P. 1
Lectie 6 - Ecosistemul Unei Pajisti

Lectie 6 - Ecosistemul Unei Pajisti

|Views: 1,178|Likes:
Published by Aurel Pop

More info:

Published by: Aurel Pop on Aug 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/17/2012

pdf

text

original

Ecosistemul unei pajisti Ecosistemul unei pajisti

n pajistile naturale predominã
plantele erbacee perene.
n prezent, pajistile naturale sunt tot
mai putine, datoritã interventiei omului.
Multe dintre ele sunt pãsunate natural
de oi, capre etc.
n solul unei pajisti se gãsesc
bacterii, ciuperci, alge, precum si
milioane de râme, care contribuire la
formarea humusului si mineralizarea
substantelor organice, creînd astfel
conditii favorabile pentru numeroase
specii de plante.
Dupã talie, plantele formeazã
stratul ierburilor scunde si stratul
ierburilor înalte.
!ajistile se clasificã în functie de
altitudine în pajisti: de stepà,
subalpine si alpine.
cosistemul unei pajisti de
stepà
!ajistile de stepã sunt rãspândite
în unele zone de câmpie si podisuri
joase (de exemplu partea centralã si
sud-esticã a Dobrogei si stepa
Bãrãganului).
Ele sunt, în general, lipsite de
pãduri.
Rarele pâlcuri de pãduri sunt
alcãtuite din specii iubitoare de
cãldurã si rezistente la secetã.
!ajistile de stepã oferã conditii
favorabile de viatã mai ales, insectelor
si vertebratelor mici.
!lantele erbacee au, în general,
rãdãcini adânci, limbul frunzelor redus
si deseori acoperit cu cearã sau
perisori protectori.
Datoritã destelenirii terenurilor
ocupate de pajisti si transformãrii lor în
terenuri agricole, suprafetele cu pajisti
tipice de stepã s-au redus.
cosistemul unei pajisti alpine
!ajistile de munte, subalpine si
alpine se gãsesc la o altitudine de
peste 1800 m.
!ajistile alpine ajung pânã la
2500m. Ele se caracterizeazã printr-un
biotop specific, cu temperaturi scãzute,
vânturi puternice si vietuitoare adaptate
la aceste conditii vitrege de viatã.
!lantele sunt pitice, multe dintre ele
târâtoare sau cu frunze dispuse în
rozetã la suprafata solului.
Frunzele sunt acoperite cu cearã
sau cu perisori protectori. Unele plante
au frunze suculente. Datoritã luminii
puternice, în general, florile sunt viu
colorate.
Animalele au de obicei, culori
închise, pentru a capta razele solare.
Ecosistemul unei pesteri Ecosistemul unei pesteri
!esterile sunt ecosisteme
naturale subterane.
Ele s-au format în timp îndelungat,
în urma dizolvãrii rocilor calcaroase de
cãtre apele de infiltratie carbogazoase.
n unele pesteri existã ape subterane
curgãtoare sau lacuri.
Caracteristici aIe biotopuIui:
W temperatura aproape constantã, în
medie de 10oC; pesterile sunt izolate
de variatiile de temperaturã ale mediului
extern,
W umiditate foarte ridicatã
W lumina nu pãtrunde decât foarte
putin, la intrarea în pesterã
W ventilatia este slabã, pesterile fiind
spatii închise.
omponente ale biocenozei:
umea vietuitoarelor din pesteri este sãracã.
W !lantele lipsesc complet. Doar la intrare, unde pãtrunde putinã luminã, se pot
vedea pe peretii umezi alge unicelulare asemãnãtoare cu verzeala zidurilor. n
pesteri existã bacterii si unele ciuperci care se dezvoltã mai ales, în locurile unde
apa de infiltratie aduce materie organicã.
W Lumea animalä este reprezentatã prin specii de nevertebrate care se hrãnesc si
se reproduc numai în conditiile acestui biotop. Ele se numesc organisme
troglobionte (de exemplu viermi, crustacee, pãianjeni si predominant reprezentanti
ai unor ordine de insecte).
$peciile adaptate la viata în pesteri se deosebesc de formele care trãiesc la
suprafata pãmântului prin unele caractere cum sunt: pigmentatia slabã a
corpului (sau lipsa ei totalã), alungirea apendicelor corpului (antene si picioare)
care servesc la orientarea în mediu prin miros si piãit si regresul ochilor. (n
pestera !ostojna din $lovenia trãieste în apã un amfibian numit !roteus care
este lipsit complet de ochi si are corpul depigmentat.)
n apele subterane din pesteri trãiesc de asemenea, putine vietuitoare si
anume, larve de insecte, viermi, crustacee.
n multe pesteri se întâlnesc diferite
specii de lilieci, mai ales, la intrarea în
pesterã. Cu excrementele si cadavrele
lor se hrãnesc unele nevertebrate care
ajung aici prin reteaua de fante sau
deschideri ale pesterilor.
!e timp de iarnã, datoritã temperaturii
mai ridicate decât în exteriorul pesterii,
alãturi de lilieci, uneori se retrag pentru
hibernare chiar si unele mamifere mari
precum ursii.
Cu studiul ecosistemului pesterilor se
ocupã -iospeologia. !ãrintele aceste stiinte
a fost savantul român 2iI Racovitå
(1868-1947), care a explorat aproximativ
1500 de pesteri, din tarã si strãinãtate. n
anul 1907, el a editat revista iospeologica,
care a stat la baza nasterii noii stiinte. n
anul 1920, Emil Racovitã a înfiintat la Cluj
primul institut de speologie din lume.
n prezent cele mai interesante
pesteri din tara noastrã au fost declarate
rezervatii speoIogice, fiind ocrotite prin
lege.
n unele au fost gãsite fosile de
hienã, rinocer, mamut etc. n !estera
Ursilor- judetul Bihor si în pestera
Muierilor- judetul Gorj s-au gãsit
numeroase urme de viatã si resturi de
fosile ale ursului de cavernã ÷ &rsus
spelaeus, dispãrut cu mai bine de 15000
de ani.
$1rsit

