DREPT CIVIL Cap.

I Dreptul Civil Si Sistemul Dreptului Romannesc

1. Egalitatea juridica a subiectelor presupune ca: a. Partile au acelasi numar de drepturi; b. Partile au acelasi numar de drepturi si obligatii juridice; c. Partile pot si trebuie sa-si asume si sa indeplineasca acelasi numar de obligatii. 2. Obiectul de reglementare a dreptului civil este: a. Raporturi patromoniale dintre persoane private ca subiecte egale in drepturi; b. Raporturi extrapatrimoniale dintre persoane privite ca subiecte egale in drepturi; c. Raporturi patrimoniale dintre subiecte care se afla una fata de alta in pozitie de subordonare. 3. Dreptul de administrare reprezinta un drept care: a. Este derivat din dreptul de proprietate a persoanei fizice; b. Este derivat din dreptul de proprietate publica si privata a statului; c. Este derivat din dreptul de proprieatte publica a statului; d. Este derivat din dreptul de proprietate privata. 4. Dreptul al domiciliu deriva dintr-un raport: a. Raport extrapatrimonial; b. Raport personal nepatrimonial; c. Raport obligational. 5. Raporturile obligationale se exercita: a. Asupra unui bun; b. Asupra unei persoane; c. Asupra unui bun cat si asupra unei persoane.

Cap. II Actul Juridic Civil

1. Articolul 948 cod civil consacra: a. Conditiile de fprma ale actului juridic civil; b. Conditiile de fond ale actului juridic civil; c. Modalitatile actului juridic civil. 2. Din punct de vedere al formei in care sunt incheiate, actele juridice civile se clasifica in: a. Unilaterale si bi sau multilaterale; b. Consensuale, solemne sau formale; c. Cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. 3. Consimtamantul este: a. O conditie de fond si neesentiala a incheierii actului juridic; b. O conditie de forma a incheieriii actului juridic; c. O conditie de fond si esentiala a incheierii actului juridic. 4. Ceea ce viciaza vointa in cazulul dolului poate fi: 1

a. O eroare spontana; b. O eroare provocata; c. Atat o eroare spontana, cat si o eroare provocata.

Cap. III Nulitatea Actului Juridic Civil

1. Nulitatea absoluta intervine atunci cand: a. Actul juridic s-a incheiat in conditiile lipsei totale a consimtamantului; b. Cand consimtamantul a fost viciat prin eroare, dol, violenta, leziune; c. Cand cauza lipseste sau este imorala sau ilicita; d. Cand lipseste discernamantul in momentul incheierii actului juridic; e. Cand a fost fraudata legea. 2. Regimul juridic al nulitati relative este conturat de urmatoarele reguli: a. Nulitatea relativa poate fi invocata de oricine are interes; b. Nulitatea relativa poate fi invocata numai in termenul de prescriptie extinctiva; c. Nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit; d. In cazul nulitatii relative instanta sesizata va constata dpar nulitatea actului incheiat. 3. Precizati care sunt exceptiile de la principiul retroactivitatii efectelor nulitatii. Atrage sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic civil: a. Eroarea indiferenta; b. Eroarea asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului; c. Aroarea ce cade asupra naturii actului juridic care se incheie.

Cap. IV Prescriptia Extinctiva

1. Prescriptia extinctiva isi gaseste reglementarea in: a. Decretul 164/1958; b. Decretul 115/1938; c. Cartea a III a codului civil. 2. Printre functiile prescriptiei extinctive regasim: a. Asigura stabilitatea si certitudinea raporturilor juridice; b. Functia educativa; c. Functia sanctionatorie. 3. Prescriptiei extinctive poate fi intrerupta: a. Prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia; b. Printr-un act incepator de executare; c. In caz de forta majora. 4. Sunt prescriptibile extinctiv: a. Drepturile de creanta; b. Drepturile extrapatrimoniale; c. Drepturile reale. 5. Definiti notiunea de suspendare a prescriptiei extinctive.

Suspendarea prescriptiei extinctive presupune oprirea cursului acesteia pe timpul cat dureaza anumite situatii limitativ prevazuta de lege, care il pun pe titularul dreptului in imposibilitatea de a actiona.

Teste grila de autocontrol

1. Faceti distinctie intre proprietate si dreptul de proprietate. Proprietatea apre ca o categorie specifica vietii economice, care reflecta relatiile dintre oameni in procesul de productie si repartitie a bunurilor materiale. Dreptul de proprietate ca fiind acel drept real care permite titularului sau (persoana fizica sau juridical) sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de un lucru, in mod exclusiv si perpetuu, pirn putere si in interes propriu, in limitele prevazute de lege. 2. Expresia jus abutendi, exprima: a. Un caracter al dreptului de proprietate; b. Un atribut al dreptului de proprietate; c. O prerogativa recunoscuta proprietarului. 3. Dreptul de proprietare are: a. Un caracter absolut; b. Un caracter relativ; c. Un caracter perpetuu. 4. In ipoteza in care atributele dreptului de proprietate sunt exercitate impreuna si concomitent de catre mai multi proprietari, dreptul de proprietate este: a. Un drept pur si simplu; b. Un drept anulabil; c. Un drept aflat in indiviziune; d. Un drept rezolubil.

Teste de verificare finala

1. Definiti notiunea de sistem juridic. Sistemul juridic ar fi totalitatea normelor de drept, organismelor care nftuiesc justiia ntr-o anumit ar. 2. Completati spatiile libere: ramura de drept reprezinta un ansamblu distinct de .....norme juridice....., legate organic intre ele, care reglementeaza.......relatiile sociale....... ce au acelasi specific, folosind aceeasi metoda sau complex de metode. 3. Trasaturile caracteristice normei juridice sunt: a. Caracterul social; b. Caracterul prescriptiv; c. Caracterul general si abstract. 4. Definiti norma juridica civila. Norma juridica civila poate fi definita ca fiind regula de conduita generala si impersonala care reglementeaza conduita subiectelor participante la raporturile juridice civile. 5. Pot incheia acte juridice civile doar acele persoane care au: a. Capacitate civila (de folosinta si de exercitiu); b. Capacitate de folosinta; 3

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

c. Capacitate de exercitiu. Capacitatea de folosinta a uneio persoane fizice este: a. Aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturi; b. Aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii; c. Aptitudinea persoanei de a-si asuma obligatii. In conformitate cu articolul 7 alin.2 din decretul 31/1954 capacitatea de folosinta a persoanei fizice incepe: a. Din momentul nasterii persoanei fizice; b. Din momentul conceptiei copilului, cu conditia ca acesta sa se nasca viu si viabil; c. La implinirea varstei de 18 ani. Un copil conceput vine la succesiunea tatalui sau care a decedat inainte de nasterea sa, cu conditia: a. Sa se nasca viu si viabil; b. Sa se nasca viu; c. Sa se nasca viabil. Potrivit articolului 6 alin.2 din decretul 31/1954 o persoana fizica: a. Poate sa renunte in totalitate la capacitatea sa de folosinta; b. Poate sa renunte doar partial la capacitatea sa de folosinta; c. Nu poate renunta la capacitatea sa de folosinta. Potrivit unei prezumtii legale care vine inca din dreptul roman, copilul conceput, dar nenascut: a. Poate dobandi si drepturi si obligatii; b. Poate dobandi numai drepturi; c. Poate dobandi numai obligatii. Ingradirile aduse capactitatii de folosinta pot fi: a. Cu caracter nelimitat; b. Cu caracter de sanctiune; c. Cu caracter de protectie a anumitor persoane; d. Cu caracter limitat; e. Cu caracter facultativ. Un minor de 16 anii care a incheiat un contract de munca este: a. O persoana cu capacitate deplina de exercitiu; b. O persoana cu capacitate restransa de exercitiu; c. O persoana lipsita de capaciate de exercitiu. In cazul declararii judecatoresti a mortii persoanei fizice, data decesului este: a. Data pe care hotararea judecatoreasca ramasa definitiva a stabilit-o ca fiind cea a mortii; b. Data disparitiei persoanei fizice; c. 3 ani de la data disparitiei persoanei fizice. In cazul persoanelor fizice capacitatea de exercitiu deplina incepe: a. La implinire varstei de 14 ani; b. La implinirea varstei de 16 ani; c. La implinirea varstei de 18 ani. Actele juridice cu titlu oneros se divid in: a. Liberalitati si acte dezinteresate; 4

16.

17.

18.

19.

20.

b. Constitutive, translative si declarative de drepturi; c. Comutative si aleatorii. Consimtamantul este guvernat de urmatoarele principii: a. Principiul prioritatii vointei interne (reale) fata de vointa declarata; b. Principiul libertatii incheierii actelor juridice civile; c. Principiul prioritatii vointei declarate. Ceea ce viciaza in cazul dolului poate fi: a. Eroare spontana; b. O eroare provocata, c. Atat o eroare spontana, cat si o eroare provocata. Leziunea este un viciu de consimtamant reglementat de: a. Articolul 953 cod civil; b. Articolul 1159 cod civil; c. Doctrina si practica dreptului civil. Asemanarile dintre prescriptia extinctiva si prescriptia achizitiva sunt: a. Ambele sunt susceptibile de susupendare si intrerupere; b. Ambele presupun de termene; c. Ambele sunt susceptibile de repunere in termen. Asemanarile dintre prescriptia extinctiva si nulitate sunt: a. Ambele reprezinta sanctiuni de drept civil; b. Ambele sunt sanctiuni ce intervin in cazul in care actul s-a incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale; c. Ambele duc la stingerea dreptului material la actiune.