Geometrie - clasa a VI-a

MĂSURARE ŞI MĂSURI
1. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU LUNGIME

mm 10 cm 10 dm 10 m 10 dam 10 hm 10 km

Pico 103 Nano 103 Micro 103 mm

pm nm μm

2. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU ARIE

mm2 100 cm2 100 dm2 100 m2 100 dam2 100 hm2 100 km2

ar ha
3. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU VOLUM

mm3 1000 cm3 1000 dm3 1000 m3 1000 dam3 1000 hm3 1000 km3

ml 1000 l 1000 kl

4. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MASĂ

mg 10 cg 10 dg 10 g 10 dag 10 hg 10 kg 100 q 10 t

5. UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU TIMP

secunda 60 minutul 60 ora 24 ziua 7

săptămâna
s min h d

luna 3 trim. 2 sem. 2 10 10 secolul 10

anul deceniul mileniul
(veacul)

1
Geometrie - clasa a VI-a

DREAPTA - schemă recapitulativă

Se notează cu literele mari ale alfabetului latin.
Punct
Nu are dimensiuni.

Se notează cu literele mici ale alfabetului latin.

Dreaptă
Nu are dimensiuni. Este nemărginită.

A
Plan
 a

Poziţia unui punct Ad (A se găseşte pe dreapta d)

faţă de o dreaptă Bd (B nu se găseşte pe dreapta d)
Axioma de
determinare a Două puncte distincte determină o singură
dreptei dreaptă

Puncte coliniare Trei puncte care aparţin unei drepte se numesc

puncte coliniare
Segment [AB] segmentul de capete A şi B
Orice punct aparţinând unei drepte separă acea
Semidreaptă
dreaptă în două semidrepte opuse. [OP
Orice dreaptă conţinută într-un plan separă acel
Semiplan S plan în două semiplane opuse

Două drepte diferite se numesc concurente dacă
Drepte concurente au un punct comun.
a  b = {M}

Două drepte din acelaşi plan se numesc paralele

Drepte paralele dacă nu au nici un punct comun.
ab=Ø

Două drepte nesituate în acelaşi plan se numesc

Drepte necoplanare drepte necoplanare.
ab=Ø

Lungimea unui segment este numărul care

Lungimea unui
exprimă de câte ori o unitate de măsură se
segment
cuprinde în segmentul respectiv. d(A,B)=AB

Spunem că A este între B şi C dacă

A între B şi C
BA + AC = BC

Segmente Două segmente se numesc congruente dacă au

congruente aceeaşi lungime [AB][CD]

Mijlocul unui segment este acel punct al

Mijlocul unui
segmentului care-l împarte în două segmente
segment
congruente

2
Geometrie - clasa a VI-a

3
Geometrie - clasa a VI-a

UNGHIURI – schemă recapitulativă

Unghi nul Unghi ascuţit Unghi drept Unghi obtuz Unghi alungit

a = 0o 0o < a < 90o a = 90o 90o < a < 180o a = 180o

Unghiuri adiacente Unghiuri complementare Unghiuri suplementare

a a b
b
c
a
b
a a b
b

c=a+b a + b = 90o a + b = 180o

Unghiuri
Unghiuri opuse la varf
în jurul unui punct

a c a b
b

a + b + c = 360o a=b

4
Geometrie - clasa a VI-a

CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR

După unghiuri

ASCUŢITUNGHIC DREPTUNGHIC OBTUZUNGHIC

  

    


00<  < 900

 = 900
0 <  < 90
0 0
 > 900
 +  = 90 0
00<  < 900
 +  +  = 1800

După laturi

SCALEN ISOSCEL ECHILATERAL

b c b c b c

a a a

a bca b=c a=b=c

b-c < a < b + c

5
Geometrie - clasa a VI-a

CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR

Criteriul Figurile

L.U.L

[AB]  [DE]
<A<D
[AC]  [DF]
 ΔABC ≡ ΔDEF

U.L.U.

<A<D
[AB]  [DE]
<B<E
 ΔABC ≡ ΔDEF

L.L.L.

[AB]  [DE]
[AC]  [DF]
[BC]  [EF]
 ΔABC ≡ ΔDEF

6
Geometrie - clasa a VI-a

CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR
DREPTUNGHICE

Criteriul Figurile

C.C.

[AB]  [DE]
[AC]  [DF]

I.C.

[BC]  [EF]
[AB]  [DE]

I.U.

[BC]  [EF]
<B<E

C.U.

[AB]  [DE]
<B<E

7
Geometrie - clasa a VI-a

PARALELISM - Schemă recapitulativă

Drepte paralele

ab

Două drepte se numesc paralele dacă: a) sunt în acelaşi plan (coplanare);

b) nu au nici un punct comun.
Axioma paralelelor (Euclid)
Printr-un punct exterior unei drepte trece o singură paralelă la acea dreaptă.

Unghiuri alterne-interne: 3 şi 5 ; 4 şi 6.

Unghiuri alterne-externe: 1 şi 7 ; 2 şi 8.

Unghiuri corespondente: 1 şi 5 ; 2 şi 6 ; 3 şi 7 ; 4 şi 8.

Unghiuri interne de aceeaşi parte a secantei: 4 şi 5 ; 3 şi 6.

Unghiuri externe de aceeaşi parte a secantei: 1 şi 8 ; 2 şi 7.

Teoremă
Două drepte paralele intersectate de o secantă formează:
 unghiuri alterne-interne congruente;
 unghiuri alterne-externe congruente;
 unghiuri corespondente congruente;
 unghiuri interne sau externe de aceeaşi parte a secantei suplementare.
Teoremă (criterii de paralelism)
Dacă două drepte intersectate de o secantă formează:
 fie unghiuri alterne-interne congruente;
 fie unghiuri alterne-externe congruente;
 fie unghiuri corespondente congruente;
 fie unghiuri interne sau externe de aceeaşi parte a secantei suplementare,
atunci cele două drepte sunt paralele.

Linia mijlocie în triunghi

Se numeşte linie mijlocie în triunghi segmentul determinat
de mijloacele a două laturi ale triunghiului.

Teorema liniei mijlocii

Într-un triunghi segmentul care uneşte mijloacele a două
laturi (linia mijlocie) este paralel cu cea de-a treia latură şi
are lungimea egală cu jumătate din lungimea acesteia.
MNBC şi MN=BC/2
8
Geometrie - clasa a VI-a

PERPENDICULARITATE - Schemă recapitulativă

Semidrepte perpendiculare
sunt două semidrepte cu aceeaşi
origine care formează un unghi drept.

Distanţa de la un punct la o dreaptă

este lungimea segmentului determinat de punct şi piciorul perpendicularei duse din acel punct pe dreaptă.

Mediatoarea unui segment

este dreapta perpendiculară pe segment în mijlocul său.

Proprietatea pe care o are orice punct de pe mediatoarea unui segment

Un punct este situat pe mediatoarea unui segment dacă şi numai dacă
acel punct este egal depărtat de capetele segmentului.

Concurenţa mediatoarelor unui triunghi

Mediatoarele unui triunghi sunt concurente într-un punct O care este centrul cercului circumscris
triunghiului.

Bisectoarea unui unghi

este semidreapta cu originea în vârful unghiului, situată în
interiorul lui, astfel încât cele două unghiuri formate de ea
cu laturile unghiului iniţial să fie congruente.

Proprietatea pe care o are orice punct de pe bisectoarea unui unghi

Un punct este situat pe bisectoarea unui unghi dacă şi numai dacă
acel punct este egal depărtat de laturile unghiului.
Concurenţa bisectoarelor unui triunghi
Bisectoarele unui triunghi sunt concurente într-un punct I care este centrul cercului înscris în triunghi.

9
Geometrie - clasa a VI-a

LINII IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI

Definiţia Figura Denumirea punctului

de intersecţie

Mediana
G = centrul de greutate
Segmentul determinat de un
vârf şi mijlocul laturii opuse

Înălţimea

Segmentul determinat de un H = ortocentrul

vârf şi de piciorul
perpendicularei din acel vârf
pe latura opusă

Bisectoarea

Semidreapta cu originea în I = centrul cercului

vârful unghiului, care îl înscris
împarte în două unghiuri
congruente

Mediatoarea
O = centrul cercului
Dreapta perpendiculară pe circumscris
latură, în mijlocul ei

10