Grigore Bajenaru Cismigiu & Comp. CAPITOLUL I GAUDEAMUS IGITUR!

O, cum mai înfioara vîntul frunzele copacilor din Cismigiu! Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15.20 de ani, cînd rataceam cu colegii, în anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de... plimbareti! Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decît cele înca verzi... Poate unde stiu ca sfîrsitul li-e mai aproape... În umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunzedes prinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un ba sm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii întîrziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene! Lacul tremura la fel ca si atunci; si la fel îsi leagana barcile uitate pe sub sal ciile plîngatoare, ce au surîs cu duiosie la soaptele îndragostitilor care si-au plimbat înfio rarile pe aici. Cinci si jumatate! Pîna la sase, cînd trebuie sa ne-ntîlnim, mai am timp sa-mi odihnesc ochii si gîndurile în gradina aceasta cu amintiri. O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atîta învatatura! Ce mult s-au schimbat!... Pietrele sînt acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntîmplare, unele peste altele, dîndu-ne prilejul sa ne cataram în vîrful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, întocmai unor Tarzani în miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor c are fluierau alarmati! De la "morminte", o poteca îngusta duce spre aleea mare, care, la rîndul ei, tescoat e în spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la întîlnire a noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre cole gii mei de-a lungul anilor de scoala. Caci, desi în fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi . pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa T atu . totusi n-am întîrziat o singura data. Eram întîiul sau al doilea, "Macar la atâta lucru sa

fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si întîrzieri în catalog, însa întîrzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvîntat! Cînd prima ora de curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "întîrziam", ca sa amîn catastrofalul deznodamînt pe alta data, cînd ma socoteam mai bine pregatit. * Ce bine ca s-a nimerit o zi frumoasa! Ciudat de mult seamana unele zile de toamn a tîrzie cu zilele de primavara timpurie! Întocmai cum uneori" rîsul se aseamana cu plînsul, sau zorile cu amurgul! Aleea ma primeste cu aceeasi caldura ca si acum douazeci de ani; iar grilajul ei marunt, de trestie îndoita în semicercuri ce se-ntretaie, parca îmi surîde ia fel deprie tenos. De dupa o perdea de plopi uriasi se iveste liceul, vechi de trei sferturi de vea c, maiestuos si frumos pentru mine ca nici un alt liceu din tara. Oare nu el mi-a a dapostit opt ani de zile micile griji si necazuri, îndoielile de dargoste, intrigile copila resti, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs si daruite iubitei cu generozita tea unui print indian? Zugravit alb, iar la ferestrele de sus cu un brîu de caramida aparenta, vopsita în albastru ca cerul . culoarea noastra, a lazaristilor, culoarea draga a sepcilor noastre, culoare de care eram mîndri, blazonul nostru de nobleta scolara, laudat cu ifose d e muschetar; la fiecare prilej, culoare care a stîrnit multe discutii între noi si ele vii altor licee, pe care îi ironizam în primul rînd pentru culoarea liceului lor: cei de la Sfîntu l Sava, albastru ca sineala de rufe; Mihai Viteazul, galben... dovlecari; Matei Ba sarab, alb... laptari; Sincai, verde ca prazul... Singura culoarea lui Spiru Haret o admiteam, un mov pal, pentru ca se apropia

întrucîtva de a noastra, fara sa o întreaca însa; într-adevar, ce culoare este mai frumoasa ca albastrul cerului? . . . . . . . . . . . . . . . Parca pe atunci nu era banca asta aici, pe poteca?! Mai pot sta singur cîteva clipe în fata liceului: el si cu mine! O, de cîte ori l-am tradat, de cîte ori l-am parasit cu colegii pe furis, ca sa ne ascundem în boschetele Cismi-giului, tovarasul drag si primitor al nostru, ai scol arilorce ne cautam refugiul sub boltile si ghirlandele de flori înmiresmate. Pe vremea aceea, Lazarul era una cu Cismigiul caci, din curtea mica a liceului, intrai direct în gradina... Acum vad ca liceul a fost separat de Cismigiu printr-u n zid înalt, în locul portilor mari de odinioara. A, si cît de rar m-a vazut Cismigiul, dupa ce am terminat liceul!... Si doar de cîte ori nu i-am jurat ca în fiecare ora libera am sa viu sa ma odihnesc sub baldachinele de crengi înflorite, ce mi le oferea cu atîta generozitate! "Ah, de ce nu sînt liber acum?" îmi spuneam de fiecare data cînd treceam spre scoala pe aleile lui. "As sta toata ziua în Cismigiu, atît e de frumos!" De pe banca pe care m-am asezat se vede perfect toata aripa dreapta a liceului, cu "sala de gimnastica", ce era transformata la micile noastre festivitati în "sala d e serbari". Aci am cîntat de-atîtea ori în fata parintilor, cu patos nestavilit . ca sop ran si altist în primii ani de scoala, iar mai tîrziu ca tenor si bas . faimosul imn studen tesc "Gaudeamus igitur"! Ce clase or mai fi acum în partea asta? Pe vremea mea, sus, erau: clasa a VII-a re ala, clasa a V-a moderna, iar jos, sala de muzica, unde faceam repetitii pentru cor, asa-zisul "ansamblu"; apoi clasa a VI-a reala si clasa I-a liceala, visul tuturor absolven tilor de curs primar! CAPITOLUL II "L. GH. L. 33" Parca o mîna de urias îmi apasa umarul si mi-l zguduia, gata-gata sa mi-l scoata din încheietura... Si-n acelasi timp o voce severa se auzi din necunoscut: . Hai, scoal', flacaule, ca-ntîrzii! Am tresarit, tîsnind speriat din somn: . Cît e ceasul? Lînga mine sedea tata, zîmbind: . Nu e tîrziu înca, dar, daca nu veneam eu sa te trezesc, ai fi întîrziat la sigur! N-a cîntat desteptatorul? Ma-nrosii pîna în vîrful urechilor. De cu seara pusesem sa ma trezeasca la timp un

ce bine fusese pîna acum! Ieseam din casa si intram în scoala! Ma sculam tîrziu.. ca ma supar. cuvîntarea catre parinti si elevi. cine o sa ma mai bage în seama printre atîtea sute de baieti?! De pe acum începuse sa ma apese o grija la care nici nu ma gîndisem pîna atunci! Toata vara ma meditase tata. de o precizie matematica. spala-te si-mbraca-te mai repede. lasa-i pe ei sa spuna ce vor. . pentru ca nu trebuia sa-mi pierd vremea cu drumul. s i aritmetica cu geometrie . si le-am îndurat pe toate.. era prapad! Iar cu cîteva zile înainte de examenul de admitere. am scris vorba "parca" fara . cînta la ora hotarîta: "Desteapta-te. la cuvîntarea lui "Barba". directorul! Bagai de seama ca tata se stapîneste sa nu zîmbeasca.. ca-i f oc! Hai. dar pe tine sa nu te mai aud. ca spun: "Ia fiti atenti. încît nu auzisem nimic. îsi facuse datoria. dar am adormit foarte tîrziu. vai de maiculita mea! Mîncam bataie în fiecare zi! Daca nu puneam o virgula unde trebuia. cetire. sa stii! . . nu din întîmplare. A lui Barba.ceasornic desteptator. Asa ai de gînd sa te scoli în fiecare zi? . Dar nu l-am poreclit eu asa! I-am auzit pe mai mari. Si aveam însemnatatea mea printre baieti. sa vedeti ca Barba tine aceeasi cuvîntare de-acum un an!" . A cui zici? . ca eram "baiatu' lu' don' director"! Dar aci. Române!" Ceasornicul. ca n-or sa te-astepte pe tine! Doamne. desigur. ala cu barba mare. m-am gîndit la serbarea de ieri de la li ceu. . fr atilor. Treaba lor. însa cîntase atît de dulce si eu eram atît de obosit din ajun. la liceu. Nu. rosie.. Hm! D-abia ai dat ochii cu liceul. meditatie cu patimi. cînd tinea directorul. numai din ambitia de a fi licean! Dictare. tata. povestire si analiza gramaticala. care. si ai si-nceput sa-i poreclesti pe profesor i! Sa nu te mai aud.

singura greseala pe ca re o facusem. puteam sa ma uit dupa trecatori si trasuri. . Cum oare l-or fi poreclind baietii pe tata? As fi tare curios sa aflu. Dar vorba e... ia-ti ghiozdanul si umbla! Tata credea ca-mi pare nespus de rau ca nu mai merge cu mine. si mai toti motaia u din cap cu multa bunavointa. unul dupa altul.. în timp ce ma spalam.. . si pe putin faci o jumatate de ora! Gata. Ei bine. Nu. în semn ca asa este tot ce spune Barba! Ba unii aplaudau. esti gata. la examen. s-a bucurat toata lumea. ci la aritmetica. Ba nu mergem deloc. ca sa-nveti drumul si sa te familiarizezi cu atmosf era liceului: la înscriere. Dar tata parca-mi ghicise gîndurile ce ma napadisera înveselitor. cu apostrof! Cu toate astea.. Am cam scrîntit-o eu. pentru atîta lucru. Hai. Aceasta era. altii zîmbitori. baiatule. ma. pentru ca si el e director de scoala. îti rup urechile! Bucuria întrezarita o clipa se spulbera.apostrof (cum se scria pe atunci). Dar el e de prima ra. si sa vorbesc în toata li bertatea cu ei. dealtfel. în afara de patru palme parintesti. dar n-o sa te conduc tot anul! Asa ca. de 100 de ori. Cînd a terminat de vorbit. dar n-am cum. sa fim la liceu. ca ai de mers pe jos. te-ai învatat cu guvernanta? Am mers cu tine de cîteva ori. si dupa ei se luau si cei cîtiva parinti rataciti pe-acolo. unii încruntati. si daca te prind cu vreo absenta. ca-mi spuse cu severitate: . si mergem! . Mai ai de gînd sa stai mult? . acum puteam sâ privesc în voie la vitrinele care-mi faceau cu ochiul pe drum. oftînd usurata. reusisem! Si astazi trebuia sa încep cursurile! "Hm! ma gîndîi eu. si eu abia ma stapîneam sa nu sar în sus de bucurie! În sfîrsit. sa beau laptele. drept pedeapsa. la o regula de asocia tie. ma gîndesc la Barba si la cuvîntarea lui. cuvîntul parca.. dar care aveau acelasi drum cu mine. la deschiderea cursurilor. nu deliceu!". Sa nu cumva sa casti gura la fleacuri pe strada sau sa te-nhaitezi cu cine sti e cine. Ce de profesori erau în jurul directorului! Mai toti batrîni. dupa ce ne spusese ca a doua zi.. tatii nu-i convine ca-l poreclesc baietii pe directorul nostru Barba. puteam sa merg împreuna cu baiet iide la alte licee. la 8 dimineata. la examen am raspuns bine si n-am iesit printre codasi. ce e drept.. lorli-e teama sa-mi spuna. sînt gata numaidecît! Fara sa vreau. si ne-a dat drumul acasa. dar nu la româna. ca ai sa te duci singur! Ce. ca sa nu-i pîrasc! Parca eu de-astea ma tin! . ca-ntîrzii. tata mi-a dat sa scriu.

Nici un cunoscut. negri si plini de rautate. ca la o comanda. cu nasul coroia t siochii mici. Am ajuns la liceu la ora 8 fara un sfert. trîntind pupitrele surd si tropaind pe scîndurile proaspat spalate si date cu bradolina. iar altii se aseaza jos. eram convins ca spun: «Asta a reusit la liceu! A intrat la "Lazar"! Vezi ce frumoa sa uniforma are?» Iar celalalt completa: "Si sapca. . fiindca toti. Cei mari stateau d e vorba nepasatori. din întîmplare. neagra. pe soptite. aproape pline. Vorbe. dar absolut toate. noi-noute! Putin lucru. În curtea mare erau strînsi o sumedenie de elevi în jurul castanului batrîn. usa se deschide larg si intra un domn înalt si slab. Toti elevii se ridica automat în picioare. Fiecare sa scoata cîte un creion si o hîrtie si sa scrie ce am sa dictez! Se aud cîteva murmure nedeslusite. mai dam un . toate . asteptînd "sa sune"! Intru în clasa si ma asez într-o banca la întîmplare. toate capetele. Buna dimineata. da!" Numai carti nu aveam înca! În ghiozdan aruncasem cu necaz "Cetirea d'a patra" si un caiet gros. sa vada cine mai vine. a facut baietilor o recomandare aproape inutila. Bancile. maimute prin definitie. si o pornesc! Asa de scortos cred ca n-am mers niciodata.. Daca doi trecatori îsi aruncau vreo privire furisa si neînsemnata asupra mea. Cei mici se stergeau grijulii pe încaltaminte si intrau în clasa. Cînd a spus "stati jos". martor al atîtor zeci de generatii perindate pe sub crengile lui puternice.Îmi iau sapca si ghiozdanul. cu mustata mica. Unul sopteste înfricosat: "Ce. lînga un baiat voinic. cu parul despartit în carare la dreapta si bine pieptanat. la un baiat de 10 ani si jumatate? Mi se parea ca toata lumea se uita la mine. si ghiozdanul!" "Da.. botezat "de notite"! Ni se spusese la deschidere c-o sa ne dea lista azi sau mîine. s endreapta spre ea. si-apoi îsi continuau vorba. fara sa fie poftiti de cel care intrase cu o hîrtie în mîna. baieti! Unii mormaie timid ceva. imitasera pe cei cîtiva mai obositi si se asezasera în banci . în semn de raspuns. Uniforma. sapca si ghiozdanul. De cîte ori se deschide usa. În sfîrsit. .

"Gradina zoologica". Da. dar voiam sa stiu de la care librarie anume? Ei.. Daca are cineva de întrebat ceva. scrieti... încep cursurile în mod serios! Despre caiete sau ce v-o mai trebui. ca nu cumva sa scrieti gresit. mai mult s aumai putin pitigaiate. stii ca-mi place baiatul?! Bravo. ca le-am înteles noi.. Pe fetele tuturor vedeam uimirea. cel mai tîrziu pîna la sfîrsitul saptamînii. ca eu sînt "domnul petagog Pavelescu".... . bineînteles. si bagati de seama ca. În primul rînd. atunci. ca sa întelegem mai bine: . si cum nu era nici tata lînga mine. Asa. ca sa-l întreb. tinînd seama de numirea ei atît de ciudata! Ei.. mirarea mea fu si mai mare. De luni. trebuia sa fie o materie foarte grea. dar si a învata cît mai o mai fi si asta?! sa aflu de la ei numiri atît de ciudate. Istorie. Cine stie ce învatatura grea Si cum n-avusesem frati mai mari în clasele superioare.. raspunse întepat: . De unde sa cumparam cartile? Domnul cu lista surîse ironic si spuse cu superioritate: . . si gata. însa colegul nostru. În orice caz. silabisit. rosti. va rog! Si.. am ramas foarte abatut. doamna sau domnul ne cîntau un cîntec. iar Bucurestii naveau. doamne. ne-am cutremurat! Cel putin eu. schimba fara nici un sens hîrtia dintr-o mîna în cealalta si raspunse: . în nici un caz de la bacanie! (Ah! Eternul si stupidul spirit cu bacania!) Cîtiva începura sa rîda. Geografi e si Franceza. De la librarie. sa ma-ntrebe! Iata ca se scoala un baiat cu parul roscovan si ciufulit: . si întelegi. . fara nici un fel de carte! Ce naiba ar putea fi scris într-o carte de cînt?! . ca alte mari capitale ale Europei. asta e!. carte de "Muzica"! De asta data. gata! se auzira în trei reprize glasuri timide sau obraznice. trebuie sa vi le procurati pe toate.. dupa ce ne dicta rar si apasat titlurile cartilor de Româna. desi venisem cu un nespus drag de a cunoaste mult. fara sa se tulbure. Ce noima o mai avea si asta? Carte dem uzica?! În primare. ma! Domnul cu lista înghiti un nod. doamne.. baiete draga (vorba sa fie ca-i era drag!). am ramas foarte nedumeri t. Primele titluri de carti cînd am auzit de Zoologie. Dar Ciufulitul îi plesni cu întrebarea staruitoare: . Sînteti gata? .examen?!" Dar toti se linistesc cînd aud: .. cine stie ce mi-o mai fi dat sa trag si cu liceul asta! Domnul cu lista mai dicta cîteva carti si încheie recomandîndu-ne sa cumparam si.. sa te obisnuiesti sa n u mai vorbesti asa de obraznic.. asa ca..Si Zoologia de Kiritescu si Bîznosanu. vorbiti cu fiecare domn profesor în parte. Am sa va dau lista de carti! Fiti atenti. da. noi dupa ei. Asta mi-o închipuisem eu....

domnului petagog! Ne-am zbenguit prin clasa vreo ora. eu sînt repetent! . . . fara sa înteleg prea mare lucru.. un fel de Intuitie. ne-am întrebat unii pe altii cum ne cheama si de la ce scoala am venit. ca sa-l întreb: Atunci poate stii sa-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? .. de la normala sa vina el la "Lazar"! .... . E un flet. si el! Am ramas foarte surprins.. Întîmplator. De la orice librarie! raspunse el. e supraveghetor de ordine. al cîtelea am iesit la examenul de admitere. acolo. Pai. Da?! ma mirai eu.. Iata cum se face popularitatea! În jurul Ciufulitului se strînsera îndata baietii. curios la culme sa aud ce-o sa urmeze. atît de brav. tot sirul de întrebari ce se pun în astfel de împrejurari.. s i asa mai departe. va rog? . Am ramas toarte impresionati de aceasta scena de început. o nenorocita de materie. Si nici nu e macar petagog. dar de întinsele cunostinte ale colegului meu . Dar de unde stii dumneata toate astea? La care el îmi raspunse cu o coplesitoare superioritate: . care a venit de la normala.. ceva mai grea! Si apoi. ci supraveghetor de ordine. Ah! strînse el buzele dispretuitor. dar ca sa nu-l supar. . ma asezasem în banca lînga un baiat mai voinic decît mine. nespus de veseli ca se gasis e unul dintre ei care sa-i tina piept. acolo. Avea ochii sireti si vocea impresionant de groasa pentru vîrsta lui. pustiule. liberi. nu de faptul ca subiectul convorbirii noastre nu era petagog. roata. Iar cartile. cu îngaduinta si pe un ton protector: Dar poti s a-mi spui tu. si pleca cu pasi grabiti. Auzi dumneata. Da! i-am raspuns eu. nu ma mai dumneatalîci! . L-ai vazut p-ala care a dai lista de carti? ma întreba el confidential. Da? Si repede ma gîndii sa profit de împrejurare. Admirativ l-am întrebat: .

Nr. domnul de Gimnastica ne-a asezat în banci. Popescu-Bajenaru Grigore. Paunescu Matei. Popescu Marin.. .. repetentul. 3. . . asa ca lasai vorba. . Notati-le în maculatoare! Si. ca la liceu! Dupa ce fuseseram lasati în voia noastra cîteva zile. de cîteva ori. Nr. 31. Alexandrescu Virgil. . Al doilea era de ajuns! fu de parere Ben. am trecut în banca I-a din mijloc. . Nr. . Fiti atenti. cu caiete. 4. Botez Nicolae. . ca am fi fost toti trei la un lo c si în catalog! . ca stam cîte trei într-o banca: Botez Nicolae. Mi-a parut rau ca am fost nevoit sa-l parasesc pe Luca. Ben Jules.. Nr. . . pe care poate am so înteleg si eu mai tîrziu. De. dupa ce-si drese glasul. 5! Le facui cu cotul colegilor de banca: . si apoi.. . Nr. 33 . tusind tremurat. .. . iar nu repetenti! Dupa asezarea în banci si întocmirea catalogului. . Daca tata tine la tot numele!. Popescu Mihai. ci o ai în sînge! . distribuirea numerelor progresa. . . Da-l încolo. Apostolescu Vasile. Într-adevar. ca strig catalogul si va dau numere de ordine. Auziti. ca sa fiu atent. ca prea e lung. cu bloc de desen. . Pop Nicolae. Nr. cînd i-am povestit tatii cum am petrecut prima zi de liceu. . 1. Popescu Tudor si asa mai departe. .. surubul începuse sa se strînga! Mai întîi de toate. 32. cu toate ca nu se prea învata. Ajunsese pe foaia mea. cu înca doi colegi. am aflat ca nu se zice petagog. ma rog. . pacat ca nu esti si tu trecut tot la "B". pusti. încît l-am uitat! Si-apoi acestia erau boboci.. a venit din nou "Don' petagog Pavelescu". Antonescu Gheorghe. .. . . Nr. Popescu Mircea. care-mi pute a fi de atîta folos prin cunostintele lui. . Popesc u Gheorghe. Nr. o pagina întreaga din catalog era ocupata de n . Popescu Ion. începu: . care ne-a spus: . dupa înaltime. de luni au început cursurile în mod serios: cu carti. Ben Jules si eu. . .. . ci pedagog. Fiind printre cei mai mici din clasa. În aceasta vreme. si ca acela care pretindea ca e pedagog habar n-ave a de întelesul adevarat al cuvîntului. . ma. ca si mine. Popescu Ste fan. ca Pedagogia e o stiinta grea. 2. ati venit la rînd! . . dar curînd m-am împrietenit asa de mult cu noii mei colegi de banca.* La prînz.. începu seria interminabila a popularilor Popesti: Popescu Dumitru. .

Dumitru. care constataram cu vie satisfactie ca-i întrecuseram cu mult pe Ionesti ! Iar mica mea mîngîiere era ca sînt primul dintre Popesti. . . decît în catalo g. din diferite parti ale clasei începura sa se ridice o sumedenie de baie ti. Peste trei zile. . . Totusi. . în acea memorabila zi. . plictisit de atîtea omonime. în tot cursul liceului.L. de n-ai fi zis ca ies la lectie. Se protapi bin e pe picioarele-i lungi ca de cocostîrc si ne spuse: .Gh. initia lele .oi. Numarul puteti sa vi-l confectionati la orice ceaprazarie.. cum e si culoarea de la sapca. cîndpr ofesorul. . toti elevii sînt obligati sa vina cu sapca si numar la mîna stînga. tot timpul. am obtinut împreuna. Dealtfel. Domnul pedagog terminase de tacut apelul si numerotarea elevilor. bineînteles. atît profesorii. Dar mai mare? Ochii tuturor se îndreptara încotro se auzise glasul. desi eram în numar de zece. . nu mi s-a spus niciodata si Popescu. Pe acest petec patrat se vor broda cu fir auriu urmatoarele: "L. Va multumesc! si se aseza. . . nota 26! Cîtiva se ridicasera la 3! .". de dimensiunea 5 centimetri. . la catalog. pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se facu fete-fete. bineînteles. ci ca a sunat si vor sa iasa în rec reatie! Trist a fost faptul ca toti Popestii la un loc. 5 pe 5. . Popestii. . Îl veti face pe un pete c patrat de postav albastru ca cerul. toti deodata. a strigat în cele din urma: . . asa e reglementar! Stoica Dan raspunse foarte politicos. . . Ia sa pofteasca toti Popestii la lectie! Si atunci. . mai tîrziu. pe 5.. îmi spuneau scurt: Bajenaru. . . Era tot Ciufulitul. . . . cît si colegii. . asta nu m-a scapat de o faimoasa ascultare la Matematici. . . . dar nu fara a nuanta de ironie: . Nu este permis sa fie mai mic! . . . . ca cel mai bun Popescu a fost. .

printre care Ramses si Tutmes. Victor Anastasiu. Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicatie? Si. dupa numerosi faraoni egipteni. Brodam numarul si la sapca? Tot Stoica Dan! Hotarît lucru ca voia sa-l scoata din pe pedagog. albastre.liceului. . . odata cu primii fulgi de zapada. . veti broda aceleasi initiale. . de Franceza.. Adica ca te dau afara! îi raspunse ilustrul pedagog si pleca încruntat. cu înfiora toarele lor mumii. toti baietii aveau sepci frumoase. de Istorie si Ion Costescu.. . . . Profesorii ni se schimbau de la un trimestru la altul. toti adevarati stîlpi ai liceului. de Muzica . * La trei zile dupa aceasta. Si.. Daca nu va suparati.. . care-i racni sugrumat de iritare: . numai patru-cinci au ramas în tot cursul anului: Sterie Enachescu. Grigore Niculescu.. . . . si numarul fiecaruia dedesubt: iar la sapca. începura sa pice . dupa longitudine a si latitudinea Geografiei. . . cu cozor oace stralucitoare de lac. de Matematici. dupa primele notiuni primite de la profesorii nostri. de Zoologie. .L". .Gh. cu raspunsul "Je m'apelle. în frunte. . . . . fara sa mai astepte : Cred c-a înteles toata lumea! Cine vine peste trei zile fara sapca si numar este e liminat! Din nou Stoica: . Iar pe la începutul lui decembrie. care au înscris o pagina de neui tat în cultura româneasca. Dimitrie Caracostea. . . . cu reguli de învatat pe dinafara. . . . dupa invariabilele: "Comment-t'appelles-tu?". . . Cutare". . CAPITOLUL III TEZA LA ROMÂNA Liceul Gh. Spiridon Popescu. Dintre toti. impresionante figuri. . ca sa se stie. cu exami nari severe.. de Româna. din diferite motive.. si numere pe care se rasfatau aurite initialele liceului: "L. . cu traduceri încurcate si verbe de conjugat. dupa primul razboi mondial.. . cu sîcîitoarea problema de a afla pozitia unui oras pe globu l pamîntesc. începura lectii din ce în ce mai grele: cu harti si rezumate. pe postavul negr u. . . ce-nsemneaza "eliminat"? . pe c are noi le-ntelegeam foarte putin. . Lazar din Bucuresti era în primul sau an de functionare.

am socotit ca n-ar fi tocmai nepotrivit sa povestesc "Întoarcerea tatii din razboiu". La Româna. între care scriitorul Ca mil Petrescu. însa. care era titularul catedrei. Poftim. . În clasa I-a. . cu cele doua de gete ale mîinii drepte întinse: . Ce amintire sa scriu. Cu vreo saptamîna înainte de teza. Un singur subiect: "O amintire din viata". s-au perindat trei profesori: Dimitrie Caracostea. te rog! Am citit bucata în întregime. desigur si pentru ca au fost primele lucrari scrise date la liceu. Nu mai avea nimeni din clasa 9 la Româna. La mai toate materiile am obtinut note bunicele: 7 si 8. a fost ceva la care nu m-asteptam: nici eu si nici colegii mei. A sosit ziua tezei. ca aveam atîtea si atîtea?! Si cum razboiul de-abia se terminase. profesor eminent. Ti-am pus nota 9! M-am înbujorat de fericire. M-am framîntat vreun sfert de ora pîna sa încep. si dupa el. una dupa alta! Au fost cele mai grele si mai pline de emotii teze din cariera mea scolareasca. M-a cautat în catalog. doi suplinitori. În timpul despre care povestesc era profesor Camil Petrescu. profesorul ne citeste "Cetatea Neamtului" de Dimitrie Bolintineanu si întreaba: . Multumesc! Ai citit mai bine decît ma asteptam. domnule profesor! . la limba materna. . cine crede ca poate s-o citeasca asa cum am citit-o eu? Stiam sa citesc binisor si cu intonatie. Ei. Eu.si tezele. M-am ridicat în picioare. Cum te numesti? I-am spus numele. ca învatam cu destula constiinciozitate.

"noua"! Ah. cum l-am fericit pe Constantinescu. în cîrji. în primul rînd. cînd întîmplarea mi-a aratat calea cea buna. Din aceasta fericita zi mi s-a stabilit faima. În minte. Dar teza a avut si alte urmari deosebit de însemnate pentru mine. Visez sau e o gluma?! Ma-ndrept spre catedra.. fie din lip sa de curaj.. Camil Petrescu mi-o da si ma opreste o clipa la catedra: .. care facea compuneri foarte frumoase.Am scris doua pagini impresionante si pline de duiosie. Du-te l a loc si citeste-o tare. si întind mîna tremuratoare.. însa pe care. Profesorul ne daduse sa facem o compunere cu subiectul "Primavara".. Cîtiva au luat "trei". A continuat sa-mi ajute astfel si dupa faimoasa teza. ca sa iau teza. Zece! Doamne sfinte!. a fost chemat la catedra. cum era numit monitorul la liceu. Popescu-Bajenaru Grigore! . Bajenare! Botez si Ben privesc cu mîndrie în jurul lor. Am citit-o foarte emotionat si. însa. pe care m-am straduit sa n-o dezm int niciodata în cei opt ani scoala.. fie mai mult din lene. din punct de vedere scolaresc! Ca sa ma prezint cît mai bine la lectii. care se-ntorsese ranit. mi-au tremurat lacrimi pe gene . nu îndraznisem sa merg. îi am reprezentarea grafica ciudat de precis! În drum spre banca. pentru ca e cea mai buna din clasa. Prezent! . la unele pasagii. Eram multumit de felul cum facusem teza.! . analize gramaticale. bietul tata îmi facea toate temele la româna: rezumate. ca s-o cunoasca si colegii tai! Îmi pare nespus de rau ca n-am pastrat-o. Bravo. împleticindu-ma.. a venit si ziua mult dorita! Cestorul. de a fi cel mai tare din clasa la Româna. restul "sase" si "sapte" si unul singur. mi se-ntind mîini prietenoase: . al bancii noastre. Am asteptat aducerea tezelor la Româna cu aceeasi nerabdare cu care asteptasem si rezultatul celorlalte teze. de pe front. ca sa-i aj ute profesorului. Constantinescu Dumitru. cîtiva "cinci". pe care eu o cam întrezarisem. . pîna într-o zi. În sfîrsit. si de un lucru eram sigur: ca o scrisesem cît se poate de corect ca punctuatie si ortografie. compuneri. Într-adins am lasat teza ta la urma.. si distribuirea a început. Doar în teza mea era vorba de tata. cînd am auzit ca aluat noua! Ce bine de el. În definitiv era un succes.

din feri cire. Am lasat compunerea cu "primavara". ca sa ma piseze sa-mi fac lectiile la celelalte materii. care. cum n-as fi avut chef sa-mi toarne cineva o galeata cu apa rece în cap. . Mîine trebuie s-o am. nu era acasa.. dupa alte toate . în care un copi l. si tatal soseste vesel acasa! "Ei. sau daca vine prea tîrziu?. Era 3. fara sa lumin eze. Soarelui îi ardea de gluma cu copiii si. fara sa vreau. Steaua asculta ruga copilului. S-a întunecat de-a binelea. Cînd am terminat de transcris pe curat. Despre ce? . Doar cîteva stele sclipesc în departari.... da sa ti-o fac.. bucata de citire din cursul primar. si el tot n-a sosit! 9 noaptea! Doamne. Am avut lectii multe. aci îmi îngrosai glasul cu imputare . se roaga de-o stea ca sa-i lumineze calea. Daca tata nu vine. Dac-am vazut ca întîrzii . de ce nu te-ai culcat? . si tata nu mai vine!.. ma.... Despre Primavara. pe seama tatii. ne-a mai dat si o compunere la Româna! . a mea eralumea.. nicaieri! În minte-mi vine.Iarna era pe sfîrsite si primavara începuse sa înfloreasca timid prin margini depadure si prin curtile oamenilor. si . Ce faci. îsi arata dinti isurîzator. ca de obicei. Si lumea aceasta se marginea la cîteva strazi din jurul casei! Dar iata ca se face 8.. Mai tare ma roade însa gîndul ca nu mi-am facut compunerea. Pîn-atunci. dovada ca totul e numai o joaca! N-aveam pofta sa-mi vad de lectii. spusese ca se-ntoarce pe la 7 seara. Am scris despre "Primavara" ce m-am priceput si cum am crezut eu ca este mai bine si mai frumos.. dupa prînz. Pai. a sosit si tata. Era 10! .. Luna. ca se poate sa m-asculte. cu toate ca-i pisca uneori. dar nu mai e nevoie sa mi-o faci. Îmi iau inima-n dinti si ma hotarasc sa-mi fac singur compunerea. dar astea-s povesti bune pentru cursul primar!" îmi spun eu. al carui tata se ratacise si întîrziase. nu fara putina mîndrie ca sînt licean. daca a patit ceva?! Si ce întuneric este!.

stii ca nu-mi place sa minti! Spune de unde ai copiat-o? . purtau trei nume. Ca sa-ti spun drept. deloc? . . treci la culcare! . facu el zîmbind: "nomen". trebuie sa se recunoasca deosebitul tale ntal elevilor de a porecli! Nu mica a fost mirarea noastra cînd "Barosanul".si "cognomen". Foarte frumos din partea ta! spuse tata ironic si convins ca am facut o compunere ca vai de lume. romanii. Ia s-o citesc si eu! . singur? . am facut-o eu singur! . singur! . iar glumele lui te dis puneau. . Sterie . Hai. a pierdut cineva recunostinta pe strada. "prenomen".. cum ar fi Barosanul! Era cel mai bun povestitor si cel mai spiritual profesor. Noapte buna! CAPITOLUL IV CRACANEL Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri ale scolarilor este. De nicaieri. ce mare lucru e. Eu. Hm. care n e-a fost cu adevarat învatator si parinte sufletesc timp de opt ani de zile. la mine. cum ar fi. si al doilea ca am scapat de corvoada de a ti le mai f ace eu! Îmi închipui ca esti convins ca de aci încolo nu ma mai amestec în temele tale deRomâna! . dac-ai facut-o tu. Eu am facut-o! . tata. ni s-a parut uriasa: . . Si mama-ta nu s-a amestecat deloc. Apai. din capul meu! . Si. hai. adica porecla. Tu. Poftim! si îi întind caietul cu sfiala. El începe sa citeasca. de nu-ti vine sa crezi? Uiti ca la teza am luat 10? .atîta. iar dupa o pauza scurta. daca-ti spun. Din ce carte ai luat-o? . Ce. ca s-o gasesti tu?! Hai. ma bucur de doua ori: întîi ca esti în sta resa faci compuneri bune. cred ca nici pîn-acum nu aveam nevoie de ajutor!. însa. dascalul de latineste si frantuzeste.. îsi strînge buzele si-si ridica sprîncenele cu mirare. hm! tusii eu. desigur. fara sa-mi convina. care noua.. lasînd la o parte orice considerente.. Stramosii nostri. anume. ne-a spus la una din lectii: . numele de familie. Aproape ca nu exista profesor care sa nu fi primit vreo porecla de-a lungul cari erei sale. si aici îsi îngrosa glasul.. Sarut mîna! . de exemplu. zau asa.. flacaule. si cel mai drag profesor al nostru. bravo. adica Nea Sterica Enachescu. acela de a-si porecli profesorii. cum ar fi. numele de botez. Daca-ti spun c-am facut-o eu! La urma-urmei. Enachescu. Din nici o carte! Am facut-o eu.

. Ergo. a elevilor. . iar daca unii dintre voi veti ajunge profes ori. I se mai zicea si Barbarossa. erau o savanta împletire de umor cu stiinta. nu facea caz de porecla. . nu toti profesorii îsi acceptasera cu aceeasi seninatate olimpiana poreclele. . cînd se muta la alt liceu era acolo cel mai bun.. la rîndul meu. zis Barba. . ca sînteti baieti deste pti. veti fi. . cu deplina convingere. voi v-ati fi închipuit-o. . Lectiile lui. un om de asemenea superior. si era adevarat ca cel mai slab elev al lui. . mi-amporeclit si eu profesorii. Hai. De cînd stiu eu ca-mi spuneti Barosanul! Asta e mania voastra. ma. . paedagogum fecerunt" 1. la o lectie. . avîndu-se în vedere culoarea ros ie ca focul a podoabei lui faciale! Ba.. examinînd o poezie. desigur . . neîntrecuta! I se dusese faima în lumea scolareasca a Bucurestilor. . . am fost si eu elev . desi nu v-o doresc. .oricît de amarît ai fi fost. Barosanul se astepta sa rîdem. în care era vorba despre vestitul împarat .. . . .. la Latina. la rîndul vostru. . si. porecliti . . pentru ca nu toti erau clasici. spuneam noi. în toata puter ea cuvîntului.. chi ar daca nu v-as fi facut aceasta marturisire. Costica Ionescu. ca el! Singur directorul. . dar clasa încremenise. . iar pedagogia lui. nu mai fiti ipocriti. .. cele mai bune lectii pe care le-am primit ca elev. Dar daca Barosanul se dovedise atît de întelegator cu micile noastre satisfactii. odata. .. ca "Quem Dii oderunt. . c-asa li-e dat profesorilor si elevilor! 1 Pe cine l-au urît zeii l-au facut profesor (în latineste) Pe fetele noastre înflorise un zîmbet de usurare si de nespusa dragoste pentru Barosanul! .

si m ergea cracanat. oricît de distrat din fire ai fi fost. el se scuza: . Las' ca ni se parea noua ca sîntem mai interesanti în fata parintilor si a fratilor mai . însa. a. a. zis Der Etzell. cîti profesori. a. dar bun profesor. fireste... datorita staturii sale impunatoare si a chipului s au sever. a. tinere!". chiar în fata lui. pentru ca obisnuia sa s e adreseze elevilor cu acest apelativ: "A. gras. der Kaiser Frederich!".. profesorul de Stiinte naturale. ca sa auda cît trebuie: "Tinere. îl imitam în clasa.". Mitica Ionescu de Gimnastica era cunoscut în tot liceul sub numele de "Cioc". Va spun asa. tinere. lectiile lui erau o ad evarata încîntare. Era ras complet atît pe fata. ci întrebuintam poreclele. ca sa nu fie vazut zîmbind. a nasului turtit si a must atii rare. a. pentru ca nu stiu cum va cheama pe fiecare-n parte. de culoare spalacita. prefacîndu-se ca vede nu stiu ce lucru interesant pe fereast ra. cît si în cap. în surdina. pe numele lui adevarat Octav Anastasescu. era poreclit pur si simplu Tînarul.! La care Moscu Ionas i-a raspuns odata în surdina: . mai mult sau mai putin pitoresti si potrivite! Dar cu Cracanel era s-o patim lata! Cracanel. care. cu burta. unul mai îndraznet. iar foarte multi elevi nou-sositi habar nave au care e numele adevarat al profesorului si-l cunosteau sub aceasta încîntatoare denumire. Grigore Niculescu de Istorie. s-a uitat fix la el si a rostit raspicat: . cînd vorbeam despre profesori. de Cracanel. A fost cel mai bun profesor de Istorie pe care l-am avut. tinere. toti. cînd i-a recitat-o. atîtea porecle . de obicei nu le spuneam pe nume. zis Biciul lui Dumneze u.german cu acelasi nume. iar Barba. Toata lumea îl stia. putin bîlbîit. iar cînd noi. pacatosii. a-ntors capul. a. De ce nu-nvatati? În sfîrsit. un batrîior foarte cumsecade. si mai cu seama din pricina severitatii sale extreme.. a. ce e drept. fusese poreclit astfel din pricina ca era mic. ce-i mai atrasese si supranumele de Pelicanul sau Babita... "Der alte Barbarossa. îti era peste putinta sa nu-i asculti prelegerile cu toata atentia. era supranumit în vreo trei fel uri. porecla primita din pricina ciocului pe care-l purta cu multa mîndrie. George Draganescu de Filozofie si Drept. cu ochii mici si oblici. Avea o gusa enorma. în fond. dar destul de tare. Acasa. în legatura cu specialit atea lui de naturalist. însemnau acelasi lucru: Atila.

"motivarea" absentelor. În ta-be-la a-la-tu-ra-ta pu-teti dum-nea-voa-stra ob-ser-va pa-sa-rea.. cu ale carei pene îsi împodobesc cocoanele extravagantele lorpalari i. . ca sa-si porneasca cuvintele de sus si sa termine coborînd scara muzicala: co-lo-sa-la! Sau: . pentru ca pe cele din urmasa le rostim noi. aveau o muzica spec ifica a lor. casca gura mare si rotunda si rostea vorbele atît de rar si despartindu-le în silabe . si se oprea. intonîndu-le pîna la o nota joasa . ultima ora. cînd facea. Aci facea o pauza. iar pr ofesorul scuza absenta! (Teoria asta ne-a facut-o Barosanul mai tîrziu la o ora de-a lui. Cracanel era dirigintele nostru. ca finalul sa aiba un efect mai stralucit: de statur a uriasa. ca sa vada daca toata clasa a fost atenta. dupa toane si împrejurari. dar era si un fel de mica si diabolica satisfactie! Cracanel. fixase dirigentia.mici. ... le-ncepea cu o nota înalta si le rostea gradat. explica foarte frumos. face parte din era quater. unde erau notati elevii asa-zisi turbulenti sau recalcitranti. la toate lect iile lui. Aceasta roca. pasarea numita strut. dar ce zic eu la o lectie. la o lectie de Geologie. încît puteai sa scrii întocmai toata lectia pe maculator. Iar ultimele cuvinte ale frazelor lui erau spuse ca pe note. cum se spune atît de gresit. desi poate un portativ muzical s i cîteva note aruncate cu dibacie ar simplifica situatia si ar da o palida idee de origin alul fel de exprimare al lui Cracanel. Ele-fan-tul e un a-ni-mal de o ma-ri-me. Miercurea.na-ra! În clasa a II-a. dom-ni-lor. Este dificil sa redau aci felul lui de vorbire. avea obiceiul sa nu spuna decît primele silabe din ultimul cuvînt. elevul motiveaza pentru ce a lipsit. cînd voia ca sa termine clasa fraza începuta de e!: . Cînd trebuia sa sfîrseasca fraza. de fapt... d edirigentie. urmarita de-unvînator! Iar alta data. pasarea. Si aci vorbea ceva mai repede. Facea morala si pedepsea: fie scazînd nota respectiv ului la purtare. fie dîndu-i arest duminica.. Vorbea cam asa: . ca. pasarea de bastina din A-fri-ca. ca dealtfel mai toti profesorii nostri.) Tot atunci avea obiceiul sa cerceteze condica. pe acelasi ton si silabisit: . Vorbea pe nas.. ca sa continuam noi în cor..

asa dupa cum era obiceiul. V-am chemat. Mama elevului Mar inescuGheorghe! adauga ea. ca un elev sa stea de planton în fata usii. facîndu-si de lucru. eleganta si parfumata. îmbratisind întreaga clasa) pezevenghii astia! Ce a urmat nu mai are importanta! * Alta întîmplare. Ma.) Ma cheama Octav A-na-sta-se-scu! si-apoi. rotindu-si ochii catre clasa si ezitînd sa sarute degetele fine. ci cu un cameleon. Ma surprinde. ca sa stea de vorba cu ea. petrecuta de asta-data în clasa a VI-a reala. prinsi în focul discutiei. spre a le lasa astfel elevilor cît mai mult timp de scris... Marinescu. si Cracaneî o poftise pe maica-sa la ora de dirigentie. Ce s-a întîmplat? Clasa a încremenit. se facuse rosu ca. domnule Cracanel.Nu stiu ce pozna facuse Marinescu Gheorghe . De data aceasta. Obiceiul era ca.. silabisind ca la lectie: .. Spumegînd de indignare. ne facu semn amabil sa ne asezam si se adre sa vizitatoarei: . pe care profesorul o prinse elegant.. cu spatele la cancelarie. abia putu sa articuleze. unul îsi aminteste de Cracanel si-ntreaba înciudat: . Dirigintele. Îi întinse mîna fara manusa. profesorul sa intre în clasa imediat dupa ce suna. care desigur îl va ruga ceva. Doam-na.. la fel. Vazînd ca nu soseste... de nu mai vine o-data? . atît de nesuferit profesorilor. iar Cracanel. la teza . Si mai era obiceiul. nu ma cheama Cra-ca-nel! (Noi icneam de rîs pe sub banci. au uitat scopul pentru care sedeau în fata usii. cu ochii rotunjiti de placere ca va sta de vorba cu o persoana atît d e draguta. stimata doamna Marinescu. au mai iesit cîtiva sa-i tina de urît plantonului si s-au asezat la taifas: ba "ca ce credeti c-o sa ne dea ". Si. Ah. ba "ca ar fi bine sa ne dea subiectul cutare". La un moment dat. Doamna? . dar ce naiba e cu Cracanel. sfecla. îl întrerupse doamna contrariata. Baietii aveau teza la Botanica în ziua aceea cu Cracanel.. Ne-am ridicat respectuosi si admirativi în picioare. fara sa mai priveasca în partea de unde trebuia sa soseasca profesorul.. da! facu omul scoalei.. . mi se pare ca venise fara numar .. Cracanel întîrziase. repezit pe cît putea el: Cracanel îmi spun (a ci un gest teatral. ca sa ma plîng ca fiul dum-nea-voastra nu poarta numar la mî-ne-ca! . cînd se deschise usa si intra o cuconita tare nostima. ca sa vada cînd vine respectivul si sa-l anunte. În clipa aceea nu mai semana cu un pelican. De-abia terminase de facut apelul si-si mîngîia gusa.

care venise tipa-tipa. . . Bajenaru. Cracanel n-a facut scandal. .. nu însemneaza nimica pe lînga ceea ce am patimit eu cu Cracanel din pricina limbutiei mele. . de pe urma cocotierului. în schimb. E. în asa fel combinat. . . dar. Cracanel ne explicase mai departe despre palmier. . . cred. raphie. . palmierul de ceara. . . . un glas nasal si sacadat raspunde din spatele lor.. omul care locuieste în tinuturile lipsite de binefacerile civilizatiei. . vanilie etc. . sagotier. palmier ul cu ulei si altii. Ba-je-na-ru-le. sa spun ca era chiar Cracanel. care este foarte raspîndit si de cel mai mare folos omului. cauciuc. . .. m-am ridicat linistit în aparenta. îi ajunsese la urechi întrebarea dragala sului sau elev. . dom'le! . ... . Foarte încîntat de reputatia pe care o aveam printre colegii mei. încît toata clasa a luat pe acel trim estru nota 3 la teza de la Botanica! . Este o scurta povestire despre foloasele de neînchipuit ce le are. . . si caruia. fara sa vrea. Uite-l si pe Cra-ca-nel! Nu mai este nevoie. însa. .La care. palmierul evantai. . Se ascultase lectia: "Plante din regiunea tropicala". . mi-am îndreptat gulerul la tu . Aceste nevinovate întîmplari. O lectie foarte frumoasa s i mai ales interesanta despre: bananier. si dupa ce ne spusese cîte ceva despre: curmal. Cine citeste frumos? Aproape toata clasa raspunse în cor: . tot la o ora de Botanica. vorbindu-ne pe larg despre acest minuna t soi de palmier. cu o ironie dîrza si rautacioasa: . bambus. Si acum vom citi din carte partea aceea scrisa cu litere mici. neauzit de nimeni. lea dat o frumusete de subiect. cum se asteptau îngroziti toti baietii. însa nu fara putine zvîcniri de inima. Eram în clasa a II-a. se oprise la cocotier. deschide Bo-ta-ni-ca la pagina 161 si citeste..

dar casa lui. Si. din lemnul si frunzele acestora. e constr uita din palmieri. Chiar untdelemnul. îi mai spune ca dragii lui cocotieri nu-i dau numai: saladele. dar n-are nici un rost. Calatorul. fiind gazduit de stapînul ei. si rogojinile lui. ca sa ma exprim astfel. cu gur a cascata. n-am cetit-o decît pîna la jumatatea ei. si probabil îi arata palmierii cu un gest larg! Si. si altele. era din nuca de cocos. întreaba cine i le-a procurat.. unde sa-ti poti odihnitrupul. mîncarile si bauturile gustoase. pînzele. pe unde racoarea si umbra sînt lucruri rare si pe unde trebuie sa umblipo sti întregi. un vin nemaipomenit de bun. Indianul îl pofteste pe drumetul ratacit la masa si-i ofera pe lînga mîncare tot soiul de bunatati ca: o bautura tare si acrisoara (care.. cu ajutorul carora scrisese o epistola unui prieten. situate sub un cer arzator. la care gazda raspunse simplu. Rupt de oboseala. Trebuie sa marturisesc ca povestirea era foarte interesanta si instructiva. în sfîrsit. dealtfel. cîte si mai cîte. cum. niste prajituri grozave si un lichior care ar fi put ut sa rivalizeze cu cele mai rafinate produse similare fabricate de catre cele mai ren umitefirme straine. pe care voi a s-o trimita prin bunavointa calatorului îi fusesera procurate tot de acei minunati cocotieri. pîna sa gasesti o locuinta omeneasca. . sforile si funiile pentru corabii.nica. sînt confectionate din fibre de cocotieri. pîna si hainele. înalt. ca sa nu lungesc prea mult povestirea. ne-am explicat noi. trebuia sa ne-asteptam: "Cocotierii mei" . cu toata osp italitatea. si acela pe care-l ardea în lampa. purtînd în vîrf un buchet de frunze foarte mari. Primele fraze erau urmatoarele: "Un calator strabatea tinuturile calde ale Americii. cu care preparase mîncarile. Din pacate. foarte mirat ca se gasesc astfel de delicatese în pustietatea în care se afla. din motivele pe care le voi înfatisa mai la vale. ca sa-l faca praf pe calatorul care ramasese. un indian. calatorul popos este în aceasta coliba singuratica. tinea loc de tuica). Si bucata de lectura se termina cu înca o uimitoare marturisire a gazdei: cerneala sipergamentul. ca mi sa întiparit în minte. o coliba înconjurata de cîtivaarbori cu trunchiul drept. care-i dadeau un aspect placut si elegant''.. si am început! As putea sa reproduc întocmai scurta povestire care mi-a facut atîta necaz. în întregime. Erau niste cocotieri. bietul calator zari.. pe care a avut cinstea sa i le ofere.

te rog. la care Cracanel ma oprea si-mi cerea sa le explic. Dar cum ea avea obiceiul sa-mpestriteze limba noastra cu cuvinte frantuzesti. Încurajat de zîmbetul lui Cracanel si de uimirea provocata de curajosul meu fel de a vorbi cu profesorul. Si mai cu seama n u este bine si nici frumos sa întrebuintam în vorbire cuvinte frantuzesti în loc de românesti. cînd avem cuvinte curat românesti . Cracanel.. continu ai: . raspunsei eu. Ei. Ei. la rîndul lor. un domn din Bucuresti trebui a sa plece la Iasi. pe vremea aceea. pentru un elev de clasa a II-a secundara. Cum era iarna si tocmai se lasase un ger cumplit... Asa ne lamurea o notita din josul paginii. pentru ca cei de azi ne dau zece înainte si au un vocabular cu mu lt superior al unui elev de clasa a II-a din 1920! Astfel. el ma întreba rar si apasat. domnule profesor. s i altele. crezînd ca voi da un exemplu care sa fie luat drept pilda folositoare de colegi. ca eu n-am timp!" . Sa vedeti. "Draga. asta cam asa e! Dar eu nu terminasem. s a-mi retina pentru mîine seara o camera încalzita. arbori gigantici. plin de verva.Povestirea rezumata mai sus era tradusa din Bonifas-Guizot care.. facu el amuzat. Dar. Odata. În decursul povesiirii se strecurasera cîteva cuvinte neobisnuite pe vremea aceea. draga!" îi raspunse sotia si se apuca sa compuna telegrama care. dealtfel.. adica acum peste o jumatate de secol. cum au obiceiul unele cocoane din ziua de azi! . sa .. Repet... este bine sa întrebuintam cuvinte ca acelea pe care le-am ci tit si le-am explicat. din pricina ca sotia lui avea prostul obicei de a întrebuinta cuvinte frantuzesti de-a valma cu cele românest i!.a? . cum obisnuia sa vorbeasca: . Ba da. am întîlnit cuvinte ca: monotonia padurilor. reluai eu firul. cuvinte nu prea întelese de toti. dupa ce terminai de explicat nu mai stiu ce cuvînt anume. fericit ca mi se da prilejul sa stau ce va mai mult de vorba asupra acestui interesant subiect filologic.sau "arbori uriasi". de exemplu. Asa. o luasera dupa Coupin: "Les plantes originales". în loc de "gigantici?" . fii buna. în loc de "aspect"? . "Cu placere.. care ne era si diriginte. aspectul. sa vedeti ce i s-a întîmplat unui domn. era foarte simpla... Ei.. ce crezi tu?. care pot fi foarte bine puse în locul acestora? Nu era mai frumos si mai limpede s a se spuna "înfatisare". îi spuse sotiei s ale: . ce i s-a întîmplat?! . mormai aprobativ: . si da tu o telegrama la hotelul Metropol din Iasi.

Adica. lipsite de buna-cuviinta! Asta se-ntîmplase joi. în persoana tatalui meu? Am iesit de la cor tare abatut. Se-nserase si. asa ca în loc sa spuna limpede "Rog retineti o camera încalzita pentru mîine seara". n-ai racit. ca hotelierul a înteles telegrama cu totul altfel de cum se gîndise doamna. a încalzi. dom'le? Asta se cheama cîntat? . Destul! Restul s a faci bine sa i-l povestesti lui tat'tu si sa-i spui ca-l rog sa-mi scrie un bile t. pornisem catre casa prinCismigiu. Ce racit. cu articol enclitic). Pe vremea aceea eram sopran . De.. si a crezut ca domnul doreste. Bajenarul (ca asa ma chema el. cînd peste cîteva ore trebuia sa dau piept cu inamicul. te elimin.. sa-i spun batrînului anecdota si sa-mi scrie pe un bilet daca i-a placut s au nu! . Nu ma simt bine. înainte de a se aseza. daca i-a placut aceasta anecdota deocheata si plina de neobrazare. ce e cu dumneata. Aveam Botanica de doua ori pe saptamîna: martea si joia.. dom'le.. cu cît se apropia ziua fatala.. cu atît ma-ntristam mai mult. dom'le! Dar ce dispozitie puteam avea. ea a scris "Rog retineti o camera s ofata pentru mîine seara". daca nu-mi aduci biletul. . avem Botanica! Ce ma fac? Auzi ce ide e si la ala. Lectia viitoare. ma faceam ca putin îmi pasa! Dar. ai nota 2. dar ti-e gîndul la cai verzi pe pereti. dar c a sa nu-si murdareasca pantalonii de bradolina data pe scînduri.. iar pîna atunci. seara.gîndit sa faca si telegrama cam în acelasi fel. pentru ca avea obicei sa-si pedepseasca elevii. acum abia mi se auzea glasul! Costescu bagase de seama ca "nu-i prea dau concursul". Griguta. de la "chauffer". . Aveam repetitie la cor cu Maestrul Costescu zis si Coana Batist a. si ma apostrofa: . ca de obicei. si. ca sa te-nveti minte sa nu m ai povestesti profesorilor anecdote d-astea. e cam albastra chestia.. tovarasul meu de totdeauna. Destul! tipa Cracanel înrosindu-se la chip ca o gusa de curcan. pe frantuzeste! Si de aici a iesi t o întreaga încurcatura. cu Ionas Moscu. asa ca martea viitoare trebuia sa-i aduc lui Cracanel biletul cu pricina! Desi eram fiert. punîndu-i sa stea în genunchi. Ce e ma. cu tine? . Cum o sandraznesc sa-i spun tatii toata întîmplarea? Ma apuca tremuriciul numai cînd ma gîndeam la ce m-astepta! Era luni. îi ruga frumos sa scoata batista si s-o astearna pe jos. ce e drept. mai cu seama ca Cracanel e si dirigi nte! Si-i spui diseara? .. gasii eu necesar sa explic cu discreta bunavointa pent ru unii dintre colegi. don' profesor! Cred c-am racit! . de unde întotdeauna cîntam cu o mare placere..... Parca tu nu stii? Ma gîndesc cum sa fac sa scap de chestia cu biletul pe care-l cere Cracanel de la batrînul! Mîine e marti.

si. N-am dormit toata noaptea. Nu. de omorît n-o sa ma omoare! Înnoptase de-a binelea. tot eu c adprost! Mai bine-i spun batrînului. cît povestirea asta cu un calator care. sa-mi fac ghiozdanul! Si-n gînd: "Daca i-as spune acum? N-ar fi scandalul asa de mare. hodoronc-trone? Pfui. ma elimina Cracanel.. chipurile casa cit esc.. era tare surprins de acest neobisnuit zel al meu la învatatura. de ti-era mai mare mila si. Hai.. tat a . Cracanel e fraier sa-nghita? Si-asa. Pai. ce mai încolo-încoace?. bine. ajunge cît ai citit. M-am gîndit si eu la asta. Vrei. gîndurile mele se-ndreptau cu o draceasca staruinta spre afurisita aceea de anecdota.. acum las-o. sa lipsesti mîine la Botanica? ... nu vrei. chiar cînd aveam a doua zi o teza grea. Hai.. Zau? Ma faci curios! Ce este asa de interesant.. Am mîncat cu noduri: am luat în mîna o carte. pentru ca mama si sora-mea dorm si i-ar fi teama sa nu le trezeasca din somn! Dar cum naiba s-a duc vorba? Sa-i spun asa.. cred c-o stii! Nu trebuie nici sa-ti obosesti ochii prea mult. Ce-ar fi. si eu nu întelegeam nimic.. Aha! Ei. culca-te.. dar era ceva interesant. nu atît lectia.. fara de sfîrsit... dar rîndurile-mi fugeau pe sub ochi cu o iuteala de trenuri minuscule pe o cîmpie alba. în cîteva rînduri.. Da!. si gata.. si daca-i spun batrînului.. Se facuse tîrziu. de te-a captivat atîta? Ia sa va d si eu! Cînd colo.. si te intereseaza atît de mult cocotierii? . ca doar nu vrei sa-nveti toata cartea în tr-o seara?! . care lucra în fiecare noapte la cartile lui didactice pîna la ora 1. fara bilet. aproape 11 si jumatate noaptea! Niciodata. . Numaidecît. m-am framîntat si m-am perpelit... nu ramasesem peste ora asta.... . du-te la culcare! . .. Ei. greu al dracului!" Ma facusem tot numai o apa la gîndul mustruluielii care avea sa vina! Dar n-am îndraznit sa-i spun atunci. dar ce. ma bate de ma rupe! . stii. Tata. m-am pornit pe un plîns de se zguduia patul! Auzindu-ma. ce sa vada! Lectia despre cocotieri! .. bea Grigore agheasma! N-am încotro! Daca vin la ora. care ma bagase în bucluc. ma. ma. tata.

piramide. Hai. nu esti zdravan? O anecdota acum?! Trebuia de mult sa fii pe drum! Hai... Asta ti-ai gasit tu sa-i povestesti lui Cra. . Da. Nu. ptiu! Facea gargara cu Odol. scoate o carte de vizita si scrie! Respir usurat. tot n-ai plecat?! . pregatite din a jun. spune-mi anecdota! I-am spus-o cu reticente obositoare. Sa vezi de ce. i-am spus-o si lui Cracanel la lectia trec uta de Botanica. conuri si sfere. iarasi îmi faceam de lucru cu nu mai stiu ce... pentru lectia de Geometrie pe care-o avea la clasa a IV-a. dupa o noapte alba de chin.. Întîrziam! ... Hai.. As vrea sa-ti spun o anecdota! . Ce sa-mi spui?. fara sa mai zica nimic... Da.. phol. glu..as vrea sa-ti spun ceva! . Pe masa erau însirate diferite corpuri geometrice: cilindri. ma. daca poti! Mi-am deschis si mi-am închis ghiozdanul de nu stiu cîte ori.a... Ce e.. nenorocire. si el mi-a spus sa ti-o spun si tie si sa-i scrii pe un bilet daca ti-a placut! . tata. Glu. spala-te. aa . se asaza la birou.si. neispravitule! Hai.. Baia a rasunat deodata de doua palme zdravene! . tata. Ce.. dar da-mi biletul î Tata lasa spalatul balta si merge cu mine în birou. hm. Vezi. Ce e..... phol. ma. phol. Ce e. ma uitam la ceas. dar de spus.... dupa el. daca ai stat prea mult? Hai.. a dat Dumnezeu de-a venit dimineata! Sapte! Da-te jos. secatura? I esi afara si mars la scoala! . Dar nu-nteleg de ce-ai gasit tocmai momentul atît de nepotrivit ca sa-mi spui anecdota scurta sau lunga..... lasa-ma sa ti-o spun. . fara nici un rost! Ma-nvîrteam prin casa ca un soarece în cursa... tot nu-drazneam sa-i spun tatii! Se facuse ora de plecare. si pleaca! . a . cu tine. Sa-i scriu daca mi-a placut? Hm! Aici nu-i lucru curat! Cine stie ce pozna ai mai fi facut. fara "corespondenta catre Cracanel". Nu. . ... N u stie ce sa creada. .. dar. am visat ceva urît si m-am trezit plîngînd. acuma plec! Tata intrase în baie. grabeste-te. . tata draga. . tata se opreste din scris si îsi îndreapta priviri . prisme. ca e scurta! Tata se-ntrerupe din spalat si holbeaza ochii la mine... i-am spus-o.uite ce e. cum e?! . uite. spune-mi odata.. sterge-o! . si pleaca la scoala.. profesorului. nu pleci odata? Vrei sa întîrzii?! .. a venit vorba. tata!... Tata!.. îmbraca-te. culca-te si nu te mai gîndi la nimic! În sfîrsit. ma. Zau. bea laptele.. Încruntat. te rog. glu. Eu.. si. uitasem un caiet si. Nu. cu tine.a venit îngrijorat în camera mea: . aaa. a... ca-ntîrzii si poti avea neplaceri! . de nu dormi? De ce plîngi? Nu te simti bine? . tata .

tata! îi raspund eu. obisnuit de la "oina" . tata mi-a scris urmatoarele: "Stimate Domnule Profesor. fiind încredintat ca a facut-o din copilarie! Voiu veni la liceu chiar în cursul zilei de azi. raspunde-mi? Cum o sa-i scriu ca mi-a placutanecd ota necuviincioasa pe care fiu-meu a avut neobrazarea sa i-o povesteasca? Îti dai seama de ce-ai facut? . ce m-astepta!" În sfîrsit. Eu fac o eschiva maiastra. asigurarea deosebitei mele consideratiuni. cu chiu." . dar chiar daca as fi întîrziat. Ce sa-i scriu. Tine. Primiti. si pleaca mai repede. si-l repede în capul meu.le ucigatoare spre mine: . dar si eu i-am parat-o pe cinste! Ia uita-te. Dar tata. personal. pune mîna pe un con. eram atît de linistit. cazînd imediat jos si lasînd o urma adînca în lemn. ipocrit. ca sa vorbesc cu Dumneavoastra. nerusinatule. saracul! . cu vai. ca-mi vine sa-ti crap capul! I-am smuls plicul. de parca mi se luase o piatra de moara de pe suflet! . care-i era mai la îndemîna. traiasca C ioc. înfuriat la culme. frate-meu. Am aflat cu destula parere de rau despre necuviinta fiului meu! Va prezintscuzel e mele si va rog sa-l iertati. Iarta-ma. va rog. atît de usurat. si pîna la liceu am zburat! N-am întîrziat. si conul se-nfige în usa. venindu-mi sa rîd si sa plîng în acelasi timp. Fara sa vreau îmi îndrept privirea spre usa si reflectez: "O fi batrînul ochitor bun.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ora a treia aveam Botanica. Dupa ce a notat absentii, Cracanel si-a îndreptat întrebator spre mine ochii-i bulbucati de cameleon: . Ei, Ba-je-na-ru-le! Bi-le-tul! . Poftiti, don' profesor! si i-l întinsei. M-a întrebat inutil: . L-ai adus! . Da, don' profesor l . Ce a zis tata-tau? I-a placut anecdota? . N-a avut timp sa-mi spuna. . De ce? . Pentru ca era ocupat cu bataia! Cracanel rîse satisfacut: . Ahaha... Si ce-a scris în bilet? . Nu stiu, don' profesor, ca nu l-am citit. . Atîta îti mai trebuia! Stai jos! A desfacut plicul usor, cu o atentie deosebita, de parca s-ar fi asteptat cine s tie ce minunatie sa iasa din el, a luat cartea de vizita delicat, cu doua degete, a cit it-o si a surîs, mormaind: "Foar-te bi-ne!" Apoi si-a îndreptat din nou privirea spre mine: . Na-daj-du-iesc ca te-ai vindecat de a-nec-do-te... hm, cum sa le spun eu... pl i-ne de ma-ga-rii! . Da, don' profesor! facui eu, pocait. . Si acum, sa ne vedem de ora... Mda! Sa pofteasca la lectie: Ionescu Vasile, Manolescu Constantin, Niculescu Gheorghe, si, a, si... Popescu-Bajenaru Grigore! CAPITOLUL V LA "TINERIMEA ROMÂNA" În clasa a II-a, la Limba româna, l-am avut profesor pe Toma Dicescu, un dascal tare bun, de moda veche. Era batrîn, în ultimul sau an de învatamânt, pentru ca în anul urmator a iesit la pensie. Marunt si gras, cu mustati si cioc, cu ceas de aur purtat la vesta, Nea Tomita, cum îi ziceam noi, ne facea lectii frumoase. Era un om de o rara sensibilitate si avea pentru scriitorii nostri clasici un ad evarat cult. Ne-a impresionat în mod deosebit pe toti elevii, fara exceptie, în ziua de marti, 19 noiembrie 1919. A intrat în clasa abatut sî cu ochii scaldati în lacrimi. De obicei, cum se suia pe

catedra, se si aseza pe scaun, pentru ca drumul pe scari, de la Cancelarie pîna la clasa, îl obosea nespus de mult. De data asta, însa, a ramas în picioare, facîndu-ne semn sa ne asezam. Vazîndu-i ochii înlacrimati, ne-am gîndit ca i s-a întîmplat vreo nenorocire în familie. Dar era cu totul altceva. A tacut cîteva clipe, miscîndu-si buzele si parînd ca vrea s a-sialeaga cuvintele. Apoi a rostit încet, ca si cînd ne-ar fi împartasit o mare taina : . Baieti... am sa va dau o veste nespus de trista... Marele nostru poet Alexandr uVlahuta nu mai este în viata! Un freamat se ridica din banci. Vlahuta era pentru noi, elevii, unul dintre cei maimari poeti pe care-i cunosteam. Îl iubeam cu totii si era prietenul nostru înca d in clasele primare, cînd îi învatam poeziile pe dinafara. Toti rezumaseram în caietele de "compunere" povestirile din chinuita copilarie a micului mester zugrav iconar Grigorescu... sau minunatele descrieri din "România pito-reasca" si toti ne amintiram cu surîsul pe buze întîmplarile pline de haz din via ta istetului scolar-negustor Mogîldea. Cum?! Era cu putinta oare ca acest iubit poet sa moara? Nu ne venea sa credem. . Sa nu uitati, copii, vorbi mai departe nea Tomita: Vlahuta a fost prieten si a vietuit ani si ani alaturi de cei mai de seama scriitori români... L-a cunoscut îndeaproape pe Eminescu, iar Delavrancea si Caragiale au fost nedespartitii 1ui prieteni. A tacut cîteva clipe, apoi a adaugat: . M-am gîndit ca ar fi frumos din partea clasei noastre sa trimitem o coroana de flori la înmormîntarea marelui poet. Cine doreste si poate îl rog sa contribuie. Eu va multumesc dinainte si ma înscriu cel dintîi pe lista...

În ochi ne jucau lacrimi greu de stapînit. Traiam pentru prima oara asemenea durere: moartea unui poet. Si n-a fost unul macar care sa nu contribuie la aceas ta o ofranda, renuntînd la toate micile economii. Întîmplarea aceasta ne-a miscat mult si ne-a facut sa ne fie si mai drag decît pîna atunci batrînul nostru dascal de Limba româna, care vadise un suflet ales. * Toma Dicescu nu ne da nici o compunere de facut acasa, fara sa nu ne dictezeplan ul minutios întocmit în clasa, asa ca, oricît de slab ai fi fost la Limba româna, era peste putinta sa nu scrii ceva pe caiet. Izbutisem sa fac cîteva compuneri si teze bunicele, si cu toate ca ma avea în ochi de silitor la materia lui, Nea Tomita nu-mi pusese niciodata mai mult de opt, di n pricina purtarii. Totusi, cînd de la Cancelarie s-a cerut o lista cu cei mai buni din clasa la Româna, ca sa-i înscrie la concursurile de la "Tinerimea Româna", Nea Tomita m-a trecut si p e mine, printre altii, care aveau note mai mari de opt. Pe vremea mea, prin 1919.1920, concursurile la "Tinerimea Româna" se tineau pe la sfîrsitul anului scolar. Era prin mai. Toma Dicescu a intrat în clasa si, dupa ce i-a strigat pe cei care a veau sa se prezinte la concursul de la "Tinerime'', a tinut urmatorul logos: . Bagati-va bine în cap ce am sa va spun! O sa va dea o lucrare... un subiect din acelea pe care le-am facut si rasfacut tot anul... asa ca n-are de ce sa va fie teama! Asta nu însemneaza, însa, ca e o teza obisnuita, trimestriala, asa cum ati dat la li ceu. E ceva mult mai serios... Lucrarea o citeste o comisie compusa din trei profesori de Limba româna! Vi se da timp de scris doua ore, sa tot scrieti! Gînditi-va bine, însa, înainte de aîncepe... Nu va repeziti la scris, ca pe urma sa va poticniti si sa nu stiti înc otro s-o luati. Faceti-va planul cu multa grija, în gînd, bineînteles, fiindca pe hîrtie nu cred sa va d ea voie! Cautati sa scrieti cît mai curat si mai frumos, pentru ca si asta are multa însemnatate... Este primul lucru cu care face cunostinta profesorul, înainte de a st i continutul tezei. Si, pîna sa vezi ca omul e cumsecade, îi observi mai întîi îmbracamintea, desi se mai spune si astazi ca "nu haina face pe om"... Asta are ro st în anumite împrejurari... Mai tîrziu o sa va convingeti voi însiva ca toate proverbele tr ebuie întelese mai adînc; dar nu despre asta e vorba acum... Deci, cautati sa scrieti caligrafic! Tineti seama de punctuatie si de ortografie ! Oricît talent ati avea voi, daca nu scrieti corect, n-ati facut nici o isprava.

. . . Nici el nu e convins ca am sa fac vreo isprava. .. . daca am fost înscris. Plesoianu Mihail. în amfiteatrul cel mare. . personal. .. . . ... dar ma pusesera pe gînduri. .Exprimati-va ideile în propozitiuni sî în fraze cît mai limpezi cu putinta. care cuprindea . .. Cum sa te masori cu elevii tuturor liceelor din România? ! Sialesi dintre cei mai buni la Româna?! Într-adevar ca era o încercare la care parca îmi era teama sa ma înham. Si. la ora 8 de dimineata. asta e treaba scr iitorilor mari! Nu va grabiti deloc. . Si acuma. ba gati-va bine în cap ce va mai spun. ca aveti sa plecati cu pedagogul. gînditi-va tot timpul ca. si se da la Facultatea de Litere. trebuie sama duc! Si m-am dus! Concursul s-a dat la Facultatea de Litere. Ce-am avut pentru astazi? Din clasa raspunsera mai multe glasuri aproape în acelasi timp: . . s-a suparat si m-a luat peste picior. dar. . . . sau al clasei noastre. Sa nu va impresioneze faptul ca cel de lînga tine scrie de zo r si ca o sa ti-o ia înainte Lasa-l sa scrie! De unde stii ca nu scrie prostii? Si zece pagini proaste nu fac cît un rînd dintr-o pagina buna. Cuvintele profesorului îmi facusera multa placere si-mi strecurasera în suflet un fel de mîndrie . spunîndu-mi ca sînt un elev de nimic. . dar în sfîrsit!. sa ne citeasca.. daca vreunul dintre voi va reu si.. . ca nu cumva sa ma fac de rîs. . . . Lasati la o parte cuvintele straine de limba noastra si stilul întortocheat. va doresc din tot sufletul succes! Examenul e mîine. N-am putut sa-mi concentrez atentia la lectie.. ca aveti de dat piept cu cei ma i buni elevi de la toate liceele din România. "Portretul unui coleg!" . . Voi veniti la liceu la 7 si un sfert. ci al întregului l iceu! Nu prea-mi vine sa cred c-o sa faceti vreo isprava. ca re nu merit încrederea profesorilor mei. succesul nu este numai al lui... Cînd i-am spus tatii ca n-as vrea sa ma prezint la concurs. Si acum sa ne vedem de lecti a noastra. . o clipa macar.. Asa! Foarte bine.

desi as fi dorit din tot sufletul. cîte licee erau în tara. nu va cer sa-mi scrieti o poveste nascocita de voi. ci o poves te pe care o stiti de undeva. . cîteva povesti poznase. cum "o poveste"? adica sa facem noi o poveste din capul nostru? Profesorul. Sumedenie! Un zgomot. la comanda. Nu. multe. Dupa ce ne dete cîteva instructiuni. ca sa le redau fara versurile res pective.. Statu-Palma-Barba-Cot. dragul meu. sa scornesc atunci. Iar eu nici nu ma hotarîsem înca ce poves te sa scriu. Aveam ambitia sa scriu o poveste nu prea cunoscuta. Trecuse un sfert de ora. un baiat foarte talentat si cu treiani mai mare ca mine. cu animale. o poveste frumoasa. de-ai fi zis ca te afli într-un urias stup de albine.. desi. si nici nu ar fi avut haz. într-o ciudata armonie: FetiFrumosi.. sau de doua ori pe atîtia ai clasei a II-a.. în frunte cu Sfînta Duminica! Nu ma puteam hotarî la nici una dintre cele citite. însemna sa le rapesc tot farmecul! În mintea mea începusera sa danseze fantastic. galagia înceta ca prin farmec! Intrase profesorul. surîse îngaduitor: . scria de zor!. va rog. însa mai toate erau lungi. în care timp muiasem tocul în calimara de 7. sase clase! La ora 8 si 10. Si tot i elevii vorbeau odata. iar.. asa ca nu mergeau. satul nostru.. Povesti stiam eu. alaturi de Zmei si Ilene Cosînzene. Parca erau strînse la un loc cinci.. ati citit-o mai de mult în vreo carte sau v-a povestito cineva. daca vreunul dintre voi e în stare sa scrie o poveste din capul lui. Unul dintre noi întreba: . Stiam de la tusa Dumitra din Caciulati.atîtia elevi. cu toata bunavointa.8 ori. cu atît mai bine! Nici nu ma gîndeam si nici n-as fi putut. lua creta si scrise subiectul pe tabla: O poveste Nedumerirea se zugravea pe fetele tuturor. iar coala de hîrtie. Daca nu va suparati.. T rebuia sa scriu una dintre povestile pe cape le auzisem! Începui sa ma nelinistesc... amuzat. Constantinescu Dumitru... frumos stampilata în coltul din stînga cu "T inerimea Româna" era tot alba! Si colegul meu de clasa. si n-as fi avut timp sa termin nici una din ele. povesti împestritat e cu versuri cam deocheate. toate zilele saptamînii în chip de sfinte.

und e era tata director. Zis si facut! Cetatea în care se pripasisera ei era mare si frumoasa.. Si capetenia lor le spuse ce si cum trebuie sa faca.. într-o zi de toamna rece si tîrzie. domnule negustor! spuse cu toata buna-cuviinta! As dori sacumpar un rînd de haine croite din postavul cel mai bun. Capetenialor înai nta pîna în mijlocul pravaliei. fapte de mne într-adevar de cel mai autentic Till Buhoglinda! "Pai. în sfîrsit. cu case aratoase si cu pravalii bogate în tot ce ti-ar fi rîvnit inima. le spuse: . Si. m-am gîndit cum am putea sa facem rost de un prînz ca sa valingeti pe dege te.Si deodata.. N-o mai auzisem pîna atunci si nici n-o citisem în vreo carte. pîna cînd vor gasimijlocul sa pa caleasca pe cineva în asa fel. Baieti... ca straie le noastre nu prea au darul de a naste încrederea în ochiicelor care ne vad! Asa ca. spre a-l ajuta sa punamîna pe haine si ghete. se gîndira cumar face rost de un prînz. . Era vorba despre ispravile unor pungasi din cale-afara de isteti. Ana Bastea.. ca un fulger îmi spinteca mintea povestea pe care aveam s-o scriu si l a care nu ma gîndisem pîna atunci. Mi-o spusese mai de mult îngrijitoarea scoalei.. dar. care. poftiti. umblata. Cautara ei o pravalie. pentru asta. Buna ziua. într-a buna zi. iar doi dintre pungasi ramasera lînga usa. Si dupa asta vom mai sta de vorba.. dar care sa-i sature. Iata care e planul meu. cica au fost odata ca niciodata. . o camasa. hainele! . cinci pungasi isteti cum nu se mai aflau altii în acea vreme. cum era si firesc. ca sa se asigure de merinde pentruvreme mai îndelunga ta. îi întrecea pe toti în iscusinta siîndrazneala. ca duca n-ar fi fost nu s-ar povesti. si-om mai vedea ce... sa va arat tot ce am mai bun! zise negustorul. trebuie sa fie macar unul dintre noi bineîmbracat. pe cînd stam la gura sobei si mîncam dovleac copt. asa ca o gaseam cea mai potrivita. Da. Îmi intitulai povestea: "Cei cinci pungasi isteti" si începui sa scriu cele ce urmeaza. trezindu-se ei ca nu mai au de nici unele. si intrara. pe o strada nu prea. o ardeleanca. mai întîi de toate. trebuie sa avem îmbracaminte si încaltaminte buna. Capetenia lor. va rog. nu îmbelsugat. da. spre a fi povestita în cazul de fata. Mai întîi.

poftiti. vaza boier. îndreptîndu-se catre cei doi prieteni.. ca sa se priveasca daca îisade bine cu ele. ca sa-i pedepseasca pentrunecuviinta l or. si s-au tot dus. cu multa bagare de seama. asa-zis uitat pemasa. si-o potrivi în oglinda cum crezu el maibine. îl învîrti de cîteva ori pe degete. zise domnule negustor. iar capetenia lor. un portofel umflat si-l puse pe masa. o tulira la sanatoasa! Si asa s-a pornit o fuga nemaipomenita pe strada negutatorilor hainari: ceidoi. asa cum spun toti negustorii. l-a gasit plin cu hîrtii! . a tot asteptat sa se-ntoarca musteriul: dar.. ca sasi ia dreptul lui. ca un boier adevarat si. dragii mei? . cînd colo. nu gasesc ca te prind. de la 1 500. "musteriul" îsi lepada cît ai clipi hainele cele vechi si sembraca îndata cu cele noi. Sa-l încerc. Ei. l ua bastonul.. va rog! Dupa o perdea... nu se prea potrivesc cu hainele. capeteniaalese unul si întreba: . saracul.plecîndu-se pîna la pamînt. Cum îndraznesti sa-mi vorbesti astfel. pe care le-avem noi. ca omul care vrea sa stie pe ce are sadea banii. Dupa ce se uita la fiecare în parte. ca sa scape de bataie. raspunse negustorul. caci astea. sa vad daca mi se potriveste! .. ma rog. scoase dinhainele vechi frumusetea si un baston. vazînd canu se mai întoarce pîna la amiaza. Negustorul aduse numaidecît o palarie de toata care ar fi meritat sa fie purtat de cel mai de capetenia. Cum nu. care de care mai frumoase. cum vi se pare? Unul din cei doi pungasi se strîmba. . ca sa-i maguleasca pe musteriii saraci cu duhul. îi întreba din nou: .. Îlmai pipai.. acum ce mai puteti spune. .. Se sfatuira ei ce au de facut si pornira la treaba. Pentru dumneavoastra. vomvedea zicînd asa. Sa-ti spun drept.. si zi se: . îi raspunse cu îndrazneala celalalt pungas. neobraza tule? Stai ca te-nvat eu minte! Si. în semn ca i se pare cam scump. pentrudumneavoastra .. negustorul. si un baston! Si-atunci. mai întinse de postav. de haine facuram rost. sau nu... le spuse capetenia. cu placere. de asta data numai doiinsi. Poate pentru ca n-am si palaria pe cap. Nu-i sedeau rau deloc! Parca fusesera anume croite pentru el! Se-ntoarsecatre pr ietenii lui. ridicînd bastonul. care. Fii bun. poftiti. . te rog. si-i întreba: . lasîndu-l pe bietul negustor cu buzele umflate! Ca. dar nu pot sa va mai las un leumacar! Capetenia pungasilor strîmba din nas. Ei. de frica . vorba vine ... Si îndata începu sa scoata tot felul de costume. Cît costa asta? . Apoi veni în fata oglinzii. si. Ei.. si adu-mi o palarie frumoasa daca prietenul meu nu ma va gasi pe plac! Si. Acum. care asteptau la usa. a pus mîna pe portofelul. în loc de buni.. se repezi mânios dupa cei doi. acum parca ai fi chiar dracul! . spunînd: . 1 000 de lei.. acum trebuie sa ne-nvîrtim de-o pereche de ghete ceva mai aratoase.. "Musteriul" îsi puse palaria pe cap.

decît de umblet. Pungasilor atîta le-a trebuit! Începura o cearta între ei. de va certati atît de amarnic? . fiilor. îi privea cu multa mirare si nu stia ce sa creada despre ei. se opri pe marginea drumului.. sa semai odihneasca o clipa. pe lîngapopa care. mai stii. sîcîit mai mult de pielea si talpa cea noua. scortos nevoie mare. deti era mai mare dragul sa-i privesti. ori neînvatat. cum era obiceiul sa se poarte pe vremea aceea. pe unde se gaseau negustorii de încaltaminte. semai oprea în loc. ori ca-l strîngeau.. no i si lucitoare de ziceai ca cine stie din ce sînt facute! E. Ce e.. ce s-a întîmplat între voi. doua. Nu dupa multa vreme. la umbra unui salcîm înflori. iarasi o pornea la drum. scîrt. scîrt. mai trîntea de pamînt cu piciorul. cugînd împaciuitor: . popa. popa. cu îmbrîncituri sisuduieli. îsi c umparase ghete cu scîrt. si se luara dupa un popa.Pîndira la capatul unei ulite. certîndu-se de mama focului. mergea cam greu. le striga de sub salcîm. care tocmai îsi cumparase o pereche de ghete cubizet. ca apoi s-o porneasca dvn nou. auzindu-i. Numai ca nu se bateau! Trecura asa. chipurile ca sa i se asezegheata mai bine. Nemairabdîndu-l inima sa-i vada certîndu-se.. cauitai sa va spun.

. a dauga: Iata. ridicînd praful de un stat de om în urma lor silasîndu-l pe b ietul popa sub salcîm în picioarele goale. .. flacailor. iar eu îi spun ca nu se poate unaca a sta la o fata bisericeasca. fara de care nici o mîncare. gîfîind.. ca toti oamenii! M-a ferit Cel-de-Sus de o dracie ca asta.... Apoi. om cumsecade si voitor de bine. Cum. ca sa nu vi se aplece dupa peste! . le vorbi capetenia. aceia dintre pungasi care nu facusera nici o isprava de cîndîncepuram povest ea noastra. oricît de buna ar fi. cinstite parinte? Mai nimica.. Stai..... sa se alunge unul pe altul. nare gust.... Se-nserase. ca sa avem ce ne trebuie din timp. acum v-ati împacat? Dur n-apuca bietul popa sa-si termine bine vorbulita.. Acum mai ramîne sa ne folosim pe rînd de ele. Puse mîna pe cealalta gheata.. de-i sari vinulrosu în sus . în chip de amarnica bataie. si ca ai cinci! . îndraznesti acum sa schimbi vorba?' se rasti pungasul cu cinci.. cînd capetenia pungasilor se strînsese la un loc cu ceilalticotcari. întro cîrciuma dosnica. poate ca dorea si el sa mai rasufle si nu gasea prilejul... prietenul meu spuneca sfintia-ta ai la piciorul drept sase degete. ca sa le arate ca are tot cinci degete! .. si unde nu-ncepura. ma descalt. ca saaducem la în deplinire întocmai cele planuite! Si cum gîndurile bune nu vinniciodata pe burta goa la.. mai crestine. draga doamne. si sa le n umarati! Si popa. ca o limba de foc. cînd întîiul pungas se-mbraca si se-ncaltafrumos cu h ainele si ghetele furate si pleca în piata cetatii. Asa e! facu cel cu cinci degete... ca unul dintre pungasiîi apu ca o gheata de-o ureche si se napusti pe celalalt! Asta nu era sa sada cumîna-n sîn. la iuteala. trîntind ulcica pe masa... e asa dupa cum v-am spun: am numai cinci degete! ... .. batînd din buze! ... gata sa sara sa-l ia la bataie. si eu va fagaduiesc sava dau de baut cît veti voi si ce veti voi. Nici nu se crapase bine de ziua.. pîna cînd o luara la fugade-a binelea în lungul soselei.. mîine de dimineata pornitila trea ba toti odata.. ..Pungasii se oprira o clipa din cearta si. dintr-o mahala ascunsa la marginea cetatii.. venira lînga popa. .. si ciorapul de la dreptul.. Ei. toata.. . eu n-am spus ca la dreptul are sase. ca toti mosii si stramosii mei! Poftim de te uita! Si popa. ci lastîngul! .. ca sa va încredintati... ca si la stîngul am totcinci deg ete... Eu fac rost de peste! spuse întîiul. Daca-i asa cum va laudati. . ca mîine seara as vrea nespus de mult sa facem omica petrecere? Atunci.. Iar eu va dau pîinea. . prima noastra grija trebuie sa fie o masa buna. Cum o sa am sase!? Si vazînd ca cei doi îl priveauneîncrezatori. Ce sa fie.. Iaca. îsi desfacu siretul din copci si-si scoase gheata. sa va vad iscusinta! Cine se-ncumetasa faca rost de mîncare. Facuram rost de încaltaminte si îmbracaminte cu adevarat boieresti.. saracul. Iaca.. sa-mi vedetidegetele. Iaca. cinci am si eu. Eu va aduc untdelemnul în care sa-l prajim! zise al doilea.. asta-i buna! rîse popa. fiilor. ca taica parintele are numai cinci? . o întoarse celalalt. toate bune! începu el vorba. Ei. Cinci am. ma... Vazusi. sarira deodata cu totii: ... se descalta si la stîngul. Eu amfacut începutul: ramîne ca voi sa urmati.

de proaspat ceer a. . si ti l-oi platiacasa. la 30 de lei kilul. Bine.Cînd ajunse el. . Si cît face? . e tocmai potrivit pentru masa pe care vreau s-o dau prietenilor mei. Bun. ca nam la mine bani potriviti.. înveleste-l în hîrtie si da-mi un baiat sa mi-l duca pîna colea. Se opri dinaintea unui negustor de peste. Pai. ca stau la frate-meu. alese din ochi un crap mare cît un miel si auriu. Trage cinci kilograme. te rog. taman 150 de lei. jupîne. boierule! spuse el. la Popa Petrache. si pune la cîntar crapul de colo! Pescarul. si spuse: . boierule! . cu ochii rosii. cînd vazu cu ce musteriu are de-a face si mai ales ce crap alesese. labiserica Sfîntu l Andrei. ... îl iau. vînzarea era în toi. Fa bine. se grabi sa-l serveasca si-ndata apuca frumos coscogea crapul de urechi si-larun ca în balanta ce se legana prinsa de-o grinda..

intrara în curte si hotomanul nostru se duse cu baiatulla casa popii. acesta îi istorisi toata povestea. care. pe gura caruia îndesa un burete de mare.. si înca din cel mai bun! . taica. parinte! Cît p-aci sa iasa cearta. el stie ce spune. boierule! Mai Ilie.. 75 de lei. ia crapul si du-te cu boierulpîna la dumnealui acasa! Are sa-ti dea 150 de lei. îi lua pachetul din mîna si-i spuse: . Si. Atîta ma costa pe mine! raspunse bacanul suparat. unde turna cu masura aproape trei litri. Cu totul. . vorbeste anapoda si.. Au încaput tocmai trei litri! . ce vînt te-aduse pe la mine? . În genunchi. ia-l de unde nu-i! S-a-napoiat bietul baiat necajit la stapînu-sau: iar hotul de pagubas i-a tras o chelfaneala buna si a bagat la cap învatatura sa nu mai dea alta data pedatorie. Nu pot sa-ti dau mai mult de2 0 de lei! . nepasator. Ei. Pai. de îndraznesti sa ceri 25 de lei p-un kil deuntdelemn. boierule.. Aveti untdelemn? .... asteapta afara un frate al meu. nici nu se gîndi sa seîmpotriveasca. Chiar te rog! zise pungasul nostru suparat. dupa cum se legase. jupîne. lua Evanghelia si iesi în curte sa-l vada pe baiat. pentru asta am venit eu aici? Da-mi baniidupa peste. Se opri in fata usii.. si astfel de fapte la mine nu se prind... Dete cîtivagologani p-u n urcior. cînd sa-l caute pe pungas. ia spune..... taica parinte! . Te rog sa-mi umpli si mie urciorul asta! Bacanul lua urciorul si se duse la butoiul cu untdelemn. nu prea e în toate mintile. Sa traiti.. Ajungînd la biserica. milostiveste-te si citeste-i sfintia-ta o molifta. . .. avea dreptate frate-sau ca spune vorbe fara nici o noima! În genunchi. . Asteapta o clipa. te rog.. taica. . banii dupa peste. sa-ti citesc! .. Popa vazu ca nu e lucru curat si ca la mijloc trebuiesa fie o siretenie si. o tine una sibuna.. Ce sa-mi citesti.. si gata socoteala! .. .... oricît de bine îmbracat ar fi! . Al doilea pungas. Cum? Cît ai spus? se prefacu ca se mira pungasul. cînd nu-si cunoaste musteriul..Pescarul. si-ti da banii îndata! Si intra la popa cu o mutra tare îndurerata. Dar.. ce. care astepta la poarta. Da-mi banii dupa peste. Rogu-te. Asa ceva nu s-a maipomenit! Da r unde ne gasim. saracul. si maipoftiti pe la noi! . Aha! facu popa. care nu es te nici macar de masline! Te cam întreci cu gluma. . pomi dupa untdelemn... . vine pe 25 de lei litrul. ca vine frate-meu. Foarte bine. Cît ai pus? întreba acesta.. parintele.. taica. cînd îl apuca. Cum sa nu. parinte. întrebîndu-l pe baiatul pescarului ce s-a întîmplat. Taica parinte.. n-ai de cît sa nu iei. Vînzare buna! spuse pungasul si porni cu baiatul dupa el. Cum doriti dumneavoastra.... cu vorbe proaste. si hai labacanie. apoi îl aduse musteriului. îl torn înapoi. daca nu-ticonvine.. si cît costa? . îi spuse el.. ca poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa îsi puse patrafirul. vazînd cît de bine este îmbracat musteriul. în genunchi! . sa plec! ..

. lua un ceaun. car e. nu se prelinse prea mult..Bacanul. de nu le puteai tine rostul... Acesta ochi o brutarie din mijlocul tîrgului. cu mare bucurie ca avea de gatit pentru treicrapi... asteptînd pîna crezu el ca s-a scurs totuntdelemnul. nu stiu daca-ti mai amintesti de mine: acum cîteva zile am ... lua urciorul.. se duse labutoi si-l rasturna cu gura în jos.. necajit ca-si pierduse vremea de pomana.. vazînd. sparse urciorul si stoarse buretele detot untdelemnul furat... spunîndu-i: . Trecu pe acolo si. nu pentru unul! .. ca nu cumva sa i se dea pe fata sarlatania si sa pateasca cine stie ce! Se duse la hogeacul lor. intra în vorba cu brutarul.. Jupîne draga.. fiind supt de buretele dinauntru.... Sa vedem acum în ce fel a facut rost de pîine al treilea pungas. unde se perindau tot felul de musterii.. oprindu-se... Apoi dete urciorul prefacutului musteriu. care o lua la picior cît putu mairepede.

îi spusera ei. pestele se racise cum trebuia si era tocmai bunde mîncat .. ca nu ti-ai uitat de datorie. cu sare si piper.. La vremea prînzului vom fi totiaici. Si dîndu-i patru jimble. Pungasii aveau acum tot ce le trebuia pentru a-si pregati un prînz bun: peste.... Multumesc.. de-ti venea sa le manînci dinochi. peste cîtava vreme. Ei.. Negustorul îi lua cu multa mirare si spuse bucuros: . pungasul scoase cinci bani si-i arunca pe taraba brutarului. Ei. pungasul pleca si se mai plimba prin inima tîrgului. iaracesta gati crapul pescareste: cu untdelemn din belsug. raspunse pungasul cu cea mai cinstita gura ce se putea închipui.. ca n-amavut l a mine cît mi-a trebuit.. ai sa-mi aduci si banii pejimble. Luara deci bunatatile si le dusera unui hangiu vesti tpentru vinul bun care-i zacea de ani în pivnite: . domnule. casa mea rga mai bine si sa nu-i fie urît numai cu untdelemnul. apoiasa trebuie sa fie.. jupîn Cutare. Asta-i acuma! zise brutarul.. Ai grija si pu ne la gheata si cîteva sticle cu vin din cel mai bun.. Dupa asta. masi sfiesc sa-ti spun... îl bat u pe umar si-i mai ura si pofta mare. îl udara din belsugcu vin rub iniu. se pusera cu nadejde pe crap si. foi de dafin si usturoi tocat. si du-tesanatos! Cum mi-ai adus dumneata ai cinci bani. ca nici n-am sa ma-mbogatesc. am venit sa-mi platesc datoria si totodata sati multumesc pentru bunatatea pe care ai avut-o de a ma lasa pe datorie. sa nu mai vorbim.. Uite. vorbind astfel. nici n-am sasaracesc din atîta lucru.. dete în graba bucatarului cele aduse. pe care te rugam sa ne-o pregatesti dumneata. într-o odaita din spatele hanului. rumene si frumoase. Cînd se-ntoarsera pungasii. . dar eu. Si. mai trecusi pe la mine? . Tine colea jimblele. De pofta lor de mîncare.. nici pîna în ziua de azi. . pînamai colindam p rin tîrg. am fost prin piata si am cumparat toatecîte le ve zi pentru o masa. si cu felii de lamîie si rosii pe deasupra.. dupa alte cumparaturi. si ca e vremea . ca le era o foame înfricosatoare! Se asezara sa manînce singuri. ca sa-siplat easca datoria. mi-ar trebui vreo patru jimble... Pungasul a plecat multumit cu jimblele si n-a mai dat pe la brutar. ca doar se vede ca esti om de cuvînt. Hangiul. se abatu din nou pe labrutarul cu pri cina. dar si masa aceasta nu putea sa dureze cît un praznic! Cînd crezura pungasii ca s-au saturat mai ales de bautura. sa-ti spun drept. nu mai tineam minte de ea. si nu stiu cum naiba se faceca iara si nu mai am nici un ban la mine. daca zici dumneata ca mi-ai ramas dator.. zîmbi cu placere brutarul. untdelemn si jimble. cucimbru.. .cumparat de la dumneata patru pîini si ti-am ramas cinci bani dator. Da. si te-ommultumi dupa cum se cuvine si cum sîntem noi obisnuiti! Si plecara. Cîti îmi ramîn mie datori un ban-doi.. ca mai facui cîteva tîrguieli.. neiculita. Dupa ce baura cîte doua-trei drojdioare. Iata. n-am par încap! Eu nu l e mai tin socoteala. bucuros de asa musterii.. cînd îl vazu.. casa-i dea mai mult gust... cascînd gurala cîte ni ci eu nu le mai stiu si. Dar.

potrivita, se hotarîra sa plece si chemara pe hangiu sa le faca socoteala. Cum se brodi, nu stiu, se vede spre si mai marele noroc al cinstitilor musterii, ca hangiul avea treaba la grajduri, asa ca trimise cu socoteala pe tejghetarul lui. . Cît face? . Uite atîta si-atîta! . Foarte bine! Si aproape toti pungasii în acelasi timp bagara mîinile înbuzunare, chi purile ca sa scoata bani si sa plateasca fiecare. Atunci, unul din ei spuse: . Eu platesc toata socoteala! . Ba nici nu ma gîndesc! îi raspunse altul. Tu ai mai platit si ieri. Acum erîndul meu ! . Nu va mai certati degeaba, intra al treilea în vorba, pentru ca azi am saplatesc eu! Si de-aci porni gîlceava. Fiecare voia, vorba sa fie, sa plateasca pentru toti, si nu ajungeau la nici o întelegere. Tejghetarul, înveselit, se uita la ei zîmbind si-i astepta sa termine, ca sa le ia banii si sa se duca la treburi, dar ti-ai gasit! Atunci vorbi unul dintre, ei catre tejghetar: . Uite ce e, ma neica, dupa cum vezi, greu sa se hotarasca între noi cine

sa plateasca. Asa, ca sa sfîrsim o data cu cearta, o sa te legam la ochi... si pec ine ai sa pui mîna, ala va trebui sa plateasca pentru toata lumea! Ce zici? . Nici ca se poate mai bun lucru! raspunse tejghetarul. Un fel de "babaoarba" din copilarie! Hai, puneti-mi legatura mai repede, ca m-o fi asteptîndjupînul cu ban ii! Pungasii scoasera o basma groasa de in si-l legara pe tejghetar la ochi, denu pu tea sa zareasca o raza de lumina. Apoi, începura sa faca taraboi si, deschizînd usa odaitei binisor, sestrecurara unul cîte unul afara, iar ultimul striga: . Ei, hai, flacaule, acum ia-te dupa noi! Tejghetarul întinse mîinile si-ncepu sa bîjbiie ca un orbete încoace si încolo, cu grija însa, cu sa nu se loveasca! În aceasta vreme, pungasii fugira prin dos; iar hangiul, vazînd ca tejghetarul nu mai vine cu banii, porni spre odaita sa vada ce s-a întîmplat. Intrînd, tejghetarul îl prinse deodata în brate si-i striga: . Aha, tu ai sa platesti! Dar hangiul, foarte mîniat, îi smulse legatura de la ochi, si, cînd auzi cumstau lucru rile, îi sterse doua palme zdravene tejghetarului, strigîndu-i: . N-au platit hotomanii aceia, si nici eu n-am sa platesc, cap de zevzec, ciai s a platesti chiar tu, ca "cine nu deschide ochii deschide punga!" Iar cei cinci pungasi isteti s-au tot dus prin cetate, si-or mai fi facut multe sifelurite ispravi pe care, cu voia dumneavoastra, le-oi povesti alta data!" Cînd am sosit acasa de la concurs, i-am gasit pe ai mei la masa, gata sa-nceapa sa manînce. Cum era si firesc, m-au întrebat ce subiect ne-au dat si ce am facut la examen. . Ne-a dat sa scriem o poveste pe care o stim, cu cuvintele noastre. . Ei, si tu ce poveste ai scris? . Pai... ce sa scriu... o poveste pe care o stiam de la Ana... cu niste pungasi isteti! . A, cap sec! scrîsni tata din dinti la mine... Cui ai fi semanînd, nu stiu! Numai pungasi, hoti si haiduci îti umbla prin minte... Numai Iancu Jianu si Ghita Catanu ta! Aventurile lui Sherlock Holmes! Altceva mai stii? Mai citesti tu altfel de carti ? Tata îsi continua rechizitoriul, iar eu îl ascultam mirat ca este atît de furios pe er oii mei, care-mi dadusera atîtea emotii si-mi procurasera atîtea ore de nevinovata placere... . Auzi, nu mai stia dumnealui alte povesti. Cu împarati... cu zîne... cu FetiFrumosi ... cu Zmei, cu... în fine... n-a gasit de scris altceva decît ispravile unor hoti! Numa i hoti si haiduci... N-ai sa faci nici o isprava! Cine stie ce gogomanii ai fi scr is! Crezi ca o sa le placa alora de la "Tinerimea" povesti de astea? Desi ma facusem mic si ma cuprinsese sfiala si-mi parea rau de timpul pierdut în dimineata aceea frumoasa de primavara, totusi cutezai sa-i raspund: . Eu nu-nteleg de ce esti atît de-nversunat? Ce, numai mie îmi plac toate astea? N-a scris si Ghica, în "Scrisorile" lui catre Alecsandri, doua povestiri cu Iancu

Jianu si cu Tunsu? N-a scris si Nicu Gane doua povestiri cu haiduci: "Aliuta", cu haiducu l Bujor, si "Santa" cu Codreanu? N-a scris si N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" si "Iancu Jianu capitan de haiduci"? Si apoi, Bucura Dumbrava romanul "Haiducul", tot cu viata lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toti ha iducii, ca era de neam boieresc si fusese mai înainte zapciu?! . Hm... hm! tusi tata, ca nu prea-i convenea pomelnicul, de care ramase foarte surprins, neasteptîndu-se la aceasta bibliografie haiduceasca . dar de unde le mai stii toate astea? . Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai gasit si "Aventurile celebrului detect iv englez Sherlock Holmes" si "Arsene Lupin"! . Hm! Asa îmi trebuie, daca tin biblioteca descuiata, sa-si bage nasul în ea toti neghiobii! Dumnealui citeste d-astea... Boccaccio si Kikirezul! D-aia mi-am gasi t beleaua cu Cracanel, de mi-a dat peste nas, ca fiu-meu stie anecdote necuviincioase! . Pai, daca nu trebuiesc citite, de ce le tii în biblioteca? Pune-le pe foc! . Obraznicule, acum îmi faci si tu morala? Alea sa le citesti mai tîrziu... Acum sa citesti: "Cuore"... "Micul Lord"... "Singur pe lume"... "Robinson Crusoe"... . "Guliver în tara piticilor"... "Cinci saptamîni în balon"... continuai eu în rîs. Le-am citit si p-astea de cîte doua, trei ori, dar m-am plictisit de ele, mai vrea u si altfel de carti! . Ah, cui ai fi semanînd, nu stiu, ca m-ai scos din pepeni! Dar abia ma lasa tata, ca ma lua mama în primire: . Colegul tau Vasile Velciu mi-a spus ca ai de gînd sa te faci haiduc! E adevarat? . Da, e adevarat ca mi-ar placea sa ma fac haiduc... dar mai tîrziu! . Ai auzit ce-i da prin gînd?! Haiduc?! Cine a mai pomenit haiduci pe vremurile astea? . Daca n-a pomenit, o sa pomeneasca cu mine!

. si iesii cît mai repede. Hai. S-au dus. în ziua cînd s-a anuntat la liceu împartirea premiilor la "Ateneul Român''. ca ai luat premiu? Eram convins ca e o gluma. ma. acu' va cred! . Si daca mai îndraznesti sa ai atitudinea asta impertinenta fata de tat'tu. foarte multi colegi de clasa si de liceu. n-am stiut ce sa cred ca s-a întîmpla t! Am fost primit cu urale si mi s-a facut o manifestatie de simpatie în toata regula . ori foc? . am fost la fel de impresionat ca si cînd as fi aflat ca acceleratul de Timisoara v a pleca din Gara de Nord la 16 si 40. ma? . Sa traiesti. la un moment dat.. au spus ca lipsesti. pe scena . A doua zi de dimineata. . Bine. pretindeau ei . am fost foarte surprins de atitudinea colegilor mei si. d-aia n-ai sa faci nici o isprava la "Tinerime". ce naiba!? Auzi. daca tu ai nervi?.. lasati gluma.... caci. Cel putin acolo am sa manînc linistit! . ca nu ma duceti? . era exclus sa ma astept la vre un rezultat frumos.. si ai nostri. pe viitor te trimit sa manînci la bucatarie! . . ma. exercitii de gimnastica. Sa fiti voi afurisiti. Zau. Sa fim. Sa stii ca astia vor sa-si bata joc de mine. ma apostrofa tata din nou. Bajenarule! . Sa-l fi vazut pe Barba cum se mai umfla în pene cînd a strigat: "PopescuBajenaru . Si nu m-am dus sa asist si eu la împartirea premiilor. Uraa!. tata! spusei eu. accentuînd pe ultimul cuvînt. Pe onoarea voastra.. daca-ti spunem. ca ai luat premiu! Te-a strigat presedintele Nae Dumitrescu. Iesi afara. na. Pe! Zau. care-mi spusese povestea celor "Cinci pungasi isteti"! * Desigur ca dupa aprecierile prea putin favorabile ale tatii asupra subiectului a les de mine la concursul de Limba româna de la "Tinerime". ca ma puteam astepta la cine stie ce binecuvîntare! În ziua aceea am mîncat la masa cu Ana. ca nu-mi arde de rîs asa de dimineata! . e o festivitate foarte interesanta.. Bravo. teatru.. Masa e asta.. daca v-ati jurat.. Te poftesc sa fii cuviincios. cu program artistic: muzica. zevzecule. ca am concurat si n-am facut nici o isprava! . felicitarile noastre! . Bine. va cred. ca-ti umbla prin cap numai blestematii. daca nu ne crezi! . De ce n-ai fost ieri la "Ateneu". recitari. Ce sînt eu de vina. Ah. ma. Asa ca. dom'le. însa. ca sa te duci la sediul "Tinerimii" si sati iei premiul: niste carti si diploma! . magarule! . ma. cînd am intrat în clasa. ce mai vrei? Mai întreaba si pe altii. în schimb. .

se ridica. lucru pe care desigur ca voi l-ati facut cu mult înaintea mea. cît mai cu seama ca am sa-i pot lua la vale pe tema subiectului. dar a dat rezultat e la care nu ma asteptam! Colegul vostru. mai tîrziu. sînt batrîn. ba mai mult decît atît: un succes al liceului vostru! ( Aci ma simtii obligat sa ma ridic în picioare.. ora a doua aveam Limba româna. si-i ure z sa aiba parte în viata de succese cît mai frumoase! Ma bucur cu atît mai mult. timp de un an. adauga el. primul meu gînd nu a fost la bucuria pe care credeam ca am s-o fac parintilor. baietii mei dragi. Sa ve dem ce-o sa mai aiba tata ele spus acum? Întîmplator. Liceul Lazar din Bucuresti. Bajenaru. Colegul vostru mi-a harazit bucuria neaste ptata ca un elev de-al meu sa fie distins cu un premiu de "Tinerimea Româna"! Acum nu întelegeti voi prea mult.Grigore din clasa a II-a A. veni în fata bancii mele si -mi puse mîna pe cap a mîngîiere. Sa traiesti. Bajenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în scoala si nu pierdeam nici un prilej ca sa fac glume. ultimele zile de învatamînt ale mele! Anul scolar viitor ma va gasi pensionar. la Limba materna. N-a mai luat nici unui premiu de la noi. cu cît. rautate copilareasca. de sub directia domnului Constantin Ionescu". stimulat mai mult de faptul ca-i vedeam pe colegii mei rîzînd cu pofta si dis trîn . Baieti. pentru ca ne aflam la sfîrsitul anului scolar . nu numai ca n-a fost zadarnica. Era foarte emotionat si. acesta este ultimul meu an. spunînd: . Nea Tomita a venit cum a sunat de intrare. ci es te un succes al clasei voastre. as putea spune chiar . a obtinut premiul al treilea la c oncursul pe tara de. dupa cum cred ca ati aflat cu totii.. în ziua aceea. dupa ce nota grabit absentii. o sa va dati seama de însemnatatea acestui lucru atît de mic în aparenta. se dete jos de pe catedra. personal. Tu esti s ingurul lazarist! Mi-am simtit tot trupul inundat de o fericire necunoscuta pîna atunci si. munca mea staruitoare cu voi. cu mîna lui pe capul meu!) Eu îl felicit din t oatainima. la "Tinerimea Româna"! Nu este numai un succes al lui.

pe cea pe care mi-ai povestit-o în clasa. cu camera. . Eram apa de naduseala! . mai bine îmbracat si mai inteligent decît faceam impresia.du-se mai ceva ca la teatru. ... dar asa era! Ora a continuat în mod obisnuit. Barba a gasit de cuviinta sa-mi adreseze cîteva cuvinte de circumstanta. . . ca sa ma cunoasca toti profesorii... care a fost cel mai vesel de premierea mea. de asta data. . sofata?! M-am facut rosu ca focul. însa. . Tot în ziua aceea am fost chemat la Cancelarie. . care a scapat de la înec un om în toata firea! Stii ca este asa. . . N-au dat mîna cu mine decît Barba si Barosanul . . mama nu stia ce sa-mi mai faca de bucurie! A mers cu mine la sediul "Tinerimii Române". Tata nu s-a aratat prea impresionat de toata povestea asta. într-o postura cu totul neasteptata si aproape de necrezut pentru un scolar.. siac . . Unii dintre ei ma priveau cu aceeasi curiozitate cu care privesti un cîine piperni cit. De data asta.. Si cum se nimerise ca tocmai eu. . . Cracanel si-a ridicat întrebator buza superioara. . .. . ochii au început sa ma usture fara de voia mea. însa. . . În schimb. Hm. . aveam sa stau din nou în Cancelarie. . cu nas cu tot. . zurbagiul care-l suparasem de atîtea ori. Nea Tomita ne-a cetit mai departe nu mai stiu ce fabula de Grigore Alexandrescu si tot timpul m-a privit surîzator. . ca sa-mi iau premiul si diploma. . în fata acelorasi profesori. . Bineînteles ca m-au felicitat toti în cor. . si totusi parca nu-ti vi ne sa crezi! Se vede ca se asteptau sa fiu ceva mai impunator... . .. felicitîndu-ma calduros. .. ca elev în clasa a VII-a moderna. . ca un Mos Craci un din pozele de un leu de la librarie! . . si m-a întrebat scandînd: . . nu stiu de ce. Aflati ca stie fel de fel de povestiri. .. . si am plecat. sa-i fa c o bucurie atît de mare pentru cariera lui dascaleasca! Mi se parea ceva cu totul nemaipomenit. . Nu ma mir defel ca a luat premiu! a adaugat Cracanel. . O poveste cu cuvintele noastre! .. . care de care mai interesante!. si m-au podidit lacrimile! Bietul Nea Tomita Dicescu n u vorbise niciodata atît de patrunzator!. apoi nu s-a mai ocupat de mine. .. . si tu pe care ai scris-o. Peste cinci ani. . Pe Nea Tomita îl necajisem de multe ori. Nu mai stiam ce sa fac cu mîinile. Ce su-biect? . . sa simt sageti prin ei. .

poate. nu chiar toti aveam sa-l purtam. îngusta. mi-a dat o înghetata la "Dobriceanu" si mi-a cumparat pentru acasa un carton mare cu prajitur i de ciocolata. secretarul "Tinerimii" mi-a daruit si o mapa foarte frumoasa. cu riscul de a o supara: "Mai taci. ce naiba?!" Pe lînga carti si diploma. dar mai aveam de dat un examen destul de greu: admiterea în cursul superior.. în jos" . caci în clasa a IV-a a tuturor lice elor din Bucuresti se statornicise o traditie: cu de la noi putere arboram un grad pe car e. . ca sa începi scoala din nou. sau asa-zisa capacitate! Nu mai vorbesc despre teoriile pe care cei mai multi dintre profesori ni le face au asupra denumirii de "capacitate". cursul superior! Eram cam grabiti. ma facusem rosu ca un rac fiert de rusine: "Fiul meu. pe care am pastrat-o pîna astazi! Mama. cu toate astea... asteptam sa treaca vacanta de primav ara cu o nerabdare care crestea din ce în ce mai mult. în forma de caiet. din gura. în culmea fericirii. m-a plimbat cu trasura prin tot orasul. S-ar parea ciudata dorinta de a se termina mai repede o vacanta.. încît a trebuit sa-i soptesc. înauntru. în sus. CAPITOLUL VI ÎN CURSUL SUPERIOR Toti baietii din clasa a IV-a. referindu-se plini de ironie la "incapacitatea " noastra. o panglicuta neagra. asa era. fiul meu. ce e drept! Nu numai ca nu terminaseram clasa a IV-a. Si. într-adins facute pentru asta. cu vreo sase coale desu gativa. pusa la sapca între c ele doua santulete. cu doua scoarte de pînza rosie. mama. nu numai eu.olo n-a mai încetat tot timpul .

Nu era de glumit si ma gîndeam cu groaza ca s-ar putea foarte usor sa fiu nevoit. si priveam distrat: pe Caracostea de Româna.. Pîn-acum trecusera prin fata comisiei trei serii de elevi.Poti sa-mi spui tu. as fi fost fericit sa trec cu note la limita.. trebuia sa punem în ecuatie etc. Cu totii. la Franceza.. num ai sa scap! Mi-era însa tare teama c-am s-o scrîntesc si asteptam plin de emotie sa-mi vina rîndul la ascultat. apoi. însa. unul. La Româna ne-a dat nu mai stiu ce compunere. cu destula amaraciune. a mers si am intrat cu totii la oral.. de cîte ori avea prilejul ne spunea peltic: .. daca. pe Minciu de Istorie...parca numai noi am fi fost vinovati de asta! Asa. pe Frollo de Latina. iar la Matematici. pentru ca multi dintre noi renuntasera si fugisera "in corpore" la Comert. Mai cu una. o traducere usoara. sa-mi scot panglicuta neagra a cursului superior de la sa pca! Tezele au mers cum au mers. Nu stiu cui i-a trasnit prin cap sa numeasc aexamenul asta al vostru: de capacitate! Eu. cînd deodata auzii ca prin vis glasul profesorului Caracostea punînd urmatoarea întrebare : . cam la o saptamîna dupa terminarea cursurilor clasei a IV-a. examen oral în fata unei comisii comp use din sase-sapte profesori. La oral. Aveam de dat lucrari scrise din toata materia cursului inferior la: Româna. ca sa te-ncurce. pe care bunul nostru Barosanul numai ca nu ne-a di ctato. Examen de capacitate spuneti ca dati? Poate de incapacitate! Capacitatea am dat-o noi. pe care l-am avut profesor în clasa a IV-a. cînd ne-am facut profesori. într-adins alese. .. peste înca trei serii trebuia sa-mi vina rîndul. se anunta si examenul de admitere în cursul superior. Parca eram cuprinsi de friguri. Spiridon Popescu ne-a dat o problema de Geometrie combinata c u Algebra. France za si Matematici. ca sa marturisesc cinstit. pe. pentru ca nu era deloc us or... pe Fischer de Germana. si din aceleasi materii. Eu. Georgescule. Dar nu mi-a mai venit! Ma gîndeam oarecum amuzat cam ce-am sa raspund la întrebarile iscusite si pline de capcane. Minciu de Istorie. de unde vine cuvîntul moasa? Se vede ca se citise la Româna vreo bucata de lectura în care era vorba despre moasa! .. si pe buna dreptate. mai cu alta.. cei car e nencumetaseram sa dam examenul. Dupa calculul facut de mine... În sfîrsit. nu stiam cum vom iesi la liman. unde nu se cerea examen de admitere în cursul superior.

. nici scoale de moase si nici maternitati. însa.. la revedere într-a V-a.. sînt convins. caci. care era prese dintele comisiei.. spunîndu-mi: .. domnule profesor! a raspuns Georgescu Nicolae. profesorii se facusera numai urechi. îi asocie el pe ceilalti. îmi închipui însa ca s-ar putea sa fie asa. atunci cînd venea vorba despre ele. care.. ca ai raspunde la fel de frumos! Asa ca. dupa cum si în zilele noastre li se dau multor femei diferite denumiri în legatura cu sotul lor sau cu meseria acestuia: spitereasa. pentru ca raspunsul dat te scuteste sa mai fii ascultat si la celelalte materii. . Ti-am pus "foarte bine"! Poti sa pleci. înlumea pat riarhala a satelor noastre. .. înciudat. Comisia a facut haz de expunerea mea si toti profesorii mi-au adresat cîte un "bravo" rostit cu impresionanta sinceritate. Poate ca stie cineva din serie? ! Seria de la catedra. puteti sa va-nchipuiti. Am raspuns raspicat si îndraznet ca întotdeauna cînd o întrebare de Româna: . Nu stiu sigur daca este asa cum am sa spun. Nu e nimic daca nu stii. Cum aceste femei batrîne erau sotiile cîte unui mos. la toa mna! .. venea sa-i ajute la facere cîte-o batrîna din sat mai priceputa si care mai ajutase sau vazuse si alte nasteri. Spune. Chiar daca nu stiti. Ia sa vedem.. As putea sa spun eu.. înainte vreme nu erau ca astazi medici mamosi specialisti.. surîzînd amuzati. Nu stiu. Care dintre voi poate sa-mi spuna de unde vine cuvîntul moasa?. dealtfel ca si domnii pr ofesori din comisie . si asa mai departe. Bajenarule. e în stare cineva sa-mi raspunda la ac easta întrebare? Ca prin farmec mi s-a luminat mintea. mi-am întors gîndul cu veacuri înapoi. sa li se spuna pe scurt moasa. Eu am rosit tot de placere ca o nimerisem si mi s-au taiat picioarele de bucurie . sa auzim! Foarte curiosi sa auda cam ce voi raspunde . Cînd nasteavreo femeie. nicinu-mi venea sa cred cînd l-am auzit pe profesorul Caracostea. a tinu t cu Nae Georgescu si a tacut.. pentru ca nici n-am citit undeva s i nici nu mi s-a spus. motaiau aprobativ din cap . adica sotia mosului. dotata cu un impresionant simt de colegialitate. Atunci Caracostea s-a adresat clasei: . era foarte firesc ca. don' profesor! . poate ca nici multi dintre ei nu cunosteau etimologia cuvîntului .. . si am sarit cu doua degete în sus. morareasa. ca nu esti obligat..

ma rog. În scurta vreme ne-am familiarizat atît cu noii colegi. claie peste gramada.. ca pentru cursul superior! Ne venise la Româna Gheorghe Chelaru. si altii. care în ultimii ani se înmultisera. fapt la care a contribuit într-o foarte mare masura stirea ca Barosanul ne va fi dascal pîna în clasa a VIII-a! Asa ca m-am înscris la sectia moderna. cît si pe ceilalti colegi ai mei. pe cînd noi... Asa am trecut în cursul superior. Nu eram elev stralucit la nici una din aceste materii si ma gaseam într-o grea cumpana! Dar. Elina.. bagîndu-mi cartile-n ghiozdan. Matematicile. ca ei scapasera pentru totdeauna de Latina.. Singurul liceu din Bucuresti care mai avea o sectiune. foarte invidios pe "realisti". La moderna. multi ne-am hotarît pentru sectia moderna .. unde avea întîietate .. cît si cu noii profesori. la care sa nu mai stiu ce sa raspund! .. iar altii de pe la alte licee. pe lînga Latina . în sectiunile: moderna si reala... si batalia didactica a început mai curînd de cît ne asteptam. cu calcule. iar la reala.. un profesor foarte bun si ciudat: duios si sever. materia principala era Latina. pe atît de pretentios. era "Sfîntul Sava". n-am stiut cum s-o sterg mai repede.. la Istorie. si primii în clasa a V-a numarul 1282. unii veniti de la clasele paralele. Dar toamna. aproape jumatate din clasa . si. Într-a V-a moderna se ivira . la înscrierea în clasa a V-a. probabilitati si presupuneri de tot felul.. Va salut. Se facu o noua numerotare a elevilor... de frica sa nu se razgîndeasca vreunul dintre ei si sa-i vina chef sa-mi puna cine stie ce întrebare. pe cît de tînar. si altii. Cursul superior era scindat pe atunci... .. dupa lungi dezbateri între colegi. în acelasi timp. la Liceul Lazar.. în locul lui 33! Cred ca pe vremea aceea liceul nostru numara peste 2 000 de elevi. Marin Dumitrescu.. la Matematici.. tot mai aveam sa dam piept cu Matematicile de doua ori pe saptamîna! M-am despartit cu multa parere de rau de foarte multi dintre colegii în tovarasia carora îmi tocisem coatele patru ani pe bancile cursului inferior. domnilor profesori! am spus eu peste masura de grabit. Traian Popp. colegi noi. la France za Aurel Dinu. unul dintre cei mai buni la aceasta materie.. cea clasica. s-a ivit alta problema didactica foarteser ioasa si care m-a pus într-o mare încurcatura atît pe mine. Se schimbasera si foarte multi profesori . cum de Matematici aveam o groaza ce o depasea pe cea inspirata de Latina..

care era un coleg foarte bun si neinvidios. sa faca în asa fel ca sa nu se bage de seama si. îl numise cestor pe Ciurea. el sa aranjeze în asa fel. plecase la real. daca e posibil. pentru ca el da absentii dupa co ndica clasei. elevii obisnuiti. Al doilea: cînd nu stiam lectia la vreo materie si nici nu aveam posibilitatea sa lipsim. convinsi ca este cel mai bun element. elevii de rînd. sa scapam chiar fara absenta în catalog. doi insi: Ciurea Constantin si Marinescu Nicolae. în tus negru si acuarele. mi-a facut la Franceza o harta a Frantei. Mic si vioi ca un spiridus. unul dintre cei mai isteti din clas a. care. ne lasa cu totul indiferenti. cariera catre care ne marturisise ca tinde si e l. asa-zisul "sef al clasei" a avut cuvînt greu în fata profesorilor. si el era tare magul it cînd noi. Cu mine. slab. structura noastra sufleteasc a a .. se impusese. Acum dadeau asalt acestui titlu. ca profesorul sa nu ramîna pe foaia celui interes at. prin aceea ca era fiu de profesor universitar. spunîndu-i lingusitor: "Stapîne!" Stapînul avea o foarte mare însemnatate în clasa.Printre tovarasii nostri de munca scolareasca s-au distins foarte repede vreo tr eipatru. nu sta o clipa locului. ca nu tocea niciodata! Avea însa o ascutita inteligenta si era. Era un baiat înalt. odata cu intrarea în superior. la Stapînul. Ultimul. pentru ca de el depindeaumulte! Întotd eauna. Fostul nostru premiant. în primul rînd. ne interesau în special doua lucruri: Primul: cînd lipseam. Este ciudat faptul ca. Pe noi. cu fata plina de pistrui si cu parul rosu ca morcovul. cred. dînd impresia profesorilor ca stie totul la perfectie si ca nu-l poate întrece nimeni! Al doilea premiant. îl ascultau în tot ce spunea. Ciurea s-a purtat foarte frumos în cei patru ani. Motas Constantin. ne guduram pe lînga el. ajunsese premiant printr-oc iudata vointa a întîmplarii. cît am fost colegi în cursu l superior.. care pe noi. tin minte ca într-a V-a chiar. cacei mai multi dintre profesori aveau obiceiul sa asculte elevii de pe pagi na catalogului pe care puneau ultimul absent. Ciurea Constantin. rugîndu-l cum am stiut eu mai frumos. Ba. pe care Aurel Dinu mi-a pus 8. Barosanul. noul nostru diriginte. care aveau sa-si dispute întîietatea la învatatura.

fara sa spun o vorba. daca vreun coleg voia sa foloseasca vreunul dintre ele. realiza adevarate creatiuni în materie! În ce ma priveste.. înapoindu-se în clasa cu o ipocri ta tristeta. dupa toane sau simpatie.. însa. Mînjeam putin narile. îi înceta hemoragia. ridicam brusc degetele si. pîna cînd ma hotaram. Îl faceam pe profesorul respectiv sa creada ca-mi curge sînge din nas. ca unii erau mai usor. ca prin farmec. era "trucul cu sîngele". în legatura cu micile trucuri scolare. sa-nvat. e hemofil! Hemofilului. Ajunsesem la o adevarata virtuozitate în nascocirea motivelor care sa-i împiedice pe profesori sa m-asculte. pentru ca avea o fire foarte duioasa. în sfîrsit. pe care l-am p acalit de cele mai multe ori. Fischer de Germana! Unul dintre trucuri si cel mai simplu. impresionab ila si compatimitoare. v enea si ma-ntreba: . pentru ca nu-ti cerea nici un efori. ieseam în fata profesorului. Bietul baiat. am încercat o noua metoda. Natural ca si trucurile variau dupa psihicul si perspicacitatea fiecarui profeso r. de natura "sa-i duca pe profesori". Aveam diferite trucuri pe care le monopolizasem. astazi ai ceva liber. iar spiritul nostru inventiv. în modul urmator: Sacrificam o batista. fara sa fiu ascultat. vazînd ca nu mai merge sa lipsesc la anumite obiecte. Ma Bajenarule.. Capatasem naravul acesta de la orele unor profesori ca Minciu. mai ales la boale. era acela cu "durerea de masele". pe care picam din abundenta cerneala rosie. la bufet. altii mai greu. iar el se grabea sa-mi spuna cu mila: . care tineau lecti i searbade si nu ne acordau nici un fel de consideratie. Du-te. si. era Aurel Dinu de Franceza. întrucît erau inventia mea. amestecata cu foarte putina cerneala neagra. ca sa nu fie ascultat. în timp ce ieseam: . îi lasam sa se foloseasca de cutare truc. . sau credeam eu ca pot obtine un rezultat fericit. cerîndu-i voie afara. Apoi. sufeream mai putin de emotie. aceea de a sta în clasa. ca n-as vrea sa m-asculte la Trigonometri e? Si. cel mai folosit. numai cu cinci minute înainte de a suna! Alt truc.. puneam batista vizibil înrosi ta la nas.suferit importante transformari. îndata ce pasea pe coridor siave a grija sa-si puna la loc sîngele pierdut. Eram mai îndrazneti. du-te repede si stai linistit cu bratele-n sus si cu capul pe spate! Apoi. iar altii imposibil de dus! Cel mai usor de dus dintre ei.

îndurerat si balos: .. Of. daca ne scotea la lectie. pe lînga mine. stai jos. Da. don' profesor. în stînga. pîna ma murdaream de zapada si de noroi pe un crac al pantalonului. apoi ne puneam planul în aplicare. Va rog sa ma scuzati. po peasca. ma ridicam în picioare si spuneam fonf. mai luam doi colegi. Ai vreo masea cariata. Scopul era sa intram dupa ce profesorul scosese la lectie seria pe care urma s-o examineze. ceva. era "vorbitul ragusit". si durerea de masele e într-adevar groaznica! Cînd ai sa te simti bine. Stam în clasa foarte linistiti si. si ne faceam intrarea! Urmau întrebarile si raspunsurile de rigoare. compatimiri. care cazusem pe gheata si ma lovisem îngrozitor. ma legam la falci cu o batista mare. care trebuiau sa m-aduca în clasa. sa vii sa te ascult! .. dar am o durere de masele groaznica! .. cam cît ne faceam noi socoteala ca a notat absentii... îmi compuneam o figura plina de suferinta. pentru ca la realizarea lui erau necesari trei elev i. "te doare rau".. bietul baiat. don' profesor. Avea însa cel mai mare succes. si unul din ei ma tîra de-o mîna. . stiu numai ca ma doare de înnebunesc.Îmi bagam în gura un ghemotoc de hîrtie. Daca ma chema la lectie. si asteptam. vreun antinevralgic. c-a trebuit sa-nvat toata dupa-amiaza! . N-am avut timp. pentru ca cerea talent de imitatie.. Ah. Nu stiu. ca si cînd am fi avut cea mai autentica laringo-faringita: . dupa pozitia profesorului pe catedra si a mea în banca. stai jos! raspundea dascalul. "trecet i la loc" etc. Pai n-ai luat nimic. asa ca. Cei doi colegi ma luau si ma duceau aproape pe sus pîna la clasa.. sau o nevralgie? . Asteptam în curte. unul dintre colegi da usa d e perete . De ce nu te duci la dentist? . sau în dreapta. ne ridicam si spuneam gîjîit. va multumesc! Alt truc era acela cu "cazutul pe gheata". tinîndu-ma cu grija de subtiori... dar acesta putea fi folosit decît iarna . În fata usii. eu ma lungeam pe gheata pe care ne daduseram în serie pîna arunci. si totul se sfîrsea ca bine! Un truc pe care nu l-au facut decît doi insi: Copoiu Matei si cu mine.

În clasa a VIl-a. dar poreclit astfel pentru ca. Aveam "Razboiul troian". pentru prima oara în viata lui scolareasca... nu extraordinare... . rotindu-i ca un veritabil cameleon: cînd spre profesor.. de cîte îi repezea holbati înainte. dar care merita osteneala de a ma opri la ele.. Printre colegii de curs inferior. în clasa a V-a. care Constantinescu Teodor.... gîndeste-te bine.. Odata. dar nu pot vorbi!.. era si baiat foarte simpatic si cu ochi frumosi ori era ascultat. Stai. l-a întrebat: . Vorbeam des pre "Razboiul troian".. cine era Ahile si cine era Hector! Chiorul. dar nu stie cum sa-nceapa. în realitate foarte usoara.. Va rog sa ma scuzati. holba ochii confor m obiceiului. tin minte ca am umblat legat la falci timp de o saptamîna la toate materiile.. casca ochii atît de mari si mai au putin si-i ies din orbite. observînd ca Chiorul era nelinistit. Spune-mi dumneata. ajungînd la Chiorul. de care sa se agate cu dibacie si sa-l dezvolte pîna cînd va receptiona altul. încerca sa-l ajute cu marea luibun avointa.. nazbîtiile noastre nu prea au excelat. Felul în care Chiorul îsi bolovanea ochii în cap dadea clasei impresia ca atunci.. de credeai ca venisera cu noi la modern. si Marin Dumitrescu. facînd impresia ca poate sa raspunda la întrebare.. Astepta sa auda un cuvînt macar. cu o întreaga serie de "C". care habar n-avea macar ce era cu "Razboiul troian". Cel mai des folosit dintre toate trucurile si de foarte multi colegi a fost acel a cu "durerea de masele". bietul nostru coleg afla ca pe lume ex ista o materie de învatamînt care poate da nastere la întrebari atît de încîlcite! Era o placere sa asisti la o examinare a lui.. Totusi. rezolvînd astfel spinoasa problema a ascultatului pe timp de sase zile! * În clasa a V-a. sa nu faci vreo confuzie. un chiar. cînd spre clasa. profesorul. nu te nelinisti.. zis Chiorul. care l-a caracterizat si ni l-a pastrat în amintire ca pe un profesor ale s: .. s-au petrecut cîteva întîmplari. Dar cuvîntul salvator nu mai sosea! Marin Dumitrescu.... a fost scos la Istorie.... Constantineseule. nu? Ai fost atent la raspunsurile date de catre colegii dumit ale? . si vazînd ca pare în acelasi timp mirat de asa întrebare.

la anul". nu? . nu? . daca n-auzea cumva din banca "1457". .. si aci. Ahile a fost. raspunsul avea sa fie de alt gen. don' profesor! încuviinta Chiorul foarte putin convins. don' profesor! . în hohotele de rîs ale clasei. ca si cînd ar fi stiut la perfectie anul. limpede. Marin Dumitrescu începu sa ne recite cu glas cald: "Cînta-mi.... si se pregati sa dea raspunsul. mai repeta de cîteva ori: " la anul. tot trebuia s-o stii de la Româna! Anul acesta se studiaza "genul epic" nu? . E ceva. Astfel... Da. bine.. pîna cînd avea sa-i soseasca raspunsul din banca. Da. n-ar fi venit niciodata. se poticnea. impresionant. Patima cruda. de exemplu. . Ei. desi era suficient sa fi fost atent la explicatie sau s-o citesti macar o data. ca nu este altceva decît o poveste.. Ei. ce-Aheilor. . adica Ahile Peleianul facea parte din. vestitul voievod al Moldovei... de ar aspunde: tare. la ce an s-a urcat pe tron Stefan cel Mare.. cum începe "Iliada"? Si fara sa mai astepte raspunsu l lui Chiorul care. Da. cu voce clara si sigura: . don' profesor! afirma cu multa convingere Chiorul. s-a urcat pe tron la anul. acum ti-ai amintit cine era Ahile? . el se repezea. si ramînea cu anul în gît. "Iliada"! Marin Dumitrescu surîse îngaduitor si spuse: . dealtfel.. Da. daca era întrebat. . Da! începu Chiorul. Da. Dar el avea o specialitate a lui. însa. don' profesor! raspunsera tocilarii. chiar cînd nu stia ce sa raspunda! Îsi alcatuia o fraza indiferenta din punct de vedere al continutului în doi peri. don' profesor! facu Chiorul cu ochii stralucitori.. ca întotdeauna începea cu o afirmatie. Zeita. Da. Ei.. mii de amaruri aduse!" si asa mai departe. atunci? Dar sa presupunem ca n-ai învatat lectia din cartea de Istorie. ca facea parte din "Iliada"? Ce era "Ilia da"? . mînia ce-aprinse pe-Ahil Peleianul. De data asta. cred ca prima epopee cu care ati facut cunostinta este "Iliada" lui Homer. Stefan cel Mare.. dar ce vrei sa spui cu asta.. neîntrecuta decît de Ionas Moscu. Ei. Constantinescule. .

Noica Dan îsi pusese tocmai astazi un palton nou. . îl prindea de minune. care de care mai mestesugit .. . înveselit ca. . Alta data. . . .. . Hector. Chiorul se-nsenina la fata. . .. dar Hector? Da! afirma Chiorul. cu nasturi mari si negri de os. examinînd sumar lectia precedenta. . si el nu lasa sa-i sca pe prilejul de a-l arata baietilor si de a primi laude. . .. Da. un bleumarin deschis. a ridicat degetele. ha! rîse cu pofta profesorul. ... am auzit! Hector era cîinele lui Ahile! O explozie de rîs. . ne vesteau primii fulgi pe care-i asteptam cu nerabdare sa cada din clipa -n clipa. . . . "Iliada" era. Stii dumneata.. . Baietii hohoteau în frunte c u profesorul care. înainte de a o începe pe cea de zi.. .. cum sa spun. Ostrogotii au navalit singuri. a întrebat clasa: . mai capricioasa decît o fata. . .. . . . ca un fel de cruciada! Ha. Într-o zi.. . . . Si Ahile? Da. continua Chiorul apasat. . dupa ce întepase cîteva zile. în clasa a VI-a moderna. Dar. . izbucni în clasa. . Ostrogotii n-au navalit singuri. n-ai auzit niciodata numele acesta de Hector? accentua profesorul. . însa. Asa! îl întrerupse satisfacut profesorul. . . Da. . . la Visigoti. ce. sau au mai fost însotiti de cineva? El se gîndea. Cerul. Ei. holbîndu-si ochii si mirîndu-se cît putu de tare: Hector? . . ne-a facut sa ne tavalim de rîs prin raspunsul pe care l-a dat. .. .. domnule Constantinescu? Da.. ha. . fu nevoit sa-si stearga lacrimile! . . astazi venise mai dulce ca niciodata pîna atunci.. si frigul nu prea puternic. . Profesorul. vremea.. însa Chiorul. o frumusete. . tot la Istorie. însa nu din pricina Chiorului. Baietii venisera de cîteva zile cu paltoane. plac ut chiar. . foarte serios. spune atunci! Da. . . . . în cele din urma. Cum era baiat frumusel si bine facut. apoi scutura capul si mai întreba o data. . Era iarna. au navalit împreuna cu nevestele lor! . . Clasa n-a stiut sa raspunda. . . . . desigur. si tot Chiorul. de rasunara peretii. Ba da. . dar nu ninsese pîna atunci. va da un raspuns bun. don' profesor! Ei. în sfîrsit. s-a întîmplat una boacana de tot. Ahile facea parte! Bun. pe cînd profesoral explica despre "Nava lirea barbarilor'. cu toata sportivitatea pe care o afis au în stil de muschetari la fiecare ocazie..

pe Dumitrescu Grigore. însotite de nelipsita fraza în astfel de ocazii: . ca li s-a taiat tuturor cheful de cinste. care era capitanul echipei lazariste de oina la "me ciurile interscolare!" Cioc avea o ambitie foarte justificata si civilizata în acelasi timp. ce mai! . spre marea satisfactie a lui Cioc. si. ar trebui s-o uzi. Cioc era foarte concentrat.. Ca sa se-nmoaie putin. Avea ora cu a VII-a reala. Ca unii baieti nu prea tineau seama de dorinta lui este altceva. . Bine. pentru a cere ming ea". ma Dane. care era condusa din punct de vedere sportiv de Glagore. fara sa fie simti ta. a VII-a reala iesise cu pasi usori din sala de gimnastica. dom'le! raspunse Noica Dan încîntat. de Gimnastica. care daruise liceului pe cel mai îndracit campion interscolar de oina. caci îl preocupa eno rmantrenamentul lui Glagore. juca fara sa se simta. Vremea calduta îl hotarîse pe Ionescu-Cioc.. sa-si scoata baietii afara si sa joace oina cu ei în curtea interioara a liceului. Frumos palton. ca altfel se rupe repede! Trebuie sa faci cinste. ma. dar pacat ca are stofa cam aspra. Nu putea sa sufere zgomotul în timpul jocului si nu admitea sa se auda decît fluierul lui de arbitru. îndata dupa sunarea de intrare în clasa. La iesire mergem la cofetaria "Zamfirescu"! Gata! Dar lucrurile s-au petrecut în asa fel. Dar clasa a VII -a reala.e. în mijlocul careia se rasfata batrînul castan salbatic. "sa se joace fara sa se strige si mai ales fara ca jucatorii sa bata din palme. În aceasta frumoasa si calduta zi de iarna. patrunsese în curte si-ncepuse oina. cunoscut în toata lumea scolareasca a Bucurestilor sub numele de Glagore! De cîte ori lucra cu a VII-a reala.

a iesit.. spumegînd: . dar cum ar fi îndraznit sa-i spuna lui Noica asta! Vazînd ca nu-l poate afla pe faptuitor. Dati-mi voie sa va povestesc cum a fost. cei dintr-a VI-a moderna .. .Noi. tocmai cînd acesta fluiera un pu nct! Nimeni nu îndrazni sa priveasca pe fereastra. în curte se auzi suieratul nervos al unui fluier înabusit si hohote de rîs care izbucnira în cascade. Deodata. deschise fereastra si. strigînd: . Naiba sa-l ia de palton.. pe buna dreptate. ma trezesc ca-mi pica din cer un palton în cap. aproape ca de-abia se abtinea sa nu izbucneasca-n rîs . Ce sa-mi povestesti? Ce. Cine mi-a aruncat paltonui în cap. . însotit de un surîs usor. fiinta lui Dumnezeu? Un moment de tacere. facînd paltonul mototol. spre uimirea gener ala. Noica. care mi-a taiat nasturii la palton. fiinta lui Dumnezeu (asta era expresia peiorativa a lui Cioc). ca-l fac praf?! Nasturii îi taiase cu o lama de ras Dragu Henry. Spuneti. care s-ar fi prelungit la infinit. foarte amuzat de întîmplarea aceasta neprevazuta . ma. Era la noi acest obicei stupid de a se taia nasturii la paltoane. amenintînd din clipa-n clipa sa se transforme într-un rîs zgomotos si de nestapînit. si cînd sa fluier un punct. care faceam curs la etaj . în fata lui Cioc. mie de povesti îmi arde acum? Eu joc oina în liniste cu a VIl-a reala. care si-a batut joc de mi ne. Ramaseram încremeniti. îl arunca în curte. fierbînd de mînie si cu paltonul lui N oica în mîna. dar peste un minut usa clasei se trînt i de perete si Cioc aparu congestionat la fata. Va mai întreb. va elimin pe toti pe d oua saptamîni si e mai rau! Atunci. în clasa se auzi un racnet înfiorator de mînie si Noica Dan iesi în fata bancilor cu paltonul cel nou în mîna. furios la culme. daca Cioc ar fi avut rab dare sa asiste la aceasta prelungire! . careia cîteodata îi vine toane de gluma. dar ca sa tai nasturii unui palton nou era prea de tot! . Cine a-ndraznit sa-mi taie nasturii de la palton. ca la o comanda nevazuta! Ce se întîmplase? Fatalitatea. agitati ca de obicei. ci ne mi-a aruncat paltonul în cap? Daca nu îmi raspundeti imediat.. si pe voi la fel! Las' ca v-o fac eu! Dar. leganîndu-si mîinile. asteptam profesorul. Cum se cheama asta. flutura pe buzele lui Noica. în aceeasi secunda. . Noica Dan s-a ridicat tacticos si. facuse ca paltonul lui Noica sa cada chiar în capul lui Cioc. ma. si i-a spus: . ca-l distrug?! În clasa se facu liniste ca prin farmec. ca eu nu stiu ce calificativ sa-i dau? Daca-mi sucea gîtul sau ma sufoca? Un bîzîit imperceptibil.

. Îi coseai altii. fara nasturi?! . .Atît i-a trebuit lui Cioc.. Bine. fiinta! . stiu eu. dar ce era sa mai fac cu el. mai bine zis. . Hm.. zicînd asa. De ce zîmbesti. fiinta lui Dumnezeu? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? La Cioc zîmbetul era admis numai cînd facea el vreun spirit.. Da? Ia vezi sa nu te manînce obrajii. Eu mi-am facut un palton nou.. si cum asta se-ntîmpla o data într-o generatie scolara. si sa nu te scarpin eu cu palmele! . m-au mîncat buzele si m-am scarpinat cu dintii! . Si-atunci.. Sa-l manînci. N-am zîmbit. . sa-l calci în picioare. îi întinse lui Noica paltonul. de-abia abtinîndu-se sa nu pufneasca în rîs în nasul lui Cioc. Sau. l-ai gasit fara nasturi! îl corecta Cioc. dar nu sa-l arunci pe fereastra! Si.. Bine. l-am gasit cu tot i nasturii taiati. . cînd m-am uitat la el. don' profesor. si acum zece minute.. si-i spuse plin de falsa nevinovatie: . Dar de ce sa-l arunci pe fereastra? . hm! tusi Noica. însemna ca la ora lui n-aveai prilejul sa zîmbesti decît o data în opt ani! .. orice. dar în momentele acelea!. Tot aia-i! Vorba e ca si-au batut joc de paltonul meu.. Acesta îl lua. dregîndu-si glasul. Sa va spun cum a fost. darde ce sa arunci paltonul pe fereastra? E un gest pe care mintea mea refuza s a-l priceapa! De ce l-ai aruncat pe fereastra? .... Nu putea sa sufere sa te vada zîmbind sau rîzînd: . l-am aruncat pe fereastra. fiinta lui Dumnezeu . v-am mai spus? .. înfuriat.. fara sa stiu ca dumneavoastra av etiora în curte. pe care azi l-am îmbracat pentru prima data.. si acu' n-am cu ce sa m a închei. . se-nfurie Cioc . ca te-ai necajit e foarte firesc. Si? . Pai ce era sa mai fac cu el.

sa-l lasam pe vreun coleg. sa faca în asa fel ca sa fie ascultat numai din banca. care ar fi facut mila si celui mai neînduplecat om: . care u rma sa dea si pedepsele respective. daca l-ar fi cunoscut.. în care am avut si noi Gimnastica cu Cioc. Stai jos. voiam numai sa va spun ca eu. Cio c i-a povestit si lui patania si a ramas ca ancheta sa fie facuta de Barosanul. cu o mutra de pocait. Eu. . Cine e fiinta lui Dumnezeu care a taiat nasturii la paltonul colegului vostru? Se ridica Harry Löbel. ne scoteau la catedra. pentru ca orice rafui ala se faceaîn familie si n-am înteles niciodata. profesorii. cînd baietii s-au dus la vestiar. însa. si cum avusese prilejul sa se convinga ca suflat ul este cu atît mai eficace cu cît este mai aproape de colegul binevoitor. oricare ar fi fost acela. Cum. Voia sa-l afle pe autorul "masacrului" savîrsit asupra nasturilor: .. Nuuu . Va multumesc ca mi l-ati adus!. se hotarîse ca . cînd ne examinau. pentru ca era greu sa-i taie sase nasturi atît de repe de! . care avea ora cu noi. în timpul exercitiilor la paralele! * Printre cei mai chiulangii dintre colegii nostri din clasa a VI-a era Simulescu. Dar Cioc.. cred ca au fost mai multi complici. care nu stia ce motive sa mai inventeze ca sa fie asculta t din banca! De obicei. si aproape doua luni de zile a fost examinat la toate materiile din banc a! Pentru aceasta. domnule profesor. . s-a complacut în situatia creata. fiinta! se rasti Cioc la el. nu terminase si cu clasa. Simulescu era pregatit rareori.. va mai întreb pe ntru ultima oara? Este de prisos sa spun ca vinovatul nu s-a ridicat si nici n-a fost tradat de ce i care-l stiau. La plecarea acasa. pentru nimic în lume. dupa ultima ora. sa cada în ghearele razbunatoare ale "zeilor didactici". ca sa se-mbrace. însa. protesta el . macar la cîteva materii. nu l-ar fi spus. domnule profesor. a avut absoluta nevoie de binevoitorul meu concurs. tu esti? .. Noica însusi. Cine i-a taiat nasturii. un baiat slabut si blond. Vazînd ca-i merge bine si ca fratii îi suflau constiincios. si-au gasit toti nasturii taiat i la paltoane! De-abia atunci ne-am dat seama de ce Noica a facut gestul foarte putin sportiv d e a-si aere voie pîn-afara. Între timp a sosit si profesorul Aurel Dinu de Franceza. daca terminase cu Noica.

. stii. În spatele tau o sa stea cîtiva care or sa-ti sufle. bine-înteles fiecare cu specialitatea lui! Cînd o fi sa te-asculte si te-o chema la tabla. scos din banca. ba. si ce vrei sa fac eu? . te misti în voie.. asa ca sa nu -l poti misca. ca sa am motiv sa stau în banca mai multa vreme... Daca m-asculti pe mine si faci întocmai cum ti-am spus eu. Pai. Ei.. tu te proptesti în mîini. vreau sa te rog ceva. Bine. Nu se prinde. si p-orma. sa lipsesti vreo doua zi le. dom'le. pentru ca sa zicem. sa traiesti! O idee desteapta! Am stiut eu de ce-am venit la tine. ma. si te dai de gol.. caom sti ce sa vorbim pentru tine! . Lasa-te de barbi. las' pe noi.. apoi anunti ca ai alunecat pe gheata si ca ti-ai fracturat sau ca ti-ai luxat picioru l pe care ti-l alegi tu. nu te dibaceste nici Barosanul! Da' acu' hai la bufet. cu piciorul întins.. dreptul sau stîngul. Asa aud mai bine cînd îmi sufla fratii! . ca sa ne mai inspiram! * . Te a sezi în banca întîia.. . si dupa aia mai stam de vorba! .Într-o buna dimineata.. m-am gîndit ca n-ar fi rau sa m-asculte din banca. te faci ca v rei sa te ridici. ca eu nu ma-mbat cu apa rece. Pe urma. esti baiat constiincio s. ca poate uiti. . strîmbîndu-te. sa-t i vad cuvîntul. odata ce-am spus! Numai sa reuseasca si sa nu ma dibaceasca vreunul. îti balabanesti piciorul de colo-colo. Ai spus ca faci cinste. astea-s mofturi! Uite ce sa faci. sa ma-nveti un truc. sa para anchilozat. vii la scoala. fac. Fac. ca sa iau si eu note ceva mai cumsecade p-al doilea.. Bravo. tu stii ca pe-ntîiul sînt pîrlit la aproape toate materiile si nu stiu cum am so scot la capatîi! D-aia.... Eu m-am gîndit ca n-ar fi rau sa spun ca sînt anemic si ca sufar de inima. ca m-am nenorocit! .... si de cîte ori îl misti. m-am trezit cu el ca ma cheama deoparte si-mi spune pe un ton mai mult decît confidential: . Ma. daca pot. Ma Bajenarica. ca doctorul mi-a prescris.. ca tu. fac cinste! . dar ai grija sa vii cu piciorul bandajat solid la genunchi. . ma. faci o gr imasa de durere.

Erau însa cît se poate de impresionati cînd aflau ca bietul baiat. colegul Simulescu Valeriu îsi îndreptase notele aproape la toate materiile. dupa vechiul sau obicei: . în scurta vreme. adica pîna se încheia situatia pe trimestrul al doilea! Toti profesorii îl întrebau pe Simulescu daca este pregatit. . ne -am hotarît sa-l lasam din brate si sa i-o coacem. orice raspuns venit din sp ate era bun si-i da drumul. A facut laudabi le eforturi sa se ridice. întrucît aceasta parte a înscenarii ne revenea noua. Trei dintre cei chemati vin la catedra cu caietele în mîna si se aliniaza. fara sa mai treaca ceva prin prisma judecatii lui. ca sa scape mai repede. ni se si cam acrise sa-l tot vedem în banca. si-l ascultau cu cea mai mare indulgenta.Ora de Franceza cu Aurel Dinu. Sa pofteasca domnii: Negulescu Petre. cel mai milos dintre toti profesorii. fara sa se astepte la u n raspuns afirmativ si dispusi sa-l examineze cînd va voi el. cup iciorul întins. iar noi gata sa-i suflam si sa-l scoatem din toate încurcaturile. ca sa mai poata raspunde cu suficienta seninatate la firescul interogatoriu ce i-l lua fiecare profesor! Ramasese stabilit ca-si luxase piciorul drept din genunchi. don' profesor! Nu poate sa stea în picioare! culme de starea nenorocita în care se gasea Simulescu. numai ca Simulescu îsi cam uitase de obligatiunile lui cotidiene. Pentru el. si fratii începusera sa cam murmure. . iar figura finala i-am facut-o tot . Nitescu Va-sile. Parca am chemat patru! Simulescu Valeriu unde e? Aici. ca era strîns bandajat . prefacîndus e ca-l asteapta pe al patrulea. raspundea în mod automat tot ce i se sufla. sa-si compuna o privire de vitel care merge la taiere. Mai ramasese Istoria si Chimia. mai ales dupa piciorul întepenit. fara însa sa spuna ceva. aruncat demonstrativ afara din banca. care era prea obosit si plictisit de nenorocirea ce i se-ntîmplase. Profesorul Dinu îsi ridica ochii spre ei si-ntreaba mirat: . a pregatit totusi lectiile. Al naibii Simulescu a avut noroc sa-nceapa seria tocmai cu el. în afara de asta. prefacut. Asa ca. extenuat. acuzîndu-l de ingratitudine! Si cum. Te doare? Ce-ai facut? Cu ce medic te tratezi? La acestea raspundeam mai mult noi decît Simulescu. întrucît profesorul-doctor Amza Jianu hotarîse ca nu este ceva prea grav. în legatura cu bufetul. Oprea Gheorghe si Simulescu Valeriu. Toate mergeau struna. desi bolnav. profesorul întrebe. Simulescu si-a jucat rolul de invalid cu o deosebita arta. ca apoi. ca sa-nceapa examinarea. dar ca va trebui sa stea asa cel putin o luna. Simulescu nu mai învata nimic. A cazut si Înduiosat la ce i-a vazut a început sa-l si-a luxat piciorul.

Costin. domnule Simulescu? Cum poti sa debitezi asemenea ineptii. dirijat de mine. bazîndu-ma pe faptul ca Simulescu repeta ca un papagal tot ce auzea. Dupa primele întrebari la care Sirnuleseu a raspuns struna. abia stapînindu-mi un rînjet mefistofelic. bine. Profesorul. fara sa mai cugete daca e bine sau rau. bineînteles.) Si cum Simulescu astepta cu nerabdare raspunsul din spate. ca de mere acre! A-ntarcat balaia! Si i-a prins bine. cu atîtasenina na ivitate? Papa nu era crestin?!. nu sti u. Papa nu era crestin! . Ei. Papa nu era crestin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pitigaiat si cu o siguranta de papagal: . Cum.eu. Era un tînar foarte cumsecade. capul crestinatatii apusene. de se cutremurau bancile. la gîndul celor c eaveau sa urmeze: . domnule? a întrebat profesorul stupefiat. convins ca nu fusese auzit: . Cum. Si unu este prea mult. ce e cu Papa? . În spatele lui Simulescu. Cine nu era crestin în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu. dar di n nefericire s-a prapadit peste cîtiva ani din pricina surmenajului. Îti dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa. Si l-am facut de basm! Îi venise rîndul sa-l asculte la Istorie. de frica sa nu-i mai suflam cine stie ce trasna i.. Baiatule. ca i-am suflat suierator. înainte de a raspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. care .. nevenindu-i sa-si creada urechilor. domnule? Dar oricît de indulgent as fi. profesorul i-a pus urmatoarea întrebare: . tot din banca. .Nu era crestin! Un hohot de rîs a rasunat în clasa. ca ne-am saturat de chiulurile si fitele tale. fa-te sanatos urgent. raspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. ca Simulescu.. ce mi-a venit. . fusese elevul lui Iorga. ma facusem mic si nevazut ca sa-i pot sufla cît mai bine. Si-a întors spre mine o figura plouata si plina de repros: iar eu i-am spus printre dinti: .. Alta data sa judeci mai bine. la care Simulescu a repetat cu candoare. Papa! .

A nimerit la clasa a VIl-a reala. dupa vacanta de iarn a si de primavara. era doar subdirector. * Pe vremea noastra: Muzica. de Germana. A deschis usa în cet si. curatenie etc. nu? . dar sa-i învete pe dinafara! * Era o traditie la liceul nostru. Subiecte de conversatie cu elevii se gaseau dest ule. bine. Sînt logaritmi. Si-n cele din urma a scos-o bine la capat. ca ultima ora de curs. tocmai la o teza de Matematici. îsi vedeau de lucrare înainte: deschideau niste cart i ce le aveau pe masa. domnule Stoicescu.sa-l faca de rîs si la alte materii. fusese numit subdirector la liceul nostru un maestru de gimnastica. deodata a încremenit. ca sa-si arate totusi autoritatea . A mai privit înc a o data la elevii care. apoi scriau în caietele de teza. si probabil si la alte licee cu profesori cumse cade. poate si pe . si prima ora de curs. chiar în legatura cu materia de învatamînt. însa fara o prea mare cultura generala. era Carol Fischer. dar . ci numai gimnaziul si o scoala de specialitate. sa nu se asculte. mai intra si prin clase la anumite ore de învatamînt. El se ocupa mai mult de administratia liceului. acesta statea pe catedra linistit si privea pe deasupra bancilor. logaritmi. cu tropaieli de p icioare si rîsete interminabile. înainte de vacanta. Bine. de reparatii. si izbucni: . Desenul. foarte inimos si bun gospodar. Asta era prea mult! Subdirectorul nu se mai putu abtine în fata acestei impasibilitati a profesorului de Matematici. numai bunavointa sa fi fost! Dintre toti profesorii. S-a uitat sever la profeso r. Într-un timp. se poate una ca asta?! Nu vedeti ca elevii copiaz a din carti în fata dumneavoastra? Profesorul surîse îngaduitor si raspunse amuzat: . mustacind uimit si enervat. se uitau în ele pe îndelete. s-a apucat sa citeasca si sa raspunda cum tre buia. Caligrafia si Gimnastica erau socotite "dexteritati".. slab profesor. Dar bine. întrucît foarte multi dintre ei nu aveau la baza lice ul. si mai ales numai din capul lui. cînd si cînd. cel la care se facea scandal mai mare.. logaritmi. iar acei care predau aceste discipline de învatamînt purtau denumirea de "maestri". nu de profesori. Odata însa s-a facut de pomina cu aceste mici si nevinovate inspectii pseudodidact ice ale lui. imperturbabili. domnule subdirector! .

desi îi pare nespus de rau ca nu va lua parte. Se hotara ste sa se culce cu capul pe banca. . de vocabular. Ieseai la lectie cu caietul de cuvinte. stia ca sîntem "clei'' la materia lui. Habar n-aveam de gramatica. Chiorul este mort de oboseala si-i vine s-adoarma de-a-npicioarele. Prima ora de Germana dupa vacanta de iarna. cînd rostea cuvîntul în româneste. iar elevii îl duceau cum voiau ei. A sosit de l a niste rude din Focsani chiar în noaptea trecuta si nu mai poate de somn. nu profesorului. nici pomeneala. îsi tinea mîna în pozitia indicata deregia cvatei situatii didactice! Asa încît. la "die". conveniseram cu cestorul. sa faca scurta la mîna de atîta "gimnastica'! În mod automat. Noi scriam traducerea pe maculator si trebuia sa scoatem cuvinte acasa. la "Wilhelm Tell" de Schiller. pe undeva prin fund.ntru ca nu stia prea bine româneste. dar baietii. pusa în caiet. întreba cuvinte cam de felul urmatoarelor. pe care le scria pe-o foaie volanta. Se supara însa deseori. Fischer se plictisea sa te-asculte cuvinte. care ne fusese dascal de nemteste din cursul inferior. gasea vreun baiat afara din banca. În asemenea împrejurari. Fischer. mai ales cînd era vorb a de traducere. pe care însa îl prezentai castorului. rîdeau cu hohote. asa cum s-ar fi cuvenit. Datorita acestui fapt. fiecare elev stia bine cam 20. Felul de predare al lui Fischer era simplu de tot: scotea la catedra pe vreunul care stia nemteste din familie. judecata era scurta. mai ales cînd. ace asta muncadidactica o îndeplinea seful clasei. Toti asteptam sosirea profesorului c u multa voie buna. si nu stiam ma car sa scriem cu litere gotice. numai pentru placerea de a face galagie. venind în clasa. Bineînteles ca rareori se-ntîmpla ca vreunul dintre cuvintele înregistrate pe foaia volanta sa figureze si în bucata de lectura pe care urma s-o traduci! Ca sa nu ne-ncurcam la articole. ajunsesem în clasa a VI-a. la cap! Ajunsese într-un timp. la rîsetele care se stia ca vor veni. ca la "der" sa tina mîna pe caiet. cum ar fi trebuit. la falca. Fischer facea spirite slabe. Cuvintele stiute variau de la ele v la elev. iar la "das". respectiv CiureaStapînu l. prefacîndu-se ca le gusta si se amuza într adevar. sau care venise de la Evanghelica. pregatiti de rîsete si galagie. si-l punea sa trad uca bucata.30 de cuvinte nemtesti. bietul Ciurea.

cu un creion "Hardmuth" nr. toti erau convinsi ca ne vom distra "gras" si ca vom rîde cu lacrimi la ora lui Fischer. cu ciocul ascutit subtire! Cînd gasea însa vreun baiat afara din banca sau îl supara vreunul în cursul lectiei. Chiorul s-a aranjat în fund. Amurgul! (mîna ia falca). De fiecare data întreba în mod invariabil.. Der Leopard! . facut iarna p efrig. stiind dinainte ca n-ai sa raspun zi: . traducerea mergea: fie ca o învatai de-acasa. fie ca ti-o suflau b aietii. vot de blam pe c are si-l da singur. avînd de fapt o reprezentare grafica în asociatie cu textul german. nu s-a încurcat: .. pîna cînd Fischer. A falfai. îl asculta verbe neregulate sau declinari. .. de parca ar fi pus aceeasi si aceeasi placa de patefon: . odata. a germina. fratele meu cel mic! si. cele mai multe nu aveau nici o legatura cu textul piesei: .. îl tragea pîna la catedra. Profesorul! (mîna pe caiet). ca sa se mai odihneasca de drumul greu. desi toti stiam exact ce ne da sa declinam sau sa conjuga m. se-nfuria si ne pedepsea. sa-i raspunda cum trebuia pe nemteste "a fîlfîi. Die Dämmerung! . ca un papagal. ci era multumit s-auda ca elevul raspunde la-ntrebare. ascultîndu-ne declinari sau conjugari . doi si la revedere. spunea: . articole si adjective. Das Blatt! Si asa mai departe. ca sa ne pedepseasca pe toti. ma. automat. cu litere gotice! Curios este faptul ca. Herr Lehrer". la care . mogarale! Daca nu te-ntreba verbe. si la revedere. macar de haz. . care nu se gîndea niciodata la cuvintele pe care le-asculta cestorul. acuma. mogarule. te punea sa-i declini urmatoarele combinatii de substantive cu pronume. îi punea nota rea si-l trimitea la loc! În aceasta prima ora de Germana. printre rîndurile de tipar. Foaia! (mîna la cap). a germina. Leopardul! .. ce mai astepti? De bine. fie ca o scriai în carte. calul meu cel alb.dintre care. Ajunge! Traduce. atunci cînd vrea sa ne încuie. 3. a cuace. si.. iar el. de elev care a învatat la Germana toata ziua. le lua de la început si le repeta... La care se auzea raspunsul sigur. Der Lehrer! . a coace" etc. ne-a dat descris "Erlkänig" de Goethe. fara sa astepte sa deschizi gura macar. înainte de a-si pune capul pe banca. nu învata nici unul. de rau. i-a spus lui Löbel Harry: . Pe cel prins afara din banca îl lua de ureche. Palaria mea cea rosie. pentru ca el stia ca habar n-avem de aceste chestiuni gramatical e. Boghici Constantin i-a raspuns: "Aufwiedersehen. continua: doi. dupa vacanta de iarna.

. a dat d e Zanescu Stefan afara din banca. si mai ales cum pretindea el. cînd aude ca-l cheama pe Chiorul la lectie... lasa. ca nu stia ce sa creada. ca se rîde în clasa. dom'le. ha. aici! A fîlfai. dupa conventia facuta... Sa pufteasca buierii: Azimioara Ion. în familie. fa-mi si mie cu cotul. cînd o fi haiul mai mare si s-o rîde mai vîrtos. si Condurateanu Vasile! Statistica imediata: 2X3=6 în total. a germina. din prima lectie de dupa vacanta. ghinion. tu culca-te acolo. mogarilor!" Chiorul dormea sforaind usor si poate visa la caltabosii.. Aha. Bineînteles ca scena la care ne asteptam s-a repetat si de asta data: l-a luat pe Zanescu de-o ureche si l-a dus la catedra. se zapaceste si-i face semn cucot ul în coaste: . ha.. aici. Chiorule. de unul singur: . doi si la revedere! Asta n-ar fi fost nimic. izbucneste într-un rîs . si-odata. haaaa! Clasa. aici. înfuriat ca n-a fost asteptat în ordine. si a-ncep ut sa asculte: . mogarule. sare-n sus în banca.. Constantinescu Teodor. ba. c asa rîd si eu! . linistit. la Focsani! Fischer continua: .. Ha. Bine. Sa mai pufteasca si buierii: Cohn Zalman. Ba. Harry.. asa c um se cuvenea unui profesor. Chiorule! Chiorul crede. Boroianu Ion. a cuace.. încremenita o clipa. aici. si "la revedere. bate cu mîinile-n pupitru si-ncepe sa rîda ca un scos din minti. n-avea grija. ca Fischer a si intrat pe usa si. ca-ti fac eu se mn cînd o fi de rîs! Nici n-a atipit bine Chiorul... si Dinulesc uStelian! Löbel. tobele si trandafirii mîncati de sarbatori. zicîndu-i: . în linistea aceea mormîntala. n-a mai tinut seama de t raditia de armistitiu. ha. dar Fischer. între banca si catedra.

dadea semne de al ienatie mintala! Chiorul. altii. Avea o haina întoarsa. baiat de tîmplar. . * Scena ce urmeaza s-a repetat de multe ori de-a lungul celor opt ani de liceu. toata întîmplarea a fost povestita Barosanului. ce mina de aur este inima Barosanului. mogarule. ca sa-si poata întretine frati mai mici.. ca noi. Barosanul a înteles si a aranjat lucrurile în asa fel ca toata lumea sa fie multumit a. am fost în acelasi gînd exprimat de Ciurea: . fiind elevi silitori. si s-a îndreptat încet înspre usa. . roasa si peticita la mîneci si coate si un pulover lucrat din ramasite de lîna. a îndra znit sa spuna... Domnule subdirector. cu cererea categorica de a-l elimina pe Chiorul care.. si.. Ce. dar t oti. ci m ai dadea si meditatii. de unde s-a întors ca sa ne salute. dupa diagnosticul lui Fischer. însotit de casierul liceului. Slabeste-ma cu astfel de milogeli! . vadit indispusi. Si-a strîns cu grija cartile într-un ghiozdan de pînza gri. . fara dare de mîna. cu asentimentul directiunii.. Nu pot uita însa ziua aceea în care noul subdirector. si unuldint re cei mai buni elevi din clasa. amînati-ma numai doua zile. va rog. Lasa discutia si pleaca imediat! mîrîi subdirectorul fericit ca poate sa-si aratea utoritatea macar în astfel de împrejurari.. fara sa paraseasca banca.. cu sila. cu figurile radiind de bucurie. a venit în clasa cu o lista în mîna si a început sa citeasca un întreg pomelnic de elevi. ca dealtfel si noi toti. cu glasul întretaiat: . toti am fost mai atenti la înfatisarea lui Pîrvu Dumitru. i-a spus adevarul. Cei cititi sa paraseasca clasa imediat! Sînt eliminati pîna vor aduce banii de taxa! Si-atunci au început sa se ridice: unii. va rog din suflet. E pacat sa pierd doua zile de explicatii.. Si-atunci. Parca acelasi fluid electric a trecut prin inima si creierul nostru. ca li se ofera prilejul sa "chiuleasca oficial". dupa oare a strigat cu aroganta: . Printre acestia era si Pîrvu Dumitru. pe care Fischer cît abia poate sa-l stapîneasca.nemaipomenit. pecare nu-l prea bagam în seama si care n-avea numai grija învataturii. fara nici o exceptie.. cu variantele respective. toti. alene. ai înnebunit?! Ia sa puftesti cu mine la Cancelarie. am de luat poimîine de la niste meditatii. stiind. S-a ridicat si. abia atunci. la sfîrsitul or ei! Cum era fatal.

Cum asa? facu subdirectorul cu adînca mirare. Ba da. dar a platit-o! . . Dar de unde ati strîns atîtia bani pentru taxa lui Pîrvu?! . Barosanul ne-a spus vadit impresionat: . .. Cum asa. . . . sa stiti ca mi-a placut! Ideea pe care ati avut-o va face cinst e. . stiti ce m-am gîndit?. Putin regim nu ne strica.. . Ce. domnule diriginte. . . .. rata de 500 de lei achitata astazi! . Mai baieti.. Atunci. ala cu milogeala. . . . Ma iertati ca va contrazic... Poftiti.. * La ora de dirigentie ce-o aveam chiar în acea zi.. . .. arata-i. Asa!. domnului subdirector chitanta. dom'le subdirector? . te rog. . . Ce parere aveti? . . Cînd si-o termina facultatea si-o încasa prima leafa.. . . ne-am gîndit ca n-o sa fie prea mare lucru sa renuntam si noi pe ziua de astazi la sandviciuri. la limonada. dumneata. De ce sa plece.. baieti. .. faci si dumneata pe niznaiul? Pentru ca n-a platit taxa! ... Hei. seful clasei. doar adineauri. în rîsetele noastre pline de o nemaipomenita satisfactie. Ciurea-Stâpînul. ridicîndu-si sprîncenele-i stufoase în chip de accent circumflex. raspunse Ciurea sec si îsi vazu de treaba. ca eu nu stiu nimic.. n-ai înteles ce ti-am spus eu acum doua ore? . interveni placid: .. . cînd subdirectorul trecu în inspectie sa vada daca nu cumva vreunul din cei eliminati s-a întors l-a gasit pe Pîrvu stînd linistit în banca si citind. Adineauri. . de ce n-ai plecat? Aci. . s-a ridicat Ciurea.. Ora a treia. la trigo ane sau lacornuri. nu e acum! Pîrvule. . Bravo. Pai. domnule subdirector! .. . ma scuzati.

vorba vine . Niculescu-Brailiteanu. bunicele chiar.. ne-a venit un profesor suplinitor înalt si slab. Ciudat era faptul ca multi dintre noi aveam note de trecere la toate materiile. Cu cît dezgust si dispret îl urmaream pe Plopeanu.. deacasa. ne pretindea totusi sa-i stim tot ce e în carte si. si mai multi de jumatate din clasa aveam note rele la Fizico-Chimice. printre altele. iar Barosanul adauga: .Pîrvu ne-a fagaduit sa ne invite la o masa la "Buturuga" din Cismigiu! Clasa rîse usor. Simtea o deosebita placere cînd putea sa ne încondeieze. Numai ca va rog sa nu uitati atunci sa ma invitati si pe mine! CAPITOLUL VIl "CHIMISTUL" În clasa a VI-a. iar regulamentul scolar prevedea ca m . ne cerea sa-i descriem toate experiente le pe care el nici nu se gîndise sa ni le faca macar! Bineînteles ca în aceste conditii sentimentul de capetenie pe care-l aveam pentru acest om era. si asta. se prezenta grava.. bieti elevi? Nu aveam libertatea de a ne alege dascalii. unul dintre cei mai buni pedagogi în materie. Cu toate ca nu ne facea lectiile cum trebuia si ca experientele îi reuseau rareori . ce ea ce ne indigna si ni se parea strigator la cer. cum se zicea ca fuge dracul de tamîie! Situatia clasei noastre." pe trimestrul al III-lea. la Chimie. nu se pricepea sa faca experiente. dar si ca pregatire stiintifica. o profunda antipatie. pentru ca profesorul avea intentia sa ne dea media "rau.. Nenorocul lui era ca anul trecut îl avuseseram profesor la Fizico-Chimice pe Gh. dupa uriase eforturi. Admirabil!. a trebuit sa înghitim si l-am suportat pe Plopeanu un an. ca elevii din Japonia. pentru ca în anul urmator a fugit de lazaristi. ca atunci multe s-ar fi schimbat si educatia noastra n-ar fi avut de suferit. iar la Fizico-Chimice eram cazuti! Cîtiva eram amenintati chiar cu repetentia. gîndindu-ne la farmecul stiintific al orelor lui Brailiteanu! Dar ce puteam face noi. Un om cu o figura plina de rautate si cu un suflet asemanator. Fizico-Chimicele. Explica prost. ceea ce-i atragea nenumarate ironii din partea noastra si aveam impresia ca tot ce spune învatase ca un papagal . nu numa i ca fizic. si probabil si a celorlalte clase unde Plopeanu preda . ci dimpotriva! Asa. de la orele c aruiaplecai cu lectia învatata.

va rog.. cît si eu. eram într-o situatie asemanatoare: insuficient pe întîiul. indiferent la ce materie. . . Odata ne explica la Fizica despre Inelul lui Gramm. . domn ule Bajenuaru? Ridicasem mîna: m-am sculat foarte cuminte în picioare si l-am întrebat cu cea mai mare seriozitate: .. . . în aceste zile de mai verde-auriu. Si avea bietul om dreptate. în afara de respectiva notare în condica clasei. Chimistul cauta cu lumînarea ocazia sa scape de experiente. covrigul trebuie sa fie simplu sau cu susan? O eruptie de rîs îi acoperi cuvintele pline de observatii pe care mi le adresa. pe trimestrul al III-lea. . .. . luati dumneavoastra un covrig si înfasurati-l cu sfoara. . . (În acel an se dadeau calificative. însa dusmania cea mare a profesorului ne-o atrasesera sotiile nenumarate pe care i le facuseram în d ecurs de un an de zile. Veti avea astfel imaginea.edia "rau". . Ca într-un jurnal cinematografic. si cu cîta duiosie ma autocompatimeam ca nu voi avea fericirea sa ma bucur de odihna unei vacante linistite. insuficient pe al doilea. nu note. Ce doresti. . cel mai bun coleg al meu din liceu. . . dar cu toate acestea. .) Atît Ionas Moscu. atrage dupa sine repe tentia. . si vreo doua trei no tari cu "rau" pe al treilea! Aceste note proaste se datorau în buna parte nestiintei noastre. . spre marea satisfactie a clasei si spre usurarea sufletului no stru. Ah. ca nu-i reuseau decît foarte rar. Cu acel prilej m-a luat la ochi.. . . ce plin de amaraciune priveam Cismigiul pe ferestrele laboratorului. Domnule profesor. începura sa mi se depene în mintea chinuita de griji toate nazdravaniile fîcute "Chimistului". . . Ca sa pricepeti mai bine înfatisarea acestui inel. cum îl porecliseram noi! Aproape ca nu fusese ora sa nu faca cîte una boacana. . . spuse el.. .

baietii bagasera de seama ca profesorul nu stie sa faca experiente si-neepusera sa-l cam ia peste picior.. . Asa a dus-o ilustrul dascal cu experientele mai tot timpul.. ba! se apostrofara baietii între ei.. ca de obicei. . Mult s-a mai rîs si la experienta cu electroscopul. Taceti.. es te numai si numai din pricina timpului urît de afara... Dumneavoastra stiti. mîine asa. ca sa ramînem în întuneric complet.. . . domnilor.. S-au miscat. A frecat el electroscopul. încerca el o "captatio benevolentiae". ca daca vorbiti. ca am îndeplinit toate conditiile necesare pentru ca experienta noastra sa reuseasca pe deplin. începura sa strige. . a facut ce s-a priceput. si nu numai laelectr icitate.. baietii. . Ati vazut.. Ne luaseram de mîini. iar el prinsese un necaz înversu nat pe cîtiva dintre noi care nu-i dam pace niciodata. cum se misca! Aaa! Haaaa! . . el. . si asteptam sa se stinga lumina. . . nu-i reusisera. .. . La una din lectii... prefacîndu-se seriosi: . se trasesera obloanele. dom'le! Uite. cu o mutra radioasa. . Daca experienta nu ne-a reusit însa. dar si la "magnetism" motiva ca e umed afara. Toti elevii ne ridicaseram în picioare si ne tineam de mîini: prin noi tr ebuia sa treaca un curent electric. . .. . ... . trebuia ca foitele de metal sa devieze. . Pentru ca experienta sa fie considerata reusita. domnilor! se-nfurie el. abia abtinîndu-se de rîs. Sst! Tacere.. trebuia sa ne faca o experienta foarte frumoasa si interesant a cu "butelia de Leyda'" În laborator era întuneric. si d-aia nu-i iese experienta cum trebuie! Azi asa. ne dadu urmatoarele explicari suplimentare: .. facuse nu stiu ce experiente la "Electricitatea statica" si.. se impresioneaza electroscopul! . ... de parca-i era frica sa nu-i sarpan ochi! Pe trimestrul I. ca sa se poata vedea scînteile electrice.. . ca experientele de electricitate nu reusesc atunci cînd afara e umezeala. conform instructiunilor primite de la profesor. dar zadarnic. Cum afara era umezeala si burnita. foitele ramîneau la loc! Atunci.Se ferea cînd punea cîte-o substanta în eprubeta. .

spre deosebire de profesor. . Nu-mi pot face experientele din cauza dumitale.. . un student eminent. dom' profesor! ripostai eu. Chiar daca eram linistiti si-l lasam sa-si predea lectiile nesuparat. ca n-aveam nici noi chef întotdeauna de pozne. se pricepe sa execute experientele eu atîta succes. cititi experienta din c arte! . din cutare cauza!" Preparatele pentru experiente i le pregatea laborantul liceului.. . . na reusit. pentru ca profesorul a aprins lumina s i. Am sa va scad nota la toti cu doua puncte si am sa va elimin. caruia îi reuseau din an în pasti. Cei cu inima româna" Din pacate. Chimistul nostru facea ce facea si gasea cîte un moti v binecuvîntat ca sa ne spuna: "Luati mai departe cutare lectie. .Dar nici nu se stinsese bine becul. .... ca altfel renunt la experienta! . ca. .. foarte frumoase. sau iesi afara!. . din cinci în cinci . scandalizat la culme.. .. ridicîndu-ma în picioare! Mai ales ca e o vreme splendida. deodata.. . . care ne facuse întîmplator si cîteva experiente laune le lectii .. . a strigat: . nu reuseste sau nu poate sa reuseasca. . interesante. . nerusinatilor! Stati linistiti. E pacat sa renuntam si la asta. St ai jos. ca prin farmec. care aveast ersul rol de a pune la dispozitia profesorului aparatele si substantele necesare pentru Fizico-Chimice. . Ni se parea tare ciudat si ne uimise grozav faptul ca domnul Eduard. corul n-a mai putut continua. si. . . întrucît experienta. . se auzi un cor care lar fi pus pe gînduri pîna si pe batrînul nostru profesor de muzica Mos Costescu-Coana Batista! "Hai sa dam mîna cu mîna. Pentru ca sînteti necuviinciosi. domnul Eduard Slavcovschi. Iarasi dumneata? tipa el. Era un motiv în plus ca sa n-avem nici o stima pentru pregatirea lui stiintifica s i ca . si care reusisera pe deplin. .

.. El eradesperat. don' profesor! El se-nrosea si ne-arunca niste priviri asasine. în timpul explicatiei mele? ma întreba Chimistul. De ce zîmbesti. îi citii cifrele încet. m-ati mai ascultat si lectia trecuta.. Stiu!. si-ti arde de zîmbit în banca! Poftim la loc! "Rau".. rînjind binevoitori: . ... Daca nu iesi. îmi privii numarul de ordine de pe mîneca. Glasul taios al profesorului ma trezi brusc din reveria în care cazusem. Poftim la lectie! .. . Asta. Hm! hm! Avem. . . Necazul cel mai mare i-l provocam profesorului cînd. îti mai pun un "rau".. ce altceva? Dumneata n-ai idee de chimie organica. Si acesta se ivea deseori. în urma notelor obtinute de mine pe trimestrul al treilea. ies. si-n cele din urma îmi aruncai ochii spre Mos cu. avem acetilena. N-o stiu p-asta. . ca sa-mi treaca timpul si sa-mi pot rascoli amintirile în legatura cu chimia organica si mai ales cu blestemata de "si nteza a acetilenei". Da. îmi îndreptai gulerul tunicii. 1282. ci la fotograf... Îmi sufla. sinteza acetilenei! Eu luai creta de cap si-ncepui sa-i jupoi hîrtia. . . Hai. don' profesor. la care noi raspundeam cu surîsur i angelice! . si mi-ati pus "rau"... de parca n-as fi fost la lectie. din care ma trezi din nou glasul taios al Chimistului: . . don' profesor. puteam saramîn repetent chiar.! Hm! Carbon hidrogen 6! CH6! . . . odata! Stii? . . ca profesorul se hotarîse sa ma lase corijent. .. îi admirai albastrul frumos ca ce rul senin. dar. vream sa zic. . domnule. Ce altceva. .. Îmi aminteam de alte lucruri petrecute tot în clasa. domnule. Atunci ma hotarîi sa ies. zic eu. de cîte ori nu-i reusea cîte oexp erienta si se scuza. mai curînd chiar decît asteptam. ca nu mai ramasesem corijent niciodata pîna atunci: dar. Ia vorbeste dumneata despre "sinteza acetilenei"! . . . noi îi spuneam. Si asta n-arfi fost nimic. Bine. * Eram sigur si eu. . invocînd diferite motive. Cum? . Sinteza acetilenei? . dati-mi altceva! . si clasa. cu toate ca aveam note bune la toate celelalte materii! Si slaba speranta de îndreptare cu atîtia "rau" în oral! O palida licarire mi-o mai da viitoarea teza! . . Sa-l chemam pe domnul Eduard.sa-l luam în rîs de cîte ori ne dadea prilejul. Ma cuprinse o toropeala dulce. domnule.. desi m-ar fi mîhnit foarte mult.. odinioara. dar n-auzeam nimic. Începui sa tusesc..

sa ne faca teze le dupa carte si. mai era si Moscu lonas. Ma apucai serios de carte si-nvatai într-o zi si o noapte ce nu-nvatasem în doua lun i de scoala. cu cinci minute înainte de a suna. sa ni le dea pe sub banca! Pîna atunci noi am fi facut niste teze fictive. Mai aveam douasaptamîni pîna la sfîrsitul anului. ci scriem ceva. afara de "acizii-alcooli". pe care nu stiu de ce nu-i învatasem. cu cîtiva dintre colegii nostri. nici prin cap nu-i trecea Chimistului! Daca mantreba ceva si-i raspundeam frumos. cînd a venit profesorul.. acum stiam chimia organica la perfectie. el ca nu stam degeaba. Ca niste elevi sîrguinciosi si cu cele mai bune intentii. însa. Cînd s-a dat teza la Chimie. mutîndu-ne în diferite parti ale salii.. ca sa-mi îndrept notele. a banuit imediat cam la ce se poate astepta de la noi. Apoi. însâ. Chimistul. iam spus cu seninatate: . vreo cîtiva am lipsit.. nu-mi punea nota. daca. ne asezaseram toti în prim ele banci din laborator si asteptam în liniste sosirea profesorului si începerea tezei. însa. imediat îmi mai înmultea seria cu un "rau"! Ce era de facut? Îmi pierise gustul de sotii si nazdravanii. acolo! Printre cei cinci candidati. Dar sfînta mai e vorba românului: "Socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din tîrg". bineînteles. asa. de ochii profesorului. lasînd între noi si ceilalti colegi doua rînduri de banci .De ascultat. "crema" elevilor lui. si ne-a risipit numaidecît. Lectia urmatoare ne-am prezentat la ora respectiva si. nu stiam. noi am lipsit la teza si vrem sa dam acum! Aranjaseram din vreme. Asta. dupa ce ne-a izolat.. în afara de mine. ca sa vada. si repetentia îmi batea la usa. cu un scop bine determinat. Dom'le profesor.

. domnilor! Bietul Ionas Moscu era disperat. nu face sa ma vada Chimistul ca nu scriu nimic. vazîndu-l atît de activ. pe mine!" A scris Moscu de zor toata ora. îsi ducea mîna la frunte a gîndire. iar cînd acesta ajunse la el. asa ca terminai repede. înciudat parca de faptul ca scrie atît de neobosit: . ca sa sup ravegheze orice miscare. se apuca sa scrie din nou. ca sa creada ca stiu subiectul. Asa. fratii. cînd a sunat clopotelul de iesire. tratai alco olii. La perfectie... pe care-i stiam la perfectie. Se mai oprea din cînd în cînd. cu bietul Moscu s-a întîmplat ceva cu totulnep revazut! Moscu tot mai nadajduia în teza facuta de colegi si credea ca-i va sosi ca un cola cde salvare în ultima clipa! De sosit un colac tot i-a sosit. nici pomeneala nu era. .goale. îmi cazusera "acizii-alcooli si aminele"! Despre amine stiam.. asa ca ma hotarîi sa scr iu cum m-oi pricepe! De copiat. Iarasi mai sta în contemplatie! Profesorul. terminai teza satisfacut (era o teza buna. Cu cinci minute înainte de a suna. pentru ca profesorul. zîmbind sigur de succesul pe care-l va obtine! Dar sfîrsitul orei a sosit.. Trebuia sa trec acum la aciziialcooli. ce e drept) la gîndul ca. fara ca odata cu el sa-i soseasca lui Moscu si mult asteptata teza fabricata de colegi! Moscu se oprise din scris. si acum. Vazînd ca profesorul începe sa strînga tezele. îi spuse: . domnule Moscu.. scrieti. Moscu ce s-a gîndit: "Ma. N-aveam cine stie ce de scris. se asezase drept în spatele meu! Desi subiectul dat începea cu acizii-alcooli.. dar acesta a fost. Ei. nici gînd. si pîna la sfîrsit nu ma lasa e i. merge. dar ce sa scriu. a dictat fiecaruia cîte un subiect si s-a asezat în spatele nostru. daca n-o observa ca am schimbat subiectul. l-a întrebat într-un timp. habar n-avea de subiectul dat. don' profesor! i-a raspuns Moscu. va rog. merge? . ca sa-mi dovedeasca simpatia de care ma bucur în ochii lui. acolo.. eu începui teza cu aminele. dar despre "acizii-alcooli"'. Un moment. cînd habar n-aveam! Atunci ma gîndii sa fac p-ala care n-a înteles subiectul acizii-alcooli. iar mie. iarasi scria. nimic! Ca sa mai trag nadejde la teza facuta de colegi. ceva ce m i-o trasni prin minte. Ia sa scriu eu.. din nefericire.. va rog. îl fac praf! Dar. peste pupaza ! Cum nu putea sa copieze si cum nici subiectul nu-l stia. din toa ta Chimia. sa închei! .

. Nu. intrigat si indignat d e atitudinea foarte putin cuviincioasa si nejustificata a elevului sau. scriemîndata .. dupa cîte mai tin si eu minte . la stiinta dumitale! . de ce. pentru ca am foarte multe pe cap . .. încerca el sa potoleasca hohotele de rîs ale baietilor. ca încep sa va citesc: «Aldehidele. care banuia ca s-a petrecut ceva cu totul neobisnuit. din Chimia organica. trebuie mai întîi si mai întîi de toate sastim la pe rfectie urmatoarele: "Împarate ceresc. Ascultati. spuse: .. ca sa va citesc cîteva rînduri din teza la Chimie a colegului dumneavoastra. ca sa nu i-o dea. o clipa numai! V-o aduc eu la catedra! Banuind ca nu e lucru curat la mijloc. adresîndu-se clasei. ca atunci! . dom'le Moscu! rîse acru profesorul. care nu voia cu nici un chip sa-i dea teza. care face parte. Ei bine. carele pretutin deni esti si toate le împlinesti"» si asa mai departe. pentru ca e foarte interesanta! Clasa. dar Moscu o apuca si el. iata cum a tratat dînsul acest subiect de Chimie. Punctuatia. interesant si mai ales nostimsubiect.. va rog. a avut la teza subiectul "Aldehdele". saracul. Moscu. smulse teza din mîna lu i Moscu si se uita sa vada ce a scris... ascultati. se linisti ca prin farmec. va rog. si stia el. continua Chimistul. cu toata atentia. însa fara prea mare graba. Mîngîietorule. lasa ca nu e teza la Româna! Da-oncoace.. Mo scu. Duhuladevarului. "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pre . sa corectez punctuatia! Lasa. Apoi. îi spuse m ai rugator ca niciodata: .Chimistul îl lasa. va rog! Ce punctuatie?! facu mirat Chimistul. încretindu-si fruntea cu adînca mirare si. ascultati ce mai scrie: «Daca observam ca tot nu ne-a venit inspiratia. atunci profesorul... Domnul Moscu. Îsi ridica sprîncenele.. profesorul puse mîna pe teza si voi s-o ia. ca nu ma uit eu la punctuatie. si trecu la altul. îsi strîmba buzele. Pentru a trata acest original. va rog. ci la fond. Cred ca niciodata Chimistul nostru n-a fost ascultat cu mai multa atentie de cat re elevii lui. va rog.. . De data asta. La teza. Doua minute. . începu el. Apoi veni din nou la Moscu.

mocofane. . iar profesorul .. Moscu. .. cu creion albastru. Eu cred. . profesor de Chimie la Universitatea din Cluj. iar eu stiam toata materia cum nu se putea mai bine. . iesi repede. . ca sa nu ne dea prilej de scandal. Un singur "suficient" la Latina. . pentru Dumnezeu?! Moscu. decît titlul. am mîndria sa spun ca vreo trei seri la rînd am fost meditat la Chimie de catre un profesor universitar. ca vor avea o parere cît se poate de ortodoxa! La care clasa izbucni într-un rîs si mai zgomotos ca cel de pîn-atunci. . vazînd ca partida e pierduta. chiar de Chimie organica. stiti. . . sau "Acizii-alcooli"? Rau! Si toata teza era taiata. .. . da' sa vedem si ce parere vor avea ceilalti domni profesori despre teza as ta! . se ridica demn în picioare si spuse raspicat: . dar. si sa ramîn din pricina Chimiei?! Profesorul ma ocolea acum si nu mai voia sa m-asculte nici în ruptul capului. sa vorbesti cu el. stiind ca este cunoscut d e toti profesorii de Chimie si ca cei mai multi dintre ei i-au fost elevi. însa.. . cum vorbea. Nu. spuse Moscu netulburat si pe acelasi ton cu profesorul. dar cum o sa vorbesc eu cu el pentru tine? Sa-l rog pentru nepotu-meu. Dan Radulescu. nu cumva îl cunosti dumneata pe Plopeanu. Unchiule.. Nu exista formula pe c are sa n-o stiu. de cunoscut.. ai? Nu prea m erge. .. Ca trebuia sa ramîn corijent era acum floare la ureche. . don' profesor.. . .. ma îngrozea.Tine". pe drept. l-am întrebat: . . ca vrea sa ma lase! . * Lectia urmatoare ne aduse tezele. nu exista experienta pe care sa n-o cunosc! Ba... repetentia! Necazul meu era si mai mare ca la toti profesorii aveam numai mediile "foarte bi ne" si "bine". . . în întregime. Iar pe teza mea erau scrise urmatoarele: Acesta a fost subiectul dat. Ma. . venisel a Bucuresti pentru vreo saptamîna si trasese la noi.» si asa mai departe! Dar bine. eu. sa vedeti. unul asa. domnule Moscu.. îmi raspunse el nazal. domnule. si asa.. Sa vedeti.. . confunzi Chimia cu Religia.. care era nepotul lui Barba. . îl cunosc. pentru ca nu scrisese nimic desp re subiectul dat.. Unchiu-meu. a scapat cu o sapuneala zdravana si cu "ins" în teza.. Da.. Eu.

Sa-ti fac eu ni ste rezumate.. întîmplator. stiti toata materia anului.tu ce crezi? De ce n-ai învatat? . ... Chimistul a intrat în clasa tacut si cu zîmbet ironic în coltul gurii. tot timpul cît a d urat ora suplimentara. Greu?. te-ajuta. te încurcai... ce el nu facuse niciodata. . . cînd are Chimistul ore. ma. sa -i spuna ca stiu bine si se ma examineze macar o data. amîndoi aveti media generala. . ca stiam acum atîta carte. am ramas trasniti de bunavointa pe care ne-o arata tuturor. Se vedea bine ca are de gînd sa ne dea drumul. ca esti caraghios! E cea mai usoara si cea ma ifrumoasa stiinta! Ia da cartea încoa'! Adu si maculatorul! Asa. . Ce e. fara deosebire. cu el. si-n sfîrsit nea spus: . . . daca profesorul meu nu voia sa ma maiascu lte? Ma gîndii atunci sa-l rog pe tata sa se duca pe la liceu. .. . si daca n-ai sa-nveti tu toata "organica" în trei zile. . A început sa examineze si. . sa nu-mi zici mie unchiule! Si asa a fost. zîmbet care nu l-a parasit o clipa. ma. .. .. de la prima serie. si se tinu de cuvînt. chestiuni elementare. Grea Chimia?! Fugi.. Era tare îngrijorat si el de fap tul ca puteam ramîne repetent din pricina Chimiei. A stat bietul unchiu-meu trei seri la rînd de capul meu. Este adevarat.. Daca e greu! . În clasa înfiorata de o fericita emotie pluteau soapte de adînca si justificatanedumer ire de la o banca la alta: . a insistat asupra unor formule. Întreba usor. iar daca. . . . ceea. ne-a cerut sa descompunem în valente. . cu formule-n regula. Tata îmi fagadui ca se va duce. dar m-aînvat at "chimia organica'' la perfectie! Ce folos. .. de s-a facut asa de cumsecade? Nu e d-a buna! Sa stiti ca a intrat în anul mortii! Pe Moscu si pe mine ne-a ascultat ceva mai mult si mai greu decît pe ceilalti.. . La ora suplimentara pentru îndreptarea notelor. însa. .

le statorniceste pentru vecie pe covo-rul nomenclaturii horticole: tufanele. cum îti explici tu transformarea subita a simpaticului nostru chimist? ."suficient"! . Vestitorii si i-a trimis cu cîteva zile înainte. ce zîmbesc sagalnic si parca fac cu ochiul trecatorilor maturi sau copii.. dar ne pretinde... mixandre. sa-ti spun drept. buchete uriase de zapada proaspata îti daruiesc miresme suave si de un farmec înfiorator de dulce. cimbnrisor. ai avut satisfactia deosebita de a-l vedea azi! Asa stau lucrurile. CAPITOLUL VIII HIP. brînduse . Moscu m-a tras de mîneca si mi-a spus confidential: . Pajistile înverzite sînt smaltate cu violete si ghiocei. gradina Cismigiu este rasfatata de sumedenie de flori. ca nu n e face experiente. craite. Va rog staruitor.dalii... teîntîmpin a mirese de basm. unele nascute de pamîntul roditor al tarii noastre. Dar în fiecare anotimp. si rezultatul acestei întrevederi. Numele lor atît de fragede si pitoresti. însa.. E. paralute. încît s-ar putea sa fiti ispititi sa suflati colegilor de la tabla! Cînd am iesit pe sala. . l-a facut de doua parale: ca nu stie sa explice. dar nu cred sa existe vre unul mai pitoresc si mai fermecator încadrat ca liceul Lazar. Cînd a auzit Barba cum stau lucrurile s-a facut foc. stînjenei. baiatule. care este înconjurat din tr ei parti de Cismigiu. peste noapte Primavara înfaptuieste minunea: în zori. diplomatice. i-a mai spus ca toata clasa se gaseste într-o sit uatiecritica din cauza asta. gradina cu reputatia de a fi cea mai frumoasa si cu cele mai variate specii botanice din Europa. parasiti sala imediat! Nu de alta. Va multumim. la fiecare pas. rînji el. si pentru ca am terminat si cu a VI-a. care-i si ea profesoara. Cînd primavara se hotaraste sa-si faca popasul în Bucuresti. se opreste în prima zi în gradina Cismigiu. pansele. don' profesor! . tîsnite din seva plaiurilor românesti. Ma.. URRAAA! Nu cunosc asezarea tuturor liceelor din. Sa-ti spun eu atunci: s-a dus maica-mea. nici eu nu stiu ce sa cred! . ca pr ea sau facut multe arderi chimice în mine. încremenite de un vrajitor poznas . care de-abia se-abtin sa nu-i culeaga. HIP. Ei. si l-aîncondeiat clasa una. iar altele aduse de la mari de partari si aclimatizate aci. dar acum stit i atît de bine. hai sa-i tragem o ra ita prin Cismigiu si sa ne racorim la "Buturuga" cu cîte-un lapte batut de la gheata.. ca sa ma exprim "ca la carte". deditei. privind la bobocii de pe crengi. Si daca astazi ai trecut pe aleile discrete ale Cismigiului. la Barba. tara noastra.

de parca ai trece pe tarîmul povestilor din "O mie si una de nopti"! Lacul albastru-verzui oglindeste siluetele plopilor înalti. bujori.romanite. brazilor si molizilor. ienuperilor. si mai ale s de a avea o intrare prin aceasta gradina. Printre acestea. pe care si-ar dori-o toti elevii. lacramioare. mai ales primavara si toamna. Este o placere. îti atrag atentia bobocii mîndri sau florile învolte ale trandafirilo r de toate soiurile si culorile. cu florile simple sau bogat batute! Boschetele gingase. de nuante variate la infinit. nu-i este harazit nici unui alt liceu din B ucuresti. de argint si de aur. pe sub care treci înfiorat de placuta si neobisnuita emotie.. sau cu frunze pale. sa treci dimineata. pe aleile înflorite ca prin farmec. îsi înalta trufasecrengile.. sau te opresc din cale buchetele marete de liliac al b sau mov. albastrele. întotdeauna aceleasi. ciubotica cucului. dar si strabatut de o justificata mîhn ire ca nu te poti bucura din plin de frumusetile daruite acestui pamînt din belsug si aruncate cu nemiluita în Cismigiu! Atîta nostalgie potopea sufletele bietilor lazaristi. zîmbesc înduiosate parca la soaptele de dragoste. ale stejarilor. Intri în clasa cu pieptul sagetat de bucurie. peste noapte. Apa lui tremura-n unde la trecerea barcilor pe sub ghirlandele batrînelor salcii plîngatoare. ale vîslasilor trecatori! Fara îndoiala ca farmecul imposibil de descris în întregime al Cismîgiului a exercitat o deosebita înrîurire asupra atîtor zeci de generatii ce s-au perindat la liceul Lazar si a contribuit într-o foarte mare masura la dezvoltarea anumitor însusiri de ordin mai m ult sau mai putin didactic. cu alte flo ri în fiecare zi. împletindu-le în baldachine. ulmilor si platanilor uriasi cel strajuiesc de pe maluri. ce parca ascund taine de nedezlegat. încît foarte putini rezistau isp itei de . rurneneala si cîte altele. artar ilor. întocmai unor sentinele înfipte în pâmînt pentru vesnicie. frunze din basmele cu paduri de arama. Marele privilegiu de a fi adapostit la marginea unei gradini publice. castanilor. pe care numai vazîndu-le îti amintesti de ele.

daca ai chef! Si cum baietii. prin natura împrejurarilor: era firesc ca mai toti sa canoteze. nu înteleg sa le aduc nici o lauda. din cînd în cînd. hochei pe gheata etc. Spunînd asa. galbene ca aurul si violete ca amurgurile tîrzii de toamna! Baietii stateau ca pe ghimpi si. în special în clasa a VIII-a moderna. aveam elevi care . si-n scurta vreme lic eul începu sa geama de sportivi: elevi de pe la toate liceele din Bucuresti. de pe timpuri. dar lucrau cu multa rîvna. rugbi. decît sa stai pe obanca în inactivitate. si-n spec ial de la Sfîntul Sava. si singuri. Asa s-a facut ca prin 1926. stiindu-se buni sportivi. caruia îi merses e faima ca este mai indulgent cu cei care nu sînt elevi extraordinari. nu aveau nici macar un antrenor. dar absolut singuri. dar si posibilitati de a-ti petrece timpul usor. volei. pe lac. cînd nu îndrazneau sa dea piept cu inamicii didacti cidin diferite motive: sau ca nu stiau lectia. cu sute de miresme si zîmbete: rosii ca focul dragos tei ce abia le mijea în suflete.a ramîne timp de patru ore încheiate între peretii clasei si. care-ti oferea nu numai cel mai minunat refugiu visat de un scolar. pentru ca aceasta calitate a lor sa dezvoltat normal. Nu erau supravegheati de nimeni. pla cut si mai ales sportiv! Nu cred sa gresesc afirmînd ca dintre toti liceenii Capitalei. sau ca aveau vreo teza serioasa p entru a carei înfaptuire ulterioara era nevoie de o deosebita strategie si tehnica. pentru ca îi stimula o justificata ambitie: toate cupele interscolare s a fie ale Lazarului. albastre ca seninul cerului si culoarea liceului nostru. evadau în tinutul învecinat. nu gluma! Dar antrenamente serioase faceau baietii nostri la toate sporturile: la oina. Barba se complacea în postura de proteguitor al sporturilor. Poti sa taifasuiesti la fel de bine si pe apa ca si pe uscat. dar pot contr ibui la cucerirea unei cupe. cu Cioc. tragea u la fitîn Cismigiu! Greu sa înfrîngi mirajul acestei gradini. veneau cu duiumul la Lazar. sarmanii de ei. aveau foarte des prilej de antrenament la canota j. numai si numai din dragoste pentru sport la: fotbal. cei mai buni barcagii erau lazaristii. în orele de "l'école buissonièrre" este mai placut sa te plimbi cu barca. ajunsesera barcagii. unde crengile îsi plecau fruntile împodobite de flori si îi primeau c a pe niste Feti-Frumosi autentici.

ca figura oata vine în repriza a doua. "Olympia-Club" . eu eram capitanul galeriei. "Telefon-Club". bineînteles ca nu luau parte numai jucatorii. dar din cioc. si din barba poti face oricînd cio c. nu e asta primul meci pe care l-am cîstigat! . prilej de calambururi si glume nevinovate pentru noi. care juca înaintas. desfasura " o activitate febrila" si era atent sa nu se întîmple nimic care ar putea aduce vreun prejudiciu jocului. la 3. avea meci cu Evanghelica. De cum înflorise primavara. singurul punct asupra caruia nu se întelegea cu Barba. La meci. nu anticipa dinainte! facu el. zîmbind cu înteles. de parca aveam sa iau parte efectiva la joc. care ne spuneam ca. barb a e mai mare decît ciocul.. care nu admitea alt sport decît oina. trebui e încurajata. la Federatie unde se jucau toate meciurile pe at unci.. îl joaca galeria. care aveau rolul bine determinat de a intimida Evanghelica. Si daca Ghita era capitanul echipei de fotbal. si astazi. Pîna acum. "Nea Ghita". mai bine sa ne fie teama si sa-l luam. Lazarul batuse la fotbal toate echipele celelalte. si printre cei de la Evanghelica erau cîtiva internat ionali. cum îi spuneam noi. . Oho. dupa-amia za.. baietii începusera antrenamentul sub conducerea lui Ghita Draghicescu. Griguta baiete. La meci avea sa vina tot Lazarul. în afara de jocul maestrit al baietilor nostri. în definitiv. care jucau la "Olympia-Club". Echipa. decît daca astepti sî-ti creasca! În dimineata zilei în care avea sa fie meciul. dom'le. iar noi ne facuseram socoteala ca. trebuia sa conteze f oarte mult si "galeria".. ai grija de ai tai. dintr-a VIII-a moderna de la "Clubul Venus". cred ca nu mai este nevoie sa va spun ca un rol foarte important în cîstigarea unui meci. ci toata galeria de scandalagii.. sportiv sau nu. Fratilor. Meciul era deosebit de important.jucau fotbal sau rugbi în echipe ca: "Venus". fiind internationa li de cîteva ori. Era prin mai si-ncepusera meciurile interscolare. stai. ca de-ai mei vad eu! . decît sa mergem la sigur si sa ne facem de rîs. pentru ca ramaseserîm în finala cu Evanghelica si lupta nu era prea usoara. Nea Ghita. i-am raspuns eu cu emfaza.. "Unirea-Tricolor". prin urmare ea dicteaza. cu surpriza! Asa ca. Echipa Evanghelicei era compusa mai mult din nemti. desi foarte tineri. cei mai multi dintre ei. indiferent de ce e.. afara de Cioc. care urma sa contribuie si de asta data la succesul Lazarului. niciodata barba. ne-a chemat pe toti: . chiar daca a facut vreo figura gresita. Ghita Draghicescu.. ca era cu vreo doi-trei ani mai mare.

zis Litra.... Si vedeti. nu degeaba au ramas ei în finala. Asa ca la prînz. sa hotarasca norocul pe care parte a terenului urmeaza sa joace Lazarul prima repriza. Hai. Arbitrul fluiera. Ghita nu stiu ce-i striga. unul si unul. hm.. Mingea e la Traian Paraschivescu.. evanghelistii. Litra. în maiouri galbene. Gol! . Daca-l cîstigam si pe asta. în maiouri albastre. ca la risca.. nea Ghita! . arbitrul fluiera pre lung. care se vede ca tin e cu ei. sa nu va cheltuiti toata energia aiurea... nimeni nu se mai duce la masa acasa. în recreatie stati în banci.. Bine.. opreste . O noua greseala. Bravo... Unul la zero. de un albastru deschis.. Un evanghelist se repede. Lazar! Ai nostri se-nfierbînta. Lazar! Evanghelistii îsi fac de cap. pe care arbitrul le trece cu vederea! G hita e nemultumit si-i spune ceva arbitrului. S-a înteles? . toata lumea manînca dupa meci. Jocul a început. cu guler si mînecute albe. Hai. halal sa-ti fie! . Se joaca strîns. Barba e al nost ru! Jucatorii erau numai arc toti. deodata izbucneste galeria Lazarului în strigate de piei-rosii si se aude un zgomot infernal. * Meciul! Ai nostri. Atunci.. Evanghelistii joaca bine. care iarasi nu e fluierata! Ghita îsi musca buzele. dar lazaristii parca sînt mai tari! Hm. din pricina stat urii lui mici.. alesi pe sprînceana! Ghita adusese maieurile. numai incorectitudini! Arbitrul. . adversari i nostri au început sa faca incorectitudini. Litra îl duce.. care întrece orice imaginatie: sînt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele. trage. pentru Lazar! . de ti era mai mare dragul sa privesti la ele.. Ghita e numai ochi si picior. si luam cupa. si jocul continua! . Sînt pe terenul adversarilor. Ghita Draghicescu zvîrle un ban în sus.. ce-i dr ept. da avertisment evanghelistilor. c a safiti în forma la meci. aproape de poarta acestora. Ce mai?! .. care nu-i acorda nici o atentie. se preface ca nu le observa. si.

. Nu admit recalcitranta pe teren! Un fluier scurt! Urlete de bucurie la evanghelisti: "gol. nea Ghita? . ca simplu spectator. De ce te-a dat afara. Ghita se duce în pauza la arbitru si-l roaga din nou sa-i dea voie sa joace macar în repriza a doua. . De ce a fost necuviincios pe teren? În timpul meciului se joaca. roaga-te de el sa te ierte. Nea Ghita. nu-mi mai da voie sa joc. mult era sa mai înghit? . îi spun eu abia înabusindu-mi furia.. Fara el. Daca ne iau meciul evanghelistii. cei mai puternici din clasa. stiu eu? Toata nadejdea a ramas la Tanasica! . ca fara tine pierde m meciul si ne gasim beleaua cu Barba! . Jocul continua agitat. Arbitrul nici nu vrea s-auda. Si-acum?! . ... De. Domnu' arbitru. Ghita vine lînga noi.. dati-mi voie sa reiau jocul! . Lazarul pierde meciul cu siguranta. "Unu l a unu".... Atunci. sa ma tina minte! . e în joc situatia noastra scolara. ce naiba ti-a venit? .! Ce ma fac cu Barba? Repriza întîia s-a terminat. ca nu mi-am tinut gura. turbeaza de necaz si nu stie ce atitudine sa ia. ma fac de rîs. N-o sa vrea! . printre care: Dinulescu Stelian. Don' arbitru. intervenii în fruntea a vreo zece volintiri. asculta-ma pe mine. zice Ghita. . N-ati vazut. Poftim! Ghita spumega de mînie. va rog. . Si ce ne facem noi? . Ghita îsi f rînge mîinile. Va rog sa ma lasati în pace! Am sa fac cum am sa cred eu de cuviint a. Pai...jocul si-l da pe Ghita afara de pe teren. Va rugam. cu o îndrazneala de care m-am mirat si eu. ca tinea cu aia? Ce. Tu încearca si-om vedea noi! Arbitrul tocmai trecea pe lînga noi cu fluierul în gura. Fiindca n-am avut de lucru si i-am trîntit una. si dumn eavoastra nu stiti ce consecinte dezastruoase vom avea de suportat din partea domnului director Ionescu. s-a egalat!". Pai. . Nu se poate! Alta data sa fii cuviincios. . ba.. Condurateanu Vasile si Hinna Constan tin. si numai eu sînt de vina. îmi cer scuze.. nu se parlamenteaza. va rugam si noi sa-i dati voi e lui Draghicescu sa joace.. .

cînd a vorbit despre succesele sportive al e liceului si a prezentat publicului cupele obtinute. Lazarul a luat cupele interscolare la toate sporturile ce se practicau pe atunci: fotbal. volei etc. Trebuia sa-i lasam timp pentru mofturile si ez itarile de rigoare în astfel de împrejurari.. odata. chipurile.. Singur bagat doua "goluri". dar multi dintre noi am rîs p e sub mustata. Barcagiii erau din diferite clase si de diferite vîrste.. 1925 si 1926. întîrzîasera la ora si. rugbi. . Barba era tare încîntat ca liceul de sub conducerea lui detinea toate cupele la spor t. tulburîndu-i lectia.. În repriza a doua. s-a afirmat cu atît mai puternic. urraaa! Prin anii 1923. tarie care nu s-a dezmintit niciod ata. cu cît au fost mai grele situatiile pr in care am trecut. preferau sa astepte ora urmatoare de de curs. Pentru Echipa liceului Lazar: hip. lasîndu-l numai pe Ghita acolo. nu este mai putin adevarat ca si antrenamentul îti asigura biruinta în meciuri.. unul. ura. pe la 8 dimineata. Am convingerea ca în fiecare clasa se gasesc cel putin cîte 20 de campioni posibili! Ca daca "repetitia este mama memoriei". meciul s-a terminat cu 4. Din zeci de piepturi a izbucnit strigatul de triumf: .. dimpotriva. de multe ori. care. Nu stiu daca au înteles toti ce a voit sa spuna Barba. cum nu întelegeau sa-l supere pe profesorul respectiv. în Cis migiu. n-a mai bagat nici un gol. Tanasica. ba. Ba. pe lac nu erau decît barci cu baieti de-ai no stri. pentru ca Evanghelica. Ghita s-a întrecut pe sine însusi. care radia demultumire si încredere. Sînt fericit ca liceul Gheorghe Lazar s-a clasat în fruntea tuturor liceelor din Bucuresti si regret ca printre concursurile interscolare nu este prevazut si can otajul. departe de a fi macar rautacioasa. sa-i mai dea si el cu gura. chestie de abilitate diplomatica! Dar iata ca i nterventia noastra a prins bine. hip. era foarte simpatica si mai ales foarte transparenta! * Cismigiul a fost pentru lazaristi teatrul multor întîmplari vesele. Toti erau de o desavîrsita colegialitate si aceasta facea taria noastra. Ne gîndeam ca s-ar putea ca arbitrul sa nu se simta la largul lui sa-i dea voie sa joace lu i Ghita imediat dupa interventia noastra. De asta data. intimidata. 1924. Si. în urletele noastre da izbînda.1 pen tru Lazar. si. Ghita a aparut pe teren în fruntea echipei lazariste. indiferent de sportul pe care-l pract ici!.Am plecat. la o serbare de sfîrsit de an. urraa. ca aluzia. printre altele a spus: .

cu maiestrie condu se. amarîtilor? Am sa va iau numarul si sa va reclam lui Balaurul (Balaurul era Ion Roman. Costel Manolescu s i Harry Löbel.) . Ce cauta. Da' voi ce cautati? . voi raspundeti la ce va întreb eu! Acum. însa. ma. ce cauta ti cu barca-n Cismigiu. repede. în trei barci. Daca. directorul de la M ihai Viteazul. Moscu ridicase lopata dreapta. . astia în împaratia noastra? . înca vreo trei-patru lopeti. Se vede ca naiba a vrut sa-si rîda de noi si sa ne joace o farsa. dupa care isprava ne îndepartam în graba. mai "dovlecarilor". ma. Stefan Zanescu. ca ne-a scos în ca le o barca cu doua fete dragute foc de la Carmen Sylva. erau adevarate întreceri de canotaj. Al nostru sau nu. Printre altii erau: Ionas Moscu. se dadeau chiar serioase lupte navale. îi facura pe cei doi "dovlecari" ciuciulete. vreun elev de la alt liceu avea nefericita inspiratie de a se aventura pe lac. Noi avem ora libera si sîntem la noi acasa. Apoi. ca am chiulit?! Da' vo i ce cusur aveti? Parca noi nu putem sa va dam pe mîna lu' Barba! Dar n-apuca sa termine vorba. lasîndu-i pe bietii baieti uluiti si spumegînd de mînie. . da' voi n-aveti nici un rost aici si va rog s-o stergeti cît mai repede! Frumos va sta sa chiuliti. ma. ma. e lacul vostru? . Iete. Dragu Henry. Îi gaseam intrusului pricina din te miri ce. n-aveti ora. Alta data ne gaseam pe lac vreo sapte baieti din clasa noastra. facîndu-l sa bolboroseasca înecat ultimele cuvinte. stropindu-l pe adversar din plin. ce destepti! Voi sa ne reclamati lu' Balauru. ca un val de apa îl plesni drept în gura. una dupa alta. nu do vleci? Ce-i cu voi pe-aci? . Tin minte ca odata ne-am întîlnit pe lac cu doi "dovlecari". voi nu stiti ca pe lacul asta cresc nuferi. Da' ce. Ce cauta vor gasi! rosti Ionas Moscu sententios si se pregati sa-i înfrunte: Ia ascultati. si-o lasase piezis în apa. ca va ia mama dracului?! .Cînd se-ntîlneau pe lac lazaristii din clase diferite. adica doi elevi de la liceul Mihai Viteazul.

