Soimul calator marcaje in forma de cercuri mai degraba decat de dungi pe partile
inferioare, prin culoarea gri-albastra sau verde a picioarelor si a pielii
Falco peregrinus
Una dintre cele mai rapide specii din lume, Falco peregrinus
poate atinge viteza de 250 de kilometri pe ora sau chiar mai
mult, atunci cand isi urmareste prada. Este, de asemenea, una
dintre cele mai larg distribuite pasari si prezinta variatii
considerabile in ceea ce priveste dimensiunea si culoarea, in
cadrul gamei sale largi, cu 19 subspecii cunoscute. Destul de
mare si cu corpul indesat, cu aripile ascutite si relativ scurte si
cu coada patrata, soimul calator are, in mod obisnuit, penajul
de culoare gri-albastrui pe partile superioare si pe cap si
prezinta nuante albicioare, rosiatice sau brune pe partile
inferioare, sub forma de pete si dungi, variabile ca numar.
Partile de sub aripi si coada sunt, de asemenea, dungate, iar
gatul si obrajii palizi o mustata. Pielea de contrasteaza cu o
larga si intunecata dunga, ca pe fata si picioare este galbena
inspre portocaliu, iar ciocul este albastrui, cu o nuanta de
galben la baza si negru la varf.
Femela este cu aproximativ 20% mai mare decat
masculul si, de obicei, are marcaje mai evidente pe partea
inferioara a corpului. Tinerele exemplare se diferentiaza de
adulti prin penajul mai maroniu si prin corpul acoperit cu
fetei
Soimul peregrin (soimul calator) emite o multitudine de apeluri,
inclusiv un ciripit puternic, persistent si aspru, folosit impotriva
itrusilor. Se hraneste, in principal, cu pasari, dar si cu mamifere,
precum: liliecii, iepurii sau rozatoarele si ocazional cu insecte, reptile si
peste. Desi vaneaza o mare varietate de pasari, de la cele mai mari si
pana la cele de dimensiunea unei gaste mici, soimii calatori sunt
specializati, de regula, pe anumite specii, mai cu seama pe portumbei.
Prada este capturata, de obicei, din aer, desi poate vana si la nivelul
solului sau in apa. Soimul calator este rapid si agil in zbor si isi
urmareste prada in mare viteza pentru a o epuiza sau o ataca printr-
un picaj abrupt, spectaculos. Victima moarta sau ranita poate fi apoi
prinsa in cadere, urmarita pana la sol sau depasita si rostogolita in
aer, de jos in sus. Perechile vaneaza adeseori in cooperare, desi
femelele vizeaza mai cu seama prazile mari. Prada aflata in plus poate
fi stocata, mai ales in timpul sezonului de imperechere.
Acesta este stapanul vazduhului caci are simturile deosebit de fine.
Zborul sau este uimitor de rapid, cu miscari surprinzatoare,
neasteptate. Ochiul pasarii distinge prada de la peste 10 Km. El are un
simt de orientare superior porumbeilor nostri, fapt care face din
aceasta pasare unul dintre cei mai temuti dusmani. Prada sa este
totdeauna vie. Soimul este in tara noastra aproape tot anul, iar cand
pamantul se acopera cu un strat gros de zapada si cand gerurile
napraznice fac ca prada sa devina rara, el migreaza spre sud, apt de reproducere la varsta de 2 ani si poate trai 20 de ani in
spre tari cu temperatura mai calda. salbaticie.

La noi in Romania, ataca porumbeii primavara, toamna si cand

iernile sunt blande. El se instaleaza in localitatile cu cladiri
inalte, biserici de obicei. De pe aceste locuri inalte intreprinde
atacurile sale asupra porumbeilor. Sistemul folosit este
ingenios. Soimul nu prinde porumbeii din curtile columbofililor.
II trebuie spatiu deschis pentru atac. El simuleaza initial un
atac catre porumbei, care speriati de moarte se ridica rapid in
slava cerului si se strang in stol.

De acolo de sus, soimul isi alege usor victima, si sparge stolul

repezindu-se vertiginos catre un porumbel. Ciocnirea este
puternica, iar prada ametita este omorata in zbor cu o lovitura
de cioc in ceafa.
Particularitatea soimului este ca nu-si poate desclesta ghearele infipte
in corpul victimei, atunci cand vrea. Aceasta stare asazisa cataleptica
Mii de porumbei cad prada acestui rapitor foarte periculos. De nu dureaza mult. Natura a inzestrat soimul cu un mecansim care
aceea cateodata de la concursuri sau antrenamente sosesc trebuie sa ii asigure prada in momentul cand tinand victima in gheare,
porumbei insangerati de ghearele rapitoarelor sau nu se mai se lasa pe pamant si ar putea sa o scape. Pasarea aceasta este
intorc. deosebit de iute si rar vanatorii o pot vana sau prinde in capcane,
deoarece ea vaneaza in exclusivitate in vazduh unde ii cad prada chiar
si cei mai valorosi si iuti dintre porumbei.
Soimul calator poate fi observat, de cele mai multe ori, singur
sau in pereche, fiecare “cuplu” mentinandu-si propriul teritoriu
Acest soim calator cuibareste de cele mai multe ori pe stanci si arbori
de reproducere si ramanand impreuna de-a lungul intregului
inalti. In trecut se folosea la vanatoare.
an. Sezonul de imperechere variaza ca loc si poate depinde de
conditiile meteorologice si de disponibilitatea de hrana.
Ritualul de imperechere presupune spectacole aeriene si
emiterea de sunete specifice. Cuibul consta intr-o simpla racla
pe o stanca sau pe o cladire, in coroana copacilor sau chiar pe
sol. Perechile pot, uneori, sa preia cuiburile parasite ale altor Imagini
specii de pasari. Femela depunde 3 sau 4 oua si le cloceste
vreme de 29-33 de zile. Puii ies din oua dupa 35-42 de zile,
insa depind de parinti pentru cateva luni. Soimul calator devine
Soimul calator

Falco peregrinus