Universitatea Politehnica Timisoara Departamentul de Constructii Metalice si Mecanica Structurilor

1. CONCEPTE DE BAZA

TEHNICI EXPERIMENTALE

1.1. De ce facem incercarea Masuri simple - zilnic (acuratee mica neimportant) Ex: temperatura interior/ exterior nivel ulei maina indicatoare maina: apa, presiune ulei, benzina Avem insa nevoie si de msurtori mai precise, deci selecia echipamentului de msura, tehnicile de msurare si interpretarea datelor msurate pot impune o atenie sporita Ex: temperatura corp cntar manometru utilaje

Conf. dr. ing. Raul ZAHARIA

Timisoara - 2010/2011

1.2. Tipuri de incercari Scopul unei ncercri experimentale: Stabilirea valorii sau tendinei de evoluie a unei variabile. Alta definiie: Proba la care este supus un "produs" pentru a vedea daca rspunde la caracteristicile si performantele ateptate. ncercare - cercetare - examen (atestare) - control

Aceasta clasificare respecta oarecum ordinea cronologica de elaborare a unui produs - concepie, fabricare, comercializare ncercare - cercetare Constituie faza de studiu si de punere la punct a unui produs ncercri la scara reala ncercri pe componente-detalii ncercri pe substructuri ncercri pe model redus - similitudine ncercri pe prototip ncercare in laborator ncercare in situ ncercri distructive ncercri nedistructive

De fapt, exista diferite tipuri de ncercri la care se preteaz mai bine una sau cealalt dintre definiii.

ncercri pe model redus similitudine (Ex: sala sport Craiova)

ncercri pe model redus similitudine (Ex: sala sport Craiova)

ncercri pe prototip (Ex: nod structura sala sport Craiova)

ncercri pe prototip (Ex: nod structura sala sport Craiova)

ncercri in laborator componente/ detalii

ncercri in laborator substructura

ncercri in laborator substructura

ncercri in laborator structura la scara reala

ncercri in laborator structura la scara reala

ncercri in laborator structura la scara reala

ncercri in laborator structura la scara reala

ncercri in laborator structura la scara reala

ncercare - examen (atestare) Sunt ncercrile care atesta conformitatea unui produs cu specificaii tehnice sau norme. Acest tip de ncercri, deosebit de pretenioase, sunt de regula normalizate, implicnd un control si o experiena deosebita si se efectueaz in laboratoare atestate. Ex: atestarea la foc a unui panou perete - rezistenta sub sarcina/ etaneitatea la foc/ etaneitatea la transmiterea cldurii

ncercare - control Este o ncercare de conformitate a unui produs cu o specificaie tehnica sau o norma, efectuata la intervale regulate dup comercializare. Implica testarea regulata si continua a unuia sau mai multor elemente prelevate dintr-o serie in curs de fabricaie. Ex: control calitate material (S235JR/J0/J2)

Cardington Hangar on Postcard, 1925

1.3. Echipamente necesare si organizarea unei incercari Infrastructura: cldire laborator de ncercare - concepie - acces - dispozitive de ridicat - zone de depozitare - atelier - echipamente platforma - fundaie Dispozitive ncrcare: maini de ncercat universale standuri de ncercare cu pistoane de fora pistoane independente

Dispozitive de msura: msura deplasri (captori mecanici/ electrici) msura deformaii (extensometrie nu tensometrie! se msoara deformaii nu direct tensiuni!) timbre tensometrice, video 3D, fotoelasticimetrie, raze X, termografie infra-rosu, etc. msura forte (captori mecanici, captori electrici)

1.4. Sistem general de masurare. Concepte de baza Variabilele pot fi: Variabila: mrimea fizica ce trebuie msurata O variabila poate fi: independenta, daca variaz independent de celelalte variabile dependenta, daca este afectata de schimbarea uneia sau mai multor variabile Controlul variabilelor este important. O variabila este controlata daca poate fi inuta la o valoare constanta in timpul msurrii. Un control perfect nu este ntotdeauna posibil - se va folosi termenul "controlat" pentru a face referire la o variabila care poate fi fixata in sens nominal Ex: Forta impusa in timpul unei incercari la fluaj discrete- valori care pot fi enumerate (ex: zar) continue (ex: deplasare, presiune, temperatura - determinate de un ac indicator afisaj digital intre anumite valori) Variabilele care nu pot fi controlate in timpul msurrii, dar care afecteaz valorile celorlalte variabile msurate se numesc variabile exterioare. Acestea produc semnale suprapuse peste semnalul msurat, formnd fenomenul de zgomot si interferena. Ex: stabilirea punctului de fierbere a apei: - 3 zile, 3 rezultate diferite 99.9, 100, 100.1 C - aceleai condiii, mai puin presiunea atmosferica - nu s-a luat in considerare la ncercare

Zgomot si interferena: sunt efectul unor variabile exterioare. Parametrul: este definit ca o relaie intre variabile. Un parametru care are un efect asupra comportrii unei variabile msurate este numit parametru de control. Un parametru "controlat" este un parametru constant pe durata unei ncercri. Ex: viteza de deplasare pe timpul unei ncercri de traciune Zgomot: variaie aleatoare a valorii semnalului msurat, ca o consecina a variaiei variabilelor externe Ex: fluctuaia de curent

Interferena: produce salturi nedorite in semnalul msurat, ca o consecina a variaiei variabilelor externe Ex: interferena datorita motoarelor, aparatelor de sudura

1.5. Sistem general de masurare. Componente Msurarea poate fi definita ca fiind aciunea de a atribui o valoare specifica unei variabile fizice. Variabila fizica devine astfel variabila msurata. Un sistem de msurare este deci un instrument utilizat pentru cuantificarea variabilei fizice. Componentele unui sistem de msurare Senzor Traductor Conditionare semnal (optional) Output Control (optional) Senzorul: element fizic care utilizeaz un fenomen natural prin care simte variabila care trebuie msurata Ex: termometru: lichidul care isi schimba volumul cu variaia temperaturii Relaia intre informaia de intrare (input) si cea de ieire (output) este stabilita de o calibrare. Calibrarea este operaiunea de aplicare a unei valori cunoscute de intrare pentru sistemul de msurare (etalon, calibru) in scopul observrii valorii de ieire Ex: realizarea unui termometru - aplicarea unei valori cunoscute a temperaturii in scopul construirii corecte a scalei gradate

Traductorul: convertete informaia intr-un semnal (care poate fi mecanic, electric, optic, etc.). Scopul este de a converti informaia intr-o forma care poate fi uor cuantificata. Ex: termometru: bulbul termometrului actioneaza ca traductor schimba informaia termica in informaie mecanica prin forarea expansiunii lichidului intr-un capilar

Output: ofer o indicaie a valorii msurrii. Output-ul (ieirea) poate fi un display simplu Ex: scala gradata termometru manometru captor deplasare cu ac indicator display numeric Output-ul poate fi deasemenea un dispozitiv complex cu rol de achiziie si prelucrare a datelor Ex:

Condiionarea semnalului (opional): poate fi utilizata pentru a creste magnitudinea semnalului prin amplificare, nlturarea unor poriuni de semnal prin tehnici de filtrare, etc. sau sa asigure o legtura mecanica sau optica intre traductor si output. Ex: termometru: diametrul capilaritatii - determina cat se deplaseaz lichidul cu variaia temperaturii convertirea unei deplasri a senzorului intr-o rotire a unui ac indicator

centrala achiziie legata la PC, cu un soft dedicat

1.6. Etapele unei incercari Control (feedback): presupune existenta unui controler care interpreteaz semnalul msurat si ia o decizie cu privire la controlul procesului Ex: pistoane HIDROMAX (laborator CMMC) - la o anumita temperatura a motorului exista sisteme de sigurana care pot fi activate pentru a evita supraincalzirea/ griparea Pregatirea incercarii Realizarea incercarii Tratarea rezultatelor 1.6.1. Pregatirea incercarii Oportunitatea Decizia de realizare a unei ncercri pentru un studiu dat poate rezulta din diverse cauze: absenta teoriei sau a unui model matematic sigur limitele programelor de calcul numeric cost redus al incercarii in raport cu celelalte metode dorinta de a pune la punct o teorie sau un model numeric Ex: determinarea semirigiditatii unui anumit tip de mbinare absenta teorie/ relatii calcul - calibrare model numeric pe baza de incercari

1.6.2. Realizarea incercarii Alegerea tipului de incercare Depinde de: mijloacele de care se dispune natura elementului de incercat obiectivele de atins Optiuni: prototip scara 1:1 model redus ( ! corectitudinea similitudinii) in laborator in situ etc Ca regula generala, obiectivele de atins vor determina rezultatele experimentale care trebuiesc obtinute si in consecina alegerea dispozitivelor de masura. Odat ales tipul de incercare, realizarea acestuia comporta diferite faze: fabricarea epruvetei (modelului redus, prototipului) prelevarea caracteristicilor geometrice si mecanice (masura dup realizare, incercare material) alegerea dispozitivelor de masura, pozitionarea punctelor de masura (captori deplasare, deformatii, fora) realizarea standului de incercare si amplasarea epruvetei realizarea cablajelor instalatia de achizitie (conexiunilor) intre captori si

aplicarea incarcarilor prevzute achizitia datelor (automata, manuala)

In ultima faza (achizitia datelor), rolul experimentatorului este primordial pentru controlul bunei desfasurari a incercarii. Este necesara o observare directa a incercarii in scopul descoperirii fenomenelor care nu au fost prevzute sau nu pot fi masurate de ctre dispozitivele de masura, pentru a putea interpreta corect datele achizitionate Ex: momentul ruperii unui surub la incercarea unei mbinri momentul aparitiei primei fisuri intr-o sudura etc. Mai mult decat atat, experimentatorul trebuie sa supravegheze buna functionare a aparatelor de masura, o functionare defectuoasa putand conduce la distrugerea prematura a epruvetei sau stricarea captorilor.

1.6.3. Interpretare

Aceasta ultima faza in desfasurarea unei ncercri experimentale cuprinde urmatoarele etape:

Tratarea preliminara a rezultatelor: in urma observatiilor din timpul incercarii se redacteaza o fisa a incercarii, care va facilita in mare masura intelegerea anumitor rezultate in etapa tratarii propriu-zise a rezultatelor, cat si redactarea raportului final. Aici se vor mentiona si variabilele exterioare care nu au fost considerate de ctre sistemul de masura Ex: temperatura, ptr eventuale corectii timbre trasfer in SCANWIN din *.spd in *.txt, salvarea datelor, etc.

Tratarea propriu-zisa a rezultatelor: presupune tratarea statistica a datelor Ex: determinarea caracteristicilor de material obinerea de marimi fizice derivate din datele experimentale

2. CAPTORI 2.1. Notiuni de baza 2.1.1. Masura si semnal de iesire m marimea masurata (marime de intrare) s semnal de iesire (marime de iesire sau rspunsul captorului) desemneaza marimea fizica citita sau inregistrata in urma operatiunilor de masurare efectuate de captor Semnalul de iesire se exprima prin relatia: s = f(m) Aceasta relatie rezulta din principiile fizice avute in vedere la realizarea captorului. Pentru cei mai multi captori, semnalul de iesire este electronic (intensitate, tensiune, frecventa).

Graficul relatiei s=f(m) reprezint caracteristica de etalonaj a captorului. Ca regula generala, pentru a facilita utilizarea captorului, se incearca obinerea unei relaii s=f(m) liniare de tipul: s=Sm in care constanta S defineste sensibilitatea captorului.

Un obiectiv important in realizarea unui captor este ca sensibilitatea acestuia sa fie independenta de toate marimile fizice de influenta

2.1.2. Tipuri de captori Funcie de modul de functionare: Captori activi Captori pasivi Un captor activ este orice captor care se comporta ca un generator, adic produce un semnal electric prin conversia energiei furnizate de marimea de intrare sau variatiile acesteia. Ex: Efect piezoelectric direct - proprietatea anumitor corpuri sa genereze tensiune electrica in urma aplicarii unei tensiuni mecanice quart aplicatii: captori presiune, captori forta Acest tip de captor are un acces fizic si unul electric. In pofida caracterului activ, acesti captori sunt adesea asociati cu amplificatori electronici, puterea prelevata din masuratori fiind in general insuficienta pentru asigurarea functionarii corecte a achizitiei. Captorii pasivi sunt dispozitive la care marimea de masurat moduleaza o energie electrica de origine exterioara. Acest tip de captor poate fi schematizat sub forma unui dispozitiv cu trei cai de acces, cel de al treilea fiind utilizat pentru furnizarea energiei electrice. Fata de captorii activi, captorii pasivi utilizeaz o conditionare a semnalului de intrare, printr-un circuit electric si o alimentare. Printre conditionarile cele mai frecvent utilizate: montajul potentiometric, puntea Wheatstone. Exista captori cu iesire analogica, la care semnalul de iesire este legat de marimea de intrare prin caracteristica de etalonaj a captorului s=f(m) (semnalul de iesire este proportional cu marimea fizica masurata) si captori numerici (digitali), care au ca semnal de iesire un numar limitat de valori discrete care permit cuantificarea marimii fizice masurate.

2.1.3. Marimi fizice de influenta Marimile fizice de influenta gi reprezint toate marimile fizice parazite susceptibile sa modifice valoarea semnalului de iesire s, fara posibilitatea de a le distinge de aciunea semnalului de intrare m. Relaia s=f(m) se scrie in aceste condiii: s=f(m,gi) Marimile de influenta cele mai intalnite sunt: temperatura campul electric vibratiile umiditatea presiunea

Pentru protejarea functionarii captorului fata de marimile de influenta se pot lua urmatoarele masuri: realizarea captorului a.i. sa fie insensibil la anumite marimi de influenta (Ex: prin utilizarea blindajelor, ptr protejarea impotriva cimpurilor electromagnetice) fixarea marimilor de influenta la valori constante cunoscute, identice celor definite in timpul operatiunii de calibrare a captorului compensarea influentei marimilor de influenta printr-un montaj electric asociat captorului (Ex: compensarea temperaturii la timbrele tensometrice)

2.1.4. Caracteristici metrologice Captorii sint caracterizati de urmatoarele marimi: Domeniul nominal de masura Caracteristica de etalonaj Sensibilitatea Liniaritatea Rezolutia Timpul de raspuns

Domeniul nominal de masura Reprezinta domeniul de variatie a marimii masurate (valorile extreme ale m) in care captorul asigura conversia semnalului de intrare. Acest domeniu este limitat de aparitia unor erori semnificative de masura.

Se pot distinge deasemenea : Caracteristica de etalonaj domeniul de utilizare fara aparitia deteriorarii captorului : in care valorile marimii masurate m care depasesc intre anumite limite domeniul nominal de masura nu mai corespund specificatiilor de functionare a captorului. Aceasta alterare este totusi reversibila, captorul regasindu-si functionarea normala cind valoarea marimii m se situeaza din nou in domeniul nominal de utilizare Ex : depasirea fortei nominale maxime ptr un captor de forta, cu un procent neglijabil domeniul de utilizare fara aparitia distrugerii captorului : in care valorile marimii masurate m depasesc cu procente importante domeniul nominal de masura, conducand la alterarea caracteristicilor de functionare a captorului. In aceste situatii, inainte de o noua utilizare, trebuie procedat la o recalibrare a captorului. Este functia s = f(m) in care: m - marimea masurata s - marimea semnalului de iesire

Evident, o caracteristica liniara este de dorit, insa nu este obtinuta niciodata decat cu un anumit grad de aproximare, caracterizat de liniaritatea captorului. Liniaritatea Este exprimata in procente si se defineste ca fiind ecartul maxim (figura) intilnit pe domeniul de masura, intre caracteristica de etalonaj si dreapta ajustata, raportat la amplitudinea totala a semnalului de iesire s ( V in figura): L = ( / V) x 100 (%)

Sensibilitatea Sensibilitatea intr-un anumit punct din domeniul de masura este derivata in acest punct a caracteristicii de etalonaj in raport cu marimea de intrare: S = ds / dm In cazul unui captor cu caracteristica liniara, sensibilitatea este definita ca fiind panta dreptei care defineste caracteristica de etalonaj si este constanta pe tot domeniul de masura (=V/e in figura).

Rezolutia Este cea mai mica variatie masurabila a marimii de intrare

2.1.5. Calibrare Timp de raspuns Relatia intre semnalul de intrare si cel de iesire a unui sistem de masura este stabilit prin calibrare. Este intervalul de timp intre momentul unei variatii bruste a marimii m si momentul in care semnalul de iesire a captorului atinge o valoare apropiata de valoarea stabilizata cu o anumita eroare. Un timp de raspuns este deci intotdeauna insotit de valoarea e% pentru care a fost definit. Calibrarea este operatiunea prin care se aplica o valoare cunoscuta marimii m in scopul determinarii semnalului de iesire corespunzator.

Prin aplicarea unui set de valori cunoscute pentru marimea de intrare si observarea semnalului de iesire, se poate obtine in mod direct o curba de calibrare. Intr-o asemenea curba, marimea masurata m poate fi reprezentata pe abscisa, iar valoarea masurata a semnalului de iesire pe ordonata

Intr-o operatiune de calibrare, valoarea de intrare trebuie sa fie o variabila controlata independenta, in timp ce valoarea masurata a semnalului de iesire devine variabila dependenta a calibrarii. Din curba de calibrare se poate determina caracteristica de etalonaj, prin gasirea ecuatiei s=f(m) care trece prin punctele determinate in cursul calibrarii. Se disting doua tipuri de calibrari: calibrare directa in care valorile m sunt furnizate de etaloane Ex: cale-pentru deplasari, greutati - pentru forta calibrare prin comparatie cu un captor identic de referinta

Erori sistematice 2.1.6. Erori de masura Eroarea de masura reprezint diferenta intre semnalul de iesire masurat s si valoarea exacta a masurii m. Aceasta ultima valoare fiind necunoscuta, eroarea de masura poate fi doar estimata. Precizia semnalului de iesire s nu depinde doar de captor, ci si de sistemul de achizitie legat de acesta. In ceea ce priveste captorul, se pot distinge doua tipuri de erori: erori sistematice erori accidentale Sunt erorile care introduc un decalaj constant intre valoarea reala si valoarea masurata. Erorile sistematice rezulta de fapt dintr-o utilizare improprie a materialului de achizitie si pot fi reduse printr-o cunoastere precisa si o utilizare riguroasa a captorilor utilizati. Printre acestea se pot distinge: erori ale valorii une marimi de referinta, datorate spre exemplu utilizarii captorului in condiii (temperatura, umiditate) neconforme celor prevzute in specificatiile aparatului; erori ale caracteristicilor captorului, spre exemplu luarea in considerare a unei valori a sensibilitatii eronate (ds/dm, sau dV/e in figura). Acest tip de eroare poate fi redus efectuand o recalibrare regulata a captorului. erori datorate modului de utilizare a captorului, spre exemplu nerespectarea valorii timpului de raspuns al captorului.

Erori accidentale Sunt erorile aleatorii care pot interveni brusc, pe o durata nedeterminata. Diversele cauze generatoare de erori accidentale sunt legate de: marimile fizice de influenta si variatia acestora in timpul functionarii captorului; pozitionarea defectuoasa sau schimbarea in timpul incercarii a pozitiei captorului; zgomote de fond, interferente parazite Pentru o mai buna intelegere a diferentei intre erorile sistematice si cele accidentale, se considera exemplul unui captor de deplasari si a doua moduri diferite de operare a incercarii: in primul caz, captorul este fixat in pozitie pe suport si se itereaza de n ori masura deplasarii unui punct din structura incercata; in cel de al doilea caz, nainte de fiecare dintre cele n masuratori, se repozitioneaza captorul pe suport. In primul caz, eroarea introdusa in masura deplasarii prin pozitionarea captorului este o eroare sistematica, iar in cel de al doilea caz aceasta devine accidentala.

2.1.7. Tratarea statistica a rezultatelor Tratarea statistica a rezultatelor are ca scop cunoasterea valorii celei mai probabile a marimii masurate si fixarea limitelor de incertitudine. Tratarea statistica se refera doar la erorile accidentale, de unde importanta distinctiei intre erorile accidentale si cele sistematice facuta anterior. Cind masurarea aceleiasi marimi m fost repetata de n ori, valoarea medie m se defineste:

O masura a dispersiei valorilor masurate mi fata de valoarea medie m este data de abaterea medie patratica (abaterea standard):

10

Presupunind ca erorile accidentale sunt independente, se poate admite ca distribuia rezultatelor mi urmareste curba de probabilitate GAUSS. Probabilitatea P(m1, m2) de a obine un rezultat al masuratorii mi cuprins in intervalul celor doua valori m1, m2 este dat de formula:

Valoarea cea mai probabila a masurii m este m. Probabilitatea P de aparitie a unui rezultat mi in limitele urmatoarelor intervale: m +/- 1 abatere medie m +/- 2 abateri medii m +/- 3 abateri medii 68.27% 95.45% 99.73%

P(m1, m2) =

in care p(m) este densitatea de probabilitate pentru valoarea m a masurii. Legea GAUSS:

Considerand curba densitatii de probabilitate p(m) pe care sunt raportate rezultatele masurii m, se disting urmatoarele notiuni: Acuratetea aparatului de masura Este caracterizata de ecartul intre valoarea exacta mo (necunoscuta) si valoarea medie m (figura). Acest ecart reprezint media distributiei erorilor =mim0 Un aparat cu acuratete mare este un aparat la care 0. Fidelitatea aparatului de masura Este calitatea de a reda rezultate grupate in jurul valorii medii m. Abaterea medie patratica, a carei valoare traduce dispersia rezultatelor, este un indicator al fidelitatii aparatului. Acuratete mare si fidelitate scazuta

Fidelitate mare si acuratete scazuta Acuratete si fidelitate mari

11

Captorul potentiometric 2.2. Captori de deplasari Captorul de deplasari este un dispozitiv alcatuit dintr-un corp cilindric sau paralelipipedic in care culiseaza o tija a carei extremitati poate fi legata de punctul din structura in care se doreste determinarea deplasarii, captorul fiind fixat de o baza fixa, independenta de structura testata. In prezent, exista o mare varietate de captori de deplasari care transforma in general deplasarea intr-un semnal de 0-10V. Functie de domeniul de variatie a deplasarii masurate, precizia acestor dispozitive variaza intre 1/100 si 1/1000 mm. In mod esential, transformarea deplasarii in marime electrica se poate face in mod potentiometric sau inductiv. Este constituit dintr-o rezistenta fixa pe care se deplaseaza un cursor, solidar cu o tija a carei deplasari se masoara. Rezistenta fixa este constituita dintr-un fir bobinat pe un suport izolator. Firul poate fi fabricat dintr-un aliaj de Ni-Cr, Ni-Cu sau Ni-Cr-Fe. Rezistentele utilizate sint in mod uzual cuprinse intre 1-100 k.

Liniaritatea globala pentru acest tip de captori este asigurata, dar rezolutia este in mod evident limitata prin discontinuitatile datorate bobinajului (trecerea de la o spira la cealalta). Acesti captori sint deci utilizati, in general, doar pentru masurarea deplasarilor mai mari decit 10mm.

Captorul inductiv

Este constituit din trei bobine amplasate in lungul axei corpului cilindric al captorului, dintre care doar bobina mediana este alimentata. Un miez magnetic se deplaseaza in lungul axei bobinelor si furnizeaza un suport cimpului magnetic generat de bobina mediana.

Bobinele laterale sint conectate in serie. Daca miezul este in centrul captorului, tensiunile induse in bobinele laterale se anuleaza si tensiunea de iesire este nula. Aceasta tensiune creste, cu valori pozitive sau negative, daca miezul se deplaseaza intrun sens sau altul. In acest sistem, tensiunea de iesire este o functie liniara de pozitia miezului.

Rezolutia este teoretic infinita si liniaritatea poate atinge valori excelente, de ordinul 0.02% pentru o plaja de cativa milimetri.

2.3. Captori de deformatii Timbre tensometrice 2.3.1 Alcatuire

Sub forma cea mai simpla, primele timbre tensometrice erau constituite dintr-un fir foarte fin, lipit pe o foaie suport.

Principiul de functionare al timbrelor tensomerice este simplu: un fir electric lipit pe o suprafata, care sufera aceleasi deformatii ca aceasta. Atunci cand se doreste determinarea alungirii unui punct pe o suprafata, pe o anume directie, timbrul se va lipi cu firele paralele la aceasta directie. Tipurile recente au inlocuit firul electric printr-un fir de siliciu impregnat pe suprafata suport .

12

2.3.2 Principiul de masurare Este util de precizat ca, de fapt, denumirea de timbru tensometric este intr-o oarecare masura improprie; tensiunile nu pot fi masurate in mod direct. Timbrul tensometric masoara doar deformatiile specifice, care vor fi ulterior transformate in tensiuni. in care: Unitatea de masura cea mai utilizata pentru deformatii in extensometrie este s (micro-strain). Acest simbol a fost adoptat pentru a defini alungirile sau scurtarile relative de 10-6 cm/cm. Nu este propriu-zis o unitate, deoarece deformatiile relative sunt marimi adimensionale. Vom spune deci 100s pentru o deformatie =100 x 10-6. - este rezistivitatea firului L lungimea firului S sectiunea firului Variatia relativa a rezistentei se poate scrie sub forma: Considerand timbrul tensometric ca un fir unic de lungime L solicitat la tractiune, rezistenta acestuia va fi: R=L/S

Daca este alungirea relativa, diametrul firului va suferi o diminuare relativa - astfel incat sectiunea devine: ,

Daca rezistivitatea este constanta, pentru =0.3 relatia devine:

Variatia relativa a sectiunii se scrie:

De fapt, rezistivitatea nu este constanta, dar intr-o prima aproximare se poate considera ca este proportionala cu variatia lungimii firului. Se poate deci scrie:

Expresia pentru variatia rezistentei devine:

Pentru ca un metal sa fie adecvat pentru construirea unui timbru tensometric, trebuie ca factorul K sa fie intr-adevar o constanta. Aceasta constanta se numeste factor de calibrare a timbrului. Cunoscand acest factor, se observa ca se poate masura alungirea relativa cunoscand variatia rezistentei unui timbru.

Factorul de calibrare depinde de natura materialului. Un timbru este cu atit mai sensibil cu cat factorul K este mai ridicat. Timbrele curente poseda un factor K in jur de 2, dar exista timbre speciale a caror factor de calibrare ajunge pina la 200. Nu toate metalele prezinta toate calitatile necesare pentru a fi utilizate in fabricarea timbrelor. Semnalul de iesire a timbrului tensometric trebuie sa fie, pe cat posibil, o functie liniara de deformare; altfel spus, factorul de calibrare K sa fie independent de deformatie. Unele metale sint, din acest punct de vedere total improprii. Constantanul este insa un material excelent pentru a fi folosit la fabricarea firului pentru timbre tensometrice. Variatia rezistentei relative a unui fir functie de alungire pentru diverse materiale

13

2.3.3 Sensibilitatea transversala 3.3.4 Tipuri de timbre functie de starea de tensiuni Relatiile precedente neglijeaza faptul ca timbrul, lipit pe o directie X pentru a masura deformatia x prezinta o sensibilitate la dilatare y care exista in directie transversala. Aceasta se datoreaza buclelor din alcatuirea timbrului, dar si simplificarii realizate asupra termenului . / Relatia fundamentala a timbrelor poate fi deci scrisa general: R / R = K x + K y Studiul teoretic al factorilor K si K este destul de complex si fabricantii de timbre au incercat sa rezolve problema constructiv, astfel incat K sa devina neglijabil si K constant. Realizarea buclelor largite pentru timbrele moderne de tip circuit imprimat, contribuie la reducerea substantiala a efectului transversal; aceste bucle, cu rezistenta electrica nesemnificatva, au un efect imperceptibil in semnalul de iesire al timbrelor. Un timbru obisnuit permite masurarea deformatiei intr-o singura directie si deducerea efortului unitar intr-o stare uniaxiala de tensiune

Cand se doreste determinarea unei stari de tensiune biaxiala, si se cunoaste directia tensiunilor principale, se folosesc timbre cu circuite la 90o, ale caror axe coincid cu directiile principale

Atunci cand nu este cunoscuta directia tensiunilor principale, se folosesc timbre cu trei circuite

2.3.6. Efecte parazite care intervin in functionarea timbrelor Tipuri speciale de timbre se fabrica in scopuri precise si asigura practic, solutia pentru toate problemele de masura a deformatiilor Se evidentiaza doar efectele parazite care pot aciona la nivelul timbrului propriu-zis, care afecteaza variatia rezistentei timbrului sub efectul deformatiilor si provoaca astfel masuratori eronate, chiar in condiiile utilizarii unei aparaturi de masura de cea mai buna calitate. Printre diversele efecte parazite, doar cel mai important va fi tratat in continuare si anume efectul temperaturii. Pentru un timbru tensometric lipit de un suport supus la solicitari mecanice, in acelai timp fiind solicitat si la variatii de temperatura, semnalul de iesire este suma a 3 componente : un semnal corespunztor deformatiilor datorate solicitarii mecanice ; un semnal datorat deformatiei termice a structurii (efect parazit) ; un semnal datorat deformatiei termice a timbrului propriu-zis (efect parazit).

14

De retinut ca exista 2 efecte parazite, a caror eliminare este posibila doar in condiiile in care se realizeaz un timbru special pentru materialul din care este realizata structura incercata, fiind capabil sa urmreasc coeficientul de dilatare termica al acesteia. Un timbru lipit pe un anumit material liber de solicitari mecanice furnizeaz funcie de temperatura un semnal complex, depinzand de materialul respectiv si de alctuirea timbrului. Aliajul NiCr si constantanul prezint o plaja de temperatura in care curba de variatie a rezistentei cu temperatura este destul de plata.

