MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI GRUP SCOLAR VASILE SAV,ROMAN

PROIECT DE ATESTAT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

ELEV:

PROFESOR:

CLASA A-XII-A D

ANUL SCOLAR:2010-2011

MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII, TINERETULUI I SPORTULUI GRUP SCOLAR VASILE SAV,ROMAN

DVD

Filiera tehnologica Profil tehnic Specializarea:Tehnician operator tehnica de calcul

Elev:

Profesor:

Clasa a-XII-a D

Anul scolar:2010-2011

Cuprins
2

Argument...4 Evolutia discurilor.5 Istoric DVD-uri....11 Intriducere in notiunea de DVD...12 DVD-ul structura si formate.....13 Caracteristicile DVD-urilor..14 Tehnologii de fabricatie DVD-uri...15 Aplicatii ale DVD-ului....16 Lucrare de laborator.17 Test de evaluare....21 Bibliografie..22

ARGUMENT
3

n zilele noastre a aprut un concept care va revoluiona progresul omenirii, avnd din punct de vedere istoric nsemntatea pe care a avut-o revoluia industrial. Societatea informaional poate fi gsit la intersecia dintre ramurile ,alt dat distincte, ale telecomunicaiilor si calculatoarelor, grupate in jurul informaiei digitale. Privit separat, fiecare dintre aceste ramuri a contribuit n timpul ultimului secol la o cretere a standardului nostru de viat, lsnd n urm schimbri sociale pe scar larg. Fora conductoare a acestei societi este, pe de o parte, creterea puterii de prelucrare a calculatoarelor, nsoite de o scdere a preului acestora, iar pe de alt parte posibilitatea conectrii calculatoarelor la reele, permindu-se astfel partajarea datelor, a aplicaiilor, a puterii de calcul, la distane de dimensiunile unui birou sau ale ntregului mapamond. Se spune c un calculator este construit dintr-un ansamblu de dou componente: resurse fizice (hardware) i de programe (software), care asigur prelucrarea automat a datelor. Cu alte cuvinte este o main care uureaz activitatea uman. Aici intervine factorul uman, omul fiind de fapt o a treia component. Cele trei aspecte, uman, software i hardware nu sunt independente. Perfecionarea unuia dintre aspecte determin i progresul celorlalte dou, chiar dac nu n acelai ritm. De perfecionarea componentelor hardware si software se ocup muli oameni cu experien, ns de progresul factorului uman trebuie sa ne ocupm noi nine. Calculatorul ne ajut s dm via ideilor capteaz cuvinte, red imagini, controleaz alte maini. El este o extensie a posibilitilor umane, care ne permite s ne depim limitele. Acest proiect vine n ntmpinarea acestei idei, oferind o posibilitate de a nva i aprofunda cunotinele necesare oricrui tnr din ziua de azi. Modul cum culegi, administrezi i foloseti informaia fac din tine un ctigtor sau un nfrnt n via , aa subliniaz Bill Gates rolul actual al sistemelor de calcul n viaa noastr, a tuturor.

DVD (Digital Versatile Disc) reprezint generaia de sisteme de stocare fotomecanic, care tinde s ocupe din ce n ce mai mult piaa limitat, de acum tehnic, de ctre CD-ROM-uri.In acest proiect vom descrie toti pasii facuti pana la aparitia DVD-ului precum si functia si aplicatiile lui in lumea de astazi.

Evolutia discurilor
4

Istorie sau legenda : De la discheta la HD DVD-R

Pe parcursul evolutiei umane,dorinta de cunoastere si de autodepasire au generat o nevoie de evaluare si stocare a experientei precedesorilor. Memoria individului si,sau a colectivitatii au fost materializata pe parcursul evolutiei umane in diferite modele,forme si concepte. Saltul deosebit inregistrat de evolutia tehnologica a dus pana la ruperea informatei de contextul clasic al supotului si modului de accesare al acestuia. Astazi avem o sumedenie de moduri de stocare a informatiei de la carte la suporturi informatice. Daca de la tablitele sumeriene pana la cartea tiparita au fost nevoie de secole in dezvoltarea umana,evolutia supotului informatic a avut alt traseu temporal . Stocarea datelor pe dischete a evoluat pana la High Density Digital Versantile Disc (HD DVD) intr-un ritm alert . Discul flexibil (floppy disk sau discheta) este un suport tehnic de date de memorare externa, adresabil si reutilizabil. Discul flexibil a fost multa vreme mediul de stocare cel mai utilizat de calculatoarele personale. Discul flexibil este folosit pentru stocarea fisierelor si programelor de mici dimensiuni pentru arhivarea si pentru transferul datelor si programelor intre calculatoare. Discul propriu-zis este confectionat dintr-un material plastic fin si flexibil, acoperit de un strat subtire de oxid de fier cu o anumita sensibilitate magnetica. Discul este inchis intr-o caseta de protectie rigida, captusita in interior cu o pasla care ajuta discheta sa se roteasca lin si uniform, dar o si curata in acelasi timp. In invelisul de rezerva sunt prezente mai multe fante: pentru fixarea dischetei pe dispozitivul de antrenare, pentru a permite accesul capetelor de citire /scriere la pista, pentru protectie la scriere impotriva stergerilor accidentale, pentru a indica densitatea informatiilor. Diametrul dischetei a scazut de la 8 inch la 3,50 inch. Pe masura ce dimensiunile dischetei au scazut, capacitatea sa de memorare a crescut. In anul 1981 firma IBM a adoptat discheta de 5,25 inch si aceasta devine un standard pentru industria microcalculatoarelor pana n 1984 cand firma Apple Macintosh introduce discheta cu diametrul de 3,5 inch (pe care o adopta si IBM in 1987 pentru calculatorul sau PS/2). Scrierea sau citirea datelor de pe un disc flexibil se realizeaza cu ajutorul capetelor de citire/scriere (cate unul pentru fiecare fata a discului) in timp ce discul se roteste cu o viteza de 300 sau 360 de rotatii pe minut iar capetele se misca din exteriorul spre interiorul discului si invers. Suprafata
5

de inregistrare a unui disc flexibil este divizata in zone concentrice numite piste. Numarul pistelor de pe o fata de disc depinde de tipul discului. Pistele suni numerotate, incepand cu zero, din exteriorul spre interiorul discului, astfel incat pista zero este cea mai apropiata de marginea exterioara a discului. Datele sunt inregistrate de-a lungul pistei ca o insiruire de cifre zero si unu. Pistele sunt impartite in sectoare numerotate incepand cu cifra 1. Sectorul este cei mai mica unitate adresabila si modificabila prin rescriere. Numarul de sectoare existente pe o pista depinde de formatul si tipul discului. Indiferent de numarul de sectoare existent pe o pista ele au o dimensiune fixa pe orice disc. Calculatoarele personale IBM lucreaza cu sectoare de 512 bytes (octeti). Indiferent de capacitate unui sector, toate operatiile de intrare/iesire pe care le poate efectua un calculator sunt masurate in numar de sectoare complete. Compact Disc-ul (CD)

Compact Disc-ul (CD) este un disc optic folosit pentru a stoca date n format digital, creat iniial pentru stocare audio.

Istoria CD-ROM-urilor nu este prea ndeprtat de zilele noastre. Preocuprile n acest domeniu se remarc ndeosebi dup anul 1980, n urma unei nelegeri ntre renumitele companii Philips i Sony. Pn la aceast dat fiecare dintre cele doua companii realizase, dup propriile concepii i tehnologii, diferite variante de CD-ROM-uri, ns abia n anul 1982, ca urmare a nelegerii stabilite, acestea au definitivat standardul actualelor CD-ROM-uri. Discurile CD-ROM i discurile CD-audio sunt asemntoare (unii spun identice) dar n acelai timp sunt i diferite. Ele sunt identice ca suport, ca principiu de citire, i ca mrime i format fizic, ns difer din punct de vedere al continuului informaional i al unitilor hard pentru nregistrare i redare. Un CD-audio, introdus ns intr-o unitate hard de CD-ROM, va putea fi citit i redat fr probleme.

Caracteristici Principalele caracteristici de performan ale unitilor de CD sunt:

capacitatea de stocare timpul de acces rata de transfer viteza de lucru Capacitatea de stocare la un CD este de 650, 700 sau chiar de 800 sau 900 MO, fiind superioar floppy-discului. Timpul de acces reprezint, ca i la Hard-disc, durata de timp ce se consum din momentul emiterii unei cereri de citire sau scriere i pn n momentul cnd ncepe efectiv operaia respectiv. Acest parametru se msoar n milisecunde i este mai mare ca la Hard-disc, fiind cuprins, n medie, ntre 60 milisecunde i 120 milisecunde. Astfel, n timp ce la Hard-disc-uri timpul de acces se situeaz sub 10 milisecunde, la CD-ROM-uri timpul de acces nu scade cu mult sub 100 milisecunde. Timpul mare de acces se explic, n primul rnd, prin faptul c la fiecare accesare CD-ul trebuie adus la o anumita vitez de rotire, n timp ce hard disk-ul are o vitez de rotaie constant, iar n al doilea rnd capul de citire, la unitatea CD, este ceva mai greu ca la hard disk, coninnd mai multe elemente (laserul, fotocelula, unitatea de focalizare .a.), iar manevrarea acestuia cere mai mult timp. Din acest punct de vedere unitile CD se afl n curs de perfecionare. Rata de transfer se refer la cantitatea de informaie ce se transfer ntr-o secund i poate fi cuprins ntre 150KO/s (la primele tipuri de unitati de CD-uri) i peste 7000 KO/s (la unitile moderne). Rata de transfer depinde, n primul rnd de timpul de acces i de viteza de lucru a unitii CD. Viteza de lucru reprezint un parametru care influeneaz direct rata de transfer i timpul de acces i se stabilete n raport cu primul tip de unitate CD numit single-spid, care lucra cu un transfer de 150KO/secunda i fa de care s-au dezvoltat apoi viteze de 2xSpeed, de 4xSpeed, de 8xSpeed .a.m.d., ajungndu-se n prezent pn la 54x, pentru care ar corespunde, cel puin teoretic, unei rate de transfer de 7800KO/s. Dei mult superior dischetei, CD-ul prezint i unele dezavantaje fa de acesta. Astfel, pe lng timpul de acces mai mare i rata de transfer mai mic fa dect la Hard-disc, un alt dezavantaj principal este acela c, majoritatea CD-urilor existente pe pia permit numai citirea nu i scrierea informaiilor. n aceast privin exist tendina de rspndire a unitilor CD care s permit att citirea ct i scrierea informaiilor.

In figura de mai jos putem vedea structura de sandwich a uni CD impreuna cu tehnologiile inglobate :

Att CD-R-ul ct i CD-RW-ul au aceeai structur de baz , dar cu diferene semnificative de detaliu . Discul CD-R-ul are un strat de culoare pentru nregistrare , cu o reflectivitate de 40-70% , n timp ce CD-RW-ul are o faz de transformare a stratului de culoare pentru nregistrare cu o reflectivitate de 15-25 % . Ambele discuri au un strat adiional de culoare : galben pentru CD-R , i argintiu pentru CD-RW . Ambele tipuri de discuri au o structur elicoidal spre partea audio ce se tiprete/nscrie n timpul procesului de nregistrare . Aceast parte are o lime de 0.6 mm. i o nlime de 1.6 mm. . Totodat mai are i o o uoar deviere suprapus de 0.3 mm. la o frecven de 22.05kHz..

