P. 1
Moduri de expunere

Moduri de expunere

5.0

|Views: 1,534|Likes:
Published by ioana 75

More info:

Published by: ioana 75 on Feb 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/26/2013

pdf

text

original

1

DESCRIEREA Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc. De asemenea, descrierea este și o operă literară organizată pe baza descrierii literare. Ea poate fi: • de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.); • de tip portret (enumerarea trăsăturilor fizice și morale ale unei persoane). Descrierea se deosebește de alte moduri de expunere prin următoarele caracteristici: - frecvența substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect. - prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil - sunt prezentate trăsăturile caracteristice ale unui obiect, ale unui colț din natură etc. - prezentarea imaginilor poate fi sistematica si nesistematica - sistematica: adica din planul departat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stanga sau invers; de sus in jos sau invers. - nesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede si aude pe masura ce percepe realitatea descrisa. - prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc. - atmosfera generala poate fi de liniste, freamat, veselie etc. - prezenta unui camp lexical dominant - descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existente, deveniri lente] sau dinamica [se folosesc verbe de miscare] Descrierea este modul de expunere prin care se infatiseaza trasaturile caracteristice ale unor obiecte, peisaje, privelisti, aspecte ale elementelor lumii vegetale sau animale, fenomene din natura , chipuri de oameni ,stari sufletesti. Descrierea literara este opera literara ,in proza sau in versuri, care se bazeaza pe descriere, reflectand si impresiile celui care priveste si descrie. Intr-o descriere literara, in proza sau in versuri, pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, incântare, bucurie, spaima etc.). Caracteristicile descririi literare : - prezinta imagini,forme,culori (tabloul) ; - cadrul spatial si contemporal al unei actiuni ; - atmosfera generala ; - trasaturile fizice si morale ale unor personaje (portretul) ; - accentul cade pe imagini,impresii si stari sufletesti ; - urmareste obiectele si legaturile dintre ele, sugerand vizual sau auditiv,atmosfera descrisa,asa cum este perceputa de autor ; - predomina substantivele ,adjectivele si adverbele care prezinta obiectele si particularitatile lor sau ale actiunilor in care sunt surprinse ; - verbele sunt la indicativ prezent sau imperfect ; - se folosesc procedee artistice bazate pe sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor ; - se poate imbina uneori cu alte moduri de expunere (naratiunea si dialogul). Descrierea stiintifica este o lucrare in proza in care sunt prezentate informatii precise despre un obiect (situatie geografica, dimensiune, elemente componente )intrun limbaj specific domeniului descries. Caracteristicile descrierii stiintifice : - prezinta informatii precise, care nu depind de cel care priveste ; - se folosesc ermeni specifici domeniului descris ; - nu reflecta impresii si stari sufletesti ;

Ardealul. pe parcurs (pentru a marca o pauza in ritmul actiunii. tableau.predomina subsantivele care infatiseaza precis obiectele descrise ( apartinind unei anumit cimp lexical) .2 . si exista mai multe tipuri de tablouri: tablouri de natura (intalnite. precum si a unor chipuri de oameni. a unui tinut. in succesiunea secventelor. peisajul descris avand dimensiuni mari si fiind privit panoramic. un peisaj. de Ion Pillat). in pasteluri). O descriere literara de tip special este tabloul. de N. Descrierea este folosita totodata pentru a-l face pe cititor sa inteleaga mai bine despre ce este vorba intr-o opera sau sa il faca sa patrunda intr-o lume in care el insusi poate fi un personaj.specificul descrierii respective. de M. cine face descrierea. nici sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor .verbele se folosesc la indicativ prezent . de regula. un tinut sau un fenomen al naturii de dimensiuni impresionante. de Calistrat Hogas. termenul trece m literatura din pictura si este folosit cu mai multe sensuri. ca o pictura pusa in rama. tehnica.simbolistica procedeelor artistice. alcatuite in proza sau in versuri. iar in proza se intalnesc in acele descrieri cuprinzatoare.) . a diverselor obiecte.. publicitara si/sau literara (poetica. Descrierea literara este modul de expunere care consta in zugravirea trasaturilor unui personaj sau ale unei situatii. Provenind din fr.nu se imbina cu un alt mod de expunere.. Taine.. ori la sfarsit (pentru a surprinde cadrul final. tablouri de interior sau tablouri de moravuri (cand obiectul observatiei este viata sociala). pentru modificarea cadrului sau pentru a contura portretul unui personaj). Descrierea poate fi stiintifica (obiectiva). Tabloul de natura se caracterizeaza prin aceea ca infatiseaza o priveliste. Alecsandri. Miezul iernei. apoi in elementele lui componente prezentate intr-o anumita relatie (Singur.nu se folosesc procedee artistice. perspectiva din care se face descrierea. Descrierea apare atat in operele epice (imbinandu-se cu celelalte moduri de expunere). prin intermediul imaginilor artistice (al limbajului artistic) aspectele mentionate si reflecta sentimentele si impresiile celui care descrie. Sadoveanu etc. unitar. de V. . pentru a sugera o stare de liniste. Cand se imbina cu celelalte moduri de expunere. poate sta la inceput (pentru a crea cadrul sau atmosfera actiunii). cat si in cele lirice. Balcescu. Ultimul tip de descriere prezinta plastic. Ca mod de expunere. . de echilibru). Martisor. vazute ca un tot armonios. subiectiva). in lirica si in poezia epica semnifica fixarea unei imagini importante printr-o configuratie de elemente. Este o descriere cu caracter instantaneu. Tablouri in versuri sunt pastelurile (Iarna. descrierea consta in prezentarea unui colt din natura.In realizarea unei descrieri se va urmari: aspectele descrise in raport cu reperele spatio-temporale. prezentand sugestiv notele caracteristice ale acestora.ale unui colt din natura sau a unui fenomen. . a unor fenomene specifice anumitor anotimpuri.

bucurie. scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire.3 Moduri de expunere Naratiunea . Intr-o descriere literara. cum sunt. drama sau tragedia. Acestea sunt specille genului dramatic: comedia. Alteori. ca in realitate. nuvela. Naratiunea este modul caracteristic al epicului.Este un mod de expunere prin care scriitorul prezinta in amanuntele lor specifice si impresionabile un colt din natura (peisaj). sau lucruri animate de autor (ca in basme. o stare sufleteasca. intr-o anume epoca. care pot fi oameni. punându-se mai acut in lumina conflictul psihologic. care reproduce replicile pe care le schimba cu sine insusi un personaj literar. Exista opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere. poemul eroic. insa. de exemplu. caracterul. in fata spectatorilor. formeaza actiunea. De regula. Exista opere literare in care se foloseste in intregime. spaima etc. Descrierea . Recurgând la aceasta modalitate. o fiinta.). scriitorul prezinta contradictiile psihologice puternice ale personajului repsectiv. legate de personaje. Pritre speciile genului epic care au ca mod de exopunere naratiunea. chipul unui om. Toate aceste intâmplari dintr-o naratiune. se numara: basmul. cat si opera literara sau/si fragmentul literar concepute pe baza acestui mod de expunere: . astfel. dezvaluindu-si. In astfel de opere literare. Exista si un dialog interior. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca. un obiect. scriitorul pune personajele sa vorbeasca. legenda. balada. legende sau fabule). realizând portrete. atunci când scriitorul descrie personaje. participa personajele literare. descrierea apare in cadrul naratiunii. fabula. dar si plante. Autorul povesteste fapte si intâmplari prezentate intr-un loc si un timp determinate. naratiunile prezinta intâmplari din viata oamenilor. conversatia dintre personaje. precum si alte trasaturi de caracter. Dialogul . description cu acelasi sens si semnifica atat un mod de expunere. Termenul descriere provine din lat. modul de viata al societatii omenesti. La actiune. acele intâmplari prin care scriitorul defineste firea. nehotarârea sau sovaiala personajului in situatii dilematice. pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii. dialogul. felul de a fi al personajului literar sau.Este modul de expunere prin care se reproduce. in loc sa povesteasca faptele si intâmplarile. pastelurile. describere („a zugravi. un mediu social. in vorbire directa. ca mod de expunere. sa se miste si sa gândeasca. ca mod de expunere. animale. schita. atunci când apar personaje colective. romanul. in proza sau in versuri.este o relatare a unor intâmplari intr-o ascensiune de momente. a descrie") si din fr. pe o scena. povestea. incântare. psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. un fenomen.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->