Zanescu ridica un picior în sus. asa întelegi tu sa le faci curte unor fete. nici una. altii. ma.. si rece de-ti îngheta limba! Ar mai fi baut un pahar. am lua t cîte un lapte batut. c-o sa cazi în apa! As. sistemul meu. îmbrac at chiar în ziua aceea cu un costum nou. sa luam ceva: mai putin dupa pofta inimii si mai mult dupa posibilitatile fina nciareale fiecaruia. mai bau pîna aproape de fundul paharului. Lasa. dar barcile împinse de valuri se departeaza pe nesimtite si el calca. stai. Da-le-n colo de fete. cîrmeste barca lui spre barca fetelor. nepricopsitule. gros. parca de ele comandata! * Multe si nenumarate au fost poznele facute în Cismigiu. foarte satisfacute de aceast a întîmplare. au cerut cîtiva tapi de bere. Ma.. ca de un deget. Zanescu îsi ia pozitia si o porneste voiniceste înot spre debarcader. vreau sa le impresionez! P-orma. Unii. Cu noi era si Chiorul. ti-ai gasit! . cunostinta e gat a! . fraiere. se departa. urmeaza figura hoata! Si. o lipeste si vrea sa sara-n barca lor. lasînd asa. de-ar fi baut si lacul Cismigiu! Cum facea parte si el dintre noi. bun lapte. în apa! Pleosc! sar stropii de doi metri. fiti atenti. racorit o clipa de. în hohotele noastre si mai ales în hazul nemaipomenit al fetelor. ajungea pîna la brîu. mai saracuti. . la debarcader. Ca sa nu se faca de rîs prea de tot. un mic bufet . inspirîn dule frica?! . din ce pricina nu stiu. cu brobo ane de unt. lapte! Repede. la un loc. a comandat tot un lapte batut. i se facuse o sete. caruia. ce e drept. Fetele încep sa tipe. Fanica.Zanescu n-are de lucru si-ncepe sa faca figuri cu barca lui.. care nu da gres! Ma fac admirat pentr u "sportivitatea" mea! Acum. bine ma. se i zbea în barca fetelor. mai cu dare de mîna. dom'le. Pai. se ridica în picioare si se prefacea ca e gata sa cada -n apa. el. spre desperarea lui Costel Manolescu! Noroc ca apa nu era adînca. A sorbit Chiorul din el cu nesat pîna la jumatatea paharului si s-a gîndit ca e bine sa se odihneasca putin. lopata repede. ma. nici doua. s-a lins pe buze . îsi ia avînt.. ne-am strîns mai multi la "Buturuga" . Sistemul meu. ca ne stropesti! îi tipa Costel Manolescu. Într-o ora de Trigonometrie. însa de unde sa mai scoti doi lei? Dar o idee ingenioasa si salvatoare strabatu creierul Chiorului. . cei cu pungile usoare.

daca ai sa faci vreo smecherie! . pe care Chiorul l-a baut cu o pof ta si mai mare decît primul. ca e curateni emare. E-n regula! zise Chiorul si. Cum. nu? . daca ma tin de cuvînt? . dar mai repede! . vara. eu va spun ca mai. Ti-am comandat un lapte batut. ma! îi raspunse Matei Paunescu. ca mi s-a facut rau! Sa vina patronul! .. Ma rog. serviabil. ca alta data nu se mai întîmpla! Si chelnerul... Ce sa se-ntîmple. scuzati.. ochi o musca ce bîzîia pe lînga pahar. Pai. Ia-l d-aici. Nu. coane. compunîndu-si o fata de om scîrbit la culme. . stiti... beau un pahar pe gratis. Eu. oferit de Matei Paunescu. strigînd: . necum. ca alte cuvinte. Ce va priveste? Vorba e: ma credeti în stare. . Chiorule?! . Foarte discret îsi facu mîna dreapta cupa. sa nu mi-l aduci to t p-asta cu musca! Chelnerul i-a adus un pahar cu lapte plin ras. poate ca de la laptar. dar Chiorul sari în sus ca ars: . ce sa se-ntîmple? Se poate una ca asta? Sa mambolnavesc de stomac? Vine omul sa ia un lapte si. din greseala. . chelner. dom'le. Sa te vad! Ochii Chiorului lucira de bucurie.. o musca moarta în lapte. va rog.. te rog. poftim încoa'.Apoi îsi roti privirile în jurul nostru si spuse: . si cît ai clipi o prinse si o arunca în restul de lapte. fara sa-l platesc? . Mai.. va aducem altul. Scuzati. batu în masa. Musca se zbatu cît se zbatu si-si dete obstescul sfîrsit sub privirile ucigase ale calaului.. si dumneata mi-ai adus si o musca.. vreti sa vedeti cum mai beau eu înca un lapte batut. în ha zul tuturor. Chelner. puse mîna pe paharul cu musca. lapte cu cadavre de insecte. nu cred ca de la noi. s-a-ntîmplat. hei. vine! se auzi vocea amabila a chelnerului. sa-l ia. va rog? ... cum. Ce-ati comandat.. s-a întîmplat. . Vorba e: cinemi mai face cinste cu unul. Vine. Nu va suparati. lasa-l aici si adu-mi altul! Mi-e frica. Si l-a baut si pe al treilea. scuzati.

eu. care astfel aveau pril ejui sa scape de lectii si. asa-zise ocazionale. zeii didactici. unul dintr-a VII-a reala. dupa multe si interminabile consfatuiri. profesorul nostru de Româna. Repetitiile au început imediat. întrucît era elev si la conservator si mult mai talentat decît noi. si-i imitam. unde erau. Stroe. Treaba mergea bine: în doua zile stiam rolurile pe dinafara si acum faceam repetitiile fara text. Avram Todor. Imitam. unde era dascal. porni în cautarea interpretilor. din recitari. S-a oprit la clasa a VII-a moderna. spre marea satisfactie a colegilor certati cu literatura. era si "imitatul". decît la real. Asupra acestui din urma punct al programului avea sa hotarasca profesorul de Limba româna de la sectia moderna. vorba sa fie. care avea si rolul cel mai mare. sa nu fie ascultati. unde banuia Barba ca se gasesc mai usor elemente cu înclinatiuni artistice. Si s-a hotarît ca pe Zeus sa-l interpreteze Ionas Moscu. chiar în clasa noastra. Dar la una din repetitii s-a petrecut un fapt care avea sa-mi sporeasca faima cu m nu ma asteptam. dupa multe peregrinari si încercari facute în celelalte clase. coruri si orchestra. În sfîrsit.CAPITOLUL IX "PROMETEU" LA LICEUL LAZAR De cîteva zile la liceul Lazar era o forfota neobisnuita. care citea foarte frumos. si Barba planuise o serbare impresionanta. mai ales. specialisti în "materie". o serie întreaga de actori de la National. Dupa ce s-a stabilit sa se joace o scena din actul al III-lea. pe Hefaistos. iar pe Prometeu. A venit cu piesa si ne-a pus sa citim pe cîtiva dintre noi ca sa ne-aleaga roluril e. în orele de Limba româna. delegat de Bar ba cu regia. exercitii de gimnastica si un fragment dintr-o pi esa de teatru. au ales "Prometeu" de Victor Eftimiu. spirite "ceva mai pozitiviste". N. în tot liceul! Printre alte nazbîtii cu care îmi distram colegii în recreatii sau în orele libere. Peste o luna urma sa se sarbatoreasca 65 de ani de la înfiintarea liceului. în special. cînd lipsea vreun dascal. mai ales . personajul principal. Programul fusese alcatuit din cîteva inevitabile discursuri. cu . ca putini profesori.

si suna! L-am imitat pe Brezeanu în Cetateanul turmentat si pe Manu în Agamita Dandanache. pe Vraca în "Faust" de Goethe. Pe cine stii sa imiti? mi-a taiat el vorba. cum doresti dumneata. ca striga din banca: . glasul lui Nicu Marinescu.. am sa-i imit în "O scrisoare pierduta" si în "O noapte furtunoasa" de Caragiale.. . M-am înclinat surîzator si am multumit întocmai unui actor... cum era în clasa o neobisnuita atmosfera de voie-buna. facu Todor reverentios. ca mai avem putin. . Sa-i imite Bajenaru pe artistii de la "National"! Profesorul si-a-ndreptat cu siretenie ochii-i verzui si vioi asupra mea si m-a înt rebat: . pe profesorii nostri... despre noi.. ce-i vine lui Nicu Marinescu.. dupa o repetitie foarte reusita. pe Manu. atin geam culmea artistica pentru ei! Într-o zi. care l-a multumit pe Avram Todor pe deplin. dar pentru ca sîntem la Româna. În ce stii? . erau parca mai entuziasmati ca nicioda ta si-si manifestara sentimentele printr-un ropot de aplauze. glasul care . pe scena. Am strîns emotionat mîna pe care mi-a întins-o profesorul si m-am înclinat respectuos si plin de seriozitate. . În toate... si.. facînd.. E adevarat ca-i imiti pe actorii de la "National"? . desi ma auzisera de zeci de ori. Da. însa acum ma simt cam obosit de repetitie. pe Vraca. domnule profesor. pe Brezeanu. Pe Nottara. apoi la rînd pe Demetriade în Hamlet si în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara în Luca Arbore din "Viforul" de Delavrancea si în Batrînul Moor din "Hotii" de Schiller. Dar "vae mihi". bineînteles. ma rog. pe Fintesteanu în "Casatoria" de Gogol. dar începe. în ce piese doriti? . cum ar fi spus Barosanul. dar cînd îmi imaginams i cîte o convorbire între doi profesori. pe Fintesteanu..o verva îndracita . cum ar spune un cronicar dramatic .. fasoanele de rigoare s i sporind astfel voiosia clase. stiti. prea simpaticii lor elevi. dar cel mai bine îi imit pe Brezeanu si pe Manu! ... Interesant! S-auzim! .. Baietii. Ma rog. Daca tineti neaparat. pe Baltateanu în nu mai stiu ce. pe Baltateanu.. "Imitatiile" constituiau cea mai mare distractie a baietilor.

continuai eu. dar în nici un caz colegii mei! . în recreatia mare dint re ora adoua si a treia. pe Cioc si pe Cracanel îi imitam la perfectie. Cine stie ce complicatii ar fi putut iesi de aci! Mi-am îndreptat privirea spre profesor. Asa o fi. cînd l-am imitat pe Cioc..decît. ne anunta ca viitoarea repetitie va avea loc la Cancelaria profesorilor. nu exagerez. Cine ar putea sa spuna la Cancelarie? . Dar. în fata colegilor. Atunci. Alta acum! comentam noi. dar nu pot. Cum? . Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors catre banci.. pentru ca voiau sa-si dea seama toti de interpretarea n oastra si sa ne faca eventuale oobservatii. La serbare ce-o sa facem? . imperturbabil. Ce le-a venit sa ne duca-n Cancelarie? Atîtia balauri cu ochelari la un loc. sau mai bine-zis nu mi-am permis sa-i imit. dar vezi tu... eu? . domnule. si cît p-aci sa cada jos! Ce e drept. nu stiu cum! Eu . mama. mama. . chiar în Cancelarie. Din entuziasm si din simpatie pentru mine. însa. cum nu stiu daca mai rîsese vreodata în viata lui.. nu va suparati. spuneti-i lui Bajenaru sa-i imite si pe "domnii profesori". pe Cracanel de Naturale. în urma acestei mici reprezentatii. "Vox populi. dar s-a tinut cu mîinile de burta..propusese sa-i imit pe actori. . . vox Dei!" . va închipuiti ca numai bine n-o sa-mi mearga! . ca ne mai obisnuim cu alt public decît cu colegii nostri! spuse Stroe. . pîna la serbare! Mai facuseram vreo doua repetitii în clasa. ca a cum. încercai eu sa ma eschivez.. mi-a fost dat sa trec prin multe si grele încercari. cînd Todor Avram. Bine! Si i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germana. Don' profesor.. Nu va suparati. pe Minciu de Istorin! A rîs Avram Todor cu lacrimi. e mai solemn. pe de o parte e mai bine. mai.. Pe domnii profesori. Lasa. ma.. ai fi zis ca vorbesc chiar ei! Niciodata n-au fost mai tristi colegii mei ca a sunat clopotelul de iesire. Zîmbea! . ?!? . pe Cioc de Gimnastica. de ce nu? .. nu fara putina emotie. pe Draganescu de Drept si Filosofie. Ma iertati. colegul meu nu-si daduse seama ca-mi poate face cel mai mare rau. dar daca se aude ceva la Cancelarie. pe Chelaru de Româna. Dar daca îti fagaduiesc ca n-am sa spun nimic? . consternat. se auzi de asta data parca ceva mai imperativ ca adineauri: . sa nu ne-ncurcam cumva! . Hai.. Aha! Si-n fata mea.

. n-am sa ma simt la largul meu. elevi! . . Hai si tu. . . uimiti la culme. Pfiu! Hai. . spiridus ulclasei. .. . . nu patrunsesem în "Cancelaria Profesorilor". la Cancelarie cu "Prometeu"! ne anunta pedagogul de serviciu. unul. . de pe pereti ne privesc înca vreo saizeeci de ochi ai profesorilor decedati. Da. în decurs de sapte ani. Parca-si soptesc între ei: "Ce-or fi cautînd epigonasii astia în Cancelaria noastra? E un sacrilegiu!" Profesorii sînt asezati pe scaune la masa mare din mijloc. . . . . . . iar altii citesc ziarele sau rasfoiesc cîte-o carte. sa ne sufli! i-am strigat eu lui Nicu Marinescu. cînd usa la "Cancelaria Mare" se deschise si în prag aparu Avram Todor. ca tu esti mai gras! . hai. în "Cancelaria Mare"?!! întrebaram toti odata. da! . Poftiti. ma! . . . Tocmai voiam eu sa va propun ca n-ar fi fost trupa completa fara sufleur! Al vostru sînt! Pîna atunci. care ne facu semn: . . . decît cu cu prilejul premierii la "Tinerimea Româna". Pustiule. Intraram întîi la Secretariat si asteptaram foarte putin. Domnii Stroe. Nu este destul ca ne gasim în fata a patruzeci de ochii ai profesorilor în viata. . Intra tu întîi! . Las' ca eu trec dupa tine.. Hai. Cum. Moscu si Bajenaru.. . .. Unii fumeaza.. . grabiti-va ca nu e timp! Sîntem înauntru! Brr! Ce atmosfera plina de severitate. domnilor.

Niculescu-Brailiteanu a venit la mine. Domnilor profesori.La intrarea noastra. uite. fa si "galeria profesorilor" ! Am încremenit. Privirea mea i a spus trist: "Mi-ati facut-o. cînd deodata Barba. Hai. Putem. deoparte. Cu placere. asupra interpretarii.. Prometeu. nu altceva! Dar. Domnul Moscu si domnul Bajenaru dintr-a VII-a moderna. toti îsi parasesc ocupatiile si încep sa ne priveas ca plini de curiozitate.. . ai înteles tu foarte bine chiar. ridicîndu-se de pe scaun. Ne pare bine! Îi cunoastem!. Domnule director. si acesta spuse: . îmi dati voie sa va prezint pe interpretii scenelor din "Prometeu". numai ce-l vad pe Barba ca-mi spune zîmbind si mai larg (prima oara în timp de sapte ani. altele nu prea. Ei. domnule. ma. n-am stiut ca a i asa talent! Ba. l-am vazut atunci rîzînd pe Barba. "pour la bonne bouche". îmi spuse zîmbind: .. o data.. ca n-am înteles? . ma. mormaira cîtiva. domnule director! Si.. domnule director. va rog sa nu va suparati. asteptam! . ca-i imiti foarte bine pe actorii "Nationalului". cu degetul mare si cel aratator de la mîna dreapta.. Am auzit. Cum adica. Hefaistos?! Ce parodie! Hm! Hm!" Barba statea pe un scaun. va rog! Am facut repetitia cu destula emotie. domnule profesor!" Dar Barba nu ma lasa deloc: . Parca ar fi vrut sa spuna: "Ce isprava or sa faca flacaiasii astia!? Zeus.: adica sa-i imiti pe domnii profeso ri! M-am uitat la Avram Todor. începe. daca vrem sa avem succes . gesticulînd. m-a luat de barbie si mi-a spus: . Tocmai intentionam sa ne retragem. Îi facu semn lui Todor. . Bravo.. daca nu va suparati. dar rîzînd cu pofta): . si-acuma. si domnul Stroe dintr-a VII-a reala. extraordinar. dupa ce terminai cu actorii. În ochii celor mai multi citeam neîncrederea. ca sa ne fac a anumite observatii: unele îndreptatite. . Ei. Bajenarule.. de cînd eram la Lazar.. Va rog. Bajenarule. Mi s-a parut ca n-aud bine! .. ciudat. Cîtiva profesori ne-au întrerupt. ca-l imiti de-ai zice ca-i chiar el. repetai pentru a nu stiu cîtea oara imitatiile pe care le stiam. . lînga fereastra. dar nu-mi permit sa-i imit pe domn . Bajenarule. spre marea încîntare si chiar spre entuziasmul unora dintre profesori. zîmbi Barba. domnule director? facu Avram Todor amabil. Am fi curiosi sa te auzim si noi! . ca de obicei. pe Brezeanu. Ia mai fa-i. Bajenarule.. obse rvatii de care ne-au rugat staruitor sa tinem seama cu sfintenie. zîmbea mefistofelic lînga usa cancelariei. însa.. bravo. fara sa fac mofturi.

O înteleg foarte bine. în fata dumnealor. pe care o întelegeti foarte bine! . directorul liceului Lazar... A. a germina. în fata domniilor lor. gînditi-va la ce consecinte dezastruoase ar putea sa aiba pentru mine aceste imitatii. eu. Apoi anuntai pe rînd: "Domnul profesor Radian de Stiinte r Draganescu de Drept si Filozofie. îti cer sa-i im iti pe domnii profesori. va rog dati-mi scaunul dumneavoastra putin! Omul s-a ridicat imediat pentru ca i s-a parut foarte fireasca cererea mea. va rog din suflet.. cu asentimentul domniilor lor.. am pus mîna pe unul. Domnul profesor Fischer de Germana! Am iesit. aici. asa cum ai spus tu. Daca nu va suparati. si nu interpretam acest fapt drept o luare în derîdere a domnilor profesori. mogarule. etc. daca spuneti dumneavoastra!. care sedea în capul mes ei: . l-am obtinut cu Cracanel si m ai . parca de cînd lumea as fi avut spectatori atît de selecti. însa. l-am luat de ureche si l-am adus lîng a o presupusa catedra tragîndu-ma cu deosebita satisfactie . anuntînd mai înainte: . Asa ca. ba. i-am spus unui profesor mai tinerel de la "B". Condurateanu Va Naturale". pentru ca socotim aceasta drept o manifestare artistica.. Zalman. Ma gasesc întro situatie foarte delicata.. ascultam cu totii productiile unui talent .. si totusi îti cer sa-i imiti pe domnii profesori! . si la revedere! Si acuma sa pufteasca buierii: Cohn sile etc. ca sa-mi fac intrarea propriu-zisa în clasa. doi. am avut impresia ca a fost chiar încîntat ca m-am adresat lui! Apoi. ducîndu-ma spre pupitrul unde se aflau cataloagele.iiprofesori în fata dumneavoastra si. .. Bine. Bajenarule. la situatia ce mi s-ar crea. Constantin Ionescu. aici.." de o barba imaginara: falfai. Gasindu-i pe Nicu Marinescu afara din banca. fara sa te mai lasi rugat..... Si cu o nemaipomenita îndrazneala. asa cum o facea profesorul însusi. aici. domnule director. "Domnulprofeso Cel mai mare succes de imitatie cu profesorii. Domnule director.. aici! Ia conjuga tu: "a a cuace. si am iesit din cancelarie. mai cu seama. la întîmplare. începe! ....

Mi-am dus degetele mîinii drepte la gura si am fluierat. a doua la prindere! Moscu.. . profesorul de Gimnastica. nu mai e nevoie de nici o explicatie c a sa înteleaga ce înseamna asta! . ca pentru începerea jocului de oina: . cum facea el cu fluierul. . Moscu? Moscu. . dupa care începui sa-l împing cu burta în toate partile.ales cu Cioc! A fost ceva nemaipomenit! Numai îl anuntasem pe Cracanel. ca scapasera de o ora de curs. tocmai suna de iesire.. . . . .. Pentru cine a fost scolar. Dar daca izbutisem sa suspend ora a treia de cursuri.) Lasa-ma sa respir! Nu pot sa-mi trag sufletul! Toti m-au coplesii ca laude pentru .. de sase ani bati mingea si nu stii s-o bati! De ce zîmbesti. . de ce rîzi? Nu-nteleg zîmbetul! Am facut eu vreun spirit? Îti dau o palma de te dau cu capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine. Ce te vîri în mine? (Desi el se vîra în tine. baietii strînsi gramada m-au ridicat pe sus si m-au dus în triumf pîna în clasa. . ce faci. fiinta lui Dumnezeu! Si-apoi începui sa-i imit gesturile repezi si sacadate. Îi dadui un pumn scurt lui N icu Marineseu în umar. . strigîndu-iasa cum facea Cioc: . Deci suspendasem timp de-o ora cursurile la liceul Lazar! Timp de-o ora vorbisem întruna si nu ma simteam del oc obosit! Pe sala.. . cum spuneau ei "talentul meu exceptional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete: ora a treia de cursuri trecuse si nici un p rofesor nu se-ndurase sa-si ia catalogul si sa se duca în clasa! Nici unul! Cînd am iesit din Cancelarie. nu însemna ca scapasem de toata ziua. . fiinta lui Dumnezeu. cînd am deschis gura si-am dat drumul frazelor lui stereotipe.. .. Echipa întîia la bataie. . . rostite cu încetinitorul. . . . si toti se prapadisera de rîs! Dar. . a fost culmea succesului. . . . si al doilea. . Erau fericiti din doua motive: primul ca unul dintre ai lor se distinsese în fata tuturor profesorilor. . a fost o explozie de hohote: "E-le-fan-tul-e-un-a-ni-mal-de-o-ma-ri-me-co-lo-sa-la!" Si asa mai departe! La Cioc. . si nu si-a facut vreodata lectia. . .

cotangente si cosecante. ca ars de foc. pentru ca retinusem numai cucîtev a minute mai înainte atentia severilor profesori ai Lazarului.Ora a patra aveam Trigonometria.. ca a sarit în sus. ca ma cauta în catalog. Ia declina tu. de ochii nostri. cînd procedau la fel cu v reunelev. Dumneata te numesti Bajenaru. contrariu celorlalti profesori. asa cum îl imitasem eu .. dar era foarte posibil sa se napusteasca asupra mea siceilalti profesori ale caror materii erau ceva mai grele si mai importante. îsi lua el seama îndata. dar la traducere. dubitocule (nu mi-a mai spus mogarule).. Niciodata nu se-nvalmasisera în mintea mea ca pîna atunci sinus si cosinus. Si-apoi stiam lecti a: în ajun îsi batuse capul cu mine o ora si ceva un bun prieten de la Sava. te rog. m-a întrebat: . pentru ca ar fi însemnat ca mas culta declinarile. buierule! Am iesit singur. nu. dupa ce a pus absentii. nu? . Nu ma temeam atît de Fischer si de Germana. citeste si traduce! Habar n-aveam! Cititul a mers bine. si poftim la lectie! Am iesit fara pic de emotie. domnule profesor! . Fii bun. pu Mihail Stoicescu.. realist si matematician de forta. Fischer a venit mai devreme ca de obicei si. asa cum nu-l vazusem niciodata: . fara sa se prefaca cel putin. Îti dau 7! A doua zi aveam Germana. Asta însemna "persecutie didactica". ca n-a mai scos pe nimeni. si nu mi-ar fi convenit deloc sa sufar. strigîndu mi furios. pentru ca avusesem deosebita amabilitate de a-i distra pe . m-a aratat cu deg etul si mi-a strigat: . Vad ca te preocupaîntrucît va si Trigonometria. adica nu . Da. care venise la liceul Lazar chiar în acel an. Îmi pare bine ca nu te tii numai de pozne si de imitatii. profesor tînar si foarte bin e pregatit. mi-a spus satisfacut: . sari el. Stoicescu m-a frecat si. sa te-nveti s a mai imitezi pe profesorii! Am trecut în banca abatut. Eram sigur pe mine. Doi si treci la loc. asa. Stefan Predescu. ma. Cum a intrat în clasa. Ia pufteste la lectie. nimic! Nici n-a asteptat sa rostesc doua-trei cuvinte românesti. .

supunînd fi nu si ca facut sau ce-o fi vorbit el cu Fischer si cu ceilalti profesori nu stiu. îsi spuneau baietii nostri cu justificat regret. ca fiecare invitata de-a noastra si-a mai adus cîteva colege. din acel punct de vedere. eleve la liceele de fe te: Carmen Sylva. ca baietii ar fi fost gelosi: si pe noi. . m-a asigurat ca.dascalii nostri . om superior si întelegator al situatiei. nu voi mai suferi nici oneplacere din partea nimanui . care ne fagaduisera solemn. culmea curajului . ca sa-i vedem si sa-i apreciem componenta. . au venii cum nu ne asteptam de multe.. am dat o "rai ta" cu ochii. mai tîrziu cu siretenie. caci numai grija de a iesi cu fata curata din mîinile profesorilor îmi lipsea acum. . Si-au venit. dragutele de ele. ci îmbracasera cele mai delicate si spumoase rochite. . . Am invitat numai fete. . . Centrala. ca ne vor tine pumnii. Am întocmit statistica respectiva imediat. . iar jumatate. si-acum.. bineînteles! Ce-o dar oare opt. . ca nis te veritabili actori. . frati si surori. . ne spuneau ele.. Barba. capsoarele le respirau în voie. Ma. s-amai atins nimeni de mine. sa facem serbari cu fetele. . . Moscu. vreun sfert erau colegi si parinti. ca nu cumva sa nencurcâm la vreo replica. alcatuite numai din boboci. Nu respectasera recomandarile profesoarelor de a veni în uniforma scolara. . * Toate acestea fusesera pentru mine un fel de "colac peste pupaza". alt sfert. începînd din acea clipa. si pe voi. . . a venit si multasteptata zi plina de emotii a faimoasei noastre serbari. În sfîrsit. Gloria si Moteanu. sa stim ca avem în apropiere niste suflete calde care sa ne sustina moralul. iar Fischer m-a ascultat chiar lectia urmat mi-a pus sa-mi îndrepte "doi"-ul! . Avuseseram grija sa ne invitam din timp toate simpatiile. cu stimulatoare surîsuri pîine de farmec. ca Barba n-admite acest "mixium compositum". cînd trebuia sa fiu linistit si sa-mi pregatesc în tihna rolul lui Hefaistos pentru serbarea care bate a la usa! . numai fete! Ce colorit viu si cîta prospetime adusesera ele în sala! În grupe de cîte patru-cinci. chiar în vizuina lor! În recreatie m-am dus la Barba si m-am plîns de Fischer. Aruncasera cordelutele ce lesta vileau frumusetea parului lor tînar. Si cu oamenii de soiul asta nu stii niciodata la ce surprize te poti astepte! Si noi. daca noi n-avem bafta alora de la Sfîntul Sava. cei trei corifei prometeici: Stroe.. pe care îi intereseaza "sala" înainte de spectacol. simpatiile lazaristilor . . . . de pe scena pareau niste buchete enorme. . . barem sa fie dintre ele cît mai multe spectatoare. si cronicarul întîmplarii.

de la teatrul unde-mi fac ucenicia! . . în uniforme bleumarin?! Daca Barba n-a vrut.. cred ca au fost mai furtuno ase decît . asortate la culoarea rochiei. dar noroc ca nu s-a cunoscut nimic. da.. Cu soarta zeilor ce om te-nsarcinase?" Totul. "Cu soarta omenirii ce zeu te-nsarcinase?" Iar el a spus: . zeu. întors sub ceafa gen "paj". care era înalt si gras. care întreceau in frumusete si gingasie ghirlandele de flori ce strajuiau balcoanele. era. eu. Le vedeti. spre a le veni în ajutor: . coafat în inele si bucle ce tremurau la fiece miscare sau strîns simplu în cozi împletite cu multa arta si legate cu funde bogate de matase. Nu ne mai saturam de aceste minunate podoabe vii ale salii noastre. si mai cu seama fetele. ca sînt solid.. ca sa mai privim o data. titan. Ei. puternice si sincere. fierar! Dar noi? A! conveni el cu bonomie. parul revarsîndu-se bogat în plete pe umeri. si mai cu seama ele.. cît sînt eu de Zeus. daca s-ar fi anu ntat ca se joaca în parodie. stiti. si înca o data. pe lac! Serbarea a fost un triumf. acolo. ce figura o sa facem noi.. dar voi doi.admiratiei noastre cele mai variate pieptanaturi: bretoane frumos retezate. ca a stiut Barba ce face! spuse Moscu. ca. Ne faceam de lucru mereu la cortina. mai mergea. Si mai bine sa lasam discutia si sa mai facem o repetitie. cocu risavant aranjate. Lasa.. ba. care sînteti mici si su btiri. care furase focul din cer si-l daruise oamenilor. Si Hefaistos. cum au venit îmbracate si coafate? spuse Stroe cu naduf.. Nae. e mai adecvat în uniforma. si-apoi aceste greseli sînt inerente oricarui spectacol cu actori autentici. da' m -a palit o emotie. si chiar îsi au farmecul lor. H ai. în costum de Zeus. ca faceam eu rost d e costume adecvate si de nitel decor. Prometeu. Se vede ca totusi Moscu a avut o presimtire: s-a bîlbîit la un vers. iar aplauzele calde. ma. mai du-te-vino! Dar asa. Zeus trebuia sa-l întrebe pe Prometeu. s-a sfîrsit cu bine. de-mi vine sa las totul balta si sa fug în Cismigiu. cu care neau rasplatit colegii nostri.. însa. cînd or sa ne vada interpretînd roluri lenoastre antice. ma Stroe. ce mutre ati fi avut în Prometeu si Hefaistos! Pai Prometeu.

Singurii profesori la care n-a îndraznit nimeni sa faca nici o sotie niciodata au fost: Barosanul si Atila. în clasa a VI-a. crezi ca ai sa mai zbori mult? Si deodata: "bîsti... si acelea de categoria CAPITOLUL X GLUME. GLUME. ceea ce era ce demonstrat! Îmi pare rau ca n-avem o furnica la-ndemîna. se explica lectia despre ac idul formic.. te-am prins!" . deodata.cele primite de multi actori de-a lungul unei cariere chiar! * . Domnilor. E mici! Pentru unul ca mine . Stai tu. si înainteaza aplecat cu mîn a dreapta facuta cupa. prin fundul amfiteatrului. îm grea! . si multi profesori ne credeau chiar prostanaci d e-a binelea.. e bun a si musca. pentru experienta.. urmarea o musca si-i soptea acesteia. Domnule Constantinescu. fara sa spuna un cuvînt.. profesorul ne-a spus: . asa cum o faci cînd vrei sa prinzi o musca... ce-nsemneaza gestul acesta? .. destul de tare... bîzz. are pumnii ca am fost. Multe si felurite au fost glumele si micile noastre nazbîtii. GLUME. la ora de Chimie. îl vedem pe Chiorul ca se ridica din banca unde sedea. am prins o musca.. dar cele mai multe l e faceam sub aspectul naivitatii. Domnule. Hîrtia sen roseste. tipa Chimistul exasperat. Cel mai mare farmec al vietii noastre scolaresti îl constituiau sotiile si poznele pe care le faceam. de te-ai . mai Ionas. cum ti-a tinut pumnii iubita ta. ca te prind eu acuma! Ce. cum poti sa debitezi astfel de ineptii. Printre altele. În lipsa de furnica... pe cînd realitatea nu era tocmai asa! * Odata. ca sa facem aceasta interesanta experienta! Dar.. nu?! . n-avem decît sa strivim o furnica într-o hîrtie de turnesol. Într-adevar. Ca sa dovedim aceasta. ca sa fie auzit de noi si mai cu seama de profesor: .. pen poticnit?! delicata. Încolo n-a existat dascal sa ne predea în cursul superior si car e sa fi fost scutit de vreo pozna. doar tatal lui Hercule se cheama i trebuia o duzina de pumni de zeite. ca e tot insecta! . la Plopeanu. în mijlocul linistii. Don' profesor. Ce sa-i faci? Ghinion! îmi raspunse fostul Zeus zîmbind. Bine. sa stiti si dumneavoastra ca furnica contine acid formic.

spuse. Economi e politica sau Filozofie. Hai. * Cele mai multe farse le faceam pe-ntrecute la Tînarul. si nu stim noi. ca nu ma supar. domnule. sa-i dau explicatiile c uvenite. daca n-am facut experienta! De ce sa nu-ncercam? Sa strivim musca în hîrtia de turnesol. pentru ca el vorbea foarte precipitat. Poate ca exista. cam în felul urmator: . . captiva musca.. du-te sanatoasa. va rog: astazi am sa va vorbesc despre. indiferent daca era de Drept. eram cu totii vorbiti sa ne miram.. don' profesor. A. (si spunea sub iectul).. în l oc sa ne concentram asupra explicatiei.tru numele lui Dumnezeu?! Cum o sa existe în musca acidul formic. adresîndu-i-se acesteia: . în hohotul de rîs al colegilor. Stai jos. a!" Tînarul obisnuia sa-si înceapa fiecare lectie. si ar fi vrut din tot suflet ul ca toti sa plecam de la ora lui cu lectia învatata. Daca cineva nu întelege ceva sa ma-ntrebe. de Drept si Filozofie! Era un profesor foarte inimos. iar noi. a. cu multa bunavointa. si lasa-ma-n pace! Te rog stai jos! Chiorul si-a ridicat sprîncenele foarte surprins de felul ciudat în care profesorul întelesese sa-i aprecieze bunavointa si mai ales interesul ce-l dovedea pentru sti inta si deschizînd pumnul în care tinea. nici macar pentru o amarîta de experienta! Si se aseza. ca nu esti buna de nimic. eram atenti si notam cu creioanele pe pupitre de cîte ori se bîl bîie sispune: "a a.. si o sa ne convingem! . care v-am spus cae xista numai în furnica? Dar Chiorul nu se da batut: . dorinta care nu stim daca i-a fos t realizatade prea multe ori. fiti atenti. Cînd ne cita date astronomice. foarte serios. a.

si-a ascutit urechea dincotro se auzea zgomotul suspect si a pornit spre banca mea. cu gîndul de a le folosi la ora de Filozofie.. cînd a ajuns în dreptul bancii deu nde i se parea ca aude zgomotul. . Pe la jumatatea orei. oracaitul s-a auzit din nou în fata! . Stam pe rîndul de la fereastra. . .000. tinere. a. tot la ora Tînarului s-a întîmplat una boacana de t ot! Tata-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niste broscute de tabla. .. la steaua cutare. pe la sfîrsitul iernii. . . . în ultima banca. am pus un ceasornic desteptator sa sune cu zece minute înainte! Ce-o fi facut la Cancelarie. sînt 3. Într-o zi. . . Suna . . nu st iu! . Bineînteles ca la mine a încetat imediat oracait ul. a. nu. . în fundul clasei. date precise! Dragu Henry (cu multa naivitate): Le-ati calculat dumneavoastra? . am început sa pun în functiune sonora broscuta de tabla: "oac oac. . N-am luat decît doua: una am oprit-o eu si una i-am dat-o lui Dragu Henry.. a. furat de explicatie. a. . sînt.785. prin banca a patra. . . . . . cînd a auzit ca suna a doua oara si a asteptat pîna sa soseasca ceilalti profesori.. . cînd vremea dulce ne îngaduia sa deschidem ferestrele clasei noastre. . Profesorul si-a îndreptat cercetarile într-acolo dar. . a.. . . tinere.. .. tî. nu va tin si recreatia: va dau drumul numaidecît! Ba odata. a. iar Dragu. . De multe ori avea obicei sa ne rapeasca din recreatie. . iar eu le trecusem în buzunarul meu. oac!" Tînarul s-a oprit din explicatie. si el nici nu se gîndea sa plece. Atunci unul dintre noi striga: . . profesorul se sesiza si ne raspundea imediat: . a. dar acesta a continuat. Extraordinar! Tînarul: A. . ca sa-l scoatem mai devreme din clasa. . A. a..Tînarul: A. . de la steaua cutare.. întocmai unui ecou întîrziat. cînd s-a vazut singur. nu va mirati. . . . .000 de kilometri! Noi: Psss! Tî. A sunat! La care altul raspundea: . . a. tî!. El le pusese pe birou. .. care da în Cismigiu.. pe rîndul din mijloc. din acelea pe care le pacani în degete si imita oracaitul broastelor. Si ce dac-a sunat? Stam si recreatia! De asta data.

. De data aceasta. . a facut-o Chiorul. de teama sa nu fiu prins. original si ciudat în acelasi timp al unei bande de gangsteri în fata unui urias revolver imaginar! Si totusi broscuta si-a continuat oracaitul obsedant. ce naiv e colegul vostru. . Tînarul.. Toata lumea sa ridice mîinile-n sus! Ordinul s-a executat îndata. spre desperarea profesorului! Ce se întîmplase? Cum eu renuntasem sa mai manevrez broasca. tinere. a strigat: . Clasa avea aspectul. . unde? În Cismigiu! Stai jos. Profesorul obisnuia sa intre în clasa foarte devreme. care semana mai mult a cîrîit de pasare. pusese absentii si se pregatea san ceapa explicatia noii lectii. Poate ca este vreo ciocanitoare-n Cismigiu. mestecînd de zor. iar multi dintre baieti mai întîrziau pe la bufet. pîna cînd Tînarul. O gluma oarecum impertinenta. cînd usa se deschise încet si intra Chiorul cu gura plina. exasperat.Manevra asta a durat cam de doua-trei ori. Auziti. cam cît îsi faceau socoteala ca dureaza notarea absentilor. . aratîndu-i fereastra deschisa. Profesorul îl vazu si înlemni de indignare: . . ca sa nu zic prost! Ciocanitoare lasfîrsitul iernii si. t ot la ora de Filozofie. . . ne-astrigat: . . încoace! O pun sub talpa si-o apas cu piciorul! Cînd a vazut ca nici asa n-o scoate la capat. . Care e bestia care-mi tulbura ora? Atunci m-am ridicat eu si. . Löbel mi-a luat-o înciudat. Da-o. ma. i-am spus senin: . . surîzator ca de obicei. adresîndu-se baietilor. tinerilor. . . dar în acelasi timp spirituala. ca-mi faci mila cu nai vitatea dumitale! . . soptindu-mi: . . spumegînd demînie: . don' profesor! El s-a-nrosit la fata si. Tînarul a izbucnit. imediat ce suna. .. .

. ia poftim încoace. . Ni se adusese o sticla cu vreo doua-trei lipitori .. La un moment dat. .. . Din seria scoasa la lectie n-a stiut nimeni. spune? Si am dat un raspuns în genul acelora pe care le obisnuia Chiorul: . Cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Probabil ca erau anumite împrejurari cînd acest animal îsi punea în functiune bratele cu care era înzestrat. . de arta si mai ales de sîngele rece cu care opereaza lipitoarea în cazuri urgente.. rîsete. daca esti bun! Elevul înainta cu pasi rari si siguri spre catedra si se opri în fata profesorului.. . ca de obicei. Asaaa. . De ce va e data recreatia? Ca sa va fa ceti necesitatile fizice. . ca sa i se puna o lipitoare. unul chiar si-a oferit bratul cu nepasare.. Radian ne-a spus sa facem un rezumat al lectiei. . accentua el... spre a ne da seama. Atunci?! Ce-ai spune dumneata daca m-ai vedea pe mine ca intru-n clasamîncînd? A? Chiorul îsi holba ochii cît putea de tare si raspunse-n hohotul nestapînit de rîs al întregii clase: . Ba. Hei. . care se miscau tot timpul încoace si încolo sîcîite cu creionul de baietii curiosi. Ei bine. . Se vorbise despre "lipitoare". Atunci a fost întrebata clasa. . Stupoare. Da. a întrebat profesorul cam suparat. Ti-ai amintit? Stii dumneata? . exclamînd: . As spune: "Pofta mare. ca si cînd mi-as fi adus aminte. însa continuînd sa mestece. Bine. nu?. . . Putin freamat printre banci. mai abitir ca un chirurg! La "aplicatie". Da.. Dupa ce ca vii tîrziu. don' profesor!" * Profesorul Simion Radian de Zoologie scosese la lectie o serie de patru. "la fata locului''. . de-ai naibii. ca sa va plimbati. . îi ziceam "hidmcîynia închinata''. . .. mai intri în clasa si mestecînd! Gestul dumitale e incalificabil. facu profesorul cu bunavointa. domnilor. stai jos. în comparatie cu "hidractynia echinata". . Ca sa mîncati. nu stie nimeni sa-mi raspunda cînd merge hidra de apa dulce cu bratele sale? Atunci am tresarit eu. . . fara sa spuna nimic. 3. si-am ridicat degetele. . car eia noi. cum se numeste în Pedagogie lucrarea pe care ti-o da profesorul de facut acasa. a fost pusa întrebarea: . don' profesor! . don' profesor! admise Chiorul foarte conciliant. . tinere. Examina "hidra de apa dulce".. Este nemaipomenit! izbucni Tînarul. Atunci cînd o dor picioarele!. A! . Hidra de apa dulce merge cu bratele sale.. . tinere. magarule etc. . . fara vreun raspuns însa.

Eu. cum stiam ca de fiecare data ni se da sa facem si cîte un desen-doua din carte . . m-am multumit sa desenez frumo s pe caietul de zoologie racul. . fara nici un tovaras de emotie didactica. anatomia racului din familie.. . el. . si am terminat! Cum a notat absentii. care obisnuia sa scoata cîte patru întotdeauna. . le auzise de la maica-sa. Mîncasem doar de-atîtea ori raci gatiti de ea în diferite feluri: rasol cu usturoi. scordolea si mai stiu eu cum. . . Radian m-a chemat la lectie. pe care eram convins ca o stiu de la mama. tot asa dupa cum altii pretind ca stiu franceza sau germana din familie. mama ne dadea cu multa dragoste si bunavointa explicatiile necesare. . fara sa m a opresc cu lectura prea mult asupra anatomiei racului. pilaf. . stiind. ca sa mai fac o gluma. . balabanindu-mi mîinile si strîngîndu-mi buzele cu multa mirare! . De asta data. înotînd într-o apa plina de balarii . Desenam si portretul lipitoarei. . . am întrebat cu prefacuta seninat ate: . asa cum si ea. don' profesor? .. mi-am aruncat ochii prin carte într-o doara. De fiecare data cînd venea vorba la masa despre alcatuirea racului. la rîn dul ei. m-am ridicat în picioare si. . . . respectiv bunica. . cum s-ar zice. . pe mine singur. Desi asteptam sa m-asculte. la Zoologie aveam lectia "Racul". Am fost foarte surprins de aceasta deosebita atentiune din partea magistrului de Naturale si am iesit. pe cînd eu îi întindeam caietul cu . Astfel ca. Ce am avut pentru astazi? m-a întrebat el. .

. mai sînt si alte anima le de apa. fara sa te mai ascult! . si eu stiu de fabula "Racul. ca rîndul trecut. te poti gîndi chiar fara ajutorul tabloului sa faci comparatii din memorie. si-atunci i se-nroseste pielea! . Reprezinta. adica cu sînge. hm! Zicatoarea.. asa. printre pietr e.. a racului si a celorlalte animale de apa care-l înconjoara. Si cum pretinzi dumneata ca racul poate tine loc de peste? . ca un fel de fabula! . don' profesor! . .. Cum. Sa nu-mi spui "portretul racului". priveste at ent sispune ce reprezinta plansa? . Ce stii despre rac? . A.. ca un rac! . a. Cu atît mai bine! Acum spune. Am facut si eu în caiet. . ma întrerupse profesorul. Racul e un animal care traieste în apa si poate tine loc de peste! . dar ea poate tine loc de pui de gaina.. Despre "rac"! . don' profesor. Nici nu m-am gîndit la asta.. dar nu despre asta e vorba acum.... ci o zicatoare populara ruseasca spun e: "cînd nu e peste. Nu. însa. Cînd îl fierbem. Te pricepi si la folclor.. dar ea tine loc de ventuza scarificata. vorba aceea. eu am spus.. Hm! De ce? . vegetatii de balta. Cum? Ce vrei sa spui. dar nu pretind eu. dar n-ai mîncat! . te rog. prin urmare poti compara racul cu ele.. eu prefer racul! . în tablou vad. te pricepi si la felcerie! Bine. poftim. Bine.. racul devine rosu. si înconjurat de pestisori de diferite marimi si culori. . cum spui dumneata.. în afara de rac. n-ai spus chiar dumneata adineauri? . Descrie-mi anatomia lui! . relative la pielea. ca sa poata tine loc de peste? Si lipitoarea traiest e în apa. uite..desene. am auzit ca la gust seamana foartem ult cu. o broasca si o stiuca. . si ce? tine loc de peste? . verde.. Un crustaceu. sa luam alt animal de apa: broasc a tine loc de peste? . Dar ce.. Pentru ca se opareste. altcev a vrea sa zica ea.. broasca si stiuca" de Alexandru Donici. ce stii despre rac? . cati pun 3 si te trec la loc. n-ai înteles-o cum trebuie. . Hm. cum ca un fel de fabula? . Prin urmare. Ai auzit. si racul e peste!" .. aaa! .. Foarte frumos!. racul are piele? Din ce famili e face parte racul? Ce este el? . Nu. . Treci la tablou si spune! Pe tabla era agatat un tablou care reprezenta un rac enorm. Pai nu pretind eu! . Ai? Cum spusesi? Cum poate tine loc de peste? Crezi dumneata ca e suficient ca un animal sa traiasca în apa. Ba da. Nu.... Pielea?! striga scandalizat profesorul. Priveste pe tablou si spune-mi ce vezi! Pe lînga rac.

. daca într-adevar stii ce va. nu la ora de Româna! În sfîrsit. domnule? tipa Radian. bine. scos din fire. don' profesor! . Bine. Cea mai buna parte de mîncat la rac. domnule. . dar dumneata habar n-ai de rac si de Zoologie! Pai racul are gît. Cum se numeste asta. pentru ca aci actiunea nu se petrece la marginea apei si lipseste sacul cu grîu! . dar în acelasi timp indigeste. La rac capul este lipit direct de trup. Gîtul racului.Acum. Si asta însemneaza ca tabloul ne înfatiseaza subiectul unei fabule? .. Tocmai ca n-are gît.. Am crezut ca e vorba despre fabula!. . Spune-mi ce stii despre rac. si treci la loc! . Ai?! Radiau îsi holbase ochii la mine cu nedumerire crescînda. foarte gustoase. Foarte prost ca ai crezut! Sîntem la ora de Zoologie.. profesorul. don' profesor! . nu cred ca e fabula pe care-o stiu. Ei. cum spunem despre animalul care are capul una cu trupul? Ca ... dar nu ma întrerupse. Cum zisesi? sari ca ars profesorul.... pentru ca este carnos si n-are oase cum are pestele! . Fara sa vrea. La rac nu exista gît. atunci spune! . e timpul sa terminam.. Care e partea cea mai buna de mîncat? .. domnule. Stiu tot despre rac. . plescai. el e un animal faragît. continuai eu imperturbabil.. curios sa vada pîna unde va merge nerusinarea ignorantei mele în materie. cînd ma uit mai bine. face una cu corpul. este gîtul racului.. Racul e folosit în arta culinara la prepararea a diferite mîncaruri alese. probabil la amintirea vreunui pilaf gras de r aci..

este ca si cum ar spune c a. si iar plîngi în aceeasi secunda! Eu am uitat de povestea cu imitarea profesorilor din Cancelarie. ca sa-mi spui ca racul are gît si ca gîtul . pentru ca nu exista nici o cifra care sa exprime totala dumitale nestiinta. nu mai suge picioarele!" . Atunci eu. auzi dumneata . cea mai frumoasa materie de învatamînt. Si zero ar fi prea mult! Cred ca si dumneata esti deacord! Ca sa debiteze cineva astfel de ineptii. e la coada ! Treci la loc.. iar profesorul. începui sa rîd la baieti pe-nfundate: el. ca stiu toata materia! Clasa.. îsi întrerupse justificatele-i invective si-mi spuse: . Dumneata esti mai tare ca Novelli. solidara ca-ntotdeauna.. dadui drumul iar asi la lacrimi! . ca acolo e de dumneata! Ce trebuie sa ma faci sa-mi pierd vremea si sa vii aici. si vazînd ca eu tac. Clasa hohoti scurt si se opri din condescendenta pentru mine. magarule! Esti de o impertinenta nemaipomenita! Eu gasii cu cale sa plîng în surdina si sa rostesc cu frica parca: . Mama. facînd disperate apeluri la reminiscentele mele zoologice în legatura cu denumirile de origine greaca ale animalelor. si-ntr-un sfert declipita ma vazu rîzînd si plîngînd. iertati-l! Dar Radian n-avea nevoie de interventia clasei pentru aceasta.. sa te-ajut eu. Vazînd ca-ncep sa plîng cu sughituri. încît nu pot sa-ti dau nici o nota.este. pornind catre banci. gîtul. domnule! Esti atît de slab la materia mea. domnule? Dumneata sa faci studii la conservator.pod! respirai eu usurat ca am nimerit-o. este un cefalo. ce mai stii despre rac? Si se-ntoarse cu spatele la mine. el se-nduiosa foa rte repede. Mai ascultati-ma putin. domnule. prin urmare nici urma de gît! Cine ti-a spus dumitale chestia asta cu gîtul racului? . domnule. "Ia. este.. ne desfacea gîtul racului si ni-l dadea sa-lmînca m.. Iertati-l. întinsei degetul aratator înainte. . . va rog... bucuros ca l-am înduiosat cu lacrimile ce-mi veneau în ochi la porunca.. chiar atunci cînd era suparat: Hai. M-ai exasperat! tipa el. . ca eu. Auzi gît la rac! Si-apoi brusc: Ia arata-mi si m ie. spunîndu-ne. vulturul... pe tablou. domnule! Ce caut i dumneata la liceul Lazar. unde e gîtul racului? Ma-ntorsei spre tablou. descrisei o elipsa imaginara pe trupul racului si spusei cu multa naivitate: . îmi spuse cu bunavointa care-l caracteriz a. ca asta e partea cea mai buna. un.. M-ai scos din fire cu apucaturile dumitale actoricest i! Plîngi si rîzi.. nu stiu de ce se-ntoarse brusc. Ei. cînd ne dadea rasol de raci. observîndu-i miscarea. vede cu coada. interveni tot ca întotdeauna.. iesindu-si din rabdari: . care este cea mai mare pasare de prada.. Mars la loc. poftim. sau ceva cam în felul ast . izbucni. Gîtul este aici la coada! Clasa chicoti. Nemaipomenit! se scandaliza el. Din pod ai cazut dumneata! Aceste animale sînt cefalo-torace.. maicuta. mai ales în fata la crimilor. în cor: . sa te angajezi la teatru.

. Si lectia continua. jucînd însa totdeauna în hora cu noi... ce fluturasera pline de voiosie cîteva clipe pe buzele lor. pe rînd. Surprinsi peste masura de linistea ce domnea în clasa. însa asta e de Bo tanica si nu îndraznesc sa v-o spun la Zoologie!.. toata viata mea. am sa tin minte cu sfintenie ce mi-ati spus. toti profesorii. Va rog sa ma iertati. gluma pe care au mirosit-o respectivii profesori si au facut haz de e a. se stingeau usor.. ca altminteri el frecventa cursurile cu multa regularitate. întelegi dumneata? Nu tot ce zboara se manînca. Eu am auzit de la niste olteni ca ar fi pe lume si "prune cu gît"! . în timp ce zîmbetele baietilor.. dar absolut toti. nu mai stiu din ce cauza.. pe nesimtite. care i-a placut si lui cînd i s-a povestit a doua zi. sa tii minte de la mine! . La toate orele am pastrat o liniste mormîntala. dar am crezut chestia cu gîtul racului si din alta pricina. mai bine sa mi-o spui. ca singur nu se prea simte a la largul lui! Si cum astazi Dragu lipsea. Aveam tot materii la care Dragu se ilustrase ca mucalit de forta. magarule. * Într-una din zile s-a întîmplat sa lipseasca Dragu Henry. ca sa fii lamurit pe deplin! . ceilalti deocheati ai clasei. cu dumneata nu se poate vorbi niciodata serios. întrebau cu multumire-n glas: . Iesi afara. Ne-am abtinut din rasputeri si am fost de o cumintenie impresionanta. Spune-o. se vede ca era ceva foarte serios. domnule..a. ne-am hotarît sa-i facem o figura. pentru ca astfel sa ia fiinta gluma harazita luiDragu... si nu tot ce se manînca are gît. .

care-si facuse socoteala sa traga în Moscu. eu te-nteleg. facu Moscu. sînteti atît de linistiti? La care. o batea în pa mînt! Jocul începuse. ca omu l lui Wells! . amîndoi capitanii... fara sa stie nimeni. se gaseau de asta data ca seriosi adversari. Ba. iar dupa alte toate mai era si gra s! . Moscu cazuse în echipa lui Costache Radulescu. îl linisti Moscu. sa faci ce-i sti. Costache. raspundeam foarte seriosi: . Mingea o arunca Matei. foarte buni prieteni în particular. Lipseste Dragu. cînd trebuia sa bata mingea. Vezi ca Matei e cu ochii pe tine. la prindere. si Cioc ne scosese în curtea mare. si sa-si recruteze elementele pentru "meciurile interscolare". Clasa era împartita în doua echipe: la prima era capitan Matei Paunescu. ca e vai de capul tau! Mai b ine nu juca! . pentru ca bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara bine. ma. Foarte abatu . ca doar invizibil n-ai sa te faci. n-avea nici o grija. care nu poate sa dea gres! . aproape toti. Moscule. iar la a doua. baieti. oftînd. care era desperat. a fost farsa cu oina. numai sa fie asa cum spui. sportivi... stie ca fugi ca un hipopotam si te aperi de minge ca de muste! Atîta asteapta. Tu îl cunosti doar mai bine decît mine! . dar ce. sa te loveasca si sa-mi strice mie punctele! Ufff! Ce noroc pe mine sa te brodesti tocmai în echipa mea! Nu puteai sa cazi într-a lui? . contrar obiceiului. ca n-o sa ma loveasca nimeni. Lasa. "la prindere ". Bine. Ma priveste! Oina se joaca de catre doua echipe: una este "la bataie" si a doua. de frica sa nu i-o prinda adversarul si sa treaca la mijloc. don' profesor! ca si cum bietul Dragu singur facuse tot scanda lul din alte ore! * O farsa grozava pe care a facut-o Moscu la Gimnastica timp de aproape cinci-sase lectii. echipa lui Costache era la bataie si a lui Matei Paunescu. e dupa mine? Oricum ar fi. Dar cum se face. cînd o încerca sa fuga. Ehei. Costache Radulescu. jumatate din baieti batusera mingea si unii fugisera. trebuie sa joc. ca astazi. De data aceasta. Venise primavara mai repede decît ne asteptam. ai sa vezi! Am eu metoda mea. ba Costache. i-a spus Costache foarte serios. ca sa jucam oina. si sa nu care cumva sa te loveasca si sa-mi strici punctele. Stia câ bietul Moscu nici nu fugea si nici nu se apara. cu un minut m-ai devreme. nu ma priveste. Nu pot scapa de Cioc.

ma. sa-l ating?! se-ntreba Matei înciudat. Las-ca-l agat eu la prima ocazie. cînd naiba a fugit Moscu. asta era misterul. care nu mai stia ce sa creada! . s uieramai strident ca niciodata. Asta e lipsa de sportivitate! Si punînd fluierul la gura. batu mingea în pamînt si trecu lînga baietii care asteptau momentul prielnic sa fuga în celalalt bar.. de nu l-am vazut. Cum? se-nfurie Cioc. si deodata . si a rupt-o de fuga pe culoarul al carui capat. se duse ia Cioc si-i spuse toata tarasenia! . Cum ajunge. dar nu l-a slabit o clipa din ochi! Moscu. iata-l pe Moscu în barul visat! . la mijloc! Moscu veni în fata lui foarte mirat si-l întreba cu naivitate: . veni si Ionas Moscu la rînd. asa cum se gaseau. Aha! tipa Matei. de Matei. Zis si facut! Cînd a venit rîndul lui Moscu sa bata mingea. si la a doua. Moscu. ca doar nu zboara?! Si cum de nu se gaseste niciun ul dintre ai nostri sa-l loveasca? Pîna cînd. la mijloc! . si la mai mult e ocazii. fara sa stie ca e urmarit de privirile lui Matei. într-o buna zi. Moscu. fara sa-i dea nici o explicatie: . dracia dracului! "Ma. Se auzi glasul lui Cioc. Moscu profita de concentrarea lui Matei în alta parte si-si puse planul în aplicare: deodata ne treziram cu el în barul celalalt! Ei. lasînd jocul balta. imperativ la culme: .t. Matei s-a hotarît sa nu se lase furat de focul jocului si salurmareasca pe Moscu cînd fuge din barul de la bataie în barul din fund si sa-l love asca scurt. s-a strecurat pe lînga usa coridorului ce da în curte. prefacîndu-se si el foarte nepasator. De ce. da tocmai în barul celalalt! Si-n cîteva clipe. Matei i-a aruncat-o distrat în aparenta. Moscu în bar. si la a treia ocazie. cît era el de gras. don' profesor? Dar Cioc o tinea întruna ca un apucat. cu usa respectiva. nu-mi mai scapa!" Dar Moscu scapa: si la prima. a trecut usor pe lînga jucatorii care trebuiau sa fuga. va sa zica! Moscu o stergea prin culoar! P ecinste! Si. Jucatorii ramasera pe loc..

Ducu Constantin. colegul nostru se asezase în fund. Ca sa nu fie observat cum manevreaza. mormaind furios ca un urs si frecîndu-si piciorul de zor. Dar de ce.. ca nu mi-a prins mingea nimeni?! . 3 si 4 si ne-a scris petabl a textul latin respectiv pentru fiecare grupa. 2. cumsecade ca de obicei. care nu se pregatise deloc. la paralele. la mijloc. baieti. A scos usurel juxta. l-a pocnit scurt în pulpa. Totusi. ca-ti dau o palma de te dau c u capul de toti peretii! Intru-n ocna pentru tine! Moscu n-a avut ce face si a trecut la mijloc. la trapez. daca are de unde. pîna l-au ametit. Barosanul. Matei.. si a început lectura. si-au batut joc de el într-un mod barbar! Au plimbat mingea de peste treizeci de ori. facîndu-l pe bietul Moscu sa senvîrteasc a cînd spre unul. întelege odata. a des chis-o . Vazînd capr ofesorul si-a cam uitat de clasa.. numai sa nu-l prind. în timp ce eu citesc. don' profesor! mormaira cîtiva de circumstanta si ne apucaram de lucru. Fiinta lui Dumnezeu. între Matei Paunescu si Traian Paraschivescu. l-a asezat în fata bancilor. ma prapaditilor? Omorîti-va voi la oina. a facut rost de un certificat medi cal ca sufera de nu stiu ce si a fost scutit de Gimnastica. si-a scos din buzunarul hainei ziarul "Unive rsul". Barosanul si-a luat scaunul de la catedra. Va multumim. Nimeni nu îndraznea sa copieze la acest iscusit profesor. la perete. Dupa asta. facînd o gluma: . cînd spre celalalt. prinzînd o data mingea vîrtos. Moscu a gemut si a trecut schiopatînd la loc . Baieti. l-a desfacut larg. si-a pus în gînd sa se salvezec u ajutorul unei juxte lineare. adica o traducere cuvînt cu cuvînt a textului latin. ne anuntase ca ne va da sa traducem cu dictionarul un fragment din "De amicitia" de Cicero. a început sa lucreze. Dupa ce ne-a împartit în patru grape numerotate cu 1. Vorba românulu i: "Hotul neprins e negustor cinstit!" Si-acum: succes! . ca sa-l vada ce face: cit ea foarte concentrat ziarul. don' profesor.. la fus si la inele. Multi ca mine ati lovit voi cu mingea. care era de o mare vigilenta.. ca mandea în vremea asta se plimba cu bar ca-n Cismigiu! * Eram în clasa a VI-a si aveam teza la Limba latina cu Barosanul. care era nepotul lui Barba. numai scrieti!" Eu mi-as permite sa adaog: "Numai scrieti bine!" Cine se simte în stare poate sa si copieze. Ducu l-a furat din ochi pe Barosanul de vreo cîteva ori. . gasind probabil ceva deosebit de interesant. voi scrieti! Vorba lui Heliade Radulescu: "Scrieti . Si Ducu venise asortat cu înt reaga opera ciceroniana tradusa în limba materna. care. ca sa se razbune.. Moscu.

luîndu-i dictionarul. si în timpul care ti-a mai ramas fa o mica plimbare prin Cismigiu! Urît din partea ta ca ai încercat sa copiezi ! Toti elevii mei stiu de nota 5 la mine. care izbucni de asta data într-un rîs zgomoto s. profesorul. iar cauta. Barosanul i-a luat lui Ducu dictionarul si. iar cauta în dictionar! Pe la jumatatea orei. l-a bagat în buzunar si a pornit cu pasii lui grei direct catre banca lui Ducu. se mai uit a si la Barosanul. si asta? Ar fi prea de tot! De cînd ma tot uit la tine prin gaura pe oare am facut-o în ziar! Se poate sa fii atît de nataflet. si copiezi ca un neghiob. Barosanul apuca usurel cu unghia degetului mare si-aarat atorului foaia.. se prefacea ca mai cauta cît e un cuvînt în dictionar. Ca sa nu se vada ca scrie prea repede. med ia trei! Salve et i! (Salutare si du-te!) * Odata. prea curgator. si sa deschizi dictionarul numai în acelasi si acelasi loc? Mi-am dat seama imediat ca ai pus în dictionar foaia unei juxte. Este de prisos sa mai spun ca nici un elev nu se mai ocupa de teza. pe jumatate. Dar pentru ca sînt loial si vreau sa-ti las posibilitatea de a-ti îndrepta nota. însa. adica de trecere. Toti sentors esera catre banca în fata careia se oprise profesorul. . Bine. ma.. iat a ce facem. iarasi mai scria. banuind ca avea sa se petreaca ceva deosebit. care era cufundat în lectura ziarului. nici atîta lucru nu esti în stare. i-a spus zîmbin d: . fluturînd-o fata clasei. .. Asa. a rupt foaia cu multa bagare de seama. cauta. si cu unu al tau fac sase. înainte de a-l deschide. la Geologie.la pasajul care-l interesa. "Quod erat demonstrandum!" Acum da-mi teza. sa te prefaci ca scoti cuvinte. sa copiezi?! Sa te înva t eu. ca nu cumva sa se auda. apoi a pus-o în dictionarul latin-român de Nadejde si a pornit sa scrie.. îti dau cincrul meu din oficiu. ne-a venit în inspectie un faimos profesor de Stiinte naturale . spre consternarea lui Ducu. nepricopsitule. trebuie sa iei pe meri tul tau 1. Barosanul a strîns ziarul frumos. Si. Asa ca scria.

socotind ca matrans porta în ere mult prea vechi din viata Pamîntului. asa cum numai marii inventatori si descoperitori ai omenirii au putut fi . Cum s-au formal terasele din Scandinavia? Ca sa spun cinstit. se vede ca erau la fel de bine pregatiti ca si mine. printre altii. poreclit Basu.. Sava: G. La lectie erau patru elevi. Cei trei înaintasi. Demetrescu. prin ce fenomen natural din atîtea cîte au fost pe Pamînt de-a lungul milioanelor sale de ani de existenta? Ca straluminat de un fulger. pentru ca avea o impresionanta voce de bas profund. din cei trei colegi s-o gasi macar unul care sa stie ce e cu aceste ciudate terase. Trebuia sa raspund ceva neaparat. si l-am privit pe profesor cu grija. Probabil ca totul nu durase mai mult decît o clipa . Cum a intrat în clasa si-a exprimat dorinta de a examina cîtiva elevi.. sarmanii. nici unui n -a gasit de cuviinta sa scoata o vorba! Basu m-a întrebat atunci pe mine: . A deschis catalogul si. întocmai lui Arhimede în baie . Dar. în afara de vestitele ei fiorduri. "Fie ce-o fi. îmi spuneam eu. înainte de a se trece la explicarea lectiei urmatoare. mi-a tîsnit ideea formarii teraselor din Scandinavia si.care functiona la liceul Sf. Te rog. eu. nu numai ca nu stiam cum se formasera aceste terase. crezînd ca m-am gîndit prea mult pentru un raspuns care se presupunea ca e cunoscut de mine. Ramasesem însa linistit ca. se mai gasesc si terase. gîndeam eu fericit în acele clipe . pîna la mine. spune atunci! mi-a cerut glasul de bas. nu s-a gasit nici unul. care nu ma prea împacam cu aceasta materie de învatamînt.. Basu a pus urmatoarea întrebare primului elev din serie: . Foarte solidari între ei. Da. "E îngrozitor sa taci asa!" mi-am zis eu. dar ce?! Cum s-au putut forma a ceste terase scandinave. ultimul. dar el ma astepta fara sa dea semne de nerabdare. tremurîndu-si vibratiile în tacere a de mormînt a clasei care încremenise. dar habar n-aveam ca în Scandinavia. dar ceva trebuie sa raspund!" . culmea ghinionului. am strigat în forul meu: "evrika"! Ma alarmasem. întrucît stia ca nu stiu! Si-atunci cred ca am facut cel mai mare efort de gîndire si imaginatie din viata m ea scolareasca. în definitiv si eu eram în tr o adevarata baie de transpiratie .. Dumneata stii cum s-au format terasele din Scan-dinavia? Tacerea absoluta a celorlalti dinainte îmi facuse o impresie detestabila. domnule profesor! . ma chemat si pe mine.

Sava. învatau la liceul Sf. fiind în acelasi timp si bibliotecar la Academia Ro mâna. la plecare. convinsa ca stiusem. În timpul cît apa statea pe uscat. Avram Todor.. Apai. inundînd terenul. si altul la real. Daca sînt destept . amîndoi în clasa a VII-a. domnule. Dar profesorul se-ncrunta pu tin si spuse cu vocea-i cavernoasa: . ce ma tot duci pe mine cu: vine apa. apa se retragea. cînd se producea noul flux. era foarte bun si avea o vasta cultura generala. dar din nefericire e inexacta! Si a trecut imediat la alta întrebare. cînd pleca ap a. lasînd uscatul cu alte adîncituri. don' profesor! . lasînd astfel o adîncitura pe terenul respectiv. sa u nu stii? . ce mai?! Totul în viata e sa ai imaginatie! Acu' îi trag pe teoria asta! Bravo mie!" În clipa în care Basu m-a întrebat: "Cum?". unul la mod ern. la reflux. si formînd în felul acesta terasel ! Clasa ofta admirativ. Stefan Predescu si Gica Roznovanu. fara însa sa ne spuna el cum s-au format acel e terase.. Terasele din Scandinavia s-au format în urma fluxului si refluxului provocate de atractia Lunei! Profesorul a zîmbit aproape imperceptibil si a dat din cap. muia portiuni din te ren si. O fi interesanta teoria dumitale asupra formarii teraselor din Scandinavia. Nu stiu. Odatac u refluxul. asa cum se spune ca tin visele în care traiesti zile si ani de multe ori! Mi-am auzit glasul raspunzînd limpede si sigur de sine: . lua pamîntul farâmitat. asa trebuie sa fie. totusi îi invidiam întrucîtva pe acesti doi prieteni pentru dascalii lor de limba mate rna: . Si cu toate ca profesorul nostru de Limba româna. "Da. apa venea din nou. A poi. apa oceanului venea mare si inunda o parte din uscat. "Sa stii ca am brodit-o!" mi-am zis eu. lua cu sine pamînt. de asta data pe o a lta portiune mai mica sau mai mare decît prima oara. eu îi si dadusem drumul la "explicarea fenomenului": .. sînt destept. Ia asculta. În timpul fluxului. Si iarasi. pleaca apa? Stii. usurata. asa spune! rîse profesorul amuzat. n u erau colegi cu mine. de existenta carora pe pamîntul scandinav atunci aflasem! * Doi dintre cei mai buni prieteni de-ai mei.

.

cînd cei doi colegi porneau la scoala. Fanica? . Pompiliu asta al vostru. Vom citi si vom comenta oda "La Schiller". Stt!. . îmbratisînd cu privirea parcaîntrea ga clasa si spune: . E foarte simpatic.. Abia astept sa-l aud! . Vino. . de o rara vioiciune! .. Si Pompiliu începu sa citeasca frumos. acu' taci! Dupa notarea absentilor. Adamescu. . la 5. spunînd: "Mmm!" Si-ntr-o zi. Constantinescu! Tot vor sa te cunoasca baietii nostri. fac astia niste ore! Si-aci îsi strîngeau degetele puica si le sarutau în vîrf. m-am mirat eu admirativ. Ma. de cînd au auzit ca i-ai im propriul lor bîrlog! . Ultima ora. tînar.. prezentabil. iar Predescu. . .. tînar. . La ce ora aveti Româna. . plin de vibratie "La Schiller". bine zidit si cu multa prestanta. . Pompiliu îsi roteste ochii. . Buna seara. Sa continuam lectia despre Heliade Radulescv. cum la noi. va veti convinge imediat ce-i vom face lectura. pe la prînz. . profesori ve chi. "Echilibru între antiteze". Sa stii ca astazi aterizez si eu la ora voastra de Româna.. l-am întrebat pe Predescu: . cînd colonia germana din Bucuresti a sarbatorit centenarul nasterii marelui poet. . ca nu te-nduri sa pier zi un cuvînt! îmi raspunse Predescu. Numai ce-i auzeai pe cei doi ciraci ai lor: . A f ost publicata mai tîrziu în revista autorului ei. O liniste în cl asa.Roznovanu îl avea profesor pe cunoscutul autor de manuale didactice Gh. se pomenea! . Ard de nerabdare sa-l aud pe Pompiliu . cald. Sava se deschise scîrtîind si intra profes orulPompiliu Constantinescu.. dar vad ca la el s-aude musca! . Usa clasei a VII-a reala de la liceul Sf. dom'le! itat pe "balauri" în . . . . Heliade a scris aceasta oda în preajma zilei de 28 octombrie. . Numai pe Camil Petrescu îl mai auzisem în clasa I-a citind cu aceeasi sensibilitate! . Ochii.. numai la orele Barosanului si-ale lui Attila... baieti! Rapaitul uniform de picioare fu raspunsul la salutul profesorului. pe tînarul si valorosul critic literar Pompiliu Constantinescu. la Lazar. Un tînar frumos.. Am putea spune despre aceasta poezie ca este o oda elegiaca. stie carte si explica asa de frumos. . . ca aveau ore dupaam iaza. Cum naiba sa-ti mai arda de nazbîtii la un astfel de profesor? Ar fi o impietate! . 1851. Baa!.

ca-ti ia el si trecutul. Stie cineva sa-mi spuna l a cine face el aluzie? Dar nici unul dintre elevii "savisti" n-a scos o vorba. Ah. calumnia ti-e parte.. Cînd a scris aceste versuri. poate alti domni profesori sa fi amintit.. E orb si-i dai lumina:. Ma mînca limba ca niciodata! Ce-ar fi sa raspund eu? În definitiv. precum s-o moarte vie: Ci este si viata ce nu mai are moarte .. viata. cum as mai fi raspun s eu. iar numarul de Lazar de pe mîneca pare un numar de Sava ... te musca ca vipera.. Renalta-l pîn' la ceruri. mai departe: "Da-i adevar."Este o viata moarta... Heliade s-a gîndit si la suferintele lui... Da-i viitor. uniforma noastra scolara e aceeasi.. nici mort!" Apoi. un intrus! . E mut si-l faci cu limba.. Te iarta ca-i faci raul. dar din alti ani. gasind oare care similitudine între atitudinea lui mai mult decît binevoitorare fata de un important poet al nostru si la nerecunostinta de mai tîrziu a acestuia. iar binele. de viu te-afunda-n iad!" Aci se opri o clipa si spuse: . dreptate. Stiu ca noi n-am vorbit înca despre aceasta..... "Avusi de adversariu pe om si-atît ajunge.. eram un strain... Ia gînditi-va putin! a insistat Pompiliu.'" . el vede cîte n-ai... dar nu îndrazneam.

Fanica. Cum o sa-mi para bine. Face aluzie la Grigore Alexandrescu. n-o luati chiar asa în tragic! interveni Livada. a pus nota în catalog si a plecat surîzînd satisfacut. Ai noroc ca tin la tine.decolorat! N-am mai putut sa ma stapînesc si am tîsnit în sus: . ma? Tu nu te gîndesti ce situatie mi-ai creat? Pai mai po teu în viata mea sa stiu o data macar. nepremeditata. însa. Bine. Totul s-a terminat unde începuse: în fami lia clasei! . Aceasta interesanta convorbire dintre un mare dascal si un elev care nu era al s au a durat întreaga ora de curs si i-a interesat nespus pe asistenti. subit inspirat.. ca altminteri te-as cotonogi în bataie! . Predescu Stefan. Pompiliu a comentat apoi cu mine lexicul odei. însa. si-apoi te prezinti la curs. din senin s-a ridicat din banci. oprindu-se la cuvintele italieniz ate. ma. Mi-era teama ca premiantii clasei. care-mi îndreptam privirea radioasa spre Predescu. în loc sa-mi multumesti si sa-ti para bine. Cum. Profesorul Pompiliu Constantinescu a întrebat binevoitor: . seful clasei lor. În vremea asta. tu te superi? . te pui cu bu rta pe carte. a luat proportii abia dupa aceea. nu-i de gluma! Cît am stat de vorba cu Pompiliu Constantinescu nu am avut pic de emotie. la Româna. rostind limpede numele prietenului meu ce-mi sta în dr eapta: . faimosul articol critic al lui Titu Maiorescu. dar nu s-a mai întîmplat nimic. pîna i se estompeaza figura l uiBajenaru în minte.. . don' profesor! . Dar nici nu se-nchisese bine usa. Dar culmea a fost cînd a sunat de iesire. Foarte bine! Daca stii ceva mai mult. ma. întocmai unui freamat neasteptat. iar eu am adus vorba despre "Betia de cuvinte". Foarte bine! Multumesc! Cum te numesti? Un murmur surd.. Predescule.. don' profesor! . nimeni n-a suflat o vorba. nici macar nu s-a povestit întîmplarea celor din alte clase. cînd eu. ca. Zece! a spus cu placere Pompiliu Constantinescu.. te rog!. si sa mai iau un "zec e"?! Ce ma fac eu acu'? Toti colegii lui Predescu izbucnira în hohote de rîs. aducînd în discutie si literatura scrisa de catre ei cu aceasta trista împrejurare. O sa lipsesti si tu. ar fi putut sa ma reclame pentru aceasta substituire "ad-hoc" . co legiilui Predescu. asa de bine. nenorocitule. Am raspuns. Emotia mea. mai. Stati. auzii ca ma împroasca vehement cu cele mai groaznice invective: . Am povestit cu lux de amanunte conflictul dintre cei doi mari scriitori.. ce ti-a venit sa spui numele meu?! Ai?! . fericit ca-i obtinusem o nota maxima. cîteva ore de la Pompiliu.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . De pedepsit, tot am fost pedepsit, însa; acum, în timpul liber, în loc sa ma plimb sau sa ma duc la vreun spectacol, trebuia sa stau cu Stefan Predescu si sa-l das calesc la Româna. Parca-l vad cum venea si-mi batea în geamul de la subsol, unde locuiam, cîntînd fals un cîntec pe atunci la moda: "Deschide, deschide fereastra, Numai o vorba sa-ti spui..." Si, cînd deschideam, continua: . Ce-ai cautat... ai gasit! Pentru mîine, Pompiliu ne-a dat o compunere despre "Satira sociala a vremii în teatrul lui Alecsandri"... asa ca, tinere, Grigore te cheama, bautura ta preferata e... agheasma... ori ca vrei, ori ca nu vrei, pune mîna pe condei! * Întîmplarea s-a petrecut, de asta data, la colegii nostri dintr-a VII-a reala, iar e roul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realistii erau obligati sa mai învete pe lînga Franceza, si Germana, înca o limba straina, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian îsi alesese Italiana, fiind mai usoara si mai apropiata de limba materna. Profesor de Italiana era Napoleon Cretu, un dascal distins, cu o aleasa culturagenerala si cu multa prestanta. În afara de Italiana, el mai preda la sect ia reala si Româna. Spiritual, ironic, dar foarte binevoitor întotdeauna, cauta sa-si ajute elev ii saobtina note cît mai bune. Cu atît mai mult dorea sa-i dea o nota frumoasa lui Puiu Maximilian, pe al carui t ata îl admirase, pe timpuri, ca stralucit tenor comic în trupa de opereta a celebrului n ostru

Leonard, cît si acum, ca mare actor de comedie. Scotîndu-l la lectie pe Puiu Maximilian, profesorul Napoleon Cretu îi spuse zîmbitor si cu bonomia lui dintotdeauna: . Asculta, draga Maximilian, eu doresc din tot sufletul sa-ti dau o nota buna, d ar pentru asta mai e nevoie si de ajutorul tau... Spune-mi ce bucata de lectura sti i mai bine! Citeste-o frumos, tradu-o si apoi comenteaz-o cu obiectivitate critica. Ei , ce bucata crezi ca stii mai bine din cele studiate? . Cel mai bine, don' profesor, raspunde Puiu Maximilian, cu multa siguranta, cei mai bine stiu "Cinque Maggio" de Manzoni. (Cinci Mai) . Perfect! E o poezie frumoasa, care îmi place si mie foarte mult! Vrei sa-mi spui ce însemneaza "cinque Maggio"? . Da, don' profesor . raspunse Maximilian foarte convins de usurinta întrebarii, p e care o considera cu totul inutila, întrucît traducerea titlului îi parea evidenta . "C inque Maggio''' însemneaza "Cei cinci magi"! Un hohot nestapînit de rîs izbucni în clasa, spre consternarea lui Maximilian, care era convins de justetea raspunsului sau prompt. Napoleon Cretu nu-si putu stapîni nici el rîsul si spuse dînd din cap cu mîhnire: . Apoi, draga Maximilian, daca este bucata de lectura pe care-o stii cel mai bin e si nici titlul nu îl traduci cum trebuie, ce sa mai vorbim despre celelalte pe care l e stii mai putin bine? Poftim la loc, pregateste-te cum trebuie si vino sa te ascult, dar r oaga-l pe tatal tau sa-ti dea cîteva lectii de tehnica a memorizarii! Peste cîteva saptamîni, în care timp Maximilian a tocit vîrtos, colegul nostru a iesit la lectie si a obtinut nota 10, dupa ce Napoleon Cretu l-a trecut prin toata mat eria predata pîna atunci. CAPITOLUL XI FABRICANTUL DE STIHURI "Iubirea e o taina mare, Ce leaga doua inimi, tare!" Asa am decretat într-o buna zi, nostalgica, de primavara, ametit de parfumulputern ic al liliacului batut, ce-si legana buchetele violete în fata ferestrei mele. Eram îndragostit, credeam eu, foarte serios de una din numeroasele mele verisoare, Viorica, eleva într-a III-a la Carmen-Sylva! Gaseam ca sîntem foarte potr iviti, ca eu eram într-a V-a, doar! Bineînteles ca mai tîrziu aveam sa ma însor cu ea, sa fim fericiti, sa facem doi-trei copii, si asa mai departe, cum viseaza orice copilandru în împrejurari asemanatoare.

Toate ar fi mers bine, daca ar fi fost de parerea noastra si "Turcu", adica unch iul Costica, cum era poreclit tatal respectivei Juliete. El, însa, nu prea vedea cu ochi buni desele mele vizite pe la "verisoare", cu toat e ca eu, întotdeauna, eram foarte serios, întrucît veneam în scopul bine determinat de a face lectii cu "fetele" . ca avea trei . si ma multumeam cu cîte-o privire dulce s au cu o scurta strîngere de mîna pe sub caiete! Amarît peste fire de atitudinea mai mult decît turceasca a lui Nea Costica (ce nume caraghios pentru tatal unei iubite!) am lasat "De bello Galilco" la o parte si m -am apucat sa mîzgalesc maculatorul, caligrafiind numele verisoara-mi în toate felurile si-n toate pozitiile: rond, cursiv, batard, cu litere de tipar, vertical, orizontal, diagonal, umplînd o pagina întreaga cu: Viorica, Viorica, Viorica! Apoi, mai convins decît Alecsandri însusi ca "Românul e nascut poet"... si aducîndu-mi aminte ca "în cursul inferior", prin clasa I-a, facusem vreo doua poezii despre: primavara, flori si rîndunele, versurile de-atunci începura sa ma chinuiasca , revenindu-mi în minte cu o draceasca îndaratnicie de muste bîzîitoare: "Primavara a sosit Cîmpul tot a înverzit, Plin de flori mirositoare, Ce sînt foarte-mbatatoare!" Mai departe, era foarte natural sa aduc vorba si despre pasarile calatoare, care senapoiazan tara, vestindu-ne statornicirea primaverii pe plaiurile noastre: "Iata, vad o rîndunica, Vine din tari departate... De-obosita, parca pica! Trebuie sa-i dam dreptate!"

flori si alte elemente poetice. iam cetit-o lui Ionas Moscu. dar de aceast a pretuire ma bucuram.. si p-orma astea le-am scris cînd eram pusti. . cad în gramada si cresc nametiide zapada. dar acum. . de frica sa nu ma spuna batrînilor . Mai tîrziu am începui sa fac acrostihuri! Ajunsesem la o virtuozitate extraordinara si le confectionam la iuteala. Nenorocirea era ca nu puteam sa i-o citesc Viorichii pîna duminica. . si-n urma sa-i marturisesc dragostea mea mistuitoare! Asa s-au nascut "sublimele" versuri care. gata sa atac albul hîrtiei. . . . .. apoi sa fac unp ortret al iubitei. . cu atît mai mult cu cît si el o cam placea pe verisoaramea ! Aceasta a fost prima mea poezie de dragoste î . de-o sa ramîna Viorica foarte impresionata!" Ma gîndeam ca e bine sf frumos sa dau mai întîi o definitie a iubirii. . .. ce stia ea despre dragoste? . trosnind. ger si viscoleste. împrastiind în jurlumina! Afara. în cîteva minute. caci în vatra. . "Iubirea e o taina mare. indiferent de lungimea numelui iubitei . ziua hotarîta de mama pentru o vizita la tanti Marioara. eram la mare pret din punct de vedete poetic.. tare. e alta poveste. din nefericire. focul usor suspina. îmi spusei eu.. iar s ora-mi nu îndrazneam. sub titlul "Din tara basmelor". . o sa scriu ceva. si sînt versuri d espre primavara. .!" Pai. aveau s-o faca pe Viorica sa. praf o fac! Si am continuat pe acelasi ton. fulgi albi. . cu condeiul ridicat. Cu vreun an înainte.. cînd i-oi citi-o. si cum eu tineam s-o citesc cuiva. .. Ce leaga doua inimi. Îi facusem o prefata în versuri. tata îmi tiparise o carte de povesti scrise de mine. "chiar asa de proaste nu sînt. .. . Prin clasa a VIII-a.. ca sînt într-a V-a. ci în forma de proza: "E iarna. gîndeam eu. . care nu erau asezate pe strofe . usori. Bineînteles ca a fost încîntat. si pe deasu pra îndragostit. bunicu-n casa povesteste!" E cald si bine.."În definitiv". numai din partea colegilor mei. . . .. cîinii nostri latra!" .

"Simpatie!" l-am corectat eu. n-auzi? C-un laptar si c-un dovlecar! Pai asa se poarta ea c-un lazarist?! Da' necazul meu cel mai mare e ca duminica. hi!" Am înghetat! Rîsul ei! Am tacut .. cu floricel e. Am terminat cu dragostea! Sa nu mai aud de fete! Am terminat cu ele! Am vazut-o cu altul la Cinema Clasic. Uite asa si asa cu fata. nenorocit ul. confidentul tuturor.18 ani. ma. ca-nnebunesc! Sau un alt caz: . si am privit ca din întîmplare. ma Griguta. dar nu e acum timpul potrivit .. doua simpatii". . dealtfel f oarte firestila vîrsta de 17.. eram un autor. hi. cîti aveam noi pe atunci... aproape ca as fi vrut nici sa nu respir. Nu exista decît "o simpatie . care nu concep ca se poate spune despre un barbat ca e simpatia lor .Si asa mai departe! Dar odata cu aparitia cartii mele de basme. . si cuvîntul meu în materie de dragoste si al derivatelor acesteia era firesc sa aiba mare greutate! Întotdeauna sfatul meu era cerut cu insistenta magulitoare si corespondenta catre iubite era supusa în prealabil cenzurii mele. în Cismigiu. eram eu.. iar nu "un simpatiu . O fi "simpatie" de gen ul feminin. "Marele confident". baiat de teatru".... doisimpatii"! Am mai auzit eu si pe altii vorbind ca tine. pauza! M-am ridicat usor. nauzi? Nu stiu cum am avut rabdare pîna sa se faca lumina! În sfîrsit. Ma rog. nevoit sa ascult pasurile si ofurile de dragoste ale celor mai multi. ca si cînd n-ar fi rulat. De ce simpatie? Simpatiu. mi-am umflat pieptul. sama-mpac. Juca "Zigotto. ca om de condei! Situatia aceasta deosebita mi-a creat în scurta vreme rolul de confident al colegi lor. fa-mi. n-am în teles nimic din el! Eram atent s-aud cu cine vorbeste. mia spus ca-i place de mine si ca sînt singurul ei simpatiu! . Baieti sau fete sînt toti "simpatii" unii pentru altii. am cunoscut-o dupa rîs. confidentul general. care rol cu timpul mi-a adus dupa sine si porecla de "Marele confident''. Filmul.. ci simpatiul lor. o scrisoare acolo. caci d aca fiecare avea cîte un confident în colegul de banca sau în acela de drum spre casa. Cuvîntul "simpatiu" l-au creat mitocancile. am început sa ma bucur de o mare stima literara în fata colegilor mei. Cînd aud în spate un rîs ascutit: "hi. ca sînt baiat! . dar se foloseste si la masculin tot asa. Vorbea cu unu' cu vocea groasa si rîdea . Era între doi: unu l de la Matei si unul de la Mihai! Sa mor.

."Humano capitis!" 1 . Începusem clasa a VIII-a de vreo doua saptamîni.. Didi! Cum ti-a p lacut filmul?" .. asa ca ar fi trebuit sa ma instalez într-o banca separata si s a ma îndeletnicesc numai cu "stilul epistolar de amor"! * Era toamna. în fata zeilor dida ctici ai acelui templu de cultura care era într-adevar liceul Lazar. si. cînd m-a vazut. poti sa-i spui ca am terminat cu dragostea.. Griguta. si numai de explicatiile întortocheate ale profesorului n umi ardea. si nu mi-a raspuns! . Am luat creionul si-am început sa scriu o poezie pe care am botezat-o "Licea n" si din care mai tin minte strofele acestea: «Pun mîna pe "Horatiu". spune mai departe! . amarît. cu doruri ne-ntelese si cu emotii nejustificate în suflete. printre altele. în care sa-i spui tu ce crezi ca e ma i potrivit în ocazia asta. si ce te mai pricepi tu. daca se poate s-o faci sa plînga si sa regrete! . Eram îndragostit de o fata de la Moteanu.. de ex emplu ca as vrea sa mor sau sa ma calugaresc la un schit din creierii muntilor. E. dom'le. . las-ca ti-o fac în ora de Psihologie. M-apuc sa scot cuvinte. Aveam ora de Psihologie. ma. asa.. mantelegi.. sa scoti cuvinte.pentru consideratii filozofice si gramaticale.. Îmi vîjîie tot capul. nu stiu cum sa-ti spun. Geta. Tî! Dar sa-ti spun drept. si tot nu ma obisnuisem cu gîndulca t rebuie sa vin în fiecare zi si sa stau patru-cinci ore pe banci. dar o toamna frumoasa.. si numai la ea îmi zbura gîndul. din ochi îmi sar scîntei.. Ea a motait am cap în semn de raspuns. ma. m-a secat la inima. Cum ce vreau de la tine? Pai eu vin fript. Caci se ivesc în fata-mi frumosii ochi ai ei! Si mai încearca. care va sa zica nu ti-a raspuns! . pe la începutul lui octombrie. ca mi s-a suit un nod în gît si mi s-a încleiat limba-n g ura. zîmbind ironic: "Bon-soir. s-a facut ca sfecla si a tacut brusc din gura! Eu m-am înclinat foarte respectuos si i-am spus. cu nostalgii înaer . pe textul de Latina. Bine. cînd am vazut-o. Îmi fuge gîndu-aiurea si nu fara pricina. ca pentru mine n-o sa mai existe în viata alta fata. daca mai poti. Si-acu' ce vrei de la mine? . sau asa c eva. ca ma mir si eu cum de-am mai fost în stare sa-i dau buna-ziua! .! Hai. si tu ma iei repede? Ce pot s a vreau? Sa-i torni o scrisoare de despartire. Aha! Asa.. Si altii cu altele. si.. Si ea? . acolo.

De 14 si 15 silabe. . Dar ce mîzgaleai acolo? Nu versuri? . Ce fel de versuri? . în loc sa fii atent la explicatiile mele! De ce nu scrii versuri în ora de Româna?! ... dumneata obisnuiesti sa iei notite la Psihologie în versuri? Am tresarit. cu rime încrucisate si cu picioare.. pe feresti. ca va intereseaza forma. hm. Hm. vad semne chinezesti.. domnule profesor! Dealtfel nu luam notite la Psihologie! . vreau sa spun..» 1 începutul poemei latine "Ars poetica" a lui Horatiu. Si tîmpla îmi zvîcneste de parc-as avea febra! Mi-ndrept atunci privirea afara. degeaba.. Nu. Din punct de vedere al fondului. cînd aud glasul taios al profesorului lînga mine: . Cum adica? .. Ba da! ..... Tocmai începusem strofa urmatoare.. Îmi trec mîna pe frunte si ma cufund în vis! Si sînt acum în clasa. de dragoste sau de altceva? ... Cînd sînt inspirat! .. Pe marea tabla neagra. m-am ridicat brusc în picioare si am închis maculatorul cu repeziciune: ... ... dupa întrebarea dumneavoastra. ia sa vad. dumneata la ora de Psihologie fa ci versuri. hm....Ma concentrez. nu te-am întrebat de metrica si prosodia lor. Asadar. Nu întelesesem! Eu am crezut.. Explica la "Algebra". ci daca sînt. Scriu si eu cînd îmi vine! .. Dar ce. Aha!. prin urmare. am încercat sa scriu o poezi e lirica. stapîn nu-s pe-a mea minte.

Totusi sînt încîntat ca ora mea te inspira sa scrii poezii. . Definitia.. auzi la colegii dumitale. Si dumneata ai simtit în ora mea. care. Sînt. nu va intereseaza: nici pe dumneavoastra si nici pe colegii mei. sicînd îi întreba: "Ei.. pe tabla. si da-mi caietul! Si cum eu ezitam. are sentiment!" .. te rog. esti. Hm! se-nciudâ el. este ceva intim... trebuie sa fii aiurit rau. si asa si pe dincolo! F oarte bine! Da-mi atunci. cîtiva raspunsera foarte convinsi: " E frumoasa. care si asa lasau destul de dorit! Dar baietii nu reactionara cum se astepta: ascultara într-o tacere impresionanta.. Esti dibaci. si sa te gîndesti la fete! F aci poezii. don' profesor. care te-a facut sa vezi litere chinezesti de Algebra. mila. compatimire. va rog! . dom'le. ma baiete. domnule profesor!. ma rog. un inspirat? . ura. dupa toate regulile ei. ce ziceti de poezia asta?". .. Va rog. Ba stiu. si asa m ai departe! Eu as traduce acest cuvînt pur si simplu... Am citit asta într-o carte. Vorbeati doar despre "sentiment"! . simpatie. care abia astepta sa auda ce-am sa raspund. Si ce e.. dor. ai pretentia ca esti sentimental.. dar la mine n-au trecere! Prin urmare. don' profesor!. sentimentul. domnule profesor. Sa faci dumneata o carte noua de Psihologie! (Ah! eternul si stupidul spirit didactic cu: "Sa faci dumneata o carte noua de. Nu ma mai ruga. ma. definitia sentimentului. sa nu cititi.") Ce-ai spus dumneata nu se poate numi o definitie. nu mai stiu unde. Dupa mine.. . facui eu calm. don' profesor! . Va rog... Da caietul încoace si lasa sofisticariile pentru ora de Logica. ca esti "sentimental"! . dupa dumneata? . scurt si cuprinzator... Sa va spun drept. baieti! Si-ncepu s a citeasca lipsit de cursivitate si fara intonatie. asta e cu totul altceva! . nu va suparati. Am cautat sa fac o aplicatie imediata a celor explicate de dumneavoastra.. stîlcindu-mi versurile. ca sa zic asa. ma iertati ca -mi permit sa v-o spun. dumneata. si nu stii ce este sentime ntul? ... mînie.. "Este cel mai greu lucru care se poate face si niciodata nu este perfect exact a cu ceea ce e în realitate obiectul pe care vrei sa-l definesti!" l-am întrerupt eu. îl deschise si: Ha. un simtamînt de lene. mi-l smulse din mîna.. prin "simtamînt"! . sentimentul este ceea ce simti: dragoste. asa cum v-am spus-o eu! . sa vedem si noi cam ce a putut sa-ti inspire ora de Psihologie! . Ia da caietul încoace. si cred ca dupa toti colegii mei. care va sa zica. .. Zau? Din ce în ce mai interesant! Esti sentimental si faci versuri în ora de Psihologie.! Ai replici avocatesti. ha. n-am retinut-o! .! Es ti la ora de Psihologie si te crezi la Algebra! Asta e buna! Ia ascultati. însa nu va pot reproduce definitia dumneavoastra plina de termeni abstracti pentru mine si pe care nu prea-i pricep! . Aha. sila. Cum? Faci poezii. baiatule. asociind si clasa... Nu. dumneata sustii ca ai fost atent la explicatiile mele. vaasigur! . ..

. fiindca numai tu poti sa ma-ntelegi si sa m-ajuti! Providenta a vrut sa apari în calea mea si ne-a facut colegi.. . . într-un gînd. ma primira cu surîsuri atît de iau înca 3 treiuri.. Prea mult nu m-a mîhnit aceasta apreciere putin magulitoare pentru mine. cum sa-ti spun eu.. .. mai... dumneata nu esti capabi l sa-mi dai definitia sentimentului! Pentru asta. . si una neplacuta! Dintr-o data.. .. Psihologia o simteam fara s-o învat din manual si eram convins ca am sa-mi îndrept nota mai devreme sau mai tîrziu. si.. depinde de persoana! . si unde mai pui ca nu te costa decît plicul si hîrtia. caci fiecare ti nea casecretele lui sa ramîna întrradevar secrete! . aflînd de dulci. . n-auzi..ai pretentia absurda ca esti sentimental... costa! Sa-i trimiti versuri e ceva mai nobil.. bineînteles. pe lînga o parte placuta. . ("Nu ne-ar fi facu t. . Tî! E banal. ai? . e ziua ei. si p-orma. nu? . ma.. caci banuiam concluzia acestei introduceri. . .) Ma. apelez la tine. trei-patru dintre vechii mei clienti de "epistole erotic e" se voira "poeti" si-mi dadura asaltul de rigoare. si ce-ar putea s-o impresioneze mai mult ca niste versuri. sau o carte.. un buchet bogat de trandafiri. . cînd colo.. Dar motivul pentru care îmi r mei si-mi crea o aureola de i de la Moteanu. . mai distins. Ma. . ma ridica si mai mult în ochii colegilo trubadur neînteles în ochii fetelor de la Carmen Sylva s aceasta aventura poetica. .. mai bine!" îi raspundeam eu în gînd. . numai sa cresc în simpatia lor! Dar fiecare întîmplare cuprinde. ti-am pus 3 la Psihologie pe ziua de a zi. Original. mai. pe rînd.. . ca as fi vrut sa mai daduse nota rea.. Eu cred ca o cutie cu bomboane de ciocolata de la "Zamfirescu". care.. stii.

mînioasa de asa nemaipomenita îndrazneala. Bine. luîndu-i mîna si mîngîindu-i-o. . care stia sa canoteze.. o poezioara bine adusa din condei. se sm ulse din bratele lui si. fata. cum sa le spun eu.. nu cine stie ce. si-am terminat. ti-o fac... începu "s-o vrajeasca". baiatul trasese barca sub o salci e pletoasa. puse mîna pe lopeti si-n cinci minute sosi la debarcader . tocmai voiam sa. .. acolo. îti iese vorba ca e sti "flet". nici alta!. Nu tîmpite. n-auzi. ma-ntelegi? . cîteva versuri. ca esti prea moale sau ca nu esti suficient de. Luasera o barca "pe-o ora". ca eu tin mult la Victor Hugo! . te scot din sarite?! Acu' fa-i ceva de-mpacaciune. apoi. mai ambitioasa. Da... fara gîfîielile inerente sportului. cam ce-ai pofti? . asa. Nici macar "la revedere"..... fac fasoane ca le pla c baietii delicati! Daca esti delicat cu ele si faci "pa poetu". ma! Si de trei zile.. si cu unsfîrsit din care sa reiasa ca n-am s-o mai supar niciodata cu astfel de gesturi. Nu explica. ca asculta toata ora? ... ca trebuie sa-mi fac rezumatul la Franceza. numai sa te-mpaci cu ea si sa ma lasi în pace! Nici n-apucai sa-ncep sa ma gîndesc bine la cuvintele mestesugite pe care sa lembi n întru împacaciunea celor doi îndragostiti. unul voia o poezioara de împacare. p-onoarea mea. Poate ca ai fost si tu prea brutal! Te-ai înfipt prea re pede! O fi fata mai delicata. ma? .. Nici una. Ma. . Vreau sa te rog ceva. Se dusese omul în Cismigiu cu iubita. Pai poimîine e ziua ei. care-si formulara cam aceleasi pretentii. ca sa se odihneasca la umbra si sa-i vorbeasca fetei mai în tihna. nestudiate! . ca orice demna tovarasa de plimbare a unui lazarist. În aceeasi recreatie fusei solicitat de înca doi îndragostiti. tocmai gîndul meu. numai sa nu explice Aurel Dinu mai departe "Ruy-Blas". stiu ca n-ai sa ma refuzi. Sa-ncerc! Cînd îti trebuie? .. dom'le. asa ca. ce era daca o sarutam? Se darîma cerul? Seca lacul Cismigiu? . om vedea! îi raspunsei eu plictisit. Obosit de canotaj. cu variatiile de rigoare. Esti ocupat.. e un epitet ornant ceva mai poetic decît celalalt! Bine. Tîmpite! . ca pica altul. ca sa nu lungim vorba.. Sari din barca usoara ca un fulg si pleca fara sa-i spuna o vorba.. Mie-mi spui? Si. vazînd ca fata nu se împotriveste. Aha! într-nadevar. daca pot. îi cuprinse brusc mijlocul si-ncerca s-o sarute! Fata se facu rosie ca focul. ti-o fac chiar în ora de Franceza. Dar mai stii cum sa te porti cu ele? Daca esti mai înfipt. Doua vorbe. nici un semn de viata! Sîntdesper at! În definitiv. nu asa! . cum stii tu. Exact. Extraordinar! . ma. ca. . Astfel. ma. nu stii ce-a spus rîndul trecut. Trecu lînga ea.. îi ceru s-o duca imediat la mal! El nu voi s-o asculte. Bine. . . ceva "extra" care s-o faca praf "pa persoana". sportiv! Cum naiba sa mai proc edezi cu ele. Bineînteles ca n-avea nici un haz sa stea în fata fetei. mai stiu eu cum! Trebuia s-o iei si tu cu încetinitorul.? .

. Asa stiu eu. care ia dat un "oracol" d-ala d-al lor. si e prietena cu una de la Moteanu.. sigur ca n-ar avea nici un rost. sigur ca da... . Ce. sa-ti fac o poezie. Ah! se-ncrunta el. fiindca este chestie de. stii. Sa-ti fac o poezie?! Pai nu ma inspiri deloc! ma prefacui eu a nu pricepe. . Si cum de ti-a venit ideea sa-i faci o poezie? Nu poti sa-i spui din gura ce a i de spus? . asta...... însa poate ca m-as intimida si as mai uita cîte ceva. hodoronc-tronc? ... Fata învata la Gloria. Cum sa-ti fac o poezie. N-ai decît sa-i torni o scrisoare bine simtita. îi raspunsei eu putin iritat. în care sa-i spui tot ce ai pe suf let si. se face. pe care tu s -o dai unei fete si sa-i spui ca e de tine? . cum sa-ti spun. ma! .. or icît as vrea eu.ca tu esti baiat cumsecade si. daca ma-ntelegi.. stii... un serviciu imens. Exact! .. te-as ruga sa-mi faci o poezie! . ma.. Ba da. mîhnit si jignit în acelasi timp ca nu-l întelesesem. Ma. cum fac fetele! . acu' spune cu ce pot sa te servesc? . Vreau sa-mi faci o poezie pentru o fata. De ce crezi tu ca ma rog de tine? Uite ce s-a întîmplat.. ca uit! Asa. ceva care. pe cînd asa. este formidabil. Asa! Pricep acum. nu mie. uite ce e. . asa. ti-as ramîne recunoscator toata viata mea. dar vezi ca alta e povestea... nu pot.. Un "oracol"? Ce naiba mai e si asta? ... pentru ca. Da! îsi largi el gura într-un rînjet de satisfactie. Stai o clipa! Da-mi voie sa-nsemnez ceva. . nici atîta lucru nu stii?! Un oracol.. în fine.

ce mai încoace-ncolo: "Iubire" de Vlahuta. e frumoasa asta. nici eu nu stiu de ce naiba i-o fi zicînd asa. . Da. si altele!. dar de unde stii? Hm! Adica da! Sau alta: "Ce roman românesc v-a placut mai mult si de ce?" sau. . ca nu ti-am spus! Sa vezi cum stau lucrurile: în oracol mai e o întrebare.. devine. Exact. Pai tocmai ca n-am raspuns nimic.. Si ce e cu întrebarile astea? . sau "Noapte" de Cerna. Si asta. o cugetare sau .. Asa ca ora colul are atîtea întrebari cîte pagini sînt.. c-am auzit ca azi se face perchezitie la pupitre! . cu "s-a dus amorul". Si tu ce-ai raspuns? .. .. îi zice oracol. Da. Mai sînt si altele cam în genul asta: "Pe cine simpatizati? Faceti-i descrierea! Unde învata si în ce clasa e?" . Cu alte cuvinte. iar pe rîndurile urmatoare sînt scrise raspunsurile acelora care scriu în oracol. un caiet gros. cînd la mine d-abia a venit.. Auzi: "Scrieti o amintire... e un caiet. Sau asta: "Ce poezie de dragoste v-a placut mai mult?" .. prietena cu simpatia mea . dar. sa nu ma fac de rîs? . nu e cine stie cede ea. ca sa zic asa. E tot ce poate fi mai frumos! Ai face bine s-o citesti. Dar alte întrebari nu mai stii? . ma-ntelegi.. Exact! .. Ba da. ... sa-ti fac. Las' c-o citesc eu. Oracolul de la Delphi? Nu dom'le.! . Da cum e asta de Vlahuta? E ceva de capul ei. sa nu se-ntîmple. dar l-am lasat acasa. de fapt. asta de la Moteanu. ala.. dar vorba e: îmi faci ce te-am rugat? .. . cu întrebari puse "la hotie". "Ce roman strain v-a placut mai mult si de ce?" . . si de ce?" sau "Cepoet strai n va place mai mult?" .. ca de vreo 100 de pagini... dar eu n-as vrea ceva tocmai în genul asta. Pai ce. de exemplu: "Ce poet român va place mai mult. scurta. cea mai aiurita care exista. "Si de ce?" îi facui eu completarea. . sau. Pai.. Interesant! Si cam ce întrebari a pus stapîna oracolului? .. si pe urma raspunde în dreptul numarului respectiv! . Da. sa te-ntrebe respectiva ce ti-a placut mai mult din ea. Aha! Înteleg. ma... N-are nimic. ca uitasem sa-ti spun. destepte si fine! Mi l-a dat si mie sa-i scri u.. . asa e. "S-a dus amorul" de Eminescu. Alta mai potrivita nu stii? .. sa ti-l arat! E un "oracol" cl asa una. ce Delphi? Nu e ala cu Preoteasa Pythia? Nu e. spune-mi o întrebare pe care ti-o amintesti! .. vream sa te consult mai întîi pe tine.. care are pe fiecare pagina cîte-o întrebare scrisa de stapîna oracolului. ce sa fac?! Ce vrei sa spui în ea? .. Atunci.. doamne fereste.. si tu sa n-ai h abar.. întelegi? Îmi pare rau ca n-am oracolu l aici sa ti-o citesc! . pune si tu "Sara pe deal" de Eminescu.. si ai terminat! . si asta i-a facut o poezie.. vorbeste si ea cu unul de la Spiru. din ce în ce mai interesant! . dar vorba e ca i-a facut. Uite ce e. i-a scris-o în oracol? . Scrie si tu acolo. Ei.. Îmi pare rau ca nu-l am p-al aleia de la Moteanu. asta e altceva.. .. sa-ti spun eu ce poezie de dragoste te-a impresionant mai mul t? . Fiecare scriitor îs i alege un numar.. Ce sa fie? Nu e nimic! Întrebarea e scrisa pe primul rînd.

un ravas de placinta!" . nu stiu cum naiba-i zice. m a-ntelegi. i-a scris o poezie. Nu vreau sa creada o mea ca e mai ceva ca mine un amarît de spirist! Este? .. ceva cam pe spanioles te.. sînt clarvazator! . cum ai spus c a-i zice. i-am raspuns eu. Nu. Esti grozav! E. stii. zice: "Sa ci testi ce poezie splendida i-a scris Gicu lui Mihaela!" zice. "Asa baiat talentat mi-ar placea si mie!" zice. . "E". al naibii. ca eu la Româna.. cînd mi-a dat oracolul ca sa-i scriu în el. ma. "Sa te vedem!" mi-a zîmbit ea ironic. spune drept! . n-am ce spune de sfat! Si daca fata o stie. . asa. Poate ca n-are s-o stie!. cum sa ma descurc. "parca e cine stie ce mare lucru sa faci acolo trei-patru rînduri. E. "Daca nu e cine s tie ce.. crezi ca nu-ti fac?" . asa e ca m-am facut de bafta? . si am rezolvat problema. Exact. Mai bine îmi faci tu unu' d-ala spaniolesc. dar am cîteodata momente în care ghicesc. ca i-a pus un titlu.. Bata-te norocul sa te bata. dar de unde stii? Ai citit oracolul si faci pe nebunu' cu mine.. si gata! . Si acu'... dar nu e sigur. ca nostim mai esti! Copiaza si tu una dintr-un vol um de versuri. . cîteva rîndu ri scurte. clei! Am izbucnit în rîs: .. si a mea. flegmatic ca un englez. Poate. fa si tu " "Ei. Madrigal? . si ala de la Spiru. si ce. Mersi de raspuns! Pai tocmai tu ma-nveti sa fac asa ceva Frumos mi-ar sta! Bravo... acolo..o poezie scurta".

bineînteles.. ti-l dau. pentru încrederea pe care mi-o acordase cîndva. Dinulescu nu-mi solicitase niciodata. se-ndragostise de ea si. ceea ce.. Asa ca m-am mirat foarte mult cînd l-am vazut ca ma cheama discret deoparte si-mi sopteste cu tremur în glas: . de parca nici nu s-ar fi cunoscut vreodata! Dinulescu îsi gasise o simpatie ceva mai apropiata decît aceea din Iasi. concursul prietenesc pe care-l dam îndragostitilor nostri mi-a ad us o mica neplacere.. caci era cenzurata de Atila . un baiat voinic si foarte cumsecade. Si de unde la început fiecare nu dorea decît o poezioara. Mîine. nevoiti de împrejurarile prin care treceau sasi mentina aureola de poeti în fata iubitelor. nu numai poezii pentru iubita lui din trecut sau de-acum. junele îndragostit ma rugase sa primesc scrisorile pe adr esa mea. ca sa nu le zic trasnite! Si într-o buna zi. asa ca nu iesea în oras decît duminica. Era dintr-o familie înstarita din provincie si fusese dat la internat. acolo.. În prima recreatie veni la mine Stelian Dinulescu. mai mult decît plictisit. ("Aha!" îl întrerupsei eu în gînd. Ma lega multa simpatie de acest coleg. poimîine. îti fac madrigalul. acceptasem cu multa placere. Cum nu putea sa primeasca corespondenta la internat. raspunde la celelalte întrebari ale "oracolului". si ea tot la internat. Corespondenta asta a durat vreme de cîteva luni si. cunoscuse o fata dintr-a VI-a de la liceul din Iasi. Aceasta îl ridicase mult în ochii mei si începusem sa-l stimez . ma inundau cu cereri care de care mai pretentioase si mai originale.. Vreau sa te rog ceva!. la despartire. cum bine zice întelepciunea poporului. Cu toate ca era bun prieten cu mine. Este! oftai eu. era de la Centrala din Bucuresti. acum. Pîna atunci. "sa stii ca si Nea Stelica vrea s-o atace în poezie pe respectiva!") . si s-a rarit. cu timpul s-a racit. cînd veneau în Capitala elevi si eleve de la toate liceele din tara. care sa-i tina de urît.. ca "ochii care nu se vad se uita".. pîna cînd cei doi îndragostiti s-au potolit si nu s-au mai gîndit unul la altul. si desigur ca si fosta lui iubita gasise pe altul. dar nici macar colaborare a la corespondenta amoroasa. la "Tinerimea Româna". cei doi se hotarîsera sa-si scrie. directorul internatului.. Cu prilejul concursu rilor de.. Stii ca vorbesc: c-o fata de la Centrala si ca lucrur ile mergeau foarte bine. si atunci numai daca obtinuse note bune în cursul saptamînii.. * Dar iata ca îndragostitii se-ndulcira la poezie. cu toate ca era mai vîrstnic decît mine cu vreo trei ani. Fii pe pace..

pîna unde. observ eu ca Tanti e mai rece cu mine. si cînd ma simteam mai bine si credeam ca tine mult la mine. i-am cerut s-o citesc. doua normaliste. ca parca mi se-nclestase limba în gura): "De la cine e?" Ea se facuse rosie ca macul.. dar nu se comparau cu ea. Uite bine... Nu-mi mai spune. Trebuie sa descopar neaparat ce-i cu asta". "Cum asa?" am sarit eu în sus. c-o stiu: . Cornel Ionescu".. "Cum a devenit de ti-a scris?" "Bin e. cînd hop ca ne-ntîlnim cu Ionescu Cornel si cu Chiorul. e o poezie!" Haiti! Auzi dumneata. continua el... P-orma... pe la "morminte". Ionescu Cornel sa faca poezii? În sfîrsit. mi-a scris si mi-a trimis-o printr-o colega externa. . în sfîrsit!. sa-ti spun drept.. .. "Propriu-zis nu e o scrisoare.! De unde. Si cînd îsi scotea batista... ma rog?" . . Ionescu Cornel.. Eu ma plimbam cu ea prin Cismigiu. Cornel. o ridic si-ntreb (tremuram si ma facusem tot o ap a. nu ca tin eu la ea. Mi-a placut însa c-a fost sincera si n-a mai cautat s-o ocoleasca: "De la. în persoana lui Ionescu Cornel. E. Nu e lucru curat la mijloc. E... si alte maruntisu ri! "Hm! mi-am spus... ca face mofturi. cam la o saptamîna de la chestia asta. cazut la Româna. Exact!. ce sa mai lungesc vorba. De amor? . .. ca zice ca nu mai are timp sa ne vedem. dragute. nici eu nu stiu. Ca-n romanta pe care-o cînta Violetta Ionescu la "Tanase"! ... Nu era de la mine.. acu' ma mir si eu cum de-am mai putut sa articulez un cuvînt.. nu stiu cum se face ca-i pica o scrisoare roza.. ..! Asta.. hai la un lapte batut.. . dintr-a V-a... Cum asa? . desi eram rece ca gheata . erau si ei cu doua fete! Am facut cuno stinta si am luat doua barci. Ma reped. vedeam eu c-o soarbe pe-a mea din ochi.. zice. o verisoara de-a lui!" .. "Si ce ti-a scris. dar asa e! . În sfîrsit. nimic dezis. c-ale lor. si-am cunoscut imediat ca e din fabrica ta de poezii. îsi baga dracul coada. si poet?! Mi-a ven it sannebunesc. Povestea în ea cum a vazut-o si cum si-a dat seama ca va fi stapîna lui to ata viata. zice e a.

. . Peste doua zile de la aceasta convorbire de taina. Nimic! . de-o sa bati în pinteni de bucurie! . ma. Bine. Daca m-a rugat omul. Îîti fac. si las' ca te razbun eu.. mantelegi? . doar tu. C-o iubesc. . Ai sa vezi! N-avea nici o grija. da-mi trebuie urgent!. de ce sa nu-ti fac? Numai sa-mi spui cam ce-ai vrea sa-i spui în ea? . te cauta întruna. . ma. Chiar asa! . Simt ca-mi vei fi pe veci. esti un om cumsecade. dom'le. a venit la mine Ionescu Corne l: . O. sa-mi faci ce vrei! Pe tine te servesc mai presus decît pe ori carealtul. atît de sfînt fior Si-atîta fericire. Griguta. esti cel mai de lauda baiat din lume! Ora urmatoare aveam Naturalele. Te mai rog pentru o poezioara. M-am ghemuit într-o banca-n fund si am compus poezia pentru Tanti. stapîna!" . Tu.... pe veci. stii c-a mers struna cu poezia aia! Fata a fost mai încîntata decît mas teptam. . . Ce ai de gînd? . Bravo. . nu-mi alina mistuitorul chin! Ti-as da întreaga viata! A tale calde pleoape.. . în primul rînd. pentru ca. . I-am facut-o acum trei zile! .. E-atît de dulce farmec. sa-ti spun. iubita celor doi colegi rivali! "Te-ador. dar vorba e ce-i de facut acum? .. Nimic. acolo! Dar fa ceva. Pai ceva cam în acelasi gen. puteam sa-l refuz? De unde era sa stiu eu ca-i tocmai pentru iubita ta? . sfînta mea domnita.. . versu-mi ar lua un nou avînt. dom'le. nu-ti place sa tempaunezi cu ce nu-i al tau. si-n al doilea rînd îmi esti prieten! .. fa-te ca nu stii nimic si poarta-te cu el ca si mai-nainte. . Nici sa nu-i spui. c-as vrea sa-mi fii stapîna. dar stii ceva mai altfel. cînd se pleaca pe ochii tai de zîna. Ai dreptate.. . . îmi pare prea putin. Ma. Iubito. As vrea sa-mi simti tot dorul! Cînd tu nu-mi esti aproape.. mai pe depa rte. În clipa-aceea.. la 12 e gata! Poti sa te prezinti s-o iei! .. casatia."Desi te-am cunoscut de-o saptamîna. Daca nu s-o întoarce Tanti la tine cu mai mul ta dragoste ca-nainte. pîna-n clipa în care-o fi sa mor! Inima mea te cere.. . ce ti-a venit sa-i faci si astuia poezii pentru fete? . . vai.. . alina-mi dorul sfînt! Graieste-mi doar o vorba duioasa. asa. Tu i-ai spus ceva lui Cornel? . numai una. si ce te-i mai pricepe si tu. Bine.. ca e frumoasa. . . cinstit. . iubito.

Dupa-amiaza. Bine.. nu? Cînd i-o dai? . Si tu i-ai facut-o? . si alta facem? Prietenie se numeste asta? Nu mi-ai fagaduit tu ca-i torni una de-o sa te pomeneasca? . mai mult decît atît. asculta-l. I-am citit-o cu inflexiunil e lirice de rigoare în glas. Tu ce-ti închipui? Mi-a cerut o noua poezie! . odata cu dragostea. Ma. schimbam cîteva vorbe. m-am gîndit ca. si-ncrede-te în el. la 5. Pai de ce nu? . ma. Mersi! Dar abia s-a-ndepartat Cornel. ca a si aparut Stelian: . una vorbim. ca mi l-am si tinut! . Dar tot e bine ca ne vedem. Pai.. ce-i drept. si pleaca. de. nu poate sa stea mult. îi dau poezia.S-ar preschimba pe data în cel mai dulce cînt! Comoara mea. Ei? Ce-a vrut de la tine smecherul? . Ba da! Si te asigur ca-mi voi tine cuvîntul. ne-ntîlnim la "Socec!" Vine sa-si cumpere un dictionar românlat in. Bravo tie! Succes! . Asculta-l ce trist suna! Pe veci al tau: Cornel! La 12. Tot e ceva! . ba. si a ramas încîntat. trebuie sa sporeasca si talentulpoe tic. asta e mai ceva ca ailalta! . . e drept. Ionescu Cornel s-a prezentat sa-si ia poezia.

. dar trebuie sa-ti arat eu drumul. acu' tin-te bine.. "comoara" etc. ce vrea poetul respectiv. Acrostihul. duminica. Cornel si-a aruncat servieta în banca si a pornit glont spre banca mea.. Foarte simplu. sau cum naiba-i zice? . Poftim. si pe urma sa stam de vorba! Dinulescu citi cu o atentie demna de un scop mai înalt. ai? . E o "poezie-acrostih!" . Ce. raspunde-mi! . Ce poezie a fost aia pe ca re mi-ai dat-o.. . Tanti zice c-a m vrut s-o fac de rîsul fetelor de la Centrala. . în care-i spui cam urmatoarele: "Sti mata duduie Tanti. cu multa atentie. cum afla ea ca poezia e cu acracostih. Ionescu Cornel habar n-are de ce ascunde-n ea poezia asta! Ia citeste initialele de sus în jos. explica-mi ce s-a întîmplat?! .. Tan-ti-esti-o-gîs-ca! Extraordinar! E o grozavie! Bravo. A venit c-o falca-n cer si cu una-n pamînt! Mi-a înapoiat poezia s i mi-a aratat ce iese daca citesti literele de la începutul rîndurilor: "Tanti esti o gîsca. ca poate nu se pricepe la smecherii d-astea poe tice. . ma. mai întîi citeste poezia.. initialele ultimei p oezii pe care a avut neobrazarea sa ti-o dea! Cu bine. "farmec dulce".. . ca stii tu destul de bine: i-am dat poezia pe care mi-ai facu t-o. Cum a intrat în clasa.. regret ca sînt nevoit sa-ti dezvalui necuviinta iubitului dumitale C ornel. . ca nu pricep! . cum afla ea. papugiule! Îmi faci poezii cu abtibilduri. ca sa mergi pe el. . sa traiesti. Îi faci un bilet. dar tu n-ai fost cînd mi-ai facut poezia.." si te iscalesti! ." M-a . ca mi-ai distrus dragostea. . Mai întîi de toate.. "pleoape calde". m-ai nenorocit. Cum naiba. Ma.. sa vezi ce-ti da! Înfrigurat. . . Daca citesti initialele fiecarui rînd de sus în jos.. N-o sa faca decît sa-i sporeasca actiunile lui Cornel în fata lui Tanti. Dinulescu îmi smulse hîrtia din mîna si silabisi: . ba. Ce sa-ti explic. . te fac arsice. a citit-o. prin tine. dar trebuie s-o fac! Îsi rîde de dumneata într-un mod mai mult decît nerusinat! Daca vrei sa te convingi. ma. am avut un succes nebun! Ne-am dat întîlnire pent ruieri. Numai cuvinte frumoase: "te-ador". cu cine vrei sa vorbesc? Sa-mi dai socoteala! Te nenorocesc în bataie.! Acu'. în sfîrsit. cum sa-ti spun. nu esti în toate mintile?! . . . Luni. e o poezie cu tîlc. Ei. Am citit-o si gasesc ca e buna. zgîrîie-hîrtie. îti bati joc de mine si de dragostea mea? . . de iese ca fata pe care-o iubesc eu e o gîsca. Ia asculta. îti da un nume.. Dinulescu s-a-nvîrtit tot timpul pe lînga mine .. Mi-o înapoie foarte mirat: . ma. "chin mistuitor". o gîndire. . . Cu tine.. asa da. ce sa-ti spun. "domnita lui sfînta". Cu mine vorbesti?! . Te omor.. . Ba eu sînt. De obicei se fac acrostihuri cu numele fiintei iubite. ca vine lovitura de gratie. a fost în culmea fericirii. Mie nu-mi vorbi pasareste. în asteptarea lui Ionescu Cornel. ma. si iarta-ma ca m-am îndoit d e tine! . ca nu prea vad?! . acuma înteleg! Dar vorba e.. n-auzi. citeste de sus în jos. Poezia asta e cu cheie..

înseamna ca am mintit-o. Dragostea mea s-a dus pe apa sîmbetii! Ce t i-a venit sa-ti bati joc de mine. ... te cocosez. . iar e rau: înseamna ca am vrut sa rîd de ea! Oricum o-ntorc.. Cum o sa-i spun una ca asta? Se poate? Ea ma crede poet! Daca-i spun ca n-am facut-o eu.. ie se tot rau! . poet de contrabanda? . ca poate ma intereseaza. ca ti-a facut-o un coleg si ca. Stai binisor. Spune-i ca n-ai facut-o tu. nici p-asta si nici p-ailalta. ca nu-mi arde de el acu'. Între timp. .. numai ca ala le facea asa.. îi puse mîna-n piept si-l dete la o parte ca p-un fulg. e buna de dat exemplu la Logica! . ca nu sînt poet. Asta se cheama "dilema". . cînd este vorba de scandal. Cînd ti-oi da eu o dilema. ce te voinicesti asa? Ia spune-mi si mie ce sa întîmplat. ca sa se potriveasca si lasfîrsitul versurilor. daca o las asa. Ai? ce crezi? . si e rau. ca Ta nti a spus ca nici nu vrea sa mai auda de mine! . indiferent de teatrul unde se desfasoara. de care ma mir si eu! Crezi tu ca alta treaba n-aveam decît sa stau si sa scriu cu litere de porunceala? Asa ceva e foarte greu si nici nu ma pricep! Doar François V illon se pricepea la chestii d-astea.facut de doua parale.! si Ionescu Cornel se repezi la mine cu pumnii strînsi! Dar Dinulescu... se strînsesera în cîteva clipe toti baietii din clasa în jurul celor trei beligeranti. unul dintre cei mai puternici baieti din clasa. Lasa-l pe François Villon. Cornelica baiete. asa cum se întîmpla în asemenea împrejurari. dar eu. ca nici nu te pricepi.. Vorba e ce ma fac eu. Ce te bagi unde nu-ti fierbe oala? îi riposta enervat la culme Cornel Ionescu. ma. Dar nu mi-am batut joc de tine deloc! A fost o coincidenta.. o simpla potrivire de litere. ce sa-ti spun.

ca nu puteti sti ce nabadaî îl mai apuca pe "Pegasul" lui Tyrtheu al nostr u. . povestea celor doua poezioare si-a pataniei lui Cornel Ionescu. . cînd o vedea Ga bi ca-i e numele din poezie. Te rog sa taci. Grozava. Mariana. cerîndu-mi c u insistenta sa mai adaug cîte ceva la numele iubitei . torente de rîs inundara clasa. probabil. Irinel si altele.. . reflectînd. am fosi nevoit sa torn în aceeasi zi vreo zece acrostihuri cu cele mai dragalase nume de fata: Vivi. "Lili. . iar poetul improvizat se strecura cu obrajii-n flacari si cu coada-ntre picioare printre asistenti si se aseza mai cu minte ca niciodata la locul lui. original! Ia noteaza-ti numele! Tii. de ce nu ne-ai spus pîn-acum ca te pricepi sa faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil. . De asta-data. Vestea despre acrostihul buclucas s-a întins ca fulgerul în toata clasa. atît de schimbatoare de la o zi la alta! . În duminica urmatoare. fiti de aci înainte circumspecti si cititi-o pe toate par tile. . si-n doua recreatii numai am fost asaltat de clientii mei obisnuiti: . ca altfel. te ador".. . dragala sele voastre muze! . c are-atiumblat la poezie. în asa fel.Stelian Dinulescu. care îi întrecea în înaltime pe toti cu un cap.. . . spuneau e i . .. Jenica. nu? Ascult ati-l dar. îm i esti . în hohotele de rîs ale colegilor. . în crucis si-n curmezis. . Hm! Bine de mine ca nu recurg la asemenea abtibilduri de cucerire! Dar voi. . . Desigur ca sînteti curiosi sa stiti care-i motivul discutiei noastre. colegii care au trecut întîmplator prin Cismigiu i-au vazut mergînd strîns la brat si rîzînd fericiti pe. . Mimi. Cristina. Anisoara. te iubesc". îsi roti privirea pe deasupra tuturor si spuse rîzînd cu pofta: . Dar culmea a fost ca foarte curmei baietii si-au ridicat pretentiile. Georgeta. "nu cine stie ce".. la desertaciunea lucrurilor omenesti . ca initialele sa dea: "Valeria. ivit în calea neteda a confectionarii de versuri la comanda. fratilor! Si le spuse... Cornel Ionescu sari ca ars: . si sa nu aveti apoi convorbiri literare si critice în contradictoriu cu. . mai amuzat decît toti. o sa fie foarte impresionata! Si alte variatii pe aceeasi tema! Si cum nu mai puteam sa scap de ei. . a avut un rezultat neasteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. .. astia. . Tanti cu Stelian Dinulescu! * Dar acest neprevazut episod.. Bine. grasa figura! spuse cu admiratie Dan Noica. .. Te pomenesti ca ma iei la bataie! îl ironiza Dinulescu. ma. Ascultati.

. cu ochii negri. roscate. Muncisem din rasputeri pentru succesele în dragoste ale atîtor colegi fericitipoate. gratioase si pline de un farmec pe care numai ele. pe care sa le încre dintez .. Facusem zeci de versuri fara nici o rîvna. si altele cam în acelasi gen! * O. sînii învolti si obraznici le tremurau ritmic.. dintre care însa nici una nu-mi era draga! Si-n sufletul meu navali puternic un dor naprasnic de iubire! As fi voit sa-i fa c versuri frumoase unei fete pe care s-o iubesc. .. Frumusele. surîsuri dulci înfloreau pe buze le lorrosii de sanatate. satene. verzi sau albastri.. Ma framîntam noptile pe toate partile si-abia izbuteam sa atipesc în zori. al caror chip gingas cautam sa mi-l imaginez. care dau piciorului o distinsa eleganta. Prin mintea înfierbîntata de atîtea nume de fete. cu parul ar anjat în colturi savant pieptanate.. fara nici o dragoste pentru dragoste ! Eram un fel de Cyrano modern cu atîtea Roxane.. si sa simt într-adevar ce-i scriu ! Le urmaream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva si de la Moteanu. îmi zburau versurile naive în chinate acestora. cînd se-ntorceau de la scoala si treceau prin fata portii mele.draga". blonde. ce risipa de dragoste era printre baietii din clasa noastra la începutul aceste i primaveri timpurii! Si eu nu mai puteam sa dorm de mirosul patrunzator si dulce alfiorilor de liliac. cu pantofi si cio rapi negri. dupa descrierile facute de iubitii lor. treceau în grupe de cîte doua trei: brune. nu mai puteam! Ma saturasem de rolul de "confident" si de "versificator"! Voiam sa am si eu tainele mele de dragoste.. cu gulerase albe. dragele de scolari te-l au: în sorturile de uniforma pepite sau negre. mergeau cu p asi saltati. dezvelind dintii curati si albi ca porumbul crud. caprui. fara sa le cunosc! Sufletul îmi era înfiorat de emotii si de nostalgii neîntelese. îmbujorate si proaspete ca primavara însasi.. Nu mai aveam astîmpar.

stii c-o iubesc pe Veturia.. asa.. ca n u vreau sa am discutii! . cum m-as fi plimbat si eu cu o fata în noptile astea albastre de primavara! . esti nebun? Ce sa faci c-o duzina? . dar te rog. . ca nu vreau sa stie si Fanica. ha. pe la 5. Ti-o dau. sa fac ca un fel dealta r: unde ma uit. Foarte frumos din partea ta!. spiterul. Ma. sa-mi scoata si mie vreo duzina! . Ma. Eram fericit ca luasem vacanta. Grig. mi-ar fi fost drag sa fac versuri unei iubite care sa fie a mea! Si-atunci am scris un sonet în care mi-am turnat toata framîntarea si care începea astfel: "Mi-e sete de o dragoste curata! N-am mai iubit de mult si mi-este sete Sa sorb dulceata soaptelor discrete. Era tare îndragostit de o colega de-a sora-mi." În aceasta stare sufleteasca m-au gasit vacanta de primavara si vechii mei prieteni: Stefan Predescu si Gica Rosnovanu. Aveam însa un motiv în plus care contribuia la fericirea mea: pe timp de doua saptamîni scapasem de versuri si scrisori de dragoste pentru colegi! Dar fericirea aceasta a fost de foarte scurta durata. conduse de cei doi Romeo! Ce trist ma uitam la prietenii mei. Ma. unde Julietele veneau aproape în fiecare dupa amiaza. discretie absoluta! . fata farmacistul ui de peste drum de scoala unde era tata director. am sa te rog ceva din suflet. Spune! ... cum nu pot sa-ti spun de mult! . sa mio dai s-o duc la fotograf. pe care o iubea Stefan Predescu. pentru ca Gica Rosnovanu înt r o zi a apelat la serviciile mele cu prisosinta. asa cum sînt fericiti toti cei care stiu ca se vor bucura de odihna. ha! Sa nu vezi numai stele verzi de la tat-sau. Veturia avea o sora. sa vad numai Veturii! . ma. Ah. si stiu ca sora-ta Nella are o poza de-a Veturiei în costum de balet. Ha. Ce. O duzina si un tablou. Thaissa. si plecau pe la 7. Nu afla! Îmi dai fotografia? . sa le pun în camera mea.. de ce sa nu ti-o dau. daca afla de povestea asta! . care se simteau atît de fericiti ca puteau sasipetreaca iubitele pîna acasa. "Vederea" se facuse la farmacie. numai tie îti spun.cuiva. mi-a spus Gica în ziua fatala.. numai sa n-o tii prea mult si sa se afle. Veturia Petrovici.

ce mai! Da' acu'. E clasa una! . Însotim sa-ti spun eu.. cu toata placerea! . cu corp frumos. cum destul din acrostih! te-apuci de el. Ma. Era o fata de vreo saisprezece a ni.. fac o cinste nemaipomenita.. Bine. palida. cu mîini subtiri. . Asculta-l! Pusesem în el tot sufletul meu: îl simtisem! .. Nimic! Adica îi spun.. cum n-ai mai facut pîn-acum. simplu? Altceva nu-i mai .. e fain. ceva formidabil. ca azi dupa-masa vine la farmacie? .. Pa cinste! mi-a raspuns Gica.. da' fa ceva asa.. stii. Îmi pare bine ca-ti place. dar p romite-mi ca vrei! . Pai ce rost mai are biletelul? O sa-nteleaga ea . L-am terminat! L-am chemat pe Gica. fina. explicativ! . te mai rog ceva. cu parul castaniu si och ii mari si melancolici. Veturia... distinsa... dom'le!. ca s-o impresioneze . Daca e fain. Uite-acuma... ca e mai bine! Dar cînd spui nimic? acrostihul de un biletel. dar nu în poezie.Daca pot. mergem la cofetarie la "Dobriceanu" si manînci cît vrei. De asta-data o cunosteam bine pe fata careia trebuia sa-i fac versuri de comanda ! O cunosteam de cîtiva ani de zile de la sora-mea. . Draguta fata! Bine de Gica! Veturia! Am început sa scriu acrostihul. "Visul meu. Si te mai rog ceva. dom'le! Veturia. . fac o cinste copioasa! Fa-mi pentru Veturia un acrostih d-alea de care fac i tu." Nu mai stiu ce am scris. Nu. ca tot n-am nici o treaba! Tu plimba-te prin curte si lasa-ma lini stitpîna te chem eu.. Fii fara nici o grija! Fac o cinste formidabila.. las-asa.. .

. bineînteles sageatalu i Cupidon! Din inima picura sînge. sa traiesti. din pricina severitatii lui!) . Fa-i si biletul si scrie-le tu pe-amîndoua. Gata! Vino sa ti le dau! . sauchiar în fata f iintei dragi. . . Apoi am compus biletul de prezentare a acrostihului: "Draguta Duduie Veturia... . Bine. dar puteam sa-l refuz? . asa ca literele de la început i eseau foarte bine în evidenta. ca eu scriu urît al naibii si vreau sa -i fac impresie buna. ca am treaba. De ce. asa e ra poreclit de baietii din cartier. ma? . .. Am scris versurile cît mai caligrafic cu putinta si. Ia un plic roz cu o hîrtie mai groasa si tipareste-le cum stii tu ! Eram peste masura de trist si de plictisit. Bravo. . Te rog mult sa-mi ierti îndrazneala de a-ti trimite aceste versuri. Sînt rodulputern icei impresii pe care ai facut-o asupra mea de cînd te-am cunoscut! Desigur ca finetea dumitale sufleteasca a citit de mult în ochii mei ceea ceam cut ezat sa-ti marturisesc abia astazi. . . pîna la 3 dupa-masa sînt gata si cred ca vei fi multumi tde felul cum se va prezenta corespondenta ta amoroasa! . hop si el l a geam: .. ma. tocmai cînd ma pregateam sa ma duc la Gica. Vino mai bine tu afara! . Restul poeziei era scris cu negru. . Bine. dupa ce am exersat semnatura lui Gica. subliniind-o . sa stii ca. . Am desenat cu cerneala rosie o inima strapunsa de o sageata. Daca rîndurile mele te vor supara cumva. . . a dumitale: Gica". La ora trei fara un sfert.. . .. . stai ca vin acu'! . Gata. te rog înca o data sa ma ierti! Îti saruta mîinile.. Vino. formau initialele acrostihului.. în caderea lor. E! .. . lasa ca ti le fac. ca vreau sa-ti spun ceva si ne-aude Satrapul! (Adica Tata.. si nu ies din casa pîna la sase. am trîntit-o jos. M-am straduit sa fac sa semene semnatura de adineauri cu cea de acum. prin acrostihul pe care te rog sa-lprivesti cu toata indulgenta! În poezie este permis sa spui mai mult decît într-o scrisoare în proza.. . . . . .. asa cum am crezut eu ca este mai interesanta. picaturi care. dom'le. .

Ma.. vine singura. . . fac o cinste. as mai întelege. si pace. .. dar cînd tu nu faci altceva decît sa-i dai scrisoarea si sa te retragi. ma. dar îti spun de pe-acum ca astazi nu mai am chef sa scriu un rînd macar. m-am muiat de tot. . rockfelleriana! . nu te supara. . ma. dar vreau sa te mai rog ceva. foarte important! . Tocmai relativ la asta. . Nu e vorba de scris. Bine. . De ce? . Sa te ia aghiuta cu cinstea ta cu tot! Dar pentru ca starui atîta. fie. ca eu nu-ndraznesc.. am sa io dausi am sa-ti pun si-o vorba buna la ea! Cînd trebuie sa-i înmînez mesagiul. Poate sa iasa si bunicul din groapa. Nu e. de ce? . din aia sînt mai emotionat. ci cu totul de altceva! Uite ce te rog. Stii. Nu mai am nici pic de curaj. ma. pentru nimic în lume! .. Roaga-ma. Cînd ma gîndesc numai. si pace! Dar daca tii cît deputin la mine.. Numai de n-ar fi si sora-sa cu ea! . . ca nu sînt în stare.. da-i-o tu. . dar din suflet.. cînd pleaca de la farmacie! . vream sa te rog sa i-o dai tu. Din ce s-apropie ora cînd trebuie sa dau ochii cu Vetur ia. . o frica nemaipomenita! . du-te si da-i fetei scrisoarea! .. f ac o cinste sardanapalica! M-a apucat o emotie. . . ca s-o vedem cînd pleaca. i-am spus ca vreau sa-i vorbesc ceva foarte. . . E mai bine pe la 7. . atunci hai sa ne facem de lucru pe-afara. nu ti-e rusine? Barbat esti tu.. . mi s-au taiat picioarele! . . ce mai e si asta? Nu vad motivul! Daca ai vorbi cu ea si ar trebui sa su stii o conversatie mai lunga. sau ce naiba esti? Cum sa-ti fie fri ca de-o fata. Bine. . m-apuca tremuriciul! . . la ven ire sau la plecare? . Nu fi caraghios.

Eu. O misiune? întreaba ea foarte mirata. nu! . ma retrag imediat. cum? . Nu pot sa ti le spun eu! .. . Daca te deranjez. prefer proza! . În nici un caz la dumneata! .. Aveam cu totul alta impresie despre dumneata.... Ca toti tinerii de vîrsta noastra. sa mi le spui dumneata!... tot asa cum am vorbit si pîna acum! În definitiv.. . totusi. . Ca am ajuns acasa. dupa cîte mi-a spus el. Pacat! . prietenie este avansata si au intervenit oarecare neîntelegeri între cele do . . mai putin ca altii. Ce cuvinte? . Buna-seara. Ca a trecut timpul? . . ce sistem mai e si asta. Veturia.. . Asa de repede? Nici n-am bagat de seama cînd a trecut timpul! . . buzele lui soptesc asa.. daca pot sa-l parafrazez astfel pe Alecsandri! ... a... . A.. Ce frumos spui dumneata asta! . Uite-o. duduie Veturia? .. Eh. te iubesc!" . Gica ar fi dorit sa-ti vorbeasca ceva. Asteapta-ma aici! .. Vorbind. . din tara romîneasca. În definitiv.. Cum. Te rog. Duduie Veturia. domnule Grig?! . încep sa-mi pipai buzunarele. . trebu iesa-ti transmit si toata simpatia lui Gica... prin urmare si dumneata? . ma.. .. ca am ajuns asa de repede! . îmi pare ca ti-a facut niste versuri! . surorile sînt întotdeauna gata sa-si flateze fratii! Cu prilejul acesta. . . . te iubesc! .. Si eu la fel. dupa ce am sa-mi îndeplinesc misiunea ce mi-a fost încredintata de prietenul nostru comun Gica! (Draguta e. .. . A.. . Unde Dumnezeu am pus scrisoarea? A.. Buna-seara. foarte important: s-a gîndit însa ca este mai bine sa-ti scrie.. . Daca tii cu tot dinadinsul... sati trimiti emisari în astfel de chestiuni atît de personale? De obicei.. . mai cu seama din descrierea facuta de Nella! . Asta ca sa nu folosesc alte cuvinte care îi flutura pe buze de fiecare data cînd îti pronunta numele! . a iesit! Da-i drumul! . mm.Imediat. . Ce rau îmi pare!. Multumesc! Despre ce e vorba? . Nu. mesagiile îsi au rostul cînd o. . Da. Oo. duduie Veturia! . despre Gica. De ce? . a naibii!) .. ca numai el sa auda: "Veturia . se ocupa cu poezia? .. si m-a rugat pe mine sa-ti dau acest plic din partea lui. . . am gasit-o! . Te asteptai la altcineva? .! dumneata. .. Ti-am spus asa cum mi-am închipuit ca ar spune Gica însusi! . Nu stiu precis. Cred ca de cîte ori îti rosteste numel e sau se gîndeste la dumneata. Ti-ar fi facut placere sa mai vorbim....

Poate ca ai dreptate! Însa nu trebuie sa-ti para rau. . strîngînd-o usor. dar cînd totul este abia la început? . Ce naiba ai stat atîta. . Am prins mîna mica si subtire. .. muscîndu-si buzele înfrigurat. . .. Bine. . citindu-i rîndurile pe care le-a scri s cu dumneata în gînd. Gica ma astepta în fata scolii Sfintii Voievozi. bine. . . ma? Ce-a zis? . . . . Am condus-o pîn-acasa! Doar nu era sa-i dau scrisoarea si s-o las în mijlocul drumului.uaparti. ... . si-am sarutat-o lung. . . Vei avea prilejul sa-tipre lungesti placerea de a sta de vorba cu Gica. duduie Veturia. . . si. lectura placuta! Nu fi rautacios! . . care mi se-ntinsese.. . Noapte buna! Noapte buna. . . dar ce-a zis? ..

. ne rugase el. . Odata cu apropierea orei 5. constatînd: . . stii ce te rog? . . .. Nu era o emotie propriuzisa . . . Ma. Iar?! . dar. A iesit imediat surîzatoare si le-a sarutat. Îl invitam atunci si pe Fanica! Adu-ti si aparatul de fotografiat. flegmatic si calm ca un englez. . framîntarea punea stapînire din ce în ce mai puternic pe Gica. . . spuneti ca declam frumos si rugati-ma sa spun ceva! Stiti. . Ma. . . în realitate însa.. pe care le ras foia în aparenta foarte atent. . Sora-mea le vazuse pe geam. fara sa se poata stapîni si fara sa primeasca vreun raspuns. Ha. deranjezi tu! . . Dar nu-mi gaseam locul. înfrigurat la culme de rezultatul scrisorii. face impresie! Am convenit si am continuat sa asteptam. dar a asteptat sa auda soneria. aduceti vorba despre bustul lui Vlahuta. . Sora-mea. Se asezase la masa mea si luase "Poeziile" lui Eminescu. fara sa citeasca ceva! Voia sa-l gaseasca Veturia asupra unor preocupari poetice. cu voce tare. Nu s-a suparat. Lasa-ma odata cu cinstea! Îi spun. . Întîmplator stia si: "La icoana ". Trebuie sa marturisesc ca ma simteam cam nelinistit. si cred ca se face. Gica stia multe poezii pe dinafara si recita frumos. . . . N-aveti idee ce nesuferit e s-astepti! A urmat. i-ar fi facut mai multa placere sa te. . vorbeste cu Nella s-o invite pe Veturia si pe sora-sa la voi. dar a ramas foarte mirata ca nu te-ai dus t u. dupa prînz! Te rog. . dupa cîte am observat.. . Ce sa zica? A primit-o cu placere. . personal! . desigur. ha! Las' ca e bine si asa! Ma.. . Nella. .. . Pe unde-or fi acum? se-ntreba Gica emotionat. sa imortalizam momentul! .. . ha. iar Fanica. o serie de consideratiuni asupra punctualitatii la vizite si l a întîlniri.. S-a suparat? .. ma! Fac o cinste. opera cîstigata la tombola unui bal al artistilor plastici. a preparat toata dimineata fel de fel de gustari pentru primire a celor doua surori. sîmbata. "Dormi. . Gica si Fanica venisera însa de pe la 4: Gica. . iubito!" si "Din prag". . . ca sa-si faca despre el o parere si mai buna decît aceea pe care o avea eventual pîna acum! Pe masa mea strajuia pe-atunci bustul în gips al lui Vlahuta de Dimitriu-Bîrlad. Le asteptam pe la 5.. . . . desi cautam sa par foarte putin impresionat de aceastavi zita. dulcineele prietenilor nostri. Îmi place ca sînteti punctuale.

fara nici o intentie. Cum doresti. n-ai vrea sa ne cînti la pian? . . Si ce citeai. Mai tîrziu. la un moment dat. dar cred ca n-ai intentia sa ne gonim musafirii de pe-acum! . dupa gustarile obisnuite în asemenea împrejurari. a l uat unul din caietele mele de pe masa. Tinînd seama de faptul ca Vlahuta a fost ciracul lui Eminescu. iar eu l-am ironizat tot timpul din ochi. Am provocat prilejul si m-am adresat sora-mi: . avînd-o complice pe Veturia. în fata bustului încruntat al lui Vlahuta? . Da?! Foarte interesant! . pentru ca le stie aproape pe toate pe dinafara. ma rog? Îmi dai voie sa vad? Gica îsi întoarse buza de jos si întinse cartea. unde era pianul. Dealtfel. .Gica a fost gasit citind "Ce e amorul?" de Eminescu. asa. Si le recita cu mult talent! ... Hai. zîmbind cu siretenie. fara sa se lase rugat prea mult. O. lasa modestia pentru alta data! Toti trecura în camera sora-mi. În afara de mine. l-a desfacut si a înlemnit cu el în mîna. E poetul lui preferat! . dupa fasoanele de rigoare. e potrivit oarecum! am intervenit eu. n-a mai observat-o nimeni. Atunci.. care. si asta cît mai curînd. care-i urmaream miscarile. hai. domnul Gica e amator de poezie! a remarcat Veturia. va rog! accepta Gica. "Ce e amorul?" Foarte interesant! Citesti "Ce e amorul?" de Eminescu.. Vedeam ca vrea neaparat sa-mi vorbeasca. Gica a declamat cu mult patos "Din prag". ca doar atîta astepta! . credem ca ne va face placerea. ca sa faca ceva. A. Veturia ramase într-adins la urma . Nella. Gica nu mai are de ce sa citeasca poeziile lui Vlahuta. În sfîrsit.

. si ît i spun cînd sa treci sa ma iei. cum aveam s-o însel asupra descoperirii facute de ea? . Am vrut sa ma reped sa-l iau imediat... Acelasi?. Nelinistea asta n-o mai avusesem niciodata! Si mai era ceva care nu-mi da pace: ce aveam sa-i spun a doua zi.. . de aci si pîna l a.. . Nu esti sincer! Cînd am observat asemanarea. .. În ochii si în gîndul meu: Veturia! Îmi placea.. . . Acela care le-a semnat: "Gica"! . Pot vorbi cu Grig? .. As minti sa spun ca m-am trezit din somn. . .. pentru ca în realitate nu dormisem o clipa!. si totusi asa era: ma-ndragostise m! De ce ma temeam acum? Nu dorisem eu oare asta de atîta vreme? Nu ma mistuia dorinta de a scrie versuri unei fete. ca sa putem sta de vorba în liniste! .si-mi sopti: . . Ne asteapta. . . ... . Toata noaptea m-am zbuciumat.. Vreau sa te-ntreb ceva. Dar nu-nteleg de ce ma-ntrebi toate astea? . Ei bine. dar promite-mi ca-mi vei raspunde sincer! . . rostind un "allo " nepasator! . pe la 10 îti dau un telefon de la tanti Elvira...... Cine mi-a scris ceea ce mi-ai dat dumneata acum doua zile? . tighelita cu roz Am strîns-o si am sarutat-o toata noaptea. alba. facîndu-mi de lucru la biblioteca... Mîine dimineata esti acasa? . . sau acela al carui nume a fost semnat? . îmi placea mai mult decît mi-as fi putut închipui! Îsi uitase la noi o batista mica. Mi-era teama sa-mi pun diagnosticul.... Ma rog!. l-am lasat sa sune de trei ori. ... Chiar el e la aparat! .. care sa nu mai fie iubita altora? M-am învîrtit tot timpul prin preajma telefonului. . ce este probabil în realitate si ce nu vrei sa-mi spui dumneata! . Da! . Totusi. . Pentru ca ti-am rasfoit un caiet de pe birou si am gasit ca scrisul dumitale d in caiet este acelasi cu scrisul din scrisorile semnate "Gica"! . si abia la al patrulea sunat l-am ridicat.. La 10 fix a sunat telefonul. placut! Mi-ar pareab ine sa fie ce-mi închipui.. chinuit de luna care gasise cu cale sa-mi scalde camera într-o lumina feerica. am tresarit.. sa mergem! Nu putem discuta acum si aci! . . Acela care le-a semnat cu numele lui Gica. Este adevarat ca scrisul nostru cam seamana.... dar... ca ma duc pe-acolo.

ai gasit-o tu? . îti marturisesc cinstit. .. si ea la fe l!) . buna dimineata! Ce mai faci? Te asteptam. multumesc. te xtul de pe cutiile de bomboane. . Ma astepti în colt. dar. Pentru ca ma simt în fata ta ca un scolar. Oamenii nu se despart niciodata din pricina unui pete c depînza. .. foarte atent în aparenta. . ca si cînd ar fi prezentat cine stie ce interes deosebi t pentru mine! Cînd sa-ncep pentru a patra oara aceasta interesanta lectura. a sosit Veturia. . Înca o data. . M-am postat în fata cofetariei si am citit de trei ori... asa e. . . ... Bine. A venit surîzînd si cu mîna întinsa: .. o tutuiam fara nici o reticenta. vino la 11 sa ma iei. . cu emotie! De ce? se prefacu ea mirata. à propos. . .. la cofetaria "Jernoiu". . as vrea s-o pastrez! . . si daca nu esti superstitioasa. . ... . Si vrei sa-ti spun la telefon? . Aha. . cel putin asta e parerea mea! .. foarte curioasa. Ce faci? . ... Sînt curioasa. Buna dimineata! . dar de ce? . Nu. . Stiu. Daca-ti face placere!.. sa aflu ce e cu descoperirea de ieri! . Nu!. esti superstitioasa? .. . Ti-ai uitat la noi o batista! . Da. dar stii. Bine. dar tu? (Hm. Buna dimineata! Stii cine e aici? .

Veturio. de sa mi le frînga.... Zici ca ai înteles tot ce trebuia sa întelegi? . Ca. în numele lui? Doar Cyrano mai trecuse prin situatii sentimentale oarecum asemanatoare. liniste ca într-o zide sarbatoare. de pa rca as fi comis o tradare!.. Mi-a potrivit parul la tîmpla stînga. fata îmi da a-ntelege ca ma place.... sau acela care ti l-a compus. cum se numeste.. Simteam ca trebuie sa-i spun Veturiei tot ce ma-ndemna sufletul si primavara sai spun. Cel putin asa cred! . personal. N-am vrut sa spun chiar asta.. L-am scris asa ca si cum l-as fi scris cu adevarat iubitei mele.. Eram prin dreptul gradinitei din strada Luigi Cazzavillan. Dar?.. Eram în grea cumpana. Spune odata! Întotdeauna te exprimi atît greoi? .. Pe strazi. Greseala a fost ca nu si-a scris cu mîna lui scrisorile. Ochii îi erau mai luminosi si mai plini de duiosie ca niciodata. sfiindu-se sa ti le d ea el.. Dar o spun eu. Eram foarte tînar si-mi era dor de iubire!.. Ce? ... Si-apoi.. Ce ai înteles. nu este decît o mica si banala escrocherie sentimentala din partea voastra! Atît si nimic mai mult! Am înteles ce trebuia sa înteleg. nu stiam ce atitudine sa adopt fata de aceasta intransigenta Roxan a! În definitiv. fara sa se gîndeasca la consecinte. Ca te iubesc! Ne-am oprit. încît n-am mai tinut seama de nimic. Ti l-am facut si-am pus în el cele mai curatesi mtaminte. tot n-ai înteles? . M-a rugat sa-ti fac un acrostih. . Te-o fi iubind si Gica. Cum. Pretinde el.. ma simt asa. As. . n-ai mai fi descoperit nimic... Este de prisos sa-ncerci sa ma convingi ca autorul scrisorii si-al poeziei este Gica! Hai... Daca ar fi fost scrisul lui. nici un avan s... Mi-a apucat amîndoua mîinile si mi le-a strîns. Toata era numai surîs. Gica ma iubeste. Ma agatai de ultimele ei vorbe: . Buchetele de liliac îsi revarsasera crengile peste gardur i si-mprastiau cu darnicie miresmele ametitor de dulci trecatorilor fericiti ca traiesc o prima vara atît de îmbietoare la viata. ce eram eu vinovat ca Gica nu-ncercase sa-si cucereasca iubita prin propriile lui mijloace? Ma ispitea atîta vîrtejul acesta ce se ivise pe neasteptate în calea mea.. din acrostih? . dar.. de ce mi-ai scris si mi-ai vorbit tu.. de exemplu. nu stiu cum. te rog.. Acum.. Si. sau cel putin asa pretinde! .. ... Care a fost prins ca a facut tema altuia.. iar lui Gica nu-i facuse. Iarasi mi-a prins mîna si .. . P e urma m-a rugat sa-ti mai scriu si biletul acela explicativ. spune-mi.. I-amraspuns putin intimidat: . m-a trimis pe mine...

.. vorbind nimicuri. Si eu. si noi ne-nvatas eram cu . vestit profesor de Matematici..mi-a soptit simplu. o floare. oricît de suparat ar fi fost. vorbea rar si apasat si era cu noi. bineînteles: însa era o atitudine care nu ne convenea deloc. Asta ne impunea extraordinar.. pîna la numirea unui nou director. În anul 1925. de o revoltatoar e politeta. Sufletul mi-a fost dureros sagetat de-o dulce înfiorare.. Am pornit emotionati. Ce leaga doua inimi.. foarte serios si de o severitate extraord inara! Sta vesnic încruntat. cum obisnuiau Barba si ceil alti profesori.. "Iubirea e o taina mare. Noul director era un om foarte corect. tare!" CAPITOLUL XII ÎN SERILE DIN LUNA MAI. Grig!. o creanga sau un petec de cer albastr u! Orice avea farmec în acele clipe binecuvîntata! Doamne. Nu ne scotea din "domnule elev" si ne vorbea întotdeauna la plural. pentru ca ne distanta considerabil de director. elevii. oprindu-ne la fiecare pas sa admiram o frunza. pe Inspecto rul Generat Petre Marinescu. Barba a iesit la pensie. Nu ne spunea niciodata pe nume si nici nu ne tutuia. cu conducerea liceului. cu voce grava: .. prostii pline de gingasie. la fel. iar Ministerul Instructiunii Publice a dele gat provizoriu. cît de frumoasa e viata uneori! Adevarat ca.

domnule elev. nu exista nici un mijloc de înduplecare! Acest fel de a fi al lui a avut rasunet în sufletele elevilor si. pe viitor am sa va rog sa va supravegheati atitudinea ma i îndeaproape. 1926. Nu era de glumit cu Tiranul. cu timpul.Barba: sa fim mai apropiati. cu Petre Marinescu asa ceva era imposibil! Cînd rostea o hotarîre. si ne luaseram de gînduri. mai frageda si m ai frumoasa ca niciodata! Si nicicînd nu ne atrasese Cismigiul mai puternic ca acum. daca-ti mai da mîna! În astfel de împrejurari dictatoriale. simteai ca ea va râmîne definitiva. si-n anumite cazuri sa ne permitem sa-i solicitam indulgenta. Pîna atunci. caci s-ar putea sa aveti neplaceri si mai mari. se redusesera aproape la zero. i-am spus simplu si sugestiv "Tiranul". si totul ar fi în dauna dumneavoastra. nu ti-ar fi aruncat vreo insulta. Dar ceea ce ne mai tinea avîntul în frîu era si faptul ca ne aflam în clasa a VIII-a. ca asa si pedincolo. ca nu mai faci. sa îndraznim sa stam de vorba. Poate si pentru ca primavara asta avea în ea chemari pline de un farmec necunoscut. Elimina pe capete pentru cea mai mica abatere de la îndatoririle scolare si nu s-ar fi suparat. Nostalgii viitoare. era mai tînara. liceu cu traditie. poate pentru ca ne dadeam seama ca este ultima primavara pe care o petreceam ca liceeni pe aleile si pe sub boltile de flori ale Cismigiului. care a dat tarii atîtea si atîtea generatii de oameni de seama etc. la sfîrsitul careia ne astepta bacalaureatul! Venise primavara în Cismigiu pentru a opta oara de cînd îmi toceam coatele pe bancile liceului Lazar. bine. etc. ne-nfiorau si ne tulburau linistea de pe acum . cum traditia imp unea sa-i acordam neîntîrziat o porecla. si parca în acest an. este de la sine înteles ca nazdravaniile noastr escazusera simtitor si. pentru nimic în lume! Îti vorbea tot timpul cu duhul blîndetii. ca e ultima data. Asa ca. domnule elev. si apoi încheia cam în felul urmator: . banuite numai. îti demonstra cu tact de matematician caceea ce facusesi nu era frumos. Va rog sa comunicati aceasta si parintilor dumneavoastra si sa-mi ad uceti semnata aceasta adresa! Buna ziua. am regretul de a va face cunoscut ca sînteti eliminat pe cinci zile. nu era demn de un elev de liceu si mai ales de un el ev al liceului Lazar. Ei. nu ti-ar fi strigat. si doresc ca prima noastra întîlnir e sa aiba loc în împrejurari mai placute pentru dumneavoastra! Poftim de te mai roaga sa te ierte.

treb uia sa iesim din Cismigiu: . Ce-are a face? În asteptarea lui mai. Cu tine-adesea m-am plimbat Si dulci cuvinte îmi spuneai. Sa cînt. cel mai îndragostit dintre toti. Este adevarat ca. care locuiam în acelasi cart ier. da-i drumul. Cuvinte ce m-au fermecat!. ma. tot.. Pai d-abia sîntem la sfîrsitul lui aprilie! .. Ne-ntorceam de la liceu. fericiti ca a doua zi este sîmbata si se sfîrseste înca o saptamîna de scoala! Si cum atît podoaba de mov si alb a ciorchinilor înfloriti. cîteva mici ispravi s-au petrecut si în timpul domniei Tiranului. ceva de inima liliachie. Chiulul îl lasaseram pe seama acelora din clasele mai mici. Cismigiul era. un grup de vreo patru-cinci colegi. si mai ales cautînd sa ne luam bine cu profesorii. dar nu ne mai ardea nici noua de asa ceva! Bacalaureatul ne impunea mai multa seriozitate. Grig. odata cu terminarea cîntecului. mai ales ca peste cîtiva pasi. Ia cînta. Cînta. asa-zisa "romanta": "În serile din luna mai. la gîndul ca poate vom avea vreunul dintre ei în comisia respectiva. dintre car e merita povestita urmatoarea: Primavara.. în falset. pe la sase seara. numai liliac înflorit. ca iesim din Cismigiu si nu m ai are nici un farmec! . pe care o manifestam venind foarte regulat la cursuri. Bine! Si-am început sa cînt usor. aia: "În serile din luna mai"! . paralela cu Bulevardul Schitul Magureanu. ma. si cum fiecare dintre noi era cu cîte-o fata-n gînd. dar ce sa cînt? . ca pentru noi. dar destul de puternic. zice: ." Si apoi venea un refren pe care am gasit potrivit sa-l cînt cu voce din piept. dinp ricina Tiranului. Rica Stanescu . facîndu-ne lectiile cu multa constiinciozitate. Mergeam agale. pe aleea trandafirilor. Totusi. ca prea e linistita seara asta! . unde avusesera m repetitie la cor. vineri. cît si parfumul dulce ne îndemnau la lirism. se chiulea cu foarte mare greutate si cu multa precautie. cev a mai patrunzator. cu sapca pe-o ureche.

cunosteam amanuntul! Nu va fac nici o vina din aceasta: dealtfel.. mereu. Omul se întorcea acasa si... domnule director. care ar putea fi considerat si o calitate. luase parte la prod uctia noastra muzicala în aer liber! .. . unde. .. a. domnilor elevi! . Am înteles. Buna seara.. dar e om inteligent si. simple motaieli din cap. domnule director! raspunseram noi în cor. Da. vin-la mine. Dumneavoastra. Eu.. unde Esti tu. cînd d in capatul aleii se aude o voce groasa si foarte cunoscuta: . totul s-a ispravit aici! Tiranul e sever. domnilor elevi! Nici un raspuns. chiar vizavi de Cismigiu. domnule director. fara sa vrea.. dar la o noua privire a Tiranului. si foarte rar în familie sau în. am facut "drepti". unde.. însa cu voia. ca pamîntul. pocnind calcîiele militareste! Uitaseram toti. dupa cîte am auzit. Bajenaru Grigore.. . Cine a cîntat? . echivalente cu "mmda"! . domnului director Constantin Iones cu! (era cît p-aci sa gresesc si sa-i zic "Barba"!) . ca directorul locuieste pe Schitul Magureanu.. Sînteti ruda cu tenorul Bajenaru ? . . Cum va numiti? . mereu. intrînd în curtea lui.."Ah... nu stiu daca întelegeti cam ce vrea u sâ spun. Voi muri fara tine. raspunde? Pe tine te chem. nu cînta decît la opera. domnule director! . Tiranul. Odorul meu! Ah. nepot! .. sînt fapte care s-au petrecut înainte de venirea mea. ati imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. Aicea sînt! Si-n fata ochilor nostri îngroziti apare. Veniti de la liceu? . oricît ar . Multumesc. hm. Bine dispusi. privindu-ne scrutator! Am ramas cu totii "pe loc repaus". domnule director! . undeeee Esti tu. ca la o comanda invizibila. domnule director! Si Tiranul a trecut repede drumul. aer liber.. Crezi c-o sa-ti faca ceva? . dar le-ngheata vorbele pe buze. Ah.. avea un pacat. L-am auzit si l-am aplaudat de foarte multe ori. As. Unchiul dumneavoastra. însa. Sa traiti. Da... a. raspundeeeee!" Baietii vor sa m-aplaude si sa ma felicite. hm. dintr-a VIII-a moderna! . Da..

er a o distanta considerabila! . Jujuca ne-a convocat.. si ne vo rbea. tuns în cap cu masina nr. deoarece. de Latina! Nu se potrivea nici cu Barba si nici cu Tiranul. nici macar "tinere". ca Draganescu. pe profesori si pe elevi .. sau Tiranul. cu prestanta! Jujuca era mic. parc-am fi baieti de pravalie! Îndata ce a luat în primire directia. vesnic agitat si plin de el. facea din noi oameni cumsecade. cu "domnule elev" si "dumneavoastra".. fiindca. .. face el pe-al naibii. fiindca ne dam seama ca. dupa multa vorbarie. asadar. Domnilor profesori si baietasi. si. prin urmare.. Auzi. ne-a spus urmatoarele: . spunîndu-ne frumos si serios pe nume. "volens-nolens". onoratul Minister a stiut de ce mi-a încredintat mie directia acestui liceu: pentru ca.vrea el sa para de aspru. e de-al nostru. 3. dar nici dracul nu e asa de negru cum îl crede lumea! Într-adevar ca aceasta auditie muzicala în aer liber n-a avut nici o urmare! * Dar abia ne obisnuiseram cu Tiranul si chiar începuse sa ne placa severitatea lui.. dumneata?! se scandalizau baietii. are în fond sensibilitatea lui! N-ati auzit ca se duce la opera? Daca-i place muzica. adresîndu-se invariabil fiecaruia. baietas. pîna la "baietas" al lui Jujuca. adevarate personalitati didacti ce si oameni impozanti... întrucît. în sala de Gimnastica. baietas! Pai de la felul cum ni se adresa Barba. indiferent daca era în clasa a VIII-a sau în clasa I-a: . Hei... zis Jujuca. cînd ne vine stirea ca a fost numit director definitiv tocmai unul la care ne asteptam c el mai putin: Andrei Georgescu.

si înca în frantuzeste. toata clasa era foarte bine pregatita. dupa ce nu se mai daduse de atîta si atîta vreme! Seriozitatea ne cuprinsese pe toti. Franceza. toti ne puseseram. în 1925! Eram deci a doua generatie scolara care urma sa dam acest dificil examen. daca nu obtineam media 6. Istoria României. Grigore Danescu.Si Jujuca s-a dovedit în scurta vreme a fi un om cu totul lipsit de inima si de întelegere! CAPITOLUL XIII MANOLE. si atît! Nici pomeneala de Geografia Patriei în vr euna din clasele cursului superior! În schimb. Instruct ia civica. . carte stiam toti si puteam sa facem fata cu bine la examene. Latina si Franceza. Se dadeau lucrari scrise la: Româna. Materiile principale la bacalaureat erau: Limba si literatura româna. La oral se examinau: Romana. a Frantei! Dîndu-ne seama ca numai cu anemicile noastre cunos-tinte la materia respectiva nu ne putem prezenta la examen. Dar la "Istoria Românilor". examenul fiind eliminatoriu. ceea ce el aacceptat cu multa placere. pe neasteptate! Si cum mai aveam numai doua luni pîna la "încercarea cea mare". geografia surorii noastre mai mari. GeografiaRomâniei. La celelalte obiecte de învatamînt o încropeam noi destul de bine. MESTERE MANOLE! Parca nici o primavara din cei 18 ani pe care îi traisem nu fusese atît de frumoasa ca aceasta primavara a lui 1926! Ah. l-am rugat pe fostul nostru profesor de Geografi e. MANOLE. sa ne faca un curs de bacalaureat. care abia se reînfiintase de un an. Singura materie de învatamînt pe care o uitaseram si pentru a carei cunoastere temeinica ne trebuia o serioasa pregatire era Geografia României. pe care o facuse ram pentru ultima oara în clasa a IV-a. cum se spune atît de sugestiv în limbaj scolaresc. cît de mare era ispita de a ne rataci în gradina noastra vrajita de basm! Dar si mai puternica era grija ce ne framînta permanent ca în anul acesta trebuia sa luptam cu doua mari încercari: examenul de clasa a VIII-a si bacalaureatul. în clasa a V-a eram obligati sa stim la perfectie. Filozofia si Stiintele naturale. un admirabil dascal. "cu burta pe carte" si cu programa analitica respectiva în mîna! Cu toate nazdravaniile si aparenta noastra superficialitate. Istoria Românilor si Geografia României.

