Sunteți pe pagina 1din 3

PROPRIETĂŢI ALE CORPURILOR GEOMETRICE

ANALIZA ERORILOR

Nr.
Greşeli posibile Modalităţi de remediere Observaţii
crt.
1. PRISMA a)
b) Se pot anticipa prezentând elevilor Este preferat ca definiţia prismei să fie introdus în
corpuri realizate din carton: mod intuitiv: gen proxim şi diferenţşa specifică,
3. paralelipiped adică diferenţe şi asemănări dintre prisme şi alte
Confuzia dintre anumite denumiri ale 4. paralelipiped drept corpuri geometrice
2.
corpului. 5. paralelipiped dreptunghic Prisma este corpul geometric determinat de două
 se diferenţiează corpurile oblice de cele
plane paralele (baze) şi feţele laterale cu formă
drepte de paralelograme.
i) două piramide triunghiulare cu bazele
echivalente (arii egale) şi cu înălţimile egale
 precizăm diferenţa dintre rezultatul unui au volume egale (sunt echivalente)
calcul şi evaluarea oridnului de mărime al ii) se pot aminti diferite aproximări pentru
acestuia calcularea volumului: cubajul trunchiurilor de
Incercarea de a aplica formula de calcul  se propun probleme de tip: care număr copac, calcularea volumului butoaielor
este mai apropiat de produsul 354⋅ 281 iii) pot fi elevii pregătiţi prin realizarea unei reţele
pentru arie sau volum, în locul unor metode
a) 50.000 de pătrate pe hârtie de calc pe care apoi să o
de aproximare, atunci când nu se cere b) 90.000 suprapună pe diferite desfăşurări, poligoane,
rezultatul în mod explicit c) 900 pentru aproximarea ariilor
d) 9000 iv) Pentru volum se poate folosi scufundarea
 să compare ariile unor desfăşurări corpului într-o mensură gradată
desenate pe reţele de pătrate v) Prin cântărire folosind densitatea materialului
din care este confecţionat corpul
vi) Prin compararea capacităţii unor vase
vii) Demersul natural prin deducere ce
 Formulele utiliyate se deduc folosind
evolueaă de la la volumul cunului la volumul
Aplicarea eronată a formulei pentru aria şi desfăşurarea cubului şi descompunerea celorlalte corpuri
cubului cu muchia de 1 cm
volumul cubului  Fiecare rezolvare de problemă să se
viii) Se insistă la deducerea formulei pentru
aria cubului, compunerea şi descompunerea
înceapă cu reamintirea formulelor de calcul de corpuri prin ajutorul cuburilor
Nr.
Greşeli posibile Modalităţi de remediere Observaţii
crt.
ix) Justificare formulelor pentru paralelipipedul
drept
 Se începe fiecare rezolvare de problemă
x) Se realizeaza practic din carton reprezentarea
prin amintirea formulelor
cum un paralelipiped oblic se poate
Aplicarea eronată a formulelor pentru  Se confecţionează din carton
transforma în paralelipiped drept pentru a
paralelipiped ( în mod special oblic) paralelipipede oblice şi se cere elevilor să calcula volumul
efectueze măsurătorile necesare pentru xi) Se fac aplicaţii pentru corpuri din mediul
aflarea ariei şi a volumului. înconjurători de formă paralelipipedică pentru
măsurare, calcule de arii şi volume.
 Pentru prisme oblice se desenează
Aplicarea unei formule pentur un alt corp
desfăşurarea laterală a corpurile pentru a nu xii)
decât cel adecvat fi tentaţi să folosească formula Al=Pb⋅ h
Formulele nu sunt reţinute corect  xiii)
xiv) se cere elevilor să identifice prisma prin
Incapacitatea de a recunoaşte o prismă  Se prezintă prisme aşezate în diferite gen proxim şi diferenţşa specifică;
poziţii.
2. triunghiulară atunci când nu se sprijină pe  Se cere elevilor să remarce feţele situate xv) se prezintă prisme confecţionate din
o bază. diferite materiale şi se compară cu alte corpuri
în plane paralele. geometrice studiate
 Analiza'I diferite desene gre;ite
Nerespectarea convenţiilor de reprezentare  Se solicit[ elevii s[ refac[ desenele
3.
prin desen  Se propun exerci'ii simple de aplicare a
conven'iilor de desn
PIRAMIDA 
i) pentru a putea defini tetraedrul putem face
analogie cu geometria plană: să construiască
triunghiuri echilaterale cu ajutorul a 6 beţe de
 Se confecţionează din carton diferite
chibrit
piramide şi se aşază în diverse poziţii; se
ii) prezentăm tetraedre realizate din carton şi
Asocierea greşită a unor desene cu cere elevilor să le observe şi să le reprezinte
4. cerem elevilor să identifice asemănări şi
corpurile reprezentate prin desen
deosebiri cu alte piramide
 Se prezintă desene ale unor corpuri iii) definiţia piramidei se realizează la nivelul
geometrice şi se cere elevilor să le identifice elevilor prin gen proxim şi difernţa
specifică:compară piramida cu celelalte
corpuri
Nr.
Greşeli posibile Modalităţi de remediere Observaţii
crt.
 Pentru volumul piramidei elevii deseori
folosesc eronat formula învăţată la prismă: i) Descompunerea unei prisme în trei piramide
Aplicarea unor formule în alte situaţii decât V=Ab⋅ h. echivalente
cele prescrise
 Se descompune o prismă triunghiulară A ⋅h
în trei tetraedre echivalente, folosind corpuri ii) Deducerea formulei V = b
din carton, şi se arată practic elevilor de 3
unde apare la numitor 3
TRUNCHIUL DE PIRAMIDĂ
iii) trunchiul de piramidă (con) se obţine prin
secţionarea cu un plan paralele a piramidei
(conului).
Desenarea incorectă a trunchiului de  se păstrează de fiecare dată piramida
5. iv) Înălţimea trunchiului este distanţa dintre
piramidă sau a trunchiului de con respectiv conul din care provine trunchiul
baze
v) Se recomandă să se realizeze cât mai
multe aplicaţii practice
 se particulariyeayă formula pentru vi) Lecţia este un prilej pentru învăţare prin
calculul volumului la un trunchi de piramidă descoperire, pentru arie se foloseşte
Folosirea unor formule de calcul pentru patrulateră regulată şi se observă că factorul desfăşurarea unei piramide patrulatere
6.
volum în alte situaţii decât cele prescrise (L2 + L ⋅ l + l2) apare în descompunerea L3-l3. regulate
 Se aplică deducerea din diferenţă de vii) Se evidenţiează trapeze importante în
două piramide şi se aplică asemănarea trunchiul de piramidă regulată.