Proiect: Managementul

internaţional
în MONGOLIA
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Disciplina: MANAGEMENT INTERNATIONAL
Anul 3

Student:
ONICIUC Paula
Nr. matricol: 31040701SL071118
Grupa: 6

Coordonator:
Lect. Dr. Adriana Manolică

- martie 2011 -
 Cuprins
Cuprins..................................................................................................................................................2
Cap.1: Mongolia- scurtă prezentare......................................................................................................2
. Scurt istoric......................................................................................................................................2
1.2. Date generale..............................................................................................................................3
Cap. 2: Impactul culturii asupra managementului internaţional din Mongolia ....................................6
2.1 Limba...........................................................................................................................................6
2.2 Dimensiunile lui Hofstede .....................................................................................................7
2.3 Religia.........................................................................................................................................9
2.4 Tradiţii şi obiceiuri....................................................................................................................10
2.5 Îmbrăcămintea ..........................................................................................................................10
2.6 Sărbătorile Mongoliei................................................................................................................11
Cap. 3: Comunicarea în managementul internaţional din Mongolia...................................................12
3.1 Variabilele naţionale..................................................................................................................12
3.2 Variabile individuale.................................................................................................................16
Cap.4: Riscurile în afacerile internaţionale din Mongolia..................................................................19
4.1 Riscuri politice..........................................................................................................................19
4.2 Riscuri economice.....................................................................................................................20
4.3 Ricuri naturale ..........................................................................................................................21
Cap.5: Negocierea internaţională în Mongolia....................................................................................22
Cap.6: Managementul resurselor umane în Mongolia........................................................................23
Cap.7 Concluzii...................................................................................................................................24
Bibliografie..........................................................................................................................................25
Ion Mihail Iosif, Bor Sugarjav, ” Mongolia lui Ginghis Haan”, Editura Rao, Bucuresti, 2009.........25
http://en.wikipedia.org/wiki/Mongolia................................................................................................25

Cap.1: Mongolia- scurtă prezentare

. Scurt istoric

Triburile nomade care cotropeau China periodic, venind din vest, sunt înregistrate în istoria
chineză cu mai mult de 2000 de ani în urma. Tocmai pentru protecţia împotriva acestor triburi
nomade s-a construit Marele Zid Chinezesc, în 200 IHr. Denumirea Mongol vine de la un mic trib al

2
cărui lider, Ginghis Han, a reuşit să formeze un imperiu ce se întindea de la Marea Neagră până la
India şi Himalaia. Până în secolul XIV însă, imperiul începuse să se destrame, din cauza invaziilor
chineze şi a războaielor pustiitoare.
Statul Mongolia conţine teritoriul istoric al mongolilor care şi-au trăit perioada de glorie în
secolul XIII, sub conducerea lui Kublai Khan. Aceasta zonă a acceptat conducerea Manciuriei în
1689, însă după revoluţia chineză din 1911 şi căderea manciurienilor în 1912, prinţii din nordul
Mongoliei i-au alungat pe oficialii chinezi şi au proclamat independenta, sub conducerea lui
Khutukhtu.
În 1921 trupele sovietice au intrat în ţară şi au facilitat întemeierea unei republici,
revoluţionarilor din 1924. Conform Tratatului Ruso-Chinez din 1945, China a fost de acord să
renunte la Mongolia superioară, care a devenit ţară independentă.
Aliaţa cu URSS în disputele cu China, Mongolia a început să mobilizeze trupe de-a lungul
graniţei în 1968, când cele doua puteri s-au implicat în izbucniri violente la graniţa dintre Kazahstan
şi Xinjiang la vest şi râurile Amur şi Ussuri. În 1966 s-a semnat un tratat de pace şi cooperare
valabil 20 de ani, prin care Mongolia a primit dreptul de a cere ajutorul URSS în cazul unei invazii.
În 1989 a început revoluţia democrată mongolă, condusă de Sanjaasurengiyn Zorig. În urma
alegerilor libere din 1990 a rezultat un guvern pluripartit. Odată cu căderea URSS, Mongolia a fost
privată de ajutorul sovietic. După alegerile din iunie 2008 au urmat violente fară precedent, ceea ce
a determinat guvernul sa declare stare de urgenţă.

1.2. Date generale

Mongolia este o republică parlamentară cu o

suprafaţă de 1,65 mil. km2 şi o populaţie de 2,6
mil.locuitori, situată în partea central-estică a
Asiei, între Rusia şi China. Este divizată în 21

3
provincii (numite în mongolă aimag), capitala Ulaanbaatar (Ulan Bator) care înseamnă “Eroul
Roşu”, este o unitate administrativă separată.

Simbolul naţional este “soyombo”-ul, care apare pe steagul

Mongoliei. Fiecare componentă are un înţeles: foc, soare, lună,
pământ, apă şi simbolul yin-yang. Acest simbol datează din secolul
al 17-lea.

Relief. Circa 80% din teritoriul

ţării se află la o altitudine de peste 1000
m, principalele unităţi fizico-geografice
fiind: Munţii Altaiul Mongol (în partea
vestică, care cuprind şi cea mai mare
altitudine din ţară - Vf. Khuiten, 4374
m, din Masivul Tavan Bogd), Munţii
Khangai (în partea central-nordică a
ţării), Depresiunea Marilor Lacuri
(între Munţii Altai şi Munţii Khangai),
Munţii Khentii, Deşertul Gobi (în
partea sudică), Stepa Dornod şi Munţii Marele Khyngan (ambele în partea estică).
Clima este temperat continentală, cu ierni lungi, reci şi uscate şi veri scurte, blânde şi relative
umede. Soarele străluceşte mai mult de 200 zile/an, de unde şi denumirea de “Ţara cerului
albastru”, precipitaţiile variind între 100 mm/an în sud şi 600 mm/an în regiunile montane din nord
şi vest. Bazinul lacului Uvs, din nord-vestul Mongoliei, este cunoscut ca unul dintre cele mai reci
locuri din Asia, temperaturile cele mai mici coborând la -580C.
Reţaua hidrografică, mai bogată în jumătatea nordică, este reprezentată de trei râuri
importante (Selenge, Orkhon şi Kherlen) şi numeroase lacuri, unele foarte mari (Khovsgol, Uvs,
Terkhiin Tsagaan).
Vegetaţia, care se modifică de la nord la sud şi cu altitudinea, este formată din păduri de
conifere, în partea nordică şi în zonele montale înalte, păduri mixte, silvostepă, în ariile montane mai

