1

DESCRIEREA Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc. De asemenea, descrierea este și o operă literară organizată pe baza descrierii literare. Ea poate fi: • de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.); • de tip portret (enumerarea trăsăturilor fizice și morale ale unei persoane). Descrierea se deosebește de alte moduri de expunere prin următoarele caracteristici: - frecvența substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect. - prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil - sunt prezentate trăsăturile caracteristice ale unui obiect, ale unui colț din natură etc. - prezentarea imaginilor poate fi sistematica si nesistematica - sistematica: adica din planul departat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stanga sau invers; de sus in jos sau invers. - nesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede si aude pe masura ce percepe realitatea descrisa. - prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc. - atmosfera generala poate fi de liniste, freamat, veselie etc. - prezenta unui camp lexical dominant - descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existente, deveniri lente] sau dinamica [se folosesc verbe de miscare] Descrierea este modul de expunere prin care se infatiseaza trasaturile caracteristice ale unor obiecte, peisaje, privelisti, aspecte ale elementelor lumii vegetale sau animale, fenomene din natura , chipuri de oameni ,stari sufletesti. Descrierea literara este opera literara ,in proza sau in versuri, care se bazeaza pe descriere, reflectand si impresiile celui care priveste si descrie. Intr-o descriere literara, in proza sau in versuri, pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, incântare, bucurie, spaima etc.). Caracteristicile descririi literare : - prezinta imagini,forme,culori (tabloul) ; - cadrul spatial si contemporal al unei actiuni ; - atmosfera generala ; - trasaturile fizice si morale ale unor personaje (portretul) ; - accentul cade pe imagini,impresii si stari sufletesti ; - urmareste obiectele si legaturile dintre ele, sugerand vizual sau auditiv,atmosfera descrisa,asa cum este perceputa de autor ; - predomina substantivele ,adjectivele si adverbele care prezinta obiectele si particularitatile lor sau ale actiunilor in care sunt surprinse ; - verbele sunt la indicativ prezent sau imperfect ; - se folosesc procedee artistice bazate pe sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor ; - se poate imbina uneori cu alte moduri de expunere (naratiunea si dialogul). Descrierea stiintifica este o lucrare in proza in care sunt prezentate informatii precise despre un obiect (situatie geografica, dimensiune, elemente componente )intrun limbaj specific domeniului descries. Caracteristicile descrierii stiintifice : - prezinta informatii precise, care nu depind de cel care priveste ; - se folosesc ermeni specifici domeniului descris ; - nu reflecta impresii si stari sufletesti ;

perspectiva din care se face descrierea. Balcescu. un peisaj.2 . Miezul iernei. alcatuite in proza sau in versuri. in succesiunea secventelor. vazute ca un tot armonios. Descrierea apare atat in operele epice (imbinandu-se cu celelalte moduri de expunere). poate sta la inceput (pentru a crea cadrul sau atmosfera actiunii). publicitara si/sau literara (poetica. de Calistrat Hogas. Tablouri in versuri sunt pastelurile (Iarna.nu se imbina cu un alt mod de expunere.ale unui colt din natura sau a unui fenomen.In realizarea unei descrieri se va urmari: aspectele descrise in raport cu reperele spatio-temporale. si exista mai multe tipuri de tablouri: tablouri de natura (intalnite. de Ion Pillat). tablouri de interior sau tablouri de moravuri (cand obiectul observatiei este viata sociala). nici sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor . de M. in pasteluri). de echilibru). prin intermediul imaginilor artistice (al limbajului artistic) aspectele mentionate si reflecta sentimentele si impresiile celui care descrie. pe parcurs (pentru a marca o pauza in ritmul actiunii. pentru a sugera o stare de liniste. in lirica si in poezia epica semnifica fixarea unei imagini importante printr-o configuratie de elemente. prezentand sugestiv notele caracteristice ale acestora. unitar. O descriere literara de tip special este tabloul. de regula.predomina subsantivele care infatiseaza precis obiectele descrise ( apartinind unei anumit cimp lexical) . cine face descrierea. Cand se imbina cu celelalte moduri de expunere. Tabloul de natura se caracterizeaza prin aceea ca infatiseaza o priveliste. Alecsandri.verbele se folosesc la indicativ prezent . precum si a unor chipuri de oameni. . Provenind din fr. Sadoveanu etc.. un tinut sau un fenomen al naturii de dimensiuni impresionante.simbolistica procedeelor artistice. cat si in cele lirice. descrierea consta in prezentarea unui colt din natura. . Ardealul. a unor fenomene specifice anumitor anotimpuri. de N. Descrierea literara este modul de expunere care consta in zugravirea trasaturilor unui personaj sau ale unei situatii. Descrierea este folosita totodata pentru a-l face pe cititor sa inteleaga mai bine despre ce este vorba intr-o opera sau sa il faca sa patrunda intr-o lume in care el insusi poate fi un personaj. a diverselor obiecte.. . Martisor.. Este o descriere cu caracter instantaneu. ca o pictura pusa in rama.specificul descrierii respective. Ca mod de expunere. Taine. pentru modificarea cadrului sau pentru a contura portretul unui personaj). apoi in elementele lui componente prezentate intr-o anumita relatie (Singur. tehnica.nu se folosesc procedee artistice.) . Ultimul tip de descriere prezinta plastic. peisajul descris avand dimensiuni mari si fiind privit panoramic. a unui tinut. Descrierea poate fi stiintifica (obiectiva). ori la sfarsit (pentru a surprinde cadrul final. subiectiva). iar in proza se intalnesc in acele descrieri cuprinzatoare. de V. tableau. termenul trece m literatura din pictura si este folosit cu mai multe sensuri.

cat si opera literara sau/si fragmentul literar concepute pe baza acestui mod de expunere: . drama sau tragedia. description cu acelasi sens si semnifica atat un mod de expunere.Este un mod de expunere prin care scriitorul prezinta in amanuntele lor specifice si impresionabile un colt din natura (peisaj). animale. Descrierea . pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii. povestea. un obiect. Termenul descriere provine din lat. un mediu social. precum si alte trasaturi de caracter. La actiune. sa se miste si sa gândeasca. scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire. de exemplu.este o relatare a unor intâmplari intr-o ascensiune de momente. realizând portrete. nehotarârea sau sovaiala personajului in situatii dilematice. in loc sa povesteasca faptele si intâmplarile. modul de viata al societatii omenesti. balada. Naratiunea este modul caracteristic al epicului. fabula. Toate aceste intâmplari dintr-o naratiune. a descrie") si din fr. felul de a fi al personajului literar sau. scriitorul prezinta contradictiile psihologice puternice ale personajului repsectiv. Autorul povesteste fapte si intâmplari prezentate intr-un loc si un timp determinate. pe o scena. conversatia dintre personaje. dar si plante. in fata spectatorilor. participa personajele literare. o fiinta. poemul eroic. insa. intr-o anume epoca. o stare sufleteasca. spaima etc. Recurgând la aceasta modalitate.3 Moduri de expunere Naratiunea . nuvela. scriitorul pune personajele sa vorbeasca. De regula. acele intâmplari prin care scriitorul defineste firea. punându-se mai acut in lumina conflictul psihologic. atunci când scriitorul descrie personaje. ca mod de expunere. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca. ca mod de expunere. caracterul. legende sau fabule). dialogul. Intr-o descriere literara. chipul unui om. Dialogul .Este modul de expunere prin care se reproduce. Exista si un dialog interior. psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. describere („a zugravi. Pritre speciile genului epic care au ca mod de exopunere naratiunea. dezvaluindu-si. se numara: basmul. romanul. astfel. legenda. in vorbire directa. naratiunile prezinta intâmplari din viata oamenilor. sau lucruri animate de autor (ca in basme. un fenomen. cum sunt. incântare. Alteori. atunci când apar personaje colective. care pot fi oameni. In astfel de opere literare. formeaza actiunea. Exista opere literare in care se foloseste in intregime.). descrierea apare in cadrul naratiunii. pastelurile. bucurie. Acestea sunt specille genului dramatic: comedia. in proza sau in versuri. care reproduce replicile pe care le schimba cu sine insusi un personaj literar. legate de personaje. ca in realitate. Exista opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere. schita.