1

DESCRIEREA Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc. De asemenea, descrierea este și o operă literară organizată pe baza descrierii literare. Ea poate fi: • de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.); • de tip portret (enumerarea trăsăturilor fizice și morale ale unei persoane). Descrierea se deosebește de alte moduri de expunere prin următoarele caracteristici: - frecvența substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect. - prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil - sunt prezentate trăsăturile caracteristice ale unui obiect, ale unui colț din natură etc. - prezentarea imaginilor poate fi sistematica si nesistematica - sistematica: adica din planul departat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stanga sau invers; de sus in jos sau invers. - nesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede si aude pe masura ce percepe realitatea descrisa. - prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc. - atmosfera generala poate fi de liniste, freamat, veselie etc. - prezenta unui camp lexical dominant - descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existente, deveniri lente] sau dinamica [se folosesc verbe de miscare] Descrierea este modul de expunere prin care se infatiseaza trasaturile caracteristice ale unor obiecte, peisaje, privelisti, aspecte ale elementelor lumii vegetale sau animale, fenomene din natura , chipuri de oameni ,stari sufletesti. Descrierea literara este opera literara ,in proza sau in versuri, care se bazeaza pe descriere, reflectand si impresiile celui care priveste si descrie. Intr-o descriere literara, in proza sau in versuri, pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, incântare, bucurie, spaima etc.). Caracteristicile descririi literare : - prezinta imagini,forme,culori (tabloul) ; - cadrul spatial si contemporal al unei actiuni ; - atmosfera generala ; - trasaturile fizice si morale ale unor personaje (portretul) ; - accentul cade pe imagini,impresii si stari sufletesti ; - urmareste obiectele si legaturile dintre ele, sugerand vizual sau auditiv,atmosfera descrisa,asa cum este perceputa de autor ; - predomina substantivele ,adjectivele si adverbele care prezinta obiectele si particularitatile lor sau ale actiunilor in care sunt surprinse ; - verbele sunt la indicativ prezent sau imperfect ; - se folosesc procedee artistice bazate pe sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor ; - se poate imbina uneori cu alte moduri de expunere (naratiunea si dialogul). Descrierea stiintifica este o lucrare in proza in care sunt prezentate informatii precise despre un obiect (situatie geografica, dimensiune, elemente componente )intrun limbaj specific domeniului descries. Caracteristicile descrierii stiintifice : - prezinta informatii precise, care nu depind de cel care priveste ; - se folosesc ermeni specifici domeniului descris ; - nu reflecta impresii si stari sufletesti ;

) . a unui tinut. Descrierea apare atat in operele epice (imbinandu-se cu celelalte moduri de expunere). de V. pe parcurs (pentru a marca o pauza in ritmul actiunii. . tablouri de interior sau tablouri de moravuri (cand obiectul observatiei este viata sociala).nu se folosesc procedee artistice. unitar. de regula. de echilibru).ale unui colt din natura sau a unui fenomen. Tabloul de natura se caracterizeaza prin aceea ca infatiseaza o priveliste.predomina subsantivele care infatiseaza precis obiectele descrise ( apartinind unei anumit cimp lexical) . poate sta la inceput (pentru a crea cadrul sau atmosfera actiunii). tehnica. de M. Ardealul.verbele se folosesc la indicativ prezent . subiectiva). apoi in elementele lui componente prezentate intr-o anumita relatie (Singur. Provenind din fr.simbolistica procedeelor artistice.nu se imbina cu un alt mod de expunere.In realizarea unei descrieri se va urmari: aspectele descrise in raport cu reperele spatio-temporale. cat si in cele lirice. in succesiunea secventelor. Descrierea literara este modul de expunere care consta in zugravirea trasaturilor unui personaj sau ale unei situatii. ori la sfarsit (pentru a surprinde cadrul final. Sadoveanu etc. a diverselor obiecte. prin intermediul imaginilor artistice (al limbajului artistic) aspectele mentionate si reflecta sentimentele si impresiile celui care descrie. Martisor.2 . perspectiva din care se face descrierea. Miezul iernei. publicitara si/sau literara (poetica. si exista mai multe tipuri de tablouri: tablouri de natura (intalnite. Ca mod de expunere. . in pasteluri). Tablouri in versuri sunt pastelurile (Iarna. a unor fenomene specifice anumitor anotimpuri. Descrierea este folosita totodata pentru a-l face pe cititor sa inteleaga mai bine despre ce este vorba intr-o opera sau sa il faca sa patrunda intr-o lume in care el insusi poate fi un personaj. vazute ca un tot armonios. de Ion Pillat). precum si a unor chipuri de oameni. nici sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor . un peisaj. descrierea consta in prezentarea unui colt din natura. Ultimul tip de descriere prezinta plastic. Taine.. pentru a sugera o stare de liniste. de Calistrat Hogas. ca o pictura pusa in rama. alcatuite in proza sau in versuri. O descriere literara de tip special este tabloul. peisajul descris avand dimensiuni mari si fiind privit panoramic... in lirica si in poezia epica semnifica fixarea unei imagini importante printr-o configuratie de elemente. Balcescu. Descrierea poate fi stiintifica (obiectiva). tableau. Cand se imbina cu celelalte moduri de expunere. .specificul descrierii respective. un tinut sau un fenomen al naturii de dimensiuni impresionante. pentru modificarea cadrului sau pentru a contura portretul unui personaj). cine face descrierea. prezentand sugestiv notele caracteristice ale acestora. Alecsandri. de N. iar in proza se intalnesc in acele descrieri cuprinzatoare. Este o descriere cu caracter instantaneu. termenul trece m literatura din pictura si este folosit cu mai multe sensuri.

scriitorul pune personajele sa vorbeasca. sa se miste si sa gândeasca. atunci când scriitorul descrie personaje. incântare. realizând portrete. spaima etc. Exista si un dialog interior. poemul eroic. ca mod de expunere. atunci când apar personaje colective. Alteori. formeaza actiunea. Acestea sunt specille genului dramatic: comedia. precum si alte trasaturi de caracter. felul de a fi al personajului literar sau. ca in realitate. se numara: basmul. Intr-o descriere literara. fabula. modul de viata al societatii omenesti. dezvaluindu-si. legate de personaje. description cu acelasi sens si semnifica atat un mod de expunere. conversatia dintre personaje. caracterul. un fenomen. La actiune. care reproduce replicile pe care le schimba cu sine insusi un personaj literar. balada. legende sau fabule). descrierea apare in cadrul naratiunii. Autorul povesteste fapte si intâmplari prezentate intr-un loc si un timp determinate. Naratiunea este modul caracteristic al epicului. scriitorul prezinta contradictiile psihologice puternice ale personajului repsectiv. participa personajele literare.). care pot fi oameni. pe o scena. un mediu social. pastelurile.3 Moduri de expunere Naratiunea . insa. o stare sufleteasca. in vorbire directa. psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. bucurie. punându-se mai acut in lumina conflictul psihologic. nuvela. scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire. Dialogul . de exemplu. Exista opere literare in care se foloseste in intregime. in proza sau in versuri. Pritre speciile genului epic care au ca mod de exopunere naratiunea. pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii. dar si plante. dialogul. astfel. Recurgând la aceasta modalitate. naratiunile prezinta intâmplari din viata oamenilor. un obiect. sau lucruri animate de autor (ca in basme. schita.Este un mod de expunere prin care scriitorul prezinta in amanuntele lor specifice si impresionabile un colt din natura (peisaj). ca mod de expunere. romanul.este o relatare a unor intâmplari intr-o ascensiune de momente. Descrierea . cat si opera literara sau/si fragmentul literar concepute pe baza acestui mod de expunere: . o fiinta. nehotarârea sau sovaiala personajului in situatii dilematice. animale. a descrie") si din fr. legenda. Termenul descriere provine din lat. povestea. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca. in loc sa povesteasca faptele si intâmplarile. intr-o anume epoca. describere („a zugravi. De regula. acele intâmplari prin care scriitorul defineste firea. drama sau tragedia. Exista opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere. In astfel de opere literare. cum sunt. chipul unui om. in fata spectatorilor. Toate aceste intâmplari dintr-o naratiune.Este modul de expunere prin care se reproduce.