4
joase, stepă, bine dezvoltată în partea centrală şi de nord-est, stepă aridă, în Depresiunea Lacurilor şi
ca o zonă de tranziţie spre deşert şi vegetaţia deşertică, în partea sudică.
Fauna. Mongolia dispune de 136 de specii de mamifere, 436 specii de păsări şi 76 specii de
peşti. De la abundenţa de lupi, la periculosul leopard de zăpadă, există o pusderie de animale
sălbatice care pot fi vânate sau studiate în mediul lor natural. Speciile indigene mongole includ oile
argali, rare pe plan mondial, capra salbatică de munte, măgarul sălbatic, calul przewalski, cămila
salbatică bactriana neagră, gazelele sayga cu coadă albă, ursul de Gobi etc.
Resurse naturale. Mongolia este o ţară extrem de bogată în resurse naturale. Acest fapt a
devenit un factor important pentru dezvoltarea pe viitor a ţării şi intarirea potenţialului său
economic. În prezent există mai mult de 3000 de depozite care conţin 80 de feluri de zăcăminte
minerale. În subsolul Mongoliei se găsesc mari bogăţii, zăcăminte semnificative de cupru, aur,
tungsten, uraniu, plumb, molibden, crom, argint, staniu, zinc, vanadiu, fier, cărbune, petrol, grafit,
fosfaţi, sulf, diverse tipuri de săruri, fluoriţi.
Populaţia. Aproximativ 90% din populaţie sunt mongoli, din care principalele grupe sunt
Khalka ( 75%) şi Oirats ( mongol de vest 15%). Există şi o minoritate mongolă Buryhat, dar cazaci
sunt cei mai importanţi dintre gruparile etnice mai mici ale naţiuni. Cazacii sunt un popor turcic care
trăieşte în principal în vest şi alcătuieşte circa 5% din populaţie. Mulţi cazaci au emigrat în
Kazahstan, duăa ce aceştia şi-au obţinut independenţa în 1991. Limba mongolă se scrie cu alfabetul
chirilic din 1940. Reintroducerea scrierii traditionale, care seamăna cu arabica dar e scrisă pe
verticală, este printre primele schimbări dorite de naţionalişti contemporani.
Religia predominantă este budismul tibetan (lamaismul, adoptat din secolul al XVI-lea),
existând şi musulmani (4% - kazakhii) şi shamanişti (frecvent se pot vedea simboluri-totemuri
şamaniste numite ovoo). Tsam este un dans sacru, budist, de binecuvântare a puterilor divine. Din
anul 1930 religia (până la căderea comunismului) este puternic afectată de ideologia stalinistă, multe
mănăstiri fiind închise sau distruse.
Economia este bazată pe agricultură – creşterea animalelor (oi, capre, vite, cai, cămile, iaci;
terenul arabil este sub 1%) şi minerit (cupru, cărbune, molibden, tugsen, cositor, aur), resurse de
bază ale industriei. Caii reprezintă simbolul naţional al Mongoliei. Cultura ţării s-a bazat pe cai din
timpuri foarte vechi, mongolii având o puternică legătură cu pământul şi spiritele sale.
Infrastructura de transport este slab modernizată, cea mai însemnată cale ferată fiind Trans-
Mongolian Railway, ce se desprinde din Transsiberian (de la Ulan Ude), trece prin Ulaanbaatar şi
apoi se îndreaptă spre Beijing. Principala poartă aeriană este Aeroportul Internaţional Chinggis

5
Khaan, din capitală, folosit de companii aeriene naţionale precum Mongolian Airlines sau Aero
Mongolia. Sunt unele firme care închiriază maşini de teren la preţul de circa 0,5-0,7$/km.
Construcţia tradiţională mongolă este yurta,
cunoscută aici sub denumirea de ger, construcţie ideală
pentru stilul de viaţă şi condiţiile de mediu din Mongolia.
Poate fi uşor ridicată, demontată şi transportată, având
două componente de bază, cadrul de lemn şi acoperişul de
pânză. Uşa este îndreptată, în toate cazurile, spre sud, iar
spaţiul din interior este divizat convenţional în 3
compartimente: locul femeilor (în est), locul bărbaţilor (în vest) şi locul numit khoimor (în partea
nordică), fiind cel mai important din iurtă, aici păstrându-se obiectele dragi, de valoare, armele,
instrumentele muzicale şi piese de mobilier.

Cap. 2: Impactul culturii asupra managementului internaţional din

Mongolia

2.1 Limba

Limba oficială este Mongola Halha (Khalkha), şi este vorbită de aproximativ 90% din
populaţie. Alte limbi vorbite sunt: kazakha, rusa şi chineza. Mongola Halha este o limbă ce aparţine

6
grupului de limbi uralo-altaice, înrudită cu: turca, maghiara, coreeana, japoneza, finlandeza,
estoniana, uzbeka, kazakha, azera, turkmena, şi multe alte limbi. Mongola Halha se scrie cu
alfabetul chirilic mongol (scrierea oficială) şi scrierea tradiţională, dezvoltată după alfabetul arab
folosit uyghuri.
Din iunie 2004 Mongolia are două limbi: mongola modernă sau uyghur şi limba engleză. De
când Elbegdorj a preluat mandatul, acesta a dorit transformarea Mongoliei într-o ţară bilingvă. În
momentul în care aceasta se va realiza va fi mai uşor pentru întreprinderi să facă afaceri cu
Mongolia. Până la momentul în care poporul va cunoaşte limba engleză, acestuia îi va fi greu să
comunice pe plan internaţional.

2.2 Dimensiunile lui Hofstede

Individualism/colectivism

Societatea mongolă înclină mai mult spre o poziţie de colectivism, deoarece ei cred cu tărie
în a avea grijă şi a se baza unul pe celălalt în majoritatea situaţiilor. Ei încearcă să se adapteze spre
individualism, deoarece cea mai mare parte a lumii trăieşte în acest fel. Este dificil pentru oamenii
din această ţară să se îndepărteze de cultura lor tradiţională, sa aiba grija de ei şi de nimeni altcineva.
Aceşti oameni se bucură foarte mult cand au grija unul de celalalt dorind astfel să protejeze
patrimoniul lor cultural. Activităţile pe care mongolii le desfăşoară cu plăcere împreuna sunt
similare cu cele din Statele Unite ale Americii: shopping-ul, servirea mesei de prânz, participarea la
galerii de artă, tir cu arcul, lupte etc.
Activităţi de grup, cum ar fi competiţiile sportive menţionate mai sus, s-au desfăşurat şi
respectat încă din cele mai vechi timpuri, devenind obiceiuri obişnuite în cultura mongolă.
Comparandu-se cu alte ţări, poporul mongol a realizat că ar putea fi mai complicat pentru ei
să evolueze spre o societate modernă, deoarece urmatorii ani depind încă de un stil de viaţă nomad,
care este foarte colectivist. În multe privinţe ei nu lasă individualismul să le preia viaţa prin
dezvoltare economică.

Masculinitate/ feminitate
Costurile şi beneficiile diviziunii sexuale a muncii, în Mongolia, sunt inegal împărţite între
bărbaţi şi femei, în dezavantajul acestora din urmă.
Cultura Mongoliei este una de tip masculină, întrucât timp de secole, bărbaţii au avut grijă de
afacerile externe, cum ar fi problemele militare, administrative şi de comerţ. Bărbaţii cu vârsta

7
cuprinsă între 18-25 ani erau obligaţi să se înroleze în armată pe o perioadă de 1 an.
Responsabilităţile pe care trebuie să le îndeplinească bărbaţii în viaţa de familie şi în agricultură
sunt: vânătoarea, construirea adăposturilor, creşterea şi sacrificarea animalelor.
Femeile mongole au fost cunoscute pentru vitejia lor, forţa fizică şi devotamentul faţă de
familie. Ele sunt recunoscute pentru o poziţţe socială mai mare şi o mai mare autonomie decât
femeile în culturile islamice şi ţări precum China şi Coreea. Acestea sunt, în principal responsabile
pentru activităţile de gospodărie, mulsul animalelor, realizarea de produse lactate, gătit, spălat, cusut
şi cresterea copiilor. Când Mongolia a fost sub influenţa Uniunii Sovietice, femeile au avut acces la
educaţie şi formare în multe domenii, inclusiv in sfera tradiţională a dominatiei masculine. Femeile
mongole în ziua de azi sunt remarcate în multe domenii, inclusiv ştiinţă, guvern, educaţie, relaţiilor
internaţionale şi de afaceri.

Distanţa faţă de putere

În Mongolia distanţa faţă de putere este relativ mică (7,43) ceea ce înseamnă că superiorii şi
subordonaţii se consideră a fi colegi, şi ambii consideră că inegalităţile în societate ar trebui să fie
reduse la minimum. Angajaţii companiei participă şi sunt consultaţi de cele mai multe ori înainte de
luarea deciziilor.

Evitarea incertitudinii
Poporului mongol îi este specific un grad înalt de nesiguranţă. Mongolii tind să evite situaţii
necunoscute şi nesigure. Poporul mongol va încerca să reducă incertitudinea şi să limiteze riscul prin
impunerea de norme şi sisteme pentru a aduce ordine şi coerenţă. De asemenea, oamenii mongoli
funcţionează bine într-un mediu structurat, în conformitate cu legile stricte, norme şi orientări.
Mongolia are rang similar de la 50 în comparaţie cu media din Asia la 71. Evitarea incertitudinii
duce de asemenea la refuzul de a asuma responsabilitate pentru munca făcută.

Orientare pe termen lung

Mongolia este caracterizată avand o orientare pe termen scurt: eforturile trebui să aducă
rezultate imediate, are de a face cu presiuni sociale asupra consumului, respectul pentru tradiţie, şi
relatiii sociale. În acest loc de muncă LTO scăzut, o schimbare a societatii poate avea loc mai
repede, deoarece tradiţiile pe termen lung nu le împiedică. Mongolia are unul din cel mai mic rang
pentru orientarea pe termen lung(28) în comparaţie cu rangul Asia de Est de 82.

8
2.3 Religia

Mai mult de 90% din cetăţenii mongoli au subscris la o anumită formă de budism , mai ales
budismul tibetan si samaismul. 5% sunt musulmani, dintre care 120 mii sunt musulmani kazahă, şi
30.000 sunt musulmani Khoton. Mai mult de 4% din populaţie practică creştinismul, din care
aproximativ 90% sunt protestanţi şi 9% sunt membri ai Bisericii Creştine.
Diferite forme de Tengriism şi Shamanism au fost practicate pe o scară largă în întreaga
istorie a Mongoliei. Aceste convingeri au facut loc treptat budismului tibetan, dar Shamanismul a
lăsat amprenta asupra culturii religioase mongole, şi continuă să fie practicat. În cele trei hanate de
vest a Imperiului Mongol , care au fost stabilite pe teritoriile musulmane, a fost adoptată în cele din
urmă religia Islamica (împreună cu alte aspecte ale culturilor locale, inclusiv a limbilor indigene).
(manastire budistă din Tsetserleg)
De-a lungul a mai mult de 20 de secole, guvernul
communist a asigurat ca practicile religioase ale poporului
mongol sa fie în mare măsură reprimate. Acesta a vizat clerul
Bisericii budiste tibetane mongole, care a fost strâns legat de
structurile guvernamentale feudale anterioare. La sfârşitul
anilor 1930, regimul condus de Khorloogiin Choibalsan, a
închis aproape toate din cele peste 700 de mănăstiri budiste
din Mongolia şi a ucis cel puţin 18.000 lama. Numărul călugărilor budişti a scăzut de la 100.000 în
1924 la 110 în 1990.
De la căderea comunismului în 1991, s-a restaurat legalitatea practicii religioase publice, şi
budismul tibetan, care a fost religia predominantă în regiune, înainte de apariţia comunismului.
Dupa caderea comunismului, budismul tibetan a crescut din nou şi a devenit religia cea mai
practicată în Mongolia.
( Biserică creştină din Ulaanbaatar)

În Mongolia, creştinii constituie un grup

minoritar. Odată cu sfârşitul regimului comunist din
Mongolia (1990), numărul creştinilor a început să
crească simţitor. Grupuri misionare străine au mers în
Mongolia, printre care, romano-catolici, luterani,

9
ortodocsi rusi, presbiterieni, adventişti. O statistică din 2005 arată că în capitala Mongoliei, Ulan
Bator, trăiau aproximativ 24,000 de creştini, adica 2,5 % din populaţia oraşului. Se estimează că în
prezent în Mongolia trăiesc aproximativ 60 000 de creştini.

2.4 Tradiţii şi obiceiuri

Mongolii au un număr mare de obiceiuri şi tradiţii, iar vizitatorii sunt rugati să se

familiarizeze cu acestea.
Locuinţa tipică mongolă este iurta, o locuinţă de
formă circulară cu acoperişul boltit. Din cauza vieţii
nomade, iurtele sunt alcătuite în aşa fel încât să fie uşor
de ridicat şi demontat. Acoperişul boltit nu reţine zăpada,
nici apa şi este rezistent la furtună. Grosimea pâslei poate
fi reglată în funcţie de anotimp. Vara se poate îndepărta
pentru aerisire podeaua, tot din pâslă. În iurtele noi, se
leaga un hadag, o eşarfă de mătase albastră, în care este înfăşurat un pumn de graunţe. Semnificaţia
acestui lucru este: “fericirea să se înmultească în acest gher nou ca graunţele de secară, şi viaţa să fie
aici pură şi frumoasă”.
În ţinutul întins de stepă nu existau hoteluri, însă vă puteţi baza pe ospitalitatea mongolă,
caracteristica popoarelor nomade. Stăpânul iurtei primeşte străinul şi îi oferă ceai cu lapte, carne de
berbec şi vin. Întreaga familie chestionează oaspetele, pentru a afla ce probleme are. După plecare,
oaspetele este îndrumat puţin, apoi i se spune în ce direcţie să meargă.
Mongolii sunt oameni foarte veseli şi foarte primitori, ei au şi un proverb “Casa mea e şi
casa ta, casa ta e şi casa mea.” În mongolia, chiar dacă stăpanul casei lipseşte, orice străin poate intra
în casă să-şi prepare ceva de mâncare şi să se odihnească.
Mongolii din Yunnan au un obicei special, numit "întâlnirea cu cel ce taie lemne de foc".
Când se apropie momentul sosirii persoanei plecate se taie lemn pentru foc, cineva din familie
pleacă în întâmpinarea sa, pentru a-l ajuta să se întoarcă. Acest obicei este o modalitate de exprimare
a dragostei pentru membrii familiei care muncesc din greu.

2.5 Îmbrăcămintea

10
 Costumul naţional mongol, deel-ul, exprimă trăsăturile
specifice modului de viaţă al mongolilor. Acest costum
este potrivit marilor fluctuaţii ale climei locale aspre. În
funcţie de sezon, oraş sau aymag, mongolii poartă
diferite modele de costume.
Culoarea este foarte importantă în
îmbrăcămintea tradiţională. Bătranii poartă culori
închise iar cei tineri poartă culori deschise, bogat decorate.
Deel-ul de toată ziua este cenuşiu, cafeniu sau de o altă
culoare închisă, în timp ce deel-ul de sărbătoare este albastru
deschis, verde sau roşu-vişiniu din mătase, cu o cingătoare tot din
mătase având o culoare contrastantă, de caţiva metri lungime.
Astăzi, populaţia urbana mongolă are tendinţa de a purta
haine în stil european. Costumul naţional mongol, în oraşe se
poartă cu ocazia unor evenimente deosebite- la nunţi, când
studenţii termină facultatea etc. În timpul iernii, poartă de regulă,
haine de blană, căciuli sau pălării. Tineretul preferă îmbrăcămintea modernă, de stil liber. Populaţia
rurală poartă, mai cu seamă, haina şi cizmele tradiţionale- deel-ul şi gutal-ii. În proporţie de 54%
aceştia îşi confecţionează îmbrăcămintea singuri.

2.6 Sărbătorile Mongoliei

În Mongolia s-au statornicit următoarele sărbători:

- Anul Nou internaţional- 31 decembrie-1 ianuarie;
- Ţagaan sar- “Luna albă”- Anul Nou lunar: 3 zile în ianuarie sau februarie, potrivit
calendarului lunar;
- Ziua mamei şi a copilului 1 iunie;
- Naadam- sărbătoarea naţională 11-13 iulie;
- Ziua Republicii 26 noiembrie.

Sărbătoarea naţională Naadam, sărbătoarea tradiţională de vară mongolă, constituie cel mai
mare eveniment al anului şi este sărbătorită în zilele de 11-13 iunie. Caracteristica Naadam-ului o

11
reprezintă sporturile traditionale mongole, adica luptele naţionale, tirul cu arcul şi călăria- sporturi
eminente bărbăteşti, fără categorii de greutate sau limită de vârstă.

Tagaan sar sau “Luna albă” este sărbătoarea

Anului Nou lunar, ce reprezintă sfarşitul iernii şi
începutul primăverii. Tagaan sar este mai presus de
orice o sărbătoare de familie. Este petrecută vizitând
vecinii, primind oaspeţi, oferind daruri şi pur şi simplu participând la petreceri. Produsele lactate,
ţuica din lapte bătut, friptura de berbec şi orezul cu stafide sunt obligatorii. Până nu de mult, exista
obiceiul să te închini la un ovoo, movilă rituală de pietre ridicată pe varful unui deal ori pe
trecătoarea unui munte. Oamenii veneau aici cu platouri de mâncare, iar cel mai în vârstă, cel mai
venerabil membru al comunităţii adresa cuvinte de mulţumire şi rugăciune spiritului muntelui şi al
vecinătăţii.

Cap. 3: Comunicarea în managementul internaţional din Mongolia

3.1 Variabilele naţionale

Economie
Economia Mongoliei este centrată pe agricultură şi minerit. Cea mai mare parte a populaţiei
trăieşte de pe urma păstoritului, cuprinzănd, în special, bovine, ovine, caprine, cabaline şi cămile
(bactriene). Multe instalaţii industriale au fost închise cu tranziţia spre capitalism şi sfârşitul Uniunii
Sovietice, stat care menţinea fabricile, în mare parte deficitare. Mineritul are ca principale produse:
petrolul, cărbunele şi cuprul, împreună cu exploatări mai mici, de molibden, tungsten, şi fosfaţi. La

12
capătul deceniilor de economie de stat, a avut loc tranziţia - de multe ori, dureroasă - către
capitalism.
Mongolia a aderat la Organizaţia Mondială a Comerţului în 1997 şi exportă caşmir, minerale
şi produse alimentare în Rusia, SUA, China, Japonia, Italia, alături de alte ţări.
Astăzi, Mongolia are peste 30.000 de întreprinderi independente, situate, în special, în şi în
jurul capitalei. În afara oraşelor, cei mai mulţi mongoli se ocupă cu păstoritul de subszistenţă.
PIB este de cca. 420$ per cap de locuitor. In 2009, cresterea PIB s-a incetinit la circa 2,7%,
pe seama efectelor crizei financiare internaţionale, pentru 2010 aşteptându-se o creştere economică
de 7%, în contextul menţnerii presiunilor inflaţioniste.

Agricultura
Agricultura Mongoliei cuprinde: grâu, orz, legume, rosii, pepeni verzi, culturi de cătină albă
(arbuşti cu fructe de padure), şi furaje. Animalele care se gasesc în gospodăriile mongolilor sunt:
bovine, ovine, caprine, cai, cămilele Bactrian. Recent Mongolia a avut probleme în păstrarea
culturilor şi animalelor in viaţă. Multe dintre probleme s-au produs din cauza climatului, terenurilor
şi a altor factori. Efectivul de animale al Mongoliei reprezintă 1 / 5 din PIB-ul ţării.
Problemele cu care Mongolia s-a confruntat se datorează condiţiilor meteorologice, în 2004 a
avut loc o inundaţie majoră, în care vânturi puternice şi grindina au fost implicate. Oraşul Bayannur
a avut 91 de oi, care au fost măturate de inundaţii. De asemenea, în anul 2006 a fost lovită de o
furtună de zapadă care a ucis peste zece mii de oi şi vite. În zona Hexigen Banner furtuna a ucis
12677 de ovine şi 57 de vaci. Vremea nu este singurul factor care afectează agricultura în Mongolia,
în ianuarie 2007 a existat un focar de variolă a ovinelor care au afectat 800 de oi. De asemenea, a
existat un focar de gripă aviară care a provocat moartea păsărilor în satul de Baoto. O altă
ameninţare împotriva agriculturii este praful galben, care are un efect negativ asupra culturilor şi
plantelor, de asemenea si in reproducerea animalelor.

Industrie
Industria a început să se dezvolte în mod substanţial după al doilea război mondial, atunci
când ajutorul sovietic a crescut şi planificarea de tip sovietic central a fost introdus. În anii 1950,
proiecte majore au fost finalizate cu asistenţă sovietică care a inclus modernizarea combinatului
industrial Choybalsan; extinderea producţiei la mină de cărbune Nalayh; deschiderea de puţuri de
petrol în Buyant-Uhaa (Sayn Shand) şi fabrici de prelucrare a pieilor. In 1960 industria şi

13
construcţiile au reprezentat 14,6% respectiv 6,7% din venitului naţional. Ulaanbaatar este cel mai
vechi centru industrial, specializat în producţia de cărbune şi energie, de prelucrare a produselor
alimentare şi textile.
În ziua de azi Mongolia exportă: minereuri neferoase, cărbune, pietre preţioase, textile, în
special din casmir, având ca principali parteneri la export China, SUA, Canada, Regatul Unit, Rusia,
Coreea de Sud. De asemenea Mongolia importa produse petroliere (25%), alimente, vehicule,
echipamente industriale (55%) etc., iar principalii importatori sunt: Rusia, China, Japonia, Coreea de
Sud, SUA

Turism
Mongolia este cunoscută pentru natura ei sălbatică, cultura nomadă şi ospitalitatea poporului
care atrage turiştii străini din toată lumea. Guvernul Mongoliei a recunoscut turismul ca un sector
prioritar cu un potenţial ridicat de a contribui la dezvoltarea economica a ţării. Însă datorită
numerelor scăzute de zboruri internaţionale, infrastructurii proaste, transportului local încet şi
inconfortabil şi hotelurilor cu condiţii limitate, dezvoltarea stabilă a turismului este o adevarată
provocare pentru Mongolia.
Principalele atracţii turistice ale Mongoliei sunt următoarele: Cascada Ulaan Tsutgalan
(Orkhon), Manastirea Karakorum and Erdene zuu, Mănăstirea Tuvkhun, Lacul Ugii, Parcul Naţional
Khugnu Khan Mountain, Desertul Gobi, Parcul Naţional Khorgo Terkhiin Tsagaan Nuur, Lacul
Terkhiin Tsagaan, vizitarea unei familii nomade.

14
 Cascada Ulaan Tsutgalan

Manastirea Karakorum and Erdene zuu Mănăstirea Tuvkhun

Sezonul turistic este din Mai pana în Octombrie, însă Ulaanbaatar poate fi vizitat în orice
lună a anului. Începutului lui Iulie oferă cea mai placută vreme în partea de N şi atunci are loc şi
festivalul Naadam. Cele mai bune perioade pentru a vizita Deşertul Gobi este Septembrie şi
Octombrie când temperaturile devin suportabile. Perioada Mai-Octombrie ar trebui evitată din cauza
ninsorilor abundente şi gerului.

Cadrul juridic intern

Mongolia este semnatară a următoarelor documente juridice, cu efect asupra mediului intern
de afaceri şi investiţii:
- Convenţia de la Whanshington din 1965, privind investiţiile şi disputele economice-semnată în
1996,

15
- Convenţia de la Seoul din 1985 privind Asigurarea Investiţiilor-semnată în 1999,
- Membru al WTO-1997,
- Membru al Agenţiei Internaţionale de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (MIGA),
- Acorduri de Protejare reciprocă a Investiţiilor- semnate cu 39 ţări (inclusiv România, 1996)
- Acorduri de evitare a Dublei Impuneri- semnate cu 34 ţări (inclusiv România 1993),
- Legea mongolă a investiţiilor străine – adoptată în 1990, revizuită şi imbunătăţită în anii 1993,
1998, 2002, 2008.

3.2 Variabile individuale

Deoarece mongolii sunt oameni foarte prietenoşi nu se aşteaptă ca străinii să cunoasca toate
obiceiurile lor, aşadar multe lucruri sunt trecute cu vederea. Câteva principii care pot fi adoptate
pentru a caştiga respectul mongolilor:
Într-un salut formal nu trebuie să ai manecile de la camaşă suflecate şi trebuie să întinzi
ambele braţe şi rareori se săruta între ei pe obraz. Persoanele mai în vârstă adesea îi îmbrăţişează pe
cei tineri pentru a le mirosi părul sau faţa.
De asemenea, atunci când oferi sau primeşti ceva, ori atunci când ieşti prezentat unei
persoane mai în vârstă manecile de la cămaşă nu trebuie să fie ridicate şi trebuie folosite ambele
mâini sau dreapta.
Nu este politicos să refuzi atunci când ţi se oferă ceai, alimente sau produse lactate. Acestea
trebuie să fie acceptate şi gustate.
Când esti salutat, ar trebui să spui mereu că lucrurile sunt bune, mai târziu, în conversaţie,
puteţi discuta dificultăţi sau probleme.
O conversaţie ar trebui să înceapă cu discuţii legate de familie, animale, sănătate, apoi puteţi
discuta afaceri.

Întâlnirile de afaceri
Întâlnirile de afaceri sunt programate aproximativ cu 3 săptămâni în avans şi sunt stabilite
prin fax sau telefon. Este bine ca dumneavoastră să respectaţi orele de întâlnire, dar nu vă aşteptaţi
ca şi partenerul să fie punctual. Reuniunile încep şi se deruleaza cu întârziere de aproximativ 30
minute pana la 1 oră. Pentru a fi cât mai punctuali ar trebui programate nu mai mult de 2 intalniri pe
zi.

16
 De asemenea, participanţii la întalnirile de afaceri vor începe conversaţia cu discutii legate
de familie şi sănătate înainte de a trece la afaceri.
În momentul în care unul dintre participanţi primeşte un apel la care trebuie să vorbească
într-o altă limbă, conversaţia trebuie să fie cât mai scurtă; în caz contrar acest gest va fi perceput de
către mongolezi ca o lipsă de respect la adresa lor.

Titluri şi carţi de vizită

Mongolii se adresează unei persoane folosind formula de politeţe
domnul/doamna/domnişoara urmat de numele acelei persoane.
Atunci când întalnesti pentru prima dată un om de afaceri, potenţial client, e în regulă să-i
oferi o carte de vizită. Când faci acest lucru, folosind ambele mâini este un semn de politeţe;
folosind doar o singură mână pentru a înmana cartea de vizită este bine, dar predarea cu doar două
degete este un semn de grosolănie şi indiferenta faţă de cealalta persoana. Primind cartea de vizită
cu mâna deschisă şi palma orientată în sus este politicos.

Gesturi
În momentul în care urmează să întâmpinaţi o persoană, este important să te uiţi în ochii ei şi
să i se strangă mâna cu mâna dreaptă. În cazul în care poartă o pălărie, o formula de salut non-
verbală în Mongolia este de a ridica pălăria cu o mână şi nu trebuie purtată în timpul conversaţiei.
Este important să nu se atingă pălăria altei persoane, dacă acesta poartă una. Dacă porti mănuşi, este
un important semn de respect ca acestea sa fie scoase atunci cand strângi mâna cuiva.
La o întalnire de afaceri a sta jos cu picioarele încrucişate sau în jos este în regula, însă a sta
cu picioarele întinse este vazut ca fiind nepoliticos.
Limbajul trupului şi modul în care folosesc mâinile este, de asemenea, o parte vitală a
comunicarii non-verbală. La fel ca în cultura occidentală, există anumite gesturi ale mainilor, care
sunt ofensatoare. De exemplu, ridicând degetul mic de la mana dreapta în timpul unei conversaţii
este foarte lipsit de respect oriunde în Mongolia. Un alt sfat important este ca pe parcursul unui
dialog mânecile de la cămaşă sa fie ridicate deoarece acesta este un semn de protest sau dezacord cu
ceea ce spune cealaltă persoană.

17
Mese de afaceri
Este foarte probabil ca în timpul şederii în Mongolia, oamenii de afaceri vor dori să
împărtăşească o masă cu partenerul la un restaurant, sau chiar la domiciliu acestora. În timpul
servirii mesei există o serie de indicii non-verbale, care arăta aprecierea şi recunoştinţa pentru
invitaţia primita.
În primul rând, în cazul în care se serveste mancarea sau în cazul în care tipul de produse
alimentare este de a fi mâncat cu mâna, este de bun gust ca alimentele sa fie luate din farfurie cu
mâna dreaptă. În plus, este important ca în timpul conversaţiei cuţitul sa nu fie îndreptat în direcţia
unei persoane de la masă deoarece acest lucru este văzut ca o manifestare ameninţătoare.

Percepţia timpului şi spatiului

Conduita negociatorilor în raport cu timpul, trădează aria socioculturală de origine Timpul
este un indicator important al sentimentelor, atitudinilor şi opiniilor partenerilor de negociere. Un
minut, o oră sau o zi, nu au aceeașe semnificație în toate culturile. Problema timpului privește, în
special, punctualitatea, amânarea, graba sau răbdarea și ordinea sosirii la întrunirile de afaceri..
Pentru mongoli problema timpului, programului nu este foarte importantă si precisa, acestia
nu fac mare caz de punctualitate.
Problema organizării spațiului de negociere privește, în special, zonele și distanțele
interpersonale, care trebuie respectate între partenerii ce aparțin unor culturi diferite. Mogolii au
nevoie de un spațiu relativ mic, acestia putand negocia mult mai bine aproape.

18
 Cap.4: Riscurile în afacerile internaţionale din Mongolia

4.1 Riscuri politice

Companiile străine şi investitorii analizează dacă guvernul democratic al ţării poate construi
infrastructura necesară, menţinerea stabilităţii, îmbunătăţirea statului de drept şi - cel mai crucial -
negocierea drumului său prin presiunile geopolitice exercitate de cei doi vecini mari, Rusia în nord
şi China la sud.

