P. 1
Comunismul in Romania

Comunismul in Romania

|Views: 696|Likes:
Published by Andrei Ilie

More info:

Published by: Andrei Ilie on Jan 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “BABES-BOLYAI” FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA: DREPT

REFERAT
COMUNISMUL IN ROMANIA

Student: Ilie Andrei-Alexandru Anul I, grupa: 109

Cluj-Napoca 2011

1

...................................................CONCLUZII.. DISTRUGEREA SATELOR SI URBANIZAREA FORTATA (1948-1989)...... COLECTIVIZAREA SI IMPACTUL ASUPRA SATULUI ROMANESC (1948-1962)......…........................................4....................................................................... 5...............4.1........9 4.......9 4.........................5 CAP.................................11 5........ 6 4............................. REPRESIUNEA POLITICA....11 REZISTENTA ANTICOMUNISTA......1........IV......................2................................. 4......................15 BIBIOGRAFIE.....16 2 ............ CONTRADICTIILE INDUSTRIALIZARII........................7 4.........…2 INTRODUCERE…………………………….....3 “Centrul civic” si alte proiecte urbane..............CUPRINS CUPRINS…………………………………………………................... CAP........................ ETAPA REGIMULUI STALINIST AL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ............ CRIMELE COMISE DE REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA...................1..... Industrializarea si urbanizarea.......I CONTEXTUL ISTORIC AL INSTAURARII REGIMULUI COMUNIST IN ROMANIA (1944-1948).........VII..........2........................................... Sistematizarea satelor................................................................ ETAPA REGIMULUI NICOLAE CEAUSESCU (1965-1989)................12 CAP.......................VI...............................2.....………..........5 CAP...................................................3 CAP..4........................................... REPRESIUNE SI REZISTENTA IN REGIMUL COMUNIST DIN ROMANIA(1948-1989)......................................III......4..........................8 4....................................4 CAP...................11 CAP.................................II CARACTERISTICILE REGIMULUI COMUNIST DIN ROMANIA..................................................................................9 4...............................V.......... REALIZARI SI ESECURI (1948-1989).........3............................................. POLITICA DEMOGRAFICA (1957-1989).................................................................................................................................

planuri de activitate. astfel ca un fapt economic devine automat si ideologic. respectiv de partidul unic. In acest fel a fost elaborata o doctrina a legitimitatii deciziilor de interes global : caracterul unitar. culturale. La randul sau. 5.Drumul spre totalitarism incepe cu involutia spre un partid care monopolizeaza viata politica.. 3. ceea ce ii confera o autoritate absoluta. 3 . partidele de reprezentare a clasei muncitoare (in perioada prerevolutionara ) . Diferitele documente. Pentru a raspandi acest adevar. 3. a intregii natiuni. al intregii vieti sociale. discutand pe marginea modelului oferit de politologul francez. au trecut in general prin trei etape mai importante. la miscarea de reinoire “ din temelii a societatii “ . de regula in unanimitate. devenite partid de guvernamant. in consonanta cu majoritatea specialistilor. Intreaga activitate mass-media este controlata de stat. a strategiei. in stabilirea liniei politice. Toate activitatile statului sunt supuse ideologicului. statul isi rezerva monopolul mijloacelor de forta si de persuasiune. cad de acord ca pentru a vorbi de regim totalitar avem nevoie de cel putin cateva elemente esentiale. Partidul unic este animat si armat cu o ideologie ce este adevar de stat si ii confera deci autoritate absoluta. Statul controleza majoritatea activitatilor economice si profesionale. 3. partidele de reprezentare a unitatii de vointa si de actiune a intregului popor. 2. 2. In dezvoltarea lor istorica. hotarari de partid sunt adoptate de catre congrese. a prioritatilor privind dezvoltarea globala. dobandind rolul de centru vital al natiunii . care datorita rolului ideologicului devin si ele adevar oficial. in exceptionala analiza Démocratie et totalitarisme. 4. 2. de planificare si de teroare. gaseste tot cinci elemente principale caracteristice pentru fenomenul totalitar. nationale vor determina in planul functionarii si dezvoltarii sistemului politic fenomenul unanimitatii in luarea principalelor deciziide interes national. Pentru a caracteriza fenomenul totalitar. a natiunii socialiste. necontradictoriu al bazei economice (in sensul inexistentei contradictiilor antagoniste). partidele comuniste si-au ridicat pe trepte inalte rolul de forte politice ale clasei muncitoare si aliatilor acesteia. 5. Totalitarismul intervine intr-un regim controlat de un singur partid. plenarele comitetelor centrale ale partidelor comuniste de guvernamant. Majoritatea activitatilor economice si profesionale sunt subsumate statului si devin chiar o parte a statului. Devenind partid de guvernamant. Acesta este animat de o ideologie care devine adevar oficial de stat. De aici politizarea si ideologizarea. 4. Odata cu inlaturarea claselor exploatatoare si a fortelor lor politice partidul marxist-leninist a devenit forta de conducere a intregului popor. Pentru aceasta statul isi rezerva monopolul asupra mijloacelor de forta si de persuasiune. Raymond Aron a oferit. cat si Leon Poliakov. respectiv: 1. pentru faurirea societatii socialiste. un alt specialist de marca.INTRODUCERE Sistemul monopartidist comunist s-a format si afirmat in procesul revolutiei si constructiei socialiste. si anume : 1. de ideologie. Ele au folosit puterea de stat impotriva fortelor politice si sociale contrarevolutionare. In fapt atat Raymond Aron. interventia statului politist si cresterea rolului serviciilor secrete. partidele de reprezentare a fortelor sociale participante la revolutia socialista. O greseala in activitatea economica sau profesionala este simultan una ideologica. un tablou care cuprinde un numar de cinci elemente: 1. partidele comuniste. conferintele nationale. sovietologul Leon Poliakov.

T. Jurnal indirect. Regele a fost sprijinit de armata si partidele democratice P.S. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). comunistii au fuzionat cu o parte din P. Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Cu toate acestea. Bucureşti. Cel mai vehement reprezentant sovietic a fost Andrei Vasinski. Romania era considerata invinsa. astfel comunistii au luat sub control puterea executiva (guvernul).L.N.D. Editura Litera. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei. au fost persecutati si arestati de catre comunisti.T. el l-a amenintat pe rege ca daca nu numeste un guvern procomunist. conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste. Prin proclamarea revenirii la democratie dupa 23 august 1944 partidul comunist a fost acceptat in viata publica din Romania. si P.N. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul). 3. Regele Mihai a fost obligat de reprezentantii Uniunii Sovietice in Romania sa numeasca acest guvern condus de comunisti in locul guvernului condus de generalul Nicolae Radescu.I CONTEXTUL ISTORIC AL INSTAURARII REGIMULUI COMUNIST IN ROMANIA (1944-1948) Instaurarea regimului comunist a facut parte din procesul mai amplu de impunere al regimurilor comuniste de catre Uniunea Sovietica in Europa de Est dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial.CAP. cu 78%. aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi).S. 1990 4 .S. De fapt. Cauza fundamentala a comunizarii acestui spatiu romanesc si a Europei de Est dupa 1945 a fost intrarea acestui spatiu sub ocupatia militara directa a armatei sovietice In Romania. iar trupele militare sovietice aveau misiunea de a impune prevederile tratatului. Editura Humanitas. Instaurarea primului guvern controlat de comunisti sub conducerea lui Petru Groza la 6 martie 1945. Unde scurte.N.N. adjunctul Ministrului de Externe.L. In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N. In realitate alegerile au fost castigate de P. In 1948.N. In urma acestui proces. Distrugerea partidelor democratice (P. Acesta a luat nastere in 1921 prin desprinderea comunistilor din partidul socialist. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil.T. conducerea P. toti liderii si membrii de frunte ai P. armata sovietica a intrat mai intai ca armata inamica de ocupatie. Discursul politic şi realitatea. seful comunistilor romani. 2.T. Statutul international al Romaniei a fost stabilit prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 care confirma mentinerea Romaniei in sfera de influenta sovietica1.D. iar partidul a fost desfiintat. Bucureşti. In urma acestei fuziuni.T. In 1958 armatele sovietice s-au retras din Romania in urma unei intelegeri dintre Nichita Hrusciov si Gheorghiu Dej. Romania a iesit din alianta Axei si a continuat razboiul alaturi de Natiunile Unite.D. conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea. Prin urmare. Dupa desfiintarea P. Au aplicat si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. P.N. Dreptul la normalitate. Membrii si simpatizantii P. Regimul comunist a fost impus in Romania de catre Uniunea Sovietica prin intermediul partidului comunist local2.N.T..-ului (Iuliu Maniu. Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. Prin actul din 23 august 1944 Regele Mihai I a inlaturat regimul de dictatura al Maresalului Antonescu si a proclamat revenirea Romaniei la democratie. 1991 Monica Lovinescu.T. comunistii au schimbat numele partidului in Partidul 1 2 N.N.N. iar dupa 23 august 1944.. au fost arestati de catre regimul comunist. si P. statutul lor s-a schimbat in armate aliate de ocupatie. multi dintre tinerii arestati de armata sovietica intre noiembrie 1944 si februarie 1945 vor fi executati.. Ca o consecinta a inlaturari guvernului din regimul Antonescu. In 1924 partidul comunist a fost interzis in Romania pentru ca a pus la cale o lovitura de stat in Basarabia. P. Instaurarea comunismului in Romania s-a facut in patru etape: 1. controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece.).L. Manolescu. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot.

Prin distrugerea partidelor democratice. comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic. CAP. 1995 5 . Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Astfel. . Bucureşti. Al. .politica fata de cultura nationala (in prima etapa reducerea prezentei valorilor culturii nationale si promovarea valorilor culturii ruse. Editura Humanitas Şerban Rădulescu-Zoner. garantul constitutiei. Daniela Buşe. comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist)3.Muncitoresc Roman. accent pus pe specificul national si influenta culturii ruse este redusa4. Savu.guvernarea prin teroare.III. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. arestati in perioada 1945-1946. ed. 5. trei ocazii pe care le-a folosit. intolerant cu orice forma de opozitie. autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. In evolutia sa. 4. Regimul comunist din Romania a fost un regim de tip totalitar si in consecinta a avut toate trasaturile acestui tip de organizare politica si sociala: antidemocratic. cultul conducatorului. O caracteristica a fost si guvernarea prin teroare. In toata perioada sa de existenta regimul comunist din Romania a fost subordonat Uniunii Sovietice.S. Editura Cavallioti. CAP. Regimul Dej a cunoscut trei etape principale ale luptei in interiorul partidului. In unele situatii era vorba de rusificare. Intre 1945 si 1989 Romania s-a aflat la nivel international in sfera de influenta sovietica.II CARACTERISTICILE REGIMULUI COMUNIST DIN ROMANIA 1. in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Bucureşti. regimul comunist a realizat o sovietizare a intregii societati romanesti. ulterior conducator al partidului unic pana la moartea sa in 1965. a fost.cultul conducatorului (in prima etapa Stalin. Deosebiri: .antidemocratia. militia (forta de impunere si aparare a ordinii publice). un conducator autoritar.S. anticapitalist. ales prim-secretar al partidului comunist in octombrie 1945. In aceeasi zi. iar in a doua etapa este promovata cultura romana. vs aplicarea modelului sovietic. ETAPA REGIMULUI STALINIST AL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ Gheorghe Gheorghiu-Dej. . iar in a doua Ceausescu). pentru impunerea echipei sale fidele si pentru eliminarea (epurarea) adversarilor reali sau 3 4 Armand Cãlinescu. 2. In Romania regimul comunist a fost o copie fidela a tipului de stat si societate din Uniunea Sovietica.stil de guvernare dictatorial. In fapt. dupa modelul stalinist. institutiile de represiune au fost create dupa modelul celor sovietice: Securitatea (politia politica). regimul comunist din Romania a avut doua etape: etapa regimului stalinist si cea a celui national-comunist. antiegalitarist si agresiv. Gh. concentrarea puterii in mainile unui singur om. . . justitia (judecatorii si procurorii) si armata. bazat pe teroare. Însemnãri politice. Instaurarea totalitarismului comunist în România. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori.R. Principalele asemanari si deosebiri ale regimului comunist in Romania au fost: Asemanari: . La 30 decembrie 1947. antimodern. lagarele de munca. valorile luptei de clasa. 3. autoritatea comunista.lupta pentru putere. Beatrice Marinescu. 4.schimbarea atitudinii fata de U. dupa modelul politic reprezentat de Stalin. monarhia.