9479g 3907. 90 3.570 09.90 3. 5:x30 /.9:7.3900 07-..0 570/423g 5.3 5..0 8:39 949 2.9:7.9:7. /0 4 . .03x0 42:: :90 /3970 00 8:39 5g :3. 90 3.00 507030 3 570039 5.

 .70 .:2  24. -.:507.30 /0 720 .70..8910 .390 :5g 9. :2:8::  2307. 1472.70L3/ .:3/0  897.0 570.3.3900 14720.90 . /0 5.3 84: :30 5.9: 07-:747 8.9: 07-:747 L3.70. 8:-89.80 850. 9 80 g808.907 ..3x047 47.43/x 1.4397-:70 .0 .g 897.-0 50397: 3:2074..47..0 5.

99:/30 L3 5.81.530 .!.530  .g L3 1:3. 90 80 . 9 /0 8905g 8:-.x0 /0 ..

0397.09g .790.g9:90 /3 850. 4-740  8905.g/:7g  70890390 . 9 /0 8905g !.g . 90 /0 8905g 8:39 7g853/90 L3 :300 430 /0 .488902: :30 5.250  54/ :7 4. 5890 /0 5g/:7 #.70 /0 . :-94. 80..:7 /0 5g/:7 8:39 . .g  8:/ 089..3:: 0 8:39 L3 0307.80 /0 0025: 5.700 5. g7g.

47.!..08 380.xg 2.: 507 47 57490.0790-7.3900 07-. .: . 9  97.45079 .7g 8.9479g /08x0037 90703:747 4./3.947 .:5. 90 /0 8905g 4107g . !.00 .381472g7 47 L3 90703:7 .0.: L3 0307.40 8:57.9047  .0 /0 8905g 8 ..90 /0 5..-0 /0 . 9 95.10x00 .9047 2.: 5. 7g/g.: 70/:8 .43/x 1.7. 2-: 17:3047 70/:8  /08047 ..3 .

1.: 902507.9070. 90 .7./.g 57397 :3 -4945 850.0x:94.:3 53g ..9700 /0 .70 .43/x . .xg . 90 /0 2:390 8:-.39:7 5:9073.530  .99:/30 /0 50890  2 !..0890 ..g:90 . 9 . 4 ..9:7 8.90 .530 .530 !..  2 0 80 .488902: :30 5.0  .530 80 g808.59. . .

x.0 2:90 /3970 00 9794.390 . 7. 1470 8:39 .450790 .59.0 L3 0307.:47 L3.3900 8:39 59.7g 8.00 84.90 32..!.: .0 .447.: /0 4-. 84:: 7:300 8:39 .1. 8:57.: 507 47 57490.: 17:30 8:.80 50397: .: ..: . .0.00 .9479g :23 5:9073.: 17:30 /85:80 L3 7409g .947 &300 5.: .70 8.70 .:0390 .

.488902::3050 907 .

.47 .0 8:-907.4.7-4.x0 .9 L3 :72..: 1472.70 8.9 L3 925 L3/0:3.4889020 3.74.: .g970 .30 ..:7 .80 /0 .50 8:-907.30 0 8 .:7g94.!0 9070 8:39 0.80 3 :300 50 907 089g .500 /0 3197.9:7.. /4..g7 74.

.x L3. .9 14.9:7g . .80 .574. 3: 5g97:3/0 /0.. L3 50 907g W .90 /0 .70.790 7/.x.4389.790 5:x3 .90789.-g 50 9070 13/ 85.039.7.9:7.90 14.39g L3 20/0 /0  4 50 9070 8:39 4.9g W :23. 0890 8.0 -4945:: W 902507...7.50 .0 20/:: 09073 W :2/9. 397.x0 /0 902507.

0x:94.907  :300 .303  570/423. /0 30.39 70570039.: .90 .g W !.5. 50 5070x :20 .072 .0790-7.802g3g94.0340 :20.08 L3 4..0/0...49g 2./:.42509 4.9g 573 850.7:89.70 80 /0.x0 .90 . /:747 3 50 907 089g -.3820 9744-4390 /0 0025: .:70 :3/0 .70 :3/0 5g97:3/0 5:x3g :23g 80 549 .00 5g.g 0890 70570039.3x .43/x0 .g W :20..70 .3.:507.. .9070 47.0 :3. L3 .70 80 7g308.7047 /3 50 907 0890 8g7. 3:2.089: -4945 0 80 3:208. 397.0 -4. .3900 5808.. . ..0:. .0 2.70 .425430390 .070. 47.7 .  80 70574/:. /0 3197. :347 47/30 /0 380.32.

. . 5:x30 . .. .475:: 8. /0 .39030  5.59.7:89.3 3:29 !7490:8 . !48943. 0 949.802030.30 /3 50 907 97g08.70 807..x. 5g239:: 573 :300 ./..-g .9 3 .08.70 0890 589 .90 .g .70 .047 . /3 $4. 97g0 90 L3 . 8:57.: 58.70  .47 3 50 907. /0 147200 .x.:370.9070 . 47039. L3 20/: 573 2748  5g9  70708: 4.42509 /0 4.70 .70 97g08.503/. 8.3:20 .70.5g :3 .0 /0 380. .. ..00 .03.7.0x:94.0 ..475:: .7.:2 8:39 52039.1.21-.  .500 8:-907.072 .4.$50.x. L3 50 907 80 /0480-08.90 .475: /052039.

0790-7.: /08.70. /0 0.70 .g9:7 /0 0.0 50 90747 !0 925 /0 ./.700 47 80 7g308..:2 :7  . L3 50 907g : 0.. :3047 80 7097. . 50397: -073. 2.7  :300 2..9479g 902507. :300 30. 573 70x0.70203900  .:. /0 1./07 ..90 .73g /. /10790 850.90 /0.3 2:90 50 907 80 L39308. 7/.70 .9 L3 090747: 50 907 .9:7 2.:3 ..08 .7 570.390 8. 397..21070 2.

: 89:/: 0.0890 93x0 .. 485044.70 .. !g73900 .90 3 .9 . -.xg   .488902:: 50 90747 80 4.3:  2 #.39: 7423 2 #.9 .89.  /0 50 907 /3 x.. L313x. : 572: 3899:9 /0 850440 /3 :20 .4..5742.:5g -485044. . 3..70 .9 70.7g  897g3g9. 89...9.3:   0 . 907 34 93x0 3 .xg . 1489 8.. 0547.9 .4. 0/9..

3 !0 907.: 1489 /0..7.0:8 /85g7:9 .xg  7089:7 /0 1480 .: 1489 g890 1480 /0 03g 734..073g &78:8 850. 34..: 2. &7 47 :/0x: 47  L3 50 907..80 :720 /0 .2:9 09. 390708.3 .390 50 907 /3 x.0 13/ 4..3 570039 .90 7007.0 :78:: /0 .07 2. -30 /0  /0 .x 85044.74990 573 00 3 :300 .897g .: g89 3:2074. :0747 :/0x: 47 8 .00 2.7.

$17 9 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->