Moduri de expunere

1

DESCRIEREA Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc. De asemenea, descrierea este și o operă literară organizată pe baza descrierii literare. Ea poate fi: • de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.); • de tip portret (enumerarea trăsăturilor fizice și morale ale unei persoane). Descrierea se deosebește de alte moduri de expunere prin următoarele caracteristici: - frecvența substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect. - prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil - sunt prezentate trăsăturile caracteristice ale unui obiect, ale unui colț din natură etc. - prezentarea imaginilor poate fi sistematica si nesistematica - sistematica: adica din planul departat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stanga sau invers; de sus in jos sau invers. - nesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede si aude pe masura ce percepe realitatea descrisa. - prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc. - atmosfera generala poate fi de liniste, freamat, veselie etc. - prezenta unui camp lexical dominant - descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existente, deveniri lente] sau dinamica [se folosesc verbe de miscare] Descrierea este modul de expunere prin care se infatiseaza trasaturile caracteristice ale unor obiecte, peisaje, privelisti, aspecte ale elementelor lumii vegetale sau animale, fenomene din natura , chipuri de oameni ,stari sufletesti. Descrierea literara este opera literara ,in proza sau in versuri, care se bazeaza pe descriere, reflectand si impresiile celui care priveste si descrie. Intr-o descriere literara, in proza sau in versuri, pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, incântare, bucurie, spaima etc.). Caracteristicile descririi literare : - prezinta imagini,forme,culori (tabloul) ; - cadrul spatial si contemporal al unei actiuni ; - atmosfera generala ; - trasaturile fizice si morale ale unor personaje (portretul) ; - accentul cade pe imagini,impresii si stari sufletesti ; - urmareste obiectele si legaturile dintre ele, sugerand vizual sau auditiv,atmosfera descrisa,asa cum este perceputa de autor ; - predomina substantivele ,adjectivele si adverbele care prezinta obiectele si particularitatile lor sau ale actiunilor in care sunt surprinse ; - verbele sunt la indicativ prezent sau imperfect ; - se folosesc procedee artistice bazate pe sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor ; - se poate imbina uneori cu alte moduri de expunere (naratiunea si dialogul). Descrierea stiintifica este o lucrare in proza in care sunt prezentate informatii precise despre un obiect (situatie geografica, dimensiune, elemente componente )intrun limbaj specific domeniului descries. Caracteristicile descrierii stiintifice : - prezinta informatii precise, care nu depind de cel care priveste ; - se folosesc ermeni specifici domeniului descris ; - nu reflecta impresii si stari sufletesti ;

pentru a sugera o stare de liniste. Sadoveanu etc. . prin intermediul imaginilor artistice (al limbajului artistic) aspectele mentionate si reflecta sentimentele si impresiile celui care descrie. in lirica si in poezia epica semnifica fixarea unei imagini importante printr-o configuratie de elemente.. unitar. termenul trece m literatura din pictura si este folosit cu mai multe sensuri. un tinut sau un fenomen al naturii de dimensiuni impresionante. perspectiva din care se face descrierea. Descrierea poate fi stiintifica (obiectiva). publicitara si/sau literara (poetica. cat si in cele lirice.nu se folosesc procedee artistice. pe parcurs (pentru a marca o pauza in ritmul actiunii. in succesiunea secventelor. alcatuite in proza sau in versuri. ori la sfarsit (pentru a surprinde cadrul final. subiectiva). Ca mod de expunere. ca o pictura pusa in rama. a diverselor obiecte. .specificul descrierii respective. Provenind din fr. Martisor. peisajul descris avand dimensiuni mari si fiind privit panoramic. nici sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor . Cand se imbina cu celelalte moduri de expunere. a unor fenomene specifice anumitor anotimpuri. Este o descriere cu caracter instantaneu. de regula. tehnica. ..In realizarea unei descrieri se va urmari: aspectele descrise in raport cu reperele spatio-temporale. Descrierea literara este modul de expunere care consta in zugravirea trasaturilor unui personaj sau ale unei situatii. prezentand sugestiv notele caracteristice ale acestora. in pasteluri). poate sta la inceput (pentru a crea cadrul sau atmosfera actiunii). un peisaj. Ultimul tip de descriere prezinta plastic. Miezul iernei.2 . de Calistrat Hogas. Balcescu. pentru modificarea cadrului sau pentru a contura portretul unui personaj). O descriere literara de tip special este tabloul. de echilibru). Descrierea este folosita totodata pentru a-l face pe cititor sa inteleaga mai bine despre ce este vorba intr-o opera sau sa il faca sa patrunda intr-o lume in care el insusi poate fi un personaj. tableau.simbolistica procedeelor artistice. de M.ale unui colt din natura sau a unui fenomen. de V. descrierea consta in prezentarea unui colt din natura. si exista mai multe tipuri de tablouri: tablouri de natura (intalnite. apoi in elementele lui componente prezentate intr-o anumita relatie (Singur. Descrierea apare atat in operele epice (imbinandu-se cu celelalte moduri de expunere). iar in proza se intalnesc in acele descrieri cuprinzatoare. Alecsandri. precum si a unor chipuri de oameni.nu se imbina cu un alt mod de expunere. de Ion Pillat). a unui tinut. tablouri de interior sau tablouri de moravuri (cand obiectul observatiei este viata sociala). Tabloul de natura se caracterizeaza prin aceea ca infatiseaza o priveliste..) . Tablouri in versuri sunt pastelurile (Iarna. Taine. Ardealul.predomina subsantivele care infatiseaza precis obiectele descrise ( apartinind unei anumit cimp lexical) . cine face descrierea. vazute ca un tot armonios. de N.verbele se folosesc la indicativ prezent .

a descrie") si din fr. Toate aceste intâmplari dintr-o naratiune. Pritre speciile genului epic care au ca mod de exopunere naratiunea. fabula.). sa se miste si sa gândeasca.este o relatare a unor intâmplari intr-o ascensiune de momente. chipul unui om. cat si opera literara sau/si fragmentul literar concepute pe baza acestui mod de expunere: . nuvela. spaima etc. o fiinta. Recurgând la aceasta modalitate. bucurie. caracterul. scriitorul prezinta contradictiile psihologice puternice ale personajului repsectiv. Autorul povesteste fapte si intâmplari prezentate intr-un loc si un timp determinate. scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire. Acestea sunt specille genului dramatic: comedia. nehotarârea sau sovaiala personajului in situatii dilematice. felul de a fi al personajului literar sau. in fata spectatorilor. describere („a zugravi. drama sau tragedia. animale. intr-o anume epoca.3 Moduri de expunere Naratiunea . psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. dar si plante. care reproduce replicile pe care le schimba cu sine insusi un personaj literar. modul de viata al societatii omenesti. sau lucruri animate de autor (ca in basme. se numara: basmul. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca. un obiect. romanul. Intr-o descriere literara. poemul eroic. ca in realitate. atunci când apar personaje colective. pastelurile. legate de personaje. Exista opere literare in care se foloseste in intregime. o stare sufleteasca. La actiune. Dialogul . in vorbire directa. conversatia dintre personaje. descrierea apare in cadrul naratiunii.Este un mod de expunere prin care scriitorul prezinta in amanuntele lor specifice si impresionabile un colt din natura (peisaj). naratiunile prezinta intâmplari din viata oamenilor. dezvaluindu-si. schita. precum si alte trasaturi de caracter. legende sau fabule). punându-se mai acut in lumina conflictul psihologic. ca mod de expunere. Alteori. dialogul. description cu acelasi sens si semnifica atat un mod de expunere. in loc sa povesteasca faptele si intâmplarile. in proza sau in versuri. insa. care pot fi oameni. De regula. balada. incântare. Exista opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere. un fenomen. Termenul descriere provine din lat. atunci când scriitorul descrie personaje. formeaza actiunea. de exemplu. realizând portrete. scriitorul pune personajele sa vorbeasca. Naratiunea este modul caracteristic al epicului. legenda. acele intâmplari prin care scriitorul defineste firea. un mediu social. participa personajele literare.Este modul de expunere prin care se reproduce. astfel. Exista si un dialog interior. pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii. cum sunt. povestea. ca mod de expunere. In astfel de opere literare. pe o scena. Descrierea .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful