1

DESCRIEREA Descrierea este un mod de expunere prin care se prezintă trăsăturile caracteristice ale unui colț din natură, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc. De asemenea, descrierea este și o operă literară organizată pe baza descrierii literare. Ea poate fi: • de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.); • de tip portret (enumerarea trăsăturilor fizice și morale ale unei persoane). Descrierea se deosebește de alte moduri de expunere prin următoarele caracteristici: - frecvența substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul prezent sau imperfect. - prezența imaginilor artistice și a figurilor de stil - sunt prezentate trăsăturile caracteristice ale unui obiect, ale unui colț din natură etc. - prezentarea imaginilor poate fi sistematica si nesistematica - sistematica: adica din planul departat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stanga sau invers; de sus in jos sau invers. - nesistematica: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede si aude pe masura ce percepe realitatea descrisa. - prezenta cadrului temporal si spatial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc. - atmosfera generala poate fi de liniste, freamat, veselie etc. - prezenta unui camp lexical dominant - descrierea poate fi statica [se folosesc verbe ce denumesc existente, deveniri lente] sau dinamica [se folosesc verbe de miscare] Descrierea este modul de expunere prin care se infatiseaza trasaturile caracteristice ale unor obiecte, peisaje, privelisti, aspecte ale elementelor lumii vegetale sau animale, fenomene din natura , chipuri de oameni ,stari sufletesti. Descrierea literara este opera literara ,in proza sau in versuri, care se bazeaza pe descriere, reflectand si impresiile celui care priveste si descrie. Intr-o descriere literara, in proza sau in versuri, pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, incântare, bucurie, spaima etc.). Caracteristicile descririi literare : - prezinta imagini,forme,culori (tabloul) ; - cadrul spatial si contemporal al unei actiuni ; - atmosfera generala ; - trasaturile fizice si morale ale unor personaje (portretul) ; - accentul cade pe imagini,impresii si stari sufletesti ; - urmareste obiectele si legaturile dintre ele, sugerand vizual sau auditiv,atmosfera descrisa,asa cum este perceputa de autor ; - predomina substantivele ,adjectivele si adverbele care prezinta obiectele si particularitatile lor sau ale actiunilor in care sunt surprinse ; - verbele sunt la indicativ prezent sau imperfect ; - se folosesc procedee artistice bazate pe sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor ; - se poate imbina uneori cu alte moduri de expunere (naratiunea si dialogul). Descrierea stiintifica este o lucrare in proza in care sunt prezentate informatii precise despre un obiect (situatie geografica, dimensiune, elemente componente )intrun limbaj specific domeniului descries. Caracteristicile descrierii stiintifice : - prezinta informatii precise, care nu depind de cel care priveste ; - se folosesc ermeni specifici domeniului descris ; - nu reflecta impresii si stari sufletesti ;

peisajul descris avand dimensiuni mari si fiind privit panoramic. si exista mai multe tipuri de tablouri: tablouri de natura (intalnite. unitar. de Calistrat Hogas. Ardealul. Provenind din fr.. Tabloul de natura se caracterizeaza prin aceea ca infatiseaza o priveliste. ori la sfarsit (pentru a surprinde cadrul final. in lirica si in poezia epica semnifica fixarea unei imagini importante printr-o configuratie de elemente. Descrierea poate fi stiintifica (obiectiva). publicitara si/sau literara (poetica. . alcatuite in proza sau in versuri. cat si in cele lirice. poate sta la inceput (pentru a crea cadrul sau atmosfera actiunii).predomina subsantivele care infatiseaza precis obiectele descrise ( apartinind unei anumit cimp lexical) . Sadoveanu etc. tehnica. de echilibru). de M. Cand se imbina cu celelalte moduri de expunere. a unui tinut. pentru a sugera o stare de liniste. pe parcurs (pentru a marca o pauza in ritmul actiunii. precum si a unor chipuri de oameni. un tinut sau un fenomen al naturii de dimensiuni impresionante. tablouri de interior sau tablouri de moravuri (cand obiectul observatiei este viata sociala). . de N. un peisaj. cine face descrierea. vazute ca un tot armonios.) . termenul trece m literatura din pictura si este folosit cu mai multe sensuri. apoi in elementele lui componente prezentate intr-o anumita relatie (Singur. Alecsandri. ca o pictura pusa in rama. . iar in proza se intalnesc in acele descrieri cuprinzatoare. Descrierea este folosita totodata pentru a-l face pe cititor sa inteleaga mai bine despre ce este vorba intr-o opera sau sa il faca sa patrunda intr-o lume in care el insusi poate fi un personaj. Tablouri in versuri sunt pastelurile (Iarna.verbele se folosesc la indicativ prezent .specificul descrierii respective.nu se folosesc procedee artistice. O descriere literara de tip special este tabloul. perspectiva din care se face descrierea. in succesiunea secventelor. de regula. de Ion Pillat). pentru modificarea cadrului sau pentru a contura portretul unui personaj). Este o descriere cu caracter instantaneu. de V. Ultimul tip de descriere prezinta plastic.ale unui colt din natura sau a unui fenomen. subiectiva).. a diverselor obiecte. tableau. descrierea consta in prezentarea unui colt din natura. Ca mod de expunere.nu se imbina cu un alt mod de expunere. Martisor. Taine.2 . Balcescu.simbolistica procedeelor artistice. Miezul iernei. prin intermediul imaginilor artistice (al limbajului artistic) aspectele mentionate si reflecta sentimentele si impresiile celui care descrie.. prezentand sugestiv notele caracteristice ale acestora.In realizarea unei descrieri se va urmari: aspectele descrise in raport cu reperele spatio-temporale. in pasteluri). nici sensurile mai putin obisnuite ale cuvintelor . Descrierea literara este modul de expunere care consta in zugravirea trasaturilor unui personaj sau ale unei situatii. a unor fenomene specifice anumitor anotimpuri. Descrierea apare atat in operele epice (imbinandu-se cu celelalte moduri de expunere).

ca mod de expunere. pe o scena. cat si opera literara sau/si fragmentul literar concepute pe baza acestui mod de expunere: . felul de a fi al personajului literar sau. astfel. La actiune. modul de viata al societatii omenesti. in proza sau in versuri.Este modul de expunere prin care se reproduce. insa. participa personajele literare. atunci când scriitorul descrie personaje. Termenul descriere provine din lat. in vorbire directa. a descrie") si din fr. scriitorul prezinta contradictiile psihologice puternice ale personajului repsectiv. un obiect. legende sau fabule). dialogul. un mediu social. povestea. legate de personaje. In astfel de opere literare. drama sau tragedia. descrierea apare in cadrul naratiunii. care pot fi oameni. de exemplu. nuvela. o stare sufleteasca.este o relatare a unor intâmplari intr-o ascensiune de momente. description cu acelasi sens si semnifica atat un mod de expunere. Pritre speciile genului epic care au ca mod de exopunere naratiunea. legenda. Autorul povesteste fapte si intâmplari prezentate intr-un loc si un timp determinate. cum sunt. realizând portrete. Descrierea . un fenomen. caracterul. romanul. scriitorul pune personajele sa vorbeasca. describere („a zugravi. naratiunile prezinta intâmplari din viata oamenilor. conversatia dintre personaje. in fata spectatorilor. chipul unui om. dar si plante. poemul eroic. Naratiunea este modul caracteristic al epicului. animale. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca. bucurie. se numara: basmul. balada. Acestea sunt specille genului dramatic: comedia. care reproduce replicile pe care le schimba cu sine insusi un personaj literar. formeaza actiunea. punându-se mai acut in lumina conflictul psihologic. Dialogul .Este un mod de expunere prin care scriitorul prezinta in amanuntele lor specifice si impresionabile un colt din natura (peisaj). pe lânga prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii. atunci când apar personaje colective. Exista opere literare construite exclusiv prin apelul la descriere. ca in realitate. dezvaluindu-si. Alteori. precum si alte trasaturi de caracter. Toate aceste intâmplari dintr-o naratiune. o fiinta.3 Moduri de expunere Naratiunea . in loc sa povesteasca faptele si intâmplarile. sau lucruri animate de autor (ca in basme. schita. scriitorul da glas si sentimentelor declansate in sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire. ca mod de expunere.). spaima etc. pastelurile. intr-o anume epoca. Recurgând la aceasta modalitate. Exista si un dialog interior. nehotarârea sau sovaiala personajului in situatii dilematice. De regula. incântare. psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. Exista opere literare in care se foloseste in intregime. Intr-o descriere literara. acele intâmplari prin care scriitorul defineste firea. sa se miste si sa gândeasca. fabula.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful