P. 1
area Si a Masinilor Si Aparatelor Electrocasnice (1)

area Si a Masinilor Si Aparatelor Electrocasnice (1)

|Views: 9|Likes:
Published by Serban Ion Viorel

More info:

Published by: Serban Ion Viorel on Mar 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/19/2014

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

MECI–CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE DOMENIU: ELECTRIC NIVEL: 2 CALIFICARE: ELECTRICIAN DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII
APARATURĂ ELECTROCASNICĂ

Martie 2009
1
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Autor: TATIANA – GENOVEVA GHEORGHIU Profesor inginer, grad didactic I

2

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

CUPRINS 1. 2. 3. 4. 5. Competenţe Informaţii despre specificul agenţilor economici Modalitatea de organizare a practicii Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii Instrumente de lucru ale elevului necesare desfaşurării practicii Jurnal de practică Instalarea maşinilor şi aparatele electrocasnice Fişa de observaţie Fişa de lucru Fişa tehnologica Studiu de caz Localizarea defectelor maşinilor şi aparatelor electrocasnice Fişa de lucru Fişa tehnologica Fişa de constatare Studiu de caz Executarea reparaţiilor maşinilor şi aparatelor electrocasnice Fişe de lucru Fişe tehnologice Studiu de caz Miniproiect Portofoliu de practică Organizarea evaluării Anexe Bibliografie 4 5 7 9 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 26 29 30 32 33 34 42

6. 7. 8.

3

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1. COMPETENŢE
Parcurgerea modulului Exploatarea şi întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice se va desfăşura in cadrul Stagiului de pregătire practică comasată. Conţinuturile acestui modul vă oferă posibilitate ca la finalul acestuia, să obţineţi competenţe privind:
• • •

Instalarea maşinilor şi aparatele electrocasnice. Localizarea defectelor maşinilor şi aparatelor electrocasnice Executarea reparaţiilor maşinilor şi aparatelor electrocasnice

Pentru a obţine aceste competenţe, pe parcursul activităţilor veţi studia o categorie largă de maşini şi aparate electrocasnice şi vă veţi dezvolta abilităţi practice şi creative privind:
 

identificarea părţilor componente ale maşinilor şi aparatelor electrocasnice modul lor de funcţionare a diferitelor categorii de maşini şi aparate instalarea maşinilor şi aparatele electrocasnice. expolatarea maşinilor şi aparatele electrocasnice. întreţinerea maşinilor şi aparatele electrocasnice. tipurile de defecte ale maşinilor şi aparatelor electrocasnice cauzele şi efectele defectelor; modalităţile de recunoaştere şi localizare a defectelor lucrările specifice de reparare, verificare şi reglare după remediere pentru

electrocasnice
   


 

diverse maşini şi aparate electrocasnice Abilităţile dobândite vă asigură baza practică necesară pentru desfăşurarea activităţii ca Electrician de întreţinere şi reparaţii aparatură electrocasnică, dar pot reprezenta o pregătire personală, pe care o veţi putea folosi în viaţa de zi cu zi, având în vedere că mare parte dintre maşinile şi aparatele electrocasnice le întâlniţi în locuinţa voastră şi le utilizaţi zilnic 4
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

Agentul economic la care se desfăşoară activitatea de instruire practică comasată poate desfăşura activitate productivă în domeniul electric sau în oricare alt domeniu dar trebuie să aibă în structura organizatorică un atelier care să asigure exploatarea şi intreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice.

Atelierele în care se desfăşoară instruirea practică sunt organizate

conform condiţiilor specifice agentului economic (spaţii acoperite, iluminate artificial, aerisite, care să permită activităţi individuale sau în echipă).

Activitatea de instruire practică comasată în atelierele de întreţinere şi

reparaţii trebuie să permită depistarea, localizarea, izolarea şi remedierea defectelor specifice maşinilor şi aparatelor electrocasnice.

Informaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru

semnate: - activitatea de instruire practică comasată se desfăşoară doar pe baza convenţiei cadru semnate între unitatea de învăţământ, agentul economic şi elev/ părintele elevului (pentru elevii minori); - pe perioada practicii elevul practicant nu poate avea statutul de angajat şi nu poate pretinde salariu în perioada de practică desfăşurată conform convenţiei cadru; - partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă sau avantaje în natură, pentru care se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform reglementărilor în vigoare; - agentul economic şi elevii pot beneficia de prevederile Legii 72/ 27 martie 2007 (elevii practicanţi pot fi angajaţi pe perioadele de vacanţă).

Agentul economic organizator de practică are următoarele obligaţii:

5

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

- va stabili un tutore pentru stagiul de pregătire practică dintre angajaţii proprii ale cărui sarcini sunt conforme cu prevederile Convenţiei cadru de pregătire practică ce stă la baza desfăşurării acesteia la agentul economic; - în cazul în care elevul nu respectă obligaţiile ce îi revin înştiinţează maistrul instructor; - înainte de începerea stagiului de practică va instrui elevul cu privire la normele de sănătatea şi securitatea muncii conform legislaţiei în vigoare; - va lua măsurile necesare pentru sănătatea şi securitatea în muncă a practicanţilor conform Legii 319/2006, precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor profesionale conform Codului muncii;
-

poate beneficia de prevederile Legii 72/2007; pregătire practică în întreprinderi a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic.

- va respecta prevederile Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de

Facilităţile pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică vor fi

consemnate în Convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprinderi a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic şi se referă la gratificări, prime sau alte avantaje (plata transportului la şi de la întreprindere, tichete de masă, acces la cantina agentului economic, partener de practică).

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic – se stabilesc de

comun acord între unitatea de învăţământ din care provine elevul – ca organizator de practică şi agentul economic. În plus practicanţii au obligaţia: - de a respecta programul de lucru stabilit de agentul economic; - de a executa activităţile solicitate de tutorele desemnat de agentul economic; - de a respecta normele de sănătatea şi securitatea muncii pe care şi le – a însuşit înainte de începerea stagiului de practică; - de a respecta regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică; - de a purta însemnele distinctive ale şcolii pe durata desfăşurării stagiului de practică. 6
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

În cazul nerespectării obligaţiilor ce îi revin elevul va fi sancţionat conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţilor de învăţământ preuniversitar şi al Regulamentului intern al şcolii unde este înmatriculat.

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
Practica comasată, spre deosebire de practica curentă, se caracterizează prin aceea că instruirea practică se desfăşoară continuu, cel puţin pe durata unei săptămâni, la agentul economic sau, după caz, în atelierul de instruire practică sau laboratorul de specialitate al unităţii de învăţământ. Parcurgerea modulului Exploatarea şi întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice se realizează prin activităţi de instruire practică si de laborator tehnologic. Activitatea în perioada de practică comasată este se recomandă a se realiza cu clasa organizată pe grupe de elevi, efectivul maxim la grupă fiind de 15 elevi. Instruirea în laboratorul tehnologic se recomandă să se desfăşoare în cabinete de specialitate, dotate cu mobilier adecvat şi, în funcţie de posibilităţi, cu alte materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/şi filme didactice tematice, planşe didactice, panoplii şi machete didactice sau/şi funcţionale, componente ale maşinilor şi aparatelor electrocasnice. Instruirea practică se recomandă să se desfăşoare în secţiile şi atelierele specifice ale agenţilor economici locali sau/şi în atelierele şcolare care dispun de o dotare corespunzătoare modulului Colectivele de elevi sunt coordonate din partea unităţii de învăţământ de un maistru instructor şi din partea agentului economic de un tutore. Rolul maistrului instructor – cadru didactic este acela de a asigura dobândirea competenţelor prevăzute în Standardul de pregătire profesională şi aşa cum sunt precizate în curriculumul aferent modulului Exploatarea şi întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice.

7

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Evaluarea elevului va fi realizată de către maistrul instructor ţinând cont de observaţiile persoanei desemnate de agentul economic pentru coordonarea practicii comasate. Tutorele, desemnat de agentul economic, stabileşte alături de maistrul instructor, locurile de muncă unde se va desfăşura practica comasată de către elevi, activităţile pe care aceştia din urmă le vor desfăşura în vederea dobândirii competenţelor profesionale asociate modulului, urmăreşte comportamentul practicantului în timpul practicii comasate şi participă la evaluarea acestuia pe baza completării unei Fişe de observare/ evaluare, a susţinerii unei probe practice sau orale. Perioadele de practică comasată se stabilesc de comun acord între unitatea de învăţământ şi fiecare agent economic. Activitatea de instruire practică comasată se poate desfăşura la sfârşitul sau pe parcursul anului şcolar în funcţie de posibilităţile şcolii sau necesităţile partenerului de practică.

8

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII
ATENŢIE! În instalaţiile electrice pericolul de electrocutare nu este semnalat prin simţuri

Toată activitatea unui electrician presupune utilizarea aparatelor, maşinilor şi instalaţiilor care functioneaza datorita alimentării cu energie electrică, deci trebuie asigurată protecţia împotriva electrocutării

A. ACCIDENTE ELECTRICE Din practică s-a constatat ca în instalaţiile de joasă tensiune sub 1000 V, numărul de accidente prin electrocutare este mult mai mare decat în instalaţiile de tensiuni înalte, datorită nerespectării regulilor de tehnica securităţii muncii, considerându-se, în mod greşit, tensiunea sub 1000 V mai puţin periculoasă. Efectele patologice ale trecerii curentului electric prin organele vii poartă numele de electrocutare. Efectele produse de electrocutări sunt electrotraumatismele şi şocurile electrice. În categoria electrotraumatismelor se încadrează o serie de accidente care produc de obicei vătămari externe :
-

arsura electrică, este un traumatism produs de actiunea curentului electric. Acest accident poate avea loc şi în cazul conectărilor gresite a unor întrerupătoare sau în cazul înlocuirii unor siguranţe fără a se fi remediat scurtcircuitul din reţea ;

-

semnele electrice, apar la locul de contact al conductorului electric cu pielea sub formă de leziuni, umflături sau pete;

9

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

-

electrometalizarea este un traumatism electric produs prin acoperirea unei părţi din suprafaţa pielii cu o peliculă metalică provenită din metalul volatilizat prin căldura arcului electric ;

-

vătămarea ochilor prin lumina puternica a arcului electric, care produce orbirea temporară sau slăbirea definitivă a vederii ; vătămarea prin cădere apăruta ca urmare a contracţiilor involuntare ale muşchilor, produse în cazul electrocutării.

-

B. ACŢIUNEA CURENTULUI ELECTRIC ASUPRA CORPULUI OMENESC Curentul electric străbătând corpul omenesc, acţionează asupra centrilor nervoşi şi asupra muşchilor inimii, putând provoca, în cazuri grave, stop respirator, stop cardiac şi moartea prin electrocutare. Electrocutarea se poate produce atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenţă de potenţial mai mare de 40 V. Gravitatea unui accident produs prin electrocutare depinde prin urmatorii factori :

starea pielii şi zona de contact;

 suprafaţa şi presiunea de contact;  mărimea, felul şi durata de aplicare a tensiunii electrice;  frecvenţa tensiunii electrice;  traseul căii de curent prin corpul accidentatului. Curenţi nepericuloşi : mai mici decat 50 mA in curent continuu ; mai mici de 10 mA in curent alternativ. Curenţi periculoşi : 50 - 90 mA in curent continuu ; 10 - 50 mA in curent alternativ. Curenţi letali : mai mare de 90 mA in curent continuu ; mai mare de 50 mA in curent alternativ.

10

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

C. MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ ÎN LABORATOARELE DE PROFIL ELECTRIC Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu îndrumarea lucrărilor practice (profesor-inginer, maistru instructor, tutore) să urmărească cunoaşterea şi respectarea de către elevi a normelor de sănătate şi securitate în muncă. Fiecare elev va avea propria Fişă de instructaj, completată conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 312/2006 Reguli de protectia muncii :
-

nu se vor atinge cu mâna părţile aflate sub tensiune (la tablourile de distributie sau la aparatele, maşinile şi instalaţiile aflate sub tensiune) nu se va lucra cu mâinile ude ; lucrarile de demontare a maşinilor şi aparatelor se fac după scoaterea acestora de sub tensiune după asamblarea aparatelor şi maşinilor punerea sub tensiune a acestora se face numai dupa verificarea de catre conducatorul de lucrare ; executarea conexiunilor montajului se va face cu atentie pentru a se evita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului sub tensiune ; D. MĂSURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

-

-

-

-

rapiditatea în intervenţie şi în aplicarea primului ajutor; degajarea accidentatului; respiraţie artificială. E. Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însărcinat cu

îndrumarea lucrărilor practice (profesor-inginer, maistru instructor, tutore) să urmărească: • • înainte de începerea lucrului dacă s-a efectuat instructajul la locul de muncă; uneltele, mesele de lucru, maşinile, instalaţiile, aparatele etc. sunt în bună stare de funcţionare, bancurile de lucru sunt la înălţimile optime pentru elevi; 11
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

echipamentul de protecţie pentru fiecare loc de muncă repartizat elevilor este în bună stare, există plăci avertizoare de protecţie la locurile unde se pot produce accidente s-au asigurat măsurile de siguranţă impuse de normele de protecţie a muncii. în timpul lucrului:

dacă elevii poartă echipamentul individual de protecţie stabilit pentru fiecare loc de muncă, halatele de lucru sunt strânse pe corp şi încheiate la mâneci, părul elevilor este strâns şi acoperit cu basma sau bască:

folosirea şi mânuirea corectă a sculelor, uneltelor, aparatelor, maşinilor, etc. şi poziţia normală (neforţată) în timpul lucrului; păstrarea ordinii şi curăţeniei la locul de muncă; elevii să nu lucreze la maşini, aparate, aparate etc. fără aprobarea personalului însărcinat cu îndrumarea lşi supravegherea ucrărilor practice; asigurarea la locurile de muncă a tuturor condiţiilor igienico-sanitare; să nu se consume sau păstreze alimente proprii în atelierele de lucru; orice aliment se va consuma numai la locurile special amenajate respectându-se regulile de igienă. la terminarea lucrului:


• •

deconectarea maşinilor unelte de la priza de forţă, curăţirea de către elevi a locului de muncă, a echipamentului, dispozitivelor maşinilor etc. şi aşezarea uneltelor, sculelor în sertare sau dulapuri;

respectarea tuturor măsurilor de igienă, prevenire şi stingere a incendiilor prevăzute în normativele în vigoare pentru locurile de muncă respective

12

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

Pentru obţinerea competenţelor tehnice specializate relevante pentru modulul Exploatarea şi întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice veţi utiliza diverse instrumente de lucru:

• • • •

Jurnal de activitate; Fişe de observaţie; Fişe de lucru; Fişe tehnologice;

• • • •

Fişe de documentare; Studii de caz; Proiecte/ miniproiecte; Portofoliu de practică.

Toate aceste instrumente va vor ajuta să dobândiţi abilităţile neceesare pentru exploatarea şi întreţinerea a numeroase maşinilor şi aparatelor electrocasnice, precum: 1. Fierul de călcat
2.

13. Râşniţa de cafea 14. Hota de bucătărie 15. Maşina de spălat vase 16. Maşina de spălat rufe 17. Aspiratorul 18. Ventilatorul 19. Perna electrică 20. Uscătorul de păr 21. Maşina electrică de ras 22. Lustre 23. Veioze 24. Lampadare 25. Plita electrică

Filtru de cafea

3. Prăjitorul de pâine 4. Radiatoare electrice 5. Fierbătorul electric 6. Grill electric 7. Aeroterma 8. Caloriferul electric 9. Cuptor electric 10. Robotul de bucătărie 11. Mixerul 12. Maşina electrică de tocat carnne

13

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Vă aflaţi la agentul economic la care se desfăşoară instruirea practică comasată aferentă modulului Exploatarea şi întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice. Mai întâi sub îndrumarea maistrului instructor/ tutorelui, iar apoi singuri, completaţi documentul de mai jos: Numele elevului Denumirea agentului economic Data Interva l orar Loc de muncă Sarcini realizate Calificarea Clasa Perioada de stagiu Resurse utilizate S E I

,

Modul de realizare a sarcinilor: sub supraveghere (S), în echipă (E), individual (I) 14
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Competenţa: INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.

În atelierul în care efectuaţi activitatea de practică comasată observaţi modul de instalare a corpurilor de iluminat: veioze, lampadare, aplice, lustre. Completaţi tabelul de mai jos, utilizănd informaţiile dobândite: VEIOZĂ Amplasarea în incăpere Modul de conectare la instalaţia electrică Caracteristicile constructive ale cablurilor de conectare Caracteristicile constructive ale prizelor Protecţia necesară LAMPADAR APLICĂ LUSTRĂ

15

Competenţa: INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Studiaţi trei aparate electrocasnice ( A, B şi C ) care au în componenţă elemente încălzitoare. Răspundeţi apoi la următoarele cerinţe: 1. Utilizarea aparatelor A...................................................................................................... B...................................................................................................... C...................................................................................................... 2. Elementele constructive comune ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ........................ 3. Elementele constructive prin care cele trei aparate se diferenţiază ............................................................................................................................................. ............................................................................................................................................. ...................................................................................................... ............................................................... 4. Modul de racordare la reţeaua electrică A................................................................................................... B................................................................................................... C...................................................................................................

16

Competenţa: INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Aţi fost chemat acasă la un client pentru a instala o hotă. Studiaţi vizual tipul constructiv al hotei şi consultând instrucţiunile tehnice oferite de producătorul acesteia stabiliţi care sunt lucrările, materialele sculele şi dispozitivele necesare instalării hotei. a. Completaţi fişa tehnologică de mai jos cu operaţiile/ lucrările, materiale, sculele şi dispozitivele necesare instalării hotei. Nr. Crt. 1. 2. 3. Operaţii / lucrări Materiale utilizate Scule şi dispozitive utilizate

b. Precizaţi locul de amplasare al hotei.................................... c. Precizaţi distanţa/înălţimea faţă de aragaz la care trebuie montată hota...........

Competenţa: INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.

17

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Scopul activiţăţii: Această activitate constructive de fiare de călcat

va permite elevilor să cunoască diferite tipuri

Descrierea situaţiei problemă: Folosit în Europa începând cu secolul al XVII-lea intr-o formă rudimentară, fierul de calcat a evoluat continuu din punct de vedere constructiv. Astfel, se consideră că fierul încălzit electric a fost inventat în 1882 de Henry W. Seeley, iar primul fier electric cu termostatat a apărut în 1920. În prezent producătorii oferă o mare varietate de fiare de călcat cu funcţii multiple. Sarcini de lucru: 1. In figura alăturată este prezentat un fier de calcat cu termoregulator cu bimetal a. denumiţi părţile constructive ale fierului de călcat din figură b. explicaţi rolul funcţional al fiecărui element constructiv. 2. Pentru a identifica modele noi, consultaţi site-urile firmelor constructoare de fiare de călcat, studiaţi ofertele magazinelor de specialitate a. ce alte elemente constructive aţi identificat ? b. ce rol funcţional au acestea? c. ce materiale sunt utilizate pentru acoperirea tălpii fierului de călcat? 3. Noile modele de fiare de călcat au funcţii multiple şi oferă siguranţă mare atât în fucţionare cât şi utilizatorului. a. care este semnificaţia simbolului alăturat, inscripţionat pe fiarele de călcat de ultimă generaţie? Concluzii: Întocmiţi un referat „Istoria fierului de călcat”

Competenţa LOCALIZAREA DEFECTELOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

18

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Competenţa: INSTALAREA MAŞINILOR ŞI APARATELE ELECTROCASNICE.

Studiaţi trei aparate electrocasnice ( A, B şi C ) care au în componenţă motoare electrice(de exemplu: robot de bucătărie, aspirator, uscător de păr) Defectele pot apare la oricare din parţile constructive ale acestora şi sunt de natură electrică sau mecanică a. Completaţi tabelul de mai jos precizând locul unde pot apare defectele în funcţionarea celor trei aparate Nr. Crt. 1. 2. 3. Aparatul A Aparatul B Aparatul C

Competenţa LOCALIZAREA DEFECTELOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

19

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Pentru a localiza defectele unui aparatul sau maşini electrocasnice, trebuie efectuate o serie de operaţii, lucrări sau verificări ( vizuale sau/şi prin măsurări) a. Completaţi fişa tehnologică de mai jos având în vedere lucrările, verificările, cât şi mijloacele utilizate pentru localizarea defectelor unei aeroterme. Nr. Crt. 1. 2. 3. Operaţii / lucrări Mod de verificare Mijloace utilizate (Scule, dispozitive, aparate de măsurat)

Competenţa LOCALIZAREA DEFECTELOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

În atelierul în care efectuaţi activitatea de practică comasată, un client se prezintă cu un aparat electrocasnic defect. Identificarea defectelor se inregistrează într-o „fişă deconstatare tehnică” care este premergătoare executării reparaţiilor Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 20
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Completaţi fişa de mai jos având în vedere defecţiunile constate:
UNITATEA(locul unde efectuaţi constatarea)..................

FISĂ DE CONSTATARE TEHNICĂ
a maşinii/aparatului...................................................... în vederea reparaţiei. CONSTATĂRI Nr. crt. 1. 2. 3. Organul de maşină sau piesa defectǎ Descrierea defecţiunilor constatate

Comisia de constatare .............................................. Competenţa LOCALIZAREA DEFECTELOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Scopul activităţii: Această activitate vă va permite :

să cunoaşteţi modul de realizare a protecţia împotriva electrocutării pentru aparatele şi maşinile electrocasnice cu carcase metalice.

21

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

identificaţi defectele ce determină accidente electrice prin electrocutare

indirectă Descrierea situaţiei problemă: O parte din aparatele şi maşinile electrocasnice sunt realizate cu carcase metalice. Acestea sunt de regulă echipate cu motoare electrice şi cu elemente încălzitoare de putere mare, care pot determina accidente electrice, prin electrocutare indirectă Sarcini de lucru:
1.

Identificaţi trei aparate/maşini din acestă categorie. ..................................................................................................................................... Precizaţi modul în care trebuie să se realizeze protecţia împotriva electrocutării pentru această categorie de aparate/maşini. ......................................................................................................................................

2.

3.

Prezentaţi defectele care pot determina existenţa tensiunii în carcasa metalică a acestor aparate/maşini. ...................................................................................................................................... Concluzii: Realizaţi o prezentare cu titlul” Metode de protecţie pentru electrocutarea indirectă”

Competenţa EXECUTAREA REPARAŢIILOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Pentru trei defecte ale unui radiator electric cu ulei, completaţi schema de mai jos precizând cauzele posibile ale acestora. 22
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1.
Radiatorul nu încălzeşte.

1. 2. . .

2. Radiatorul încălzeşte.
dar lampa de semnalizare nu funcţionează

1. 2. . .

3. Uleiul mineral se scurge
din radiator.

1. 2. .
.

Competenţa EXECUTAREA REPARAŢIILOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Completaţi fişa de mai jos, stabilind cauzele şi modul de remediere al defecţiunilor posibile unui Încălzitor al apei menajere ( BOILER) CAUZE 1. Defectul: 23 Apa în boiler nu se incălzeşte
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

REMEDIERI

2. Defectul: Apa în boiler nu se incălzeşte la temperatura dorită

3. Defectul: Becul de semnalizare nu se aprinde, deşi apa se încălzeşte

4. Defectul: Picături de apă se preling sau se scurg la îmbinări

Competenţa EXECUTAREA REPARAŢIILOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Completaţi fişa de mai jos, stabilind cauzele şi modul de remediere al defecţiunilor posibile unui USCĂTOR DE PĂR 24
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

CAUZE 1. Defectul:

REMEDIERI Aparatul nu funcţionează, deşi este conectat la sursa de tensiune

2. Defectul:

Rezistenţa electrică nu se incălzeşte

3. Defectul: Ventilatorul nu se roteşte, deşi motorul funcţionează

Competenţa EXECUTAREA REPARAŢIILOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Completaţi fişa tehnologică de mai jos pentru 25
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

ÎNLOCUIREA FIŞEI DE LA CORDONUL DE RACORDARE A UNUI APARAT ELECTROCASNIC, stabilind etapele, sculele, aparatele, materialele necesare Nr. Crt. 1. 2. 3. Operaţii / lucrări Scule dispozitive şi aparate utilizate Materiale utilizate

OBSERVAŢII / RECOMANDĂRI ALE MAISTRULUI SAU TUTORELUI DE PRACTICĂ ....................................................................................................................... .................................

Competenţa EXECUTAREA REPARAŢIILOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Completaţi fişa de mai jos pentru REPARAREA MOTORULUI ELECTRIC CE ECHIPEAZĂ UN ASPIRATOR 26
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

FIŞA TEHNOLOGICĂ Nr. Crt. 1. 2. 3. Defectul Remedierea Mijloace utilizate (Scule, dispozitive, aparate de măsurat) Materiale necesare

OBSERVAŢII / RECOMANDĂRI ALE MAISTRULUI SAU TUTORELUI DE PRACTICĂ ....................................................................................................................... Competenţa EXECUTAREA REPARAŢIILOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Un radiator electric cu ulei prezintă următoarele defecte: 1. Radiatorul încălzeşte, dar lampa de semnalizare nu funcţionează. 2. Uleiul mineral se scurge din radiator. Completaţi fişa de mai jos pentru REPARAREA RADIATORULUI ELECTRIC CU ULEI FIŞA TEHNOLOGICĂ 27
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Nr. Crt. 1.

Operaţii/lucrări

Mijloace utilizate (Scule, dispozitive,

Materiale necesare

aparate de măsurat) Defectul: Radiatorul încălzeşte, dar lampa de semnalizare nu funcţionează.

2.

Defectul: Uleiul mineral se scurge din radiator.

OBSERVAŢII / RECOMANDĂRI ALE MAISTRULUI SAU TUTORELUI DE PRACTICĂ ....................................................................................................................... Competenţa EXECUTAREA REPARAŢIILOR MAŞINILOR ŞI APARATELOR ELECTROCASNICE

Scopul activiţăţii: Această activitate vă va permite :
• •

să cunoaşteţi rolul funcţional al aparatelor electrocasnice să identificaţi defectele comune ale aparatelor electrocasnice să remediaţi defecte simple ale aparatelor electrice

Descrierea situaţiei problemă: In locuinţa voastră există numeroase aparate electrocasnice pe care le utilizaţi în diverse scopuri. Aceste aparate pot avea anumite defecte comune care pot fi remediate în acelaşi mod. Sarcini de lucru: 1. Observaţi aparatele electrocasnice din locuinţa voastră 2. Precizaţi rolul funcţional (utilizarea) al fiecărui aparat 28
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

3. Identificaţi părţile constructive ale fiecăruia 4. Realizaţi o clasificare a acestora •

în funcţie de utilizare în funcţie de părţile constructive

5. Întocmiţi o listă cu cel puţin cinci defecte comune ale acestor aparate 6.Pentru fiecare defect posibil realizaţi o fişă tehnologică care să cuprindă etapele(operaţiile), mijloace utilizate şi materiale necesare necesare reparării. Concluzii

Analizaţi împreună cu colegii voştri lista defectelor comune! Există şi alte defecte decât cele pe care le-aţi identicat? Dacă DA, completaţi lista!


TEMA: MAŞINA DE SPĂLAT AUTOMATĂ : DEFECTE ŞI REMEDIERI
MOD DE LUCRU Cum veţi lucra? individual pe grupe

Cât veţi lucra? De unde vă veţi informa?
TIMP DE LUCRU

TREI săptămâni

SURSE DE INFORMARE

surse reale: maşina de spălat automată surse virtuale: soft educaţional, internet surse mass-media literatura tehnică de specialitate
29
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

La ce vă ajută relizarea unui proiect?

Să rezolvaţi diferite probleme Să comunicaţi cu cei din jur Să negociaţi Să planificaţi Să organizaţi Să lucraţi mai bine în echipă Sa fiţi creativi

Să fiţi reponsabili Să utilizaţi surse mass- media pentru informare Să accesaţi adrese web pentru informare

SĂ FIŢI MAI BUNI!

PLANUL DE LUCRU
Veţi observa şi studia o maşină de spălat automată, după următorul plan:
• • •

Identificaţi elementeleconstructive ale maşinii Stabiliţi rolul funcţional al acestora Explicaţi modulde funcţionare al maşinii de spălat automate Stabiliţi defectele posibile Pentru ORICARE TREI defecte posibile realizaţi câte o fişă tehnologică care să cuprindă etapele(operaţiile), mijloace utilizate şi materiale necesare necesare reparării


AŢI FINALIZAT CU SUCCES PROIECTUL?

30

MOD DE un articol Proiectul vostru poate sta finanţare Phare în proiectul de Acest material a fost elaborat prin la baza elaborăriiLUCRU pentru revista a sistemului de învăţământ profesional şi unei Dezvoltare instituţională şcolii sau poate face obiectul tehnic comunicări în cadrul unei sesiuni ştiinţifice a elevilor !!

La sfârşitul parcurgerii stagiului de practică comasată, veţi putea întocmi un Portofoliu, în care se vor regăsi instrumentele de lucru utilizate în cadrul activităţilor practice. Portofoliul vostru poate cuprinde: • • • • • • • • Jurnalul de practică Fişele de lucru; Fişele de observare; Fişele tehnologice Fişe de documentare; Miniproiecte;

• Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate; Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate de către elev; Comentarii ale maistrului/tutorelui de practică privind atitudinea şi rezultatele elevului. Evaluarea portofoliului se va face conform condiţiilor stabilite împreună cu maistrul instructor.Evaluarea se va realiza periodic, verificându-se documentele adunate de către elevi. Evaluarea finală a portofoliului se va face pe baza unei fişe de evaluare după modelul de mai jos: FIŞĂ DE EVALUARE Elevul: Criterii de performanţă Conţinutul fiecărei părţi este relevant pentru tema tratată Modul de prezentare-sistematizare a materialelor Alegerea şi cunoaşterea metodelor de lucru Cooperarea în scopul realizării documentelor Folosirea adecvată a limbajului de specialitate Utilizarea unei bibliografii Prezentarea documentelor portofoliului Clasa: Aprecieri

6. ORGANIZAREA EVALUĂRII
Evaluarea pe parcursul desfăşurării modulului Exploatarea şi întreţinerea maşinilor şi aparatelor electrocasnice permite atât cadrului didactic cât şi elevului, să 31
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

cunoască nivelul de obţinere a abilităţilor şi cunoştinţelor necesare atingerii a competenţelor prevăzute prin Standardul de Pregătire Profesională. Prin strategiile de evaluare aplicate se identifică lacunele, se corectează greşelilor, se identifică dificultăţile pe care le întâmpină elevii şi se realizează corecţiile necesare în vederea reglării procesului de instructiv – educativ. Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ, referindu-se în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelată cu tipul probelor de evaluare specificate în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare competenţă şi vizând exclusiv probele de evaluare solicitate în aceste standarde. Evaluarea trebuie să fie coerentă, realistă, motivantă şi corectă. Maistrul instructor poate utiliza metode şi instrumente de evaluare variate: • • • • • observarea sistematică, pe baza unei fişe de observare; lucru individual pe baza fişelor de lucru şi a fişelor tehnologice; probe practice; miniproiecte realizate în echipă; autoevaluarea, coevaluarea ş.a. Pentru o evaluare realistă şi corectă, maistrul instructor va ţine cont de observaţiile tutorelui de practică desemnat de agentul economic, observaţii emise ca urmare a monitorizării activităţii elevilor practicanţi. O competenţă va fi evaluată o singură dată, iar elevii vor fi evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în Curriculum şi în Standardul de Pregătire Profesională.

7. ANEXE

32

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

TEMA ASPIRATORUL- Defecte- cauze- remedieri PLITA ELECTRICĂ- Defecte- cauze- remedieri ARAGAZUL ELECTRIC- Defecte- cauze- remedieri Instalarea maşinii de spălat de automate

TIPUL MATERIALULUI SUPORT Fişă de documentare 1 Fişă de documentare 2 Fişă de documentare 3 Fişă de documentare 4

Anomalii în funcţionarea maşinii de spălat automate Fişă de documentare 5

FIŞA DE DOCUMENTARE 1

ASPIRATORUL DE PRAF
DEFCTE
Motorul electric se supraîncalzeşte.

CAUZE
Discurile cu paletele radiale nu sunt fixate pe axul motorului electric şi nu se rotesc

REMEDIERI
Se scoate din carcasa aspiratorului motorul electric împreună cu ventilatorul , se strâng paletele radiale pe axul motorului. Se remontează în carcasă motorul electric

33

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Circuitul de aer de la aspiraţie la refulare este înfundat. Ventilatorul este blocat şi nu aspiră Aspiratorul produce zgomot anormal în timpul funcţionării. O paleta s-a desprins de pe discul ventilatorului. Discul cu paletele radiale este deformat. Rotorul ventilatorului nu este bine fixat pe axul motorului. Rulmenţii sunt uzaţi În înteferul motorului electric se găseşte un corp stăin Tubul flexibil este strangulat sau are găuri fisuri etc. Filtrul de praf este prin sau infundat Garniturile de etanşare sunt uzate Aspiratorul ruleaza aerul prin orificiul de aspiraţie. Discurile cu palete ale ventilatoului sunt montate invers Sensul de rotaţie al motorului electric este invers

împreună cu ventilatorul Se controlează furtunul, orificiile de aspiraţie şi de refulare şi în cazul în care se constată existenţa unui corp străin se îndepartează Sacul colector se curaţă in stare uscată sau se inlocuieşte Se scoate din carcasa aspiratorului motorul electric împreună cu ventilatorul, se scoate de pe ax discul cu paleta desprinsă sau discul cu palete radiale deformat şi se remediază sau se inlocuiesc cu discuri originale Se demontează ca în cazurile precedente şi se fixează ventilatorul pe ax Se înlocuiesc In cazul în care există un corp străin în intrefierul motorului electric acesta se indepărtează Se verifică tubul flexibil pe lungimea lui, se elimină strangularea sau se indepărteză corpul strain din interior Se inlocuieşte dacă are găuri fisuri Se curaţă Se inlocuieşte daca are uzură mare Pentru buna etanşare a camerii filtrul se verifică garniurile şi în situaţia în care ele sunt uzate sau deteriorate se inlocuiesc Se scoate din carcasa ventilatorul împreună cu motorul electric după care se demontează discurile cu palete pentru a fi remontate corect pe axul motorului Pentru obţinerea sensului corect al motorului electric se vor schimba legaturile de la periile de cărbuni

Capacitatea de aspiraţie a aparatului este mult scazută

ATENŢIE: DUPĂ ORICE REPARAŢIE SE FAC PROBE DE FUNCŢIONARE !!

FIŞA DE DOCUMENTARE 2

PLITE ELECTRICE

DEFCTE 34

CAUZE

REMEDIERI

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Plita electrică nu încălzeşte .

Rezistenţa electrică este intreruptă Legăturile la borne sunt desfăcute Întreruptorul sau comutatorul este defect

Se înlocuişte rezistenţa cu alta nouă Se refac legaturile rezistenţei, realizându-se un contact strâns la borne Dacă când intreruptorul este defect datorită blocării sistemului de basculare sau a lipirii contactelor se va incerca deblocarea sistemului, precum şi curăţirea contactelor cu o pilă fină Dacă piesele sunt deteriorate se va înlocui întreruptorul defect cu unul nou original Se inlocuieşte elementul incălzitor cu unul nou original , care sa corespundă din punct de vedere al tensiunii de alimentare In cazul in care tensiunea curentului de la priza de curent este mai mare decat tensiune nominala a rezistentei electrice se inlocuieste elementul incalzitor cu unul nou original , care sa corespunda tensiunii de la priza Se inlocuieşte elementul incălzitor

Plita nu încălzeşte la temperatura normală Plita se supraîncalzeşte

Rezistenta electrica montata este pentru o alta tensiune Tensiunea de alimentare este mai mare decât cea a rezistenţei electrice montate pe aparat Între 2 puncte ale rezistenţei există un contact sau o atingere anormală

ATENŢIE: • ÎNLOCUIREA PIESELOR DEFECTE SE REALIZEAZĂ DUPĂ CE APARATUL A FOST SCOS DE SUB TENSIUNE! • DUPĂ ORICE REPARAŢIE SE FAC PROBE DE FUNCŢIONARE !!

FIŞA DE DOCUMENTARE 3 ARAGAZUL ELECTRIC
CAUZE REMEDIERI

1. Defectul: Cuptorul nu incalzeşte Rezistenţele Se verifică continuitatea electrică a elementelor încălzitoare ale cuptorului , cu electrice ale ajutorul unui ohmmetru , prin măsurarea rezistenţei la bornele de legatură; cuptorului au Dacă circuitul este intrerupt se verifică toate legăturile şi cele care sunt legăturile desfăcute se refac cu multă atenţie

35

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

desfăcute de la borne Termostatul este defect

Testarea termostatului se face prin măsurarea continuităţii electrice la bornele de ieşire , butonul termostatului fiind pe poziţia de funcţionare a cuptorului; Dacă se constată că circuitul este întrerupt , înseamnă că termostatul este defect şi trebuie înlocuit cu unul nou original 2. Defectul: Cuptorul nu incalzeste in mod uniform Unul din Se verifică dacă circuitului electric are intreruperi cu ajutorul unui ohmmetru , elementele desfăcându-se de la borne legăturile rezistenţei şi măsurand succesiv încalzitoare continuitatea electrică are rezistenţa Dacă una din rezistenţe este intreruptă , se trece la înlocuirea ei arsă Se face proba de functionare pentru a se constata că elementele încălzitoare ajung la temperatura respectivă , poziţia butonului termostat fiind pe cuptor. 3. Defectul: Toate discurile incalzitoare nu functioneaza iar lampa de semnalizare nu se aprinde Termostat Se fixează butonul termostatului pe pozitia "0" , dupa care se rotesc butoanele de comanda ale discurilor incalzitoare pe una din treptele de incalzire ul este defect Se verifică continuitatea circuitul electric ale rezistenţelor de la discurile incălzitoare cu ajutorul ohmmetrului, la bornele de intrare în termostat. Dacă se constată lipsa de continuitate electrică, inseamnă că termostatul este defect. Se înlocuieşte termostatul defect cu unul original , având grijă să se respecte legăturile la bornele termostatului a conductoarelor electrice 4. Defectul: Unul din discurile incalzitoare nu functioneaza Rezistenţa Se verifică continuitatea circuitul electric a discului incalzitor defect, cu electrica de la ajutorul unui Ohmmetru, butonul termostatului fiind pe poziţia "0" , iar butonul discul comutatorului respectiv fixat pe una din treptele de încălzire incalzitor este Dacă se constată lipsta de continuitate electrica se inlocuieşte rezistenţa arsă defectă a discului încălzitor cu alta originala , de aceeaşi dimensiune şi putere Comutatorul În cazul când din testare rezultă că rezistenţa electrică este bună înseamnă că discului defectul este localizat la comutator, care trebuie sa fie înlocuit cu unul original incalzitor este defect

ATENŢIE: • ÎNLOCUIREA PIESELOR DEFECTE SE REALIZEAZĂ DUPĂ CE APARATUL A FOST SCOS DE SUB TENSIUNE! • DUPĂ ORICE REPARAŢIE SE FAC PROBE DE FUNCŢIONARE !!

FIŞA DE DOCUMENTARE 4

INSTALAREA MAŞINII DE SPĂLAT
36
Acest material a fost AUTOMATE elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

DATE TEHNICE ( exemplu)
Dimensiuni Capacitate Legături electrice lăţime: 59,5 cm înăţime: 85 cm de la 1 la 5 kg adâncime: 52,5 cm tensiune: 220/230 V 50 Hz putere maximă absorbită: 1850 W Legături hidraulice Turaţia de centrifugare Spălare: 66 Zgomot (dB) Turaţia de centrifugare: 76 presiune maximă: 1 MPa (10 bari) presiune minimă: 0,05 MPa (0,5 bari) până la 1000 de rotaţii pe minut

A. SCOATEREA DIN AMBALAJ
1. 2.

Scoateţi din ambalaj maşina de spălat. Controlaţi ca maşina de spălat să nu fii fost deteriorată

pe durata transportului. Dacă este deteriorată, nu o conectaţi şi luaţi legătura cu cine v-a vândut-o. 3. Scoateţi cele 3 şuruburi de protecţie pentru transport şi cauciucul cu respectivul distanţator, situate în partea posterioară (a se vedea figura).
4. închideţi 5. Păstraţi

orificiile cu dopurile de plastic din dotare.

toate piesele: pentru cazul în care maşina de spălat va trebui să fie

transportată, piesele vor trebui montante din nou.

B. NIVELARE
37
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1. Instalaţi maşina de spălat pe un plan rigid, fără a o sprijini de ziduri, mobilă sau altceva. 2. Dacă podeaua nu este perfect orizontală, compensaţi neregularităţile deşurubând sau înşurubând picioruşele anterioare (a se vedea figura); unghiul de înclinare, măsurat pe planul de lucru, nu trebuie să depăşească 2 O nivelare precisă conferă stabilitate maşinii şi evită vibraţii, zgomote şi deplasări pe durata funcţionării. în cazul mochetelor sau a unui covor, reglaţi picioruşele astfel încât să menţineţi sub maşina de spălat un spaţiu suficient pentru ventilare.

C. CONECTAREA FURTUNULUI DE ALIMENTARE CU APĂ
1. Introduceţi garnitura A în extremitatea furtunului de alimentare şi înşurubaţi-l la un robinet filetat de apă rece (a se vedea figura). Înainte de conectare, lăsaţi apa să curgă pentru a se limpezi.

2. Conectaţi furtunul de alimentare la maşina de spălat, înşurubându-l la respectiva priză de apă, în partea posterioară, sus, în dreapta 3. Fiţi atenţi ca furtunul să nu fie nici curbat, nici îndoit ATENŢIE ! Presiunea apei trebuie să fie cuprinsă în valorile tabelului "Date tehnice"

D. CONECTAREA FURTUNULUI DE EVACUARE
Conectaţi furtunul de evacuare, fără a-l îndoi, la o conductă de evacuare sau la o gură de evacuare a apei, situate între 65 şi 100 cm de pământ; Dacă nu există posibilitatea de mai sus, sprijiniţi-l pe marginea unei chiuvete sau a unei căzi, legând ghidajul aflat în dotare, de robinet (a se vedea figura). ATENŢIE ! 38
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Extremitatea liberă a furtunului de evacuare nu trebuie să rămână cufundată în apă.

E. LEGĂTURA ELECTRICĂ
Maşina de spălat se alimentează prin intermediul unui cordon flexibil prevăzut cu o fişă la capăt. Înainte de a introduce fişa în priza de alimentare asiguraţi-vă că:
• • •

priza este cu împământare şi conform prevederilor legale; priza poate suporta sarcina maximă a maşinii, indicată întabelul cu date tehnice tensiunea de alimentare să fie cuprinsă în valorile indicate în tabelul cu date tehnice priza să fie compatibilă cu fişa cordonului de alimentare

ATENŢIE ! ! ! Maşina de spălat nu trebuie instalată afară, nici chiar în cazul în care spaţiul este adăpostit, deoarece este foarte periculoasă expunerea maşinii la ploi şi furtuni.

FIŞA DE DOCUMENTARE 5 MAŞINA DE SPĂLAT AUTOMATĂ
Anomaliile în funcţionare NU SUNT DEFECTE.

Anomalii în funcţionare 1 Maşina de spălat nu . porneşte 2 Programul de spălare nu . poate fi activat 3 Maşina de spălat nu se . alimentează cu apă

Cauze posibile/remedieri Ştecherul nu este introdus sau nu a fost suficient introdus în priza de curent astfel încât să existe conexiune electrică. în casă nu este curent electric Hobloul nu este bine inchis Butonul START/PAUZĂ nu a fost apăsat. Robinetul de apă nu este deschis Furtunul de alimentare cu apă nu este conectat la Furtunul este îndoit Robinetul de apă nu este deschis în casă lipseşte apa. Apa are presiunea mai mică decât cea

39

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

specificată în datele tehnice Butonul START/PAUZĂ nu a fost apăsat Pompa de apă nu funcţionează 4 Maşina încarcă apă şi . evacuează încontinuu Furtunul de evacuare nu a fost instalat la o distanţă cuprinsă între 65 şi 100 cm de pământ Extremitatea furtunului de evacuare este cufundată în apă Furtunul de evacuare este îndoit . Conducta de evacuare este înfundată Selectorul automat de programe este defect

5 Maşina de spălat nu . evacuează sau nu stoarce 6 Maşina de spălat vibrează

Cuva, în momentul instalării,nu a fost deblocată în mod corect . foarte mult pe parcursul Maşina de spălat nu este poziţionată orizontal. turaţiei de centrifugare Maşina de spălat este fixată foarte puternic între mobilă şi zid 7 Maşina de spălat pierde apă Furtunul de alimentare cu apă nu este bine înşurubat . Sertarul detergenţilor este înfundat. Furtunul de evacuare nu este bine fixat

8. BIBLIOGRAFIE

1. CONSTANTIN BURDESCU: Depanări şi reparaţii casnice - Indrumar practic, EDITURA TEHNICĂ, 1992, Bucureşti 2. S. HILOHI, M. POPESCU: Instalaţii şi echipamente electrice – Manual pentru clasele a IX-a şi a X-a, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, 1996, Bucureşti 3. www.google.ro/ images 4. www.pentruacasa.com 5. www.masinispalat.ro

40

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

41

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->