Instabilitatea politică
Înlocuirea frecventă a personalului-cheie la cele mai inalte nivele de guvernare cu
modificările adesea însoţite de retorica naţionalistă şi promisiunile populiste pentru a asigura mai
mult control asupra activelor ţării a provocat ingrijorare în rândul cetăţenilor mongoli.
Corupţia se poate dovedi, de asemenea, a fi o problemă pe termen lung în Mongolia.
Conform Transparency International Mongolia a fost evaluată cu un indice al corupţiei de 102 în
2008, 120 în 2009, iar în 2010 a scăzut ajungând la 116.
Mineritul este important în transformarea economiei mongolă, cu investiţii în cadrul
proiectului Oyu Tolgoi setat pentru a ajunge la 2.3 miliarde dolari în 2011. Obiectivul nu a fost
îndeplinit fapt ce a declanşat frustrarea publicului cu privire la modul în care dividendele sunt
cheltuite, precum şi impactul de minerit asupra mediului fragil în Mongolia.

Risc de reglementare
În aprilie 2010, preşedintele Mongoliei a ordonat amânarea la eliberare şi transfer de licenţe
de exploatare minerale până când guvernul adopta o lege mai strictă privind investiţia minieră.
Directiva a reaprins o parte din incertitudinea care de ani de zile a înconjurat investiţiile miniere din
ţară. Nu este clar cât timp ar lua pentru a trece o lege nouă.
Analiştii spun că trecerea timpului este puţin probabil să afecteze proiectele majore deja
convenite ca Oyu Tolgoi, astfel marindu-se nivelul de risc al afacerilor în Mongolia. Una dintre
victime a fost marea companie canadiană de explorare Khan Resources Inc, care si-a văzut cele două
filiale pierzand minierele de uraniu şi licenţele de explorare.

19
 Ministerul Energiei şi Resurselor Minerale a anuntat ca va suspenda încă 254 de licenţe
miniere şi va analiza inca 1700 care contravi apelor ţării şi a legislaţiei în domeniul forestier.

Dependenţa de Rusia şi China

China domină deja economia Mongoliei, cumpărand mai mult de 70% din exporturile ţării
anul trecut. Unii mongoli se tem ca numarul mare al populatiei din China va duce tot mai mult la
imigrarea în Mongolia pentru muncă, mai ales daca firmele chineze preiau cea mai mare parte a
sectorului minier.
Rusia a exercitat de asemenea presiuni asupra Mongoliei pentru a obtine zăcăminte de
uraniu.

4.2 Riscuri economice

Atunci când economia devine dependentă de resursele naturale, ca o sursă de bogăţie, pot
aparea un set specific de criterii de risc. Principalele criterii de risc sunt:
- Fluctuaţiile preţurilor materiilor prime la nivel mondial;
- Modificări în comerţul exterior şi modele politice;
- Aprecierea monedei naţionale.

În ceea ce priveşte moneda, Mongolia are deja una dintre cele mai rapide creşteri din lume.
În ceea ce priveşte fluctuaţia preţurilor materiilor prime la nivel mondial, acest lucru iese un
pic din mâinile mongole. Cu toate acestea, este o problemă care poate fi înţeleasă.. Mongolia trebuie
să stabilească şi să implementeze un fond de stabilizare, în scopul evitarii unor cazuri cum ar fi
Nigeria, unde gestionarea averii este o problemă gravă. Expansiunea sectorului financiar şi industria
serviciilor trebuie, de asemenea, să actioneze în acest sens. în acest scop, Guvernul a numit atât
Goldman Sachs şi Deutsche Bank pentru ajutor. De exemplu, participarea la acoperire pot juca un
rol important în protejarea bugetului fiscal impotriva schimbarii preţurilor materiilor prime.
Ministrul Finanţelor Ganhhuyag Hutagt al Mongoliei, a mers atât de departe încât să spuna
că guvernul va pune în aplicare o politică la nivel naţional şi o unitatea de strategie pentru
determinarea şi evaluarea riscurilor, şi că el va examina crearea unui "ofiţer de gestionare a
riscurilor", sub biroul de prim- ministru. În mod clar, pericolele de risc macro-economice nu sunt
ignorate de liderii naţiunii. Acesta a mentionat de asemenea, faptul că unitatea de cercetare si
consiliul de experti vor trebui să fie stabilite în scopul de a studia probleme cum ar fi impactul

20
inflaţiei în China asupra economiei Mongoliei, şi modul în care ar avea impact fluctuaţiile de preţ la
produsele de bază.
Rezervele valutare ale Mongoliei au crescut cu 250 % faţă de ultimele 12 luni. Guvernul
doreste să intrebuinteze rezervele in alte scopuri ceea ce face ca poziţia băncii sa fie mai precauta
până cand sustenabilitatea pe termen lung a acestor rezerve pot fi mai bine înţelese şi gestionate. În
constituirea rezervelor, mai degrabă decât să le cheltuielilor, politica bancii va vedea creşte
Mongolia de rating de credit şi pentru a permite să împrumute la rate preferenţiale.
Barclays Capital a observat că PIB-ul mongol în 2010 a ajuns pana la 10%, la fel ca si
China, estimandu-se să ajungă la 30 la sută până în 2013, devenind o economie cu cea mai rapidă
creştere din lume. Investitorii au declarat ca doresc "stabilitate economică, politică şi socială, cuplate
cu transparenţă," , de asemenea, au sugerat că este nevoie de înţelegerea mai bine problemele de
stabilitate, în special a celor legate de industria minieră şi de management şi a legilor legate de
acestea. Stabilirea industriilor secundare va depinde de transparenţă a modului cu care Mongolia
tratează principalul motor economic minier.

