1

DESCRIEREA Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc. De asemenea, descrierea este și o operă literară organizată pe baza descrierii literare. Ea poate fi: • de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.); • de tip portret (enumerarea trăsăturilor fizice și morale ale unei persoane). Descrierea se deosebește de alte moduri de expunere prin următoarele caracteristici: - frecvența substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect. - prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil - sunt prezentate trăsăturile caracteristice ale unui obiect, ale unui colț din natură etc. - prezentarea imaginilor poate fi sistematica si nesistematica - sistematica: adica din planul departat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stanga sau invers; de sus in jos sau invers. - nesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede si aude pe masura ce percepe realitatea descrisa. - prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc. - atmosfera generala poate fi de liniste, freamat, veselie etc. - prezenta unui camp lexical dominant - descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existente, deveniri lente] sau dinamica [se folosesc verbe de miscare] Descrierea este modul de expunere prin care se infatiseaza trasaturile caracteristice ale unor obiecte, peisaje, privelisti, aspecte ale elementelor lumii vegetale sau animale, fenomene din natura , chipuri de oameni ,stari sufletesti. Descrierea literara este opera literara ,in proza sau in versuri, care se bazeaza pe descriere, reflectand si impresiile celui care priveste si descrie. Intr-o descriere literara, in proza sau in versuri, pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, incântare, bucurie, spaima etc.). Caracteristicile descririi literare : - prezinta imagini,forme,culori (tabloul) ; - cadrul spatial si contemporal al unei actiuni ; - atmosfera generala ; - trasaturile fizice si morale ale unor personaje (portretul) ; - accentul cade pe imagini,impresii si stari sufletesti ; - urmareste obiectele si legaturile dintre ele, sugerand vizual sau auditiv,atmosfera descrisa,asa cum este perceputa de autor ; - predomina substantivele ,adjectivele si adverbele care prezinta obiectele si particularitatile lor sau ale actiunilor in care sunt surprinse ; - verbele sunt la indicativ prezent sau imperfect ; - se folosesc procedee artistice bazate pe sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor ; - se poate imbina uneori cu alte moduri de expunere (naratiunea si dialogul). Descrierea stiintifica este o lucrare in proza in care sunt prezentate informatii precise despre un obiect (situatie geografica, dimensiune, elemente componente )intrun limbaj specific domeniului descries. Caracteristicile descrierii stiintifice : - prezinta informatii precise, care nu depind de cel care priveste ; - se folosesc ermeni specifici domeniului descris ; - nu reflecta impresii si stari sufletesti ;

Este o descriere cu caracter instantaneu. prin intermediul imaginilor artistice (al limbajului artistic) aspectele mentionate si reflecta sentimentele si impresiile celui care descrie.nu se folosesc procedee artistice. ori la sfarsit (pentru a surprinde cadrul final. in lirica si in poezia epica semnifica fixarea unei imagini importante printr-o configuratie de elemente. Miezul iernei. poate sta la inceput (pentru a crea cadrul sau atmosfera actiunii).2 . in pasteluri).nu se imbina cu un alt mod de expunere. cine face descrierea. de M. unitar. Descrierea poate fi stiintifica (obiectiva). vazute ca un tot armonios. Ultimul tip de descriere prezinta plastic. ca o pictura pusa in rama. apoi in elementele lui componente prezentate intr-o anumita relatie (Singur. si exista mai multe tipuri de tablouri: tablouri de natura (intalnite.simbolistica procedeelor artistice. de V. subiectiva). termenul trece m literatura din pictura si este folosit cu mai multe sensuri. peisajul descris avand dimensiuni mari si fiind privit panoramic. Descrierea este folosita totodata pentru a-l face pe cititor sa inteleaga mai bine despre ce este vorba intr-o opera sau sa il faca sa patrunda intr-o lume in care el insusi poate fi un personaj.. un peisaj. a unui tinut. de echilibru). tehnica. Ca mod de expunere. .specificul descrierii respective. in succesiunea secventelor. de N. prezentand sugestiv notele caracteristice ale acestora.. Provenind din fr.) . cat si in cele lirice. Tabloul de natura se caracterizeaza prin aceea ca infatiseaza o priveliste. Tablouri in versuri sunt pastelurile (Iarna. perspectiva din care se face descrierea. de regula. pentru modificarea cadrului sau pentru a contura portretul unui personaj). precum si a unor chipuri de oameni.In realizarea unei descrieri se va urmari: aspectele descrise in raport cu reperele spatio-temporale. Descrierea apare atat in operele epice (imbinandu-se cu celelalte moduri de expunere). descrierea consta in prezentarea unui colt din natura. Taine. pe parcurs (pentru a marca o pauza in ritmul actiunii. tableau. O descriere literara de tip special este tabloul. tablouri de interior sau tablouri de moravuri (cand obiectul observatiei este viata sociala).. un tinut sau un fenomen al naturii de dimensiuni impresionante. Cand se imbina cu celelalte moduri de expunere.predomina subsantivele care infatiseaza precis obiectele descrise ( apartinind unei anumit cimp lexical) . . de Ion Pillat). Martisor. Sadoveanu etc.ale unui colt din natura sau a unui fenomen. a diverselor obiecte. Descrierea literara este modul de expunere care consta in zugravirea trasaturilor unui personaj sau ale unei situatii.verbele se folosesc la indicativ prezent . de Calistrat Hogas. a unor fenomene specifice anumitor anotimpuri. iar in proza se intalnesc in acele descrieri cuprinzatoare. publicitara si/sau literara (poetica. alcatuite in proza sau in versuri. Ardealul. Alecsandri. Balcescu. nici sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor . pentru a sugera o stare de liniste. .

