.

SI ,
Poetii Byro"" Shelley -5i Keats, care au fost o parte a mi-5cdrii artistice europene cunoscutd sub numele de romantism, au zdruncinat ordinea traditionald cu versuri pasionale -5i cu o imaginatie
B

bogatd.

Yran, Shelley $i Keats au fast trei tineri paeti care au experimentat aspectele diferite ale mi$carii ramantice. Ei au scris versuri cu a puternica directie afectiva $i cu a fascinatie deosebita fata de exotic $i supranatural $i cu o expresie 1nalta a posesiunii emotiilor asociate cu adevaratul romantism. Lord Byron ( 1 788-1824) Medwin, un prieten de-a lui Byron, scria: "Era imposibil sa $ti cind vorbea serios". Intr-adevar, Byron $i-a trait viata in spatele unei fatade de plictisea.la aristocrata. Dorinta )ui era sa-$i $ocheze contemporanii. Viata sa a I fost bizara. D-na Caroline Lamb, una din cuceririle lui Byron, II descria ca: "nebun, rau "$i periculos", dar dragostea lui cea mai profunda a fost aprinsa de tinerii baieti $i de sora lui vitrega. Byron s-a nascut in 1788, produsul unui mariaj nefericit, presarat cu antecedente aflate sub sernnul1ntrebarii. Tatallui a murit .) pe cind Byron avea 3 ani, iar unchiul lui, William, dup~ 7 ani. Astfel rangul de baron detinut de familie a fost transmis lui Byron. rinarul nu a fost foarte ata$at de mama sa, deoarece aceasta adesea a abuzat de el. Acest lucru l-a f;1cut pe Byron sa fie foarte sensibil. In 1801, Lord Byron a plecat la Harrow unde a scris primele sale poeme. In 1805 a plecat la colegiul Trinity, Cambridge, unde ~i-a: publicat lucrarea Memoriile unui Fugar, de$iun prieten l-a avertizat ca textul era prea senzual. In 1807 a publicat lucrarea Orele de lenevie, dar dup;! o revizuire drastica, Byron s-a 1nfuriat raminind cu un gust arnar. Cri,ticul literar a protestat 1mpotriva pretentiilor lui Byron. In furia sa Byron a scris satira Barzi englezi $i recenzii scotiene, care i-a adus renumele. In ea, Byron critica scriitori-institutie ca Southey, Coleridge $i Wordsworth, de$i mai itarziu a recunoscut ca afimatiile lui au fost ~am exagerate. , Idila sa notorie cu Lady Caroline Lamb s-a rtntamplat in 1812. A devenit subiect de dis\cutie in societatea londoneza. Totu$i Byron a gasit intensitatea pasiunii ei ca o amenintare ...laindependenta lui, a$a ca pune capat idilei ;chiar dupa ce Caroline divortase de sotul ei, ~e pare ca sa locuiasca cu Byron. [ In 18.15 s-a casatorit cu Isabella Milbanke,

O care

Sora

vitrega Augusta,

a lui cu

Byron,

O Drama in versuri a lui Byron, Sardanapa/us. a fost muza de inspira1ie a artistului francez Eugene Delacroix, cand a pictat tabloul Moartea 'ui Sardanapalus.

a comis

incest.

O Byron a iubit
exoticul, ilustrat in acest portret in costurn albanez.

mo~tenitoarea unei averi, dar dupa un an ea s-a despartit de el. Scandalul provocat de acest incident l-a -determinat sa pIece In Italia. in timpul calatoriei a cunoscut-o pe Percy Bysshe Shelley, ~i foarte curand cei doi au devenit priteni initimi, deoarece Imparta~eau acelea~iviziuni politice radicale. in Italia Byron a dus o viata desfranata ~i degenerata. S-a ata~at de Teresa Guiccioli, care s-a dovedit a fi o companie "accepta-

bil~". in tirnp ce a trait cu ea a locuit la Pisa, unde a reintilnit -0 pe Shelley, care f~cea parte dintr-o mic~ colonie de expatriati englezi. Prin 1823 Byron era deja plictisit de viata din ltalia, fapt ce l-a f~cut s~ pIece in Grecia. Intentia lui era s~ se al~ture revolutiei impotriva turcilor. Grecii s-au ata~atprofund de marele lor lord englez, iar Byron a lucrat intens pentru ei. Dar curind optimismul pe care l-a avut la inceput s-a transformat in
113

SHELLEY,

KEATS

$1 BYRON

O in 1816 Byron a stat cu Shelley in apropiere de Geneva. Peisajul i-a captivat pe ambii poe~i.

O O schi,3 a Lordului Byron, facuta in 1823, cu doua luni inainte de a pleca in Grecia. Entuziasmul lui Byron pentru cauza razboiului de independen'a fa,a de turci, din Grecia, s-a transformat, in curand, in deziluzie.

V Viziunea lui Delacroix

asupra

naufragiulu! grotesc, de co~mar care se petrece in lunga satira epica a lui Byron -Don juan.

deziluzie, cand a fost martor al actelor de coruptie ~i luptelor interne. in 1824 Byror a muI:it de febrn tifoida in Missolonghi. Faptele glorioase ale lui Byron au rnmas legendare, iar numele lui a ajuns sa fie Jolosit pentru a descrie o persoana rebela .~i melan.cQlica. Odata, Byron scria: "Cel mai mare lucru in viata este senzatia'-sa simtim, ca existam chiar ~i atunci cand suferim ~i suntem cople~iti de durere". , Fascinatia lui Byron pentru satira antirofficantica atinge, probabil, punctul culminant in luciarea DbnJuan (1819-24), interpretarea sa personala la povestea traditioriala a marelui amorez spaniol. El folose~teumorul ~iputerea pentru a minirnaliza toate valorile, sentimentele ~i Ideile pe care societateale-a avut vreodata. Cu toate ca tinta batjocoriei este in
114

mare I?arte clasa conduca:toare, se ridiculiz~aza chiar ~i pe el insu~i: . M-a$ duce-n rai c-amfost doar lut, A$a cum sunt sange, oase, pasiune, sentiment Pentru cii cel putin trecutul a trecutSi pentru viitor- (dar scriu aceaStii miirturie dupii ce am biiut excesiv astiizi, fncat mi se pare cii stau deasupra tavanului) Vii spun -viitorul este o cbestiune serioasii, Si deci- de dragullui Dumnezeu miincati $i beti apii!

Shelley ( 1792-1822) Fiul upui aristocrat bogat, din comitatul Sussex, Percy Bysshe Shelley a fost educat la

Eton ~i de acolo a plecat la Oxford. Aici, a reactionat violent. la conventiile universit:ltii ~i astfel a deventi renumit pentru convingerile sale politice ~i religioase. in 1811 a publicat un pamflet intitulat Necesitatea Ateismului, unde afirma ci1 nu existi1 vreo dovadi1 ci1 exist:l Dumnezeu. Pent.ru acest lucru a fost exmatrlculat din universtiate. Tati11si1u s-a infurlat ~i l-a dezmo~tenit, sperand ci1 astfel Byron se va reintoarce prlntre credincio~i. insi1 totul a fost t un e~ectotal. Shelley, mo~tenitorul unei marl averl; a intors spatele acesteiain favoarea liberti1tii cuvantului, gandului ~i faptei. Singur la Londra, la varsta de 19 ani, Shelley a intalnit-o pe Harriet Westbrook, o tani1ri1 16 ani. Cei doi fug impreuni1 ~i se de ci1si1toresc 1811, dar convietuirea lor nu in

O Idealismul fervent reg asit in poeziile lui Shelley contrasteaza cu detaliile vie~ii lui reale. Aceasta pictura de Joseph Severn, infa~i~andu-1 pe Shelley la ruinele bailor lui Caracalla, eviden~eaza tinere~ea acestui poet, care a murit in floarea varstei.

O A doua casatorie a lui Shelley a fost cu Mary Wollstonecraft Godwin, fiica filozofului William Godwin ~i a feministei Mary Wollstonecraft. incurajata de Shelley ~i Byron, Mary a scris cartea Frankenstein, care de atunci a devenit o poveste clasica de groaza.

s-a dovedit a fi prea trainic~. intorcandu-se la tondra o Intalne$te pe Mary Wollstonecraft Godwin, o tan~rn de$teapt~ de doar 17 ani, fiica filozofului William Godwin $i a feministei Mary Wollstonec~ft. ~tiind c~ mariajullui era pe terminate, Shelley fuge cu Mary In Elvetia, Incercand s~ o ia $i pe Harriet cu ei. Aceasta refuz~pentru ca mai tarziu sa se sinucid~, prin Innecare. Pe m~surn ce Imb~tranea, aceas~ tragedie ii afecta profund pe Shelley. intre timp viata lui particularn devenise un haos. F~cuse angajamente pe care nu le putea respecta $i se angajase In numeroase aventuri care nu i-au f~cut deloc bine. Femeile l-au g~sit atractiv $i p~reau s~-l accepte pe el $i atitudinile lui idealiste. Shelley a v~zut asemenea relatii din prisma spiritului "liber $i nelini$tit" al b~rbatului $i al dragostei. De aicl se poate spune c~ a fost 1ntr-aved~r un "idealist osandit". Shelley 1ns).l$iscria: "Asta nu este ce am crezut eu c~ este viata". Ultimullui poem Adonais, scris1n ..,1821 moartea lui John Keats, contine clteva la imagini obsedante: Viata ca un dam, din siiclii multicalarii, Piiteazii albul radiant al Eternitiitii, Pdnii cdnd Maartea a fiirdmiteazii In fragmente. Shelley a fost un om plin de pasiune ~i manie. Totu~i a fost un mare poet liric care a dezvoltat un sentiment crescand al izol~rii ca poet ~i un sens mereu adancitor al tragicului in viat~. Shelley a murit in 1822 lntr-un tragic accident maritim, barca lui fiind r~sturnat~ de o

furtuna putemica langa La Spezia,.pe coasta ltaliei. Avea doar 29 de ani. Keats (1795-1821 ) Dintre ace~titrei poeti, probabil, Keats a avut cea rnai "comuna" ascensiune, de~i moartea parintilor, tatal cand tanaru{ avea 8 ani, iar mama la 6 ani dupa aceea, l-au zdruncinat putemic. John Keats era fiul cel mai mare al familiei Keats, iar parintii s-au luptat din greu ca sa-i ofere o buna educatie literara. A 1nvatat putina latina, franceza ~i istorie la academia Enfield, unde ~i-a gasit un prieten :ii bun in Charles Cowden, fiul directorului. ~ De~i Charles era cu : 8 ani mai mare decat Keats, a reu~it sa-l initieze pe Keats in tainele poeziei. Oricum, cand copii farniliei Keats au ramas orfani, Keats a abandonat ~coala ca sa aiba grija de fratii ~i sora lui, l-a care tinea foarte mult. De buna voie a acceptat responsabilitatea de a avea grija de ei, chiar daca ~i el era doar un copil. in 1880 Keats a lucrat ca ucenic la o farmacie in Edmond unde a stat 5 ani.. in tot acest timp a 1nceput sa scrie poezii ~i sa citeasca versuri. in 1815 Keats s-a dus la spitalul Guy sa $tudieze chirurgia. Deja avea un cerc de prieteni, care ii includea pe: Shelley, poetul Leigh Hunt, pictorii Sevem ~i Haydon, criticul literar William Hazlitt ~i eseistul Charles Lamb. Contactele literare l-au 1nflacarat foarte mult, ~i astfel la varsta de 21 de ani a renun~at la medicjna in favoarea poeziei. Pentru Keats acest lucru nu a fosto decizie u~oara, deoarece deja probleme farniliale 11

ap~sau din greu. Fratele Iui, Tom, se Iupta cu tuberculoza, iar fratele mai mic George, a emigrat in America pentru a-~i face un rost mai bun in viat~. Toate acestea au fost c;'iteva din Ioviturile primite de stransa familie Keats. ProbabiI c~ poemuI Endymion a servit ca o evadare din presiunea care iI inconjura, o evadare lntr-o Iume imaginar~, Iuxoas~, cu zei ~i p~stfoi. in anuI care a urmat Keats a trebuit s~-i tolerezepe criticii anoriimi, care vorbeau ironic la adresa "pro5tiei Iui Endymion". in tot acest timp, Keats a avut grij~ de fratele Iui Tom p;'in~ la moartea sa, iar apoi s-a indr~gostit de Fanny Brawne. Neav;'ind altceva s~-i ofere dec;'it dragostea Iui, a deci5 5~ pIece pentru o perioad~ pentru a putea s~-~i fac~ un nume.
115

SHELLEY, KEATS ~I BYRON

Barzi

englezi

1809 ~i recenzii 1812 copilului

scofiene Harold

Pelerinajul Mireasa

1813 'ui Abydos 1814

Corsarul; Asediul

Lara; Jacqueline 1816 din Corint

1817 Manfred 1818 Beppo 1819

1824 Don Juan

1813 Regina Mab

1816 Alostor 1819 Prometeu descatu~ot 1820 Vontului de opus; Unei rondunici; (completore)

1821 Adonais Triumful viefii (neterminat la vremea

I'!!: '1:!!

1818 Endymion; Isabella 1819 Hyperion; in ajun de Sf. Agnes; Frumoasa doamno foro milo; Ode: unei urne grece~ti; unei privighetori; toamnei; 'ui Otho cel Mare; Regele ~tefan; Lamia. O Primul poem lung a lui Keats, Endymion, a fost aspru critic at. Departe de a fi descurajat, la un an de la publicare, Keats a scris ciJteva dintre cele mai minunate poezii lirice engleze~ti.

O 0 silueta a lui Fanny Brawne, femeia pe care Keats a iubit-o ~i cu care ~i-a dorit sa se casatoreasca. Ea i-a raspuns cu acelea~i sentimente, prin faptul ca dupa moartea lui, la 29 de ani, ea l-a jelit ani de-a randul.

F~rn indoial~ c~ nu a existat un alt poet care S~ se maturizeze rnai repede decat a f~cut-o Keats. intre septembrie 1818 ~i august 1819 Keats a scris cateva dintre cele mai mari poezii ale sale: Hyperion, Frumoasa Doamna fiira milii, jn ajun de Sf Agnes, Odii Privigbetorii, Odii urnei Grece$ti, Odii toamnei, Lamia $i Caderea lui Hyperion. Poeziile lui precum ~i scrisorile sale evidentiaz~ ,0 personalitate calda ~i putemic~. Keats dispunea de 0 capacitate uirnitoare de a privi in sufletul omului. "Sper c~ sunt un pic mai mult decit un f1l0Z0f decat sunt in realitate" spunea Keats odat~. Sentimentul de dragoste i-a amplificat mai mult dorinta de a trni viata, dar a foSt ~i torturat de ideea c~ era imposibil pentru el S~ se c~s~toreasc~, pentru c~ la sfar~itul anului uimitor -1819, s-a imbo1n~vit foarte tare.
116

A plecat s:l stea cu Leigh Hunt, jar mai tarziu Shelley l-a chemat s:l vin:l in Italia. ins:l mai mult ca orice altceva, acum Keats i~i dorea s:l fie cu Fanny. Acest lucru il face s:l se duc:l la Hampstead ca s:l o vad:l. Dup:l o lung:l c:ll:ltorie, ajuns la ea acas:l, le~in:l pe pragul u~ii casei ei. Pentru o lung:l period:l de timp Fanny ~i mama ei l-au ingrijit, ins:l in cele din urm:l Keats a decis s:l pIece in Italia, cu g:1ndul ca acolo clima mai cald:l ii va face bine.. A ajuns la Roma la sfar~itul anului 1820 dar boala nu s-a ameliorat. Keats a murit la Roma pe 23 februarie 1821 ~i a fost ingropat la cimitirul protestant de la Roma. Fanny l-a jelit ani intregi. Robert Gittings, biografullui Keats, spunea despre poeziile lui: "Ceea ce-l distinge de orice alt poet este sensibilitateaextraordinar:l fat:l de impresiile de moment ~i faptul c:l folose~te in poeziile sale situatii de zi-cu-zi din viata omului". Dar ultimul cuvant trebuie

sa vina de la Keats lnsu~i intr-un poem numit Odd Privigbetorii, in care sfideaza moartea ~i gase~te motive de bucurie in frumusete, natura ~i adevar.
Nu ai fost ndscut pentru moarte, pasare nemuritoare! Nu generatiile flamande te-au doborat, Vocea pe care o aud fn aceasta noapte trecatoare a fost auzita jn vremurile vechi de catre fmparati $i clauni: probabil cantecul despre sine care $i-a gdsit o cale jn inima trista a lui Ruth, cand, ducand dorul de casa, A stat cu lacrimi fn ochi fn mijlocul lanului de porumb; Asemenea a fost $i fn vremurile vechi Ale marilor periculoase, $i aletinuturilor de basm.