c

PASIUNE ~I EXPERIENTA APICOLA IMPART~ITE CU GENEROZITATE TUTUROR Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in tiparu l editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar a lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nouf'. Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii, pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei
lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-

1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici
mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor. De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intotdemma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta ,~i pracl; ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani, Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea metil;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai rJicientii prin tehnologWe moder'ne ~a care apeleazi1 ca urmare a evoIlIliei ascen dente a apiculturii contemporane. o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are ~t activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfaurata, fara ' ,41.reru pere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit l l1 er'1~ bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti: l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate Q.l'tic:o/.e pubLi<;ate in ztare $i reviste, dar' mai cu seamii in revistele noastre dr apicult-urii din ultimii 50 de ani, elaborind $i publicind numeroase /)1'o;;nri .~i carti apicole. Acum 40 de ani a publicat cartea "Stupiiritul" (.'on(.ill.tud 960 de pagini - reeditat(i inca de doua ori - un tem..einic 1.1I(/m'!ll,(itO r pentru stupari $i pentru incepatoni in apicuUura. Multe O (l llfl1'(~I. ii de stu pari din Romania s-au format aplicind clilauzitor dialogul 1Ii ,'/.l'lI ciiv din "StupiirituZ". In acest fermecator dialog cu fiul adorat, \ 1IIIIIIi c/irll;re noi 1te-am regasit fie in 1'!Olullui Calin fiul, in anU tineretii /1 (/(/8/,'1'(;, fie in eel al tatiilui -dornic sa sadeascii aceea$i pasiune pentrll nl l)/./I(' ~i in S7IJletul copilU'Ili sau drag. A m in memoria mea nenum(l-

lal,. SClJlte (lilt vtnto r~date atit de fida! in aceastii carte. Meritul mare at OIUorutlti cst.e I..-a (l giisit acea.stii forma con.structivii de prezentare, imbruC(l,til tl~ jermec<1tond grat sfiitos lIloldovenesc. Aceastii valoroasii $i cuprinziitoare carte de cuno$tinte i statuTi apicole practice a fost completata arum zece ani, de 0 alta lucrare a sa : "A.B.C.-uL apical", care grupeazli, dupQ un alt sistem, no~iunile de speciaLitate ~i terminologia apicolii experimentala $i generaUi, ogLindind nivelul apiculturii Ia acea datil. In domeniul produselor apicole ~i in special in eel al diversificarii produetiei a,picoZe $i a utilizifrii produ.seZor albineZor in. seopul slincItii~i omului, Constantin L. Hristea a adu.s, prin publieatiUe sale din ultimii ani, reale foloase apieultorilor $i consumatorilO1' de produse apicole. La curent cu eereetiIrUe ~tiintei apicole contemporane, dispu7l.tnd de 0 vastii experientii practica, lucrind zUnic En stupinele sale $i 1n aeelea pe care le-a condus direct in cadrul sectorului apicol de stat, autorul Zucrarii "Stupiiritul" $i-a dat sea.ma eli observatit'Ze $i constatiirtle sale, din 1935, sint mult depd$ite $i ca este nevoie de 0 noua lucrare. Cu : iibdare ~i competentii, studiind literatura documentara de r specialitate, folosind un material de referinfa actual, Constantin L. Hristea a 1nceput din 1970 sa scrie 0 n oud lucrare despre stupQrit, efOTturUe sale materializindu-se in caTtea aparuta acum sub titlul sem.nificativ - care demostreazd conttnu:itatea prim.ei sale Luerari de bazii - : "Stuparitul nou". Abordind 0 tematidi principialii deosebitii fota de aceea din prima sa lucrare, de data aceasta el n.e prezinta albina ea pe 0 simpla parte din vastul complex biologic care Ste "colonial< - organism bioJiziologic d esavi r~it. Autorul 0 fiicut observatii pre}ioase asupra comportamentului colo nie! de albine, a;ung'ind La conduzii foarte foLositoare pentnt crescatorii de albine C'U privire la sistemul n.ervos at coloniei, explicind astfd uncle din multiplele "taine'( din viata acestui complex biologic, elL di feritele aspecte legate de viata ei comunitarii. Sint incredintat cii aceastQ nouii carte a octogenarului Constantin L . Hristea va fi primita cu acela$i interes de catre toti apiclLltorii din tara, cititorii ei, tinert ~ virstnici, practicieni if amatori, giisind tn bogaLuZ ei continut, prezent intr-un stU ~ fntT-o farmii literrtra romanea.scii, placutii ~i accesibUa tuturor. 0 cliliiuzii binevenitii ~ i deosebit de folositoore in pr'acticarea apicuLturii in conditiUe metodologiei apieole moderne. In forma ei actuala cartea "Stupiiritul nou" demostreaui de Jape valoarea pasiunii $i indetungatei experiente pe care Constantin L. Hristea o impcI rtd~e~te cu ddrnicie tuturoTa. Dea Z ungul anUor am. urmiirit laborioasa activitate a acestui maestru a 01. apiculturii. Adeseori mlf fntrebam de ,uttde gifsc$tc aUta encrgic L vfrsta sa fnaintatcl. COT/rider (,'0 numai ent'lIzlasrltuL sUu # 7XlSilm ca elL ( " >t ilLbe$te (lcc,~ te mimm(lte illsectp an gcmern t bO OMCl c . . .ale (tctivitilj.i.
~

Of' (u'cell (jill IJfirlift ell pllic(>r a suUcit(lrca d e (l prf'ja lll ll1t~rtlr ,,~ tllpc'lrftlll tUllI" i cOnsider () chlSte p(>/ttrlt m ine, sit 0 rccom~md , fl >/IIII (,1: ,ld1Ira, .$tupMi/ur rLin rara. C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nO ll dOr 6SC (IUtoM/h,t u 11/(" " ttru de Olloo r e at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll S(/rlM/Mil Romania, care ftnptine~te in cu,.lnd 80 d e ani, sli ducli dtrpll' 1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdb<l apiClJ ltlLrii r(.lIIlI1Ju.'~tI ~ I /',11\' /Iitl lldiolc . Ca 0 reC'Unoo~tere a merit elor sa/,e, CongraSll t Itll ertl I">fwl dt' (lpicldtura at APIMONDIA din 1975 de fa Grenoble - PrlJI II ("Wjl tTir 'I/ocstrlilui COllstontirl. L. Hrist p(I diploma *f 1YI.cda lia (/(1 II IlI/I'nt in dchmgata sa activitote publicistici'i: in JoLosut dezvottfirfl 1(1)11 I

",dl lIIod('rllp.
,"I'l,M';' HI11l

PlOOf. dr. Ins. V. IIAn NAJ

P I~d inteie Asocla ~ iei Cr<.'scCltorl\ol' Ill" Al hl . din Repu blica Socilliis1a HomAnlU 1/1 r~ rd\l1 l

APIMO NDI A

PLANUL LUCRJ\RIl PLAl~UL LUCRAull TncC'pem, tineri apiculjor], Incepem, tinerl apicultori, eu expunerea planului invAt4t.urii apiexpunerea planului inva\Alurii npi ('1/1(' - - }I!,-il cum se procedeaza tn oricare activttate - pentru u PUt.c(1 l,.,I" u~a procedeazA in oricare activitate pentru a puleD 1111\1111'1'('2ultate bune. 1111\lnt rczuJta'le bune. Vcnn prezenta In inceput 0 introducere to aceasUi disciplin~ pentru Vom prezenta Ia Inceput 0 introdueere in aceasta disciplinA pentru II vl-d('n ce cuprinde ea ca sarcini ~l cum trebuie sa ne pregatim pentnu trebuie sA ne pregatim penll'll t'e cuprinde sarcin! !}i j'/l '1IIIt)lfliJ s~ tie rentabila ~l bine organ izatil.. Vom treee apol lil exalupinu sa fie rentabiUi ~i bine organizatA. Yom trece apai la eXfl1"11 H Hunlu'ca JoeuUltei albiaelor IIllnUlN.'1l Jocuin\ei aIbineior stupi sistematici, care stnt u~r (it' stupl stseemattei, sint u~or de mfrllllt - ~i in care coloniile se pot deevolta fara liJnittl, m',IU.1 ~i care colonlile se pot dezvalta f!I'~ limita. Tn sfi~it, examintnd aetivitatea unui roi natural prima. ~i apot unui rot natural primar !;ii apoi ttl sfJl'~it. examinind ac..~ta~ II urwin secundar, yom tncepe anatomic al alblnel, pentrll It ulIllia sccundar, vom incepe cu un studlu cu un studiu anatomic at albinei, peL11rU /I putea intelege cum fonneazA aceasta populatie cu zeei de mU de liiJltr , I1UI(\d in~clegc cum lormeaza aceastA populatie eu zeci de mil de iiin\e I" ,., complex biof(ziologic care ~t~ eolonla, cu grt.lpele sale socialc tern1i!'(,1 eomplex biofiziologic care este colonia, cu grupele sale sociale tempnrnr'(" cure sint adevarate organe d~ vi~~wl"e, Cu aeeasta ocazie vom 1111"11'1', care slnb adevarate organe de vietuire. eu aceasta ocazie vorn l'UMI\,'; Lc $}i componenta coloniei cu eele 1T~i caste de indivim a1 ei. ~ i oompenenta coloniei "I1C1(lltJjLC C'U cele tTei ca.st~ de ind5viz; ai ei, Studiind colonia ea stare vom urrnari activitatea grupelor sueialc. grupelor sociale, Sludiind colonia eel atare yom urm~ri adivita~a I'llrf' thlt', in prirnul rind, la 0 continua preschlmbere 8 genel'a~iih>l' primul rind, la C'tli j. <hIC, tn continua preschimbare a genera\iilol' flint' Me succed, mai intens sau mai incet, in raport de sezoane, iar in lncet, in raport 1 U tIC ~ ucced, mai intens ', 'l' iar ~IJ d,III{,. nind Ia acumulai-ile de bun uri alimentare nflate ttl d(,lIcfI rind la acumularile de bunuri alimentare aUate in natura ljii natura ~ la,hl,l' 1n R WhUll' In 'l.lup drept hrana pentru puiet, matcli !?i albine. tup drept hrana pentru puiet, mai('A $1 albine. Til {'onlinuare vom examtaa felul tn care trebuie preglitite eoloniile til rontinuare Yom examina felul in care trebuie preglitite coloniile pHlllrll II lerna in conditii, astfel inctt primAvara I "nit u JI t<'l'J1ll 1n cele mai bune condltii. astfel incit primavara sA apad\ mai npal'(l III (lI'pllnc puted, pentru III ''''pllln' putel'i. pentru a <ia apoi stuparului 0 l'ecolt;A cit mat mure. da apoi stuparulu! 0 recolta cit mai mare, ~ llI pnru l ~hll).f\ruJ va Iua albinelor numai pdsQ.1UI. adicA numoi surplusul l lua stbinelor numai prisosul, adicli numal surplusu I'UII' d l' I)1il;>c~ tc nevoile coloniel pentru a-~i putea (lesIA!jiura activitulea in "III' 1I'})'I~(>~:tc nevotle coloniei pentm a ..~1putea desra~ura actlvitatea tn , oll (II\lII upumo. ." ,lull i optimc. 'I'o lo<l ot;\ vom urmari problema Ioarte importaniu a ameliol'[S'J1 COl1a ameliorArii COIl'1",lNtlll1\ vom 'n'll1~llJ problema foarte imporlantii 1111111' llt,II" II" IW('\ioosci noastre rase Carpatlee, prin cresterea de millci scleepl'phr)oSl"i noastre rase Carpatica, prin cl"e~erea m~tci selcctlPIHili' , fllllX'l"cchcate natural sau artlfielul. ~ 'III'ho, h"I',',w:hN11e natural sau artifioial. Tn rtrl;!ll, VOr n studiate metodele de Iaborator pentru identiIicarea til Il 11I'!111, VOl' !t studlate metotlele de laborator pentru i(1ent.Wcnren dlrl 'rl\l!ol' ngcn\.i patogenl ai albtnetor, earaetertsldclle boWor provocnle ,'HII,'ll,IIIl' lljtcmll palogeni ai albinclor, caracterisbicile bolilor provocate tI, HI"''1liu, pn.'c'um ~i m~l()dcl~ eorespunzalcru-e II., 1II'lhu, prc('u m ~i met odele corespunzaloare de prcvenire de prevenire ~i COUl!),i COI11h ll'lt, I lor, It ,t,., I,' III lor, ~II '''1 vi Be Pttl';' inutile tipsile de irnportan\fi. 0 serre de amli0 sel'ie de Hml1I l'l 1111 VI !l~ par<'\ inutile ~i lipsite de imporLan\a 1111111. I''1J1Itl',f' ill ueest mt\t~dal, pc care unit dintre voi Ie c unoll{; te~i. ,"IU" ' 1'lIprlnflc tn llccsl material, pc care unii dintrc voi le cunoastetl. 11m d ql'n lt"tll ,1 le ('XfHIOCm tn studiul nps[,I'\I, 0 tilt'em penLI"U di ~jJlt, ..llI~i Ie ('xpuncm in sludi ul nastl'u, 1)111 .llI'tI faccm penll1.l C'il si tlt Htll' III 1I, -,'t'Ilmf' ,I 'a ~1I1I1.!I('ul(' l(' 'ji WI VO l' !i de folos in pt'.wlictl viiltml'e, Tn niC'I /I rI c:uIIO!'l('u $i V;'\ VOl' fi de COlOR in pz'uctica viitO[lrc. Hid n h h'''''1\ ' 1111 '1(' 1'1'1' m:u mul,, IIDl(mttnl" c'a ill lieht,ic[1 {lpiclll~, 11[\j mult" nmllnl1l1te C'H in 'tC'hnirn npico ln. .. 1,11111 .... IllI S(' r('I' 1

" "1""'''

.. 7
I

]NTnODUCERE I N APIC UL'I'U UA

1"I'tlIM'm, tineri apicultori, pregAtirea voastra ea tehnicieni apiroll,
I II IiUlillti n '/L n II I I,"h l lIi1 fir Lin If II 'l 'f llll~~ ' ,I i';1.
'UlI'

doui'i notiullii. principale: ce este apicultura ~ i cum bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor cc i Sl..'

"u vln tut apic-1l1 t llra compus din doua notiuni imperechiate apis In IIlUnc!jte Insearnna albina ~i cultura care inseamna ingrijire, I 'I:/'II(,fl 'rl ~('J CS lll <lcestei imperecheri. 1,lleIlUI/TO, - dupa cum am spus mai inailllte - este 0 disciplinti i !l1 'lf .us;, In vusla ~ tiintA a zootehniei, care la rindul ei ne invata, mod uJ ill 1'I('';I t(' f"{' II nnimolelor do rnesbice deci .<;i a albinelor. Apicuitlll'a 1 ~ h ' 41 ',i 1l 11l ~ t1 (' 1I un pregnant caracter economic, in directa Jeglltura ('1I I'I".lill'l llI, I ' ll nmcl iororea.<;i exploatarea rationaIA.<;i rentabila a albinclol'. f~/I lrimlll'lm acurn $i cea de-a doua notiune .<;i anume, cum treb,lic
II

,It

11/1 tHIn clpicultor .

Apku ll 0,'"u l cste persoana care se indeletnice~te Cll cre.<;terea albi1 N(' n1(11 spune l?i stupar, adica cel ce ingrij~te stupii . sau prisacar ,.0111"11 1 1 f'(' ('onduce 0 prisaca, adica 0 stupina. Ca am, stuparul este 1I "Upn111 ! 1111 tlHldigostit de meseria lui, De aceea apicultura estc cOll'h it " 11111 !I , rpl. 0 indelertnicire pasion alA. I\"klllto ,'ul lrebuie sil. se obi~nuiasdi a Ii calm, intrucil oamenii III" ~'H,:,I, ('ur(' rac rni-5diri repezi ~i nu au suficien'lii. rAbrlare. vor su red 111 11111- 11I1(P,~! lI,.j . Apieultorul :iind in contact strins Cll ai binele est<' IIlIp' I',IIlIIIII (1<, rclul de vintA ordonata , plina de hArnicie, sociabilc cu ~!'I ''''' ' I ' II ' elin ncclu-5 i S\u P eu care conclucreaza $1 Va fi inclinat sa Ie '" 1 ", ('xl'n)plul. Api euUorul va trebui sa fie chibzuit in pcrioadel c "1' 111111 1111\ 111 f'lvo rnbile pentru bunn desfA~urare a act.ivitli\ii coloniilor $i 1111 111" 11 111111 611 Illl fie zgircit in IJ IAsa albinelor 0 insemnat.:"i pm1.c din 111 1"111""11111 I\ll'In s/l , pcnt "u a nll Ie expune pioirii. El va ~ine 0 evidcn\l'i I""/"I"n " r lwlLulclllor !j i veniturilor stllpinci. tn tot cc f ace opicu ltorul I", II ,'hll lr ')11 'j(' blztlic numai pc memoria lui, ci so. notezc In fiecnr c ,,,1"11 1 11I1'rllrl1(' (,X"C(,ll tate -5i pc ceIe pc care \lrmeazA .sa Ie execute tn ,, 111<1t, ,H 'II !'"'u ('!\ numni printr-o rnunca comjtiincioflsft va puten aven 1I 0lnil i nllo.1I1 I)U! (,nlicc. 11:1 Ircblli c sft aiba un aseutiL sirnt de obscrvatic , ,1 11I11I1 1U1' plf"ll!rllc c(' sln u in cnl cR bunei dczvoltl\ri fl riedlrcl colOllIl .11.1 prilllW" i;lI Iln In mll"IH'iIC' cele Illui ndcevotc in llOumit.c s lluo\ii (' I'i!i cc. l 'l .. dldnrl "1,1('111111"0 s lu pul'lli nu !I'cou ie stl uit{' niciodn ll\. r010tlfl('lt P('
11 1'1 11 ,

< .

cure ulbinclu Ie POt Ilducc cuLiuriior agl'icole entomo~ile prin polenizare ; IX! I1nal\; oon tdlm\iu 101' la polcl1izare, care du'Ce la spodrea ,productiilor IIWicofc, am cillitativ cit ~i cantitatlv, aIbineIe la dndul lor vcr recotta I"-,.'d a rul ~i polenul pe care aceste plante Ie oferA din abundentA . DaeA n(.l~iunea de apicultor este aUt de largA in con~inutul ei, in schimb, a n un bun apicultor tnseamnA sA posezi mai Cll seamA 0 tehnica superionrl\, sli iii la (!urent Cll tot ce este mai nOll in acest domeniu. Oricine poate ii apicultor dadi. dore~te sA crease! albine. Dar, in M ice caz, amatorul Itrebuie sA ~tie de Is inceput ca, 18 rezultate bune, Vf' njunge numai acela care se va lega suf1ete~te de aceastA indeletnicire. 'f'chnlca aceasta se invatA mai ales "citind inchisa carte care este insii.!j:i 8tupul eu albinele lui" - a~a cum spune un mare dirturar al literaturii hpleole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele mai fnllnQnse pagini despre via~a albinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani plnn s;i fnteleg :frnmfnrtarea din aceasta carte nchisA, care era un modest hllduroi primirtiv din/tr-un .truncru gAunos de copac, plin eu wbine. Am Iri1"'(:put eu sbupul prhnitiv pentru d acum 66 de ani in urma, existau ~lI\i /lJ stupi sistematici clnd am inceput sA rna preocupe albinele. Astlel ~rn fost sUit sA dezleg tainele vie~ii coloniei de albine. fArA a deschi'de lI ~uvu1 . Cind vom ajunge 'l a lucrariJe practice veti vedea cum trebuie e:tl vll comporl:ati eu albinele. Fiecare 9tup reprezin.ui 0 problemA aparte ~I tiecare colonie are propriiJe sale nevoL lin apieulturii nu se lucreazA dupl\ tipic sau ~ablon . Principiile slnt generale; eplieindu-le. apicultoI'ul trnge concluziile respective dupA eerinte; DU se poate tnsa spune eli tn dou1l. eazuri simiJare se va proceda exact, 18 fel, caci fiecare caz are n pmticularitate de care trebuie sa. se tinA seama. Cli d.impul j apieultorul se :fonneaza numai dacA are spirit de observittle $i dorinta de a ineerca sa aplice diierite masuri recomandarte de cl'l r\llc bune sau de apicuH:oni pricepu\i, spre a ajuDge 18 un rezullat bun . Sint nenumarate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activo Lcgut de aceasta indeletnicire, eomplexa dar atragAtoare, omul gase~te In mUnea lUi 0 mare desfAtare suIleteasc! in aerul curat ~i inmiresmat cu partumul norilor, in umbra ~i rAeoarea pAdur.ilor, ori in pHna luminA. II 30<lr clui din cimpli ~i ~un'Ci. Datoritli speci1icului a:cestei lndeletniciri, npJcui1lorii nting adeseori 0 viatA inaintatA. 1n U.R.S.S. s-au fAcut diferite s lnListiei. pe indeletniciri, pentru a vedea care dintre ele au mai multi ccntcnm'i, ~i rezultatul a fost in favoarea apicultorilor. De asemenea, In Franta s-au eercetat 19000 de apieultori in privinta eumplitei boli a cun cerului, lj i numai unul singur era atins de aeeastA boalA fatalA. 111 ea"drul aeestrui capitol, privind ..Introducerea in apioultura", este nCCC!ltlr sn prezentam pe scurt ~i problema rela~iilor dintre oarneni ~i ulblnc de-a lungul timpului. tnefl de 18 inceput, dnd omul a intrat in contact cu aibinelc In llne nscl e pA duri ee acopereau aproape totaIitatea Terrei, el ~i-a dat fI{'mnfl d e unele f oloase ce Ie poate lrage. Hrana lui obi~nuita consta pc Iltunci in fru clele !pOmilor. Trebuin - tarA erort - sA Intindii mina ~ I !!Ii ('uicn,{Ii rl1 l uctclt> d in pomul tn cure '~i Clven !}i s..l1I~1 de tcnm a unl mn lf'lo, !lli lbnt.ic{'. La r llmlJicllr~n prindpllli'l 1\ unu; < xJI'c bnLri n, 1l1.l pc untie ILI~ I I' plnilo r p," l r u n.';(~a(' Il'i ~('ci dl! (ud, s-n format n scolbut'lL

)\coto olblnele 'ii-au ules eel mw bUrl adilposl. Mal tnlH uu ll'uglt InLCI'loru l 3co rburii ))rtl1iind eu mandibulele parlea pulrez~ll'l, <1pOi tlU lustloull 11orc~iI InCEl~ul ui eu seerc~i1 glandulare care impreuni1 eu clciu1 uUat 1 )(: mu g l1 arborHor _ d ei denumit propolis - aU lot'mat un strulo izulalor ur Imolon} umczelii. Cum propolisul con\ine substante ontiIung;ce. dccl con lru mucegaiului, aceasta masura a. in'ciepartat pcricolul eu accst.rl ,,(l 8C poail/i :forma neola unde este un aer inch is ~ in.tunecos. Clnd oriIiciu\ de intrare in interiorul scorburei era preo 11111;, IIlhln~lc H rodeau marginile; daea era prea larg, il mic.50rau rAeind ell Hr.\jll\~1 propolis 0 plaea obturanta tn care lasnu doar golul neeesar penu:u /I puten lrece clleva albine deodatA. Albinele au stat neolo in padure. 1l11llOllnc de ani, ell mult tnaintea npari\iei omului pe pAmInt l1i acolll Irl"u InUl nlt omul r EI era d oar un simplu musafir ce nu Ie suparn all 111mh-. Le-a privtt probabil Cll oareeare fdea, mai ales clod a sim\it 1II'\I\ II'lmca in~turii de ae atunci cind VO'ia sA se irrlrupte din ngonhltmlu lor. Omul, dupA ce Ie-a studiat todelung lli eu aten\ie, le-a arlal t IAb!cl unca: albinele au a grozavli teama de fum pe care au pastra t-o I'e( IIl0r tn genele eromozomilor, ca amintire straveche, cinlrl p~:durile IIIIO-n8c {ll'deau datorita desdl.rc1irilor electrice ale Itrbnelelor. Pirjolul . Uoo mii ~i mii de colonii ~-~i plir.1iseasc! locuintele , luind in fugA in !,U~tI. nttta miere, inclt, pie~tura eu picaturli de la 1ieeore albina. ete 'UH I pouUi umple fagurii noi claditi intr-o alta locuin\A. Teama de fum I" dt'cllln~el1w. un reflex de alarmli. Atit i-a trebuit omului ca de atunei .1\ 1 pouUl supune. Potolindu-Ie minia cu ajutorul fumului, slramo~ ul 0 uOltru ho putut lua agoniseala f8.ra a mai fi intepat. Mai tirziu, clnd "-8 ttl jl pl\l'l\slt pe~tera $i a durat un bordei seu 0 eas.1i mm ea lumea. a "dul 41 I\lblnele tinga locuin\a lui. A prins doar citiva roi, ai ~ror aIbin e rWI rol\l"to lini~tite, stind attrna~i sub forma de ciorchine pe crengile Ilrhorllur nu prea inaltL Le-a <i&t salW1 in .ni~ 'CO~ri ea ni~te clopote, IH lpl ,,!lto tHn nuiele mlMii, le-a lipit pe dinafarn cu orgill pentru a !eri ulbln cla d ~ ploaie ~i frig ~i Ie-a dus lingii easli, formind astfel prima
1)1'1111 1'1',

t" 1IIIun rl hJ pcrioade

13., mull Colas i-au rost omului aeeste aIbine harnice carora Ie lua 0 parte din fagun mm ales eei margina~i, eu 1I1hH'l1lt tarl lnal aleasa, clici era adunatA in faguri noi, albi ea neaua, lin j'(j"r~ U mJt-os pHl.cut de ambra. Mierea a fost totdeauna peO!tru flh u,nl\l 1m nliment deosebit de valoros din punot de vedere alimeotar, (11,\1 \ [/lIOIl1UI. $( ca leae in multe bali sau tn oblojirea ranilor. Ceara IUItIIlI\UI, din rAmiil1itele eonsu.mului a fost l1i ea mai mult dectt :folosiIlIII'" I t il lurntnArllc {Acute din ea, omul ~i-a luminat mil de ani loeuin\a, rill" tumul ll1cetlcios al fe~ilelor de grAsimi. PinA aeum douA. seeolc in IIlInl\, I)nl rlt~h' irnpe.riole :;;i nnbilinre erau h rminatc cu sule de lumtnA .. i. nlll, (I~ rl lo MOldova c ram renumi\i cu ceara vindutl'l. . peste hoil1l"e ~i lfl " _Ill'~ ('tll'e dl d ,ururul ca re [I fo st vOlcvodul Ditnitric CanteOlir, unell Ir ,'ftl t'~ nV(!u un pnrfulIl dcoscbit dntorlt puVnului propolis ce !'Ie 'P hi IIllll1lltl.H,lul tnplI, ,,1 (!f"lI'C f)orhuna 1n('i\ pc l'i1c tmp.-'\dilci).ti. M c~ t el)u.L(ul ,.lU pliri tulul ~c I rHl~ll'llef\ d in tull\ tn flu. de- la bunic lit llllPOl. IfU' pl"h.,\.. lh' '' 1"/1 11 ce ll- In nl pl'c\lolI~C danH ('c ~c r(tC<'flU tn~lIrl\ U,UfHl ('1\ rM voJe'vozl1 1It.i~ l"1 1'i111 pl l\ lcnu fnpleic \!1t(~Jt'~ ti 01 I)H~II~H(l r, ('

'I

1 0

"

pC' Int('l e p\il sluJbn$i til \ti.rli . 'rlrzltl de \.ot, mai incoace, dod slavs r flnllo r n gOs it culeu cit' COllwn ienre a InvAtAmintului stupAresc, numeI'o~i I { llmlri ~ i -ll.u t:'XPMll'liJt P<' nceastli erue admiral-ia pentru viata social4 Ir II ("'fl lnnli lor de fl lbine. AristoteJ, Magnan, Varo, Columella, Pliniu, Ver,IIU " Mnro, reprczcnt nn\i antici ai culturH elene ~i latine, urmati mai tl rzlu de Aldrovanta, Mortiort, Butler pinA la Swamerdam in secolul Id XVlI - lc<l, iar la noi Ion Molnar ~i multi aitH au scris foarte interesante ,,!!11tH {lSlIpra lor, IAmurind muIte taine din viata albinelor. tn ultimele douA secole cercetatori pasionati ca Fr. Huber, orbul ( I ' vedas eu ochii min1;!i ~i cu eei ai devotatului ~u colaborator ce a {!lilt Fr. Burnens, a deslu~it ~i pus bazele biologiei coloniei de aibine. I.ul I-II urmat Langstroth, Dzierzon, Berlepsch, Layens, Bertrand, intreI'I!I(III-Se PI'in a gasi mijloace de a inlesni viata lor. Langstroth a fAcut ', Iupul si~lcmfitic cu rame deplin mobile. Mehring, imiltind pe 0 placA IIc ul plotA Cormele hexagonrue prizmatice ale unui fagure, a dat la iveaHi 1 .iI'tIMI de faguri artificiali; el a facut in apicultura sistematica un mare p HS irwinte, cc\ci pina atunci fagurii se tAiau din ramele mobile ~i se "tlrC('S mierea din ei, albinele fHnd nevoite sa cladeasca mereu altii '1111. In sCirllit, Hruska a inven<tat extractorul de miere centrifug. \'1C'hC' ll!ie SeJejan din Banat, ~i dupa el - Hanemann au fAcut ~: llIllfl despa. r~itoare ce se pune intre corpul de cuib ~i magazinul de H'('(. II11 de sus pentru ea matea sa nu poata trece acolo, ~i asHel recolIi du l riA se faca fad grija ca ea a1' putea Ii pusA in primejdie. Cind toate aceste utilaje indispensabile au intrat pe mina stupaI dol'. cl {lU gasit timpul sa se instruiasca mai adine in privinta albinelor '"I /I colOll iei. Biologi de seama ca Chauvin, Prenant, Buttler, Roussy, G. I';llgen ~ i aitH au dezlegat multe taine din viata albinelor. In special .' hVIU\ l ui oolOgenar austriac Karl von Frisch a descoperit mijlocol de ,'cu)lun tclire a aibinelor din stup printr-un limbaj anumit, exprimat in Jl]X'ri n l pl'in felurite dansur i ~i sunete emise; Koregler a afIst mijIocui !,rlll ('.:\1'(> matca, luind cuno~tintA de mArimea alveolelor faguril or, deI lll(' du p..'j, voie oua fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve, h l MllI('r, Aley. Heyrand au aratat metodele cele mai bune pentru obtinerea II" mt'i lcl valoroase ~i selec\ionate. FratH H . ~i F. Rubtner, Triasco ~i CI11'Y fl U studiat felul cum matcile se impe1'echeaza, pe clod H. Mack('n scn $i Nolan studiind efectul heterospermiei au inlarurat consedn\C' if' {,()oSOIlgvinitatii, izbutin'd sa fecondeze matcile cu dispozitive spe('1 111('. prln care Ii se introduce in spermateca sperma unor trintori 'I{'\(-'c \ \Mul i. Aj utati de toti ace~ti inainta~i, apicultura din toata lumea a luat li n fl vlti t hnpl'esionant. Productia de miere in unele tAri bogate in rt'~; U I":'l(, rneHrere a attins sule de kilograme de miere de stup. Cu pu~in in ul'mA, clnd pre!;edintele APIMONDIA, prof. dr. jng. V. 11 1'U'nnj, !:Hi fnapoli:.t dintr-o cAlatorie de lucru din Australia, ne-a comu nl cn l {,/\ nco lo se "calizcazl't cite 400 kg micre de stup de In padurile tho '' \If''llll pl . A rek'l1 rccolt{-' Ie ob~in stllpnri i d in L! nill nc~ S ud. Africnntl . 5i U"\!lbl. l h'nnc('7(1 dc I.lpiculttlrA " La gazelle upicole u in urm5 cu 8fl In)i p!'CZJ'n l ll n t OIO.,l'Ilri (' [I unei ~ tll pin(.' de ncolo. tn Cor e il p!cuitOTul
IIIIU

111\1' . 1

I I s lupH L\l i ai1nu pC scart1 hu' ci crau spl'lji1l1\i cu pl'Ot)ll'h.'. -

avilld 1$-20 de mugazii de recolte suprapuse. Produc\l n 101' cru IlL' 1 1:.10 kg micI'c de stuP. rccoltatA. in majoritate de 1a eucalipt ~i t.ril oi ul 1I1h, HO !1l.inia U lost din trecutut ind~l"lat una di n tal"ile cele mai vcstlW til ro pJ'ivc!7 apicuitura datorit! mierii de caUlate de la pMurile d e tel ,I tU'Wd 11i le ales de la imensele fine1;uri plioe de flori, d\ci, pinl1 111 Illal ll1l1 lr1 e ll un seeol intreaga noastr! economie era axat! pe ere~terea animu11.1111 . "poi agricultura, an de an s-a enins; 'durile s-au deh-i-5at, lncit H\1H1 11 tn I'egiunile de deal ~i muoteslnt r~surse naturale de coles. In 1 ..,hl mb,lCull'UI"ile marl de sute de de ha au plante industriale ea rapi\O., "l1l1l1 )iO(u"Ch.l!i, inul, soia mai cu seama pAdurile de salcim ~i tei orel'~ lB 111111111 101 un cules rentabil incit se poate asigura consumul in.tern ~I . ' 1 "I( I.II .lu 4- 5000 tone de mie1'e. n ln 1957 de ciod a luat mn~ in tara noastra .Asocia~ia Cresca'"I !l1II <1e "Ibine cu 66000 stupari, sub coaducera unui Comitet Executi v lll'll dlt' \t t de doriota de a face cit ffiai mult i?l cit mai bioe in sprijinu\ II Mllll llrll , s-a clMit cu mi jloace bAne~ti proprii un Combinat apiCOI hi " "nt'asa .. Bucure~ti cum nu sint douA in lume (fig. 1). Prel?cdintclc ,1.od U \(t,l, pro!. dr. iog. V. H a rna j este ~i pre!7edintele APIMONDIA, ,II" In I\rNIst 5 ealttate de trei ori pinA acum. El a infiin~at un institut l\dl1l 1I 1l \ lil lll l d e tehnologie ~i economie apicola ce are 0 publicu~ie l 1"'}ll1'h' ./\ pincln(l cu circuit international. De asemenea, asocia\ia arc
((1 "'.' 11'\.'

mii

,.1\1 I

_ \In\11 11I1\ h ,! III,y\lllllll"I", 1.',II.lhlll'I!(I]1I1 111}\u.l

1.1

17

o rcvlsttt p roprie, "Apicu1tura tn Romania u sub <Xlnducerea umJi co1egiu "C IlC\l onuJ 51 care apare ~ i intr- o versiune in l im'ba maghiarii sub denud mll'cll de "Mc hesZ0t Romaniabont". Concomitent statuI sprijmA actiunea asociatiei prin scueri de impozlte ~i reduceri la transpor'turi. Totodatli, in acelalji an, a luat fiintil S tu\lunea centralA de cercetAri pellitru apiculturA ~i sericiculturA cu p<: 1'!'l()nol de tnalti calificare, care a fAcut numeroase cercetAri. De pildA, un colcctiv de acolo sub directa conducere a cercetAtorului mg. N . F otj u pus tn practJicA - dupA multe cercetAri laborioase --0 metodA bunA do pi1strare peste iarnA, in afara ghemului a unui numar impoI'ltan't de mlilei fecundate. Ele pot !i folosite fn primAvara unnAtoare Ia formarea (II'! lluc1ee aju tatoare .pe ling;l coloniHe de oaza.. In felul acesta tn coloniile rc.' spCctive, avind douA matai, se mA~e numAI'ul tinerelor albine zburAIOtlJ'l:!n care iau parte impreunA la culesul principal, mArind mult pr'oduclia. Ta t acola, ~i cu acela~i colectiv, N . Foti a stabilit caracteristicile bun Ci noastre rase de aibine Car]Xltica, recunoscutA ca atare In multe \flri cc au importat mAtoi de la noi. Crescatorii de mAtci ai Sta\iunll IIU <lll t zeei de mii de mAtdi selectionate api"cu.ltarjlor sai'i'CitantL Jnceplnd din 'aD.ul 1974 acea9U1 statiune a treout in oadrul Asociatiei i"('SCutoruor de Albine deveninind Inst itutul de cercetAn pentru apieul l.u rA.

ALBINELE IN LUMEA INSECTELOR IIIl\1ENOPTERE

Albinele - 'bineri apicultori - tac parte din marea elasA a insectelor din ordinul Himenopterel'o r, caracterizat prin aceea cl posed~ pa.tru nripi melnbranoase, orWn C81'e euprinde, tn afar~ de albine, viespile ~i furni'cile. Ele apat1in fam'iliei Apidelor genul Apis, specia Api.s melUficR L. avind 0 metamarfozA completA cu larve ce diferA total de adul~i. Sint inrudite cu toate speciile de albine sAlbatice, ce-~i fac cuibul tn pamint, in 1Julpinile trestiei, sau siipindu- ~i Iocuin\a in aemnul din csen~e moL Privitor la viata exter'ioara, majoritatea himenopterelor au un grad ma i inapoiat de via~ social~ , dar cu un sim~ exceptional al memorizArii, tlmndu-~i cuibul intr-un dedol de ierburi, frunzuli~, trestii, ~i folasind lei de fel de >trucuri ~i 0 surprinzAtoare ~iretenie de a capta victime, pe 8ocoteala ciirora trniesc parazi.tar. Unele, de~i singuratice, avtnd cuib separat, triiiesc totu~i In vecinlit!i\i foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru pAtrat. Alt ele, mui evaluate, larmeaza mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar comun; in sfir~it, cele care au ureat scara unei anumite "organizliri soC'lo.lc ll , aIbineIe noastre. trli.iesc in colonii Cll zeci de mil de indivizi, la ttll co Iurrucile, cu care sint strins inrudite. Din sutele de specii de aibine s~lbatice vorn sIege doar citeva, care re pr~z[ nUi trepte evolutive pina Ia situatia unei. sacietAti organizate, a5a cum sint aIbineIe din prisaca noastrA , Din cele singuratice, cea mai inapoiatA este vies pea s~p!toare, Pfl rnpUa - specia Pompilus apicaZis. Este singura d'intre hirnehoptere ell1'll nu are g rijA de progenitura ei. De 0 ~iretenie deosEfuiU, ea stA 1/\ pfndl'i pen tru a descoperi sAla~1 unui anumit pAianjen, din specia N tl rllt!$w , ce trli.ie~te in pAmint. Mica viespe pAtrunde tn vizuina acestuia, II poro lizeazA cu veninul acului, fA.rA a-I ucide. Apoi depune pe abdomenul vlcUl11ei un ou, din care, atunei ctnd va apare l arva~ ea va trai ~i V crc.$lo pinii In maturitate pe seama trupului amotiit al gazdei, din I) 1 1m'c, plnl\ In urmA nu r~mine nid 0 Iarim~. In cAutarea aeestei prazi ea ~bniwli din primAvar~ pinA in toamnii l~sind in urmA-i numeroase fH ee '. d ue III r lndu! lor aeeea~i via\A parazitarii. Speclll X fl ocopa, albinA singuratiea. ceva mal mare trupe~e, i{ji 'H l ocu~ u l In trunchiuri de arbon uscati. In mica chilioara stA din priiP" ~l ltlV h l'l\ I1t nll ln tou mnti . clnd Uisind n(.'O ]o 0 urma~d, ! ~i pl1rase.<;te locuintu,

If)

"Mugllndu -sc aJAturi de aile s u,'ol'i din aceea~i specie, iernlnd impreun.1, "1)1"(,' a-:;I tine r eciproe de eald, la rAd.1cina unui soi de liliae. E un pn.m p Ufl , pc jurnl1Late fAcut, spre 0 asociere in sezonul rece, Ou spccia Polislelor PoUstis gallicus, viespi sub~irele ~i lJt'lIcnl c, se pA~e~te spre un inceput de organizare sociaHi. In primul rind rlccl.ll'c insectA iljii lucreazA un mic fAguralji, Foarte rar se asociazA cite (j{IlI ti tnvnraljie care sft lucreze la acela.!;i cuib. DupA observa\lile lui F erton utln din ele aduce 0 incArcAturA de pasta celulozicA, dar gbind micul (,,, Ill I1cupat de prima, a~teapta sA-$i facA loc dupA plecarea tovarA!?ei de lIlu n("!\.. Peste noapte insa toate se grupeaUi in apropierea celui mai mare Illn rI1gura$i, stind in buna in~elegere , Implrtindu-ljii una alteia hrana din gu ,~ , Spccia de albinA singuraticA Prosopis variegata considerata i ii nt'li inaintal1a a albinei melifere, tra.ies;te tot singuraticli dar hltl'-O slare superioadi. fatA de alte specii. Ea nU-$i mai face cuibul in p(\rl1fnl, ci in partes mal fragedA a unei radAcini pe cale de uscare, Acolo dllcc mic re ljii polen singurului ou depus, pentru ca viitoarea larvA sa .. Ibn h rlln11 1a indemina pinA dod ajunge maturA. O::lfnia - Osmia fossaria - 11i ea e 0 meliferli gastriligenli mllell din cele ce se hri.nesc eu polen - specie rAmasA - ca locuin\A III lIt'lnn Prosopelor i1;'i dureazA casli in pl1mint; 1n sehimb, este anirllhlll d(' un spirit de asociere mai pronuntat. E drept cA locuinta sa este 1I ~I'I C t Individ ualii., bine ingrijitA, CliptU9itA cu petale ale florilor de mac, diu' pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe care-l i.nconjoara ell mlere 11i polen. Inclinatia spre asociere a acestei specii se manifesta prln cons1.ruh'ea cuibului in apropiere de eel at suratelor sale. Pe un mclru plitrat smt sute de cuiburi - locuinte individuale - ca tntr-un mlc Sil t.. CaracteriS'tic pen.tru spiritul sAu de asociere este apArarea in COlm.lO n satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau anil1lo lc, care Ie-s r tulbura linis;tita lor via\!. flalictele sint primele tntre speciile de albine sAlbati ce care ~Hlli organizat intr-o societate primitivA, Locuintele satului alblnAresc ~ In.'\. mai bine orinduite, apArind in cornun intrarea fieclirui cuib, 0 serie de alhillute fac serviciul de 1Xlzii patruUn'd. permanent in jurul satulm. o comparatie Intre diferite himenopt:.ere ineluzind {;i albiaa Apis mcJli fi ca L, este ljii mai expresiva, dacA studiem locuintele clAdite de ele. Si\ urrnArim pe scutt, pe cele din speciile cele mai apropiate, care slnt viespile ljii furnicile. Vi espile adunate in asociatH mai mari sau mai mici, i11i c1Adese }oculn\e aditoase prin podurile caselor sau prin alte adAposturi. Aceste 10culn\l! stnt tn elaje, sprijinite pe pilom puternici, folosind substante cclul ozicc, Unele specii de viespi i11i fac locuinta tn form ~ de clopot sau til cOrlllri cu etaj; acesle/) sint strAbfitute de 0 singurl1 u!itA centralii de lu buzll. plnl\ sus, llllQ tncit uces t palat babilonic poate fi marit in raport de pOpulO\ill cc-I ocupii., udl\u.!;:Lndu-i alle etsje dup~ nevoie. VI/mid/(, stn!. Inu it 11111 innintl\le pC! scars socialii ia\a de toa!.e i h lll1l.'lIt'pl l'I'ck dl:s('I' i:-l\' pil1fi a{'lLnl. J::ll! ' $i to nsLm icsc l ocu in\<! sub pA-

mint, pinA la mari adincimi. Al!ele !?i Ie cUi.desc la supraIatA in trunchiul'i putrezlte de eopaai sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar pune existenta in pericol. Sint furnid din 8ceasta categorie care-$i f ac euibul suspendat, lucrnt ca 0 pisUi batuta la piu.1 , ell scame 1?i fibre de plante. De pildA: !urnicile din speeia Oxophylla smaragdina, din preajrna Oceanului Ink:ii.an, cos (runze mari, pe mM'gini <"U eire de mAtase, atlucind pe "antier, 1n man'dlbule, .propriile lor larve. Legatura o fac ell ajutorul unor secretii Iipicioase a larveior, lipind marginile rrunzelor una de alta ~i apoi cosindu-Ie. Cele care locuiesc la suprafata plimtntulud. in !urnicare perfect orlnduite, au csmere speciale peatru puiet; au magazii de rezerve de hrana; donnitoare !;ii grMini tn interioru} cuibului, in care eultiva un soi de ciuperci bogate in rezerve proteice. Au un eel de grajduri pentru ni~te purici de plante - care secreta un suc Uiptos, cu care !urnicile t!}i hrlinese larvele, Toate ace9tea insa sint eu mult depA!?ite de locuinta albinelor noostre! Ele clAdesc un adeva.rat palat de ceara, cu zeci de mii de cAmAru\e hexagonale, denumite al-veole saU cetuZe, lonrund !aguri rinduiti 10 aceea!?i distania unii de aItU, ca sA nu stinghereasci buna circulatie n aerului de jos in sus ~i invers. Este un adevArat oLa, cu piete, ulite, l'Jpll~i speciale rezervate hranei de iamA., cit !?i cuibului orinduit asUel cu sA nu se piarda cAldura necesara vie~uirii ~i dezvoLlarii puietului in dLlerite stadii de metamorfozA . AceastA locuiniA are 0 singurA intrare, urdini!iW, reglabil in raport do sezonul cald sau rece ; ate peretti smAltui\i eu 0 solu\ie de sallv1'i. $i propolis, substan\A care aplil'B. locuinta nU numai de umiditate ci 11i de hWElzia diferi~nor microbi, cAci contine antib'iotice. pcnlru cn s~ !i ajuns la asemenea locuinte minunate, desigur cA IIU tl'ecut milioane de ani. Mai slnt !1i azi specii de aIbme care n-au "Juns !ndi la perfectiunea a1veolelor' hexagonale. De pUdA in regiunile troplcclor, tn In'dia, Sumatra $i Java, traieljite specia- Apis florea, Alblnele din aceast<l specie t~i cMdesc in aer liber, sub creanga unui "rhol~c, un sing\lr 1agure. care Ie serve9te !?i de cuib !?i pentnr re-.z;el'vele (1o hl'on11. 0 parte din alveolele fagurelui sint eillndricc, iar altele hex'a ~nn ll'lc , Ele deci sint in perioada de traru:itie spre unificarea formei hl,;l}tflgonale, cea roai economicoasii ~i solida intr-o construC\ie, D~ asemenea, aIbineJe din rasa MeZiponelor !?i Trfgonelo T din Moxla nu 'ii e1e alveole deosebite; mierea este depozitatA. in cima1 'II\t1 cl llndrice ca nis;te butoia!?e j in schimb alveolele din cuib sint 'H,!!C I.'tlont\le. La Melipone 0 parlieularitate interesantA 0 constituie urdi"It ld 1(1l:uint;ei, pe care in noptile reci tl inchid ell 0 rperdea sub\i re de ,Irlltltllls, pcrtlea ce 0 '['od a d oua a.l diminea\a, . PI'lvllor la viata de interior, himen'Opterele au 0 ol'ganizare uim i~i1IU'tl II nluncH, pe care 0 vom lAm uri dod vom descrie colonia,

iO

..
I
' 111

'II'~

I, VOln fOl0MI In In\ W\(HtLul "Gall'U euv1ntul "alvllloilS in laC de eelule, cum

1. ~' '''' \l1.II ,

, "'\1/,1 ... eA OL ,,-,\, " 10'1>1 CQlulot, " L atSt d e des folOillt tTl" blolol" albl"",,10r , lne1 1 ar e

~-a Obl$1\IU1

Vlilll

rvli '~L

lit'

I\~"N "

cu ... lnl.", ,.tNlmot r u!6- . oare In lallnel$te

~te u:prU1A

pUlea

1111

1'~I'

,,~""'.,. ,

. ..

i7

Este cunoscut simtul lor de curli\enie. Albinele nu suportA ntet un element striUn care sA Ie adud neplAceri, cum este .,oarecele ~ care Ii ucid in stuP. cu veninul aeelor., iar cadavrul U Invelesc intr-un glulgiu de cearA propoUs, izoltndu-I, spre a nu vicia atmosfera Interioadi.. Au un simt de Intrajutorare deosebit fata, de cele din aceea.,i colonie. S-au vAzut rtotu.,i cazuri cind albine strrune, rAtAclte din stupii. lInei prisAci mutat! peste noapte In alt loc necunoscurt, se adunA in cite 1-2 clorchini ca In roire, imprumutindu-.,i reciproc clildura .,i hrana din gll~i. Dadi cineva pune ace-.,ti mici roi in stupi goi lli Ie dA ~tte 0 matcA, de tndatA, mate se organizeazA ca lli orice colonie din prisacii : unele din ele clAdesc faguM in Doua locuintA, iar altele aduc nectar polen pcntru colectivitate. tn interiorul stupullli sim\ul acesta de intrajutorare e lege pentru ulbine, nu numai in sprijinul activitAtli coleotive, dar ~i In ajutorarea celor obosite. M . Haydak descrie 0 categorie de aibine mD.seuze' care dilU Ingrijire celor ce vin obosite din cimp, ell povara grea a colluletelor cu polen, lncit e nevoie ca picioarele sA Ie tie masate. Toate au un simt deosebit al directiei ; ele i.,i memorizeaza punctele de reper, regbindu-!ii locuinta clod vin de la marl depArtAri; au Instincte .,i reilexe ereditare, care Ie ingAduie sa gaseasc! tn amintirea genelor cromozonice solutia cea mai buna pentru a ie.,i din anumite situatii grele, !]i care au pArut la inceput fArA dezlegare. Cunoscutul biol~> !rancez L . Roussy a supus albinele unor experiente pentru a observa comportarea lor, lli n ajuns la concluzia di "activitatea lor Za cllidit este artd inginereasca de mare finefe care depli~e$te fn multe ocazii marginUe instinctului." Spiritul de sacrificiu al individului este deosebit ~i U posedA mai tonte himenopterele sociaIe, la fel ca .,i eel de ata~ament Ia unele, pentru mama lor !?i puietul din euib, care reprez1n1A vUtoru!. Un element psihic se .manifestA de asemenea - in special la slbine. De~i ele nu au mila pentru albinele bAtrine ~i neputincioase, totu~i s-au vazut colonli care-.,i piistreazA matca batrlnA intr-un colt mai departat din stup, feri,tA de CUca ei geloasA .,1 care tot.u!ii clteOdata 0 inga'duie c1nrl stA ceva mai izolata. Privitor la organizarea anatomica intimA, himenopterele au multe tr<1sAturi comune - au arme de apArare !]i atac; masculii sint tnzes~ tro\i cu organe senzoriale deosebit de fine !]i dezvoltate, a!;a inclt detecteaU\ de la mari depArtAri femelele aflate in zbor de fecun~are. Au un sistem nervos central - creierul - care dupA greutatea lui, Ia aibine, in raport cu cea a carpului, se claseazA imediat dupli cel 01 omului. Un mare numAr dintre himenoptere se reproduc prin parteno~ gell cza , ncel fenomen al reproducerii din oua nefecundate depuse de 0 r(,l11eltl, problcmli C'e 0 Yom IAmuri ceva mai departe.

Din negura rrem"

.,i

.,i

ISTORIA NATURALA A ALBINEWR MELIFERE

Dar 'cum s-au diierentiat ete, alla incit lllDeIe au putut sA urce viata sociala, cum sint albinele unei calonli, dnd aite specii direct inrudite din marele ordin - l Himenopterelor, -au rAmas aUt de a inapoiate ? - intreabll unul dintre tinerli apicultori. - DilerentierUe au urmat legile biologice impuse de natura ce Ie-a creat, legi care au influen\8t, prin mutatli, treptat, de-a lungul a milioane de ani, aUt animalele cit !;1 vegetalele. Ele au suferit transformllri mai mari sau mal mici .,i au apArut forme noi de viatA. Dupa pa.rerile cercetAtorilo,r biologi, cum ar fi prof. Witerbert, strAmo!?ii albinelor de azi au fost la ineeput un fel de larve fArA aripi, hrAnindu-se cu matedi vegetale mai mult sau mai putin fragede, cum cruu sporii ierigelor gigantice. Ca urmare a unor mari schimbari climaUte, ferigile au fost tnlocuite de arbori .,i plante cu fiori. Pentru a 8upravietu-i, larva, incA solitara, a trebuit sA devinli apUi pentru zbor. l ~ilU aparut de asemenea, mijloace de transpom al polenului: peri~ori pc cap, periute de adunat polenul de pe corp, co.,ulete pentre depozi~ lilren lui provizorie ~i transpomul spre cAmArutele fagurilor; 1a fel au trC'buit sa se dezvolte ~i aparabura de care au nevoie la cules nectarul, mm sint: limba !?i gu!]a. Acestea Ie-au ingliduit stHi stringa hrana din rlorl le de curind deschise, hranl1 cu care se asigura viitorul speciei. care SI,e puietul. ProM evidentA a celor sustinute de eercetatorul citat row !lUll, e cli acea modestA albinA sAlbaticli des pre care v-am vorbit 1h'OSQpis verigatus, inainta~a albinei roelifere, de!;i ll;i hran~te 'larva Cll mlere I}i polen, flU are inca aparatura de cuZes polentd, cum au albinolo noastre: ii lipsesc atit co!],uletele de la picioarele posterioare, cit , I l1t!riutele pentru adunatul graunciorilor de polen aflati pe haina ei IylrOustt De aceea Prosopis tnghite ~i depoziteazii polenul in gu~, I rnn3porUndu-I astfel in sihastra sa locuintA. drept hranl1 pentru larva (I~ rn1lne. pentru ca la ie!iirea acesteia din ou sA-I aibl1 la indemina plnft 10 moturizare. I\ c(.'ste transformAri care corespund la prima vedere cu meta1111,.'rm:elc 11Irvei albinei, nu slnt deosebite fat! de cele suferite de prittlll l", IIlIItlbii. primele reptile. pas~ri sau prime1e mamifere. Toate aspre
0

1 8

I 'J

f'{'IIictl

S- IIU indcpLJ nit p l1in Jllut<l ~ii ') succesive in caclrul posibiliUit.,ilor (l1' )xlzilului cl'OITlOzOmic III r'i ed irei specii. Cind mut.a~ii1e nu se puteau (11('(', Rpccia pierca. eu siguranta ca dupa aceste stadii In evolu~ia lor, I\ l bhlde (J\ pis) $i-au insu$it progresiv obiceiurile sociale pe care le

vm/c,1/.

ft....

ttizi.

- 'II

litnpul. Fiecare schimbare se mAsoarA cu sute de mii ~j chiar de ani. l3iologul sovietic prof. Oparin a stabilit cA "in acest element ce {'uti' Iimpul , a fost posibiUi ooncep~ia unei legAturi intre lumea fuicA ~i 1'1"'11 hiologica, d eci intre materie !}i viatii". OUp?1 no i cerceUiri Universul s-a format acum 6-10 miliarde de 111,1. lar Pa mint ul acurn 4-5 millarde; primele bacterii au aparut cu (ill u tl lili lim'de de ani in urmA. Toate trans!ormarile S-8U indeplinit In li lli e dc Ill ilioane de ani. Cercetiitorii 0 pot alIa urmiinind fosilele care (c privel;ite albinele, dateazA din era geologicA. tertiara, care a rOIJt. /lC.UIIl cincizeci de milioane de ani in urma. Studiind aceste fosile (1 111)/1 metodele nOi, cu substante ra'dioactive, s-a putut stabili ea albiI 1111

1.1 uccllst;1 opera natura are Ia indemtnA un element de mare impor-

ndll ! 'IOU, tJrmozii legile precise aZe ereditiitW'. Mutantele se mo~tenesc ~i se transmit astCel mai departe .urma~ilor.

" Mu tl.lI1lcle - dupa prot M. Prenant de In Sorbona - adeseori dlfi','l1 1 1,u\in aparent . fetA de forma originaHi. a speciei respective. I~:,pn\ill l cslc d i nceste transiormari imedi~te ~i complete ale caracte-

VI :

'1.1Il01IllC

11('1(.' t rCiiCl /L deja organizate in comunitap-i in timpuZ erei tertiare.

In Mari!. de albina fosiHi., gi!.sitA Ia Abc-en-Provence (Franta), " "lilA int.r-o placA de ghips, din acea er3, s-au mai gAsit !;ii aIte douA rf).~i Ic. Pt'ima, provenin'd din eocenul superior - prima 'parte a erei terl illl'c - era fixata in r a!;iina reva rsaUi a unui conifer baltic. Aceasta ro~ i1 l'i prezinUi un grup de !;iase albine In care s-a alipit ~i un fluture de .L{l'iRf' lnHa 2). Aceasta dovede!;te 'CA incA de pe a t-unci albinele i~i clA deau {Ilgud din ceara , avind ~i parazitul respectiv aliH uri de ele. Cealalta fIIR i] ;'!. datcaUi. din miocenul inferior - 8 treia pcrioadA a erei ,ter\1iare - Wnd bine conservaUi in'tr-o rodi formatA din straturi suprapuse lingA locillilnlea GoWngen (R.F.G.). CercetatoI"lii insA considerA cA a lbinelc au Itp..I\L'ut pc piimint mult mai tna inte - deci in era secundara _ mm 1)rccis spre s"(j~itul acestei ere, care ~ durat 150 milioane de ani. InI r-mlcviir. este cunoscu t precis di atun-ci au aparut plantele superioare eu (lrmi, pmducMoare de seminte, janerogamele. Tntre florile acestor plante erau multe dintre cele care sectetau 1U'ctur~ zaharu l fii nd eJementUl energetic care da impulsurile necesare Iormlirii l}i dezvoWirii semintelor. Acestea atriigeau inscctele avide de d ulcCiI\ti, carc in I clul acesta aj utau !lorilor sA faea 0 iecundare mai /lc:Liva, prin npera de polenizare pe carc 0 indeplineau.
IIIUlnl

III ' ~ nlj'r... ,1.' IIubllllUl\C 'IH'OWI<..~ .pcn tru dctvo'tllr('. {l\.nc/l {Iu:u r l l de .." tb. nude II~~ re~U!u u_ .11' , ,n'lIn ~ nl' h' !lIHi/Nor ,." 4'111 rlU ,1n'! ttnl\.t. ,IC pCroll U II.lv ..... le to .. l\A\.Qle. ret.ldu uM C11 care " ,. I"n",.... ,Uql' ''iI.Illoot fI ~l',' 1 In 1IIII"QjIlmo! t"Mlir tt.

'J MurarU : prtn ru::enstll not!une 8(! tIl\clegc mOdt!lc.area brux l a c.llt:ltll unul organism IIu ll hlf1llcnllt '"<)lldlllUor lIc vllllil. Xx pUc:l\U mal latgl V<lr n date m :>1 dllpartc, <:Ind vorn '\I>1I .. n\lUu lor. 'I ':n" el"f(1I - (J ill .... ", m olllllll' la - f lu!ure. .. nrc dt'put1n Dull In ~llIp . l'l r llirvoie lor,

A-ccastii erA secunrlara nu ne-a Iii-sat Lesile de albine llSemlinlllonre Cll cele de azi! Deslgur d voI'bim de mutatii aparente, Ura sr, !)utem stabili dacA tn anatomia albinei de az i au mai apArnt aite m uta\ii , d \Ci Iosilele nu pot fi analizate decit la exterior. $i totu~i multe schimbAri Ilrebuie sA 1i intervenit. L. Roussy, iActnd observa~li asupru limbii aibinei scrise: "Piesele bucale ale albinei sint rezultatul unei evolutii multimilenare, suferite de piesele rudimentare ale albinelor primitive. PArtile componente ale aparatului de supt s-au sudat ~i s-uu ruungit progresiv, pentru a forma un tub deschls, adaptat aspiratiei lichidelor. Limba albinei nu s-a pwi:ut dezvolta dec1t in legAturA. cu florile plan'telor. inrep:im:l. inci!. din Cretacic" I). In marele ordin al Himeoopterelor a apiirut. de-a lungul vremii, o d iL eren\iere midi, sub aC1-iunea felu ritelor elemente cu care oroinUl s-a ga.sit in atingere, in medii deosebite. Aceastii. diferen~iere a dOlt na~tere la specii noi ~ i tot atit de deosebite. OdatA IlwdificatA celula germinativA, ea s-a itransmis asHel descendentilor in fonna ei nouA, apArind deci un nou tip. EI se inrnulte~te urmind 0 evolu~ie in raport cu conditiile impuse de mediul la care s-a udaptat, ajungind deocamdat!i la 0 8nurriliA stare de fixare. Legliturile de filiatie, tn caeirul ordinului, s-au piistrat; nurnai aparentele Ie despart in C aroilii, genuri, specii etc. Inzestrate cu organe noi, aripi, mandibule etc., fiecare specie noua se adapteazA unei alte forme de viatA , eu un alt mi jloc de trai. Le gAsim astiel in era ter1,iar!i - dupa. cum am amintit - nu cu insecle singuratice, ci ot<ganizate in clanuri recluse. In el'a cuater!lam (era geologicA a patra, in care trAim 1?i noi) care a tnceput acum 2-3 milioane de ani in urmii, s-au tntimplat mari prefaceri terestre thrtoritA UnoI' masive nti~.liri rtectonice 2), ~i a unoI' inghe~uri succesive, urmate de lung! perioade de c!ldurA ePeriosdele glacia~ iuni1or) . Albina, insecta u!;ior adaptabilA condi~iilor de otrai, ~i-a organizat viata tn raport. de incerdirile pe care timpul i Ie scotea in cale. 0 parte ImpoI"tantc1 din clanuri au pierit, inghetate ; aitele s-au ingropat in pamint tn birlog individual, ie;;ind la suprafa\a in sezoanele ca1de, clnd, dcztnortite din starea de semicongelare, organismul ~i- a reluat iunctiile. DIll ucestea se trag unele aibine sAlbatice sa:pAtoare, care au rlimas in I II ; ccl1 ~ i stare de inapoiere. In schimb, eele mai evoluate dar 1?i ele cltC )('l.Imd utA. tot singuratice - in stare de clanuri reduse, trAiau pe cont prop,iu. Singura preocupare era doar sA -~ i gaseascA. lac potrivit pentre I~ r op.cn ltura lor, ce trebuia crescutA. pinel la matru.ritate. Ete fiind deja ~ j lfl ll'i1i gene deci consumatoare de polen ~i miere - s-au stabilizat lIumnl spre acest consum ca hrana. Din categoria acestora sint bondarii I\ln ptt minl ~i alte grupe de albine sAlbatice a minlite. ell sa atingA. deci un -complex organic, cu mil de albine strinse in ,IOIHlItl ltntc, au trecut prin diferite muta~ii, unele motivate de vicisitudinllo vl'('fnji reeL Acestea Ie-au sili,t sA se apropie cit mai s1lrins in fOlma th.1 j,l1lf'1ll compact:, care sA aiba in directA -apropiere hrana -adunata in
,I" .,,1
I) ('"r "lartc _ PCI"Iolldn gcoto~tcjl
' <I ~"' II """
(I"

iii II ffrlltul ere! lleeUnd4re ee a durll l ISO

p~ ",I!lt.

mlllollne

If

MI " '~"

IONO lllc. _

,I"

2n 21

COmun, In scurtJe.le sezoane ca!de. Mierea a devenit '8Stfel elementul primordial de producere a caldurli, datAtoare de energie; in felu1 acesta s-a nrgoni'llat colonia care cu cit are 0 populatie mai mare, cu atit tr!!.i'e~te mill bln.e. "E curios - serle M. Maeterlinck - ~i apI"!>8pe mi!iC!!.oor, de a tJrC<'C de la viatJa egoista a i8lbinei singuratice - viata neispdivita ~i rllr!!' temei - , Ia via\a frateasca pu\in mai sigur!!. ~ i eeva mai fericitll E c urios sli. vedem cum i'deea nouA bijbiie la inceput 1 AceasU idee ce Izvol'!i$te din materie, nu e decit frigul, foamea, groaza, schimbate intl''''''lJn lucru ce n-avea inc! c1rip. Ea se tira.~te fara rost imprejurul marilor prim.ejdii, imprejurul noptilor l'llngi ale ierni.i, intr-o toropeaUi vecinii
l'1I

RASELE DE ALBINE In:sectele din marea famUie a Apideelor sint ras pindite 'Bproape pe toata suprefata Terrel. Le gAsim nu numai in zone cu clima t.emperat5 ea Ila noi _ unde via\IB lor e mult mai u!ioara - ci l1i in ~ de la e'c uator ea !,ii tn noniul Siberiei, al Canadei $i Seandinaviei. Aeolo , insa , tre buie sa aiba 18 lnrlemina. $i sA consume 0 mare cantitate de, hrana energetica cum es'be mierea, ca sa. se poata men\ine . Adap~ ia mediu este 0 conditie inexorabUa. de vtat a tuturor vietuitoarelor, conditie de care depinde s upravie\uirea sau disparitia lor total!. I e pUda., in 0 10 D potnit unei biserici de la Arhanghelsk - pqrt sovietic Ie Marea Alba. a unul din cele mal nordice - s-a gAsit un roi care triiia "Booto de dnd ani, de$i i'arn:a termometrul eoboara Ia -4.5-50C. El a rezistat de$i era expus curentiIor din olopotnita, ca.ci. 'Bvea acumuH iri foarte mari de miere in faguri. De ascmenea,- in partea nordleA. a Mongoliei, aIbineIe adaptate la irig sint ,active la temper turi joase, Cercetatorul Starcov III comunieat d i. nlbinele de acalo lac ,primele zboruri in prima.vorA pentru cules l a + 2_3cC, pe dnd cele de la noi stau In ghemul de iarna la +12C. Acelea lucreaza ljii 'pe ploaie l i 'Chiar ciod ninge, daca. au plante ~are dau nectar ~i polen proaspAt cum este spintul HeUe borus purp-urasoens. A-ceasta piantA cre.,te inflore!jte !,ii Ia noi cind inca. zapada nu s-a topit, dar nu 1n masa., ca sa. fad obiectul unul cules bun ~i care ~ det~rmine 0 adaptare aIbindol' de aiel la zbor pe timp rcce. Albinete dio genul Apis (fig. 2), se tmpart privind. in mare - in trei rase dis~incte ucografice cum sint :

moartea" !

Prin selectivitate ~i speciiicitate, din poZigine aibinele au devenit m onogine, avfnd 0 singurA femeUi fecundatli. - matca - pentru intreaga colonie, care depune mii de oua rpe zi ~i compensealJ. d.i.spariti,a celor C Are al t.a dat a 1n negura vremii, depuneau $i ele oua in acela$i cuib. "Matea - scrie aceI~i autor mai sus citat - ~i-a luat ramas bun de In lumina zilei, de la dulceata florilor, de la liberate, albinele luc.l'litoare de da dragoste, de la 4-5 ani de vie~e, de la bucuria de a n mame. Matca i$i vede creierul red'lls la minImum in ioiosul ovarelor - organele de inmwtire iar lucratoarele l$i vad aoeleB$i organe strin.. ,qtndu-se tn folosul unei iscusin\e specifice. Este adevarat ca aibinele lucrii toare nu pot sa-$i schimbe propria soarl., dar dispun de cea a tut.uturor larvelor nimfelor din preajma lor !}l care sint aproape fiioelt! lor ". Alegtndu-$i un loe potrivit - de obicei in scorbura arborilor bal,r1nl, viata coioniei se desfa$OOl"a inu--un ritm domol in pe-rioadele de toamna lii de iamli, pentru a porro vijelios in primavar!!. l1i culminind in vara plina de roade! A.runci, ea i~i umple hambarele cu mierea panumat! a florilor, miere care in i.arnA Ie da cii.ldura, l1i cu JXll,enul - re7.ervli de proteine ~i substante de ereatie, cu care vor cre!j1:e generatiile vUto'a re" . Cind numarul noU nascu\ilor depa.,e$te cu mult pe eel al pierderilor de vieti, tar - opul.ta\ia scol'1bmii nu mai are spatiu suficient, se fonneazA p Toiul care plead. cu m"Bma Jor, sii-$i organizeze in .altA parte 0 nouli ~e zal~, la fel ca ce'a din care el a rple cat. In fe lul aCJe6ta, speciile de albine melifere s- au rSpindit pretutindeni in lume. caci le gasim Ia taate latitudinile globului , impar\indu-se tn dife-rite rase geografice.

.,i

.,1

,~,"

Grupul de rMe indiene din care fac parte :

0) Apis florea - albioa pe jumiitate ca mdr ltne {a~ de cea de Ia nei. des pre care am

Fig. Z. _ Clnd dlntre r asele de seama a a lbinei mellfere.

l _
!

IIml nt.it in treacAt mai inalnte l1i care ~ tl'iiie~te III tropice. in In di a. Borneo. Java etc. ; ele ru (' un ~In~ ll[, ragul'C' s n \) umbr a unui aTbore,

aJ.])lna cl prtcA din Clpn.l : IIlblnA ItaU;o.nA : 3 - 01blna ca ucazlanA; , - albino uc r 3lnl3 nl ; 5 - olin . c a rnl co
_

23
22

H l'OJ)CI'lnd ("lI l1'Upuriie lor puietul, clnd tUnpul este reVa moo rere ~i ploios " /lli dCSC'OJX'11 imiu- i eind es1ie prea eald. Nu este economicii. b) Apis dorsata triii~te in acelea~i loculi ca Apis /lo rea dar este de ooud od mai mare ca albinele de la noi. Albinele cH!.desc ~i ele un . 1r'I~ ur (llgure la umbra pomului. dar acesta atinge citeodatA 2 m lunnililc Mpl'ijinit sus eu 0 bazii de cearA de 13 em Ia~ime peDitru a putea IHI 8 ~itlC greutatea mlerii !jii a puietului din alveolele luj, greutate care liI'It.OI' I d c pa~e!}te 100-150 kg. Caracteristic pentru aceastA ras1!. este eA \ Il lblnc lo migreaza : vara tn timpul cald ~i secetos zboar1!. 18 munte, unde "I'{'~ lc 0 floI'1\. bogatA. iar clima este mai dl.coroasA; dod vine toamna ttohOIH'!\ III Ijes, tragi nd la vechiul loea!ji. Este foarte agresivA ~i nu e ,"'ell'lflil de oameni. c::) Ilpis indica sau Apis cerana cu 0 arie de rlispindire mare, in ,.pltlul in India 'Ii insulele din sud-estul Asiei, asem1!.n1!.toare cu albina IIwU(Cl'iI europeanA, dar mai primi:ti v i!.~ are importante insu~iri biolo1IIel', d inil'C care se remarcA 0 rezistent~ mare la iemhi lungi ~i mai "h)" rOUlI.e mare la atacul balii nosema. Mi!.tcile au 0 mare capaeittate iltt nU(It'(', inlre 1 000-3 000 ouA tn 24 de are.
CI'u,pul de rose irano-mediterantan:

S pcc:.ia Apis mellifera cuprini::1e mai multe rase grupate astfel:

u) Apis mellifica remipes a cArei erie cuprinde Armenia (U.R:S.S.)

Irunlll

.~ I

Ana tolia (Turcia).

t-rei IX'pu lutii stnt moo cunoscut.e: migrelianli, abhazA !ji carelianli; c) Apis mellifica taurica, din sudul Crimeii .iii t;armul nord-estic ul M lir~i Negre. De asemenea, in regiunea Orel este 0 rasa de albine ,Xfdllruasli foru1t.e rezistenUi. Is ierni grele, cAreia sovieticii i-au creat 0 Iczcrvat.ie specialA pentru a 0 pAstra purn, tn parten dinspre MediteranA gAsim : n) Apis mellifica Cypria din inS'Ula Cipru, foarte harnicA dar foane "AI'csivd. Totu~i apicu.Itorii de neolo a crese caci da pro'ducW marL CUl'llcteristic acestei rase e cli. albinele nU-i ucid matca, ci daca Ie stinJ cu c~ tc pl'ezenta uneia str.liine, 0 scot efarA din stup ~i nu-i mal dau vole sli reintre acolo ; b) Apis melliflca siriace este aibina din Siria, in regiunea estidi n Mcditet'anei ; c) Apis melliJica camica, albina cu 0 erie mare de r!.spindire pO I'J dnd din apropiel'ea Adriaticei Ie Tirol, cuprinzind Aust ria !ji Germnnlll, consideratA ca 0 rasli bunA, productiva., u~r de condus !ji destul de blne selcclata de cereeta.torU austrieci ~i gennani. 0 varietate a ei. de l."I,t\o n I'C sunie. se alla in Polonia sub denurriirea de Apis mellifica. L c ll ~e llt, ce B tntinde spre nord in Scandinavia ~i spre est in Bielorusia, e sub cl enumit'en de Apis mellifica silvarum; el) Apis tncUifica lig1tstica - albina italian.li, recunoscutA ca rasa ('I'n !lIn'l bine lngl'ijltA. ccon omicA, produotiva. I'ezistenta. la bali. A fost II h'lll st'lc{'\lonillfl ind 't ti c: pc Iimpu'l roman ilol" c;ki Vergilius Mara !N

b) Apis melliftea caucasica, albina caucaziana mntre cere

poet roman, scrie in cartea sa Georgicete despre ea ~i !e lul cum C!l it' tngrijitii. De acest grup apar\ine ~i albina noastrli Apis meUifica Carpatk intratii de curind in nomenelatorul raselor de aibine, de cind grupul de cerceUl.lori romcini sub diredivele cerceta.torului N, Foti. a stabi lil. ca ea are caracteristici pl'opri1 , :f.lidn'd inter esante studli biometrice as\Ipra ~i. Eai s'e intinkl'e in vastul triunghi Ol~nginit 11 vest de Carnica, lu sud de albioa dalmata ~i la est de cea ucrainiana.. Ne vom opri ceva mai mult asupra rasei noastre, Car1Xltica cal'cia i se mai zice ~i albina de BanaL Ea are insu:;;iri morfobiologice caracteristice climei ~ i culesul'ilor de 18 noi. E rusticl, bUntlA, rezistentA In boli. Are 0 trompi!. lungi!. de 6,399 rom. Ciipll.ce:;;te mierea tAra sA atinga supralata ei. Apis Carpatica are - dupa V. A. Gu'hin - 0 obir~ie foarte veehc, men\intndu-se in perioada glaciarA in cele mai -calde zone ale Cimpici Duna.rii. Du'pA indilzirea ciimatulul A . Car1Xltica s-a extins ~i s-a in~ m\ll\it aUt de mull inclt vestitul istoric grec Herodot (484-420 Le.n.) serie cl treeind DunArea calaloria i-a fost mai grea din cauza nenumflra\ilor roi ce-i ie:;;eau 18 tot pasul. Aceasta observatie istoricul n-o mai iace pentru niel 0 ~ara. stra:bUuta. de el de-a lungtil vie\ii, Aceasta eoniirma observa~ia cerceUitorului Gu:bin. cl. rasa noastra. este !'Oarte ra 0 jnmul~ire extraordina . vec'he, caci a av.ut limp de 0 a~a extindere Ea s-a extins spre vest o pe versantii Alpilor, spre est pina 1a litoralul Marii Negre ~i 10 sud pe versantii sudici ai CarpatiloT, pina la Dunare. Astlel, rasp'in:din'du-se in acesle direc~ii. albinele Carpatica, nu au intilnit 1n calea lor obstacole naturale serioase ~i au ocupat in special teritoriul dintre Carpa~i ~i DunAre. pina la Nipru, Ea se deosebe~te de albina ucrainianl, diei da nsurile de mobilizare ale Car>pati cei npnr ~i in cazul unul cules cu un con~inut redus de zaMr in nectar , de la 6,5% la 8%. in .timp ce albina ucrainianA. danseaz.a numai dod Ilecl.c'lrul are peste 18% zahAr. Aceasta se datore!1te fapt.ului cii rasa Corpa tica s-a de7lVOltat l1i s-a format in con'di~ii1e climatului mai umed ~ i niDi rece din Carpa,i, pe dnd cea ucrainiana traie!1te intr-un climnt r'cla.tiv uscot :;;i eaId, din zona de stepa. Ea se apropie mai mult de rasa carnica. N. Fot!, considecl posibil c~ rasa earpatica. sa !i aldituit 0 forlll a 11ltcrmediara intre rasa carnien ~i rasa ucrainiani1 , dar Gubin sus~ine eft dC!}i Carpatica ~i Ucrainlana se aseamana mult, cu greu pot ji deose bite legliturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate. nici directe. &1 face parte _ dupA aceasta din urm.li - din subrasa Apis cantica ~i rcprczinH'1. popula~ia carpatina a acestei rase mari ~i nu lorma interrhclliul'11 dintre aeeasta rasA. ~i albina ucrainianli.

.,i

C ;mput de rase african

tII' l' II III'il.'

numitA. ~i nibina punicii sau telicii ; en de dl.spin'dire in Tunisia, Algeria:;;i Maroc. II) I\ pb m ellifica adansoni, e g albena. (:a culoare, co 0 arie de rasIjt"dlJ'f' In cCIII.rul Atrieii j se vorbe!:/te mult de eo ca 0 rasa h amid i lji pl'odu('ti vl\ ncus4 Iu ea, 'Ia pt pentru cllre Sla\i un ea dc cerceUiri < co lc lpi

ttl J\J)is lIlellifica intermisa,

2;i

dill Bl'llzi lln a importat 0 colonie pentru a urmsri felul sAu de compoltur(', Diu netericire, u n roi a sc!pat n~bservat ~i din 1956 pinA azi,
Itc(.'{lstl1 msli hibridfndu-se elL cea l acala., a cil.prins aproape fntregul teriC orlu (d Brazillei cebarind tn nerdul Argentinei, rasa fHnd foarte
t'O HOOl'C,

Un nou ndscut

Din aceastll hibridare, insli, a

ie~it

"'J!vcrl,,lIt'i eu apa, &taeind grav eamenii, animalele

,dtllc u! IlU peate lucrs cu eIe, di.ci 'nu este lini~titll niel ell fum, mei eu
{Ii

un hibrid

toone

agresiv tnelt

tot 'ce Ie iese' in

ROIUL CU CELE TREI CASTE ALE COLONIEI

ellI e, " cum apicultura Bees tor douA tAri precum ~i eea din alte tAri latinoIltllct"icun c -5i nord amerieane eaut! mijloaee de a Ie st!pini, c) Apis mellifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum 01 il IJI.\' melli/tea Zittorea in jurul lacului Tanganiea. d) Apis mellifica jasciata din Egipt are 0 caracterist)cA apacte:

ultimelor douA t ergite ale abdomenului e ro~ie. BunA culegAlom'o "I deci productivli, are defectul de a fi roitoare; clnd se pregAle~ tc tn ncest soop cre~te cite 250 Iarve in botei de roire, c) Apis melliJica capensis in zona Sudului african, Cll 0 caractel'I.Uc:l\ dcosebti! de primitivism; se nase albine lucrdtoare $i din oua 1I t1/cclllldate, de~1 tn mod obi~nuit ~i la mai toate rasele. albinele lucrAl UIIt'l' H nosc numai din ou4. fecun'date. e t) Apis melli/iea unicol ar din Madagascar de euloare neagrA con,ld cl'tlUI l'asA purs, fUnd in acea insula complet izolatA de contacte cu hllllilC st.'nine din aHe rase, deci nehibridatA.
\,' lIl u lIl'OO

In lini ~te a nop~ii de vara eu scAplirari ,de stele ce se prelungesc in hAul intunerieului, rnA pUmbam eu cursantii printre rin:durile de stupi ai prisAcii, Boarea vitului aducea din depArt!ri parfwnul florilor de Isop ~i mat!ciune cultivate in lotul apicol din preajma stu pineL Dintr-un stup se aude un sunet ca a chemare de tulnic, cAreia li raspunde un ecou seurt ~ infundat: tui. .. tui.., tui ... ! CintA 0 matdi, iar din botcile inca eAp!cite raspun'dea ea a inginare abla ~optiw. un sunet asemAnAtor, _ Auzi~, - tineri apicultori? Aceste sunete ne dau de veste ca mfine va ie$i u n rai din aee9t stup, Insemnati- i numarul sA de ordine , u ~ i intre orele 9-16 sli stea unul din voi in apropiere ca sa: ne vesteasdi clnd va apare roiul. ! n ziua urm!toare, la orele 1 )), dintr-odata albinele stupului au inceput sa jad grAbite aferA co un ~u voi. Repede am fast vestit ~i eu. Roiul se mal vAlurea in ti nutul prisAcii, dind ront! stupului, in timp ce 0 micA parte int.'Cpuse sa se a~eze pe 0 creangA (l vi!;iinului din apropiere, formindu-se ea un ciorchine (fig. 3), Clnd taate s-au adunat acolo, om scuturat roiul intr-o roini\!, lIt1ezQtA sub eiorchine, Un vuiet 11_0 6uzit din fundul roini\ei ~i de tnlillL5 valuri de aibine au tnceput llill 8C reverse pe marginile ei. Am tI.I}C7.11t ~ncet pe pamint roinita pu\ ln tn clinala ca sa. aibA aer sufident. pc dedesupt, ial' albinele I'Il"rl l'1!tc , si mi in d eli sub aces t clop o t. d u nulcolc tmplet ite se aL1[1 i.'ig, 3. _ Un f O) In foomll de ciorc hlne t11 11 1('1J 101', uu incepu t sA. bata. sub creD n g.l un ui vi~ ln .

,-,

viol dill orip; , chemind pe cele ce se roteau incA. in zbor deasupra rnln l\cl. - BlInuim - tineri apicuitori - ea matea este acolo caci aItfel "Ie 1111 s-nr Ii lini.!it.it alja curind; insa. pentru ca nu cunoa~tem daca nlhlen toiului este cea virstnica din anul trecut in care caz roiul l'!lt e prlnwr, udica primu! roi ce-l da colonia, sau acolo este a matca 11111\1'1\ incA neimperecheata. - deci este roj secundar - Yom face 0 JJI'Qhtl : !till pus sub roini\A 0 pind neagrA ; peste ]5-20 minute ridicind PU\III roini\a intr-o parte run vl1zut pe pinza neagra ni~te puncte albe; w'ulcH nu slnt altceva decit ouA sea pate din vag,inu] m~i.tcii; am ljtiUit (11"('1 ('d ncolo se ana matca fecundata din anul Itrecut ~i deci roiul este 'fir/111M. Ducl\. In caz negativ, pe pin za neagd!. nu s-ar ii viizut aceste punctc ;jIbe, ~tim cli. roiul are 0 matcli inca neimperecheatA. nascuta hi H tllfJ dc citeva zile, .!ii deci este roi secundar. Atullci am adus lingA roinitA un stup sistematic cu faguri artuit'hlll JX'lltru a indica albinelor care sa fie directia de clAdit a fagurilor til I'lL \'0 rei de alveole trebuie ele sa-i cladeasca. Til tH~H urdin~ului stupului larg deschis pe toaU!. IAtimea pereltelui ,nil tJ'f>lLlul, am intins 0 prelatA ale carei margini ajungeau In saindura IJl1 :t,IJIJI' II stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelatil, nl blllt.'IL' pen t,ru momerut s-au imprA..'jltiat ca 0 api! vie, j ucau~a ~i sclipilIl III'C. tn sli cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cin\:l j ill slm\it mirosul de cearA al !a-gurilor din interior, au inceput a bate viol din aripi. Stind in JXlzi\ie cu abdornenUI inclinat PU?D in sus, s-a ('\)Sl'r.rut eli in ultimul segment abdominal, denumit tergit , era un punet ulh, Acolo se aiHi 0 anumitA glandi! - despre care yom aminti la anatQm in olbinei denumita glanda lui Nassanov ce emlte efluvii P,lrjutlwt,e eu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mttca, ghl'd nte de mirosul res"pediv s-a indreptat spre urdini~ , intrin'd cu graba In inieriorul &tupului. Apo! totul s-a lini~tit de parea nicidnd, acolo, n- fIr Ci avut loc un eveniment de 0 insemnatate covir~i1toare tn viata co lon iei : a apArut in pr:i.sacA un nou-nliscut cu tot alaiul de albine in IlLllJorilate tinere, rupt din trupul sau, roi plecat spre :lAri straine ~i ncsigurc, Ili care a Hisat in urma. toata bogatla adunatA cu truda, hambare "line au miere .'il l polen ce rh'n!n dincol0 ,p entru continuarea vie1irit ullci popula\ii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta tnsa reprezintA reva nwi mult: roiuZ este dovada unui act de repr'oductie $I raapindire In lume Q. speciei! Esle un nOll nascot al speciei Apis mellifica ce va continua Ilco lo in s tupul unde a lost scu.turat slf formeze 0 noua colonie, a direi t'xistcn\tI. 0 yom urmari pe tot parcursul invi1\Amintului a'pical ce-l Yom (nce impreuna. sri nu crede\i - tined apicultori - ca in.troducerea roiului in Nlupul sistematic se race numai in ielul pe care I-ati vAzut, ci el poate (I IItutuwt direct in stup, deasupra ramelor cu !agun artiIiciali, dupi! 1"(' n11 11i tnllh <lin pus peste st\IP un magazin gol de recoltii l1i silind nlblnclc sil (,'(looare Int.re 1nguri dind pe deasupra putin lu m. Am pus d('U8UPI'n j:X)(li0501'll1 ~ i cnpacu l, 13sind dcoohis, jos, un mi urdini., cam de 2- 3 em. <"''',. I)'tl1(\, (Ilhinel(! Vur irII('L'PC s.:'i '('Hldcnsdl. tnguri intregi rl ln I'C'! nrtltic'inli pu ~ i 1/.1 di~pozj\k.

Dadi am aJes prima metoda de introducere indirecta a roiului III stup, scuturindu-l pe prelatA, este pentru ca astfel ave\i JXlsibilitolca de a urmiiri matea care se observa u~or, ea Hind mat mare e<\ :lOale fiicele sale. ,In al doilea rind sa va dati seama ca in componenta roiului mai sint un numar limitat de trintori, iar grosuL populatiei U form,cazii albinele lucrlitoare . Deci, tn noua colonie existu tret categorii de fiinte . Damenti de ~tiinta Ie-au denumit caste, deei trei caste, fiecare cu specifidtaten sn. Cll instincte direrite, ce indeplinesc tn noua colonie functii speciale, g il'll mal bine zis 0 succesiune de functii. Cuvintul ..casta~ , spune Chauvin - nu itrebuie interpretat aici la fel co cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor grupe sociale inchi,se, care-~i apm-a. privilegiile lor egoiste, ci in sen sul l1tiintific aratat., deci ca destina\ie clarA l1i sarcini precis di!eren\iate. Prima casta in roiul prim !1i care de acurn a devenit 0 colonie nO"O: In prisadi, este reprezentatii de acea unicA mnta din comunitate de care depind celelalte douA caste ~ care estc casta femelei fecundat e, deci matca, capabilli sA depunA mii de oua in aceea!ii zi. Ea este mama tuturor iiintelor din colonie ~j care derivA deei din ea. Chiar dadi in !ostut r oi s-ar fi observ8!t rna'i multe matci, a~a cum se fntimpla la roii secundur i care pleadi din colonia-mama cu rnatei virgine, dintre ele, albinele i~i aleg numai pe una ClL de stinatia. de a fi viitoare mama a generat iiLor de albine ce se \lnr nSl1te in noua locuinta.. Legea coloniei nu ing1iduie decil o singura matca in rnijlocul ei, care sa depunii oua fecundate sau nu, oua din care atunci clnd sint fecundate se vor na!1te albille lucrAtoare, iar cind nu shit fecundate se VOl' nru;;te ttintori (fig. 4).

mptcp

trlntOI'lI\

alblM lucrltooilre

Pig. 4. _

Cele rtrei caste ale coi1)niei de albine: matca, trintorUl ~ i alhina l:u;crlit'oare.

Cea de-a doua castii este a mascuWor, deci a trinoorilor. Tn mod

nbi:;;lwit. nlllnarul lor esle limiltat la cilcva sule de indivizi, din care dOal' (,I\I vfl sc vor imperechea eu matci virgine ie!1ite in zborul de imperechcl'c,

If('I'(.'llt din ce stupi provin. Ba ceva 111 mai mult: co cit trintori i yin lI111 11 1,,1 til.' "cpurtc in preajma prisacii , deci Olatcile sint impel't!chcate Cll
2 ~1

2"

Irlntol'l provenlt l din s tupi strAini. ell a Ut se inlliturA hnperecherea ) fn ll'c I'tide I.lpropiate. evitindu-se astfel consanguinitatea1 care de la un nnlll1'lit grad are urmAri neplAcute pentru vittorul stupinei. Cea de-a treia casta - este cea a femelelor castrate nutritiv in II mpui s tadiului larval' ~i nim!a1 !}i care formeazA masa miilor de albine I ljcr/lta~lre, !emele sterile. fecioare, care chial' dacA ar vrea nu se pot Im percchea, di.ci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamorfoze l en larve l?i nimfe. Sint nascute din QUa fecundate, ca ~i larva de lIIutcn. ~ I in anumite conditii de hrAnire ar fi pU'tut fi rnA-tei, dacA colonia ii i' fI hotiirit ~a: organele lor atrofiate pot sA produca cili:eva QuA, dar din etc nu se pot n~te dedt numai masculi. Intr-adevAr, s-a constatat rn In tlmpul stadiiJor de lar:vA ~i nimfA, prin brana primitA ele au suferit Ull r~ 1 de castrare par\ialA. Deci, determinarea cast.elor in colonie ou li t' rucc numai prin tmpArprea intre masculi ~i femele, ci, acestea din lI r llll\ pot ti subldivizate lotre fem ele sexuate ~i femele sterile, Albinele din casta luerAtoarelor functioneazA pe r induri in sarcini I Cl mpOnu'e: albine gospo'dine ale stupului deei "curAtitoareleU, ori sIbine II tr'ClJl"I'U, ventilatoare, doiei etc. legate de 0 anumit! funetie tiziologicl, 8 1 I"LJ'~ flcestea sint diferentieri ca de pilda aI- ineIe doici care sint b ill'lUurtc In legAtura ell distribuirea hranei diferentiate dupA vir~a Zar1It"l or '1 1 custa din care vor face parte. Toate acestea Ie vom Himuri pe I,,,'f.! <dnd vom ajunge 53 cunoa!?tem anatomia coloniei, ~i totu~i vor mai 1 'Mntilt:' tnc5 multe oeeunoseute de dezlegat I Cu drept euvint cunoscuta .'<'I'cltllfl toare, biologa A, Maurizio spune eA "sint incA muIte cercetAri (Ill r~ c ut cu privire Ia albine in domenlul f iziologiei, biologiei, patoiogiei, ucne ~ le ll , f jzicii ~i chimieil'.

ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVA'f!E

Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebuie sa-l organ izam, pentru a unnan in mie viata interioara. a unei calonii. Am luat dintr-un stup oareeare un fagure cu puiet cApAcit ~i neeapacit, impreuna cu aibinele lui acoperitoare; am evitat ea lntre albine sa. f ie matca eoloniei. Acest fagure eu puiet I-am a~ezat in partea de jos a stupului de observa\,ie, aeolo unde se afla ~i urdini~ul, Deasupra lui am a~ezat un al doilea fagure avlnd in el hrani! - miere ~i polen; rama acestui fagure avea in partea sa de sus ulucelul de hriinit, iar fagur ele avea pe el mult! albini! lucratoare ~i cltiva trinotori. lntrucit spatiul ramas gol, unde ar fi trebuit sa. 8.?ezam ~i eel de al treilea fagure, era prea mare deoeamdatli, am pus deasupra celei de-a doua rami! un carton cu orificiul a de 1,5 em cliametru, pe un'de, eu ajutorul unei piloii eu tub lung, si! putem introduce in ulucel hrana neeesara. cind va Ii 4 , nevoie. Pentru a lntari mica populatie aflaU\ pc eei doi faguri, am periat in fata ur. s dini~ului albinele tiner e de pe al\ i doi '! oguri eu puiet neeApAclt, luate de la aW stupi ~i am pus aeeste rame cu puiet ne6 ellpl1cit in stupii din care au fost sco~i 7 prov izoriu, Avind in vedere cA albina din acest de ."oj> or1'00 ~ aersre II tup de observatie provine de la '<iiferiti . loupl din prisaea, ~i deci au mirosuri di- Fig. 5. - Stup sub obserVai:le : rertle, Ie-am unilicat mlrosul introdueind 1 _ "" pacul : : - po4i4Orul; 5 cu 4-5 - raD"le p tlcllsupra celui de nl doilea fagure un tramaeU\b ; hI"IInli.;sdndura de itboren-] tu 6 _ ~ plcloare d e sprlji n : 1 o rWelu tampon de vati! imbibat cu un parfum pen u'o, a ertslre. om'ecore. - n Upsa aeestuia se pot pune I neola 2-3 foi de eeapA zdrobite. Am dus stupul de observatie asUel format, lntr-o cameri! rAco"(lOan, cu urdini~ul indlis provizoriu, eu perdelele eoborite, dar eu aeri" Il'en de In. fund deschisli, lastndu-l aeolo dou A zile, in care timp am Il ll n\c.n l~ Il ziln ie ulueelul de hrAnit cu cite 100-150 g de sirop, Dupl1 tr('r(' I'C[\ 1IC<.'s tO]' doua zjle st upul de observatie I-am adus in prisacli.

" "/ ,p""'.

'I Ctl nU" ll ulr\!t.nle - r udenle de .Inie In t re

~oUi

ee se

Impe~hea2.A.

31

an

Intr.. lln loc IiIl'ii prea mult saBre, deschizindu-i urdini~ul. Albinele vll,,,ttl icc <1bu riHoare I-au parAsit' ducindu-se 1a stupii lor, dar a ramas In InlcJ;'iO['ul micii colonH - care era adana de matca, _ numai albin a linnI'll Cw'e nu apucase s1i-~i Iaca zborul de recimoa~tere. Daca se Oh,,l.rv(i c<'1. cele cArnase sint prea putine pentru a popula bine micul IIlup de observatie se mai perie alte aibine Itinere de pe 2-3 faguri, 1 \IIi~J din stupii vecini, repeti'nd !ji unificarea acesteia Cll acela.o;;.i mires (lll eel din sllupul de observa~ie, Desigur ea operatia de periere a aces tor III)u -VI!nito se face chiar in tata urdini.o;;.uIui, pe unde ele se grAbesc rll\ Inkt', VtU tn~elege mai, bine, tined apicuItod, invatamintele ce vi Ie VOl dn ttl continual'e, stutliind deocamdata douA situatii ; prima este situatia .'Ol flldef-mamii din care roiul a ie~it ~i etapele ulterioare de inJtregire II d (u 0 matdi noua, tinind seama cli roiul a pleca.t eu matea virstnicli, filii unul trecut; a doua situatie trebuie sa va Himureasea felui cum
,~ , hlc(Jpe roiul viata in noua sa locuinfa.

r crlitru a nu deschisle stupui de observatie prea des, vom urmari prin geamurile de pJexiglas, m'odukind rar aranjamentul dill IUlel'ior , dnd Va fi nevoie sa va Iamuriti intr-o noua problema.
hVII/j!.C &itu(liji

AprOpi in'rlu-ne de stupul roit am putut observa c11 plecarea roiului mlc.~orat vizibil activitatea coloniei-mama in comparatie cu aefiVHtltr:o stupilor veeirij care nu . au roit, !ntr-adevar, rojtil a plecat eu " mort' parte din aibinele tinere, care dau eel mai pretios sprijin la (111c1lrou intensiva a fagurilor noi ~i interneierea noului a~ezamint. Dat 1 rtlll d tnsa eli aceasta colonie-mama avea a populatie foarte numeroasA 'II C:OI'~ rlU mai inca pea in stup, aceasta revarsare a roirii nu i-a schirubat IIP/u'cnt activitatea, care a continuat sa se desfa~oare normal, dupa roire'. Alhinel!! zburat'Oare care au venit de Ia eules au intrat tot alit de numeI'!)OSC. Pentru a vedea situatia coloniei marne, dupa roit, trebuie ins~ Sit dClJchi dern stupul. J {lt~o! am ridicat podi~ol'ul; aIbineIe stau ca 0 pinza deasupra I'ilmclor. E dovada ca populatia stupului este inca foarte mare, Daca A lupul u1' f.i avut rnagazin de recolta, it gaseam gol. Cu putin fum impra.o;;.tiart pe deasupra, sau puiverizind u~or aibineIe ell llpll dintr-un pulver.izator ell picaturi :tine, am scos primul fagure IllA"glno~ pe care se silau multi trintori, dar ~i albine ce-~i desearcau cOl$WC\ele eu polen in unele alveole goale. Ineepind eu fagurele urmaJtor, um Intrat in sectorul cuibului cu puiet. a parte din aibinele acoperitoare, "tAite-au imobile peste puiet ca sa-i tina de eald. Altele ,se agitau pe 8Upl'oCa\a fagurelui facind un :tel de dans earacteristie culesului. In rllg~II'Jl ul'rniitori puietul f orma eUpse mai e:xltinse pe masura ce ne IIpr'oplnrn de fagurele central !}i apoi, 'Clincolo de acesta, cu elipse dm eo In cc mai roollse. Zed de mii de alveole erau ocupate in totalctate au puiet dipacLt sau nu, In aces tea din urma se vedeau Iarve mature, lil l)(' ell ncaUa, stind alungite Cll capetele aproape de nivelul superior III n1V'~ol el ol. lara sa Ii se ILl'ega oblonul de ceara; altele, mici, stind 'ncovlJgnt.c pc '[ undu l chilioflrelcn' natale, inotind ell gura desehisa in hrllll/l orcl'ilti de ulbinelc doicj ~ Ie ingrijcau. Pc (lindul alLot' alveole
lill
{l

se vedeau !Ii ni!}te mici basoona!le albe stind putin inclin8lte : ouiUe care inca nu depa~isera st.adiul embrionar. 10 sfir-?it. pe marginile a doi Jaguri din euib, in partea lor de jos !ji lateral, gasim locul ales de albinele eoloni ei pentru viitoarele rnMd in devenire. Locul untie s ibinele cla'dese botci in eare urmeaza sA se dezvolle lcu'vele, are un 1'01 important. In aceasta privinta crescatorii au constatat c;a botci le cladite pe fagurii albi, cu ceara nouA care este mult mai maleabila , smtt; mai voluminoase, iar matcile dnd eelozeaza sint mai mari, -51 in con~eciniA cu ovwiole t ) mal numeroase ~i ~ai lungi. Acolo, in botci, se plil.mActe!?te viitoarul coloniei-mame care, deocamdatB. este odana caei matea virstnica a plecat eu roiul primar. Din wate acele pretendente ce VOl' ec10za din botei, aibinele i~i VOl' alege numai una, obi ~ nuit pe cea dintii care-$i parase~te acest leagan natal. Ea este deocamdatA virgina ~i va deveni 0 demna urma~a a mamei sale, dupa imperecherea cu citiva tdntori. Dacli colonia roi e~t e a doua oara, matea tinAra, ne!ecundatA, va insoti roiul secundar, care va parasi stupul in eea de a O}?ta zi dupA r oiul primar, daea Hmpul de afarA este statornic. In aceasta din urmA s1tuatie matca virgina a roiului secundar urmeaza s4 se imperecheze la cUeva zile dupl1 ce rmul s-a inSltaIat in noua 8l?ezare, iar in colonia!..mama apare 0 a treia matea, urmind ca aceasta In mod ob4;nuit sa continue des!inul coloniei. Cum insA un stup de observatie nu - ~i are rostul de a studia numai un anumit proces din viata unei coionii, aranjamentul facu't initial. trebuie moditieaL Deoeamdata vrem sa urmarim comportarea aibinelor orfane din micul stup, care i.o;;.i c1adesc bo'tci. Peste citeva zile dnd !?i aeeasta Iectie pl'aclicli .o; . i-a indeplinit seopul, yom schimba situatia din Inrt:erior, adudnd acolo 0 mateR fecundaU!. pen't ru 'a urmari cum I~i indepline!?te sarci na sa prin'Cipa:Ia ,
Cele trei feluri de botel

Tn diminea\a urma..toare, continuind lucrul in jurul stupului de (iI)sf'l'vI-IVii, am inliHul'at obloanele ce fereau de lumina interiorul, iar jJl'Il1 ~el\m urile de plexiglas s-a .putut urmari cum se desfa~oara in mic vlnta unei coIonii. !nitre timp, in locul gol de sus am introdus un al ! I'CnCll fagure. ca !}i in el, albinele sa. aducli strinsura - miere !?i polen. Micu l nueleu de aici cu cele t r ei rame cu faguri a~ezati pe acela!?i plun v(' rticfll, in ctaje suprapuse, urmeaza acelea!?i legi e~' !}i ale oriearei ('nl( .niL ( IIcocnm'datii sc poate ve'dea cum aibinele tinere ~i orfane -5i-au I)rtlldllit in ClIglirele e ll pui et neclipacit 2-3 spatH mai largi. deformind 1'11,. t l'l.'I nlvcolQ; <leo10 cxista ei!te 0 larva naseuta de curind sprc a fi !' r'I'II('lItL' ('Il viil\.Oilre matd, din care nuc1eul i.o; . i va alege numai una.
') (! ~t " ' ltd"

'"hlucle nil! ovnrclor

m~U:H

tn care. !lC rormclI'tfl (tuniC'

:12

.t

.. \II.

't;t

Acestea sint ineeputurile ,unor botci de saloore (fig. 6), din care, n 16-8 zi de cind fosta mam~ a depus ouAle In celulele fagurelui, se vor nOl$te viitoare mlitci virgine, dintre care sibinele l~i vor alege numni una, ucigind in leaganele lor pe cele de prisos. Botcile de soLvaTe sint mult mai mici ca eele de roire din stupul CIH"C II roit ~i I-am examinat mai inainte. Acelea sint mari, voiuminoase, lungi, iar albineIe au depus in ele mai mulU hrana. glandularli, incit intottleauna, dupa eclozarea mlitcilor, pe {undul lor rAm'ine multa hranA de prisos, neconsumaH!.. In schimb, aeeste botci de salyare mult mai mlci au larve care Is ie~irea din stadiul embrionar primisera in1~ial hrana destinata vjltoareior albine luerAtosre ee urmau sA se naseA acolo. AeeasUi -brana este de zece ori mai pu~in l1 fa~A de cea a larvelor ('are inipal in OOtcile de roire sint destinate sa fie viitoare matei, hranA care are ~i 0 componen~ mai valoroasa. Dar avind in vedere sit.ua\ja disperata in care se afia 0 colonie rAmasA pe nea~teptate Ura matca., aibinele i?i aleg din fagurcle cuibului citeva larve, pe cit posibil mai tinere din cele ce trebuiau sa fie viitoare albme. Adeseori tnsA 6 ele sint nevoiLe s~ ia in grije larve mai virstnice. Limita maxima ca virstA pentru ca 0 larv~ de lucratoare sa fie transfot-, matA totu~ i intr-o vuLoare matc!, este de "g. 6, - BotcJJe de roIre: trei zile de la iel1irea lor din ou. ALune! I Llpll4lor pe funduL bou:11 ; 1 _ LhrVl (I t! mAlea; 3 - "Dotea des~ insA, vor fi matci de 0 valoare ioarte UII\.III : , _ botca InchLd cu matcD nlMlura ; ~ - tnceput de bote.. : 6 redusa. m Ati.'ll nouA ee lese din bote"; 1 _ tlnlt" lbla clIpl!.dUI eu Larva maturd CereetAtorii au fAcut sLudii comparative intre bQtcHe de ToiTe pe care alblnele Ie aleg ~i Ie pornesc sii Ie ingrijeascii ehiar din stadiul de ou (utA de cele de salvare; ei au aflat cA greutatea acestnra din urmA 'ste de numai 176,1 mg fa~ de 190,'} mg a celor de roire, DumAru} tubule(elor ovigene, ~a prlmele, este de 1,41,9 fatA de 161,1 'l a <:ete de roil"e, In!" lungimea oV8r-elor de 2,87mm fs~ de 3,28 mm , De aceea boteile de salvare sint folosite in situa~ii de neinloeuit. Dc nltfel, ins4~i albinele coloniei, dupA ce 0 astfel de matcli de salvare cclozioneaza, este 1ecundata ?i incepe sA depunA ouA, aleg un loc potrivit 1$1 crese una, sau cel mult trei botci, in care de data aceasta lngnjirea ~ I hrlinirca specilieA porne~te din stadiul de ou. In acest scop Ii pun pe fllndul IiecAreia 0 hrana. ce pAtrunde printr-un proees de osmozl pinli In embrlonul de sub coaja oulu i, iar apoi, la aparitia larvei 0 hrAnesc IIbundcnL eu lapUl10r special, obtinind osHel 0 matell de mare valoare, III r('1 ('n cele de roir('. Slnt ol1a-zlsele botci ~i mlltci de schirn oore lini~tfta. miltr i l'nl'C' !'IfnL mori, vl,l.lul'ons~. co multe Lubulc\c nvigcnc, deci prolifice.
h~
:) ~

eu 0 rezislen\A deosebitA la boli ?i 0 longeviLate mare. Dupa. ee aseLN~ nea matc~ I1pare in colonie, se imperechea~a. incepind sa depunA ouil, lax cea mica. ?i nevaloroasa obtinutA din batci de salvare, dispare. Pentru studiul nostru insA, neavind timp ca !if! urmarim in inLrc gime acest proces tn stupul de observatie, vorn proceda la inlocuilCll acestor bo"tc! de salvare, fie eu una din cele de schimbare lini~titA, daro ~Lim cA se alia una disponibil! t.ntr-o colonie din prisac!, fie cu 0 matc{\ gata feeuna at!, a eArei activitate sA 0 putem unnari. Vom alege so lu~i n din urma. - Dar de ce sa [lU Iolosim in locul mlitcilor de salvare una din botcile mari ~i irumoase din cele de roire, ee Ie-am gasit in s tupul deju roit? intreaba un Unfu- apicuitor. - In stupAritu1 sistematic urmarim ea roirea naturaiA corespunz5 t.oare instinct-ului de reproducere a speciei sa fie cit mai redusA, pentru u nu compromite produc\ia de miere prin fragmentarea coloniilor puteJ:nice, care pierd in acest leI toemai albinele tinere .!?i 0 mare parte din albinele culeg~loare. Cum acest instinct este ere<litar, dacl varn folosi botci de roire pentru a inlocui pe cele de salvare, vom transmite prin ele inclinarea spre roit. aptitudine pe care noi 0 combatem, deoarece este unul din indicii negativi ai selec~iei mMciJ.or. In schimb, 10losin'd botci de schimbare lini~tita reducem partial <lcest instlnct. Selee\ionind calonli din cele neroitoare un vestit apicultor r"(lneez, Sibenthal, o-a mai avut niei 0 grija ca stupii Hisati pe munte VOl' rOi, ?i i-a vizitart mai rar. Colonjile sale t~i sehimbau singure mAtcile lu dOi ani a~a incit in 40 de ani in care a urmArit aceasta problemA n-fl Ilvut nici un roi. Pentru s-?i pa.stra ins.. intaeta aeeasta calitate, el ?i-a \Inut stupii la 1 600 m altitu'd ine, un'de nu se urci al\i roi nahlrali. pentru ca prin tmperechere cu mMcile lui, sli-i striee liniile de sel~ie h:ola te a~a de biDe aeolo sus. DupA cele eonstatate de 1ra\-ii Ruttner in 1071 nu numai altitudj'njle S8U depArtarile pina. la 8 km sinJt sigure in IIceasUi privinta, ci mai ales izolarea de alte stupini, are tnsemna.'tate. ColoniUe care-.!ji schimM lini?tit ma.tcile sint recunoseute ea 10nr-tc produ ctive; s-au vazut deseori colonii din aceastA categorie eal'c-~ i pnstl'enza 0 a doua matcA mult timp dupa. ee matca tinArA s-a impcr<'C'hcul, marind astfel mult populatia acelor stupi ~i ob'tinlnd in CO I' SC~ ci n,A produe~jj mari de miere ~i polen. Botcile {Ie schimbare Hni?tita dau mAtci foarte bune .!ji tOCI1l1li de tleCC8, dadi am izbutit sA gAsim in prisaca 0 colonie cu astrel ric I) o t(.'i , f.! bine sA inlocuim eu ele pe cele de salvare. AceastA operatic 0 VOUl 'face 8slC : inUiturlim boteile mid sau matea micl ie~itA din batel \Ie de sulvnrc .!ji U\sam co lonia orIana timp de trei zile, pentru ca ultiI.I~II~ ouli ~ celozioneze. Trei zile dupA aceasta, distrugem taate botcile (I t' II/l !vnrc elnditc in aeest timp, dupa care sl10im pe fagurele de cuib (\ hot c!\ d(' ,.tnloeuire lini?tWi". tn aeest SCOp botca cea buna, rU'iiaUi din r 'I"LII'plt pr cnrc se flnt'i, Vll flvea 0 portiune micA din fagure denumit f'(jfd/u1 /)()Ir/f . Concornilen1 in fllgurele din cuib iacem 0 HHeturfl. eu un t, WI'll1l1'lrll {' )C ud' dt cl\J ctilll botcii bune, inoH sA se ponta introrduce neo lO. II "pll \1111 nf'IIL: It('cnslf'l b(Jld'1 sc pune in poziti c verticalA, putin mui ,.rm'''' 11(' !t lllJrutll\n tnglll'c lui, lUl U ('hinr lipill\. de aceslo, dar 10tdenUIIII

~5

1 virtul Hl>cr, en mateR sA poatA :11

ie~i u~or

18 eclodare.

Opera~ia

trebuie

rllcut(i eu L outa aLentia pentru ea sa nu se deformeze virtul botch altoite. DIIp<1 ] - 2 zUe, va apare 0 matd "foarte buna, voluminoasa., prolifica, \ongevlvA, uncori ch inr mai bunA ea una din cele de roire. Oar dadi intr-adevAr marimea botcilor are jmportanta ei in privl n~u greuUi.\ii matcilor In parasirea leaganului natal, sa nu credeti cA
ttbso lut tonte botcile de inlocuite lini~tita a1toindu-Ie intr-o colonie in ]r)(,111 eelar de salvare. vor da rezultate, iar in al d6i1ea rind stuparul se pllfllc in!jela, folosind boto excesiv de lungi. In seJectarea boteilor nu Hlilnui Iaclorul de marime {;i greutate trebuie sA va ghideze, ci !], i eleIlll'ntul de mare important! care este ereditatea. OpinHle diIeri\ilor cerceI(ltori sint in divergentA. tn aceasla privint! chiar daca Orosi Pall spune c-il !nt'r-ad ev~r m<!tcile mad tdiesc mai mult l1i sint mai rezistente {Ier.l t cele mici , nu trebuie sa genernliz<!m aceast!i. constatare. Dae!!. la fll'CCII ~ 1 zestre ereditsr<! se adauga ~i cea de greutate !?i marime, va !i cu nlIL mUL bine. [nlocuind bdtcile de salvare c;u cele de inlocuire lin i ~tit!i., tnl trnpinAm unele greutA~i , d.cl trebuie cAutati mul~i stupi pinl\. se g!!.o'I1!$te 0 asHel de botca; stuparu l, se poate in~ela f olosind drept bune bo L nenatural de lungi, care se datoresc unui, accident, in special la ci Lrfln :'lportul in pastoral. Atunci multe larve din botci slnt deplasate de PI.! !'lltul lor eu lapti!?or pinA aproape de virful botcii dator itA trepidatiei (,/\It1 tOl'iei. A1binele d'oici, pentru a Ie hrAni ~i fe.:i de raeeli, prelunHeMe peretii botcH, iar dnd 0 capacesc, in interior se afla larve care I IU rll!. minzit 0 buna bucaUi de timp ~i ded viitoarea matca va [i de 0 volotll'e seb utA. Cl:nd se face 0 rtransplan,tare de botci stu pawl este obligat sA vell rl<.:C' partida colonie i respective inscrisA in registrul de partizi, spre a veden ce productie a dat acea colonie de- a lungul timpului ; el satisface nstlel ~i cerin\.a de urmArire ereditarA, - Dar prin ee se deosebesc atunci botcile de roire fatA de cele de Inl ocu ire linl ~ titA ? rna intreaba un ait Una.r apicultor, - In primul rind, botcile de r olre 's tnt tn numAr mare ~i variate en dezvoltare, cAci albinele nu Ie cresc pe toate deodata l1i deci nu au aceea.,i virsUi.. Cele de lnlocuire lini ~tit!i. sint eel mult trei botcL Apoi locul celor de roire este la baza !agurilor sall pe laturile lor, pe clnd cclc de inlocuire se gasesc uneori chiar in mijlocul fagurelui de cuib. Botcile din categoria celor de "schimbare lini.5bitii" Ie ga.sim obi~ nu ll tn perioadele de dup! r aire, deci dupa a doua decadA a lui iulie !ii ougust ; atunci clod matcile obosite de anta ouat in sezonul de vIrf, nu mui satis[.ac a lbine-Ie oolooiei; acestea din urma var sa Ie schimbe cu too te ca. matcile virstnice sint prezente ~i depun oua.. Numai aibinele ~tiu cIt mui este ea de valoroasA; caci nu Ie dau su! ~cientA. substan\A de lins ~ i de nce-en cladesc botci ~i cresc alta matcli pornind de 1a stadiu! de I)U. Tn ooest $Cop hranesc Iarvele din plin; dupA edozionare se lmperechenzli, mccp sa depunA ouA, ~ i abla atunci dispare matca virstnica sau bolnnvA. A(..'Cstc mare; vor fi mai bune daca V Ol' Ii crescute in perioadele c1nrl tn nnlu rl't culesul nu a tncelat cu totul. Cind fiU este deloc cules iar s lUpllt'ul till h l"i\ lI e~ tc stimu lcnt coloniile ce urme-axiS. sa. creascii matei,
:jl1

l'czultatele ce ele Ie dau nu sint pe deplin satisfAditoare, in special privind pc cele erescute in toamnA; atunci h rAnirea lor este mai putin abundent!!., iar in prisaca, ori in imprejurimi, sint pu~ini trintori pentru 0 imperechere su!icientA. Chiar dacii io disperare de cauzii albinele Ie cresc, ele vor !i schimbale in primc1var a urmatoare, clnd in stu p ~ i in prisaca au spar-ut trintori matun numer~i. iar florue au inceput de mult s! dea nectar ~i polen proaspAt, Aparent, botcile se aseamAna mai toate ca form!!.; ele sint asemanAtoare unor ghinde mari de stejar, dar ceva mal lunguie\e. Poziti8 lor pe fagun este verticalA; cele de schimbare linil1titA sint clMite, cum am mai spus, pe suprafata unui fagure din cuib !1i sint suspendate in intervalul dintre doi faguri vecini ; in schimb botcile de roire stnt cladite pe margine-a de jos a fagurilor cuibului ~i uneon chiar pe marginile laterale ale acestora. Lungimea naturaHi a botoilor este in medie de 2-3 em, iar diarnetrul de 8-8,5 mm. F undul este ingr~at, iar capacitatea lor in mod normal este de 824 mm 3 Clnd in naturA nu este cules, capacitatea lor este mai mica, pina. la 728 mm 3 1n schimb la un cules abundent albinele Ie cHitlesc mari, voluminoase, lungi. Au fost gaslte ~i din cele foarte mici, preg!1tite in grahl!. care nu ou dedt 293 mm8 , din care eclozioneaza matoi :fAra valoare, . Oricare ar f i miirimea lor, albinele Ie ornamenteza, lngro~indu-Ie peretii exteriori cu cearA !1i cu desene hexagonale; rostul acestor ingrol;lliri este de a Ie proteja contra racelii, dat mnd ca. ele stau suspendate, cxpuse varia\iilor temperarurilor eventuale, pe clnd puietul din fagurii cuibului se tncalze!ite reciproc prin directa lor apropiere. Cind hotcile smt 1argi, albinele doici depun pe fundu1 lor 0 mai mare cantitate de lAP:tr, iar m!!.teile sint din cele mai bune. Ele slnt prolifice !?i incep sri de na oua. la citeva zile dupA imperechere, prehmgind perioada de ouat 1.na. toamna tirziu, Cind matoile au abdomen lung, Inseamnl!. cA cele doua tergite abdomi nnie sln t mni late; tubulete1e ovigene slot mai lungi ~i deci in conIcci n\a, pe traiectul lor se formeaza un numiir mal mare de ovule. MAtcile mici pot sA apara. atunei c1nd, din anumite cauze, hriinirea lor en Jarve a C opritli, cum se intii.mplA adeseori la transporturile in ost pMlorru, despre care v-am amintit, sau clnd matca este prea b!i.trina ~i "UfCl'll de nanism!. Orice mi~cAri bru ~te a ramelor cu botci pot compro mtte vlitonrele matci. C<lprlcirea boteilor are loc la sfir~ itul celei de a opta zi de la deflun ~l'cu uul ui in inceputurile de boteL P inA atunei insa. larvele il1i preIchltnbl1 tn v eli~u l corporal - deci are loc fenomenul de "nApirliret4 (10 pOUlt ad tn primele cinci zile de Is aparitia larvelor in bot.ci ; cea (I~ . II dllccn ntl plrlire are loc in ziua a II-a, iar ultima - cea de-a ~asea, (11 ' pl!\ln Ill illnlc de pArasirea botcH natale, sau mai precis tn a 16-a zi ito III {\l.'pUIll'rNI uuJui de cAtre- matcl!.. 11\('u ('OIl1ll'co suu impu parea adicli \esAtura mlitasoasA a inveli. lt lul IIllllflll Itcc('S itu dour, zile, Aceasta importan.t<l'\. opera are lac in a
01 ,,11(.('1 111" , '")~H'_~, (lj1l" " U ~" _.. " I'II<l,,\t t).. t()II,' nl 11"11 unOr oond il i! nelu.vorllllU" ,
"N~"' ~"I

l ' r4'1j l orl' 11I',u f llll lllllll In r llpurl ell medJ4 vi r /lll!!, urmlHCII IIl\or tul llurOrl

:17

pAlru zi de iu capacire; glandeJe ser.igene ale nimfei secreta a subcare tn contact cu aerul inUi.re~te firul m3tbos. tn sfir!jit, in prC2lua eelodll.rii, glandele mandibulare secretA a suootantA care inllIorue virtul bQtcii , ee capaUi. 0 culoare mai deschisa.. Dad. albinele nu VOr tneA sA elibereze matea care a ajuns la maturitate, ele ingroa!j~ eapllLul tn Bcee~i mburs. in eare prizoniera il roade pe dins.untru. Cind c l ~ nu fa e aceasta operatie, matea roada circular clipA" elul, ie!jind la c lum l nl!. [ n privin\a hranei larvelor -de matca, aeeasta mo'd 0 problemA ICgtll.ti de cre~terea acestora pe cale raturala, sau artiliciala, vom do III nl d oparte explicatH largi in lectia despre "nutritie $i metabolism" . Pentru a face insa un studiu comparativ in pr:ivinta iniati!1lirii lIu1tcll, 8coatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate ~ I InL"odueem un fagure eu mates lui, ell albinele aeaperitoal'e, seas cllnlr-'Un stup oareeare, caroia tn sehimb ii dim fagurele cu botei din "tll l:)ul de observ8\ie (de ope care insa periem incet tn fa~a urdini!jUlui j,lhlnele, care vor intra toate in nucleul lor). Pc nLl'U a inUitura mirosul diferentiat intre albinele straine ~i cele 1 1(1 II tu putu i de observs\ie, pul verizAm !ji pe unele .i1i pe celelalte eu un 1 II lrop pnr!umat, iar ca precautie introducem matea provizoriu tntr-o coIlYlu lIutomatA, din care albinele 0 VOl' elibera in urm!itoarele ore, dacli In orWciul de i~it'e s-a pus 0 :foi~!i de fagure artificial, pe care ele iI rotJ rc pede, Md marginese deoearndata numai la aeest mijloe simplu de iniI'oduccre a unei matci intr-o colonie, cici aici avem 0 situatie speciala : lin nueleu lipsit de matdi. in mod provizoriu care-!ji. cre!)tea botei de l /ll vw'c. !ji druia i se ia aeeastA ultimA. ni1dejde de a-!ji cre~te 0 alta Ilmtcn, prime~ te curind 0 matdi in colivie. Mc1.surile eare t rebuie luate .stn t. u!joare ~i lArA rise. Cu totu! altele VOl' n insA m!1surile eare se iau ottlnel cind se introduce 0 matca noua intr-o\ colonie mare, ceea ce '10m orllta pe larg mai tirziu la J,cre$terea $i introducer'ea mdtcilor", din copltolul "Tehnologia apicola". Dupa trecerea a 24 de ore de Is sceste modillclri fiioute in stiUpul de observatie, matca ~i-a luat in primire sarcina. Arenci, desehizind din nO oblonnele, am putut sa continuam studiul comp'arativ intre aceastA u remel;\ [eeundatA. !;Ii albinele lueratoare.
8 ~tn\.ll

ZtJmislitoarea de viel;

MATCi\ . CASTA FEMELEI FECUNDATE

_ Privi~i aceasti -liinta. unic! in comunitatea stupulw, care condi\ioneaza buna-starea oric!rei colonii norm'a le din prisaca (fig, 7). Ea are capuL eu un prom triunghiu\ar fal;A de eel aproape sferic al trintorilor ~i eel intermediar lntre cele doull. tipuri, pe care-I au lucratoarele. Abdomenul sau are 0 lungime de 15--18 mm fata de 10 mm al lucrAtoarelor. Ea nu are C0l1u1ete la picioarele posterioare. Dad. s-ar privi la microscop unul din Bceste picioare, s-ar observa clar un rudiment de co~ullt~t eeea ce dovedel1te d. pe parcursul perfec-

,rIll. 7, _
I _

Malx:a In<:onjurata de albine1e curtence ce o In ~ijesc;

8 1bll\c InlloO\ltoa re; t p"lcwl 10 eclOUlt .

'''8 \.e1l : I ~I 3 _
",li r e

a l",eole d in

3fJ

evolu\iei speciei, matca a avut ~i ea odatA co~ule\e - care n('fllnd [olosHe, Intl'ueit sarcina ei a rAmas doar de a preerea - , au dillptlrut. Cu10area mAtcH este deosebitA de cea a sibinelor inrconjurlitoare ~i dlrcl':i de 1a rasA la rasA j cele de rasa italiana au 0 cu10are galbena predominllnta a segmentelor a~ominale; cele caucaziene sint cenu.!iiii; c~lp1Cnele au segmentele ro~ii, iar cele din rasa comunA din Fran\.8 sint

,tontiI'll

f;;i

Ill'g"a (rig. 2).

Creutatea matcH romime.!ii:ti - dupA studiile facute de N. Foti - ('Stc tn medie de 196-200 mg fata de 100 mg cit are a albinA. Cind IIlI rO~l hrAnite insuficient in stadiul larval', ele cintaresc 152-185 mg .,1 chinr mai putin, cum am mw amin-Ht. Cercetatorii au stabmt eli lI ill/l ei clnd cantitAtile de hranA slnt mai insemnate, gl'eutatea miHeilor pr'e{' te, cintllrite imediat dupA eclodare. De asemenea, greutatea mAtcHor impel'ecpeate ~i cantitatea puiewlui cttpacit sint cu aUt mai mari, cu cit hrana care 0 primesc de la IllhInclc curtenee inconjuratoare este mai abundenUL Greutatea lor cre~te ptn" 111 Cinele Iunii mai, iar suprala\.a puietului capAcit tn elipsele fagu"lilli' de cuib este concordanta pina la jumA.tatea lunii iunie. Se dovede~te ,Wln IICC{ls ta, incA odata. importanta hranei data nu numai in s-tadiul II11'vlIr, dar mai ales eind ea a ajuns matura ~i i~i indepline~te sarcina dc lwocren\ie. Aceasta ere$tere in greutate in lurnle de vara a mAtcH fecundalA 'JII'CU si'i 0 punem pe seama hrenei, fapa a socoti eantitatea mare de 'lutl c1ln ovare. I:>cosebirile cele mai impomanrte intre matca ~ aIbineIe coloniei 111m celc ale organelor interne. Creierul matcH, comparat eu al aunei albine lucratoare este cu mult mnl mic. Prin speeificitatea rolului ce il are matea de indeplinit in colonic, rezumindu-i?i activLtatea numai la oper~ de procreatie, este C!xpl!cubilii aceast! diferen\! in minus a creierului, cAci albina de-a lungul milioane1or de ani a avut ocazii imense sa se loveasca de anumite opl c li ~ ti. pe care pina la urm~ le-a putut oeali. Acestea s-au rasfrint US llPt'n celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum rarA sa-!,ii fi tnmult.it numArul Deuronilor, pe cind eel al ml1tcii nefHnd supus eforlUI'i10r cerute de siltuatii variaAe .!iii vitrege a rAmas mic. In schimb, glandeIe mandibulare ale mat~i slnt mult ma i dezvolI.l lte I8\A de cele ale lucrAtoarelor, caei ele indepliDese sarcini rom numel'Onse in viata colon,iei. Ele secreta acea substantu de matca co caracter hormonal. ce constitUie elemenrlul principal de coeziune a comun1tatii, rlcspre care Yom vorbi la anatomi.!i albinei cin? vop1 explica sistemu! !'\CI'VOS, cel hormonal !,i1 enzimatic. Gu ~;a mAtcii este cu 500/ 0 mm micA, deoarece ea nu are nevoie ~l!. -lo' i (uell. un depozit alimentar, fiinld hrAnit! continuu de g rupul n!binellJI' in so ~it.o~re ~ care au grijA. de taate nevoile ei. Penttru a(.'el a~i motiv sLomacul suu e redus, ea consumind aproape pel'manent sccI'e\ ii !;: Iun rl lllnrl' l;l i hl'un li. mu lt re luc.ra ta c,l rc nu 105<'\ I'eziduu l'i. Nunwi fonl'l.l

ruJ' , lji mm eu serund in timpul iernii , ea consuma. Ioarte pu\inll. miCI'e din gu~a albinelor inso\itoare. o altA deosebire se observA la acul matcH. Aeeasba are nU1l1 (\,i II'ei zim\i marginali fa\A de eei zece ai albinelor lucratom"f?'. E::;t,.,., nmi lung, dici se erede cft ii serve{ite la aranj area pozi\ionall'l u Clu11101.' depuse in alveolele fagurilor din cuib. Fonna lui est.e pu\in tnf.:ovoi alA, asemAnAtoare cu cea a unui hanger turcesc, pentru a pule", la n-ev6i.e, sa-I tmpllnte in corpul unei mAtci riva1e. In asemeDea impre. jurari iotre mA'tci. se dau ll.llpte indirji.te, lupte !Care au mlul de a asi guril colon iei 0 roamA viguroasA. Organul Sau de reproductie este cel mai important al mn\ei sale. El este alcAtuit din douA ovare in formA de parA, de culoare alb-sidefi c. care sc siJtueazA sub diafr agma dorsala a abdomenu1ui, ocupind ceil mai mare parte a acestuia (fig. 8). Ovarul mA soarA ca lungime 5--6 rom, iar ca la\ime 3-4 mm. EI Ilrc un inveli~ sub\ire intesat de numeroase traheole care pAtrund !;ii inconjoadi fiecare d in numeroaseie sale tubule\e ovigene. A'Cestea din urm[, denumite ~i ovariote sint in num~r variat de la matcA la matcA, in directa IcgaturA cu originea sa, {ii mai ales ell condi\ii1e de inlre\inere io starliul larvar ~i a depozitu1ui dE' secre\ie glaodulal'a care este lApti!1orul de mo.tcA pc care doicile it depun pe fundul botcilor, 1nainte ca ele sA fie eApAcite. Obi~nuit. numllrul tubuletelor ovigene cste de 160-250, dar s-au gAsit mAtci de caliU lte superioarA care avcau mult mai multe, ml'll ales cin'd apicultorul crescator aplicA 0 metoda speciaHi. de transvazare d1iblil a larvelor 1n b otci, a!,ia cum vorn explica la capitolul t "Ie huica de cre~tere a mutcil or <. 1n aceea~i mAsu'rA se dezvolUi. !,i i vezica 1I p<lJ"'IWticd, depozitul in care stau stratiCica\i II pl'rmal ozoiz ii trintorilor ce iau parte la impej'f>('hcrctl matcH; 11nga spermateca. se anA 0 J,iITindb ancxa a car ei secre\ie ajut1i Ia contrac\ia UI'\'rl C'\ ului de ie~ire a spermatozoizilor pentru ft','un(\area ouAlar. o nitA deosebire int.re maid ~i albin c IJorlBlli. 11\ mirosul s!!.u caracteristic, ce direra de 11\ 1l1Cllcti In matca, imprimindu-l intregii colo1111, fn,l.luri lo r ~ i chiar stupu lui in "cuprinsul sAu. I ~ I ('ltl e !In produs complex al aparatului reprOIllJC/iWf, cu con ~inulul sau neomogen al vezicei ,II}Jl'r rwIl\c('. ~:I provine de la seria de trintori , t\l I ' '''' C l'lI lHI ilnpel'echeat in zborul de nuntA . Fig. t f'l "j'c"l. 1'OllIplex int rA 0 secretie produsa de 1 _ ovarnl; t 8. (lVldu t:lul : " 1 (' !\' Ilft lc Illnndibulal'e, dcscoperita de cer- 3 _ vulel,l spe rrmHlc ll. ; 4 1I11I1 li vagln u l : !> - o rl flclul VIISI "" ) l'tl\ I\ \. )rul (',) ~k1. I , Buller . denumind-osubstant
41

40

de matca, Desro-perirea lui Butl er coi ncide cu cea a cerce1.ato8t'ei franceze cUl'~ co nsiderii subs t an~a un feromon, DupA !loBe obser vatii ale savantului F, Rubtner acest feromon III glandelor mandibulare indeplin ~ te doua func\ii bine distincte intre elc : rUllc\ia de regulator al vietti sociale din interiorul cOloniei ~i sceea /.Ie IHtbstanlA sexual atractiva in ael' liber. Cind 0 mate! chiar batrina C.te suspendatA ~i, ridicatA 'CO un balon la 15 m, dad e In curs de ouat, polite - chisI' du pa 5 minute - sA fie potemic atractivA pentru trlntori, S ubslan\a sau feromonu1. indiiereO't cum va ii deoumitA. a pare I>f: w rpu l matcH dupii 3--4 zile de la i~ irea ei din botca natala, iar caoLitl . t~u sa cre-e pe masurA ce matea dupa. impereeherile repetate II IlIccput sA depunli oua in cuib, Din acel moment, ea reprezintA in (!OIOoi e factorul principal de re producere ~i de coeziune a comunitA~ii. Subs-lanla este linsa de pe capul 9i corpul sau de albinele ce 0 1 11'(:ooj oilrA - de cele ma~ vlrsltnice - d.ci rele tinere au sarcina spe(1 i de il 0 hranl in permanentA; ele t~i transmit din gurA in g ura 1f111' Itt't'l lflll\ tiubstantA deven.i.tA astfel e lemenrt. circulatoriu, pin A la ultima ulhlnn din cel mai indepArtat colt al stupului, care sesiseazA astfel pre" tltI\1I cl in stup. CC' rcetAtorii au cintArit produe\ia acestei substante lli au gasit ca tl HilMa virginA Ia 3-4 zile dupA eclodarea din batcA are 7,20 micro~1' UlYI(', Dupa. zece zUe se mare:e la 132,5 micrograme, iar dupa imI)CI'cchel'e ~ i 18 3-4 saptamini de ouat are 149,62 micrograme 1). In schimb N!lc bliLrine, epuizate, mai a u numai 18,25 microg r arne, eeea ce determinii rclnnln sa cladeasca botci de sehimbare lini~tiI a matcH. Cu cit larva de matcA a primit mai mult H\pti~r , eu aUt 18 maturi lute ~H va oi eri albinelor coloniei 0 mai mare caotitate de substanta. 1"(1 ~11 0 lingA de pe corpul ei. Aceasta substan~ honnonaiA foarte perslstentA a re un rol de IIICI>C1J chimie, de atrac\ie fala de a lbinele coloniei. En este in acelalli "Imp atrAgatoare pentru trintori in perioada roitului !;ii este aUt de pf.'rsistentli., Inelt mirosul sau it pbtreazA un limp chiar eadavrul mAtcH. De nceea este bine sA nu aruncati mAteile, ci sa Ie piistra\ i intr-un borean blnc tnch is pentru a servi in unele tmprejurAri grele unei colonii orfnne tn lr-un moment cind in cuib nu sint niei ouA, mei larve ~i 'in prisaea nu zboora nici un triOltor. tn atari imprejura.M colOnia devine bezmeticA. tlcUCI' t ~ i nlege la 'i.nceput citeva albine care sA depunA Quit dar din nc::csl('o se nase numai trintori dueim::l colonla la pieire, Daca. insa stu po!"ul leagA cu 0 sirmulqA cadavrul unei matei moartl de eurlnd $i i1 ~uspcn d ft in intervalul dintre doi taguri din euib, 'slbinele consider! cI\ Ill! inatd ~i nu cliidesc hotci. iar ovarele albinelor nu se dezvoJ.ta ell sli poatA depunli OUa in fagu r ii euibului. Desigur aceasta situatie nu po~ tc "fi de duraUi, c.!ici d upa. un timp de 10- 15 zile albinelc vdd e~ S-n u tn ~elat. t n sehimb, stuparul paate pinA atunei sA-$i procure 0 matcii. gnt u tccundstli ~i colonia s~H;i postA regasi echilibrul biologic, eor.. tinuf ndu -~ i vi nla tHWmll t.

,J. Pa Ine

'j UII mh' f Oll u .DI . 418 " 1 ell m h. I)lIr l " din , r am

Clod 0 colo nie ramine pe nea!Fteptate !lira mat:cl. se produ ce c' Inurc llelini~te, 0 lulburare, 0 alanna. Albinele inceteazii pentru un litnP orlce nctivitnte de C\Iles, de adunare a neetarrului i?i .prehrcra re a lui tn micre ~i cu a1..it mai pu ~i n polen. Alarll de doici care nu lad puietul farA ingdjire. toate celctl:llk "c mobilizeazA in cautarea displirutei. t mprA$tiate pe pere~ii stupului. n'HI.i ales pe cel frontal , albinele emit ni~te sunete de disperare, de ugl tot ie , in interiorul lli exteriorul stupului. Dadi atunei mates cste tClrocedatA., fiieel e sale mani:festA 0 vAditA satisfae\ie, Q mingiie, 0 II1Iment:eaza, 0 curlitli :;;i totad- tA distrug ,bdtcile j ncepute. a o altA partieularitate a mAtcH sint anumite sunete pe care Ie cillite in anunrite imprejurari, cum siot cele care vestesc ca illll.r-O 1:-OiOnie se fac pregAtiri pentru TOiul ce va pleca chiar a doua zi. Un sunet de alarmA lli de plinset it scoate ~i 0 mate! strAina, J(U'C din grelleala. nimere~te intr-un stup vecin, clnd se intoarce din ."boru l de lmperechere. E ca un semnal prelung ~i repetat, auzit cIar lli tlln u[ora stupului, incit un apicubtor alent poate interveni sa. 0 salveze ric 10 0 m08I1te sigura.. In acest scop el deschide stupul, alia matca lng hemuita de cUeva zeei de albinej ghemule~ pe care dacA it aruneA Il\lr~o farfurie eu a pa, albinele despresoadi prizoniera pe care stuparul U Hpoll1 ljine in apli ca sa piara mirosul de venin ce-l are pe corp, ~i ofcrlnd-o in colivie ea (Xlate folosi la un stup orfano Umgevitatea mAtcH este 0 marcanta. deosebire fa\A de albinele lut l'{Uoare, Ea poate trAi 3-4 a ni, iar un mare crescAtor de matci din S,U,A, _ Smilth _ a tinut 0 matea experimental pinA 1a opt ani, fUnd 11lCtl rccundA. II'I'teresarut este la ea ~ 0 particularitate deosebitA. de data aeeasta rll' ord tn psihic; cea de vrAjmA!;iie cruntA pina Ie moarte ce 0 are i ata tic,. rlvalele care apar in sbu,p sau care slot iIliC! in botci, in stare nimfalii. ~n 1Il\nuie~te ca aceasta rivalitate este generatA de anumite glande afiate p<J ubdomenul lor . Cereetatorii au acoperit abdomenul eu un lac !?i au ",x\lrpllL unoI' mlitci lli glandele lor mandibulare generatoare de subAt/llW' nhwmante; .ele nu 50-au mal vrAjm3~it, ci au trait p8$nic; dnd "I , ..fl U mdr.ginit numa'i. In opera\ia .de extirpare a ace9tor glande far;'! ,1\ mnJ fJI IA <:uiascA abdomenul, vrajrnA$ia a lost activA ~i lupta a ineepu L Ih11'~ rlvo.le; s-a tras deci concluzia cA pe abdomen existA. 0 substan1,5 ,ihMi mill Lrebu'i e in<:"8. examinata. ~i ocare genereaza vrAjma~ia. Ob~nuit. in asttel de tncle~tAri fatale, moare matca virstniea .1 "OI,rOl,!e 10 afa ri!.. de faptul ca. puterile sale slat slabe fa\ii de una tinara ('III'., vreo sA-i ia locul I.n colonie, vezica sa eu venin e de mult timp 4~1 QflilLlL ,I n schimb, cea tin!rA 0 poate infringe cu aeuI, paralizind-o 11l 1\11i1 cu vcniu ul sAu activo De asemenea, matca ataca ~ pe rivalele in rlfVi1 ldro $1 care-~i dorm incA somnul nimfal in hoteL Daca albinele Mlonlcl, co ~lau obi~nuit de-o parte ca spectatoare la astfel de inei!..ierari , 1111 0 Oplt'lt' s..Jt lIcid~ pe cele care sint inc! in botci, mat ca tinAl'li, i~i 11t~It(tI IIrul ('U venin ,prin peretele de ceara a f iecArei botci. ucig'lnd acoin O /If'I!lflU ne vinovole. Apoi ulbinele completeaza. restul : I'od lnternl tt 1)111 1<I\(!lp huh'II"" , l-I('fJ t nrurA caduvrele, Ie sug \imIn, ~i av ide de 111.ptiljor
j

'I ~

"

CO IlSUmA (.'u Iitcom le restul de hrana ce sUi inca pe fundul botcilor, incA I L(,'Con SlLmnt int.cgrul de m atcile decedate. Ductl Imitci le manifestA 0 atare inclinare la lupta contra rivalelor, CIII'" 81n1. rfipuse eu veninul acului, niel odatA ele nu folosesc acul contra vrcunei albi ne, nid chinr clnd albinele 0 atacli, ~i cu aUt mai pu~J.n Iisupra ol11ului care Ie line in mimi ~i se poantA cu ele tarA menajarnente. Ar mai Ii de Himurit, pentru a ter.mina aeest mare capitol privitor In mfllcil, de aetul eel mai important a1 ve~ii sale: eel al imperech erii ru masculii [eeunda,tori ~i felu! cum depune ouale, Acesrte activbtl1ti insA prlvC8c cxclusiv intregul comuniHitii ~i il rezervum la acea pa~te a studiu/ul nost!u privind acest mare complex biolog.ic care este colonia ~i I lllum(' in lec~ia despre "sexul coloniei # mediul Sau uter'in/(. ln ch eind ceJe expuse pinA aici privitor la ml1tci, rezumam in citeva ('u vill te ce condilii trebuie sA In(Jeplin.easca spre a 1i ronsideratA ?natc Imllil ; sa depuna oua ciot. mai multe in concordan~ cu sezonul, pentru {'I I puLcl'ea colODiei sA fie maximA in pragul marelui cuJes; dezvoltarea {oi Ilirgirca elipselor cu puiet in cuib, fan! a l.!isa alveole goale nefolosite ; sA in t rc in diapauza. de ouat cit mai tirziu in toamnA, pentru a preg!ti un tnn l'e conti ngent de a1bine tinere care s.!i treacA cu bine larna ~i sA I.rlli uscc'i eel pUIin pina. cuibul se reinnoie~te cu generatie nouti de albine tinc l'e, care sA inlocuiasca la timp pe cele uzate ~i batrine; sa. nu aib! 0 In{'llnMe aocentu atA la roil, stuparul avin(f ,g rija sa. intervinA. la tlmp Il'I ll(l n(1 cu ibul ~i punind la dispozitia albinelor clA"ditoare !aguri noi de ('lttdlt; sa aiba un carsc't:er blInd; sa. nu fie prea sensibna. 11 lumina II lune! clnd stuparul deschide stupul :;;i cerceteaza. fagurii ~i s11 nU-!7i dea (IrUmul de pe eI, cAztnrl un'deva unde s-ar pieroe, ~a cum sint de pildli Illnt c-l l(' din rasa comuna din Franta.

DoJiJe matcii
Matca poa'te Ii atacatA de boli specifice, despl'e cal'e rl.rebuie sA v\lI'him inainte de a epuiza acest important capitol privitor la ma.tcA ~ 1 cure se incheie cu moartea ei. Una din cele mai periculoase bOli des pre care vom vol'bi mai pe ilwg In capitolul despre bolile albine-Ior este nosernoza, oauzatA de para?ibul NosemailPisZander.carelSecantoneazaininve.li~ul intestinului n ,ljlociu, deci S'tomacui du, cu grave tulburari mtr-o rnasura chiar mal ma re dt.>cit atunci dnd ataLcA lucrAtoarele. Miitcile infestate experimental IIU trAit cu 35- 750/ 0 mai putin dedt matcile marOOre. Din ce in oe elipsele 8f,.lc (I e puiei din fagurii cuibului se tot ~reazA plnA clnd colonia se I'puJZCilzl\, dacA stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic 1 ){>l1tl'lI nlbine ~i prin schimbarea m~tcii. C. L. Farrar (S,U.A.) considerA ('(I Inlo('u irdJe lini~tj,te ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a hn1.!i 0 i nrec~ie cu Nosema apis a mAtcH in propor~ie de 80 %, iar prodU('~iH colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinulu i {I i vcn tri c'ulului !ji u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll riII ich li inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se JH I! illfis lIl'r Rt.'V(,rc. P<' ('/H.t>. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor IL l Illlll'l (w, II,t

Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU, lILicoticii, ~i e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care piil'ea altA data fArn importan~, dar care in uLtimii ani' a devenit pl'il11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hy phumycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, ~i apoi trece 11.1 matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill spori ~i inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma sporilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en IApti~ONll pe care il pri me~te matea de la albinele tnso\itoare, ixindu-se in tubuletele ovigen e f ~ i in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun5 i tn organismul matcH, incep sA se inmul~easeA, abdomenul se mare~le considerabil ~i - in consecint! - nki respira~ia, oiei digestia ~i niei eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, pierzindu~i puterile, p ure pa ralizaUi; neputind sa se \in~ pe fagure, ea cade pe fundul stupului. unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli se muta stupina la un cules de nectar din nori ~i se extrage toata mierea de manA aflatA. ~n stup ~i care este in.festaUi de boaH1 ; concomitent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA Ill'in !lambarea interioarA a stupului ~i a accesoriilor lui, schimbarea ragurilor care au fost cu miere de manA ~ i topirea lor. BrQuloza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup, <unrle inmul\indu-se rcpede ~i mult, invadeaz~ in special matea. Este 0 'Ciiptera din genul I3rl1ula. dupA diferite locuri unde s-a rAspindit in Europa ~i in special 1n Asia. Parazirtu.I are 0 culoare brun-ro~catA, ,posedtnd la partea bucalil (l trompa pentru supt, pe care 0 introduce in cavitatea bucala a a lbinelor sau matcH parazitatA. In special pe matca, parazi~ii se acumuleazA {'L1 1.ecile ~i chiar sutele. Un cerceUitor a gasit pe 0 matca mai mult de ~OO de patiuchi, -care se alhmenteaza pe r'i'nd din hrana lpe care albinele dO k i din suita. matcH i-o dau, In acel moment slot acolo ~i parazitii care t'fIIl 8uma din hrana, farA ea matca sii poatA fi indestlli:atA. In .c onsecin\a, (.'1\ :; 1 !\ be ~te, oua din ce in ce mai pu~in, ~i daca apicultorul nu jntervine. (.ft ponte sA piara. Pii.duchele -care are la picioarele anlerioare ni~tc p"I' I~Ot'i Lini, gidila regiunea buca!!i a mAtcH, care regul'giteazA hrarl!.\ (lIn /-tU$li., din care se ospAteazA din plin parazi\ti. Ei s- nt observa~i u ~or, i flnc'i stau pe, toarecele mAtcH ~i ale albinelor; in schimb, rei de pe trintol'i ,.(1 OIlntoneaza pe partea inferioarA a toracelui, m:ascati, {li nu ,pot Ii indeItfl l'jtl\i de aeolo. Mntca poate Ii scApaUl. de ace-rti paraziti cu un penel fin de pictal, Il\ul/lt in miere de care ei se prind u ~or; mai pot fi inde~rtati ~i cu tUllI de tigarA, matca fiind introdusA. lntr-un tub de sticlA .; din nefericire, 1111,1('/1 rclrocedatA coloniei sale paate fi respins! din cauza mirosului de I\It\lll, cOre chlar dacA este dat ~i unor albine, ele tot 0 resping. De fl\lvli lni in sa a apiirut un medicament bun care dA rezultate bune in h ll) 11 ('Ollku br.llulozei : este fenotiazina ce se gAse~te u~or la tal'maciile 1 V(tWl'hlJln', ,':.n1.i.>sta n\a se prezlntA. sub 10flma de cristale cafenii-cenu ~ ii, rttt 1\ nlll'09, CIil'C SC oxidellZa tn contact cu lumina ~i aerul. Se pun cite fl ~ r'tnI~' de [c noUnzinfi in pnche\ele mlci de hirtie de ziar ; cind afu mn-

,I fj

Ic)rui nre eArbu ni de lem n bine incin~i, pe 5le~tia se a~aza un pachetel so d il U la primul stup 30 de puLAituri ; a poi se trece la cel vecin, dindu-se oee l 8~i numb de pufaituri. Cum substan\a incA iumegA, operatia asupra eclor doi stupi se repetA, dindu-le fjeeAruia cite alte 20 de pufAituri. Oed. in .total, fiecare farrrilie pri.me~te 50 de puLAiturl, dUpA -care urdin~ul se inehide 10 minute. Cum tnaiOJte de aceasta operatie pe fundul stupului s-a intins un ziar , 'pa'dudhii arnetiti cad pe aces1a, iar mat ales dacA ramele stupulul sint putin mal distan1,ate prin retragerea in prealabil a doua rame marginale. Se seMte a poi zjaTul !?i se arde. OperaOa se repetli astfel la toti stupii alaeati de parazi\i, folosind cite 6 g substanta Ia fieeare dOi stu pi. Parazitul a avut fnsA grijA ca sa depuna inainte oua ~i Iarve sub eapacelele fagurilor cu miere. unde ele fae adevara te tunele de If.r ecere ~j ell afumatorul, care are Ia v1rf un prelungitor, ca sA iotte tn urdini.j, 5i unde fumul nu Ie ataca. De aceea, apicultorui completeazA tratamentul prin descapacirea aeestor faguri. Mierea cu capaceIe Je respective se fierbe, ~i se folose~te la otet sau hidromel. P entru a nu fi ramas Iarve nedeseoperirte, este bine ca afumarea eu fenotiazina sA se r epete dupa 7 zHe in care timp larvele au sjuns la maturitate .,i pot deci Ii ucise. r.upta contra acestor paraziti trebuie dus"A cu toata seriozitat.ea, c!ci vehiculeazA ~i boals n05emOl.a'.

Trebuie edtata 8!:'ezarea stupinei in Jocuri umede. pren unlbrite. deonrece un atare mediu cauzeaza adesea boli grave, eare in primul rind sting malea, elementul eel mai sensibil din colonie, pen{ru ca cstc supusA la mari eforluri.

Moartea mAtcH
. Moartea matcH in alara de bolile descrise mai poate Ii accidentaUi. adeseori -cauzata ehiar de stupar, printr-'O comport are neatentA sau brutal~. cu ocazia cerce tArii coJoniei. Ea este foarte sensibi1~ la Jovil'llri, ~i chiar rlaca este numai U!;Ior rAnitA, ai'b inele clAdesc curind botel de inlocuire lini~tita. Trebuie sA se lucreze cu cit mai pu\.in fum. a~a eum am mai spus ~L numai atunci cind ele siot iritate din anumite eauze ~;j anume: dnd se deschide stupul Inainte ca albinele d. fi inceput acti\'itot ea de diminea\A; clnd in natura timpul este fu rtunos ~i sint descArcli.ri electrice; dnd in stupinA s-a i9"Cat furti~ag etc. In locul lumului sA se lolose-ascli un 'Pulverizarlor cu apA in jet fin ~i, pc cit este posibil. sn se luereze sub cortul-umbrelA protecloare car e nu numai ca apAra de vint .\]i burni\A, dar nu ingAduie albinelor strA.ine sa aparA ~i sA intre In st upul deschfs. In atar i ocazii, matea, care este sensibila Ia fum !;ii zgOtTlolele deschi'derii capacului .$i podil1orului, incepe sA fuga pe faguri ellutind sa se ascun'da, jar aibinele vazintl-o fAra insotitoarele ei obi!;lnuite, 0 considera strainA; este suficien t ca u na din cele bAtrine mai !)!lnuitoare sa 0 u rmAreas.cA, prinzind-o de un picior Sau sil se arunce Mu-pra el, c! de1:ndata se fonn~aza 1n ]urul sAu un ghemule\ de 6-10 !llb inc care nu mai pot controla daca este mama lor sau 0 strAina; mlrosul de a1aranA ce-l degajA unele din e1e, precum'PAIf~te probabil dU\)&lnn\a de maldi ~i stringind-o in ghemule~, in special apAsindu-i IIbdotTlenul , ea moare, cad eu cit 0 inghesuie mai intens cu atit mi~ Cflr!\c sale respiraiorii slut mai Ineete !}i se su:locA. NieiodatA sIbineIe nu 0 udd impUntind aeul Cll venin in corpul ul I cate posibil ca in invAlmA~eala iscatA, unele sa 0 eread!i 0 hoa\A ~i ,1\ n tlccidenteze direct . In schimb, acolo dominA. un miros persistent de \l1'Ult l care impro~cat ~i pe corpul ei, Ii provoaclL moartea. De aceea, ., d sru parul este sesizat eli matca coloniei este prinsa in ghemule\, 1U!lIlll\l'C ee 0 face auzind sunetele ee ea le scoate, 0 .paate salva, LArtl II c~ utll sA 0 depresoare indepArtind albinele co mina, ci aruncli intr egul M IH\ll1ule~ 11IIJ'-0 iarJurie cu apa. Albin,ele, speriate de innec, 0 despreIw,un de tndnUl : Apa spala totodatA. veninul de pe ea ~i punin"d-o intr-o 4J,IU..,h., (l\l \.omntl\. a\"binele 0 vor elibera dupA eiteva ore, ~i poate sa-ili
1I(,Iltlnllc

Prof. Carlo Vidano (ltalia) recomandA 0 metoda " bioIogi:::a" de combatere a braulozei !:,i anurne descapAcirea obligatode ' a fagurilor ell miere in perioada de maximA. dezvol tare a paduchilor iulie- august. Astle!, majoritatea acestora stot distMJ~i. Dintre bolile de care sufera mAtcile, aminttim unele anomalii care apar in decursul 'vietii lor , (}Supra eArora stuparul nu poate interveni pen.tru a Ie tndrepta, decit dacA schimba matea eu una normalA, ~i asUei colonia sa-~i continue vietuirea. Obi~nuit , abinele au insA grija sa Ie schimbe, crescind matei noi pe calea inlocuirii lini.,tite. Astfel. de bali apar Is mMeile m ai virstnice pdn atrofierea ovarelor, obstruarea oviductelor, prjn calcifier ea valvulei vaginale, prin nedezvoltarea ovsrelor, prin infundarea cu mucus spennal a eailor ce duc spre spermateca, prin degenerarea spermatozoizilor etc. In toate aceste ocazii muparul nu trebuie sA ezite Ia sacr.ificarea matcH atectate !;Ii inlocuirea ei cu una sti.nlitoasa. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc in coloniile cele mai bune, evitind pe cit posibil inrudirile pres apropiate care au consecin\e grave. 0 Maehensen , (S. U. A .) crescind m Atei din ncee~ i linie !1i deci strins inrudHe, a observat cA dupA opt genera\H eoloniile au fost desliin\nte si ngurc.

.,i

ncl.lv ltlltea.
>\7

.6

limp, dar 1l1binele dac~ vad ca ea nu mai elibereaza aUta substant;a ca sll uju ng<'l. tuturor, cladesc botci ~i 0 inlocuiesc, dupa ce noua matd a

Duell

j}

rost mo lestatcl prea mult in ghemule~, ea mai tra.ie~te putin

ln Cc.'put sil. depuna oua..

Dc usC'menea, refuzul matcH de a parasi stupul odata. cu 'roiul ie{>it, (lJbi nele. Ele se reintore atunei in stup pentru ea a doua zi sa iasa din IIOU In .roi; daca ~i de data aceasta ea re!uza., e ucisa. prin ghemulel, 1/11' colonia Va roi a opta zi du~ ce in stup a aparut 0 nouli maid (II" numCI'08Sele botei de roire din care 0 serie de mlitd tinere i{>i 8l,iteapta. ,'lruJu l Ie! eclozare.
II'/ I.n

o I-lrcljealli !acut~ de stupar este aceea clnd, scotind ramele din stup Ilt'J1I ,'u contr'ol, reazema ramele de peretele srupului in loc sa Ie a~eze til IfldJ1n portativa eu capac. Puse rezemate afara ling! peretele stupului, t,,.l e po!l ibil ca matea sa fie pe una din rame; ea trece neobservata pe 1"1(11 '010 1;1 1 Sc ratiice?f,e defin.itiv cind rama este pud la locul ei in stup. rl el.lmintim l,ii a alta gre.o;aUi ee poate duce la pierderea mateH _ htuncJ clnd controlul matcH de pe ramele scoase nu se face deasupra II llIpulu l, e; in aiara perimetrului acestuia, iar mates cazind jos prin Itll'hIt ~ I c sigur pierdutA. AIte orj , speriata, poate sA-l,ii ia zborul de pe r,.):ul'('!I! pe care stuparul il ~ine in mina . .In atare ocazie el pune repede rnllwlc 10 loe, lasii stupul deschis citeva minute, iar matca calAuzitii de Illli'os ul CllnOscut al stupuiui ori intra pe urcii ni$, ori se ru;azA prin'tre IIlblneJe lItlate pe stupul deschis . .
Accidentarea mAtcHor poat~ s urveni $i la un transport al stupilor
ell ilyJooue supersonice. Mai mult chiar, au mUrit matci chiar In stupii

TRlNTORIl. CASTA MASCULILOR FECUNDATORI

unci pt:is~c:i din directa apropiere a aeroportului OrIi (Franta), datorita v!bJ'CI\/i IOl' putemice ale aerului $1 zgomotelor create la decolare.

PriVIind prin geamul stupului de observatie la un tagure de curind cJ1\dit, unul din t inerii apicultori observA ca nu toate alveolele sint cgale. Un numAr redus din e:le erau mai mari, mai cu seamA in partea de jos a fagurelui !1i mA intreaba care este cauza acestei abateri. - Oferind albinelor faguri artificiali pentru c1Adit ale caror baze Hlveolare imprimate in roile de cearA siot perfect uniforme cu funduri pl'J zmatiee romboide, aibinele clMitoare modificli 0 parte din ele lar((Indu-Ie. De untie initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in l pec:ial cele din partea de jos a foB de fagure artificial, 0 aceste alveole 1 lIlt\r ile albi nele eresc trintorii care sint mai mari declt albinele lucratOfu'e; ei masoarli in lungill;le 16 mm fatA de 12 mm cit au lueralOo.reie, iar greutatea lor este aproape dubI., cA un trlritor cintAre.'j'te ci 230 mg fatA de 125 mg cit are 0 albinA Tl'intorii diferA deci mult fa~a . de tucratoare; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de tile de Ia depuIIC I'CQ oului in alveola natala, pe clnd 0 albinii ajunge la maturitate in 2 t zite; capAcelul larvelor de trintor este bombat :fatA de nivelul plat 1\\ clI.pA.celelor de IucrAtoare ; astfel nimfele de sub cApa.cel au 0 suprafat.l!. 111111 mare de respira~ie, necesitind 0 proportie miiritcl de Oxigen care rliit.lunde sub capAcele prin oriiieille pe care acestea Ie au. La unele "Illie atbinele lasii clipAcelului de trintor un oriticiu median m Adt, in (I (lf l ~ i soop. Privindu-i din punet de vedere anatomic - trintorii au doi ochi Hwrl, bulbuca~i, cu vedere' agera, cAci numarul fatetelor oculare numarA '13 noo deci mai mult ca dublu decit lucdtoarele. o particularitate deosebita a ochilor de trlntor - dupA H ....Ruttner elite 0 ada ptare a vederii lor pentru lumina. cerului ~i a zlirii cu l'roJ)Qrtlll mare a acestei lumini eu raze ultravlolete ~i albastre. Ochiu! 101' (!on \lne in partea medianS. Eji superioadi receptori nervo~i exclusivi pf\I!1I'U ik.:este douA eategorii. Reoept'orii ,pemru culorile verde ~i galben II lnt In numlir mai redus decit la lucrAloare, caci aibinele eulegatoare Irui)\llc 811 sc orienteze in cAutarea florilor cu nectar ~i dupA di!eritele I u1 l pc care occstea Ie prezintli, pe clnd trintorii au nevoie sA recepur \h~lI e~u ~ I M obser ve ctt mai repede posibil apari~ia in zbor a oricArei 1) ,1\ 1(11 et vl nu In impel'cchcl'c, pr;vind In luminn.cerului.
, H.

'I !J

Noilc descoperiri privind locuril e de a'dunare a trintorilor complh..-A mu lL semni[icn\ia procesu!ui recunollilterii ~i atragerii matcilor ~i Irlnloritor. Se va vedea mai departe. Trompa trintorului este mai scurta ~i nu poate sA culeaga cu ea nl'ctnrul din adincul floril or cum fac albinele, clci trintorul se hrAne~te nUlllui din depozitul de miere aflat in alveoJele lagurelui sau primesc un limp hranA dir ect djn gu~a., dat de albinele doici, deci iarlil1i 0 problema uo ndllptare. Antenele trlntorului au 0 articulalie fn plus fatA de cele ale aIbine! luarMoare, marmd astfel DumAIuI placu~elor poroase la 37 000 f.a~ de l'el4..' {; 000 ale albinei . Cu acestea trintorul poa1e sesiza de La mari depfu'tli ri mirosul mlitcilor i~ite spre imperechere, iar actul iecundarii lor se faee in mare mAsurA cu trintorii strain !, inHi.turind astfel pericolul consangvinizArii. Inve1iljul lor corporal este format din peri~ori de culoare inchisa, iar ariplJe lor au 0 paI'ticulan tate deosebitti. ; s-a 'COnstatat de cercetatonjj englezi de la Institut ul de studii a insectelor, d suprafala aripilor trlntoI"Ului este alclitu ita dintr-o proteina asemlinlHoare cu pielea 'lI manli. Ele slnt activate de puternici mu~ chi toraci'ci, pentru a putea stra:bate in zbor distan\e mari pfna 11.1 locurile lor de adunare, in vedere<a zbol"U.lui nupt ial 1.11 mAtcilor virgine, ce vin "sa se prindli. in ace~te hore" pe care rtrintor H Ie alcAtuiesc, in locud aproape totd'e auna

,I "wi

ace l'ea~ i.

2
S

"
,,'Iy. D - Ap8f'D.tu.l repro. ducMor al ~rintorulul:
I - t~.Ucu L ; 2 - cll nalul d e. 1l'4I l1t: 3 b u l bu l ~ nl.u. (u l : 4 "~ntuUl : S pe. IIII1UI : e u bd(lm en: 1 _
o

Q ntlnhl! IIP11rA!ulul Oil COpu. bo t hl: ~ l'Ortl1It!e "n~u ""..

til': -

cil ldi ul

.p&l'AI :

I'

It -

c.""IU I eJ"cl'llilor: punl" ft ..ml,,"llt ,

Parlicu1anitatea cea mai de searna a trin. torului - dupA Chauvin - con's ia tn volumlil mare 1.11 a'lxlomenu'lui, in care stau adapostite onganele sale sexuale (fig. 9). Ele cupr ind: 0 pereche de testicule de culoare galbena cu 0 lungime de 1,5 -rom ; a;cestea au d'ouA inveli ~ url : primul la exterior, compus din douli. membrane. una aldituind 0 retea de nUJmeroase traheole pentru oxigenul necesar milioanelor de sperm atozoizi afla\i in vezica lor seminala ; eel de al doilea inveli ~ este fonmat din ceJulele inc.rcate ell substan'te nutritive ~j cor-{> gras, precum ~i o se.rie de celu le peniru stimularea metabo1ismului. Flecare testicul este stribatut de 100 tubulete denumite test iole pline 'c u celule sexuale (gmneti), in diferite sta<lii de dezvoliare. 1n p artea su perioarli a testiculeIor se ana epiieliu l germinal, din care se IormcazA celulele trans . formate apoi In spermatociie. Aobi(l In zona inre rionrl1 l\ testiculelor, a!'1 tl zisa "za n" de mn.

lu rare';, spermatozoizii ajung maturi, ~i vor fi bine adApostill In vezicu Ja a matcii , dup~ imperecherea ei cu 0 seri-e de trill'tori. Spermatozoizii au cap, colet ~i flageJ. Cu acesta din urma spermntoZO'izii se pot mi.<;ca. Lungianea lor variazA de la 240 la 776 milimicronJl ) avlnd tendin\li sA se fixeze eu capul in peretele spermaticii. Din testiculi co:boar~ douA canale deferente, ingustate 1a ambele capete, avind in schimb partea lor mijlocie ~ult llirgitA ; acolo se formenza douA pungi denumite v ezicule seminale. Ele slnt inconjurate de mUliichi longitudinali ~i -inelari, care ajuta 11.1 evacuarea spermei In timpuJ actului de imper echere . Celulele stratului din interior al fi ecArei vezicule au un caracteJ glandular care secretA lichidul spermatic in care plutesc cele 10 milioane de spermatozoizi, lichid care-i alimenteaza cu substante nutritive. Ei sint {ormati in testiole ~ i se dezvoltA deplin in ultimele patru zile inaintc de eciozionarea trintorului din alveola natala a cuibului colonie!. Atund spermatozoizH coboarli in vezicula seminalA comuna. o datA cu trecerea lor in vezicula, testiculele ~i-au indeplinit ralu l ~ i incep sA se mi~oreze mult, iar trintorii devin deplin virili tn a 12-a zi de 11.1 eclozionare. Prin resol'lb\ie, t esticulul dispare, dar in schimb vez.iculele sem inale pline cu spermatozoizi sint foarte marL In prelungirea veziculelor seminale se afUi douA glande mucoase mari, lungi de 6-7 mm, cu un diametru de 1,5 mm, compus~ din celule glandulare care secretA mucusul. Acesta este u~or alcalin, fo arte lichid Jll trintorii iineri, dar viS'cos la maturitate. EI are cu10area alhti.-laptoasA, Inc dupa indeplinirea actului sexual in imperecherea cu matea ia contact r.u aerul .<;i se intA~te repede. Din glandele mucoase reunite tn partea lor ele jos, porn~te canalul ejaculator lung Iji putin curbat, cu un diametru de 0,3 mm, ale cArui mi~cAri slnt dirijate de un nerv gros ce pornejte din cel de-al 4-1ea ganglion nervos abdominal. La extremitatea lui se alIA organuZ copulator compus din : bulb tn (orm A de para, coletul ~i baza penisulu i care este baza en'dofalusului. EI ore douA pro errrin en~e gliunoase denumite "corDile" (pneumofize), cu pe:rctli colorati in galben-:portocailu, cliptu.,ite cu plAci chitinoase. In inIt rlOrul bulbului se aflA 0 substanlA mucilaginoasli. EplteJiul bulbului secreta un lichid ce dilueaza sperma. Clnd aciu l IItlxuaJ Bre loc, ca urmare a mi~clirilor de rlisucire, canalul ejaculator I'llte Impins inainte. Mai intH apare sperma ~i apai mucusul ImpreunA cu "pltcHul gla ndei mucoase: Sub pr esiunea aerului, tn veli~ul pocn ~e cu un 't.Nomot disti nct. Totul d'ect1I'1ge a~a CUlm vom arata cldd vom descrie zborul nuptial .' H uwl sexu nl la capi'Wlui "Colonie - imperecherea matcH". Numliru l trintorilor in colonie este normal de dteva sute ~i este rt rrtlc sn tie Dumw ati\ia, tintnd seamA cli. ei trAiesc eel mult 58 zile, IfIr pc:tr'!onda lor de cre~tere fn cuibul coloniei este mult prea scurtA fatA \1 rlllmcr o u ~c!e genera\ii de aUnne lucritoare pc care doicile Ie cresc , t!w" " lncl clle odaU!: chlnr din lunile reci ale sftro!iitului de iarnl!. Matea ' Ut'lllX' tlrz lu sA depuna ouli nefecundate de trintori, cam din a doua
!l p~l'ma t.i cA
'j M l llmlcl'lolll _ II m Ul Clln. JIrl~ d lnU'oun mIcron.

50

51

docudl'i I) lui apdlie. De asemenea, vietuirea lor In stup este scurta., numaj pfnti 10 mijlocul lui iuUe, clnd albinele nu numai cA giisesc pu~ine t'Csurse de nectar ~i polen, dar - mai ales - atunci ~i instlnctul .,i Indemnarea lor spre rolre se stinge pentru perioada an"uui respectiv< Matca nu depune ouA ne!ecundaie In celu1ele marl, declt atunci clnd nlbinele curA~itoare curitA ",I sclivisesc fiecare celulA in care matca tl'i!IICuzli sli depunA ou]. Oirl'd ele nu vor sA crea9CA trtn'b:>ri, lasA necu:ra\H~(> (l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie ocol~te ~i trece mai (h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei. Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1) fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre (I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare". Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile, I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35C. In primele 4 zile albi nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din gu~a lor; npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri rnl\rglna~ I, unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare. 'tJ ttn~!'i consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare. $J totu~i virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul polonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele lflf"VC de trintor primes<: de la doici un Hipti~or in care se adauga 0 l uhAtnnt! cristalinA a cArui continut nu este deplin identifieat. In conseclnUl., de~i toti ies in zborul borelor, nu au posibilitatea sA patticipe .!;i ei III competitia truperecherii. De asemenea, doicile Ie preparA 0 tlranA specl/l l1\ cu mult polen; la unu dourea acestuia este mai zglrcitii. Caracterele trin'borilor sint ceJe m~tenite de la mama lor, calitA\i 'mult umplificate ~i de cele ale albinelor dolci din coloniile selec~onate, encl, cre!1terea lor cere - ea ~i la cr~terea m~tcii - condi?i optime in colon Ii puternice, cu mu'lte doiei, ou maM rezerve de hrana. proaspAUi., cu lcm peraturi nescbimbAtoare ~i cu 0 stimulare naturalA pentru cules. Doicile stot cele care transmit, prin lApti~orul secretat de gJandele lor 't nringiene, caraoterele mamei lor comune. ViitorU trln'to'ri 19. rlndul lor - sub influen1a acestei hrAniri ce in1'luenteazA celulele lor sexuale lransmit descendentil'or calitA~i1e erroitare ale al'bineJor doici deodatA c;u ce1e ale rnAbcii din care provin. DupA trei zile de stadiu larvar, doicile prcparl1 pentru larvele de trintor 0 branl specialA cu miere, a~ ~ i mult polen, plus 0 secre~ie limpede a glandelor mandibulare ~i salivare. Polenul dot in propor~ii mai marl decit cel dat larvelor de lucrAtoare ajutA 18 r~)rrnarea spenmrtozoizilor; doza redus.. de polen data. larvelor de ll1 t'ri1t.om'e, delerminA la viitOrarele albine 0 caskarenutritiv1i a organuhli tcpC'Od uca'l.OI', ele r.1minlnd au oWire mioi ",i !t\ra. posiblilitate de 1m...
1 \>1" ) III ~ II "

".11'
"" .

') " lIrh)tu)j/.nll"(! ... d e IR cuv1ntul IJrtct5C parttllo.. , ' p.~v()UII' eA

I' llt),,:1 de '1 lAn w. roll, 'rl. oatnlle (11M 00 c rusta ceLl),

""u\

\l rj~ nl5 m

d ln ....L1 n oVLlI

A U

f edoarli. ,I ..,enel,,"

JI

n,...' ''.
~

008ferlt nefecundaUo ,11 ",u rn mat.a ~en broatl el ell'.

pel'l..>ehe re, dupa cum vom trata la -eapjtoJ ul "Colonie - alimellto~lc ~ i metabolism". Trebuie ins! sA repnern, cA in afarA de stares oulm - fecund at sau nu _ detenninarea oastelor, n colOMa ~e albine 0 face ~i hrana. Hdinireu I dHerentiaUi. determinA anumite schimbAri tn formarea organismului castelor, care se rWringe in special asupra organelor de reproduc?e. Zborul trintorilor are loe zilnic, i~tre orele calde, de preferin\! de 10 12-16, mai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit aerul este mai senin cu aUt zborul este mai aprig. Ei nu zboarA la intirnplare, ci se adunA in anumite locuri, lumini~uri, poiene, od 0 colinA pu~in mai ridicatA, deasupra clireia se !ormeazli hore de atrac\ie a mAtcUor virgine, hore eu un diametru de 20-150 mm la care mlitcile vin pentru Imperechere. In mod obi~nuit aceste locuri stnt din an in an aceleWii, Asemenea locuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru prima oara co vreo zece ani in urmli de 1raneezul Prost, apoi confirmute de eerceHitorul german. H. Ruttner. Curlozitatea acestui fenomen nu a fost tnea IAmuritA, cAci nici azi. nu se /jItie cum trintorii care trAiese pu\in !ii apartin altei generatii, co nicl 0 continuitate dupA izgonirea lor In toamnA, pAstreaza totu.,i memoria acestor locun, unde lnainta.!,iii lor fie adunau. Vom v~::rr~bi in'SA despre areasta mai J e larg in capitoluJ p ,.Colonia : sexul ei ~i mediul sA-u uterin". Zborurile trintol'ilor tn diutarea dragostei, ii mlnA la mari depArtAri, core pot atinge cruar 15 km, clici tot H: Ruttner marcind trlntorii i-a ghsit la aceastA enorml distan\a de zbor, in vreo colonie strAinA unde ei slnt. primi\i fA opreli~te . -ra Dupa cum am mai amintit, acestui autor 1i apm1ine constatarea ca ci ndesea trec peste altitudinea maxima de 500 m. Observatiile sint roarte pre\ioase pentru cei care fac ~teri de InAtci de rash purA-, care trebuie sA. evite ca tn jurul acestor marje, sa t)xlste alte prisAci cu trintori strAini, oferind acelor apicultori in mod Ilrntuit mAtci -selec,ionate ~i trintori de ace1a.!?i soi, pentru evitarea IncLl sArii. t m'i.l\imea de z.bor a trintorilor in hore este obi~nuit de 12-18 m. In ~ I\l1nc ope care !1i matc'ile virgine 0 strAbat fulgerAtor pentru a nu fi lIt.ucntc de albinele culegMoare care zboarA la 10 m ~i sint foarte agresive t!OllLrn oridirei insecte sau pAsAri ce Ie stinien~te zborul cAtre casA. , n I I\UIjIUl~ zonA matcile sint expuse sli fie ucise de lacomele ~sAri insectivore, In special prigoriile ; s-a observat insa cA atunci dnd acestea zboara (lrt\!lupr o prisacii, mAtcile nu pArlisesc stupul pentru fecundare. Odnt.J\ intratA insa in zona de zbor a otrintorilor, mai ales in horele lnl', mt\lcil e sint apArate de orice dU/jiman, cAci cmer prigoriile ocolesc I'\(J('II Le lOCUM de adunate, fie cA sint speriate de zum2etul lor intens, fie de uliloul oumero!1i1or trintori eare se nApustesc asupra lor. Zbol'urile lor in zonA ar:e in primul rind rostul de competi\ie. tn Mill''' dll ee l de 'a parare 0 mlitcii. eei nevirili cu greu se pot men tine 11111' I) UlMcI tie totrecere, unde cei mai bine pregAti~i, cu maturitate IflX II /l ln lL,IAuruU\, sint ci!jtigAtorli cursei spre mAre\Ul act al dragostei, pe 11111\1' .. 1 1 l ri lc)l. C pc rind fiecare , din cei 8-11 trtntori ce 0 fecundeazA ~i )

~:!

53

mol' in elipa I:mpereeherii sau (oarte eurind , dup8: aceast! apriga. dod.I1~li. de posedare. tn general viata lor este seurta. ; sint cercetAtori care nu Ie acorda. dcct L 211 de zile de la primul zbor de recunoa.!}tere. dar cercetAtorul sovietic l ollVrchi n spune d in totui tdiiesc 54 de zile, dupl care ei dispar. 8int 111911 Lrintod, pu~ini la num.!it', care ec10deazA toamna, in special in stupii cu mtitci virstnice. Ei traiesc pinA tn prirnavara fiind ingAdui~i atuod dc ulbine ~i se pot imperechea cu eventuale matci nAscute toarte rtimpunu, I,;U urmare a dispari~iei Wl.ei matci la ie~irea din iarna. Dad ei nu ar nlol Ci prezenli atunci cin!d mAtcile t impurii ies in zbor de lmperechere, ur I'li. mine nefecundate ~i ar d.eveni matlCi trin!tori~, ce depun numal lIlII'\ de trintori. Cine face cresdtorie de mUci timpurH este obligat ca in preajma tnum nei, stimulind serios cu 5ubstsn\e proteice tn sirop, sA puna in mijlocui cuibului, in stupii de selectie, cite Wl. fagure cu celule marl, tocmai pc nLl"u ca m1Hcile respective sii depunA oua in alveolele lor, ~ eclodeze tl'tnlori $i sA ramina peste iarna io colonie. Astfel, matcile tinere virgioe (1I 1l primavara se vor imperechea cu ei, dupa care vor muri de bAtrine~. - Dar trintorii mm au ceva atributii in colonie? rna intreaba unul rllnt,rc Uuerii apicultori. - PAreriIe smt impAr tite hl tre cercetAtori ; unii sus~in cii ei nu lac nhn lc, LrAind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cd ei at tine de eald pu letuluJ - ceea ce ou paate fi adeviirat. do stau obi~nuit pe fagurii n1r:'lrgin~L S-a observat insA ca. eel tineri, lji care incA nu au ajuns la malul'llntc sexualA, lac schimb de hranA cu aibinele cu1egAtoare ce vin de /lfflrd eu g~ile pline. Se bi1nuie~te ea ei primesc in gu~a lor ineapAtoare ncotm' pentrn eliminar ea apei din el. Dr. Ana Maurizio considera ell oecl)Sto constituie chiar 0 ~arcin.!!.. a lor eind culesul este bogat. iar albinele pl'clucrAtoare nu mai dovedesc sA concentreze nectarul ilii sA-l trans!orme In tn iere. Ceea ee pare a !i sigur, daeA iau parte la aceastA lucrare, este dl. IIcC'!1tia cel mult eliminA apa din neCtar, dar in nici un caz nu-l pot pt'c lu cra in miere, caei ei nu posed.!!. glanue faringiene. tn tot cazul, pl'czento lor in colonie satisface "0 necesitate de ordin natural pentru stinlulfl rea lucratoarelor, fem ele virgine ~i sterile. tntr- adevAr, s-a observat en de:;;i ei consuma din strinsura adunatd cu mult! tru'dd de lucnUoare , pl'Oduc\ia de miere a stupuiu i cu trintori nu numai di nu scade complIrativ cu stupii martori in care a Cost aprit! cre~terea lor, ba chiar c auperi oarA aCe'Stora din urma. Fac a gre~ealA stuparii care procedeaza la retezarea ea.paceieior u'cigind astiel nimle'le ce trAiesc acol0 ~i i~i ~teaptA eliberarea. AceastA operatie s-a dovedit ea este chiar dAun!toare, cAci albinele eliminfod nimfele ornorite sug limfa din corpul celor ucise, ceea ce Ie provoacA ("t ltncezeala in activltatea lor. Se b3nuie~te de cercetAtori cd aceste secrc\ii care contin in ele substan\e glandulare din hrana datA de doid IJluinte de cli.pacire dezvolta oarecum sistemul reprociucator atroCiat 01 lucrIU.('I oreJor. Operatia aceasts insli. se irnpune tn stupineie un de se rae lut"t'l\ri pcntru cre;;teri de mAtci selectionate; acolo nu numai ell nu s~ lI ci d trtntori i in '[a'5a, dar chisr se stimuleazii cre!i1:erea lor in coioni il c ' (f'()I'Cll fl U. 1l\ ~ l ndu p SC din tonmnu cik' lin rl\gure ell celule m ar;' I\:;;n C " llm
CUI'C

am spus ; pe ace!jtia matci1e Ii insli.minteaza, obtinind astfel trintori tilllpurii din cei cu calitA\i superioare. In schimb, in colonHle roitoare ei stnt distr\.Uji pentru a nu trasmite aceasU accentuatA tnclinare spre r oit. Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui sa. aibA trintori supranumerici, e de a folosi faguri artificiali manta? pe intreaga supra!a~ a ramei, cu strme bine Intinse in sens vertical ~i care nu se ondu leazA sub greutatea albinelor ce-i clMesc, fAcind tn aeeste oodule celu lc mari Trintorii odaUi. ajun~i la maturitate sexuala sim,t chemarea destide trio tori. nului lor ~i nu-i mai preocup3 dectt clutarea magostei, de~enind viriIi in a IS-a zi de la ecladare. Fapt eert este cli. ei sin't foarte dornici de societa.tea aibinelor ~i clod stot izola\i chiar avind hranA aleas! !ji indestul1\toore, mor Ioarte curind. Ei trAiesc numai prin schimb permanent cu substao\e active ~i hormonale. pe care-l fac cel pu~in pina devin ma turi co albinele stupilor tn care tr1\iesc, ehiar cin'd au intrat in alt stup decit in cel unde imperecherilor ei intra tAra opreli~tea paznicilor de la In timpul s-au n!scut. urdini$ care lasd sa iotre in casa lor orice trtntor strAin, adoptindu-l ~i hdinindu-l. Orintiuirea coloniei dA trintorilor aceast! ingMuin\A, pentru a fi asigurata cli. tmperecherile nu se fac intre rude apropiate care ur periclita prin consagvinizare viitorul coloniei. Heterospermia I) este lege pentru comunitate ~i eu cit va fi mai accentuaUi, cu atit mirosul viitoarei matci din stup va fi mai deosebit ~i distinct fa\A de mir osul coloniilor vedoe. Prin faptul cA. trintorii obi~ nuiese sA. zboare departe ~i se adA.postesc in oriee stup Ie iese in cale. se l nl1\tur~ consangvinizarea ~i se asigura heterospermia. AceastA ospitalitote 1}i dArnide din bunurile alimentare a stupului gazdA este rezervatA numfli lor, miri pregAti~i eu grija, crescuti in larg, din bel~ug, cu tot ce e moo bun pina la satura~ie. Coloniite de albine intrctin astfel 0 gloat.a numeroasa, oumai pen tru ca la nevoie sa se asigure fecundarea mA.tcilor virgine. ce vin s1\ se prlndA in zburdalnicile lor hore. Stnt in viata coloniei $i anumite situa~ii core pot Ii considerate de oarneni drept pAgubitoare, dar - ea tot ce este III lume, .,riiu\l4 are ~i partea lui de "bine". Consumul de miere a 1 000 lrlntol'i a fost socotit de cereetatori ca atinge 750 g. plus alte 475 g de polen, dar albinele nu tin seamA. de aceastA paguba, cind 1$i pot asigura 1J'npcrccherea matcilor, ceea ce Ie garanteaz1l. un viitor sigur. tn schimb, 1\(lC~U ale::;i ai soartei, ce gust! din norul dragostei platesc cu propria 1 vla\a imbr.!!..\i~area datAtoare de moarte pentru maseulii f ecundatori 1Ir tlllr cure in schimb dau via~a sU'telor de mil de oua din care se vor na~te ,I ~'.I\ lungul anilor albine lucratoare, ce asigura bel$ugul ~i vie~uirea colo"101 111 IIcnc.

Macelul trintorilor
('fl.'\ vrClJ1e [lodle cimpiei ~i padurii ori ogoarele insamtn\ate co lolt, t'nlnmorilc inca mai dau nectar ~i polen, prezen,a masculilor rep lil{

IPlII,1 'lI"eIL 1 h' "uh\'''"~ ~I 111 epoct.al Ill. "U. lnot. eldsUo hete ro.pl!l'mle, . , III I~,"""'I\ (\""u ... l~ ,,,,'M,,.WI., 1n .,>eel.! ,,, 'OTmmlte tlorl eu aUle

'I

1' ~I" " " . I,,,r"" "

fllnlln,el! de dlvel"!'iltate II elementelllr fceun<SatoArt In cadru l "ee

lungl
$'

pre!'u", lJ' In pll\!llc

atll u .eune

!,,-,

',1

cundatori este IngMuitA, Pe de altA parte !?i instinctul de reproductie al coloniei - roitul - s-a S1!i.ns ; nu se mai manifestA ~a cum se arnta din mai ~i pina la p rima decadA a lu i iulie, Atunci ~i fenomenul de !otoperiodism I), clnd ziua Incepe sA se scurteze ~i noaptea se lunge~te, influenteaU ~i colonia, dindu- i de veste cA trebuie sa se pregiiteascl pentru vlitorul sezon al toamnei ~i iemii, Ele incep a concentra rhierea din !agurii mArgi n a~i In spre rei centrali, facind coroane de miere cacitfi deasupra elipselor de puiet care se tot mi~oreazA pe mlisurA ce nopple se raeesc ~i se lungesc, De asemenea, albinele prelucreazA polenu.l in p!stud., acoperindu-l cu un strat izolator de miere ~i cApAcindu-l. Matca maj are apoi pe In inceputul lui septembrie 0 perioada de reactivare a ovarelor, pentru preg<'ltirea speciaIa. ce trebuie sA dea pUietului ce va forma contingentele albinelor de iarna, a~a cum vom arAta clod vom vorbi de ierriare. In atarJ situatii, intr-o xi, ace~i hulpavi nesAtui sint halii.ziti celei rnai chinuitoare morti pentre ei : lnfometarea. Ei sint inconjurati de albinele invrajma~ite contra lor, inghesuindu-i prin colturile stupului, pe fund, pe peretti Iaterali, paziti de 0 garda care nu Ie mai dA pas sa iasa din incercujre !ji wei s1i mai ia din agoniseala strins!!. in alveoIeJe faguTilor cu rniere. Dac! unii inceare! sA se mai impotriveasdi, rnoartea violenta Ie inaspre!jte ~i Ie grAbe!jte snr~tul; unele ii trag de aripi, de picioare sau Ie fntind antenele. Cei1alti. lihniti de foarne, fAra nid 0 putere. sint impin!ji afara din urdini~, iar racoarea noptH Ie Incheie viata. eei care mar in stup sint sco'?i afarli. -pe scindura de zOOr, iar she a1bine prind cadavrele cu gheru\ele de la picioare !ji zburlnd departe, ii lasli s~ cada din tnaltime. Apoi totul mtra in ordine; fiecare albinA i!ji reja locul ei de acti~ vitate. AceastA tristA intimplare in via~ coloniei este sernn pentru stupar cli, baza meli1erA este epuizatA, iar orinduirea de iernare trebuie grabita. P illA in prlmAvara viitoare nimic nu Ie mm tulburl\. lini!}tita lor viatA. vorbind desigur de acele colonU care tr8iesc izolate prin scorburi de copaci ba.trini sau acol~ unde roB din vara au apucat sli-!}i terrnine intocmelil~ sAl8.!?u!ui de iamA. Cind soarele primavaratic dezmorte!jte firea, cind boarea vintului aduce in stup vestirea parfumatii. a primelor flori, in stup incepe sa soseasc! potenu! !ji neciarul pr.oaspat aUt de activ, Incit matca, dupa ce depune un timp tn C\lib numai oua. fecundate, din care VOl' ecloza tinere lucratoare, albinele curA\itoare tocep sa scliviseasca ~i 0 micA parte din aIveolele mari, in care matea depune oua neiecundate, din care VOl' ecloza viitorii masculi fecundatori. Tirziu. clnd elipsele cu puiet din cuib se tot largesc in diametru, iar mates depune 1000-1500-2000 de oua in 24 de ore, albinele claditaare lncep sa schiteze mici potira~e, viitaarele botci, care pdn luna mai sint insamtntate ell ouA fecundate. In stup, inca de pe la 15 aprilie stnt prezenti tineri masculi fecundatori, gnlo pcntru 'ltD nou ciclu de hUZUf, iar pentru fecioarele albine lUcrltloarc un lmool'd de muncA activa.
.II

ALBINELE LUCRATOARECASTA F EMELELOR NEFECUNDATE

') FatopCTiodlnn _ naMI!.

anaamblul

('I I!

real1 11 n it!

"'h\"I\.o'~rN.:.r

r~11I

de lunglmea

~llel

~I

$i acum, tineri apicultori, Id'll'pli ce a\i cunoscut vi'a~a acelei Iemeie rccundate ~i prolifice care este mateo. coloniei, dupA ce ~ti\i destul des pre privilegiata castA a mascuUlor fecundatori - trlntorii, vine rtndul sa cuno8.5 te \i cine sint aeeste mB de fiinte ce constituie casta albinelor lucraLoare ce se agitA cu aUta zor in stupii prisltcii, cit ~i in acest stup de observa\ie ce constituie ~i el 0 colonie In miniaturA. Pe grupe, albmele i~i impart sarcinile temporare formtnd adev!!.rote organe cufunctii sociate, asemanlitoare eu cele ale unei albine privl ll'i anatomic. Ele s.inl:r femele sterile, oefecundate, care in stadiul larvar flU primit 0 anumitA nutritie . are le-a fAcut inapte pentru prollierare. c p" oblema va Ii HimuritA cind vom trata despre colonie ~i chimismul eL De veacuri, oamenii .au fost adinc impresionati de viata albinelor ! 10 jurul lor s-au tesut sumedenie de legeode, de iabule. s-au creat simbolurl ~i mituri, s-a fiicut risipA de fantezie ~i adevar, poezii ~i studii "orlotlse. Vracii din vechime sau med\ci vesti\i din antichitate, poe\i tlnt(l!llologi ~i scriitori ell renume au preamlirit aceste gize avide de savoa,'e-n, dl1lcea~ !ji parfumul mierii, clt !ji de pulberea aurle sau cu mozai,ui ~ /lorile Ie revarsa din sacii <::u polen ai antenelor. Cu cit adincim mai roult studiul vietH lor coroune, cu aHt vedem . 1 1\0. declaram inca ne~tiutori, cAd tainele ce InvAlule comunitatea stuIJIIIIll nu sint incA deslegate pe deplio, comparatiile rAmin inoperante. .\II~ttl/1re, fad. raspuns! De curind prof. univ. Grasse de la 1nstitutul ~'ml\\cl Bcds: "Albina, in cele citeva miligrame cit einUire!jte, cuprinde ,,\1\\ tllulte taine decit piromlda lui Giseh, cu supteranele sale uria.5e !?i Inl'lrmintelc ei. Oescoperirea Hmoo.;uLui lor de la Karl von fusch, a 1 \l1UUHll1'1ilor de orientare departe de stup, <=it ~i a ferormoniilof, au '" 111"'IJi~ usupra vieW din stup 0 lumina mare, dar prea slabii, ce nu 1 )tK4lo lot..u!1i elucida problemele ce se pun lntre relatiile l1i coordonatele llll\H'e lndivizi !}i ciclul anual al coloniei !joi a activitAtii din interior. 1'1 1 ,1,,1 t" nlb\nn .meliferL1 este complex ~i simplu in acela!ji timp 1 In nid n "Ill' v\<:wltoore nu se realizeaz!!. 0 intruchipare 8!jA de perfect unitara, tIll lIll t('1 de villtl\ n!j6 de inalt or ganizat ca la albinA. Albina une!jte in " /1, 11U \ ('11111\ ln lcill1 cn ci. 0 sumA de !acultA\i, care, afara de ea, se regAl(W II" 1)\ 1'010, 10 olt.c ins~cte, dar dlspnrate".
r.,1

56

~ 'Io..

I;

Siudiile de dezvoltare ale albinei lucrato,are

"'iii lreeem aeum - tineri apicultori -la tainele anatomice ale acestei lrlse<:tC', pentm a in~eIege mal bine felul sau de via~ propriu, ea !lind in ilc('lu.>i Limp 0 simplli molecula En vastul complex organic ce este colonia. Vom uCla astfel caile cele mai directe, pentru ea in felul acesta cuno~

('Itlllllca etc.

tln\elc dobindite sa vA fie de folos pentru diversele aplieatii practice. Cunoa~tem ea viata unei albine .porn~te de la ou. Acesta este 0 I'('hlla I.l matcii - cum spune von Fris<;h. Din el Va ie~i 0 noua a'l bina, Itl~CslraUi eu toate particularitiitile fizi ce .5i cu toate instinctele proprii <:elo l' de 0 seama e u ea; deci in aeeasta celuUi rezi'dii toate eapacita{ile 11(1 tlczvoltare prin metamorfoza. tn oul micut, in nucleul din mijlocul lui, se aflA in infinit de mid 14 (hi\< toate func~iile ~i organele din care este alcatuitA albina: ele sint pi\s ll'flle Inemorialistic in bantiele de cromozomi, in gene~e fixate pc tlO(,l:i te benzi, ce formeau bagajul ereditar cu taate earacterele fizice ,

Qu I depus tie matca are 0 forma aproape cilin'drica, cu unul din I'npctc p u~in mai subtiat, iar cel opus ceva mai gros; greutatea lui abia tlll nH{' It zecea parte dintr-un miligram; el rnasoara 1,71 mrn ~i are, un I.llflHl ctl'U de 0,3 mm. Quale de primAvara ~i toamna slnt mai mari; cele till vHri\ , cind .matea depune 2 000-3 000 oua in 24 de ore~ sint eeva !lUll mlci. Coaja lui denumit8 corion este de euloare alba-sideIie, formata dIn corioniTla - suhstant:a asemanAtoare cu chitina din care este f.!icut {Ii Ifl Vcll/iul corporal al al<bi nei. Privit 1a microscop, oul are pe suprafata sa L ll'eclle hexagonale putin alungite in 'Ciirectia axej longitudinale a oului. Sllb coaja se gase~te 0 membrana. subtire, elastica, denumita amnios, iar lIub oceasta se ailii 0 so!utie de albumina pura, gelatinoasa, care inconjourfi :;;i apara acel vitelus-nutritiv (glilbenu$ul), in mijlocul carula se una nucleul, Q.$ezat in stratul de plasma in partea superioarA a oului. Nucleul este ineonjurat cu un strat de protoplasmli care are culoar' Ca verzuie-desehis, eu cor.puseule care vor ajuta embrionului in dezvolInrca lui. Acest vitelus Dutritiv este substanta de via~1i asemAnatoare ca o provizie de diliitorie a viitorului embrion. In el, deocamdata, nucleul pt\J~te, In ou slnt acumulate taate aptitudinile deforma~ie a viitoarei Jn~eet.e, care'Stau deocamdata in stare de somnolen~. Din punet de vedere chimie _ . dupa M. Prenant I), "masa componentel ot, ce cuprinde celula-ou este foarte complexa : proteine ~i nucleoproteine care au un rol eseu-paI, pr~eum $}i unele enzime 2), apoi alte subs tan~e indispensabile ea: grasimi, zaharuri, saruri, apa.. Toate acestea Iu creaza chimic unele asupra altara $i asupra elementelor constituente [l Ie mediu!ui ineonjurator, cit ~i totalul reactiilor care dau loc la mi$}ClH'ea materiel ce ca racterizeaza viata. tn protopiasma se . gasesc numero~i nucleoli ~i granule sau bastoIln~e ea: mitooondriile 3) , ~ i m~lte vacuole ~), adesea sferice. afara ric:
'J M . / '''111(1111. ptot. unlv. la S orl] ona ... Blologle ljJ marx1Bm~. ~1I!.'Hta\or flI'Qtele 1i "~'Clfle materiol!\ \I'll, care as'llurA desl.1.j;urarra p r ..,,":_ ~ t'I(lt d a .!I'Ij!~A ~l dcll r tulprell lub~tll n\elo.r in organlsm . ~I 1\111''''' '''0,11 - c" "P U~ClIII! III tnr'l' ~ (I ll mlC\ g ranule d e mlltlmco unut m l~I'''>I !t. "oi l! 1',WIIl ,lin ''''lhl1c\Jlt ll. '\ \' U"tll ,I,' ... ~ " I " rl h I n n '\{) pl r' Rr)w cdul ~rll. pllnll e u "n ~ ~ (:11 llChld.

~) ";" r llUll -

Inclusiu",i I), cum sint ,pieatruniie de gdisime, graunciori de amidon e L .. c care variazA dupa tipul celulelor ~i citeddata dupa starea lor. Toate aceste oorpuri, cit ~i citopiasma fwidameOlta:lA in 'Care ele se s'cakia, f\U cornpozi~ii chimiee diferite. Nucleul este' tatdeauna bogat in proteine; mito condriile in gri1simi ~i proteine ; vacuolele in apA, CA oul este mare sau mic, ca este eel al unul animal mic, on e ou de strut - oul eel mai mare din Iume - ori esle ou de matca sau ovul uman - masura esle cleterminata de conditiile de viata in care este pus, pentr.u ca 'Sa ajungi'i. In urma 0 flintA cu totul asemanAtoare speciei respective din care a pOl'nit". E:xemplul dat mal sus C'll .celula-ou a strutul'Ui este Ioarte sugestiv . EI este ~a de mare pentru di femela strutului nu-I cloce~,te, ci il . ingroapa T nisipul fierbinte al Saharei. Acolo nu se gase~te apa: necesara dezvaln l ~rH embrionului. De aceea Natura I-a fAcut at1t 'de mare, pen'tru ea sub coaja lui s.1'i se afle toata apa nec;esara schimburilor metaboliee normale, p'nA ajunge sa apara puiul de strut, atunci cind coaja oului se desfaee. Nucleul oricarui ou ~i citoplasma inconjurMoare, au in ele aptitudlni functionale aUt la oul de strut, cit 9i la cel depus de matca in alveola !1L).(\.it'elui d e. ~ib ---:- ~eosebire.a 'Consta. in_ ae.easta rezerva cantitativa de vHetus nutrittv, caCl ~l unul ~l celalalt sta 91 se clo~te la cAIdura : cel tic strut in nisipul f ierbinte, cel a1 matcii in cuibul eald al coloniei. 8ste in't eresan't de ~tiut cum se fonmeaza ovulele 1n. ovaru! matciL In i\lal fiecare ovul cind incepe sA se fonneze la haza de sus a ovariolei lXl ntine 32 cromozomi, Mieul ovul cu eei 32 de cromozomi, eu putin inainte de maturizaNtu lUi ~i transformarea sa in ou, suferA un proce~ de divizare reducfj"lIallf - denumitA ~i reductie cromatica - care injumatAt~e numarul '\(' C,.! 1'Omozomi. Deci, in aeeasta situatie, ovulul nu mai are decit 16 cromo':0101. Maturizindu-se ca ou complet, 1ncepe sA coboare pe traiectul oviduclUlU! spre vezica spermatica, a~a cum v- am explicat la matcA, Clnd ajunge hi d reptul ei matea n fecundeaza sau nu, dupa anumite criterii ce Ie ve~i I,UII otunc.i dnd vom vorbi de sexul eoloniei $i feZul cUm ouale stnt salt "" Jdcundate, Prin fecundarea oului se intelege ca in accst proces intervin "I)Onnutozoizii eUberati dupa vointa mAtcH - spermatozoizi care vin to /ftclmilare cu. un bagaj de 16 cromozomi; tntitnirea cu. ovulul ce are prin I'I1 ((-lII':Oc cromatica tot 16 cromozomi, formeaZii 0 1mitate. de 32 de croIfIO, I)f1 lt ~i din acel ou se v a nG.$te 0 albtna lucratoare. Invers, dnd matea lUI ttHbereaza din spermatica elementut m.aScul, deci spermatazoidul ~ i f tlft '- ree mai departe spre vagin, el a ramas definitiv numai cu zestrea r lui I/C 1(J cromozomi, e nejecundat, $i din el se va na~te -un. trintor. 1H t1I1mcnc1at.ura biologicA,. oul fecuntlat, care are depi doua garni1111'1 lit! Cl'olllozomj , este denumit au diploid. tn schimb eel dimas numai til l II It illg u d\ g:nrnitura de 16 cromozomi - oul nefeeundat, este denumit ' ill nll/J/,old , Ou\ dcpus .de matca intr-o alveola a fagurelui din euib, lipit de ru mlul 01 ClI O substantu c1eioasa, sta timp de trei zile. adica 72 de ore lit po~l tl c u/?or inclinata, fiind clacit la 0 temperaturi1 de 34-35C,
'~

."

lrn>hH htlll

l)/HI \~'u \ e

(In

,nn le rlnl

. , r MI ' ,

"l) nHnUIIl

'"

!11 0~n

\l IHq

"\1"1'

",,11,1
~,( t

fol<

lIu lu!.

ACCOSlll. dildurl!. este tntre~hJutA de albinele ooloniei 'Ii ea ajutA 18 torlll11rCn embrlonului. In ambele situa~ii lie cA ouI este feeundat sau nu procesul embrioule este acela.,i. t nsA in oul cu spermatozoizi pe el se petree am,J.mite monlfestAri speciIice oului feeundat ' lli anume: spermatozoizii lmpro'lCll~1 pe Supratata lui cauUi in graM d ajungA Ia acel orificiu a1 oului dCllllmi t micropil pe unde numoi unul din eei mul~i pAtrunde, 14sindu-'ii ufor A coads (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a p~ lr'UTlS [n interioru! oului este insu.,i nucleul aeestui element mascul. Dc fndaUl oriticiul se inchide cu 0 membranA izolanUi, pentru ca activi_ Intefl de cr~tere 'Ii dezvoltare a embrioDuIui sA-'ll urmeze fArA ineetare {'urs ul normal. Aceasta. membranA izolanta indepline~e rolul de zQ.vor, tr'lIs 10 U'ia care era ptnA atund deschisA ; ea se Inchide indiferent dacii. QuI Cl fost fecundat sau nu, depus de matcA in alveole marl sau mici. Tn umbel e situa~ii incepe din acel moment procesul de formarc a embriO-

In oul cu spermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de lormare

tl1,,(1/>(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for-

'lin

(I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de

aster. au aju torul

"f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 's a iDeate in lichltlul

('l' tnc-o njoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion. J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale mo~ ton rl.c de la trIntorii care au f ecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu. dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit formtnd U corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind n !lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 bipami~e succesivA .,i ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore ('H tluJ'eaza stad iul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin degaJllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase )';tI~. Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii... Sub d 1'plI.ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil. Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate proccscle de impreunare, cAci acolo lips~te elementul mascul care este SperlOl.l tozoidul, oul fjind haploi<l cu 16 eromozqrni incepe procesul de mito:?f : npoj se petrece sta'd iul embrionar, larvar 'Ii in sfir~it nimfal, proces Ctlrc dureaz~ 24 de zile de Ja depunerea oului pe fundul alveolei mari, dnd Opere un trintor depHn fonnat. QuI fecundat sau nu, procesul de mitozii i~i urmeaz~ acel8.$i curs : protoplnsma - sau cum j se zice citoplasma - are rolu1 principal cad 8uporU\ toate m oditicii.rile ce apar 'Ii 'decurg, fie cli. ele sint urmaI'Cn IInci dcsoompuneri din care se na'lte energia, lie cii.-.,i formeaz, subI>tun\ e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA. ~ c rcct1itorii au urmArit eu microsoopul acest proces de div iziunc u t'(' l u lci~mllmc cw'c se des C <"i:jOsrii a,}a : ea se strnnguJ eazii. In m ij loc

ImpA.r~i ndu-se In douA pAr~i ega.le : fiecare parte t.!ji ia materlal ul de rezervli ctt 'Ii toate aptitudinile de crea~ie a douA celule noi, denumitc celule-Wce. ,In acestea i ntr.li ~ i rele dOllA jumAtA\li ale f-ostului nucleu sub rorma unui numAr egal de cromozoni care poartA zestrea celor doud celule-fiice, nOll fonnate. AceastA ini~ialA lnvAlmA~alA a grAunciorilor de cromati se poLolC$te: foarte curind, cAd ei se reunesc, a~zindu-se longitudinal In centru. sub forma de filamente, constltuind acei cromozoni despr e care v-am vorbit put!n mai inainte. Ei sJnt suportii genelor ereditAtiL La a1cAtuirea lor contribuie in cea roai mare mAsurA m oleculele unuia din acini moleculici ADN "marele arhiteet purtator a1 instruc~iunilor 'Ii iniormatiilor er editareU. prin codul sau cifrul genetic, ~a cum este denumit de M. Prenant. Despre ereditatea albinelor s-ar puteaspune multe. Mu i~im ea de cnractere, de I8ptitudini - ~a-numi te:le sterotipii car e intra. in via~ (ieciirei lucra,1oare, mai mult, extraordinara ~i complicata regla re ge neraUl a vie~ii coloniei, toate acestea sint cu prec.izie-exprimate datoritA sistemulul de codificare ~ i decodificare existent in celule, 'Ii transmise datoritA modului universal-v alabll de diviziune i'i repartizare a ma'teriaiuiui , to codul celulelor reproducAtoare. Aceste fenomene, unii din vOi, tinerii mei apkultori Ie C'I.lnOa ~ tetl, vi Ie mai aduce~i aminte de la lec1;iile de biologie, Cei care vreti sA .!jti\i mn muite, pute.\i 'g li:si n'UmerOase clir\i ce vA vor satislace pe depJin in<teresul. rata pinA und e mel1ge sensibilitatea specializArii ered.itare a albiblneL Un exemplu grAitor vA va Uimuri : u n apicultor a pus din grelleala 10 mijlocul culbului numai !aguri claditi cu alveole mari de trintori. 1.1[1 tneeput matea a depus ouA nefecundate in ele. Curind insA aibinel e coloniei au format In j urul fiecA rei alveole din acei faguri cite un cere de. propolis, fngustfnd deschiderea alveolelor, plnA. la diametrul celor de' alblne lucdtoare, in care matca - dup.!!. un control 8 1 dimensiunii 10 1 cu ajutorul antenelor, g~sindu-Ie destul de strimte, a depus In ele ouu (p cundate. In felul acesta albinele acelei oolonii au gAsit cea mai justa "o lu~ie pentru ca sA inHi,ture impasul care astfel ar f i dus colonia l A p l (' jl'(~, Albinele acelei coloni! au gAsit in "amimirile pAstrateu. in bagajul ~ 1'c(Htnr, felul cam asemanAtor cum ele, tn decursul milioanelor de ani. ICltul nd prin unele scorburi a cAror deschidere era prea mare, th.i~orau In tl'lIrea prea largA, clAdind plAci de propolis atit cit era nevoie, pentru a ft' I'j cu\bul de 'c uren\i peri.cul~i 'Sau -de diferi\i pr!dAtori ai bunurilor II(\Unute cu I rudA. Construind inelul din propolis in jurul alveolelor prea t IIlI'gl pCntru a putea depune ouA fecundate, au mi~rat perimetrul lor 1 Mllel to'tul a intrat in nonnal, matca depunind de dat a aoceasta ou<1 N'I llmlute din care trebuie sA se I)asc! aibine lucrMoare. flltl'-n comun itate ca cea a colorriei albinelor nu numai ci teva din\1'0 e lc contribuie la anarea unei cii.i de ie~ire din impas, ci colonia in hll,r cUlj! ei. TntimplAri de acest fel s-au acumuJat tn bagajul ereditnr, flilld t" /ln 8mIS gEmerat-ii lor urmAtoare. Nu degeaba savantu l german F . lIull,nel' S-Cl llngajat pe aceastA cale califidnd unele albine drc pt ,)"t" ,,I/((', pc ccle care nU fac anumite IucrAri a:;;a cum b'cbuio, ceca ('0

Oil

GI

. dintr-un impas ~i Ie ajutii 1a nevoie. Muta\lile sint f fen'Omene genetice cu un 1'01 foarle important in evolutia vietuitoarelor in general. ~2
3

duce la 'concluzia ca unele din ele pot M rnai de$tepte ~i gasesc in acest bagaj eredi1ar solu\ii bune ca sa iasi

De la

00

la albina matura

In timpu'J celor 72 de Ore de 1a depunerea oului pe funaul alveoielor se pradu'C 0 serie de modificari sub actiunea ealdurii 'C oloniei. Pozitia lui In alveola r amine acee~i - u~or inclinatii ~i nu culcata cum se spunea alta datil. In acest timp - dupil cerceti\torul Me}ampy - oul pierde din greuta'tea Sa initialii care a fost de 0,12 mg, incit pina la um1a abia cintare~te 0,009 mg, devorind su bstan~a de sub coaja. Cercetiitor ii au urmarit la microscop CUm se Iormeaza embrionul sub coaja exterioara a oului ; nualeul plute~ in masa nutritiva. Dupa fecundarea IlLi se observa asezarea primelor ceJule divizate formind blastoderma, limp in care se consuma materia nutriti va, raminind din ea daar citeva granule. PrOICesui de fornnare - indiferent dacli oul a fost sau nu fecundat - incepe de la capatul mai ingro~t al oullLi, cind apar primele elemente ale sistemullLi digestiv, actiea intestinul gros, m.testinul mijIOciu, care e stomacul embrionullLi, urmat de intestinul subtire. Totodata apar ca mug~i celule Care formeaza corpuZ gras, organele respiratorii, precum si membrele. Din eotoderma se dezvolta pe rind rudiment ele a patru tubi m alpighieni ce consti tuie apar stul de excretie a .hranei metabolizate. Sistemul nervos deacamdatii apare ca un ~antulet eu prelungirea cordonului abdominal; se observa vagi inceputuri de organe sexuale femele sau masClule, dupa CUm oul a fo&t fecund'at sau nu. Din m ezodernna apar saeii acrieni ai sistemului respirator, vezica rectalii si inima. U~oare mi~ciiri, determinate de toate aceste transfornnliri, dovedesc 0 foarte redu<li\ activitate embrionara.

Fig. 10. -

De 1a on 1a albina matura In alveoJel e un.ui f agure de 'CU ib ;

albtna m :HurA

1-2 - alveole cu mlere cApActtA : 3 - alveoJe c u polen ; 4 _ aJveole c u oui:\ de lR 1-3 zjle : 5 - larve de la 1-7 zile : 6 _ larva ro tundn :
,. Inrwi c.tipAchA ; 8 - la rva I nti nsA ; 9 - nimla ; 10 _ s ata de iC$1re d in alveola natal&.

Spre sCir~i tul celor 72 de ore de la depunerea oului, mi~cllrile ondulatorii ale Ol,dlLi devin rnai accelerate; embrionul de sub coaja oului se eurbeazll ajungind cu capul pina sub locul unde coaja este lipila de I un dul alveolei n atale. Embrionul face atunei un efort deosebit, sparge coaja protecroare, r aminind citeva secunde in repaos, pentru a trece i n stadiul postembrionar sub forma de larva. Larva apare ca un mic vierm~ ce respira, incepindu-~i viata sa eXlterioara prin a consuma ceea ee afIa in fundul alveolei, depus de doiei, diei rezervele oului au fost consumate anterior in intregime de embrion , oprindu-~i din ea 0 insemnata parte ce eonstime corpul gras al actualei larve ~i care pe toata perioada larvara se va miiri mereu, ca o rezerva corporalil necesara in stadiu! nimfa!. De acum inainte larva se va dezvolta - in st.rdiul larvar - ori ca 0 viitoare ma tca, ori ca 0 viitoare albina lucratoare, in rapont de hrana diferentiata ce 0 va primi de la grupul social al albinelor doici din colonie. Daca insa oul nu a fost fecundat, larva se va dezvolta ea un viHor trintor, primind 0 hrana eu alte componente pentru ea la mat uritate sa fie apt sa feeundeze 0 matca, daca i se va ivi aceasta fericita ocazie. Deci krana este totul din clipa d nd embrionul incepe sa se formez e, hrana gasita sub coaja oului - acel vitelus nutritiv ee-l are ea rezerva, ~i apoi ca larva, hrana data de albinele doici ca sa poata trece in stadiul nimial, ~i in final sa iasa eu 0 deplina maturitate. Datorita hranirii, pornind de la acest stadiu, larvele vor face parte i.ntr-una din cde trei caste diferite. Denumirea de larva, deriva de la euvintul latin esc care insearnna Jcmtoma, e:>q>resie care inseamna ,,0 aparenlA fara realitate", cact larva nu e ca un pui al mamiferelor, care din clipa dnd se na.~te seamana cu plirintii IlLi. Ea trebuie sa treaca prin diferite stadii monologice, ~i abi a In ultimele zile inainte de parasirea alveolei natale, prinde forma asemanaloare cu albinele mature din colonie. Ea se dezvolta acolo sub actiunea caldurii mediului inconjurator ~ i a hranei bogate in substan\e de creare, hrana metabolizata de pllipinda llinla care de indatil ce se desface din coaja ou lui inoatii in masa lapli~orli l ui depus de albinele doici. Ea, Ia incept, n-are picioare, e apoda, de culoare alba, masurincl 1,66 mm eu organe sub forma de mugura~i. Capul e ca 0 capsula tare, u gura formata ~i un corp aleatuit dintr-un ~irag de 13 segmente ce vor forma mai tirziu Itoracele ~i abclomenuL Cu aju,torul acestor segmente IBrva face m i ~cari de inaintare in cirelLit, tinindu-~i gura deschisa ca sa pUll tA Inghi li ceea ce i se oferli de albinele doici, adicii acel lapti$or de " lilted des pre care yom vorbi ceva mal departe. TII ve \j ~uJ sliu este elastic, f ormat dintr-un singur strat de eelul e (',' 8e mul tipli cll fara incetare, sub care se acumuleazii un lichid secretat ,I, "d"l e epiderm ice. U~oara sa imbracaminte, oricit de elastica ar fi t 1'(' h ~Il(l sA ('Cdeie . caci larva crescind mereu, haina ei ramine strim ta. I\ tu n~f ' ""d isul se di zolva in Iiehidul de sub el, pentru ea indata sa HI'" I'fa \u) u ltul nOli ~ i lTlai largo

tlO

6:1

ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon dcmumlt de cerceUltori : ecdyson . secretat de glandele toracice pe toatii. pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne ~i un at dalles 11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. gland<l atIllt! inapoia captrlui , "COrp()I"o aUnts". Fenomenul n4pirlirii are lac la anumite date fixe; pdmlt datA dupA 12 ore de Ia apanp8 larvei, cea de a dauB dup4 aIte :)0 de orc, a !rei'a la 60 de ore, iar a patra la 78 de ore. Fiecare din M'eH le niipirliri dureaUi 30 de minute. Pe tegutpentul cuticular larva are In. lIu pru(ntll. ni$1e pigmente ca ni!;te spini rAspinditi in mod neregulat. EI stnt deocamdata considerati ca servesc plapindei fiiJite ca mijloc de (lontllct ell extenorul, dar ~i pentru ca cuticula s~ nu se atingA direct I'U PCI"C~ii alveolei natale. Proeminentele insa dispar, clud larva este mai vfl'lItrdcA ~i "par al1e organe sensoriale. Larva cre~te uimitor de re.pede, I)U t'tupe, ori pe masurA ce in corpul sAu se formead DOj organe de Vl c)\u l r'c, eu 0 altA strueturA . .De pildA: testiculii la.rvelor de trintor apar Irl I)rlmcle trel ore -du~ ie~iJ,'ea larveidin coaja oului; acest organ se rI ('l(.\lolllt I'epede ineit este deplln format, cind larva este dipacitA. Larvele fltll null fecundate, deci care vor li viitoare albine Iucratoare sau mAtti . 11 11 til .dUD a cincea de stadiu larvar 'toate eele 175-250 ovariole. Cele ,.141 Inr'vdll1' destinate a Ii slbine lued. toare, se redue ca numi1r tn mod tl''''p( {Il., prln procesul de reduetie eromatidt, incrt,in stadiul urmAtor _ /!ttl nlrnrll l - ramin in numAr de 4-8 ovariole : pe clnd larvele destinate .~ rl" vIIlA mAte!. numArullor rAmine intact. ' 0J'18llllismul larvei este alcAtuit din gllcogen - subs'tantA de rezervA Irl PI'Upor~ie de 30% lpentru cele lucr,Hoare ~i 25111G pentru larvele trintor; dill ltptrlc ~ i azot (in corpulgras) ~i din ,hemOlinfA. 25 11/0' Dupa ee au treeut Ilouii zile de dnd matca a depu$ oul respeetiv In rdvcola natnlA din care unneaza sA aparA 0 vHtoare lucrAtoarej opt zile pcntru (J 'ViHoare matca, sau 11-12 zJle pentru un trtntor, aIbinele co1 0lll("f cl1pdcesc alveolele natale.

volo dc sub d!.pi!.cel respirt!., eliminind bioxid de carbon ~ aspirind oxi ,q:cnlll din aerul stupului. CApAcelul larvel de trintor, ca .\li cel al botcli do motcA, este bombat, prezentind deci 0 suprafati!, mai mare falA de e('1 of larvelor de lucri!.toare. Ceara pentru aeeasUi operatie este pud la olvi.'.l ul superior al alveolelor de cAtre albinele cerese, In primele zile ~llld "pure embrion ul in. alveoUi. Sub dipAcele, larvele de trintori $i de hi C l'htOtH'e se alungesc in alveole, a5ezindu-se de-a lungul axelor acestora I Inrep sA se fmpu peze. Ele secreta $i se hnbracA lntr-un fir sUbtire de rT1t1tll~C produs al glandelor serigene din abdomen. E ca un fel de giu lgiu 11111i hlll!: ta viitoarele mAtJCi el nu ajunge pint!. la fum:lul 'hotcii, t:a III cel,) de lucriitoare $i de ftrtI;Ltori. AtuD.Ci are lac ~i cea de-a ci ncea ndpll'tirc, eu ClIre in cepe stadiul nimfal ee dureazA 12 zile. Ntmfa l.'j i incepe viata sa printr-un somn adinc ce dureazA cinCI 1: 11(\ tn cu re limp !ntregul organism sllfere 0 adinei!. pretacere. Corpul ,d III r!"! , care pln ti ,alunci fusese un tot segmentar, se imparte tn trei pArtl dllll.i llf'llc : co 1 l. f.Orllcele J;i abdomenul . Aparatu1 bucal f.~i ia forma defim nltfvl1 : p if'i(IIIr1-'lc C ure pillA ltunci erau simple rudimente, se alungc-sc:

CClul Qzicc. Pe suprafata ci!.pii,celului se observA mici orlricH pe unde lar-

~l1Pi!.celele se com pun din 58% cearA, 2% .polen $i 40 1/ , substante

ni~te l oite mototolite. Petltru uceastA opera de restructurare, nimfa are nevoie de 0 abundenlt! alimenLatie cu substante proteice, singurele care stimuleazli cre-\,terea ~i formarea de organe noi. Cum tnsA ea este cApAcita ~i nu poate primi niti un leI de hranA de arara, face apel la insemntd rezerva corporaUi acumulata In corpul gras, aflata in cavitatea pericardicli. Acolo - dupA cwn am spus - s-a inceput opera de acumulare a proteinelor ~i gdsimilor inca din starliul embnonar dar mai ales in stadiullarvar. Intr-adevAr, histologii au gbit ca in cele 12 zile de la cliplicirea alveolelor natale - deci in stadiul nimtal - se desfli~oarA toate proeesele morfol'ogice ale 'Organismului, procese de resorib\ie, de histoliza deci de dispar#ie a unor ollgane care nu mm s1nt de folos, dar in .schimb incepe procesul de histogeneza, deci de fonnare a unor ncii celule, vezicule germinale de imago - adicA ultima formA a nimtelor, gata ca albine mature dnd pArruoesc alveolele natale. Aceste noi organe apar in anatomia interioarA a nimIelor. De pHdA.: lan\Ul ganglionar nervos care Ia ]arve era compus numai din 11 ganglioni - in afarli de eei doi gangHoni subesolagieni - ram1n numai ~a pte 1a nimlele de luerAtoare ~ i nwnai ~ase la nimfe'le de matlcA ~i trlntor. Seheletul chitinos al nimIei gata sA se nascli se tnUre.'jte aproape de eclozionare. Toate aceste prefaceni determinA 0 InsemnatA pierdere din greutatea initial! a nimfei In momentul cApAcirti ei, datoritA consumului corpului gras. CercetAtorii Nelson ~i Sturtewant au constatat ca numai in prima 21, du!pi cApa.cirea nimfelor, ele pierd cite 20 mg din greutate. De unde aveau 160 mg la cApAcire, numai dupa. 24 de ore ele clntAreau 124 mg, iar la plil'Asirea alveolelor natale ca albine !ntregi, obia cintAreau 105,9 mg. Creierul in aceste 12 zUe de stadiu nimfal s-a dezvoltat voiumic, Illr'ii ca celuZele inipale din 10nnatia embrionarcl cu neut'omi s4t tnitiali .~it se maiinmulteasca. Aripile se desfac din mototoleala lor, iar picloarele se desi!.vir.'jesc. TotodaUl se desAv1~esc ochii compu~i, iat: la ml-tci!. .'ji Itrintori, glande1e de reprodueere se eompleteazi. TOate sceste prefacen tn staditn nimfal se datoreazli unei alimenlQ~jj diferentiate a nimfelor celor !rei caste : jar eclozionarea lor are loe la matcA dupA 16 zile de la depunerea oului feeundat tn lneeputurile de botci denumir potira$e, dupA 21 de zile pentru 'w bina luerAte toure ~i dup! 24 zile pentru trinrori.

nri pitc . deja (ormate, stau deocamdata ca

Anatomia exterioarli

albinei lucrlitoare

01

- ~i acum - tIneri apicultori - dupA ce am vAzut de unde ~i cum porne~te dezvoltarea albinei ptnA la maturitate, sA ne indreptam clln nou spre stupul de observatie spre a studia lnfA\i~'area extemA a ulblneior. In acest scap, yom deschide stupul, vom peria un numAr mie de ulbln(! loLr-o farfurie cu alcoal medicinal, In care ele in clteva seeunde VM mllri . Expunem aceste albine la soare, pe acoperi~ul unui stup, ~ i dup/t cttevn minute cind cadavre1e se zvtnta sa luAm fiecare dte 0 II lbl ul\, pcntrll U 0 studia direct.

..'"

65

)ot/\ ~um se prc~inili 0 albin!!. : mAsoarli 12 mm lungime ~j c1ntA_ I'~ lc .125 mg. Are {rei p.!!.rti principale: capul, toraeele -5i abdomeoul. Copul CU antenele, oehii ~i gura eu mandibulele ei. Apoi toracele membrele de locomotie legate de el ; dous. perechi de aripi membra~j t.l'ei pel'echi de picioare. In sfir~it, abdomenul este fonnat din IIbgmcnte ~ezate ea tiglele pe acoperi.!jiul unei casej cu margini unele . ul) nltele. legate cu membrane extensibile. ' Capul privit din lata are 0 iormli intermediarii lntre eel triun_ !h1'UI'f1r 8'1 m~tbc'ii l?i eel ro'tund, ea 0 biM, al trintorului. El auaposte.'?te ('r(Jlc rttl !;i aLte organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos, dC14 pl'C care YOm VOI"bi reva mai depart.e la 'a natomia intern.!!. a albinei. J1ntenele, douB. la numar, sint formate din 12 articulatii, pe clnd tlinlol'ul are 13.
(lU 0(108(,

l oLli, de la tn.ceput un dimorftsm sexual I) deocamdatli priviror la lJul11l1rul de aI1ticulalii ce formeazii, antena insectei. Antenele sint a~e lIte chll1l' In mijlocul fruntH, asUel incrt albina zburind, poate recep.... tjurIIl chinr din latA mirosul florilor Spre care simtul mirosului Ie eAl.!!.ui{'? ll.. l\n tenele flind organul special in aeeastli privintiL Acesta plitMwflc ttl a'ntene prin numeooasele ol'ifilCii - ca ni~te POri, aNate pe AII(l/'otfito segmentelor. tntre pori se aflli mid peri.liori ce aju'tA albinei ,. plp!lt.

ib lccare an'te:nA. es'te aldtuiUi din 'trei paI1:i : ,prima, mai mare l?i ' umlla'U'i, este articula'Ui. direct pe ironte: ea este denumi~ scapel; COIl dc-.n doua, mai mica, este pedicelul. Pe aceasta se afla organul sen.f,,.I/ll cliruia i se atribuie deocamdata simtul auzului inseotei. El a fast tl CIJOOpcrit de cerceHi.torul Johnston. Dupa unii cercetA.tori celulele senJOr[nle ale acestui aparat slnt grupate pe lingli Un lascicol ' de fibre nerv()tlG care apar sub forma unui virf preeminent la suprafa~a antenei, e, III stropitele rriembranei, cu care este cuplat cicIuI aparatului. Acest vir! nJulll albinei la orien,tarea in spatiu l?i evitarea obstacolelor. Totu~i sint cf'roet:ttori care sustin eli reeeptorii auzului albinei ar fi a~ezati pe pi("IOOt'o, tn articulatia tibiei, iar sun~tele sint percepUite de un sistem de COl'zi. Am in, istat mai mult asupra aeestef particularitliti pentru cli unii s np[cultori SUs~in ca aibina ar fi surda, ceea ce nu este adevlirat. A treia pame a antenei, flagelul este format din articulatii asemlin/Honre eu cele doua. La cap.!i.:tul fiedirli artieulatii sint foarte nunlel'anse celule senzoriale - a cliror descriere 0 rezervlim la sistemul fI ~ rtJO.'. Ele se referli la vorbirea prin' sunete O'bsel'lVata de Von Frisch, f11'CCU m ~i la perceperea tactila eu care - dup.!!. eereet~norul I. Zalesehi , nlblnele percep chiar forma obiectelor, dupA miros. Tot la anrt.ene smt celule sensoniale care percep gradele de umidiI,(ltc, de temperatura, ctt; ~i coeficlentul bioxidului de carbon din intedOl'ul stupului.
h H11

La cele douA p~rti laterale ale capului se v'!!'d dOi ochi mari compU $I, precum ~i trei oceli plasati pe f runte; dupA von Frisch eel murt slnt n[cll l:ui(.1 din 5000 j!atete mierosoopice denUJTlite omatidii ce Ull
') ""mor/' . m I!x.\M tflll\11 IA

I UtMel 'D!1tl u doul\ tomlC ' J)ec:ltluc

rtl~Uncle.

00

tO I'IIl11 he,xagonaHL Matea are tn jurul a 3500 fatete, in schimb tril'lJtol'ul lire (1000. Dimellsiunl1e iiedirei omalidii este de I doi microm.i. Fiecare din e1e nu da 0 imagine totala a obiectului privit, ci numal cite un punct al acelei imagini. Cum fieeare din fatete este orienluUl u ~or in directie diferitA, ,a nsamblul lor echivaleaz~ cu un ochi tomplet. iar miile de puncte eaPteaza in acest fel un mozaic, care reslituic imaginea ~ntegral oehiuluL "Oehiul eu fatetele lui - spune prof. M. Lindauer este un mlnunat aparat de mlisura.t unghiurile prin intermediul carom poate tl detel'minata pozitia soareIui, Albinele - zice acest autor - au capaltatc(l de a calcula cu precizie orien.'tarea fa~ de soare cit ~i drumul . trll,bl\,tut de astru aUt ziua cit ~i noaptea ; aceastii capacitate ii este mnttlCutA; in acela.'?i timp albinele pot cun0a.?te diferentele regionale ~i '(!:ta niere in parcursul soareluP', Ochiul albinei nu vede culoarea rOl?ie dar este sensibil la albastru, uHl'ltviolet, galben, verde, violet ~i purpuriu. De aeeea este bine ca scinOurl en de zbor a fiecarui stup sa fie vopsitll. variat fa\A. de euloarea stu!lulu; ~ i tot a.?a jumatatea de jos a pere'telui frontal al aeestula. Cu cei trei ochi din frunte - ocelli - albina adunA imaginea nelilliI'll 0 ochiului compus, mai ales in amurglil zilei, dnd insema tl?i spo't'. lc vizibilitatea fatli de lumina. Cu ei albin a il?i dli seama de lumino. ,tntcn Inconjurlitoare. Alti ohserva.tori atrihuie oeeliIor un ro1 ~i mm hnpol't:nnt in eapacitatea lor de orientare .'?i mlisurare. Este insll. gre~it!i Ill'URUpUnerea eli prin intermediul ocelilor aibinele at: vedea in interiorul III tllpului. S tudiind mai departe capul albinei observlim gitul - denumit ~" rtJfx , Cu ajutorul lui capul se leagli de torace printr-o articulatie '~I II'I, ~ cu mU$chi putemici. Astiel, organele din eavitatea cranianli se II N~ In oniJ:ieiu pentagonal denumit foramen. Dltra albinei se atla in partea de jos a eapului purtind doull. man,lll)yle COrnoase. Ea poseda organe ale aparatuLui bucaZ legate de eel I!lU,'II lI v, pc eare-l vom descrie curind. 'rO to.ceLe, ce !Om1eaZa a dou'a pal1tea corpului a1binei, es'te situat Il lh'" r up '.Ii abdomen . EI es'te aceporit cu p eri~ori fini care retin polenu! dud ulblncJc eerceteaz1i 0 floare. Privit de aproape eu 0 lupS., se distinge ,oil, Itl\~(~ compus din patru linele ehitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare ttlll I'lrlll'lelo trei inele au pe margini cite 0 stignm respirato,rie in ambe1e ,! IIIbn decl !n ,total ~ase stigme. Primul inel toracic denU1hit protorax 'Ilill [(I IIrti cuJote pe el prima pereche - cea anterioara - a pieioarelor. ~i care este cel mai lat dihtre, ele de\ 1(1 l~l de-III doiles inel tllll nH (lU.l::ot ora x sin.t articulate picioarele mijlocii $i perechea de aripi 111111'1 , f' kt olH'l'lc postcriom'c ~i perechea de aripi mid sint articulate pe I'tl i (11''' 111 tl~nCH inel toracie, denumit metatorax. tn sfirsit cel de-a! 'I"'~U" I!I tll t l den umlt epitorax face legtl.tura toracelui cu abdomenul; ",,(lin lit' Ml tl .,1 eelleml. da echitihru 01 corpului albinei. /lkIO<lrV "tn t nlct\tuite din nouli articulatii, unele rnai lungi, ((I .. ll~ l ll mu l I!\lrt..c' ; prltn (.''lt~ d01J1\ scu r'tc lEl'C teg~:tura Cll toracele: coxa

67

,I Ll'ochunterul; apoi urmeaza alte trei articulatli mai lungi; femurut, tibia ~i metatarsul in sfir~it liibutele avlnd un lan~ de patru mici /ll'llculatii formeaza tarsul ; aeesta se termina eu doua ghiare ee-i servese /llblnci sa se poata agata de pere~ii stupului sau pe oriee suprafata mai Itl'llnturoasii. Cind albina este nevoita sa circule pe suprafete lucii, ,'' 111 ar Ii de pilda geamu-l acestui stup de observa~ie, intervine cu o ventlLzii ee se afla sub fiecare gheara. Ea produce un lidb'id putin vlSt'Os, ee-i ajutii linsecte sa se poata fixa pe luciul geamului. Toate pieioarele albinei au pe ele ni~te perjute eu eare-~i eurata ttnllrAcil.mintea ei paroasa. Cu eele de la picioarele anterioare albina rocoloteaza polenul, din anterele deschise ale fiorilor, iar cu periu~ele i~i uratll suprafata ochilor ~i antenele. In special pentru antene albina poscdA Intre tibia ~i metatars 0 articulatie ca un tel de cle(Ote ce are pe margini periute. Cum antenele trebuie sa fie totdeauna perfect curalute, pel>tru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena hU,c periu~ele aeestui cle~te euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului. Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in '~lI lele le picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supratolo .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli.. Prjvi~i picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in pozi~ia oriZ(lO will - este femurul; tibia ~i metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe lillie so vede 0 scobitura pe partea sa exterioara, ea un tel de jgheab, 1I1Arginit de ni~e peri tari ca ni~te tep~e ale unui car eu snopi. Aeeastii fnJghebare formeaza co~uletut. In interiorul lui albinele string polenu!. Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de pcrl~ori. 8int perille cu care albina i~i cura\a polenul de pe suprafata O"pului ei, introducindu-I in co~uletetele tibiei. Albina se serve~te de ploiorul drept ca sa umple COl!ule~ de la piciorul stIng, ~i apoi invers, eu eel sting umple eo~ule~ piciorului drept. La inchierea dintre tibie ~i ' metatars se mai observa un ie~ind ca un cle~te; cind eele doua artieulatii se depiinteaza, cl~ti~orul aeesta He apropie. EI este ea 0 pensii ee se~te albinei sa prJnda cu el sol7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind socreteaza ceara. Povara de polen a co~etelor dusa in stup este descArcata pe rind, albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii. Aripile albinei, 0 pereohe mare ~i altii pereohe scurta. _'\orestea din urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos. Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu peri~ori mieroseopiei. Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare. clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm2 care atunei eind albina se " rl n in ,bor bllt cu diCerile freevente in r aport de sezon. In t oamnA
h .\4

cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%. Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de
1,27-2,35 mg. _ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc ~i de

ee nu se inalta in aer ? _ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in interior, iar altele eliminind pe eel viciat ~i inearcat eu bioxid de carbon. Cin\! albinele fae acest serviciu, nu-~i mai impreuna aripile mari eu eele mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate, nu se mal p<l\t ridica In aer. Albina se fixeaza solid eu venrt;uzele pe suprafa~ scindurii de zbor, avind astfel 0 mai mare stabilitate. Felul cum aetioneaza in aceaSta sarcina 0 yom eJ<JPlica cio:d Yom arala 'ia colonie rolu! social al grupuhIi ventilatoarelor. Abdomenul este eea de a treia ~ ultima parte ce eomple.teaza anatomia exterioara a albinei. El este articulat de torace prin inrt;ermediul unui cordon denumit petio1, prin care se strecoara din torace In abdomen 0 serie de ganglioni nervo~i in~irati ea margelele pe 0 ata Tot pe aeolo treee ~i 0 pante a sistetpului circulator ~i eel traheal ee serve~te sistemul respirator al albinei ~i eel digestiv. Abdomenul este compus din ~apte segmente ch.tinoase translucide, colorate diferit de la rasa la rasa. Dintre ele numai sase sint vlzibile. Ele se contraatii ~i se dilata ea 0 armonicii, fiind legate intre ele eu membrane increiile ce ingiiduie abdomenului sa se dilate, inaltindu-se. Fenomenul are loe cinrl albina respirii. De asemenea, ele se dilata cind albina absoarbe apa sau ~i incarcA gu~a cu nectar. Jumatatile dorsale ale segmentelor sint denumite tergite, iar eele ventrale sternite. mtimele patru stemite aeopera patru perechi d~ glande producatoare de ceara. Ele aU 0 cu'loare brun-inchis ~i acoperite ere cu peri~ori fini. Au cite un ehenar fOllJ1lind ~a-zisele oglinzi-cerif . Pe suprafa~ sternite!or spar solzi~orii de ceara, cind glandele res pee tjve Ii VOl' secreta. Despre ele vom trata mai pe larg in capitolul : "CoIonia: formarea seheletului ei prin faguri claditi". Ca ~i la torace, abdomenul are pe partile laterale cite ~ase stigme respiratorii; felul cum ele luereaza U vom descrie la aparatul respirator al albinelor . .lndDinrl u~r 'l ibdomenul albinelor, sacrifieate in alcool pentru IOtudiul nostru, vedeti un punet alb; aceea este glanda odorantii, care rmnnll e.teruri m irositoare volatile, atragatoare, servind ca mijloc de aomunlcare In exterior intre albinele acelei~i colOMe In sfir~it, ehiar ' In vlrtul abdomenului albin a are arma sa de atae ~i de aparare : acul cu ,,,,nln. Dcscr ierCIl lUi 0 yom face mai de,parte la sistemul glandular.
'I 11 1 _

1 14!11' -

unlt","C (Ie Irecven\l

pe ~ecun(Ht.,

69

Anutomlna iulcrnli. a albinei

m~lt.omiil Insecl1ei, 'SA privim tigura 11 .

Pt'ntru

'il

,deslu!1i mai bille, 'a cest capitol _

Aparatul diflestiv

eel mal. important din

Aparatul digestiv, circulator, respirator ~j excretor. lncepem cu (Jl'licrlcrea primului, care este in perfectA corela~ie cu celelalte trei, cAci tn,lmtll Ilstlel ele lucreazA. Pornind de la hrana primitA ~i transformatA in SUClIri nutritive pentru toa'be organele cor.pului, Inse'Ota ,poate trA!. eliminintl p!nA la unnA reziduurile acestor Jmpatrite procese. ACi Ie vom expune mai pe scurt, clici expLicatll mal dezvoltate Ie ve-ti primi cind vom ajunge sA voflbim despre nutritie $i metabolism, in cea de-a doua parte referitor la cap.i.tolul "colorue". Aparatul digestiv cupnnde, _ in ordine aparatul bucal; apol por~iunea Hirgitii denumitli laringe fa pre'lui'lg-irea lui urm1nCl esofagul lung -5i tngust ce strAbate tot toracele -5i a;poi petiolul ~i gu~a; La baza acesteia se aNA: proventriooluL urmat de stomacuL albinei denumit intestin mi;lociu.. 18 extremitatea posterioarc1 a acestuia se anA s/incterul, un m~hi rotlund care se deschide reflex in intestinul su.btire. In preajma acestluia, in SUSpensie, in

Fig. J I. - Ce1e mat lmportante organe .ale corpulUl albinelor:

I - limb. ; 2 - orl!l.CU! de "'run! a &landelor mandlbulare; a gUra ; 4 _ man41bu_ lele; 0 - llandele mand.1bul&re; I _ latlnIi$le ; 7 -. anee ..... : I - gll.nda sallverA a

C1qlulul; 9 p.IIrtea frontal.. a creerulut; 10 .!,. dO~hlnele &Jandel poat-ee~br.le: 11 _ mUljlchll orlzontall pentl'u Zbor; U _ glandele
tOraclce; 13 .&rllculall" IIrlpei; 14 de 1&

"'*

cavltllli ortzontaie rarm.C!!; II _ loe1,ll ova_ nolu\ ; 11 - tubur1le malpi3l'Ilenl : 20 _ . . vlta_ cal'4.iacl. ; :n - ,larlda oltllllcA (Nasannv) ; 22 - PI1n;a rectall.; U - proclodewn: 2t _

Imeatlnulul m!Jloc1u; 17 -

I-VI lerglte abdomlnale: 15 _ inlestl nu} mlj_ lOCi", "'Iomacul): IS - ,la nde.le muco.ase ale

lnlma eu cele ctn.d

70

ogUnda Ce rlte rA; 28 - l-Vl atemlte abdoml. nale: SIt - ventr\coluJ tIltN ; 30 _ eanahli ve n _ trloolulul; 31 - g~: n - .plnllel.. aorlel: U_ b. c - art.le~lllle ploe:l~rel0r : 34 _ lan11,1\ 1Iana-1I0n&r neorV(W 10001Iclc.

anuauJ ; 2$ ,-

lieu! ; 28 -

,landa cert!erA ; 27-

musv. hemolimlA (sin:gele albinei) existcl oserie de canale rMlpighiene ce constituie aparatul de Wtrare, de distilare, de purificare ~i excretie. 111 continuarea intestinului subtire se aflA intestinuZ gros care este deI)()zi'tu l de rezi:duuri alimentare impreunA ClU punga rectaZd, care se ter mlnA CU orificiul an'aJ. SA analizAm pe fiecare din aceste, elemente ale aparatului digestiv cu Iunctiile ce Ie indeplinesc : AparatuL bucal al albinei este adaptat pentl'u supt ~i lins. Gura C!8Lc 0 deschidere in regiunea superioarA a laringelui, avind 0 musculaL urA puternica de contraclare ell scopul de a indruma mai departe hrana ubsorbitA. to partea anterioara a gurU se aWl buza superioarA care DU se polite observa distinct fiind maseaUi de 0 incre~ituri1 tegumentarA. In ulIlbele pA.tii ale gurH sint doua. mandibule cornoase, puternice, care-i 8(\l'Ves<: albinei 1'a multe lucrAri : apucA ea un cle~te inrve1i~ul antenelor pline eu polenul florTilor ~ i il s'!i.~ie; prinde ~i transportA atarA taate t'CZiduuri1e activitA\ilor din stup; atacl. albinele strAine care tInd sA plltt"lmda in interior; mestecA solzi~orii de cearA ; ele fae toate aceste daklriUi. relor douA peredtri de mu~hi puternici : unii a:iauctori 1) ~i alti Ilbdu'Ctori !). Cum mandibulele au 0 suprafalJ. paIiial netedii, prelucreazA cu ele propoHsul ~j il intind uni/onn ca 0 mistrie pe suprafata peretilor stupuJul, ori i1 indeasA ~i colmateazii crApAturile ivite in peretii stupului. Tn partea lor interioarA mandibulele au 0 scobitud in care devarsA 0 micA glandii salivarA; in jurul scestei scobituri se aflA 0 coroana. de I>cri.~ori microscopici ca ni$te dinti, ce ajuta la mastiea-pa 3) polenului. La baza mandibulelor ~i tn partea lor interioarA se deschide caOQIuI glandeLor mandibulare. In partea de jos a guni se afla. trompa unsa. permanent cu secretia gllllldei postgenalA aflaUi 18 baza Ilmbii. Lungimea trompei impreunA ell IImba variaza de Ia 6 la 7 rom dupl rasa din C'are altbibele :rae parte. Selec\iOnatorii acordA lungimii limbii mare importantA, cAd stnt multe tlorl cu potir adinc 'de la care albinele cu trompa scurtA nu p:>t a'bsorbi Iloot.urul. Xn stare de repaos albina tine limba strlnsa. sub barbie, dar clod Me de a bsorbit un lichid - apA, nectar, sirop etc. - toate pArtile oe tormeazA tromps - adicA palpele labiaIe - se adunA ~i form~az!!. UII t.ub aspirator tn care limba lucreazA ca pistonul unei pornpe aspiI'nt<"lorc; aerul neputind . patrunde prti.n aceste pAr\i componente, lichldul Hij Ul"cli ajungind in esofag ~ epoi in gw}ii. Prin construC\ia sa inelarA !ii mult poroas!!., limba cu peri~orii tncit-cptfl\i spre vtrtul ei, retine lichidul. Mu~chii, tn numAr de opt, 'tlti.."'U cxtinctori Iii patru retractori, se contractA sau se alungesc; ei sint II pcrmnnentA aotivitate. t n c{lvitatea bucaHi se devarsA secre~iile mai mu1tor glande, secretii po C 'C ulbina Ie 'scoate dupA cerin~el e de momcilit Iii in doze precis IU

./otld\lc tW' _ ,nu t"111 eArl' Np.rOple 1111 memllru de axul medial al corpull,1l. 101.111,1(: 101' mu ltChl , .~ ,~. hUI ~rlf!l1..11 un membru d e axu) medllli .1 o;:orvultd . Mull... \,,, p r(lC<~ "t: " 1111'.' . t l \.r1lunre a allme,lIe lor tn eIIVllal1'!1l buca ll

71

)J1'Oporjiollll le, Astfel, glandele Ia ringiene secretA IApti~oruI ; mai tirziu !'l Ie produ c cn z.ime; la tel glandele mandibulare, sali.vare, toracice post:cl'ebro/c etc. dau secre~ii al cAror rost U vom Himuri la capitolul : " Coloniu - sistemul glandular ~j enzimsticu. Dc asemenea, in trompa ~i pe limb! , se alIA organele de gust, 1 II"lnmc din plA'CUte poroase cu nervii respectivi; pe palpl ~i sub buzg < lII upcl'lolll"A se a1Ui mici orificii denumite cavitiiti palatale, care ajuta II lblnc/e In disUngerea gustului hranei. Dinspre fundul gurii porne!}te jaringele, care are la bazA. 0 placa I'.w (.-(lrc se reYam secretia glantieJor faringiene. Faringele are mu!}ch! 1'1 U\I'gire !}i contract-are, pentru a putea a$Pira !}i propulsa din cavitatea t! v\Jcnl/\ nllmen'tele ce tree prin el spre esofag. Acesta. este un tub lung, . uh(Ir'c, elastic, ce trece prin gituitura denumitA cervix dintre cap ~i l()rl~~, strilbate !}i petiolu l din'tre torace !}i a'bidomeo, deversinti hrana hlW Ul In gu1a. h'{l
Vf'1 111 In principal la transformarea nectarului in miere !}i la pAstrarea IJrl lv lt:firlc II unei cantitAU variabile de miere in timpul iernii, pe care II l hlllll (l t:OnsumA treptat, fn raport de Devoia de cAldurii a co.loruei; de

~1/.$<l,

organ exrtensibil de culoare argintie !}i transparentA, ser-

cs le denumita stom.Qcul sOcial al colooiei. l ntr-adevAr, aibinele c:Jt'poziteazA miere in gu~ numai pentru nevoHe sale de hrAnire, ci 'II I nca schimburi permanente de hranA cu celelalte albine din comunll {il tf. De asemenea, clnd roiul pleacA din stup, gu~ile stnt pline ell mler{', pc care a var consuma la con!ectianarea fagurilar. o micA supapA separA ~ de stomac~ deoumit !}i intestinul mijloclu HI nlbloei , IAsind sA treaca lI'atiile alimentare necesare 6rgandsmului. DaI.o rlll! (lcestui iscusit mecanism, eontinutul gu!}ii nu lntrA in contact cu , u<:lIrile digestive.
Il('("t' ll 011
11 U

Un rol de seamii al gu~ii este ~i aeel,a de insami~re cu laotoai grAunciorilor de polen, pe care-i transtormA in plisturii fI(lt'csurli !Pentru cOnsumul de larnA al coloniei. Capacitatea gu~ii variazi de la rasA la rasA, de la 50 Ie 75 mm 3 In rare ocazii a1bina i.!1i umple gu~a pinA fa re!uz; tn felul acesta ea ~bollrli cu greu ~i anevoie. Obil1nui't ea transportA Spre stup 48-50 mg r\(.'otll r la un zbor. Pereti,i musculo~i ai gll:)ii sint ex:tensihili ~i fonneau ('ute. Ou ajutorul mu!}chllor, prio contractare. nectarul din gu~A esle "re~at eA. sA iasA din nou prin eoofag in cavitatea bucalA. Operatia dE" fnf!urgit ure !}i regurgitare repetindu-se de citeva ori, lDectaru1rui i se Ing lobeaw seeretii glandulare de genu1 invertazei, care contrJbuie la IrnnMormorea in mlere. Vom reveni pe larg asupra acestej prob'leme in (flpho lul "Coltlnia ~i hal'an- ei". a GUlin mai a re fncli un aIt rol insemnnt: depozitaTea apei, Cind I(>JIlperutura din interior este prea rirlicatA !Hnd peste normalul de 35- :i6<1C, unele a1bine specializate varsti din continutuJ gu~ii 0 oarecare C II/ltflntc de upCi, pe care 0 scot pe limbA ~i a rasplndesc pe supratata rlr~(lIrfior. J\colo, npa s(' evupol'tl !Ii racore,~le microclima stupului, In l'Ulxwt 11(' rlcvnlu de urnldrlll ic tl cUi bu lu i.

II'rlllcn~i

gasim pro ve 't~ mierea abin transformatA din nectar. lntr- adev~, grAunciorii de polen care patrund in gu~li in vederea alimentatiei albinei cu substan\e proteice, substan\e de ereatie ~ i 'de reparatii organice, nu ramin acolo. oici nu trebu ie depu!}i tn alveolele din care au fost luati, ci sint trecuti din gu ~a in stomac, prin acest dispazitiv. In acest scap, proventricoZuZ se prezinUi ca 0 CUpB. inchisa, eare in partee dinspre gu~ are 0 supapA. mult dilatat."i lata de lumenul tubului: Supapa este f~rm atA dio patru valve triun ghiulare, cu margini chitinizate ale cAror virturi se inltHnesc toate patru lntr-un punct din centrul supapei, avlnd a formA asem~atoare cu litera X. Fiecare valvA este alc~tuitA din fibre musculare a~ezate longitudinal, inconjurate !}i de fibre circulare. Pe valvii se observii 0 serie de peri!}Ori :tari. Cind gu~a se contractA, se amesteca continutul stiu de nectar - deja prelucrst l}i m cArrcat Cll secretiile glaodulare ; ale gu~il - eu polenul. Acesta din urml1. iosA este retinut de peri ~oril valvelor proventrieulului, fiind adunat ea ghemotoace tn ni!}te buzunl1.rele ale valve lor, unde rAmine cel putin 12 ore. Acolo el este supus unei actiuni de degradare pariial... Nectar:ul sau apa trec prin proventricol l ArA oprire l}i se varsA in intestinul mi jlociu. tn schimb polenuJ eS>1.e dizolvat partial ell ajutorul secre\il1or glanle10r mandibulare tnceptud eu strotul sau grAsos denumit poleina, ce acoperA partea exterioad a c rAunciorilor de polen . Numai 'in felul aeesta, grnunciorii de polen fArA tnveli-5ul lor protector, trec mai departe ca bol alimentar t ) in stomac, prin capatul opus al proventriculului, care ocolo are fonna unui tubulet tndoi:t in unghi drept. El stA in suspensie in lumenul stomacului. Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai poate inapa ia run stomac tn gu ~A sau tn cavitatea bucalA; In schimb poJeina, care este lichefiatA, JXlate 1i regurgitatA. Stomacul a~a-zi s ul "intestin mijlociu" are un mare rol In rugerarea polcnului ; sucur.i1e digestive ?i enzimele pAtrund In el prin pori, dizolvti tonle substantele nutritive anate In ei .?i pe aceea~ i cale, a porilor. Int.rA tn cireuitul hemolimfal. Albinele nu au enzime care sa dizolve celuloza griiunciorilor, indi Iltel;ltia goliti de continutul lor tree mai departe pin! la partes rec1aU'l ~ I 81nt eliminati prin rect, din zbor. Totu~i aeeastA celuJozA ajutA la 0 purglltle mai aecentuatA, fa pt care antreneaza !}i eliminA odata. cu excremonicle -milioane de sparl ai nosemei apis, parazit perJcuios ce-~i are Incul de predilectie in intestinele albinei. T stomac se hidrolizeazA ~i zaharurile cu greutate moleeularA n OUtre. Albinn n face cu ajutorul acelea!}i secretii enzimatice' a sistemului wlnntlc lor pe care fl vom descrie mm depar.te. St.omfll'u i are 0 fonnA eilindridi, este lung de 10 rom avind numeI'nrulO cu t e lr'unsverRole care se contractA ritmie datoritA mu~chi1 or lon giludlnnl\ , I.t'tllllwersuli ~i obli ci , cu celule striate lotre care se gA5 e~te u n \Il," rl \'tHl JUIl O cure le ulle$te. UV UrmArind traieclul aparatului digestiv, dupA
tricol ul, ruspozitiv care retine grAunciorii de polen din
' j

gu ~A,

7 ~'

" ut

II IlIl H' lIlllf -

COC,}r!), .

13

- Our cum se face .,i ce este digestia la albine ? md tntreabA un L1ndr apicultor, - Digestia inseamni!. reduce.rea .,i dizolvarea alimentelor ingerate rio Ibin d, t.rans!ormindu-le din substante complexe in substante simple Cllre tt'ebuJe sa. intre permanent in compozitia organismului, actiune I'tlre se lace cu ajulorul unor fermenti sau enzime asupra cArora yom J ntll ~~u mai departe la capitolul "sistemul glandular 81 albinei", In !eluJ IICCS.tu ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare formtnd ,tur.llt u'utritiv sau digestiv, incit sub aceas~' forma el poa'te trece u.,or pl'ln pe.l'ctii tinteslinului .,i intrA in circuitul sanguin al insectei. PAt\ile ncdJgc.rate siot eUmnate, Chair ~i mierea consumatA las! un procerut do 2% reziduuri nedigerabile din substanta usca'tA sau 7,6% din cea IIl1'1c(Hl. Sitcul 71utritiv - dupA von Frisch - se realizeazA cu ajutorul Opol 00 0 contine alimenbe1e Sall ell cea al:ius! in stup de albinele carAtOllre de apA. Ea este adAugatA dupA. necesitA~ ~i in rapont de felul Illhllt"n tuluL Apoi albinele mai intetvin cu secre~iile lor enzimatice, 111(1 u1llndelor din cavitatea bucaHi, din gu~ .,i stomac determin.lnd 0 .u rl e de procese fermentative, de acce1erare a l'eacP-i1or chimice, de dflnrlldnre a alimentelor brute, de descompunere molecular! a lor, la rei ('\.1m chimi~tii utilizeazA ca'talizatorii. CerceU.torii au gAsit cA in timpul digestiei sub actiunea enzimelor, oruonismul creeazA din substantele simple, din nou, substante complexe : PI'O lcine animale ~i grAsimi, care contribuie la construc~a ~i intretinerea orgunismului albinei. Felul cum hrana va fi !olositA 0 vom Uimuri in partea a doua a .studiului nostru, dnd vom trata nutri\ia ~j metabolismul coloniei de olbine, Intregul proces al digestiei uzeazA epitebul, adicA altfel spus, captu~eala stomacului, care ins~ se regenereazli prin ea insli~i. Intrndev!ir, epiteliul care este compus din cripte in form! de urne, au Inspa'e margini 0 zona. de regenerate, cu celule care, prill divizare, crecazA altele nOi, inlocuindu-Ie pc cele uzate. Regenerarea lor insA se poute 'face numai dnd albina CODsuma hranli co prdteine, adicA polen sou fnloeuitorii acestuia, in conditii ~i cantitAti indestulAtoare. EI IormenzA un inveli~ care se separA prin presiunea sucurilor digestive ~i ructituiesc membrana peritroficli. Aceasta, dupA I. Husing, este ca 0 pungA ce invele.,te alimentele Clire nu pAtruns in stomac .,i ptotejeazA captulieala sensibilA a acestuia Impolrlva vAtAmArii ei de cAtre virlurile ascu\ite sau cirligele a!late pc tovcli .,ul (exina) grliunciorilor de polen. T partea dorssIA a stomacului membrana peritroCicA se l' Upe n rep'Not ~ i este eliminata. odatA cu resturile a"limentare, dar 5e rcface l'cJXxlc 0 altli membranti, de 4-6 ori in 24 de ore. Slomi\cu1 ell g landele sale secretorJi posed! totdenunu $i cc lule c.xcrctJ)rll, cure ('lIlllind granule de carbonat de calciu. Ilt'rllind It'Hletl,lIl Intcstinnl IlI'lItlu njungc lu illte.~lhl1ll l cr",hwl ~ ou thltlt.el'tol', III d \I'lIJ I'Cl I fn ol'/JllnltllH lIl nlbir)(,j !HI cste nllm nl ('n sri
7~

retina. citva timp reziduurile alimentare, ci .,i eel de reglare al procentului de apa neesar tesuturilot, Albina - dupA Gontarski - elim inn u.,or apa prin excrementele aruncate din zbor, ~i prin I'espiratia It l'i.l healA. De pildA, cind temperatura In ghemul de iarna este de 20 u C, permeabilitatea intestinului terminal ingAduie ca prin deshidrat."lrCll rezidu'llTilOr, apa sa reintre in eircuitul hemolimfal ~i astfel albineic. de.,i aproape imobHlzate, pot sA~lii satisfaca necesarul de apa al organismului. Este a~a-zisa "apA metabolicAII, despre care vom da IAmurid mai ample in cc:(pitolu'l "Colonia de albine : nutritfe fi me.tabolism", La eclooare din alveola natala, albina tinArA are punga reclaW plina cu un lic'hid limpede care se Ingra ~ dnd insecta atinge virstu de zece zile. Apoi con\inutul devine fluid datorWl resotbtiei apei de ditre glandele rectale (Hoskins). Tot acolo cercetAtorii au constatat ~i o circulatie de fosfati. Vorbind mai departe de aparatul digestiv lrebuie sa lAmurim aci rolul foaflte important pe care-l are in org8.l.1ism acea rezervA corporalA denumHA "corp gras U ~i care este un adevarat organ-tampon ce prime~te in mod pennanent, lii cedeazA din acumuUirile pretioase ce Ie detine substantele soJicitate de organismul albinei. V -am amintit de el ~i pe clnd albina era abia in stadiu de embrioo, apoi ca larvA !?i nimIA. Organismul, tn ori care stadiu de cre~tere dezvoltare are grija ca din prisosul alimenta~iei sA depuni'i 0 rezervA. Nucleul 0 are in acel vi,telus nutritiv; embrionul din tot ce consumA din acumularile oului , t~i fonneazi!. 0 rezervii corporalA depozitatA in partea inierioarA a mezodermului. Ciod embrionul sparge coaja oului ~ devine larvA, aceasta rezerva corporalA ocupA 50-60% din greutatea sa totala. Cercetatorii nu g~siot ca de indotA ce larva prime?:te de la albinele doiei hrana necc!SarA formArii ~i dezvoltArii sale, depune la rezervA a parte insemnata. Substan\ele respe'ctive se stratllicA sub formA de con~inut, ,I n special vacuolele grns.oase sint mult mai voluminoase, ca a spurnA, ~a cum 0 curacterizeatA hiologul W, Fyg, Locul de predilec\ie unde se face aceastll ucumulare a corpului gras este eavi1atea perJcardiacii aflatA, sub ioveJi~ul corporal al larvei, deci parietal, !?i tn preajma iIlitestinului mljlociu - deci visceral, Acolo se gAsesc ~ primii corpusculi proteici, noumulari de grAsimi ~i hidrati de carlbon (gluci'd,e) In special sub form a etc glicogenl) . Aibinele mature, tot in cavitatea pericardiacA depoziteazA corpul "rtl5 dupA 0 alimentare cu polen .,i hidrati de carbon, formtnd acest rgno-tampon care serve.,te nu numai aibinei privitA. ea subiect, ci ca uno ce face pat'te din marea colectivitate care este colonia. In complexul IIccata biofiziologic albina trebuie consideratA, doar ca 0 moleculA, IIcrviod In special la cre~terea tineretului, viitorul de roiine al speciei. CorpuZ gras este un organ central al metabolismului ~i veti inteI \lM~ bine impOl~tan~a lui, dnd yom vorbi despre colonie, nutri\ia ~ i illclll\)olismul ci.

.,i

111101'1

It.

',011 "''''11 11 _ POliuhll.rld IInll'(\lIl tOI" OIiI PM pOlimerh:llrea I(lll(X>zel: 11,1 an lmtll ... n ll. rl .... fI\I-I.'1 I n II\llIt(1I11 , I ftcat, ('.."'~ltumd RlzeLVa de 81uelde II Ol'W&I~uluL .

7f,

Aparat~l

circulator
bine-zis,

nlb lnel, serve~te tuluror celulelor organJsmului Ia transportarea hranei

1l1~t.'Stiv.

Ap<lratul circulator sau mai

circuitul

hemtJUm!al

al

COnccntrate in acet suc nutritiv despre care v-am vorbi1. la aparatul

Dar ce este hemolimfa? - Intreaba un tinAr apicultor. Bemolimfa este un lichid comparabjl cu stngele omului ~i matlll rc l'c lor, cu deosebire ca singele nostru transportA nu numai hrana ,It:ccsur.'l alirnenUirii eelulelor, dar rnai poseda acea substanta albuminieA d(lnurnitA hemoglobina I) care formeazA materia coloranta ro~ie a sinllt' lu l incareatA eu oxigen, avind rolul de a-I rbpindi pinA Ia ultima [lolu l ll, Bemolirnfa ins! - deci singele albinei _ duce cu ea numai hranu - dec.i acel sue nutritiv amintit, dar nu transpor! ~i oxigen CUm thre stngele din corpul nostru. La albine, oXigenul eircu1A separat prin I rll lICc ,<,;i traheole, ducindu-l tuturor celulelor, Hernolimfa albinei nu {__ to rfl$le, ci transparentA, in'colorA. Hemoliwa fUnd inc!rcatA numai cu sucurile nutritive dure cu ea (I ID flre dozA de zahAr, prectlm ~i iPrcxiusele acti'VitA\ii fiziologice ale Inllcclcl ~i rezultatele scllirnburilor chimice care au loe tntre organe. De 11"~III('ncll, In hemolimfa se mai alIa constftuenti minerali ~i organiei um slnt monozaharide, ,p roteine, aminoacizl, acizi nucleic! din bolul i nwrllt. HC'1noIimia msi poseda ~i substante bactericide pent-eu apararea (,rf,l'M lsmuIui de anumite bolL De asemenea, cont.inutul de zahAr din hcmollmf.!i. nu se lirnirteazA la glucozii - a~a cum este fn singele uman, c.I, In en se aflA ~i aIte zaharuri : frucioza, trehalaza etc. Hemblimfa intleplin~te !'ii fUD.C\i a de rezerva. de apa. tinuta la rIIs pozitla tesuturl10r dnd arestea, .din anumite motive, tncep sa se deshldrflteze, Ca rezervA de apA necesaeA \esuturilor, atunci clod ele 80 deshidrateaza., hemolimIa transmite oarecum presiunea dintr-o regiune (I oorpului lar-vei in alta, aUt in t'irnpul nA,pirlirilor succesive 18 larve ~i ulmfa, ctt ~i la 8pclritia ~i dezvoltarea nripilor. Volumul hemolimfei - dupA Lenski - in procesele de metamorto):ti a Iarvei !Ii a nimfei pina la stadiul de imago2) larvele virstnice I\U elln litatea cea mal mare de hernollmfA, cAci aceasta ocupA 25--30_" din g reutatea mtaU\ a lar.vei, pentru a se mi~ra pe masura ce albina nmturll. s-a tonnat ~i inrepe sa imbatrineasd, Hemolimla ocupA in intregime <toatA cavitatea corpului insectei, rlr culind activ, diei ea este propulsata de un organ campus din douA t']cmcnte: inima ~i aorta. Ele stnt ajutate de doua diafragme aflate in IIbdomcn, preeum ~j de douA organe de pulsa\ie allate in cap !Ii torace, core toste conlucreaz~ pentru circulatia activ~ a acelui lichid vital ee (lste hemolimfa, Inimo , propriu-tis, se anA in csvitatea abdominalii de-a lungul plt r\ii dorsale, iar aorta se afla in torace, trecind foante putin tn interioall IltOpl'llItoOtQa de a ~ Oxlda , eu rOI res.plraloOr, U'anaportJnd oxllenul de la plAmlnt III
\~.II I\1 "1 , I U'. >!~llOr\J>!d In H IlA \.nVI'InI l.!\oJ:ldul de urbon. ' ) / m"flil - il/,u IJ fl' lr e d<o lll t<lr n,cl lid ll'''l .. I n~I"e' /'h)r,

,'ul cavita\ii CllPU1.Ui. tnima are 0 LonnA a lungW'i a lcatuitA din I libl'i,.' I'nuscul are put.ernicl!' !Ii sem.ie~:,culare. De-a lungul sau se .alIA cinci perechi de perioratH denumite ostil, ni~te clrnArute ce dau una in a ltn, Fiecare clmarut.a are un ves.tibul format dintr-o deschidere , prin cat'e hemolimfa este aspiratA; camll.rulele sint inzestrate cu ni-,?te supape care se deschid pe rind clod ele se dllata ~i apoi se inchid clnd ele sc contracta, Deci inima lucreazA ca 0 pompA aspiro-respinga-toare sub Ilctiunea diafragmelor amintite mai inainte; una stA in partea , superioar;1 II ab1 domenului "i a doua - ventralA, deasupra lantului nervos gan clionar. Incepind de la prima cli.mAru\A peretele musculos al in imii se 8ubtiaza progresiv, prelungindu-se intr-un canal care este aorta. Cind nceasta strabate pe\iolul, care constituie legAtura dintre abdomen ~ i torace, ca sA pAll'undA in cavitalea acestuia din urma, aorta face noua Incre~ituri strinse uneleln celelalte ca burduful unei armonici. Acolo se anA foarte rnulte traheole .fine, prin care circuHi oxigenul, a~a tncit hcmolimfa se oxigeneaza inainte de a ajunge in cap, jn imediata apro piere a creierului. Odata ajunsa acolo, hemolirnfa pompata de inima, scalda toote organele: haza anlenelor, glandele oefa'lice ~i creierul. Din cap hemolimfa este pompata pe cale invers~ in restul Qrganismului eu ajutorul unui organ de pulsatie, compus dintr-o punga ce ocupa l'Omplet spa~u1 '<iintlre frunte ~i baza eclor doua antene. Ptlnga propulsoar, executJ. mi!}diri peristaltice 1) e deci de contractare destindere a mU!lchilor (ca la faringe) . Astfel, supapa din cap ce inohide !Ii desdhide intrarea in a~easta punga cu aer, ingaduie hemolimfei sa pAtrundA acolo, Ia ant.ene. La inapoiere, hemolimfa nu mai C;It'cuUi pe aceeWli cale ca la sosire; ea .coboarA din cap spre cavitalea toracicA trectnd pe linga aorta prin cervix - adicli. gitul ce leagll capul de torace, Ea patrunde deci in eavitatea abdominalA; acolo intilne.,te aparotuZ de filtrare - tubii maZpighieni. tn ace-'?tia, hemolimfa descardi. Hcidu l uric !'ii a1te irnpuritati - puriIicindu-se, Tubii maZpighieni au acel~i rolla aIbinA ea .,i rinichii omului , Jor hemolimfa purificatii in care tubii plutesc, se nrorea cu substante energetice oferite de aparatul diges'tiv din hrana ingerat., digerata, tl'ansiormata in SUc .nutritiv, care prin procesu] de osmoz3. trece prin pere\ii intestinului !ii plitrunde in himolimfii, lata tineri apicultori - cum se inlAntuie !'ii colaboreaza , Is sIbine cole patru mari aparate de vietuire: digestiv, circular, respirator ~i de cxcretie. Cercetatorii au gasit eli hemolimfa albinei este incompara"bil mai bogatA in substan~ nutr-itive ~i energetice i-ata de cele rue alOOr insecte I OU ehiar ale animalelor superioare, inclusiv omul. La ahalizele tAcute Inrvelor de albine s-a anat de opt ori mai, mult magneziu dedt tn stngelc uman, iar fosfor.uI este de asemenea superior cantitativ; aminoacizli IttnL de 15 ori mai n umero ~i. Singele nostru contine 0,75-1 ,50 g zahat'

.,i

' I " ~"HJO/OIJJIl" -

plRml!1l1 organIc: 4e c:uJoarfl r""," C:On\lnut In IlobuleJe ro$U ~an;

'I P oIrl' I"lfi 8'11'1 _ de numlrea aMamblul1l1 m l4eArUor muac:w..tu.rll \1Il1l1 organ In tern 1\II\l ltlir /.10111""" Inte. lin. uter etc,) Car-I are ca efeet prolrealu.nea iI. evacuarea eontlnlltulul
a { ... , ,,'"

70

77

f\tmoticli III ] kg singe: peste aceaslA conccntcatie s pare 0 hipergllcemle patolo~[cti , pc dinrl In larve le de altnue glucidele sint lntre 6,38 ~i 7,6%0 calculate fn glucozlL La albin a zburAtoare - dupa Bishop - glicemia este In medic de 239%0, ceea ce nu se iniilne~te 18 nid 0 vietuitoare, ~i deci en nu poate fi comparata in aceastA pr ivint! ell cea a , animalelor supt!rioare. Florul are procente mm mad comparabil ell eel al altar animale. Greutatea speci!icA. a hemoHmfei este de 1,038 fiind mult mai rlclicatA fat;! de cea a serului din slngele uman care are abia 1,027. Cel"cetAtoru! Y. Lenski a gAs~t ca eXtistA un echilibru al circula\iei tn \csuturi ~i hemolim!A, pe care-l pAstreaza un m ecanism de osmorcglare. Rezervele de glucoza din hemolimfA tngAduie un zbor de 15 minute. Dat fund ca albina se alimenteazA intre timp ~i Cll nectarul diferltelor flori pe care Ie cerceteazA , i~i paate continua munca de cercetare peste acest termen. Zaharoza nectarului in unele tmprejurliri spr ijinA l'tortul. Atunci interv.ine urgent enzima invertaza care transformli. Mharoza' in glucoza i :fr\reOOzii. In hemolimf! .se gAsesc mari caniitAti de glucozii 800-1000 mg '/. CcrcetAtoarea elvetianii Ana Maurizio a gAsit adeseori predorninanta tructoza. Hidratii de carbon - zaharul - ce dau energie organismului, ncumulindu-se in hemolimi'A ~i \esuturi, sint conswnate in raport de crorLul fizic ~i de necesitate, UrA ca albina sA posede 11i un mecanism regu lator al glicemiei. De pUdA, zborul lung ~ obosiror consumA adesea Intreoga rezervA de glucozli. din hemolimili ~i mUlichi. Atunci, albina (noe apel la rezerva Ide glicogen de 2'1, ca sA poatA ajunge la stup. Prohllbll clnd *i aceastA rezerva este consumatA, albina cade din inA ltime ~I mOare. Glicogenul este un hidrat de carbon exceptional de concentrat *i de 0 for ate mare complexitate. Este un polizaharid format dinglucozA, de pozitindu-se nu num,ai in corpul gras, ci mm ales in protoplasms celularA, in mU!1Chi, in intestin, un'de el atinge 0 'propor\ie d.e 36'/" din hldt'atH de carbon. El este absolut necesar in eforturile ot:ganice, dar mn! ales in activitatea de .,bor j prof. R. Chauvin H consid erA ca un produs glucidic d.e rezervA al insectelor, d epozitat in 15Uli8 lii in mu~chi. l n special larvele de lucratoare au un procent ridicat de gUcogen I cc ntinge 30'/a, iar cele 'de trlntor 25%. Albinele '<loiei it posed.li in mari prO'por~ii acumulat in intestin .,i mu.,chi. In timpul iernii el se gAsel1te tn corpul gt'Q9, avin'd 0 'doosebitA concentra\ie io moleculele de zahAr ce aerve11te ioimii lii musculaturii, *tiut fiind cl albinele in timpul stationarii In ghem t*i tremura musculatura pentru men\inerea activitli\ii ~i r idicut'CO temperaturii comune. AceastA rezervA organicii asigurti slbi nei 0 dUl'nUi de viatA mai mare l1i 0 rezistentA deosehitA la ata'c ul nosemel. I n mara de glucide, in hemoUmfA se glisesc to\li aminoncizii in mure cnnli tnte, in r aport de regimul alimentar al insectei. Ace~tia , tn nC nl'n eli stnt constitucn\H principali a i proteinelor, . sprijinti acHy pro~ CCftf'le (Ie I'('l..,,'()d u c~ie 1;11 cre~('re (lIe t inerc LuJuJ, eliminin'd ~ i ncen PI'C8; UJ11!

(I ht.'Jl1011mfci 1). TotodatA in hemolimfli dup.li .cum am mal orAt-uL lie nIH\ proteine pure, lipoproteine l1i gli coproteine, substan\e mincrule

en : po tos iu . calciu, magneziu , iosfarrul etc. ce ocupA un lac tie scamt'i ~I In caoti U\.\i 'lnai m ar; ca cele din semI uman. y , Levschi a intocmit In ffC08L !\cns labela 1.
Tab ela I

. ,.t)IIU,nle ml.nerate
~~..rorr

t.a albin'

L>=

ectl(:lu Qtvtlu
Clor

MlllIlIC1:lu
1~,I.6.>tlu

31,3 14,4. 2<l,5 95,1)

34,4

D,G-U ,5
1-3 '178

'''' 143

330

"0-500

Hemalimla inclircatli. cu toate subSitantele cuprinse in mierea ~i poknul ingerat de albinA, pAtrunde in inimA. De acol 0 l.,i reia acei~i fllIle descr isa puVin mai inainte scAldind cu ea aparatul respirator din IMnce ~i cap unde se , tiA sistemul n ervos central, ~i f!1cind cale intoarsa a p<t ntru pur ilicare ~ i filtrare. Prin intermediul hemoHm1ei se f ac "SChim'burile chimice ce aU loc In orgnne1e corpului albinei. transpontind *i secre\iile hormonale, acolo \lude sint cerute. , Hemolimfa este cAriiul1u1 apei necesare tesuturilor in!'rill el, in raport de sewn, dar *i de eliminare cind organismul n-are JlIWI)ie de ea. De pildli, spre toamn.li, albina cre~te in greutate pentru cA .I,,'~ ncumulat rezerve tnsemnate de albuminli, grAsime l1i glucide to (lMpU} gras, dar pierde . din \e5uturi apa, ceea ce ii inlesne~te sA suponte mlli Ulior rigorile iernii. Este un fel de deshidratare organicA tntr-o mAlmrt't redusA, pe care 0 incearcli toate insectele ce trliiesc in neru l !'flCC Ell iernii, ca sa nu inghete. Concomi1ent concentratiile de glucow tl'uctozli cresco Spre toamnl:l. !?i mai ales iaroa, m etabolismut aibinei scade bru!;c, proportie de bioxid IHIII olcs ctnd in stup se acumuleazA 0 mai mare lie corbon.

,I

Aparatul ir"espirator
_ VlI. l1mi nti ~i, tined ~icultori , dod v-am VOI1bit de apari\ia lirllwll Itlrvel din coaja oului, eli ea a r1bnas (!iteva secuntle in repMlS de Itllnplnre, dupl'l cl;lre n 1nreput sA 'respire.
'I n~mfldl _ \.I'~rM until IIOlvent pnnlr-o membt'an' ,emlpenneJ1,z.llli ean: ,epllrll tllluA .o1"tIl till cOlllllUtllll . ,,11 1 :(lncon tra\lI dlferlte: fie 'Ilroduee de la IIOlu\la m.aI d.Ilultll ''''11 ~ ma' 00I'I011"""". \plnll \a ~lIIbrarea preshlnUor OIImO\l<:e.).

79

78

Pl'ivlnd planlja CW 'C l'eprezint<1 eorpul unei slbine eu aparatul sAu rC'llplrntol' (fig .12) se dbserva zece perechi de stigmate sau stigme din l'UI'l! lrci perechi la toraee ~i ~apte la abdomen . De asemenea, se vAd . lwl l ucricni ce constituie depozitul de aer neeesar respira~iei ~i care siot r(IIII'I.C I'l ubliri -5i extensibiH. Din ace~tia pornesc trahee largi ~i care se 1'IIIIIlfi cll ~ i se tot , ingusteazA pinA ajung ea ni~te capilare, cu dimensiuni 1I111111ctricc pina la a mia parte dintr-un miHmetru, denumite traheole. I\ cn d de afarA, incareat cu oxigen, patrunde prin stigmele respira1.111'11 Hlxlominale tn socii aerieni. De acolo, daterLta atit fenomenului de tll f ll = ili.fu~ a aerul ui inspirat. cit ~i rmil1cli.rilor respiratorii !lii mu~hilor mUH'III , !i ti~mele se inch id , iar aerul tr~ prin traheele mari ce strAbat p(' ~I!l ll11 (ntrind in sacii aerieni toracici. Strabatind apoi ~i prin cervix, 11I' I' ,d IIjurlge in sacii aerieni din cap. In fel'lll acesta taate cele trei pArti ]l1'It W lc. ce a lcAtuiesc corpul albinei, primesc necesarul lor de oxigen. iPlI I-'iecare stigma respiratorie are un vestibul cAptu~Lt cu perilri rill l ; cl poate :Ci partial sau total incrus cu ajutorul unor valve, ce lut ll' tIL'I.1\ sub ac~iu nea aerului din sacii respiratorii. Ace~ia fi ind extensibil l /Ill un ral dubIu: primu} este cel arAtat mai Inainte, adicA sint pAsII II IOI' Ii nctului inspirat din mediul inconjurator; a1 dOilea ro1. esLe ca. udll tn p1lni cu aer, greutatea specilica a insectei seade. iar albina t!;li jll 1u tl' Juu zborul. '11 tlmpul zborului, albina folose~te rezerva de oxigen din ei, cAci tn aceasta. actiune consumul de oxigen este [oar.te mare. Traoheele prin care circuUi aer:ul stnt alcituite din spirale chitinoase Coarte elastiee; astfel de spirale n'\1 se afta nici in sacii aerieni !ii niel In rami:Cica~me traheice extrem de subti1'1 ~i eu diametre neega1e. prin ai cAror pereti ael'ul striibate !ii oCed oxigenul necesar organismului. DupA unii cercetlitori - ca Bailey - 0 im,portantli mare in proccsul respil'ator il au cele trei perechi de stigrue toracice din care doua In stare de repaos lnspirii ~i expid. aerul sub actiunea mi~cArilor respiratorii, ale abdomenului. A treia perecbe insa stA inchisa ~t functionew nwnai arunei cind. aerol de resplratie nu mai este cu totul normal !ii are 0 dod insemnaU de bioxid de car:bon. In aceast! situa~ie stigmeJe a~ioneaza invers ; se inchid clnd I abdomenul se contracta ~i se deschid cind el se dilaUi.. In felm acesta prin trahee trece un curent de aer ce plitrunde prin doua din primele perechi de sfigme l1i iese prin cea de-a t"/g. IZ - Aparatul respi~ rat-o.r : treia. Aoolo este exact locul unde mu.)'Chii ariI_ I - IIUllmcle respltAtOril torllele. : _. - It!&mele relpl- pilor produc m ult bioxid de carbon in timpuJ t'lIto,rn nbtlomlnaie ; 10 _ lacll zbollUlui. II l!rllln l (11.11 c ap; u aactl II Or l!!ul tUn lo r Ace : 12 - well Rolui pr ime lo r stigmc eslc roarle m31'C ill lI .. rl .. n l Ilhl !lb(\omen: U _1111,,, .. 1(' , l un(l cl. venli1a\ie - dup5 R. Chauvin - dar nnmai il\

,perioada maritor aclivita~i ~i pentTu &eeasta. in.chiderea acestol' orWell face imposil:.iiI zbol'Ul. De aceea, dnd se vad albine ce se UrAsc pe jOs. ori stau urcfl,\c pe ierburi !ii nu pot zbura, Yeti ~ti ca stigmele lor sint obturate. dalorilrt unui accident sau bolii acarioza. Schimbul de gaze tn cot;pul albinei se face prin mi~C!ri respil'<ltorii, care sint in numlir de 25-50 pe minut in stare nonnala. El e s(' incetinesc dnd e frig !}i sint accelerate clnd temperatura este uscaUL Cind albinele sosesc cu gU!lia plina !ii vor sa aterizeze pe scindura de zOOr a stupului. 'dar cad la ~mtnt in ra~a stupului, e 0 dovadA a r al'efierii aerului di n sacii respiratori a11dominali. Ele nu pot zbura pin a cind , din nou, sacii slnt iar!!}i pUn'i cu aes, car e de data aceasta Sl! umplu anevoie datoritA presiunii mari a gu!}ii prea pline, presiune pc care aceasta 0 exercitA asupra sacilor aerieni. Gra~ie aerului din ace!iiti saci , albina t~i modiIic! greutatea speciI-ic! putind sa-~i ia zborul mai u~or. Acest depozit de aer H tngliduic albinei sa zboare alte 15-20 minute. Fiecare sac serian respirator dupA L, Roussy _ are patr.u ramificatll traheene, care se divizeaz;\ fi ecare in doi saci alungiti din care pleacA traheolele care se dsfira in ~esuturi. Datorita aceluia~i fenamen de difuziune a aerului, schimbul de gaze se face u~or tn corpul albinei, dci traheolel e fUnd r aspi1ldite absalut in toote arganele. dtnd fiecfirei celule oxigen'Ul necesar indispensabil vie~uirii, elimina din organism bioxidul 'de caI1bon ~i vapol'ii de apA servindu- i la schimbul de gaze intre tesuturi ~i la acpunea osmaticii , CercetAtorii au gasit cii oxigenul pa,trunde in hemalimfA prin peret;ii traheolelor, precum l1i , in celulele inconjurAtoare. Con\inutul de aet din traheole se micl1oreaza; se creeaza tn felul aceSita 0 diferentA de coocen tratie a axigenului in traheele mari ; atunei, acesta trece din traheele marl in itraheole. El este absorbit tn pennanen\1 de celule $i de aceea !?i diferen~a lui de concentrare se men~ine tArA intrerupel'e. Datol'itA aces-tui {apt se ereeazA un curent continuu al moleculelor de aer de la tulpinile traheice spre traheolele !ii celulele traheice. Circulatia aerului prio toraee se face sub ac~iunea mUl1chilor dor soven-trali, care lucreaza in concordantA cu cele doua diafragme, eliml oind aerul vidat din sacj prio stigme. T nspira\ia ~i expira\ia - d upa. Vuillaume ~i Galichet - se f nc: flproape cu aceea~i viteza, in aceea!}i duratl de timp. La +'l6C mi::;cadIe sint domoale, en amp1iilmdine 12 redusA: la + 19C se o'bservA 0 li!}OlU'l\ mru-ire a amplitudinii ; la 21 C se observa intreruperea intennedlnd\ aproape suprimatA; de Ia 21_35C frecven\a urea regulat, dar Ill! ~J ompUtudinea, care rAmine aproape aeeea~i. De Is 3'7_42C albiIlele sc zbat !}i , este fourte greu sa se poatii tnregistra freeven~a inspit'n~ Icj :;it expiratie i, iar la 42C survine moartea albinei. Sacul ac riao ldin cap nu are contact cu exteriorul ~a cum au cci uhdl111linll ii Sfm cei lOl'ucici; aerul incarcat cu oxigen pAtrunde acoIn ntUulIJ (\atol'lli1 pt'csiunii hemollmfale. Cind aceasU presiune crcr;;tc,

Mii

'I /I " ' i'1II111fi 1U1 ,or OU iN! _ m h ll!ln ul dlfC'll'cnl ei dln U'c ,,"lo rUe . " t , me n le lem fll!TR l ur l1 .., .. h ll , !" , r' YII nl1uml ~ PU IICl 1" CUT1lul unol II'Or lo llde d e Umo.

."'

HI

ncll aerieni se contractll ~ I respmg aerul viciat din ei, incarcat eu bioxJcl de carbon. Cind presiunea seade, aerul este aspirat din nou in sacul l1erian clin torace. t o lliturarea bioxidului de carbon se face in virtuirea acelei~i . clifllziuoi a aerului insa moleculele lul se deplaseazii in ordine inversa. I'rln sistemul traheeal se inlatura surplusul de apa din organism. Aerul v~ n ind ill contact cu lichidul din traheole se incareli cu vapori de apa cure Irec apoi in tulpinile traheobce ~i in sacii , aerieni de unde sint Umioa\i. r0 privin\a bioxidului de calibon, R. Chauvin conslata ca la 0 ollcentratie de 5% curba respiratorie nu aratll nici o . modificare. , a L 10% Irecven\a ~i amplitudinea se miiresc simultan ~i se ,mentin aproape lu ncel~i nivel la 15-20.% Incepind de la 50% ampbtudinea este ('normll dar frecven\a scade pina la starea de anestezie falii de care nlbina este deosebit de rezistentll. Albina este foarte rezistentll la azot cl!iar in concentratii mari; n il S-IIU putut observa modificiiri respiratorii, cind amestectil oxigen"7.01 conIine 60% ~i chlar 80% azot. Sistemul respirator al albinei contribuie nu numai la schlmbul de oxfgcn-bioxid de carbon, ci ~i la realizarea , elildurii individuale. AC'M8tll caldura se repartizeaza in organism tot pe cale respiratorie . . Apoi u este folositii in economia socialli a coloniei, ~a cum vom vo~bi de rCS/II larizarea termiea ~ de cuibul coloniei, in partea a doua a stucliului nostru .

permeabilitatii tubilor malpighleni, care lucreazii sub actiunea unor hormoni produ~i de c<n"pora allata ~i c<n"pora cardiaca. Se Mnuie~ tc ca vine in ajutorul lor ~i 0 selizutii presiune hemolimfala. Plutind in masa hemolimfei, tubii malpighieni absovb apa din plasma acesteia, !ncareata 'CU acid uric, care este un prddus de descompunere a nucIeoproteinelor ce sin 1 in hemobmfa. Acidul urie este insopt ~i de alte saruri nefolositoare organismului, toate dizolvate in apa, ' in propor\ie de 90,38% ~i de alte substan\c in propor\ie de 9,61%. Prof. R. Chauvin consi<lera eli aceastll cifra Variazli intre 48 ~i 96"10 dupa sursa de azot consurnata de albina. Toate sint eliminate prin pilor in intestinul posterior, unde se afIa secre\ii glandulare ~i in special enzima eatalaza care opresc pulrefactia reziduurilor din punga reetalu . .Ele slnt evacuate prin anus cind albina este in plin zbor, in limp ee sacii aerieni plini cu aer preseaul asupra acestui depozit rezidual. Punga rectalu, foI!lIl8tl1 dintr-un epiteliu suhtire cu celu1e amorie, eu margin'i ce nu se pot observa, formeaza cute numeroase ~i elastiee care-i ingadule sa primeasca cantit"ti mari de reziduuri ~i substanle de excretie. Ea are in interior, inspre intestinul gros, ~ase ingora~i ale peretelui epitelial, la egala clistan! intre ele. Acestea sint "papile rectale" ce servesc la absorbtia apei din organism, a fierului, clorurei de sodiu ~i alte saruri. Prof. R. Chauvin, sustine eli in punga rectala sint digerate lipitlele clin polenul ingerat.

Aparatul de e:rcretie
In aceastll privin! avem putin , de ada:ugat fa! de ce s-a aratat la npnratul digestiv ~i circulator. La organismul bine sustinut, cu hrana prim1ta sub forma ,clirecta sau luata din rezervele organice, cind se acumuleaza 0 ,anumita cantitate de <l~euni, acestea trebuie neaparat evacuate, ciici altfel ele ar Intoxica albina. In acest scop de~eurile rezultnte in. urma digestiei >trec din stomae pI'in pilor, acestn tiind inconjurat de un inel de mu~chl puternici. In preajma pilorului ~i inainte de prima curbura a intenstinului subtire, alnt prezenti acei tub malpighieni, despre , care am amintit ~i care formeazli aparatul excret~r ce activeazii sub impulsul unor factori generali ~i al\ii speciab, in legatura cu circulatia apei prin ei. Tubii malpighieni se con tractii puternic clod temperatura este mai ureatll. Culoareo lor este al\)...glilbuie ~i nurnarul lor este 'de circa 150, plutind in voie In hemolimfa. FomIa lor ete cilindricli avinid un ~itebu subtIre, au un .ingur Strat ,de celule. Suprafa\a bazala a celulelor este orientata spre exterior; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioara o tllbilor, acoperita cu 0 membrana. [nspre interior insa celulele se strimteaw, iau forma unor conuri trunchiate sau ascutite. Tubii malpighieni ,nu au diastaze (enzime) ~i deci nu iau parte la procesele cligestive. In schlmb rolul lor insemnat este eliminarea apei, Incllrcotii CIt reziduuri toxice din organism. Aceasta acti une se datorenza
8~

A paratul reprodueatoT
Aparatul reproduclitor o ste constituit din doua ovare atrofiate, care e se prezinta ea doua iilamente albe ce se aduna intr-un oviduct comun . Ovarul din stinga e mai dezvoltnt. Diametrul lor este de 0,054-0,080 mm. Vezica spermatica abia masoara 77 microni. Aceastii stare de semifemela se datoreaza abmentntiei pe care 0 primese larvele de lucrlitoare de la doicile care Ie dau lapti~or numai 2,5 zile de la eclozionarea lor din oua. Apoi, in restul timpului de sl1ldiu larvar pina la capacire, l arvele primesc 0 brana de compozi\ie filcutA din miere, putin polen, apli ~i 0 secretie limpede a glandelor mandibulare. In eonsecin\a aparatul lor reproduelitor este atrofiat ~i la nevoie ele pot produce 4-6 oua nefecundate, haploide din care se VOl' "a~te trintori. In aceasta stnre de semifemele lucratoarele ramin atitn timp cit In stup exisla 0 mateli buna care satisface intreaga colonie cu substan ts IInsA de pe capul ei. Daca colonia ramine oriana In'lr-o i>erioada clnd tli cuibt nu sint Qua ~i larve, iar in prisaca nu sint trintori, albincle luC l'at.onre, in disperare de cauza, incep sa autoconsume propriul for Inpli~ol' ; ovarele lor se miiresc ~i depun in cuib cileva oua. Curind I".n mlljor itatell ' a lbinelor din colonie 60-80% clin ele depun oua. j\r('s l(1 nlbillC s inl cle numite albin e otlutoare, iar colonia devine "bezmetldl". f)",.~ stllparul prindc de veste de aeeasta stare ~i of era coloniei cu nlUlt n p'"f'r!lt1\ic 0 IllHtc;, mai virstni ca, de pe CDre nlbinele incep sa-i IllIUn "1,1)'llIn \1I ~ i u lmnsmil. tuturor din colonie, silulI\i a se re<lresellzll. 83

Llll'Vele de Lrintor - fra\ii lor - sint mai favoriza~i de doici; lor Ie SCH'VCSC U\ptilJOr 3 zile intregi, iar in hrana de compozi\ie Ie adauga " cllntltate mal mare de polen. AceastA hrana detennin! 0 virilitate dcosebitA trlntorului dnd ajunge la maturitate sexuala.

tul cercetator ToumanoI a gasit <.:olonii care rezistau la atacul boll l chiar aiunci cind Ii se d~deau Iaguri cu puiet ucis de agen\ii patogeni ai bolii. Aceas~ cali tate - scrie autorul - este ereditara, S-a cOllstn~ tat acum cA. aceasla rezisi ent1!. se datore.,te abundentei de antibioticc,

Sistemul nerVOS ar al.binei

_ lncepem, tineri apicultori, studiul relei mal importante parti di ll anatomia albinei : sistemul nervos, care, oricit m-a~i stra.dui sa lamurcsc. tot ce cuprinde eI, prezinta cercetAtorilor indo muIte necunoscute. EI este descris in multe Iucriiri tArA. s.\\ fie ajuns la epuizarea pl"O~ blemelor pe care Ie ridicA. De 18 supozitiile marelui ginditor ~i Iilozof grec Aristotel ~i pina la Swammeroam, ~i apoi sannd peste cUeva veacuri, 1a C. N, Jonescu 1), romanul .care a Ucut ce1 mai minu~ios studiu asupra creierului albinei, urmat de muI~i cercetAtori de seamA ea : Snodgrass, Grasse, Haberman, Chauvin, V. Frisch, van Laere ioti au adus cite ceva, Ura sa 1amureasca insA deplin toate tainele ee dainuie astfel tara. deslegare. Toti cercetAtorii recunosc ca "albineie au un bogat ansamblu de organe senzoriale ale cArol' lunc~iuni sint inca necunoscute, iar von Frisch spune clar ca albina este perfect inzestratA iar finetea mijloacelor de perceptie este ajutaUi de calitatea excep?onaHi a sistemului sAu nervos central: creierul. Cerceta.torii sovietici consider1!. - pe drept cuv1nt _ di sistemul nervos a1 albinei este eel care realizeaza. legaturi reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea coordonarea tuturor tunctiunilor organismului. Sistemul nerv~s ~i trasmi\titorii chimici stn t elementele principnle ce regleaza functiile .

Sistem,ul de autoa,pdrare a siinatiitii albinei

Un cunoscut cercetlitor francez, P. Lavie, lucrind in Iaborator, a lntr~un mediu nutritiv pentru cuUuri bacilare clteva niblnc ucise de curi'nd. Cu surprindere a observat dupa 24 de ore ca IIcola nu s~au dezvaltat bacterii, trAgind eoncluzia eA albinele au pe COl'l)1UI lor a suhstant(i anttbiotica. A:dtncintl cer-cet!rile, el a pus 10 g nlblne ucise in dileri~i solventi ~i medii: in alcool etHic, tn acetonA, in pcplonA ~i gelozA, constattnd ca acestea s-au imbogAtit cu antibiotice a (,/'irlll' valoare activA a variat de la 7,46 pina la 2,79 unititi. Extraclele respeotive aplicate pe culturi bacilare au fost lrinate til dezvoitarea lor. ba unele chiar distruse t otal. - Dar unde se afiA aceste antihiotice? - intreaoo un tinAr apicultor. - Chiar pe i nveli~ul corporal ~i anume pe cuticula chitinoasa a " l b l ll~l , dar mai cu seam! pe cap; propot1ia cea mai mare de antibi,o~ I lct! pc cele Mei pani principale ce l ormeaza corpul albinei a l ost gbitA 1>6 cup unde este de patru ori mai mare decit cea de pe torace .,i de , W ori fatA de cea de pe abdomen. !C Antibioticul obtinut este tennostabil, caci supus la 0 temperaturA ptnl1 la 120C a rezistat nu ~i-a pierdut aetiunea sa. PAstrat la luminA .,1 temperatura camerei, a fost activ 90 de zile; eel in alcool eterat ~ i- a pll.fllrnt elicienta timp de dOi ani, Clnd cuticula unei albine este zgiriata, rezistent:a sa 1a difedte ate<:\iuni scade. De aceea albinele M.trlne lara inveli.,ul lor de perl.,orl, atnt mai vulnerabile la inseoticide, caci au antibiotice mw putine pe cuti cula. Se bAnuie~te cA subslan\a, antibiotica este secretatA. cel putin par~hl l de glandele cuticulei. Se !Stie Bcum precis cA glandele faringiene !ji solivare, in special primeIe, produc antibiotice. Chiar ~i albinele eclo:donote numai de douA. zile posecUi. antibiotice. Albinele orfane tinute In etuvA "ase zile au propot1ii mici de antibio.tice. Trin10ril sint cu totul lJpsi\i de aceastA ermA de apArare a sanA tA~ii lor, Matca fecundatA dlspune de antibiotice ca .!}i lucrlitoarele. Cele eclozionate in autoclave .,i oare deci nu au avut asistenta ~i ajutorul albinelor, au pe corp mult mal pu\inA substant!. In schimb, g1andele mandibulare ale mMciior sint fcarte dezvoUate continlnd muIt! substantii antibioticA. Sursa de an:tibiotice s-a dovedit cA este polenul consumat; cu cit cuntitatca consumului de polen este mai mare, cu atU numAru1 de unittl\1 antibiotice cre-5te. Competitia, intre diverse rase de albine, in producercl& antibiotieelor 0 detine rasa italiana, apai caucaziana ~i la urmA rusa (!omun li neagr.!!. din Fran\a. Banuiesc ca .,i rasa noastr.!!. de albino:! t'"w'ptlLl ne ore calil...'ltil c oelol"l alte, ciici slnt recunoscute ea rezistente J(l bol i, o dovlldA de ncUl.gAc1uit 0 pl'ezinta albinele italiene, care rezista \.llllt, In ut lll'lIl bnl ll Inc'a. III luptn contra ucestui Ungel a bolii Int'"tl, vcstl-

pus din tntimplare

.,i

.,i

Creierul Sistemul nervos al albinei este alcAtui't. din dou!!. piirti strins legate tntre ele : creierul lantul gangli07larlonnat diD 10 ganglioni - trei In torace !?i ~apte in abdomen. Din portiunea principal~ a creierului se disting 10bU protocercbrali. Ace~tia ca ~i lobii optici apar deja lormati inca din stndiul de embrion ; pe parcursul stadiului la.rvar creierul se mare~te ca volum, hit in urma:torul stadiu, de nim!A, volumul sAu atinge un maximum, dnr

.,i

numarul neuT'OnUor ramine fnsa o.cela$i de 10. fnceput neschimbat. 00toritA acestui iapt cercetAtorii denumesc neuronii celule perene dcci vivace, trAind mul\i ani. D~i este alimentat continuu cu suhstante chimice din oT1ganism, ca fosfor, apli etc" el llJi spore!?te doar volumul, In C'apsula cefalic~, nu insA.,i num~rul unitA?!or celulare. cu care s-a nAscut embrionul din coaja ouluL De aceea se spune despre creieI'u\ I,uturor vieiuit081'elor asemanMoare lor ca ,(trliiesc lji mar. cu neuronii pc care i-au a vut la na~tereu. Ace~tia au grija sa se diferentieze aglo mcrfl\du~se in maj multe straturi de substantA, cunoscute dupa nuanta lor
1(1

tumilln

CD :

celule cenu*ii

i aZbe ,

'J c , N. l o neM'U It publlcat tn 110. la HIM un amJ)lu ,tudlU 'h tstoklgle de&l)1'e ere1erul ItlQltl'! l. llU dlu canl e~ ~ con,leSerll' de to\l ( erOMJ.torU ell eel mal complet. A fost teu lui 1'1. 1'I 000Iorit GI' t\l,h ,l : VII'l1le lelll!nd ll unt"rll.lchUnll"n Oblr (1'" Gehlrn dm' HonlgblllM. len. , .... N~larW I"', 43~ I1 -lJO,

Rf,

ij1

l'apol'laUi 1 eea COrPOI'ala, creieruJ uJ lJine1 echiva_ 0 pl'/ntrc insccte cu ceea ce cl'eiel'ul omulu i l'epl'ezintA pentru lu olU! JUIJllli'rel'clol', Comparindu_l cu subiectii celorlalte douA caste ale "uhmlc! , Cl'ciel'ul sIbillei lucratoare diferA ca dezvoltare volumetrlcA: Ilftl ItIlli I)lll re es le a1 lucrAtoarelor ; apai ceva mai mic a1 ~rjntorilor ~j hi 1II' m ii cste acela 81 feme lei fecundate , matca. E ~i normal sa :tie astrbI, dilL rUnd eli uceasta din urmA are 0 singurA preocupare : ouatul. iar IltlVu[Jc snle liziologice de hrana ~j ingrijire ii sint deplin asigurate de hl ltillcll"' din suita ei, Albina in~ LnfruntA ~i stA 0 mate p8l"te din viata " ' f .1 (o()r~tllct Cll natura, care-j scoate in cale 0 sumedenie de necunoscute, rh" i)l'lI cs lc nevoit.!!. sa Ie gaseasca cAi de adaptare.

)~md1

en g'rc ulll te

aibinele duse ink-un pustiu i~i creeaza rezerve mari de ~i reglind astfel umiditatea cuibului. In rolll! ueesta ele se adapteaza mediului de 'Clcolo fticfnd ceea ce 1111 tuc c:elc ce triHesc intr-un cJima t temperat, unde problema apei nu .11 I)UII(' 41Ut de strigent.
h UH

dl}CI ~j la insecte se produce prin sistemul nervos, prin reglarea lI1olllbo rlsm uIui ~i a comportamentului". EI da in aceasta ptivintli un

$tl rn de la Pavlov ca "lol'marea insu{lirilor de adaptare la animale

~'xl'mplu!

III>" III !J tup, umpHnd unU faguri

U~or

D('n lungul milioanelor de ani, de cind albina se tot adapteaza. me-

reu, in contact co natura, ~i-a creat un sis'tem nerves superior eelorlalte vie\iUi'toare. Intr-ooevar, pe rind sute de mii de specii au pjerit pentru c<1 nu au putut suporta ~ i supravietlli perioadelor glaciare, speeia aibinelor a ramas ~i s-a rAspln<lit pe apro'a pe toatA su;prafa~a Terrei. Ele s-au adaptat fiziologie in acest complex biologic care este ghemul de iarnii ~ i au putUt astfel supravietui, acumullnd din vara mierea - care e eel mai desavil1it hidl'at de carbon - care consumat Ie intretine cl1ldura individuala ~i colectiva.
/l'j". 13. bcrgCl') : A- A - OChll cu fll \ eteJe Jor ; 0 cehll. - vb.ulul : P-P corp Tn formA de

tlJ UIIiI,'.. A Tn

dliUl

l)bl~lHlitaJl1pti~r (:u

'fesU'tu1 nervos al albinei coniine o conoentratie mar~ de acetilcolinii I) substan~ orgarncl arlata tn creier in uchl; R 1 _ centrul mlro pro}X)rtie dubla ta~a d'e eel mal gros ~ulul din creer. nerv periferic. Ea are 0 putere de 0 sutA de mi,j de ori mai mare ca in colonie a altar insecie, iar doicile 0 dau larvelor in formaiie 0
CC'eilerul alb!nei (Lenen-

Crrierltl este alClltu it din trei parti: lobul protocerebron, apOi dl'l ltorcrcbl'on si tritocel'ebron. Fiecare ceJula nervoasA, deci neurofltll lie rellwJica' - dupa Von Frisch ca un al'bore , din care pleaca
'11111_ r,, ! In 1I'lUlIIfll llaren IIIIDUiI!u!w nerVO$ 1a nlvelul alnllNelor.

mat inUi I'mnun groase f1i lungi denumite axoni, de care se leagll. nllelc colatCI'ale , Cind el e se unesc, fo rmcaza g rupe, noduri, gangJioni. U I Li mele ramUicatii ale acestora din unnA denum ite terminatii nervoose 1e ad unA in fire subtiri $i, ea nil1te sirme te'le!onice, stnt indreptate spre () ccntrala (Leuenbergher). Ei sint nervii ce merg spre mu~chi sau sprc organe. Din ganglioni pomesc fibre nervoase groase. "Se pare - spline Chauvin - cli orice excitatie merge de la centrul senzorial spre Cot'pu ~ rile pedunculate ~i nu invers, Cind centrii senzoriali sint activi, fiecm'c librA a corpurilor pedunculate se gAs~ te simultan excitata. in lobul ci", Creierui, denumit l1i ganglion wpraesofagfan, este com pus din C~ lule senzitive rasociate. El coordoneaza centrul de m i ~oare IBctiva in legatura cu receptolii vizuali ~i sUi in leg~itura. directA cu el prin dou fi conective. ProtocerebronuL, aflat in partea anter,joara. are numero$i neul'oni de tip asociativ, privind excitatiile ocmlor marl compu$i, cit ~i ai oeelilor, 1n interior, protocerebronul este compus din straturi cu ramiUcatiile respective, dinltre cal'e cel mai de seama este: stratul campus diu douA corpuri pedunculate - <l$ezate simetrlc in. forma de ciupercA - adev.1rate centre asociative legate intre ele Cll fibre nervoase. Celulele nel'voase din liecare corp pedunculat dau ramifi catii auxiliare lungi , -care trec In pedun'ouli. De la acee~i celulA plead. nwneroase dendrite (ramift .. catii fine). care se ramifica. in centrul corpilor peduncula\i. Aici se JeagA cu ramiticatiile terminale ale nervilor care pAtrund acolo din dircrite parti ale creieruluL Legaturile partilor pedunculate cuprind toale organele principale ale sim\urilor $i ale lantului ganglion'a r ventraL Tot in protocerebron se produc ~i hormonii, acele substante excitunte des pre care yom vOl'bi pu~in mai departe ~i care conlucreaz! la ('I nrmonioasa. a<:tivita'le organiciL Creierul are tn partea mediana. denumita deutocerebron receptorii mirosului localizati In a.nl.enele albinei , flind in legAlura cu nervii senzitivi ~i locomotori. Cea de a treia parte a creierului, tritocerebronul, este alcAtuitA din dol lobi - drept ~i sUng. Prelungirile lor se intind pina. deasupra intesUnului, unde se unesco Din tritocerebron pleac.!!.. lji un nerv spre ganglionul frontal a1 sistemului nervos vegetativ, care excitA nervii buzei superioare, De tritocerebron este legat nodul ganglionar subesofagian cu njutorul a doua conective. Din acest nod pornesc trei nervi spl'e a parntul bucal cu maxilele superioare, infer'ioare ~i buza inferioara.
L an\ ul ganglionar
Cel'c~tJ\to rii

') Ar.u""oU tlll -

dcrlvlIt

III COUn el scerctat.~ d e tennln.a\lIle

flbrelor ne nooa se, ED {Ore

Ilfl

f'nn fu glnf1, clt.

~i

au ,glisit celule neurosecretorii a11t in ganglionu l subpe parcursul i:ntregulu i l ant ganglion'a r in eei trei ga n87

(It)mll\ iun l.lte ~i neconditionate de comportare, formate de-a lungul mili1 /'11 \010/' de ani I?i care sint ereditare, toate, se conectea~ !ntre ele. In '1
~ 1 " ~CII Wl

jtllonl tol'flcici ~i ~apte abdominaJi, care se preJungesc de-a lungul corpu . lUI P<' portell ventrala, pe sub intestin (fig. 14). ,,0 p nl'te din sarcinile solicitate de organism dupa Von jI'rJ. cll - sint indeplinit e ~i de lanful ganglionar nervos. care este sub\-'l'dQfltl~ sistemului nervos central, dec;. creierului. In general, sistemul I1llrvn.!l 01 albinei ell toate Bnexele lui ea: reflexe simple I?i complexe,

Sislemul terminal ill aparatului de

zis ~ i codal -

ac\i oneazA seotorul

posterior

reprod uc~ie.

I~xclta\i ile care sfnt transmise de la periierie spre centrul nervos

nervos al albinei totul este conexiune".

,,' rile cu ajutorul neuroniloT senzitivi at simturilor sau ell ajutorul neu. O Ot, locomotori, ce transmit excitatia catre mUl;chi, glande sau alte nIl (JI'p-Me, ori, In sfir~it, cu ajutorul unor neuroni ce fae l eg~ tur~ intre OM) , (,nzilivi ~ i cei looomotori. Lnntu! ganglionar subesofagian se une ~te prin douA oordoane nerYOtUIO pm'slele care strAbate mai int H toracele ~i apoi petiolul. pMrun,11'\11 III obdomen; acolo se situeazA sub intestin. Prhn ul ganglion t oracic ramificA in dreapta ~i stinga nervii picioaI "jul' tII'11tc.rioare; al doilea nod ganglionar din toraee ramifi eA nervi ' f)r~ plclourele mijlocii !?i posterioa re. T continuare~ lan~ul ganglionar incepind eu eel de al treilea ganil ~lI nli . 1 pIn t!. la al ~aptelea inclusiv asigurA nervii respectiv.i. tuturor orIUlolur ~I tegumentelor din abdomen :i anume : eel de a1 patrulea este ,"i(lrvot organelor de reprodueere; eel de al cineHea ~i al :;8selea deservo,lc organele din abdomen: tubji malpighieni, intestinul subtire ~i gros cu punga rectalA, iar ultimul - eel de 81 ~apteIea, actioneazA asupra acului co venin . El devine independent in momentul d nd albina i~i ,,=, impUntA .actJI lntr-un ~es ut; neputind fi retras, d ici 8cul esre inii,pt {Ii :fiixat ell drLigele margi~ nale ca d e unditA, ganglionul se rupe din lantul de care eM legat ~i dimine eu acul ~ i vezica cn venin, actdonind asupra aoesteia eu ajutorul mu~chjlor aculu! pentru a stoarce in tesut continutul de venin al vezicei. Reglarea activitAt;ii organelor interne de ~ respiratie, de circula~ie hemolimialli, rugestie, excretie, musculara este asiguraUi de sistemul nervos vegetativ. subordonat sisbemului nervos central. Sistemul nervos vegetativ actioncazA asupra /A aparatului bucal, incIusiv esofagul ~ i f aringele. c Acest sisLem a" tioneaza :inima, aorta, zona inFly. ' 4 fl. Schema _tt tl!l! mlu[ n('rvos cen- testinului antel'ior gu~a {ii stomarcul iar ~M ! ., 1 h I I n n~ u1\11 gnnganglioDul frontal asUpt8 mi~ca rilor de fnghi \ire. gJ1onor : Din el pleacli doi nervi 18 stigmele respiratoare, - crf'lCn .l ; I _ cordonul !..' r 'l~;' gangUonul careactioneazli mu~ chii de inchidere !ji < Ieschi " llr 'l(HI l ora d e. : ~ _ "" 1"lIIe8\11111 Ilt'.rvoa le . dere fl acestora.

, .-?i

~.

; ~;. I

CercetAt-orii au gAsh. cA albinele au organe de sim \ reprezen tatc prin numero!]ii peri!iOri, afla\i pe mu1tiplele pArti ale corpului, demunitc sesile. P e virtul lim:bii, ~n cavitatea. bucalA. aproape de deschiderea glandei farin giene, se afla nL'lte organe senzoriale, en peri ~o ri cu celulele lor nervoase. La baza antenelor, ca ~ i la ultima artieulatle a acestora, sint patru tipuri de organe senzoriale en celule nervoase ce au tilamente terminale cu numeroase celule senzoriale, cn diferite inla,i ~Ari: unele sint ca nil?te lame poroase, altele sint otigane oscilant~ membrane, placi, spini. "foate sint a:devArate organe de simt, cu deDumiri acomodate la forma lor: tricodea, basicon:ica, coelaconica, plncadea, scolal ara. Fieoare dintre acestea sint sesile de nllI'OS, OUZ, pipAit ~i de gust. Organele senzoriale de pipAit smt deservite de peri!}orii sub\iri, aflap la antene, pe anexele aparatulni bueaJ, pe abdomen Iii in apropierea acului. Organele de gust srnt pe limM, precnm ~i in cavitatea bucalA ~ i in cea a antenei ; cu ele albinele simt snbstaotele dulci, sArate, amare ~i aeide. In afara de toate aceste mijloace de sesizare a senza~ii1or ~i a transmisiei lor priD sistemul nervos, albina mai are un simt aparte (: el at timpului - (oarte sigur. Acesta - dupli von Frisch - aclioneaza co un ceasornic, in interiorul corporal al albinei. Gratie lui, albina simte cu precizie in ce moment al zilei se ailli; ceea ce este mai uimiLOr este dt ea cunoa~te exact peritia soareJui , fArti ca aeesta sa apara pe r.er , ch iar ~i pe timp n'o ros, prin perceperea luminli po'larizate I). Un colt de cer albastru tine peniru albina locul soarelui, pentru ca. direc~ia vibratillor luminii ii este suficienItA albinei pentru a indica pozi\ ia astrului. Comentind una din lucrarile profesoru!ui von Frisch, asistentul sl\ u la cotedra dr. M. Lindauer serle: "S-8 dovedit cA albinele calculeazli !onrte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la ltimp in stup (pentru a nu Ie pri nde noaptea pe drum) !Ii in consecin\A in ee teaz~ tOOrul pentrn a n u Ci prinse afara sau departe de stupul lor. Organul descoperi't. de J ohston - despre care a m amintit. sc IItl5 pc pedicelul antenel ~i cer cetat orii sus\in ca. ar !i simtul aU2:ulu.i. EI nrc 0 forma cilindricA cu numeroase celule senzoriale. Prin mijlo(ml cilindrului trece 0 t ija nervoasA, care dupA cercetAtorii sovietici 1III nge prima artieula~ie a antenei ajungind la creier. Este eeva asemaII MOI' c,."tl ejocana~ul de I II timpanul uman care vibrind, transmite cre1""\I\l1i .'1l1neotele. t n ceen c(' pl'ive~tc vorhirea prin sunete prof. von Frisch spune (1f1 "lxisl.rl dnar 0 comunieare prin toouri , dar foarte primitiva tt P l f)~:ct1l1 nntcnei . core consiitui e a treia parte a acesteia ~i despl'c .-,. ,'l' IIn I vo rb lt. (we in ~npl"ttul postenior 81 riccA-rei ant icul a~ii nu1i1Of Ohl:lC l'c lul..: SCJl1.llIiulc de miros.
'J I W". ''' " ,,,,,,,rl,,, ,., - "r... r ...... fl1.k ,,,1 1'1 "lire m y.... d e l"m'n A IJt' ~Cl)ln"lbl'l m1tao.re;:. f1""''' ' '~ ,1,..j,l l,, "" ' ''' O. 11 Ih lll 111 111\", p '81\"rt InW'-1I m .,eare Ofld u1awr1e pe un Iinlur Oilln . 8

sa

A9

Albinll mui are .<;;i un organ static de echilibru, care face parle f l cl din oo le ale simturilor; Cll ajutorul lui. albioa percepe gravitatia tlJrcKtrl\., de care ea trebuie sa tina seama permanent, fie eli se at!! in IUUP III cHi.ditul IaguriloI', he d'i este afara in activitatea ei de zOOr. Acei'l L up<l rnt este Ionnat din doua paTti: prima la legatura dintre cap j,ol'tlce. la cervix, iar a 'd oua la petiol, deci lntre toraee ~i abdomen. II nrnbele parti se ana cite 0 pereche de nervi, Cll terminatii in ni~te Pl' I' II I\e fonnate de perii?Ori iadtilL Numero!?i cili senzoriali transmit ul'('/crului senzatiile de apropiere sau de distantare a organ,e tar unele rn\lI. de ceJelalte, astfel d'i. albioa iE,ii pome pastra just pozitia de echiIIhru In arice activitate pe care 0 indepline$te.

' I

R efle xe,

instin'Cte,

hormoni

Vorbind despre ereier liii lantul ganglionar, - intervine unul din Uncrii apicultori -ne-ati aminUt in treaca.t despre reflexe, Ce sint jU'('!lWU ~ i cum luereaza? Ce deosebire este intre ele, lntre instincte l?i tlllIC!I'l'n!imtnt ? - Actele reflexe sint .considerate de cercetatori, in special de 1IU1J'f1Io fJ zJolog Pavlov, reactii adecvate ale organismului fata de un t'HI,lIt.UIl L, care se prOOuc pe cale nervoasa, fAra dnterventia vointei; ele 'j ~ \ . (I skinsa inliin tuire 'eu sistemul 'l1ervQS central. In aceasta privinta J'fl vlvv spune: "sistemul nervos leaga numeroase partd ale organisIfill lu i una de 'a lta, preourn '1?i tot orgaulsmul ell un numar inf'init do In Ouente exterioare, AceastA legatura se realizeazA prin mijlocirea I'c fl cxc]or, care toate sint actele organismului, care se prod.uc ca 1 p1..tnS la excltati a receptorilor 1?i se realizeaza ell parficiparea siste't1S llIului nervos rentral". ReClexul incepe prin actiunea unui factor oarecare a mediului C'x lcrior sau interior asupra insectei, cum ar ii, de pilda, atingerea u$oud't a antenei albinei; aceastA atingere creeaza exciltatia nervoasa ~rnind din centrii nerv~i inferiori, dici dupa Chauvin "in creier "Xis-ttl 0 ierarhie, astfel incit cursul unui reflex poate fi suspendst prill Int el'ventia creierului sub in:luen\a altor percepte superioare"". o alut caracteristica 1?i mai sugestiva est.:e cea a prof. M. Preruant clIl'e spune ca ,,0 ac\iune aplicatA asupra unui organ al simtur,j]or, detC I'T1lina 0 modificare de ordin fizio-chimic numitA flux nervos. Acesta He transmite in lant de cAtre celulele nervoase ~i dnd a ajuns la exll'cll1itatea lantuhti nervos la un mU1?chi, acesta se eontraata. producindll-sc 0 mi~cal'e care este dispunsul caracteristic, deci eIectul obligato r ul excita~ie i. Acesta este reflexul. Rellexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot. Ii: retl cxe simple, oomplexe, neconditionate. Cele doua din urma constituie o clasl1 aparte. tl ctele f'eflexe simple sint cele ale CarOl' reactii sint de scurtA dUI'utll , In anumite exciltatii. EIe sint caracterJstice prin aceea cll. nu ofnL provocutc de Vl'eUll tador onrecare, ci de un complex - 0 cOmblnnl ie - tic f;.l Clol' i. Dc ('xcmplu , nlbinel c cil1desc rHJ,.J1.IIi in 'anUHlitc

tonditii : dndi in naturn exista cules; dncl1 tn slup exista spa\iu Hbcr ; dacA colonia are matca imperecheata; dadi are m uLte albine linen:: ~i daca acolo unde slut pot sa mentina 0 temperatura. ridicatA . D,ICli unul din factorii aratati lipse!}te, albinele nu VOl' c1Adi faguri. I Hlti deei reflexul sirnplu, Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralit.atea dispunsului aSUpra imprejurarii care 0 provoaca. Raspunsul elabol'at consUl dintr-un !}ir de actiuui consecutive, coordonate, care sint limitate ill timp. TotodatA, prima actiune eleotuata serve,!}te ca excitant pentru executarea actiunii a doua; aceasta a doua actiune odata indepUn iui devine excitant pentru cea de a treia, ,!}i a1?a mai departe. Raspunsul insectei se manifesta deci sub jormii de lant de actiuni consecutive, De exemplu, rellexul albinei fa"t8. de fumul d in afumator dat asupra ei. Acest reflex a fost creat eu milioane de ani in urma, dnd albinele t~i traiau via~ in scorbucile arborilor seculari, in padurile ce acopereau mare parte a TerreL Des;carcarile electrice d'eterminau incendierea pa. durilor, iar albineIe, la primele semnale ale fumului, pariiseau scorbura tn graba, luind in gu~a miere ca hrana de cali'itor,ie, dar mai ales C<.l materie prima pentru secretarea cerii cu care i1?i cladeau fagurii intr-o nuua a1?ezare. Proeesul declanliiat la aparitia fumului in stup, dat de upicuLtor, desfa1?oarli in lant 0 serie de actiuni consecutive: prima Impresie este cea de stupoare, de uimire, de frica, cind nu se vede pentru momerut 0 activitate anormala; urmeazA 0 prima actiune: emiterea unui zUrnzet de alanna, transmis tutUl'Ol' albinelor coloniei; Measta este urmatA de organizarea unei ventil1tati cu 0 mi!}care accentl lUta a ar-ipilor; conc6mitent, albinele se reped. la fiagurii plini co mlCre din cei rnargina~i, umplindu-'ioi gUliiile pentru a putea clAdi faguri not in viitoarea locuinta, departe de locul incendiului; deci un nou c.xcitant pentru cea de-a treia actiune. Daca apicultorul a incetJat a mai do 1um, inchide stupul liii totul intra in ordine, albinele vazind ca nu U niei un perkol de a padi.si locuinta, devarsa mierea in fagurii goliti ,,1 t ~ i reiau aciivitatea intrerupta de unde 0 lasasera in graba; iata 110m un nou excitant 'p entl'll executarea celei de-a patra actiuni, ~i a~a Inn! departe. Toate insa sint executate in legatura cu sistemul nervos
("\(.'11 ll'u l,

Reflexele neconditionate constituie reactiile innascute ale organ islnUlll!; ele se aseamana la toti indivizii a cc1eia'ioi specii. Conditiile de 'JClslcnt5 a animalelor se schimbA mereu 1?i pentru a trlH este necesar "" .. ~I precizeze in permanenta legaturile cu medlul 1?i sa se adapteze Jfl nol le conditii. De pilda, albina zboara dupA hrana in virtut ea acestui l'f' rt ClX 'HQ(.. Onditionat innasout. In acest oaz, culoarea florilor, mirosuJ " l()r, 101'lllti fliedirei specH luate in mod separat nu au perutru albine nici Hn tel de im;porta nt~L Cintd insa atbina va gasi h rana, m iero sau polen . Intl"'O lIom'e ce are a anumiut com'b inatie a culorii, a mirosului 'ioi tOt'mO ntunci aceste caractere devin pentru ea semnale alimentare I, l'fimlf.rLolI(f[a, Accst reflex conditionat se formeaza la albina in tot ItW'II 111 vie tH :;:! cxislli. atita timp cit ea va ,gasi hrana in florile ell mirosul. ( ul nn,'.,,. I} I rorllla I'espectiva. Legatura conditionata tnsa dispare, cind hlhlnli i'.bl iltlld din stllP nu mai gase1?te nici miere, nid polen in ncele
01

00

florl . r~iI Insl'l i"i ponte claborn rcti(>xul conditional 11.1 ulle combinntiJ '1 10 IIceS l ul' CHI'U CICl'C. Un 'oIL exemplu semniiiclltiv in privin\a reflexului eondi1,.ionut. ,1i .. 1 ofert\ cercet1i. torul sovietic Loba~ev in IegMura eu produeel'eu de vI/IiI" : unoI' a lbi ne Ii se aprinde un chibrit l1i totodata li se lransmite U ~{(uu uirc elcctrica; ele i~i scot imediat aeu!. tncercarea :fUnd repetata, (I,lr Ilpoi li'lsind aibinele linj$tite citva timp, va Ii suficient numai sa . Il liprindii chibritul iarii a mai decIan$8 zgutluitura electrica, pentru Cd "lblnl! 50 scout! acui. Aprinderea ehibritului determinli. singurA reilexuJ rundltionl.l t de scoatere a aculuL l,.:u16nia este cal!uzitA de patru instincte; cel de reprodu<$e 1 1111 ; eel de cre$tere a puietului; eel de clAd ire a fagurilor $i cel de '(11 llil!lf, ApicuItorul - dup!'!. gradul sAu de cuno~t.in'e In materie - diIIIJ"'iZh nceste inclinari innltscute, ~ cum erede d\ e mRi convenabil OL' llJtl' U el $i aIbineIe sale. Poa'te inabu$i temporal' unele cum este ,III plldl\ eel al Toitului - fAri. insa ea albinele sa l1i-l piard! definitiv : 1 }I'l!M evidentA in aceastA pri.vin,a este di 0 colonie dup! 0 perioadll ~tlUlllIIA tot roie~te la 4-5 ani odata. Apieultoru) cel mult amelioreaza IIllJluoic. Jntl'e conditille de ameliorare e l urmare ~te sAinl!ture in!Jtine1111 (IfI rOile. CerceUitorul INlIlcez Sibenlhal a c.liHiuzit astfel albinele IIl tU/Jlnlll sule, incit in cei 40 de ani de ~ind se ocupa de apiculturA, ele nH '10 roit , dar in scltimb Ie-a iniesnit pasibilitatea acceptata s1i-~. M('h lmbo fiecare matea in mod lini~tit din 2 in 2 ani. tn privinta inst-inctului de euJes, de asemenea, el paate influen\a Cnlol1ifl, determinind-o sa ereasca puie't in toamna, tn ciuda fenomenuJil l de f'otoperiodism - despre care v-am aminm dndva - tocma. clncl In stare naturalA, albinele obi$nuit inceteazA ere!}terea puietului. Illteresu} apicultorului este ins!!. ea toamna ele sa creasdi puiet pentru I I ovea contigente marl de alhine tinere, care sA tread iarna cu biDe. III primavara viitaare, dezvoltarea cu.ibului va incepe curind. iar colonia vn ujunge sa aibli la marele cules maximwn de dezvoltare, ott mai llIuHe albine culegatoare. Prin hraniri de stimulare, administrate tOllnma, ele sint oarecum In~e1ate cA In naturA ar mai exista cules !}j In eonsecintA matca i~i continua ouatul pina rna; tirziu. Nu ttotdeaun<\ opCro ~i ll reu~e$te. Am fli cut de pildA 0 experien~ dind unei colonii t n IO tHnnA un tagure plin cu ou! pe taat! suprafa\a. De!}i colonia ce-I primlsc el'a puternicli, in prima noapte albinele ei eu consumat taate out\le, ri Totul1i, sint imprejurA cind chiar in plina vara, instinctul de crc'}tcre a puietului sA fie in1rinat. Astfel, dad in !imp ce 0 colonie sO! pl"'SMe~e de reproductie, deci de raire, apare brusc un cules. de Iml,, ',lI. nlbinele rod botcile ucigind viitoarele mrttai in devenire, ~i tre.' In cules. Dup."i cc culesul mare ins!!. a incelat. inslinctul de reproducl;je rCIl~lre. iar opieultorul este siut sft iil milsuri drnsti ce Cft sli. nu I'oi(l!';(','\ Uf'clc colonii, de 10 care el ~eap t~ 0 nouA recolLA. Problema Va rl dezhli llll,1\ mol depurtc 10 cupitolul ..Reprouuccreo coloniei". " i mpulRudle iTl.~in('lunll' jnnt\8 C~tlc 5i retlexcle SpUIlC' von Ir l'lR('ll _ pot n WJ\ldu'(' 1n :Jetc cfJlllph:::xc irlstrllcl.ive. C01'(> dnu inl)m.:

.'110.

unoI' {lcte glndite. dar care sint de tapt ereditare. Actu l instructiv csk un mod de comportare innAscut". "Instinctele nu sint strAine oiei oillului . de!;ii In el re!lexul ~i inlcllgen\a ii iau mult inainte. Dar este cu neputin\a sa se gaseascti. pllntea CI}re duce de la inS'tinct la inteligentA. Aceasta i!;ii are flirA indoiaUi origlTiea in perfectionarea reflexelor((. , _ Dar hOl1nonii ,,;,i feromonii des pre care ne-a\i ,a mintit, ce sin!; ~I ee legaturA au cu sistemul nervOs al albinei? ma intreabii unul din linerii apicultori. _ Despre hormoni am vorbit tn treacat dnd am aUns problema $ubstanfei de matcii $i feromonii in general. Pentru completare, vA spun eli hormonii stnt substan~e organiee de exclta\ie, produ$i de anurnite glllnde care formeazA un adevarat sistem denumit endoCTin, eare-1]i vnl'sA secre\iile direct in hemolimf~, deci subs-tan\ele care duc informa\lIle de la 0 glandA anumiU. la \esuturi, secre\ii formate in mediul intern, spre deosebire de glandele ale CarOl' secretil sint eliberate $i diruzate la exterior ~i duc informatiile tntre indivizii comun itAtii. Ace!;itia din urma sint feromonii. Notiunea vine de la greceseul iero - oS duee. lnr hormeo ~nseamna excita~ie. Feromonii albinelor stnt de douii feluri: feromon I gustativ care fmpiedicii construirea botcilor 1]i feromon IT, care este partea mirosilOllre ~i volatilA a secretiei. Pentru ca 0 matcA sli. fie atractivA pentru trlntori, ambii feromoni trebuie sa lie uniti. Pentru precizarea notiunii trebuie spus eA feromonii care intra In oomplexul mirosului slnt jero1l1 oni mandibulari, dki in co'1onii olrcuUi 0 serie de feromoni cu aIte scopuri , ce VOl' fi lamurile la capitolui "Anatomia coloniei". Feromonii mandibuiari, de care ne vom oeupa deocamdatA, .au mul1 ,Ipie roluri tn comuni'tate: exerc~U\ 0 pulemicA atractie a albineior rll~ll de mama lor; impiedicA albinele sli clAdeasca botci de roire ama vrcme cit substanta aceasta circulii suficient ~i ajunge tuturor membt'i Illr comunitl1tii. D11 siguran,A coloniei cli mama lor este prezenta undevn In multimea populatiei !;ii vastitatea stupuIui, dar se manifest! pregnant ft a/ura de stup atunci cind colonia roie~te, iar an.ractivitatea e1 este tletcrminntA pentru forma ciorchinelui $i adunal'ea tuturol' aibineIoI' in Jurul mamei lor. De flscmenc.:1, in zborul de nuntire,feromonul ce-l .. a ~~ ptndc{lte mireasa in rut, atragc maseulii fecundatori spre ea, isr impc>t'cchc:ren se face in cond itii optime. Feromonii mandibulari ai mlitcii IIU n componen\.<~ fowlc compIicatA pe care chimil1tii abia au putut-o IdonW(cl.l, mnd Irac\iOnnlA ~i rediS'til&t1!... CercetAtorul Roox. citat de ;hnuvln, 1'1 ,~(IsiL b~ ncc.':It.1 re .. omoni mandibulari cuprind acidu1 ceto () dL''CC'JI _ ::! ll'l.tn~ lc I';i i IIcidut hidroxi 9 decen - 2 oic; ~i unul , I I'clli lult !$Int flclz1 volHtil i, nb~intl~l pr ill e}Otrac~ie din ma'tei. capetc (I" mind Mil glMdc IlHlndibulore. Ei deterlllinA puterea de ntractie 11 "1~h'tI trl\1\ {It. tnlll'l('ulli rcr'unda tod, roctor ronrte important in uC'lul '\\llltt'" ; N mnf 1I11 roC'ultfl'lCfl de tl fmpicdi ca dezvoUarea ovulc lor ulhi ,w III' 1l' C>I't'ilonnJ II IJI',Ij (HlII . lllL Joiul)!lI',lnle "el'l'('lut{' inlcl'll dc: ~rllln"' clc endocrine, "'" ,' nln il1l1 IUllloll1 !lfllot'll" rl ,~ II'M/("lll' de ('t)r('s Ij('Jflcie,,/,('! ~' pr(J fJrga u ctp
ql

112

Inl', In cnllccntratH minime, activeazA _ dupli N. B. Hogdson _ asupl'll Un Uf \int c rcprezentote prin ol'gane aflate departe de 8urSB de origint.'. II.:IIJ stn~ duse de curentuJ hemolimfal pentru buna lunc1;ionare a an umhul' celu le ale organismului, asupra dl rora a u 0 reacpc normal&. 1 . 'nt. un mij loc de lega turi complicate, cu lunctiuni specifice, cum sini dt. 'pildi'l: cre$t,erea, dezvoltarea, reproducerea, ereditatea, iocomotin, hUI.!vll otcli nervoas1i, digestis, eXcretia, diapauz8 matcii, modificliri de C'ul onrc etc.

n t"lfror de:.voltare sau Qctivitate au sorc:i11a de n le difuza, tnJluenl fml I" Or:~(CI" tirnp ;Ii aUe piirti ale corpului i diverse teS'"turi. Substantelc

In special in metamorfo2la insectei, hormonii activeazA asupra III,V(l lol" ~i nimielor. Func~ia lor este determinaUi. de "hormonii juveIdl ll" I:W-e regleazA ~i spr ijinA procesele de dezvoLtare a unOr organc CO (III SCI-vit larvei, ajutindu-i in acest tirnp sA se formeze la nimn 1I 1 u din ('Ie care erau pin! s t und nurnsi sub formA de mugur~i, )..,'l Rclut:Hle reciproce Intre hranA, stare fiziologicA ~i longevitate sinL Ilupl1 Chauvin - legate de procese hormonate, Adaosul de albumin ~ . ' vlt nrnJ ne in hrana albinelor activeazii in primul rind sisternul hor1I)i)wll l'n docrin, ~i in a1 dOilea r fn d diferiteIe glande ca: glandele farin .iI/tillil. (.... rlrere, COl'Pul gras, glan'd e care sfnt dirijate de hormoni, GlanltnrnlOnale impreunil' ell hrana datli de doici fn doze anumite ~i au I11l1 l1rll( 1 constituenti stnt responsabile de diterentierele somatiee _ deci ('(11U pl'J vitor la corp dintre eele trei caste ee aldl.tuiesc colonia, S ubstantele secre'tate de glandele honnonaJe _ spune p, Roox _ /l1r~t de na turA chimicl -5i se impart in douii grupe: hormoni derivati din protide ~j hannoni steroiz.i. Ele variaza foarte mult ~i nu se cunOil~le incA precis dacii. l,1i cum actianeazA asupra enzimelor, dacA au \1 fl ctlon e care modificli. membrana celularil. sa u una Ia nivelul genelol'. tn 8ch1m b se cunosc rezultat.ele actiunii hormonale : unii hormoni sint "t'l nctici", control.eaza adaptarea organismului la medi ul ambiant; altii detlUmiti "metabolici", intervin pentru a dirija echiJibrul c himic al me1 'lIbolislllUlui celular, echilibru l calci ului ~i al fosfaVilor. De asemenea. mnJ sfn t ~i alt,i hormoni "morlogeni", care actioneaza asupra forme; orgllnelor, detenninil. fenomenele de cre~tere ~i de dezvoltare, a napil'IIrllor ~ i a metamorfozelor,

II",,,

- Dar cum se manilestii legatura lor cu sistemul nervos? _ hltl'("U!),' unul din tinerii apicultori.

rnu

- Efectele lor sin.!: identice eu cele ale sistemului nervos, nervH IIlnt In primul rind eei care stabilesc legaturile de corelatie la mar i (1Isl..iln(c, '{IScm~:nator - C um spune a utorul c.itat mw sus _ elL un serviciu (10 Icl (lcomu71icatii, a~a cum se observfa la secret;i,1l hormon aU\ n SlLb st(lII_ I('l <i.e matcii, a cAre:i prezentA i n[luen~eaz.;\ in ma re m<'i surli echilibnlL I)/ul oyic II coloniei. 0 altii parte din ei sfot horm onii miotropici, cart! IIICI'COZlt independent de sistemul nervos, in(Juentind mi~cl'i rile SJXln tllll(, IIle ins t.inC' te lor, tubBol' nllllpighieni, ai npoTntulul 'ric excl'ctlc, II ov lduftt' lo J', inJ.tnc.i etc, & 'cl'ctlllc hOl'lllonnlc -"int ded II lte Ol'glUW,
"I
In hCllIvlim rn :;JI cllr(' t rllnsp1wtlr.l du_l c

sccre~ii
T(..

A~'r:H

glondulnrc dCHcliI'clite dlrcrt ' 'lI lizeol,lI un fl'l dc "" l',f(fj dttn '
1H'f','c(l" IIm'l fl UUlI l lln \, \

m C.'IIlJ tiN cl'llllnn -

rillpll C _ Il?

Iliu (I unul olt hormon, pri nt.r-un efect metabolic osupra unu i lC8ut 'pccliIJJznt : os, I'inichi , glilnde lA ptoase sau asupra ansamblulu l orgo olarn ulu1. Dupl1 blologul G. Eugen, organisrnul aflat sub ac~iunea unei agr c_I uni sau a unei modi!idi.ri a mediului exterior, reac~ioneazii. secreUml IlI)I'I noni care tlnd f ie sa. lupte contra perrurbiirii semnalate de ststemul lII.1 rVOS, fie sli ingiiduie fiin,ei respective sii-l ocoleascA sau sA se inde plirr.eze, DupA cum vede ~i hormonii siot djferi\i ca orlgine ~ i sel'vi'Ciu, Cel'r.,ltlitol'ul Hodgson cttat mai inainte ~ i ale cArui observa ~ii pretioase Ie-am C Qlu.!Iit in oceasUi expunere, clasifica honnonU in : ) - protormoni, care I llI t mai primitlvi din punet de vedere genetic; 2 - prehonnoni cru'c _lnL produ~ i de glandele capului ; 3 - hormoni ai ,esuturilor produ~ i de ltIutUl galben ai nel'vilor corpulu.i; 4 - hormon i pr.imari de activare, ndependen\ i de orice activitate endocrinA; 5 - hormoni secundari depon den~i, cum siot eei ai napirlirilor j 6 honnoni juvenili produ.!ji de Imumlte glande sub ac\iunea stimulentA a altar honnoni ; 7 - exohnrmoni - substan ~A de inhibare a miitcii despre care am vorbit 16 rr.nntomia ei, secrciat..'\ la suprafa\1l sa corporaHi , Ei slnt hormoni de Illt tcrior fHnd ca ni ~te curenti de substante active care determin.!i : reprotlll c~ r('a speciei ; ereditatea genelor cromozomice j metamorfozele larvelor J !\Im1elor ; nApirlirile la date fixe; dezvoltarea organelor albinelor ouiiollrc clnd lipse~ te matea din stup ~i albinele nu pot s-o tnlocuiascli; 411lpauza m.!itcii, precum ~ i muta\iile ~i modificMile organice etc. Rela\iile reciproce 1ntre hrans ingerat.!i .!ji starea liziologicA '8 albi11 .. lor, cit ~ i longevitatea lor, sl'nt lenomene legate de procese honnonAlc, De asemenea, prezen\a anumltor hormoni in IA pti.!jorul de matcii dal UIIUl' lar.ve de lucrAtoare mai mici 'de trei zile, schimbA scarta lor in \llItoore matci. Unele activitA\i nervoase reac~ioneazii sub impulsul secre\iilor horITI(ITI/ile onate ta extl'ernit'iltea Iibrelor nervoase, Clod aceste secretii nu 111111 circulA in mod noronal, in special cinki se fonneazii $i se de".!\, f)ILtl larva, se observA aparitia cazuri10r de nanism despre 'Care v-am vn rhlt 103 matcii.. Hormonii siot cei eat'e ajutA la dezvoltarea sistemului glandular al 1I11}lnci. Savantul canad ian prof. G, Townsend a extirpat u'I)ele glande liI'o dud'itoare de hormonj, rapt cc a dat s lbinelor experimentate grave tull)uri\ri. Honnoni i sint eei cnre ajuU\ la Iorm.:lrea \esutului galbenal nervilol' . 1 Ie mcn\inc puterco 101" neurohormonalti., Hormonii de activare - tnt ili1rn Townscnd- 8tn t produ-5i de celulele neurosecretorii, de culoarc II Ib-..ll'lptOH nlo cl'Cicrlllui, (orm'alii ce slnt ni.',>te ciorchinj' pc supratlltn t!OCfl rt l c llIl s r Cl'C II gung liollului sub-esotag ion, al acestui organ principa l thtlU rlM lunl toaintc lu sistemul nervns al ulbinei. E i nu un rol marc tn ' ,,1lltnIJO U,\'IIl , IlNlvtnd spol'ircn cOl.'pului grns, dar In ncela.5i timp contribui c 1/\ 1 >n8tl'IH'Ch I'cZC'1'vc lw- de hrunll, m/\rlnd rczlst.enta III ger a orgnnismul ul Itl IInlD1I1 h' rn U 1;11 "{'flu c (!On( il'l utul de npt1 dIn \csuturl. til m1J\I)('1 n"I'fn't'! (;l'l ll!r' - SpUIiC li exl,ttSOII 1I :ll' n W:I ~ I wanu lrl Ih ll'lt!U'1'I d l, "HlllH!'C' Inl'hlRn: t ll)I'('ic l1('l'!!I... \ tl' lul(' rOl"In('(lzl\ () pel'celle

de nervi mlci : corpora cardiaca, producAtori de hormoni ~i corpora allata. Iia tOI'Il'l &rLi\ un complex intracerebral, care exam in at de cercetAtori l C!n~l c zl s-a constatat c! poseda cantitA\i extrem de mici de neurosecre\ii. I~ I lie ullii rnapoia creiel'uiui, intre aortA ~i esofag; corpor a cardiaca pu\[n maj jos, iar corpora aUata deasupra primei, ell componentele lor mlcl, specifice, legate intre ele prin nervul allata. CercetA<torii au pus in OOll vli 85 albine lucratoare tinere, pAstrate Is temperatura de 23-24C ofl1l'tndu-le zaharoza; 0 parte din ele au maj primit I}i un adaos de pl'fIlelne (polen proaspa.t); la tiecare 2-3 zile se mbura glanda corpora nlluto In albinele din liecare colivie. S-a tnregistrat 0 crel}tere semnificaLlvn In co nsumul zaharozei 18 temperatura sciizutli pentru pAstrarea echiIIbl'ulul lor biologic. In schimb la cele care au consumat ~i proteine, dczvolta.ren corporei allata a fost mult mai mare. AccastA glandA - dupA constatArile prof. R. Chauvin - se dezvoltA I Lf\a thnp cit albinele nu au Iuat incA contact Cll matea. De todati!. ce rlll'ol}'lo nul m!itcii a Cost lins de pe corpul ei, dezvoltarea corpului allata ". nplc~ te. Feromonul nu numai cA opre~te aceastA dezvoltare, dar chiar ! I'fnt'(lzli secretia hormonilor gonadotrap I). Ralul acesoor dauA coruri . " Ilne Chauvin - .pare di se poten\iazA reciproc pentru a piistra un ~\hlllbl'u stabil in metabolism. lotr-adevAr, ac~ti harmoni secretati de celulele neuroseeretorii ale aralorului au un mare rol in metabolismul apei in hemolimfa albinei. "lObele corpuri activeazA ~i asupra tubilor malpighieni, care constituie tmrul apei din hemolimU, cAci corpora aUata miClloreaza secretia ei ptnll. In 38%, jar cafdiaca .0 mAre!?te p1nA la 22%. Problema hormorulor este foal'te vastA, da:r rnA voi mArgini numai 10 rete spuse aiei In legAtura. direota. cu via\a albinei privitA ca subiect de studiu, elt ~i ca molecuUi. In acest organism social care este colonia. Dln rele expuse, reiese rolul foarte mare al creierului ce colaboreazA cu aQcre~lile hormanale !?i cu reflexele, dirijind actele albinei prlvitA ca sublc-ot ce Ie executa. atit tn afarA. cit !?i in inter10rul comunltA\ii. pdvind viata ei bazatA pe procese de memorizare. Problema va fi IAmuritA Ia alstcmul nervos al coloniei. Acesta colaboreazA cu secretiile harmonale ~ I cu re!lexele, dirijind actele .albine,lor ee Ie execu>tA in afara sau tn Interi orul comunitAtii. privind viata lor bazatA pe procese de memorie.

Juule de-a lungul milioanelol' de ani de dnd vie\uiesc pe Terro, imugin l. mutu\ii, care s-au transmis prin ereditate. Ele con1.rlbuie ca in colcdi vitnte coloni a sa. aIle calea coo mai dreaptA, cea mai directi'i pe.ntru inl b.turarea unor greutA\i neprev8zute. "Oare descernamintul _ zice L. Roussy - nu este la albinn n (arm! de inteligenta animalA? Experimentele fAcute conlinna nces lt
a~ tepta.ri " .

In ce prive~te memoria albine'lor, oricare apicultor a Ubsel-val cti. cele care au iernat in adA post 4-6 luni - cum se procedeaUi. in Siberia _ !?i sint scoase primAvara in prisacA. se duc direct Ia ' oell l pe care I-au ocupat in anul precedent. Marele inainta:? tn studiercll vie~ii albinelcr , F . Huber, '8ffii n~te in acest sens urmato.:'lren experiCfl\<1 : In toamna a pus 0 far!urie cu miere pe prichiciul unei ferestre , micre pe care albinele au luat-o ; apai a ferecat fereastra cu un obion pe care I-a inlAturat in primavarA ; albinele au venit Ia fereas'trA sa caute mi eren, de!?i trecuserA 5 luni. timp in care memoria a pAstrat impresia inregistrotli in toamnA. Darwin ~i Luboc. au iAcut observa\ii asemA nAtoare. ell ace lea!?i rezultate. tn privinta capacitA\ii ce 0 au albinele de a tovAte sau de a deprinde un an umit fel de CO'm'portare, K Weiss - citat de R. Chauvin serie un adevaMt studiul cu tiUul ,.Capaoitatea de invA\are a albinelor". contirmind ~i e.l cA albinele au memoria locului ; t~i recunosc stupul dup;; culoare !;ii miros, deci 0 memorie asodativA. Autorul dovede!jte ca aibinelC' deprind drumul de urmat la cules dupa repere memorizate; ele inva~l! Hecare caz particular. Ded _ scrie autorul - "trebuie sA consideram Cll lnascutA calitatea albinei de a catcula cursa soarelui. Varia\iile aeestei curse dupA cum decurge thnpul anului ~i condi\iUe regionale, trebuie
io vA\ate". Desigur ca nu trebuie sa. se exagereze - 'Spune K. Weiss - !?i sA se considere eli pornind de la aeeste baze comune animalelor superioare ~ i omului insu~i, sA se caute rnanifestari super.ioare ale psihieului cum sr Ii cOn~tiin\a, 0 in\elegere perrectA care se produce intr-c clip!!' !?i pe n c~ L n!1teptate ; in aceasta privin\4 albinele nu ne dau nici 0 speran\i Est" CI taini'i care ni se sscunde ell totul la albine, ca de alHel in tot regoll1 onimal. Din cercetArile lnstitutului pentru probleme de iransmilerea in[ol'mn~ii lor ul Academiei de ~tiinte a U.R.S,S., s-a stabi\ it cA albinele si nl copabfle d e 0 generalk:are com.plicotii a unor excitatii optice, de abstf'llcti zurt'a ltno r obipcte concrete . Tntr- un inte resant articol cu \itlul : .,Albineie pot sa socoteascft". I . M os(}ch in ser ie : "ldeile cercetAtoriior '8U dus la aceastii. concluzie (:c ('~'1\3t..~ in unnaloorele : pe baza unui reflex condi\ionat de hrAnire, () tUra hlbln/\ 0 fost invo.\ata sa deosebeascA aoumita figura A de 0 [ib B lUlU 1\(, 0 gr up.. t de ri guri B. tn timpul examenutui, cu care ocazie nu i s-a " IItllll lnlslrllt nlci un reI de hrana, s-a veri!icat dac! albina paate deosebi ii "1)\11\ nHlIl'~ 1\' modiHcata, de aite figuri modi!.icate B. Alegerea n gurii ,,,llllIt ll'lltc A, III Umpul eX8"Tlinarii. a fast consideratA ca un indiciu eli Itl tltl/Illtl. IH I con slltuit 0 rcp,'czcnLiu'C' gcneralizaU\ a rigUl' i1o r din umbcll' ,1 1l\J'UIII'II". A ulnl'ul /I l'.\l lI bi IHllll. C')c P"'I'\('u\el e sal e oferi nd alhln cl or (\f'sene

Memorie l;> i instruire - Ne-ati vorbit in primele Iectii privind roiul prins - interveni unlll <lintt-e tinerii apicultori - c l albinele au a memorie bunA, ~i c! prin ercditate m~tenesc un tezaur de cuno~tinte pentru a dezlega situa\ii nc:pl'evi1zute, Dar se poate oare merge mai departe peste acest prag? AlbineJe pot sA .. invele" unele mai mult, altele mai putin din ceea ce vlu\u Ie pune ca piedici ? ~i care s'int rezultatele atinse ? - Albinele au 0 me-marie individualii !?i asociativA cAd au acumulat tn s.:,ell cle cromozo milor fiin~i lor amintirea intimpUiriior ~ i hoturil-ilor
'I 1I0rmo .. 1l1 ,UlUdolrn/J .11.11 . 10\

grtl p de 111),'". 0'"

" \1

~ el\ un e

Nlln' u h\( o ~re

Il ~u prn

lI{'1 u" dvlur

'~ I

....

~7

IJI'"hlcmii. .

"Oo mClrice Cum ar Ii un triunghi de diferite dirnensiuni ~j fonnA, intllr(IJ'cn t de miirimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind (lilpncitOlctl de fl recuno8{it.e figurile dupA caracterullor general. Pe aceea~j IIII If: II dcmonstrat cA aIbineIe abstractizau ~i configuratia culorilor ~i pU lellli rccuno~te desenele dupa caracteristicile impestritdrii ~i chiar dupa llllu/1 8(,lllne generalizate. Dup..'i. ce a mai fAcut numeroase experiente privitor Ia alegerea tllllflrli Itl viltate, a torme'lor, nwnlirul figurilor etc. Butoru} -conclude: .. /l lblnll Lrebuie s& fi e conSideratA ea obiect potrivit pentru cercetarea n ll'('IlJlisll'1cior cunOB.5terii penta"U ea aceasta sa :fie modelate ?i sa poatA fI 1It111 7.11lC in tehnicA", Prot, Bouvier de 18 Academia franceza spune c.!i memoria indivi_ {liulln ttl cen specificA sint strins legate; ea se combin& cu automatismul. QttJluf'tc nu sint ma~ni reflexe .. obieceiul ci.,.eigat rcimine definitiv. Ol;lcilillrtle devin regula la a patra generatie .!Ii slnt transmise ereditar. Nu V(1l' Ci privite ca ma.!j:ini reflexe caci ele .!Itiu sa. se pIece fatA de imI)ltOJ u!'rtl'l , sa ci~ge obiceiuri noi, nvatd: $i ret'in dovedind 1m discernaI\r'll'Opodele - cum este ~i albina - sint mal cu seama animaIe II" InHllnct, a caror activitate se reazema lrl primul rind pe automatism , .Inr '.mlll dominat de puterea cerebraliI". t n cc pnve!jte a~a-zisul ..lnvAlAmtnt" pentru a face unul sau mai IIHlltc lucrAri, cercetAtorii au stabilit c! albinele tinere "invatal( de 1a 110ft, JllatU['E! feluI CUm trebuie sa lucreze. .. li'lccare zbot - spune von FrJs'ch - inseamna 0 leclie, iar cind IIlhll1l1 lie lntoaree din primul sau zbor de ewes, ea cunoB.!j:te deja foane Utne clilollI'ea florilor respective de la care a cules nectarul ~ polenul". VCIH:nlbilul savant de la Munchen priv~te via~ psihicA a coloruei sub I\JlJ)Cclu l unor permanente comunic1iri de la albinele vtrstnice la cele IInerc. iar apropiatul sAu oolaborator pror. dr. M, Lindauer scrie: "albina IIIc:Hrcrl't este 0 funtil deosebit de favor abilA pentru Himurirea mecanismelOr cc stau Ia haza acumuUirilor de in10rmatii in celula nerVoasa a prot'o8ului de lnvatare". Ccva ~i mai mult: la un simpozion tinut la Statiunea franceW. de IIplculturii. in 1962, savantul german F . Ruttner a spus : ,,0 albina poate t,wiIta :foatte repede sA recunoasc! 0 euloare, In timp ce altele VOt [olosi de 2-3 ori mai mult timp pentru 8 ajunge la acel~i rezultat. Acestea !trnL 1l1bine proaste. Sln t procese psihice care deocamdat~ nu s-au putut fixa, dar care POI'n C'SC ~i tin de sistemul nervos al albinei ~i noi trebuie sA Ie amintim nlc!, ri't eA cn prin Beeasta sa se considere cl Ie ptivim ea atare, ci doar IOn lIlotcrial in[ormativ. La sistemul nervos al coloniei vom dezbate mai pc larg aceastA

IlIf,.,.

Sistemul glandular
SIstemul glandular tineri apicultorl _ are in organismul albinei
n tnorle mmc ill1;pol'tanta.. 0 parte din glaude, cum sint giandele de 1'{'I)!'tl(im'(,ie ale mlH.cii ,~i ale trintorului au fOst rlescrise ~i nu mai re-

R~mine de explicnt felul cum runcti,oneaza acest sistem in COIlC)Ciun c.' (lirerite ~rti ale organismului ~i cu 0 abundenHi hrana prOl.cic~I , potell ut, in lipsa cciruia oglandeZe nu numai cli nu pot .claborn secretiik respective, dar degenereaza $i fmbcitrinesc inainte de teTlnen. Printr-un proces de osmoza, glandele extrag din hemoliro f:a aJ\)incl anumite substan\e eu care hemolimfa "ine inc1ireatA .!j:i pe care ori h.. disociaza I?i Je Iolosesc direct in hranirea lesuturHor ori Ie resintetjze(l7.~ . Unele echilibreazA schimburile organice, inlesnind metabolismul, I:n timp ce aitele prepara diferili honnoni, enzime, vitamine, care au roluri fun damentale in fune\ionarea normaiA a oreanismului. Dozarea lor 0 face sistemul nervos vegetativ. CiteodaUI aceea.,;>i glanda secretA douB felun de secretu in anumite imprejur.1i.ri !Ii pentNJ anumi? indivizi din romunitate. De pildA: Iapti~rul, prddus al glnndclor faringiene, este dat matcH drept heanA, .dar in 8cela~i limp ~i lllrvelor de albine lucratoare ~i ce10r de trintori, ~i in mod diierentiat In cele trei caste din colonie. Cele dintii glande, ce intra. in tunetiune inainte chiar de na.'),terell embrionului din coaja oului, sint gLnndele c.utanate, care ajuta. embrionului sa-~i formeze inveli~urile organelor, aflate deoeamdatA 080010 sub formA de muguI'a~i. GlandeZe faringiene, douA In numar (fig. 21), sint in primul rind glande de riutl'i~ie, lungi de l4-15 mm, fiiOO s'itua'te in capul albinei , iar secretia lor - produsa de mil de acini I) ce stau in jurul unui tub deversor - apare pe 0 placa. in preajm'a faringelui. Placa se mi ~ u~or inchizmd sau deschizind canalul secretor, dup!. nevoie. Secretin lor este foarte acida cu un pH de 4,9-5,2, derermininrl proteinele alimentare stl sufere procesul de digestie. La a lbinele tinere abia eciozionete, ncinli au o infa?l?are sticloasll, colturata ~i neregulatA. Dupa. ce tinerele aibine sc htanesc abundent CUI polen ~i l.!j:i refac complet eorpul gras, consum nt nproape total ctnd au trecut prin stadiul nimfsI. aceste glande cunosc o dezvoltare mare, 'a tU a acini lor cit !i.i a vacuolelor pline cu secreti i. In lipsa polenului glandele faringiene stnt sensibile la 0 hr~n il'c activa datA de apicultor, hr~ire ce consta in substante proteice cum sint drojdia de pane sau de bere, soia degresatA, laptele, introduse in strop de zahar, Ia care se roai adaugA 0 vitaminA, on suc de ceapa SilU puntotenat de calciu, Cind albina este linam, ele ,produe acea secretie denumiUi. lcipti~or, produs visco!, de culoar e alb-galbuie, la care doi cile mat adauga. 0 secretie limpede, produsa de glandele mandibulare; dupA 15 zile, timp in care glandele faringiene au det l!pti~or diferenliat, cu care doicile au hr!nit larvele cit ~i matca, acinii lOr lncep sA se restrtngA, illl' pl'wuclia lor devine din ce tn ce mai mica, Atunci, acelea~i gland(' Inccp sr, produd enzime 2), ferment]. de tipul invertazei, necesare la preil,I('I'O\'en nectarului in miere de clltre un grup social din colonie - cel III p,'c lucratoal'elor de nectar in miere. Cind insA in naturA apare un
CLI

v' 'JII/ll.

II 1\"lnl .. mlel dll(l'-'IH 111 elorohlllelw ~ tlm) _ ''''U1 "n~ orl;,ullc de nlHUTA h, ""I "" vII,. ~lIrlJclI%.lI ,prtn ne.liunl ulallUce \, 'h ,\ "1~~"I"e, ell I'rudu~" 'Ii' .. ncllC le ~I

'I ,,,..

........ J.,II rio '

08

CIITe cornpun r;tlandele. proteid lfl structurll ooloJdaJA Itl cM u! pr('l,(lfoln T1roeCGele (\1'1 s llltczA ,I degradaro IIle , .. blllan 1o"""illlzlnate In organism (rolltnUt7J' , nl'ft7.o

qt )

 1111 '0'1 ifllPort(lnt, pl'i rlll'<l7..1 pl'Clucrn r'Ca ne("t(II'Ullu Jilhllill prodlW IIlpLh;ol'lIl.

~i

clurXl (ICCCU

tincr~lj'

Gl(\Ildcle f tll"ingienc sint foarte sensibile la modjfjd'l.rile m txlftl111 1 ')(It.'j'lnr, I.tr ritmul lor de dezvoltare este in legaturc'i cu pl'ezen~a In eulh il Imi ptulUi, in eUpse mai mari sall rnai mi ci . 0 lllimentatie bogutc'i ill 1IIIIl'n r('d.1 glundeior imbatrinite un plus de activitate. {utl ctie de mare insemnatate a acestor glande _ dupA P . L<lt'j, I .1, rnine - este produeerea de antibioti<.'e, mult superioarli. gland elol llli Ullll blllul"c, care au ?i ele aeeasdi. facultate. (ifrmdele gu~ii ajutA la preiucrarea nectarului in miere. producind I l' lr' cnz ima invertaza. TotadaUi ele dall ~i diastaza, care Mad penlru 'IW(IPllt pole nul ingerat. In ambiant.a acestei opere intra ~i gla7l.dC!{I' 11I1I1'fIIP, CIH-e au rolul de a dizolva cristalele de zahar ~i cele ale mi(>rll I'I'/lfllll "'{Ill\. Oferind albinelor zahar tos, pe care ele I-au transformat ill II"IU III'. n C'C rcetatorii au gasH in orgaoismul albinelor de trei ad /1111 1 III Ull li t vertllz3 ~i de 12 ori mai multl1 amilaza fatA de solutia dintr-u lI ",lIjI <It' Z{lh~r,

OIlI mlele mandibulare - doua la numar - se af1a in partea irontaJcl. /';ll' ~ltlt ('()fnpuse din mai muJte g landule, jar secretia 101' apare Lot PI"' to I,III/'n. ch itiooasA, acolo unde m andibuleJe siot sudate de cap. Ele Inccp ..,I fllllrlloneze inainte de eclozionarea albinei din alveola sa natala , cinrl " ~j't>rl'III' speci lidi. a lOt" inmoaie dipAcelul alveolei, inlesnind inUitUl'lII'C'1 1 IIU I\CCllst<'l. sec:retie Me acid4, cu un pH 4,6-4,8 constituind Il i Un 1III'd ili hflctericid, Ea este in'OOlora, limpede, ceea ce 0 deosebe?te d l~ .1'1'!'t'\.Ifl c dba a gJandei ial'ingiene. Con~ine un acid gras : acidul 10 hi d~''(ld('('Cnoie 2 al carui miros se aseamana co eel de migdale: 0 p arW IIln Sl'f'rc(je este Ioarte volatila ajutind mAbcii sa fie repe;de recunOSC'l,l/+l tmpcrcchel'e de trintori, care se orien,teaza dupa mirosul pe care II dl1{flj:'i mUOCoIl virgina.

'/I

GJllndele mandibulare au propriul lor corp gl'llS, ce Ie /'I',:ellel"l,tre,1 glandelor uZate,

serve~tc

II'

:u secretia JOI", albinele dizolva inve1i.<;ul grasos al grAliocioril ot. dr' .)btiuind acre-a polen illii, pe cal"e -albinele 0 I'egurgitea.zti -5 i " UlI1t'StCoCt\ eu ril{>inile culese de pe mlllgurii plopului ~i a le alto!" arborl . c rNlld In felul a'Cesla un nou p rodus folos'itor coloniei ~i carc este prO ' /JII'fltf, dt.'spre care vom vO I'bi mai departe. eu aceflS-i,j ocllzie, g lan(f ... ", Indutlibultll'c adauga propolisului 0 serie de antibiotioe O~tre-i confel'.j i";lllltl\f ontUungice : in special e l atacc'i vio lenl pe llacillu$ suhtilis. ult,1!. scc('etie a glnndelor m nndibulare servc!}t.e In inllirirca sol'll,/! I UiH' dl! t'etlrti t i ncl ;tc"c$tia apar pe oglinzi le cerierc nle g lutHlelOl' J)r-fl duplltonr!.', solzi$Ol'i ca re altrel s-nr topi In 36-3 7C: d u p..1 j>I'C'hH' I'[\I"I'jI 'Jolzit,lo t'jJ Ol' eu nccmliA ~ecretie grnd ul 101 de topil'e Iljung(' PitlA 1/1 O~,50(. 1.1\ tnnwtl ghm<lcl(' ntnndibularc ProdUIC uti!. rt'l'(\llwnul [ wnn l!ll IWII HilI', rtf. $i fCI'fIIIl()lll.ll n C.'lI'C estc un (Icld V'tJh'lil. Trn p rc UI10 eel d ... rl'"mn.m[ flU1ncm:li slIbsfllllta de /IIaU'r; pc C,l!'t' n l bln~/(I (t Hnl! 11(' PIt h " 1j)u l ltlUIH("i 1(11' rll r'ul':ind_n ,-HlIt,,1 iucll tnlr'N\llu cnlonj{. !>wlh' tJ 11,,1 ~:lIl'uUI Ill' Pt'('7(,lllfl rutllcll in Sluf). t\c('lcrt,}1 ~~ lm1KJ(' N ,nrr'illllh' ,0;1 III ttl'lllI II"H d, \ ,tlnNl1hr'p II n.l",\II'i ('/U'\' " ntfK'IL tli fil' /rO/III'. ""i'I'Nlml /'It 11)11111111 \ Il I'P,11H'i , pl' .. dl l~n til' ~ljll1th'lf' hll'/lI t' h", I'r r , 1 ... )1(11 II'VIIIl I,.,hn , 11t h

Ptl h~I1,

-lou,ln tlltl lt tllrcn t,'1. rttln d<, lICCCO sl.'(.'rclrllfl de ~ I fl nd n vt'nluitertl Nln' , "'I 111 ,1 IIfl'hu;! !K'<,p cJ(> n lu rtnnr(' 1.1 L'O ion iei. Dl~ pn cCfx:cL<lrilc blochl . IIII.IIII"J "t Ih-lllltUld f'Ot'ObOratc 1'\1 C('le ute lu i J, HoUmnu ~ conIlrUI'I " ill' II. UuLlIl('r, nl hJnclc cloicl ~ecrctl\ in sucul nutritiv lim pede ut' 1'llIdu ll HI IJlolldrlnr S(t/fV(lr f' din cop, tmprclInfi ell secl'etia glandel or nUHI1IIIIIIIltH' l' Urc' tfHlll llc in ubundcll\5 substantele : biopterina ~i Cicidul pan h"'/lI, "111 '" 1 rpl etc seamA. II) formul"ca de mlitci din Zarve de albillf' .1) j'"II,/fl{lrf '. In f'tlzu l dnd colonia nu mai di sptJne de 0 115 sau larve potrivlll" ,I "' Irltln \'It mni rl 'I I~(cdil." tn ilocst cWo, '8lblOele r,iind s illtc sa hran cnsccl \". j., til l hH'rfl.to{U'(' Cflre nu au depA~it virsta de trei zile, dindu- le tn 1,1 'UlI\ til 1"1 10' I'('(' j'c\ii, detenninii 0 mare dczvolt..ue a ovarelo r lor, asUel 1,1 dllvl u nrlltcf, Vnlotll'cu luI' nu este pl'ea mare dar in tot cazu l, impel'c11I'ld", I " II ti l'PU ll(' oun {ecundale, din care pu\in mai tirziu olbinele co loId,,1 pul 11;\ "'1;1 1 I'zcH!:lcfi (I <.Ilttl moten, pornind chia!" din stodiul de ou, SEIIl III 1111"\,11 II\"i znlC'fi de 12 ore, ~i care va li 0 matca de valoare deosebit1i , W'II/d,,/!! lablat e nu 0 secre\ie (lsemi1nlit oare salivei ~ i f nc grup im'",'Hlln 111 ('c'le Pos! -(ereorafe. denumile -5i ceralice cit ~i cu cele torncicc, '1 Iullln"u ~ 1 sccrc\lilc Intr-un canal CQmun, aflat intre paraglosa ~i su1'101'/1\.1 limhll. Gluridele post-cerebrale ofera doicilor 0 prote-aU, albinelor .......... " iJPli'7./'i, pz-ezentind 0 secretie uleioasA, 0 triglicerina nesaturatti, lIu IIlt'H lIlIn, d~"'vo ltjndu -$j acini! mai ti rzi u, dupA aproape trei saptiirnt ni II .. I" f" 10'7.1110(', !)i aceste glande sint sensibile la hranirea eu drojide . "llllltHl llt IWTfll uorc UZC[lZ.1!. de fun c\iile lor in ClU 'SlIl oricArei activitil\i, CeQ d. ,I 11nl111 C"'JI11IXlllcnHl. glandeJe t oracice au 0 secre\ie g rasa, u~o r alcft,,11ft, 1(1 \Ill pH usemi:inator co cele post-cerebrale: secreta atit inver',.,4 ll1lr (\ mt\S'I.Irfi redusll. cit ~i lrei aminoaci zi, raminind 3ctivA toal~ 1'11'1 A,I"RIC ghm<le sint celc care mai ofe rfi biopteri1ta, folosiUi Qum UI II. hi 'II IH Iw'vdor de mnbctL 1;1101(11'1 (' $(Illvarn-t(lmcice, aJtele deeH cele aCl ate in oopul albioel. ,I .. , lIIult nSI~ml)n5toOl'C co secrc\ie ~i !unc~ie. aU un r ol in pt"Oducet'eu "" rllli hni'lIIon, dCmunil "C!c</iSOf,{1 ce c()lntribuie la Ccnomenul de napi r1 ' I" III /t111d lu l l:'lI'vnl" ~ J nlmfal <11 pu'ietul11i. 1:11, pmduc ~,I sHliVti, HUt de nl..'('('S!:lrli la digerarea pAsturii eu cart' 111.1111,11. lie ht'~ rH'l;(, 11\ lipsii pOlcnuh ti proaspAt. Tot eu aj utorul ncestol' '.'\0, tllhlnclc C' lI l'tllito;1t'c sclivlsese intet'jorul alveolelor prCPllri.tI(' I" 1111 U .lllU l ul 1111\1('\1 , ('Ie 1tr11cstcC'<"i s{'("rc\la ell 0 mica cnntitnte de PI'O1",1", "I' l b~ l nn\ti rlllUblo lic:'\ mui a les alltimiC'otidi. ce ganm,lenzl'l ,.It,'I1I 11 ji npfirlll"f' (,,'ntrn m\or nl~('Oti PIllogcni ," Inrvelor, cure unl1cnzo. Ii ,," q 1111'I'tlllt\ villI/! 11\ Ill' st ~llH.,(:Cll ('\Il',I l> ~i us(' pl ic (stcdU?..l.lt). C'II "t'l-rl'\l,1 Hl:llltlchu' ~/llt\'W'C hnplX'lInil ell f..~H ;"t fllcHl(l ei pO,~tOf? n (lla. ,,11,1111110 ' " 1I!l1 ~ ,)hr\lh.' ('h itinoos(' ale hl)mpel, clod CU ill'td't tn 'rllnc\illnc I 1111 !,hlltul df' pOPllIft. ))(' lItl"lI lIb<iC'I'l>\I:' tlcC'lnrului d in potil't~ l c rio l'llur, I I, tI""IiIIII1I'H. rInd flth\IIl'If' IlItH sub<:tnn\u d c mi1lC't\: de pc "copuJ murnel 1111 1/ dlltil 'htlj I'll ,-w( 'II 'l llt Hll ulti(' lor SlIitvnre pcm ll'U n pulcu ri tru!\sml!Z!\ II1It ,~UI .1 III f{1I1 1'I !\Iltt."r IIthll1Hnr I'\llor li('r : g lnncl C'lc H!tcrnllnlttool'C' (',l jill" \11 ' 'II \'1" 1 1 ~'""'IIV'"lI l n wln l 11I 1 dh' 1111111d(' ,l ll dl't- I('t'gitcll' :it)(lomin ah' dl' lI/ifltwlpI a' .111' trlnt('jl i'IIII' lUlU p.l'tt'\t1(, c\p rOIl loci rr'(.'Ctlh.' iX'l'mnm'lIt 11.1", I Ii . IIII1 , .. 1'''' 1111'11\1" , , It V 1/\ ;)\~IIIi\lt" i 111 1

Jill'

IIHIIl 11 Il' lonalitAti, adevarate chemari percepute de albinele <lceleia~i "', IIHlllfbltl, La unele rase de aibine - cum sint cele din Mexic _ gland!'I" Ulil'/'wlll' scrvesc ca indicatoare de drum pentru tinerele culeg.!'i.toare r.WI. jlll""lId pcntru prima dat.!'i. Ia cules, simt in aer eterurile volatile ale celur 4, II' IlI"eced. Adeseori, chiar puncteaza. unele !lori din calea 101', "11 ,.ill' V(it'n\! illdicatori de circulatie. cll,lrull'le rectale din intestinu l gros sint in numar de ~ase, sti ml IIU/ I) 11(' Itl distante egale, prezentindu-se ca ni~te ingro~Ari iongitudin ;lh, I. hlll,t:ul intestinului. Ele secreta enzima catalaza pe care 0 gasim !$i III Uluudcle faringiene dar cu alt rost acolo. Aici fnsa. au 1'olu1 dc " d" . rllmpune glucoza ce se mai ailA in rcziduurile intestinale ~i 0 traus~ tUt"/lfI\ ell ajutorul oxigenului din traheo1ele cu aer, in acid gluconic, a01l1 II. 1I.1('Slin ~i care altfel ar inooxica insecta. Cataloza des<Xlmpune ~i pero 'mllil rIc hidl'ogen (apa oxigenata aflatA in intestin) ~i care ~i ea altfel ttl" Lolf1xi("u iJ1SCCta. Descompunindu-l it transformli io apa I?l oxigen, runin ~ Ilou~ folositoare in aceastii stare. Glandele rectale servesc ~i la Ilbsol'iJ. 1Ii1 fiC'nilui ljIi clorurii d~ sodiu din alimentatie. ProI. R. Chauvin .1 nhlo;f'I'VIIL ca dupa 0 hranire cu zahAr ~i mal ales dnd al'e in ea ~ i g l,.i fml !apte, soia etc. - papilele l'ectale ingAduie sa apat'a n(:('~tI
1'fllllPII ~I.

.'.' rile ,'\("('st serviciu insotesc emiterea secretiilor ~i eterurilol' volatile

(Ulllld" 1I(""'fll1lfl OJ lu i NIl';';:"")\, , I UI IlJl UI.i 1.1 iLlhlt"lullt "xlcrll Ilhltwlnr. ;lrl' iLn impol'l.{llI t "01 !jUt'lli] 111 1~III)UHIt<IW, Ba 'C' ;J!I:j 1:. IIl l h' "11 1"111 11 hhdCllutn,'lI, ca re ..Ipure en un punet <lIb ciod ulbinn s tu. ('II a~lu 111I 't 'ul rithcClL Itt sc miverlicaHi., descopcl'incl-o asUel, C(l sit di.spfnd"[l,ljl','\ III ili'I' (>11'1 '1(1'l volatile mirositoare secretate de eel(' 500-600 iu huJI'\' '/11 lIIui hine-wi, cfmnle line. &'CI'C~ill ci este un produs chimic - geranionul _ ce are aei rolul ,I L r(,I'~mon. Ea exercita 0 atractie pentru albinele dio alanl coloniei ciud , Ih' lld,)rc la stupul lor, dar mai ales pcntru matca care, ie1jitA in zbo rlll , .-il l Ill' impcrcche!'e, sa nu gre~easc<l l}i sa inhe in alt stUI'. SCC'I'ctia sa este deci un element de coeziune 1ii orientare a co1otli~'1 II' "pU\!1I S-a observat eli 0 data cu raspindil'e.:1 eterul'ilOr volatile, a1billC" I,'
Ctl

'Itt"

f""I ~rl (Ic ~()IZI ~hI1 (0111'1..1' lI~()ri, ctld H)f) din ci abia ('lnliil'cs(' O,OOO :.! ,~. I'a ~t!lL IrItllcnblll, de CU\Ollrc alba ea neoun, gOi tn tn L erior ~i bombl1tl

1,11111('1(' sUud in pel-dele Buspendate in complclil nemi~care 16- 16 ore.

t'xl('rior t'u llrmnre n unui llbundenl consum de zbMr ~i putjn polCl'l,

Ceara este un produs hidro-carbonnt, lichld initial pinA inLrI\ to l'untocL eu ucrul, ctnd se solidifidi ; esLe lipsitA de 8zot, Hind un produ:! Ii lIil!tnbolis.mlllui nlbioei tinere in virsiA de la 8 10 10 zilc, produs cilI'\,I III lIf1t1tCI'C to corpul ei prin tl'anslormarca zahArului (3,500-5,200 kg ,ullOr pontl'll 1 kg cearA). Secretia stdibate stratu1 epiderntic formal. dIll while mol spongioasc ~i cubice l?i aceasta numai daterita atimcntlirii lor ,hit primcle ore ell polen, pentru refacerea corputut gras consllmat til "!tlc1 lu l de nimHi,. S-a collstatat de toti cercetAtorii cti. la albinele cnrC 1111 fH1U hrAn it cu polen in primele zile de la p.!irasirea alveolelor Dfltni(', ~I, I/Hlel<:' (!('rierc se dezvo1ut ioal'te InceL. incit aproape nu secreta dc 111(' 1"'41rl\, suu t(Jurte putiMi. in compara\lc Cll cele ce s-au hranit eu polcu pllill Intr-n 12-a zi dc la no~tel'e. l...a elaborarea cerii albinele fac apel ,?i la secretia glandelor labiale, 1 "I"vlcalc si toracice care Ie oiera enzimelc lor, in special lipazele. Clnd

~"'<lsa,>~ 1""'196'" dreg "''' AA

2

Fig. 14. b. _ Glan\.:lele cerierulul ale albinei. Albina inversat..'I. cu a bdomenul In sus, spre a se vcdea secrc\ia solZi>r1lor de cearA;
1 _
t'~ule.le

o:erlerulu.i in repaos; 2 - ce.lulele c:crlm-ulu1 alun glte gaw. sl seCl'i'!ter.c ceat'II

If I "ivclul papilclor rectale.

i\c.'C;.)sta dovede~te eli sinteza grbimilor se face cel pu~in P~U'\111J Glandele ceriere ~i ceara

f'lI ~fp,lel{' lIJ1U! ,'Joopcri~.

Glllndele ceriere se arIa in padea centr-ala a abdo'IHcnuluJ. In ~c~, 4- 5-6 si 7 ale stemiteior, Ionnind patru percchi; ('He dOli A rI,' rlN', H"f' stcrnil. Prof. Chauvin a gasH ca In albinelc tincl'C acesll' n still de !i:J micrOlli tn primele 16-18 zile, en apoi la 22 zile sil scml':' I'clX'd~' IlL H; mierooi, iar In 29 de zile obia mai at:ng 3 mleloni. Tn pcriomln iI .. v11'r f1 cI11c1itlllui, Lindaeur a g~sit albine tin ere numai de trf'f zUe ~'or" 11ICI'liU Ib (,)gud , avind glandele cericre pint\. 1a 21,6 mkrClnl mi'lrlJl1I', A('(\ste J(llintle st:1U ndlipostite sub un strat de chililli'i. prot('C'IOI', tl~(,?III"
lIiI'tllco!l'

1I1 U<.'lc $int stimulate cu a hrana bogatA. in hidrati de carbon cum sint 1111 11111'1"('1'1 !,Ii zflhtlrul, cclulelc din cubice, devin cilindrice, atingi'nd chinr Hn m\croui, tn mijloc cstc un gol indirest ell oxigen, venit aeolo pdn U 1IIII'C IIl', oxigen neccsar celulclor secreteriL DupA cltva timp con~inu 1\\1 rl'lulcl(lr devine gru,nlos ~i Dilare pc supralala oglinzilor prin porli I ... U Rccrc\ic C'W'C csi-c ceartt. Accasta arc 0 coorponen?1 complexl1 as!..'1IIIIIHI\QIH't' cu e(';L 11 r,rli9imilor ol'gaoice. Pcniru intiirirea lor, alblnll r.. III".'~l~' sC'('l'l'\la n1nndC'lol' maudihu1are. SchemAtic vol,bind ceara a lbiI, .IHI .Rt ' C'Olnpusti diu IlJolt..'(."Ul~ marl 1.11 cliror schelet este format diu 11111\111'( 1un)!1 rlL' JlHlIIJ III c{ H'bonului. ('nrncb 'I'ititil'ilc slllc Stilt urm5t.ot\1clc: ccnra cstC' mai u~oalii. efl o /11"1, "!il{' 1'('1'1' , r~ lt n'lh.'loUR!.\, inr In +20 C devine pIu:;Lidi ~i sO topc~1.c III fW.n'C' i ('!lh' hlclrorobj til Inscflsibllfi In 11Imlnll {ii nitl ClgCn\i dizolvan\;,
Ihlll'III'IIHi 111 ,,,11 011 11.., i.'" f,J I pfiSll't';'Zo. tltl'uC't\l rn fi\t'r. ntCI 0 moditioo.l1c IlillI,"I Jl'c'l til ' IlId , ( 'nl'l"\ lt r ll4' 111111 Ho; 'I'r'lLP fl'iCHl .. {it' l)ow ulnr" 11., Kurlov . l.lcJUlTlovlci, 1111

J~I1I' I!1I1 101' ('sll.' ovalil, nNt'dn $i slrtl.lUCitofU'('. l{apt P<'n lrt 1 t"1It'f' 111,1 _ I fl." t IIf"numlt,t' : 00UII::! ('cril' Tf'. Secretin lor upm'C' PI' fI(,I'S I(' oflHn1! 111111
IO~'

lI \ullllll

UI'III III1I1I1"4 ', 1 ('t,'IIII)tltIW'

n ~'rJl

IlIlrlC'lnl1 11- 711-,., neld ("('ro Lle

11\,\

J 1- ] 20/il; neiz1 Ji her i ,51 (llcooli 70'10; un flavold galben care contine 1,3 0/ 0 11oVOll i proveni~ i din polenul consumat, htdroearburi solide cum O,1e pL )rurina 12- 17%, vitamina A 4000 U,I. DatoritA componentei sale l't.t}I'Oj.:.'Cne, en se solidWcA in crist.a1e nel'egulate, CunditiiJe de productie cer anumite situatll care dadi nu smt indepllnlte, olbinele nu secret! cearA, Dintre acestea amintim existents unei It'lllpcrnluri normale in stup; puterea coloniei sii fie cit mai mare ~i cu lIlullc ulbine tinere; tn naturi\ sA fie un bun cules sau apicultorul sA li llm ulcze intens colonia cu sirop, Tn stup trebuie sa existe spatH goale in care 's e introduc rame cu faguri artificiali, care dau un mare ajutor albia *" --. $ . g;;;;a;;;: nelor indicindu-Ie directia de lucr:u ~i 0 mare economie de munca, o colonie 'bunt! poate da intr' un sewn pina la 1,800 kg ce'a ra mai ales cind se folosesc tn stu,p rame cldditoare (fig, 15) in care albinele c1Adesc fA,gura~j pe 0 speteaza mob!lA, faguri recolta\i din 5 in 5 zile , sau se lasA loc ~'jll, 15, - Rama cladltoare n. r_llr'A cu opeteaza supe- tiber pentru 0 ramA complet goala, doar cu 0 Ili)~rA mOO11! s~ core 081simpIa l1uvita de r~ure artii.i cial , ram.!i. ce rah'fullC clAd~ ragu~1. mine lotre cuib ~i fagurele cu polen. Albinele o com';lleteazlt in citeva zile cind este recoltata , tn ln(1 fug urele ~i Uhi m1 aoolo sus 0 ~uvitA pentru continuare-a lucdi.ril. Felul cum albinele folosesc ceara Ia ronst.TU,i rea ~gurilor it vorn '''mllri pe larg la capito lui "AlIlatomia coloniei - scheletul ei J;li grupul "nci{d al claditoarelor "'.

I ':.--::j :

Apa.r atul vulnerant $i g/anda cu venin

Acesta este ilParatul Cll care albinele atadi, pe oncme tulbur~ vlntu comunitAtii sau individuala, deci 0 armA de atac -5i apArare pentru II 6111v6 agonisenla strins~ cu aUta trud~ ~i rivnitA prln dulceata ei de 1 9f1t.c vietuitoarele. Acul se aWi sub sternitul al 7-lea din segmentele abdomenului; el ~8te llicAtui t din douA pilrti: acul propriu-zis foarte tare, foarte ascutit " care pAtrunzind intr-un tesut produce 0 senzatie de durere atroce; a dOUil parte este vezica cu venin care Insot~te Bcul, cAci acesta odatA pllh' uns Jlltr-un tesut, nu mai peate fi retras de albinA, deoarece pe /lHU'~!nile lui are zece drlige, asemAn1Hoal'e ell undltele. 0 daHl. cu vezioa 111,.\ rupe di n abdomen ~i ultimul ganglion din lantul ganglionar ner vos nbdomlnal, Cum vezica cu venin are in jurul ei 0 serie de mu~chj contrllclill. Ace~tia, su:b : m ~ulsul ganglionului nevros, se cont!'actA asupra pcrclilol' ,'ezicei, iar venin ul este pompat in tesut pe milsura ce aeul plilr'undc din ce in ce mai adinc. La exterior ramine doar vezica golitll de con tinutul ei veninos ~i care este cauza principalA a durerii ce 0 1 )I'OVOuc!1 In\epatu ra , M i~c1\rile acu lui i.n momentul intepArii stnt determi IlIl\.c dc opt grupe de celule senzoriale, ce se gAsesc in interiorul ~i 1/1 1ll1JloCIl I nl'u lui ~i cm'e pun in flC\iune cinci mUf$chi ~ i douA pHici mi cj nlungltc, pu ner'v i pruprii, independenti de sistemul nervos central. Cfl~
1tI~

menzile deci slnt locnlizate III ccle opt gt'Upe senzorillie ~i In \l1t.hnu l ganglion nervos rupt. din l'an~ 1 nervO$ abdominal (lig. 16). Acul este oldl.tuit din douA. jumlWi.,i de stilet ce se mi~di altcr llotl vi fiecnre din cele douA jumlitA\i se s prijinA pe cirligele marginule IIle Jt l mlitli.\ii vecine; in l elul accstfl acul inainteazA. adincindu-se mereu III tesutul intepat, pinA ramine af-arA numai vezica. Tntre cell' doua jumllt1i \i ale stiletului se ana. un canal prin care veninul sters se scurge din punga contractata, In felul acesta, in 10-12 minute aparatul vulncrllllL i~i inrleplinef$te sarcina pinA la epui zarea veninului din vezica. Veninul este un produs endogen, deci unul provenit din interiorul organismu.lui, ell pH-ul 6, EI este asemAnator, oarecum, cu veninul ~erpi1or, dar mai pu\in toxic ca eel a l oobrei. Este 0 secre\ie lichidA ini\ial dar care in contact Cll aerul se cristalizeaza dupA 20 minute. Are ac\iune bactericidA asupra bacilil'or patogeni gram pozitivi ~i negativi. Secre\ia este data de douA glande afl ate In abdomen, Ie extremi tatea arestuia, u na din ele lungA, voIum~n()asii., aeidA care contine tOSle su'bstantele ce-i con"ferA toxidtatea: cea de a doua, mul,t mai micA, are o secretie aIcaUnA, uleioasa. Aceasta F'i g, J6, - r\ cUI alblnei ~\ g.landele l'U llU ia P,Brte la tonnarea veninului, ci I _ gland. muevenin: cu venin: 2 UparA serv~ te la ungerea acului, tnlesninglarula micA c u venln: , vezicil c u .1"_ n ln ' du-i posibilitatea de a patrunde U ~l" lui; : , _ tlurbul aculul; ~ 7 - plr8h1a /l eu _ ~analul a~ulul; pla ('.a tr. unghlullirA II. lI.~ulul; B - plaCII .lunltllA , in ~esutul atacat. 9 _ lQ lI U Cantitatea de venin cl.in vezicA .e.aca ;plaea _ patr"IA:aculul; 13 eul: mti>;<:.UII 12 vlrtuJ li culu!. cste relativA; dacA s-ar cintAri tOI ec se aduna in primele 15 zile de In eclozionarea aJbinei se ajunge la 15 rug; la 0 Intepatura ins& , V('Zit'1i descarca cel mult 3 mg, Greutatea lui specifica est.e de 1,313, este dens, incolor, cu gust IlmArui intepato r. El are proprietA\i corosive datoritA acidului fosCoric cc- I con\ine ~i care este neurotoxic. Mil'osu\ sA u este asemanator cu eel al bananelor datoritA unei sub!'It.U1ltC demHnllli f1ce1a.t de izopropil I), substan\a care este alannata. penItu touic ulbinele coloniei ~i chiar din alte colonii din prisacA; aces tea IIl m\ind mi rol;ul l'cspectiv, vin ~ i atacA pe inlrusul care Ie tuiburl!.. PerIi(l/Hlcle CJUC consuml1 banane sA nu lucreze in prisaca decit dupa 24 de nrl', ('(Id pflR trenzu pc piele mirosul a larmant care Ie expune ataculu i
Hl h ln('IUI'.
11"
~I mholul CII ,COQCli : 'I 11 '"'11 1 ,'" Ir""rnl'U .... ,'II KR, I"C : .ulubll In "I'~" ~\il \" 1~. t , IHJrI,'1 (I'~ '1 f'1'b .. r~ AlA""'I", ,1

",I

\n l\I,,,

~O~;

1\;,101(1 Ilwolor ,'u

e~U! Inf!~lI1pl.111

I)un~ '

wr~I r,

lOr.

Dlnlt'c suustan\,ele care iutdi in compozipa venioului amintim: hcldul COI:mi'C, histidina, losfataza D, care este un hemolizant I), Cea mai : 111lporltlntA parte 0 detine 0 substant! proteidi ce alctituie~te mass prin,'ipnUI de toxlne a veninului. Ea este insotitli de meUtirni, care determina 1 ~lrlmnllJ' ea tesutului respectiv, cit !?i durerea provocatii de venin, :Wnd In H('c:1U.5i timp ~ i toxica. Neurotoxina veninului se daoorea1A celor doi IJl IlillUacizi bogan in suli : metionina ~ cistina, folositoare oamenilQr ce sUr" I'lI de reumstism. Veninul mai contine ~i doull enzime: hialuronidaza ~I ff,MflUlZfI A, care inlesnesc -di1uzarea veninului in organism lezind IWllIll liile din singe. I\ctivitatea veninului asupra organismului uman ~i animal est.e {oarte I.'O lllpic xa ~i multilaterala. Se folose~te in terapia reurnatismului Cll rezultB\(' bt1ne:l), Pentru ,persoanele neobi~nuite cu veninul, el creeaz! uneori hlrruil destul de neplAcute ~i alte ori chiar periculoase. De curind a intrat 111 lIZ $cl'ul san.guin luat de la apicultorli imunizati de-a lungul anilor de )WfLctJdl., contra aC\iunli vemnului, imunizare datoritli unei enzime ce o (' I' C(! Il z<'\ -organismul pentru acomodare. Dupa studii amimuntite facute ! I\I (\l' 1ft noi de doc, dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A . Filote, R. Brauner .,n, l'czultatele bune tn ce priv~ rezisten~a unOI' apicuJtori fata de V l~ tlll1u l nlbinelor nu se bazeazii pe tormarea de anticorpi, ci pe modifici1ri ",,){lm(lti ce care duc Is neutralizarea veninului. Actiunes veninului contra organismulul atinge in primul rind siste"lui net'vos, dici sub influenta toxinelor ce le contine, se modifica pul!tl'Jllc (\<.1ivitatea normala a unor sisteme important.e din organism. PenIru moment, veninul excita sistemul nervos central, care curind dupa /lOCOn trC'Ce la depresiune (Prof. B. N, Orlov).
ApaTatul mwculator

Mu~hii toracici slnt, prin mi!1(:1irile racute de trC1lluI'WC. laclCl I'l l determinan\i in creatia caldul'ii corporale, mai alcs in perioada cle ilH'llh cl nd albincle staU strinse in ghem, imprumu tindu~~ i rec.iproc eaJt!UI'Il. Mu~chii picioarelor premotori ~i remotori (coxe) mai servesc ,\\bill(" lor, in aiara de mi~{,'arile in deplasare ~i la recoltarea polenului pc ('IIn.'- ] adunA tn co~uletele picioarelor posterioare. aducindl.l-1 in stup sub f(lnll .'! de ghemotoace, . Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de 'Pe oglinzile (:el'icL'L! ::;\)1zi~orii de cearA, trecindu-i spre aparatul buoal care-i preluereaz5. Celelalte articulatii ale cofTPului albinelor sint servit.e de llIwWh ii flexori ~i extensori. Mu~chii care dau impuis aripilor pentru zOOr sau \/Nl tilatie sint ~i ei situa~i in cavitatea ioracica; cei abdominaIi inicslli::S(' respira~ia prin mi~carea segmentelor ventrale i?i dorsale. cit ~i opern ~ l ;t de indoire a abdomenului pentru ea acuI cu venin sA poata piHrundc PCl' pendicular intr-un tesut neted sau moale, Acul tnsa - dupa cum v-n1l1 spus _ are propria sa musculatura dirijata de ultimul ganglion ll crvo~
ce-l lncheind _ tineri 'a picultori - acessW. importantfi parte a studilllui nostru privitor la anatomia aibinel, tin s1i vll atrag aten\ia cii pc (" I se bazeaU rezolvarea a toarte multor probleme ee vll va apare in pro<'tica V'Oasttii. pe teren. Eu insumi nu dadeam atentia i!U'v enitli a accslt'i })Ani 'din lucrarile 'ce ile ociteam, urmlirind in special partea pl'ivil:O<:I1'c la aplica~iile tehnice de ob~inerea marilor prdductii. Sim~eam ind. ca nu sint stapin pe toate lPl"oblemele apicole ~i nu !?tiam cauza. Era .ca \lID. gol, Wl fel de buima:ceaHi., ea 0 perlClea de dunlClh la 0 fereastrA, care. :'asA ea 'l umina sa treae-d. in casa, dar nu po~i deslu:;:' l dedt vag figurile de dincol0 de ea. Intr-Q iarn! cinrl am avut mai m ult tirrw liber am reluat 10 cilll car\:i1e mai insemDate, ca cea a lui Root.. Dadant ~i Lay;(l'S, din'd deosebitii aten\ie anatomiei. Ou dt citeam mai mult in aceasta direc\ie, Cll ant mi'!. lUlUinam ~i gAseam solu\ii Illlulwr probleme ce rAmAsesc ill mintea mea fAra rezolvAr i , De atunci l]i pinll au studiul biologic al albinei a facut snllllri enorme pe eare Ie-am ,prins in studiul nostJru mai ales privitor la me \iL OOlism ~i mai cu seamll asupI"a sistemului nerVOS a albinei !ii in spl,t'i;Ll fll co!oniei. Ve~i vedea rpe reren cit vor !i de lolositoare, ~tiindu-lc,
insote~

tn sf'i~it- tineri apicultori - terminam aceasta parte importantA prlvltor la anatomia albinei. prin descrierea aparatului sAu musculator, care cite 1I1dituit tn primul rind din mu~chii aparatului locomotor al aripilor 1;11 plcionrelor; la rind vin mu!?chii ce determina func~ionarea diferitelor apnrat.e ,;,i sisteme din cuprinsul corpului. ei. t n aceastl1 categorie intrA : Oluhii pieselor bueale, ai limbii, t~i, mandibulelor; m~ antenelo.' : cei de la cervix (ceafa) car~ inlesnesc mi~clirile capulul; mu~chii uplwutului digestiv, ai ~ii ~i taringelui de oontract:are ,;,i re:laxare; mu ~ chii eso!egului '~i intestinelor, favorizind degluti~a ~i digestia eu .n i.~cl'l'i peristaltice; mu~chii pun: ii rectale de extindere pentru depog ~Itnrca reziduurilor alimentare ~i expulzarea in final a acestora; mu~chii 1 ~ lI'l ld(.i sint rei care detenninl1 mi~ci1rile respiratorii sub actJunea celor dOLli\ diairagme opuse poziponal. Ele activeazl1. aparatul circulator cu Ill'mnlimfll incarcatA cu sue nutritiv trimis In tot corpul albinei cu ajutnrul inimii ~i aorteL
l) VC7 lu<) mrea ,.fIroduscle alblnalor in sprlj!nul .l _l dr, M. lalomllco.nu.

') 1/,,",011;;11 _ dllll;l'ugc rea

.~\.OloglcJ

a glObuleloc.r'Ofll a .tng4!lul.
5l1.nlltl.~U

omuJw-

auton C. Hrt .. U~,.

lOG

COLONIA DE ALBIN I" Unita te biofiziologica complexa Ml'l'g ind prin prisaca inir-un amurg al zilelor ce au urmart. prece.11,III,lIlr pl'clegeri, tinedi apicultori m-au rugat sA Ie adit cum se desldH'IIII vln ln coJoniei intr-un stup ~j Cum este ea organizat;!i in uceast.'1 1I1111,,, ... tti societate. Acolo, zumzetul albinelor era ca 0 cintare ~oplitA , ullnll l(1 el l/pi! intensa act.ivitlate a culesului, iar prin bi1taia aripiJ.ol-. 1 "IIII,"~II' Ill' s lrtiduiau ~ evapore ~ i s.!i elimine din stup apa din nectaru! IIl11111i II/ UC"Ca zi. Di n citiva stupi se auzea Cum se inginau ml1tcile in \ ..d", "'1 plccii rii din vechea casA, unde spanul devenise a~a de mic, incH II I'.I! h' din populatie nu mai incApea ~i st-a revarsat.!i de pereteJe f rontH! til ,I\'puJul. Al binele d in ultimele e.!ialoane piecate 1a cules se intorcenll . II J{1I;dC' plinc de nectar sau cu co~ule~ele de la picioare doldora cu polen, 1"lIloll;Il."le larg deschise pc waUl. lA\imea stupilor Ie ingl!.duiau si'i inlre ill \'lIll1rl, In limp ce gl'upul social al albinelor ventilatoare, ri'icoreau aend 1'1/1 (1 dIn interior.

- V--am vorbit, tineri apicultori, pina. acum, despre cele trej cast(', '"H lill\cI ["'atomic pe Iiecare in parte, De acum inainte Vom privi intregl.ll ' 1IrIlplC'x stud iind grupele sociale in care albinele apar doar C<'l simplt, IIll/lN'ule, grupe ee formeazA acest v ast organjsm care este colonia. Tn ~'II IlHttCIl este eJementul de procreatie, masculii sint cei care-i com plC'II'IIZil fecunditatea, iar s lbinele lucratoare sint. eele ce Iormeazli m,-wClt I' 'If' tln\ (', ccnstitui!Jd organe socialc te,npornre. NUmtlJ"U1 de albine din acest complex social este in I'aport de nno_ I1I1IP, c.Ic necesit.!i \"ile stringenle ale comunitftiii, Spre atingerea u 11'('/ IIllrl linle de <:rearip prjn rcproducere1 speciei; de dlspilldiz'(,:1 ('i 1,/ 11111/1' I)rin roire ~i de continu itatea vie\uiri i prin ElcllmuHili de bun uri IIJ 'lllf'fl l arc In speCial pentru_urrns.<;i.
j'/i'l1IPI,'y, t'C" posedfi toale .aparatele

I'C llt ru fltingerea (lcestor tinte vom privi CO l0 11iu cn un o1'(jrm MoJf zl r ~i sistemele ne ,' feluirc n IIn('\ rH,111' 1'1'1'(/"'1 o rr,anlzotli. !izic.

III ('o lo ni (' - dllp;'\ ('urn 1I\i vl\zut ('xlslA in Mad! dl' IlHlS(,III, d"U !1 (11 I"nw {elllinine, dcci un ('~\~ tI(' elimnrJisln: prilllil cs\(' <'('II a fe'llll'It '1 t(ll'llIl(\tltC, sln~~ UI'1i ('fljK.bll il de "c:proclut'\in sp~i('i ; ('{'n df'~lI dlllHI ffUlll fI , "1'11 ,. ("1111'11'1111 Incomplete', ('Me stn\.. hH'IiIIO{IJ'C' I(', dur ('/H' ( ' II1HI'ijl'.,j. I'ull'lul (1"lIrll'l (l', 'ulldnlp, t'lII'l' l'lI\e mnl('lI , 1, 1 /1

I,,. l'Il1dul lor, lU('I'[UOfU'clc slnL Impal'\ltc pe flrll]J(' ,'/Od(l/I' eu ('II I U('ti.'I' 1('ltl l)I)I';ll ~I snrt:ini l e~:J.lJ(J strins de a<:liv!tot.c~1 un()I' glnnd(' mnl tlmlt Sil l! 1It[l1 pu\in (I(;'zvoltflte, dup;1 nccesi ttl.\ile l..o()lO u1iitA~ii , 'route insll IUCl'co7.il int!-o perfectA <mnonic. I nrepind cu 'Ct'Jc rn lll IIIH'I'P (o.ill'C tOI'lH~<J7 '1. gl-upul sodal al gospodillclor sbUpu lui , (.'cl ul ... dlr(J/itl)(lrf'[or, e1 reprczinta in co lectivitate organul de (lpiimrp ('OlIl r{l l'I'I'lltll(lld illl'(lzii d e ugellti patogen i producAtori de boH - cc put 1/,11 him' Il'COJo lInde sin l nglometari mari dar n\u ol'ganizate. Ajul.'llC' til .'II'clou 101' de un alt grup social - eel al aIbineIor de pazli - cle I1U ll1W"d uic sn plitt'uda in stup clemente stlf1ine, cal-e ar pU Leo UChJ('l' 1\1' <'or pul 101' aCe}Li agenti patogeni. Ele indeplinesc sarcina de a ilP.l1l'lI 1IIIII Id scuin coloniei , adunatA cu lI'uda in chilioarele Iagurilol', Acolo se: :dJl\ fJnLpul sOciaL al albinelor diiditoare care secretA ceara, cu care i~ 1 I'Jndcsc (ugu,.ii, a~zdmint und e i~i Cl'esc Illumeroase generatii de pui{'l III elll b, I\colo, in\..,.c fagu ri. ele sc adApostesc de dgorile iernii, pastrlnd II I\lltbian\;1 caldA, strinse in for mA de gh em , pentru a nu se risipi c<\t' 1111';1 l>e CnI'e clc in~i1e 0 creeazli. Apoi vine marele gru p social a l albinelor doici, care zi -5i noapte 1~1 lu~;dJcS(' 7)lIief ll! tarvar' ce reprezilltii vi itoa rele albine, molecule de I'C 1II/Iojr'C', rnrtl. tncctm"e, a celor uzate ~i oare pier din acest complex bin I"HI{" ('UI'C cs'tc colonia pentl'u ea ea , A vie~uiasca permanent. Din l.K.'Cln':'l s Will> sociul (<-IC paL '1.e clI rtencete, 'CCle ce ingrijesc fj-i h l'all esC m_ at,cil, (,(' 1I'p"l'l! intli sexu l coloniei cl-eaLoare de noi molecule-albine. ~'Lccare din aparalele descrise la anatomic au I'eprezentanlul s~1U III ('ollluniLutcn coloniei. Aspectul social 81 aparatul u i respirator tl Ofe rt! V,1'l1j>UJ albindo,. v e11tilatoare, care introduc in stup oxigenul necesur 'oil 1 ~lJ lllln n surp]us ul de bioxid de carbon dio aerul v iciat al stupului. Rollal l"'I'~lllt'n dl'n ul'ma in rolonie se fl[.ilmA mai ales in timpu l iemii, dlncl IIIIIIII (,Ior 0 u~o<.lnl $i aparentl1 narcozfi, care d eLermina 0 incetinirc ;.a 'jll' ll llJIJlISIYI\ lIui , un ,(..'Ons um reclus de hrana ~i 0 stare de Jjni~1.ire [onrl{' (111\,tlilow'(' st1\,'i i fizi ologice a complexului. AJalurl de uccsL gnlp social ~i in co:ncordan\l1 co el sint grupel!' III'i"Il' ('C fOI'mcl,lzA. l\pl.lratul circulator $i excretor legate d e sistcmul l! 1"l ldllim ~l enzimfltiC", dirijute IOflt.e de acel sistem nervos, onre esll' I!loW!'ll l ;l('('::t{'! uzinC' t'1L zod de lYIii de piese fU1gl'cnate unele ell all ele, 1',\ ,.,lllll' 1II1\JI rt"ll'lOI'l1lc Clcctl't)Tlic. Ste grupu l social al cercetfJ$ctf)r, IWItU\1 ch.. s('()I)('t u'('u rC.!lurf>C\(II' de nectal' l1i de polen, urmat de more-Ie 11"'1)) !I11l"" l ,II l'tllt'gcflrlUr('lor, (',Ire> nu numni ell. adue. hrnna in slup pcntru 1,"IH, dUI' r'lI'n-lI'a~!i 0 Ilh~ lI ls(,fl l t\ in ~Lup penh'u z[Jc g l'cle de rcsl!i~tC. " 11111 Tlilltd.tll'n j)('cs t(' bUllUri " Iimentl)rc dispor, Ete rc prezin tli. 1n cOmll1111.11"" f'oltll1h" lip, 11"11111 1 Ill' Mf",rutltrt> pcrlllcw e71lii, CaJ'C il1Lre\ine k1cLivi ILlti1H vU .1.1,1 1'0111111(,1. prill hrnn!\, "m'o 51! eonsu m!i ~ i cur/! lrc('e in H1nd ,/lllll,IUlI 1 till! J.(lU"li til ud, pl'ln !tchimbul cJ cc nrc loc int.rc L onlc albl~ 11 " 14' 10011" '111,.1" 1i(,t' II';1 ('(HI~~f ll1 \nd In 'OCCltl$\ Ump apw:uluJ sllu (~ Ir ",dill 111 tllll' 'I([('vlil', Iwnnll, tns('llIllllli Iwmnlllnt!i - d('f'1 ap(U'Iit. dj~csl1\', h" ,1110_. ,1,111",1"11111111 11"II " t!,t!." 1'(\1 ' 111/'[\ , I'IH' rl(le, Vl fl\li lK'nLn l oomunilHlp ] 1'111/ lId I,1I \'111 It', III I....II~~, l'lUltlnU!lalt' H VIl'111 ('Illonjj" , pint! <'1m] 11 1011 111/11 111 / ' '\I"",d,'"l I11" Ilelh'A IU>IIIIIUh d rn'/lI flu ,~ t(lJ)hH ' ~ , tl'N"{'rCI\ "\ In IlIltl ,i In '11 .11 ILllI't. I\I'IIJI'I ~IU ' '' lll' I'MI'!llI 1I1w("lnlll1lII'" Irh ll'lpl:il' ~lLI\l 1 11'1)1'1.

"~I

dl'l'"

sinL <l1lE: grupe sociule care formC<lza apnratul sonitflr 81 ('0l"n11'11, prUI m:e:l tJl'opolis ir1Jlibii,Ol' al multQr agen\i patogeni. care tm('lOll

('lu'iltiID<lfele, despl'e care <1m amintit eu pu\in inainte, OU sl\l,lHli\il colectivitlitii, Acolo Iiecare albina-molecuUi. perfect a lct'itil I!..I orgnnic dupA cum ati vAzut la anatomia lor - cootribuie /'lJIUlldos I~ producerea ~i pastral'ea unui regim termic normal pelltru Illb ~l >pentfu puietul din el, ~el bine determinat, ce reprezinta asiguI,ll-I'l l vlltorullli speciei. Albinele meliIere nu pot trai decit In colectidl,lt". I) llibina s in:gura, orioit de multa !1i de bunA hrana 81' avea I fl dHII>fMllie, ou poate vietui, dici numai tn mierea ~i polenul ingerat nu .:'I~"tl' pS('lIta de viatli, ce izvoral;>te din totaUtatea coloniei , acel ~I h1rllh de substan\e hormonale, la care matea i!1i dAruie~e cu prisosiatii 11111"11 '" ('1 ~'le acel eject de grup despre 'Care \'om ,'ollbi mai departe. t-.llImll'll lIuei albine singuratice vine de la starea de deprirnare, de In IIp'-!J1 ("'lor ce 0 inconjurasera, de dOTUl simt(im'intului de jraternitate, de 11111"" ,k (tp ropiere, de aJectiune, de sprijin reciproc. pe care numai in I "f.'.."d/rl le le ponte ovea. Acolo, ele au deschis ochil pnma oara, dnd co "11111. ,1 Pi' ~en e au indeplirtat. ciipacele alveolelor ce Ie despariesu de 1111111'" 8Lupu lui; acolo au VGzut $i au prins a deslu~ conform bagajului lUI r II't1iLnr limbajuZ multimii, primind putin llipti!?or intAritor fizice~te, , 'u In\I'II~ul corporal a l chitinei, inca neconsolidat pe depUn, Cli picioarele I"'~I lItosigU!'e, cu ariplle inca neintiirite, cu pur'u~orul de culoarea li.$OI' ."'IIII.,.fl' ce 0 au noile nascute au luat cuno~tiintA de viata colectivita\.iI dill ~Iup, Oe aceea, rubin a singuraticA moare l ipsitli de acest. mcdiu II.' I.. ',d pBthic, pe care-l gAse{>tc ownai in comunitaten colomeL Ue eind se nase ~i pinli mor, albinelc-molecule ale acestui complex IIII:!I.dc, care cste colonia, nu precupetesc nici un eIort, aducind comuniIr'lW rlv-uu unei hArnicii rar inLUnitA la alte specii de insecte, exceptind tllrl1lcilc, slIl"ori bune eu albinele. facind parte din acela~i ordin al Hyme. ""lll\'!"f'lor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodari i care mer~(' )llul\ lu eel e mai mici amanunte, f<"ira. sA ocoleascii sau sa se sustraga de hi vrC(1 lrudii oricit de grea, in raport cu puterile lor, agonisiad farfl hlrNlLl'e :;;i cu oriee sacriIiciu, bunuri aiimentare, tot timpul cit florilc> It'll! nectar, stringindu-le pentru viitorime, clnd stupul este ineApator I;i \ r l' ti l CO buna, ca un avar care nu gas~te fericire decit vazind comori cit li'I/1 hOJ-{atc atdunate in juru-i. 1 :;le lntl'uchipeaza dragostea nemarginitA pentru urma.'?i, pe cflrc--f 11'1"\1' (!u atentil vAdite: doicile '\'iziteazii larvele de sute de ori pc zi, (HlId Cieclircia alte $i alte ratii de hranii dupa vi rsta ~i casta din Cnt~ rHO pllrLc, T Hc..'Cflsti\ orc1ine de idei, sibinele coloniei previfd gt'cuUi\ilc ('" n vor Vl'n i in sezonul rece al iernii, pregUind din timp rezcrve tnd/..'8tulft. 111111'(' de mierc *i pilsturi:'i, aducind din tagurii margin~i acest.c bllllllri "1111 ~l p r'Oo!X' de cOUotlul cald a1 ghcmulw de iarnA, peniru a nu fi l'illil'" I'Il\ liP flt'l'llu"'l!~c pc timp rccc. Elc contribuie la piistrarea unci a mbiHlI~'" ~ Ullf'i Illicroclimc cnldc ~ i UljOl' umedc tn ghemul formnt. din trupllT! IIlhlllO lo c Al'tTn~, co s:1 nil so irosroscl\ din c~ldurti dcclt strictu 1 ,J('t('S(U , \1'1 ,lt., 10lUI l'I;\f' orr.llld~!lt tltlp:l vl rst(' nWI{'1\ III rrnjli)c III 111("\11 ('('I ,11111 ('11111 , til rindurlli t urt\ 111101In' j\l hlql,l c IlIl('I'/..' ('(' pot. pr(}lhH~' n " ~1 molln

will!

IH "llllel CI\

"II,LI III!, (,'lI lIll ('\,)II!;U.OI (oiL nll,l ('COIIUIIUC()!; de glucill(o; Ut'm~nz(\ iIlpn' 11\1t1'l~lnl (:('1(0 Illllt vl l's tnlcc e-nr~ sc schimbtt C(t {nlr-Lln rood, ell ul'!li' '!,llltllll'lt' lnrrig\lrnk (,'(.' inU'ii in dormitol'ul lor ell s5 sc tif'zghe\(': vi,' "'1 11. !1r!,H"Ultc de al\.c\c co gU'5ile pllne eu miere, capllbi lc sf! reziSI,' CI'IWilul. M I.';tcl\tnurc :;oint de HSCll1enell alent.We ce Ic dntl mmnei 101' in jurld "U'('hL un 1I1Imi'i.I' ,n'sll'ins ii !ol'meaza 0 suitll, care 0 pazesc I}i 0 tn.lP'ij('~\' 1',1 111,,11(.' vestalC', cc siau trezc la vstra str~mo~eascA in care 10cul Me-I'll 1111 1(' slinge nieiodaUi, f$1 Cli toote celc zise pornite din portea sutelor de cerceUllori Iji II "hI;PI'v<ltlilol' pl"Oprii dc-a lungul unci vie\i de raproape 80 de ani, dill t II I' 1;1i numai in apicultudi, nu am putut dezlega incli mu lt.e hlin(! din Villtli ot'C!\tci mln\Uulte coleelivitiiti care estc colonia.
Aill" munifcsHiri de carac1er ale coloniei
PI' tintl d{ldcmn tincrUor apicullori acestc Uimuriri, vent In pri!\O(~OI pndul'lll'w de In p{.du l'ea veeina eu noi, care ne tntreha ce poate s~ [ac':l I'll \Jhl~' roiuri <lPU I'Uie ncolo pesle noapte pe fosta vatra a unei sLupirlc

pll'I ',!IA In nIt Cli tes, de la salcimul 0'11 doilea. NC-(lln dus la rata locului ~i intr-adeval" aln gasit fOlmati p..'ItTU I'\ ...clilnl CI.I nlhlne parasite, _ laU\, nvcti ocazia s1\ vede,i una din maniCest.-\rile de cara('t('r !I,' l't)lp!lici <1(' olbinc: cea de interatractie, Albinele adunalc in a~ti I'hlorrilini provln de 1n di!erite colonH din marea prisacli ee a plecat ast!\ "n"PI,' la alt. culcs de sulcim, In 0 < llt.it.udine Inai mare tata de <:en Ii, I"~ 11 1ft, Acolo snlclolul nbia inflore~te pe ciud aici este pe terminate. \ ' 1',1,' ulbil1C ~illt calc core, in .ctorin~u de a acumula cit mai mull, s-nu III 111 pli'Ctnu III culcs inaintc de inscrarc, dar prinzindu-le intunericlll, 111 .111 j'1II1H.~ PCSII' Ilonptc> pc Clorllc ce inca mai secretau ceva nectar. O imi111"1\11, illt"t'ClnlJu-.<;<, I:, \loll'<J. cunosculA n-au mai gasi't stl1pina. !;ii tn 11I"l!l'I'M~' dt' cm\zl\ n-Ilu strins in ciorChinii ce-i vedeti ca ni~le roi Til f:I"th,'l, IHl~11 dill lil/('I'jj ttoicu ltor i a ndus patru matci din s\;upu!1urU 11111;1.1 d~ ImTX'I'f'ch cl't', ScuLurind ficcnre roi pc dad in stupi separa\i. . 1\ d .\~ rir('[\nliu cit(' 0 O1tlt.ctl 1nch lsa tn colivia ei !1i am dus roii in Itvml .. (1(' It.H(l\ CnSO pt\du\'oculul ell sli-!;ii fortne7.e ~i el 0 mica prisnci't. J\{"".'>\!\ mtlnlIl'~l;u'e, 11\('('1'1.11 eu expunel'Ca, este carllctcrisllcti, ~' " 1"'Itl' IIIIIHII' " 1\ 1''1IH'.i'lUlu l I'fer ' dt' gn,p c(' IIl><1I"C cllial' intrc olbinc\e 1111 ~1I11\1 Illund ('hid !\C' prczintl\ 0 ocuz\c ell CC{l d<, azi S{lU to 31te.le cc
It, " '~111

" "f plle'II,

\),11 "II).

1I1I1I llIil)

."hUllIl ,I 111'111111(\1'
III., ,
III

1\11

[,'>\'1\1111,

orl"

c,1 "<'1 11<'\"0,, alhinC'lp slriiine dit1lcilc ~"iLU ciorchlni en In roire? tntrcabh un Until'

\)IJllI, IIII' 111111;'\ ("(lIn V , 1111 n\hi Spll ~ nu pol \dii dC'cl l, 1n ('nlu",,',1'1 "' II"IIIIIII"d 11""11(111 111 ,'uri ' .. it I ~I nf\1'I 1'll.,nl'ntHI I'wllleip;!1 I.k \"11\'\ lilli' " ,,11', rlilpil II llllih C~l(1t ltll l>il(\ h,(" PIII'lU (1111 cmli'H,)rln I".I~ IInh'l Hwllll, "dll'I\ dIll ,1111\111 \' hlui\llur C,lnl uu tl'II1I)(TII!iIl'l\ cut'pul'l\lA.

III
110

0 datA cu temperaltlI'8 medlUlu i. DupA cercetadle lui A. 1. Root, aceastA particularita te de poikil o. tCl"mi e se ananitestA nwnaj in timpul noptii, ciici ziua albinele, mal .binc zls colonia, sint homeoterme, adicil. au 0 temperaturA ccntralA constanl..:'i.. CercetAtorul a constatat cu uimire cA ziua aIbineIe degajA mai multii citldurA decit temperatura exterioarA sc!izutA , pe dod noaplea metabolis. mu l lor u nneazA pur /iii simplu vari'a~H1e exteriorului. la l ei ca toal.e lnsectele. Ace85ta este ell atit mai uimitor zice Root - C'U ciL BCest fe nomen nu se vede citu ~ i de pu\ in in stup. CereetArile I-au dus In acesle concluzii fAcind studii calorimetrice cu aparate speciale /iii in di verse sirua\ii. Un alt cercetAtor - Glimov - urmArind temperatura individuallt B unei albine a constatat cli ea pas treazA 30% din energia glicolizei. dupA un consum oarecare de miere, sub 0 formA capabila sA produca o activitate in organism. "Clnd oxigenul este prezent - spune autorul cl opre~e gliroza I) la niwIu! glicofosfatelor sau difosIate lor, larA sa lase sa mearga pinA la acid lactic. Dar dnd nu existA oxigen, degradati:.l merge mai departe ~i poate incA sA produd energie~. Cum inci caJdu ra individual~ are. 0 limita precisA, ced datA de hrana hidrOcaIlbonoasA din .gu~A sau mie-rea cea acumulatA in Ql'ganism , clod aceasta se term inA, atlmct albina are n evoie de spri j inul gru.pului cu care lAcind schi mb de h l'8nA se aj utoreaza. FArA ciUdura grupului. albina singuraticli nu paate crea 0 regularizare termicA ~ i moar(' curtnd. Moartea este precedata. de 0 paralizie semitotalA, sub aqiuoea ri1celii la 0 temperaturA de 12C. La albine regulsrizarea termica nu se realizeazA complet decit to g rup. La lOoe un mic grup de 10 aibine trAiesc numa! 5 ore ; 25 de a!binc vie\uiesc 24 de ore ; 200 de slbine traiesc 3 zile. CercetAtoI"ul fran ccz L.ecomt a constatat cA iocepiod cu 12-20C, io mbura in ca re tempera tura dev~ne mai joasA, cu ati t mai l.l.5Or ~i mai repede, albinele se string 1n grup. Un alt element, care Ie determinA sA s e adune, este nevoia dt IwanA in comunitate frA\eascA ; ele i~i distribuie hrana in propor\ii jusle, de la cele ce au mal mult, la cele ce n-au deloc sau au Ioarte putin . A ~a de departe merge aceastA frA\ietate in distribu\ia hranei, tucit dacl\ to iarna hrana este pe terminate, in nAdejdea unei supravie ;wri toate nlbinele au tn gu ~i aceea~i cantitate de miere. Atunci cind aceasli\ ul timA rezervA se terminA , moare deod.atA intreaga colonie,cu excepi ia mA tcii, care mai supravietui~te cltva timp pina clnd cade !jii ea. Matca este prindpaltll element de atractie in colonie. Albinele siml nevoia ca din g rupul lor, mare sau m ic, sA nu lipseascA n iciodatli mat CII go. intruchipeazA viitorul speciei, iar prezenta ei in roijIocul lor le-o mk'vc rco\'i te acee substan~ hormonal! ce 0 secreta cot:pul sau ~ i estc I.rI1lH! l11is1l albinelor coloniei. 'J CllcoUzd - hldrOUJJ!; a glk:ogen1.l111l, d~ t.cer-ea III! In . pl ,I bloxld du C3rll',n. , .. MftS1e\ conUn ute, proces cara are lac In organlam In .,adrul rn<!lah"n~,p" hll

10 tel ca cea a mcdl ului inconjurAtor, 8.!18 cum sint. pe~tii ~i replilclc,

1\

cact metaboJism uI lor c re!iite

Ub<'r~I'oe1i
lI~rl " r~1.

J::stc mi~cc1.loUle 0 tntimplare cHle ilustreaza accnstA nevoie "pslhktJ .. IIlbinelmo unei colonii, descr is~ intr-o rev:sta soviet.i~ de lIf,)i(:L uLu ,Lll I lL lim p ce un stupar cerceta un stup, matca a cazut jos de pc (nl-!urc ~ I I,l L a root gasllA, Aibineie, dupA in.chiderea sru pulu i, s a u agiluL pn!lu tlndeni pe a lan'l, aproape douA ore, dup!!. care s-au linL~tit. Stupar'til II ,'I'('rut ca ele au gasit~ iar pentru a fj sigur, a redesch:is stupul dUP.'1 rit c-va zile fAra sa 0 ,a Ue; pe de .alta pade a ibincie nu crescuscLii bulr ', ;'Ulll est.e regula in cazul dispari\ici matcH. Intrigat de accasU\ :-lil Uil \l l' III'OI.mala, u seas afarA din stup t.o~l faguf'ii ~i abia iltund (l nbS Ct'\IHl UII grup mie de albine ce stateau g'ramadA pe unul din pere\i did mal l',' it' ascunsese intr~ cra.p!!.tura dintre aouA scinduri ale perctelui de u nd, "u nu putea S<1. iasa. Albinele au descaperik> acolo, au hranit-o, uu \In '' permanent de pe capul ei substanta hormonala pe care 0 lron smit(,!l\u t!(!'lor inconjur~toare. Albinele r;;tiinti ca matca este in stup n-au llllli fll/\di t batel. tHnd satis f4C'ute de prezen\.a el. In S(ir~it, WI alt exemplu de atrac\ie a albinelor una fa\! de ceruait...'i , observA atunci cind stuparii lac acele microouclee de imper echcrc :L mi\tcilor, cu un numAr de 15'1-200 de aibine in stU'pu~orii care au d OfH' un mic f4gura, cit 0 sectiune, avtnd sus un ulucel pentru hrana ~i 0 botci'l 'Juta de eclozionare in mijlocul lor. Cine: se perie albine tinere in acestc IIl lcronuclee ~i inaillte de a da bot ca, privind prjn peretele lateral de M \lelA al stupu~orului, se ,observ~ cA prima mi~care ce 0 fac scele albine lln ere este ce.:1. de adunare Is im.. -eput in mict gru pu le~e; abia d up~ 40riO de minute ele se formeazA tn ctorchin'!, tntr-un col\, imprumutindu .<;l rreiproc di.1dura pentru a pulea supravielui. Este un fenomen de interfltrctctie ce 0 exercirt.4 riin\'ele din aeeea~i specie, unde spre a ltel e ~i car ~ \u tndeamnA sa se grupeze. Mecanismul interatrac\iei - dupA Lecomt Pil le de ordLn olfactic: mai intti acel fenomen de I!trac\ie determinat de 4ubstan\a de matcli. de nahlrA chimicA ~i un aJ doUea de- ordin vibra. tQ , cAci albinele disperate i!jii tremurA aripile. emi\lnd efluvii volatile riu Win curentul fAcut de vi bootiile aripilor, care se transmit tuturor, chc mtndu-le sA se adune. AI\i cercetAtori consider4 eli. fen omen ul de interatrac\ie estc till ... fee t de muLtime, decl superior celui de grup despre care v-am vorllil. 111 acest caz, stimulii vin dIn afarA, iar al b:nele se adunA pentru ca sill\ nt,t>('lSc de aceia~i stimuli. A~a se unesc obi ~nuit sibinele lucditoat'c Irl jlll'ul aceleia~ i surse de hran~, Prof. Grasse considerA ca feno menul cst!.! Rcuerat pornind dintr-un spirit gregar - deci de turmA. Dadi. dupa. 2- 3 ore de la scuturarea aibinelor t inere in micronurllc ul de tm;perechere, s-ar introduce un termometru in micul ciorchi n lL~ (.'l' ~_II format pentru ca sa-~i imprumute reciproc caldura, el va inregistra !I0_ :I<!cC, dutorita interatrac\iei in care cle i~i pot imprut;nuta una altcifl H""1Il11 din gu ~i. CAld ura este eiectul metaboHzarii acelei hrane care genen' j\7,1\ Iwocesul de urdere. Problema va fi pe larg dezbatutii dnd vom v,whl dt:' org ..,n izaIea cuibului coloniei. DeocnmdntA, cu aceastA ocazi('. H\lflrt' I'LL 1\ HWi . lutud\ pl'ivitor la [elul cum albin ele i~i organizeu1.i1 Ci('l u\ 1)II IHI!lt' : ('HI1.> eJeCl1ll de ecollomi e care este atit de inradacin at in nin\H 1M /\d uul1lul hrlll,('i din fl ori SHU din alte surse dutci este 0 preocuparc ,,'u,' II H <L ll " tl n "111\11. In ljll (:(.'(-'11 f '(' r~ L<'. tn l(ll ('C cu nsuml" , In lot e('

'C

I I:J

\, ",

1 1.1

.n

vlft< lell(" 1' C St spi rit de economie s e afi.,ml mereu, ell 0 singudi exceppe : - C hrlt,tire(1 PUictlLlui. Allmentatia bogata. ce 0 dau urma~i1or. viitorul comun ltl\\II. urma~i dirora Ie deschide Iji Ie revarsli. din bel~ug "cornul fllJ\lllth~n\ci", hra nindu-i de sute de ori pe zi, este dovada dorintei ca ei rho dL mai voinici, cit mai rezistenti 18 atacul holilar .,i eel a1 frigu lui. UII nil. erect de grup sall de multime este eel pe care colonia n prl,:<:i nUi rezistind eu succes Is acumularea bioxidului de car bon in locu-

Irlltl loe', care nu numai ca nu Ie incomodeaza, dar Ie este chiar folositor plll(\ ld 0 D.numiiA 1imit~ de la 2% pina la 15%. Acest gaz este toxic I),m ll'" rlite vietuitoare. inclusiv pentru om 'Care nu suporta 0 concentratie hm l tlltU'C de 0,4%. In milioanele de ani cit ele au vietuit intr-un spatiu i II /jIlL JIlai redus cu cit colonia era mai mare, albinele s~u adaptat IIC(''' lli i In(.'<iiu , care pentru majoritatea vie\Uitoarelor este nociv. AlbijI Np /' Jt! cstc !01 05i1or caci tn ghemul de iarn~ - dupA cum am mai "Hilt - Il lbi nele stau ca intr-o seminarcoza, care Ie determin~ 18 un conIlIlIn I'edus de hranii ~i la un metabolism ce se face lent; cind limita 1 ,.10 tns,. dc~~itA, Etcest gaz este eliminat cu ajutorul ventilap.ei. Alhlncle tr~iesc in colonie intr-o perfecta armonie -l?i spnijin reci111 \ 11 '; ~' l c So' ajuta la orice nevoie o\ii acolo unde una sau douA nu pot 6 fa eti u lucrare, vin in sprijinul lor numeroase sUI1ori, ptnA dnd SeQjill I !.'Hlp Icnlizat. Introducep - t::ineri apicultori - pe urdini~ul stupului l Ilt nb,,('/' vutie un pai !;Ii urmAriti ceea ce se intimplA: la Inceput una IHl1 onl'el\ sll.-l scaatA afara, plasindu-se spre capAtul cel mai apropiat de hl,/roi Dacti. sfortArile fAcute de ea nu duc la rezultat, se in{>ir.. de-a IUlluul pniului stitea incit il ml~C! din loc ~i 11 elimina din. stup. alUi lncercare: puneti un roi natural intr-un mic stup primitiv tft aut din sctnduri ~i avind un urdinio? prea mic. Albinele .se ~aza 1a Jucru I;!i cu mandibule1e r od fibrele lemnului ~i 14rgesc deschiderea. Lucrm'cn este facut4 f4ra intrerupere zi o?i noapte. Atunci clnd in natura ""lu dcplln4 linio?te, vel veti apropia de acel stup cu 'llrdlni~ prea mic, ~i Vtl\,] Cluzi distinct cum ele rod permanent marginile deschiderii, ca nio?te 40r lccl care-~i fac 'l oc de p4trundere intr-o lad~ cu ,provizii. Intrajutorarea lntre albinele acelei~i calonli, mai ales a celor prea vbotli t.e, tl lost observatii de prof. M. Haydak (S.U.A.) care unnarind felul (lUm llibinele se ajutA, serie ca. In colonie sint albine specializate s4

msczc articulatiile de Ia aripile $i picioarele celoT istovite de aZergdturii ~I ::bor. TOllte sint trup $i suflet pentru interesul calomei tArA sa.-~i manirl'tC\ C 0

th!punc au4 fecundate in acele potira~e iniVale din ceara. care VOT fi olucivQ rrumoase botd, de~i prio instinct, simte ca tntr-una din ele se vo pllimMi 0 viitoare urmao?.. care-i va lua locul in colonie, iar ea va

in clin-are spre egoism. De pildel, matca cu destinul sAu procreator,

Lt'(" bu i od sa piece cu primul roi, ori c;1 fie rapusa de propria sa mdi, d\mine mal departe in stup. Astlel, ea se supune orbe![lte legilor cl\re usigurfL vHtorul speciei. La tel rac ~i culegatoarele care aduna. cu zor miere ~i polen pe C/II'C Ie pune In rezerva pecetJulndu-Ie pentru zilele de restri~te, clnd 01( dc mult vor {i trecut hotarul existentei ~i nu vor ajunge sA Sf> bUC:Ut'c' de roo<i c.le munc.ii 1 01".
d flCi1

Acti vitatea lobOlioastl. a curu:~itoardor ce paSlreazA cosa lor co 1111 pailar sl'li pind de ClJ l"a \ell ie este 0 Ope lr. de prevenlre ~ i dc rrtl)III 'f" I I bolHor pentru buna vie~uire a comunita.tB, zidind in sierie de pl'Op(llis cadavrele ~oarecilor ce au trecut pe urdini~ nonptea, pe nesim\ite. ('lnri vremea este rece o?i albinele s-au strins tn ghem. Prin felul ei de organizare, colonia, in grele momente de C,. I /11I IIt.a~i nu da pas desnadejdii. Este suiicient ell d1n dezastru sa "[i e sal va t' o mins de aibine care sa aiba intre ele pe mama lor, pentru ('I I tn scurt timp sa. in ceapel a ctadi 2-3 Ugur~i in care aduna de indalJi hrana, iar matca tncepe sa depuna oua tn roicul cuib. Dintre ele sc ill eg doicile pentru crescut puietuJ ~i astfel, zi de zi, mica colonie se inl.;'i re~te. popula\ia cr~te, incit in prag de iarnA ciciul biologic se incii(' jC', urmind ca in primAvera sa continue existenta din ce in ce ma i intlMI toare. Numai cind datoritA unei calam1tAti, ca 0 napastA, piere {>j miltclI , apare 0 adevaratA frAmintare intre supravie~itoare. mai ales clnd t r'1 cuib nu se afM. nici ouA ~i nici larve mai mici de trei zile. In dispel'iI!'(' de cauUi, citeva din ele, in unna unul autooonsum de lapti~or, njung la o dezvoltare a ovarelor ~i astfel reul?esc sa depuna oua in fagurii puslii . din care se VOl' na~te numai U'intori. Mai cur1nd sau mai tirziu coloniu zisa bezmetica piere din lipsA de urma~i. _ Dar in interiorul coloniei o?i tn illara de ea, apar oare fenom cm\ de antagonism? intreba unul dintre tinerii apicuItori. _ Cind 0 c.o lonie devine bezmetiea o?i deci eu multe aibine ouo1toare, care adesea dep~sc 50 0/ 0 din popula\ie, iar stuparul vrea sa rcpm'c r aul dindu-i 0 matcA nouA, aceasta \'a fi aproape ~ mediat atacatii ~j ucis[i. Albinele blitrine care au acum ovare mat dezvoLtate, chiar daca oVa\'iolele lor putine 1a numAr dau doar 6-8 oua nelecuodate, intruclt aceastu stare fiziologicA Ie da posibilitatea sA devinA o?i ele femele care PI'Ocreeaza, se vor repezi s~ ucid~ orice matcil straina introdusa in col on ic. latii tineri apicultori - 0 l"e-latie de antagonism de ordin intern i., I ,'I' albinele ouatoare ~i 0 matca nouA. AceastA du!}ma.nie are urmiiri fatale, cli.ci din ouale depuse dc alhl nele ouatoare se nasc numai trintorL S-ar putea spune ca procedincl fls l . reI albinele "spera'" ca in sfir~t din atitea ouA depuse de mnjori l;:\U'lI populatiei, se va lIla~te odatA ~i 0 rnatdi. In stravechile timpuri dud albl nele erau singuratice acest caz era .regulli. generala, IIi deci prin eredilate au mai pastrat vre-Q amintire in aceastA privin~a. In general coloni a de s ibille oua. toare d ispare prin ea insli.{>i, dci dad stupul va fi populnl num ai c u otrintori, nu are cine sa intretinli. colonia 'CU ,bunuri a limen ln,'p in'<.lispensablle. o altA manifestare antagonistll. in colonie este lupta care se da intl'C matcn virstnicli. ~i una tinAra, care iese totdeauna v ictorioasa, u ci~ind ('hi at pc propria sa mama. Totu~i, s-au vAzut cazuri clnd doul!. mli.ki moma ~i fliea - convietuiesc in acela~i stup, depunind ouA pc 3(!c.lwj i fugufe. (jm' fic::care pe 0 alta fata, evitindu-se contactul direct intrc cle. Clml Inst'i se !o rmcaza g hemul de iornA virstnica nu mai estc ing(ldu llfi

,I

~ 1i !\pHr(' .

11 1

\I :1

Alitll/JO m 1ntl'(I I)lhl(l c\C' stl'liine coloniei se observa illal lotdeaun8, llls Ihq l/\ ('\1 111 lil t ,'/bml, in cazul o pari~iei rUl'ti"agului. Dar dad straina ce VI, II! HH IlIt rC !iCOfi lC pe virIu l limbei 0 picaturi1 de nectar din gu~A , dovedlllli p!"\n II(;CII;;ola e{l nu este 0 du~man.!1, ci ad uce ceva in [olosul comunitntl l, 81.1 'llj ll de III ul'd ini ~ ii dA voie soli intre.
Reversu! mednliei :
1~~1e f' h {>lllll i d e
furti~agul

neolo nll se (l ngajcaz~\ pc sdnd ul'B de zbor pentru a plltea " btlru, col Rt' " I'cii pe rata cx t.erioara n stupului l]i de neola i!ji iau <lvintul de zhUl'

d l"Cpl, .5i bine de spus, cA albinele au ~ i plkateJe lor. Am Cost

dau un sfat. S tuparu l plccase cu trei plin cu mjere. Cind albinele au dat II., ,,1 ~I s-ml inlru ptat dintr- un bun gaslt. gata cules, s-a de~teptat in ele Iw,~ 1 1I 1'I 1I1 fllrti ~agului napustindu-se asupl'a coloniilol' mai 'Put.in popu late (lI i HIl'uj.l1 mai r edusa la urd in i~e. S-au luptat din greu aparl1toarele cu Ilu hul lil de invadatoal'e ce velleau cu sutele, dar acestea au goUt to~i (I1Ulldl C li strinsurA din stqpul atacat, uciglnd majoritatea albinelo r ~ i HlUll'O ro lonlei. R~ul s-a lotins eurind ~i la a1ti stupi a~a incit IOG din /, I t ,lill lll lt' K lupinei erau distruse. Cu foarte multa truda. am stavilit dezas11'111, r OI'(' nllrel putea fi general. 1 6 1' cum pot a lbinele hoa\e sa in ~ele vigilen\a celor ce apadi ) n Hlltll ~ 1I1 7 lnli'eM un apicultor incepator. - Clud un cules bogat a incetat bl'use din anumite cauze ce depind Ill' Ull ll u1'lzm'ea florei respective, cind plantel e i~ i retin rezer vele sale de ',IIIMt' ( I I' cUl'e au nevoie pentru iorm-area fru ctului, grupul albinelor j 'r r('o t "~c ~i 01 cuieg.toareJor sint mult atitate spre furti~g datoritlt. eflu\' llIhr Ptwrumate al e nectarului din stup care este prelucrat de albinele Ill'filucl'flt()ure; aceste efluvii ies din interiorul stupu!ui in valuri prin i .. ,\tu!Ilu nlbi nelor ventilatoare, ce evaporA apa d in mierea inca cruda , . lll'ninci porta de a rapi un bun gata ! acut. Instinctul Ie indemna sa hlllt'lJ, d nl' 8colo la majoritatea stupilor straja este numeroasA ~ i co atit IIInl IIterHti. t ncercarea de a pAtrunde in stupi de cele mai multe ori nu I~ l'l hll l~ le, cAd paznicele stau ridicate pe tpicioare le anterioare. t n tr ~ astJel de pozitie ele nu mai ,~teajJtA ca 0 strA.ina. sA se apro)1 (', \J Cllnoge pentru ca zboru l hoat.elo l' este Feodulant, cautind loc libel' 'If' 1ll lrtll'C. Atunci paz-nicele se'reped din zbor, se inoaiera cu albin a hcata. l't\\ilTnd sA-ljoi implinte acul in corpuJ nolivAutoarei. Aceasta face incercari It'll p OI'n t, C' s.1 scape, luptatoarele cad inlan\lIite de pc sci ndu ra de zbo!', jos ;3(' pttmin t Ij i astfel de cele mai muIte ori hoa~ele scapA. Ele se retrag !llItu fi reveni, de data aceasta mai circumspect, cautind sA. intre fn .lllpH ell popula,ii slabe, cu n paza rtlai putin numeroasa la urdini{ie. Tn lr.C'H tl' ~itu u t~ i nlbinele h oa~e [olosesc alte maniere : se a~eazlj, mal in tii pe unrglncu scindutii de zbor -stind oarecum linil;ltite pina clnd unele paz\h'C 8C {Ipmpic. Hoatele scot atunci, pe virful limbii , 0 picatura de m ier e 1111 1(11 (: 1, orCrind-o celor ce Ie-au ie!iit in cale, iar eie, considerind Coii lInt d lntrc IIle 101", Ie dau cale libet~ de intrare. OdatA. ajunse in stup e p'eli Ittl Illnl riC' recllnoscute, cli.ci albinele de acolQ au a lte sarcini ::;i n u ,I ' I)('\ip!\ tie pI'Ci':cnt<' stl'aine . Hoa~ele se duc direct la fagurii marg i nf1 ~ i, ';I I 1n('jll"C1\ ~1I !jn ClI micre ~ i plecind ocolesc centru! coioniei ~ i se tnh'l'llptll Itpr r P(' I'C'I,C' lc rrnnt.n\ <-'(Ib()l'ind pe cl pinA la urdini ~ : cind ies d('
18 0 sa

, It" 111111111e, uiUnd oial'lI. un i agure

IJ I'gen\A

stupinA

,I

adevar atli strat.egie ce 0 fac aceste navAlitoar e. Numi'll'ul lor devine Ia fi ecare zbor ~i mai mare, did prada inl pl\ r ta.:?-iHi. la cele d in stupul lor f ac pe paznice sA nu Ie mai recunousl'ii . pc'" Iru cfi mieroo ingera1.A Ie lransmite miI'OSul stupului at.acat, a'}a int.lt ]"1'"\" nicele nu mai pot distinge pe cele ale lor de nAvali toare. care au at\! , 1 aceJa~i mires. In mod obi~nu i t insa paznicele emit 0 substan \A de Alanna pl ......d ll :stl de glandele mandibulare denumitli. hepotan care mobilizeam inll'et'~11 colonie atacatl!. ~i astfel atacul este inlliturat. S-au vl!.zut insa cazu ri d nd o colonie luraUi estc w;;a de descurajatii incit renun\A Ia lupti\., mai aics dnd matca a (ost UelSa ~i unindu-se ell cele prAdalnice. transpol'ta (,Ie in~ile bunurile lor, rAminind ~i fA.cind casi1 comuna cu ataca toareJe. Prof . von Frisch a observat un altfel de furti~ag !?i mai tndrD.zn('\. constind din atac direct : albinele hoa~e atacau culegAtoarele ce ve neau la stup cu gu~ile pline, B %'teptindu-Ie chiar pe scindura de zbol' a stupului. ObositA ~i oarecum dezarmatA, c!ci atund clod are gu~a plinrt nu peate sA-~i indoaie abdomenul penlTu a-!;ii scoate <lcul, cu leglitoiu'CU c=deaza hoa\ei strinsura d in gUlJa , dupa care aceasta, satulA, i~i ia zborul spre stupul ei, I:n timp ce culegAtoarea intra cu putinul ce i-a mai ramlls in desaga gu~ii. _ Dar cum putem distinge albinele hoa,e de cele eare luereaz.."i norm al ? rna lntreaM unul dintre tinerii apicultori. _ In primul rind trebuie observat felul cum zboara albinele : ccle ee lucreazA normal i~i iau zborul avlntat in sus de pe sclodura de zoor cad au gu~a gosHL Hoat.ele ce pleae. din stup cu gu~a plinA, mnd greenie, sint nevoite sA se lase m ai intU din zOOr io jOs ~i apoi sA se inal\e. P ozitia picioarelor hoa\ei este cea adunatA sub abdomen pentru a-I spr ijini, 8%'a cum yin acasa culegatoarele, pe dnd cele normale pleaca. in zbor etl picioal'ele posterioare intinse de-a lungul abdomenului. DacA prinde\i unll din hoa\e 'ii ii presati abdomenul, spare la guri1 . 0 picAtura de micn}. Colonia hoatA este intr-o continua agita\H~ de zbor, la are clnd in p t"lsadi n-a ineeput zOOrul, !;i ele il prelungesc mult seara, cind ccleolnl'" colon ii obosite s-au lini"tit. Pentru eombaterea acestei inclina\ii negative a unoI' colonii tr('hlllc: luate rnA-suri severe : mai intli trebuie recunoscute coloniile hou~e, pll~ drind cu :taina alba pe cele ce plead\ anormale de la urdini~t ~i unn6rindu-Ie zborul , pute\i descoperi in care stup intrA; atunci se schimbfi locul ambilor stu P) unul in locu1 celu11alt, dupA ce mai intii a\i epui ul l mAsurile obi ~nuite ~i anume: de strimtorare a urdini'iului , chial' inch izi ndu-l pentru 30-50 minute. Hoa\ele se retrag vaztnd' neputin,a de n p~ t.runde in stup, Se deschide apoi urdini~ul pu\in, cit pot tl'ece aHltul'i !IAuA ulbine; ceJe ale ~tupului at.acat care au venit cu gu~a plin l't , inlrn In inte rior; al!1iuri, Ia urdinilJ s e iixooza cu 0 pioneza a pinza de W on, . ill I'ure 5(' infll,?oar a 0 I ucatA de vatA ell cUeva picAturi de 'lcid Jeulf' b IPi rnS'tll repu lsiv indep1'irteaza hoatele. In hpsn acidului (cnie se P O llt{ r;lllIlI; B"ldehidfl bMl:l,uiel cu cnre se pensulenzfi scind urn de i'.ho r ~ Pl' l'cI \.! l ~ rl'n nlil\ :1 1 ~I\lp\l lt l i IdHC': Ii. Mirosul ('sl(' rt'plIls iv pcn l rll h t 'fI ~\'
0

Es(e

I IIi

II '

1)(1 1.IK.\o] n('JlCu ~j (l <.,'o mbinatic de d nd pArti ben-zina, trei par\i ete. sul1 'ill ll' i() 1 I'\l tcrcbentini. puse intr-o cU'tie de cremA de ghete, ~ezatA )t\ In H I' h ' l~ , 11 1 <;'p i\ rtcaza hoa\ele, deoarece emunaFile volati le ale com{1

l'

llll1!1\(l,.' i

n\1

Ie plu c,~i Ie !.:re sA ren'Uote.

Til {ls Ue l de ImprejurAri lued.rile in prisacA se fac sub umbrela protrf'lltltl'l' . C[U"C Cll faldurile sale din til'on acopera stupul complet. iar sub ('II II plcuJt,orul lUCj'eaza 1ini ~tit, deschizind stupul fAra grijA eli ar putea r( ninh il, li t..' hoa~e. ll it,,'\ masuc! bun! este aplicarea la urdini~ a unul dispozitiv dnll umil, ' l'~lcana" care se face din soindurele de 10 mm grosime, ell percItll" fn mtul de 25 rom, cu lungimea de 350 mm ~i la.?mea de 80 mm, 1ilUlwl01C til euie. Este ea un tunel ce are 0 deschidere laterala ; tunelul IIfw In m ljloc 0 seindur!l medianA a~ezatA longitudinal. Albinele stnt lIovol tc sri. lotre in tuoel, sA-I parcurgA pe toatA lungimea lui ~i sa OCOlon.-('I\ lIt;tnd urica mediana a direi extremitate se deschide direct in stup. I\lhlnol\1 cOloniei atacata se obi~;nuiesc repede eu aeest dispozitiv, pe dnl! tole hO llte, intilnind in cale 0 serie de albine ale stupului care Ie IlIIrNw.1'I LrCl"Crea, renuntA la furat. Mflsu l'li cea mai sigurA este ca in stupina sA nu fie decit colonii hU1l 1,I ~ I puternice, care nu pot fi atacate. Nucleele s!l stea cu urdini~e InulL II Hc~o r8te !1i la nevoie ajutate cu puiet cApAcit pentru a le mArl J)4"llulnthl, care astfel se va apAra cu succes. HrAnirlle de stimulare se C lIu Jn.ol ~eara clnd zbor ul co loniilor s-a linl!1tit. III' {lllit lattira negativa a caracterului unor colonii, din prisac!l, este "Oil de agresivitate manifestatA mai ales cind un cules bagat s-a tenni" IlL bruse. Atunci, albinele agitate ataeA inteplnd pe eei din preajma lot, ru'o II sc pare cli Ie tulburA cursul normal al vietH lor. ESte obi~nuit o CdI'octeristica. a unor anumite rase de albine, cum sint de pUdA albinole clpriote cu care localnicii lucreaz!l greu dar suportabil. dat fiind eA 1II111t. tn "eela~i t imp hmnice ~i mult productive. $i cele din rasa sinan~ IHI Ilccst cusur. AceastA lnclinare spre agresivitate este ereditara, Vii (lJII III Ll ti dl. in primele leetii v -am vor-bit de acel stdimo~, aibina siUbalee.a "Inguraticti. ~i anume de specia Osmia Fossaria , la care fiecare indi'lId tr!ie~ te In birlogul S!U to piimlnt ~ i foarte apraape unele de altele, M 1ntr-un sat, Acestea atacA orlce altA insectA zburAtoare care stdibate Ipn\lu l ,.satulw'" cit ~i spatiul pe 0 razA de 100-150 m in jurul locuintoler. Aceto este clmpul lor de exploatare ~ i nu ingAduie strAinelor ca !tn. 1 1ncolee. In acest scop 0 parte din ele fa c un fei de patrulare perHI{lMntA contra presupu~ ilor adversari. Albinele din site rase au un anumit simt de proprietate asupra unor ICI'Cnut'j de exploat are .!}i atacA pe cele care Ie IncurcA zborul. Fiecare ~t.lIp - f ll mod obi~nuit -t.!}i creeazA anumite culoare de zbor, la 0 )nal\Imo de 5-10 m ~i cu diametru de 2--4 m, atacind pe cele care Ie tr/l vcrscnz.:'i. De ascmenca, vA amintiti - tinen apicu1tori - de eele ce v-urn I4pUlI ctnd um descris zborul de imperech ere a mAtcH, care. se avinUi :11 0 sllgctlU\ de pe scind ura de zbor ca sA treacA. peste zona de 10 m pc (U 'C 111bincic c ulCJtiilotire 0 ,es, pentru a nu fi atacatA de aeesle;:l, 0 U (,bf'H'I"\'II\iC intcl'CSlillti't.. tn pl'ivln\/\ zonei de aparnt, ('Sle unnalOfll'Cfc

dack\. sc pune 0 farfurie cu putinA miere pe capacul unui stup, prlmel!! care vin acolo sint ale stupului respectiv; oriee aibina. din imprcjurl mi care incearcA sA. ia acest nea.!}teptat ospat este atacatA. Dacli Inrru rin ell miere este scoasa din posacA la 15-20 m . oriee albinA. ar sosi acolo 0 suge lara lupte. Problema a :Cost elucidat e. de eerceti1torul Hedighcl', '-:lIn.' a obserVat cA unele colomi tl1i aleg 0 zona teritorialA de eules, a~a I:um ra~ multe animale ~i pAsAri zburatoare, zona mai mult sau mai pll\in larga, in interiorul cli.reia nu ingAduie aibine strAine din al~i stupi. Cil, tl in elmp sau padure este un cules bun, a:lbinele nu se mai preocupu de apa.rarea acestui teritoriu considerat ca Ie apar\ine. Agresivitatea esle mai accentuatA atunci clnd atmosfera estc mai incArcata, e vint 'PuLemic sau chjar furtun a, Atunci albinele vin dc-n valma spre stupii lor ~i nu trebuie nelinil1tite l1i roai mult prin interventiile stuparului . In schimb, clnd este un cules bun ele nu dau a tcnlic nici chiar eelor ce Ie stinjenesc activitatea, Un aIt motiv de agresivitate este creat de multe od prin metisare, mal ales clnd nu se tinea seama cA '\lOa din paI1i are un astfel de carncler. Este cunoscutli marea gt'el?ealA :C!lcuta de lnstilutul de apicultura brazilian care a adus pentru studiu 0 colonie africanA din rasa Adansoni. care acasa la ea este :Coarte produebivA. Din nefericire. un rai meUs cal'C II scApat neoooerVat dAdea eemne de agresivitate. Aeest metis, lntre blind u aibina. brazilianA ~i cea Adansoni, s-a afirmat eu 0 serle de de!ecte : estc v [oarte roitoare, 'Producind cite 7-8 1"Oi pe varA, dar mill gra este co ea are 0 rautate Insp.!iimtntAtoare. 'Nimeooi nu se poate apropia de stupinii, om sau -animal fAra sa tie atacnt. Acum brazilienii nu mal ~lill cum sa 0 distrugA, dici clatonta roitului natural intens, meW;;il ace~li o s-au raspindit cu 0 iutealA deosebitl. zburlnd la mare departAri. Pentru prevenirea manifestArilor agresivitAtii, apieuItorii fol osesc [umul dat de un dispozitiv denumit afunuitor in care se introduc substante fumigene : bureti. putregai de lemn, bucati de sac vechi etc. Albinele au un reflex conditionat la fum : i~i umplu gu.?8 cu miere t;;i III) mai pot intepa. De asemenea ~i 0 u~ara pulverizare cu apa dA albinelor pare !?i lasa pe apicultor sa. lucreze lara. ali tntepat. Ciclul biologic al coloniei
0

preo

cu

Ciclul biologic nu 1ncepe 0 data cu sezonul prim.liveni, ci eu eel III iloamnei, in luna septembrie, cind aibinele ba.trine %1' obosite din varA dillpflr repede. mnd in scrumb inlocuite -eu cele ce se nusc la in cepul.u! lonmnei. PinA atunci colonia i~i pregAte~e nu numai agoniseaia pioa In f1plJl' itia n ori i de primiivarA. ci ~i una, doua genera\ii de pulet din CllI'e npnf'" sibine tinere ce pot sA infrunte rigorile sezonulu i recc nl IC' I'nli LI'~\iesc pina. In mijlocul primaverii viitoare. Intr-'odevar, larvc lc 1 111.)11 11' \01' de loamnA sint. mult mai biue hrAnite de doici cu cantila\i im-

"i

I I!

li B

jlllrlllnte lito pii:'ltUI'iI. pent"u Il-$i forma 0 l'ezerv~ corpO!'l:lJli mare de ulhll ll\ll1I'I, pl'o tcinil $i glicogen. Ele nu ia u parte decit in numar mic In 1'I'('tlh'tl1,tl puietu lui din toamna ~i i~ i pastreaza integral aeeste rezerve "'lr J )(lrlll (,. Matcu i~i incetine~te din Ce in ce mai muIt ritmul ouatului, 0 1I li!lllfnd Tn cu ib doar citevu sute de oua. p e zi, Cre$terea aoestora 0 face ull1H13 J!CI1CI"atie de dOici. de la sIi~itul ver ii. Tinerele nu cJadesc iaguri. III ' ('ulcg, d lci afara este !oarte pu\ina flo:li naturalA, iar 1a pregatirea 'W('lt tur pl'iviJegiate generatli de toa mn!, aibinele doici hrti.nesc larvele I 'll III UIl Iflpti$or a.<;a cum Vom erAta mai depaJ;'te. Aceste pregatrrl ~i 11111 lri biologice Ie fac mutt mai rezistente contra invaziei nosemozei 1'1j ~J hl h'l' urec~iuni, in special micotice, care-~i lac aparitia in decursul lI'l'lI l! 1;11 u primAVerii. StuparuI g rijulJu intervine acolo unde a lbnel e Iln uliscsc deloc hrana, Oferindu_le In toamna substlante Proteice, 1010luh,'(JI'1 bu n; ai polenului cum sint: soia degresatA, drojdie sau pra! de h1Ph',

til timpul iern.ii, colon~ile bune pierd putine albine; be ciliar in (IIWUmp lriguros mAtci1e prolifice ~i tinere Cl'esc la adapostul IA I(liwll g hcmului de iarnil:, un oarecare nurnAI' de albin e ce compe:n_tlllil :1\ IIlI cll l' pierdeM,
j!jot '

Ltl I'cv izia de primAvarA pe care stuparul 0 face in primele zOe IIle lun ii martie, el mAsoara cu un pabar a lbinele aflate moarte IJb rundul s tupuIui. Se oonsidera di la 0 iernare normaH'i care a decurs III conl.IJtii bune de caldUf'A -5i hranil, albinele moarte dintr- un stup nu tl toohuJ(' sli depa~easdi maS'Ura unui 'pahar mare de apa, Apicultorul lIf)t~llz<1 In partida 'f ieclrei colonii cantitatea respectivA; mai ales clod Illrl'lvl(lrf/c BUng ldouA pahare, sau chiar m ai mult, e1 trebuie sa dea 0 htOflll (l speciala aees tora din urmA, sprijjrundu_le pinA intrA intr-o cre~1111'(1 om'malA in cursul primAverii ,

fll"'"

o data co ineeperea 8'CtivjtA.~ii In primaV'arA pentru cliutarea re&ur_ It-IOI' noi de hrana, se epuizeaza 0 mare parte din popula\ia gAsitli, la pr lmu l contro l, Indt d~i in cuib apace 0 genera tie de albine tiner e, plC'I'ClC'.rUe slnt rnai mari dOO'it numAt1UI celor ce se nase, CUrind insA, InuhclI binc a limentata depune 1 500-2 000 de oua in 24 de ore; eohiIU)I"u] iotepe sa se stabileasci1 f Und repede depallit in fav oarea generll\lIIor t.inere, incit Ia sfi,"*itul lui aprilie prea puti ne albine biitrine, din HlUll1nll, moi slnt in via\! .
T urm iitoarele dou~ luni colon ia ajunge la apcgeul ei de dezvoln
IIt r'in5U t'Cl

,I

f llt'l~, T n

st..upul unde au iernat, spat1u l se ingusteaUi mereu, c!ci cuibul ad unat4 ocup~ djn ce in ce mai muLt din spa~iuJ d isponibi l. ': In ri uPicultol"Ul nu inter vine, rnAdndu-I, colonia TOie. . te cu m('lt<;; 1 lI n IUl UI trccut, illr in stup rlimine sa se nascA 0 matdi tinlirA, Dar in It.lpl\,.i llil rlllionlli rOirea naturalA este exclusA cAci , de~i prin roi .C' ltIrnl1l"lJ] CO]Oniil ol' in pt'isacA cre~te, productia de m iere_ eMe cOmpl'o11 hti'! , tn schim b, d ind la limp spabu larg coloniei, albineJe ndu l/ h II rllU'l.ril tutu c li1(liU alit d in IInul trecut, cit ~i in eei din 1II1 ul ~UI'erll .

12U

t(UlUtll\ i nltll'i de miel'c ~i polen, duel! tim:pul este fav ol'ilbil t:ulc-s ulu l. Sluporul Clre g rijil Ca atnmci dnd f ace ext:raqia mteril sa las~ in stUI' 0 impo :'tm1'ta l'czervA de hranA, intre 25 lli 30 kg care M ajungli colonici i-i pin~ 10 primul cu les din anul vii tor . Stuparul 1a numai prisosuL Acest prisos \'a fj cu atit mai mare cu cit apicuhorul a Colosi!. II tehni'cl1 adecvatA, ajutat desigur ~j de culesurr bogate la care faand pastoral a dus 18 tirnp stupina, .I n acest scop apicu1lorul va Cuce tut ce este posibi l ~i cunoscut, pentruea In Umpul ~po rt un. deci cind colon:i.I este in pragul marelUi cules, numarul albl-nelor zburatoare sA fie cit mal mare posibU. ~ti ut fii nd cli numai alunci prod uc~ia de mier e ~ i polen vn fi ~i ea deosebi t de importanltli, Dacli. stuparul folose~te metoda de explontare bazatA pe pastoral, ducind stupina 10 culesuri subsecvente, el s timulead. coloniile salc !.nire culesuri, pentru ca ouatul matcii sa fie mentin ut 1a maximum posibll iar spa~ul trebuie sA I ie mereu llirgit in r aport eu nevoia dc extindere a cuihului. In cazul cind stuparul nu poate .lace pastoral, iar regiunea uncle se anA are doar un singur cules prinCipal, de Ia care poate obtine 0 recoltA bunli ~i suficientA, stimularea caloni ilor de albine nu va in ceta clici pi'na la 15 august e1 poate organiza producerea de U!.pti~or, IAsind In urmA tn stup mlitci tin ere, ca sA depunA puiet de toamnA. Dacli nu face M, pti ~or, stimulare !LQIOll! iloJ_ ~u marirea numarului de albine zburAtoare 0 va tace ce1 mult pinA. la 15-18 zile inainte de apari~ia marelui cule~~ pentru a nu cre~te albine multe ae prisos care ar consuma din strinsura lAsat~ in stup, Coloniile care nu s int IAsate pentru iernare, Ii se ridicA. mlitcile, Ul.sindu-Ie sA-~i Iacli botci, iar mAtcile noi vor fi la dodul lor inlAturate ; olbinele aeestora, care ~ i ~a tot vor mud de bAtrinete, s>int folosHe pina III epurare la producerea veninului a~a cum vom arAta mal departe . In schimb coloniilor care sint destinate sa dainuiasca pentru anul vIHor , Ii se vor inlocui mateile chiar in timpul culesului principal, orga~ nizind cu pu\in inainlea acestui cules 0 cre$tere proprie de miitci til 2-3 colonii crescatoare, lintnd seamA de indrumlirile care VOl' 1i date 1n nceasta privin\a spre sfiqitul prelegerilor noastre, Daca insS stuparul VrCn sr. lie sigur cli in stupinli e1 va avea numai mAtei sel ec~ionate, este Innl bine si1 se adreseze Sta\iunilor de cre~lere de nW.tci de soiuri bune, t'ccor'di stc, inlroducindu-le in colonii la sfir~itul ultimului eules, pentru ,,(I linert. 1iiml , VOl' depune tn toamnA un mare numlir de ouli, formin d ' l'Ql'llingenle Inar l de albine tioere pentru iernat. ' Cl nd stuparul face cre!;> tere proprie de mlitci. din ouli sau din lerve 11101 mid de ] 2 ore. poate constitui - dupA ultimul cules - nuclee IiJutnlvol'e. curc v.or 1i de mare ajutor coloniilor de bad in primlivol'Il tJl'III(\ tf)ll t'C, Pupulo\iu acestor nuclee od se unellte in toamnA cu cen II (.' I)llllill'l dt. iJIIZi'!. ~i in acest caz mAtcile d isponibile pot fi iernate hI flrm'/I )( IIPllItllui dupli metoda cerceta.torului roman N. FoU snu se pi1s1 1 2

kouzli lntactc aUitud, sau deasupra colontilor de baza, separate fiecare etl clt(! un fund de pJacaj; alti stupar! preled. sa ierneze nucleele in r.OI'pud simple eu fund, a~ezindu-le in stive de cite 6-7 corpuri. Fund ill fl cclirui nuc1e u are 0 taietura de 6/10 em acoperita eu pinzA metalie!, /1.'1 1f('1 tllcit cJldura trece de la un nucleu In celalalt. Desigur ca fieea.ruin I Jje hls!i. hrana s uiicienta in raport de m arimea lui. D,ncii crel,i terea de miitci stuparul 0 face cu scopul. numai pentTu cl JWh lmba pe cele obosite .!iii imblitrinite, lasa mli'bcile sa eciozioneze in Il U ,..<:IcuJ ajutator seRarat de colonia de baza prin _gratie._dlnd nu:cleului h,)f;(:i uproape d e ecloziona re. Cind matcile tinere ale nucleelor incep 54 Ilcpuni'1 ouA, dupa citeva zile se rididl gratia despartiware ; matea batl'lnli < Iispare "i ramine in stup una tin'!!'rA care va da rezultate bune in jlrc,:(!i lirile de inrnultire a ,popula1;iei din toamnii -5i in primilvara urmiilonrc, Pdn unirea coloniilor de bazA cu nuc1eele lor Iii punerea la iernare
II Ill /Heilor disponjbile in afara g'hemului, nu inseamnA cA nucleele au tll"pt1n.~ deIinitiv, ci in primiivara, cind fiecare colonie de hazli are cel

~I

AN ATOMIA COLONIEI CU SISTEMELE CU ORGANELE SALE FUNCTIONALE

fagur1 eu puiet, ele divid, nucleele se refae cu II'JU\IOie6-7mara ,ghemului ~i astfelsepinii la aparitia marelui eules, miitcile rnn In ouA in
lOflre pentru culesul principal.

rj ccore stup douA miitci, pre~tind

mare populatie de albine zburil-

Dupil ce - tined a:piooltori - ati auzit 'C um se indepline-'? te pe ;.curt cielul biologic al coloniei, sA umlArim desfii~area vietH unei oolonii de albine,

- Ati spus putin mai inainte, - interveni unul dintre tinerii Ilp icliitori , eli in colonie <albjnele lucreaza pe ,g rupe soeiale. Cum se ronncaza -5i cine Ie dirijeazA ? - Intr-adevilr , aibinele lucreilU In grope constitujte temporar Ia tel cum functioneazA anumite aparate Iii sisteme tn propriul lor organism , prlvite ca subiect de studiu, a diror anatomie v-am explicat-o pinA I I(.'U III , Grupele sociale devin astlel organe temporare, mereu reinnoite, eu nlbine tine re in locul celor uzate ~i care mor, Ia tel ca toate celulele dl nlr-un OI~arusm - celule care se nase, td.iesc, mor, fUnd in pemlanen\A inlocuite. Deci slbinele in comunitatea stupului sint ca adevlirate molecule, ce servesc acest complex biofiziologic care este colonia, Grupele mai marl sau mal mici din albine-molecule in raport de importanta pe care 0 au in colonie ~i virsta aeestora, trec de Is 0 sarcinA 10 alta , dupA necesitiltile acestui vast complex biologic, Ele formeazli t.lcci organe vitale, elastice, functiontnd armonios la f el cum lucreazA moleculele Iii celulele tn organismul albinei prlvi~ individual, "La albine, spune prof, R. Chauvin, fiecare indlvid t ~i schimM nctlvitatea pe m~urli ce inaintea2li In virs~ . Aceste scrumbliri de activHole se datoresc unor anumite efecte somatice". De plldA, la inceput dupA eclozionarea lor, la citeva zile, se dezvol~ glandele faringiene producAtoare de llipti~or, care este dat larvelor de cAire grupul social a l dolci lor. Cind resursa de lilpti~or este epuiza~ , glandele respective ineep all 'Producii eTlzime folosite la prelucrarea nec1:.arului In multe a ite soopur! ; mnl tlrziu vine rindul glandelor ceriere, formlnd grupul social al cladi tonl'clor , Totu ~ i sint cazur i clnd siiua~ia in colonie are nevoie de ma i mu\lc dolci ; glnndele f arlngiene epuizate pot fi activate cu polen. Ba, chilli' - du p5 observa\ iile prof. M. Lindauer - unele aibine-molecule dlntr- ll o anumlt grup de activitate, trec in timpul Jiber sA sprijine ~ i til t nrup 111 1ncleplinirea sarcinilor acestora in raport de nevoile coloniei. Vio\n II lbi[lclor in intcriorul stupului Iii gruparea lor pe sarcini dcpl ncl de : 8l11rca 10., liziologiea ; de virsta pe care 0 au ; de erorturile It. ( '1 11 '(' IIl hinClL,- t1lol('c u]f' tl intl'-un g rup sint supuse; de nutri~ia pri/lIIL'l d il'cct IUHI Indirect ; de totalitatea proceselor de asimiJa\ie ~i de, ,,,,Imlln\,h, - udled de metaboUsmul mai redus sau mai accelerat; de ' Um l(lIll'HlIII'U tnrluen tntl1. de glucide di n hrana folosita ; de enzimele care

123

Stili nll 1u procese1e de regime organica ; de Iosrolipidele I) atit ( \(1 lH'i:('f.; 'lr( ~ i IOfll'ie active in metabolism etc, etc, ; toate acestea VOl' fi '.'Jipll calc In locul potri vi t.
CO /01Iin posedii aparat reproduclitor, respirator, digestiv, de excretie, I'/rl'lIlutor, De asem.enea are sistem nervos de coordonare ganglionarii ~i hrj r/lt01l(I Jcl; are mijloace colective de a-$i forma propriul siiu. schelet $1 li p (t apiira complexul biologic de invazia elementelor nocive, care \ (11.(,(1 , ;u triiiascii parazitar pe seama comunitiitii, o

"'III' lkl~.h'

- Dar daea pinA acum studiind aoatomia albinei - interveni un npicu ltor, am fast lamuri~i prin desene ~i p'lan~e on prin proprii obserVillil (!u lupa ~i chiar eu microseopul, sau pr1vindu-Ie prin geamul stupului de observa\ie, cum oare, Yom putea descoperi aeeste aparate ~i sist e ll'll' alllltomice ale coloniei, in acest vast complex organic, eu zed de mil de albine ? - Studiindu-le pe viu - 8{;a cum de aItfel am proeedat ~i pinA ' I f'U. I' to eea mal -mare parte a l ec~ii1or noastre,

conseeintil, am hotArit ca sA lAsAm sA roiascA a doua oarli 0 I'vlonie care a mal dat deja un rai primal', Decl, sA urmArim de aici "w ill Ie viats unul 1'01 secundaI' cu matcA virginA, El i~i ineepe 'i a~a rlt! In c:e.1e mal simple eIemente pinA Ia maturitatea deplinA a coIoniei. til acest scop prima colonie care va roi tn zilele urmAtoare va fi s Umu lalA pentr u a-~i pAstra toate botcile ce au in ele Jarve ~i nimfe pe co lc de a deveni peste citeva zile mAtei virgine, Vom prinde roiul seeundtLr. t1 vom caza intr-un stup sistematic ~i Ii Yom unnari lelul sAu de cornportare studiindu-l pe tot parcursul sezoanelor unul an, pentru a puleo vedea cum aC\ioneaza noua colonie rezultatA din roirea secundani o coloniei marne, In veli!ful protector al cQloniei Stupul.