La actiune. scriitorul prezinta contradictiile psihologice puternice ale personajului repsectiv.Este modul de expunere prin care se reproduce. atunci când apar personaje colective. Exista opere literare in care se foloseste in intregime. De regula. Autorul povesteste fapte si intâmplari prezentate intr-un loc si un timp determinate. punându-se mai acut in lumina conflictul psihologic. Exista si un dialog interior. formeaza actiunea. caracterul. Toate aceste intâmplari dintr-o naratiune. cum sunt. balada. describere („a zugravi. chipul unui om. intr-o anume epoca. participa personajele literare. Dialogul . romanul. in loc sa povesteasca faptele si intâmplarile. conversatia dintre personaje. o fiinta. dar si plante. un obiect. Pritre speciile genului epic care au ca mod de exopunere naratiunea. in proza sau in versuri. ca mod de expunere. nuvela. animale. legende sau fabule). se numara: basmul. ca in realitate.). Naratiunea este modul caracteristic al epicului. realizând portrete. dialogul. In astfel de opere literare. povestea. drama sau tragedia. descrierea apare in cadrul naratiunii.3 Moduri de expunere Naratiunea .este o relatare a unor intâmplari intr-o ascensiune de momente. insa. scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire. spaima etc. poemul eroic. ca mod de expunere. Acestea sunt specille genului dramatic: comedia. Alteori. sau lucruri animate de autor (ca in basme. un mediu social. incântare. Recurgând la aceasta modalitate. astfel. precum si alte trasaturi de caracter. fabula. in fata spectatorilor. psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. Descrierea . sa se miste si sa gândeasca. scriitorul pune personajele sa vorbeasca. Termenul descriere provine din lat. pe o scena. pastelurile. description cu acelasi sens si semnifica atat un mod de expunere. in vorbire directa. care reproduce replicile pe care le schimba cu sine insusi un personaj literar. schita. bucurie. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca. Intr-o descriere literara. cat si opera literara sau/si fragmentul literar concepute pe baza acestui mod de expunere: . modul de viata al societatii omenesti. legate de personaje. atunci când scriitorul descrie personaje. Exista opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere. acele intâmplari prin care scriitorul defineste firea. legenda. nehotarârea sau sovaiala personajului in situatii dilematice. un fenomen. pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii. dezvaluindu-si. a descrie") si din fr. naratiunile prezinta intâmplari din viata oamenilor. care pot fi oameni. de exemplu.Este un mod de expunere prin care scriitorul prezinta in amanuntele lor specifice si impresionabile un colt din natura (peisaj). felul de a fi al personajului literar sau. o stare sufleteasca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful