleon: cînd spre profesor. cu o întreaga serie de "C". si Marin Dumitrescu. dar nu pot vorbi!. pentru prima oara în viata lui scolareasca. Constantineseule. nu extraordinare.. de credeai ca venisera cu noi la modern. care Constantinescu Teodor. s-au petrecut cîteva întîmplari. nu? Ai fost atent la raspunsurile date de catre colegii dumit ale? ... Aveam "Razboiul troian". Printre colegii de curs inferior. de cîte îi repezea holbati înainte.. încerca sa-l ajute cu marea luibun avointa.. Dar cuvîntul salvator nu mai sosea! Marin Dumitrescu. . un chiar. ajungînd la Chiorul.. Stai. sa nu faci vreo confuzie.. dar nu stie cum sa-nceapa. Odata. gîndeste-te bine. Cel mai des folosit dintre toate trucurile si de foarte multi colegi a fost acel a cu "durerea de masele". Va rog sa ma scuzati. tin minte ca am umblat legat la falci timp de o saptamîna la toate materiile. si vazînd ca pare în acelasi timp mirat de asa întrebare. dar poreclit astfel pentru ca. cînd spre clasa. Spune-mi dumneata. care l-a caracterizat si ni l-a pastrat în amintire ca pe un profesor ale s: .....

s-a urcat pe tron la anul.. la anul". Da. însa. Da. Da! începu Chiorul. el se repezea. mai repeta de cîteva ori: " la anul. Stefan cel Mare. Constantinescule. si se pregati sa dea raspunsul. tot trebuia s-o stii de la Româna! Anul acesta se studiaza "genul epic" nu? .. mii de amaruri aduse!" si asa mai departe.. în hohotele de rîs ale clasei. don' profesor! afirma cu multa convingere Chiorul.. . Dar el avea o specialitate a lui.. . don' profesor! facu Chiorul cu ochii stralucitori. . se poticnea. "Iliada"! Marin Dumitrescu surîse îngaduitor si spuse: . impresionant. de ar aspunde: tare. cu voce clara si sigura: . ca întotdeauna începea cu o afirmatie. don' profesor! încuviinta Chiorul foarte putin convins.. ca si cînd ar fi stiut la perfectie anul. daca n-auzea cumva din banca "1457". E ceva. Marin Dumitrescu începu sa ne recite cu glas cald: "Cînta-mi... desi era suficient sa fi fost atent la explicatie sau s-o citesti macar o data. Da. Ei. don' profesor! . .. nu? . Ahile a fost.. limpede. pîna cînd avea sa-i soseasca raspunsul din banca. acum ti-ai amintit cine era Ahile? . Da. Patima cruda. Astfel. mînia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. si ramînea cu anul în gît. don' profesor! raspunsera tocilarii. Da. ca nu este altceva decît o poveste. dar ce vrei sa spui cu asta. n-ar fi venit niciodata. neîntrecuta decît de Ionas Moscu. Ei. vestitul voievod al Moldovei. ca facea parte din "Iliada"? Ce era "Ilia da"? .. ce-Aheilor. Da. Zeita. . dealtfel. Ei. cred ca prima epopee cu care ati facut cunostinta este "Iliada" lui Homer.. atunci? Dar sa presupunem ca n-ai învatat lectia din cartea de Istorie. daca era întrebat. chiar cînd nu stia ce sa raspunda! Îsi alcatuia o fraza indiferenta din punct de vedere al continutului în doi peri.... Ei. nu? . de exemplu. raspunsul avea sa fie de alt gen. adica Ahile Peleianul facea parte din. bine.. cum începe "Iliada"? Si fara sa mai astepte raspunsu l lui Chiorul care. De data asta. si aci. la ce an s-a urcat pe tron Stefan cel Mare.

Ei. vremea. . si tot Chiorul. a întrebat clasa: . înveselit ca. Dar. . . Clasa n-a stiut sa raspunda. don' profesor! Ei. . Era iarna. în clasa a VI-a moderna. . . . Într-o zi.. au navalit împreuna cu nevestele lor! . Noica Dan îsi pusese tocmai astazi un palton nou. . continua Chiorul apasat... la Visigoti. . care de care mai mestesugit . . si el nu lasa sa-i sca pe prilejul de a-l arata baietilor si de a primi laude. n-ai auzit niciodata numele acesta de Hector? accentua profesorul. . însa nu din pricina Chiorului. . Ostrogotii n-au navalit singuri. .. s-a întîmplat una boacana de tot. cu nasturi mari si negri de os. Cum era baiat frumusel si bine facut. Baietii venisera de cîteva zile cu paltoane. . ha! rîse cu pofta profesorul. . ca un fel de cruciada! Ha. Da.. holbîndu-si ochii si mirîndu-se cît putu de tare: Hector? . . dar Hector? Da! afirma Chiorul. a ridicat degetele. . . Ostrogotii au navalit singuri. . "Iliada" era.. Hector. Asa! îl întrerupse satisfacut profesorul. . . ce. domnule Constantinescu? Da. sau au mai fost însotiti de cineva? El se gîndea. Alta data. un bleumarin deschis. . . Stii dumneata. plac ut chiar. înainte de a o începe pe cea de zi.. Chiorul se-nsenina la fata.. va da un raspuns bun. . . ha. . dupa ce întepase cîteva zile.. de rasunara peretii. foarte serios. fu nevoit sa-si stearga lacrimile! .. Cerul. . desigur. . . . mai capricioasa decît o fata. . cu toata sportivitatea pe care o afis au în stil de muschetari la fiecare ocazie. .. . . . însa. în sfîrsit. . cum sa spun. ne vesteau primii fulgi pe care-i asteptam cu nerabdare sa cada din clipa -n clipa. . Baietii hohoteau în frunte c u profesorul care. o frumusete. . pe cînd profesoral explica despre "Nava lirea barbarilor'. . . dar nu ninsese pîna atunci. Ba da. . însa Chiorul. .. tot la Istorie. izbucni în clasa. . am auzit! Hector era cîinele lui Ahile! O explozie de rîs.. Si Ahile? Da. în cele din urma. . Ahile facea parte! Bun. . examinînd sumar lectia precedenta.. ne-a facut sa ne tavalim de rîs prin raspunsul pe care l-a dat. Profesorul.. . si frigul nu prea puternic. . . . . îl prindea de minune. . . astazi venise mai dulce ca niciodata pîna atunci. . Da. spune atunci! Da.. apoi scutura capul si mai întreba o data.. .

În aceasta frumoasa si calduta zi de iarna.. pentru a cere ming ea". dom'le! raspunse Noica Dan încîntat. . Frumos palton. "sa se joace fara sa se strige si mai ales fara ca jucatorii sa bata din palme. îndata dupa sunarea de intrare în clasa. ar trebui s-o uzi. Avea ora cu a VII-a reala. caci îl preocupa eno rmantrenamentul lui Glagore. a VII-a reala iesise cu pasi usori din sala de gimnastica. Bine. în mijlocul careia se rasfata batrînul castan salbatic. ce mai! . care daruise liceului pe cel mai îndracit campion interscolar de oina. spre marea satisfactie a lui Cioc. Cioc era foarte concentrat. dar pacat ca are stofa cam aspra.e. însotite de nelipsita fraza în astfel de ocazii: . Dar clasa a VII -a reala. care era condusa din punct de vedere sportiv de Glagore.. Nu putea sa sufere zgomotul în timpul jocului si nu admitea sa se auda decît fluierul lui de arbitru. ma Dane. de Gimnastica. La iesire mergem la cofetaria "Zamfirescu"! Gata! Dar lucrurile s-au petrecut în asa fel. pe Dumitrescu Grigore. cunoscut în toata lumea scolareasca a Bucurestilor sub numele de Glagore! De cîte ori lucra cu a VII-a reala. ca li s-a taiat tuturor cheful de cinste. Ca unii baieti nu prea tineau seama de dorinta lui este altceva. sa-si scoata baietii afara si sa joace oina cu ei în curtea interioara a liceului. care era capitanul echipei lazariste de oina la "me ciurile interscolare!" Cioc avea o ambitie foarte justificata si civilizata în acelasi timp. si. Ca sa se-nmoaie putin. juca fara sa se simta. patrunsese în curte si-ncepuse oina. fara sa fie simti ta. Vremea calduta îl hotarîse pe Ionescu-Cioc. ma. ca altfel se rupe repede! Trebuie sa faci cinste.

strigînd: . fierbînd de mînie si cu paltonul lui N oica în mîna. pe buna dreptate.. Spuneti. care s-ar fi prelungit la infinit. care mi-a taiat nasturii la palton. ca la o comanda nevazuta! Ce se întîmplase? Fatalitatea. Ce sa-mi povestesti? Ce. Era la noi acest obicei stupid de a se taia nasturii la paltoane. Cine mi-a aruncat paltonui în cap. si pe voi la fel! Las' ca v-o fac eu! Dar. a iesit. si i-a spus: . Noica. Cine a-ndraznit sa-mi taie nasturii de la palton. îl arunca în curte. Naiba sa-l ia de palton. aproape ca de-abia se abtinea sa nu izbucneasca-n rîs . dar peste un minut usa clasei se trînt i de perete si Cioc aparu congestionat la fata. amenintînd din clipa-n clipa sa se transforme într-un rîs zgomotos si de nestapînit. ca-l distrug?! În clasa se facu liniste ca prin farmec. în fata lui Cioc. dar cum ar fi îndraznit sa-i spuna lui Noica asta! Vazînd ca nu-l poate afla pe faptuitor. fiinta lui Dumnezeu? Un moment de tacere. asteptam profesorul. Dati-mi voie sa va povestesc cum a fost. în aceeasi secunda. agitati ca de obicei. ma. va elimin pe toti pe d oua saptamîni si e mai rau! Atunci. Cum se cheama asta. facînd paltonul mototol. Noica Dan s-a ridicat tacticos si. care si-a batut joc de mi ne. ma trezesc ca-mi pica din cer un palton în cap. si cînd sa fluier un punct. fiinta lui Dumnezeu (asta era expresia peiorativa a lui Cioc). deschise fereastra si.. spre uimirea gener ala. flutura pe buzele lui Noica. facuse ca paltonul lui Noica sa cada chiar în capul lui Cioc. cei dintr-a VI-a moderna . Ramaseram încremeniti. ma. Deodata. . ca eu nu stiu ce calificativ sa-i dau? Daca-mi sucea gîtul sau ma sufoca? Un bîzîit imperceptibil. furios la culme. dar ca sa tai nasturii unui palton nou era prea de tot! .. mie de povesti îmi arde acum? Eu joc oina în liniste cu a VIl-a reala. spumegînd: . . care faceam curs la etaj .. în curte se auzi suieratul nervos al unui fluier înabusit si hohote de rîs care izbucnira în cascade. ca-l fac praf?! Nasturii îi taiase cu o lama de ras Dragu Henry. .Noi. tocmai cînd acesta fluiera un pu nct! Nimeni nu îndrazni sa priveasca pe fereastra. careia cîteodata îi vine toane de gluma. însotit de un surîs usor. în clasa se auzi un racnet înfiorator de mînie si Noica Dan iesi în fata bancilor cu paltonul cel nou în mîna. ci ne mi-a aruncat paltonul în cap? Daca nu îmi raspundeti imediat. Va mai întreb. foarte amuzat de întîmplarea aceasta neprevazuta . daca Cioc ar fi avut rab dare sa asiste la aceasta prelungire! . leganîndu-si mîinile.

Sau. dar ce era sa mai fac cu el. Nu putea sa sufere sa te vada zîmbind sau rîzînd: . l-am gasit cu tot i nasturii taiati.Atît i-a trebuit lui Cioc. si acu' n-am cu ce sa m a închei. pe care azi l-am îmbracat pentru prima data. Si-atunci. m-au mîncat buzele si m-am scarpinat cu dintii! . fara sa stiu ca dumneavoastra av etiora în curte. dregîndu-si glasul... si-i spuse plin de falsa nevinovatie: .. zicînd asa. .. de-abia abtinîndu-se sa nu pufneasca în rîs în nasul lui Cioc. îi întinse lui Noica paltonul. hm! tusi Noica. fiinta lui Dumnezeu? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? La Cioc zîmbetul era admis numai cînd facea el vreun spirit. l-am aruncat pe fereastra. darde ce sa arunci paltonul pe fereastra? E un gest pe care mintea mea refuza s a-l priceapa! De ce l-ai aruncat pe fereastra? . v-am mai spus? . si sa nu te scarpin eu cu palmele! .. Îi coseai altii. . Acesta îl lua. Si? . don' profesor. Da? Ia vezi sa nu te manînce obrajii.. înfuriat. Tot aia-i! Vorba e ca si-au batut joc de paltonul meu. Bine. stiu eu. si cum asta se-ntîmpla o data într-o generatie scolara. mai bine zis.... însemna ca la ora lui n-aveai prilejul sa zîmbesti decît o data în opt ani! . l-ai gasit fara nasturi! îl corecta Cioc. Sa va spun cum a fost. De ce zîmbesti. Hm. ca te-ai necajit e foarte firesc.. Sa-l manînci. .. Bine. Pai ce era sa mai fac cu el... . fara nasturi?! .. cînd m-am uitat la el. fiinta! . N-am zîmbit. si acum zece minute. . se-nfurie Cioc . sa-l calci în picioare. dar nu sa-l arunci pe fereastra! Si. fiinta lui Dumnezeu .. dar în momentele acelea!. Eu mi-am facut un palton nou. orice. Dar de ce sa-l arunci pe fereastra? ..

profesorii. protesta el . fiinta! se rasti Cioc la el. Cine e fiinta lui Dumnezeu care a taiat nasturii la paltonul colegului vostru? Se ridica Harry Löbel. Noica însusi. Stai jos. daca l-ar fi cunoscut. sa cada în ghearele razbunatoare ale "zeilor didactici". pentru ca era greu sa-i taie sase nasturi atît de repe de! . Dar Cioc. Între timp a sosit si profesorul Aurel Dinu de Franceza. cu o mutra de pocait. si cum avusese prilejul sa se convinga ca suflat ul este cu atît mai eficace cu cît este mai aproape de colegul binevoitor. macar la cîteva materii. Va multumesc ca mi l-ati adus!. Cine i-a taiat nasturii. ne scoteau la catedra. Nuuu . cînd baietii s-au dus la vestiar. cînd ne examinau. însa. care ar fi facut mila si celui mai neînduplecat om: . nu l-ar fi spus.. s-a complacut în situatia creata. care nu stia ce motive sa mai inventeze ca sa fie asculta t din banca! De obicei. se hotarîse ca . însa. . care u rma sa dea si pedepsele respective. dupa ultima ora. a avut absoluta nevoie de binevoitorul meu concurs. Cio c i-a povestit si lui patania si a ramas ca ancheta sa fie facuta de Barosanul. ca sa se-mbrace. sa-l lasam pe vreun coleg. nu terminase si cu clasa. si aproape doua luni de zile a fost examinat la toate materiile din banc a! Pentru aceasta. un baiat slabut si blond. tu esti? . Eu. va mai întreb pe ntru ultima oara? Este de prisos sa spun ca vinovatul nu s-a ridicat si nici n-a fost tradat de ce i care-l stiau.. oricare ar fi fost acela. si-au gasit toti nasturii taiat i la paltoane! De-abia atunci ne-am dat seama de ce Noica a facut gestul foarte putin sportiv d e a-si aere voie pîn-afara. domnule profesor. domnule profesor. .. pentru nimic în lume. sa faca în asa fel ca sa fie ascultat numai din banca. daca terminase cu Noica. în care am avut si noi Gimnastica cu Cioc. Simulescu era pregatit rareori. în timpul exercitiilor la paralele! * Printre cei mai chiulangii dintre colegii nostri din clasa a VI-a era Simulescu. pentru ca orice rafui ala se faceaîn familie si n-am înteles niciodata. Cum. voiam numai sa va spun ca eu. Vazînd ca-i merge bine si ca fratii îi suflau constiincios. cred ca au fost mai multi complici. La plecarea acasa.. care avea ora cu noi. Voia sa-l afle pe autorul "masacrului" savîrsit asupra nasturilor: ..

ca doctorul mi-a prescris. Ma. În spatele tau o sa stea cîtiva care or sa-ti sufle. si te dai de gol. vii la scoala. ca tu. Asa aud mai bine cînd îmi sufla fratii! . Te a sezi în banca întîia. te faci ca v rei sa te ridici. apoi anunti ca ai alunecat pe gheata si ca ti-ai fracturat sau ca ti-ai luxat picioru l pe care ti-l alegi tu. ca sa iau si eu note ceva mai cumsecade p-al doilea. m-am gîndit ca n-ar fi rau sa m-asculte din banca. si de cîte ori îl misti.Într-o buna dimineata. ca sa am motiv sa stau în banca mai multa vreme. bine-înteles fiecare cu specialitatea lui! Cînd o fi sa te-asculte si te-o chema la tabla. ma. sa-t i vad cuvîntul. Lasa-te de barbi. Nu se prinde. pentru ca sa zicem. sa ma-nveti un truc.. cu piciorul întins. Pe urma. nu te dibaceste nici Barosanul! Da' acu' hai la bufet. odata ce-am spus! Numai sa reuseasca si sa nu ma dibaceasca vreunul. Ai spus ca faci cinste.. daca pot. Ei. esti baiat constiincio s. vreau sa te rog ceva. Eu m-am gîndit ca n-ar fi rau sa spun ca sînt anemic si ca sufar de inima. si p-orma. fac cinste! . asa ca sa nu -l poti misca. Bine. îti balabanesti piciorul de colo-colo. si dupa aia mai stam de vorba! . dom'le. dar ai grija sa vii cu piciorul bandajat solid la genunchi. Pai. ba.. tu stii ca pe-ntîiul sînt pîrlit la aproape toate materiile si nu stiu cum am so scot la capatîi! D-aia.. sa lipsesti vreo doua zi le. . strîmbîndu-te.. fac. sa para anchilozat. m-am trezit cu el ca ma cheama deoparte si-mi spune pe un ton mai mult decît confidential: ... astea-s mofturi! Uite ce sa faci. dreptul sau stîngul... Ma Bajenarica... Daca m-asculti pe mine si faci întocmai cum ti-am spus eu.. ... tu te proptesti în mîini. stii. ca eu nu ma-mbat cu apa rece. te misti în voie. Bravo. ca m-am nenorocit! .. si ce vrei sa fac eu? .. Fac. ca sa ne mai inspiram! * . ca poate uiti. scos din banca. ma. las' pe noi. faci o gr imasa de durere. sa traiesti! O idee desteapta! Am stiut eu de ce-am venit la tine.. caom sti ce sa vorbim pentru tine! .. .

. iar figura finala i-am facut-o tot . Trei dintre cei chemati vin la catedra cu caietele în mîna si se aliniaza. ca sa scape mai repede. si-l ascultau cu cea mai mare indulgenta. extenuat. iar noi gata sa-i suflam si sa-l scoatem din toate încurcaturile. Simulescu nu mai învata nimic. adica pîna se încheia situatia pe trimestrul al doilea! Toti profesorii îl întrebau pe Simulescu daca este pregatit. A facut laudabi le eforturi sa se ridice. Te doare? Ce-ai facut? Cu ce medic te tratezi? La acestea raspundeam mai mult noi decît Simulescu. raspundea în mod automat tot ce i se sufla. fara sa se astepte la u n raspuns afirmativ si dispusi sa-l examineze cînd va voi el. profesorul întrebe. Al naibii Simulescu a avut noroc sa-nceapa seria tocmai cu el. desi bolnav. cel mai milos dintre toti profesorii. ca sa mai poata raspunde cu suficienta seninatate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Ramasese stabilit ca-si luxase piciorul drept din genunchi. care era prea obosit si plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase. întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotarîse ca nu este ceva prea grav. Oprea Gheorghe si Simulescu Valeriu. Asa ca. Erau însa cît se poate de impresionati cînd aflau ca bietul baiat. Sa pofteasca domnii: Negulescu Petre. dupa vechiul sau obicei: . aruncat demonstrativ afara din banca. prefacîndus e ca-l asteapta pe al patrulea. Pentru el. prefacut. Simulescu si-a jucat rolul de invalid cu o deosebita arta. A cazut si Înduiosat la ce i-a vazut a început sa-l si-a luxat piciorul. numai ca Simulescu îsi cam uitase de obligatiunile lui cotidiene. a pregatit totusi lectiile. în scurta vreme. întrucît aceasta parte a înscenarii ne revenea noua. cup iciorul întins. acuzîndu-l de ingratitudine! Si cum. în afara de asta. si fratii începusera sa cam murmure. Mai ramasese Istoria si Chimia. Nitescu Va-sile. dar ca va trebui sa stea asa cel putin o luna. . sa-si compuna o privire de vitel care merge la taiere. orice raspuns venit din sp ate era bun si-i da drumul. fara însa sa spuna ceva. ne -am hotarît sa-l lasam din brate si sa i-o coacem. mai ales dupa piciorul întepenit. ni se si cam acrise sa-l tot vedem în banca. colegul Simulescu Valeriu îsi îndreptase notele aproape la toate materiile. Parca am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici. fara sa mai treaca ceva prin prisma judecatii lui. în legatura cu bufetul. don' profesor! Nu poate sa stea în picioare! culme de starea nenorocita în care se gasea Simulescu. ca era strîns bandajat . Profesorul Dinu îsi ridica ochii spre ei si-ntreaba mirat: . Toate mergeau struna.Ora de Franceza cu Aurel Dinu. ca apoi. ca sa-nceapa examinarea.

Papa! . ce e cu Papa? . domnule? a întrebat profesorul stupefiat. la gîndul celor c eaveau sa urmeze: . ca i-am suflat suierator. ce mi-a venit. abia stapînindu-mi un rînjet mefistofelic. Era un tînar foarte cumsecade. fa-te sanatos urgent. care . Cine nu era crestin în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu. ca ne-am saturat de chiulurile si fitele tale. fusese elevul lui Iorga. cu atîtasenina na ivitate? Papa nu era crestin?!.. de frica sa nu-i mai suflam cine stie ce trasna i. Dupa primele întrebari la care Sirnuleseu a raspuns struna. Baiatule. profesorul i-a pus urmatoarea întrebare: . Profesorul. Cum. Si l-am facut de basm! Îi venise rîndul sa-l asculte la Istorie. nevenindu-i sa-si creada urechilor. ma facusem mic si nevazut ca sa-i pot sufla cît mai bine. ca de mere acre! A-ntarcat balaia! Si i-a prins bine. înainte de a raspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. Cum.. tot din banca. Papa nu era crestin! .) Si cum Simulescu astepta cu nerabdare raspunsul din spate... dar di n nefericire s-a prapadit peste cîtiva ani din pricina surmenajului. domnule Simulescu? Cum poti sa debitezi asemenea ineptii. Costin. domnule? Dar oricît de indulgent as fi.Nu era crestin! Un hohot de rîs a rasunat în clasa. capul crestinatatii apusene. ca Simulescu. . nu sti u. . la care Simulescu a repetat cu candoare. fara sa mai cugete daca e bine sau rau. raspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. convins ca nu fusese auzit: . de se cutremurau bancile. bineînteles. bine. Si-a întors spre mine o figura plouata si plina de repros: iar eu i-am spus printre dinti: . Alta data sa judeci mai bine. Ei. bazîndu-ma pe faptul ca Simulescu repeta ca un papagal tot ce auzea. În spatele lui Simulescu. Si unu este prea mult. Îti dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa. Papa nu era crestin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pitigaiat si cu o siguranta de papagal: . dirijat de mine.eu.

si mai ales numai din capul lui. foarte inimos si bun gospodar. domnule Stoicescu. sa nu se asculte. si prima ora de curs. se poate una ca asta?! Nu vedeti ca elevii copiaz a din carti în fata dumneavoastra? Profesorul surîse îngaduitor si raspunse amuzat: . tocmai la o teza de Matematici. cu tropaieli de p icioare si rîsete interminabile. îsi vedeau de lucrare înainte: deschideau niste cart i ce le aveau pe masa. ca sa-si arate totusi autoritatea . Subiecte de conversatie cu elevii se gaseau dest ule.. era Carol Fischer. A deschis usa în cet si. Desenul. numai bunavointa sa fi fost! Dintre toti profesorii. întrucît foarte multi dintre ei nu aveau la baza lice ul. si izbucni: . dar . de reparatii. logaritmi. cînd si cînd. logaritmi. iar acei care predau aceste discipline de învatamînt purtau denumirea de "maestri". ci numai gimnaziul si o scoala de specialitate. însa fara o prea mare cultura generala. dupa vacanta de iarn a si de primavara. bine. Bine. înainte de vacanta. Caligrafia si Gimnastica erau socotite "dexteritati". apoi scriau în caietele de teza. curatenie etc.sa-l faca de rîs si la alte materii.. Dar bine. El se ocupa mai mult de administratia liceului. acesta statea pe catedra linistit si privea pe deasupra bancilor. de Germana. Odata însa s-a facut de pomina cu aceste mici si nevinovate inspectii pseudodidact ice ale lui. Si-n cele din urma a scos-o bine la capat. cel la care se facea scandal mai mare. slab profesor. mai intra si prin clase la anumite ore de învatamînt. A mai privit înc a o data la elevii care. S-a uitat sever la profeso r. imperturbabili. s-a apucat sa citeasca si sa raspunda cum tre buia. dar sa-i învete pe dinafara! * Era o traditie la liceul nostru. domnule subdirector! . fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastica. A nimerit la clasa a VIl-a reala. era doar subdirector. deodata a încremenit. Sînt logaritmi. * Pe vremea noastra: Muzica. se uitau în ele pe îndelete. ca ultima ora de curs. mustacind uimit si enervat. si probabil si la alte licee cu profesori cumse cade. Asta era prea mult! Subdirectorul nu se mai putu abtine în fata acestei impasibilitati a profesorului de Matematici. chiar în legatura cu materia de învatamînt. nu de profesori. poate si pe . Într-un timp. nu? .

Fischer se plictisea sa te-asculte cuvinte. la rîsetele care se stia ca vor veni. fiecare elev stia bine cam 20.ntru ca nu stia prea bine româneste. Se hotara ste sa se culce cu capul pe banca. Fischer. care ne fusese dascal de nemteste din cursul inferior. la falca.30 de cuvinte nemtesti. ajunsesem în clasa a VI-a. pe care însa îl prezentai castorului. prefacîndu-se ca le gusta si se amuza într adevar. Datorita acestui fapt. de vocabular. Chiorul este mort de oboseala si-i vine s-adoarma de-a-npicioarele. stia ca sîntem "clei'' la materia lui. cînd rostea cuvîntul în româneste. întreba cuvinte cam de felul urmatoarelor. A sosit de l a niste rude din Focsani chiar în noaptea trecuta si nu mai poate de somn. Fischer facea spirite slabe. si nu stiam ma car sa scriem cu litere gotice. pe care le scria pe-o foaie volanta. îsi tinea mîna în pozitia indicata deregia cvatei situatii didactice! Asa încît. Bineînteles ca rareori se-ntîmpla ca vreunul dintre cuvintele înregistrate pe foaia volanta sa figureze si în bucata de lectura pe care urma s-o traduci! Ca sa nu ne-ncurcam la articole. Cuvintele stiute variau de la ele v la elev. Toti asteptam sosirea profesorului c u multa voie buna. bietul Ciurea. asa cum s-ar fi cuvenit. la "Wilhelm Tell" de Schiller. Se supara însa deseori. gasea vreun baiat afara din banca. venind în clasa. numai pentru placerea de a face galagie. sau care venise de la Evanghelica. Ieseai la lectie cu caietul de cuvinte. mai ales cînd era vorb a de traducere. ace asta muncadidactica o îndeplinea seful clasei. respectiv CiureaStapînu l. . si-l punea sa trad uca bucata. judecata era scurta. pregatiti de rîsete si galagie. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedra pe vreunul care stia nemteste din familie. rîdeau cu hohote. Habar n-aveam de gramatica. nu profesorului. pusa în caiet. iar elevii îl duceau cum voiau ei. dar baietii. la cap! Ajunsese într-un timp. desi îi pare nespus de rau ca nu va lua parte. Prima ora de Germana dupa vacanta de iarna. cum ar fi trebuit. conveniseram cu cestorul. ca la "der" sa tina mîna pe caiet. pe undeva prin fund. iar la "das". nici pomeneala. la "die". sa faca scurta la mîna de atîta "gimnastica'! În mod automat. Noi scriam traducerea pe maculator si trebuia sa scoatem cuvinte acasa. În asemenea împrejurari. mai ales cînd.

acuma.. nu s-a încurcat: . dupa vacanta de iarna. Herr Lehrer". Der Lehrer! . îl asculta verbe neregulate sau declinari. macar de haz. sa-i raspunda cum trebuia pe nemteste "a fîlfîi.. ci era multumit s-auda ca elevul raspunde la-ntrebare. a germina. automat. doi si la revedere. pîna cînd Fischer. Das Blatt! Si asa mai departe. desi toti stiam exact ce ne da sa declinam sau sa conjuga m.. mogarule. atunci cînd vrea sa ne încuie. Die Dämmerung! . spunea: . îi punea nota rea si-l trimitea la loc! În aceasta prima ora de Germana. Leopardul! . de rau. a germina. La care se auzea raspunsul sigur.. iar el.dintre care. îl tragea pîna la catedra. ca un papagal. Boghici Constantin i-a raspuns: "Aufwiedersehen. te punea sa-i declini urmatoarele combinatii de substantive cu pronume. 3. printre rîndurile de tipar. ma. fie ca o scriai în carte. si. Chiorul s-a aranjat în fund. continua: doi. a cuace. fie ca ti-o suflau b aietii. Profesorul! (mîna pe caiet). avînd de fapt o reprezentare grafica în asociatie cu textul german.. si la revedere. cu ciocul ascutit subtire! Cînd gasea însa vreun baiat afara din banca sau îl supara vreunul în cursul lectiei. de parca ar fi pus aceeasi si aceeasi placa de patefon: . Palaria mea cea rosie. A falfai. pentru ca el stia ca habar n-avem de aceste chestiuni gramatical e. Pe cel prins afara din banca îl lua de ureche. facut iarna p efrig.. cele mai multe nu aveau nici o legatura cu textul piesei: . stiind dinainte ca n-ai sa raspun zi: . cu un creion "Hardmuth" nr. ca sa ne pedepseasca pe toti. fara sa astepte sa deschizi gura macar. care nu se gîndea niciodata la cuvintele pe care le-asculta cestorul. înainte de a-si pune capul pe banca. ce mai astepti? De bine. . ca sa se mai odihneasca de drumul greu. De fiecare data întreba în mod invariabil. a coace" etc. calul meu cel alb.. mogarale! Daca nu te-ntreba verbe. i-a spus lui Löbel Harry: . vot de blam pe c are si-l da singur.. cu litere gotice! Curios este faptul ca. se-nfuria si ne pedepsea. odata. Der Leopard! . la care . le lua de la început si le repeta. de elev care a învatat la Germana toata ziua. Ajunge! Traduce. . ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe. traducerea mergea: fie ca o învatai de-acasa. ascultîndu-ne declinari sau conjugari . fratele meu cel mic! si. articole si adjective. Amurgul! (mîna ia falca). toti erau convinsi ca ne vom distra "gras" si ca vom rîde cu lacrimi la ora lui Fischer. nu învata nici unul. Foaia! (mîna la cap).

a dat d e Zanescu Stefan afara din banca. Sa mai pufteasca si buierii: Cohn Zalman. Constantinescu Teodor... ha. ca Fischer a si intrat pe usa si. si Condurateanu Vasile! Statistica imediata: 2X3=6 în total. înfuriat ca n-a fost asteptat în ordine. mogarilor!" Chiorul dormea sforaind usor si poate visa la caltabosii. ha. c asa rîd si eu! . Bine. Aha. aici. Ba. lasa. si a-ncep ut sa asculte: . aici. si mai ales cum pretindea el. si-odata. tobele si trandafirii mîncati de sarbatori. cînd o fi haiul mai mare si s-o rîde mai vîrtos. aici! A fîlfai. dar Fischer.. linistit. Sa pufteasca buierii: Azimioara Ion.. ca nu stia ce sa creada. încremenita o clipa. în linistea aceea mormîntala. haaaa! Clasa. fa-mi si mie cu cotul. a germina.. Boroianu Ion. a cuace. n-a mai tinut seama de t raditia de armistitiu. sare-n sus în banca. aici. se zapaceste si-i face semn cucot ul în coaste: .. cînd aude ca-l cheama pe Chiorul la lectie. ca-ti fac eu se mn cînd o fi de rîs! Nici n-a atipit bine Chiorul. ca se rîde în clasa. dupa conventia facuta. între banca si catedra. de unul singur: . ghinion. zicîndu-i: ... izbucneste într-un rîs . si "la revedere.. la Focsani! Fischer continua: . Chiorule. mogarule.. n-avea grija.. în familie. si Dinulesc uStelian! Löbel. ha. tu culca-te acolo. dom'le. ba. Bineînteles ca scena la care ne asteptam s-a repetat si de asta data: l-a luat pe Zanescu de-o ureche si l-a dus la catedra.. bate cu mîinile-n pupitru si-ncepe sa rîda ca un scos din minti. Harry. doi si la revedere! Asta n-ar fi fost nimic. asa c um se cuvenea unui profesor. din prima lectie de dupa vacanta. Ha.. Chiorule! Chiorul crede.

va rog din suflet. . ca noi. Cei cititi sa paraseasca clasa imediat! Sînt eliminati pîna vor aduce banii de taxa! Si-atunci au început sa se ridice: unii. dupa diagnosticul lui Fischer. cu cererea categorica de a-l elimina pe Chiorul care. cu glasul întretaiat: . cu asentimentul directiunii. Printre acestia era si Pîrvu Dumitru.. a îndra znit sa spuna. ai înnebunit?! Ia sa puftesti cu mine la Cancelarie. alene. Barosanul a înteles si a aranjat lucrurile în asa fel ca toata lumea sa fie multumit a.. baiat de tîmplar. de unde s-a întors ca sa ne salute. ce mina de aur este inima Barosanului. si unuldint re cei mai buni elevi din clasa. fara dare de mîna. pecare nu-l prea bagam în seama si care n-avea numai grija învataturii. Si-atunci. E pacat sa pierd doua zile de explicatii. dadea semne de al ienatie mintala! Chiorul. va rog. si.. Nu pot uita însa ziua aceea în care noul subdirector. Avea o haina întoarsa. toata întîmplarea a fost povestita Barosanului... Si-a strîns cu grija cartile într-un ghiozdan de pînza gri.. toti. * Scena ce urmeaza s-a repetat de multe ori de-a lungul celor opt ani de liceu. pe care Fischer cît abia poate sa-l stapîneasca. si s-a îndreptat încet înspre usa. cu variantele respective. am fost în acelasi gînd exprimat de Ciurea: . roasa si peticita la mîneci si coate si un pulover lucrat din ramasite de lîna. dupa oare a strigat cu aroganta: . amînati-ma numai doua zile.nemaipomenit. Parca acelasi fluid electric a trecut prin inima si creierul nostru. i-a spus adevarul. fara sa paraseasca banca. vadit indispusi. mogarule. dar t oti. Lasa discutia si pleaca imediat! mîrîi subdirectorul fericit ca poate sa-si aratea utoritatea macar în astfel de împrejurari. . fiind elevi silitori. .. Ce. cu sila. am de luat poimîine de la niste meditatii. S-a ridicat si. Domnule subdirector. ca dealtfel si noi toti. la sfîrsitul or ei! Cum era fatal... toti am fost mai atenti la înfatisarea lui Pîrvu Dumitru. însotit de casierul liceului. ci m ai dadea si meditatii.. fara nici o exceptie. stiind. a venit în clasa cu o lista în mîna si a început sa citeasca un întreg pomelnic de elevi. cu figurile radiind de bucurie. ca li se ofera prilejul sa "chiuleasca oficial". abia atunci. Slabeste-ma cu astfel de milogeli! . altii. ca sa-si poata întretine frati mai mici.

... Ce parere aveti? . . sa stiti ca mi-a placut! Ideea pe care ati avut-o va face cinst e. Mai baieti. Bravo. raspunse Ciurea sec si îsi vazu de treaba. De ce sa plece. Ora a treia. baieti.. . Ce. s-a ridicat Ciurea. domnule diriginte. . la trigo ane sau lacornuri... .. Dar de unde ati strîns atîtia bani pentru taxa lui Pîrvu?! . . dom'le subdirector? . Cînd si-o termina facultatea si-o încasa prima leafa. . . . faci si dumneata pe niznaiul? Pentru ca n-a platit taxa! . Cum asa? facu subdirectorul cu adînca mirare. ma scuzati. în rîsetele noastre pline de o nemaipomenita satisfactie.. ne-am gîndit ca n-o sa fie prea mare lucru sa renuntam si noi pe ziua de astazi la sandviciuri.. doar adineauri. Poftiti. . seful clasei. rata de 500 de lei achitata astazi! . ... Asa!. ridicîndu-si sprîncenele-i stufoase în chip de accent circumflex. Ba da. . .. stiti ce m-am gîndit?. domnului subdirector chitanta. interveni placid: .. . . Hei. de ce n-ai plecat? Aci. dumneata. . la limonada. . . Putin regim nu ne strica... . domnule subdirector! . .. . Atunci. . . n-ai înteles ce ti-am spus eu acum doua ore? . Pai. ca eu nu stiu nimic. Adineauri. nu e acum! Pîrvule. Barosanul ne-a spus vadit impresionat: . ala cu milogeala. . dar a platit-o! .. arata-i. Cum asa. . te rog. . . * La ora de dirigentie ce-o aveam chiar în acea zi. Ma iertati ca va contrazic.. Ciurea-Stâpînul. cînd subdirectorul trecu în inspectie sa vada daca nu cumva vreunul din cei eliminati s-a întors l-a gasit pe Pîrvu stînd linistit în banca si citind.

de la orele c aruiaplecai cu lectia învatata. Explica prost. Cu cît dezgust si dispret îl urmaream pe Plopeanu. vorba vine . Ciudat era faptul ca multi dintre noi aveam note de trecere la toate materiile. bunicele chiar. se prezenta grava. deacasa. unul dintre cei mai buni pedagogi în materie. cum se zicea ca fuge dracul de tamîie! Situatia clasei noastre. Fizico-Chimicele. ca atunci multe s-ar fi schimbat si educatia noastra n-ar fi avut de suferit. ce ea ce ne indigna si ni se parea strigator la cer.Pîrvu ne-a fagaduit sa ne invite la o masa la "Buturuga" din Cismigiu! Clasa rîse usor. iar Barosanul adauga: . Admirabil!. dar si ca pregatire stiintifica. dupa uriase eforturi. printre altele. nu se pricepea sa faca experiente. Cu toate ca nu ne facea lectiile cum trebuia si ca experientele îi reuseau rareori . Simtea o deosebita placere cînd putea sa ne încondeieze.. Nenorocul lui era ca anul trecut îl avuseseram profesor la Fizico-Chimice pe Gh. iar regulamentul scolar prevedea ca m . Niculescu-Brailiteanu. pentru ca profesorul avea intentia sa ne dea media "rau. a trebuit sa înghitim si l-am suportat pe Plopeanu un an. ne-a venit un profesor suplinitor înalt si slab. ceea ce-i atragea nenumarate ironii din partea noastra si aveam impresia ca tot ce spune învatase ca un papagal . iar la Fizico-Chimice eram cazuti! Cîtiva eram amenintati chiar cu repetentia. Numai ca va rog sa nu uitati atunci sa ma invitati si pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a. gîndindu-ne la farmecul stiintific al orelor lui Brailiteanu! Dar ce puteam face noi.. la Chimie. bieti elevi? Nu aveam libertatea de a ne alege dascalii." pe trimestrul al III-lea.. ne cerea sa-i descriem toate experiente le pe care el nici nu se gîndise sa ni le faca macar! Bineînteles ca în aceste conditii sentimentul de capetenie pe care-l aveam pentru acest om era. pentru ca în anul urmator a fugit de lazaristi. nu numa i ca fizic. si probabil si a celorlalte clase unde Plopeanu preda . ca elevii din Japonia. ci dimpotriva! Asa.. Un om cu o figura plina de rautate si cu un suflet asemanator. si asta. si mai multi de jumatate din clasa aveam note rele la Fizico-Chimice. o profunda antipatie. ne pretindea totusi sa-i stim tot ce e în carte si.

. Si avea bietul om dreptate. covrigul trebuie sa fie simplu sau cu susan? O eruptie de rîs îi acoperi cuvintele pline de observatii pe care mi le adresa. . ce plin de amaraciune priveam Cismigiul pe ferestrele laboratorului. luati dumneavoastra un covrig si înfasurati-l cu sfoara. insuficient pe al doilea. cît si eu. Veti avea astfel imaginea. spre marea satisfactie a clasei si spre usurarea sufletului no stru. . . ca nu-i reuseau decît foarte rar. . cum îl porecliseram noi! Aproape ca nu fusese ora sa nu faca cîte una boacana. . cel mai bun coleg al meu din liceu. Ce doresti. . . . . indiferent la ce materie. eram într-o situatie asemanatoare: insuficient pe întîiul. . . însa dusmania cea mare a profesorului ne-o atrasesera sotiile nenumarate pe care i le facuseram în d ecurs de un an de zile.. . Odata ne explica la Fizica despre Inelul lui Gramm. în afara de respectiva notare în condica clasei. . . în aceste zile de mai verde-auriu. si vreo doua trei no tari cu "rau" pe al treilea! Aceste note proaste se datorau în buna parte nestiintei noastre. . . domn ule Bajenuaru? Ridicasem mîna: m-am sculat foarte cuminte în picioare si l-am întrebat cu cea mai mare seriozitate: .. si cu cîta duiosie ma autocompatimeam ca nu voi avea fericirea sa ma bucur de odihna unei vacante linistite. .. Chimistul cauta cu lumînarea ocazia sa scape de experiente. Ah. nu note. . începura sa mi se depene în mintea chinuita de griji toate nazdravaniile fîcute "Chimistului". Cu acel prilej m-a luat la ochi. . pe trimestrul al III-lea. . Ca sa pricepeti mai bine înfatisarea acestui inel. . . Domnule profesor. Ca într-un jurnal cinematografic. . dar cu toate acestea.) Atît Ionas Moscu. spuse el.. va rog. (În acel an se dadeau calificative. . atrage dupa sine repe tentia.edia "rau".

. dom'le! Uite. ca daca vorbiti. Pentru ca experienta sa fie considerata reusita. el... baietii bagasera de seama ca profesorul nu stie sa faca experiente si-neepusera sa-l cam ia peste picior. de parca-i era frica sa nu-i sarpan ochi! Pe trimestrul I. . Mult s-a mai rîs si la experienta cu electroscopul. si nu numai laelectr icitate. Toti elevii ne ridicaseram în picioare si ne tineam de mîini: prin noi tr ebuia sa treaca un curent electric.. es te numai si numai din pricina timpului urît de afara. si d-aia nu-i iese experienta cum trebuie! Azi asa. conform instructiunilor primite de la profesor.. domnilor! se-nfurie el.. . trebuia ca foitele de metal sa devieze. începura sa strige.. . ne dadu urmatoarele explicari suplimentare: . . dar zadarnic.. dar si la "magnetism" motiva ca e umed afara. facuse nu stiu ce experiente la "Electricitatea statica" si. si asteptam sa se stinga lumina. Asa a dus-o ilustrul dascal cu experientele mai tot timpul.. baietii. ca sa se poata vedea scînteile electrice. Taceti.. ca experientele de electricitate nu reusesc atunci cînd afara e umezeala. ba! se apostrofara baietii între ei. Cum afara era umezeala si burnita. nu-i reusisera. Ati vazut. iar el prinsese un necaz înversu nat pe cîtiva dintre noi care nu-i dam pace niciodata. .. . se trasesera obloanele. . ca de obicei. mîine asa.. Daca experienta nu ne-a reusit însa. . .. a facut ce s-a priceput. . . La una din lectii. .. . .. cu o mutra radioasa.. ca am îndeplinit toate conditiile necesare pentru ca experienta noastra sa reuseasca pe deplin.Se ferea cînd punea cîte-o substanta în eprubeta. ca sa ramînem în întuneric complet.. . . se impresioneaza electroscopul! . prefacîndu-se seriosi: . S-au miscat. . foitele ramîneau la loc! Atunci. . A frecat el electroscopul. . încerca el o "captatio benevolentiae".... cum se misca! Aaa! Haaaa! . . trebuia sa ne faca o experienta foarte frumoasa si interesant a cu "butelia de Leyda'" În laborator era întuneric. Dumneavoastra stiti. Ne luaseram de mîini.... . abia abtinîndu-se de rîs. Sst! Tacere. domnilor.

Am sa va scad nota la toti cu doua puncte si am sa va elimin. si. ca altfel renunt la experienta! . . domnul Eduard Slavcovschi. interesante. un student eminent. ridicîndu-ma în picioare! Mai ales ca e o vreme splendida. . cititi experienta din c arte! .. . se auzi un cor care lar fi pus pe gînduri pîna si pe batrînul nostru profesor de muzica Mos Costescu-Coana Batista! "Hai sa dam mîna cu mîna. . Ni se parea tare ciudat si ne uimise grozav faptul ca domnul Eduard.. Pentru ca sînteti necuviinciosi. Chimistul nostru facea ce facea si gasea cîte un moti v binecuvîntat ca sa ne spuna: "Luati mai departe cutare lectie. ca prin farmec.. St ai jos. Chiar daca eram linistiti si-l lasam sa-si predea lectiile nesuparat. din cinci în cinci . scandalizat la culme. deodata.. corul n-a mai putut continua.. foarte frumoase. ca n-aveam nici noi chef întotdeauna de pozne. Iarasi dumneata? tipa el. .. din cutare cauza!" Preparatele pentru experiente i le pregatea laborantul liceului. pentru ca profesorul a aprins lumina s i. . . . si care reusisera pe deplin. nu reuseste sau nu poate sa reuseasca. Cei cu inima româna" Din pacate. Era un motiv în plus ca sa n-avem nici o stima pentru pregatirea lui stiintifica s i ca . care ne facuse întîmplator si cîteva experiente laune le lectii . . . . . . caruia îi reuseau din an în pasti. se pricepe sa execute experientele eu atîta succes.. ca.. . E pacat sa renuntam si la asta. na reusit. Nu-mi pot face experientele din cauza dumitale. . nerusinatilor! Stati linistiti. . . a strigat: . care aveast ersul rol de a pune la dispozitia profesorului aparatele si substantele necesare pentru Fizico-Chimice. . sau iesi afara!. dom' profesor! ripostai eu.Dar nici nu se stinsese bine becul.. . întrucît experienta.. spre deosebire de profesor.

dar n-auzeam nimic. Hm! hm! Avem.. ca sa-mi treaca timpul si sa-mi pot rascoli amintirile în legatura cu chimia organica si mai ales cu blestemata de "si nteza a acetilenei". . în urma notelor obtinute de mine pe trimestrul al treilea. don' profesor. .sa-l luam în rîs de cîte ori ne dadea prilejul. El eradesperat. cu toate ca aveam note bune la toate celelalte materii! Si slaba speranta de îndreptare cu atîtia "rau" în oral! O palida licarire mi-o mai da viitoarea teza! . mai curînd chiar decît asteptam.. si-n cele din urma îmi aruncai ochii spre Mos cu. în timpul explicatiei mele? ma întreba Chimistul. ce altceva? Dumneata n-ai idee de chimie organica. de parca n-as fi fost la lectie.. Poftim la lectie! . rînjind binevoitori: . Da. Îmi aminteam de alte lucruri petrecute tot în clasa. . . ca profesorul se hotarîse sa ma lase corijent. . din care ma trezi din nou glasul taios al Chimistului: . de cîte ori nu-i reusea cîte oexp erienta si se scuza. ci la fotograf. Îmi sufla. N-o stiu p-asta... invocînd diferite motive. Sinteza acetilenei? . îmi privii numarul de ordine de pe mîneca.. îi admirai albastrul frumos ca ce rul senin. ... domnule. îi citii cifrele încet. odinioara. Necazul cel mai mare i-l provocam profesorului cînd. De ce zîmbesti. odata! Stii? . si-ti arde de zîmbit în banca! Poftim la loc! "Rau".. don' profesor. Daca nu iesi. Hai. si mi-ati pus "rau". îti mai pun un "rau". Ce altceva. Si acesta se ivea deseori.. vream sa zic... Si asta n-arfi fost nimic. . ca nu mai ramasesem corijent niciodata pîna atunci: dar. . Ma cuprinse o toropeala dulce. m-ati mai ascultat si lectia trecuta. îmi îndreptai gulerul tunicii. zic eu. . desi m-ar fi mîhnit foarte mult. avem acetilena. . puteam saramîn repetent chiar. dar.. . don' profesor! El se-nrosea si ne-arunca niste priviri asasine. sinteza acetilenei! Eu luai creta de cap si-ncepui sa-i jupoi hîrtia. . Începui sa tusesc. . domnule. la care noi raspundeam cu surîsur i angelice! . * Eram sigur si eu. Ia vorbeste dumneata despre "sinteza acetilenei"! . noi îi spuneam. . Stiu!. Glasul taios al profesorului ma trezi brusc din reveria în care cazusem. Cum? . . Bine. domnule. 1282. si clasa. Sa-l chemam pe domnul Eduard.! Hm! Carbon hidrogen 6! CH6! . Atunci ma hotarîi sa ies. dati-mi altceva! . .. ies.. . . Asta. ..

el ca nu stam degeaba. si repetentia îmi batea la usa. si ne-a risipit numaidecît. acolo! Printre cei cinci candidati. daca. ne asezaseram toti în prim ele banci din laborator si asteptam în liniste sosirea profesorului si începerea tezei. lasînd între noi si ceilalti colegi doua rînduri de banci . "crema" elevilor lui. de ochii profesorului. vreo cîtiva am lipsit.De ascultat. ca sa vada. nici prin cap nu-i trecea Chimistului! Daca mantreba ceva si-i raspundeam frumos. noi am lipsit la teza si vrem sa dam acum! Aranjaseram din vreme. Asta. însa.. însa. Ma apucai serios de carte si-nvatai într-o zi si o noapte ce nu-nvatasem în doua lun i de scoala. sa ne faca teze le dupa carte si. cu cîtiva dintre colegii nostri. cu un scop bine determinat.. pe care nu stiu de ce nu-i învatasem. însâ. Ca niste elevi sîrguinciosi si cu cele mai bune intentii. Mai aveam douasaptamîni pîna la sfîrsitul anului. imediat îmi mai înmultea seria cu un "rau"! Ce era de facut? Îmi pierise gustul de sotii si nazdravanii. iam spus cu seninatate: . ca sa-mi îndrept notele. ci scriem ceva. a banuit imediat cam la ce se poate astepta de la noi. mutîndu-ne în diferite parti ale salii.. Apoi. cînd a venit profesorul. dupa ce ne-a izolat. cu cinci minute înainte de a suna. mai era si Moscu lonas.. sa ni le dea pe sub banca! Pîna atunci noi am fi facut niste teze fictive. Dar sfînta mai e vorba românului: "Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din tîrg". nu stiam. Chimistul. Dom'le profesor. bineînteles. afara de "acizii-alcooli". în afara de mine. Lectia urmatoare ne-am prezentat la ora respectiva si. Cînd s-a dat teza la Chimie. nu-mi punea nota. asa. acum stiam chimia organica la perfectie.

pentru ca profesorul. pe care-i stiam la perfectie. acolo. ca sa creada ca stiu subiectul. se asezase drept în spatele meu! Desi subiectul dat începea cu acizii-alcooli. dar ce sa scriu. dar acesta a fost. terminai teza satisfacut (era o teza buna. don' profesor! i-a raspuns Moscu. si acum. peste pupaza ! Cum nu putea sa copieze si cum nici subiectul nu-l stia. va rog. Iarasi mai sta în contemplatie! Profesorul. nici pomeneala nu era.goale. fratii. cînd a sunat clopotelul de iesire. iar mie.. Trebuia sa trec acum la aciziialcooli. îsi ducea mîna la frunte a gîndire. tratai alco olii. scrieti. eu începui teza cu aminele. a dictat fiecaruia cîte un subiect si s-a asezat în spatele nostru. merge? . nimic! Ca sa mai trag nadejde la teza facuta de colegi. l-a întrebat într-un timp.. ceva ce m i-o trasni prin minte. vazîndu-l atît de activ.. iar cînd acesta ajunse la el. fara ca odata cu el sa-i soseasca lui Moscu si mult asteptata teza fabricata de colegi! Moscu se oprise din scris. Ia sa scriu eu.. La perfectie. Cu cinci minute înainte de a suna. ce e drept) la gîndul ca. Moscu ce s-a gîndit: "Ma. cînd habar n-aveam! Atunci ma gîndii sa fac p-ala care n-a înteles subiectul acizii-alcooli. ca sa sup ravegheze orice miscare. Se mai oprea din cînd în cînd. nici gînd. zîmbind sigur de succesul pe care-l va obtine! Dar sfîrsitul orei a sosit. Un moment.. sa închei! . Vazînd ca profesorul începe sa strînga tezele.. merge. ca sa-mi dovedeasca simpatia de care ma bucur în ochii lui. se apuca sa scrie din nou. Asa. domnilor! Bietul Ionas Moscu era disperat. habar n-avea de subiectul dat... asa ca terminai repede. îmi cazusera "acizii-alcooli si aminele"! Despre amine stiam. si pîna la sfîrsit nu ma lasa e i. îl fac praf! Dar. Ei. daca n-o observa ca am schimbat subiectul.. dar despre "acizii-alcooli"'. va rog. domnule Moscu. cu bietul Moscu s-a întîmplat ceva cu totulnep revazut! Moscu tot mai nadajduia în teza facuta de colegi si credea ca-i va sosi ca un cola cde salvare în ultima clipa! De sosit un colac tot i-a sosit. înciudat parca de faptul ca scrie atît de neobosit: . din nefericire.. N-aveam cine stie ce de scris. din toa ta Chimia. asa ca ma hotarîi sa scr iu cum m-oi pricepe! De copiat. . nu face sa ma vada Chimistul ca nu scriu nimic. îi spuse: . pe mine!" A scris Moscu de zor toata ora. iarasi scria.

Apoi veni din nou la Moscu. la stiinta dumitale! . Ascultati. va rog. pentru ca e foarte interesanta! Clasa. adresîndu-se clasei. încerca el sa potoleasca hohotele de rîs ale baietilor. Pentru a trata acest original.. atunci profesorul. Cred ca niciodata Chimistul nostru n-a fost ascultat cu mai multa atentie de cat re elevii lui. care face parte. dar Moscu o apuca si el. îi spuse m ai rugator ca niciodata: . Nu. ca sa va citesc cîteva rînduri din teza la Chimie a colegului dumneavoastra.. ca încep sa va citesc: «Aldehidele. ci la fond. de ce. scriemîndata .. . intrigat si indignat d e atitudinea foarte putin cuviincioasa si nejustificata a elevului sau. va rog. pentru ca am foarte multe pe cap . si trecu la altul.. interesant si mai ales nostimsubiect. trebuie mai întîi si mai întîi de toate sastim la pe rfectie urmatoarele: "Împarate ceresc. ascultati.. ascultati ce mai scrie: «Daca observam ca tot nu ne-a venit inspiratia. Mo scu. dom'le Moscu! rîse acru profesorul. Îsi ridica sprîncenele. încretindu-si fruntea cu adînca mirare si. din Chimia organica. Apoi. iata cum a tratat dînsul acest subiect de Chimie. . Domnul Moscu. profesorul puse mîna pe teza si voi s-o ia. carele pretutin deni esti si toate le împlinesti"» si asa mai departe. va rog. . ca atunci! . a avut la teza subiectul "Aldehdele". va rog. spuse: . care nu voia cu nici un chip sa-i dea teza.. smulse teza din mîna lu i Moscu si se uita sa vada ce a scris. cu toata atentia. si stia el. îsi strîmba buzele. însa fara prea mare graba. De data asta. sa corectez punctuatia! Lasa. continua Chimistul.. ca nu ma uit eu la punctuatie. ca sa nu i-o dea. Mîngîietorule. o clipa numai! V-o aduc eu la catedra! Banuind ca nu e lucru curat la mijloc.. Duhuladevarului. Punctuatia. "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pre . Moscu. saracul. se linisti ca prin farmec. Ei bine. începu el. Doua minute. va rog! Ce punctuatie?! facu mirat Chimistul.Chimistul îl lasa.. lasa ca nu e teza la Româna! Da-oncoace. care banuia ca s-a petrecut ceva cu totul neobisnuit.. dupa cîte mai tin si eu minte . La teza...

. ma îngrozea. pe drept. domnule Moscu. pentru ca nu scrisese nimic desp re subiectul dat. Ma. domnule. însa. Sa vedeti. . mocofane. .. am mîndria sa spun ca vreo trei seri la rînd am fost meditat la Chimie de catre un profesor universitar. sa vedeti. si asa. Unchiule. nu exista experienta pe care sa n-o cunosc! Ba.. si sa ramîn din pricina Chimiei?! Profesorul ma ocolea acum si nu mai voia sa m-asculte nici în ruptul capului. Moscu. nu cumva îl cunosti dumneata pe Plopeanu. . venisel a Bucuresti pentru vreo saptamîna si trasese la noi. vazînd ca partida e pierduta. . iar profesorul . Iar pe teza mea erau scrise urmatoarele: Acesta a fost subiectul dat. Unchiu-meu. .. ca vor avea o parere cît se poate de ortodoxa! La care clasa izbucni într-un rîs si mai zgomotos ca cel de pîn-atunci. decît titlul. . unul asa. Dan Radulescu. . îmi raspunse el nazal... repetentia! Necazul meu era si mai mare ca la toti profesorii aveam numai mediile "foarte bi ne" si "bine". ca sa nu ne dea prilej de scandal.. Nu exista formula pe c are sa n-o stiu. iar eu stiam toata materia cum nu se putea mai bine. cum vorbea. dar cum o sa vorbesc eu cu el pentru tine? Sa-l rog pentru nepotu-meu. . . ai? Nu prea m erge. profesor de Chimie la Universitatea din Cluj. . Un singur "suficient" la Latina. sau "Acizii-alcooli"? Rau! Si toata teza era taiata. ..Tine". confunzi Chimia cu Religia.. don' profesor. l-am întrebat: .. a scapat cu o sapuneala zdravana si cu "ins" în teza. stiind ca este cunoscut d e toti profesorii de Chimie si ca cei mai multi dintre ei i-au fost elevi. în întregime. . chiar de Chimie organica.. stiti. de cunoscut. Eu cred.. Eu. pentru Dumnezeu?! Moscu. ca vrea sa ma lase! . . sa vorbesti cu el. Nu.... . .» si asa mai departe! Dar bine. Ca trebuia sa ramîn corijent era acum floare la ureche. care era nepotul lui Barba. . eu. iesi repede. Da. spuse Moscu netulburat si pe acelasi ton cu profesorul. . cu creion albastru. ... îl cunosc. . * Lectia urmatoare ne aduse tezele. .. . da' sa vedem si ce parere vor avea ceilalti domni profesori despre teza as ta! . . dar. se ridica demn în picioare si spuse raspicat: .

. . ne-a cerut sa descompunem în valente. Chimistul a intrat în clasa tacut si cu zîmbet ironic în coltul gurii.. . însa. . Este adevarat. cu formule-n regula.. A început sa examineze si. . . ma. A stat bietul unchiu-meu trei seri la rînd de capul meu. fara deosebire. de s-a facut asa de cumsecade? Nu e d-a buna! Sa stiti ca a intrat în anul mortii! Pe Moscu si pe mine ne-a ascultat ceva mai mult si mai greu decît pe ceilalti. . . . si daca n-ai sa-nveti tu toata "organica" în trei zile. . Ce e. sa nu-mi zici mie unchiule! Si asa a fost. . a insistat asupra unor formule.. . . Întreba usor..tu ce crezi? De ce n-ai învatat? . La ora suplimentara pentru îndreptarea notelor.. si-n sfîrsit nea spus: . cu el. te-ajuta. . Sa-ti fac eu ni ste rezumate. ca esti caraghios! E cea mai usoara si cea ma ifrumoasa stiinta! Ia da cartea încoa'! Adu si maculatorul! Asa. . Era tare îngrijorat si el de fap tul ca puteam ramîne repetent din pricina Chimiei.. amîndoi aveti media generala... . am ramas trasniti de bunavointa pe care ne-o arata tuturor. sa -i spuna ca stiu bine si se ma examineze macar o data. chestiuni elementare. Grea Chimia?! Fugi. dar m-aînvat at "chimia organica'' la perfectie! Ce folos. daca profesorul meu nu voia sa ma maiascu lte? Ma gîndii atunci sa-l rog pe tata sa se duca pe la liceu. cînd are Chimistul ore. . Tata îmi fagadui ca se va duce. si se tinu de cuvînt. te încurcai. tot timpul cît a d urat ora suplimentara. În clasa înfiorata de o fericita emotie pluteau soapte de adînca si justificatanedumer ire de la o banca la alta: . ca stiam acum atîta carte.. ce el nu facuse niciodata. iar daca.. Se vedea bine ca are de gînd sa ne dea drumul. întîmplator. ceea. de la prima serie. . ... . stiti toata materia anului. Daca e greu! . Greu?. ma. zîmbet care nu l-a parasit o clipa.

gradina cu reputatia de a fi cea mai frumoasa si cu cele mai variate specii botanice din Europa. diplomatice.. Vestitorii si i-a trimis cu cîteva zile înainte. la Barba. iar altele aduse de la mari de partari si aclimatizate aci. buchete uriase de zapada proaspata îti daruiesc miresme suave si de un farmec înfiorator de dulce. dar acum stit i atît de bine. pansele. si rezultatul acestei întrevederi. Pajistile înverzite sînt smaltate cu violete si ghiocei. parasiti sala imediat! Nu de alta. rînji el. Va rog staruitor.dalii. la fiecare pas. i-a mai spus ca toata clasa se gaseste într-o sit uatiecritica din cauza asta. dar nu cred sa existe vre unul mai pitoresc si mai fermecator încadrat ca liceul Lazar. URRAAA! Nu cunosc asezarea tuturor liceelor din. Sa-ti spun eu atunci: s-a dus maica-mea. si l-aîncondeiat clasa una. teîntîmpin a mirese de basm. Moscu m-a tras de mîneca si mi-a spus confidential: . ca sa ma exprim "ca la carte". Va multumim. care este înconjurat din tr ei parti de Cismigiu. Ei. cimbnrisor.. Numele lor atît de fragede si pitoresti.. ce zîmbesc sagalnic si parca fac cu ochiul trecatorilor maturi sau copii. nici eu nu stiu ce sa cred! . tara noastra. le statorniceste pentru vecie pe covo-rul nomenclaturii horticole: tufanele. ai avut satisfactia deosebita de a-l vedea azi! Asa stau lucrurile. unele nascute de pamîntul roditor al tarii noastre. privind la bobocii de pe crengi. sa-ti spun drept. E. l-a facut de doua parale: ca nu stie sa explice... baiatule. încremenite de un vrajitor poznas . si pentru ca am terminat si cu a VI-a.. Cînd primavara se hotaraste sa-si faca popasul în Bucuresti. hai sa-i tragem o ra ita prin Cismigiu si sa ne racorim la "Buturuga" cu cîte-un lapte batut de la gheata. ca nu n e face experiente. Cînd a auzit Barba cum stau lucrurile s-a facut foc. însa. don' profesor! .. peste noapte Primavara înfaptuieste minunea: în zori. gradina Cismigiu este rasfatata de sumedenie de flori. craite. brînduse . care-i si ea profesoara. încît s-ar putea sa fiti ispititi sa suflati colegilor de la tabla! Cînd am iesit pe sala. mixandre. .. ca pr ea sau facut multe arderi chimice în mine. cum îti explici tu transformarea subita a simpaticului nostru chimist? . stînjenei."suficient"! . Si daca astazi ai trecut pe aleile discrete ale Cismigiului. dar ne pretinde. HIP. Ma. deditei. care de-abia se-abtin sa nu-i culeaga. tîsnite din seva plaiurilor românesti. Dar în fiecare anotimp. CAPITOLUL VIII HIP. se opreste în prima zi în gradina Cismigiu. paralute.

artar ilor. Marele privilegiu de a fi adapostit la marginea unei gradini publice. de argint si de aur. ale stejarilor. întocmai unor sentinele înfipte în pâmînt pentru vesnicie. de parca ai trece pe tarîmul povestilor din "O mie si una de nopti"! Lacul albastru-verzui oglindeste siluetele plopilor înalti. îsi înalta trufasecrengile. albastrele. Apa lui tremura-n unde la trecerea barcilor pe sub ghirlandele batrînelor salcii plîngatoare. îti atrag atentia bobocii mîndri sau florile învolte ale trandafirilo r de toate soiurile si culorile. sau cu frunze pale. peste noapte. nu-i este harazit nici unui alt liceu din B ucuresti. ulmilor si platanilor uriasi cel strajuiesc de pe maluri. pe care numai vazîndu-le îti amintesti de ele. împletindu-le în baldachine. întotdeauna aceleasi. pe care si-ar dori-o toti elevii. Intri în clasa cu pieptul sagetat de bucurie. pe sub care treci înfiorat de placuta si neobisnuita emotie. dar si strabatut de o justificata mîhn ire ca nu te poti bucura din plin de frumusetile daruite acestui pamînt din belsug si aruncate cu nemiluita în Cismigiu! Atîta nostalgie potopea sufletele bietilor lazaristi. sa treci dimineata. frunze din basmele cu paduri de arama.romanite. mai ales primavara si toamna. Este o placere. încît foarte putini rezistau isp itei de . Printre acestea. bujori. ale vîslasilor trecatori! Fara îndoiala ca farmecul imposibil de descris în întregime al Cismîgiului a exercitat o deosebita înrîurire asupra atîtor zeci de generatii ce s-au perindat la liceul Lazar si a contribuit într-o foarte mare masura la dezvoltarea anumitor însusiri de ordin mai m ult sau mai putin didactic. de nuante variate la infinit. zîmbesc înduiosate parca la soaptele de dragoste. si mai ale s de a avea o intrare prin aceasta gradina. pe aleile înflorite ca prin farmec.. brazilor si molizilor. ce parca ascund taine de nedezlegat. rurneneala si cîte altele. cu alte flo ri în fiecare zi. cu florile simple sau bogat batute! Boschetele gingase. castanilor. lacramioare.. sau te opresc din cale buchetele marete de liliac al b sau mov. ienuperilor. ciubotica cucului.

din cînd în cînd. în orele de "l'école buissonièrre" este mai placut sa te plimbi cu barca. prin natura împrejurarilor: era firesc ca mai toti sa canoteze. evadau în tinutul învecinat.a ramîne timp de patru ore încheiate între peretii clasei si. si-n scurta vreme lic eul începu sa geama de sportivi: elevi de pe la toate liceele din Bucuresti. pentru ca aceasta calitate a lor sa dezvoltat normal. volei. stiindu-se buni sportivi. ajunsesera barcagii. Poti sa taifasuiesti la fel de bine si pe apa ca si pe uscat. Spunînd asa. nu aveau nici macar un antrenor. dar si posibilitati de a-ti petrece timpul usor. care-ti oferea nu numai cel mai minunat refugiu visat de un scolar. cînd nu îndrazneau sa dea piept cu inamicii didacti cidin diferite motive: sau ca nu stiau lectia. hochei pe gheata etc. cu sute de miresme si zîmbete: rosii ca focul dragos tei ce abia le mijea în suflete. albastre ca seninul cerului si culoarea liceului nostru. nu înteleg sa le aduc nici o lauda. dar absolut singuri. aveam elevi care . Nu erau supravegheati de nimeni. unde crengile îsi plecau fruntile împodobite de flori si îi primeau c a pe niste Feti-Frumosi autentici. pla cut si mai ales sportiv! Nu cred sa gresesc afirmînd ca dintre toti liceenii Capitalei. pe lac. pentru ca îi stimula o justificata ambitie: toate cupele interscolare s a fie ale Lazarului. aveau foarte des prilej de antrenament la canota j. tragea u la fitîn Cismigiu! Greu sa înfrîngi mirajul acestei gradini. numai si numai din dragoste pentru sport la: fotbal. daca ai chef! Si cum baietii. sau ca aveau vreo teza serioasa p entru a carei înfaptuire ulterioara era nevoie de o deosebita strategie si tehnica. caruia îi merses e faima ca este mai indulgent cu cei care nu sînt elevi extraordinari. sarmanii de ei. dar lucrau cu multa rîvna. veneau cu duiumul la Lazar. de pe timpuri. dar pot contr ibui la cucerirea unei cupe. si-n spec ial de la Sfîntul Sava. nu gluma! Dar antrenamente serioase faceau baietii nostri la toate sporturile: la oina. Asa s-a facut ca prin 1926. decît sa stai pe obanca în inactivitate. rugbi. în special în clasa a VIII-a moderna. cu Cioc. Barba se complacea în postura de proteguitor al sporturilor. cei mai buni barcagii erau lazaristii. si singuri. galbene ca aurul si violete ca amurgurile tîrzii de toamna! Baietii stateau ca pe ghimpi si.

i-am raspuns eu cu emfaza. indiferent de ce e. Si daca Ghita era capitanul echipei de fotbal.. decît daca astepti sî-ti creasca! În dimineata zilei în care avea sa fie meciul.jucau fotbal sau rugbi în echipe ca: "Venus". singurul punct asupra caruia nu se întelegea cu Barba. care aveau rolul bine determinat de a intimida Evanghelica. nu anticipa dinainte! facu el. care juca înaintas. Meciul era deosebit de important.. stai. în afara de jocul maestrit al baietilor nostri.. desfasura " o activitate febrila" si era atent sa nu se întîmple nimic care ar putea aduce vreun prejudiciu jocului. dintr-a VIII-a moderna de la "Clubul Venus". si astazi. cum îi spuneam noi. care nu admitea alt sport decît oina. Echipa Evanghelicei era compusa mai mult din nemti. "Telefon-Club". cei mai multi dintre ei. trebuia sa conteze f oarte mult si "galeria". Lazarul batuse la fotbal toate echipele celelalte. zîmbind cu înteles.. Griguta baiete. "Olympia-Club" . ne-a chemat pe toti: .. baietii începusera antrenamentul sub conducerea lui Ghita Draghicescu. si din barba poti face oricînd cio c. De cum înflorise primavara. care ne spuneam ca. decît sa mergem la sigur si sa ne facem de rîs. si printre cei de la Evanghelica erau cîtiva internat ionali.. dupa-amia za. ai grija de ai tai. Fratilor. iar noi ne facuseram socoteala ca. de parca aveam sa iau parte efectiva la joc. dom'le.. cu surpriza! Asa ca. care jucau la "Olympia-Club". . Era prin mai si-ncepusera meciurile interscolare. prilej de calambururi si glume nevinovate pentru noi. fiind internationa li de cîteva ori. ca figura oata vine în repriza a doua. La meci. ci toata galeria de scandalagii. trebui e încurajata. Pîna acum. avea meci cu Evanghelica. ca de-ai mei vad eu! . chiar daca a facut vreo figura gresita. Ghita Draghicescu. desi foarte tineri. cred ca nu mai este nevoie sa va spun ca un rol foarte important în cîstigarea unui meci.. Echipa. niciodata barba. Nea Ghita. îl joaca galeria. prin urmare ea dicteaza. bineînteles ca nu luau parte numai jucatorii. La meci avea sa vina tot Lazarul. pentru ca ramaseserîm în finala cu Evanghelica si lupta nu era prea usoara. la Federatie unde se jucau toate meciurile pe at unci. dar din cioc. afara de Cioc. în definitiv. Oho. sportiv sau nu. "Nea Ghita". ca era cu vreo doi-trei ani mai mare. care urma sa contribuie si de asta data la succesul Lazarului. mai bine sa ne fie teama si sa-l luam. eu eram capitanul galeriei. la 3. nu e asta primul meci pe care l-am cîstigat! . "Unirea-Tricolor". barb a e mai mare decît ciocul.

sa hotarasca norocul pe care parte a terenului urmeaza sa joace Lazarul prima repriza. trage. care se vede ca tin e cu ei. arbitrul fluiera pre lung.. Lazar! Ai nostri se-nfierbînta. în maiouri galbene. Un evanghelist se repede.. Bine. si jocul continua! . ce-i dr ept. Mingea e la Traian Paraschivescu. Ghita nu stiu ce-i striga. nea Ghita! . evanghelistii. . din pricina stat urii lui mici. pe care arbitrul le trece cu vederea! G hita e nemultumit si-i spune ceva arbitrului. deodata izbucneste galeria Lazarului în strigate de piei-rosii si se aude un zgomot infernal.. Jocul a început. si. nu degeaba au ramas ei în finala. sa nu va cheltuiti toata energia aiurea. care întrece orice imaginatie: sînt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele. Barba e al nost ru! Jucatorii erau numai arc toti.. Arbitrul fluiera. se preface ca nu le observa. zis Litra. O noua greseala. Ghita Draghicescu zvîrle un ban în sus. Evanghelistii joaca bine. opreste . Asa ca la prînz.. de un albastru deschis.. Hai. unul si unul. dar lazaristii parca sînt mai tari! Hm. cu guler si mînecute albe. hm. alesi pe sprînceana! Ghita adusese maieurile.. Bravo. aproape de poarta acestora. Atunci. pentru Lazar! ... Ce mai?! . Lazar! Evanghelistii îsi fac de cap. în recreatie stati în banci.... S-a înteles? .. Gol! .. care iarasi nu e fluierata! Ghita îsi musca buzele. Litra îl duce. Ghita e numai ochi si picior. ca la risca. halal sa-ti fie! . da avertisment evanghelistilor. * Meciul! Ai nostri. si luam cupa. Hai. adversari i nostri au început sa faca incorectitudini. nimeni nu se mai duce la masa acasa. Se joaca strîns. de ti era mai mare dragul sa privesti la ele. Daca-l cîstigam si pe asta. Sînt pe terenul adversarilor.. Litra. toata lumea manînca dupa meci.. Si vedeti. care nu-i acorda nici o atentie. Unul la zero... în maiouri albastre. c a safiti în forma la meci.. numai incorectitudini! Arbitrul.

ca tinea cu aia? Ce. De ce a fost necuviincios pe teren? În timpul meciului se joaca. nea Ghita? .. nu-mi mai da voie sa joc.. Lazarul pierde meciul cu siguranta. îmi cer scuze.. cu o îndrazneala de care m-am mirat si eu. N-o sa vrea! . "Unu l a unu". dati-mi voie sa reiau jocul! . ca simplu spectator. . Va rog sa ma lasati în pace! Am sa fac cum am sa cred eu de cuviint a. Atunci.. intervenii în fruntea a vreo zece volintiri. . va rugam si noi sa-i dati voi e lui Draghicescu sa joace. e în joc situatia noastra scolara. asculta-ma pe mine. Pai. . mult era sa mai înghit? . ma fac de rîs. Nu se poate! Alta data sa fii cuviincios.jocul si-l da pe Ghita afara de pe teren. Va rugam. . .. ba.. ca nu mi-am tinut gura. Fara el. sa ma tina minte! .. printre care: Dinulescu Stelian. turbeaza de necaz si nu stie ce atitudine sa ia. Arbitrul nici nu vrea s-auda. Nea Ghita. Jocul continua agitat. Ghita vine lînga noi. De ce te-a dat afara.. Fiindca n-am avut de lucru si i-am trîntit una.. îi spun eu abia înabusindu-mi furia.! Ce ma fac cu Barba? Repriza întîia s-a terminat. si dumn eavoastra nu stiti ce consecinte dezastruoase vom avea de suportat din partea domnului director Ionescu. Si-acum?! . Domnu' arbitru.. Don' arbitru. zice Ghita. Ghita îsi f rînge mîinile. Pai. . Poftim! Ghita spumega de mînie.. ca fara tine pierde m meciul si ne gasim beleaua cu Barba! . Si ce ne facem noi? . si numai eu sînt de vina.. stiu eu? Toata nadejdea a ramas la Tanasica! . cei mai puternici din clasa.. N-ati vazut. va rog. Nu admit recalcitranta pe teren! Un fluier scurt! Urlete de bucurie la evanghelisti: "gol. s-a egalat!". nu se parlamenteaza. Condurateanu Vasile si Hinna Constan tin. Tu încearca si-om vedea noi! Arbitrul tocmai trecea pe lînga noi cu fluierul în gura. roaga-te de el sa te ierte. Ghita se duce în pauza la arbitru si-l roaga din nou sa-i dea voie sa joace macar în repriza a doua. De. . Daca ne iau meciul evanghelistii. ce naiba ti-a venit? .