Frecvena deviaiei sinusoidale este folosit de viteza de rotaie de control la nregistrare.Frecvena de afiare de pe disc este n mod constant monitorizat , iar viteza este ajustat att ct este nevoie pentru a menine frecvena la 22.05 kHz. . Adiional este aplicat o modulaie de frecven de 1 kHz. pentru a alimenta nregistrarea cu un timp de referin
8

Hyper CD-ROM-ul este un tip de memorie optic cu mai multe straturi (multilayer) tridimensional, inventatorul lui fiind un romn, Dr. Eugen Pavel. Caracteristici Discul are o cu o nlime de 10 mm i un diametru de 120 mm i poate fi fabricat cu ajutorul tehnologiei actuale. Capacitate de stocare a discului este de peste 10.000 Gigabytes (GB), stocarea datelor se face pe 10.000 de nivele diferite aflate n interiorul unui disc de sticl. Capacitate: 10TB (Terabytes) (cu posibilitate de extindere la 100TB sau 1PB) Rata medie de transfer: 3Mb/s (poate fi crescut) Dimensiunile cititorului CD-ROM: 80x150x300mm Dimensiunile CD-ROM-ului: 10mm x 120mm Rezistena la temperatur: pn la 550oC Fiabilitate foarte nalt Durata de utilizare: (aproximativ 5.000 de ani) n noiembrie 1999 Hyper CD-ROM a fost prezentat la EUREKA 48th World Exhibition of Innovation and New Technology din Bruxelles. Tehnologia Hyper CD-ROM a primit recunoatere n 21 de ri printre care: Statele Unite, UE, Canada, Japonia, Israel. Pn n acest moment tehnologia Hyper CD-Rom nu este folosit pe scar larg. Printre firmele interesate de tehnologie pot fi enumerate: IBM, Compaq, Philips precum i diverse firme hollywoodiene care au vzut n aceast tehnologie o posibilitate de stocare a datelor.

DVD-ul

DVD-ul (n englez Digital Video Disc sau Digital Versatile Disc) este un mediu de stocare optic care vine ca succesor al CD-ului, cu o capacitate de aproape 7 ori mai mare, ns cu un mod diferit de scriere a informaiei pe disc. Introducere La nceputul anilor '90 au fost dezvolate dou medii optice de stocare cu densitate mare: pe de o parte discul MultiMedia, susinut de Philips i Sony, iar pe de alt parte era discul SuperDensity, care avea ca susintori pe Toshiba, Time-Warner, Hitachi, etc. n cele din urm, cu intervenia celor de la IBM, s-a ajuns la o nelegere, aa c cei de la Sony i Philips au renunat la ideea lor de disc MultiMedia, pentru a fi de acord cu discul SuperDensity. Dup ce s-au adus noului produs mici mbuntiri pentru protecie mpotriva zgrieturilor, acesta a fost lansat cu o capacitate de stocare de 4.7 GB, chiar dac proiectul iniial era de 5GB. Organismul care se ocup cu specificarea i dezvoltarea formatului DVD este DVD Forum, cunoscut la nceput sub numele de DVD Consortium (fondat 1995).

Cele doua fete ale unui DVD

DVD-ul va fi foarte important pentru utilizatorii computerelor pentru ca va fi folosit pentru cele mai mari i mai interesante jocuri,pachete de programe i filme. Tehnologia DVD va inlocui,probabil,casetele video care exist la ora actual pe pia.Un disc DVD arat ca un CD obinuit,dar punctele purttoare de informaie binar (0 i 1) sunt mult mai mici i mai apropiate unele de altele.Aa c in loc de 650 MB de informaie care pot fi stocai pe un CD, un DVD poate stoca acum pan la 4,7 GB. Spre deosebire de CD,un DVD poate avea dou fee pe care s se inregistreze informaie,aa c intorcandu-l se mai pot citi inc 4,7 GB de informaie.Iar pe viitor discul va avea mai multe straturi in interior astfel c va putea stoca peste 15 GB sufficient pentru cel mai mare program imaginabil.
10

Primele discuri DVD-ROM sunt instructive-deconectante i discuri cu jocuri.Acestea folosesc capacitatea suplimentar pentru a aduga mai multe segmente de informaie video i audio i pentru a face ca toate fragmentele multimedia s arate i s sune mai bine decat CD-ROM-urile standard.

Istoric DVD-uri

Companiile Sony si Phillips au inventat discul compact (CD) la inceputul anilor 1980, dar nici una dintre ele nu si-au imaginat ce aplicatii se vor ivi pe viitor.Lansat in 1982, CD-ul audio, cu facilitati de acces aleatoriu si avand calitatea sunetului incredibila, a cucerit in cativa ani piata. A urmat unitatea de CD-ROM in 1984, dar i-au trebuit cativa ani pentru a ajunge la nivelul CD Player-ului, datorita tehnologiei de atunci. Acum pe CD-ROM-uri sunt disponibile nenumarate jocuri pe calculator, aplicatii software, enciclopedii diverse, si alte aplicatii multimedia. Initial, discul compact CD-ROM a fost disponibil pentru 74 de minute de semnal audio digital de inlta calitate, dar acum ne ofera pana la 700MB spatiu disponibil stocarii datelor, 100 scannari fotografice pantru publicatii sau peste 74 de minute de film VSH full-motion video si audio. Astazi, cele mai multe unitati CD-ROM sunt rapide si confera rularea nu numai a programelor software multimedia, ci si a programelor destinate lucrului pe reteaua de calculatoare. Aparitia DVD-ului Pe un CD spatiul de inregistare difera in functie de tehnologie, adica cu cat are mai mule piste cu atat se castiga mai mult spatiu pe diametrul de 120mm.Definirea specificatiilor pentru sucuccesorul Cd-ului a urmat o alta cale, cu argumentari, confuzii si intrigi.Totul a inceput rau cu Mathushita Electric, Thoshiba si producatorii de filme Time/Warner cu tehnologia lor pentru Super Disc (SD) pe de o parte, si Sony si Phillips cu tehnologia lor multimedia CD(MMCD), de cealalta parte.Cele doua formate de disc erau incompatibile,cerandu-se posibilitatea victoriei VHS/Beatmax-ului.Sub presiune industriei IT, marii producatori au format Consortiul DVD pentru a dezvolta un singur standard.Standardul DVD_ROM, care a rezultat la sfarsitul anului 1995, afost un conpromis intre cele doua tehnologii. Astfel DVD-ul este succesorul CD-ului, acest format fiind mai fiabil, spatiul de inregistrare a datelor fie ele audio,video ; este mult mai mare.Primul titlu comercial DVD-18, The Stand, a fost realizat in octombrie 1999. Dar pana la realizarea DVD-18 in mod curent, se va trece print-o etapa intermediara-DVD 14-( doua straturi pe o fata, un strat pe cealalta fata) datorita usurintei productiei.Alaturi de formatele fizice exista 2 formate de aplicatii : DVD-Video si DVD-Audio. Cu o dimensiune asemanatoare cu a CD-ului ( 120mm diametru si 1,2mm grosime), DVD-ul ne confera un spatiu de stocare de pana la 17GB, cu rate de transfer superioare CD-ROM-ului si cu timpi de acces similari CD-ROM-ului.

11

Introducere in notiunea de DVD

Dei capacitatea de stocare a unui CD-ROM este semnificativ,multe programe i jocuri incep s aib dimensiuni din ce in ce mai mari;au aprut deja enciclopedii sau programe pe 4-5 CD-ROMuri.Problema aceasta este rezolvat prin apariia DVD-ROM-ului,urmtorul pas dup compact disc. DVD-ul va fi foarte important pentru utilizatorii computerelor pentru ca va fi folosit pentru cele mai mari i mai interesante jocuri,pachete de programe i filme. Tehnologia DVD va inlocui,probabil,casetele video care exist la ora actual pe pia.Un disc DVD arat ca un CD obinuit,dar punctele purttoare de informaie binar (0 i 1) sunt mult mai mici i mai apropiate unele de altele.Aa c in loc de 650 MB de informaie care pot fi stocai pe un CD, un DVD poate stoca acum pan la 4,7 GB. Spre deosebire de CD,un DVD poate avea dou fee pe care s se inregistreze informaie,aa c intorcandu-l se mai pot citi inc 4,7 GB de informaie.Iar pe viitor discul va avea mai multe straturi in interior astfel c va putea stoca peste 15 GB sufficient pentru cel mai mare program imaginabil. Primele discuri DVD-ROM sunt instructive-deconectante i discuri cu jocuri.Acestea folosesc capacitatea suplimentar pentru a aduga mai multe segmente de informaie video i audio i pentru a face ca toate fragmentele multimedia s arate i s sune mai bine decat CD-ROM-urile standard. Capacitatea uria a discului DVD este ideal pentru a stoca poze i sunet de nalt calitate de fapt,Hollywood-ul a avut nc de la nceput un rol important n lansarea DVD-ului.Aceasta deoarece filmele ncep s fie lansate atat pe casete video,cat i pe DVD.Pentru a rula aceste Video-DVD-uri pe PC este nevoie de o plac decodoare Video-DVD,care funcioneaz paralel cu placa video a PC-ului.Pe msur ce apar PC-uri tot mai puternice,nu o s mai fie nevoie de o plac video suplimentar,deoarece ntreaga activitate de derulare video va fi realizat n interiorul procesorului central ultrarapid al PCului.

DVD-ul structura si formate

12

Cu o dimensiune asemanatoare cu a CD-ului ( 120mm diametru si 1,2mm grosime), DVD-ul ne confera un spatiu de stocare de pana la 17GB, cu rate de transfer superioare CD-ROM-ului si cu timpi de acces similari CD-ROM-ului. FORMATELE DVD

Spre deosebire de CD-uri, exista 5 formate fizice (carti) ale DVD-ului DVD-ROM DVD-Video DVD-Audio DVD-R DVD-RAM Este un mediu de stocare de inalta capacitate Este supotrul digital de memorare al filmelor de lung metraj Este formatul similar CD-ului audio Ofera o singura inregistrare si este asemanator CD-R-ului A fost primul produs DVD Rewritable ajuns in magazine si a aparut ca urmare a competitiei dintre DVD-RW si DVD+RW

Putem avea DVD-uri cu diferite capacitati :

DVD-5 DVD-9 DVD-10 DVD-18

Este discul cu o singura fata, un singur strat cu o capacitate de 4.7 GB Este discul cu o singura fata, cu doua straturi, cu 8.5 GB capacitate Va fi un disc cu fata dubla, un singur strat, cu 9.4 GB capacitate Va creste capacitatea la 17 GB si va fi dublu fata, dublu strat

In general DVD-ul a inceput sa capete cat mai multe functii, jocurile pe calculator au inceput sa fie inscriptionate pe DVD,la fel si jocurile pe console de televizor.La cele mai noi camere de filmat deja casetele video incep sa devina istorie. Noi standarde au fost introduse ca de exemlu inregistrarea pe DVD direct de pe camera.Formatul DVD pentru inregistrarea pe camera de luat vederi este diferit de toate celelalte atat ca marime in diametru cat si precum capacitate.Posibilitatile sunt nenumarate, terbuie sa dam frau liber imaginatiei si divertismentul va veni de la sine.

13

Caracteristicile DVD-urilor

DVD (Digital Versatile Disc) reprezint generaia de sisteme de stocare fotomecanic, care tinde s ocupe din ce n ce mai mult piaa limitat, de acum tehnic, de ctre CD-ROM-uri. Tehnologia de fabricaie a fost dezvoltat iniial de mai multe firme de renume printre care Toshiba, Philips, Sony, Creative etc. nc de la nceput au aprut probleme de standardizare la nivelul pieei. Ulterior problemele au fost rezolvate iar producia i comercializarea au intrat pe fgaul normal. Mediile de stocare DVD seamn cu CD-urile obinuite avnd ns capaciti de stocare de pn la 26 ori mai mare. DVD-ul este "dubled sided" informaia se stocheaz pe ambele fee ale discului i de asemenea, pe fiecare fa a discului, se folosesc 2 straturi de memorare care conduce n final la un numr de 4 straturi. Pentru citire se folosete un laser cu lumin roie (la CD-ROM se folosete lumina infraroie) cu o focalizare mai precic care s duc la o densitate mai mare a informaiei pe disc. Pentru a se asigura citirea i a discurilor CD-ROM se fabric i DVD-uri cu lentile speciale (holografice) care s permit citirea ambelor standarde de discuri att CD-ROM ct i DVD. O prim caracteristic a DVD-urilor o reprezint capacitatea de stocare. Pentru a se obine o capacitate de stocare mai mare pe lng faptul c se folosesc 4 straturi de memorare, intervalul dintre pistele DVD-ului sunt mai mici, distana dintre zonele adiacente (recording pitch) fiind de 0,74 microni (1,6 la CD-ROM). O a doua caracterizare o reprezint viteza de lucru (rata de transfer). Datele de pe DVD sunt citite cu o vitez de 26,16 Mb/s. n urma proceselor de prelucrare, detectare/corectare a erorilor, decodificarea i decriptarea informaiei folosit ca procedeu mpotriva pirateriei se ajunge la rate de transfer standard (IX) de 1350 Kb/sec. Alte caracteristici ale discurilor DVD sunt:

capacitatea de stocare de pn la 8 ore de imagini video digital de nalt calitate cu sunet Dolby Digital (AC-3) posibilitatea setrii la afiare pe ecran n formate 4:3 (monitoare normale) sau 16:9 (monitoare wide-Panasonic); sunet de calitate cu 8 canale pe fiecare pist; 32 piste pentru subtitrare; identificator de limbaj pentru titlu; derulare nainte/napoi fr sacadri; meniuri i faciliti de exploatare i interactivitate;

14

Tehnologii de fabricatie DVD-uri DVD-ul foloseste 650nm de lungime de unda de lumina laser spre deosebire de 780nm pentru CD. Acest lucru permite gravarea unor santuri mai mici pe suprafata discului in comparatie cu CDurile (0.74 m pentru DVD fata de 1.6m pentru CD) fapt ce mareste considerabil capacitatea de stocare a unui DVD. Ca exemplu Blu-Ray Disc succesorul la formatul DVD foloseste o lungime de unda de 405nm si un disc dual-layer ce ii ofera o capacitate de stocare de 50GB. Primele modele de DVD-uri au avut viteze de sciere de 1X care inseamna 1350 KB/s iar cele mai recente modele ajung la viteze de pana la 18X sau chiar 20 X .Retineti ca pentru unitatile CD 1X inseamna 153.6 KB/s.

Tehnologia Dual-layer Inregistrarea dual-layer (uneori deasemenea cunoscuta si sub numele de inregistrare dublu strat) permite DVD-urilor sa stocheze mai multe date de pana la 8.54 GB pe disc comparatie cu 4.7 GB pentru DVD-urile cu un singur strat . Odata cu acestea DVD-DL(Dual-layer) au viteze mai mici de scriere fata de DVD-urile obisnuite , iar atunci cand sunt incarcate intrun DVD Player se poate observa o tranzitie usoara intre straturi. Un disc dual-layer difera de omologul sau obisnuit DVD prin punerea in functiune al unui al doilea strat fizic in interiorul discului .Unitatile de citire dual-layer citesc al doilea strat prin strapungerea cu laserul a primului strat semitransparent. Acest lucru a cauzat ca utilizatorii de discuri dual-layer sa isi faca griji crezand ca discurile lor au fost avariate. Ca rezultat companiile au inceput publicarea unui mesaj standard care explica pauza aparuta pentru discurile Dual-layer. Discurile DVD cu aceasta tehnologie sunt compatibile cu unele payere DVD existente si DVDROM-uri .Multe recordere DVD curente au support pentru tehnologia dual-layer iar acum pretul este compatibil cu cel al al DVD-urilor cu un singur strat.

15

Aplicatii ale DVD-ului

DVD-ul a fost adoptat de catre distibuitorii de film de divertisment pentru a inlocui omniprezenta caseta VHS ca principalul mijloc de distribuire a filmelor la consumatorii de pe piata de home entertainment.DVD-ul a fost ales pentru capacitatea sa superioara de a reproduce imagini in miscare si sunet, pentru durabilitate si interactivitate superioara. Interactivitatea sa dovedit a fi o caracteristica cheie pe care consumatorii in special colectionarii de film au apreciat-o ei fiind favorizati atunci cand studiourile de film au lansat filmele lor pe discuri laser. Atunci cand pretul de pornire pentru un disc laser a scazut de la aproximativ 100$ pe disc la 20$ pe disc aceasta caracteristica de lux a devenit disponibila pentru consumul de masa. n acelai timp, o cerere de design interactiv i servicii a fost creata. Datorita evolutie continue a filmului DVD-ul a inceput sa fie perfectionat si noile vcrsiuni de DVD sunt puse in vanzare de catre toate marile studiouri. Odat cu apariia versiunii Blu-ray, studiourile acum se bazeze att pe Blu-ray i DVD-uri pentru a suplimenta veniturile lor pentru filme speciale. DVD-ul ca produs a avut dou caliti n momentul n care a fost lansat: 1. Capacitate i vitez suficienta pentru a asigura o calitate inalta, video full motion i sunet. 2. Mecanism low cost de livrare si furnizate de ctre comercianii . DVD-ul a deschis o posibilitate de afacere pentru multe firme de a oferi servicii de comercializare si de promovare a filmelor si in mod indirect a DVD-ului.

16

Lucrare de laborator Pasii de inscriptionare a unui DVD Lucrul cu aplicaia Nero versiunea 5.5.90 Dac avem o unitate de DVD-Writter i softul necesar funcionrii ei, pentru a putea pornii un process de inscripionare a unui CD este necesar s lansm n execuie aplicaia de inscripionare, n cazul nostru Nero versiunea 5.5.90. Obs.: ntruct pe parcursul acestui curs ne vom referii exclusiv la aplicaia Nero, atunci cnd se va face referin n text la aplicaia de inscripionare de DVD-uri se va nelege c este vorba de Nero. Programul poate fi lansat n execuie din meniul Start, submeniul Programs, submeniul Ahead Nero. Pentru aceasta putem urma: -- Windows Logo Key (sau combinaia de taste Control plus Escape) pentru a accesa meniul Start; -- tasta liter P pentru submeniul Programs; -- dup accesarea submeniului Programs se va cuta submeniul Ahead Nero, fie defilnd submeniul Programs cu tastele de direcionare Sgei sus sau jos, fie apsndu-se tasta liter A pn se va auzi numele submeniului programului Nero; -- n acest submeniu (Ahead Nero) se va cuta scurttura Nero - Burning Rom care va lansa n execuie aplicaia Nero. La activare programul prezint un ecran din care se pot alege diferite tipuri de DVD care se doresc a fi create, ns vom prsii aceast fereastr de tip caset de dialog cu mai multe pagini prin apsarea tastei Escape sau prin activarea butonului Cancel, aceasta ntruct ne vom ocupa de ea mai trziu pe parcursul cursului. Dup prsirea primului ecran al aplicaiei Nero va fi afiat interfaa acestui program care este dup cum urmeaz: 1. Bara de titlu: n care este afiat numele aplicaiei Nero - Burning Rom. 2. Semnele standard de lucru cu o fereastr, i anume butoanele Minimize, Maximize (sau Restore) i Close. 3. Bara de meniuri: Cu meniuriile: File, Edit, Recorder, Extras, Window i Help. 4. Apoi se afl zona de lucru efectiv a aplicaiei Nero care se prezint sub forma unei ferestre de tip Explorer, numit File Browser, cu dou controale: un control TreeView? i un control de tip ListView. Practic cu ajutorul acestei ferestre vom putea accesa toate informaiile pe care dorim s le inscripionm pe un DVD. 5. Urmeaz apoi o bar de progresie. 6. Ultima linie a interfeei fiind rezervat Barei de Stare n care sunt furmizate informaii ajuttoare (de tip Help).
17

Inscripionarea unui DVD de date Dup cum se tie un DVD poate conine : --date, de exemplu, aplicaii soft, imagini, documente. Acest DVD este numit de date ; -- filme si jocuri Pe parcursul acestui curs se va arta cum pot fi inscripionate DVD-uri care conin Date . Vom ncepe prin inscripionarea unui DVD cu date . Pentru aceasta va trebui s facem urmtorii pai: 1. Mai nti vom introduce DVD-ul Blanc (gol) n unitatea de DVD-Writter; 2. Lansm n execuie aplicaia Nero din meniul Start, submeniul Programs, submeniul Ahead Nero. Aceasta presupunnd c programul a fost instalat n poziia lui implicit. 3. La deschidere programul Nero afieaz un ecran de tipul unei casete de dialog cu mai multe pagini, vom nchide aceast fereastr prin apsarea tastei Escape. 4. Focarul va fi plasat n fereastra File Browser pe controlul TreeView? al acestei ferestre. 5. Din meniul File vom deschide caseta de dialog simpl New care are scurttura Control plus N. 6. n acest moment focarul va fi plasat ntr-o caset de dialog cu mai multe pagini, pe un control de tip ListView din care putem alege tipul de DVD ce va fi creat. Din aceast list se va alege, pentru un DVD Data, opiunea DVD-ROM (ISO). Cu ajutorul acestei casete de dialog stabilim tipul de DVD ce va fi creat n continuare. 7. n continuare va trebuii s definim dac pe DVD-ul nostru vom crea mai multe seciuni ori vom nchide DVD-ul la acest moment. Pentru aceasta va trebuii s ne asigurm c suntem cu focarul pe pagina de tab-uri numit Multisession prin citirea barei de titlu (cu ajutorul combinaiei de taste Insert plus tasta liter T), iar dac nu s localizm focarul n cadrul respectivei pagini folosind combinaiile de taste de schimbare a paginilor ntr-o caset de dialog cu mai multe pagini, anume combinaiile Control plus Tab (pentru urmtoarea pagin) i Control plus Shift plus Tab (pentru pagina precedent). Dup localizarea paginii dorite, vom naviga cu ajutorul tastei Tab pn pe controlul grup de butoane Radio numit Multisession; pn la acest control este posibil s ntlnim urmtoarele controale de tip buton Simplu numite Wizard i urmtorul Open. Grupul de 3 butoane radio cuprinde: -- Start Multisession Disc (care permite redeschiderea unei sesiuni noi pe DVD); -- Continue Multisessions Disc (continu o sesiune deja deschis pe un DVD); i
18

-- No Multisession (nchide DVD-ul i nu permite nscrierea i a altor sesiuni). Obs.: Recomandabil este ca la momentul inscripionrii unui DVD-Data s se strng atta informaie ct poate fi introdus pe un DVD, ca respectivul DVD s fie nchis la momentul ncheierii procesului de inscripionare. 8. Dup alegerea opiunii dorite se va apsa Enter pe butonul Simplu numit NEW, care este urmtorul control al acestei casete de dialog, dup seciunea grupului de 3 butoane radio Multisession. 9. Dup activarea butonului Simplu New focarul va fi mutat n cadrul ferestrei principale a programului Nero cu o nou fereastr deschis, i anume fereastra dedicat DVD-ului. Astfel acum avem pe ecran dou ferestre, una numit File Browser i una numit ISO. Ambele ferestre prezint dou controale, unul de tip TreeView i unul de tip ListView. 10. La acest moment avem focarul localizat pe fereastra numit ISO cu focarul n controlul TeeView, denumit automat de programul Nero new. Acesta poate fi redenumit dup dorina utilizatorului prin selectarea opiunii Rename din meniul Edit dsau prin apsarea tastei fierbini F2. Atunci se va deschide un cmp de editare n care putem scrie numele pe care dorim s-l dm DVD-ului nostru. Deci aici vom putea denumii DVD-ul nostru aa cum este necesar sau cum dorim. 11. Dup ce am denumit DVD-ul, va trebuii s activm fereastra numit File Browser pentru a localiza informaiile ce urmeaz a fi inscripionate pe DVD. Pentru a cicla ntre cele dou ferestre ale aplicaiei Nero (ISO i File Browser) se va folosii combinaia de taste Control plus Tab. Dup activarea ferestrei File Browser cu ajutorul controlului TreeView vom localiza directorul ce conine informaia dorit, iar n controlul ListView asociat vom avea listat coninutul directorului selectat n controlul TreeView. Pentru a naviga ntre cele dou tipuri de controale vom folosii tasta Tab. 12. Apoi din acest control ListView vom selecta informaia care urmeaz a fi inscripionat pe DVD (dup modalitile clasice de selecie fie n ordine consecutiv, fie pe srite) i o vom copia temporar n memoria Clipboard cu ajutorul combinaiei de taste Control plus C, sau folosind funcia Copy din meniul Edit. 13. Rentorcndu-ne pe fereastra ISO (fereastra DVD-ului), vom plasa informaia (cu ajutorul combinaiei de taste Control plus V, sau prin funcia Paste din meniul Edit) n controlul ListView al DVD-ului. 14. Pn acum am pregtit compilaia care urmeaz a fi inscris pe DVD. Pentru a pornii procesul de inscripionare vom folosii caseta de dialog Write din meniul File. 15. Dup activarea acestei casete de dialog cu mai multe pagini, vom avea urmtoarele controale (n ordinea apsrii tastei Tab): -- un control de tip ListView n care avem afiat tipul de DVD ales a fi inscripionat; -- urmeaz butonul Simplu Wizard;
19

-- urmeaz butonul Medium Info la activarea cruia sunt obinute informaii despre tipul de DVD ce urmeaz a fi creat, cantitatea de informaie ce urmeaz a fi inscripionat etc; -- urmeaz controlul caset de marcare numit Action Determine maximum speed care n mod implicit nu este selectat (marcat); -- urmtorul control este tot o caset de marcare numit Action Simulation care de asemenea n mod implicit nu este selectat (marcat), iar prin marcarea acestei opiuni spunem programului ca nainte de inscrierea efectiv a informaiei pe DVD s realizeze o simulare, iar dac simularea este corect de-a bea atunci s nceap i procesul de inscripionare; -- urmeaz controlul Caset de Marcare numit Action Write prin a crei marcare (cu ajutorul tastei Spaiu) vom seta programul s scrie pe DVD; Urmeaz apoi controlul caset de marcare Action Finalize DVD (No further writing possible!), prin a crei marcare spunem programului s finalizeze DVD-ul dup inscripionare astfel n ct alte aciuni nu mai sunt posibile pe viitor cu acest DVD. Obs.: Aceasta numai pentru DVD-urile normale, ntruct DVD-urile reinscriptibile se mai pot i terge. -- urmeaz apoi un control de tip ComboBox? numit Write Speed unde se poate seta viteza de inscripionare a unui DVD; -- urmtorul control este un cmp de editare numit Number of Copies n care poate fi trecut numrul de copii ce se dorete a fi realizate la momentul respectiv; -- urmtorul control este o caset de marcare numit Seamless Link care n mod implicit nu este marcat; -- urmtorul control este tot o caset de marcare numit Use Multiple Recorder care n mod implicit nu este selectat (marcat); -- urmtorul control este o alt caset de marcare numit Do a virus check before burning care de asemenea n mod implicit este nemarcat; -- urmeaz butonul simplu Write prin activarea cruia se pornete procesul efectiv de inscripionare (ardere) a unui DVD; -- ultimul control este butonul Cancel care ar nchide aceast caset de dialog fr a se pornii procesul de inscripionare (ardere) a DVD-ului. 16. Dup activarea butonului Simplu Write pe ecran va fi afiat o caset de dialog n care sunt afiate n permanen informaii despre starea derulrii procesului de inscripionare a DVD-ului. 17. Dup terminarea procesului de inscripionare programul Nero ne ofer un mesaj de confirmare asupra ncheierii procesului, cu singura opiune, apsarea butonului Simplu OK. 18. Dup aceea se deschide o caset de dialog nou cu mai multe controale, ns butonul simplu Discard este cel mai important, prin activarea cruia programul scoate afar din unitate DVD-ul i focarul este reintors n fereastra principal a programului Nero, nchizndu-se totodat caseta de dialog. 19. Acum se poate prsii programul Nero fie prin comanda Exit din meniul File, fie apelndu-se
20

la combinaia de taste standard a sistemului de operare Windows de nchidere a aplicaiei curente, i anume Alt plus F4.

TEST DE EVALUARE 1. Ce este DVD-ul ? R:Un mediu de stocare optic. 2.Ce capacitate de date se putea stoca pe un DVD prima data cand a fost lansat? R:4.7 GB 3.Care este o diferenta dintre un CD si un DVD? R:DVD-ul are o capacitate de stocare de pana la 7 ori mai mare decat un CD. 4.In ce an a fost realizat primul DVD comercial? R:1999 5.Ce avantaje oferea DVD-ul utilizatorilor computerelor? R:DVD-ul putea fi folosit pentru stocarea celor mai mari si mai interesante jocuri pachete de programe si filme. 6.Care este o alta diferenta majora dintre un CD si un DVD? R:Spre deosebire de un CD un DVD poate avea doua fete pe care sa inregistreze informatie asa ca intorcandul se mai pot citi inca 4.7GB de informatie. 7.Cine a avut un rol important in lansarea DVD-ului? R:Un rol important in lansarea DVD-ului la avut Hollywood-ul si industria filmelor. 8.Ce tehnologie de fabricatie foloseste DVD-ul? R:DVD-ul foloseste o tehnologie de fabricatie de 650 nm de lungime de unda de laser. 9.Care este capacitatea maxima de stocare pe care o ofera succesorul DVD-ului ,Blu-Ray-ul? R:50GB 10.Care a fost o caracteristica cheie pe care consumatorii au apreciato cel mai mult? R:Interactivitatea. 11.Caror companii a deschis DVD-ul o posibilitate de afacere foarte mare ? R:Companiilor de comercializare si de distributie afilmelor. 12.Ce program poate fi folosit pentru inscriptionarea unui DVD? R:Nero. 13.Cum se numeste unitatea optica care citeste DVD-uri? R:DVD-ROM 14.Cum se numeste unitatea optica care inscriptioneaza DVD-uri? R:DVD-Writer. 15.La ce viteze de scriere ajung cele mai recente DVD-uri ? R:18X

21

BIBLIOGRAFIE

Mueller, Scott. (1999) .PC Depanare i modernizare, Bucureti: Editura Teora Nicolae, Constantin. (2003) Calculatorul personal, Bucureti, Editura Niculescu Rosenthal, Joel.(2004). PC Repair and Maintenance: A Practical Guide, Charles River: Media Mirescu, S.C., .a.(2004) Laborator tehnologic. Lucrri de laborator i fie de lucru, Vol. I i II., Bucureti, Editura Economic Preuniversitaria 5. http://www.stilxxi.ro 6. http://windowshelp.microsoft.com/Windows/ro-RO/Help/ 7. http://www.ecursuri.ro/referate/referate.php?report=subretele 8. http://www.drogoreanu.ro/tutorials/adresa-ip.php 9. http://fpce9.fizica.unibuc.ro/telecom/internet_prot_ip.htm#Masca%20de%20subretea 10. http://www.scritube.com/stiinta/informatica/PREZENTAREA-PROTOCOALELORTCPI722316121.php 11. James Chellis - Elemente fundamentale ale retelelor de calculatoare Editura ALL 2000 12. Lisa Donald, James Chellis Windows 2000 Server Editura ALL 2001 13. Paul Robichaux, James Chellis Windows 2000 Network Infrastructure Administration Editura ALL 2001 14. Scott Mueller PC Depanare si Modernizare Volumul 1 si 2 Editrua Teora 2003, Ediia a IV-a 15. Stuart McClure, Joel Scambray, George Kurtz Securitatea Retelelor Editura Teora 2002 16. Dragos Acostachioaie, Ovidiu Ene - Free BSD, Utilizare, Administrare, Configurare Editura Polirom 2005 17. Adrian Munteanu, Valerica Greavu Serban Retele locale de calculatoare, Proiectare si Administrare Editura Polirom 2003 18. Charles Perkins, Matthew Strebe, James Chellis MCSE : NT Workstation 4 Editura ALL 2000 19. Gil Held, Kent Hundley Arhitecturi de securitate Cisco Editura Teora 2001 20. Auxiliare Curriculare : a. Stanica Giovanna Maria, Ivanescu Elena - Instalare Software b. Iordache Florin, Mojzi Mihai - Comunicatii de date si retele de calculatoare c. Ciobanu Maria Violeta, Calen Florin - Sisteme de operare in retea 21. *** Colectia Revistelor CHIP 1. 2. 3. 4.

22