Sunteți pe pagina 1din 4

Petru I al Rusiei

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Petru I (Petru cel Mare) (rus I sau Pyotr I Alekseyevici; n. 30 mai 1672 d. 28 ianuarie 1725) a condus Rusia din 7 mai (27 aprilie) 1682 pn la moartea sa.

Se nate la 30 mai 1672 anul 7180 dup calendarul folosit pe atunci n Rusia la Moscova i este fiul arului Aleksei Mihailovici i a celei de-a doua soii, Nataliei Kirilovna Narkina.

Reforme
ntors acas omoar streliii, taie brbile boierilor si, i trimite soia s se retrag ntr-o mnstire, d un ucaz prin care interzice tuturor brbaiilor s-i lase barb n afar de slujitorii Bisericii. Cei care vor dori s-i pstreze barba vor fi nevoii s plteasc un bir. Dup ce s-a rzboit cu brbile, Petru ncepe btlia cu vemintele. Dac Rusia vrea s mearg repede nainte, nu trebuie s rmn mbrcat n vechiturile de pe vrema lui Boris Godunov. Un ucaz dat la 4 ianuarie 1700 hotrte ca "boierii, oamenii de la curte, funcionarii vor purta mbrcminte ungureasc, cu caftanul de deasupra pn sub genunchi, iar cel de dedesupt mai scurt". Cei care nu se supun ucazului pltesc amend. Unii mormie c vemintele astea nu sunt bune pentru clima aspr a Rusiei. Obiceiurile din strbuni mai primesc o lovitur: reforma calendarului. La 20 decembrie 1699, cnd mai rmsese doar cteva zile pn la sfritul veacului, Petru d un ucaz prin care numrtoarea anilor urmeaz s se fac din acea clip dup calendarul european, fiecare an ncepnd la 1 ianuarie i nu la 1 septembrie ca pn atunci. Nu merge att de departe nct s instituie calendarul gregorian, care, fiind, cel de la Roma, n-ar fi potrivit pentru ortodoci; se mulumete cu cel iulian, care are o ntrziere de 11 zile (trecerea la calendarul gregorian se va face la 1 februarie 1918 de ctre guvernul URSS). Hotrte ca, la 1 ianuarie 1700 toat lumea s-i mpodobeasc porile caselor, s ia parte la slujbele de la Biseric i s-i fac urri de Anul Nou. Veselia asta silit nu tulbur inimile moscoviilor. Unii optesc : "Cum a putut Dumnezeu s fac lumea iarna?" iar alii merg mai departe : "Biblia spune c Antihristul are s schimbe vremea. Petru I este aadar Antihristul". n 1702, femeilor li se ngduie s ia parte la ntrunirile de societate, logodna devine obligatorie cu ase sptmni nainte de cstorie. Un an mai trziu apare la Moscova primul ziar rusesc, tiri din Moscova (Moskov-skie-novosti), care cuprinde n patru pagini, o mulime de nouti scurte despre ceea ce se petrece n Rusia i n Europa. Este tradus Viaa lui Alexandru Macedon de Quintus Curtius, se pregtesc manuale de aritmetic i chiar un dicionar. n 1708 a creat opt enorme divizii teritoriale (gubernii) conduse de cte un guvernator care rspundea de sigurana public, drumuri, administrarea justiiei i taxe. Curnd i d seaama c sistemul nu este satisfctor. Necesitatea unui organism care s administreze Rusia n timp ce se afla n campanie l-a fcut s creeze Senatul n 1711.

Ultimele reforme

arul Petru cel Mare

Pune n locul vechii Dume a boierilor un Consiliu de minitri restrns, cruia i adaug o Camer de justiie i nfiineaz un Senat care are autoritate legislativ, judectoreasc i executiv. Senatul se supune arului. n 1719, marile gubernii au fost mprite n 45 (mai trziu 50) de provincii, fiecare dintre acestea fiind conduse de un guvernator militar. n 1721 s-a creat un sistem de guvernare urban local pentru a li se da cetenilor mai nstrii controlul asupra ordinii publice i securitii interne. Aceast organizare dup model suedez nua fost efcient n Rusia. Oamenii nu erau educai i de ncredere pentru a pune msurile n aplicare i Petru s-a vzut nevoit s apeleze la sodai pentru a rezolva problemele. n 1722 a devenit clar c proprietarii de pmnt nu erau nici dispui nici capabili s colecteze eficient taxa pe cap de locuitor, as c sarcina a fost dat armatei. nlesnete oamenilor din popor ptrunderea n rndurile nobilimii. Prin ucazul din 16 ianuarie 1724, un soldat, chiar dac nu este de neam, poate ajunge ofier, primind totodat rang de nobil, pe care-l vor moteni urmaii si. ncurajeaz creterea animalelor, introduce rase noi de bovine, nfiineaz cele dinti herghelii, le arat ranilor cum s secere grul cu secera i nu cu cosorul. Datorit lui, industria rus cunoate un avnt nebnuit. i scutete de serviciul la stat i de impozite pe cei ce construiesc fabrici i pe rudele acestora, le acord mprumuturi fr dobnd, precum i privilegiul de a cumpara, ncepnd din 1721, robi de la moieri pentru a-i folosi n ntreprinderile proprii. Prin ucazul din 23 martie 1714, Petru schimb statutul familiilor aristocratice, prin care mpiedic frmiarea pmntului; fiul sau fiica cea mai mare vor moteni tot pmntul, ceilali copii i vor mpri ntre ei bunurile mobile. S- renunat la titlurile tradiionale cum era cel de "boier", adoptndu-se cele de "conte" i "baron". A ncurajat traducerea n rus a unor manuale cu subiecte practice ca aritmetica sau astronomia i a nfiinat coli de matematic i navigaie, construcii civile, chirurgie, minerit. La sfritul domniei, avea n plan nfiinarea Academiei de tiine. A introdus obligativitatea educaiei pentru membrii nobilimii, care ncepnd cu 1714 nu mai aveau voie s se cstoreasc dect dac deineau certificatul de absolvire a unei coli elementare.

Pertu considera c biserica trebuie s fie sub controlul statului i s serveasc nevoile acestuia. Dup moartea Patriarhului Adrian n 1700, Petru nu a numit nici un nlocuitor. Moiile patriarhului au trecut sub controlul Departamentului Mnstirilor i veniturile n proprietatea statului. n urmtorii 20 de ani, bisrica, a fost supus unui control din ce n ce mai riguros. n 1716 episcopii au fost obligai s depun un jurmnt de cerdin fa de ar. n 1721 Petru a plasat biserica sub controlul Sfntului Sinod, un organism supus dreptului de veto al Procuratorului ef, un demnitar mirean propus de ar.

Sfritul
Petru suferea de dureri de coloan, abcese i o infecie a cilor urinare. n ianuarie 1725 a suferit o operaie de extragere a pietrelor urinare. n noaptea de 20 spre 21 ianuarie 1725, Petru se plnge de dureri cumplite, pricinuite de retenia de urin. Medicii nu au nici o ndoial c gangrena a cuprins colul vezicii urinare. A sosit clipa s numeasc urmaul la tron. Totui, arul tace. La 28 ianuarie, la ora ase dimineaa, la 53 de ani i dup 43 de ani de domnie, Petru cel Mare i d sufletul. Clanul puternic din jurul Ecaterinei citeste o proclamaie prin care Ecaterina I e numit mprteas legitim a toate Rusiile. La 4 martie, dup 5 sptmni de la moartea arului, timp n care trupul nu fusese acoperit de giulgiu i capacul nu fusese pus pe sicriu, Nataa, mezina, moare de vrsat. mprteasa hotrte ca tatl i fiica s fie ngropai n aceeai zi. n strintate, vestea morii lui Petru este primit cu uurare.

Petru I cel Mare, tarul care a schimbat Rusia


Cu peste trei veacuri in urma, in penultima zi a primaverii anului 1672, a doua sotie a tarului Aleksei, dadea nastere la Moscova unui baiat care avea sa schimbe istoria Rusiei. Micutul a primit numele de PETRU, la care urmasii, in semn de pretuire, vor adauga si CEL MARE. Nu era destinat sa conduca tara, dar moartea timpurie a tatalui si apoi a fratelui sau, Fiodor, il aduc pe tron, pe care va sta 43 de ani, din 1682 pana in 1725. Avea doar zece ani si se juca de-a soldatii prin curtea palatului. Pana la preluarea puterii depline, in 1689, Rusia a fost condusa de sora lui mai mare, Sofia, ajutata de favoritul ei, printul Galitin. Avea doar 17 ani la preluarea puterii, dar inteligenta deosebita, talentul innascut de organizator si instinctul de diplomat au compensat lipsa de experienta. Atotputernicul tar primea delegatii, conducea razboaie, dar, in acelasi timp, putea sa construiasca o corabie, era lacatus, marinar, fierar, tamplar, bijutier. De aceea, obisnuia sa invite la curtea sa diversi specialisti din strainatate, militari si mesteri. Era un om de actiune, obisnuit sa ordone si sa fie ascultat. Infrangerile nu il descurajau. Asa s-a intamplat dupa campania nereusita impotriva cetatii Azonului, aflata de mult timp in mana turcilor. Vazand ca nu dispune de o flota puternica, a poruncit construirea uneia, pe santierul naval de la Voronej. In anul urmator, adica 1696, flota si-a indeplinit misiunea, Azonul fiind cucerit. De altminteri, Petru a fost pasionat de vapoare, el insusi construind o nava pe care a consus-o sub numele de capita Petru Alexeevici. Dorinta de cunoastere l-a determinat sa calatoreasca mult. In 1697, a plecat in Europa de vest, sub numele de Mihailov. Peste tot reusea sa uimeasca prin simplitatea purtarilor sale, dar si prin ascutimea mintii. Petru cel Mare initiaza o serie de reforme care aveau sa schimbe fata Rusiei. Printre primele masuri a fost si aceea de a-i moderniza pe boierii moscoviti. Acestia sunt obligati sa isi tunda barbile si sa se imbrace dupa stilul european. Taranii nu puteau sa intre intr-un oras decat dupa ce achitau o taxa de purtare a barbii. Daca o plateau, li se atarna la gat o tablita pe care scria: Birul pe barba afost platit! In anul 1700, tarul hotaraste reformarea calendarului, care incepea traditional la septembri, si inlocuieste scrierea slavona bisericeasca cu cea laica. A dat o grea lovitura Bisericii, inlocuind institutia patriarhiei cu Sfantul Sinod, subordonat tarului.

Pe plan politico-administrativ inlocuieste, in 1711, vechiul consiliu al boierilor cu o institutie noua, Senatul, compus din 9 membri numiti de tar, cu menirea de a alcatui legile. Acest Senat il va desemna imparat la 22 octombrie 1721. Unsprezece ministere, numite colegii, sunt subordonate Senatului. Nobilimea trece in slujba statului, fiind dublata de o noua aristocratie, a functionarilor, organizati riguros pe ranguri, numite cinuri. Ii sprijina pe proprietarii de pamanturi credinciosi, chiar si pe cei marunti, pe care ii inzestreaza u mocii si cu oibagi si carora le acorda titluri. Petru cel Mare introduce o noua organizare administrtiv-teritoriala a Rusiei, impartind-o in provincii si gubernii. Acest sistem este introdus si in Ucraina, dar nu si in Tarile Baltice, nou achizitionate, unde pastreaza sistemul de conducere din vremea stapanirii suedeze. Pe plan economic, introduce monopolul de stat asupra domeniilor textil, minier si forestier. Se construiesc cu ajutorul inginerilor adusi din strainatate, canale, poduri, porturi si drumuri. Din porunca sa se infiinteaza 178 de manufacturi noi, in care insa lucreaza iobagi, nu salariati. Incepand din anul 1703, hotaraste construirea unui oras nou, care ii va purta numele si care va deveni capitala imperiului din 1712. Orasul, situat pe insulele formate de Neva la varsarea in golful Finic, avea bulevarde largi si cladiri impresionante, construite in stil baroc si neoclasic: Sankt Petresburg! Reformele sale, oricat de impresionante, nu au putut sterge dintr-o data starea de inapoiere in care se afla Rusia. Tarul nu a desfiintat Rusia lui Petru cel Mare in mai multe randuri, fiind inabusite cu cruzime. Ca urmare a unei asemenea intamplari, tarul va hotari condamnarea la moarte a unicului sau fiu.. Dupa condamnarea la moarte a fiului sau, tarul nu a resusit sa isi desemneze succesorul la tron. Aflat pe moarte, a csris cu litere tremurande pe o bucata de hartie: Dati totul... Nu se stie cui a vrut sa lase el totul, deoarece nu a mai reusit sa continuie. S-a stins din viata la 28 ianuarie 1725, lasand loc luptelor interne.