1925 si 1926. ca aluzia. sa-i mai dea si el cu gura. printre altele a spus: . Pentru Echipa liceului Lazar: hip. întîrzîasera la ora si.. urraaa! Prin anii 1923. ba. hip. dimpotriva. Sînt fericit ca liceul Gheorghe Lazar s-a clasat în fruntea tuturor liceelor din Bucuresti si regret ca printre concursurile interscolare nu este prevazut si can otajul. si. Lazarul a luat cupele interscolare la toate sporturile ce se practicau pe atunci: fotbal. Barcagiii erau din diferite clase si de diferite vîrste. Toti erau de o desavîrsita colegialitate si aceasta facea taria noastra. unul. chestie de abilitate diplomatica! Dar iata ca i nterventia noastra a prins bine. rugbi. dar multi dintre noi am rîs p e sub mustata. cum nu întelegeau sa-l supere pe profesorul respectiv. nu este mai putin adevarat ca si antrenamentul îti asigura biruinta în meciuri. Si. intimidata. tulburîndu-i lectia. lasîndu-l numai pe Ghita acolo. s-a afirmat cu atît mai puternic. În repriza a doua.Am plecat. departe de a fi macar rautacioasa. n-a mai bagat nici un gol. chipurile..1 pen tru Lazar. pentru ca Evanghelica.. Nu stiu daca au înteles toti ce a voit sa spuna Barba. Am convingerea ca în fiecare clasa se gasesc cel putin cîte 20 de campioni posibili! Ca daca "repetitia este mama memoriei". pe lac nu erau decît barci cu baieti de-ai no stri. Trebuia sa-i lasam timp pentru mofturile si ez itarile de rigoare în astfel de împrejurari.. Barba era tare încîntat ca liceul de sub conducerea lui detinea toate cupele la spor t. De asta data. tarie care nu s-a dezmintit niciod ata. Ghita a aparut pe teren în fruntea echipei lazariste. Ghita s-a întrecut pe sine însusi. 1924. care. ura.. odata. . meciul s-a terminat cu 4. în urletele noastre da izbînda. de multe ori. Ba. Din zeci de piepturi a izbucnit strigatul de triumf: . cînd a vorbit despre succesele sportive al e liceului si a prezentat publicului cupele obtinute. pe la 8 dimineata. Tanasica. cu cît au fost mai grele situatiile pr in care am trecut. Singur bagat doua "goluri". volei etc. indiferent de sportul pe care-l pract ici!. care radia demultumire si încredere. Ne gîndeam ca s-ar putea ca arbitrul sa nu se simta la largul lui sa-i dea voie sa joace lu i Ghita imediat dupa interventia noastra. în Cis migiu. preferau sa astepte ora urmatoare de de curs. urraa. la o serbare de sfîrsit de an.. era foarte simpatica si mai ales foarte transparenta! * Cismigiul a fost pentru lazaristi teatrul multor întîmplari vesele.

Îi gaseam intrusului pricina din te miri ce. Ce cauta vor gasi! rosti Ionas Moscu sententios si se pregati sa-i înfrunte: Ia ascultati. Dragu Henry. voi nu stiti ca pe lacul asta cresc nuferi. directorul de la M ihai Viteazul. înca vreo trei-patru lopeti. adica doi elevi de la liceul Mihai Viteazul.) . e lacul vostru? . n-aveti ora. ca va ia mama dracului?! . facîndu-l sa bolboroseasca înecat ultimele cuvinte. ce cauta ti cu barca-n Cismigiu. si-o lasase piezis în apa. lasîndu-i pe bietii baieti uluiti si spumegînd de mînie. Da' ce. una dupa alta. . Printre altii erau: Ionas Moscu. mai "dovlecarilor". stropindu-l pe adversar din plin. Iete. Tin minte ca odata ne-am întîlnit pe lac cu doi "dovlecari". Se vede ca naiba a vrut sa-si rîda de noi si sa ne joace o farsa. Moscu ridicase lopata dreapta. Daca. ma. Al nostru sau nu. amarîtilor? Am sa va iau numarul si sa va reclam lui Balaurul (Balaurul era Ion Roman. însa. astia în împaratia noastra? . Stefan Zanescu. Costel Manolescu s i Harry Löbel. repede.Cînd se-ntîlneau pe lac lazaristii din clase diferite. Ce cauta. îi facura pe cei doi "dovlecari" ciuciulete. în trei barci. Alta data ne gaseam pe lac vreo sapte baieti din clasa noastra. ce destepti! Voi sa ne reclamati lu' Balauru. Apoi. nu do vleci? Ce-i cu voi pe-aci? . ca ne-a scos în ca le o barca cu doua fete dragute foc de la Carmen Sylva. se dadeau chiar serioase lupte navale. cu maiestrie condu se. ca un val de apa îl plesni drept în gura. ma. vreun elev de la alt liceu avea nefericita inspiratie de a se aventura pe lac. ca am chiulit?! Da' vo i ce cusur aveti? Parca noi nu putem sa va dam pe mîna lu' Barba! Dar n-apuca sa termine vorba. Da' voi ce cautati? . Noi avem ora libera si sîntem la noi acasa. da' voi n-aveti nici un rost aici si va rog s-o stergeti cît mai repede! Frumos va sta sa chiuliti. . dupa care isprava ne îndepartam în graba. voi raspundeti la ce va întreb eu! Acum. ma. ma. erau adevarate întreceri de canotaj.

mai saracuti. caruia. lasînd asa. îmbrac at chiar în ziua aceea cu un costum nou. din ce pricina nu stiu. dar barcile împinse de valuri se departeaza pe nesimtite si el calca. altii. ce e drept. Cu noi era si Chiorul. nepricopsitule. c-o sa cazi în apa! As. Sistemul meu. au cerut cîtiva tapi de bere. dom'le. asa întelegi tu sa le faci curte unor fete. gros. ca ne stropesti! îi tipa Costel Manolescu. fiti atenti. inspirîn dule frica?! . . i se facuse o sete. în apa! Pleosc! sar stropii de doi metri. un mic bufet . Da-le-n colo de fete. la debarcader. parca de ele comandata! * Multe si nenumarate au fost poznele facute în Cismigiu. si rece de-ti îngheta limba! Ar mai fi baut un pahar. sistemul meu. ajungea pîna la brîu.. la un loc. cu brobo ane de unt.. ne-am strîns mai multi la "Buturuga" . ma. ca de un deget. A sorbit Chiorul din el cu nesat pîna la jumatatea paharului si s-a gîndit ca e bine sa se odihneasca putin. urmeaza figura hoata! Si. am lua t cîte un lapte batut. ma. care nu da gres! Ma fac admirat pentr u "sportivitatea" mea! Acum. Lasa. . Într-o ora de Trigonometrie. se ridica în picioare si se prefacea ca e gata sa cada -n apa. Fetele încep sa tipe. de-ar fi baut si lacul Cismigiu! Cum facea parte si el dintre noi. lapte! Repede. vreau sa le impresionez! P-orma. nici una. spre desperarea lui Costel Manolescu! Noroc ca apa nu era adînca. cei cu pungile usoare. fraiere. se i zbea în barca fetelor. însa de unde sa mai scoti doi lei? Dar o idee ingenioasa si salvatoare strabatu creierul Chiorului.. Ma. bine ma. ti-ai gasit! . Pai. sa luam ceva: mai putin dupa pofta inimii si mai mult dupa posibilitatile fina nciareale fiecaruia. îsi ia avînt. Zanescu îsi ia pozitia si o porneste voiniceste înot spre debarcader. a comandat tot un lapte batut. foarte satisfacute de aceast a întîmplare. cîrmeste barca lui spre barca fetelor. racorit o clipa de. în hohotele noastre si mai ales în hazul nemaipomenit al fetelor.. mai bau pîna aproape de fundul paharului. el. nici doua. Ca sa nu se faca de rîs prea de tot. se departa.Zanescu n-are de lucru si-ncepe sa faca figuri cu barca lui. stai. Fanica. Zanescu ridica un picior în sus. Unii. cunostinta e gat a! . o lipeste si vrea sa sara-n barca lor. lopata repede. bun lapte. s-a lins pe buze . mai cu dare de mîna.

nu? . Ia-l d-aici. dar Chiorul sari în sus ca ars: .. Cum. beau un pahar pe gratis. Nu va suparati. oferit de Matei Paunescu.. Eu. o musca moarta în lapte. si dumneata mi-ai adus si o musca. Scuzati. Ma rog.. în ha zul tuturor. ce sa se-ntîmple? Se poate una ca asta? Sa mambolnavesc de stomac? Vine omul sa ia un lapte si. eu va spun ca mai. lapte cu cadavre de insecte. chelner. Pai.. Vine. Musca se zbatu cît se zbatu si-si dete obstescul sfîrsit sub privirile ucigase ale calaului. Si l-a baut si pe al treilea. ma! îi raspunse Matei Paunescu. Chelner. lasa-l aici si adu-mi altul! Mi-e frica. si cît ai clipi o prinse si o arunca în restul de lapte. Sa te vad! Ochii Chiorului lucira de bucurie. Chiorule?! . ca alta data nu se mai întîmpla! Si chelnerul. poate ca de la laptar. Nu. poftim încoa'. cum. strigînd: . scuzati.. coane. va aducem altul. ochi o musca ce bîzîia pe lînga pahar. Ce va priveste? Vorba e: ma credeti în stare. vreti sa vedeti cum mai beau eu înca un lapte batut. vara. te rog. Ce sa se-ntîmple. s-a întîmplat. scuzati.. sa-l ia. sa nu mi-l aduci to t p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras. vine! se auzi vocea amabila a chelnerului. serviabil.. daca ai sa faci vreo smecherie! . necum. dar mai repede! .. puse mîna pe paharul cu musca. Mai. E-n regula! zise Chiorul si... ca e curateni emare. stiti.Apoi îsi roti privirile în jurul nostru si spuse: .. batu în masa. din greseala.. . hei. compunîndu-si o fata de om scîrbit la culme. ca alte cuvinte. . fara sa-l platesc? . . va rog. dom'le. Ce-ati comandat.. pe care Chiorul l-a baut cu o pof ta si mai mare decît primul. Vorba e: cinemi mai face cinste cu unul. daca ma tin de cuvînt? .. nu cred ca de la noi. ca mi s-a facut rau! Sa vina patronul! . . va rog? . s-a-ntîmplat. Ti-am comandat un lapte batut. Foarte discret îsi facu mîna dreapta cupa.

zeii didactici. unul dintr-a VII-a reala. în orele de Limba româna. în tot liceul! Printre alte nazbîtii cu care îmi distram colegii în recreatii sau în orele libere. Programul fusese alcatuit din cîteva inevitabile discursuri. N. o serie întreaga de actori de la National. unde banuia Barba ca se gasesc mai usor elemente cu înclinatiuni artistice. Si s-a hotarît ca pe Zeus sa-l interpreteze Ionas Moscu. au ales "Prometeu" de Victor Eftimiu. care avea si rolul cel mai mare. S-a oprit la clasa a VII-a moderna. personajul principal. Repetitiile au început imediat. Peste o luna urma sa se sarbatoreasca 65 de ani de la înfiintarea liceului. exercitii de gimnastica si un fragment dintr-o pi esa de teatru. Dar la una din repetitii s-a petrecut un fapt care avea sa-mi sporeasca faima cu m nu ma asteptam. si-i imitam. în special. chiar în clasa noastra. Asupra acestui din urma punct al programului avea sa hotarasca profesorul de Limba româna de la sectia moderna. care astfel aveau pril ejui sa scape de lectii si. dupa multe peregrinari si încercari facute în celelalte clase. eu. profesorul nostru de Româna. delegat de Bar ba cu regia. unde era dascal. spre marea satisfactie a colegilor certati cu literatura. Treaba mergea bine: în doua zile stiam rolurile pe dinafara si acum faceam repetitiile fara text. sa nu fie ascultati. pe Hefaistos.CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZAR De cîteva zile la liceul Lazar era o forfota neobisnuita. cu . Imitam. A venit cu piesa si ne-a pus sa citim pe cîtiva dintre noi ca sa ne-aleaga roluril e. În sfîrsit. specialisti în "materie". cînd lipsea vreun dascal. Stroe. decît la real. din recitari. întrucît era elev si la conservator si mult mai talentat decît noi. mai ales. care citea foarte frumos. si Barba planuise o serbare impresionanta. ca putini profesori. asa-zise ocazionale. unde erau. era si "imitatul". porni în cautarea interpretilor. spirite "ceva mai pozitiviste". Avram Todor. vorba sa fie. mai ales . Dupa ce s-a stabilit sa se joace o scena din actul al III-lea. dupa multe si interminabile consfatuiri. coruri si orchestra. iar pe Prometeu.

dar pentru ca sîntem la Româna. facu Todor reverentios. pe Baltateanu în nu mai stiu ce. Baietii. Am strîns emotionat mîna pe care mi-a întins-o profesorul si m-am înclinat respectuos si plin de seriozitate. si suna! L-am imitat pe Brezeanu în Cetateanul turmentat si pe Manu în Agamita Dandanache.. bineînteles.. Interesant! S-auzim! . în ce piese doriti? . prea simpaticii lor elevi. Dar "vae mihi".. ca mai avem putin. Sa-i imite Bajenaru pe artistii de la "National"! Profesorul si-a-ndreptat cu siretenie ochii-i verzui si vioi asupra mea si m-a înt rebat: . erau parca mai entuziasmati ca nicioda ta si-si manifestara sentimentele printr-un ropot de aplauze.o verva îndracita . am sa-i imit în "O scrisoare pierduta" si în "O noapte furtunoasa" de Caragiale. cum doresti dumneata. În toate. Daca tineti neaparat. ma rog. M-am înclinat surîzator si am multumit întocmai unui actor... dar cînd îmi imaginams i cîte o convorbire între doi profesori... cum ar spune un cronicar dramatic .. dar începe. facînd. pe Fintesteanu în "Casatoria" de Gogol. . . stiti. despre noi. glasul lui Nicu Marinescu... cum era în clasa o neobisnuita atmosfera de voie-buna. ce-i vine lui Nicu Marinescu.. pe Fintesteanu. ca striga din banca: . apoi la rînd pe Demetriade în Hamlet si în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara în Luca Arbore din "Viforul" de Delavrancea si în Batrînul Moor din "Hotii" de Schiller. "Imitatiile" constituiau cea mai mare distractie a baietilor. pe Vraca. pe Brezeanu. glasul care . atin geam culmea artistica pentru ei! Într-o zi. E adevarat ca-i imiti pe actorii de la "National"? . pe Baltateanu. . Ma rog. Pe Nottara. Da. însa acum ma simt cam obosit de repetitie.. dar cel mai bine îi imit pe Brezeanu si pe Manu! . pe scena. si. În ce stii? . pe Vraca în "Faust" de Goethe. dupa o repetitie foarte reusita... fasoanele de rigoare s i sporind astfel voiosia clase... pe Manu. care l-a multumit pe Avram Todor pe deplin. domnule profesor.. desi ma auzisera de zeci de ori.. Pe cine stii sa imiti? mi-a taiat el vorba. pe profesorii nostri. cum ar fi spus Barosanul.

pîna la serbare! Mai facuseram vreo doua repetitii în clasa. sau mai bine-zis nu mi-am permis sa-i imit. eu? . Don' profesor. pe Chelaru de Româna. "Vox populi. dar vezi tu. dar în nici un caz colegii mei! . pe Cioc si pe Cracanel îi imitam la perfectie. ?!? . însa.. pe Draganescu de Drept si Filosofie. pe Cioc de Gimnastica. nu stiu cum! Eu . Zîmbea! . Hai. Pe domnii profesori.. vox Dei!" . Asa o fi. Cum? . dar daca se aude ceva la Cancelarie. nu fara putina emotie. chiar în Cancelarie. Dar. Din entuziasm si din simpatie pentru mine. Lasa. La serbare ce-o sa facem? . se auzi de asta data parca ceva mai imperativ ca adineauri: . mai. . pe Minciu de Istorin! A rîs Avram Todor cu lacrimi. Dar daca îti fagaduiesc ca n-am sa spun nimic? . sa nu ne-ncurcam cumva! . cum nu stiu daca mai rîsese vreodata în viata lui.. încercai eu sa ma eschivez.. ne anunta ca viitoarea repetitie va avea loc la Cancelaria profesorilor. mama. consternat. Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors catre banci. Cine ar putea sa spuna la Cancelarie? . ca ne mai obisnuim cu alt public decît cu colegii nostri! spuse Stroe. spuneti-i lui Bajenaru sa-i imite si pe "domnii profesori". Atunci. domnule. nu exagerez. Bine! Si i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germana. nu va suparati. pentru ca voiau sa-si dea seama toti de interpretarea n oastra si sa ne faca eventuale oobservatii.... imperturbabil. ca a cum. va închipuiti ca numai bine n-o sa-mi mearga! . colegul meu nu-si daduse seama ca-mi poate face cel mai mare rau. Ma iertati. Cine stie ce complicatii ar fi putut iesi de aci! Mi-am îndreptat privirea spre profesor.decît.propusese sa-i imit pe actori.. în recreatia mare dint re ora adoua si a treia. . mi-a fost dat sa trec prin multe si grele încercari. pe de o parte e mai bine. ai fi zis ca vorbesc chiar ei! Niciodata n-au fost mai tristi colegii mei ca a sunat clopotelul de iesire. mama... ma. e mai solemn. Nu va suparati. dar s-a tinut cu mîinile de burta. . în fata colegilor. cînd Todor Avram.. si cît p-aci sa cada jos! Ce e drept. . cînd l-am imitat pe Cioc. în urma acestei mici reprezentatii. pe Cracanel de Naturale. Aha! Si-n fata mea. de ce nu? . dar nu pot. Alta acum! comentam noi.. Ce le-a venit sa ne duca-n Cancelarie? Atîtia balauri cu ochelari la un loc. continuai eu.

decît cu cu prilejul premierii la "Tinerimea Româna". . . în decurs de sapte ani. n-am sa ma simt la largul meu. . ca tu esti mai gras! . da! . . Hai si tu. Las' ca eu trec dupa tine. iar altii citesc ziarele sau rasfoiesc cîte-o carte. . Cum. . Da. . . hai. ma! .. . ... Nu este destul ca ne gasim în fata a patruzeci de ochii ai profesorilor în viata. care ne facu semn: . sa ne sufli! i-am strigat eu lui Nicu Marinescu. grabiti-va ca nu e timp! Sîntem înauntru! Brr! Ce atmosfera plina de severitate. domnilor. . Intraram întîi la Secretariat si asteptaram foarte putin. . . . . .. . Unii fumeaza. Pfiu! Hai. în "Cancelaria Mare"?!! întrebaram toti odata. la Cancelarie cu "Prometeu"! ne anunta pedagogul de serviciu. . Moscu si Bajenaru. Domnii Stroe. elevi! . Intra tu întîi! . Tocmai voiam eu sa va propun ca n-ar fi fost trupa completa fara sufleur! Al vostru sînt! Pîna atunci. unul. Parca-si soptesc între ei: "Ce-or fi cautînd epigonasii astia în Cancelaria noastra? E un sacrilegiu!" Profesorii sînt asezati pe scaune la masa mare din mijloc.. Pustiule. uimiti la culme. de pe pereti ne privesc înca vreo saizeeci de ochi ai profesorilor decedati. cînd usa la "Cancelaria Mare" se deschise si în prag aparu Avram Todor. . . nu patrunsesem în "Cancelaria Profesorilor". . . Poftiti. Hai. spiridus ulclasei. .

În ochii celor mai multi citeam neîncrederea. obse rvatii de care ne-au rugat staruitor sa tinem seama cu sfintenie.: adica sa-i imiti pe domnii profeso ri! M-am uitat la Avram Todor. zîmbi Barba. domnule profesor!" Dar Barba nu ma lasa deloc: . cînd deodata Barba. ridicîndu-se de pe scaun. Bajenarule. cu degetul mare si cel aratator de la mîna dreapta. Ne pare bine! Îi cunoastem!... Putem.. Bravo. Cîtiva profesori ne-au întrerupt. m-a luat de barbie si mi-a spus: . si acesta spuse: . l-am vazut atunci rîzînd pe Barba.. Domnul Moscu si domnul Bajenaru dintr-a VII-a moderna. Va rog. o data. Cum adica. Tocmai intentionam sa ne retragem. bravo. Domnilor profesori.. numai ce-l vad pe Barba ca-mi spune zîmbind si mai larg (prima oara în timp de sapte ani. Niculescu-Brailiteanu a venit la mine. domnule director! Si. îmi dati voie sa va prezint pe interpretii scenelor din "Prometeu". asupra interpretarii. Bajenarule. ai înteles tu foarte bine chiar. mormaira cîtiva. Mi s-a parut ca n-aud bine! . va rog sa nu va suparati. ma. Hefaistos?! Ce parodie! Hm! Hm!" Barba statea pe un scaun. ca-i imiti foarte bine pe actorii "Nationalului". începe. Bajenarule. dupa ce terminai cu actorii. altele nu prea. . ca-l imiti de-ai zice ca-i chiar el. extraordinar. .. repetai pentru a nu stiu cîtea oara imitatiile pe care le stiam. toti îsi parasesc ocupatiile si încep sa ne priveas ca plini de curiozitate. ca n-am înteles? .. . Ei. si-acuma. domnule director. Am auzit. daca nu va suparati. deoparte. "pour la bonne bouche". lînga fereastra. Prometeu. Cu placere. gesticulînd.. si domnul Stroe dintr-a VII-a reala. Privirea mea i a spus trist: "Mi-ati facut-o. Parca ar fi vrut sa spuna: "Ce isprava or sa faca flacaiasii astia!? Zeus. domnule director? facu Avram Todor amabil. însa. va rog! Am facut repetitia cu destula emotie. Ia mai fa-i. ca sa ne fac a anumite observatii: unele îndreptatite.. dar rîzînd cu pofta): . asteptam! . n-am stiut ca a i asa talent! Ba. de cînd eram la Lazar. Hai. zîmbea mefistofelic lînga usa cancelariei. ca de obicei. Domnule director.La intrarea noastra. pe Brezeanu. spre marea încîntare si chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. fa si "galeria profesorilor" ! Am încremenit. Îi facu semn lui Todor.. uite.. Ei. Am fi curiosi sa te auzim si noi! . dar nu-mi permit sa-i imit pe domn . ma. îmi spuse zîmbind: . ciudat. nu altceva! Dar. fara sa fac mofturi. Bajenarule. domnule. .. daca vrem sa avem succes .

. începe! . aici. va rog din suflet.. mai cu seama.. Condurateanu Va Naturale"." de o barba imaginara: falfai.. l-am luat de ureche si l-am adus lîng a o presupusa catedra tragîndu-ma cu deosebita satisfactie .. etc. aici. anuntînd mai înainte: . la situatia ce mi s-ar crea... Si cu o nemaipomenita îndrazneala.. pentru ca socotim aceasta drept o manifestare artistica. care sedea în capul mes ei: . Asa ca. asa cum ai spus tu. însa. si nu interpretam acest fapt drept o luare în derîdere a domnilor profesori. i-am spus unui profesor mai tinerel de la "B". pe care o întelegeti foarte bine! . va rog dati-mi scaunul dumneavoastra putin! Omul s-a ridicat imediat pentru ca i s-a parut foarte fireasca cererea mea. fara sa te mai lasi rugat. îti cer sa-i im iti pe domnii profesori... aici. în fata dumnealor. Daca nu va suparati. ca sa-mi fac intrarea propriu-zisa în clasa. parca de cînd lumea as fi avut spectatori atît de selecti. mogarule. Bajenarule. Zalman. la întîmplare.. Constantin Ionescu. cu asentimentul domniilor lor... ducîndu-ma spre pupitrul unde se aflau cataloagele. O înteleg foarte bine. . Apoi anuntai pe rînd: "Domnul profesor Radian de Stiinte r Draganescu de Drept si Filozofie. am pus mîna pe unul. eu. si la revedere! Si acuma sa pufteasca buierii: Cohn sile etc. daca spuneti dumneavoastra!.. si am iesit din cancelarie. directorul liceului Lazar. în fata domniilor lor. doi. ascultam cu totii productiile unui talent .iiprofesori în fata dumneavoastra si. l-am obtinut cu Cracanel si m ai .. si totusi îti cer sa-i imiti pe domnii profesori! . "Domnulprofeso Cel mai mare succes de imitatie cu profesorii. Gasindu-i pe Nicu Marinescu afara din banca. am avut impresia ca a fost chiar încîntat ca m-am adresat lui! Apoi. A. Ma gasesc întro situatie foarte delicata. a germina. domnule director... ba. Bine. Domnul profesor Fischer de Germana! Am iesit. aici! Ia conjuga tu: "a a cuace. asa cum o facea profesorul însusi. gînditi-va la ce consecinte dezastruoase ar putea sa aiba pentru mine aceste imitatii. Domnule director.

Echipa întîia la bataie. . si toti se prapadisera de rîs! Dar. . tocmai suna de iesire. profesorul de Gimnastica.. Dar daca izbutisem sa suspend ora a treia de cursuri. Moscu? Moscu. Pentru cine a fost scolar. . cum spuneau ei "talentul meu exceptional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete: ora a treia de cursuri trecuse si nici un p rofesor nu se-ndurase sa-si ia catalogul si sa se duca în clasa! Nici unul! Cînd am iesit din Cancelarie. . cînd am deschis gura si-am dat drumul frazelor lui stereotipe. Mi-am dus degetele mîinii drepte la gura si am fluierat. fiinta lui Dumnezeu! Si-apoi începui sa-i imit gesturile repezi si sacadate. nu mai e nevoie de nici o explicatie c a sa înteleaga ce înseamna asta! . Deci suspendasem timp de-o ora cursurile la liceul Lazar! Timp de-o ora vorbisem întruna si nu ma simteam del oc obosit! Pe sala. . . . ce faci.. . dupa care începui sa-l împing cu burta în toate partile. . .ales cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit! Numai îl anuntasem pe Cracanel. a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-ma-ri-me-co-lo-sa-la!" Si asa mai departe! La Cioc. . . nu însemna ca scapasem de toata ziua. fiinta lui Dumnezeu. baietii strînsi gramada m-au ridicat pe sus si m-au dus în triumf pîna în clasa. de sase ani bati mingea si nu stii s-o bati! De ce zîmbesti. .. . . strigîndu-iasa cum facea Cioc: . . . Ce te vîri în mine? (Desi el se vîra în tine. . ca scapasera de o ora de curs. de ce rîzi? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? Îti dau o palma de te dau cu capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine. . . a doua la prindere! Moscu.) Lasa-ma sa respir! Nu pot sa-mi trag sufletul! Toti m-au coplesii ca laude pentru . Îi dadui un pumn scurt lui N icu Marineseu în umar. . si al doilea... . . rostite cu încetinitorul. cum facea el cu fluierul. . Erau fericiti din doua motive: primul ca unul dintre ai lor se distinsese în fata tuturor profesorilor. si nu si-a facut vreodata lectia. a fost culmea succesului. . ca pentru începerea jocului de oina: .. .. .

m-a aratat cu deg etul si mi-a strigat: . ma.Ora a patra aveam Trigonometria. dupa ce a pus absentii. Stefan Predescu. cotangente si cosecante. Doi si treci la loc. Asta însemna "persecutie didactica". Fischer a venit mai devreme ca de obicei si.. Fii bun. Eram sigur pe mine. profesor tînar si foarte bin e pregatit. sa te-nveti s a mai imitezi pe profesorii! Am trecut în banca abatut. si poftim la lectie! Am iesit fara pic de emotie.. dubitocule (nu mi-a mai spus mogarule).. adica nu . care venise la liceul Lazar chiar în acel an. mi-a spus satisfacut: . cînd procedau la fel cu v reunelev. pu Mihail Stoicescu. fara sa se prefaca cel putin. asa. pentru ca avusesem deosebita amabilitate de a-i distra pe . Dumneata te numesti Bajenaru. Nu ma temeam atît de Fischer si de Germana. Ia declina tu. Stoicescu m-a frecat si. Ia pufteste la lectie. ca ma cauta în catalog. asa cum îl imitasem eu . . Cum a intrat în clasa. contrariu celorlalti profesori. ca ars de foc. strigîndu mi furios. realist si matematician de forta. dar la traducere. Îti dau 7! A doua zi aveam Germana. domnule profesor! . asa cum nu-l vazusem niciodata: . îsi lua el seama îndata. si nu mi-ar fi convenit deloc sa sufar. pentru ca retinusem numai cucîtev a minute mai înainte atentia severilor profesori ai Lazarului. buierule! Am iesit singur. pentru ca ar fi însemnat ca mas culta declinarile. ca n-a mai scos pe nimeni. Îmi pare bine ca nu te tii numai de pozne si de imitatii. Vad ca te preocupaîntrucît va si Trigonometria.. nu? . te rog. de ochii nostri. sari el. Da. dar era foarte posibil sa se napusteasca asupra mea siceilalti profesori ale caror materii erau ceva mai grele si mai importante. nimic! Nici n-a asteptat sa rostesc doua-trei cuvinte românesti. m-a întrebat: . citeste si traduce! Habar n-aveam! Cititul a mers bine. Si-apoi stiam lecti a: în ajun îsi batuse capul cu mine o ora si ceva un bun prieten de la Sava. ca a sarit în sus. Niciodata nu se-nvalmasisera în mintea mea ca pîna atunci sinus si cosinus. nu.

cînd trebuia sa fiu linistit si sa-mi pregatesc în tihna rolul lui Hefaistos pentru serbarea care bate a la usa! . nu voi mai suferi nici oneplacere din partea nimanui .dascalii nostri . si-acum. mai tîrziu cu siretenie. alcatuite numai din boboci. ca ne vor tine pumnii. ca nu cumva sa nencurcâm la vreo replica. . Gloria si Moteanu. ne spuneau ele. pe care îi intereseaza "sala" înainte de spectacol. . cei trei corifei prometeici: Stroe. . începînd din acea clipa. ca sa-i vedem si sa-i apreciem componenta. au venii cum nu ne asteptam de multe. caci numai grija de a iesi cu fata curata din mîinile profesorilor îmi lipsea acum. Si-au venit. ca Barba n-admite acest "mixium compositum". iar jumatate. si pe voi. Centrala. .. s-amai atins nimeni de mine. . . a venit si multasteptata zi plina de emotii a faimoasei noastre serbari. Barba. frati si surori. Moscu. eleve la liceele de fe te: Carmen Sylva. ca fiecare invitata de-a noastra si-a mai adus cîteva colege. . care ne fagaduisera solemn. chiar în vizuina lor! În recreatie m-am dus la Barba si m-am plîns de Fischer. .. din acel punct de vedere. de pe scena pareau niste buchete enorme. m-a asigurat ca. În sfîrsit. . alt sfert. si cronicarul întîmplarii. Am invitat numai fete. . Avuseseram grija sa ne invitam din timp toate simpatiile. . . cu stimulatoare surîsuri pîine de farmec. * Toate acestea fusesera pentru mine un fel de "colac peste pupaza". . ci îmbracasera cele mai delicate si spumoase rochite. daca noi n-avem bafta alora de la Sfîntul Sava. . . sa stim ca avem în apropiere niste suflete calde care sa ne sustina moralul. Aruncasera cordelutele ce lesta vileau frumusetea parului lor tînar. ca nis te veritabili actori. . numai fete! Ce colorit viu si cîta prospetime adusesera ele în sala! În grupe de cîte patru-cinci. Am întocmit statistica respectiva imediat. Si cu oamenii de soiul asta nu stii niciodata la ce surprize te poti astepte! Si noi. bineînteles! Ce-o dar oare opt. . . capsoarele le respirau în voie. supunînd fi nu si ca facut sau ce-o fi vorbit el cu Fischer si cu ceilalti profesori nu stiu. .. barem sa fie dintre ele cît mai multe spectatoare.. dragutele de ele. culmea curajului . . om superior si întelegator al situatiei. am dat o "rai ta" cu ochii. sa facem serbari cu fetele. . simpatiile lazaristilor . iar Fischer m-a ascultat chiar lectia urmat mi-a pus sa-mi îndrepte "doi"-ul! . ca baietii ar fi fost gelosi: si pe noi. îsi spuneau baietii nostri cu justificat regret. vreun sfert erau colegi si parinti. Ma. Nu respectasera recomandarile profesoarelor de a veni în uniforma scolara.

cred ca au fost mai furtuno ase decît . pe lac! Serbarea a fost un triumf. Cu soarta zeilor ce om te-nsarcinase?" Totul. care întreceau in frumusete si gingasie ghirlandele de flori ce strajuiau balcoanele... titan. Le vedeti. si mai cu seama fetele. parul revarsîndu-se bogat în plete pe umeri. si-apoi aceste greseli sînt inerente oricarui spectacol cu actori autentici. care era înalt si gras. ma Stroe. spre a le veni în ajutor: . care sînteti mici si su btiri. în uniforme bleumarin?! Daca Barba n-a vrut. mai mergea. ca. e mai adecvat în uniforma. ce mutre ati fi avut în Prometeu si Hefaistos! Pai Prometeu. asortate la culoarea rochiei. de-mi vine sa las totul balta si sa fug în Cismigiu. cocu risavant aranjate. si chiar îsi au farmecul lor. care furase focul din cer si-l daruise oamenilor. daca s-ar fi anu ntat ca se joaca în parodie. eu. fierar! Dar noi? A! conveni el cu bonomie. Lasa. H ai. Se vede ca totusi Moscu a avut o presimtire: s-a bîlbîit la un vers. stiti. cît sînt eu de Zeus.. zeu. era. .admiratiei noastre cele mai variate pieptanaturi: bretoane frumos retezate.. de la teatrul unde-mi fac ucenicia! . dar voi doi. cînd or sa ne vada interpretînd roluri lenoastre antice. Ne faceam de lucru mereu la cortina. întors sub ceafa gen "paj".. ma. da' m -a palit o emotie. da. Zeus trebuia sa-l întrebe pe Prometeu. cu care neau rasplatit colegii nostri. ba. ca faceam eu rost d e costume adecvate si de nitel decor. ce figura o sa facem noi. însa. dar noroc ca nu s-a cunoscut nimic. iar aplauzele calde. s-a sfîrsit cu bine. Nae. Prometeu. în costum de Zeus. Si Hefaistos. puternice si sincere. si înca o data.. ca a stiut Barba ce face! spuse Moscu. "Cu soarta omenirii ce zeu te-nsarcinase?" Iar el a spus: . Ei. Si mai bine sa lasam discutia si sa mai facem o repetitie.. si mai cu seama ele. mai du-te-vino! Dar asa. Nu ne mai saturam de aceste minunate podoabe vii ale salii noastre.. cum au venit îmbracate si coafate? spuse Stroe cu naduf. ca sînt solid. acolo. coafat în inele si bucle ce tremurau la fiece miscare sau strîns simplu în cozi împletite cu multa arta si legate cu funde bogate de matase. ca sa mai privim o data.