România. Propaganda. condamna in termeni duri interventia trupelor Tratatului de la Varsovia impotriva reformelor politice in curs din Cehoslovacia (interventie la care Romania nu participa). Lupta pentru putere la nivelul conducerii partidului. Editura Cetatea de Scaun. Georgescu si V. Aplicarea modelului sovietic – sovietizarea societatii. etc). 4. sovietica de ocupatie. supravegherea institutiilor. menit sa impiedice-potrivit versiunii oficiale-acumularea puterii in mainile unei singure persoane. formal. In 1952 este inlaturat cel mai puternic grup de rival Ana Pauker. la Congresul al 9-lea al Partidul Comunist Roman (redenumit astfel. vorbind in numele partidului si statului. ETAPA REGIMULUI NICOLAE CEAUSESCU (1965-1989). un posibil adversar politic. In 1957 grupul lui Iosif Chisinevski si Miron Constantinescu este arestat. franceza si germana). Ceausescu va urma aceleasi principii. mai ales. Ceauşescu.potentiali5. Totusi regimul Ceausescu nu se poate sustrage traditiei fractioniste a partidului: in aprilie 1968. 3. T. iar Muzeul Romano-Rus este desfiintat. Târgovişte. romano-sovietice. pe de alta parte. Romania avea. Venirea noului lider la conducerea partidului unic a fost bine primita de societatea romaneasca: Ceasusescu era recunoscut ca unul dintre cei mai fideli discipoli ai lui Dej si era de asteptat continuarea procesului de liberalizare a regimului. Efecte: 1. era cel mai tanar lider comunist)7. 2005. cat si unora dintre colegii de partid. Ceausescu pune bazele propriului sau program de politic. prin care Romania era exploatata economic. 2. 5. Cel putin pe moment. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej. Nicolae Ceausescu a atins apogeul popularitatii sale interne cat. mai ales. Statul şi propaganda. acest principiu avea si acoperire practica: in acel moment. 2002 6 . societati mixte. Chivu Stoica (presedintele Consiliului de Stat) si Ion Gheorghe Maurer (prim-ministru). 6 Stelian Tănase. Derusificarea culturii fiind introduse inca trei limbi straine (engleza. Guvernarea prin teroare si institutii de represiune – securitatea(politia politica). Luca. Aceasta opozitie (manevra abila ce-i 5 Eugen Denize. anii numărătorii inverse. principiul conducerii colective. era un intelectual de o alta statura morala eclipsandu-i pe ceilalti. Regimul Gheorghe Gheorghiu-Dej se caracterizeaza prin6: 1. din Partidul Muncitoresc Roman). Subordonarea totala fata de Uniunea Sovietica realizata prin: consilierii sovietici prezenti in toate ministerele. Ceausescu simboliza si o alta generatie ajunsa la putere (in varsta de 47. arestat pentru deviatie nationalista. In iulie 1965. a carui epurare va urma imediat. In 1948 are loc inlaturarea lui Lucretiu Patrascan. foarte promitator in conditiile epocii: se distinge. cu prilejul unei plenare a partidului care va reabilita simbolic victimile regimului precedent (Stefan Foris. în vol. fostul general de Securitate. nu si inchisa ca si ceilalti. 1998. insemnand cultura rusa si limba rusa ca singura limba straina.R. Schimbarea atitudinii fata de Uniunea Sovietica dupa 1960 pentru a incerca o promovare a atitudinii de autonomie pentru egalitatea regimurilor comuniste in lume. Editura Polirom. care devine armata aliata pana in 1958 cand sau retras in urma unei intelegeri dintre Dej si Hrusciov si SOVROMURILE. armata rosie. 2. Elite şi societate. din 1964 care enunta principiile egalitatii si de a-si urma propriul drum in formarea regimului comunist. In 1954 a fost judecat si condamnat la moarte pentru ca Dej se temea sa nu fie reabilitat si sa-l inlocuiasca. justitia si armata. Bucureşti. militia (inlocuia politia). desfiintate in 1955 si 1956. dar si al natiunii romane. a economiei si a culturii pe principiul luptei de clasa. 1948-1953.M. precum ministrului de Interne Alexandru Draghici. 7 Pavel Câmpeanu. CAP. Gheorghiu-Dej. noul lider aduce grave acuzatii atat predecesorului sau. nationalizarea si colectivizarea si un fenomen de rusificare. dupa ce datoria Romaniei a fost achitata. insa Pauker a fost scoasa din functie. o conducere colectiva: Nicolae Ceausecu (secretar-general al PCR). Iaşi. Lucretiu Patrascanu. Editura Humanitas. Comunistii refuza planul Valev de integrare economica a lumii comuniste transfrontaliere. si externe in 1968 cand.IV. Declaratia P.

o data cu reformele incurajate in Europa de Est de noul lider sovietic Mihail Gorbaciov. in martie 1989). atat in mediile muncitoresti (august 1977-greva minerilor din Valea Jiului. acceptarea neoficiala a unor mecanisme de conducere si decizie personala specifice dictaturilor. programul de modernizare rapida. etc. va transforma Romania intr-o exceptie nefericita chiar si-n randurile tarilor socialiste. subordonarea economica fata de URSS a impiedicat statul sa dispuna eficient de resurse. stiintifice. REALIZARI SI ESECURI (1948-1989). planul central si planificarea. lansat dupa 1948. promovarea politica a rudelor familiei Ceausescu (ceea ce a facut sa se vorbeasca. 2002 7 . o data cu anul 1977 incep si manifestarile de opozitie propriu-zisa fata de politica regimului. pe plan extern. investitii masive in industria grea in defavoarea celei de consum si sovietizarea industriei romanesti. precum achitarea in termen scurt a datoriei externe a tarii (realizata. in anii ’80. Declinul economic si teama de revolte sociale au impus schimbari manageriale semnificative. 4. Regimul Ceausescu a devenit din ce in ce mai nepopular pe plan intern in anii ’80. promovarea unui cult al personalitatii cu precedent doar in vremea lui Stalin. Industrializarea a fost o problema esentiala pentru regimul comunist. intrun lider regional important. februarie 1987-miscarea de protest a studentilor din Iasi). ca si alte decizii de politica externa opuse liniei comune a statelor comuniste l-au transformat pe viitorul dictator . cu mari sacrificii ale populatiei. o fisura in monolitul comunist est-european. Gheorghe. 15 noiembrie 1987-manifestatia muncitorilor de la Uzinele “Steagul Rosu” din Brasov) cat si-n mediile intelectuale (disidenta romaneasca. in preajma caderii regimului sau. colaborarea unor intelectuali de marca cu postul de radio Europa Libera. Asa numitele Teze din iulie 1971 lanseaza o revolutie culturala al carei bilant. care puteau fi astfel directionate spre accelerarea dezvoltarii industriale. ca si hotararea sa de a izola din ce in ce mai mult Romania de restul lumii l-au transformat. despre o eventuala dinastie comunista la Bucuresti). cu un ceremonial ce aminteste mai mult de incoronarea unui rege. in ultimul lider de tip stalinist al Europei8. Instaurarea comunismului in Romania. Tezele din aprilie 1988). autarhia economica. odata cu moartea scriitorului Marin Preda). Nationalizarea proprietatilor in iunie 1948 si inceputul procesului de colectivizare in martie 1949 au facut din stat singurul detinator de resurse. promovarea protocronismului ca orientare culturalideologica agreata de regim. Ocupatia economica sovietica consta in: plata datoriilor de razboi si existenta Sovromurilor. decaderera treptata a importantei decizionale a partidului si reducerea lui progresiva la conditia de instrument docil in mainile familiei conducatoare. construirea noilor “centre civice” ale oraselor. In paralel. In paralel. In consecinta. Integrarea presupunea departajarea si specializarea economiilor statelor membre pe diverse ramuri (Romania urma sa devina o tara eminamente agrara!)Acest fapt a trezit suspiciunea regimului comunist de la 8 Onisoru. mai ales dupa 1985.1. din perspectiva tarilor occdidentale. politice. Ceausescu va pune capat relativei liberalizari incepute de Gheorghiu-Dej. etc. printre singurele coordonate admise ale politicii interne s-au numarat: reinstaurarea treptatata a controlului total al partidului asupra sferelor culturale (cu precadere dupa 1980. companii mixte romanosovietice care intre anii 1945 si 1956 functionau exclusiv in profitul URSS. Bucuresti. Nicolae Ceausescu devine primul presedinte din istoria republicii (iar titulatura statului se schimba din Republica Populara Romania in Republica Socialista Romania). Ca urmare a Tezelor din iulie 1971 si a dezvoltarii in anii urmatori (Tezele din iunie 1982. In urma unei vizite intreprinse in iunie 1971 in cateva tari asiatice comunist. In martie 1974. In primii ani de “democratie populara”. in deceniul urmator. a fost un esec. CONTRADICTIILE INDUSTRIALIZARII. Refuzul lui de a admite reformarea politica a partidului. pe masura deprecierii conditiilor de trai oferite populatiei si punerii in practica a unor proiecte costisitoare. sistematizarea satelor. prestigiul lui Ceasescu a intrat in declin.asigura dominatia interna pentru 25 de ani). Una din solutiile propuse de URSS si de statele dezvoltate ale lagarului socialist a fost integrarea economiilor comuniste europene prin reactivarea CAER. Planul de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmarea realizarea a cinci obiective: dezvoltarea extensiva.

totalul atingea abia 10% din suprafata arabila a tarii iar productia agricola nu a crescut. desi Romania anunta rambursarea datoriei externe. In 1989. productia agricola nu a atins obiectivele stabilite. Metodele uzitate pentru infiintarea Gospodariilor Agricole Colective mergeau de la brutalitati. Cu toate acestea. 1983-20 mil tone!) Lipsurile alimentare au devenit evidente in ultimul deceniu al regimului Ceausescu. Autoritatile au investit in trei domenii: industrie grea. deci numai dupa patru ani. atat de blamate in anii ’60. cu perspective impresionante de a trece la stadiul de “tara socialista multilateral dezvoltata si indreptarea Romaniei spre comunism”. Dupa 1970. Cresterea prevederilor planului cincinal 1976-1980 a fost primul esec al acestei politici. metodele au fost schimbate dar scorul nu. Ţărănimea şi puterea. In plus.5% din populatie. s-a dovedit a fi o politica falimentara. COLECTIVIZAREA SI IMPACTUL ASUPRA SATULUI ROMANESC (1948-1962).3 mil. Constructia combinatului siderurgic de la Galati a devenit simbolul acestei politici de industrializare prin forte proprii. efortul urias din ultimul deceniu al regimului de a rambursa datoria externa a uzat tehnologic principalele ramuri economice si a acutizat lipsa de resurse. Locul arestarilor in masa. care a promovat specializarea industriala a unor regiuni intregi. 4. in toate zonele tarii. intr-un procent de 57% in 1985. care dupa 1958 nu mai voia permanentizarea dependentei economice de fata de Moscova. 2005 8 . In primavara lui 1983. confiscari. al confiscarilor de inventar agricol si recolta l-au luat mjloacele administrative. procentajul a urcat la 96%! Rezistenta taraneasca s-a manifestat pe parcursul intregii perioade 1948-1962 si s-a concretizat intr-un lung sir de rascoale. Procesul de colectivizare a agriculturii în România. tone. Ca urmare. Dupa 1980. Administrarii defectuoase si investitiilor industriale i s-au adaugat datorii externe impovaratoare si o severa criza de energie. Acestia au fost supliniti de un dirijism economic absolut. Constantin Iordachi (editori). se afla insa relativ in afara limitelor acestui control.Bucuresti. fara a oferi alternative si o depopulare a satelor. In 1962. “Victoria” totala a colectivizariidesi a fost un real succes pe plan politic. Romania trebuia sa devina in optica partidului “o tara de dezvoltare medie”. In 1958. dimpotriva. Primele GAC s-au infiintat in iulie 1949. Lumea rurala. Regimul comunist a reusit intre 1945 si 1949 sa aduca sub controlul sau populatia urbana. urbanizarea localitatior. criza economica devenise acuta in toate sectoarele economiei. conducerea de partid a emis nu mai putin de cinci decrete privind agricultura. au revenit in forta in anii ’80. acest permanent “salt inainte” in domeniul economic s-a resimtit pozitiv pe plan social: debusee pentru forta de munca. deportari pana la corupere. Anul 1958 a marcat insa revenirea in forta la modelul economic stalinist in agricultura. Legaturile economice cu Moscova. dar cu mult sub posibilitatiele reale ale Romaniei. infrastructura si proiecte cu caracter mai mult propagandistic decat economic. economia romaneasca producea marfuri scumpe si de calitate slaba. pentru prima data in istoria comunismului romanesc. Industrializarea devenea astfel o necesitate pentru economia romaneasca. Pe termen scurt. in ciuda faptului ca statisticile oficiale vorbeau de rate inalte de crestere si recolte record (1982-22. In 1953.5% din pamantul arabil. Iaşi. toate urmarind rezolvarea crizei (dar gasind “solutia” numai in intarirea controlului central si intr-un nou sistem de rechizitii!)9. administrativ si ideologic-nu a facut decat sa agraveze problema economica. in 1990. Ceasuescu a accentuat rata de dezvoltare a industriei fara a tine cont de indicatorii economici reali. iar Ceausescu a renuntat la clauza natiunii celei mai favorizate in schimburile cu SUA.2. restrictiile comerciale si interdictiile. o bunastare relativa. campanii de presa si izolare. Romania ramanand a doua tara producatoare agricola din lagarul socialist (dupa URSS). prevederile cincinalului urmator au fost reduse. Editura Polirom. organismele financiare internationale evitau Romania. reprezentand 76. Calitatea slaba a produselor romanesti a reorientat in anii ’80 exporturile in tarile membre CAER. 1949-1962. gospodariile agricole nu cultivau decat 17. Pe termen lung. Cu toate acestea. Produsele aveau tot mai putin acces pe pietele occidentale. Dupa 1953. arestari. cand 9 Dorin Dobrincu. un real succes.

a atins cote aberante in anii ’80. 4. La inceputul anilor ’50 si in anii ’60. cel clandestin si practicile contraceptionale traditionale au constituit mijloace eficiente de intrerupere a sarcinii. Alte consecinte foarte grave ale acestor masuri abuzive – precum cresterea numarului de copii abandonati sau a numarului copiilor nascuti cu handicap in urma unor incercari de intrerupere a sacrinii – au devenit vizibile abia la caderea regimului. Consecinta directa a acestei politici a fost modificarea. In acest scop. Concomitent.spre centrele industriale nou aparute. regimul avea in mod firesc nevoie de o mana de lucru care sa sustina acest efort al industrializarii intensive. Decizia a favorizat intr-un anume fel familia. dislocarea treptata a unei mari parti a fortei de munca – in special generatiile tinere . constituind o reala problema sociala. distrugerea individualitatii in valoarea colectivitatii a insemnat confiscarea vietii private in general si a celei de familie in particular. care trecea printr-o perioada in care situatia economica si indepsebi nivelul de trai erau deficitare. intr-un interval relativ scurt. In toamna lui 1966 se interzice prin lege intreruperea deliberata a sarcinii pentru femeile avand mai putin de patru copii si 45 de ani. etc. – au reprezentat una dintre cele mai clare dovezi de incalcare a drepturilor omului si a demnitatii umane.4. o data cu ambitia lui Nicolae Ceausescu de a organiza o crestere planificata. La mijocul anilor ’80 autoritatile au decis ca actele de nastere ale copiilor sa nu fie eliberate mai devreme de o luna de la nastere pentru a diminua numarul statistic al deceselor la nou-nascuti. Putem spune ca acesta a fost cel mai mare esec al comunismului de stil sovietic si a dus la distrugerea structurii traditionale a satului romanesc. Romania se afla pe locul intai in lume in privinta mortalitatii materne. DISTRUGEREA SATELOR SI URBANIZAREA FORTATA (1948-1989).1. cat si pentru tatal ce se facea vinovat de omisiune de denunt. Programul “stiintific de alimentare rationala” a fost considerat singura solutie pentru depasirea crizei alimentare. Penalitatile prevazute comportau privarea de libertate atat pentru femeile in cauza si pentru persoanele implicate in operatie. Politica de stimulare a natalitatii. pe trenuri virane. Divorturile sunt sistematic descurajate. Dezvoltand proiecte industriale de dimensiuni gigantice. POLITICA DEMOGRAFICA (1957-1989). dinspre sate catre orase. pentru a indeplini cerintele urgente ale noilor oraseni. ca o forma de laicizare a practicilor juridice si sociale. Vreme de 15 ani. laptele. PCR si conducerea de stat au lansat un program extins de constructii de locuinte.3. In anul 1957. Cresterea brusca a numarului de nou-nascuti in anul 1967 – practic o dublare in raport cu anul precedent . Industrializarea si urbanizarea. de-a 9 . Ca in orice sistem totalitar. Pe de alta parte. 4. cuplurile fara copii sunt obligate sa plateasca taxe suplimentare. Liberalizarea avorturilor s-a incadrat in aceasta dimensiune. Propaganda in spiritul cresterii natalitatii a devenit unul dintre subiectele predilecte ale presei comuniste. celibatarii. avortul devenise singura metoda de planificare familiala. 4. adoptand o legislatie libera asupra avorturilor.. migratia populatiei a avut o singura directie. intre anii 1955 si 1970.a reprezentat o “performanta” unica in istoria demografica a populatiilor europene.4. iar masurile incurajate de autoritati – precum controlul obligatoriu al femeilor in vederea depistarii sarcinii. a balantei socio-demografice a tarii. anularea solidaritatilor traditionale. prin orice mijloace. penalizarea financiara a persoanelor necasatorite. autoritatile au incurajat incepand cu anii ’50. zaharul si carnea (pentru a se putea exporta cat mai mult). uleiul. Intre mediul rural si urban. Avortul provocat. riguroasa si rapida a populatiei tarii. in lipsa altor metode de contraceptie.s-au reintrodus cartelele (desfintate in 1954) si s-au rationalizat painea. Romania s-a liniat si ea aceste practici. apartamentele au fost construite la periferie.

la initiativa acestuia este infiintata Comisia Centrala pentru Sistematizarea Satelor. iar cele care ramaneau trebuiau demolate si reconstruite in proportie de 50-55%. Calarasi) si extins apoi la nivelul intregii tari. Tot aici urmau sa fie construite perimetrele industriale. in numar de cel putin 5000 in fiecare localitate. selectate pe tot cuprinsul tarii. 10 . magazinele. In noiembrie 1965. astfel incat densitatea demografica sa fie cat mai mare. Iar acele stergeri de pe suprafata pamantului ale comunelor nu s-au facut fara abuzuri. Principiul sistematizarii s-a numarat printre intentiile de politica sociala a partidului inca din ultimii ani ai regimului Dej. locuitorii acestora. este corect sa afirmam ca in general centrele istorice nu au fost afectate.lungul unor bulevarde de centura si al soselelor de acces in orase. o baie publica si o retea de magazine care sa asigure aprovizionarea locuitorilor cu bunuri de consum. dar cu monumente istorice izolate si alte cateva cladiri pastrate si uneori ascunse printre noile constructii. dar aplicarea lui intr-un ritm atat de rapid. aproape fara legatura cu trecutul. in aceste comune urmau sa fie adusi un numar din ce in ce mai mare de intelectuali. de la 13123 la maximum 5000-6000. urmand sa fie concentrate in comune cat mai compacte. considerate ca fiind lipsite de perspective de dezvoltare. comisie care urma sa intocmeasca planuri de perspectiva pentru o folosire cat mai eficienta a pamantului agricol si a retelei hidrografice existente. pentru a determina. Vaslui. 4. “Centrul civic” si alte proiecte urbane. spitalele si alte facilitati care sa deserveasca toate comunele din jur. si o reducere a numarului satelor. Primele demolari majore in zonele arhitecturale traditionale au avut loc la Suceava. Cifrele publicate in martie si iunie 1988 vizau disparitia a 900 de comune. Giurgiu si Targoviste. apa si gaze si cu retele. o biblioteca publica si o casa de cultura. dar el a capatat consistenta si amploare in anii regimului lui Ceausescu. cinematograf. din totalul de 2705. Un numar de cateva sute de comune. In acest fel. cel putin 29 de orase au fost distruse si reconstruite in proportie de 8590%. o utopie. In conferinta nationala a partidului din decembrie 1967. presupunea investii pe care Romania nu si le putea permite si care vor secatui economia nationala. Un asemenea plan este foarte util datorita anularii discrepantelor dintre sat si oras. opusa celei anterioare. nu s-au oferit decat despagubiri simbolice si acelea dupa indelungi tergiversari! 4. Sistematizarea satelor. Arhitectura traditionala si structura urbana au fost rase si inlocuite de cladiri colective cu un numar mare de apartamente (populatia fiind un grup compact era mai usor de supravegheat de catre Securitate) si o retea de strazi diferita. De la inceputul anilor ’80 sistematizarea a devenit parte integranta a planurilor anuale si cincinale.3. In interiorul acestor localitati. 7000-8000 de asezari rurale dispareau de pe harta Romaniei. Pana in 1989.scolile. birourile autoritatilor administrative si politice urmau sa fie grupate in centrul civic al asezarii. Aceste centre urmau sa fie dotate cu retele de canalizare. fiind inlocuite cu blocuri de apartamente de un caracter total diferit. pe o raza de pana la 20 km.2.4. Sistematizarea rurala prevedea reamplasarea gospodariilor din satele mici si risipite. acest program a fost initiat in judetele din aproprierea Capitalei (Ilfov.4. In paralel. la o scara atat de mare. In 1973. pe termen mediu. Pitesti. Nicolae Ceausescu a prezentat prototipul viitoarei asezari rurale romanesti: fiecare comuna urma sa aiba una sau mai multe scoli. In aceasta prima faza. urmau sa fie transformate in centre agroindustriale cu statut de oras. Din necesitati ce decurgeau din venirea fluxurilor de noi locuitori. pana la inceputul anilor ’70. A aparut o alta lume urbana. transformarea acestor comune in asezari semiurbane. urmau sa fie mutati din locuintele lor individuale in locuinte colective (blocuri) de cateva etaje. fara arestari si stramutari fortate. Dupa 20 de ani de la inceputul acestui proces. structura si aria cladirilor a cel putin 29 de orase din Romania erau distruse in proportie de 85-90%. dupa 1955 regimul a inceput un vast program de constructii de locuinte. dispensar medical si maternitate.

o data ce demolarea era hotarata.credeau cu naivitate ca vor putea opri procesul .existau ofiteri de securitate. Rezistenta armata – 1944. Compensatia pentru proprietatea pierduta. platiti.acestea erau revolte izolate si spontane. In scopul reconstruirii acestei zone.1.participa ofiteri si oameni cu pregatire militara. REPRESIUNE SI REZISTENTA IN REGIMUL COMUNIST DIN ROMANIA(1948-1989) 5. de obicei. justitia . practic.formele sunt actiuni indreptate impotriva politicii regimului comunist 1. Conform datelor oficiale de la mijlocul anilor ’80. prin lipsa masurii si prin sfidarea oricaror proportii ale zonei ambientale. 1948). biserici. militia. Metode . in 1984 a inceput demolarea unor intregi cartiere de locuinte. devenind chirias. ultimul. organizata pe principiul grupului de partizani pana in 1958 : . vizitand in repetate randuri santierul. Revoltele din lumea rurala (taranesti). armata.3 hectare. este ilustrativ pentru megalomania regimului Ceausescu: Casa Republicii – un amestec de stiluri arhitectonice intins pe o suprafata de 6.aveau obiectivul de a aminti de o rezistenta in ideea ca se va porni Al Treilea Razboi Mondial dus de Pactul nord-atlantic. autoritatile comuniste au inceput dupa anul 1980 un vast proces de constructie a noului centru civic al Bucurestiului. Nicolae si Elena Ceausescu au supervizat personal lucrarile centrului civic. din aria istorica a Dealului Uranus. un perimetru arhitectonic ce urma sa fie un viu exemplu pentru intreaga tara. CAP. arestarea si judecarea-condamnarea(la o perioada de munca fortata. constructie ce urma sa fie viitoarea cladire-simbol a regimului si centru al utoritatilor politice si administrative ale statului – este pe locul secund in randul celor mai mari cladiri din lume (dupa cladirea Pentagonului american). . REZISTENTA ANTICOMUNISTA . planurile prevedeau schimbari grandioase: in septembrie 1985 se anunta ca in anul 1990 intre 90 si 95% din populatia Bucurestiului va locui in blocuri noi. monumente de arta arhitectonica.2. inabusite prin violenta de catre fortele de represiune 11 . botezat initial Victoria Socialismului) este mai larg decat bulevardul Champs-Elysees din Paris. inchisoarea politica sau la moarte) 5.grupul condus de fratii Arnatoiu.anchetarea. sub 30% din valoarea reala.nu exista coordonare intre aceste grupuri 2. indiferent de dimensiunile casei sau apartamentului expropriat si distrus. impreuna cu retea de sate de munte a fost neutralizate . Noul spatiu se inchiriaza conform prevederilor legale: o garsoniera pentru o persoana sau cuplu fara copii.1956 – grupurile de rezistenta au inteles ca razboiul nu va avea loc si a avut loc o demoralizare si treptat au fost neutralizate . axa traditionala a orasului. Fostul proprietar trebuia sa se mute intr-un apartament de stat.se leaga de guvernarea prin teroare si reprezinta obtinerea supunerii fortate B. platita dupa indelungi tergiversari. numarul lor este greu de precizat nefiind cunoscut. iar bulevardul care pleaca din fata ei (bulevard ce deturneaza. Institutii .Nu a existat nici o optiune pentru cetatenii ce locuiau in case particulare. REPRESIUNEA POLITICA A. Rezultatul. care actionau pe principiul recrutarii de informatori. actionand in zonele muntoase sau in Delta Dunarii . Obiective . etc.1958 . ocazionali sau constransi C. au drept cauza colectivizarile . 1949 – 1962. reprezenta.V. In paralel cu aceasta operatie faraonica de modificare rapida a geografiei habitatului rural si urban.Securitatea (politia politica. impresionant prin dimensiuni.