Si nici nu se putea altfel, cînd avuseseram norocul sa ne fie profesor Grigore Niculescu, supranumit Atila! Om rau? Nu! Foarte sever si foarte serios; si un profesor exceptional, de clasam are, de talia Barosanului. Obisnuia sa ne dicteze planul lectiei pe care o facea. Apoi începea sa ne vorbeasc adupa planul stabilit si vorbea asa de frumos, asa de interesant, încît nu te-ai fi saturat sa-l asculti o zi întreaga. Ne captiva pe toti cu darul lui de mester neîntrecut în a ne înfatisa Istoria. Avea, însa, omul un pacat: îti pretindea sa stii ce-ti explicase si, daca nu stiai, nu se supara, ci te-ncondeia în catalog! La orele lui era o liniste mormîntala. Notiunile de "chiul" si "gluma" erau necunoscute, ca dealtfel si la orele Barosanului. Pe Atila îl mai avusesem profesor în clasele I-a si a III-a, asa ca ma cunostea. Pe atunci fusesem unul dintre cei mai buni elevi ai lui. Dar, în clasa a VIII-a, la Istorie, pe trimestul I, obtinusem media 5, si asta cu mare greutate! Binevoitor, Atila m-a scos sa ma mai asculte, ca sa-mi dea o medie cumsecade. Nam stiut bine... si mi-a dat tot cinci. Înainte însa de a-mi pune nota, m-a privit s crutator si mi-a spus cu sincera tristete: . Am avut în cursul inferior un elev foarte bun la Istorie, care facea cinste clas ei lui, unul Bajenaru! Hei, cîta istorie stia ala!... Pe unde-o fi, ca eu nu-l vad... sau, daca-lvad, nu-l mai recunosc!? Cuvintele lui, rostite cu voce calma si duioasa, m-au patruns pîna la lacrimi si a uavut un rasunet atît de puternic în sufletul meu si au stiut sa-mi maguleasca vanit atea în asa masura, încît pe trimestrul al doilea am luat media "noua", ca "zece" nu dadea! Noua nu mai avea nimeni din clasa, nici cei doi premianti, afara de Nae Georgesc u. * Ca sa fim cît mai bine pregatiti la Istorie si ca sa vedem aievea urme pretioase a le

trecutului nostru, Atila a hotarît sa facem o excursie la Curtea de Arges. Ne-am înscris vreo 30 de elevi, din 45, cîti eram cu totii. Ca sa nu întrerupem cursurile, urma sa plecam într-o sîmbata, dupa-amiaza, pe la 2. Dar, cu doua ore numai înaintea plecarii, ni se comunica o veste neplacuta: Atila, retinut de o invitatie neprevazuta la Ministerul Instructiunii Publice, în calitat ea ce o maiavea de director al Internatului, nu mai putea merge cu noi în excursie . Atunci, Jujuca l-a delegat pentru aceasta pe un protejat al lui, suplinitor la I storie, unul Stefan Marinescu, care ne-a si anuntat stirea, dealtfel, spre consternarea noastra. Multi am fi voit sa renuntam, dar ne era teama sa nu-l suparam pe Atila, la care tineam foarte mult. Si am mers, fara prea mare entuziasm. Pe la jumatatea drumului ni se facu foame, asa ca ne hotarîram sa luam masa de seara în tren, din ce ne aduseseram de acasa . avîndu-l în mijlocul nostru pe suplinit orul Marinescu. Acesta fusese tot timpul distant cu noi, gretos chiar, aratîndu-se foarte plin de el, desi pîna atunci nu avusese prilejul sa-si dovedeasca în nici un chip stiinta. "Sa stii, ne gîndeam noi, ca asta o sa ne dea niste explicatii grozave la Curtea d e Arges! Nu degeaba l-a ales Jujuca chiar pe el." Si ca sa mai împrastii putin atmosfera de austeritate ce se lasase, cautînd sa fiu totodata în materie, spre a nu risca vreo... observatie din partea dascalului nost ru improvizat, spusei, uitîndu-ma la ceas: . Nu mai avem mult pîna la Curtea de Arges. Curînd vom poposi în vestita cetate. . Barem o fi frumoasa cum se spune? întreba Dragu. . Ei, cum sa nu, am încercat eu sa ma arat cît mai informat în fata profesorului pe care abia îl cunoscusem. Doar a fost una dintre capitalele Tarii Românesti. . Ca multe capitale a mai avut! intra si Noica în vorba. . Daca nu ma-nsel, patru! intervenii eu, doar i-oi da samînta de vorba suplinitorului. Dar acesta, parînd ca reflecteaza putin, nu scoase o vorba. Surprinsi, baietii începura sa-si dea coate. Ce e cu profesorul asta de se complac e în mutenie absoluta? Foarte înciudat ca se abtine sa participe la interesanta discutie propusa de mine, ma adresai direct însotitorului nostru, doar l-oi face sa spuna ceva: . Au fost mai multe de patru, don' profesor?

Marinescu îsi întoarse nepasator capul catre mine si, în sfîrsit, se hotarî sa-miraspunda totusi, printr-o întrebare: . Gasesti ca este chiar atît de potrivit momentul sa ? . Pai, sa vedeti, don' profesor, îndreptîndu-ne spre accentuai eu . una dintre cetatile de scaun, fara sa celelalte... trei sau mai multe... nu mai stiu cîte, -i provoca un raspuns precis. facem aceasta statistica întren Curtea de Arges, care a fost . vreau mi-a zburat gîndul la ma prefacui eu încurcat, spre a

Baietii, care pîna atunci privisera pe fereastra, plictisiti ca nu se simteau delo c la largul lor, îsi ciulira urechile, presimtind ca se vor amuza pe socoteala lui Mari nescu, vadit în mare încurcatura. Dar raspunsul întîrzia sa vina. Marinescu îsi îndrepta nodul la cravata, îsi împinse apoi maxilarul inferior în afara, scotîndu-si marul lui Adam din guler si spuse stin gherit: . Daca dumneata tii chiar atît de mult..., hai sa le numaram! . Sa le numaram, coane Fanica! nu se putu abtine Dragu, amintindu-ni-l pe faimosul Pristanda. Dupa ce-i arunca o privire scrutatoare, Marinescu mi se adresa acru: . Poftim, începe!... Ridicîndu-mi mîna stînga, începui sa le numar, ajutîn-du-ma de aratatorul dreptei: . Cea dintîi, la Cîmpulung... . Asa, aprqba profesorul... Apoi? . Apoi stiu ca a fost schimbata la Curtea de Arges, unde mergem acum, dar nu stiu care voievod anume a facut aceasta schimbare... . Sa lasam amanuntele. Apoi? . Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Tîrgoviste... si apoi... Bucuresti! . Deci patru! tinu el sa precizeze . Vezi ce bine stie la... Aritmetica?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. . Cine a-ndraznit? striga profesorul iritat la culme. . Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Bajenaru, ca a tinut bine minte numarul capitalelor... . Dar cine-o fi mutat capitala de la Curtea de Arges la Tîrgoviste, don' profesor? cautai eu sa schimb vorba. . Sa spuna cineva dintre dumneavoastra... Doar de-aceea sînteti elevi... Din nou glasul lui Dragu, batjocoritor: . Cutare-Voda al III-lea, din motive de ordin strategic!

simtind ca fata de serviciu e atenta la ce a re sa se petreaca. ca sa fim repart izati cu totii în camerele noastre. lasîndu-l pe bietul Negulescu stupefiat.. baiete. Numai suplinitorul Marine scu a stat singur într-o camera de la parter. exasperat. mai repede. s-a închis la el si n-a mai iesit pîna dimineata sa dea ochii cu noi. Mai înainte. Noica Dan dadu din cap dispretuitor si spuse: . poate chiar se si crezu pedagog. însotite de: "Sa n-aveti nici o g . îi spuse arogant: .. uitînd de colegialitatatea ce ne lega. iar noi. de-ai dracului. începu sa-i dea tîrcoale cameristei. cei externi. care-i era bun prieten dealtfel. ca sa-i crestem actiunile în fata ei. . caci. "domnule pedagog" în jos! El se umfla în pene. un coleg ceva mai mare ca vîrsta. Negulescu Petre.. Ne-am repartizat astfel pentru cazare: vreo douazeci de elevi de la int ernaturmau sa doarma în vagon. se apuca sa ne apostrofeze în fata cameristei: . Dumneata n-ai auzit ce-am spus eu? Dar Chiorul. cel mai tîrziu la 7 sa fim în fata primariei. o maruntica nostima. de fitele lui. Ehei. suplinitorul. Ia las-o mai moale. De la un asemenea specimen credeti voi ca vom primi explicatii la Curtea de Arges? Amara amagire. veni în fata lui si. dupa ce vom lu a gustarea respectiva. vazîndu-l pe Chiorul. si-n scurta vreme s-a facut întuneric de-a binelea. smechere! Mult ai sa mai faci pe nebunul cu noi? Si pleca. iar noi. asezîndu-se la o fereastra. va rog! Si.. însa. ale carei ferestre dadeau în strada. îi spuneam " domnule pedagog" în sus. îsi da aere. la un moment dat. cîte doi sau trei în camera. ne-am dus împreuna cu Stefan Marinescu.Un hohot de rîsete acoperi ultimele cuvinte ale lui Dragu. nu a uitat sa ne recomande: sa fim linistiti. Dupa fagaduielile de rigoare din partea noastra. fratilor. ca nici nu se gîndeste sa -i execute ordinul. De cu m nea repartizat. apoi se ridica si iesi pe culoar. sa nu care cumva sa parasim hotelul si sa ne sculam a doua zi la ora 6 dimineata. nu mai stiu cum se numea. Nu permit asemenea glume! se enerva suplinitorul. stiintei lui. la un hotel. ca. îi raspunse scurt: . se vede. de unde urma sa p lecam spre lacasul istorie. Dar iata ca dupa ce se facuse repartizarea elevilor în camere. ca nu se astepta la asa iesiret ocmai din partea celui mai bun prieten al lui! Am fost gazduiti la etajul I. mai lasa plimbarile pe culoar si treci în camera! Toata lumea în camere. Si noi care credeam ca-i toba de carte! E si f iresc! Doar Marinescu n-a fost elevul lui Atila! Am sosit la Curtea de Arges pe-nserat. si. ca sa evite eventualele comentarii neconvenabi le la adresa. chiar sub ochii lui.

Nu merg. Eu nu merg. am platit si am iesit din cofetarie. Nu merg. Pai. o sa-ti para rau! . mîine la 6 trebuie sa fiu în picioare. Nici eu nu merg. Hai. Ne-am hotarît sa plecam. ca mi-e urît sa ramîn singur în hotelul asta. am început sa ne pregatim de culcare. ca niciodata nu mai tinuse deschis pîna la acea ora. Las' sa-mi para! Instigatorii plecara. O jumatate. sa dam o raita prin oras. m-am si culcat! . începura sa ne deschida usile. si-apoi no sa stam toata noaptea. iar Dan Noica si cu mine ne lungiram sa ne culcam. sa merg atunci! Numai sa ma-mbrac! . si sîntem înap oi! . si hai cu noi la cofetarie. sa nu ne simta. ma. ma. ma. cu ispititoarea invita tie: . ma. Si peurma. ca sînt obosit! . mai bine ma culc! . împreuna cu Costache Radulescu si Nicu Marinescu. mie nu-mi place înghetata. Auzi la aia ca. ca bubuituri puternice în usa ne facura sa sarim în sus. don' profesor". ma? Iesim usurel.rija. sari Dan Noica. ca Ionas Moscu. Treaba ta. . ce. cu suplinitorul! Timpul trecu mai repede decît ne asteptam. . fara tine. Se facuse tîrziu: 11 si jumatate! Cofetarul ne spuse politicos ca trebuie sa închida . Cum o sa afle. frate-meu. N-are nimic! Cum te-ai culcat. Dar abi a am atipit. Am facut socoteala. . Bajenarule. ma. asa te scoli! Au spus baietii sa nu venim singu ri înapoi. ca ma raguseste! . fratilor! E aproape 11. ca nu se poate altfel! . sau cel mult trei sferturi de ora. am trecut în camere si. Dane? îl întrebai pe colegul meu de camera. la lumina lunii! Pe caldura asta nu face sa stam în casa! Am auzit ca la Curtea de Arges e o înghetata grozava! . Dar n-a apucat sa plece bine suplinitorul. în vîrful picioarelor. merg si eu. Iei si tu o prajitura! . Scoala. foarte smeriti. daca-i asa. Ce e. Bine. Tu ce zici. ati înnebunit? . plimbarea n-are nici un haz! . Dar daca ne afla? . ca-i foc.

se odihnea un autocamion de transportat gheata. a hotarît c a. Hai. ca-ntîrziem si se supara don' suplinitor! Am sarit din pat. . parca nu mai scîrtîia atît de înfiorator ca azi-noapte. Prin urmare. dar trebuie sa recunosc ca zeita Fortuna. sub un sopron. capata o rezonanta neasteptata! Baietii nu s-au lasat de sotii nici de asta data. Si acum. lazaristii. Fara sa ne mai dea buna dimineata. cîntînd cu entuziasm frumosul simob ilizatorul imn al lui Ciprian Porumbescu: "Pe-al nostru steag e scris unire!" pîna la hotel. cum nu cred sa fi admirat-on ici Julieta. încruntat si facut foc.. orice zgomot. ne-a luat în primire: . ma. Sase!. Chiar si pe-ai suplinitorului! . nemaiavînd nici un rost la cofetarie. propuse Moscu. Scoala-te. care acuma.. zapacitilor. n-auzi. . începura sa-si rapaie ghetele pe caldarîm. si baiet ii. autocamionul de transportat gheata. în linistea impresiona nta a noptii. Dar ce-am facut. . . cu autocamionul. sarmana bastarda a acestui mosneag cumsecade ca ree Pamîntul! Ei bine. dom'le! aproba Moscu. care va ramîne probabil înscrisa în letopisetii Curtii de Arges. . domnilor. . . în sopronul alaturat! . ziua. Uraaa! Bravo! Traiasca Ionas! . sa ne calauzeasca pasii cel mai reusit lampion chinezesc pe care l-a imag inat vreodata cineva: Luna. . nenorocire! Scara principala era de lemn si scîrtîia îngrozitor. cum o sa mergeti. Asa e. Aaaaaaoh!.Afara. oricît de mic. nu sînt poet. Ne-am adunat la cofetarie sa luam ceaiul. facu Dan Noica. nu se putea sa nu se auda. aliniati. . cum ar spune Cracanel. . . .. foarte bine dispus si inspirat. si s-au apucat sa schimbe pant ofii pasagerilor. c are sta furisat în umbra. m-am dus la un lavoar pacatos. .. Baieti. Sa stiti ca purtarea dumneavoastra incalificabila va avea urmarile cuvenite.. . înainte.. Profesorul a venit si el peste vreo zece minute. . V-ati facut de cap! . stînga-mprejur la hotel! Cu cîntec. cînd îsi trimetea din balcon gîndurile-i pline de dragoste catre Romeo. ma. e pro zaic. mars! comanda Moscu militareste. don' suplinitor? se trezi Dragu raspunzîndu-i cu nevinovatie. Oricît de încet si de atent ai fi mers. N am dormit toata noaptea. Cît ma?! . Dar aci. va propun sa vizitam aceasta vestita cetate voivodala. în aleasa-i marinimie pentru noi. . ca e sase! . . . . spre a fi lustruiti a doua zi de dimineata. Stati. Toti baietii au fost gata într-un sfert de ora si am coborît pe scara de lemn. pusi în fata usii.. . . în aceasta noapte cu o luna asa de minunata. ca n-are sofer?! . în aceasta noapte de pomina. . cu. dar ma veti ierta. ma. pe care dumneavoast ra îl puteti observa. m-am spalat cum am putut si mam îmbracat la iuteala.

. cu troita frumoasa si cu o arhitectura originala. sa cînte pe strada în puterea noptii! Siap oi scandalul de la hotel. "Legenda manastirii Curtea de Arges": "Manole. Am ajuns întîi la "Fîntîna Mesterului Manole"." Iar dupa îngrozitoarea prabusire a ziditorului de biserici. O fîntîna obisnuita. dar ne gîndeam totusi la ce-o sa zica Atila! Copii si femei ieseau la porti si ne priveau cu multa curiozitate. Mai si întrebati?! Auzi. s-a ivit ca prin farmec: "O fîntîna lina Cu apa putina. De lacrimi udata!" . Era o caldura grozava. dumneata. Ne-am oprit impresionati si plini de curiozitate în acelasi timp. În orice caz. Manole. Apa curgea limpede si îmbietoare.. si pasii nostri lasau nori de praf în ur ma. Zidul rau ma strînge. Cu apa sarata. Teama prea mare n-aveam noi de supararea lui. elevi. Fara sa vreau. mi-au venit în minte versurile din minunata poezie poporana. pe soseaua nepavata. pot sa va spun de pe acum ca "activitatea dumneavoastra nocturna" va avea urmari serioase! Am plecat la drum. Mestere Manole. pe locul unde a cazui. Trupusoru-tni frînge.. Ce? Credeti c-am fost surd? Dar despre toate acestea vomv orbi mai amanuntit la Bucuresti.

datorita carora savantul român facuse însemnata descoperire. dinaintea mormintelor ctitorilor acestui lacas. rece ca gheata. care se-mbina cu aurul. Hainele. Frumoasa pe dinafara. ne-a facut o impresie extraordinara! Am ramas mult în picioare. orice opera de arta. ma. cum spune legenda? Baietii. îi erau neatinse de vreme. tacuti.Am ramas o clipa cu ochii pierduti în zarea albastra. O fi apa într-adevar sarata. cum nu mai vazusem alta. Avea o tunica rosie ca visina putreda si era încins cu un cordon de aur. Ia uitati-va. cu catarame. care-si daruise toat eodoarele de pret pentru terminarea acestei zidiri! Am facut fotografiile de rigoare si ne-am îndreptat apoi catre biserica "Sfîntul Nicolae Domnesc". se si repezisera sa-si astîmpere setea. Descoperirea îi apartinea istoricului Virgil Draghiceanu si sapaturile se facusera sub neîntrerupta lui supraveghere. unde se descoperise de curînd mormîntul lui Basarab-Voda. ca prin minune. indiferent de natura ei. înfiorat de simbolul ce se desprinde din aceasta podoaba a poeziei noastre poporane: ca sa fie realizata si sa dainuiasca. o minune! În special albastrul. ca de nu era fîntîna asta în drumul nostru.. . Voievodul ne-a uimit prin statura lui impozanta: avea aproape doi metri si era foarte spatos! . du pa ilustratiile din carti! Înauntru. trebuie sa aiba la tem elie sacrificiul! . ca ne asteptam sa fie mai mare. Aci se odihneau fericitul Neagoe Basarab si Despina Doamna. Sub un cristal gros se vedea acela care fususe viteazul stapînitor ai Tarii Românest i. însetati de caldura si obositi de drum. Mormîntul lui Basarab era lînga un stîlp pe care se aflau picturi maiestrit realizate si suprapuse. barba si mustatile se conservasera foarte bine. pe un m al frumos!" Am pornit din nou la drum. Parul. si am ajuns la mânastire. dar toti am ramas mirati. reprezentînd un castel medie val. asta român! Dupa ce vizitaram lacasul cu de-amanuntul si ascultaram toate explicatiile ghidu . Am baut si eu: apa . greu am fi ajuns sa vedem zidirea ridicata de ei "pe Arges în jos. asa cum o faurise imaginatia noastra. e adevarat. adevaratul întemeietor al Tarii Românesti. limpede ca clestarul si dulce cum numai apa de munte este! "Vesnica sa-i fie amintirea Mesterului Manole. însa. cea mai veche din localitate.

. pîna la Bucuresti. iesiram în curte. ca acum le stim bine. desi nu toti se facusera vinovati de indisciplina. Ramînînd singuri.. ca pe niste mingii enorme. nici rea. ca altminteri murim de urît! Si unde-am început sa-i tragem niste cîntece de veselie. Marinescu s-a retras într-un compartiment si nu ne-a mai dat nici o atentie . oricum. la umbra unor arbori batrîni si a cîtorva lespezi de piatra. sfoara de siguranta era rupta la semnalul aflat în vagonul nostru. Lasati. însa. În tren. chiote si strigaturi! Tinmi nte ca printre altele am cîntat si: "Pentru fata de la moara . profesorul suplinitor încerca totusi sa ne spuna si el cîteva vorbe despre important adescoperirii istoricului Virgil Draghiceanu. pentru ca. n-am mai apucat sa-l terminam. n-avu de lucru si spuse: . parca nici n-am fi existat. întocmai unuigi gantic prestidigitator cu capricii umoristice si cu puteri nebanuite. desi nu ne apropiam de nici o gara.. apasati parca de o mare greutate. ce ne-am zis? . dar tot Dragu. unde. nu se stia si nici nu s-a putut afl a în urma scurtei anchete întreprinse. don' suplinitor..lui. Toti eram nelinistiti. sa nu cobiti! Tocmai p-asta v-ati gasit si voi sa-l cîntati? Dar. si-asa. trenul si-a scrîsnit deodata rotile cu dusmanie si s-a oprit brusc. N-a mai schimbat nici o vorba cu nici unul dintre noi: nici buna. aruncîndu-ne pe unii într-altii. si-asa. care-l sîcîise si-n tre n. Cineva trasese semnalul de alarma! Cine. Ma. Si totusi. Mi-am pierdut un an de scoala!" . doar ne-a explicat ghidul! * Timpul pîna la ora plecarii înapoi spre Bucuresti s-a scurs foarte greu. dati-l naibii de cîntec. Ma. noi tot prost o sfîrsim cu excursia asta! Barem sa ne distra m în tren. în mijlocul unei cîmpii..

"Lînga cine ati stat la cofetarie?" Mai." Dar lamurirea veni îndata. care ne zapaci complet: . În sfîrsit. ne dicta raspicat urmatoarea întrebare: .. Trenul. fara lux de amanunte. luni.. Înca putin!. si nici macar o gluma de prost gust.. te dadea de go l colegul care-ti tinuse tovarasie. în sfîrsit. A raspuns toata lumea? . întocmai unui batrîn cu ciudatenii. deranjat degeaba de la tabietul lui. În prima ora de Istorie de dupa ancheta. se auzira cîteva glasuri anemice. par ca mustrator si cu drept cuvînt suparat pe elevii certati cu disciplina. pentru ca daca ai fi încercat sa ascunzi adevarul. "Ce-ati facut în noaptea de 30 mai?" Apoi ne explica binevoitor: . nu mai era nici joaca.. îsi urni rotile alene. pufaind morocanos. Toat a lumea sa scoata cîte un sfert de coala de hîrtie si un creion! Am ridicat din sprîncene cu mirare: "Doar n-o fi vrînd sa ne dea extemporal?! Poatec a vrea sa ne pîrleasca pe toti. a spus foarte mîhnit: . "La ce ora v-ati înapoiat la hotel?" "Ce cîntece ati cîntat pe strada dupa miezul noptii?" "Cine a provocat scandalul de la hotel?" Si.. caci profesorul. însa. fara saclipea sca macar. "Cine a tras semnalul de alarma?" Am raspuns cinstit la toate întrebarile. veni cu a doua întrebare: . scîrtîind plictisit din toate încheieturile. "De cine ati plecat însotiti de la hotel?" A trebuit sa recunoastem ca erau întrebari cu dibacie puse si care te obligau sa raspunzi sincer. "La ce ora ati plecat de la hote!?" Nu era greu de raspuns. Va rog sa raspundeti pe scurt. "Ce ati consumat?" Apoi. sa se razbune pe noi!. si te rugase sa nu pleci nicaieri?. era o simpla nerozie! Profesorul Marinescu a fost nevoit sa plateasca amenda respectiva. Nu m-as fi asteptat la o asemenea purtare din partea voastra. Atila. în camera... . a fost scandal mare de tot! Profesorul Marinescu a re clamat cazul lui Jujuca si s-a instituit imediat o ancheta.. dar cum naiba sa scrii ca ai parasit hotelul. * A doua zi. Dupa ce astepta cîteva minute. cum a intrat în clasa. Îndata însa Atila ne pocni cu a treia întrebare. cînd profeso rul te lasase cuminte. dupa ce ne ceru sa scriem numele în coltul din dreapta.Aceasta. ultima întrebare: .. La noi nici nu s-a mai uitat. . fara sa ne mai dea mult ragaz de gîndire: . * . a naibii treaba! .. la liceu...

Acu'. Ce-ai facut la cofetarie? . Nu stiu. dupa cinci minute de asteptare înfrigurata. mi-ar fi convenit sa ma dea în gît vreun coleg binevoitor? Si-apoi habar n-aveam. Am fost poftit în biroul lui Jujuca. am cetit declaratia dumitale.. .. am fost anuntati ca toti care fuseseram la Curtea de Arges sa venim dupa-amiaza. Poate ca te socoteste pe tine cel mai putin vinovat. Baietas. comedie! De ce m-o fi chemînd pe mine cel dintîi?" ma mirai eu.. . la Cancelarie. începu el tacticos. La Popesc uBajenaru! . domnule director! Ia gîndeste-te bine. smecherie! Dar daca l-as fi tras eu. si d-aia! . Poate!. poate ca-ti aduci anume. unde aveam sa fim interogati unul cîte unul! Am venit si. dintre scandalagii.! Auzi... baietas! Din moment ce nu stiu. în nici un caz nu e. oi vedea eu de ce! si am pornit cu inima zvîcnind de emotie catre Cancelarie.. .. În primul rînd as vrea sa-mi spui cine a tras semnalul de alarma? Tiu sa stii ca aceasta marturisire îti usureaza foarte mult situatia! Hm. . ca tu esti trecut la P. la Cancelarie! "Ei.. Sau poate ca esti cu nota cea mai mare la istorie. Domnul Bajenaru. la ora 6. .. Dupa catalog. . în care timp ne-am pus fel de fel de întrebari si am facut sute de presupuneri..La o zi dupâ aceste declaratii în scris. . un pedagog m-a anuntat: . cred ca e imposibil sa-mi amintesc.

. sa ramînem repetenti în clasa a VIII-a sau sa ne dea nota "rau" la purtare pe al III-lea. . pentru ca vad ca noi degeaba ne straduim sa ajungem la un rezultat! În cele din urma s-a cerut avizul Ministerului Instructiunii Publice! . va sa zica. prin urmare. siropuri. Pus de mine.. Bine.. pentru ca sa respectam discipli na. ca ati cîntat.. iar la un moment dat. dragul nostru Barosanul. a trîntit usa si a iesit din cancelarie. dar recomandat de Minister. l-a facut de doua parale. chiar pe Atila.. . am consumat prajituri. . . . a batut cu pumnul în masa. Onoratul Minister... proaspat director.. cînd mi-a încredintat directia.. Am auzit ca la conferinta Barosanul. care a spus. ca sa hotarasca asupra soartei noastre.. care eram convinsi ca e întrad evar profesor de istorie!.. Da. . dar ceea ce vrei dumneata. Va salut. voia sa ne dea cea mai grea pedeapsa posibila. . bine! Si la hotel ce-ai facut? S-au revoltat pasagerii: ca nu i-ati lasat sa doarma toata noaptea. îti permiti obraznicii si în fata mea? Poti pleca! Invita pe baietasul Moscu Ion! . n-am fi crezut. si nu ma gîndesc numai la faptul ca baietii sîn t în clasa a VIII-a si ca-i asteapta bacalaureatul. La putin timp. c are au cheltuit si au facut sacrificii ca sa-i tina în scoala. cu Onoratul Minister. Am stat cu ceilalti colegi ai mei. . începu Jujuca sa se autotamîieze. cine-i dumnealui? . ma rog. . Nepotul domnului inspector general. Bine. domnule director! .. ce. Nu s-a revoltat nimeni. . si s-a convocat conferinta tuturor prafesorilor din clasa a VIII-a modern a. adevarat parinte sufletesc. domnule Georgescu (nu i-a spus domnule director) este echivalent cu o pedeapsa capitala. . si alte necu viinte în acest gen! . . .. don' director. ca le-ati batut în usa. crezi ca asta nu-i destul? Pai stiti voi. raspunsei eu nevinovat. am mai fost chemati de cîteva ori. si rezultatul ar fi fost acelasi: repetentia. baietas! . Asta l-a înfuriat pe Barosanul si. ci ma gîndesc si la parintii lor. Aha. . domnule. Asaaa?! facui eu atunci cu adînca mirare. . Cer eu sa se înainteze actele anchetei Onoratului Minister. Si noi. sa ne elimine pîna la sfîrsitul anului si. podidindu-l lacrimile. care sa hotarasca. Ia mai lasa-ma. asa-zisa ancheta s-a terminat. . . eu am cerut ca baietii sa fie pedepsiti. . în dubla lui calitate de profesor si diriginte. în sfîrsit. E suplinitorul pus de dumneavoastraîn locul domnului profesor Niculescu. am rîs si am povestit! . . Jujuca. Da! Hm!. . . ne-a sustinut cu o nema ipomenita dîrzenie. . . a strigat la Jujuca. baietas.. Doar domnul profesor Marinescu..

. care era un om de o cinste exemplara. facîndu-ne sa pierdem un an de scoala. ne-a dat notele pe care le meritam pent ru stiinta noastra. Dar Atila. mai ales ca si noi eram acum de o mare seriozitate. în asteptarea sentintei ce ova da suprema instanta. pentru ca nu ne purtasem în excursie asa ca si cînd ar fi fost e l de fata. Profesori si elevi. a dat dovada de o impresi onanta obiectivitate: atît la oral. înfrigurari. frâmîntari nemaipomenite. ca nu mai aveam decît doua-trei zile si se terminau cursuril e. dar s-a întîmplat contrariul! Îndîrjirea lui Jujuca de a ne pedepsi crunt. cursurile îsi urmau. asteptam cu aceeasi înfrigurare raspunsul Ministerul ui. care trebuia sa vina. cursul lor! Chinul cel mare era la orele lui Ati la de care ne era rusine.. laolalta. si nu a fost cît de putin influentat de faptul ca ne purtaseram atît de urît în excursie. Prin aceasta atitudine ne-a impus si mai mult! * Era logic ca povestea scandalului facut la Curtea de Arges sa ne atraga antipati a tuturor profesorilor. cît si la teza. tocmai acum pe pragul studentiei. i-a impresionat atît de mult pe profesori.Din nou emotii. indiferent de materie. Pîna atunci. Si a venit raspunsul numai cu o zi înainte de a se începe examenul de clasa a VIII-a : toti cei care fuseseram la Curtea de Arges si parasiseram hotelul eram eliminati pîna la sfîrsitul anului scolar (ce ironie!) cu drept de examen particular! CAPITOLUL XIV CLASA A IX-A MODERNA . încît auînc eput sa ne arate toti multa bunavointa.

De-abia au mai avut timp bietii profesori sa-si ia ramas bun de la noi si sa ne dea cîteva îndrumari. . Barosanul si alti profesori de suflet au vorbit cu unii dintre profesorii care aveau sa ne examineze. . Împreuna cu noi dadeau examen particular de clasa a VIII-a moderna. de mare folos la examenul particular. "contra-pila". privind lucrurile ca un adevarat pedagog. Ne gaseam. veninosul de Jujuca a venit la Seminarul Pedagogie. teze si oral. cît si pe profesorii nos tri. Dar iata ca o întîmplare neasteptata ne-a ridicat moralul si ne-a sporit încrederea în sortii nostri de izbînda. Iar. . . dar grija cea mare era sa nu fim întîmpinati cu ostilitate. .. fratilor . . . într-o mare încurcatura si nu stiam cum aveam sa iesim din ea. si mai ales pe a lui Ra dulescuPogoneanu. adica sa-i roage pe profesorii examinatori s a ne trînteasca. ca trebuia sa dam din nou examen la toate materiile. din oficiu. . un profesor cu mult tact si un om foarte cums ecade. a înteles cu totul altfel situatia si ne-a aparat. Uite pozna. ca veneam cu o trista faima ce stricase reputatia liceului. . care. pe de alta parte. s-a brodit si bine si rau cu fetiscanele astea. Eram pu si într-o situatie groaznica din doua puncte de vedere: primul.Aceasta severa sentinta ne-a lasat stupefiati: atît pe noi.. printre altele.. cum s-ar zice. ca si cum am fi fost proaspat veniti. d esifacuseram o data clasa a VIII-a la Lazar cu profesorii nostri. Liceul ne-a înscris urgent la examen. pentru ca probele începeau chiar de-a doua zi la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu de pe Calea Rahme i. si mai ales la sfîrsitul anu lui scolar. . care ne cunost eau si de buni. Am intrat în examen cu mari emotii.. zisei eu. . directorul seminarului. o lovitura neînchipuit de grea. ca sa ne puna. pe cînd pentru profesorii cei noi eram cu totul necunoscuti. De ce. ceea ce a atras indignarea tuturor dascalilor. . ca lucruri le nu stau chiar asa cum vrea sa le înfatiseze Jujuca. deci la sfîrsitul cursurilor secundare. vreo patruzeci de baieti si fete la un loc. care se asteptau la o pedeapsa ceva mai usoara. Carte stiam noi. toti. avînd în vedere faptul ca sîntem în clasa a VIII-a. . ma? . cum era si firesc dealtfel. elevii particulari obisnuiti ai seminarul ui. cam treizeci de insi. si le-au spus. si al doilea. . . . deci. purtîndu-se cu noi ca un adevarat parinte! . . . si de rai. Primiseram cu totii.

vrei. . . Cam asa e. magister!" mi-am permis eu o slaba incursiune în anemicele mele cunostinte de Latina! .. trebuie sa dai examen cu ele! Dintre toate fetele. . . ca restul a mers ca pe roate. nemaiputînd sa ma stapînesc. si înca din clasa a VIIa. de. acestia. .. mai frumusele erau vreo doua: Dudu Stelniceanu si Lizica Mateescu-Capetineanu. asa cum se întîmpla întotdeauna în astfel de împrejurari! Sa trecem deci la lucrarea scrisa si vom mai. profesorul Gheorghe Lazar (ce coincidenta denume!) n e-a întrebat cu vocea lui frumoasa si impresionanta de bas. ca erau foarte comunicative si spiri tuale! Ni s-a parut mai greu la prima materie si a fost suficient sa ne-ncadram în ritmul sin atmosfera "particularilor". . convorbi la "oral" . iar eu am luat media 7. si rau ca. Pai. Am sa va dau subiectele pe doua serii. dupa cîte am vazut. . ca nu mai facusem o gluma cît de mica de o luna si mai bine. la asta nu ma gîndisem! Dar acuma. . . Gheorghe Lazar. zîmbind si apasînd pe cuvinte: .. de la sfîrsitul catalogului?! În prima sesiune parca n-ati fost! Atunci... d e poezie.. domnule profesor! El a zîmbit si a adaugat: . nu vrei. mai schimba atmosfera. si-o sa ne facem de rîs.. . Noi sîntem aceia de la. vezi. . domnule profesor! . Hm. facu elvadit amuzat de îndrazneala mea. "In arborem". . si la a doua: "Ad fons Bandusiae"! Toti lazaristii îi stiam pe Horatiu la perfectie de la Barosanul. dau o nota de veselie. . ... .. hm! Ati venit la noi cu o faima nu tocmai. bine e pentru ca. La prima.. Dar ce o cu dumneavoastra... Cu povestea de la Curtea de Arges? . . m-am ridicat si i-am raspuns. ele stiu carte. iar noi nu prea. nu gluma... . Da. Examenul de Latina a mers cum nu se putea mai bine: toti baietii nostri au trecu t. . Si lazaristii s-au împrietenit repede cu ele. . "Fama vagatur. bune eleve amîndoua. s i anume: doua ode din Horatiu. Am fost convins ca s-a cam exagerat. . mai ales la oral! . dupa ce a strigat catalogul: . Cînd am dat examen la Latina. . .

ca sa ne aiba din nou la mîna. . dar si nemaipomenit de sever. .. ..În schimb. o sa-ntelegem cînd om începe traducerea! . Las' ca vedem noi la sfîrsit. cum era si firesc.. iar câtiva au ramas corijenti la Matematici si Franceza. . pe care trebuia s-o traducem. Stiu si eu.. scriam. un profesor extraordinar de bun din punct de vedere pedagogic. Ma. . ma-ntreba în soapta Rica Sta-nescu. Am dat întîi teza. apoi iarasi "komma". noi. care nu prea spunea de doua ori acelasi lucru! Dupa ce dicteaza el doua-trei cuvinte. în raport cu acela pe care-l astepta "stimabilul Jujuca".. .. "Ma. "komma". ma. cei mai multi am promovat. iar mai dicteaza patruci nci vorbe. Coman asta. . Mai spuse cîteva vorbe. directorul Seminarului Pedagogic. . Rica? O fi eroul principal din povestire. . . s-a terminat si examenul! Iar rezultatul a fost foarte bun. Tii!. dar si pe profesorii lazaristi.. . a început. de colo. repede. sa ne dicteze o bucata. si asteptam. Bajenarule. nu gluma. la Germana. ca sa dam bacalaureatul ca elevi ai li ceului Lazar si sa ne joace el cum o vrea! .. . . în caiete "komma". a recurs la urmatoarea stratagema: a venit la Radulescu-Pogoneanu. Demetru continua cu dictarea. cînd colo. Stia carte si-ti cerea carte. ca sa nu pierdem sirul. La sfîrsitul tezei am aflat ceea ce nu stiusem în opt ani de liceu: ca vorba "komma" însemneaza "virgula"! * În sfîrsit. care jubilau! Atunci Jujuca. Noi. cine-o fi. Ne examina profesorul Demetru. . . de ni-l dicteaza mereu? . la Germana a fost o catastrofa pentru cei mai multi dintre noi.. cum o s-o scoatem la capat cu asta. ma. ce satisfactie pe noi. Dupa formalitatile de rigoare. El ar fi dorit sa ramînem toti repetenti. ca nu e de glumit?!" Dar trebuia sa lasam gîndurile la o parte si sa fim atenti la dictarea lui Demetru . . si i-a cerut sai dea situatia tuturor si sa ne verse la Lazar. la iuteala. îl auzim: "komma". iar "komma". Noi. eram "clei".

pîna la urma. bietii oropsiti.. Asa. Sortii ne-au repartizat la Colegiul Sf. ce isprava ati facut. cînd am vazut ca nu ramasese nimeni repetent! Dar ne-a impresionat extraordinar cînd l-am vazut intrînd pe poarta seminarului pe Barosanul..Dar Pogoneanu l-a repezit cum i se cuvenea. . l-a apostrofat foarte serios din pun ct de vedere pedagogic si i-a ripostat: . Sper ca nu m-ati facut de rîs?! Dealtfel. care a inter . a fost un freamat de bucurie în rîndurile noastre. sa stati drepti. a reusit sa ne readuca la vechea noastra matca si sa dam examenul de bacalaureat ca elevi ai liceului Lazar. si a noua. mi-a spus omonimul liceului vostru ca ati fost buni la Latina! Si. zîmbind: . aci.! * La afisarea listelor la clasa a VIII-a moderna particulara. Ma. în întregime. care ramasesera la Lazar si dadusera examen de-a VIII-a acolo. pentru ca voi ati facut numai opt clase. domnule diriginte? întrebara ei mirati. Baietii sînt elevii mei si legal sînt absolventi ai Seminarului Pedagogic Universitar! N-au fost eliminati cu drept de examen particular? Prin urmare.. batîndu-ne pe umeri. E. Jujuca. Sava. cee a ce vrei dumneata nu se poate. ma? ne-ntreba el. Fostii lazaristi vor da baca-laureatul acolo unde-l vor da si elevi seminaristi. un om superior din toate punctele de vedere. cu pasii lui mari si greoi. în semn desimpatie . . în particular! * Totusi.. pe cînd ei au facut noua! Opt la Lazar. De ce. la Seminar! . Barosanul li se adresa. unde era director faimosul profeso r de Limba româna Stefan Pop. prin interventii tari la Ministerul Instructiunii. cum printre noi erau cîtiva dintre colegii de clasa. si sa fiti respectuosi cu astia care au dat examen partic ular de a VIII-a aci.

Sa traiti! Poftiti sus. Hai sa mergem... care nu ne interesau. Ma. Pe cine sa astept? Pe voi. ma. dar greu! Nu mai am sufletul de altadata. .. Liceul. Ce facem noi?! Ce faci tu. îndrazneste! . la fel de curat si de frumos. . . Oreste si Pylade! . Desteapta-te. în nici un caz n-aveam de gînd sa chiulesc azi. . si-apoi lipsesc atîtia dintr e noi!. asta care a-ncremenit pe banca. Tyrtheu?! Hai. ca si atunci! În anumite parti. da' ce era sa fac. sa ocolim liceul si sa intram pe poarta princip ala clin bulevard. ..pretat tinereste elanul nostru juvenil. Neschimbat. într-o pozitie contemplativa si pitoreasca. nea Constantine. fiind atît în comisia examinatoare. ma? Vesnic nedespartiti. în care te-adîncira atîtea amintiri! Am tresarit ca dintr-un vis placut. într-o dimineata de primavara timpurie.. Griguta. cîteva transformari. nu e Bajenaru? .. nu fara emotie.. si nu numai ca nu ne-a persecutat. desi azi-noapte am visat ca sînt din nou în clasa a VIII-a. Hai.. intendentul liceului. din somnul cel de moarte. Intra tu întîi: dar fa-ti o intrare demna de un dascal. De chiulit. dupa cum îl rugase Jujuca. sau pe altii ca voi! Astazi am sosit la liceu maide vreme ca niciodata în cariera mea de licean si am mai stat cîteva minute sa-mi desfasor gîndurile pe banca asta din fata scoalei.. . Pe pereti.. ca s-or fi strîns baietii! E sase fara zece! . Clasa a VIII-a Moderna Aici!. ca-ntîrziem si n-ar fi frumos tocmai astazi! . istorice sau stiintifice. Sa-ncerc.. în ciuda atîtor si atîtor evenimente istorice. cînd ne închideai poarta si nu puteam sa chiulim din pricina dumitale? . Ne-a întîmpinat tot nea Constantin. dar chiar ne-a protejat.. aceleasi harti frumos co lorate. cît si sec retarul acesteia. în fata liceului. Mai tii minte. ca m-asculta Aurel Dinu la Franceza si ca n u stiam nimica!. ca acum douazeci de ani! . daca asa era ordinul onor-directiunii?! Am dat mîna cu el. Astepti pe cineva? . aceleasi tablouri. ca portile. Nicu si Costache!? Ge faceti. pastrate parca neatinse. Sa mergem! A trebuit sa iesim din Cismigiu. erau acum închise. Tiu. CAPITOLUL XV VINGT ANS APRES . în aripa dreapta dinspre Cismigiu! . care dadeau odinioara în gradina ce facea una cu Lazaru l.

.. intrati mai repede. sa nu mai primim observatii de la profesori ca nu ne-a m tuns! . cum s-au schimbat baietii!. Adevarat! . ma. asa cum eram în clasa a VIII-a! . Cum sa ne gaseasca. stralucirea ochilor. Hai.. izbucnira strigate în cor: . ia du-te tu în capul scarii si da-ne de veste cînd vin profesorii. . mi-e dor de Barosanul! . Sase! Trebuie sa soseasca dintr-un moment în altul si corpul didactic! . plini de vioiciune. Ma.. Dar. Unde este parul lor bogat de odinioara? Und e. Las' ca e mai bine asa. Pe mine m-a ros palaria. ca de cînd v-asteptam! Doamne. ma? riposta Dragu. Dar tu ce cusur ai? . Sa ne gaseasca asa cum nu ne-au gasit niciodata?! N-ar avea nici un farmec! .. de altadata?! .. de ce n-am proceda noi ca pe vremea cînd eram elevi? Dragule. ca sa ne gaseasca . Stati jos si asezati-va în banci. Ce-nsemneaza zgomotul acesta infernal? Toata lumea în banci! Asa se asteapta un profesor? Din clasa amutita o clipa. Cui nu-i e dor de el? Tot timpul m-am gîndit cu nostalgie la orele lui! . Cît e ceasul? . Ce naiba ati chelit asa? Parca v-ati vorbit sa veniti fara par! . Aaaa. în definitiv. dar voi?! ..Am deschis larg usa: .. Unde sînt siluetele atît de frumos îmbracate pe vremuri de tunicile bleumarin?.

Dinu.. Prezent! Avocat! . aducîndu-ne în minte pe flacaii de-odini-oara. . Aici! Avocat! .Se formara îndata grupe. fost elev.. . pe care cu greu îi puteam recunoaste în barbatii mat uri ce se ridicau sa raspunda la apel.. sa nu aflu cumva ca a chiulit vreunul. de-ai tacut asa... în care timp de-abi aavuseseram ragaz sa ne dam seama ca anii cei mai frumosi si mai usori ai nostri de pîna atunci se scursesera în cei opt ani de liceu! . iar ceilalti profesori se asaza pe scaunele dinainte pregatite. ca-l elimin pe... . . sa spuneti la fiecare. Dragu Henry! . domnule diriginte! Mai bine faceti dumneavoastra apelul! . pe scaun.. Radian. Azimioara Ion! .. Se suie pe catedra.. în gluma. Vadit emotionat. se adreseaza lui Ciurea-Stapînul: . Prezent. elev.. Si începe apelul: . de ce nu-mi dai absentii? . a fost grav ranit în razboi. Boroianu Ion! . Costache. în timp ce se lasa greoi. Ciurea Constantin! .Sper ca lipsesc pentru motive binecuvântate. dupa prieteniile de acum douazeci de ani! Discutii aprinse. Constantinescu Theodor (Chiorul). Barosanul ne face semn cu mîna si spune surîzînd: . ca pe vremuri nu mai puteam sa scoatem o vorba de gura ta?! * Un rapait uniform de picioare trîntite pe podele saluta intrarea profesorilor în cla sa! Barosanul. sau. Capitan de cavalerie. în loc de muschete. Ce-ai mai facut? Ce facultate ai urmat? Cu ce te ocupi? Cum îti merge? Te-ai însurat? Cîti copii ai? Dupa douazeci de ani de la terminarea liceului! Cîte nu se-ntîmplasera în acest timp?! Ca niste veritabili muschetari care. vesti noi. Prezent! Tot avocat! Si numele elevilor de-acum douazeci de ani începura sa se perinde. Deci Stapînul îsi atinsese tinta: cariera universitara. va rog! Apoi.. doctor în medicina si chimie.. mai bine zis. La ce te gîndesti.. Stoiceseu.. douazeci de ani! Tacticos ridica usor coperta cartonata a catalogului: . Lipsesc cam multi....Todor! Barosanul are în mîna catalogul clasei a VIII-a moderna de-acum douazeci ani. Atila. eram strînsi aci. Stati jos.. marturisiri si glume... . . Conferentiar universitar.. Bajenarule. ce pr ofesie are sau ce stiti despre el în legatura cu aceasta.. Absent. Va rog. ne-narmaseram cu condeie.... dupa douazeci de ani de lupta apriga cu viata.

Absent! Capitan de cavalerie. ..Pe buzele tuturor a înflorit un zîmbet imposibil de stapînit. . O clipa de liniste dureroasa. . . Ion! . tu singur ti-ai ales aceasta spinoasa cariera. Absent! Capitan de cavalerie. Da. profesorii încep sa zîmbeasca. Absent. Nici un comentariu.! . . Ne-am amintit de Dragu.. cu t on de . în urma unei operatii. .Aicisea". "D e fata". . . în ciuda nazdravaniilor de pe timpul cînd eram elev! .. mort în razboi. Moscu V. Popescu-Bajenaru Grigore! . dintre toti colegii tai. "Acilea". Moscu murise! Nu ne venea sa credem.. . Mort acum cinci ani. Tyrtheu!? . Multumesc.. parca n-a mai respirat nimeni în aceasta clipa. Apelul nominal s-a sfîrsit! Barosanul îsi scoate batiste si-si tamponeaza fruntea inundata de sudoare. "Prezinte". mort în razboi. . . . . care. . Tebeica Stefan! . stai jos. . . . Scully Gheorghe! . raspundea: . niciodata "Prezent" sau "Aici!" Dar de asta data nu mai era cazul de glume! Apelul continua: . m-a atras mai mult decît oricare alta. . de cîte ori se facea apelul. îsi sterge apoi pe furis doua-trei lacrimi si spune încet. . . Mi se pare ca. . Barosanul se-ntrerupe o clipa: . Tot avocat. domnule diriginte. Prezent! Profesor de Româna! Toti.

atunci cînd te cheama tara pe cîm pul de onoare. prin jertfa lor si-a altora ca ei.. . Am plecat cel din urma din clasa. . sa vada ca elevii de azi. ti se cere dragoste. . abia stapînindu-si emotia. dar si ca. . .. . care parca pluteau usor. sa ne ridicam disparuti. . Aurul rosu al amurgului poleia frunzele ce fosneau nostalgic.. . de acum douazeci de ani. . . si sa pastram un moment de reculegere pentru cei vesnic în amintirea noastra. mai buni sau mai slabi. avînt si spirit de sacrificiu. . ca si cînd mi-ar fi fost teama sa nu-mi trezesc amintirile adormite. Am închis usa încet-încet.. întretaiat: Ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna ceva mai departe de catedra si de zidurile liceului.. ceea ce a fost pentru haiduci codrul. . cel mai trist "bun ramas"! . care. . aidoma unor fantasme din vremuri de poveste. sînt eroii de mîine ai tarii acesteia. învinge timpurile. . asa cum i-am cunoscut: plini d si sa ne limpezim gîndurile privind spre Cismigiu! care a fos cred. . parca înfiorate de aceasta duioasa despartire.. . . Sa le fie tarîna usoara baietilor nostri care ne-au parasit atît de curînd!. Si aici.. . tpentru dumneavoastra.. oglindindu-se în geamurile sclipitoare si murmurau.. ci si la viata de toate zilele a scolarului.. Si acum.mustrare parinteasca: . Sa se gîndeasca serios ca e bine sa stie omul si carte. Profesorii ar trebui sa se gîndeasca întotdeauna nu numai la materia pe care o predau.. care vor fi e viata si fara de astîmpar..