.. nu?! . la Plopeanu. Domnule. Domnule Constantinescu. pentru experienta. Cel mai mare farmec al vietii noastre scolaresti îl constituiau sotiile si poznele pe care le faceam. Încolo n-a existat dascal sa ne predea în cursul superior si car e sa fi fost scutit de vreo pozna. n-avem decît sa strivim o furnica într-o hîrtie de turnesol. si înainteaza aplecat cu mîn a dreapta facuta cupa. ca sa facem aceasta interesanta experienta! Dar... e bun a si musca. profesorul ne-a spus: . bîzz.... deodata. si acelea de categoria CAPITOLUL X GLUME. Domnilor. fara sa spuna un cuvînt. Multe si felurite au fost glumele si micile noastre nazbîtii. te-am prins!" . ca te prind eu acuma! Ce. ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rau ca n-avem o furnica la-ndemîna. cum ti-a tinut pumnii iubita ta. am prins o musca.cele primite de multi actori de-a lungul unei cariere chiar! * . asa cum o faci cînd vrei sa prinzi o musca. are pumnii ca am fost. Ca sa dovedim aceasta.. se explica lectia despre ac idul formic. ca sa fie auzit de noi si mai cu seama de profesor: .. Hîrtia sen roseste. ce-nsemneaza gestul acesta? . E mici! Pentru unul ca mine . urmarea o musca si-i soptea acesteia.. tipa Chimistul exasperat. dar cele mai multe l e faceam sub aspectul naivitatii. ca e tot insecta! . în mijlocul linistii. în clasa a VI-a. prin fundul amfiteatrului. mai Ionas.. îl vedem pe Chiorul ca se ridica din banca unde sedea. Stai tu. si multi profesori ne credeau chiar prostanaci d e-a binelea. de te-ai . pe cînd realitatea nu era tocmai asa! * Odata... destul de tare. Bine. Singurii profesori la care n-a îndraznit nimeni sa faca nici o sotie niciodata au fost: Barosanul si Atila. crezi ca ai sa mai zbori mult? Si deodata: "bîsti. Printre altele. Don' profesor. la ora de Chimie. pen poticnit?! delicata. GLUME. cum poti sa debitezi astfel de ineptii. îm grea! .. Ce sa-i faci? Ghinion! îmi raspunse fostul Zeus zîmbind. Într-adevar. sa stiti si dumneavoastra ca furnica contine acid formic. În lipsa de furnica.. doar tatal lui Hercule se cheama i trebuia o duzina de pumni de zeite. GLUME..

cu multa bunavointa. în l oc sa ne concentram asupra explicatiei. Poate ca exista. adresîndu-i-se acesteia: . în hohotul de rîs al colegilor. Cînd ne cita date astronomice. A. * Cele mai multe farse le faceam pe-ntrecute la Tînarul. de Drept si Filozofie! Era un profesor foarte inimos. eram atenti si notam cu creioanele pe pupitre de cîte ori se bîl bîie sispune: "a a. fiti atenti. a!" Tînarul obisnuia sa-si înceapa fiecare lectie. cam în felul urmator: . dorinta care nu stim daca i-a fos t realizatade prea multe ori. foarte serios. ca nu ma supar. Economi e politica sau Filozofie. domnule.. don' profesor. va rog: astazi am sa va vorbesc despre. captiva musca. sa-i dau explicatiile c uvenite. nici macar pentru o amarîta de experienta! Si se aseza. spuse. ca nu esti buna de nimic... pentru ca el vorbea foarte precipitat. indiferent daca era de Drept.tru numele lui Dumnezeu?! Cum o sa existe în musca acidul formic. si nu stim noi. . si o sa ne convingem! . Daca cineva nu întelege ceva sa ma-ntrebe. eram cu totii vorbiti sa ne miram. (si spunea sub iectul). du-te sanatoasa. Stai jos. daca n-am facut experienta! De ce sa nu-ncercam? Sa strivim musca în hîrtia de turnesol. iar noi. care v-am spus cae xista numai în furnica? Dar Chiorul nu se da batut: . a. a.. si ar fi vrut din tot suflet ul ca toti sa plecam de la ora lui cu lectia învatata. si lasa-ma-n pace! Te rog stai jos! Chiorul si-a ridicat sprîncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul întelesese sa-i aprecieze bunavointa si mai ales interesul ce-l dovedea pentru sti inta si deschizînd pumnul în care tinea. Hai.

iar eu le trecusem în buzunarul meu. pe rîndul din mijloc. a. din acelea pe care le pacani în degete si imita oracaitul broastelor. A. a. în ultima banca..000 de kilometri! Noi: Psss! Tî. cu gîndul de a le folosi la ora de Filozofie. . si el nici nu se gîndea sa plece. Stam pe rîndul de la fereastra.. nu va tin si recreatia: va dau drumul numaidecît! Ba odata. . . profesorul se sesiza si ne raspundea imediat: . nu.785.. . De multe ori avea obicei sa ne rapeasca din recreatie. . în fundul clasei. furat de explicatie. pe la sfîrsitul iernii.. . N-am luat decît doua: una am oprit-o eu si una i-am dat-o lui Dragu Henry. .. . . tot la ora Tînarului s-a întîmplat una boacana de t ot! Tata-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niste broscute de tabla. tî. si-a ascutit urechea dincotro se auzea zgomotul suspect si a pornit spre banca mea.. . . . Atunci unul dintre noi striga: . . tinere. oac!" Tînarul s-a oprit din explicatie. ca sa-l scoatem mai devreme din clasa. . . . . . dar acesta a continuat. . Extraordinar! Tînarul: A. sînt 3. am pus un ceasornic desteptator sa sune cu zece minute înainte! Ce-o fi facut la Cancelarie. . întocmai unui ecou întîrziat. nu va mirati. a. . cînd a auzit ca suna a doua oara si a asteptat pîna sa soseasca ceilalti profesori. date precise! Dragu Henry (cu multa naivitate): Le-ati calculat dumneavoastra? . . El le pusese pe birou. .Tînarul: A.. a. prin banca a patra. Într-o zi. a. cînd vremea dulce ne îngaduia sa deschidem ferestrele clasei noastre. a. tî!. Pe la jumatatea orei. . A sunat! La care altul raspundea: . cînd s-a vazut singur. sînt. . de la steaua cutare. care da în Cismigiu. a. am început sa pun în functiune sonora broscuta de tabla: "oac oac. nu st iu! . . oracaitul s-a auzit din nou în fata! .. iar Dragu. cînd a ajuns în dreptul bancii deu nde i se parea ca aude zgomotul. . a. . . . . . tinere.000.. . la steaua cutare. . Profesorul si-a îndreptat cercetarile într-acolo dar. Si ce dac-a sunat? Stam si recreatia! De asta data. a. Suna .. Bineînteles ca la mine a încetat imediat oracait ul. . ..

. ca sa nu zic prost! Ciocanitoare lasfîrsitul iernii si. dar în acelasi timp spirituala. . cînd usa se deschise încet si intra Chiorul cu gura plina. soptindu-mi: . . ne-astrigat: . Toata lumea sa ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndata. iar multi dintre baieti mai întîrziau pe la bufet. O gluma oarecum impertinenta. .Manevra asta a durat cam de doua-trei ori. original si ciudat în acelasi timp al unei bande de gangsteri în fata unui urias revolver imaginar! Si totusi broscuta si-a continuat oracaitul obsedant. surîzator ca de obicei. exasperat. ma. tinerilor. Profesorul obisnuia sa intre în clasa foarte devreme. . cam cît îsi faceau socoteala ca dureaza notarea absentilor. spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renuntasem sa mai manevrez broasca. pusese absentii si se pregatea san ceapa explicatia noii lectii. Profesorul îl vazu si înlemni de indignare: . Clasa avea aspectul. de teama sa nu fiu prins. Da-o. Care e bestia care-mi tulbura ora? Atunci m-am ridicat eu si. . . imediat ce suna. a strigat: . . Auziti. ca-mi faci mila cu nai vitatea dumitale! . don' profesor! El s-a-nrosit la fata si. . . pîna cînd Tînarul.. adresîndu-se baietilor. . încoace! O pun sub talpa si-o apas cu piciorul! Cînd a vazut ca nici asa n-o scoate la capat. t ot la ora de Filozofie. . De data aceasta. Tînarul a izbucnit. i-am spus senin: . Tînarul. aratîndu-i fereastra deschisa. Löbel mi-a luat-o înciudat. Poate ca este vreo ciocanitoare-n Cismigiu. .. spumegînd demînie: . ce naiv e colegul vostru. care semana mai mult a cîrîit de pasare. unde? În Cismigiu! Stai jos. a facut-o Chiorul. . . . . tinere. . mestecînd de zor.

.. de arta si mai ales de sîngele rece cu care opereaza lipitoarea în cazuri urgente. daca esti bun! Elevul înainta cu pasi rari si siguri spre catedra si se opri în fata profesorului. .. tinere. . accentua el. ca sa i se puna o lipitoare. As spune: "Pofta mare.. Ca sa mîncati. Ti-ai amintit? Stii dumneata? . tinere. Da. . care se miscau tot timpul încoace si încolo sîcîite cu creionul de baietii curiosi. . Atunci a fost întrebata clasa. Hei. Hidra de apa dulce merge cu bratele sale. în comparatie cu "hidractynia echinata". don' profesor!" * Profesorul Simion Radian de Zoologie scosese la lectie o serie de patru.. facu profesorul cu bunavointa. ia poftim încoace. . unul chiar si-a oferit bratul cu nepasare. stai jos. a întrebat profesorul cam suparat. Radian ne-a spus sa facem un rezumat al lectiei.. Bine. .. La un moment dat. Asaaa.. Ni se adusese o sticla cu vreo doua-trei lipitori . si-am ridicat degetele. domnilor. don' profesor! . . "la fata locului''. .. spre a ne da seama. magarule etc. Ei bine. Dupa ce ca vii tîrziu. . de-ai naibii. îi ziceam "hidmcîynia închinata''. . Examina "hidra de apa dulce". Stupoare. Din seria scoasa la lectie n-a stiut nimeni. spune? Si am dat un raspuns în genul acelora pe care le obisnuia Chiorul: . A! . Ba. . cum se numeste în Pedagogie lucrarea pe care ti-o da profesorul de facut acasa. a fost pusa întrebarea: . . Da. 3. mai abitir ca un chirurg! La "aplicatie". De ce va e data recreatia? Ca sa va fa ceti necesitatile fizice. ca si cînd mi-as fi adus aminte. . Se vorbise despre "lipitoare". . Atunci?! Ce-ai spune dumneata daca m-ai vedea pe mine ca intru-n clasamîncînd? A? Chiorul îsi holba ochii cît putea de tare si raspunse-n hohotul nestapînit de rîs al întregii clase: . rîsete. .. . . fara sa spuna nimic. . fara vreun raspuns însa. . exclamînd: . Este nemaipomenit! izbucni Tînarul. car eia noi. Atunci cînd o dor picioarele!. don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. .. ca sa va plimbati.. Cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Probabil ca erau anumite împrejurari cînd acest animal îsi punea în functiune bratele cu care era înzestrat. . ca de obicei. nu?. . . mai intri în clasa si mestecînd! Gestul dumitale e incalificabil. Putin freamat printre banci. însa continuînd sa mestece. . . nu stie nimeni sa-mi raspunda cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Atunci am tresarit eu.

. . asa cum si ea. Ce am avut pentru astazi? m-a întrebat el. . pe mine singur. stiind. . . scordolea si mai stiu eu cum. si am terminat! Cum a notat absentii.Eu. care obisnuia sa scoata cîte patru întotdeauna. . Astfel ca. cum s-ar zice. . . . mama ne dadea cu multa dragoste si bunavointa explicatiile necesare. . ca sa mai fac o gluma. la rîn dul ei. m-am ridicat în picioare si. De asta data. Desi asteptam sa m-asculte. . . fara sa m a opresc cu lectura prea mult asupra anatomiei racului. pilaf. . respectiv bunica. pe cînd eu îi întindeam caietul cu . le auzise de la maica-sa. . tot asa dupa cum altii pretind ca stiu franceza sau germana din familie. cum stiam ca de fiecare data ni se da sa facem si cîte un desen-doua din carte . la Zoologie aveam lectia "Racul". . balabanindu-mi mîinile si strîngîndu-mi buzele cu multa mirare! . . Desenam si portretul lipitoarei. . ... el. anatomia racului din familie. am întrebat cu prefacuta seninat ate: . De fiecare data cînd venea vorba la masa despre alcatuirea racului. fara nici un tovaras de emotie didactica. m-am multumit sa desenez frumo s pe caietul de zoologie racul. înotînd într-o apa plina de balarii . pe care eram convins ca o stiu de la mama. mi-am aruncat ochii prin carte într-o doara. don' profesor? . Am fost foarte surprins de aceasta deosebita atentiune din partea magistrului de Naturale si am iesit. Radian m-a chemat la lectie. Mîncasem doar de-atîtea ori raci gatiti de ea în diferite feluri: rasol cu usturoi.

broasca si stiuca" de Alexandru Donici.. . ca un rac! . cum spui dumneata. si eu stiu de fabula "Racul. dar ea tine loc de ventuza scarificata. vorba aceea.. cati pun 3 si te trec la loc. însa. Cum. . priveste at ent sispune ce reprezinta plansa? .. dar n-ai mîncat! . Un crustaceu. hm! Zicatoarea.. si racul e peste!" . te pricepi si la felcerie! Bine. Nu. Reprezinta.. prin urmare poti compara racul cu ele. A.. . vegetatii de balta.. Despre "rac"! . verde. a.. a racului si a celorlalte animale de apa care-l înconjoara. Pai nu pretind eu! ... don' profesor. Dar ce. Ba da. si-atunci i se-nroseste pielea! . Descrie-mi anatomia lui! . te rog.. Cînd îl fierbem. Pielea?! striga scandalizat profesorul.. Racul e un animal care traieste în apa si poate tine loc de peste! . Prin urmare. Cu atît mai bine! Acum spune. uite. Hm! De ce? . Si cum pretinzi dumneata ca racul poate tine loc de peste? . n-ai înteles-o cum trebuie. Am facut si eu în caiet. Bine. Nici nu m-am gîndit la asta. Foarte frumos!. don' profesor! . Sa nu-mi spui "portretul racului".. Ce stii despre rac? . si ce? tine loc de peste? .. mai sînt si alte anima le de apa. Ai? Cum spusesi? Cum poate tine loc de peste? Crezi dumneata ca e suficient ca un animal sa traiasca în apa. am auzit ca la gust seamana foartem ult cu. Ai auzit. adica cu sînge. în tablou vad. Nu.. o broasca si o stiuca. dar nu despre asta e vorba acum. n-ai spus chiar dumneata adineauri? . poftim. .. racul are piele? Din ce famili e face parte racul? Ce este el? . aaa! . eu am spus.. ce stii despre rac? . cum ca un fel de fabula? . . .. . în afara de rac. dar ea poate tine loc de pui de gaina. te poti gîndi chiar fara ajutorul tabloului sa faci comparatii din memorie. ca rîndul trecut. Cum? Ce vrei sa spui. Te pricepi si la folclor. racul devine rosu. asa.. printre pietr e. Nu.. ca sa poata tine loc de peste? Si lipitoarea traiest e în apa... sa luam alt animal de apa: broasc a tine loc de peste? . eu prefer racul! . ci o zicatoare populara ruseasca spun e: "cînd nu e peste. Hm. Priveste pe tablou si spune-mi ce vezi! Pe lînga rac. Pentru ca se opareste. Treci la tablou si spune! Pe tabla era agatat un tablou care reprezenta un rac enorm. ca un fel de fabula! . relative la pielea. ma întrerupse profesorul.desene. dar nu pretind eu. fara sa te mai ascult! . altcev a vrea sa zica ea.. si înconjurat de pestisori de diferite marimi si culori.

. Ei. atunci spune! . . domnule? tipa Radian. curios sa vada pîna unde va merge nerusinarea ignorantei mele în materie.. . continuai eu imperturbabil. daca într-adevar stii ce va. Stiu tot despre rac. si treci la loc! .. nu la ora de Româna! În sfîrsit.. don' profesor! . profesorul. bine. Am crezut ca e vorba despre fabula!. Foarte prost ca ai crezut! Sîntem la ora de Zoologie. Si asta însemneaza ca tabloul ne înfatiseaza subiectul unei fabule? . Cea mai buna parte de mîncat la rac. Care e partea cea mai buna de mîncat? . cum spunem despre animalul care are capul una cu trupul? Ca . dar dumneata habar n-ai de rac si de Zoologie! Pai racul are gît.Acum. La rac nu exista gît. dar nu ma întrerupse. Spune-mi ce stii despre rac.. scos din fire. nu cred ca e fabula pe care-o stiu.. plescai. foarte gustoase.. Racul e folosit în arta culinara la prepararea a diferite mîncaruri alese.. domnule. el e un animal faragît. Gîtul racului.. Tocmai ca n-are gît... e timpul sa terminam. Fara sa vrea. pentru ca este carnos si n-are oase cum are pestele! . La rac capul este lipit direct de trup. . pentru ca aci actiunea nu se petrece la marginea apei si lipseste sacul cu grîu! . Ai?! Radiau îsi holbase ochii la mine cu nedumerire crescînda. . Bine. Cum zisesi? sari ca ars profesorul. cînd ma uit mai bine. face una cu corpul. este gîtul racului. dar în acelasi timp indigeste.. probabil la amintirea vreunui pilaf gras de r aci. don' profesor! . domnule. Cum se numeste asta..

gîtul. este un cefalo. observîndu-i miscarea.. nu mai suge picioarele!" . e la coada ! Treci la loc. Ei. Si zero ar fi prea mult! Cred ca si dumneata esti deacord! Ca sa debiteze cineva astfel de ineptii. bucuros ca l-am înduiosat cu lacrimile ce-mi veneau în ochi la porunca. sau ceva cam în felul ast . Mama. domnule. prin urmare nici urma de gît! Cine ti-a spus dumitale chestia asta cu gîtul racului? ... magarule! Esti de o impertinenta nemaipomenita! Eu gasii cu cale sa plîng în surdina si sa rostesc cu frica parca: . iertati-l! Dar Radian n-avea nevoie de interventia clasei pentru aceasta. chiar atunci cînd era suparat: Hai. Mars la loc. iesindu-si din rabdari: . facînd disperate apeluri la reminiscentele mele zoologice în legatura cu denumirile de origine greaca ale animalelor. Auzi gît la rac! Si-apoi brusc: Ia arata-mi si m ie..pod! respirai eu usurat ca am nimerit-o. descrisei o elipsa imaginara pe trupul racului si spusei cu multa naivitate: . izbucni. dadui drumul iar asi la lacrimi! . ca sa-mi spui ca racul are gît si ca gîtul . îmi spuse cu bunavointa care-l caracteriz a. domnule. domnule? Dumneata sa faci studii la conservator. încît nu pot sa-ti dau nici o nota. Dumneata esti mai tare ca Novelli. spunîndu-ne. Mai ascultati-ma putin.. Iertati-l.. si iar plîngi în aceeasi secunda! Eu am uitat de povestea cu imitarea profesorilor din Cancelarie. . este.. Atunci eu. poftim. care este cea mai mare pasare de prada. auzi dumneata . si vazînd ca eu tac.. Gîtul este aici la coada! Clasa chicoti. Vazînd ca-ncep sa plîng cu sughituri. vede cu coada. domnule! Ce caut i dumneata la liceul Lazar. interveni tot ca întotdeauna. ne desfacea gîtul racului si ni-l dadea sa-lmînca m. M-ai scos din fire cu apucaturile dumitale actoricest i! Plîngi si rîzi. pe tablou. sa te angajezi la teatru. ca stiu toata materia! Clasa.. M-ai exasperat! tipa el. ca eu. ce mai stii despre rac? Si se-ntoarse cu spatele la mine. întinsei degetul aratator înainte. . mai ales în fata la crimilor. vulturul. ca asta e partea cea mai buna. unde e gîtul racului? Ma-ntorsei spre tablou. Din pod ai cazut dumneata! Aceste animale sînt cefalo-torace. maicuta. Nemaipomenit! se scandaliza el.este. ca acolo e de dumneata! Ce trebuie sa ma faci sa-mi pierd vremea si sa vii aici. iar profesorul... domnule! Esti atît de slab la materia mea. nu stiu de ce se-ntoarse brusc. el se-nduiosa foa rte repede. cînd ne dadea rasol de raci. cea mai frumoasa materie de învatamînt. "Ia. îsi întrerupse justificatele-i invective si-mi spuse: . va rog. începui sa rîd la baieti pe-nfundate: el. în cor: . pornind catre banci... pentru ca nu exista nici o cifra care sa exprime totala dumitale nestiinta. sa te-ajut eu... si-ntr-un sfert declipita ma vazu rîzînd si plîngînd. Clasa hohoti scurt si se opri din condescendenta pentru mine. solidara ca-ntotdeauna. este ca si cum ar spune c a.. . un.

pe rînd. si nu tot ce se manînca are gît. se stingeau usor. Spune-o. cu dumneata nu se poate vorbi niciodata serios. * Într-una din zile s-a întîmplat sa lipseasca Dragu Henry. ca sa fii lamurit pe deplin! . ce fluturasera pline de voiosie cîteva clipe pe buzele lor. însa asta e de Bo tanica si nu îndraznesc sa v-o spun la Zoologie!. Eu am auzit de la niste olteni ca ar fi pe lume si "prune cu gît"! . Si lectia continua. ceilalti deocheati ai clasei. Surprinsi peste masura de linistea ce domnea în clasa. sa tii minte de la mine! . Aveam tot materii la care Dragu se ilustrase ca mucalit de forta. Va rog sa ma iertati.a. gluma pe care au mirosit-o respectivii profesori si au facut haz de e a. pentru ca astfel sa ia fiinta gluma harazita luiDragu.. ne-am hotarît sa-i facem o figura.. Iesi afara. La toate orele am pastrat o liniste mormîntala.. domnule. întelegi dumneata? Nu tot ce zboara se manînca. în timp ce zîmbetele baietilor.. toti profesorii. pe nesimtite.. am sa tin minte cu sfintenie ce mi-ati spus. întrebau cu multumire-n glas: . Ne-am abtinut din rasputeri si am fost de o cumintenie impresionanta. ca singur nu se prea simte a la largul lui! Si cum astazi Dragu lipsea. dar am crezut chestia cu gîtul racului si din alta pricina. .. toata viata mea.... dar absolut toti. care i-a placut si lui cînd i s-a povestit a doua zi. jucînd însa totdeauna în hora cu noi. ca altminteri el frecventa cursurile cu multa regularitate. se vede ca era ceva foarte serios. nu mai stiu din ce cauza. mai bine sa mi-o spui. magarule..

ba Costache. amîndoi capitanii. don' profesor! ca si cum bietul Dragu singur facuse tot scanda lul din alte ore! * O farsa grozava pe care a facut-o Moscu la Gimnastica timp de aproape cinci-sase lectii. stie ca fugi ca un hipopotam si te aperi de minge ca de muste! Atîta asteapta. care nu poate sa dea gres! . ca e vai de capul tau! Mai b ine nu juca! .. sînteti atît de linistiti? La care. sa te loveasca si sa-mi strice mie punctele! Ufff! Ce noroc pe mine sa te brodesti tocmai în echipa mea! Nu puteai sa cazi într-a lui? . n-avea nici o grija. Stia câ bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara. Ma priveste! Oina se joaca de catre doua echipe: una este "la bataie" si a doua. foarte buni prieteni în particular. ca astazi. ca n-o sa ma loveasca nimeni. facu Moscu. baieti. ca omu l lui Wells! . dar ce. la prindere. Foarte abatu . raspundeam foarte seriosi: . si sa nu care cumva sa te loveasca si sa-mi strici punctele. care era desperat. Nu pot scapa de Cioc. echipa lui Costache era la bataie si a lui Matei Paunescu. e dupa mine? Oricum ar fi. Lipseste Dragu. oftînd. contrar obiceiului. Moscu cazuse în echipa lui Costache Radulescu. Dar cum se face. cînd o încerca sa fuga. Ehei. si sa-si recruteze elementele pentru "meciurile interscolare". sportivi. de frica sa nu i-o prinda adversarul si sa treaca la mijloc. Mingea o arunca Matei.. eu te-nteleg. iar dupa alte toate mai era si gra s! . De data aceasta. Costache Radulescu. Tu îl cunosti doar mai bine decît mine! . Ba. Lasa. jumatate din baieti batusera mingea si unii fugisera. trebuie sa joc.. fara sa stie nimeni. ca sa jucam oina. ca doar invizibil n-ai sa te faci. sa faci ce-i sti. ai sa vezi! Am eu metoda mea. Clasa era împartita în doua echipe: la prima era capitan Matei Paunescu. si Cioc ne scosese în curtea mare. Costache. Bine. i-a spus Costache foarte serios. îl linisti Moscu. numai sa fie asa cum spui. care-si facuse socoteala sa traga în Moscu. nu ma priveste. aproape toti. se gaseau de asta data ca seriosi adversari. o batea în pa mînt! Jocul începuse. cînd trebuia sa bata mingea. Vezi ca Matei e cu ochii pe tine. "la prindere ". a fost farsa cu oina. ma. iar la a doua. cu un minut m-ai devreme.. Moscule. Venise primavara mai repede decît ne asteptam. pentru ca bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara bine.

Moscu. asa cum se gaseau. cînd naiba a fugit Moscu. dracia dracului! "Ma. iata-l pe Moscu în barul visat! . ma.. Cum? se-nfurie Cioc. prefacîndu-se si el foarte nepasator. De ce. Las-ca-l agat eu la prima ocazie. va sa zica! Moscu o stergea prin culoar! P ecinste! Si. dar nu l-a slabit o clipa din ochi! Moscu. sa-l ating?! se-ntreba Matei înciudat. lasînd jocul balta. la mijloc! Moscu veni în fata lui foarte mirat si-l întreba cu naivitate: . imperativ la culme: . nu-mi mai scapa!" Dar Moscu scapa: si la prima. s-a strecurat pe lînga usa coridorului ce da în curte. si a rupt-o de fuga pe culoarul al carui capat. Jucatorii ramasera pe loc. Moscu în bar. Moscu. cît era el de gras.. Moscu profita de concentrarea lui Matei în alta parte si-si puse planul în aplicare: deodata ne treziram cu el în barul celalalt! Ei. care nu mai stia ce sa creada! . si la mai mult e ocazii. asta era misterul. Asta e lipsa de sportivitate! Si punînd fluierul la gura. Cum ajunge. la mijloc! . da tocmai în barul celalalt! Si-n cîteva clipe. si deodata . ca doar nu zboara?! Si cum de nu se gaseste niciun ul dintre ai nostri sa-l loveasca? Pîna cînd. s uieramai strident ca niciodata. se duse ia Cioc si-i spuse toata tarasenia! . si la a treia ocazie. Se auzi glasul lui Cioc. cu usa respectiva. Aha! tipa Matei. de nu l-am vazut. a trecut usor pe lînga jucatorii care trebuiau sa fuga.t. Matei i-a aruncat-o distrat în aparenta. veni si Ionas Moscu la rînd. într-o buna zi. Zis si facut! Cînd a venit rîndul lui Moscu sa bata mingea. fara sa-i dea nici o explicatie: . fara sa stie ca e urmarit de privirile lui Matei. de Matei. don' profesor? Dar Cioc o tinea întruna ca un apucat. batu mingea în pamînt si trecu lînga baietii care asteptau momentul prielnic sa fuga în celalalt bar. si la a doua. Matei s-a hotarît sa nu se lase furat de focul jocului si salurmareasca pe Moscu cînd fuge din barul de la bataie în barul din fund si sa-l love asca scurt.

... la trapez. voi scrieti! Vorba lui Heliade Radulescu: "Scrieti . Ca sa nu fie observat cum manevreaza. l-a desfacut larg. a început sa lucreze. ma prapaditilor? Omorîti-va voi la oina. pîna l-au ametit. Va multumim. facînd o gluma: . a facut rost de un certificat medi cal ca sufera de nu stiu ce si a fost scutit de Gimnastica. si-a scos din buzunarul hainei ziarul "Unive rsul". care. Si Ducu venise asortat cu înt reaga opera ciceroniana tradusa în limba materna. l-a pocnit scurt în pulpa. Moscu a gemut si a trecut schiopatînd la loc . cumsecade ca de obicei. gasind probabil ceva deosebit de interesant. l-a asezat în fata bancilor. si-au batut joc de el într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori. la perete. ca nu mi-a prins mingea nimeni?! . . la paralele. Ducu Constantin. Dupa ce ne-a împartit în patru grape numerotate cu 1. Fiinta lui Dumnezeu. don' profesor! mormaira cîtiva de circumstanta si ne apucaram de lucru. care era nepotul lui Barba. la mijloc. Totusi. A scos usurel juxta. 2. cînd spre celalalt. don' profesor. Dar de ce. Multi ca mine ati lovit voi cu mingea. Ducu l-a furat din ochi pe Barosanul de vreo cîteva ori.. Moscu. Baieti. a des chis-o .. adica o traducere cuvînt cu cuvînt a textului latin. prinzînd o data mingea vîrtos. care era de o mare vigilenta. si-a pus în gînd sa se salvezec u ajutorul unei juxte lineare. care nu se pregatise deloc. Vazînd capr ofesorul si-a cam uitat de clasa. colegul nostru se asezase în fund. întelege odata. ca sa se razbune. baieti. numai sa nu-l prind. ne anuntase ca ne va da sa traducem cu dictionarul un fragment din "De amicitia" de Cicero. daca are de unde. Vorba românulu i: "Hotul neprins e negustor cinstit!" Si-acum: succes! . ca sa-l vada ce face: cit ea foarte concentrat ziarul. ca-ti dau o palma de te dau c u capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine! Moscu n-a avut ce face si a trecut la mijloc. facîndu-l pe bietul Moscu sa senvîrteasc a cînd spre unul. 3 si 4 si ne-a scris petabl a textul latin respectiv pentru fiecare grupa. si a început lectura.. numai scrieti!" Eu mi-as permite sa adaog: "Numai scrieti bine!" Cine se simte în stare poate sa si copieze. Barosanul. ca mandea în vremea asta se plimba cu bar ca-n Cismigiu! * Eram în clasa a VI-a si aveam teza la Limba latina cu Barosanul. între Matei Paunescu si Traian Paraschivescu. la fus si la inele. mormaind furios ca un urs si frecîndu-si piciorul de zor. Matei. Dupa asta. Barosanul si-a luat scaunul de la catedra. Nimeni nu îndraznea sa copieze la acest iscusit profesor. în timp ce eu citesc.

însa. si sa deschizi dictionarul numai în acelasi si acelasi loc? Mi-am dat seama imediat ca ai pus în dictionar foaia unei juxte. la Geologie. spre consternarea lui Ducu. Barosanul i-a luat lui Ducu dictionarul si. Barosanul apuca usurel cu unghia degetului mare si-aarat atorului foaia. înainte de a-l deschide. Barosanul a strîns ziarul frumos. Este de prisos sa mai spun ca nici un elev nu se mai ocupa de teza. iar cauta în dictionar! Pe la jumatatea orei.. ne-a venit în inspectie un faimos profesor de Stiinte naturale . l-a bagat în buzunar si a pornit cu pasii lui grei direct catre banca lui Ducu. Asa. iar cauta. pe jumatate. i-a spus zîmbin d: .. care izbucni de asta data într-un rîs zgomoto s. si în timpul care ti-a mai ramas fa o mica plimbare prin Cismigiu! Urît din partea ta ca ai încercat sa copiezi ! Toti elevii mei stiu de nota 5 la mine.. si asta? Ar fi prea de tot! De cînd ma tot uit la tine prin gaura pe oare am facut-o în ziar! Se poate sa fii atît de nataflet. care era cufundat în lectura ziarului. iat a ce facem.la pasajul care-l interesa. Bine. . Ca sa nu se vada ca scrie prea repede. se mai uit a si la Barosanul. iarasi mai scria. si copiezi ca un neghiob. a rupt foaia cu multa bagare de seama. nici atîta lucru nu esti în stare. Toti sentors esera catre banca în fata careia se oprise profesorul. sa te prefaci ca scoti cuvinte. se prefacea ca mai cauta cît e un cuvînt în dictionar. adica de trecere. apoi a pus-o în dictionarul latin-român de Nadejde si a pornit sa scrie. ma. sa copiezi?! Sa te înva t eu. fluturînd-o fata clasei.. Dar pentru ca sînt loial si vreau sa-ti las posibilitatea de a-ti îndrepta nota. profesorul. ca nu cumva sa se auda. . prea curgator. trebuie sa iei pe meri tul tau 1. banuind ca avea sa se petreaca ceva deosebit. med ia trei! Salve et i! (Salutare si du-te!) * Odata. Asa ca scria. si cu unu al tau fac sase. Si. cauta. îti dau cincrul meu din oficiu. nepricopsitule. "Quod erat demonstrandum!" Acum da-mi teza. luîndu-i dictionarul.

socotind ca matrans porta în ere mult prea vechi din viata Pamîntului. întrucît stia ca nu stiu! Si-atunci cred ca am facut cel mai mare efort de gîndire si imaginatie din viata m ea scolareasca.. Cum a intrat în clasa si-a exprimat dorinta de a examina cîtiva elevi. se vede ca erau la fel de bine pregatiti ca si mine. nici unui n -a gasit de cuviinta sa scoata o vorba! Basu m-a întrebat atunci pe mine: .. care nu ma prea împacam cu aceasta materie de învatamînt. printre altii. crezînd ca m-am gîndit prea mult pentru un raspuns care se presupunea ca e cunoscut de mine. gîndeam eu fericit în acele clipe . "Fie ce-o fi. mi-a tîsnit ideea formarii teraselor din Scandinavia si. Foarte solidari între ei. eu. în afara de vestitele ei fiorduri. înainte de a se trece la explicarea lectiei urmatoare.. domnule profesor! . Trebuia sa raspund ceva neaparat. Da. Dumneata stii cum s-au format terasele din Scan-dinavia? Tacerea absoluta a celorlalti dinainte îmi facuse o impresie detestabila. Cei trei înaintasi. nu numai ca nu stiam cum se formasera aceste terase. La lectie erau patru elevi. din cei trei colegi s-o gasi macar unul care sa stie ce e cu aceste ciudate terase. dar ceva trebuie sa raspund!" . Ramasesem însa linistit ca. Dar. dar ce?! Cum s-au putut forma a ceste terase scandinave. pîna la mine. Demetrescu. culmea ghinionului. si l-am privit pe profesor cu grija. Sava: G. Basu a pus urmatoarea întrebare primului elev din serie: . dar habar n-aveam ca în Scandinavia. poreclit Basu. în definitiv si eu eram în tr o adevarata baie de transpiratie . dar el ma astepta fara sa dea semne de nerabdare.care functiona la liceul Sf. prin ce fenomen natural din atîtea cîte au fost pe Pamînt de-a lungul milioanelor sale de ani de existenta? Ca straluminat de un fulger. am strigat în forul meu: "evrika"! Ma alarmasem. nu s-a gasit nici unul. sarmanii. se mai gasesc si terase. Te rog. îmi spuneam eu. ma chemat si pe mine.. Cum s-au formal terasele din Scandinavia? Ca sa spun cinstit. A deschis catalogul si. ultimul. asa cum numai marii inventatori si descoperitori ai omenirii au putut fi . spune atunci! mi-a cerut glasul de bas. "E îngrozitor sa taci asa!" mi-am zis eu. întocmai lui Arhimede în baie . tremurîndu-si vibratiile în tacere a de mormînt a clasei care încremenise. Probabil ca totul nu durase mai mult decît o clipa . pentru ca avea o impresionanta voce de bas profund.

apa se retragea. domnule. convinsa ca stiusem. de asta data pe o a lta portiune mai mica sau mai mare decît prima oara. Si cu toate ca profesorul nostru de Limba româna. ce mai?! Totul în viata e sa ai imaginatie! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?". sînt destept. eu îi si dadusem drumul la "explicarea fenomenului": .. Sava. cînd se producea noul flux. Stefan Predescu si Gica Roznovanu. fiind în acelasi timp si bibliotecar la Academia Ro mâna. dar din nefericire e inexacta! Si a trecut imediat la alta întrebare. muia portiuni din te ren si. Si iarasi. usurata. don' profesor! . Apai. de existenta carora pe pamîntul scandinav atunci aflasem! * Doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei. lua cu sine pamînt. fara însa sa ne spuna el cum s-au format acel e terase. lua pamîntul farâmitat. asa cum se spune ca tin visele în care traiesti zile si ani de multe ori! Mi-am auzit glasul raspunzînd limpede si sigur de sine: . apa venea din nou. cînd pleca ap a. Ia asculta. În timpul fluxului. sa u nu stii? . învatau la liceul Sf. era foarte bun si avea o vasta cultura generala. Odatac u refluxul. asa trebuie sa fie. A poi. O fi interesanta teoria dumitale asupra formarii teraselor din Scandinavia.. "Da. si altul la real. totusi îi invidiam întrucîtva pe acesti doi prieteni pentru dascalii lor de limba mate rna: . ce ma tot duci pe mine cu: vine apa. Dar profesorul se-ncrunta pu tin si spuse cu vocea-i cavernoasa: . "Sa stii ca am brodit-o!" mi-am zis eu. asa spune! rîse profesorul amuzat. inundînd terenul. Avram Todor. si formînd în felul acesta terasel ! Clasa ofta admirativ. la reflux.. la plecare. apa oceanului venea mare si inunda o parte din uscat. n u erau colegi cu mine. lasînd uscatul cu alte adîncituri. Nu stiu. pleaca apa? Stii. unul la mod ern. În timpul cît apa statea pe uscat. amîndoi în clasa a VII-a. Terasele din Scandinavia s-au format în urma fluxului si refluxului provocate de atractia Lunei! Profesorul a zîmbit aproape imperceptibil si a dat din cap. Daca sînt destept . lasînd astfel o adîncitura pe terenul respectiv.

.

tînar. .Roznovanu îl avea profesor pe cunoscutul autor de manuale didactice Gh. Numai ce-i auzeai pe cei doi ciraci ai lor: . . cînd cei doi colegi porneau la scoala. Cum naiba sa-ti mai arda de nazbîtii la un astfel de profesor? Ar fi o impietate! . Heliade a scris aceasta oda în preajma zilei de 28 octombrie. de cînd au auzit ca i-ai im propriul lor bîrlog! . Pompiliu îsi roteste ochii. prezentabil. tînar. Vino. . A f ost publicata mai tîrziu în revista autorului ei. .. Am putea spune despre aceasta poezie ca este o oda elegiaca. . Si Pompiliu începu sa citeasca frumos. . . Vom citi si vom comenta oda "La Schiller". cum la noi. . fac astia niste ore! Si-aci îsi strîngeau degetele puica si le sarutau în vîrf. stie carte si explica asa de frumos. E foarte simpatic. Ma. acu' taci! Dupa notarea absentilor. 1851. bine zidit si cu multa prestanta. Baa!. Ard de nerabdare sa-l aud pe Pompiliu . Buna seara.. l-am întrebat pe Predescu: . Ochii. . numai la orele Barosanului si-ale lui Attila. . m-am mirat eu admirativ.. spunînd: "Mmm!" Si-ntr-o zi. Usa clasei a VII-a reala de la liceul Sf. Sa continuam lectia despre Heliade Radulescv. Pompiliu asta al vostru. Adamescu. . la 5. plin de vibratie "La Schiller". dom'le! itat pe "balauri" în . de o rara vioiciune! .. Constantinescu! Tot vor sa te cunoasca baietii nostri. îmbratisînd cu privirea parcaîntrea ga clasa si spune: . Un tînar frumos. iar Predescu. Abia astept sa-l aud! .. Numai pe Camil Petrescu îl mai auzisem în clasa I-a citind cu aceeasi sensibilitate! . Sava se deschise scîrtîind si intra profes orulPompiliu Constantinescu. Sa stii ca astazi aterizez si eu la ora voastra de Româna. pe tînarul si valorosul critic literar Pompiliu Constantinescu. ca nu te-nduri sa pier zi un cuvînt! îmi raspunse Predescu. va veti convinge imediat ce-i vom face lectura. . la Lazar. cînd colonia germana din Bucuresti a sarbatorit centenarul nasterii marelui poet. Stt!. O liniste în cl asa.. Fanica? . . La ce ora aveti Româna. ca aveau ore dupaam iaza. .. . baieti! Rapaitul uniform de picioare fu raspunsul la salutul profesorului. pe la prînz. . .. cald. Ultima ora.. profesori ve chi. dar vad ca la el s-aude musca! .. se pomenea! . "Echilibru între antiteze".

.'" . viata..."Este o viata moarta... dar nu îndrazneam. Ah. iar binele.. cum as mai fi raspun s eu.... calumnia ti-e parte. Stie cineva sa-mi spuna l a cine face el aluzie? Dar nici unul dintre elevii "savisti" n-a scos o vorba... Stiu ca noi n-am vorbit înca despre aceasta. uniforma noastra scolara e aceeasi.. te musca ca vipera. ca-ti ia el si trecutul. poate alti domni profesori sa fi amintit.. Cînd a scris aceste versuri. Ma mînca limba ca niciodata! Ce-ar fi sa raspund eu? În definitiv.... mai departe: "Da-i adevar. iar numarul de Lazar de pe mîneca pare un numar de Sava . Heliade s-a gîndit si la suferintele lui.. dar din alti ani.. nici mort!" Apoi. E orb si-i dai lumina:. eram un strain. E mut si-l faci cu limba. precum s-o moarte vie: Ci este si viata ce nu mai are moarte . Ia gînditi-va putin! a insistat Pompiliu... Da-i viitor.. gasind oare care similitudine între atitudinea lui mai mult decît binevoitorare fata de un important poet al nostru si la nerecunostinta de mai tîrziu a acestuia. dreptate. un intrus! . Te iarta ca-i faci raul. el vede cîte n-ai. de viu te-afunda-n iad!" Aci se opri o clipa si spuse: . "Avusi de adversariu pe om si-atît ajunge. Renalta-l pîn' la ceruri.

pîna i se estompeaza figura l uiBajenaru în minte. . care-mi îndreptam privirea radioasa spre Predescu. Dar culmea a fost cînd a sunat de iesire. seful clasei lor. Profesorul Pompiliu Constantinescu a întrebat binevoitor: .. nepremeditata. Foarte bine! Multumesc! Cum te numesti? Un murmur surd. Am povestit cu lux de amanunte conflictul dintre cei doi mari scriitori. fericit ca-i obtinusem o nota maxima. nu-i de gluma! Cît am stat de vorba cu Pompiliu Constantinescu nu am avut pic de emotie. a pus nota în catalog si a plecat surîzînd satisfacut. si sa mai iau un "zec e"?! Ce ma fac eu acu'? Toti colegii lui Predescu izbucnira în hohote de rîs. însa. rostind limpede numele prietenului meu ce-mi sta în dr eapta: . Pompiliu a comentat apoi cu mine lexicul odei. întocmai unui freamat neasteptat. asa de bine.. ma. iar eu am adus vorba despre "Betia de cuvinte". Predescule. Am raspuns. ma. dar nu s-a mai întîmplat nimic. n-o luati chiar asa în tragic! interveni Livada. Mi-era teama ca premiantii clasei. Cum.decolorat! N-am mai putut sa ma stapînesc si am tîsnit în sus: . Dar nici nu se-nchisese bine usa.. ma? Tu nu te gîndesti ce situatie mi-ai creat? Pai mai po teu în viata mea sa stiu o data macar. în loc sa-mi multumesti si sa-ti para bine. te rog!. Bine. Foarte bine! Daca stii ceva mai mult. oprindu-se la cuvintele italieniz ate. Ai noroc ca tin la tine. Face aluzie la Grigore Alexandrescu. Aceasta interesanta convorbire dintre un mare dascal si un elev care nu era al s au a durat întreaga ora de curs si i-a interesat nespus pe asistenti. Predescu Stefan. nici macar nu s-a povestit întîmplarea celor din alte clase.. din senin s-a ridicat din banci. Cum o sa-mi para bine. În vremea asta. subit inspirat. tu te superi? . însa.. ce ti-a venit sa spui numele meu?! Ai?! . auzii ca ma împroasca vehement cu cele mai groaznice invective: . te pui cu bu rta pe carte. cînd eu. don' profesor! . O sa lipsesti si tu. co legiilui Predescu. nimeni n-a suflat o vorba. ca. Zece! a spus cu placere Pompiliu Constantinescu. aducînd în discutie si literatura scrisa de catre ei cu aceasta trista împrejurare. Totul s-a terminat unde începuse: în fami lia clasei! . mai. Stati. la Româna. ca altminteri te-as cotonogi în bataie! . ar fi putut sa ma reclame pentru aceasta substituire "ad-hoc" . si-apoi te prezinti la curs. nenorocitule. cîteva ore de la Pompiliu. Emotia mea. Fanica.. a luat proportii abia dupa aceea. don' profesor! . faimosul articol critic al lui Titu Maiorescu.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . De pedepsit, tot am fost pedepsit, însa; acum, în timpul liber, în loc sa ma plimb sau sa ma duc la vreun spectacol, trebuia sa stau cu Stefan Predescu si sa-l das calesc la Româna. Parca-l vad cum venea si-mi batea în geamul de la subsol, unde locuiam, cîntînd fals un cîntec pe atunci la moda: "Deschide, deschide fereastra, Numai o vorba sa-ti spui..." Si, cînd deschideam, continua: . Ce-ai cautat... ai gasit! Pentru mîine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira sociala a vremii în teatrul lui Alecsandri"... asa ca, tinere, Grigore te cheama, bautura ta preferata e... agheasma... ori ca vrei, ori ca nu vrei, pune mîna pe condei! * Întîmplarea s-a petrecut, de asta data, la colegii nostri dintr-a VII-a reala, iar e roul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realistii erau obligati sa mai învete pe lînga Franceza, si Germana, înca o limba straina, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian îsi alesese Italiana, fiind mai usoara si mai apropiata de limba materna. Profesor de Italiana era Napoleon Cretu, un dascal distins, cu o aleasa culturagenerala si cu multa prestanta. În afara de Italiana, el mai preda la sect ia reala si Româna. Spiritual, ironic, dar foarte binevoitor întotdeauna, cauta sa-si ajute elev ii saobtina note cît mai bune. Cu atît mai mult dorea sa-i dea o nota frumoasa lui Puiu Maximilian, pe al carui t ata îl admirase, pe timpuri, ca stralucit tenor comic în trupa de opereta a celebrului n ostru

Leonard, cît si acum, ca mare actor de comedie. Scotîndu-l la lectie pe Puiu Maximilian, profesorul Napoleon Cretu îi spuse zîmbitor si cu bonomia lui dintotdeauna: . Asculta, draga Maximilian, eu doresc din tot sufletul sa-ti dau o nota buna, d ar pentru asta mai e nevoie si de ajutorul tau... Spune-mi ce bucata de lectura sti i mai bine! Citeste-o frumos, tradu-o si apoi comenteaz-o cu obiectivitate critica. Ei , ce bucata crezi ca stii mai bine din cele studiate? . Cel mai bine, don' profesor, raspunde Puiu Maximilian, cu multa siguranta, cei mai bine stiu "Cinque Maggio" de Manzoni. (Cinci Mai) . Perfect! E o poezie frumoasa, care îmi place si mie foarte mult! Vrei sa-mi spui ce însemneaza "cinque Maggio"? . Da, don' profesor . raspunse Maximilian foarte convins de usurinta întrebarii, p e care o considera cu totul inutila, întrucît traducerea titlului îi parea evidenta . "C inque Maggio''' însemneaza "Cei cinci magi"! Un hohot nestapînit de rîs izbucni în clasa, spre consternarea lui Maximilian, care era convins de justetea raspunsului sau prompt. Napoleon Cretu nu-si putu stapîni nici el rîsul si spuse dînd din cap cu mîhnire: . Apoi, draga Maximilian, daca este bucata de lectura pe care-o stii cel mai bin e si nici titlul nu îl traduci cum trebuie, ce sa mai vorbim despre celelalte pe care l e stii mai putin bine? Poftim la loc, pregateste-te cum trebuie si vino sa te ascult, dar r oaga-l pe tatal tau sa-ti dea cîteva lectii de tehnica a memorizarii! Peste cîteva saptamîni, în care timp Maximilian a tocit vîrtos, colegul nostru a iesit la lectie si a obtinut nota 10, dupa ce Napoleon Cretu l-a trecut prin toata mat eria predata pîna atunci. CAPITOLUL XI FABRICANTUL DE STIHURI "Iubirea e o taina mare, Ce leaga doua inimi, tare!" Asa am decretat într-o buna zi, nostalgica, de primavara, ametit de parfumulputern ic al liliacului batut, ce-si legana buchetele violete în fata ferestrei mele. Eram îndragostit, credeam eu, foarte serios de una din numeroasele mele verisoare, Viorica, eleva într-a III-a la Carmen-Sylva! Gaseam ca sîntem foarte potr iviti, ca eu eram într-a V-a, doar! Bineînteles ca mai tîrziu aveam sa ma însor cu ea, sa fim fericiti, sa facem doi-trei copii, si asa mai departe, cum viseaza orice copilandru în împrejurari asemanatoare.

Toate ar fi mers bine, daca ar fi fost de parerea noastra si "Turcu", adica unch iul Costica, cum era poreclit tatal respectivei Juliete. El, însa, nu prea vedea cu ochi buni desele mele vizite pe la "verisoare", cu toat e ca eu, întotdeauna, eram foarte serios, întrucît veneam în scopul bine determinat de a face lectii cu "fetele" . ca avea trei . si ma multumeam cu cîte-o privire dulce s au cu o scurta strîngere de mîna pe sub caiete! Amarît peste fire de atitudinea mai mult decît turceasca a lui Nea Costica (ce nume caraghios pentru tatal unei iubite!) am lasat "De bello Galilco" la o parte si m -am apucat sa mîzgalesc maculatorul, caligrafiind numele verisoara-mi în toate felurile si-n toate pozitiile: rond, cursiv, batard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplînd o pagina întreaga cu: Viorica, Viorica, Viorica! Apoi, mai convins decît Alecsandri însusi ca "Românul e nascut poet"... si aducîndu-mi aminte ca "în cursul inferior", prin clasa I-a, facusem vreo doua poezii despre: primavara, flori si rîndunele, versurile de-atunci începura sa ma chinuiasca , revenindu-mi în minte cu o draceasca îndaratnicie de muste bîzîitoare: "Primavara a sosit Cîmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sînt foarte-mbatatoare!" Mai departe, era foarte natural sa aduc vorba si despre pasarile calatoare, care senapoiazan tara, vestindu-ne statornicirea primaverii pe plaiurile noastre: "Iata, vad o rîndunica, Vine din tari departate... De-obosita, parca pica! Trebuie sa-i dam dreptate!"

Prin clasa a VIII-a.. . . fulgi albi. o sa scriu ceva. praf o fac! Si am continuat pe acelasi ton. aveau s-o faca pe Viorica sa... . si cum eu tineam s-o citesc cuiva. cu atît mai mult cu cît si el o cam placea pe verisoaramea ! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste î . si sînt versuri d espre primavara. dar de aceast a pretuire ma bucuram. numai din partea colegilor mei. ce stia ea despre dragoste? . . Cu vreun an înainte. si pe deasu pra îndragostit. sub titlul "Din tara basmelor". . ziua hotarîta de mama pentru o vizita la tanti Marioara. . ca sînt într-a V-a. . cad în gramada si cresc nametiide zapada. iam cetit-o lui Ionas Moscu. Bineînteles ca a fost încîntat. .!" Pai. de frica sa nu ma spuna batrînilor . .. Ce leaga doua inimi. apoi sa fac unp ortret al iubitei. bunicu-n casa povesteste!" E cald si bine."În definitiv". cîinii nostri latra!" . usori. iar s ora-mi nu îndrazneam. . cînd i-oi citi-o. focul usor suspina.. de-o sa ramîna Viorica foarte impresionata!" Ma gîndeam ca e bine sf frumos sa dau mai întîi o definitie a iubirii. . . si-n urma sa-i marturisesc dragostea mea mistuitoare! Asa s-au nascut "sublimele" versuri care. în cîteva minute. tata îmi tiparise o carte de povesti scrise de mine. trosnind. "chiar asa de proaste nu sînt. e alta poveste. ger si viscoleste. . indiferent de lungimea numelui iubitei .. gata sa atac albul hîrtiei. eram la mare pret din punct de vedete poetic. flori si alte elemente poetice. . dar acum. ci în forma de proza: "E iarna.. . . "Iubirea e o taina mare. .. Îi facusem o prefata în versuri. Mai tîrziu am începui sa fac acrostihuri! Ajunsesem la o virtuozitate extraordinara si le confectionam la iuteala.. tare. . . si p-orma astea le-am scris cînd eram pusti. gîndeam eu.. împrastiind în jurlumina! Afara. care nu erau asezate pe strofe . .. îmi spusei eu. din nefericire. Nenorocirea era ca nu puteam sa i-o citesc Viorichii pîna duminica. caci în vatra. cu condeiul ridicat. .

De ce simpatie? Simpatiu. am cunoscut-o dupa rîs. fa-mi. hi!" Am înghetat! Rîsul ei! Am tacut . ca sînt baiat! . hi. Nu exista decît "o simpatie . care rol cu timpul mi-a adus dupa sine si porecla de "Marele confident''. o scrisoare acolo. si am privit ca din întîmplare.. am început sa ma bucur de o mare stima literara în fata colegilor mei. O fi "simpatie" de gen ul feminin. iar nu "un simpatiu . n-auzi? C-un laptar si c-un dovlecar! Pai asa se poarta ea c-un lazarist?! Da' necazul meu cel mai mare e ca duminica. dar nu e acum timpul potrivit .18 ani. ca-nnebunesc! Sau un alt caz: . Vorbea cu unu' cu vocea groasa si rîdea . doisimpatii"! Am mai auzit eu si pe altii vorbind ca tine. . mia spus ca-i place de mine si ca sînt singurul ei simpatiu! . "Marele confident". dealtfel f oarte firestila vîrsta de 17.. aproape ca as fi vrut nici sa nu respir. dar se foloseste si la masculin tot asa.Si asa mai departe! Dar odata cu aparitia cartii mele de basme. Uite asa si asa cu fata. . care nu concep ca se poate spune despre un barbat ca e simpatia lor .. "Simpatie!" l-am corectat eu.. Juca "Zigotto. nauzi? Nu stiu cum am avut rabdare pîna sa se faca lumina! În sfîrsit. eram eu. n-am în teles nimic din el! Eram atent s-aud cu cine vorbeste. sama-mpac.. nenorocit ul.. eram un autor. pauza! M-am ridicat usor. confidentul tuturor. Filmul. Era între doi: unu l de la Matei si unul de la Mihai! Sa mor. mi-am umflat pieptul. Am terminat cu dragostea! Sa nu mai aud de fete! Am terminat cu ele! Am vazut-o cu altul la Cinema Clasic. Baieti sau fete sînt toti "simpatii" unii pentru altii. nevoit sa ascult pasurile si ofurile de dragoste ale celor mai multi. confidentul general. si cuvîntul meu în materie de dragoste si al derivatelor acesteia era firesc sa aiba mare greutate! Întotdeauna sfatul meu era cerut cu insistenta magulitoare si corespondenta catre iubite era supusa în prealabil cenzurii mele.. caci d aca fiecare avea cîte un confident în colegul de banca sau în acela de drum spre casa. în Cismigiu. cu floricel e. ci simpatiul lor.. baiat de teatru".. ca si cînd n-ar fi rulat. Ma rog. ma. Cînd aud în spate un rîs ascutit: "hi. ca om de condei! Situatia aceasta deosebita mi-a creat în scurta vreme rolul de confident al colegi lor. cîti aveam noi pe atunci.. Cuvîntul "simpatiu" l-au creat mitocancile. doua simpatii". ma Griguta.

. . Ea a motait am cap în semn de raspuns. zîmbind ironic: "Bon-soir. de ex emplu ca as vrea sa mor sau sa ma calugaresc la un schit din creierii muntilor. daca se poate s-o faci sa plînga si sa regrete! ..pentru consideratii filozofice si gramaticale. s-a facut ca sfecla si a tacut brusc din gura! Eu m-am înclinat foarte respectuos si i-am spus.. care va sa zica nu ti-a raspuns! . Am luat creionul si-am început sa scriu o poezie pe care am botezat-o "Licea n" si din care mai tin minte strofele acestea: «Pun mîna pe "Horatiu". Tî! Dar sa-ti spun drept. Aha! Asa. Îmi fuge gîndu-aiurea si nu fara pricina. daca mai poti. E. si ce te mai pricepi tu. printre altele. acolo. Începusem clasa a VIII-a de vreo doua saptamîni. cînd m-a vazut. ca ma mir si eu cum de-am mai fost în stare sa-i dau buna-ziua! . în fata zeilor dida ctici ai acelui templu de cultura care era într-adevar liceul Lazar. Bine. amarît. Cum ce vreau de la tine? Pai eu vin fript. asa."Humano capitis!" 1 . cu doruri ne-ntelese si cu emotii nejustificate în suflete. Aveam ora de Psihologie. ma. ma. sau asa c eva. pe la începutul lui octombrie. sa scoti cuvinte. Caci se ivesc în fata-mi frumosii ochi ai ei! Si mai încearca. cînd am vazut-o. si numai de explicatiile întortocheate ale profesorului n umi ardea. Si altii cu altele. pe textul de Latina. mantelegi. si tot nu ma obisnuisem cu gîndulca t rebuie sa vin în fiecare zi si sa stau patru-cinci ore pe banci..! Hai. las-ca ti-o fac în ora de Psihologie. si. Eram îndragostit de o fata de la Moteanu.. cu nostalgii înaer . si nu mi-a raspuns! . Îmi vîjîie tot capul. asa ca ar fi trebuit sa ma instalez într-o banca separata si s a ma îndeletnicesc numai cu "stilul epistolar de amor"! * Era toamna.. M-apuc sa scot cuvinte. Si-acu' ce vrei de la mine? . din ochi îmi sar scîntei. în care sa-i spui tu ce crezi ca e ma i potrivit în ocazia asta. poti sa-i spui ca am terminat cu dragostea. ca mi s-a suit un nod în gît si mi s-a încleiat limba-n g ura. dom'le. si tu ma iei repede? Ce pot s a vreau? Sa-i torni o scrisoare de despartire. Griguta. dar o toamna frumoasa.. si.... m-a secat la inima. nu stiu cum sa-ti spun.. spune mai departe! . Si ea? .. Didi! Cum ti-a p lacut filmul?" . si numai la ea îmi zbura gîndul. ca pentru mine n-o sa mai existe în viata alta fata. Geta.

. Aha!. vreau sa spun... ca va intereseaza forma. Asadar.. m-am ridicat brusc în picioare si am închis maculatorul cu repeziciune: . Cum adica? . hm. dumneata la ora de Psihologie fa ci versuri. stapîn nu-s pe-a mea minte. Ce fel de versuri? . dumneata obisnuiesti sa iei notite la Psihologie în versuri? Am tresarit... Dar ce mîzgaleai acolo? Nu versuri? .. Si tîmpla îmi zvîcneste de parc-as avea febra! Mi-ndrept atunci privirea afara.... Cînd sînt inspirat! . Îmi trec mîna pe frunte si ma cufund în vis! Si sînt acum în clasa. cînd aud glasul taios al profesorului lînga mine: .. . Nu întelesesem! Eu am crezut. Ba da! .. De 14 si 15 silabe. vad semne chinezesti.. Pe marea tabla neagra. ci daca sînt.. cu rime încrucisate si cu picioare..... domnule profesor! Dealtfel nu luam notite la Psihologie! . nu te-am întrebat de metrica si prosodia lor. Din punct de vedere al fondului. Scriu si eu cînd îmi vine! . Nu. de dragoste sau de altceva? . degeaba. Explica la "Algebra". Tocmai începusem strofa urmatoare. în loc sa fii atent la explicatiile mele! De ce nu scrii versuri în ora de Româna?! . .Ma concentrez. hm... pe feresti. am încercat sa scriu o poezi e lirica. Hm.. dupa întrebarea dumneavoastra. ia sa vad...» 1 începutul poemei latine "Ars poetica" a lui Horatiu. Dar ce. prin urmare..

.. si cred ca dupa toti colegii mei. te rog. mi-l smulse din mîna. asta e cu totul altceva! .. nu mai stiu unde. dom'le.. ma. vaasigur! . scurt si cuprinzator. si sa te gîndesti la fete! F aci poezii. cîtiva raspunsera foarte convinsi: " E frumoasa. nu va suparati. baieti! Si-ncepu s a citeasca lipsit de cursivitate si fara intonatie. "Este cel mai greu lucru care se poate face si niciodata nu este perfect exact a cu ceea ce e în realitate obiectul pe care vrei sa-l definesti!" l-am întrerupt eu. si da-mi caietul! Si cum eu ezitam. esti. dupa dumneata? . . . baiatule.. mila. ai pretentia ca esti sentimental. Am citit asta într-o carte. Nu ma mai ruga. Ba stiu. . dupa toate regulile ei. don' profesor!. un simtamînt de lene. care abia astepta sa auda ce-am sa raspund. dor. sa nu cititi. Sa faci dumneata o carte noua de Psihologie! (Ah! eternul si stupidul spirit didactic cu: "Sa faci dumneata o carte noua de. sentimentul. care va sa zica. care si asa lasau destul de dorit! Dar baietii nu reactionara cum se astepta: ascultara într-o tacere impresionanta. Dupa mine. îl deschise si: Ha.. Zau? Din ce în ce mai interesant! Esti sentimental si faci versuri în ora de Psihologie. pe tabla.! Ai replici avocatesti.. sentimentul este ceea ce simti: dragoste. ma iertati ca -mi permit sa v-o spun. .. domnule profesor!.. Si ce e. Definitia.") Ce-ai spus dumneata nu se poate numi o definitie. ma rog.. are sentiment!" . Nu. n-am retinut-o! . Cum? Faci poezii. ura. trebuie sa fii aiurit rau. auzi la colegii dumitale.. care te-a facut sa vezi litere chinezesti de Algebra. compatimire. sicînd îi întreba: "Ei.. don' profesor. sa vedem si noi cam ce a putut sa-ti inspire ora de Psihologie! . domnule profesor. Am cautat sa fac o aplicatie imediata a celor explicate de dumneavoastra. don' profesor! ... simpatie.. Sa va spun drept. si asa si pe dincolo! F oarte bine! Da-mi atunci. mînie. prin "simtamînt"! .. ce ziceti de poezia asta?". dumneata sustii ca ai fost atent la explicatiile mele. dumneata. Totusi sînt încîntat ca ora mea te inspira sa scrii poezii.. Ia da caietul încoace. este ceva intim.. facui eu calm. ha. si nu stii ce este sentime ntul? . Da caietul încoace si lasa sofisticariile pentru ora de Logica.. . ca sa zic asa. asociind si clasa. dar la mine n-au trecere! Prin urmare. Sînt. Va rog. sila.. Esti dibaci. însa nu va pot reproduce definitia dumneavoastra plina de termeni abstracti pentru mine si pe care nu prea-i pricep! . asa cum v-am spus-o eu! .. si asa m ai departe! Eu as traduce acest cuvînt pur si simplu. stîlcindu-mi versurile. Va rog.! Es ti la ora de Psihologie si te crezi la Algebra! Asta e buna! Ia ascultati. Aha. nu va intereseaza: nici pe dumneavoastra si nici pe colegii mei. care.. Vorbeati doar despre "sentiment"! . va rog! . Hm! se-nciudâ el.. ma baiete. ca esti "sentimental"! .. Si dumneata ai simtit în ora mea.. un inspirat? . definitia sentimentului.

.. Ma.. . caci fiecare ti nea casecretele lui sa ramîna întrradevar secrete! .. într-un gînd.ai pretentia absurda ca esti sentimental. Original. stii.... numai sa cresc în simpatia lor! Dar fiecare întîmplare cuprinde.. pe rînd. si p-orma. . .. . ma primira cu surîsuri atît de iau înca 3 treiuri. Eu cred ca o cutie cu bomboane de ciocolata de la "Zamfirescu". . cînd colo. si ce-ar putea s-o impresioneze mai mult ca niste versuri. ai? . . nu? . pe lînga o parte placuta. ma. .. ... ca as fi vrut sa mai daduse nota rea. si unde mai pui ca nu te costa decît plicul si hîrtia. . care.. ("Nu ne-ar fi facu t.. Psihologia o simteam fara s-o învat din manual si eram convins ca am sa-mi îndrept nota mai devreme sau mai tîrziu. . depinde de persoana! . mai distins. . e ziua ei. Prea mult nu m-a mîhnit aceasta apreciere putin magulitoare pentru mine. . ti-am pus 3 la Psihologie pe ziua de a zi. aflînd de dulci. . un buchet bogat de trandafiri. caci banuiam concluzia acestei introduceri. costa! Sa-i trimiti versuri e ceva mai nobil.. n-auzi... trei-patru dintre vechii mei clienti de "epistole erotic e" se voira "poeti" si-mi dadura asaltul de rigoare.) Ma. . ma ridica si mai mult în ochii colegilo trubadur neînteles în ochii fetelor de la Carmen Sylva s aceasta aventura poetica. . mai bine!" îi raspundeam eu în gînd.. si. mai. cum sa-ti spun eu. bineînteles.. dumneata nu esti capabi l sa-mi dai definitia sentimentului! Pentru asta.. sau o carte. . si una neplacuta! Dintr-o data. Tî! E banal.. mai. fiindca numai tu poti sa ma-ntelegi si sa m-ajuti! Providenta a vrut sa apari în calea mea si ne-a facut colegi. apelez la tine. Dar motivul pentru care îmi r mei si-mi crea o aureola de i de la Moteanu.

nu stii ce-a spus rîndul trecut. ca trebuie sa-mi fac rezumatul la Franceza. tocmai gîndul meu. cîteva versuri. e un epitet ornant ceva mai poetic decît celalalt! Bine. Obosit de canotaj. Nu tîmpite. p-onoarea mea. numai sa nu explice Aurel Dinu mai departe "Ruy-Blas". ma! Si de trei zile.. Vreau sa te rog ceva. Nici una. care stia sa canoteze. Sari din barca usoara ca un fulg si pleca fara sa-i spuna o vorba. începu "s-o vrajeasca". îi cuprinse brusc mijlocul si-ncerca s-o sarute! Fata se facu rosie ca focul. ti-o fac chiar în ora de Franceza.. cam ce-ai pofti? . fata. n-auzi. Esti ocupat. Bine. nestudiate! . asa. sportiv! Cum naiba sa mai proc edezi cu ele. ma. ca esti prea moale sau ca nu esti suficient de. se sm ulse din bratele lui si. mînioasa de asa nemaipomenita îndrazneala. mai stiu eu cum! Trebuia s-o iei si tu cu încetinitorul. tocmai voiam sa... Sa-ncerc! Cînd îti trebuie? ... Nici macar "la revedere".. Tîmpite! . Doua vorbe. care-si formulara cam aceleasi pretentii. nu cine stie ce. puse mîna pe lopeti si-n cinci minute sosi la debarcader .. ma-ntelegi? . Se dusese omul în Cismigiu cu iubita. Dar mai stii cum sa te porti cu ele? Daca esti mai înfipt. ceva "extra" care s-o faca praf "pa persoana". ca. daca pot. ... fac fasoane ca le pla c baietii delicati! Daca esti delicat cu ele si faci "pa poetu". nici alta!. Pai poimîine e ziua ei.. luîndu-i mîna si mîngîindu-i-o... Da.. ca orice demna tovarasa de plimbare a unui lazarist. stiu ca n-ai sa ma refuzi. dom'le. nici un semn de viata! Sîntdesper at! În definitiv. o poezioara bine adusa din condei.. si cu unsfîrsit din care sa reiasa ca n-am s-o mai supar niciodata cu astfel de gesturi. te scot din sarite?! Acu' fa-i ceva de-mpacaciune. unul voia o poezioara de împacare. . Extraordinar! . Exact. cum sa le spun eu. Ma. ca sa nu lungim vorba. asa ca. cum stii tu.. nu asa! . vazînd ca fata nu se împotriveste. ce era daca o sarutam? Se darîma cerul? Seca lacul Cismigiu? .. . numai sa te-mpaci cu ea si sa ma lasi în pace! Nici n-apucai sa-ncep sa ma gîndesc bine la cuvintele mestesugite pe care sa lembi n întru împacaciunea celor doi îndragostiti. ca sa se odihneasca la umbra si sa-i vorbeasca fetei mai în tihna. Astfel. si-am terminat. om vedea! îi raspunsei eu plictisit. . . ca pica altul. ti-o fac. fara gîfîielile inerente sportului. ca asculta toata ora? . Poate ca ai fost si tu prea brutal! Te-ai înfipt prea re pede! O fi fata mai delicata. Bineînteles ca n-avea nici un haz sa stea în fata fetei. ma? . Nu explica. mai ambitioasa. îti iese vorba ca e sti "flet". ca eu tin mult la Victor Hugo! . În aceeasi recreatie fusei solicitat de înca doi îndragostiti. Luasera o barca "pe-o ora". Trecu lînga ea. apoi. Mie-mi spui? Si. acolo. ma. baiatul trasese barca sub o salci e pletoasa. îi ceru s-o duca imediat la mal! El nu voi s-o asculte.? . Bine. cu variatiile de rigoare.. .. Aha! într-nadevar..

. nu mie. pe care tu s -o dai unei fete si sa-i spui ca e de tine? . în care sa-i spui tot ce ai pe suf let si. acu' spune cu ce pot sa te servesc? . nu pot. este formidabil... ma! . ceva care. Fata învata la Gloria.. sa-ti fac o poezie.. Ah! se-ncrunta el. ca uit! Asa. Da! îsi largi el gura într-un rînjet de satisfactie. în fine. se face. Si cum de ti-a venit ideea sa-i faci o poezie? Nu poti sa-i spui din gura ce a i de spus? . Un "oracol"? Ce naiba mai e si asta? . N-ai decît sa-i torni o scrisoare bine simtita. . hodoronc-tronc? ... . te-as ruga sa-mi faci o poezie! .... pentru ca.. Stai o clipa! Da-mi voie sa-nsemnez ceva. nici atîta lucru nu stii?! Un oracol. însa poate ca m-as intimida si as mai uita cîte ceva. cum sa-ti spun.. mîhnit si jignit în acelasi timp ca nu-l întelesesem.. si e prietena cu una de la Moteanu. Asa stiu eu. Sa-ti fac o poezie?! Pai nu ma inspiri deloc! ma prefacui eu a nu pricepe.. asa. fiindca este chestie de. or icît as vrea eu.. Vreau sa-mi faci o poezie pentru o fata. ti-as ramîne recunoscator toata viata mea. Ba da. . îi raspunsei eu putin iritat... Ma. Cum sa-ti fac o poezie. daca ma-ntelegi.. Asa! Pricep acum. stii. stii. uite ce e..ca tu esti baiat cumsecade si.. ma. asta. care ia dat un "oracol" d-ala d-al lor. De ce crezi tu ca ma rog de tine? Uite ce s-a întîmplat.. sigur ca da.. pe cînd asa. un serviciu imens. dar vezi ca alta e povestea.. cum fac fetele! . sigur ca n-ar avea nici un rost. .. Exact! . Ce.