a unor categorii sociale . Acestia sunt arestati si condamnati pentru deranjarea linistii publice si deportati dupa terminarea sentintei de inchisoare . memorii interne si internationale. Impunerea unui regim dictatorial total înfeudat Moscovei si ostil valorilor politice si culturale nationale. Represiunea împotriva cultelor. eventual prin anularea unor legi. religioase. desfiintarea Bisericii Greco-Catolice. 2. Anihilarea statului de drept si a pluralismului prin înscenări si fraude. Arestarea. 4. lichidarea violentă a revoltelor tărănesti (1949-1962). prin arestarea liderilor si a militantilor. Represiunea împotriva culturii. prin fortă. represiunile etnice. Dizidenta de grup si individuala au ca scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti. uciderea. 9. 5. 1989 .ianuarie 1989 – studentii nemultumiti de conditiile din camine pornesc o greva al carei obiectiv era imbunatatirea conditiilor de viata si de munca.burghezie. Istoria comunismului in Romania. 1999 12 . fara marirea concomitenta a salariilor . 1987. Acestia sunt arestati.obiectivul lor era blocarea procesului de colectivizare 3.VI. culturale sau de orientare sexuală. CAP. care a elaborat un raport cunoscut de publicul mai larg sub numele de „Raportul Tismăneanu”. Distrugerea partidelor politice. lichidarea sindicatelor libere. iar formele sale de manifestare sunt organizatii. Victor. distrugerea social-democratiei ca miscare politică opusă bolsevismului PCR. anchetati si deportati. Sovietizarea totală. deportare. iar fondurile pentru echipamentele de protectie sunt scazute. mai ales după furtul alegerilor în noiembrie 1946. interviuri10. 10 Frunza. a României.15 noiembrie 1987 – greva muncitorilor de la autocamioane din Brasov. În acest raport au fost identificate următoarele crime principale comise de regimul comunist din România: 1. tărani. studenti) ghidată de preceptul luptei de clasă a făcut între 500 000 si două milioane de victime. Abandonarea intereselor nationale prin servilism în relatiile cu URSS după 1945.erau ale muncitorilor din marile intreprinderi avand drept cauza legi date de regimul comunist ce ii afecta . detentia politica sau deportarea tăranilor oponenti colectivizării. condus de o castă profitoare (nomenclatura). 14. Bucuresti. Revoltele urbane (muncitoresti) – 1977. CRIMELE COMISE DE REGIMUL COMUNIST ÎN ROMÂNIA O analiză detaliată a crimelor comise de regimul comunist în România a fost făcută de Comisia Prezidetială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România creată de presedintia României în aprilie 2006. 6. asociatii. Reprimarea miscărilor si actiunilor studentesti din 1956. 10. Deportările cu scop de exterminare. 3. Baragan + Oltenia + Moldova + Banat .. cenzura extremă. iar orele suplimentare erau neplatite. strâns unită în jurul liderului suprem. si impunerea unui sistem politic despotic. 8. si de marirea programului de lucru cu doua ore. Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenta anticomunistă armată în munti (1945-1962). 12. . 13. incepe la intreprindere si are drept cauza fundamentala injumatatirea salariului lor pe motiv ca nu indeplinisera planul. intelectuali. iar in urma acestui incident securitatea primeste ordin sa se infiltreze in randurile lor. muncă fortată. mai ales în perioada 1948-1956. fapt ce punea intr-o lumina proasta perfectiunea regimului comunist 4. gonirea si „vânzarea” evreilor si germanilor. prin asasinat. desi lucrau si duminica.exemple au existat in toata tara. 11. mosierime. 7.august 1977 – greva muncitorilor de la Lupeni a fost cauzata de cresterea varstei de pensionare. Persecutia minoritătilor etnice. Politica de exterminism social (lichidarea fizică. arestarea si umilirea intelectualilor neînregimentati ori protestatari (1945-1989). întemnitare. Exterminarea programată a detinutilor politici.

"călcat în picioare") fără cruţare. Distrugerea patrimoniului istoric si cultural prin dărâmările din anii 1980 (un sfert din centrul istoric al Bucurestiului). Ion Mihai Pacepa. ucişi). ca instrumente de mentinere a puterii comuniste. Reprimarea oponentilor si disidentilor în anii 1970 și 1980 (omorârea inginerului Gheorghe Ursu. comuniştii români au considerat că este permisă utilizarea celor mai abjecte mijloace11. cu aprobarea conducerii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. A mutilat suflete umane. impostură. 19992000. Unul din scopurile centrale ale regimului a fost anihilarea oricărei forme de opoziţie. Conceptualizarea mizeriei materiale și morale. a desfigurat şi deturnat destine. pretinzând că le apară drepturile. Practicile comunismului românesc şi-au avut originea în modelul leninist-stalinist de inginerie socială. I-III. condamnarea la moarte a lui Mircea Răceanu. 18. este minciuna. precum si a fricii. A declarat demenţi pe cei care îndrăzneau să se îndoiască de binefacerile socialismului. comunismul s-a bazat pe minciună. A 11 Ion Ioanid.15. 19. 21. Prima generaţie de comunişti aflaţi la putere în România a îmbrăţişat cu fervoare miturile bolşevice: mitul revoluţiei. studenţilor şi intelectualilor. Trebuia exterminat ("stârpit". Mai întâi s-a recurs la criminalizarea partidelor democratice şi a oricărei forme de rezistenţă din partea intelectualităţii. 20. A folosit psihiatria ca pe oarmă politică. Dogma comunistă se pretindea infailibilă. Supremaţia ideologiei este cheia înţelegerii acestui sistem. dedublare şi fărădelege Violenţa a fost sanctificată: cu cât mai brutale erau metodele de luptă împotriva "duşmanului". Bucureşti. Când vorbim de sute de mii de victime (arestaţi. ca fiind: * Prima generatie de comunisti * Demnitari vinovati de „impunerea si perpetuarea unui sistem bazat pe crimă si fărădelege” * Demnitari ai aparatului represiv * Sefii spionajului * Ideologi * Ziaristi * Conducătorii aparatului ideologic în perioada Ceausescu * Exponenti ai protocronismului. Impunerea unor norme aberante privitoare la „alimentatia ratională”. 16. A transformat România într-o imensă colonie penitenciară. "nimicit". a marcat indelebil câteva generaţii cu ale sale insanităţi ideologice. Liviu Turcu. al clasei muncitoare. Pentru atingerea acestor ţeluri presupus nobile. Oamenii puteau eventual greşi. A privat peste douăzeci de milioane de oameni de viaţa la care ar fi avut dreptul prin însuşi faptul venirii lor pe lume. colaboratori şi ofiţeri securişti. al partidului. Editura Humanitas. Crearea de lagăre pentru copiii fără părinti sau cu handicap (ex: Cighid). închişi. în timpul Revolutiei din 1989. "zdrobit". nu încape îndoială că regimul a comis crime împotriva umanităţii. Sufletul nemuritor al comunismului. Brasov (1987) si a celorlalte greve din anii 1980. sindicatelor neînregimentate. Numărul victimelor acestor înscenări este enorm. partidul era însă omniscient. Închisoarea noastră cea de toate zilele. 17. al societăţii fără clase. A prigonit minorităţile naţionale. agresivitatea sa în raport cu contestatarii reali sau potenţiali a rămas neschimbată. cu atât creştea intensitatea uriipropagate de aparatul ideologic. Reprimarea miscărilor muncitoresti din Valea Jiului (1977). Chiar în perioada de relativă de-radicalizare a regimului. spunea filosoful polonez Leszek Kolakowski. oprirea căldurii. De la bun început. deportaţi. Inamicul de clasă a fost demonizat şi criminalizat ca figură absolut reprehensibilă. Raportul "Tismaneanu" prezintă institutiile si personajele cheie ale opresiunii comuniste. starea de mizerie la care regimul a condamnat un întreg popor. A persecutat fără cruţare pe cei care au îndrăznit să ceară sindicate libere. populată de delatori. înfometarea populatiei. din ordinul lui Nicolae Ceausescu. Masacrarea cetătenilor. vol. 13 . Constantin Răută). rezistenţă şi disidenţă.

Nu poate exista nici o justificare pentru acest regim a cărui unică raţiune de a se afla la putere a fost ideologia urii de clasă şi cultul violenţei. superioară celei capitaliste pe care a negato cu pasiune.VII. care s-a pretins o nouă civilizaţie. represiv şi 14 . Şi toate aceste au fost înfăptuite în numele "zorilor care cântă".utilizat cele mai perverse diversiuni posibile pentru a-şi compromite adversarii. A atacat exilul anticomunist şi a încercat să contracareze pe toate căile posturile de radio libere din Occident şi în primul rând secţia română a postului de radio "Europa Liberă". a forţat sute de milioane de oameni să traiască într-un univers închis. CAP.CONCLUZII Comunismul.

Anii care au urmat după 1989 au semnificat o luptă continuă între forţele vechiului sistem. o societate din care au dispărut distincţiile de clasă şi în care oamenii ar putea trăi într-o deplină libertate. având astfel dreptul să definească modalităţile de "înţelegere a necesităţii". CAP. singura permisă sub regimul comunist. Statul român democratic şi pluralist poate şi trebuie să o facă. sa fim increzatori. deveniti “baroni locali’ si miliardari de carton”. Nu se pune nicicum problema culpabilizării colective. Viata populatiei Romaniaei a fost afectata si ea de catre comunism. fie şi prin tăcere. Comunismul a fost o concepţie utopică. în concepţia marxistă. astăzi. Dictatul leninist asupra realităţii a urmărit să transforme individul într-o simplă rotiţă din imensa maşinărie a despotismului partidului unic. indiferent de măştile pe care le-au purtat şi le poartă. deoarece dupa o noapte de aproape 50 de ani soarele a rasarit iarasi pe strada noastra! In concluzie comunismul nu reprezinta altceva pentru Romania decat o pata neagra. Ceea ce contează este să învăţăm din acest atroce trecut. cu toata impotrivirea fostilor securisti si membrii ai nomenclaturii comuniste infiltrati in toate structurile statului. cu Răul totalitar. majoritatea poporului român s-a mobilizat şi a pus capăt dictaturii prin revoluţia din decembrie 1989. politică şi socială. A nu o face. de la cei care au murit în închisoare şi până la persoanele care au murit din cauza avorturilor ilegale. nu putem accepta tezele celor care susţin că prăbuşirea regimului nu a fost decât efectul unor astfel de acţiuni sau o lovitură de stat. ne va împovăra pe veci cu vina complicităţii. au existat diverse grade de opoziţie. deci. unde drepturile si demnitatea umană vor fi respectate. Ceea ce nu înseamnă că această strategie a reuşit pe deplin.VII.umilitor. nemaiputând suporta apăsarea unui despotism inept. deci de condamnarea regimului comunist ca inamic al speciei umane. ţesute în aparatul de partid. era definită drept necesitate înţeleasă. şi acea parte a României care a dorit şi doreşte o societate deschisă. Aceşti oameni nu au fost transformaţi cum ar fi dorit potentaţiii comunişti. ca şi cei care au ieşit pe străzi nu s-au simţit şi nu au fost parte a vreunui complot. o piedica in dezvoltare. Revolutia româna din decembrie 1989 a redat libertatea romanilor creandu-le premise promitatoare intr-un viitor mai bun. Bucureşti. caci in noi cei tineri sta puterea de a-l implini. o obligaţie morală. să înţelegem cum a fost posibil acest experiment şi să ne despărţim de el cu compasiune pentru victime şi cu durere.BIBLIOGRAFIE 15 . cu orice preţ. în Armată. cunoaşterea acestor pagini întunecate şi triste de istorie românească a secolului douăzeci este indispensabilă pentru noile generaţii care au dreptul să ştie în ce lume au trăit părinţii lor. ţărani care au protestat împotriva comasării terenurilor şi a colectivizării) în anii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi până la victimele anilor 1980 sub Nicolae Ceauşescu. comunismul s-a pretins întruchiparea "umanismului absolut". în Securitate şi în serviciile secrete străine. Cluj şi din alte oraşe şi-au dat viaţa luptând împotriva unui sistem inuman. oamenii au rezistat în diferite feluri. La nivelul teoretic. Dimpotrivă chiar. a proprietăţii private şi a construirii unui univers al egalităţii totale. Fără a nega conspiraţiile împotriva lui Ceauşescu. tara noastra isi va regasi locul pierdut in 1938. Partidul comunist era proclamat drept deţinătorul adevărului universal. al scopurilor proclamate. dar şi felurite grade de complicitate. Victimele de la Timişoara. Aceşti oameni. Libertatea însăşi. Acest regim totalitar si-a lasat amprenta chiar pana-n zilele noastre. Viitorul României depinde de asumarea trecutului ei. intelectuală. În cele din urmă. va deveni o tara prosperă. Conditiile grele de trai din acea perioada au ramas ca un cosmar in mintea celor care le-au intalnit. muncitori. mai mult ca oricând. Condamnarea comunismului este astăzi. Acesta este crezul meu. aici şi acum. Intr-un timp relativ scurt. Romania a aderat si va continua sa adere la majoritatea structurilor militare si economice democratice occidentale si. In Romania instaurarea comunismului a afectat foarte mult dezvoltarea statului. Trebuie astfel să onorăm memoria celor care şi-au dat vieţile rezistând sistemului. de la cei încarceraţi şi bătuţi (mineri. înrădăcinată în visul suprimării. Tot astfel.

Editura Litera. Discursul politic şi realitatea. Unde scurte. 1991 8. 2002 10. vol. Istoria comunismului in Romania. Savu. Închisoarea noastră cea de toate zilele. Editura Polirom. Armand Cãlinescu. Bucureşti. Elite şi societate. Manolescu. Constantin Iordachi (editori). Însemnãri politice. Jurnal indirect. Beatrice Marinescu. 6. Instaurarea comunismului in Romania.Şerban Rădulescu-Zoner. Ţărănimea şi puterea. Al. Editura Humanitas. Procesul de colectivizare a agriculturii în România. 1999-2000. 2002 9. Bucureşti. 4. Dorin Dobrincu. Bucuresti. Daniela Buşe. N. Gheorghe. în vol. ed. Bucureşti.Stelian Tănase. 1990 7. Iaşi. Editura Cavallioti. 16 . 2005 3. Iaşi. Dreptul la normalitate. Târgovişte. 1999 5. I-III. Gh. Bucureşti. 1995 . Onisoru. Editura Humanitas. Ceauşescu. 1949-1962. Propaganda. Bucuresti. 2005. Editura Cetatea de Scaun. Victor. Guvernarea Gheorghe Gheorghiu-Dej. Editura Humanitas 2. Editura Polirom.1. România. Bucureşti. Frunza. Bucureşti. Statul şi propaganda. anii numărătorii inverse. Instaurarea totalitarismului comunist în România. 1948-1953. Pavel Câmpeanu. Monica Lovinescu. 1998 11. Eugen Denize. Ion Ioanid. Editura Humanitas.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->