4.3 Ricuri naturale

Mongolia este o ţară în care următoarele dezastre naturale apar frecvent: meteorologice, cum
ar fi viscol, zăpadă grea, furtuna de praf, "zud"; inundaţii; flux dibazic, topirea zăpezii debitului de
apă; şi altele, cum ar fi cutremur, incendiu, secetă şi deşertificare .
Problemele cu care Mongolia s-a confruntat se datorează condiţiilor meteorologice, in 2004 a
avut loc o inundaţie majoră, în care vânturi puternice şi grindina au fost implicate. Oraşul Bayannur
a avut 91 de oi, care au fost măturate de inundaţii.
De asemenea, în anul 2006 a fost lovită de o furtună de zăpadă care a ucis peste zece mii de
oi şi vite. În zona Hexigen Banner furtuna a ucis 12677 de ovine şi 57 de vaci.

21
 Cap.5: Negocierea internaţională în Mongolia

Ca o ţară tradiţională care mereu negociază şi încheie afaceri într-un mod prietenesc,
agresivitatea şi viteza nu îi caracterizează pe mongoli în efectuarea tranzacţiilor. În cazul unor
negocieri este considerat a fi nepoliticos să se înceapă conversaţia vorbind direct de afaceri, prin
urmare, se sugerează să se discute pentru început despre: familie, sport, film, modă etc..
Mongolia este o cultură în care afacerile se desfăşoară ierarhic, şi care se bazează pe
responsabilitatea deciziilor persoanei celei mai înalte în funcţie. Încercaţi să interacţionati cu această
persoană cât mai repede posibil, atunci când faceti afaceri în această ţară sau veţi realiza că
negocierile o sa dureze o lungă perioadă de timp.
Atunci când prezinţi afacerea partenerilor mongoli, ei respectă:
- istoria afacerii dumneavoastră;
- multe imagini şi diapozitive imprimate;
- seriozitate şi dăruire pentru prima întâlnire.
Aceştia sunt foarte dedicaţi negocieri şi continuă să încerce să facă mai multe oferte, de
aceea trebuie să fii cât mai deschis şi să păstrezi un as în mânecă pentru problema negocieri.

Drepturile acordate investitorilor străini:

- Iniţierea afacerilor în toate zonele ţării, cu excepţia celor interzise de legi speciale,
- Înfiinţarea de firme cu capital integral străin sau societăţi mixte cu entităţi locale.
- Tratament nediscriminatoriu în raport cu operatorii economici locali,
- Dreptul total de proprietate, utilizare şi exploatare a activelor şi capitalului.

Avantajele mediului investiţional mongol:

- Sistemul de taxe este cel mai redus din regiune, astfel taxa pe profit este de 10%, respectiv 25%
funcţie de activitate;
- Corespunzător, taxa pe valoarea adăugată este de 10%;
- Mongolia este beneficiară a aprobării Uniunii Europene privind includerea în procedura GSP+,
prin care beneficiază de scutirea de taxe vamale la importul a 7200 produse de origine mongolă.
Această prevedere este activă şi pentru exportul în Europa a cuprului extras sau a produselor din
cupru, a fierului şi aproduselor din fier, zinc, aluminium, plumb şi produse din plumb pentru care nu
se percep taxe vamale şi nu se solicită contingente.

22
 Cap.6: Managementul resurselor umane în Mongolia

Resursele umane din Mongolia poate fi o problemă dificilă pentru companii, atunci când
încep sa faca afaceri în economia mongolă. Datorita naturii post-sovietice din Mongolia, Dreptul
Muncii si în special in sistemul juridic, relatiile unei companii cu angajaţii săi sunt adesea destul de
diferite de ceea ce esti obisnuit. Consultanta de resurse umane este un domeniu tanar in Mongolia,
nu exista necesitatea de RM pentru ocuparea forţei de muncă. Având stabilite inca de la inceput
intelegerile contractuale cu angajatii şi manuale de politica companiei, aceasta va consolida relatia
cu angajatii dumneavoastra si va ajuta la eliminarea problemelor care pot apărea în viitor.
Prin acorduri de ocuparea a forţei de muncă, contracte, manuale de politica a societăţii şi alte
documente de resurse umane, managerii mongoli ajuta companiile sa respecte mai bine Legea
Munci. Beneficiul de a lucra îndeaproape cu o firmă de avocatură din Mongolia, asigura astfel ca
toate documentele de RM sa fie pe deplin conforme cu legislaţia mongola.

23
 Cap.7 Concluzii

Mongolia este un ţinut imens, este chiar de trei ori mai mare decât Franţa şi este situată între
China şi Rusia. Teritoriul său a fost mult mai mare în timpul expansiunii mongole conduse de
Ginghis Khan şi Kublai Khan, încluzând până în secolul XX o parte importantă a Siberiei şi o
regiune care astăzi aparţine Chinei.
Mongolia este paradisul aventurierilor aici existând foarte puţine hoteluri.Majoritatea
turiştilor care viziteazţ tara se cazează la intelegere cu bastinasii în casele lor. Expediţiile
oraganizate în munţii şi stepele ţării precum şi vânătorile încep toate în capitala Ulan Bator. Între
puţinele atracţii ale capitalei se află ruinele orasului antic din sec al 13-lea Karakorum. Singurul
aeroport internaţional se află în capitală.
Mongolia denumită şi "Ţara cerului albastru" a renăscut parcă după numeroasele secole de
izolare, după căderea regimului comunist, fiind astăzi un stat democratic, cu o economie în plină
dezvoltare, ce îşi întâmpină cu ospitalitate vizitatorii. Mongolia este una din ţările situate la cea mai
mare altitudine din lume, media fiind de 1580 m. Munţii Altai Nuruu sunt veşnic acoperiţi de
zăpadă, iar pe cel mai înalt vârf, Tavanbogd Uul (4370 m), aflându-se un ghetar impresionant.
Deşertul Gobi este o regiune cu surprinzător de multă iarbă, ce asigura hrana oilor si camilelor.
Ţinuturile cu verdeaţă ale stepelor sunt patria faimoşilor cai takhi, cei care au purtat armata lui
Ginghis Khan spre numeroase victorii.

24
 Bibliografie

Ion Mihail Iosif, Bor Sugarjav, ” Mongolia lui Ginghis Haan”, Editura Rao, Bucuresti, 2009

http://en.wikipedia.org/wiki/Mongolia

1. http://internationalbusiness.wikia.com/wiki/Mongolia

2. www.mongolianculture.com

3. https://www.cia.gov/library/.../the.../mg.html

25