Da. . ma. ce mai încoace-ncolo: "Iubire" de Vlahuta.. Pai tocmai ca n-am raspuns nimic... Scrie si tu acolo. Oracolul de la Delphi? Nu dom'le. cu "s-a dus amorul". Auzi: "Scrieti o amintire.. .. cînd la mine d-abia a venit. Aha! Înteleg... Alta mai potrivita nu stii? .. ca sa zic asa. .. ca de vreo 100 de pagini. nu e cine stie cede ea. .. e frumoasa asta. si ai terminat! ... sau "Noapte" de Cerna. Si asta. pune si tu "Sara pe deal" de Eminescu. si tu sa n-ai h abar. Fiecare scriitor îs i alege un numar. doamne fereste. Mai sînt si altele cam în genul asta: "Pe cine simpatizati? Faceti-i descrierea! Unde învata si în ce clasa e?" . asa e. sa te-ntrebe respectiva ce ti-a placut mai mult din ea. dar l-am lasat acasa. Ce sa fie? Nu e nimic! Întrebarea e scrisa pe primul rînd. vorbeste si ea cu unul de la Spiru. . sa ti-l arat! E un "oracol" cl asa una. sa-ti spun eu ce poezie de dragoste te-a impresionant mai mul t? . ala.. Exact. un caiet gros.. sa-ti fac. întelegi? Îmi pare rau ca n-am oracolu l aici sa ti-o citesc! . îi zice oracol. ce Delphi? Nu e ala cu Preoteasa Pythia? Nu e. cu întrebari puse "la hotie". Si tu ce-ai raspuns? . iar pe rîndurile urmatoare sînt scrise raspunsurile acelora care scriu în oracol. o cugetare sau . dar.... .. Pai.. ce sa fac?! Ce vrei sa spui în ea? . vream sa te consult mai întîi pe tine. ca uitasem sa-ti spun.. prietena cu simpatia mea .. Pai ce. Ba da. asta e altceva. Ei.. Si ce e cu întrebarile astea? .! .. asta de la Moteanu.. i-a scris-o în oracol? .. Atunci. si altele!. dar vorba e: îmi faci ce te-am rugat? . ma-ntelegi. din ce în ce mai interesant! ... cea mai aiurita care exista. .. dar vorba e ca i-a facut. Interesant! Si cam ce întrebari a pus stapîna oracolului? . destepte si fine! Mi l-a dat si mie sa-i scri u. si pe urma raspunde în dreptul numarului respectiv! . Îmi pare rau ca nu-l am p-al aleia de la Moteanu. e un caiet. devine.. sau. Sau asta: "Ce poezie de dragoste v-a placut mai mult?" . care are pe fiecare pagina cîte-o întrebare scrisa de stapîna oracolului. ca nu ti-am spus! Sa vezi cum stau lucrurile: în oracol mai e o întrebare. si asta i-a facut o poezie. Uite ce e. . Las' c-o citesc eu. Cu alte cuvinte. spune-mi o întrebare pe care ti-o amintesti! .. si de ce?" sau "Cepoet strai n va place mai mult?" . E tot ce poate fi mai frumos! Ai face bine s-o citesti. dar de unde stii? Hm! Adica da! Sau alta: "Ce roman românesc v-a placut mai mult si de ce?" sau. "S-a dus amorul" de Eminescu.. de exemplu: "Ce poet român va place mai mult. Da.. Asa ca ora colul are atîtea întrebari cîte pagini sînt. de fapt. dar eu n-as vrea ceva tocmai în genul asta. Da cum e asta de Vlahuta? E ceva de capul ei. sa nu se-ntîmple. Da. sa nu ma fac de rîs? . Dar alte întrebari nu mai stii? .... . scurta. "Si de ce?" îi facui eu completarea. N-are nimic. c-am auzit ca azi se face perchezitie la pupitre! .. nici eu nu stiu de ce naiba i-o fi zicînd asa. "Ce roman strain v-a placut mai mult si de ce?" . Exact! ..

Exact. "Daca nu e cine s tie ce... E. Mersi de raspuns! Pai tocmai tu ma-nveti sa fac asa ceva Frumos mi-ar sta! Bravo. . nu stiu cum naiba-i zice. si ala de la Spiru. stii. Esti grozav! E. zice: "Sa ci testi ce poezie splendida i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice. dar am cîteodata momente în care ghicesc. ca eu la Româna. flegmatic ca un englez.. Nu. Nu vreau sa creada o mea ca e mai ceva ca mine un amarît de spirist! Este? .. dar nu e sigur. Bata-te norocul sa te bata. cum sa ma descurc. i-am raspuns eu. Poate. Mai bine îmi faci tu unu' d-ala spaniolesc.. si gata! . sînt clarvazator! . un ravas de placinta!" . crezi ca nu-ti fac?" . cum ai spus c a-i zice. ca i-a pus un titlu. "parca e cine stie ce mare lucru sa faci acolo trei-patru rînduri. Madrigal? . acolo. cîteva rîndu ri scurte. fa si tu " "Ei. clei! Am izbucnit în rîs: .o poezie scurta".. m a-ntelegi.. si ce.. . si am rezolvat problema. asa e ca m-am facut de bafta? . i-a scris o poezie.. spune drept! . "Sa te vedem!" mi-a zîmbit ea ironic. Poate ca n-are s-o stie!. asa. . Si acu'. al naibii. cînd mi-a dat oracolul ca sa-i scriu în el. "Asa baiat talentat mi-ar placea si mie!" zice.. si a mea.. dar de unde stii? Ai citit oracolul si faci pe nebunu' cu mine. ca nostim mai esti! Copiaza si tu una dintr-un vol um de versuri. n-am ce spune de sfat! Si daca fata o stie.. "E". ceva cam pe spanioles te. ma.

Asa ca m-am mirat foarte mult cînd l-am vazut ca ma cheama discret deoparte si-mi sopteste cu tremur în glas: . Vreau sa te rog ceva!. ca sa nu le zic trasnite! Si într-o buna zi. Dinulescu nu-mi solicitase niciodata. Aceasta îl ridicase mult în ochii mei si începusem sa-l stimez . pîna cînd cei doi îndragostiti s-au potolit si nu s-au mai gîndit unul la altul. Ma lega multa simpatie de acest coleg... concursul prietenesc pe care-l dam îndragostitilor nostri mi-a ad us o mica neplacere. si atunci numai daca obtinuse note bune în cursul saptamînii.. "sa stii ca si Nea Stelica vrea s-o atace în poezie pe respectiva!") . si ea tot la internat. era de la Centrala din Bucuresti. directorul internatului.. îti fac madrigalul. cei doi se hotarîsera sa-si scrie. Este! oftai eu. de parca nici nu s-ar fi cunoscut vreodata! Dinulescu îsi gasise o simpatie ceva mai apropiata decît aceea din Iasi.. care sa-i tina de urît. pentru încrederea pe care mi-o acordase cîndva. Pîna atunci. acum. Stii ca vorbesc: c-o fata de la Centrala si ca lucrur ile mergeau foarte bine.. În prima recreatie veni la mine Stelian Dinulescu. bineînteles. * Dar iata ca îndragostitii se-ndulcira la poezie. se-ndragostise de ea si. dar nici macar colaborare a la corespondenta amoroasa. cum bine zice întelepciunea poporului. Mîine. si desigur ca si fosta lui iubita gasise pe altul. cunoscuse o fata dintr-a VI-a de la liceul din Iasi... asa ca nu iesea în oras decît duminica. junele îndragostit ma rugase sa primesc scrisorile pe adr esa mea. Cu toate ca era bun prieten cu mine.. acolo.. nu numai poezii pentru iubita lui din trecut sau de-acum. si s-a rarit. cu timpul s-a racit. la despartire. Fii pe pace. mai mult decît plictisit. ma inundau cu cereri care de care mai pretentioase si mai originale. nevoiti de împrejurarile prin care treceau sasi mentina aureola de poeti în fata iubitelor. acceptasem cu multa placere. Si de unde la început fiecare nu dorea decît o poezioara. ca "ochii care nu se vad se uita". cu toate ca era mai vîrstnic decît mine cu vreo trei ani. ("Aha!" îl întrerupsei eu în gînd. Cu prilejul concursu rilor de. ceea ce. raspunde la celelalte întrebari ale "oracolului". un baiat voinic si foarte cumsecade. poimîine. caci era cenzurata de Atila . ti-l dau.. Cum nu putea sa primeasca corespondenta la internat. cînd veneau în Capitala elevi si eleve de la toate liceele din tara. Era dintr-o familie înstarita din provincie si fusese dat la internat. la "Tinerimea Româna". Corespondenta asta a durat vreme de cîteva luni si.

ce sa mai lungesc vorba.. si alte maruntisu ri! "Hm! mi-am spus. Ma reped. .. ca zice ca nu mai are timp sa ne vedem. acu' ma mir si eu cum de-am mai putut sa articulez un cuvînt. si poet?! Mi-a ven it sannebunesc. cînd hop ca ne-ntîlnim cu Ionescu Cornel si cu Chiorul. Exact!. . . observ eu ca Tanti e mai rece cu mine.. doua normaliste.. dar asa e! . Povestea în ea cum a vazut-o si cum si-a dat seama ca va fi stapîna lui to ata viata. Nu-mi mai spune.... ca face mofturi.. "Cum asa?" am sarit eu în sus. ma rog?" . Nu era de la mine. în sfîrsit!. Si cînd îsi scotea batista. Nu e lucru curat la mijloc... hai la un lapte batut. Cornel. c-ale lor. nici eu nu stiu. . si-am cunoscut imediat ca e din fabrica ta de poezii... De amor? . în persoana lui Ionescu Cornel. Ionescu Cornel. e o poezie!" Haiti! Auzi dumneata. dragute. c-o stiu: . zice. îsi baga dracul coada. Ca-n romanta pe care-o cînta Violetta Ionescu la "Tanase"! .! Asta.. E. ca parca mi se-nclestase limba în gura): "De la cine e?" Ea se facuse rosie ca macul...... Cornel Ionescu". Mi-a placut însa c-a fost sincera si n-a mai cautat s-o ocoleasca: "De la. cazut la Româna. vedeam eu c-o soarbe pe-a mea din ochi. o ridic si-ntreb (tremuram si ma facusem tot o ap a... dar nu se comparau cu ea. zice e a. i-am cerut s-o citesc. pîna unde. dintr-a V-a. P-orma. . o verisoara de-a lui!" . . E.. mi-a scris si mi-a trimis-o printr-o colega externa. continua el. Eu ma plimbam cu ea prin Cismigiu.! De unde. "Si ce ti-a scris. "Propriu-zis nu e o scrisoare. desi eram rece ca gheata . si cînd ma simteam mai bine si credeam ca tine mult la mine.... nu stiu cum se face ca-i pica o scrisoare roza.. nu ca tin eu la ea.. cam la o saptamîna de la chestia asta. Ionescu Cornel sa faca poezii? În sfîrsit. "Cum a devenit de ti-a scris?" "Bin e.. În sfîrsit. erau si ei cu doua fete! Am facut cuno stinta si am luat doua barci. Trebuie sa descopar neaparat ce-i cu asta". pe la "morminte". Cum asa? .... sa-ti spun drept. nimic dezis. Uite bine.

.. da-mi trebuie urgent!. la 12 e gata! Poti sa te prezinti s-o iei! . . Nimic. c-as vrea sa-mi fii stapîna. Iubito. stii c-a mers struna cu poezia aia! Fata a fost mai încîntata decît mas teptam. asa. Tu i-ai spus ceva lui Cornel? . cinstit. Te mai rog pentru o poezioara. versu-mi ar lua un nou avînt. . vai. si-n al doilea rînd îmi esti prieten! .. esti cel mai de lauda baiat din lume! Ora urmatoare aveam Naturalele. . Nimic! . nu-mi alina mistuitorul chin! Ti-as da întreaga viata! A tale calde pleoape. puteam sa-l refuz? De unde era sa stiu eu ca-i tocmai pentru iubita ta? . . Îîti fac. Ce ai de gînd? . . ma. doar tu.. alina-mi dorul sfînt! Graieste-mi doar o vorba duioasa.. Peste doua zile de la aceasta convorbire de taina. ca e frumoasa. esti un om cumsecade. . îmi pare prea putin. Tu. .. casatia. mantelegi? . Simt ca-mi vei fi pe veci. Bine. a venit la mine Ionescu Corne l: . . si ce te-i mai pricepe si tu. O. C-o iubesc. te cauta întruna.. dar vorba e ce-i de facut acum? . pentru ca. sa-mi faci ce vrei! Pe tine te servesc mai presus decît pe ori carealtul. . mai pe depa rte.. nu-ti place sa tempaunezi cu ce nu-i al tau. Daca m-a rugat omul. în primul rînd. dom'le. . ma. dom'le. ce ti-a venit sa-i faci si astuia poezii pentru fete? . sfînta mea domnita. acolo! Dar fa ceva.."Desi te-am cunoscut de-o saptamîna. cînd se pleaca pe ochii tai de zîna. . dar stii ceva mai altfel.. Chiar asa! . E-atît de dulce farmec. As vrea sa-mi simti tot dorul! Cînd tu nu-mi esti aproape.. . Ai sa vezi! N-avea nici o grija. I-am facut-o acum trei zile! . stapîna!" . sa-ti spun. În clipa-aceea.. atît de sfînt fior Si-atîta fericire. iubito... .. de-o sa bati în pinteni de bucurie! . si las' ca te razbun eu. Bravo. . . iubita celor doi colegi rivali! "Te-ador. .. . de ce sa nu-ti fac? Numai sa-mi spui cam ce-ai vrea sa-i spui în ea? . M-am ghemuit într-o banca-n fund si am compus poezia pentru Tanti.. . Pai ceva cam în acelasi gen. fa-te ca nu stii nimic si poarta-te cu el ca si mai-nainte. Griguta. Bine. Ma. numai una. Ai dreptate. Daca nu s-o întoarce Tanti la tine cu mai mul ta dragoste ca-nainte. pe veci. Nici sa nu-i spui. pîna-n clipa în care-o fi sa mor! Inima mea te cere.

Ma. ne-ntîlnim la "Socec!" Vine sa-si cumpere un dictionar românlat in. Ba da! Si te asigur ca-mi voi tine cuvîntul. la 5. m-am gîndit ca. si alta facem? Prietenie se numeste asta? Nu mi-ai fagaduit tu ca-i torni una de-o sa te pomeneasca? . nu poate sa stea mult. Mersi! Dar abia s-a-ndepartat Cornel. I-am citit-o cu inflexiunil e lirice de rigoare în glas. mai mult decît atît. Ei? Ce-a vrut de la tine smecherul? . Dupa-amiaza. Dar tot e bine ca ne vedem.S-ar preschimba pe data în cel mai dulce cînt! Comoara mea. una vorbim.. asculta-l. Pai de ce nu? . asta e mai ceva ca ailalta! . ma. ba. ca a si aparut Stelian: . trebuie sa sporeasca si talentulpoe tic. nu? Cînd i-o dai? . Bine. odata cu dragostea. si pleaca. de.. . e drept. îi dau poezia. Si tu i-ai facut-o? . schimbam cîteva vorbe. Tu ce-ti închipui? Mi-a cerut o noua poezie! . si a ramas încîntat. Bravo tie! Succes! . ce-i drept. Pai. Tot e ceva! . si-ncrede-te în el. Asculta-l ce trist suna! Pe veci al tau: Cornel! La 12. ca mi l-am si tinut! . Ionescu Cornel s-a prezentat sa-si ia poezia.

cum afla ea. Dinulescu s-a-nvîrtit tot timpul pe lînga mine .! Acu'. N-o sa faca decît sa-i sporeasca actiunile lui Cornel în fata lui Tanti. cum sa-ti spun." si te iscalesti! . papugiule! Îmi faci poezii cu abtibilduri. citeste de sus în jos. prin tine. cu cine vrei sa vorbesc? Sa-mi dai socoteala! Te nenorocesc în bataie. zgîrîie-hîrtie. . E o "poezie-acrostih!" .. . Poftim. . a citit-o. "comoara" etc. . regret ca sînt nevoit sa-ti dezvalui necuviinta iubitului dumitale C ornel. cum afla ea ca poezia e cu acracostih. explica-mi ce s-a întîmplat?! . m-ai nenorocit. Tan-ti-esti-o-gîs-ca! Extraordinar! E o grozavie! Bravo. . ca stii tu destul de bine: i-am dat poezia pe care mi-ai facu t-o. în asteptarea lui Ionescu Cornel. si pe urma sa stam de vorba! Dinulescu citi cu o atentie demna de un scop mai înalt. îti da un nume. Tanti zice c-a m vrut s-o fac de rîsul fetelor de la Centrala. . . . dar tu n-ai fost cînd mi-ai facut poezia. Îi faci un bilet. ai? . în care-i spui cam urmatoarele: "Sti mata duduie Tanti.. Luni. Ce. e o poezie cu tîlc. Am citit-o si gasesc ca e buna.. .. dar trebuie s-o fac! Îsi rîde de dumneata într-un mod mai mult decît nerusinat! Daca vrei sa te convingi. ce sa-ti spun. . initialele ultimei p oezii pe care a avut neobrazarea sa ti-o dea! Cu bine. mai întîi citeste poezia.. sa vezi ce-ti da! Înfrigurat. Ce sa-ti explic. . si iarta-ma ca m-am îndoit d e tine! . Ei. o gîndire. ma. a fost în culmea fericirii. sau cum naiba-i zice? . ma. te fac arsice.. Dinulescu îmi smulse hîrtia din mîna si silabisi: . Cu mine vorbesti?! . . sa traiesti. Mai întîi de toate. n-auzi. ma. ba. "chin mistuitor". Daca citesti initialele fiecarui rînd de sus în jos... Ce poezie a fost aia pe ca re mi-ai dat-o. dar trebuie sa-ti arat eu drumul. nu esti în toate mintile?! . .. Te omor. . ca poate nu se pricepe la smecherii d-astea poe tice. duminica.. De obicei se fac acrostihuri cu numele fiintei iubite.. Ionescu Cornel habar n-are de ce ascunde-n ea poezia asta! Ia citeste initialele de sus în jos. "farmec dulce".. Cornel si-a aruncat servieta în banca si a pornit glont spre banca mea. A venit c-o falca-n cer si cu una-n pamînt! Mi-a înapoiat poezia s i mi-a aratat ce iese daca citesti literele de la începutul rîndurilor: "Tanti esti o gîsca." M-a . Mi-o înapoie foarte mirat: . Mie nu-mi vorbi pasareste. ca vine lovitura de gratie.. "pleoape calde".. acuma înteleg! Dar vorba e. am avut un succes nebun! Ne-am dat întîlnire pent ruieri. Foarte simplu. cu multa atentie. Numai cuvinte frumoase: "te-ador". ca sa mergi pe el.. ca mi-ai distrus dragostea. Acrostihul.. ca nu prea vad?! . . . Ia asculta. acu' tin-te bine.. "domnita lui sfînta". Cum a intrat în clasa. ce vrea poetul respectiv. ca nu pricep! . raspunde-mi! . Ma. Poezia asta e cu cheie. asa da. în sfîrsit. Cum naiba. . Cu tine. de iese ca fata pe care-o iubesc eu e o gîsca. ma. Ba eu sînt. îti bati joc de mine si de dragostea mea? .

Cum o sa-i spun una ca asta? Se poate? Ea ma crede poet! Daca-i spun ca n-am facut-o eu. ca ti-a facut-o un coleg si ca. Cînd ti-oi da eu o dilema.. Între timp. poet de contrabanda? . asa cum se întîmpla în asemenea împrejurari. si e rau. .! si Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînsi! Dar Dinulescu. ma. Cornelica baiete. nici p-asta si nici p-ailalta. ca nu sînt poet. e buna de dat exemplu la Logica! . indiferent de teatrul unde se desfasoara. ca nici nu te pricepi..... te cocosez. numai ca ala le facea asa. Lasa-l pe François Villon. Ce te bagi unde nu-ti fierbe oala? îi riposta enervat la culme Cornel Ionescu. daca o las asa. unul dintre cei mai puternici baieti din clasa. . Stai binisor. înseamna ca am mintit-o. Vorba e ce ma fac eu. . dar eu. îi puse mîna-n piept si-l dete la o parte ca p-un fulg. Ai? ce crezi? . Dragostea mea s-a dus pe apa sîmbetii! Ce t i-a venit sa-ti bati joc de mine. Dar nu mi-am batut joc de tine deloc! A fost o coincidenta. Asta se cheama "dilema".facut de doua parale. ce sa-ti spun. Spune-i ca n-ai facut-o tu. se strînsesera în cîteva clipe toti baietii din clasa în jurul celor trei beligeranti. cînd este vorba de scandal. ca sa se potriveasca si lasfîrsitul versurilor. ca nu-mi arde de el acu'.. ca Ta nti a spus ca nici nu vrea sa mai auda de mine! . de care ma mir si eu! Crezi tu ca alta treaba n-aveam decît sa stau si sa scriu cu litere de porunceala? Asa ceva e foarte greu si nici nu ma pricep! Doar François V illon se pricepea la chestii d-astea. ie se tot rau! .. o simpla potrivire de litere. ca poate ma intereseaza. iar e rau: înseamna ca am vrut sa rîd de ea! Oricum o-ntorc.. . ce te voinicesti asa? Ia spune-mi si mie ce sa întîmplat...

la desertaciunea lucrurilor omenesti . în hohotele de rîs ale colegilor.. si sa nu aveti apoi convorbiri literare si critice în contradictoriu cu. . am fosi nevoit sa torn în aceeasi zi vreo zece acrostihuri cu cele mai dragalase nume de fata: Vivi. a avut un rezultat neasteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. atît de schimbatoare de la o zi la alta! .. nu? Ascult ati-l dar. Anisoara. Te rog sa taci. Tanti cu Stelian Dinulescu! * Dar acest neprevazut episod. ... îm i esti . ... astia. ca altfel. original! Ia noteaza-ti numele! Tii. Ascultati. Mariana. ca initialele sa dea: "Valeria. Hm! Bine de mine ca nu recurg la asemenea abtibilduri de cucerire! Dar voi. ivit în calea neteda a confectionarii de versuri la comanda. . . îsi roti privirea pe deasupra tuturor si spuse rîzînd cu pofta: .Stelian Dinulescu. fiti de aci înainte circumspecti si cititi-o pe toate par tile. Desigur ca sînteti curiosi sa stiti care-i motivul discutiei noastre. Vestea despre acrostihul buclucas s-a întins ca fulgerul în toata clasa. . care îi întrecea în înaltime pe toti cu un cap.. torente de rîs inundara clasa. . iar poetul improvizat se strecura cu obrajii-n flacari si cu coada-ntre picioare printre asistenti si se aseza mai cu minte ca niciodata la locul lui. . povestea celor doua poezioare si-a pataniei lui Cornel Ionescu. De asta-data. în crucis si-n curmezis. Te pomenesti ca ma iei la bataie! îl ironiza Dinulescu. . c are-atiumblat la poezie. grasa figura! spuse cu admiratie Dan Noica. . . probabil. spuneau e i . si-n doua recreatii numai am fost asaltat de clientii mei obisnuiti: . "Lili. . mai amuzat decît toti. Jenica. Georgeta.. . .. Cornel Ionescu sari ca ars: . cînd o vedea Ga bi ca-i e numele din poezie. te iubesc". În duminica urmatoare. ca nu puteti sti ce nabadaî îl mai apuca pe "Pegasul" lui Tyrtheu al nostr u. . Mimi. de ce nu ne-ai spus pîn-acum ca te pricepi sa faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil. . ma. Dar culmea a fost ca foarte curmei baietii si-au ridicat pretentiile. .. cerîndu-mi c u insistenta sa mai adaug cîte ceva la numele iubitei . . Bine. Grozava. te ador". dragala sele voastre muze! . reflectînd. Cristina. colegii care au trecut întîmplator prin Cismigiu i-au vazut mergînd strîns la brat si rîzînd fericiti pe. . în asa fel. Irinel si altele. fratilor! Si le spuse. . "nu cine stie ce". o sa fie foarte impresionata! Si alte variatii pe aceeasi tema! Si cum nu mai puteam sa scap de ei.

. cu pantofi si cio rapi negri. al caror chip gingas cautam sa mi-l imaginez. Muncisem din rasputeri pentru succesele în dragoste ale atîtor colegi fericitipoate.. blonde. cînd se-ntorceau de la scoala si treceau prin fata portii mele. dintre care însa nici una nu-mi era draga! Si-n sufletul meu navali puternic un dor naprasnic de iubire! As fi voit sa-i fa c versuri frumoase unei fete pe care s-o iubesc. îmbujorate si proaspete ca primavara însasi. dupa descrierile facute de iubitii lor. Prin mintea înfierbîntata de atîtea nume de fete. gratioase si pline de un farmec pe care numai ele.. sînii învolti si obraznici le tremurau ritmic. Nu mai aveam astîmpar. cu parul ar anjat în colturi savant pieptanate. satene. cu gulerase albe.. fara nici o dragoste pentru dragoste ! Eram un fel de Cyrano modern cu atîtea Roxane. mergeau cu p asi saltati. si sa simt într-adevar ce-i scriu ! Le urmaream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva si de la Moteanu. dezvelind dintii curati si albi ca porumbul crud. ce risipa de dragoste era printre baietii din clasa noastra la începutul aceste i primaveri timpurii! Si eu nu mai puteam sa dorm de mirosul patrunzator si dulce alfiorilor de liliac. Facusem zeci de versuri fara nici o rîvna. dragele de scolari te-l au: în sorturile de uniforma pepite sau negre. îmi zburau versurile naive în chinate acestora. Frumusele. treceau în grupe de cîte doua trei: brune.. pe care sa le încre dintez . surîsuri dulci înfloreau pe buze le lorrosii de sanatate. care dau piciorului o distinsa eleganta. fara sa le cunosc! Sufletul îmi era înfiorat de emotii si de nostalgii neîntelese. Ma framîntam noptile pe toate partile si-abia izbuteam sa atipesc în zori. . verzi sau albastri.... roscate.draga". cu ochii negri.. caprui. nu mai puteam! Ma saturasem de rolul de "confident" si de "versificator"! Voiam sa am si eu tainele mele de dragoste. si altele cam în acelasi gen! * O.

daca afla de povestea asta! . Ma.. Foarte frumos din partea ta!. Spune! . sa-mi scoata si mie vreo duzina! . pentru ca Gica Rosnovanu înt r o zi a apelat la serviciile mele cu prisosinta. fata farmacistul ui de peste drum de scoala unde era tata director. ca nu vreau sa stie si Fanica. pe care o iubea Stefan Predescu. Grig. numai tie îti spun. unde Julietele veneau aproape în fiecare dupa amiaza. cum nu pot sa-ti spun de mult! .. Veturia avea o sora. spiterul.. pe la 5. care se simteau atît de fericiti ca puteau sasipetreaca iubitele pîna acasa. Era tare îndragostit de o colega de-a sora-mi. . Eram fericit ca luasem vacanta. numai sa n-o tii prea mult si sa se afle. de ce sa nu ti-o dau.. si plecau pe la 7. esti nebun? Ce sa faci c-o duzina? . mi-a spus Gica în ziua fatala. ha! Sa nu vezi numai stele verzi de la tat-sau. sa le pun în camera mea. sa fac ca un fel dealta r: unde ma uit. Veturia Petrovici. Ce. dar te rog. Aveam însa un motiv în plus care contribuia la fericirea mea: pe timp de doua saptamîni scapasem de versuri si scrisori de dragoste pentru colegi! Dar fericirea aceasta a fost de foarte scurta durata. asa cum sînt fericiti toti cei care stiu ca se vor bucura de odihna. Ma. ma. discretie absoluta! . O duzina si un tablou. "Vederea" se facuse la farmacie. stii c-o iubesc pe Veturia. sa vad numai Veturii! . cum m-as fi plimbat si eu cu o fata în noptile astea albastre de primavara! . mi-ar fi fost drag sa fac versuri unei iubite care sa fie a mea! Si-atunci am scris un sonet în care mi-am turnat toata framîntarea si care începea astfel: "Mi-e sete de o dragoste curata! N-am mai iubit de mult si mi-este sete Sa sorb dulceata soaptelor discrete." În aceasta stare sufleteasca m-au gasit vacanta de primavara si vechii mei prieteni: Stefan Predescu si Gica Rosnovanu. Nu afla! Îmi dai fotografia? . conduse de cei doi Romeo! Ce trist ma uitam la prietenii mei..cuiva. ha. Ma. am sa te rog ceva din suflet.. Thaissa. si stiu ca sora-ta Nella are o poza de-a Veturiei în costum de balet. ca n u vreau sa am discutii! . Ti-o dau. sa mio dai s-o duc la fotograf. asa. Ah. Ha.

palida. Bine.. simplu? Altceva nu-i mai . Era o fata de vreo saisprezece a ni." Nu mai stiu ce am scris.. Veturia. cu parul castaniu si och ii mari si melancolici. .. Asculta-l! Pusesem în el tot sufletul meu: îl simtisem! ... Si te mai rog ceva. stii. Pai ce rost mai are biletelul? O sa-nteleaga ea .. explicativ! .. De asta-data o cunosteam bine pe fata careia trebuia sa-i fac versuri de comanda ! O cunosteam de cîtiva ani de zile de la sora-mea. ce mai! Da' acu'. Ma. dom'le!. distinsa.. L-am terminat! L-am chemat pe Gica. E clasa una! . . te mai rog ceva. ceva formidabil. fac o cinste copioasa! Fa-mi pentru Veturia un acrostih d-alea de care fac i tu.. dom'le! Veturia. ca azi dupa-masa vine la farmacie? . cum n-ai mai facut pîn-acum. cu mîini subtiri. . cu corp frumos. e fain. da' fa ceva asa. Însotim sa-ti spun eu. Uite-acuma. fac o cinste nemaipomenita... mergem la cofetarie la "Dobriceanu" si manînci cît vrei. Nu.. . ca e mai bine! Dar cînd spui nimic? acrostihul de un biletel. dar nu în poezie.. Daca e fain. Nimic! Adica îi spun. cum destul din acrostih! te-apuci de el... ca tot n-am nici o treaba! Tu plimba-te prin curte si lasa-ma lini stitpîna te chem eu.. ca s-o impresioneze . Draguta fata! Bine de Gica! Veturia! Am început sa scriu acrostihul. las-asa. Pa cinste! mi-a raspuns Gica. Îmi pare bine ca-ti place. cu toata placerea! .Daca pot. dar p romite-mi ca vrei! . "Visul meu. Fii fara nici o grija! Fac o cinste formidabila. fina...

am trîntit-o jos. Apoi am compus biletul de prezentare a acrostihului: "Draguta Duduie Veturia. asa e ra poreclit de baietii din cartier. ma. Bravo. sa stii ca.. sauchiar în fata f iintei dragi. dupa ce am exersat semnatura lui Gica. Vino mai bine tu afara! . M-am straduit sa fac sa semene semnatura de adineauri cu cea de acum. ca eu scriu urît al naibii si vreau sa -i fac impresie buna. prin acrostihul pe care te rog sa-lprivesti cu toata indulgenta! În poezie este permis sa spui mai mult decît într-o scrisoare în proza. ... subliniind-o .. Gata! Vino sa ti le dau! . Am scris versurile cît mai caligrafic cu putinta si. te rog înca o data sa ma ierti! Îti saruta mîinile. . asa ca literele de la început i eseau foarte bine în evidenta. . sa traiesti. Am desenat cu cerneala rosie o inima strapunsa de o sageata.. . Restul poeziei era scris cu negru. . si nu ies din casa pîna la sase. E! . pîna la 3 dupa-masa sînt gata si cred ca vei fi multumi tde felul cum se va prezenta corespondenta ta amoroasa! .. Ia un plic roz cu o hîrtie mai groasa si tipareste-le cum stii tu ! Eram peste masura de trist si de plictisit. . . bineînteles sageatalu i Cupidon! Din inima picura sînge. . Bine. tocmai cînd ma pregateam sa ma duc la Gica. ma? .. Te rog mult sa-mi ierti îndrazneala de a-ti trimite aceste versuri.. .. hop si el l a geam: . Sînt rodulputern icei impresii pe care ai facut-o asupra mea de cînd te-am cunoscut! Desigur ca finetea dumitale sufleteasca a citit de mult în ochii mei ceea ceam cut ezat sa-ti marturisesc abia astazi. .. picaturi care. . dom'le.. . asa cum am crezut eu ca este mai interesanta. ca am treaba. .. . . ca vreau sa-ti spun ceva si ne-aude Satrapul! (Adica Tata. Daca rîndurile mele te vor supara cumva. . dar puteam sa-l refuz? . Fa-i si biletul si scrie-le tu pe-amîndoua. La ora trei fara un sfert. a dumitale: Gica". . . Gata. . . Bine. stai ca vin acu'! . . Vino.. din pricina severitatii lui!) . în caderea lor. formau initialele acrostihului. De ce. lasa ca ti le fac.

Din ce s-apropie ora cînd trebuie sa dau ochii cu Vetur ia.. am sa io dausi am sa-ti pun si-o vorba buna la ea! Cînd trebuie sa-i înmînez mesagiul.. ma. Stii. E mai bine pe la 7. de ce? . . si pace! Dar daca tii cît deputin la mine. Cînd ma gîndesc numai. m-am muiat de tot. rockfelleriana! . fie. . .. vine singura. sau ce naiba esti? Cum sa-ti fie fri ca de-o fata. ca s-o vedem cînd pleaca. nu ti-e rusine? Barbat esti tu. . . atunci hai sa ne facem de lucru pe-afara. Poate sa iasa si bunicul din groapa. i-am spus ca vreau sa-i vorbesc ceva foarte. dar din suflet. Tocmai relativ la asta. . m-apuca tremuriciul! . fac o cinste. Bine.. ma. . Ma. la ven ire sau la plecare? . Numai de n-ar fi si sora-sa cu ea! . as mai întelege. ci cu totul de altceva! Uite ce te rog. . . dar îti spun de pe-acum ca astazi nu mai am chef sa scriu un rînd macar. . De ce? . vream sa te rog sa i-o dai tu. din aia sînt mai emotionat. o frica nemaipomenita! . . dar cînd tu nu faci altceva decît sa-i dai scrisoarea si sa te retragi. Sa te ia aghiuta cu cinstea ta cu tot! Dar pentru ca starui atîta. si pace. ca nu sînt în stare. du-te si da-i fetei scrisoarea! . nu te supara. .. Nu mai am nici pic de curaj. foarte important! . ca eu nu-ndraznesc. ma. Bine. cînd pleaca de la farmacie! . mi s-au taiat picioarele! . . . . . Nu e.. .. ce mai e si asta? Nu vad motivul! Daca ai vorbi cu ea si ar trebui sa su stii o conversatie mai lunga. Nu fi caraghios. dar vreau sa te mai rog ceva. pentru nimic în lume! .. Roaga-ma. f ac o cinste sardanapalica! M-a apucat o emotie. . Nu e vorba de scris.. da-i-o tu. .

sati trimiti emisari în astfel de chestiuni atît de personale? De obicei. Nu stiu precis... te iubesc! . Asta ca sa nu folosesc alte cuvinte care îi flutura pe buze de fiecare data cînd îti pronunta numele! . Buna-seara.. ... încep sa-mi pipai buzunarele. sa mi le spui dumneata!. daca pot sa-l parafrazez astfel pe Alecsandri! . mai putin ca altii. .. . a iesit! Da-i drumul! . Eu. Ca a trecut timpul? . te iubesc!" . Ca am ajuns acasa.... Ti-ar fi facut placere sa mai vorbim. Te rog. totusi. . ... duduie Veturia? . . . ca numai el sa auda: "Veturia .. Veturia. Daca te deranjez. . Ce frumos spui dumneata asta! . Duduie Veturia... mm. mai cu seama din descrierea facuta de Nella! . Unde Dumnezeu am pus scrisoarea? A.. Aveam cu totul alta impresie despre dumneata. Ce cuvinte? . . mesagiile îsi au rostul cînd o. . Nu pot sa ti le spun eu! . prin urmare si dumneata? .. Te asteptai la altcineva? .. îmi pare ca ti-a facut niste versuri! . se ocupa cu poezia? . a naibii!) . buzele lui soptesc asa.Imediat. ... duduie Veturia! .. .. nu! . cum? .. a. despre Gica. Multumesc! Despre ce e vorba? . ma. Vorbind.. Eh.. Oo. ce sistem mai e si asta. domnule Grig?! . Ca toti tinerii de vîrsta noastra. ... din tara romîneasca. Gica ar fi dorit sa-ti vorbeasca ceva. si m-a rugat pe mine sa-ti dau acest plic din partea lui.. În nici un caz la dumneata! .! dumneata. . În definitiv. . . Asa de repede? Nici n-am bagat de seama cînd a trecut timpul! . prefer proza! . Daca tii cu tot dinadinsul. . . A. am gasit-o! . . Buna-seara. Si eu la fel... Pacat! . surorile sînt întotdeauna gata sa-si flateze fratii! Cu prilejul acesta. Cum. ca am ajuns asa de repede! . . tot asa cum am vorbit si pîna acum! În definitiv. prietenie este avansata si au intervenit oarecare neîntelegeri între cele do . Ti-am spus asa cum mi-am închipuit ca ar spune Gica însusi! .. . O misiune? întreaba ea foarte mirata... Nu.. Asteapta-ma aici! . trebu iesa-ti transmit si toata simpatia lui Gica. Ce rau îmi pare!.. De ce? . . Da. . . ma retrag imediat. dupa cîte mi-a spus el. A.. dupa ce am sa-mi îndeplinesc misiunea ce mi-a fost încredintata de prietenul nostru comun Gica! (Draguta e.. Uite-o. foarte important: s-a gîndit însa ca este mai bine sa-ti scrie. Cred ca de cîte ori îti rosteste numel e sau se gîndeste la dumneata.

. Am condus-o pîn-acasa! Doar nu era sa-i dau scrisoarea si s-o las în mijlocul drumului. . . ma? Ce-a zis? . . strîngînd-o usor. Poate ca ai dreptate! Însa nu trebuie sa-ti para rau. Ce naiba ai stat atîta. Bine... . . . . . . . . lectura placuta! Nu fi rautacios! . bine. . citindu-i rîndurile pe care le-a scri s cu dumneata în gînd. . . . si-am sarutat-o lung. duduie Veturia.. Noapte buna! Noapte buna. . .. . muscîndu-si buzele înfrigurat. Vei avea prilejul sa-tipre lungesti placerea de a sta de vorba cu Gica. . care mi se-ntinsese.. dar cînd totul este abia la început? . Gica ma astepta în fata scolii Sfintii Voievozi. dar ce-a zis? . Am prins mîna mica si subtire. ..uaparti. si.

. . personal! . o serie de consideratiuni asupra punctualitatii la vizite si l a întîlniri. . si cred ca se face.. sa imortalizam momentul! . Le asteptam pe la 5. . . Sora-mea. . . . deranjezi tu! . Dar nu-mi gaseam locul. N-aveti idee ce nesuferit e s-astepti! A urmat. . pe care le ras foia în aparenta foarte atent. desi cautam sa par foarte putin impresionat de aceastavi zita. . flegmatic si calm ca un englez. iar Fanica.. ha! Las' ca e bine si asa! Ma. dar. dar a asteptat sa auda soneria. ca sa-si faca despre el o parere si mai buna decît aceea pe care o avea eventual pîna acum! Pe masa mea strajuia pe-atunci bustul în gips al lui Vlahuta de Dimitriu-Bîrlad. Ce sa zica? A primit-o cu placere. . . Gica si Fanica venisera însa de pe la 4: Gica. stii ce te rog? . . vorbeste cu Nella s-o invite pe Veturia si pe sora-sa la voi. Îmi place ca sînteti punctuale. A iesit imediat surîzatoare si le-a sarutat. . cu voce tare. dar a ramas foarte mirata ca nu te-ai dus t u. framîntarea punea stapînire din ce în ce mai puternic pe Gica. spuneti ca declam frumos si rugati-ma sa spun ceva! Stiti.. Odata cu apropierea orei 5. . fara sa citeasca ceva! Voia sa-l gaseasca Veturia asupra unor preocupari poetice. . Nu era o emotie propriuzisa . Sora-mea le vazuse pe geam. . Gica stia multe poezii pe dinafara si recita frumos. face impresie! Am convenit si am continuat sa asteptam. . . Lasa-ma odata cu cinstea! Îi spun. în realitate însa. Întîmplator stia si: "La icoana ".. Ha. . constatînd: . Se asezase la masa mea si luase "Poeziile" lui Eminescu. . ma! Fac o cinste. . S-a suparat? . . . . "Dormi. a preparat toata dimineata fel de fel de gustari pentru primire a celor doua surori. Iar?! . înfrigurat la culme de rezultatul scrisorii. dupa prînz! Te rog. fara sa se poata stapîni si fara sa primeasca vreun raspuns. Trebuie sa marturisesc ca ma simteam cam nelinistit. ne rugase el. Ma. opera cîstigata la tombola unui bal al artistilor plastici. Pe unde-or fi acum? se-ntreba Gica emotionat. Ma. dulcineele prietenilor nostri. dupa cîte am observat. ha.. aduceti vorba despre bustul lui Vlahuta. . . iubito!" si "Din prag".. Nella. sîmbata. . Îl invitam atunci si pe Fanica! Adu-ti si aparatul de fotografiat. Nu s-a suparat. .. ... . i-ar fi facut mai multa placere sa te. desigur. . . . .

iar eu l-am ironizat tot timpul din ochi.. în fata bustului încruntat al lui Vlahuta? . care. E poetul lui preferat! . Da?! Foarte interesant! . Si le recita cu mult talent! . Tinînd seama de faptul ca Vlahuta a fost ciracul lui Eminescu. "Ce e amorul?" Foarte interesant! Citesti "Ce e amorul?" de Eminescu. a l uat unul din caietele mele de pe masa. Gica nu mai are de ce sa citeasca poeziile lui Vlahuta. O. n-ai vrea sa ne cînti la pian? . fara sa se lase rugat prea mult. credem ca ne va face placerea. Si ce citeai. Gica a declamat cu mult patos "Din prag". lasa modestia pentru alta data! Toti trecura în camera sora-mi. . hai. la un moment dat.. A.Gica a fost gasit citind "Ce e amorul?" de Eminescu. Nella. zîmbind cu siretenie. Cum doresti. dar cred ca n-ai intentia sa ne gonim musafirii de pe-acum! . Hai. Mai tîrziu. unde era pianul. n-a mai observat-o nimeni. e potrivit oarecum! am intervenit eu. asa. va rog! accepta Gica. ma rog? Îmi dai voie sa vad? Gica îsi întoarse buza de jos si întinse cartea. ca sa faca ceva. domnul Gica e amator de poezie! a remarcat Veturia. dupa gustarile obisnuite în asemenea împrejurari. În sfîrsit. care-i urmaream miscarile. l-a desfacut si a înlemnit cu el în mîna. În afara de mine. pentru ca le stie aproape pe toate pe dinafara. ca doar atîta astepta! . avînd-o complice pe Veturia. Veturia ramase într-adins la urma . . fara nici o intentie.. Atunci. Dealtfel. dupa fasoanele de rigoare. si asta cît mai curînd. Am provocat prilejul si m-am adresat sora-mi: .. Vedeam ca vrea neaparat sa-mi vorbeasca.

chinuit de luna care gasise cu cale sa-mi scalde camera într-o lumina feerica... îmi placea mai mult decît mi-as fi putut închipui! Îsi uitase la noi o batista mica. Ei bine..... placut! Mi-ar pareab ine sa fie ce-mi închipui.. pe la 10 îti dau un telefon de la tanti Elvira. Chiar el e la aparat! . .. si totusi asa era: ma-ndragostise m! De ce ma temeam acum? Nu dorisem eu oare asta de atîta vreme? Nu ma mistuia dorinta de a scrie versuri unei fete.. Nelinistea asta n-o mai avusesem niciodata! Si mai era ceva care nu-mi da pace: ce aveam sa-i spun a doua zi. pentru ca în realitate nu dormisem o clipa!. Nu esti sincer! Cînd am observat asemanarea. Este adevarat ca scrisul nostru cam seamana. . .si-mi sopti: ... Pot vorbi cu Grig? .. În ochii si în gîndul meu: Veturia! Îmi placea. . .... . Da! ... Cine mi-a scris ceea ce mi-ai dat dumneata acum doua zile? . dar promite-mi ca-mi vei raspunde sincer! .. .. Vreau sa te-ntreb ceva. . . Dar nu-nteleg de ce ma-ntrebi toate astea? . facîndu-mi de lucru la biblioteca. ca sa putem sta de vorba în liniste! . si ît i spun cînd sa treci sa ma iei. sa mergem! Nu putem discuta acum si aci! .. sau acela al carui nume a fost semnat? . As minti sa spun ca m-am trezit din somn. Ma rog!. care sa nu mai fie iubita altora? M-am învîrtit tot timpul prin preajma telefonului. Mîine dimineata esti acasa? . ce este probabil în realitate si ce nu vrei sa-mi spui dumneata! . .. Pentru ca ti-am rasfoit un caiet de pe birou si am gasit ca scrisul dumitale d in caiet este acelasi cu scrisul din scrisorile semnate "Gica"! .. Totusi. . l-am lasat sa sune de trei ori.. La 10 fix a sunat telefonul. rostind un "allo " nepasator! .. de aci si pîna l a. Acela care le-a semnat cu numele lui Gica. ca ma duc pe-acolo. Toata noaptea m-am zbuciumat. Ne asteapta. alba. Mi-era teama sa-mi pun diagnosticul.. tighelita cu roz Am strîns-o si am sarutat-o toata noaptea. am tresarit. . . dar. Acelasi?... . Am vrut sa ma reped sa-l iau imediat. . cum aveam s-o însel asupra descoperirii facute de ea? ... .. si abia la al patrulea sunat l-am ridicat. .. Acela care le-a semnat: "Gica"! . .. .

.. . M-am postat în fata cofetariei si am citit de trei ori.. esti superstitioasa? . dar stii. Oamenii nu se despart niciodata din pricina unui pete c depînza. A venit surîzînd si cu mîna întinsa: . Buna dimineata! Stii cine e aici? . Si vrei sa-ti spun la telefon? . . Ma astepti în colt. foarte curioasa. . o tutuiam fara nici o reticenta. Bine... buna dimineata! Ce mai faci? Te asteptam. vino la 11 sa ma iei. . Nu. à propos. Da. Buna dimineata! . ai gasit-o tu? . dar tu? (Hm. . la cofetaria "Jernoiu". . ca si cînd ar fi prezentat cine stie ce interes deosebi t pentru mine! Cînd sa-ncep pentru a patra oara aceasta interesanta lectura.. . Ti-ai uitat la noi o batista! . Nu!. .. dar. si daca nu esti superstitioasa. . .. foarte atent în aparenta. . Daca-ti face placere!. . . . Pentru ca ma simt în fata ta ca un scolar. . cu emotie! De ce? se prefacu ea mirata. Sînt curioasa. te xtul de pe cutiile de bomboane. multumesc. . Înca o data.... asa e.. dar de ce? . . . as vrea s-o pastrez! . si ea la fe l!) . cel putin asta e parerea mea! . Aha. sa aflu ce e cu descoperirea de ieri! . îti marturisesc cinstit.. . .. a sosit Veturia.. Ce faci? . Stiu. Bine. .

nu stiam ce atitudine sa adopt fata de aceasta intransigenta Roxan a! În definitiv.. Si-apoi. din acrostih? . L-am scris asa ca si cum l-as fi scris cu adevarat iubitei mele... sfiindu-se sa ti le d ea el. ce eram eu vinovat ca Gica nu-ncercase sa-si cucereasca iubita prin propriile lui mijloace? Ma ispitea atîta vîrtejul acesta ce se ivise pe neasteptate în calea mea. Ma agatai de ultimele ei vorbe: . Dar?. Ce? .. As. Spune odata! Întotdeauna te exprimi atît greoi? .. de ce mi-ai scris si mi-ai vorbit tu. încît n-am mai tinut seama de nimic. Toata era numai surîs.. Ce ai înteles. liniste ca într-o zide sarbatoare. Simteam ca trebuie sa-i spun Veturiei tot ce ma-ndemna sufletul si primavara sai spun. Care a fost prins ca a facut tema altuia. Buchetele de liliac îsi revarsasera crengile peste gardur i si-mprastiau cu darnicie miresmele ametitor de dulci trecatorilor fericiti ca traiesc o prima vara atît de îmbietoare la viata. . Pe strazi.. Ti l-am facut si-am pus în el cele mai curatesi mtaminte. Mi-a potrivit parul la tîmpla stînga. Gica ma iubeste. sau cel putin asa pretinde! . N-am vrut sa spun chiar asta. Veturio.. de sa mi le frînga. Si. de pa rca as fi comis o tradare!. Cel putin asa cred! ...... de exemplu. Ca te iubesc! Ne-am oprit. Mi-a apucat amîndoua mîinile si mi le-a strîns. personal. Ca... te rog. Eram în grea cumpana. cum se numeste. M-a rugat sa-ti fac un acrostih. Zici ca ai înteles tot ce trebuia sa întelegi? .. Eram foarte tînar si-mi era dor de iubire!. tot n-ai înteles? . sau acela care ti l-a compus. Ochii îi erau mai luminosi si mai plini de duiosie ca niciodata. Eram prin dreptul gradinitei din strada Luigi Cazzavillan. m-a trimis pe mine. Cum. nici un avan s..... nu stiu cum. .. spune-mi.. iar lui Gica nu-i facuse. în numele lui? Doar Cyrano mai trecuse prin situatii sentimentale oarecum asemanatoare.. P e urma m-a rugat sa-ti mai scriu si biletul acela explicativ. Dar o spun eu. nu este decît o mica si banala escrocherie sentimentala din partea voastra! Atît si nimic mai mult! Am înteles ce trebuia sa înteleg. dar... Pretinde el. ma simt asa.. Este de prisos sa-ncerci sa ma convingi ca autorul scrisorii si-al poeziei este Gica! Hai. fata îmi da a-ntelege ca ma place. Iarasi mi-a prins mîna si .... fara sa se gîndeasca la consecinte... Te-o fi iubind si Gica. I-amraspuns putin intimidat: .. . Acum... Daca ar fi fost scrisul lui. . n-ai mai fi descoperit nimic... Greseala a fost ca nu si-a scris cu mîna lui scrisorile..

În anul 1925.. pentru ca ne distanta considerabil de director. Barba a iesit la pensie. Am pornit emotionati. elevii. Grig!... vorbea rar si apasat si era cu noi. vestit profesor de Matematici. si noi ne-nvatas eram cu . bineînteles: însa era o atitudine care nu ne convenea deloc. Ce leaga doua inimi. Asta ne impunea extraordinar. cum obisnuiau Barba si ceil alti profesori. oricît de suparat ar fi fost.. o creanga sau un petec de cer albastr u! Orice avea farmec în acele clipe binecuvîntata! Doamne. tare!" CAPITOLUL XII ÎN SERILE DIN LUNA MAI. Sufletul mi-a fost dureros sagetat de-o dulce înfiorare. Si eu.. cît de frumoasa e viata uneori! Adevarat ca. prostii pline de gingasie. Noul director era un om foarte corect. Nu ne spunea niciodata pe nume si nici nu ne tutuia. iar Ministerul Instructiunii Publice a dele gat provizoriu.mi-a soptit simplu. "Iubirea e o taina mare. la fel. Nu ne scotea din "domnule elev" si ne vorbea întotdeauna la plural. cu conducerea liceului. vorbind nimicuri. de o revoltatoar e politeta. pe Inspecto rul Generat Petre Marinescu. pîna la numirea unui nou director.. oprindu-ne la fiecare pas sa admiram o frunza. foarte serios si de o severitate extraord inara! Sta vesnic încruntat. o floare. cu voce grava: ...

la sfîrsitul careia ne astepta bacalaureatul! Venise primavara în Cismigiu pentru a opta oara de cînd îmi toceam coatele pe bancile liceului Lazar. liceu cu traditie. nu exista nici un mijloc de înduplecare! Acest fel de a fi al lui a avut rasunet în sufletele elevilor si. pentru nimic în lume! Îti vorbea tot timpul cu duhul blîndetii. cu Petre Marinescu asa ceva era imposibil! Cînd rostea o hotarîre. si totul ar fi în dauna dumneavoastra. si apoi încheia cam în felul urmator: . domnule elev. ca e ultima data. daca-ti mai da mîna! În astfel de împrejurari dictatoriale. bine. mai frageda si m ai frumoasa ca niciodata! Si nicicînd nu ne atrasese Cismigiul mai puternic ca acum. pe viitor am sa va rog sa va supravegheati atitudinea ma i îndeaproape. nu ti-ar fi aruncat vreo insulta. si ne luaseram de gînduri. care a dat tarii atîtea si atîtea generatii de oameni de seama etc. poate pentru ca ne dadeam seama ca este ultima primavara pe care o petreceam ca liceeni pe aleile si pe sub boltile de flori ale Cismigiului.Barba: sa fim mai apropiati. cum traditia imp unea sa-i acordam neîntîrziat o porecla. se redusesera aproape la zero. simteai ca ea va râmîne definitiva. Ei. Nu era de glumit cu Tiranul. i-am spus simplu si sugestiv "Tiranul". etc. ne-nfiorau si ne tulburau linistea de pe acum . caci s-ar putea sa aveti neplaceri si mai mari. ca asa si pedincolo. ca nu mai faci. am regretul de a va face cunoscut ca sînteti eliminat pe cinci zile. Dar ceea ce ne mai tinea avîntul în frîu era si faptul ca ne aflam în clasa a VIII-a. nu ti-ar fi strigat. Asa ca. este de la sine înteles ca nazdravaniile noastr escazusera simtitor si. si doresc ca prima noastra întîlnir e sa aiba loc în împrejurari mai placute pentru dumneavoastra! Poftim de te mai roaga sa te ierte. si-n anumite cazuri sa ne permitem sa-i solicitam indulgenta. Pîna atunci. 1926. banuite numai. Poate si pentru ca primavara asta avea în ea chemari pline de un farmec necunoscut. Elimina pe capete pentru cea mai mica abatere de la îndatoririle scolare si nu s-ar fi suparat. si parca în acest an. îti demonstra cu tact de matematician caceea ce facusesi nu era frumos. Va rog sa comunicati aceasta si parintilor dumneavoastra si sa-mi ad uceti semnata aceasta adresa! Buna ziua. domnule elev. nu era demn de un elev de liceu si mai ales de un el ev al liceului Lazar. sa îndraznim sa stam de vorba. cu timpul. era mai tînara. Nostalgii viitoare.

ca pentru noi. vineri. ca prea e linistita seara asta! . si mai ales cautînd sa ne luam bine cu profesorii." Si apoi venea un refren pe care am gasit potrivit sa-l cînt cu voce din piept. cev a mai patrunzator. Cuvinte ce m-au fermecat!. Pai d-abia sîntem la sfîrsitul lui aprilie! .. zice: . Sa cînt. Mergeam agale. cît si parfumul dulce ne îndemnau la lirism. ca iesim din Cismigiu si nu m ai are nici un farmec! . Rica Stanescu . Bine! Si-am început sa cînt usor. da-i drumul. Ce-are a face? În asteptarea lui mai. Ia cînta. ma. care locuiam în acelasi cart ier. în falset.. paralela cu Bulevardul Schitul Magureanu. Grig. numai liliac înflorit. odata cu terminarea cîntecului. la gîndul ca poate vom avea vreunul dintre ei în comisia respectiva. treb uia sa iesim din Cismigiu: .. Cînta. cîteva mici ispravi s-au petrecut si în timpul domniei Tiranului. facîndu-ne lectiile cu multa constiinciozitate. tot. dar ce sa cînt? . ceva de inima liliachie. fericiti ca a doua zi este sîmbata si se sfîrseste înca o saptamîna de scoala! Si cum atît podoaba de mov si alb a ciorchinilor înfloriti. pe aleea trandafirilor. unde avusesera m repetitie la cor. Cu tine-adesea m-am plimbat Si dulci cuvinte îmi spuneai. dinp ricina Tiranului. pe la sase seara. mai ales ca peste cîtiva pasi. un grup de vreo patru-cinci colegi. cu sapca pe-o ureche. Cismigiul era. ma. Este adevarat ca. dar destul de puternic. si cum fiecare dintre noi era cu cîte-o fata-n gînd. se chiulea cu foarte mare greutate si cu multa precautie. aia: "În serile din luna mai"! . dar nu ne mai ardea nici noua de asa ceva! Bacalaureatul ne impunea mai multa seriozitate. dintre car e merita povestita urmatoarea: Primavara. pe care o manifestam venind foarte regulat la cursuri. Ne-ntorceam de la liceu. Chiulul îl lasaseram pe seama acelora din clasele mai mici. Totusi. cel mai îndragostit dintre toti. asa-zisa "romanta": "În serile din luna mai.

nepot! . domnule director. dar la o noua privire a Tiranului. pocnind calcîiele militareste! Uitaseram toti. Da. Crezi c-o sa-ti faca ceva? .. nu stiu daca întelegeti cam ce vrea u sâ spun. raspundeeeee!" Baietii vor sa m-aplaude si sa ma felicite. cînd d in capatul aleii se aude o voce groasa si foarte cunoscuta: . a. Aicea sînt! Si-n fata ochilor nostri îngroziti apare. unde. domnilor elevi! . fara sa vrea. am facut "drepti". Am înteles."Ah. Ah. care ar putea fi considerat si o calitate. domnule director. nu cînta decît la opera.. domnului director Constantin Iones cu! (era cît p-aci sa gresesc si sa-i zic "Barba"!) ... unde. ca la o comanda invizibila. Bajenaru Grigore.. Voi muri fara tine. dintr-a VIII-a moderna! .. Sînteti ruda cu tenorul Bajenaru ? . Unchiul dumneavoastra. dar le-ngheata vorbele pe buze. domnule director! .. aer liber. hm. domnilor elevi! Nici un raspuns. Multumesc. însa cu voia. .. domnule director! Si Tiranul a trecut repede drumul. echivalente cu "mmda"! . luase parte la prod uctia noastra muzicala în aer liber! ... cunosteam amanuntul! Nu va fac nici o vina din aceasta: dealtfel... domnule director! . unde Esti tu. intrînd în curtea lui. Eu. oricît ar .. Cine a cîntat? . Buna seara. .. . hm. si foarte rar în familie sau în. Veniti de la liceu? . L-am auzit si l-am aplaudat de foarte multe ori. dar e om inteligent si. Dumneavoastra. Bine dispusi... totul s-a ispravit aici! Tiranul e sever.. Da. Tiranul. ca pamîntul. dupa cîte am auzit. chiar vizavi de Cismigiu. domnule director! raspunseram noi în cor. ca directorul locuieste pe Schitul Magureanu. Da. ati imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. Odorul meu! Ah.. simple motaieli din cap. Cum va numiti? ... Omul se întorcea acasa si. mereu. raspunde? Pe tine te chem. avea un pacat. . Sa traiti. undeeee Esti tu. privindu-ne scrutator! Am ramas cu totii "pe loc repaus". As. vin-la mine. însa. a. mereu. sînt fapte care s-au petrecut înainte de venirea mea.

în sala de Gimnastica. nici macar "tinere". si. baietas. dar nici dracul nu e asa de negru cum îl crede lumea! Într-adevar ca aceasta auditie muzicala în aer liber n-a avut nici o urmare! * Dar abia ne obisnuiseram cu Tiranul si chiar începuse sa ne placa severitatea lui. dupa multa vorbarie. sau Tiranul.. ca Draganescu. indiferent daca era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: .. spunîndu-ne frumos si serios pe nume. parc-am fi baieti de pravalie! Îndata ce a luat în primire directia. pîna la "baietas" al lui Jujuca. ne-a spus urmatoarele: . adresîndu-se invariabil fiecaruia. de Latina! Nu se potrivea nici cu Barba si nici cu Tiranul..vrea el sa para de aspru. 3. pe profesori si pe elevi . er a o distanta considerabila! . întrucît. Domnilor profesori si baietasi.. si ne vo rbea.. asadar. adevarate personalitati didacti ce si oameni impozanti. Hei.. deoarece. fiindca. cu prestanta! Jujuca era mic. e de-al nostru. . zis Jujuca. face el pe-al naibii... vesnic agitat si plin de el. are în fond sensibilitatea lui! N-ati auzit ca se duce la opera? Daca-i place muzica. Auzi. Jujuca ne-a convocat. baietas! Pai de la felul cum ni se adresa Barba. facea din noi oameni cumsecade. "volens-nolens".. prin urmare.. cu "domnule elev" si "dumneavoastra". tuns în cap cu masina nr. dumneata?! se scandalizau baietii. onoratul Minister a stiut de ce mi-a încredintat mie directia acestui liceu: pentru ca. fiindca ne dam seama ca. cînd ne vine stirea ca a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne asteptam c el mai putin: Andrei Georgescu.

MESTERE MANOLE! Parca nici o primavara din cei 18 ani pe care îi traisem nu fusese atît de frumoasa ca aceasta primavara a lui 1926! Ah. un admirabil dascal. La oral se examinau: Romana. Filozofia si Stiintele naturale. Materiile principale la bacalaureat erau: Limba si literatura româna.Si Jujuca s-a dovedit în scurta vreme a fi un om cu totul lipsit de inima si de întelegere! CAPITOLUL XIII MANOLE. si atît! Nici pomeneala de Geografia Patriei în vr euna din clasele cursului superior! În schimb. Istoria României. Franceza. cum se spune atît de sugestiv în limbaj scolaresc. Grigore Danescu. Istoria Românilor si Geografia României. a Frantei! Dîndu-ne seama ca numai cu anemicile noastre cunos-tinte la materia respectiva nu ne putem prezenta la examen. pe care o facuse ram pentru ultima oara în clasa a IV-a. toti ne puseseram. în clasa a V-a eram obligati sa stim la perfectie. ceea ce el aacceptat cu multa placere. examenul fiind eliminatoriu. Latina si Franceza. Se dadeau lucrari scrise la: Româna. Instruct ia civica. pe neasteptate! Si cum mai aveam numai doua luni pîna la "încercarea cea mare". Singura materie de învatamînt pe care o uitaseram si pentru a carei cunoastere temeinica ne trebuia o serioasa pregatire era Geografia României. geografia surorii noastre mai mari. "cu burta pe carte" si cu programa analitica respectiva în mîna! Cu toate nazdravaniile si aparenta noastra superficialitate. dupa ce nu se mai daduse de atîta si atîta vreme! Seriozitatea ne cuprinsese pe toti. . cît de mare era ispita de a ne rataci în gradina noastra vrajita de basm! Dar si mai puternica era grija ce ne framînta permanent ca în anul acesta trebuia sa luptam cu doua mari încercari: examenul de clasa a VIII-a si bacalaureatul. sa ne faca un curs de bacalaureat. carte stiam toti si puteam sa facem fata cu bine la examene. si înca în frantuzeste. La celelalte obiecte de învatamînt o încropeam noi destul de bine. l-am rugat pe fostul nostru profesor de Geografi e. daca nu obtineam media 6. Dar la "Istoria Românilor". care abia se reînfiintase de un an. în 1925! Eram deci a doua generatie scolara care urma sa dam acest dificil examen. toata clasa era foarte bine pregatita. GeografiaRomâniei. MANOLE.

Si nici nu se putea altfel, cînd avuseseram norocul sa ne fie profesor Grigore Niculescu, supranumit Atila! Om rau? Nu! Foarte sever si foarte serios; si un profesor exceptional, de clasam are, de talia Barosanului. Obisnuia sa ne dicteze planul lectiei pe care o facea. Apoi începea sa ne vorbeasc adupa planul stabilit si vorbea asa de frumos, asa de interesant, încît nu te-ai fi saturat sa-l asculti o zi întreaga. Ne captiva pe toti cu darul lui de mester neîntrecut în a ne înfatisa Istoria. Avea, însa, omul un pacat: îti pretindea sa stii ce-ti explicase si, daca nu stiai, nu se supara, ci te-ncondeia în catalog! La orele lui era o liniste mormîntala. Notiunile de "chiul" si "gluma" erau necunoscute, ca dealtfel si la orele Barosanului. Pe Atila îl mai avusesem profesor în clasele I-a si a III-a, asa ca ma cunostea. Pe atunci fusesem unul dintre cei mai buni elevi ai lui. Dar, în clasa a VIII-a, la Istorie, pe trimestul I, obtinusem media 5, si asta cu mare greutate! Binevoitor, Atila m-a scos sa ma mai asculte, ca sa-mi dea o medie cumsecade. Nam stiut bine... si mi-a dat tot cinci. Înainte însa de a-mi pune nota, m-a privit s crutator si mi-a spus cu sincera tristete: . Am avut în cursul inferior un elev foarte bun la Istorie, care facea cinste clas ei lui, unul Bajenaru! Hei, cîta istorie stia ala!... Pe unde-o fi, ca eu nu-l vad... sau, daca-lvad, nu-l mai recunosc!? Cuvintele lui, rostite cu voce calma si duioasa, m-au patruns pîna la lacrimi si a uavut un rasunet atît de puternic în sufletul meu si au stiut sa-mi maguleasca vanit atea în asa masura, încît pe trimestrul al doilea am luat media "noua", ca "zece" nu dadea! Noua nu mai avea nimeni din clasa, nici cei doi premianti, afara de Nae Georgesc u. * Ca sa fim cît mai bine pregatiti la Istorie si ca sa vedem aievea urme pretioase a le

trecutului nostru, Atila a hotarît sa facem o excursie la Curtea de Arges. Ne-am înscris vreo 30 de elevi, din 45, cîti eram cu totii. Ca sa nu întrerupem cursurile, urma sa plecam într-o sîmbata, dupa-amiaza, pe la 2. Dar, cu doua ore numai înaintea plecarii, ni se comunica o veste neplacuta: Atila, retinut de o invitatie neprevazuta la Ministerul Instructiunii Publice, în calitat ea ce o maiavea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie . Atunci, Jujuca l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la I storie, unul Stefan Marinescu, care ne-a si anuntat stirea, dealtfel, spre consternarea noastra. Multi am fi voit sa renuntam, dar ne era teama sa nu-l suparam pe Atila, la care tineam foarte mult. Si am mers, fara prea mare entuziasm. Pe la jumatatea drumului ni se facu foame, asa ca ne hotarîram sa luam masa de seara în tren, din ce ne aduseseram de acasa . avîndu-l în mijlocul nostru pe suplinit orul Marinescu. Acesta fusese tot timpul distant cu noi, gretos chiar, aratîndu-se foarte plin de el, desi pîna atunci nu avusese prilejul sa-si dovedeasca în nici un chip stiinta. "Sa stii, ne gîndeam noi, ca asta o sa ne dea niste explicatii grozave la Curtea d e Arges! Nu degeaba l-a ales Jujuca chiar pe el." Si ca sa mai împrastii putin atmosfera de austeritate ce se lasase, cautînd sa fiu totodata în materie, spre a nu risca vreo... observatie din partea dascalului nost ru improvizat, spusei, uitîndu-ma la ceas: . Nu mai avem mult pîna la Curtea de Arges. Curînd vom poposi în vestita cetate. . Barem o fi frumoasa cum se spune? întreba Dragu. . Ei, cum sa nu, am încercat eu sa ma arat cît mai informat în fata profesorului pe care abia îl cunoscusem. Doar a fost una dintre capitalele Tarii Românesti. . Ca multe capitale a mai avut! intra si Noica în vorba. . Daca nu ma-nsel, patru! intervenii eu, doar i-oi da samînta de vorba suplinitorului. Dar acesta, parînd ca reflecteaza putin, nu scoase o vorba. Surprinsi, baietii începura sa-si dea coate. Ce e cu profesorul asta de se complac e în mutenie absoluta? Foarte înciudat ca se abtine sa participe la interesanta discutie propusa de mine, ma adresai direct însotitorului nostru, doar l-oi face sa spuna ceva: . Au fost mai multe de patru, don' profesor?

Marinescu îsi întoarse nepasator capul catre mine si, în sfîrsit, se hotarî sa-miraspunda totusi, printr-o întrebare: . Gasesti ca este chiar atît de potrivit momentul sa ? . Pai, sa vedeti, don' profesor, îndreptîndu-ne spre accentuai eu . una dintre cetatile de scaun, fara sa celelalte... trei sau mai multe... nu mai stiu cîte, -i provoca un raspuns precis. facem aceasta statistica întren Curtea de Arges, care a fost . vreau mi-a zburat gîndul la ma prefacui eu încurcat, spre a

Baietii, care pîna atunci privisera pe fereastra, plictisiti ca nu se simteau delo c la largul lor, îsi ciulira urechile, presimtind ca se vor amuza pe socoteala lui Mari nescu, vadit în mare încurcatura. Dar raspunsul întîrzia sa vina. Marinescu îsi îndrepta nodul la cravata, îsi împinse apoi maxilarul inferior în afara, scotîndu-si marul lui Adam din guler si spuse stin gherit: . Daca dumneata tii chiar atît de mult..., hai sa le numaram! . Sa le numaram, coane Fanica! nu se putu abtine Dragu, amintindu-ni-l pe faimosul Pristanda. Dupa ce-i arunca o privire scrutatoare, Marinescu mi se adresa acru: . Poftim, începe!... Ridicîndu-mi mîna stînga, începui sa le numar, ajutîn-du-ma de aratatorul dreptei: . Cea dintîi, la Cîmpulung... . Asa, aprqba profesorul... Apoi? . Apoi stiu ca a fost schimbata la Curtea de Arges, unde mergem acum, dar nu stiu care voievod anume a facut aceasta schimbare... . Sa lasam amanuntele. Apoi? . Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Tîrgoviste... si apoi... Bucuresti! . Deci patru! tinu el sa precizeze . Vezi ce bine stie la... Aritmetica?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. . Cine a-ndraznit? striga profesorul iritat la culme. . Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Bajenaru, ca a tinut bine minte numarul capitalelor... . Dar cine-o fi mutat capitala de la Curtea de Arges la Tîrgoviste, don' profesor? cautai eu sa schimb vorba. . Sa spuna cineva dintre dumneavoastra... Doar de-aceea sînteti elevi... Din nou glasul lui Dragu, batjocoritor: . Cutare-Voda al III-lea, din motive de ordin strategic!

Dar iata ca dupa ce se facuse repartizarea elevilor în camere. lasîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat. exasperat. nu a uitat sa ne recomande: sa fim linistiti. Noica Dan dadu din cap dispretuitor si spuse: . vazîndu-l pe Chiorul. cel mai tîrziu la 7 sa fim în fata primariei. si-n scurta vreme s-a facut întuneric de-a binelea. va rog! Si. veni în fata lui si. la un hotel. ca sa-i crestem actiunile în fata ei. Numai suplinitorul Marine scu a stat singur într-o camera de la parter. ca sa evite eventualele comentarii neconvenabi le la adresa. chiar sub ochii lui. caci. stiintei lui. ale carei ferestre dadeau în strada.. s-a închis la el si n-a mai iesit pîna dimineata sa dea ochii cu noi. . o maruntica nostima. uitînd de colegialitatatea ce ne lega. poate chiar se si crezu pedagog. de unde urma sa p lecam spre lacasul istorie. simtind ca fata de serviciu e atenta la ce a re sa se petreaca. Nu permit asemenea glume! se enerva suplinitorul. si. la un moment dat. mai lasa plimbarile pe culoar si treci în camera! Toata lumea în camere. un coleg ceva mai mare ca vîrsta. Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douazeci de elevi de la int ernaturmau sa doarma în vagon. Si noi care credeam ca-i toba de carte! E si f iresc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Arges pe-nserat. de-ai dracului. nu mai stiu cum se numea. se apuca sa ne apostrofeze în fata cameristei: . începu sa-i dea tîrcoale cameristei. cei externi. însotite de: "Sa n-aveti nici o g . De cu m nea repartizat. ca nici nu se gîndeste sa -i execute ordinul. Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul. ca sa fim repart izati cu totii în camerele noastre. asezîndu-se la o fereastra. ca nu se astepta la asa iesiret ocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost gazduiti la etajul I. îsi da aere. care-i era bun prieten dealtfel. Ehei. baiete. ne-am dus împreuna cu Stefan Marinescu. îi spuneam " domnule pedagog" în sus. De la un asemenea specimen credeti voi ca vom primi explicatii la Curtea de Arges? Amara amagire. Mai înainte. îi spuse arogant: . sa nu care cumva sa parasim hotelul si sa ne sculam a doua zi la ora 6 dimineata. dupa ce vom lu a gustarea respectiva. se vede. apoi se ridica si iesi pe culoar. iar noi.Un hohot de rîsete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu. cîte doi sau trei în camera. mai repede. Ia las-o mai moale.. fratilor. Dupa fagaduielile de rigoare din partea noastra. suplinitorul.. îi raspunse scurt: . iar noi. de fitele lui. ca. "domnule pedagog" în jos! El se umfla în pene. Negulescu Petre. smechere! Mult ai sa mai faci pe nebunul cu noi? Si pleca. însa..

sa nu ne simta. ma. Se facuse tîrziu: 11 si jumatate! Cofetarul ne spuse politicos ca trebuie sa închida . Scoala. mie nu-mi place înghetata. cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decît ne asteptam. m-am si culcat! . daca-i asa. Ne-am hotarît sa plecam. Iei si tu o prajitura! . Bajenarule. . ca Ionas Moscu. Pai. asa te scoli! Au spus baietii sa nu venim singu ri înapoi. . si hai cu noi la cofetarie. sa dam o raita prin oras. sari Dan Noica. fara tine. . don' profesor". ca sînt obosit! . ma. ca ma raguseste! . si-apoi no sa stam toata noaptea. foarte smeriti. am început sa ne pregatim de culcare. Dar daca ne afla? . ma. sau cel mult trei sferturi de ora. am platit si am iesit din cofetarie. cu ispititoarea invita tie: . ma. merg si eu. în vîrful picioarelor. Bine. sa merg atunci! Numai sa ma-mbrac! . Las' sa-mi para! Instigatorii plecara. plimbarea n-are nici un haz! . Treaba ta. ma. Tu ce zici. frate-meu. Nu merg. Nici eu nu merg. N-are nimic! Cum te-ai culcat. si sîntem înap oi! . am trecut în camere si. ca mi-e urît sa ramîn singur în hotelul asta. mîine la 6 trebuie sa fiu în picioare. ce. Dar n-a apucat sa plece bine suplinitorul. Dane? îl întrebai pe colegul meu de camera. începura sa ne deschida usile. O jumatate. Hai. Ce e. Dar abi a am atipit. ati înnebunit? . Auzi la aia ca. ca niciodata nu mai tinuse deschis pîna la acea ora. iar Dan Noica si cu mine ne lungiram sa ne culcam. Am facut socoteala. împreuna cu Costache Radulescu si Nicu Marinescu. ca bubuituri puternice în usa ne facura sa sarim în sus. Cum o sa afle. o sa-ti para rau! . mai bine ma culc! . Nu merg. fratilor! E aproape 11. ca nu se poate altfel! . la lumina lunii! Pe caldura asta nu face sa stam în casa! Am auzit ca la Curtea de Arges e o înghetata grozava! . Eu nu merg.rija. ma? Iesim usurel. Si peurma. ca-i foc.