Daca pentru un anumit aliaj exista o plaja de temperatura pentru care caracteristica rezistenta-temperatura este orizontala, vom spune despre acest timbru ca este autocompensat pentru materialul ale crui deformatii se masoara si pentru aceasta plaja de temperatura. In acest caz, timbrul nu inregistreaza dilatarile termice libere. Ex: consola supusa unei variatii de temperatura - timbrul nu va furniza nici un semnal, chiar daca exista alungire datorita temperaturii (fig a). pentru o epruveta fixata la deplasare axiala timbrul autocompensat va indica o compresiune in conditiile cresterii temperaturii (fig b).

Curbe de variatie a rezistentei funcie de temperatura

In concluzie, timbrul autocompensat nu va furniza deformatiile termice libere, ci deformatiile legate de tensiuni, fie ca sunt de origine termica sau mecanica ; autocompensarea este valabila doar pentru un material dat al epruvetei si pentru o plaja de temperaturi data de constructor. Un alt efect al temperaturii este influenta asupra factorului K ; aceasta particularitate, independenta de materialul pe care este lipit timbrul, este data de constructor si se poate lua astfel in considerare. Figura de mai jos ofer, cu titlu indicativ, caracteristicile furnizate de constructor pentru un lot particular de timbre.

Cu titlu informativ, se prezint in continuare alte cateva efecte parazite care pot afecta variatia rezistentei timbrului sub efectul deformatiilor : efecte magnetice induse de vecinatati ; efectul presiunii hidrosatice pentru timbrele scufundate intr-un lichid ; oboseala : in incercarile de oboseala, exista riscul deteriorarii progresive ; efect de rigidizare : in anumite cazuri, pentru elemente deosebit de subiri, timbrul poate rigidiza local structura si perturba astfel cimpul de deformatii.

3.3.7 Legarea timbrelor cu instrumentele de achizitie Puntea Wheatstone Montajul fizic cel mai simplu pentru masura rezistentelor electrice este puntea Wheastone. In figura de mai jos se prezinta schema clasica a puntii. Bornele A si B sint alimentate la o tensiune E0 si se masoara tensiunea la bornele C si D.

Utilizind legile Ohm si Kirchoff, tensiunea de iesire se poate scrie: V = E0 (R2 R4 R1 R3) / (R1 + R2) (R3 + R4) Puntea este echilibrata in momentul in care aceasta tensiune este nula, deci: R1R3 = R2 R4 egalitate verificata in particular daca toate patru rezistentele sint egale: R1=R2=R3=R4=R Daca exista o variatie a rezistentelor, tensiunea de iesire sufera o variatie: V = E0 (R1/R1 -R2/R2 + R3/R3 - R4/R4 ) / 4 Deci, daca una din rezistente variaza, tensiunea dezechilibrata este proportionala cu variatia relativa a acestei rezistente.

Puntea Wheatstone

15

Daca una dintre rezistentele puntii este un timbru tensometric, este posibila, in acest mod, masurarea variatiei rezistentei acestuia. Inainte de inceperea incercarii, puntea trebuie echilibrata, aceasta facindu-se automat, de catre centrala de achizitie, prin variatia celorlalte rezistente incluse in punte (R1=R2=R3=R4) Variatia tensiunii de iesire este proportionala cu tensiunea de alimentare; aceasta din urma trebuie deci sa fie perfect stabilizata. Montajul in sfert de punte Montajul uzual este in sfert de punte, in care doar o ramura este ocupata de un timbru tensometric (spre exemplu R1). Se poate scrie deci: V = E0 (R1/R1 +/- 0 ) / 4= E0 R1/R1 / 4 = = E0 R1 / 4 R1 Centrala de achizitie calculeaza automat variatia de tensiune si rezistenta, oferind in mod direct valoarea deformatiei in s.

Cablarea timbrului se face in mod obinuit cu trei fire, aa cum se arata in figura de mai jos, pentru eliminarea efectului temperaturii asupra rezistentei cablurilor de legtura. Asupra acestui aspect se va reveni mai tarziu.

Montaj cu trei fire in sfert de punte

Montajul in jumatate de punte Acest sistem este utilizat atunci cind se doreste masurarea diferentei semnalelor furnizate de doua timbre. Acestea vor fi montate in doua ramuri adiacente ale puntii, R1 si R2, astfel incat : V = E0 (R1 / R1 - R2 / R2) / 4 Acest tip de montaj se foloseste in principal cind se doreste eliminarea efectelor parazite care pot aciona asupra timbrului principal R1. Timbrul R2 va fi plasat in aceleasi condiii ca si R1, lipit pe acelai material, dar fara a fi supus solicitarii mecanice. Daca variatia rezistentei R1 conine un efect parazit Rp care se suprapune peste deformatia datorita solicitarii mecanice, variatia rezistentei R2 va fi egala cu aceasta valoare : R2 = Rp si deci : V = E0 [(K + Rp / R) - Rp / R] / 4 = E0 K / 4

Aceasta asociere a unui timbru `de compensare` cu timbrul principal a fost vreme indelungata singurul mod de eliminare al efectelor temperaturii asupra timbrelor. Aparitia timbrelor autocompensate, aa cum s-a artat anterior, a eliminat aceasta practica. Montajul in jumatate de punte mai poate fi utilizat in anumite situaii particulare, cand cele doua timbre trebuie sa ofere aceleasi valori ale masuratorii, dar de semne contrare si se doreste astfel obinerea directa a valorii medii. Ex: cazul unei grinzi incovoiate - unul din timbre se amplaseaza pe talpa superioara iar celalalt pe talpa inferioara. Avantajul este ca montajul este insensibil la efectele parazite, dar exista riscul de a obine rezultate eronate in cazul unei functionari defectuoase a unuia dintre timbre (lipire incorecta, spre exemplu). Pentru montajul in jumatate de punte, cablarea se face cu cite doua fire pentru fiecare timbru.

2.3.8. Efecte parazite care intervin in masurarea deformatiilor Efectele parazite cele mai importante care intervin in masurarea deformatiilor sunt neliniaritatea puntii Wheatstone si rezistenta cablurilor de legtura. Neliniaritatea puntii Wheatstone Ecuatiile prezentate anterior au fost obtinute cu neglijarea termenilor de ordinul doi ai variatiilor rezistentelor. Aceaste expresii sunt deci valabile pentru deformatii mici, dar prezint un risc daca deformatiile devin importante, spre exemplu pentru incercarile in stadiu plastic. Considerand cazul legarii in sfert de punte, in care doar R1 este timbru, eroarea relativa a variatiei tensiunii fata de formula cu neglijarea termenilor de ordinul doi este (pentru un factor de calibrare K=2) : d = [ / (1+ )] x 100 [%]

Pentru o deformatie de 1%, eroarea relativa este de 1%. Aceasta alungire corespunde unei depasiri importante a limitei elastice a otelului, spre exemplu (deformatie de aproximativ 0.2%). Eroarea va fi deci neglijabila pentru incercarile in domeniul elastic ale structurilor. Pentru o deformatie de 10%, insa, eroarea obinuta este de 9.1%, ceea ce devine inacceptabil. Singura modalitate de a corecta efectul neliniaritatii puntii este prin calcul. Unicul montaj prin care efectul neliniaritatii se anuleaza este legarea in jumatate de punte a doua timbre care msoar deformatii egale de semne contrare, aa cum s-a artat anterior.

16

Efectul lungimii cablurilor de legatura asupra rezistentei Atunci cand timbrele sunt amplasate departe de aparatele de masura este necesar sa se tina cont de rezistenta cablurilor de legtura, datorita lungimii acestora. Factorul de calibrare a timbrului, dat de constructor este : K = (R / R1) / In care R1 este rezistenta timbrului tensometric. Daca timbrul este legat de aparatul de masura prin fire foarte lungi, rezistenta RL a acestora va fi in serie in puntea Wheastone cu rezistenta timbrului, astfel incat factorul de calibrare devine : K = [R / (R1+ RL )] / < K

Deci, in cazul unor lungimi importante ale cablurilor de legtura, este necesara efectuarea corectiei factorului de calibrare. Aceasta se poate face prin abace de calcul.

Corectia factorului de calibrare

Efectul temperaturii asupra rezistentei cablurilor de legatura Variatia rezistentei cablurilor datorata temperaturii este aditionata variatiei rezistentei datorita deformatiei structurii, conducand la masuri inexacte. Acest efect este eliminat printr-un montaj particular al sfertului de punte, cu trei fire, prezentat anterior. Daca firele 1, 2 si 3 au aceeasi lungime, se observa ca ramura activa contine doua lungimi (1 si 2) in serie cu timbrul tensometric si ca ramura adiacenta contine deasemenea doua lungimi (2 si 3) in serie cu rezistenta R2. In consecinta, o variatie de temperatura se traduce printr-o variatie egala a rezistentelor in cele doua ramuri, si deci se compenseaza, in virtutea expresiei variatiei tensiunii de iesire V.

2.3.5 Lipirea timbrelor Aceasta problema, deosebit de importanta, presupune un tratament special al suprafetei pe care se va lipi timbrul. In continuare se prezinta etapele necesare efectuarii acestei operatiuni. 1. Degresarea suprafetei probei

2. Curatire suprafata

4. Pozitionare timbru tensometric

3. Neutralizare suprafata

4. Lipire timbru tensometric

17

2.4 CAPTORI DE FORTA 2.4.1 Tipuri de captori de forta Pentru a incarca si a avea totodata controlul incarcarii la care este supusa piesa destinata incercarii, se pot folosi geutati calibrate; aceasta metoda este insa limitata la valori mici ale incarcarii, avand in vedere inconvenientele legate de transportul si manipularea greutatilor. Mai mult decit atat, in acest mod se pot aplica doar forte verticale. Pentru a extinde aplicarea acestei metode, pot fi folosite diverse dispozitive bazate pe principul parghiilor. Masuratorile sunt insa in continuare limitate de conditiile statice si de gabarit ale unor asemenea dispozitive. Exemplu: Dispozitivul de incercare la intindere, care utilizeaza pentru incarcare apa, utilizat in trecut in laboratorul de constructii metalice.

In decursul timpului, odata cu dezvoltarea tehnologiei, s-au pus la punct dispozitive tot mai precise pentru masurarea fortei, bazate pe principii din diverse domenii ale fizicii. Aceste dispozitive, denumite si captori de forta se pot intercala intre dispozitivul de incarcare si piesa de incercat: Captori de forta hidraulici, in care fortele sunt masurate prin intermediul presiunii, exploatand principiul lui Pascal. O celula de forta bazata pe acest principiu este realizata dintr-un cilindru umplut cu lichid, conectat la un manometru. Captori de forta cu traductor piezoelectric, care utilizeaza proprietatea unor cristale naturale (quartz) sau artificiale, capabile sa produca un semnal electric sub efectul unei solicitari mecanice. Captori cu traductor de deplasare, care utilizeaza o piesa flexibila (resort comprimat sau lama incovoiata) a carei deplasari este tradusa in marime electrica utilizand un traductor de deplasare potentiometric sau inductiv.

Captori cu traductor de deformatie, care utilizeaza o piesa rigida a carei deformatii sunt masurate cu ajutorul timbrelor tensomerice. Dintre captorii de forta enumerati, cei mai raspinditi sunt captorii cu traductor de deformatie, avand in vedere numeroasele avantaje: au dimensiuni si masa scazute, minimizand astfel efectele inertiale si permitand operarea intr-o gama larga de frecvente; au robustete si fiabilitate mare, deoarece timbrele tensomerice, fiind lipite de piesa rigida, realizeaza o piesa compacta, rezistenta la socuri; stabilitate mare (abilitatea de a retine calibrarea pe o perioada indelungata de timp, in conditiile unei utilizari corecte); sensibilitate redusa la factori exteriori , prin legarea timbrelor tensomerice in montaje elecrice adecvate.

Captori de forta cu traductor de deformatie Principul de functionare al unui captor de forta cu traductor de deformatie este simplu: daca un timbru tensomeric este lipit pe un corp supus unui efort exterior P, raspunsul acestui timbru poate fi masurat ca functie de acest efort.

Se poate spune deci ca s-a realizat un aparat capabil sa masoare orice efort exterior aplicat in acelasi punct al corpului si pe aceeasi directie. In realitate, problema este mai complexa. Calitatile esentiale care trebuie obtinute pentru un astfel de captor sunt: absenta histerezei; returul la zero; fidelitatea (constanta raspunsului); Linearitatea (de dorit, dar nu neaparat necesara). Pentru a atinge acest rezultat, trebuiesc indeplinite mai multe conditii: Geometria captorului este deosebit de importanta, putand asigura o mare sensibilitate la efortul masurat si o insensibilitate la eforturi parazite. Alegerea materialului epruvetei care se deformeaza este capital; prezenta histerezei, non-returul la zero sunt partial datorate alegerii si tratarii incorecte a materialului.

Montajul electric al timbrelor in interiorul captorului permite deasemenea eliminarea unui numar mare de surse de erori (in mod obisnuit, asa cum se va vedea in continuare, montajul timbrelor pentru captorii de forta se face in punte completa). Intr-o anumita sectiune a epruvetei, incarcarea aplicata celulei de forta poate produce o forta axiala N, doua forta taietoare T, doua momente incovoietoare Mb si un moment de torsiune Mt. Ideea de baza este ca forma epruvetei precum si amplasarea si orientarea timbrelor tensomerice sa fie alese in asa fel incat sa permita masurarea unui singur efort, pentru generarea semnalului care trebuie masurat. Astfel, pot fi realizate celule de forta bazate pe traducerea deformatiilor produse de o forta axiala, o forta taietoare, un moment incovoietor sau un moment de torsiune a epruvetei interioare.

18

In ceea ce priveste forma epruvetei, daca aceasta este alcatuita dintrun element prismatic, eforturile unitare datorate fortei axiale, a fortei taietoare si a momentului de torsiune sunt constante pe lungimea barei, cu exceptia anumitor zone restranse. In ceea ce priveste momentul incovoietor, daca acesta este generat de catre o forta aplicata pe elementul prismatic, efortul unitar introdus in acesta variaza liniar cu distanta; traductoarele bazate pe moment incovoietor vor fi proiectate in consecinta.

In continuare se prezinta spre exemplificare, realizarea unui captor de forta cu traductor de forta bazat pe moment incovoietor. Asa cum se arata in figura urmatoare, se considera un captor pentru masurarea incarcarii P prin intermediul unui dispozitiv realizat dintr-o bara prismatica incastrata incovoiata si timbre tensomerice.

(a) forta axiala N (b) moment incovoietor Mb (c) Forta taietoare T

Solutia cea mai simpla este lipirea unui timbru tensometric (notat 1 in figura) destul de departe de incastrare pentru a evita perturbatiile si masurarea raspunsului acestuia functie de intensitatea fortei P. Acest timbru va fi montat in sfert de punte si va reprezenta spre exemplu ramura R1 (vezi montarea timbrelor in puntea Wheatstone). Deformatia masurata de acest timbru va fi:

1 = / E = M / E W = 6Pa / Ebe
(M = P a; W = be2 / 6) iar variatia tensiunii puntii: V = E0

V = = E0 (R1/R1 -R2/R2 + R3/R3 - R4/R4 ) / 4 V = E0 R1 / 4 R1 (sfert de punte) V = E0 (R1 / R1 - R2 / R2) / 4 (jumatate de punte)

1 K / 4 (vezi montaj in sfert de punte)

R / R = K

Chiar daca timbrul este autocompensat, exista erori datorita temperaturii, care pot fi inlaturate plasand timbrul 2 sub timbrul 1, cu ocuparea ramurii R2 in punte. Efectele datorate variatiei de temperatura vor fi inlaturate, deoarece timbrele ocupa ramuri adiacente in punte, iar variatiile deformatiilor reale se vor aditiona, fiind de semne contrare. Relatia intre variatia tensiunii si deformatie poate fi scrisa in aceste conditii:

La cele 2 timbre existente pe bara pot fi adaugate timbrele 3 si 4, asa cum se arata in figura (3 cu ocuparea ramurii R3 si 4 cu ocuparea ramurii R4). Montajul astfel obtinut, in puntea Wheatstone completa, este montajul uzual al timbrelor pentru captorii de forta. Variatia tensiunii in acest caz se poate scrie:

V = 4 E0 K 1 / 4 = E0 K 1
Astfel, captorul este in continuare insensibil la variatia temperaturii si de 4 ori mai sensibil pentru masurarea deformatiei din efectul fortei P.

V = E0 [K 1 (-K 1) ] / 4 = 2 E0 K 1 / 4
Astfel, captorul a devenit de doua ori mai sensibil la masurarea deformatiei din efectul fortei P si este insensibil la variatia temperaturii.

19

Sub forma cea mai simpla, epruveta pentru traductorul de forta bazat pe moment incovoietor pezinta o deformatie maxima in vecinatatea incastrarii unde sunt lipite timbrele tensomerice. Problema: pentru a avea un moment incovoietor semnificativ, trebuie ca grinda sa aiba o anumita lungime, punctul de aplicare a fortei putand rezulta prea indepartat.

Pentru a putea reduce aceasta distanta, se poate realiza o concentrare a deformatiei in zona timbrelor. Problema: Frecventa proprie de vibratie a captorului scade in aeasta situatie, ceea ce poate reprezenta un inconvenient.

Pentru a creste frecventa proprie de vibratie a captorului, masa partii ingrosate a epruvetei poate fi micsorata, prin forarea unei gauri, spre exemplu, asa cum se arata in figura.

In locul unei epruvete rezemata in consola, se pot utiliza montaje in care elementul prismatic este dublu-incastrat.

Timbrele solicitate la intindere si compresiune sunt notate respectiv cu T si C. Avantajele acestui dispozitiv sunt rigiditatea si deplasarea rectilinie a punctului de aplicare a fortei P. Problema: in cazul deplasarilor mari, pot aparea neliniaritati in functionarea captorului, momentele fortei P in raport cu amplasarile timbrelor fiind diferite.

Pentru a ameliora neliniaritatea si a obtine deformatii egale in valoare absoluta pentru T si C se poate imagina montajul cu o singura grinda din figura de mai jos.

Aceasta situatie se regaseste in mod curent pentru captorii de forta sub forma unui montaj cu doua brate asa cum se arata in figura urmatoare. Timbrele pot fi amplasate pe doua lamele cu grosime redusa sau in interiorul unei gauri.

20

In figurile urmatoare sunt aratate, principial, alcatuirile unor epruvete pentru traductori de forta bazati pe deformatia produsa de forta axiala. Epruveta poate fi un corp cilindric pe care sunt lipite patru timbre, doua diametral opuse in sensul fortei (C), care vor masura deformatia longitudinala si doua deasemenea diameral opuse in sens transversal (T), care vor masura deformatia transversala. Acest tip de montaj inlatura efectele parazite provenite din eventuala aplicare excentrica a fortei.

O celula de forta cara utilizeaza un astfel de traductor este alcatuita in principiu, ca in figura de mai jos Montajul are in vedere posibilitatea preluarii unor incarcari transversale parazite.

La celulele de forta de capacitate mare, se pot construi cu patru sau mai multe epruvete prismatice sau cilindrice paralele. Cu acest tip de montaj se obtine si o reducere semnificativa a sensibilitatii la incarcari transversale parazite. Ca regula generala, pentru masurarea fortelor de intensitate redusa si medie se utilizeaza captori de forta cu traductori de deformatie produsa de moment incovoietor, iar pentru masurarea fortelor de intensitate mare si foarte mare se utilizeaza captori de forta cu traductori de deformatie produsa de forta axiala.

PROGRAME EXPERIMENTALE

FERME METALICE DIN PROFILE CU PERETI SUBTIRI IMBINATE CU SURUBURI

Cost manopera = 60-80% Cost structura Cost mbinri = 50% Cost manopera Cost mbinri = 30-40% Cost structura

21

RIGIDITATEA AXIALA A IMBINARILOR CU SURUBURI ALE PROFILELOR CU PEREI SUBIRI

MODURI DE CEDARE DUCTILE Plastificarea tablei

nclinarea / smulgerea urubului

OBIECTIVE

FERME

demonstrarea caracterului semirigid al nodurilor de ferma

stabilirea de formule de calcul pentru determinarea rigiditatii axiale si la rotire a mbinrilor cu uruburi

validarea formulrilor teoretice prin testarea la scara 1:1 a unui tronson de ferma

determinarea influentei comportrii reale a mbinrilor in analiza fermelor

22

Coninutul programului experimental

INCERCARI EXPERIMENTALE PENTRU DETERMINAREA RIGIDITATII LA ROTIRE A NODURILOR DE FERMA

ncercri pe noduri T

ncercri pe mbinri cu un urub, solicitate la forfecare

ncercare pe un tronson de ferma la scara 1:1

2 inclinometre 1 captor deplasare 1 captor fora

CONCLUZII

Comportarea nodurilor de ferma este de tip semirigid Se evidentiaza lunecri importante in curba moment - rotire Principala componenta a deformabilitatii nodului este deformarea locala a gurilor uruburilor Diferenele introduse de deformaiile locale ale elementelor sunt nesemnificative Parametrii pentru stabilirea formulei rigiditatii la rotire: - grosimea profilelor - diametrul uruburilor si toleranta gurilor - numrul si dispunerea uruburilor

23

INCERCARI EXPERIMENTALE PENTRU DETERMINAREA RIGIDITATII AXIALE ALE IMBINARILOR CU UN SURUB

3 grosimi tabla, 5 diametre uruburi toleranta gurii = 1mm tija filetata

Formula rigiditatii axiale ale imbinarilor cu un urub, solicitate la forfecare

MODEL DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA RIGIDITATII LA ROTIRE A NODURILOR DE FERMA

M=Fa [kNm] R* = 1.25 F=Kd

Mtot = 2 K d a Domenii de valabilitate: grosimi tabla 2 - 4mm uruburi M8 - M16 toleranta gurii = 1mm tija filetata Knod = Mtot / = K a2 tg = = d / 0.5 a

STUDIU EXPERIMENTAL AL INFLUENTEI SEMIRIGIDITATII IMBINARILOR ASUPRA COMPORTARII STRUCTURII

Coeficient de corelaie

= 0.982

24

4 captori deplasare inductivi 4 captori deplasare potentiometrici 2 inclinometre

25

MODEL NUMERIC CU SEMIRIGIDITATE AXIALA SI DE ROTIRE

CONCLUZII

Forma triangulata a structurilor de tip ferma, mpreuna cu fora axiala prezenta in diagonale anuleaza lunecrile iniiale la rotire Lunecrile iniiale pe direcia axiala a diagonalelor prezint importanta semnificativa doar la nivelul deplasrilor Rigiditatile la rotire a mbinrilor au efect important doar la nivelul forei de cedare, nu si asupra rigiditatii de ansamblu a structurii Rigiditatile axiale ale mbinrilor prezint o importanta semnificativa pentru verificarea la starea limita a exploatrii normale, influentand intr-o msura mai mica starea de eforturi

LUNGIMEA DE FLAMBAJ A DIAGONALELOR FERMEI ncercarea pe model Scara 1:20 a acoperiului Slii Polivalente din Craiova

= 0.5 + 0.14 (1 + 2) + 0.055 (1 + 2)2

Scopul ncercrii a fost de a simula in laborator, pe un model la scara redusa, comportarea structurii reale sub aciunea sarcinilor verticale uniform distribuite i din aglomerare cu zpad. S-a urmrit si compararea rezultatelor obinute (sgei i eforturi) din ncercarea experimental cu rezultatele obinute dintr-o analiza cu metoda elementelor finite, modelul realizat pe calculator fiind identic cu modelul fizic la scara redusa.

Kdiag =

26

model Scara 1:20

Incrcarea a fost aplicat pe structur n mai multe trepte, cu ajutorul unor dale de beton, ce realizeaz straturile (treptele de ncrcare) de grosimi diferite.

Pe structur s-au aplicat 4 tipuri distincte de ncrcare, cu o dispunere uniform distribuit a ncrcrii sau din aglomerare.

27

Achizitia/ prelucrarea datelor s-a realizat cu ajutorul unei staii de achiziie HP, care a citit i nregistrat pentru fiecare treapt de ncrcare / tip de ncrcare alungirile specifice prin intermediul a 40 timbre tensometrice i deplasrile n puncte reprezentative ale structurii prin intermediul a 13 captori de deplasare poteniometrici.

Structura s-a ncrcat static, iar determinrile s-au efectuat n domeniul elastic.

Captorii de deplasare poteniometrici utilizai au fost de tip NOVOTECHNIC TRS 100, cu domeniul nominal de msurare de 100mm. Barele pe care au fost amplasate timbrele tensometrice au fost curate pn la luciul metalic, iar apoi suprafeele au fost pregtite cu substane specifice de curare, fixare i protecie. Timbrele au fost legate la staia de achiziie / prelucrare date printr-un montaj n sfert de punte, cu trei fire de legtura, pentru eliminarea efectului temperaturii asupra rezistenei cablurilor de legtur. Nu a fost necesar efectuarea coreciei de temperatur cu timbre de compensare, n montaj n jumtate de punte, avnd n vedere c timbrele utilizate au fost de tip autocompensat la efectul temperaturii. Pe perioada ncercrilor, temperatura medie n laborator a fost de cca. 19C.

28

CONCLUZII

ncercrile pe modelul fizic scara 1:20 a structurii reale confirma capacitatea portanta a acestuia pentru ncrcrile de calcul adoptate. Valorile deplasrilor verticale obinute experimental sunt comparabile cu cele obinute pe cale numeric. In toate cazurile deplasrile obinute pe cale experimental sunt mai mici dect cele obinute pe cale numeric.

Eforturile n tlpile transversale inferioare i superioare sunt apropiate ca valoare i, n majoritatea cazurilor rezultatele obinute experimental sunt mai mici dect cele obinute numeric. Eforturile n diagonalele de reazem i cele din cmp sunt diferite n unele ipoteze de ncrcare, ceea ce arata c, local, modelul fizic a suferit anumite probleme, care pot fi puse n seama prinderii diagonalelor pe sfere. Prinderea diagonalelor de sfere s-a fcut cu o sudur neuniform i datorit temperaturii de sudare materialul s-a nclzit local, ducnd la modificarea proprietilor acestuia. De asemenea, s-au observat i excentriciti, in cadrul machetei, la poziionarea diagonalelor pe sfere.

ncercarea pe nod Scara 1:1

29

PRESA 1 PRESA 4

PRESA 2 PRESA 3

COPERNICUS RECOS Program exprimental pe 12 imbinari rigla-stalp, pentru determinarea influentei tipologiei imbinarilor si a modului de incarcare asupra raspunsului dinamic

30

Nod exterior

Interior incarcat simetric exclusiv forte gravitationale

Interior incarcat antisimetric incarcare seism

Seria EP (end-plate) 4 noduri 2 mbinri cu plac de capt i uruburi 10.9 de nalt rezisten (specimenele XSEP1 i XS-EP2) ncarcate simetric. 2 mbinri cu plac de capt i uruburi 10.9 de nalt rezisten (specimenele XU-EP1 i XUEP2) ncrcate antisimetric.

Seria W (welded) 4 noduri 2 mbinri cu grinzile sudate direct pe talpa stlpului (specimenele XSW1 i XSW2) ncrcate simetric. 2 mbinri cu grinzile sudate direct pe talpa stlpului (specimenele XUW1 i XUW2) ncrcate anti-simetric.

Seria CWP (cover and web plate) 4 noduri 2 mbinri cu seciuni ramforsate, prin plci sudate pe tlpile i inima grinzilor (specimenele XSCWP1 i XSCWP2) ncrcate simetric. 2 mbinri cu seciuni ramforsate, prin plci sudate pe tlpile i inima grinzilor (specimenele XUCWP1 i XUCWP2) ncrcate anti-simetric.

31

Expresia momentului la fata stalpului: M=P(L-hc)/4=PLb/2 Rotirea nodului:

Deformarea panoului de inima:

Expresia momentului la fata stalpului:

Rotirea din elementele de imbinare si talpa stalpului:

Deformarea panoului de inima: Rotirea totala in nod:

(a = hc tfc; b = hb tfb)

Energia plastic a fost disipat prin plastificarea tlpilor stlpului sau a tlpilor grinzii (prin voalare) pn n preajma cedrii finale. Cedarea specimenului s-a efectuat prin fisurarea i ruperea sudurii dintre placa de capt i talpa grinzii. n general se poate spune c acest tip de mbinare are o capacitate de rotire adecvata i prezint o capacitate bun de disipare a energiei.

32

Cedarea a fost de tip fragil, prin ruperea sudurilor dintre grind i stlp. Apoi, fisura s-a propagat in panoul de inima a grinzii. Pentru aceste tipologii de mbinare, tehnologia de sudare joac rolul cheie n ceea ce privete ductilitatea i modul de cedare

mbinrile cu plci de ramforsare pe inima i talpa grinzii au demonstrat valori mrite ale rigiditii iniiale i ale rezistenei. Cedarea plastic s-a produs n grinda metalic, la extremitatea poriunii mrite. n aceste condiii, rotirea nregistrat n mbinare este foarte mic, aceasta avnd un comportament rigid. Pentru acest specimen ductilitatea este data de ductilitatea grinzii metalice.

Modul de ncrcare (simetric / anti-simetric) afecteaz ntr-un mod semnificativ parametrii de rspuns ai mbinrilor grind-stlp. Componenta major care introduce aceast diferen este panoul stlpului la forfecare. Consecintele incarcarii asimetrice: scade momentul capabil si rigiditatea la rotire.

33