Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
1. 2. DATE GENERALE DESCRIEREA ACTIVITATII PROPUSE 2.1 2.2 2.3 2.4 3. Scop si necesitate Descrierea proiectului Detalii de amplasament Prezentarea obiectivului din punct de vedere functional
CADRUL NATURAL SI CONDITIILE DE MEDIU PE AMPLASAMENT 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 3.9 Relieful Geologia Reteaua hidrografica Apele subterane Regimul climatic Calitatea aerului in zona amplasamentului Solul Vegetatia Fauna
4.
SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU 4.1 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului Sursele si protectia impotriva zgomotului Sursele si protectia impotriva radiatiilor Gospodarirea deseurilor Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
5.
IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 Impactul produs asupra apelor Impactul produs asupra aerului Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre Impactul produs asupra solului Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective
6. 7. 8.
EVALUAREA RISCULUI DECLANSARII UNOR ACCIDENTE SAU AVARII CU IMPACT MAJOR ASUPRA SANATATII POPULATIEI SI MEDIULUI POSIBILITATI DE DIMINUARE SAU ELIMINARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI EVALUAREA IMPACTULUI SI CONCLUZII
1.
DATE GENERALE
Prezentul studiu de impact reprezinta o evaluare a impactului asupra mediului determinat de activitatile care se vor desfasura in cadrul obiectivului investiei analizate si a fost elaborat in conformitate cu Ordinul 125/1996 al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu respectarea prevederilor Legii nr. 137/1995 - Legea Protectiei Mediului, pentru a servi la obtinerea Acordului de mediu. La baza intocmirii studiului au stat: memoriul tehnic intocmit de proiectant; date si informatii suplimentare din proiectul investitiei analizate; evaluarea amplasamentului.
Lucrarea s-a intocmit in vederea fundamentarii deciziei Inspectoratului de Protectie a Mediului privind eliberarea Acordului de mediu si conditiile acestuia pentru obiectivul analizat.
2. 2.1
Investitia consta in realizarea unei statii de desfacere produse petroliere (benzina si motorina), comercializarea de accesorii si cosmetice auto si piese de schimb de prima necesitate. Necesitatea si oportunitatea acestor noi activitati consta in crearea unei noi unitati mici cu capital privat pentru prestari servicii catre populatie, cu asigurarea unor noi locuri de munca si cu reducerea distantei parcurse de autovehicule pentru alimentare cu carburanti.
2.2
DESCRIEREA PROIECTULUI
Terenul pe care va fi amplasat obiectivul are o suprafata de ... m, urmand a fi ocupat cu constructii supra si subterane (in care se vor desfasura activitatile specifice profilului unitatii), cai de acces intern auto si pietonal, precum si de zone verzi. b) Principalele obiecte ale investitiei analizate, prezentate in planul de ansamblu descriere si suprafete ocupate, conform proiect. Utilitati Alimentarea cu apa potabila. Evacuarea apelor uzate. Incalzirea spatiilor. Din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, se recomanda dotarea obiectivului in conformitate cu proiectul.
2.3
DETALII DE AMPLASAMENT Amplasare, conform Certificatului de Urbanism; Date despre teren forma de proprietate; Vecini.
2.4
PREZENTAREA OBIECTIVULUI DIN PUNCT DE VEDERE FUNCTIONAL Regimul propus de functionare. Nr. de lucratori. Alimentarea cu carburanti a statiei. Umplerea rezervoarelor. Distribuirea carburantilor.
3.
3.1
RELIEFUL
3.2
GEOLOGIA
3.3
RETEAUA HIDROGRAFICA
3.4
APELE SUBTERANE
3.5
REGIMUL CLIMATIC
Temperatura aerului Temperatura solului Inghetul Umezeala relativa a aerului Ceata Nebulozitatea Precipitatiile atmosferice Stratul de zapada Regimul vanturilor
3.6
Generalitati: Masuratori: Alegerea gamei de poluanti pentru care se efectueaza masuratorile se face in functie de urmatoarele criterii: poluantii caracteristici sursei cu impact major; poluantii caracteristici surselor viitorului obiectiv, comuni cu cei ai surselor existente.
3.7
SOLUL
Genaralitati despre calitatea solului in zona extinsa: oras, suprafata respectiva etc. Caracterizarea punctuala a amplasamentului in contextul general.
3.8
VEGETATIA
3.9
FAUNA
4.
4.1
EMISII DE POLUANTI IN APE SI PROTECTIA CALITATII APELOR Directiile de utilizare a apei de alimentare; Debite; Tipurile de ape uzate; debite descarcate; Sistemul de evacuare; Echipamente de preepurare/epurare prevazute, conform proiect.
4.2
Surse potentiale de impurificare sunt reprezentate de: surse specifice activitatii de distributie a carburantilor alte surse: centrala termica (pe gaz metan, carbune, combustibili grei sau electrica), alimentatie publica etc. conform proiect
Emisii de poluanti atmosferi specifici activitatii de distributie a carburantilor Sursele de impurificare a atmosferei specifice unei statii de distribuire a carburantilor (benzina si motorina) sunt reprezentate de: activitatea de umplere a rezervoarelor; rezervoarele de depozitare a carburantilor; alimentarea autovehiculelor la pompele de distribuire a carburantilor.
Poluantii caracteristici acestor surse sunt compusi organici volatili (COV) si anume: hidrocarburi, in principal din grupa benzinelor (heptan).
Sursele specifice statiei de distribuire a carburantilor au urmatoarele caracteristici: surse la nivelul solului; evacuari permanente de hidrocarburi de la rezervoarele de carburanti; emisia de hidrocarburi de la rezervoare este variabila fiind functie de cantitatea de carburant depozitata la un moment dat; evacuari intermitente de hidrocarburi de la pompele de distribuire a carburantilor (numai in timpul alimentarii autovehiculelor); evacuari de scurta durata la descarcarea carburantilor in rezervoare.
Se calculeaza debitele de poluanti in conformitate cu un model (standard recunoscut) In intervalele de timp in care se face aprovizionarea statiei cu carburanti, intrucat distribuirea acestora se opreste, emisiile de COV (hidrocarburi) in atmosfera se vor datora practic numai acestei activitati. O data cu evacuarea in atmosfera a COV are loc si evacuarea de plumb (ca tetraetil de plumb) continut in benzina, acesta regasindu-se in structura COV in aproximativ aceeasi proportie ca si carburantul in faza lichida. Luand in considerare un continut de tetraetil de plumb de 0,3 0/00 din COV pentru benzina PREMIUM si ca tetraetilul de plumb contine 60 % Pb, precum si ipoteza ca benzina PREMIUM se depoziteaza in (cate rezervoare, conform proiect), se calculeaza debite masice de Pb. Avand in vedere ca sursele aferente unei statii de distributie a benzinei sunt surse necontrolate, adica aerul impurificat nu este preluat si evacuat printr-un sistem de exhaustare, in cazul acestora nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93 referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera. Mai mult, hidrocarburile din grupa benzinelor nu figureaza in lista substantelor supuse limitarii, iar debitul masic de tetraetil de Pb aflat sub 0,1 kg/h (de la care se aplica limitarile) scoate aceasta substanta de sub incidenta Ordinului 462/93. Este de mentionat ca in acest ordin, Pb este limitat numai atunci cand este emis sub forma de particule.
4.3
4.4
4.5
GOSPODARIREA DESEURILOR Tipuri de deseuri rezultate; Colectarea si depozitarea; Evacuarea contracte incheiate sau care se vor incheia si cu cine.
4.6
GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE Mentionarea substantelor, Sisteme de depozitare si Masurile de prevenire a accidentelor
5.
5.1
Impactul produs in cursul realizarii obiectivului Impactul produs dupa inceperea activitatii
5.2
Evaluarea impactului poluantilor emisi de obiectivul studiat asupra calitatii aerului se face prin modelare matematica a dispersiei poluantilor. Se utilizeaza un model cunoscut, de ex. Martin si Tikvart Aprecierea impactului asupra calitatii aerului se face in raport cu concentratiile maxime admisibile (CMA) prevazute in STAS 12574 - 87 "Aer in zone protejate" pentru protectia sanatatii populatiei. STAS 12574 - 87 nu prevede norme pentru COV - hidrocarburi din grupa benzinelor.
ANALIZA REZULTATELOR
CONCLUZII
5.3
Pentru evaluarea impactului asupra poluantilor evacuati in atmosfera asupra vegetatiei si faunei terestre este necesara raportarea la asa numitele limite sau norme de protectie a fiecarui ecosistem. Aceste limite (norme) reprezinta concentratiile maxime in atmosfera asociate unui timp de mediere (expunere) si unui factor de mediu sub care nu apar efecte nocive si care asigura deci integritatea acelui factor de mediu. Se mentioneaza ca cercetarile efectuate pana in prezent nu au condus inca la stabilirea unor limite de protectie certe pentru un ecosistem in globalitatea sa. Nu sunt legiferate norme referioare la protectia vegetatiei si faunei terestre, solului si constructiilor (in cazul constructiilor exista doar standarde privind clasificarea zonelor dupa agresivitatea poluarii combinata cu umiditatea aerului). In cazul obiectivului analizat, noxele specifice emise in atmosfera, prin natura si concentratiile lor in imisie, nu produc un impact negativ cuantificabil asupra vegetatiei si faunei terestre.
5.4
Masuri luate prin proiect in vederea protejarii: Betonare incinta; Cuve betonate pentru rezervoare Alte masuri.
5.5
Efecte socio-umane locuri de munca, de ex.; Respectarea distantelor fata de cele mai apropiate obiective.
6.
EVALUAREA RISCULUI DECLANSARII UNOR ACCIDENTE SAU AVARII CU IMPACT MAJOR ASUPRA SANATATII POPULATIEI SI MEDIULUI
Pericole potentiale caracteristice; Masuri de prevenire obligatorii, conform proiect si Normelor PSI, precum si cartilor tehnice ale utilajelor; O masura obligatorie o constituie instruirea si dotarea personalului cu mijloacele necesare pentru situatii accidentale.
7.
Masuri propuse in vederea diminuarii si tinerii sub control a impactului determinat de functionarea obiectivului.
8.
Evaluarea globala a impactului asupra mediului - matrice de impact. Concluzia generala impusa in urma citirii matricii. Recomandari.
10