. în linistea impresiona nta a noptii.. .. ma. aliniati. în aleasa-i marinimie pentru noi. cu. ca n-are sofer?! . N am dormit toata noaptea. Baieti.. cum o sa mergeti. care acuma. sarmana bastarda a acestui mosneag cumsecade ca ree Pamîntul! Ei bine. sa ne calauzeasca pasii cel mai reusit lampion chinezesc pe care l-a imag inat vreodata cineva: Luna. . . ne-a luat în primire: . . Stati. . . încruntat si facut foc. Profesorul a venit si el peste vreo zece minute. . . . se odihnea un autocamion de transportat gheata. e pro zaic.. a hotarît c a. nu se putea sa nu se auda. .Afara. ma. spre a fi lustruiti a doua zi de dimineata. stînga-mprejur la hotel! Cu cîntec. ca-ntîrziem si se supara don' suplinitor! Am sarit din pat. propuse Moscu. în aceasta noapte de pomina. ma. autocamionul de transportat gheata. . . . . Oricît de încet si de atent ai fi mers.. mars! comanda Moscu militareste. Asa e. c are sta furisat în umbra. pusi în fata usii. . nu sînt poet. . Ne-am adunat la cofetarie sa luam ceaiul. parca nu mai scîrtîia atît de înfiorator ca azi-noapte. nemaiavînd nici un rost la cofetarie. în sopronul alaturat! . n-auzi. . dar ma veti ierta. Uraaa! Bravo! Traiasca Ionas! . zapacitilor. Toti baietii au fost gata într-un sfert de ora si am coborît pe scara de lemn. înainte. Dar ce-am facut. care va ramîne probabil înscrisa în letopisetii Curtii de Arges. m-am dus la un lavoar pacatos. cînd îsi trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste catre Romeo. începura sa-si rapaie ghetele pe caldarîm. oricît de mic. ziua. nenorocire! Scara principala era de lemn si scîrtîia îngrozitor. Chiar si pe-ai suplinitorului! . cîntînd cu entuziasm frumosul simob ilizatorul imn al lui Ciprian Porumbescu: "Pe-al nostru steag e scris unire!" pîna la hotel. . don' suplinitor? se trezi Dragu raspunzîndu-i cu nevinovatie. cum ar spune Cracanel. cu autocamionul. Fara sa ne mai dea buna dimineata. si baiet ii. Prin urmare. pe care dumneavoast ra îl puteti observa.. Aaaaaaoh!. Dar aci. Hai. domnilor. Cît ma?! . sub un sopron. va propun sa vizitam aceasta vestita cetate voivodala. dom'le! aproba Moscu. capata o rezonanta neasteptata! Baietii nu s-au lasat de sotii nici de asta data.. orice zgomot. . foarte bine dispus si inspirat. facu Dan Noica. V-ati facut de cap! . . ca e sase! . Si acum. cum nu cred sa fi admirat-on ici Julieta. Sa stiti ca purtarea dumneavoastra incalificabila va avea urmarile cuvenite. lazaristii. m-am spalat cum am putut si mam îmbracat la iuteala. dar trebuie sa recunosc ca zeita Fortuna. . în aceasta noapte cu o luna asa de minunata. Sase!. Scoala-te. si s-au apucat sa schimbe pant ofii pasagerilor.

s-a ivit ca prin farmec: "O fîntîna lina Cu apa putina.. sa cînte pe strada în puterea noptii! Siap oi scandalul de la hotel. elevi. cu troita frumoasa si cu o arhitectura originala. Ne-am oprit impresionati si plini de curiozitate în acelasi timp. De lacrimi udata!" . Manole. Era o caldura grozava.." Iar dupa îngrozitoarea prabusire a ziditorului de biserici. În orice caz. dar ne gîndeam totusi la ce-o sa zica Atila! Copii si femei ieseau la porti si ne priveau cu multa curiozitate. Mestere Manole. O fîntîna obisnuita. Fara sa vreau. mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporana. dumneata. Mai si întrebati?! Auzi. Cu apa sarata. pe locul unde a cazui. Ce? Credeti c-am fost surd? Dar despre toate acestea vomv orbi mai amanuntit la Bucuresti. Am ajuns întîi la "Fîntîna Mesterului Manole". pe soseaua nepavata. si pasii nostri lasau nori de praf în ur ma. "Legenda manastirii Curtea de Arges": "Manole. Teama prea mare n-aveam noi de supararea lui. Apa curgea limpede si îmbietoare. Trupusoru-tni frînge. pot sa va spun de pe acum ca "activitatea dumneavoastra nocturna" va avea urmari serioase! Am plecat la drum.. Zidul rau ma strînge.

ma. O fi apa într-adevar sarata. pe un m al frumos!" Am pornit din nou la drum. cea mai veche din localitate. e adevarat. asta român! Dupa ce vizitaram lacasul cu de-amanuntul si ascultaram toate explicatiile ghidu . care se-mbina cu aurul. Parul. înfiorat de simbolul ce se desprinde din aceasta podoaba a poeziei noastre poporane: ca sa fie realizata si sa dainuiasca. ca prin minune. o minune! În special albastrul. trebuie sa aiba la tem elie sacrificiul! . îi erau neatinse de vreme. Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozanta: avea aproape doi metri si era foarte spatos! . însetati de caldura si obositi de drum. Ia uitati-va. însa. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stapînitor ai Tarii Românest i. dar toti am ramas mirati. Am baut si eu: apa . asa cum o faurise imaginatia noastra. barba si mustatile se conservasera foarte bine. reprezentînd un castel medie val. Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab si Despina Doamna. cum spune legenda? Baietii. .Am ramas o clipa cu ochii pierduti în zarea albastra. greu am fi ajuns sa vedem zidirea ridicata de ei "pe Arges în jos. care-si daruise toat eodoarele de pret pentru terminarea acestei zidiri! Am facut fotografiile de rigoare si ne-am îndreptat apoi catre biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc". cum nu mai vazusem alta. datorita carora savantul român facuse însemnata descoperire. unde se descoperise de curînd mormîntul lui Basarab-Voda. Frumoasa pe dinafara. indiferent de natura ei.. Hainele. ca de nu era fîntîna asta în drumul nostru. se si repezisera sa-si astîmpere setea. Descoperirea îi apartinea istoricului Virgil Draghiceanu si sapaturile se facusera sub neîntrerupta lui supraveghere. dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lacas. cu catarame. adevaratul întemeietor al Tarii Românesti. Mormîntul lui Basarab era lînga un stîlp pe care se aflau picturi maiestrit realizate si suprapuse. si am ajuns la mânastire. orice opera de arta. Avea o tunica rosie ca visina putreda si era încins cu un cordon de aur. du pa ilustratiile din carti! Înauntru. ne-a facut o impresie extraordinara! Am ramas mult în picioare. ca ne asteptam sa fie mai mare. rece ca gheata. limpede ca clestarul si dulce cum numai apa de munte este! "Vesnica sa-i fie amintirea Mesterului Manole. tacuti.

nu se stia si nici nu s-a putut afl a în urma scurtei anchete întreprinse. ca acum le stim bine. ca pe niste mingii enorme. Lasati. chiote si strigaturi! Tinmi nte ca printre altele am cîntat si: "Pentru fata de la moara . desi nu ne apropiam de nici o gara. unde. dati-l naibii de cîntec. doar ne-a explicat ghidul! * Timpul pîna la ora plecarii înapoi spre Bucuresti s-a scurs foarte greu. n-am mai apucat sa-l terminam. Ramînînd singuri. care-l sîcîise si-n tre n. noi tot prost o sfîrsim cu excursia asta! Barem sa ne distra m în tren. iesiram în curte. N-a mai schimbat nici o vorba cu nici unul dintre noi: nici buna. în mijlocul unei cîmpii.. Ma. sfoara de siguranta era rupta la semnalul aflat în vagonul nostru. profesorul suplinitor încerca totusi sa ne spuna si el cîteva vorbe despre important adescoperirii istoricului Virgil Draghiceanu. aruncîndu-ne pe unii într-altii. desi nu toti se facusera vinovati de indisciplina. Cineva trasese semnalul de alarma! Cine. sa nu cobiti! Tocmai p-asta v-ati gasit si voi sa-l cîntati? Dar. apasati parca de o mare greutate. la umbra unor arbori batrîni si a cîtorva lespezi de piatra.. dar tot Dragu. Mi-am pierdut un an de scoala!" . si-asa. însa. don' suplinitor. trenul si-a scrîsnit deodata rotile cu dusmanie si s-a oprit brusc. În tren.lui. n-avu de lucru si spuse: . pîna la Bucuresti.. întocmai unuigi gantic prestidigitator cu capricii umoristice si cu puteri nebanuite. oricum. pentru ca. Marinescu s-a retras într-un compartiment si nu ne-a mai dat nici o atentie . ce ne-am zis? . Ma. ca altminteri murim de urît! Si unde-am început sa-i tragem niste cîntece de veselie. parca nici n-am fi existat. . si-asa. nici rea.. Si totusi. Toti eram nelinistiti.

dar cum naiba sa scrii ca ai parasit hotelul. îsi urni rotile alene. Dupa ce astepta cîteva minute. a spus foarte mîhnit: . sa se razbune pe noi!.. "De cine ati plecat însotiti de la hotel?" A trebuit sa recunoastem ca erau întrebari cu dibacie puse si care te obligau sa raspunzi sincer. si te rugase sa nu pleci nicaieri?. pentru ca daca ai fi încercat sa ascunzi adevarul. caci profesorul. Va rog sa raspundeti pe scurt. "Cine a tras semnalul de alarma?" Am raspuns cinstit la toate întrebarile. "Ce-ati facut în noaptea de 30 mai?" Apoi ne explica binevoitor: . . în sfîrsit.. scîrtîind plictisit din toate încheieturile. însa. la liceu. Trenul. Îndata însa Atila ne pocni cu a treia întrebare... în camera." Dar lamurirea veni îndata. a naibii treaba! . cum a intrat în clasa.. fara saclipea sca macar. se auzira cîteva glasuri anemice... "La ce ora v-ati înapoiat la hotel?" "Ce cîntece ati cîntat pe strada dupa miezul noptii?" "Cine a provocat scandalul de la hotel?" Si.. a fost scandal mare de tot! Profesorul Marinescu a re clamat cazul lui Jujuca si s-a instituit imediat o ancheta. întocmai unui batrîn cu ciudatenii. care ne zapaci complet: . A raspuns toata lumea? . * . fara sa ne mai dea mult ragaz de gîndire: . La noi nici nu s-a mai uitat. * A doua zi. . "La ce ora ati plecat de la hote!?" Nu era greu de raspuns. cînd profeso rul te lasase cuminte.. par ca mustrator si cu drept cuvînt suparat pe elevii certati cu disciplina. pufaind morocanos. ne dicta raspicat urmatoarea întrebare: . te dadea de go l colegul care-ti tinuse tovarasie. ultima întrebare: . era o simpla nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit sa plateasca amenda respectiva. "Ce ati consumat?" Apoi. Atila. luni.. dupa ce ne ceru sa scriem numele în coltul din dreapta.Aceasta. veni cu a doua întrebare: . fara lux de amanunte. si nici macar o gluma de prost gust. În sfîrsit.. deranjat degeaba de la tabietul lui. În prima ora de Istorie de dupa ancheta. Nu m-as fi asteptat la o asemenea purtare din partea voastra.. Înca putin!. "Lînga cine ati stat la cofetarie?" Mai. Toat a lumea sa scoata cîte un sfert de coala de hîrtie si un creion! Am ridicat din sprîncene cu mirare: "Doar n-o fi vrînd sa ne dea extemporal?! Poatec a vrea sa ne pîrleasca pe toti. nu mai era nici joaca.

La Popesc uBajenaru! . În primul rînd as vrea sa-mi spui cine a tras semnalul de alarma? Tiu sa stii ca aceasta marturisire îti usureaza foarte mult situatia! Hm.. la Cancelarie! "Ei. Poate ca te socoteste pe tine cel mai putin vinovat. dupa cinci minute de asteptare înfrigurata. Acu'.! Auzi.. Domnul Bajenaru. . la Cancelarie. începu el tacticos. Poate!. .. si d-aia! .. cred ca e imposibil sa-mi amintesc. Sau poate ca esti cu nota cea mai mare la istorie.. mi-ar fi convenit sa ma dea în gît vreun coleg binevoitor? Si-apoi habar n-aveam. domnule director! Ia gîndeste-te bine.. am cetit declaratia dumitale. oi vedea eu de ce! si am pornit cu inima zvîcnind de emotie catre Cancelarie. în nici un caz nu e.. am fost anuntati ca toti care fuseseram la Curtea de Arges sa venim dupa-amiaza. un pedagog m-a anuntat: .. ca tu esti trecut la P. . la ora 6. Nu stiu. Baietas. comedie! De ce m-o fi chemînd pe mine cel dintîi?" ma mirai eu. Ce-ai facut la cofetarie? . .. . poate ca-ti aduci anume. baietas! Din moment ce nu stiu. dintre scandalagii. smecherie! Dar daca l-as fi tras eu.La o zi dupâ aceste declaratii în scris. în care timp ne-am pus fel de fel de întrebari si am facut sute de presupuneri. unde aveam sa fim interogati unul cîte unul! Am venit si. Am fost poftit în biroul lui Jujuca. Dupa catalog. .. .

si alte necu viinte în acest gen! . . eu am cerut ca baietii sa fie pedepsiti. Va salut. adevarat parinte sufletesc.. sa ramînem repetenti în clasa a VIII-a sau sa ne dea nota "rau" la purtare pe al III-lea. baietas. . . ne-a sustinut cu o nema ipomenita dîrzenie. proaspat director. podidindu-l lacrimile. Nepotul domnului inspector general. cînd mi-a încredintat directia. baietas! .. . ce. . pentru ca sa respectam discipli na. Jujuca. dragul nostru Barosanul. începu Jujuca sa se autotamîieze. Ia mai lasa-ma. Onoratul Minister. Nu s-a revoltat nimeni. care sa hotarasca. care a spus.. crezi ca asta nu-i destul? Pai stiti voi. . îti permiti obraznicii si în fata mea? Poti pleca! Invita pe baietasul Moscu Ion! . cu Onoratul Minister. dar ceea ce vrei dumneata. . am mai fost chemati de cîteva ori. l-a facut de doua parale. a trîntit usa si a iesit din cancelarie.. . domnule Georgescu (nu i-a spus domnule director) este echivalent cu o pedeapsa capitala. . don' director. E suplinitorul pus de dumneavoastraîn locul domnului profesor Niculescu. bine! Si la hotel ce-ai facut? S-au revoltat pasagerii: ca nu i-ati lasat sa doarma toata noaptea.. Bine. .. Bine. Asaaa?! facui eu atunci cu adînca mirare.. . Am auzit ca la conferinta Barosanul. ca sa hotarasca asupra soartei noastre. în dubla lui calitate de profesor si diriginte. ca ati cîntat. Da! Hm!... am rîs si am povestit! . Asta l-a înfuriat pe Barosanul si. a batut cu pumnul în masa. . a strigat la Jujuca. . care eram convinsi ca e întrad evar profesor de istorie!. chiar pe Atila. . iar la un moment dat. sa ne elimine pîna la sfîrsitul anului si.. . La putin timp.. . . siropuri. . . voia sa ne dea cea mai grea pedeapsa posibila.. raspunsei eu nevinovat. va sa zica. domnule. . în sfîrsit. . pentru ca vad ca noi degeaba ne straduim sa ajungem la un rezultat! În cele din urma s-a cerut avizul Ministerului Instructiunii Publice! . Aha. asa-zisa ancheta s-a terminat. am consumat prajituri. n-am fi crezut.. ca le-ati batut în usa. Pus de mine. cine-i dumnealui? . si nu ma gîndesc numai la faptul ca baietii sîn t în clasa a VIII-a si ca-i asteapta bacalaureatul.. si rezultatul ar fi fost acelasi: repetentia. domnule director! . prin urmare. . Cer eu sa se înainteze actele anchetei Onoratului Minister. ma rog. Doar domnul profesor Marinescu. . si s-a convocat conferinta tuturor prafesorilor din clasa a VIII-a modern a. Si noi. Da. c are au cheltuit si au facut sacrificii ca sa-i tina în scoala.. Am stat cu ceilalti colegi ai mei. ci ma gîndesc si la parintii lor. dar recomandat de Minister.

indiferent de materie. înfrigurari. i-a impresionat atît de mult pe profesori. ca nu mai aveam decît doua-trei zile si se terminau cursuril e. facîndu-ne sa pierdem un an de scoala. frâmîntari nemaipomenite.. mai ales ca si noi eram acum de o mare seriozitate. pentru ca nu ne purtasem în excursie asa ca si cînd ar fi fost e l de fata. în asteptarea sentintei ce ova da suprema instanta. Dar Atila. a dat dovada de o impresi onanta obiectivitate: atît la oral.. care era un om de o cinste exemplara. încît auînc eput sa ne arate toti multa bunavointa. laolalta. Si a venit raspunsul numai cu o zi înainte de a se începe examenul de clasa a VIII-a : toti cei care fuseseram la Curtea de Arges si parasiseram hotelul eram eliminati pîna la sfîrsitul anului scolar (ce ironie!) cu drept de examen particular! CAPITOLUL XIV CLASA A IX-A MODERNA . cursurile îsi urmau. Profesori si elevi. cursul lor! Chinul cel mare era la orele lui Ati la de care ne era rusine. si nu a fost cît de putin influentat de faptul ca ne purtaseram atît de urît în excursie. ne-a dat notele pe care le meritam pent ru stiinta noastra. asteptam cu aceeasi înfrigurare raspunsul Ministerul ui. cît si la teza. Prin aceasta atitudine ne-a impus si mai mult! * Era logic ca povestea scandalului facut la Curtea de Arges sa ne atraga antipati a tuturor profesorilor. tocmai acum pe pragul studentiei.Din nou emotii. dar s-a întîmplat contrariul! Îndîrjirea lui Jujuca de a ne pedepsi crunt. Pîna atunci. care trebuia sa vina.

Iar. adica sa-i roage pe profesorii examinatori s a ne trînteasca. d esifacuseram o data clasa a VIII-a la Lazar cu profesorii nostri. directorul seminarului. cam treizeci de insi. Am intrat în examen cu mari emotii. Liceul ne-a înscris urgent la examen..Aceasta severa sentinta ne-a lasat stupefiati: atît pe noi. zisei eu. . pentru ca probele începeau chiar de-a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahme i. . .. Carte stiam noi. . printre altele. "contra-pila". . . s-a brodit si bine si rau cu fetiscanele astea. toti. un profesor cu mult tact si un om foarte cums ecade. ca veneam cu o trista faima ce stricase reputatia liceului. . . care se asteptau la o pedeapsa ceva mai usoara. ca trebuia sa dam din nou examen la toate materiile. . si mai ales pe a lui Ra dulescuPogoneanu. care. vreo patruzeci de baieti si fete la un loc. veninosul de Jujuca a venit la Seminarul Pedagogie. . teze si oral. Uite pozna. .. purtîndu-se cu noi ca un adevarat parinte! . . si de rai. . din oficiu. De ce. pe cînd pentru profesorii cei noi eram cu totul necunoscuti. avînd în vedere faptul ca sîntem în clasa a VIII-a. . si al doilea. si le-au spus. cît si pe profesorii nos tri. Ne gaseam. pe de alta parte. deci. elevii particulari obisnuiti ai seminarul ui. . ceea ce a atras indignarea tuturor dascalilor. cum era si firesc dealtfel. deci la sfîrsitul cursurilor secundare. Dar iata ca o întîmplare neasteptata ne-a ridicat moralul si ne-a sporit încrederea în sortii nostri de izbînda. care ne cunost eau si de buni. cum s-ar zice. Barosanul si alti profesori de suflet au vorbit cu unii dintre profesorii care aveau sa ne examineze. . De-abia au mai avut timp bietii profesori sa-si ia ramas bun de la noi si sa ne dea cîteva îndrumari. ca si cum am fi fost proaspat veniti. într-o mare încurcatura si nu stiam cum aveam sa iesim din ea. Împreuna cu noi dadeau examen particular de clasa a VIII-a moderna. . dar grija cea mare era sa nu fim întîmpinati cu ostilitate. privind lucrurile ca un adevarat pedagog. . Eram pu si într-o situatie groaznica din doua puncte de vedere: primul.. de mare folos la examenul particular. Primiseram cu totii. ca sa ne puna. ca lucruri le nu stau chiar asa cum vrea sa le înfatiseze Jujuca. fratilor . a înteles cu totul altfel situatia si ne-a aparat. si mai ales la sfîrsitul anu lui scolar. ma? . o lovitura neînchipuit de grea.

. . domnule profesor! El a zîmbit si a adaugat: . nemaiputînd sa ma stapînesc.. hm! Ati venit la noi cu o faima nu tocmai. La prima. la asta nu ma gîndisem! Dar acuma. .. . . dau o nota de veselie. . Da. Gheorghe Lazar.. de. . . mai frumusele erau vreo doua: Dudu Stelniceanu si Lizica Mateescu-Capetineanu.... iar eu am luat media 7.. asa cum se întîmpla întotdeauna în astfel de împrejurari! Sa trecem deci la lucrarea scrisa si vom mai. iar noi nu prea. . vrei. Noi sîntem aceia de la. si la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toti lazaristii îi stiam pe Horatiu la perfectie de la Barosanul. Pai. . ca nu mai facusem o gluma cît de mica de o luna si mai bine. domnule profesor! . si rau ca.. facu elvadit amuzat de îndrazneala mea.. Cam asa e. bine e pentru ca. Hm. convorbi la "oral" . si înca din clasa a VIIa. . . mai ales la oral! . Examenul de Latina a mers cum nu se putea mai bine: toti baietii nostri au trecu t. ele stiu carte. nu gluma. zîmbind si apasînd pe cuvinte: . s i anume: doua ode din Horatiu. ca erau foarte comunicative si spiri tuale! Ni s-a parut mai greu la prima materie si a fost suficient sa ne-ncadram în ritmul sin atmosfera "particularilor". d e poezie. dupa ce a strigat catalogul: .. Si lazaristii s-au împrietenit repede cu ele. . acestia. Cînd am dat examen la Latina. Am sa va dau subiectele pe doua serii.. . . . . de la sfîrsitul catalogului?! În prima sesiune parca n-ati fost! Atunci.. trebuie sa dai examen cu ele! Dintre toate fetele. bune eleve amîndoua. . . . ca restul a mers ca pe roate. "Fama vagatur. si-o sa ne facem de rîs. mai schimba atmosfera. .. vezi. "In arborem". dupa cîte am vazut. . Cu povestea de la Curtea de Arges? . magister!" mi-am permis eu o slaba incursiune în anemicele mele cunostinte de Latina! . m-am ridicat si i-am raspuns. profesorul Gheorghe Lazar (ce coincidenta denume!) n e-a întrebat cu vocea lui frumoasa si impresionanta de bas. nu vrei. Dar ce o cu dumneavoastra. . Am fost convins ca s-a cam exagerat..

ca sa dam bacalaureatul ca elevi ai li ceului Lazar si sa ne joace el cum o vrea! . iar mai dicteaza patruci nci vorbe. . un profesor extraordinar de bun din punct de vedere pedagogic.. Tii!. . iar câtiva au ramas corijenti la Matematici si Franceza. care jubilau! Atunci Jujuca. apoi iarasi "komma". sa ne dicteze o bucata. .. de colo. Rica? O fi eroul principal din povestire. s-a terminat si examenul! Iar rezultatul a fost foarte bun.. ce satisfactie pe noi.. "komma". . Mai spuse cîteva vorbe. .. la iuteala. cum o s-o scoatem la capat cu asta. Demetru continua cu dictarea.. . . . ma. care nu prea spunea de doua ori acelasi lucru! Dupa ce dicteaza el doua-trei cuvinte.. . eram "clei".. în raport cu acela pe care-l astepta "stimabilul Jujuca". "Ma. directorul Seminarului Pedagogic. a început. ca sa ne aiba din nou la mîna. ca nu e de glumit?!" Dar trebuia sa lasam gîndurile la o parte si sa fim atenti la dictarea lui Demetru . Stia carte si-ti cerea carte. . cei mai multi am promovat. ma-ntreba în soapta Rica Sta-nescu. Ma. . Las' ca vedem noi la sfîrsit. Dupa formalitatile de rigoare. cînd colo. noi. în caiete "komma". cum era si firesc.În schimb. a recurs la urmatoarea stratagema: a venit la Radulescu-Pogoneanu. de ni-l dicteaza mereu? . Bajenarule. Ne examina profesorul Demetru. La sfîrsitul tezei am aflat ceea ce nu stiusem în opt ani de liceu: ca vorba "komma" însemneaza "virgula"! * În sfîrsit. . la Germana a fost o catastrofa pentru cei mai multi dintre noi. dar si pe profesorii lazaristi. dar si nemaipomenit de sever. ca sa nu pierdem sirul. pe care trebuia s-o traducem. repede. Am dat întîi teza. . . si asteptam. El ar fi dorit sa ramînem toti repetenti. iar "komma". Noi. Stiu si eu. nu gluma. Coman asta.. cine-o fi. si i-a cerut sai dea situatia tuturor si sa ne verse la Lazar. Noi. îl auzim: "komma". scriam. ma. o sa-ntelegem cînd om începe traducerea! . . la Germana. .

pentru ca voi ati facut numai opt clase. prin interventii tari la Ministerul Instructiunii.. cu pasii lui mari si greoi. batîndu-ne pe umeri. De ce. sa stati drepti. pe cînd ei au facut noua! Opt la Lazar. . Fostii lazaristi vor da baca-laureatul acolo unde-l vor da si elevi seminaristi. care a inter . ma? ne-ntreba el. bietii oropsiti. la Seminar! . Asa. l-a apostrofat foarte serios din pun ct de vedere pedagogic si i-a ripostat: . cee a ce vrei dumneata nu se poate.Dar Pogoneanu l-a repezit cum i se cuvenea. în întregime. în particular! * Totusi. cum printre noi erau cîtiva dintre colegii de clasa. Sper ca nu m-ati facut de rîs?! Dealtfel. ce isprava ati facut. mi-a spus omonimul liceului vostru ca ati fost buni la Latina! Si. Sortii ne-au repartizat la Colegiul Sf.. si a noua. . Ma. a fost un freamat de bucurie în rîndurile noastre. Sava. un om superior din toate punctele de vedere. E.. zîmbind: . care ramasesera la Lazar si dadusera examen de-a VIII-a acolo. Jujuca. unde era director faimosul profeso r de Limba româna Stefan Pop. cînd am vazut ca nu ramasese nimeni repetent! Dar ne-a impresionat extraordinar cînd l-am vazut intrînd pe poarta seminarului pe Barosanul.! * La afisarea listelor la clasa a VIII-a moderna particulara.. a reusit sa ne readuca la vechea noastra matca si sa dam examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazar. Baietii sînt elevii mei si legal sînt absolventi ai Seminarului Pedagogic Universitar! N-au fost eliminati cu drept de examen particular? Prin urmare. pîna la urma. Barosanul li se adresa. aci. domnule diriginte? întrebara ei mirati. si sa fiti respectuosi cu astia care au dat examen partic ular de a VIII-a aci. în semn desimpatie .

pretat tinereste elanul nostru juvenil. intendentul liceului. Astepti pe cineva? . da' ce era sa fac. pastrate parca neatinse... . ma. erau acum închise. asta care a-ncremenit pe banca. aceleasi tablouri.. într-o pozitie contemplativa si pitoreasca. dupa cum îl rugase Jujuca. Pe pereti. Liceul. Hai. Desteapta-te. ca si atunci! În anumite parti. ca-ntîrziem si n-ar fi frumos tocmai astazi! .. Sa-ncerc... dar chiar ne-a protejat. daca asa era ordinul onor-directiunii?! Am dat mîna cu el. .. Tyrtheu?! Hai. Sa traiti! Poftiti sus. ca s-or fi strîns baietii! E sase fara zece! . fiind atît în comisia examinatoare. sau pe altii ca voi! Astazi am sosit la liceu maide vreme ca niciodata în cariera mea de licean si am mai stat cîteva minute sa-mi desfasor gîndurile pe banca asta din fata scoalei. dar greu! Nu mai am sufletul de altadata. Ma. nu fara emotie. si nu numai ca nu ne-a persecutat. Mai tii minte. Ce facem noi?! Ce faci tu. desi azi-noapte am visat ca sînt din nou în clasa a VIII-a. cîteva transformari. ca acum douazeci de ani! . istorice sau stiintifice. Clasa a VIII-a Moderna Aici!. Pe cine sa astept? Pe voi. Hai sa mergem. Tiu. . în ciuda atîtor si atîtor evenimente istorice. în nici un caz n-aveam de gînd sa chiulesc azi.. în care te-adîncira atîtea amintiri! Am tresarit ca dintr-un vis placut. aceleasi harti frumos co lorate. din somnul cel de moarte. Ne-a întîmpinat tot nea Constantin. în fata liceului. nea Constantine.. Nicu si Costache!? Ge faceti. cînd ne închideai poarta si nu puteam sa chiulim din pricina dumitale? . cît si sec retarul acesteia. îndrazneste! . care nu ne interesau. Neschimbat.. si-apoi lipsesc atîtia dintr e noi!. Intra tu întîi: dar fa-ti o intrare demna de un dascal. Oreste si Pylade! . . în aripa dreapta dinspre Cismigiu! . la fel de curat si de frumos. De chiulit. ma? Vesnic nedespartiti. ca m-asculta Aurel Dinu la Franceza si ca n u stiam nimica!. ca portile.. . . Griguta. sa ocolim liceul si sa intram pe poarta princip ala clin bulevard. CAPITOLUL XV VINGT ANS APRES . nu e Bajenaru? . care dadeau odinioara în gradina ce facea una cu Lazaru l. într-o dimineata de primavara timpurie. Sa mergem! A trebuit sa iesim din Cismigiu..

. Unde este parul lor bogat de odinioara? Und e. dar voi?! .. ma? riposta Dragu. intrati mai repede. de ce n-am proceda noi ca pe vremea cînd eram elevi? Dragule. Stati jos si asezati-va în banci. Sase! Trebuie sa soseasca dintr-un moment în altul si corpul didactic! . izbucnira strigate în cor: . Las' ca e mai bine asa. . mi-e dor de Barosanul! .. Dar. cum s-au schimbat baietii!. ca sa ne gaseasca . Unde sînt siluetele atît de frumos îmbracate pe vremuri de tunicile bleumarin?. Ce naiba ati chelit asa? Parca v-ati vorbit sa veniti fara par! . ca de cînd v-asteptam! Doamne. plini de vioiciune. Dar tu ce cusur ai? .. Cît e ceasul? . Pe mine m-a ros palaria.. Adevarat! .Am deschis larg usa: . asa cum eram în clasa a VIII-a! . Sa ne gaseasca asa cum nu ne-au gasit niciodata?! N-ar avea nici un farmec! . de altadata?! . Ce-nsemneaza zgomotul acesta infernal? Toata lumea în banci! Asa se asteapta un profesor? Din clasa amutita o clipa. stralucirea ochilor. Aaaa... sa nu mai primim observatii de la profesori ca nu ne-a m tuns! . ia du-te tu în capul scarii si da-ne de veste cînd vin profesorii. Cui nu-i e dor de el? Tot timpul m-am gîndit cu nostalgie la orele lui! . Ma. în definitiv. Cum sa ne gaseasca. ma. Hai..

doctor în medicina si chimie. Stati jos. Prezent! Avocat! . Se suie pe catedra. dupa prieteniile de acum douazeci de ani! Discutii aprinse.. Stoiceseu. . sa nu aflu cumva ca a chiulit vreunul. în timp ce se lasa greoi. va rog! Apoi. marturisiri si glume.. Barosanul ne face semn cu mîna si spune surîzînd: . Dinu.. pe care cu greu îi puteam recunoaste în barbatii mat uri ce se ridicau sa raspunda la apel.. vesti noi. Ce-ai mai facut? Ce facultate ai urmat? Cu ce te ocupi? Cum îti merge? Te-ai însurat? Cîti copii ai? Dupa douazeci de ani de la terminarea liceului! Cîte nu se-ntîmplasera în acest timp?! Ca niste veritabili muschetari care.. Dragu Henry! . .Se formara îndata grupe. aducîndu-ne în minte pe flacaii de-odini-oara. Absent.. Vadit emotionat. în care timp de-abi aavuseseram ragaz sa ne dam seama ca anii cei mai frumosi si mai usori ai nostri de pîna atunci se scursesera în cei opt ani de liceu! .. . Prezent! Tot avocat! Si numele elevilor de-acum douazeci de ani începura sa se perinde. ca-l elimin pe.. iar ceilalti profesori se asaza pe scaunele dinainte pregatite..Sper ca lipsesc pentru motive binecuvântate. Va rog. în gluma. . în loc de muschete. Ciurea Constantin! . dupa douazeci de ani de lupta apriga cu viata. Bajenarule... Constantinescu Theodor (Chiorul). fost elev. Capitan de cavalerie. Conferentiar universitar. Atila. mai bine zis.. . sa spuneti la fiecare. Aici! Avocat! .. La ce te gîndesti. Radian. a fost grav ranit în razboi. Costache.. pe scaun. se adreseaza lui Ciurea-Stapînul: .. eram strînsi aci. Si începe apelul: .. ne-narmaseram cu condeie. de ce nu-mi dai absentii? . douazeci de ani! Tacticos ridica usor coperta cartonata a catalogului: . ce pr ofesie are sau ce stiti despre el în legatura cu aceasta. elev. Azimioara Ion! . Lipsesc cam multi. Deci Stapînul îsi atinsese tinta: cariera universitara.. Prezent... ca pe vremuri nu mai puteam sa scoatem o vorba de gura ta?! * Un rapait uniform de picioare trîntite pe podele saluta intrarea profesorilor în cla sa! Barosanul. sau.... domnule diriginte! Mai bine faceti dumneavoastra apelul! .... . de-ai tacut asa. Boroianu Ion! ..Todor! Barosanul are în mîna catalogul clasei a VIII-a moderna de-acum douazeci ani.

.Pe buzele tuturor a înflorit un zîmbet imposibil de stapînit. Ne-am amintit de Dragu. . cu t on de . . de cîte ori se facea apelul. "Acilea". "Prezinte". . . raspundea: . . . Tyrtheu!? . Moscu V. în urma unei operatii. . Apelul nominal s-a sfîrsit! Barosanul îsi scoate batiste si-si tamponeaza fruntea inundata de sudoare. . îsi sterge apoi pe furis doua-trei lacrimi si spune încet. Mort acum cinci ani. Ion! . care.. . Absent! Capitan de cavalerie.! ... domnule diriginte. . .Aicisea". Barosanul se-ntrerupe o clipa: . . . în ciuda nazdravaniilor de pe timpul cînd eram elev! . "D e fata". mort în razboi. Tebeica Stefan! . . m-a atras mai mult decît oricare alta. mort în razboi. Absent! Capitan de cavalerie. Popescu-Bajenaru Grigore! . Scully Gheorghe! . profesorii încep sa zîmbeasca. Multumesc.. Tot avocat. . . .. dintre toti colegii tai. O clipa de liniste dureroasa. niciodata "Prezent" sau "Aici!" Dar de asta data nu mai era cazul de glume! Apelul continua: . . . parca n-a mai respirat nimeni în aceasta clipa. Mi se pare ca. . Absent. stai jos. Da. Prezent! Profesor de Româna! Toti. Moscu murise! Nu ne venea sa credem. Nici un comentariu. tu singur ti-ai ales aceasta spinoasa cariera.

întretaiat: Ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna ceva mai departe de catedra si de zidurile liceului. si sa pastram un moment de reculegere pentru cei vesnic în amintirea noastra.. . Si acum. . sînt eroii de mîine ai tarii acesteia. . .. atunci cînd te cheama tara pe cîm pul de onoare. . oglindindu-se în geamurile sclipitoare si murmurau.. abia stapînindu-si emotia... . care vor fi e viata si fara de astîmpar. Si aici. aidoma unor fantasme din vremuri de poveste. ci si la viata de toate zilele a scolarului. . mai buni sau mai slabi. Am închis usa încet-încet.. .. sa vada ca elevii de azi.. parca înfiorate de aceasta duioasa despartire. dar si ca. care. asa cum i-am cunoscut: plini d si sa ne limpezim gîndurile privind spre Cismigiu! care a fos cred. .. . Sa le fie tarîna usoara baietilor nostri care ne-au parasit atît de curînd!.. . . sa ne ridicam disparuti. . Profesorii ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna nu numai la materia pe care o predau. ceea ce a fost pentru haiduci codrul.. ca si cînd mi-ar fi fost teama sa nu-mi trezesc amintirile adormite. . de acum douazeci de ani.mustrare parinteasca: . . Aurul rosu al amurgului poleia frunzele ce fosneau nostalgic. .. ti se cere dragoste. cel mai trist "bun ramas"! . învinge timpurile. . tpentru dumneavoastra. Am plecat cel din urma din clasa. . care parca pluteau usor. avînt si spirit de sacrificiu. prin jertfa lor si-a altora ca ei. Sa se gîndeasca serios ca e bine sa stie omul si carte.