'n

Au trecut opt zile pinA d nd a iel?it un roi secundar, din stupul CIlre tna'inte dad use roiul primar! L-ati prins ~i I-ati pus rotr-un stup

sistematic,
- l ata, stupu t acesta in care voi a~i pus roiu! secundaI' cu mattA vltglnti., eonstituie pentru colonia de acolo un adevarat Inveli~ protector cllre 0 aparA de intemperii. In eele citeva zeci de milioane de ani de ct nd ulhinele vietuiese in colonii organizate, ele au trAit protejat.e iTo, IIC~orburi l e arborilor bAtrini, care Ie-au asigurat un adApost ea un in\'eli ~ d Urlu \. did arborele insul?i are propria lui cAldudi. In aeeastA situa\ie cle ou au mal avut nevoie sa.-~i creeze un sistem propriu de apArau l'xtcl'lourA, Albinele nu s-au mai pregAtit organic pentru a~a cevll, nu
'I ' ,' llllfl - <:lad de (lroduae nalurale, Nter:l al alcoolulul, III .... Idlor 8r141 s u pt ,'IMl, -':)lul)1!1l In ""IYUlltl WIllIt"ICl ~I ln60lublll 1n IIPIl, se pot tm(lill11 In cIouil grUPl! ","rl : LH)HI ~I. ~LIIl(ll,' l~ u()rLm,ll\(! In (lrlncLIlIII 8r9.lltmlte , I cerurlle prec um $1 IIp~ CO"'P"~" " ullMnlll>d lo./ntWf!If'. eer.'hr,,,,LI.l1:. 5ulfll tkleLc (prot, Cr , nanll ne8Cu).

'ii-uu mai pUS iscu!linta Ju iocereare, De cC aUta mundi, cind au !!I'isit tic-a gnta _ in seorbur~ - eel mai ideal loc de adaposti l'c II i n ll'C~i! eolonii ~i II agoniselei strinse In timplll eald al verii eu multI.! riW'i incarcatc eu nectar ~ i polen? Albinelc deci ~ i-au ales in mod d el.iut'J'{J1 locul eel mai potrivit pentru buna lor vletuire, scorburile aroorill,r bAbrini din intinsul padurilor (fig, 17), Omul. observind aceasta inclinare, aceste preferinte ale albi nc lul' de a-~i organiza viata in scorburi, a tAiat trunehi gAuno*i. le-u /II':' putl'cgaiul din interior !?i a fAeut primii stupi din scoarta ce a dnHl~ tare, In aeeste zise "buduroaie, (lmul a pus 1"Oii prlo~i, !onnindu-~i stupina alaturi de casiL _ Dar cum deliberat? me inotreabA unul din api" ultorii incepAtori. c _ P in! acum citeva deceoii In unna nu se stia nimic de felul cum albinele se 1n\eleg intre ele, dar venerabilul prof, von Frisch de la Munchen ~i-a oonsacrat toatli. viata cercetATii mijloacel'or de exprimare, I,>i Ie-a anal! Albinele au un fel de "limbajr, exprimat prin ni~te mi~Ari anumite en un dans, despre care yom vorbi ciod vom ajunge la descrierea activiUl.tii albinelor eulegMoare de nectar, polen, propolis ~i apli , Unul din eei ma.i ,vrednicif asisten\i ai' FJ g,17 - R01- ce a In eepu , ._ f M L--" . S41, pro: ' lu.... au~r~ S Ud-- d e Iu I i un C'Um!lt 50.-$1 CQnst'l'uia.scA faguri i n alege rC)Jul loe potrlvlt penotr,u noua sa a~e- scorbura unui arbore bA.tr(n ' zare, a stabilit cA dupA ce el s-a lioi~tit 1) i 10 - alblr>e In IUS(lensle Bub t - __"' b-, I I formA (Ie (leNlele ; : I,e 2COn5ld er~ , lit l s-a , J.()Nl1a CIOn",""ne 0 JljOUJ a un DC faMuM deja cadltl umbras _ sIbinele din gl"upul social al cel'- co. arborele a lost I"at dealunl/.uL. ceta~elor, care scotocesc toate imprejurimile !;'i orice coIti.~or ell flod ell nectar !$i polen, au inregistrat in "memorie" !}i locurile bune und:e eventua'I roiul lor s-ar putea adlipostl, iar odatll [onnal in ciorobine, incepe un Jet de "deliberar'e" asupra loeului eel nwi bun peflt'Tu adapostirea. lui. Intr-adevar. oricine ar cbse-iVa un rai stri ns in ciorchine va vedea eA de IndatA spar 0 serie de slbine fugind pe suprafa~a ciol'chinelui, 1)i sc agita. zgomotos blHind vioi cu aripile ~i fAcind diferite mi~cari cu corpul. ea un reI de dans, CercetiHorul citat rnai sus a deseoperit ea acolo se face 0 adev<1.l'al::\ deliberate: fiecare din grupul dansatoarelor ce executa un anurnit (luns val"iat, aratA direc~i:i. diferite, Aceste deUberar<i sinl scurle eo. cillra lil, dacli aibinele con sided ea locul este bun, Atunei insa cind uncle 1LI('!iII tl sii mearga. in altA parte. roiul stli mai departe tn ciorehine. S-n \I!I1,Ut. IIn eori di a parte din roi ilj i ia zborul spre dirC\ia dOl'itii, <inr dnrn vnt! cl\ O1ujoritatea nu le urmeaza, se inapoiazli la ciOl'chine, S~ 11It1t11pll\ d'l llli roi nehotArit sa stea 0 zi intreagA in aeeast.'i situa~ie pin l'i ~" ,\d I , .. il l' ('ml dl' flCOl'd , im' fllinSal Ofl l'Clc executa !oatc in unison rlcC'lfI~i
"

- ,'

,.

I!!-I

volle III aCr, el i<l 0 directie s igurA spre \elul unic ales. Intd dect cli: folosind cuvintuI .,deliberare", el oglinde~te 0 situatie de tnpt in Ielul de comportare a unei colonii. S tupll l, fi e el un simplu buduroi sau 0 ~ni~ tuguiatA facuta din Il ul clc de rachWi lipitA pe din.!!.untru ~i pe dinafar.!!. cu argiUi, ori fi e ~ Lup sistemaUc, serve-5te coloniei ca un inveli-5. El fa ce parte ,i ntegrantii ell eolonia, "B.'?a cum propriul inveIi$ corporal al fiecA.rel albine-mo_ lccu iil, fll.cut din chitin.!!., face parte integrantA cu corpul albinei. EI Ie Ilpiil'i'i organele interioare '$i fiints lor priviHi. ca subiect de studiu; l ub I.IcoperAmintul acestu1 invell.'? bate 0 inimA, se simte rAsuflul unei I't"Hpil'iltii $i sint adaposti te toate a paratele !1i sisterneIe 'a natomice pe care JI' ..nlTl studjat impreunii, cind v-am vorbit des pre anatomia albinei. Tn rlpccial stupul sistematic este astfel construit $i calculat, 1ncit, extensibil fllnd, dA coloniei posibilitAti nelimitate de dezvoltare. De aceea, roiul uusl!' u de ieri a fost pus in acest stup gata preg!t.it mai din-Binte. iar fllh Jnt.'lc lu i au !}i inceput sii clAdeasea faguri.

rei de dnns. Abia atun ci intregul roi se desprinde -51 dupa ce face citeva

Cu sur/oarea miilor de cldditoare 8e ridicti ce tateQ

GRUPUL SOCIAL AL CLADITOARELOR Scheletul de sus1inere a colonie.i iagurii

Circulatia albinelor roiului prin urdini!j, se fAcea fncet. - Dar de ce roiul nu activeaz! in aceea!ji masura ca in celelaltc colonii din prisaca ? - tntreba un tinar apicultor. Pentru ca cea mai mare parte din populatia lui se ocupA cu cUidif:ul jagurilor. Acetia constitute viitoruZ scheLet de spri;in pe care se va desja$Ura intreaga activitate a coloniei. In acest scop tinerele albine-molecule ce compun roiul, i!1i extrag din propria lor fiin ta solzi~o rii de ceara elaborati de glandele ceriere ajutate $i de secre\iile neutre a gIan\:lelor !abiale !}i de 0 enzimA lipazii. La aceasta opera contribuie 0 hrana cu multa miere, pe care aIbineI e au adus-o in gu~ din fagurii stupului-mamA de unde roiul a plecat, consumind-o treptat in 18-24 de ore, folosind in ace1al?i timp !ji ceva lipide (grasimi) din rezerva organicli a corpului gras, cit ~i putin polen. In ace!jti faguri ce formeaza scheletul de sustinere a populatiei noii colonii ~i a viitorului cuib, albinele vor aduna strinsura de miere !ji polen spre a 0 avea la dispozitie in cursul sezonului rece, dod natura sUi. in amortire sub apasarea frigului. In ei albinele i~i cresc numeroase generatii de puLet ce se succed din februarie pina tirziu in t oamn5 daca sint stimulate, iar ciod sos~te timpul rece, colonia ocupa in propor\ie de 60 0/ 0 alveolele goale din fagurii centraU, pe cind restul popula\iei sta pe intervalele dintre faguri, formind astfel un gbem compact denumit ghemul de farna. Acolo ele gase5C m arile rezer:V'e de branA miere !1i p8stura. Intrucit cliiditul faguriIor roiului cere cUeva zile de activitate in tcnsa, iar noi nu putem urmliri lucrarea de aproape, am hotArit sa rlc.liclim din stupul de observa\ie fagurele din etajul doi. Apoi, oferind (libineior de 8colo 0 r amlt cu 0 simplA fl~ie de fagure artificial ~i hriininq mlcul oucleu cu miere diluatA cu pu\inA apli, putem vedea, privind prin g~um, cum grupu l social al clAditoarelor lucreatii un fagure ce constituie o ml et, Ptll'lC 1I unui viitor scbelet pe care 0 colonie noua. i!?i organizeaza vlclu lrcH, ln l" -tldcvAr, dupl'\ ce au trecut 24 de ore de la aceasta schimbarc, 0111 ttll/Hut''''L umbclc oblonnc ale stupului de obscrva\ic. Albinclc sc
127

I ~ II

UI'Cllsera In s pa\i ul libe,' "I rarnei goale, stind suspendate tntr-o perdea ,IC' tru puri vii, Il'unsforrnind hrana ingerata, in solzj~ori de ceara (fig. l U ). Nu rnai revenirn asupra aeestei probleme pe care am aratat-o cind 11 111 vorbit de sistemul glandular la glandele eeriere. Privind perdeaua de trupuri am observat pe suprafa~a fieearei ngli nzi eeriere cum din epiteliul alcAtuit din eelule moi ~i spongioase, In cep sil apara solzi~ri i de ceara, lucrare Icgata de efectul de grup al albinelormolecule, aranjate pe grupe de hicru, cllidind fiigura~i distan~ii pupn unii de
ceilal~i.

Tn mod obi~nu 't, produeiia de ceara l'sle limitata in raport de virsta albinelor-molecule ale coloniei. Dupii ee glandele i aringiene nu mai dau :apti~r ~i t'nzime, pentru prelucrarea nectarului, tree la producerea eerii secrelata de glan- F ig. 18. - Cum cHldesc !agtlri dele eeriere. Totu~i , sin1 imprejurari ciod intr-un stup de observa1 ie cu geam: 1 ne\l'Oie chiar ~i albinele b~trine, dupa 0 1 - stupul de observa~le : 2 - fagu!" II Il consum abun'dent de polen tim p de .unit cu alblne pe el ; " - alblne in perdele suspendate. zece zile, pot reactiva fu ne\ia acestor glande. Construirea fagurilor eu mii de alveole ineepe in stup cind temperatura din interior este de eel putin 20-30C. - Am observat - :<iee un tinar apicultor cA folo.i,i uneori pentru denumirea celulelor din faguri notiunea de a!veole ~ i uneori ciimiirute. Avet i vre-un motiv anumirt ? - Dind aeeasta denumire celulelor din faguri - vreau sa evit 0 eoniuzie in mintea voastra. Tn fiziologia albinei ~i coloniei la tot pasul euvintul de "eelu1i\" apare mereu: eelule glandulare, celule nervoase, celulele nUcleului din ou etc. Adoptind pentru eelulele fagurelui notiunea de "a!veolii", nu fae clecit Sa aplic exact no~iunea latina a cuvintului, cAei in lati n ~te euvintul ,.alveolis" inseamna H Vas mic" ~i a!?a 0 denumesc cei mai multi au tor i
r.e se ocupa de problelne apicole inccpi nd cu scrjitorii r om ani lata,

<lCUm, privind prin gearnul stupului de observa~ie, citeva albine din perdeaua vie in care stau aga~te, incep sa se agite. Cu ajutorul picioarelor anterioare desprind solzi ~orii de pe ogUnzile ceriere ; ii due la gum, ii amesteea bine cu seeretia glandelor mandibulare car e Ie eonfera 0 rezistenIa marita la topire. Initial, ace~ti solzi~ori sint a~a de moi ~ i maleabili indt cedeaza la 0 tempemtura de 25-30' C, pe cind astfel - a~a cum V-:un mai s pus - bine amestecati, rezistA la 62,3C. Demonstratia eu stupul de observatie 0 limitiim aici, cAci eonstrUl rca unui singur fagure nu ne poate reda fidel felul cum albinele cladesc tntrcgul edificiu de faguri pe care in aeest limp albinele roiu lui secunda,. d in s lupu l s istemati c ii prelungesc in jos ~i lateral. Demonstra\i a am 1211

facut-o numai pentru a vli arata cum produe glandele eeriere acei 801 zi~ori ee apar pe suprafa~ oglinzilor. Albinele roiulul din stupul sistematie au fost in prealabiJ pregatite organic pentru aceastii luerare, acumulindu-~i rererve organiee in corpul gras, in special lipidele, luindu-~i ~i un timp de repaos inaintea pleOOii roiului. Ele au gu~ile pline eu miere, iar numlirul albinelor tinere din roi, apte pentru produeerea eerii , ating aproape 50'10 din populatia lui. A~ezarea albinelor la c1liditul fagurilor roiului, intr-un buduroi saU stup gol, se face dupli ce ele s-au aranjat In forma de ciorehine, sub p1afonul stupului primitiv s au sub spetezele unui numar de 3--4 rame ale stupului sistematie. Ele nu stau acolo ca ni~te perdele transparente, ci formind un ciorclrine asemlinator spre exterior eu eel in care stateau in stare de roi, cu cleosebirea cA In interiorul ciorclrinelul, eind albinele c1iil:1esc, laBa Ia mijloc un culuar vertical, ,p e ale caror mwgini slnt Incadrate eele 3--4 perdele distan~te La 38 nun unele de eelelalte. Acolo stnt numai albine tinere, cu glandele ceriere neuzate, iar inveli~ul ciorehinelui este fonnat numal din albine mai virstniee. Circulatia in inter.iorul acestui eon eu baza in sus ~i virtul in jos se face asemanMor ca pe un culuar de aseensor, ineepind de la virful ciorChinelul, cit ~ i pe marginea perdelelor, euluar care serve~te la cobor!rea ~i urearea albinelor ca pe treptele unei sOOi. Caldura in interiorul ciorclrinelul este constantii, de 33-34C. Cind ea este depa~ita, straturile ciorchinelul se mai r esfira, iar plitrunderea aerului proaspiit racore~te ~i elimina surplusul ealdurii. La adapostul inveli~ului, dupa ce albinele din interior incep sa secrete soll!i~ri, iar luerarea ""te in toi, aee~tia stnt transpor tati sus pe ~lierul de lucru, unde se fae gramajoare de materie prima, ee urmeaza a fi prelueratii ~i transformatii in faguri, a cAror temelie este in partea de sus a rarnelor, erescind spre josul lor. lata 0 a~ezare care rlistoarna prineipiile arhitectoniee ilin lume. Acolo sus citeva albine constructoare fixeazil sub spetezele superioare ale rarnelor primele temelii de la care porn~te luerarea, punctind spetezeJe in mai multe locurl, ca astfel viitorii faguri sa poata 1i urziii eu mif'i fagur~i de-a lungul acestor baze. P e IDasura ce timpul trece ~i materia prima sose~te pe ~antier. micii fagura~i sehi~ti incep sa creascA ~i lateral, atingindu-se unii de al~ii, formind astfel baza viitorilor faguri ai aeestui palat de ceara ee st.~ eu temeliile spre eer . Aeumularea eea mai mare de materie prima, care este ceara, albinele constructoare 0 depun la lemelie, diei temelia trebule . sa fie solida ca sa poata suporta farli sa se diirime - !.oata greutatea rezervelor de hrana .aeumu)ate in dimarulele ell miere ~ i poleD, precum 1?i greutateu pu ietulu i din cuib peste care sta toatii populatia stupulul, ca sa-~i tina de calc!. P rimele temelii de sub spetezele superioare ale ramelor slnt solide, gru,,~c, eu mul ti! ceara ; seolo, alveolele sint neregu late pe spa\iul pri\)

",

...

12!)

molor 2-8 rlnduri, pentru e8 pe mlisura ce fagurele se urze-$te, ele sA /Ie l'egulut C'Onstruite tn hexagoane (fig. 19 ~i fig. 20). vn aminti\i cred de leetia privitoare Ie dUerite rase de albine ~i nllllmc de rasa dorsata din Extremul Orient eare-~i clAde!}te tn aer liber 111\ llnlc fagure legat de 0 creanga puternica. Ternelia lui este groasA dc 12-1 3 em pentru ea sa suporte cele peste 150 kg miere aeumulatii. In cl, plus greutatea puietului ~i a popula\iei intregii colonji. La fel. III 1l1 ic, construiesc ~i aibinele roiului nostru.

f(J
Fonns a treI. a lveole d ln'lir4.ln f.a .gure au Iundul lor triromb1e:.
Fig. 19. -

rJ

Fig. 20. Cuibul unel colonU c:e are deasupro. .$1 rnagazin de .recoLtA.

Clnd grupul constructoarelor din stup au cearli suiicientii. sus pe apcteze, ele se a~aza fa\! in fatA pe aeea ingramadire amorfA de cearA brutA, din care Incep sa traga un cerc sculptindu-l mjgAlos, unele pe o -fatA, celelalte pe cea de-a doua, formind cele trei rombun ale fundului vUtoarelol' alveole. Inclina\ia romburilor in r aport de eei ~ase pereti ai alveolelor, depinde - dupA Darehen - de unghiul ascu\it al liedirui romb. Acest unghi masoadi 70 grade ~i 32 minute, Matematicienii flU aIlat prin ealcule cli toemai aeest unghi este absolut necesar acolo, pC'nLru ca lnire cele !}ase plnouri hexag-onale, fieoare '81vealA sa postA cl; n~ine maximum de miere, iar 10 construirea lor sa se foloseascA 0 minima cantitate de cearA. Fonna h exagonalli dli 0 siguran\li !}i 0 rezist~n\A deosebitA ed.ificiului, clci fiecare din cele trei romburi corespunde rutei alveole de pe partee opusA. Ele fixeazA col~urile unghiurilor ~i liniile unde trebuie sA se in al~ cei ~ase pereti ai primelor alveole din viitorii roguri. Clnd prime10r albine construc1loare Ii se pare cl sarcin:a ce le-a revenit este indeplinitli, se retrag de pe ~tier. :flind tnlocuite de altelf" care se tot inmu1tesc pe mlisur! ee fagurele Cl'e~te. Ele clatlesc pe grupe, lo/' acestea se unesc pins la sfir~it, clnd primii f!gura~i de sub speteazs R Upel'ioo.r:\. s-au oUns !ntre ei, formind acea temelie trainlcl1 a primelor 3- 4 !!gura~ i. In realitate - spune J. Hoffmann - fagurele este un tipar. EI lie ~u'ze~tc ca otare ~i se construie~ de asemenea ca un tipar. Legile pe core ni Ie cvi d en~ia:di un fagure de albine slnt determinate de cind condlUi : 1) este 0 forma\ie paralelipipedicli alcatuitA din corpuri regulot l:1n

dispuse in dou" straturi fArA liPSUI'i de euntinuitote; 2) aeeste corpurl siot potri vite exact ~ i perfect corespunzatoare ; 3) 10. baza fiecarei nlveo!ese aIHi 0 'Piramida eompusa din trei romburi. Punctul median de la bl.lzu tiecarei alveole este totdeauna un pUDet de imbinare pentru celclnll<.' trei de pe fata opusA ; 4) din tmbinarea farA goluri a fagurelui ell alvcolc dublate, rezultA tiparul peretelul median; 5) prizmele sint prclungi rNI jumata\ilor de faguri dubli. Aceastii. conceptie corespunde ~i urzelei ~ i ere;;teni fagurilorU.. Ati vazut la lucru, aceste sute ~i sute de albine cliiditoare - adcvArati al"hit~i - pe .care dadi Ie Yom insemna pe toraoe cu 0 cuJOal'C distineta, Ie Yom vedea apArlnd clnd ici, clnd colo, pe eliferite pArti fil e f agurelui inceput, Grupul social al albinelor arhitecte, lnsotite _ grupul social al cllide ditoarelor de care se diterentiazA ea sarcini, potrive~te solzi ~r cu solzi ~or in dispozitivul fagurilor, care au zeci de mii de alveole ~ezate simetrie, sprijinite unele pe altele lntr-o arhltectura economicoasA, pornind de In fagurele central. _ rivind ansamblul zidirii 8!}ezamintului, el apare ca un P c.lopot inversat care pe mAsurli. ee se alunge;;te in jos se mlireliite liii in 14pme; zidind astfel ~i fagurii din plirtile laterale a celor eentrali, ei cuprind in 10-12 zile tntregul spatiu al stupului. Atunci apar intre ei ~i cei cu celule mari de trintori, care obi~nuit smt eei laterali ; cJadind celule de trintori, albinele constructoare sint clilauzite de principiile economiei muncH Si a materiel prime folosile; au 0 arhitectura similarii cu alveolele in care vor cre~te albineJe, dar cer mai pu~in material ~i sint executa\i intr-un timp mai scurt. Ei au destina\ia ca in alveolele lor largi sA se poata stringe mm multA miere cA:pacit.li ~j pasturll. ca rezerv8 de iama a coloniei. La inceput ~i matca depune in ei oua netecundate. din care vor ecloziona masculli feeundator i. rntre fagurii lnvecina~i, albinele lasA un spa~iu de circula\ie de 11 mm, adevarate uli~e ale unei metropole bine conceputA; in atara circula\iei, acest spa~iu asigurA primenires aerului din stup. aUt de necesar puietului din cuib. Sub clopotul de trupuri vii ale albinelor-moleeule, fagurii stupului in ansamblul lor graviteaza. In jurul tagurelui central care totdeauna estc mai lung clnd aibinele cladesc tn libertate in stupi primitjV'i sau scorburi. Alveolele fagurilor a u 0 u~oarA inellnare de jos in sus tntr-o mli.sura de 9 pint!. la 14 grade, pentru ca mierea lichidA depusA in ele s..1. nu curga. Peretele median 0.1 fiecArei alveole are 0 grosime cit 0 douazecea parte dintr-un mUimetru, Cind eele ~ase planuri ale alveolelor au eel putin 1/4 inal\ate, albinele cUi.ditoare corectesza. unele abateri. La aceastA finisare intervjnc numai grupul aibinelor construetoare. Cunoscutul eerceUltor Ambruster spune eli in aeest stadiu albine lc coioniei urmeaza "legea corelilrit"J clici nu toate alveolele au de la inceput rorma definitiva, albinele lucrind la faguri prin tatonAri succesive. Regul url1:llLcn lor se datoreazA mai cu seamA actiunilor exeeutate tn cornu n de tllulle nlbine, ce eonstruiesc acei pere\i sub\iri ~i fr iabili, T pl'i vin\a regulal'iUipi alveolelor s-'a constatat cA nu totJdcaunn n fonllu lor IJl' Ii perfect re~ l nU'i.. Unoorl unghiurJle laterale d ep<'l~e'iiC

11 1

1!"II'I8UrU obi.':;nuilA de 120, iar .cele de la baza sint pu\in m ai mi.ci (1 rchcll), Alveolele au un diametru in rneclie de 5,37 mm, iar cele de )(l ll'llllQr de 6,91 mm, Valorile sint medii, caci sint di!erente in aceastA 1)l'lv,in\t1. de In rasA la rasA. Albina noas-tra corpatina are - dupa cercetAturul l'Omon N, Foti - 0 medie biometridi de 6,39 mm. Cind alveolele stnt terminate, un grup social de albine cButA $1 t.due 10 stup propolis cu care construiesc in partea de sus a fied!.rei /1 lveole 0 centurA de rezisten~A, ingAduind astfel posihilitatea unei circu11I~1I uctive a intregii popula\.ii pe suprafa~a fagurilor. Fara aceastA cenlui'll, Ingurii care la inceput sint foarte fragezi {ii sub~iri, s-ar deforma. Un element stimulator in munea grea dar mai cu seama regulat! n clil.ditoarelor este ~i matca roiului primar, care prin prezenta ei det(' I'mina un ritm mal accelerat de lucru la faguri. Ea este dornica sa dcpuna. cit mal curiod ouA in cuib, ~Ull. care cad din vaginul sau tArA lit Ie poatA re~ine. Prezenta ei determina aibinele ca in primele zile ,4 cUi.deasca fagur! numai eu alveole de lucr!toare, Este a~a de grAbitA. tnett nu mai a$teapUi. ea tot fagurete sA fie cIadit in intregime, ci depune uu4 in aIveoIeIe abia incepute $i inaI~te foarte 'Pu~in pe fundul trirombic, urm lnd ca sIbineIe clAditoare sA Ie desav~easca peretii laterali. Cind In sfJr$it Iagurii de cuib slot aproape gats, iar clAditoarele incep pe ecl marginali, sibinele nemaifiind solicitate de matdi, clAd esc !;Ii din cl!l cu ceIuJe mari de trintor. Un rol important in cUiditul fagurilor mal repede $i intr-un numa.r lUlU mare 11 au dimensiunile ramelor, P e eei mici, de multietajati, albincle Ii IucreazA cu 23% mal repede $i mai multi fatA de fagurii din l'lltne!e Dadant. De asemenea, albineie trehuie sa aiba suficient spatiu pentru depu nerea secretiei ae cearA, cAci altfel glandele ceriene produc solzi$ori, care cod adesea pe lundul. .stupului de unde sinLelimina~i de albinele curatitoar;:-Jn aceasta privintA prezen~a in stup a unei rame c1Aditoare se Impune, jar despre rostul ei vom vorbi cevra mai departe la lectia

nei cAci nceas lfl lormA apare, revine !;ii se repet.:i in multe aspcctc ul (' vietH sale. VA amintiti cind am descris forma oulu i, v-am spus crt pt' suprafata coajei apar vizibil la lupA desene hexagonale putin slun~ilc , De asemenea, dnd am descris ochiul albinei a\i aflat cA. el este com pus din mii de :ia\ete tot hexagonale care Iiecare are nervul sAu ~i wale la un loc redau imaginea completa. a ohiectului privit; apoi, solzi!;iorii de cearA. ce apar pe oglinzile ceriere au 0 formA pentagonalA., deci apl'ollpl' ca cea hexagonalA.. La fel cind v-am vorbit de forma botcHor de matei'!, v-am spus cA. ele le ingro'a$A eu multA cearA, iar pe suprata~a lor albinclt' creeaza 0 dantelA. de desene tot hexagonaIe, Deci, forma hexagonaUi se oglinde!;lte sub diferite particularitA\i organice, inca de la primul pas in viata albioei !ji ele 0 reprezinta sidoma in aceste alveole hexagona le ale faguriIor,

despre roire . _ Dar ce a determlnat albioele sA aleaga forma hexagonala. a olveolelor cu unghiuri ~ i rplanuri precise? - intreaba un apicultor. _ il)in instinct - zic cel mal multi cercetiitori. Dar este probnbil ca de-a lungul zecilor de milioane de ani, ele sA fi observat cA in rcl ul ucestn ob\in 0 trAinicie mai mare a :ia gurelui , cu materie primA mui pu\inA $i elorturi mal recluse. Prio mii !;Ii sute de mil de mutatii cc se transmit. ereditar, s-a aj uns la aceasUi. formA, Cert este tnsa un lucru, a dirui tainA incA nu a fost dezlegat..:i ~ i l.m ume, dI. uceustA fo rmA hexagonaUi este cuprinsA in insA~j rA pturu Illbi1 3~

,.p, aici nu

88

trece/ u

GRUPUL SOCIAL AL PAZEI COLONIEI

Ciod toatli aceastli truda este aproape infaptuitli Injghebindu-se vlitorul eamin In care s-au urzit primii faguri, 0 parte din popula~ia rostului roi secundar a ~i plecat in zbor prin imprejurimi sA afle surse (Ie hrana ~i sa adudl in stup nectar ~i polen. Era ~i 1iimpul! Iniaptuirea ocestui Inceput a eonsumat cea mal mare parte din proviziile de miere lu atli la plecarea roiului din colonia-mama, iar albinele ce"ese trebuie Mn lie alimentate eu miere proaspatli pentru ca sa poata secreta mereu 11\1 solzi~ori, pentru urmatorii faguri. Atunci apare pe sclndura de zbor a stupului, in fa~ urdini~ui, grupul social al vigilentelor albine de straja. Ele sint gata sa-~i dea ~i via\a in lupta de apllrare a comunitlitii. Nu trece nimeni pragul oa.sei rllr1l ca paznieele nelnduplecate ~i severe sA nu Ie bareze drumul pentru n verifiea mal IntH daea fae sau nu parte din colonie. Cu ajutorul antenelor - organul eel mal sensibil al mirosului - straja recuno~te pe cele sosite, care trebuie sa alba mirosul corespunzator. In caz contrar, sar [ar1l ezitare asupr1l~le ~i Ie ataea sau cel pupn Ie sperie. Grupul social al strajerelor se pare ea se specializeaza in atare sarcina; ele nu sint albine tinere. Doi cercetlitori de seamii, Butler ~i Free, marcind albinele eu diverse eulori dupa sarcinile ce Ie Indeplinesc In stup, au stabilit ea din 4 000 albine paznice numai 16 erau tinere In virstli de 14 zile. Natura lea Inzestrat cu acea armii de ataC ~i aparare care este acul cu venin, des",ris In anatomia albinei. Peri'COlul eel mare este atunci clod in prisaea - din neatentia stuparului ce a lasat pe aLara faguri cu miere - se declan~eaza acel furti~g de care v-am vorbit. Atunci garda de la urdini~ da de veste emipnd din giandele mandibulare 0 substanta de alarma denumita hepatull care mobilizeaza colonia In apllrare ~i Mac. Se dau lupte grele ~i multe albine din eele de paza cad victime, plnll c1nd ataeatoarele se lasil pagubn~e ~i se retrag in stupul l or. Paza de 19 urdini~ are ~ i un alt rost ~i mai im portant: acela de a feri ea slrllin e le. car e venind dintr-un slup bolnav de boli moli psi loare, sn nu aducl\ divc r'i i ngcn\1 pnlo/(cnl.
1:.14

ttl aocasta privin\li, colonia ~i-a organ i""t un sistem de a utoap!l 'llr(' (Ollrlc IngenJos despre care v-am vorbit putin la anatomia albine!. A Ibl n~l c cnre vin In contact cu mediul din aiara stupului unde existli millardo tic mlcrobi, au pe corpul 10r ca 0 pavazll de aparare, substan\e " nU hloJ;!ce puternice, care infring tentativele acelor agenti patogeni de a piILFunde in corpul lor. Chiurasa de chitinli groasa ~i tare este aeoperitli dc lin strot de peri~ori, care In primul rind amortizeaza loviturile ~ i evita rnnlrile. Organismul lor are mijloace deosebite de a infringe invadatorii : livcrsele glande emit secretii antibiotice. Mierea este ~i ea antisepticli ; III ell 1110r, in citeva ore, bacilii perieulo~i ale celor trei feluri de locu. I'olenul, de asemenea, are elemente antibiotice de prim rang. Ceara orc coDsUtuie materia primll din care sint fagurii - are ~i ea 4 000 unltliti antibiotice. eel mai prepos sprijin in apllrarea smlltlitii sale colonia n prim e~te do 10 acel propolis pe care albinele il adue in stup ~i il au la dispozi\ie rlclnd. Ce este, Cum se prezinta, de unde ~i-I proeura, cum ac\ioneazli, o vom orata ceva mai departe clnd vom vorbi de albinele culegiitoam do propolls.

., Tu. UnsrBfB Iti riitofu/ n9amU/U; /"

SISTEMUL PROCREATOR AL COLONIEI: MATCA ~I CUmUL sAU DupA trei zile de la cazarea roiului secundar in stupul slstematlc,

o parte din ele stlteau cu abdomenul iniUtat MUnd agil din aripl fAr! ill Ie impreune perechi-perechi, ca atunei dnd se inalt/i in w O r. - Priviti - tineri apicultori, - spre virtul abdomenului acestor IIlblne ; observa\i asttel cum glanda odorantA - despre care v-am vorbit Itt sistemul glandular - emite eteruri volatile cu ajutorul curentilor de aer pe care Ii fac cu aripile. Este semn caracteristic cA ttnlira matcA C\ roiului a plecat de corlnd in zbor de lmperecher e. Ele se agitA emi~tnd llcele semnale de orientare pentru ca matea, la inapoierea din acest 7:bor, sil. nu gre.,easc! .,i d . pAtrundA in alt stup unde albinele de ocolo Ilr ucide-o. Intr...adevAr, dupA putin timp de 'a~teptare matca ieoundatA a aterlZ(lt pe scindura de zbor a stupului sAu, avind la vir!ul abdomenulul semnul Imperecherii. Albinele s- au lini?tit ?i" au intrat tn stup rAmtntnd ufnrA numai pazniclle. - Dar cum decurge acest zbor de nunta? rnA intrebA un apicultor loccpAtor. - E greu de urmArit actiunile preliminare, pe care colonia Ie inlrcprinde in vederea imperecherii mAtcH, cAc:i ele decurg cUeva zile cu Inlreruperi ?i nu pot Ii urmlirite in stupul de observatie. CercetAtorii 1nsd au fAcut-o ?i au observat cli albinele se string in jurul mAtcii chiar dc-u doua z.i de la ecIozionarea din botcli .!}i exerei:t1 asupro ei diferitp ml~cliri chiar bruWe, impingind-o cu capul, .gata sA 0 rastoarne. Aeeasta fltitudine de siciiaUi Ii este de marc folos, clici numai a.,a ajunge sa se hnbogci\euscA hemolimla matcH co procentul de zahar necesar energiei zOOrului apropia t. Totodat! aeeste exercitli gclbesc maturizarea ei acxunl1i ?i ajutA 18 dezvoltarea glandelor sale mandibulare, care sA poatA secreta Ieromonii atrAgatori co miros de rut, fatA de viitorH trintori ce o VOl' fecunda. Uneori, asttel de comportare a albinelor inconjur.!!.toare merge pInn In a 0 Inghesui intr-un mic ghemulet, farA a manHesto vrajm n~ i u cun oscutli, cnd cu rind 0 despresoarfi.
136

Un ttnAr apicultor m-a anun~t cl\ in prisacii. albinele se agitA prea mult l u\f~ de felul cum se comportaser~ pillA atunei. Ducindu-mA acolo co IOU llpicultorii ineepAtori, am observat cl\ intr-adevAr albinele erau mult moi numeroase 'pe sclndura de zbor, ie~ind ~i intrtnd repede in stup.

Dupa trej zile de asUel de comportAri, matca devine mai viouit', incit chiar se opune albinelor prea agresoare. Atunci ea incepc sA-l;Ii faeA un masaj a l abdomen'lllu), cu piciorele postel"ioare, vibd nd totodatA aripile ?i emi~ind ni.,te vibra\ii sonore asemanAtoare 081'eCUm cu cele ce Ie scoate in preajma roitului. E semn cli in curind Va porni In zbor. tn mod obi~nuit 25% din m!1tcile eclozionate ies in zbor dup.. ", 4-7 zile, 50% dupA 10 zile, altele amin.!!. zborul chiar pina in a 15-0 zi de Ia eclozionare, dar mai rar se intimpl!1 0 asemenea intirziere. t n tot aeest timp matca continuA sli-.,i maseze abdomenul fl1cind 0 adevAraUi gimnastid fUnc\ion-aIA 0 aparatului sAu reprociucli.tor. Daci in ziua respectivA temperatura este de eel putin 20C, -cerut nu e innorat, viteza vintulul nu e prea mare, iar prin imprejur\ll prisacii nu se vad nici nu se aude strigatul asculit al prigoriilor - pasari insectivore primejdioase - , dupA ce albinele 0 hrAnesc, matca iese pe scindura de zbor a stupului. Uneori, aeeastA luare de contact cu lumea de afarA 0 determinA sa. intre lnapoi tn stup, dupA ce IAcuse citeva volte de zbor in jurul stupului ca ~i cind a r face un antrenament, Alteori insa. mates ie~ind, W neteze?te de citeva ori abdomenul ~i se avintB. in aer cu corpul intors mereu spre stup pentru memorizarea locului lui in spa\iu, tnregistrind orice particularitate, orlee reper pentru inapoiere. Apoi se ridicA dintr-odatA in sus, pentru ca sA strAbatB. ioarte repede prin zona periculoasa de circulatie 0 albinelor coleglitoare. zona intre 9-12 m deasupra prisAcii. Obi~nuit, zborurile de imperechere au loc iotTe orele 1 ()'-15. deci cind marA horesc trintorii in locurile lor de adunare. - Dar ce slnt aceste hare? intreaba. un apieultor incepl!.tor. .- Pina. acum citiva oni in urmA, cercetatorii apicoti sustJneau di matca se imperecheeza. numai cu un singur tIintor. Observatorul francez J . P. Prost a sesizat un fen omen : trlotorii, de cum i~au din stup zburull spre locuri anumite - in tiecare an acela?i - preferind lumini?uri. poieni, sau cite 0 movilA fAd poml pe ea, locuri ceva mai departe de pt'isacA. Aeolo se adunA sute de trtntori veniti de departe, S-au gasit din cei marcati pe toraee cu vopsele diferite, poroiti din stupi dep!rtuV In 7-8 km. Horele in care se aduna slnt la inAltimea de 10-25 m de In soL Puternicul biziit a1 zborului in hore, se aude de departe, ineit matcilc at:! pot u~or tndrepta spre cercul lor. Trintorii la rindul lor - inzestrati organic cu un extruordinar s imt a1 mirosului, se presupune ci1 sesizeaz[1 cle IndaUi apari\ia unei matci in preajma lor, cu aUt mai mult cu cil, " Iundele mandibulare ale ocestor mAtc! secretA acea substan\A atracti vA de rut. . Suvan\ii germani H. 1;i F . Ruttner au observat di numai in aeesle hore trintorii rivali sc infliiclirenzli, iar aceastA excita~ie duce la imperccheri repetHU' ale miitcilor. PinA 00010 se merge in aceastA regu lA Impu..ro de IUll\.l rt'i pl"in core mAtci le sint obJigale sA se imperechezc ill (llnol,l\, II ,dt. d ; I(-"~ Wi ll din [t('(-sIe;1 i(;e pNw-izo rili din repeZ'l:'Hla zoo,ulul I'll nfurtl cll pt.'rlml'lrul l lOrp i - dc~i nl! cste in ct4 recundut;. - lrinloril n ..n milt lilJUn ,'Nlp. 1~11 tl'('hutc All s{' tnllf>Otczc Inl':'t~i 1" ~Iol.)tn, pcntru 11

J:l7

ee Impcrcchca. Toate aceste milsuri ale naturii au darul de a lnUltura p.. dcolul consangvinizllrii albinelor unei prisll.ci prin lmperecheri cu trinI nl'l J)I'oprii Sau cu rude apropiate ale matcilor respective spre a !i !nUItunllll dcgcncrarea speciei. unoscutul cercetator american O. Mackensen a imperecheat artiIlrlll l matci cu trintori frati, dar dupii cea de-a opta generalie coloniile tlr ~)<perjenti! i~ i pierdeau rezistenta la boli, traiau pulin, erau imposibile III IItUQU'I hoa\elor 9i piereau cu totul. Ceva mai mult, ounoa~li Oit (I,' ugresive sint albinele unui stup iati! de cele straine pe care Ie ucid ~l\ ltlr la intr area stupului. Totu~i. dnd este yorba de trintori. ori de
ulldC'
tlf'

vern,

sint bine primiti ~i larg ospata?, citA vreme sczonul este

"lilt! ~i pot ;e~i matd la imperechere. ObservaW ~i mai precise privitor 1/1 Imperecherea roatcilor au fost facute de N. E. Gary (S,U.A.). El a lentlt eu cite un ,f ir de nay Ion matei tinere in~a nernaturate seJrual , \IIIl ndu-le suspendate de 0 sirma intinsa Intre dOi piloni inalli de peste ('('C metri deasupra pamintului. A constatat ci\ trintorii urmaresc numai m~ lei aj unse la maturitatea sexuaIa 9i care intrau in horele lor. EI chiar 1\ III mut zeci de zboruri de imperechere la tnaltlmi variate. - Dar ce determina matcile sa aleaga aceastii cale pentru impeI','fhorc, In IniU\ime? - intreM un tinar apicultor. - In primul rind pentru ci\ ceva mai jos este zona de zbor a albinolo,' culegatoare din prisaca, zona constituita din anumite culoare prin :'11'0 albinele trebuie sa cireule absolut nestingherite in activitatea lor, Alt.tcl culegatoarele ataca orice Ie iese in cale, fie pasare 9i chiar 0 matca I c~lta in zbor de lmperechere, Cum hora trintorilor se organizeaza peste UCcusta inallirne de zbor a culegatoarelor, este normal ca matea sa urre In zbor acolo. unde trintorii i9i au locullor de adunare, ,In al doilea r:ind cu c~ul lor este mai mare. cu atit biziitul C lIcut de=apFigunor zbor este mai intens 9i sperie plisiirile insectivore l18upra carora trintorii se napustesc ca sa Ie goneasca departe de hora 1 In felul acesta matcile intrate in hore sint ferite de atacul acestor 0", pdsl1ri pradalnice care, daca ar ucide 0 'lnatJcil, ar pune in pedrol existenia coloniei, mai ales cind in euib nu mai sint ,alte botei 9i nici oua 8au larve potrivite ea virsta. pentru ca albinele sa-9i poata cre~te 0 alta matc.~ in locul celei pierdute, In al trilea rind, imperecherea matcU numai cu un trinlor, nu osigur(\ numarul mare de spermatozoizi de care au nevoie ouare spre Iccundarea lor, Apoi, 0 astfel de aglomerare de trintori din colonii difefi.te ~i cu mulli pretenden\i veniti de departe, contribuie la 0 hibridare naturalil eu 0 mai bogata combina\ie a caracterelor ereditare, Matcile care "C Imperecheaza in timpul acestui zbor cu 10-12 trinton, unul dupa ultu l, asigura acel fenomen de heterospermie care este foarte apreciat nzi In biologie. Ma.tcile astfel imperecheate, asigura urma~i1or 0 vitali tate dClisebita, fapt care a ingaduit speciei sa se mentinii milioane de ani. in t/mp ce mii d e aile specii au dispiirut, Dsl' cum se indepline"le actul propriu-zis de imperechere? u palru decenli In urmll am ser;s Intr-o lucrare similarll desp,'c
lI('e..~ ' ~b(H" clc' f llllX'l'cc h('I'C' efl ar c Inc In inAl\im i , da r eli fmpercchel'cn

cu un singur Ll'lntor care era eel mni dibaei In ZbOl', care uvea calitij\i deosebite ~ i care se ImpercchCa Cll ",nl "11 /llInd In pozi\ie de monta, depunlnd In spermaledl spermatozoizil 1I'IC'<'forl rccundat\ei ouiHor, Ci lld Um scris acestea se 9tia ci\ zborul de irnperechere este ca lin vt l' l ~J, III lorma cozii unci comete ~i numai un singur trintor dintre ',,'mftrUori in/rJpluie"le acbul in sine, Obse,'Va\ii1e eercetatorilol' din u ltionii 11111 011 (Iovcdit cu imperechenle se succed in acela~ i zbor cu 10- 12 "IIIItIl'I, care fccundeaza matea pe rind, 1 "l1l11l1rea actului imperechelii a arata! precis modul cum sc pe~I ,1f''' ' l.J"intorul se prinde solid pe spatele matcii. fixind-o ell picioarel e , .. h" lor al'i pile lui tntinse 9i largi ca ni9te planoare, ingaduie perechii ,tlllYII "l' cunde de zOOr ioHintuit, Atune;, capul aparatului mascul fc ," O ldtotll,' - cndofalus - se Iipe~te eu ool'ni\ele sale de vulva milteii. Tn 4' "/I "1IJ)~ ,'smera ~acului este desohis1i, iar masculuJ incovoindu--se spre ,l t r,,1 (Il>domCl'l ului miitcii executa 0 r asucire. In zbo~u l de ..o\a\i" f U 110 uvion <..'c e xecuta un Quping are loe acea com o\,ie in care tri nl"flll I~ I pic,xI" via~a , Totul se petrece in citeva secunde, caei valvula ~'jlll lnll.ln Sc desch ide de la primul contact, pentru a permite ca numai 4i 1)tWmn C\ I :sperm tozoizi, fara mucus, sa IlJlJBint.e2'Je -spre oviductul larg, a 1'111 rll (I pJ'imi intreaga cantitate d e spermatozoizi ejacula\i, I\,'lul se repeta cu 0 repeziciune uimitoare, Cind matea sirote cii "'" nvldU"l.ele pline, reiine 0 parte din mucusul copulapei. Acesta, in 1'lllItnot cu aerul se intare9te. formind un dop ce inchide incaplitoarea IJI ~tft I) ncului. ctt 91 canalul lateral alo viductului, Dopul. de culoare .IIIft. clle semnul lmperecherii. se~ cu care JPatea se ulapoiaza 1a stupul " , I core csl.e re~inut de vlrfU! abdomenului prin plaou\ele chitinoase nl hulbuluj endofalusului, ~i riimine in ve'stibulul vaginal al miltcii. I\r~ ltll orgnnului copulator al trintorului ramine legat de aparatul "1111,,1 III maseulului mort. 'Ilntllalea de sperma la 0 imperechere este - dupl! 0 , Mackensen II., 1,11- 1,75 mm3 , iar numarul spermatozoizilor intr-un mm' este de _JI/11ftllU 6 milioane, Prin imperecherea repetata cu eei 10- 12 trintori '~'\JI11Ulellzd 0 can'titate enorma de spel1Iuatozoizi, care intrl! paohotc, tllll,III'(1 In veziea spermatica in ordinea Imperecherilor, Eli se aliniaz.1 "",,100 ~ " coy-Hc a9czate paralel 9i cu capetele in sus spre piInia de ie~ ire " ...., IIl.1 spcrmatice, .Aranjarea lor se infaptuie~te In 18- 24 de Ot'e, I'd.r..,ul "0101' ce nu Ineap in spermateca sint eliminati prin contractilri IIIIII t', Ocl I'amo;;i stau intr-o sbare de semilUlrcoza datorita bioxid'U lui ,I .. ; ,I,l",o. po CIl,'O ei insa~ i il emIt. 1 )111 llccn cl ipi\ malcn cste mama procreatoare a unui Imens nUT1ui r ,~ .mllk. ("U cC"1 ;'2 de Cl"ornozomi lini ~ i.a1i care, du~ -cum ~titi - cu IIIIUII " 1 1111111, 0 0 moturiznrc, SuCCI'" acel proces de dlvizare' reductiolUlUi, '~"II"ll\lt 1"'fllll l ~ I, lI umlll cu Jumlltate din Ilumarullor - deci cu 16 ero'""_tlllll , ACL'ilI(JI'II II . " otlnuf(A bnglljul allor 16 cromozomi cU'Pri n ~ i in 1I1I"lntl! ap"I'IIlIltozoltlul lll oli bcrnt din vezlcn s permatici\, iar prin unirca "".1111" "" "'11'1('"1 OV Ul ll lu l, uporc 0 noun cclul A, cu un total de 32 ""I""1Ii1111 "tid '"I nil (1I1)lold , din cure se VII nn~tc albinn lucl'Moal'c. f Ifill I " 1 "'\ I ' lhH " I/,q l~ 1I nil pOtlHuri i ll 1111 ~ j ac."('s t u t.1'C('f' mui (!c ptuw
I :tft

.~ tftccn lIumoi ,III1I1'~ L oU, cel

I all

IlrtccundllL - deci QU ha pl oid, cl d1mlntt munni eu eel 16 cromozomi rc..x1\1~1 prin divJziunea retduc\ionaUi; din acesta apare un trinrtor, 1rrll\ cum se indepline!,tte {ecundarea tinerei mAtci a colomeL De IIcum Infllnte pina i~i va termina lunga sa vialA, poarta. in ea ambele u'll'lI umte de reproducpe ~l de generare, adic! game\il masculi ai Irl nlnd lor fecundatori, depozita\i tn vezica spermatica, precum !,ti ganlc~11 remelei, adica ovulele produse de ovarul matcH, care sufera acea dlviull'c reducponaHi. despre care am vor-bit- mai sus, acestca eIecluintllI ~lnJ In ovarul matcH, putind sa depuna oua haploide sau diploide, dill cure vor rezulta :trintori ~ i respeativ albine IucrAtoal'e. - Dar cum se com porta matca fecundata $i albinele in stup, tl upt\. ct' aceasta pa~e f?1e pragul locuintei coloniel? - ma intreba unu] din ll picultorii incepatori. _ Matea irnperecheata es.t.e a~tept.atA pe scindura de zbor ~i pl'lmHl\ de albinele ce au emis pinIt atunci efluvji cu eteruri volatile de orientare ~i care scum i!;ii arata bucuria prin vizibile manifestari, <'Olls llna din tremuraturi ale corpului ~j agirtarea aripilor; la sosirea \'1 mutco face cu abdomenul m i~ca ri de sfor~are cu tutul apar-te, ceea ('~- I ojutll. ca sperma din oviductele laterale sa tie impinsA spre vezica .pclmaLicA, Albinele din stup fonneaza in jurul eL 0 sui1a de 8-12 albine cUJ'e se schimbA de indatA ce ea trece de pe un fagure ae cuib, pe nltu l vecm . Ele 0 curA\! de restul semnului de imperechel'e, 0 hr~nesc. dilldu-i 0 deosebita atentje; la trecerea sa printre aibine, acestea ii rue cale libera, ca ni~te solda\i in front. lnceputul ouatului m Mcii survine Qbi~nu it idtre 5- 10 zile dl!J'A rccundare. MAtcile din coloniile mici QUa cu oarecare intirziere fata de cefe din coloniile puternice. Dupa observa~iile cercetMorilor, matcilc de culoare neagra incep ouatul ceva mai tir-ziu. De aceea unil l!rCscll.tori de matci prefera s<1 selec~ioneze mtci deschise la culoare, pe tinga <:eilal~i inrlici de se1ectie. despre care vom vo~bi la cap, Cre~ tdrea matcilor. Deci sexul co'i oniei 0 reprezintA aceastA duahltate formotA din iemela Iecundata l?i masculul fecundat or. Cuibul
cre~ tere ~i
~i

mediul sau ambiant

ea oriee femelli fecundatA, colonia trebuie sa aibA UD organ de dezvolwe a progeniLurii in care se preg!1tel1te nu nwnai rtgenerarea permanentA a albineloc-molecule care se nasc, tr~iiesc ~i mor, inlocuind pe cele uzate ~i care pier, dar ~i fatuI; astfel cuibul cste organul de form are a fatului ce-l genereazli iar Toiul este noulniiscut pe care I-ati Vi17A1t, I-a\i recolrtat ~i l-a~i cazat intr-un stup sisI.elllutic, la inceputul studiului nosiru , Intr-adevar, in cuib, acolo unde matca depulie ouale, VOl' cre~e ~c;.'Ci de mj i de larve ~i nim!e pina ce njung in staren de imago, de matUritute, dator itA atlt mediului caId ~i umed pe care dder-He grupe socia le de albioe il mentin, cit ~I hranei pe care alt. grup social 0 VO l' da pu iC Lul ui .

to Jet ca puii niiscu/i din uterul unei mamifere femelii. AcesL sex al oolaniei care este reprezentat acola de mat.c~, :J I'(' H putere pro/inca uim itosre; in cuib put a pare in perioadeJe de vfrf pril l!. la 2000 de ouA in 24 de Ote. Un factor de seamA oore conll'ibu i(' In aceastii reaIizare este hrana, 0 lllatcA alimentata insuIicient dCPUlll ' pu\ine QUa in cuib ~i de mu lte ori din ele se nase lar ve neviabil c, T)f' osemenen virsLa mlHcH are un rol importan t. 0 matca batrintl .o:; i 01111sit1\. depune un numAr mai mare de oua Cll defecte. Natura a dat matcii aceasta putere de crea\ie fara sa se tI'7.C'/'C ol'ganele sale reproduclitoare, In acest scop intre ,tergitele abdomcnull1i pe care ea 11 introduce de mH de od pe zi in alveolele fagurelui dl' cuib, se atla acele mid gJande, despre care v-am vorbit di produc II substan\a uleioasA care inlesn~te miJ?ci1rile abdominale rani ernr\. C('rcetatorij au stabilit cA, in medie, perrlru depunerea unui au, mn.tcil fire nevoie de 43 secunde, Consumul hranei pe care aIbinele inso~itl KII '{. 1-0 servesc necesiitA aIte 26,5 secunde ; apoi matea stA in repaos 2,211 Kecunde; pentru examinarea alveolei din cuib in care urmeaza sA depuna oul ii sint necesare 2,4 secunde, iar medi a de ou~ depuse tnI.r-un an este de 2000?f' Pentru acest imens eion organic. matca pdme!lte intr-un an 60 g>.:~rana glandular!!. de la aIbineIe inso~ito a r-e _ Uipti~orul transforrrmt apoi in oua ~i in plus de aceasta prim c~t(' zilnic cite 14 g pentru propria sa in tre~inere, Tintnd seama dI. d in ccle 200000 oua se nasc tot atitea Iarve care ,timp de ~ase zile cit du renza hranirea lor sint alimentate astfel, incit liecare larva ctnttAr-~l(> 150 mg la sfi~itul dezvolti1rii sale, inseamna ca pe an se consuma 3 kg .t1Lbstantii vie derivind din orgnaismul mEtcil. AceastA popula~i e consuma 10 ~kg de hranA oferita de aibinele dO care peniru colon ic ici rcprezinta Sinul pUn cu Lapte al unei marne, De aeeea cerc6tAtoru l Wiepel calculeaza cli 0 CQIQ.nie nOt:mqlA st.e n~voJe de 40 kg_2.q!en, 40 kg m [ere lji 1 spa. tntzr-un an, 8r cum procedeaz matea in aceasta opera de creatie i ncH lf touibul sa raminA 0 perfecta unitate, au depuneri e~alonate de oufi, fl1d lin se creeze opriri sau depA$iri ? rna intrebA un tlnAr apicultor , - Nimic in desfa~urarea activiti1t.U acestui complex care cste colonia, nu se face la fnUmplare sau anarhic, pentru ca totul este stabillt : proporlH, timp, ritm, fonne etc, intr-o colonie bine organizaUi. . La cUeva zile du~ fnapoierea sa din zborul de impereche.re matcn depune tn cuib . citeva ouA nefecundate, pinA i se regle82l1. dispozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spennaticA. Ordinea pe care matea 0 respectA apoi in activitatea sa de prorrcu~i e, indxumatii. de nlbinele inconjurAtoare, unnare~te pastrarcil lI\lc i perfecte unitll.~i a cuibului Cll puiet, realizata prin.'1.r-un chibzuit f'O rHlUm de hl'anrt glandulara, intr--o mAsurA mm mare sau mai micA !ji o uli ulll ita formti n cll ibulu i. Matca Incepe sA depunA oua mergind '\)h'nltll , incepind din mi jlocui ragurelui central ~i urmind forma unl!i 11)!IJe, illrgitc din cc In t.'C mai mUll, plnA apr'Oape de lIlargint'n spctc>1 t,l' or inll'rni(' ni t" m1Ylci: npoi t"8 t ..~(' pc cen de-n doua ra\ii n (II.r;:-U-

COlolllo-lllul1lli gcsHnd in cuib din pl"i miivar't\ ~i pi nil Ituuml1!!, II fl lJliter e unui su rplus de popu lu~ ie, care consli tu ic ,o iul Ifi uncurl foil t

if

140

14 1

l'tIIII, central, ucupind-o eu oua. Marginea acestui cere corespunde pc prima faja. In Ielul acesta puietul de pe arnbele r~ \(' " Ie Iaguj'elui,i~i tine reciproc ealduraneeesara. Cind maton trece PI' rugul'elc vecin din dreapta sau din stinga eelui din mijloe, ocupat <II')" eu uuil, elipsa cu ouli Va fi ceva mai redusli ca diametru faja de r"l~ dc pe fagurele precedent. Odatli ce acest al doilea fagure este ')('''pnt In in.t regime cu oua, matca treee pe fagurele vecin - sa zicem din stinga celui central, ocupindu-l cu oua asemlinlitor fagurelui din dreupta. Acest fel de a depune ouiile in cuib, intr-o anumitli forma u~or (Ic ve l'Weat, dl! mil.tcii - ajutatli de albinele din suiota ei - posibili1"(<'0 unui control pentru a nu riimine alveole goale. !n acel~i timp II ~ U I'cllzli munca albinelor dOici, care elaboreazli secre~ii glandulare IIll lrorme pen~ru 0 serie de larve de aceea~i virstli. Procedind asUel, cuibul ia 0 forma unitara si sferica in ansamblul silu. Este forma pe care albinele au gasi1-0 ciI este cea care piis\r'()(Izli clildura constantli cu un consum de hrana mai redus. Cuibul eu fagur,;; eu oua -'Ii larve tin ere este acoperit <>u gcija de lod totlre, albine tin ere care II protejeaza pentru a pastra 'aeolo 0 temI;f.~"lurll invariabila de 35-35,2C. Aeest grup -social este aldituit din nlhlncle care dupii ce au ecIo7lionat, pliriisind alveolele natale, s-au IIlhncnotat din bel~ug cu <pOlen pentru refacerea eorpului gras con1IIIIIInt In timpul stadiului nimfal; ele au sarcina de a cloci ouale ~i a ll1('n line cii1dura larvelor niiscute din ouiile ajunse la maturitate embrioDarli. Alimentindu-se singure cu miere, aceste albine tinere degaJcozll 0 ciildura eorespunzlitoare. Dupa citeva zile de indeplindre a acestpl sarcini, alte albine !lbia eclozionate, yin sa Ie ia locul, iar ele trec Ie serviciul de doici ~a cum Yom voroi pu~ mai departe. Obi~nuit, sfera cuibului este orinduitii aeolo unde schimbul de acr se lace mai activ, deci in dreptul urdini~ului, dat flind cii puietul consumll 0 mare eantitate de oxigen. Forma aproximativa stericii a cuibului trebuie lasatli intactli. SchimblirHe fllcute ad~seori de stupar oblig~ albinele din alte sectoare de 1'ctivitate sa vina lin"!ia cuibul ..span pentru plistrarea echilibrului biologic ~ I 11 eal<!.urii necesare. In aeeasta situaiie matca este silitli sa~i modilicg schema de depunere a oualor, ceea ce reduce par~ial din activitatea ei C lIre trebuie sa fie neintreruptli. Stuparut car~~rge cl!i..bul introducind In stera lui faguri goi cu scopul miiririi ~i extinderii cuibulw, y a avea rezultate neplAcute, mal- ales cind apare 0 perioada cu timp r ece-:- Un reglm termic zdruncinat se reface dupa multe ore ~i chiar zile. Pentru r cxLinderea cuibului, fagumi se ~ totdeauna in dreapta ~i stinga celor marginali sferei cuibului, intre ace~tia ~i eei cu plistura care marclreazli marginea euibului. Puterea de procreaiie a matcilor este legatii mai ales de virsta lor; mlltcile tinere de un an depun in euib, in primavara, CU 37,7'/, mal multe oua Ia\lI de matcile de dOi ani. tn nIadl de acestea, matcile tinere pastreaza 0 st~icta l'Cgula in torma unitnrii ~i l lira goluri a euibului, pe cind cele de trei ani, deseori, depun ouMe mai pu\in regulat in elipse adeseori eu goluri.

"1<1", < ui de 'cl

In ce pr i ve~(e pre!erin\el e albinelor ~i a maLeii de a cre~ te puiet In anumi\i faguri, S-8 constatat cii in vara fagurii de culoaJ'e desehisr. sint lasali de albine la dispozi\ia mlltcii pentru ouat, iar in toamnll ~ i primavara devreme sint folosi~i fagurii de culoare Inchisa pentru ouat. Fagurii de culoare mai inchisa sint de asemenea prefera~i ~i pentru depunerea de miere care fiind bigroseopicii, aeolo se matureaza m ai bine, datoritii cama~u telor nimfale pe care Ie con\-in ~i care sin t Li pite dc pereiii alveolelor. Fagurii de culoare deschisa au pu\ine inveli~uri nimIale, deoarece in ace~tia albinele au creseut numai citeva genera~ de puiet. Activitatea mii.tcii in <>Uibul ei pare sa tie destul de obositoare. Cercetlitorii au soeotit eil in doi ani ea parcurge, in euib, aproape 250 m, treciml numai de la un fagure la altu!. Matea oua in alveole perfect cura~te de grupul albinelor curiititoare despre care v-am vorbit. Aeeste albine euraV! spoiese interiorul fieciirei alveole cu secre~le glandelor salivare in arnesctec cu propolis dizolvat. Aceastii combina\ie eonline antibiotice care inla'tura apari~ia microbilor periculo~i pentru viitoarele larve ce urmeazll sa creascii in alveolele euibului. Datoritii acestei Iucrliri preliminare obligatorie indeplinita dE' grupul social al albinelor curii\itoare, multi cercetiitori au ajuns la coneluzia canu maoca dispune de ortlinea depunerii oualor, ci grupul acestor albine. Daca ele intilnesc in calea lor alveole in care au murit larve iau nimfe de unele boli molipsitoare, Ie lasa anume necura~te, trec mal departe, iar matea Ie ocole~te nu depune oua in ele. Cura\irea ~i dezin!ectarea acestor alveole, ramase dcoearndatli neo<>Uvate, va fi efectuata mal tirziu pentru seria urmatoare de oua, pe care matca Ie va depune de data aceasta in tot iagurele. , nainte de a-si introduce abdomenul in alveola vecina eelei in care I deja a depus un 0':', matca verific.ll dacll aceasta e curata. Pentru depunerea oului, matca, sprijinindu-se cu picioarele posterloare de marginea alveolei respective, 19i inconvoale putin abdomenul, Introducindu-I in interiorul acestei alveole. Cu un spasm abia perceptibil lusll oul pe fundul alveolei, aranjindu-I cu virful acului intr-o pozi\i .. u ~or Inclinatli iaja de fundul prizmatic al celulei unde se va dezvoll() vlttoarea larva. A vind la capatul bombat 0 secretie cleioasa, oul sc Itpe~te de fundul alveolei. Matca ~i retrage apoi abdomenul din alveoln. 80 Intoarce pulin in jurul ei, i~i introduce eapul in alveola vecina, pentru II eontTola daca este curatli sau dacii nu a depus mai inainte un ou in t,ft . Tn f elul acesta ea i~i continua activitatea sa procreatoare, flira oprire, t ~t noapte, In perioada de virf a dezvoltlirii cuibului coloniei. _ Dar cine, ~i ce deternuna ca un ou sa !Ie iecundat sau nu 'l 1"It't'IIM unul dintre tinerii apicultori. _ Dupa noile observatii ale cercetiitorilor, cind matca inspecteaza Mlvl'!llu respeelivA din [agurele cuibului ~i eonstatli starea ei de cura~enie Jl~Ilt.J' u n depune ou5, ea determina ~ i sexul viitoarei larve ce se na~ te IIrolo, In rnporl cu murimea alveolei ce vine la rind. V Illn "PU In treneA t ell a.t binele lucratoarc se nase din ou1l fecun" ttlll~ II~ npl'r","tuzolzi, iur trln tori i din o uli nerecundatc.
11;)

11 ~

~(' ~h.fllc..nL inte l'vine! oure in HccusL..1 detemltnore n sexului, S-{lU Intl'cbnl tncrcu ccrcctAtoril, care au emis dilerite t.eorii controversatc. II, upru cArol'll nu mui este locul sA mai insistAm. Abia eu cftiva ani in IlflHl\, tn 1969, eu priJejul Congresului IDterna~ional de ApiculturA a1 AI'IMONDIA de III Munchen, cerceUi.torul N. Koeniger (R.F.G.), urmArind {I{' Ilr')rOUpc cornportal'e8 matcii in timpul Quatului, a oonstatat d\ atunel !'flld (On race con lrolul alveolei ce urrneazii la rind, 0 mAsoarA ell picioaf{'le untcriOare :;;1 cu antenele ei. Dac! alveola este dintre cele mici pentrll IllbJoo, maLen depune un ou fecundat din care se va n~te 0 alblnA lucrilIMrc; tn cuz contrar, daca alveola e largA, depune pe fundul ei un Oll IIl'ftocul1dnL din CaI'e se va na~t.e un trintor. De multe ori , ~i in anumitC" 1I{'Ztir1m: - primAvara ~i toamna, dacA in calea ei apar ~i alveole largi de Il'lnlOl"i , Ie ocol~l:e, nu Ie insam!n\eaza, caci in area perioadA colon ia IIU ure ncvaie de trlntori. /lCOLI'U a stabUi de.finitiv aceasta comportare a mAtcii, cercetAtorul i- a It/tllt'llt 1 pic.ioarele anterioare ni!;>te bandaje, punindu-4 la dispo:z.itie 0 trul fll:lIl'i numai eu alveole largi de trintor. Cum bandajele de la picioaI-ole IIntcrjoare di1deau mAtcH impresia c! acolo sint alveole mici, lnguste, IHnWII (l dcpus in ele numai oua. fecundate din care, dupa. 21 de zile II IHI n/i"cut aibine lucrAtoare ~i nu trintori. Ridiclnd apoi bandajele de In plcJourc ~i IAsind matca liberA pe aceiru,;i faguri cu alveole mari, din uul\Jc dcpuse dupA 24 de zile s-au nascut trintori. Astfel s-a dovedit cl1 IIIlltca este cea care determinii jecundarea salL nu. a oualor depuse In (.III~. orlentindu-se dupa: mdrlmea alveolelor fagurilor cuibului, controlate III prealabU, Ca urmare a acestei constatarj valabile, s-a explicat tendinta IIInLcilor de a depune cit mai multe ouA fecundate. Se bAnuie~te cA in 1l00lltit(l tendinta ar juca un '1"01 un spasm venerian in momentul clnd eliIwrcuzti. spermatozoizii din vezica spermatidi asupra oului pe care-l fe cundeuzA_ In sprijinu l acestei teorH vine i?i constatarea eA, in mod obiSjHult, matea, atunci clnd tntIlne~te citeva alveole mari de trintor intr- un togure normal avind alveole de lucrMoare, Ie ocole~te. Ea depune ouA lIc10cundate numai acolo unde alveolele sint cHidite In grupe mai mari <:Iiro ru chinr ~i albinele curA\itoare Ie dau 0 ingrijire specialA. ~ i pe carc matcD Ie ocu~ eu ouA. nelecundate din cele de trintor. MAtcile pres bAtrine ~i epuizate, care obi~nuit sint schimbate curlad do ulbinele coloniel, depun ouA nefecundate in celule ffiici de lucrAtoare_ l!;Jc sl nt denumite "mAtci trintorite" . ~Int cazurj clad a matcA sosita cu semnul imperecherii nu depune ouA 1;11 chinr piere din colonie dupA. aarecare timp_ Cau:z.a este determiaatA de l'c\inerea in vagin a unui surplus de mucus care a format un dop preu mare ~i care nu a putut fi tnlAturat la sosire prin masajul obligalol'lu ce ~i 1-6 fAcut atit ea, cit ~i aibinele ce 0 inconjoarA. Prlnl.re aces-tea pot fi ~ i mAtci tinere care, suferind tn iarnA. 0 perlondii de trig intens - cum ar Ii eciderea mcitcii din ghemuJ de iernm-c, pc hIndu! stupulu i unde este gasitA ~ i reanimatA - tncep in prim1ivar!'1 Att: ucpun1i ouli nelecundate, datoritA faptului d. spermatozoizii aO (I~i tn VCl,icn IIpcrmat:i.cn. slot seoslbili la trig. Aceea'ji situatie se i ve~tc ~I in ('uzul dnd, dJn unurni1.e mOti ve, 0 nl il tcll nu a putut sit iasi'i tn zbo r de twpc n: chel'(' Hlllp de LI'cl sl'l'pU1miol, din cauza vremii potrivnice cu vint.

" II)I ~I 1 -cIl1JlCrnlul'i sci(z utc. A(.'t' itS tli VLl dcpune Ilumi.i i ouA hJ.\ploJdt." dtn care se VOl' Ilo~tc numnl trlntQri. Daro stuparu! obscrvd din limp I\HCmCllca sitllLl~ie Iii dll. coloniei 0 matcH. Iecundatli., colonia va ri salvut\: . til C conl.;nlr, HptH' dup!l cum v-tim spus olbi.nele oucitoore. J\clivH.: ,t{'1I m: lor se micl?oareazll. zilnic, pini'\. 10 completa di'Sparitie. Obi~nuit, npicul111tll Intt'oduc botci apronpe de cclozi onare ~i situa~ia se redreseazl'i tn l-olo nic. Acel)stli. m anitesbare estc stl'i\veehe de pe vremea dnd albinc lf' III'1U1 singurot ice !ji d~nel\u ouA 1l~0 cum voiau. Sint Iii ati anumite IOCllri .>0 g'lobuI 'tcrestru - cum sint de pildll. nlbinele din Transvaal, Ia car'c, 1 cnzuri similar-e, din oud nefecundate depuse de 0 matcii trtntoritii ,~ll1t n din oua depuse de albfne lucratoare se nasc, la nevoie, m.iitd bunc. ('t)rcetAtarul O. Mackensen (S_U.A.) a obtinut din 710 larve l'ezultnte tlln ouale depuse de 0 matcd trIntori\A, numai ~ase larve care s-au dez\lOltllt l?i au ajuns m11-tci normale - deci 0,850/ . ,Yn geneticli. acest tip de partenogenezA se denume.!?te: "telitokie" "dlcA din a u nefecund at apare 0 feme Ill.. Accstea sint excep\il de la rf'JrUlo generaHi care a stabilit cii pentru colonie matca reprezintu ovarul, ~Ir cutbul este mediul de dezvoltare tn care se cresc sute de genera\ii de J)ulC.l de-a lungu1 anilor. Cind matca imbAtrine~te ~i e pe cale de epuizare, (....,lonlo t~i pregate.!?te .!?i cre~te tn botel 0 serie de mAlei, din care i.~ i VA olege pe aceea pe care 0 consider!!. corespunz3toare rolului s3u de a ducc mai departe destinul coloniei. - Dar care slnt condipile medtului amblant al cuibului? - in~ .mbA un apicultor incepA1t>r. - Ele sint legi de conduitA a colonie, fArA de care colonia nu poate progresa, did s-a observat cA la primele zile dupA. ce ouAle au fost tlepultc in fagur.ii cuibului, clldura ~i umiditatea acestu.ia se reglea:lA tlt'monios, chiar dad alarA temperatura este scAzutA ~i uscaUi.. CercetAtorul O. van Laere a fAcut experien\e foarte precise ~ amAnuntite, ..~ungtnd la concluzia cA acijvitate~ de c re te~ a puietului mceteazli In tDtlIpm::ntura de 12,8C. Aceasta duce Is presupunerea cA aezVoltarea ,,,dtitulul este intr-o anumiUi. miisur(i inde,pendenta de temperatura exteI-'l)flrll. Tr~ I'eglarea termidi un rol esen\ial il au doi faotori: puterea III.Hn&ricA a coloniei ~i izolarea stupului. Aceliti factori , plus temperatura .xlorlonrA, t ormeazli. un ansamblu tn legAturA cu intensitatea cresterii 11~ pulct, Dc asemenea, 0 i mportan ~ mare are ~i umiditatea aerului din .tIID. pc care albinele 0 regleazli.. ..Albinele - dupil von Frisch - au ahins cea mai perfectA regulati"nrc:? icrmtca. l n SLup, domnet te zi ~i noaQte tel)1peratura de 35C. menI ,IHutR const.flnl CII !;i i p l'Opria noastrA temperaturA corporiilA ere 37"CU:Mni mu l\i cercetAtorl DU lli.cut 0 serie de tncercAri, supunind puietul III evolu Uo In diverse temperaturi lji s-a stabilit cA temperatura are 4' Intlll~n\l\ covh-{j ltunrc mni nles nsupra organelor care au tn alcMuirea htr llhl tl nll, 1'l.lIn ~lnL : Ilh'J,!i mclI lji lun ~ i tn eu I.ergile lQr ~ i s\..ernitelor nbdn11lll1uli1, In\lm eu or lpJlor. L.t1 puictul in evolu tle, 0 temperaturA sclizut."1 11\ Ih llb jl q!) nurm" \ - cum ur 0 :1(lC - I'educe lunglmea trompei mpi /'11(" In r!,.. t l ~ 15\11 11<.". cum cstl' nthlno itulillnli.. Tn schhnb, In 35C 8- {l 1(HIll ijl lj!t'lIt 1I11\r\rl'/\ illCllcclul cubltnt ~ I donilli.

t,

1~ 'I

Ir)

......

Hr.

Cllplicireo olveolelor II durat 12 zile la temperatura normalA de illr liJ ceo de 30"C a durat 14-15 zile, Aceste cansbatari trebuie tin ntrllgi1 nten~lo stuparilor care f~r~ !!!otivELte"meinice deschid stupii n..tI'\I)d. examincazA mult timpTagurli sco~ din- Stup etc. Pwetul suferA 1 1'\\llt fo oceste ocazii. - Dal" cum procedeazA albineie 10 echilibrarea a'cestui medlu ,uflolnnt 01 cuibului - intreahA un apicultor incepAtor. - Albinele emit cAldur!1 din propriile lor corpuri, consumind IHI L'I'cU din fagurii stupului. Este de fapt c!11dur!1 solarA care s-a adunat In pot.lrile -f!orilor prin procesul de fotosinteza. de asimilatie clorofilianA. H(I(-,'cU nd nectar, !lorHe ru,;teapt!1 albinele pentru a Ie dolesni leoundal'ea prill polernzare. Nectarul trans!ormat de albine tn miere este combusIIhllld eel mai des11vi~it . Ch.imi~tii i-au dat denumirea de hidrati de (.ftr() On adica zaharuri. cu un con\linut bagat de glucozl1, care intrtnd In cont.uct cu aeruI inspirat de organism cu ajutorul aparatului r espirator, su_ Ui unor arden organice. "Energeticienii - spune Chauvin - , p ochnit eli. consumul de oxigen corespunde foarte exact cl11durii produse tie un organism, mai ales la mamifere. Ele au fost mai bine s tudiate din punct de vedere a1 metabolismulul. Albinele insl1 prezintA uneori IInomuUi care nu se observl1 la animalele superioare: in primul rInd ('10 rczistA foarte bine lii tndelung la conditille respiratorii neobllinuite, IJc cxemplu , gazul inert care este azot~ Rut:..liL care intrA in aerul de reltplrnt intr-o --Rr.opor\ie nQrma1A a:e::,patnJ pArti la UD{l de oxigen, ,nu I~ ucide, c[ ~~ar detenn1n~A degajarea unci cI11duri apreciabile, chiar clacii 'lU se consuma de loe oxigen, D~, albinele pot Eroduce ~durl:i, tAra ox.1gcllul d~ la exterior~ Agitatia muscularn tOraClcA intervine cu S'ii'CCes dod este nevoie, In schimb, clnd este v~rb a de 0 activitate'tn afara s tupulul , legea ardeni care produce cAldurl1, rI1mine valabilA". - Dar ce este aceastA ardere? tntreabi! un apicultor incepAtor. - Arderea este un proces chimic ce intervine tntre combustibll core In cazul albinei este mierea ~i oxigenul din organism adus de afarl1 eu njutorul a paratului respirator, Cll degajare de cl1ldurl1. Hrana prelucrntA de aparatul digestiv - a~a cum U cunoa~eti flind descris la tJnot.omia albinei - Iii pe care cielul hemolimfal 0 distribuie tntregulu1 organism, nu paate Ii folositA decit daca este descompusA de oxigen. C h imi~tii denumesc aceastA descompunere, oxidare, aceasta fiind 0 ardere tnccutA. O:lcigenuJ trans!onnl1 mierea ingerata in corpul albinelor In car~ bon !,Ii apA. In feluI acesta energia solara conti-nuta in miere, devine t\bc rii, IIi astlel ia na~tere cl1Idura ~ i energia. Procesul acesta este asemlinfttor cu ceea ee se petrece intr-o sobA. unde combustibilul nu poate nrdc 1'Ar~ oxigen, dnd i se lnchide portits de acces 'a aerului. BioxiduI de: carbon eliminat prin aparatul respirator nu este altceva decIt fumul scos pe co~ul sobeL "Dot fiind eli. corpul albi nei 'prezintA 0 mare s uprafa~ comparatA eu cApncitntell sa lnterioarA, ea pierde cu muIt moo multA clldurA prin rodi crc, fn\l\ de un animal mare, De oceea albina are nevoie de 0 mai nlnrc clIntH.tlt.c de cl11durli decit multe alte insecte. ,I n acest scop albina

!lrso c,

"'U

reCUl'ge la mi jloace de incll.lzi re ['ticflce, ~i de aceea are nevoie de 0 Cllntit.."Ite de oxigen mult mal more decit necesarul omuluill. (Leucnbergf'r). De asemenea, Ielul cum este organizat carpul albinei, Illial <1101 pentru circulatia aerului, pledeazA pentru 0 caldurl1 mai mare, Hem!) limIa - dupa cum liti~i - are oum ai substante nutritive, ea nu poutf' iixa oxigenul ca singele mami!erelor, Ienomen explicat la anutomill albinelor, la aparatul circulator, Cl1ldura produsA de oxidar ea glucidelor este prin ea insii~i 0 -rol'l)ll1 de energie solara. mai ales dnd provine de la 0 sursi1 comumi lIl' schimb reciproc; albin a singuratici - a~a cum am mal spus - 1ll 0,1I'1~ curind p~u:atA semitotl!!. sub actiunea frigului cind temperatura c: eoboarl1 Ia 12,5C (Krog ~.a .). Este cunoscut cA putereo calorica a unu i --com bustibH este cantitatea de clUdur3 - deei numl1rul de calorii cr degajate prin combustiunea completa - care cere 0 cantitate de H determinata. De rapt, totul este un Iucru meconic; cu cit acest lucru cel'(.' elorturi mai mari, eu aUt cantitatea de energie consumaUi este mai mul'C, In cazul coloniei ~i cuibului ei, - litiut !Hod cA fiecare albinl1 din comunitate are 0 rezervii de miere in gu~ii, - organ considerat cA reprezinLfl stomacul coloniei - mierea 10rmea2A combustibilul in'dispeosabil na.5terii dildurii. Acolo .ge afIIa prezent ~i oxigenul din saw aerieni, din trahec lc ~i traneo'Iele aparatului respirator, producl:n'd 0 ardere care dl1 ciilduril ~i miJ?Care, deci energle. Ceea ce este mai uimitor privind desf!1~urarea procesuIui de producere a dildurii animale, este ca, in aIarl1 de energia tenni'ca -a a11men telor ingerate, apare energia electricii necesari! activitA\ii celulare din mu~chi ~ i sistemul nervos. Enegia caloricl1, energia electrica ~i aite produse ale metabolismulul dau. ener gia ftW!oonicii albinelor care zboarii . circula in stup sau in afara lui in cli.utarea hranei ~i pentru indeplinirea altor sarcini pe care Ie mai au. Caldura din ~nterioru l corpului lor este variala dnd in iagun! cuibului nu esle puieit. Chiar S;i atunci clnd albinele stau strtnse in ghemul de iernare, dLdur a variazA de la 14 ~a 28 C chiar du.eil atare. ternnometrul inregistreazA _7C, CereetAtorH au stabilit di alb inele - intre anumilte limite - furnizeaz3 cu alit mal mulla dildul'l\ cu cit frigu! este mai mare, ceea ce Ie face sl1 se comporte in mod in V(,: I'" ratl1 de a1te animale poykiloterme adicA din cele a cAror tempcl'aturA vnriozl1 dupa mediul in care ele se arll1 - a~a cum sint reptile1e ~ I p~tii. Dar 8.'?a cum v-am mai spus - - lbinele sint poylclloterme n\Ja I1Hli in timpul nop~ii, iar tn cursul zilei, homeoterme - adicA cu tempeI'Mura constanta, Consumul de miere coboarl1 clnd <temperatura se urdl ~i ('\1 alit mai mult clnd albinele stau tn grup mai numeros pornind de III 20C. De indatl1 insl1 ce apare puietul in fagurii cuibului, temperatunt I'i\mt nl! nproope constantA !iitfe 34 Iii 35,2C, indiferent de eea din af(lra .~ "I7> II hl t. Eo se men\ine astfel datoritA acelui grup de albine tinere CC '1',11I dCI.lSllPIU fagurilor ~i ajutl1. la clocirea oul1.lor. Aceasta caldllrA de "ul IHUlt :1 5,2C ajutl1 Cfl puietul din cuib sa. iasA exact la 21 zilc In II IC1 " ) lwC'. In 24 zUe 1<1 t.rin1.01 ~ i In 16 zite In mlitci. Cerce11iool"ii ull ')\ 'i OIJ'Il'I' vll t {'(I 1I\I,mci dn d rlin rUllll n;l(' hnprejudlT'i cuibul are 0 dj ldul'l\
''1 7

1"r;

nllmo ! do 30C, me lamorfoza puietului de lucd,toare se face in 25 zile In loe d l! 21 ; cio d temperatura este mai mica, in jur.ul a 20C, albinele H(: l1(jSC ntl'u aripi. Dar nu este bine nici sa fie depafiitii peste normal, net In :J7oC metamorfoza este intr-adevar scurtata la 19-20 zile in loe (Ie ~ J. in!" albinele se nasc eu aripi neiniregite. Oed echjlibrarea clildurjtj in cuibul coloniei, se indeplin~te datoI,IUI. unui proces de metabolism, legat de alte trei condi~ii principaIe: n) s tupul sa fie bine incheiat pentru a nu inlesni curenti in cuib; b) C onia sa aiM. 0 populatie suficient de numeroasa pentru a putea creea lJl I rncntine temperatura la 35-35,2C; c) in faguri sa fie rezerve de 11'/11111 core sa dea siguranta cA puietul nu Va suferJ de !ipsa ei. l,cgat de problema cuibulu.i ~i mediul sau de dezvoltare va. veti n ~ l c plu desigur cA aci 0 sA lamurim intregul proces de creatie ce ar lH'rnn sa se incheie prio aparitia acestui fat ce se urze$te in cuib $i CI I" C l'st.e miul eu intreguI sau proces de formare. Nu vom proceda nll Hel pen'lru ca deocamdata studiem viata Toiului secundar devenit (w urn colonie deplinli, 0 datA cu !ecundarea mAt.cii !iii depunerea oualor 111 CUlbul ei.

S ISTEMUL R ESPIRATOR AL COLONIEI

Grupul ventilatoarelor

Preschimbarea aerului in cuib esie foarte necesara, mill ales dnd matca incepe din vreme sa depunii ceva oua in fagurii centrali, De~i albinele pot trai intr-un mediu cu 0 tnsemnata cantitate de bioxid de carbon, el trebuie totU$i eliminat clnd s-a acumuJat peste miisu dl. $i lnlocuit cu oxigen, Ietta cum apare aici, sistemul respirator aZ coloniei, reprezenUtt
prin acel important grup social 'ill albinelor ventilatoare,

Ele nu sint totrleauna acela$i ruei oa numar, nici ca artributii. Sint situatH tn colonie, mai cu seama in cuibul cu puiet cApacit sa u nu, clnd procesele vltale degaja 0 importanta proport}e de caldura , astfel incH insa$i albinele h::operitoare, avind functia de a tine de cnId puietului, sint silite sa se resfire pe suprafai elipselor !},i sa-~i agit e aripile pentru racorirea atmosferei in<lerioare. Grupul sOiCial al albinelor ventilatoare, ce reprezintA sistemu! respirator al coloniei, determina. 0 circulatie mai mult sau mai pu\in activa. a aerului prin introducerea aerului proaspat din afari1, incarcwl eu oXigen $i eliminarea din stup a celui viciat, incarcat eu bioxid de carbon. tn stup - dupii Herzel $Al. - sint adevarate .,baltoace de ~I ('I' stricat, continind peste 31h bioxid de carbon. P rocentul de oxigen poat (', de asemenea, sa se saraceasca mult ~i repede, dnd - in acela$i <limp - numai Ia citeva zeci de ceniimetri ca distanta, compozitia atmos C cii din stup sa fie mult apropiata fata de aeru! din afara". Albinele par sa nu fie fn.gri;orate de aces<le situatii, intrucit :agul'j i de~i slnt destul de apropiati cu un spatiu de numai 11 mm, ~i se creeaza u~or 0 acumulare de gaz carbonic, acesta este lnsa repaclc impra$tiat -$i eliminat prin urdini$ eu ajutorul ventilatiei Desigur ca atunci clnd schimbul de aer nu se face in mod normll\' 'nr temperatura urca in interior, colonia va suferi, caei .stigmele res pifHtorii !} i 1.raheolele condueatoare, se umplu Cll apa condensata din vnporii stupului, ceea ce duce la asfixierea colonieL Asemenea accidente He petrec daca stupii au foS't uita\i inchi~i -$i ventilatia nu se poa te r'cnliza ei-.icient sau in cazul transporturilor in pastoral, in stupii care - [\.,u cum vom STatu 1<1 apicultura paS'l.orala - n-11U mijloaec suJi {'I~ nt(' de venLilatie .c,;i llcrisi r'(>.
149

Neecsaru l de uxigt.,11 III unci ("'Olouii CSlC foa rle mare, ~tiut fiiod et\ flcellre albinA consulllh de ::! ,5 od mai mult oxigen ea eel a l orga nlsllIului uman, binein ~e l es ill raport de gl'eutatea coloniei fa~ de om. NcccsaruJ de oxigen variaza dupA anotimpuri. Ambruster a eonstat a1. d\ 0 colonie eu 1 kg de albina consurnli pe ora., In 20-25 C. in aeeea~i pc rioadli , UI-roatoarele cantitli\i de o:lcigen, eliminind bioxidul de carbon UlHlel :
N IMlmpu l

Oldlen

m'

Bloxtd de carbon

m '

Prlrn.iivara
Vllrn

29,754
17,336 2.4,795

30,406 17,575 25,681

Toomna
11I1na

212,594-

25,Q36

Exeesul de ealdurci din euib paate !i echilibra't nu numai prin unei ventilatii active, ci ~i priotr-o altA mlisurn pe care 0 ia colonia ~i anume : evaporarea En interior a unei anumite cantitliti de apa, lIdusli din marA, de grupul social al albinelor speoializate in lransportul npei. Acestea, ori 0 depun in strat subt}re pe suprafa\8 fagurilar, on o dau tn pastrare albineloT etsterne care st;au tn nemi~eare, pline pioA 10 refuz eu apA, sau 0 scot in mici picaturi pe virful lirnbii, de unde Be evaporli repede, ca 0 boare fina. ee imbun 1itA\e~te atmosfera. In felul llcesta ptemperatura din interior seade simtitor. Obi ~ nuit, 0 parte d in grupul socia l !II albinelor ventilatoare i~ i Ineepe activitatea dnd dUdura din cuib minge 36C. Acest grup se u~azA in lan~ la dlstan\A de 2 cm unele de alteIe, de la marginea fagurilor pinA spre urdini~. Acolo, pe scindura de zbor se WlazA un a1t grup de aibine ventilatoare, care stind in pozWe InversA, absoanbe aerul viciat din interior cu ajutorul mi~!rii aripilor, iar altele introduc aeT proaspa.t cu oxigen. Ele stau cu abdomenul putin inAltat fArA sA deschidii glanda odorantA. In felul acesta, cu ajutorul acestui grup social aI ventilatoa"elor, 0 colonie introduce 0,1-0,2 litri oxigen pe secundA , ceea ce este cchivalentul a 600 I oxigen pe orA, eliminlnd bioxidul de carbon. Grupuri soclale de albine ventilatoare se plaseazA aproape In toate partile stupului : sus, pe suprafata spetezelor superionre ale ramelor, jos, pe rundul stupului ~i moo ales pe tata interioadi a peretelui frontal. Ete bat activ din aripi emitmd un zwnzEft ou vibratii ce ating 111,9 Hz 1). CLiren tul de aer atinge atunci 2 mlsec. La temperatura indicata. mai sus nl t.'Cnnismul de raoorire a coloniei se declarujeaUi automat. Higrometria ubsoluUl in stup este de 15,9 mg de vapori apa la litru de aero Umidilutea relativA coboru:A. atunci eu 40'1.. DupA Vohlgemut, a colonie suprain dilzitk'i determinA grupul social al ven'tilatoarelor sa mAreascli eurenlui de aer la 0,4-0,5 litri de aer pe secunda. Clod apa este pulverizatli.
(Ic~iunea
1 "I!I'I()dk. CAre e

'J tlI!rlz.

( H =) _

r ~petA La

Unitate de !recventA eu Ilmb lli ul Hz echlvalent freeveD\el unw. tenomen

f1ec&re ,ecu.nd.' ; clclu pc &OC undll.

pc Stlprwl.lllI 'f~guril or cu pu le l, h IUI'lJIlICIJ'lu l'cluLi vli. -'$ i ubtiotut.r.. se urcll , iar temperatura sCldc. Cllld tn Hchimb upare un trig bruse, tCI1iperatura ctlibu lu i se echilibrcu"l1 t n ee l lnuLL 60 minute, 10. 0 valonrc cumpAnitIl, care pentru cenlrul cuibulu l nu coboara. deeil eel mult 1<1 O,4-0,5C, fa\a de un cuib netulbura t de 0 asemenea aparitie brusc!i. In schimb, 10. marginile cwbului temperatura poate cohort cu l,2C (H. Heran). Cr~terea metabolismului albinelor ce inclilzesc puietul duce la 0 urcare a higrometriei relative ~i absolute in zona puietului; aceasUl depa ~ire de<terminA ea in euib sA se nascA un numAr roai mare de viitoare culegatoare pentru eulesul mare din luna mai, de la primu) salclm ~i apoi 1a eel mai tardiv, cit ~ i la eel din iunie, de la ZmeUl"a ~j teL Orice coborire a tempera'lurli cuibului care nu ar fi compensatA, se va rAsCringe implicit nu numai asupra depuneriJ unw numlir mm mie de ouA in cuib, dar ~i la anonnala dezvoltare a puietului la termenele !;tiute, cAci procesul biologic de mitozA - deci ritmul de divizare a celulei vii - silled intirzieri. Dar dadi colonia are un sistem atit de precis in priVinta termogenezei in cuib, ea are lli mijloace practice de rAcorire a cuibului dod temperatura depA ~~te 31C. In acest eaz rindurile clooitoarelor se resCir!, rare!1erea albinelor r!core!?te atmosfera stupului, pAstrind un echilibru tntre producerea de apa din metabolizarea hranei lli eliminarea ei din corpul acestora. Intr-o mAsurA egala trebuie tnlAturat de stupar ~i exeesul de cAld urA, in timpul verilor seeetoase ~ i cu temperatun mario ~ezarea Blupinei Va fi asUel orindUitli. ~ a inci1. soarele arzAtor sci , nu intIuen~eze cuibuL In mod praclic, vara, stupii trebuie sA fie adciposti~i la IMrgine de pcidure, ell orientarea spre est, 'Ceea oe Ie va folosi de daua. ori albinelor, cAd diminea\a pornesc la lucru mai devreme, ~i se evi1li. I'azele solare fierbinli de la amiaza. Urdini~ele deschise larg pe toatA I t\~imea stupului, favorizeaza r!coarea in interiorul cuibulw, folosind grupe sociale mai mari de ventilatoare ~i dind posibilitate sA creasc~ numArul culegatoarelor. o grijA mare ~i permanentA pentru cuib atit in primAverile reci, ell lli vara este - dupA Comeron Jay (S,U.A.) - ca temperatura de :15,2C sA fie coordonatA eu 0 umiditdte de 96'1,. DacA acest procent de umidjtate seade, larvele din fagurii cuibului se deshidrateaUi., pierd din gr~ lIlalea normaJIi ~i detenninA apari~a in crub a une} mortalitAti tnscrnnate de nimfe, dintre cele aproape sA ajungA la maturitate. Umiditatea ce variaza in raport de temperatura mediului ambiant Ctl~ (l necesitate fiziologicA pen'tnJ colonie. Cind temperatura rAmine COI1R!,:mHi in tot euprinsul stupului, umiditatea ramlne !5i ea la acela~ i " lvel, dicj colonia este supusA legilor fizice normale s,i anume: 0 OGre ('(H'C N mt:itate de GeT va contine 0 anumitli cantttate de apli, la 0 anu milt' I.etnperatura . DacA propor\ia de vapori din aeruI de respiratie al I1 lh lnc lOl' csle superioarA celei nonnale, indicate mai inainte, ineepe ::on d c ll ~nrca 1M pc pel'e~i in punctele cele mai reei. Atit limp cit colonia Ytl pn!3 tnl tcmpcrntu-r8 interioru~ui stu,pului deasupra temperaturii exte!'I tll ll'c. I(Lmos fcru sl.upuJ ui ramlne relativ mai uscatA decit atmos!era

1,,0

15 1

('xt.crioarii ~i nu se produce condensa\ia. Deci, nopunea de umiditate rcprezinlA plastic 0 anumitil cantitate de vapor" de apa, cuprinsa intr-un mel,u cub de aer, la 0 anumitil temperatura. Schimbarea oricaruia dlntre ac~ti factori fizici Va determina 0 modificare corespuozii.toare In "aporturile dintre ei. Cim:! 0 anumitil proporpe de vapor; intr-un metru cub atioge limita <1c colidensare, fara sa fie de~itii, se zice ca acel aer este saturat rIL vapori. Aceastii limitii are in t izica valori de 100'1.. Peste aceastii II milA se produce in interior condensarea imperceptibila a vaporilor, "lIrc totu~i pina la unna se 'transforma in picioturi de apa in locurile cdc mai reci ale "tupului. In cazul contrar, a lipsei umiditapi necesare microclimei coloniei, In lervi ne grupul albinelor transportatoare de apa in stup. Despre IICCIlSIA interven\ie am mai vorbit, iar problema ei va fi liimuritii mai IIInplu, cind ne vom ocupa de grupul social al albinelor culegatoare. In afara de temperatura ~i umiditate cuibul are nevoie de spapu MU rlcien pentru extinderea ouatului matcii, mai ales in lunile de vir! t ," "'c sint aprilie ~i mai o Atunci colonia preglite~te contigente noi de vil loare culegatoare pentru marele cules. De asemenea, pentru sfir~itul verli albinele ~i pregMesc in cuib albine de iama, care sa suprawe\ulu"cll pina la aparipa culesului in primlivara urmli10are. Cu cit colonlo este mai puternica cu aUt matca are nevoie de un spatiu mai larg pentru cuib. lata conditiile mediului ambiant al cuibului coloniei ~i legile sale de conduitii.

SISTEMUL D1GESTIV, CmCULATOU ~I EXCRETOR AL COLONIEI

Grupul social al albinelor doici Dupa ce v-am ara.tat pina aici cum roiul secundar cu m atca neimperecheatii dupa imperecherea e1 a devenit ca un fel de ovar al coloniei, iar cuibul mediul sau de dezvoltare, este normal "a examiniim, in continuare, care este organul roloIlliei care asigura hrana albinelor ~i a puietului din cuib, pina cind aceste albine-molecule ajung mature. In definitiv, coloma apare ca 0 [emela care i~i cre~ pilli cu laple scos din propria sa fiin\a, 1a tel cum ' 0 mama i~i alapteaza copilul de la sinul sau. Aceastii sarcina de aLiiptare este indeplinitii in colonie de un mare grup social de albine tinere care sint pregatne fiziologic cu grande producatoare de hrana larvaril denumita lapti~or (fig. 21), grup care privit in totalitatea lui se prezintii cu mii de albine-moleculece ln truchipeazli sinul mamei. Este grupul social al albinelor-doici in virsta
de 3- 11 zile, al 'Caror rost in colonie este

covm,itor, ~tiu t fiind ea hrana stii la baza vieW. De aceea, aceastii noua lec\ie va avea in expunerea noastra 0 eJ<tindere roai mare. Via~ coloniei de atbine se intemeiazli pe trei func\ii fundamentale, exercitate de Bparatul digestiv, circulator ~i excretor, iar elementele de care depinde viata ce se desrll~ara in sinul coloniei slnt: lapti~orcl, mierea, ,p olenul ~i apa. In cadrul acestei comunitap, procesul de alimentare are loe prinJtr-un schimb permanent din gura in gura u elementelor ariltate, astre1 ca asistiim la un metabolism realizat in cadrul unui adevArat superonganism, denumit a~ pe drept cuvint - de marele cereetiitor profesor dr. R. Chauvin. Tinerele albine, dupa ce plirasesc alvoolele natale, sil1t lniometate, cad ele nu nsumll hrana directa in starliul de nim1I. Pc loaUi du rata acestui starliu nimla1 se hrA"csc din propriile rezerve corporale, din

Fig. 21. - Glandele i arin,giene din cap. ~rdductaoare de dap\4or :

1 glanda din dreapta; 2 creierul; 3 - ochU: 4 desChlde.rea de deversare a LApt1~rulu l.

153

11r~ 1 ~'lrp

grus despre care am vorb it la anatomia albinei. Ahmci cind ele putina hrana intiiritoare ~i apar (llil('-\it~. ell mi~c~ri lremurinde ~i nes gure pe pjeioare. Apoi ele se mj .1illIpl ~ sprc ragurii eu puiet necapiicit. S-a crezut, pina Beum rei decenii 111 II rn"l, eli luind contact eu larvele necapacite, preiau de indatii sarcina de ro II' hrllni. S-a constatat insa eli - <lin contra - ele au nevoie de laj>11 ~''''1I 1 gllsit din bel~ug pe fundul alveolelor natale ale larvelor, dat de (101('111' din cuib. Intr-adevar, dupii ee tinerele albine fiaminde, care abia III 1 .1,('ClIt pragul vietii eX'terioare, se 'alimenteazii din hrana glandulara Inpl ollsil in care inoati! larvele ~i 0 inghit eu lacomie, piirltsesc ace~ti rl'HII "i eu larve, irrdr<1p'tindu-se. de data aeeasta spre fagurli cu polen sau )Ml llrtl . Acoloele ramin eam doua zile, a1imentindu-se din abundenti\. \ II relu l acesta i~i ..etae <'omplet corpul gras consumat in intregime in timpili stadi ului nirrrlal, pentru formarea organelor noi care in stadiul larvI'J c slnt sub forma de mugur~i. Despre aceste schimburi organiee v-am 'r vnrblt amanuntit la dezvoltarea nimfei, riiminind sa va amintese aici de ('I' i(. douil procese de histolizii ~i histogenozii. C nd tinerele albine se matur.izeaza, 0 dati! eu refaeerea eO'1'ului IjrflS ~l cind rezerva corporala atinge 54-61 mg, ele tree la activitatea tie dolcl, gl'up sacial cu sarcina sa hraneascll puietul larval' din cuib. At-eastii sarcina nu va fi indeplinitii la intimplare, ci ele dozeazii t'UllllJOlJenta lapti~ruhii ce-I ofem in raport de virsta laruelor pe core 10 Inyri;esc. .Larvele in virs1ll de 1-2 zile au nevoie de 0 proportie mai more de protide pe care Ie ofera dOicile in virsti! de 8-10 zile. M. lIoydak (S.U.A.) precizeazll cii proteinele din hrana larvara contin toti nminoacizii esentiali l1ecesari dezvoltiiroi larvei inca din prima clipii Ind cmbrionul piirase~te coaja oului. In schimb, hrana larvelor in vh'stll de peste 1re'i zile coniine ~i 0 proportie insemnatll de hidrati de cHIbon. Dupa Nelson grauntiorii de polen digerap se gasesc regulat in Cflntitliti reduse in hrana larvelor mai mici de trei zile, de la eclozio"are. Tot Haydak insa a gasit cii doiclle dau polen in cantitate mult mlli mare larvelor de rtrintor decit eelor de viitoare albine lucrataare. I n mod obi~nuiJt eereetatorii au stabilit cii larvele tinere sint hranite rle dolei care au virsta de 8 zile ; larvele virstnice sint hriinite de doici moi tinere, avind virsta de eel mult 5 zile, iar larvele care au abla 24 dc ore de la na~tere, sint hranite de dolci avind virsta de 7 zile. In felul acesta albinele doici oiera numai lapti~r tuturor larvelor, Indi Cerent din ce castii fac parte in primele trei zile de stadiu larvar. Apoi, larvele de matea primesc lap~or in coilitinuare, pina la capacire, Inr cele lueratoare ~i trinton care depa~esc virsta de !rei zile primesc o hrnna compusa din polen, miere ~i api!, care Ie va servi la compleWren co'1'ului gras, acumulat partial inca din stadiul embrionar. Cu aceastii rezerva corporala de corp gras se VOl' hrani viitoarele nlmre timp de 12 zile , pinn la maturizarea ~i cclozionarea lor din alveoIclc natale. De asemenea, corpul gras va fi de folos viitoarelor albine II) c1l1direa IlIglirilor, caci componentele lui, lipidele ~i hidratii de cn l'hnn , sint net-esuri producerii de solzi~oni de eeara, in afara de
11111'6 In Iodoteala sbupu lui, primesc 11i1

mierea Cll care albinele se alilllcnt~uzl\ c1in bel~ ug ~ i pe cure 0 au I II cincl ineep 0 astfel de lucrare. In felul aratet mai sus iu. reaza marele gr up social al albinclor e dolci incepind din a treia zi din viata lor ~i pina la a 11-12 zi de I" eclozionare, reprezentind - pentru aeest complex biofiziologic <"II'C est~ colonia - sinul ell lapte a coloniei-mama. Din rindul acestui mare grup, se alege pentru 0 scurtii treeere II matcii de pe un fagure de cuib pe eel vecin, un grup mic de albine, 8-10, - albinele curtence - care se ocupa de matea, 0 curati\, c1ur mai ell seama 0 hranesc ell Hipti~or; tlntensitatea depunerii oualor de catre mateli este in directa legatura eu aceasta alimentatie ee i se oCera in calitatea ei de mama a coloniei . Numai astfel ovarele ei pot sa formeze zed de mii de ovule, vii'boarele aua in fonmare, ee vor Ii depuse in ritro .1 in eoncordanti\ eu cantitatea ~i calitatea secretiei glandulare eu care este hriinitii. - Dar de ee amintiti .i de "calitatea" lapti~rului? intreabii u nul din apicultorii ineepiitori. Pentru cii H;pti~orul nu este decit un derivat aI polenului ingerat. Cum acesta provine de la diferite flori melifere, imele cu polen m"; v aloros, allele cu unul mai sarae in substante hranitcare, lapti~ rul va urma aeee~ scara. De pilda polenul de castan siilbatie - Aesculus hippocastanum - care este sarac in unele substante va da un lapti~r de calitate aJimentarii inferioara, ceea ee se va rllsfringe asupra albinelor dOici consumatoare ~i deci asupra puietului care va m erescut in conditii mai grele, in comparatie cu polenul de piipadie, mac, sparcetii etc., care au taate substantele necesare producerii unui lapti~or de ealitate superioara. Hrana 'g landularii oierita ma!.cii de micul grup al curtencelor ee o inso;ese,ii es'te datii in momentul eind stii citeva secunde nemi~catii , avind abdomenul introdus intr-o alveola a cuibului spre a depune acolo un ou. Cum ri1mul de ouare al mlltcii este neintrerupt ~i sarcina aeestui grup social de a 0 hrani este neintrerupta. Cind elipsa, eu oua de pe !agurele de cuib, S-a completat, matca trece pe fagurele vecin, unde se formeaza de indati! alt grup de curlenee, ~i ea continua deci sa fie aliment atii, in afara de mica pauza de trecere de pe un Iagure pe eel vecin. Din eele e:x;puse mai in;ainte, ered eli ati inte1es ca vOI1bind de hrana larvelor ~i alimentatia cu polen a albinelor doici, am pa~it in domeniul aparatului digestiv al coloniei slnul pJin cu lapte ce este format de grupul social al doicilor 'Cal'e hranesc nu numai puietul, ci chiar pe mama lor - acea femela foourrdii care este matea. Procesele de hriinire nu-~i limiieaza existenta numai la acest produs grandular care este lap140rul glandelor iaringiene, ci, consumind miere .i polen - albinele - 0 datii 'CU ingererea acestora - fac 8chimb de hrana intre ele in mod permanent, impreuna eu hormonii ~ i alte seeretii glandulare ~i feromonale. Proeesul privit in t otalitatea h.1 reprezinti! atlt sistemul digestiv cit i eel circulator ~i excretar, cAci Imina cireula continuu, pe eale hemolimfala intre taate albinele colonlcl. Ccrcetiitorii Nixon ~i Sturlewant (S.U.A.), au dat eX'perimcntal Itotopi radioactivi numai In ~ase albine dintr-o colOnie, cons'tatlnd dupll
gu~i,

l!lr;

rI'HI~ 0 1'(' ell 7G'I, din albinele acelei colonii purtau ;zotopul ; bineinteles en r~" llIl de 24 'I, I-au primit ~i e1e in scurt limp. Este dovada indubitnhllA c~ hra na circulii intre toate albinele colectivitiitii pe cale hemoIt 111 (oUI. o altll forma de digestie ~i circulaiie 0 prezintii polenul ingerat "'"'" trece din gu~a in proventricol, digerat par~al acolo ~i completat cu (l!H<",tia din stomac. EJ contribuie la formarea liipti~ruJui care circula In I.ot cuibul, plus cel dat in mana larvelor ~i matcii, fara de care ea 1111 pOlite procreea. SucuriJe digestive impreuna Cli enzimele patrund til [,Iecare grauncior de , olen go1indu-1 complet de mntinutul sau, care p h.lI'n tn sistemul circulator; el alimenteazii glandele faringiene ~i mandi[lull\l'e, ambele avind roluri importall'1Je in hrana albinelor ~i circuIfI\lu ci, ~i ajutind la marirea rezervei corporale de proteine a corpului j(r1l8 . Prin descompunerea polenului in aminoacizi apar alti aminoacizi " 01, cure resintetizati, refac tesuturile uzate ale organismului; deci ~i In /leeste procese, digestia ~i circuJatia sint infratite. In limpul digestiei organismul creeazii din substante simple alte 8llhsum\e complexe sub actiunea enzimelor, ~i astfel, proteinele animale ~I lipldele contribuie la constructia organica a puietuJui din fagurii cll ibului ~i la intreiinerea p roprJului corp al aibinelor doiai. Dar oricit de pure ar fi componentele acestei mane exceplionale C (lmpusa din polen ~i miere, ele contin 0 serie de e1emente care nu [oloscse organismului albinei; acelea duse tot pe cale hemolimfalii, sint ruriIicate de tubii malpighieni, ce sint rinichii a1binei, iar reziduudie sint adunate in punga rectala ~i de acolo, in zbor, sint eliminate. Decl, iati! cii apare ~i sistemul de excretie, legat normal de cel digestiv ~I circulator. Excretie este ~i acel fen omen de eliminare din proventricul in o/lvitatea bucala a acelui !nveli~ grnsimos al polenului denUIni~ poZeina; occst reZiiduu, regurgitat ~i amestecat 'CU secretia glandelor salivare ~i care contine antibiotice, impreuna cu substan\ele ra~inoase culese de pe mugurii unol' capaci, fonneazii un proIdus nou, propoZisuJ., al carni rol in viala coloniei este foarte important, ~i-I vom explica la locul potrivit. lati! cum se prezinti! aceasti! trinitate de actiuni digeStive, circulutorii ~i excretorii in viata coloniei de albine. Ramine sa fiti lamuriti in acest vast capitol despre felul cum se prezinUi lapti~oruJ ~i rolul sau in colonie, urmate de subcapitolele sale ~i an ume: alimentatia $i metabolismuL, chimismul coloniei $i rolul mare al enzimelor in toate procesele de vie\uire a ei.

Rqlul

liip~oruIui

in viala coloniei

Productia glandelar' faringiene, in scurtul interval de zece zile de In eclozJonat cit aceste glande secreta lapti~rul, este skins legatii de smren fiziologicii a gandelor eu aci1l'ii I) lor. In urma consumului abundent de proteine ~i vitamine din polen, atit glandele faring;ene cit ~i eele mandibulare, iau 0 deosebita dezvoltare. La albinele crescute in
) Ac Ini de lA euvtntul iatinesc acdnw boAbA din ciorchine.

toam na, care vor indepl.ini san'ina de u Ci doici in primavara vi iwllf(' sau, uneori , chiar spre sIir~Hu l jeL'uii, de~i au virsta de 4-5 lu ni, aceste glande sint t inere fiziologic ~i deci neuzate. Glanrlele ra r ingiene primesc pe cale hemolimfalii toate substantele prejioase Hi e polenului ingerat fie direct prin procesul de digestie, fie prin in te rmeruul corpului gras. Cind VOm ajunge sa vorbim de activitatea marclui grup social al a1binelor culegatoare, vom lamuri rolul pe care iI are polenul in mana coloniei. Din punct de vedere organoleptic !iipti$orul se prezintii ca 0 .ubstanta viscoasa, de cuJoru:e giilbuie, cu gust putin astringent ~ j U II suav miros de miere; pH~ul sau este de 4,7 iar alti ehimi~ti I-au giisil chiar 5,2. El mal contine 60% apa, 30% materii h idrosolubile, dintrc care II 0/ 0 zahar inveNit. Este produs de acinli glandelor, acini car e sint transparen \i , avind 0 culoare alb-giilbuie. Cin:d ac~ acini sint uza~i. vacuolele ') lor nu se mal viid ~i devin moi. se mic~oreaza, sint subtiri ~i agataii de o coditii. Cind glandele faringiene nu mal produc lapti~or, produc in continuare enzime. In compozitia liipti~oruJui intra: proteine, lipide, vitamine, antibiotice ale carol' substante active sint localizate in doi acizi gra~i. hiarati de carbon, subs1an~e radioadtive, precum ~i adZ; nucleid. Proteinele sint partea cea mai importantii din substanta uscatii a celulelor. Etiolog;a cuvintului - dupa Von Frisch - ne indruma in expJicarea no\iunii. Cuvintul "protos" in limba greaca inseamna " primul" ca importantii ~i cantitate. lIfu-adevar, toti biologii considera ca viala, cu toata dmensa varietate de forme, este conditionatii in eea mai mare parte de existenta proteinelor. Ele sint formate din carbon, hidrogen, oxigen, azot ~i sulf. Dupii cum vedeii, eu ajutorul lor, albinele doici regleaza compozi~a alimentelor ~i Ie ofera larvelor celor trei caste. Ele sint componente ale celulei vii, celuIlI. - care dupa biolog; - este unitalJea fundamentala a vietti. "Sint substante macromoleculare, oblinute prin 1egarea arninoacizilor intre ei. De piJda - dupa Chauvin - proteinele din lapti~or cons"tituie mijlocul cu care doicile regleaza compozitia alimentelor ce Ie ofera larvelor." Proteinele sint impartite tn doua categorii: albumine"} ~i gl<1buline'). i\<Cestea doua din urma me pante din clasa proteinelor simple, care prin hidroliza cnzimalkii sau acidil dau aminoactzii. Dupa cerceti!torii, Amnon ~i Z<xlhJ, 0 parte din aceste proteine serves<! ca surse de azot. Autorii de mal sus au gasit In lapti~r: colinesteraza n~pecificii ~i 0 (osimaza aci'cla, enzima produsil de glandele faringiene ale doicilor. Proteinele insa din la~or n-au nici 0 legaturii cu determinarea castelor . A m inoacizii sint ca ni~e veritabile "ciiriimizi ale v.i etii" dupa "'lin Ii caracterizeazii prof. M. Prenant. N~terea lor are loc in cl topl usma nuc1eului celulei care secreta enzime in interiorul vacuolelOl'
') V (/c llole ,.. cavltAtt In c1toplasmA. umplute eu solutU apoase . ) Alb11r11ind _ prote1nA care intrA In compozltla slngeJUl sau a hernoUml ei , I a altor 114\111(1, Iwgn n lce, solub llA. In apA, ooa g ulablHi prtn tncfUzire ~1 precipi tabUA 1a actiuncli n/'17Jlo t"
~

"r.flll l \~ I .

') nlH() utfrtc _

etas" de pro1t"lne cu

mol~ule

ma rl. s olubUe in SOlu\ U s aU ne, pre7.e nlC

'n tllo"m A f #lOluln(l . G.utll1g:obtlll ll C"lc IHI rol 1n lm un1\.a1.e .

15G

157

tI~

rei

au uce"a~i componenta cu proteinele cu deosebirea di fosforul inIQCllle~te suJ1u I".

0('0 10

~i

descompun particula in

L'omponen~i

chi mjci

u~or

de asimilat.

Ilciz ii nucleici s lnt de doua feluri: addul dezoxiribonucleic cu nllJ lbolul ADN ~i aCJdul r ibonucleic ct.: simbolul ARN. Ei exista in rt('care celula eu rol hotiiritor in morfogeneza celor trei caste din colonic $i Ie revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie bn'l,lI vietii. Dupa prof. Melicenco ei sint polimeri I) macromoleculari din eei mai complec~i ~i servesc drept baz~ materiala a ereditaPl, od u I ~i mecanismul biochimiei. Ei exista in fiecare celula cu rolul tie II r ealiza metabolismul: sint substan1;e comune t uturor celulelor 1111hn81e ~ i vegetale. Una din definiWle ADN-ului ~i ca cuprins ~i ca expunere suH\'~tIVi\ ~i foarte interesantii este cea data de dr. M. Grigorescu care ~pune: "inima cibernetica a celulei este constituita din ~iruri dubIe, " lIroidaJe formate din molecule de acid dezoxiribonucleie ADN. Toate rtlnr~ iile uzinei celulare sint inscrise ill ~irurile acestea bizare, intr-o ,... dlnc ~i cu 0 precizie care sfideaza fantezia tehnica. De la hrana pina I" 'Ipnrare ~i reproducere, tot ce intreprinde celula pentru a triii ~i a kt 11(" 'I>etua este continut in ADN ~i comunicat in termeni imperaIlvl - dar indescifrabili deocamdatii pentru oameni. Se ~tie totu~i di /lc('~ t acid utilizeaza servici.ile unui "curier cibernetic" : acidul riboII I.eleie ARN care cu 0 suple1;e fantastica transmite comenzile, modeIl'Ozii actiunile microfizice ~i opera1;iile biochimice, veghiind la efedtua
l '(\n

L u. or

ADN-ul - 0 spune savantul american de origine romana acado ,co'ge Emil Palade, premiat eu premiul Nobel - este diotatorul care i .. dicil partilor componente ale celulei, ielul in care trebuie. sa se com porte, ce trebuie sa caute ~i ce trebuie sa evite. ADN-ul este un reI de arhitect care stabile~te planul de ansamblu al vietti ~i care incredin1;eaza munca de construc1;ie unui antreprenor - addul ribonucleic - ARN. Primul este fonnat din doua lan1;uri laterale infa~urate In spirala pe care sint inregistrate intr-un fel informa1;iile sub forma \Inor molecule. eel de al doilea, ARN-ul mesager, se llpe~te strins de s pu'alii pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dupii care transmite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treaM, urml nd cu scrupulozitate instrucp.unile primite (Reader's Digest). ADN se gase~te obligatomu in nucleu ~i este detectat in toate organitele celulare, ARN stii in citoplasma avind 0 molecula mai mica ra ADN, deci mai simpla ca alcatuire, servind drept baza a ereditarii. Lipide!e (grasimile) sint alte componente ale lapti~orului - mai pu(.in importante fata de cele ce vin din polen - iar larvele au capacitalca de a Ie sintetiza pornind de la hidratli de carbon ingera1;i, fie ell provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat ca Ill unei cind ele Jipsesc sau apar in proporpi prea reduse in lapti~or, procesul de nimfoza nu se indepline~te complet ~i multe nimfe mor in pl'lIgul trecerii in stadiul de imago.
I) P(IU"Wr _ S\lbstan ~A macromolecular! obtinutA prin pollmertzare a cArel molec:ulA ""1('1 nlt'Mull" 1)I'ln unJect' In lant n unut num Ar oareca.re de molecule de monomer.

In lapti ~or cercetiitorul G. Hoffman a descopedt ~i acidul hidroxidecenoic care se .tie ca este 0 secretie a glandelor mandibularc ~i toracice. Vitaminele din lapti~orul de matca. mai ales din cel secretat de doicile in virstii de 11-14 zile, au 0 mare importanta in dezvoltarea larvelor ~i mai ales in longevitatea matcilor. Acidu! pantotenic care atinge 104-200 micrograme/gram este gasit in larvele de 1-3 zile, ca apoi sa scada la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zile. Aceastii pre1;ioasa vitaminii - dupa Wincler - constituie treapta premergatoare in formarea provitaminei A, care nu se gase~te direct in lapti.or decD! sub forma de compu~i ai ei, dar astfel transformatii are o importanta hotiiritoare in metabolismul organismului larvelor. En este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene alp viitoarelor doici .i ]a mentinerea mult timp in func1;iune a acestor glande. De aceea. stupanii care hranesc stimulent coloniile. este bine ca odata pe saptarnina, sa puna in sirop sue de moroov, care con1;ine 0 cantitate mare de vitamina A in stare naturala. A!bott - citat de Chauvin - a stabilit ca acidftatea lapti~orului proaspiit este bacrtericida ~i bactedostatiea, calitate pe care insa 0 pierde daca este piistrat in laborator timp de cinci zile. Dintre toate vitaminele, ribojlavina, biotina ~i niacina (acidul nicotinic) au, de asemenea, ca ~i addul pantotenic, 0 deosebita impor tanta, caci larvele care Ie primesc dau albine mature cu calitiiti deosebite. In general, s-a stabiliit ca lapti~orul contine urmiitoarele vitamine @rocente date in gamma/gram) :
gamma/gram

Tiamina Riboflavina Piridoxina Ni'acina (acid ni'cotini~ - vitamina PP) Acid panthotenic Biotina (vitamina H) Acid folic Inositol Viot:amina C Vitamina A $i 'E Vitamina B12

1,2-1,8 6-28 2,2-50 48,25-125

urme
11il-130 1,6--41 0,16-0,5 76-150 unne

absent

urme

Prof. M. Haydack spune ca mai ales piridoxina are 0 deosebitii importanta in cre~terea puietului, jar eercetiitorul Back a gasit ca pantotenalul de calciu, derivat al acidului pantotenic este deosebit de activ. Acinii glandelor iaringiene se dezvoltii mult mai bine cu un amestec de vitamine ~i albumine, decit numai cu albumina pura. Glandele stimulate experimental eu vitamine riirnin active mult timp. In lapti~r s-a mai descoperit "i biopterina ~i neopterina, pe care doiciJe Ie dau numai larvelor de matca, ceea ce dovede~te ca ele pot dlferentia calitativ ~i eantitativ diferite substan1;e din eomponenia lapti~orului dat larvelor celor trei caste din colonie. Glucide1e din U!:pti~or j(lucoza .i lructo2)a sint in proportie de 42'10 ~i respect iv 53'10. Lar-

Ir,R

159

vclu - (ill P<'\ Chau vin - pot si nt.etiza lipidele care tOl"meazii. 0 parte Imporlno Ui n Ui.pti!),oruiui din hidra\ii de carbon ce-i primesc. Substantele minerale sint aproape intacte fatA de cele ale polenu111 I ~ j Ie vom descrie acolo. tn srir.;;it, apa are 0 insemnAtate deosebitA in lApti!),or, avind a med ic de 16,32 0/ 0 , nind indispensabUa pentru cre!),terea ~i dezvoltarea OIWlnclor. Cercetatorul Smith spune ca "atunci dud procentul de apa dI n U\ pti.50r este meidt, [n primele zile de stadiu larval', larvele se dezvolU\ iar p rocentul de nimfozal'e se lace mult mai bine". Privit in ansamblu 1Apti~orul nu este un produs singular a1 glandc\or !aringiene, caci - dupA Chauvin - ele secre~ un H1pti~or albItt pt.6s-v iscos, farA hidra\i de carbon dar cu biopterina $i derivati puri/tle i pc care daicile ii dau numa i larvelor de matcl., in timp ce in totaIJll1lCa lii.ptil1orului intra ~I 0 secretie !impede a glandelor mandibulare nle doicil or, secretie care are glucozA, fructoza '~i acid pantoterric in ('nnlitA\i mA rite. Sub aceasta combinape doieile 11 servesc larvelor de lu crflloare. Secretia alba a glandelor farin,giene este data tutUI'Or larvelo!, din cele trei caste, in primele t rei rile de stadiu larvor, in comhlnn\,ji diferite ~i cu deosebirea observata de cercetAtorul J. Hoffman cA Iorvc le de mattA il primesc in eantitAti mai mari, eu nUt mai mult cu aTt ocestea din urmA stnt mai des vizitate de doici latA de larvele de lucrAtoare !?i cele de trintor. DupA observatiile lui nu numai ell. frecvcn~a hri'iniril or fAcute este mai mare, dar ~i valoarea absolutA a acestei hrllne albe data larvelor de matca este mai mare. 1n decUI"Sul fieci'irei zUe larvele de lucratoare stnt vizitate de 143 de ori in medie, pe clnd - dupA M. Lindauer - doicile viziteazl!. larvele de matcA in botci de 20 de orl mai multo In plus, acestea din urmA primese IApti!jOr in mod continuu in stadlul larval' - deci ~ase zUe - pe dnd Iarvele de lucrAtoare Sjt cele de tl'int.or pI'imesc Hipti!?or numai trei zile. ~n restul de trei zile a acestui "lndiu larvar, larvele de lucrlitoare !?i de trintor primesc ca hranA un fel dc tcrci compus din miere, polen, spa l} i 0 dozii rerlusA de secre~je limpede u glandelor mandibulare. Mai mult chiar -dupA observatiile lui Ortel - larva de mateA continuA sit se alimenteze numai cu IApti~or, chiar !?i dupc1 cApAcirea botcii. tn virtutea principiului gravitatiei, botcile avind 0 pozitie verticalli pe fagure, IApti!),orul din fundul ei gravitenu spre virful botcH, deci in directa apropiere a aparatului bucal at larvei de matca.. tn schimb, larvele de aibine lucrMoare pr imesc de Ia doici acea branA mai simpUi amintitA, in care poJenul este intr-o eantitate !oarte micA, latA de eel oferit larvelor de trintori, necesar !ormArii milioanelor de spermatozoizi ce se acumuleazA in aparatul lor repr oducAtor. Trintorilor Ii se d ~1U hidrati de carbon (miere) in 'Propor\ii mai mari , precum ~i v.itflminele riboflavina ~i acidu! folic, mai mare tn compara~ie eu ceea ce <l oicllc oferll. larvelor de lucr~toare. Ele insii primesc biotinA, tiarninii, plri c1oxi nli . colina .j>i acid panto tenic in propor~ii mat mari, fatli -de cele ore rite lorvelor de trintor in acel terei. Cunoscutul eercetAtor Rhein cl18t de Chauvin - consider! cA. existA in compozipa llipti*orului un rnetor necunoscut, 0 substantA cu coracter hormonal, produs Instabil pe cOl'e nlbinele it secretll pe mAsura 'nevoilor.

CillMISMUL COLONIE( ~( CASTRAREA NUTRITIVA A LARVELOfI DE LUCRATOA ''''; - Cum poate oare grupul social al albinelor doici sA dozeze diCerentiat hrana datA celor trei feluri de Iar ve? mA intreabA un apicultor incepator. - Este una din tainele pe care incA nici un cercetAtor n-a dezlegat-o. F apt cen este cli s-a analizat de fiecare datA componenta J<'i pt i!?orului dat tn diferite situa\ii !),i a-au glsit cii. aceste diferen\ieri nu si nt intimpllitoare, ei urmArite strict de albinele doici, dozlnd cu precizic secre\iile glandulare tn raport cu virsta larvelor, cit {ii cu cea a doi cilol' ce le-o ser-vesc, Se confirmA, eeea ce am spus tn treacAt, cii. larvele ti nere de 2-3 zile slot hrAnite de doici in vlrstA de 8 zile ; larvele vjrstni c{' de 3-6 zUe snit hrAnite de doici ce n-au mai mult de 6 ule de clnd au eclozionat din aiv eolele na'tale, lar larvele pinA implinesc 24 de ore sint hranite de doici tn virstA de 7 zile. S-a dovedit astfel eli CO Iltinutul llipti ~oru lui det Iarvelor este variet ~ i ea doze !?i ca componen,a in ooport de virsta doicil'or ~i a larvelor . DupA aeeasUi. nutritie organele larvelor se dezvoIUi. in mod normal la toate cele trei caste. InsA dupA ce larvele de Iucratoare au Implini t trei zile s-a observat cii. oVariolele ovareIor celor de lucrAtoare care pin ti atunci erau egate en numAr eu cele ale larvclor de matcA din botd , incep sA se mi~oreze. De unde pinli atunei erau in nurnar de lSO- IGO ovariole, numlirul lor se tot mi~reazA in special tn perioada stadi ulul nimCal, incit atunci cind ele ajung In starea de im~o - eind para-sesc alveolele natale ca albine mature, nurnar ul ovariolelor din ovarele lor atrofiate sbia este d'e 4-20. Totooat.li diametrul ovarelor aibinelor lucr.'itoare este redus incit abia atinge 0,60 mm, pe clod ovarelle mAtcilor eclozionate mA soarli 5--6 rom. A'Ceas'Ui. diminuare echivalenta cu 0 adevarata castrare a albfnelor lucratoare se datoreaz! hranei diferentiat.e, d<l'tfi laNelor de lucratoare, aceasta Hind dozatA au preci2ie. Prof. M. Haydak !?i Palmer 'au dovedit cA in prima zi de stadiu 1<1 1'var nu se obsevA schimbari insemnate in procentul de vitamine al J5pLi ~orului servit de. doici Iarvelor de matca tinere sa u virstnice. Pe de a lt1\ parte se produce 0 scAdere considerabili1 de vitamine in hrana distribu lttt lucra toarelor virstnice, ptnA Ia 30'10 tn ce priveSjt.e t iamina, (il 'l, l)CnM
II - ", ,51;.

' flO

Hi I

1,'lI ncldul lIicot inic (niaci na) ~I 90% pentru add ul pantotenic, caleu-

ItInledule uscatc. H1 mbold a gas it !] i el ca vitaminele lapti~orului scad pe masurA ce In .,v<.'!(' c"esc ca virsta. Asdel, cele de 3 zile primesc un lApti.)Or ce con tine 10;1-200 micrograme/gram de vitamine, jar larvele de 5 ziJe hJ ung sa primeascl1 abia 36-58 micrograme/gram . Acel~i autor, imprrunCi Cll Buternand, au izolat biopterina din lapti~oru l dat Dumai lar\lclo. de matcA, Dupa cum am spus mai inainte, nevota de lipide (grA.I mi) Il larvelor de luerAtoare, dupa primele trei zile, ~i-o satisfac prin . lnlclizarea lor, pornind de la hidra~ii de carbon - deci din glucide cc 1(' primesc sub forma de miere in hrana servit! de dolci in combina\ie ell polcnul .'1i cu aps. 1n totalitatea lor IJpidele ating 0 propor\ie de I:J,ti- 14,7'/ o ca greutate net! in hrana ofentA. CercetAtorii au hrAnit (.IX per imental larve Cll lapti~or din care au extras mai !nainte lipidele. RC'zultatul a arAtat ca. acele larve nu au putut deveni nimfe l;i au murit In aint.e de a trece pragul acestui stadiu. Tn schimb - dupa prof. R. Chauvin - proteinele, lipidele ~i subi\lu n\cle minerale din hrana mai simplA data lucra.toarelor este mai mare 1II'ci t cele din iapti,o;;orul oferit de do1ci larvelor de matca. de 1-3 zile. Uv Ilsemenea, unele vitamine din grupa B provenite direct din polenuJ dIlL in hrana administrata lucratoarelor, sint in propor\U mai mari fatl Illl J ll pli~orul dat larvelor de matcA, did aceste vitamine ajuta. la dezvnltm'ea deosebit.li a glandelor fari ngiene n viitoarelor albine lucrAtoare. SLC ~ i normal sA fie a~a caci vlitoarea matcA n- are nevoie sa aibe glande InrJ ngiene dezvoltate, dei toatA via\a ea priTne$te lApti~or gats !.licut de III olbineJe curtence ce se recruteaza dintre doici1e coloniei. FAra substantele polenului dat larvelor de lucratoare .!ji trintori, Irlr'cpind din ziua a ~asea din viata lor pina la a noua zi, larvele nu pot nj unge in stadiul de nimia. Larvele de trilltor primesc ~i ele - dupa Gontaroski - un laptil;or eu 0 substan~a cristalizablla pe care doicile nu 0 dau larvelor de lucrAlonre. El a gasit in hrana acestor masculi proportii mai mari de acid folic ~ i riboflavina fatA de larvele de lucratoare, .!}i in schimb cantitAti moi mici din vitaminele amintite mal inainte adica din liaminA, colinA, hlotina, piridoxina .'1i acid pantotenic, faVi de cele date de doici larvelor de lucrAtoare. Diferen \e mari s-au ghit in ceea ce prive.'?le cantitA\ile de lAptiliOr dnt larvelor de trintori, fa\A, de cel dat larvelor de. IucrAtoare, ceea ee (H' C C{l rezultat 0 mare diferenta in greutatea lor corporall1, care este de :i84 mg Ia larvele de trintori in raport de 159,1 mg dt au larvele de lucrl\ loare. N. O. Srneleva a gasit tn lapti.!}orul dat rnatcilor un principiu activ ('{\I' C determina dezvoltarea larvelor acestei caste, fatA de lApti ~orul oferit lHrvclor de lucr.1i'toare. De asemenea, eercetatorul Wenckler a gAsit ca t'l)!1ccntra\ia de ace-til colina 1n hrana larvelor de matcA. ~i a celor de lucl'iHoare este de 1 mgfgram iar in hrana larvelor de trintor de aceea~ 1 \' ''~ltl csle de numai 0,3 mg/gram. Arcsle chimiste neintrecute, prin hrana diferen\iata. ~i dramuiU'i c\t('odl1 lli In mi cr(Jgrame, infJuen~eazA asupra caracterelor ereditare al e
1112

Inl ~ (ItI

puietului larvar mai ales cind este vorbCl dt. rnA-tci. Acestora doicile Ie dau alternativ doul!. tipuri de secre\ie: 0 substant;i lA-ptoasa opacli. Iii alta limpede l1i apoasa.. Prima este produsA de doicile de 3- 18 zile, jllr cea limpede de eele in virstA de 18-23 zile. In primele trei zile larvele de mAlci primesc hranA lAp'tOasa, iar din a 4-a zi din cea limpede. Secre\ia aj,ba nu contine zaharuri, pH-ul este de 4,0, ce se aseamAna cu cea a glandelor m andibulare cat"e are pH-ul 3,9, pe cinld cea !impede arc pH-ul 4,5, apropiat de eel al glandelor faringjene. La aceste larve. proteinele din lApti.'1orul de matca - dupA Pas-tel - derivA din secre\ia glandelor faringiene, dar - zice el - este posibil sa aibA ~i ceva din secre\ia glandelor mandibulare. Hidra\ii de carbon intrA direct - al1<l cum am mai spus - in procesul de metabolism, servind 18 sinteza Ji ptdelor. Din cele expuse ati observat eli albinele dOlci dozeazA toate aeesle substan\e ca adevarati chimi,fti, oferind fiecArei larve din cele trei caste o hrana. diferen\iatli. ,I n felul acesta s-a stabilit cA doicile fac 0 adevAratA castraTe nutritivii larvelor de luerAtoare dindu-le combina\ii reduse de polen in hrana mai simplA. AeeastA hrAnire diferentiata. actioneaza asupra aparatului lor reproducator, riimfnfnd femele necomplete care sbia pot - tn anurnite situa\ii - sa depuna cUeva oull din care insA se V Ol' n~te numai trintori.

ALIMENTATIA lil METABOLISMUL COLONIEI

Explicindu-va - tined apicultori - aceasta func~ie orgaruca a (.'O iOniei legata strins de sistemul s1iu digestiv, ne vom refed I?i 1a feful cum hrana lucreaza asupra colectivWitii prin acel metabolism indispenNu poate ii viata unde cele doua ,nothmi de alimentie ~i metabo[Itlm sA nu se complineasca UDa ell cealalta, functionind permanent in depUnA annonie ~i dependent! rec:iproca. tntr-adevar, hrana sta la baza vietH oricii.rei fiin~e din lumea ani.noll\. ~i vegetala, did procesele biochimice impun folosirea unOI' anumite substante) gasite ~i Juate din natura, de catre organismele vii -'iii de cure acestea au absolutA nevoie. Aceste substante produc ~i ajutA la producerea energiei, ce rezuWi din transformarea lor in dildud1, ~a cum am aratat mai inainte; la refacerea teS'Uturilor uzate ~ i chiar dis~I'use tnlocuindu-le cu aHele nOi, mm ales la organi'Smele pe caIe de dezvoltare; la catalizarea componentelor chirnice din alimentele inget'ole, prin trBnsformarea lor in materie vie. Concomitent eu procesul de lllOra se desf.!i~oar~ un produs conttinuu de sinteza a materiei vii. Apa este $i ea un element indispensabil pentru cre~terea i?i dezvol. tarea organelor, iar propor~ia ei in lapti~or este insemnata, caci nim(ozarea se face mult mai u.!jior cind propor~ia de spa este m.!irita in primcle trei zile (Smith) . De aceea, atunci dnd se lucreaz.!i la producerea ULpti~orului, se cere ca intr-unul din fagurii din compartimentul unde ulbinele hranesc larvele, doicile sa aibiila di'Spozi ~ie apa, Vorbind despre aJimentatia coloniei de albine, trebuie d retineti de In inceput ca ea trebuie sa fie totaHi, fara 10it-reruperi, fara . 0 prea mare economie; orice lipsuri inter-venite in buna destli~urare a alimenta~j e i tn cadrul coloniei, se va rasfringe, in mod sigur, nu numai ftsupr' coleetivit5.tii ca atare, dar mai ales asupra viitorului ei reprezcntat de urma$i. Asemenea situatH se traduc printr-o slaba rezistenta III boli .!li la frig, precum .!li prin scurtarea duratei de via~ a coloniei .!?l u membrilor ei. Marele indrumator al apiculturii din S.U.A., C. L. FUJTat, 0 spune raspicat : "colonia care consumii mai putjn de 23 kg miere de Ja fnceputul toamnei ~i pinii apare primul cules principal in primavu ra urmi'ltoare. rar paate fi SDcOtita 0 colonie buna I" . Subs tnn\c1e care iau parte la procesu:l de 'alimenta~ie sint de mare Import(lnta prin fwr.c tia lor plasHca lii prin stimularea pe care 0 aduc
1M

sa t/it care intervine in toate procesele vitale ale coloniei.

1J.1wr' fU7!C/.ii v ita./.e. Ace:;tea slnt ce le care Ie-am nmi ntit ~i le ~HlJl d l~ . cris pe Iarg ciud am analizat lapti$Orul de matca: proteinele, gludd eiC', lipidele care toate smt din categoria valonlor energetice: vitarrlinl'l p care obJigatoriu trebuie sa nu lipseasca din alimente i?i care au t'ol ca l nlitic. In sfir-'lit, mai sint ~i substan~ele minerale, absolut necesare ! 'II : fierul, Iosforul, ealciul etc" nooesare in pro:cesul de crea~ie .!?i de de,., \I\ ol tare, precum ~i intreaga ~i fO'm e variata gama a enzimelor. Micu;eIe larve din interiorul cuibului, ineovrigate, se ml~cii ap]'{1npe continlll4-; din ciod in clnd se observa opriri de citeva secunde din mi~carea lor ctrculara, timp in care digera hrana ce au luat-o pinli. atunci~ ea apei sii-~i reia mi~arne rotarorii inotind in lapti~or au gum deschislL - Cum oare au putut observa cercetatorii toate aeestea? rna i n ~ treba un apicultor incepMor ! - Cercetatorul trancez M. Ma this a transvazat larve abia ie.5it( din coaja oului, in dispozitive transparente. El a observat c~ hrana absorbit! ajuta la formarea organismulul larvelor, care elimina prin glar'dele salivare excesul de apa. Albinele doici ee hranese puietul larval' I) ling cu aviditate, probabil datorita. diastazelor pe care Ie contine. Se !?tie - pina nu de muTt in urma - ea larvele din oricaJ'e casta a coloniei, primesc de la doici in primele trei zile acee~i hrant. . S-a constatat insa cA factorul troJie, deci cel privitor la nutritia ~esutu rilor, este cel care determina castele in colonie. "Se intimplii - estc drept foarte rar - spune R. Chauvin - ca dintr-un ou nefecundat destinat sa dea un trintor sa se nasca. 0 albina lucratoare. Nu se !?tie in c5 dad aceasta anomalie este de ordin genetic sau provine de la eroarea albinelor doici in distribuirea hranei larvelor". Prof. M. Prenant sus\ine di factorul trofic este cel tare determina aparitia acestor su.rprize, caci hrana este cea care intluenteaza asupra vlitorului castelor, de~i in primele trei zile de stadiu larvar toate primesc cam acee~i hrana. r n ceea ce .prive!?te insA procentul de apa $i glucide date celor trei l feluri de larve, s-a obsevat 0 deosebire clara, cit ~i 0 repartitie diferitil: procentul de apa din 'hraoa data larvelor de matd!. - in prima zi este scazut, pe dnd cel de glucide este mutt mai mare. ..Cu toate ca din punet de vedere somatic - deci referitor la corp - lotre larva de matca ~j cea de trln>tor este 0 echivalenta ca talie i 1 greutate, larva de trintor introdusa de cercetatori intr-o batca piere eurind, spre deosebire de 0 larva de albina lucratoare eare mutata intr-o botca ~i crescutli apoi numai cu 1.apti~or, se acomodeaza bine cu noua situatie. In-tre cele doua sexe - tdntor ~i . albina - exista nu nUmoi 0 diferen~a specifica, ci. ~i nevoia unei alimenta~ii corespunzatoare nevoilo!" particulare\\. . Aceasta hranire urmarita de M. Mathis prin acele dispoztlve transparente. se face astfel: doica ii?i .i ntroduce capul in aiveola larvei ~i cu ujutorul antenelor 0 pipaie, cautindu-i locul capului; apoi se ~aza asllei incit mandibulele gurii sale sa fie in contact cu larva. Atunci printrc mandibule se strecoara 0 rpicalj;ura de hrana, pe care ori 0 intinde pe [Ull ti ll! olveolei, unde se mai ana deja hrana precedenta, ori direct. pe cot:lU5

pul larvei. 1 a tras concluzia cil. parte din hranii pl!trunde in co'p nu ';1 uuma! pc gura ci ~i prin inveli ~ul corporal aI larvei, care este foarte sub\Ire. Timpul folosit la {iecare vizitli variazii de la 7 secunde pina la 2 mi nu te. N. D. Lavrechim a calculat ca in medie, la 0 vizitli de alimentUI'C, doicile stau cu larvele 3 secunde. Pe masura ce larvele cresc, viziIe Ie devin mai dese ~i se prelungesc, mai ales cind doicile incep sa dea It,,velor mai mari de 3 zite hrana combinatli cu miere, polen ~i apa I" CAr e este adaugatli 0 cantitate micii de secre~ie limpede, produsa de ~ 11I",.Ie l e mandibulare. 0 mare parte din aceastli hrana este sintetizaM de larve in lipide, marindu-~i in felu.l acesta zestrea corpului gras, de core vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe. Uipti~orul nu se mai da larvelor de lucratoare ce au implinit 3 zite. (,1cindu-se excePtie pentru cele nascute in toamna, carora Ii se prelunI(c~ tc hranirea cu lapti~or incii 12-4'8 de ore. Aceste albine, nascute tCiamna , au glandele faringiene foarte dezvoltate, iar corpul gras saturat 1'1' ulbumine, glicogen ~ i lipide. Ele vor putea cre~te generaiii noi de p" le t in prima\'ara viiroare ~ i citeodata chiar in timpul iernii. Dacii in lutlll martie corpu.l gras este deja consumat, albinele ~i-I pot reface de l11dll lN cc in natura apare polenul proaspat, care este superior calitativ 1'/1 II ,.IIna, fa~ de oricare polen recoltat in cursul verii. Larvele de trintor primesc 0 hrana asemanatoare care ajuta la forIIUII'oa spermatozoizilor. In stadiu.l larvar, datorita hranei primite, larvele i~i dezvoltli mult organismuL Creierul i~i mare~te volumul - de~i el ramine toatli viata cu aeola~i numa.. de neuroni pe care ii are ca embrion. Acee~i situatie 0 lnUlnim ~i la lan~1 nervos ganglionar, glanda cefalicii ~i sirigena. HemoIIm!a larvelor este deocamdata lim pede ; cantitatea ei atinge 25-30% din greutatea larvei. Se intelege u~or de ce ele au nevoie de 0 a~a mare cantHate de hemolimfa, caci toate organele existente, sau altele pc cale de iormare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta proeesul de dezvoltare. Consumul substantelor a1imentare - mierea ~i polenul - este f'oarte inscmoat in sladiul larvar. Cercetatorii au stabilit cii pentru 0 larva, nlbinele dOici foloses~/3 din volumul unei alveole....cu miere ~i 112 din volumul celei cu polen. Cre~terea larvelor este prodigioasa ~i neintilnitli pina acum la alte fiinte din regnu.l animal. Aceastii cre~tere este atribuitli blotinei (vitamina H) din hrana ingerata, a Iwrmonilor care activeazii .netabolismul, cit ~i considerabilei rezerve de vitamine pe care ele 0 8eumuleaza. ,I ntr-adevar, dupa repetate cintliriri facu1e de cercetlitori, s-a stabilit ca dacii la aparitia larvei din ou ea avea 0 greutate de 0,1 mg, in U opta zi. deci cu 0 zi inainte de capacirea alveolei natale, greutatea ci este de 142,6 mg. Se considera ca inainte de capacire. cind doicite slaLl eLI larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbarite de hran;; ~ I nile substan\.e ce se 'fac intre aceste doua partenere, se dejinitiveaza ca.<trarea nutritivo. cu un specific Iwrmonal care atrafiaza apraape cam,,1('/ ()vnrele la albinele luerataare. Ilili

ENZIMELE

~I

METABOLISM UL

Toate ali mentele - tineri apicultori - sint descompuse ~i transrormale, asimilate ~i dezasimilate pdn metabolism, care, a!?a cum it nume~lc prof. R. Chauvin, in cadrul coloniei de albine este un superorganism. "EI reprezinta totaJitatea proceselor care asigura schimbul de materii ~i energie intre organismul albinei ~i mediul inconjurator" . De iecare datli procesul acesta este ajutat de 0 enzima, caci atit polenu l cit ~ i mierea au 0 pluralitate de enzime (fig. 22). _ Dar ce sint aceste enzime ? - rna intreba un apicu.ltor incepator. _ Sint substan\e proteice specializate care intervin in to ate reac\iile biologice la nivelul celulelor vii. Sint catalizatori ') indispensabili ale l'eae\ii10' chimice in metabolism, camia i se asigura realizarea, sincronizarea ~i accelerarea.

Fig . 22. glandelor

Enzime produse pentru .descompunerea polenului:

celulele
lntesttnale care produc fermen,L

_ 1ermentU ce au descompus polenul ; 2. -

(',,,,Ix,,, _

T~ " ...hncle Inlesnesc metabolismu.l glucidelor - deci a hidra\ilor de II Itpidelor ~i proteinelor. Fie.:are enzima dupa biologul G . 1 g(\II(' _ lilt catalizeazii obi~nuit dedt un singur tip de reaclie ~i orielt ';" do 8urpl'i llzMot' s-ar parea, enzimele ~i moleculele asupra carora ele
'1 I'Mflfhll'wl _ Oiubs l..ml e care Inlesnesc 0 react'e ch1mtcli faro. C3 ea tnsa.!ji sQ su(crc '!!'.'tIIlI IAn

HI?

lI'cbuJo sn [ucrczc por a se ..recunoll~t~" ~i se atr3g, datoriUi: focmelor

or iJr(lduselde ingerate in substante proprii -organismulut, eliminarea #._ acceefCirea energie etc. De~i enzimele contrar catalizalorilor pot

o celulli vie ponte contine pina In 0 mie de ennme diferite, fiecare dlnlrc ncesten controlind, de regulA, numai 0 anumita reactie. A~adar. I1nzlmc le se caracterizeaza printr-o mare speci1icitate de actiuni". "I~n zimele. prezente in toote organismele vii spuoe pro!. dr. I. Durn il.ru - se deosebesc de catalizatorii de natura chimici1 folositi in Ind uslric plin numeroase tr.lisAturi specifice. In doza intimA ele asigurA (ttir" 0. 1i citu.j>i de putin modificate) taate procesele de transfonnare c !hlml c..'i. din rintetioful organismului : Jixarea oxfgenului, tronsforrnarea

tor geometrice.

fJ uncari distruse rapid de clldura, de acizi "5au de solutii alcaline, ele eficace dedt catalizatorii, e~ei unele reaetii biolagiee deeurg uc a suIA de mii'l pin~ la un milian de ari mai repede". Ele sint vizibile la microscop ~i asemanatoare oareeum eu levurHe t}
dll t 1Ilult mai

C{oJ'mcnUirii alcooliee sau a baeterillor fermentative laetiee etc. Sint eorpuri ('h lrniec, deci agenti chimici stimulatori. Sin't de multe felur!, secretlate Ull Co1'l de acee~i glandA, dar avind !ieeare specificitatea ei, ~i deei rlccnrc determintnd 0 anumitA reacpe. De pilda, glandele faringiene proIlu o U lptl$orul pe eare-l euno~teti, iar dupa treeerea eelar 10-12 zile rl.:; 8ccl'Ctie Hiptoasa, dnd aeinH glandelor faringi ene se atro!iaza, aceste uJonde ofera comunitatii enzime ca: invertaza sau amtlaza. Ele prelur"1'CliZi1 nectarul cu ajutorul diastazelor care siot prezente .in intestinul mlJ lociu al albinei (sromacu1) cu scopul de digerare a zaharurilor pentru ~(')ns umul propriu al inseetei. Tot aceste glande pr~ue $i oxidaza care tlc~i o neaza direct asupra glucozei din gu~A, unde intUoelJote a altA enzimii : Otucozidaza .. lucrtnd in acelo$i scop ele produc addul gluconic, atit de nccC$ru' 10 inlliturarea diIeri\ilor agen~ ce or putea hrlecta mierea. Glandele labiale secreta /ill lipaza, iar cele din gu~a dau $i catalaza, cnzima care este secretata $i de giandele rectale in aite scopuri. Totodatii (ollnndelc labiale, impreunA cu cele cerebrale ~i toracice, secreta enzime foiosite la secretia cecii pentru cIaditui fagurHor, iar proteazele digerA pl'oteinele in urma unui consum indestulat eu polen, Enzimele amintitemaiinainte-lnvertaza~iamilaza_.de$i slnt produse de acele8.\ii glande fari ngiene, clt $i de glandele din gUIili1. ele r(>zu lta in propor\ii cu totul deosebite din aceste g:Iande Iili anume: nrnilazn este de 12 ort mai multA decit invertaza. Amilaza patrunzind tn grAunciorii de polen, Ie dizolvli con~inutul ~i rupind moleculele de amidon Ie transrormA in zahAr, iar invertaza contribuie In formarea mierii din 1I 11bS l ~ ntel e dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul fl orilO , ca $i secretlile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale r !nllnci, stnt tran.sformate. pe caZea hidrolfziirii. din polizaharide tn m.ono. za/Ulride - glucoza $i fructoza - deci mierea. tn compozitia cAreia, fruc~ tozn ocupl1 cea mai mare parte; invertaza este secretata $i de stomacul nlbinci (intcstinul mijlociu), dar aceasta se deosebe$te de cea secretatA tic ,r,lundclc :fa r ingienc. Dupa Gontarski - zaharoza $i maltoza sint hidroII

lizale mult mal repede de enzimele glandelol' faringi ene pe clnd mclibiozlI, trehaloza , raIinoza, melezitoza Iili toate ceIelalte polizaharidele sint. nl1u' /.I l t' de invertaza slamacului albinei. Pentru a Ie distinge, cerceUHol' ii d C'n umesc invertaza secretatii de stomac (intestinul mijlociu) cu IlO\.iunell (1(' "diastaza((, Ele necesitii un mediu acid rn care sa. poata activa. Calitativ nu s-a 'Putut stabiLi pentru invertad un niveJ, dici ('1' variaza de la un sort de miere la altul, in raport de multe con d i ~ii. Til mod deosebit. calitatea invertazei depinde de numarul aibinelor tinere dIn colon ic, de puterea in general 1I acesteia, de hrAnirea mai abundcn l.l\ sau mai sarael cu polen, care determind nu numai cantitatea de enziml' ci ~i activizarea lor ; de asemenea este tn legatura $i cu bogiitin culesului in cantitAti mari de nectar, adus in stup de grupul social 81 a lbinc lol culegAtoare. Un cules lent determinii ca grupul social al albinelor prell1 _ crAtoare a nectarului sA aiba posibilitatea de a-I prelucra mm pe indciete, fata de un eules intens, dnd prelucrarea lui impune 0 mare grabl'i. Dadi la 0 analiza a mier.ti cantitate"a de invertaza spare redusa OiU inseamnii cA activarea enzimaticl nu s-a fdcut integral, dici este posibil ca stuparul sa fi incliIzit mierea pentru lichetiere la 0 temperatura pestl' 42--45C, dnd 0 parte din ibvertazA este distrusa. De asemenea, 0 mierc pAstrata. prea mult timp, ~i mi~oreaza cantitatea initiala de inverta7.ii. Pe de altA parte 0 hrAnire inde1ungatA cu sirop de zaMr neinvertit ducc implicit la scaderea capacitAtii alabinelor de a produce enzime ~ i in acest caz mierea va poseda putine diastaze. A'c tiunea amilazei, amintitA adineaori, nu se mArgin~te numai In ceea ce orera aibinelor glandele faringiene pentru descompuoerea polenuIui, elci procesul de descom'punere a polenului continu~ $i in intestinul mijloc:iu, deci in stomacul aibinei Ili chiar in punga rectalli. D c~i gr~unci orii de polen sint f oarte rezisten\i, aceastii diastaza patrunde prin micrdpil ~i izbute~te sa. disooieze substantele din interi'orol gri!i.unciorilor. inclusiv amidonul dinel. Pot ii puse tn evidenta doua categorii dl" nmilaze : alIa ~i beta cu aceea!?i actiune, prima atacind amidonul chiar in gu!?A ?i cea de-a doua in. intestin. Amilaza este mai pu~in s ensibilki la caldura <iecit invertaza, ceea l'(' are importan\A in analiza probelor de mlere, privind diastazele pe carl' Ie cuprinde. In schimb, este sensibilli fatA de ionu l ) de hidrogen, Ambele enzime stnt sensibile Ia imb&trinire. Dupa J. Louveau.,<, pierderea ~ivita~U eru.imatice a amilazei merge de I-a 10% la 33% in L r-un an . ~i 31-37% in doi nai. Invertaza est e ~ i mai fragiUi : distrugeren ci atitle 43% .pe an ~i 51% in doi ani in .mierea de iarbA neagl'ii (Calluna v-ulgnris L.). UnH cercetlitori sustin -cii. amilaza este un amestec de mai mult i t e rm en~ i care au nevoie de prezenta ionHor de cIor pentru . a-~i indepli ni 8nrcinile. lnhibina este 0 alta enzimii pretioasii aflata in miere; ea frineaz;1 tnmu l\irea bacteriilor. Este 0 glicozidaza care in prezenta oxigenului produ te din !ructoza apa ox igena~ cu elect sterilizator. Este insii. sensibilll 10 lumina sola rii care 0 distruge.
' I j.",
" luh, M'W 101'''1' II"

I," tou r" -

droJd!~.

!I!"''''

11"'1\"-'1\1 " U cil'l"'rlcUlllt..

100

lIiD

O;ddaZa ('sle 0 cnzillltt speciald sccretat...1, de olblne Cll scopul de n Inttl!,;t1!. compozi\il:l, mierii, oprind fermentll.lea e i. .l!:a trans(onuil o purt" dill glucoza in acid gluconic - puternic bactericid aminlil ma(
pfl R ~ru

111HIIIlc,

OXi d;:tzcle - in general - spuneu Prof, M , Prena nt - rixeazA uxlgo llul pc u nele corpuri chimice determinante !Ii pot juca un )'01 in
Il'ft pJro~lc,

ceca ce confirmli 'ii cercetAtorul Jebeli n dnd sustine cA pro-

CI'RC I( de oxidm'e ce au loc in organismul albinei depind de activitatea C' lI zlmdo)' !1 i anume: oxidaza, catalaza .."i fosfolipaza; in special prima i.l1... un importan t 1'01 in respiratia insectei.

'atalaza, prod usa de glandele gU$ii, are douA efeele deosebite : d,!t!.'oIllPune spa oxigenata ce apare initial in procesul de form are a aci(1111111 gluconic in doua elemente, apa !ii oxigenul ferind mierea de tox i(!ILut L'11 pCl'hidrolului, !?i fdneaza orice prOces de fermentare a reziduuri111 1' d [1I punga rectali'i, care se adunA acolo in special tn perioada de iei'IIflI'C. <:ind albine1e nu Ie pot evacua fiind strinse tn ghem. I<:nzimele din clptu~eaJa stomacului, unde 5e lormeaza sucurile nuItll lvL', dcscompun substantele complexe transformindu-Ie tn 5ubstante .1 1111'10 : sh'AbAtind peretti intestinului mijlociu intri'i tn hemolimfi'i ~i IJIIII !'eljinteUzate din simple in complexe. Asttel sint proteinele animale _I [lpld4;'iC care contribuie la construirea organica ~i In repararea celulelor UZflll:'. }o~ uncti on a rea enzimelor este reglatA la nivelul celular. Din hrans Ul~(:rHU1 poienul este cel care contine ~i ajuta Ia formarea unuj complex til' cn1.ime. Din cere expuse reiese marea importanta a ellzimelor in procesele mat(l/Jolice, ci'ici ~ cum 0 spune prof. M. Prenant, metabolismul este 1'C-~ IXlnsu bil pentru primenirea pennanen tA ~i foarte rapida a materiei vii II zale, cu alte materll Vii, folosind dilerite reac\ii ce Ie ereeaza pentru 11l\(){'uire-u eu ce'le noi. jl1etabolism.u t transformA substanteie alimentare de bnzli !jt Ie urtH:'irc ~ tc din clipa dnd au intrat tn organism prin absorb~ie ~i pIna. cind sln t. eliminate pArtile lor nefolositoare. l n mod obi!inuit, coloniile puter, I \l lcc tlU lin metabolism mai scbut, iar drept consecin~, un consum redus dl' hn.lOa cu rezultate superioare in ce prive!;ite sAnatatea coloniei !ii prelun gitn vie\uire a aibinelor ei. La coloniile slabe - mai ales tonmna mNllbolismul este mai intens pentru producerea cAldurii, ceea ce se rlis Cringe implicit !;ii in mod invers asupra sani'i't atii !1ubrede a coloniei ~; /I Llnel dUnHe de viata mai scurt! a a1:binelor. Totu ~ i, a vind la dispozitie pentru iernare 0 miere de calitate superloaril din cea de mai, colonia este inIluentata in bine ~i pozitiv asupra Illc toholi smu lui, chi<'l r dacli este mai siaM, reglementindu-se tunctiiic c(' [ulcl nervouse. Unele s:s teme enzimatice - dupa. cum am spus - ajuta Itl sinteza de noi substan~e , pe dnd altele iau parte Ia degrad area celot' prC;;enLc iu ccl ul4. Este aza-zlsul metabolism celular. Bfectele metabolismului sint grupate in trei categorii : erccte pin:.:; . li ce . c rccte de rcglare !1 i efecte energetice.
liO

Efectele ptastice apar in metabolism dnd substan\ele trlUlsporlnte Jnlln in Hicfltuircu n1uterie i vii a celulelol', l'epara ~es utu!' i[e lt zale. ddorn1 ln'nd ~i cre~terea lor. Este cazul hranei prim ita dilcl'entiat de cell! trei Cnsic de larve 81 d lror metabolism se diIel'en~iaza. Efectele de reglare sint cele care intervi n asupra substall telo l' aUnh' In col"pul slbinei ~ i exercita influenta regulatoare a unor rUll c~i i, :11;1 cum sint de pildii hormonii ce varsa direct in hemo limHi secre\ii lc lor ell electe de impulsie ~i reglare. Efectele energetice apar in meta'bolism clod se produc r caclii chi ~ mice in. tesuturi, manifestindu-se prin energie caloricA. Organismul - dupa H. Rimbold - are capacitatea de a regIa pl'Occsele metabolice pe dollA ci'ii : fie prin modificarea cAiior urmate dl' metabolism - ca de exemplu transrcmmarea za:harului in grasimi, sau ill proteine care apai slnt descompuse ca substante de rezel'va, printr-o sill tcza. mal redusa sau mai pronuntata a anumitor el1zime. ce d etel'min(l metabolismul in tunetie de product'ia lor. Albinele metabolizeaza hrana trans[orma~ din nectar in miere C3 o com'pOnent! de monozaharid sau dacA Ii s-a dat ca hrana sirop de zahAr it transformA cu ajutorul enzimelor din polizaharid in monozaharid. CU ajutorul metabolismului, aceastA hr ana este transformata. in cit! dura. pentru supravietuirea aibinelor coloniei in perioadele red ale anu lui. cit !ii 'Pentru a transforma hrana in energia necesara activitA.\ilor ce Ie desfa~arA in stup sau in aCara lu i. Decl. mierea egte 0 hrallu energeticil $i nu una de cre~tere. In procesul de alimenta~ie vom gAsi un metabolism celular, privind: glucidele, lipidele, proteinele. substantele minerale ~i apa. Metabolism.ul gLucidelor la albine este de 0 importanta v itali! albinile Wnd poykiloterme, deci insecte a caror temperatura variaza. la fe l I'U cea a mediului inconjurator. In t impul rece, slbinele trebuie sA se hdlneasca eu miere, care iiind un hidrat de cal'bon, apar! organismul de ~r~ele fl'igului. Gluddele sint absoroite de g.u!jA ~i depozitate in ea [ur in intestillul sub~i re sub forma de lOonozaharide. De asemenea, sin l dcpozitate ~i sub forma de glicollgen in mU$chi; aeesta se poate tra nsform a la nevoie in glucozA atunci clnd scade procentu! de zahar in hemoUmti'i, deci un Ienomen de hipoglicemie. In acest proces intervine enzima invertaza, prin scindarea zaharo~cl In glucoUi ~i fructoza.. Sub forma aceasta intra tn protoplasma celuInrll , iar 0 alta parte, este utilizata. pentru producerea ci'ildurii, Udnd "n npara bioxidul de carbon ~i apa. 0 parte din branA este transIormata In lipide, care se adunA ca rezerva organici'i in corpul gryu, Metabolismul azotului. In mod obl~nuit azotul spare in organislOu l tl nerelor albine in primele cinci zile de la data clod nu para.sit alveol a IInUlIA, dupa. ee s-au hrlinit abundent cu 'POlen. Atunci proportia lui crc!)te cu 500/ 0 ri'iminind la un nivel statornie de 22,5&' 0' Paralel evoIUl'ozfl ~ i 'g landele faringine producatoar e de lapti!?or ingaduind tinere1 ulbine sA devinA doici. 0)'
1i t

hlhnlllu l\Hlu l . ell manifestal'i alarmAnt e. De pi Ida, la un cules abundent

o SCl'\clCI'C

a azotuJui din organism

pt'ovoac~

un dezcchilibru aJ me-

,nlo rl' de mana, care are un pH de 7, facind-o foarte a1calinA, acti~\,j l10rmillli de hranire a albinelor este foarte tulburata , deoarece acestC'n alli L uduptute bine Ia un pH de 3,5--4 - a~a cwn este eel al nectaI'I l h l l !;i l 1l1icrii pc care 0 consuma In m od curent. In consecin\A, aceasta hllmcntn\ie cu miere de mana, zdruncinind metabolismul azotului. deterullnll inn cgrirea albinelor, care devin lucioase. i~ i pi erd peri ~oril ee Ie 1I/!Op u l'li corpul, dind semne de intoxicare, asemanatoare Cll cele ale IJQ {Ie.. rx1d ure. /If Dnca se intervine atunci cu 0 hrana naturaHi,_ dincl albinelor sa lO ll8ume polen sau guocuitori buni ai acestuia - cum este cazeiml supik rlJCnlnrli cu provitamina B2 (riboflavina), azotul din corp crefjte la nive-, 1111 normal, aciditatea se propie de cea a mierli, restabllindu-se echiliIlI'ul metabolic in organism. cu conditia ca in microclima stupului temJ WIfllll t'll sa nu coaboare sub 30C. Azotul excedentar din organism este eliminat sub formA de acid
!lII Cn

~IO

IJr! .....
Mctabolismul proteineZor intervine atunei clod aminoacizii din heII)I)lhnru nIbinei se transformA ori in uree, od in glucide ce intrli tn com-

p(l7.I\IO protoplasmei celulare. Lipsa metabolismului proteic determina rn Ollrtell in intregime a coloniei. Metabolismul proteic tinde mereu spre 0 echllibrare in organism. Ln fleest metabolism iall parte in special, unele componente ale polenulu]. Cele mai importante - dupA Hola - s int prot einele digestibile ~i nmlnoacizil legati de ace~ia, Proteinele digestibile din polen stnt in 'propor\ie de 204/, ~i chiar mni mult ; in ete snit cuprin~i tori a minoacizii ca acidul glutamic, lltidul asparagic, fenilalanina, prolina, histidina ~i cei zece aminoacizi Csen \ioU, Ufa cum vom arAta la polen. In procesele metabolice sint sinteUza~i ~ i aminoacizii neesentiali. Mai intii are loc 0 descompunere enzimuticA a proteinelor ~i a aminoacizilor, Apoi ei sint resintetizati - dup3 fleclil~i Hola cu ajutorul en:z.imelor carboxideaza. aplrlnd noi aminoacizi. Un rol important in metabolismul aminoacizilor este atribuit de ccrcet3tori acidului glutamic ~i asparagic. Acc!)ti doi acizi tngAduie intrarCa azotului amoniacal in metabolism. Lipsa proteinelor din mana, creeilz1i un dezechilibru metabolic ca ~i cera:rBiOtulw , explicat mru "lria: Into, c ~ consecin\e :(oaIlte grave, care pot duce la pieirea multor colOiiii din 'Prisaci'i. Imi amillteSc de 0 astfel de situa\ie pe care am intiifii-t:'o In SILl pi tl u G.A.S. gercaia prin anul 1955-1956. Acea stupina a fost dusa IIJ a p11dure de oonue,re pentru cules de mana; lasata acolo prea mutt limp. olbinelc au ajuns sa moara in proporpi alarmante. Chemat Ia fata loc:ulul am constat at completa lipsa de polen din stupl ~i din imprejurlnli , Am dispus urgenta deplasare a stupinei la Balta P rudu, regiunea Ducurc!;Itri, 10 un eu les de izmli. tn scurta vremc coloni ilc ~i-au resLa1 1~

b jJ it eehilibrul metabolic al proteineior, cuibul s-a extins, coloniilc di nd :;; i recoltli mul\umitoare, 'Plus rezerve importante pentru iernOl"c. 10 lipsa polenului. Inlocuitorii acestuia, cu Laini'i df! soi a degresu l,fl, drojdie, lapte smtntinit - dau rezultate bune pe timp limitat. La I'cglement.area metabolismului prolidic iau parte ~ i centrii nervo!;ii inllu cnttt\ i de eo zima prloteazii ~i indirect de hormonL Dupli Hola chi ar ~i addul glutamic {ii asparagic, deci dQi aminoacizi, permit intrarea zot'ul lil amoniacal in metabolism. Prio ei se desia!)oarA majoritatea rcactii!c'll' termo-aminale. Tot atit de folositori in metnboHsm sin,t fosfoLipidclt', oum este de pildli. l ecltina. In metaboUsmul apei un mare 1'01 n joaca temperatura mediulli i inconjurator , consumul de apA creSclnd 0 datA cu temperatura . In sc-himh - dupa acela!}i autor - clnd umiditatea abnosfericA este marita COII sumul de apa seade. E;ite cunoscut fen omen ul care are loc la toate orga~mele__ animale clnd racirea l or este in directA legatura cu umiditat,cfl aern-lui. Af!:Tul umed ia de 11 6ri- mai multli cdldurjj de Ia organis llt, dj:i:t~ a e.,..ul u scat, Ia aceea$i temperatura. Cum colonia de albine este u ri perfect complex b loliziologic, ufmeazA ~i ea acees!1i lege. Dupa cercetAtorul Ataman metabolismul apei din hemolimfii es tc legat de cele douA corpuri hormonale a!)ezate tnapoia creierului : corpora allata !)i Corpora eardiaca - despre care am varbit la anatomin sistemului nervos. Primul - deci corpora aUata - tinde sa mli.reasct" iar eel de al doilea sA miC!):oreze con~inutu l de apA d in hemoHmfA, reali zindu-se in felul acesta echilibrul normal. MetaboZismuZ acizilor este foarte mult solicitat in procesul de prelucrare a mierii, mai ales a eelei de mana !)i a siropului de zahar, mult diferit in com~arape cu pH-ul neclarului. Albinele din colonii1e sAnatoase au u n pH de 3,4-3,5, la fel ea eel al nectarului; acesta face C<I mierea rezultatA din nectar sA aibA un caracter mal mult acid. DatoriUi. acestui metabolism spare in miere aclduZ gluconi c - amintit deja care confera mierii 0 putere de aparare Impotrl va 'f'ermentatiei, asigu rindu-i posibilitatea unei bune conservAri indelungate. MetaboZ isul Upidelor. Prin digestia grAsimilor , acestea se descompun in acizi gra~i ce se depoziteaza in eavitatea pericardieA a cor pului albinelor. servind la arderile organice din care - ca ~i la glucide, rezult."i bioxidul de cal"bon (CO 2) {ii apa (H~) , precum ~i un nuamr de 7-9 c81 0rU pentru fiecare gram de lipide oxidate, introduse in procesul de ardere. Din acestea lac parte ~i ster'olii, du.pA prof. dr. Gr. BalAnesou, car e sint 0 clasA de eompu ~ i organici care au rol ~m'POrtant tn met.abolismul organfsmului ~i intra in oompozi\ia multer hOI'IIlonl ~ i vitJaminc. Ei se gAsesc in polen ~i in llipti!;ior oierit larvelor de cAtre doici. MetaboZismtll sarurilor minerale este interesant pentru ea partlci p~ In metabolismul intermediar al gluci"delor ~i al nucleo-protidelor. Metabolismu l ghemului de iarnli se manifest! prin scli.derea ~ i crc!}lel'c;.! ca ldurii ghemului in raport cu necesarul lu i de ciUdu rlt. Ccrccli\ ~
17:1

~Itt IIII'n{\ ul un ci coolnH i ~ i regleaza temperatura varHnd intre 14 ~i 28 C.

tOf ul B.

~' ree

a obscl'va l ca dad!. temperatura mediului seade, cantitatea

d UC t'I'Cll clHdurii. Cre~ terea cantitlitii de bioxid de carbon la temperaturi 0",1 mill'! de lOoC indica un metabolism intens ~i dovede~te ca ghemul rlf In rnl\ nl unei colonU i~ i regleazA temperatura variirrd 10t1'e 14 ~i 28C. tl ('olonic puternicA reprezintii un metabolism mai scAzut !1i consumA { 111111 pu \l nt, hrana comparativ Cll aibineIe dintr-o colonie redusa ea populu\k. 'J'o\i Cadoni care redue alimenta\ia - 0 spune R. Chauvin 11.'(lu{' de flsemenea degajarea cAldurii, iar Root a gasit cA mctabolismuL ttl 'Hlic' cslc in raport cu virsta, manifestindu-se prin mArirea consumului d (' oxigen, semnalat ~i de alti cercet.tori. Metabolismul i. unele boli ale albinelor se manifestl prin insemlillie lulhu rari organ ice : de pild~. boola neagra de pddure este mai aeti'll lll n id atunci cin'd albinele prez.intA fenomene de innegrire eorpora:IA , I dc cildere ale in v eli~lui pAros. Pierderea peri!?orilor - dupa cereetAl i lM.l I ceh Svoboda este cauzat~ de un deranjament metabolic. fapt care ( l~hl\'mlnA albinele sA-!?i consume rezervele de azot ale corpuluL EI a ij~. It. ctl nlbinele bolnave au un continut de azot de 14,5%. fat! de aIbiIIelo . I'lnl'itoase care au un proeent normal de 22,5'/0.

SISTEMUL NER VOS CALAUZlTOR AL COLONIEI MEMORIE, DEPRINDERl, INVAl'ARE Pina acum, tineri apicultori, v-am vorbit mai inW despre albi n", anatomia ei, trecInd spoi Is rolul sAu in colonie unde aibina este d onI' o simpla moleculd ce alcl.tuie!?te impreuna cu celelalte albine grupe soeisle cu funetll temporare. In continuare De vom oeupa de sistemul n er. vos ciiliiuzitor 01 coloniei, al acestuj grup de insecte, al---.J:Arui organizare d~A!?eljitlt , ot ee este in lumea animalelor superioare !?i insectelor. t Colonia este cAHiuzitA de patru instincte: cel de reproductie roltul; eel de cre~ere a ,puietului; cel de cH\dire a faguril or !?i eel de cules. Apicultorul - dupa gradul sAu de cuno ~tinte - dirijeazA aceste inclinari innascute, a~a cum crede cA e mal. convenabil pentru el ~ i aIbinele sale. Po~te in~bu~i temporar unele - cum este de pilda cel al roitului - UrA Insa ca albinele sA !?i-I piardA definitiv ; prob~ evident.li tn aceastA privintA este cl. 0 colonie, dupA 0 perioadA anumitA, tot roieljite la 4-5 ani odatA. Apicultorul eel mult amelioreazA albinele. Intre conditiile de ameliorare el urmar~te sA In14ture jnstinctul de roire. CerceHHorul francez Si'b enthal - despre care v-am amintit - a ingrijit ~ i I condus in a!?a reI familiile stupinei sale tncit in eei 40 de ani de clnd se ocupa de apiculturA, acestea nu au roit. In schimb, Je-a inlesnit posibilitatea acceptatl, de a-~i schimba fieeare matca, in mod lini!?tit, din 2 1n 2 ani. I n privin\ll instinctului de cules, de asemenea, apicultorul paate in!luenta colonia, determinInd-o sA creasca pulet in toamnA, in ciuda fenomenului de fotoperiodism, despre care v-am amintit. In stare naturaIA, toamna, in mod obi~,muit, albinele inceteazA cre!?terea puietului. Interesul apicultorului insA este ca tocmai atunci ele sA creasea puiet, pentru a avea eontigente mari de albine nnere care sA treacA iarna cu bine. In primAvara vlitoare dezvoltarea cuibului va incepe curlnd, iar colonia trebule sA aib~ Ia marele eules maximum de dezvoltare. cu cit mai multe albine culegAtoare. Prin hrliniri de stimulare taamns. albinele smt oarecum in~elate cum cA in natura exist! inc! cules ~i in consecin\A matca l~i continua ouatut ptnA mai Urziu. Totu~i, nu totdeauna opera\ie reu~ e ~ te. Am tAcut de pildA 0 experientii. dind unei coolnii in toamnil tin logure plin cu ouA pe toatA suprafsta. De!?i colonia ee-I primise era puternletl. in prima noapte albinele ei au consumat toste ouale.
~i

17!j

T() tu~i., siot imprejurliri dod chiar in plinA varii, instinctul de creljilel'l.! u puietu lui este infrint; acest fapt se intimpHi. atuod dnd spare uru8C un cules in rtimjp ce 0 colonie se pregate~te de reproductie dccl de roire. De indatli, albinele rod botcile ucigind viitoarele matci in devcnil'C, trecind la cules. Du.ea ce culesul mare a meetat, instL n~tul de reproductie reapare, 1 uplcultorul es~ .iIit sa ia masuri drastice pentru a opri roires calom' ul l1or, de la care el ~t'apta 0 allta noua recolUi. _ ProMama va Ii dezbfltutA mai departe la capitolul : Reproducerea coloniei. Im puk;urile jnstin'Olluale innilscute ~i flexibile - spune von Frisch - pot 1i asociate in acte complexe denumite "mstru-ctivett., care dau impr'cs ill unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Acrul instructiv :ij tc -\In mod de comportare innAscut, Instinctele nu s'lnt strAine nid Ml'l ulul , de~i la el reflexul ~i inteligen~a ii lau mult inainte. Dar este eu neputintA sa se gAseasca pun tea care duce de la instinct Ia inteliI ( C n\ ~, Aeeasta i~i are grA ind:oiaH!. originea in perfec1;ionarea reflexelor. Cum au ajuns albinele a~a de departe cu aceastA 'Organizare? Cine ('0 cti l l.\ uze~te pe sibinA pentru a glisi calea de urmat I:ntr-o serle de impreolesc proUI'(\Z'J gre1e? Nisi_un OIl} de ~tilntA nu precizeaza, T<?ti oc_ de data a.ceasta un ilustru literar - belgjanul / )lemn, Un inrlriiznet M: -'Meeterlink (1863-1949) s-a avintat, furat de fantezia justificaUi. in meserla lui de literat, numind aeest element caU.uzitor eu notiunea de I' pi.rUlll stupullli in intelesul unei judeciipi colective, Pa'r ~i el, pare! 's pcriat de ceea ce enunta, face ocoli~uri ~i se opre~te ,tocmai aeolo unde cr {1 nevoie de 0 precizare. Citindu-va clteva pasagii ale acestui ilustru minuitor al cuvintului - premJat cu premiul Nobel - nu va ra.pesc din timpul vostru, chiar d ilCA Ie Yom privi ca simple expresii ~i forme llterare, avind de ci~tigat nscultindu-Ie, pentru ea 1a urma sa tragem eoncluzii ceva mai aproape de adevAr. "Unde este "spiritul &tupului" - se intreabli autorul - ;;i 1n ce csLe tntrupat? El nu se aseamana cu iniboldul firesc al pasarii care se priccpc sa-~i clAdeasdi cuibul cu dibi1de ~i sa -~i caute alt eel', cind cea~uJ prihegiei a sunat! .. , El hotarA~e iara mila, dar cu biindete tn1.ocmai ea ?i dnd s-ar supune unei mad indatariri - de taate bogat1Jle, de feri cire, de Hbertate, de viatA iotregului p~por inaripat. EI potrive$ te zi de zi numaru l na~terilor tntocmai "<l.upl!. boga~ia flarHor care sLdHucesc in cimpie... Acest spirit al stupului este previ1zlitor ~i strInLclit.or dar nu zgircit, EI cunoa~te in aparenta legile trufa~e ~i putin cam Il obunutice ale firii in tot ce prive;;te iubirea. El rinduie~te muoea fie(',~ 1'(! 1 di., trc lu criltoa re dupa virsta fieciirei a, el imparte indatoririle doid/.or enl'e tngrijcse puictuJ, curtefl celor care se ingrijesc de buna st.'wc a

matcii ~i n-o scapa din ochi, vinturoaselor, care cu MtaUe de ul'ipi Il('rl , sese, raeoresc sau indilzesc stupul !?i grabese uscarea mierii cm'c CI> l \" prea incarcata de apA, arhitec~ilor, zidarHor, producatoarelol' de {:(',' \I','\ , sculptorilor care se due sa caute in cimpie nectarul florilor cc s(> VII preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul , mn t.cri(' ri1~ inoasa ce Ie servc.<;;te peotru a astupa crapiiturile ;;i a intari clt.dirl'l. casei, apa ~i sarea trebuitoare tinerimei poporului. EI cheama In <lfllll ria lor pe chimi;;ti, care asigurA buna pastrare e mierii ... Tot spiritul stupului este 8'Cel'a care hotara~te eeasu l maroii jCI' !Jf\' a anului adus genului speciei - vreau sa zi'c roirea - cind u n pppcll' intreg ajuns in culmca beI~ugului ~ i a puterii sale, las11 deodata in 11'\ 11_ nile genera\:lei viitoare toate bogAtiile lui, tat rodul ostenelllor lui, PCIltru a ciiuta cine ;;tie unde nesiguran~a ~i nevoile unci noi patrii. IutTI U f.a pta care cu ~tiinta sau fAra ~tiin~ intrcce flirl!. indoiala, morala omcneasca I Ea nimice~te citeoda~, ea sarAce~te tntotdeauna, ea parasC!;Vl(' desigur casa ierici-Ui., pentru a se supune unei legi mai tnalte dcci L aeeasta Iericire. Unde se Cormuleaza aceasUi lege, care este departc Ii;' a Ii oarba ~i fatala, cum s-ar erede? Unde, in care adunare, in cal'l' consiliu, in care stat i~i ~e seaun aeest spirit caruia toate i se supun ~i care este supus el insu~i unei datorii vitej~tj, unei judecAti ee prive~\.e necontenit viitorul 1" ... Ia:ta cum acest literat, care a fiicut in cariera lui ~i ;;tiin~a, ci'lej a seris nu n'UJnai despre vi'a ta albinelor l?i I,w-nicilor, ci ~i Inteligenla florilor atribui'te Spiritului stupului 0 judecata colectivii ce cUlauze$te viata coloniei. Este care 0 realitate 'palpabila 'a~a cum \'-am a1'utat-o mai inainte despre sistemul digestiv al coloniei sau sistcmul respi rator al ei ? Este 0 realitate luind de buna sus~inerea autorului citat mn; inainte? V-am vorbit in primele IeetH privind roiul prim, ca albinelc ti ll I) mem.orie buna, ca prin ereditate mo~tenesc un tezaur de cuno~tin te !X'Btru a deslega situa~ii neprevi1zute. Dar se poate merge mai departe pcstl! aeest prag? Albinele pot so. tnvete unele mai mult, altele rnai putin, din ceea ee viata Ie pune ea piedici? $i care sint .ezultatele atinse '! \ - Albinele, au 0 memorie individuaLa $i asociativa, caci au acu mulat tn gcnele cromozomilor fiintei lor amintirea tntimplarilor ~ j hol.<lririlor luate de-a lungul milioanelor de ani de clnd vietulesc pe Terl'u, imagini, mutatii, care s-au transmis prin ereditare. Ele contribuie ca in coleetivitatea coloniei sa aile calea cea mai dre~ta, cea mai dircclil pentru inlaturarea unor greuta~i neprevazute ! ALbincle - serle cunoooutul biol'og fl'ancez Louis Roussy - si nt, Inze&trate cu 0 memofie :<;i sint capabile sa fad ucenicie, Citind pc Denoel ~i operasa ~magistraiIi cu titlul "Trei miliarde de ani de via\ti'

11(1

12 -C,~ ~ ,

177

blologuJ fl'ancez reda textual ce spune aeest cercetatol' in privjnta albinelor : "Nu ~tim care e gindul stupului! .In schimb ~tim de la Reaumur r~ unghlurile alveolei din fagure cuprind exact ceea ce ar fi caleulat un 1I1 l1lner pentru a obtine un rezervor, cel mai economic ~i cel mai solid. IlIcO nu ~tim care sint procedeele albinelor". "Ori care ar fi mecanismele mintale ale roiului, ele conduc la 0 whnologie care este aceea a inginerului uman... Albina care triiie~te In societate nu este nascutll dezarmatll in ve~nicul conflict al imprejurnrllor ... Albinele - zice Roussy - I~i pot asoela amintirile pentru a hlLl"cprinde acte noi ~i inteligente. Inteligen~ albinei- nu se- aseamanii In llu nimic cu cea a no astra, ea este.prooaoil un..simt special ~i foarle Ilrtlcular, pc care noi ca oameni nu-I putem intelege, nici defini, nici ~ hlnr colifica". Memoria specifica s-a dezvoltat in mod progresiv chiar de la origi110U speciei, prin ereditate ce se manifestll la unn~i datorita aeelor gene rorr nu In alcatuirea lor molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN) care foos tituie baza materiala a ereditlltii.

" Adunti hani alhi penfru ,ile negre"

GRUPUL SOCIAL AL CERCETAl?ELOR Incepem - tineri apicultori - una din cele mai importante l ec~ii ale studiului nostru, privitor la mijloacele de trai ale acestui complex organie care este colonia, activitate care de~e~e ca amploare tot ee apartine regnului animal, privitor la agoniseala. Orice vietuitoare, pornind de la cea unicelulara ~i pina la virIu l piramidei regnului animal, ocupat de om, poarta pecetea legii firii, prevazuta in cele mai vechi scrieri ale diieritelor civilizatii: "Cu sudoarea fetei tale, vei minca piinea ta, pina ce te vei Intoarce in pamlnt !". Tn Vedele sanscrite, in scrierile hieroglifice egiptene, in cele ebraiee, aceastll lege uniea ~i imperativa a muncii tost, este ~i va ii urmatll, eita vreme va exista via\la pc pamint. Priviti in jupul vostru ~i vedeti ca nimic nu se poate realiza fara munca in primul rind pentru asigurarea hranei organismului. Legea comunitara enunata a~a de lapidar in graiul ban!tean : "nurnai cine mUDca, mlnci't - este expresl8 cea mai caracteristica in societatea de azi ~i de miine. Marele filozof rus prof. 1. P. Pavlov spunea: "munca ~i cuvintul legat de ea, ne..." fiicut oameni. Hrana urmeaza sa fie giisitll dupa duerite semne intimplatoare sau temporare, care constituie excitanti - de semnalizare - stirnulind rni~clirile animalelor in directia hranei, adicii provoaca in totalitate un reflex conditionat alimentar, care se termina odala cu introducerea ei in gura ~i inla'turarea toarnei". Unicul tel al coloniei de albine este doar "viitorul speciei" pentru care toate albinele activeazli, deopotriva. Acoin aflam doua grupe sociale import-ante: cel al cercetiitom'e!or ~i al cu!egiitoare!or, care sint preocupate de cau<tarea hranei comunitlitH ~ de agonisirea ei. Aceastli activitate este insli strins legatli de posibilitlltile de cules oierit de natura. - ,D ar ce trebuie sa intelegern prin aceastll notiune de "cules"? intreba unul din tinerii apicultori. - Culesul, in nomenclatura apicola ~i in economia coloniei este noliunea care reflectll 0 anumitli activitate desfa~atli de grupul eel rnai numeros de albine mature din stup - cel al culegatoarelor - care au posibilitatea sa-~i adune in t impul scurt cit dureazli infloritul aoumitor plante ~i arbori din categoria celor "meliferi", 0 cantitate cit ma i mAre de str1nsura : nectar, deci miere, ~i polen.

179

Cutes!!t depindc 'n1l'A indoialii de cnlltatea ~i cantitatea aceslor burILl I" ullmcntlll'c, ofCI'iLe de baza meliJerii pe care albinele 0 au Ia dispo~ '\'(' .

In cm:ul dispari\iei acestor resurse fie prin epuizarc, sau datoritA IlIwl culmnit:i\i , cu lesul este asigurat de aoumite masive naturale sau j , .. lIuri de 'PJallte agricole entomofile, la care apicultorii transporta stupii
Ilh!Jl(WIJI.

1n

De-a lungul timpului s-au acumulat multe observatii peetioase, personal sau de la ce~eUitori, privind problema culesului, obserWilli d(' cflt'e stuparii trebuie sii tina seama, pentru cn coloniile de ruhll\f\ /l.li ndune nu numai necesarul lor de hranA, peotru viitoarele gene111\1\, rl sa dea ~i un important pris05 eelor ce Ie ingrijesc. Primul din cele doua grupe hArAzite acestul scop - grup ceva lIIu l no dus - este eel a1 cercetCl$elor, 'u rmat de eel de a1 doilea g rup fllwte nmneros - in raport cu puterea coloniei - care transport! In II hl'p Ct'CH ce cerceta!?ele au anat in cautAI'ile lor asidue. ::" crce t~ele zboara din zorH zilei !?i pin. cade noaptea; ele cauta .. If\r\dlol' surse zaharoase noi aparute tn cursul nop~i, care se adunA in !lOtii'll! rlorilor sub formA de nectar. In naturA aibinele mal gAsesc sucuri (Iulol ';lIre provin- din vasele ciuruite ale unOr arbori - In special coni(,,1',\1(,; L'ompozitia sucurilor este dii'eritA de rea a nec1Jarului fiorilor. CC l'ceta~ele educ in sLup probe concrete de substante dulci nechu' ~i polen pentru marele grup a, cuIegAtoarelor care stau !?i Ie a~ tepati1 l IjI stup pentru ca sa nu-!?i iroseascA zadarnic energia in eAutaI'i eu greu tuoeplinitf'
tl\l..'lIll'

(1

In diminea\8 hArAzitA, pentru aceasta insemnatat.e lec\ie practica, d(loUl cu plecarea a'lbinelo.r eereelJa!?e, am intra in prisaeA impl'euna ell tlpicu ltol'i i incepUori ca sa poatA observe cum se desfA~oadi. aceast! imporl.notA activitate din via\a coloniei. Hamicele cerceta!?e plecau in grabA in zhor de sageatA spre largul z1\rllor, totdeauna cu capul !?i antenele contra vintului . Numai asHel ele poL detecta u~or mirosul norHor, Clnd vintul este puternic, zborul lor ClItt: In zig-zag, pentru cA in felul acesta pot detecta din trei directii nect;t(' repere. Zlborul este e!ec'tuat pentru a aduce in stup probe palpahUe de hrana, indicind directia ~i distan\a la' care culegatoarele 0 pot g"!\i Cll ufUrintA. - Dar cum putem cunoa~e pe aceste ceI'ee~e dintre celelalte? lnL"eblt un tinar apicultor. - Prindeti dteva albine dintre cele care abia au ie~it pe scindura de 1.1"101' [I urdini;;ului. Opera~ia este u!?or de faout fol osind cutie de ehibdturl goaIA ; trage\i eutia din capacul ei, tAiati de-a curmezi~ul jumAltltc din [undul ei; Rolul ramas acoperi~i-l eu 0 foitA de tipUi transpa1 't.'IHtt, h lut: IIpil5, Cull" r(\r;l cupac se a~aza rcpedc peste. 2-3 albine

il'$ite pe scind ura de zbor a stupului, ~i care rfimln prizonicl'c; upol lntroduce\i capacul 'pe dedesubtu l cutiei, care sUi deocamdata peste a lhi nele prinse; odata tras capacul, ele ramin derinitiv illchise ~i pOl r, transportate or iunde. Este un dispozitiv l oarte practic chiar :ji PCII~t'U prinsul malcH lAra sil a atingeti. Un apicultor a introdus in eutie fumul unei tigari peste ulbinelc prl.zoniere, pinA clod acestea au fast anesteziate ~ i flpoi au putut Ii pm>!) pe omasa sau pe capacul unui stup, pentru a fi studiate, - Vedeti aoum cum se pI'ezintA ce~et~ele. Ele au tn1A~i~urcn UnoI' aibine batrtne, d~i smt tinere fiziologic. Aparenta de batrin e~(' le-n dA aspectul lor exterior, tara peri~rii care ti acopereau - cu pu\ill in urma - toracele; aripile stnt zdrentuite pe margini de atita zbor ~i atitea eforturi IAeute, ca sa pA trund! cit mai adinc tn potirul flo rilor. Albinele cerceta{;e specializate in aeeastli obositoare activitate sin I dintre cele eu aptitudini speciale de thor pentru detectare. Ete slr.1'\>at zilnic zed de kilometri pe orice Vl'eme, zburind mereu contra vintului eu mare viteza, E z,b ar 'd e inlvesUgare . Cerceta!}ele pleaca dod lumina zorllor este tnea difuzA, ~i chin!" atunci clnd negurile plutesc peste pAduri ~i clmpii. Vederea lor agedi, care este al doilea mijloc de investigare, nu Ie poate servi atunci pfea mult, 8!?a cum iac ele tn plina zi, dod disting de departe culorile imbietoare ale florHor. TotUljii, slbinele cerecta!?e aDA curind calea spre potira~ele pline Cll nectar sau anterele deschise ~i pline cu polen revarsat, Ele Ynsa iac 0 eereetare selectivA din tot ce gAsesc, pre!erind acele flori care au neetal' mai mult.!?i mai dulce, nra sa se ocupe de florHe care olera putin nectar .!ii cu concentra\ie slaba de zahAr. De-a lungul timpurilor infr1l\irea dintre !lori .!ii aibine a i licut cn simturile sa se ascutA} iar reflexele stabilite sa lucreze automat. Dadi pentru alhine sim~ul mirosului !?i cel al vAzului culorilor unor flori Slnt [oarte dezvoltate !?i Ie deschid u!?or calea spl'e aOarea I'esurselor de hrana, la fel ~i floarea ~i-a tpregAtit mijloacele ei de atra~ie. CercetAtorul H. Duisberg a descoperit, in JegAturA ell nectarul, 100 de subst:<ln\e aromate, care in majoritate au cam aceea~i componen\A. dar dHera in ce priv~te calitatea secretiei lor, mai mult sau mai pu\in zaharat:!... De exemplu: in mierea provenita din nectarul florH or de s[lic.im s-au giisit 8-10 aminoacizi in special proliniI (acid pirolidin -2- caI'boxitic) asemiinlitol' cu acidul glutamic. Datorita !ermenta~ti1or, nectsI'ul 1!?i modifica componentele aramei .!ii de aici porne~te varietatea parlumuI'llor rAspindite in atmosfera !?i purtate de v int. Ete constituie vestirea JI.crUoT ca $i-au deschis corolele ~teptind sosirea polenulu.i de pe alta n oare, adus de albinele 'polenizatoare. ~n schimb, aIbineIe cerceta!?e sorb cu nesat nectarul din potirele darnice, i?i-l due ca proM culegatoare101' ce I~ teapta in stup. Dei?i unele flori mai atrAgatoare, cu eulod mai vii. Ie Iltrag in mod deosebit ~i albinele se duc direct Is ele, dacA secre~ia tie nectar gAsitii acolo este prea putinA sau insu!.iciell't de dulce, sIbincic pl1rAsesc aceste '!Iori {ii zhoara mai departe pentru ,a gasi pe cele cu ncct (l l' mai inuit !?i mai dulce, AIAturi sau chiar mai depnrte, aria altc nod
1111

IUO

I 11ft I

pUI[n aU'liglilOal'e dal' eu pat'(um ma i puternic ~i 0 concentratie mal /IlIII'C de zoMr In nectAr. Intr-adevAr, natura, daca a fost cu aces tea flll"I IIrmn mai putin da rnica ~ i nu Ie-a dat frumusetea culorilor aflate Ih uclc di ntli, In schimb, pentru a putea fi bine polenizate Ie-a dat un 1,,0('111, mu lt mai dulce. F ~umuse,ea tranrlafirului este inl>recutA de bogiWa III lIucloo' ~ i polen a ras ur ii - adica maciesul din care trandafirul se t"lI 'I~. Nalbu, eu varialele ei cu[or i, esle siiraca in nectar, dedI .. UJ'lkl~ la[pa-gi~tei sau i arba-~arpe[ui in care abunda neetaru!. Mirosul lIoplftcUI al coriandrului - asemA nator la inceput cu cel de plo~.nitA dor .chlmbat inlr-un parium peste citeva zile, este compensat de bogil110 polenului ~i neetarului ce-l ofera in compara~ie cu alte flori. De n'~ lIl cnca , Intre dileritele surse de polen, albinele cerce~e aleg pe cele Ire uu ma i multe proteine. AceastA lucrare pe care 0 indeplinesc albin"", {"Ie selccti vii, pentr u ca probele ce Ie adue in stup sa dea posibi1Il/llell albine[or culegatoare, ca la un drum, sa aduca cu un efort O1a; r~dua prod use florale cit mai bogate in continut ~i u~or de recoltat. La Inapoiere spre stup cerceta~a nu mai face zbor in zig-zag, C\ 101 Iinio perfect dreaptA, fara ocoli~uri, pentru a putea informa preci. "ulcl!lIlOorele din stup de direcFa ~i distan~ ce 0 au de parcurs in I)(lr plnl\ la sursa de hrana, fara pierdere de timp. d aUI sositA in stup fie care cerce~ este inconjurata de 5-10 ,ulogtlloare ce 0 urmaresc tot timpul cit se agitA, observindu-i mi~ca lie ; cle 0 ating cu antenele pentru a percepe ~i memora pariumul speIQI din care provine nectarul, impra~iat In mici doze celor dimprejur. In (clul acesta celgatoarele au doua mijloace de a recunoa~te secre~ia ,,(luad: mirosul parfumului florii imbibat pe inveli~ul paros al cercell)~t'l ~ i apoi gust ul n ectarulu i. In felul acesta albinele culega toare, pleclnd din stup, vor recunoa~te u~or surSa de cules. Un al treilea simt, in afara de vederea culorii florilor ~i de miroslil pnrIu mu lu i pe cale il raspindesc, eerceta~a mai folose~te ~i sim~l auzului til enutarea surselor de eules. Ele urmarese zurnzetul activ de eules a[ niter cerceta~e, din alte colonii care au plecat mai inainte ~i au descoperlt 0 sursa de hrana. Zumzetul zborului de cules are 0 anumitA ionalItate sesizatA de cereeta~il. , careurmarind pe una din descoperitoare, mcmorizeaza culoarea ~i parfumul flor ii raspindit in aer ; se ru;;aza atunci pc norite din specia respectiva, umpli ndu-~i gu~a. Trebuie si1 ~ titi ell nieiodata cerccta~B nu Bmcstcca in gu~ii diferitc Ilcrlaru r i. Cind culege nectar de la 0 specie, ea nu-~i umple gu~a decH nllma i de la aeea specie, caci altfel incurca pe culegMoare, care nu vor pulea ~ti la ce specie anume sa se duca ca sa culeag;; nectarul. Apoi ccrccl!l~a lace citeva volte in zbor in jurul acelei flori memorizind locul 01 pleaen sll v esteaseii culegatearele ce 0 a~teaptA in stup. Daca cerceta~a VII ' insemnatil pc torace cu 0 anumitA culoare, in timpul cind a fost n N ur pl'ins~ sorbinrl neclarul din lr-o specie de floare, cadnd va putea fi vazutA i nlorCiodu-se urmatil de albinele ~ulegatoare ale acele i a~i colonii. dlndu-fle do vada cil. ~ ,-all illl/liirtii.:<it printT-un limba; eomun, date preIiouse pri vind locul, L1 lslun\n ~ i ~pec ia de floare de la care au de realizat UII cul cs Sllb, lanlitll.

mai

Sluparii Cll practica indelungatil a juog Sa cunoasca ~i sii di(ercn Ijeze sun elelc pe care Ie emit albinele in dife"i te silualii din vio\" lor ; cind efectueaza primul zbor de recunoa~tere; cind ies pentru pI'ima oar.1 din stupi; oind pierde ma bca; cind silll! deranjate de inte rven\iile prca dese ale stuparului, dar ~i lini ~tite cind stuparul se poartA cu ele Cll multa aten \ie, nu Ie bruscheaza sau nu provoaca zgomote inutile. Ele all o gamll intreaga de exprimare, in fune\ie de diferitele si tuatii in care pot fi puse in viata lor. Ritm
~i

cadenta

Pentru a da indica\ii precise, cercets~ele sosite in stup executa pe u n fagur e u n dans in cerc care stimuleazil ~i excitii alai ul albinel'or anate in jurul lor. - Dar, intervine unul d in ti nerii apicuitor i, vad pe fagurele stupu[ui de observa,ie cum unele alb inele fac un /tltfel de dans care nu est in cere. Are oare 0 alta semnificatie ? - Dupa ce descriu un cerc pe suprafata fagurelui , acele albine cer ce~e executil cu abdomenul mi~enri balansate, indicind sursa de hrana aflatil mai departe de 100 m de stup. Mi~carile executate se aseamanil cu doua semicercuri alaturate care au doua diametre apropiate unul de celalalt, ~ i pe ale enror forme fac cu abdomenul mi~en ri tremura toare. Primul semicerc coboara de sus in jos, iar eel yecin, al doilea, in sens invers, de jos in sus. eu cit mi.!jicarea tremurinda a cerceta~ei .!jii duratu cursei balansate a celor doua diametre va fi mai mare ca numar de tremuraturi, cu atlt albinele din alaiul inconjurator vor fi mai numeroase. De asemenea, cu cit distan~a spre sursa de hrana este mai departatA. cu atit mi~cilrile tremurinde ale abdomenlui sint mai rare ~i mai lente. o serie de eercetAtori au descoperit ca 0 data cu executarea acestui dans tremurator, albinele emit ni~te sunete repetate asemaniitor zgomotului produs de mitTaliere. A'Ceasta succesiun~ de tonuri 0 emit In r aport de depiirtarea locului de cules, insoFnd dansul ca un acompaniamenl. Mai mu~t chiar, pentru ca alaiul sii fie precis informat, inso~itoarel e repetA mi~carile balansate ~i cu cele doua antene. Emiterea tonurilor sint semnale de mobilizare a albinelor aflate In stup ~i care urmeaza sa pIece 1a cules. CercetAtorul Stanola a detectst 20 de tonuri diferite de biziit in stup pe care le-a caraoterizat ca tot atItea m anifestiiri diferite. Se poate spune - zice autorul ceb - ca multe manifestilri sonore au pentru albine 0 importantA biologica servind la in\elegerea reciproca. Albinele percep undele sonore chiar in timpul zborului , ceea ce Ie ajutA la orientareal in spa,iu ~i evitarea ob;tacolelor. In ce prive~te direcFa de urmat, albin a cerceta~a da indi ca~ii in r\lnc~ie de pozitia soarelui, iar prin dansul siiu indica unghiul in zbor pe Care trebuie sii-l parcurga pina la sursa de hrana. Dupa observa\ii1e lu i von Frisch, albina cerceta~ i~i Incepe dansul astfel, incit culegatoarclc - la i e~irea din stup - sii vada soarele din aceeru;;i parte a~a cum I-a vilz ut ea in curs ul zborului siiu de cercetare de la stup [a locu l de /,,1/',. C'incl soarele este ascuns !!l nori, ele se caJauzesc anallzind lumin a
lfl~

I U'

pnhLl'\zntl1. cllre Ie dli posibllitale sri nfle locu! soarelul, recepitnd ra:z.ele uI L!'oviolctc, Cind di.s lurl\a pini'! la sursa de hranli este peste 100 m, mi!lclirile ll'(lmUrntourc ale abdomenului sint in numlir de 9-10 pe secunda, PenIru GOO m distan\li, albina face !?ase mi ~eliri i pentru 2 000 m numai dOlin, iur In 10000 m e le executa numai 0 singurli mi!lcare pe secunda fOtwl.c Icnlii. Mi!,ldirile tremuditoare indica distan\8, iar mi~carea in lIole Indicil ditee~ia pe care culeglitoatele vat ttebuie sli 0 rurmeze. Ou ctt locul hranei se aJlli in directia soarelui, dansul este orientat spre IIIII' tefl de sus a Iagurelui i ciod soarele se ailli in partea opusa, daojI1 u\ cstc orientat in spre patrea inierioarA a acestuia. Indica~ile date nil rcprezinta peotru albine distants tn metri, ci io raport de cheltuiala lh cnergie necesara parcurgerli distan\ei pinli la locu1 de cules, deci 8 ron. umului de miere in gu~A, t o afara de dansul tremurator, albina cerceta~ mai executa un flit, finns, in fonna de seeere, pentru distante apropiate - de eel mult OU 111 : de usemenea, unul in forma cifrei 8 pentru distante de 50--100 m lWIc.ll ttndu-se la fel - deci in raport de pozitia soarelui fatA dp I( I(!\II hrllnei; von Frisch a stabilit eA dansul ori care ar I; forma ~i "'lOl ll rJ cl)\ia lui - este un mijloc de comunieare Intre albinele comu11111\\11. un adevarat limba.; intre ele, !Ii aeeastci ell atit mai mult, cu cit ll! ~j14\1rJ l e sint, aproape intntdeauna, insotite de impulsii sonore care laliIlI l'C8C '11 mai bine direetia ~i distanta. Culegatoarele din jurul cerceta1/\11 11 executa ~i ele. numai 1-2 minute, pe dod cercet~a continuli danlIu l Jltlu mult timp. I n privinla semnalelor sanore, aibinele eereetaJ} Ie emit pe diferite t'rccvente, Ele variaza In func1;ie de procentul de zahar al nectarulu.i IIdus, Pl'ofesorul von Frisch a perceput :;;i a inregistrat pe bandA de magnetoton aeeste sunete care se compun dintr-un numAr de impulsuri so11 ofo, Ele se aseamAnA eu sunetul unei ,tobe :;;i deci sint un mijloc compllmcntar de informarc a aIbinelor din stup. ToatA. aceastA ceremonie oonstituie semnele de mobilizare !Ii ioformare pentru culeglitoarele ce n ~ tcllptli. fn stup, De tndatA ce Ie percep, ele pleaeA in mare graba, IncIt 10 cIteva minute 80--900/0 dintre culeglitoare pornesc tntr-o anuroiU dlrcc\ie, indicatA de cerce~, Dovada 8ccstei sustineri a flicut-o prof. M, Lindauer care a marcat cu 0 ,c uloare toracele a 159 aibine tinere, clnt! nu plirAsit fagurele natal, EI Ie-a unnArit zilnie pin!!. au inceput activitilton de culegAtoare ale nectarului :;;i a constatat eli. numai 9 dintre toate flll zbuI'at In eautarea nectarului din proprie initiativa, iar 150 au lost ~Urnu!ate la cules prin dansurile cereeta~elor eu sau tara impulsuri 101 101'0 sau cele facute de eulegatoarele deja initiate.

spre "locul de odunare u 01 albinelor eulega toal'c care ~tcapUI. Cl'I'Cctu~ele ; ele sint locurl precise care slot r ezel'vate ~i unde albineic sc nb( in de la alte aotiviUi,\i tn stup, iar e!eetul de alarma :;;1 mdbilizare - scl'iL' autorul - este concentrat pe un anumit loc. Economia timpu lui in stup nu ingaduie cerce~ei sa !?i-I iroseascA ratAcind printre faguri !ii comunicind la intimplare din proba de nectar adusa, la oricare albina. Clnu secretia de nectar inceteaza in floarea respectivli pentru dteva ore, culegAtoarele stau ~ i a~teaptA f acinid economie de energie, In urma observatiilor intreprinse, cercelli.torii sovietici au stabil1t ell. nu existii 0 corelatie Intre eerceta~ele coloniilor siebe 'iii cele din coloniile puterniee. Dansurile cercetru;;elor mnd refleetarea nivelului de excitare a sistemului nervos al albinelor, prezinta mari deosebiri in raport cu puterea coloniei, din care fae parte, Cetc~1MeIe ~i culegatoarele din colonille slabe slnt totdeauna avide de hrana, deci vor semnaliza ehiar :;;l o sUrsLde. n~tar_Illai dil~t_pe dud cele. dIn caloniUe- puternice nu vor da atentie unei asemenea surse, ci vor ramine in stup ~i bji vor economisi energia, pina cind cerceta!lele vor glisi ~i VOl' aduee nectar cu concentratie de zahar mal mare,

Poftiti la bal in $Gla. de daM ! _ Sfi nu crede~i tineri apicultori eli ceea ce va spun re rc.J' iolol Ja anwnite locuri din sbup rezervate pentru aceste d'ansuri 81nt (ilntezii. Urmarind multii vreme comportarea albi,n elor cerceta~e pe C (l1'(.l Ie fnscmna pe toraee cu anumite culori pentru a putea fi urmarite 1n mod s igur, pro t. M, Lindauer a deseoperit drumul parcurs in stup
I R1

1115

CULESUL NECTARULUI GRUPUL SOCIAL AL CULEGATOARELOR Dupi:1 lamuririle date privitor la activitatea laborioasa a acelui grup '01.'1111 din cO'lectivitate, care sint cer'Ceta~le ~i care conlucreaza sllrins ell lutl relo gru p social al albinelor culegatoare, avem multe de spus pri'.l Ind 1l1lPnr\irea sarcinilor acestui ultim grup intre culesul nectarului, al pi'l!i.nl llu l, apei sau al propolisului. "en mai grea dintre aceste sarcini revine culegatoarelor de nectar " 111'(.... 1 i~Jincesc trompa in potir:ul flocHar Spre a sarhi " nectarul dulce, I'.! 0 Ikln. l1 in adin'CUl pamintului. Este 0 trudii istovitoare, ('u care d'e d hi Lt,,1 I~i incheie via~a lor, epuizate, cu aripile zdr enWite, ell corpul 11I f']nR. dl.ci de mult au pierdut haina paroasa, trebuind sa baHi drumul .,,"1'1101', vfzitind milioane de f1ori. Ccrcetiitorul Brocker a calculat l1i a stabilit ca ~tru u!!.JQ.lQgUlm du mlcre adus in stup albinele unei colonH viziteaz[-l,'5=::2 milioane tlnrl de sa1cim, 4-5 milioane flOri o:e sulfiha sau 6 milioane flori de trU(\i dill inilorescen~e. In schimb, dnd le-a venit rindul sa devina culegatoare, a fost pentnl ele 0 zi de mare desfatare, In dimineata acelei sarbAtori florile cimpului sau ale padurii trimiL chemarile lor parfumate ea nil1te vornicei ce Yin cu plosca pUna sa In vite nunta$ii la petrecerea cea mare. Culegatoarele gases<: potirele flo rllor pline eu of rand a dulce a nectarulu! ~i sacii plin! eu polenul auriu tit ontcL'elor, imbiindu-Ie sa Ie culeaga. Cu aeest prilej va face ~ i poleni7:f1 I' Cr{l narHor ~ i astfel incepe culesul. E zi de satiblitoare. eu tresarirea bucul'\ei ce Ie vine de departe, din ~irul milioan'e lor de genera~ii pina JB, ole ~i care Ie indeamna la cules, ea sa aduca in faguri hrana pentru tl!l cl'etu! ce reprezinta viitorul speciei, caci eulegatoarele avind inca fJu\in de trait, foarte putine din ele vor ajunge sa consume din truda J'\(lCstlC i ,ogoniseli. Grupul culegatoarelor este reparlizat in raport de nevoia de mOment n colonieL Dacii in stupi este cald ~i se simte nevoia de apa, a pw'lc mal redusa dintre culegatoare pleaca sA 0 aduca din izvoare sau ~i l " snaJ1btl din roua c1i.zuia in zori, daca, io stupina nu exista un adApost
~pc cinl.
IIIW 1'.:!,

Dueli cuib111 d uee !ipsa polen ulu i, 0 mare part.c dlntl'e clIl c:gatoot"e SC ll10bilizeazfl in cHutarea ~ i transpol"tul aces-luia dupa iluJicatiile date de cerceta~e. Eentru culesul propolisuiui sint culegiHoare sp\.'daUzate. Dintre aceste elemente necesare comuoitatii, aduse in stup d e &.rfupul social al culegMoarelor, culesul nectarului l1i al polenului J}i-l impart albinele proportional, schimbind sarcina intre ele dupa nevoi k d_ moment ale coloniei, tAra ca vreuna sa aduca in stup deodota ,,1 e pe unul ~i pe celiilalt. I Culegatoarele de propolis !?t dl.ra1:oarele apei ramin la sal'cina Jot' din prima zi de zbor ~i pina dnd virsta nu Ie mal ingaduie aceast;i grea activitate.
N ectarul
~i

dinamica lui

(;i nd J,eclarul este abundent, colon ia trimite la cules l1i albine mal crici inslinrlul ('ujes'~lul depa~e ~ te pe oricare altui, chiat" ~ i pe

!'I'I fl" l't'prw l"C'\i t> ,

- Dar ~ inlreb8. unul dintre Itinerii apicultori - ce este nectarul? Ce plante U produc ~i cum se prezin1a, ce contine ~i cum este transformat apoi in rulere in fagurii stupului ? - In general, toate plantel~, pentru a produce lructul, au nevoiede acel element energic care este zahiirul. El este acumulat de plante de-a lungul sezoanelor, incepind din primavara pina apare fri gul ~i il secreta in potirele florilor sub fo rma de nectar in timpul infloririi, in cantWiti mai mari "sall mai mici, in raport de necesitatile fiecarei specH botanice . o conditie important! pentru a fi cules de albine, consUl in oivelul la care nectarul ~e urca in potirele florilor, nivel care trebuie sa fie in report de Iungimea trompei albineJor culegatoare. Stot plante cu mult nectar - cum este de exemplu trifoiul ro~u - care avind potirul adinc, aibinele culegatoare nu pot sa ajunga dedt r areori la ei; dnd timpuJ. este umed, afluenta mare a nectarului determiml 0 ridicare a nivelului in potir~ele florilor. In general, piantele s-au adaptat de-a lungul milioanelot de ani, pentru 0 polenizare cit mai perfecta cu ajutorul insectelor. Cele care au nevoie de ajutorul albinelor in aceasUi. opera de polenizare sint denumiie plante "melifereU, "entomofilet!, al caror numar atinge 200 de specii, oferindu -Ie in schimb aceasta substanta dulce care este nectarul pe care albinele n transforma in miere. Cum 0 parte din aceasta categorie de plante melifet'e i-au {olosit omului fie alimentar, tehnic, medical sau furajer, pentru el personal sau pent-ru animalele gospod.1iriei sale, omul le-a cuIti vat pe supraiete lntinse, oferind astfel albinelor posihilitatea sa culeaga u~or mult neotar. Prin radacinile lor, plantele ahsoI'lb apa din pAmint, f ormind 50lutii de nitrati, fosfati, carbonati Ertc. din substantele din preajmu ra-dacinilor. Apa inca,rcatA cu sol'l.ltiile amintite, poartA denumiTea de seva care circula prin vasele conducatoare ale plantelor pina la fnun zele verzi unde are loc un praces de elaborare, de amplificare ~ i crea~ \ie denumit " fotosinteza<l. Aducerea asimilcrtela r - dupA prof. R. Chauvin - este mal compiex8 decit adusul apei. Dupa oprirea fotosintezei din fru nze
167

\11 11

<11/1\1 rft l' ~ Ili ei Un 't tansport de asimilate, l1umCfOflse plante nectarif.ere pilL I:Ilt cont.jnue un I)arecare l imp secretia l or pe seruml secretiilor de

!1i alte substan\e. Hidra\ii de carbon sub forma de zaharoza, care poate H In~ntll.J'l de o8l"ecare cantitliti de oligo-zaharide ~ i de alcoolL Absorb111 IH.' lltce notiv. dici vasele liberiene ale plantei sint semipermeabile. 11 bUlte cuzurile \esutul g landelor poate transforms in mai multe Ieluri I lldr' n~i1 de carbon. El poate sintetiz8 zaharoza pornind de la hexoze 11111\1 c\(.. Iii nmi.ri'cm'l.11 mobilizat ari de 18 .unele ,taninuri 1). 'c rcetAtorul sov.iE."ti'c N. Screbtov a constatat cA nectarul secretat 1111' (lclCI'minli. nu numai in iunctie de nivelul iotosintezei. ci !fi de bilantul )(lut:ldckJI' a zaharurilor - ce rezultA. din diferen~a din1.re cantitaIt' /! d (.' zliharuri formatA. !ii consumul lor pentru procesele activj'ta.~ii Vf'III\(' ote Iplantei. F' I'unzele verzi sint compuse din celule invelite in cite 0 memtil Hil t! c<:'.Julnzica pe care ele insile 0 secreta, Cele mai multe celule ve" ,llfllt' con~in substan~e incArcate eu clol'o:CiUi, ace! pigment natural de ,.II, )firC vt!roe care se afla in celulele plante lor ~i care sub acvunea ratll \l )I' so lnre asimileaza din aer Ibioxidul de caI1bon ne<:esar, eliberind i.I~IHC II In atmosfera. Aceasa eliberare de oxigen se produce nurnai hltlllC'1 dnd plants este expusa r azelor solare, deci numai ziua. Asimi!lilt! bl(lxidul de carbon din aer !ii nitra~i.i din sol, planta se h dl.ne~te IHllllOI co materii minera1e. Ea sintetizeazli glucidele deci zaharurile r/l/l. cotpurile chim.ice atlate fn ser'O:. Plantele "fabricO:" aceste glucide '1)1 till/pul cit ele sint verzi, din primiivaro ,pina toamna, cind cad Itln1lcle , Glucidele se acumuleazA sub forma de amili.on in dlferite \CtlUl.uri ale trunchiului, ramurilor ~i chiar in radacini. Clnd sosel?te timpul infloritului, piantele pun in cirt:ula~e aceste rt'Z('l've ducindu-le in primul rind in glandele nectarifere ale "[lorilor, j)l'nLru ca zaharul, care este un hidrat de carbon, sa dea plantei energin necesadi. pentru creatia rodului. tn al doilea rind el apare in patl l'lll flarBor peniru ea sa atraga cu dulcea~a lui insemele polenizalOllrc, asigunnd in acest fel 0 cre~tere a valorii roadelor. Glandele nectarifere se aflA in mod obi~nuit la baza ovarului rJOl'lIor respective, dcci in interiorul lor, rnotiv pen tru care sint denu1\'I1te. glande intrafloral.e. La alte plante elc se alIA in aIte ~r\i aeriene : pc ll'unze, pe pepolul acestora, fUnd denumite plante extrafloraJ.e.

I (\~,.'rvlt

amidon, tanin etc. -

1'""'.1' pt"in fascicule condurotoare

care l'epJ"'(~zin1A 75% din con\inu't. A ceastif soh/ti e este n cctUl"lIt b)'I1 / , St ind in poLir-ul tlor-ito)", nectarul brut i ~ i mltr~te propor\i n Ih,' zaharoza, care incepe chiar acolo in floare un proces de scimlon' "11 aju1X:H'l..Ii unor termen? de deSlOOm'Punere care sint enzimele vC(Jch. /" din categoria josfatazei pe care obi$nuit Ie poseda majol"italeu rl urilot meJi!ere. Nectarul, acest lichid zaharat, nu vine in glande decit Illw l(" cind plants are conditii tavorabile peotru transpira~ie; atunc.i ~ l (lll dele neotariIere se ineardi eu acele particule :Cine seoase din re-,lCI"VOIIrele de zaharuri acumulate de plant! in decursuJ a nului. Propor\.iu 11(' glucide variaza nu numai de la 0 specie la alta, ci chiar in sinul ac4..'le ia~i specii pot fi constatate diferente, ea urmare a fazelol' lor de d c.:vol tare ~i a loeului ioflorescentei. CercetA10rJi gelmani au gasit d i III (lorile a trei vru:ieta~i de ciI'e!),i glucidele variau de la 27 la 62 mg zah:"l r la 100 de flori, iar glucidele variau ~i ele la rindul lor in propol"\ii deosebite, fiind diferentieri ~j intre felul zaharului produs : zahuroziJ , gl ucozA, fruotoza. . Decl, ceea ce atrage in special pe albine 18 culesul nectar ulu f. este procentul de zahiir al secretiei nectarifere. Siot plante cu nectJl I' abundent dar SarBC in zahAr pe cal'e albinele H culeg in situstii de

~I pli,

UI ~.

23. 24).

Fig. 23, - Glandele nectarilere intranorale a1e flor.il Semper Virum :

t-I tesutl.ll necl.arlfer; , - &eCrl!\ia elaboratA B nectarulul.

Zuharurile care constituie ncctarul impreunfi cu aIte substlm\e !llli t secretate de tesutul nemari.fer al glandelor, care are 0 alcatuire sp<'cioli\ din rnai multe straturi de celule, cu pere,ii foarte sub,iri. Cind pJantele inflor csc ~ trebuie sA se fadi fecundati a cu polen tlPl'C fI cia rod, seva circulatone ia din rezervele de zaharuri acumulate t n tlitcritc tesuturi ~i Ie trec in potirul norilor, in directa apropiet"e a OVllrului. Acolo albine!e Ie gasesc, Ie culeg !),i Ie transportA in stup_ Sn ili tia s~ret.aUi contine 0 serie de compu!),i chimici dar primu! \0(' II d elin zahal'lIrile brute sub formA de polizahadde dizolvaLe in
r, H......

Fig. 24. -

JUblne cUl~ nectar extra!lorBI de In mllzariche --'3>

I)'" _ 7,IO h llr ell

fQrmulo

c:lllmlc.6

CoH,.o.

<; D , I

IIh..-Oll,

,I

lI au "" OlJ>,

UpsA mare. Unele au abia 8% care nu in'tel'eseaza albinele, iar altele ating ~i 76% cum este a castanului comestibil sau sovirvul (Origanum). Dupa cercetatorul T. Simi"dciev este 0 corelatie pozitiva intre cantitatea de nectar ~i cantibrtea de miE\re. lrutr-adevar, cercetAtorti de hI Sta\iunea de apicultura din Sofia au cereetat !loarea de gutui japon c?' core avea la 37,4 mg nectar un continut de 48,5% zahar ~ i de la cme J80

Ion

S~ ob\i ne 306 kg m ierefba. 0 (l oare de salcim galben _ Caragana orbol'esces - are 6,5 mg nectar cu 34,4% zahar, ia r de pe un hectar SC ob\ill 68 kg miere. Thntr-o fJoare de albine Asclepias syriaca - s-au extras 12,12 mg nectar cu 50-65% z<>har, iar produc\ia de miere ob\inuta de pe un heotar a fost de 58 kg, iar maxima de 70,7 miere. I! o8/'e de coacaz negru (Ribes nigrum) livreaza 7 mg nectar cu n"lo zaMr. Cercetiitorii au stabilit procentul de zahar la multe plante melirerc. De exemplu: IaJeaua pestrita (Fritillaria imperialis L.) are 10% znhlir in nectar, prunul 13%, marul 15%, ieiul 30'10, vi~inul ~i rapi~ :15'1., iedera 55'10, castanul salbatic 68'10, iar sovirvul 76/., ca ~i sal(Imul. Floarea-soarelui ,var. Carator timpurie are 45,7/mg zahlir, fata tic var. Vnimk 8931 care are 62'10 mg, din'd ~i 0 cantitate mult rnai lilllre de seminte datori1a polenizarii intense pe care 0 iac albinele la tlCeasta varietate.
Un nectar insa prea bogat in zahiir ~i care devine viscos este recolla t de albine cu greutate, solicitind eforluri mari ca sa produci\ ~nzi mele necesare transformiirii zaharozei in glucoza ~i fructoza _ care
L 1nierea. e

Variat:U a proport:Ulor de zahlir in nectar se observa ~i in raport v!rsta arborHor. Astfel, teiul prea biiltrin are 0 productie de neciar 11 1/,j midi decit arborii teiului rnai tineri de 30-35 ani. Cu totul conIrarie este secrepa afinullll (Vacc:iniUlO L) cul!ivat pe scarii mare in S. U.A. ~i ale carui plantat:ii ce au virsta de 25 de ani, dau nectar rnult rnai bogat cu un procent mare de zaharuri, falii de paintatiile mai tinere.
I 'U

Salelmul Oletarul Sotora

L(f ba -lI1~te i

Ccnu~arul

TAt.arnica

Sparceta
Ctcoarea
S U5tliul
I sopuJ
Sc oru~U l

1orba~arpelui 9rusturul Luce:rna lrigata l..lmbn-mielului Scnetul

PdlAmlda

600-1500 600- 800 400 300 300 260- 380 200- 300 200 25()...... 380 150 150- 350 100- 150 130- 120 70- 120 45 35 30 30 50 25 20 20

Rugul
Teiul Urechea porcuJui Jugastru Glicina Facelia Ceara albinei Coriandrul JaI"'Iul Salvia Artarul SuUina MatAciunea Zmeurul Coapa de s~mJntA
IsqpuJ
Cr~e\ea
Corcodu~ul
Agri~ul

6 500- 1000 500 600 200 300- 500 280- 300 200- 300 250 200 150 100- 200
150

Urzlca rnoarUi

M AruI
Prunul

Floorea-soarc)ul Luccrnft neirl,alti

P~pc nll

MW)taru-1
Vi~in u l

50- 100 70 60- 120 75 40 30

JO

verzl

Castravetll Migdalul

25 20 5

In Iimilele Ia rgi ariitate, Intr e sEcre\i ile de 8'/. zaha r ~ i 76'10 sillt cileva sute de plan te, arbori ~i arbu~i dint re car e redam un l ab el reclus in care GI~ko v arata producpa la heclar a mierii. In alta lucrare, A,B,C.-ul apicol, am da t extindere mare fl or ii meliiere .!iii nu mai revenim aici asupra ei4 FIorile plantelor leguminoase secreta un nectar mill concentra t pe !imp cu soare, cu temperatura aerului peste 20C, pe eind pe timp noros nectarul lor este fluid, cu concentratie mica de zaharuri. Transpirapa provoaca in plante 0 circula\ie foarte vie a apei pe care riidacinile 0 absorb din sol. De in data ce vine noaptea, echilibrul se smca, transpira\ia prin cuticula glandelor nectarifere continua, dar cea prin stomate inceteaza, did lipse~e lumina soarelui care sa 0 producii. Atunci seva care se aduna mereu in \esuturi nu mai poale fi evaporata, se strecoara prin ele, cu toate substanlele sale, ITecc prin glandele nectarifere, se filtreaza prin stomatele pline cu mate rii zaharoase ~i se adunii sub forma de sue dulce in paiirul florilor sau in alte ZOne de exuda\ie ale plantei. De acolo, diminea~, ~i in une!e ore ale rilei, albinele se gri\besc sa-I culeagii. Acesta este nectarul. In general seerelia nectarului depinde de 0 serie de factoIi in legiitura cu condipile geogrance, pedoclimatice, meteorologice, ecologice, soiul plantei, factori agrdtehnici etc. Ca urmare, s-a "tabilit ca conditiile cele mai propice pentru secrelia nec!arului in functie de specia plantei ~i zona de cre~tere sint: 0 temperatura de 18-20'C pina la 25-28'C ~i 0 umiditate a aerului pina la 60-70'10. ConFnutui solului in substan\e minerale, cel cu mult cernoziom ~i eel de aluviuni influenteazii in bine florile melifere care dau mult nectar. Nevoia de mulla lumina solara, cu temperaturi ridicale la unele plante influen\eazii favorabil secretia nectarului. Levan/ica, de exemplu, care este 0 buna meliiera, da nectar mult numai acoJo un de este expusii spre sud, ca sa primeascii multa lumina ~i caldurii solara. Lip"a caldurii ~i a luminii solare influen\eaza negativ media de miere reali zata pe 0 colonie. De~i umiditatea solului este 0 necesitate importantli pentru secre~ja de nectar in flori, sint plante care dau nectar mult pe timp secetos - CUm este, cazul sulfinei (Melilotus albus L.) ~i a plantei talpa-gi~i (Leonurus cardiaca L.), ceea ce duce la concluzia ca fiecare specie de planta are alte cerinte de sol, temperatur a, urniditate etc. ~i se comporta Merit in regiuni diierite. Secretia este favorizatii daca noaptea este calda, daca diminea\a cade roua, ziua este zapu~eala ~i cerul innorat ; atunei nectarul abun'dii. Elaborarea nectarului are loc in momentul cind se deschid sacii eu polen , deci dnd aoesta a ajuns la maturitate, iar pistilul ""te pregatit pentru pIimirea polenului ce unneaza sa fecundeze flearea. Odatii In:dcplinit actul fecundiirii, secre\ia de nectar este o.prita. Dupii W. & hu el in1ervine acolo un proces de ooo.rdonare cu ajutorul unu, meCR19 1

HlO

i\ubll'ul sl)s~ine ril. honnonli pot regia .,i k [l'!isfel"ul 7!lIhrwulul. indusi v mi'ljcarea lui c~tre glandeJe nectarircrc. N('ctarul din Clori - dup~ F. Taranuv - este secretat aproape lotdcmmn in mod periodic, in :unctie de variatia complexului de factori 1I1ctcol'f)iogici, a vremii din cursul zilei. Neclarul poate sA aparl1 ~i sa dillpnl"i\ din flori de mai multe ori in 24 de ore. Exist! de asemenea 0 1 1'gliluI"a directil a secretiei eu acumul!rile de amidon in tesuturile piunlCj eu un an inainte. De exemp!u, teiul va da eu sigurantA 0 buna rl'coltii daca in lunite august .o;;i septembrie au dizut ploi abundenle; otunc:1 did~cin.ile due seva bruta cu multe solutii, sus, in frunze, foto"Inlcul i~i indepline.o;;te rostul ei .o;;i arboreie aeumuleazA mult amidon til \csuturi, pe care-l prezinta modificat, in anul urmAtor in potirul
uilim hm'fflOtl<)'1,

(Indio)'.

o agratehnica supel'ioara, eu rngrA~Aminte avtnd Ia baza azotu!, pl'oduce un spor mediu aproape dublu. 0 com'binatie de fosforice ~i potfl,Jlce are 0 mare influenta in produc\ia mare a nectarului, ' - Dar in ce imprejurar:i nectarul flonlor este deficitar? intreabA unul dintre tinerii apicultori. - Dintre factorii eu efect negativ asupra productiei de nectar mCII\-ionlim : temperatura aerului su: 20C, dnd albine!e sug cu greub Int(! nectarul, soliciUnd mult musculatura aparatului lor de absorblie; IIpsl.l diJdurii solare, caci albinele nu pot aativa normal declt de la 12C In sus; iar sub aceasta temperatura ele nu pArAsesc . stupuJ; ploile il bundente clnd florHe sint deschise, pentru ca acestea dilueazA alit de mult concentra\ia de za'har din potire, incit albinele l'efuz;1 sa-l mai culeaga; desciirdirile eleotrice, ingheturile tirzii, virutul care usuca nectal'Ul mai ales dnd afara este prea cald iar florile se deshidrateatii. ; ctnd viteza vintului este de gradul dOi, 80% din culegAtoare nu ies Ia cu les, menajindu-.o;;i elorlurile de infruntarea lui; imbAtrinirea pomilor In livezi, mai ales clnd nu s-au :fAeut tAierile de rigoare pentru regenerare; aplicarea pesticidelor in timpul infloritului livezilor, oprita de lege dar pe care multi pomicultori 0 practica. Acestea nu numai ca uticl 0 mare parte din culegatoare, dar ata:ca ~ i procesrul de fecundare. tnchei problema rlinamicii nectarului rnspunzind unuia din voi, cure m-a intrebat cum procedeazii cercetatorii pentru determinarea produc~iei de nectar a unei plante, -5i a producliei ei in masA la hectar. - CercetAtorii extrag nectarul cu ajutorul unei micropipe't.e gradille; Inointe de a absor.bi nectarul din potire, ei absorb cu pipeta 20-30 mg de ilplt distiiaUi pe care 0 sufla tntr-o floare ~i 0 absorb apoi imerllut, Jltdn< f1 C(Nls tli operatie de 2-3 ori, tratinld astfel un mynal' de ! 5 flO/'j; llPOi, pt'Ociusul recoltat it impart la 5, sc~?'ind mai fnUi din
111 2

totul canllitatcu ~ni liaUi de ul).11 dlsUlut<1. Pentru 0 precizul'c ~ i ttl01 lllare, lichidul se toarna in ~ruuete'le ce au foot prealabil cin,t tldle 1 , 1 balanla de lorsiune, eprubete Cll 0 capacitate de 200 mm~ , Zahilnil din mierea lichida se masoarA eu re:f'ractometrul. tn privinta cunoll$I.Cd i provenientii sale operapa este simpHi : se dizolvA 10 g miere in 20 ml {IpA dlstilata. Solutia se centrifugheazA~i analizind sedimentul se gilsc~(' o serie de polen uri, care dupA in!ati~area exterioara se stabile~lc de la ce plantA provin. Po!enul majoritar din sediment va fi de la Clow'ell din care provine el. In ceea ce prive!'jte productia de nectar la hectar se calculeazii rezultatele obtinute de la cele 5 plante, iar cilra se inmul~e~te c u numarul de plante pe un metru piitrat, care amplificindu-se cu 10 000 m ~ cit are hectarul, se determina producpa de nectar Ia ha a plantei respective.

13 - c.3(1

GRUPUL SOCIAL AL ALRINELOR PRELUCRATOARE A NECTARULUlIN MIERE CU AmTORUL ENZIMELOR - Ne-ati spus in lectia trecutA - a in tervenit un tinAr apicultor <'it din nectarul adus de culegAtoare in stup. apare, prin transt'OrIImre, 0 miere cu un insemnat PI'ooest de apA. Cum se face aceastA II undt, rOlare? - Nectarul aclus in gull8 culeglitoarelor este pentru inceput, 0 " .lu\1I: !I1uprasaturatA de zaharuri in ap1i. Gama acestora este toarte '1 111'111111 , dar zaharoza de~ine primul loc, fiiod urrnat! de aite zaharuri {'(I I moltoza, melitoza, melibioZ8, trehaloza, raf,iO'C)2'8. dextrine ebc. 'I'i'I'lt(' lk.-estea tosA sint polizaharide. Sub aceastA formA insA albinele IIU Ie pot lolosi direct ca hranA. intructi ele au moleeul! mare 111 nu pot II tr" biite peretii inlestinului mijlociu, care este stomacul albinei, ca sA [ntre tn circuitul h emolimf al. De acees, albinele trebuie ca prin mijloocc proprii sA Ie siarime, sA Ie scindeze printr-un proces de hidroli1l1rt" eu ajutorul produsulw unor g lande despr e care v-am vorbit. Prin trnns ronnarea poUzaharidelor in mon'ozall'aride, zaharuri ell molecula mlell, albinele ob\in cele douA zaharuri componente ale mierii care sint "Iucoza ~i fructoza. AceastA opera 0 lndepline~te acest grup social III co loniei care s10t prelu'CrAtoarele. Citeodata culegatoarele gasesc in unele fIori nectar cu un ame8lee de glucozA ~i fructozA, pe 'c are-l preferll. ~a cules, dd organismul 101' nu mai este sHit in acest caz - sA mai extraga secretiile glandullll'c Decesare transtormari. Aceste plante sint insA foarte rar inilnite tic c,'1.li egatoare. Produsul zaharat, care este mierea cnLdii. este la incepu t 0 solu\ie In opA, care dupA prelucrnre atinge a densitate de 1,34-1.44, a pa rlhnlniod in propor1;ie de 200/ G, plus 501. diver!?i constituenti , in cantililt.! rt.>(luse. Procent.u l insemnat de apA din 'mierea crurla trebuie 101alul'<.I!., peotru cll. alUel ea inc~pe un proces de fermenltare, dAunMor PI'Od lisului. Til raporl cu temperatura ineonjurAtoare, produsul nou m ierea - vul'inzA neuniform in ce pI'live!?te volumul sAu. CereetA'torul V. Gubin (U .R.S.S.) su punind 1000 em' de miere Iuata de la + 30C, la 0 temf)('rnturl\ de _ 12C ea ~ i-a miC!?orat volumul eu 20/0; deci prin TaciTe IlIfltrwr .~(' corrrprimli .
I II ~

Lleirlitale C8.1'l.Icteristicii, desprc care VOTll vOI' bl este imbogli\it cu direrite e nzime din cntcgo l'll1 invertnzcL ~i lImilazei , care moi intii apur chiar in potiru} riol'ilot, dntll rita cnzimelor vegetale, dar cele mai multe sint produse incorporll\(' dl ' f1lbinele prelucriitoare, pentru scindarea polizaharidelo.l'. Culoarea mierii este variatA de la alb-lim pede, transparent. ~ld ben-auriu, pinA 1 brun-fnohis. Pe masW"1i insc1 ce mierea imbiit.rinC'-:;.1 (' 8 se schimbA la culoare, mai ales dod procentul de fier este jnsenlllll\. cum este cel de Ia iarba neagrli.. In aceastA situa\ie substan~ hidr'\.lximetyl-furfurol anata in miere se mAre~te peste maximum &tmis de 5 rrJg Ia 100 g. P roblema va Ii lAmurita curind. Culoarea poate sA fie schlmbaUi. dnd mierea este prea mult infier'binlatii merglnd pinA la earamelizare. Totu ~i, chiar ' dod indilzil'cn mierii alinge un nivel urcat (71 0c) dacA este rAcita imediat, en I:;:i recapatA euloarea initialli. Capacirtatea termicA a mierii este !?i ea 0 caracteristidi a nouiu i prod us ; ineAIzindu-se in timpul zilei in stupul caldbatut de soar!!. '!agurii cu miere sint acoperiti de al binele coloniei; ei cedeazA plusul \ de caldur1i cind apare rAceala nop\ii, men~jnind <temperat ura colonici ca un termo-regulator, proces care are lac numai in coloniile puLe-mice. De_a~ea, nu se lasli pentru iarpli in stup fag uri- cu -miere in numiir t mare, .care nu sint acoperi~ de coloniHe mai slabe, spre a nu acumulu ......ofi ~tra in stup prea muk lrig. 0

pu~jn ffiaj depur-te. EI

P rodus ul ure

- Dar cum se face procesul de scindare a mierii ? intreaba unul dinlre tinerii apieultorn. - VA amintiti cind v-am vorbit despre si9tem~1 glandular aJ albioelor, de importanta glaodelor faringiene. Ele tndeplinesc rna,; multe sareini, tie c.li prOOuc lApti~or pentru hrana puietului larval', fi e cli produc enzime pentru prelucrarea neotarului. ,In aceast! elln urmtl snrcinli con lucrew ~i glandele lor salivate. Aceast! secretie es l (-' Invertaza, P rocesul de scin'd are incepe, intr-o mAsurA- mai micil, chill r In gUl?a culegAtoarelor ,pto~ ajung in stup. Odat! ajunse acasA, culegi'ltonrele se grAbesc s~-!?i descarce gu!;ia ca sa piece Ia alt drum !;ii sll ududi alte I?i aIte transporturi de nectar mai ales cind culesul eS'te nbundent. In nceste situntii unele culegiHoare executa !?i ele un mic duns de scurtA duratA, tncredin\ind coD\inutul gU!?ei albinelor tinere din stup ce -formeazA acest mare grup social amintit - .al a1bioelor pre!ucrAtoare. Pialtura de nectar tnsA eircu111 activ de Ia 0 albina 1a alta, ~ i dupa observatiile cercetAtoarei Ana Maurizio, 0 dau !;ii trinlorilor Un en Cllre - zice ea - participd llUituri de JucrAtoare la elabornreu mferll. Fermen\ii caracteristici, de prelucrare, pAt-rund 0 datA ell saliva I n mtltel'in primii care esle necl1.lrul. clnd culegAloarele i1 absorb d in po Li r ul floni. Nectarul este moi tnt-Ii dll uut, pel1'lru a putes !i u~or UbHOl'blt, clh..i cuJegdtoarele in mod nhi~n uit-absorb cu greutrute f)t1n ~~fllli I.Iompe.J $01u\ 11 ,roO/l.e Zll hnrIlU!, groll'3e, ale eliro l' pl'Oce1'lW
19$

(I ~

1 11>11 ai nL sub 280/0. Numui prin

s 8liva~ic

etc po t sA S081"bii usemenca

1(11\,1\11. rnp1. ce mgaduie culegatoarei sA se !1i hl'ancascli. cu nectaruJ hnght tn zllhnroza fie el din flori , fie miere de man! sau sirop de "II hOI'. C u cit matel'ia prima circulii. mai aotiv, adicA ell cit ea trece p,'ln ~:u ~ il e mai multor aibine prelucrlitoare, ell atit secretiile glanduIIH't.I ell rerment apar in procente mai ridicate. )\ C(.'I1St i:\. lucrare se imparte in daua faze : prima este faza de IId wl{U'c tl zaharozei diD materia prima, ~i a doua e transformarea ei 1 1 ,. climinarea unei marl p.i1l'ti din apa pe care 0 are ffiierea cruda 11' )l U ajunge la maturarea ei - decl mierea coapta:. In fe1ul acesta este ft .d ~ t, UItl t pcricolul unei fermentatii, care obi!?Duit incepe in ariee solu\ie tu hnnHft. Aceste transfonnari, in fazele amintite, se vor efectua cu aUt Ilui l blnc $i mai repede cu cit materia prima va circula mai activ din NU In gu ~ , la albinele prelucrA.toare, RezuWi cA este v~rba de 0 aati,n vllHl r rli.cutA in comun, s~a cum procedeaza sibinele dnd transfonnA. twotlu'ul tn miere, cind cHidesc faguri cu solzii?ori ce circulii intre cele 1Jt! l produc i?i cele ce-i lucreaza, cind hrAnesc puietul larvar sau clnd jlU llJ'tjta de matca, Aceste "prelucrAtoare" ale nectarului stnt din'tre I fllt1 nUl ! Itinere, avtnd doar 5-6 zile de cind au pAriisit alveolele natale, Jillil nu ou tost doici, deci glandele lor faringiene n-au secretst Hipti~r ; i(l'U/ IUI social al doiciior nu IX>8te indeplini conoomitent !ii serviciul de Pi " UM"(U'C a nectarrului, II11.r-adevar, glan:dele faringiene pot secreta daua substante, dar nil In ac'ela~i timp, caci ele ori slnt doici :?i oferA larvelor secretia glandulol'll a lAptilloruiui, ori slnt prelucditoare de nectar - secretind inver111:11, 'o.tu.,i, dacii din anumite motive necesitii\i de moment ale. (Jc)lon ici albinele tinere au fost intii solicitate timp de 2-3 zile sa furniI',C;:C 16pti.,or i?i apoi au fost mobilizate la prelucrarea nectarului in mlere, de la un cules in avalan!}e, glandeJe lor Iaringiene port opri IIccro\ia de lapti!}or ~i !neep secre\ia de invertaz4, cu condi\ia ea servi('lUi de doicii sa nu ii fost indeplin1t tli.mp mai indelungat, Faptul c~ { Ieostea' din urm~ au secretat l~ptillor nu inseamnli. cli. doicile nu pot ('l'} nSuma pentru propria lor hrana {it zaharuri neinvertite; ingerate ea ut(II'C zaharurile tree mat departe in intestinul mijlociu - deci stomoeul albinei - rAra a solicita 0 scindare a polizaharidelor in gU$a, dar tn intestinul mijIociu se intUnese ncolo cu 0 invertad. chiar mai neLl vA, ce face serviciul de scindare. Pentru a 0 distinge, aceastii invertom 1I (ost denumitii diastaz4 ~i serve~te albinei chiar ~i atund cind C'ulcgl\.toarele aduc tn gu~a un nectar cu 0 pr:opor\ie de fructozA nativli., tltlntll in potirele unor flori. De altfel, glandele faringiene slnt inactive pCnLru !ructoza; in sehimb gu~a albinelor prelucratoare secreta atune! n nlt!\ enzimA denumita zaharazii care desiivir~.!}te procesul de invertire fticlIt incompJet pinA. atunci, l}i ducindu-I pinA. la definitivare, Inditerent de sortu! de zahli.r pe care it au de preiucrat acest fi l'Ul) aJ prelucratoarelor, rezultatul final este realizarea mierii crude tlltt'"I, miere ce este 0 solu\ie de subs-tante zaharoase, cu multA s pa, enl'e vn rI eliminntll. pin.li la obtinerea mierii coapte, Din amica modiricarii ncti v i~tii inver tnzei d uptl M. J erebkin cs te 1I1,tn': legM/\' de pnrti cularit5tile :lC'ti viliit.ii nlhin('ltll' In "1I1 ('~, En Vilrim:it

.,i

de la l'f!sA la rasA, ExisHi 0 core ..:t~ie dit'ccUi iotre activ i'taten oecst.cI enzime !?i capacitatea ei de invenlhe a mierii de cAtre grupul alblncJor prelucratoare. Exist.li, de asemenea, 0 cor-ela,ie pozitiva intre ac\illocn fermentilor la albine inainte de cules l1i productia de miere a co lonic i. Con\inutul mierii in fermenti depinde Ili de 0 bogata alimcntn\f(. a albinelor tinere cu proteine, deci un consum important de pole n hn('diat ce albinele au parasilt fagurele oatal, Ciod aceasta alimeotarc est(' insuficientii, se prejudiciazii formarea secretiei de invertir..li, ill!' IlL analiza tAClLt3 de beneficiar se va gAsi un procent slab de fermcn\; i n miere, care astfel este deprecia-tA, Continutul In fermentj. mai depinde Ili de provenlienta melJrl'I';j a materiel prime - deci a nectal'ului - de asemenea, de condi~l il {~ de maturare a mierii de catre albine, precum !}i de metodele de tTi.lt<U'l' la care mierea a fost supusA dupa recol tare, Exist! a deosebire i nlrc continutul de enzime al nec1arului intrafloral l}i extrafloral, care VLI fi evidentiat.li cu atIt mal mult cind vom vor bi 'de mierea de mana, Viteza reac~iei enzimatiee prod usA de caldura din stup ~i ventilutia de acolo iatA de diferite sorturi de zaharuri, nu este egaUi. De exemplu: zaharoza !,>i maltoza sint scirzdate mai u$Or de inver/.(l za gZandelor faringiene; melezLtoza l11 rafinoza de enzimele diastazice lIle glandelor din intestinul mijlociu, cind ele sint integra'te pentru a lte scopun lucrative cum este, de pildA, c8ldura necesarA pentru ca glandele ceriere sa dea solzi~ori. Clnd aceste zaharuri sint destinate in colonie oa rezerve 'pentI"u 0 alimentatie ultel'ioara, albinele prelucriiWare Ie regurgiteazA I) din ~.li pe limbA, ca apoi sa. Ie resowM de mai multe ori, pinA clod secretia de in.vemaza Ie transformA in m.iCn! coapta. Astfel se eliminA surplusul de apa. din mierea crud.! care SI! maturizeazi\; prelucn'itoarele nu tin picA-fura regurgitat.li decit cUeva secunde, pentru ca s-o resoarba in gu~, In felul acesta procedeazA repetind lucrarea de mai muite ori, timp de 1$--20 minute, ciod mierea, 1ngro~indu -se, ajunge sa aibA numm 40-50'1. din apa pc core a avut-o neqtarul initial. Cu aceastc'i ocazie mierea <;cudA se innobi leaza, imbogatindu-!}i con\inutul infermen\i, enzime ~i substante nnli biotice. Ele sint lusle din gu~a albinelor preiucrataare, deversate ncolll de glandele faringiene l1i salivare, care secret~ pe llngii acestea !}i e ll zi mll , Aceasta vine adeseori direct din plante 0 daUi. cu nectarul adus de culcgc'itoare, descompunind amidonul; catalaza. provine partial ~ i din pla ntete ee dau nectar, dar in miere apare ca secretie a glanklelor faring.ient! ~i rectale, cu 0 u~oara. diferentc'i lntre ele douA, Glandele labiale oferii. lipaza care scindeazli gr.lisimile neutre in scizi gr~i. De asemenea se mai afHi ~i fosfataz.a. care intervine concomitent ~i enzima proteaza d in gw;a, precum lj:i oxidaza, Aceasta actioneazi!. asupra glucozei ~ i impreun.li cu catalazele dau acidul gluconic care oIer.li mierii capacit.ulea unei bune conservi1ri pe 0 perioadA mare, In miere se mai aJiA lj:i enzimele glucoziaza !?i fosfataza, Tn urma ac\iurui acestor enzime, intr-o orA 501/1 din procesu l de scindm'c a nectarului este terminat, iar restul este desAvir*it in 24 de
rl hi "u t.. 1
'I ifl't,l " Tll lfo re - reoa d ueerea 11\ cllvlt.a lea buc a lA a C()n\lnutulul g u ,,"1 ~ I .pol rl"3 baorbl,'C" 1;\1 <:111'11: oeatle m aterIa p rimA ae Inefl rd . cu m a l m li ite en'(lnu:.

11II1

191

Ilrfl III 1 ,'ulxU'tie de 90-\)5'/1. Procesu l accfj lu I'upid ap01 incc leazti., iar , Ih l nrt un tlllIp indclungnl in mie, e nu nw i ,'<1min e deci't 0 canUtate de r

0./)0

1,:10/, zuhllrOza.

Sw c'onst.ata t de dlre cerceUitoni di secretiile aces tea sin t in legA/l Ili rA tlll'celll. eu anumite perioade ale anului: in iarnA glandele tarin.;Ittlltl tlccrct...lI. roarte pu\in in vertazA, dar in primavarA secre\ia este IIhunclcn llt Vir'ful de ma re produc~ie a lor, in special inverlaza, apare II I (1 1fi l)illm ina inaintea marelui ewes, ea ~ i cind organismul se pregA111.111 r:u untt ci pl1tie pentru transformarea viitorului nectar in miere. DIII/Bni es modificarii activita\ii invertazei este strins legata. de )hIl1 11t'ulurilll.\ile culesului. CercetAtorul M. Jerebkin spune cA exisUi. 0 1'01 \llu\lo directA intre activj!tatea invertazei !?i capacitatea de invertire u Illh" '1l de c.:'ltre albioele prelucratoare.

l\lIE Il EA

TouUl. aceastA operA de prelucrare 0 fac albinele prelucditoare Dlnti clod 1Ilierea crudlt este pusa provizoriu in alveolele f agurilor, in tl lI'II \lI rl N lIb~iri , pe peretii interior ai Cagurilor din mijloc, unde dHdura I~ t " /nu l mare !?i evaporarea mai intenscl. Apoi ele 0 mulA in alveolele r'UIUI,nU mtirgina.'?i, unde curen tul de aer produs de aripile albinelor r W" II~il j ,l o nrc este mai mare. Obi!?nuit, aceste Opera\ii determinel mutaj (tA tIIlf'rll In 2-3 zile, mai ales atunci dod numArul albinelor ventilaIlIfl! 1'1 I'ttle mare, iar temperatura !:ii umiditatea relativA in stup este ~111i (11 1\1 . 1 lnA Ia unn.li, in miere mai rAmine un procent de 17-18' .'0 11 ' ~41J'" l'lIrc este de mare folos coloniei, in speci~l iarna, clnd albinele ' 111 til.! po t deplasa aIad pentru a aduce apA in stup, !ntr-adevAr, miet'N I lIvl ncl a cali tate deosebitA de a absm'bi apa din mediul inconju"~ I n r :CHod higroscopicA - in timpuJ iernii albinele l~i POt satistlltlfl rt(lvQia organidi de apA atit de necesare hemolimfei din propriul ll r or~/lnism cit 1;>i puietuiui, care. uneori a pare in coloniile puternice lIel\. In luoile de iaroA, ,tn mod obi1;>ouit procentul de apA in miere este r l'l Indicot mai sus, dar diferit in raport de zona geograficA in care ~~ un, colonia ; C. L. Farrar a gAsit cit mierea din regiunile no.rdice ~e n ~ IJ.i\ , lire totdeauna un procent Cll 5011 moi mare fa~A de mlerea dm \Ad IC /Judice. OJn cele expuse Se vede clar cum colonia de aibine se prezintA 0/\ un ndevArat laborator de cmmie.

Mierea, dupA cum ~ti, este un produs animalo-vegetal eu f081'le multe microelemente. Ea este hrana energeticli. necesarA organismului albinelor, fa.d a fj In aoe1a!?i timp, declt in foane mica. masurA, fol osiW, in cre~terea puietului. In schimb, 0 parte din zaharurile consumale sint Iolosite de albine la clll.ditul fagurilor, a~a cum am arlttat la [ 01'marea scheletului coloniei; 0 altA parte este preschimbata.. in lichide care se acumuleaz! !:ii mar-esc corpul gras aUituri de glicogen. Acesta din urmA intervine ca un surplus de energie, clnd albinele zburAtoarc sl'o t aproape epuizate, in eforlunile musclliare cerute de zbor. Cum albinele culegAtoare de nectar aleg cu preferin\A norHe eu procenote mai mari de zahAr. fructoza !:ii gillcoza detin primul lac; apoi urmeazc1 cele Cll zaharoza care se aflA tn majoritatea n onlor, iar apoi cele ell maltoza, Cind mierea este din cea lloralA sau extraflorala este consumata 1;>i asimilata aproape in intregime, IAsind reziduuri minime de cel mull 21/ . in raport eu greutat.ea uscatA. DupA Louveaux ~i Mangenet S-a stabilit cA, in mare, mierea are 75 8 /, zahf!I'uri l.otale, 200 / 8 apA ~ i 5% constituenti minorL Procentul de apA este 0 caracteritiscA dintre cele mal importante ale mierii; en condi~ioneaz& - dupa ace!?ti autori - conservarea produsulul, greutatea lui specific! ~i 1ntr-o oarecare mAsura cristalizarea ~i savoarea ei . Dupa. e~actie, mierea mal pierde din apA. lnctt tn comer~ ea arc 18-25% apA. STAS-ul pentru miere considerA eA mierea care depa. ~te 2011/ 11 es-te de cali tate inferioarA. o formulA mai precisA a continutului mierii 0 dA V, Temnov ~i anurne: zaha.r invertit 74,42, zaharo2A 1,3, dextrine 1;> i substante zaharoase 4,76, azot recalculat 10 alburnine 0,45 , cenu~a 0,19, acizi (acid i ormic) 1,10, apA 18,05. Un rol de seama it are deci continutul in zah!r al mier ii, care cu cit este moo bogat cu aUt !iii secretiile glandulare care au servi t In producerea ei sint mai multe .!;i var iate, dupA. provenienta speciilor de flori. Zaharurile mai insemnate siot gillcoza in propol1ie de 28-37 D/ I rruatoza 31-39 0 / 0 zaharoza 0,5-1,3%, maltoza 5-11%. Mai stot ~ i gome ~i dextrine in propOl1ii reduse ce apar ca 0 degradare partinlA II nm idonului din rezervele de zahl!..r ale plantelor 1;>i care opresc partinl pt'ocesul de cristalizare a ntierii.
199

Atll nci cind glu cozu

depa.,:,e ~ le

Iructoza. mierea este mai

pu~i n

dulce

W Ilr ht tn llzcnzft Uljor; in schimb fru ctoza este mai dulce 1;i pAstreaz;l I lIiltll'ell In Sitw'c fl uidll. mulUi vreme. Mierea mai are un preccnt de 5/&

N!IIIt Ultl en\1 minori, care si.nt repl"ezenta~i prm acizi organiei. elemente i "ItH~ rI\l c. substan\e nzotoase, de Ia 0,2 Ie 2,7% variind toate in raport do IIl'() vcn i cn~D nectarului !ji de timpul de pastrare al mierii. Dintre I.hhllrlldlc minore, s-a gasit de ditre Withe ~i Maher, eli prin prol\~.\Ll tic ll'tU1sg1ucozidare a zaharozei se produc 22 de oligozahadde, L I\lllr!llzlnd malloza ~i .izomaltoza. Albinele prelucratoare preschimbl!. nu Illlmni zohnrurile nectarului ci 1;1 acizii lui. Astfel, acizii nectarului tI'I\l Lti rOrml.l.\i in miere s1nt a1\ii , fa~A de eel a'Ci1ll?i in gu~ culegi1toarelor; pr()llI c.rtllooreie inla.tura pe cei nefolos itori, incorporind in miere al\i IItt,,1 Ilcc..'CSuri. A ~u sc intimpUi cu addul formic, extras din circuitul hemolimfal , I IIrml secretat de glandele salivare, dntrind in componenta miedi hHr I; tlIic::~ masura.; acest acid nu are in miere aceea~i componen\A ell " rhlul formic aJlat in veninul acului. 'c'rcclAtorul francez J. Louveaux considern c! problema acizilor 1',lIf (o mIt! complexol. Aciditatea in chimie se exprimA prin valoarea J'IJ Ulul , odld con-centralia de iani de hidr agen pe care 0 are neclarel. It I lire I ni~ial 0 aciditate naturalA de 2,7-6,6; mierea din Han are "n.'111 3,48-4,8. tn SOhimb, pH-ul mierii de manii este de 5,9-{i.9; rtc,(!1 mAna este foarte putin aeidA. Tot aJ?a, 0 solutie de zahAr (sirop), In rltn'C tie de duritaiea lWCi cu care este preparat siropul, are un pH d. 0,6- 7,5. _ Dar care este diferenta intre 0 miere acida ~i un'a alcalina.? Jtl \,rcllbl!. un tinar apicuLtol'. - pH-ul este un coeficient caracteristic acidita\ii sau alcallnitA\ii lI uut mediu. Scars pH-1.I.l'lli cuprinde trepte de Ia 0 la 14. V ....aI0..E!8 0 indi ct!, acidit atea cea mai puternic! pina_ Ia cjIraJ, care indica 0 reactie neutrA, iar treptele de aeasupra valo rii 7 arata. progresiv 0 reacUe 1I1 c/llinl1, Toate sorturile de miere - dupa. J. Louveaux - au 0 reac~ie Ildlcll, a{ia cum am arAtat la nectar, chiar ~j mierea de mana are vaInMt'n pH-uluoi ce incepe de la 5,9 pinA la 7,9, deci cel mult ea se inscrie 11l domeniul neutrului, dar unele sonturi au ~i ele 0 ul;ioraA reactie aeida . Acizii din miere s!:nt de natura. organidi ~i unii din ei sint chiar vtl loLUI. Aciditatea mierii prov,jne in primul rind de la nectarul floral el l pH-ul nrA-tat mai inain1.e, dar originea ei principala. deriva. din glandele snJiv(lre ale albinelor prelucratoare ale neclarului in miere ~ i din tll1elc procese cnzimalice fermentative. "Un sirep pur - zice autorul cl int _ dut ca hrana. albinelor se imbogA\e~te cu acizi; dadi. el trece de nHlj muIte or i prin gu ~a albinelor, se constuta ca de liecnre dala 1, 1 II l ftl'C!;I i.C aciw tllt.ca". Sc ('''(lnJ';id(' .. ~ ctl da lorit.."i con~inurului in acid citric {ii malic, miereu flurolh CS I~ supcd onrli cclc i de manli. A'Cizii din Ol ler e - du~ ~ i tc .111 ,,1 exprlnluti pll nl ..- o nl!\SlId'l speeialA- mi li ('f'lw lil f '.d /kl{ - Ct' (,(lTl ti m.
;:.O()

suma acidilA\H liberc. AcizH organici a"!lati in miel'e, in t Ofu'le m lcl propor\ii, de 18-29 miimi la 100 g miere, contribuie la buna pastl'MC, ferind-o de bacterHle din mediul inconjurAtor. In afara. de ac.idul citric ~i malic amintit mal inaiote, in miere mai sint : addul succinic, tartric, lactic, formic, propionic, butiruc, valerianic, caproic; sint de asemellcn prezen\i !?i alcooli: metanolul, etanolul, bulanolul tertiar, izopropan oluI, alcoolul izoamilic, hexanolul. J, Louveaux a gasit l;ii addul c.l orhidric ~i fosforic. eel mai important, care aotiveazli asupra florii ink'Stinale ~i comhate fermentatia reziduurilor este acidul f ormi'c ~i acidul glutamic for-mat din conpul albinei dintr- o parte a glucozei mierii crude transformat.a cu ajutorul oxidazei produsii de giandele faringiene. In prezen\a o.xJ.genului, aceastA enzim.a transform.a glucoza in acid gluconic cu 0 degajare de apa oxigenat.a (H 20 2). In schimb, enzima catalaza din gu!jA disociazA apa de oxigen, evitind asftel intoxicatia ulterioarA a mierii ou apa oxigenatA ~i neutra1.izind efectul toxic prin descompunerea ei. Acest acid gluconic aJija cum am am intit ofera. mierii rezistenV i la diferi\i mi"Cl'Obi , fiind un puternic bacte~cid. De asemenea, dintre acizii demni de remarcat slnt : acidul pantotenic ce Se gase~te in propoqie de 0,5-9% avind un e.fect salutar contra dileritilor agen~ patogeni. EI ajutA la metabolismul hidrantilor de carbon, al gr.asimilor ~i proteinelor in organismul albinelor ~i mai ales al larvelor de matd. Are un insemnat r ol ~i in afec\iunea lapti~orului oferit larvelor de cAtre doici. Acidul folic din miere are rol in metabolismul centrilor nervo!ji. El se afl.a in nectarul florilor ~i aj utA la tonnarea biopterinei pe care albinele doici 0 servesc numai larvelor de matea.. Aminoacizii 1) din miere s!:nt n umero~i. Cercetatorii au descopel'it pina acum un Dumar de 16 aminoacizi dintre care prolina singur.a reprezinta. 50-6011/ 0 din totalul celorlal\i care sint: acidul aspartic, glutamic, fenilalanina, serine, glicina, lizina, triptofanul, tirozina, arginina, leucina. histidina, izol-eucina, vallna ~i metion1na. Cei mai mul~i dintre ei sint responsabili intr-o mAsurA mal mare sau m.ai mica de aroma nectarului ~i deci a mierii, despre care v-am vorbit mai lnainte. Ca origine ei sint asema.nAtol'i protejnelor din care provin. Acetilcoltna se ami ~i ea in mlere. Ea este 0 substan\! acUva care stimuleazA circulatia, activitatea intestinal!, malpighianA ~i glan'dula'iA, Unii cereeUitori o evalueaza la 10 micrograme la gram, lar aWL la numai 2,5 gama la 100 g cu maTi diferente depinztnd de originea botanicA a mierii. CerceUi,toarea Ana Maurlzio spune cA efectul stimulator al mierii se datoreaz! acestor substante acetilcolinice care stimuleaz! secre~ile g1andulare. Proteinele din miere sint pu\ine, tn afar.a de mierea de la anumite plante cum este cea de rapitl care are 6-9 mg la gram sau cea de tocelia ~i sparceta cu 5-7 mg/g. Ele sint prezeote in miere datoritA
'\ .IImlnootizl _ .u~lanle care COD\ln 1n molecula 101" una sau mal mu lt" fun~ lu l\l "''I lnle\! $1 cal"boxlUc". Sint i ubltiinle crilital1ne, .al ublle In a pl. AU ral ImporlPnt til t17JOIH
11'10 ,("Iu\flrA.

201

urftullf\IOI'IIOI' de. polen care cod dill I)l'IlCl'C III potirul Cloril inninte ca " lbll1l1 ./\ tI ubsorniL nectaruJ. Pr('zcn~lI lui in miere delennin! !:ii proyun lelllil botunlcA 8 mierii. 1n special mierea din castanul comestibil

. 1 I'~II din f10arca de nu-rnA-uils (myosotis) au dep1l.~lt citeva sute de mil (Ie gr'l\unclori extrem de miei la 1 ema de miere. DacA \inem seamA I'll ""zlmc lc .~ i mai ales aminoacizH din miere au 0 strueturA proteicii, "Ill..,." "pun e decl c1l. mierea aTe proteine. ,...IJ.!'~t(I1I I(de minera'le din miere siot numeroase dar foarte direrite In rUII('\ \e de provenienta sa botanic1l.. Asdel, l a anaHze S-8U g1l.sit: l)'lr, tnllnWU1, nlchel, Jitill, titan, ealciu, potasiu, fostor, staniu . sodiu, N\lJI1U , III sallimb - dupa Mangenet - mierea este saracli. [n catiani I> , 1M! hl~!I III pObasiu, cit ~i in anioni 2) ; de asemenea, fosta~ii slnt pu~ini III I.hll'o'\ de rosfatul de caliciu. S. Mladenov autoruI unei carti despre !!!ltll'c. II gtlsil in miere oligoelemente pretioase ca: bariu , beriliu, Vll i l/lltllI. l:tcmuUli u, aluminiu, bismut, gallu, magneziu, aur, molibden, \1111,, 1 nrgint, stron\iu ~i zirconiu. tn special mierea de manA este foarte ), 1 111111 til substante minerale care sint de 20 de ori mai multe latA de .... 1111 1), "( I diu flori, fAra sa provoace vreun neajuns, decit atunci dod este 1 "_"11\ cn hrl:lnd de iarnA penlru albine, de la care tl'ebuie exclusa. .. Toate 1 1I,{" tV f1 l1bSlante minerale sint de mare folos dci intra. in componen\a Itilor hUI'lllon i, vitamine !;i enzime. Vltam ill eie din miere indepUnesc rolul de catalizatori biologici, flllld In atrlnsd lega.tura cu hormonH !ji fermen\ii; ele asigura. organisIIIl1lu l ulblnci condi\ii optime de func\ionare. 1 )111 complexul B sint prezente in miere: B , - tiamina. B1 1 'lbor1l1vina; B!; - niacina sau acidul nicotinic; acidul pantotenic ; 00 - plrldozina; B'2; de asemenea, IS-au 'gAsit !}i vitaminele C, A, D, :si .,('\<1111 roUe. Su bstanfele active biologic se afla in miere sub lorm~ de nottb,l otlcc mai ales in mierea floralA ; ele sint produse de g landele farin!llellc ~ I salivClre, dar provin mai ales din ncctarul multor plante medi,.Inole -5 1 di n mierea de mana sub !-orma de inhibine, substan~e co 0 marC! u c~l unc contra agen\ilor patogeni. Ele siut - dupA. R. Bruckner - 8ubswn\e nsemAn.!toare colinei care este 0 baza organica. P. Lavie c .:nnlidcrll cti activitatea antibioticli. se datoreaza tn parte apei oxiW.!IIutc. m;u cum v-am spus. Autorul crede d de~ catalaza oeuIt''ullzclIzA. cfec\ul Ilpei oxigenate, ar mai rAmine ceva din ea care are flCC:1t CreCL lI11tibioti c. Sin t insa 1Ii plante care in nectaruI lor au subetll n\<' antibiotiee; de piltHi. sorturile de m~ere din floarea de mAr sau ,'en II ('flSttlllllhli (CasLanea sativa Mill) . Aceste sorturi de miere ca 1?i IIdtrcII de ll"iroi pi tic (Trifolium repens) sau de zmeur (Rubus idaeus) :011 \.1 11 Inut'lc lul!ibill . De acees am spus mai inainte - vorbind de 1 )I'ovtmicn \n cnz imcl{)r - ci'i ele, in nfara ca sint prod use direct de IIlbllle. ilC ",liStlSI" - in masllra cevs mai micA - ~ i in nectarul florHor .
'I ,' ,,,, .. ,,, 'I

,, "io U _ ,.

""" . " """,,'"1 l)I).,clUve.

10 . 11 ,

"U .....fOllll

IIIIII "U"'O.

o subsL(ln~4 inh ibitoarc IlitLUral" esle ~i rntrlicl2:(l. Antibioticele din miere stnt foarte sensibilc .Is lum ina solarli, de aceea mierea trebu ie pAstrat.! in vase bine inehise. Pc de alta. PIII"1.e catalaza, de p ilda, in special in mierea ex:tra lloralA pmveniUi. de pc frunze, 9pOr~te 0 datd co virsba mierii. Aroma mierii, dupa cum am amintit, se dartoreazii atit ami noaci zilor din nectar, care 'tiind variatQ ca numAr, delermina. 0 varia~ie corespunzatoare atit aromei. cit ~i transfonnAr.ilor fermentative ce pot a'Vcu loc in nectarul floral. Totu ~ i. sint cercetdtori care au gMit ca in afurii de aminoacizi existA substante speciale care dau mierii 0 aroma pli1cuUI. datorita cumarinei sub form A de deriva~i !lavonicL Kremer .';ii Redeman au separat prin cromatogra!ie in faza gazollsii 50 de sU'bstanle aromati ce in miere, dintre care abia 23 au putut tl identificate. AI\i cer cetAtori SUS\in cA aceta tul de metil dA aromele unor soMuri de miere. Gustul mierii este obiljnuit dulce, dar un.eori - este drept roarte rar - poste avea un g ust amarui cum este de pildA mierea castan ulu i comestibil care este mai pu~i.n apreciat1i, dar e foarte buna ca hrsml de iamA a albinelor. Unii autori sUSlin cA gustul particular al miel'J i se datoreazA prezen\ei aldehidei hidroximetil C urfurol. Se Mnuie.';ite ca la alcMuirea gustului specific al miecii iau pante ~i unele substan\e volatile prezente in acizii volatili ai nectarului. Toxicitatea par\ialA a unor sAruri minerale din miere, care pot da unele deranjamente 4ntestinale consumatori lor, apare numai dnd sibinele culeg nectarui unoI' anumite flori care sint sporadic prezente in masiv; dintre acestea este cunoscUotA cea provenitii de la ciumAiae (Datura L.) sau cea de Ia lauru! de munte (Hex aquifolium L .) or i m~cata dr8(!ulUi (Koautia lcftifolia L.). In orientul a propiat albinele adunA mierea de acest leI de la 0 varietate de azalee (Rhododendron dahuricum L.) care dupA cum scrie Xenofon in Anabasis, a dat 0 intoxi ca\ie solda~ilor lui Darius care timp de trei zOe a u awt manifcstc1 ri de toxicoza. o toxicitate mai periculoasA este cea datA de vasele improprJi ill care est.e pAstratA mierea extrasa; datoritA aciditAtii ei, in contact cu tabla de zinc sau de fier , se formeazii do i compu ~i toxici. De asemenea. toxicitatea poate proveni ~i de la unele substan\e ntofarmaceutice introduse de a lbine in stup!, care pentru moment nu siot toxice, s ibineic depozitindu-Ie in alveoIele fagurilo r, dar care devin toxice mai tirziu . Pro prieta.~ile calorice ale mierii sint bine cunoscute; ea are deoSf!blte propr.ietA ~i rtermice incl1 Jzindu-se in zilele r_ci din iarna ctnd e 60arcle to tu~i lumineazd puternic lji indi.lzesc perelii stupuluL A<.-eustfl d \ldura est.e pUslraUi. de miere timp de 24 de ore. Pentru mierea carc me 17% upla. ciiWura s,peci [> este de 0,54 la 20C. Ea variaz;l fcarte icli. pu~ l n de 10 un sOI'l de miere la altul. Coericienlul de cli ldu rA es tc in medi c. d(' 0,02 (.uloriilgmd ccnLigrnd.
~03

)lO lt

IlIdh:el c de refTa c ~ie ill mi erii - dupa Withe - esle tn func\ie (II] hl)U ~ I de temperatura ei. 1 se mASOllI'A ell reJractom.etrul. Pentru r(l lOM ,'en lLccstuin s-a slabilit un tabel ell propor\iile corespunz3toare Itflutl'u 1 , gl'cu tate specUicii. ~ i indice de reilectie, astlel: ,lpli
~)roccntul

.,

de

Greutatea spedtlea
18 20ce

Indlcele de re!ractle
la 20ce 1,5035 1,50}5 1,4980 1,4970 U,4940

lJ,2
14.0

1',4510
1,4453 1,4352 1,4324 1,4239 1;4212 1,4171 1,4129 1,40101

10,4 1!I,ll 17,0

I " ,4

111,0

10.0
In,O
20,2 21,0

1,4930 J,4915 1 1,4900

1,4890 1,4862 1,4844 1,4815 1,4789 11,4764 1,4739 1,4714

l,4020
1,3966

:12,0

23 ,0
24,0
:!~ ,O

:l0,0

CApAcirea mlerii mature, cu Un procent de cel mult 17,5% npti , cste diCeriUi. de la rasa la rasa; unele cApAcesc mierea coaptA Iflsind s uh cApAcel un strat izolant de aer ; acest tip de cApAcire se nume~te "uscat" spre deosebire de Upul "umed" cind mierea din aiveole este pinA sus , la suprafa~a aeestors, iar c4p.1icelul stA in direcUi atingere cu mierea din alveole. Rostul c.1ipAcir-ii este ca mierea, sa nu absoarba apa din med. iul incon.jurator, sa nu-~i mAreasci. procentu1 de apa Ia maln.l:rare, 5pl'C ,i ti impiedicat~ fer menltarea ei, Pracesul aOsoI'lbtiei de apa 1;>i fel'Ill entarefi determinA marirea vo1umului mierii din alveole, care spargind CB.pAcelul , lace ca mierea sa se sou'r1gA pe fum::l.ul stupt..llui, aocenluindu-se mul t fermentarea incepuUi ~i cu,prinzind lntre-aga masa de miere din fagur i. Data aibinele ar fi nevoite sa consume in darnli dintr-o astfel de miere, s-ar imbolnavi de diaree ~i 5-ar declan1;>a nosemoza. Este drept ci in iarnA albine1e au nevoie de apa din miere. Pentru , ob~inerea ei albinele se ~za deasupra unei portiuni de fagure cu miere cApAcWi., deschizind dpAeelele numai la atitea alveole cita -Devoie de apA au pentru propriul consum. Mierea descAp!i.citA sbsoarbe umiditatea din stup ~i consumtnd nceastA miere diluatA ele i~i satisfac necesitatea organicl1 de apA. ~n aceI~i timp datoritA faptului cA albinele stau in timpul iernli pe 'pOrt1uni de fagurL Cll miere capAcita. se incAlze~te ~ filnd in acela~i timp ~i un element termoregulator. pastreaza bi~e cAldura ghemului de iarnA.

_ nllerea

In afirljit, dupa extractie tn miere se mai Iormeazli un element ttu'C otunci clnd este in cantitate mare 0 depreciaz!. Este vorba de lubt:lLDnta deja aminti1A. hidroX'imeof.ilfurfurol, pe scurt H.M.F., care lipnrc In special dod cele douil enzime invertaza ~i amilaza nu se echiIIbrcozli ~ i este pAstratA Ia 0 temperaturA peste HOC. Substanta apare in miere prin reactia anumitor zaharuri cu un field, ~I atund clnd mierea se tncAlze~te excesiv, cAd aceastA substanta iO !o,'mcaz!\. chiar in timpul inciHziril in raport cu temperatura la care /I tosl !lUpus.'\.. tn mod normal mierea are 0 propor~ie de cel mult 3 mg la 100 g. n~a cum se gase~te in orice sort de miere pAstrat~ la 25 C, dupa tOO zile, sau Ja 20"C dupa un an. Sint insa sorturi de miere In care M.H.li'- ul a pare abia dupa 2-3 ani mnd pastratii in condi~iile ar!tate.
Capi\cirea mierii
Dup<'i. ce se petree in miere aceste procese de maturizare a ei , aIbipojghi~e sub\iri de cearA albA, Urji nid un por, decl complet izolantA. C!\.pAcirea mierii este cu totul diferitA de cApAcireu pulch ll ui, cuuruia Ii lasa pori prin care sa se iacA schlm'bul de respirll\ie n lurvei ~i apoi a nimteL Ceara folosita la c~pA.cirea mierii estc din cea mni purA, fAr!!' nici un amestec, De aitiel, la terminarea con struirll tuturor atveolelor din faguri, albinele clAditoare au grijA sll. depunl't In pmteo de su:; u alveolelor, In juru l aeestors, un inel de cear!!' ca un le i de I'~zcr vl\ din cure olbinele pot trage Ul10r dipiicclul fdrli 5.1i mol 8o lh:Jt .. ulunf'i ulhml'le f"CI'CSC sn m oi prod l.l cn ~o h:i *o ril de ccora neccs;:wi.

l\tierea de mana

nclc c!\.pl\cesc alveolele cu

Mierea de manA se deose~te de cea floralA !ji extrafloralA. fijnd un produs al anumitor plante superioare a diror sevA este folositA de ni~te insecte din familia Afidelor, Acestea l!ji re~n pentru mana lor putinele substante azotoase din sevA. tHod nevoie sil absoarbA cantitli\i foarte mari de substante zaharoase din seva plantelor, pe care organismul afidelnr nu Ie ubi.lizeazA; acestea sint eliminate pe frunzele ~i crengile populate de aceste insecte-. De ind-atA ce aibine-le Ie anA, Ie ling ~i Ie due in stup, un'd e grupul social al prelucraroarelor Ie transfonna in miere. Ea poarta. denumirea de m.tere de mana. - 'Dar cum se prezinta arest sort de miere? intreabA un apiculror incepator. - DupA provenientA. mierea de manA lU"e di!erite cul'Ori incltise, dar disctincte: mierea de molid este verde inchis, mierea de brad este ga'lben-auriu; cea de Iarice (zoo.!!.) este galbenA-portocaUe pina la brun o eu cristale a'lungite. Cea mal limpede miere de ma1)a esle cea data de afide)e Ce traiesc pc trunzel~ aroorilor, dar timpul ~i aeeas- Pig, Z5. _ Al bine ()Ulogind to !JC tD'dhide la culoare (fIg. 25), manA <de pe f runzele de stcjar.

:u

20 ~

20fi

CulorUe inchise se da(oreaza bogatelor substan~e minerale, care .tnL In proportii de 20 de ori mal mari decit in m ierea florala, substan\e ,' /11'('-1 conrer~ 0 oarecare viscozitate, mal ales eli ~i propor tia de apa din ,'m"ponen\a ci este ma i rOOusa. I"luiditatea sau ingro~ea prin eristalizare a mierii de mana este t1etcrminata de doi factori : dextrine!e, care 0 pastreaza l1uida, in special 4o.'tul'ilc care au zaharuri asemanatoare oarecUID en fructoza ~i m.elezitol l, care detel1Jl1ina 0 cI'isIIalizare rapkia, ce uneori are loe ohiar in ulw olcle fagurilor. In atare situatii, pentru a putea extrage mierea, fagu,'II R topesc odata eli aceasta ; ceat'a se solidifici III suprafa~a, lar mierea e lie ~~po ra u~or, raminlnd la fund ul vasului, Sint peste 50 de specii de arbori pe care traiesc ~i se inmul\esc ntltlcle, In special pe unele conifere - care dau produ~ia eea mal mare t1r munll. Dintre aces tea primul loc il de~ine molidul, bradul alb ~i zada. b'''lousele of era ~J ele eantitati de mana in masura mai mica: fagul, ' /lIdO, or\.8I'ul, stejarul, teiul, plopul tremurator ~.a. ; fiecare ofem afideI('r /llIumite piir\[ exploatate de aceste insecte, D~ pilqa, fagul> salcia, IIr\lll'ul dau 0 mana secretata de frunze, molidul ~i bradu! 0 of era pe ,all)IO ,'Cle, pe ramui'i mal groase .~i chiar pe trunehiullor. Aridele au un aparat weal ca un stilet eli care strabat ~sutu1 Illt,"tci; imediat insecta secreta 0 saliva ce se intare~te in contact eu /lQI'u1 . Iorminrl un tub prin care apoi as'pira seva. Insectele, al caror "porat bueal este mal pu~in talos, se mul~esc sa paraziteze frunzele pIon telor, pe dnd altele eu aparat puternie ~i foarte aseu~it strabat ('Io lar coaja trunch iului ajungind la nivelul vaselor ciuruite, in f10em 8uglnd CU aviditate substan~el e bogate pe care Ie int1lnesc. Dintre zabarurile brute ejectate de afide ~i recoltate de albine, fJropor~i a cea mai mare 0 detin zaharoza, urmata de trehaloza, rafinoza, multozA ~i melezitoza; ultimele doua au 0 importan\ll mal mare. In afarll de zaharuri mierea de mana mal contine substanle minerale, ce depii~esc de 20 de ori in cantitate pe cele din mierea florala. Aceste substante dau multe necazuri albinelor al caror aparat digestiv nu reu~~te sa Ie asimileze decit partial, astfel ca ajung sa umple pina 1 r eluz punga lor r ecta1a. Intre aeestea predomi.na sarurile de ealciu, 0 Il1l1gneziu ~i fier. Daca in perioada de primavara conslllIlul rnierii de lOanll nu dAuneaza albinelor, elementele neasimilabile fiind u~r ' elirnilIote din zbor, in schimb, cind mierea de mana ramine in stup ca hrana l)Cotru iama, eieOCcle ei pot fi dezastroase. PUDga rectala aj unginti peste mDsurli de plina, deoarece iama zborurile sint aproape suprimate, rezidllurile apasa asupra aparatului respiratOr al albinelor ; rneta:bolismul nu Be mai lace normal ; albinele defecll adesea ehiar pe faguri; mirosul in 6lUp devi ne iosuportabil, umiditatea cre~te peste marginile ingiiduite; microorganismele ~i bacteriile diverselor boli ataca ~i matcile, care-~i schlonb!l coloritul determinind ~i importante modificari in tuburile oviRcne IIl e ovnr elor .
~ 06

Pe de alta parte, sarur ile de potasiu ~i de sodiu f avorizeaz!l de-lvoltarea ciupereii Aspergillus flovus, agent provooator al bolii aspergiloza. De asemenea, poate sa apara ~i nosema, cu consecin\e din eelc mal grave. Pe de altii parte> mierea de mana n u are acidi tatea aUL d(' necesara pentru piistrarea sanatatii coloniei, pe care 0 are mierea !Inralli . Adeseori, in organismul albinelor se inmul\esc 0 serie de bacte r i i periculoase, a11ate in atmosfera, spori de ciuperci aduse de vint ~ i hHe miceliene din aer, ee se lipesc u~o r pe secre\iile ejectate de afide, (iint! apoi luate de albine, 0 data cu mierea de mana ~i duse in stup. To~i mana ramine 0 mare resursa de hrana pentru albine dei productia este enorma, ~tiut fiind ca 0 afida este capabiIa sa ejecteze pe zi de la 0,21 pina: la 9,10 rom' de suc zaharat. Stuparul trebuie sa ~tie clnd sa intervina, cum sa 0 r etraga din brana de iarna, ~i care din sorturiIe de miere de mana sint periculoase ~i neacceptabile, luind masuri de prevenire a intoxicatiei, probleme pc care Ie v om lamuri la eapitolul : Tehnologia apico!ii. Dintre afide, cele mal de seama furnizoare ale mierii de mana sint La.chnidele ~i Leeaniidele. Aeeste insect., apar\in ordinului Homoptera traind pe molid ~i pe bradul alb (fig. 26). Mana de molid este produsa de doua specii din familia Lecaniidae ~i ~ase specii din familia Lachnider. Cea mal mare cantitate de manA de molid 0 dau specia Phusokermes M1nycryphus dintre Lecaniitie ~i special Cinara piL!icornis dintre L-achinde. Aceste insecte - dupa J. Shels - au diferite milrimi, de la 1 la 7 rom, producind zilnic fieeare 0 miime de gram de mana ; sint ani cind aceste insecte 1 dau can:tlitiitd marl de 0,1-5 mg in 25 de ore. Dat 2 fiind insa numarul enorm de mare la care ajung sa se dezvolte unele. grupe de afide, produetia de mana acumuiatii de albine in stupi este mare. Fig. 26. - lJach L:aclmidele molidului au ~ase specii, f.iecare cu nide parezhl.eazi' 0 irunza. mod diferit de viata. La toate, femelele fecundate ~i descendenp; lor niiscu? din oua, triiiesc in grupe rnai mici raspindite pc diversele parti ale arborelui. Toamna, femelele depun oua. pe <frunzele aciculare ale molidului <;i bradului. Doua spedi Ie depun pe lllstarii tineri, adapostindu_Iesub frunzele in forma de ac ale molidului. Ele ~i ga.esc adeseoI'i sala~ ~i pe ramuri ma.i biitrine ~i citeodata chiar pe trunchi. 10 sohlrnb, Lecaniidele triiiesc izolate, stjnd in nemi ~ care pe sub solzii mugurilor. 10 felul acesta sint ferite de rigorile iemii, dar prin faptul ca stau gramaxla, sint prada sigura pentru anumi\i ioam;ci, in special piisari mici, care Ie devoreaza. Clnd 0 generalie se na~te in toamna, larvele se aseund sub solzii scoar\ei arborelui unde trec peste rigorile iernii, multe din ele mnd InsA distruse de frig ~i inamici naturali. Cele ee a jung in primavarii se 207

llt1ll\iI~csc

roorte repede. Sint insecte care suIerA de usciiciunea aerului , I II 8/)lulu l. In general, pentru 0 dezvoltare favorabilA, afidele au nevoie Ill' 0 lumperaturA tn jurul a 2o-30C. La peste 30C afidele stau nemil1I'lltu, Ill\' II:) 40C mol' toate. Frigul Ie diminueazA dnd termometrul rolJourl'l sub lOoC; in schimb, in toamnele co tirop [rumos, ultima geneI n ~ lc sc dezvoltA puUnd depune ouA pilla in octombrie. Apicultorii, dornici ea aeeste 1nsecte producAtoare de manA sA se Illllud \,cascii, marcheazli. din to:amna l"amur.ile cu QuA, 1ar in primAvarii (II I ~ tole IIi le suspenda pe arborii vecini, extinztnd astfel spatiul de IlIfll ulO te (A.M. F ossel). In felul acesta afidele de pe zadii (Larix Mill), 4,!llre Ilproape disparuse in R.F. Gennania, unde mierea de manA este r,lnrt u upreciaUI., au apa.rut din nou IIi s- au inmultit mult pe acest conifer, dlnd 'produe~ii mari de zaharuri din eategoria mezelitozei. Prod uc~ia de manA de la molid incepe tn a doua decadA a lunH mai , lillie! produsA. de Lecaniidele mari ~i miel. In jurul datei de 15 iunie II))/'Ir l.ccaniidele mici de euloare rOl1iatiea ~i bruna. Obi"nuit, in zone1e de sub munte culesul de la molid ineepe la 20 "illi, rund produs de Laehnidele miei lji rOl1li. Apoi, la altitudine, cule'I Ll I li pnre in lunile iunie lji iulie, constituind 0 oarecare continuitate, mai /.1,)" ncolo unde molidul .!?i bradul alb cresc in vecinAtate. Culesul de rnAnd fnsa nu are date precise ~i este variat; slnt ani cind mana curge (Ie pa arbori, ca dupl1 aceea 2-3 ani sA nu apar! decilt. tn cantitciti tO llrtc red use. Pentru a se inlatura pierderile provoeate de l1psa de informatii 1I8Upl'a aparitiei ~i succesiunii insectelor produeatoare de manli, trebuie r/1cute observatii anual !;i comunicate din timp serviciului silvie sau rlliuJel or Asociatiei Crescatorilor de Albine. Altfel Intirzierile 18 transPOI'lu1 in pastoral la culesul de mana pot da surpriz'a nepHicutA ea acel ('ules sa fi e deja tenninat. Produetia mierii de manl1 este in directa. legA tura eu temperatura, cu precipita~iile atmos!eriee 9i ell virsta 8J.'1borilor pl1durii, dar mai ales co pl'ezen~ furnicilor ro.!?ii de pAdure, eu care afidele tr.!iiesc intr-o parfeotA armonie. Afidele oiera acestor furnici un anwnit l8pti.!?or pcnlru ere.!?terea larvelor din furnicar, .!?i tn sehimb, furnici le Ie apArA de dltunatori. l\tierea en stalizata Mierea ex trasa. este la inceput 0 solutie zaharoasa. suprasaturata ~ i rhll'(llI, !nsil eu timpul , in masa ei incepe .u n proces de cristalizare dato,'ltA 1 'llporLului intre componen \ii zaharo.!?i ce-i contine. Cind gluC'07.a CSlO til cuntita te mni mare ncest proces se inlc ns iCi cA curind dup3

extrac\ ia din rng ul'i, mni <lIes cind in ea se mai gtiset'te ~ i Il1c l e zltoz~ , ttl sehimb. ci nd in miere predomimi fructoza. ea ramine ri uidi'i. (fig. : ) a Procesul de eristalizare esle adesea urgentat dadi in fagul'ii ('l' au nvut in ei mlere cu un an in urma, au mal ramas cUeva picfi tud Ill' pere\ii alveo leJor. Aeeasla situa~ie a pare mai ales atunci cind faguril . dupA ex trae\ ie nu a u lost restituiti coloniilor pentru ca albinele S1\- 1 lingA. ResturiJe de miere ra.mase astfel pe peretii alveo lelor. in deeursu l anului s-au cristaliza:t, iar dnd Iagurii siot da\i slupul ui la un cul es bogal, albinele nu eurata aceste cristale. Ramase in alveole, aceslea

,..ig. 27. -

Topiree mierU aistaJizate $i omogeni;zarea ei la Combinawl aplcol B4neasa.

devin cristale native ~i asHel mierea proaspat eu leasa ineepe eurind procesul de cristalizare. - A\i mal [olosit in. treacAt no1,iunea de "saturat ~i suprasaturat" la miere. Ce implieatii are. in JegiHud cu cristalizarea mierii? intreba: un I inAr apicultor. t - Clnd 0 solutie a f ost indestulatA ~i deei concentrata eu 0 suI; stan,A solida disolvabila la 0 temperatura determinata, ea este ..salu rata". De pUdii, in chimie, eristalele de acid boric iormeaza eu apa ('aidA 0 solutie saturatA (dezinieetanta) de 4'1,. Drice eanUtate de eristalc s-ur mai adAuga apej in solu\ie, ehiar dacA pentru moment -5i aparel, t I;e dizolvA ele se reconstituie sub 100mli. de eristale depunindu-sc pc runtillJ vosului respcetiv. Deci solutia de 41;' a atins valoat'eu ei mflximl\

2011

u -e.

,.t

20!,l

(h_ Inl ul'u\ie, Un alt exemplu, in leg4turA direct.! cu colon ia: 0 solu\-ie ll& 1"hn, 10 upA, III 20"C, deci sirop, este saturata la 0 concentratie de
",t' t ~l rhAr, cleci la un con~inut de apA de 32,9. C;n d starea unei solu\ii in care concentra\ia substan\ei dizolvate III Ii 1l1lunt iUl tempera t.urA este mai mare decit cea corespundtoare saturll\ 1 ('0 cst.c "suprasaturata w Pentru aceasta din ufmA este suficient 1'!
II (1(111 11).

extcrioarA :favorizanta oricit de slaba, pentru ca

0

substan~8

IInlldf\ din eu sA cristallzeze.

Micrcu este

substan~A

All fo"t saturate ini~ia l aprowmativ la un con\inut de circa 25--30t " . t '\ 1111 11161\ en contine in masa ei substan\e nezaharoase - 8.!ja cum ~ti tj

suprasaturntii cu zaharuri diJerite care

fU n Ilc!lcl'lcrea compozi\iei sale, avind chiar unele substante coloidale, n l. tulllA.lrea ei apare mai t1:rziu sau mai devreme, tn raport de dUerile C 'IIU1.U : prczenta in componenta mierii a unui zahAr eu un coeficient de ""iHtldl'ttlre mal mare, cum es\e glucoza, antreneazA spre cris'balizare ,I 1'0 ccJciulte zaharuri ; de asemenea, clod iotervine 0 temperaturA de 111\1111'111 1 gub 40C sau in ea se aHA acele cristale negative amintite, '(' prlll1\'.U! de cristalizare incepe ~i continu! pina cind intreaga masa este
i'TIill.IIII ~ltA.

Ml erea este 0 substanta care - dupA J. LouveB'UX - tinde spre 0 de echilibru cu atmosfera inconjurnto'a re. DupA higrometria ullllllllfcrei, ea are tendinta sa absoarba sau sA piardA apa. Martin t ilul (Ie autor - a constatat cl1 realizarea echilibrului higrometric in rlllJOrt Cll atmosfera se face la inceput foarte repede !?i apoi din ce in ce Ilwl lent, pe masurA ce se apropie acest punet. Schimbarile lntre 'miere ~ I lIer constituie un f enomen de suprafa\!, dar el are 0 difuziune pru.,ri:lll vli. to interiorul mesei mierii, Fructoza din miere, din contra, este mult mai higroscopiC! ~i se pd8t.fC'fiZlI. mult timp fluid iL t n once sod de miere, in afara de cele doua componeDte priDcipt.le cure sin t glucoza lli fructoza, eX:istli. ~i aIte zaharuri, ciici in stup nu lM tc culegatoarele aduc nectar numai de la aceea!;i specie de Doare. Uc cxe mplu, intr-o stupinii transportatll. Ia munte pentru colesul de la rtnc\c, care da 0 miere de buna calitate, albinele culegAtoare vor aduce 1;1 1 mlerc de brad sau de zada, dad exisUi, ceea ce 0 depreciazli. La /x\,'nc\!c, mierea cOmbinatli este fluidA, dar curind cristalizeazli.: clnd In cn sc aUA ~i miere de zada., cristalele vor fi marl ~i !oarte tarn, Ilcpl l\cutc In consumu l wnaD, ~i Cll aUt mai putin la albioe. Apuri\ia germen ilor de cristalizare - dupA. S. Picha - in solu\ia .Il' 7.nhnr . care este deocamdatA miere fluldA co 0 mid cantitate de epA , Ill' dutoreuzi1 faptului ca. nu taate moleculele de zahAr pot 1i scindatc ~ I d('d In corporate ell moleculele de apA corespunzatoare. Particulclc tluRcn pcl'i1.c ule clistal elor de melezitoza. din mierea de zad~ formcmr.1' 1 1 f: l nnl ~ l'o UI. Sub l\c~ iu nc{l ror~eJ o r de atrac\ie din molecule, pere\ii cl'isL nlclol' crCl;C pinn llj ung SM rormeze 0 re~ea cristali nA. fAl necsle zuhlJI' \H" pn otltu l t1] de IIPL ponte vllrifl 1nLre 0,05 ~ i 0,51 ~ 11.
~ lu/'e

TemperatU1'fl esle ~ i ea unul din Inctorii carc au 0 ma rC inJluen\u nsupm vi:tczei de cristalizm-e. Temperatura cea mni potrivittl pcn tru pdstrarea nuid iUi\ii mierei este de 18 20-25C, care ch.iar dudi i n masa m ieI'lii se afl~ zaharuri U ~O r critalizabile, impiedicA citeva Ili n i cristalizarea integralA. Cercetatorul Boer consiedrl!. cA 0 temperalur(l de 5_ 7C favorizeazA cristaliz~rea. care se intensiticA clod se atin g H aC. tn schimb, temperatura de 250. irineazA cristalizarea. cu tendiota Cll pc mAsurA ce temperatura depa~e aceastA limita, crisoolele s~ se desoompuna, iar mierea s~ se lichefieze. , De asemenea, sint sortori - cum este de pilda mierea de manfi de In brad - care cont inind dextrinA, produs neunitar, gwnos, coloida l. cristalizarea este oprita, dar mierea are 0 viscozitate pronuntRUi ~ i eventual aspect gelatinos. o aIta cauzA a cristalizarii mierii este scindarea incompletA n polizaharidelor atunci cind apare un euleS in avalan.c;a.. Culeg~toarele vin Ie stup cu gu'.c;ile arhipline, iar prelulCTatoarele nUl rew;esc Sa prelucreze mierea crudli. Ele sint nevoite ahlD'ci sA. 0 depoziteze in faguri, unde, la cAldura din stup ~i ventilatia activA a grupului venlilatoarelor mierea se matureazA; eliminii apa din con~nut, dar rAmine cu 0 parte din zaharuri neinvertite. De pildA, in vara anului 1968 am transportat stupiDa la balta Burdullani (Ialomita) la un cules de Iloarea-soarelui. Ca niciodatli pinA atunci, in prima zi de Ia sosire cil1'tarul de control a ioregistrat 9,800 kg, scAzind treptat in urmAtoarele trei zile, dup~ care timp cuiesul s-a intrerupt brusc. Dupa 0 sAp~minA am extras mierea, care pusA in I idoane a ineeput dup~ b 5-6 zile .sA se cristalizeze. C'in'd am .preidat-o, pe fundul bidoanelor era un strat de 10 am miere cristalizatA. Beneficiarul a biinult c8. am introdus zahl!.r in miere ~i a procalat la analizA care a dovedit eli. mierea era purA. A.ceastli cI'istalizare ra'pidi'i s-a datorat culesului in avalan~A, grupul albinelor prelucr4toare neputtnd scinda inb'eaga mas:i de zaharozA, ceea ce a determinat 0 rapidA cristalizare. In mierea crudA se formeazii primele cl'i'stale care atrag in jurul lor ~i zaharurile deja invertite ~i care se supun actiunii de atraC1ie fonnind cristale marl. Uneori, ohiar ci\iva gdl.unciol'i de polen pot constitui centre de cristaliz.are. Cu cit ac~t~ gel'meni de cristalizare vor fj mai numerof),i, cu ntit cristalizarea masei mierii va onua aceeal?i scarA eoncentrindu-se tn jurul crislalelor primare, in cristale mici, Hne, untoase $i plAcu1.e la consum; excep~i e face mierea de la zada, ce crista1izeaza. foarte r epede dnr cu cristale mari avind Ie haUl. melezitoza. Oind cristalele native sint Mre, cristalizaroo se f ace meet, durind citeva luni. BuJel e de ner din masa mierii favorizeazA ~ i ele cristalizarea, Iftc i !Hl stabilit de cAlre cercetiitori cli in jurul iieci'irei bole se 1onnea~ II znn-' de aonccnlra\,ie mai bogatA in zahar prin evaporarea apei. In nC (!usU zonl\ de put.ernidi con centra~ie pot sA aparn spontan cristaJe, l fll l't\. .-:/1 ri rost inni ntc vreun crislal in masa mierii. T m.,d ob \ ~ nu 1\.. spunc J . LOllVCllUX, sc I' ecu noa~ te d i procentu\ n tiP KltH ,'I}Z(i fll lpr(,lInll ('U (11)<1 (.'(J nslitu ie factor'lIl esen\J ul, ceca cc dcler2 11

2 10

",Inti pe mul\ i autod sa pun a In e viden\A acesl Cactor - glucoza-apa _ t.'l! oculnd pe ee l de g lucozlt-(ructoza, care Ii se pare mai putin bine hltlt , In procesul de ttislalizare a mierii, tn tabelul de mai jOs, White lJvldcl1 \inw importan\a relativa a valorilor acestui factor "glucozA-apa " ..,1 IH IU'CU cr istaliza rii in SOl'turi de miere. ce con tin d ilerite zaharuri.
Valoarl!o fae\o rulu l g lucoUl-npA Sensul
v llriot l~1

Proe~m l

En mEere

de crllltalinre

tocto rulul

OhlC Q1.l1
Mrlllozll " 1 )1\ ZllhllrUrl superloare '",Ihnl'url Intermedlare Z hlll'ro:t,r,

61 ,4 26,1 22,4 20,5 I B,I 1t ,56

se

se ma~te se miqoreaza se mi ~oreB2A se miqoreaeA se mlc$orea2a

mar~te

lizarii Sl;' ,'eazemfl in princi pal pe tenclin~a spre aglutinnre, n .';1t cum am aratat mai in ain te, aglutin are dorHa de stupal"i i dil'ol ',. publicul eons umatOr Ie cere miere cristalizala dar cu cristale mid, Cill (' , care sa se lntinda pe piine ea ~ i un tut Aceasla problema insa va [i explicata la Tehn ol ogia apicolii, in alt~ parte a studiului nostru . Mjerea de manA de la unele coniiere - nu de la loate - curC' are un procent insemnat I e melezitoza, cristalizeaza in cHe:va Ol't! e ll d cristale mari :ji tari, incH sci~ nesc intre dint].. Uneori _ dupa {'urn am amintit - ea 'cristalizeaza chiar in Iagur. Va Ii foarle gray {'jnci ea va Ii J.l asata ca hranli de iarna, did albinele nu re1.I..!iiesc sa dizolvt' cll"stalele .!Ii mor de foame , al Atun de 0 mare cantitate de hrana . Se mai poate ivi ~i 0 alta sit.uatie: cind In 's tup se acum ul eaz;i prea multi vapori de apit care slntabsorbiti partial de mierea cris taJizata din iaguri , alhlnele consumindu-le cu excesul de apli ce-J au pe suprafata lIar, VOl' suferl de diaree, iar sparii de nosema vor deveni foarte activi.
l\fierea fermentatii

T ta belul urm ~tor, dupa White, se vad valori a proape cecte ale n IIM"IIwl raport de gulcoz~-a pa in dilerite faze de cristalizare posibiUi :
11('0 rtl

Sl.area de crl5t alluore

Raporl
shlCOl a apl

, " ,
1

(1

Lichida Clteva crista te lzolalc Stratul de crista lc de 2-3 rom Ci\iva fulgi de cristaie Strat de cristale .de 8-1 2 rom Cristallzare pc 1/ 4 din InAI\ime CristaUzare pc t fl din tnliitimc Crista Uza re pc 3/4 din lnalfolroe Cristallzarc com p\el! dar supJ Ii

1,l8
1,70

"

CristaHzllrc

c:omple td .$1 tare

1,19 1.86 I.B3 1,89 1,98 2,00 2, 10 t2,24

I;iJ

De C pt, cristalizarea, in mod obifjn uit, porne.!?te de la componenta a I'upOl'tul din'tre glu coz~ ~ i iructoza care, in miere au cam aceea~ i proportie; ce l mai adeseori ins.1i. (ructoza se pl'ezinta eu 0 diferentA CCVtl rnai mare de glucozA, ceca ee determioa 0 stare de 11uiditate a mJcdi. Ciod proportia de gI UC07.8 este eeva mai m3riUi, mierea are tcndlnta vizibiHi Spre crhs lalizare, iar fructoza este antrenata sa se aHit.ure, D(> piJd3, mierca dl' lrifo i arc un rapor t. glucoza-Iructoza de 100 : 104 : I'llportul fii od mie 'Ii Cruoto7.a avind abia 4 % mai mu lt, micros cristaJizcazA. Mie rea d e ien'upar (le nuperll!'> L ,) are Isporlul 100 : 122 ; (>(1 rllmine fluida , diNa limp, da,' avind in masa ei c,is ta lc, !;(' !jOliciifi cli In schimb, mic ,'('u de snlcim car(' al'(' un mSI'C p " O("'('I11 de fl'ut.:lOl.li. ro pol'lu l 100 : 170, l'ilmin L m('r('tJ nuid ~ ('hlal' ('i rw:1 1.:$ 1<' dC'po/.llal!l 1,1 ' reec, Cind insl'i tn O{\ ',( \ mllrc ,'OPOI'L cl l' r,.u(:tozl1 . in nW'i(l mlt' I' II, S,.. /ll
gl'iSi 11 midi ('unti iflt,', d f' mkt'l..' dinh'~ lI n ~o l' l ('U'!' (' ri S1.llll /.l 'III.f'i \I.~I ' \" tcnotnf'.t111 1 de ni "" n il / fl l'" IIH' \'pe Ilh,"'t' 1 dll , slguI, (',"[('1 1l 1l '1 f"lll k l1 1' 1'1 -;111 '

De~i mierea este izolala sub cA-pAcelele alveolelor din faguri, poate Jj atacaUi. de 'Unii ferm en\i ~i degradata. Se ..!1tie d Jermentii sint cnzime, deci agent,i ch imid stimulatod care ajuta mierji crude $i chiar celei mature sa-~ i im'bunatateasca starea ~ i nicideoum sa 0 deterioreze. Opera enzimelor pe care Ie cun08$ten pina aid este cea de innobilare a mierii, de transform are a palizaharidelor cu ajutorud inve rtazei, pentru. cadin nectar sa '<Ievina miere. $i incii 'Ii aceastli in,v ertaza are poten~iale diferite in capacitatea sa de hidro1izare, did una estc inverlaza din gu~a ~i Ha cea din intestinul mijloci'll (stomaeul) a al albinei. Totu!ii sint agenti de fe rme ntatie ~are nu s int produ~i de albine, cj tnHesc oriunde - in sCara &t.u.pului - dEmumi~i "dl'OjdU": cum sint cele ee ajutii la fabricarea berB (SaCCharomyces, eerevisiae), It "inului 1;ii a hidrcxmeJului ori chiar da cre.!1terea aJuatului pinii. Cel"cet.1i.torii francezi au gasit drojdii ohiar in .nectarul unor i1.ori. 111 decursul unei !ungi perioade S-.!'l gAsit 0 mare varietate de droj'dii rermenta bile, in special i n neolarurile prOvenite de da Idurile de mar, capriC-oi, ell'e.!1, hri~a, fl oarea-soareJui. Uncle din e1e sint -considerate rezistente la z.ahar .!1i totu!ii putind produce 0 fennentape a mierii ; s-au gasit chiar in corpul albLnelor anumHe tipuri de dl'Ojdii; sin t multe varietati. cu putere de con centra~ie mai mare sau mai m ica in raport de apa pe , care 0 contine mierea, 'incepin'd de la un procen t de 200;0 in sus. Sinl allele, dupa A. Caills's, denurnite "tolerante" , rezist'f1te la g.luci'd e, dar cu comportare dife ritii :ata de miere. Ele sc aoomodeaza bine <:u zaharuril e mierii . Aceste drojdii elibereaza fcrmenti, care, contrar drojdWor oo nnale, au Iacultatea de a se dezvoltn Intr-un mediu indukit foal'te concentrat, insa ,o umai la 0 temperal urH o ptima. Mai sint !}i al te var ietliti de d rojdii denumite " rezistentcu. care n u pO activa asupra mie rii normale, pentru ca gradu.l .Ior ridicat til.: l

2 12

21:t

r llllt."Cnt.rarc nu Ie permite sii e vol ueze. De aceea, la fabricarea hidroI\)olulli l d in miere, pe care 0 Yom eX'plica 18 tehnologi8 apicolil, mierea, III IIll1csle<: cu apa se fienbe pentru a U'cide femlen\ii nocivi, urmind a tl Int.I,('t(lwi i fe rmenti selectiona~i. Cind mierea este necapacita ~i ia contact cu a atmosferA" supra"" lur.ntfl (u umictitate in stup, !lind higroscopicli, mierea absoar.be apa {lill vll.porli respiratiei, iar procentul sau de apA, initial de 17'/0, se n lJ'\ l' c~ le. Cereetatorii au stabilit cl a miel'e liisatA citva timp in conIw.1. cu 0 atmosfera saturata de vapori, absoarbe din ei 1-89/0 apa po ".1 in pr imele 20 ziAe. Dupa trei loni, procentul sau de umicUtate II Unge 55,2'/, marindu-~i greutatea cu 84,4%. I n aceasUi situa~ie, de htdtl! lI , in c.'C pe un pra ces de iermentare, cad devine susoeptibila de a fI Illflcn t.!!. de drojdie de tipul Saccharomyces metlis a d Saccharomyces f'4~ r(Wisi(le care obi.!j:nuit ajuta In fermen tarea vinului, hidromelului ~ i ('lI lrll' 0 piinii, precum {li cele de tipul Saccharomyces rouxis, care au Ii I'ulonre intre galben !?i ro~u. mtmul de inmul~ire at drojdiilor este llil orm. cAci se hdlnesc cu zahAr, spa !?i sAr:urile dizGlvate in apA. 1\1('I)o\ ul ~ i bioxidul de carbon pe care ele il elimina, ne!i.inldu-Ie foh'II II'IrJ apareot, ca urmare a metabolismului, dau mierii posibilitatea IIII Ui lcrmentatii acti ve. La suprafatA apare 0 spurna datoritA bioxiflllltlt de carbon, iar substan1ele organice ale mierii slnt descompuse ; lII,ltcl !nierea fermenteaza. tn stare sHU8\ie ea ~~i schimbA culoarea dcvcnind mai inchisA, i~i pierde aroma ~i are un miros ~i gust acru ; "I1"'ul se mAretjte la fel ca ~i H.M.F. ; gustul sAu se apropie de rlnced ; {I'l.vcl'1 tnza, amilaza ~i inhibinele scad in mare mAsurn i volumul se Ul tl l'c~ te .,i cony,inutul vasului se revarsi!. daca este plio; lructoza se ~(l pllrA de glucoza, iese la supraLa~ ~i este degradata in~ mAsuril mult
Innl mare.

Su6stan/e/e conlinute In polen au 0 aplica/ie at/t dB rastd cum nu nB putem imagina la ora ac fualtl.
Acad. prof. N. Tilln

POLEl\'lJL -

plINEA CEA DE TOATt-: ZILELE A COLON lEI

Chiar ~i mierea cristalizatA paate ferments cAd cnstalele mi!.procentul de apa ~i deci mi~orind can~jnutul aresteia in faza lichidA, incepe procesul de fermentatie. De aceea, mierea se pastread. In condiVi optime la temperaturi pina la l4C, iar apicultorul prevenitor IncearcA cu un aparat denumit higrometru continutul ei de apA. 1 )l'oblema va !i lAmurJt4 mai departe Ia acela ~ i capitol al mierii din
I'l ndu-~i

T e/mologia apicolli,

Tel'mi nlnd importanotul capitol privitor la grupul social al culegAtoarelor de nectar ~i al celor ce-l prelucreaUi. in miere, trecem la studierea albinelor care se ocup! cu transportul palenului in stup. Din punet de vedere ljzlologic grliundorii de polen siat celulc sexuale mascule, deci organul de repr oduC1ie mascul al plantelor SUP\! rioare. Privit din punct de vedere biochimic, grliunciorii de polen cantin substante de creatie, de Jung/i vietwre, de reparare organi cu , dintre care multe sint indi necunoscute - dupli. constatarile acad o prof. N. l'itin (U,R.S.s.). Din 9CeastA garniturA completA de suootan\c chi mice un rol deosebit i1 au enzimele care accelereazA ~i regleazA procesele vitale. De aceea aC1;iunea polenului se poate compara cu ac\iuneu glandelor cu secre\ie interna, care la plante inca nu sint suficient de studiate ~i constituie incA 0 tainA. Dezvliluirca acestor taine constituil' un'a cUntre pro'blemele pmJionante ce stau tn fa~ ~iin\ei. Este eel mai de seama element de cre{ltere, dezvoltare organie<' ~i de reparatie a organeJar uzate, Liind consumat nu numai pentru hrana puietului ci de intreaga comunitate - in a CarA de ma tdi care este in pennanen\:! hrAniU numaj cu lilpti.!1or. De areea, el mai estc denurnit ~i pHnea albinelor fiind 0 hranA albuminicl, vitaminele oonsumatA de ele toatA Vista, Polenul abund1i in naturA, Hind produs de plantele entomogamc mai 'C'U seamA in ipnmavarA - tiio iebruarie pinA 1n maj - in speciul eel de pap!die ~i arbori de piidure. Apoi vine polenul de varA d in iunic-august de la pAdurilc de tel, de Ie floarea-soarelui, hr,i~cA . coriandru , luceroA, triioj , sprcetA, in . Toamnn este ma i pu~in dnr 'C oartc pretios de Ie floarea-soarelui fur ajera, porumbul peutru siloz, napii porce~ ti . capr iCoi, Solidago, Aster, despr'e care yom vorbi mai depar tc. Primavat'8 cantitA\i mari de polen o'Ceril atun'll i, sti.lciile, iar ceVH mai t:ir,ziu apare ma'Cul ~i rapi\8. bogate in su:bstnn~e nutl'i1.ive. d'fl1' numai de Ie aroorii Oll flQri masculc. care o re rti !ji nectar tnui mull. Ointre saleH, Sal-ix in'Cana L. are polen ou mull uzot ; n umai po\('nu\ d e n ut! .!1 i cel de mac il egalea2A. Pl nnLcic de III 1l1un!.!! d.tlU mull polen, varint !fi C'Qarte valoI'()S. Albinele 111'C'(c rft f".'Ilenul vl.lr lnt fn\A (Ie f'(~ l IlInL
2 15

II.. In 'I tlnulllitd munooulturA. De ase-menea. polenu l pomilvr rodHori ,tl i III vi\c.i de vic au substan~e bogate in proteine, vhamine etc.

.1

:utesu l polenului esle strict le[at de

'prez~n\a

puietului in cuib:

In 11 1J$fI lui albinele nu-J cuTeg ; num_ cind cuibul este bine dezvoitat, ai "Ulvlttl l CH culegAtoarelor de 'pOlen este mare. Albinele i1 culeg de di" ll lll:lI \lI pina 10 amiazll, atunci clnd socii poliniei ajun~i In matudtate I ) h ~ .. ('gc SHU ele jn~ile 11 sfi~ ie cu mandibu'leIe. A:poi activitatea de

cules a polenului se opre~te dar rein'c epe dupA ora 16 cin'd in naturA este 0 oarecare umiditate atmos(- '~ ferid (Cig. 28). CulegAtoareie de polen jJ gasesc mai ~or deoit suratele lor care culeg nectarul cici polenul are substante atractive deosebit de active, iar mirosul 101' il mem'Oreazl1l1i iI gAsesc apoi u ~r. De diminea1a, primele cel"Ceta.c;;e aduc polen in stup, iar albinele tIll. If. - 1\ lbinA in care Ie W?teaptA, Ie inconjurA ~i Ie pipa:e ell ante.1 1tI1 I'll co~ulete'le "IIIIt! ell .polen. nele tndrcl.tura dupB care plead gAsind u ~ r sursa. $i culorile Ia multe soiuri de {lod atrag albinele IJ4'II tr\l ltecst cules. De pHd.!!:, nalba are un polen albaslrui; la par, piemi'c, 11".'11111,11 sAlbatic, este ro~u; alunul, papadia au polen galben-aunu; 1"1 tit: In coriandru este mov; de la mac este negru, de la soia este Il"lI u ~ju, iar de la bostAn'Oase ~i floarea-soarelui galben-<.lescllis. Dimineeta ' I' ui.'whid !lorile de hri:rcA , papadie, mac, loborlA; la amiaza cele de I'PHI'Cl}lll, sul!ina, fa celie, bob Iurajer. Sint ~j fIori care ofedi albinelor J)(llcn tntreaga zit a~a cum este teiul, bostanoasele, urzicu\a moartA etc. Slnt colonii care - dupa. Louveaux - au 0 mare aunitate pentru ,'/11>1\(\. care apoi ~ i -o extinld la t'Oate crudierele: mu~t'8ru~ alb ~i gaiben, l'lcllohca sAlbatid e~. Se crede cli la b(lza acestei paflticul'aritAti se anA t: /lf"ti01-ropismul J) care poate Ii coman'dat de Iactorii erelditari. Albinele consumA polen toaUi viata, mai pulJn in peruoada de Icr nnre dnd digestia lui se face greu ; al-bina are nevoie de 0 tempeMtut'n mai urcatA, pinA In 35,2C, care nu este in stup decit alund oind Il)ccpe sa apara. puietul. In schimb, sub forma de pastura este de mare Il jUlOI' iamu, cad el este digerat u ~r. De asemenea, albinele consumA lIlult polen de care au nevoie In hidrolizarea zaharuJui , prin activarea uplilnil. a invertazei din glandele faringiene, influen\ind .!?i capacitatea de hidroli zare a C ermentilol' din intestinul mijlociu (Ana Maurizzio). Observlnd loate aeeste partlicula rita\i ale polenului, majoritatea cercetfl'o"l\or l'"'8l1 caracterizat cu plastica !ji adecvata no\iune de pfine a IlIbfll cl.or' lldo.ptat ~i de n oi J?i amintitA mai sus. Al binele, care in timpu.1 formal'ii larvare au avut polen pu\i n, vur ttVl'l! un illteslin mic latA de cele bine Manite. T pind din primele minute dupA parAsirea alveolelor natlli c din llcc cuib, Ii ne l'(~' l c ulbinc lrebll ie sil. consume polen ca sA-:r;i l'era c~ in intre-

r - I

' I CIIIr" '(f'nJ/" ~ flI _ II .'U'II" ""IIA n IMnl . o,.e- " n""",UA dlrrr:(1'.

lh,:

l'xclillfll c hhnldl

err:

IICIIO/'lOlltO,

In

()rlll n lllr' ~'

u",,1

gime r:orput gms, care este, dupa cum ~ti \l, 0 rezel'v8 ('orpO/'ale) de grasimi, substante proteice, hidran\i de carbon Iji care se epu izeoz5 in perioada stadiului nimfal. Trecind apai la serviciul de doici, albinele tinere i~i inten sifi d l consumul de polen, pentru ca Hi pli ~o rul dat larvelor din c.:uib este Ull derivat al polenului. Pentru fiecare larva doicile consuma 3,25 mg polen. Putin mal tirziu, dnd albinele tinere incep sa se ocupe de trllnsfol'marea nectarului in miere, PQlenul consumat de prelucratoare ajlltfl glandelor {al'ingiene, care pina atunci dactuserA lapti~or, sa secrete acelc enzime de scindare ~ i hidrolizare a polizahnridelor din nelflal' in mon f)zaharide - glucoza !ii Jrudoza . De asemenea, consumul polenulu; influenteaza !i i capacitatea de hidrolizare a iermentilor din intestinul mijlociu. Apoi, in tot decursul vie~ii lor, albinele consumA polen pentru refacerea tesuturilol' u2late. Polenul este consumat in special de a~bi nele care se nase in toamnA. Arunci, C01lsumlnd .polen din bel~ug, doici le prelu ngesc perioada_de hrAnire cu laptl!1or peste cele trei zile de starl iu larvar, cum jIou primit toate g~nera\iUe in decursul verii, dind lapti!jOl' nf).nor !ar..ve. .m'Ca 12-=36 ore: 'Ele pot trai ras'tJel ~ase luni, pe clnd genera~ii1e de vara nu de~~esC 0 virsUi mai mare de 4O-d5 zllt>. Daca mierea - dupA 'Cum a\ri vazut - este un element energeti c care da cAldurii. .!?i energie individualA ~i colectivA, polenul este krona. Apicultorii cunoseind marea sa imporlantA, dreseaza ~binele...sa-l culeaga. hranindu-Ie cu sif-op in care au pus cu 0 seara inainte florile plantelor ce trebuie poleniz.ate; astfel detennin~ colonia d. trimita clilegl1toarele la culesul acelor flori, care slnt mai bioe polenizate .!?i dau rod mai bagat. Problema 0 vom lamuri pu~in mai departe. Ciod poienul intrA tn stup in cantita\i mai mari. matca coloniei depun~ lin. pumaI' sporit de oua, iar cuibul ia proportii marL Apiculcorul poate i'a ce astfel 0 reverza de polen, pentru a-I reda coloniilor atunci dnd el lipsellite in natura. In Celul acesta cuibu l se dezvolta mai bine. Activitatea nlbinelOl' la culesul polenulu i!ji capacitatea matci i de a depune ouA rna; multe au Cost st'Udiate de cerceUitorul ameri can Cale care, dresind albinele la culesul polenulu i, a gasit chial' raporturi matemaHce la stupii stimula~ , in comparatie cu cei martori nedresal.i. P olen ul se prezintA ca 0 aglomerare de pulbere microscopicA a unor gl'i':'lUncioare care au 0 mArime de aproximativ 50 microni (a mia parte din mOl) ~i care a u greutate Coarte mid incit 15000 din ace~ li ;'l ahia clntaresc 1 mg. IncarcAtura eelor doua ~lete, de pe picioarele poSterioare ale albinelor au pinA la 25 m'g, in care slnt . peste 300000 grauncior i. Pe ace~tia, albinele culegat<iare de polen i1 adunA fonn'ind a~a-z i sele ,.'g hemotoace" du~ ce rnai intH U urnezese stropindu-I cu salivA sau miere din gul1A. In aceastA cAutare de polen cit mai valoros, albinele se straclllicsc sa gaseascii pe cel cu mai multe substante importante, Jiicind astfe L 0 .~elec l, i e. Cercetalorul Dault (Australia) a orerit aibi nelot', in HCarn stuplIlui polen de eucaHpt de In ]0 varieta~i puse liecare in cutU difcritc.

elli

217

I.lk"fl ~ i au 'transportat in s tup rPo1enul din varietatea cure ~Irf..' pmeent ul miirit de proteine, steroizi ~i vitamine. plus ,1 II lIh.'l I,1II 1\ii ntrilg4tom'c, liisind aproape neatinse pe celelaite. Ult\ u lI (~ j o rii microseapici de polen stau in anterele florilor suspen,jut" pC nlumi ne. Fiecare grauncior este 0 celula sexualA mascul! care h)llll ll dl'[lzlI. o vulul d in ovarul Ilorii la baza stigmatuluL In acest seap. p lUMl l IIdlll'H1 in \esutul florilor anumite substante minerale care favoI I'ivn~b gel'minarea gdiuneio rului de polen, care atund dnd are la disII', ~ I\I \! U ll pt'ocent de 15-20% zaharuri I?i tot attta bor, tubul polinic "( 1 1111 0(0 ....11 . Pina atunci stigma tul ~i-a ~strat capacitatea de polenizare tl lqd 1)1 1<:JII1 de 0 substanta asemanatoare eu vitamina Greuntele de '0 J"ll l!lJ d l.Z\Jl pc stlgma t, gerunineaza in tesutul stilulul fLarH, unde inter\ lIt tit mod (lctiv anumite enzime. Ele m!resc intensitatea metabolis/l1\l)tl l , IlI r <:a re:mlitat, fecundal-ea florilor este ameliorat3 ~i legarea I r,Wfl1ut'eU semintelor la feL In proeesul de recoltare a nectarului de ,lnll'lf ulbincle ouiegatoare, se produce 0 excitare a pis'bilului, ceea ce conIlI hll lo 1 0 germinare ma i buna a polenului pe stigmat {;i amelioreaz~ /1 t..,'I lIl dIII'O t n felul aeesta se impletesc interesele proprii ale 11orilor, H, !!II " plt' ule al-binelor care recolUnd nectarul taciliteazii 0 poleniZlare mai A l ltln(' h, U lJ

l)(/ t') t'(1/ (J

111:111 vtl. Vli zu t la microscop. gdiunciorul de polen are un tnveli~ foarte O ~hn(!Jl t inlCit t rebuie lovit insistent eu un ciocan ea sa fie sM,rimat !lV " JI ~ lIt den um it exina. Ela are pe suprafata sa desene variate dupa 11 1\.'('1" pJuntei respective, u!]or de JdentWcat : con uri. drUge, basoona{;e, fllutbnl C'tc" iar intre ele sint mul~i pori care inlesnesc schimburile de l'C'! f,lIut ic. Int'r e pori se o bserva unul mai mare denumit micropil, prin ~'IIf(" t n momentul a propiat fecundarii ovulului iese tubul polinic din IlI lC'rl ot'ul g ra uncioruluL S upr afata exinei este protejata de 0 substaniil ,1 t:JQllsit denumita poLeinQ ; ea in1esn~te gra,u neiorului de polen sA se 1 II pcl18C u~o r de corpul paros al albinei !]i sa fie astfel transportat la A II tl OOt'C vecina din aceea~i specie. pe care 0 fecundeaza. In felul acesta II} lndc pline{;tc acea potenizare ncruciQ.tii care du' e la 0 rodire mu'lt e Mill t. ](Ire, Polcina n u este digerabila dar este folosita in economia coloniei, Wil d t.'o mbinatii. cu ni ~te ra~ini de pe_ mugurii plantelor superioare, 1~I ' cln d un pl'Od us nou, [oarte folositor intregii colonii care este pr-oIIUl/SlI l, d C'spre care yom vorbi mai departe. Su b exinil urmeaza un a l doUea inveli{; intina -care este 0 metnh l'l Hl n ccl ulozidi iranspa l'enta. S ub ea se gase{;te 0 substan\a viscoasa . li l('ll l,uiL di n : Illbumina , lipide, substante minerale .iDltre ca re predoli In tllfl ro."rlwu l. Wni ft utiCii'li i, vilatninele g lucidele et.<:, Ea este denu mila !" v/oUf /;/oIl U d t Optcl.\'1 l1 li, t n M p1U1C6C douA nuclee, urnl! vC'ftc totiv ~ i altu J ~~ I 'm l nllti v tll'OIl,mlt. ~ l ,'3pc l tnu ~(tg(, l1 . t. e dc-lel'mi uA ))T"4 o('\.':Il t1 d o ft"C"lIndilro. '
~ ' ij

o insu!;'ire distincta a poleo uIui este ~ i culoa reu lui. Fieca!'e spcd fl de pI nn ta are un al t tip de culoa re, care variaza de Ia specie la specie , Aceasta disti netie a polenulu,j se pierde odata descancat in alveole lc Iagurilor, cad ghemotoaceie se amestedi. La J 'ecoltarea polenului, albi nele sfi ~i e Cll mandibule le ante1'ele, din care se revarsa 0 pulbere impr~tiata pe tot in v eli~ul corporal a l insectei; uneori aibinele se tavalesc in polenul revarsa't. S-a constatat ea a albin a prinde pe haina sa paroasa pina la 0 suta de mil de graunciori. Cu cit culegatoarea are un inveH{; pAras mai putin uzat, cu atit ea se pudreaza mai bine. iar inearditura co~uletelor este mai insemnatii., Pentru a amplifiea riispindirea graunciorilor prinderea lot' pe peri.c;ori. albin a eul egatoare se inalta foarte put.j n in zOOr planat, la punct fix, ce-asupra f lorii respecti ve, {;i batind din aripi . creeaza un curent ee determina graunciorii, sa se inal\e .!;i sa se pcinda pe corpul sau. ApOl, ea aduna graunciorii cu periutele de la pieioare, Cum in gu~a culegatoarelor la plecarea din stup se afla. totdeauna o cantitate de nectar sau miere in arnestec eu 0 secretJ,e a glandelor salivare, ele aduna polen ul revarsat eu linguri\a din vir1ul limbii, - umezind grauneiorii ca sa-i poata lipj unli de ceilal\i. In acest scop umezesc ~i periutele eu eare ii aduna de pe corp, pentru ca ei sa stea bine fixati in co~ulete , Dupa eercetatorul Butel-Reepen, albina i{;i umeze!iite cu trompa partile paroase ale picioarelor, mai ales clnd recolteaza pole nul fa inos ~i useat cum este de piJda, eel de c~ tinli alba (Hippophae rhamno ides L .) ~ i de 1a alite plante asemanlitoare. Luerarca de incarcare a co{;uletelor la un cules bun nu dureaza de cit 12-15 minute. Cind eulegAtoarea simte eo~ule\ele pline ~i echilibra te i,:> i ia zborul spre stup. Sa urmarim la stupul de observa\ie cum proeedeaza albinele eu polenul adus: mai intii atcrizind pe scindura de zbor a stupului, intra pe urdini,:> , mergind in locul ~ tiut di trebuie sa-l depuna, ducindu-l direct la fagurii cuibuh.Li; uneori aleg chiar fagurii pe care au puiet foarte ti naI', pen'tru ea astfel do ioiIe sa aiba polenul aproape !iii sa hraneasea eu el Iarvele, Ajunse in preajm a alveolelor' goale, Ie cereetead sa fie curate ~ i i~i descarca co{;uletele eu ajutorul pintenului de la un pici or ~ i apai de tal eel de-at doilea picior. ' Cuiegiitoarele de polen nu executa dans uri ca cele care aduc nectar; in schimb, albinele din stup care a u primit sarcina de a lrans'porta polen se apropie de oulegatoarea, oare ilj'i desoard co!juletele. mi ngiind-o cu antenele, pentru a lua cu n~ tin ta de mirosul polenu lui udus, miros pe ca re il memorizeaza, pcntru ca apai sa il ga!:oeasdi U !OlO[, orudL in nabura.
2 1U

Culcgtrlonren de po len ou m(l i i:l~leapUl sa incredin~eze indi.rdiIUl'o din c01;iule\e alt or a lbine, ci, primind de Is cele din preajma ei a tWi i!totc de hram'i lichidA sau luind-o singura din alveolele fagurilor I.'U tnfCrcn. plead\ de indatA la 0 noua recoltare, De aceea !ji numArul h,lt'udlOi' pentru culesul polenului este mult mai mare rata de cele tM utc de culeglHoarele nectaruIui, dici acestea din unnii sint nevoile IIIl'HJj u ~ leple rindul penlru a incredin\a albinelor prelucratoare incAr,'M III'n din gu~a, Aceusta inseamna ca 0 data ce polenul este descarcat in a lveolele tnJlw'clui , culegatoarele nu se mai ocup! de aIte lucrari privind depozit nt'Cli polenului in stup, A(:ea5tA sarcina 0 are gMtpul albinelor tinere , I\(.(,I:Itt.'a indeasa u ~or cu caput polenul destinat sa fie folos it curind ~en l.r u a nu sta in!oiat, jar pe eel destinat depozitArii in vederea consulIIu lu i clnd alara:, in naturA, nu se mai gas~te polen, albjnele tinere il lJtlt bille cu capul ca sA elimine aerul dintre grAunciori ; cum grnunciorii JIl l losl deja umeziti de culegatoare, ei se leagA bine unii de altii forIIltnd 0 masA compactA. Acol o se dezvol1a un proces de lermenta\ie i/lclicl1 , asigurindu-se asHel buna lui pastrare. Sub aceast! din urmA rOrmfi polenul poartA denumirea de piistuTa, Masa compacta ocupA eel In uit '/4 din volumul alveolelor care peste putin vor Ii ocupate de un II Ini t jzolant de miere, peste care este ~ezata la suprrua\A 0 pojghitA de cClwA, In (elu l acesta, pAstura este cu totul izolata ~i aparatA de umiditatell cnre apare in sezonul rece at iemii in interiorul stupuiui. l n aceastA I IX'l'ioada pas-tura rA mine singura hl'8na vitamino-pl"oteica, cin'd in cuib nlbinele incep s a creasdi. puie t nou care da un' impuls mare dezvoltfirii cuibului in primavBrA ~i in'locuie,o;;te rindurile rarite ale albineIoI' de IMlnna, care dispar IPC rin'd. C. L, F arrar sfatuiel?te ca in stupul pregiitit ~mtru ieIinare sA se aifle ce'l putin dOl faguri cu pastura, Polenul esle ,akAtuit din mlilte iproi.eine, aminoacizi tiberi, lipideIlcizi gra.';li, vit-amine, microellemente, substan\e mineraie, precum !1i hidtaU de 'c arbon .';Ii aHe substante aotive, fiecare cu importanta sa, DAm in procente substan~ele con~inute de polen, stabilibe prin mlnU\ioase analize de E, Lenormand : '
o ro
nOZIlRQ

Dcsigu r cJ nu loale speciite de planle polenifcl'C con~in aC1!:o;l e ClIll titiiti de subslante, CerceHitoru l Nilsen prezi.nt3 un Label com parativ :a L SOr turi de polen (pa rumb, arin negru !1i je pi) din care sc poate obrei serva variabi Utatea e!ementeflor componente, astfcl :
Con\Jnutul In $ubSlAn\e Porumbul (Z ca mays), tl. 4, 2
26~

Ann u l nea:ru (A lnus glutlnou), 'I,

.Jep ll

(Pinus

mo"t"n~).

A20t

Proteine S',1lfati FOS'for Suli Zahar reducitor ZahartlTi totale

4,9 0,70 0,3

7,3
34,4

25,2 2,4 0,42 0,24 8,4 27,4

<.I

" 2,13,8 3,0 0,3 0.1 0 2,7 29.5

Cornpozllia chlmld,

lil a oliloelementelor,

elementelor mlnerAle

"It

A 3 - 4 Zll hlll"\.lri reci uctoare , . , , 7,5>--40 i'A'lharuri neTeductoare , ' , 0,1(-19 i\mklon ~ I alii h i<iralltlecarbon 0 -2.2 F ;xlracle etl"rice 0,9--14 PI'oll'lnc 1 - 35 i\mlnoacizl Uber i 1 - 7 Cenu~ rezlduurl 1- 11/1

Potaslu Magneziu Calciu Cupru

20
1

-Ja

- 46

Fier ,
Siliciu Fosf<>, Sulf , Clor Mangan

1 - 15 0 ,05- 0.00 0.01- 0,3 2 -10

I

-:!ll

,I
0)1

1"- afar~ de acestea ,polenul mai contine in cantit<1ti mlel : liamin fl, ribofravina, acid nicotinic, acid ascorbic, un pigment , un factor de Cl'cljtere ~i antibiotice, Zaharllrile din polen sin t: fructoza, glucoi a, zaharoza; unele palell'Uri con ~in polizaharide, Pigmentii fac parte din calcgoria carotenoizilor, In multe sorturi de IX>len s....au gasit substante ell azot cit ~i hOTrnoni ~ i fitoncide. Principaiele reactii biQidhim ice ale polenu!ui - dupA L, Hota - care se desf8.>arA in conpul albinei sint : desrom punerea !}oi resintetizarea proteinelor !}oi aminoacizilor. Mai IntH are loc descompunerea enzimatic<1 fl proteineior in aminoacizi. Din aminoacizi si'llt resintetizate proteinele COl'pului albinei, care servesc !}oi la re'l acerea de \esuturi veChi ~i la i onnal'ea ce.1or noi la albine adulte !}o j larve, Azotui excedenJtar din metabolism este eliminat din corp in cea mai mare parte su'b fo rma de a:cid uric , Upidele din polen variaza de Is 1,5 la 27 0/0, iar pdntre acizii lipid ici ~gra.';li ) mai imp'o rtanti se eviden\iazii: acidul oleic, palmitic, linoleni c ~ i stearic. Vitaminele din polen - dupA Hiel ~ i Burdett - sint in propol'\il satis!acatoare. Ei a u gAsit in polen vitamina C - acidul ascorbic; B I tiamina (anevrina) ; B2 - riboflav,ina ; Bs - piridoxina; Bs - acid ni cotinic; acid pantotenic; H - biot il;la; acid 10Uc; provitamina A carolina vitamina E - tocoC erolul; R - rutins d in grupa flavonelol', P olenul are muUe sorturi de hormoni eo estron I), honnolll sexuali feminin i ((oliculari) ~i androgeni - substante care poseda \iunea biolog.ica a hormonilor sexuali masculini. Polenul ajuta Ia cre!}otere, De p jldli, in Fran,a prof. R. Chauvin d dat in hrana !}ooarecilor de laborator cantitA~ mid de polen ~ i ci all crescut mai repede in compara\ie cu eei ce nu au prirnit polen, V , 11,)binson. dint!. cantWi,\i mici de polen In hran:a >bolanilor 1/27000 . .. ob~i n'U L illceti nil'ea ore~ t e ri i tumoI'ilor. ,(,'u bstan fel e minerale ale polenului pamicipa la construirea moleculei OI''(!anice ca CuetOI' induspensubil pentru desr~!}ourarea multol' reac\11 C"h lmlcc ~ i me l'~it,e l'e;l ('ch ilibruill i hidric in ce lule ~i hemolim ta. pen

,w-

1,<

,\ u,'rm,
220

""'''''''''

,', .... 'vMI

m"

,,.,t,'~(\l ul ,

r.xl.rll"

'lin

"rl"~

"'I'n,lIh,I",'

,II"

n\'Ar

:!:.! I

1111 phtrundcrea diCeritelor subsluntc IIccesare prin membl'MU celu lanl tl tl'llll&mi tC!rcn impulsurilor nervoase de-a lungul nervilor .$i in activiIlllt'll musculnrA. S ubstantele minerale ale polenului sin ~ folosite .$i In rt.t'Ollu'en inveli!;i ului chitinos al albinei in metamorfoz& (Chauvin). Prnteinele Cll aminoacizii sAi esen\:iali smt Decesare dezvoltArii viij.)Ut'L'\ ol hinc inCH din prima clipa dod apare embrJonul din coaja oului. cat! 6tn L in proportii variate de la 21 18 74% pillil. la 21,6%_ 0 datA ~ 'fllHHltllu1 lor se dezvolUi. mult glandele faringiene a albinelor doici 1J('!1lr'u secretia H1pli~orului, urmatA de cea !:I. enzimelor de transformare { t ...... C'llI rulu i in miere. Polenu L ate insa 0 condi.l!e esen~jalli. 1" JnfAp.tJ.J.it.ea_Bcestei opere: .1\ 'HI fie mai vecmde 1 an. CetcetAtorii M. Haydakl ~ i Ana Maurizio' au "1ll'lr dt polenuril-rtllf"'tiO an piero puterea de stimulare a glaodelor Ca.'ItI~!icn{' I)j mandibulare iocit acestorR Ie trebuie 20-30 zile penLTu a In('(~pc sd func\ioneze, pe dnd P9ienul proaspAt este eficient in numat ,'IHl.' zi lc. Polenul vechi pierde liifna ~r mtiIff81tl- al1"tiff01refzi. Llpsa polenului in hrana albi nelor mi~oreazi'i functionarea multer 1\-1,11, (1(> d in organism ~ i creeazA in familie 0 stare de ne}jni~te ; in schimb, 0 hrrmire abundenHi. co polen pot Ii reactivate secretiile glandelor \ I ~ul(', de a cliror secretE colonia locA ar avea nevoie. De pilda, glan,Id e ccriere dC$i sint epuizate du~ 0 actavitate de 8- 10 zile, pot la nl."VOic sA 'ProducA din nou cearA, daca aibinele se hrAnesc din abunden~i'i ell po l ~. Consumul poJenului detenni ni'i in primtil rind 0 dezvoltare a t'f'lrpului gras ~ i conferA albinelor consumatoare 0 deosebitA longevitate. til special albinele nAscute toamoa, cu corpul gras complet, trec u!}or JR,,,te rigor-ile iernii. Cui~Atoatele de polen prclerA un polen bog?t in axot ~i eu sublIutnte a tractive, aJegind l}i recoltind polenurile cele mw bogate in protcl ne, la fel cum fac - dupa. cum ~titi - suratele lor care culeg nect[lI'uL !';Ii care aleg !}i preferA pe cel cu zaharuri supedoare l}i cu concentro~lo cea mai mare. Rezumin'd, 'PUtem spilne ell. polenul are .proteine - dcci aminol.clzl; are grnsimi - deci acizi gt8!ii ; ate wtamine, microelemente ~i IIItC substan\e active. Ca valoare alimentara polenul cules de la un numlir mai variat de rlod este eel mai bun, intruclt s-a observat ca polenul mononor care III',' ucela~i continut nu poate satisface toate nevoile organice ale puietului *i ale albinelor t:inere, iar in consecinta colonia suferA in unele pl'lvinte. Aminoacizii eseotiali din polen trebuie mw intH sl1 lie descompu!?i 1.1(' organism pentru a putea ii ! o}osjti. In collsecinta, polenul ingerat, njungind in intestinul mijlociu (stomaeul) este staeat de enzimele sucului digestiv ce pAtrunde prin porii exinei. Numai astfel ei pot trece in hcmolimiA pina 18 ultima eelulA. Acol0 se recombini'i in subskm\e protcice specifice orgarusmului. CercetAtor:ii au stabilit cd numai sub (lceastli Jorma substanfele proteice participa la /ormarea celulelor !iii crc~lc I'ea organismului, cit !iii la refacerea eclor uzate, tn cursul acestui proccs de l rflc\ionare a lor, apar ~ alti aminoacizi noL

I,.

lzoUnd to laborator proteinele din polen cercetAto.rul Lensk1 0 rormat douA complexe, puntnd in libertate dupA hidroliza urmlilol'li aminoacizi; acidul aspartic, acidul glutamic, glicina), hidrox~prolirHl, valina, ferulalanina, lizina, arginina, treonina, metionina, izoieucina, leucina, tlrozina, histidina, triptofanul care ac\ioneazii activ in momentul get'lninArii polenului. 0 parte din acizii liberi aminati sint transmi!1i tn hrana larvelor tinere l,li in cea a mAtcH, In polen se mai afla acizi nuclelci, pigmen\i, acizi grruJ:i , steroizi l,li apa; aceasta din urma, intril. tn compozitia celulelor .$i sucurilor digestive, De asemenea, grlisimile Cll 8ubstan\e energetice filnd in proportii de 3,33%, zaharurile 34,8%, substantele minerale 2,35--2,40'10 sint absolut necesare la forrnarea celulelor l,li dezvoltarea puietului din cuib. Polenul - dupa R. Chauvin - mai con~ine amidon care este alacat in proporpe de 90% in punga rectaIa, abia dupA trei zile de la ingerare ; digestia incepe Insa. in intestinul mijIociu, trecind din proventricul unde a stat eel putin 24 ore. Consumul de polen pe an pentru 0 colooie este in jurul a 20-25 kg, folosit nu numai pentre dezvoltarea cuibului ci ~i pentru hrann albinelor mature. Existi'i totu~i 0 slngu rA situa~ie in care se recomandA en polenul si'i fie dat in ames tee cu un medicament : clnd colonia este bolnavA de nosemoza. Dacii polenului sa1L inlocuitorilor lui nu 1 se adauga medicamentul Fumidil B $i vitamina B~ B.!}a cum am arAtat la holile albinei, atunci parazitul se dezvoltA !iii el in mare propor\-ie. CercctAtorul P. KoUai (Ungaria) n urmArit dezvoltarea unei coionii !iii a stabilit cA. pentru creJ,lterea a 60000 albine tntr-un sezon - deci 6 kg albine - Ie sint necesarj 4 lagu.ri plini cu polen. Aceasta constatare este con!irmatii !iii de al? cercetAlori care au calculat cl 0 singurll. albinA inceptnd din stadiul larvar pInA la maturita~e !';Ii _ lapoi imediat dup! ce a pi'ir.!isit alveola natalAo-consl.J.l'lUi (120-145 mg --t polen, in timp ce din miere consumA numai 3,21 mi'J De aici se poate . deduce importan\a polenului tn viata coloniei:'" I n perioadele lipsite de polen l,li dod nu se mai ana polen nici in rezervele stupulol, far stuparul ou dA alhinelor !nlocuitori de polen bogati in protelne !iii aminoacizi, albinele se nasc cu un stomac mult reclus io compara\ie cu cel al albinelor care au consumat suficient polen. Consumindu-I, albinele nu-l inghit dintr-odaUi., caci polenul popose;;te in proventricul 1-1 zile, - alia cum ati tnvAtat Is anatomia acestui organ - lncepind acolo 0 primA prelucrare ; abia dupA ce trece tn stomac el poate fi descompus de diastazele aflate scolo. Albinele nu au 0 enzim.li specialA pentru dizolvarea exinei celulozice a polenului, De aceea este nevoie de aceasUi. poposire de citeva zile tn proventricul. In ce prive~ te hranirea puietului in cele 6 zile de stadiu larvar, acesta incepe sil. consume polen proaspa.t dupA primele trei. zile de hranfl cu lApti!}Or, sub formA de terci amestecat cu miere ~i apA. Acest terci de polen este dat de dolcl direct in gura puletulul. Proteinele polenului din terci constituie partea cea mw im'pOrtantA din hrana larvelor pc ca1e de dcmoit{tre, dp.~i c.1ntitatea o!eri'tA nu este pres mare. Proteinele lui l}i plusul de lIipti~or conlerA albinelor de toamnA acea longevitate care depf'i~~te 0 vlcluire dc peste 7 luni. pe cind s ibineic de varA trAiesc t\b ia 3(}-11l zllc.

222

223

tocolilorso polsnului In s tup

PASTURA

Albinele sosite la stup cu co-'1ulete pline cu polen, due polenu! in 1I1I.WJlllu clipselor cu puiet din cuib, deci in directa apropiel'e a doicilor (IIII'll tolosesc cu predilectie polenul proaspAt tn hrana puietului. 0 altli !JIII'it' din polenul adus este i'o losit de albinele mature pentru propriiie lI"vlll rlziologiee, iar prisosul dimas in alveolele fagurilor ce marginesc 1'''111\11. va fi prelucrat de a'lbinele tin.ere in pasturii - alja cum am IIIII'lll!, moi inainte. t n arest scop ele prefel'li sa depoziteze plistura in faMUI'I de culoare inchisA care pe Iinga eli sint mai C!lduro~i au -'1i alveo1111 cl\ ptu~ite cu inveli~rile nimfale ale generatiilor de puiet ee s-au <nll' Cll t acolo; acestea absorb eventuala umiditate pe cure 0 mai are OlliCnul. Prcluerind polenul albinele Iolosesc 0 secretie a glandelor Illulldibulare, in special acizii gra-'1i, care opresc oriee ineeput de ferHI(,ntnlC. in atara de eea lactidL t ntr-adevar, acidul hidroxi-2-dece1101(' component 81 Ceromoni1or despre care v-am vOl'bit la matca (I u ~i rotul de a acO"peri grauneiorii de polen pentru eonsumut viitor. Iztlllndu-i de conbaetul cu oxigenul, astCel este opril! 0 nouA CennenIAliC'. Aceasta totU-'1i va avea lac, dar numai ca 0 ferrnelltatie lacticli l'urO U steril izeaza, operA 18 care contribuie lactofermentii arIati in gu~a tdblnelor. Astfel se obtine vastum, care este hrana specifid!. pentru 11\l'Oii ~i inceputul primliverii. pinA apare polenul proaspat. Cind aeeasta prelucrare a polenului este totala ~i C eritA de inIluen'e IIOrivc, pastura are 0 valoare neegaJatA ni ci chiar de polenul netransCol'IHUI. Cercetatorul Butler a mal'cat albine hrAnite cu pasturA, comparindu-Ie ell cele hr!nite cu polen ~i a constatat cli aeestea din urmA traiesc mai l'u\ln rutA de cele ce au consumat ~sturA . In special albinele nascute in loC unnA, care 'Consuma de Is 0,5-1 mg pAsturA, traiese peste 7 luni pina I1 I).'l1'C flora polenif_ ra de primAvara, a~a cum v-am mai spus. e Polenul disponibil neconsumat in stare proaspaUi sutera trans Cor1!lul'ca in pastura, trecind 'prin_ patru laze. (A. Caillasi.' prima actiune ure loc 18 circa 12 ore de la aducerea lui in stup, la analiza gAsindu-se In t!i () tnicroCiorA heterogenA printre care !?i eolonii de drojdii ; a doua rll...!i ('ste eliminarea progresiva a miCl'o'Ciorei nespecil.ice in folosul UIH~I fOl'lnenla\ii laclice. Aciditatea mediului devine mai pronun\ata: (l tre ia futl\ I..':o> te (.'e a de' dispari~ie progresivli a bacleriilor iactice sub ercclul t:ld dului luetic, c,Il'e eslc [<lUI lacloCermen\i1or; a patra l aza eslc ( '(>/1
22 -1

din II 7-a zi !ji de In prima ae\iu ne, earucterizutil. prin dispari\ia lotul!\ a bacteriilor InoLice, cind, sub ~nfluenta marii cantitAti de ncln l a c ~II ' produs, polenul devine cu totul sterll, iar pH...;u:1 sAu se apropie de 1. Ace:stea dovedese ell. pAstura, ca hrana pentru larve, nu seaman a dc Joe eu polenul din ghemotoacele co~ulet-elor. 0 analiza. a ei a stabilit c~ pAstura contine: 34,81/1 zaMr, 3,331/1 grAsimi ; 2,460 / 0 proteine; 2,55% substante minerale j vitamine, enzime, substante hormonale ~i fiton cidc. In schimb p,Astura_ este fonrte ~ensibilA-.il!. geml iernii daca nil (tSte .pusA tn preajma ghemului de iarpa, -'1i se pAstregza.. eu alit mni bine dl!di a acoperA 0 parte din_&!!em. At~d se poate constata supcrioritatea sa did alhinele, intr-o sstfel de -situa\ie, pot sa:-~L creaseA eel putin 0 generatie mai redusA de puiet in iarnA, care va fi cu aUt lll[li de folos cu cit primAvara intirzie mal multo iar 0 mare parte din albincl(' din toamnA ead imbAtrinite prea curind. CerceUitorul american C.L. Farrar considerli ell. mares. reducere a populatiilor ooloniilor in priml"l. varA , Jl:~A_ !or~azA lipsei de pasturA din stup. a I P~tura este influen"{atA.- negat1v 9~ Jln ~ceLde uffiiditate in stup, in..-spe~i,!!~pul:=ierrui. Pe sU-praiata alveolelor aP8J'.e 0 ciupcrea ) Peri<;ystis alvei care 0 _ aUereazA, devenmd_ allLL ~!Jmpietritii. F'agurii ace-'1tia trebuie elimina\i <liD -..tup ~rtopiti. Numai dacA numArul lllveolelor Cu 'pas-turA slterafa este mie, stuparul curAtA alveolele pinA In peretele median. ~~; este sensibila lJoi 1a 0 pAstrru:e _pr.elungitA, in care caz voloarea ei alimentad"r eae trei ori mai mica, fa~ de polenul pro asp~it. Temperatura cea mai JX)trivitll pentru pilstrarea ei este de +2 - +8C, in camerA uscatA. Canadienii, - tn special un renumit api-cultor H. Schiller - care are 800 de stupi, realizeazA anual 0 recolUi mecHe de 82 kg miere de I, fieeare colonie in afarA de ceea ce las3 ea hranA albinelor. Incepind de 1a.1 fepruarie el ofera albinelor pastura fn tttrtite cu. miere 'semicristlaatA, in .ratii de 45.Q...K-Pi3Sti, - 0 data. pc s~tAminA. El sacrirfC- iagurii A Iiz_ sCo~d pastura din ei aJ;ia oum vom ar.na:!s-Xennologia .t\picolii. Cuibul coloniilor se dezvaltA a~a d~ bine incit la mi110cul lunii oprilie din fiecsre colonJe se formeazA roLartificiali, cArora Ii se dA din cite 0 matca nouA din cele de la rezervii sau creseute tirnput'iu. - Dar in lipsa totalS. a polenului din naturli, ctt !?i n pAsturii din stup sau din depozit, ce trebuie sA faeem? - intrebA un tinAr apieultor. - In primul rind nu poate fi niei un an tn care in sezoanele de Ilctivitate 0 albine]or din primAvarii, varA, toamnA, sa. fie 0 lipsA totnHt de polen in naturli. In al doilea rind, dadi apieultorul colecteaz<'i pole.n cu ajutorul colectoarelor pentru a face rezerve, - a~a cum vorn ara.ta Ia Tehnologia apicolA - albinele pot fi ajutate ca ' w-!?i asigurc existenta lor, dar mai ales a puietului din euib. S-a observat cA atunei dnd polenul lipse-'1te eu totul din stup aibinele tnceteozi! cre~terefl lui daro nu se vine in ajutar fie eu polen coleetat ~i pulverizat, fie o!erind nlbinclor iniocuilori ai poJenului pentru en flctivitatca clin s!,upi sil nu -ric s tinjcnilti. T nceasUi privint<'i, polenul scutnrllt de pe porumh cs tc n f Cl{l II.(' bun .
o

I~

(I,

)II,

225

Til prima p{Ute 1\ pl'iml.iVcl'il nbundcn\lI poleoul ul estc dcoscbitA. t1I1I'lJU, chnp\ilc, gl"iidin ile, indeslulcuza nevoile eu prisosinl,A. til lunile \, vflri1 polCiw l plonLelor oleginoase ~i lehnice din culturile entomoII.., III elll'C sint trunsportate stupinele, va !i iolosit nu numai pentru IIIv fl li1' col0niilol', ci ~i pentr u a face 0 importanta rezerva de polen ~II I)fl " llIr~ bine pastra'l~. {"J ol'jjUorii polelluLui pot race fatA in mlisura suficientA lipsei JX)le\I~\l l 'Ilill ales cillo ei s'int dati in combinatie eu 200J~ polen pulverizat. -if i " 'I'(' tllaA 0 condn ie: s~ fie in concentra?i juste de proteine, I DII IIHL Illl1inoaeizi etc, a cArol' doza trebuie strict pastratA. S-'a IJj\'l'lJtlL de cercetlitori ea prea multe proteine pot da 0 toxidtate lI'o t.~11't\ pcdculoasc'i. Variatia combinatiilor dA albinelor impresia eli ele vlCtl 0 hl'{Hlli naturalli mai ales ctnd se adauga. combinatiei citeva picliII r.I flf' lwbsLanti1, aetivA: ulei de melisa.. de garoaie etc. ~nlocuitoril Itlt n (J rcr'i \i sub formA de pulbere uscatii, afarA in naturA. Cind In 1llllhlnll\lc este l?i miere, hrana trebule oferitA numai in stup, cAd aUr l ulblnc]e se nelinil?tesc ~i poate sa apara jurtil9Ul in stu pin:'. )bl:$nuit, in primiivarA albinele caut! aduc in stup mierite 'll}lltnn\e gAsite sub formA de pulberi: rumegu ~ de ferilstrAu, unele 111m I)criculoase pentru slinillatea albinelor cum sint ingra1?ilmintele IIIHlil.(t. Se pot oIeri unele 1wouri care insA se digera greu ; dintre t"''tI I,'u esle preIeratii nina de orzoaici1 ~i 1liina de soia, care este bunA lUnd clod este degresatA, dar trebuie oferitc'i Cll un par[-um atractiv. - Oar care din pl antele poleniIere a u poienul eel mai valoros? IIll'onbll unul din'lre 'tinerii apicultorn. - Desigur cli din sutele de plante de acest l eI taate dau polen 11"1\ mu tt sau mai pu~in valoros pentru colonie. In general, se considerA h rclc c/ll''e au periantul') mare, slot cele mai atragatoare. Dintre acestea (> I'Cl norcA pApAdia, iarba l1arpelui, sunAtoarea, alMstri~a, lupioul, ltl{'l e~ u l etc. ; ete pref erlnd pc cele cu protei ne mai mutte. De pil.dl1 {I/llrc-role slnt Iosrte bogate in polen dar sarace in proteine 111 de aceea 111 0 Be duce la munte pentru culesul de manA, trebuie sa aibA tn stupi J ' ~u rl cu p!!.studi sau sA dea aibinelor polen colectat Ia $es to colec()nt''C, puJverizat ~i expus tn primiivara la dispozitia aibinelor. In sehimb Id (l (Thuja ocoidentslis) care inflorel1te la munte devreme, in primA'nrl1, m'e un polen valoros. De asemenea, ienuperul (Juniperus Comnunl e), corn ul (Cornus mas), alunul (Cor ylus avellana), arinul (Alnus 'luLi nosn), plopul (populus), ulmul (Ulmus), saIda ci'ipreasc! (Salix caIrell) cu taste exemplarele mascuie de salcie, sint f oarte JX>leniJere. )1,)tre plllnteJe ierbacee bune JX)lenifere sint; Iabiatele, lucema, spar., ('lit, sulfinn, osul iepurelui, maeul, cu cele 47 proteine ale sale, toate I~Uln otlscle incepind cu dovleacul (Cul'Cubita pepo) ~i terminlnd cu pe)Orlcle vel'de (Citrullus lanatus), p recum ~i RIte SpE"Cii. OlI1t.re pJantele agricole cultivate bune polinifere sint porumbul, lfl l;l<'fl, rupi\a, tloarea-soarelui, mu~rul , precum ~i multe altele des'f'IIIf' IX' Inf'J! in ABC npicol , ~i pc care Ie gasi~i i in lucrarea ..PhmLelc nO\l(llrc" de .jog. 1. Cirnu (Iig. 29-37).
, I ti!\llrQc<lul lIorll .
'nv~ IIj',,1

Fig. 29. _ Piank! melUcre lji polenifere alunul.

Fi g.

30.

Fig.

31. -

MUljt.ar galben.

S~ella.

Fig. 32, Spli. uta. n

Fig . 33,

Fig. 34, -

Sal<:ia,

Telul.

I) "'T" II"'~ _ 'If'' !lII()~... A II""!".,,,,

tl urll' t nrm .. 1 dlnU'-un num h

vArlat de lIepGle "

pl!Uile oo r e

Fig. 35. -

A r\a,rol.

Fig.

36. - Floareasoarelul

Fig.

37. Mc.nta.

!~ O

;l::!7

SII'll

~ i citevu
('; 1 =

"llllnt'lvr lIM'Ou l/.I) .

plHnLe- polen ircl'e C\I polen toxi c eal'e dAuneazd lIoaJ'C<l bro~teasdi (Rnnunculus aeer) ~i 1.isa (Taxus

n limJnc aeum sA vA iAspund ~i la intrebarea pusA de unul din voi jtl'lvl h)[' 1ft !elul cum albinele ajutA la feclIDdarea florilor. - jJ ~ntl'u a lua neotarul 'din iundul potireior, albinele ating anterele "" 1'1'11 [5<' ~I pline cu ,polen, care pu'dreazA cu zecj de mii de grAunciori hlv,! I1.,ul lor corporal. Trecind la 0 floare vecina, din aceea~i specie, 0 1 }{II'l c dIn ,gr1iuciorii de polen ce sint elemente .mascule, vo. didea pe Al l.(ll luW! fl odi re" pective 1?i vor iecunda ov:ulele a~ezate in ova . Ovule Ie s nu VO l' produce semln~e mature capabile sa des tin ere plante, dedt dup~ mlll'CnI 10" cu g.aunciorii de polen. Prin transportul grAunciorilor de la 0 plflll tO lu nIta, prin intermediul albinelor se realizeazA polenizarea incr'tL,'1,111(1, care mt\.~te producti,a de semin~e; aeeste seminte sint totodate. de 'I N'Il1 llltc superioara ia1jii de rele obtinute prin polenizare dir ecta, c1nld Ih/I ~AnlC ~i de pe aceea1?i pIantA se autofecundeaz.li. Pcn tru Indeplinirea sigurA a acestui act de 0 importan\A capital A i l vl llOrului rod, natura esle foarte darnicA. ea r ezu ltat pra('tic graun.tlot'll (;c cad pe stigmat.e i1?l prelungesc - al?a cum am spus - tubul p01l1l1c pina ajung la ovarul norii. unde incepe de indatil procesul dp.
~crlll l nnre.

BAUTOARELE DE ROUA ~ BURDUFELE CU APA - Unn!rind problema alimenta~ei ell cele douA principale alimente, mierea !]i polenul - aduse in stup de marele grup social a1 albinelor culegAtoare, v-am amintit adeseori despre apA. Din punet de vedere fizico-chimic, apa, este un liehid incolor inSipid 1?i inodor. Ea este compusa dintc-un atom de oxigen 1?i dOi atomi de hidrogen (}hO). Apa constituie elementul primordial de viatA pentru oeice mnte din lume, atit peawu animale cit ~i pentru vegetale. Un om ponte trai 40-44 zile fAd, a se alimenta, dacA consuma apa, dar moare numai duJ}! 3-4 zile dad organismul nu are apA la dispozipe. Plasma din singe este formatii din 9()t1, apii plus substantele minerale, organice. honnonale. fermen~ii lji gazele. Cind organismul nu prime~te apa apare fenomenu l de deshidratare care devine patologic dnd starea se prelunge~e, dar- se redreseaza dac~ se recla organismului apa o cAi dUerite. pe Hemolimfa albinei are nevoie de eel putin 70';' apa pentru ca numai astfel aparatul circulator va functiona nonnal, ducind substantele vsloroase ale hranei pina la ultima celula. Larvele au un con~inut miirit de apA in organism, intre 76 ~i 81%; ele se usuca ~ mar cind procentul de apa scade sub aceasta limita. Pot trAi numoi intr-o ambian ta calda ~i umedli cum este cuibul. Apa este indispensabilA pentru cre~te rea 1?i dezvoltarea orgl.nismului vJu. Haydek a supus experien~ii un numAr de albine fnchise in colivii impreuna cu mates lor, punindu-Ie la dispozi\ie hrana cea mai aleasil 1?i tinute la temperatura nonnala a cuibului, dar nu le-a dat ap~. In zece zile toate au murH. Fara apA albinele doici nu pot prepara terciul a!catuit din polen, miere 1?i 0 secretie limpcde a glandelor mandibulare. In lipsa apei. doicile rnerg pine. acolo incit sacrificA 0 parte din puietul Iarvar sau nimfaI, sugindu-le limia, cu care pot acoped nevoia de apa a hranirii, eliminind aPoi cadavrele din stup. Fara apt\. glandele nu pot da secre~iile respective. Cind stupru:ul pregal~te coloniile in yegg .~ 'produ~ii de lapti50r, dare se pune apli curatfi in alveolele -unui lagure avind in dreapta ~ stinga lui doua rame port-betci cu larve tinere.-'Qoicile vor produce 0 cantilate mariUi de l!1pti !1Q" pentru cA au la djspoz i ~ie apA suficientA.
229

Dupa Eleaghin, acolo inttlnesc in mod

activ

unele enzime ce

rl i"'tCl1minli 0 crel?tere intensivA a m~tabolismului : iorii, ~i ca l'e'ZIUltat f III'mcnza tonnarea rodului sau a seminte1or. GrAunciorii cei mai dezap~i pentru germinare. Excitatia piliUlului contribuie la 0 amplificare a genninArii. tn IlceastA oped de polenizare a florilp., polenul variat din punct d~ vcdel'c al caliUi~ii, nu numai sub raportu! genetic ci 'li cel fizio!olIlt., delcl,ninA 0 reacp e puternica a plantelor maternc, ducind Ia t or"lOren unoI' seminte cu calitiiti superioare .!jii productivitate deosebit de

voltuU sinl cei mai viabili 1?i rei mai

lIl /ilC.

I~ roblcma va fi amplu e:lq)licatA la capitolul Polenul in ~i;inul noritmlturii. Inchcind acest important capitol din studiul nostru privitor la PUIOl I, dellcoperit de albine cu sute de milioace de ani in urmA , va aminlC8C cO O(II11cnii de 'ltii n~A abia in 1945 au inceput sa-I cel'ceteze, descop(rintl bogli\ia atitor elemente de via~a pe care Ie cuprJnde, nu numui J}l'lltl'u nlbinc, dar 1?i pent!'u om. Grauneiorul micrometrie, a stat n~tiu l Cil ('l'VIl f lhl\. illlpol'tnn\A. ea un tezaur ascuns fara sa !]tie ee valo81'e are. Am m u l ~Iunil'eu sl1 vM c<l araUnd oamenilol' ceea ce s-a descoperit de l'Il\ii >I'iJinul s!l.nutlitii lor, s-a ajuns la un consum masiv de polen a.'~ 1J(' 1 In 1i1 IncH PI'(: Ilurliu Ill'id t tic m[ll'c m' fi, nu ajunge sa satisfadi loale c..'l'inl('le. l I'lt, 1')(('fHplll. T jo"/Ill tn. ill HUHi, !';- tllI ctJ lls llmat 20 lone de polen. n

220

Un (;rcNclHor de mtit.c.i dill S.U.A. a obsen'at d \ alun ci dlltl pro...II) I,\lu de op5 tn lApti~OI' este mAritA, larvele se dezvoltA mui bine, iur f\l"w(.lt lll'C(l pInt'! Ii] adult irece moi u~or. 1 1'11 IIp<'i slIcul'ile nutritive ale aparatului digestiv nu se pot formu "11 ,111 JI~ 1,'\.IIIcl't i n hernolimfil ~ i sa alimenteze celulele. Dupa acelaf?i Haydak,
ell exceptia sl binelol' ul tll, nthlClItc - cre~te in raport ell virsta, dar seade repede in prima zi o!I(j I' lnhlllzcuza in jurul a 70010. Tot el a gasit ea apa in organism preIllt /\ If vllrill\ie tn ra~)lt de sezoane; tn timpul iernii apa din tesutu ri "('lItlu, ('('Cllce inlesn~te aibinelor sa reziste mai ll!}Or la frigul aspru. Oc lI~e lll ene(l ~i pu'terea coloniei are un 1'01 in ce prive~te cantitah'n ell" up!\ lleccsarA In via'a albinelor, eAci s-a constatat d i. in coloniile . lhl1l'. nlllllJ eie au 0 proportie mai scAzutA de apa in organism. 0 temperulll l't\ us('u la :.;i 0 hranasal'adl in apa, coboara ~i propor~ia de apA in IIlltlulhml. De aeeea, clnd [n prim!1verile reci albinele sint nevoiie....Aij. ,nmlnft In stup, dar Ii se d~ ca hranA zah" tos spre_stimulare in uluar ,'("lui r umc i hrlmitor, trebuie lru}'naU\ apa fil care s-a dizolv at 0,1 g add Illi 1,.le In Utrnl de lichid. tn i elul acesta se compenseaia lipsa de apa in ulilm li811l. DupA A. ChauvJn, in special ceJulele ovarului a u nevoie de ullIl mulUl spa fatA de oricare parte a organismului; hemo limfa consti~\dl l , Ilitre altele ~i funetia de rezervor al apei disponibile, tn caz cA aeeste t 1'If.(lrv(> scad sau dispar, tesuturile se deshidrateaza, iar colon ia merge fl J)I'U dczastru. In anul 1931, negasind niei 0 indicatie in taata literatura (\Iiilliultlttli. despre cum trebuie preg:i1tite eolonHle peotru pastor al, am pl(H'dut ju matate din efectivul unei stupine, cad nu am pus in ultimu] r{l 8 111'C 0 oarecare cantitate de api1 in alveolele lui, iar albinele au mlJl'Jt lIvind suprafa\a totalA a corpului ~a de wneda ca ~i clnd ar f j foI'l. scollse atunci din ap!1, iar ingurii cu puiet erau ea op!1riti. Cu pier IIt!!"1 gl'cle arn inv!1tat ceea ce nu Se scria nicaieri J?i se p!1stra drept ,,1'I (lcl'cte de mescf'1ie". ,f n zilele toride din varn propor~ia de apA din organism se mic~o r cllzA; albinele sint iritate ~i ies afarA din stup pe peretele frontal fnrmtnd "berbA ... Ete se aglomereazA la adApMorul din prisaca, marind t,.'OII!I\lmul de apa pentru reglarea microclimatului stupului. Albinele din coloniile care duc Upsa de apa in iama - spune Qnntul'ski - !ac a pel Ia intesti nul tenn inal, deshidratind reziduurile ull n1l'I Jtfll'l' de neola , -care se intAresc. A lbinele o bt,i n asHe! w;a-zisa (1J)lI mewbolicii, dar nu num-ai dnd temperatura in ghem este de eel pu \ln 20C. Sub acest nivel apa metabolica nu se poate realiza. Tn .ch hnb, pest.e acest nive1, pl'oduetia ei se mare!jte. La acest grad albinelC! l)CIt Ilbsorbi apa annUi pri n condensares vaportilor d in respiratia albinelnr dinghcm, condensare oore se [ace pe peretti reci ai stupului. o nl t...'1 sUl'sA de salis!acere a nevoii de a pa a orgiinisllllllui este IlII CI'CO cfl p."l.citA. Apn prc rcroUi. de albi ne este cea diD precipitatli, mai Cll sean,,' ceo de -rou!\ sou ceil din lopil'ea z!1pczii, apti care a re a anumit! pt-oPOI'~l {' d(' IIZQt utmos r{!riC'. Cl.'H di n !intioi a re aproape totdeauna tllI li le !d\rto'l mincrnlc. Cen d in ..turi l'slc de Ilscmenea hU Il!\; /11>< \ dUI'!\ / ' 11 11111 [ ~ l'1t[ I'I U' (,:! t c' (,OrHI Utl lllt~ {'II 1C'ti('l'n\i'I de o l [,ilw. ' d l Ht !Jlltl 1:\US, proc~ ntul de npa in hemolimfa -

,I

Albinele transpor.tind apa in inlerior, 0 inUnd pe alveo lele f'o.,6l1lrilor goi, iar albinele ventilatoare creea:zi1 in stup un curent cu 0 t(' l1l ~ peraturA de cel mult 36,5C, Unele albine stau permanent i n stup ~1 siot a provizionate cu ap~ de catre albinele dir~u~ asemanatoare cu ni ~ t c t: ~urd ufe cu apa de rezervA, pe care colonia ~ i Ie organizeaza. S-a calculnt d t' "oJ.Y cerce!atori di. l~ 30000 zbol'uri aceste drAu ~e aduc_ln stup 1/2 litru npa r'" _~o Cindo II?- imprejurimile stupinei se iac pulverizarJ eu insectici (h~ ~~i.,. deci stupti slnt inchi~i -:- co1~ni~le c?nsuma .2-3. litri apA pe zi , ientl ~ stupar.J!l._uluceje I.!ramwr_din l nte~toru lcu)bulul . _ . -Pentru a souti aIbineIe sa. laca z'boruri dep!1rtatetncautarea apei , clnd temperatura de afarA este de 9_10C, apicultor.ii asigurA in pdsaca un mijloc de adApare; este acel adApAtor descris la inceputul Jecpilor noastre vorbind de orinduirea unei prisAci. Personal am eon!ec~i o nat un ad!1pi1tor cu douA compartimente in care apa este ioc!1Izita permanent de 0 micA lamp! nt. 8 Cll petrol; tntr-un eompartiment se pune apa pu~in sAratA (5 g la 10 litri spA), DupA doua zile areastA apa se eliminA ~i se inlocuie~te cu clorura de calciu 26/. care ajutA la digestia pasturii, ori 1 g. uree Is 10 litri de apA $i ]0-20 g miere, combina ~ie ce conie.l.'a 4.0/. azot ioarle necesar organismelor tinere. Apa din acest compartiment se schjmbA la 2 zile impreunA eu sllbstnn\8 dizoIvatA. Metabolismul apei - a~a cum am ar!1tat - se mare~te in raport ell temperatura. EI este reglat de honnoni. Greutatea $i procenlrul de apa - dupA Chauvin - este In raport ~i de virsta alb,ioelor consumatoare, Ap8 are un r ol important in stup atunci clnd in faguri mierea s-'a cristaHzat. S-au vazut cazuri c'ind colonii ell mult!1 mJere de acest fel au pierit de !oame in timpul iemii , dici ele nu au uvut la indaminA ~a necesar~ ca sa poatA dizolva cri'stalele mierH.

'.':10

'()t:lnruJ .. ,lie fot" ~" l'rJ~/ul tum/far al colonie;.

PROPOLISUL
Pc dnd diideam tinerilor apicultori taate aceste explicaVii pri\l UPHtC 10

marele grup social al albinelor culegatoare de nectar, polen

, I l'lIla ce nduc apa in stup. iar stupina vuia de zumzetul unei intense

I I Ol lv 1Lr.~I, in valma'ljiagul cel'or ce aterizau din zbor pe scindul'a din fa~a .,,'IJlul l IL1U1 a sosit 0 albina ale diror cO!;iule~e sclipeau in biitaia indnsa " I f\~C 0 1 de soare, ' _ Cc aduce oare aceasta albina in coljiulete - a spus l'epede un Ihlll i (11)l cuitor, aratin'd ~l'e aibina care, eu fereala, cauta sa se I llt6(~ III'C printre celelalte cuJegatoare, pentl'll ea palenul este eolorat !}i fA lun" 1 indircll.tura acestei albine sclipe!}te ca ljil clnd a1' fi poleita 1m' 1 loc? 1\1 _ Este 0 albina care aduce in co!}ule\e propolis; aceasta este II Jl ubstan\a secretata in special de mugurii pJopului. Albinele il aduna _I tic pe alte plante ea eire!jiul, aninul, prunul, bradul. 'Piersioul !}i ca'S1 IHlI , PI'ecUID ~i de pe conurile pinului, dar eel mai pretio8 dintre taate :/l rt'lIlltnl' propolisul de la plop. ' Albinele din gl'llpul social al culeg!'itoarelor de nectar ljii polen l}Ii fntrc ele- un numar restrins de albine specializate in reeoltarea pro1 ,Ic)l!sului !}i transportal'ea lui in stup; oct,IJ!indu'-se numai de B'ceasUi. i!lnrotn !\. Deci, propolisul este in primul tind de origine vegetal/i. Este I'lT.,l nos , maleabil Ia eaId, cleios ~i se tope~te la 78C, dar se int!'il'eljite 11'1 14_ 15C, Densitatea lui este de 1,5, deci mm greu decit ceara; este b\801ubil in apa, dar u~or solubil in aleool. eter, amoniac ~i terebentin!'i. A I'e diferite culori de In verde incrus, galben batind in ro~iatie pina IlL negI'll. Albinele eulegatoare de propolis il aduna ori de cite od il Hl\.IJCSC in natura, dar mw ales in lunile august ljii septembrie intre (l1 'c1e 10 ~i 15 chid afara este caM, dici atund se prezinta maleoabil ~i li "OI' de recoUat. In acest seop albinele Iolosesc ~i secretii ale glandelor mllncllbult\l'C cfll'e inlesne~te dizolvarea partiali\ a lui. Albinele smulg ~u lllnndibulelele mici particule pe care Ie depoziteaza in co!?u lete ca ~i pt' po len. Cit timp substanta este inca maale ,'?i destul de lipicioasll, / \lb l n c l~ fQl'tncQztl mi ci ghemotoace ca n~te bile; zborul spre stup il fil e:: eu plc!(),wcle pos lcl'.ioare mult depiirtate de corp. 'rifllfi uj llf) S~ i n 51- liP, c.:u legMoarele de propoli~ se due dilecl. Itt Ivcul Iillcif' ru luni u f ll't" ncv()il' SU U iI depun lu rr ~('l'vi\ . ol'iullri l' in
2~:.!

stup: pe scaunu1 unde se reazima capeLele ramclor, pe la col~uJ'i, lu crapAturile pere\ilor, Is fixarea podi~orului de corpul stupului etc, Descarcarea co~uletelor se face anevoie ~i adeseori dureazA ore in ljiir. La locul respediv eule,gatoarea a.!?teapUi. sa vina dteva vecine sa-i smulga din eO!jiulete bilele de propoIis, rupind fragmen'te mici din indil'ditura. Apoi albinele prelucreaz!'i materia primA eu multa grija, folosind acea substantA denumit!'i poleina, care constituie invelillul grasos al graunciorului de polen, ce apara exina polenulu i de precipita\iil e dtmosferice. Poleina, nefiirrd digerabila, este regurgitata, deci eHminata, din eavitatea bucali!. ~i amestecata co 0 serie de secreta glandulare ale glandelor mandibulare ~i mai ales ale celor salivare inearcate cu antibiotice, pe cate Ze fnglobeaza ptopolisului. Aceas'tea dau propolisp.lui e1emente de mare folos in lupta coloniei contra diferi\ilor agenti patogeni ce pot fi adu~i in stup de. albinele zbura.toare, elemente eu totul altele fa~a de eele pe care le-a avut propolisul la recoltarea lui de pe mugurii plopului, Intl'-adeviir, analizind propolisul care mai are !jii aite substante indi nedefinite, ce.rcetator4i au gasit ca acesta contine inhibincl care este 0 substan1A puternie antimicrobiana !jii litol care este un alcool primal' n esaturat aflat in c1orofila plantelor. De asemenea, in el mai sint: ra,'?ini, eriseina, coloran~i vegetali extra.!?.J din mugurU plopului unde se g!'isesc sub forma de glucozide') ~i flavonA2). to con~inutul sau s-au mai gasit: acid galic, acid benzoic cit ljii substante minerale : fosior. potasiu, calciu, siliciu, mangan, aluminiu, cupru, fieI'. Cercet!'itoril au stabUit actiunea baclerian!'i a propolisului, in euituri de stafilococi, S-a dovedit ca in prezenta propolisului agentii patogeni, nu s-au dezvoltat deloe. Ded, el are elect bactericid incontestabil, iar aeolo unde aeeste efecte antimicrobiene se afinnA ele actioneaza numru prill contact. Ceea ce este mai pretios ~i mw folositor pentru sanMatea coloniei sint substantele balsamice, aldehidele aromatice ca cea a vanilinei ~i izovanHinei, balsamurile volatile,'?i uleiurile eterice din plante. ~e a~stea- propolisul Ie degajeaza raspindindu-le in jurul lui, purificlnd nu numai .ffiterio1'ul stupului, ci cni81' -'1i atmosfera inconjurattoare a lui pina Ii 2 m distan~, extinzindu-se apoi in taaU\. prisaca. Cereetatorii romani A, Derevici ~i rPetreseu au analizat aerul Ia 0 distan~a de 200 m de o stupina, comparindu-l eu ael'lll prisacii; cel dintii era plin de flora microbiana, pe clnd cel din prisaca era pUl'iiicat datorit1i eterurilor volatile ale propolisulu1. (Lucrarea a fost publicata in rev1sta "Annales des abeilles('). Trebuie sa !jititi - ,t ineri apicultori - eA in lumea vegetali\ asemenea efecte s-au observat adeseori. Academicianul sovietic Titin a constalat ca ar,borele Juniperus sabina i ~ i raspin'de$te efluviile ' volatile pu riHcind aerul pe 0 red mare in jurul lui. ~a lucreaza ~l eterurile vola t.ile emise de propolis. Savantii sovietici au pl'Opns oa in marile metropole sa se planteze acest ar:bore bineIaci\lor care purifica atm'o stern.
'j U' '''',uIlM _ IIru p de eompu~l ('lire til IIfIs.''IC In ,'I"n l", co.n\ lnlnd In m olecul e linn ~1I 11 "w i "' Ll U" noo no7.N hol nd e ,,1 0 1I"I>!lUUlI(\ ""r" nU u.~le 0 M 'm rld~ . ; l~ ~tnt hldrolu,ute ell nCi1.1 /uill/.!' 1" (:,,11.1 Iffi " n cn~lm ll . ", It(l",~ ,,, , , _ " lu~1I tk CO\(lnIHII lI"I"r"U, ,,\'It.'v ,l\ , K~IlI " I, <I",, ~" tl din t J,1 V(lUO (l\ltn
~III ' 1" ' I~lrl(', fIU'llotU, 11I1I':0I\n", ,norln"

IItH!-fN: Unn ,,\.:,

~ 3l

AClCSlC c t.crlJri volatile sinL exeitanti ehimiei. Marele eerceU\tor III 1IIlInoi von l"diK'h spune e<'i, din acesLe ete.ruri, se degajeaza particule ldm t"l;lr'li plcc odunllltc '5i anliseptice la tel ea din acele bobite de carnfor Ilf Ul II 'O gospodinele Ie folosesc la stirpirea moliilor. Ele se sublirneaza tlll'll\\ Itdl-CI milsura exLrem de micA in contact cu aerul, snr~ind prin I d IIl PIII'C dupll 0 treeere de Limp. Particulele volatile ale propolisului \11 rOB1, nlit:l itl! dc flceste minunate insecte care sint_alb.inel,e :;;i care adu'Inti j:)1U pOIiSli l in stup purHicli ioteriorul 10cuin\eL lor. Ele siot fixate It urrtulHumuJ rU'iiinos, tfji pAstreazA muIt timp puterea asanaotA in nllll'I ~I I ' tll s tupului :;;t in aerul d in afara lui. Numai a!jia se explica !aptul ,n OCl}t 11111inele zburatoare siut in contact strins eu natura, un de existA ulll ll1'dc fie mierobi, sosind in stup nu iniecteaz!1 atmosfera lui fj1 pot I 11I1 I'('\ill ut..e ~i erescu~ sanAtoase :;;i numeroase generatii de puiet. )1} flN!CI1 urn protestat totdeauna dnd unit cercetMorii care se strMuiesc A t'1'el' Z{' lillH noi de seiectie lntre colonli, considerau cli indlcele de h ln /) r .. l ~g!l.toare de propolis trebuie inl<lturat de la selectie. Ulclurile volatile - dupA Ioiri:;; - ating in propolis 0 proportie I., 100/_ fn stara de rA:;;inile ~i balsamurile vegetale, care sint in pro~ u 0 de; 55'10. Acestea din urm<l, tm,preunA cu cele care poseda proII '''I"\He (l ntibiotiee, au e!ecte insemnate in unele boli ale coioniei. cum lilt (1 "UdA rete douA tonne de loea. 0 AnoHl;itii au gAsit ca in balsamul propolisului purifieat se aflA: 0-1. alcool cinamic ~i 10ft acid cinamic care se g.l'i.sesc :;;i in scorti~oar.l'i. J In bnlsamurile de Peru. CercetAtorul Jaubert a izolat din propolis rhdn l\ cure dA eerli ~i propolisului euloarea galbena caracteristicA, ub8t.nn\-<1i gasH;!!. in mugurii plopului. De (lsemenea, propolisul mai are rkld OI'Omatici ea : acidul cinaric 1;>i acidul ealeic, flavone !),i flavoniole mlnUt.e mai inainte ~ i in plus galangina !?i quercitina (cunoscutA It.) 8COnt'\:a stejarului), substante de natura zaharoasA eum slnt moleculc le:: de glucozli ~ i Cructoza. Albinele folosec tn stup pt'opolisul in dHerite situatii: fixeaza " truinile 'f'agurilor ch'iditi in scorburile eopacilor, acum ea ~i in trecutul fl{1C!pl\rLat, spre a nu se mi!?ca otund dnd bat vinturi furlunoase care nconvouie nrborii ce Ie adApostese. Iar aeum, pastrind aeeast. aminIre tn genele eromozomiee ele t'ixeazA cu propolis ramele lipindu-le ,(I rnl~ul pc care se sprijina in stup, prezentindu-se ea un adevlirat bloc rnprcunli. eu eOt"pul stupului. Amestecind propoJisul cu cearA in propor1;ii de 300/ 0 , albinele !hlLu icse erlipaturile de la !undul sau capaeul stupului inclusiv din .rrc\1I nccstuia. pcntru 6 Ceri 'Cuibul de curen~ii pel'iculo~i pentru pu iet. Albinele invAluic eu propolis, ca intr-un giulgiu, cadavrele ~oare ,Llor ec pAtrund in stup, penlru a nu vicia aerul din_interior. Cind urdith,lUl slupulu i cste prea larg in preajma toamnei, aIbinel e cHidese cu )t'opolls pJt\ci de strim tornre a lui, liisind Q deschidere cit Ie convine. Cl nd clc cliidcsc fagur; din cearA proaspiiUi. ~j [rageda. Cae e ll 1',011') 118 un incl 1n pnrtca de sus, la perimeLrui fiecarei alveole, Cll d(JUli c:opuri : primu l penll'u 11 do posi bilitnlen unei eircula\ii active pc supnl(lV, fU R,will)!", IIlh in('l(' ~Hlill c.l ~ i robodnd PC' ei rAr;'\. sij- i dct.c ri ol'C'w; nr nl t!oi lclI I){',d t'll d\ /1(('Ii' !Hlb~ llll l\(, Ilnlibi(!ti("{' Iwlltnil' Hllli Inuilll{'

a~ra tinerele ~ i plapindele larve de pedculo~ii agen\i palogeni. Mul mult chiar - dupa observa\ii1e cer cetlitorului american P hilips - in grija mare de a feri comunitatea de atacul agen\ilor patogcni, grupII\ social a1 aibinelor cura\itoare dizolvA propolisul cu ajutoru1 secrc\iilM glandei salivare ~i spoiese ell ac..eastli solu\ie interim'ul fiecarei niveo ]" dupa ie~irea fiecarei genera\ii de puiet. Matca nu depune QUa dec.il. dup~-prealabil control, daca aiveolele uncle unneaza sa depunu ou."l sil}t perfect curatate. Inainte, dnd prisacile erau tonnale din stupi primitivi facu\i dil\ tr.un.oh'iuri de copaci scobi~i de miez, bAtr-inii stu'pari frecau in teriol'ul ea astfel perelii aces.tui loea:;; sa nu prinda mucegai ~i sa devina impermeabil. pentru umiditatea din iarnA. De asemenea, inainte de prinrlereu roilor, freeau roini~a cu propolis 9i apoi 0 legau de 0 prajina pe cate I) inAltau in mijlocul virt>ejului. Astfel. prin mirosul ee-l raspindea, propolisul adernenea u:;;or roiul care se aciua in interiorul roini\ei, dind mai pu~ine griji stu,par:ului. ~opolisul mm este [olosit in stupina ea mijloe de lini~tit"e a aIbinelor agresivl;: cu 0 solu\ie alcoolicA de propolis de 15= 20'/0, apicult~ i:;;i .ireaca PU?-D miini.le ~i asHel albineIe nu-I in(eapa: in timpul lucrului ; de asemenea nruncind in aiumAtorul aprins cite 0 bobi\ii de propolis. fumul dat asupra a1binelor din stup este pUicut ~i linifjtitor. Propolisul are :;;i pentru oamenii boInavi multiple !oloase, arMate iotr-o alta lucrare scris.l'i. in colaborare eu un medici). Felul cum se pot obtine cantitAti mai insemnate de propolis ~i cum poate Ii pAstrat :;;i preparat !n solu~ii, Ie vom expune la partea de Teh nologie apicola a studiuJui nostru.

'''It,,,,IICII''II.

'I p",,rIus,,Ie Dlblntl~

tn

,pnjlnul

,4nAUI\U

omulul.

AUl.Orl

C.

Hrlstea

,I

1,) . ..

! ;t<l

l:l;")

,,,,_/dil ,i

'Irdjma~ii

BOLILE COLONIEI !>I DAUNATORII EI

Pentru ca am atins problemele legate de lupta de apa,rare a colo-

ul, pRl!! potriv:it locul sa unnQrim impreuna care sint primejdiile cc 1 00dn\tI viata acestei comunita~i uetinatoare a aUtor bunuri alimenta re
"""Iblt de pretioase.

Prltnejdiile sint multe !iii amenint;atoare pentru viata coloniei de ~I n". Prin felul sQu de arganizare, triHnd eu zecile de mil intr-un n\l u rcsLrtns, cu 0 diJdura umeda a cuibului necesarli bunei dezvoltAri }11'tlprl ului puiet, d4 posibilitatea ca sa se dezvolte !iii 0 serie de microbi, It'lll. tlPOfi, rprotozoari, helmintJ !iii al~i paraziti, mai mari sau mai mid. pun In situatii grele colonia de aibine, care, dadi Ia inceput peate ptll eu propriile mijloace, o!erite de propolis ~i polen, in schimb, clnd ilCut ogenWor patogeni este violent ~i dezHi.n~i t, poate fi stlivilit .,i Mlurut eu totul numru dae~ lintervine stuparul eu mijloaee adecvate. P1nA acum vreo doua secole in urma, clnd toate prisacile erau !):I1I11'\1" numai cu stupi primiti 'li, s't uparul intervenea numai cu ocnzia fflHIlLului mierii, viata era mai pu\in primejduita, cad albinele se apaU ClI mijloacele lor 'Proprii, dar mai ales se bucurau de multa lini~te, d ll nd dcranjate mereu cu diIerite interventii jnoportune. Acum, clnd lucdim cu stupi sistematici, situatia sAn3t3tH i?i Unil1tei ,Ionic i s-a indutAtit mult, datorita numai ~i numai unor apicultori 'priccpu\i , care controleaza colonia f3ra rost, scotind ~i expuniod violui .,1 curentilor fagur ii din cuib, r3cind puietul, alii. expunind 10 mImi ~ i ctildura puternid\. a soarelui larvele pl3pinde ce illi pierd viata. IwhlrnbA fagurii de la colonii'le puternice la cele slabe pe motiv eli Iflt'f'sc pc acestea din urma. [llrA sa ~tie cll ele ~i datoreaza starea de (crlorltute unor afec\iuni adesea grave care cu timpul arecteaz~ ~ i 1 1.cln, Multi dintre ei nu tin seama de puterea de acoperire a fag urilor IT pu!) i in stupii slabi, jar dad'i apare un Limp rece, de lO - l l " C, )Ionl n sc sll"inge in ghem ~i lasa neacoperi\i ~ i tara pl:'ntectie fng urii nrgillrJ'51 in c;.l rc puietul ril.ce.5tc ~ i moare. Cadavreie 1mvelor Illtlilrtc nL IYicdiul c:el mni pl'ielnic penlru dHeri~ ngenti pa togen i car~-!::i cxtind PN I(' n(' fnstn lor lI('tiul1C' in dctrim(ll1tui si'in:ila\i i coloniei slabc. C!'onlciic vC'cili vorbcsc de ildcva.l'atc rl nge lc ce au lovil apicuHIII1I I!'tilll\! dO I de III ct~iv a .') l.u!1I1I' i lIC'pri(~eput,i, care ill 1(11.: ::;fl !";oi.lf"J'if k(' Il

cololliile bolnnve, au 1 1Itinit. (:o loniilc sll'niHofls(' cu Illi erc sl.onl'si'i (!.ill IugurH bolnavi intinzind asHel boala, in cUeva zOe. la tonU"! PJ!~l1(!"tl . Mul\i stl1pari, in dorin\a de a realiza productii mari de mien:;, nu lasa coloniei rezerVe de hrana indestuUitoare ~i de buna calit.alu ~j adeseori colonii1 e pier din lipsa hraneL Albinele unor colonH gre:;:il conduse ~i supuse astfel unci vie\-i chinuite l1i-au pierdut mijloace lc propr,ij de siguran\ii pe care ele in~i1e $i Ie-au creat in milioane de ani. Cel'ceta.torH au stabilit ca atit propolisul, cIt !;ii polenul sint mljloace bune de aparare contra agentilor patogeni. Prof. R. Chauvin a dovedit ca polenul posedA caLita\i de distrugere a lui Bacillus alvei, unul dintre cei ce atac.a. larveJe in boala Ioea europeami. Cind este stocat in stup, incepind de la a 20-a zi de trans!ormnfea lui In pasturA, puterea lui bactericid! cre!ii~ de la 4,21 In 10,86. Efectul sa u se extinde 111 la <ilti 5aciU~ mai ales clnd- el provine ae 'Ia variate ilori, in special de la cele din regiunile montane. Este do\ledit cit un polen monoflor reduce rezist"en\a albinelor la anumite boli micotice. In Australia - de pilda - unde flora polenilera este redusa numai Ja eucalipt, albinele de!;ii aduc miere multA, polenul nu e prell valoros, iar micozele apar foarte des in stupi. 0 bazl1 meliiera bogata ~i variata este un mijloc sigur de vindee81'e a coloniilor, bolnave de anumite boli; sint unele din acestea en de pildA "boola de pddure" care se vindeca fara nici 0 interven~i e, daeA stupina este dusa in pastoral la un cules de polen variat, disp,iirind once manitestAri patologice. Dupa numeroasele analize ale cercetAoorului JaChimovici, s-a doveC1it ca prezen\ia polenului in reziduurile alimentare din intestin exdude aproape cu totul sporH de nosema, Explicatia este w~oar!i, caoi polenul nu se limiteaza ownai la 0 aprovizionare eu proteine ~i substan'te active - a~a cum am f'ig. 38. _ r::.oce europeana in sratat - ci. dataritA con~inutului sAu de ,Hferite stadli de dezvoltare. celulozA, provoacA 0 deziruectare mecanicA a tractulu.i digestiv, in ~pecial a intestinului mijlociu. De pHdA-, d'aca polenul foar:te timpuriu din primAvarA al amen\i1or de alun nu aduc o propor\ie prea mare de al"bumine, in Sidhimb bogatele sale cantitAti de celuloza eliminate din intestin, anu-eneaza "'() data cu ele .,i milioane de spori ai nosemei care uneori ating ptnA' la 1,8-2,5 milioane s.})ori pe mm3 !;ii stau adapostiti In intestin (fig, 38). - Deci, spune u n apicultor incepator - mij loacele biologice sillt cele mal in~Hea le in lupta contra agentiJor patogeni. -I-nlr-adevar, ele Lrebuie sa primeze inainLea tuturor Lratamentclor medlc{llnentoase pe care numai speciali~tii Ie pot recomanda Cll pn!cizic. Mi'iS LIrilc ('U caructcr biologic se reazimil pe propriile mijloacc dt.' lu pUi !tIc f'1I 1 ici, car e insa i.re buie sa aibil 0 populatic nLlmerO;)Sa : ()n
2:17

jtl

d~ coJoulo c::.lc m ui pllternid1, eu olil Illucul paruz i~ilor Ci> lc mui stub I)(IIIII ! fI M llul i ncli de hl inceput. r")J lBHIlHuinl'ltll'lle, deci im pel'ccherile intl'e rude de singe aproItll l"tbu le cvi L te; m<'ilcile trebu ie crescute in calonli puternicc, a UHllti.!' ulbine dvici, care sa Ie hdineasca mult !,ii bioe; sint preferate IIIIlh, InHl\min\alc artificial cu sperma rtrintorilor eu c aliUi~i deosebite ; ,Ih lh' tnllilul'flte matcile care oul1 risipit; tem peratura din cuib trebuie I~' H l " ('II gl'iju in special clnd se produc l'aceli bru~te !?i scAderi nUI'I,IItI I L' dc temperatura '~l'jn strimtoral'ea urdiui-\ielor; hrano din 111 tl't' bu lc s<l tie de buna caUtate jn special cea din iarna . In Ielul til Alundt"lc iaringiene pot hrani eu lapti!?or primele generaW de "' 1 CII" l' \tH.'(,P s11 apara de la 15 ianuarie inainte, ~rii siL-oJ!.. tie 1 Il olhjl\ 1 d (> la stup la slup !iil!d JKe!'el~qbi:I.a..sc..u.tt.l.rilr~prl~ "p re_a_albi ~ lut, IIl1t 'I't' de pe faguri cu puiet n~e~~cit de la..Q... COlonie p,uternica, l.f l ~ n ill" dell coloniei slabe faguri inJ;regf -cupuiet, fara alhina acopeIJIII't". deollrece s-ar produce - a~a cum am spus ~ racirea puietului, nu 110rlegill de consecinte funeste. I't'ln sclcc\ ie trebuie urmi1rita problema rezistentei la boli ~i intem1 1 jjl IIVlnd in sceIs!}i timp a lbi ne cu 0 longevitate mai mare. 'l 'I'(llIlI lc tn laturata p[,,8cti ca nucleelor de putere mica. Nucleele sint ,II' II ~upaf.lA de sigurantii pentru inHiturarea irigurilor roitului. Atunei , eft II ~ lie illca provizoriu nuclee slabe, cind tehnica ne invsta ca ele Ol.li}IH~ eu calontile marne in preziua aparitiei marelui cules, pentru ca Itlll C'(ln de miere sa se dubleze? 1rnlj st.upari, unnarind productia mare de miere folosesc metoda I)OII'lvl tll de iz01are a matcH !?i uneori chiar orfanizarea coloniei cu '(I y,11 {' tflilinte-de apari~ia marelui cules, cu scopul ca in :!a.gurii .din care Ir ~,I I, pUictuI. culegi1.toarele sa adune cit maj multA miere, operatie I'fu'e oj ll Ui 9i nlbinele daici disponibile. Ei uita losa cli astfel stridi 11l1bl'ul bialog:ic al coloniei, creeaza un gol in dez'voltarea norrna'l a a !lul ul, Care cu gl'eu apoi rnai paate Ii echilibrat. "inca nu !?tim precis JI () lIIl(' c('r'cetatorul francez, P. Roos care este capacitatea de auat mtllcllol'. cacl cercetatorii dau ciire foarte diferite: Doolitlle indica :O tn 24 ore, ceea ce este a exagerare; a l ~ii dau ciIre mai modeste t) m ll ! l'ell li ste, de 1 500-2000 , iar Lecinovschi indica 1600-3 ]00 in d e 01 '0 . Ar.cnsta capacitate de ouat, car e depa~ e!?te adeseOl'i propria ijl'l'lrtn1 (' esLe un factor esential in echilibrul biologic, Cind oare il 111ft uJungc 0 matca opr ita brusc dintr-un circui t aUt de impor tant? (I1T1ul a<'(I'ste parTticularitati biologice ale unor surse selec\ionate ne pot (\ JlIs tfi idee privitoare In modul in care se realizeaza acest echilib\'U 'l l (\ ~1I (o , '!-'nzi\ia miHx:ii in sbup este un element prindpal de echilibru IJt)f(J<' - (I spun toti cercetato rii. CO PI" JCCS nrc l(lc 111tl'-0 colonie d od un stupar Iacom strica IlCest. 1 Ihr'u e liminind ~o mple t trintorii de neola? EI ~t.ie 91 a re\in ut n U\1'l ai III IIIHll tw'cn c;; 1000 {rin lari d in stup consuma 750 g miere ~ i pes lc o /.! polen in dC('\J1'5u l vie tH lor, ciJIl'Litn(:j pe care el. vrc< sa Ie l.'('nnll 1

,ul/lHdl Ulr1!1d (lC('<'1slt\ ifltC'1' Vcn\ ie rttrti 1'0&1. EI uitii ca cCI'('t'tiHor i i flU

~ I! eM prrilnsa pngllbll ('s l(, j" U mult ' ,. t il 1)1'1 ':1.1'11\11 I l'i nl fl r i lll r /ulU ll li 1l1H)

l'i'ispliHit;1 dl' ul bin ele c'ul en(tl onn' mull " t)) jPI'{' ,~ i ri'\ IlI 'ro<.1 uql l'l VII

Ci mult mj~ora U\ clnd ei sint elimina\i. Prezen\t1 triuloritor ill colonIc.: ca ~1 n mAtcH sintclemente de echilibl'u biologic, DllpA R. Roos acest(';.L sint condit,ionate de un oarecare numa r de h Oi'mooi Cal'C lIlJCOri 13 11 muleaza, alterior inhiba, accelereaza or?- frineaza unele tlctivWl ~i ale albinelor lucratoare dintr-o colonie. Numai particulariUitile biologicc ule alhinei ne pot turniza date pretioase asupra modulU!i tn car e i~ i rC.'lIizeazii echilibrul sau biologic, Hormo'nii, tineri apicultori, a~a cum am aratat la sistemlll nervos ~i ho:rmonal in capitolul privitor la anaoomia albinei, au 'Un ral covir~itor in pa.strarea acestui echilibru 'biologic. $titi ca sint hormoni care ac~ioneaza asupl'8 acestor ollganisme, Sub'stanta de matcii. influenteaza in mare masura echilibrul biologic a1 coloniei; ea inhiba dezvoltarea ovarelor albinelor lucratoare, oprJnd totodata 9i cIadituJ botcilor. In preocuparea stuparului trebuie sa 'fie prezenta in permanent! pastrarea integrWi\lii biologice a coloniei. Pentru aceasta trebuie sa t fie prezeu; a mabca in per:manentA ~j to1rleauna tn d~plina forta de procreatie, grupele soeiale ale lucratoarelor SA-9i execute fiecare atribu ~iile t emporare ce Ie revin. jEll' trt.n.t.o rii nu trebuie eliminati din stup in pe_ rioadele din primavarii pina in - toarnnr s:a dovedit a e IC'J'oFdan cli li~a-lor ~din c910nie in sezonul activ- da albinelar 0 stare_ g e n~Jini!?te, de incetinealA la lucru, Desigur ca freb.uie_ pastrat! 0 propDrtie : in c'bloniile puternice,_ZO.O Jto_J ri..ntQri ~t des!..- O ui,In ce prive!}te albinele lucrlftoare ele ,t rebtiie sa 'fie in majoritatea tin ere, caci aces tea au 0 deosebWi rezistenia la actiunea agentilor patogeni. - Dar: cum trebuie sa fie 0 colonie puter.nica? - intreaba un tinar apicu'ltor. - Este aceea care ocupa cit mal multe inter-vaIe intre faguri socotlnd ca in !.iecare sint 250-300 grame de albine ; acestea aduna in faguri nu numai rezerva de hrana necesara pina la prim8.vara ul'mAtoare da!' dA 9i stuparului a mare cantitate de produse de buna calitate; slnt cele care dad nu anual, eel mult la dol ani i~i sdhimba in mod lini.~tit matcile, iar aces tea depun in elipsele cuibulu i, ziln i'c, un mDre numiir de ouA; sint cele care anua! iij:i cladesc, un numar variat de faguri noi; cele care rezista cu pierderi cit mai reduse la rigorile iernii ~ i la atacul agentilor patogeni ; cele care constant !?i tara variat,ij i ~ i rnentin un regim termic normal in raport de seZon 9i de prezenta puietului in cui b, chin\' lntr-o vreme potrivnica clnd apare pe ne~teptate 0 perioada de frig; cele la care puietul din cuib se na~te ~i se dezvoltA in stadiUe normale ~i i~i pastreaza mal departe fara poticneli - dezvoltarea lor fiziologica ; cele care la momentuloportun, clnd apare marele cUles, au cel mai mare numar de alt?!ne z;buratoare ; el~ canstituie 0 rezerva de lucramare, care pot face feta oricind unui cules in avalan~ii, mobiliz1nd in aceasta opera de acumulan alimentare tot disponibilul de contingenlc de III cele rnai t'jnere care abia au apucat sa zhoare !li pina la cele pc

II

i:!:m

IlIle de (.'puI:':I1I'1..' ; ccle CLlr'C in I OHtl1nil i~i crC'Sc llJ' nlUl'C Iwm:il' de albin e 1I1I \\t'C ('I, II'C~:;;I iLclHnu!C:lZa I"czcrvc col"llO l'ale de proteine. lipide glico-

""'I), IX'nLI'u 'u-::;i pulea tnen~L!'~.e peste !i'ase Iuni 0 stare de tinere\e !iziol"l{\ctl, prod ucind illpti !}Of d in bel~ug pentru noile genera\ii din pdma"Mt1 ; celc C'.L\'C aU 0 inclina\ie redusa. spre roire, clod stuparul are grija ,,1\ It. punll In dispClzi\ie spa\ii largi *1 [aguri suiicien\i claditi sau artiCif'h,1I ~ i n u n'ipesc stuparului prea mull. timp pentru combaterea roitului. Win ~tricnrca botcilor in perioada de v id, a lucrarilor din 'prisadL lll\rind acum direct in problema boUlor !?i daunatorilor coloniei, Ii. \10m treee in revistA pe toate in mod succint , cllci pentru un studiu ,Ic rond al problemei siot scrise lucrAri de seamA atit la noi cit !}i peste Il(Ilw'c: ccrcetAlorii romani dr. Cornelia Pelimon ~i dr. At Popa au 1111 ' 1'110 s uricient despre pr'oblemele legate de bolile albinelor; de asemenea fJI'l'Solln l am publicat 0 bI'(}l}ura 1) in 1971, !}i deci nu ne mai repetam, Luf ' j lid dc seamti in acest domeniu aU scris prof, Toumanoff !}i Rousseaux (li'rlln~n), Bailey (Anglia), White (S.U.A.), Poltev (U.R.S.S.), Svoboda (R. Ii, Cchoslovacia), OrOsi Pal, (R.P. Ungara), Giordani (ltalia), To!;C(>v (II. p , Bu lgaria) etc. l30tile de care sufed colonia de albine sint de doua feluri : contaul'Ullf" ~i necontagioase; coloniile aU 0 rezistentA naturala fiziologica !}i /ll ifl IIpcciIidi dobinditA. in timp. HoWe contagioase se impart in : bolt bacteriene din care fac par.te (lo\c tt'ei forme de loca : americanA, europeana ~i paraloca, apoi paratit 07.11 ~i septicemia. UnneazA bolile virotice : puietul in sac, paralizia alblne-Ior, boala de plidure. 0 a treia categorie din balile eontagioase slnt aelc micotiee: aspergiloza, puietul vliros, pericistimicoza pAsturii !}i Illc\onoza. despre care am amintit la capitolul privitor la bolile mlitciL 1n s rrt'~it, ultima eategorie de bali contagioase eu caracter parazitar cupt'lnde 0 serie de protozoari, amoebe, richeti etc., care produc bolite: nOscmoza, care este cea mai periculoasa de aceea ii vom da 0 aten~ie dcoscbitA, acarioza, brauloza, senotamoza, trianguloza. Agentii acestor I)()Ji sint vehicula~i de dive~i factori ca: viespile, pMuchii, urechelni~c l e, t.1rntorii, albinele haate s au cele care gr~esc urdini$eie, precum !}i de ~tuparul insu!}i,' dod acesta nu respecUi mlisurile de igien1i de rlgonrc.

* i

tn tabelul sinoptic de mal JOS mai trebuie adliugate peana, in a!nra agentului principal - bac. alvei -!}i agen~H dati: Streptocooous pluton !}i alti micro'bi saproflati cum euridice Wihite, Bacillus ol1Pheus White .,i Streptococus apis mai periculos este S. pluton care ucide larvele inruntate El se aIla in taate organele mlitcii. in spermatozoizii din (n glandele salivare ale albineior doiti.
FormA de
1000

la loca europatogeni asusint: Bacillus Maansen. eel de cii.pacire. spermnticA ~i

Loca american! Bac. larvae puiet c!p4c1t

Loco. european!

Paraloca Bae. paraalvei c!paclt

~I

Agentul patoren I nIectarea

Sac. alvei nec!p!clt

nedpllc.l;t un-eori
0"-

Forma cap!- excavate, perforate celelor celu - puttn Ielor cu pulet boln'av Cul oarea
taNei

ex.oava.te, forate

cafenlu-lndtis

Coll$l8tenta,
la~1

cleloasi, .filatntlnde In me nte de 3-10 em

" ...

catenlu-tnehls pina la :negro

clei0as4 nu ae !n- cleioasA, a poas4 t1nde Intinde In f ilamente de 1-2 em acru

gal ben-ee nu~ lu

'"

Mlrosul wi Culoarea

lor- clei de tlmplarie

acru -$1 de dune .cafeniu-deS1Chb> 1,3-2,0 microni pu\l n ,valA crf'$te sporl
,I

putrezl-

larva

catcnju-:l:nc his 1,2-8, e ront ovall

e ~te

MArlmea spor Uor

0-6, 0-7

ml-

2\5-4, 9..(),9 -

.1.5

m l.croni oval-alunrit farll sA faeA

er~te ~I

Forma &pori.!or
Evolu~la

furmeazA
fln

formeazA

sporl

sporl spor l colorall

~ezatl

Bali bactericne
Loco. europea nn

iPreparatul microscopic oolorat

sporl eolora ti fin

sau In

" Ie unul paehete

sporl colorati puternioc (Inchis) ap~ lzolat

SA stud iem pe scurt mai intii cele trei forrru! de loea specifice puiclu lui, pentru ca sA se poata s ta:bili mai u!}or formeie examenulu i 11li<' t'OSC(l pie intocmit de cercetAtorul N. Iacovski Jli caracterisLicile diagnO!'lUcului diferen ~iat din t.re ele; in felul acesta sintem scutiti de amlinunte.
') "",,,oll>.
~: IIU
In orL1"rll- 11'1 C. !l rlll\eu.

Laea arru!ricana
.tn loea americana, Bacillus larvae a re 0 mare r ezistentii, rAm'inind in stupii nedezinfectati ani de zi1e; daca 0 singurA. larva hrA.nita de 0 doic/i in!eotatA. moare, baala se rAspinde$te foarte repede. ,Da este favoI l'izill.!i de temperatura ridicatA din varli care paate ajunge peste 35,2"C in
16 1:. ~9

241

Inlcrlo rul stupului , dactl. sLupii sint expul}i mai mult 13 un soare putcrIdl:. Bocl Uu:; lurvae are tendinta de a creeu rezislen~ 1a aplicarea lrailllllCuLlI lu i e u nnmbiotice. Din aeeste douA observatii puteti trage ur1I ~" llIurclo concluzii: in fiecare primAvadi slupii trebuie fl amba\i. ,JI'IIh'U Il pune coloniile j~ite din lama in stupi perfect dezin!ectati. IIIJ/'Idndu-lc sst-Iel de multi agen\i pa'togeni care s-ar fi putut adAposti . ' dmwo llll in mediul eald {d umed al stupului; folosirea antibioticelor ql HU $C I nca preventiv ci numai curativ, dupa ce un laborator a stablla prccis, prin antibiogramA, agentul patogen care a deslAn\uit boala. Clnd boala a cuprins un numAr important de stupi din prisacA Ir~ hllie considerat elL to\i stupii stot infecta\i ~i trebuie sA se facA tral IHiH.'nt specific, (fig, 39), CercetAtor-ii sovietici procedeazli bine cind transvazeazA fiecare colonie in stupi flam:bati; to~i fagurii sint scuturati de albineIe acoper itoare pe un jurnai ~ezat in lata urdini~ lUi le rg deschis ai n'Oului stup ; matca este omoriUi; in stupul nou se pun faguri gata clA(ii~i care au fest in prealabil dezin:fectati prin vaporizarea acidului acetic glacial sau din eel tehnic; in lipsa iagurilor cIAditi se pun fsgud artiliciali hrhind L'oloniile cu sirop de zahAr in cantita~i mai mari deodatA, "';(1, ,f~, _ Loco americanA tn cite 3-4 kg din 2 in 2 zile pin! cloo albi,IUllnHt' Iftadll de dezvoltare, nele cIiklesc fsguri noL Toti fagurii cu puiet din stupul staeat se pun fnote-UD cor.p gol l'tl rO &0 WJazfi peste corpul unui stup sl'i.natos despatiit prin gratia despAr\lw/II'c, iar urdiniul lui este acoper it co ptnza de sirmli ; zilnie, colonia ('ti l t' lJlill1cnl;ta11i cu hrsnit mooicamentoasa ; dupii 15 tile, cintl. tot puietul (lin pn]~l ca su;perioarA a eclozionat, operatia de scuturare se repe~ in II I ~ III,uop deziniectat; f}gurH goLi~i de puiet. se topesc _ sau se deziniecteazA III hu ie de formal 20%, unde stau 24 de ore, .dupa care se extrage solutia pr ln centriIugare, se spalA cu jet de apli curatli .!?i se usucli, Colonia astre l tm ll.HtI. va progresa curin'd ~i va da ,productie. Tl'stamentul obi ~nui t se face cu l It flacon streptomicina ~i 0 tahl e ttl de h idr a~ita Ia litru de sirop, preparat din 600 g zahar la I !t tl'V ccai, Acesta se WarnA. in douii ulucele manitor, deci 700 ml sirop, Inr I'cstu l se toarnA tn fir sub~ire , dintr-un ceainic, peste albinele dinIre Inlervalele fagurilor. Opera~is se repeta de 4 on Ia irttervale de 4 zUe, A Clllll sc face un no u tratamc ot pentru toate cele trel forme de l oC't1, fnlo('uilld strcptomicinn Cll teram ici n8, eare se ofcrA coloniei sub rlI] U/\ rOnne ~ i ,mume : - Su b ronnl'i. de pud rA: umes tec de 2,5 g t er umici nlt cu 1 kJ.: y;nh lll' p llciJn, se {'C'I'ne peste spctezt'lc rilmelor ~. pC,<;LC /l1hl o('lc l'(' flU urUi dcaslIpm u(:<..-stol" s pctcze. cfln t.jt{llea de 30- 50 g, din 7 In 7 7.lI c, de :~ - ~I nl'i, III l' II1)O I'L cu sl.mliu l mlJl ovansat sail ])lfi i pu\in H V! U I ~ !'(I L II I inrCc\il' i colun ie! de ul lJi nc. O p('r n\in t>C pO u t~ dCl'LUlI Cli m l i!"l' U l)' tll 'ltl\fI , ul lllzi nd Ii :.L I't!cllrt\ lOw'c ell :-1 1 1l1 tuli d'I , di ll tiedt'Ll j'e 6<.' 1.1\ c
'14~

\
i

uti lizeazu lu strecUI'a reu ceaiuJu i. Dupa uplica rea accstui !J'Lltt\m Cn t d(' de pc UlVlla cAruia va dispare mortalitatea puietului , este bluc Cil lratamentul sa fie aplica t in con.tinuare prin turti\eJe ule ioase , - TurtiteZe uleioase se obtin amestednd 150 g zaha.1' pudrii, ell 1 g terarrlicin4 ~ i 50 g ulei de -floarea-soarelui ; acest amestec este binc omogenizat ~i a~eZ\lt pe 0 foit! de material plastic fie pe spetezele ]'umelor, sub podi~o r, fie pe fundul stupului. Doza aceasta de 200 g tU]'ti\a este consumatA foarte incet, tinind 2- 3 luni, deci a proape LOClli'\ durata sezonului activ de cules, Prin prezenta ei in fiecare colonie, p c IingA actiunea de continuare a tratamentului de ~oc inee-put sub [onnEl rtrl1tata mw sus prin pudrare. se realizeazA cea rmai sigur.1\ combatere u celor dou.1\ forme de loea, in t impul cit este in stuP. precum i cea mal eficace masurii preventivA contra acestor bali amenintatoare i attta de rAspindite, Med.icamentul prezent in colonie sub formA de pudra sau sub (orma de turtA uleioasa. este vehiculat de albine peste !tot ~i mnd introdus in hrana puietului, exercitA 0 ac\iune nimicitoare asupra agen~i1or patogeni atit pentru loea european A, cit !:Ii pentru loca americana, De aceea, cunosclnd acest !ucru, stuparii trehuie neaparat sa splice aceste mas uri in caz cli au iden1ificat prezenta acestor bali in vreo colonie. Pentru a 1i feri\ i de dec1an~ area ei, mai ales acei apicultori care sint expu.!?i la un asemenea risc. prin practicarea stuplhitului pastoral, este recomandabil sa nu piece In deplasm cu stupinele 1ara turtita uleioasa pe fundul fiecArui slup ocupat de albine.
~oc

Paratifoza
,In ordinea inscrierii bolilor contagioase urmeazA : Paratijoza denumW1 l1i salmoneloza este provocatii. de bacilul Salmonella parathyphi alvei Bar, care se ana in apele stAtatoare ~i ce1e iaiedate de la scurgenile graj durilor, de unde albinele. se aprovizioneaza cu apa in lipsa unui adlipltor in prisac.!'i, infectind astfel coloni n. Boala ataci'i numai albinele adulte in sezonul de primavarii ~ i citeodatrl ~i toamna, Se ri'ispind~te tn prisscti mai ales prin trintori, care pot ch"Cula Ura opreli~te de la un stup 18 airuI. Ca simptome apar excrementele viscoase, aruncate din zbor, cu m iros respingator i de 0 culoal'e inchisa, Abdomenul a lbinelor bolnavc este balooat, iar intestinul retras pentru examinare are 0 culonre alb-muroarli sau cenu.5iu-inchis, Uneori aibinele bolnave defeca Cihiar pe faguri. Cercetatorul sovietic $alimov a studiat bacteriile, care sin l nesporulate, cu dimensiuni de 0,9- 2,0 m.icronj lungim e .!!ji 0,4 m.icroni 1.1i.~ime, Sint anaerobe J), mobile, g ram-pozintive 2). F ormeaza 0 microIlorcl pE u'atWdi, De cele mtli multe o ri bacteriicoli-pal'atiiice au fost ~as it(' in intestin ~i in hemolimfii,
' ) 1l,1<l.,..,b _ of8aniJrn ea pabll sa trAIIlSCA In e b$enlll oxitlenului Uber m(llec uiar, In I',. u l r,,~k....e cu IHlrob o rg a name. o;Af"Or via l ' eIIle ]ejl:alA de prez e n\a Qx lgenu]ul m a l,, ,' '' lur Ub-ttr, J) II r11 m . />Ot ]fI" _ m]/lr("o1>1 din e el ee III! coJoread. t U I) $O]u\]e Il)do-lod u rat1l. Intrel>u ln\lI t11 I " I>~Cl arlo jOllle VI: ' I\I'U II cul\.\Ia ijl ..Ull!len\La 101(:. o b ll.

24:'1

Se l'cC'OmMU(\ en tratnment un antibiotic - tetracielina, in doza II J'! lu lftr~1I de siloop dDt din 4 in 4 zile, cite 0,500 I de Hecare datA. ltllplill st.,,~tC' IlltisUl.i de igiena. cunoscute. '''' 'pl,/('crnr.a, ,boniA inlecto-contagioasa a albinelor adulrt.e, este proOl'lltfl do . hH~tel'lu Pseudomenes apisticus Buzide, in lonna de baeHi ,t tl l,lI('llflllIlIl de, 0,8 microni lunglme ~i 0,6 microni latime care atadi. "I tlolinlf" '-'t' devine Lulbure. C(llltnm,inrcCl se face prin respiratie. Bacilul gram-negativ t) se vrllt~, 111 111 t~les cind in stupi sint factori favorizanti, in special ex""lll dl' urn i<Utnte. ~i richetii _ despre care vorn vorbi pu\in mai Ilpnrtu PI'OVOac1i declan{;area bolti septicemia. Caraoteristica aces., boll c prezent;a cad:avrel'or albinelor care O(1'ata ce mor se sIAl'imA 'liP!!' 1I t;!{J 1' IQ orice atingere. tllflinle de tnoarte a lbinele bolnave degajA un miros greu, iar "II? "I\ lltitollse Ie gonesc din stup ~i nu Ie lngaduie revenirea in interior. ,1 1)()ln~lVe, au puternice contrac?i abdominale. Se recomanda mu0 Ilttl\ A UlpUlel pe 0 vatra InsoritA caci bacilii sint foante sensibili la ra'In .ulnre, murind in 7 minute, 'ea tratament se fo]osese antibiotice in I'lljitlr\ltI de 200.000 U1 la lilrul de sirop cu ceaiuri medicinale date tHiVII ?lIe In .!iir. ' , Boli virotice

bunc ribonucleaza pancrcnt.icA sub formA de acrosolL Pent.ru <:\ceuslft lu . lucrare, substanta se pune intr-un pulverizator care, sub ae~iunen presiunii, pulverizeaz~ medicamentul in partieule extra fine - en un n.,lr - pe care albinele Ie inhaleazA, Sucul de ceapii to sirop, 25 g la litru, i olosit in mod obi.!inuit, iUrt! a fi specific, da rezultate bUlle. - Dar cum se obtine sucu1 de ceap~ ? intreba un tinar apicultor . '- Be curata ceapa de foille exterioare; se rade pe 0 raza1.oarc netocita folooind partea cu orifici.ile eele mai mici; razatura se punt.' intr-un tHou ~i se preseau cu 0 midi. presa de mina. Suoul apare ca 0 spuma cese toarn.. in siropul dildu~, Are proprieUiti fitoncidice prepoase care ajutii albinelor la dezinfeota.t'ea sistem:ului digestiv, dindu-l e in acelalji timp 0 longevitate adeseori chi ar dublA. Doza'de sirop care se eli'! zilnic este de 250 g; su'cul de usturoi are acelealji proprietati dar se obtine mai greu Ja razatura trebuind sa stea citeva ore in apa ciilduta,; se da: 'n umai de dou.. ori , e saptamina pe cind sucul de ceapa p se da: oricind, .!ii fara nid un inconven:ient. Sucul -de mol'OOV, care contine mutta vitamina A, se ali odata pe saptilmina .!ii in doza de l aO ml.
Boola neagrli de piidure

Paralizia viroticii

Oh,tr.e bolile virotice provocate de virusuri perieuloase care eu 011 pot ('I detectate .!ii numai cu microscoape electronice ei avind ma,ul IIl llimieromice. slnt: ' P(lr(l.lizia virOticu. se prezin.ta sub 2 forme: una acutil. care ucide 'blnclc IOrect~te -dupa 1-2 zile de la oontamin'a re ~i cea de a ) U U, cronlcii.,. cmel sf1.t1itul 1etal apare la 5--6 zile. Nu se ~tie pioil. a.cum ' \glncn, lor, lar cercelAtorii au pl1reri di!erite : unii 0 atribuie unor des!liIWlt! I de culoat-e bruna la nlvelul intestinului mijlociu; altH sus\in , bonlfl se datoreazil. unei intoxica~ii ell polen de la unele plante ca rl.toulu (Veratrum. L.). lnLr-ndevAr, s-a constatat cA virusul ataca albinele tinere de 9-10 lc ('III'~ fiind dOici, consuml!. mult polen. Boala insil. apare acolo unde unll ~ tou prea mult expu{;i la soare, ridieindu-se astfel temperatura lm'!mlJ'it d.1O stup. Atunci vi rusul atacA in masa colonia. tn special in mpU I unul cules . Furti!1a gul lntre colonii !aciliteaz.. extinderea boW

, p,J!Uld'r.

Simptom~le Cnrnetcristiee slnt urmAtoarele: per~or.ii de pe cap lor'IK'Cle 1[1 (\ Cliloarc neagrA lucioas..; albinele stau ca amort.ite, !! 1'~('Ol1Illndl\ u1nbrirea stu pilor in zilele prea c!lduroase, oferind conll1ol' b?lnnve C:C"uiur'j IlIcdicmnentoase in care se adaugl\. 2 t.... bIcte de o r lllllfCIIW(1 1 III ,t lil.l'1, el l Illijloc protilnctic s-a folosit eu re1.ulllt\ ('
' 11/1'''", r" ',I"r" ,

lei:

'''~

Alopetia nigrtms apis, amintitA 18 boUle matcH - boalA a cArei etiologie nu es'te inca precizaUi., se atribuie unor albine care datoritA diferitelor accidente mai mult sau mai putin grave devin negre, lucioase, lara peri~ri ,pe torace ~i abdomen. Simptomele pot !i oonfundate cu cele ale nosemozei, acariozei. toxicozei etc. fAr.. a !.i niei una din acestea. DupA unii ceroetatori apare ca 0 consecinta, a unui dezechilibru aUmentar. Alti cereetAtori 0 atribuie unui factor ereditar dirhspre mama care scurteaza -durata n.ormaUi de vietu1re; in oI'ganismul albinelor bolnave azotud searle ~a 14,5010 fat.. de 22,5% cit exista , n aibinelc sai nato8Se. De asemenea, lun ronsum mA de miere de mana sau ehiar rit o preJucra.re prelungita a ei ar putea Ii cauza acestei bolL Inseclicidele mAresc ~i ele posibiJiUiOle apariti'ei bolli, maiales cind se fac in timpul jni,lor irii planteler. Este cazul pe care I-am intimpinat in 1960 dod am trnsportat stupina la un eules de floarea-soarelui la G,A.S, Frimu (Lehliu): in oprimavara, piantele abia poinind la vegetatie au foot tratate cu DDT. Substan1ia s-a paslTat pe teren pina Ja inflorire, did n-a piouat de loe. Cjn'd a inceput culesul a survenH 0 ploaie .!ii totodata 0 mare parte din albine au inceput sA moarA, cu !enomene tipice de "boala de padure". Am mutat imedlat stupina la G.A.S. Burdu~ni , Ialomita unde n -a mai apArut nid un caz de boata, iar recolta a fos t exoelenta. Simptomele incep rprintr-o rneputintA de zOOr; albine!e ies din stup pe scindura de zbor, cad pe pa;mint, vor .sA se inapoieze in stup. dar garcIa de la urdini.!i nu Ie tn,gaduie sA intre, a~rind in'Ciiieral'i intrr nlbinf' Abelomenul este ul10r marit ram. a rnanuesta SErnner de diarcc, el d evine negricios - ohjar {;i 'la aibinele tinere atinse de aceastll. aiec$une. $ Iomn{; ul ~ i gu~a Ie slnt goale, dar 'Ia disectia intestinului e xtras C'\J
24!l

" " j'''''ln1 /1 rUII"I >:! 11"11" t'" Cf>j,"'II!'I ' 1\1(1',11111

"

i/A 1:#4 'I1 I1'u n ic!) i in int'regimc , 5e observa icziuni ea ni~te micl no.i I 1lC'A 1'I (' l o~ i , iSI" culoal'-ea st omacului eSle punctatA, pestritA. Uoii ~/'olln t(l l'i i>l'l n \.orc care se numi'ira lji d r. At Papa din tara noastrli IIIH .n'l ('01 bo ~la e stc de natura viroticii. Transportarea 5tuplnei 1a lfll II l' U~" fI de polen variat constituie un mijloc de tratament; streptomih ili II d ill oilT"ccare rezultate in dam de 1 g la 4 lim de sirop medicaWilli )!' _ d('Ci un flacon - orerit aibinelor tn 16 zile in doze de 250 il 11 1 i uatc Mec\iunile ell acest earaeter nu trebuie sA lipseasc.li sueul 4' I'I'U I>I\ din ccaiul medicamentos. Albinele moarte din fats stupului .u d 7.llIlI c, luindu-se toate mAsurile de igiena cunoscute: flambarea IlIlHllu l. ~c hirnbarea hranei "i chiar a matcii.
Puiet1ll in sac

c:at'e vorbi utnca nouA

I
I

La reI en agentul de mai sus sint ~ i dupercile Peticystis fL/l L~ provoad!; boala puietul varos (pericystimieoza) despre cflre Vtl ill mai departe, Pentru a nu ii confundat cu Pericystis alevei ca rl' pastura din faguri, puietului vAros is-a dat 0 denumire apm"lc ~,d : Ascosphaera apis. In general, ciupercile sint Iormate din filam ente sub\iri !:,'i r awi_iicate denumit hUe I), Ele pot sta iams in intestinul mijlociu al alb llwl $i ehiar in miere, deci ini\ial in nectar. In cele mai multe cazw'i U C' pUI' in primavara urmAtoare. La un cules bogat, umiditatea din stup, tnvorizeaza dezvoltarea ciupercii, cAd atund temperatura de la eX'terior se ridica, ereind conditii favorabile pentru apari(lja bolii.

Aspergiloza (puietul pietrificat)

AspergiLoza cu agentul sil,u patogen micoti'c amintit, dentlmit A spcgillus fLavus se dezvoltA l'a 0 temperatura de 27-40 eu un pH 2,8-7 ,4. EI are nevoie de mult oxigen ~i putinii luminA. Rezisten'ta ncestor eiuperci este redusa. Cercetlitorii au constatat cli. la 60C moare in 30 minute. Larvele sint acoperite eu un strat de spori galbeni-verzui; miceUul cAptu$e{>te alveolele eu larvele moarte, extinzlndu-se pe supraiatn lagurelui Mumifiearea se datoreazA evaporArii apei din tesuturi. Ciod aceasts este terminata, eadavrele ghipsoase $i tari sunA tn faguri dod ace.o:;tiu slot scutura\i. MAsurile de combatere sint urmiitoarele: stupina s.!.i f'ie insoritA; stupu bine dezinIecta\i prin flambare; in stupi sA se cree-z<> o bunA ventilatie. Prof, Rousseaux de la Centrul de combate re a ,bolHor -albinelor Nice (Franta) indica ca la fu ndul stupului sA :fie 0 deschidere prevAzuta cu 0 pinza m.etalica, care rAmlne desehis<1 $i iarna la stupii care .:.int sau au fost de eurind bolnavi, Sporii acestei boli micotice plitrun d in intestinul mijlociu al lnrvelor prin brana ingeratA $i infectatA, o!eritA de albinele doici. Sporii germineaza in intestin r Aspindindu-se in tot organismul prin filamente, pin! ajung sA strAbata inveli ~ ul cmninos 'a l albinelor mature La inceputul bolii larvele au 0 culoare crem, iar eorpul se mumificA aderind pe peretH alveolelor. Cind culoarea micelului este alb-grilbuie, ciupet'ca nu mai sporuleazA. In schimb, miceliul de culoare galben-verzuie e pUn de spori, rAspindindu-se pe suprafata fagllrelu i. 10rmind pete. R.!1sptndirea acestor spod e 10arte rapidli cAei fiind extrem de u~ori sint imprA~tiati in cuprinsul siupului. la eel mai mic curent:. Ca prognozA dr. Brizard eonsidenl d!; micoza_ provocatA de As('ospltaer.a apis e mai pu?n rasplndita dar ciuperca este roai rezistent.li. iar coloniile atacate pier, cAd *.i albinele mature sint atacate, De accei-l i" preferabil ca la primele simptome, dacA s- a primit conrirmart"11 d <.' diagnostic de la un Iaborator, coloni'8 atacata. sA fie amA. Temperat~l r-n medie de 27"C cit ~i umiditatea marc din stup favorizeaza extindCI'ca boW. Se recomanda ea stupii sA stea pe vetrele insorite iar aliment.~tl n eu sirop sA fie inlocuitA eu turti\e mid , ca sA fie repede consumnt e.
'J I1IJII ...
tlhu ncn' dIn .. "r~ !'-1l0 Il. I .. Alu n -

J\ j'lIhfl Ct~ (nee parte di u specia Morator aeLatuie (fig. 40). Puietul moore in stadiul nimbI, jar cadavrele nu 1 slnt aderellte alveolelor ci se pot. 9COate cu

PUI('t1Il in sac este 0 boalli virotidi. a puietului atribuita unui virus

pen's eta, prezentln'd u-se sub [orma unui sac alungit, plin pe jumAtate ell liobid de exsuda\ie, adunat mtre cuticula ~i eorpul gras, care se descompune at-acat de virus. Pe acelal}i fagure se va'd .j>i alveole Cll puiet sac slinatos ~i eu pwet mort, pe Clare albinele , 4D, - Hoa:la pUiet In il soot cu u'i'urint!; aibinele din grupul ($aQkhrooci) : \'III IIIL4 cl1pl1eLUI e ll larva bolsocial al curati,t<larclor dup!, prof. Borchert, I\'~ I 2 _ larvA m oartA ,I usII lnghit, pentru a inlatu1'2 raspindirea bolii CII\II I n a lveole. in stup. Tratamentul este la reI ell eel p i lCH!. In loca, inc1u's iv c1m"ilmfenicolul - 0 tableLa.. sfarimata ~i dizolvatA \1 \luI1n apa ctild'llta, 118 iiooare litru de sirop medicamentos. Micozele fl'licQzeie slnt ,bali provocate de unele ciuperci daunM.oare ce aJect' 1 1 ~1\ utH puietul larvar !?i pupele, cit !?i aIbineIe mature, pe acestea

III tU'ln!\ insA intr-o masura mai redusA. Dr, Brizard ~i prof. Rousseaux In Frnn\n se oeup.. mult de studierea lor, publicind in reviste diferite ,tIr.Lll(! liimuritoare. Aeeste bali au devenit in ultimii ani mult rAspin1\ 1 '0

Itc. bl\ nu indu-se ca activitatea lor s-ar datora abuzului eu ant ibiotice f; 1c-l'ilizeflz.li int.estinul, distTugind fl ora bacteriana bun il . lasi nd be rll ctLiea de rilspindire a aces tor micoze. Micozele slnt provocale de hll)c I'd. rtr1 d l ie cn saprofi\i pe materii in descompunere, fie cn pi1l'al.in 1\1 vl'ftctnli 1 5/:1U nnimnli, de In care iau carbonul care le este neeCSflr. IJ l1co r-i, l)'IdClul ~ i i1lbinc!c adu\tC' apar pietrificate en in aspegilozel t'IIVlIc 'l.Itii d e Ilj!i 'I Il III ~:'I IL p[l{('.I!cn I l.~ pl'oill wr fl(wuS, C;'l re a ta r li sisl cHl u l
C l'VOfL

" I 1I 11IH(1I1 m II tn nl pII lc \lIlui , rlL ~I nl ~\ l hi n<,' I (>I' IH/l h ll'C. D<' 11\'1 " 1 I II W 1'l'Il'ilc 01" Nl'''''i tllll :d l' ' '1i1f' dl'IIt1Il1; l si 71Hif,t p/. "I}I('(I "

",lcelluLI'.IU]l<!"'U.

.n

:!H

IfI

Tn Ii'l'an~a s-nu ob\inut unele rezultate prin foJosirea unui lInUlungic in strop - amiotericina administrat de 3-4 ori, la intel'Vllle de 3-4 zile. Dr. Bdzard recomantlc1 ea !in timpul verB fundul stupulul sA fie inlocuit Cll aHul din tabla perforat~ pentru 0 aerisire mai aclivli in interior. Se recomandc1 ca dezin1ectant 81 stupulUi formol 5/". Ca simpt'ome'::..... tot dupA Brizard _ boala are doua faze: ~

a) albinele bolnave agitate, 11t!linilltite;

b) apare paralizia umnatA de moartea albinelor mature, Sfnt simPtOme eu care se poate stabili diagnosticul, care este precizat de: prezenta puietului micozat pe mid porUuni din fagurii de cUib; prezenta l arvelor petrificate; ad'erenta acestora pe peretii \ alveoleIol'. cadavrele fUnd sau de larve, deci in alveole deschise, sau de nimfe in alveoJe clipacite. Boala nu dis pare adatA ell sezonul mai rece, colpniile sl1i.besc continuu ~i farA ameliorare decit in cazuri rare ~i dupA mAsuri severe de igienl1. Deosebita de aspergiIoz4, deci de puietu) periculoasa. pentru sAn4tatea colonhlor mai varas, provocatA de Ascophaera a,pis. boa1A Adeseori i~ era confundatli eu Aspergillus alvei, care atacA p&tura tn taguri. pietl1ificat dar tot aUt de este ~i boola puietului denumiUl. pericistimicoza. flavus 5au cu Pericystis

Ascophaera apis (puietul varas)

nu

Ascophaera apis, 5pre deosebire de aspergilozA, ataea numai lar: vele, nu 5i albinele mature; larve!e mosrte slnt tari ca gipsul ~i ele mai aderA la Blveolele in care m OT. Caracteristie pentru ele este faptul cli atunei clnd fagurele cu larve moarte este mi$cat, se aude un zgomot, iar dacA fagurele este rastumat, din alveole cad cadavrele n.Werent.e.

Ascophaera apis, ataca puietu! in toate stadiile sale de evolutie. Ea a re 2 sexe: mascul ~i femel care dup! fuziune dll na~ere prin reproduetie 109 sporL Sporoci!fotii se prezin~ sub fonna unOr corpuscule ratunde de culoare brun-verzuie, spre negru. Ei traiesc 15 ani in larvele mumificate ~i rezistA Ia solutii de formal ~i O1oxid de sulf. Larvele se contamineaz.. tot pe ca1e bucala. Du p.1i Briszard, se pare c.li. sporii ierneazll in stomacul aIbinelor sau chiar in miere. Boala apare in anul urmAtor in apl'ilie, iar in stup cre$te umiditatea din cauza nectarului apas evaporat in stup. Culesul de man.li. iavorizeaz.ll. $i el dezvoltarea sporilor acestei bolL Obi$nuit, moo OtH, alsea puietul mascul deci cel de trintori, ca apoi sA treacii !foi Ia larvele de lucrAtoare ~i cele de matcA. La inceput larvele infectate au 0 culoare alb-g.li.lbuie devenind galbenc; apoi incep sa. se int.li.reasc.li. ~i sint moo putin elastice. MiceliuJ cre!fote repede fOrmind un suat alb pislos invadind integral spatiul alveo_ lei. Apa din corpul larvei bolnave se evapor.1i, organismu! se deshidrn_ te'lzli 'I i mumiIiclirea in cepe. crnd procesul s-a terminat corpul dev ine
:!48

I'IPOHUiOS ~u gi psul, upoi sfl1rlln icios en varul. S upl'UCu\n in r ve l C i ll'U fo tel'iei n(l grnnuiousA ~ i (.'\1 0 colora\ie vari ~1t.<1 , de Ia alb III viJl,<k: In(iJil1' Spot' li chlperocii rtim1n in fagurii veohi, de ncceu sc t'C'(.'4) ll\l1l lj !f ell nC a scl fie topiti ~ i iniocU1\j co !'il,uri ur tiJiciali n o i, dllpli L ,'l. 14 ' C$ti 'C luut tlJale masur ile de igiena, fl am-bind stu.pii $i a poi dezi nl crtilld , )~~ I I Il ' z lie stu pilOt di n Ia\a urdini$ei'O r, uncle au lost scoase cada vrcle liJ r vl'lw' tn general boala apare in zonele margina.'je ale cuibuiu i d lld u ll ,1 Jlcle pu\in numeronse nu acoperA bine fagurJi cu puiet. Se i m plJ l!t' d ,'" o comprimare a cuibului in cit albinele sA pastre.ze integral t.cIl1PC I' lI l l1i'l norm a l.1i. 0 data ell venirea verii, clnd temperatura de aCa ra e~te , i)(lId , ma i seade din intensitate. Cn tratamente, in strain.li.tate, s-a folos it ell rezultate bunc C\I II I I garea fagurilor eu oxid de etilenA care se prepara industrial prin U HI darea catabolica a etilenej. Acest pradus este fo losit cu insecl.k id d , respira\ie pentru gazarea diiunatorilor produselor alimeotare in d o:l.;, ,I. 2-40 g/mJ. Rezu ltate bune s-au ob\inut ~i cu aIte fungicide ca acidu l sorh .. 1;> i parahid roxibenzon atul de metil. Acid'Jl sorbic se poate da ~i su b rMtl l,1 de turtite ell rezultate bune. Problema este Inca In cercetare !;ii ou S .. II 11 Il'arlsmis inca dozele ce se folosesc in tratarea bolii sub aceasta C lli'l , on Tm1runentul acestei bali se face prin pr.li.'fuirea culon iei Oll 'rhiHbendazo l 2 g Ia 700 g de zahar pudr/i, care se oferA albinelor in J).'lr l('H de sus, pe spetezele superioa re ale ramelor. Opera\ia se repetA de :l -I ori, In intervale de 3 zile. Trebuie IU'ate m.li.suri severe de dezinrcc l.'lrl' a liundului stupilor, flambarea interiorul sau ~i 8'erisirea bogata p ,itl urdin i$u l larg deSIChis. Colectivul de patologie de Ia InstitutuJ de cereetAri pen tru ap ieu l tu ra al Asocia,iei CrescAtorilor de albioe a putut izol a ciupel'cn ct.' pt'ovoocrt boaIa ~ i a preparat un medicament, micocidin, care se c.x:pcdmcnte;JzA in prezent cu rezultate bune. Micocidinul se utilizeaza pulvedz.ind cite 100-150 g peste faguri !.>i albine. Tratamentul se I'('I'[X'L~I dllpa 4 zile, apoi I'a 6 zile de eUe va ort Este -5i ma i bine dod s tupnrui elimina mumHle anate in Iv(lu it'. ~co' 1n du -le u!}Or eu 0 penseUi. Elc sinl u!}Or de detectnt chi al' nl u II ,,1 elml nlbincle bolnavc sau moncte sint sub ca p~cele ca re au 0 (>ulo:ll'l' pu, in nlbi cit'lusA l;i i si n't u.50r evacuate. Mumiile se ard ca :':Ii cmiuvrC'll' cxi.,'nsc din alvcolc '1i in ca ncmumificate. Utillljul Iolosi t in prisncrl d.l ltHIl de r id icllt rnmcle, J an~etele. plan~et<l pc care se scot mumiih" \snt tonUi. ziua la soare, pe cupw'u l perf ll c-, IIfu lllil lorul. Illnscn - trebuie U unui ~ tup , tll llu<:l l cxpu ncrea In soare distruge ngen\ii pntogc nl UP tl r:i e,", r{'L I) up,l'\ ~e puictul snnMos It eclozi onat fag uri i prc infectu\i st' un l, \rt r l .'1 I)OI' ii hi l!ontii\iun i huoe de tt'll ;' victuicsc , 5 nni. R.(' ~. uIL Il Lr' 1 IJun e N -U\I ob\inut ~I ell Sll Clil de cenpil od eel de lIslurni d ul in t't'ni \II' 1 IIwd ld HUlf'. ,",ubli mntui ('()tosiv I %~ dezinfcctcllz1\ bir lc .-tunc lc, scincl u rH .I,. ..hor, r~lIIl r ' h: uh uull lom't'h: N t'. I)r ' 1I11t'l lt f' n C' I, tl9 11 ( ' \1111 mil IUn ill liL mll i hHt inl.c (, ( lll pl~ n 'r. U NCII,n ~ nf'll.IHI'" r eid II j1 \1 lt 1l ulul v(\. ros, P(J rll'}/s tl.~ a/m l. IIllle\ pflRI,\lm (., ...(,
~4 1

11111r('1 ("()n!lllmoUi de fllbi nc tn !ipsa. polenulul, expune colonia la 0 j.,rec \I.~ 'lll('tdietl., A('olo uncle piislura este atacata ea se iniilbe~te ea varul ~i poal e (l 1,\Jnwlul[t U.!Jor de stupar, iar fagul'ele trebuie supus u nui lratament iI(I rU l1dga\ie pentl'u a distl'uge eventualele ciuperci. Am insistat ceVa mai mult aSupra micozelor caci to ultimii ani I'I~' ;IU Rp'iru L pl-etut.indeni, punind tn alannA pe mul~i cercet1iool'i spre II ,{tiSi mctodc mai sigure de tndepartarea lor. Din ferici.l'e ele nu nimi"('~r coloni ile deeit acolo un de stupii nu sint ingrijiti, dar, totu~i, iac jI, t ~:II I1(-' insemnate, mic.5orind produetia ~i djnd stuparului multe gri ji I II"Il0n, O(>spre Salmonella mol's apis, eiperca ce atadi mmea precum ~ i 1. lhlllClc adulte , am vorbit la capitolul matca, ~i nu mai revenim. BoHle parazita rc
Nosemoza

lIIe ltll'h' C";I/,lIlt' lJU oglinc.la ~tI,IJ)ilIJI', 1n primtIVtH'tl, stupi i tr('hull' "lfj rll' IHIII ' C\ln~\fl\l In rltullbUl'C, d uptt cc fHl.Il l'i!.zull 'toole petel\: de rJ1111'1't' 1\ pol , ('01011Iu (IsLe trllllsvtlz.'lltt din s tupul 1n care. H iCl'llut tn Cl't CUI'HI 1'lImpl'illlind l'ilIllcl e la cite stot ocupate bine de a lbinC', mnrgln l nd ('I.ln nlll eu doul1 cil of1'Eigmc intl'c dout! pernc ell mLlLerJal tCI'IJ)()i:r.olulljJ', I lrclrJlI~ 1I1 cste mic:?urat, iar stupii sint cu fa~ spl'e sud, Cupaccl(> In' hut\.' sii 1 ,lbi1 p('l'nc btne inclcsate :;;i g l'oase Cel sA n u se piard5 cllldlll'a
"III'{'

RoWe parazitare sint ~i ele destul de periculoase, !ncepem cu 1I0llCIIlOza, direia ii yom da 0 expunere mai ampUl, dici ea a devenit ,H'Uln cca mai rAspinditA ~i mai greu de inlftturat. Nosema apis Zander lucreaza la ineeput insidios, neobsel'vat; III unci clnd apare mai puternic va crea diCicult1iti pentru stuparul care "'t'h~lle sa due! 0 luptA serioasi'l, zi de zi, pentru a {O, rapune. Boala este provoeatli de protozoarul amintit eare-~i gase~te [oe prlllinic i n epiteliul intestinu lui mijloeiu (stomac) a1 albinelor adulte hl m,tnd chinI' ~i maten, infectatli pran hrana primita, mai ales cind, in !llI'nti, eel mai consumli ~i ceva miere. Agentii patogeni de ras pindil'e "tn L s porii care evolueaza in planonti apoi in meronti care completeazli delu l depunind sporii ini~iali. Ei se adona ell mjlioanele in intestinul v'cL!Jnci. S-au gasit .ptnii 1-a 1BO milioane de spori pe mm 3 , Nu arice '!pur uj unge sa aiba 0 actiune destructnv1i, caci ioarte mulii d in ei sinL lmpin$i il1 punga rectaHi. de unde sint eliminaii 0 data eu eXCl'emen (t'le, Our ~i aeolo, arm'a in natura, au ocazia de a se reintoarce in stup, r('ad u ~i de f1lbinele care aduc apa de la 0 sursa infecta ta, i n care au I'1\7.ut din zOOr excrementele albinelor bolnave impreuna eu sporii, care II)I fnccp evohltia lOt fL111 esta. Dar, daca albinele coloniei respective sint pll t('rnic(' ~ i bine hl'ani te cu rezerve de hrana din proteinele corpului V.I'II~, rusr(lt.ul de calciu car e regleaz3 aciditatea sueului gastr ic nu Ie IKlI'm it.n slt c vulueze ~i sint elimina\,j la rindul lor. Luptll este gren did ' lr1 t";c.'ol'! IlI.U1lrl!'U\ imcns al sporilol' eel'e organismuluj e!orturi mari. 1/11' colnnln s l abc~tc zilnie, Uneori bunl a este introdusa indirect in slup pdn In\cI'O\e<.liul (t1l.0r para7.iti cum sint de pild<l: gindacii de mu(,c~iJi l'UI'!' t rt'dcsl' tn C(lrpu ! illbinelol' InOnl'ie, Ei sc nfund a npoi in p:lrntl'\1 plllll njulI~ In malUri1nlc, cin(\ revin tn stu!,i, in timpul noptii. EI silll I,!I\\I ("II sporit rUn ('nfiuvl'cl(' c'nn~Ulll;)t(l tni\i(ll. sporl ,~ ('ure Ii 1'I1 ., p;n ~ .11 ",1" It ~(' r tn (",,]IIII1C, li p :j('('(':I, lIIW d In In1islIl'i1c ('I('ll1cn tnr'(' d(' l;..ticn . .r din PI' j"llt';'\ {IMp t'll 'Iii Or ('II llmi elI'S In !\tul'ulc ~I npol I1r~(' Itlh inp!l'
~!'Hl

JII pdmtl.vur;l este elemcntu\ pl'incipa1 cal'e ftj uL1i lu dczVOltl.l1P.I n() I'Il1(1hl 1:1 t:ui bului. Iir,mn ll'l'buie sa fie de cnlit.:1te bunil., cu miel'e in r~tg uri ('5.~II'I\' , I)co~ 1 din dcpuzit ~ i pASl!'a\i intr-o camera !erW\ de gel' ~i de Il nC'I.' II1I{.'o:r.c l'HI'e "lde~ea put compl'Om ite mierea, o tnIl uCllta mal'e in irinarea bolli nosemoza 0 au zborul1te ch' t'ul'(\ttrl.' inteslinali'! pe care cOlonia Ie iace de 2- 3 od tn timpul ienli !. til 7.11 ,,1<.' insor itc. !;ii far~ vint , Atunei albinele ies l"epede, se ("u1'I\\.I , d1'HIIC5 din ZOOt' miliuaoe de s p~rL Daca unele din ele mai alef: dllr\ I'!ll ztipndli pe vatra prisacii, ramin acoto inghe ~ale, stupnrul s:l ntl rll' tocmai llcelea siot grav atinse de boaHi ~i murine! ;'lrW'" IIIJ!rljol'i1L, cfici I dI n f,1up , s(:upa colonia de un mare BumAr de spori. De aceea sc I'CCO 11Innd,i en stupnrul sa forteze coloniile sa iasa in tlmpul iernii in ziJ(lf' iiI;' C1.lI'.!iti,'e. Pentru oceasta, dnd aiara temperatura este de 8-9"C s lll PIIl'u l [,l'cbuie sa I'idice capacele expunind Ia soare pernele umc(\I ', 'Jl ..,'l ridicc podi~oru l dupa ce soarele il inciHze~te 30-40 minute, Albine\C' fl'S In 7.bor de cur.1~ire !;ii apoi reintrA fiecare in stupul 101', c1uplt t'Ur(' }j~' 1 'ptlllC lotu! 10 loc ~i in aceea~i ol'dine, '1 Da('tl stupol'ul observ1i eu aceastA ocazie ca hl'ana este prea pu\iJllt. ptllA c1nd yin zileJe calde ale primaverii, introduce lingA ghcm 2- :1 tllS:lId ('u miere buna ; in lipsa acesoor !aguri, el poate turna mai Inflinle. II ' rn./wl'li goi. s il'Op de zah ar 3/1 eu Fumidil B, (d upa indicaiiil(' C"(' RI' Vor ria mni jns) pe care ii <l.5aza apoi lingA g hem. Desigul' cll. acesW Itl li'L'Vt'o \1I dCt'lln je8zit colonia; de areea se recomanda ea In IUf'ul .. hOPlIluJ , d C<I!:IlI pm l c \i~oare1 o l' superioa re ale ramelor sa sc p~I I \i1 dltt ( I tnrtli de $f'rlJd , p repat'uUi mai inainte din zflhAr pudra {,';,'Il"tn l,lt ('II 20~/o m;erc el'istlllizata paJ1.ial; turtita de 500 g s(> intinu., jl{' f) "d ef. 1menln (Ie Won. flf;:ezind-o deusup ra g hcmului. Opcl'II\iu "lel .. hll l(' S(I 8(' I'('IX! I(' IK'S[C doufi saptamini, pina apal'(' in nnl!JI';i III . O1lc ('u l~ dl;' nC'<:tnr, dar ml.d ales polen proaspat. 1n tu, ti~C' C;~' II\ I I\\II~~ ~:i nn lihlo'tl<,'ul Fllmidil B f;:l vilam inn B~, 11 1 \1"~1 AI' IIh~I'I'vfl <'i~ ulhlne\C' <Ill deft'<!' lt t n slup t:i i !ugllri, de : '~I I ~I Ililt 11I11I '1\~\ri\l. IIp!wind lm mjl'O!) ,(rl'('ll $i 0 um idilat.e cx.ngernld in s lu r, 1, .1 111' 11\'-1j)nl'1I1 In t{','vl'nll. [)('nll'l1 l1'l't'el'(,.'l ('olonic; tntr-un stup ul'lll 1,1 1'\1 rllLtun !It' t'('ll'rvlj s('o'ii dill d "p()zil~ j\e~ti<i sint' ~inu\i 1 2 7.1\" Itdl ~ . '<lIIII'nl ' '11111\ III if 1f'lllpl'Ml\Ut'li d., 25 - 211(', pentl'll n p~IIi'u. (1 1I'1f!f H"O)l,I\[ ;1 .. 1'dUlli ... . np('/'II\itl ~ ... tlldC\JlIrWliLI' ("hlut in PI'I BtW:'\ , II) ,"'1 (111\111 t 1:1(' pl'lll H1\."/.;\rf'[1 t n !ocu l I! lu pul ul murdnr 1\ unui stliP I'urn!. .. t.l1o.!1I11 ' \'1 l' flIUIIUllldu ,<;c In rt'lul urmrttol" Bl' 11l('hl d~ w'(!ln l'$u[ I.. 10\ 11111\111\ 1'111'0,1 .,1 .1:111 1'. 11 ' t,t 'i" 1I'J!l'l:!\ UII C'tll'P ~{!I de ~ t\Jp Jlf'nll"l l .Ilt,l l 111',1 .".h", (,, I II rilltl lril tlr- !P'i, fin r1~'!I(,t11, 1 .. I'll Wl.... I\U\!~, 1\ 1111 )1 11 1111(1\1.11' I'll' .. 111 1111 I, ,...11\11111 ,[. ' 1'1 111111'1:11./' \11'1111111 r.I~~III'I; l'\ Ii ,lHt l

"I'

.,

Incct, lulerul, pcnlru cu ulbinele ce sLllu strinse in g:hem ~i se desprind de uculo, sli nu cadli pc fund; Iagurele scos cu Albina ,a'c operltoare este SCIIlurot brusc in golul stupului de deasupra; albinele cad intre Iagurii clIt'u\1 din st.upul nou ; se procedea~ la leI cu toti fagurii din corpul mUI'dm; cu putin fum, albinele scuturate pAtrund ulior inlre interv8Iple lugurilor cura? Cind S-8U scuturat to~i fagurii in felul acesta, se rclflll In scuturat Iii albinele care int.Te timp au ie.!?it din alveolele goale 111 cme iemau. Stupul curat ell colonia kansvazata. incadra~ eu dow\ dlurrugme !,it dou! peme apoi podi~orul ~i capacul este dus intr-o camera t.lUltiA unde stA 12 ore. In arest timp ghemul se re[ace intre fagurL A doun zi dimineata, stupul Cll colonia transvazatA e dus tn prisadi la Ineu! du, cu urdini~lll putin deschis unde va continua sa. ierneze in ('lIndi~U' bune. Fagurii muroari de diaree se curata. sau mai biDe se topesc. 'I'nnlc aceste masuri de profilaxie trebuie urmate de un stricl control tIC luborator, fa.cut tuturor coloniilor din prisacli., In ocest scop se iau pr'O'I)c de albine, ridic'ind ,P1ltin podi~oru l f.iecli.rui stu.p - , se perie 0 pnrle c1in albinele DIlate pe el intr-o !arfurie cu alcoal medicinal sau ,II I! rnce acee~i operatie de periere de pe fagurele mArgina~. Este nevoie rlUlwl j de aproximativ 50 de albine eentru analiza fieclirei colonii, Albiill'le din alcool mar imediar; ele sint scoase+ cu furculita de desdip!cit, Mi nt puse la zvintat pe capacul stupului din care provin ~i apoi introtllIse intr-un comet de hlrtie pe care este notat mai inainte numArul 8tupului din cn~ provin. ,I n felul acesta dupa. rezultatele date de laboratOl', care indi cA numerele stupilor in care exist! nosemoza, 9tuparul poole lace un tratament diferentiat. Dad. probele afirmA prezenta nosemozci la 200 / , din stupii prisAcii se aplicli tratamentul la toRte colonHle. Tn principiu, coloniile puterniee slot cele care trebuie mai intii sprijinite, eAci ele VOl' Ii cele de la care stuparul a~apta. recolta buna, Cc]e slabe, numai dupa. ce slnt unite intre ele formind 0 colonie cu populatie numeroasA, Ii se aplicA ~i lor tratamentuJ respectiv. AccastS. recomandare se bazeaza ~i pe constatarea ea. aceste colonii care ies slabe din iarnA nu mai rezistii la eforturUe unei primiiveri cu temperaturi sub goC, situatie in care Nosema i~i dubleaza atacul. Ca tratamente s-au incercat mult.e medicamente dintre care bune rczu ltate Ie da Fumidilul B - un produs de mare valoare care se oi edi In simp rod din toamna., distrihuit de opt ori, de doua wi pe sA:ptamlnA. S It'Qpul medicamentos se fa ce ast[el : un flacon contine 500 mg de subslnntl:\ activA, care permite prepararea a 40 doze (500 mg: 12,5=40), M/LtCriR primn din fl acon, plus excipientul, este dizolvalA in zece par\i dt' ceai sau de apa i iarUi ~i rAcita. Se agitA bine pina. clnd solutia estc ('Orllplct limpede ; apoi se pune in 20 litri sirop 2/1 (2/ 1 ceai la 1 kg zahat'), o jumatatc litru de sirop medicamentos reprezinta pentru fi,ec<)Te ('OI()~ !lIe cun titalea care ii va fi distribuitA de doua ori pe sa.pUimtn~ timp tic 0 lund, Cinrl nu C'xisUi. posibilit,ntel'l clntilridi substantei se recomnndli h110slren mctodcl dr, T , Bo~dan de 1" rosla Stlltiune centraliI de ('C"('(' U\rl p('"lru npicult.uJ'd .!;i i s(!r,i deultura., Utilizind ocest prooooell ('On\ iollIllI UI111 1 f1w"(ln nl.'C~lI' In :!~ I!olonii St' intindc pe 0 COll in de I1tl'tI(' ~ i l'\" 2r1:J

!mpHl'l(' in pul,ru plirti; ficcnre sfcl't se dizolvli. in u[XI. cll.ldu~5 pint\ !'I !' UtHpczc~ tc so!uthl dru care se ooaugli In 5 I sit'Op, l"it. <:lI rcj <."0}01 II 1 ! > IIC udminislI'eazu 200 IllI de douiL OI1L pe saptAmina, timp d e 0 luni'i, f1~'! ' 1 ht lolHI d(' opt uri. Co loniile puternice pl'ezinta un mare dinrunislH II np,'1 till IIslr'1 dt' t-ru LrnnE,\n t. Cind tratmnenlul se face toumna trebuie ('/I 11('11 pl'\J'fll in primiLvnrA sa fie repetat, deoarece atunci nOsema incepc :)fi li " lIlllllircste Inai activo DU)Ji\ cercetatorii gennani sezonul eel mal bun de aplicllre a 1.t'U lumcl1tului este in primAvarA, Tratamentul se face prin pulvel'izul'cli ~i t'O PlLlui medicumentos, dnd aibinele ineep sa. aduca. in stup iIlSCIH ~ illite cantLUi\i de polen proaspat, Acest fel de aplicare are 0 insemnllt,r dl' <.Ivori dcoscbita, cad parazi\,ii de Nosema apis slot ~i ei la rindul lor C zn~i in dezvoltare, de apari\J'8 polenului proaspat ados in stup, Intr-udl~ V~I', Wnd cantona\i in int.estinul mijlociu, parazitii se dezvolta (:Oncomill'nl. Oed pulvet'izarea medicamentoasa intervine intr-un m(IIUCnl optim de 1rinare a dezvoltarii agen\ilor patogeni, Pe !ingA acensUi ,illi<' I' ,,('ntie, albinele atinse de bonIA sint ajutate in dezinfectarea lOl" de I.lplldtin In intestin a acelor inveli.!1u ri celulozice ale polenului. Este cunnseul ('fef'tul celulozei in oflice organism, cAci excitind intest.ineie, dc!cl'minA 0 purgn\ie mai activA, ce antreneazA !1i ajuta. la evacuaren In mnsl\ {l spofliJor, 0 data. cu exerementele care ti!1nesc cu putere din punga rectnUi. Cind stuparul intervine !1i el cu siropul medieamentos cu FOlllidil H, s[tua\,ia parazitilor devine preearA, iar albinele se curAtA de accl}ti IIgen~i patogeni periculo~i. Cercetil.torii sovietici au obtinut rezull[\t(' hune iolosind sul{piridizina (spofazol) in dod, de un litru sirop mediCv.IHcntos, dindu-l cite 200 ml de trei ori din 3 in 3 zile, cu conditi.l ('II l'chipmnentul de faguri 1;i stupul insA!1i sa. fie in prealabil dezinlcol,ht-i ell forrllol, ~i respectate mAsunile de igiena in prisacA. Desigur ca tntr- lin fel ncost I,ratament este rnU}.t mai economicos, cerind ti-mp ~i nnmcu lI'llll putine npit:ultorului, pe clnd Fumidi1ul B eete un tratament de 0 lun n., odministnndu-l de n ori 116 0 colonie , Siropu-l paate Ii o'(erit ,51 turnlndu-t in 'fir sub\ire Intre intervalele i agurilor OiCupa\i de albine. Oricm'C tralament s-ar aplica, stuparul are datoria ca mai a les III pl'lm!'i v('rile ['eei coloniile sa-~i pAstl"eze integral cAldul"a normala, tt\t'li Vorltl \ii ; cnloniile trebuie sa. fie bine Impachet.ale, urdini!1ele s<\ tie tnk!1Q I'I\le in noptih, red !;>i sa 'fie redeschise dimineata dnd rllSllre ' "oorctt', ,t n OOT.lll IIpsci F\lmidilu:lui B sau a medioamentului sovietic nmin ~ lit, ItltItlt.u\u l de cct'CC lri.ri pentru npiculhlrA re<:omandA sa. se dea fiec.,'\l'ei .'11\011 11 d lC' I Po d e> sh'Cpl.(llllicinu d izolvuUI. in 4 I sirop, care d~i nu ;-\I'C 1111 t'nl "IH'lll lv in no~e!l1ozn., !':timuleazii dczvoltarea coloniilor. S iro pul IIINllrntl[(I1110s tl.'~LCcJ pt'Cpllrnt se dii in doze de 0,500 t,' I'epetat de ~osc (11'1, (1(>1'\ tn lolnl :1 1 Rl l'oP n(('t"it ulbinel(ll' din 4 til 4 zile, P el'sol1ul 0111 /lV III, rf'>Zllt\~ IIt' rll/lt'tl' Ixme fnlosind ceniuri mcdicllle eu zah~r, od5\1 .llnd IU fI~'(,'II'{' Illru ell" " il'or ('He 25 g suc de tC{l.pli , Tn zecc nnl de I.lpH ~ ,'u\II' (tnl\lI trn il rl nu nit) Ilvut !lid lin {'OZ de nOSCtnm:1\ In pl'iRnc1\, (luI' IUn lII'Inrt,llt (III H N"nHI1\ hnLlI1\ m('(H (~ IItl(.'nl~)n~~ :;11. nihA totoc..h lili lin I'll de n II l'III'" rrlnt'll//\ d ,';r,vulln!'l'H Of"I'ICl llfl'lt.'I, pc dnd (I 1)1'1 111/\ (11(":111111\ CII I\U 11 11 (11 . 11 0 It rtlVltl' II':i"1I1,ri ,
~!,I!'

TI'cbuie lII-mlirite in special coloniile care au prezentat in primA\1111'1\ rcnomc ne de diaree, care Adeseori este un preludiu Al nosernozei,

VarootToza
Vorootroza. provocat1i de acarianul parazit Varoo incobsoll/1, l':l h' o bouli'i (oorie pcl'iculoasii cm'e poate, in scurt timp, sA disl.lug<1 SI,llp llll mori, Oouill ndusa di n lndonezia bintuie cu furie in ExLremu l Om',lI , I ~ I )l1'imOl'ie (U.R.S .S.) masivul cel msi totins din lumc de tei, lInli L' \ II' !l ute de mii de stupi; in acea regiune boala face ravagii. Prin schilrllllil Of) I1wlcrial biologic boala a apArut in Rusia european ii , t.reuintl pr'i II U(~cl(l~i mijloc in Bulgaria. A oorianul masoara 1,5 m.m X 1 mm lungime. Are 8 picioare d;Jr l l'il" ronrle ogil. FemeJ a depune 2-6 oua in alveo.lele puietului ncc5p:j('11 d ill cnre sc nasc larve in 2-3 zile. Larvele parazitului trAiesc la ilH.'Cpl1l pc scamn hranei larvelor de albioe, ca apoi dod acestea sint d\pJ ri lj', purn7.i~i i sa a lace pupele, sugindu-le hemolimla. Parazi\i.i ajung lu (I I'. pUnA nmt.uritate dupa 7-8 ziie de la edozionare. F,i ind maluri. aCIlIjclli i pl1disesc alveolele dupa eclozionarea albinelor ~ i se prin'd pe cOflpul <llbi D lor din colonie ~i mai ales pe cel al trintorilor. Se Iixeaza in regi Ul1l'a c clintr'C tornce ~ i abdomen ~i uneori chiar lntre tSegmentele ventrale abdominnIe, unde s-au gAsit intre 1 ~ i 20 acarieoi. Ei se h ranesc eu hemo limJ:1 lu)'vei, se imperecheaza ~i depun ouA la tel ca 'ii rnamele lor. Albinele parazitate mol' eu timpul. Cele care ies din alveoleleill corc au erescut odatA cu acarienii prezintA in general deformAri corporuie, p:irasesc stupul 'ii mol' alara sau in stup, cadavrele fiind eliminat e dtJ olbinele ourli\itoare. p.araz-itU se r~pindesc ~j 1.0. al~i stupi. Vehlwial'cn lor' 0 In<: in special s ibinele hoa\e. cele care s-au rlitaeit !?i nimeresc lull'- un stup ell parazi\i ~i in special trintorii. Luptu impotriva acestor acarieni este foarte diLici1a intrucit larvele tor' 11 1.1\11 f1SCllnse sub dipaeelele puietuluL Tratamentul eu fenotinzinu fll ucl1 nU lllui acurienH adul\,i, dar sub capaeele apar aIle genel'<l\ Ii, {'l\I'<-' !It:! In mul\esc la rindul lor, Numni daca coneomitent se desdiplicesl' f' lgul'li ('U plIiel, Inrvele de <lcolo mor impreun a cu <lce~ ti per ic ul l)~i nlll'lIz1\i, 11111tllul'ul de CCl'cetii.1'i pentru apicuitura al AS'O'C ia~iei Cresd\lor llol' ric Alblnc a elabora\. un medicament (Sineacal') penl['u u'atamentu l lo U'l l)zdOl' II lhi nclor in general. Aeest medicament se con.sidera a (i " ttcut.<l iii In V:H't)uu'lzli. ' 'I'rIl IO rll('lIl.ul ('U renoti azinu se aplidi rolosind aecst medicament. lI ~ lI ('11111 li t' r/U,.! l ~I 111 Ur'lIu\1l (.'oCCfl dl)r in pl'opor ~ii de ],5 g III 0 {LI!1lj ~u\ic, plll1\ Ni:! 1H'c! f' lllllltl 8ub,;ttlll\n . jJCl'II\1 lie 1 lc"I de indl ;1 or i In in'lcr'vrtle dc 3 zite, tn ("lui 1l '<:PC:' HWll ll1 III Hl'IICr'II\ ll lc vii LoI\l'e (1 (, ucw'ieni, njullse til s l.adilll riC' ndu ll. 1n u I Vt'()II,il' tlljtl ll'l'!u i VIII' pl1 lcll Ii di llLn ll'l(' prill I'C lx' tnl'CH 1I'll l:ulll:ntultJi. I\1'h'\ I!t Ol' lI c tJ tJtlll>1I 1")\lIl1vl lIi nt ohllgu\i ~;!\ dcclfH'C np:U'i \il1 ho lll , lI~l \HIHl I!1 !" "l1l'1l1ll1l1n /il l 11('(11 1 111 ~\\ I'I{HI-fi IlIlInll! In ,'1 ,:111 fn ('lil'\.' nIL I I Inn! '1
,~:,

cl hll'('C cw-e este insA de multe on $i inofen sivll, Ea se prezinUi cu t'XI;I'cmenl.e in stare apoasli, de culoare castanie, Albine1e aU abdomenul ml\ riL {>i clod este U$or presat, din el \i.,nesc excrementele. ; se inIa.turlt. ('(11I1.clc care au provocat.-o $i anume: umiditatea din stup, faguri pAta~i, 1'l1 ldlll'lI intre peroe ale cuibului, hrana de calitate buna.

Boola de mai
Boola de mai, den'l.l1Ilire data de cercetAtorul Morgenthaler $i Mlln'U riz, esle asemanAtoare 00 simptone cu cele scrise mai inainte: inclIpncitate de zbor. abdomen wnflat. tremurAri ale corpului. La anBIit n s-a g1isit mult polen nedigerat de la diferite fIori care produe io n 8 t.ipa~ie, Se bitnuie~te e1i vina 0 posrtA anumite plante cu polen Inxic care contine anemonin1i. cli.ci boals trece repede, dupii ce s-a lurminat inflorirea aeestor plante.

Amoebioza Amoebioza eauzatA de protozoarul Malpighamoeba mellifica Prell tl tn ordinul Amoebina ce se prezintii. su'b formA de dhi!?ti rotunzi sau (Ivoliei cu diametrul de 7-8 mieroni. Ei sto t adu~i in stup de albinele lrnTlsportoare de 8J)A din bAl\i infectate. Amoebele invadeazA tubii mall)lgh1eni, care sint riniohii inseclei. Ciclul evoluliv dUTeaU!. 0 luna. Clnd 'bolllaapare. ea se rn'a nifesta eu 0 diaree Ide culoare galben--<iesohis provQCuta de orice atingere a cOI"pului , expu\zind Ia distantli. reziduurile intcsUnale. Stupul rniroase ucit ; pe fundul sau, pc scindura de zbor ~i jos, In r'8Ya stupului, pe oglin'da lui 6e adunA multe albine moarte. ContaminarCiJ se face -chisr in stu-p, dei reziduurile fiind dulci. alte albin e Ie Incereazli ~i '5e ioiecteazli; Nu existA nici un tratament specilie; s-a ineereAt Fumidilul B cure n-a dat rezultate. Se aplicii mc'isllIii de igien~ eurente_ Stupina l rcbuie deplasata pe 0 vatrA insoritA, cc'iei umiditatea unci vetre pro\IOUro adesea boala. Se dc'i coliniei 0 h ran!i cu vitamine B2 in sir op: Lrei tublete la litru sau sirop preparat eu drojdie 50 g la litru. Albinele It'cbuie dirijate sa se aprovizioneze cu api\. numai de la un ad~pal.or dIn pl'isaca. punind acolo la inceput vreo doi fsguri sau un sirop mediCl1Ill<!n tos (oarte diluut. Prepara rea siropului eu drojdie se face astfel : lilt r- un cns tron se pun 3--4 lingurite de za'har tos ce se freadi. cu un pnchct de drojdie pl'oaspaUi. '! olosind 0 lingura de lemn, pina ujU ll gt' ell () ~"l1inUn A ; se udaugQ ] Ii tru (.'Cni ~ i se clocotel?te 3- fi millutc p<mtnr n d is tr'uge rcrillentu i ; opoi se compieteaz11 cu a ll litr'u de s irop, 1U! rl\corcJ;; lc ~ i sc nrcl'" nlbinc lor' bo ln tlvc in l'(l\i c de 200 011 pc zi, lin'Jl
til' ,I 'J.l1P lu dn d. cl nd h01l111 1I~ 11 stlns ,

2M

1\plI.rut nid un -caz in interval de un an de la tratament. Sa se evite mutnrco de (aguri intre stupii 'PrisAcii dci astlel boala se rAspind~te din tlilU.Lu inceput.. dnd boala apare, in stupina, este mult mai bine ea prilIIelc oolonii sA fie ucise, fagurii se topesc, iar stupii se rleziniecteazA. PUr<lzi~ii cazu\i pe un jurnal pus in prealabil pe {undul stupului .Inl. Unj i.
Acarfoza Ilcarioza este 0 boalA parazitarA periculoasa care bintuie cu furie In Hile Viti; la noi pinA in pre-zent nu a aparut. Se Mnuie~te c! aceasta ~'I'1.ls tcn\A a rasei oarpatine la atacut acarienilor, se datoream uonr pt'rl~ O l'i tari din vestibulul stigmelor respiratorii, incH ncnrienii nu pot sA strabata in trahee ca sA. Ie invade-ze, ~a cum 0 l ac 1'8 alte rase (fig. 41). Aoarienii pAtrulU1i in trahee, se inmultesc foarte repede ~i asfixiaza albinele adulte. Se trateaza cu fumiga\ii 'rf':">'.1~ de Fol bex care are sUfocan tul respec- .If I ".t-.{;_ i , 'o,i" ~~' ti'V ~licat pe ni!}te cartona~e ce se aprind u~or ~i fac fum mult, astixiinc:i ,..Ig, 41 . - }\oarienl provocal:lOri al acarienij , tara sa priclnuiascA vreun bolii acarioza : neajuO's puietului din cuib. Opera\ia se _ fttnew. ma sculul; 2 trahee ruplraLorte InwcSalA de ace.rtenl. repeta din 7 in 7 zile, de doua or,i, urmind a se repeta in prilTlAvara urItlAt'Oare. Este bine ca stupii sa fie d~i la pastoral 18 un loe de carantina unde culesul Ie ajuta mult. Brauloza provocatii, de pii'duchele albinelor, am descris-{) la lec1jia pr tvind bolile mAtcH l}i deci nu mai revenim.

c'cntra\ie de "1.%. S ubst.fl n~a toxicA se imbib<'i in cartonul unde. obi.o:llHl il. sUi 11'\ p inclt. IlIUSCIi pllrazitara, care se ,jnLoxic<'i ~ i moare. All:i lllC'l ..cl l'I I..>ste a~ez<lrca pc capacele stupilor a unor Car!urii albe, _ clll(I;.r('1 1 pl'eJeraUi - pline eu apA, in care mU~tel e parazitare se inrmca It .~''r. in numar mare.
Boli accidentale necontagioase
Puietul racit.

11

Coloniile de aibine sufera ~i de boli necontagioase aC'cidentnl('. AsHel est.e putetuZ rlicit, boala care apare in cazul clnd puieLlI l ramine de's oopcrit in nqptile prea red j atunei coloniile se string in ghCIH I;'i lasa farA aco~rirefagurii din marginea cuibului. Putetul poate muri ~ i din cauza unei supraincalziri a cuibului in timpul unui transport in pastoral, cintl nu S-I8U 1uat m.3surile de rigo's re pentru ca in stup sa SC' fad'i aerisire corespunzil.toare, iar temperatura ureA peste 36C. Este n.$l1zisul puiet opiirit. Atunei sU2rafa\a fagurilar este umeda prin des'hidt"atarea larveIar ~i nimfelor de sub cApacele. Prevenfrea unar ase-mcnNI cuzmi Ie vom e~lica Ia c$itolul Tehnica apiculturii pastorale.

Diareea albinelor
Dinreea albinelor e 0 boala necontagioasa ce se manifestA prin lulburari ale tu.bului dtgestiv, 'prin balonarea intestinului posterior plin de reziCluuri alimentare, in special atuncj clnd albinele au iernat cu miere de manA ce are un ron?nut apreciabil de substan~e nedigerabile. Boala e mai activa atunci clnd )llbinel;e .nu au avut parte tl\ ismA de 0 zi eu soare, cu temperaturi c1e\ 10-12"C, ca sA poatA i e~ i in zborul decurfitire, ~i sA elimine reziduurile din inlestin. Dupa acestc ibor uri alhinele pot reline reziduurile 1nca 0 luna !?i iumatate fAra a lt(> tnunilestari de eliminare -a lor. ._Deci boals se datoreaza unor perturbArl ale proc'4elor metabolice. Ca tratament se aplidi 0 for\are a coloniei sA faca un zbor de curli tire chiar intr-{) zi mai putin caldii. In acest $Cop se ridicA capacul ~i podi~orul ~ i se aplica peste corpul de stup un geam de sticla vopsit in ncgru; el se indlzef?te repeae de la razele solace, transmite cAldurli tn- interior. iar s ibi nele ies in zbor acUv de cud.tire. eu 8Cest prilcj, ti~di rei colonii bolnave i se da un ceai medicamentos cu zahar 111 l a (,we se adauga 1 g acid tartric dizolvat in prealabil i}i turnat in simp.

,I

SenotainioM Senotainioza este ~i ea 0 bonIA parazitar! provocat! de 0 musca .\'f"notainia tTicupsis Mieg, de dimensiuni mici, de culoar:e cenuf?ie ell o dungA alba 'PC cap. Femelele stau pe capacul stupu lu i la soare, ~i ptndesc ulbinele in zbor, ~a care se repede fulgerAtor, depunind pc IOl'llceie lor cite 0 larva care se liPC1te strins. Fernela este vivipara, deci nD.~te pui vii, 'CU 'Care paraziteazA albinele tinere. Parazi~ii pAtrund In Cc1l'pul aIbincIor prin articuJa\ia dintre cap ~i torace ~i se hranesc Cli hemo[imla acestora, ucigindu -~ i astfel gazda. Cind larva parazituJui lire 6-11 zOe pArAse.'jte cadavrul albinei, se ingroapa in ,pAmint unde dupA J2 :dle dev inc matura ~ j continua viata parazitarA in -relul adtnt. Musca ulUctl dc nSCIIICIiCU viespile. turnic ilc etc. 'l'nll :lrn(,n tul sl.ubilit de 1..'C l'cctll.Lo rii sov ictici conslll in prCp,lI'fl l'ea lInci so hl\lt tiC' 1I111i~l on, pt' un cnrton 1.111), I nll)l'eun~ ('II n 0.'1'. in ('0/1 _

Tntoxicatiite

tn categoria boJilor aocidentale intrA .j;i intoxicatiile, oore survin ~i Il ll\rl,i dire<.1. sau insidiOS. Printre plantele pe -care Ie cerccteaz~ alb inel C' pcntl'u U reeolts polenu! ori nectar:ul, sint .!1i plante care con\in uncle I\Ub!lI1HI\e toxice pentru ele. 1)(:, pilclil, plantele din familia Rsnun'c ulaceelor ca 'piciorul CO ('O~ f ul 11 1 (HIIIIIIllculus aeer), bu!pucii. (Trollius europaeus). omagul (Af'(lIT
!\. 3U ~!'ii

:HHl

Ililum napellus), nemV~orul de cimp (Delphinium consolida) care loale ("'On\in anemonffia. substan~A loxidi, iar degetul ro?u (Digitalis purpurcu), secreta un glicozid digitidina . Toxicftatea acestor 5ubstan\c 'lI>u r(.' in stupinli numai atunci cind aceste plante cresc in masiv !?i tlurcllzA numai 2-3 zile, dupa care ele nu mai actioneazA n, civ. La fel o ~I nccull'u\ arbustului Rhododendron, ell f lori ro~ii-roz Mttnd In albasln t, ca re contine 0 substantA, toxic!, AceastA substanta nu face rau ulhlll!'IO!" caci , probabil. s-au adaptat de-a lungul timllulu L In schirnh, mlCI'Cl\ produsli ~i consumatli de om dA unele fenomene de intoxi catie _ Utrh urmAri tragice. In anii secto!1i Iii reapa de samint! i~i modificA li)n~lnutul de acid fostarie, devenind u~or toxica; de asemenea, in BoH pl(l IO~ i, :florile tutunului dau polenului 0 propotiie de anabazinA ori l.lco,linli peste normal; ~i mierea de mana, d~i pentru consumul uman t' Rt (' fonrte buna - ~i chiar uneori superioara mierii tloraIe, - da aIbiIlI'IM. tn iorna, 0 intoxieatie datoritA excesului de substante minerale I' ll t.'UI'C Ie contine. De multe ori insa nu planta respecUva este de vlnll. 8xista. substante toxice tn atmosferA care provin din reziduurile iUllilll itor unitati industriale ~i care polueazA mtreaga fl ora meli1erli. din Jur. De exemplu, 0 fabrid de preluerare a aluminiului, 0 data cu fumul I'n ~urllor inal<te eUminA flat ~i derivatii acestuia, sub formA de gaz il,\lboll-verzi foarte toxic. Uzioele de hauxitA din care apare aluminiul prill topire, eliminA ctiolita tot atit de toxid, cAci reziduurile luate de v hH stnt duse pinA la 10 km, depunlndu-se ~i pe flori. Foart.e peciculoase sint fnsa intoxicatiile chimice cu insecticide, nplicate adeseori iAra. srt se tina seama de instruetiunile Ministerului Agl'lculturii, Inrlustriei Alimentare .,i Apelor. In vars anuuli 1966, Ja C'otnetu judetul IUov mi s-au intoxicat colaniile de trei ari , jar in 1974, In Cel, in comuna Joita-B icu. Unele din aceste substante slnt foarte toxice ~i pentru om, Cu ct\ivo ani in unna in Columbia, piinea contaminaU cu parathion care elite un puterinc insecticid a provocat sute de victime. Insecti cidele ca: D.D.T.-ul, Hecatoxul (H.C.H .), Detoxul, Aldrinul e tc. , toate eu 0 remanen\A mai SCUI'A sau mai lunga, fac mati pagube. Sint petru categorii de pesticide: insecticideLe folosite contra dAunD-tarHor din closa insectelor, fungi cidele care ataca ciupercile microIJcopice, accaricidele care ataca. acarienii, dAuna.tol"i frecventi al Hvezildr eu pami r oditori !Ii ierbicidele care distrug buruienile din culturi. Ele nu diCerile combinatU de arseni c clor, fosfor, sulf, flor etc, lntoxicatiile Chimi"ce eu 8Ceste pesticide ac~ioneaza di!erit, De cxcrnplu, unele din ele prio ingestie, clod texicol patrunrle in gu~a !?i In intestin prio consumul polenului sau aI nectarului atins de pulve,'lzrul. Ele provoaca dereglArile metabolismului proteinelor, lipidelor, gluoidel()r l;' i a apei ; cele mai muUe sint combina~i de arsenic. fluor ~i bariu. Altele tlctioneaza pdn contact _ . clod aibincle se coboara din zbot pc rIorile a linse de substanta toxicA; de indata toxina strAbate cuticula do p,'o lee\ie ~i otncii sistemul nervos, iur albinele paralizeazA ~i m(lt nl)I'onpt! IX' jn('.
2~"

AHele nc t io llcm~n pe cruea lespiratol'ie, pro'vocind ulbinel !' iw plu"I(' de su!ocm'('; sln t !lul>slantele clot urate, care elibereazA ucidu l clo l'lll!lIw ntacind trnhec le. tl'uhcalele ~j sacii aerieni. Daccl stupnrul este avertizat in timp legal - doud zilc eel puli" inainte de stropiri - poate lua masurj de aparare: se illchid. st upll \ punind la urdin i~e triunghiul de aerisire - inovatie proprie - Care P P I" mite 0 circulatie neUvA a aerurui in stup, cu conditia ca podil;'Ol'ul '. 1 perna de sub capac sA fie inlaturate. Astlel se stabile~te u n curent eli' ner permanent, care hnpiediea cre~terea temperaturii. Tn cazul sl.upilnr inchi~i temperatura cre~te iar albineie devin nelini.,tite agitindu-se mull pentru a gasi 0 ie~ire ~i a face schimbul nonnal de gaze. De asemenl';1. albineIe inchise vor Ii alimentate zilnic cu apa data in ulueelul ramei, SiH l pulverizind-o prin arificiile de veutila~ie ale capaculuL Dacii albi n('i(' mai sint ~ i ptotejatc contra razelar solare de 1 amiaza, puniud pc tflh1;1 8 capacelor iel"buri cosite, sau saci veehi. uda\i mereu cu apa, rogoji fll. sallelute-Jllbi.ncle....wt sis ip.chise cUeva zile flh:.A _pedco!. Stupmul trebuie fusA sa ~tie Cll ce sUbStanta toxica a (ost tratatA cultura l'esp(,(tivA, dici unele din ele au remanenta de cUeva zile iar altele nUTl Ul l 24 de ore. Du~ perioada periculoasa, se retrag triunghiurHe de aerisirl' de la Ul'dini~, se a~aza podi~orul ~i saHeaua Ia 10cu1 lor, iar albLnel e pot pleca la lucru fArA peri col. Totul}i, in lumea apicuitorilor. nccast!\ siiu atie a creeat un sentiment de panica ~i unii dintre stupari au renuntat sft se mai ocupe de aJbine, ceea ce este in detrimentul economiei na1ionale; cercetAtotij de pretutindeni se trudesc sa ga.seasea di ferite metode cu caracter biologic care sA at.ace daunlitorii, fara sa suler!;. ai binele. De pildA, de curind (1974) se experimenteazA actiun ea un or ferom oni in combaterea acestot d.iiunalori. 0 serie de feromoni sin t rAspinditi in aerul inconjurAtor al culturilor atacate. Ace~tia sint foarte atractivi pentru femelele d/1unatol'iIor care dezotienteazA pc masculi I:'i asHel nu se rnaj produce imperecherea lor. A ltii provoac3 sterilizarell maseulilor, in care caz [emela d~i imperecheata nu poate d se reproduca. In general se apreciaza d este necesadi. lansarea aptoximnli\r de zece ori mai mul ti maseuli steriliz a~i prin radiatii gama, decit numAl'ul celor presupuJ;ii ca existA in tr-q anumita zona . De oil da, in insulele Cursi):so din Marea Caraibilor, la 75 km de Venezuela, uncl e bintuia 0 musca care-~ i depunea ouA sub pielea vitelor, in special ... le OilOl, cauzind pagube mari. s-au lansal 170000 maseuli slerili, depari'lzitinu intreaga Insu lA. Americanii au imitat metoda l;ii raspin'dind 50 milipan e de masculi sterili. au provocat disparWa intr-uo singur an a speriei am intite care bintuia intreaga provincie F lorida. Un medic germ"n I I obtinut un t ezultat s.imilar ob~jntnd masculi sterili chiar in absentn rlldintiilor gamn, uneori prin incruci~rea unor specii a cAror descendcnti pierd capacitatea de reproducere. Plisari insectivore. insecte :rj: i plante diiunatoarc Alb illcle s int atacate de insecte dAunatoare pasari insecti vOI'c. Of" Wirl/II t'otegorie a insectelor am amintit paducheJe albine! Brmdil j ' Ut'f"1I ~ I 11I 1I1>(,fl 0('no tai nia la boli parazitare dar mai sint .-; i altclc I '; ' .
~.J!J

.,i

rltll i(O'liL IXlsh,rli 110 p(lhm

~j

Silv{IIlis surinwnensis - care distruge mari cantit3\l ,l<lsturii dad\ nu sint combat.uti la timp. Ei sint distru~i cu tpll'ncl o l'lIrtt de Clliibon - 2 linguri - ,pusa pe 0 tariuri oarlL AceastA dod 1'''l l' suti(.:ientil. pentru un borean 'Cu 12-15 kg polen. Funl1.cile avide de m t" l'l~ sinL distruse punInd Intr-o cutie acoperita cu pinza metaliea cu (, ~'h i llri de 1- 1,5 mm, 3-4 g arsenjat de sddiu 's mestecat cu zahAr sau hilntx solu~ie: la 100 ml apA fierbinte lSe pun 20 g borax, !li apoi se adaugA IO!) J:; miere sau zaMr. Furnicile se mai distrug prin turnarea de petrol '"111 motorina peste mu!?uroij sarea de budtarie presarata in jurul !urnil'lII'cl a r Ie gone!?te; Gaselni/a - Galeria melonella - ataca fagurii in care 1I11 t lnen.- CiteVa generatii de puiet, 11 carol' inveliliiuri nimble au rAmas Ilpll e pc peretti alveolelor; acestea con tin proteine care ajuta Is dez\ ultw'cu gi1selnitei. Fluturii ilcestein depun pina In 1 000 ouA. Se distrug pdn rumiga\ii su sulI dat din 2 in 2 saplAmini, de 2-3 ori. Mai bun ,'H ie pt1radlclorbenzenul sub fOl'ma de- cristale, La un corp eu 12 (aguri IIi' pune 0 linguri~a. pe lante\ii superiori ai ramelor. LupuL albineLor - Philanthus triagulum - asem3nlUor ell viesP('II, dtlI' mai mare atacli. din ZbOT albinele ~i Ie consum3. Se urmaresc , I 3(.' descopera cuibul lor in pAm int, turnind sulIudi de carbon ~i astuplnd intrarea eu plImint. Meloe verigatus este 0 insectA mica parazitara, de 2 mOl, care se (JxcllzA la articula,ia dintre abdomen ~i tOlacele albineior, sugindu-le hemolimfa; parazitul a1mc.:~ chinr liii larvele din cuib. Se indepArteaz8:-dind 'fum de tuton eliotr-un a!um!tor; parazi'fi,i - ead pe- un ziar a~ezat in prealabU. pe (undul stu,pului ; ziarul esle apoi retras re:pede !;'i ars (fig, 42). 1 Urlkhelnita - Forficula auricularia - piiLrunde noaptea tn stup !?i se hra. ne~re eu miere. atacind uneorj chinr puietul. Se distruge folosin'd /0'1(1. 42. - Meloe Verifosfat de zinc. Se p"repara un aluat cu un pahar gatu5 : I _ mMCUlul; 2 - femela. fa ina de griu, unul eu mfllai, 2 lingur1te de zahar -5i put-in fostat, atit cit aluatul sA devinA cen~iu. Sf! pune pe acolo uncle insectele circulli, sub capac, pe podi~r, la incheltLuri etc. ViespUe atacA de asemenea colonHle in special Vespa crabo SI IU V espa vulgaris. Fiind avide de carne, pe cApAcele stupilor, se pun elt.evn buclitele care se lasa mai multe zile; apoi se otrav~te momeala ell verde de Paris sau alta otrava. Dintre pusarUe inseCtivore cea mal primejdioasa este p,igoria. M('I'Qps apitlster. Au fest cazuri cind in gu!?a unei prigorii s-au gasH 00- 70 albine inghitite. Cum ele trAiesc in stoluri numeroase, se intele~c cc paguba pot aduce, dad!. nu se iau masuri. Din fericire, cum ele I ~ I rue cuibul in pi'lm'int pe margine de diguri sau ripi, pot Ii sufocat.e 'in (,lIlb inlroducind 0 cantitate de sul!urii de carbon liii apoi astupind inll'ilrCfI ('u lilt. UII mijloe plactJc ~i u1).oI' de a Ie goni din preajnm pri!'tldi (.'SIp lnlll\nrcft unu; 7.111ClI cietlsupl'a stupinei, zmeu ce m'e 0 zliil'nii tq(II'l'; I\f'l'(u; li, j uc!'lI'I(' dt' {'upii Ie iflsprtiminl fl.

til /lrllra (Ie h'lflll' I1ceslea albincle cunosc singUl'e pl'illlcjdill !iIlP'1 sunetelc IX' f": u'l' I... l'lll it uccste p.'isari t::i asUel cele mal multc cl lt lt... "Iv nu pi\d\scsc stupii penlru cules dod pr igoriile navalesc in Pl'iSllc,t Til cflzul dnd prir,ol'iile sint numeroase ~i se stabilesc in pl'cajm:,l stup;n,'! . ele trebuie distruse, cAci altIel stupii d\.min farA albine zbu ratoal'c. 111 aceasta situa~ie se procedeaza in telul u:tmator : stolul de prigori C li pili I zburiHori inopteaza intr-un anumit Ioe pe un copae din apropiere. ad ;II ,1 identitiest, acest !oc, se transporta acolo 0 carutA cu paie, racindll -~l' citeva capite in pl'eajma copaeilor unde el dorm. Pe Ia miezul noPli l stuparul co al\i 2-3 ajutori se posteaza. in jurul cApi\elor; se trage lin foc de pu!}Ca ~i coneomitent se apI"ind toate dl.pitele; pl'isarile buimncik se due direct spre f1Acli.ri, unde pier in cea mai mar e parte. Pitigoii !?i ciocanitoarele de~i fac unele pagube in stupinli estc in tel'zisa distrugerea lor. Cei dintii se a1).aza iama Ia urdini~ ciocanind stupul ; aIbineIe daranjate de zgomot se desprind din ghemul de iarnll, ies pe scindura de zbor, de unde pasiirile avide Ie devora; ciocAnilon ~ r.ele stridi adeseori stupii gaudnd peretele lateral plna ajung la fagul'i I cu aJbine pe care Ie roosumA ; deci paguba lAcutA este mare, fiind ins!'! pAs!hi !olositoare pc'idurii nu se distrug, dar se indeparteaza din jUl'ul prisacii prin focuri de arma. Botgrosul este 0 pasl1 re insectivora care nu se multume~te sa s(' hraneasd\ cu a lbine n umai vara ci iliii face provizii cu cadavrele lor pl' care Ie infige in tepti unOr arbor i cum sint macie!jii, pentru a Ie ave,l cn hrana pe timpul nefavorabil, dnd insectele nu zboara. Dintre mamifere, ~oarecii - Mus musculus ,.- fac pagube mai ales fagurilor ; ei pAtrund in stup in pragul iernii , i~i fae culcu~ la margine ~i consum1'i miere ~i albine moarte. P ot !i otraviti cu griu toxic rl1spindit in stup sau in camera unde ierncaza stupti . Broasca riioosa ~i ",opirlele fac pagube colon iilor, caci se euibaresc sub !undul stupilor, ia r noaptea consuma albine; ele au limba lungA t:: i lipicioasa, de care albinele de pe scindura de zbor se prind cu u~urin\ii !;Ii astrel siot inghitite :rara diIieultate. In schimb ariciul care era biinllil di ar fi ~i el un consumator de albine, se hrnn~ numai cu albinelc 1ll0uI'te de pe oglinziJe stupilor ~i gone~e broa~tele !?i ~pirlele ataCinelu-Ie. Dintr e plantele insectivore. unele atrag albinele pdn euloarea, mi r'c!'ul -5i nectaruJ lor bogat, dar de indntA. ce albinele se a~aza pe col'oll'le lor, ful gerAtor i~ i inchid petalele ; albina ramine prizoniedi acoin, !lode Iionrea cu secretiHe sale roarte aeide Ie diwlvA corpul inli'<'l! iru'lusiv chitina, hranindu-se astfel spre paguba coloniei. Pcntrll p\'evenirea ~ combaterea bolHor la albine, InstituLul d(' ('l'rcCliiri pent.n.l apicultura al Asociatiei Cresditorilor de Albine dill fl . S . ROIl1[lOiu colaboreazli cu Dumero.$i stupari din sectorul soci'J1i!; t .-:;i lI, dividufil ('arc a u ob\inut rezultate deosebite in activitatea lor, in mCII IIIII' II'H !I.(lIl('jl.ii\ii coioniUor de nlbine.
2(i 1

:HlO

Dezi nfeclurea fagurilor Cum se lace dezin!ectarea fagurilor prin vaporizari cu acid
lI!':c l lc? intrebA unul dintre Linerii apicultori.

.. Cum IIi a,fof'''1 o,a rei dormi r"

- Opera~ia trebuie fAcutA numai clnd temperatura exterjoara t'!l lC de eel pu~in 18"C pentru ca substanta sa se poatA volatiliza !?i s~ Omunr(! bneteriile ~i protozoarii. Se !olose~ te acidul acetic 960ft care se rtllu('llzti. pinA la 80%, prin adaugarea unui- litru de apA la patru pArti I1cld neeHc. Cll aceasta solutie se va lucra cu m!nu~i. bandaj de tilon Iii nos ~ i ochela ri. Rnmele cu !aguri de pe care s-au ras propolisul ~i pe(f' lc de diaree. se pun in corpuri goale de stupj , ~te in stive de cite 1 5 c'orpuri. Fiecare stivA are fixatA 0 plan!):a de P .F.L. 1a bax! l}i alta 1III pnrlea superioarA. Acidul acetic se toarnA peste 0 bucatA de vaUi in (I(lZU de 150 mi la un corp eu 12 iagun, peste care se pune repede eel tic-ttl doilea corp, proee<lind 1a fel pina 10 cel de sus, unde se fixeazA J,)locll de P.F.L. Pe masur.1i. ce se iormeaz.li stiva, un om de ajutor li~tc ctl}ii de hlrtie cu pap, fAcut din fA inA de grlu cu apA: se inchide hllUcl orice oriIiciu, Se poate folosj pentru aceasta opeI"a~ ie de Jipire t ill ar $i lutu!. Se lasA stivele timp de cinci zile, dupA care se des!sc, se !!OOnte vata dintre corpuri, se al}azA sub stivA ~i deasupra ei se pune otte 0 ramA cu pinzA metalieA pentru a se forma curenti de aer ce eliUl loA mirosul acidului. Aerisirea trebuie fAcut1 timp de 48 de ore, dupd ca re fagurii pot ii folositi, cAel atunei albinele nu mal sin t ineotl\odute de mirosul lor: care dispare definitiv sub ac\iunea de ventilare 1\ nlbinelor. In !ipsa acidului acetic, fagurii mai pot Ii deziniectati prin 'Plilverizare Cll 0 pomp! de mina sau cu un pulver i?.ator cu presiune cu 0 IJO lu\ie de formol, prepara1ll. din 0 parte formol 40~/& ~ i noua parti aplt Fl'lgurii bine stropiti se pun in corpuri goale care se astupl!. la fel ca moi sus, lipiti etan!? ~i pouti tntr-o camerA caldA de eel putin 20C limp de 4 ore. Dupa aceea se a~aza in extractoruJ centrifugal, se elimlnA solutia dio ei $i in t elul acesta se ~i aerisesc, Se pot reintroduce 10 stupi fara dificultate, dupA ce au mai stat suspendati Ia ser 24 de or~. A I ~i apicultori, care nu au pulverizator, adtncesc fagurii intr-o budanii eu solu~ia indicatA, solutie ce se toarn! foarte tncet pentru a ptltrunde in toate alveolele fagurilor elimintnd aerul din ele; acolo stau ccl putin 24 de ore, dup! care solu\ia se eliminA a~a cum am spus, iar fagurii se aerisesc. Se recomanda ca in stupi - atunci clnd In slupinl't a sp!rut 0 boal.li bacterianl!. ~i mai ales micotica. - sA se punA ci te 0 s ticiutA eu formol 20% fixat! in ultimul tagure margina$. FormoluI pur are un Utraj de 40'/0 ; deci el trebuie dublat cu 0 egaHi cnnlitnlc de a pa; evaporarea in stup se face introducind in sticlu~a un rIItru de tiron adincit pina 1a fund, a1 clru i cap1\! iese pu\in I.I fnra din iutct"iOl'ul sticlei. Albioele SUpOl't.a u ~or C ormolul ~ i se I l bj~ r\U icsc (' It
mil"o ~ul.

PREGATIRILE DE TOAMNA ALE COLON I EI IN VEDEREA IERNAIUI Incepind cu 1'!O august in _api~ltyr! _se-considel'a Inceperea an u J!. lui apicolt."care este_ Cl..l totul dilerit de eel calenc!anistic, Din aceastA lur d'l se fac pregatirile coloniilor pentru iernat. privind s.linatatea lor, h ran n de iarna ~ i vietuirea lor intr-un mediu tiscat, ~tiut fiind cA umiditatc il in stup in timpul iernii este foarle dAunatoare. Acest~ pregatiri in cep _ ca totdeauna - de la acel element de continuitate a coloniei carC este matca. CercetAtorii au stabilit clvirsta mAtcilor are 0 important,li. capitala, mai ales in prag de toamn!. Ei au dovedit cA in stupinele in .... care 200ft din colonii au avut ma,tci tinere, mortalitatea alblnelor In iarn.li, 18 acestea, a fost de 33 g aIbine de !iecare interval; in stupinele unde 400/t din colonii au aviit mAtci tinere mortalitatea a fost numai de 22 g, i~ la cele cu 600ft ml1tci tinere, mortalitatea s-a redus in medic la 13 g de fiecare interval ocupat de albi ne. De asemenea. consumu1 eel mai reclus de hran! in timpul jernii it a~ oofoniiIe cu m~ tci de un an. -Deci, fie cli. stuparul ere~te din timp dupii toate regulile selee\iei - matci selec~i o nate ~i Ie introduce pill U In !.inele lunii iulie, fie di Ie procur! din crescatorii oficiale, mAtcile VOr' n introduse luindu- se toate mAsurile de preeau\ie, ca sa fie bine pnimitc -51 sA. intre repede in Indeplinirea sarcinii ce 0 au, o alta problemA insemnat.li in pregatirile de toamn.li este prezen\n foruu,:ilor..-S:l!..p'olen. in stup eu aut mai -mult cu c l tinaceasta perioadii in natud!. sint Ioarte putine plante poleniiere. Stuparul grijuliu ca re In varli, dnd polenulJ ntr.li tn cantita~i mari in stup - pune la p3.strarc eci putin doi fagur.Lcu polen de fieeare colonJe, in toamn! e~te cazul stl- I o!ere albinelor. Doicile, numai In urma consumuLui de polen. pot seCl-eta l a pti~r ca sA creascA contingente nm de s Ibine tinere, singurclC' Cl lt 'C ujutA la 0 buna iernare. In afara de acestea, in toamm'i. toate nlhinelc coloniei consum! polen pentru completarea corpului grns cc If' uJ ul4 stt. reziste rigorilor iernii ~i sA Ie !ereasca. de atacul nosemoze i. l~ dr'cpt eli in timpul iernii albinele n-au nevoie de polen, did nu-1 pol. d lucru pc ntru motivele ce Ie vom arAta mai departe ,
:W;~

"

262

o ultt't problemA de preglitire a coloniilor pentru 0 bunA iernare ",,1('1 pilsb'urea clUdurii in intcriorul stupului. care sli nu se risipeas~ IJI'l n pUl'e~ii crapati sau prea sub\ird, mai ales acum clnd s-a dovedit ell. . '1I8ul'(I iCl'nare bund se face numai aCara in aer libel', ~i nu in ad.lipost, 1t~ 1I (!urll pl'cconizam ~ i eu ell 40 de ani in unn~i. Cunoscutul cercetAtor C.l., l"UlT<lr (S.U.A.) a constatat eli stupii impacheta\i 18 exterior au in pt'lmrlvarA mai mult puiet, iar . mortalitatea ;bjnelor la ace~tia este de O. ~I'I . nproape de trei ori mai mica ra~ de 18,5'1., mortalitate constatutn 1/1 stupii lad!. protec~ie. La nOi, uBde jernHe nu sint prea aspre, Uftte sulicien.. 0 captu~ire .!xierioarl cu 0 foaie de carton asfaltat pJ'l milf In ~ipci sus ~~i jos sau cu- pioneze . .Prin cuJoarea lui neagra carIjJn u1 nLrage in jarnl r azele solare ~(..coloniile i'ncalzite ies mai devreme f l mlli des, ilicind zborurj de cur11tire intestinalA, Unii stu pari !npache1l1U1.l1 tot stupul cu loi de polietilena Hisind numai urdini::;ul deschis; II l "~llrll nu este prea bunA, declt dadi colonia este strict redusa la numAI'lil de faguri ocupa\i de albine, iar ei sint pe ambele laturi mArginite eu perne, ca sa men tina caldura inter.ioara iarn condensatii. Totu~i la vt'lltilu\i ile de la capace trebuie neapru-at tacute 10-15 oriticii de 2- 3 mm Pt'!llru !lChimbul de gaze ~i eliminarea vaporilor din respiratia albjIlflnr. lntorcindu-ne In Iostul nostru roi secundllr care ~i-a acumulat in vnrft hraml suficienta care sa-i ajunga pina apare vlitorul cules diD priIlll!. vura unnatoare, observam un Ienomen nou: prigonirea trintorilor. I~I 3fn t tnfometati ~i nu Ie este ingAduit accesul Ia fagurii cu miere; "filL izolati prin colturi, pe pereti sau pe fundul stupului, tnconjurati de !tl'trzi stra~nice care Ie interzic alimentatia, Mai slnt ingaduiti in colonllle oriane, pornite sa- ~i crease! matei ce urmeazA sA fie fecundate. Uncori , doar in citivll stupi, aibinele ii lasa sa Itdijasea peste iarna, dar tn numil.rfoarte redus, Clnd vara este pe slir::;ite,liar toamna bate la U$a, colonia incepe prCSl:litirile in vederea bunei vie?Jiri in iamA. Intr-adevar, incepind de 10 2:l iunie, dod ziua ineepe sa. se scurteze, iar noaptea se lunge~te, aIblnclc devin mult mai docile; matea depune oua mai putine ell numfil', eonsecintA a fenomenului de !otoperiodism ~i de apropiere a diapIluzei. Aceste fenomene influenteaza productia de honnoni care preced Im'na ee urmeaza , In organismul albinelor coloniei au loe schimMri bioehimi ce ~ i fiziologice cu un metabolism mai redus. Albinele i.~i marese mult eorpul gras care Ie ajuta sa treaea mai u,or peste rigorile iernij $i sa men tina glandele in funette pentrn hrana puic lului in viitoarea primavara. La albinele nou-nascute aeest corp grns - du~ Chauvin - este compus din celuJe grasoase putin dezvoJ\ute , cu induziuni 1) care 'in tim'pul vern stau in acest stadiu qu-asjnlrofil)lc. La linele lunii august ~i inceputul Iunii septembrie un numnl' cresdnd de albine manifesta 0 dezvoltare dorsaHi manta a COt'pului gras; dupa aceea apar primele incluziuni protidice: endocitc pul.t'rnic pi~mentate .<;;i u~o r de recunoscut, care in timpul vcrii abia lie} vilt!. t n luna nOiembrie incluziunile smt la maximum 70- 800/0 din'I t", '!U'I.IUtII _ p"rl leutll 01' nl,nerllli Hlr/lln conlLnutc In mn5ll unul corp 50lld,

lI'e Ctlblnl.', Hf'St wb( lu Incepc hi martic ~i dispm'c Cll t.otul In llprJl lt' Bllnu dC!Z voltfll'l~ U c()I'pl.llui gras in iarna este direct dcpcndc!lIA d" ctmtitatea de pulen consumnt. A1binele de pe tnarginile g hcmulu 'l !II' imnil. au corpul grRS ~i gJandele faringiene putin dezvoltllle, illl' III ('c le din centru! ghemului llcesl organ atinge mdrime(l tnnximu d,' dezv(1ltat'e.

rig, 43. -

Co:pui gras din ca vitatea peri:cardicli.

Concomitent cu dezvoltarea corpului gras in \esuturile organ ismului seade canUtatea de apli, prill aceasta cresclnd posibilitAtile orgameil'inlt c!ldura corpofl8lii. nismului S:a-~iHri'inirile masive de eompletare In luna august, cu ocazia controlului rezervelor de hrana din stupi, se vor incepe hranirile masitJe de com~etare acolo unde cantitatea de miere nu este sufieienlA. Lucrarea trebuTe Ueuta- repede, in scurt tim p, eel mu lt in 5-6 ule, dind de fiecare data cite 5-6 kg de sirop la un interval 4.e 2-3 Aile.. penJr..u ea albinele prelueditoare sA-l poatA transforma in miere. AceastA hran ire masivA ins! nu trebuie sA slinjeneasc,1 euibul matcH, care trebuie sa-!ii continue, ba chiar sA amplifice ritmul ue ouare, in scopul cre~terii unui cit mai mare contigent de albin e tinerc. Prof. G, Taranov (U.R.S.S.) care recomanda hranirile de torunn tt cu zahAr in loe de miere, fo lose!ite 0 metodA care inLliturii. obosealn aJbineior de a mai inverti zaharoza in miere ~i anurne: la 72 kg de zohAr adaugA 8 kg miere ~i 20 1 apa. Solu\ia 0 amestecA de 2-3 ori ,1C zl limp de 10 ule; wharoza se trans!onnA ~ifel in zaharuri invcrlltc clwe tree complet in solu\ie. H rana preparaUi 0 introduce in fagurii Hoi eu ajutorul unui dispozitiv de vid, care consta intr-o ladii ermelic.i til Cure incap 15-20 faguri; siropul invertit patrunde printr-un luh MIBL lu baza ladej, scolind prin. partea de sus aerul din vas; in fcluJ ilcC!sln nlveolele absorb ele smgure lichidul ~i se umplu depUn. Faguri i He pLJ/I la scurs pe un stativ ~i apoi sint eapAcit;i cu un pulveri zulO1 !l pCd fl l ('(u'c pulverizeaz3 ceara topitA pe deasupra fagu rilo.r Cll sirup,
:?Ii;.

:.!lH

I'!'n'ltnd n r; introdu!ji In slupii care duc !ipsa de brann., In te,l ul acesla E 'I)lulli!ic iel'nCllza in eondi\ii deoscbit de bunc, tn <o lon iile ))ine ingrijite toamna, eu suliciente rezerve de hranA, .' Iluh'lIc nvind In dispozitie suIicient polen, dau mult lApti!jor larvelor, 11\1' Illuteu t!ji mal'c!;te ritmul ouatului; in cuib se VOl' dezvolta eel pu\in ::. J,!(!ncl'tl\ii de puiet, iar colonia va treee eu sucees greuUi1JiIe iemii. I Jllpii o(.'Casta hranire de toamna corpul gras i!ji mAre~te din nou pro(',JII1\11 de albumine cu 13'h, iar grasimile cu 1,7"0' Ana Maurizio a ealeulat ca aceste albine de toamna triHesc .:J:.!O - 240 zOe fata de cele din varA care mol' dupa. 35--40 zile de muncA. IiworrlntA, Aceastii longevitate face ca albinele de toamnA sa poeNA 11 1 ' ! '~ le puiet de iarna incepind de la 15 ianuarie, cAci doicile de~i virstIIII'Q nu glandeJe faringiene tinere fiziologic, Acest organ tampon care ('Pl lr co l'pul gras aj ulat ~L de un fagure cu _ pAsturli, vor stimula mult 1'" lolll o, inainle ca polenul proaspAt al fl orei de primavarA sA aparA, Problema p8.sturii in cuibul 'c oloniei unde se va forma in curind qilt'IlHII de iarnA, prezin1A doua aspecte: dacA~te Hisat! in cuib, pnstu ru trebuie sA slea tinga viitorul ghem, pentru ca albinele de iamA, ('!j/ls umind 0 mie! parte din el, sa intre~inA poten~i al u l corpului gras, Tn flCO[tSUi. situa~ie este suficient ~i neeesar doar un singur !agure cu 1 ){\8llll'i'l. nu prea plin care sA aibA ~i alveole cu miere in e1. Taranov ".1 Wahl sus\in ca este ohiar necesar sA tie acoto . Aitfel - spun ei - gil{'mul se desface timpuriu, cantitatea de bioxid de carbon seade, i'fen ce duce la 0 inrAutA~ire a eondi~iilor de iemare, Mai ales clnd jerna ae pl'l'!lunge!jte prea mult aceste colonii sIAbesc ~i vor cre~te pu~in puiet, I~A te c\zul stupinelor din regiunile montane unde primAva["B intirzie

fl lunc;i clnd Vii uparc (rigul , Ie ocu eea Ill<lj mu l'c parte din po puln\l.', In fclul U(:cstu ghemul de iurnA :<Ie va forma in mlj locu l (:uibu lu i, /lvilill cI\iv(1 fagul'i eu miel'c c~ pacitU in jumMatea superioadi u lor, lUI' pc N'/I dc-n dOlia jumiHutc VOl' sta albinele strinse in g hem, consuOlind <1ill 1111<; l'e~1 de dellsupra lor, In Celul nccsta deplasarea g hemuiui ~c r, WC PI} vCI1.icnlii pe mlisunl ce miel'ca din cOl'oane este consumnta. Dc W" l'lI ..sl,e 1 'C'comsndllbil ea la stupii vel'ticali, in corpul de jos cui bul st\ rEI' It'lsnt eu pll\i llli mierc in faguri , ial' oea mai mare parle d in uiv{'"ll'I, ' fuglll'ilol' sa Iie goale pentru a n ocupate de 60% d in albine; dClll'I UPI 'Jr c'ulbului sc am i. un magazin plin eu miere dipacitA sau u n earp intl' ('i~ <'u miere. In felul acesta albineIc au la d ispozi\ie 20 kg de micl'C {'W ' (.' If' flj ungc pina In mijlocul luoii aprilie cind in naturA se gAsesc inseln il l it e ]'csursc de nectar ~ i polen pl'oasp.1l.t, Limitarea
s pa~ iului

lu c:rOlJ'C impol'lanta de pregatire a coloniilor pentru iernal'e cslc -;'1 Limfta,rcn spati uLui unde colonia ur meaza sA ierneze , tarA ca pina atulII '! IIl11tC{I SI1 fie stin jenitli in activitatea eL Intr-o diminea~A Illai rece, ell (I L cmpcl'lltudl. de IO- H oC, dnd aibinele slnt adunate spre cenlru, in

mu tt..
.'It

Un al doilea aspect se referA la stupinele care se ciflii. in regiuni primiiveri timpurii, cu un cules timpuriu, inainte de aparitia polenului proaspat in cantitati mai mari ; in acest caz pastura trebuie nea lXrat so Jie prezenta in ghem pentru ca albinele so. poata CTe$te 1-2 {JCftCra~ii de albine in iarlla, care sA participe la un astfel de cules lhnpul'iu, In atare situatie este bine ea in viitorul ghem sA sc lase chiar dot Jagurt cu pOstura, intercalate cu alveole ell miere, pentru ca albinele

tlolci s4 nu-~i consume cu pUietul hrAnit intreaga rezerv4 de corp gras Ctl njuU1 la produeerea lapti ~orului necesar larvelor din generatiile de 111mi'!: , Pe IingA sprijinul dat de stupar, colonia !ncepe in toamnA d--5i acufltuleze in Jagurii centrali cantitliti importante de miere, luata din "Igurii m4rgina~ i pe mAsu r~ ee din alveolele cuibului eclozioneaza I/lbln cJe de toamna, Stuparul Ie va u-5ura aceasta lucrare dcscApAcind mierea putin.1l. tic pc unU I aguri mi1rgina~i care apoi VOl- Ii retra~i din slupi ~i pu ~i pI'ov izori u in dcpozit. De asemenco, stupn rul slrimt orenzA cuibul etl 0 dlnrl'ngml\ ~i introduce seal'a tirziu - cind albinclc nu moi zbOarii. _ I'll!;! lin fllgure descii pAcit tn spntiu l gol de d ineolo de d iurl'ngmrl. Intr'-o nMI)t c Illbinclc golesc {8g~l relc de mien' pentrll H 0 transport.il t n <,Ilih, '~ ' c rae clCOCHl1HJ Ot!t densu pl'[\ elipscltll' ('u puieL ('oroanc ell 111il'rc d \p:'\ ,'1\11, l:i8lnd juznlH ut cll illfcr!rl/u';J Ii ru).!urillu' ('1I Uivl.'o \r gnu lu, pc 1'(11'1',

vcdc-I'cil rOi'm3rii ghemului, a picultorul, ridicind pe rind podi-5{)(u'c h' fi cl', 1'ul s lup, va numAra fagurii oeupa~i de albine, pentru a no!:... in 1 I'Cglllll'C p c cite rame va ierua !iecare colonie, Apicultorul trebuie 8,1 l'l,tl'llJ{ll '11 mod treplat prisosuI de faguri cu miere din margini ~i 1ft. 1 pun/1 provizoriu Ia rezervli intr-o camerA. sau in corpuri goalc de stupi. A'itrel, spa~iul coloniei va r A.mIne pe cel mult 8 faguri mArg inl~! (Ie 0 d iu fl'a gmli despl1r\itoare, In fiecare searli, dincolo de diagrugmtl 11(, PU I1f' ('ita un fugure cu putinii miere descapacitll, pe care a lbinele u 11'1'11191'01' 111 111 spu\lu l ocupat. A vtnci ill vedcl'e cll in timpul iemij colonia consumA mierea de pe un il fnguri, -5 i penll-u a ajunge Ia eei 'Plini al binele trebuie sa se dOp IlIR (,",~ luto l'/]l, stu parul face in. jLecare jagure un orificiu eu diamctrul lie 1 em, la In em mai jos de lon\etul superior, oriIieiu prin cal'(' nlhlnc lc J(hcnlUlui se pot sb <:t;Ul'a ell u~urm,a chlar pe un timp geros , Ml'n Rn riC' ncvoi t.e sl\ tread!. pc deasupra r amelor sau pe la margil'llli..' (tu hll' 1 lIle, Cll lil\ ojun gli in fngurii plini. -lll 1\ I'lnlincil lurl'i'lrilol' cllre se rac toamna, unneazA strimtorareo (' U, proJ}() /ls a "r(llni~ c l o r prca Ial'gL Albinele lipesc chiar ~ i pod; ~orl d rl\c u'Hlnllc 8uper'ioClI'C ale cOl'pului, iucral'c care nu este doril'!\' dL' fl llIl)ur, Tnl-I' fldrvi\t-, tn ;oJ'oli estc posibil ca stuparut s.1l. fi e nevoil so d('II('I\I(11\ \11111 At.llpi; ('lU pr6pol1sul Ja recc este foarte ta re ~i greu dC' ll < fWlllil, IH II' 'r ill'(' 7,~O ITlOl mnl'C dcspdnzindu-L De ac~ea stupanll b'C'I(lll IHII(' ,,/\ \ln~ ! fI ell VUi'llHnfl mnsistcn ll\ oUt marginile podi ~oru lul rit !) i 111111'1111)11(' II \lPf'I'iO f\l'~ ole cOI' p"llli de st.u p, impiedicind albinelc sn ,,"'li tltipllfl n Ilel lll, III'OPI,IIM, ( J pro hl/'Infl f( lllI'lf' !mpcJ l'tunltl i n PI ' cJ~I\ t.irilc de' tomnn" C:<I t(' ,~tll ' III" rt'" rl! IIW lI /fl (I., ',,'mlit ('l' 1)'('11II i(' Insoti'!: roi(Hi lll Or p{'nlru iel'nnl'c ~ , pili " II, vll l'I I' \l 1 j'ul ('n dh , pl'l lI i/lvIII'1\ , T hlllll':I ('CI-('l'lrttnl'ilol' I)I'ohl l' II)1I il 1'lI h' IIII M d" ~ h ~ lnl t\ , " , I , fi' III'I'II I' Irlf\l\ :m - 27 Itf! Inr,, /'I' <II" hu n" tlill tllil'

nu

:wo

II ..,

I"

I 2 ffl guri COJ pAst'Ul'{i IIngi'i ghl'tn, pre-cum -\,i un HI treilca fagure plin 011 mlCl'C tn pm-tea de sus pentl'U 0 colonie care ocupii 2 corpuri de lIlullictnjfl!., AIVi, cum este John Long care ierneaza colonii Ioarte 1)IlIl'rn it'<.' pc I.rci corpuri de cuib, lasa 40 kg miere in corpul al 4-lea, plus ceo pe care albinele 0 mai au in fagurii de cuib, In schimb, cana(lIwwl IJ. Schafer lasa in deua rorpuri de cuib provizii numai de 18 kg, ti llr IH'C grija. ca incepind din prima decoda a lunii februarie sa introIlu l'l\ s:lptliminal, fiedirei colonii, cite a turta de 1 kg miere semicristullllll.a. amestecata cu 50% pastura zdrobita intr-o ma.$ina de tecat ('IlWnC, Cele 600 colonU pe care Ie are se dezvoltA atit de puternlc. incit III l opl'ilie trebule sa inverseze cele doua corpuri de cuib Jii sA fadi , I Nlire orti!.i.cisla., dublin'du~i numarul de colonH, roi carora Ie dam 1I1f11Ci comandat.e in Florida (S,U,A.), P1'Odllc~ja medie onllala este de n2 kg lIliere de fiecare stup, Bineinteles ca pe timplll clliesului adauga fl('(1!\ rc i colonii dOlla, trei ~ i chi ar patru corpuri pentru strinsura, Alti canadienj W distrug calaniite in toamnA, pastrind fagurii Cll mlet,c in depozit .$i rela'diod in prim~vara coloniile Cll roi Ia padhet /lr.ll.ltTlcnUnd c! in telul acesta avantajele sint mai mari, cad albinele fir consuma multa miere pentru 8-{li pAstra dildura ghernului ; afara de f!("I'I.\.'JUJ stuparii canadieni eviiA riscul pi erdemi multer colonH din eiectiv rise destul de mare in condi~H1e icrnilot greIe ~i indclungate din C'/Illodo, Totu~i printre ei slot mul\i apicultori care ierneaza coloniile pc douA corpuri d in care eel de sus arc cea, 25 kg miere. plus 2 faguri ell pi'tstllrii. lingii. cuib, Ghemul se farmeazA in corpul de jas !ii se hraIlC$t.t' din ceea ce are tn cuib, a tacind rezervele din corplll superior ('Ind se termina cele din cuib, Ciod sose~te primavara ~i jOs, cuibul are tl-Ii faguti cu puiet, apicultorii incep sa. inverseze corpurile lotre ele pcntru a inlMura roirea, ~i apoi opJidi metoda de Ildaugare de corpu ri - I.l ~u cum vorn orata la Tehnologia apicoUi, Sovieticii ierneaza coloniile in tte~inute in stupi multietaja\i pe tlout! corpuri. Initial sint trei corpuri in al treilea fii nd rezerva de mt~I'e, care estc 1n cantitate de 25 kg miere, Observind ca obi~nuit Rhemu l de iernare se formeaza in corpul al iT-lea deci cel de jos rnm ine gol ~ mucegaiesc fagurii, in proglll iernii apicultorul retrage corpul dc jos, ooborind pe fund carpul 01 II-lea, AstLe! coloniile, in !m'nti, l'A min pe doua COtpuri cu teat~ mierea in corpul supel'ior, 'CCSODa.L.am- obt,inut cele mai bune rezultate dnd coloniilc din 8lUpii' Dndant Ie-am sttimtorat la 7=- 8 faguri, d in care 1- 2 erau cu pdsl,lIr/1 pe care apei i-om matg-inif cu d o u~ perne latc l'ale, Ace'51i rll.l;U l'i uveau miere pe. jumAtatea su.,perioara, i ar deosupra am pus un Ill ugazht de recoWl pUn cu miere clipacit3, In total in medie crau 26 kg hl'n nti, Ghcl1lul se forma fn cOl'puI de stup; albin elc, in proponic do tI()% $t.lteuu cu corpurile tn alveolele goalc din jumata te.. inrcrintl['iI /I rn)..\"lll'ilor, iar g tos ul popu laOei tn intcl'va le le dintte fag ul'i aoopcl'ind mll'I'~1l c[tp;1cil1i din col'oane ; d nd aceasta se tel'mina, ghemul pl'ogres.. " ,,' V C"rt lll, hIt' U P(lrtc clin 1:.: 1 trcC(!a pc fa gudi Cll mierc din 1I111gnzJ n. ('I'ti " I'IIl Ii'tVl1I'/1 In {."()ntl'o l g;1seITm dc obirci 2- 3 fngu ri ell plIiet dl p1\cii. Ml't ndt. u<.'~n~ 1I.1 ell /'('l(.' I'VI'I d(' fnlJ u d N I nllc,.c ill llI<1gnlilwl dl' 1'I'nll il

pnlltc. rrp li cl1 :;; i 10 (!clc ltdl.e dout\ Lipuri dc s!.upi de 10 nol : 1a HI\ 1001 ec l OI'i:r.onl;11. tn ultimul deccniu C, L, Fanu' (S, U,A,) a mod ifical.. melodu Ill, hu 'n l NI stupui Lan&l'Stroth (Illll itietnjut la noi); pent..I'lu sttins lIl'O tic V III'[1 II lll icl'ii, ('I foio.sc? le mag/:lz ine de I'ccottti. pe jUIll~k'lle inalte fala tI(' I'"'' j:X II' il c de cui b, Al'an jarcu in toamnli se face astrel: (ieoate colonic icnll'la.!i P"
.<;:\ ch hll' In
~ tOIl [\

~c

C"Ol'ptl1'i de cuib avinrl deasu pl'".. doua magazine de recOlld pi ;',,' "II d(.'('i neolo aVlnd 22 kg hranli , in a:farA 'Ca jos aibineIc Ill ai WI 1',-\'1 1 lu lcre <.'i rcil 5--6 kg, In luna febt uarie introduce pastura in ouih, 1/11' nl blllcic pot cre'!}tc 1-2 genel'a\ii de pu iet pina in primAv<8l'li l lil';:l ,":1 _' 1 rl f'ons mnat I'ezerva organid\ acumulatA ,in corplll gras, (J uHi" inl..crven tie pe cal'e urmeaza sa 0 C adi stupal'ul iJi Illil il IILI~! lI s t , in Bfuni de ptcgAtirile facute de albinele coloniei, estc in lli".'I'/" II'U<ilI!Tii ('IL sihwtia $i pozilia stupin ei din timpul verii. Dad\ in I'Cgtl lll\ ',1 dill junll stupi nei, pc 0 I'uza de 10 klll S-8U facut tratalllentc e ll III~\'{' Il.clfic hi eull'l.ltHc agricole sau la paduri, trebuie luate musul'i ' \1 1II'III1 U pc care 0 mai are colon ia in stup sa fie scoasa integ ral. P l'H ' t1' 11 10liia sigllranta se face maj intii un examen al albinelor : se illll dl. 1 rtccw'c colonie citcva albine, carora Ii se retrage intestinul ; dae \ ,lI'l.os ta iii '\,' II ,'olo"<r\Jc jntensa, este 0 dovada sigma cii. ele au suterit p~U' \i;!1 III Vl lt'f'I de Q UljOUra intoxica~ie, de pc urma d lreia au mul'i t 0 1 >(.11'1 1' dIn Ill hiriC; dC$i [''('stul de albine s-a salvat, in stup a ramos t o ttl ,~ i.
11l1f'~C,

111/(" 'e
(111('(1

,\'(t1t

polen

Ctl.

unele t oxine in ele, care fn iarnaJ consumate,

VO"

IIcensl ;'\ sit\lIltic, stuparll} este obUgat sa exttaga intreaga canlitate de mien: :ji sl1 0 inlocuiasd i cu sirop de zahAr, care deocamdata se dii. 111 {'I III Lltn l f' d(' 111 kg , asi gurind colonia sa aj unga sanatoas.1i in primilvlll'iI , ~IT 'O I}UI nu sc ooJ culeaz~ in tunc. ie de cantitatea de lich id o[cl'it. ri t 'Iu ptl cnnll tatcu de zahar din care sjropul a fost tacut, Pro por\ia sil'o1"1 111 1 VII rr d ~ 2 kg 1.1)hlir la 1 Iitru ceai sau apa neutra, Cc c~ l. c flPIl nelltrii? - intreaba un tin~r apicultot, _ I~tc npa lipsiUi. de substantele ei minetale, apa care se ob\illc l)1'ln i'l ncotirc limp dp 30 min ute , dupA care este mcitA, clnd sa sC'tl iU1~'lI t{\n1.1\ loule sfu' urile, Acestc sArud nll sint de nici un folos otgnn i:i. 1ll111ul 1;11 vit,tii IIlhinelol' cQ nsumutoul'e, ba din contrA, Ie Incarcli int.csIIlIul ral'l\ l'liK\. ("'II n II.'~t r('1 de opll. se rac ccaiuti cu plante medicinale cn : ilmi\, rtl\l l(\lulIl't', IlHIr,;c\t'I, llT Clisli., coada ~ori cc l ului, gAlbinele, cimbl'i ?ol', 1I,j I! I I!, ('!'lIt ll l'l lt' vfU'ilIZri, fulos ind de liecnte datA numoi citc trci pltrnl l' Illn {'t,lt'.' d(' IIllit sus:, din care sc iau ci le 5 g de fiec..'lrc 2 litri np,l\ ttl'llll n, tll...\ 2,!} .!l III lItT-u, Clnd aps c1oco te~te se flfund oon litllt.C"<.r dt' Ill uil l(l 1;1 1 1\(1 IlI'fl p Ct'l1 imedi nl, Dahl cu capocul sill! l!\sind-e sa sc .. ti('(!: I ~e\ pl l 1 "t ll d " III H pilule rJ \,inuti\ in mi nA, Sc {lb~i nc O-<;I'f el un extract (': " '1.' 1l 1(\ I h'c('Ollrr1 "1>01 IJrlnll'-un tifon. 1;1 1 5(' rolose~te In prepatlltcO slropul nl, 7.111111rlll (nn ~ I I '(! p 1111 ~c r!f'I'IJC Id\ 'ij l(.~ lili\, ci dn d 111'0 ~ t(' l 'I",,('lti l /\ Iif' dn Iii tI jJlIl'll' de r)c frlf' !;II Ile I(lU1'n!1 InC'C' t 7.tl l\ l'I l'ul nlu~tccT nd IlIC"CIi 11 i'llIdlll jll'oll'\! tllm lvfII'c'h lil t. A llrr l, 1\ 11('1\ Re !Ict'l)(' 'l.i lhul'u: (' II I1P~I , hi IUIIIII "t llifllil Vit j,d li lll ll:.o,\ I" ' ",1.1111'1. ncpu th.d hri'\nl nl hlt lf'II' rultlldl'l
:'ftll

efr'ete ?lefaste asupra albinelor, De accea, dac! examenul confjrm!i

.:J IlIt

('t1t'C

d.

pot chilllr pied de Iomne. tn ncest sirop, ce constit,uie hrana IH'CesiL(lte, se udaug4 la 5 litri de lichid cu eeaiuri "i s ueul

111101 Il1 rnii , care con~ine vitamina C fo lositoare albinelor, dar mai ales Iwltlul cl L jar in lipsa acestuia acidu1 tartric -@.dicl!. sarea de ll!.mtie ric, C/U'C In propor~je de .J g la 10 Utri tnlesne~te albinelor prelucrarea 111111 lIso<1ril ~i Itransformarea siropului de zahAr in miere. In fe1ul acesta fllhilic le pl'clucratoare sint p ar~ial scu tite de e!orturile glandelor f8rlfl~ll cne. care trebuie s4 secrete eozima invertaza necesara invertirii ~ ull c lrtJz('i tn glucoza ~i fructoza (miere) . 8a_ nu_ se toea gre~.eala _Cla 11I'llnn de necesitate de iarnA sA aibA 0 aci.ditate mai mare. CercetAtorii I I U H1.ubil it cA 0 hrana-prea aCidulata' ,se cristalizeazA in ! aguri tn rtimpul 11)1'1111. De 8'Ceea este de preferat sA fie U$O'r alealinA. in ju rul unui pH ilt t 7,5. AllIel aibinele sug componenta lichidA a hranei, de preferln\lI fr'uctoza - ~i lasa crista1ele neconsumate. Cum resursele de apa fil II s tup in timpul iernii nu sint suficiente pentru dizolvarea cristaIC1 nr tic zahAr, albineJe incep sa suiere de sete ~i ierneaza greu ; 0 1 ttll iun ic experimentala n murit de Ioame avind in stup 0 hr anA cnsltll1l7Ji ltl ,

He:7:uHate foarte bune Ie-am obtinut clnd in siropul oi e-rit albi orliJ", - in oriee imprejuTar e - all! adAugat 25 g suc de ceapa la litrul lJu "h'op; el este bogat in iitonciae 1), v itamine, acfzi organici etc. EI I)H'vllic dilerite afec~iun i eu caraeter digestiv ~i in plus mAl'e.').te longeyltnlclI albinclor consumatoare dubUnd-o. o !lstrel de hrAnire de necesitate se face i intr-un an cu mare XC('Cll'i sau aIte eaIamitA~i, clnd eoloniile nu ~i-au putut forma rezerve 11t.1 hrana pentru iemare, In aeeasUi situa~ie trebuje sa se tina seama dc 0 serie de maslmi. Ast.fel. orinduirea tagurilor in cuib trebuie sa (II' {lstIe! ea matea sA-.!;i poatA exerc.ita functiile sale naturale. 1n mod (lh1s rHril albinele au tentlinta ea sttinsura care intrA in s'tup, ea .",ctHr sau alte substante dulci, sA Ie depoziteze cit mai aproape dc cuib, care este loeul cel mai caId in vederea unei evaporAri a apei tll n cl)O~inut. De aceea, sh:o,pul se face mai de ns (2 kg zahiir la 1 litru (/lXl) !ji este. oferit albinelor in partea opusa cuibului. Operatia se f ace tn r';:lport de t ipul de stup care predominA 1n prisacli.. La stu pii multiN:dllli cuibul trebuie sA ocupe neapArat douA corpuri; se a~aza t l ~l1s upr'fl aeestora 0 gratie Hanemann , peste care se pune un corp, sau !!oull magazine de recolta cu faguri complet goi, gata cllidi\i. Peste aeesta ijC fI $[lzrt podi~oI'ui.Jhrli n itor, de capacitate mare eel pu\in 5 litri nfcrl nd fllbinelor de hecaTe datA eel pu\in 4 Iitrl. la interval de doua 2': l1t,. pentru ca aibinele prelucrAtoare sA aiM tirnpul necesar sa-l transfo rme in miere. eind fagurii s-au umplut ~i colonia a inceput sA-i cl\ pliL'Cflsca. stup'arul ineeteaza. aceastA. hr anire masiva de necesitate, avind !Io US c(,1 pu\in 20 kg de miere transformatA, Ciod vorbim de hranirea de necesitate nu intelegem num<.\i c~ nllllmilc ooloo i;, nu au hranA sufi cientA ce trebuie completata. ci in t'upl'lm;ul no~iunjj intrA ~i ne<:es itaten de inloeuire din stup a mierii tiC ,.,,(1110, oti cea din struguri, a~a cum vom ar.!l.ta mai departe.
'''~'II ''vt) cu " '1111 0"

La stupu l HA ,1001 pcnt!u hl'ijnil'en de nccesit.nte 5C o:;;a...:1 " gra\ie peste corpul ell euib iar peste el un magazin de l't?Coll:1 {'lI fa,t.:,url go i, care se umple cu sirop, transfonnat tn m!ere, in cflntitate tot de :!O k.~ tn afarA de cea din auibul de j os, unde. fagurii au deasupra eHpsclol' ... 11 puiet, eoroane eu miere dpacita. OperaVia se repeta. a~a cum am adUnl Ia stupul multietajat. La tlipul de stup orizontal hrAnirea masivM de necesibale se rue'(' muUnd mai tntti euibul coloniei in partea opusA urdini ~ului prin ("lI'f' pinA atunei albinele circulau . ltn locul devenit liber dupA mutarca cuibului se pun 5-6 f aguri goi , gala ciadi\i, iar hranirea masiv~ lit' race cu un hrAnitor de capacitate mare, ridic1nd din podi~or 3-4 scin dure1e, pentru ca albinele luin"d hrana din hrA niterul tip Mei Uer s Hat sus, sa 0 poata 'CObori repede, umplind fagurii goi. Clnd fagurii s-au umplut. cuibul se readuce la vechiul sau loc, in dreptul urdinillului. incadl'indu-I eu Caguri plin i eu siropul transfor mat in miere. In cazul clnd stupina n-a fost atinsA de substan\ele toJCice l1 1c insecticidelor .').i in cuib nu existA miere de manA lli deci hrana in stup este bunA, stuparul nu are alta grija decit orlnduirea spatiuiui de iernm'<' in raport cu puterea l ieclrei colonii. HrAnirea de neeesitate, nu se face la stupii care au hrana suti cientii., Hr.llnirea de stimul.ore in'sA trebuie n~at sa se inceapl't I.. jumatatea 1unii august.!}i v::a. dura eel PJ1~i UO~O_.zi1e. De data aeeasta hrans sc d~airec11n cuib neolo unde se ailA rama hrAnitor cu jgheab, binein\eles dupA ce s-a retras gratia Hanemann care nu mai are rost.

Hdinirea de stimularc

Hrunirea de stimulare se face dind cite 25.0- .30.0 ,g zUnic cu ajutortll unei pilnii cu tub mult prelungit; care intrA printr- un or.Hiciu crc[\!t in pod i ~or. strabate toatA inUi\imea corpului de sus plin cu micl'c 111 debu~eaza In jgheahul hranitorului din cuib. In aceasta hrana se adaugA .neapAr.at substante proteice, menilc srt sliln uleze g~ndele iaringiene ale doicllor, ce produc IApti ~rul ne('('~ill' lurvclor ; iotr e a~~t~a.Jll11.intim : laptele in tegral (100 mIll) sau drojd ic us-calli (1 pachet la 5 UkLsirop). Problema fi ranei stimulente 0 vom dezvolta la capitolul T ell7lf) tog/a apieoUi. Am ob~inut rezultate bune clnd 1n siropul de stimubl'(' om ud<'l.ugat la 4 litri , 1 fiol~ de 'p antotenat de calciu. Acesta nr~ ill cupl'insul sAu addul pantotenic al clirui rol I-am ariUat la lectia des pre Il!.pli$ol'. Rezultat e bune se Qb~in ~i eu 0 ,300_ g ~cid tartric la lil n d etc sirop. AceastA hrami de stimulare astfeI combinatA are 0 <.\ciditfl lf MI'\nUUI., in jurul unui p H 3 sau 4, adicA exact 18 fel ta cel pe c~l'e-l lII'e nectarul natural. In principiu, hrana just acidulatA este 10<.IItcrl11!1M!lnllrc, cAd determinli 0 frinare a inmuJtir ii multer agen\i p at{l~(('nj tn !lpccinl in septicemic. De asemenea, tn sirop se peate adAuga ('/1 " tll ~ l nI\UI fwomatfi ~i atl"activA 0 solu\.ie de oui.').oare (Eugenia caryop'h iJn ln), n (,l'liiltd in clocot 10 minu te 12 cui~are pentru fiecar e litru d e ,.1\'('1' 81ltnullltiV. Sucul de c~pA sA nu JipseaseA niciodaUi (25 g In
IIh'u si l'()p).

'I fU" ,u-.,1n _ .. ul"' Wt1I ~ voiflutll prod,,&e do IInumlte pllln!e

,,,,u,,,,,lcll

~UperlOlirfl:

1.11 ''I"I(>,IIIIUI'II ~, 11l1!."u r ! hU\"I."I"I"",I1. "'

de Gen u ! AUI"',

:.170

2il

1..1.1 Inccputu! !unO nugust Inai estc

problema de l'ezolvat : aceea

II tL/'dhtl$ului superior, despre cal'e vom vOl'bi la capitolul "ea-minul colo-

Iill'! : 3tupul sistcmati c'~ . Vli amintesc cli albinele trebuie indi de acum sA rll' obj ~ IHlilc sli. cireule prin a'c est urd ini!;' nou deschis, inchizindu-l pe "('I d(.' jos ; asUel, coloniile au posibititatea sa-~ i ol'g,a nizeze din vreme (."M1ICl'U 1 de iernnre in raport de pozi1,ia urdin~ului, pentI"U en sc:himbul

riC' WI7.e sa se faell mai aotiv, $i sa ierneze in conditii bune. Pentru mari,(tn uceslui ~im'b, printr-o u ~'Oara. ventilare in stup f?i mai ales pentl'ltl l'Ummsrea vaporilor rezu1ta\i din respil'atia albinelor, orUidul poWliOl.uJui se lasa deschis ~i redus; in felul acesta vaporii se stre<'OarA u!oiOr prln perna groasA cu paie bine indesatA in eapacul stupului fArA a se ( " I\lllU curen\i ; ventil atiile laterale ale oapacului rAmin partial d'e schise; nccs t aranjament, umiditatea nu va aparea in stup. Paiele trebuie sA t iC' dc griu sau secarA ; se vor evita paiele de ovliz, care cont.inind 0 propor\ie mare de sHidu slnt higroscopice f?i men\in acolo umiditate rece l'tl un fl'igider, rAceaU\ ce se ra.s1,d nge in jos, spre ghemul coloniei. DupA cercetarile !?i termometrille facute de Bildel s-a stabilit cA nllLa Limp ch colonia i ~i men tine in iarnA ghem ul la 0 temperaturA "lIjX!rioarA celei de arar~, interiorul stupului va :fli. mai uscat decit /lel'ul de afad :jii nu se va produce condensarea vaporilor. Albinele pot ,,1(11;6 temperatura ghemulu1 de iama in douA moduri: unul voltmtaT, "onsumind mlere, altul intl'-un mod natural, en urmare a activiti!:tii IIll>lnelor linere din interiorul ghemului.

'n

Analiza hranci pentru iernarea coloniei

alUi problemA ce revine stuparului toamna este examinar oo mierii liisatu al binelor pentru iernare, in special !nlAturarea cu mierii de mana ~ i a celei de struguri, inloeuindu-Ie eu sirop de zahek, preparat 8!ja cum am spus mai lnainte. AceastA miere d~i C'stc !oarte buna pentru consumul uman, pentru albine este buna numai In primAvara; folosiUi. in iarna aduce mari pagube coloniilor. Cercell\LOrul sovietie Melicenko a facut un studiu compar-ativ intre 0 hrAnire (I ulbinelor cu miere de manA f?i alta eu sirop de zahar; rezultatul a r08L coneluden.l: cele co miere de mana au i~it in primavarn eu diaree tn proportie de 88,9% fa\ a de cele eu sirop de zahar, care au avut dlnree intr-un procent de 9 0/ e . De aeeea se impune en in toamna sA se rltc~ analiza mier.ii IAsatA ea hranli de iarnli. AceastA operatie 0 poate rflce orke stupar folosilld una din cele doua metode: cu a~ de var tlUU e ll alcool. Apa de var se procura. de la farrnacie, gata preparatA, sau Cfl l(! preparatA chiar de stupat' in fel ul urmAtor: se ia 0 osreeare cantiIfltl' de var stins ee se amestedi. bine eu 0 cantitate ega1~ (volumieA) de IIpti distilntil; se lasil. sA se Iimpezeasca, cAci varuI se depune pe r~Ll\tlul slicle i; Iichidul albicios se filtreaza printr-un tilon intr-o ", i{'J /\ dlehetatli. Pentru 'analizA se 'Pune eu virCui unei llngurite, hlll'-o ,-'p,\lbclA, Illierc luaUi din diIeri~i Caguri, se adaugA in eprubelr, II C llnLltll'lc cgnli'l de ap:l cli stilatli . Ci nd in urmn agWi.rii con\inuluiul
('(J lftl1~ii lotul 8

IlHc rcU s-n dizolv-al pc deplin, se aduugil. doua pAr\i apa de Vilt', in cA Izilld-o pins la fierbere la 0 mi d i lam:pa cu alcoo!, Dad!. proba de miere este run cea de mana, in lichid apur rulg ! de culoare brunA, ~i de aceea ea trebuie neaparat inlocuitA. Nici llliCrC"n d in struguri ~i ftucte dulci nu este de calitate pentru a fi folosilli ell hrana de :iama, insa in prirnAvarA, poate Ii datA, cAd atunei a lbil1ck' climinA u~or reziduurile rezultate din consumarea ei, aruncindu-le dill zbor. A doua probA, cea cu alcool este_ WID simplA: jntr-o epl'ubetfi sc pun in patii egaie-miere lli alcool. DupA 0 u~arA incalzire se lIdn u,e:rJ de zece ori mai mult alcool recti!icat (96). Daccl amestecul nu se tlltbura este. dovada ca mierea este buoa ca hrana de iama: in en7. negativ liChid-ul devine aI-bidos !ji deci mierea de mana trebuie eliminatrt . o alta lucrare de toamnA este lii tratarea colonillor care au pU duchi, cu ajutorul fumului de fenotiazin., a~a cum am descris la capi tolul Matca ~i diiuniitorii lor (Brauloza) :jii nu mai reverum, a ultimA lucrare aeum la sfir~jt de toamna, dnd m~itcile aU incetat ouatul, este cea de 1Lnir e a nucLeeLor ajutiitoare eu coloniile de haza, pentru a pune 18 iemat numai colonii cu populatii mari, cunoscut mnd cl1 ele produc mm mult! clildud., cu un consum de miere mai redus l}i deci eu 0 uzurii mai micli a organismului. Unirea se face pastrind pentl"ll colonie matca cea mai tinara, iar pc cea de-a doua 0 pllstram peGte iarna in mara ghemului, dupA metoda cerceUitorului roman N. Foti, in colivil puse in dulApioare, ~a cum vom arata mai departe la eapitolul Cre$terea maticlor. Clnd in stupina sint ~ cologii slabe care DU _OCUpA mai mull de 3-4 fagori, deei nuclee, ele se introdu'c inte-un stup pepinier, despArtindeu-Ie cu dialragme subtiI'i din P .F .L., mArginite co tablA pentru a nu fi .p.I0polizate. Ele culiseaza in falturil e ~iate to peretele din fa~ ~i spate, i1md complet etanf?e; fiecare unitate are cel pu\1in 6 kg miere !ji 1 kg de ~sturA. Sclndurelele podi!oiOrului au un orHiciu de hranire ce corespunde cu ulucelul din rama hranitor, ~ezatii Ia mijlocul euibul ui. Aces!e nuclee se pot pastra in bune eoodi\U peste iamA, iar tn primavara, dupA controlul de fond, sint a!jezate liecare, cite unul deasupra ooloni ilor puternicc, soootitA drept; colonia a doua ce va Ii ajutatA pe pareurs cu hrana !ji puiet clpa'Cit de la colonia de bazA. Coloniile slabe mai pot fi unite cu eele de bazii 10 timpul toamnei ; matcHe disp:onibile se pAstreazA in colivii de iemare. 8!1a cum vom arata la Tehnica apieoUi, iar in primavara soc refac l?i primesc cite 0 matcfi din cele iernate in afara ghemului. Ori cum s-ar organiza aceste colonii slabe, vor primi tn tomnna IJ hrana cu Fumidil B, care Ie apara de atacul nosetriQzei.
Unirea coloniilor slabe

UniTea coloniilor pentru iernare se fa~ dupA ee matdle au incet..:"1t (J untul, di.d atita vreme cit ele mai dep un-ou!1, este fArA sens sa nil I e trisam sa inmulteascii puietul 9i sa-~i continue activitatea, marind nu m!l rul albinelor tinere alit de necesare in timpul iernarij ~ i in prilll!\ Vll rll urmlitoare.
18 - '= ,,,

:.j1;!

Zi :1

Opcratin de ulnre este simpl!i : seara se a~'IlzA coloni; slaM .!Ji orfa8 UI7'.atii sub colonia puternica, despartindu-Ie Cll un ziar gliurit Cll un cui. ZI /lruJ sll fie numai dintr-o singurA loaie. In ambele t:nita~i se n~Hzi\ cite un tampon de vatA imbihat in eter suliuric sau !?i mai binepc valA se pun citeva picaturi de parium sau esenta de melisA; peste non pte alhinele oaspete rod ziarlll, se ureA !?i se unesc Cll cele de sus. ZIUI'UI n'1mine pe loc citeva zile in care unirea este pedectatA. Fagurii ell puiet din colonia slahA. se intercaleazA cu albina lor acoperitoare 'ntre Iagurii ell puiet ai coloniei puternice. Se ridicA apai corpul golit 1;11 se lasA colOnia unitA in deplinA lini!?te ~ ~Jiira controL timp de 0- 7 zile. Cu aceastA oc8zie se triazli !?i fagurii care flind supranumerici se l'cLrag din stup, se pun 18 pi,strare, ferit! de ~areci !?i nuturi de gtiselnl\A; eei neoorespunziUori ~i vechi se reformeaza. In aeeastA luerare de triere, stuparul trebuie sA tina seam! de fagurii care au pdstura. Stc necesar ca unul runtre ace~ti faguri eu pAsturA sa fie ~ezat UngA ghem, iar restul, sA_fie pu~i bine la pastrare, feriti de ger ~i de d.!iunatod. In stupi se lasA. deoeamdatA numai un fagure care are ~ i ceva nlveole eu miere interealatA, jar restul se pun in februarie, Inainte de " I>oritis in mare a polenului proaspA.t, .in primul rind pentru ca sA ajute colonia eu hrana proteicA., ~i apai sA fie goliti ~i folositi tn anul urmator. Cin~ Piistura se a!lA pe fagurii ell miere in por\iuni mici, ei sc pot pune chiar lQ. eentrol ghemului fiinq foarte folositori ea hrana de"'"-tarn'A. 'F!lgurii eu pAstura ~ulta., masiva in faguri, nu se lasa in st.up, cA.ci eonstituie un leI de barferA. care ar impAr\i gbemul in douA jumatA\i. Ei se pastreazA - ~a cum am spus - in camera, la adapost, ,,1 slnt dati albinelor abla in februarie direct tingA gh.e m cliei atunei colonia are nevoie mm mare pentru hrana doicilor ~i a puietului larvar. ce incepe sa apara inca de la mijlocullunii ianuarie. Unirea colonillor din stupii orizontali cu nucleele lor ajutAtoare, csle mult mai ~or de Ucut, dci albinele ambelor unitA.\i au deja un miros comun. Este slllicient de a lua matea cu un numar de 50-60 nlbine insotitoare ~i a 0 pAstra sA iemeze in mara ghemului, dupA. cum vOm arats la Tehnologia apicola, Cele orfanizaie tree pe sub diafragma pu\in ureatA ~i se unese eu albinele eoloniilor de bazli, alAturate. DupA. 3-4 zile diairagma se ridicA complet ~i fagurii se apropie, Cn masura de preeau~ie in ambele unitA\i se pune un tampon de vsta parfumatA. Clnd totu~i doua calonH bune urmeazA sA ierneze in aeela~i stup fAr~ sA fie unite, operatia se faee mw lntH prin unilormizares mirosului timp de eiteva zile; apoi se introduce la mijloe 0 ' diafragmA perfect etan~A care sa nu perroiti!. Diei eel mw mie orificiu de circula\ie iotre cele douA uDitati. Este bine ea diafragma sa fie cit mai subtire, fie din P.}o'.L. de 4 mm grosime fie din pinzA metalicA dublB.. In aeeastA situatic, ghemurile de iamA ale ambelor un itAti se formeszl liogA diafragmA, hllprumutindu-!}l reciproc eAldura. Dup;!i terminarea tuturor pregAtirilor de toamna. coloniile sint Ilisole tn linh,;te pinA Ie 1 noiembrie, dnd In apicuftura se cansided\ eli Incepe perioada de iernare. Atunei se face definitiv rinduiala iagurilor, !'jrliclncl pc eei In care puietul e eelozionat ~i sint complet gOi, IAsi'nd
~7 4

numai ati~ifl citl slnt acoperit.i hine ell slbine j eeilal\i sc pun III r!1 ' pozit fcriti de ~oareci ~i de gasclni\e. Cind tn ioamna. se gAsese calonH slabe care chiar unitc !lll I II ' forma colonU bUne pentru iemare, ele var fi orfanizate, H1satc s/l .,;,! creasea botci, dci s-a constatat ell. in astfel de situa\ii devin mai uol.ivI' Tolu~i, bateile aproape de eclozianare se distrug din nOll, ~i ll!;ll IlW! departe, pina Is epuizarea tuturor alhinelor din stup, !olosindu-Jc h\ specIal La obtinerea venitului lor. ApieultorUi care au mAtci de rezerva., bine pAstrate pe care s!I. I, ' ierneze in afara ghemului dupA metoda N. Fati, vor aves gri j~ sfl aleaga. tn toamna 0 colonie puternicll, eu matcA tlnlirA care Il OU li l pina tirziu in octombrie, avind deci multA. albina tinarlL AeeastA colonie ~inutA intr-un subsol useat, va furniza albine tinere pcn!l'1I schimb, in loeul eelor tmbAtrinite din cu~tile de pA$trare. ColoniA 9 1' introduce in sdapost tlrziu, clnd 1rigul iernii a inceput sa. se resillltl\ ; ea trebuie 1eritA 'de zgomote, ~oareci, curenti etc. fiind asiguratA eu rczerve mari de hrana ~i tratate eu Fumidil B,

.. Alard ninge Ii"i,tit :

In on,d
0,

arde focul:

fur (tol. pe IIngd mama stl"d,

mull uifaNlm jocul I"

IERNAREA COLONIILOR
I t,ind minunaba im'a gine a stihuitorului Geonge Co~buc. ati In.rd,.. - t1neri api'C ultori i ca poetul 10 Ii fost vreodatA ~i stupar, 1+ 1 pI'in unalogie aceastA poezie reprezinta aidoma ceea ce se intimplA (1(.' iiII'll,. Intr-o colonie de albine. Acolo, 1-8 d11d,u ra creatA de luorAtoare care ('urlJlll'ni nd cel mal pur combusti'bil - mierea - hidrat de carbon prin tlIIoOl'IL'nll\, albioele adunate in ghem strlrrs, stau cu capetel~ ind.repta'te .. pre (,(,Iltru, intraduse sub abdomenul celor de mai sus, la lei ea tiglele d ~ f-K' ocoper i!;iu l unei case, Ele degajA 0 caldura pHicutA in ;uruJ a ~ () 28t'C. Pe marginile ghemului stau albinele virstrtice, iar t"E'le tinere. ll1J I)Q3J bilitAti laI"gi de producere a clil'durii. 10 cadiazA din cen tru spre II)nI'J.!l ni , stinld mai rAsrirat. Albinele au in m ijloc matea pe care a ingri1"8(", 0 protejeazii1 ~i a h rAnesc eu IAptil;;o r produs de glanoele larin"lcnl;-, oe sint la rindu-Ie alimentate din rezerva lar cor.poraHi de corp
~1'I I'It ,

In prisacA, adesea tl'aienjta de nAmeti, incremeh~te ance mi!;icare. T,) Rt.Upj ol'i ce activitate a adormit; rabufninile viscolulu i de 8farn fac CI ~ ghemui strins a l populatiei sa se incle!}teze ~i mai mu lt, pentr u a nu 1 1\'i11 6fi tl'cacA f riguJ prjn plato~ de lrupun vii ce fonneazA coaja ghelIl uluL Puterile de r czistentA ar cede uf}or dadi din mi jloc nu ar radia ' !:)I'C' IllIH'gini valuJ de dHdur& cmanat de corpurile indHzite de mierea c.'OlIs um ut.A, Oind soarele "cu din\i" apare in miez de iarna invAluind cu lmlwl'l\i *ul'ca lui di ldu\A inveli~ul slupului, patrunzind pe urdinj~ , dar 111[11 nics prin porii sclndurii subtiri de 20 cm, ghemul de iarnA in cepe ",i\-,jd I ;'\r~eascli. spa\iul. Un impuls ce vine din adineul fiintei dA !.iecA1("1 11 ric vesle e~ ar pulea sa. iasA intr-un zbor scuM ca s1i - ~ i descarce ' I1Unnile rectale pline ell rezlduuriJe consumului din iarnA, ca sA poatA uPOI - adat<'1 galit.e - sA rev;ina eu g rabA reconstituind ghemul care 1)(' ~' lllitc l)lbinela r sa mai stea a perioadA. de timp rece, pinA clnd pr imn VllI'n i!;i i va deschide larg zArile. Pe scocul urdini!;iului, val dupa. val, li.!1! ul billeic clomice de zbor, De pe cerdacul casei lor, care este scindlll'll d in r:t\n urdin i$ului, elc se avinUi.; fae citeva ocoluri i n ju rul 5tupuh~i. ctimina ace lc reziduuri a limentare care numai sub exti nde.eo Hl lrllftl' tlerier'li po t. ri unlOcat:e; u!;iurate de aceasta sru'cina,::;e intol"(~ url\ lJll c III d \ldul':1 g hcnHlllli I"c C!icu t.. Dupi\ ll~nnlrllu'~ /\ plC'f!!\!.i Ii!O, pcn ku icrnarE.> in cepu\.e inca dill III IH' IIi I, III Pl'iKW'. "!\ s(' iIl R I i'lpi IH" ~ lc (I li ni~lc dcplin !'l , Frigu l (;nbo{\rll dll,
" 10

.:(' ill ('(' nlHi /IIult mcreul'lIl tcrmomet.rului ~ i rUl'eori se lIr'cn peste 7,(: , ',) grade. Colonia s trim t. "nitli In cel mult 8 Iagurj, margini!..i\ in1l'(' d"u/\ di u!rug!l\(" plus dOU?1 pernc Cll materiale pastratoare de ciildur:i ('111'1 slnt pdie lc ari cil\ii de cinepii, intra in stare de hibernare, Ea sc /I!l1I1\ 1'! inii-un ghem sreric pentru n-~ i pastl"a caldurfl, _ - Dar ce este de fapt ghemul. cum se alcii:tuie~te ~i ce rus t lin' i n via\a coloniej '! - intreahA unul dintre tinerii apicultori. - De clnd speeia Apis meH.ifica a p1irasit starea de sfUbti.II"I( dustl in singuri1tatea birlogului din pi\mint, albinele .'iii-au ales Cil nd ;'lpost scorbura co pacilor bAtrini ai piidurii ~i s-au adunat pentru if)J"nfl intr-o formA sferica peOJtru cA numai astJe1 puteau trece peste rigOJ"il r' iernii T consecin\a s-a farmat ghemul de iarnA care atund cind lenl n peratura mediului inconjuditor coboarA, ele se string .'iii mai mUll, 11\1 (' .'5orind asUel supraiata de iradiere a cAldurii. Din contra, dnd in ink rior temperat.ura se urcA peste Limita nonnalii, ghemul se large5te ul bi nele se resfira, iar temperatura revine la normal, Ob i~ nuit, ghemul se formeazA in dreptul urdini.'iiul ui, in pr-illl il l I'ind pentru cA astfel pat reac\iana imediat in raport de schimbm'('ll te mpel'atuni exteriom'e ~i in al dailea rind pentru cA ele abtureazii 1.11'. din:i.o:;ul cu p ropriile lor corpuri a~ezate ca ni ~ te perdele succesive prin rare aerul rece tr'Ce greu, mai ales olunci clnd vintul bintuie in pri sOld'i. Spre srtr~itul taamne;, clnd tennametrul dndidi 11-12C albin clC' cle la margini incep sa se adune spre fagurii centrali unde este ma l ll1u ltii caldura. Acelo mai este pu~in puiet ~i se ailA .'iii matea. Cell mni nHu'e parte II popula~iei , in praportie de 60-70% avind gu!jile pl ilil' f'U miere - 40 mg - care Ie a junge mult timp, acu p3 alveolele gOedC' din cme s-a nAseut fost.ul puiet. Cum peretii despArtitori intre nlveo lC' sin i. subtiri, dildure iiecl'irei albine este bine pastratA in aceste cojou('f', I'ncli ind Spre cele care stau in intervaleJe dint.re f aguri, formind un bloc monolitic sIeric, Pentru a nu reven i, vom vorbi acum pu~i n !;ii des-pte i.ehnica iernArii ce 0 vam eX/pune mai pe larg la Tehnologia apicol5 , tn mod abi!;inuit tn jurul fostelor elipse eu puiet albinele acumu1('117.:\ insemnate cantitAti de miere cA~citA ca ni~t.e caraane. P c ace[lsti'l mlc te stau albinele di n tre int.ervale. Mierea are calitatea de a fi t.c/'111ostl-lbila , In consecin\a, odatA ce este i ncAlzitA poate Ii u!;or eonsutl lllt l1 !;i i totodatA transmisA din gud in guril albinelar care stau !l U l! 1I('pl)I'l(' de ea, Urdinj ~ ul fiind acum strimtarat, in ghem se acumul('I17..'i o inscm nata cantitale de biaXiid de carban care da albinelar ghelllllilli ( I U ~Oell"li narcozi't. Ele stau in lini~te, 'CAci metabolismul este ~i !I !lIult tldb:ut, Tn Celu} acesta colonia ierneazA in conditi i perfecte chilli' pt' ~:(,IU I'i mnri. F orma siericii a ghemului Ie ingaduie sa pa~easca 11',111' <:: i n .' pc<lt" Spl'C hranA cind esle consumat~, cad d rumul este scu rt 1111'1" 1:'1111 P<' 1'llZtl srericl'i, nu pe diametrul ei, . I\I'nn jw'ca ghemului in sfera, spun cer:.cetatorii rezolva III I\lj,d tC!"iI'i l /lI'oblcrna iernArii , caci sfera are a expunere mica la fri ,l! til I'l l }l WL (.\1 vnl lllll ul con\inululu i, care cald fH nd pierde faarte pu'tint' ('11 _ " I'll ~, i nnlr(' l ('/)Ioni<'l i~i poate men\ine echili6rul prin'Cipalelar fUJlC'\ il.lnl .'J'I{/ Ulj(-<,. ('lI :Ijulorul unei reactii fiziologi ce u!?or de indeplinit, t nl l'.
277

ndh\ldl' of,in Cllm este nld:i.tuit ghemu! de iurn<1, asigura in mod deplin r..i!llJ~hudlc rizioiogice ale coloniei, care alegindu-!;i loeul eel mai cald (lin rost.ul cj cuib, unde se anA miezul s~ u, acesta este ocupat. de aIhhwlc tinc rc capabile sa producli cAldura cea mm potrivitA. In jurul t!(l iel ri c- a daua deead~ a lui ianuarie, eind matea ineepe sA depunA 1!1t.CVU ou<'i pe zi, mereu inmu1tindu-le, temperatura se ridicli. acolo pina III M,2C. Clnd Ie mai ajutA ~i stuparul f.kind, din toamnA, Ia 11-12 em 111(11 Jos de lante~ul superior, acel orifiei u aminlit in fiecare fagure, larg 11 l.l'i 2 em albinele pot trece u~or de 1a un interval la aUul, pe 8eo10 ( lind micrea s-a terminat de pc unul din faguri. Mai ales la stupii eu I Ul illi Inultil albinele gasese mierea foarte aproape urcind pe verticalA ; hi CIt! e ll rrune joase ele sint nevoite sa se mi$te dupa miere pe direc\ie VI'bolllnlA de Ia pereteIe frontal spre eel din spate. tn nceasta privin~ , d~i stupul multietajat are rama seunda, iar (1t)lull io ierneaza pe doua eorpuri suprapuse, eu un spa~iu de 8 mm InI! ~ \'CI'purl, iernarea se face ideal; roierea aeumulatA In eel de-al 3-lea r/]I'I), lat ghemul formindu-se tn eele douA corpuri de jos se urcA mereu I)' ver ti calA ca sa aiM permanent contact cu rezervele de miere aflate (10010 . Dupti observatiile cercetAtorHor acest tip de stup oferA eoloniei 1111 rcg rl'l'l biofizie dintre cele mai Iavorabile in ce prive~te temperatura , IImldltotea, ventilatia ~ hrana. EI mai are roarele avantaj cl intre cornUI'1 C sle acel spatiu liber de 8 mm, prin care orjcare albin! din ghcm PUlito Intra in oricare dintr e intervalele ocupate de ele. Ieroarea unei ITtllnnU pc un singur corp de multietajat nu se face in conditii bune, {lnc-i schimbul de gaze, spa~iul redus de~i cald, se intilnf1te curind cu I'el rcce venit prin urdini~. vaporii se condenseazA .,i se cI;eeaza 0 inU lllIll umiditate foarte periculoasa pentru existen~a coloniei. . ! o bunA iernare 0 au coloniile dnd ocupl stupii RA 1001 cu ur. lIlognzin de recoltA plin cu miere, a.,ezat pe deasupra corpului de cuib. I..llll itindu-se spatiul de iemare la 6-7 f aguri, iar golul de dincolo de dillf:I'ugme fiind umplut co doul ;perue cu material tennoizoJator, coloIIltl cste asiguratA de hranA ~i de ciildurli. fA rA umiditate, Stupul orizontal eu rama STAS tip Dadant trebuie aran jat in felu i (lrlitat 1 pregAtirile de toamnA ~i anume: un numl1r redus de f a0 .cUl'i tn cuib, deasupra un magazin de recoltl eu !aguri plini sub eapaau i 8tupului tn care intrA {ii 0 pernA, deasupro, ca sA men~ inli. Cllldura. 1n llccasUi situatie nu este nevoie ca jos sA mai fie faguri cu miere Q xpusli 'Crigu lui, ci acol0 trebuie sf! f.ie multe alveole goale ce adapostesc ~ I'o8 ul populatiei, impreuna cu cele lnghesuite pc intervale, dar avlnd lll \rCn rezcrvA de miere tn partea de sus a fagurilor. Cercetiitorul german Blidel dA 0 explicatie justA pror:esului de rOl"l!lal"c n dildurii prin consumul miel'ii, spun ind cA ea e transmisa in t1 'C'i tc IUl' j: prin oonductiel), prin conveclie'i) ~i prill rad i a~ i eS ) . Se ad-

,Ivlllrnill
2711

III 1U. ' tI tllrl!CllI ."

'I Ctl ndu~lI blllUl!a - cllUtatea unul m aterial de _ putea tt1.mUe ~Aldu ra, ele~tr! cltJI l/! Nonor/!, 1/ Co nUilel l" - Ir_l'UImlalll cAl(lurll prlntf- un. corp IIchld ISU Ino" ru _jutoml unor IIIUtlnl1 III fluldulUI resp irAto r . ., lf4dIUI'" - e",11I18 de ulld~ .... " tie Pl. l'1 k ule Cl.re s e Drop/lt;:A eub t01"l1\1I lie rll1 0

mtte cA nlbinele picl'd dildur a mal repede dedt m iere,,1 c!ip.'i.ci ta, "III'e rcnlJzeaz.!:i. ceo mni bun<'1 productie 0 caldur ii din timpul iemiL Deljii in straturiJe superioare ale ghemului - in coaja lui - tcm perntura se men tine 1a + 10"C, clnd in stup sint - 7C, ill centl' ui 11 111'1Jl1l11li, termometrul indicA + l7 C, caci in gu$ile albinelor ailnie Ilcol(l !-It' ti rJll canti latea cea mai mare de miere. In jurul miezului unde aJbinele stau mai restirate se face un 1I !;\"l' schimb de gaze - o:agen :tii bioxid de carbon; ghemul se stringe (I(. In periferie, albinele virstniee au expus nwnai abdomenul 11i l:lri p i! f', r ore C mi$cari sub ac~iunea vlbra~i.ilor m u ~chilor toracici, degnji ml ac cli.ldura. Pe mAsurA ce !rigul se lntele$te inveli~ul exterior al g heOlul u; oonstituie 0 chiurasA groasA de 2,5-7 em; atunci centrul r adiazi'i n d l.ldurA de 20-25"C d nd nu este puiet , Iacind ca temperatura g h Cll I Ului sa varieze intre 14 ~ i 20C, in raport cu fri'gul de afar~ ~i el se stringc sau se reia."(eazA dupa timp, inghi\ ind din rezervele de miere ale gtl~ i lor de ptnA Ia 40 mg miere. Aceste van atu sint cauzele care determine. ~i umiditatea di n interior, care nu va exista niciodatA alita vreme cIt aerol din stup est.c cald. In momentu} clod apare 0 dileren~ io tre temperatura din stup ~ i cea a aerului ce pAtrunde prin urdini11. aerul pi!truns in stup ia C OOlt;lcl eu obiectele din stup. ineepe sA absoarbA cantita\i de vaporo de apA di n respiratia coloniei ca re se condenseazl!. in contact eu pArtile red ale slupului, pereti, fund etc, Dad vaporii pot ieljii l40r prin urdini~ul de sus, echi librul se men tine !}i nu spare umiditatea. Niciodata insA totalitatea ghemului nu se ocupA de spatiul cUn aiara lui, vorbind de 'eel din stup. Acolo, linga peri[eria ghemului te mperatura este de + 1" sau eel mult +2"C, dar dincol0 de aceasta limilR., tn stup, temperatura poate !i de - 7"C pinA la _l O"C Jiji chiar mai seazutA in legAturll cu temperatura din afara stupuluL La 0 temperatura scbulA - dupA Ohauvin - slbinele ghemului sint ~ a de tnfTigurate incit abia se m~!i ~i nu pot parcurge g!hemul. Pierderea de caldurA a g:hemulu i se red.u'ce prin Sotrtn'g erea albinelor intre ele, mai ales pe fiagurii goi a carer conductibilitate este cu aUt mai joasa, cu clt ei sint mai plin i co miere. Bioxidul de carbon din interiorul ghemului detennin1i 0 seAdere a consumului de h ranA in iama, iar albinele astfel iemate pot sa erensd i tn pr.imAvarA mai mult puiet. Stuparul frunta~ G. CAlineseu care are stupi Layens cu ram1'\. tnaltA, de peste 25 de ani ierneazA eoloniile pe 4 faguri plini eu mierc cAp.ci1a plus 2 laguri goi la margine. lncepind din luna mai pune In rezervA fagurii plini !ji cApAciti cu mierea cea mai bunA. In pragul iernH dnd matcile au ineebat cu totul ouatul, comprimrr eoloniile fie cit de puterniee la 41'ame pline cu miere, IA sind tnsa intervale de 13-14 mm tntre ele. Impacheteaza colonia cu douA diafrag,me, dupA care pune perne cu material ce pastreazA d ldura. Albinele stau pe miere, 0 inc!i lzesc, ea mentine cAldurA mnd termostabilA, iar iemarea se fa ce ftl r eie mai bune conditii; consumul de miere este de numai 4 kg. loll 10-12 februarLej ntrg duee in mijloc cei doi faguri goi pentru oUHtul mdtcii. Ghemul se contracteaza sau se relaxeazii In raport. de limp.
2:'9

Itcnlr'lI en st:himbul substnn\ei de matca sfi se postA face curent, scest jl\ tupur: pCI' (ol'c-az.:'1 in Ciecal'e Jagure cite un oriticiu de trecere, eu un
IHnmcl.l'U de 1.5 2 em,

Cu ajlltol'ul ghemului colonia

i~i

asigurA buna sa

vie~uire,

chiar

(1,\1'1'1 6'tllpi i sint expu$i eureotilor reci. S-a descoperit in clopot.n.ita unci

hll1(.'I'i(.'1 din portul sovietie Arhanghelsk la Mares AIM, in apropierea

l 'I)I'('\II(li po lar, un roi care sUitea 'ascuns aeolo de 5 ani timp in care
II

, I'/IIL in conditii bune, de$i siot geruri de -40 0 $i chiar --45 . Acest

1 '11\ uv(.'a Insli toate acumularile de miere di.pii.-ciUi, polen .!1i pastudl. Ded, ttll(.'1'i (''()\onia ure la dispoz.i\ie miere multa, rezistA bine la ger ~i curenti. FOl'lllind un tot organic, ghemul determinIi vie~uirea coloniei ell pll'rc1L'l'i {oarte mici. Faptul cA acolo In turla bisericH albinele au putut I'('~, /s. ln 1a geruri man se datoreazA exclusiv mierii pe care albinele aU n VLlI- fl In dispozi\ie de-a lungul eelor einci ani $i in plus bioXtidului de 1 'lIrbon care intr-un ghem strins bine, paate atinge 0 mare concentra11(-. ptnii la 15% ~i ellia. mai mult. Mi~eArile in ghem sint reduse mult, tluul' n umui 1a schimbul de gaze, Mierea trece U'iOr din gura in gurA, (>I'H'I ul binele stind cu capul spre interiorul ghemulw, se pot ineaIzi 111'111 tl'cmuratul mu~chilor toraciei, obtinind c!ldurA ~i energie. I, 13, Free considerA eA datoritA maril contractAri lij expuneru unei fOlll'le mlei supraJe~e la gel', coloniile mari conservA cAldur! mai efit'1C'nL dedt cele mici, ~ incit pare verosimil eA albinele din coloniiIe IJulCrnice prczintii un metabolism mai sctizut, consuma ma.i puVnA Inl pl'O pentru a supravietui, comparativ cu a1binele din coloniile siabe. I,) nrnra dc consumul accstui aliment ce dA cAldudi, ele ereeaza ~i ener11//1 nccesara pentru ca. albinele din ghem sa-~i tremure aripile, care vl'lmuZa in interiorul ghemului un u~r schimb de gaze; oxigenul pA'I'lll)cie treptat spre centru, iar de acolo bioxidul de carbon coboara, lUnd rna.i greu ~i da intreguhti ghem a semisomnolenta, cu un consum llIol r'edus de hranA. AeeasUi ac~iune spore~te lent contractarea ghemului ROU afinarea lUi, ca ~i clod ar 1i un pulmon ce i~i mAr~te volumul {'!nd aspira oxigenul ~i se com prima cind expira bioxidul de carbon. Ventilarea ghemului se face pe nesimtite, !olosind acest factor rnC'(;tmic de O1i~care a aripilor. In felul acesta ghemul t~i are propna luI rcspj ra\ie. S-a constatat de cercetMori cA in astiel de ocazii, chiar etnd tcmperalura din afara ghemului scade brusc 1a _ l ODC, dildura In intel'iOl'ul ghemului urea pina la 35C moo ales clnd acolo 8 apArut pu lt'tul, datorat ouatului mAtcH. Cind temperatura din atam este de rt,CJI'O grade, in mijlocul ghemului farA puiet ea este de 25C. Temperatura perifericli. a coajei ghemului esle obi~nuit de 6- 0"e, Prin pl'opl'iile pt'Ocese melabolice clildura se mare~te in interior ~ I rllciinz(, spre periCerie tAra sa incAlzeasca spaOul stupului .Pe prin cipiul de baw II hrlinif1ii coloniei care treee hrana din gud in ~ t lll'l1 , I'olonia t d'tie~ te In iarnl'l eu foarte pu~ine pierderi, dar piel'e in fld.l'tlr,imc. dintr'-odatA, dnd hrana se epuizeazA, Stuparul are datoria til (:c l Plllin od ul<1 pe luna In inceput, 1?i opoi mai des, pe masurA ce I IIt,t UI rhuC'Il1.I't , sl\ rae(, controlu l auditi v al liedirei coionii, folosind un hill (i(. 1'/lIIc.iu e, in ll'o du,<; ell un ctlP.'it in urdini-\, ~i cu eel opus in pav i11(jll ul UI'('('hii, EI VII pcrCCIX' un UIjOI' ro:?net, cnre vU'iaza dup..'i St."\rC~1

ghelllului coloniei. CJod estc 1111,11(:"(1111 . uniI(wm, inscamni'l ~11 g llel lu d iCI'nellzA in bune condi~ii, cind insii in stup zllmzetul est.e mlens , l':.h' dovud5 di g hemul are un necaz: este tu lburat de ii08l'eci, ori hn.lli tl cste pe sfir.!;ite sau ehiar matca a pierit.; in acest din UI'1T1U caz "lllll zetul este intrerupt brusc ~L reluat -ea un pUns cu sughiturL Ded g ilt' lTiul are ielul lui de exprimare, u~or de i.nvatatde. oricare stupar. Adcseori nelini.!itea ghemului se datoreazA ~i calitd\ii hranci Qrt' dte, mai ales eind in faguri este miere de mClna sau de struguri. Cilld l'eziduurile intestinului gros au depA~it 48/0 din greutatea corp<J l'OIl fl (I fieclire.i albine din ghem .!ii intre timp nu a lost niei 0 z.i bunn. soare enid lj:i far.1 vint ca albinele coloniei sA iasd in zbor de cud'i\it'p intestinalA, eJe sint nevoite sA deiece to int.erior ul stupuluL Con'rlitii foorte importante pentru buna iernare a coloniilor sirH : apa.rarea de vinturi prin adapostirea stupinei sub protectin unei pC'\"dele de copaci 'Planta~i des pe eel putin zece rinduri ~a cum am arata ' la eapito\ul "Organizarea stupinei". dar mai ales lAsarea coloniilor ill deplinA lini.!ite. 0 eircula\ie prea actlivii pe drumuti In 0 distan\ii dL' 150-200 m de stupioA este tl'uosmisli coloniilor prin vibra\iile solului, nelini.!itind mult albinele; t.rebuie sll se evite apropiel'ea prea marc a liniilor !erate ori de ~osele pe care circulA ell viteze mari automobilel csau alte mijloace de transport care fae zgomot, cum sint tropotele cAilor ~i a altor animale de pc .!1oselele de piatrA, mai a1es clod pamin tu l este inghetat. A~ezarea stupHor pe supor\i mobili e buna; sub ace.;;tiu se pune un strat de paie sau lrunze uscate care amortizeaza zgomotele. Stupii ee stau pe ,Aru1?i batuti adine in sol, transmit ~i mai mull vibra\iile terenului. .!ii inIluen,ea~ in rAu swea coloniilor din pl'isaell. Pc Unga stricliciunil e aduse fagurilor ~i consumul mierii, ~oare('ji raspiodesc in stup un miros greu de urina. ~ i exeremente ce tulburU eoloniile ce adesea se imbolnAvesc de d iaree. tn timpul iernE stuparu! trebuie sA urmAreascli zboruri.1e de Cll rAtire ale albineior, trecind in registru coioniile la care nu s-a facut \ pinA la 0 anumitA data, spre a ii cercetate cauzele aeestei retineri. 111 ol'ice zi eo som-e ~ i lura vint, chiar dad termometrul este in seAderC'. stuparul trebuie sl1 foqeze zboru i acesta aUt de necesar; deschid e I nn~ u rd ini~u l ea soarele sa. strIibata prin el in stup; rid ic! apoi ca.pacul punindu-l ell perna la soare ca sA elimine umiditatea din e l; podi ~oarc l e incalzindu-se aibinele ies in zbor; un geam vopsit negru pus in lo('ut podi~orutui pentrn 1-2 are atrage razele sol are, tncAlze~te repcde ~; bine interiorul, iar a1binele fac un zbor aoilv. Clnd zborul s-a termin al , ori soarele s-a acoperit de nori, totul se "pune la loe .!ii albinele coloniei (.'u intestinele degajate pot sa mal stea 1- 2 luni tn hibernare. Dupa lin a.<;l rei de zbor matea incepe sA depuna putine ouA in alveoJele a propialc ; ghemul i~i rdica temperatura $1 0 pastrenzIi constan:t la 32 C cll ulil mui mult ell cit prima elipsa nu prea extinsa este acoperitli. eu f\lI;I, pc fa\ a a doua a aceluia~i iagure, CerceUitorul Czimadia dl\ 1.1 d leva zile shoop !oarte diluat ~i in cantitat.e miea in ulueelul I'arnc i hdinitor, pentru a scuti albinele sa iasa aiarA din st.up dllp5 ilp.:'I. . EI n ronstatnt di in fe lul acesla, comparind coloniilc neadapat.e raW de> N't.... di l'ora Ie-a dot acest ajutor , puietul era ca~eit (,1I 10/1, mai Inull. Dill

"It

:wn ,

:! KI

;(tl mlJlociu, guto de ctlp..'icire tn proportie de 30 6/ 0 iar QuA in alveole 40'/ . mai m ult.. 1n ceca ce prive~ t.e eventualele intervenp.i ale stuparului in timpul Itlrnfll'll, cle trebuie fiicute numm in cazuri serioase dad unele colonU, 1/1 '"Jcultfll'c, de.!?i ciocAnite u.'?or in peretele stupului nu reac\ioneazA rl\ctnd acel zu.mzet cunO&Cut sall dod trAgind rume~ul de cearA cu 0 . 11'11)/\ introdusA pe urciini.!? apare semnul cA acolo slnt J?onreci ce trebuie
I' U
c lllnlnn~i.

" De rupi din codr-o rdmurea, Ce-i pasd codrului de ea? Ce-i pasd unei lum; Intres; D moartea mea 11" e

Co loniile aces tea vor [i stimulate ell 0 turt! de pudrA de zahAr ell ::0-" mfere, iar mai tirziu i se sdaug! douA rame eli miere sall slrop aon ll\/lllt. T oricare caz stupul respectiv se deschide de preferat lntr-o (' /\111 ('1'/\ cai dA. In cazul unei colanB muribunde din lipsA de hranl, alblndc se pulverizeaza ell shoop pe fiecare fa~ a fagurilor ocupati, se 1I, 1I1'.t\ In loe, stupul se pune linga. saM ca albinele sa. se dezmorteasdi, (111 1 )1\ ce s-au pus in interior dOi faguri ealzi cu miere partial desc!pA(JILt(. Albinele incep sa-~i revina., se ling reciproc, ocupA cei dOi fagun, 1(1+ (.~)n8t jtuie in ghem, dacA stupul este tinut 0 noapte intr-o camera: lI ~or 1'11coroasA. A doua zi el poate fi pus la loc in prisacA. As~menea cazuri ca cele de mai sus slnt rare ~i apar numai in Jlhlplncie la care apicultorul a fost neprevlizator ~i n-a luat la timp, l i)iln' llfl , I1l1i.surile indicate. Explicatii mm ample Ie vorn expWle in (ln pttolul "Tehnologia apicoUi - iernarea ff

BATRlNELE COLONIE.

Tirziu, dupli ce aibinele au trecut prin toatA gama feluri telor munei din cadrul eo!oniei, obosite ~i imbAtrinite, i~ i due ultimele zile ale vietH in treburi din interiorul stupuluL Astfel, aibinele Mtrtne tin de cald puietului aHituri de tioerele doici ori plizese urdini!iul de hoate : dupa observa~ne cercetlitorilor cu renume, ea fratii F. ~ i H. Ruttner, e\c sl:ot cele care fnvatd pe cele tinere cum sa se comporte. ~i in stir~H, Vline ~i ziua fatala. a mOz1;ii 1 Priveam cu top.i, prin geamul stupului de observa~ie, forioteal;) muncH micH calonli. Albinele veneau incarcate cu polen !1j cu neelaru l apos, veotlilatoareJe bateau de zor din aripi, prelucrlitoarele evaporSll apa ~i cancentrau mierea crud~, iar fagurele eu provizii se tot umplen pe nevazute. 10 fiecare albinli via~ zvtcnea nlivalnic J;i !toatA mica colome era prins~ de ata.tarea muncH rodnice. Pe dnd priveam colonia, de pe fagurele unie al cuibului de jos a alunecat 0 albinA din mul~me ~ i a cazut pe fundul stupuiuL Era 0 albinli bAtrl:nli, care se rostogolise ca 0 piatd din virful unei stinci, in h!1ul prlipastiei I ... A mmas acolo jos cUeva clipe ~i cind 0 altA albin!\ a venit s-o ajute, ea a ioceput s! se indrepte tocet spre lwnina urdinil1u1ui, cad albinele se due sa moorii afarii din stup. Du~ sforlAri tndelungate, a ajuns in prag! S-a aprit acolo en ~ i dod ar fi voit sa mai priveasca odatA lurnea aceea dragli. to care ~ i- n trli it zUele frumoase ale vie~ii ei ; sA mai priveascA oelatA in sus Ia soarele pe care I-a iubit atit, sa s08rM cu nesat boarea de vint ce-i adllce pe unde parfumul suav a1 isopului din vale, ~ i cu cea din urmli sfor t< lI'e ~ i-a facut vint aluned.nd acolo jos pe ogEnda cu nisip a stupului. Lumina selipitoare a zilei a inceput s-o dogoreascA. Antenele mai mi ~c;'\ cevn, ca 111 dnd ar fi voit sa-~i ia rAmas bun ca un cAlator ce plead\. ell trenul undeva ... deparle ... departe ... filfiind din mina ultimul adio I o tl"cslirire ... ~i apoi z~bralnicul mor~ii se intinde peste trupul ei trudi t. Sarmaoa epavli ! Era aUt de schimhatA 1 ArJpiJe rupLe ~ i mici . tl'ccut.e prin da.racul neva.zut al intimpHirilor ziln ice, crall rf'nnj lllntc.

2K3

pent]u tz-IlIlSpo rtU] polenului erau tacit e. Periil e de 18 picioare rOllse, In reI cn ~i per i ~odi care-i acoperiserii COI'PuI. T rupul era tI<'gJ' LI !;ii lucios, ca hninn ponosita, roasA, peliciUi a unui biet sArac. Totlll In in1a~i !Jaren ei ne inspira mila nestaplniti1. IHlli tineri apicultori, cum se sfir!;'e~te viata unei albine, !J i prin 1 1IIulogic imi rasar in minte minunatele versuri ale lui CO!Jbuc din PI1Cz io : Moartea lui Fulger. "De rupi din 'COdr-o di.mureBI Ce-i pasa. codrului de en I?/ Ce-i pusl1 lLnei lumi IntregiJDe moartea mea !?" Di n codrul zecilor de mii de a1bine - molecule rue coloniei, disj){II'C una , dar codrul care este specia lor - ramlne cu miliardele "'Ilc de vieti ce dainuie de veacuri , !Ji nu-i pasa, dci mereu, mereu el I ~ I Inm u!\e!Jte 1"limurelele, in nii'dejdea unei vie~ir1 tara sfi~i t. Multe dJn clc mol' departe de casa, r apuse de atitea primejdii !Ji vrajm8,!Ji, n:;;a "'utn llti viizut mai Inainte, in timp ce colonia mama. t!ji urmeazA cursul v l(:~ii. cAd existen\a sa are la baza. nemurirea a!Ja cum spune von I;'rlsch pina vine nApasta intimplarilor accidentale, care nu pune 4) dul{1 cu moartea unei albine sau a fntreg ii coloni.!i, sfirl?itul speciei, cc ddinui~te de milioane de ani !/j va dainui in veac.
L'I'flU

C'tl~ u! ctl'le

TEBNOLOGm APICOLi\ - Sose~ primavara - linen apicultori - care, - cum spun(. Ihmoir - e ca 0 femeie strAlucitoare in rochis ei tesuta din raze, t:u .,llt'lljii tinerj en aurora, cu cosite impodobite din ape albastre, primil.VUl"U ce curge din cer, se risipefjte pe piimint !Ji cu miinile el sfini c "rund in slav.1i. ciocirliHe en sa vesleasca bucuria. o daUi cu areastA reinnoire a vie~ii pe pa.mint, incepem !Ji noi lUI nOu ~i foarte insemnat capiwl. Pina scum am urmarit ~ i ati invatat cum se prega.te~te fostul roi secundar prins in var a tl"ecuUI., cum se dezvolW, in colonie regulatu o dull!. cu imperecherea mAtcH, care p rin activitatea ei procreatoare duce mo l departe existenta speciei albinelor, ce vine de departe ... de departe. De aid fnainte colonia respectiva. este integrat! intr-un tot care (.'8le stupina, ala.tud de Slltele de stupi care vA vor fi miine !ncredint'il~i eu sA-i conduceti cu rezultate bune, cu productti cit mai marl de miere, ccndi. . roiuri, polen, la pti ~or ori venin, dupa. cum ve~i avea fiecare dill vo l un anumit plan de pro du c~i e dab de conducerea unitA~ilor pc CIII"l' I\.' VC\i servi. De aici inainte Yeti invA\a cum trebuie sA aplica~i inv<1Vllnlnhll tl:Ol'ct.ic in p("actica. !Ji modul eel mai chibzuit care sA duca 1a rcali'l.lIn,'u (1 0 bcneficii cit mai mari, concomitent cu cre!Jterea eiectivului de (:0 1l 1l1H d in slu pinii , in vederea polenizarii sutelor de mii de hectare cu plank t'nt.omo rile cu ltivate. a zecilor de mii de hectare de livezi fji pougol"il.

211 :i

A~EZAREA ~I

ORGANIZAREA UNEI STUPINE

Ne aflAm, tineri a picultori, in mi jlocul unei stupine, sau, cum j se lIIul zice, prin alte p!rti - prisacA, Oricare ar fj felul de exploatare al 'Ii - sta\ionar sau in pas to.'nl - stupina trebuie sA posede 0 bad permanentA care este bin- sA e Clu 1n direct! apropiere de locuinta apicultorului. Acolo el ierneazA r.'oloniile, sub directs sa supraveghere, feritA de atacul pAsArilor insecl!\lQIe cum stnt pi\igoii ~i ciocAnitoareIe. Cei dintii bat cu ciocul urdinll/ul, ~tiind di astfel unele albine se desprind din forma de ghem in (;1II"e ierneazA .!ii ies alara pe scindura de zOOr, unde Ie devoreaUi, Ciol'l\llituarele fac 0 pagubA Ij i mai mare: e}e gAuresc unut din peretii l/lt~ rnJi ai stu pului pln3 ajung la primul grup de albine wlat In fagurii lutl. rginalji , consumindu-Ie pe indele1e. Am avut a s'tupinli in iarna anului !1I33 la pAdurea RAchitoasa-Tecuci, 8!jezatA in apropie:p:m cantonului tC/t'cst..ier ~i totu~ cioclnitoarele mi-au distrus 7 colonii in mai putin de 0 lunA. Avind stupii lingA 1 0cuin1a sa, apicultorul va putea 53 previnli flAClllenea pagube, La aceastA bazA se amenajeazA un laborator unde in afarA de fi~le cu evidentA a tuturor stupilor - se m ai anA; 0 camerA permanen t caldA la 19-20 oC, unde stau duiApioarele eu mAtcj iero'a te in afara ghemului, dupli metOOa lui N. FoU, Intr-o camera alAturatA co temperatura mai midI: pina 18 14C, se pAstreazA bidoanele co miere, care astfel nu se va cristaUza; tot acolo smt ii I agurii de rezervA gata cladi\i ce stau rAsfirali in stelaje, la aer, ferite de gAselnitA ~i ~oareci, Cob8 nii opicolA Fagurii cu pasturA slnt feriti de ger, care altiel o strtcA. Pentru a prelntimpin'a mucegAierea lor pe licnsupra pasturei se presarA zahAr pulbere sau fagurii sint impacheloti fjC'Cllre tn hirtie cera'tli, Tn stive stau la adapost: gratiile Hanemann l olosite vara la delimitfll'(la cuibului de magazinul de reeoIta; fundurile Snellgrove folosite clnd BC foc in primtivarli nucleele cu matci iernate in aIara ghemuiui, nudee II!;!CZ ... t~ dCUSlIpl'U corpului de cuib a1 coloniilor de baza ce Ie tine de culd *i Ie njuL'i In dczvolLare; eolectoarele de polen, extractoru! de rnil"l'l' ~ i 'Ionte hncxclc nCCC~ur~ 1 cxtrac~ie. prccum -5i utilnj elc mici ,1

'II numeronsc Iolosilc In orice exploatare apicoHI.. De asemenea, blne tmpllchei.a\i stau ~i fagurii artificiali care var Ii Iolosi\i ceva mai lhv~lu , d od se pregAtesc ramele cu faguri noi ce var fi puse in stupi en sliM j dtl.deascl1 albinele. La a~a-zisa "centraHi" se tntare stupii pentru iernare ~i de m.:nl ll pltmro In primavar! 10. primeie culesuri timpurii de la p!durUe de Mill lUlU salcie. Se pretera ca primul transport sA se fadi in ~dure. pcnlrll ell. neola apar 0 serie de !loti care oiera albinelor lm mic cules de intn. \incre. Acesta are foar:te mare import.ant! nu aUl prin cantitatea til' ncctar ce 0 dA, cit prin aceea eli nectarul ~i polenul proaspAt au 0 valoarc roorte mare pentru dezvoltarea impetuoasA a cuibului. Dae! in jurul acestei centrale se aila 0 baz! rnelUed'.i bunA {'\I cu lcsuri e~alonate de-a lungul sezoDului aetiv, apicultorul rAmine pc lO t" C'I.l stupiD'a, f~:cln'd apiCllltura stafi,onarif. Dad efectivul unei asUel de II lupine este mare, apicultorul va frac\iona-o pe vetre depArtate 18 2-3 klll una de alta. IAsind pe fiecare vatrA 30--40 de stupi. Cll prilejul celui d~-al XXIV-lea Congres International de apiclllturA APIMONDIA din Argentina 1973, participantii romaru au putut vedea cUm, acolo, stupinele stau in grupuri in mod permanent, flirA a face pastoral, caci m l nsigurata 0 flora meliferli aproape continuA timp de 7-8 luni, de la eucaHpt .!ii trifoiul alb pitic. Acolo este tara unde economia ,r uralli se bnzeazli numai pe cre~erea vitelor care au imense pli.!iuni naturale, plus pilcuri de eucalipt pentru umbrA tn zilele toride ale verB tr opicale. Stuparii din regiunile pomicole sall de la munte care a u stupini mai mici pot face apiculture stationarn. Asemenea stupini sta\ionare pot fi ~ezate .!?i Ia ~es , cu condi\ia ca in preajmA sA fie culturi de plante !ndustriale pe supra!ele intinse ~i chiar un lot apicel Cll plante perel1e meHrere, De pildli, in U.R.S.S., la Krasnwa Poliana. se ail!!. 0 stupini, sta\.ionari. cu 4000 stupi plus 7 200 nuciee, repartizate in 52 de stupini slaponare amplasate intr-o regiune muntoasA la 1 500 m altitudine. unde albinele au un bun cules. Astlel, crescAtoriile de m~tci au dat in 1972 un numar de 113600 mAtci imperecheate, 3979 rei pachete, 197 kg lApti{ior, 16100 kg miere ~i 729 kg cearA. Ceea ce este important in IlCCastA exploatare este !aptul eli are afectatA 0 suprafa~ de culturi in loturi apicole ce cuprind un total de 500 ha cu plante melifere perene suu anuale. Cel ce este hotArit sli faeA apiculturA stationar1\. trebuie sA-~i nJeagfi locul respectiv cu multA atenti,e, urmlirind condi~iile climatice loca le 1I1e regiunii. Se vor evita locuri unde vinturile bat puternic in majori illteu sezonului de cules, ~i in special cel nordic, periculos pentru bunn iCl"nore a stupinei. Apoi trebuie cercetatA flora mellferA pe 0 rad de cel 1 >L1\ln 3 km, pentru a avea pe dt posibil un cules continuu. CercetAtorii 1111 stabiJit d acolo uode este un astfel de cules larvele depli::$esc eu 60/ " sroliLutca normalA, iar clnd condi\tile stot oefavorabile greutatea larvc1 01' sc-ade sub nonna!. Interesant este de ~tiut media precipita\iil or cu cod nnual in regiune .!?i dacli in aceea~i rw se eflA ~i aIte stupini , core or mi~ora posibilitAti!e de realizare a unei bune recolte. Stupinn IIU vo li fixatA pe vAi unde curentii circuUi permanent {ii IrineazA nctivlwtco olblnelor In cules. Acelo albinele pleaeA la cules abia intr-{)

21111

28 7

II

de 0 ~cs iJnc din numAru l culegiHourelor. Cind vintul hale ell vllc1.:1 de g radul doi, albin ele rdmin in stupi, d i.ei nectarul se evapodl lI'pecic ~j niei g!nndeJe nedarifere ale flartlor nu-l secret.!!. decit in propUI'\li reduse.

1 ~ 1'i1 I)1.'I'~ic

Stupina nu trebu ie
~ I'I(' ill

~euttA

pe loeurl umede,

mlit~tinoase,

unde se

I:ntrest.upj 0 umiditat.e excesiva ~ i nociv1i pentru puietul ~ i pAstura dIll rtl~UI i. Chiar mierea proaspaUi, crudA, din CDre trebuie sa se evapore up6 $1 sa se matu reze sprc a ramine eel mult in propor~ie de 1711/0. se If'frlcllI'ca ell 0 parte d in accasta umiditate inconjuriitoare, ~ se matu1'0117.1\ elL greu. De llSemenea, in astlel de loculi bolile micotice i~i gbesc li l l IIL('t.liu prielnic de extindere.

" ll'Illg npele ploUar, Acolo aeru! umed, O1ai ales in primAvarA -

Umhrirea stupilor este necesan'i in zile1e toride ale verii, mai ales
IIILrc orele de virf de la ora 12 la ora 17, dnd coloniile sint nevoite sa

,I

ll1ohllizC'"le un numar mare de albine penltru ventilarea cuibului. 0 ' ''/WiJiIlClilzire a interiorului stupHor determina curind aparitia instine:III 11\ ue roire. Dar niei 0 wnbrire 'e xageratA a stupinei WlezatA intr-o 1MlUC deas:' nu este bunA , clei lipse~te albinele de luminozitatea razefU' 1 IIOlul'e. Ele vor pJeca la cules mai tirziu dimineata, ~i se opresc din ('tIl C8 curind, in spre searA, ceea ce se rasCringe implicit asupra produc\Ici tic miere ~i. polen , Lumina solarA are 0 mare influentA, eiici soarele 111/1izcnzA atmosfera, ten omen favorabil ce influen\eazA inlt.regul comn ll'.Jt: 0 1 v.ietii colonii1or. Cuibul ia 0 extindere mai mare ~i 0 dezvoltare 111li ucceleratA io primAvarli, Atunci razele solare incl!.lzese peretele 'I'ontol al stupilor pAtrunzind !?i pe urdini!?, In C elul acesta se pAstreaza 1111 ec:hilibru bi ologic -favorabi! coloniilor, Pozitia cea mw obi~nuita. a stupilor tn prisacA este rea cu peretele rl'ontul spre sud, 81?a cum ftrebuie sa stea tn timpul primAverii, toamnei iernii. In varli insA este bine oa ei sA stea eu fata spre tAsAr-it sau nord, pcntru a nu Ii prea mult tncllziti de soare. oStnJpina stationara sa evite apropierea fabricilor produC'ato.are de (ihimicnle cum sint we ce fabricli. insecticide, erbidde sau tngrA~Aminte ih lmice, Ohiar fabricile de ciment intoxidi. atmosfera cu flUOr care tn pfll,ticule microsropire plutesc $i se depun pe coroanele florilor, into"teind culegato" rele, Aceste ~abrici trebuie sA posede m ijloace de filtrare a ~1 neulralizare a gazelor emanate, a vaporilor toxici $1 a pulberllor. tn jurul stupinei stationare sa nu lipseasca apa, de preferat cea de tzvQul'e, piraie sau riu ri. Apa diD Mltoace statute con\ine 0. serie de PlI l'ilziti care produc albinelor grave t ulburari cu caracter digestiv. De oserncnca ~ i scurgeri ie din grajduri sln t periculoase pentru albine; ele Irebll il..' colectute in puturi absorbante bine acoperite (fig. 44), Sl,u piu(l sta~ionara tI'ebuie IeritA de vin-turi puternice. In conserill\,.'1 imprej ul"ul prnsaci i trebuie fA euUi. 0 perdea de protectie de prerernt din HCecU C81 opre$te totodata Iji animalele domestice ~i p8sarile 'C do C'lll"Lc sa pulrundi1 tn incinta ci. 0 C oarte buna perdea este ceu p l n n ~ 1:.1 ('u 11- 10 rinduri Cll Cl ed ichi a ai d irci tepi a para stupinn de flirt 11 I\ m vlb,lIl. in BnnFl!. I;) G.A,S. NClidod pe rdeaua i'ltupinei -rAcIiHI. ell !1 Np(,(j( elf' I II"h01'l I lIl'ditl,.' \'wl('('n ; _ Mud/lrll fIIU(mHoCfl - ("al'l! flU chIllI'
:.1 1111

flp, 44, -

lS~in!

tntr-o polana al:iApostit! de vt nturi avlnd stupl RA 1001.

,I pc pC
I

trunchi tepi ea ariciul, incit nid pAsarile zburAloare nu se a!?ezau rumuri. CItld baza melifera a stllpioei stationare se afla pe 0 coasta de dl!n I suu de munte, a$ezarea stupHor se va face la poale, nu ia vire, in lrl1l1Ul dnd pentru cli flora apare e~onat, incepind din vale spre vilr, !If tn III doilea rind, pentru ca aibinele ce vin la stupi cu incarciit.ur:--. din gUl?a sau de ia co~ule\e sl1 zboare cobor1nd. Dacli stupina ar fi pc vt l'ru\ dealului, zborul lor cu tncArditura respectivA va fi anevoios, ('cl'fud culegatoareior mari eforturU J eeea ee Ie uzeazA mult, in aful'a ruptlilui cA un zbor greu soliclta ~ i un consum m.ai mare de manA enel'u.ClkO. S tuplna trebuie amplasaUi. 'c eva mai departe ,d e circulatii prea mari, 1 )11111 lIr !l 0 caie terata au trenuri cu mati viteze care prind ~,i ,wIt! mii de albine ailate tn zbor. Chi8r ~i ~os elel e p'r ea circulate d e 1I\II.Uluobil c lovesc ~ i ucid multe albine mai ales dnd marginile lot' Inl 11\1 pl llntntii care sa sUeascli albinele sii treacA din zbor peste elc; Q b i~ IIUIL ul IJlnele zboara la inAltimi mici, evitind curentii de aer pu lemi c!. 1.1 reI, d UC':~ II stupinA este plasati pe malul apelor mari sau MI\i 1 I"UuHe, (oo rtc multe albine se ineacA mai ales cind bate vintul ~ i ilpcle ,," 1111'4'11(', F'n ..u sa :;;tiu acest amiinunt, am instalat 0 stupin li pc mulul I( UI I ~ III OUlltlrH, tw tn cl 0. pAdure de sAlaii pe malul opus ; ahin dnd HIll

It, ,,"".

:lRO!

Xbolll';1 In 0 toarte nud i. inA l\ime de Ia supl'a!ata apei ~i chiar vAlureIele

irc."Cut cu bflrcn Ia stuplnA mll observat mii

de

albine tnecate;

ele

mid Ie Iprind inccindu-Ie, $i zgo~otele mari din apropierea stupinei nelini~tesc albinele, mai nIcs in limpul iernii. Stupina de Ia G.A.S. Pope~-Leordeni, judo Ilfov, lI, e...ntli la iernat la adApostul garajului de tractoare, a ie~it din iama rO/ll'tc slAbitA ~i cu stupii ~i fagurii din interiOr plini de petele diareii co n fdcut muite victime. Zgomotele tractoarelor ~i trepidatiile ierenului ao tl'un smiteau prin pAmint stupilor; chiar stupilor a.5eza\i la 80 m uuplirtnrc de garaj, Ie-a u provocat rt,ulburAri inteslinale :ji tmboln!viri I I h) olQinelor. Un stupar din Bucure!}ti tinea stupina in gr!dina casei. Strada t'I(l VlltA cu piatrA era in apropierea depozitului de butelii cu aragaz, uncle veneau zilnie zeci de diru\e din comunele tnvecinate sa schirobe hULt1liile. Zgomotul nelini~tea foarte mult albinele, eu acelea!}i conset'JII\C. Urmind sfatuI pe care iI-am dat a scos stupina afarii din ora!}, Ill! II mai avut mciodatA colon iile: bolnave de diaree. Un bun plasament al stupinei in special pentru iernare este 0 flli rti depresiune de teren cu 0 pantA de scurgere. Stupii stau astfel la uclll.pnst , dar r azele soarelut ii incllzese in primAverile timpurii ~i ierIIlle geroase. .In U.R.S.S. apicultorii cind nu gasesc depresiune in special In regiunile de !}es, creeaza. 0 astfel de depresiune anti!icialA. F olosind lIll buldozer se sapA 0 suprafatA de teren de 30/ 50 m! suficientli pentru 100 SLupi. Adindimea sapa.tutii nu e mai mare de 1-1,5 m, dar adunind ptimtntul s!pat pe latura din care bate vintul dominant, se inal\! acolo un mal de 3 m care adl!.poste~te foarte bine stupina, S uprafa~ din ~ntcrioru l careului este tnsamintata <:u gazOD. Pentru ca apa din ploi ,,,, DU stagneze, careul are 0 u:joarA pantA - apa se aOunA pe Iatur a opusA malului unde se sap! dOll:! puturi absorbante pinA la stratul de Il lsip, care absorb apa l1i astfel terenul r!mine permanent tare l?i uscat. C~rcetAtor.ii sovietici au stabilit comparativ, cA 0 stupina astfel Bljezatii lire tn primAvarB. colonli cu 1/3 mai mult puiet tn euiburi, la primu} control, f atA de 0 alta adApostita numai de uri gard, afla'tA la 0 distant! {Ie 2 km de prima. Cind dincolo de parapet la 10-15 m, se face 0 perd Cli de salclmi, viscolul adunA acolo troienele l)'i nu troiene,!)te stupina din depresiunea artificial!. A ~ezarea stupilor in prisacA trebuie astfel lAcutA pentru a inJAtura rlltA cirea albinelor !Ii mai ales a rnAtcilor ie!}ite in zbor de imperechere. A~ c:zarea se fa ce in mai multe feluri : in rinduri paralele Ia distan\a de , m Intre rinduri l)'i de 2 m rotre stu pi; a.!)ezarea lor se face in !}ah, <:lie! astIel fiecare colonie are in :fa\a sa un spatiu de zbor de 8 m. Al1ezarea stupHor In rinduri drepte are avantajul ca inclir carea $1 desdl.rcarea din camion. 8tunci clnd se face pastoral este fOlll"te u ~olHli . T ntr-adev1i.r, din camionul care merge cu vitez! 10arte micA se pot descll.rca stupii de 0 parte ~i de alta a lui. In scliimb, a!jCza rea in !lnchuj cl rcpte are neajunsul ca sibinele se rat.1icesc dacA pozi\ia urdinj ~c l o l' c~ t.e absolut unitormil.. Dc nceen, in fiecare grup de trei stupi Il c pc li n dnd , rei doj d in mnrgini a u 0 u ~a rll orientare spre drcflptu ':i l IHi ngn, ln t" ccl dI ll rn iJlftp vn ri orient ;:lt inain te.
2110

o l1~ezare n stupilor 1n gt'upe sub forme de V , deci in un ghi nsclllit, cu direc\ia de zbor spre ctmpul de cules, inli'i.tudi. rAtAcirea elbinclor, c:licl astIel ele i!}i r ecunosc u'jOr locul lor 10 spa\iul prisacii. Cerce tiltorli mnerieani sustio cA la 0 astfel de aezre produc\i a de miere e mA , ritti compara tiv eu 0 8czare uniforma. Pentru 0 buna individualizare a fi.ecli.rui stup, tn afarA de Uibli \i L lIlobilli cu nurn!rul de ordine al coloniei, stupul este vopsit diIeri t cu un a din eele petru culori preferate; galben, albastru , brun -inchis ~ i < b. li AceastA din mml!. culoare albinele 0 vad tn douA feluri : clnd vopseuuli \.'fl te :lacutA cu alb de zinc culoarea absoarbe razele ultraviolete !}i ca upnre pentru albine ca albastru-verzui; Dumai vopseaua fAcutA cu nih de plumb 0 viid albinele ca albas1ru strlilucitor. Scindura de zbor de la urdini$e va Ii vopsitA cu 0 culoare de contrast totA de eea cu care e vopsit peretele frontal al stupului. Pe tlccst perete se deseneaza cu repere diferite fornne geometriee ; un cere gal in interior, sau altul plin ; la stupul vecin se trag dou! Hnii verticale pnralele, la altul douA paralele orizontale i 0 Llnie in diagonal, ori dauA Jncruciljate cum e semnul + sau X. Un pUrat, un triunghi sa u dUerite .litere din altabet etc, oferi albinelor posibilitiili bune de orien\.Are. $i mai bine va ii dnd semnul de pe peretele frontal se deseneazii l)'i pe suprafata capaeului fiecarui stup. In felul acesta va fi exclusa dHAcirea albinelor. In prisacli stupii nu stau direct pe pa:mint, cAci m.aterialul lemnos sc deterioreazA repede, iar umiditatea solului 'a re 0 in!luenti1 negativa hsupra cuibului in zilele ploioase ; tn zilele prea fie.rbinti, clnd solul se Inci'ilze~te prea tare, >temperatura in cuib se urcA mult, iar albinele slnt nevoiLe sa iasli afari'i din stup stind inactive, in limp ce 0 mare parte din cele din interior se ocupi'i, cu ventila\ia aerului prea incAlzit. De aceea, stupii vor sta pe postamen'te pliabile din veI'gele de fier 1a o fnAltime de 50 em de 1a supra:!a\a solului. In aeeastA pozi~ie stupii slnt feriti de atacul -ljOplrlelor, a broal1felor sau $oarecilor, cit '11 de eurentul de aer rece in thnpuJ iernii, ,!)tJiut mild ci'i eel mai rece strat din aerul a'lmosferic e cel de la suprafata solului pinA Ia eel mult 50 em. T fata !ied1rui stup, terenul trebuie si1 fie curli\at de ierburi pe il. o suprafaWde eel putin 1 m2 . Este oglinda- Stfipit"Tui: privind 0 se poate \l l1or observa cum se- desti'i.!)Oarii via~ unEii- cmonii. AcoIo, albinele din interior MuncA afar:! dilerite reziduuri: cApli.celele puietului ie~it din culb sau clipacelele botailor de maica. dnd colOnia !}i-a schimbat matcu 'ilU se pregi'itel}.te de roit. De asemenea, <Iarve sau nimfe moarte, cadnvr e de albine care au murit tn stup sau din cele ale albinelor strliine care fLU Incer ca t sA pAtrundB. in interior pentru a fura mierea, ori chi sI' cmdnvrul mAtcH . Stuparul fAcind aeeste observatii pe oglinda stupului , In curind lia mAsuriIe de indreptare necesare. In primul rind aceastA. supra/atA lrebuie euralatA la citeva zite cle toa.te aceste reziduuri care se ard. Pentru ca pe locul curAtnt de le l'burl , acestea sa. Oll vegeleze din nou, stuparul strope~ te de citeva or l s uprafa\a cu 0 soluUe concentraUi de a pA sArata care distrugc 1'1'I dl\ci nile icrburilor. tn ti ecare stupina mai insemnaUi nu L rebuic sf!
2!J l

.n 1nl ocu la,s.cit

1\IJ1\~I\t.ol

"pllfo(tlK:l\ un stup-pepiniel', penLr u cre~terea :; i Ieoundul'oo matciler, care

maL'Ciie
-c(!

nu rna! cor espun'd sau au pierit. Felul cum se

(lIlJ1l11izcuzli it vom urata la oapitolul Cre~terea matcilor. In locuJ eel mai insorit din stupin4 se va aCla totdeauna un
l~v o r I1ntUl'al sau 0 ci,mea. Alhinele au mare nevoie de apa pentru ele

tllb lci in plll'lell de jos 1\ p l rnt{~i , unde sc guse~te 0 clitie -c()Jecl (w(, 1)11(1 ('tL este IAtimea tablei .<:; i adincti <I e 4- 5 em; avind 0 form a prlzll1 oUctl .
rin d aceasta s-a umplu t, sc lusd ceara sa se solidifice, acoper in<l j,{CII Illul ell 0 pinza de sac ;;i se scoate din ceriIicator ea un calup ce plu. Il"!jte in mierea care eventual a mai fast in alveolele fagur.ilor. Orice stupinA trebuie sA posooe un clntar de control (fig. 46) CW 'C " l't've ~ te nu numai la primirea materialelor sau la predarea pr-od uselor fi lupinei ditre beneIiciar, ci insemndtatea luiconsta mai ales la controlu l cul esului sau a consumului coloniei de control aflatA pe el. In acest scop se alege UIl U din cele mai bune colonii din prisacA dcnumita colonie de control. Ea are 0 pllrtidli specialA deschisd in registrul prisacU , in care se insemneaza dilerltele 1nd1cu\ii ale 'clilesului. Fig. 4u. - Ctntal' tie conu-01. Partida stu puJui de control cuprintle <lllte ce se tnscriu zilni'C privind greutatea lui , fl ora apArutli sau t enninn lc1, temper-atura, precipjtatiile cazute, deci condipile climatice, Dupa uccs te date unnArite citiva ani, stuparul ~i poate organiza un plan anual \ 1(' lucrAri in dilerite sezoane, in directA legAturA cu vremea l):i iniloririle I)J{lntelor melitere din regiune. Multi stu pari a~azit pe cintarul de control 0 colonie mijlocie. Ei in {ttptuiesc 0 mare gre~ealA procedind astfel, cAd dacA culesul este bogu't ~i cintarul de control aratii eA magazinul stupului e plin cu ti l d nsurA necesitA adaugarea imediata a unuL a1 dollea magazin, !nseamna ell nlbinele din coloniile puternice ~omeazli de multe zile, neavind unde depune mierea din gu~. Punind insa de la tnceput pe cintar un stup l)utcl'Oic, apicultorul intervine repede, nu se pierde un timp pretios, "d nugd ~i mar~te 'i mediat spatiul de sll'insura la loti stupii puternici. unntnd ca peste 2-3 zile sA den magazine 1?i la cei mediocri. In tlmpul lcrn ii stupul de control de pe cintar, verificat din 15 in 15 zile, da de ,'este stuparului cind rczervele de hran<'i smt pe terminate \Ii trebuie nCliplirnt s<'i intervina. Vara, clnd stupul de control indica incetarea lInu j cules, stuparul ~ie c~ trebuie sa extragA mierea l):i sA. pIece cu lu upii in alt Joc cu flor~ melifera care sa mdreasc.!i productia de miere II !t(>zonului. 0 scAdere brusca ~i nejustilicaUi a stupului de control va fI un semnal alarmant pen1.ru stupar care verilicind colonia respectiva, obscrvll. oauza acestei sc!deri ce uneori indj'cl}, aparitia unei boli tn prilinch {li in masurj de tratare a caloniilor bolnave l):i de preveDlre a celor /IIh nIl IOf\Se. Ctnd sLu parul intentioneazA sa se fueze Intr-o r egiune, duce inainte tI(~,I(l un stU? de control pe cintar, ale cAroi indicatii ii sint cu at1t mai fll'f'\f('lHSC cu cit tace totodata l):i observa~ii In prlvinta con:ditl J1 or climnI ttl'lcc, t eet) ce Ii per'mite sa hotArasdi dad se poate fixa salt nu acolo II II1 ,uplnl.l sn. Stupul de control de pe dntar va fi !erit de ploai e, pentru NI "I I rt] (1111(,1(" Clirnizate nu vor mw Ii ex acte.

,mU ales dadi in 'Pl'eajma n u se a ria 0 apa

curnatoare.

un

, I OIllj nles pentru h rana puietului din cuib. Dacii nu 0 aflA in directA "f,I'OPicro, siot ue.voite. sa fa:8 ~bol'~ri dep.1M.a~. -\ii care sint foar~e r .CIU'l lc mai ales In pl'lmavara, cmd mcepe vertiglnos dezvoltarea Clllhurller. Al1:unci ele stot silite sa iasii dupa apa chiar In zile reei, ell vlnLllri puternice ce ell greu pot Ii infruntate. Layens a constatat (,A 1011 prinl.livarA rece stupul sau de control a pierdut 3500 de sIbine '-0 Ullcre tnt.r-o zi daloritA apei reci ~ i a timpulului nepotrivit. Dadi ele 0 "dsCtlc in stupina, iar apa este chiar caldA,albinele a duc rapid in stup_ Cu 40 de ani in urma am construi'l un adapator in care apa este pc.lllonent calda (fig. 45). EI este 'COnstruit din tabla. avind 0 capacitate c!e 12-15 L Pentru cA albinelor Ie place in unele imprejurari apa PU\in sarata, adApAtoI'ul are doua compartimente: unul cu apa obi~nuitA l):i ceUUalt eu apa pu\in sArata (5 g sare ape poIai>. la 10 1 apa). Peretele despartitor al ,~"'::wta eelor doua compartimente are rezerarrp No8 vat un loc gol tn care incape 0 micA lampA (nr. 5) cu petrol. In zilele reci I'a mpa se aprinde iar 'apa ce ~e INg. fS. _ Adapator co apA calda cu este caldiL Crnd timpul ~a inc!.lzit dow\ mlpartirnente pentru api potabine, lampa nu mai arde, adApAtorul bUll. $1 apa mirlerallZ(l.t4 (sare, uree, .acizi ellc,), va !i permanent alimen tat, pentru ea aibinele sA nu consume apa din Beurgeri sau baltoace. Apa oUI1ge din doua robinete pe douA sc100u ri Ulj:or 1nclinate, care au sapat pe sU'prafata lor cite un mie l):antulet In zig-zag, de! uode aIbinele 0 s'OI'b cu u~rin tA. De asemenea, lntr-un loe insorit, din tiecare stupinA trebuie sii existe un ceriticator sau topitor solar, in core se aruoc3 teate resturile de fagura~i claditi de albine pl'intre rame; tic pcntru consolidarea lor fie pentru cA nu au gasH spatH goale unde sA de-pund prorlusul glandelor lor ceriere. Pe linga faptul cA ceara obtinuta. cslc de 0 calitate !ji 0 culoare deosebitii, aco10 se aduna cantiti1ti importun le de ceara care altfel s-ar pierde. DacA s-ar pune In pungi sau in U \di\c, curiod !1uturele de gi1seln1t~ le-ar descoperi ~i distruge. CerijictJtoru1 solar este 0 culie dreplunghiularii construita astrel co 'It!. uibt.. 0 partHi de scurgerc a ceri i lopitc; buca~il c de cenra !,>i ch; at ,rngudi vechi se pun pe tHbla ondulatii linoxidabila d in intel'iorul cel'i ri <:utor.U!ui. Capacul cuti e; ('ste ~i c1 obl;(', deci ell pant1\.. nvind un g ClUll dublu e ll un spu\.ill de 1,5- 2 CHI intre gellmuri. Soarelt' itH.:iH~cil lc .itclIIlll:1 duhlih illl ('(.':11'(1 /1(' l! ,pf'~IC' toi <; (, ,';I'lIr!~c '(11.'-11 hr rlg:ul IIl ltillld fw

----"0 :::

:ltI :!

:!!I:{

Tn Oriec slupinti tl'cbuie neap.:'iral s~ tie un spAl~tor eu robinet ('u np3 ob i ~ nuita 11 eal'e apieultorul se spaW. mereu pc miini, eu sApun, dC dte ori conlroleazA sl1J pii. Oricit de bine m' Ii intretinule coloniile,
niciodatA decit dupA ce se deschide ~i se controleaz~ stupii, dllcn ci sint san~to~i sau bolnnvi de 0 boala. molipsitoare. Microbii sint pr'l'zcnti pretut.indcni in stup, in special eei al boWor nosemoza ~i loca, C'\'I\'(, leola unde este stricat echilibrul biologic al unei colonii, t~i incep opera ncfasUi. de inmultire. Un eereetator de seama in apicultura, dr. Borchert, spunea ea aceste boli sint ea tubereuloza 11 oameni. Toti o /.lU, dar daeA organismul este predispus $i slabit de 0 alta afecti,une ('(' ntacA pliiminul, microbul T.B.C. ineepe sa se extinda. De aceea 0 Hldsul'a elementara de igiena este ea apicultorul sa se spele bine pc mlini dupa ce a oontrolat un stup, ea nu eumva el insa$i sa vehieuleze rn l<.. robi de 1a stup la srup.
rlU liC ~ ti('

STUPINA PAVILIONI\H/\ MOBILA SAU STATIONI\ 1<1\

- Am vazut prin unel 10ealita\U stupini pavilionare stational'(, '. 1 mobile. Siot folositoare'! intreabA un tinar apicultor. - Penitll voi nu prezinta niei un interes! Ete s-au el'eeat. de 111111 stupari din eomoditate, pentru a nu avea de lucru eu r idiealul. lr.cl'tr'cat.ul descareat.ul stupilor tl'ansporta~i in pastoral ~ i penlnl U .1~lg~.,.n eUi.durcl coloniilor astfel invecinate. In sehimb du~ eelc r',- v-om explicat pina aeum privind organizarea unei prisaci unde stupiJ ,.,1 Rt!'a la anumite distan~e ~i anumite pozi~ii fata de soare 9i anotirnp, \ I'~i in\elege ca a inghesui 30-40 de stupi pe 0 platforma, ur-clinl'1

.,i

1 11lg{\ ul'(lini 9, eu aibinele l'ataeite de la 0 colonie la alta, ell 0 depopularc

II I '('I()]' de

sus in zbol'ul'ile de recunoa~tere a aIbineIor tinere, cu tCll mH ill' holi care pot otreee u~ot' de la un stup la cel imedicwt vecin , 0 asUel tit' Il tupin a este eu totut nematUL'a. Ea cere 0 investi~i e mare, ial' reZl1] tnkk~ si nt minime, Oeci nu ne!TI8J plerdem timpul eu explica\iih .1'l\ LprU lor (fig. 47),

Fig. 47. _ Stupinl!.

pav!ionara

mobill!..

LOCU1N'fA ALBINELOR: STUPII SISTEMATICI

Tenninind lec\ia noastrii privitoare la a~ezarea i organizarea unei ' lupine, se cuvrine sA ne ocupam aeum ~i de aceste c.lisu\e care pare! I tl' II un orA~el in miniaturA, campus din stupi unde milioane de albine hi! due viata ordonatA ~i plinA de foloase pentru ele ~i cei ce Ie ingrijesc. lA 0 margine a pris..cll noastre demonstrative sint cl\iva stupi primitivi l'IIN' nu doar rostul de a face pentru voi 0 compara\ie. reprezentind IUlodfillA etape istorice in dezvoltarea apiculturii moderne. De cind omul prirnWv "i-a apropiat TOU formind prima prisaca _ 'LIJA Cum am arAtat mai inainte - el Je-a pregiitit din vreme loculnte diverse din materialele oare- i stAteau 18 indemina. Trunchiul'i1e de OOp(lci hAtrlni scorbu~i ii cUI'Atau de putreziciune pina la coajii, tl nrdeau pe dinAuntru penitru dezin!eetare, iar apoi puneau in interior nJ, te ~i;pci de-a curmezi~ul denumite pretculite. de care albinele legau togut'ii clAditi. In partee de jos se lasa 0 deschidere de circulatie denurni1l1. urdini$, de mare insemniHate pentru colonia din interior. In Celu! Bceste stupul era gata sA primeasca raiul ce venea curind !?i se /l ~ CZU in lonn1i de ciorchine de crengiIe arborHor din prejurul prisAcii. Acest adl1.post a primit denumirea de stuP. dci in limba letinA cuvtntul "stup" inselnna butuc, trunchi de copac, cuvlnt sinonim cu $tiubei care ~i el inseamnii trunclli de plop sau de salde, Tot stupi s-au denumit ~i eei fAeu\! din impletitura de debitA lUll din eurpeni de vitA siilbaticA; erau taeuti ca ni~te coi?ut'i tuguiate. lorgi in partea de jos ~i adunate sus ca n~te clopote ; ii lipeau eu argilA In interior !Ii pe a:farii, Ie intigeau 2-3 pretculite, ~i stupii erau foarte'" buni. de~ i cam mici pentru popula\iile mari, eeea ce detenninau ea din Ilce~ tia sA pIece in vara cite 2-3 roi. Desigur, oricare ar !i toot forma a" estor sLupi primitivi, eu ei sc c IUcro ronrte greu, nu se puteau eerceta sa Ie arli neeazul !;ii sa-i indrepti, J IJI' l'cCOltllreu IagurilOl' cu miere se faces taind pe eei din margini. d id ecil aiti crau plini cu puiet, Vrind nevrind trebuia sa ucidl1 col oni u tnll'cog1\ Cll fum dc pucioas[l, pentru n putea stoflrr-e 10\i 'fngurii, ob\intnd f1!1 I,fC'1 0 m\(' I'(, ~U1'(' nu ern t(} tdc/luna de cnlit;'lt.e pl'Ctl Uk'~'I S1'i ,

.,i

A l;i/l OU 1l1(' rs lucruz-ile sccolc 1/1 ri nd. pin a tleum 350 dc un ! d lill tnl t'MO insulA din nrhipelngul Ciclndelor gr('ce~ ti , un stupar ell dnt~oS'l c clc ulbine le-a s<ll vnt v in\1 : <l pus iMroo() luda citeva be~i ~o al'c elf' CIII''' IJ legat , Ia ~ ii de (ag-uri, penhl'u a da albinelor 0 indrumare de dirl'eUI ' IInde sa c HideascA restul fagur ilor pinA jos la dU!;iumea. Clnd II smllt tlll1pul marelu i cules, stuparul a mui ad~ ugat deasupra 0 lada mll i m idi 1 ueeJC1!).i dispozitiv, unde harnicile albine au adunat mjere 'cura ! ~1 1' ;1 11 IfI<! rima, ReooJtarea lor a fost u~oarA : cu un 'c utit lung !;ii lat In vtrf 1I dCsprins fagurii de pe peretele Hl.ditei, tAra sA se atings. de cuibul de j Os $i lragind in sus de leti~o l' , scotea alarA f'a:gure ou fagore, albi ca SpUlnl.l mt'tri i !;ii fara puiet; jos a rilmas destu1A hrans., pentI"tl taatii comunitll ~ IHten, in tagurii puni cu miere .,i pASrurA. Vestea s-a raspindit in toatA lumea ~i astle} s-a fikut primul vas spre apicultura rationalA. La putin timp dupa aceea, in 1700 linill nul De la Rocoa, apicultor, a creat rama mo'biUi. Apoi in 1806 UII upi eultor rus Procopovici a dat la iveala un stup eu douA corpuri ~ I un magazin de recolta. In 1851 americanul Langstroth breveteaza stupul situ cu rame mobile ~i corpuri supraetajate tArA limitA, in raport de putc rea fiecarei colonii. L-aro adoptat ~i nol denumindu-l stupul mtlltietajat. Root din Ohio (S.U,A.) a popularizat acest tip 'c are este raspindit ill lume in cea mai mare mAsura, dei intr-adevar corespunde in lotul unci perfecte dezvoltari a coloniei 'ii a produselor record, In Frantn uu aparut aproape concomitenJt alti dOi inovatori Dadant !li Layens. Aparitia in lume a acestor stupi, a creat 0 emula~ie deosebitli. core a devenit ingrijorAtoare, Fiecare se credea un inventator Uiudin t1u-!ji propriul sau tip de stup. UnH au propus stupi cu rama triunghiulura, al\ii pl'izmatica; englezii au adoptat tipul de stup Hand formal din cit mai multe magazine suprapuse care serveau fie pentru ouib (>xHns pe cite 4-5 magazine, plus aite 2-3 de recolts.; gHmanii au ndoptat stupul lui Dzierzon ~ i apoi al lui Berlepsch a diror rome sc munipuleazA pe Is spate unde se afla 0 u~;1 !iii un geam ; rama este mid de 40/25 om. Fata de acea5Ui sjtua ~ie 5-'a simtit I'c voia u nei uniformizArl. D~ aceea la COIrgresul Internation al de la Paris s-a stobilit ea stupi standardizati pentru eei de tipul vertical stupul Langstroth !?i Dadnnt., iar pentru ol'izontali stupului lui

U,'l.y cns.

Noi am adoptat in 1949 un stup asemtlDl\tol. denumi t R.A , 1001 (Hg, 48) care t'I(' dcos('.b~ t.e putin de Dadant, avind 10 I'tunc plus 0 dia!.rugmA !;ii doua magazine d e. I'ccol !!\. P en tru tipul orizonta i de la nll \ IH I nd D nt eel ucrmneun, sub dcnupt 11 111' 4'11 elt' stilI> Qri zonlnl.

Fig . .,8, -

StupuJ mulllctnJal I' U dour, colonJL

I - h'Il, I ; P - 1U',\llOf d etlPIl,'\ lt"r : ~ colonll. (Ie \)Il 't ,4 : , _ , ',,1011111 "J UllIUH, f t> : ~ _ ClQ' lI~'lI'ul R r (lI~rllO r ,

201i

~U 7

StlLplIl Oadunt de Up vertical (fig. 49) cu un corp cu 7 em mai mare "lI l.ongstroth, are 12 rame CatA de cele 10 ale celui american. EI este bine
~ nlc ul nt

d In pUllet de vedere at

capacitA~i

l?i dezvoltarii cuibului. cu

llO ndlUu ca 1 culesul mare. peste cOI'pul de stup sA se adauge 1-2 0. IIl1lUhzlnc de recoLUi. cu rame care sint jumlitate ca inlii~ime fat! de t'lde ale cUibului. Stupul este bun, dar cere elm"turi mari de minuire,

cl un conp plin are

greutate de 59 kg, iar un magazin plin 30-32 kg.

a 5

!P '''''' M' Ii ii," ~;;::~mtll@W4Hi*tt!dJ If...___ , th

L..---

I ~IU
+ ~

nil -o-- ---:-t- -- ------it

'
!

ab +llllieman n
CApaCUI;
CU

iCU

Fig. 49. - Stupul tip Dadant : ipereti' dub1i - canadian (vadere.in secti'llne) ,;
p<'Tetele l'Itu!o r; 3 - nma ; 4 paCltl Inyellt CU Lab!A.
pOc14:orul a coperltor
~

lun" ranverNbll; ! -

ca-

!pere\! sl.mpli penku doua colonU, (vedere de anstamblu) :

3 -

2 - fundul tlp Snellgl'Q\'C pentnl colonl.a de IUS; corpul U; ce separA cele douQ co.lonU, pen~ ca cea de j05 lIil nufl

extindl

Irati.

culbul In corpul de st.rlll$uril intercalat ; 4 -

colonia de bazQ.

tun. De aceea tn Franta s....a dspindit mult stupul lui Lay ens, stup
I)rizQlltnL (fig. 50) eu 20 de rame inalte de 40 X 30 em care este bine eal-

Un stupar mai virstnic cu greu poate face fat! unor asemenea eCoru~or

clilut l?i

de minuit nu numai de persoane mai virstniee, dar ~i de cele care avind a lte ocupatii nu pot sa s e ducA ~ 10 stupi decit eel mutt 0 dat~ pe saptlit mina. Oli, acest tip de slJUp larg, orinduit din primavar5. eu muJ-te rame ~i faguri, nu creeaza griji acestei catcgorii de stupari. E1 iJ recolteazA odata. pe an in scptembrie, tiici pina atunci multi din f.a-

guri sln t ocu pa\l eu puh: t, dar Sp l'C t.oamnli clnd malcile 1!ii re dul..-..:(HI ouatul aibinele i!}i umpleau !agurii din cuib eu Cit! miere aveau Il cvolc, lat' prisosu"l era 1uat de stupar. E drept ca prod u.ctia :lui n.u se ('()ml>IJril ("LI cea a stupuiui vertical, dar cine vrea sa ob~a rocoltc mari lji I ' Ll neest tip de stup, it Jotosete cu doud matci, fieesre cu cite 10 ragll l'l , despar\ite in dou" unitati printr-o diafragma etan~e, avind un mrg UI' dinil? ce corespunde runbelor colonii, Clnd apare marele coles se :.t ~a~ l ~ deasupra !iecaraia cite 0 gratie Hanemann pentru ca milttcile sa Ill! urce in magazinul de recoltA, iar ecolo pun 2-4 astfel de mugu:!'l! scunde numai de 11 em; aIbineIe umplu cu miere acel?ti faguri ingu:;rll cApacindu-i l?i dind stuparului beneficii insemnate. o clasifieare justa a stupilor 10tre verticali ~i orizontali este U 'jtll" de Ciicut, cAci dezvoltarea coloniei la primii se face pe verticalii, adt1u gindu-se deasupra atitea eorpuri sau mogazii de recoltA cit este nevoie la un cules cit de abundent. Orizontalul este insa limitat, a.,a cum am arAtat, dar in deCinili v productia mare 0 aduna tort sus, decA se aplicA metoda aratatA. 'l'o\l :;;tupii au insA 0 caracteriS'liicA comuoa, aceea c! indiferent de {ipul preferat vieta coloniei se desfa~oad. io cele douB compartimente bine distin<::te : cea rezervaUi. 'CUibului, l?i cea rezervatA strinsurii. to aceasW" privinta: albinele aleg Iocul cuibului in apropierea urdini'iului und e o.erisirea eSite mai bun! :(iind necesara tn special puietului, iar rezervele de hrnna slot duse cit mai departe de urdinil? pentru a Ie feri de atacul pdidatorilor. De aceea, la stupii verticali albinele ridica hrana , deasupra cuibului, iar la orizontal 0 depun in partea opusA urdini!julu i pe unde ele eirculii. Desigur eA urmind Jegtile naturii, tipul vertical este mai aproape de acesta, c!ci roU s.iilhatici din scorburile arborilor bAtrini aeumuleaza sus mierea. Cei orizontali slnt 0 creatie a stuparului care caut! ca munes sa cu albinele sa 0 fsca cu mm pU!fne efarturi , chiar daca productia este mai micA. Sint stupi pOtriviti pentru oamen ii virstnici 'ii cu aite oeupatii. Ei lucreazA la acest ttip de stup nu cu corpud ci cu t aguri. S-au gAsit J?i mij loace ca cele doua compartimentc : cuibul l?i eel rezervat strlnsurei sa fie separate printr-o gratie, care stind vertical Ie separA. E drept cA 18 un cules abundent stuparul este nevoit sA iacA repede 0 extractie a mierii care nu este pe deplin capAcita ~i s.!i:-i l-ede-a ilnediat coloniei fagurii spre a-i umple in continuarc. Operat.ia este greoaie ~i nu e de sCAtuit, tinind seama ca mierea ned'lpt\cita riseA sa fermenteze dneA nu se mature~artificLaL Aceast! in L crven\ie in oportunii tn plin eules, nelinil?te!;te mult culegatoarele care cu oarecare greutate 'ii intirziere i~i reiau_ ritmul alert al cu1esului. Folosind lnsil metoda iodicata mai sus, -i~ di l?"i orizontalul se apropiC' otu'ecum de vertical in privinta. produc~iei. pa,strincl pentru stupar rolosul unei scutiri de eCort prea mare. Caracteristicile unui siup bun

Fig, 50. - StupUI orizontal :

t _

C'llpll c ul ; 1 4

corp,,1
blHll

&~\lpUIU I :

l'lIIl I .... ru!\lI;

\raru;por~ul

In

de

p i ,~\.Orll' .

flxare

..

"dIHIurtl"I", "U"I)l(Jf III

~n tara noastrA erista un Combinat apical foarte blne inzesIt'ftt care con fectioneQzii stupi buni, dupa cele patru modele: verticC/L 1Illl.lIiCLajat; Dadant ClL 12 rome !?i 1-2 magazine de recoltA; vertic(JL
~~m

21)3

till Rf\ 7001 eu 10 rmne .';ii douA magnzine ~i orizolltal ell 20 rame eare IU.! pol ll~or co n'd uce; consider totu ~ i eli trebuie sa v ~ dau unele expH('{I\II de .rclul c um trebuie sa lie construil un stup bun !;ii care sint

lui . O" !care tip de stup trebuie sa inlesneascA coloniei ce-l oeupA ~o8 l blllll.ltea unei dezvoltiiri maxime a acesteia tarA niei 0 stinjenire tl c tc l'Ill lnutA de lipsA de spatiu. Stupul trebuie sa aiM 0 capacitate mare tJ 1 eu posibilitati nelimitate de exhndere pe rnasura cerintelor; in Itc('lito\i i timp, el sa JXlatA fi mic~orat oricit, deei in anurnite imprejurAni, 1 If'Ionia sti aiba toate p1irtUe lui componente mobile, iar masura lor sA rl(' ueeen pentru toti stupii prisacii. Materialul toJosit sa fie diu conduciitor de dildurA, sa fie totodatA pCI1ncnbii pentru schimbul de gaze ~i ell dura solarA mai ales in sezonul tic pl'!mflvarA ~i u~or, avind retinute in tesut parrticule de aero Aceasta tJ ul('rmlna 0 bUna izolare !;>i fere~te colonia de frig. Lemnul _ conifere, 4e 1,,1 lUlU salcie albA, corespunde cel mai bine acestor- cerin\e, Peretti sA ftc! (~culi din scindura de 25 mm ~ i in nici un caz dubli. J\ce~tia din unlll!. eer material mult, sint grei, izoleaza colonia in primavara de rm:clc calde ale soarelui Iii niei nu folosese prea mult pentru 0 buna I ~ r'n{ll'e; 18 noi nu sint ierni eu geruri mari ~i de lunga durata cum IIlnt ce le din tarile nordice. Stupii cu pere\ii de 25 rom se inciHzesc ullor hi prhnele raze solare din timpul iernii l1i primaverii, influen\ind in hint' colonia ce e slrinsa in ghem ~ i cal'e rasfirindu-se, albinele pe Hngill ~.~ pot astfel sa-~ i fael curind zborul de ouratire intestinal ~ , i~i pot urn pie din nou gUl1ile eu rezerve de miere care sa. Ie ajunga inca multa vreme, Stupii se constxuiesc din scindura buna; clOd sfnt vopsiti odilIA la 2-3 ani, durata vietH lor se pre l unge~te multo Scindura sa tic b ine uscata, tinuta sub un ~opron eu stingltioare intre ele pentru en toala vara aerul sa cireule, sa ehmme apa din lemn ~i sa se contruete ; altreI, dad materialul este verde el scade, se produc crapaturi, ccpii eooeaza, iar stupul se deterioreazA curid. lncheieturile se fac In ccpi cu dublu faIt. Cuiele 1010site sa iie Iungi de 6 cm Iji din cele de ~ i tA, Pentru ea sA n u cedeze, este bine ea inainte de a fi bAtute sli stea VIeo ora in spa sa r ata , caci atunci, ruginind in scindura, aeestea IIlI se mai desprind. De asemenea, se va folosi cleiu! de oase sau eel c\l.' cm~e inA, eare 1ipe~ te mai bine incheieturile. La ventila\iile capacului. pinz{l de sirm;'i sii l ie din cea zincaUi cu ochiuri de 2,5 mm. Vopseaua se prepara Cll ulei de in dublu fi ert. Daca in comen se f!li8C~lc nUllwi din eel neiiert, aLunoi operatia se va fll ee punind uleiul Inll'- UII Vns mli ncit. in npJi ('.-.1' (, clocote~te. Ope.rfl\in tierbcrii cont.illuli

(' cr i n~ e lc

plnA cind inlUu i nd ill Il lel ( I p ant! de pilslire, aCcilsta sc t:III' b(m fzCIl;t.!'I Stupii se chitui esc bi ll!.! illui nlc de vo psire. Tabla pentl'u ,:) {'(} pe l' i~ VII rl \ din cea zincata sau dadl se folose!;te din cea neagra vt) ri VOps l l !! in prealabiJ pe ambele fete cu douA rinduri de vDpsea, dupa cc p l'illl.i va fi complet uscata. Intrind in amAnuntele construetiei unui sbup bun, incepem eu deserierea fundulu i, care trebuie neapArnt sl!. fie mobil, d id 11 Uil1>! 1 astrel stuparul i!;>i poate da bine seams de felul cum a iel'nat colonia d il l interior ~i sA traga concluzii pentru ceea ce are de tAcut in pdJH ;i ~ \lara ce va apare cur ind. FunduL mobil trebuie Sa lie construit din scinduri uscate ~ i bill, ' incheiate in nut ~i feder , lipite eu clei 'lntre ele, pentru a nu apare m ,1I tirzju crApatun. in care sa. se adune resturi alimen'tare, atit de caula lt de un dAumltor cum este fluturele de gaselnitii.. Acesta pAtru ll zind noaptea in stup, depune oua in aceste rcziduuri, din care Iarvele 10 1' VOr ere~te ~i se vor inmulti, atacind mal Urziu 'toti fagurii stupulu i. Fundul trebuie sa fie bine vopsit pentru a nu se tmbiba cu api1 condensatA din vlUX'rH care mentine 0 u mlditate dAunltt9ar.e. Fundul este de doua feluri: unul pentru tipul de stup orizonla l !ii altul pentru cele 1rei tipuri de stupi verticali din tara noastrA, stll j)l despre care yom VOl'bi in a1t capitol. Fundul stupului orizontal are dedesubt douA !jipci in curmezi!juri , d e 6/6 cm grosime, pe eare se !Lxeaza scindurile lui; ele ser vesc !ji l,t distantarea fundului de sol pinA cind el va fi a{;ezat pe tAru ~ i sau IX' un suport metalic pliant Ciiod inAIt;at la 50 em de la pamint, Ierin du- \ astfel de umiditate ~i de putrezire. FunduL fix at orizontal.u lui trebuie protej at de umiditatea apei din ploi, care s-ar seurge de pe peretti corpului de stup ~i s-ar infiltr<) in interior, De aceea, se recomanda ea peretti corpului sa dep1i ~easc;j grosimea fundului (aproximativ 3 em) pentru ca apa din ploi sa sc scurgA in jos, tarA sA se intiHreze lntre peretii s.tu pului ~ i marginil elunduluL Fundul m obil al stupilor de tip vertical este construit tot dill scinduri ineheiate in nut l1i fed.er !iii bine Incleiate ; trei din rele pall'u margini ale scindurilor fundului siTltt tncastrate in trei lante~i de 5/5 em, unul la spatele stupulu i ~ i doi laterali ; rnarginiie scindurilot' in ln\ de 2 am In tr-o ta ieturA fAlCUtA de-a lungul lantetilor en 0 cenLurA; in portea frontalA, scindura f'\lnd.uIui se prelunge~te eu 6 em in a fa!':1 col'pului de stup, form1nd 's stfel sclndura de zbor din f at.a urdin i-5\,11u L Fundul st'upului vertical Lrebuie sA fie deta.,;>abil ~ i I'cvers ibil; lipnlnuu - i IlI n1 c \ut (Ie eenturJ di n rfl\ iI , I'amine toc penh'u ul'din i.:j. t n :I(:~S ~ :itl !

:'00

tl pr1\i \J cste bine sa se puna 0 ~ ipca denumita reduet or de urdini$ care la 1",vole so introduce ca sa mic~oreze spatiul, in cazul dod se observa cli l lO . ;t\l["l ('Ste atacat de -adbine hoote. < CorJ)'ttl oricarui tip de stup trebuie construit din 5einduri bine U!lt'IIlc, in eheiate in nut .!?i feder .!?i Jipite eu dei intre ele. La colturi 1'(11'1'111 sc ineheie ori in tincuri, ori in faIt dubIu, bine chituite, ea sa nu l'nrlllnl1 [.'Oluri 9i se flxeaUi in euie de .!?ita lungi de 6 ern. Cl nd peretii sint facuti din scinduri mai inguste, ele trebuie bine llt1hl nnt c, astfel incit canelura (seobitura) in profilul scindurii sa fie dcmHlpl'f1 nutului, dici dadi montarea se face invers, apa de ploaie 1H' 1I1'fll't pc pereti va patrunde in eanelura iar scindurile vor putrezi cu vrU 1l1en. tnchei erea la coltur.i se face in tincuri drepte, adinei cit grosimea "d n(\ll l"ilor imbinate, l.a partea superioara a corpului, la peretti din spate ~i frontal, se " fltt ci te un falt adinc de 1 cm 91 Iat de 1,5 cm, captu!?Lt eu tabla, fal\u /" ellre servese de reazim ramelor ce VOl' oeupa corpul de stup. ll~leca re stup trebuie sa aiba minere soiide de 'SuiSt}.nere, in spe(>1 /11 to tipul orizontal. La stupii de tip vertical minerele sint eliminate " tnloeuite au ni 9te seo'bituri facute in forma ode scoica in peretii late. "1111 ui corpului de stup !?i astfel el este u~or de sustinut !?i minuit, Stu-pul orizontal are doua urdini~e inspre marginea de jos a I~"rctclui frontal, lungi de 20 em fieeare; scindura de zb~r este semiInob il tt. ca ei atlata in dreptul fiecarui urdini!? ea este prins& in doua baInmnlc, putind fi ridicata cind urdini~ul se inchide. In felul acesta in tl llIJ)lIi orizontal eu doua urdjni~e, aflate Ia mal1ginile pereteIui frontal, poe fj adapostite doua colonii, despartite printr-un perete etan.!?, mobil. til I'a port de tehnica ce 0 vor folosi unli stupari preferA ca acest perete (Icspal't-itor sa fie facut din pinza metalica dubla, pen'tru ea astfel cele cluuA celenii 5.3.-!?i imprumute in iarna reciproc clildura; avind acela~i mil'Os, cit ~i un urdini~ cornun, aibinele lucreaza armonios, dar trebuie 1:Ii\ ndune strinsura sus in magazii de recolUi - a5a cum Yom vedea mill d cpurte, TO(lte eeJe 4 tipuri de stupi trebuie sa aiba in peretele fron'tal, 1a .., em ma i jos de marginea superioara a acestui perete, un orificiu de 2,5 em care serve.!?te eu urdini !? in timpul 1i. ernii, al?a cum vom arata curtnd cin d vom vorbi despre importanta urdini ~ului in viata coloniei. Sub accs L oriIiCi u va fi preze n.ta 0 miea. scindura de Zbol', Cupac'Ul ,'j'w p utui es te rOl'mat dintr-un cadru cu patl'u pr'e\ i la{c1'I1U din scindul'!'\ de 20 ('m , ocoper ij('i L'U (J p lan ~eta tot din scindu rti , P(>!l t.c ew'l" !Ie !'1ItH: 11111/ 1'\ ."l nca t(l ; ductl sc r)une 'tablti de ficl', flCCllstu

trebuie vopslttl eu ulei ~ i miniu de plumb pe ambele Jete. Jnal\imea cupacului trebuie sA fie potrivitii astfel incit sub el sa poatA avea loc perna de iama ~i un hranitor cu capacitate de 3-4 1. Peretii laterali a i capaeului au inal?mea scinduruor mill mica cu 2 cm in partea lor superioara, caci acolo sint amenajate ventilatoarele capacului; ete sin 1. prevazute in interior cu pinza metalidi; scopul lor este ~i act'la eu 11\ timpul itransportului in pastoral, albinele din corpul stupului sa se ponttt refugia in capacul golit de perna ~i hranitor, iar aeolo colonia se PO iltC stringe in forma de diorchine avind aer suficient prin cele doua Yenti latoare. Perimetrul eapacului faVi de eorpul de stup se face in doua moduri : a) ca,pacul telescopic are un perimetru 'de 2 om mai mare deci t eel al corpului, inchizindu-I ca pe 0 cutie; In acest seop in interiorll l capacului se aila patru ~ipci de spr,i jin ale capaeului 'Pe partea superioarti a pere'tilor eorpului, imbucindu-I cu cei 2 eentimetri de. jur-imprejur ; b) capacul are exact acelw;;i perimetru ea ~i corpul, de care este legat cu nj~te dispozitive de Iegare Ia transport prin vergele de fier interio- re sau prin vincluri. a Fiecare tip de stup are a s~rie de aeeesorti absolut necesare en: magazinele de reco'lt.!!., pordi~ru1 de acoperire a rameIor, diafragma despar?toare, ramele din interior, sa1teaua sau pernele izolatoare, grati a Hanemann, reldudorul de utdini~, rama clatlitoare de ceara; in spatiul gol intra 'lIlucelul ihranitor, Magazinul de r.ecolta este 0 cutje eu un perimetru 1-a 1el ca ~i a1 'COIiPului de stup, dar avind rame a ciiror inaitime au numai jumata'te !akii de cele ale cor:puluL Sint ?i magazine de recolta mai scun'de in care se a{iaUi sectiuni, rame mici de anumite dimensiuni, in care albinele 'a dunii miere dipacita, ori rame scunlde de eel mult 11 em care oferA amatorului miel'e de ealitate ~uperioar.!!. ; mieree .aceast.a se vinde iCU fagourele I?i rama lui. Podi$oruZ de acoperire a ramelor se prezintA sub doua meduri : ori este 0 plan.!?etA cu 0 rama inconjuratoare, a earei iniUtime este de cel mult 8 mm, ori este format din &-7 scindurele de 10-12 mm gresime care se reazema pe un falt ce Ie tine deasupra ramelor Ja cei 8 mm reglementari. Inaltimea aceasta trebuie strict respectata, cam altiel albi nele cl.!!.dese fagur8l?i de 'ceara intre podi!?or 9i rame facind foarte greoaic lucI'area de ridicare a podil?OruIui; nu numai ca acesta se deterioreadt rL'pede, dar la re~ezarea lui sin,t stri'Vite multe albine. Podi ~orul a re un Ql'inciu rotund cu diametrul de 6 cm sau dreptunghiular, !coperit cu p!n zll d e sinna prin care apicultorul poate da hrana de stimulare colonici;

:102

.0:1

slropul sc loarnl\ pdn pinza de sinn.!!.. l'ecuperCit Wnd de rama cu ulucelu l hdillitol' ce se a tla sub podj ~o l'.

Ra7llele eu faguri ale corpului de stup ~i a magazinului de recoWi. ou murimea ealculatA astIel incit sA poaU. Ii U~r manevrate In inll'od ucerea sau scoterea din corp, avlnd de jur imprejur a distantA sepaI'otonre de 8 mm latA de peretii corpu!ui de stup, lata de podi~orul de d('ilsupra lor ~i falA de fund. MAsu ra lor exterioarA este pentru stupul Illultietajat de 435 X 230 mm, pent/'u stupul verti'cal Dadant, RA. 1001 ~t ol'izontai de 435 X 300 mm. Ramele se coniectioneazA din lemn useat, tAInle din scindurA iArA nod uri, de preferat din lemn de tei; acesta este dcstu l de moale ca sA fie lixat prin cuie de 4 cm fArA sA crape ~i destul de dens ca sA nll 1ngaduie sinmelor de sus~inere ale fagu r ilor sA se fm::loaie rAmInind 'a stfel mereu tDtinse. Lemnul de brad are unele neflJ unsuri in .aceastA privinta. Dum ramele se sprijinA ope !altuz:ile din Interiorul peretelui kontal ~i eel posterior al corpului de stup, adese01'1, clnd ele sint tAcute din lemn de brad, umera~ele lor de s'ustinere se rup, dacii sint souturate brusc ~i supuse e,f orturilor sub greutatea mierii ~i lPuietului din fagure. Umer~ele de sprijin 'a le ramelor trebuie s<'l. fie solide; ele se taie d in lantetul superior al ramei, avind grosimea de eel PUtin 12 mm ~i IAtimea de 25 mm . Ramele au lantetii laterali ma i Iati dedt umer~ele de sprijin cu cite 5,5 mm de 0 parte !li de alta, pentru a putea men\ine fiecare ramA la 0 distantA fixA falA de cea vecinA ~i a pastra intre rame un interval de 11 mm. Este a~a-numita ramii de /tip Hoffmann, care are aceastA la.time numai pe 0 treime din inAltimea lantet,ilor lateraii. Lantetul inleI'jor al ramei este de 8/ 8 mm ~i este incastrat intr-o tAietudi. exact! de 8/ 8 mm de la baza lantetilor laterali. Rams se ineheie cu cuie de ~ita de 3,5--4 mm lungime. Diafragma sau peretele reductor mobil este coniectionatA acum din P.F.L. gros de 4 mm incadrat in ~ipei de lemn pentru a evita deformarea Sa sub ac~iunea umiditAtii din stup in timpul dernii. Ea Wnd etan-5A, serve~te la redueel'ea spatlului de iernare a coloniei numai Ia cite rame Cll faguri ocupA albinele, avind in dreapta ~i stinga cite 0 pcrnA eu material termoizolator. In felul acesta colOnia ierneazA intr-un spatiu restrins ~i cald. Pe mAsurA ce in primAvarli coloma se dezvoWi , diairagma Sau diafragmele - dac! sint doua in dreapta ~i stinga cuibului - se distan~eazA, introducIndu_se in cuib mai multe rame pina ee intreaga capacitate a corpurilor de stup este completatA. Pentru a nu Il1sa spatiu libel' io't re diairagmi1 ~i peretii corpului de stup, unjj stupari 11xeazA pe laturile sale cite 0 fi~ie de pislA, fc1cind-o asUel ~i mai etan~a . Circulatia aerului se face msA pe sub diafragma care nu atinge ClInrlui stupului. iln ielul acesta, stuparul strimtoreaza cuibul atit cit tl'O c, iar '! agul'ii ell l'esturi de Illl'iere desc~pAcitA sint pu~i din~lo hlli c.te '\.ii[lrl'a~ma in spaVuJ ,gol, de unde pe sub ea albinele trec U ~or ~i tt'IIllSpr'l'lA ttl ('u ib nC'est e resturi de miere, care altCel S-ar aitel'OJ. Lan-

~otul supct'ior at diah'ngmei !nsA e mai in nlt e u 8 mm iatA de l'llmele cuibului, ca s!i tnchirlA Ilstfel spa\iul 'gol al podi~ot'u lu i, pc unde s-ar crea in iarna curenll daunatori coloniei'. -Cind ierneazA doua colonii intr-un stup orizontal cea mai bunA diafragmA seface d in carton gudronat in felul urmator : ,pc 0 ramA de lernn lata de 4--5 em ~ i groasl!. d e 1,5 em se fixeazA 0 bucatA corespunzAtoare de carton g-udronat, care indhide arice spatiu gol in partea de jos ~i lateral. Ghernul de iernare a celor douA colonii vecine se iomneazA in jurul acestei diafl'agme sub1iri care asigurl1 impl'umutul reciproc de c.lildura la eel mai inalt grad ~i Ie in lesn ~te 0 dezvoltare timpurie.

Rolul urdini$ulu i in viala coloniei Stupul trebuie sa aibA 0 bunA circulat,ie a aerului prin urdini~ul sAu, care - putem spune - e padea eea rnm importan.ta a, unui stup. cAd prig, el colonia i~i reg~eazA otel"!!Peraturs" umip1tate.a interioara, schi,mbul- de gl).Ze lli .J2.,ai.e _proceselc sale biologice. fie ell.. el e plasat in pa rtea de jos a corpului de stup, fie eA este sus, In dreptul cuibului. P Qn locul sAu, dar mai cu seama pl'lin marime, urdini ~ul influenteazel cete mai importante acte ale vieti'iooloniei prin circula~ia aerulUi ce se face prin el: roirea, dezvoltarea ~i extinderea puietulul in elipsele fegurilor cuibuluj, prelucrarea nectal'ului ~j evaporarea surplusului de apa -ce 0 coo~ine, precurn I?i 0 iemare in "Conditii corespunzAtoare. Este Ibine ca pozitia lui sil. se sdhimbe numai tn anumltfo conditti. cl\ci altfel colonia va ii tulburatA un timp io bunul mers a1 lucrArilor din interior, in afara cazului clnd ea se pregate~te pentru iernare ~i ll?i alege locul unde sel-~ i formeze ghemul de iam!. Cum este stabilit, dupA ' observa~iile indelungate _lAeute de to~i cercetAtorii, ca pentru sezonul rece a1 fernU urdini~ul trebuie sA fie sus, la 2/3 din inAltimea corpului de stup, de;;.i pin~ atund ele cir.culauJ e I.!rdini~ul de jqs, stupp.rul va Incl1ide P.: a~es ta la inceputul lunU se!1tembrie, d ~cltizindJ0 p.e-&el de sus. Cei mai mul~i stu pari fae aceastA operatie trepLat. Dv,pA observatiile 'mele este mult mai bine ca schimbarea sA se facli brusc. E dz:ept eli pentru citeva ore in Colonie este 0 oarecare tulburare, dar ea se lini!}-t~te cunnd. Intr-adevAr, iniChizind romp.1et urdioi!?ul de JOSt dar ridiclnd sclndura 'de 2Ibor suh urdin~ul nou superior ~i fixind sub aeeasta, pinA jos cu pioneze, un ziar care masCheazA 'CU totul !partea de jos a stupului, albinele venite de afar.. VOl' veni toarte CUI'<irul la scindura de zbot cunoscutA de ele. Ce1e 'din interior, ell attt mai u~or VOl' ie~i rpe nooJ. urdin i~, cAci numai ,pe scolo ele v a.d lumina zilei. tIn felul acesta ohiar de a doua zi niei 0 'SlbinA nu va mai incerca sa revina Ia vecheapozi\ie a urd ini~ulu i. Totu~i va fi tinut ziarul acolo eel pu~in 10 zile. In noua pozipe a urdini~ului sChimbul de gaze se face mai normal dccit dadi in liarna urdini~ul ar ii jos. Jnchizind urdini~ul de jOs, in i;lI'na se acumuleazel 8colo a importanta cantitaie de bioxid de carbon .
M - c:. 569

304

:)05

t 'u IIC{'s t a , albinele slnt obi~nuite de milioane de uni. de pe cind vie\uhlll Tn s(..'Orburile inguste ale al'bol'il or bAtrin i llii il su pol'tau bine chi ar fll ul mi tOlll"Cll !?i exngerata propor\ie de 15%. El Ie da 0 u ~oara somno\(!n\/1.; cQnSun1ul de hrana tn aceasta silua~ie este muU redus, iar acum ul1\ril c de reziduuri alimentare in punga rectalA este midi. Cind nivelul hlnx idu lui de carbon ajunge la urdini"ul de sus, prisosul iese alara, IIInd Inlocuit eu aer curat cu oxigen , aift de necesar bunei vielfUiri, mai nics r ind in euibul de iama ineepe sa ap<''U'i!i, din nou puiet. I"upiul ea urdin i~ul de sus este eel mai potrivit peD'tru colonie eslt> iI ' ubllit de rezultatele obtinute de cerceUitori care eomparindu-Ie eu cele nb\lnute de eoloniile iernate cu urdini!? desehis in parten de jos, au (lowd it cA s1\.na'tatea albinelol'" este asigurata prin lipsa umiditatii din , l lIP : etL productia de vara. ce urmeazA a fost cu 33% rom mare "i di hi pt'imiivadi.. coioniile cu urdini ~ superior a u crescut cu 25% mai mult pu \.-.t, Cel"celAtorii {;i practicienH au stabilit ea hrana consumatii iii. iarni1 rh. ('olon iile iernate in stupi eu urd;ini ~ul superior este rnai redusi1 eu !!,n kg miere. Cind se lasa deschise ambele urdini~e mortalitatea albine11)1' <.~le ehial" de~0-1000foii mai mai'"tHledt 'la eei cu un singur urdini~ IIIJIIl U( in partea de sus. Productia de miere a fost cu 12,6 kg mai mare In n c:;c~tia fa ta de eei dl.rora Ii s-au lasat experimental ambele ur(lini ~e dL'8ch ise. Siot stu pari care procedeaza asHe1 gre~it, tin ind desehise ambele urdini~e. Acolo se fOl'meaUi eure,* diiuna torj pentru colonie. Cind se w'oc:cdeaza nonnal, cu urdini.o:J deschis in partea de su~ , aibinele 'i~i lU'onjcuzA rezervele de hrana pentru iarna aducind ]jnga euib miere din rn~ u ri margin a~ i acolo unde 1-51 VOl' forma ghemul de iarn A in dreptul u l'djni~ul ui nou ~i VO l' avea suticient ,tim p, pina la sosirea ti m pului rece, II rI ~.~ j organizeze in bune eondi\ii loeul de iernat. Ghemul fiind in prcajms aeestui urdini, superior, aibincle pot ie$! dc indata- ce au 0 zi mai cal'd:t pentrn zOOrul de curatire int.estinaI11 , pe ('tnd dadi urdini.!?ul va fj jos, ~s cum este eel din timpul verii, VOl' Ii Il ovoitc sa cob O'a re spre el stdibatind 0 zona roce, care di1i n uie~le in Lfmpu l iemii in par,tea de jos a Iagurilor. In aceastA siiua~ie ele ramin mnl departe in ghem la clil,d ura, de~i punga 10[" reet8J.a e pUna eu reziduuri. Atunci apare acea afeetiune aparent henigna care este diareea dar cw'c poate sA faeiliteze aparitia nosemozel sau a unoI' boli cu caraetel' mJ(:oLic. P1'in urdin i ~ ul de sus, in iarna, ies vaporii de apA d in stup proveni\i din )'espirn\ia miHor de albine d in ghem; in s itu atia cu urdini~ sus, a~ti Vll po l" i nu Illai nu timp sa se candenseze ~i deci stupul e ferit de umidilute, enl'e i ll i:lI'lu'i esLc inamicul numaru l unu al coloniei. Ghem ul fiil1d to direetA apropiere de urdini ~ul super ior, IIlbincle - In CHZ III gcru rilor Illl.lri- rormeaza 0 serie de perdele succe::tive e ll tlpn\li mi (oi In trc c It', ('Me Jiind izolatom'c, nu in~li dui e r:;'l tcm pcrlllul"lI

ghem\lll1 i Sf! coboare su b nonmli. De nsemenell, in iernil e C~I z~ I)C? 1 uhUlldentc care adeseori oacoperii stu.pii. caldura din int.erior ct ~e liOlrtnUIcuzd, iese U!?OI' prill urdin i~ul superiol', to pe~ lc 0 parte din zilpad l\ d (' pc scindul"n de zOOr ~ i acoperi~ ingi'id u~n d ca schimbul de gaze sil 8(' restabileascli u ~r. l ama, clildura razelor solare patrunde pe urdini!?ul superior. Influentind g hl?mul sa se resfire, iar albinele sa-~i reapravizi oneze gU ~ lk' (:u miere, care este ca un carbune ce da ealdura sobeL A tunci ele po t rflee zborul de euratlre lintestinala, dupa care reintoarse in ghem, pot sri lemeze in continuare inca 1-2 luni la ra grija, daca - bine inteles _ fLu suficiente rezerve de miere tn faguri. Urmdrind felul cum coJoniile sAlbatice ierneaza in scorburile aJ" \)nrila r blit rini, s-au tras eoncluzii pretioase a felului cum ele i ~ i ale,!: : pozitia !}i madmea urdini<;ului in iarna. Loeul eel mai potrivit e sus, in spre mijloeul euibu]ui lor, la 40-50 em de fJ.l.Il(i.. Ca marime, dacli. urdini~u l este prea descl1is. cifolruHe fac toa mna, din propolisul adunat dC' pe mugurii arborilor pIAci de miCl?orare a urdini$ului, placi in care lasA 2-3 onficii ovale de 10-12 mm pe care Ie largesc in primAvnra. Atunei clnd timpul se inea.lze~ te, Ie rod !ji Ie desfiinteaza. Ohm cuibul este amenajat in pat enId , deei 'Cu rameIe paralelc C'l I urdini~u l, pozitia aeestuia este eeva mai joasa dedt atunci dnd cuiblll cste in pat reee ~i a nume la 20-30 em mai sus de fund. In principiu este bine ea el sa -Lie putin. mal mare decit. pre~ mie. 0 colonie eu 0 nerisire'i nsufjeientA din eauza ul;.dini~ulu~ mie este nelini~titA., ierneazu In eonditii nepe elnice, J!Ibinel e defeea pe f<!gt.;;-i, in, stup se ereeaza tin execs de umiditate, iar fagunii eu pastura mueegaiesc. De asem enea, i n varli, 0 asemenea coloni"e eu ura:ini~ mie roie~le in mod sigur ~i adesea de muite ori compromite rccolta. Cunoscutul eercetAtor german Bud e} 'Care s-a ocu.pat mult de prOblema temperaturii ~ i aerisirti colonie1 in iamA, a sctis cli. urdi ni!iul trebu ie sA contribu.ie In producerea unui curent de aer direct ~i sa rrl' Jiufieient_de larg pen!:ru - penmite asigurarea unei ventilatii pOirivite. a dur n u exagerate, ~ l eI ineLt albineJe sa-1 poatA astupa eventual "I s1\ llsigure 0 constanta a temperaturii in interior.. In astfel de situatii mates incepe sa. depuna timpuriu OUa in cuib. Tn schimb urdini~ul de jos, val'S', larg descbis pe teatA Uitimea stupului V contribui la ere!jterea aetivi.tatii de zOOr al albinelor. ~ i Ia ael'isi l"COl lI Inleri orului. Orient.:'lrea urdin i~ ulUii in iaroa va ti totdeauna spre sud , indHere nt dflca e sus sau jos, jar in timpul verii in spre est; atunci el es tc d('srhis pc toa la latimea peretelui frontal al stUJ1Ului, pina dod apl.lrc Ihflllirul, ('u nopti red, cind el se inehide raminind deschis num ai cel de
lUI!,.

:10(;

:10;

DJCerif e tip uri de Siupi ,i fo losirea IDr

StupuL vertical multietajat StupuL rnultietajat (fig. 51) eel mai rAspindit in lume, inventat deo Lllngsloth, de!1i are 0 -folosire de peste 100 de ani, de Ia aparitia lui a rAmas 1Il uccc8'ii formA 'Ii are acele8.!;i dimensiuni, dovedind prin aceasta c! dillJLI'C stupii verticali el este eel cu 0 conceptie bunA ~i cu 0 productivilute In(U'e, clnd este condus dupA 0 anumiUi tehnicA bine aplicatA. El ~ te tipu! de stup industrial l?i care in acela~i timp ajut! substantial la tlldcplinirea conditiilor biologice ale coloniei care-l ocupA. Compsl'ativ ('\1 nlte tipuri, In acest stup albinele aduna maj rhultA miere ~ polen, C\llbul se dezvoltA bioe inainte de aparitia marelui cules de la sa1c:tm. t lncl se intervine prin extinderea lui pe verticalK atLt cit este nevoie. tn (! I iemarea se face in conditU optime. Colonia ocupA cel putin douA. r.orpuri de cuib din care cel superior are 24-27 kg miere. DacA ea este ml\l mare 'ii are nevoie de trei corpuri de cuib In toronA, rezerva de !IrMA es'te de 40 kg de miere. Mai tirziu se retrage corpul de jos, iar oo lonia ocupa.. atunct in intregime doua corpurn de cuib, iar sus' 10 corpul 111 I rellea se a..fM marea rezerva de }uanA. Ded stupul multietajat este cel care asigurA orieind un Volum sutJcient unei calonli gigant, ~a cum sint in Australia 111 Uniu nea Su'dC [..---..1 l---lM, Mri"canl1, unde stupfi dau mntastica recoItA de 400 kg miere de colonie. Toate operatiile cu acest tfp de stup I---.j "', se fac cu u~ urin\A, fie d. este yorba de largirea spa_ liului sau restringerea lui, prin adaugarea sau retragerea de rorpuri, de schimbarea automatA a matcilor sau de iernarea coloniei, acolo unde situa\ia geografica 0 impune. Lantetii de .centurA ai fundului au inspre d-U!jlUriO. 51. - Stup multletajat : mea 0 scobiturA inelt! ~i adincli de 25 rom , clt gl'OCI _ capac: A+B simea du~ umelli; in aceasta se introduc marginile tolonia oeupA dou4 du~umelii prinsA in cuie. (!(IJ"purl de cuJb: " _ grat.1a HaneLante\ul din 'Partes frontalA a funidulul este lipsA, nlann; Mr - tret nu.lu.l.ne de recoLtA constituind urdini ~ul de jos al stupului, inalt de 18 mm \lo~pUlle eu rame '11 ttL ('ell de culb; ~i lung cit toatA lAtImea peretelui frontal al cot:pului. r _ funOul ~I ur(lj~ 1\1,1/.1 ,tupuluJ. Scindura d~umelei se prelung~e cu 50 mm, fonrund astIel 1O'CU1 de aterizare a albinelor ce vin in stup. J\ccste prelungiri mal au ~i 0 altA insemnatate : cind stupii se incarca In cnmion pentru pastoral , preluogirea tine rinidul urmator de stupi Ia o distan\A de 50 mm, .tndt intxe rln'd uri rAm1ne un culoar tiber de cirM.lln\ie a ael'Ului, necesar cu atit mai muIt cind stupii merg Cll urdin ii1c lc desohise. 0 parte d in albi nele ce ies pe peretele frontal ar fi strivlte daci\ stupii ar sta lipili strins, in bloc, unii de allii. AI\i stupari renunta la aceasUi prelungire de 50 mm a du.c;:umelil. Illr sctnrlura de zbol' cste prinsa in doua balamale. care inchide defbilIlv I.Irdllli~lIl. rilod r!xnU'l pl'inlr-lIll roraiber.

~u""

'bd r

La fundul st.upului se (ace 0 tAieturli de 6/10 em prevbutn cu :tablA care in iaro! atrage vaporii din stup ~i-i condensenzti, coosti.tuinrl oltrel acel "magnet de apii" recomandat de cercetl1torul german Ambruster. Construirea corpului acestuj t.ip de stup cere in primul rind respectarea strictii. a dimensiunilor inlerioare care slnt: lAtimea de 375 mill. lungirnea d~ 4!?Q_mm ~i inlilimea coropului de ~mrn. Pere\ii latcr ali au 540 mm X 245 mm. Pentru corpuriJe facute cu seindur! gl'oasi\ de 35 mm se folosesc seinduri de 40 mm grosime, iar clnd sclndura este de 25 nun se fol osese seinduri de 30 mm, tinind seam! cli diferenta cade la r judea. In peretele frontal ~i eel din spate, pe partea interioara a marginii de sus se prevAd falturi penlru sprijinul umera~lor ramelor; tal\ul are lAtimea de 11 mm ~i adincimea de 17 mm. In felul acesta ramele stuu mai jos decit supratala superioara a corpului cu 7 mm. Acest spa\iu tiber de deasupra ramelor perrnillte 0 8l?ezare u~oara a corpurilor suprupuse, f.irA a strivi albinele. Dae! adincimea laltului ar ii de 10 mm. crescliturile de ceara pe car e albinele Ie fae pe supratata superioarii u lantetilor r amelor ar lipi strins corpurile intre ele ~i ar fj foarte grell de desprins, in spec.ial atunei cind, pentru a preveni rOitul, corpurile de cuib se inverseaz! in mod periodic. Pentru minuirea mai u~oara a corpurilor. 1a 70-80 m.m mal jOs de marginea superioarti a .fiedirui corp se scobesc ni~te adincituri in formA de seok! ; ele se fac la 10\4 eei patru pereti ai corpului. Corpurile nu au falturi de sprijin lntre ele, cA.ci atunci clnd se rea.!}caza unele peste altele s-ar strivi multe albine; de 'aceea a'iezarea lor se face prin alunecare din spate in spre falA, avind grijA ca albinele sA fie u90r indeplirtate cu putin fum sau cu o' peroe apirola . Ramele josse ale aeestui tip de stup care au 0 lnAltime de 235 mm , asigurii in pl'imaverile timpurii conditH termice ~rfecte pen{ru puiet. de~i acesta este acoperit de un numar de albine eu mult mai mic decH o cer fagurii cu pUiet din ramele inaLte, In fiecare corp de stup cea de~a zecea ramil este cu. ulucel de hranire, in afarA. de hranUorul mare de sub capac. Aeest ulueel. 'Btunei ciod nu este nevoie de stimulat colonia este ridicat ~i inlocuit cu 0 ~ipdi sub care albinele clA:desc fAga~uti; serve.!}te deei atunci ea rama cliiditoare. Rama Langstroth este bine calculatA, cad asigura coloniei in primAvetile reci 0 cAldurA mai constanta l?i posibiUtatea de extindere nonnalA a cuibului in corpul a1 doilea .!}i chiar al treilea la colonU foarte puterniee. InlU\imea micA n I'nrnei stupului ll1ultietajat detenninA matcs la 0 activitate prodigioas;). Chilll' 'ii in iarnA sint mAtci care cl'esc destul puiet. In afarA de acesteu, I'llInu IngustA se preteaza foarte bine la clliditul activ al fagu rilor mlli Hies <:ind I'amele acestea sint grupate ci1e 2-3 in mijlocul corpu lui .SlIpCI'iOl, tn tim puJ, primului cules; foile de fag uri artiiiciali nu sc cHiulti. cilei greutatea albinelor c1Mitoare este redusa, ca ~i numliru l , ~o1

:Wu

tit' nlbinc rel't'se ec-I lucreaza. De aceea, fagur;i din rameie multietaJIHI.' nu {oarte pu\ine nlveole de trin/tor.

Slllpul are toate piesele componente compiet independente, minuiI'ton udCtil'ui corp plio cu miere il poate face arice stupar indiferen't de vlrs lll, ceca ce constituie a economie insemnaUi. mai al~ aeolo unde 1IIIt'CSC bru\cle de mundi. uibul este canstituit in mod ob i~nu1t din 2-3 cOl'puri suprapuse. I!;I cs tc desp&r\it prin gratie de corpurile superioare destinate miero !1 i l)oJcnului. In aceastA situa\ie cuibul are capachtatea de 135,1 litri. Colonille puternice ~i de mare productie 'CXitind euibul chiar pe trei corpuri, 111)'1\ Cum este metoda americanului John Long, in care caz eapaeitatea ,'\!ihului este de 200 litri. In aceasta situatie nu mai este nevoie de Wilt in separatoare. La colonii mEli slabe cu un singur corp de euib, albi1I('it' 'IU ocupli cu miere laguni de acolo, nid chiar clnd euJesui este ullllndcnt. Trebuie insA mentionat eli 0 colonie cu un cuib numw pe un ,II lnr,ur corp este nenatul'al ; el do ved~ cA acea colonie are 0 de!i.cienta. 01 dec! trebuie intervenit cu puiet dipacit de la alti stupi ~i un corp cu mlr re peotru a restabili un just echilibru biologic. Cerceta.toril au stalllHL eli in cuib normal .pe douA col'puri de multietajat depA~~te cn puh: L cu 13-250/0 toate celelalte cuiburi din alte tipuri de stupi. Prin inversarea pozitiei corpurilor de cuib intre ele, se inlaturA ttl r'nure parte pericolul I'oitului natural care ar compromLte recolta. 'J'lllodatli cu aceastA operatie de inversare intre cele douA corpuri de '\lIb initiale, se intercaleazii un al treilea corp cu faguri gata cUiditi ~i (Icupati cu ouA de 0 matcA prolifica. Cind culesu l este de duratA, iar cintarul de control ,indicA &cumultu'; insemnate, se a<;azA deasupra 1-2 corpuni cu faguri gata clAditi ~i l'Irl.iricia1i, grupati in mijlocul oorpurilor ad!u;gate. Roii arti (i ciali t impul'ii creati din vreme, in prinw.vadi, cu mAtci pns trate in aCara ghemului dupii metoda N. Foti, pot sa se dezvolie fO(l l'te bine stiod deasupl'a coloniei de baza, despartite printr-un lund tip Snellgrove. CAldura de jos a coloniei-nama ajuta mult roiul in dezV olh1l'ea sa. Acest l"Oi cu martcs lui , dupa 0 stimulare activa !?i permanen.Ui va puten la rindul lUi sA ajute colonia-mama la 0 productie mli l'itd, mai ales clod ~n timpul culesului mare toati1 albinn zbura toare tI I'oiulu; puternjc esle absorbita de colonia de mai jos, oferindu-i acest spdjin in mcd periociric, din 7 in 7 zile. Albinele zburartoare d in ambele unilAli aduna miere in 1-2 corpuri de stup intercalate peste cuibul ric jos, care este separat co 0 gratie, pentru ca matca sa nu urce, A~e ZtlrCIl de <.'Onpuri suplimentare la un cules bogat, s e face prin suprapuIw ren altu i corp peste cele deja pline. Colonia ajutAtoare de sus este nr('I'eu stimu latf\ ell sirop cu substante proteice pentru ea mates de acolo AA depunf\ un numAr cit mai mare de ouli. tn aeest reI se simpliCicfi lu c.rfi rilc ill stupini1 ~i se redue cheltuielile de munca, pe unitaLea ric prod us, l ntru c'it s pfttiul din tre corpuri este de 7 mm, matca se ure .'!. ('1.I "iIlO If l flCUr).' \ (u ullil ('~lI"puJ d l' <ie(l'S'llpra, Tn felul ac(>!;t:\ I'llmele S UPI' (IP\I~W
~H ()

{ue IJccla~ t SE'I'VI Clli Cil rnmele inalle ale ollor tlpuri de stu pi, t"Uiln cstc de pii'da stupul ranrez Layens ce are rame de 40 em inal(-imc, lernarea obi~nuitA se face In douA corpuri din care eel de su ~ est\.' pHn cu miere. Spa\iul dintre cele doua corpuri lasa Ubertate de m i .~('III 'l' ghemulu i de iarn a. Cuibul se extrinde ocupind aproape compJet CUt'pu l de jos, mai ales clnd coloniile sirut stimulate cu pastura ~i miere in 'lul'If', ,hiar daca zAP.ada inca nu s-a topit. Atunei matea are tendinta sri UI'(' C,,' 1n corpul superior, pregatind 0 generatie de ailline tinere cresculc 'ill luma ~i care VOl' fi cele mai folositoare pentru culesul timpuriu , Dl' tndota ce zapada s-a topit ~i apare riora l1.impurie a pad.urilor de lIl'in, corn etc., cit :;;i cea de sub arbON cu bogatul lor polen proaspat e/1I'(' este eel mai puternic stimulentposibil de dezvoltare - colonia ia 1111 nvint deosebit. De;;i s-ar plirea di. iemarea a1' Ii inrIuen\ata negativin acest tip de stu I' eu pereti s ub\iri de 22-25 mm, eXlperienta facuta in R. P. Polon:'!, compariod stupii co pereti dubli cu a~ti pere~i simpli, a dus la rczuJtate surprinzatoare: consumul de hranA a fost initial mai mlll'c numai eu 1 kg ~i puietul pu\in mai extins la cei dubli fata. de ('(' I simp'li. Curind iosa situ alia s-a inversat. Coloniile din eei cu perc~. simpli au ajuns din urmA .,i au depA:;;it pc cei cu peretti dubli. Produ('tia lor de miere a fost superioara, in alarn de faptul cA s-a ni.cut 0 marc economie de s'Cindur.1\.. Rezultatele sint deci ~i in aceastA prillinta fa vol'abile stupHor eu pereti simpli. Cercetatorul sovietic Rozov a obtlinut, rezuitate ~i maj bune: in cursul iernii albinele din stupii multietuj fl \i au consumat cu 13-190(0 mai putin.1\. miere, iar io primavara au cresclil Cll 14-,8-18% mai mult puiet in comparatie ou coloniile de stllpii Dadanl. \ G. Taranov a obtinut eu 35% mai mult.1\. albinA pen'lrll colesul principal. iar coloniile au dot cu 26,5% mai multA miere !?i au clAdit cu 58% mai multi faguni. Iotr-adevar, clAditul !agurilor in ramele mai inguste se face mult mai repede decit in rame Dadant. Aerisirea in timpul iel'nii este- asigurata mai bine toemai pcntru ca intre carpuri se aflA acel spa1,;iu de 7-8 mOl pe toatil suprafota S l~ tezelor ramelor; pe aeolo albinele pot circula de la un !agure In nllu l .<;i de jos in sus. Urdini~ul de sus - despre care am vorbit - facilitcllzli aceasta aerisire. Cu acest tip de stup schimbarea mMciior se poate face anual, U ~O ,' ~i fara riscun, izoliod io corpul de sus 0 mica patlte din colonie ell podi.<;or separator din P.F.L, Acolo albinele i~i crese 0 matca noua din botci de selectie, care odatA imperecheata incepe sa depuna oua pin;' toamna tirziu.Dacli colonia a avut 0 mate.1\. buna, en se pune In ie rnal in afarn ghemului dupil metoda N. Foti. iar primavara viitoare se Vi. Corma roiul rtimpuriu despre care am amintit mai Inainte. Podi.,<;orul acoperitor al corpului supedor are 0 rama inconjUl',lI.tom'e ce corespunde perfect cu perimetrul exterior at acestuia. Dc nitre !. /I('c~t Wll:inunt este valabil pentru toate ~rtile componeolte ale s lupului : fu nd obi~nuit tip Snellgrove, rama cu plas.1\. metalicA pentru IJel' j . s h'e III l.nmsport, Podi~rul are 0 fal~ netedaeu marginile scindu l'i1M III , U'('III ~ 1 1 )lan ell n~II.Hginile ramei de cen:t ur~. tn schimb, partell opusrl n
:11 I

" tll ~oJ'ulut avlnd lanteti de cenlurl1 Innl\i de 5 mm , stund clnd el va tl tII;I(~:w~ pc corpul superior 01 stupu!ui, va prezenta sub el un spa\iu illlQr de ] 3 mm inA.I\ime In care incape perfeot 0 tUI1U1. ell polen sau )1"~ turd Cll miere 8tunci cind colonia este stimulatA. In rama de centurA 1\ rXlrtCa frontal! se face 0 UHetudi. lung! de 60 mm care constituie III ncvcle un urdjni~ superior in timpul iernii. dad. nu exista eel rotund 111 mljloeul corpului, ~a cum am arntat mai inainte. In mijlocul podirulul se aIH!. un orificiu circular ell di'ametrul de 1,5 em prln care se UUl'Iltl siropul ce cuI1ge direct in ulucelul ramei hrAnitoare. Orjficiul este nruv(\zul eu 0 micA pinzA metalidi ell ochiuri de 2,5 mm pentru a hnpieCUQll nlbioele sa. iasl1 pe acol0 clod se .face stimularea. Stupul multietajat mw are un prepos accesOI'iu denumil fundul tiD Snellgrove care in tirnpul culesului ingAduie trecerea albine10r cu1e. t:fIlOtu'c fn colonia de bazA ajutind 1a rnArirea produc\iei. Cum el este {!lIMit $i 1a stupul vertical Dadant. descris pu\in mal departe, H vom tl tflcrlc ncolo, arAUnd itotodatA !;ii felul cum se aplicA. o alta pies! accesorie '8 stupului multietajat este 0 rama cu plnzA mtllnltci1 ce se a5azA deasupl'a corpului de sus la transportul in JlIl"tornl, InHiturind de acolo podi~orul original. Ocosupra se afla capacu1 sim,plu, fA aerisire lateralA did rama rA (III plnzl1 metaUcA face acest serviciu cu prisosint.A. Pentru ca toate patiile componente ale stupului sA fie bine ~ i solid lel,lll1.c In transport, stupul mu1iietajat are douA vergele de otel care std. bl'lL de sus ~i pin:'i jos peretti laterali ai tuturor celor pat1."u corpuri, Pit Lrebuie sA aiba fiecare stup; tijele au In fund 0 pHicutA iar sus 0 plu U\ti-fluture care stringe- filetul lung a1 tijei ~i fixeA definitiv atupul. Am gMit ca acest fel de legare este complicat !;Ii adesea greu de munJpulat mai ales clnd 0 ploaie prinde transportul pe drum ~i scindura eorpurilor se imbiM lii se umfHi; in aces.t caz cu foarte mad eforturi ltJolc pot fi retrase, iar stupu! se reorganizeaza.. Personal tolosesc un rut sistem de legare, propriu, ce constA din I)ntru vincI uri din balot lat de 8 em, indoit tn unghi drept de-a Lungul bR lo.tului. Vinclul'lile au tnAltunea intregului stup cu cele trei corpuri /l Ie lui, plus funduL ~i cepacu1. Ele se apli~ pe cele patru muchii ver IIcole ale stupu!ui. Sint fixate cu holz!?uruburi care strAbat grosimea actnchllii pere~i1or ~i al cArol' filet iJ'ljtilne~te pe partea interioarll. piuli~e \hcnatrate in tesAtura scinduriL Stupul mullietajat mai poseda 0 serie de aceesorl~i anume: DauA dialragme, pentru miCl?orarea spatiului colonilior sau a l'Illclcclor aHiturate; una din ele este etanl;iA ~i atinge tundul stupului, pc ctnd cea de-a doua lasA dedesuptul ei un spatiu de 8 rom pe unde nlblnele pot circula. In golul de dincolo de ea se ~aza 0 pernli cu materltd tCnno izolator eum sint paiele sau cll\ii de cinepA. Diafragme bune ~c Inc din P .F .L. tAiate 1ntH dea lungul de dimensiuni egale pentru 15- 20 de bucA'i .,i opol alte 15-20 bucA\i tAiate de-a curmezh;u], dar tlr /I(.'C I (\~ i dimensi une ; ambele plAci se lipesc cu clei ~i se incadl'eaza tn rnrnc de lemn. AsHel fli cute. ele nu se mal scorojesc sub nctiuncn urnI' 1.('lel din s lup.

Un alt accesoriu aJ stupului este ~l gratia Hanemann pentcl) II iz91a partial cuibul din cele douA corpuri, suprapuse, rezervate strinsUIi!. # I n stir~it, un accesoriu pretios al oricli.rui tip de stup este 0 In(lyntle proprie a autorului care constA dintr un triunghi de aClisire cu f undul de tabla. ~i care va sta pc du~umeaua fundului stupului : mnrgi nile tnughiului de tablA slnt intoarse in vincIu de 1,5 em; pe marginilt' I;uperioare ale celor trei latun ale triunghiului este lipitA Cll cositol' 0 pinzA metaLic!i. cu ochiuri de 2 10m. Virlul triunghiului ajunge nproapc de lante~lll de centurA ' din spate a1 fundului avJnd la vir! 0 deschidcl'e de 5 mm, care sUi tnfundata 1a transport. Triunghiu l se introduce III transport prin urdinil?ul stupului pe care it inchide; cum tosA parten dins-pre peretele frontal al triunghiului este liberA, pe: acolo circulA aCI' din bel~ug care face un curent u!?Or de jos in sus oprintre faguri, dind ! oxigenul necesar l?i elimin:tnd bioxidul de carbon. Coloniile inohise VOl' fl - limentate zilnie iCU apA, cu 1-2 1 apa. turnatA in ulucelul hra.nitor a din corpul superior. Albinele nu se nelini~tesc, temperatura din stup nu se urca ~ i Astfel colonia poate sta tnchisA citeva zile fArA riscuri. Apa se poate pune ~i tn ultimul ~agure gol de lingA unul din peretii lateraU ai stupului. Un astfel de dispozitiv este foal">te necesar clnd se aplica tratamente CiC1ns-edlclil'e'1fj.1mprejU rimile prisli.cii. 10'run minut se monteaza 3-:-4 asemenea triungihuri, in~hizind albinele care pot trai astIel feritf' de pericolul intoXicat.iilor. In utilmH ani de via~ cerceUitorul american C. L. Farrar a fAcut o inovatie pentru stupul Langstroth, care ar trebui poate adaptaUi. !?i la al nost ru: deasupra celor doua. carpuri de cuib ~j peste grati~ Hanemann se a~aza magazine de reGQlta cu rama in jumAtate, cit tnAl~mea ramei de cuib, deci de 11,5 em. Ele se suprapun pe masma nevoilor, dupa. cum este de abundent culesul . Rationamentul lui Farrar se bazeaza pe faptul di stuparul fiind nevoit sa Iucreze singur, nu poate sA ridice corpurile pline cu -miere care clntAresc 25-30 kg, mai ales cind stupina are citeva sute de stupi. In10cuind colllur'ile de strinsurA cu Bceste magazine de recolta, stuparul poate sA Ie minuiasca. u!Jor. Tn al doilea rind 'din corpuriJe intregi cu rame inaLte de 23,5 em cu greu se gonesc albinele in jos ciod trebuie flieut1i recoltarea mier ei. Folosind m agazinul de recoltA cu rama ingustA, albinele Ie parasesc in citeva minute; deci o economie de timp .!ji energie. In al treilea rind, stuparul obtine faguri tntregi cu miere dpacitA fAra a mai 1010si sec\iuni. Descriind pe larg telul cum este al~tuit stupul multietajat ~i cum se procedeaza pentru a conduce coloniile spre 0 bUna productie, mai avem puVin de adAugat, vorbind !Ji de celelalte douli ti'puri de stupi vertieali stan'dardizati Ia ntli !;ii anume: stupul Dadant ~i RA 1001. Stu-put v ertical Dadant cu dimensiunile intedoare de 450/450 mm .~ i Inaltime de 31'7 mm a re 12- rame:- deci este p erfect patrat ~ i poate ri n~ezat J?e fund CO fagur:ii fie in pat rece, fie in pat cald, dupA sewn. Tn tOf'lllUla. cind colonia se pregAt~t.e pentru iernare, corpul se in toarce pc (I,lndlll sau mobil cu fagurii pe aceea~i linie cu urdini.5ul de jos, riill'lt ntn (\ in lJceast1'i. pozitie pInA in luna ma'i. Ciod timpul se tn dUze~l(' ,
j

3 1"

~1"

!)ozl\hl corpulul de stup pe fundul mobil se readuce in pat reee, deci Cll n ul'tClc sttod perpendicular pc "y- rdlni ~ . El este conceput ell un corp f'lI ,'ome de 4351300- mm !?i ell dOlla. magaz.ine de recolUi. ale caror rame lI\n~ pc jumatate ea inA.l~ ime rata. de cele de 'Cu ib, Podi!:,orul ~i diafl'jtUmclc sint la lei ea cele ale multietajatului. Capacul este telescopj c ell lin capac de cutie ce prinde 2-2,5 em perimetrul de sus a corpului ~Ull a magazinului de recol'tA., Capacul este inalt de 22 em ell dOlla . pu \li llllel'aie de ventila\ie d e 4 em, acoperite cu pinzA metalicA cu ochii II. ~,5 mm. Dispozitivul de legare este Ul fel, ell patru vinoluri pe n\ul'lllil.e late-rate, iar I a fund avind acel~i magnet de apa tip Amhroster. l Rezultate bune am ob~jnl.lJt ell stupul Dadant folosindu-l ell douii ('o/(l11 /i suprapuse despUrtite prin fund Snellgrove, a dirui folosire 0 "lItl! dcscl'ie mai dcparte (fig. 52). Ambele unita~j au fost activ stimulate to" pr imtivarA pinA apare mal"ele cules timpuriu de la salcim. Atunci, intre II'le dOllii unitliti se in troduce un corp asemlinator, ou faguri gata cUiditi ,,1 IU'ti fi ciali. Albinele culegataare din s tupul de baw tree prin zabrelele gMtiei Hanemann ~j string recolta din corpul gol de deasupra unrle matea nu se poate urea. In aeest corp de strinsura insti coboara toate -- J ~:- ----,.._/_ 1 aibinele culegatoare ale coloniei ajuUl.tuare de I ,..... I sus, care pin;! atilmci era complet izolata de cea de jos printr-un fund tip S neHg rove. Nu exis ta confliete intre aibinele celor dou! uniI tati intruci-t iunrl'Ul SnelLgrove are in m ijlocul I sAu 0 tiiietura de 6/4 om acoper itA cu pinza I metalidl prin care trece caldura de Is coloniaj I I mama de jos ~ i mai ales mirosul coloniei de I I / acolo~ care va Ii la rei eu cel al coloniei aju,..~.. ~: ./,. I I ---...... .. iAtoare de sus. Fagurii artit.iciali se pun grupa,i cite 4- 5 I t,,~ I.. I ""la un loc, ill mijIOIC'U1 corpului de stup, marL ""'-I . / ,,;/ ...... - - ... ~?, giniti ell a l~i 7 din cei gata clAdi'i. tn felu l acesta albinele tinere se string in laguri i noi Fig. 52. Fundul tip !}i Ii lucreazA in conditii optime, ca atund clnd Snllllgrove a u tloua colonll un roi ar Ii acolo cUidindu-i numai cu celule ~rut.e; c e1e 8 I\lroini~c mid de albine lucratoare. fi le colonie! de :!lUlS sln't ast~ Aici este locul potrivit sA de~criem ferol min ui.te pentMl ro al. bl nu zbu rAtoare din co.lonia 'i luI -cum este alcli.tuit acest fund tip SneUgrove, "}ltuHout'(> de 3US .sil pooH!. Se taie 0 foaie de placaj de 4 mm grosime ce 1N.'C't.! In corpul de st"jnsura are ex&ct perimetrul de sus at corpu!ui de Intcrcu lat .!Ii sA ICOfllucrez.e stuP. Pe cele patru margini ale placajului, pe t' u albine le ookmiei de b,i'l:li Cill(ILe jos. ambele par\'i se bat cite doua :;iPCl de lemn avinrl 20 mm grosime ~i 30 mm tiltime. Ele rm'/Ilcaza astre l 0 ramA dubH'i pe ambcle fete ale placaju lu i. ~ipcile se li pesc e ll dei ~i se prind ~ i in cuie de !?I\a. t n ncesle $ipci inconjurAtoare, Ia mij locul fiedire ia se taic cite dOllr. lIl '( U nl~l' Sllpl'apUSC, de('i in to~al 'Opt urdini:}e, eu deschi-derea fi ed lc ia lit, 50 min . T lIi l'l;lIrlh, !K.' rae pri'l.mal ice !1i S(' in('hid ell opl d opuri, la

~,;~
-----.. w

---------:;:0

pal't:ea lor extc rioara cu 4-5 mill a pueate eu degetele !?i in lroduse sau extrasc, in suu d l., cum va fi nevoie . Tipu:l original al fundului tip Sn''lJIgrove are I1fUmai ~asc a.:~t.rc ) d, ' III-dJn i!ie SUp1'3puse: daua in dreapta, alte. d oua in stinga :;;i -c('lc l ult ~, tlOUA in partea din spate a ,podi~drului stupului. Prin de rogaIT' d e: III mod e-Jut original, am gasH neoesar sA tal !ji al1:c douA ur<iini!1e suprapuR{' In. partea CrontalA '8 podj~rului; ope 80010 am introdus un IJub II" cnuciuc de 30 em ~ungime ce .se gase~te de vinzare in 'oeiee [al":m a cl~' : lln:uJ din capete corespunde exact cu ulucelul ram{'i hranitor d in rolon ia de jos care va putea tj stimulata eu si rop pe aceastii cale ml'i1 sri d(.'Schidem s tupul . Cu ajutorul unei pHnii pus. in eap<ltul opus 01 111 bul ui de cauciue, se toarna hrana de s timulare, ce ourge direct i ll ulucel. Apoi astup orUi~iul tubule\ului cu un dop mic de hirt.ie. Pentru 11 avea la timpul oportun un numA cit .mai mare de c;u l('r gfttoare colonia ajutiitoare este ajutatA din dnd in dnd cu [ngur i t"u pujet ciipacit., fara albine aooperitoare ce sin-t 'periate in corpu~ lor tit.' c.: uib. to feJul aoesta colonia de bazA nu va intra in frigurH e r oitllhli, jDr totre re1e doua I mitliti se stabile;;te -un echlli bru biologic per[('Cl. l Deocamda.tii., in primavara, pina la mare-Ie cules, odlonja de bar..1 e iJlCl. Iia prin urdi.ni~ul de iarna Gall daca este pres pute.mica aceotu -;l' inchitle, ~ i se des'dhilde eel de jos pentru a avea aer mai mul t. Co lvniu ujut.toare de sus drell'la deooarntiati1 pe 'Unul din urdinj ~ele Iaterli lc nil' tundulu i Snellgrove, care corespunde in col"'Pul ei de stup. In pragut mareJ.ui rules de ,la saloim care incepe furtunoo se 111 1"1'0d uce corpul intercala't, ell faguri gata cUi.diti, se IasA. ambele unWi\j t imp de 24 ore in aoee~i situatie, .pentru ca cea de .sus sa -~i adun(' ('lo'VU Illie re de salclm. Inceptnd iosii din cea de-a doua zi de cules se procl'deaza la "absorbtia" tuturor aibinelor zhuriHoare din cOlonia ':ljulfl warc d e s us, 8J?8 cu m vom arata Ie p aragraI'Ul privitor la SIll"Cina de mare prOd uctie in miere. Oind colonia de jos trebuie hranHA stimwoot. ceea c..'f' flr fi (' II n l!putin~ de d'Acut, ciici ar trebui deplasat "COrpul superior, atimini.I lrH I'l'u ' IIlropului se face prin urdloj~ ul din fa~ or. 8 al podi~orului S ll l' ll j( I'IlVI'. T schimb colonia de sus este alimentatA in ulueelul ramei sa le Iu','n i!olll'(>. n ttlrnind siropul prin orificiul afloat pe suprafat;a podi~orului de fWIJpt.lI'lI'(, III !agurilor. La transportJU.l. in pastora:l la saicimul Ci1 doHen, lX'ulru n nu IIchimba dispoziti.v ul <JeWr doua colonii, plus corpul intercalat. ,<>c mol odauga peste acesta un aLt oCOrp eu faguri s au chiar gol penlru ('n a1 hl o<!l C' de acola sa se peats refugia. Ea are nevoie 'Cle mul t aer: de at-0 'u , dacil siupii nu -sint transportati eu 'UrdiniJIul deschis, se introduOC' $(',.\t'fl prin uJ-dini!juJ de jos un triounghi de aerisi.re, prin eare ~ L~lifrl llli1 biox i"dul de carbon primejdios intr-o astfel de imprejurare, sc PUIW a pl1 tn d oi fagu ri marginali, iar sus se aWi colonia ajutwtoa're ce art! cllpunl\ sll u eu cc le doua venti latoare latera:le deschise. DacA siupul 'a stlel OI'ga.d r,nt t,slp prea grou, nu se mai pune a lt corp gol peste eel d~ jo.~, d II "lImn lU pi m~a de sirma pe toat.'i slIprafata corpului de jos. F)a nh."~' (\('<.'1 SC'paml. de ~~:)Jjon ia ajutatoare ce are deasu pra capacul ina lt (, rei
t;U !Hi poatll Ii l oc~1 Jor, a~

c.a. forma, ccva m ai pl'OC'minc."Iltc in

:i 14

. !i 11

,,4fnllhi!onrclc lui, rein tregindu-se total de tndatA ce se ajunge la 10cul rio cull'S. 1 transport, coloniei ajutatoare de sus i se ridici definitiv podi..n ,,,rul ~i i se fxeazA capacul cu vinduriIe marginale. Albinele au sub ! hPOC un spa1;iu Jarg de refugiu, iar aerisirea se face prin ventila~iile I.lu ltI plir\.ile laterale ale capului. DacA colonia de sus este prea puter nled, sc po.t retrage de acolo cele 4 dopuri prizmatice de Is Iundul tip .'ilwllj;rovc, prevazindu-Ie cu !t~ii de pinza metalica.

StupuZ vertical RA 1001 Clll'Hcter,i sticile lui slnt exact ca cele ale stupului Dadant descrise mw " UiI, ell singura deosebire cft el are cu douA rame. mai put;in in corp, plus lotu l unei diafragme, ~i doua magazine de recol:tare. Tehnlca de intre\lfI!.re '!lind aceea~i , nu mal avem de adaugat dedt ca el poate fi fol osit RI>Jlclndu-1 corp similar plus fundul tip Snellgrove lucrind cu douA mAtci, '1\ rei c.:um am descris metoda cu stupul Dadant. Atunci i se intercaleazA 1 {,llliupra 1-2 magazine de recdlta, in care culegatoarete ambelor ;uni1 'flU clcpoziteaUi mierea. La un ewes mai abundent se a'dauga ~I eel (I~-l\l treilea magacin. La transportul in pastoral stupuJ simplu va fi impa.chetat cu vintlurllc marginale ola tel ca la eeialte doua tipuri descrise, vincluri care (Iuprlnd o$i eele douA magazine ~i capacul, fara podilr. Cum ramele mngnzinului de rerolUi nu au distantatoare Hoffmann, se string in doua. 8'"JJ)C a 5 rame fiecare unele ling! alte!.e, inspre ambii pereti, laterali; Ie se !ixearzA Cll cite doua. cuie, iar colonia are spati,u mare de refugiu, nUt In golul ramas ~a mijloc in,tre ramele celor doua. magazine de 1'~~coHli, cit ~i tn golul ina1t al capacului, unde la margini slnt rele doua ~c...QChideri de ventilap.e prevAxute cu pinza metalica..
Stuput orizontal STAS 4170/953

StuPld
flU

orizon tal

standardi211t (STAS 4170/953)

are

un

numar

(1(! 20 rame eu dimensiuni!le de 435/300 mm ca !ii cele aile slupului Da-

don t fii RA. 1001. Multi stupari I-au adoptat fiind stupul celor care

.$i aIte sarcini de tndepJinit .$i nu pot veni }a stupina dedt eel mult a data pe saptAmlna. El ese 0 imitatie a stupului ucrainean care 18 origine are 16 rame. Stupul romdnesc re 0 capacitate mai mare. a OlmensiuniJe ~ ui sint urm!toarele 780 mm lungime, 454 nun i1Atime $i 300 Inm inal\ime. In interior,eei doi pereti din fatA ~i spate au un falt po care se sprijinA umer~ele rameldr ~ aItul ia 8 mm mai sUS, pentru sprijlnul eclor 6 sclndu.reJe aeoperitoare ce formeaza pocU:}Orul ale caror ,Umcnsiuni sint 484 X 130 X 10 mm. Una din acestea are la mijloc 0 1l'lINU ril de 350 X 90 mm prevAzuUl. cu pinza metalid!.. In timpul transporl ulu i, en se ~azi!. peste nucIeul ajutator lateral formlnd un spa1iu de oc ri sire. Capacitatea corpului de stup poate Ii redusa cu a'j utorul a douB dlatl"tlb'lTle. una cu Inliitiroea de 310 nun pe sub care albine1e pot trece com partime nt.ul vccln, unde stau fagurii de rezervii ; cea de-a doua, de :11)0 Inm in.la\i me, inchide eron~ spatiul dintre cele douB comparlimCl1 tC'. Ell ('sIc dcn umit il. clinfrogmli oorbli, folo si tA atunci dnd In stup

'n

slnt douii rolonii gemcne. Pentru fixarea rame-lol" 'Ia transport \n p(t'~ . toral stupuJ are 0 bad\ Iransversala -care prinde sub ea ~i scindUl'C I('lc aoopJitoare strlnse la capeote in doua grupe. Capacul are dimensiunile exterioare de 934 mm IW1gime, 604 nun latime ~i 120 nun inalp.me, EJI are [a parthle ~atera'le <loua deschIe1el'! longitudinale pentru ventilatie, cu site indinate. Deschiderile ventilotoarelor au dispozitlve de acopenre j:>entru iarna. La oe doi pereti ingu~ t; stupul arc doua. m1nere din lier-beton, ce slnt pliabile, sau doua ~i'IX'1 solide prinse in hol~uruburi, pentru ridicarea stupului in oamion. FundUt! este fixat <Ie corpul .stupului - ceca ee nu e bine - avhld douB. stinghii transversale de 516 mm lungime, 60 mm la~ime ~i 40 m m inaltHne care. servesc ~i ca pi'Cioare tnHitatoare 'a le s tupului fata de sol UrdinV;;ele ,lUi sint .patru la numar : doua sint Uiiate in peretele fron tal spre marginile laterale ou dimensiunea de 300 mm X 20 mm inil l~ime; Ceil de al treilea este de 150 mm X 20 mm, tAiat In partea di ll dreapta a peretelui frontal a1 stupului ~i seI'Ve~te pentru nucelul aju tii tor. Al patrulea urdini.!j: este rotund ell diametrul. de 25 mm fiind fu eul In mijlocul jwnatAti,i din dreapta a peretelui frontal al stupului, acoin unde iemeaza colonia. Toate urdini~e au scindurelele <Ie zOOr respective prinse in bal'amale $i inchise ou cite un foraiber. Acest tip <Ie stup are ~i foloase ~i neajunsuri, Unele cu celelall~ se compenseaza, dar a~ cum este conceput el nu poole oIeri posibi1ita~i nelimitate de realizare a unei mad productii in anii cu cules principa l abundent. Ell este tipul de stup bun pentru amatorul care face din apicultura diletantism ~i nu unn~te realizarea W1ei productti insemnate. Desigur ca aoe-ste lipsuri sfnt lo1M,u rate de celelalte avantaje dintre care amintim: controluI se face u~or; schimbul de fagun intre colonia de baza ~i nuc1eu nu cere 'Un efort ~i Sint.suiiciente citeva minute; ceara din ramele claditoare se recolteaza cu u~urinea.; se obtine llipt-i$or cu mai putine eforturi in comparatie eu alte tipuri. In s chimb, dacil se f-olose~ te ca adapost a dollA colonli eu 0 diafragma etan~a dar din dubli1 pinza metalica ~i cu un lung urdini~ comun la mijlocul peretelu i fronf:al, rezu.ltateJe sint bune, ou t"Onditi.e ca deasupra fieci\rei colonii - izolate eu cite 0 gratie Hanemann pusa orizontal - sa se a~ze cite Un magazin de recolta cu tnal~imea de eel mult 11 mm ocupat eu r ame Jnguste de 11 mm. Albinele ~lor douA un1tA~i lucreazA in comun . umplindu-le cu miere deplin c!p3ctta. Va fi oferitA beneficiarilor sub aceastA formli atractivi1 de miere in faguri noi. In acest seep se fol osesc fagun presati foart:e subtiri, fLxati, in partea superioara cu 0 mid ~ ipdi , tara sirme de sustinere. Pentru 0 aerisire convenabHa a oolor doua colonii. fundul stupului t.rebuie sa alba dauB. deschideri de 15115 mm prevazute eu pi nza metalidi ~i ~tere pentru reglarea temperaturii ~ inchi:derea lor in timpul iemii. eu el se poate face ~r schimbarea matcilor in fiecare an _ cu botci -selectionate. Dintre lipsurile acestui ti.p de stup amintim : lArgirea spa\iului pcn_ lru cuib ~i pentru rE"COltA se face cu rame nu cu corpuri int.regi ca Ja Upul muLtietajat, , ceea ce impune dese intervenp.i ~i pierdere de timp.
31 i

916

I.Il un cu,lcs In ava,lam;iA, din prima 'Ii ouibul esle bLoca'l ; depozitarea
!!llerij sc ra(..'C daterad ~i flU pc 'l rlica!a cum fae aiLbinele in Jiberlate ; cullJlll 6C extind(> mua tocmai aind este ne'loie de spatiu larg penlr.u dl'PoziLul''C'a ncctaruJui IIi t."vaporarea apej din e1. 0 parte din aceste Ihmju r1.'illri 'lor ii corootat'e cind vorn descrie la capitoll.ll culesIui, felul i ' l~1lI clc poL II aplicate pentru ca Hecare din ce1e doua colonii s5 aibe. 1$1 10 i"K'Cst tip <Ie stop magazm de recolta care poate Ii clliar dubIu, Ji'undul sao fix esie bine sa !fie ,tnlocuit cu unul m obi.I" inlesnind u '~btd 0 bogata aerisire in 'lara ~i inliHuriJlld roituL tn acest caz ~i IiNtlni!}'h~ vor Ci largi ~i vor se:rvi Ia aceastA activa vell'tilape, avind ~i < Iouft pene ~te ,Ia ce-le doua daturi ; astfel .s-ar stabili un u~r curent
dt, n~l' care ar ajuta mult colonia ~i ooacer ea mierii;

eapacul esle prins nu ingaduie suprainlata,rea cu m:gaZline d e recolta; in JJrlm(i v ur~, sIbinele cl<ldesc mai cu intirziere Iagurii adaugati. Stupul rIlr'tI pr'C'a lung, iar oolonia ocupind numai Wla din cele doua jumatati (dflCfI nu are in e l inca 0 calonie i n plus), apicultorui Iucreaza cu orn'{'(:f1rc greutate la oon lrolul ramelOr, In timpul transportului in pastornl OC'nsirea caloniei e5le mult limitata, oferind alhinelor 0 primenire n lI~' I 'll\u i numai prin cele doua ventilatoare ale eapaeU!lui.

In baJamaJe

~i

1'101" dill cln d fn cine! se pCl'ie 'ill d l'eptul u r dini.~ ului nlbinc lincn! de IX' Ull !:Igure (:u puiet. necApacit, lua-te eliotr-un stup din pr"is<1cil, Un dI6p<)'1.i llv lcrmo l'cgulator masca1 sau un mie becul~ clectro" de Inn1{"'lt l'l de <I,r, vol\l, ~1~e-.Gllt in golul de In fund, intre~ine 0 dildUl'fl po l riv,Il[I ; lin L Ct'mornCl ru pus in interior Unga geamul de observati'c, ind icil t,CII1pcrntll ru interiOal'lL e ll njulOt'U\ stupu\ ui de obsel'va\ie se observA cum se eompot"l i'l fllbi ll cle intl'-lrn lot (lrmonios; cum i~i cM,desc bolti de salvul"e cincl nil jIll IIIfl lct\ -5i cum eclozioneozi'i mHtca nouA; cum se comport. albinclc fill mot el! \(Ir inuinte de a ie~ i la imperechere sau du~ ce revine dill t ht/nll de nuntfl etc. In arest seap, acolo, se introduc faguri, S,I U sc' 11111 I1I \i i, sc adauga Ill'ana. observind cum albinele 0 pre lucreazil !;ii n t!C'I}()ZitCII1,li. De Hsemenea, se va observa cum doi'Cile hranesc puie tul ~i 110 cite OI'j pe zi ; se veriiica cum se comporta mica colonje Ia~ rl d e 4) ItUtkO Ilmr [1 introdusA, liini protec\ie ~i cum procedeaza clnd colonia II IION'pUI etc.

Stupul de observatie Stupul d e observatie este un obiect de studiu pentru apieultorii tlLrop.!itori, elevii 'fcOlilor de apieultura sau cercetihorii care urmaresc dtrcrite probleme in leglitura ell Via~ coloniei in intedorul stupului. .'i)c prezinta ca un duHi'plor in care ~ncap trei rame STAS de 435x300mm n~ez[lte in etaje. Elc se sprJjina pe n~te supol'\i din balot de 2 mm ~rosime in vinelu. DuIApiorul este construit din cherestea de 25 mm ~rosime; el are peretele din fa,a. 'ii cel din spate ell lii\imea de 48 mm, illr cej doi pel'eti Iaie~ali din dreapta Iii stinga sint trans parenti, din plexiglas dublu ~ i prin'ii in rame ell balamale in partes de jOs, fixaV MUi> cu doua foraibere, Urdiniliul este in peretele din iata, in partea de jOlS, Ce\e trei rame din interior au faguri bine acoperiti cu atbine; eel de jos din oreptul urdini~uJui este plin eu puiet de toate ViiJ1Slele; tn eel de'"'8l doUea se afla polen -51 miere !jl multe alveole goale in care mntea va depune 0'U3, iar eel de-a! treilea care are ~ i ulucelul de hl'dllit Ilre l'ezer'le de hrana ~i Ioc pentnl strinsura, Stupul de observoUc bine populat a re '1i 0 matc! eeva mai virstnica, Podj~or ul este n~ ~znt la 8 mm uesupra ramelor, PenLru ca albinele sa. lucreze lini~tite, geamurile lateralc sin t ITl OScalc.> de dOUR obloane ~i 0 husa acoperitoare ; sus este un capac in douil upc. Cll st.r(,8!j inA de scurgere, SWpul de observatie are pe fund un orificiu de 4/6 em pcnlru nedsll'L', tlc:opc.>rit eu pinza metalidL P en tl'u en sa nu fi e invl1d nt ele fllt'HiC'!, d 11 \1\ I'c un SUpal't rlal Cll cl'co lina ~i Inuit de GO crn, binc nnC'nrlll 1"11 nlt'me pt'in:;c In fu ncl :;: 1 tixnl.c ('ll \ill'u!ji In 1'>01. Avfnd tn 'I t'd l'l'(' ,.:'\ POI)UIIl\ill II lopulu l d(' ohsC'!'vlI\it' C1! 1.c- prell redu !!" !nVi <It.' ~ pll\hd It lll.:-

:11 ft

BAZA MELIFERA A STUPINEI Buza meli1era 0 fOi'meaz!i suprafata inconjurAtoare a unei viitoare win' pe care apicultorul dore~te 51!. stabileasdi stupins sa, daeA inten\It'H1C1l11t sil fad!. 0 apiculturii sta\ionara. En trebuie sa cuprindA 0 vegetape eu flora bogata ~i cit mai vaIIIIUI. cure sA ofere caloniilor mult n,e ctar ~i poleo. fie din vegetatie spon("nO tie din cea cultivatA, care In total sa. se intindA pe 0 raw de :J km, cunoscuta. ea distan~A de zbor rentabil1i. E:a trebuie sa aiba drumuri accesibile, apa. din abundenta, 0 UlldH'lre a stupinei in zilele toride de vara ~i 0 apArare naturalli contra vt 'HUluj dominant. Desigur cA aceste locuri ideale se gasesc faarte rar, lUI' ~Luparul este nevoit sA facl!. apiculturA pastorala, singura care da l'Uzullute bune ~i mai sigure ca productie. De multe ori sintem nevojti 1/\ 8lllm la 15-20 km de orice a!?ezare omeneasdi in plin B~r~gan ori fl\~t...()-vaIe de munte, renun\,1:nd la contort atund cind oolonJile au un r lilefl bun. Alteori, cind ahia terminAm aranjarea stupinei, culesul 1 '~ lrt obi~nuit este scurt ne obliga sa plecAm din nou in alt loc, ell 0 tl ort!. ce abia incepe sau este gata sA inflareasca.. , n telul acesta dam I l)osl blUtatea caIaniilor sa nu piarda niei 0 zi din cauza lipSei eulesului ~ I putem realiza astfel reeoIte marL Numai in tl1:rile unde ai?ezarea geoUrtltlca este favorabiHi., avind un regim de cli.ldura !}i umiditate perman('lltd. stuparii pot face recolte mari; in Uniunea Sud-Airicana. in Australin. in Argentina unde eulesul dureaza 7-8 luni pe an. eoloniile sting I'ecolle de sute de kg la fiecare stup. La nOi, eu primaveri timpurii ljii com reci abia in mai avem un eules serios de Ia sa1cim !}i in iulie de lu JIOilrea-soarelui. De areea trebuie iAeut totul ea baza meliferA a tArii noastre sA. fie [lstrel organizatA. incit niei 0 palmA de tel'en sa nu rAminA nefo1ositA 00010 unde agricultura nu 0 poate Iolosi ljii pe care sit 0 imbogatim cu 0 fl orli meliIer1i vi vace. perenA, deci una care trai~te ~i rode~te multi ani frtrl'i 0. ti nevoie de 0 noua tns~mtntare ~ i folra sA neeesite eheltuieli de 1ntl'etinere deci:t prin d'irirea ei, atunei dnd este eazul. Problema bazei melifere spontanli sau cultivaUi. trebuie rezolvatA llIal Intti de JoruriIe superiollre ~i apoi npUeata intocma i pe teren. Dadi (tE!ricullul'a nu lrebuie IipsiH\ de niei 0 supra(atli unde at" dn productie bUII~, opoi ,';I i lIp iCUltUI'U "t'c uuie sprij lnitll en 0 flnexu p!'(~io[ls :'l. a flljriClIllllt11. Eqte ("\!f1US{'1I1 U!)ClI't,u\ dL'O:;ebll <11 nl binc\ClI' in POh:n[ZIlI'l', ciu'\!
320

nu Cere I1ImlC I.n schlmb ca piaU!., declt numai 0 atentie !;ii un fljutor s'ituil~1i eriUce. !In schimb, produsele albinelor rlispUitesc din plin striidaniile apicultorilor. Cum se ponte ajunge 1a indeplinirea acestui seap? In pl'illlill dnd extinzind culturile agricoJe entomofile in preajrna cArora stupinclc vor tj deplasate pentru polenizare. Slot cuJturi entomofile carora in ca nu Ii se da sufidentli atentie ; de pildli soia care de ani ~i ani se cult.i v:'\ mereu cu soiuri care nu dau nectar, deci niei nu slnt poIenizate. Am stat cu stupina linga 0 mare suprafat;;l de soia, irigatA, la G.A.S. Peri!} !:,j albinele nu au recoltat miere; la fel la G.A.S. Prundu cu sute de hectare tlirA a :fi ce:rcetate de albine, de~i in S.U.A . sint varieta~ unde se transporta mii de stupi care ofed cploniilor 0 miere de calitate ~i in eantitAti mari. De asemenea hri ~ea, cultivatA in.ainte cu 4-5 decenii pe supraiete insemnate in partea nordicli a Moldovei ~i Bucovinei, este datA cu totul uitArii, de!}i este 0 pianlA meliferA bunA care in unele 'tAri for- , meam - dupli floarea-soarelui - una din cele mai lnsemnate surse de miere, 0 stupin!!. de la Tulcea, condusA de tehnicianul Gh. PU !j~u, a realizat 0 buna productie de miere de la hriljiCa cultivata pe malul sting al Dunatii d~i treclnd tn zoor deasupra apel, albinele risesu sa f,iE' prinse ~i tnecate de mieHe vAluiri ale apei la oriee vint cit de u!;ior, In gospodiiriile zootehnice eu specific porcin ar trebui extinse eu1turUe de napi pore~ti (Helianthus tuberosus), plante perene care se tnmultesc atlt lncit este nevoie sa tie mult r.!irite. Este un aliment exceptional care cu sueulenta lui ~i bogAtia de albumina digestibilol ajuta la cre!}terea tineretului porcin, Aeeasta modestA plantA oiera albinelor tn toomnd, 0 cantitate mare de polen necesar colonillor, pentru a-ljii cre~te noi genera\ii de wbine tinere capabile sa treacA cu succes peste rlgorile iernii . In prezent livezile au fost extinse pe toate regiunile deluroase ale tttrii, acolo unde agrieultura nu putea da rezultate. Daeli printre rindurUe pomilor ar Ii insamtntata facelia care este una din eele mai bogate plante meli1ere, ~i daci1 s-ar da ~i 100-120 kg superiost-at la hectar in dccursul verii de la aceastA plantli s-ar obtine foarte mari cantitA~i de m1cre. Totodata, ingropata sub brazda ea iugrA~mint verde. facelia dt'! pomilor roditoci pre~ioase substant:e realizate prin putrezirea lor in rlccursul toamnei ~i iernii urmatoare. Introducerea in livezi a eulturilor de allne care cu cit imbatrinese dnu r od mai bogat oferind albinelor 0 mare resursA de miere il;i polen. I1r mold zestrea melifera a tIlrH. t n S.U.A. sint zeci de mii de hectare de linn, unde stupinele sint transportate in pastoral pentru polenizare, dind In ncela$i timp mari recoIte de atine toarte apreciate in alimenta\ia puhllcl!. ~i pentru eA vorbim aiel de livezi, este de dorit ca fiecare specie lid lie pla ntat.i1 in masiv ~i chiar varietAtile aceleialjii speeii nu trebuie sri 110 plootate la un loc, dac! ele au 0 ioflotire distantatA in timp. Aceast;l th.'ow'Cce- atunci cind apare un dAunAtor specific uneia din multiplelc ~Pt'(: H tile Hvezilor ljii trebuie neapArat aplieat tratamentul ell pesticide, 1l1111ollllC de nlblne slnt intoxicate, tocmai ele care slnt aduse aeolo sri IlJlll e III ll1/irirea rodirii prin 'polenizare. De asemena, slnt Ioartc

tn cibeva

'1

,", W

:'121

multc S UPl'IllC ~C sli.,.iituroase de soloneturi care pot Ii imbunAtiitite inalimtr ltll1d pc ele plante meliIere ce s-au adaptat de-a lungul timpu lui CO ast.tei de soluri ~i dau productii mari de miere ani in~ir ell chellulcli reduse. Moo tirziu aceste plante intoarse sub brazdli. l onneazA 1111 In gd\.~am!int verde, redinJd solului puterea lui rodnici1. Un he'e tar tie Talpa gitei (Leonurus cardiaca) oferA aIbinelor un cules aUt de bn~ut incit S- a calculat de c.!i.tre cercetAtori ca. se paate ajunge 1a () caotitate de 445 kg mie.re la hectar. La Iel slot sulfina albii $i gal/iH (M elilot'Us albus ~ i MeWotus ofiicinalis) ori Limba ve#eluf. (Statice lUl timonium, drobu$orul (1satis tinctoria). crnciJerli ee afer! albineior mult Polen ~j nectar avind ~ i 0 !olosintA industtialA in ob~i.nerea culonlar
( Ind i ~o) .

Terenurile deluroase spAlate de apA, npoase, pot fj fixate cu Splill1ita (Solidago viragaurea) faarie bogata in ,polen pinA. tir:ziu in toamnlL Plnntu !!}i ramifica rMacina atit de mult incit solul este ea 0 pisla deasA. ..'arc nu permite niei ploilor d,-l spele , !ii niei terenului sa mai alunece. Pa.celia (Pharelia tanacetifolia) este una din cele mai melilere l tllrltC dnd terenul este bine pregAtit !}i ingrA.!jat cu fos!atice ~i potasice. \ tl R.F.G. ea este cultivala pe suprafete lntinse ca planUi. furajera, de ,'Ind selec\ionatorii au obtinut un soi lArA. peri!}ori pe !runze, ceea ce rllcco co planta la origine sa nu fie consumat.1i de animale. Ea are un IIlIH'C procent de albuminS. digestibilA la leI ca sulfina albA care io ultiIllcle doua deeenii a jntrat !}i ea in rindul plantelor furajere pre~ioase. 1\(:010 unde se obi!}nuie!}te ca secara de toamnli sa fie cosita ca masA verde pentru siloz sau consum imediat de catre animale in stabulatie, tl liCA s-ar insliminta imediat faeeDa !urajera gennanii, s-a.r oleri miilor dl' co lonii posibilitatea unui cules bogat de nectar sau polen, iar in IO limoA planta ingropatA sub brazda va fi un ingr liSjAmint verde neIlltlCCUl.

Pentru cA vorbim aici de nutretul verde dat animalelor In primii\lUI'ii, prin cosirea secarei de toamnA, este cazul sA ariitAm rezultatele cxceptionaie obtinute de cercetAtorul V, Kazar timp de 6 ani ell amest(!curi furajere produeAtoare de nectar. Du-pa cosirea secarei verzi de lownnd pentru alimentarea 8nimalelor in stabula~ie, se pl'egiit~te terenul insAmln\ind porumb de furaj 20 kg saminta la hectar in amestec cu "alba creatii (Malva crispa) in eanti'tate de 2,5 kg/ha, plant. melifera C Ol'C. secretA mult nectar, Tarlaua a fost ingra9atA eu 160 kg superfos((i t., 100 kg azotat de amoniu 9i 80 kg clorudi de potasiu. In veri cu ploi regul ate s-a ob\inut cantitatea de 23&--347 ehintale de masA verde la hcctm' ~i respeetiv 167,5--351,8 kg de nectar la hectar de la !lorUe r'll\ lbci. Porumbul s-a insamin\at cu semlinatoarea obi!;muiUl. iar nalba ell CeA pcntru legume. AsemeoeQ amestecuri le-a fecut in cultura inWa 9i aoume: dupA ItP ( ~ ratuJ prtioaseJor miri~ea se arA superficial la 6-7 em; apoi to loollmott se fa cl!' 0 adHura adinctl de 22 em, Porumbul se lnsamin~eaza in rlprilic, i(lr dupii. pri'l.!:;ituJ Intre rinduri Sji plivitul ehimic se ins1imin\eaz:l Illln: ['I ouo!'! nl!bu cl'catii cu 2,5 kg sAmin\a ~i 25 kg flOare a-soUlcllli. IlccllllnrcQ {Un c~ lcc uilli p<'lltru !)iioz sc race dod nr.lbo 8 intlorit In !nasA :
;t:l:l

fllund pe linga C~ !I011rCflw Soorelu i ~i oalba sint inIJorite f? i da1l nct:\ ul' ~ i polen mult, porumbuL este in .faza 'de lapte. Cele mai bune rezull" ll.' s-au ob\inut cind amestecu! a 10st numai de porumb 9i nalM crealA, In jumlitatea a doua a verii cultura cosiUi a otiivit - vorbind de nal M , obtinindu..Jse alte 16-25 chintale' de masli verde la hector. Paji., tfle in special cele de munte - pot deveni un con veicr meliler de prim rang pent-ru aibine (mai ales cli acolo ploile sint abundente) d>aca se arunci din min~ semin\,ele melifere pe care chial' vitele caloind Ie ingroapa in sol iC)l' umiditatea Ie ajuta sa germineze repede, Astfel. la truoiul hibrid de Suedia, Ia lei ea la ghizrlei, cind insAmintarea se lace to'amna, reu~U.a este ~i mai asiguratA. In aceasta prLvin\<,,1 gregetinul (Geranium pratense), sulfi1Ul. sugelul, trifoiul pitfc (Trifolium repens), im~\esc paji!}tile, iar animalele au 0 alimentatie indestuliitoare. Finetele artificiale trebuie cosite tn rotatie zilnica pentru ca albinele sA aiba posibilitatea sA culeagA nectarul lor inainte de cosire. Aici este locu! sA amintim un amanunt de mare importanta pentru albine in legiiturA cu cositul iinetelor artificiale : s-a observet cA albinele care nu srnt speriate ca sA se inaltel:n zOOr Inainte ca !loarea de pe care ele culeg neclarul sA fie tAiaU cu coasa mecanicA. cad victime sigure sub tlii.!j: urile coaseL Pentru preintirnpinarea acestei adevArate calamiltiiti, eaci astfel se pierd tocmai cuIegatoarele care asigura recalla de miere ~i polen. trebuie adaptat tnwntea cutitelor un dispozitiv de lovire la eel pU?n 1 m de planta fUI:ajera. gonin'd astfel albinele 'de pe fio ri inainte de a ri prinse !}i distruse. Acest aparat inca nu este anexat Ia aparatura noastra de rCOltarea furajelor, de9i in alte tAri este 1010sit la m~ini1e de cosit. De asemenea, cultura de mazare care rode!}te mai bine ~i da. productii mai mari clnd se dezvoltli pe verticaUI., se insAmin~eaza impreunl'i cu mU9taruI alb sau :!acelia care oIed mazAI'ii un bun suport de sustinere, ce-i permite ~i 0 recoltare mai u!}Oarii a culturii de bam. decit atunci clnd ea cre~te intinsa pe sol. Daca In tarla s-a inslimin~at Iacelia va f i cu aut mai bine pentru un cules activ de miere ~i polen. La lei trebuie procedat {;i Ia cultura coriandrului care tnainte de <l fi prii~it ~i rlndurile abia se observil, se insArnIn\aza prin impra~tiere fa ecHa care este prinsl1 sub pamintul prA9it. Planta melilera se dezvolt.<'\ odatA cu eea de bazA dar tnflore~te inmnte; albinele culeg nectarul , iar .:iod Wlore9te coriandrul deSji :!1orile lui au un miros respingator de plo~nitA, ~i stnt evitate de culegatoare, fiind cultivate cu facelia, albinele tree ul;i0r peste aceast! micA opreli~e cu aUt mai mult cu cit dupA 4- 5 tile de la inflorire mirosul neplAcut dispare! iar albinele cu1eg de la cor lundru mari cantitA.ti de nectar 9i polen, mai ales dnd j S;-a dat tn prealabil ~i un i\llgra~iimtnt ohimic. Perdelele de protec~ie completeazA de asemenea restrinsa noastra bllzli mellierA de pe suprnfe\ele iotinse ale Barliganului sau din sudul 01 te-niei insprc DunAre unde sint zone nisipoase etc. Salcimii plantati in lI('cs te zone, pretindu-se fcarte bine pe asemenea soluri. pot oleri mari cuntitllti de nectar. In 1954 am stat Cll stupins linga 0 perdea de protecIrc de 8111 ciln, de 8 hectare, lingll. GA.S. Lehliu - Ial om i~a 9i am reali'lut (, /'('~ , l ll1 rC(.'( Jr(1 : totr-o singurA zi cintaTul de control a inregistrat 12,5 klo:

:12:1

de strtnsurl1, totalizind miere marfa de 65,5 kg de stup, in afarA din ceea CO om H\sat din bei!}ug in stu pi. Pinntatiile de-a lungul ~selelor cu arbori meliferi cum este de pUdli. Sophora ja.ponica, ce are un coronament foarte mare "i umbros, vor oteri tnse;nnate cantitAti de miere ; albinele cauta. atlt de mult nectarul H ccstui a l'bore, mcit chiar florile chute pe sol sint nApadi'l e de albine CO I'C Ie sug nectarul, Taluzele dinor ferate sau cele ale digurilor imbrAcate cu saldm pi tic (Amorpba) - nu numai ca Ie consolideazA, dar oierl!. albinelor /nwose cnntitl!.ti de polen !}i ceva nectar. lata;, tined apicultori, ce tnseamnA 0 bazA melilerA organizata cu ('.'()llcllt'Sul tuturor apicultorilor din toate regiunile ta,ril, ajuta~i 4e orgaIIcle de conducere ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare ~i A1>eiol', ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din Republica SocialistA HO IIll\nia.

COMPORTAREA STUPARULUI CU ALBINELE "Ou dragoste de pArinte sa te parti la1! de aeeste harnice gize ! mi-a spus primul meu profesor in ale stupAritului - blitrinul prisAcar din satul meu natal. Intr-adevAr, mo~ $tefAnache Roiul , din Chitcanii Tutovei era printre aibinele lui ca un vrajitor. Avea barbA mare, alba, colihe $i plete ca plAie!}ii de alUidata iar cind umbla la stu pi, albinele se a$ezau pe fatA, pe plete, pe barbA , dar el cu vorba bUnda de batdn moldovean slAtos, Ie dadea domol de-o parte !}i Ie spunea, vorbind cu ele; "Usati-ma sa vii ajut fetele tatiP' ! ~i ele i ~i reluau zborul, supuse, parca i-al" 11 lnleles sfatuI. A'ia au lnceput sA-mi fie dragi albinele, incit in sezoanele reci, dnd cle nU-1i p~rasesc culcu$ul cald al .ghemului, Ie dU'e dorul. A~a !}i voi tineri apicultori - inainte de a deschide primul stup til a cerceta albinele, invatati cum sa w purtati cu ele, cu bUndete ~i dragoste, fAcind ini!1c~i incete, ferindu-vli de a strivi vreuna clnd ridica~ sau a~ezati 0 rama pe locul ei. Nu numai ca Ie pierdeti viata procedlnd g~it , dar mirosul veninului este a~a de alarmant pentru albinele din stup .!?i chiar pentru eele stdi.ine aflate in zbor, incit de indaHl, altele $1 altele via sA vA in\epe eu durerosul lor ae cu venin, Nu de teama (lcestei dureri sa Ie proteja\i, did in definitiv veninul albinelor este un InUiritor organic penlru noi, dar pentru sentimentul ce-l incercati cli u\ i putut udde 0 fiintJi atit de folositoare noua, oamenilor, direct .!?i inlllrect. Direct, pentru ea fiecare, cu picatura de nectar !}i cu co.!?ule~l plio cu polen, mare~te produc\ia care in meseria noastra se masoara cu mlligramul, dar !}i indirect prin 1010sul ce tl adue toate plantelor entomoIile, cArora Ie ajutA sa rodeasca mai mult, prin polenizare. Minuirea aibinelor este 0 primA invAtAturA, ce fiecare din voi treUtile sa 0 deprinde\i, caci - a"a cum am spus-o totdeauna - zadarnic cJncva ar cunoa!}te toatA teoria apicola, daca atund dnd trebuie sa 0 upli ce, nu va avea rabdare, singele rece, lini$tea .!?i stapinirea de si ne , ell sl\ nu alarmeze albinele printr-o comportare brutala sau f aro'i 1"0sl. :ci nervo!}i, cu mi~cari repezite, nerabdatori, care vor sa faca totu} in (ugn, cci care nu pot suporta sa vadA cum aeul unei albine s-a intipt in bl'n~lIl sAu ori pc fatA, cei care nu pot sa rabde ustllrimea uscu~itt\ fl ftl\(pll. tu ri i m\ a~azA in-{'{'L rama Is locu l ei in stup. pentru cn abiu d upl\
:12;'

l\cCCa sli sconUl neul, nu var pulea face apiculturA decit dacli i.!j:i vor C (lr'cctf) 0 B t!el de comporture. Fiecare meserie arc parten sa de greus ttl t~. de obosealA Pentru a picuitor durerea acestor in~epAturi eu venin . ~" t l! 0 pintrll de incercarc, 0 dovada de stoicism , de 'indlrjir'e, de bArbi1\h', pe care de dragul albinelor 0 suportA eu resemnare. eei care nu VI I!' u r llla aceste sfaturi flU VOl' putea deveni apicultori. Albinele ou lltocil decit a tund dod sint deranjate ~i li se tulburA lini.~tea. Vorbim dcsl gur de albincle noastre, bllnde ~i harnice, cAci in unele regiuni ale ~J \.I l)ului ex.isLA slbine agresive 'Care nu lasa pe nimeni d. se a pr0i'ie
d ~

de pikUl. 0 stupinli ataca~ de anum tt e tumid pt\5l\ rl insecti vore - sint dispuse sA intepe. Pentru a v"A feri de tn~e pL r i , mai a les Is fatA unde sint mai dureroase ~i deformante, t rebuie Hll lit! va a coperi~i capul cu 0 pAtade - de preCerat din paie - l egat~ cu fl lnlil; c sub bArbie. Peste borurile ei se fixeaza a masca din titan care ilrO tn partea din fata un pAtrat de 25/25 em din teslitura neagrA ~i radi din nylon sau din pAr de roada. de cal. Numai dac! are culaarea neagrA lIiupnrul paate vedea bine. PAIAria uu trebuie sA fie din ptsHi, pentru ca. tllu lte albine tntepind-a 1$i pierd aeul ce nu mai poate fi soos din tesaIllra bi1tuta ~i deasA. Acele eu venin prin mirosullor atrag ~i sIte albine l.Un prisacli., a~a c! se isd in stupinl1 a agitatie periculaasA. Masca nu este nevole sA fie tn permanentA cobariUi pe fatA, ci nunlol atuncj clnd sim\iti ci1 albinele sint agitate ~i var sA intepe, In zborul lor A gitat zumzetul are 0 tonalitate u~ar de perceput, Jar stu:parul lasA II) jos masca pentru citeva minute, pina. ce albinele se Uni~tesc. Slnt mal1ti din pinzA metalieA, nepractice, cAci pe linga cA se scot ru greutate de pe fata, in varA, ele se incing sub razele soarelui ~i devin \nsupor.tabile. 0 mase! de tilon se paate tine oricind tn buzunarul halatuiui l puntnd-o la pAIA ie foarte u ~or. r De teama in\epAturilor unii stupari d in stupinele rruel falosesc ll\lI.nu~i ; este tot ce poate !i mai sttnjenitor in IucrlirL Ei pot tnlAtura Inteparea mtinilar, dacA. inainte de a incepe lucrArile 18 stu1>i, !olosesc o SOlutie d~ propohls 15% in alcoal, care..,!OtQd.aJA este ..Lun per~ect dezinlecfrmt. Altii folosesc 0 solutie de alcool in care timp de - ro zile s-a macera t fl oarea de soc, care constituie un apjiug valor os. tn lipsa acestorfl, daeA stuparul i~i ireaea miinile eu frunze de mAtaciune, rolnilA., isop ~.a, al cA or miros place albinelar, it fere!):te oarecum pe stupar r de IntepAturi. In stupinele gigant in care voIumuI de mund!. este muLt ma l ma re, rnA.nu~ile sinl necesare. Este drept cA. pinA acum nu s-a luc'l'.u l GU bllnd a noastrl!. aIbinA de rasA carpatinA in astre} de stupine gigant. Inai nte de a incepe lucrul in stupinA. stuparul se spalA pe miini, cecn cc n va face cit mai des, mai cu seama cind are in stupinA unii stupi hollUlV i !;Ii se imbracA eu un haklt alb, Alcesta nu numai cA-i protejeaza hulnclc. dar culaarea lui este lin i ~titoare pentru albine. Hal atul trebu ie s pi'i la L cit ma i des, murdArindu-se u~or, ceea ce este ~ i a mAsurA in plus d ( Iu-icnl\.: I,rcbuie sA ui b3 elastic III m a n~te. ciici ulbine le ('(' inll't\ IW ~ \Ib mlneci, tn\capa Illa i tntotdellunn. Buzunarelc huJa Lullil de hi picp\' ~ r InlCI'lI lc Rl\. ri C' Inrg i (".{I ~!.\ Incup..'\ 1n c l 11 ~cric de m ici S(~ d (' ~ i ull lnjc

slupinA. Dar !:ii la noi -

(:urente: d A 1Li\a de r idil:a1. 1$1 raciaL ra meie, un roic cl~te de sr.'Os cui c ~tl U de Ui:iat sirm A 0 colivie de matcA, carnetul de noti\.e pl'o vizol'ii, l ' , oglindA ~ i 0 penset!\ de seos acele de pe fatA etc. Stuparul trebuie sa aiM 0 cura\enie eorporalA deosebiti1 ci'i. d mi ..o 3ul de transpira\ie ~i cA.ma~ile rar schimbate iriti1 albinele, ~i miros ul de alcool exalat sau cel al eariilor dentate nu este suportat de albine. Spuntnd toate acestea in legAturA cu tntepAtllrile plbinelor trebu ie Sa ~ti ti ca smt persoane care nu pot sa suporte organic veninul albinclur . S-au v1izut ~i cazuri grave ce s-au terminat cu sucombarea, dacA nu illlervine imediat medicul. Vorn Iamuri mai pe larg problema clnd vom vorbi de ~ocurile anafilactice periculonse, DeoeamdatA sa retine\i eA puteti suporta rnai u~r usturimea intepAtturilor folosind un tampon de vatA muiat in apa. de Javel sau 0 solu\i c de amoniac 10-12 picAturi la un pahar cu apA, or i tamponari cu ulei de cu i ~are (Eugenla caryopl)ylata), Frunze de pa.trunjel frecate pe locul dureros au 0 inf1uen~ binefAcAtaare, de asemenea perclorura de fier, care se glise~ te la farmacie, Lucrarile in prisare, mai ales la primul control de. primAvara dupl\ lunga iernare a albineior, trebuie incepute numai dupA ce in stupinA albinele au pornit a activitate relativA i hi citeva zile adue polen in stup. Daca s-ar incepe controlul prea curind aibinele se nelini'ltesc, iar matcs, faarte sensibUA 18 aceastA bruscA luminare a stupului, cautA, fu gihd , sA. se ascunda ; wbinele 0 ataeA uneori considermd-o drept strAina, pe cind dacA ea Incepe sa depunA ouA in cuib, aIbineIe se compot'lla
lini~tit.

6e nelinT~tesc,

Controlul coloniilar nu se face pe ploaic sau vint puternic, Coloniile siiit agitate ~i atacA. Nudeschide stupul tn. primavarA la 0 temperaturA mai midi de 10-11 C. Cea mai potrivitA este cea de 18_ 20C. La nevoLe absoluta, cin'd In sf upi stnt !toareci ce trebuie eliminati, stupul se desehide de prerera t lntr-un adapost.. Fagurele pe care se gAse~te matca se pune pu\in mai dep!irtat de rei vecini - in lAdita portativA - pinli. se face curA\irea co mpleUi., ea apai sA fie ,*ezati exact tn acee~i ardine, ~inuti la c.!ildurA 2- 3 ore ptuA ghemul se reface. Obi ~ nuit, la control nu se cauta spre a fi vAzutA matea dnd tempe('ntura nu este potrivitA; prezenta puietuIui este 0 garan?e cli. ea esle pl'czentA, Totu!):i cine tine sA a vad!i din anumite motive, ~i mm ales clnd nu este rnarcata, stuparill pune sub podi~or 0 colivie inchisA dar goa la, 11\ cnre au mai stat matci ; a doua zi desehizind stupul va aDa matca pc uno din cele dauA fete ale !agurelui pe care a stat colivfa, La un control in stupul mult.ietajat cu 3-4 oorpuri suprapuse, urtH{\ I'indu-se din anumite motive matca, se introduc douA gratH Hun cmnnn intl'e corpul 1 ~i 2 !?i alta intre 3 ~i 4. Dup!i trei zile, in corpuJ un tie Rin t. oull cu siguranta re se afla lii matea; in felul acesta stuparul t:1I111 1'1 motci.I numai pe cele zece rame ale ace-lui corp i nu ra v A~~tc in1I'l'gu l stup, deran jind taatA colonia.

se

:1 20

!t2i

Controlu! stupulu,j se poate lace fi1r4 a mal scoate lagurli alara, ci, I'<llrliglnd perna JateralA ~j diafragma; astiel se face loc sulicient ca in ",olul rl\mas ~ se tragtl. !agure dupA fagure l1i sa fie cercetat pe sus 1)I'lvind printe intervale. Astfel stuparul il1i ponte da seama ~Or de .t tuu\ic. Clnd in stup se afl! diafragma chiar lingA unul din pere'tii laterali, nl! Int'Crcati sa 0 scoateti, clic.i adeseori, intre ea ~i pereti, aibinele cIti"I'SC 1ligura~i care 0 IixeazA ; este de pre1erat sa impingeti cu dlHti~a care 14(l I 've~ te Beolo drept pirghie, ca sA face~i loc primului fagure de ling! dlutrngmA, care nstfel este scos u ~or. Fagurele se rididi incet, avlnd grija loW ulbinele aflate pe perete sau pe lantetH laterali sa nu fie strivite; 81iJJllc]e nu trebuie sA fie frecate de celelalte albine de pe iagurele vecin, rile'! ele se iritA ~i in~eapa. Cercetarea unui fagure se face in conditli bune dadi stuparul stli ell spatele la lumina solarA, care astiel bate pina la fundul alveolelor ~i pot observa ouAle ~i larvele din ..interior. Fagurii sco.!j:i se pun tn ladi ~a pofltativA .!j:i nicidecum afara, rezemati d ", pcretele stupului deschis, pentru eli apare furu!}agul, care dA na!?ter:e III 0 mare nelinj~te in prisacli, soldrndu-se cu pagube marL Rezemind rllllurH aiarA, lingA stup, se poate intimpla ca pe unul din ei sii fie molen. iar aceasta sa se urce pe peretele stupului' ~i astfel sA se piard.!i. La contralul unui stup, grija cea mai mare a stuparului lrebuje ludreptatA asupr8 matcH. FUnd marcatA, ea poate Ii u.!j:or observatA ~i fcl'llll in special de alar marea fumului. Pe cit se poate, fumul va:i crt Inul pu\in Colosit, cAct dacA se ahuzeaza afum1ndu-se mult taate intervalele, tie creeazA in stup 0 rava.!}ire totalli : matca l.,i deregleaza sistemul &iu de I)uure in cere din ce in ce mai larg, fAra sA lase in urma nici 0 alveolti "cocupatA. Doicile. care urmeaza un program precis de hranire a puietu1 larvar in direct! legatudi. cu virsta fiecarei larve, cu doze diierite. 111 C'u COI~lbinaviile de substante proteice !ji glandulare, pierd fjirul nonnal al hcestor ftrAniri ; unele larve chiar ra.min un timp fla.minde. Albinele cUidl~are de faguri, ce stau in perdele, a.!j:teptind aparitia solzi.!j:orilor de ceorA, pAdisesc Iuerul cind se dA fum mult 9i cu greu il mai pot r ein cepe. li'olosind in schimb un pulverizatot fin cu apa curaUi sau u!}or indulcit!, nu oumai ca aibinele nu se irita., dar se ling unele pe altele" stau lini!}tite 1;11 losa pe stlUpar sA lucreze tarA leama. Sentimentul de teama la om (IcLCl'rnmA slstemul sau nervos - ~i in Special nervii adrenergici - sa At'crele udrenalina, datorita unui honnon ce ac~ioneazii asupra glandelor uprarenale. Mirosul acestei substante ce apare pe suprafata pielei, iritA hlbtncle care inteapA. Cine lucreazA linili'tit ~i fAra. teama, nu degaja IICIJ(IS U1 sec.retie, iar albinele nu inteapa decit atunci clnd sint brusca te. Cind sinteti nevoiti sA periati albinele de pe ambele fete tile unul rCl~ ure. opem\-ie facuHi des atunci dnd se controleazA stupii stl. nu nlbA O(i lci, Care se observA mai greu daca -fagurele este acopel'it cu nlblne, 1IIi'l'HI'c/J LI'cbui e lacuta cu tontii ntentia !1i Hni, tit, 1i11'~ mi !1cl'i1'i lWtJ ~ ' (' ~ i 5 Hlfl lu l'lnd ('u IX'riu ulhincle de pC' fngure! d ensupru nili plilu l clL"ld dlJ.

.,i

4tLJIl<':,i. cu peria care trc\)ulc srt tIC! IotA cit lA~imea IagureJui, se tnll1~url\ W ior albi nele care se grAbesc sli intre prin intervalele dintre fagurH vccini. In aceasUi. situa~ie este de pre!erat sa a.!j:eza~i in 1a\a stupullii (J iHIClltti de carton asfaltat prins cu doua ,pioneze de srlodura de :tbor " stupului, maturinid pe el albinele de pe suprafata fagurilor. Aluud opel'll\ia de periere se poate f- ce brutal, pentru a speria albinele care a Ie grtlbesc sii iotre pe urdini~ in stupul lor; to schimb cinid periereu St~ fnee deasupra stupului de&C'his, opera\ia se executa. in'c et. Aten~ie mare la folosirea periei. Ea este un obiect pretios din in ....cnlaruf apicol, dar foarte periculosJ 00.ci c,u ea. se ponte transmite U$or () bOOlil intre stupi. De aceea m buie mereu sJW.latA cu api\. de robinet .!Ii ali mult clAbuc de sApun, pentru a indeparta microbii de pe ea. Dadi_5tUI~llru l are 2-3 perii de schimb, dupA spAlare. fiecare este pusa pe un capac de stup, la soare, ale carui raze bineIacAtoare distrug eventualii ngcn\i patogeni care ar mai 1i ramas dupA sp!lare. Pentru a evita periel'ea, multi stupari scutura ramele de albin~. bl1ttnd cu pumnul lanletul super ior, .!j:i tinind bine rama cu min a stingfa. EI nu procedeazli bine luerind astiel. c"3ci dac! 1n alveolele fagurilOl' l\slCel scuturati se aflA puiet, el va suferi mult, iar dacA in faguri cslf.:' mlc re; eo se va imprii!}tia pe locul unde s-a fAcut scuturarea, ceca ce I\tl'{lgc aibinele strli.ine .!j:i se isc! furti~ag in prisac!. Pentru examinarea unui fagure stuparul trebuie sa slea cu SPHlclc spre soare. Rama se tine in diagonal, cu mt,n a sting! apuc1nd col \u l de jos al ei . iar ell cea dreaptA coltul de sus. In fel ul acesta rama ponte:! ti inclinatA u.!j:or, datorita mierO din 'Partea de sus a fagurelui ooro !Hnd mai grea ajuUi la, bascularea ei ; astfel, fagurele poate Ii Illtors automat clod pe 0 fatA, clnd pe -cealaltA pentru cereetare. 1(1 general este bine lCa stupii sA fie cit mai pu~in deschi~i, hll' ,ltupudi trebuie s1i invele cum sA cunoascli situatia am interior, f lirt! I n 1 mul desch:ida. Ontl luerArile s-au terminat, a.!j:czarea podi.,orului peste sbl.l Pli 1 lfC3Chls trebuie fA-cut! cu grija; podil;iorol se tine de 'doua col\UrI 11 1 ,1INJonol. apropiindu-I de perimetrul corpului de stop din parten Il llpl'. dOl-It'lL ~ezarea lUi se face ell mi.,dri tremur,in:de pentru en albllll'l11 .I m\ind eli sint In pericel - se retrag intrinid in stup, ori i e~hHI pu Ollllllincn exterioarli a podi!1Orului, evitinduse asbfel strivirea lor. 1\111 .. n\11tot'ul cu oarecare pract.id shute ~or cind intre podi!}or .,i Infll'gl rdh Illupu lui nu mai sint aibine ~puse, a.'?ezindu-l definitiv 18 locLJI 11.1'1 11 . .,hlorvn\ille fA cute sint trecute Ia partida respectiva . {'\,lbinelor nu Ie plac interven\iile dese ale stuparuluL Via\;l lur I.. colonic (/l\inuie de mHioane de ani, iar omul o-a intervenit dired III lutirnltut('n. locuin\ei lor decit cu clteva seeole in urma, Deci nces" lun, r" l~c Ie stricl'r. 1ini.~tea ~j trebuie evitat pe cit este posibil. B IOlo!tul !rancez G. Eugene spune di: pentm colonie, deschitlc IfI{ uoul BLur cstc ea 0 op~rn\ie de deschidel'c H Ilbdomenului urwi bol .. 1 nll'/I /l\f!UUI. de un chlrul,!:,
3211

:1 20

Estc drept ea, aparent, aibinele se obi~n uiese cu aceste interventii reae~ioneaza totdeauna eu intepAturi, dar aceasta este doar 0 autoin ~elnre a stuparului, eAci wate interventiile se soideaza eu a pierdCI'c de t1mp in mersul norIn'al al operatlilor coloniei. Multe din eele spuse aici, vor Ii dezvoltate pe pareurs odatA eu luera rile cerute de controlul de primAvarA, pe care il Yom expune pulin mai departe. Priviti albinele - tineri apieultori - ea pe ni~te prieteni dragi. l\,Iutnti-le la nevoie ~ i purtati.-vA eu ele .,eu dragoste de parintel.t, a~a cum m-a invli~t ~i pe mine bAtrinul stupar din satul meu natal. Cind In primliverile reci multe aibine duse dupa apa se rebegeau de frig pc scindura unde apa curgea, el Ie mMura pe un fara~, Ie ducea in ('{l~ la elildura tinga geam, .!?i dod Ie vedea dezmor1;ite Ie dAdea voie Nit iasli ~i sa se dud la stupul lor. A.!?a m-a invatat primul meu profCliOr 9i vA invAt 9i o e voi, astAzi dnd sint tot aUt de b!itrin ca 9i el, p , I plin de acelea.!?i simtaminte. 1$1
IIU

LUCRARI IN PRISACA

- Dupa cum .!?t.i\i - tineri apicultori - tn a picultura sezoanele s int decalate co 0 luna; anul apirol incepe eu toamna apicola, odat. .. cu luna august 9i dureazA pina la finele lunii octombrie ; iarna durea~i'i uilnatoarele trei luni pinA la sfiin;;itul lunii i"anuarie; pr.imAvara cuprinne luna februarie, nfartie .!?i aprilie, ca sa sr.iI1eascli cu vara cea bogaUt pina la finele lunii iulie. Pentru singuranta lucr.!irilor ce trebuie efectuate ~n strInsa legatura cu diferitele epod de innorire a ,p rincipaleJ.oI' .plante me'litere este bine ca stuparii sA cunoascA .!i i ISii ronsemneze obsevatiile :tenologi~ diD regiunea urlde se gAsesc stupinele lor, .date care in mod obi9nuit se repetA d in 11 in 11 ani, astfel cA ei pot l',i,u cu a oarecare aproximatie clod trebuie sa til'ceapa unele lu'C rari in prisacl, tn raport 'de 'Situatia vremii de afarA. Obi.!iinuit, in luna martie albinele pornesc 0 aetivitate in-tensA in cAutarea nectarului l?i polenului proaspAt aUt de stimulatoare pentru dezvoltarea cuiburilor. In coloniile puternice cArora Ii s-au lasat importante rezerve de hrani'1 inca din toamna, activitatea matcH s-a oprit pentru 0 scurtA diapauza, iar in ianuarie in cuiburi apar pri mele generatii de puiet. Ajuns la maturitate, acesta a!;teapta ca florile si'1 se deschidA ~ i impreuna cu 'a lbinele tinere, din toamnA care ~i acum dupA 3--4 luni de iernare sint fiziologic inca neuzate, plead la cules pentru (I adure tn stupi nectarul dulce ~i hranA completA, care este polenul. Stuparii consemneaza in agenda de luerari data dnd apar jiecare din principalele plante meLijere, spre a fa ce a medie dnd vor incclX' culcsurile secundare de intretinere .!?i mai ales cel principal. Cum distanta de inflorire intre plante se pAstreazA cu oarecare regularitatc. Ilceste aprecieri se apropie de realitate. De exemplu, in!lorirea plan l~lor melifere din satul MArA~e9ti, TUOOV8, ohservatA timp de zece ani $1 consemnatA este urmA'toarea :
Plantil "Iunu.! i\ r ln ul
lI l'ntl dtJltIl Rnlc11l Cfll)\,MSCtl I'flllfldln

Data 'n:filo'rlrii

Data
1P1ama
Intilo~

Plants
MU4t.arul galben ~I' alb Sparceta rI'eiul I FJoarea-soarelui Izma de bnltli

~n,rlo~

""to
,rkll

.rirli

,".n
IO.IlI4' J 2.lPl

lurI " .IV!

lOilV

!R.api\8 colza Rapita mweta

Castanul Salclmul

Mar

Ntar

."iug" lill "0fJ1I

JS.il V I S.IV 1.6.W :a6.IV 26.IV llrO.V

2:1. V 25. V IB.VI 22.V I 15.VI1

3:JI

In 6ch[mb dup" observa\ille i"cute nouii ani in regiunea Bariiga!lulul In Luciu-Giurgeni ~i apoi 18 MiinAstirea (llfov) succesiunea inrlorlrilor principalelor plante meIiCere a fost in jurul urmatonrelor dn lc; 10-15 m artie la salcie i 10-15 aprHie la rapitA pomii fruclUcri: ]0- 20 mai la salcim ; 20-25 iunie la tei; 25-30 iunie la sal/'Ilmu ] japon ez ~ i sull ina alba ; 20- 25 iunie la !Ioarea-soarelui ; 15-20 tuJle Jo Jzma de balta. Slot insa ~i ani capricio~i care rasioarnA toste prognozele cum a rOfIl. l.lIIul 1947 clnd salclmul din plidurea Valea Ro~ie, Oltenita (lliov), tI Inn orlt la 26 aprilie. De asemenea 1n anul 1965 1n Bucure~ti ulmul a '. irlO it s bi a la 10 aprilie, iar salcimul la 27 m aL DupA observa,ii Inr Ilt' lungu le, apicultorU se pot orienta in privinta termenelor mai apro" hll.e de inflorire ale unor plante. De exe m..elu._ clnd mugurele fl Q raJ III 8olotmului are 2,5 em, mai slnt 10 zile. pina ce bobocii se deschid (1 11 pHn; de la flo area 'gtituiu1u1, -care este ultimul pom fru'Ctifer ce 1 tl\ r l(H'c~te, maC trec 9- 10 zile ptnl! apare Ciilesul salcfinului. De asetile nCR daca se noteaza data clnd iucepe teiul sa dea frunze, mai trec 1 JlfLpUl mini pinA la ic1lorire. Toate aceste date jntereseazA mult in special pe-stuparii car e toamna IH t au lA sat in stupi hrana suIicientA ~i a{lteaptA ea natura sA le vina fll nJu tol", d~i aoest prOcedeu nu este recomandat. PrimAvara dintre ('clo patru sezoane ale llnului este cea niai capricioaM ~i in~eaHi adeMCOt'] pe stu pari in spel"an\ele lor ; stnt zile insorite In majoritate dar , I d in cele reci, vinturoase, innegurate care nu mai ingaduie niei 6 lo t<.'rven\ie Ia coloniile ailate in nevo le ~ i niei chiar un control de fond apre a vedea cum au trecut ele greul impas a1 iernii .

.,i

Controlul auditiv DeocamdatA, la rnceput de primAvar1i va ve(ii limita la acel control c mclitiv fA cut cu tubul acustic. Un fo ~net mai accentuat ~i continuu este

tluvndu ca in unele colonii matca ~i-a tAcut datoria l1i cuibul esie deja tnLOcmit. In coloniile rn care el nu se aude decit vag, matca nu ~i-a tnccpu1 activitatea, iar clnd ciocanind pup n cu degetul In perete colonia ... din Interior nu reactioneazl!, situa\ia este ingrijorAtoare (fig. 53). - Ati amintit adineaori de 0 "Qgenda de lucriIri in prisac6.' . Ce este ea l1i cum 0 folosim? intrebA unul dintre tinerii aptculton. - Fiecare stupinA are un r egistru de evidentA in care Iiecare colonie are doua foi eu partida sa. RegistruJ este numerotat pe marginea din drea pta cu nu~III. 53. Controlul a udltJ.v mere ce apar in seara . Al asind c u degep Il1ruoll I!C ro.cc cu u n t ub de cau ~ clue n1 el1rOl co.p lit se Introduce tul numaflu] corespunzatol" de pe InLlI1ginc, l'egis truJ se desohide exact Is pagilHI in CrIll II rdlnl ~ ~ l capdtul opus sc pun(,' tn l>:lv1l\ollul u fN:hll . carc es lc pa rtida unci colonii (.'oolt'O lalc ;
:J3 ~

inscrie 11,.'0 10 Illl'I' Ol"iJn C.xt'ClItn t l1 ~ i se progmm eaza din n Ou Cfl ~t\ f it' reviizu l(1 In 0 dutii anu,me. Programarea este trecu tl1 de indaUI. til agenda de Lucr iIri ziLllice in telul urmato r : la finele registr ului de p.... rLizi sint 18 ioi Ubere, cite doua fOl pentru cele noua luni de nctivi lfl lc In stupina, din februarie pinA in noiembrie. De exemplu : colonia Il r. 2r. este boinavA ~ i i s-a farot un tramment eu sirop medicamentvs I.."U t(, r:I micinn; lucrarea este treoutA la parti'da nr. 25 astlel: 15-V- 197'l -a iacut un prim tratament cu teramicina avin'd larve bolnave de loea: sc repetl1 tratamentul la IS.V. Apcii se trece luerarea in agenda z ilr~i(a desohizind pagina lunii mai ~i se scrie : .. 18.V.1974" de a'Plicat at dol Ie;! tra lament cu teramicin~ c:oloniei fir. 25". -In felul acesta toate lucrArile oriciirei coJonii din prisacA. se ~in lan~ una de alta, de la data c1nd colonille in, ep in prim1ivad activil:ltca c ~i ptml se aranjeaza pentru iemat. 1n fiecare dimineatA se deschide agenda de lucrari din stupi nA ~ i se vede ce IucrAri sint de executat in. ziua respectivii. Acolo se g as c~ll.' de pildii ~1 mentiunea d tn acea xi trebuie aplicat tratamentul cu teramicinA la colonia nr. 25 ; totodatA gasim eA tn acea zi avem de r et ras coliviile de 18 coloniile nr. 43, 50, 57 sau cA trebuie verifi'eatii. COloniD nr. 92, dad nu sint ref~cute botcile stricate etc. In felul acesta, tintnd strict a evidenta de starea coloniiloc l?i H lucrarilor ce urmeaz! sA se fae! in anumite zile, apicultorului nu-i poate $cl1pa exeeutarea la timp a tuturor lucrArilor din stupin~. ,I n acela~i registru este inscrisA in pagini anume rezervate, situa\i3 stupului de control de pe dntar, irfdidndu-se cr~terea strlnsurii de miere iiii polen din acea zi, ori consumul de hranA sau pierderile de ulbine care nu s-au mai inters tiind prinse tn drop de vreun tratamenL eu insecticide sau de vreo furtunA cu ploaie ~j piatr! etc. Pe pagini separat rezet'Vate sint inscrise cantitiiWe de miere exlrase, polenul colectat sau Hipti~or obtinut. Registrul<trebuie sa fie legat in pinzli clici el este fiicut pentru doi urn ; trebuie ieri,t de ploaie ~i se pAstreaz1i invelit in plastic.
He
J[i rli.~ i

ContTOlul v izual
Controlul vizual se face oriclnd treclnd prin ta~a urdini~elor tuturOI stupilor cUn prisacA, fAd a-i deschide, putindu-se deduce din aparenVi core este situatia coloniilor stupinei. Cele puternice se cunose, u~or , mai tiles in zilele gercase, .dnd urdjni~ele siiiCl5rumate. Problema cea mai impor1;antA este 'c ea a zborului de cur!tire intesUn al! pe care coloniile it fac tntr-o zi insoritA fara vint, cu 0 temper.,turA peste 12C, putindu-se bine obser va care anume colonie din priand'i nu I-a 1A-cut. Daca slot unele colonii oare nu ies deloe in seamna In cel mai bun caz - ca. albinele au facut zborul de curA~ire Is 0 alt5 dntA, dnd stuparul nu 1-a putut observa. Aceste colonU vor fi consider'ute bune numai dac! in urma verifica.rii insemnArilor din registru ell evl dcl'l.ta stupinei, se va constata eA tn toamnA au fast consider ate din culCj:.!orill ooloniilor putern ice. Dacli. vreuna din Dowd le l'especW velol' 1 0 1t'lll[l, 1 ctlrc nu a l ost ohservnt zborul de cura\i re nu sinL pc dep!! n 1 11

3.1.1

InU. rticiitoure, npare ~nwala d. ele au suferit in iarna, tie de un fr ig l"'l'U lLspru loll'-un spa\iu prea mare din stup, fie de curen tii daunAtori , ' xl" h~ n~1 i nlr-un stup cu un urdini~ prea deschis, Aceasta situatie mai , -tJU ll' Ci provocata ~i de starea colonn~i care are pl'ea pu'tine intervale tll'UPfltC., iar ghemul nu S-a putut constitui normal sau in stup a fost II u\ll iditate eXce5lv3 ~i hrana improprie, Desigur eli in stupina noastrA oid una din aceste eauze nu au p\JllIt sil apal'a., dar aid noi vorbim .!?i de eei care, oeellnoseAt"od, au )ll'ijlijut. sA ia toate m<'isurile necesare pentru 0 bunli iernare. Fortarea zborului de euritire Pentru a remedia par~al aeeste neaj\.lnsuri se va. incepe ell tortarea ,lxwului de curatire a coloniilor respective care nu I-au fAcut incl.. In l)t'cl\!obil, dad in prisacl. zApada inca nu s-a topit. este bine ea peste tlll ali se presare paie sau pleavA, cAd muHe albine eeva mai slAbite, h ,.,lt~ tn graM din stup i$i iau prea pu~ine rezerve de miere in gu$A ~ i I'nhrgcse de (rig stind pe zapadA. Pentru facilitarea ~ zOOrului de eurA~re intestinalA..I intr-o zi ealdA lto 10-12OC, ittfparUl siin(f[ce-pooi~rul lad. eapa'ceJe expuse la It\IUfC, Cilldura solar' -blCAlz~te podi~rol de sclndura san de carton nUtironat, p!itrunde adine pinA Ia centrul ghemului : albinele se desprind, IL"s rcpede pe uI"c:Uni-$ul superior, $i faci.nd 7lboruri cu ocoH~ urf in rsza ,Ie 60-80 m, I:~ i- aescarcli .intestinele, ca ~i sA se iDapoieze 18 caIdurn ghemului, re111cind fOJlllra luj sterid. De data aceasta albipele se tndO{\pA cu mierea din fagurii mArgin~i mai plini, pe cr1!.r e inca nu-i !\tocoserA pinA atunCi, aducind mierea spre centro . . ea -$i d nd aeest zbor le-a, fntclrit lncrederea 1n propriile (or\e, coloollie fneep sA trimitA afara cerceta-$e ch iar $i pe timp mai reee, numai dc 9--10 oC. Este 0 chemare de r einnoire oo.r e inlclturci [rica, rciceala p nLtc opreliti. EGte 0 problema. de ada,ptare, In tlirlle nordiCf> albinele lucreaza bine incepind chiar -$i 186C, die! acolo -$i plantele sint grabite tI /I ~l1 i atingA maturitatea ~i sa. dea roade inainte de tenninarea vetiL 1)0 pild.!i, intr-o revistA sovieticli. se serie sA in regiunile reci unde cre-$1.e mosiv splnzul (Helleborus purpurascens) ~i inflore~te clnd incA zapada nil este deplin topita, albineie sint adaptate pentru cules la 0 tem!'uturli sebutA. La noi in special colonille puternice trimit afara albinele din grupul social al eautAtoarelor de apA aut de necesarli pentru combinarea hranei puJetului larvar, clt ~i pentru diluarea mierii ce s-a cristalizat eventual til alveolele fagurilor mArgina."1i. Dad vremea este incA rece, albioele 0 Intl'untA eu mijloaee proprii consumind inainte de plecare 0 cantitate cevll mai mare de miere. Cum insA adeseori apa este mai reee decit mcdiul exterior, sute de albine, sugind-<>, rebegesc de frig, provocindUM HC astfel insemnate pierderi caloniilor. Cunoseutul cereetiltor francez, G. Layens, care este ~ i inventatorul 8 ~upului orizontal ee-i poartA numele, a caleulat cli. intr-o singurA zi rece, ctntorul de control a tnregistrat 0 pierdere de 350 g albine - dcci 0 ~ ('HJtnc dintr-o colonie de 2 kg ~i aceasta numai intr-o si ngurA zi. AcL's\.c nlbinc le- l1 g,'t')iL !'cbegite ltngA jzvonre.

Asigurarcn coJoniiJor cu apa cald3

tArr

De aeeea 0 primA grija Beum in primAvara, pIna dnd timpui sc pe la mijiooul .1unli mai, trebuie pusA la dis,pozi\ia albjn~ lor apd caldd in adApAtorul conceput personal eu 40 de ani in urmt'i, tncAlzit eu 0 riifcf fampli nr. 5, eu petrol. EI are douA compartimente : In uoul se puoe apA o bi~nuitA, iar in eel de-a! doilea apA eu val'ial c so lu ~ii care completeazli nevoile organiee ale albinelor. De aeeea, intr-n zi se oierA albinelor apa foarte pu\in saratA - 0 linguri~ de 5- 6 gIa J 0 1 de apa calda care are un insemDat rol fiziolog ic in men\inerea unui echHibru osmotic 1) al organismului. Adeseori, stuparii pun sare..'l eu aproximntie -$i nu lac bine it ea este toxica in propotiie de 1% ; eea mai buna doz'li este de 0,01%. --In aIte zile solu\ia va fi de u ree, recomandatA expres de eerceta torul franeez A. Caillas in dozA. de 1-1 ,5 g la 10 litri apA: ureea este un campus organic solubil in apa. ; este principalul produs de degradare finslA a proteinelor din organism, de care albine1e au nevoie oricind. rn aite zile se adauga in api cite 0,5 g la litru acid cit ric care elibereaza ionii de bidrog'n foarle necesari metabolismului albinelor. Acestea in mod obi~n'u it preferA sA ia apa din compal'timentul cu solutie; de aceea pe tot parcursul anulu i, adapatorul amplasat totdeauna in acel~i - oc, l cxpus la soare, alimenteazA albine1e. In primavarA apa iiind calda, aIbinele 0 iau eu grabA $i chiar pe timp rece ies sA 0 aducli. tn stup, satisrlictnd asHel nevoia de apa a coloniei. Lipsa unui adApAtor tn prisae1:i lIi1e~te albinele sa 0 ia -$i din scurgeri de 18 grajduri , care pot provoca r.olonlilor diferite boli. DaeA din anumfte motive tn prisaeA nu aveti un adApAtor eu apa caldA, in primavarA, pentru a menaja albinele sA nu iasA q>e limp rece tn cli.utarea apei, pute~i a4ministra apa in interiorul cuibului, in jgheabul lIoui hranitor ee slA in. permanent! tn stup, pentru multe nevoi. La lSll.ple zile, ridicinti capacu1 stupului se toarnA printr-un oriliciu fa'cUt in podi~r 0 dod de 50 ml apa ealda ~i putin indulcitA, eu aj utorul unei ptlnii al cArm tub debu~eaza direct in jgheab. Cercetatorii au stabilit t,:t'I proeedind astiel, imediat dupa primul zOOr de cura~ire intestinalA, coioniile puternice cansumA mai putina hranA, iar mortalitatea estc i'xtrem de red usA. Puietul infiripat in cuib de la mijIocul lui ianuarie. 111 0 deosebi"tA extindere, cu 40% mai mare fat! de colonille martor care I\~UU primit un asemenea ajutor. Desigur eli in stupinele mari asemenell Interventii nu pot fi f!i eute decit dacli. zilnic apa se serve$te la un f\umltr anumit din efectivul stupinei, a$a fel tncit provizia de apa sA fi e rctnnoita odatA pe sApt4m1nA. Intre observa\iile ce Ie ve~ face cu ocazia cantrolului vizual ve\i ubscrva, tineri apieultori, nu numal zborul de eura\ire, ei .!?i eel de rceu1I()n.~tere in special at albinelor eclozionate dupa aparitla frigului, care II- UU mni apueat sa-I facA la sfjr~itul toamnei.
tnd'i.lz~te,

') o_mod _

trecerea unui lolvent prlntT-o membranA

Icmlpenn\oDbU4

GCltl .el)llrll

1\1.1' 1' *'Jl ulU UII comPQ'lllle I1lfcrllQ.

J34

3:1 r;

Aile

sihl ~1i

tngrijodi.toare ar mni pUlea sil. apar!i. (0 srupinelc C,)re

rnH'lI'l CIJ rnlbl'c; scutUI'{U'CIl se Ince bl'usc \Intnd roma in pozitIc v~1 1

ii -fill Cnst ;ltcn~ UI".lnjule pentru 0 buncl iernare ~i aourne: uncle colonii

1 PICl"it sou sial io stare muribund<i ; ele nu mai dou nici un semn de 11I \,1 .. \1'1 LllulI('j cind se ascultii ell tubul acuslic ~i se ciocane~te ClI degctul hi pCI'l'teJe frontal a1 stupului. Deschizind stupii respectivi s-ar pulea "'11 10 H~k cauzele acesLor pierderi care pot fi cauzate de cantitatea micl\ dll IIJ'anti Hisatii in toamna ~i rau repartizata. 8-a1' pUlea ea la uncle I'olonjj populatia fUnd in majoritate ell albine batrine. acestea mol' to "Iun tn mare numal", iar cadavrele lor cazute pe Cundul stu.pului, Itll/)i('ciicli. un schimb normal de gaze ~i de aero Marele inaint~ al api"Ii tllrii mandiale Langstroth citeaza emul unui apicultor ell 20 colonii, 11111 ('are au murit 19 din acest rnotiv, iar ultima a seApat eu viatA dahwltA rundului spart ai stupului, neobservat de apieultor in toamnA, 1,1\!lind insA deschis pentru iarnA numai urdin4uL superior, asemenea 111 l df'l1h~ nu se ivesc, ...

(lI[tL 'il IOvLm] CII pumnui spet.cozu lulcl'flln n mt'nei; to/lte nlblncll' dl' l" SUPl'<lJ'U\1l Iogurelul c~ld tu slupu) cUl'a.L .!}i pc ul'mli sint tnc/t'lllnlltr
1\ JUs cu (Olu'tc pu\ln 1um, Cum multe nlbme pot sta cu corpu l Ullrodu'; In ulvcolclc fngurc lui scuturaL, acest !ngure se lasti dupA seutur1lr(' pc' I'l('ul s1l.u ('itcvu minute, pina ies albinele djn alveole, pl'Ocedind ('u ('Il' 1/1 tel, pl'in scuturtue brusca. Avind urdiniJ?ul inchis stupul cste \ilHII ,.f1\'VJi OrC Inir-o crunera caldA ca s&~i fOl'tncze ghemul, apai in uno \'('<:c II doua zi estc dus in prisaca In locui lui. Colontilor eu ascm('ne{l Huntii Ii 5C in cite 0 probli de 30-50 albine, care se trimit Ia laborlll"nil 1t'~lonol pCntru analiza. Dupa cuno~terea agentului patogen care n prOVIOC:Ilt. bonin, se va aplien tratamcntul corcspun:mlor ce S-!l llr~t.:\L 10 lIulil .. olbinclor, Coloniile ~llibite se tmesc intre ele, formind uniLll.O JMrl, r.lIi' !")llL An. lupt.c eu mult succes spl'e vindecal'e. Dnrn Cli oeuzia ncestui prim zOOr de cUI'Atire se, obsel'v~'l d\ albiT1t>lr IlIw l' <:o lonli (ae un zbor in apropierea stupilor lor, ca ~i dnd ar e;1uUl 11'\' 11, s(-' ponle bAnui ca ele l;iiau pierdut matca in timpul iernli, Spre " VII conv inge, pune~i pe capacul acelui stup 0 colivie goalA in eM" in '"111 trccOL {lU mai fost matti, Dacl1 albinele coloniei respective se f oe Utll'''' pcste colivia goala, este 0 dovada ca ele sint orfane, Acctltor l'olouU II Be VOl' oferi cite 0 matCil scoasa din eele de la rezervl1, pastl';lt.e )Ii,.. I., 1/11'11/1 tn duHi.pioare dupa metoda cercetlitorului roman N. FoU, M~tdlo (i{('l'ltc VOl' n date in colivii automate din care aibine]e Ie eULrc" 'Hlli dup!\ ;i(j de Ore. Vom vorbi despl'e ele 18 Cre$terea miitcUor. 10 cl\~ul ctod nu sint matci de rezervll., se procedeaza indaUi In II., I! 1',1 (''!'IIOlliilor orfane cu cele din vecinatate dar puternlce; opcra\ia tll"11 "ltrC!l : sc uoilic! mai tnUi mirosul ambelor unitliti cu un parium Il:'I'f'C'.lrt' SOli chlar co cite 0 coopa Z'dro'bitA, Spre seara zilei urmAtOflrc, Ifl. 1.1111'1' sl1.~pul cu colonia odanfi tn apropierea coloniei gflz~li\; Il~ast!l ,1111 Il!'nln !-If' ridid pl'ovizol'iu de pc fundul sau, se a~a:di pc cap:lC'1l1 IHIIII"', 11\1' pc tundul gol I>C [l~:l'l.A ('Olonia odllnu; pe deasupra ei $(' Iiltih.l" 0 rMlle simpUi de Ziflt', gfl.urlttl cu un cui in 10-20 locul'l, .1, ""11 1" '1 ~rul'ulul SC fI';iIlZtl de dntn n<.'Castn colonia gazda. Cum ele flU , hili 'II'Hl:I~1 mlros, 181' (-elf' Qrrl.lliC shnt ca sus se aHa 0 mak'i1, rt,d 1,,, iii ,I 11,- lu'C'n ncoio, Albtnc:lc gazd5 de S lI S, dad!. ziua se ilnUn\tt cnldCI I II'n'"II,."", ,'obnuril dimill('atl\ prlnll'c fagul'ii rolonlci ol'rnne ~ j Ics IX' 1"""111, 1.\ ,,\linea lor, Nu !:l(': Vn tntimpln nit'j lin col1JlI<;L ('ad mnj(1;1 ",II' 11"',,"jllt'dtlt de I)('Ol'U'iI\c sale nice, 1m' ct>lc (lrr;)nl' urIlIle In CIIS:\ 4"allll\ _lid fllilrlll c1uCi\C:. Pl' bmm instim,:tului dc n1.l'llctiv!t ..'te illlltUH.' ul, ... It" otdl hiM 111 1I{IUiI '1lillll\il', (otlTll'nd tll1'prcun!\ 0 coloniC pui/'mi en

,t

Unirea coloniilor sUibite S-ar putea, de asemenea, ca

WWlneflCa
popula~ia

unej colonii sa fie prea

IIllt:;'\ ; HisaHi sa ierneze pe 2-3 faguri, ea va muri de irig did intr-o

situatie nu se poate tonna un ghem unitar, De aceea noi r<."OOomndam ea in toamna sa nu se pastreze pentru iernare colonii sIebe fl de sa se uneasct'i cite doua sau trei tmpreuna, cu 0 singurii matca, t,)I'Ullnd 0 unitate cu 0 populatie numeroasa, ocupind eel putin !j>ase int4'l'vulc; aceasta poate lntretine in interiorul ghemului 0 temperaturA "I)t"Inn IA, Deschizind pe rind stupii care necesitii interven~ii intr-un ad1ipost, III' vnr splica masurile de ajutorare '1i reanimare ~a cum am mai spus pulin mai inainte, iar coloniile var trece peste acel impas ~i vor !i ajuhl t(' Inni mult, clnd timpuI se va incalzi. DacA, cu ocazia zborului iartat de curatire 0 parte din calonli au I tl~HlL excrementele pe sclndura de zOOr sau pe peretele irontal ~i flU sint fll'Cn numeroase, coloniile respective vor Ii ajutate dindu-Ie de cUeva uri in jgheabul ramei hrlinitor, prin podi~or, sirop 1/1 cu 0,5 g de ncid c.i tric la Htru, sirop preglitit eu ceaiuri medicinale - a~a cum am nrAlot ttl .capJtolul privintl. boUle albinelor. DacA situa\ia este rnai grava .!}i sint multe albine clIre de!ed rnlllntt!' tie n zbura l?i mulle ramin afar.1\. fadi putinta de a sc in51tn In zhnr, opcn\~iunca de ajutoral'e trebuie facut.:.. . radical. Stupul cstc tlus 11, (:llInCrn caldA, se trece colonia lntr-un stup curat, deziulecLat, uv~nd tuAuri cu sirop acidulo1 ~i cu Fumidil B in doza specilicatA In boUle [llbi1\l'lor (uOl;Iemow). Lucrarea se face cu prudentA, incet ~i flirA 1,gQmt)l: In !'Idie:ll'cn podi~rului. albinelc t'C stau pc deflSUpr,) rfllncior Iii pr.' l)ncli~OI' siat plIiverizat.e Cll apa indlllcit.:. . ; ocupatc cu Iin~(,I'e:l I'Ct'ipn'; . I'>f' poote lu('r'a f :'\I'.t\ ea elc sii se impl'l'h;>tic pI'in cnmcr5, Cell"' (jp 1)(' pm I! ..",' ~l' VOl' ~j('~ L Lunl tn Rlupul c\lrnL in Hpntiu l gol I1'tS(l L pcnll'u l'Ii'l'nM; II IWI, ,'Incl pc dnd, ~:W rirtiC"1I. fiC'C",<lI'l' [ (I$lU I'(' ~1 se scuLudi d(,w; upl' ~1 "ul!w l'll' dill /ltupLII (,Hf(li r C'nl nl I'll lI!hin!! pdn Rculu!':ln.! ~;'\ nIl !W Impr't\"I\,' PI III f'lUnj'I'I'I, "I' n.~/I""'" 'In ('fI,'I) ~t~ ' dl' ~l up d('~Ii1 lI1 11;1 '1111/1111111 "111'111 Illld,' '\llt

II 111111'1 ",'u'\1 dl'

rt'nllzilri irnport(lfllC,

11,'l'.! ('nlnn!.1 4ll'Upn un 9t ll)) de til) ol'i.Zotltfti ell luodul fix, dupl'i I. '11"1 " Iill :0 ii" tRI' hi Cdr{' mlrosu l (,'oIOnici orCnnc s-a IIl1lrl<'al ~II 'I 'I I ,'>1/111111'1 dll 11,11,1 filii onz()ntfl l, ('Olnnla ol'tnnil st' punt' al'ftrn fll Itll',,1 illlll 'I"Ii' 1., , ,1111"/1 l'I'\II1!1. '-"I.lluI11ti HuZ<lll; IIlhint'h,' O1'rlll,Q Il'f'l; utlll'l, ,I 111"(1111, 1111' W"'it' '1 "I' 1I11Htld\ ~I r'lm1rlt ~rri tiC' eel 0\ W:w.tici. ,1

."illlil '"1,,1 1I'IIIil IIIHI Hlilrt', In ~~ :1 xIII' rHLf,mll j!ul .c ICcuLum dl' H,hll', IU"III\II 1111111111 l it' ,"1 j Ii p,IIII\', >11 11"1\ III tl1J,tIIlI,I., t"'tr lrll l til c,'qln.

III,!

'11 ,,,""

:n,i

nllilt,,'II' (1, il'II " 'I lI.. kl, IIc"I''1I1';I 'II' t/!IHr uj.(

h." 111\1.1 1111

j, 101M

;';11

du('~' t!O\Ooia ortanli in s Lupul gaztUi., iar acum se controleaza foarte alent 111'1'1 t~VJ\Jrc duct\. nu cUnJ va albineIe, intre timp, au mai clAdit vreo hotca C lrt' fOil' dlslrugc ~ i ea, '! Mni sl ut ~ i aHe situa~i grele prin care unele calonli tree 9-i care ]Jilt fI relevate prin conirolul vizual, nu numai in primavara dar chiar " 1n sezonul de varii., dnd lAra sa se deschida stupul, apicultorul sesiI t'IIZ;' 0 de1icienta ce trehuie remedillta, DepildA, larvele de trintori I'lltJ\llIuie il) lunile aprilie-mai slnt dovezi ca ai binele n-au suficiente I /'I:I'rve de hl'8na in Jaguri ca sA-~i pennita sa creascli trintori. Din con tra, 0 intensa activitate de zbor a trintorilor din luna mai n,liidl prezen~a lor numeroas.., ceea ce este un semn de pregatire a ('/I/()IIiei de roit; formSl'ea ~i gruparea albinelor pe peretele frontal al 'I Htpului suu formatea de ci orchini eu albine sub scindura de zbor, I "I,stiLuie !;ii el un semn di aeea colonie are 0 popula~ie lara spa~u sufiI' /I 'ul, aJbinele ies a'f ara caci nu au aer indestulator pentru OOaLe ~i, deci, du('fl nu se intervine pentru iargirea spa\iului, colonia roie~te; este I I ~IHtiSfl barba a slupuiu,i, De asemenea, clnd vc~i vedea ulbine care .. lI lld pe scinduta de zbor i~i balanseazA abdomenul Ia urdini~ intordnd (,tlpul spre largul cimpu lui , este 0 dovadfl de cules intens, Cind fac IIl'l'lit' m i~carj cu capul lo tors spre urruni-,? este dovada cA culesul este 11" .'ICir$ite, Cind se simte un miros greu, puturos, C(lracteristic puietului /11,"1 , miros ce iese pe urdini!;l, este semn ca acea colonie este bolnavii 'II- Ipc:J, Clnd albinele ies in !;luvoi pe ul'dini~ , in !imp ce altele fae .,11I1 1'1I l'i viaaie afara in prisaea, colonia roie!;lte; de asemenea, dacli ziua 1&1 IIwitl]es noaplea se Bud unele sunete ascu\ite, inginate cu altele mai tH'l)f\!llde, este semn eli In cuib s-a nascut 0 matd'i nom'i, care se agiUi 1"'III I'u u ucide in botci viitoarele m1Hci, care urmeaza sa apara $i ele In !ll UIl. A doua zi, in mod obi';)nuit colonia r oie!?te cu matca tinara, tUncl rQi secundar sau tertiar, ~ dupii cum ati v1\zut mai inainte, t"PI'Ill fH'ea unOr grupe de albine de 10--12, stind pe pamint in fata stu]111111 1, este 0 dovaaa ea matea stupului a mudt, iar cadavrul sau este I'!lminat din stup. EXistenl;a in natura a u nui cules boget 0 arata albinele ' Ilre inainle de a ateriza pe scindura de zbor cad greoaie pe oglinda III1II)lIlui, de unde cu greutale se indreapla spre uridini~; aceasta este tlpyudtl cli ele Yin cu gU!?ile pline, slnL obosite !?i nevoite sa-l?i refadl 1 I'Va de aer in sadi aerieni ca sA poata sa.-!;li reia zborul. Agitatia ~i "'ZC IU Plfl totl'e albine in fata urdini~ului esle dovada de JUTti~g, Trintot'i I'{' ~tn u ingram~diti pe scindura de zbor sau pe peretele frontal al stuI)ului dovedesc ca aIbineIe nu mai gasese cules tn dmp !;li ii izgoncsc, l ~lt tl , tineri apicuitori numai cifeva manuestari ale coloniei de hllllnC', pc cat'e trebuie sil. va strAduiti sa Ie cuno~ te ti. pentru a iniULUl'H dl'1lchiderea stnpwui, ,ce nelini!;l~te albinele ~i deci trebuie evitat.''t,

S chimbarea fundului stupilor

,~'dtillllxlI'(!a futldului stUpilOT in primavara este roarle n~cesMb , In pl'lmlll rind pentru inlaLurarea reziduurilor cazute pe c1 in titilPul lI'l'IIh ~ I liOu n1' : l'lUl'Ii;>gul$ul I'~('o ltat din ceara capacelelot dClichtS(' 1111 , T\Ill w 'Hor ell micl'c Pt' ('nrc colonillc all jemnt, a ~v(' nLu "l('Jot, C'I 'is lltl(' tl,

,,11111 "III nti!..'I'" !;oj mOl n ics. 0 fllbiOdor care illl JllUnt. in cursul l ~rnU , lil l ul'K lit d ll1 ghem, In S("C$t seap ve~i prcgllti mai inninlc 6- 7 tluldurl 111' 11 ", Il jifllll!C, f1mn'lmte i lucl'tlld tm pl'cunti, in echipe - ciiri IHanni nJ;n IlIt 'n 'lln l (' U S I')01' inlr-o stupJna marc - doi stupari ridicll corpul stu 1'111111 oil' pI' (und, I{lr eel dc-al treilca introduce repcde in locul lui hl wild I' \lml , peste C{lI'C se l.I!;lllZU cOl'pul. Urdini!;lul de jOs rAmlne inchlll, , ' 'Ill II II IlU M ' pieule !Jjoxidu l de ca rbon, gaz eu 0 greutate mal 111111"(' .It-, II 111'1.11 IIi 1'01'(' se llcumuleaza in pat'tea infel'ioarli a stupulul, hI " " 'hll III phl'leu dc, jos a gheolulut de jamA, 1"fjllll"l rCll'(I!:I este plin de reziduuri; de aceea, mai inttl elc sfnl ,1""lvn H' HI{'lIt sprc n cUl10n!,Le. d up6 aspectu1 lor, '{ elul cu m a icrOilt h''''11 ' I..~II~<'cliva, Sc pot pl'ezcnta aeolo diferite situa~i d emne de l Ull !. I.. 'II IIlI ln ~ I nOll1te In p<lrtidl.l !iedirei colon ii, ~i anume: dadi este mulL III''' HIII- lIt cearA in ci reptul inlervalelor dintre faguri unde coloni a n 11111111 , \" O, NIIll 1 eil uccastii colonie a consumat peste nonnal. Aceast \'l 1n 1\1111\ 1" Ijl' tlolOl'c';H,c ~I t aptulu l cli in eui b se aWi mult puiet larV81: 111'1 .. 0 tlllllllel l'lll d(! d oici CHre nu consunwt multA pAstudi ~i miere, fie I IIt ,I qlUI rh 1I1bineic (J\.l iernat ne1ini~lite din diIerite cauze: exist('uttJ UllIl"dnr III stup sau amplnslll'ea stupinei linga un drum m ult circuloll j'l~ IlI'''ZCnlfl $olll'ccilor 0 confirma rcsturile de ceara fArimi\atc nlc 111 1"1 ,11 ' 10)' tilll C[l.I'C ei flU c<mSUll1at mjc!'(~a, cit !;li din excremen tele ce 1(' \.,." III " l llr. 1m' (;udavrele albinelor moarte nu mai au caput pc cnrQ 1",,,, II I-Ml dC'V'O I'<lt. IJI' IlI' t'I'II, ~I' rae oUscrva\ii nsupr a g rupului albinelor moarte, dncn lUI 1'11111\',1 In ll'!..' clc S{! anti ~i !1lntcu coloniei, recunoscutA u!?or dup.."1 111111 I " \'1 1 41(' IX' 10rnct', V<'ii Illrt Slll'l:l ellntitatea de albina moarta; n OI"mul, II ,,,1,,111111' 111 Iwgnnjzatc,w1m constala d't. au mu rit cam un panar din \11' I ,I, \ /, 1 I : ,tllt! coutilnteo lo r cre~te pinA la doua pahare, eslc dovud;'\ 'I '1"".1 ,-/Ihm i l' 11 intl'nt in jarnu cu multA albilla butrioa; trei pah ar c .I,. 11011111' lIH~hrt(> sl nt SCum! de ingl'i jorare: ori albinele n-au nvu t hi "In dl" ,jll lti , C'CC'!l ('(' 8(' poule cleciu('(' dIn fuptul eil. albinele moatie de I ,,"11' 1111 IIl1lh,. l(IIul s('oll.sli ~ i intorsA muJt sprc. abdomen, fie v reo bon lii ft tl, 'II"o\11I1 I' I\s('mCII('a mOl'ialitale, Albinele monrte din CaU7.8 de 1 1"'111" prl'.dllirl nnlllHitt' cnrllC'" l('ristlci ca rt> pot sil o(ere stupm'uilli 0 11 1 ", 11111'1 11 111'\' IJlIl'\wlt' flSllpl'~1 bolllor Car e fl~l ('~IUZaL mOt'tali tfl lcn, De pild!\, 11111 ''1'\,, \ 1'/' 11, uhia 1I1l1I !3C !;C' dlOSfllc in flh'imc pnn tiezagl'eglll'c, (,s ic un ''1 1 1I 11 ~1 111 1"lr,IC'"iI' I'\flllt' ul sl!ptice llliei: nll>ln(>lor monrle ~i lnUI'(![lI'C de (>x,, 'IIIHII .. III' 'nJll l'li fllplll] d\ c~1 pu\in diar('('(l, dnctl nll ch inI' flosc>m O':o 10' 1'"11111 IIlOI' \ii h,,': C"(lfl rlvl'el{' elt' 1l1 b lne ttirti nl'ipi sint 0 d ovtld~ ('n '1Ihll,lll, .1 11 1 1 1111' de lIt'IlI'i('nl din spc('tlt A Cor(lpls w oody, PI'Ov(lculor 11111' .1 ',1101 f!I'('M' I. (I" IIlhin('11: lll ofll'l(, ~ i IIlllt~J.!5i\.c, ncopcrltc 1111 IlHlCl' l(nl n llll ft" II11'1I '1 1111 IICI!l IIlII wif!<'rOlloz('!: ptl:;; lul'U fl lhtt d'tZlIltl pc rllnd ' II IItl,,1 1I III Ill v.'nl " I\" r:IJ1,ldl nr Tl'p rC7.;n tll s imptlll n ul TJt'rfd..(tim r a:(' ,,,,l , lm" : dll"I\ 11l l nt (' Utl /I VI{' .'1 1' Ob!lt' rvll IIn~~ I(' llimf(' di n {'e]c nprll" p{' 111 '1 \11 '1I I"t ' .II' Immttl, \ " 1\(' (\IIVtld n en ,llhl)1(' I, ' :Hl tc.r!'l (if' .'J ete tl l /HI (',1 .' h l.I"''' ,lIlll e., ,'l'Irmli Ie' 1I1I ~ Upl Ihllf' l I'll .. 1'1 ~" l v t'Zt l..r y(>I(' rilit ('1 1111 : .]',d\ ,>.,,1,,' I ' '" 1111 1." .,1 '" 111(' 1, 0/1, I ... t.' '.' '1 ,11 1 ,'II 1'1. , "II ~ lIrf'I'I ' f'(t'('lu l 1./Ill'll ,II 111 111 1 IJlllnl1 r,III' h tnll' ,,,11101 111 If'I'II 11111 1"111111,1\, !11" ,IIII1-" II I ,.,,1,. " I ' " I' " " ''' '' " '111 !fl j, I IlIn II 1>1 1'\'" ,II 11111111 1(,, 1 1 ' 111
I

1:ll1

Dudl In rumegu$ se gAsesc cristale de zaMr, este dovadii ca siropul prepaJ'at in conditii necorespunzAtoare, in sensul cA s-a IAsat ~!I "I ropul sA clocoteascA impreuna ell zaharul pus Is topit, ceea ce-i "\M~duie sa recristalizeze in faguri, la primul ger, mai curind sau mai Ill'zitl, Acc$tia trebuie schimbati cu faguri cu un alt sirop bine tAcut I /iU !;Ii mai bine cu faguri cu miere, daca existA in depoz.it. Cristalele pot proveni ~i din mierea de man! de Is zada - Larix decidua - ce '~l'e" l c pc stincile abrupte ale muntilor sau in alte locuri; mierea acestuin formeazA cristale mari ~i taci, incit scri$nesc mtre din~L ln stare IIltuntie hrana trebuie neaparat sa fie schimbata cu alta de cali tate buna !lu u si l'op acidulat, clid,
II !o~t

InUiturarea fagul'i lol' muceguiti

InliUlLrarea fagurilor mucegiiiti margin~i la stupii care au iernat rn1.l1tA umiditate este obligatorie, cunoscut fiind cA, cu sigurantA, 0 ,orle din mierea din faguri a inceput un proces de fennentare, absorlind din aceasta umiditate. iar dacA in ei au fost $i alveole cu pasturA. (HI format cu siguran~ ace1 mucegai cen'u ~lu-verzui. Acesta provoacA bonia Perycistis alvei, care se banuie~te cA este una din cauzele belli 11l1pietrirea puietului ~i puietu} vliros, Ei slnt retra!ji ~i inlocui~i cu aiti r'\gu"i eu miere bunli, iar cei eu plistura se a~azi1 in directA apropierea ghcmului ca acesta sA-i poaU aooperi ~i incti.lzi; astfel albinele maI1 ln du~e sA dea cuibului 0 extindere mal mare $i mai timpurie.
(i ll

PAstrarea diidlUii cuibuJui

Q

Plistrat'ea ciildurii cuibulut este 0 grijA pennanentli. ce trehuie sa (tve\i, dici legea de vietulre !ji dezvoltal'e a coloniei esle legata direct dc CUib. Numai la 0 temperl:1tura norroala de 35,2C puietul se dezvoltA bille, slinatos, cu 0 10ngevitate mare a albinelor eclozionate ~ i cu 0 rczisten\A mare la boli !it la raceli, Rezultatele sint contrarii clnd in cuib temperatura coboarA sub nivelu1 aratat, ceea ce determinA na~tere dc nlbine cu delecte. cu 0 via~ scurtA ~i adeseori cu modilicari morfologice tn detrimentul existentei celor ce au suferit din cauza rlicirB euibulUl, Coloniile din stupii proteja\i la exterior, au in a doua decadli a lunH, mnrtic 3-4 faguri en puiet compact, Multi ani am apJicat la exterior fltdte lu\e de papurA cu rezultate bune in comparatie cu stupii neimpachclll\i. Apoi am folosit - ~i folosesc ~i acum - ca tnveli~ exterior curton gudronat negru, cu rezultate similare, ba chiar lj:l mai bune. Din IHilul de carton se taie roi de dimensiunea celor patru -pereti ai col'pu1ui d ~ .stup, cnre se fixeaza cu ~ipci subtiri, sus ~i jos, pentru a nu stl'iibalc n1d lin curent rece prin eventuale crapAturi sau pe la incheicl'C:1 in \111CUI'! n stupului. S-a constat~t cA de!?i stupul are pel' ~\ii s ub~ld , pl'czinU\ Ioloas," insemnate, fHnd mult mai u!?or, iar in primavurfi cl\ ldtu'll l'uZO lol' so lurc slrti but pl'in porU scindlirilO1' ~ i Influen\eazu 1n iJlnc d(,!z,'nllul't'n rllihul ul; til sf' himb, podi Ilccswr I}{'rl'\' 8uhlld nu 1'f'1.ioflt\ 111

vinl-uri putemicc o$i electul lor se l'esimte in interior, A~, de exemplI! , dnd vin tul bate cu puterea ae of m/S-ecunda aerul din stup se preschlmbn in intregime in curs de 0 or~; cind el este insA mal violent ~i uHllg(' 7-10 m/secundA aerul din stup se preschimbA de citeva ori in aceelJ ~ 1 perioad;1 de 0 orA; tn felul acesta cuibul este infl1.lfntat, iar albinele ell sA. contracareze actiunea lui, consumA 0 mare cantitate de miere dAtlltoare de energie !?i caldurA, De aceea, pentru prevenirea unoI' asemencil amenintAri, apUcarea pe peretti extedori a unlii material de protec\ic este f oarte folositoare coloniilor, De altfel folosirea cartonului gudronat se face cu succes !?i in alte lucrAri din prisaca, tn special 1a podi~or, pentru cA fiind negru atrage razele solare clnd se ridicA capacul stupului pentru controale, Expus la razele solare, se incinge ulj:Or, cAldura pAtrunde adine intre interval ele dintre faguri, umiditatea se evaporA repede !?f dezvoltarea coloniei il.l proportii deosebite, mai ales dod operatia se repet~ de citeva ori. Cind soare1e apune, capacele um-plute eu perne bine indesat.e cu paie, se ai?8z;1 deasupra; materialul acesta tHod tennoizolator, colonia are asigurata in Ielul acesta 0 microclima IavorabiH!. dezvoltarii sale, Observa~ille facu te comparativ cu stupii martori , cu podifor de scinduni, au confirma t ca datoritA folosirii PQ$li~orului negru de carton gudronat coloniile S-!lU dezvo1tat ne~teptat de bine, dind productii supcrioare. In iarnA, a~ez ~artpn g}l-dronat $i pe fun:dul stupu1ui unde apa din contiensatia vaporllor nu mal st~ pc !uno.ul -de sclndudi:, cafe alttel se tmibiA $i pAstrenz!i o umillitate excesivA: Pastrarea clildur.ii se face in mod e!icient cind cuibul, a!ja cum noi I-am aran jat in toamnA, este cornprimat numru la fagurii ocupati de albine, mArginit cu diafragme $i perne cu materiale termoizolatoare; in cnpae este indesatA bine 0 pernA ump\utA cu paie de griu prin care pot trece vaporii rezultati in stup din respiratia albinelor, Desigur c! trebuie sA .lndee.1iniliJL-ce1~lalte con4Hii d~ rigoare : urdjni~_e miClj:orate - t,!lcnise)lfl n.optile geroase lj:i deschise pu~in diminea~. fn U.R.S.S, se eXPrimenteaza inchiderea completA a urdini$elor p1na apare, in rebruarie, puietul. Operatia de inehiaere ~i desdtidere fl urdini!?elor seara lj:l dimineata se face ulj:or~ chiar $i in stupinele mari, tlvlnd pe scindura de zbor un roie bloc de lemn care se mi~ca cu Ulj:Urln\1'i inchizindu-l sau deschiztndu-l. Desigur ~ toate coloniile trebuie alb! hrami indestulatA, matd tinere de la finele verU trecute, pasturd pusl'i in cuib in primele zile ealde ale primaverii, populatie numeruus.. cu albine tinere, iar stimularea trebuie inceputA cit mai curind , (1111 cum Yom arata putJn mai departe. 1 In prindpiu, trebnie sA evitati cit mai mult poslbil deschiderea Atupilor in zUele reci en mai Rutin de HOC, luin:d mAsuri ca sa nu se rlJllpeasca cAldura, cad odatA ajYDsA suh nl'Y..e1u1 ...normal, colonia abia IXUlt.e reface temperatura normaUi a._cuib,!llui In trei zHe, In acest ras4 limp toate procesele de crelj:tere !?i dezvo1tare a cuibului sint tulbul'ate flllI U poletu} este fr1nat chiar in fazele lui morlologice nonnale : el spare 1 'K!lIte termenul de eclozionare ell citeva zile mm tirziu avtnd lipsuri 'U lI II l1 umite organe In deficientA etc. - a~a cum v-am spus 1a anatomio Illhl,,('I , pri vitii ca subiect de studiu.

.n

'lin

:14 1

In strAinAta te se merge a~ de depa rte cu aceastA preocupsrc de a d ildurii cuibului clud stupul se deschide, incit acolo unde ~ Lupjn a se afla in apropierea unei re~ele electrice, se !o l o se~te un rsdi otor electric care W}ezat 'pe un stati v lingA stupul deschis, radiaza clildura asupra Supr afe\elor ramelor !io i a intervale lor ocupate de s lbine, en t imp stupar ul lucreaza la acel stup. Rezultatele siot excep\ionale; oibinele stau complet lini ~ tite, sim~ind bineiacl.toarea caldura a rsdia~ s trure ~ ol" ului.

1',11'11 1 111'1)\ fi\ccu un I'Qi mtiricial ce primea a matel im perecheatu CQJll un4 11 01.3 tn Culi rol"l1 ifl (S. U.A.), dublindu-se asMel efeeti v ul stupinei. S tup lnu IJffl a~ ezat3. pe sec\iuni la d istante de citiva kilomIJlri, h'\I'''- o r~ gi Ll nc cn Lrifa i, unde ab~inea cantitatea de miere a rli.t{l l!\
11111 1 tl US,

Mai mult chiar, ceroetAtorul sudez G. Roswal publicc1 in revista i\lnacta .editata de Apimondia un articol despre cuplarea la re~aua {:'lc(:tricl. apropiatA a unul transtormator cuajutorul cli.ruia se 'incAlzesc illcctric cite un grup de colonii; consumul de electr-icitate de !iecare st up insumeaza 15-20 wati. Cu ajutorul unui potentiometru se regleaza INlIpera tura, astlel tncit coloniile ierneazA protejate contra gerului .,i a lnnldi ta~ii . Acest proce<ieu se practici in Sue<iia in special in partea lI orci icA - care in preajma cercului polar are temperaturi foarte sclzute. Nu ~ste cazul la noi unde avem r ar ierni cu 0 temperatura. de minus 20_ 25C !ioi care obi1;lnuit tin 0 perioadl1 scurtA. Introducerea paslurei

!Hlllute 18 ger; ceara din faguri devine sfartmicioasa , At:efjti ! llg 11 n 11111 1111(' In Ci!jii longitudinale prin rmijlocul alveo lelor cu p11stura ; sc
f lllfiO tt$iilc Intre palme iar ceara alveolelor se sfa rima ~ i rAminne p;ls/\

an

7'urta d e p(jstura se prepara asHel : in primul rind, in luna ia n ual ie! Ie sCo t pe ri nd C agurii cu pasture. clin depozitul ciHdu ~ ~i se exp u /I

/ntroducerea pQsturii in stupi este 0 cerinta imperioasA, in prima. . ur<1 dnd cuibul- infirJpat incA de la mijlocul lui ianuarie - trebuie sa BC dezvolte. In toamnA nu am Hisat pAstur! in cuib decit intr-o masura
rcalrinsA, deoarece fagurii cu pAstura au fast PU!1L .J ~ ~ AposLde ger, I')(!{\. u a nu_S~ degrada. De aceea pdstura trebuie sii fie intTodusa in :uJb ' cu 'Cel puthl o "1lTh.a tnainte de aparipia in cantitate 'fnai mare a puhmuLui proaspdt, eare s - no se eviden~iaza abia la inceputul lunii l T IIprilie. Cercetatorii au sla bilit cA pentru a c~te 4 500 larve, albinele d olci ~i la r-vele mai mad de t rei zile aflate in cuib, consumA 0,500 kg tmsturA. Cu 1 kg pasturA se cresc 10000 albine , adicA 1 kg. Ded 18 tnceputul lunii aprilie clnd apare culesul de Ia arbarii fructi!erl, sa1cie ~I rapitA cultfvata, colonia trebuie sa abA 3 kg de albine zburA toare care vor co nsuma 3 kg de pasturii fie In fagud, fie sub forma prelucr.ut<'i de s tupar, in tu rti~e - ceea ce este m ult mai bine. D ad yom inlroducc f aguri cu pasturA, stupii trebuie deschi.,i pentru a Ie face loe Un;ga cuib, eliminind f'a gurii goi; aceasta operatie _se lasa mai tirziu dnti timpul s-a incAlzit. P en<tru a d'a t\lrti~e de p'asturii care se pun sub podi~ r, se r id iclp~ru 0_ clipL.POdi~~ 1 ~ i se introduce turtita
sub el. -

Spre exemplu, apicultorul canadian H. Schaffer, posesa r a lIO de O colonii. cu 0 producpe medie de 82 kg miere, administra aceste t urLi\c $ub pod i ~or in luna C ebruarie, mergind la fieeare stup prin zApachl, ell JouA d HdAri cu turti\e. Lucrarea cerea doar citeva secund c ~ i 0 l'cpCLU oclala pe sl1 ptamina, dlod cite 1 kg de pastura. In rclu l nCCtl tll ~(' pil'I't.IIJ roarle pu~ i n;J d i.ld ura, care se refacea ul;lo r. La jumlHllk'll IlI l1 li Ilpli!iC t'O \olli ilc (' rrlll a~ a de dezvo\t atc inct l. din ril'OOl'e ('( \Ionh. ~\. II '4~

fllllCttgli. in (onnA de hexagaane care se tree printr-o m a~in1\ de (!llrn(', Sc nb\ine astfel 0 pastA care este apoi amestecata. Cll (I 1'III i1 ilu le ('gulA de miere semicristalizaUi.. Prepararea se lace ufjo r ~ i IX~I II,(J I I cx<.. CutnUi cu mult inainte de a ..ti folosita pastura. Aceasta se " V ft,fH.rC llzc) sub lorm<'\. de pasta in barcane mari., avjnd deasupra un strnt htnln l()r dc mi en~ . Cirl'd. se preparA turti~ele se scoate pasta din borcan, lit'! !.t'C(."C di n nou prin m ~ina de tocat, picunndu-se peste ea 1 lit r u , I ~ npfi cllldd In care s-au dizolya.t tn prealabil .20 g s~e de buCAt1i.r ie; Ilropo'tln de ~A va fi de 1 litru 1a 2 kg de miere cu pastura. Din ulllla lceu'l [L(.'('sta, pe a bucat1i de tilan de 25/25 em se intinde cantitn lel/I d c I kg pentru a colonie !?i se W}azA repecie peste rame, sub podi. l1r, fnd cpn .. tind a lbine le cu foarte puvn fum. Operapa se repetA din 11} III 10 :dlc pind 6P<'lre polenul pro a~p..t In cantilA\i )pai mari in stup. P(!nt .. u ca p;'istura astfel ofedt! ar putea in'lseni prin consumul . 1 . 1 0 fCou eliv" re a sporilor de n QS a _emEI. afla~i in intestinul mij lOciu a l IIlh\nelor colo nie i, mai ales in cete care"' in anul preceoClent au su:ferit de ~ hltl flt no :r.lI , P,St.c bi ne ca in amestec sA se punA ~i F.u.midil B, un .flacon III :10 kn RlIx,p, in dazele preset:..ise la bolile .albinelar. T cecu ce prive!?te felul d i!erit de folosire a pastu rei in hrana il " lbhIC I(iI' f{ll lt de polenul d in co1ectoare, cereetcitorii au stabilit cli. pastll rll ut-e pr'opdctlili muIt d i:teren~ i ate lata de polenul luat direct di n rll)I'1I II, n cum 0 spli ne R. Chauvin. PAstura con~ine 0 mu'l \ime de pri n"i l'll pt Cn I'O nlbincle culegatoare Ie transmit grAunciorilQr de polcn 1 111111(11 dud rormcuzA ghemotoeul; ele umezesc ace~ i graunciori cu Su IIv" sue inl cst inn l, care co n~il;le muUe diastaze. In mcd iuJ to ld ~ i umed din stup incepe de indata 0 fermentare I'/lr" " I)O I' C'~ I:C (ilgeslibi litalea proteinelar din polen. Mu1t1 cerce1.a tori au t f'lI uWcnt. cl\ po\c tl ul recoltat de stupar nu poate determioa digerarea IlIpI OI.. I, pc: ('I lld ee l depus in faguri realizeaz8 aceastA lucrare 1n sCLI rt Itll l])! Mod lfJ('I"C'1l t'O rcspu nde un ei mariti a digestibilitt'it H datorate !.lciII" luI Ineil (' fl i p:\s lll r ii ~i in acela ~i timp ~ i 0 u!?oarA asirpilatie de d ilrc HI! lltHlll' IOlllJlll nll tollr('. To tu ~ i poleput pr.oaspAt care este depozitat i n rn_ I Ni h ' 1 .. rC' I'lI l 1-It\l)lUI'd, de albin ele stupului , cAd ele nu se prell i mJill 1I' jH"tt'n ('u n(' \(llldl('1I 1U:(~ lt..'Nl iar CI! PQle.nul cresc;. mai mult puiet. De aCCCft Ihld ,)(.1 11 141 1,1\;111 1"{' II, l'/ul litaleJnare in s tup, alblnele nu mai co nsum1\ 1' " tllll.lI l/I 111 11 1I 1!1 i1 1I'I'( ' lI l. lI f1lj llll' /l Irtlll h'I'1\ I1 lblnclol' consumatoare 0 longevitllte deoscbiHI. : IllIpll ,.1 . \1 /11 1111' ,I I'Kl'l,.'lelltel(' t'CI'cctatoru}ui e nglez BO tle l', s-a s lahi _ 11"" 10 I'n hllJl tl oh' (101l 1l 11ll 11 Il IIl U til' pfl"l lu r~ trAicsc rna ; m ult d ecit ('l' lc Ie .'
hUlt i

\n l'm

,I

:M:I

pl'lmase polen adunat in coleetoare. De asemenea ajutA la fonnarea enpentru prelucrarea nectarului ~i la asimilarea lui in cea mai lllU l'C mlisurA. In schimb, p~'tt!t:aJll ult. inghetatA datA albinelof .,pentru Wlfllu llire nu d;l rezultate, Pentru a produce 1 kg de albinA 10 cuib, doiI I'lio t.rebuie ~ consume de 22 ad mai ll1ulta_~tud _ln,gnetatA-pentru a I)utetl sli. scoata 0 generatie DOUa ae- albine. La feI, 0 p~sturA. mai veche du UrI an pieroe muJte din valoroasele sale proprietA~ ; fn scrumb, pAstum prelucrata de stupar 'Ii pusll. in vase ermetic tnchise, avind l1i un 'll'fl t izolator de miere, poate fi folositA fArli. rezerve. PAstrares fagurilor u pl\s'turA se f ace in eamere Cll temperaturi de la 2 C la + 16C.
~I ", e l or

,I

Controlul de (and
C071trolul de fond 1a stupinele mari se face in colecliv de cel pu~in 11- 6 s tupar,i, dupA ce s-a tenninat controlul vizual .<;i s-au luat taate mlil urile de indreptare a coloniilor glsite cu deficien\e. In mQd obi~nu.it ('{Hllmlu1 se face dupll. reo z~ zile de dnd a in~put activitatea de bor. In natura incep zilele mai statarnice ea temperaturA, noplile devin din ce tn ce mm seurte, iar ziua se mAr~te. Temperatura exterioarA este petite 14C. Deschiderea stupilor in aceastA perioadA nu mai nelini~te!}te nll\lcile. tnamte de a tncepe sA ouA mAteile sint foarte sperioase Is aparitIn luminii in stup. unele fncepind ehiar sa fugii pe faguri ; in colonie IW ~1'eeazA 0 stare de alannA, in care matea este- soeotitA drept a stri1inA Illtrusli, fiiod prins! in ghemule\ '1t sufoeaUi.. tnceptndu-!}i tosA atn timp tlctlvltatea ei de ouat, lnaiote de eontrolul de fond, matea i!}i continuA uuutul in lini~te, dacli. se lucreaza !:ncet, fAra zgomot ~i rpai ales fArA (urn: zgomotul ~i fumul tulburA toatA activitatea din colonie, iar reh.ltlrea ei incepe abia dupA citeva ore de unde a fast IAsatA. Fol,psintl tn schimb un pulverizator ell apil. tndulcit3.. colonia nu este tulbUratA de lac. - -Ne-aU aminUt de multe ori de calanH puterniee., mijlocii ~1 fl lube ! Care sint criteriile dupA care ne putem orienta in stabilirea eelor ll'Cl eategorii ? intreaM unul dintre apicultorii ineepAtari. Criteriul principal dupA care se apreciazii potentialul unei colonii cslc numAruI mai mare sau mai redus al populs?ei sale. Cunascind eA tntr-un interval dintre faguri complet ocupat Incap 280-300 g albine, pli'tetl stnbili U~Or poten~jalul fiecAreia, In raport desigur !}i de tipul de stup ce oeupA colonia eercetatA. Trebuie de asemenea sA se tinA seamA eL\ In toamnA, Is unele colonli, s-a adAugat popula\ia colooiilor ajutil.ti)llre, eu mabci iernate in aMra ghemului. In astfel de situa~ie s1n'l: fonrtc t""dre C'azurile cind se poate vorbi de colanH slabe. Sint insli. Sji fltupnri care nu au facut asemenea uniri din toamna ~i deci acolo pot 1I1 'ilrc :;>i colonii de dife rite C'dtegorii. ' Co!o71ii -abe vor 1i acelea care la intrarea to iama ocup~ in I)(lti fUI L flllmaL ~ interva.le d~ alline sou tn stupul mu1tietajate, 5 lnterVI Jlt' , Etc au cel mUilt 1 200 kg alhinA. Colonii neunite in toamna. care (Jell pfl G intervale de Dad ant !;i 7 de multi etajflt, slnt colonii mediocre, nu (l 1)'11.,'(1110' de 2 kg' nlbin{'l ; de aici inninte sint. IIU llltll colonii 1lute rnice

Joarte puternice. 'Dinlre acesteo care au fost unite in toamllli: pl'irhcle au 3 ~ de aibine ocuplnd zece intervale la Dadant Iji 12- 14 III un multietajat ~ i une1e chiar foarte puternice eu 3,5 kg al bina. Poten\ialul ridlest al unei colonii este strins legat de prezen~a unci HI?ftd prolifice, tinere ~i care intrunete indicii eei mai numero~i de r .clec~ie, despre care voi vOl"'bi la " Cre~terea matdlor '. Alt criteriu dupa care ne eAlAuzim pentru apreeierea unei eolanH de albine este eantitatea -1i calitat.ea rezervelor de hrana pe care ell Ie ure la dispozi~ie, impreunli. cu corosnele ce inconjoarA ea un arc elipsele eu puietul din cuib, cit l1i rezervele din magazinul de reeoltA de deaIl'Upra corpului stupului. In stupii tn care se constata cA hrana este nclndestuliitoare se adaugA faguri cu miere Sji 1-2 cu pAsturA. Un rol rnsemnat in ~strarea unui potenUal ridieat al coloniilor it lire efectivul de faguri gata eHl.di~i mm mult dedt dub1ul lor eu care cuibul se IArge~te 10 timp potri'Vit in raport de pro1Wcitatea mMeilor ~i 01 grupelor sociale de albine clliditoare. Cind face~l control de fond, fn primul rind trebuie sA observati situa\ia cuibului eu puiet. Cu <=it slot mai mul~i fagu ri oeupa~i ell puiet capAdt ell elipse mai extinse, f1a\A de stu,pii care au puiet pu\in ~i in eUps~ red use, pute1i stabili ~i vlitoarea putere a coloniei~i In eonsecin~a vatoarea fieclirei mAtci in legAturA eu proli!ieitatea, vtrsta !}i felul de prezcntare : vioaie, lascive, gtrbovite, eu sau farA parazi~ pe ele. Extinderea clipselor ~i calculul supraietelor. ocupate de pulet U yeti put.ea face u~or, , Wnd cA 1 dm ll de fagure are 750-830 de alveole. Dar trebuie s;l re~i lIe~i cii niei 0 matcA nu depune ouA decit in mbura in care !agurii s'1nt ncoperi~i cu albine. Spiritul de prevedere a1 albinelor reglementeaz<'i {\ceasta extindere !}i nu_ar:areori cind 0 matcA, prea prolifica i ~i extinde ouatul eeva mm mult, albinele n reglemeoteaza. ea suprafa\A, consumlnd ouAle care prisosese~ Virsba matcilor are 0 m are influentA asupra puterii coi"oniilor, cAd este sta:b'ilit cA mAtcile de un an depun in-aiote de cules cu 37% mai multe DuA ~ doicile cresc albine mature ce au produs cu 42 0/ 0 mal multA miere fa\1i de coloniile martore care aveau mAtei de 3 ani. ColonH puternice sint eele pe care C. L. Farrar le-a verilieat avind 6 kg de albinA ~i care au produs de 2,5 ori mai multa miere diecit patd'u COlonii ee aveau cite 1,5 ~ a1bina. 0 colonie puternieA numeri c este cea care are la intrarea 10_iarnA 30 000 albine tinere eu rezervA de hranA de 21 kg -1i 3 faguri cu 'p listura. Colonie puternica este cea care ajunge J<.\ 0 putere maximA 8vind 0 mare rezervA de albine zburatoare tn pragul marelui cules. In S.U.A. s-au fAcut observa~ij comparative pe patru colonli ce aveau 15, 30, 40 !}i 60 mii albine. Cea de-a treia colonie a dat produc\ie de 4,4 ori mai mare Ia\! de prima, iar cea de~a patra de (i,1 ad mai mare; decl, in aceasta din uvrna gnq>A slbinele au fO de 4 ori M mai multe ta\A de prima grupA, jar ele au dat rezultate de 6,1 ori mai mllri. ,I n Polonia s-au efectuat cercetAri asemanAtoare obserVindu-se efi w'Upcle de colonii care aveau 3,600 kg albinA au dot produ C'~ii de trci orl moi mari 'fa~A de grupele de oolonii cu 2,2 kg albina. til schimb. coloniile ~l abe,-- adicA...cele eu 0 popula~ie de 1- 1,200 kg ",lbln(1, n umoi dllcA tn primAvarA sint ajutate C'U puiet de La colonH PI.I~' 5

;1<1 I

t.ernicc1 ell care se face schimb de faguri eu auA ~i pule&. cApAcit, pot sA tlJungll s!i. devi na mediocre 1a primul ewes ij;i put.ernlce 18 eel urmAtor . . ~c toOfl do aplicare a unei asemenea ajutorari este foarte simpl! : mate -1 le- coloniilor slahe se striIduiesc sA depunaouA mai multe, dar neavind 'l lli bine clocitoare suficiente. ouMe descoperite nu ajung in stadiul larvar. III t.'(Jllscci ll Vi se lB un ! agure eu e uA proaspe_ din mijlocul cuibului cote Illniei slnbc fara albine acoperitoare ~i se Irece In mijlocul cuibului coIOuiei puternice, care ara muUe clocitoare. Acestea clocesc QuAle, iar "nicHe h rAoe5C larveJe ptna la cdpg.cite. Atunf i fiagurele se ridicl. tMi. (.lllma acopecitoare !ji se readucein colonia slaba. Dac~ se repetA aeeast! 'Hx:ru\1e rie cUeva c d nivelul coloniei slabe -ajUnge 18 eel al coloniej pu\cl'llicc C(lte a ajutat-o. Procooind asUel Yeti avea doua ioloase : ridicarea i'OIOlliei slabe la nivelul celei puternice, iar colonia care a ajutat-o pe cea atubA sca pa de IriguriJe roitului inaintea culesului mare, bineinteles dad 1 -11\1 Inlesnit acesteia spat;iul larg de extinderea euibului ~i aerisirea surlclcnt1i in in terior. ControluLde...1Dpd trebuie fAcut <Ie indaUi. ce termometrul araW eel IlUUn '13=14 0 0, 1u1nd mAsuri ca sa nu se risipeasd cAltiura cuibuiuL Lucrarea 0 veti lace .pe echipe de eel pu\in 5-6 apicultori la 0 AN:Ue, trecind apoi la altele, pentru a nu se pierde timp ~i a profita de cttcva zile calde. La eoloniile puterniee cArora li s-a l.lisat din toamnA hrc ma care sa Ie ajungli pin! la marele eules, controlul de fond va fi I'cpede terminat. In- atsr.li de turtitele de psturA puse 18 toti stupii, ~a cum am ar!tat, inteI:\'.enliiseribMe vor cere doar citeva eoJQnii,,! eare la con trolul vizuaI dau de...banuit. Aeelea vor !i controlate sub cort protec~tfl', Un timp -mai indelunga~ intervenind in raport de lipsurile od bolile . cmnalate. Controlul de fond afarii in natura se face cit mai repede posibil pentru a nu se pierde dildura culbului. Se ridicli. capacul cu perna ce cste bine tndesatA in el !;i se ~aza pe sol in pozit;ie riisturnatA ; magazi!lui de recoltil. cu pxiil?orul s.!iu se ri(J.id tncet 'eU mult4 .prudentA, f.!irA ZfCOillot. 1;apt u~rat de imprejurarea cl m argiQ.ile lui i ale corpului de cu lb au f ast ume eu vaselinA. ~nsistent! tncl. din toamriA., impiedicind nlbinele de a ,Ie propoliza. In rprealabil puneli IUD ziar peste perna eapacului !;i apoi 8!;ezati aeolo magazinul de recoltA plin incA cu miere. Este posibil en ghemul de iarnA sA se ii imta1:at in spatiul dintre mr gazin lji a ool'pul stupului sau cel put;in la periferira lui. De ..aceea desprinderea ma,g uzinu!ui se tace cu prec8u tie, cad poate ea acolo s! fie i?i mltea. Apare OQUin supra!ava corpului de cuib. Pentru a da albinelor 0 preocupare !;l ~nt ru a nu f olosi !umul puJ.verizati supt'af'a ta superioara a ramelor cu npl'l induleiUi ell miere lji acoperiti de in'dat.!i suprafata ell 0 bucatA de postnv gros ca:ptuljit pe partea de dedesubt cu 0 .faaie su'b~i re de plastic. J\eeasla mA.sura este luata ea nu cumva albinele sA se agate de postav ljl sli vA dea de lucru ell scuiurarea lor, clnd ve~i t.er.mi na lUcral'ea tic '(.'(J ntrol. Pen tru inceperea lucrArilor, stllparul se va a.!;Oeza eu scaunul de I llcr u in portea s tinga a slu pului, ocolo unde se a rl il\ perna ~i diormgmo, Ctll'C stnt l'iuicn tc. tn golul l~mllS sc lrag rilllwi c I1l l\ll:ina~c, cure st' ctnlli:1HI

I'esc tn minii pentru a aprecia gre utatea lor in micre. Dad! unele r UIllt!

ragur ii goi , aeeslea se retl'ag de(initiv din stup !;i se pun in U iditll POI' tllt.ivA. Pe mAsur~ ce controlul inainteaz6 spre eujb ruIlnd primul POS t.lIV, I) a doua bucata de postav acoperA fagurii deja contl'ola\i .!;Oi ll'a~ i spr(> ditlfl'agmA. tn felul acesta fAmine deschis doar un singur inter val, eel ni m ils intre fagurele deja observat ~i cel ce unneazA a Ii scos pentr u ( IbIIcfvalie. Operalia continua pinA se ajunge la ghemul eu puiel aeolo uncle e$ te format; se impinge grupul de foaguri ocupat de ghem in golul ramns. a flcoperindu-i. In fel ul - cesta ghemul nu este deranjat deloc ~i e de indnti't ilCroper it eu eel de-a l donea postav. Cu aceastA ocazje se poate obsel'vJJ Ul;i0l' pu ie'tul cApA- it privind pe SUS lntre intervale. ElSte dovacia ev iden til c de prez'Sn\a matcii in sttXp ~i nu trebuie iosistat mai mult. Se ia noLii de situ8\ia gasHA privind popula\ia ce ocupA un numar de intel"Va le de apreciere dm mina a hranei existente. Totul se 81'anjeazli in ol'!ii nen care era acolo mai inainte, mal pu~in fagurii goli~ de miere ext.ra!;i din stup. Deci , de data aceasta, cuibul ..se comprima.. GAcj. oriee Iagure de prisos 'O cupa un spatiu ce' trebuie sA fie cit mai redus acum, Hrana esle pres su1icienta sus in magazin, cAd 0 colonie puterniea au consuma in lorna mai mult de 10-11 kg miere; ori numai in magazin se pun in toamna aproape 20 kg miere, plus mierea din faguri cuibului. De pe !agurii retr~ i, acopeti~i cu albine, acestea trebuie scuturate. Pentru tlccasta se ridica inveli.!;ml de postav ~i se a~azA deasupr a corpului de cuib un corp gol ; apoi ramele se lovesc brusc in speteaza lateralli, iar los le albinele cad peste eele de pe. suprafa~ ramelbr din cuib. Se u.$<lZa mdatA magazinul de recolta Is locul sliu, podi ~oru l ~i capaeul, t.erminind asUel controlul de fond. Cind timpul se incAlze~e, statornicin d u.-se cuibul trebu ie Ull'git; stunci se poate observa precis citi faguri ('u puiet existA in cuib lji ce nevoi ar mai aves colonia.
/lU
~

.,i

R ostul cortului protector

fU

Dat mnd insli c~ Intr-o stupinA mare pot exista intotdeauna !;i stu pi unele deiicien~e care nu Ie permit 0 dezvoltare normalA !;i suficienta, C(l ntrolul de fond trebuie sl se faca mai ineet, amlinunlit, fUnd necesn r lin timp mai tndelungat ~i deci r iscindu-se vista puietului apArind .!;O l a lte Ilcnjunsuri. Pe de alt~ "p~rte tocmai ace!jti stupi siot atacaJi de aIbincle hO!1l-e , ceea ce ~It.ae_ ter..!J1in.JI: un inceput' d- - filrti~ag Intre celelalte coe tonti. De aceea stupu se veritiCK ~rse ; aiiita ~sub un eort protector, care IJlnd mobil este 8!;ezat deasupra stupului, controlul putind fi Ucut in Unl.,te !;i fedt de euren\i !ji de albine hos~e. CorpuL protector este 0 piesli de mare importan\1i peulru 0 stupinA, deoarece dli posibWtatea apicultor ului sa. lucreze indi!erent de l'tnreu timpuluL de a~ara. dnd mercurul indicA eel pulin 12Q C. CO l'tul eel mai practie este fiicut din patru rame de 1,50X 1,50 III ~i (' \I ('\ InAl\jme de 1,80 m, din !:,ipci de 3-4 em, ce se prind la eele 4 ('I~ I ~ \\II'l f:U 1\ c1eme ro !ju ruburi co cap patrat, incast.rllte in le n11l, pcntru
317

n puteo sli lie strtnse piulitele lArA ca ~urubul s~ se r oteasdi. Ramele wlOr dol pereti laterali ~ i a eelui din spate au fixate eu pioneze toi mlu'i Lransparente de polietilen~. Peretele din fata este fonnat dintr-o I~rdea care in partea de sus este prinsa cu ajutorul unor inele de sus~hlcl'e de 0 vergea metalic/i, Hind astfel mob1l~ 1,>i constituind u~a cortului protector. Plalonul este format dmtr-un ceareeaf mobil dublu, care este al?e1,111, ct nd stuparul este fn cort, In interior, la eei dOl pereti latel'ali, la 70 em de la bazJ, stn't daua stinghii de-a curmezi~ul, solid fixate de I'flme, Apucind stinghiile in mtini stuparul ridiea corlul, .!}i-l ~azA peste IILupul ce trebuie controlat. Oind cantl'olul este terminat la un stup, :Ol'tut se trece aiAturi peste alt stup, dupa ee au ie~it albinele din inteI'lor, ridicind pla:!onul. In :elul acesta stuparul este izloat sub aeest cort de protectie avind ncolo alAturi stupul ce urmeazA a Ii deschis. El are 1,>i un sciiunel de lucru t U sculeJe necesare: cl~e, diiltitA eioeM, cuie, perie, precum ~ i 0 IA.IJ\A portativA cu capac, unde se pun lagurii cu miere ~i P[SturA ee ur-ll1f!azA sA fie dati coloniei controlate; de asemenea, are 1,> i 0 altA IAdit! IJnde se pun lagurii care eventual se scot din stup, pin~ se terminii. eonL rolul. Registrul peDtru colonH este prezent pentru notacea situatiei din colonia respectiv~ Iii cunoB.llterea situatiei respective din toamnA. Cind se opr,e1,>te brusc un eules In tiropul verH, albinele sint incliriMe d atace stupii mai slabl ; atunci se folos~te iarA!ii cortu} protector, cnre de data aeeasta are fixat3 pe rame ptnz~ de tilon, cAci altfel ar :!i pl'eo cald sub 'COrt. Cortul protector este. de asemenea, de mare I olos ctnd se fa ce un tratament prin pulverizarea unor mediean;Jente, stuparuJ Izolindu-se pentru ca albinele din altl stu:pi sa nu se infecteze venind la .tupu~ deschis. Mai exist! un alt model de cort protector foarte practic: el consta dintr-o umbreUi de plajA ee se sprijinA. pe un ax din fier ascu~it la capiit CCi sli poatA fi u1,>0r tnIipt I:n pamlnt. Umbrela are de jur imprejur falduri Jnrgi din tilon cu plumbl tn partea de jos, din eei ce se folosesc ]a nAvoa<1r:le de pescuit. Tilon ul este prins qe marginea umbrelei cu cleme ce se C olosesc la perdelele obi~nu ite . Cortul se fixeaza cu axul sAu a1Aturi de peretele din spate al stupului, unde cu un priboi de tier ,se face ini\ial 0 8 1lurA de 7-9 em pentru ca virful umhrelei sa poata sta fixat In sol; pcntru int1irue, priboiul se bate atAturi de axul umbrelei mai adine 1,>i se lcagA de acesta cu 0 slrmA. Se lasA apoi faldurile tiIonului peste stupul ce rlimtne izolat In interior impreunA eu stuparul, cu l/idi\a poI'ltativA o$i 8CBunui de lucru. DupA terminarea operatiei sau a controlului se trage prlboiul in sus, se ridicA perdeaua de tilon peste marginile umbrelei, iar alblnele care ies din stup sint eliberate imeaiat. Apoi umbrela este trecutA In stupul vecill , lucrtndu-se la fel. Cind vtntul este putemic 1,>i rece, se poate prinde de tifon, co ace de 8 igu ran\~, a f oaie de polietilena a1,>ezata in partea de unde bate vlntul Oi astJcl stupul deschis este ferit de rAeeala ciu'entului. Cu ocazia accstui ron trot de fond, se npropie elt mai strins ramele intre ele, cAci la nE;czsu'cn In lO(J m m) a coloniei, fagurii sint putin mai distan\ati, pentru en tntr(' 111lCI'v ttlc)c dintre taguri sA tneap.li un numAr m n i rnUJ'O de alhin e. OdnHi I:U
J ~1I

interval de eel mult 11 mm inlre I tlapropiate, 'CU atit albinele Val' n nevolt.(, III sc extindA o$i pe fagurii margina~i ; odatA fagurii ocupati de albine l;ll tllclllzi\i. matea depune auA 1,>i pe ei ~i deci cuibul se extinde in folosu! coloniei, iar la marele cules albinele VOl' avea 0 rezerva ~i msi mare de olbin~ zhurcltoare. Daea timpul este eald ~i se luereaza sub adapos\., St ' "ode propolisul de pe rouchiile ramelor de tip Hoffman care se apropic elt mai mult, astfel inctt dimine un singur rind de albine din interval ui i ogu rilor care sa. poata incAlzi puietul de pe fetele dintre doi faguri vcolni, In felul acesta se realizeazA 1,>1 a recoltA de propolis ee se rade de pc marginile ramelor, Se continuA luerarea pinA la ultimul fagure, ealculindu-se canUta~ea de miere pe care 0 mai are colonia in ramele cuibului, iar linga ultimu! .fagure ell puiet se introduce un !'8gure cu 'R1istur~, seas din depozi l. Mai insihte acest fagure trebuie. aeris,it vinturindu-l eu mi~cru-i iu~i pen tru a inlAtura mirosul de sulf sau de acid ileeJic .cu care s-au tratnt fagurii Incl din timpul veril precedente, pentru a fi aparati de dauniitori. DupA aerisire fagurele cu pAstur! se pulverizeazA eu 100 g sirop d e zhi1r, a~ezindu-l 1ingA ghem in a1,>n fel incit el sa fie incAlzit de acestn. Totul se aranjeazA in aeeea~i ordlne In care au fost fagurti, pastrlnd asUel forma sfericA a ghemului, mArginit de albinele virstuiee onate la periferia lui. La stupti orizontali lucri1rile de!ji siat aparent mai .fmple, ele se complidi prin fap tul c! rondul acestui tip de stup este fJxat 1,>i una din lucrA rile de bazA este curatatul lui. Ele se simplifieA nuInai dacA stuparul are stupi goi de rezervA., dezinfectati. flambati !ji oolzi. Se ridic~ magazinul de r~coltA 1,> i se pune provizoriu pe partea opusA eelei in care a iernat colonia. fArA a ridiea podi1,>orul format din lIelndurele sub~iri. Se tncepe cu primul tagu.re din dreapta cuibului aflat. UngA peretele stupului mai biDe insorit, fagure care tocA. din toamna 1:1 fost ~~~t_Ia_2 em distant! de-..perete...Aces.!: d~p...92itiv:. tre_b~ie adoptat 11:1 toatetipurile de stupi clnd se fac Et...arnjamentuI cuib.ului in toamnA : Ipa~iul dintre perete 1,>i primul lagure formeazA un strat de aer izolator, cu. cel di!lt(e douA ferestre al~ un!!i case, Acest fagure cu miere eApaeitil. cate trecut in stupul curat ~i apai dna pe-rtnd', In aceea~i ordine, tati C('I1 (l1 ~1 faguri, inclusiv cei co puiet, din mijloc. Cu aceastA oeazie se fac loutE! observatiile de rigoare inscriindu-le in registru Ia colonia res pecHvli. Dupa terminarea aeestui control de fond, magazinul de recoltii se II'iazh la locul sau mai ales dare el are lnre 0 cantitate mare de miere. In caz contrar se r ididi definitiv: albinele de pe f agurii goliti de miere IIlnt seuturate in golul de Ungl1 diafragmA; se adauga 3-4 faguri rll mlere din depozit, ridicind pe eei goli~i ch.iar daca mai ? u mici por\iun i lie miere inca neconsumatA, cAei euibul se stt'imtoresza acum la atHin rnguri cit pot acoperi albinele, iar mlli ttrziu se va lArgi dupA cerln\e. PC!lte podi!jOr se pune 0 pernA useata, $i alta dincolo de dia:(rngmll. Millen \'rebuie sii aibA tn cuib eel putin IncA doi faguri goi, pulveriza\1 Cll npi1 m inct'uUi, pentru ,extim:lerea sferei cuibului sprijinita ~i de [tcea hranlrl'. de s timu lare ce se tDCe-pe curind. :ind tnHgn:.o:inul de rCl'(I\ll\ 1/1 rc[ o lrei tipuri de stupi DmJ unt. 1001 Iji (H 17./mtul (>sl.l! llprUII[I!' U\llIt. do miel'e, e l :;c relrogc, s{' mi c!;o-

aJ)~'opicr ea ramelor rtimine un ~llrl. Cu cit ramele VOl' fi mai

n"

iJ IIJ


I'CUZl\ s:p<l\iui de indilzire ell 1/ 3, dar Sf' adaugl! in locu1 lu i 0 ramiihl'i'ini101' eu ulucel.

CII', d(l (lju tor la limp. dd de doud ori

Lu stupii multietajati, care au podI~or-hrllnitor ~i deci nu au rame dl) hl'tinit, problema aju'torului cu hranll. este u~oara. Cum iosA ~L au lcrnflt pe dOliA corpuri: jos Ollibul sus corpul ell miere. dacA ghemul "'[1 urcat in corpul ell miere, dar periteria inferioarA a ghemuJui mai sCi In eft pe partea superioarA a corpului de jos ~i in /spatiul de 8 mm dintre <'clc:- douA 'Corpuri suprapuse. se retrag din corpul de jOs tO~i iagurii ~o li\i .,i se !pun in mijlocul corpului 4-5 faguri cu miere capacita sau 11\ JipsA sirop de zaM.r. Galul rAmas se completeaza cu perne a~ezate 10 dreapta stinga acestor faguri. Se las!! colonia astfel asiguratA in /.I cplina lin i!;te pina cind, sus, <cuibul S-8 extins Is 8-9 faguri, ,bineIn\eJes avind deasupra hranitoruJ mare ce face parte integrantA din z('sll'ea lui. Trebuie sA fj~i patrun~i de insel'l1nAtatea cOvirljOitoare a acestui l'i)nl,.rol de fond, di.d dupA cum se vor lace luerArile, dupA o'bservatiile IHlt01e in registru pentru liecare colonie. lumdu-se ~j mili.surile corespunzatoal'e, a~a se VOr dezvolta coloniile in tot cursul primaverii. Sub n!c'j un motiv nu /treobui e sa pi erde~i din populatia eoloniilor, menajindu- Ie prin orice m jloace. Cercetarile au aratat cA pierderea a 500-600 g ulbine in primavara se va rasfringe negativ, inUrziind eel putin trei st\ptAmini dezvoltarea cuiburilor. Or, fArA albine tinere eclozi onate in pl'iml'ivarft, care sA inloeuiasca pe cele imbatrinite din toamnA, nu veti puten recolla din plin marele coles de 1a salcim din luna maL . n acest I "r(lP t,rebuie facut totuJ, pentru ca in timpul scurt al primAverii pina !!!Jure cu lesul mijlociu de la salcie, pomii fructi!eri ~i rapita cultivata, co luni ile sfi-~i extinda ouatul pe un numAr cit mai mare de faguri. In primu! rind, dacA dupA controlul de fond s-a putut stabili ca in uulh mAtcile incepuserA pu\in activitatea lor de ouat, depunind z:ilnic un numAr relativ de ouA, acum, pentru intensificarea activitAtii lor trebu1e all lie stimulate.

.,i

.,i

AJ UTORAREA

~I

AS ISTENTA

COL ON][Lo n
'upitoluJ core urmeazA este deosebit de important pentru vinla hranirea l or, despre

el)h)n lilcw de a lbine intnlCl"t se va O'Cupa de hrana

vorbit principialla anatomia coloniei. In fiecare stupinA, mijloci c 11\\1 mlcll, mni 'Pulin in sectornl socialist, dar mai mult in eel individual. VOl' uporc dlleri le situatii critice, pe .care stuparii trebuie sa l;itie sa lit rc1.o\vc.
(1m

C'"re

*i

llrunirea stimulatorie ,priml'ivara in stup u ocazla controlului de fond, trebuie fa.cutA 0 lucrare importanl A de colllplctare a rezervelor de hrana puse la pAstrare din toamna \t'CK"I llft, Eo va fi urmatA de a hranire stimulativli lichida SQu.- uscatii cu IJrotulnc. lipide .5i IOlte substan~e, - acidulatA sau nu - dupa situatis de Itlul1ltml ~ i dupA n eces iUi~ile ce se vor impune de la caz la caz. Components hranei ce se dA albinelor. trebuie bine studiatA: daea _I' 1I11\\ prcn multe proteine se poate produce un dezechilibru biologic tIll IIrl fu1rj grave: din contrA. s10t colonli aparent hune-aar care din cauzs IIIMul poicnuiui sau a pasturii din cuib, .faC' 0 foame de .p roteine ~i de \l lIlIln ll ." cc. Sf! WI rlisrringe negativ asupra euibului, care delji avind 0 IllIiWI\ I'rolirlcli (,'C depune numeroase oua, putioe din elc vor treee prin Itllllllllt' \1I' mll~o{\rc. pinn sA ajunga albine mature. ( 'tlal In stU opure 0 prima genera\ ie, albinele tinere sint altfel III AlIll13, Mul Urzl\l vor (lpare trintorii tineri care trebuie attic! hrAniti , j~ Iiolel hl~l\ de t1ncrcle sIbine lucrAtoare pentru a ajunge ap~i la !mi"'l fthurf'l\ tnt\tdlor crescute timpuriu o!ii cu aUt mai mult cind va fi '1 1)tlHl IIIJ co loll\i pntc rne eu trintori selectiona~i. Concomitent, urmari l) d 'l\lhllllllll nmeliO" l'Il'il ulbinellocale in 1ieoar e stupinA, vom avea de hotnrit II 1111111 ImL>C'l fll ("oioni ilc crescMoare de ma't.ei de soi, care au un rcgi lll .. Ihll nlll/lr dlh!r1 L ro\1i d e coloniile de produc\ie. 1 , In (Jrlilnco lu crllril or ce trcbuie [Acute in Ciecare prisadi mure .)0..,1 1111\1 ml l'A .1' Inool>O ell compl c.brcu rczcrvelor de hrom'i . vn ifllllinli' i "ulill lin 1\ 110 In"'l rlecltrel \'o lonll '/.7 kH dc, mierc, ln tr.. o iarnl'l g l'CU ~i Illllttitlilj{MtI ,,11 ('on. llmn Clint 1\ k.! hrllofl ; deci p('nlru pr iml!.v nrll coln-

:I fJ 1


nHle or mai avea de consumat 16 kg pinl!. 18 mij locul lunU aprilie, dad upm'c un cules satisfAcAtor - eel putin de tntre\inere de la saicie, pami fl'U ct.itel'i ~i apoi de 18 rapita cultivatA. I n acest timp insa de~i in stupi dn t Beesle rezerve, este neapAret necesarA _0 , hraniTe de stimulaTe. PerI'ollui, fAcind adeseori in toamna clntlriri pentru a veriiiea consumul do lamA, am constatat d el variazii - dupA cum a decurs 'i aroa - lotre 0-11 kg hraniL Liisind in cuib laguri ell caroane de miere capACit:, plus magazin'lll de recoltA', ca sa. sjuqgem la citra amintitA mw inainte, ncum trebuie in tervenit, caci in mod sigur colonia a consumat 0 mare parte din aceastA hranA de iarna din cuib, hranA ce trebuie completatA cu ceea ce s-a pus 18 rezerva din toamnA. en regulA generalA niciodaUl colonia sA nu rAmlnA ell moo pu\in de 10-1 1 krg hra n~, 'Ciki astIel ea [ace 0 ~nom.ie foarle drasticlLka observat _cii in~ltu a'ia cindeIe au PUlinii hranii, restring cuibul eel,o r mal prolifice mAtci iConsumindu~le ouin~ i.. in aeeastA situatie nu se va njunge ca la ramele cules sa. fie in stupi a rezel"VA mare de albine zbur<1tOare : dnd sint prim<1veri timpurii, care determinA Inflorirea saidei din vrcme, coloniile nu var avea smidente alhine culegAtoare 1;> i nid tinere nlbine prelucrAtoare -care sA valorifice un astfel de cules. COl!!P.letind fosA acum stupii eu faguri C'U miere pu~i. din toamnA la pastrare,oolonlile Vor hrAni matcs din be4ug, iar ea depune ouA multe, ajungindu-se eu in aprilie sa fie deja [armata aceast.! rezervA de albine zburAtoare. tn a1 doirea rind, tennologia apieoIA modernii permite metode de expioatare nOi, .~ i de aceea aceastA hrAnire de completare este mwt mai
IH~eesarii.

Cind insA nu s-a lhat In toamnA cantitatea de hrana arli.tatA mal tnainte, stuparul trebuie sll. intervinA administrind citeva zile, la inceput o hrAnire masiva, cu 'Cite_ 4-5 kg, la interval de 2-3 zile, ea astfel Arupul social al prelucrlHoarelar sA "poatA transforma siropul dat 1n miere. Aparatura necesarA hranirii coloniilor este varia~ oa modele. Cel mol practic pentru hrAnirea masivA este hrAnitorul-podi.~or cu capacitate de 5 litri in care se administreaza sirop sau zaM.r. El este coruec\ionat dclatA eu fabricarea stupului multietajat ~i RA. 1001, iar la cerere ~i pentru stupii DOOant. Pentru stupul de tip orizontal fie c! se adapteazA unu1 la fel eu (:c l de mai sus, deci podi~or-hrAnito r, fie ca se procurli un hrlinitor de tip Miller care se a~azA exact deasupra fagurHor unde st/i ghemul de
HrAnltor tip Miller de capacitate mare. el Ot.-upA perimetrul a d ouA sc1ndure1e-podl~or retrase j la mljloc: are Is fund a deschlide:re longitudlnala pe unde alblnele pAtrun:d Ja hrana $1 tot pe scola coboara In culb ~I 0 depOZi,tcnzll 10 fagurl.
Fig. 54. -

Inrlli\, retd'igind 1-2 scindurele ce servesc ca po di~ar. Aces!. hn"inltor /ln~ dellSlIprlJ un geum de sti cUi sau plexiglas pentru u vcdea dadi h rrUlll rlfltl\ cstc snit nu COnsllmntA de colonie.

Foarlc pruetic pentru hdnirile in cantitA~i mal mlCl , cum VI.I tl ('tJII de stimulare esle hl'iinitorul jgheab - 0 inova~ie proprie - jghellh e lm' este mobil ili Inlocuie-$le speteaza supe.rioarA a unei rame cU!.ditoarc, filll<i a~ezat in mijlocul cuibului. Capacitatea jgheabului este de 450- 500 III I s{rap. Sint ~i modele ca hranttorul tip Doolittle, care este ca 0 rami, ifl!undatA pe ambele [e~e, ell fund hine indheiat, avind a capocitrllC (1 (, 2,5-3 kg sirup. In el se aWi un plu tilM (I i albinele sa nu se inece in simp; pcre\ii Jll terrui trebuei sa fie din scint!udi negell.lith ~i nu din placaj lucios, pe care albinele nu s-ar putea prinde cu ventuzele de la gheMc ~f A .. ca sA transporte 1n faguri siropul olerit. A tH Fig. 55 a. - Hr.!i.nlf<lrul hrAnitorul jgheab, cit ~i eel de tip Doolitll c, ii'heab. trebuie spiilate eel putin odatll. pe sa.ptAmlnu, z caci - mai ales chlrl se hrane~te cu substante proteice - in special eu drojdic sail 1'O-inA de soia, ele print! un fel de mizgA dii unatoare. Practjc este hriinitorul tip Hill ; el est" ca a cotie cili-ndricl: asemAnatoare cu cel" de conserve de 1 kg, dar av'ind capac etan ~ per1'orat cu orHi'di de 1 mm. Sirppu l Oil cUI1ge din el oind este intors Cll fum:lul in Fig. 55 b. - Hr!n!f<lrul sus, decit pe m~urA ee albinele il sug ~i il tip DooUtie : I - rnma de culb: fArt. f.llsu:re due in fagurii cuibului, caci prin rAsturnm'c dar tnlundat.ll tn pll1Ue l.Ili.er.ale se fonneaza in pal"tea superioara un vid cc ca un ulue adl n e plln eu luanA; .s - scArtt,a de plod. metall<:lI nu Jngaduie ca liahidul sa curg!\. Bune -51 I)enlrU ca albinele .lI nu fie f nece In hran.a llctudll . practi.ce slot I}i borcanele de liti'ClA care odatA. umplute cu sirop se leaga 18 gud ell o bu'catA du'bIA de tifon, r3sturnin'clu-1 eu -Cuncul in sus, deci In Iel cu hranitorul Hill. t n Frenta se rolO'S~e de mulU stu pari un hrlinitor de urdini$; marA pe s.cindura de zbor stA un bldon de tablA de 2-3 litri ea cele de ulei auto ell bu~on i acest-a are 4-5 orificii de cite 1 mm. Bidonul mtors cu fundul in sus se aprijinA In partea de jos pe a tAvita ce ingliduie siropu- 3 lui sa se scuI1gA pe a plaeA de lemn canelatii., introdusa pc urdini ~ pinA la 30-"35 om (fig. 56) . Albinele coboarA 1;11 inu siropul din cana1ele acestui di?1X>zitiv. Are neuJunsul ca fiintd a~ezat pe fundul stupului, deei la looul eel mai rece din interior, albinele nu coboara ci:nrl afara ,---VA cs te !rig, iar siropul chiar cind este oferit caid, se dic~te curin'cl. Celelalte modele descrise ma'i sus au UVllntajul di hrana o[eritii este in partea superloara a 8Lupu illi , in Joeul cel ml8i cald ~i in directA apropiere Fig. 56. - H rtml. n gllemu,lu i de iarnA al coloniei. tor ad~Ator de ,Tn Iipsa opal'afurii descrise mai sus ~i in !ipsa ur d lnl~. r'flp,u l'il ol' Cll miere din depozit, se poate oieri aibinelor 1 - pcretele Rt,,!,u . lui: 2 . IlClIl "" h rllnll de t'(llnpletare tumaUi. direct in alveolele a 2-3 ,trop: , _ 11'I'llA.

-~
,

:n2

:l:I

., ....

:153

rnguri gOi, ace~tia riink:! tinu\i inclina\i deasupl'a unei tAvi sau ligheao; tn fe lu1 acesta se toarnA in alveolele goale ale tagurelui, sioop de za'hAr !tOU ,~ i mai bine miere diluatA. ell spA 1/3, de preferat a,pA de pioaie Sou de riu. Aceste recomandAri vor fi e.plicate ~i valorificate in stupinele mfci, hcuJO unde permit condi~iile de izolare a vetrelor. [n stupinele de mari pl'opor\ii, sil'opui sau pasta de zaM!" se preparA centralizat. Siropul turnat curge tn partea de sus a. fagurilor ale cAror alveole (lou 0 lo'c Hoare naturalA, de 9-10 0 ~i pAtrunde treptat. in alveolele goe.1e, eUmlnind aerul din ele; apoi, fagurii plinl se a~aza pe. un stativ ca sA Sf! acurgA surplusul de siro'p, Ei sint introd~i in apropierea directA a ghem'Ului, Hrana de completare se face introducln"d In primul rind f- gurii a CU pAsturA, sco!ji din toamnii lii pbtra~i in depozit cald ; apoi se dau "i l - 2 faguri cu m1ere descipiicitA in prealabU cu un pieptene descApAcitor. AccnstA interventie se face imediat du~ tenninarea controlului de fond, tn conseciptA, pentru a nu mArl cu ei spatiul cuibului, se retrag de acolo togurii goU\i in timpul iernii, introduclndu-se in locul10r, eel din depozit. E8te de mare important! ca ace!jti faguti sa fie oferi\i calzi, fiiod \inu~i 24 de ore Intr-o camerA bine IncAlzitA, Albine1e de pe fagurU ce se retrag, se scutum deasupra celor din ghcm, Pentru a nu se ImprA!jt.ia albina prin scuturare, apicultorul va ll$Cza provizoriu peste corpul de stup un corp gol, ce se inlAtura du~ ce 1..{1U seuturat to\i fagurii retr8!ji. Opera\ia de scuturare se face ~irund In mIna sting!\. rama in pozi~ie verticalA, lovind ell pumnul le.ntetul lateral. Avlnd in vedere eli multe albine stau cu corpurile adincite tn alveolele fngurelui gol, IJi ele nu cad 1a PJ"lma lovitura, se lasli pe loe fagurii go1i\i cIrca un minut, timp in care albine.}e speriate vor ie!ji la suprafatl; (\cestea se perie 18 rindullor peste albinele ghemului. Siropul de completare se face cu cealuri _ ~2 kg zah!rJa.-l litru ceai din plante. medicinale, ob\ie,m ~ .um am ariitat ..mai inaiate. CanLltut:ea. de sirop va il de 500-=600 ml de fiecare interval ocupa(oe slbinele colonie!, la care se aaaugA -o:"cantitat.e. de zahar cubic a.!jezat la rtnd pe spetezele superioare ale ramelor co faguri ocupa~ de ghem; zfl h:irul se acoperA co 0 ihlrtie ceootA. A'V'ind sirop to fagurii oferiti , albinele dizolvA zah1irul cubic care completeazA diferenta de hran.. de care nre nevoie colonia, Desigur cl intr-o astfel de situa~ie magazinul de l'ecoltA golit de miere in timpul iernii este r etras, spre a m1C!jora "i mal mult spa~iul cuibului. Hr(imrea de stimulare Incepe imediat dupA cea de completare. l nai nte de a in lra in amAnunte d-es-pre aeeasUi hrAnire, vii aminti\i eli ne-am ocupat de ea cu ocazia ex;punerii lucrlrilor ijin toamnA. HrAnirea de s t.imulore are rostul de a Intensiiica din vreme ouatul mAtcH, care lnccpe in ritm foarte redus aproximativ la mijlocul lunu ianuarie. Legea comunitAtii este ca s~ se dezvoUe cuibul numai fn masuTO tn. care intra In stup 0 krona nouii. Prin interven\iQ noastrA albinele stnt $Jli te sA ia aceasUi hranA din jgheabul ramei de hrAnit sau din marele hl'l1 nltor-pod i*or ~ i sli 0 depuna In alveolele fagurilor centrali, tn d ireetu opropiet'c u cu.i bului. Prio prelucrarea acestei hrane albinel c. sc Su p ril ~
~ O'I

'IJimcnt enzA, iar matca este mal abundent hrnita 'li deci depu nt.' UII l1umAr mare de cua. In cel mult zece zile de la inceperea acestc i hrii nu'l lI 11m ulative numarul de ou! atinge 500-1000 pe zi. De~ i sfara este incA frig, sub indemnul acestei hranir! stimulati v(,', populatia Uniirli apare in stup Inmnte cu mult ca albinele d-in tonn lll:' lilt Se epuizeze IJi sa disparli. Albinele tinere au inclinarea sa se fivi nt l' Mllrli in d iutarea apei necesare hranei de combina\ie" a albineio r dClkl ('e este dat.li larvelol' mai mad de trei zile, In. si'ir!;iit, clnd mugurii piesnesc, clnd florile iIJi etaleazA fru mouse)1" lor culori cit ~i par!umul neciarului, parfum ce plute~te in atmos rc r.1. tn cuib se ami deja 1-2 genera~ii de albine tinere care !ormeazJ UJj mJ c lnceput de sIbine zburAtoare ce a"teaptA vestirea cea mare pe curl' tntr.-o dimineatA le-o vor aduce neastimpAratele ~i harnicele cerceta';ie. In luna martie a anului 1947, clnd a inflorit salcia elipreasca stuptnele afiate inca din toamn;\ in balta DunArH, in preajma gildj Ovidi u, lingA intinsele pAduri de salcie de acolo, au realizat 12 kg mien~ noull cxtrasli, plus cite 4 fagur i plini cu m1ere IAsa\i in stup, Stimularea 1.1 IQ.cepyLcu...tur.t~lacu~e s~Q!jm1nal-d e-la....u@ruarie , Este drept cA salcimul apare la noi pe 1 mijloculluni mai, dar pln A afunci pot oricind s5 '8 aparA culesurl de acest !eI de la salcie, alun, arin negru sau alb, ul m, corn etc. ~i mai ales de la rapi\a cultivatA, realiziodu"'\Se 0 important:1 stimulare naturalA, de pe urma cli.reia se obtioe 0 recolta sabisfAcatoare, $i contigente noi de aibine t.inere, care VOl' marl acumulArile In stup pinA la aparitia mareiui cules. ][ariiJlceastA ~timulare nicl coloniile puternice nu VOr putea reaHza $1 valorifica .....Q!;llesurile de tntre~inere care de mtilte ori aau ~i 0 oarecare r eooltA:-DeSigur cA in ostfe1 de situa\ie stuPBrii vor lua mAsuri de extin_ dere a cuibul'ilor, in afarA de spatiul de inmagazinare a acestor culesu l'i timpurii, AceastA interven~ie in viata coloniei care este hrana de stimulare pore Ia prima vedere ca 0 exa,gerare, 0 denatUTare. Totu~j, in apicultura Histematici ea este 0 neces ftate, cerind coloniilor sii-si dez.volte cuiburill' mult mai devreme deoit 0 fAceau in milioanele de' ani cit au trait in IIcorburile copacilor seculari. Atunci nimie nu Ie griibea sli iasA din cu lcu ~ul eald al ghemul-ui; ele cuno~teau mersul vegetatiei odatA cu dczmortirea naturalA "i de!jteptarea lor din semisomnoienta hiberna rii. Acurn noi cream caioniilor posibiJ.lUiti nenaturale Ca sA-~i inmu lteasc~ populapile cu mult 'i nainte 10tr-un ritm._ aecelerat ca sa putem lolosi culesurile mediocre ce a~ar pe--Pal'C'UrS ___Nu trebuie sA uitati C[I peste pu~in limp trebuie ref8cute coloniile ajutAtoare unite in toamnli cu cele de baza., cAei tehnica nouA in apicultura sistematica permite C,I Intr-un stup sA...depunA ouA douA mAtei luindu~se miisurile necesa t'C ca ell' sA lie despAr\ite prin dispozttiv-e, -pe care Ie vom arAta m ai deparl.c. Asttel vom 'avea mari Posib1lilAti s~ realiziim PI'Oductii insemoate in or iellre di reC\ie : miere multli sau polen mult, lAptil;ior ori roi pachetc pent ru comcl'ci ulizare etc, F'olosind instinctul aLbinelor privUor la culesu l substantelor dul ci orlunde Ie glisesc, cercetAtorii au dovedit ~ii oferind albinelol' sirop de I'flltt'l r In toamoli , coloniil e cresc J-2 gen era\ii de nlbine tin et'e, penlru

"i

:Ir,f)

sa fje tinere ~i r\(-cpuizute. In primAvera, insA, operatia apare ~ i mai iolositoare dlci rlumni dacli apicultorul t.,i formeazA in Hecare colonie 0 insemnatA rex<'t'v(l de aibine zburAtoare din vreme i o i la timpul oporbun, se pot realiza l)J'mluc\iile cele marL Hranirea de stimulare incepe in prima decadli a lunii februarie. 0/11'0 este prima lunl1 din nrimlivoara api.foll1. Dar l a in'Ceput aceasta. lH'nnjre nu se !'ace co sirop, ci c,u turl:ite de pasturii amestecnta. cu miere Aonllc!'istalizatA puse pe bu'C.!i~i de- tifon ~i a"~~zate deasupra r amelor unde "e anti. gihemul. Apoi, incqpind cu ultima decada, se ponte trec~ la hrliniJ'CU cu sirop in Qunt~tAti mid. Astlel colonia are impresia eli atarl1 a IIlt:Cput un cules dmpilri'U;" mai ales clnd in sirop se ad:a~A substante proteice. Interventia aceasta se face tntr-o zi calda, lulnd mAsut'ile necesare wrlltote la controlul de fond, pentru ca temperatura cU'Lbului sA nu se r!3Ipcascii. Hranirea de stimuJare este strins Iegat1i de planul de produClie pe ('twe I-a primit apicultorul din partea conducerii unitAtii socialiste pe care o I'crvellte. DacA sarcina ce 0 are este ca sa produca. roj timpurii, fie pen,!I'u mArirea electivului stupinei, fie pentru comercializarea lor, stlmuIItI'ea trebuie lAcutA din primele ule ale lui februarie , a~a indt dupA tl0-60 zile sil dea primul e~alon co mAtci de Ia rezerv1i. P entru roiul al (lollen apicultorul are timp si1-~i pregAteasdi din timp vutoarele colonU f 'U m;ltci selectionate. concomitent Cll 1-2 colonli paterne de crelltere a trtntorilor de soi bun, ce vor imperechea matcile roilor produ~i ~i apol pll'<ILttl beneficlarilor. Clnd sarcina de prod.uctie este datA pentru obtinerea unei cit mai Inllri cantitA\i de polen se adminlstreazA 0 stimulare activA cu sirop de zuhll r 40 0/ 0 , inceputA eel mal tirziu In 10 februarie, pentru en prime-Ie ~(mcro\ji de albine tin ere sa culeaga bogatul polen al ulunului , arinului II lb !;Ii negru ctt ~i a1 salek-I, in special al speciei ooprea care inflor~te tonrte devreme. Ele proiitA ~i de polenul primelor flori prim1ivaratice de In ghiocei . vio rele, brindu ~e etc. care apar de indabl ce s-a topit z1i.pada.. Hrlinirile cu sirop de zahAr stimuleaza mult albinele la culesu1 polenu lul. tn acest.e douA sltua\ii .hdinirea -de stimulare nu se limiteazA C3 limp, luind m~suri ca albinele sfi~i poatA acumula pfistura. Valoareo ci este neintrecutA 8tlt pentru viit08rea stimulare de toamnA -0 anulu i tn curs, cit !Ii pentru primavara vii1.oare. . Dadi sarcina de productie se axeazA pe producerea de IApti~or, hrAnirea de stimulare 1ncepe 18 1 manie pentru ca primele dou1i genera~ii de nlhine t inere s~ lie gata Ia 15 mai clnd se pot incepe lucrarile de r~ltal"e Q Uipti'l0rului. Dacii. sarcina daw. este pentru producerea mierii marfa, hrli.nirea trcb-uie Inccputa. 18 10 lebruarie pentru a se putea reface Ia timp colonii1c ujut5toorc, cAel !olosind metoda cu doua. matci se poate realiza .'j i depil$i eli mult planul de produc~ie, Hietnd mai tirziu eel pulin doua dcplnsilri III IIlHslvelc melifere de dupa salcim - Ia snlcimul de altil:urlinc ,o; i Ilpni In ZtnCU I"(). ~tuplll'ul va uvc-n grijfl si'!. ia miisuri ea ac(>le ~o lonli dcv('"Hu plIt('l"nitc do1oritti slim lllilrii, sl1 nu ,oluscu .
orl. In viitorul ghe m de iernare majoritatea

a~binelor

o bunt\. stim\J lare Qmintilil deja mui inainte. se Iace de asCtnCI1('l\ cu fflguri cu m iele descApacita., oeri\i colon iilor din 10 in 10 zi1e, plI ni n(JIL- 1 pu~in mai distantati de euib pentru a indemna albinele Sa tran sl.)(wl(' rcpcde mierea in coroanele de deosupra puietului din cuib. Stimullln'll flu b aceasti'i. lorma se f ace in conditii exeep\ionale cind coJoniiJc si ll 1 Impreuna pe doua corpuri de stup. In aceastA situa\ie fagurii Cll m IL'!'l t1cset\.pacitA se pun in corpul de jps golit, iar aibinele se gr1ibesc sil ridln IlIl erea de sus in Jagurii de cuib a"ezind-o in forma de coronne deasupl';I clipselor cu puiet; se pot da chiar fagu ri co miere cr.istalizati1 cu con ditio ca aUituri, In jgheabul hriinit orului, ele sa gaseascii apa lleC0.>I II'; j dlznlvarii acesteia. Desigur ca ,din corpul stupului se retrag Iagurii goli\i . Cine are miere lichida 0 poate oIeri aibinelor ca stimulare eu rc:t.!! 1 Ilite exceptionaie ; se adaug5. mie.rii 1/3 apA -calda care sa nu dcpft~e{l s!': ! 32- 35C. Ea este singura cal e pentru a asigura 0 acumulare "i de hidn:l\i ele carbon naturali, ~t iut fiind SA siropu"J de zaMr nu detine uce~lst;( cftlitate. Avind in vedere ca in decursul celor 4-5 luni de iernare in intcstlnul gros !li in punga rectalA 8 albinelor s-au putut acumula diferi\i germeni patogeni, ce stau deocamdatA in JatentA, este bine ea odata cu primele doze de sirop sA se olere coloniilor de trel ori la interval de cin<:'i zile, un antibiotic. EI este mai intH solubilizat ~ i im rodus in siropul d"tldu~, avind cel mult 3~o ; Ia 0 temperaturA prea ridicata actiunea a ntibjo. tlcului e:ste anihllatii. EIeclele antibioticelor se maniiesU!. activ in aS81l!lrca traiectului digestiv ~i totodatii determinA 0 actiune de sprijin In int.llrJrea ~i profilaxia coloniilor. Cele mai bune antibiotice sint terami ci n(l streptomicina, care stnt iet-tine i u"Or de dozat. 'finind seama cll Intr-un flacon ae streptomiciriii se atli'!. 1 g de-5ubs"tal1jii, se folose~t-e un r.lacon. la 2 !itri sirop. Acesta se poate administra ea prevent iv, nu CII Lratament curatTv, in care caz doze va fi dublat1i, folosind un flacon ILl 1 -Utru sirop. EJ.fectul este m8rCant favorabil. Din observatiile proprii .~i comportarea coloniilor ajutate astfel fatA de eele martor, care n-au primit acest, sprijin, cuibudle sint mult mai extinse, iar productiile cetul.c de pl an vor fi mult superioare. Acest _adaos~dc-antib iotic se limiteaztl qumai la cele trei hrAniri indicate ~ i oferCte chiarin prjmele ziIe ale primaverii, mainte de orice cules, peo.t ru ca sIbineIe sa Ie consume !Ji s:i n'l.l Ie depouteze. Este interzis de lege ea mierea ce se va ext[age sA con~Jn li in ea antibiotiG'. . Atunci ciod coloniile dintr-o stupioA au lost intoxicate in vara preocd\?nt~, datorita apJidrii unuj insecticid in aprQpierea sa, se recomandtl In primavar& 0 hr1inire cu un antibiotic administrat, de trei ori la in tervol de 5 rile, mai ales la coloniile sIsbe ~i care au foot gray intoxicate. Trecind in revistA problema hrAn irii eoloniilor de albine, cunosclJtul cercetiitor canadian G. Townsed, scrie in revista "Apiacta" editalii de Institutul interns\ionai de tehnologle ~i ecqnomie apicoUi oJ APIMONDIA Cit , it) prim1ivara, coloniile care au 9-10 kg hranA in corpul de cuib, jrcbu ie sl1 primessc1i 3-4 faguri cu sirop dens 8~ezati in preajma cuibulu l, dcci in total 8 kg. Numai astiel ele pot cr~te puiet la un nivel ricl i<:31. Mni tirziu, cind afarli timpu l s-a_statornicit, jiiad caId , siropul sc r<l(~c mll J pll\in dens: 1/1 zaMt cu ceai din plante medicinale. Acest simp l.lrl'

.1

:mfi

:'il7

InIU'clc uvuntaj eli de data llceasla con~ine ~i substantele natur ale ale pl llil tclor, en vita mine, substan\e minerale eoo. In lipsa polenului din N tUP, In MarA de turtitele amintlte, prin ori!iciul de hrAnit al pod.il?orului, P"cvJ:\zut cu pinza metalicli cu ochiuri de 2 1/2 mm, se poate oieri colontHo!' polen pulverizat amestecat cu 111 zaMr pudra; polenul cade pe 0 l)LI<.'ul[1 de cal'ton asftaltat de 25/25 em, care are marginile intoarse in vi l1 clu, ca 0 tA.vitA. Personal, pinA apare 0 cantitate mare de polen I>ronspat in stup, dau din 2 10 2 zile cite 0 lingurA din aceastli compot.I\l c. Polenul este din eel cules co colectoarele in vara 'precedenta. OIel'l ndu-I pulverizat, operatia de mAeinare se face cu citeva zile tnainte de II- I rolosi, cAci stind pulverizat mm mult timp -grasimile din componenta lui l'lncezesIC si favorizeazA a serie de madific!1'i chimic.e de nedorit. Cutlo.dienii dau' pentru stimulare polen cu fiUnA de soia - 0 parte polen "I 0 parte soia. Ameste:cul se prepara in felul u rmAtor : se amestedi ini\101 1 kg polen pulverizat cu 3 kg fAinA de soia degresatA l?i 12 I sirop dcns Hictr>t. ~i el din doua p1ir\i zahAr ~i unul spA. Ca amAnunte, se IMlooiemailntHpolenulcuputinA.apA!.lisetoamAinsiropulca..1d ItlBestecind mereu. Apoi se pune fAina de soia amesteclnd totul pinii se ()b\ ine un alust eare dac.!i nu este destul de consistent, se mai adaugA jJu\lnli fAinA de soia. Cu acest am.~t~ se fac turiite groase de 1 em in (tl'cutate de Q.!!.OOj~, care- se ~azli pe 0 'hirlte cer-ata~ ~i-se pun-direct dallsupra r amelor cuibului. Se mai poate oleri albinelor presind acest n!uu~ cu un ~paclu, in al'Veolele goale ale unuj iagure vechi, care are mnrginile alveolelor tari ~i ingro?ate, Fagurele cu aluat se CLlazli ling! (u lb. Pentru a face aluatul mai atractiv - caci uneori albinele il conHilmA cu oarecare ezitare. se adaug/i la fril.mintare citeva picli.turi de ulei tiD melisA sau ulei de coriandru. Apicultorii din Australia, care nu au flU I'Me prea nogate de polen dedt de la eucalipt, :talosesc ea sU'bstantA IItrnctlvA pentnJ consumul palenului acidul trienoic, tn stupi nu trebuie sa lipseasca in special in primAvarA 1-2 Inguri cu pdsturii sau in lipsa lor se pot face turUte a~a cum am arAtat Il'1ul tnainte...-dar-in- acest caz,-in primul rind trebuie sA se extrag/i pasrura dIn tagurU ce au stat In depozit la 0 temperabura. de 2-1>2 C, cAci altfel O suierA mari modific1iri negative in cazul cind este ataeatAde ger, H Opcratia de extragere a pasturii se face tAind fagurele in Iil1ii inguste longitudinale prin mijlocul alveolelor. Operatia trebule facuUi din iarnA , 15(' un ti mp rece, tintnd 30 minute fagurele afar!!. in frig. Ceara devine cfl.'mnta ~i fi~iile tAiate, farimi~ate intre paIme, se pulverizeazi'i ramtn!nd tare mumai pastura ca ni~e corpuri hexagon ale l1i prizmatice, Se vlnturA apoi ceara, iar pi'istura se trece prin ma~ina de tocat carne. Ea se flnleslecA C'U mierea semicristalizatA ~i se pune in borcane legate sus co plasUe. Se pi'istreaza la temperatura indicata moo sus, Cind se rac turti~c Jc se scentc pi'istura din borcane, se lrllmintA bine din nou si intinsA pe lJuCfl ti de tilon sint oferite in cantitAti de 1 kg odatA pe sltptAminA. T u rti~e se mai pot face ~i cu polenul ob~inut prin coledare. binc Ilscat dar nu la 0 temperaturA mal mare de 40C - si pulvcrizst cu rl~ nitll. electricA cu 1 000 tura~ii pe minut. Acesta a mestecat C l i miere _ o parle polen l?i douA pArti rniere - se pune in borcane !Ii se com plc1t.'llztl densupra cu un strat izolntor de miere lichidA; se pAs lrc::Izll lu 1 0('

U3Cat per11ru 0,.. 1 ferl de (ermentare, Cind se fac turti~e. In llccst [uneatee 5e ada ug1\ ~I Il\lnA de soia cu maximum 5-7'/, grl\sime, rna l'ind lIsUl'I t:$i cacitatca sti m ll !tl rii. Hr1!.nirea de stimulare cu ncest arneslec se (1 11'1.' Ul,lor, dacA se adaugA 0 substantA atractivA a?a cum am spus mai ilwintc. Pentru a epulza problema trurtitelor ca stimulare, mentioni'im ca C. L, Farrar recomandti unnAtoarea re\etA. : la 60 g polen pulverizat se adauJ-{!'t 150 ml apA ~i apoi 300 g zahlir pudrli care se amestec1i bine pina la completa amogenizare. Apoi se adau~ treptat 150 g fAina de soia degresnUl, frAminUnd tatul liIj o'b~inind asUel 700 g turti~e care se administrenzri pc bucatile din tifon, sub podi.l1or. Cu 0 astiel de cantitate autorul spu ne I ',' o colonie crl?te 5000 de albine. Cind polenul nu poate Ii pulverizat din Upsa ril1ni~ei. el poate :fi muiat inip.a1 lotr-un vas en api! caidA. l1i nUlnlli dupit aceea 1 se adaug3 siropul gata fAcut. Dat fHnd cA stupinele mari au un personal redus, trebuie Colosil/! mijloacele cele mal potrivite pentru ca inteI"'Ven\iile de necesitat' 'ill hrAnirile cu turtite sA se facA. mm rar, repartizlnd stupina pe loturi de colanii c! rora Ie vine cindul 18 un anumit interval de timp, atU cil Sl' eonsiderA cA daza datA este consumatA. In acest seap se folo sel1te $erbeWZ candi - dup1!. G. LEFORT - pentru a di.rul preparare se proceden70A astfel : folosind 0 balantA cu doua tasuri, care poate suparta cel pu~J n 15 kg, pe unu] din tasuri Se' a!;lazA uo vas incli~tor din tablA smAltuilli , tarat, in care se pun 10 kg zahAr ~i se ecbilibreazA balanta cu greutiltilc respect,jve de 10 kg. La aceast! cantitate de zahAr se adaugA exact 1,1 50 IItri apA, de preferat de riu sau de ploaie. In lipsa se pune apA de tintinl!. neutralizatA prin clocotire 1/2 ora ~i IAsata sa se sedimenteze sW'urlle minerale din ea. Pe tawl cu greut!~i se adaugli greutatea apei introduse, tn acest moment vasu l se pune pc foe, adAugind oUta apA, in'd iferent de cantitate, pentru ca zahArul sA se umezeascii bine. Amestecul se las.7a sil clocoteascA amesteclndu-l cu 0 lIngurA pinA dnd prin evaporare in masa ttmestecului ra.m~ne numai ean1itatea initialA de apA de 1,150 1. Pentru :l stabili momentul cind tn amestec rAmine cantitatea exact! de 1,150 I apll. 8e fac cintAriri repetate ale vasului pinA clnd balan~a se echilibreazll. , Atunci vom {l ti di. in amestec au ramas numai cele 1,150 1 apA, Vasul 1If' da. la 0 parte de pc foe, definitiv, adAugindu-i 2 kg de miere, deja Ino/HzitA. lntreg con~inutul fierbinte al vasului se toarna in altul CUI'ut !;II uc lasa nemil1cat pinll s-a rAcit astfel fncit vasul sA poa'Ui fi tinut InLrc polme fi'ira. s3 fri gA, In acel moment se tncepe amestecarea 'c on\inululul f/,Umai intr-o 9i.ngura directie, cu ajutorul unui fAc1ilet pina ciod in c(.'pc ' 11ft se ingrOBliIe ?i sa. se in.!ilbeasca avind un aspect mat. Este tol'tna i timpill ca s1!. fie turnat tn forme. Cele mm bune f'Onne stnt chiar ramel (' Cl'trd faguri ale unui magazin de recoltA. Ramele goale se a~aza orizontnl 0 masA unde se atlA 0 fOaie de hirtie. $etibetul s~ toarnt. repl'dc, hllnd sa se rAceascA ptnA a daua zi. Fiecare ramA de magazin va cintlirl ',II kg l1er"bet candi. Cine nu are 1a In'deminli 0 asemenea balan\! paate face ~erbc LLJ I Ihlllt mai simplu : se incaWesc 1.750 Lim epa neutrA; se aclauga 10 kg IIlht1r tos !;Ii sc amestecA pillA 18 fieI'lbere, liisindu-l sa clocoteascli 30 miI)ute liira sli se agUe, dar spumuind siropul pentru a lua toate impuriltl.~1I 1) : opoi, se adin c~te in lichid 0 linguri'ii trecut~ repede tn np!i r{\Ce

)(' 1

:Ir,f!

:t5Cl

dupl1 Cllre se seoate bruse. Dadi siropul se tncheagli ~i are 0 consisten~ti "utfcicntA peotru a face Intre degete 0 bobi~~, care sA nu fie oid tare ~i IIkl grousA, este timpul sa se adauge 2 kg miere, cintAriti1 mai dinainte, II chefiatA In baie de apl, c1ocotind tntregul amestec limp de trei 3 mirHl le. In acest timp mierea se incorporeazA cu siropul, dupa care se las! "l{ Ae ri1ceasdL Cind temperatura este sub 40C se incepe invirtirea cu Li n 'f ltdilet Dumw lntr-o singurli directie ; siropul ip.cepe sA se intAreascA I He toarnA repede '0 forme. Contl'olul se poate face eu un termoll1etru pentru a preciza dnti trebuie luat amestecul de pe foe. Siropul til' dti de 0 parte clnd atinge temperatura de II7 D C. $~ rbetul candi este [oarte ,bun pentru hrAnir_ albinelor, fie pentru ea COlllpletare, fie pentru stimulare. FlA'ciJe de ~ ~erbet candi se orerA 00lonltlo r peste ramele de euib, sub pod1~or. Pentru a fi u~or consumate, 1II.1I h placa de ~e rbet se pun douA fiipci de 5-6 mm. Pe deasupra ~er.be t1l11l1 rAmine hirtia ceratA gAurH:a, pe care initial ~eI\betu l a fost turnat. 'tnd turtele sint prea groase ~i nu fneap sub podi~or, se adaugA peste Ilorpul de stup un magazin gol de recoltA; ea sa tinA de cald, se pun 1n m/lguzinul gol perne, iar deasupra lui 'podi~orui l?i eapacul. Hr3nirea stimulativa cu proleine alara, in natura IDupA sfatul prof. M. Haydak care timp de 20 de ani a studiat dJIcrile compozitti pentru a gasi una care sA constituie 0 'hrans. completA pentru albine, deei un aliment care sA acopere taate necesitatile lor I11bll\bolice, a ajuns la solutia urmAtoare : Ia trei pAr1ji de fAins. de soia dl'~!rl'sata avind cel mult 5-7 o/ e gdisime, sA se adauge 0 parte de lapte .m1nttnit pulverizat, din cel folosit pentru copili sugari ~i 0 parte drojdie 111.' bl!re uscata ~i pulverizatA. Clnd s-a dat drojdJa pulbere co polen plllvcrizat, puietul crescot a fost de patru ori mai mult in cuib, :latA de formula cu fAinA de soia. AeeastA compoz.itie de hranA uscat.li se otero' aibinelor in atara stupinei !lind pusA inu-un capac de stup r.!istumat. la 0 distan\li de 200 m de stupinA, peotru a da albinelor impresia era (IU descoperit un coles natural. Albinele descoperA ~or aceasta sursA dller. se aromatizeaz.!i eu cUeva picAturi dintr-un parCum preferat cum cslc esen\a de metis... Ete se tAva.lesc in pulbere. apoi inAI\idu-se in ZOOt planat deasupra, il}i perie inveli~u l paros de pe corp, adunind pulberea in co~uletele picioarelor ~i 0 due in stup. !In 8ceastA situali~ 6C ccre ca intr-o raza de eel pu\in' 3 km sa nu se arIe vreo stupinli vcc.inli , ale carel albine ar prafita de 0 asemenea hranli. destul de costisi toare. Astfel, din colnpozi\ie se 1ac turtile, prin adau'g area ca Hant flc u siropului de zahlir, fie - a~ a cum este mai bine - mierii semir::dstaUznte. In acest caz siropul utilizat trebuie sA fie de 1/1 ~i se introduce treptat, amesteclnd totul ptnA se rormeaz:i Un aluat, ce se '"tindc in grosime de 1 em pe 0 h1rtie cerata. Cind turti ~ele se a5nzii pc supratata ramelor hirtia trebuie sa li e deasupra, pAstrind ast[el amcs\'cclII fr:aged ~i u ~o r de consumat. Consistenta aluatului trebuie sf\: rie Mittel inc:it cl sl\: n'lI cUl'ga printre intervalele iagurilor. POI'\ill C'e Sf' fill rJc(,l'ir'<.'j <:'01 0n;; (-"Slc de 0.500 kg. repetindu-se d.in 7 in 7 '.ill!. Oun t\ ('N t,(' ~I ffo!'In\ lI n lui (' {d ~ (S.U.A.) : 750 m ini'l de noill (iCJ{rcsnt'l. 2(iO ~ pu l(,11
31111

pulveriz.."lt, 400 g m,iel'e sau sirop dens de zi'iMr. Amestecu\ se di'! co Lu rti~e de 600 g, clnd in naturA lipse~te polenul sau nectarul, tntl'e~inind DsHel integral puterea co'loniilor. Stimulares uscata cu u'inuri, afadi., in naturA, nu da rezultate declt partial, cAd aibinele le digerti. greu, datoritA griiunciorilor de amidon (,'0 Ie compun l1i care au 0 membrana protectoare prin care sucul d igestiv 01 albinelor nu poate t rece. Numai dacA sint prAjite, aceste inveli~uri sint d[~erate . Unele din ele stot chiar dAunatoare CUm sint: fa ina de hri~c[1 IOU din mazlire care provoacA moartea unui procent Jnsemnat de larve. Dintre fiiinuri paate ii aleasA cea de orzoaicA folositli. Ia prepararea berii. . In S :U.A. se foIose~ mult tAina fina de soia degresata ~i useaUi. oferitA impreunA co polenui pulverizat. StimuLarea cu sirop de miere cu substante proteice :!.cuta aIara in natura, se utilizeaza mult in U.R.8.S., in regiun.ile nordice din taiga. unde s'tupinele slnt foorle distan~ate '~i deci proiitA numai stupina pe Ctlre 0 ingrije~te stuparul respectiv. Apicultorul Katoghian obtine p!'oduc~ii foarte mari de miere stimulind stupii tnaintea mare.lui cules de la zmeurA care se aflli acolo in lntinse masive. Stimularea 0 face cu sh'Op de miere diltlata la 50'/e, iar substanta proteictl este cea d in drojdia de bere 5% proaspA.t! sau uscatA; aceasta din urm.li se pune de 4 ori mai pu\inA ca cea proasp!tA. Modul de preparare: tntt-un castron mare se pune drojdia neceJlllrA in ra,,Port de eantitatea de siropce se oteri!. albinelor; se calculeaza liO g drojdie proaspat<'i la 1 litru de sirop sau 12 g '<Irojdie uscatil.. Dro} dla proaspatli se ireacs. in castron cu citeva linguri de zahar too pina Ie face ca 0 smlntina; se acOperA eu un prosop punindu-se lingA 0 lobi'! ; fermentlnd i~i mAr~te volumul ~i de aceea est.e bine sA se folo/JI.'lscA un vas mai tnalt. Apei, drojdia fermentatii se amestecA cu siropul lltcut atunci 1/1 cu apa ; clod siropul clocote~te , se toaroa peste el drojdin termentat..Jt ~i se fierbe impreuna in cloeot 4- 5 minute; ea se llJhJl;l ~i poate da in ioe dacA vasul nu este 'destul de mal'e. Cind se 101{)s~te 'd rojdie uscatA, ea se inmoaie initial co apa putin induleiUi, /Imt'stecindu-se bine. Ded la 5 litri sirop se vor adauga 60 g drojdie UAeatA. Se procedeazA la fel ea ~i cu drojdia proaspa.tA. La inceput se tin 0 proportie mai mica de drojdie, pentru ea albinele s.. se obi ~n uias di : 110 fncepe co 10 g la btrru. -apa-i 20 g pioa se ajunge 18 maximwn de 00 g In litl\U~ - din drojdia .proasplitA sau 12 g din cea uscatA. Oind 1n loe de zaMr se folos~te miere, rezultatele sint l1i mai bune; t'ati a 1C1l1l1c:11 este de 200-250 ml sirop de zahar sau de miere. Hl'anirea llth,tdl1 cu zahar nu trebuie fAcut.li in mod abuziv, ci Dumai in ma.sura In c:nre colonia 0 ~i consum.!i., deci cam 250-300 ml pe zi pentru a nu .1 depozita; oastrel, In viitoarea extra'c tie a mierii, aceasta va aven in f"on'titutia ei un procent nenatural de zaharozA jar stu parul va avea d(' 'I lportal consec!n~e neplacute, tie prin mi~orarea pre\ului, fi e pri n HtfllJ!ul dc 1I fi primita mierea la eump.!i. rare. Sl roplil administrat trebuie acidulat, caci d~ constatarile CCI"CC1 \(lJ'llor 0 hrnnft acidu latA in proportii Dormale asemanMoare cu pll- ul 11 Ih' :1_4\ III n('i'lnruiui are mare influen\l1 In com'ba tel'ea apari\iel noselill)l<ftt . ArlflllnlCIl lictivi'i r i<'\ icHtt\, nUllt1\ in illleslinul mijlnciu (stolnucul
:16 1

ulbin<:lor), oteritA cu prilejul acestej sUmuluri, JmpiedicA dezvoltarea parmdtului Nosema. apis Zander in oricare stadiu de dezvoltare s-ar gasi paraz itul : ea meront sau planont ~i chiar in starea de spor. Numai dnd S(! face h r.l'inirea de stimulare ell lapte, ou se pune aoid, spre a evita c :oagu]area laptelui. In hrana de stimulare lichidA trebuie ada.ugat de asemenea, sucul de legume -5i anume: la un litru de sirop se adauga 25 g suc de cea~ H{lU usturoi, care s-a dovedit timp de zece ani de dnd tl {oloses( 1/\ prisacA propde a !i 0 frinA seri:oas.!i in dezvoltare a nosemozei. Pin1i utunei am folosit cu rezultate satisfAdtoare tratamentele eu Fumidil .B. Folosind tnsa sucul de ceapa. nu am avut in aceJ}ti zece ani niei un caz de nosemoza. Mai mult incA, pri n marcarea unOI' aibine eclozionate in 8tupii in care am dat in hranA 1?i suc de ceapa., am constatat cA aceste nlbine vietuiesc cel mai pu~n 65 de we; unele au atins -5i 93 zile de V"iat1i. Se pare cl rezultate se datoresc prezen\ei in aceste legume a tlboncidelor, substante volatile, en oactiuni bacteriostatice l ) ~i chiar bacteIlclde~. Cum hr!nirea de stimulare cu acest sue vegehal poate fi adminlstratA oriclnd ~i chiar fAra lntrerupere, in comunitate vor fi prezente vulorile sale binefAcl.toare, care frineaza Ili inlAtura dezvoltarea multor germeni patogeni. Modul de preparare: ceapa cojita. de foile periferice se rade pe 0 l'lIzi1toare de 'bucAtarie: razatura se pune intr-o buca~ de WOn ~ i se sboarce cu 0 presA de min!!.. obtinindu-se un suc IAptos, spumos, cu mlros caracteristic. Clnd siropu1 este cUdut, nu mai mult de 37C, se IIdaugA sucul care se combinA cu dulcea~.din zaMr; albinele it consumA flirt\. reticen~. &leul de usturoi este mai greu de tAcot clCl trebuie curAtat de coajA, zd.robit Intr-un mojar, adaugindu-i apa ca.ldu ~ ~i tinut lIcoperit 2-3 ore, dupa care este presst !1i strecurat prin titon. De asemenea, sucul de morcov care contine ooroten, pigment ro~u portocaliu, care se gAs~t.e in morcov sub formA de 1pI"0vitamina 8) A, Ie adauga ~i el tn siropul de zahAr, dar nwnai In cantitatea de 10 g la lItru ~i numai odata pe saptAmioa. Sueul de ceapA poate fi dat oricind In afarA de perioada oolesului, pentru a nu i nf l ue n~a cu mirosul sau persistent rnierea extras!. Bact~ofagii slot inframicrobi epifi?&) care distrug bacilii, parazt.Urrdu-tl. Ei. siot extrem de mici mAsurind variat intre 0,4 ~i 0,9 milimlcroni') descoperi~ abia cu. mioroscopul electronic. Ei se fi.'Cooza in int er ioru l bact.eriilor cit ~i la su,prafatA, trliind pe seama lor, Ie slAbesc organismul pinA sint complet d i stru~i. Stnt ad~i in shup de albinele culegatoare, care Ii iau de pe corolele florilor. Acol6 (n stup, bacteriofagii Intilnesc 0 sumedenie de agenti patogeni pc care ii ataeii; ace~ tia se bnloneaza, devin transparen\i ~i mol'. Pe cadavrele lor apar ni~te corpu sculi care siot bacterioiagii in formare. Prin moartea bacteriilor din {L lveolcle !agurilor -5i de pe corpul albinelor, din aparatul lor digestiv
'I ""ctCTIOSUltic - esent ce oprette dexvoltarM ba:ct!!rlllor. ') D.IIcterle:ICI _ a sent cu acUune ucl.g41oare a btleterillor. ") ProvllAml nh _ prOCu.nlor al vlt.arnlnelor d.ln care organlamul I~I sl nletizcaza Vl \ollmlliCle, fI,"1 c t:111.ul cu carotcnl1! din mor.:ov. caze ae poale transfo rms In viUlm inll A. 'I MlltmlCl"on - 1':11:111 eu a mlllaana ~rte din ~ mm. "I ,~pl fll - caN! tl"1J~te pe au prata\-8 anor plante pc care 1e lolose$1e num al ClI .prIJI,\
:I(l ~

.1111

din eel

III

larvclor. coloni a

SC

3s11nc6zii. Asttel se expJicA vindecll.l'il(

_,>tII'cot mirnculoase lIe unoI' colonii bolnave, care ajung sa lie vindcculc
lin lJllctcr iotngi cu ocazia unui bun cules. Tn 19390 , arte a stu,'pinei proprii s~ , mbolniivit de toea, de la 0 !it\! p t (1111.11. V"eci nA, venitA sA polenizeze 0 mare c ultur! de rapi\a. d ~ Is LucluWurgcnL De!;ii am Iol05it tot ceea ce se ~ia tn lupta impotriva acestei I)ull, en progresa din ee in ee mai mult ; fiind iosA in preajma unei mar i l\IIdllrJ de tei, dupa termioorea culesului nici 0 colonie nu mai nVC..l Illttl 0 simptom de loca, .ba dhiar a dat ~i 0 reeoItii multumitoare. Uneori Inlll , capacitatea naturalA de r ezistentA a coloniilor nu este s uiicieo t!i.. Ce.r cetitorii s-a~ stri1.duit l?i au gAsit mijloaeele ca sA inmu1teascfl hlictedofagii contr a di!eri\ilor agenti patogeru in lupta de a-i rapune. tt'lHel, A. 1. Smirnova a reul?it sa izo leze bacteriotagul specilic penlru Ilt' l e doua f orme de loca europeanA. ~j americanA - cult ivind in Iliborator resturi de larve moarte de 4-5 luni, creind bacterio!agul conIf n tocilor. Sa.. revenim 1a hrana de stimulare propriu-zisA. Cind mai intervine ~i un acid tn siropul de stimulare, este cu aU t mill bine, cAd prezenta lul ajutA in operatia aceasta de transformare. III ucest scop poate .fi folosit acidul citric, acidul acetic, addu! tartric CA IlI'CO de li1.miie) sau hidrazida. Oricare din ace~ti acizi, adi1.uga\i in f'l ,tlnn de sUmulare, aj utA 10 ,a melior area starH fiziologice a albioelol" . lItbite de 0 indelungata: iern are, moo ales in co10niile sIabite ~ i reduse. LII un sirop prepara t din 3 litri ceai !1i 2 kg zahi'!.r, se poate adAuga :100 ml acid acetic sau 5 'g acid citric 10 fiecare kg de zahar cu care s-a rntu t siropul. Acid citric se gase~te ta farmacH ori la depozitele farmal'Ii!utice, iar ~l acetic Ia orlee magazin alimentar, sub denumirea de o\et. ACt."lSta din urma se adaugA !n,sirop, in cantiti1.~i variate In raport de @ i'ndn\ia lui acid icA . Din otetul de 30/0 se adaugA 80 ml la kg de zahlir; din ce l de GO/ o se adaugA 40 ml, iar din eel obi~nuit de 90 0 / 0 , se adaugA m!. Cine nu are posibilitatea sa. dozeze cantitatea de o~et ee trebuie nltHugaUi. siropului, 0 poate iace cu. 0 lingura de supA, care are un con\Iuut de 15 mi. Cind se utilizeaz! lhidrazida1), se adauga 1 pastilii de I),M g, la fiecare litru de sirop, preparat 1/ 1. Hranira de stimulare cu sirop preparat cu Zapte smnttnit tn loc (Ie ceal sau de apA, spore~te cr~terea puietului cu 100%. De asemenes, COb/.lllul adA ugat in siropul de stimulare in doza de 8 mg la litrul de ,,\rop, mar ~te cu 19% elipsele cu puiet in special la coloniile crescAr lunre de ma.tci. Siropul de zahA 50% primel?te 20% lapte de vaca sminI"d ~. CeI'cetatorii adauga acestui sirop 24 mg c10rurA de cobalt; rezul IIIl.llic stnt uimitoare : laptele mare!;te cu mult valoarea nutriUva a siro1III Iul de zahiir, iar cobaltul stimuleazA secretia IApti~orulu i albinelor tltll(ll. Zilnic se dau 300-500 m:l fiecl1rei colonli in tot cursul crestcrii l64l'Vclor viitODreior rnAtel. Cobalt ul !1i manganul, tn concentral !oclrt.e II ll1i)Q, au in generoa.l 0 ~n fluenta f avorabili1. 'a supra hemolimt oci.telor"l)

an

') IIUJrll l.ldA

1 "'II I ~ r1l1hl!, tlM .

s ubst.a nl A crlst.a11n A Ineolodl.,

aolubUA In

apA, cu

a~lul1fl

pUI(lrf1ICII

II l ,hlllucltt' _ v .. rltlele dfl Leucoc1te (alObulc alt>el Cfl m ;iaoarA 11-1 mlcrQnl fIl hrlcll" "lIlI l> nll UmlnUCI , I de orsanele llmtoldc. - adle! d e cdc CIIte au un \e.ut co nJun euv ,.. ,1"1 "" r'iP" f ll "(iI IIm fQCI1elc.

:1 :1 0

IIlwllu[

nibilH', A('\i(lJl(',1 rouu ltulu l ~w rNlllzcuzll prin stimll1.'\rl'tI 10 U nlOt'(Ui lIccS; Lui f ll[Jt, Or,ltHll!Smlll 1111' \II.ll1 r 1;11 albiuclOr I)f.' ndnplc!lzft mui )'cptdc In milsurile de cornhnt(.'l'c II 1(.1'11 ('urnpcnc ~i n allot' infec\ ii. Ded cohaltul poole fi rccomnnual IWIIII' Ii n rnfi ri rczislenta larvelor ~i albineIol' Ia locs european{1, 1'0(1 1(' rc\.elcJe cunoseute recomandA sil DU IipseascA substun\l'iC' PI'\) kll'p (\in si r(l p, cud s-a eonstatat cA 0 hrAnire cu sirop de znhal' cxCiu !{iv '1'1'1'/1'1.,1 in c.'olonic ncca ionme de proteine 9i vitmnine amintilfl Il tlll !lIjlln ll.', ell repcl'clisiunj negative asupra cuibului. In nceastA privin\i'l 11111 l"lIwrlllll'nlul cinei Hni cu rezultatc bune panthotenattil de calci1l. ce Nm tltl!' In Illnrc masuru acid panthotenic atit de importan t. in Hiptil;iol' ~l 1'oII'i' d(>\lnc primul loc in tabelul vitaminelor din el. Doza res~'{'Uv:l "NI,' " f mln la 4 Dlri sirop, prepw'at totdeauna ell t"'eaiul"i din pltlnl.' IlI P tlJl'lnale, asn cum s-a aratat mai In ainte, o C Ol"mula buna de hrana st.imulativa este cea fo lositfl mult if! HIlI.\1I1'1n: la 1 kg de miere se adauga 0,500 litri de zer p roasptl.t din Il1pll' de vacii. Micreu se inc1\lze~te Ia 30C ~i se amestedi cu zcrul, tlrr'rIml fl!binelor zilnic 300 ml. Din acest preparat se da insii numni jlllt ('lL peate Ii consumat in eitevo ore ea sa nu i ermenteze, did fcr tllt'lL lo \in poate deterrnina aparitia diareii. Aceasta hrAnire nu se prclu n J.:I'')l l' mui mult de 3 sapUimini, cad altfel coloniile roiesc, In combinu\l41 1I"I'u",I:'l, cu zer, nu trebuie introdus nici un acid, spre a evita en zcl'1I1 1111 lit' ('nnguleze, in cure CllZ hrana nU -'li mai poate atinge scopul. Dinlre toate aceste stimulen te deserise pina acum nici lI nl1 1111 Irdl"i'r'O pasture. amintitii 18 inceputul acestui capitol: ea este de noul'\ nI'l mnl buna decit orieare inlocuitor de polen ~ i de t.rei ori ma, bunt'i 11",11 pnlcn ul obtinut in cole-ctare. C'tnd Upse!?te p.."'\stura, colonia lincez~te, mat.cn nu depune Oll;) "I II 11101'(' parte din albine i.~i pierd prea devreme via\a in p I'i1l1!\Yill"l\, ! 1111 p/knte, stuparii nu-i dau aten\ia cuvenitA. Polenlll adus in stup este transform at in pastudl., i n decul"!lu l II ~t1p Ll! zile, dntori Ui pl'opriilor !ermen\i In care albi llcle lIdau gli .'1(>{'t'O\!;1 qlnnclclot' salivare, Albineie tinere il bat cu capul in alveole, cHmlnlnd ,,>tlft'! ncrul dintl'c gdi un ciorL F ermenta\ia inceputri este In iimp ()prlt:1 /1(' Pl'(,ZCIl\fl acidului lactic, care nimi ee~te orice rel' nl('nt~\ic PCI'I('u\(JaKf\, rfl rind ('n J)Astu ra s~ devi na 0 hrnnA. mult mai acccsibiht penlru OI'/,(OIU'U11 ~l mlli U ~Ol' de di gerat liind in lcgrnl asimilaUi, Albinclc au dl's(.'(lpf'rll ('I I mllionnc de ani in urmii binef<lccrile hranei tll~l l ()1.(l tl'. Alvl'oli ,1t hl'XilgOll cllC' :t\e !agul'iI01' con\int nd aeca5tl1 pre\ioasfi h1'l;ltli\ sln l ad('\ iU'flln lu ,' I\IO'! de s iloz, int.oclllai Ca turnuril e ell poI'um b v(,I'dl:' ,\n\l (' II li lli ' fU I'; Ijl' pI'('zen!.(' til r('rmele mari eLL ('<.lrllc tCI" zoolchlli(', Sub a('('usltl. formA proC'eu lelc de zahiiI' din polen d t ~t PI'Oh'IHC,!t', gri l.'l lmll< '$ 1 s ub!{t3 u~cle minel'alc se ml1.l'cse la pastur!'l . rt('zcrVc impol'tanLc de rog \11'i eu pAsLurt't s(.' fOnlW;l7.;'\ ctwJ In lid Imil flhun da pol('IllJl. AC'('sH' I'CzerVC l rcbu ic bint' p;1.~ll"at~ ~I fl'llll' , I, ,lIhllltLtur; Il i tnll(:cg11.!r(' ~i ~e duu ric in lonmnll d llt! ('01011111 1,," pi "1 '.1' I1'111t' )~ l' IICI'U\jj fi t.' 1I1binf' 1(lIlW'V iVl' ('~lI'C l ri\[c ~;I' 200 :1(',0 ztltl rl" \,1 11I11t, rl't l l\l/II'h' )lI'ntru dl'l',voltlU'f'n din Vl'C' ll1l' n cU\ll\tllli p,'nll'lI (!H'I1\llr"H IJIII" IIlIlI'l 1 ('I., ,'Ve dl' 1l1h! \IO' zhllT'f!l o(u'('. N lIl1lHl uq\rl'l Ih' pili Itlll!'"' ('41tl'llit

1II1 '~I' II\I' fI('

dC' cmbrlOI1 IIle larvc lol' ,

11111

"ll 111'11It'I' 1)1 I"'l'olli' !ntlt't, I! r/ln n pl'O\!.!I("1 {'(!I1s tilu l(' bll ?(1 pmdu ct(vll;!\11 ,1I1<'vill" PllHtlll'U (,{) l"I l:Ilitui(' npl'vnpc 5()O/~ d,n mt;a ('Olll)urnul(( til' Ilh!l"'!!' dolt!. .l+(timullllc\ +dill \'I'i'IIIC ('o[oniill', inca din pt'imelc zilc ale lu nU rl' 11111 111'11', "\l' VUl' erN}IC te l pli\il1 dou<1 ,(!cll('l'tt\ii de {Ilbine ti uc1'c in urlll .1 \,' ,111'11' 10 zile ; ded pc Itl 10 mat'lie clod pttdu1'ca (J fc t'r\: mnl'c;.) sa h(})~tl \lf' d. 1',,1"11, 1I11I[lIl.'le ~ Idu (' in slup cal1iit~ t i fOUl'I.e Hluri , i1lcH lllH.'H11 I' h lil l !tlo('h t'nz{I cui bul mi'llcii : fagul'ii <lcc~tia stn L u~Llnci 1'(.~l rn ~1 P J'OIlI ."1111 dill ~t.up; utbillr.?lc v!izi ndu-sc lipsitc pa1'tinl d e potcn i.~1 lllohllt "'II~'I for-V' le I;>i ucLivil<ll co pcnlru spol'il'ea lui i n cuib. i"nr:ul'li l'l'I)'II~1 1,111\"'Il ll'io slnl \Inuti in clcpo:r.it, fcri\i dc ataeu l gasclni~('i ~nu n ,,It''1" ,1'll1lHllflri. (,lilt! flPtll'C !n(u'cle cules ace~ti faguri eu polen sinl 1'(+IKhl'1 1 I" .. 111 11 ~I {t~cwt! in ('orpul de deaslIpl'a cuibului, d estinnl sll'lllIHlI'1\ ri( ' loll' , I i C'II poZI\ IC, ci se (l.~lZi:i. inspl'c cei doi pc l' e~i latcl'[l1i HI I'o lpuli ll 10 ,1(" lI murfl, C Unt nlbinele cincJ il culeg in p rim~varu nu lIlllpl\( ;dVl'n '110 pill1i su~, l'l IIJ511 cJeasupra un s pu1iu de 1/3 Ilcocupal, {j('llIll, ('~t1('ii11 1 " 1,, 11<.' mit:rc dc,poziteaza in acest s{Xl\iu rlimns gol pl'illll'll' 1);\1'11', ,'1'1' Iff'" ",, 1.( ' n t~ I 'e cons titu ie un barnj impol l"iva di(el'itelOl' micoz(' ('l' Ill' 1~llh'iI 1 "t.I"''. Oupa depunerea acestui skat izolalor al mie.rii, n!hjlH'h' I'J fL'lI' , "II CClll'i1 f1l vcolele umplutc . Cind recolta de mie1'C" ;.t r(IM pr" l" itlll! I p t"1l1 ('xlt'[\C\ i[l Iag u l'i1or din col'pul de sldnsUl'~, C<.lgul'l! ell 1).1'1 1'11 '1 "" "COl ~l'P(lt'llt ~i d efi!lWv, puntndu-i la pasl l'llrc, din ,If'l'st fh'pfI",,11 If fl ,111 .. ,;/ ,1 ' fi fI('{J~i pcnll'u cnnS\.11ll in uugust- seplembde, ('IJH I ('(,hIl IHI! IIJ h 1I.l lll1ulntC' pC'nlru cre ~ tcrell in mare mli.sut'~ n albindol' Unlr(' III I, ,' ,I It"'IIC1t'ii, lOll' 1 "<.'S1ui se ...01' pastra in cmncl'n in cure Trigu l 1111-1 ! ~i' (" 'IIIII H(' ~I dcgt'"d(l, ell () lempcl'atura dc 101 +2 la + Hf'C, () 1('111'''1,,11 11 ,I I)(+~ I C 1I(.'Cnsht limiHi, va determina 0 prea murc USCl.Jl'C II Pfi"\ 'II H ,I \'H hl~l'('uil1 cOllsumul ei de catl'e albine, III Hfllri\ de polen ~i p,1sLul'fi substan ~ele protcice, Irchu ie dute CII I, ",,,(,It,\ plt~('tl ll~ie ; de~ i cl c stnt. fo artc rolositoil1'C ol'ga n ismu lu i tn d i fl" .' 1..\, ",,1(' fiil'in\<, (1(' c l'e~ tCl'c, de I'c paratie H cC'lot' mr.uLe, de dczvolLlI'(, C'rite in cuntilt't\i [p1'('11 tnnri , pot clet('I'tIlillli 1"",1 ,,1.,\(11'1'1 ('t c" due:t sin t oC d., .,." (1I1'l' U lInl'!' p;lrnzl\i ce trrliesc in or~[lnism111 f11hi llC lol' ('tll\1 !':l1\1 'HIII .II""lu l 1 )l'otozonl' NMc llta apt..; ZO liller, cnrc se clczvolUi bin I' ('Inri I i lJI''Inl lll HI'" un sUl'pl us de proteinc I;li pc ctlr{> IE' ro l osC'~1l' pent!'\! "' !'II( 1'1 '1.1 d l'lVU !lnl'(' t;l; i nl\l.ul~lrc, [)(+ IICCCI.I , In nsttel d(' ~iHIOl\i(' ~l' I"l'f'(j 111'11 .. \ ,\ I'll 1m'f\ tI" III itlt'('pul, 111 hrona (]t' tn lorl1 ire " polcmtlu l Soil !H' .... +I .. ~ ~I III'! 1)1 "11 .. I) d(I:t.h Pl 'I~\"II I !\lfl d(' FllJ\l 1I1il n cnrcrrilll"'rt'l.h dl'l- Iu'll' ' I Il n}l~j1.nlilllll l i, 111'(111 i n 'lI IIlt'dh'anwII lun .. ll till d(I \fI,,t''',r' "rill !.,r"l'Inil(' h,,' ntij lll:t('(' nnlllr,,\C' 1\,1 lmlt d,\ 1"1'''' I~'l fI IIlIn",, I!t, In 'tHtll' u jUlflt(', ~t'!11II11,,1l '\ 11111,11111'111 .. 1+11 I'" 11111 11"1 1 111 ,ldudllf,III" U ! lIwdklltlWIl 11' 'C'; I '~l ,tolll; ill 111";\11.1 l, n,IrIl'I"J", I"IJ 1"111"1' rflt l"llll c1 u ~l rl'l til i)l glllli!lnl pl ' 'lli"l ,11,... ",1\1'1 fll .-11 l' q l.lIll1li' CHI'rlli' fill jilIn 11111111 I'l l IlI nn'rltl't1h'll' Ullh,\lll '; 1;,; 1'1111 IlI' '' lql ,} "ill ( 1'''\1'11, H"'" rl'l iI,. 111"(\1111" ('11111\''''' '111111'111,' Itt",,'11 tll'l 111 1. IIIIII ... It' II" I" .. ,d" 1I1"I/I"II'IU",,,,,,.11
I 'hili ",1111 111\1"

1111, .t,t . 11(,'/",1,\"

:1111
-: It~

En trebuie facuta cu multa pruden~ in sensu} ci dozele de sub.... SlUn\c .slI fie strict masurate, sA nu depa!?easea normele, ea astlel agen\ii plltogeni sa nu-~ i poatA crea elemente de rezisten\a, in care caz ar Ii
n('cesara 0 schimbare a materialului folosit la combaterea afectiunii respective. In al doilea rind, clnd Se dau antibiotlce in sirop, acestea JlU trehuie sa aiM 0 temperatura. peste 38C pentm ca substantele active die medicamentului sa nu-~ i mic=;;oreze efectele. Fieeare din aceste medicamen te au alt specific, in combaterea duer itelor bolL De aceea, inainte de a Ie aplica este bine sa se faca 0 anal.iza de laborator, stabilindu-se prin compara~j e care antibiotic trebuie folosit $i in ce dozA aDurne pentru boala respectiva. Lipsa proteinelor din hranA determina acea foame de proteiDe ~i de vitamine des.pre care v-am mai amintit, cu .rezultate negative : puietul nu -se mai dezvoltA deeit in mica mAsura, cad din mWe de oua depuse de 0 matcA proliiica se nasc numai citeva sute de albine mature ~i care au !?i ele stigmatele debilitA~ii ~i a scurtei vie~jri. Siropul de stimulare in toamna trebuie sa aiM neaparat Fumidil B ~ i deci este un sirop medicamentos. In hrana matcHor puse la rezerva en sa ierneze tn afara ghemului trebuie introdus neaparat acest medicament bun. De asemenea, clnd se lolose~te penicilina - la care un timp s~a renuntat doza nu trebuie sa depA~easca naua sute de mii U.I. iar .treptomicinA 1 g. Cind arn1ndouA se dau in acel~i sirop' rezultatele sint mai bune. Medica1;ia se aplicA !ric prin pulverizarea intregii calanii ell alrop medicamentos, ca a,poi, albinele lingindu-se reciproc sa. ingereze medicamentul, fie oferindu-l direct in hran<l, in hran-itor sau turnat in , aiveolele unui fagure gol. Cantitatea de sirop sa fie oferitii in miisura populatiei din stup; de aceea multi cerceUitori stabilesc cantiUi\ile de s irop medicamentos ce se ofera. dupA. numlirul de intervale ocupat de colonie. Un rnijIoc practic in aceasUi. privio~ este turnarea diotr-un eeainic a siropului medicamentos, in fir subtire peste aibinele diotre Intervale, in dozA de 100 ml de interval. In siropul medkamentos nu trebuie sa lipseascA Iii vitaminele, cAci ele stnt inamicul eel mai sigur contra nosernozei mai ales dod se ofera sub forma de sucuri vegetale. Hrana medicamentaasa se repetA la termene anumite ce trebuie strict respectate, clci efectul antibiotic lucreaza pe etape; clod doza prima ~i -n terminat eiicacitatea, ea trebuie continuaUi. exact la termeD; nltrel e!cctlll ei este miqorat, iar microbii au timp sa.-~i creeze mijloacele lor de rezisten\A. Fol.osirea bacteriofaguOT - 0 metoda. nouA ~ pu~in cunoscuUl. ciA rC1.u lt.ate bune in combaterea unOI' maladii, dar numai din cei ('(lrc

provin din o!ec~ i ull cn oorcspunzl\lotl/c lor. Nu se pot da bacteriofagi pcntru combal.eren locii, coloniilor care sule rli. de septicemie seu alte /,J ce\iuni, nespeciHce tratamentelor cu bacterioiagi. Problema tratamentelor hoUlor la aibine este in permanenta aten~i e I~ cercetatorilor. De aceea Slnt necesare toate observa\iile pinA ~i cele rnai amanunUte. ce trebuie comunicate Institutului de cel'cetAri pentm apiculturil. COI'C dispune de spedali~ti de searna pentru depistarea ~i combaterea bollJ or. Odata Cll observatiile stuparulw, VOl' fi trirnise probe de faguri t u lnrve bolnave, bine impachetate in cutii cu ~i pculite, care tin distant,at p.obele de fagure trirnis, pentru ca ete sa ajunga intacte ~i sa poata Ii II I.udiate precis ~i concludent. In probele de albine moarte sii se introducA I din cele muribunde ~i chiar citeva $ arent sAnatoase. Probele trebuie .4 fie prezeotate personal la laborator ~i nu prin p<:l!jUi., cli:ci se InUrzie flc\lunea de depistare ~i luarea de masuri urgente pentru combatere.

:Ion

~J

COMPLETAREA ECHlPMfENTU LUI DE FAGURJ FOLOSIREA RAMEl C LADITOARE

Completarea echipamentuZui de jaguri trehuie fAcuta tn primul rind pen1:ru ea albinele fn primAvadi sli. cladeasca Caguri numai ell nlveole mid de sibine_ lucdi.toare. CUlditea lor corespunde unei necesitAti liziologice, reci glandele ceriere ale albinelor tinere siot scum mult dezvoltate, ~i alttel ar activa in gol; in al doilea r ind pentru ca schimburea fagurilor invechi\i este obligatoriu sa. se Iaca anual la 0 treime din totalul de faguri al fiecArei colonii. !?tiut fiind cii cei mai mult agen\i patogeni a i diferitelor boli se acumuleazii in fagurii vedhi; in al treilea

rind, prin faptul cil orieare stupar imobilize~zil. un numAl' de faguri de miere dipaciUi sau ell ,pAstura ~i este nevoie ea in looul lor sa se puna li n numal' egal de laguri gata cUidi\i; in al patrulea rind, 0 hunA !?i chibzuiU!. exploatare apicolA cere ca iiecare colonie, in siara de numAru l ~c. !aguri cuprin~i in stupi, tr.e.b e sa aiba la indemirtii eel putin _cl!. 50% ~ m;.li mulli :faguri.....Peste efectiv, ca sa, poata face lata uny.i cules cf( ae liJ.zat:"'" tn s!ir!?it, in al ciocilea rind, Iagurii vechi trebuie iolatura~i ~ i topiti , cad ei l'eprezinta sub fonna de hlocuri de ceara, 0 materie prima valoroasa, care cooteaza in Ibilantul exploatArii, Ramele pentru. fagurii artiliciali siot de douA feluri : pentru fagul'i care nu au in 'oi sl.rme ingropate de slls l Jnere ~i deci stuparul trebuie mai . 1nUi sA inrilmeze !?i pentru fagura inarma\i cu sinne ingropate in -i masa lor, tn primul eaz stuparul are multe ~i migAloase lucdiri de iacut ; sa gAureascA spetezele laterale, '11 sA tread sirmele prin aceste orificii ; Iixarea sirmelor sA fie astfel iAcutii ca sa nu intre in \esutul lemnului ~ipcilol' laterale, ceea ce ar cree fagurelui 0 ondu 18 ~ie; apoi sa fixezc sirmele de fagure eu ajutor ul unw pinten mcAlzit in apA, consolidlndu-l cu cenra topita prin lipir, a marginilor de spetezele laterale '1 i de CC1l e !wpe l'ioara. Deci stupar ul are de elechtat 0 munca migaloasa ~i cu [) mure risipa de timp . De aceea nici nU mai insist 'C U eX!plica\ lile <lC'cs lnl' luerari , care pot fi a'bandonate, s1.liruind pe stup.:'1ri sa foloseasdl nU li lOl 'rJguri arma~i cu s1rme ~ngropate in masa lor, 8!j8 cum urn SPU )j 111:1 1 itw in te. Ra ma pentru astrel de Caguri are a constru<!\ie spl'dnl?l : 111 pal'tcn de jos spctcfl7.a supcrioal'A are un ralt adinc de 8 mm; com pll'lm'I'/1
:IUH

tuluL I n s]X'l eaza dl: jos u ranwi este Iii'cuUi 0 tAielura finn , l o n~ il.tJ fli nOlA, prin mjj locu l sAll. f'agurele armat Cll sirme ingropotc se punc' 1 1(> cnlapodul care este exact cit cuprinsu l ramei. Mai intii sc a rilnJC'l lz,'I tp !nl\ul spe1;ezei superioare capetele ee10r nouA sirme ingropntc III r'[I):UI''-'. Pentru :!ixarea lor deJinitivl, 'in fait-. se aplid i aeo lo !ji pca mohjJ :'i dp l.'ompletare a fal~lui, !ix'ind-o eu trei cui~oare; astfe-l capctele C<'l r Ilouii s'irme ramin prizoniere in fait, Acurn tl'e!buie InlrO'duse in t;1iC'1 1 1\ Il' longitudinala a spetezei inferioare capetele opuse ale celor noua st l'111(', lucrare ce se face W?or, Cin'd taate sirmele a u intrat la locul lor, l>e hal lut.eral 2-3 cui~oare in !jipca, pentl'u a prinde li'i presa puter nlc ('ap(' tele stnnelor din t.liieturA. Fagurele al'Uficial este asHel perfect !i :mt ti l ramA, iDcit nu mai este nevoie de nici 0 alta consolidare cu cearA lopitri. Pentru a termina Hl.murJrUe privitoare la fagurii noi, 'UrrnC';lzii ,'l1\ completez ceea ce a rAmas de expUcat 18 capitolul "Scheletul de $ l l$t L"ere a coloniei ~ gru.pul social al albfnelor cerese". Acolo am aditat <1 0"1/1 1' cum albinele construiesc tagurii naturali !ji deei nu era cazu] sa vOI'bll n de felul cum albinele c1.lidesc tagurU artificiali, despre care abin [lcum luati cuno$tinta.. Fagurii artiticiali smt altfel cladi~ dedt eei natUl'a Ji :;;1 alHlllle : o parte dintre albinele cerese !ji coDstructoare se r aspindesc pe suprUrll\1I lUi, pentru ca prin cAldura corpurilor sA determine 0 mai mare malt!II LJi. IItate cerii din care este confectionst; in felul acesta albinele pot rrli mlnta !ji models particulele lui. Perdelele de albine care stau suspendate 'in lanturi de trupul'i vii sint ca un pAienjeni!j pe suprafa\a fagurelui a r tificial, formind l egl\ ~ tu ri tntre albinele cerese ~i cele constru ctoare ; primele stau in nemiljlcore a!}teptiod terminarea procesului de digestie !}i translormare a hrunol in solzi'1ori, pe clnd constructoarele adineesc alveolele, Ie srrc{\ch.'sc. rkelucrind materialu! brut; U tntind, U subtiaza, iar cu prisosul d(' ('('111'1'1 dc pe fundul gravat incep sa inal\e de 3-6 mm peretii hcxcll{ ()l11111 1 , (lt<.' 1 '111\ ill alveolelor . tn acest timp aibinele ti nere cerese Ie plll i II I dlltl.1t1 ~I tl o alti solzi1}Ori, eu care construotoarele prelungesc ace~ t.i pC'I''' ~1 II ii'M putl eu ceara din rezerva fagurelui avtificiaL Concomitent ~i exact 'PE: falja opusii a fagurelu i fl r lHi!'!1 1 HUll lUll \II 1 (\0 nlbine luereaza Ia l eI. Unghiurile de deschidere a fund \II lIi Lr ll'!1 I'!c III II ~ (\(' 120, iar alveolele in 1aguri au a pozi~ie u!?or inclinnt!1 III ~ II "~ ('II 1\11 so scurgli din ele mlerea. <In felul 8"Ce'sta, in scurt I.il ,. ]), fllt,\tH'h' III fll'tonz!i primii 2-3 faguri artif.i.oiali $i cu 'aLit mai reped e I'flld I'UI' tlll '~!H lc mare ~ i condi~iile din stup sint favorabile, Filgur ii ' st' pUll UJ llpH\1 1'11(11 6.';m c Hidesc clbineie roiurilor--L-1isate in voie; conl..'O mit cnl. f)I ' rll~\ lI t' li ,'"dnL nIt gn lp soci al de claditoare fac la leI. Albincle J)t'O(.1.d,,fl'l.l:J IIM I UI' Uf'mlnd Icgi le eJectuZui de grup, caci adunindu-se mal mu llc Ik llll" l tlt'CI)8U\ lucnuc. tempel"'d tura lor coporalii se men~jne r;idicnl.ti , r;lvorl ~\tl d 0 Sctl'c tie bogata 6 glandelor ceriere. :11) (1 rn~ lI!' li ll'l'I,jl iciali sint cHidi~i cam 3/ 4, iar albilleic c1tid ilfl{ll'l' Inc'vj) ul\ 1I cllll imcd iat tl upropiere, albinele culegAtoare de nectar in eep
It
II ~I

tul\ulu i SO J,I('t-' t'U 0 ~I pcrt !nobill'! l .'C se pO lriv~te exact in tili ctUl'1I rlll ~

:tm)


81\ depunli In parten de sus a fa'g urilor clAdi~i partial, nectarul adus, iar malca tncepe sA depun1l. QuA, dacA raiul este primar. Avind in vedere di in perioada scurtli de prilllAvar.a, in special clod pomii roditori infloresc, interesul stuparului este sA obtinA cit mai mult i !aguri nOi, el retrage pe eei deja cUi.diti 3/4 ~i care theA nu au fast oc upa~i ell nectar saQ cu puiet, punindu-i provizDriu la!l"'eZerv.!i; ei sint lmediat inlocuifJj. .cu__ ..fagurJ. ar1lifj~ci &1i"pulverizati ~ee ambele- rete, altJ cu sirop de miere diIuet!. Cei @!1l ffi rezervA se vor sooate tn momentul aparitiei rparelui cutes, dod tntr-o z1- to?, ..1aguriLsinLcom.j5le.t claQ.iti: dovada evidentli in aceastA privintA 0 dA inalbirea ell cearA nouA, ell Cllre albinele 1n timpul cu1esului prelungesc alveolele fagurilor vechi din cuib, in partea lor de sus. OdatA ell aceastl\. lucrare de completare a fagurilor noi, aIbineIc conB iesc ~n partea supeQioarA a alveolelor un inel oonsolidant de propolis tMl nn1estecat eu ceara curatA j din '<lceasta albinele VOl' trage cli~celele alveoIclor pline cu miere. Fagurii clAdi\li se 8,eazA acum la marginea stupului d lci acolo culegll.toarele due miel"ea spre 'Pre1ucrare, maturare ~i cApAcire. o altA operatje care .nu vine direct in ajutorul albinelor ci mai dcgrabA in sprij inul stuparului este introducerea tn stupi a ramei clildltoare. Ac~asta s~ face cind se observA eli albinele au inceput sA In11beascli pariea- ae sus a fagurilor cuibulw, ceea ce dovede~e c! In naturA este ceva cules, iar albinele tinere- secretA solziliori de cearA, Rama cladttoare (fig. 15) este 0 ramii obi~nuitA. clreia ii lJips~te 'jpetellza superioara, dar mai jos cu 7-8 'e m are 0 ~iJ:>Ca iixatA In ~ie de spetezeJe laterale. Rama, totu~i . se sprijinii pe faItul de sus al corpului tJ~ stop prin dou! buciiti de balot intoarse In vinc1u fixate pe partea de sus a spete:ze1oI' lateraIe, Deasupra spatiului gol se a~a7A 0 ~ipcA ,,"obilli sub care se lipe~te 0 fI.~ie de fagure artificial de 2 em care sA illdlce aibineIoI' ciaditoare directia de cHidit a f!gur8,i1or. Cum albinele flU suport! In cuib niei un spatiu gol, ele se VOl' grAbi s!-l completeze. Ralul acestei rame clAditoare este multiplu. tn primul rind aIbincle clAdesc acolo fAgura~i pe care stuparul dupA 4-5 zUe ii recolteaza, ITllirind in felul acesta productia de cearA a stupinei ; in a1 doilea...!Ind, etnd albinele incep ~A clAdeascli pe ace~U !aguri micf'"'- rtReputuri de botci, este un semn care-avei'tizeazA cA- , cea colonie se 'preg!te~te sA a roiascii mal curlnd sau mai Untu, ~i deci trehuie sA se aplice mAsuri corespunwtoare pentru a preveni frigurUe roitului. Un alt fo10s at o, csJei r ame clAditoare este cA alhine-Ie nu mat stricA. partea de jos a tllgurilor artificiali clAdind acolo alveole -de trlntor, rpentru ca, avind la d lspozl\ie spatiul oferit de rams consti'uctoare, vor cHidi acoto fiiguraliii cu celule mad de trinta ri~ pe-c~e stuparul Ii va recolta periodic. In sbupinele mm cu sure 'de stupi opera\iia de reco1tare n fagurilor d in ramele construcWare 0 va face un ajutor de stupar care taaU ziua IIlllnru de aoeastA luc:rare se ocu~. Cind intr-o coloDie albinele nu lu cl'enzl1 la fagura.5i d~ timpul este MvOraoir,apicut1:.orul va ~ti cti tn occn colonie lipse!;ite matca, ~ut fiir!d_ c! ~ iHe n u c:rAdesc decit dAd! Il mtclI este pt'CzentA In stup. Decl. rema clAdTtoare indeplin~te -run c~!lI unui flPiIMt sensi biJ indicind s buparu!ui diferite situ a\lii pc care Ie 1 1'~j('l;I lc {,Cl lo nl'f1 , I(lindu -i d e vcs te si'i i1l mAsunIe Ide c lI vii nti'l.
"70

REFACEREA COLONlILO" AruTATOARE tn ordinea lucrAruor care urmeazA se impune refacerea coloniilor a;ut5toare, care in toamana precedenUl 'aU fost unite ell cele de bnza , tn scopul de a fo rma unitAti roari, reo cu clt ele intra In irum!i cu o popuiatie mare, cu multA albina. tlnar1i de la ambele colonii, cu nLH. iernarea se face in conditii mai bune. Multi stupari insA nu fac aceasU'l unire, de~i conswnul de hrana. e mai mare proportional, dacA cele doui'l colonii iecneaz1i separat una de alta. Cele unite in ,t eamn! se reIac, primind inapoi 0 matca. ce a fos t a \inutA in rezerv1i in afar- ghemului, dup!1 metoda N . F oU ~i deci avem
un

stup cu doua matci.

Sint multe metode de lucru cu asemenea colonii, una care mi-a dat depline satisfactii a fast cea a lui Snellgrove, despre care am amintit in treaciit 1a descrierea stupuhti Dadant dubIu, Oaracteristicn lui pr,j ncipalli este fundul stupului cu opt urdini~e, care fac posibile ma nevriiri.le necesare la timpul oportun, care vor indruOla intreaga albion zburli.toare din ambele un,itAljii sa ia parle la cules !(Ii sa 'realizeze astfcl marea produc$e. Mai intti aplicAm fundul Snellgrove, la un corp gol de stup, lOrn. sa-l fixAm prin cuie -ci daar legat de corp in trei parti cu siI'm1i sub\II'C in felul urmAtar: se fdxe87A 'cite un holz~urub in partes de j os ;J ('Qt' pului in pere\ii din dreapta, stln'g a !(Ii spate; aite trei hol~urubllrl sc tixeaz1i pe exteriorul ramei f-undulu1 Snellgrove in directa apropic rc II celor trei holz..'~uruburi fixa<te la corp. Cu 0 sinnli sub\ire - d in ct' H pe care 0 folosim la tagul"ii artii,icinli - se leag!\ impletind 'f il'Cl\fe perecbe de holZlluruburi iIlItre ele, fdxind asdel perteet fundul S nellgrove de corpul in care se va atla viitoarea colonie ajutat.oare, dar vn !i w.?or de desCacut clnd va trebui sA se scoata fundul, Apoi in oorplli nccsta. introduceffi faguri , cu aibina lor aooperitoare, eu care for mlhu deocomdata nucleul care pe parcurs va deveni colonia a;utatoare In let de put.ernica cu ceo din corpul de jos. Cum fundul are la mijlocul du 0 taietura. dreptunghiuInr!\ de 6/4 ~m. prevbuta cu -Q::'.pmzA metalicA, nucieul va ,p rimi pe neolo cal d ll rt\ de 1a colonia de bazli din 'Care provine. Din eei 6-7 faguri cu puiet cit are colonia de baza st' seoclte j llm !\ t.ul.c di n n umarul lo r, pre1erlnd pc cci cu puiet ciipac.it.; sc n t!1Ju j:t[1
:l1 1

ae pulvc rizeazA. uljOr ell apa. mierata. Se impacheteazA nueleul intre doua.

L !tl.t.:ur-i ell miere, unul e u pAsturA ~ i unul gal de culoare inchisa. ; ei IOI

d illfl'ngme ~i doua 'Pe:me acopeI'lind suprafata co un podi,r ce are la IIIljloc un oriCiciu prin care se hriine;;te stimulativ nucleol, in jgheabul I'lIInei hrii lutor ce corespunde exact ace-lui orifieiu. Tot ocest dispozitiv lie pune peste 'c olonia de jos, dupa. oe m:ai inti in nucleu s-a 'i ntrodus Inll'c doi Caguri ell albine 0 colivie automa~ cu matca scoasd din ceLe tf(~ L rezerVd ; aceasta va fi eliberat! de albinele nucleului in mod a huiOmat. dupA 36-48 de ore ciiei atunci se tenninll de consumat ~er botul ce .a fost pus in cele douA tubulet;.e ale ooliviei, pe unde matca va I v~ lltl mi jlocul populatiei. Peste doua zile S'e deschlde nucleului un ut'j;i.ini!j, tic pre!erat unul din cele laterale cAruia pentru a tn\elege Celul cum se mnllcvreaza, n notAm cu nr, 1. Sub el se fixeazA a micA scinduricA de ft lcl'izare, viu color~tA, in contrast cu culoarea stupulul, lata deci cwn 1 )I,lL<:m organiza sub acela!ji acoperi~ un stup cu douA mS,tci in corpuri ICI>llI'flte deocamdata, unde ele vor depune ouA, dubUnd pe parcurs IIUrl llirul albinelor zbul'lHoare ee vor reaUza viitoarea mare recolta., Culesul principal la noi in tarti spare cel mai devreme in prima huntltate a lunH maL Decl. dacA colonia ajutAtoare sub fonna initialA 1I ncestui nudeu s-a format 18 15 martie, ea va avea un mare sprij in de In culesuri , cu , oarecaTe tnsemnAtate, ce apare succesiv de la aroorii pi1dllrii, apoi de la saIde, pApadie, pomi roditori ~i rapi\ll cultivatA, eel de J3 sa1cim care este considerat eel mai important apare in mod obi.!}nuit tn Jllrul datei de 15 maL In acest interval de timp, 15 martie - 15 mai , Ilu cl euL se transformil in col onie ajutdtoare, cli.ci ambele unitati vor prlml 0 hian!!. stimulent!!., proteic!, ,I n plus, din 15 in 15 zile ea mai pl'i rne 9te din colonia de bazA cite un fagure cu puiet cApllcit ftlrA albina ucoperitoare, pentru ca pe parcurs sA se niveleze puterea amindorur a. l.uind periodic acest puiet ciipAdt de la colonia de bazA, inst inctut r oituZui nu se va mo.nifesta, a!}a cum s-ar fi intImplat in mod sigur clu ctt nu faceam acest nucleu, ini\ial Uirgind cuibul. La apari\ia marelui cules toate -albinele zburatoare ale coloniei ajutAtoare va conlucra cu colonia de bazA alia cum vom arata mai departe, Ll1rgirea cuibuluj l1i sarcina de productie pentru cvitarca roirii Fa\li de ac\J unea de stimulare continuA !ji de dezvoltare a cuibului prin lArgirea elipselor puietului pe faguri, cit i?i fat11 de tnmul\irea faguI'Hol' din cuibul ocupat, se impune operatia de llberalizare a spa\iului I'n cat'e coloniile au stat pin! acum, Trebuie insa s! se tina seamA de o SCl' je de conditii legate de 0 popula?e numeroosa, i.n spa\iul euibului : n) de vinta albinelor tinere ce au inlocuit partial pe we bAtrine din \ OW IlIIi1 $i carora Ie-a ajuns veleatul; b) de aotivitatee matoii mai int.eos1\. RUlI mui domoala de sarcina sa de creatie de noi vieti; c) de numlirul d,) ieilo!' in r nport just !ata de puietul ce-I au de hrAnit; d) de hrana I'l\mllsii in cu ibu ri a l1\.turi de aceastA hranA care nu trebuie sa scadn nicincl nUI. s ub 6- 9 k g miere plus polenul 'Proaspat din p MmavariL D cci Il ll complex de cood itH care s~ pastre'Ze un just ecruJibl'll in villlH col un i c]. Dtld't ('olo niel .5-<:1 cxlins intr-o 1:1!!t'nWllcn mi'lsul'{l inciL 0 pnr tl:
:t7:!

~i pemo l utcl'ulll , ('9 \" hnperios nccCS<.lril IWl'I.I S t..1 lu cnll'c de l~ire a cuibului ce se {,ICC f(.'iln'lI , In ruport de tipul de S\lIP I olosi t in prisadL La sttLpii de tip v ertical - <:'1 multietajatul - H irgirciJ cui bu l\H ('C face in primul rind prin marirea spa~iu l u j pe vel'ticaUi.; se Hltn U)(1I deci un corp cu faguri gala cUiditi, calzi !ii pulveriza\i cu apti O'I 1(' I'l ,I II, rngori care sa lie egaJi en numar eu eei din col'pul de jos: dl'd . i tl corpul al doilea, pe acela$i 'plan vertical se p une 0 dialragma ~i pel' liI ' respeetiva, inci! in cele doua corpuri in loc de 20 faguri sa I'l\mitlil deocamdatA 16, deci 8 sus ~i 8 jOs, .DacA coloniile au C ost nOrn mk' .';0 1 (lU iernat pe doua corpori situa~ia rAmine neschimbaUi, dar in seit h,, !! Iltrgjrea euibului se face prin inversarea eelor douu corpuri, deci l'l'1 tie la lund este urcat, iar eel de-al doilea coborit pe !undul Sl'UPlt!u !. DacA timpul este tnsa. racoros i?i Hirgirea efectuatA ar fi prea mill '\.', corpul a~ ezat deasupra paate sA fie strimtorat cu douA. perne !ji tlcc! sli aibA numai 6-7 !aguri; peste ]0-12 zile perni\:a, lateral a va n rldicatA $i inlocuitA cu faguri gata clAdi\i. Se }asa deocamdatA in IJ cC I\~ l fI pOzi\ie timp de 7 ziZe cad pdpddia i~ fncepe fnflorituL, ceea ce in s('mull!l cil vegewtia floralii '8 ineeput; dupA 7 zile vom putea proceda la UI Jl:i ~ l'ea arAtata, Pe Unga completarea corpului de cuib cu cel trci- pntl'u taguri in locul pernei , se face din nou 0 inversare a cuibului. In Il~ns l /\ ,tare nu rilmin mai mult de 0 sAptAmina., cu atit mai mult cu l'i l III oceast! perioadA de prim!var.l:i albinele incep sA OOud. In stup nectm' lil mai ales polen proaspAt, UrmlHoarele inversari se :fac tot la 15 zilc, ft.: data aceasta a~ez1n'd pe cele douA corpuri un al treilea, pentru tl pliSll',i lnt.egritatea cUibului, Acesta este deja extins pe cele douA corpuri ex iRtente, cu un strat continuu, compact de albine, ce ocupA spa\iul clint.l'(: c-Ie, iar matea sus ori jos trece peste aceste punti de trupuri, pcntl'u U phstro intreaga formA sfericA a ouibului, FArli sii-l ex-bi ndA it' S\W II I corpul adliugat, albinele fac loc mAtcH in direc\ie lateralli urciml lIl ier'ell din fagurii margin ali in marginea corpului superior. Maten ul'<:fI tlPol Ineet extinzind cuibul in partea inferioarA. a !aguriIor din corpul ~ llpr rlor, dupA ce albinele au fAcut i?i acol0, in spatiul dintrc COl"pul'i, a ll'll W\ mllsiv care ing1iduie mAtcii sa urce l;ii sA rAminA deocamdnt:i !I<. llu t'll l\ ... vl'eme acest spa\iu nu este ocupat dc albine, nu se face nid 0 i n vel'M III'" n oul!., Stuparul urmare;;te Cormarea acestui sl11'at masiv t'l' III J:thlu lr' mlitcii urcarea, ridicind u!iOr corpul de sus numai par1ia1 flira n del&('!) ld", ItupUl. In acest scop el tmpinge cu ci\iva centimetri corpul de :I \r ~1 h, .pr e peretele frontal, ridlcA partea din fa\A a corpului cu ajutOl"ul dt\ lIl . \N ~i prive!jte cu atentie situalia dintre ceJe doua corpuri. Dacli sirutul d~ albine este format, stuparul are 0 certitudine ca matca se oIla 1n ,'n l'_ pul de sus, ceea ce imRune inversa rea corpurilor, Colonia ,'{.m il1 C' in ilCCtlstci pozi\ie pini'i. apare marele cules, dnd deasupra se adaug; Inc/\ l un corp pentr u strinsura, Acum cuibul este extins pe trci corpuri ('u " pnpuln\ie mare de albine zbudl.toare care va putea reoliza 0 viilo:II'l' ,'C'colt3 bogut..'I. , dacA condi1iiJe meteorologice VOl' Ji In vorabil e, 'ro t 11(" \1111 r}1I\.e l,impul en Sl.uparul sa determi ne ce drum trebui e :;1 deu c xptnnl l1 !'1t .111<-, III l'n l)Orl de sarcina de pln n cc 0 urc d e j nde plin iL: d llrA IIl'<'fi lu J'rlvl'I;I\C prvduc\i a de miere, va ml'l ri s pa\iul st.upului eu ('()rpurl de sl.l'Io-

djn I.llbinc. {Ill (lcupnl. lUl1 bul<.: fl; \C I e dla!ragmei

:17:1

sura tn momentul clnd spare marele eules; dad planul este axat pe producerca tapti~rului de matcl., incep de indatli. lucrArile necesare 1n acest scop, a~a dupA cum vom arAta mai departe; dad are plan de fJ1'od uccre in mare a poleoului. urma.re;;:te deschiderea progresiva a norii IXl h:niCere, ducind stupii la culturile de rapilA. coriandru, zmeurA, tei, t1oflrea-sQarelui !}i tenninind Cll cele de napi ; dad are plan de producere dc rai pentru comercializare, ace~tia trebuie facuti pentru ca beneficiarli 1I1I-1 poatA iolosi la reeolta mare, dind roilor mabei de rezervli. In caz dl Ilu sint matci de rezervA, roii de comercializare se fac dupii culesul //Iare, cu matci tinere crescute timpuriu, iar l1eneCiciarii Ii folosesc la culesul din vara, de la tei sau I1oarea-soarellli. completind hrana de 10llmn4 co 0 insemnatii cantitate de sirop din zahlir. La celelalte douA Upul'i de stupj Dadant R. A, 1001 ce deocamdatA au 0 singura matcA, Iwfnd rame Cll 7 em mai inaIte fa~ de cele ale stupului muitietajat, 1t'LI'gi l'en spa~iului de cuib se face prin adAugare deasupra a unui magazin de rccoltA, cu faguri gata clAdi~j, in care aibinele rididl mierea din c :4wpul cuibului !}i lac loc miH.cH sll-!}i ex,tinda ouatul, pe tot.i eei 10-12 fug uri af1a~i jos o!}i care sint su:licien~i, f~r~ sA se declare in colonii fri"tlrlle roitului. La stupii orizontali problemalllrg.irii cuibului este mult mai s impill : se trage cuibul spre centrol stupului, formind in locul lui un spa\iu pcoteu 5---6 Iaguri gats c1adi~i ~i 2-3 artificiali in imediata apropiere n ul'dini~ului. Strinsura adunatA de albine de la eulesurile mici din !>I'!ml'i.varA va fi depozitatA aeolo ~i nu va ineurea activitatea matcii, pinA upnrc marele cules. Cu tipul de stup orizontal flU se poate face lucrerea I_ Inversare pe verticalA. dar se poate totu!}i executa 0 ",inversare" pe Ie ul'lzontalA. Se mutA !agurii eu miere Unga. fagurii noi pu~i in dreptul III'dlnio!}ului !?i iropingind cuibul spre partea opusA; peste 10-12 zile ilchirnbarea se face in sens invers, Albinele siut astfel silite sit mute mJcrea existentA cit mai departe de urdini*, iar matea are in schimb spatiu 111111 extins pentru dezvoltarea cuibului sAu. Pentru a :!acilita a aerisire mill netivA, se paate desehide eel de-al doilea urdini!} din stinga -51 asUel tArli sA prezinte fenomenele cunoscute ale frigurilor roitului, coloniile tHo stupii orizontali ajung eu lini~te la culesul cel mare, pe care it ofetA pttdu rile de sa1cim.

E strl m! In CQ$d

,i homiJal"sls fl Int plins l

REPRODUCEREA COLON II-: '

Roirea

~i

prevenirea roituJui

Am vorbjt numai tangen~al de acest important fenomen al rep ru . duc\iiei calomei care este roirea, 'a'tunci cind 1>8 lnceputul studiului no~ !rll urn luat ca subiect acel roi secundar pe care I -a~i unnarit cum se df' ", _ voltA pinA a intrat in sezonul de iarnA. Ati vAzut cum apare in prisaca "un nou nascut", cum estc pl'lli ll ~l introdus in stup sistematic, cum i!?i orin'duieo!}te viata acolo, pinn dl ld Ie a!}terne neaua .,i toate coloniile intrA in repaosul de iarna. l ata cA acum este locol ~ timpul sa-l cunoa.,te~i .!?i mai bin(.' com plettndu-'va cuno~tin~ele cu altel noi deterntinate de deplina mrttlll'itull' In care colonia a ajuns, pregtAindu-se sa roiascA, Roirea este actul final de reproductie asexuatA, de imp.:'irlirc, du dlvizare o!}i rAspindire a speciei albinelor, singura fonnA nalurnlli de InmuI~ire a acestor insecte, DupA cum ~ti\i albinele au fost la inceput insecte soli tare tl!}n cum Ie mai alIA incA clteva sute de specii din cele sAlbatice, care au 1'l\ 1I1 1l~ tn stare primitivA ~i foarte pu~ine din ele cu vagi schi~ri de evo lu~l c co 'insecte socia Ie. Raiul a apArut ca un proces necesar de adaptare in perioadele de rormare a vietuirli in comun, proces care pe baza sele<$ei naturale 05 i II sutelor de mii de muta~ii s-a perfec~ionat ~ i s-a fixat pe pareursu] lung al existentei speciei, R oirea este actul supremului sacrificiu de abandonare totalii. a tu t.uror bunurilor adunate cu enorme sacrificii !}i eforturi, pentru f\ fj Inslite integral urm8o!}ilor, roiul lulnd la pleeare numai aUt cit sa. POfl ti\ !rnl - cu ceea ce albinele au in ~i - pin! sA~i cUideasdi a nouli IlfCUlre. Fenomenul apare ctnd colonia-mama: dCi na~tere ro iului, grup l'IImpact de sIbine ce se desparte de comunitate ea un !ruet copt cc eade 1110 pomul-mamA; el pleae! atunci ca sA-.,i Intemeieze in alUi parle 0 lIouA ~ezare !1i sA largeascl aria de raspindire a speciei. OdaU!. ell ('I Inatea pleaca co mai mult de jumatate din' progenitura ei, luind din llccnre grup social atitia indivizi cit it trebuie : slbine culegatoarc pen I.t u 6trtngerea in graba a hranei ; aIbine tinere, mutte, care sA zld enscll elll flo l1.i ~nrii de ceara minuna ~ii taguri - adiipost pebtru strinsul'a ,~I IN'f'li n pcntl'u larve ~i oimfe; albine de 11-12 zile care s5 hl'tincllS('rl 01.1 Hlpll ~ r pc mama lor ~i viitorul puiet larval', a popul;\t ie cll re ~d\ 37&

IndcpU neascli in casa nauli 0 seama de lucrAri. de aerislre. ventilare, prciucrnre II nectarului !li polenului etc. ROlu! plead1 in momentul culminant din via~8 coloniei : clnd .tupii sint pUni Cll albine tin ere ; cind cuibul nu mai are decit prea I)u\ine alveole neocupate ; cind bogAtia de miere ~ i polen este asigurata. pctltl'U cileva generaVii; clod matea este ulloadi ~i rezistentA spre a put.ell sft. suportc un xbor ci.t mai depaI1:at ; dnd vinturiIe nu sint I)utenlicc ~i cerceta!;;ele au giisit diferite lacun bune pe care se pare dl. Le-au tinut tiiinuite . Atunci, ie.'?ind din stup val-virtej, 1'Olu1 umple Ipu\iul pI'Iid.cii de anumite sunet.e, uitind de primejdii l}i de arma lor tfC ntac {ii apArare pe care 0-0 folosesc niei chiar impotriva celor ce le-ar fu oo vreun diu. Am vAzut fotogmf,i, ale unOI' 'Oameni acoperiti de cIte Un roi gigant, intinzindu-se pe tot corpul gol, fru-a sa ataee, Dupa un slert de ceas, tumultul se potole~te! Roiul se aduna In locul unde s-a a5ezat matea, stringindu-se Intr-un ciorehme la umbra \ln ul porn, Acoto, incep sofatul cerceta~lor care alergind pe suprafata IIl'Cstui ciorchine, emit anurnit.e sunete in fazele de balansare a dansu lui ce-l executa la leI ca atunci clnd ele vin in stup cu vestirea ca au "nait mult rivnita sursa de cules, Dar daca. acolo in stup dansul este ilc scurta duratii, eel pe care U executa acum pe suprafata ciorchinei th.ll'eazA ore tn :jIir, Fiecare cerceta*a arata 0 alta direc\ie, CercetAtoru ~Cl'mani K , von Frisch ~j M, Lindauer au constatat ca albinele cerce~e l)U se opresc din aceste dansuri dOOt atunei clnd toate lac acela~i leI do dans, in acee~i direc\ie ~i ded au clizut de acord asupra aJegerii loouiui indicat ca eel mai potrivit, unde roiul urmeaza sa se indrepte f18cA noul cAmm, n sfir!?it, clod aceas~ zarvA a incetat; iar ciorchinele pare clI. ~i -a luo t pu\in timp de odihnl1, deodatA ele se desfac *i zburind grupate, Inu 0 direc~ie sigura eu un zbor strins, in care matca es"te prezent:i, ~burtnd cit mal. depart.e, cAci al}a este legea coloniei pe care 0 p,listreazA de." milloane de 'Boi, fugind de apropierea rudeniilor care prin consangv!nizare ar pone in primejdie v.i.talitatea specieL Fenomenul de roire este precedat !?i chlar fortat de unele situatii de constringere care determinA aparitia instinctuiui prin excltatii pe care stuparii au denumit-o cu 0 notiune earacteristicli. "friguiile roitututll care atunei dnd apar, au urm!iri negative asupra productiei. Mani restarea acestui instinct ineepe din vreme, a data cu preg~tirile de cre~ tere n trinlorilor 8 cAror gestatie este mai indelungatii !?i mai cere incA J 2-14 zile dup! eclozionare, pentru a fl ap? s~ imperecheze m~tcile, Urmeaz!i apoi clA'ditul acelor potira~e perfect rotunde Ia [und, ea nj~te cau!?e sau strAchinu~e, Albine1e preferii. sa Ie modeleze din cearA noul1. aJegind marginHe !agurilor centrali ai corpului al doilea, ferindu-se de inghesuiala !?i forIota miilor de albine care circula in stup, \ Factorii care precipita aparitia acestor lriguri ale roitului sint: tXl)'!l,nerea urdini$elor Ia soore, fapt care determin~ urcarea peste normal II lC'mper.aturii din stup, mobilizind multe albine pentru ventilarca !ji I'llcil'c;) nerului; lipsa de spatiu din stup, care stinjene~te mult nctivi tutcu 1Oi\\.<.-ij. cill"C:~ia um?ori. j sc ocupa euibuJ cu strinsura dl' Ill icl'c crud!\, pc cure clc cnuk1 s5 0 'PUnli pent I'll mnlu l'{ u'e In locul cC'1 nml

,IsA-ii

('vllp()1'I\I'iI iiUi'plusului de aptt; lipsa Spati1illit lmdc ulbinele tinere CCl'est' ,o;li pnotli. cllIrU Jaguri noi, in stupul in care ,!Hlll Illi3Cut : in disperal'e de C[lUW, elc 'ingn'imAdesc ceara prod usa pe unrlt' f\pud1: sus ope spa~iile superionre ale ramelor; jos pe Lundu! stupul lil tormind trepte de urcare spre !agllri; dincolo de diairagma pc Cat'l' 0 tlxcnzA de peretele lateral incit eu mari sforl,Ari poate fi desprin s5. ; 1 ('''1~:; 1 tugurii intre ei eu punti de cear~ in partea de sus etc, Un a!t factol' ('V p<lIlte detennina roitul este 0 suprapopulafie de albine tine1', care Ill! .lttondele faringiene plice cu lApti$Qr, in raport cu numarul larvelm' dl.' rltlin.it; de asemena, !ipsa unei suficiente ventUatii in concordan\ti. eu lXlpuiatia. mare aflaU in stup, fapt ce det~rmina majoritatea albil.lcior ~Incre sli iasa afar! pe peretele frontal a1 stupului sau sa se agate ell un eiorchine sub sctndurn de zbor a urdini~ului, In general se eonsidl.'l'i\ ell l'Oirea apare atunci c1nd cele trei instincte: cr~terea puietulut, clt'i dtrea fagurilor ~i cel de cutes sint sttnjenite in desfa.!?urarea deplinA n nctivitiitii lor, de anumi~i factori negativi, prezenti in sinul COh"lld c l, Intreaga colonie intrli atunei intr-o stare de agitatie, dovecllnc1 (lccasta prin manilesUiri speci!ice : aibinele aleargA pe fagurl in zig-",ag. lin aripile intinse ~i produc un zumzet eu a tonalitate inalta, In schimb cele de pe suprafata puietului stau lini~tite, iar 0 parte din culeglHow'c oduc nectar lji polen in stupi !lirA sA fie influent'a te de agita\ia eclor curl..' pregatesc de roire, In aceastA situa\ie 'pare cli se uita acea COOpCI'i.tr'l' IU'lnonioasa intre grupele de functiuni care ar trebui asiguratA in PI.'I'JTlonentA, Orice contrarietate tDtre grupele sociele, creeaza 0 stare de nclini!?te, de excita~ie, care duC. la declan~area frigurilor roitului. $i lipsa_ compZet4 de cules poate determina roirea in masa l1 coluniilor unei prisAcl, moo ales cind tn stup nu mai sint rezerve tiC' hrnnA ; slnt 8!}a-zisele roiTi de foamete, care pot fi remediate prin lijuL Orllrea lor la timp, cu sirop de "zaMr ~ i cu proteine, Roirea poate sa aparA ~i in situatiL contrarii-: dnd culesul Cfl tc "lit de imbe~ugat incit albineie. sint nevoite sa ocupe ultimele alvcolc MUlde !?i apai sA $omeze, Situaia se remediazA adaugind corpuri RllU l'nllgazine de''''t'ecoltA ell taguri artitl'ciali sau gata eUiditi. In !ipsa accs l:ul mUlerial de etxindere, extrac\ia unei mari eantitiiti de strinsul'i\ I~.tnd nwnai strictul .necesar - este 0 solu\ie .buM, o stare de mizene din interioru! stupului, .pe care aibinele nu mfll Ilovedesc sA-I curete !?i care exaleazA mirosuri respingatoare, poate uctef"' nllnn 0 Toire de salvare, 10 primAvara anului 1949 ohern'a t la 0 stupina (\In Ullpea, 8m observat zeci de roi care ie:;;eau din stupi *i stAteau aga~ti tn pomll livelii, tar 0 parte ehiar plecaserli in dUerite directii. Cauza era 0 dtGree infectfuasii. provocatA de un consum mare de miere de manA 16din toamnA la dispozitia albinelor. Schimbind imediat coloniHe in tlupi curati, pe faguri goi din depozit, ~i hrAnindu-le din beh;ug eu sil'op din ceaiuri de plante medicinale cu ctte_25 g s~c de eeapa la fiecare lilru (Ju .Irop, am salvat restul stupiDel care pierouse deja 30% din erecti Vld III, T nstIel de situa\ii albinele inceteaza. sa. hrAneasea suLicient mAt.cil ~. n If' lou tn gUili ultimele rezerve de hrana. ~ i pleaca. in zbor, $1 pentru cli am atins problema matcilor, trebuie sli retineti ell in Iliff)!! uncle cle, in majoritate, sint tin ere de un an , procenlul de I'oire l'ultl tn vede.rCf!

,e

.8"

~ln

~71

scade de 18 51/, la 4%. Printr-'o ingrijitA cre!itere de mAtci din colonii f'ccord iste neroitoare. stupinile pe Ung/i cA smt mal productive, nu mai duu de lucru stuparului, care este retinut de Ia lucrAri importante, pcntru a prinde 1-2 roi pe zi. In lumea stuparilor este cunoscuta. experienw, prelungitl a stuparuhti H. Siebenthal din Franta, care in prisaca 80 de 60 de stupi, nu a avut nici un roi timp de peste 40 de ani; in flchlmb. aibineIe, prin se1ectie aveau instinctul de a-~i cre~te- mAtci Doi pdn schimbarea lini$titii anuaZii sall eel mult la doi ani. De asemenea, I'evistele strAme au pubUcat in 1966 situatia stupinei Miel Carlota din Mexic ell 10000 de stupi multietaja\1 ; dJnd spalii suficiente oolon.iilor. fntre anH 1961-1965 abia au roit 5 calonH din stupil orizontali, iar din ('(' i multietajati a fast numai 0 singura colonie. Apicultorii trebuie &i. renunte sA_dea cqloniilo.r In schimbul mAtci1 ' bil.trine-botchna1"lfi- ffiIffiOasec J:in stupli care rOiesc, c.1ci aceastA In01 clinare s pre roire este eredItid1.- MAsurile ee trebuie luate pentru intimpinarea apari\iei fenomenelor dc J'oire sint in majoritate solutionate prin aeeste l ucrAri de liirgire a 8pa~iului stupuZui , ci t ~i prin larga deschidere a urdini~ului pe toati!. 14tlmea, pentru a se intensifiea ventilatia. Stupii mari, extensibili , eorespund cit mai bine pentru oprirea coloniilor de Ia roire, Cuibul ,t rebuie sA fie larg de 16 inceput; mal mult chiar, in perioadele prea cAlduroase se poate crea un u~or curent de aer prin lasarea deschisil. a orificiului de hranire prevAzut eu piuza metalicA. Tn cuib sA DU fie faguri prea vech.i. Matca preferli sA ouA in faguri de 2-3 ani, care slot io acela~i timp ~i mai putin iutedati. Umbrirea stupilor Ia 0 umbra nu prea deasA sau a~zarea in vara a 8tupilor cu urdirr.iele tndreptate spre nord stnt alte mAsuri impotriva rol rii, clici hataia razelor solare in urdini~e pe 1ingA faptul ca faeilitea7A ('Oirea. determina l1i 0 productie schuU a colonlilor din cauzA cil. aces tea stnt nevoit.e sil. mobilizeze pentru ventila\ie un mare numiir de albine, cure sint retrase de la activitatea de cuIes, Controlul periodic al aparitiei botcilor in vederea luarii de ml1suri ltdecvate pentru prevenirea roitului se paate asigura prin introducerea In corpul superjar al unci rnme cHiditoare goale de ] em sub care, penLl'u tnceput, se lipe~te Q ~V'i~ de fagure artificial. Albinele care nu 8UportA Iocuri goale in srup, se gr~besc sil. clAdeasca Cleolo fagur~ i. CUidind 180010 mici pot~e, albinele dau un prun semnal ; epai reooltlnd din 7 in 7 rile tAgur~ii, sruparul i~i poote da U!}OT seama de situape, pentlr-u <a lua masurile n'E~cesare, In afal'a faptului cA se pot ob~ine in felul '8cesva 800-900 g cear~ de Ia fiecare stup, de 0 calitate exeep~unalil., Un nIt mijloc de control ~te Acladltul f agurHpr arlificiali marl. A!unci cind alpinele Inceteazil. de aAi luera,. d~i timpul este favorabiJ pCl1tru 0 asem.enea sarcinA._ este 0 _dovadA ca ele se" pregAtesc de roit, pI\/itl'tndu-111 rezervele peotru viitoarea W1ezar:e a roitului. Cu OC<.izia aeestui control. cares e !a~ u~r la stupii multietaja \l, intrucit este suficient ca corpul al doilea sil. fie tras mai in Ca\iI. ell ci\ivn (:('Iltimctri , pcnlru a avea sprijin in spate, ~i s;1 fi e ridicat dinr:'l~d ~I

.,i

IIprl Jlnh acolo pe dol l'OluscA.

cl\ lw~ ' , 8('

ob8(!rvd dncA colonia a clAdit sou nu botrl,

l'Me penLru moment. stilt d.lslruse. Prczenfa botcHer in josuL rumelor dill. /JorpuL at doilea este 0 dovoda. sigura di acele colonii se pregAtes<: ~t\"
Distrugerea botcilor nu este sigura solutie, ba din contra, co lOnli lc
Ptll' n ~s c la !ormarea unui numar Jii mai dCc1t ~e de laobazaJagurilor P-i.n corpul

mare ~i tn locuri mai ascunl((' al doilea, unde sinb construi t.(' til mod obi!}nuit. Distrugere~ botcilor dil. rezultate numai intr-un singur "liZ .~j an" ume dod lucrarea este ..:lacutA cu 1-2 zile inainte de apar itiu 1T'I00'elui cules, ocazie care face ca instinctu} de reproducere sA tie dc pflA fit de eel de acumulare de bunun alimentare, clod chiar colonia Ie disIc'uge pentru ca toate aibinele sA fie mobilizate 1a realizarea strinsuI'ii
Im bel~ugate.

Adeseoli, stuparii, in grija de ~LnJl vedea.. botci inaintea culesuill i, lu stricA chier .!}L atunci clud ..Yad.J-~ hotei apil.rlnd in cuib ; stricindu - Ic pc aces tea ei !ae a gr.e~aIA, eA~ stnt botci bu~e din cele de fnlocuir e Ii"'$titii~ botci pe care a lbin.ele Ie cIMesc atunj:i clod simt cil. matca lor IIU mai corespunde ca pr.oli:ficltate, tiar In special, nu Ie mai oiera su rirlellta substantil. de matcA, aceasts flind baza de coeziune a coloniei. T " ,,~o stA situatie aibinele construiesc botci putine, dar pornesc cr~ te"c;1 vHtoarelor matci din stadiul de ouii ~i Ie hrAnesc abundent. Botci1!,,! IIccsten slnt .lungi $i frumos cizelate ~i treb~i.e_p<lst~e, Este drept rr, inLtI:cile tinere din la ceste hotei apar in preajma, In 'timpul, sau imediut. dupA marele cules. Colonia lnss nu ...{lumai ~a nu r_ie!}t-e, ci la citva o Ilmp _@ pa ecJ9zionarea .!}i lmpereche~a unei _ase!Ilenea matci, in cOlu!lIe pot sA apara a~uA de ~q.. am'b.eJe ID~t.ci - cea b!l.trinil. !}i cea tin!'\r:'l. , 'UI'.tnO iri"sa ceavirstnica: dispare, iar colonJ.a avind de data aceas ta (' mAId perCeetA, ia un avtnt deosebit, mai ales dacA dupil. marele c uJ('~ urmcaza sa a para alte culesuri, Slnt ani cin'd instinctyl de roi re eSlc.' .Ut de accentuat incit toate colonil1-e din,tr-o prisacil. sint cuprin s(.' el l" H '~ire de excitatie, cu inclinatia pronun\atil. de a roi. A~a am <lV"uL II! vura anului 1948 un an de mare roj~te inclt de 10 ora 9 pina In um I ~I 1(1 ~lfa U cite 10-12 roimi, iar cu ajutorul a 3-4 persoane abin re U ~Cll lll ~I printlem, de~i luasem acele~i mAsuri de frinere a roitului care IUd III ,Ir miAau dat rezuitate foarte bune. Dar de atunci am ales citeva colanH recordiste ca produc\ie ~ i ClH'l' nu roiau : cresclnd rnAtci de la acestea, variind su~ele din an in an , Illi ..m mai avut nici un roC In mod obi!lDUit, metodele de prevenire a roitului se aplieti in ru ~ 1~lr~ cu situa\ia climaticA. ~i eu timpul de cules, dar mai ales cu timpul IlIlIponibiI ce-J are stuparul: acestea se pot face intr-o, stupina mitt__ ulIIlc apicultorul diterentin.zA rnAsurile de la caz la eaz, ceea ce nu se ,PHIlo aplica intr-o stupina mare. tn acel an pe care I-am enun\at lIlui 4WI, au lost multe plol zilniee, de scurtA. durat!, cit iji un cules Ja inA "" put satis!Aditor; aibinele erau stin jenite. clud de ploaie clnd de ti m pill '.11 11110S; e le i e~eau in graba de indatii. ce ploaia ineets, dar se adll nau ell n ucaa~ 1 grab3 aglomerindu-se in stup ciod ploaia revenea ~i aceasta dc :.t - ll o r l pe zi. AceaslA hartuialA a ereat starea amintitli. "i (o/ll'lc lHu l l.(' N11nnll Illl I'oit.
3111

:l7lJ

PcnLru stupineJe mari di.min valahile trei rna-suri : liirgirea capacij.(il,ji

stl,pului, aerisirea interioara bogata

inlesnirea miitcii

00

sa aiba

de p/'ocrcel'c. Vom mai trece in revista ~i 0 serie de alte masuri pe care stuparii trQbuie sil. Ie aplice ~i anume : a) ridicarea periodici! de jaguri cu puiet CQpj!cit ,fArA Illbinel~aoo pCritoare. din 10 in 10 zile, din co.ihul coI6niilor puternice ce daU semne ue 1-aire; se pot- Iua chiar -doi faguri, eu care se intAtesc coloniile mai , lobe. Obi!jDUit, ei se dau coloniei ajutAtoare de deasuprasau eelor Jateru le 10 stupii orizontali. In aceastA situB\ie nu se acumuleazA in stupi prca multe doici, in raport cu larvele ce au de hrAnit ~i deci se ~streazA un just echilibru intre puieiUl capacit ~i eel neeApAcit. De ..asemgnea, eu (ugurii ridicap din colonii puterniee pot Ii intarite ~i alte colonii pehtru Illvelarea lor in vederea apari\lei marelui cules. b) schimbarea. miit.cilor vtrstnice mai mari de doi ani este 0 mAsura bUllA pentru frinarea tendintei de roire, did atunci clnd ele sint tinere, 8~etill substantei de matca de pe corpul lor asigur.!i colonia de vitaIita'teD sa, iar instinctul de roire nu-~ face aparitia. De aceea, c.r-e~terea de mil.t.ci spre sr~M;>ituJ verii, intr-o colonie cunoscuta ea recordlsiA ~i totodaLa neroitoare, cste 0 m.!lsura bioe venita. Conoomltent, stuparul trebule sa se tngrijeascA sA pregAteasdi din timp 0 colonie paterna selectioMUi care va da trlntori de ealitate superioarA in vederea imperecherii mlitcHor. - MAtcile noi se dau gata imperecheate natural sau artificial, ea sa nu se opreasca ritmul de cre-5t.ere ~i dezvoltare a caloniei tn primAvarA ; InLroducerea lor se face uliior, lutndu-se mAsurile de precautie ce Ie yom cxpliea ceva mai departe. c) scuturarea albinelor coloniei ce s-a pregatit so. roiascii in lafa lJr!lini~ului siiu. Operatia se face asUel : pe fundul stupului se ~aUi. un corp nou eu fagurl artiiiciali , cl\iva eu miere, plus mates; peste aeest corp se pune 0 gratie Hanemann a.!?-ezindu-se peste ea corpul cu pulet ~i hranA. Apoi, pe rind, loti fagurii de sus se seutur~ de albine acoperiloare, Jos in fat-a stupului pe 0 foaie de carton punindu-l la locul lor in aceea.!?-i ardine. Albinele tinere clAdesc ene.rgic fagurii. formind scolo pentru ma.t.c~ un cuib nou. Cu ocazia 8Cuturi'irii, botcile se observi'i ~r ~i se striell toate, ilU' pentJru ca aibinele sA nu cUi.z deascA din larve Mnere alte botei, operatia de ,i;{ 'Y. strioare.a aoestora se repeta dupa 7-8 zite. Atunc:i, anolo sus, nu se mal , na nid 0 larvi'!. po_ a 3 trivitli de a cr~ vreo matcl. Fig, n. -Slmulacru! de d) Simulacr~oire (fig. 57) este 0 mAro\re: surA oe se-::tpliCl- tn stupinele mici, cAd (.'ere un I - $tupul ce dll .emne Oat"eOSre timp stllparului ~i se face numai In <..'0 _ ell vre. IItI rota.el; 2 _ Q I.1l/1nf"UI II. 30 em d epAr_ loniile ciirora. miisurile eplicate pint\; atunci, rlt' 111"" lie ac.lndunl Oe zbor Irinare a instinotului de roire, nu Illl dnt N:!wl III IMlI".,l"l "I ; 3 - I'bl. ""t" ~':\'\lI ... t lt 1>0 plan,c1.e tate. En va d a impresin coloniei '(.:11 tl r oil. dejll. II(l " 'rlnll In dVfl; h.J na 10 '11IHw ln .. , I Null J')\(''' ~''I(I , asth~l cit se \In'i ~ k.~ t,c. ~ I I)()rne'itc In Ill Cl"U r~ rfi

liw r cu cuibul degajat pentru ea sa nu fie stinjenita in opera ei

." '~ W

I'ztwu'e. 111 l\CeSt ~f")P Sl.' lI!~uztt in rata slu pului 18 nivel.ul seindUl'ii de zbul" un tel de masA rtkutu dinu'-o toaie dubla de carton asfallDt, Iix<)t}\ 1 )(.' 1\ rnrntl de 1/1 m 2. MasH, 18 aceIa~i nivel cu scindul"a de !tbor, se a~aZrl pc lloun picioare metal ice pliante la 0 distantA de 20-30 em de urdinll;l . l'IIre este 'CIesehis tpe toatA 1Atimea lui; colonia se afuma bine penlm {'U htdt~ nlbinele ~-{:ii umple gu~ cu miere. ciocAnjnd in 'a cela.5i timp 111 p"t'c\li stupului cu douli. brate. Pe rind, loti fagurji stupului sin t 1ll1ltIIMti de albinele acoper>itoare, cu 0 perie pe mass de oar\x)n, :inclu siv JIIOlcu, punindu-'i provizoriu intr-un cor-p gol de stup pinA se termill!\ I(IIIUl operatia de scuturare. Pe I, na fagurii se iau Ia control, Ii se str i f' ~ m lUI1Le botcile ~i sint pu~i. in stupuI lor io aceea~ ordine. Pen l-ru <.':1 !Ii/OOamdaUi au a-amas fAra oalbioa acoperitoare !ii fa'ra matdl., urdini:;;ul 4" mi~oreazA muit 'Ca sA se rp.1istre-ze 'C~Udu.ra cuibului. Albinele IlIil ~ I II' Qte pe tTl6S6 de carton iau de indata dJrectJa spre urruni.!5u1 .!?-titlt, d :u('un1 masa este la distanta de 30 em pina la SC1ndura de zbor, marl'.1 ItIIlJol'itate a alhinelor se string in ciordhine , ub mal1ginea mesei CIJ s In l'Oire. Se lasa asti-el ciorohinele 0 orA dupii care se deschide hll"L: Ul-ll!ni~ ul. se inloaroe brusc ell dosul in sus masa de carton ~i se li pc~l(' htuxHat de scindura de zbor 'a s!tupului lli.rgind urdini!iul. Ciorchi ncl(' 1M! dcslace ul1or, iar alblnele, in'Clusiv rnatoo, 1~ ocupA l}ocul intre fagm ii 11(1 cuib, !iecare grup social oontinuindu-~i activitatea. Considerflld c;j II I(lit !}i nemaievind nici 0 bo'tdi., colon.ia r.enWlVi defenitiv la roirL'. e) Mai slnt t?i alte metode ca aceea a spargerii de cuib intercallnd InLre fagurii acestuia un grup de faguri eu miere ~i stricind concomit'lI~ t?i botcile. Operatia reu~te dacii colonia veri.ficatA dupii alte S--tJ 110" nu !ii-a clA9it aite hotel. In eaz afinnativ colonia se reconstitui c, tit' losA sA roiasdi, stupul nou cu roiul se a~azA in l ocul coloniei mallli'l r{llth, iar acesta se ,pune la 0 jumAtate metru lateral cu urdini ~ul inve rsl1t. Iltllul stringe astfel toate albinele zburiitoare ce mai ramasesera col on icl 1i'Ullt'lli, cUidind r~e to~i fagurii artif-iciali pU-5i la dispozitie. Oml ftlJlu'e marele cOles, ambele. unitiiti se unesc puntnd deasupra doua corjJl11 " IIU fuguri goi gala clli.dj~ll in care vor a~una-marea recolta. 1) Preschimbarea stupilor puternici cu cei slabL este 0 metoda ilulI l\ II, rrtnare a rOitului, dad se stricA toate botcile. Co19nia ce s-a prcgtl llt If. 1 'Olt pierdl'! toatA albina zburAtoare, de aceea trebuie ajutnta :t-- ~ ;1I(t eu -apa pentru doieile {:e. hrAne~e 'puietul; ea t!i~ va distrugc si)lg ll r.~ \1)01(' botcile riimase neobservate ~i va intra in normal, iar la cu iC'slil ""Ire urmeazA sA fie unilieate ambele unitati. De asemenea, dacA intr-o sAvtamlnli inainte de apar..i\Ja ma rc-Ill! flulos ~i formarea coloniei ajutAtoare stolonate, a~ezate sus peste cn1n nJlt~ de r aza., despArtite. eu cite un fund provizoriu, se vor na.!5te m;\ lri b I,t roIoniile nOll formate, ele i~i v or efectua zborul de imperecherc, t'l 'tlll'J, tnlocuind fundul cu 0 gratie, aibinele ambelor unitAti sa se unCflSC,. Itl munen de cules, adunind miere intr-un COrp intercalat Cll fagu r i
,1(11111 t'll\di~i.

I n stupinele mad unde nu se pot aptica taate masuril e mcnUI)lIIilu ptllll acum, care cer multA mund ~i prea mult timp stuparului, Sl! 1 ,'n .u!1suro. u~oara l?i sigura. de inversare a corpur'itor de f'uib. I~n \J)U M O(OO!UCllzil eu anticipa\ie, la inflorirea papAdiei. Corpul de HUS CII o
311 1

:160

matca - cAci ea st.! acolo obi~uit - se coboarA pe lundu! stupului , U1'ci ndu -se deasuprs corpul ce fusese pina atunci dedesuht. In felul acesta Be dA albinelor 0 preocupare de rnutare a rnierii din fsgurii cuibu]ui fn cei goi de deasupra, iacind lac liber rnatcii penku extinderea cuibului. AceastA importantA lucrare se repetA, la inceput din 10 in 10 zHe, iar mai tirziu din 7 tn 7 zile, pinA. apare marele cules. Clnd acest cules are 0 pondere mai scazuUi ~i se prelun~te. inversarea se impune chiar In timpul culesului. Pentru acumularea lui stuparul a avut grija sA adauge cOl'puri goBle cu faguri gata cladi~i ~i din eei artificiali; ace~tia din unnA slnt a!;>ezati tn grup, spre a fi mai bine ~i mai repede clArliti de ulbine. In aceasta situa\ie corpul de pe fund se a~azii peste eel nou, ce ramtne intercalat, Iacindu-se rotirea corpurilor de jos-sus /1i invers, In tirnp ce corpul intercalat rarnine la locul lui. Albinele se gra.besc sa urce mierea sus, degaj ind cuibul matcii. Nu este prea bine sa. se extinda pl-ea mult ctlIbul in preajma marelui cules, cAci se retine scolo un numA'r prea mare de albine, care slnt mai de folos la cules. Totll!;i, dacA inainte ,de apari~ia marelui cules fenomenele roitului apar in stup, 0 masurA buna. de frlnare a lui este_ fiirl:mitarea unitatii cuibului, luind ci~iva (uguri cu puiet eApeicit, .feirA aibine acoperitoare ~i ajuttnd Cll ei coloniile mai sHibute, inlocuind-u-i in stup cu- faguri artificial!. Se pot face chisI' citeva nuclee proyizorii, care pu\in mai tirziu pot sa. fie unite cu coJonHIe mai slabe, in momentul apari~iei marelui cules, binetnteles nimicind botcile aflate pe fagurii mutati, pentru a ou tulbura viata coloniei gazdei. rIn asemenea situa~ti tn cuib se Is sei numai /1apte faguri cu puiet. eu aeeastA ocazie controlul botcilor se face mai sigur, cAd observlnd prezen\<l lor, putem sA lu!m mAsuri de InUiturarea roitului. In mod obi~ nuit ele slnt \ngra.mAdite in corpul al dollea unde - du~ cum am aditat - ele se pot observa !ji strica mai uJr, fa.ra a mai deschide stupul. g) Stricarea botcHor nu este 0 solutie prin ea insA{ii impotriva l'oitului, clici multe botd ,pot fi clAdite mai sus sau pe marginile fagurilor. Apoi, - pardi tntradins - a doua z.i albinele porn esc airele. ~'l;!. pe aceasta cale se poate frina instiDctul roitu!ui, ci prin. mAsuri mai drastice j ormind nuclei temporari cu. faguri cu puiet eapacit ~i C1L mateo respeetiva, striclnd -apoi ~i _ botc.ile. COloma-mamA se muta - a{>a cum am spus - la 1/ 1 m, cu urdini~ul inversat de 180 0 Toata aibioa zbura.toare va intr a in nudeul DOU format pe locul unde a stat colonia-mamA unde este ~i matea. Cind sose!jte marele cules, nucleul se un~te cu colonia mama primind doua corpuri de strlnsurA. h) Blocarea cu.ibului este ~i ea 0 masurA de prevenire a roituluf recomandatA de cuno5Cutul cercetlitor francez A. Caillas ~i G. Taranov . En consUl. din izolarea matcii eu 15-20 zile inaintea marelui cules in e (.'o rpul de la fund acoperit cu 0 grati, Hanemann, Deci nurnai in masura tn care ea mai gAse~te alveole goale in iagurii de acolo, poate sa depuna o u~ {;i ocupA de Indatii pe acelea din care au eclozionat 0 serie de albine njunsc la maturitate. Aplicind metoda la timpul indicat, pinA 18 inceperclI cuJ csuiui , din . fagurii de cuib ce sint in corpul de deasupra gratiei. cclnzioneaza majoritatea puietului. Prin aceasta devine dispon ibi l \1Il spn\iu Inr~ pentru depozitaroo strlnsurii, iar pe de o.ltli pnrte Dumel'O(lsc lc l, lhirH' l do iel nellvlnd puie1 de hriinit, vor mATi nll ml\ rul culegtlt llllr elol' ~i pc' r d

111 grupului socio l III prcl u(;l'iHoul'I)lor de miere erudcl. Pdn accl.lslA OjJl' ~ l'fl~l e se urmfl resc d(."C1 t.rci scopuri : 1) sA se redudi 'extinderea Pll iCtli lul tlw'C daeA ou avem pel'Spectiva uoui aIt cules urmAtOi', puieLul ujll rltl hi muturitate a r consuma mari eantitati din strinsura adunatA, deci \"'<'11 tl orn isirea unei Insemnat.e cantitA\i de m.iere din rezervele ad un a tc; ::!) lie 5uprimli. roitul ~i 3) se mar~te numarul culegAtoarelor In c lll('~u J j'Capcctiv. In special acest din urmA tel prezinta importan ta deost' bili. pent.ru cli dintr-o ~alculatie likuta. de a utorul citat m.ai sus rczultft d\ dllc~ in prima zi de blocaj in ooion.ie se aOA 10000 de doici l1i ~j 5 0011 rulcgAtoare, dupA opt zile VOr fi numai 1000 de doic.i !;ii 44. 000 cu tc~!!l . wurc; dupa nouA zile - zice el - nu va mat i i nici 0 doica in colon ll' flLr numa.rul euleg.litoarelor va fi de 45000. Tabloul este numai schematic; el nu reprezintA 0 experien ti1 l'c ull" pontI'll di autoI'llI nu tine seama. de mortalitatea zilnic.li; ~tiut Wnd h'\ ulblnele in timpul culesului se uzeaz! foarte mutt ~i pier ill numttr Inure, iar mates nu reW}~te sA completeze cu ouatul ei golur Jl~ 111 !'Illdul acestei. populatii din cauzA c! fUnd bolcata jos dispune de PI'C, j vu~in spatiu pentru ouat. CercetAtorul a iacut totu ~i 0 expericn\1'I (: 11 doult colonU - una cu rnatea. IblocatA fji a doua cu ma'tC'd liberiL C ('I I dilltii a realizat din prima zi 2 'k g de nectar mai multo Culesul du l'i lHI trel s.liptAmini, s-a reaUzat pina. la 20 kg strinsur!l. neconsumatA . Auwnrl 'Ultlne cA recolta se dubleazA in acest timp falA de colonia cu mulcll U~rA. Dar Caillas ia in considerare numai un anumit tip de cules : (;(~ J bognt, Ce se poate intimpla in fata unei stagna.ri bru~te a culesului, clnd . Iuparul trebuie sa !ac.lipastoral tn continuare, 8.'?8 cum trebuie sA prooadeze oricine vrea sa. realizeze 0 bunA productie de miere ? Faptul crt II IBlea blocata a ouat putin, Albina culegAtoare s-a u zat, iar alta serl e de Alhlne va apare mult dupA ridicarea blacajului, abia Is un al treilea trunsport in pastoral, dad va 'a vea noroc de un cules bun, stuparul VI.! l . u~1 sA realizeze 0 produC\ie buna.. Toate aeestea ajung sa se soldczl' 'U multe eheltuieli ~i foarte mari etorturi in gol ale stuparului. E mult mill bine ca in loc de blocaj sA se adopte metoda Snellgrove expusA pc Inl'g mai tnainte, clod aUt in cazul unui cules bogat, cit ~i pen tru c8zul III~ul cules mai slab, colonia ~i pastreazii rezervs de culeg.litoarc din 1\iI'Pu] de sus, ipe care 0 i'Olose,;te ell rezultate mai bune 1a un u rml'l 1 In(, cules. Rezultate mai bune se obtin cu b10cajul cuibului prin :f.ixarea mAtcH til corpul de jOs, unde se las! doi faguri eu puiet larvar, iar restul numai '."uri artificiali. Restul de puiet eu albina acoperitoare se trece tntr-un (t)rp gol intercalat, despAr~'it cu graUe. 0 serie de albine din corpul de II.. aeoperA bine puietul ~i iau parte ~i la cules. Colonia aflatA aCllnl IlIt,r...o stare de roire, matca ou! jos in faguri noi, deasupra eclozioneazl\ pulatul acopent de albinele coloniei ajuUi.toare, iar acumularea de mi ere ... to mult mai mare fa\! de stupii la care nu a fost aplicat4 metoda bloH1J uilli aratatA aiel. t n SllIlit cercetli:torU care se ocupA de problema electronicii nu Invcntllt un dispozitiv de ascultare special, care .indica coloniil e til cure rui rull cstc aproope, datoritA unui trU emis de vibrn\i ile uripilol" C 0 U
,'10 :1

3Ul

utlumilii rrecvcn\ii specif ied apropierii roitului. $tiind precis care anume 1 urmeazA sA iasA tn ziua respectivA, .f)ot Ii luate mAsuri pentru prio'01 r.lel'eo l'oiuiu i din zOOr cu ajutorul unor r.oini1e cu miros atragAtor, unde rol ul se va 6!1eta curind

Prinderea 'Ii folasirea raiulu;

Folosirea roiului prins in v"ederea realizarii unei prod uc~ii a fost nU ns<'\. oal"eOUm in cele spusemaiinmnte~ianume:ll.O!.ul v.a !.i ~ezat \ pc locul 'COloniei roite CBre va fi mutata in alt loc din 'PrisacA; stupu! In cilre va ij depus r oiul va Ii um-pTutCu fagur1i3i!tiliciali, dar ~i cu doi ruguri gata c1Adlti , pentru ca matea sa I1i in~apa sA depunA ouA; el va primi 'toatii al.bina zburAt.oare a coloniei ~i astfel va da a productie 58tiSr6d itoare. Colonia roit4 se orga.n..i zead C'U 0 mat.d nouA, j'!j.iUl. din OOtcn {IICasA de a lbine cUstrug'indu-se toate cele de prisos. DacA '8 vem botei de r~ .leO\'vA putem sA dAm una roloniei l"Oite, pusa in oolivie automatA nimlrind eventualele botd, Colonia se mai verificli peste cUeva tile, jar dacl. !!l1sim aIte botci ~ostruile sint distruse ~i arelea, Prinderea Toiului se fa ce cu 0 romitA u~ ara dio papura ridicat! 1n mi jlocul valurilor de albine aflate in zOOr ;roinita trebuie sA fie fl'('cala in interior co I.runze de melisa , plant! pe ~e fi~are stupar treouie sa 0 aiM in cuprinsul stupinei. Cind roiul a in"brat in roinitA, aeeasta $e JasA incet pe sol, se pune un ciUu ~ pe margine ca sa fie ~ i nuta pu~in mni sus, ~i cu.rind roiul _ este turn at intr-un stup nou, eurat:, cu fagur i ortificirui , m;ezat tn prisaca intr-un loe mai depl1rtat de locul coloni eimarne,

Dad!. dis pun em de un pulver izator de capacitate de eel putin 5 lItt-i, din eel folosit de zugravi, este bine ca roiu} ie~it sA fie pulverizat In aer, determintndu-l prin aceasta sa se aciueze clt mai repede sub creanga u nui arOOre - nu prea sus de unde va fi u ~or de scuturat tn rolnita $i apoi introdus intr-un stup gata pregatit. U!l mijloc practic ~ i uPr de pri~ roii afla? tnca tn ~bo!, leste construirea un!:I i dispozitiv alcltuit din 3-4 rame cu faguri pulverizate cu apli mineral.!!., fix a\i unB de al~ii cu ajufurul a douA ~ipci Iji cule ; 18 mi jlocul lor se f ace 0 bratar.!i din sirma impletita. care intd, bine pe vidul unei lungi prAjini. Cind roiul zOOar! tn prisaca, stuparul !naltA fI(:cs t dispozitiv In mijlocul val urilor de albine; ele se prind de !ndatA, sc aduna in ciorchine ~ i mnd cobortt i ncet co prAjina, roiul este scuturat pc un cearceaf sau pe un carton mare a~ezat in fata stupu lui gata pre~atit cu u l"d ilti!j.ul larg deschis ~i plin cu faguri artificiali I1i doi fagu ri gata clAditi. Roiul va intra de tndatA, ocupind stupul. Multi stupal'i, de teamA sA D U se piard! roli ie;i\i dod lipsesc din pl'isadi, a~aza prin preajmA prin pomi, la umbrA - citeva roini\c d c !)tlpur!I, bine legate ~ i freeate in in terior co propolis sau cu Olc list\, cur" l!Ll"ag roii prj n mil'Osul lor. S-a observ,a t di roii ie;i\i, pre/era sfl ~c 11'iu _ 1 l'ZC~ in !ncurj und c S-.:lU mai strins roi i precedenti. Aool0, in :'lIXY'illl I'll ' r i x(>m~(' l)('c8te roi1lite ('(lpctllle de atractie.
:lit"

DupA cum ijti li ulblne lc l'CI'{'ctU-tlc aleg din vteme }ocuri pcntru il ,-,l! lOnre w,;ezare tI ooiJOI' eolonlcl lor !;Ii duca stuparut are grijli sli pu tU'\. j lll~re l de roinite de atracl.i c, e lc di.lduzesc aoolo roii care sta1t In .~/(Jf II. tahla in ciorchine Ii deliberind aleg locul pe care se hotariisc $(;- t Of'IIp<! ; stuparul are grija ca de doua: ori pe zi sA treacii pc un dl' f! /I1:1tlZut roini~ele-c..apcane ca sA tidice eventualii roi $"i sa-i duca in pl'i lI!.It 1l.. A~ezarea acestor roi se face in preajma eoloniei care a J'oit :;;i fruru poate fj u~or reeunoscutA proeedlnd astfel: se prind intl'-o c\lli l' 'Mld de chi'brite 20-30 albine luate deodatA din ciorchine; sc (ill uc:j)lsc 30 minu te; apoi deschizin'd putin cutia se toarna in intcr iOI' I l u~lnl'l fiHnA albA; se inchide apoi cutia d in nou, scuturind-o bine, ( ' / 1 Il lhlnele sa se pudreze; dupA cUeva minute ele se elibereaza, urma ri nd IJln ochi directia lor de zOOr; ele se due direct la stupul d in cm'c til l 1l1 e<::at, observindu-le cum vin pe rind pe scindura de zbot ~i intra til .tup, Al~i stupari de teama ca roll sA nu se i na1~e prea sus ~ i sl'l fie Altrel greu de prins, obiljnuiesc sA scurteze in curmezi~ una d in IIripill' 'I,Otcii. Cind roi ul iese ~i mates vrea sA zboare, ea se dezechilibrenzll If! ithde pe sol in "fa\a stupului, unde albinele 0 mlA I1i acolo se f ace (',I lin mu~uroi. Stuparul aduce un stup curat, Cll urd ini~u l larg dCS(:'h i~ , I. plin cu faguri artificiali !ii doi faguri gata cUiditi, it ~aza in dil'('c1a .propier e a alhinelor r oiului. Cu pu~jn fum Ie indruma spre urdini'iul I tupului, pe unde toate intra, simtind mirosul fagurilor. Metoda tAierii aripii in eunnezilj determinA adeseori albinele stH;; chhnbe mates. De curind fnd S- a gAsit ca taind 0 aripa pe axa e i IOn"ltudinalA matea ee iese cu roiul poate zbura 10-15 m departe de StllP, UI'lllJlndu-se sa se ~eze pe vre-un arbust din apropiere. F iind ~i marca lli, o. t ~ U!iOr observatA. Unirea roilor mid care ies deodata in zbor se face astfel : se a$<Jzll IJ I prisaca un stup curat co faguri artificiali ~i doi faguri gata cltld i\i ; .A u$terne in fata urdiniljului un cearceat pe care se scutura l" o iJ' l ~tI " U (itbinele roite, pulveriz.ind albinele in trecerea lor spre stop; !\C (lh~crvA atent trecerea mAtcii, pentru a fi siguri ca. a intrat cu lfOiul. f'lnd mai sint ultimele albine gata sA treaca 1'n stup: pe ace1al?i loc, ~c tMtuturi1 roiul al doilea, pulverizindu-l ~ i pe el Cl\ acel~ sioop cu 'I,><'l rtw"h: matea a doua prinsii in colivie se pAstreaza. Ambele roiuri Be "'U./JC toarte u~or. ' Despdrtirea Toilor uniti In zbor. Ciod doi rol au ie~it deodata, con.Utu lnd acela. i ciorchioe, este bine 511 fie lasa\i ast!el, caci cu cit rolul 5 "111 mai pulemic cu atit va .fi mai productiv. Dadi. totul1i stuparul vrcn ~ I despartii , rastoarna roinita pe un cearceaf pe care s-au a~ez"t itt .,tt'u IQbiJ d oua roini\e la distantfi d e 2 m una de alta. Stuparul imP.' lrlt' .,lhd tn dout! par \i Cll a perie ~i eu putin tum, indrumindu-le in d irce ~ i l rltrCl'iLC. Un am de ajutor urmar~te dacA n u cumva siot doua miH<'i III hCCCIll}i jumlHate, prinzin d una in tubul de sticla tAra a 0 aticge C lI : 1I111\n 1;1 1 (IIn d ..o coloniei urmAtoare. Apoi roini\ele sint scuturate de albi. nnl~ h)l' , fi ecnre in alt stu p.

...

365

Oprirea coloniei din roit

Oprirea. colonid Toite sa mai roiascd inca adam se face astfel: sluparul a~ roiu! primar prins In apropierea coloniei-mamli, eu urCllni~ul pu\in oblie. Urmlireliite zil.n:i~ cu tubul acustie dacli in coloniallIumA se aude obi~nuitul tnginat al mAtcilor gata sA eclozioneze ; atunci, tn plina xi de zOOr colonia-'mamA se mut:! Ia dtiva metri row departe de roiu} primar, a!}~zind in IOcul sAu sLupul cu roi; toatA albina zburlitOllre din coloma-mama va intra in fostul 1'Oi pe eare-l populeaza bine, ujutind aUt la clAditul rapid al tuturar fagurilor cft ~i la eules. ColoniamamA plerzinti toatA albina zburAtoare, rAmine cu a matcA nouA; prima JC.!1itA din ,OOtcile care apa.! sint distruse de aibinele rAmase . Cum se prezinta 0 colonie roitii? Ea st! lini{ititA, vll.zihdu-'ii mm departe de activitatea ei, dar vizibil mult mai redusA. De pikUl. daca. se deschide stupul care are magazin de recol'tA acesta este aproape gol, ctl.ci cea mai mare parte din culegAtoare au plecat cu roiul. "Lini~tea domneliite acolo ind 7-8 zile cind 0 primA bote.!i eclozioneazA ~i din en apare 0 matcA ttnlirA, rozind cApAoelul ootcii. Eia este in curind capabUll. de zOOr, cAoi con'brar albinelor luorAtnare care se nese eu aripile moi ~i abia dup3 2-3 zile JX)t sA zboare, cele ale mAtcH slnt tan chiar din primul moment al eclozionAnii sale. Simllnd cli in jurul ei sint alte pre1lendente care scot sunete de nerAbdare de a i~i -tli ele, prima matcA ie~itA se n;lpuste~te asupra acestor hotel ataclndu-Ie lateral impUntindu- ~i acul cu venin prin peretele botcilor; prizonierele din interior slnt imediat ucise, lar albine[e Ie eliminli eadavrele 1'Ozlnd lateral botclle .$i consum!nd cu avidi- rote la~rul de Ia fundul fiecarei boteL Dadi coloni..a-mam<l ~ine sa m~'i roiasdi inca 0 data, aIbinele nu lasS. prima matcli i~i<Ui sol atace ccJelalte botci , ci Ie apars, indepJintind-o de ele. AceastA matcA emite ucele sunete argoase pe care le-a~ auzit ~i voi, iar ,a dOll'a zi colonia roi~te a dQua oarA, plecind cu ma'tca tinAra i~tA cu 1-2 rile mainte. Slot cazuri rare clnd colonia roiUi nu se potoIe~te, raind pentru Ii treia oara in ziua unnAtoare eu una sau mai muIte mAtci eclozionate deodatA. In aceastA situa~i e colonia-mamA rAmine sleita ~i . niei roiul nu este prea viabil f?i este tAra valoare. R oii secundari ~i tet1:iari avind mAtel zvelte, zboarA prelung tn prisIld ~i ob~nuit se al}a7A spre virtul copacilor. Numai clnd sint bine pulveriza~i din wor ~ i speriati de aceast! ploaie ce nu au prevAzut.-o, ei se aciulaza mai jos !ii pot !i recolta\i.
Valorifi carea roilor
prin~i

I'!lldu- l bine. In sLupul-mmn rdmtn n ll mui alb ~oele Itinere. nezburdtool'c, nu mai 'POt r oi. Mbinele ri!.1ll8Se stricl botcile, las1nd numai 1X' l'~'n lOui nrAtoasi1 dintre ele. DacA eulesul mare este incli. depar'tc, cell' (loud unit:Ati pot fi un.i1Iieate. dupii ce matca tin~ra a inceput sil depul1 ll uul'i In C'Uibul vechi. Pentru unjrea celor doua colonii stupat'Ul punt' I II tiCX:l lre cite 'Un tampon de vata imbibat eu un parIum, de preferat L'{'] lI~ Itimlit1!.; lntre cele douA colonii, se intinde un ziar cu J1l. Jte perrll. u rn~II,-.illl ambele unjta~ se var uni fonnind 0 colonie puternjd't pe-nlnl CU 1 {'8UI apropiat. In prima parte a studiului nostru am atins, - tineri apicultori, pm1 >]011'10 roitului secundar, ca sA vA 1amiUar iza~i cu viata .!1i eompol'tal'cn a IIncl colonH. Aici am intr- t in fondul problemei r oihllui analizind aeest III,b lcct tn toate amolnuntele pentru ea sa euno~te~i citA grija ~i mune(. te l' colonlile seA pate de supraveghere, dupA ce au intrat in frig urile roilulul, impunind 0 sene de lucr.!iri ~i molsuri necesare pentru indreptnrrn lor. T prima parte a stuXliului nastru am atins, tineri apieultori, pron dyeti! eu metoda a doua mAtci tn acela'ii stup repudiazA roirea naturnl11 , eve, pe lin- A greutA\ile ce Ie impune stuparului detemrina riscuri ~ i I) g ,onslbilA reducere a produetiei !ii utilizeazA in loeul ei roirea artifieiaUL Oespre aceasta. nu mai este nevoie sA mai vorbim deoarece apli/tnrC(l ei const! in taste masurile ~i interven~iile ce s-au ara:tat In legl'lturtl eu roirea naturalA, interventii care se lae ori de cite ori colonlO lUnge gradul maxim !ii intrA in frigurile rojtulul.
C'rIl'O

Pentru vaLoriftcarea roilor ie~til mai ales tnaintea marelui eules, se ll$azil roiuI totdeaUDa in 'a propierea coloniei-mame, cu urdlni ~ul in uughi pu\in inelinat ca dir~ie de zbor. Pro'cedind astfel, dupa 4-5 zile stupul eu 'r ei se apropie ~ i rom mult de stupul"mamA i:ntorcindu-i UIdini.!juJ in aoee~i dirce\ie de zbor. Stupul-mamA este depArtat 'In ct\ivl.l IllCbl'! lnteral; albine!e sale zburlttoare vcr intra in stupu! cu roJ, tlll l\))/1

APICULTURA PASTORALA Sarcinile de plan pe care Ie aveti de indeplinit _ tined apicultori - pol rareori sA fie indeplinite lAclnd apkulturA stationariL La noi in tll'ri\ , agricultura primeaza, in special cea cerealierA, nu se gAsesc locaIItli.\i care sA poat! oteri colopiilor culesuri bogate in tot cursu! sezonului '8ctiv. Numai in fermele marl sau in cooperativele de produc~ie cu CQllflCter agro-zootehnic, cu intinse culturi de planre furajere se poate (lUnge ~t scop, a.5B cum am aratat la capitolul .,Baza meZ, jerli". De i uccea stupinele trebuie deplasate din loe in loc, colo unde spare un nOll clIies de la 0 nou~ sursA de nectar or! polen, pe mil.surA 'c e s-au epuizat cclc .care pina stunoci au dat s'a tis't actie. Acum e timpul potrivit, cind coloniUe sint preg.tite pentru viitoruJ mare cules, s1i. -lua~i cuno~?n~ de felul cum acest pastoral trebuie fAcut In rele mai bune condiii. Apicultura pastoraUI. este 0 veche fonnA de exploat-are apicolA, tn special la noi, unde avem documente care aratA 'cl. prin 1645 stuparii din 'I'ranailvania transportau stupii pITimitivi mveliyi in saoi l?i eulcati in cl1 ru~e, eu faguri stind pe muchie; ei se ridicau din valea Mu~ului IIPI'e muntn unde bogAtna iinetelor de acolo Ie asigureu rerolte bune. Dincoace de Carpati, pe atunei, intreaga economie ruralA se baza pC! 2ootehnie; cimpiile erau pline de miliarde de flori bogate in nectar ~i polen, ~a cA nu era nevoie sa se mai facA ~i pastoral. PAdurile imense d in Moldova cu 'COdrii Bohotinulul, Tighedului l?i din Bucovina avenu poieni minunate, unde mii de prid,ei furni2au 0 miere vestitA to toata lumea ~i Q ceara par~~, phltlitA cu bani grei, in special in Austria ~i Nordul Italiei. A'gricultura secoIuIui nostr-u a ocupat insa aproape tot ce este teren urabil !Ii deci caIaniHe, ca sa poatil da 0 producpe insemnata, trebuie traosportate dupA !ioare, pe masurtl infloririi acestora. La noi primAvara este obi!jnuit timpurie, iar schimbarea vremii trt.'CC repede de Ia se20nul de iarnA spre primAvarA, cu resurse mellIel'c Inl~ial recluse. AdevArntul cules apare in jumatatea lui mai, dod sute de mil de stupi sint transportati la piidurile de salcim ; cind acest cules ('SIc nPl'Oupe terminat, apicultorii transporUi stupii 1a salcimul ai (loiiclJ, In ultltudinc mai marc, De 1a acesta sint doua drumuri de luat : 01 Rf' 1 Itt CI'gc III mun te \mde iocepind din prim[t dC(:odii a lunii iun le ill)t1rC,>
=IHII

' .mcur'u, OC se mCl'gc 1 fot't\, In pll d uI'lI e de tei sau cele din Pill' t(!O d ~lu t 11 ronI'll 11 Mold ovc i, Uf\(..! C Jnml l vul de In CondrA che~ tj ~ i Rachitonsu-'l'L'C uci, uri eel de la Birn ovu- la!;'i po t da 'Un cules preJungit ca re in un ii ani dllrfll tzll chiar 0 lunA, dind produ c\ii insemnate. Curind dupa cui cslli dc III tt11 1nccpc eei de In fioal'ea-soarelu i. Un alt drum bun este spre ptltl Ul'i1t: IIf~ ItOj d in regiunea Isaccea Babadag, combinat eu eel din Delta Du nilrii. 'rlI'C se prelunge~ te pina Urziu in octombrie. Localnicii de acolo sint ('CV I I JIIIII .rl1voriza~i : ei au in martie-aprilie un lung ~ i bogat cules de polell ~ i l11il'.l'e de In marile p~duri de salcie, urmat de 0 !lorA bogata .'? i Vt:il' b ll,1 (Itt ba lle) cu mult polen, ,I n regiunile de deal ale Moldovei ~i Mun t.cniei HVCIll un bun cules de In mule de 'h ectare de pomi ~ru ctife ri, carc 111111 UIt'8 In ultimele decenii ar putea sa constituie recolUi. bogata de micrc ,~ I POiNt, CercetAtorul roman N. Foti a r ealizat culesuri bune in pl'imflvtH';t UO In Iive2iIe de prun din regiunile muscelene, Personal, de plas ind slll n)IIJ1c in valea Dunarii Ia pAdurile de salde, am reali2at 0 recoll;j dl' II kg miere maria de stup, plus ce a ramas in faguri !?i cel pu\:in 2-:1 fllKuri plini cu polen, pe care aJbincle I-au transiormat curind in p;-\Sl Uri l, Apicultorii hotAriti sA facl\ pastoral trebuie ca sa cunoasCi.'\ d ill Urop posibHitatile bn2ei meJiIere aleasa ca sA nu se limite2e doar In f) Il ng urA. tiara locaIa, ci sA cunoasca 0 suprafa\! mai intinsa i.lllr-o IJlZ:1 dc 4 km, pe care este bine sa gAseasdi ~i alte resurse, in aiara de S U I'S ()rlncipalA la care face deplassrea. Recunoa~ terile sint obligatorii, dici este posibil ca in veein5ta lc s,1\ 10 une ~i alte nurneroase stu,'pine, ~i deci 0 aglomerare de stupi pc 0 lupru{uta detC'rminatii, risca sa dudi la 0 recal!! mai slaM, care sti. 1111 lII'opere nid cheltuielile i~cute. Media acestor chel1ruieli este des tu l dl' mllre, dici repa rti2ate pe numa rul de stupi ea se cifreaza In 6 kg dc rHlore de colonie pentru compensarea arestor .cheltuieli ~i numai C('t'fI "\,.' pl'laose$te peste arest minim poate reprezenta 0 product-Ie rentahiH'I. Recuno.'?terea este obJigator ie !ji pentru n aIla dacA in apl'op lct'I'1\ Ir') cului ales se gAsesc suikiente resurse de apA, drumuri de (Ieee!>, pnd ul"I wilde, a..,ezAri omene!jti 'precum !ji posihihtAti de aprovizi onlll'c IX'o l l'u ullmuntntia personaluhU, EsLe necesar ca stuparul sa. ~tie dad in regiunea respecti vf'I 1-11"11''''' Ilhl;'lllc de stat, cooperativele de produc\ie sau brigazile sil vicc 11\1 /'U III 1111 un plan de tratamente contra an um i~lor dliunAtori, ci n.ll, Cl.lllJ , ~ I t1 CC nnume subs ta n~e. \j ~n mod obi~nuit transportui in primavara se face in pl"cnjlllll pl\ .. ,'"rHor, de preferat cele care au 0 110ra cit mai timpurie O Um ('s Ic Bi ll" Ji\lll nrinul, cornu l, iar, sub acestea, inai'nte de aparitia frunzi ~ului, fI~ In.' a f orl1 IllcliCcI"i'i bun a, cu nectar dar mai ales cu polen cum sinL : vio ,,.Itile, ghtuccii. dUcrite varietli\i de brlndu!je, pretioasn Ul'Zjcu ~l1 !nO/lit O, .'tlfO poL Mig\ll'll un cules bun, premer.gator celui de la salclm. Chinr dftcfi IltJ IJ(' oh\ illc 0 rL'C oltu de necLar de la flora timpurie, culesul dc pfl I(' 11 l)rl)hll ]1!H dl't("inill/'i (, 11);II'C ('x Ll ndc l'(;' a cuiburilor !ji iormarea unl'i 11l1I1'I H.'l,l'IVl' de ulbill (.' zblll'iHonre, care vor valori!ica culesuriJe bognte cw~ 11 Il jl U}1! zl\ t il Urll l'fl d(' m:cst.c.w , p,i dul"c{I prCzinUi un lldapos t minUrlut contr/! 11\11\ dnu lll'Itll,.t! ul vln t, C(U tn pl"i ml'lv("'i lc rcd loc co mullc colottH 8~ 1 'C
:lllfl

pjar-tlil culegAtoarele care rebegesc aC ari. 1n pAdure, chiar daca bat~ vfnl-ul peste vir!uri, alhinele zburind pe sub arbori gAsesc cu ce sA-~1 SOUsraci'i nevoile cuibul ui, aducind in stup pre~iosul polen , elementuJ ('scntial de cre.'}tere ~ i dezvoltare a coloniilor in primavara. Culturi agricole primilva.ratice slnt destul de pu~ine, dar acolo und e IW aIlA pe supratete mari, cruar dacii sint mai departe merita. sA se (lld i un transport la ele; este yorba de rapi\a cultivatA {it coriandrul cm'e dau recolte bune de miere ~i polen . Pii.durile 'de tc'i oferA obi~nuit un cules bun, mai ales clnd in IOllmna- precedenta. au di2Ut ploi a'bumiente, e:eea ce detennina 0 acull1 ulare de mult amidon in ~esuturile arborilor; florile oCerA nu numal nectar foarte bogat ci ~ polen. !lin neIeti~re, in ultimii ani, 0 afec(:iune de. ordin digestiv slabe~ colonLi~e_ to. mare m.sw:ii dupA arest eules. Om' el este unnat foarte curlnd de culesul de la f)oarea-soarelui, cultiVIIUl. la noi in tarA pe tntinderi mari de sute de mii de hectare. Este dl'ept cli acum citiva ani in unna varietatea nou introdusA nu era melircril, dar situa(:ia s-a schimbat ~i aeum exist! soiuri bune meliIere, care rue ea pestoralul la floarea-soarelui sll fie rAsplAtit ell prisosint.!i, ajutind uSHel prin polenizarea lIorHor cu ajutorul albinelor sa se obtinil 0 produetie sporita de seminte mult mai bogate in grasimi. DupA acest cules, pastoralul nu mai oierA stupinelor nici 0 renlllbilitate. Daca la noi s-ar lua mAsuri ca in U.R.S.S., sA se eultive hrl05ca, plnnta foarte siguri1 ~i 0 SUrsa. buni1 aIimentari1 pentru oameni rlur mai cu seamA pentru pAsAri, s-ar putea ca stupinele sA mai realize2e o nOuA producpe de miere. Un drum de intoarcere spre munti ar da ric llSemena un cules in luna august de la bradul alb ~i de la molid Cat'e, dotoritA alidelor, a cArol' viat! IXlate ti prelungftA in unB ani pmA 1I1',du , pot .da 0 'l'ecoltA de miere de mana. uneor,f lo" rU! bogata. a Cine face apkulturli pastoralA trebuie sa ~ini1 seam4 de anumite reguli stabilite de Mlnisterul Agriculturii, Industriei Alimentare ~i Apelor ~i de Asoclatia CreseAtorHor de Albine din R. S. Romania. care 1'1I berea2A 8utorizatii de pastoral cu anumite obligatii, ce nu trebuie tne<'11 cate flretabile. in detrimentul altar stupari vecini, dind Joe la conflicte re-

Stuparii trebuie sa posede un certifieat de sti.nAt-ate a cololliilor, i:!lnis de medicul veterinar de circ.umscrJptie; loa SOSil', apicultorul este Ohligat s.!I. se pre2inte autorit.!l.plor locale pentru a indica precis vatra Ocupat4, ca sA poata: Ii anuntat la limp in C82 de tratamente cu insecti_ cide. tn ved~ea lua.rii masurilor de aparare. De asemenea, stuparul este ol;li,gat sa. tinA seam.!!. de dispozitiile legale ale organelor silvice : sa nu rllcit foc tn pAdure, si1 nu strice plantatiile not, sA nu doboare arboz'i etc. Dat fiind ca albinele se nelinl~tesc mult in momentu! cind sin l Inchise, iar agitatia lor face ca in interior s.'i. se ridice temperatura, se Impune aplicarea a douA mil.suri imediate: coloniile sA aib.l1 0 acrisil'c lIC'iivn ~i un spatiu de refugiu. tn fel'lll acesta bioxidul de carbon pflillc> rl uliminat Uljor prin acel triunghi de aerisire. inovatie proprie, pu s In un llz l1$ suu prin alte dispozitive cu care stupii trebuie sft fie in7.c>stra lz In ncf"!'ll. seop. Pe de altA parte, deasupra r amelor. sub Cfl PI1(,. l ..el,lII i,. fl1l l~IJJ'n l un "pn (lu l[lI'g. lIncle nlbinele se pot, I',rIJ1(ia, fOZ'lnindll -$1) 1)('1)10
:IHU

un clorchine l"1l III rulre; slIb lonna accasla ele stau Iini!}titu rthntnlnd jos lntre CllgUl'ii culbuiui numai doicile $1 c1oeitoarele, Prin aeesl e. lI1 nsuri sint Inli1turate pagubele care in mod sigur Val' Ii determin ate de IIpsa unei aerisiri active ~i de cr~terea temperaturii in interiorul .'>tll. pilor, pina la as:fucierea totalA sau Partiali1 a coloniilor de albine t nui !> pOrtate 18 intimplare, Cu stupii de tip vertical - multietajati, R.A. 1001 nu se pleudi til pastoral fArA suficiente corpuri de rezervA, pe care inbercalindu-Ie, dllpl\ necesjta~i, sA poatA. fi asigurat in spa~iu corespunzAtor tn care colonin iIfI Ie. poatA. rlisiira, spre a putea sa suporte greutAtile drumului, care ad~('n ponte Ii lung :;;i cu intimpl.!l.ri neprevAzute. In lunga experienta a noastra ~i a altara s-au inttlnit eazuri I \~ noroeite care justinc.!!. luares din timp a mAsurllor menite sa in l fl tu l'(' pngubele care pot fi provocate de oriee neaten\ie sau lipsA de r, rlJ II, ce AT surveni eu ocazia deplasArHor stupinilor la pastoral. Credem util s~ expunem, pentru 1n'VA~;1mintele ce Ie ponte lill, urlnatorul caz petrecut tn prlmavara anuJui 1974, Doi apicultori din judetul Bistrita Nc'!.sAud deplasati eu stupllld c In pastoral la primul salcim din Oltenia, dupA ce au reali2at LWIl (' recolte la saucimul I in sudul Oiteniei, au trecut la salcimul .I [ ill ZOII !1 dealurilor subcarpati ce. Apoi s-au im:lrep1lat ou stupinele spre masive.le de tei din Do brn~WI, eu stupii inciirca~i in autocamioane. Unul din stupari avea albinclc . ill .tupi orizontali, prevbuti cu aerisire aetivA sub toate raporturilc ~ ; ('u "pa~i u de refugiu satisfAcAtor pentru colonlile de albine oricit de putcrnice, CeUilalt stupar avea albinele in s tupi multietajati ~i Dadan t dispunlnd de sistemul de aerisire pe care U pot realiza deschiderile cu ~il/l. mctalicli, afIate sub capacul stupilor, tArA sA aibA nid 0 alta amen<ljllro pentru eliminarea bioxidului de carbon la fundul stupilor. Pe de alta parte, este de mentionat cli cele doua culesuri boglltc de: In salcim au dat un av1nt deosebit dezvoltArii co lonli1or, incrt relc In,!! rorpuri cu care au fost deplasate ini~ial nu mai satis!aceau nevoil o d(' 'Pll~lu ale populatiei aflata: in fjecare stup. Cu cotomile supl'apopulllllc'. pontru care era nevoie sA tie interealat incA un numAr de "(H'PIII'I MOille, pentru a fi asigurat spa\iul tn care sA Be rasfire mal'Ca I\glonwru\le a albinelor din ele, stuparul cu stupi multietajati ~i Da<kIllL !;II-I} Inctitcat stUpll in carnion, unnind sA parcurg/i un drum lung, de np l'Q~ xlmativ 150 km, pinA tn Dobrogea. Dintr-o lipsA 'de grija sau din lipsa s pa~iului disponibil in cflmlonu l ru tore a plecat initial, stuparul nu a luat un numar suficie nt de corp"ri ,.. rezervi1, astfel cA la sistemu l de aerisiTe deficient s-a ada ugat !/ I tlpss de eorpuri, care intercalate ar fi asigurat coloniilor extrelll de putc('nice un spatiu mai larg pentru adApostire in cursu! transpor tulu l La toate acestea s-a adA"ugat ne~ansa cli transportul s-a efectllHI, ( '11 I'epeta te opriri, din cauza deselor reparatil ~i intervent.ii ce trebuilllz In:ule In motorul plin de defecte a1 camionului , astiel cA distant.1 e1 e. km a tost e!ectuata In peste 20 ore, care au .cuprins toattl d'uJ'Hlu unfll zile torlde, cu temperatura de peste ,30C.

'" 0

:tfIl

Opril'i1e l'Cpetate ~j indelungate uneori, pe 0 asemenea caldudi 18 e/1!'! s-a adltugat durata lungii a transportului. au determlnat 0 paguM cvulU[ltil la 50000 lei, datoritli mortalitAtii de 100% la 46 familii de aIblne supra populate i?i a unei mortalitiiti medii de aproximativ 50'10 la I'cstul de 94 familil de aibille. La aceastii. paguM s-au adliugat lucrArile i?i masurile de asanare cu re au trebuit sa. fie luate cu mare iutealA dupA descar.carea stupilor. Tuuloul acestor lucrl1ri a umplut de jale pe to\! stuparii care au luat cun (!~ tin\i!!. de aceasUi nenorocire; unii din acefitia au parlicipat ell ajutorul ('e I-au putut da la cura\area tutu['()r stupilor, la topirea fagurilor cu puiet aslixiat. la extrac\ia mieI'll din fagurii topiti i?i cbu\i din rarne pc {undul stupilor in timpul transportu lui, la ingroparea a peste 400 kg ulhine moarte, lucrari care au tinut aproape douA saptam1ni. Norocul In nccst tirnp au tost florile de tei cu parfumul lor care au prevesUt un int'cput de cules promitAtor, descreti-nd treptat fruntile lngrijorate ale litllparilor, ~i picur!nd in inimi sperantele unoI' reeuperAri pe care albi nt-Ie cu harnicia lor au rem;;it sa Ie adudi peste aceste pierderi. lar acel stupar, ca ~i to\i stuparii care au ajuns ~i vor ajunge sA cunoasca acest caz, vor trage 1nvi1tam1ntele ce se impun. ~tiind pe linga cdo spuse rnai sus, ea stupaI'UI cu stupi orizontali, care Q avul de , uportat exact acelea~i conditii de transport, eu durata dHAtoriei ~i louLe opririle care au avut loc, la sosire nu a inregistrat nici un iel de pngubA, Spa\iul asigurat coloniilor extinse pinA la 20 rame complet oouplJte in cuib, plus cele aflate In caturi, la care s-a adAugat ae"isirea asielll'ota, nu numai la nivelul capacelor oi !iii la tundul stupilor, au fAcut ea {IRlomeratia mare a coloniilor oricit de puternice, sa suporte toate incercl1"rile pe care le-a ocazionat transportul 'descris, Lucrarile premergAtoare incardirii stupilor impun fixarea ramelor rlt!cll.rui corp, strtngindu-le solid pe toate oi prinzind in doua cuie sau cu pene, ramele margin~e, 'Tn felul acesta se procedeazi1 pentru ea ramele lift nu maj aibi1 nici un joc lateral, iar distan~atoare le HoUman vor pastra $' lIsigura spatiul nonnal de circulatie a albinelor, In rama margin~ IJ,tupllrul toarna pe ambele fete apli. pentru ca albinele sa nu sufere de _e te in timput transporbului. La stupii multietaja\i pe deasupra corpurilor se 8!):sza rama cu pfnzi\ metalica care stind cu 4 cm mai sus prezint1i ~i Un spatiu de refugl u, dar mai ales asigurA 0 circulat.e activA a aerului de jos In sus, daca atupii slnt prev.lizuti la fund cu triunghiul de aerislre, Capacul sta in suspCl'Isie ~i deciel !er~te colonia de transport de lumina soIarA -"I de even t\ll1lele nverse de ploaie, Fixarea corpurilor intre ele la stupul multietajat se tace cu aju torul cclor doua vergele de ote1 cu filet la capAtul de sus ~ piulitA in forma de Iiuture, iar jos, 1a fund, cu ron'dela cu oplint; a.!ja cum am descris 1a alci\tu irea stupilor, vergelele pAtrund printr-un orificiu vertical ce strabutc de sus in jos grosimea sclnduril ; vergelele tHnd mai subtlri fa\a de dlnmctrul acestor oriiicH, introdueerea $i scoaterea lor se iace cu u!lurin\lL Stupii de tip Dadant ~i R,A. 1001 cu capace inalte de 20 em !;ii Cll vl'n\.lllllollt'c IlI l'gi latcI'l11e prevazute cu pinzi:l de ~lI 'm l\, oCeri'!. c'olon iilol-

lin sprl\iu larg de l'c[ugiu, Legarea cOl'pulul sau chia r a cOl'!)uri!(JI' c'(I r'undul .!}i cnpacul stupului se face prin diferite dispozitive : zaVO (lI ' C' loterale, or_ vincluri din tier balot aplicate la cele 4 C01\11I'i, tlXl.lt.c C'II i 2 piulite incastrat.e in interiorul peretilor corpurilor prinse in !;> ur ulHl I'I eo cap te~it .!}i eu 0 tAietlura eunnezi~a pentru a putea fi iO.!jul' uhaLI' en oriee ~b, Al\i stupari folosesc holz:;;uruburi perechl legate cu sir'olt\ lutre ele, ce \:in corpurile, tundul Iii capacul ea un I loc etc, b La toate modelele de stupi verticali urdin i~le stnt scmiriesclw.il', In sensul cl. introducindu-se pe fund acel triunghi de gerisire, so jncilitie Orlee de.!jire a albinelor marA din stu'p ; in sdhimb aerul cirt:ula din bcL~Il, ! 'lC toata latimea 1irontaJa a stupului ~i asigurti un U~l' cUrent, oorc cs!.~~ \ nai!. constant de jos in sus; albinele nu se nelini?tesc deloc, chiar d nc:\ ~ransportul este prins -de lumina zile1. Co aeest dispozitiv coloniile PilI. :i'iUitori oricrnd, caci au ael' suiicient, iar sus, sub capac, colonia sc !'\t ahll~te sub lormi!!. de ciarchine ca un roi natural. Daca limpul este rece nu trebuie exagerat cu aceasta aeris ire UO~ Wllta, tnchizindu-se 0 parte din la~imea triunghiului cu hirtie de ziar, Ill , f,lUrent rece printre fagurii astIel expu.!}i, afecteaza procesele de mctabu lIam, mai ales clod el nu este oumai periferic, ci patruode adine pi n,1 III eentrul cuibului, Tn cazul acesta, la sosirea tn noua vatra colonia trcbll tt' Jtllmtii tn totaHi stare de lini~te ctreva ore pentru oa sa se rest"lb ilc11'wl"i 1 _turea normal&, 10 schimb, in timpul iernii, coloniile inchise nu su rt'l' deloc; am transportat de la Birlad pina la Tandarei-lalomi\a, pe C,!", \! " H'(! i vagoane cu stupi complet tnchi~i, lasind deschis numai orifiriul (i hdlnire a podi.!}orului. Toate coloniile au ajuns in perfectA stare, Vara insa, mai ales daca coloniile au to faguri miere cruda, chi lli' tlilcli au ae. suficient ~i lac de refugiu, vor pieri multe albine niicli\ilc dl' n!Jerea ce sare din alveole. De aceea 0 conditie principal! Ia trnnspOl'1 til ucel sezon este extractia mierii crude mai inainte de a impachctfl _tupH, chia. daca ea va !i retrocedata sub formA de miere diluatA, imp(II'lH~ t\lturOr colaniilor in ramele hranitor in urmatoarele 2-3 zile dll ~tl ,j,lIirea la destinatie, In l e lul acesta albinele sint ~i mai stimulate penl.ru I -U 105U1 nou, Daca nu s-ar proceda astfel mierea cruda va umple gU!joilc Itlhlnelor ceea ce va mari mult cantitatea de I8pa din corpul lor ~i m(d IIh," tn intestinul gros ce va fi suprasaturat; in aceastA situatie, in stup il' HcumuleazA 0 mare eantitate de vapori de apa, care inunda t.raheclc, t..~ la supraiatli, strlibatin'd in'Veli~ul chitinos al albinelor, ce sin t CU 'I~.rl le !ji mOl' prin suIocare; acelBoi 'proces il sufera ~i puietul cap,lcil din faguri, care moare as:fixiat din cauza ullctUrii, a vaporilor de spli din stup .!}i a ,1.. llldrlltarii organioe, Tl'(lIls)X>rtul poote fi facut in condi\oii tJ,Jltm e CtL tLTuini$Ul deschis, cu condiVia ca jM l illn plt.'<!nt, oomionu l sa nu se nwi opreasca 1~IlA III hx.'U i dest:i nat, eAei albinele refu~llll(! 1 lC! ~I'ctel ~ lrol~ tal aJe fieeu('ui stup Fi !/, 58, _ ll(>ll1()C'C"i\ 1;" I'Ilupl 111(.1\11) till Z!Jro;II'C ljl se J'< IUicesc, Iro{'t'~tll (1-.: 'lin mlolocc\Ob!.1 .

:lu2

a\j: I

Lucrarea se face astfel : se dil. pu~in fum pe urdin i~ pentrll a sili 1I1binele de pe scindura de zbor siI. trundA in interior; apoi, doi lucrA10!'i imbraca\i in satopeUi cu fermoare de sus ~i pina. jOs, cu cizme, cu muscti. pe ia~ ~i mAnu~, ridicll. stupul ~i il duce 1a carnion uooe este 1uat de al\i doi lucr!tori care-I duc in fatA, cu urdini~ul spre cabinA. Dac! motorul camionului este activat la maximum ca si! provoace trepidatii, albjnele inspaimintaie de aoeste mi~Ari tremurlnde s1lau agAlate pe pereti , ou ies din stu pi ~ i Bstiel se pot indrca stivuindu-se cite 2-3 rlnduri, cit incap in vehicul. Penh"U ca in caz de pana de motor sa u cauciuc sA nu iasA slbinele {>i sa. se rAtAceasc!, intreaga incArclituri1 este acoperitA de ore\ea de capron prin care aerul pAtrunde u i}Or, dar albinele nu pot Ii eliberate. La tocul destinat, vehiculul stind pe loc, motorul este ambalat pentru a provoca trepidatii, in care timp cei patTU lucrAtori descarcA Atupii din cam ion ; dac! ei se pun tn linie, se a~aza la distan\A de 2 m stup de stup ~i 4 m rind de rind. eei desciircati sint imed.iat Dulverizati bine cu apa la urdini~ pentru fl da albinelor tnsetate apA, cit ~i 0 preocupare ca sA nu ataee. In S,U,A. operatia de IncArcare !1i desdrcare se f ace mecanic cu dispozitive de prlndere pe grupe de cite 7 stupi ridioo.\i ~i a~exati in stiva pe platfonna carndonulul cu un -singur manipularut. Tot ~s se descarcA. Stuparii din Bistrita-Nasaud , Is sugestia srlJuparului I. Pupeza uu in tocm:it un mijloc de incarcare ingenios ~i anume : aU facut 0 scara lunga de 6,5 ro, care este sprijinitA pe partea din spate a platformei camionului ; -scam 'tire daua. ~ine metalice :pc care cireulA un clirucior cu rotile din rubnenti. P e -acesta se ~a stupul adus la carnian ell un tel de roaM ~i r idicat co clruciorul sus pe platform!; de aoolo cArucioI'U1 cste impins pinA spre cabina carnianului unde doi lucra1x>ri stivuiesc stupii pe 3-4 rinduri, co lpozitia ramelor paralele au direct-ia de mel'S a camionului (fig. 59). Incarcarea se face astfel ca stupii sa stea perfect sprijiniti din trei ?hti : spate fji taterale Stupii pot SM ~i in mono bloc dad in spatele fiecArui oorp smt iixatJ. doi cau~i de 874 em ~i ~i de 4 em; in telul acesta ei au spa\iu de circulat-ie 'a aerulu.-i pentru fiecare stup. Cei care au scindura de zOOr fonnatA din p relu ngirea Pig, 59. - CArucioruJ de !undului stupului cu 5 em, se sprijina. de cei d io transpo.rtat stu.pil la 00- 'finta, avind un spa~iu mm lung cu 1 em. m!onul ce urmeazA 58-1 ducd 1n paS'toral. Stupii indreati in stive sint apoi bloe legl"l\i co l ringhia in lung !1i in curmezi!1. Stupani care au muite bagaje cit ~i cabana, incarcA stupii puninll pCI' e~ii demonta ~ i ai cabanei rezema\i pe partes interioarA a c"lr O sel"i ~~1 C lnnlonu lui. to t elul acesta cabana este ca 0 cotie intre ai clirei p!"'I'e\1 rnobi li se sLivuiesc stupii pe 2-3 rinduri, cit tncap in camionu l \rH, til , :l It I l,i i h mg de 3,5 m; perepi lungi ai cabanei sint <:I~",<lti l>t ptl rtill' In-l<'-," "It., inr cei 1ngu~ti cc au 2 m HI.\;im c - unu{ li ng~ oab-in n, hu' HI
JI)II C-II t Il flpu'l,c.

RO I, podi~oare sroase de Ia stupi ~i flicuti pachete, gratH Haneman n 111 fal tmpachetate, fu nduei de rezervli Snellgrove pentru viitorii roi, C Xl l'll1' ttlJ"ul , desclip..citorul, adAplitoruI, toate bidoanele pentru miereJ plin e ( 'II 1\1)/\ pentru a 0 avea la locul de sosire, picioarele pliante ale stupilor elr'. Trltl'- un lac a numit, se pun pentru a Ie avea 18 indemina : 0 lopatll., I' jt/lZma, un topor, cle~te, doua felinare de vint, 0 scindurli mai gl"oa.';1'1 Ittn lru a 0 pune sub rOli cin'd acestea derapeazii plus toate bagaje1e I)(>r.nll llle ale stuparului, l~zi cu vase de bucAtA rie, aragaz, a~ternuturi, l.ullll' ttl li1zi. Dac~ stupii ocup!!. tot spatiul veruculului ei se stivuiesc, se le;lgl1 hlne cu frl nghii , iar cabana se amenajeaz4 pentru bagaje tntr-o remor('A, lu,l:{oUi ~i trasa dupEi cam ionul eu stupi. Este recomanda'hil ea anvel opcl r l'llmionului sA fie ~ 0 presiune ceva mai micA, pentru ca in C elul acestn "ft Be amortizeze >COrile drumurilor nepavllte ; aItiel multe <li n albine lc Uncl'e cad pe lundul stupului, nu se mai pot ridica; iar Ia deschidcn.!a urdlni~elor, la sosire, multe ies, se tirHe pe jos !1i se rlitacesc, cAci cl e Inttl. nu pot zbura. Dupli 10-15 minute de la pornire camionul cu stupi se opre~te un '(ell' t de or~, tn care timp aIbineIe se re!ugiaza io spatiul de sub CUPtlC, chcmindu-se intr-acolo fji prinzindu-se in ciorchine. 10 felul acesta diJl\Inrln reluata este ( sigurata cl1 va ajunge co bine la locul destin at ~i fUr" a "lrrderi de albine. Desclircarea se' face mult mai u~or ~ mai lotH se dc'sIt/algA fuDiile, se lasS. tn jos oblonul' din spate al caroseriei camionulu i ..recum $i peretele din spate al cabanei, se descarcA -bagajele taate pc Iftt'ul ales unde se va monta cabana, ceVa maj tirziu; apai desUicind "nlll din peretii laterali ai caroseriei ~i coborin"d unul din pere\ii JOn MII,lldinali ai cabanei, stupii se descarcli toart.e ~or de clitre 4 hl l'ril \VI'I, l1,ezfndu-i pe f iecare la locu! stabilit tn prisa~. In fa~ primului rInd, Ia 'loc luminat, se' a,azA ad~patorul. CU}\08(' 01 It.. (llblne dupA culoarea lui; el se umple cu apa. adusli in bidoanc d,. III pltollrea de la fosta vatr~. Albinele sint avide de apA. De aceea, od(lli\ I'll d... C'h Jder~a urdinl~elor prin retragerea triunghiurilor de aerisire, un lu"LOr varsli 0 cana cu apa asupra urdinifjului deschis ~i alta pc so.lul de unde albinele vor i~i deocamdata. pinA ce stupii vor fi ridic.:'l\.j n tlaua z.i dimineata, pe picioarele pliante desfl!.cute. Abia atunci perSOIl (l. lui 4,1 la rligaz de citeva ore de somn ~i de alimentare, dupa clll~e se distribute iiecArui stup piesele ce au fost SCO"ase inainte de inchidel'e : pod i_ IMnl~ scindurelele de zbor . gratiUe Hanemann etc. Pentru a nu 1i COIl "'"dMe, fiecare are numArul corespunZ<1tor, al stupului iar stuparul no"AX'" p e un caiet pozitia stupHor pe noua vatra, 1nscriind in ordine nu luAl' ul Iiedirui stup pent ru fiecare rind ocupat ; tn felul acesta 8Ct'CSO.lIln . tut repede repartizate. La amiaZ<1, clnd albinele sint lini.,tite. sc IIlI t'lX! tI~czarea podi~oarelor la locul lor, Cum insA la multi stupj albi" ul" IIlou tn capac strinse in ciorchine, se procedeazc'1 III scuturarea lor . I" IIi!CtlL Sl'O P sc a~azA pe sol. in fa ta a 5-6 slupi, cite 0 Coale de cal'llln

~nLI'U aIte bagaje ale stupinei, completeaZ<1 spatiul liber cu aceslc l>u ~flJC : col'puei cu faguri goi gate claditi , magazine de reco lta cu t{lgllr!

Cine ou w'e stu pi prea multi ~i tn aceastc'i culle nlai cste 1 0("

.~I

'.\&1

:1\1 1

3VG

gllth'onflt de

J/I m, prinsii de scindu1'8 de zoor eu doua pioneze. Pe e(1rl('I n se a~azti douA lerone in curmezi!j; abia atunci se ridica capacul !ji se tI~uzli podi~orul peste corpul deschis, iar albinele din capac sint scuturate

iovi ud brusc capaeul de cele doua bete de pe carton, Toate albinele gcuturale se trag spre urdini!j sim\ind mirosul specific al coloniilor din cm" fae parte. Cele care mai dim!n in capac se perie peste cele deja seuLurC1t", jar espacul golit de albine se s$azA peste podifjOr 18 locul s~u . Oricit de bine ar fi indeplinite toate regulile transportului in pastol'al, llc?-unea comporta unele riscuri care se r!Sfring in special asupra puieiuIui, care rAmine in mare parte nehranji. CerceUitorul Orosi PaU a (;(l icula t ca j/~ din puiet lltimjDze~te ceea ce va in1luen~ negativ evolutiu lui morfologicA. De asemenea, multe larve val' Ii deplasate de pe eulcu ~ul lor. iar cele din botd VOl' !i $i mai zdruncinate, datorita pozitiei lor pe vCl'ticalA. Toate aeestea tnsa se uita, impreunA cu multe alte necazuri, duel! recolta este buna. ~i stupii se umplu cu miere, "<lin flora local!!.. unde a-a ! ticut deplasarea. In pastoral, posibilit!\ile de a~ezare a stupinei sint mai largi ea spa\i u, eu condit,ia sa nu se plaseze in vecinatatea alter prisa.ci, respeclind u-se dispozi\iile legale de distantA Jntre stupine. Aitiel .resursele meurel'e se epuizeazA eurind ~i ded recoIta se injumata\~te. Numai la maRivele de ptidure de sute de hectare, dist8ntele nu au importan\a, ~tiut mod ca un hectar de salctm da 1 500 kg miere sau unul de tei 1 000 kg. l'otu Si 0 distan\ii. de eel putin 300 m fntre stupini 18 aceste masive, trebuie respectatA. Problema apei in pastoral este primordiaill. ; de aceea stuparul trebuie_sa-~i aleaga un loe nu pres departe de sursa cu apa; altfel va trehui eu mari eforturi sa 0 aduca eu un butoi , sa 0 depoziteze si sA 0 ofere nlbinelor in adapatoare. Apa ce curge pe scindura adapatorului nu se recupereaza, cad poote fi inIectatA., E drept cA la un eules bogat in nectar olbinele consurna. mw putina apA, dar sint zile in care nectarul st..agneaUi, iar cuibul nu suporta lipsa apei pentru consurn. Stupinele duse tn pastoral la floarea-soarelui se VOl' a$eza in acea porte a-Ianului unde floarea inc!!.. nu este desehisa, pentru a sili culegatourele ea sA cuIeag!!.. la tnceput de pe prim ele parce:ie insami'ntate ~ j n dror lnnorire porne!jte mw cur:ind. Pe aceeasi vatrA nu se pun mai mult d e 40-50 de stupi, in~irind vetrele la distan'te de citeva sute de 1lleiri. Tn felul aeesta ~ i polenizarea lanului se va face maj bine ~i recolta de miere va fi roai mare. La pastoral pentru polenizarea livezilor, stupina se descompune ~ i se asaza, pe grupe de cite 5 stupi la fiecare ha, distantind grupeIc Iii 120 m una de alta. Stuparii care vin putin mai tirziu pe 0 vatra apropiata de cea [I prcdccesorului, Sa-"51 a!}cze stupiDa la eel putin 1 500 m dispu nind stupion sn pel'pendicular pe -Ctirectia de zbor a stupinei vecine. Altre1, albiI",-"Ic, avind aceea~i direc\ie de zbor, muite din cele nou sosile vQr ri lUIlI !.! in eurentul de zbor al culegatoarelor primei stupine, incit con 11011 II0Sil;'\ va picrde mare parte din albinele sale culegatoare, diUlcind u-sf', l)i l'CI!\iu vintoului dominant are ~i ea 0 inriuen\!'l ncgativli penL.'u s\Iq")lIuI hOU fl08 ilfi, did in s pecial In prima zi - p'ill:i ('Ie rne 0 l"ecullflfl.';'l IC ~'(, 111111\aUti

lHUl\lta a impl'l'j urimiior - vlntul aduce dinspre pl'ima zvu nul z!.JUJ' UdlOL" active de ncoto, ceea ee atrage pe noile sosite. Apropierea de SUI"$a de cules are de asemenea irnportantA m{li nIl''' ('lnd este adApostiti1 de vint. CercetAtorul cunoscut Ribbands a rrl(llt comparativ constatarea cli 0 stupinii adapostit!!.. a dat in medic II kl: mlcre, iati\. de. cea faril adApost care a dat Dumai 5 kg rCOtta. Cind stupinele se a~aza de-a lungul acelei8!}i perdele de proll'('\ it" , distants intre ele sa iie mai mare, clei pe pl aoie Si iurtuDli albine\ ' C'l' t i)()ar:i la adApostul perdelei se opresc la primele sbupini afJate in (al e-, La culesul de mana de la con.ifere stupina se a{lazA acolo untie !'Iinl Inlll multe mu~uroaie de furnici ro~ii de pAdure, cad in mod sigut" n,-~!I(I "rn't mai muite afide, ce au fost protejate de fumid in timpu l rcec III 1('I'nii ~i primaverii. Afidele sint puriei mid de plante care se hri'i.nes'c cu seva IlCl'fll.MU, Iwtnd nevoie de cantita~i mid de proteine pe care Ie cuprinde sevn , T il 4Ichimb, CUm seva este in ci'i.reat! eu substante zaharoase de care ins('('tclc ll-ll U nevoie, Ie elimina pe acestea pe 0 cale ocolitA a digcstiei; /1('('>1 1 produs elirninat este a~a-zisa m an!!.., despre care vom vorbi mai ci ~P (lI'l l: la miere, ~i pe care albinele 0 ej.lIeg trans!onnind-o in mieLc htwl1 (\1 ' consum uman. Fiecare stupina, fie stationara fie organizaU1 pentru 'Pastornl, tI~ bulc sa posede 0 cabana de 2,5x3,5 m pentru adApostul stuparului , pi'l.'t. IrJ:\rea u tilajelor $i raminerea aoolo peste nospte,

MiBrBO psntru oJ6ins J;nB loc de soars ,i !Jori ;

flO flS te un f e' d9 r i a/d cU"9tItoare ..

. tnt Inchise ou dopul de la nr. 1, iar s!ll1parul scoate din

I/oput de La urdinirul nr. 3, sub care pune
0

In acesL tholl, pentru cUeva minute, albinele colon lei IljutlltO[ll'C'

l oca\~'ttL Sti1l.

(M. Maeterlinck)

PRODUCTIA DE MlERE
tncepe marele cules La aparipa rnarelui cules, intre -rete dollA corpUri eu oouA mAtci. despAr\it.e cu fundul Snellgrove, se intercaleazA un corp cu faguri goi gats clAdi\i !ji 2-3 iaguri artiticiali pu!ji Ia rnijloc. Pentru ca matca coloniei de bazA sa. nu se u roe acolo, in 'cortPul de stclnsurA. dci acesta ore destinava de a colecta in el reeoits de miere, se 8!jazA peste colonia <.Ie baza. 0 gratie Hanernann prin zAbrelele dreia culegAtoarele pot trece ulJor, dar mates ~iind mai voluminoasA tlu reu~~te sa treacA. Folosirea podi~orului Snellgrove in stupul cu douA m.1itci - Cwn .poate participa la eu1es populatia din eorpul de sus tmpreunA cu rea de jos ? lntreabA unul din cursan\i I - Du~ cum .,Uti, colonia ajutltoare drcu.J.A la inceput prin urdiol.,ul numAI'ul 1, eu scindurica de zbor viu coloraU1 ~n contrast cu Dea o corpului de stup. Pentru a in\elege funcponarea fundului Snellgrove, VOm da fiecArui urdini!j un numar. eel care este deschis are nr. I, sutel 18 a distantA de 4 mm se a:fHi dopul nr. 2; tn partea lateralA, opusA urdinilJului actual, se atIa tldpurile de la urdini~ele 3 !ji 4; in partea di n spate s1nt dopurile de la urdin~ele 5 S;i 6, iar tn fata, urdini/iele 7 -!iii 8. La aparitia marelui rules, dup1i ce s- a intercalat oorpul DOU, cu I aguri gata cHi.di~i , in plin cules, laamiaza , se inchide urdlni~u l numArul 1 pe -care albinele au circulat pinA atund ; tn schimb se retTage din locsi?ul sAu dopul numArul 2 coborind imediat ou 4 nun sctndurica de zbor. Acest urdini~ nou corespunde fn partea superioara a nouLui corp de strinsurii C1L jagurii goi. Cind sosesc cu gu~ile pline, culegAtoarele se duc In looul 'Cunoscut, und~ 'g besc 1nchis fostul lor urdini~ nr. 1. Ele VOl' intra atunci 'Prin urdinls;ul nr. 2 care este des-chis In imediata apropiere de sub el; intrlnd prin acest 'Urdini~ in noul corp, albinele culegfttoare, pentru moment, sint dezorientate. Aeolo se gasesc deja sosite cu lega tonrele de la colonia de ibazA de jOs, <:are, trecind pri n gratie, /Ill l;i i tnceput sA puna mierea crudA in tagurii centrali, unde tinerelc: prclucrtHonre a u luat-o in primire. lrufd\ite in muneli, mai ales cd au IIcc l ~ i m iros cu albinele din colonia de bazA, mi ros ce n tl'ccul BU S prill Ui il'tlll'n de 1a mljlocu! tundulul S nellg ro ve, ele dcpun ru:x.: LIItul ntlu:! 11\ pl t'tll'i\ I;:l (!ulcs in continuarc.

alta scindurid de 7)bol", vopslta variat fa~ de cealalta. Albinele din colonia ajutBtoare vrw.tnd (.Icolo luminA, ie'S S;i plead grAbite la cules prill aeest nou urdi n i~ f(tr;, All obser:ve schimbarea. La tnapoiere fusA ele se due tot la veehiul loc; Htisesc ~i ele deschis urdini~ul nr. 2, intrA prin el ~i depun in fagur i l ~ol strinsura . In felul acesta toata albin(1 culegtaoore a coloniei (1111.t4toare este absorbitiJ in corpul gol intercalat, pe care se vor grlibi .5-1 umple. In unji ani excepponali. de pildA in vara anului 1957, cind Avcam stupina Ia Lehliu Unga via gospodAriei, intr-o singura zi cinlnrul de control a tnregistrat 12 kg; deci oind el va indica d in stup I-OU adunat 18-20 kg de strtnsurA ~i toti fagurli sint cel puli n IX' JurnAtaie plini cu miere se 6!je'32a deasupra acestui corp intercal:at un Al doilea corp pUn eu faguri gata cladi\i ~ i 3-4 arti1iciali a~ a\ i tn rr~ la mijloc. tn felul acesta spatiuI de depozitare se mAres;te, albinele nu !?OmeazA stind afarA "in barbcl u deci sub fOIVTlAde c.iorchine, ci l'llieg din plin pina se rIlerminA 'CUJ.e~;u1 salclmului, care uneori tine 10 zilc. Sint tnsA S;i culesuri care durealJ. !ji 0 lunA, CUm a fost ee l d in .oul 1933 de la teiul din padurea Rachi10asa Tecuci ~i eel de la lsaccen Mlnl1stirea CocoS;, ori la zmeurA , f loarea-soarelui sau izma de baltA carl' \111 3-4 sAptAmini. In timpul primei silptamini de cules clnd toutll alblna zburiltoare de la colonia ajuUitoare a fost absor,bitA prin urd lI~ul nr. 2, serii intregi de albine au ie~jt din colonia ajuta.toare in -.bor initial de recunoas;tere prin urdi..n4:ul nr. 3, singurul cunoscut de . le. Culesul continuind, noile aibine zburAtoare Val' fi absorbite ~i c Ia dupll 7 zile de la prima ab sorb\ie S;i BOurne : se tnchide urdini~ ul nr. 3, (lUnoscut de ete, se deschide urd i~ nr, 4 de sub Dr. 3, .,i toaUi a lbinu nouA culegAtoare ies;itA la zbor 1n cele 7 zile intrA prin urdini~ ul nr, 4, d.rpun[nd miere In cele doua sau chiar trei corpuri de strlnsur A de 8Ull c,'I)lonia ajutatoare. Concomitent elibereazA albina tnchisa s us, <1 est' hl ~ .tJld de data aceasta urdini~ul Dr. 5 din partea opusA. De ;fiecare data clod 0 serie de albine sint absorbite, colooin Ilju ~ 'I\.o(lre ramine sus far! wbine zburAtoare; stuparul tns! 0 st.imul(''tlzli 1 )1'.'nlll flCnt, chiar de douA ori pe zi cu cite 250- 300 ml hrand (sh'op ClI ' pruleinli) sa'bisfacind ta stfel nevoia de epa pentru hrans lal"velo r tJ/lltl. Llnerele doici r amase in cuibul lor. Numai ast1'el matea, de uco lo. 'Und hrAni1A de dOici, ou-~i va mi~o ra ritmul de ouat. latA, tineri apicultori, cum prin aceasta metodA simplll 1\ Ilil AII'lIgrove se paate realiza 0 mare recollA de rniere la care particlptf ..... t aLbinele a daM , atci ce depu.n oua in cuibul lor. m Pentru trecerea de la sistemul veclU de intre?oere a ooloniilor R\lnlltl cu 0 singurA matcA la slstemul nou cu douA mAtci sub ace lll~i "' 1)Crl~ . colonia ajutiitoare trebuie so. fie formata Inca de La sjir~i t1tL trecute. dupa ultimul cules: In acest scop pentru fi ec. re colonic 1 If nlllJunizeazli. cite un Ducleu ajutAtor, cu 2-3 faguri cu pu iet cA~ cit, ,"I "ll)lno lor acoperitoare plus doi fagora cu hranA !ji unul gal. Stiml.l. "tid (lat colonia de bazii cit # nucLeul, dam fiecArui nucleu cIte 0 boten tllitn do cc]ozlonare din propria cresditorie de m atci sau pl'ocurind ml1t.ci

'It

ta.r'

:tOH

3\10

selcctlonate de 1a 0 cresciitorie oficiaHi. In felul acesta nuc1eul ajunge III s!i r~ itul lui octombne eu -eel pu~in 1,200-1,500 kg albinli in majori\'nle tin lirli. El ierneazli deasupra coloniei de ba:di., bine lmpachetat ~ i p1'imind dldurA de la colonia-mamA prin taietura pOdi~orulUi Snellgl'ove. Toamna i se va eompleta hrana necesarli eu jaguri plini eu miere !(co~ i de Is depozit ~i un fagure eu pAstura, pus ind roai tnspre interior, 111 preajma vHtorului ghem de iernare. Bine impachetat nucleul iernC l.lza deasupra ooloniei de halli. In primavarli, dupa controlul de fond ~ I s ltimularea activli, ambele uniUl.ti .se <l.ezvolta; colonia de bazA 'ajutA I~ U puiet pe <:ea ajutlitoare de sus. Cind puterea lor s-a egalat se simte nc voia de extindere peotru a nu roL Lucrind izolat fiecare prime~te cite un corp cu faguri gata claditi ~i 2-3 artuiciali; in total slnt patru corpuri. Atunci se unificA aibinele de 1a ambele uni~ti de~legind jundul Snellgrove $i fnl ocuindtL-l cu 0 gratie Hanemann, prin care aIblneIe pot circula in vole de sus In jos ~i invers; miitcile in-ro riim!nind izolate, dc-pun oua fiecare tn cuiburHe lor. Fiecare u nitate ocupl!. scum ctte lrei corpuri ~i este necesarli actiunea de inversare pentru prevenirea r(li tului. Metodele E. KomeU Pentr.u aoeast!!. operatie de extindere a spatiului cuibului lli prevenirea l'oitului eelor dollA uniUiti sint doua metode recomandate de CCI"CetAtorul E. Korneli : oea mai simplA metodli cere ca noile corpuri co rame sa se a~eze deasupra stupului ; toate albineie din am'bele uni~ti vor depozita acolo micrea adunaUi. Cea de-a doua metodA care este mai complicata cere cn Intre ceie douA unitA\i de cuib sa se intercaleze unuL sau. douli corpuri, cu core ocazie se face $i inverSOTea corpuriLOT in mod periodic, din 7 in 7 zile sau chiar din 10 in 10 zile, pinl!. se terminA lOarele cules. Schema intocmiUi. de cercetator este llimuritoare. fnaInte ck
0

61'r.sae:

3
2

,
0 0

""""-:<
Jg ~ ~

.... J'~--

"

;,..,.".,.
1

I
g

,
2

--

- --.... ~
J'....

'

'

~-

"

,
2

... ........... ........

I.. ... .

1lui ,\,1 1 "IA!. flO. InvcnKlrea C01"{l\lrilor cu pulet; c: puiet,u1 larvar care cslc ~ I r Ol1 lIl-il ! &:I'CU: d : t)u1 l'lul etl,p:1cl l, corp mal t~r; II : I(r3ti.Q c are irn,ploolclt cnll lrlh: h... llCd d lntr- o coli"'.'" In ul t.a .

..... ...... -

...............

-- ......-

.... ................... ....... 1

",.

- ...

...- ......

.... 3

",i

Prin accos lA metodA de inversal'ea cuiburilor se ,pel'mite mCltcl1o:' /il'l-.<;i extindA ouatul in corpul superior a1 fiecarui corp din eele dOI Ii\ calonji. Schema de mai sus reprez,intA stupul in care fiecare colonie an ' trei corpuri cu puiet j clnd se inverseaza earpul 1 Cll 3. In CU7.ul 1'111d colonia de sus pare sa tie blocatl cu miere, se inverseaza -coloniile inll'l} ele, A cu B. Gratia 'I'limine la locul s<1u despartind cele doua un it.ti\i pinl se face recoltarea, iar dod culesul s-a terminat ele se COlltdjX'!I('. Se poate folosi inca 0 gratie, dnd deasupra se a~aza 1-2 corpul'i supl irnentare peotru strlnsura de miere, spre a o.pri matca sA treacu in n('('s\(' (:Orpuri noC Acolo sus se la-sa 0 hotel selec\-ionsta, iar matca r.c VII ccloziona va ramine in unitatca ei. Avind in vedere .<;i strinsura, t:o' ramele slnt totdeauna g.rele, C. L. Farrar folose~te pentru coles nUln af magazine de recoWi cu rame de 15,87 em, ce nu au <l.ecit 20 kg g t'CU A tote fiecare putind deci sa fie minuite cu u~urinta rata de un co,'p plin eu miere, de tip R.A.1001 sau Dadant, care cintare~te 56 kg. Sint multe metod.e de a organiza lli aplica nO'Ul sistem de ('xpli'llllll.re pentru producerea mierii , a stu;pilor ou douA matci. C. L. F IU" 'l tl', Mi1ll~r, Harp, Loubet de L'Hoste ~i altH, tiecare au contribuit sf! r:11;)indeascA aceste metode care ~i-au doved.it e!icienta in marea pl'odu!'\it,. n unele tAd CO surse melifere permanente -5i bogate, cu aces! rei <l1~ exploatare a albinelor s- au aUns productii de cite 315 kg miel'e, pc d lld eei siropli cu 0 singurA matcii. ajung sA prod'Ud 160-180 kg la I) UII'iJi mell!era bogatA lji ell cules mult prelungit. Rezumind In citeva rind uri, putem spune cl toate se bazenzi'l IX' principiul descris mai inainte : primAvara sUmulare activA, colonH pUl(~I' nice, adaugarea deasupra a cite unui corp gal cu faguri gata eHid i\.i ~ i Ilrtificiali, pentrn ca mAteile sA extindli cit mai mult puietu!. Cu dout\ luni' inainte de marele cules colonia puternicti se_divide, izoilnd pe ceo de sus u un..iund de placaj. Atunci se introduce 0 matca ibuna 8colQ, ~ u masuri de siguraniA ce Ie Yom arAts la "CJ;e~terea mAtcilor\\ ~i ltisinrl tlrdini~uJ de darn~ deschis pentr, cea de-a doua colonie. ,oupu doud u .OpW,mini fundul de placaj se inlocuiel?te cu 0 gratie Hanemann ; sc pun deasupra cor:puri cu faguri gata eH1di~i ~i artificiali sau 3--4 mngatine de recoltat. DupB. recoltarea mierii se inlaturli matca mai virsLnk1\ ri1minind numai Wl8, se retrage gratia lli se stimuleaza toamna pe.n lrll II intra in iarn~ eu cit mai multa AlbinA Un!!'rA ~i cu multa miere I,> i 1 2 faguri cu pasturl1. Opera\ille se pot face co oriCBre stup. _vertical: Dadant dublu, lOultietajat ~i -R.A.~ 1001. Multietajatul se preteaza mai bine, la aceste nperatii, caci avind rame scunde, este mai u~r ~l se paate utiUza ~ i In produc\ii de miere in sect-june. CercetAtorul E. Kornell - amintit mlli Innln te - spune eli intr-un m.ultietajat cu doua matci lli eu magazin(' tlc recotta, intr-o zi s-au I'ealizat 18 kg de strlnsura . Si stupul orizontal se preteam la fol osirea metodei cu doul!. mlitci . t4rA sn poata face acea inversal'e a corpurilor care sli previna l'o lt.u1. '1\hn k>.:1 se bazeazA ~i aci pe vechiul principiu cli f amiliile putern ic(', II vlnd de ere'scut puiet de la doui!. matci, ajung sa realizeze prodll cl,il U\ult moi mari decit cete cu 0 singurA matd\, atingind normal l;ii chinl' 1 01'1 1\1;1111(\ dubl ll . Ucrainienii care au 'Un stup orizontaJ cu lG f agurl, 1

1 100

16

\I,

OttO

" 0'

tmpftrlind colonia in cite 8 laguri in doua compartimente, eu 0 diatrllgmli. in pozipe verticalc1, fi1cuta din pinza duhli1 metalica, realizeazA PI'O'duc\ii aproape dubie, Ond apare marele cules rid icii. diafragma, a~ pes te suprafata ramelor 0 gratie H anemann in , pozitie or;izontali1, iar deasu,'Pra un corp de stup Dadant sau 4-5 magazine de recolti1, Suprafe\ele latera1e ramase descoperite deocamdatA, se acopera cu sclndurele sa u capace de mArime corespunza.toare, Metoda de mare produc1ie a lui Loubert de l'H05te Francezul Loubet de l'Hoste, in lucrarea sa La Biruche deserie pe Inrg metoda marHor producPi cu doua matci Intr-un stup (rig, 61) cnlculind co precizie matematica foloasele ob~ute , In tIimp ce 0 mntca bunA depune Intr-o colonie aflaUi in stup Dadant eu 12 ! aguri cca 200 000 oua in decursul sezoanelor active, ea se epuizeaza aproape compJet.. ~i trebuie tnlocuitA, in stupul sAu dublu, matcile depun ma j

Lm de s/icJi-G&

m ...

"'f""""'---&;;;;;
Capu/~

Colon;,

F<rd.i

&",)8bi8 a-JZOntaI8

- - - - - - - _____ _ J .

'--------- __

__ 2

uniinie'P'" ..t
t.Ij.; .."..,.

rdi'!r-'_-

,
:

,--------~ - ~

~ ----- -----~
Fig, 61 , -

Stupul - Biruche-Loubet ell schema de funcl ionare .pentN productla ma.re'de mlere,

rn ult de 75000 oua fiecare fiin'd active eel putin doi ani, EI atl'i bu ic bunele rezultate ce Ie ob~ine faplului ca in stupul sAu Dadant imbunrltl!.\it d o mne~te 0 temperaturA ce nu oscileaza niciodatA, chiar clnd nfarf\ tcmperatura este mult scazuta, Intr-a'devAr, perePi stupului snu sl lli acopc rl\1 eu vatli de sticH1 peste care se aJI d 0 dublu rti de sci nd ul'f\: urdl ni!;;cle st nt plllsa tc in pAr\i1e iaterCl lc, un ltl s prc cst iar III doll",,,

la vest, !ormlnd pe sub faguri un curent biDe!ac~to r de (lCI' mcr('u proaspat, ..A.sttel, stupul infruntA nu numai !rigul iernii ci {i i ciUUun. mare a verii ; aerisirea est.e aetivatA vara printr-o tAieturA la lu nd, 1-11'('vA.zutA cu pinzA metalica, lI n interiorul stupuluifaguri stau in put rec(', impartit in doua compartimente a cite 6 !aguri fiecare cu 0 diafz 'l.Igmu din a luminium ce aluneca In douA taieturi !Acute in peretele d in (/lV' ~ i eel din spate. In fiecare' compartiment ouA cite 0 matcii, D Cmlilpl"Il fngurilor se afl A 0 gratie Hanemann prin zilbrelele careia albi nele p'll tTece, Ea acoperA tot pedmebrul stupului inchizind ~i golul de deasupl'l' diairagmei. pentru ca mAtcile sA nu poatA trece de la un comparLirlwnl la eel vecin, P as1rarea cal'durii int.erioare este ajutatA ~i de 0 plaC'/\ eli: aluminiu ee lasA un gol marginal de 6 em de jur imprejurul grali<.>i. 1'(> acolo albinele ambelor colonH se strecoarA infratindu-se in munC',1 avind aceJa~i mir~s. Peste acest dispozitiv se inal~ 1-2 corpuri de stup Dadunl i 'll faguri gata clAditi, ce au in col"pul al doilea un grup de faguri a rtHlcilll! la mijloc, dispozitiv care corespunde perfect. condi~ilor 10 care a lbln(:h. in mod obi!inuit clAdesc fagun, Deasupra col'lpului superior se aila un podi~r dintr-o tesi1turti (':Irl' acopera cu un strat de vata. de sticI., suprafala superioara a ramctor 1;11 nu ingaduie cAldurii toride din verA sa influenteze negativ (.'O Jonll le surori, evitind !lomajul aIbinelor care in felul acesta nu ajung Cll sa atell "tn barM", ca 18 alti stupi simpli, In timpul marelui cules, tabla de uluminiu ce acopera supratata gratiei este ridicatA. pentru a inlesni c1 rcuIa~ia aerului !Ii evapora~ia apei din miere, ,Productia mieni este constanta ~i mare ~ i ea se realizeaza ch inr tn nnH foarte slabi clnd in stupii simpli cu 0 matd. albinele aduna fO lCU: pu~ina miere ~i uneori chiar deloc. Statistica pe cinci ani QratA cli productia este de 3-4 ori mai mare lata de stupii simpli, aflati in priS[l(':) intretinu\i cu aee1eal1,i mijloace. In schimb in regiunile bogst melifere cum este regiunea Lande (li n Franta in preajma Oceanului Atlantic, producpa depa~e!l te 150 kg. Roircil nu apare, cli.oi corpul superior o1'i magazinele de recolta. sint sulicient.<' . Stimularea de primAvarA ineepe la 15 !ebruarie, numai Cll -5C1'bC>L cnodi, ce se of era in plAci pose deasupra gratiei Hanemann ~i avind llCces la ele aIbinele din marele ghem ee se formeaza tinga diafragma de nl um'iniu, Peste ~erbet se a~terne un ziar ce acoperli totul. Stimular cn S(' COmpletea:za cu faguri descApaci\i in rame de magazin, aooperite eu cluut. t oi de tablA din aluminiu, peste care se a:)azA cuvertura de vat! de sticld, plus capacul. Se fo los~te un hrlinitor de urdini ~ ; afarn se a~azli. 0 st,iclll plinA cu sirop. al cli.rei dop are citeva orWell prin care lichidul se scurge lutr-o placA eu 4-5 canale ce pa:truude adinc pe sub ramele stu pulu i ; Uecare compariment are hrAnitorul sau, Pentru ea siropul sa nu curgu nUlturi, stupii stau perfect 'Orizontal, verificat cu 0 cumpam'i de nivt'.1. Inainte cu nouA zile de aparitia marelui cules se blocheazA partinl ountu1 din compartimentu-l mAtcH virstnice, care se orfanizeazA, Opel'u\ io 8e race astIel : se soot to~i fagurii din acel compartiment !Ii se scuLu rrt IOniA albina inclusiv rnat.ca peste albina din comparimentul vecin. l'l(U ~ ",Ind provizoriu gratia pentrn ca sa fie sigor cA acolo se -a:fUi nm:t.cu s('uLu-

'I'

.,i

402

,1O :j

ralli. Nu se obsetwA niej 0 reae\ie a mAtcH~r; ele ouA. in timp ee In com par_ Llmentul golit provizoriu sint doar doicile care ingrijesc puietul in timpul oolor noud tile, clnd sint cApAciti fagurH. Deci albinele daici de acolo rAnlln <'lisponibile pentru culesul mare, 18- care particip~ ~ i ele. Cu timpul Illol.ca mai virstnieA dispare, dar in schimb, in partea orlanizatA albinele cilidese botd immoase. Fagurii eu miere se pun sus in corpul pentru !JLI'insurA. F!"gurele cu" bQ.~~t~_J=!YLdepar.te, 18 margdne;--izoltifdu-l Cll rl.1gudi cu miere, pentru ea al~inele ce le ingrljes....~fie-nel.ini$lite de prezen~ celeilalte mAtei <;till compartimentul vecin. Ca 0 mAsurn de prcicautie jumatatea- destup odanA este acoperit! etan~ cu 0 tablA ~i 0 cuverturel de postav. In anul urmator se procedeazA Ia fel cu cealaltA rn'utdi.. Astlel, din 2 in 2 ani lieeare compartiment i:~i reinn oiellte matea. Am insistat mai mult cu descrierea acestui stup deoarece unanimiLutea literaturii apicole din Franta, In frunte eu A. Caillas, it considera ell pe deplin satisfAcc1tor. Incontestabil ea metoda cu douA mAtci intr-un stup, initiata. de marcle cercetAtor C. L. Farrar, indUerent eu ce tip de stup este folosita., asiRur:!. in primavara., din vreme, 0 dezvoltare mult mai accentuata, 0 cantilute mai mare de puie~ care dupa rtoti cercet!torii de~e~te co 66% pt'oductia coloniilor simple, in locuLi eu un coles slab ~i cu peste 100% I.lcol0 unde se dispune de 0 baZa mellier& acceptabila.
Recolta r ca mier ij

In ainte de a fa ce orice operatie de extractie a mierH, stuparul va r(lce un sondaj .pentru a stabili eu oarecaTe aproximatie _ in aCara tic datele cintarului - situatia acumulArilor de miere in corpurile de HIrtnsura ~i daci\ ea a ajuns sau nu incll. ,in stadiul de maturitate. Odat! ce aceastA situat}e este stabilitA, apicultorul pune la rezervA un numAr de laguri cApaciti, atitia citi vor. fj necesari coloniilor in loamna, pentru asigurarea unei bune iernAri cu miere de cea mai buna c llitate, suCicienta pinA in luna aprilie. Proceruntl astfel apicultorul este prevAzator l1i chibzui~te viitorul caloniilor sale in rele mai bune cooditii. Tot ce prisose!?te peste eeea ce lasA colonii/or pina. in toamna estl;' dcstinat extractiei. Desigur cli in calculele sale intra la socotealA in primul rind situatin bazei melilere din jurul s.tupinei : dadi pe 0 razii de 3 km mai ore (l/lre sau nu posibilitAti de cules in continuare; dad stupina va fi dusii 811U nu fn pastoral la 1-2 cru..\esuri urmi1toare ; dadi. a fAeut sau nu euvenita recunoa~tere a locului respectiv ,pentru a n oareeum sigur cel ttora respectivA oCerA ~ansa unei ooi recolte? Bine fac stuparii care au posibilitatea sa transporte intr-o m~inA mica un stup puternic impreunA eu cintaru l de control, care a~ezat in regiunea vizatA, sa. rAmina pc loc :!- 3 zile; asUe1 el paate sa~i dea seams de posibilitatile meJife.rc 111(' I'CgiUDii respective !}i sa hotara!1CA in deplinA euno!}tintii de Cllllzi'i. tI(I('1I ~te bine sau nu sa ducli. stupina acolo. E1 nu trebuie sA se mul\lI1llt:13cl\ 1 nUl1lni Cll 0 npreclere vizuaHi. care poate oferi un tablou [rumOS de (1 111'1 1, penLI'u c~ IHH' putel.l s~ nu dea nectar; Sau s~ se bazcze pe infflrnH I1" l\I
HI I

Inten\ionut cr(mutc date de multe ori de sLuparH a~ezat i mai dlnui,ltc ft l zona respectiva, pentru a stApa de un concurent ee le-ar mic!jora ~HtI S l'II ' de a realiza singuI'li 0 reoolUL Orieare ar Ii situatia stuparul trebuie sA lase in stupi hranh SUr lcienta in faguri, 1-:5. lag!Jj."'i. mSI-ginalj .Qlini cu miece !}i po.'stura. 1 \ 11 extFagc deei numai ceea ce rAmine disponibil dupA re~ervi1 pusa clL'-U parte !}i cea- l1lsat1l. tf:i-"{:Ontinuare~ coI.Onii1or ea hranA. Sint cazur; eil1d uIbmele au adunat in stupf in majorHate miere de mana., care nu es t ' buna pentru iernare. El 0 lastl. pc loe pinA in pragul toamnei , cind 0 c,," trage in intregime ~i, fie di dA oolonillor fagtmi cu miere eApAcit.:~, fI(' la rezerva, fie cA face () branjre masivA in Cl"teva. zile, asigurJnd hnlHI I !I(, iarnA pinA in aprilie. In aceealli situatie.. va fi ~i 0 stupina in eare bil1lu it, nosemoza, cAci este de pre.ferat atunei sA se extragl toatA mier'eu, CI.lIt desigur c!" este...in!estslA l;ii sa se la~o hrarure masiva, cu sirop de ZtlMr ru adaos de. Fumidil B. In primavaMl coloniile vor Ii ajutalc ell 2-3 faguri cu miere de cal:!tate ~i neioLestatii. de sporii acestei pt' it l1c J ~ dioase bali. Dupa ace-ste mllsuri se paate trece Is recoltarea propriu- ziHn n mierii. E:rtrilc}ia mierii se face cln'd ea este maturatA l1i ciod inlorcl l1d lItI ragure cu speteaza in!erioarA in sus, mierea nu urge din alveQlc; in L'UZ conlrar-tecoltarea se mer 'anl1ria citeva ZiIe. $i totu~i sint cazud dlld rccolt-area trebuie lAcutii ehiar olnd mierea nti este pc depl.in COupl f"l ~ I nnume clod stuparul s-abO'Hirit sa. pIece in pastoral la salcimul al doile:1 care inflore.!?te in zonele de altitudine mai mari. Este foarte IX'r i ('\do~ pentru eXistents coloniei sA se pIece la drum eu miere apoasa. ciici (I ndia lIcrisire at' fJ organiznta in stup pentru transpo.tt., mierea crudu n l"l('I I\IE!"$te albinele colonlilor; aeesteu pie>rd. posibilitatea de a respit'a n Ol"l11111 cfici li se umezesc stigmele respiratorii ~i multe vor muri as!ixi atc. Dr' nceea, de~i este nevoie de 2-3 zile de intirziere a pleearii. este de prcferat. sa. se extraga mierea insuficient maturizata, care poate fi matul'ol~ ,I artificial - W?a eum vorn arAta mai departe. Cine msa poate Ll"HtISporta stupii cu ut'd ini~ele deschise, poale sa. pIece 1a drum Ili cu 0 micl"(' l1lai putin matura, clici atunci 0 mare parte dih albine ies pe peretelt. frontal al stupului ~i scapa de pericolul asfixier.ii. Recol't area rriierii in stupinele mati. nu se face in prisacA, ci COl1)Urile sau mngazinele de recolta. sint ridicale de pc stu pi, fArA albina 11l.'Ope.ritoare ~i . transportate la 0 central~ (ng. 62). Aici slnt amenajate (!(Imere speciale cu 0 temperaturA constantA de 40C unde corpurile cu Inlere pot sta oricit fAd ca rnierea sA cristalizeze ~i sA fie destu l dL' rlu i"dA pentru a fi scoasb. ~or. Aparatura modernA in asemenCa centnd t Ingfiduie extragel'ea mieni din magaz.inele de recoltA a..'jOa cum au f(l"t uduse. Desc<lpacirea se face cu dispozitive speciale. La noi stupinele in'dustniale sint inzestrate cu extractoare Ilw t'i rtldiale in care incap deadata 48 de rame ce stau pe muche, iill' pt' in pllLcrea eentriiugArU, mierea este extrasA deodatA pe ambele re~e u up:t ('(.I rnl"rurii au fost desclpAciti. Relerindu-ne Ia feluI cum se ridid corpurile ~i ITIilgnz.inelc ric l'(\OOllil pline cu ntiere, vechea metoda, a fumului bog.a t daL pes t.e tllbitl'~ll~ IIC \lpcriloare ~i .p eriatul lor de pe faguri , este inloCllil[i ce metoda Colu-

<lor,

treaza stivui1c In clilnerA, iar seara, cind slbinele nu mal zboni'li" ('ie Ill' retrocedeaza s Lup'llor de Ia care au fost ridicate, pentru ea sIbincic M hnga resturile de mlere. Nu este 'bine sa. s~Jase fagurii nelif4ti de illiCit', cld aeeste resturi ~vQt..c rlstru1za ~nll'e n m'p ~i VOl' fonna celllrc tk cnstali"zare pe~mierea din anul viltor,

Extraetw.. mimi in tim,pul noptii

Dar nu toate stupinele au posibilitatea unor carnere speciale in vederea extractiei miedi - mai 'ales ctnd stuparul s-a deplasat cu s tupina in pastoral slintl. 'Pon p.!!.<luri sau linga tarlale eu culturi. e.ntomuflh . In ace.ste situatii extractia mlerll se faee noaptea. In consecin\{ ~ II I, eUl'Sul zilei se aleg din prisacl. citiva stupi cu colonii putemice, cnrc rll! $i 0 stabilitate serioasA pe scaunele lor, calonii drora Ii se ridicl\ podi ~ ~orul a.c;ezindu-se peste corpul de stup 0 ramA cu plazA metal idi.: pc acesta se stivuiesc 5-6 corpuri pline cu faguri de pe care s-au mtiLuI'lIl in preala:bU, 1ri stupul lor, toata aibina culegi\toare. Nu este ncvj ,h ' IO f, se caute matca, dict -'li ea va cadea in stupul golit, odam ell ;lihll.,.II' m.!!.turate. Fagurii stau asttel la caldura degajata. de corpuril c ( ' 11 ('lI lh ale colonillor puternice gazde, pina seara, eind lucrarea incepc, iill' rdl d nele s-au adunat in stupii lor. Trebuie Iuate masuri ca, ZiU'8, ol'lcc rislld totre aeeste corpuri sa fie bine astllpate cu hirtie sau ~i mai bin!..', '1(' lipesc Is locul lor de imbinare fi~H de 'h!rtie eu pap din nUnA d c ,:(1'111 eu apa, care sears, se dez1ipesc u~r ~i se spalA. cu 0 perie de dll:;;~lII wll,! ~i apa cald.!!.. Extractia se face aUituri de stupinA 18 10-15 m unde se lixCII?ll cxtractorul pe un postament solid de lemn, flicind in dreptul canelci til" scurgere 0 groap! tn care stcl caldarea pentru miere. Acolo se all:i IlHi~u1'8te ~i bidoanele curatepentru depozitat mierea extrasa ~i 0 masa p t' care sta. tava de deseapacire ~i 0 lamp..!i. de buc4tArie ell petrol, pc c.ure o oaHi Cll api\ iierbinte indHze!?te cutitele de desc'!!'pAcire. Un lighean c'u apa se e!la alatun pentru ca apicultorul ~ i personalul de ajutor sil 1)(' apele deseori pe miini, caci altfel s-ar murd.!!.ri corpurile eu Umle de tniere, care a doua zi pot sa indemne albinel~ In furt~ag. Opera~ia de desdpa:cire se face cu un cutit desciipiicitor Incal7:H tn apa !ierbinte sau electric, ca.piicelile !hnd strinse in tava de dcs-

"'Ig, 62. -

Instala~ia modern& pentru extractia

B4neasa.

mlerii la

ComblnatuJ. a.pIroI

Kirti unor substan~ repulsive care tndepa:rteaza automat albinele de pe luguri, iar COrpurue sint ridicate ~i duse 16. extrac\.ia mier:iL Mai tnainte eu douA decenii se folosea in aeest soop acidul fen ic, cu care se tlll'Opea 0 ramii cu plnzA, care se a$eza deasupra corpului deschis, iar olbinele se refugiau spre cuib. S-a dovedit cll pe linga cA substanta este (:Ol'osivA ~i greu de manipulat, uneori mirosul acidului fenic era luat de miere cat'e devenea invanda'bUii. S-a renun~at Ia el, folosind ben~k dehtda, substa n t1!. lichida cu miros de migdale smare !}i cu usturlitor, ce se obtine prin antrenarea eu vapori a turtelor de migdale amare; i ,;e mai ziee in cromie aldehidA benzoicA. Operatia se face astiel : 0 plac! de scindura negeluit4 de marimea suprafetei stupului este pulverizatA eu aceasta substantA ; se dA pu~ fum peste sibine pentru a Ie sill sA cobc)are in cUlb; apoi placa se l.I~oz1!. peste rame $i se lasa cinci minute, timp in care taate albinele parasesc !.agunU, refugiindu-se in jos spre cuib. Un alt mijloc mai practie f'Olosit in str&inAtate este eel al unui compt'esol' care sufla albillele din etajele de sus in rele de jos. Albinele Sf,lCl'ifite $i fan'!. sa inceN:.'e a tntepa se refugia.i~ aoolo, iar corpurile sint I'Ic\icnte ~i 'transpor:tate intr-o camera ealda, bine jzolatA, uncle se stivll'i ese in vederea extmctuei. Ridicares ~i coborirea corpurilor pline se face co ni~te mici elevlllO{lre Cll platformA ca cele ee se [olosesc in gad la transpol'tul bngnjelor, COI'put'He ridieate cu ajutorul acestor elevatoare stnt a'}ezatc pe r;J IHi 'ln ,i du.sc 10 ccntraHi pen tl'u extraetie. Corpul'ilr cu ragur ii cxl.rH~i lie p!l...-

gusr

cdpdcit (tig. 63).

Fiecare !agure descApA.cit este pus imedint in extractorul radi al o~ dndu-l pe muche ; astrel incap 24-48 de rame din care se poate eXll'lIgc ,niecea deodatA. lncarcarea extraatorului trebuie echilibratii alteLnind 1 'IIJl1eJe pline cu altele mai PUtin pline. Altfel extractorul s-at' dezcchi libra, Viteza de e~\i e la oinsep& este midi, mierea fUnd expulzl.lti\ ,J\n alveole-fAciii'd un sunet ca plosia pe un acoperil? Cind sunetuj nu ., mai aude se mAre~te_vJte.!-a. _pip.a cindJ.oata mierea din alveole cslc rxpulzat:l. Ea se las.!!. aoolo pe fund ~ grel!!a~a sa da extractol'lllu i (, _LnbUitnte ~i mai mare: cind rotorul a inceput sA aUng!" suprafata micl'iI " 'tJ)e fund, se deschide caneaua ~i:-mier.ea ~e scurge intr-<> cAldnre; dnd'i ~rf)fipn este destul de adinc'!!' tncit iDcape bidoDul direct sub cnnen, :;c
-107

400

gUI'~,

pune acest...') noolo pinA se umple. Bidoancle trebuie umplute pinii sus 10 dupii care se lusa thnp de 24 de ore, dod orice corp strAin din

\ mtlsa miel'iJ inc1usiv bulele de aer, polenul, cApAcelele de ceara etc. se ddicu la suprafata; ell 0 lingura acestea sint sboase intr-un vas, iar mierea ramine perfect llinpede. Stuparli care au extractoare gen paner, io care tncap 3-4 oome exb'ag incet mierea de pe una din IeteIe Ingurilor fiirii a 0 scoate total; npoi oprind rotarul, intoarce fagurele ell parten plinii neextrasA ; 1a inceput rotoru\ se invirte mai incet l1i apoi cu viteza mult mAritA pen-tru ca toom mierea de pe aceasta a douB fa~ sA fie expulzata ; avind in vedere cA prima fa\li mai are in alveole miere, se mai iotarc tnc1l. odata Iagurii pe prima fatA ~i dind 0 vitez~ mai mare mierea din acele alveole este expu\zatA efecUv.

de ser prinln.' el. Cil'i seini\a nu poate triii intr-o atmosferA eu c url II~ 1. Fagurii cu pt'tslurll. se pun la p.1i.slrare in corpuri gOelie de stu,,!. e u fund lii capac e~, fund sUvuite cite 5-6 corpuri, intre caI:e - Ii.! Cit'C/lI' l ' (:()rp, se pune 0 bucata de va1;4 udatA bin~ cu 100-120 m! ocid ghJ(jll! sau tehnic; pentru ca vaporii sA nu se risipeasca prinire spatijJc di ntrl' co-rpuri peste acest:ea se npese fi~ti unse cu pap. Vapodi at:ild'i flUill l'lI , IBrvele lor i}i chiar ouAle, ~ i totodatA fac 0 asanare contra spori1(II' Il l ' nosema care pot Ii prezenti in alveolele fagurilor. 0 condilie {Ie bllll l l reu~it;a este ins.1i ca atmosfera de-..afarli. sa fie de cel pu\in 18C, {' 5 1" nitfel Ilcidur acetic 'ntrSevo1atiliz~~zlI. -:- Aciaiir atacind pielea, stupflrlil se va feri sa lucreze farA m~nu~i. Fagurii ~se mal pot dezin!ecta in sp<.'cia! contra g'~seln11ei cu fum de pucioasa, dar clod in unii din C I!lIl'i U se mat gAsCi}te miElre descapAcitA !?i mai ales nematurata, se produc:e till praces de moldiIicare a suliului- tn aCid sulfuros, .care este toxic.

~v !!I~

~ ,---===~
.... an

Cristalizarea untoas(i $i lichefierea mierii cristalizate

Sint multe tAri unde mierea este cerutA la corisum sub [ Ol',,.!! cristalizata, deoare<:."e sub 6ceasta formA prezihtli. 0 garan\-ie a pH I'1UI \I. sale $i pentl'u cli. <8,Stfel poate id 'COnsumata pe piine ca untuI, Il VilH1 11 11 nspect ~i gust atrAgAtor . Procedeul de ob\inere a ei in astfel de &tare este urmatorul : in L I'-IIJI luborator unde se face opera~ia aceasta, trebuie -ea temperaturu ~r. rll' de 5_15C. In masa mierii se introduc 5% miere cristalizatA tin. Cli n spatulA de lemn care trebuie sA ajungA pina lafundul vasulu.i , micI'('tt Ie nmest:.ecl. de dou~ on pe zi, dimineata ~i seara, cite 5 minute. !je Vu observa -curind ca. mierea incepe sA se ingroo~e l}i sA se formeze in 1n1.(..'1(1 el cristale fine. Atunci se toarnA imediat in bidoone de celuloid, de LabIA cositoritA sau chiar in saci de polietilena, unde ea i!?i va desav'in,;L cristalizarea. Ill- principiu 0 miere care granuleazA .r:epede va avea granu le tIne, n~ Y.B-h:rments: ~i Va Ii mai _m~t apreciatA. MW-ell.crist alizala lrebUTe lerHA-de umiditatea relativli. a aerului mai mare de 60%. En Se \tne ermetic inchisA, de preferat in bidoane pentru -lapte care au capnc cu garnitura de cU"ciuc, cAci altfel avind oller 41 supraiatli, absoarbe Upll din ner ~ i incepe sA Iermenteze depreciind mierea, Lichefierea mierii cristalizate este 0 opera~ie care se face n.UIlWl IIlunoi d nd este cerutc1 de pia\a de desfacere Ia consum ca mere lich idt!.. In srupinli. sau in gospodiiria stuparuluj, ea se face a deseori in mod Ill'COrespunzator, depreci'ind par~ial componenta acestui desavir$it ali IIhmJ, cad lichefiind mi'e rea tn b:idoane l111ezate in contact direct. cu SUI'SII lie cl\ltlurA, masa ei se incll..ze1;t.e neuniJorm, Astle} la fun'd temperat.ura mtcrli depa~Cl?te 60-70OC. iar straturile superioare sint debenninalc sl'i ... Uehefieze ~i ele. Cind operatia este temlinata mierea nu numal eil i}i- n I'J,rdut pl'etioasele sale enzime -eu indlcele diastazic coresponden.t, .1~lme care mor la 0 temperatura d'e peste 3BoC, dar produsul l:\(> h..l4\rd!. cu hidroxi-rnetyl-':!'Urfurol (H.M.F.) - care mArit 'peste pl'opo"~i ll 11ft 2"1, devine chiar .toxic; mierea i~i pierde aroma, se inchide lu ClLiOlll'C, Jnr pl'odu8l11 cstc '(loar 0 glucidU oarecare. De aceea, masa stupariloz csl<: ' hlllu ali nu se OCllpe de problema lichefierii mierii cristalizat.e; ea ~c

,
eX\.I'llctoru!
ra4iaL

Fig. 63. a -

Aparatura de ext'ra6 miere In stupinl mlcl :

cutlt de deacApAcire ; c _

de&cAp4citorUi ; b -

Spre dimineata operatia se opr~te; se spaHi tot ce este atins de miere; extractorul se invele~te cu un cearceaf legat sus ~ jos, iar la canea se leagA de jur-Imprejur 0 bucatA de plastic, Persooalul se odihnCl1te pina Ia amiaza; apoi rein-cepe lot programul adltat mai sus. D~i cuiesul este terminat, oici 0 albina nu d.1i. semne de furtil1ag. Cind lucrarea s-a termioat definitiv, tot utilajul folosit se spal.1i. bine ~i este pus In pastrare pin.1i. Ie extrac~ia urmlitoare.

Maturarea mierii n ecoapta , Maturarea mierii extrasii, !nca "'necoapta, se face in camera caldli de 30 avind deasupra maturatoarelor 0 Ioaie de titon. La cAldur.1i. apa din miere se evapora, iar mierea se coace in cUeva zile, Cu cit maLuralorul cslc mai larg la suprafata, cu aUt mierea se coace mai repede maturinc1u-se. Procentul de apA. din ea nu trebuie sa depii~ascA 20%, ceca ce sc constat:i. eu un refractometru. Mierea trebuie feri ta de lwnina so lari!., en.d i ~i pierde enzimele. PiisL'l'area fagurilor goliti de miere se race prin 8ljezl)l'eU Ill r pe " stcilljc tn enmcl'e sau pod, pu\in distl'ln\uti , ~l1tl'U a put.co cil'{., Ui a c llI'('n\,

'Ion

wt)

(oce. tn schimb in laboratoare spedalizat.e cum este eel de la Comhinatul up\(.'ol din Bucure!?ti-Biineasa al Asocia~iei CrescArorilor de Albine care este ulilat cu 0 aparatilra speciala moderna. Liche!ierea ori cristalizarea voitA se face in condi~ii periecte. t..Dadl totu~i unii producAtori tin neapArat sA lichefieze mierea in gospodAria pro-prie eu conditia e8 sA ofere consumatorilor 0 miere licherlat..1 care sa nU-l1i piarda bunele sa1e proprietati, 0 POt face astfe! : pun bidonul de miere fotr-un cazan ind~tor Cll apA caldA; fundul bidonulu i sA slea in cazan pe doua corniere de fier de 3-4 om ea sA nu fie In contact direct Cll fundul c8zsnullui, iar apa sa poat~ drcula agitind-o mereu Urli ea temperatura ei sA dep8.~ascl. 45C, Folosind un tennometru el verificA mereu temperatura. In ielul acesta mierea se licheriazA incet avtnd 0 temperaturA ,d e 30-35 u C. ceea ce se face in 24 de ore, 10 plus, uu trebuie sa. ra.minA in masa mierii HcheI-iate -nici un cristal ; mai curinrl sau mai tirziu in jurul lui vor >palariza altele .,i mierea se rccristalizeaza din nou, dacA nu este pastrati1 intr-o earned. eu temperatura totdeauna de eel pu~in 14C, Opera~ia este dect .,i mi~loasA ~i de durata, ceea ce nu-i de dodt, Bine ar fi dadi s-ar rol001 toate mijloacele de publicitate pentru a statui pe consumatori sa foloseascA mierea cristalizatA, care este J?i mai pHicu11i clnd se prezinta cu 0 c ristelizare untoasa ~ cum am arlitat mai ine.inte, dectt s3 consume 0 rniere lichefiata in oonditil neco.respunzAtoare ce este departe de ceea ce a fost cindva in alveolele fagurilor. Pentru di. am vorbit de Combinatul apiool B3neasa, procesul tehnologi'c pentl"U prelucrare-a mierii, in:dUerent de destina~ia el, este in arest mare complex, destul de simplu; cu aparatura ce 0 oposedA, liclle1iazli mierea cristalizatA in bidoane 8.18 cum 0 achizitioneaU, prezenttnd un pr'Odus eXact a.,a cum a fost produs de Hoare ~i transformat de aibine dIn nectar in miere. Acolo mierea recep~ionata este verificata din punet de vedere organoleptic J?i chimic .,i daca corespunde stasului este trecutl in procesul de 'lichefiere, filtrare ~i lmooteliere in cele mai pelifecte conditiuni, DupA receptie, mierea oorespunzitoare slasului este sorta11i pe calitl1\i,i, .!i i apoi, bidoanele, spaJate bine, sint in'troduse cu gura in jos Intr~ camera de preincAlzire, ell 0 oopacitate de 40-50 bidoane 0 t.e mperatura -oonstaruta. de 48-50 oC. Aici mierea este IichefJarta ~i se scurge treptat din bidoane. Tempemwra :int.erioara a rrtierH este de n\lmai 30-35 c C. Timpul necesar Uche1ierii unel ~rje este 24-48 are, in oamera de preindilzire aerul cald este vehi:culat in permanentA de douA ventilatoare, Mierea lichefla11i trece apal intr-o cuva unde este U,$Or omogeni:GaU'i, Aiel mierea stagneaza 4-5 ore, timp in care 0 parte din impUI'itiW *i bulele de ser se ridica la suprafat;l, Restul de impuritati sint aplite Ja iiltrare. astfel ca mierea rezultatli care ajunge In madlc rezerVOtu'(' (:ste curaUi. Capac.itatea rezervoarelor este de 20-25 tone. I)(! a(.'olo micrcn .se im\Yul.eliaza in borcane sau butoaie de 150-200 kg. ACl''1 h.'[l din unnU, doc;'! sin.t din fi cr sau zinc se parafineazi'i in pl":-:IIt:lhil \! LI

pal'8ofina topitil 18 70"C, rostogolind butoaie'ie pen.tru. a prinde un sLrnl Itolator pe pet'e\i lji f'Und, astfe1 ca mierea sA nu vinti in contact dit'ec't cU peretfi acestora, Butoaiele-3in tabla inoXiidabiiA nu se paraUneaUi, - Mierea astfel cOndi~ionata ~i oferitil consumatorilor este un prouu:; natural care i!?i p!istreazli'"nealterate toate calitA~ile.
Producerea mierii in sectiuni

.,i

Prod!!cerea_tnierij in secjiu11,i se face numai in colonii putcro i(:(', Este 0 specialitate care daca. cere albiiielor ~i stuparu1ui 0 muncli. d C11lIebitA !}i atentA, in schimb este raspli1titA cu un pre~ dublu, produsul fUnd considerat ca 0 delicatesa. Sectiunile sint ni~te ragur~i incnd n1\1 1n cite 0 ramA sub\ire de 2,5 mm fi!cute din fi!?ii tie lemn de tei moak' $1 maleabile, cu lungimea fi~iilor de 420 nun ~i H1rgimea de 48 III II I. F'tljiile puse in apA cAldut;l timp de 20-30 minute se pot indoi ~i inchc l, '. lu ce1e doua capete, forrriind fie:care cite un dreptuO'ghi ou margin lie tk, 102/129 mm, Fi!?iile au la mijloc, in partea interioarA. 0 ~ietura lon~ 1 tudinala in care, atunci cind extremitatile fi~iei sint adunate ~i p.'illfl" In tincuri, se prinde 0 foaie de fagure artificial sub~ire, flicut din ('l'lI rll de calita'te superioara, din clip~cele , Inzestrarea sec~iunilor ell ace~ti faguri se face astfel: in pl'iHlul rind se taie exact iagurii ca sa incapa in perimetrul sec~iunilor ~i /J~ poata intra marginile lor in tAietura mediana a liecarei s~iunL PCIlII'l I rlxarea Ugura~ilor se folos~ tn primul rind un calapad de lent n II cArui grosime este exact cit jumatatea unei sect-iuni; pe acest calupud lie pune iAgura~ul; se scoate clin apA fi~ia de sectiune, se indoa ic III ool~uri dupii forma 'c alapoclului incheind~ in tincurile celor doua ex h'efnltA~i, care se apropie ~i se string; cind s~iunea se usucA, tincudle .0 strtng automat IIi deci nu este nevoie sa fie prinse in eui~oare. P entru *llJurantl. C\l un ~paclu cald tinut in apA fierbinte. se apropie laturs lui lie marginile fAgurru;;ului, care topindu-se ul1Or, ceara se solidificA ~i lII:Illel sint gata s~iuoile spre a fi date albinelor sA Ie cladeascA ll'i apoi . !'lle umpl.e cu miere care va fi cApAcitl dupa maturarea ei. OdatA terminatA inzestrarea sec~unilor eu :f'Agur~i ele se incntll'CQzA in rame obi.,nuite spre a fi gats eHidite dud apare marele clI les. ll1br~ ramA de 435x300 mm incap B sec~iuni 'puse pe 2 'I'induri !;ii sprijJn.ite jos pe 0 .,ipcA cAci dedesubtul lor mai rAmine un spatiu libel' de & em pe care albinele U completeazA C\l faguri obi~nui\i. Rama ell rele II lX:\iuni se a~azA Hngl cuib intre 2 faguri eu miere; albinele unui stup putcrnic Ie clAdesc tn 2-3 zile cind rama este ridicatA din stup, sec\iunHe cllidite sint scoase 1]i puse la depozlt, iar in locul lor se pune b dlldit 0 alta ramlt C\l 8 sec\iuni eu faguri ar.tifidali (fig, 64. ). Cind apare marele cules de 180 salcim, tei sau zmeurA. sec\iunil C' f>lIldil.c se 8!?azA intr-un magazin special inalt cit inlU~imea sectilm ilor. floc! de ] 3 om, io care incap pinA la 24 sectiuni Bgezate uncle lin r,!\ Illl('le : in partea de jos sec?unile se sprijinA pe Dj~te traverse de L;ihl t1 In fOnnH I~terei T (fig, 64 , b). DueL\ Illbinele care au clMit sec~iunile au pus ceWt miel'e in tli}(uI'll'll I1<'UI1I 1a 8!?e'Zarea lor tn magazin ele se vor pone In. mnrg iO(M
4 11

I]{I

lIlogllzinului, iar 'eei complet goi, la centru. Pe rnAsurA ce albinele cApAparte din secFUni ele sin.t scoase, puse la depozit ~i in loeul lor 5(! mutA sec\.iunile din centro spre margine, iar eele noi in locul lor. sectJ.unile au fost eApAcite, Nu lrebuie IAsate prea mult timp dup.!i d!.ci aIbinele eirculind mult pe suprafa~ lor Ie p.!iteazA au propolis, jar eu loarea cedi se mai ingtHben~. Pentm en matca stupului sa nu urce sus intre sectiuni, peste euib sc (l~azA a gratie Hanemann fAcuta din sirmA inoxidabilA. Pentru ea albineie sa aiba acces IJ.a foile de faguri ar:titiciali 1?i d.-i ciAideascA, margio Be fiecArei secl-iuni au cite 0 scobitllrA de 5 mm adlncli. ~i lung! dc 70 nun.
l'(.'SC 0

ce

a I -

Fig. 6" - Sec\luni 'OU miere '8nlnjate : in n.me ; b - trI magulne de recoltA apectali ;
maga:r.inul; J -

IITAtar; , -

nrc de Hxare.

!ntre pere~ii sectiunilor trebuie sA nu raminA oid un gol pentru 11 nu da prilej aIbineJor sA Ie lipeascli. cu propalis ~i sA tadi diiicil ~ scoaterea lor din magazin clod vor fi plioe c.u miere cApAcitA. De asemenea, pentru ea albinele sli nu cladeascl!. faguri tn spatUle de eireulatie, se a~!:lZA tntre douA rinduri de sec~iuni un separator fAcut din tabla, ori din scindurele f owte subtiri din lemn de f'ng fiert, IAsind strict numa'i spa\iul necesar de circula~ie. Daca la una din marginile magazinului s-a crest vreun gol care nu ar pne fixate sec~iunile intre ele, se introduc acolo ni.c;te arcuri lntre o margine a magazinu]ui !?i ultimul separator. Stuparii cu stupi orizoritali care urmaresc obtinerea de miere in secti uni 0 pot face in doua moduri : a) construiese rame late de 48 mm. Sec\iunile stau in aceste rame tn pozitie vel'tiealA, dar trebuie sA fie cu laturiJe perfect egale de lq5 mm peotru ea sa ineapa pe douA rin'duri suprapuse in lumina interloara Ii I'tunei STAS de 420X270 nun. Jos mal ramine dupA cum am amintit deja un spatiu de 50 mm unde se fixeazii. 0 ~ipcA latA pe care se spriji ni!. ce le doua rlnduri de sectiuni vecine. tn momentul aparitiei marelui cules se desparte cuibul Cll fl gt.n t ie HllnClnflnn, a~ezata vertical, iar tn partea opusa se a.c;aza 3- 4 rome elf .'I('cti uni. Albinele n-au alta alternativa. decit sA ocupe aceste dil:lpUi';i tl VI..', sl\ It.' d:ide.;'ll:lcu. ~i s:i depunA mieren ac1un,'ltlL Distan\a inttC' rll tlw lp (' U
11 :f

sectiuni va C numoi de a mm, cAci nitre! a'lbinele prelungesc inC'gal pel'e\i! i ulveblelor .<;i Ie strica. lorma. b) se lac magazine de recoltA exact cum sint eele deserise pentru Itupii verticali; deasupra euibuIui strimtorat .!j:i mArginit ell 0 diafrllgll1h se a.c;azA 0 graLie Hanemann in pozi\ie culeatA, linind magazinul Cn\ii de cuibul de jos Ia 0 distantA de 8 mm,. Culegatoarele slnt silite sA oeupC' astfel secliunile, eAci n-au alt loc sA depoziteze miereB. Neajunsul acestui mod de a obtine miere in s~iuni, consUl in Captul di stuparul are nevaie de mult mmp ~i mundi.. iar aibinele hlCI'Cl\zil Cll ezitare in ele ~i uneori roiesc. Pentru a Ie sill sA oeupe sectiunil e I,t stupu de tip verticali, se face un aranjament special ~i anume : se ,:'\dUtl:) tn cuibul de jos toti fagurii cu puiet eApAcit, Hisind acolo $i matca ; s(' Il~aza d'easupl'a eulbului () gratieHanemann peste care se pune maguzinlll cu sec\iuni ; deasupra lui se a~aza eel de aI doilea corp de cuib eu I"cs Lul de puiet necApAeit ~j fagurii cu pAsturA. DacA acolo smt .<;i Caguri ine:i necompletati cu miere, ei se retrag ~i in locul lor se punfaguri (.\1 miere capacitA, sco?i de 18 rezervA. Este absolut necesar sa se organiz{"Z( tn stup 0 ventila~ie mai activA, cAd altfel co.1onia roi~te, Dad!. cuJesul este bogat, peste 'COrpul al doilea eu puietul necApAcit se adauga un II I d6ilea magazin ell sectiuni. Cind primu} a tost complet ocupat eu f11 i('\'v dlpacitA se ridicA, coborind in loeul lui pe eel de-al doilea, iar SIIS ,'W lI-\islA eel plin. Inte.resul stuparului este ca sec\iunile sa fie pline p.... loatA suprafata lor cu miere cl.pAcitA. Cum in mod obi.c;nuit ele itH!CP so. lucreze la sectiunile din mijloc pe care Ie ci'i.pAcese inaintea celor din lIlargini, stuparul 1e ridica pe cele pline, faee loe ]a mijIoe .c;i Ie pune pc cele mai pu~in pline, jar Ia margini Ie ~azA pe cele cli.pacite complel. In cazul ca. se termina eulesul ?i au ramas 0 serie de see~iuni neterminate, stuparul oiera aIbinelor in hrAnitorul mare tip podi?or miNe de prima ea1itate diluatA cu 1/ 4 apA, pe care aIbincie se grAbesc sa 0 coboare in sectiunile goale pe eace Ie umpIu, iar dupA matul"arc Ie d l.p:lccsc. La un ewes de duratii. lungA. se paate adAuga coloniilor pu ternicc chiar ~i un al treilea magazin eu sec\iuni, dar acesta va fi 8!?ezat n ~a ptirat jos sub cele doul1 deja pline, deci deasupra gratiei Hanemann ,
Piistrurea fagwT'ilor cu miere

tn mod obi~nujt fagurii eu miere se pun Ia plistrare penh'll a fi dllti coloniilor, 0 parte in toamnA pentru com pletarea hranei de bun a 'lili tate pentru consumuI de iarnA, iar 0 altA parte pentru a !i daO in prlmlivara urmAtoare. Ei vor Ii opriti din cei de la culesul princip.;'ll. ,I~ I eu miere de salcim care nu se cristaUzeam. Dad. nu s-au pu tut )'(l~{fle "Caguri din ace~tia, se vor pune la pastrare din cei de In fl of\l'cl!tlnrweluj care la trig au tendinta de cristalizare. De aeeea ei trebuie 8:1 rte p/h:ltrfl \i la 0 temperaturA de HOC sUnd In corpuri stivuite ~ i reli~i d(> ""He'll I gliseln itei. In arest seap se poate folosi past.ile de Ga /cf.'id p<!nlnl II(lt:ul'c slivA de -corpuri cu faguri. repetindu-se lra tam'.nlU1 d e < 11101'
II :'

ori. Pentru Cft vaporii de Galeeid sA nu se ris~peascA, se lipesc fi~ii de hh'Lie peste locul de imbinare a corpurJIor eu faguri. Pe suprafata ' corpului superior al stivei cu faguri, ca !]i la fundul acesteia se fixeazA cite o foaie de carton asialtat prinsli tn ~ipci de jur-inprejllr. r E de mare importan~ ea fagurii cu miere sa nu .fie atin!;i de ger, clici S-a constatat cA la inghe~ v,olumul eerii din faguri se miC!1oreazA i eu 2,225%, iar volumul mierrii din interiorui alveolelor numai cu 1,362%. Prio contractarea rnAritA a cerii din faguri fatA de mierea din alveolele lor, peretti acestora se sfliriml!., iar mierea curge. ~.trare trebuie sA _fie_u's..catA._ caci altIel mierea fiind o substantA hidroscopid absoarbe chiar cApAdtA fiind - 0 parte din umiditatea mediului inconjurAtor '?i asUel se dilueazA ~i poate fennenta. DacA s-ar da in felul aeesta albinelor pentru 'Consum s-ar produce diIerit.e afecpuni de ordin digestiv. F agurii cu miere fennentaUi. in alveolele lor au pe supraiat! picAturi de apA ea a transpiratie. Sint bule miel de ser de acid carbonic produs de procesul iennenUirU.

POLENUI. PRODUqlJ\ LUI

Concomitent cu formarea rezervelor necesare coloniilor in toamnii . . L 1n prima perioadA 's pmmAverii, albinele recolteazA polen care ponte ri ridieat de apicultor din stup. AceastA opeJatieJnceQ.e dupA 8-10 zil{' timp in care coloniile sint lasate sA-~i compl~eze nevoile de polen
pNas~t:

-- PinA aeum douA decenii in urmA singurul obiectiv al reaJizari i !HI 1'selor de venituri in stupinli era mierea. In 1945 s-a descoperi t inMlI ('Ii polenul )oLosit~in terapeutica umanA, dA rezultate spectaeulare. In FrllLI\1I ~i 'BeJgIa polenul- se- Vaiorificaprin farmacii, iar lsboratoarele IHl''llL1 L ceutice cosmetice solicitA ~i folosese zeci ~i zeei de . tone de pol en. De citlva ani ~i in tara noastrn stnt marl cereri de polen. S-a ridicn L problema dacA in cazul clnd se ia polenul coloniilor nu se miC!1OI'cllzi:i posibi1itAtile acestora de dezvo1tare. ~~ientele comp.J!l"ative facute el f' muJli...cercetAtw..L~ st~1it di-.!ocmaLoolOniile- carara Ii s -au pus nnu mite dispozi~ _ }a urdini~, pentru a li se Jua_o.,parte din poienul ~ ea~~inele il _ aqucea in stupi, aveau mai mari cantitA~i de rezerVl! de JX11en !]i de .;pastura~fa1li de stJupii martori, la care albinele au rnsL IAsafFlloer sa adueA tot polenul in stup:Coloniile cu colectoere Is urdi ni~ /lctiveazA mai mult pentruaducerea po1enului -lji pentru formarea rezCr velor. Chiar dad s-ar Iua udet coIQn..!L.~~ klg de cpolen pe an , nu con .. teazl!. pentru ea, cisi s-a calcrulat d ea aduna ~i CO'DSUma 23-25 kg. In consecinti, stupinele socialiste au primit sarcin1 -ca unele din sectiile lor sA fie proWate pentru productia mare de .polen, spre valorilicarea ~i rimcarea rentrabi"l~tAtii lor. DatoriUi aetiunii hranirii stimulative ell sirop de zahAr l,ii proteinc .e ajun'ge curind ca odatA cu apari\ia poienului proaspat in natur:J si\ Ie poatA a~eza la stupi, tn intlm;pinarea a lhinelor ce vin eu co~uleV~ l c pline, coleetoarele de polen, care Ie silesc sA treacA printr-o plac~ e LL trei rinduri de orificii cu diametrul de 4,9-5 mm. Cum impedimentul nccsta Ie determinA sA descarce inainte de a intra in stup eel pu ~ jn unlit clln ce1e douA ghemotoace de polen, acesta cade pe 0 pinzA metallcfL eu ochiuri de 2,5 mm !}i se aduna dedesupt: intr-un sertar sau 0 pungA din titon. Dispozitivele se Jlplici!. Ia inee-put numai la coloniile puterni ce CIIL'C 11" un cuib de;yolfat in elipse ce totalizeaz~ eel putin 60-65 dill! dc

*i

4 15

plilct <;l\p~cit, Este :;;,tiut di suprafa\a ocupaUi. cu puiet mai ales necipaclt dctenninli. albinele la 0 activare mai mare de eules polenul. au cit puletu l nedlpAeit este mai intins pe fagurii euibulu.i, cu atir mobilizarea tllbinelor eulegt'!.toare de 'polen este mai mare, iar produc\ia de polen cste mai 'llrcatA, Coloniile mediocre Ie urmea~ la putin timp, cind stuparul Ie ajutA nu numru 'Cu stimulative ci ~i cu 1-2 lagul'i au puiet cApAcit n\ra, albina aco:peritosre scol?i din colonia ajut4toare de sus sau de al!'lturi. Aceslea din urma au permanent destinatia de a sprijini coloniile de bazA, /lluoci dnd stupina este axatA pe produccrea mare de polen. Dupt'i observa\iile cerceUitorilor ~i ale tuturpr prac;Picieni!os hranirea eu sirop d~ zah_ determinA 0 mare_ activitat~ la cwe_ t'ir sul polenului. Ounos'cuml cercetAtor eng!ez Free serie: "hranirea al'binelor cu sirop mAr~te capacitatea de recoltare a polenuluil.l. Experien~le Iacute Ctl acenstl1 stimulare la unele colonii cu oolectoare de polen, fa~A de altele~ flirti. aceste dispozitive, au fost conving!'!.toare. "Albinele - sCrie cerretatorul - care duc siropul in stup au a'Ceea!1i virstA 'Ca cele care ,primesc nectarul de la albinele culegAtoare ce se intorc cu gUlji1e pline. *lQat~rea ocestui g rup ..~ irstal l ~_alt;} activitate - 4eci culegerea siropului rnce ca aJbineIe culegAtoare eliber~~ d~ _ sarcina cwesului de nectar sa lreacA l a 0 alta ocupa~ie, cuZisuT polenului. Desigur cil sbuparul, pentru atingerea ~elu1ui propus, va cAuta locurile cele mai bogate in polen. In aceastA priv.intA pajiljtile lji tin~etele de la munte sint foaete bogate pinA Is coasA, dar ele infloresc ceva mai Urziu, inoeptnd din aprilie-mai. Pin!'!. atunci padurile :;;,i livezile din regiunile deluroase dau mult polen; alunul, arinul alb lji ,negru, cornu} :,;i loatA flora de sub arbor i, oIera 0 mare bogii\ie de polen. A'Cest cules cste. in curind urmat de 'un cules lji mal bogat I}i mai valoros pe care it ()terA ~durile de salcie, ce slm r!'!.spindite pc toate riurile piraiele \~rii. Cele mai intinse !}i care tormeaza masive sint inUInite pe tot cursul Dunarii, dar mai cu seama in DeltA. Sint sule de varietAti -:de preferat cele cu fIori mascule foarte bogate in polen I;i nectar. Durata infloririi lor este lungA, deoarece iiecare varietate are alte termene de 1nflo rit: in-oepe mai tntH salda cApreascA - Salix eaprea - sau iovul, pc care albinele se ~aza 1n adevArate roiuri; apoi salda pUngAtoare SaUx babylonioa. Salix manda, SaUx f.ro.gillis, Salix pentnrrdina, Salix vi minalls, Salix 8ucita, Salix cinerea etc. Pe maluri eresc in tufe dese pur rumarele dune ~ii - TamarJx - !oarte dutate de albine, avtnd un polen ~ bogat in azot. A,'pOi flora din deltA este nesfiI9itA ~ i !oarte variatA terminind in loonm11 au izma de balta, sulfina galbena. pui'llli\:8, rAscoazele - Chamaoneria angustifolium care detine primatul. Ferma ap:coll1 de la Tulcea o reril anuat mutte tone de polen din Delta DunarH. Dispozitivele de colectare a polenului sint diferite, dar tOBte bflznte pe acelea-$i principii arAtate mai inainte, deosebindu-se mal muit: p dt) pozitia pe care Ie ocupA la stupi. Sint coleetoare a~ezate inaintoo lirdilll_ ~lll ui ca un prid'Vor; aibineIe coborind din zOOr pe sdndura de olcri1.nl"C ,it,u imed int de placa intinsA trecind cu greu pr.in cele trei l"indwr de ol'Weil tile plli cii active ; ele se cliznesc 5(1 Ie strahatA ~i du~' Ourl'('I\I' C'

*i

tl\til'1.i<:!I'C izbu t('sc sf! ptitl"unda in stup, cele mai multe Ilistnd eel pLI\lil 11ItlilCitt'Uf.a \lnu! (..""f)~Ll le\ din cele doua (rig. 65, a). Cu acest coleclor rezultatele ob\inute siot bune, diei in arnr~ d (! Nlntitatea ob\inuta de polen, acesta este corat, !;}ra restul'j de iri n lilri t'l,l mar in stupi, daei\ apicultorul nu face in peretele d in s pate un oriril'iu I,do .care ei tree cu \l-$uI'inta ~ i pe unde se ~i intoI'C in stu-p. In fchd II!'C"sla ei nu mal stinjenesc cuJegiitoarele in strAdaniile lor de a piitnllltk In stup cu cit mai mult polen . Acest tip de colector are lji unele mid In('Qnven iente. Aerisirea este ingreli'ia~ ~i de laptul cli. oriii ciilc sill l I)(:rmanent ocupat~ de al<binele care ies l?i intrl1. Dadi se lasa orHicii mill ,nllneroase nu se ob~in rezuItat"e bune. Cercetli.tol'ii a u Incercat ~i pla c-i 1'\1 l?ase ~ i nou~ ori licii; comparativ, cel .mai mult polen s-a ob\inU L I'Ind placo activA nre nUlTIai 3 oriiicii. ,D e aceea se creeazA un CUIC'II!, lu,tWcial pe Iundul sti.Jpului; se pun doua pene de tier de 2 mm gl'osiJlw j'ure in alta stupul in partea lui din spate cu 2 nun pe unde se va reall "l.H 1, /lcrisire corespunzatoare. Apicultorii francezi rolosesc un colector de polen a~ez at sub ( 1'1'111" (fig, 65, b). ~i in acest caz -polen'lll .ecoltat este !oarte cumt, iar c51durtl de jos a cuibului desh idl"lat('I11.:'i u~r polenul chi'ar duca e l 110 este recoltat decit la 4-5 "1.111-, 'Caci set'iU1ra~ul este destul <1(' Ill capAtor. Are neajunsul (,:1\ 111 , binele se obi ~ nuiesc cu gl't.'1.1 s1\ , circule. ,pe sus, mal <ales in pri, , ,{ mavaru pina spar generatiilc , , ' I noi care nu cunosc decit flccsl ~ ____ ~ ___ J/' uroini!? pentrn circula~ie. In al ' , doilea rind ru;;e:zarea mai sus I ' b ' flavorizooza pierderea unei importante pur~ i din dildura cuiFig. 65 - ColectoaTe de polen: bului, care pentru a Ii comn -< &~eUll \a urdlnLi ; b _ .~ez;at sub capac pensat.a. 'a lbinele t:rebuie su 1'1,IUlume mai mult din rezervele de hrana din !aguri. Jnainte de monlilt." intregul stup se intoarce C\l 180 0 mascind cu ziare locul unde a t,)~t vechiul urdini-$ la care albinele bnt cHeva. ore pina se obu;mu.iesc

i 'l l 114)UO ~re,

,tn timpul dod trintorii incep sl1 ias3 la zbor apicultoI'ul f ace un III'Jl n1~ rotund in spatele stupului pe unde ei ies !;O i intra; albinele nu- I

fl 'll1~se ele fiind obi~nuite sa circule prin urdin l~ul de sus. Francezil ,rN ln d c[\ au ob\inut cu acest eoleclor pin!i la 5 k g de polen de stup. \ ., lli.)i nu se Iolose~le inca.. Un alt model de cole ctor este eel construit de colectivul Fermel ",,](loie de III Tulcea. Colectorul este in acela~i tim.p $i fundltL Stlt}nt.hll, .!Vlml dunr 0 j)rocm inen\A a scindurii din Ia\l, care serve!}te pcntru ater:.,utI; (undu] tire 0 1aieLura de 35/ 20 em in m.ijlocu l c[11"Cifl csl(' <L.~ew lli In pO"l. i\ie n bli cLl phl()a nct.iva cure inchi de Latal slx lt,.iut d in (n\fl $1 11110""1, Im'i! 'll uillC'l(' slut sUi t.e sA l.rcoaca !;ii sil iasn pl'ill uc<.'aMlJ pl rwli .

410

jl1 7

Sub pluct\ se atlA 0 pinza metalicA zineatA Cll ochiu'I'i de 2,5 mm, iar sub ell se jnLroduce un sAcuiet de titon fixat pe 0 piacA de lund ce g llacl.ll.A inuinte sau inspoL Recoltarea se face la 2-3 zile, pentru ca sflcu le\.ul este indpAtor, dar mai ales pentru ca polenul stind complet sub fu nd, este ell totul !erit de intemperii. Neajunsul acestui tip est.e Cn in s6c ulet cad ~i re"li'duuri din ship, dar ele pot :!i eliminate ,prin vi nLurare sau ",i mai 'bine prin cer nerea lui ell 0 sitA mai rarA. to lumea Iilpicultorilor strain:i mai ciorcuHI. un colector de polen CUlllldilin a~e zat dedesubt, constitu.ind fundul stupului. Acesla este crea~ia pro!. G. Townsend ~i da rezultate bune. Cind stuparul are sarcina de a obtine produe1ii mari de polen, va proccda la tel oa ~i e picultorH care produc miere fAdnd apicult'urii pasL orala. CAd oridt de bun ar fi locul ales, florile se tree, polenul se Imputineaza, in ,limp ce in alte par\i ~i la alte altitudini !lora de abia 1ncepe sA inIloreascA. De piJdA flora montana incepe hruse cu doua. plante l>ogate in polen, zmeurul, !;ii af- ou! urmate de Iinetele bogate in lloare. i DescArcarea coleetoarelor este bioe sa se fad ziloie la colectoarele de u.rtlini~ did pol~nul este foarte higroscopie !}i inceptnd d~ la ora 16 olm.9sfera se ume~e. CDlectorul de slib copae. se paate IAsa 4-5 zlle cAci polenul este terit de umezealA !';i ehiar se deshidrateazA parti'iil, ceca ee faciliteazA apoi uscarea lui mecanidi. De asemenea, polenul co leetat eu colector de fund, fie cA este de tipul Fennei apicole Tulcea, lie d este de tip canadian, poate ti recoltat Ia doua zile, did !ji in acest cnz polenul nu va 1i umezit de intemperii !';i este oarecum aerisit prin sli.culet.ul de tHon ee stA in suspensie. Colectorul de polen poate iii lasat in pennaneni,ii la stup in sezonul activ o La inceput dintr-un sentiment. excesiv de grija. ca au cumva s1i rumina coloniile farA polen in cuib, [ntre orele 12 !ji 16 ridicom pu\in pUicile active de Is urdin.i!';e; in acest interval de timp temperatura otmosferidi mare determ'inA exodul albinelor aiarn din stup 9i mai sint toarie putlne ,[lori care 'i1?i d'es<1hid corolele intte aceste ore. Am constatat, iusA en destu) de repede albinele memorizind ~este ore ae oarecare libcrtate de circula\ie, stAteau pe scindura d.e aterizare a!iteptind dCsehidel'en totalA a urdini1?ului. Am rgnuntat apoi la acest procedeu clnd am observat di mul~i '<:Hntre stuparii de la noi care se Ocupau cu produc,la mndA de polen nu ridicau colectoarele din primavarA 1?i pinA in august. I::i t"('U1.izau nu numai 0 cantitate mal mare de ,p olen, dar 'Oveau in stupH cu colectoare pennanente rezerve mai importante de polen deeil In eel In care nu pusesera deloe colectoarele. Experien\a a fost. IAcutA !it in U.R.S.s. cu acelea~i rezultate. I n I1sUel de imprejurAri .coloniile mo'bilizeazA un numAr mai mare de albin :cu\(ogatou re pent.ru culesul de polen !)oi se ajunge la acela~i rczultal. tn concluz ie, pHicutele active se lasa perunanent ia urdinil; ~ i numn! ntunei clnd este nevoie sA se cure~ !undurile de trintorii mor\i, elc 80 pot l"idica pen1lrU 1-2 are pentrn a inlesni 0 aerisire mtli uctivlt um t-idi('ul ( .' \1 pcne de 2 mm oorpul de pe f1und. PfliP))ul retraS din colecware trebuie pus In U5care penku ('Jiminll1'1'11 cC'l nr' 1I.1- 29 1/e api:\: pc care 0 rontine, care trebuie- su ty(,; .dn plut'! 111 ;~G /6, cIrrd deville dc-stul de elastic .o;;i pUllle ri consul'l'Iul f\(' IIlbilll'.
1111

Formarea re1,cr ve)or de polen Avind in vedere cA am axat intreaga tehnologie pe stupi eu d()u;~ mlitd, vorn !olosi acest tel de exploatare co atit mai mult la prodUf:CI'C'1 1 polenului in mare cantitate. tn primul rind, pentl'll di cine fuce polr..'1! flnilt va realiza ~j 0 oarecare product,i e de miere ~i dupa cum ati Viit:ll~ di n cele spuse in privinta ucestei pl'oduc\ii suplimentare, este nevoie nil n UJnai ca fieeare colonie sl1 aiba 0 populatie mare ~i puiet mult, dar ~ I ilpaOu Jarg pentru depunerea ouillor. Pentru inreput colonia are nucleul sau ajUlt.Ator care stimuillt ell Hirop determin ~ un cutes activ de polen ~i apoi colonia ajutAto81'e- VII sprijini permanent pe ('ea de baza eu puiet pentru a dubla populH\ liI cuiegAtoarelor. Ointi ambele unltAF sint egalate ca putere, se inlcre:lICfiZii intre ele primul corp c u Iaguri gata c18.diti din cei de culoa t'(' hl<:i!isa, in care ,<llbinele culcgatoare de polen pun cu preferin tli po/e.mil ' lI~czaf fa ambele marg.ini ale corpulu.i de stup_ Pentru era. ma\.ca de jo:; 80 nu se 'llr'Ce in 'COI1p, ci sa ram-inA in coriJuJ ei - mal ales dae! eslc:.(I(> tip Dadant sau cu doua c<:trpuri ,de cuib dacA este de tip multielajm - se pune <leasupra cuibului 0 gratie Hanemann. CO.ncomitE"nt se dcsIcngil !unduI coloniei ajutAtoare; ~j aiei, pentru ca matca de sus s,) IIU coboare jOs jn corpul inter calat se pune in locul !undului 0 a doull ~Mtie Hanemann. Albinele ambelor unitA~i avind acel~ i m ir~s, c~ki In'flinte de a face -aceste opl'a\iuni s-a ,pus cite un tampon de vat:1 t'U parIum, acum se inirAtese in mundi., iar mAtcile rimin in continu,II',' M(1)arate. La nevoie se ,peate pune ~i al -doilea corp eu faguri pc-utl'lI IlIllen, dar in mijIocul lIar se introduc In grup 3-4 !aguri artHi <'iILIt, prcferati mult de albinele eulegAtoare de nectar. Un.ii stu pari ered eli 'UsucA poJenul dacl il intind intI:-O camerA ('.\ 1 "iH'fH!L~ aer., dar se in~eala cAd dupA tl''i luni polenul muceg[li (o~t.I.', Uscarea polenului este 0 problemli care are foarte mare inSC'lllll l\ ~ Inle ~i am impresia Cel stuparij nu-i dau importanta cuvenitii. In iU'crarea "Produseie aJbinelor in sprijinul sanata\ii omuiu i" '(!I'isA in colaborare eu dr. M. Ia)()miteanu, sint date 0 serie de indicI'I\il u",up"a felulu i cum trebuie sa procedeze apicultorii in aceasta direc\il'. lJlI polen_ u_ mezit de ploaie sau de rouA, \inut inchis citeva ore lntra in "'t' ll1erlta\ie, dezvoltindu-se 0 serie de e-iuperci primejdioase sau translor"lI nd unele substan\e pl'e\ioase In der iva~i toxid. Este cHat cazul unei Irllfmplari ell consecin\e grave, petrecut int.r-o lamilie de stu pari -fran 1'''11, producatod !';i consumatori de polen 'Pe care este bine sa-I eunoa~te\i. 111 I)reajma stupinei era muWi sullina - Melilotus albus - bogatil in .. llcn. A survenit insa 0 ploaie, palenu! lin .corectoare s-a umezil, dar u \ fillt totuili pus 18 U500t <lupA citeva ore; fAra sA J?tie consecinv,'le, all ('011 'UlmH din el < ';8 c um faccau in ll1'Od dbiJ?nuil 9i intreaga familie a lre-buit \.' It flc inler nali.i de urgen\li in spital, de abia reuJ?ind sa !'ie salvatii. Car't tlJlll CH lIza'! Polc nuI de- sulfina contine cumarina, un produs cristalin "11 mlr'()s fO<lI'Ic- pl1icUl pc cfll'e- I au unele planbe cum este in spec;illl 1I111rlll/I: dUII)J' iti'i mil'osul ui sAu ,pHicut. este !olosit pentru eSCn\l', ])111'rU lnll1'i ~ i 1I!'Olllnli:t.:.lI'cu tU lunului; polenu l de sulfinA esle C O<ll'tc bUll . ! ))11'1('11 1 Itl gust. DuC'tl ('sic SlI PI.JSti unui pr-oces de rCl'melHal'c, {'wl'lIlI'ino
411)

transCormfi in dku.1ntlTOt, 0 substan~~ anticoD.gulanta .care in doze rn/ll'i provoae,ii hemoragii interne grave. Memlbrii familiei stuparului cll-at , eonsumind polen olterat in urma ploU, s-au intox.icat !?i ou greu lIU putut ri salvati. Cum polenul a intrat adinc in terapeutica umana, stuparii care iI coleeteaz:\. au mari rAspundel'i, riscind viata ollmenilor !?i totodata !?i n albineiot:, carora Ii s-ar administra polen alterat in hrana de stimulare. De aeeea polenill ori este uscat; ~a cum YOm arata de indatA, ori dacii cineva vrea sa-l pastreze proas}Xi.t, trebuie sa-I tina in congelatoare 10 _2 D C; in !ipsa congelatorui1,li se .poate pAstra in amestec cu doua par\i zahar tos, in vase ermetic iochise .~L eonsumat integral 1n uIihaloarele ore cup!\. desehidere. Unele lucrAri recomandA sa fie amestecat Cll miere. S-a eonstatat jnsa ca mierea Jiind in mod normal higroscopica nbsoarbe apa din polen ~i se dilueaza, Chiar dadi este cristaiizata. Ori - este .!1tiut - di. 0 miere diluatli. este expusa fermentatie i, caci daca ea are Un procent de apa mai mare de 17%, in masa ei se dezvolta. eJemente fermentative care, incorporate polenului, ;pot dUDe la intoxicatii sau eel pu~in In moditidiri digestive serioase, ce afecteaza .!1i ficntul. PericoJul mate de l11teni!'e a polenului sau a pasturii dio Iaguri, opare atunci clnd ace~tia sint expu~i umiditA~ii. Atunei pe supraIa\a fllveolelor se iOrmeaza. un mucegai, produs al ciupercii Pericystis alvei . Agentul patogen al polenului este format dintr-un filament micelian eare evolueazA pina la starea de spori in timp'lll iernH, pAstora este ataeata de spori care se dezvolUi. pe supraiata sa ",i In interiorul masei di n alveole. tn coloniile puterniee unde se men\in-e 0 tempet1atura potrivita .!1i nu existi1 umezealA, sporii IlU pot. ac\iona. !mpachetarea colouiilor la iernare se impune. trsC81'ea polenului se "face cu anumite dispozitive fiind intins in straturi de 1 em grosime pe rame cu sita deasa, a~ezate unele deasupra euibul ui coloniei puternice, ddicind podil}orul s;i acoperind suprafa\o poienului cu un tiron; din capac se ridicli perna pentru ea in timpul zilei, tabla acopet1itoare a capaculU'i, care se inclnge l-a raz-ele solare, sA transmitA cAldura ~i asupra tHonu lui !?i a stratului de polen. Cum iotr-o ramA incape 1,5 kg polen, deci productia de la 8-10 colectoare, iar lIscarea dureaza citevs zile, vor trebui alese citeva calomi puternice pentnl aceastA oper atie; rama Cll polen pus Is uscat deasupra euibului serve~te i ea podi>r, iar polenu! fiind di.u condudtor de clildura, cuibul de jos este avantajat procedintl asUel; noaptea insA ventilatorul de In capac trebuie inchis, mai ales dacA timpul este noros ~i baromelrul scade. F ac. foarte If~ stuparii care usuca. polenul Is lumina soarelui. Proteinele din el, aeci un,a din cele mar impbr tante componente ale polenului suferA degradari importaiJ.te, ca ;;i enzimelre de altre!. Polenul din orice fel de useator se tntoarce u:,;or ell 0 lopa~ic5 odatA pc zi ~i numai in orele calde, c1i.ci altfel el :!Hod higroscopie pina se punc de acord eu temperatura de aCara absoarbe umiditatea in graunciori I:li usCUrea se prelung~te. Miirimea uscatoruJ ui va fi in raport de numarul stupilor de III cUl'e sc rccolleaza polenu!. Pentru stupinele mid estc guli ci{'IIi. Uti ShL P un SCl'kLi' cu fun d de tab15 eu nisip inclilzit Oll (l 1, IIIIpfl II!'
M .'

depA~E'asca. 40--45 D C, did polenul !?i-ar pierde din pre~ioasele sale COIllponente. Pen1..ru a controla permanent temperatura, in m ljlocu l Cu pll ~ euiui se introduce un tennometru care are grada\Hle la vedCJc. Mct Vtill nu este insa sigurA caci stuparu1, datoriUi multipleJor lucrAl'i in p1"l sadi, ponte uits sa supravegheze temperatura in mod reguln t. Ik

pe trol ori eu un l'~ou electri"c. Temperatura de lIscare nu Lre-bui('

S:L

arees, un bun usditor l-am injghebat dintr-o dodtoare a1'tiJiciul;"i !k pui in:ealzita au petrol, dar care are un termoregulator ee nu pcrn,lIt ridicarea temperaturii interioare mai mult de 40 C. In interior mn anwnajat 0 serie de site pe care sint iotinse buca~i de titan pc cure C~:I (' 8~ezat polenul in strst de 1,5-2 cm grosime; cum sita de sus eslC l'U polen'll} eel mal useat, pc masura oe sila se retrage, toate eelelaltc ~p rldieil cu 0 treapta, iar jos se intinde 0 sita cu polenul PI'08Spfl\..; 111 (elu l acesta se pot usca zilnio circa 2 kg polen. Un ,U5'CAtOl' de 'polen bun (fig. 66) pentru 0 stupina mica est~ ('.. 1 01 lui Lalal (Fran~a) alcAtuit dintr-o cune de 0,45/0,45 m ~ i i nu\t.1i lie 0,54 m, montat.A pe patru picioare de 14 em. UscA.torul fire douB. sel'bare ~ezate in partea superioara sub eapacul pI'ins in doua balemale. Fe mal'ginele later ale ale capacului se raW1 0 serJe de orrif'icii para"lele de ve.ntilare, pentru e'V6ouarea umidita1,ii din interior. In partea de jos se alIA. un reflector ell bee electric avind !ilameotul de dirbune de 32 lumini (42 wa\i) la 110 sau 220 volli ~i care radiaza ealduNl de jOs in sus. ReflectO'ruI are -un cordon de 2 m lungime! eu care se face legatrul"8 }-o priz-a de .eontact. UscatCIrul are numai dou~ sertare Cll ratrui de 3 em inaWi; la fund se ana scrtare mobile cu oite 0 pinzA metatieii. galvanizatA pentru a nu rugini sub actiunea vaporilor de ap~, eUmina\i de polen. Fig. ti6 - Us' Sertarele se sprijinA pe cite doi suportJ. 1iixa~ in cdtor de p()J CII pel'e~ii laterali. Primu1 sertru' eu polen sta 1a 8 em dea- tip I...al al CU tluprn refleotorulul, ,i ar al -doilea Ia 10 em. Sbmt\.ll de po- un bee l'il'( . len pe fjecare sita cu rama est.e numai de 1 em, adidi tric de 40 wa\i. SilO g ,pe iiecare din ele. OdatA intins polenul pe aceste lite, cordonul se leaga.. la prim! de contact unde sUi ~ase ore, dup..1. cat'e lie seoate din prizii, iar dulapul ramine inchis incA 0 ora. Apoi se gol e~ lc ric polen prima ramA de jos, realizindu-se din cele 800 g polen llm ed !Hunul 600 g polen us"Cat; de data aceasta rrona de sus se cdbonrfl uealupra re!lectorului, iar sus se pune rama goliUi umplutA. aeum eu poler' proaspat. in aeeea~i cantitate ; de data aceasta desehiderea useatorulu i cu 1>oIen se faee dupa 4 ore, di.ci polenul de pe f'8ma coborita era dC'j .. r In parte useat. Opera\ia se repetA dup<l aIte 4 ore, adieu se sconti.' f;ordonul din priza, se lasa useatorul inehis 0 ora, se retrage rama de Jos cu polenul de pe ea, se gole!;ite, se in-carca din nOll , a~ezind-o sus. t't'OCed ind astJel in 24 de ore se pot usca 3 kg polen, adicA aUt cit :;t' r(!colteaza normal pe zi de la cele 50 de eolonii care calecteaza pole n. k "olosul mare 81 acestui tip de uscAoor este ca rel1ectorul ell lampil lu i llicctl'ica nu ridica niciodaUI. temperatura peste 45C. Cu ~as~ asemen(':1 IIlIcl\ lom-e t li.ll'll l se usucA intr-un sezQn 600 kg polen.

= =

;::--c

4~1

'I:':U

Polcnui .!IC considel'a uscat atund clnd strins intre degete nu sc flll'iml\ellza. produclnd un sunet de grAunte useate dud este vinturat cUn tl'-Q mind pe cealalU1. Un bun usc!tor la expJoatAri mari - pe cale industrial! - este unul eu v id 'Care ,usud polenul sub actiunes uoui dis,POzitiv cu IAmpi ( nrl'nr~ii dcasupra unei bande ruIante; polenul sUi intins instrat de 10m, harrda est'e actio nata de un mi'C motor electric, ce ,parcurge ineet dl'umul de la alimentatia bandei .'?i pina Is terminarea uscarii polenului, in 24 de ore; temperatura de uscal'C nu depa.~e.'?te 45C. TndiCerent cum ar Ii conceput apal"atul cit 1j:i metoda de lucru pentru useare, polenul cald nu va fd scos dintr-un aparat inchis declt dupA ce polenul ~i-a eoborit temperatura la nivelul celui din camerA, ~l deci el trebuie sA se rAcoreascA acolo pe loc, oprind cit:cuitul electric pinA atund ; polenul seas alara cald va absor.bi vaporii din aerul inconjur<'itor, iar mai tirziu mU"cegaie~te. Uscarea lasoare este interzisa, po_ leo'UJ suferind pier-deri de suJ stan\'e valoroase . b Dupa uscare polenul se cerne, se pune in saci de material plastic ~I i se aplicl un tratament contra ddunatorilor. In aoest scop apicultorui florin H engan u introduce [pinl!. Ie fundu} sacului un tub de cauciuc ' egat In 0 butelie eu bioxid de cal,bon din cel ce se folose~te la umplerea sitoanelor ; se desehi'de robinetul "de trei ori cIte 30 de secunde. P 1'Qba eli sacul me plin cu gazul respectiv se lace prin aprinderea unui chibrit !tus la gura ,sacului, Urn .a aprqpia chibritul prea mult, Gaci polenuL u$cat este in!lamabil. Dadi chibrilul se sNnge este dovada ca sacul este umplut cu gaz. Atunci se -retrage 'bubul de cauciuc !;ii se leagi!i. sacul eu polen strins la gudi. Un astfel de tratament este suf.icient sa se faca ItdiltA in vara ~i se repet.a. in toamnl!.. Polenul useat poate Ii dat in hrana albinelor numai pulveriza't rOBrte !in eu 0 ri~nitA eleetriea au a turatie de 1 000 ture pc minut : IMruclt contine grSsimi ri~nita poate sa fie !rlnata, imbi~indu-se eu putbere ; de aceea el se amestecti mai inainte cu 0 cantitate egalA de zllh8.r t os. Polenul nu se pulvenizeaza declt pentru 2-3 zile de eoosum, dici ri!i.mioind mai mult timp sub aceastli formA grasimile din polen rlncezese !;ii polenul este in parte alterat !;ii reiuzat de albine pentru a-I consuma, pierztodu-l;ii 0 parte din proteine. Poleaul destinat comercialI1.Arii se predli aumai sub forma de grauncioni, W?a cum Ie-au preparat olbinele, prin prelucrarea polenului proaspat. EI se pastreaza b ine in Vijse metalice, de preferat bidoane mari din cele de lapte, ee se inchid c.rmetic sau In boreane de sticla incasabilii , de culoare inchisa verde suu maronie, pentru ea lumina sa O'll inlluen\eze negativ valorile po cli re Ie con\ine polenul; borcanele sint perfect inchise ell \ipUI.. Polenul n-etratat este atacat, pulverizat .'?i distrus de dOi daunatori p1"iculo$i : coleopterul Silvanis siri1lamensis, mie de 1,5-2 mm l;ii de Carpoglyphus lactis. Ei sint combatu~i prin metoda dcscrisii mai sus cu ~/IZ carbonic, sau to lipsa, se poate Colosi tetraclor ura de carbon punind (teU$upl"a polenu:lui din sad sau din boreane, pc 0 CarIurioal'A sau cil pfteel d e Labi a 0 mica cantitate din acm produs chimic, care in contucl. l'U neru! se volatilizcaza repede. D e aeeca, imediat ce se pun 25- :10 g ill df pikc!, slIeul sau bidonui se inchlde cnnebic, iar gazu! cc s(, dcglljt\
,I :!:.:

fiind mai grcu dccl'L aeru1, strabate intreaga masA de polen din amhnInj ~i udde d~:unatorii. Substan\'a di5truge chiar ~i ouale, UuA sA n1t('reze sau sa. sehimbe eontinu1Ju\ polenului. Dupa 24 de ore polenul 8(tntinde pe 0 masA aeoperitB. cu hirtie curat8. pentru a se aer isi, CH apu1 dupa 10- 15 minute sa fie pus din nou in sad sau borcane. P listI'{lrea polenului se face in camere ierit de ger, 'c are-i da url C'i l"t.Ii . Geru l cruar numai de _3-4C aCeateazA valoarea polenului care Wllt1 o[el"'it albinelor Ql. hrana nu est.e digerat bine, iar colonia poole l>1\ prezinte fenomene de W?OBt"A tintoxica1,ie. Analiw potenului nu tre-buie sA se limiteze num ai 18 procedcclc organoleptice, pentr.u cl.. este posibil ca u nii stu pari sA usuce polclHl1 mtr&t deja in fermentare, transforrnidd dueri'i produ~i din componen\u lu i in al\ii toxid, .sub actiunea umiditatii . De aceea laboratorul Va t rcbui s4 analizeze nu numai procen.tul de apa, ci sa facA ~i teste bi'Ologicc ~l llnume : '1 8 un numAr de cobai sau larve de g.reier li se servesc zjlrric tlmw mid de polen, timp de 10-12 zile, din fi ecare cantitate de polen adus III analiza. Un polen care a fost iermentat urnde aceste animale ~i Inrvc <1 (.' greier. Deci , partida de polen din aceastil calegorie trebuie n u 011 11111' reluzati la achizi~ie, ci l;ii _ pe loe - denaturata cu petrol, pent I'll H nu mai Ii pusa in circula\ie, puUnd constitui pentru consumatol'i 111 1 perkol gra/V.

PASTURA - L OCALIZAIIF A POLENULUJ I N FAG URI

Stuparii care au sarcina de a realiza cantita~i mai mari de polen pl'in aplicarea 'Unei tehnologii anumite, pe linga reez.rva de 'Pcf1en ei trebuie sa. asigur~ ~i 0 rezerva de p8.sturA atit de necesara Ia sfirliitul iernii, dnd in ianuarie cuibul incepe sa se infiripe. Apoi, .pina 1a apari\ia polenului proaspat. d u pA ef-ectuarea controlului de fond, in prima parte a primaverii cind cui'bul trebwe ajutat sA se dezvolte cit mai mult !ji mai repede, In stup treb'Uie introdu11i taguri ell pastura, hrana care este de trei ofi mai valoroasa decit polenul. De asemenea, prezen\a pasturii In primele douA luni de toamna august l?i septem'brie ajutii enorm cuibul, tncit coJonHle intra in iarna ell multe albine tinere. T~hnica pe care stupaI"Ui trehuie sa 0 aplice oonstA in aceea ca in~jnte~ ..de apari~la marelui cU'les, In mod periodic, sa retragA din stup faguri i plini eu polen ~i s~- i punA provizoriu in corpuri goale de stup stiyuIte, lipite la incheieturi ~i sulfurate pentru a nu Ii atacate de gaselni@.. Opera\ia se repetA Inca odaM dupa 10 zile de la prima sul1urare, pentru a ucide ~i larvele de gAselni\ii ce ar Ii aparut in acest limp din ouille depuse de dl1uni1tor, Retn'i.gindu-i din stupi, dar liisinti aeolo totdeauna 1-2 Iaguri. ,."}Ibinele se intrec a aduna polen ~i mai mult; in al doilea rind, cttioul nu va Ii blocat; in locul fagurilol" cu polen retra.!;ii, stuparut pune altii 10t de culoare inehisA, prelerati de albine pentru depozitarea polenului. In momentui dnd apare un cules mai abundent in natura, iar stupului eu douA matei i s-a intercalat corpul ~i gratiile Hanemann, a~a cum am arAtat, in eor pul al doilea de cuib se aduc fagurii cu polen sco~i mai Inainte, ~i pu ~i -spre peretii 1aterali ai corpulu.i ; atbinele prelucrat.oare pun peste polenul ttans(ormal in piisburA un strat de mier-e cruda. Ceea ce se in,timplii acolo am a rAtat cino am vor:bit des pre pol en ~ i pl\sLurA, fara a vA deserie te'tmica de a obtine acest pretios produs in cl:lntitii~i mai mari, pe care 0 YOm face in continuare. Dupa ce micl'ea (~U care este acoperita piistura se coace sub actiunea grupului socilll II I Vl'!"ttilatoarelor, albinele 0 capAcesc !?i astlel pastura este izolata ntit dc stl'lltul de micre ce sUi. deasupra, cit 'I,'i de capacelul de ceara. Cind c'ulf'sul tncctenzli, fagurii ou pastura sint definitiv retrs!ji din eorpul III doilL'll , \1I1(1C sint inlocuil i cu al~ii goi, gata cla.dj~i, fi e pentru Ca m<.Ij,C'a sit (I('IHLI HI lepozitatri mi('I'l';l cl(.' 1..1 lin cull,s lIl' IlHiI"I', oun acoi(l, fie pentru a n <
4:.!1

tn slupii Ortzontilli :formarea rezervei de Iagul'i eu pastUI'U S(, fl1" (' lu fel , puninrl insa iagurii eu ,Polen la ma~inea cu j'bului, unde obi~Il1Ii1. Ctlbinele depo",iieaza mierea; aJ?ezati acol.o, albinele oom pleronz1\ &111 111 1' lor eu miere !joi ap(H odatA clp~ei\i , fagurii 'C U pAstura s int pu ~i la pas-il'are, Pentru orice colonie rezerva de pclshura trebuie ~ lie de pCll1'u Iaguri. Pc1strarea fagurilor cu pastura cere 0 aten~ie deosebiti\, rik, printre ei se mai pot 'afla din cei rama{ii nedipaciti ~i chiar lara stl';)\..1I1 o('operitor au miere. Pe a~tia spicultorul ii aeapedi eu zaMr pudrfl ,';0 1 tt depoziteaza feriti de '8.t6cul gaselnitei - a,s cum am arahlt lnnl toain-te. TotodaUi pastun~ mai are un inamie care atacii in masii. I~"il'" dAuni1torui CZycop /tagust domesticus apis care se inmul\e~te in Ir\zi le sou dulapurile eu lagun linuti in camere I\.lmede, Pro!' E, Zander scrie despre acest daunator, cii intr-o jarn. i-u dI s tl"llS 250 faguri eu pAstun'i., P entrucomhaterea lui se a~a z! Iagll1'ii III &t.upi verticali in stive de 5-6 stupj inchizind spatiile eventuale (lint I'" corpuri prin Hpirea de fi~ii de hirtie cu pap: peste striva cu corpul'i Itl' pune un magazin gal, iar in interiorul lui, deci pe suprafntfl r:tlnclnl' aorpuri proin lipirea de 'fi~iri de hh1t..ie cu pap: peste sbiV'a eu ('ol'pur'j :1 1' concen-trat de 30%, ~inind seama eli. form'Olul are un ti traj mll)(i l1 1 fll ' ~O%; deci .la 3 litri Lormol se adauga 1 litru apA. Nu ,trebuie mXritl\ I1ld dOZ.B, nici con~entratia cli.ci atund piistura se inneg~te, Sc il1 t O l'C~I{, mult, incit albinele abia 0 pot digera ell mare gl"eutate. Deasupt'll ml\~ln tlnului se pune un podi~or etan~ ~i capa~ul stupulu i. Opera\ia SC 1'C' pCII\ ociata la trei tuni pina in primavara, dnd loti fagunii cu paSH1l'i1 ~ (' t1istribuie la stupi, u rmtnd a-i foiosi ~i in aeel an, Camera unde se depoziteaza stivele de faguri cu pastura trebuic s!\ ric 'perfect u scatA, caci mierea ce acopera pastura !lind higroscopid~ II'bsoarbe a parte din umiditatea mediului ~i astCel se alt.ereazil, 'rempt.'l'atura rea rnai 4ndicata.: intre -2 ~i + 16, Fagurii care 1IU c i lC V'l l IIlveole ataeate. pot fi iolooiti, eliminind pastura de acol0 ~i expun'inrl rugllrii 1a soare, care este cel mm bun dezin(ectant contra tutural' mi(t()zclor. In august, se dau coloniiloc cite doi faguni ell p3stma, Albinetle i ~ i formeazA astfel rorpul gras. o pAstura care este invadatc1 de mucegai poate fi eliminate. ('omplet, din ragureie care apoi poate fi foIos'it, dad se scu'funda aeel Jagurc' in\..l'-o (tvlutie de 2 ,g 'bicarbonat de sod iu 1a litrul de api\, ufllde ramine J 2 orc ; \.'lIle ~i mai biue dad jnain.te de a !i scufundat se strope~te cu nccasli'i Aijlu\ie supra'Ca\a lui ca sa. patrunda in adin cu1 tuturor alveolelor umpltndll-1e cu solu~ia respectiva. So l u~ i a provoaca 0 vie e(ervescen\a a 'pAsturii care i~i mUl'e~t(' V01Ulrtul ~i lese din alveoie, jar pentru eliminare, fagurii se centrHu~!hcnz;' in extractor. Goli\i de pastura infectaUi. ei se umplu cu ap.1\ CU1'lI li\ Inl f'U un pulverizatm', se spala bine la un robincL ~i apoi uS<:<1\I, pol, rl rOlllollt.i 1n Cflntin ll are pent!'11 accluf)i scop.

'1"5

FaguI'lii cu pAst.urli siot loarle sensibHi 18 .1rig ~j umezeaUi.; coi S~ \'in iIllbr-o oomerA 113 0 t'eJl1p'ratura inwcatii ~j cu 0 umiditate uLmosferi'CA de 60-80%. 'penfu.'u <a nu inghe\a. cAd a1binele doici nu pot cr~te puiet cu a astfel de pa,sbura ce a lost tinuta in gel', Cind ea sc ,pune in stupi trebuie s~ fie acoperitli de aibinele ghemului, atit in iuma , cit ~i in primaverile reci dod uneori termometrul mai roboara su~b zero grade. De aceea, st.uparii canadieni, pentru a nu aVea surpr. ze j nepUi:cut.e ca pflstura sa fie distrusa deger, scot pastura din depozit Inbr-o zi rece, dar flU C'U gel' aspru; .eear:a !agurilor devine casanta 13 !'ece. FUnd apoi du!?i in laborator, fagurii sint taiali in H",ii longitudinale cu un cutit ce t['ece drept prin mijlocul alveo1eior; fi!?ille cu ceara d\citii se freaca intre palme; ea cade In Iarime, jar pastura ramine Intacta ea ni ",te prizme exagonale. DupA <Ce se vinturA r ucA\.elele de cearA, b pt\stur a se trece prin ma!?ina de tocat carne, se pune in borcane de sticlA colorate, fill' deasup~a se toarnA un strat g ros de miere liohida care izo':' icaza. perIect aceasta IpastUrii tocatiL tn primAvara. ea este scaasA din borcanele care au- fest Dine pastrate in camera - a",a cum am arlitat ~i se umestedi. cu miere semicristalizata facindu-S1e turtife care se afera albiHeLOT pe pa.tr~tele de tiIon puse peste rame deasUipra ghemului ~j deci sub podi~or. Cind temperatura de madi este peste 12_14 C, se pot pune Caguri cu p4sturii li:nga cuib. Acesta va lua 0 extindere mnl'e -5i curind vor apare genera\ii noi de albine ce vor realiza marea produc~ie de polen. Rezerve mari de polen de porumb Observind cli toamna aIbineIe culeg polen de porumb din oulturHe pentru furaj, doi apieultori romani E. Constanda ~i D. Stoiculescu au scuturat paniculii porumbu:}u'i $i I-au oferit albinelar in IAzi Inalte ; ele I- au consumat eu aviditate. Luerarea a dat rezultate !}i mai bune adunind panieulii in momenluI clnd vinul flarU a inceput sA-~ deschldc1 sacii polinici. Atunci numerO$i lucratori intrA tn tarla ~i aplecind U$or paniculu} intr-un sac de hlrlie pur.tat alAturi, il rupe de sub inflorescent.it Intr-un sac intrA 150-160 puniculL Lega\i la gurA sacii sint transporta,i in gospodarie, urca~i tntr-un pod al ,unei magazii aooperitA cu tabla unde se pun clnci-iase rinduri de paniculi into~ i cu virful in jos, pe ni~te sbelaje fAcute din sirme fntlnse. Sub stelaj slnt puse mari folii de material plastic, DatoritA tempcratu rii delicate din pod, paniculii i~i deschid anterele ~i polenul cade Ie 0 mica lovitura data sirmelor. Se lasa acolo 4-5 zite in timp ()(' lu-crarea in cimp trebuie grabita, cad toatA tarlaua tnfiore~te repedc, iur unterele panioulilor se desChid pe rind tn inflorescenta, incit in 10 zOe nu mai rAmine in antere nici urm! de JXllen . Se obtin cantitii.\i impol'tnnte de acest pre\.ios polen daca se 101osese lueriitori mai mul\i in z\lek cit tine in:rlo1'iren p'lOiouHlor. Intr-o zi un lucrator abia nhli.,(' ~;I f) :100 f,!. 1 l'stc fO(ll'l{' u ~o r. ciici porum'hul flll'C' parle din pillfltd c uO C' IlI!1 ;;1
'ns~mintate " ~O

iIe a carol' pOlen este pUI'tat de vtnt ~i !ecundeazA m~tasa clclI)asi'i n invAluiti io irun2e (fig. 67, 6a, 69). Cind toti pan'iculii s-au uscat deplin , ci sint strin~ i de pe sil'ln('l(' stelajelor !?i bAtuti in pod pe Joe. tot pe fo Uile de plasttic, obtinlndu-sI' astfel inc! 0 cantitate de polen din pleava rAmasa jos. Polenul din SCtllurare 'pr'Oprie este eel mai valoros ~ i de aceea el se stringe inaint.e d,l' n bate paniculii uscati. S-a observat eli ",i pleava oIeritA in hmna 11111 malelor din ourte - piisAri ~i puroei - determinA 0 deosebitA crc.'jh.!I'c In comparattie cu aUe animale ce nu primesc asUel de hrana. ~ Uscarea acestui polen scuturat se face in l/ivi de tablA lpuse sub capa'c ele stupilor; el clfte intins in strat 'de 1 em grosime ~i deschizind ccle doua ventilatoo.re de la oapace se formeaza neolo un cu.rent de aer caJd care elimlnli uJTridita4 lea din e1. Se poate uSC'a !?i in pod, liisindu-l in ;..-IHrat .s~b\lir~ pe foliile pe .eare s-a scuturet ~ i tlesch:iZIOO ~ I geamul podulul. Cind el nu mai are decit 6- 7 gmde de umi5' tlitnte se pune in borcane oolorate sau din oele ~ -i ()bi!?nuite pe suprafaWt cArom se ll~te hirtie al2. bu&tra, caci po l'enUI surera mOOlLidl.ri imporbante dacA este expus luminii. Flg. 67 - P,micu!u! til: Polenul de porumb se of era in sped-al toamna porumb : I - sec\!une.ll. ; 2 - t " un~" , IJtJfd albinele nu-I mai gAsesc in natwrA. El se pune oolecloar e : 3 - fI(lIl n.~ : In stNlt de 1- 2 em pe !undul unei lazi mai inslte 4 - panlculul ; , - \lJ ... l)Cntru ca albinele sa-l ia trecintl prin el. RidiC1lndu-se apoi in zbor plana't ~a 0 fTli.ca inlA~ime de la supl'aIat,a stratului, ele il cu riiVi '<ie pe inveli~l pAros al corpului eu periu\ele de Iii picioarele antenosre ~i mijlocii , indesindu-l in co~ule\e. P olen ul fHnd fonrtc fin ~i ~r s-.ar risipi dacA s-ar da a lara in natura. De aceeil jI('1 mai bun loe pentru 'l ade cu polen este cabana cu u~a Larg deschis.!i llndc albinele slnt atr>ase cu 1-2 Iaguri ell miere neclipacitA. Odata cc
~ tiul e\i1o r

9 f: :::=:::
,~

~I~' 1, 1 / [
~

~[;"
~

I? <~

1-

...

I~

---..

I~!
.. 4".
-t

~".

<101M ... -

fl r/. 68, r~1I

Stelaje pentMl usca

'panicUJelor :
fulle

Fig, 69 -

Magazie custelaj(' .

tI, III II ;

I -

~H I~ .lul ; 2 -

wl~NMl'll

pan lcul1 alcUl t! pe POIIet\len pentru p<)lenUI UL .

I , II. ill stelaje e.aJale : I _ Cl.l10&" tnu-e sielaje: 2 KIl!I'.' j ul "" Ill'me: J fOliC p<lUL'1.II ,'., ., pc!nlry cQlectarc ll 1 10Iol., ... 1... ,

'1:.l7

o pnma serie de ",Ibine a u dat de lada 'CU polen , acti-vitatea ",borulu i 1m att'age ",colo ~i pe celelalte culegatoare din stupii prisacii, care se inh'eC in a-I culege cit mai mult ~i cit mal repede. EI mai poate fi oferit albinelor ~i in stup deasupr a ramelor sub podi~or u nde Be pune 0 bueata de carton gudronat .pe care se ofera zilnic albinelor 1-2 linguri de polen; in eel mult 2 ore nu mai riimine niei un grauncior. Sub aceasti'i forma el este dat albinelor in primavar a eind timpul este mai rlicoros ~i albinele nu ies d in stup. Valoarea polenulu i, dupii trecer"", celor 6--7 luni de la recoltare, i~i mai pierde din pretioasele lui componente; de aceea hranirea eu pole n de porumb dil rezultate ~i mai bune toamna, diei ehiar dacil atull'ci albinele nu- I consuma integral, prisosul il transformli in ,piistura care e de 3--4 ori mai valoroasa decit orice lpolen oot sub ;forma degrliuneiori. De areea, in primavara, pastura din polenul porumbulu i este oferWi albinelor sub forma de tur tite care se fac dupa urmatoarea formula stabilitii de cercetatorii de la Insfututul agronomic. Re\cla este pentru cinci coloni i carora Ii se otera turtite de cite 450 g. Se umezesc 180 g polen cu 100 ml apa rec~ ~se d iz9lYa 900 Lza:J\ar-ln 450 mLapa- ca1da. Polenul umezit se lTiianinti'i bine au apa rece cu 0 Iingur a de lemn, adaugindu-se 540 g faina de s oia impreuna cu siropul de zahar, amestecind totul pina se obline 0 pasta omogena. Pasta se intinde pe 0 plan~eta de bucatarie in strat de 1 ern, trund din 'a buca~i. Cine are polen mai mult poate mari cal1titatea lui cu 500;. i n care caz se reduce pu~in can titatea de simp. Tuvta de 400-450 g se ofe ra coloniilor puternice a~ezind-o sus peste ramele cuibulul pe 0 bucata de 1ifon ceva mai mme ca turt"" pentru ca sa fie acoperita pulin eu marginlle tifonului. Peste ea vine pod:i~oI'llI ~i "'poi capacul. Se controle-aza consumuI ei care trebuie facut in 10 zile, dupii c are se da 0 <llta dozii daca prima este aproape gala consumata . Ooloniile mediocre ~i nu cleele vor primi turte mai reduse, ca sa fie ~i eIe integral consumate; nu este bine sa riiminii prea mul t timp in stup, caci poate incepe un proces de fermentare nedorit . Unii apicu ltor, - cum sint cei din jurul Devei, unde muntele de sub Cetate acopent primavara de aIun ~i corn, ofe ra 0 priveli~te, incintatoare - We crengute cu fIor; ce au anterele gata sa se deschidii, Ie du:c in casa Ia caIdura, Ie pun in vase cu apa sub care ~zii cite 0 coala de hirtie. Amentii ~i florlle de corn se deschid, i~i revarsa polenuI p e hl rtie, de unde este luat ~i pus l a uscat dindu-I apoi albinelor in stup, cAci in timpul infloririi acestor ar!bori vremea este adeseori rece, iar albine!e nu ies la eulesul lui. Procedind astle!, coloniile sint mult aj utate iar cuiburile lor se dezvolta deosebit de bine.

$(J privim jocul combinat in chip a~a

de minunat al plantei. impreunarea ~i Impletirea matematicd a poliniilor...

(M. MaeteTlinckj

POLENUL :?I POLENIZAREJ\ IN SPRIJINUL AGRICULTUJUI , POMICULTURII :?I VITICULTURLI

De-a lungul mhlioaneIor de aiti S-'8 fOI'llat ~i s~a Intar it in natur" aceastii infratire, intr-ajutorarea lntre floare 'ii albina. Acolo unde el po.lenu! - nu este p rezent, rodnicia nu poate ft . Ciod primii coloni~li englezi au aj uns in Australia eu ctteva secoIe in unna, in livezile plantate ]jnga a~ezarea lor, au sadit int re ilite soiuri de pomi r oditori ~i peri. ca re spre rlezamagirea )or cre~teau fara sa rodeasca, cad acolo al1ll1(' - dnd uatorita fr!>minta rilor p iiminbului s- a rupt acest continent dill bl ocul asIatic ~i antarctic - n - a lu at cu el IIi .aIbinele. Abia dnd coloni~tii au im'Portat cit'va st u pi iar abinele au inceput sa a ju!e In po lenizarea perilor, abi a atunei a aparut ~ i mdul in acel colt de lume, frumoasele ~i sucuIentele pere, cum .erau eel'e din fosta lor pa trie. Aceasta opera de completare a naturli acoIo unde procesul nu al'e loc sau se face insufieient se denume~te polenizare dirijata . Luerarea de transportare a elementu'lui mascul de Ia 0 floare a logama I) la alta, de preferat pe a It por t dedt aI pomului respectiv, venit din afara coronamentului sau, poleni=e care se face de catre albine ~i alte insecte, este dcnumitii polenizare entomojila. P oIen izarea se m ai face ~i pe aIte cai In "Ite plante a caror polen este ~ d e w;or incit vintul il ia, il inalt1l .1 II duce ca sa polenizeze flori Ia mari departarJ. Este pol enizare a~-zisa onemofilil. J\!poi apa ~i piisiirile ajuta ~i ele la fe'CUnaarea incruc i~ata a tiorilor altor plante . Insectele, insa, def;in primul Ioe in aceasta operii, (Ad 82% din plante sint fecundate cu a ju1lorul lor, ia r dintre ele, 3/. si n l rl'prezenlate de a:lbine, care p<!rtiQipa ~a pdlenizare in mare masura. Odati'i "CU ilorile r lantelor fanerogame au aparut pe p1imint ~i insecp "Ie; ~i unele ~i eslelelte in decursul m illioanelor de ani s-au adaptat 811 re rind modificiiri structur ale. D e exemplu, la .plantele dio;ee ') une!'e flOArtii flori femele ~i altele flori mascule - cum este saleia. lntre flori , I albine S-'8U creat legaturi strinse de existent1l : floare<l ofera n ecta rul flcnlru brana aIbinelor ~i polenul pentru brana puietului a intregii t')m'llnitii~i, iar a:lbinele ii da ajutorul sau tla pdlenizare deci la pro,hWcrea sem inteior ee asigurii p lantei perpetuar ea ~i raspindirea .

"'fllI,...,,1
4~ A

.) tlLogamtc _ polenizarea 1ncruc1$atA in cadrul acele1a~i specli. 't aiQlce - plante unisexate care au florue mascule ~i femeie pe lndlvl:tl dCosebl\l Ai
II ~JI .

'12\.1

liltil. {led eli freest polen pe care l-am dleScris ma'i inainte int.er:v:ine nu n\Jmai in productia sliupinei noastre, dar ~i in agricultura, legumlcl.ll turA , vWcultura etc. etc. In productia vegetala exemplele sint multe, dn r aiel Vom da cUeva mai caracterlstice: in planta?:ile marl de mAr de la noi ~i de portocali -din ltalia, acolo und.e se due stupi pentru poleoi~1'E', pl'oductia se mAre~te au 31,17%. fructele cresc ca volum cu 15,40%, ilu' z.:1hiiiUI din ele se mAre!jte <:U 15,200/0, In Maroc un man'darin dA: 40 kg Crude ciod Jipse's c stupH din imprejurlmi, in Urnp ce Un mand urin care are in apropiere al-bine dA 100 kg mandarlne. Migdalul dA fourte pu~in, abia 1,500 kg de tiecare arbore, dar dud p>omii au albine I:>cntru polen izare pl'oduc\:ia este de 10,5 ,kg <Ie fiecare porn. Vit:a de vie se pdleruzeazA cu a.juborul vintll.llflli, dar peJ"SOnal am Jxwtioipat Is organizarea la podgoria din Dd'ga~ani a unui transport de stupi lingA parcelele care aveau varietatea "Crrm'Mieil., foarte pretioasil din pune t de vedere a cali1A~ii '\finwul, cu care intreprinderea cupajeaza celclalte vinuri pentm a Ie mAri aroma, Din nefericire varietatea dadea o minima cantilat'e ,de 400 kg struguri 18 ha. Fa,clod dresaj ell flori dE' Ii I cit,iva butuci, .puse in sirop de zahal' J?i dino cIte 100 mIla liecare stup, albinele au opolenizat ~a de bine varietatea incit a iozecit prodU'c \ia pini\ la 4000 kg struguri 18 ha. In 1939 la Luciu-Giurgenj am tns~min~t 700 ha de rapitl idin cele doua varietlW : colta J? i naveta. Am adus acolo in afara de s'tu.pina proprie, doua mari stupine de qa Ca'la~i ; 'Prdd u'C1;ia de miere 8 fast de 22 kg mal"IA de stup, iar plantele ilU legat atit de bine incit au dot a proouC\:ie de 1 950 kg la ha, clnd in fl l\i ani bunj 1ik~ a'1bine, abia atingea 1 000 , g 10 ha. k La f1oarea-soareluiaoolo unde nu intervi.n albineIe pentl'>U pole-nillW e rnm1n semin~e secl, in. 9(X'Cial eele din mijlocul calat.idiului. A'CE.'ISt te-nomen se dato~te f\aptului ca florile cu stamine cu polen ajung la muturitate inainte ca cele cu :pistil ~a fie apte pentru fectmrlal'e, Interveninld insa a lbinele, aproape toate florile de 'pe calati'diu sint polenizate 1$ 1 protluc oseminte. La noi 'in 'ara ,pe -cele 550000 ha de cuItun de floo~ea soarelui ale gospodl1riilor agricole de stat ~i ale coaperativelor agricole de 'protiuc \ie, rprodU'ctia s-a mirit 'CO 200-600 kg, deci cu 0 medie de 422 kg la ha. Desigur cA in acea.sta opera de polen.i.zare inilra anumiti factori vnri-abiJi in raporl co rasa de a'l bine, putereoa. odloni ilor ca populatie , tx-ydltiHe meteoro.Jogioe, secretia de nectar a plantelor, a~ stu pin(!\or pe suprafetelle de polenizat. Dinl:re rase, de pildii, cea oauC8oziana (,lile mai acti,va decit (''e8 din Care'lia, iar italians Gte rea care in t:oamn~ po le-nizeaza mai bine cu'lwrile de napi, fata de alte !'BoSe, Tn privlnta c\ ~'l.lirii stupine1or, cu cit eIe sint mai ra&piruliJe pe tarlalek lntinsc f,.'U nut polenizorea se 'r ace mai 'bine. Canpatin'a noastra (pOlel'lizeilZrl activ rIO<ln.-a-ooa rcJul . Se impune stabilirea mai judicioas~ a normelor de " til pi In hC'Cll.lr d i ei s-a observat, de ditre cerceUitoarea sovietic."i P OII01ll1 ll'nVn, el\ 00010 unde 0 cullura este supr asaturatA cu stupi ipe nnu nli tc par('<"h~ produc\tn realiznta '101 nectar este mai mare ean ti tnliv. d ill' s~mi tl ((' I ;,' fl flU I'odul I) I'lLnHIS mni 401'c. De asemeneu, HlIn novll i l t'l lll~IHt l lt ';l i i'H d \ 10 ~ illP i III 1111 Jlcclm' (Ic f]()al'en-:';flw,\':1II I ull rn~l PI'! '1 1 111 111 \1. till' lI. .... ln tlltf'l c> I til n'l 1l11 1 mi('L ,>:; ~ all rtlt-u t s ll1d il l'O rnptlt'uliv(: pt' h'-\',U'(I !\ 'I II
I!III

observat c~ 18 0 polenizare numai cu '1 albine la 100 1 pr{)(hJ('~lll 1\ m2 losl de 3,1-4,5 c'hintale la heetar, cu 40-62 aibine pe u s lIpl'u fu\ (, similar!l. produc\la s-a dublat la 6,3-7,6 chinlaie In hediu' ; (! U HU nlbine 18 100 m! productia a fost de 19,5-24 chintale la hecl/lr : 10 vi~in , Ia 1000 :!lori ell 1,5 atbine -pentrou polenizare, pl'o:du c\i u n f (1 lil de 3--Q kg de )pam; cu 2,3 aibine la 1 000 nod produe\ia a rosl d~' 1 )-11 kg de polO eu 4,5-9,7 alb-ine, productia a lost de I S- It; kl', de porn. Experien~ tacuta la un colhoz din Ueraina care a Hisat loL /Illlli 30 oolonii de aLbioe in sera Cll castrave~i, polenizarea s-a Hicut in 1I1j H mAsura incit pc 1 m 2 de suprafat~ eultivata produc\ia a fost de I!) lt g, In Argentina pepenii verzj tioga care s-au transportat stU'pi p(>!1ll'u poienizare, au marit producVa cu 44% , La culturile de ceapl de samintA facuta 'Ia unele unitA~ en Pc l'i q l lalomita !j,a" in 1959 in tarlalele cu stupi apropia\i, produc\iu de 50m ill \1' v. lost de 609 kg 1a ha, fata de 244 acolo unde .sibinele au JipsH , A{'" II' ceapa s-a au topoienizat dind ,28 semin\e la 0 capsula . La ce lc ll u lll pu lenizate proba de germina,ie a lost de 5]0/0 seminte bune, ra~;1 tit' '1 11,1 ,. la ce!e polenizate de a'i bine. In anul 1974 pdn Ordinul dat de Ministeru! Agricultu l'ii, JUdl lH triei Alimentare !ji Apelor 8 fast aprabat programul de a'c \iu lll,.' ~1 {'Oil tractul privind polenizarea diri jaUi a culturilor agncole e nlOil lofik, I'll o.jutorul albinelor. UnitA\ile agricole socialiste beoe!iciare al (,' 11I'\lu II!I de poleniz8roe cu al'binele slnt obligate sA pUiteascA taxe le slllb ill ll.' In Ordin pentr,u polenizarea culturilo r respective, Foloasele ,jndirecte aduse de albine in sprijinul agrieultu rl i, h Ol'll culturii, pomiculturii ~i viticulturii slot de zeoi de ori mai pl'e~iOHSl! pentru avu\ia nationaHi, rata <le prqduC\:ia dirijata. de miere lii cell l't!, Peniru areasta cei .pe care ft'Picultol'U ii ajuta in opera 10 1' de m5.r irl' tl proou c\iei planurHor de produc~i e, trebuie sa menajeze. albinele, sa Ie Inlesneasca posibilita\ile de inmulUre l?l s3 nu Ie distruga tl'attnd cui lUl'i!e conlra dl1unator ilor clnd plantele slnt in plina inf.lOl'ire, Aces l~ lratamente se pot lace cu ant.icipa\ie. toamna, iarna ~i cruar primlLvl\l'" Inw nte de inIlorire, cunosclnd ce substan\a trebuie data pentru cn I ~I (\pm'i~ia d~:unatorilor cuo06CUlji, ei sa f ie distru~i, iar aibinele sa p1)UU l culege nectarul .!?i polenul iara risc, dar in 1010sul celar ce Ie-fl u reri t ~c calamitatea insecticidelor. _ A~i amintit in treadt despre un dresaj al albinelor in O !lCI'1! tIc polenizfl re _ ~ntervine un tinar ap icullor, Ce este ~i cum sc fat'(.' '! _ Sint unele plante cultivate care d~i fac parte d in cnt.e~ori a (It!lur entolHoCile slnt mai pu\in fr ecventat e d e 'a1bi ne, care n\l un (' u l(>,> de 'la alte plante care n u intereseaza pe agronom ; ded, trcbui e PI'O('C~ dIll in n~;.jI reI, incit intreaga popula\ie a stupilor adu.!?i pentru pill('ld ~ 'Cllro s~ sC ind rcpte rl1Hlla i spre cuitu ra res pectiva, !?i dcci po lcniznn"l 111\ ri c !Hni (l1.'U Vn, Are:)!>\,;) s(> paale f ace cu ajutol'ul dresajuhli, ear(' 1\(> hhZCllzA pI.' l_pllcaI'ell d ircl'itclor !1lct rKle cc (Tceazi'l. i n maSl ,,1I;i ll('l ul' UI1 r crl j'x ell' m h'o~ ~ i gusl jX" C'li"(.' ulhil\ (>!c Nl- I i Jl~p!\ I'tl\~csc ':Oi tHe d un

1:.1 l

sul'ile cunonscule de mobillzare, spre cultura respectivl1. cultur<1 care pfJlcn izlltli mai bine d. roade mai bogate. Operu1ia se face astfel : se _prega~te de cu sear. un sirop in pro1>OI"\ie de 2 1 apa la 1 kg zaMr in care se adincesc fieri proaspat culese rfira frunze, sepale sau codile pin. cin'd' vasul cu sirop are in el 3/4 din capacitate ocupaUi. cu !Iorile respective. Vasul sUi acoperit, iar dimineata in zori se pulverizeaz. albinele cu siropul par!umat, ri'dicind podi~oru1 riecal"ui stu'P ~ i dind 100-150 m1 de strop peste albinele de pe SUpl'aru\a superioal". a ramelor ; podi~ol"Ul se a$azA de indat. In Ioc - fiirii sci se den f um - ci lnl'butind u~ or albina cu 0 ,perie sau mi!;'ICare vibrat O UI"(~ a podj~oJ:ului. AlJbinele ~i bn;p.rta~esc siropul primit cu mirosul flol'ii tncorpoI'at ~i lAc1nrlu-~i rerI'exul contli\ionat de miros, toate albinele culega.toare se due la tarlaua respectivA, culeg !}i adue nectarul in s hJ'p. OdatA obi'inuite, ele ,PArasesc alt cules de pe alte plante din vecinutate ~i polenizeaza astfel cultura, ob\ininld ~i 0 pl"oductie de miere mai mare . . Reflexul de miros apoi este completat ~i cu unul de vedere l1i unume: pe tarlaua ou cultura pentro polenizare se a~ aza plAci de aluminiu ~Iefuite, care strA'lucesc la soare; lingl\ ele stuparul pune citeva hr.1'i.nitoare ell sirop ell mirosul plantei cultivate pc tarla. Alhinele it iuu. observA e~ locul cu nectar este marcat eu aceste pUici slralueitoare ~ I i~i creeazA un reClex vi:rual. DacA de 2-3 'Ori se proceid.eazA astle, , J tO nte aIbineJe stupine i se obi$nuiesc sa cu leaga nectarul de acolo, chiar dllca ele sint silile sa faca eforWri roai mari pentru a lua dulceata fiorllor, d'Ci siot !?i din ace-stea, cum este de pilda triIoiul incarnat I.sat pentru siimin\.. Nectarul din !IorHe acestei plante, de~i foarte bogat $i du lce, cste greu de recoltat, cad nectarul din potirul lor sta 1a prea mare nd\ndme ; ca .sa-l culeagA albineJ.e sint nevoite sA faci mari eforturi !,ii c,lc aceea ouleg nectar de la alte flori mai sArace, dar cu nectar mai U$or de absorbit. Fiicind in.sA drcsaj, l1i dina de gustul nectaruIul, continuA culesul piOA Ia epulzare. Siropu l pentru triroi se face diIninea\-a, c.ci altfel eteruriJe lui volatile se descompun foarte repede. La litrul de sirop peotru trilo) lie pun 200-300 flori lAra caliciu, numal cu inflorescenta lui stind aIun date in sirop numw 2-3 ore. La iel se procedeazA .'1 i in d'resajul de polenizare II vitei de vie, al C'''rei miros se volatilizeazA rEU>ede, iar siropul aromatic cu florile respectIve se face numai co 30 minute inainte Ili oumai cu sirop rece. Pentru riecare stup se {olosesc cite 4 inflorescen\e adincite in 400 g sirop dat I'e- pede, dici mirosul s.u ar putea determina iTUrti~ag intre colonii. CanlItatea 'de sirop este aceea~i. Cine n-are ipulverizator stro])e~te re-perle cu s irop albinele aflate ;pc intervalele dintre Jaguri. Durata refle-x eIO!' pcntl'u culesu1 respec'tiv tine 5 zile, dupl care dresajul se repetii.. Uneori dresajul dA rezultate mai slabe ciod in preajma stupinii Rin\. /lIte resurse de cules la care albinele erau obi'in.u ite inainte de inrt ori ..... u cclei cc trebui e polenizata. De data aceasta se procedeaza .in ver.. ; Sl' l' i'CCIlZii uluinelol' un r erIex conditionat de rep~ll s i e penku ou! es1I1 lit' !II rt ow'ell 1 "W'e ell! culegeau pin el atunci. Opl"'a\in se rnee as trc t : Sl' 1'11' .... ;1
Ut

porA un sirop de dresaj cu acea noare preferatii, dar in care se OdOll.u:~, tlluinte de a-I servi albinelor 0 cantitate de 50 % clorurtl de calciu. Alblnele ~i fac de indatA un reflex conditionat de respingere pentru ctllcsul ftorii preferate pfna atunci. Dresajul pentru culesul de la 0 plantA coltivata. ~i iolosirca subIItantelor care sA indeplrteze albinele de la 0 plantA nedoritii intr- ull moment sau altul al sezonului sint metode bune, dar se pot pracl i CIl numai pentru stupini mid l1i mai ales numai de stuparii care au timplil necesar. sigur l1 mai simplu este sA se deplaseze stupina la un clll c!t Mai i nlci mai departe !/-i niei mai tirziu decit momentul optim; acestfl cstc . lubiHt cu precizie de catre cercet.tori pentru unele specii numai dllpt1 e xperien~a anilor. Pentru ca, de bunli seamA, aducind coloniile In lllllll ! de floarea-soarelui dod aceasta nu a in!lo.rit nici 5% , albinele se VOl" orienta ditre sur.se de nectar aflate prin preajrnA sau chiar mai d ep~\I l.e , de la care cu greu pot fi apoi intoarse in momentul infloririi. AI}:1tlnr, lrebuie retinut ca fiecare plan~, fiecare culturA. are 0 particularitotc ~ I .ub acest aspect.

u -

r ",

CaliitI/iis miraculoaso 010 IdpU,orului poniru st.fndiateo omulu; ou introt ,.(Jpede pe la,.go poort4 a clinicilor II la6orotoarelor.
(A. Caillas)

PRODUqlA DE LAPTV>OR DE MATCA

Obtinerea J!pti~rulu i de mate! este una din posiblitltile de exploahire I'entabil! a stupinei, care adeseori este .superioar! ftltA de cea de mlel'c !?i polen. Se !jtie ce insemniitate imensii, cavir~itoare, are matea In colonie. Ea reprezintA viitarul coloniei, ducind mai departe tn timp ~I spa~i u vie~uirea speciei, ce dureaza de milioane de ani, din urma!?! In utma!jiA. "Mates, - a~a cum 0 spune M. Maeterlinck - nu este in realitate d~t un simbal, care, ca taste simbolurile tntrupeaza. un principiu mai fnflre .';ii mai nevAzut, !CAei ele nu se .iw;;eaIA !ji nu pierd din vedere din co lo de matca lor cea v!zuU !ji vremelnicA, matea lor cen adevAraUi, \l e~n l ca. ~i nevtizut! care este ideea lor fixa ! Un singur exem'plu intruchipeaza ocele <Ie mai sus: Upsind numa: tl-ei zile a colonie de matca <Ili puietul ei, ~i deci orfanizat! !lind total !?i f/'lr" speranta, de indatA ce-i dAm citeva sute de larve ele nu aleg nwnai 1- 10 din ele ca s~Hj re~inii pina Is urm ~ numai una, ci cresc La teZ &"tde de larve ce le glisesc puse de noi in dispozitive adecvate, numai ~J numai in nadejdea cii in sfir~t scapa de obsesia cO. nearnul lor ar putea sa piaril ! Pe aceast! tema. se spd jina. !?i tehniea noua. de producere a lapti$orului de mateA care a progresat in sensul cA fArA sA se mai fad orIaulz{ll'ea 1C0ianiilor ca 18 celelalte metode apli'eate de noi ~i ,publicate ~i in ABC-ul apicol, noua metodA izoleazA doar par\ial matea sa in acela!?i s lup. In el se oiera albinelor un numar mai mie de larve in botci, elbinele Ie crese, de~i ~tiu eli matca este prezenta. In telul acesta din 3 in 3 zile, po patcursul a 3-4 luni se extrage Hipti~orul incep!nd de la 1 mai _ 1 septembrie, farA oprjre. Metoda nouA a fost stabiliUi de N. llie~iu ~i F1. Hanganu '). Fe parcurs insA metoda s-a mai imbunAt!tit, iar noi 0 pl'c'lcntAm in forma sa actuala. Produe\ia de Iapti~or la noi a f ost inceputa cu aproape doua. decenii In lJl'nlii de Butor, care izoUndu-se cu dou! stupine a izbutit sa gAseasca t(o il nica de a-I produce tn cantHate mare, .intrucit niei 0 pu,blicatie strain<l Illi volil sa den amanunte, pastrind secret felul cum se poate ob\in e. Principiile tie baza ale oricarei metode - din multele carP all f1pi1ru ~ In lumeu stuparilor - sint aproape acelea~i ca in cre~terea mlitcilor,
'~

1'.1('IOdli IlubUcruA tn .revl$lII Aj)!cullurll n r . Mt?:.

1ns11 aeolo cre!?terea se limiteazil in raport de eerintele mrnime ale unCI stupini, iar prace's ul de cre;;tere este Idus pin!i la sfin;iit odal~ au rCC ll lI ~ darea lor. In prdduc\ia de Uipti~ormartA, de'C.i pentru rentebilizarc, pro. cesul de cre~tere se opr~te in a treia zi deci dupa 72 de orc de viu\t\ a larvei transvazate in botci artlliciale !?i se reincepc eu 0 aWl serio de larve care Ie rindul lor sint sact'if.icate. Atunei stuparul, elimintnd 1/11'vele din botcile cu lapti~r, n colecteazA, il depoziteaza provizariu, ::;1 n pt:'eda bene!ieiarului in condi\ii optime de pastrare. lata deci - tined apieultori - in linii mari, ce este ~i C'U Il1 sc realizeazA produc~ia de lApti~or. Pentru indeplinirea QcestJuj scop stnt anumite reguli de care s tu~ parul trebuie sa tinA seam1i., dadi. vrea sa niba eu adevarat un !olos material iosemnat. In primul rind se face un plan de !elul cum unneazA sA se exccut.e toata. ae\iunea de pl'oducerc a Hipti~rului in raport de numllrul de stupi destinat- acesui scop, impar\indu-i in trei serii egale. De pUda , d:1c!1 sint afecta\i 100 stupi pentru produc\ia de lApti~or, numru-ul de COIQuH ce se vor recolta in fiecare zi va fi de 33, pentru ca in urmAtoorele dOll rl zile sa fie luate pe rind restuJ de 66 calomi. In felul acesta !iccnr(' colonie este recoltat! la 3 zile dupa insAmin\8rea eu larve a botcilor din ramele respec'tive; (Ciecare rama portbotci este DtUnerotatii Cl"l nU11 1t ll1I1 care-l are colonia, pentru a nu se face mutAri ce 'POt aduce mari ncplhceri mai ales dadi intr-o colonie a aparut vreo boaU!', care va trebu t eli minatA din grup ~i tratat! serios). Coloniile trebuie sa fie puternice, siinAtoase, eu matci prolifi cc , t'li mult lPuiet capacit "i necApacit to cuib. De asemenea ele trebu ie )Ii i posede insemnate rezerve de pastura ~i miere !.Ii stimulate activ In lei cum am fikut-o la .cele fdlosite 10 'prdduc\ia de miere sau pole-no Dat dacA acelea au fost astfel pregatite pentru a putea sa se ajungA la 0 tehnica 'cu douA matci intr-un stup, de data aceasta coloniile sinL pregl1tite pentru 'CO sa ajunga la mijlocul lui aprilie a!?a de popu late lncit sA fi e aproape Sa treaca prag- spre roire, dar flirA. sa pa~ascA ul la infaptuirea lui. Starea de preroire favorizeaz:'i a produc\:ie mliriUi de lapti!;mr, caci biologic, colonme atunci au capacitatea cea mai mare ~i sint dispuse sa tngrijeasea un numar lnsemnaL de la,ve, carora sa Ie reverse din plin secretia glandelor faringiene. ~A..sura a~i moment propice s~ in mina stuparului daca dupa cum ~b\l - in flecare stup se aflA aeea ramO: cliiditoare care este barometrul indicator al preroirii. Cind acoIo, in mici fagurBlji pe care elc ii cllrd~sc inc~p sa apara mieile potira!}e, premergaioare ale viitoa;relol' b.otel' este tlmpul Sa se ineeapa actiunea de (jb\inere a lapul10rului <:ontIllUU. Deci lucrarile in aeeastli directie ineep la mijlocu.l lui aprilie o1:l.ata cu inflarirea pApadiei ~i a pomilor roditori. 10 ielul acesta culcsul de l1ectar ~ mai ales de polen proaspat este foarte stimulent pentru dczvoltarea glandelor ial'ingiene spre folosul apieultorului, care atunci dnd t'tnt~ rul de control arata. un cules natural de 0,500 g zilnic, el cs le !l;cutlt sa. mai faca !ji a 's timulare artificiala. Asta nu !oseamna insa eli ,\upa .ce a trecut acest prilej, coloniile sa nu mai fie stimulate. o.pero~in de sttmulare unneaza. atlta "reme cit se face IApW;arul dad'i alara nu

II:joI

4:15

(..'sle un cules, ~i nu se opr~te decit spre mijlocul lunii august. Atund tnsA sLimuIarea va continua cu aIt seap: acela de a determlna noile mAtci sli creaseli 2-3 genera\:,ii de puiet de toamnli, atit de necesar pentru continuitatea existen\ei colonillor peste iarnA, pInA apare culesul bun din anul unnAtor, Inainte de a tncepe lucrArile pentru producerea I.apti~orului apicultorul trebuie sA se hotArascA asupra metodel ce urmeazA sa 0 aplice. Aceea pe care am stabilit-o cu 20 de ani in urmA Cll orfanizarea totalA 11 coloniilor, imbunAtAtitA de apicultorul Fl. HangaDu ~i publicatA in ABC-ul apicoLl!u mai este actual!, d~i coloniile erau reIAcute du (j zile cu mAtcile colonHlor ce urmau sA Ie vinA rlndul la producerea lApti~orlllui. P roduc\ia de lA;pti~or era mai mare dar cerea 0 munca $i mai mare. De a'ceea vom expune 0 noua. metoda, aceea de producerea la'pti~orului cu matca in stupuZ ei, ini\iata de N. llie~iu ~i Fl. Hanganu ~i care este folostia. mai ales in stupinile marL I ndHeren,t de metdda folositA, este necesar ca apicultorul sA-$i pregAteascA materialul, in special botcile artifidale in care viitoarele larve VOl' ii transvazate. Pentru confec\ionarea lor se intrebuinteazA 0 cearA de calitate superioariL Se prefer1i ceara ob\inutA prin topirea cApAceIelor dimase de la extoogerea mierii. Se pare ell albinele refuzct sA ia tn ~tere larvele din bofcile confectionate din ceara cu urme de propolis :;;i tratata cu aeizi dupa. topire, Se observA cli a lbinele, dnd se pregAtese de roit, fac ineeputuri de botei pe fligur~ii din rama c1Aditoare, care au 0 cearA alba, maleabilA, pe care 0 pot modela U$or. Botcile artificiale se iac eu ajutoru1 unoI' $abloane sau modelatoare de botei , de formA. eilindricA coniectionate din lemn tare, de pre~ (erat paltin sau nue, care nu se umflA la apa . EI are lungimea de 8 em. Capatlul inferior este rotunjit pentru ca botea sa lie la fund CD un po'tir. Cel folosit de '8.utori are diametrul pu~in mai mie la fund, numai de 7,8 mm, Ul.rgindu-se Itn partea de sus, astiel indt desehiderea lui are un diametru de 9,8 mm. Se folosese cife 6--10 ~abloane, fixate pe aceea:;;i bara de lemn cu cite un eui~r bAtut in capUul opus. Astfel se ob~in deoda"tl mw muite botd la iiecare afundare [n cearA. Separat se to~ ceara intr-un vas, care sUi eufundat in altul eu spA incAlzit.a. pinA Ia 70-80"C pe un rC!;iou cu flaelrA micA. Ceara topitA nu trebuie sA. fie pres fierbinte caci se lipe~te pe ~abl oane :;;i dA stuparului mult de 'lucru la cura\ire. Cete 'mai bunc bold se executA dnd ceara din vas tncepe YU?n sA se infueasdi pe margiuile vasului. Bara cu $abloane se tine mai inainte un timp in opa I'cee; apoi l?abloanele se scufundA in ceara topitA ptnA. In 8- 9 mm . Opera\ia de scufundare a lor in cearA se repetA de 5-6 ori. retrAgtnd llproape imediat ~abloanele din ceara topitA :;;i de fieeal'e dattt ud1ncirca se race la 0 mAsurA din ce in ce mai micA; tn felul uccs Lu l>old le lcs sub\iALC la gudi !;'i mai groase la fu nd 8$8 cum Ie cons l.l'u k'sc ol bl..
130

nele pe cele naturale. Botcile se scot de pe :;;abloane printr-o UOOI'l'1 opAsnre pe fund !iii 0 micA r1isucire. Lipirea botcUor se face pe ~ipcile ramei speciale tn felul urmlttor : luerind numai cu un singur !lablon el se introduce intr-o botcA gu\.o IAcutA inmuin:d in ceara topitA fundul ei ; imediat botca se fix caztf pI! ~I pc;\; in ielul acesta se lipese 12 hotci de iiecare ~ipcA ; pentru conso ~ IIdnre se ia 0 linguri~ cu ceara topitA ~i \inlnd :;;ipca cu botoi U$or 'n ~ cUnaUi., ceara se scurge pe ltngA. botcile deja lipite !}i sleindu-se Ie eonsolideazA. Imprimarea -mirosului ealooiei io botcile fixate pe pci din ramO portbotci este necesarA. In acest scap rama cu botci se introduce ~ j $C' lasA limp de 1-2 ore tn stupul care u nneazA sli dea lApti~or. Acc!lsU\. Interven\ie se face numai 0 singurA datA la inceputul lucrArilor, dei tlpOl rllma portbotcl rAmine aceea~i pinli la terminarea produc\iei de JAI)-Ii~or. AlbioelecurA\a aceste botei oo_ ~ i Ie sclivisesc in interior eu i Iceretii salivate. Inainte de a incepe lucrArile propriu-zise stJuparul trebuie sa-$i pregAteasc!1 inventarul necesar $i aourne ! lnventarul mic (;fig, 70) este compus din: un vas pentru topit cl!(lrll. cum am arAtat mai sus , 0 lantetii pentru mutat larvele din celuJe in hot~ "ile artificiale ; un clItit subtire, din alamA, pentru seurtarea botcil or ; n .patulii de Ie-mn tare, la un eapat ascu~itA, ,peotru a ridica l&r velc d in botciJe cu IApti>r, iar Ia ceUilalt capAt rotunjitA spre '8 indipeo til botcA, tAra sa. 0 rup! cind se va extrage laptii?Orul. In stupinile murl '0 folose~te un aparat C1L vid care d upA ce a eliminat larvele, absoal'bc Inpti!jarul. De asemenea sint necesate : un pulverizator fin 'folos it lu I tropirea eoloniei clnd este amenin\ata de vreo boali1 ; un stanv pentru Ipl'ljinul ramei eu larve, conCectionat dintr-o ramA goalli, care are in pnrtea tie jos 0 ~ipca de 2 em pe care se reazemA fagureJe cu ]arvc, ~lllt.ivu1 se sprijina in spate pe 0 ~pcA prinsA in speteaza lui supcrioarll. 1"\1 0 micA halama. Stativul se a~azA pe masa de 'I ucru dinduj incliMrea doriUi., pentru a pAtrunde lumina pint'i la fu ndul alvealelor cu larve. Piciorul di n spate al stativului are in partea de jos un cui, cu care se !ixeazA. in masA. Mai stnt necesare citeva borcAnele , de. prefera't din bachelita CO capac ce se + in!}urubeaza. 1n ele se depoziteazA provi20riu la.pti~o rul extras pina se umplu ~ i " ' 5 apoi se toarna. in borcane man de 1 kg, de culoare tnchisA, cArora Ii se parafinea7.A +--" dopul $i se pastreaza. la lrigider la 0 temrill. 1() _ UtUa.je pent N produ peraturA. de 2_3C. (t-rea lflpl~rului de m :lt.cA : lnventarul mare este reprezentnt tn ( _ Ibtleul eu dublA dma,a p entru 'IJltIIOnl(lCll :ona,.CIt4 botcU or .. nlLlclllle: primul rind de stupi. P entru produc\i n cu r" 2 - tabloanele peni r de Hi.pt:i:;;ar se pot fol osi orieare din ce le _ ,.vl\1I en CC'.llMl topltA In care , (ltn ~ ...... u ,n bIOlln tle ; S _ , pa.lllIe de stupi 'I1.1 1 _ 1'1l.II.tclrUI ptm tru dUe,lle trei tipuri a singurA verticali Sfl,U eel ori "'rvbrtl; - , plIlULe de deLar zontaI, C'U eonditie : spa\iul de ,,"rArt.

'-U=-( :fit;
-r-- 'ifflifrr=='J )--- '

437

dezvoltare a coloniei in sbup sil. nu depa~easca 8-9 rame, plus

dla-

fl'lIgmii l1 i 0 rama port-bobei. Dadi stupul este moo mare, va Ii miC!}orat in intel'ior ell 0 diafragmil "oanbl1" , 'Care inch ide eomplet orlCe treeere,

pc jos, pe sus sau lat-eral. Stupul va Ci ap.<irat. de sehim:blirile bnl~ d,e temperatura, izolind pere~ii Ia exterior eu plAci spong, oase groase de 1-1,5 em sau, in lipsa, i cu carton gudronat, prins sus ~i jos eu cite doua ~ipci de 1/1 em. In int.erior, stupul se despaDte in douA 'COmpartimente neegale printr-o dia!ragmA eta~a (rig. 71) prevB.zutA sus cu 0 fi~ie ingustil de gratie Han:emann cu bare de sinnil care lasii numai 2-3 s,pa~ii prin care eircolil albinele. La partea de sus a diatragroei lantetu1 t rebuie sA fie cu 8 mm mai inalt deCJ."'t ramele vecine pentru a wdhide perfect spa~iuI de sub podi~or. Gratia trebuie sa aiba eel mult 15 ~ lungime, Diaf.ragma l'1ii! Ii III - dupa cum am spus - imparte stupul in doua eompart-imente : eel mk de douii rame este COttlpartimentul rezerva't matcH iar eel din stinga, mai mare, va avea eel mult 7 rame, plus spapul rezervat ramei port-boteL Fig. 71 Oiafragma Pod4orul-hranitor al stupului aeaperA toatA elall.$A pentru s~rat supra[a\a acestuia; el are r ol ~i de hranitor. Are cele douA compartimente cu gratle m!ea de urmatoarele dimensiuni : Iungimea 49 em, IAtimea 35,2 em ~i iniiI~imea 4 em. El poate cuprinde in treoerea albine'lor de 13 ,I !i!Pre mateo coioniei spal,iul anterior pina la (} 1 sirop cind coloniile ce produce lAp~or. sint hriinite pentru complet;area rezervelor de hranA. Accesul albinelor in acest 'Po~or-hrilnitor se faoe prin partes lateraUi unde se ana un ulucel despArtit la mijloc ~i longitudinal, asHel eA tntr-o jumiitate a lui sa se alimenteze 'a ibinele din compartimentul mic, iar in eealaltil jumiitate de ulucel se alimenteazii albinele din cuib. In felul acesta albinele acelefa~i colonU nu au contact d irect la hrilnitor, ci numai prin spa~iul ingust al midi gratil Hanemann din partea de sus a diafragmei sau pe la ambele urdini~e ale eelor douA compartimente. Siropul insa. trece pe sub l1ipca de separa~[e a ulueelului care este la 1 mm pu~in mm sus fatA de fundul podi~orului, Alimentarea hrliniterului se face pe Ia unul din oapetele aeestui ; bazlndu-se 'Pe principiul vaselor eomunicante siropul trece pe Bub bara de separare a celor douA ulucele 'Pl'intr-un spa~iu foacte ingust de 1 mm. Deasupra hranitorului se ailli un geam de sticlA de 31,5 em ,prin car.e se poate observa, farA a deschide hr.!i.nitoruI, dadi albin ele sc alimenteazA ~i dadl au sau nu hranA in el. Partea supel'ioar~ a hranltoI'ului este inchisA cu 0 pIaeA din P,F.L. care constitue eapaeul lu i. 81 cuIiseazli pe douii Dutun. Avind in vedere coniec~ionarea compHeata n -aces Lui pf~l l~ul '- h l'ltlll . trtl' ('ste bine en stuparul sti proC UI'e until de 10. magazi ne-II.! fillfll c l! ll' 111 6pa~iu
~j8

det-ene ale Asoci atiei CrescAtorilor de Alblne adaptat la tipul d ~ :nujt din prisacA. Rmna po7't-botci a stupului destinat sil facA IApti~or este de IlIIi"/" importanta.; ea are 0 construc\ie originala ~ i anume: speteoZ-:.\ dl' :: lI ti are lungimea ~i lilllmea originalA obifDuitA a ramei STAS, dar spt.'I('z~' I(' laterale numai slnt iixate la eapetele ei ea orice rama, ei sint in (':I~:L p , t p In dou!1 tAieturi fAcute in partea inferioarA a s:petezei 'd e sus; cole Silll d istantate la 21 'CITl una de alta ~nctt rAmine un gol inspre cape ll' dl" cHe 10 om fi ~are. Spetezele laterale au inAltimea de 30,5 em Irl\inwil de 2 em; pe partea lor interioadi au cind cresUituri In care inlrJ. ClipI' tele a 5 ~ipci port-eotei groase Ide 8 rom, late Ide 5 m:m ~i lungJ de 21 (')U, iii'PCi PC: eare se vor lipi'18 timpul oportun cite 12 hotei anUic!n l('. I I! felul acesta rarna pof't...1bottci are 0 suprafatA mult red usA ea I ~tilll e '/ ' tnlU~ime tatA de cea obi~nuitA a ramelor vecine; se ereeazA aeolo U ll Rul unde se vor concentra albinele doici ale coloanei. Orga.nizarea interioara a fied,rui stup ee va intra in produ c~ic M,) face astfel : - se desChi'de stupul eAutindu-se matca coloniei care va li pl'I II "" eu tu'bul de sticlii pen'tru a nu 0 atJinge cu degetele; tuibul sc iJll'll ldl' 10. 'a mbele eapete cu douA dopuri de hirtie ~iniodu-se in buzun orul holllf'1 la d ldur-a corpului pinA eintl se amenajeazA interiorul stupu lui . Diu cuibul aeestuia se aleg dOi faguri: '\.Inul ell ,puiet cl.pA'cit !;'i (,I <.I fll l/,tt goUt de puietul ecluzionat. Ei slot ,p~i provizoriu in lAdi ~a porlllUvrt III tinutj. 8'0010 im::lhi~ i. 10 tStup a rAmas euibul ~i fsgurii ell hranft , cul h care este izolat de 0 diafragmA eta~A eu 0 mrca gratie Hanemann 111 partea sa superioarA. S-a ereat deri tn stup doua eompartimente ulllillUte mai inainte: unul mic .numai ell doi faguri - care sint dejo In Iltdi~ portativA - ~i al doilea compartimen't mare de cuib in care VOl' tneape eel mult ~apte faguri cu puiet .'1i hranA. Acolo a mai r!1ll1as un gol unde unneaz!i a se introduce rama cu 'botci. Daeii rAmin tagurl de. prisos ei slnt SCQ~i ~ i dali alter stu pi. OdatA terminat acest aranjament se scot din ladita portativa ee l doi ~aguri - unul'CU puiet cApiicit ~i eel de al doilea cu multe alveolc J:oale - ~i se introduc tn rompartimentul rn:ic, eliberind mates din tubu l de sticlA., in intervalul dititre cei doi faguri. Ambele compartimente sc Indhid 'CU podll$orul 'COmun !?i capacw stupului , ramtaind deschise jos ccle douA urdini~e ce sin't vecine, avind acee~i scindurii de zbor; eel at compartimentului rnic va fi redus la 2-3 em. Albinele deei ,pot intfll )rln orieare din cele douA urdini?e, Se las!i coloniile ,ast-Iel organizfl l.c n deplinli lin.i ~te teei zile, in eare tim(p matea ocupA ell aua fatl'\lrc'Ic' cu alveolele goale. Pentru stimularea ouatului s.l\u se face 0 hdini re IInieA cu 2-300 mt 'hr.anii, dad afar.l\ in naturA nu es'te un 'eules C'iL de mi'c. In cea de a patea m se in'cepe lucrarea propriu-zisa dc ob\incl'*a lapti~orului in flux continuu. Dat Ciind eli in stupinele mari se lucreazii zilnie co un mare num!!. I' de stu pi, e absoluta nevoie ea douA persoane sA indeplineasdi tontc 5<11"etoile ce IncumbA metoda folosiUi. Una din e1c des:chide stupul ,~ i Cl lc~c dIn <:omplll'timent\ll mare un fngure 'din care au cclozionat ulbi nc ~ [ dcd

'I !In

lire olveole goale; el e pus pr ovizoriu in IArlita ,por'tativa. A'poi, scoate din tOlll partimentul roie fagurele tn care matea '8 ouat tn cele trei zile ; In 10cui lui se introduce fag:urele cu alveolele goale din lAdWi. DaeA matea se IItl/\ rntTe albinele fagurelui cu larve, ea se ,prince cu douli pene apropiate l;Ii sc trece In intervalul dintre faguri tn compartimentul sAu . InlAtur.ind cu 'peria aibinele ce aeopereau fagurele cu larve, 'a cesta lovelit Intr-un ~er vet c dus in laborator untie este 0 temperatura de 2D-22 C, precum ~i un v ns cu s pa Iier-binte ~i un ceareeaf ,u d intins pe 0 sirma spre a men tine 0 umlditate atmosferid potrivitA. Fagurele cu larve este ~ezat lpe un stativ inclinat astlel co lumina din 5patele operatorului sa b atA piuA 18 f undul alveolelor, spre a se vedea IIhnurit Iarvele eeluzionate, Allituri se atHi. 1ji rama ,po~tci cu cele clnd f lpci .p e care au fast din timp lipit e cite 12 botd artificiale. Pentru ca larvcle ce vor f.i transvazate sA se lipeascli. u 1?or de lundul botcHor, e hiDe sa S~ puna acolo putin lapti~or amestecat 'Cu ap! distilatA. Cu a.jutorul lansetei din sirma inoxidabiIa lunga de 10 em .putln tn(,lI nIlU\ la vir! in uughi obtuz ~i putin lAtitA de 1 mm se scoate larva de pe rundllI alveolei prinZin'Ci-o pe dedesuobt ~i se introduce in botea artiiiciulii, In felul acesta, toate cele 60 de botci de pe 5 ~iPCi s'int ocupate cu Im've loart.e tinere. 10 timpul acestei operatii ~ipcile cu larve stau tnvelite C'U un tifon dU'b lu pe m asa de lucru. Olod aceastii. operatie este terminaUi. $lpcile cu botci se pun la loeul lor in rama port-botci, ea este Invelita tntr-uo prosop uscat, dusA tn prisacA ~i intrddusA in euibul compartimentul'lli mare in locul dimas gol. TotodatA se duce ~i se a~eazA a('010 ~i fagurele din care s-au scos cele 60 de larve. Lucrarea se re-peta la fiecare ~ tup ce intrA in prima serie, ~ i la fel se procedeaza in a doua ~i a treia zi , cu stupii din urmAtoarele douA serii. 1n ziua a patra se Sn'Cepe recoltarea U1pti~orului 'ii reinsamintarea cu lu!'ve Ia :prima serie, dar de data aceasta se rididi din com,partimentul mlc rogurele cu larve tinere 1?i se pune in locul lui ait fagure cu aiveole goale seas din cuib dupA eclooarea puietului din el. Daca matca se stU\. pe fagurelc sees ea se ridica cu douA pene, 1?i se elibereazA lntre cei dol faguri al com partimentului sau. Totodatii se ridjcA din cuib ~i rama porl-bote! eu h'..pti~or. Ambele se peTie de albinele ce Ie aCQpera ~ i se due apel tn laborator, De data $.Iceasta botcile cu larve sint pu~in scurtate cu un cu ~it cald, ~ i cu vlr[ul aseutit al spatulei de lemn ce serv~te 1a recoltarea U\pti~o ru lui sc eliminli din botd larvele, jar cu eapatul opus, ce este lat ~i rotund, se ex t.ragc Hipt.i1jorul din botei. Pe masura ce aeesta este extras, cea de a d onn perso1mi'1 pune in botcile golite alte larve loarte tinere, La terminaI'en a{'cstci din urma hredlri fagurele cu larve ramase neJolosile, cit ~i I'nlno port-butci C ian'e slnt tri-mise in prisaca ~i pusc in ('om pu rLimcntul ll IUIlIC de cllib 1.1 1 stupului din seria respectivA. t n ziua a dout! :;Ii 11 trei(\ Sl' repctl1 open1\ill In unnu toarcle da ul'! sedi de stupi. "~!l sc pl'OccdclIzii ll1lrC::Of,(/l pcriond!l de pl'od uccre ~ i rccoJt,nrc 11 la pti.'}Qrulul (Ie ma le1\., Oiu :1 111 :1 ..:i11.' 5t.! cOli lro lt'u1,A ('(In1pW' l hll{' ld Il1 li"lUre p"IIII1I " :Ilt\cn ('\'Cu l uul!"1C' 110\('1 nnt tlrnl e pc {'nrc IIlhlml .. 1"~ lIr !lull''' f'ft'{oll' din 1111'\'(1\0
41 111

t inere. In felul acesLa se evitA surpriza neplAcutA a aparit iei unei mAtci tinere care ar compremite intreaga opera~ie. Recoltarea Uipti~orului se face mal ~or 1?i mai spornic cu un aparat aspirator ell vid, ac\ionat de 'Un mic motora~ electric de la 0 baterie de 4- 5 V, 0 inovatie a ceboslov8'C'Ului Dond iski din Bratislava. LucrArile care se rac in cazul stupilor muHietaja\i Descriind produe\ia de Hi.pti~or de matd de la cele doua tipuri de stupi Dadant !ii R.A. 1001, clt ~i de la eel orizontal s-ar parea ca tehnica de ~alizare cu tipul multietajat ar fi mai mult sau mai pu\in protluctiva. Iotr-auevAr el solicitii oareeari elorturi, dar modul de obtinere a lApti-, ~o rului este asemAnator. Coloniile din -a~ti stupi trebuie sa fie ~i mai puternica pentru a ocupa in intregime doua corpuri in mementul inceperii lucrar ilor. In corpul superior se ana gr osul popula\iei formiD'd acolo cuibul colonic i unde sta ~i rama port-botd !?i Iaguri cu puiet de toate virstele cit 'ii hrilllt"1 suncienta. COl'lpul interior este rezel'vat mAtcii care este semiizclat1'i. Ol('('olo, introducindu-,se lotre col'puri 0 gratie Hanemann cu s1rme ce cupdndc Int perimetruJ superIor al corpului ; cum nu este nevoie de un spU\ ill :t~a d c' exagerat pentru trecerea albinelor de la un corp 1a altul, pestc ~'H I it' Ill' a~eazli 0 foa ie de carton gudronat, lasino deschisa numai partl!a dins]>!'!'.' f1 peretele din spate , ~i oumai spatiul a 3-4 sirme de circula\ie II Hlljilwl r intl'e corpuri. Matca semiizolata, are jOs la dispozi\ie eel mulL [rei rll""II I'1. iar goluri1~ laterale slut m<1.rglnite ell doua. diafragme ~i pcroc bl1lc lndcsate in goluri, spre a pastra in acel corp 0 temperatura no rml1V\ de : , ~, :! P c.;, Pentru hrfmirea de stimulare unul din eei trei faguri arc lU I jgh L'lIh III care se toarnti zilnic priotr-un orificiu in care intra un tub dc lr l'ill lnr nl cArui capa't debu1?eazii in jgheab, iar ee1B.I alt sta a rnr~l ; :Jlil1ll'tl ll'ltlll "e flU '!' printr-o pilnie ce se introdu'c e in capatul de la cxlC'l'i('I'; h rtlllit l' lI IIlhllll1 lor din corpul de sus se face normal pri n pudi.~(\I'u\ II dl n !!!)1 111111 11.1',11 Avind in vedere ca cOf'pul de sus est! ridk,11 111' 1 (1, 1 1 ' HII . " '111 extrage lapti!;orul din hotei ~i se hwvt'i.I'!.!t ~I'\<' 11l1'V I' ". 11 1\., ,11,11 cam grea _ se. folose:}te un dispoziliv dlll 1411 \111 r l 1l "l h l l I'~I ,'1\11 alcAtuit din douA. articula\ii : prim a - l'eU 1.,'1'1,0111111111 1 IIplll'" 11\ spatele stupului intro'ductnd int!e cO IT" lri V h,rUI'\II' I'ulll l' d,wn l ill I " /II suportului, iar articula\ia a doua st u tn pU'l,I ~l l' h ll'III\I\\I\ dl l 1111 1'1 11111 \,1\1 cele douA virfuri iniipte in pi'lrnln l. tn rc\ul I\rl'~ th 0'1 1 111\ M '\,' U)).rlal' "" se mai ridicli manual ci se tragc pc url inl\;I\\o ,,1'1'111111 1111\, {'11/\ Vl'ulllU III' lucreaza ,p entru recoltarea l 1'l.pti~olulu i ~i rt'pIUlltUI't'lI 1111'0.1,","1', l'11 I II~\ d fie retras dupa ce corpul este impins illl, ln h.' UC pc,! I lv{,rlu l I"obll til H locul sau peste cor,pul inferior. Celelal'te lucrAri se i'a c la reI ca cele dcscris<' m ni inuinle
Metoda p roducerii lipti~orului prin orfanizarca totali'i

Avind tn vedere eli la noi in \ara cei mai mul\i stUP"!'1 nu eolo"tt putine ~i deci metoda ob\inerii Uipti~orului de maten in "flux conU Ill'" estc greu de realizHt, di.ci ea rla. rezult ate sutis:Hl.cr,toare numrll ci nd sc
HI

. Cu ott numarul coloniilor din prjsatc~ este mai. mI'~, se ya lu'Cra cu 1-3 stupi pe Z1 pentru ea rAstimpul dmtTe oI'lfamzAn. sA lie destul de mare - 10-18 zile - astfel ea fiecare colonie reorgamza,tii {iupA ce n iel;iit din productie sa se poata re"face ell puiet tinAr, clod Va lntra mtr-o nalla serie. Se foloses<:: aceleasi utilaje ea 'Ia metoda deseris! mai sus fosa diferii rams por't...booci, care este de marimea STAlS I;>revAzutA eu, pat~ ~ipci. Pe fiecare Jiiipcii se lipeJiite un nUInAr de 25 botCl, La 0 colome or_:lolzata Sc (olose$'c doua asemenea rame port-botei, d-eci 8 Jiiipci cu hotei arti.!iciale, Coloniile 'Care intrli in primele trei serii se ol'fanizeazA totat Cu I'ama pe care se gAse!}te matca, au albioa acoperitoare, plus 0 ramA cu pu\in !pulet eapa:cit ~i 0 ral!lii-'hrat,litor 1~dl al?'ine, s~ . for.ne~zAc1te un mie nu'Cleu. Nudeele se tm inchlse 5 zlle, av:md aerlSlre pe la fund. T felul acesta albinele nucleului nu se mai intorc da stupuJ de bazA n dnd nucleele se desdhid. ,I n acest timp ele sint hranite in uluce!. Restul de 'Puiet se imparte Is stupii mai slabl din prisaca care var intra in prodU'ctie mat tlrziu tnsemnind .p e eei 'Care au laIlVe abis eclozionate. 'In stupul de bad rAm'in doua rame, una au miere ~i polen, plus una ramii..JhrArutor la mijloe; intre eIe, se lasA doua goluri pentru cete doua rame port"'botci. A~t dispozitiv este ineadrat intre dou~ dialragme ~i dou!1 saltelute. AsUel orianizate coloniile din ziua respectivA se lasA 2 are du~ care se scoate fagurele cu larve abia eclozionate din stupul care I-a gazduit. Ele se duc In l'a borator !?i se procedeazA la tranzvazarea larvelor in botei in acela~i mod ca la metoda preceden'tA. Ramele din care s-au seas larvele se Inapoiaza coloniHor care Ie-au furnizat. A..!,;a Se lucreazA -eu roloniile din primele trei serH, A patra zi incepe recoltarea ~a.ptiJiioI'lllUi ~i re1nsAm~ntarea botcllor golite cu aIte }arve tiO'ere, 1a prima serie, 'I.lrrmlnd apoi a doua ~i a treia. D~i t imp de 6 zite fieca.re colonie este recoltata. de doua. ori. In ziua a 7-a, a 8-a ~i a 9-a, dupA recoltarea l~i~orului se r eoI'lg'aruzeazil colonlile care au fost in prdductie. Lucrarea se face astfel: se scot ramele port-botci cu l!1pli~r ~i se perie albinele farl!. a se scutura, trimi~in du-Ie la 1aborator pentru extr'a gerea 1ilpti!1orului '~i reinsilmintarea lor cu l Ite. larve tinere. Se ridicl din stupi saltelu~ele laterale !;it dia(.ragmele, iar eei doi faguri eu hrana sunt tra~i la ambele laturi ale stupului; in 'goiul dimas se aduc fagurii cu puiet tArA albina aeoperitoare de In stup'11 cc uJ'me.aza sA fie orlanizat ~i sa in'tre ~i el in pro<iLrctja de iti l)"t i~o l'. Se (ormcnzi't astfel cuibul coloniei ee fllSC J>inA atunci orruniz(l L ; rHs~u ril (: SC ," Cll O'1IlI..cIl ~ i albino acoperltoare din It'1di \{1 de 111<:1"u sc ll'~f!C In mlJ IOCUl

.,i pLLiet numeros.

lu erctlz8 Cll eel putin 30 colonii pe serie, f:vin ,aSUpl'8 meta'dei producerii h pliljorului prin orIanizarea, tatalA, ~ar~ Implid un numAr de ]-3-5 l Slupi pe zi in raport tie efecbvul stupmel. . . Mun'Ca esle mai migAloasa, e nevoie iosa. de 0 smgurii persoana, lSI' l'cz ulta tele obtinute cantitativ destu] de mar~1 chiar 50 g d~ la~tI~or de Iiecare stup la zi, dad\ coloni9. este puterrudi Cll multe albtne tlOere

acestui cuib, Se pune podi~orul ~ j ca;paoul stupu1ui liisind colon ia sil tie organizeze in lini~te . DupA trei zite, coloniile organizate sint CQntrolate dacA au af-ceptat. matca ~i se stri"CA eventu'a lele botei naturale ce eventual au l ost cH 1.1".' h:li de albine pe ramele cu puiet tinAr. Cu no.ile serH de stupi organizu\[ t;I.' procedeam tn ace1lLli fel ca la primele, La terminarea perioa'dei de prod.ue~ie a lilpti~orului ulWmii stUPI se vor organiza cu puietul ~i matcile celor 9 nuclee initiate, dacu s-a lucrat cu trei colonii pe zi. Unirea coloniei orfane cu nucleu se .face prin unificarea mirosulu l ambe10r unitati pU'lverizin'du-1e cu sirop foarte diluat !?i au 0 Su:bstWl \t'I mirositoare, Pentnl 24 de ore, intre cele doul!. unitAti ce se unesc 51.' pune cite 0 diakagma obi~nuita. pentru ca albinele sa. treaca la maL ..\ e prin ,g olul de sub ea. In tot timpul produ"Cerii IApt~oru.1ui, dacA nu este cules in naturj coloniile sunt stimulate en hrana proteid in sirop de zahAr. Lapti~orul recoUat, prin orieare din cele "doua. metooe, se colcctcnzti In borc.lin8.!1e mici de 50-60 grame de culoare inchisA, se parafineazA. :;>1 se tin la rfrigider. Cinld continutul lor <totalizeaza un kg slnt d e~ rtul c intr-un borcan special ~i se pastreazA 1n frigider pina la prednl"Cl.l lu benebeiar.

,,2

FORMAREA REZERVELOR DE PROPOLIS PENTRU NEVOILE STUPINEI

Propolisul are un tnsemnat rol In vista coloniei prin proprietA~ile lUi bactericide ~i bacteriostatice. Albinele n acumuleaz! in stup oricind II gAsesc in natur~ ~i-l pun 18 rezervA 8colo un de g~sesc mici spatH libere. Ulter ior tl folosesc la: fix ares ramelor; Is completare .~ spa\iilor dintre umera~ele Hoffmann ale r amelor pentru a impiedica producerea curentilor; la miC!,iorarea urdini~ulu i in toamnA pentru a reglementa aerisir ea interioarA in raport de mArirea coloniei fi puterea ei de a: produce ~i plistra clildura; 18 spoirea peretilor stupului pentro ca izolIndu-i aslfel ei s11 U'll absoarbA umiditatea din interior creatA de respiratia zecilor de mii de albine ce formeaza colonia etc. In afaeA de aceste foloase directe pe care propolisul Ie dA coloniei, el este utilizat ~i in terapia umanA. Pentru ob\inerea propolisului in cantitA~i mai mari se folosesc 0 serie de ,procedee, indicate mai jos : Cunoscuta fiind inc1inatia a'lbinelor de a inch-ide spa~iile goale din stu pi, apieultorul mAre~ cu 3-4 mm distan~a dintre scindurile pod i ~o I'ului la stupii orizontali. La cei verticali, pentru 'eA !POdi~oru l este format dintr-o plaea etan!jA, a lbinele pot sa. depunA ceva propolis doar pe m arginea acesteia. In 'schimb, tn toamna, ramele se 89a:re pu~in mai distan\at cu 3 mm, caci tntr-un spatiu mai marit incape un numAr roai mare de nlbine din ghemul tn care stau iarna ; albinele completeazA acest spatiu cu propolis. La controlul de fond in primAvara urmlitoare, interesul mare penttu pastrarea caldurii coloniei este ea ramele sa fie elt mai apropiate 91 daca se poate chiar in lac de 11-12 mm spa~iul sa fie de 9 mm ; apicuitoru'l atunei rade cu dAltit&. mu'chiile de contact ale ramelor, InHilurind propolisul de acolo depus de albine din toamnA. Tot atunci se rade propolisul !ji de pe fa1tul pe care stau 8!jezate r amele. Un mijloc practic de a obtine in t ot cUI"Sul verii 0 cantitatc mai marc de propolis este a~ezarea in tre podi!jor !ji suprafata r amelo r de cuib [I ullui iniiitator. Ei este fAcut din patru 9iPCi subtjri, c u l!\\imcn de 4-5 em, inC:heinle in cuie ~i clei. P c pC'rc\1i aces luiin1il\ti lol' 'Sc rnc

numeroase orificii eu un burghiu de 1 em. La exteriorul pere~i101' IIC' fixeazA 'c u pioneze fl~ii de pinza metalica latA cit inla\Atol'ul eu ochlun de 2 mm, Acest dispozitiv nu se aplicA dedt atunci clnd a!arA timpul M- H statornicit, tiind caId, iar euibul nu mai ,poate fi influentat ncgativ d e acest spa~iu creat intre podi90r !?i rame. Albinele care nu suporl1\ III stup nid un fel de curent ori spatH goale se grAbesc sA complelezc 01'1 ficiile cu propolis, acoperind apoi ~i fi~iile de pIasA metalica. Recoltarea propolisului se face astfel din acest dispozitiv : sc- SClit pionezele ~i se dezlipesc pl'asele de plnzA metalie! prin scufundare intr-o baie de aeeton! care dizolvli propolisul. Acesta se depune pc Iundul cutiei cu seetona. Propolisul depus in orificiile inaltAtorWui se rml ('\1 lama unui briceag. Odata recoltat, dispozitivul se a~A din nou 1'1 locu1 du ljii albinele continuA lucrul lor pinl!. tirziu in toamna, <:Ind inAl1A toru l se scoate definitiv 9i coloniile se pregAtesc pentru iel'nlll. Plistrarea propolisului. Fiind maleabil Is eald, dupa recoltarc p l'Upolisul se lasA putin la soare ~i se fac c0c01oage ce se invelesc In sll\nl.,1 iau material plastic, p1l.strindu-se ferit de lumina. Datorita vn lo!'('11 or 1 sAi componenti. propolisul este folosit, pe scarA mare in cm ed ll' 11'/1 .. tamente ale bolilor umane !?i anima1e.

4H

C,ara 6 ca un SUBur tainic seas la lumind. co 0 amintir6 a origin;; sal6 06 ut6 mi6r60 .
(M. Maeterlinck)

2-3 faguri mai vechi, dar inlocuindu-i cu altH artiIiciali pe CIII't', pr'O~ iiUnd de " impulsuJ natural de cules in zilele primaverii, tlUlllCIOI.l!lt'lt' albine tinere ii cUidesc. iar matca if OCUp8 farA intirziere ; _ un ral insemnat il are !?i indicele de selectie urmintI sil tic relizat in masudi. cit mai mare, caci sint colonii care comparativ C' U u\lpi(' dovedesc ca. au 0 incHnare accentuatA in a clAdi repede 15i binc ~ I (' \I cit mai pu~ine alveole mari de trintori ; _ polenul are un rol determinant in productia cel'ii. Ccn:l'iJill 'r'lIl Fraudenstein hrAnind ell polen t imp de zece zile albine batl'inc e ll ginn dele ceriere epuizate a readivat aceste glande, intit albinclc resperl i .... t, au clAdit tot atU de bine ca ~i cele din stu;pul martor Cll multc "Ibitl!' tinere. K. Slanski 1Acind biosinteza coloniei a stabilit ~i el l'ollli ]l1nr(' I~ ' care il are polenul consumat in masurA mare in produc~ia tic ('<:111':) " o colonie bunA paate da intr-un sezan pinii Ie 1 800 k, ~ ('rlll'l\ IOtil ales cind se folosesc in stup rome cliiditoore cel pu\in d clll f\ III fW"1l1"l' stup. Rama claditoare sau 0 ramA goa'la .pentru reco!lnl ('( ' :11"11 /Ii' 4t , h 'J.n intre cuib !}i fagurele ell polen, iar ngura~ii nou cU'rdi~1 ~\j' j'11( ' p Il I' It"/f\ din 5 in 5 zile sco\ind ~i pca mobila a ramei cHl.dit o/Uc, ,'('1 t'1.I1 Id rl lj{IU'1i cla:diti, dar IAs"nd cam 1 em 0 fi!?ie sub ~~pca, pe titre c'ut'lHd ulhltwll' i o -completeazil.. Modul cum aibinele clAdesc fClgur'ii II rOK\ ptl th1lllh r lAmu r it la capitol,u1 "Anatomla coloniei .... Valorificarea cerii produsa in prisaci csl e 11 -;;01' tI( (n, II I I lUl l 1I111irr se glise$te un topitor solar in care ,se punc Ol'i('l' rrrdllll'\ clr' ('rlUn \14.111,\ de albine, cit ~i fagurii intregi. Ceara mal pO:III' fI (lh\lnI1 IK ~I pllti tit pires 1agurilor vechi in direrite dispozit.i v{' ('IIIH (~1(1 t ' tfi \IHili 11\ II ajutorul vaporilor fler:binti (fig, 73) care sc lIhthi III lilt nil tlPltt ,,\,,1 )~, .. II' un aragaz sau plitA; vaporii strabat m<lSll d~' rll l\lll' t r, nlllhllu\1 ,I 1101\1,,\1 In prealabil, iar el. topesc aceastil ma~!'\, I'fH rllllt,c(1 Ill" fumlld VIII IIIIII reziduuri cu muWi.. cearA. De aeeea [fio lsh'CIi IH'I'1Il11UI' rol l" nUll 1,,,>tIl,UII I dabitA: fagurru;;ii spalati in 2-3 Hpt: Il L' 1'1111 rI, I," : d\o 11'"1111\11 \ I( / fierlrura ceara topita este pusA inl,'-un sl\l'if ';llli' rill' . 11111111 IlII' III\III \\ nl\ lernke. Totu!?i ~i a-cest procedeu Im;i\ in III Ir!HI I'r:r. ldulu \lor /l1ull/\ M)/lr" . T ultimii ani ins1i Combinatul apicol U i\I\('/iRn II prlmiL fliRllrl vcch l n .pre prelucrare, dind apicultorilor dt, ficclln~ fll..rUI'C vcchl diu un rn~(U r(' nrtifici-al eu sirme deja in-gropale in el, ceca L"C cstc mull mui cOllvcllllbii

PRODUCTIA DE CEARA
OdiliA ell intrareil din plin in primavara ~i aparitia nectarului ~i a rpolenului proaspAt, dar mai {)U seama eu inflorirea pomilor roditori, glandele eeriere ale albinelor tinere se dezvoltA, iar secretia lOr_ abundentA ineitA albinele la ciaditul fagurilor. Ded a primA realizare a producpei mai mare de cearA se indepline~te oferind atunci albinelor numero.,i faguri artificiali a~ezati in grupe de 3-4 llngA cu1b - doi in dreapta ~i dOi tn stinga acestuia - mArginiti la e>..-terior de cite un !agure eu p~stllra . .In mod obi~nuit eel putin 1/3 din ' numArul !agurilor din iiecare stup trebuie schimbati anual. lntr-o stupina bine organizatA efeotivul de faguri gata clAditi trebuie sa rie cu 50% mai mare fatA de numarul fagur ilor pe care il cuprind stupii . Se cer anumite conditii pentru reaHzarea unor productii mari de ceara; - colonia sa fie puterniea 91 eu un mare nwnar de albille tinere eclozionate in 'primavarA ; - eAldura in cuib sa fje bine ~stratii, iar acolo unde este necesur se pun perne ca materi-al tennoizolator ; cAldura la exterior trebuie sA fie de 20 C; sporirea productiei de ceara va sporl, dnd intre spatiile c1intre rame se pun ~ipci care inchid complet partea superioara a ramelor, pastrind in felul acesta ~i mai bine ciiIdura; urdini9ul se mi~ reaza mult in timpul nop?lor. ci~ vreme limpul nu s-a incAlzit; - culesul natural sau hranirea stimulenta slot factori determinnnti in marirea produetiei de cearA. T aranov a stabilit 0 strinsa corei(l\ie 'intre cantitatea de puiet ~i aceasta. protduc\ie de ceara. EI a constatat ell 1 kg albine, in cursul vietii lor, pot da 0,500 g de ceara crescind totodata 26000 de Iarve, bine hranlte ~i stimulate. Raportul de productie fo \lI de hranirea de s1imulare a fost stabilit de acest cerceUitor de SCfllnu 13 35 g cearA pentru 200 g hrana Cll proteine 9i hidrat[ de carbon; - spa\iile goale din stup favorizeaza secretia glandelor ceriere. Albinele de .cum gasesc un spatiu libel' il ocupA cu !Agura~i iie in partea 8uperioarA sub podi~r ~i intre rame cl- e mai mare de 8 mm, tie inbl'e nd peretii interiori ai stupului l1i diafragm'a mArgina!?a ; - pl'olificitatea matcH, care depune multe oua, impll n(' C'U ~i'i p x i 'i tl ' Sll pr'l.'l te(c de faguri in euib, rctr.!igtnd c1C'o ('amduta ~i punind In r'{' 'l.CI\l1'I

'It

pentru stupari. In relul " eesta cea mai mare cantitate de ceara. se reintoarcc hr a I)CQnomia apicolA sub formA de faguri artificiali. In aCarf! de uceastl'r tolosinlA. ceara opita ~i turnata in blocuri de 15-20 kg este distribuilli In cel'ere In; industria apticA, feroviarA, me-talurgicii. , ele-ctrotehnic5 ~ i
4'17

1 '6

tn <,-lectricitate, in partumerie ~i cosmetid, arte grafice, industria de stlcUh'le, textile, stomatologie (pentru mulaje dentare), prod use farmaceu Lice etc. In Combinatul apicol Baneasa ceara este achizitionaUi de la api cultori prill filialele teritoriale ale Asociatiei Crescatorilor de Albine sub forma fagurilor vechi. Acolo, fagurii, inainte de a fi inh'odu~i tn topitorul ell aburi, stut tlhimi\ati bioe, se scot sinnele, ~i apoi sint spalati In apa dedurizata pinA clnd apa ramine !impede. Pu~i in topitor cu ahur la 100C ceara se 8terilizeaza de orice agenU patogeni ce s-'a r mai aila in inveli~urile nimtale. Ea trece prin diferite dispozitive de purificare .,1 inn'o bilare fie prin metode fizice, fj e prin cele chimice in raport de felul cum va f1 folositA. De pildA, la confectionar,e a de iaguri a rtificiali nu se folose!}te nid 0 su bstantA chimica, ci num ai rele fizice de filtrare eu filtre speciale, spAlare, decantare etc. Fagurii artijiciali se obtin prin douc\ procedee: primul este eel de turnare a cerH f:Juide pe dol tamburi. prin interiorul cArora trece un curent eu apA rece ce solidifidi. c~ara de pe e1; prin rotire, imping foaia de cearA groasa intre slti dOi tamburi cilindrici de presare in foaie subtire ce se in!~ ~oarA in suluri de cite 15-20 kg fie care Sulurile tree apai la pres~ cilindricA de imprimare a alveolelor ie~in'd 0 fi.J;ie lungA, care este apoi sectionatA de' un cutit automat, ce 0 taie la masura eerutA dupa ramcle STAS ale celor trei tipuri de stup. Fagurii astiel obtinu\i slnt buni ~i maleabili, dar pentru montarea lo r hi l"nlllC S cer 0 serie de IUcrtiri mi,"'IV. 72 -;- ;\gregatul de taguri artificlali de 1 <1 gAloase din pUl'tca IlplculloCOl11blon lU l Hpi<:ol Udneasa : sc obserwi slivclc eu (ng- url ar titiCia1i . ril or core fH'O ncvuie de mull

timp pentru gaurirea ramelor, Intin'derea slrmelor de sustinere a f agu relui artificial, sinll'e care de multe ori se intin'<i, iar Iagurele cl&dit iC$1.' cu ondule unde aibinele cladesc celule de trintori; apoi a picultol'uJ

trebuie sa implinte sinnele in masa fagurelui cu un dispozitiY denum i~ pinten. Toate aceste lu:crAri pot fi evitak! dacA se folos esc f aguri artilici all 'c are au deja sirmele tmplintate 10 mass lor, chiar in momentui Ia bricArii. Siot .ru;a-zi~ti faguri arma\'i, pe care Combinatul apical de III Baneasa ii lucreaz ~i Ii ofera stupar.ilor, in schimbul fagu rilor vee hl reformatL A:c~'ti faguri armap se lucrea?J. la pl'esA l olosind un aIt procedeu. Ceara fluid~ carle direct pe tamburii gr avati care prin rotire imprim i\ foil de iagure form'a hexagonalA prinzinrl in maSa lor nouA sirrne ondWate ce dau fagurilor 0 deose-bit! triHnicie. Pozitia sirmelor pe fagurelc gats imprimat este verticaia, iar. e1 nu se mai onduleazA din caUZ;J greutAtii albinelor ce stau pe suprafata, lor atunei cind clAdcs(' alveolele ; albinele construiesc in ei prea putine alveole mari de tIintot1, iar montarea lor in rame se fa'cc f'Carte repede ~i u~or; sinnele ondulate all ccwctele ie~ite de 2 em in pArtite de sus !ji de jos ale fagurelui. Ell' sint prinse .,i fixate sus cu .,ipc mobilA ce intrA. intr-ur, fal\ suh speteazA superioara a ramei, iar jos, ele jntr~ t.n tr~ t /1ietura longitudinaIl a spetezel inferioare care Ie stringe c!n'd truetura es'te comprimilU't prin baterea cunnezi~ a 2-3 cui!jOare. Combinatul apicol valorificA in conditii superioare ~i bo~tina I'dmasA de la topir ea fagurilor vechi din 'gospodAria aplcultorilo r ,amatol'i, ~i In care se af.lA eel putin 25-30% cearA. Prin prelucrare in i nstala~il speciale cu solventi organici 'ii spAIAri repetate se extrage total cearu rAm asa in bo~tina, fiind IolositA in diverse industrii in combina tie ctl paraiina, in r aport de cerintele beneficiar:ilor. TOpirea jagur il.or vechi. D~i explicatiile date recomanuA api'c ultarilor sA nu se mai ocupe de topirea fagurilor in propria lor gospodArie cAci este mal economic sA se schimbe aee~tia eu faguri artificiali 1/1 u~a cum se procedeaza obu,nuit, totu.,i voi da citeva tndrumari petru oci care fiind departe de Wiala A.C.A. jude~eanA , trebuie sa topeascli. .!oguri iagurii. FAte de re\inut tnsA cli. oriee mijloace 8-ar iolosi in acest /toop rAmine tn reziduuri 0 insemnatA eantitate de ceadi, care se urdl uproape la 25-55%. Topirea fArA cheltuieli .,i ipierderi de timp se face U'i0r ell topitorul lolar, in care se paate pune oridnd orice fArimA de ceara ar exista in

prisadL U -,,NP

418

1\10

"par atul acesta este a lcatuit dintr-o cutie de scindud cu fund ~i Ctl un capac cu balamale, P ozi1ia lui este inclinaUi. pentru ca astfel capICI.l:t.t\ moi u ~ar razele salare, care trec prin douA geamuri de sticHl ~e :cate unul .fs\,a de ahul la 5 em distan\A; in felul acesta in cutie se concent.reaza a mai mare cantitate de clldura, Fagurii farima~i ~i sp!lati in prealabil se a.,azA pe 0 tabla mobUA I'IndulatA din aluminiu, ~ti ut Rind ca acesta retine cea mai mare cantitate de cAldurA, T abla de fier sau de zinc nu se recomandA, cA acestea ci til contact cu acizii din cear.!i, determinli eel pu~i n schimbarea culorH cerii prin oxidare. Cine se aflA cu stupina in apropierea une i retele electrice poate !June pe fundul cutiei sub tabla de aluminiu, un r~u electric, Cino siut zile reci !?i .fAra soare, Ceara odatA topitA sub acllunea solara sau cea a r~oului se scurge u~or de pe tabla InclinatA ~i este coiectatA intr-un jgheab de t ab lA in formA prizmatica. Cind aceasta s-a umplut, ceara se scoate ~ordin jgheab unde s-a solldificat, In reziduurile rarnase se aila un mare procent de cearA de 50-60 GIe. Topitorul C1L aburi este com pus dintr~n vas cilinciric co diametrut de 45 em ~i inal\imea de 65 em . In partea de jos, fundul este dubIu, o parte fHnd W;or oonicA la 0 in!H\ime de 12 em; spa\iul dintre cele douA funduri serve~te ca depozit de apA care se toarnA printr-un orificiu me-=H'an eu diametrul de 4,5 em, prevazut cu un tub ce se incheie ell un capac in lormA de ciupercA, care are sub ea orificii de ie~ire a vaporilor de epA , lntre faguri. Aparatul se ~eaza pe 0 sursA de clHdurA ca: aragaz, re~ou 'electric sau pUta de buditArie, care detenninA fie!'1bere a apei ce se trans formA in va pori (fig. 73) . Fagurii fArimati in por\iuni mki, tArA J sirmele de care ei au lost fixa\i, se introduc cu 48 de ore tnainte jntr-un vas eu ap! de ploaie sau de riu, invi:rtindu-i de 2-3 ori pe zi, schimb1nd. apa dupl1 24 de C'!'e. Rostul aces-tei spalAri este nu numai ca ei sa f ie cura\a\i de reziduuri, ci, mai ales, pentru ca in v eli ~uri1e nimla le aderente ~' Ig. 13 1'opi1orul de cearA In stupinele mid : pe pere~ii alveolelor sa se imhib( eu apa. 1-3 ,I - ,urubu.l de ~ cu Daca nu s-ar lace a~a , aces te in ve liljuri ar Ul illcrul .tu ; S - peretele exte rlnT III ''IItilnullll ; S _ caMnu l absorbi 0 mare parte din cea ra topit5 din hlLC! ,'IQr e n orltlcll p cnlru I CUTj;CI't'lI rcHI toplte ,I pru atA; 6 laguri, eauzind 0 picl'Ciere de ('l!d l'C t'tll'l' s(' t ," n<'11l ,10 eVClc " are ; 1 - eaul\o! urcl!. pil1.''i III G --Ga% tl i n 11 1,IS1.l ('I . O tlo 1M funCi nl "IN! tkrbln to.

Ciod apa este !impede, !agurii se scot d in vasul eu apa ~ i se p li ll in topitorul Cll abud; acolo, jos, se afHi 0 sitA d e pinza metaHe5 eu dO I I,'\ toane, Pe ml!.surA ce vBporii de ap1:\ topesc fagurii din apa rat, ceara sa scurge printr-un oriitciu lateral tnchis provizoriu -ell un .'e ep. RC"l. idu urllt' l'amaSe dupa tqpire se adunA pe sita, iar la terminarea o pe r a~iei si t... ~ {' trage in sus eu doi cle~ti apucind cele doua toarte later ale, turnind n,! 'I i dUUl'He intr-un lighean cu apa re<:e spre solidUicarea lor. In timpul fierberii apei din aparat ~i a cosumului 'de vapori , nivelll! sAu in depozit scade. De aceea stuparul are grijA sa realimenteze depnzitul cu altA apa clocotitA Iuata dintr-un vas aparte. La terminarea topirii tuturor fagurilor pu~i in vasul Cll a p?\ se deschide oeapacuI, se scoate situ cu reziduuri, iar interiorul topitorn.liu i sc ~teI'ge bine de ceara inca fierbinte ramasa pe peretii vasului, f olosi nd ghemotoace de hlrtie din ziare care abso8flbe 'bine ceara calda ~ i vasuJ ramine curat pentru a f i Iolosit pentru alte ~arje viHoare. La Combinatul apjcal Baneasa sint instalatii speciale (fig. 74) ell solven~i orgaruci (benzina) ~ i spAlari repetate, extrngindu-se aproa pe l o l nl ceara din bo~tina, Eia este cearA industri ala Iolosita numai in uct'fl ll' scopuri, in amestec co parwina, in r apert cu cerin~e le benefi cimi! OI.

,
,

, ,

Fig. 74 -

Instala\ia de extr.act1e a ceare1 prin solve nta rc lo Qombinotu l IJ,pk'OJ Binea.s8.

oI :'iO

'Hil

P RODUC'I'IA VENINULU I DE ALBINE

In mod obi~nuit pentru producerea veninului -sint solicit ate mal mu lt colonlile care au destinatia de a Ii desfiintate in ultima parote a verii dnd resursele de nectar Iii !Polen sint epuizate. nesigur cA in primAvara ur-mAtoare e!ectivul lor este completat prin nuclee f~cute din vreme ell matcA seoase de la rezervA. lzolarea acestor stu pine se impune cAei albinele care stnt SllpUse la produqia veninului r eacponeazili. !oarte llgresiv impotriva oricarei fiinte care se alIa in apr opierea prisAcii respective. De aceea, personalul trebuie inzestrat cu costume de prote~e contra intepAturilor albinelor : combinezoane ell fermoare perfect inchise, masca, mAnu~i mu~chetar, cizme etc. Cu taate riscurile. totu~i, tn U,R.S.S. I,>i R.s. Cehos!ov,acii productia de venin se obtJne tn oarecare proporpi, lolosindu_l in preparate farmaceutice sub forma de injectii subcutante, administrate sub directa intirumare a me'Ci'icilor de speciaHtate. Pentru recoltarea veninulUi se folosesc dlferite apa'r ate in S.U.A., n.s. Cehoslovaca ~i R.D,G. Dup& Bahram intr-o senie de experiente s-a roooitat veninul Ia urdini~ ~i in stup eu ajutorul ~ocului electric. Recoltarea veninului se foace prin excltarea albinelor la urdini~l stupului sau in interiorul lui, cu oajutorul unui aparat electric car.e din 3 in 3 secuntIe produce cite un {loc; experien~ dureaza in total 60 de min'ute. Aparatul este compus dintr-o ~ama pe care slnt intinse sinne de aramli. sau de atel Ura izolatie a~ezate la 0 distanta de 3,2 mm intre cle, tHnd legate de 0 sursa de :energie electrica, cu 0 aparatura necesara pentru reglarea impulsurilar. Albinele excitate de aceste ~ocuri, mai ales eele tlnere, se napustesc asupra aparatului, iar culegatoarele de pdlen chiar pierd 0 'parte din ghematoacele 'CO~uletelor. Fiind intr-o stare de cxcitatie, alhinele 'SCOtinthl-~i acul, inteapa 'a numite piese din aparat care I'elin veninul, fara a rapi ~i aeuI. In acest scop se utilizeaza un anumit material care captu-,?e-'?te aparatul pentru obtinerea veninului expulzot. Cercetatorul P almer a folosit in acest seop agarul I) preocum ~i Un al~ produs cu mai muIte calWiti silicronu1 2) ; albi-nele S'c uturutc in 3/XlL -D.t, Celre are in interior un strat de silicron se a-,?aza pe el ; cum substHn tu estl.'
') IlUllr - $ubstanll ge.laUnoa8A extrasA din unele alge murine , .fol()$l\tj In m lo,\I'(I\)I"lol/ l.. .) $lltcrun - material mal pu~ln vnrll eIIU t$\lJew blolug lce ale venlnulW. sCnll bU decU "sal'lll din rl\.mc~ de Ye<l ura ,II "'''''u,'.

452

buna con'ducatoare de electricitate, la dedan~area unui s'Curt !j:oc clc(:tI'lc albinele scot acul, elimin3 veninul ~i apoi U retrag. Ven inul se udunll sull stratul de silicron sub forma de 'Pic~turi nrici, care dupa 20 mi nute lW cristalizeazli., pierzindu-!j:i partea apoasa. Aceast3 evaporare a Ii chidu lu l este tocmai substanta repulsiva A car e excita albinele prisaeii ~i Ie d ('tc l'mina sa devina agresive, atacind pe orieine din prisaea sau din i lllpl't:JU rimi. Aparatul de recoltat veninul albinelor este campus dintr-o (;ul ll' de placaj in care se scutura 'Cite a ramA cu albine!e acoperito8rc, fI1 1' '1 matca respectiva; cutia are 20 de 'urdinii';'e de cite ) 'c m 2, deci cite !i ii i fiecare din cei 4 peret,j ai ei. UrdiniJ?ele au cite un culoar; 'fiecnl'e m'l! o midi trapa 'c are ealcata de albinele care vor sA iasa, se inchide in 5Pll tU ~i declan~eaza un slab cutent electric care produce a zguduitudl. o l'J~; ll df"f\ ~i sile{'te astfel eliminarea unei pieaturi de venin, Pentru a atrIJg(' Idll l nele oumai dj,tre un perete, pentru ea veninul din celelalte culOMC "" se usuce, se Iolose~te un dispozitiv rotor de aprindere a un ol" 1)" 1' 111'1, lumina <.:are atrage albinele din cutie, Veninul se recolteaza pri n SPi\ lurl'll culoarelor. Luerarea se face in camer~ iO'ch'isa ~i inbun-ecoasii; albillcl(' Ceo I.)" din cutie se due la geamul camerei unde se lucream, eare se rl cs(lhllll' dltl dnd in dnd -,?i Ie elibereazA, Avintl. in vooere ea in componenla veninu1ui proteine iu slll t i!du mai numeroase, se impuoe ca acele 'Coloni i care sint destinull.' sfl orO ru venin, sa fie bine hranite cad dupa eliberarea lor din aparat unuc /i l-lill lasat veninul, ele se l'epetd in primul dnd la fagurii cu hrand din :l tlI p, di,ci pienderea de venin Ie produce 0 mare foame, lIn S,U.A, se :folo5e!1te un aparat eu 0 re~ea de sirma p rin CHI'l' circuHi un eurent eledric eu tensiune joasli.. Aparatul se ~aza 10 'lmlill i!;l , iar clud albinele in~a sau ies din stup ~ocul electric Ie determin;\ s;'\ t:!Imine veninul, caI:e se aduna pe 0 pinza fina de nylon, a~ezata su b s iJ'mr i(' electrice ; sub pinza se ,gas~te un geam unde se acumuleazii. pi dHud l(.' fine ale veninului. Cu 0 singura pinzA de nylon se poate ex lruge \'C,'JJ in lll de la 1O~20 stupi. OintI aparatul se opre-'?te se lasa lp e loc 21- :10 !It: ore in care timp veninuol se cristalizeaza ~i este r azujt ~i depozilfl lln tr- ll n vas etan~, pentru ca mnd higroscopic, ar absol"bi apa di n mcd iul tfl'(~I J\J IJ .. rator. Procedin'd. in felul a'r esta de la 20 colonli abin se POHtC 1'(:<:1)11..(1 odlll,i'I 1 g de venin. Extractia veninului se mai face I?i rPrin folosirea de suooton \c chimice excitante ca: eterul, cloroformul Sau alcoolul, care va pot'izt\\J , narcotizeaza albinele, iar ele filnd' scuturate intr-uo bol'Clln sco t neul ~ i elimina veninul. Vasul sp..lat .apoi in apli. distilatii coleeteazA vcninlll , Inr in urma evaporarii apei ramin cristale de venin, Metoda 1)ceasta cste u~ara dar io schimb produsul este impur din cauzii ea narcozar ea ulbinelar produce -,?i fenomene de vom~, eliminind odata cu veninul !;ii nCl:tarul din gu~ile lor. Intepaturile de albine pot da loc la accidente grave de care apicul torH pot fi responsabili in fata justiliei, daca nu se iau masul'i imed ia L I.' de a parare a persoanelor straine !?i neobi~nuite cu veninu l albin (.'IO I\ Clnd ati studiat anatomia albinei a~i laut cuno~tln~a de aparulul vulnerant, aratind ca el cuprinde substante toxice Ioarte periculonse pen-

453

mente indreptate impotriva apitoxinei, cu ajutorul d1reia bolnavul esic tru unele persoane ell 0 anumitA sensibilitate. Desigur ca nu vi 5e paate pl'Ni nde sli. acorda\i interven\ii medicate, dar apliclnd totu!?i unele masuri cc vti sta u u!?or la dispozi\ie puteti evita neplacerile ~i urmArile mai grave pl' care Ie pot suferi 'Cei accidenta\i cum este de piIdA ; !?ocul aoa:filactic foot'l.e periculos. ea masura de prevenire se impune ea oriee persoana strain! ce viDe In stupina sA primeasdi 0 mascA, intrucit in\epAtura in oehi primejduie~te vcdcrea. In astlel de situatii dad un medic oculist chirurg nu intervine de urgenta ca sa extraga Beul din scleroticl, ochiul este pierout. Pentru intepAturile obi!?Duite este sulicient sa 5e ret1raga acul cit mai curind, ridicindu-l cu unghia sau eu lama unui hriceag actionind de jOs In 8US, ea sa-I scoateti din tesutullezat. La extractia unui oc nu se apuea de veziea spre a-I retrage, dci delli astfel Bcul este scas repede, in schimb prill presiunea ce a face\i asupra vezicii, injectati in tesut intreaga cantitote de venin existenta in veZicii., Locul intepat se lamponeazA cu tineturd de arnicA, ori se l.'reaea cu putirt atet sau amoniac, aceste substan\e ncutralizind partial efectele veninului. De asemenea, poate Ii utilizat dupA cum v-am mal spus - ell bune efeete uleiul de cuil;oare (Eugenia r.nryophyllata), cartofii tAiati felli ~i stropiti cu o\et, fric tiuni cu lrunze de patrunjel. Pe locuri mai sensibile Ili dureraase se aplica un tampon Cll novocaina., ori apA de Javel sau perclorura oficinala. Pentru evitarea tnte'pAturilor la miini cind se lucreazA Ia stupi sE' tol;osesc anumite solu\H denumite "aptruge" cu care apicuItoru1 incepatol' $ C unge ope miini inainte de a incepe lucrarile. Un, bun apilug se gA5e'!?te la farmacie: .ftalat de metyI, pe care vtno.torii i pescarii il folosesc peniru gorurea tintarilor. 0 reteHi. buna. pcntru 0 astfel de solu\ie de u-lUrare a durerilor ~i indepArtarea albinelor C'n all.. nu in~epe. se ob\ine introducind 1ntr-o stieHl cu alcool de 40 0 0 cantitate de flari de soc pina ce ete ocupa 1/. din volumul sticlei. Ea se Insl\ la soare 15 zile !li apoi se strecoara. ob\inindu-se 0 esen'tA cu elect up!tug, demn ~i eficace. Urmari grave - cu !laC anafilactic - '?Date avea in\epatura limbli, clnd cineva mW?CA un fagure fArA s1i fi observat cel pe el era 0 albina, chlnr strivitli.. De indatA survine 0 inflamare a limbii ~i laringelui care poate duce la sufocare !li doar 0 incizie a unui medic otorinoJaringolog chlrurg ponte restabili respiratia. Inainte de 0 asemenea interventie bolIlllvul este bine sA fael gargarA cu 0 salupa: de amoniac 10-15 picAturi III Ull pahar cu apa sau sA amestece 0 linguri\a de sare de buca.tarie neutrnl1zind astfel partial efecrul veninului. SiAtuiti pe eei care nu suportA tntepaturile albinelor - dar toru~i vor sa. fadi apiculturli , ca. trebuie sa. roloseasd mai inai nte un tratament ~ c desensibilizrare la venin prin injec\ii subcutanate tn prog resie cu prepnrotul Forapin. Se in'Cepe co particule foarte mici, pina spare 0 prim:' ?Il. I'cllctie, 0 m idi. inllama~je sau 0 reacpe a pielei. Nu se mar e~te d O du! flC continua cUeva zile pentru ca organismul sa se obi.!';i llUiascii nu mill upllre nici 0 manilestare Is acea doza. Apoi .doza se ma re~ te pu \in ('o ntl Ilutllrl Cll en pina ce iar apare reactia. Se continua asHei .';iiL$C' sl\ ptll nli ll l dl' rloll /\ ori pc sapt<l mina. Este fo arte Ibine cind in cepiHon d hl ec n t I u n :.; rll zll~ de singe {' U un 1l1 ltor ul ci'l rui si nge ~(' po ~ I'i\' ('$ tc ~ i ('01I\111l' In c l ('1(.">lcu restabilit.Dar ce este !?i cum se manifestA acel !loc anafilactic 8.!'ja de pcri _ culas ? _ Intreab! unul dintre tinerii apicultori. _ Este denumirea ee se dl'l fenomenului incercat de unele persoanc care au sensibilitA.\i de naturA alergicl1), 0 hipersensibilitate la veninul de albine. Dup! K irov. fenomenul se mani1estA de cele mai multe ori prill erup~ii pe pielea corvului, urmate .de greutate in respirai;.ie, puls nccclerat dar slab ca intensitate, vl'lrsa.turi, fatA pa1idA, transpira\ie rece, l~in uneori chiar moarte. Ele se dat'OreazA unei sensibilitli.\i anormale privind proteinele din venin intrate in circuitul saoguin, aiacind sisterrul nervOS *i circulator, oprind par~ial sau total procesele biologice naturale. eelor ce prezintA fenomenele ocului aoafilactic li se spUd:\. do.: medic ajutorul necessr . pina. arunei ins! ,b olnavul stA culcat pent"u n solicita cit ma'i putin ioima, i se fac frictiunl puternice pentru actiVllrc 'l circu1at . Respiratia artitficiaUi este interzisa. Consumul unei canti t~\1 iei mici de a1ooo1 este recoma ndat.

*i

* i

A ') (lier gle _ crqt.eTeD. patoiOIIct. a BenlibllUIi\U !IllII r e aeUvl.lAt ll organlsJt\ullll 13t (1 0 .,llIlI'Ille I \lbstan\e IU'Mne, Intr'Od\Ule In OI'lanlsm poe cal variate (OSJt\oUce r Cl plrlllorle .
Cl le I.nJecl.abllQ. etc.).

I)~

454

CRE$TEREA MATCILOR

Intram tiner! apicultori - intr-un sector faarte important a1 tehnologiei ~icole privind cre~terea mi1 tciJor unde Se reflecti:i permanent "xisten~a acestui element de baza. pe care se sprijina. colonia !iii care este mates,

~I in acest pasionant domeniu, in care lUcrind sstislactia de a va sim~i adevilrati creatori.

Acurn, tn deplina cuno!1tint,i 'd e cauza, puteti Cll U!iiurinta. sa pa.,iti cu competintA, veti avea

prin folosirea rasei noastre Cll calitAti deosebitc, In aceast..~ clirccUe lro.. buie sA lucreze marea masA. a apicultorilor no~tri. Un distins stupllr' tJl ll ~ara noastrA care timp de 20 de ani face selcc\ie in propri ll 811 s L lIplntl a ajuns sA aiba. 0 productie medie de 60 kg de stup, EI a r limn'! 1)(' lor 27 de ani tn regiunea inundabila a Duna rii, bogaUi In fi o rd rnc lirtI'!\, 111 special in cea de toamnli , In ulti'mul deceniu insa regiuneo u (IJlIt. Ill dl guit<\ ~i aiectatA exclusiv agrieulturii; totu11i, de~j aria Ilol'aln cs t' ('x ll'('Jr I de redusa ratA de ceca ce a fost, tar albinele 0 gasesc doar pc d l.(LJ I'1. canale, rambleuri etc, registrele cu e videnta a nuaHi ar ;J\,i\ nu IllI llI/l l cA produc\ia stupinei nu a scAzut, ci ea'" s-a mArit num ai l;ii rHlIlin l rOd n.! o stricta selectie, elimin1nd orice colonie care a dat recOIlt, lill \) 111('11 11 11i -crescind mAtci numai din cele recordiste, EI este sala ria!., fl ed 'I t ' tllI (', la prisaca numai duminica, in singura zi liberA !?i t o tu ~ i P I'''t't' (lrHI! 1I ~ l t el are satislactia de a vedea 0 creatie de seama, La t e l'mi IHu 't'lI l WPiitUl ca;pitol important, voi arAta cum in acest scurt limp el 1 pHlj,tI /1101'111/1 :;;1 lucrArile de seletiie de-a lungul acestei zile de dum inic 'l. h I ("! l r"lIl eNIl nului activ,
Cum trebuie sA fi e 0 m atel bunA ~ i cu m ::;0 ert), h'

tmbunAt!pnld metotlele de lucru in ameliorare !iii selectie, veti vedea cum 0 stupiDa nerentabiUi. devine in 2-3 ani 0 stupina. cu 0 mare producpe numa i datorita cr~terti de mAtei valoroase. AtUDci veti In~elege. axioma enuntata. cu cinci decenii tn urma de DoolitUe tind spunea: ,.datimi 0 mated buna ~i vd dau 0 recoltif bogata", Urmtnd !iii I:n aceastA directie "noul" nu ne vom m,a! ocupa de ceea ce au facut Alley. Pratt. Heyrani. Maisonneuve ~i multi a'ltri. arAtate pe Jorg In lucrarea .. Sflupliritul" apArutA In 1935. ci doar vom aminti de ej In chip de condescendentA, iar acum sll. vedem Ce este nou ~i in aceasUi directie. Cre~terea de mll.tci se bazeazA in primul rind pe lucrArile de sele'ctie. urmiirind ,penn anent indidi principali ai zQotehniei privitor In: productivitate mare; rezistentB la boli ~i intemperH; prolWcitate, hArnicie, blinde\e; 0 Inc1inatie cit mai reclus.. Spre roire; 0 inclinape eft mai accentual! in clldirea fagurilor, la recoltatul polenului $i 10rlIlarea marH rezerve de pAstura; s'tl"1ngerea nectarului ~i din fIOrile eu potir adinc, deci avind albine cu trompa mai lunga, alblne care se odapteaza. u~Or conditiilor unui alt med.iu fnconjurlitor ~i in s!ir~it, albine care sa aiba a longevitate cit mai indelungat, tn aceasta din UMna cerintA un mare crescAtor de matci din S,U.A" SchmJtt, a pAstr at 0 matca de selectie opt ani, clnd incA dAdea rezultate satisfAcatoare. l ata - tineri apicuHori - conditiile de selectie ce trebuie urmarlte, formind un prim grup restrins de colonii care se eviden~iflza. eli minfnd pe cele care cedeaza ~i tind sA se reintoarcA ia obir~ie. inl oclli n_ d u-Je C ll altele nou aparute ~i care meritll sa li se dea cuven1ta atent ie, Nu tre bu ie sa uitati ca noi avem 0 rasA de albine carpatinii ell exceptioua le cali ta\i ce trebuie ~i mai mull imbunatAtite, MAtcile nO astre Sill I din ce in ce mai mu lt cerute la export. De curind dOi speci<l1i~t' romClll 1 fl U lost soiicitati sa faca 0 mare crescu tnri " de nll'itci in 'l'U ll j'~(II . p<mlr u U tmbun 5t ll \i u lbina iocalri care esle rllllr'h! c l l O/lt'C l;i i slnll prutiu ('Uvll, 'O

156

In primul rind lurArile de c;,re!]terL a m ii L l('1J' JIll "I' hw lilli' I ci inceputul sezonului de pr'm ~varK $i nid spre s Cir~l lu ! 1111111111,,1, 1" " 111111 bun timp este intre douA...2fincil::J:ale culesuri, uulrfl IIIUlIf.1 dill! "Ilillyl cl1tes -~stFaPrQa'Pe terminat dar da posibillt./J lt.>, j SllIu l 11\1,. III 1ntre~inere, iar urm8.torul este gata s.. in-cellpl1, IJ\ pli ll I.ul" .,.1111.111 slnt cople'}ite qe !Jl.t1n ctu1 de acumulare a Im illd. ('lild 1"1I1I'lIh, .Id.' cWar botcile pentru ea 0 parte din doici s-A 11\ p/U'l ,' III ('II I .. , IHI fill suri ~i in special dupa ce culesul de varA dl: 1/1 1111'1," '''MI,IIII 1 '-1 1 " sa scada. In intensitate dar tot mai da ceva, (I~ tu lI UI\lII) l11t Il lijl 1.. 1',ldl sA se indi cre~terea de mAtci. Atunci se pol 11111 til 1 1\_ lit "'IIi'I,1I IiIh matci tinere, abia imperecheate, care tncepll irl (11), 1 111,,"., II"I'"" lUll !lUmeroase din care se va iorma contigentuJ lI u If" II~ I e, ,",",!Iil .. Is trig ~i intemperii ~i care va 'poeni impetuf'l III Ilill1lbHt.1 tllllltl Pentru aceasl! ;realizare este nevoie dv dr l U ~ .. 1" llItlul .. 11' ",,,,,,,,1111 colonie de selec1jie care da laI"Ve, denumiU'I "IIImlltl I'. "'"~"Ij tot artt de valoroasii care este colonia cre .s~'~ (()' I "H t.. hU ll! h' l" I'i III hrana oferitA 11i iugrijirea larvelor calitAtil ~ 111.1 .. tltllihldlhl, .-(.. hll lui CoL. Farrar ~i observa\iile lui in aceasta. pri Ylnl" , !Il l V.,'('p\h'lIl1l, I pU nlnd: "D._matre 'p'roveni~ dintr-un material t lo fllollt) ill'1 l.llAl l14 ' U.u~t101. dars rescut tn conditiuni prQast~ v a Ii inlt" 'lllill'/'t (/IInl I1IMtl ~)ruvt)nl l n dintr-tyLma,.terial de prAsiUi obh:;,nun:-dar Ct'('tu;ul, In cUl1dl\H bune", CrescAtorul de mAtci facintl selec~ie mul\1 1.\111 In lIl'nln, t r c b ll ie Ill) 1nUiture de!ectele unei llnii pe .care 0 inloc u l c.~ t(! ell 0 n lLU n ou ll, (:1I Indici superiori, .in special de mare productie ~ i rczisten\a la lxlii. M nl t'-o rialul bun ereditar va fi Im'buniHA\it ~i mai mult pdn ca1itli~i1e alese iSle colonie:i cresciitoare, ca~e Ie tran'Smite prin doieile ei larvelor selectutl' ~1 deci viitoarelor miitci. Condi~iile de mediu din , nteriorul stupului au ~i ele imp0l'hwh. j lor; temperatura cuibului nu trebuie sA varieze, cAci botciie cu ia rve ~I

row

'''Ih."

.,".ut ..

,t

,I lUI"

157

nlm[e in formatie sint Ioarte sensibile; nu degeaba natura a inva\at albinc!c sa c!iideascA aeeste ginecee cu atita cearA la 0 'botcA cit folosesc nlbinele la construirea a 40 de alveole, cu reliefuri hexagonale 'Pentru

IrAtnicis ~i rezisteota puiului din interior la schimbari nea~teptate ale mediului. De asemenea, tehnlca aplicatA trebuie fiicuta Cll 0 aten\ie ~i 0 gingli. ~je deo~i~ ca.Lp.!.Apind~e larve P9t fi u~or ranite, ,iar_ doicile pe {Ices tea nu Ie lolosesc. De aceea noua metoda. in aceastA operatie de tl'ansvazare a larvelor se face acum in doi timpi : 0 pdma trans,v azare ell larve intimpliitoare care pot 1i t;;i ceva mai marl de 24 de ore, urmatA (Ie a doua transvazare dupA 16-24 are cind se pun peste IApti!jorui deja [lcumuJat in botei larve foarte tinere de 12 ore, selectate ~i bine hrAnite, (uate din colonia 'de prisadl.; ea tntrunellte - duipA cum am spus lOllte insu!;)irile deosebite care Ie-a dovedit cu mult inainte. Proeedind llstfel se inl.liturA "timpul mort" a1 primelor ore dupA transvazare clnd uoicite mai intirzie pu\in cu cizelarea botcilor, iar hrana nu este absorbita. tn continuare de larvA, <Wa cum este normal. tn schimb, larvele noi /J ute in looul ector eliminate fadnd 0 dubl! transvazare, sint a~eza te pe masa de IAptiior acu'lllulati 8col0, iar noile '<$osite tncep din prima clipA, dupA aceastA dubUi opera tie, sA se hrAneascA din plin. Colonia crescAtoare nu trebwe sA tie agiOOleratl cu prea multe botci, cAd atunci doicile sint nevoite sa impart.li dozele de Hi.pti~or frac~iontndu- le pentru a Ie hrAni pe t{)ate, La eclozionare aceste matci VOr U mai pu\in valoroase. Cine face selec\ie va trebui sii evite IPAstrarea mAtcilor nAscute din botci de salvare, cAd pc acestea colonia Ie or~te in disperare de cauzA, lutnd adesea tn cre~tere larve cu 0 virstA mal mare, care initial au fast hltinite nu ca matdi, ci ca larve de albine lucrAtoare, ceea ce nu-i totuna. E;le salveazA pentru moment colonia ca sa treacA impasul. dar slnt schimbate curind, aibinele cresdnd alte botei mari, largi, spa\ioase, cu larve Ingrijite chiar din stadiul embrionar. Stnt mAtei ~a-zise de !k:himbare Uni$tita, ce dau satis;fac\ie deplinA, , Trebuie evit-ate coloniile care in anul precedent aU fost bolnav~ de nosemoza., cAci d~i aparent ele sint slinAtoase, adeseori boala este io stare de laten\A: jar mAtcUe crescute sint fArA ,valoare ~i mpr in timpu! primei iernAri. Deasemenea : - C re'lterea sa nu se facA in co!oQ.U care au jotrat repede in fri~ gurile roitului, de~i ele ~i -a u revenit dupA l nterven\ia stuparului, cAei i mli'tcile--rezultate vor avea imprimat instinctul accentuat spre roire, cCca ce nu este de dorit. - Cre~terea sli se facA numai din larve cit mw tinere, ~i niciodatfi mni mari de 24 de ore; cele mai bune Sint cele de 12 ore de la apnt'j\in din oua. - Cele douA coloniL:_ cea de prl1siHi ~i cea cresc!toare s5 nlbii hrllll~ multA ~ i de calitate ~i mm ales pAstura care spore~ te car'lLitntCfl de Ui.pti~or din glnndcle ra1:ingi~ne ale doicilor. E mult mui binc CII p~ ltngll. hnUla ex istenta stuparul to tu~i sa hrAneascli ambe le r nlonii r ll till 8uplimc nl sub C ormfi de llll'tite din pi'i slur(t cu m i ('rc~ sl'nt i('I' i~l l tlll 1. nl l\ ; OTllcfi l('(;ul poilt(l fi pU!"l c.h ia! Inde!! nl , T Ill v('(llcle f.(ou lc ole 111111 1 rl l ~\II' il
'IrlU

lingli cuib. Hr.linirea stirnulentA a ce10r dous. colonii se incepe d in VI'C'IIl(' tn primAvarA, 'Ii nu se intrerupe; dnd se dau larvele in bold, D.drn i n i~ traroo hranei se !ace'-chi'8I' de douA ori ve zi. _ 1n crescAtortile mari tu laboratoare ~i aparaturil. specia lD SC merge cu controlul pina acolo cA se diseca matci t inere !?i se masOlW1 :' organete de reproduc~ie. !?tiut {lind cl1 0 mate!\. este cu atit mai prolifl c'; \ C'U cit numarul tubule\elor ovigene este mai mare. Orosi Pall a seler t,ionat matc! care au atins cifra de 300 tubule\e ovigene, In afarli dC' oval'e mari, mlitcile de selec\ie au ~i vezica spennatidi volumil'OIlSii pentru a se stratifiea 8colo 7--8 milioane de spermatozoizi cit ar n ("('l' !lita pentru 4-5 ani. Cu aceasta ocazie se face -11 0 cintArire a lor, I! li uL [lind c! cele mal grele sint cele mal bune ljl mai ~r acceptate de coloniile cArora Ii se scilimbs. mAtcile, _ Trgbuie e.vitaLe iroperecherite intre rude apropiate, cAd /:l it r('\ mult.e larve nu ajung Ia v1rsta adulUL -Ounoa!lTe\i experienta cercet.ito rului american O. Mackensen care imperechind mAtci strins inrud i\(' , dupli cinci genera~ii coloniile au dispi1rut. 0 consangvinlzare con lrol ntli se .f\dmite dar numai de ,g eneticieni speciali~ti. singurii care dau gnrlln\ia unui succes cu hibrizi, dar numal din prima genera\ie a matcilo r res pective. De indatA ce se incearca sa se creasc! din e.le 0 a doua ser iL' d!! matd, rezultatele bune sint anulate. _ Trebuie evitat! iernarea cu miere de mana a coloniei de pr1i!\il~ $(" u celei crescAtoare, caci s-a constatat de cercetAtori cli tuburile ovl gene se modificA, 'tlOele din ele capAtA 0 colora\ie mal tnchls.<l, ingli.l benimiu-se, devenind cenu~ii, jar altele ajung aproape negre. In consC'cintA productia de ouA. sca'de mult In ,detrimentul bunei dezvoltati " co\oniei. _ Apicultorul crescAtor trebuie 88_ \i[l.~L 0 evtde.o.\-A strictA privit Clr 10 productia ob\inuta de arobele t;Olonti - tea de prAsilA ~i cea cresdi toare _ care- sa aiba. un ritm de dezvoltare nQr.mala a cuibului, iar olbine1e sa Il}.I aiM un cjlr act~r C!gresiv, _ Trebuie evitata stricarea integritA\ii biologice a coloni.ilor de prlisiia 'Ii crescAtoare...Jie J)r.in orfanizarea lor.. de ...matcA sa\.Lpuiet. Nu se vor lua din ele faguri cu p uiet peatru' a ajuta alte- colonii mai slabe sau .Ii iaca din ele nuclee. Din contdi, cin'd timpul este potrivnic ~i ele se dtzvollA prea incet vor Ii sprijinite eu puiet Hin colonii sanAtoase ~i care {uce parte din grupul de selec\ie. Inceperea Iucrarilor pregatitoare pentru cr~erea mAtcilor este bine ,,1\ coincida co perioada in care coloniile prisAcii mani1esta. dorinf.a de t'I'PJ'odu... c\i, fad sli se atinga nivelul riscant de a intra in fL"igurHe roi. lulu!. lArgirea spatiului cuibu!u i 'Ii 0 ventilare interioara mai activit u tr\ncazA astfel de tendin,e, J\pari\ia potiraJ?elor este. _ n scmn de ala nlla , I trcbuie luate mAsurile ad\tate 1'8 rolre. e u mult in Ul'mA, incA d in toamna, trebuie sa va fixa~i - ti ncl' i ~1J1~lIltorl - asupra a 2- 3 t'Oionii din grupeJe de selec\ie ncinrutiit<' ,ujI'I' s:'\ dea masculi f ecund atori cit rna i devreme, cu eel putin 2- 3 s..'\ p. Ifln,lni inaintc de tncepcrea !ucrarilol' de cre!1tere a matci lor. Ei au ncvoit.! I h t In"" 11'(li zile pina lil. ccloziontll'e "Ca\a de slbinelc lu c6H(larc ~j a pol . Itl' 20- :N tift zile pinA devin maturi s('xual 'Ii deci virili. In llel'st SCOI)

,eu

ve~i introd uce in cuibul de iama al coloniilor paterne 1-2 faguri cu cclule mari care nu mulUi. miere cl1p,!icitii pus,!i la rezerva din recolta de sn1cim. Cind ea va !i consumata., niatca va incepe s<'i depune. ~i in ei ouli pu\in mai tirziu, fai-A de pUletul de lucriHoare pentru care ea are preferlntA. Ambele colonii vor fi stimulate Cll miere diluatA 1/3 CO apa, ca sa niba impresia ell. hrana data este nectar proaspli.t, iar inlagurii mArgina~i ai eui bului, albinele gasesc destulA pAstur,!i. Ouibu l se mentine strimtorat, Uirgindu-I cu prec8utie in m!Lsurn .slrjcta a cerintelor, iar ;urdini~ul este redus pentru buna pAstrare a c..ldurii. Coloniile de cre!}ter~!} i de.. PI:A_ sila nu :v:o.t..,.prim..i fE!,gUri ...d.e.SlAcli,t pentruJLQl1 chd.t;J..Li...,a energie..de ca.r:e ele au nevoie.. in direclia pe care floi 0 urmarlm:. puiet, _pe elipse cit mal mari, !Ar~ goluri, sanalos !}i rezistent la intemperii. Amin tim ca 0 datorie de onoare pe inainta!}ii care prin munca lor devotatii au creat etape progresive in acest me,;te!}ug al cre!}terii de mAtci: DoolitUe, Aley, Pratt, P~chez, Selmar, Miller, Heyrand, Pridghen ~i mai cu seama franrezul Maisonneuve to~l, intr-o mund de emula\ie, au fost adevlira~ii desdhizAtori de drumuri noi. Doolittle a Ince:Put cu ni1?te dispozitive in fonnA de degetare mobile in care erau fixate botci artificiale in care transvaza Iarve tinere. A urmat metoda dr, Miller cu botci crescute pe marginile unui fagure tAiat in trei triunghiuri pc ale carui latluri cre~teau botci natuI"ale ce erau decuplate ~i altoite, Apoi Alley a tAiat 1i!}i1 dintr-un fagure cu larve tinere, rlirite .din 3 in 3, n !}ii lipite sub un fagure sec\.ionat la 1/3 din cuprinsul ramei, iar albinele orlanizate cre~ teau numeroase botci naturale ,f olosite tot prin metoda altoirii lor in iaguri cu puiet, GreutAtile intimpinate prin aiier-ea lI(:estor botci care adesea se deiormau, a determinat pe belgianul Heyrand sA loloseasdi. alveole cu larve abia eciozionate, alveole seoase dintr-un fagure co un dispozitiv tAios in formA de rub; in felul acesta alveolele scurtate erau lipite pe mici bucatele de lemn 1?i infipte pe supnd'a\i8 unui fagure port-bob:::i; era un progres, dar cre!}terea larvelor in botcile ce aIbineIe Ie form au prelungind pere\ii alveolelor, se baza tot pe orfanizarea de matcll a eoloniei crescAtoare, Maisonneuve imbunatAte~te metoda lui Heyrand prin ni!}te di$Ozitive ce fereau alveola de atacuI albi[lelor, cu rezultate mm bune, inovind stupul pepinier cu unele amAnun te pretioase. Dar ~i el CTe!}tea matcile in. colonii orfanizate, 10 lumina acestor stradanii meritoase, to\i uidi.m marele principiu in cre~erea de mAtci 1?i anume : ca 0 colonie orjanizCltd suJerii un grav dezechilibm biologic lipsindu-le matca, L'll'crind astrel ei puneau colonia in state de spuimli similar.!!.. co aceea clad colOnia in disperare de c/luzA cUidea uccll' botci de salvare cu mAtci nevaloroase, Iulnd in grabfl. !}i larvc mai m~ri de lrci zile numai ca sa fie in stup hotci l}i sa scape de sin,'cn nlnrmanUt l}i perspectiva bezmeticirii. Odntlt eu aparitin metodelor noi, toate cete de m ui au!; It II l,'C(;1l1 1n !sto!'ie ~i nimeni nu Ie mai folose!}te, caci acum c,"(~tC L'(!1l dc mt'l!i so fllce tn prezenla miitcii coloniei. crcsclitoore) im IMvc\c !lC l,'MIlVHZI~U7.11 uC dOUli ori In t! ccnrc bOlcn: rnloslnd m eLodn dublci ll 'UII ... , 'uzfl l'l , tI,' u rn Sc ou\lu rnntc.l de 0 mOl'C viih,w'c tn \c(,II\/i1 stU!), ro,'/\ VI'CO f:jJIl

trarielate, Ea este ilustratA de cerceUitori de seam A ea Hast.ings, .I , 1( ~I1. Grunmav !}i in special de R. Jordan din Austria ~i fra~ii RuLLII !.!r dIll R. F. Germania. 'Ei au sLabilit reguli de planificare a luerlirilor, IIl"tnt\ rindu-se tn acee8l1i masurA !}i trtntorii fecundatori selectiOnt'lti, r('plI diin'd materia'l ul biologic din coloniile sla:be au produc\ii mici , fAri1 r f!7.IS tent li la bali, inclinate spre roire l1i agresivitate mi1ritA. 1 "Acest me$te1U9 - spune F. Ruttner - de c~tere a mfitcilor nllI poate face oricine; el cere CUD.O!}tin\e temeinice, bazate pe expericlI\11 fndeluogata. care bine apJicata. poate mereu ameliora ~i ob~ine re7.U lt.uic L deosebite" .

Cre!}terea de ml1tci selec\ionate are nevoie de pregatirea nHJtel'ltl lului bQlogie, jucrare ce se tm::l.epline!}te Cll cele douA colonii : primo {'Ofl' e colonia de prasiHi, produce larve de virstA egaU\ de cea mni bU ll" calItate, dup! ce1e mai alese criterii de selec\ie; cea de a doua crcscatoMelt prin hrana QatA de doicile selec\ionate, mAre~te zestrea e rcdit.art\ n ambelor surse. Hastings, amintindu-!}i de inxlruml!.rlle eruditului ~(,'nf!' tician dr, Philips care folosea cu 40 de ani in urma un stup porn ltl)!' pc care I-a adoptat. punea liipcile cu degetare ~i botci ale lui OoolilLlc 1" el, iar aibinele orfene de acolo vlirsau deasupra Iarvelor IlipLi~or etl,) 'he1~ug. Se !}tia co mu1t ioainte c1i a larvA IuatA tn cre~tere st\,.d til botc8 oedipAcitA !}i ofer,itA. oricArei colonli, albinele 0 cresc pioi'l tI cl1paeesc. Abla atunci mates coloniei observl cA are acolo 0 viitourC ri~ vala, eru-eia, pInl!. atunci nu-i dMea nid 0 insemnl1tate, Hastings, a... l, folose~te aeest stup pomitor al lui PhUips simpli1idnd organiz81"ea lu i ~i anume: intr-un stup.de capacitate redusa ca eel in care noi fOI'el1' Ducleele de imperecilere, pe al 1 cArui rundfbceaza in cui!}oare un postav gros, introduce un fagur e eu miere neca.pacitfi !}i un al doilea co pasturl . Intre ele lasi'!. un spa~iu --~~ gol tn care se va introduce rama port--botc~ cu 3 ri:nduri de ~ipci a cUe 15-20 botei cu larve luate In tntimplare. l n acest stup porDitor, HasI tings perie 1,200-1,600 kg albin~ tInlrA luata de pe cltiva faguri cu puiet nedipaeit sco!}i din diferi~i ItuPi din prisacA, avind grijA ca nu cumva sa pe'r ie acolo !}i vre-o rn.atcA, -care pe linga eli 0 colonie at rAmine orfanA, s-ar compromite lucrarea ce se a!}teaptA sA. 0 1DFig. 75 _ SlUplil 'pornitor Phi !Ips t deplineflsdi albinele d in stupul I _ cap3<!I1\ portboi.l.; 11 - ~"rv ...' : ~ - r .., rod e CIl tnaUl"\. porni tor, P entru a da 0 pre-

Formarea stupulu1 pomitor

~~-

4tll

400

Ocupare de -IDorne11t ace:ste fllbine se pulverjzeaza. abundent cu rniere dil uutil eu apa 50% ; se pune eapaettl se duce "wrnitorul" In nkoare. de ore stupul pornitor se deschide, se pulveri. zeflzii fl lbina din nou, mai putin . ca prima data, dar sUficient pentru ca a lbina din mnterjor sil nu Inceap:i sa zboare, introduciodu_se rin spatiuI gol dintre cei doi iaguri cu hran~ rama portbotci cu larve pe care a lbi. nele - orfane Wn'd - Ie primesc cu viiditii bucltrie: toste bat din ari pi, se eheama, se aduna., ca:.;l clnd Ie-ar fj venit 0 solvare din greaua silu8tie .in care s-au anat in timpul acestei perioade de 24 de ore. Dupa. trecerea altor 24 de ore toatA albina stupului pOInitor este retroeedata co1oniilor laborator. din care au fast periate, jar rama portbobcj este dus4 in

1)upa~20--24

etan~ ~i

Concomitent, din colonia de prilsiHi se scoate fagurele care fuses~ pus eu patru zile inainte tn mijlocul cuibului, tagure cal'd, de culoare brunil-desch'is, .pulverizat insemnat pe lantePll superior ziua cind el a l ost introd us, fagure e'a re B'Cum are larve ce au ie$it din coaja oului de 12 ore. De acesta are acum nevoie stuparul cercetAtor. Mturind albi_ nele aflllte pe el. este lerit de lumina solarA curen't, in veli l; intr-un prosop ~i dus tn laborator; se elimim'1 larvele ce au stat in botcile din pornitor, iar in acelea.5i botci Se introduc de data aceasta larve selec. ~ionate scoase cu grijii din fagurele luat din colonia de priisild, larve care gAsesc seolo 0 mare cantitate de Il~pti~or, hrAnintiu_se din prima clipA clnd au fost tranSV8Zate, tArA nici 0 pierdere de timp. Aceastli lucr are este dubla transvazare. Anticiptnd cu explieaWle privitoare la [elul cum se pregte~te lagureJ.e eu larve pentru transvanrea a doua din colOnia de prAsilA, am ramas In urmA cu explica1ia lUCtArilor ce trebUie Iii:cute cu colonia ereseAtoare, inainte de a veni cu rama portJbotci cu larvele deja transvazate.

~i

~i

FAr-A sA mai VOl'lbim de pregAtiriJe pentru stimularea din primilVerA ce continuil in fiecare zi, de ceielalte obi~nuite de Hirgirea cuibului etc., de cele privitoare 'l a confection'a rea 'boteilor artificiale .,i lipirea lor pe .,ipci etc., pe care 'Ie cunoa.,te~i cAd sint la leI ca cele ce le-ati -v:izut clnd coloniile au produs lilpti-5orul. trecem direct la colonia crescutoare. Cu douA zile tnainte de a-j da rama portbotci cu larve din trans'V'azarea ceJei de-'a doua colonn, colonia cresditoare se restructu_ l'eazA in l elul urma.tor: dadi ea ocu~ un stup multietajat CU doui1 corpuri se scoate in primul rind lagurele cu matca .,i se pUne provizoriu in IAdita de lucru; apoi se amenajeazil. corpul superior unde urmeaza s<1 se Iecn cre~terea matcilor urcind in. el fagurii cu puiet necApiicit, eel pulin patru, care se a!}au la mijlocul corpului; fntre ei, la mijloc se Ius" un spatiu gol re;;servat pentru rama portbotci cu larve dublu trans_ vElzate, cInld ea 'Va ifi gata tnzestratA cu larve; fagurii CU pUict se incad,'eaz& CU un fagure cu miere necApAcitA intr-o parte .,i unrul cu Pi'istudi in .partea CIPlls.!i; dadi mai rAmine loe llber, se va compJeta cu fagur' gata clAdj~i, in care albinele culega.toare Vor depune nectar ~i pol en, t n corpul de jos de pe lund se pune la mijloc fagu,clc CU mate.a ~ el scos din liidita portativA; ea este incadrat<'1 cu tagt.U.j ell pu lN f'tlplici t, eei cu miere !}i pAstuta, plus doi faguri gOi guta clclditi In CRr!;' 1l111t.cn urmeazA s contin ue ouatul.

selec~ionate

"62

Deasupra acestui corp cu mnte~ se a~az.!i in pozj~ie ol'izonlulit /I gratie Hanemnnn cAreia i s-a lilsat deschis ca loc de trecerc n ulblll\'ll lt dintr-un corp in celalalt un spal:iu de 8 X 15 am, iar restul S I IIW ll r l ~" t gratiei va fi acoperit cu 0 foaie de carton gudronat legat cu sinlln ~ !lI, \ire de zAbrelele gratiei. In felul acesta colonia cresdHo<ln.' ' In' lI~ i lh ', 1 prezentl1 in stuP. iar prin spatiul de 8 X 15 em se face scbimblll <1 (' !;III) stantl1 de matca I;i deci acolo albine1e nu vor c1adi botd natur:ll e JlI' I I prii din puietul ne'Ci1pacit ailat sus. Dad colonia creseAtoare ocupa un stup de tip orizontal, OIlH:IJll jll rea coloniei cresclitoare se fa<;e aproape la fel; ea stA in dreptul u rdi rd ~ ~ului din dreapta unde se afla matea cu acela~i dispozitiv ca 1<1 Inili tl etajat - deci cu to\i !agurii cu I uiet c!\pilcit, brana ~i dOi fag Ul'1 i!'11 P gata cHi.diti pentru ouatuI mAtcH; apoi se a~azA 0 gratie Han emullll til pozi1,ie verticalli cu aceea~i deschidere de 8 X 15 cm in partea ci Sli PI' rioara, iar restul B('operit cu carton gudronat, separlnd oarecum CQiou lu in doua pAr1;i pe acela~i plan: una cu matca, lar a doau cu eei pab" faguri eu puiet necApAcit cu spa\iu liber la mijloc pentru rama IXI I'i.botei Cll larve transvazate. LuerArile de cre11tere continuil la tel cu cele ce l e~am indeplil1 ll ('II ocazia productiei de lAptil;;or, cu deosebirea eli. de data aceastn PI'i lll"l .. larve sint eliminate din botci ~i in!ocuite cu larve toarte tin c,c IUlI t!" din coloO'ia de prAsilil, efectuin'd opera de dubl! transvazare AlIl i" tlt fl mai tnainte. Colonia crescA.toare are aeum la dispozitie in botci a rLitld lll" nUJIiai larve de se1ec?e din colonia de prAsil, bine hri\nite did au llip .. ti~or mult rAmas de la [arvele eliminate. Cunoscut fiind cA botciIe nl' I.'i\ ~ p!cite cu larve luate deja in Ct!j:tere slnt bine primite, iar dolci lC' I" branesc din bell;ug p1na. la ci1pacire, aibinele din corpul supcri (w (' IJ puiet cApl1cit - del1i in fagurii afJati acolo sr 1,j putut sa fad botct -avind acum aeolo in rama portbotci lar;ve eu mult IApti~r, prelungc~ e peretii botcHor ~i hrAnese din plin aproape taate larvele gfuiite o.eol o, obtinind viitoare mAtci de mare valoare. " tn felul acesta - spune F. Ruttner - a1binele din campc:'lI'tlmentul de cre1iitere sud - UrA sa. se nelinil;teasca - semnele mAtcH ric jos dar slab, ca ~i clnd at veni de foarte de:parte\(. Toate aceste pregAtiri vor fi fiicute pentru obtinerea unui mLUt' numlir de mlitci. Autorul spune ca. luc rind ,permanent din mai pini1 Iii 15 august, Cll cinci colonU crescltoare a obtinut 1 000 de mAtci. SlupjLcat~_ au nevoie_de _uD, nwnat. r.edus _ dEL m! tci pot f.ace 0 buni'\. creo\ite~e mAtci In_stupii normali, farA inte~en\ii _ complicate I1l fArn prCIl mutte pregAtiri. Dadi. stupina este mare 11i are nevoie de un numtu' nwi m~are ae mli't ci - dupA 48 de ore - botcile cApiicite se retrag din l.'olo ~ nia cresditoare Uicind loc la 0 a doua serie de botci cu larve, ill:>ll CU II l s-a ariltat. - Ce tacem cu botcile capilcite retrase dupa fiecare 48 de O I'C? tntr.eahA un tinAr apicultor. - Boteile odatA cApacite sint ridicate din colonia crescA.lourc 'it izolate fiecare in cite 0 cu~cii de eclozionare, untie se adauga cite cinti
.. 6:1

ulblne It.inere luate de rpe botci care vor avea gr.ijA de tinerele matci. dod ele vor pArAiii botcile natale; cum in interioru} fiecarei cu:;;ti se atHl. In1.r-o scobitura pasta de miere cu zaha.r, cele cinci albine se VOl' hrAru !jl VOl' secreta l ~pt~r ell care mAtcile tinere abia nAscute VOl' fi alimcntOile pinA clnd ele VOl' fi trecute in nucleele de fecundare. Botclle ce se pun In aceste ~i de izolare. se deSpri.nd au aten?e de pe ~ipci :;;i ~e- introduc pe un ofiliciu destul de laIlg aflat in partea superioarli a cu~tii, avind grijii sa nu fie lavite sau turtite. Opera'tia se face in labo,'alor unde este cald, cAci in aceastA stare larvele abia cApAcite sint Cuarte sensihile :;;i riicind , se VOl' n~te ell aripi neformate complet :;;i nu VOl' putea zbura dod VO l' trehul s1i se imperecheze. C~tile se a~A ala.turate intr-o ramli speciaiA denumitA ram.a 1'Ortcu~ti (fig. 76) ce se sprijinA pe 0 !;iipc! ce b'ascu1eazA ca sA poatA Ii ll!;ior scoase de acolo !;ii folosite untie este nevoie, dupA ce mMcile din ele au eclozionat. Rama port-<:u!;iti Se introduce in oricare stup puterni" din prisaca, a!;iec zata lotre doi fag .. ri cu puiet capAcit, care sA-i pastreze dldul"a necesara. 2 A'rolo, la cl1ldwA, nimfele din botci ~i des!viq;esc maturarea, ajutate de cele clnci aibine din fiecare !:U~cA ce Ie lngrijesc. 1 Aceast.A izolare dureazli numai Fig, 76 - Rama port-ell$tI pinA se considerA eli mlitcile din ~ti J t\-pca boascu1anUi; 1 - eolovla de ,pAatnU'e a mlltdlor . s-au maturat !;ii pot I i date nucleelor de imperechere. In caiul cind acestea mnl Intirzie sA. lie organizate, cele clnd aIbine din fiecare CU!;icA sint eliminate !;il inlocuite cu alte cioci a"lbioe noi luate de pe botcile din colonia crescl:toare. 10 ere'seAtorme mati aceste ulUme lucrirl de pastrare a cu~tiI or simplificA , folosind 0 clocitoare mecanica eu regulator electric eu tcmperaturi normale. unde CU!;itile stot pastrate cit este nevoie pinA la maturarea sexualli a fieclrei mAtci, avind insA oeaparat cele clod albine fnso\itoare. Clnd sint r etrase a doua serie de botci din colonia crescAtoare, se [uce 0 insemnatA scrumbare acolo, cAci tn compartimentul de jos eu malea, au eclozionat multe aibine tinere dio faguri cu puiet cApiicit; in consccinVi, se mutA matea sus unrle fostul puiet nedipAcit este SCUm cl\pticit, jar coT1Pul de jos este eel in care se lace in continuare cr~terea, cAci neolo se anA -eel moo mare numar de albine tinere. Folosinid acea'StA metoda, de cre!)'tere permanentli a mAtcllor tn prczenta mAtcH in acela!;ii s'tup. este m~voie ea acolo sa se ga&easca mai Il1l111J albinA tim1ra care va 1010si ~i Ia viitorii nuclei de impel"echcrc <l mfl tcilor tinere ajunse la rnaturitnte sexuall:i. "T 11"-0 stupina intre\inuta dupli taate regulile - scric F'. fiutlnc, n - nu vor lipsi niciod'atl1 albine tinere ce sc iflu din oricflrc shIP din prill/l eA\!, Operu~in 80 -fn re inir- un s tup go t ('u (und ~ i eu u nliuh"lll IlLdlj ~

care serve~te acum ea 0 roini\8.; el are 0 gratie la 0 laturA u lui u llill' se peTie albina tinru-a. de pe fagur i eu puiet necApacit; acesla SI.: s t.recoarA prin gratii !;ii se adunA dincolo de ea, in limp ce sibincIc b rt tr1I11! zboarA ~i se inapoici 1a stu,pH l or. Cu aceasta aI binA tinArA sc vo obi!;inui nu numai colonia cresciitoare dar ~i viitorii nuclei de fN'tln dare ce se var forma euronid, Cu timpul colonia crescatoare, alimenlnt5

Fig. 17 _

stupu~ru1 de feCund are tip OrOsi Pall :

Fig. 78

Stu~rul de fecundllrl'

tl.p Zander.

1 _ !undul stupulul; 1 - colonie pentru eclOUOntlrea mllteUor.

"c

mereu ell hrana !;il cu aIbine tinere, af putea da semoe de r oire. Pcn \.rll a evita plecarea unui anume roi, se scurtealA longitudinal una din /ll"lpile mAtcii ; roiul ce se formeaz!, datorita mlitcii, care nu poate ZUlII 'f1, se a~azA la 1-2 ro~tri in ta\l8 stu.pului creseAtor, fUnd ' astfel u!;ior rCcoItat; \inut 1-2 ore in aceastA. stare de ciorchine, roiul este rClld u." in stupul sAu .pentru a-!;ii continua activitatea de a cre~te mai dep[lrl.c serli tntregi de mAtei selectiooate (fig. 77 ~i 18). Formarea nucleelor de imperechere

Formarea nuc!eelor de tmperech.ere se face - tiner!. apicultori in r:1port de Devolie de roat.ci ale stupinei sau - in crescAtoriile mad _ to raport de cerlo'\ele altar beneficiari ce aU com'andat din timp nuroilrul de matci fecun<1ate pentru care se formeazli nucleele. Cele roai bune nuclee sint cele mari flicute cu famA normal~, care d~i eer 0 insemnatA cantitate de albine, miere, pAsturil !li doi fagur i cu puiet dipAclt, in ele se pot fecunda la rind 4-5 matci, l~sind pc 10<' ultima mat~ ~i formind astfel citeva colonii ajutAtoare pentru cel c de bazA, care se vor dezvolta bine pinli la toamn!1. Nuc1eul poate fi [[\Cut chiar in stupul respectiv la o margine cind este vorba de un stup de lip Oadant sau orizontal sau iotr-un corp superior gol la multietajat. Gm'" poate ada,posti dhiar trei nuclei a cite tTei rame cu urdini ~e SCPiJrUl.c, Ciecare Cll .pu let ~i hrana preeum ~i spa\iu pentru ouat. Stupul orizonlilt
465
30 -

4111

c. )&1

fUlld lu ng ponte [i translormat in stup pepinier, ad.!i.postind ~a se nuclee cite tre! rame liecare ell urdin~e in fata, spate ~i lateral, cu scindura lOr de zbor, variat colorata, pentru orientarea matcilor 18 inapoierea din zbonll de imperechere. In aceste nuclee eu rame lntregi mAtcile se slfllt illtr-un mediu natural, bine hranite, maturarea sexual! se face maj curind, ovulatia la fel, deci existA cerin~ bologice adecvate. Popular ea lor nu cere niei un e:f.orl deosebit deeit diutlarea m.!!.tcii coloniei pus;'i ell fagurele pe care stA ~i a~ezata provizoriu In l adi~a de lucru pin.!!. se aleg eei trei fagur!, cind se introduce ~i diafragma etan~; dupA 1-2 ore aibinele nucleu~ui orfan pr'imesc ari 0 h ote.. gata sA eclozioneze ori o matdi pentru imper echere, introdus.!i. in prealabil intr-o colivie 8Uto_ nllltA, u~r admlsA de albinele nucleuIul, ~a cum Yom arata de tn'data. NucZeele de Jecundare mijlocii sin't cele dintr-un mag-stin de recoltA RA 101 irnpArtit in douA, Iieeare ell <fie !?ase deroicadre, Cu 1520 zile inainte de inceperea lucradlor de cr~tere, asemenea magazin cu "lIme goale se ~azA deasupra unui stup puternic; albinele coloniei protectoare ocupA faguri w miere ~i pAsturi'!.; clod apare nevoia de a-i (olosi CIa nuc1ee de imperechere, se intr'Olduce diafoogma etan!?A, se restru:ctureazA continutul impArtind rame1e ell miere ~i pAsturA E,;i la alti nuclei in Ionnatie, aducintiu-se Bcolo aibine tinere de pe doi fagurl cu puiet necapclcit; dacel matca coloniei protectoare s-a urcat SUs ~i a depus puiet in citiva faguri de magazin , ei se impart cite dOl la fieeare nucleu eu albina lor acoperitoare. DupA douA ore se introduce ori 0 ooten, ori 0 matcA neimpereeheatA; urdini!}eIe sint situate la eei doi pere\i laterali cu directia de zOOr potitional opusa. Desigur cA hr:ana de stimulare la orieare fel de nucleu de fecundare trebuie datA de doua or! pe zi pinA ce ei {li-au terminat misiunea. Stind dessupra stupului protector, nucleii din magazinul de recoltA folosesc c.aldura acestuia !?i Se. dezvoltA bine, puUnd sA se fecundeze in 1iecare din ei la rind cite 4-5 m4tci. Pentru stupinele marl sau crescti.toriile special amenajate pentru C'!r~terea matcilor in numAr insemnat, se folosesc, la fecundare, stupU{lori mici cu trei r ame, fi ecare de madmea a ] /3 din 0 ramA norma 1ft ST,A S. A'c esta este tipul de stu'pi{lor al Institutului nostrru de cercetAri pentru apicultura. Ei se 'POpuleazA eu 300-350 g albine tinere, f iil1(l cite dOi, pereche, intr-o casetA care ii adaposte~te de racealA ori caldura prea mare. Pozitia urdini!}elor este opusA. Ace~ ti stupu!}ori au r;i foloase ~i neajunsuri. Din primele men\ion!i.m ; folosesc un num!!'r redus de nlbine, con sumu pu\in4 hrana, iar matcile sint u~r $i repede 'pr1nse: cn nenjunsud omintim ca nosemOZ8 face ravagii in ei. De aceea in hruno o tc.'riU' sc pUne i"umidil B. [i'liguru~ii se taie din fugu rii mari gata cladi\i di ndu- i sl h illelt)!, gli~ i consolldczc. Se introd uc bolci gll.t.n de clcozionare intl'e dol rl\gllr<l$i 11111_ Int(' de a perin olbindc tillere pCSI.c el, folosind 0 pi ln ll' d r,I\I'Ci d('.,('III _ d(' I'(' de jOll CS!,C ett. !l UPI'Hrtl~U su.pcrlol.lrl\ u st.upl1 ~f)t' ulll l ; ft!hlnl'l l: !-(.1h:('!H' hl'lutll 1I11!:! Inll'-un JU IWllb, 1:(' f l'lt:t.' ('OI\P ('j1tnun C'U fl tll~lI 'l!! t' u l . ull/ le IIlhl_ lic it,., /III (i<'t'CH pl'intr"'o n udrld u Iu Ullll! rll\ mrll'gl n1\(! lnj.\UlI lf' Itl(! It(-e. .
f1

twa. Se dA ca hranA simp de zah~r eu p.Jot.einc;Jl,u se (uJuscl;>lc llL!tJllfll c~ci 1fiiro.slll eLau:age 91bineIe Iioa\~ care atadi. ~i distrug mka c'uhHd" La u.r\iini!} are 0 micA gratie prin care albinele tree, dar mah'u nil. gratia stA ridicatA ptnA se :[ecun!deaza matea apoi se lasa in j('!'>, P" '! tru C<1 altfel in zilele cli.lduro8Se matea eu mica popula~ie de It(,(,ltl
roj~e.

Reparti~ia stupu~rilor' se face pe 0 suprafa~A mai mare de I.e"i' t" sprijini\i pe cite un pilon de fier fixat in beton .!ii aga.\ati dc Ul) cltl Stupu~orul are pe dosul eapacului 0 fi$A in care se noteaz4 taaUI cvolu tia Tl}idi colonH .!ii data fecurui arii l'e:petatA a matcilor. Schimbar ea anuaUi a 11Ultcitor se~ce_ ei~ sezonul de vani IIw l rare un cul~ mic de intre~inere. Se organizeaza nueleul a~a cum &o.u aralat; in cursUI -priffiei- zi1e sili inchis pinA seara tirziu, cind d('sehlzindu-l se h rane~te cu 500 g sirop cu proteine. A doua zi dilltillCtl\1I albina Mtrina. pleac!!., rAmtnind numai cea tinArA. In aceea.!ji scm'A St' \ ~ntroleaza nucleele mari pentru a vedea dacA rama cu pu ict are ,'j uri ( cienta slbinA acoperiroare; in caz negaliv sc perie aIbina tinari'l rtf' 1)1' un fagure cu pulet neeApAcit. Atunei ori se del 0 botca selectali"i g,lIin Ih' ) ie.!jit pusA lntre doi fAgur~i cu puiet sau se introduce 0 matcti. TwTuilJI' recheata oferita. intr- o colivie automatel de introducere. Pentru Si!~ \I" l l! j\ ' 1 acceptiirii, se observ4 zilnic oglinda stupului din tata urdini:;;ului , clw 'lI nu se ariel acolo mateo moartA; in eaz afirmativ se verilieA nud r ill en." ..o1'i !1re botci proprii ON vreo matcA, Cind matea tinAra s-a impereeheat !?i a inlceput sii. depun rl ()un, III' eliminA scara matea veohe a coloniei de baza. rididnd pu\in diarrllgmll III ] em; albinele sim\ind ca dincolo este 0 matcA feeundata tree pc J(I" ~i se face unirea. ! "La stupii verticali se procedeazli. la fel, deci formlnd nuciclil orCnn I '" sus; eorpul ell botea se separa de colonia de jos cu un jurnnl dublu Se lasA deschis urdini~ul de iarna al nucleului , dar opus direc\;ci ill' zbe1' aalcA in spatele stupului, iar clnd tcitur" 7 decurge in ordine !;ii mall'll de-stls a inceput sii. depunA .puiet, jur nalul se gelure.!jte cu un CU I HI 7-8 10cur1, albinele trec sus, unindu-se. Cind eele doua matci sc lrnllnese, cea virstnidi cade totdeauna victimA, caci aeu l ei nu mai <lrc " cn in. Jurnalul stA pe loc 15 zile cind se ridicA, iar colonia are matc<i nou/i .

Introducerea matcilor
Desigur, introduce-rea unei mAtci sub formA de boteA comport..'\ u 8erie de riscu ri, cAci se poate intrmpla ca albinele coloniei sa 1'001.1,1 ..,1 npol sa elimiDe cadavrul, matea sa piara cu ocazia zhorului de impel'\.'chere, sau albinele bAtrtne din colonie sa 0 moiesteze, sA-i roadi'"! aI'1 1 1lc.' > $i astfel sA nu mai poata zbura pentru imperechere etc, Este mai buna l1i mai sigunl introdueerea mAtcH eu un dis~OZ I II ... spccial denumit cotivie unde matea este fcrita de agresivitateu II!binl'liJr biHrine, pintl dnd ea t~i tnsu ~e!;i te Inirosul !:>pt'Cific nl coloniei gU7.tk . ::;11.1 purul. mal inmnt(', veriIdcA utent l iecllre fng ure (\ac.~ ulbhielc II- UU clttd \1 CUJUV bold proprli, pt. cllre Ie !l lr icfl. ii

inn

407

mai bu nA este coUvia automata din care matca se elibereaza t rtrA in terventia stuparului dupa 36-48 de ore. In acest timp A lblnele eolonie.i gazda consumA l1erbetul ce oeupA 2 tubulel;e pline; din primu), eel mai mic, {jel1hetul este eonsumat in 12 ore, ingiiduind albineIOl' sil pout.a intra in colivie, s! se frece de matca, sa 0 ling& sA se obi~ , nulasell. cu mirosul substantei sale hormonaJe, substaoti!. ee 0 transmit c;clor de alara. Prin acest tubulet m atea nu ponte ie'ji cACi acolo el este bllrat Cll 0 micA gratie Hanemann. Abia dl.q)! ce albinele consumA dupA nile 24 de ore $erbetul din tubuletul lung care nu are gratie, matea poate trece in colonie : ijnd deja obi~ouita. cu albine1e f respective, iar ele cu mirosul ei propriu. Fig. 79 CoHvla Cu st upii verticali se procedeazl Ie fel, 8{ietip Dadant pentru zlnd nudeul deasupra corpului de cuib cu matea Introducerea m.1tnoul1 tnchisl1 In oolivie, despA.rt:ind cele douA unieli tn collvie ptn4 prlnde mlrosul a \tA~i cu un jurnal. cesteia ~i 0 aco ma tcll. fecundata paate fi introdusi!. crusr "",ti. in colivia in care a sosit, c1n'd aeeasta este procurat! de la 0 crescAtorie. Cum m atea este insotitA de citeva albine, mai intfi se eliminA aeestea, deschizind tAbHta ee acoperA m ica gratie de aoolo; albinele trag la luminA {ii ies alarA, orifidul de ie{iire se um'ple cu !ie!'lbet. iar mst.ca rAmtne sin~rA. Stupul nu se desch:ide 5-6 2ile, dupa. care matea DOUa. nu se mal sperie de lumina. ~i zgomotul ridicArii padi::;orului ~i se observa. eli {l Inceput chiar sA oua. Nu se dA lum niciodaU c1nd se veriticA 0 matcli cQ'ci se sperie, f'llge pe fagori, albinele bAtrlne 0 urmAresc, 0 prind in ghemule~ {ii 0 sufod. Friea decl an~eazA un fenomen eare-i schimbA propriu1 sau mires, inett atoiileleolltnne, foarte banuitoare~ 0 ataeA ca pe o strAinr.' Un alt tip bun de colivie este cea care fixeazA matca pe un fagure; coli via este dr~ptunghiularA de 10/6 cm, fAcutA din pin2A metalicA eu oehiuri de 3 mm; marg.inile sale sint zimtate ~i rlsfrinte to jos in unghi drcpt. Sub ea matea a re un spa~iu de mi{ieare; eind se fixeaza cu zimti l pe fagure apasind !ii avind matca sub ea, albinele 0 hrA ese prin n znbrele le pinzei metalice. Cum la una din Iatur j se afll1 0 deschidere cu o micA gratie acoperitA, dupA ce mates a stat acolo 12-16 ore, se inlclturA tAblita acoperitoare de Ia gratie, aibinele pol:' intra la matccl, f ac _dhimb de su'bstan\A {ii 0 acceptA. Colivia se retrage dupa eel PUtlll 2-3 zile. Sint zeci de metode de introducere directa. a matcilor Url1 proLCcHc, dar atunci colonia trebuie sa fie pusa in situatii critice, alarmante, (ltnd nlbinele nu mai sint preocupate dacA iDtre ele se anA sau nu 0 tHole!!. strAinA. In timpul aceste! alerte ea fHnd introdusA, .prinde mi l'O_ sui co loniei {ii a stupului, iar albinele nu mal disting dacJi estc sau nu mateo lor. De pilda, se orfanizeazl1 0 colonie de matea ei ; pe masurt\. cc ~e verilicl1 fiecare Iagure dad. nu (:umva se vAd hotci, elc se strid' In c:uz oCirmativ ; f ftgurii se pun .rari~i in douA corpuri goalc; se lnsil w:llte j (';oloni a 15 minute sA se aeriseaseA, du~ care co li via eu mat(':i se !I'1n1.fl pc scinrlura de 2bor a stupului perii nd a('olo bl'use tontl\ nlhlnn de Ill'
e. Jngu fl~

~ea

faguri ; !!lbipele. speriate, elimina substao\a volatiU\ odor anta fl gl ll Utl.'1 hirNassanof. care se imPr~tie pe colivie 9i pe matca din ea, tncil nll)1 nele 0-0 m'ai disting dad. este sau nu straina ; se elibereaza atund nUlL.'1 deschizind colivia, iar ea it;!tr..! odat,n cu....albinele uItimulu i f<lg urc j)\'I'IUI o altA metodA de introducere directA este folosirea IUOl ll luj (~III''' se dA abundent prin urdini{i, Inchizindu-l {ii deschizindu-L Du pa 15 IIl l ( nule se mai da 0 reprlzA de 10-12 puiAituri cind se elibereazfi mll l ('~1 pe scindura de zOOr de 1a urdini{i, iar ea pAtrunde in stup 9i est.e \ acceptata. lndilerent de metoda folositcl pentru.J,ntroducerea unei mAtci, sWparul este obligat ea inalo" d~ ii 0 aplica, sa _$e convingl1 di in slll JJ te albinele Jlu. in.'C~put sA crea:scl botci ,d\.pacit e sau nu, pe oare Ie sLriCll. On aIt proCeQeu bun constA tn : Inchiderea io coli vie a matcii vi r:;\.nice suspendind colivia inchisA in mij locul cuibului cUeva ore; U POI matea este suprimat! de in'data. ce iese din colivie 91 imediat in loclil d se introduce matea nouA; colivia se pune totre faguri in acelll~i I,ll' unde a fost mm inainte, dar unglnd-o eu ' miere strJiin!, nu cu cea din ace! stup; Iucrarea se f ace seara, iar dimlneata. dad se observl'l .g llil colivie cA albinele au clAdit un mic 11i.gura{i este dovadA c11 aibinclC 0 accep~; orifieiul de ie{iire este acoperit ell 0 mid. foi\A de fagure vr ll . ficial gl1urit cu un cui; albinele rod foita curiOd {ii elibereazi!. mall'lI . Cea_mai _efieace !ii noua metod!!., s,implA {ii rJ!Plda, de introdu.<.wcu mAtcH este cea lAcuta. cu ajutorul alcoolului etilic pur denumit etullo l. o inovatie a cercetAtorului ceh V. Zaplata. Caotitatea de alcool I uIO!~IlI\ este in raport de volumul stupului !ii de numl1rul fagurilor oeupll~1 do albine; la un stup Dadant co 12 rame se fo1osesc 8 ml alcool chhnlc pur eu un titraj de 98010. La un nucleu cu 6 faguri se Yor folosi 4 mJ -deci foarte pu~in. lnainte de a folos1 al<.'OOlul matea se introduce in co U vie a c!i.rei deschidere este Inchis! cu pu~inA pasta. de zahclr cu mt('r{, semittistalizatA. Pe 0 sugativl1 mai subtire se toarnti oantitatea de alcool corespunzatoare pentru volumul stupului respectiv. Sugativa stropi tA , ell alcoa! se introduce sub ramele cuibuhti cit mai r epede posibH, pentru \ cA alcoolul se evapoream Ioarte repede. Partea nestropitA a sugativcl rAmine pulin afarA peotru a 0 putea retrage U{ior dupA 30 minute. Cantitatea de alcool trebuie ml1suratA eu ajutorul unei pipete de laborator ce are grada\ii de la 0,1 m1. Imediat dupA introducerea sugn.tivei se a{iaza sus pe Ieaturile superioare 8 ramelor colivia cu mates ~ i se inchide stupul; vaporii degaja~i din sugat iva. sa nu baUi direct in eolivia cu matre ce stA putin mal spre partea din spate a stupului. Cind atapul este cu rame a.,ezate in pat cald colivia se a{iazA la a 3-a rama din spre fund, lar sugativa este sub rarnele din spre urdini~. Imediat ce aleoolul tncepe sa se evapore, privind urdini~ul , se observA 0 agitatie ~i un zumzet alarmant. Lini9iea {ii activitatea normalb. I. coloniei reincepe dupA 15 minute. Sugativa va fi retrssa dupa ce lin~ tea s-a restabUit complet cam 18 30 minute. Colonia uu se veriiicti deci t dupA 4-6 zile. cind colivia goala este retrasJi, fAcindu -se atun ci {ii controlul ; se va constata cu siguran\1 ca mates 8 depus deja oua. din prima 2:1. I)lcoolul etilic se ga~te la !annacie, sau poste fi tnlocuit eu voteu, cu 0 coneentratie de 40 dar atunei doza este de 10 m1 pentru Ull corp
1I0U

4GB

d e s Lu p RA. 1001 sau Dadan t de 12 rame: cind stupu l are ~ i magazin de r~col li' , doza va Ii de 19 ml. Este interzisa fol osirea a!coo lu lui denaturat suu nu:.'<Hcinal. Cind se folos~te alcoalul etHic sa nu se !umeze, Did sa

ou se npdntia ch'ibrit rprin apropiere cl.ci este f-oarte inflamabil Iii aprinz1nd u-se poate sa distru- A colania. g Marcarea mltcilor Operatia de marcare a matcilar cu 0 anumi tA culaare aplicata pe t.orace, inlesne.!1te abservarea ei !oarte repede clnd se desehide stupul .!1i !I(' V/"riii di fagurii. Sint 5 eulari fal-osite in aeest seap aprobate de con_ ven\ii1e interna~ianaIe, culari care dUer! de Ia an 11 an. In felul acesta se va ~ti tatdeauna anul in care matca a intrat in serviciu l ei. Aeeste culari slnt : alb, galben, ro~u, verde ~i albastru. Cularile se r epeta dup,1i llecare 5 ani in aeeeal;'i ardine. Miltcile se marcheazA fHnd inca neimpereeheate, in momentul d nd stau in eU.!1 tile de ~s trare eu cele 5 albine insatitaare. Atunci matca tin~ ra se elibereaza pe a pernl1J1 de burete din cauciuc, Intins pe masa ; eu daua degete de 18 mina stings matca e prinsA 9i fhatA pe burete, in timp ce eu mina dreapU. se spUd 0 pidturA de .!1erlac pe mraee, care sa nu se intinrla niei spre eea:.!i.. niei spre articula~ia e ripilar. Imed.iat se i~ f o rondel~ de opaEt oolarata: cu cu10area anului respe'Ctiv .!1i se a.!1aza peste p icatura de adeziv, sufiind 20-30 seeunde penttu co aeeasta sA se intA_ ,.eascA. A,poi se pune in fata mA cH eu~ de pAstrare eu ariliciuJ deschis, t iar matea eliberata pAttunde in interior unde sint cele 5 albine inso\i_ tos re.
Cind se mareheaza a mateA deja Ieeund ata !Ii acceptata de 0 colo_ nie, proeedeul de mareare este la fel, cu deasebire eli. in lac de eUI?Cll

stupii sAj, ded urmareljite rezultatele lar timp de 2 ani ft ecare; aeeus!ll aperatie 0 face la sf1~itul luini iulie pentru ea tinerele m ~ tci sA incCllp,'\ aetivitatea Ia inceputul Iunii august; tn felul aeesta colaniUe eu ml'l.L( t tinere intra in iarnA eu un mare numAr de albine rezistente.
Cre'te~ mAtcil~r

in duminicUe libere ,

de pdstrare a matcii se pune ln aintea ei a colivie de introdueere tilra ca paeul de acoperire. DupA ce matca eliberatA intrA In coIl vie, in lacul 8'ee5tuia se aplid. a foita de f agure artificial drept capac, eAr:uia is-au (l1eut 3-4 orificii CU un cui . COlivia se introduce intre 2 l aguti cu puiet. Albinele IArgese ori!ieiile. intrA la matea !ii a elibereazA. Atunei laeuj adeziv es te camplet uscat, mirosul lu i a disparut, iar matea h}i reia mai depar te activitatea sa, fAra a Ii stinjenitA de aibine. Un bun adeziv este eel Cacut cu acetonA in Ielul urmator : in 20 g acetonil se pun 2 g celuloid de lilm taiat maroat. SticJ uta se inehide l1 i timp de 24 de are se agitA de cUeva ari . Acetona dizolvA celu loidu l, iar t n so lu tie se adaugA puti na aruH n! de cul oare dor itA. Salutia de fierlae se face dizolvind cristalele i n 114 din (;lIp<H:.it:'l tCfI l'I Licl ei ell re se eo mpleteaza apoi eu aleool de 40 , (voteli.). Terminind aeest capital (oarte important ~ i pasioll tl. l'l t nl eJ'c$tet'ii nHHcilor scleq ionate. v-am !!1gAd ui t - ti neri apieultori _ ell urn nCi v~ desc.ri u metoda de lu cru a u nui dis ti ns lJii tenaee crcsc,h or, ~'n l'(' _ C ne_ u \IOlHlr fillld - nu se ponte oClipa de s tuptnu dceit d umlrlicil. T fltll)'1. d ll pti 2G d (' nni in mU nI:a de sclcc~lc Il reu ~ it sli Ili hn 01 p l-nei lll' tll' 1IlN'lIp de UO k ~ de S ill p , cn:.' Sdnd IIn nnl mil l el rJlII C(' i" (c 1111 11 "lIOI", ( .. 1 01I;1IIrl tllHl tlii di n (,(.!t- ll'I'O I'd I8!f'. Til ri~'cu rl' JIl l ~(\h l nlhn m l'l t tl l,.. I" G/)&Ie ri l ll
4711

IaU. programul sau de lucru in ee priveljite creljiterea selec~i o n ilt.lI. de mAtei in duminicile libere: simbiitil dupa masa ajuoge 1a stupin1\. in jurul orei 15 ; scoate batcile arti!iciale di n dulapul in care Ie plistreaz;1 9i se 1i~te pc .!1ipci lngus'te de 111 ~ndu- Ie In doua rame portbobci. La orele 16 organizeazA in 30 minute colonia pornitoore asUe! ' seaate top faguru cu puie!, inc1usiv p! eel cu matea pe el, punindu- I intr-un corp gol, 8l1ezat deasupra unei ealonli puternice. PeotTu sepJrarea eelor dauA unitA\i pune peste corpul coloniei gazdA 0 gratie HaIlCmann acoperitA co doua ziare suprapuse; deschide in carpul de sus urdini.!1uI de iarna, care are direetia de zbor in spateie stupuluj gazda : in corpul fArA mateA au rAmas 5--6 faguri cu ntiere ~i pu~in polen eu albina acoperitaare. La orele 17 transvazeaza in botcile artiliciale larve dintr-a colonie vecina; ele pot fi .!1i de vinrta variatA. cAd V'Or fi ~liminate a daua z i. Duminica (prima pentro cre.!1tere) la ora 9 elimina larvele puse simblitA .!1i replranteazA in acelealjii botd care au pe fund mult ollipti.!1or, larve cit mai t inere luate din colonia de prAsila recortiistA. lntre orele 10-12 formeazii 5-6 colonli crescAtoare ell matea prezentA, rele mai bune din prisaci, recoroi'Ste ca prorlu'ct;ie de miere ~i care var transmite prin doi'ci bunele lor calitati. La ora 17 se scot .!1ipci le eu larvele aceeptate din ealonia porn itoare, introducind cite a lJipd. -eu larve in iiecare colonie ereseatoarc flicute anteriar. Duminica a doUG sose9te la stupinA Ie ora 9 j verificA. de tndaU \ ootcile aoceptate, izoHndu-le in eu~i de eclozionare. Fieoare COljie! are pe SCobitura de la fund pasta de miere au za'hAr putir! plus cincI slbine tinere luate de pe hoteL Duminica a treia formeazA nueleele ,i introduce in ele mAtci1e eclazionate in ~tile de eclazionare tredndu-Ie 10 colivii de inttoducere automata, previizute eu 9Crbet la eele douA ori!icii de ie.!1ire sau pune acolo a fai tA de fagure artificial. MAteile nefalosite se tree in alte collvii ell hrana ~i alte cinci sIbine t mere .praaspete. Dumin1ca a patra foloseljite materialul ramas acoia unde este nevai e prin suplinirea pierderilar constatate. Duminica a cincca: face contralul nuc1eeiar, campIeteazA eu matci colaniile arlane din ceie rAmase din dominiea precedentiL Duminico a ~ea. Matcile rAmase nefalosile Ie pune in colivii nai eu hrana nouA .!1i alte cloel albine t inere praaspete. Este de a mare importanla ca matcile lQ;unse La edozionare sci a iM 1n ;lITU.l lor oce/.c cinci albine tinere din grupul ecLor ce ingrijesc nuitcilc.
171

Dup.:l cum vede\i - tineri apicultori - nu trebuie sA crede\i cA este cu n eputin~ pentru un salariat, care nu se poate l.Iuce In stupinil dectt duminica. Se pot obtine chiar matci selec\ionate care unual dou produc~ii crescinde. 'l'rebllie sA {iti\i cli stupins acestui crescAtor tenace nu 0 f ast depia811 li\ in alt loe timp de 27 de ani. Cu 12 ani in urmA baz.a melilerA era bogatA, cad terenurile inundate ale Dunarii avesu in special de la 15 fu ll e pin a in ' octombrie 0 bogatA sursA meJifez;a de la dilerite varietl1ti de izmd de baltA. De ct\iva ani DunArea s-a indiguit" iar !ostele bAlti siot redate cultUl'itor agricole; baza meliferA este !oarte redusa, numru pe diguri, cunllle, rambieuri {ii debleuri ~i totU!]oi in cluda acestei greie situatii, fdcfnd selec~ie ~i cresclnd mAtci numai din colonii recordisteJ S-a aj uns Cll recoltele actuale sa fie stlperioo.re celor care se obtineau fnaint e de pe tllttnsele terenuri inundabile {ii cind nu se faceau asemenea lucrari de sciectie. Terminind descrierea acestei pasionante activitati in care cresc.!toru! simte bucuria succeselor sale de creatie, pot sa va spun cA acel tenace crescator de mAlci este cercetAtorul ing. N, FotL
tJ crcl;ite m~tci

lnsAmin1area artificiala a mAtcllor Problema instimlntArii mAtcHor este cunoscuta in lumea apieultorilor de peste douA decenii :;.i ea ind nu s ' intrat tn uzul tCurent allucrArilor ce ar putea fi fAcute de simp1i tehnicieni, ci apartine deocamdata geneticienilor, De asemenea n id a paratur a nu e delinitivli !]oi ,u niversalA, cAci oproape liecare ~rli cu 0 ap iculturll mai avansaUi. posedA laboratoare speciale cu 0 aparatura dileritA. I n linii mari se procedeazA astlel : matea anesteziata cu bioxid de ca rbon (C0 2) este a:;.ezatA pe un dispozitiv de tixare; cu douA pense I ool'te line, se Iavge~te camera acului, apoi cu 0 seringA hipodermica ultra sublire. ajutat ~i de 0 lupli biocularli, se introduce 0 cantitate de IipcrmA obtin uta. de la trin tori cu citva timp inainte, dar bine plistratA 10 lrigider. Cantitatea de sperma trebuie sA fie astfe! gra'd'a~ incit vezica spermaticli. sA poatA fi complet umplutA. De aeeea, adeseori, operatia de insa~ mln\are cu spermatozoizi se repetA. peste 2 zile. Dupli observatiile profesoru!ui Huttner, citat de Windhan , clnd dotele de bioxid de csIlbon sint dub!e sau triple matcile insaminlate artificia l fneep sa depunA oua fo arte curind dupa operatie. Cu aceasUi metodA Butorul citat spune ea a ob\inut mAtci fecundale in propor~ie de nO- 90 0/ 0 P 3strarea malcilor in afara ghemului Metoda a aplirut acum aproximativ 20 de ani ,?i ~i-a dovc.'<iiL cJIcicn\n tn cit se poate spune lAra 0 modestie exageraUi cli. a rev(ll u~l onnl ilpiculttlra dill \Arile ca l'e tree pri n sezonuJ de inroti, cu lOll tc rJ.'1 CUI'lIl' (!orcspu nUi. loil l'c,

eu mlndrie justiIi ca~ - tineri apicultori - putem spun c eli. ilt l ' toda a f ast creat! de un colectiv de eercetAtori romani indruma \i de il1l: , N, Foli. Pe par cursul anilor metoda s-a im'bu n~tA\it continuu, inci t nt' um n intrat in u:zul micHor stupari care pot pAstra peste im'nil iu pl"}pdu lor 10cuintA un numAr necesar de mtAci. Cu ele, in primul rind sc pOL inlocu.i matdle care din anumite motive au murH in iarna, asHel 1m'lI, coloniile gbite orfane Ia primul control de prlma vara au fast rcJiit u ~L' ~i pot s8.-.!?i continue activitatea cu mAtcile date de la rezerva.. In al doilea rind, stuparii pot sii.-{ii r econstituie foarte curine! it ~ primavara coloniile unite in toamna, formind nuclee ajutcltoare aslfL'\ incit, in acela{ii stup, sA poata depune oUa doua matd concomitenL Asupra folosului acestei noi metode recomsnds te cu dildura de renum il ul cercetAtor american C. L . Farrar nu mai insistam; pe ea se bazeUUI obtinerea. unor rezultate deosebite de bune la diterite produse apicol .., a:;.a cum am amintit mai fnainte. lntr-adevar, mlHci tinere nu se puteau obtine la noi curind du pn ie,?irea din iarna, iar calomite orIane aflate Is controlul de l ond trclJU iuu desfiint.ate, 10 ce prive~te organlzarea nucleelor ajutAtoare ele se (t1 c'(' III tirziu ~i nu puteau ajuta -ia realizarea mal'Iii ,produ(:\:ii clnd a sosit mitre l!! cules, in acee~i masurA eu coloniile care aveau douA mAlci. 10 schimb, avlnd matci Is rezervA pastrate in aIara ghemulu i loa le aceste delidente slnt inlAturate. Metoda este simp!a ~i pentru a putea ob\ine rezultatele scontl.lte este nevoie de un inventar redUs ~i anurne: pentru f iecare matcti :sf ' foIose~te 0 cu~A specialA. CU,?tile cu mAtcile ~ i aibinele ce 0 intrt\ in sint puse lntr-un duill.pjor Ia ealdura unei camere iocuite a carei t.e nlperaturA nu coboad nosptes sub 16C Iii wei nu depA~te 23C. Ca aCNsorii se folosesc urmatoareie piese ~i materiale : drept h l'u ~ nit~r al cu:;.tii de .pastrare se folose~te 0 micA eprubetA de stic.lA in c" r ineap 20 g de miere j un tub de s'ticlA deschis la am'b ele capete este necesar pentru a prinde matca rArA 0 0 lua intre degete j ei~iva !aguri vechi in care s-au perindat cel putin trei generatii de puiet, din care se taie faguM~i1 care in.eap in cu~ tile de pAstrare. Pentru a fi sterili fagurii mari slot supu/?i preliminar vaporilor de acid acetic industri al, dupti care sint ~nu~i in stup ermeti'C in chi~i timp de 2-3 zile ,,?i apoi sinl bine aerisi\i. Cu.!,;tile trebuie sA tie spAlate anticipat ~ i dezinlectate cu deter.genti, evitindu-se ast:1'el contaminarea albine10r insotitoare ~i ell ial' a m3tcilor pastrate. Ca hr<anA de I.ntretinere a acestor micronucle i sc 101ose~e numat mierea de salcim care nu cristalizeazA ~i care a (ost amestecata. cu 1 g de Fumildil B la 1 kg de miere, spre a inUitura pericolul de infectare co Nosema apis Zander. Pentru preschlmbarea aibinelor insoptoare care se uzeazA m u,IL datoritA conditiilor ce ies din obi:;.nuinta, lor, este nevoie de 1-2 colonii puternice care din toamnA au intrat in iarnA cu multa. albina UnlirA, colonU pastrate intr-un ad3post ferite de rigorile iernii. dar care Ii s-u Inga'duit sA facA de 2-3 ori zboruri active de coratire intestinala ; ,?i ele au primit in toamnA 0 hranA cu Fumidil 8 ~ i deci nu s-au pUl1.lt dezvolta parazi\ii de nosema.
1J7~

172

Ca explicatii oomplimentare amlntim ! - cU$tiI e de pastr are trebuie [A cute din material plastic, cAci cele din ta bla, chiar oosi toritii., sub actiunea acidlUitii mierii lonneazA pe !pCl'el i un skat de oxida~ie periculos pentru sanAtatea albinelor insotitoare. Cele din material plastic stnt din polisteron-$oc, ce pAstreazl 0 temperatu rA normaHI. micii colectivit4ti din interior. Capacita tea cUl1tilor este calculatA pentru 50--60 aibine ~f are dimensiunile de 70 mm inaltime, 50 mm latime ~i 43 mm adincime, Ele au un capac mobil glisant prevAzut 1n ,partea superioara cu 0 serie de orifi cii pentru ventilare; asemenea orificii se gAsesc ~i pe partea de jos a cu ~ tii, fn ac el ~ soop, In in teriorul cu~tii se fixeazli un fagur~ de 40/ 60 mm decupat cu un ~ahlon tAioo dintr-un fagure sterU sau Wat mai fntti In fi~ii Iongitudinale cu un cutit cald, decupind din ffi?ia talalA un numAr de fAgura-$i mjci dupa miisura indicatA mai sus. Fagur~ilor Ii se taie alveole de pe un a din suprafete plna la baza lor medianii, Ca scl fie apoi fixati In interior. se toarncl putina ceara topita pe pere'tele din spate a1 CU-l?"tii. Cu~a fHnd eulcata pe masa co desdhiderea in sus, ceari pe care se aplid l<'lgur~ul taiat se solik:fificl. ~i prinde aoolo !Agur~l; el se mm reazimi eu partea lui infenoaril pe un prag la 15 mm de la funldul c~tii, un'de ra mine jos un spatiu de aenske. Albinele din interior sfnt alimentate de 18 exterIor cu miere de cea mai buna cnlitat e, (de salclm) in micile eprubete hriinitor amintite. .(i'iecare stii intr-o duUe fix-atA Ia exterIor pe platonu1 ~tii ; pe plaion se afJ ~ un orificiu de 2 mm diametru prin care albine1e J~i introdue trompa ~i sug mierea din eprubeta intoarsA cu gurs in jos; 0 parte din mierea datA albinelor este depozitaUi in alveolele fagureIul, jar alta 0 tin In gU$! ~i 0 consumA fncet_ Sub actiunea acestei hdniri glande1e farin_ giene ale tinerelor albine insoptoare produc lApti!}or, co care ele hrAnesc ma tea. Popularea CU$tiLor cu albine tinere se face Intr-o zi ea1<iii ~i tnso_ rltii Spre &f.i~itul toamnei. Prima serie Ide aibine care atunci sint tntr-adevAr'l1umai din cele tinere, se obtine astfel : se alege 0 colonie puternidi care are cel mai mult pulet foel neclipAcit ; se cauU mai inUi matea ~ I odatA aflata pe unul din fagurjj s'tu.pului, ea se ridicA cu fagure cu tot ~i se treee 'ntt-un stup gol, avfnd. toatA albina acoperitoare; stupu.l go l ia locol coloniei orfanizalA Provizoriu; stupul se trage inapoi la 2 m. ToatA albina tbur4toare af'latA la cimp, la inapoiere intrA in stupul gol cu matca -$i dot faguri mArgin~i. Timp de douA ore din colonia de bnzA les la zbor de cules albinele mai virstnice care la fnapoiere se du c tot In stupul cu malcA; in felul acesta in stupul r etras ramin e peste pui etul necapacit numai Albina tinar!, eu care se populeazti multe CII /iti , ell cite 40-50 a lbine ce unneazA sA primeascli curtnd mAtei tinerC'". Od nt!l lc r-minatA actiunea de populare a cu~lilor, colonia ce a da t a lb inn li nliri1 sc reconstitu ie, stupul se aduce In Iocu l <.'e 1-8 ocupat to tdei!llIln, I 8e IrHr'oduce Jagurele cu mntca la locu! lui, cit ~i eel dni rUUllrl 1lI1l.-g\ lI/t$1 fnei l IJcolo totul Intrh ' n nonn al. :lll;l tiI c ~'1I 111 1 -.in(' sl ll t din:" ill r{II) If'!"!\ (-I t ,,:'1 11 <;(> d(>" :nf\id J(> r'C8_ !ll,,.li vr. 1~l c "f ilL ,w i tllu ,'(.lflnH lc l'(II'\' IIlI r' )S l plnn utUtl l.'t IIJUII\ I01;II'''' .,1
'17"

care acurn s-au unit cu cea de bazA formind colonii foarte putcrnice S lit! mAtcile se scot din s tup~o rii de Imperechere gata imperecheate $i cm-c au avut la urdinill, dupti fecundare, un mic grAtA:I'a!} Hanemann, ca maOCa s~ nu piece eumva co m icul nucleol. MA tci tinere fecun date pot fi _':'1 din lCele care au stat in teJlmDstat ,pinA atu.rooi in oolivii cu un mie numil r de alblne tinere, !?j acum scoase pentru a fi introduse in cu~il e d ~' iernare. Pentru controlul lor acum, - $i oricinid pe viitor - 3e folose;;t.c un geam mobil de 8/10 em Cll care se impinge de sus in jos obIonn$u l cu!}tii care euliseazA !}i se paate vedea cum se comportA albinele in in ter ior ; dam s-au luat prea mutte oda Ui cu operatia de populare a c u~ t ji se lasA putin geamul in jos iar albinele zbom 18 stupullor. Albinele d i n eu!}li sint n e lini ~tite pina Ii se dA 0 matcli tinAra, Ea se prinde mai inti i in tubul de stic1A, ce se inchide provizoriu cu douA dopuri ; apoi , coho-r1nd obioDuI ce gliseazA tn jos se introduce capiitul tubului de stieHi cu matca, se sufla tn tub prin capatul opus iar matca respectivA cade ill grupul albinelor care se liDi~tesc de indat4. Cind opera\ia de introducere a matcilor in cu~ti este tenninatA, in fiecare dulie a CW?tii s:e introduce eprubeta-hraniwr ,pUnA eu 20 g miere de saldm, miere sterilA, cad mai inainte tn ea s-a pus 1 g de Fumi'dil B la 1 kg miere pentru a ,p reveni tmboln.1vi.rea de nosemozA_ A~e zarea eprubetei se face asUel: cul10a r asturnatA eu duBa in jos prim ~te tubul-eprubetA plin care stA la inceput perfect ver:tical; apoi co ~ca se aduce in politia norniala, aerul din eprubeta-hrlnitor iese pe sus; peste mierea din el se formeaza un vid, care nu ingAduie mierii sA curgl1 pr ill orificiul de la plaion deeit In mAsur~ in care albmele 0 sug cu trompa ~i 0 consuma sau 0 depoziteaza. in Iagurru;;ul din interior . Rea limentarea tubului hrAnitor se face la intervale regulate - In mod obi!}nuit din 7 in 7 zile. Daeii insa se observA cA fAgur~ul din cu~ci! este plin eu miere, r ealimentarea se mai aminA 2-3 zile. Pentru siguranta apicultorului t-iecare eu.!}CA cu albine !}i matca respectivA este verificatA cu geamul de sticlA al cArui rost I-am arAtat mai tnainte. Numai in cu ~tile in care se observA cA matea este tnghemuitA se scoate din dulie tubul-hrAnitor cu miere, se deschide obionul cUl1tii -}i se 6CUtura toate albinele tntr-o farrurie co apA; cu~ se inch ide imediat, matea este despresuraUi. cAci albinele spe-riate de inee, nu se mai ocupA. de matcA; aceasta se prinde u~r ell tubul de stieHi ~i est.e ~inuta timp de 0 orA la cAldura buzunarului de Ie piept, lin acest timp albinele sint inlocuite cu altele cArera Ii se dA aceea!ii matcA dupil 15- 20 minute, care va f- sigur acceptatA. i VA amint esc ~i co aceastB. ocazie - tined apicu1tori - sA evita~i si'i prinde~i miltcile cu degetele, clci dac! din ~a1A este prins! de abdomen ea suferA un ~ nervos ~i intra intr-o stare de le!}in unnatA uneor i de moartea ei, Folosi~i totdeauna tubu! de sticla pent ru prins matca fara sa 0 prindeti intre degete, Daca totu-$i 0 prindeti, 0 tineti nu mai de torace ; aitfel miitcile s'int atacate de albine1e fn-conjuratoare av1nd pe e1<.' mioosul degetelor stupatului. crnd totu!}i el este nevoit sa l ael ace[lstt'l operatie, est.e bine ca inamte de a introduce mates in cu.$ea de pastrare. sa. fie unsli eu miere; albinele 0 vor linge, vor lua contact eu m ieren :;i

115

ccvo dIn subs llan\a de mateii de pe capul ei, ~ i astfel mate!! respectiva elite occeptaUi. lara excep\ie. C u ~ti1e de mAtci sint apoi B.$ezate in dulApior care are difer ite t.llmcllsl uni in raport. eu numarul de 20-1.20 c~ti cu matci. Dula pul de ~strare pentru 20 ma tei - spune autorul metodei, Ing. N. Fot i - se conIee\ioneaz! din scindura geluiUi. de brad sau i.ei de 10- 20 mm grosime, avind in interior 330 mm Hitime ojIi 250 nun (ldloCime. La 50 mm inaltime pe pere~ii laterali este fixata cite 0 ~ipcA pe CO IC se sprijinA un sertlira~ dest inat amplasilrii cu~ilor de pAstrare. Sc rtl!. l'oa ~ul consla dintr-() r<;lma oon1ectionata din lea~uri de 28/8 mm Iwlnd in partea de jos un grilaj realizat din ~ipci cu sectiuni de 8 X 10 mm. Lu 35 mm de la tavanul dulapuIui, pe pArt:ile larerale se flixeaza citl;o douCt ,:>ipci pe care se sprijina 0 rama prevlrzuta cu p inza de sac. Pe unul din peretii laterali at1t in parte'a in.ferioarA, corespunzind spatiului dc sub sertare, cit ~i in partea superioara, deasupra ramei cu pinz! de Inc, se aiM. cite un orificiu de ventilatie de 100 X 15 mm, reglabil, cu tnchizAtor metalic. . Dulapul se inchide cu 0 u~ de lemn fixatA in balamale sau gU8anta pe nuturi, mnd previizut eu pere\i laterali ~ vertieali. Dulapul cu capacitatea de 120 m~ tci are aceea.!}i cons'b rue\ie cu dcosc birea c~ este oompart.imenat, UecaTe avind dimensiunile arAtate Illni s us. Cercetatorul a oalculat di pentru fiecare matre iernatA se oonsum~ 200 g miere ,:>i 24-30 g aibine, deci 240-300 albine lucratoare. Perioada optima pentru trecerea mAtcilor din Ducleul de imperedlcre sau din familii nonnale corespunde decadei a II-a a lunii octom1Ji'lc. I n anumite situa\ii trecerea poate fi tacutii mai timpuriu (septembr le) sau chiar ~i mai tirziu in lunile de iarnA, avind in vedere eA aceastA IICriC de wbine din CWitile de lernare sintem siguri ca ele, in ma joritate, stnt tinere, ele POt fi lasate tarA schimbare 40-60 zile,> eind trebuie n<,upAro t inloouite. DecA ele dau semne de uzurA se pot schimba .!}i ma i curtnd . Jn aceast! si tuatie se deschide cu~ea de pAstrare, se prinde matca .$1 lie pune f.iecare provi:zm-iu in'tr-o colivie, n'UmerotatA ~i dusi1 la clUd url'i. Nu este nevoie sa se sehimbe cu~tile ei ele sA f ie bine eurA tate de pct.ele de diaree, iar fAgura~ii patati se inlocuiesc cu altH gata pregatiti cure se upek In in teriorul cw;;tii in locul celor elirnin'a ~ i. Albina uzatA din cu~i se scutura intr-() lAdi~a de lucru ~i apoi 8C sncriCica. In locul lor se pun in cu~ti 0 alta serie de aibine neuzate lu o tc d in coloniile IA sate anume pentru aceasta lucrare. In acest scop unul d in stupi este trecut Intr-o camerA rece pentru cA la deschidere IIlbi ncle. se string ~i nu se tmpra~ie. Opera\ia poate fi IAcutA ~i a fatA In prisacn . Ea se face a stIel : se tnlAtura cu precau~ie pernele marginute $1 2-3 fag un de aoolo; dnd se '8junge 18 gbem ramele se trl.lg u ~or lutern\ ~ I rididndu -le !neet, oblic, pentru co sli se dcsprindli u ~o r olblnc l(' l. . stall Icgute cu ghill relc d e In pi oiOl.ll'c. rii r A sri ci,d li pc rlinorllll stu pulUt .... dc pc ghcn'I. Se CtllI t..'\ tnlli l moteu colonic! C{l1'C !SC dcoschc1;Itc fIIrHI
m rll'en l1\ IX" 1.0,.11('(' I' U 0 cu lo nr c dllllllw\1\ : cen ol b h
('8 \A '

vizibilii, folositA speeial pentru aceastA colonie lurn:izoare de nlbinC tincr~\, OdatA aflata, rama cu matea ei albina acoperitoo.re se pune inLr'- n lAi:iita de luttu , dupa .care este dusA in camera caldli ~i lnohisli cu cup!.w . $tiut CHnd eA aIbineIe tinere din ghem stall in mijloc, de acolo VO l" rr luate cele cu care se populeazA cuojltile a~a cum am arlitat. Apoi colonl cl i se restituie rama cu matca, ~eztnd totul tn ac~i oroine. Avind In vedere di gbemul s-a deranjat lucrind astfeI, stupul este dus ~n can)c,':, caId! 3-4 ore, cind ghemul se reorganizeazA ~i apoi stupul este dus I: , locul de iernare. Asemenea operatii de sc'himbare a albinelor uzate se fa~ in lun ne octom'brie-januarie la 3-4 sAptAmlni sau ~i mai C\lfind dad se obscl'vil cA albinel e sint prea uzate; in luna februarie -martie se face 10 dou;", sA ptAmini. Ou.!}tile cu albineIe noi sint aduse in camer a calda , iar dupr, 15-20 minute se intr09uc ma tcile in cu.jltile lor proprii numerotate iO'i \i 31, dici m Atcile au acoIo fiecare mirosul lor earacieri'Stic. Daca 0 f'Ost \11SI\ nevoie sA se schimbe vreo ew}cli cu aita nouli, matea se otera albinclor unsa ecu m iere. Ciod se ierneaz.!i un numar mare de mAtci, temperatura din carne r:'! trebuie strict urmArit! to limite1e ara tate mai Inainte; d ulapurilc ('u mc'1lci sint depi1rtate de la percte la 30 am .!}i puse pe postamente hi ('('. 70 em de la podea. Primul control se face dupA 24 de ore , iar ceIl\ln ll ad'a ta pe sA'ptAminA eu aeel geam mobil de sticiA care se minui e~ te <t':Hl eum s-a arA mm Inainte. tat In concluzie, autorol terminA cu recomandlirile u rmlitoare: - inlocuirea albinelor uzate sa se fadi numai eu albine proven ile din familii puternke, dispunlnd de rezerve bagate de pAsturA de mAtci , tinere ~i de albine in majoritatea lor crescute tn sewnul de toamnA ; _ in eazul nostru la mliteile provenite din nuc1ee de imperechere 10arte slabe (100- 200 albine) sA se foloseasca chiar l'8 prima populare ,numai sibine din familii puternice, intruclt albinele din nucIeu sint In general farA valoare ~i deseori infectate cu nosema sau aite bali : _ in spatiile uode se desIa.$oarA iernarea temperatura sA nu seada sub 16C, conditli optime realizindu-se intre 20-23C ; - sa se foloseasca numai mierea de rea mai bunA calitate cu 1 g Fumidil B Is 1 kg miere pentru prevenirea nosemozei ; _ s-a dovedit de-a lungul anilor la noi .,i in strainAtate, ca sub raportul proliCicit!\ii calitatea mA tcilor ~i longevitatea lor nu se deose be.,re fatA de matci1e iernate tn familii normale.

e('n 11'1111 lII;ol'

<76

INDUSTRlALIZAREA P RODUSELOR P RISACU

AceastA problemA este importantli pentru ea produsele apicole in afara de con:sumul lor in tara ~i la export su'b forma. de materii prime. mai sint folosite 'ii Ia producerea unOI' preparate ~i deriva~i apicoli, fo'arle mult aprecia\i pentru ealiUitilor lor deosebit de valoroase. De pilda, mierea - ell matecie prima - se consumli ca atare in toata lumea - dar ramine totu~i 0 parte din produC\:ie nev1nduta, care este folositA Ia prepararea vinului de miere - hid.,'omel - aUt de_ apreciat. De exemplu. in Franta, - care este una din ~rile cu cele mai mari podgoni ~J un consum ridicat de vin, hidromelul este mult apreciat pe pialfl. El este ,i mai bun cind este lAsat sA se fnvooheasca eel putin doi ani; este mult mai ieItin decit vinul obi~nuit. Podgoria cere 0 investitie Ioarte mare mai iotH a planta\iei, iotretinerli ~i doiani tara rod; apoi rJscurilor meteorologiei, cheltuieliie culesului 'ii a preparatiilor multiple ptna ajunge un vin de calitate, In prepararea hidl'Omelului se cere doar materia prima mierea eu micile adaugil'li de t ennenti sele<:\ionati, eitleva stiruri nutritive, iar restul constituie probleme minore de faeton fizici : temperatura, aer, apA, lumina etc. ~i factorl chimic procura\i cu 0 cllelruialA roarte redus~ , Hidromelul Hidromelul, bautura zeil~r cum 0 denumeau strA.mOii nof1;ri roman I, este vinul fA'cut cu miere ~i apa plus citiva fermenti ~i saruri nutritive. E1 are ace1a!ji PrOces de Iermentare e8 ~i vinul din struguri, cu deosebirea ea. fennentll vinului anati pe bobit.e1e lor nu exist! in miere. Totu$i, introdu{ii in mustu1 de miere {ii 8pa, tacu't initial ea 0 maia, denumil1i .,murs!", preparata cu fennenti selectionati din vin, se obtine 0 bauturii plaeutli. la gust, cu un buchet rninunat provenit din aroma mierii ~i parfumul florilor, cu 0 culoare ambrie frumoasli {ii a tarie alooolica ioscmnata. o buna preparatie eere insA neapArat sa. se ia cele mai st.ricte m~sufi ea in masa amestecului sA nu pAtrundA bacterii noeive, in carc s<.'OP t.oula aparatura ~i inventarul folosit Ia fabricarea vin ului din mlcl'c trcbuie sA fie sterilizate, eu mijloace simple dar aplieate eu i1 t el1~ie :ji ncU\ ~to d III a parte amiinuntcle, cAei ooes('()li " lmil/rugCl micll, rlt~ l ()cn>1I1f C(lrtI L 1wlre" ,

LocaL1tl unrle urmeazA sa se prepare hirlromelul, va Ii d czililcetut prin pulverizare de fonnol, eu u~ile 'ii ferestrele incruse limp de ZL'(,'C..' zile inainte. PeretH trebuie varui~i proaspAt. Butoaiele _ fara miros - dupA spalarea eu apA c!ocotiUi., razuln:'11 unnelor de drojdie ~i a altar elemente n<>cive, sint dezinfectate eu (l solu\ie de 10/0 clarura de calciu seu bisulfat - 10 g la 10 li1ri apra. Cn sigurant9. , pentru a nu fi ramas prin tncheietura dosgelor diferite bac terii, butoaiele se trateaza ell sulf: un filil de 12 em este suf,icient Ju un butoi de 450 litri. Fii'tilul sA fie din eel cu 0 tlivitl sub el , pentru en sulfrul aprins sa nu cada in butoi i altfel sub aC\:iunea fennen tilor suHu l se transform.!\. in hidrogen sulf,urat !ji d~ hidromelului un mires de ou:l dacite. Damigenele in care se preparii mursa de miere sA rie perle'C l curate i aparatul de 'a malgamare a mUTSei dezinfectat, dopucile de !crmentate de la v rana butoaielor sau damingenelor oparite in prealabil, 'ii tot ce se iolose'ite ca inventar opArite ~i dezinfectate. Apa folositA la prepararea hidromeh.ilui sa nu fie varoasli, sAlcie, feruginoaslL Pentru siguranta,. ea se clocote!jte 30 minute, se I~ vasui acoperit tot atit timp; toate sarurlle mineoole $i impuriHi\i.le se sedimenteazA pc fun'd ~i apa este trasA ell furtunul deziO'fectat in ait vas perlect curat. Apa de ploaie nu este bun!. Mierea sa fie din cea cu 0 savoare deosebilA, guatul pHicut 'ii euloarea frumoasa, elementele care sint transmise viitorului vin din miere. Ea este ~inutA in vase care nu ooclesc, de preierat in bidoane inox, inlaturind complet pc cele de tablA de tier sau de zinc neparaiin'a te. Fennenpi sint baza pe care se sprijinA lntregul proces de fenn entare a hidromelului. Ei stot selectionati in laboratoarele marUor podgorii de 1a Cotnari, Valea CAlugAreasca, Murlatlar etc. fiecare cu specificul lor de Feteasc!, Otonel, M'tlscat, Cri:mpo'iie, Riesling etc, Fennentatia - dupA Vouloir, ale clrui staturi Ie unn lirim - irebuie sA He apropiata. de IelulJ. hidromeIulu'i IPreferat "Femnentul lucre<lzft aup! originea sa ~i este cu atit mai activ ~i viguros cu cit masa lichidului pc care 0 are de transfonnat se aseamAnA mai mult prin constitu\ia sa eu vinul din care el se trage". Daca hidromelul se t ace intr-un sezon rece, se vor cere de la labol'atorul respectiv fermenti care provoaca. fennentatia ~i la temperaturi exterioare sciizute. FermentH trebuie sa fie proaspe\i comandati ell eel mult doua saptam1ni inainte de prepararea hidromeluIui. Stiela cu 'rermenti se tine la lac ~a.coros, eurat, ~i sa. nu se deschidA declt in momen.tul folosirii lor, Fel'lTlentii trebuie introdu'ii inainte de a fi inceput oricc fe1 de fermentatie in masa llchidul'tli :des'tinat sa. fie un viiOOr hidramel. DrojdiUe de vin pot ii folosite dac! nu se gasesc fermenti selec\ion a\i, dar numai dintr-o podgonie renumitA eare nu numai cA are soiuri de vinuri alese, dar personalul este fonnat dirt vinilieatori buni. Estc de mare importan~ ca drojdiile sa fje luate din vinuri sanatoase care au ferment:at in vase care nu au avut mirosuri ~i au sjuns la matul'itate dupa. wate regulile unei bune Vinificatii. Aeeste drojdii sint puse in sticle perfect curate, bine lnchise cu dopuri !?i ceara, plistratc in dulapurl in pivnitA la dcoare, lntunerie, ~i eu 0 temperatura. constanta.

""

470

Factorul alcool-acid tire cea mai mare insemnatate. La alegerea f('rmentului trebuie tinut searna de sensihilitatea lui la al~ool, la acid ~ i la totalitatea gradelor acestui alcool-acjrl , la care trebuie sa tinda vhtol'ul hidromel. Pentru buna desla~ulare a procesuiui de formal'e a hauturH, trebUle sa se tina Seama de agentH fiziei ~i chimici in care are loe fermentatia.
Agentii Jizici slnt: t't~mperat'ura ~i lUmi1UJ. care d adi depa.!?ese anumite limite opresc $i ehiar distrug viata ferrnentilor. Temperatura cea

Aceasta formula este ioloslt8. la prepara-rea maielii 'Cermcn\l! or seleetionati. Se adauga cite 5 g din ea la fiecare 1itru de must.
Prepararea rosnicii

mai potrivita pentru buna dezvoltare a fermentil or este cuprinsa intre 18 ~i 25C; lumina este un agent fizilc ac'tiv care distruge majoritatea microorganismele. Agentii chimici sint : alcoolul .!?i acizii, elemente care intr-o anumiUl masura favorizeaza dezvoltarea fennentilor buni; a1ja este de pilda acidu! tartrie care de!?i pentru moment mare!?te aciditatea n'a turala, ajuta hidromelul; alocolul este eel care miqioreaza Ia weeput actiunea de dezvolbare a fennentilor. Tow:;;i sint fennen~i speciali pregatiti care urca taria alC'OOUcl a hildromenului pina la ]8 alcooIice. ZaharuriLe au un rol oovil'ljlitor in lermentatia alcoolica, Fermentii actioneaz! U~r asupra gluc:ozei, a fruclozei !?i galactozei din miere, pe clnd zaharoza fermenteaza abia dupa ce se dublea2ii. ~i se invert.e?te In prealabil. Aceast~ dedublare se face cu ajutorul invertazei care ea ins~~i este un ferment. 0 diastaza. 0 miere eu un procent mare de zaharoz~ abia dupa ce se inveche.!?te poate Ii folosita la hidromel. AeruL cu COrnponentii lui ohimioi are un rdl indirect in fermentarea vinului din miere; la inceput fermentH au nevoie de oxigenul din aer pentru inmu1tirea lor. Clnd fermentatia este in plin; fermentii hnprumuta oxigenul Jor zaharuriJor din must, pentru a Ie descompune ~i a Ie transforma in alcool. Din aerob - cind are nevoie de oxigen, lermentul se schim:ba in anaerob, dcci imprumuta oxigenul sau me< iiulu i ineonjurator.
Siirurile nutritive care se adaug~ in masa liehidului au un rol deosebit in prepararea hidromelulUi bun dici hranesc ferm entii sau drojdiile ell elemente ce ronstituie insa~i componenta lor, deci Ie prelun_ ge~te viata {li Ie stimuleaza activitatea pentru a-~i continu'a opera de transformare a zaMr.ului in alcoa!.

o formula care se utilizeaza la CQmbinatul viticoI Toharu urmatoarea ;

Bitartrat de potasiu Tartrat neutru de amon,i u -.. Acid tartric Fosfat baz-ic de amoniu Fosfat de calciu ClOrIJl'a de sodiu -. Clorllrli de magneziu
1UO

este

_ -.. .... ......

.----- .

--_._-..._--..-.____._-_._ _
---._._-------.._--_._----

----.._---.-

g g g g 50 g 8 g ] 40 g
500 350 250 100

l.:m kg n

De.!?i in aeest capitol noi tratam problema industrialiwrii prod usc lor stupinei, ered potrivit ca sa d~m posibHi1late ~i mici'lor stupul'i Cilre VOl" sa-~i prepare singuri pentru uz , ropriu un hidromel bun , dup1\ () p metoda a prepararii casnice a acestu-i yin din miere. Metoda es.te foarte simpHi, obtininrlu...se un hi'dromel tn doua sc1 p ~ tamini, dar trebuie sa fie oonsumat repede elid nu-~i pastreaza calita\i! ('. Deci se VOl' prepara eantitati mici de 50-1 00 1 care se pot COnSlllll (l in doua luni. Pentru 100 I hidromel - dupa Layens - se pre.para ferm enlu l eu citeva' zile mai inainte. T arest scop se dizolva 20 g drojdie presll tn n de here ~'i 20 g a'ci'Ci tartric intr-un litru de must de miere (apa ~i m iel'i). Se ~in 1a dIdum de 30C pinA se obsez,va ca a ~nceput fermentnr'CII. Atund se adoauga f,enne.ntul in butoiul eu 100 litri must /A- ut pl"oasp;H c cu pu\in mai in-ain'te cu 25 1 miere ~ deci 37 kg - turnind peste en 74 litri apa. Vasul trebuie sa fie de 0 capacitate eu 1-2 litri mai mmc pentru ca prin fermentare lichidul i~i ma~ volumul. Se adauga upoi in butQi 50 g 'acid rtartrie pentru activarea fennentilor ~i 10 g de subn itrat de bismut pentru a impie!iica iermentatiile secundare, ceea ee estc !'Oarte (im.portant. Dintr-un stup se ia un fagure cu ,p olen din aceI an , din care fie scot 50 g, avind grija sa se amestece polenul cu pu\in lichid din V (lS (se poate 10I'Osi l1i polen din eolectoare). Pdlenul serve~e ea sa se den fermentatiei un element azotat nutritiv. Cu ajutorul unui bat deziniectal introdus prin vrana butoiului, se amesteca bine liehiduL La vranA se pu nt! o cirpa imbibata eu apa ~i pe deasupra nisip ud bine tn'd esat. Cind ferment:atia a ineetat, ceea ce" se cuno~te punind urechea pe doaga butoiului, se inlocuieJ?te nisipul eu un dop ce inchide vrana. Fermentatia e5te mai mult sau mai putin lenta. in raport de temperatura came-rei, dac~ este. mai ureata su nu. Hidromelul .preparat in acest fel trebuie consuma~ intr-un interval mai scurt felra a mai deschide Vl!:'ln U pentru a nu se infecta eu diierite bacterii. El se seoate numai pc jus prin cep sau oanea, evitJindu-se to'bdeauDIa extragerea lUi eu furtunu l. o metoda buna de folosire a hidromelului cu fermenti de pe S t.I \I ~ guri este cea a lui Godon ~i anume : se fievb impreunli 30 kg miere t:1I 100 litri apA sterilizata; aceastl apa se ob!ine printr-o prelungitA elO'OOlirc 30 minute ~i lasata sa se sedimenteze sarurile ee Ie cuprinde. Fierberea
31 -

c. u ,

181

mustului de miere cu apA timp de 15 minute se face intr- un cazan mare

dn BrBmc'i cositorit, spumuind mereu amestecul. Capacitatea butoiului

lrcbuie sa fie cu lIt mai mare decit continutul h idromelului ce s.e preparA. Din mursa fierbinte se oPrelite cam II" litri tntr-o cratit;A In care 80 djzolvA sArurile nutritive pentru fireare litru deamestec, apa: ell miere, aflat in butoi. Dadi se preparll. 200 litri h idromel dupi\ aceasti\ lllotodA, se Vor folosi 1 kg de saruri nutritive care odata dizolvate in cra1.itd se toarnA peste mUtSa cea iierbinte din butoi. Vasul se astupa uLunc.i cu un dop curat model Noiet Totul se lasA in li~te, pinA cin'd Lemperatura mursei din butoi ajunge la 20C. Atunci se aleg din vie cite 7 kg de struguri proaspeti, biDe coPti 1;11 partumati pentru fiecare 100 litri de mursA de miere Cll epA. Ei se zdro besc intr-un vas sm~Hvuit, fara sa f i e spiilati cAci altrel s- ar indepilrta de pe bobitA terment'ii naturali. Mustul acestor struguri se strecoarA printr-un tilon dublu, oparit mai inainte, ca sA nu aibA microbi dli unAtori lIi apoi se toarnA in butoi. P ilnia prin care se rourn!!. mustul de struguri, sa tie de asemenea desinfectatA. In eel mult ]5 zile fermentarea se tenninA in care timp vasul are In vrana un fierMtor. Dupa cUeva zile de Ia oprirea ferrnentarii, intrucit fn masa lichidului a mai rAmas zahi!.r care incA nu este tr ans!onnat in aicool, iar fermentH s-au depus pe !undul butoiului, trebuie : acuta a f Mrsre - deei 0 pritocire - a amestecuJui. In acest scop ink-un vas dezinfectat ~j oJ)!rit se scoate ]/3 din cantitatea lichidului din butoi, Hl.slndu-1 sA curgA pe cep spre a se aera; apai se toarnA din nou in vas pentru ca intreaga masa a lichidului sA primeascA oXigenul atit de necesur . Alti stuparl f olosesc pentru amestecarea lichidului din butoi un agitator, Iant de tipul cel{)r intrebuintate la fennen"barea vinului. Hidromelul se trage duJ)! ce s-a limpezit complet intr-un alt vas nbsolut curst ~i putin mai roic decit eel in -care s-s fAcut !errnentarea. Noul butoi va fj sproape pHn, Hisindu-i totu~i pu\in Joe pentru 0 fermen tare lenta. Dopul NoiEH Va sta permanent pe vrama; dnd gustul dulceag al hidrornelului a dispi1rut vasul se paate umple turnind pe vranA vin curat. Pentru a-I tine in perrnanenta pUn, se inlocui~te dopul Noicl, plmind la vrana paharul de control, care trebuie sA stea totdeauns plin, f<'!.ra a ingAdui aerului sA intre in butoi.
Prepararea industriald

Mustul de miere se obtine prin amestecarea mierii propri u-zise ell apa la care se adaugA celelalte substante chimice eu care se amclio(c(lzll mustul in vederea obtinerii prin fermentat ie a unui hidromel de culltate. Apa foiositA pentru dilutie trebuie sA Ue potabilA, de preieral chiur dis\J:ilata . Cu sce1a~i rezultat poate fi folositA spa fiartA !?i apai rAcorilii la 20-22C dupB. care se filtreazA pdn placi de azbest ~i celulozll. slcr llizate. Fierberea apei se face cu scopul de a-i mi~ra densitaten tempo rara ~j a-i distruge microorganismele. Pentru p.repararea mustului, dupA inrlicatiile d ate de Ing. 1. Zamri r ~i V. Safer, concentratia de miere se stabilee to f UDctie de procentul de alcool dor,it, de concentra~ia de zahAr nefermentat ce trebuie sa aib.'! hidromelul ~i de cantitatea de 2"aharuri fennentabile din miere. Se ~ tie form ula cA ]7 g zahAr .prin fenn entatie alcoolidl produc(' ]% vol. alcool pur, deci 13% vol. alcool X 17 - 221 g zahA 0 canti tat.e r. de 1 kg miere are un continut de 740 g zahA fermentegcibil. Pentru 1 000 r litri must de miere eu cootinut de 221 g zahAr la litm de must slnt Decesare 221 kg zahAr (1000 1 must X 221 g zahAr per litru ". 221 000 g - 221 kg zahAr). Cantitatea de miere DecesarA este de 297,4 kg (221 kg X 0,740 k g - 297,4 kg). Aceasta cantitate de miere - adicA 0,297 g miere/litru de apA se introduce lntr-un vas de capacitate corespunzatoare la care se adaugii spA pina la completarea amtitAtii de must ce vrem s!i 0 obtinem. Omoge-nizarea amestecului se face eu a pomp!!. puternicA chiar in vasul de cupajare. DupA omogenizare timp de 30-40 minute se introdue in amestec substantele de corectie :
tanin

15-20 gil 000 1 6-6,5 " acid tartric sAruri de azot _____ 4,5--6,5 " bioxid de sulf _ _ __ 40-60

"

eu 10-]5 zile inainte de a incepe lucrarile de preparare, tl'ehuie CAcuttl analiza chimidi a mierii, dici in raport de proportiile lInor componcnLe ale ei, in specia l Ll ztlhllrnri!ur ron t in ule, se vor 1ncc sn u nu
i nt('rvenl,.ii de cnrct:lul"c.
4n~

Pentru mustul destinat maielii de fermenti selectionati , se adaugA la fiecare litru de must 5 g din urmAtorul amestec : 600 g Bitartrat de K 350 g Tartrat neutru de N:Ht 250 g Acid atartie 50 g Fosfat de Ca 100 g }'osfat bazic de NH4 ag Clorura. de sodiu 40 g ClorurA de Mg

483

oc(."St ameslec de saruri ser~te la hrana !ermen\ilor stimulind procel uI de fermentare al'COolidl !?i creind un mediu prielnie inmultirii {li acttvH3\ii fermenWor. Se con.tinua omogenizarea timp de 30 minute dupA care se adauga mUl'>tu'lui de miere 40-60 mg S02 (bisulfit de sodiu) la litru de must, ell 1-01 de antioxitlant !}i totodata pentru a impiediea fermenta\iile slabe H(.'C und-are. Dupa pregUirea mustlilui, se trece la (ermentarea propriu-zisa care !ole (ace in vase de 250-500 litri capacitate. lnainte de a trece la !ermer,tl UI'C, amesteoul se adu'ce la temperatura de 18-22 clnd se jnsaminteazil; cu maiaua de fer;nen\i selectionati ce s-au inmultit 'pe ruediul zaharat ob\inut din miere, !ermenti ce s-a u adaptat compozitiei chimice a mustului de miere. Maiaua se 'Pregate!}te Cll 10- 15 zile inainte in felul urmator: cultura de drojdie se inmlll\~te progresiv in 3-4 etape pina In cantitatea corespunmtoare necesara. Prima datA cultura se introduce in 5 Utd de must. Numai dupA ce tennentatia se desfa90aril norm.a:l, cantitatea se mAr~te pina la 20 liti! de must. In etapa a treia cei 20 litri de must in iennentare se irunu1tesc hi 100 litri. Se vor aidauga cite 5 litri mai'U pentru tiecare 100 I de must - ooiccl miere di1uata in coQocenb'atie 511/11. Deci pen.'tru 10000 litri mus~ flint n'e cesari 500 litri maia pentu ea fel"lnenta\ia sa se desta,aare in con tli\H normale. Maiaua astfel pregUita se introduce in mustul de miere tn momentul cind a ajuns in timpul iennenta\iei zgomotoase. DupA adAugarea maielii cu fennen,\ i selectionati, se omogenizeaz! bine, se lasA spa\iul de !ermentare gtll cam 20-300/11 din oapacitatea vasului, se pune ptlnia de iennentare ~i amestecul se lasa lini~tit. In timp de 1-2 zile drojdiile incep sa se inmulteascA 9i are asUe} loc fennenta1ia alcoolica. In timpul acestei iennenta\ii se unnare~te Jndcaproape temperatura 'c are nu trebu ie sA depA~cA 10-20C. S-a constatat d. cea mai buna temperatura la care fermenla\ia alcooli cA are IOc cu maximum de rezultate este de 18C, caz in care iel'mentarea este lenta, nu se distrug substantele aromatice, iar calitatea hidromelului este net supenioara. De retinut ca 0 !ennentare la 0 temperatura de peste 18_ 20C degradeazii. aromele ~i iavorizeazA dezvoltarea fennentilor dflUnti lori. Dupa term inarea -(ennenta\iei zgomot'Oase continua rerment<l\ia lentil. Dupa 6- 9 zile, dup<1 ce nu se mai observa degajarea de CO =. (biox !d de carbon) d in mass hidl'omelului, se procede/.lza la ln lgerca de pc (kojdic, a.':Hl 'llilnit l)ritQc lJremat-ur pcntl'll U sc inrlcpi\l'til drojtl1u ill care
ti l' put e; 1 : lV l~ U ttl{' re I' IIIL'Jl IJI\i i 1I('r1 t1 ril<' (!H'(, tlildan'). t ri (Ii'oll u: I,11 Nt;' tl " II~C
~tll

de pc drojdie in vase, unde se lasa piua se limpeze~te .c,;i apoi sc Lrn{(c din nou pe drojdie. DupA lirnpezirea compleUi hidromelul poate !i jmbuteliat in nl.idC' sterilizate de diIerite mArimi ~i !orme. O(etul de miere
Un aU produs care valoriIi~ mierea disponibila in bune condi~lUlii de, rentabilitate esle otetul de miere 10arte silnAtos, igienic, bun 11 guat l}i apreciat de consumatori. EI are 0 aroma deosebitA, este mai bogat in vitamine decit o\ctul din vin, avind un gust u~or dulceag. Se prepara numai din hidromel care are sub 14 alcoal. Cele cu gradat-ie superioara trebu ie diluate 18 proporpa indicati aici pentru n pulea 1i transIonnale in o\:et. Peste limita de 14 trans!ormarea in o\et a hidromelului nu poate aves loc, dci elementul principal care njut.J\ la aceastii transfonnare, adicA MicodeT1'1Ul aceti nu suporta un g rad alcooHc mai mare. Micoderma este un microorgnisrn, 0 eiupercA asem1'inatoare 'Cu alga, care trai~te cu ajutorul oxigenului din aero Ba se dezvolta in mediu lichid {ii se hrAne~te pe supra:f'ata celor mai sarocc in alcool. Micoderma se intinde pe toatA supratata lichiduluidin vas ul in care se face fermenta\ia, ca 0 pinzA sub~ire Ili foarte Iragila Is incepllt. Cu timpul aceast! ,,'Cfuna.!}A" se ingroa~ ~i ajunge ca 0 pie1i\A compacill.. Micoderma fol os~e zaharul din hidromel cit !}i substan\ele nzotoase, sarurile bazice "i substantele aromati'ce allate in proport;ii ml Iigramice. Ea tra.ie}te co oxigenul pe eare-l fi:x:eaza pe alcoolul etHic din hidromel, transformindu-l printr-un proces de oxjdare cu ajutorul unci enzime - , oxidaza, Ia in~put intr-o aIde-hida 9i apoi in acid aceU o
~

apa.

Micoderma are nevoie de un mediu propice de dezvoltare - JichidUI sa aib~ 0 concentra\ie alcoolicA potrivitA, 89a cum am arAtat (14) ; de asemenea 'a re nevoie de 0 temperatura de 20--30 oC dar in nici un caz sa nu depA~easc4 35 c C. La inceput localul se incAlze9te, dar odatli. inceput procesul de o)Oi"dare, temperatura lichidului se urca a utom"lt. Oxigenul trebuie s3 fie prezent, necesar micodennei pentru !crmentarea acetic8, fiind Consumat in mare mbura; otrebuie sA nu lipseasca niciodata caci aItfel sa frineaza !ermentatia, ceea ce ponte cauzn distrugerea culturii cu bacili acetici. Incaperea unde are Ioc i ermentarea trebuie sa fie bine aeris itll .
11 1i~,

Lumin a solarA dA uncazli , ca ~ i folos irea diIerirelor antiseptice cum l'stc de piidA bisulIitul. Micoqerma trebuie feritli de un surplus de acidilute; peste limita de 125 g acid acetic la litru, fermentul este distrus t rr-pt;ut. Micoderma se ia o\cl. In cazut cind nu se gAsesc fermenti selcc\iona\i penlru un o\et rnbI'1ioat in casA se fol'Os~te un mAr strivit, storcindu-se sucul din el care sc ilmestecA cu 0 egalli cantitate de otet de calitate superioarA de 5-6 0 AmesLecul se lasli la aer sA fermenteze 2-3 zile, dupA care poate fi l olosi t. Se insAmin\eazA hidromelul din vasul respectiv a clirui titrare ulcooUc! nu trebuie sa dept\!;eascA limita arAtata mai innainte. Ca ingrijire, pentru otetul de miere, se cere ca 0 data pe lunA fermentii acetici pU.!ii sA fie reinnoi\i, pentru a tnlAtura 0 eventualA oont:aminare a lor cu bacterii contraindicate. El trebuie ferit sa nu apara in masa lui paraziti care sA-i dliuneze cum sint Micodenna vini, adiccl floarea vinului; de asemenea musculita o\etului ~i viennii otetului ce apar din ouAle musculitei Celeris. Micoderma vini apare in o\etul \inut la peste 35C dar care 18 aceasta temperaturA nu mai transformA alcoolul in apA ~i acid acetic cum 0 face Mieoderma .aceti, ci prescrumbA alcoolul in apA ~i acid carbonic, ceea ce atacA otetul. Trebuie deci ev:itat.a. aparitia acestei ciuperci care trAie!jte numai pe otetul care are 1'/0 acid acetic. Musca Celeris depune oua pe cAm~a microdermicA. Larvele ei absorb 0 parte din aerul necesar bacteriiilor !ji mio;;oreaza m ult actditatea !?i randamentul iermentatiei acetice. Cind larvele .!ii musculitele tldulte mor, ele putrezesc ~i dau un miros neplacut otetuluL Vrana butoiului trebuie acoperita cu 0 pinza metalica deasa. Butoaiele de otet sA nu fie din lemn de stejar Intruclt acesta contine tanin care in contact ou aerul innegre~e otetul. Se va evita contactul o~etului ou metale ca fier sau m'a i ales aramA, cAci in o\et sc formeaza acetat de fier sau de cupru, substan~e otravitoare, Alte produse ale prisucii, pot Ii valorificate mai rentabil prin dUcrite preparatii. De pHdA mierea serve!jte foarte bine la prepararea turtei dulci pe care 0 tine proaspatA !ji fraged ii sAptAmini intregi. Combin a L lil upiool de 1 Bl1noosa are difcrite so rLimente de du lchllj prcPtll'(lLC eu 8 In !e n~' , Iourt.e mutt flPI ~j;:I LC' de (:OnSUmrllorl.
dintr~un

vas untie s-a mai tlieut t)\et sau se

PI'OcUrA fermenti selectionati de la intreprinderi mari unde se fabrid

De asemenea, liipti~orul de mateO: in a[ara Iolosidi lui til L lWH-e tl n multor afectiuni umane, se intrebuinteaza in propo r~ii de 00'/, 1n fW .' parate cosmetice de mare e!icacitate in laboratoarele Combinatul ul upk "l Biineasa. Polenul . propolisul in alarA de folosirea lor in nevoile p l1Jsrirll, sint industrializate prin preparate medicale !ji cosmetic<! sub dlrc['itc forme, folosite de marele public in sprijinul sAnAtAtii lui. V eninul de albine pina in prezent nu a intrat la noi in pre!,>a!"t!C!U s'e cundare.

41'<;

INCIlEIEHE

Incheiem aci, tineri apicultori, prelegerile noastre, prin ca re - 5Pl"(' deosebire de cele din lucrarea mea "Stuparitul" editata acum 40 de nni - m-am strilduit sa va prezint nouUitile atit din viat;a coloniei de albin(' cit !li pe cele din tehnologia apioolli. Desigur eli in anii vii tori vor apare aIte *i multe alte noutAti, cl't(' ; ~tiinta a luat in zilele noastre un avint deosebit de mare ~i important in viata polX'areJor lumii. Dupli anii ce se tot adunli !ji cu care sHibe~te ~i puterea mea de mundi, voi sinteti in primul rJnd cei care prin observatiile voastre de pe teren, din prisaca sau laboratoare Va trebui sa imbunatli\i'i viitoarclc editH ale acestei dirti, fiecare eu numele lui, pentru dezvoltarea continuH a apiculturii in patria noastra.

TABLA DE MA1'F.HII
~

Pasiune .!;I experlentl apicoll implrtl1jlte cu generozitate tuturor Plan ul lucrlrU Intl'Oducerea in aplcultl1l'l Alblnele in lumea iosedelor himenoptere Is torla oaturaJiIi a albinelor m elifere Rasele de slblne Roiul cu cele trel caste ate colonie! Orgsnlzare8 stuputui de obsecvs(le Cele trei feluri de botel Matea. Casta (emele! (ecund.te SolUe mAtcii Moartea mAtcH Trintol'li. Casta maseuJilor feeundatorl MAcelul trintorilor Alblnele luerilitoare. casta femelelor nefecundate Stadiile de dezvoltare .o.le wbinei lucra.toore De la ou hl eJ.bina moturA Anatomia exterioarA a alblnei luerAtoare Alllltomia interna a alblnei Aparatul digestiv Aparotul circulator Aparatul respirator Aparatul de excre\ie Aparatul reproducator Sistemul de '8utoaplirare a sanAtAtii albinei Sistemul nervoo al albi~i Creierul

,
"
19 :!J

21
31

3J

" '"
41

" "

51

58

G2 65 10 10 16
79

82

19 1

." "

""' ,,

, .~"

l.an \ul ganglionat' Hcflcx , inst.incte, hornumi Memorie :!Ii instruire Si&t('mul glandular Glandele ceriere :!Ii ceara Aparatul vulnerant ~i glanda cu venin Ap<lNlLul musculAr
t 'Ollill ill de albine

87 00 96 98 102

Micrea de manA Mierca cristalizalA Mierea fl't'l1lentata Polenul PAs(ura BAutoarele de rouA Propolis ul Dolile coloniei
~I ~I

.'(1,
!llUt

:n-I
:11 .\

Piinea cea de toatc zilcle a colonlel

104
106
l OS

2:: I
burdurele cu apa
:: ;~I)

l lnltntc biofiziolog:iCl'i complexil ,'I ll' ll"lilnircstAri de caracter ale coIoniei llt"\'cl'Su] n~~.Jlei: fuI'Lil;ag\B ( 'iclul ' biologic 'at coloniei 1 \lIuto lliia coloniei cu slstemele Invt'lI~ul protector al coloniei Il rupul social al c)lidiloarelor
~kh(']ctul

108
III ))6 119

!IS:':

dliunlHarH ei

;I:tH :HII 211\

~ Il

~i

organeJe saJe luncUonale StupuJ

123
124

127

de sus\inere at coloniei -

fagurii

127

(: ru/lul social al pazei colonici

Si~ l cl1lul

134
~i

proacator al colonici : matca mcdiul sau ambiant

cuibul sA u

136 140 149

149

(" u ib ul

~i

SIj\lcmul respirator aJ colonie!

(:, upul ventiJatoarelor

SI"h:l11ul digestiv, circulator !ti excretor al coloniei (:,'II.I[)u l social al albinelor doici Hol ul lilpti~orului 1n villj.a coloniei l 'hiouislIlul coloniei I\ lImCllla\ia
l~ wdlll('lc ~i ~i

153 ];;3 156

161

castrarea nutrlU vA a )arvelor de lucrAtoare

metabolismul colonid

J6\
161

!ti metabollsmuJ

Slslemul n ervos cA).!i u zitor al coloniei : m emoric, dcprinderi, invli1are

f:ru lllli

17!)

Boli bacterienc Loca european/!. Looa americana Paratifoza Boli virotice Paralizia virotica Boaia neagrA de p1idure Puietul in sac Micozele AspergiJoza (puietul pietrificat) Ascophaera apis (puietuJ v1iros ) BoHle parazil.8l'c Noscmoza Boala de m ai AmeobJoza V.aroatl'oza Acarioza Senotoinioza Boli accidc nlale n('COntagioase Pllietu] radl Dia~ albinelor Intoxicatiilc PasO!'i insectivore. insecte ~i plante dAuniltoare DezinfE."C'uhea fagurilor PreglUirile d e toamnA ale coloniei ill \'eder ea iernlirii HrAnil'ile masive de con\pletare Limit.area spatiului HrAnil'ca de stimulal''C Analiza hranei pcntru iernarea coloniei Unirea colonHlor slabe l ernarea coloniilor 8Atrine le coloniei Tehnologie apico)A

:'."

~"

:': 11
~I 1

2 111

2 11\

2H :UU
:!.IU ~, .\(1

2.H

2.iI
:,:".1

2;,6
2,,(\
2~'7

2.17 2;;7 2;:;7

25!l 26::

social al

ce rceta~elor

179

Ultm ~i caden1A

Pofti1i la hal in 5.1la de dans!

('u les ul n edarului. Grupu) social a l culcglitoar elor

1"
I !11

183
IOH 107

2li3
26;)

N('(' t'lI"ul

~i

dinamlca lui

207 271 27:: 27:,

(;rullul socia l al a lbinclor prelu crltoare a nedarulu! in micre II njulurul cn:dmclor l'IIicrcn
('/\ pClcln.'; 1 mj('t'i;

271i

Iflol
:](I ~

210
2R~1

4(12

I ~"

Pail.

--.!:!~.

J' lll/ lIreD !j:i crganil:arca unel stupine

SI IlVITlD IJDy lUcnarA mobilA sau staUonarA

286

295
296

I.I!(l uilJlll IlIbinclor : stupii sistematici ClIrflcte.nstioiie unul stup bun Hulul urdlnl$ului in viata coloniei I)lferite. t[puri de stupi Iji folosirea lor Stupul vertical muitiete.jat S1upul verblcal R.A. 1001 Stupul OrTIzontal STAS 4170/ 1953 Slupul de observatie
UU /II

299
305 308

308
316

316 318
320 325 331 332 333 334 335 336 338

de miere Incepe marele cules Folosirea pod~rului Snellgrove in stu pul cu douA mAtei Metodele E. Korneli Metoda de mare produc\ie 'a lui Loubet de I'Hoste Recollarea mieril Extractia mierli 10 limpuJ nop~ii Maturarea mien! necoaptA Cris1a1izarea untoasii Iji lIche.fierea mierii eristalizale Producerea mierii in sec\iuni Pastraroa fagurilor eu miere Polenu!. Product\a lui Formarea rezervelor de polen Plis tura _ Localizarea polenulul in fagori

Produe~ia

:I!IH

;11'11
:I! .t!
~nll

~ IJ~

4tH

401
~ tH!

,11)11

.11 ,I L;I
'I Hl U IJ

meHferA a stupinel

('Omporta rea s tuparului e u albinele

I ,uulld in prisacil

.1:;:"
4211
4:U
43-1

Rezervc mar.i de polen de porumb Polcnul

~i

Controiul auditiv Controlul v.izual Port-area zboruIul de curatire Asigurarea coIonillor cu apa caldli. Unl.rea C'dlonHlor slAbite Schlmbarca fundului stupilor tnlOturorea fagul1ilor mucegAiti Pt!.strarea cAldurii c uibului 1l1iroduceroo pAsturei Controlul de. fo nd Ro.stu..l cortului prote-ctor J\Jutorarca
~i

polenh.a rca in spriJinul agrlculturli, pomieulturii -$1 yjUeulturii

Uipti~or

Produelia de

de mated

LUcrarile care se fac in cazul stupilor multiet.ajati Metoda producerii liipti!iO'rului prin orfanizarea totalii Fo rma rea rezer velor de propoUs pentru Devoile slupinei Produelia de cear A Produclia veninului de albine mAtellor Cum trebuie sA fie 0 mateii bunA -$1 cum se Formarea .stupului pornitor Formarea nucleelor de imperechere lntroducerea mutcilor Marcarea miitcilor CI"C.!jtcrea miitcilor in dumlnicile libere tnsAmintaree. artificial! a mAtcilor P Astrarea miitcilor In afara ghemului Industrializarea produseior prisAcli Hidromelul Prepararca casnicii Preparorea !ndustrialA 0ietul de miere Incheie re Tabla de malcrii
Crc~terca

'HI 411

340 340
342 3<4 347

'Hoi
H i)
'I.)~
~.)o

asistcnla colonillor

lIJ'lInire:l stimula10rie primilVara in stup I tdmirca stimulativA eu proteine afarl1, tn naturl1 ilrllnirc.1 medicament0a..s4 (;(jlllpic tarea echipamcntului de faguri $i folosil"ea rame! cUidltoare I"Idaccrea coioniilor ajutiHoare L,.'1rglrea cuibului !ii sarcina de productie pentru cvHarea roirii ItelU"(Jducerca colonld
Holrt'D .!j i prevcniren roilului l'rlndcl"('o I?i /0105iI'&1 roiului

351 351
360

Crejte

:165
3G1l

437 46 1 4(l5 '167 <70 <71

<12
- 0 '

:171 :m
37i'J
:!7!i 36 1
; lIl! ~

'"

476

46'.!

'"
481
,165
<IS!)
4!H

OprlrCo,'\ colonic! din roil VnIOtif1cul'(>f\ 1"0\101" plinl1i

1\1111""111111'" II n "ln rlllfl

:UIH

;IHII

.111.1

,1"1"

DE

A CELA~I

AUTOR
Biblioteca agricola "Univcl'sl1l u
11(.

STlJl'l1 S ISTEMATICI, rC!:lti, 1933 (epuizat).

II.

111 11 ' 11

CI( E$'1'EREA REGINELOR, Biblioteca agricola " Uni VC I'MJI", a II-a, nr. 6 .<;;i 39, Bucure.<;;ti, J934 (epuizat). CRFl>TEREA ALBINELOR, Biblioteca agricolA "Univcrslil " Bucure.<;;ti, 1935 (epu izo t),

1),It'lI'1 1

I '/1

U/"

Jl I ';01 H:!.

S'fliP ARITUL. Btrlad, 1936; (lucrare premiatA de Academia ll omflllh, Bucure.<;;ti. 1937 .<;;i distinsa cu medalia de aUI', fran~a. 19:111) ~I reeditaUi de "Cartea Romaneasc.!'i(\ Bucure.<;;li , 1942 !:li 1947 (eplll z(rl) . INDRUMATOR APICOL P ENTRU STUPINELE G.A.S., Edilu nl trala feITllelor alimenlare, Bucure!ili, 1949 (epuizat).
("'II

CRE,5TEREA ALBINELOR (in colaborare) Editura agrosilvicii, BU CUI'l':;.ti, 1955 (epuizat); reeditata. Bucure.'1ti, 1957 (epu izat), i\1A.!'l VALUL APICULTORULUI. (In colaborare). Editura Asociatiei Crl'scatori:or de albine, Bucure!iti, 1957; reeditaUi. 1975. PRODUSELE ALBINELOR IN SPRIJINUL SANATATII OMULUI, (ill colaborare) Editura Asociatiei Cresditorilor de Albine din n, S Rcmania, Bucuf'!iti, 1966, reedilata in 1968 !ii 1971. A.B.C.-UL APICOL (2 volume) Bucure!iti, 1967, in colaborare Edilura agrosilvin 'l,

BOALA IN PRISACA. Editu ra Asociatiei CrescatoriJor de Albinc dill R. S, Romania, Bucure!iti, 1971.
TlpAr1t in at.eUereJe poUemllce ale EDlTURIl INS'!lITUTULU I INTERNATIONAL DE TEHNOLOG(f; ~ I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIA
lJ ucul'Cljll I,
\
fI~r,

P IWlI'

Mo~

Ilr, 20

-----~-----

intepaturile de insecte pot fi foarte periculoase

InSlaJarea ~zonuluJ tald aparitia a 101 SOiul de insecte care, de obicd, folosesc ca mijloc de apirare impotriva OOlulul,
i~ ~

lntruclt nu este pcrsoa.m care ~ nu fj fost in!epa~, eel PUlin 0 dat~ de a insecU, lendinta ~ esle
ca aceste inlep1turi slI. Be U2t:l.le cu supcrflcialir3tt'!. Nimic mal grqit,

F nu

numal, in\etura ell venin,

wuarea de ursenl11a medic esle absolut obIigaWrie, mal ales dad. ~e simptome se manifestl ime dial dup;1 inletuli. Este de ase menea fcarte important ca slI. puteti indica cu exactitate ce rei de insecta v-a inlcpat astfe! ind! medicul sa poatJ presaie lratamerllul ado:val

<,

dad tInem cont de IttornancUrile medidlor, care spun d 0 simpR inle~turi poate docc, in anumite wuri, ehiar Ia decesul vicdmei.ln mod normal, 0 in!e~tur! de insect! provood 0 durere de ~ durau $I de micl fntensitale. Dar aceast! regula Ole va.lalil1 doar in cttuI oameniIor saJdto, in schimb, pemcu persoaneJe aJergice, in]epa. tura peate provoca a2-numitu! ~
anafllactic. Aces! ~ se rccul103jte dupa. urmatoarele simptome: 0 ap1sare in piepI:, urticarle, gretuti, rirslituri, respirape greoak, arne {eli, Iim~ sau tap umfbtJ, Iqin,

Metode de acordare a primului ajutor

tnlep~turik de albine ~i viespi sunt cele mal [rmente, de aceta este bine de ~iut d. aceste inSec!e eliberem in tlmpuJ intep.lurii un

venin care provoad Ia Jtivdul pieIii

ragtqeaI1. to actstc oonditll, pre-

duren, inrorea ~ umf1area zonei afeoate. Mal mult exIsd posl bilitatea ca xul lnsectel sa r~rruJ.nl in piele.ln acea5t~ situalle, primul ajutor, pe care vi1 puteli acorda ~ singuri, cow in extt2gerea acuJui din piele ~ acoperirea rinil cu 0 pung! cu ghea\i". In fclul acesu miqorap umfU[Uf2 prevenip
lispindirea veniJlului. Medicii mal

pest.e rana umezita tabletA de asptrtn~, care are drept $Cop neutraJizarea djver~or 3genli inflamatorl din
venin. Pentru dirnlnuarea durerii

reromand~ ca ~ se apllce 0

provocate de intepltud se poote pres1t2 amoniac peste ~ sau

locul poole Ii uns cu 0 pastl din bicarbonat de s(Xliu a~. Trebuie menlionat faptul dI loote aceste melode de prim-ajutor nu va vor sdlpa de 0 vizit~ Ia medic, ~ asta cit mal repede du~ ce ali fost intepap. -

PagiIU reolizatl de Alina Dimo!le